165 18 Nr. ( ), 20 AnulX1 VII, nr. 1 (65), 20 8, BISTRIŢA Irina PETRAȘ , Povești sunt toate ? De veghe între cări – articole despre Irina Petraș de Mircea Popa, Constantina Raveca Buleu, Vistian Goia, Icu Crăciun, Irina Măeru,Adrian ion,Andrei Moldovan,Andreea Zavicsa, Mirabela David, Victor Știr, Menu Maximinian, Iacob Naroș, Cornel Cotuiu, cu un interviu de Olimpiu Nușfelean ??Un manual coșbucian din 1891 Constantin Cubleșan despre Lucian Valea?? Cartea de poezie În oglinda lecturii ? Poezia Mișcării literare: Daniela Sorian, Lăcrămioara Stoie, Rodica Dragomir, Maria Roxana Sicra, Emilian Horea ??Proza Mișcării literare: Icu Crăciun Eseuri de Gheorghe Glodeanu, Viorel Chirilă, Anastasia Dumitru, Daniela Fulga, Zorin Diaconescu, Nicolae Munteanu?? Cartea străină de Virgil Raiu Caietele Liviu Rebreanu????Poei români în spaiul iberic Plastică Film Fotoalbum cu scriitori??? Parodii de Lucian Pera Cititor de reviste CUPRINS Olimpiu NUȘFELEAN: Epiderma ucigașă/ 1 Mircea POPA: Omul din Cetatea Literelor/ 3 Constantina Raveca BULEU: „Starea de veghe” ca exigenă culturală/ 5 Vistian GOIA: Irina Petraș – un portret în evantai!/ 8 Icu CRĂCIUN: De veghe între cări împreună cu Irina Petraș: 10 Irina MĂERU: Irina Petraș – discursul critic unduitor – complexitatea începuturilor/ 15 Adrian ION: Frumoasele nopi ale Irinei Petraș/ 20 Andrei MOLDOVAN: Dialog în agora despre fiina lucidă/ 22 Andreea ZAVICSA: Limbă și feminitate/ 25 Mirabela DAVID: Irina Petraș & feminitatea limbii române/ 27 Victor ȘTIR: Tratatul în strai de dicionar/ 29 Revistă de literatură, artă, cultură Menu MAXIMINIAN: Scriitori ai Transilvaniei, prin ochii Irinei Petraș/ 31 Serie nouă Iacob NAROȘ: Omagiu Marii Uniri din inima Transilvaniei/ 34 Olimpiu NUȘFELEAN: Cu sufletul la gură/ 38 AnulX1 VII, nr. 1 (65), 20 8, Bistriţa Cornel COTUIU: Foarte Om/ 40 Irina PETRAŞ: Visul ca in-sperienă (fragmente)/ 42 Apare trimestrial Irina PETRAŞ: „Nu cred că poi porni la drum dacă nu crezi măcar tu în sub egida Uniunii Scriitorilor din România valabilitatea celor spuse de tine.”/ 46 Irina PETRAŞ: Referine critice/ 56 Irina PETRAŞ: Note biobibliografice/ 60 Editor: Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud Foto-album Irina PETRAŞ/62 prin Centrul Judeean pentru Cultură Mircea POPA: Un manual coșbucian din 1891/ 63 Constantin CUBLEȘAN: Generaia amânată (Lucian Valea)/ 67 Bistria-Năsăud Andrei MOLDOVAN: Pe ărmul barbarilor/ 70 Olimpiu NUȘFELEAN: „Și vine seara și sînt crin subire”/ 73 Director fondator: Liviu Rebreanu (1924) Maria VAIDA: Poemele lui Cristian Bădiliă/ 77 Claudia FELDRIHAN: Orele aspre sau despre asprimea delicată a unei Redacţia: singurătăi lirice/ 79 Olimpiu NUŞFELEAN - director Adrian LESENCIUC: Simpli pași/ 81 Gavril CIUBAN: Neliniști transferate altor timpuri/ 83 Ioan PINTEA - redactor-şef Carmen DĂRĂBUȘ: Poezia, formă de existenă și de cunoaștere/ 85 Virgil RAŢIU - redactor-șef adjunct Dan FLORIA-SERACIN: Ela Iakab, Cartea lui Athanasios / Il libro di Athanasios/ 87 Mircea MĂLU - redactor asociat Carmen BURJE: Răscolirile înălimilor/ 90 Icu CRĂCIUN: „Zeghea” lui Vasile Dragomir/ 92 Vasile VIDICAN - redactor asociat Iacob NAROȘ: Și fericirea se cumpără, nu-i așa?