SEPA • Sisteme de plãþi SWIFTNET • Outsourcing • Învãþãmânt bancar

Nr. 4 / 15 iiuniie - 15 iiulliie 2009 www.marketwatch.ro intelligent management

TRANSFONDTRANSFOND paginile 6-7 ªIªI „SEPA„SEPA PEPE LEI”LEI”:: UNUN PASPAS NECESAR,NECESAR, PENTRUPENTRU CINE?CINE? (II)(II)

Infrastructuri de plãþi • Canale electronice de distribuþie • Sisteme informatice Ingenico - liderul mondial în soluþii de plãþi electronice securizate ºi cel mai mare producãtor de POS-uri bancare din lume. Terminalul Ingenico 5100 este avansat, puternic, sigur ºi flexibil ºi oferã o soluþie unicã pentru tranzacþii electronice destinate în special comercianþilor cu amãnuntul ºi restaurantelor. Acest terminal are PIN Pad integrat, perfect pentru comercianþii care au un numãr redus ºi mediu al tranzacþiilor. Are formã ergonomicã ºi poate fi utilizat cu uºurinþã de posesorii de carduri.
În România, echipamentele Ingenico I5100 sunt folosite în prezent pentru reîncarcare electronicã (parteneriat Caracteristici de securitate remarcabile • sistem de securitate HSC integrat, dezvoltat de Ingenico dupã cu Euronet Worldwide, începând cu 2007), precum ºi în anii de experienþã acumulaþi ca lider mondial în securitatea POS-urilor. Acesta oferã niveluri diferite de securitate, care îndeplinesc cele mai exi- activitatea bancarã. gente cerinþe ale tranzactiilor de platã (PCI PED, ZKA ...). Deþine un procesor pe 32 de biþi, pentru a sprijini criptarea (RSA, DES, 3DES ...), asigurându-se astfel confidenþialitatea datelor;
Cu peste 15 milioane de terminale de platã active în • Securitatea mai multor aplicaþii care sã ruleze independent pe acelaºi peste 125 de þãri – Ingenico deþine peste o treime din dispozitiv este asiguratã de tehnologia UNICAPTTM. valoarea totalã a pieþei. Calitate ºi performanþã • are disponibilã o gamã largã de opþiuni de comunicare internã: V22bis, V29, V34 (rapid), ISDN. • Opþiunea Plug - permite extinderea capac- itãþii de comunicare a terminalului; • Ethernet ºi Wi-Fi Plug - sunt module care pot fi adãugate podusului original; • este conceput în jurul unui subansamblu bloc care face ca procesul de mentenanþã, precum ºi cel de testare sã se realizeze uºor.
De peste 25 ani, Ingenico

furnizeazã combinaþia perfectã Utilizare facilã între performanþã, fiabilitate, • Imprimantã termicã este silenþioasã ºi rapidã (12 linii/ se- inovaþie ºi securitate. cundã) ºi este uºor de încãrcat; • tastatura conceputã ergonomic, pentru o tastare rapidã a PIN- ului;
Azi Ingenico deþine un portofoliu • display grafic mare, cu contrast complet de echipamente de platã fixe, reglabil. • Lentile care permit personalizare, mobile, integrate, care pot furniza soluþii pentru promovarea în cele mai diverse domenii: bãnci ºi instituþii brandului/logo-ului clientului; • Doar un singur cablu pentru toate financiare, comercianþi, loterie, industria petrolului, conexiunile externe (accesoriu); • In funcþie de volum, sunt posibile sãnãtãþii ºi nu numai.“ ºi alte opþiuni.

DANUBIUS EXIM Str. Vasile Gherghel nr.12, sector 1, Bucureºti Tel: 021/ 224.55.24; Fax: 021/ 224.22.28 CALL CENTER: 021 200 6000 www.danubius-exim.ro; www.ingenico.com e-mail: [email protected] Inovatie si comoditate

