BULETINUL SOCIETĂŢII DE CHIMIE DIN ROMÂNIA FONDATĂ ÎN 1919 Nr
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
BULETINUL SOCIETĂŢII DE CHIMIE DIN ROMÂNIA FONDATĂ ÎN 1919 Nr. XX (serie nouă) 3/ 2013 2 1 3 5 4 6 In memoriam Prof.dr.doc. Eugen Segal Instituții de învățământ superior cu profil de chimie din România– Facultatea de Inginerie alimentară, turism și protecția mediului - Universitatea “Aurel Vlaicu“ din Arad Centenarul sintezei industriale a amoniacului The 18th Romanian International Conference on Chemistry and Chemical Engineering-RICCCE18, Sinaia 2013 Un regal al Științei în România: Frontiers in Macromolecular and Supramolecular Science – Simpozionul Cristofor I. Simionescu Societatea de Chimie din România Romanian Chemical Society Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Departamentul de Chimie organică Costin NENIȚESCU Splaiul Independenței 313, tel/fax +40 1 3124573 Bucureşti, România BULETINUL Societății de Chimie din România 3/2013 COLEGIUL EDITORIAL: Coordonator: Eleonora-Mihaela UNGUREANU Membri: Marius ANDRUH, Petru FILIP, Lucian GAVRILĂ, Horia IOVU, Ana Maria JOŞCEANU, Mircea MRACEC, Aurelia BALLO, Ana-Maria ALBU 2 Buletinul S. Ch. R. Nr. XX, 3/2013 Copyright 2013, Societatea de Chimie din România. Toate drepturile asupra acestei ediții sunt rezervate Societății de Chimie din România Adresa redacției: Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiința Materialelor, Str. Gh. Polizu 1-7, corp E, etaj 2, Cod 011061; Tel: 4021 402 39 77; e-mail: [email protected] Coperta 1 1. Prof. Dr. Doc. Eugen Segal- In memoriam 2. Universitatea “AUREL VLAICU“ din Arad (UAV) 3. Laboratorul de evaluarea şi controlul calităţii mediului din UAV 4. Imagini din timpul conferinţei internaţionale de chimie şi inginerie chimică RICCCE XVIII, 2013 5. Profesorul Cristofor I. Simionescu 6. Afişul Simpozionului internațional Cristofor I. Simionescu Coperta 4 1. Instalaţia de laborator a lui Haber şi Le Rossignol de la T.H. Karlsruhe pentru sinteza amoniacului 2. Fritz Haber (1864- 1934) 3. Ecuaţia reacţiei de sinteză a amoniacului conform procedeului de fixare a azotului atmosferic Frank şi Caro 4. Dependenţa vitezei de reacţie de sinteză a amoniacului de natura catalizatorului 5. Reactorul de sinteză a amoniacului de la Oppau 6. Carl Bosch (1874- 1940) 7. Alwin Mittasch (1869- 1963) 8. Walter Nernst (1864- 1941) 9. Prof. Dr. Ing. Ilie Siminiceanu Tehnoredactare: Dr. Ing. Magdalena-Rodica BUJDUVEANU, Drd. Ing. Cristina-Andreea AMARANDEI, Drd. Georgiana-Anca INEL, Drd. Chim. Cătălina NEGUŢ ISSN 2066-2971 Buletinul S. Ch. R. Nr. XX, 3/2013 3 CUPRINS Dorina Rodica CHAMBREE In memoriam Prof.dr.doc. EUGEN SEGAL .................................................................... 4 Virgil CIUTINĂ, Monica LUNGU, Florentina-Daniela MUNTEANU Instutuții de învățământ superior cu profil de chimie din România – Facultatea de Inginerie alimentară, turism și protecția mediului - Universitatea “Aurel Vlaicu“ din Arad ............................................................................................................................... 7 Ilie SIMINICEANU Centenarul sintezei industriale a amoniacului ........................................................... 12 Ioan CĂLINESCU, Claudia Maria SIMONESCU The 18th Romanian International Conference on Chemistry and Chemical Engineering-RICCCE18, Sinaia 2013.........................................................................30 Ana-Maria ALBU Frontiers in Macromolecular and Supramolecular Science – Simpozionul Cristofor I. Simionescu ..................................................................................................................36 4 Buletinul S. Ch. R. Nr. XX, 3/2013 In Memoriam Prof.dr.doc. EUGEN SEGAL Membru al ACADEMIEI ROMÂNE Ziua de 09 Octombie 2013 a devenit un reper trist pentru comunitatea academică şi şcoala de chimie românească. În aceea dimineaţă, în Bucureşti, la numai câteva luni de la împlinirea vârste de 80 de ani, ne părăsea ilustrul Profesor Eugen Segal, Membru al Academiei Române. Născut în Iaşi, la 23 mai 1933, Profesorul Segal parcurge studiile generale şi liceale, alături de cele muzicale, în oraşul natal. Este un elev care se remarcă timpuriu, atât prin talent ştiinţific şi muzical, cât şi printr-o deosebită sete de cunoaştere. Se perfecţionează în limbile engleză, franceză şi rusă. După absolvirea liceului ar fi dorit să urmeze cursurile Conservatorului din Moscova, dar din motive de dosar este respins. Astfel că, în 1951 dă admitere la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Chimie, unde este admis printre primii la secţia Chimie Fizică. Cu entuziasm şi pasiune se dedică studiului fiind remarcat încă din primii ani ai studenţiei de către renumiţii Profesori Gheorghe Spacu şi Ilie Murgulescu. Imediat după absolvirea facultăţii, în 1955, devine angajat al