/ 94 Mircea MO: O cronică a eșecurilor/ 96 Coperta: Marcel LUPŞE Virgil RAIU: Scurtmetraje și Vistorii, povestiri și minipovestiri de Icu Crăciun/ 99 (În imagine - Irina Petraș) Ion CRISTOFOR: O restituire literară dedicată lui Yvonne Rossignon/ 101 Antoaneta TURDA: Câteva rostiri afabile/ 103 Număr ilustrat cu lucrări Ioan L. ȘIMON: „Dimineaă cu soare apune” sau parcursul unei viei de Irina PETRAȘ și Laura POANTĂ exemplare/ 106 Daniela SORIAN: Poezii/ 108 Tehnoredactare: Adrian NĂSTASE Lăcrămioara STOIE: Poezii/ 110 Rodica DRAGOMIR: Poezii/ 112 Secretariat de redacie, corectură: Ionela-Silvia Maria Roxana SICRA: Poezii/ 114 NUȘFELEAN Emilian HOREA: Poezii/ 116 Icu CRĂCIUN: Apa magică/ 119 Adresa redacţiei: Bistriţa, Cine rupea lozincile?/ 120 str.A rţarilor, nr. 46/A/16, 420069 La bal/ 122 Viorel CHIRILĂ: O visare de sensuri/ 124 Telefon/fax: 0749.248708, 0263.233345 Anastasia DUMITRU: Jocurile memoriei/ 131 E-mail:o [email protected] Daniela FULGA: Biograficiunea – o provocare postmodernă: Iustin de [email protected] Alexandru Uiuiu/ 137 Gheorghe GLODEANU: Aurora Cornu. Confesiunile unei muze/ 142 Web: www.miscarealiterara.ro Zorin DIACONESCU: Despărirea de mașina de scris/ 152 Nicolae MUNTEANU: Eșecul creștinismului?/ 154 Marketing: Alexandru CÂŢCĂUAN, Olimpiu NUȘFELEAN: Învelitoarea de lumină/ 159 Casa de Cultură a Sindicatelor, Bistriţa. Camelia PANTAZI TUDOR: Un altfel de Don Quijote/ 161 Cornel COTUIU: Iarăși Sibiul e „fruncea”/ 163 Apariţiile iniţiale ale revistei au fost sprijinite Virgil RAIU: Lupta mea. Cartea a patra: Dansând în întuneric, încă de Casa de Cultură a Sindicatelor un roman de Karl Ove Knausg rd/ 165 Iacob NAROȘ: PROLEGOMENE pentru o poetică a spaiului literar şi S.C. Aletheia, Bistriţa. rebrenian/ 167 Eugen BARZ: Poezii/ 170 Revista apare cu sprijinul Asociaţiei Culturale Gabi NAN: Poezii/ 171 Liviu Rebreanu – Mişcarea literară. Nuţa CRĂCIUN: Poezii/ 173 Dragoş Cosmin POPA: Poezii/ 175 Revista Mişcarea literară este membră A.R.I.E.L. Mioara RÂŞNOVEANU: Poezii/ 176 Cezar C. VIZINIUCK: Poezii/ 177 Tiparul: SC Revox International Prod SRL Bistria Marius GÎRNIŢĂ: Poezii/ 178 Petre TĂNĂSOAICA: Despre Laura Poantă/ 180 Alexandru JURCAN: Chișu, Török, Ozon și Doillon/ 181 ISSN 1583-1957 Foto-album cu scriitori/ 182 Lucian PERŢA: Parodii pur și simplu/ 184 Aurel PODARU: CITITOR DE REVISTE/ 186 Redacţia respectă grafia autorilor. Cornel COTUIU: Maramureșul și Academia Română/ 190 Epiderma ucigașă Textul electronic, i-am putea zice „tasto-textul”, poate „electro- textul”, revine de o vreme mereu, ca o temă recurentă, în discuțiile despre carte, lectură, condiția și aspectul scrisului. Și, dacă folosim termenul „recurent”, luat din limbajul medical, am putea spune că alegerea nu e întîmplătoare, deoarece se pare că discuțiile poartă cu ele, fie și în subsidiar, percepția sentimentului unei boli ce se face luată în seamă, dar care nu este diagnosticată exact și cu toată preocuparea pentru manifestările ei. Desigur că „tasto-textul”, cu toate formele în care se prezintă (de la aspectul „clasic”, normal, ce alege însă nu hîrtia, ci altceva ca suport, și pînă la argoul SMS-urilor tinerilor de azi), forme care beneficiază de mijloace specifice de