, , ( (editorial de vacanta),

IONEL DUMITRU PMP, SEPA PROJECT MANAGER, TRANSFOND SA Din punct de vedere al operaþiunilor bancare, douã par a fi preocupãrile acestui an: SEPA, dar mai ales Directiva privind serviciile de plãþi. Amândouã au iz de reglementare, chiar dacã uneia i-a fost adãugat prefixul „auto”. Pânã la urmã însã, amândouã constau în impunerea unor reguli care ar determina un mare progres în materie de plãþi electronice pe continentul nostru. Ambele sunt, în esenþã, proiecte sau intervenþii de tip macro, impuse de foarte de sus, politice, ºi nu neapãrat bazate pe cerinþe de business solicitate de piaþã. Istoria ne aratã cã progresul ºi inovaþia au avut la bazã ºi înclinaþia spre comoditate (sau lenea?), dorinþa omului de a-ºi simplifica viaþa ºi de a transfera tehnologiei ceea ce nu îi mai place sau ce nu poate sã facã. Aºa a fost de la începuturi, de ce am crede cã roata, de exemplu, a fost inventatã aºa, de plãcerea inovaþiei? (e adevatat cã „reinventarea” roþii e o plãcutã ocupaþie a multora dintre noi azi... ). Câþi strãmoºi de-ai noºtri ºi-or fi rupt spinãrile cãrând spre peºterile sau casele lor stânci, pietre, copaci, vânat? Pânã când, probabil cel mai leneº din trib sau gintã sau ce or fi avut ei acolo, sãtul de atâta transpiraþie (ºi pe vre- mea aia deodorantul era lucru rar...) ºi de coaste rupte ineficient, a inventat-o... Ce l-a Editor: Aleea Negru Vodã nr. 6, bl. C3, sc. 3 inspirat? Comoditatea... parter, 030775, sector 3, Bucureºti Dacã revenim la activitatea bancarã, prima casã de compensare a plãþilor din lume se pare Tel.: 021.321.61.23; Fax: 021.321.61.30; FIN [email protected] cã a fost înfiinþatã la Londra, prin 1773. Dar cum s-a ajuns la aºa ceva? A dat Parlamentul WATCH www.marketwatch.ro vreun decret? Vreun mare bancher a lansat un proiect inovator pentru vremea aceea? P.O. Box 4-124, 030775 Oricum, ideea nu a venit peste noapte, ea exista. Le venise de mai mult timp curierilor
Director General FIN WATCH: bãncilor londoneze, nevoiþi sã goneascã zilnic, fiecare din ei pe la toate celelalte bãnci, Cãlin.Mãrcuº[email protected] pentru a încasa bilete de bancã, waranturi, ºi tot felul de înscrisuri. ªi cum în fiecare zi se
PUBLISHER FIN WATCH: opreau cam toþi la acelaºi pub, ca sã se încãlzeascã la o cafea (sau la o bere, dupã caz), [email protected] probabil cã tot cel mai leneº (sau cel cãruia banca lui nu îi asigurase maºinã de serviciu,
Colegiu redacþional: sau mã rog, cal de serviciu) a observat cã alergãrile lor zilnice ar putea fi raþionalizate dacã, Rodica.Tuchilã@arb.ro [email protected] cu ocazia cafelei, ar schimba ºi hârtiile respective, calculând diferenþa ce rãmânea de plãtit Cã[email protected] sau de încasat pentru fiecare, ceea ce numim azi poziþii nete multilaterale. Asta trebuie sã fi [email protected] fost prima casã de compensare. Nãscutã din comoditate. [email protected] Mult mai târziu, prin 1949, pe când se afla la o masã cu partenerii sãi, omul de afaceri Marcelina.Joavinã@microsoft.com newyorkez Frank Mc Namara, a constatat cu stupoare cã nu avea bani (numerar) pentru Rã[email protected] [email protected] a achita nota de platã. A trebuit sã îºi sune soþia care i-a adus banii în cele din urmã, [email protected] salvându-l de la o mare dezonoare... În orice caz, dl McNamara a fost foarte dezamagit de aceastã situaþie (mai mult ca sigur [email protected] cã ºi doamna McNamara, ca orice nevastã de om de afaceri, a avut cuvinte grele de spus [email protected] în privinþa deranjului la care fusese supusã...): „De ce oamenii trebuie sã îºi limiteze cheltu-
Marketing: [email protected] ielile la numerarul pe care îl au la ei ºi sã nu fie capabili sã cheltuiascã atât cât îºi permit?”
Publicitate: s-a întrebat el. Aºa a apãrut primul card care putea fi utilizat în mai multe locaþii, apoi Director: [email protected] reþeaua Diners Club, care avea un an mai târziu peste douã sute de mii de utilizatori. Alexandru.Pã[email protected] Din nou, din comoditate... Din aceste douã exemple, cu mintea deja la concediu, ne-am putea grãbi sã tragem o
Desktop Publishing: Omni Press & Design, ([email protected]) concluzie greºitã: cã lucrurile importante apar din necesitate, ideile mari vin la (sau dupã)
Foto: Septimiu ªlicaru ([email protected])
masã ºi de obicei nu le reglementeazã nimeni. Vacanþã plãcutã!
Abonamente: [email protected]
Distribuþie: [email protected] Elena Corneanu, Sorin Pârvu
Tipar: Monitorul Oficial
NOTÃ: Reproducerea integralã sau parþialã a articolelor SUMAR sau a imaginilor apãrute în revistã este permisã 4, 8-11 Zona unicã de plãþi în EURO - SEPA numai cu acordul scris al editurii. Fin Watch nu îºi asumã responsabilitatea pentru eventualele 6-7 Infrastructuri de plãþi modificãri ulterioare apariþiei revistei.