Universităţii din Bucureşti iar Profesorul Ilie Murgulescu, creatorul Şcolii de Chimie Fizică din România, îl alege drept colaborator. Sub îndrumarea reputatului magistru se înscrie la doctorat, iar în 1963 susţine teza cu titlul "Contribuţii la studiul cinetic al unor descompuneri endoterme în sisteme solid-gaz". În anii următori, chimistul Eugen Segal şi-a perfecţionat pregătirea profesională la Institutul de Chimie-fizică al Academiei de Ştiinţe din Moscova şi la Institutul de cataliză al Secţiei Siberiene a Academiei de Ştiinţe a URSS din Novosibirsk. Încă de la începutul carierei universitare se afirmă prin publicarea a numeroase articole şi studii în domeniile sale de interes: cinetică chimică heterogenă izotermă şi neizotermă; chemosorbţie şi cinetica reacţiilor catalitice; cinetica formală. In memoriam 5 Foarte riguros în activitatea ştiinţifică şi didactică, exigent cu sine, dar prietenos şi cald cu cei din jur, tânărul Eugen Segal se remarcă timpuriu, fiind unanim apreciat atât de către studenţii săi, cât şi de colectivul academic. În anul 1960 primeşte premiul I iar în 1964 premiul II al Ministerului Învăţământului pentru activitatea ştiinţifică. După obţinerea titlului ştiinţific de doctor, în perioada 1964-1968, în paralel cu activitatea de la catedră, i se încredinţează de către mentorul său, Academicianul Ilie Murgulescu, conducerea unui important colectiv, ca Şef al Sectorului de Chemosorbţie din Centrul de Chimie Fizică al Academiei Române. În anul 1969, la doar 36 de ani, Doctorul Eugen Segal obţine titlul de Profesor universitar, iar un an mai târziu pe cel de Doctor Docent în chimie şi conducător de doctorat. Numeroasele publicaţii în reviste de specialitate din străinătate, precum şi frecventele participări la manifestări de profil îl fac cunoscut pe Profesorul Segal în comunitatea ştiinţifică naţională şi internaţională, ceea ce îi aduce în 1973 o ofertă de Bursă Fulbright la Universitatea Standford din California, SUA. Reîntors în ţară în 1974, Profesorul Segal îşi continuă activitatea ştiinţifică şi publicistică cu şi mai mult elan, scrie cărţi şi manuale, îndrumă doctoranzi şi ingineri diplomaţi. Era prezent aproape continuu în laboratorul de cercetare, inducând o atmosferă specială de lucru, în care studenţii, doctoranzii şi colaboratorii săi formau o adevărată echipă închegată prin pasiunea Profesorului Segal. Mereu cu o glumă pe buze şi cu o idee nouă în minte, Profesorul Segal punea energiile în mişcare, aparent fără nici un efort, găsindu-şi timp să discute cu fiecare şi să îndrume tinerii adunaţi în jurul său. Cu mare profesionalism dublat de o modestie exemplară a condus paşii multor generaţii de studenţi şi doctoranzi pe tărâmul cercetării şi cunoaşterii. Ca un exemplu tipic pentru modestia Profesorului Segal, ordinea autorilor pe un articol era întotdeauna cu profesorul pe locul II şi studentul sau doctorandul pe locul I. În perioada 1976-1986, Academicianul Ilie Murgulescu a scris împreună cu cei mai importanţi discipoli, cartea vieţii sale, intitulată modest „Introducere în Chimie Fizică” în 7 volume, cuprinzând aprox. 5000 de pagini. Dintre acestea, volumele: II.1. „Teoria molecular cinetică a materiei” de 1033 de pagini şi apărută în 1979 şi II.2. „Cinetică chimică şi cataliză” de 1023 de pagini, apărută în 1981, au drept coautor pe Profesorul Eugen Segal, care a scris timp de câţiva ani la acest material, răspunzând cu multă dăruire şi căldură exigenţei deosebite a mentorului său. Printr-o muncă tenace, zi de zi, şi întreţinând mereu o atmosferă tânără, entuziastă şi critică, Profesorul Eugen Segal a construit ceea ce a devenit cunoscut în toată lumea drept „Şcoala de Analiză Termică Românească”. Produsele acestei şcoli, răspândite în întreaga lume, sunt astăzi nume întâlnite în toate jurnalele de specialitate, în colectivele editoriale ale revistelor internaţionale de analiză termică şi în conducerea celor mai prestigioase societăţi ştiinţifice de profil (ICTAC şi ESTAC). Chintesenţa muncii de cercetare ştiinţifică a Profesorului Eugen Segal s-a concretizat în: 534 articole publicate din care 215 în reviste din ţară şi 319 în reviste din străinătate; 10 cărţi şi manuale în calitate de autor şi coautor; 12 brevete de invenţie; 50 contracte de cercetare; 6 granturi; 2407 citări; Factor de Impact Individual Cumulativ total (ISI) 100,080; factorul HIRSH 19; 22 teze de doctorat coordonate. Pentru meritele sale ştiinţifice, în anul 1991 Profesorul Eugen Segal este ales Membru Corespondent al Academiei Române, iar în anul 2009 devine Membru titular al prestigioasei instituţii naţionale. În anul 2010, şi-a susţinut discursul de recepţie dedicat Academicianului Ilie Murgulescu, "Dascăl de excepţie şi creator de ştiinţă". 6 Buletinul S. Ch. R. Nr. XX, 3/2013 Meritele ştiinţifice excepţionale ale Academicianului Eugen Segal de-a lungul