comunicare-difuzare, acest nou tip de text este un cîștig al științei actuale. Istoria lui se află abia la început. Transmutarea – ca simplă și deloc orgolioasă alternativă – a operelor literare de pe hîrtie în spațiul virtual, transmutare pe care n-o privim ca absolută, este o modalitate menită să ducă la o mai bună și ușoară accedere la operele literare respective. Să ne gîndim totuși cît de benefic este internetul pentru cei care intră de la distanță în marile biblioteci ale lumii sau citesc presa internațională, chiar dacă sunt adepți sau nostalgici ai cititului textelor așternute – de mînă sau tipografic – pe hîrtie. Limbajul SMS-urilor din telefoanele mobile ale tinerilor (dar nu numai) poate că devine stereotipic, artificial, ignorînd unele reguli gramaticale, dar doar pe de o parte, căci, pe de altă parte, putem vedea aici manifestarea unui limbaj mai direct, criptat într-un fel, dar mai bogat ca aspect grafic. Textul literar ar putea fi inspirat de asemenea practici în direcția diversificării și „adîncirii” (!?...) lui, a plurigrafiei, ceva în genul folosirii desenului de către Antoine de Saint- Exupéry în Micul Prinț… Un text care evoluează pe mai multe paliere de expresie ar putea duce la schimbarea unor obișnuințe ale cititorului, deși pentru cititorul cărților de hîrtie n-ar fi un lucru de invidiat. Și nu-i cazul să intrăm în metabolismul unui asemenea tip de lectură. Progresul tehnologic va duce în mod cert la apropierea tabletei de aspectul confortabil al foii de hîrtie. Sunt lucruri pe care le putem prefigura cu încredere. Și atunci de ce abordăm subiectul cu sentimentul unui pericol venit dinspre realitatea electronică în raport cu, să zicem, literatura? Tasto-textul, specific literaturii virtuale, descinde oarecum din condiția SMS-urilor. Acesta se cantonează într-o sferă privată, ce include un număr relativ restrîns de „inițiați” care empatizează în condiții specifice. Desigur că sfera, sau cercul – deoarece e o evoluție pe orizontală – se poate lărgi, ca număr (de „accesări”), dar caracteristicile se mențin. Scriitorii „virtuali” se închid și evoluează Editorial într-o lume a lor, desprinsă deliberat de exteriorul ei. Dar, bine, s-ar putea zice că și scriitorii de hîrtie trăiesc, într-un fel sau altul, poate tot mai mult, într-un turn de fildeș, din care descind sau nu în vîltoarea lumii cititorilor. Dar „turnul” acestora are niște ferestre de comunicare, cum ar fi tradiția, moștenirea culturală, galaxia cărților (care este mult mai mare decît Galaxia Gutenberg), suportul concret și solid al foii de hîrtie, care te leagă de sentimentul unui timp… continuu… Scriitorul virtual se desprinde de cultură, se livrează condiției scrisului propriu, suficient sieși, într-o exacerbare a egoului, care refuză criteriul competiției cu alte egouri. Libertatea de expresie îi dă dreptul să exprime ce vrea și să se exprime cum vrea. Olimpiu NUŞFELEAN Mişcarea literară ♦ 1 Dar, în cercul său restrîns – fără dobîndirea unor își înscriu literatura și modul de operare a scri- competențe culturale și specific literare, validate sului. Numitorul comun este precaritatea: nu atît de canoanele tradiției cît și de ale actualității cred în înaintași, în fundamentul