12, 13 Canale electronice de distribuþie
Data închiderii ediþiei: 14-15 Sisteme de plãþi SWIFTNet 30 iunie 2009 16 Sisteme informatice bancare Fin Watch SRL este membru al Biroului Român pentru 18 Securitate bancarã Auditarea Tirajelor – BRAT. 19 Noi bãnci pentru o nouã economie 21, 22 Învãþãmânt bancar ZONA UNICÃ DE PLÃÞI ÎN EURO SEPA

Directiva Serviciilor de Plãþi: transformarea

CÃTÃLINA CHICU, ALPHA viziunii în realitate BANK ROMANIA, NEW PRODUCTS & PROCESSES DEVELOPMENT DESK Directivei Serviciilor de Plãþi cu urmã- OPERATIONS DIVISION toarele scopuri: înfiinþarea unei pieþe de În ce stadiu se aflã plãþi în UE cu un singur cadru legislativ; transpunerea Directivei? Pe 1 noiembrie 2009 va intra în vigoare Directiva crearea unui mediu egal pentru partici- Serviciilor de Plãþi 2007/64/EC. Transpunerea panþi ºi creºterea competiþiei; asigurarea Pânã acum doar Marea Britanie, Dane- Directivei va avea un efect revoluþionar asupra indus- protecþiei consumatorilor; consolidarea efi- marca ºi Bulgaria au finalizat transpunerea cienþei sistemelor de plãþi. Directivei în legislaþia naþionalã. Suedia a triei de plãþi Europene: diminuarea fragmentãrii anunþat oficial cã va depãºi cu 3-6 luni ter- naþionale ºi standardizarea utilizãrii instrumentelor Cui se adreseazã Directiva? menul limitã de transpunere. România planificã finalizarea transpunerii pânã în de platã ºi a regulilor pieþei unice. În iulie 2008 un Directiva se adreseazã prestatorilor ºi septembrie 2009. Directiva va avea un im- chestionar al Payment Systems Europe concluziona utilizatorilor de servicii de plãþi si se va apli- pact major asupra tuturor bãncilor din UE. ca plãþilor în Euro ºi în valutele naþionale Acestea vor trebui sã-ºi adapteze sistemele cã bãncile din UE vor cheltui cca. 6 mld. Euro ale þãrilor din UE, iniþiate ºi destinate din/în informatice ºi sã-ºi revizuiascã contractele, pentru implementarea Directivei. spaþiul UE. Islanda, Liechtenstein ºi Norve- procedurile ºi practicile privind serviciile gia au decis sã se alãture cerinþelor Direc- de plãþi. Statistica elaboratã de Payment Cum a apãrut ideea de creare tivei. Acest lucru nu inseamnã însã cã þãrile Systems Europe, publicatã în iulie 2008, a unei pieþe de plãþi unice? din UE le vor include automat în legislaþia prezintã o estimare a efortului de imple- naþionalã. mentare a Directivei pe domenii: Ineficienþa introducerii monedei unice Existã un consens in- din perspectiva eterogenitãþii legislative ºi terguvernamental con- a diferitor infrastructuri de plãþi utilizate în form cãruia nicio þarã nu cadrul Eurosistemului a fost pentru prima va activa Directiva înain- datã menþionatã în martie 2000 în Agenda te de 1 noiembrie 2009. de la Lisabona. Comisia Europeanã a iden- Astfel sunt evitate riscuri tificat urmãtoarele obstacole: operaþionale ºi confuzii • Fragmentarea Eurosistemului prin di- în cazul în care ar fi fost versitatea legislaþiilor naþionale genera trimise plãþi într-o þarã, o gamã largã de standarde, restricþii ºi în care Directiva nu a fost oportunitãþi atât pentru prestatorii cât transpusã. ºi pentru utilizatorii de servicii de plãþi; Fiecare þarã este obli- • Diversitatea preþurilor în cadrul ser- gatã sã se ghideze dupã regulile ºi reco- Transpunerea Directivei la nivel de in- viciilor de plãþi în UE se reflectã în mandãrile Directivei ºi sã le transpunã in- stituþie va eroda marjele de profit ale bãn- diferenþe de eficienþã ºi calitate în sis- dividual în legislaþia naþionalã. Acest pro- cilor, acestea fiind puse în situaþia de a lua temele naþionale de plãþi; ces genereazã diferenþe, în special prin decizii dificile de investiþii strategice. Bãn- • Nivelul de competiþie între prestatorii faptul cã Directiva conþine 23 de opþiuni cile cu viziuni clare au cele mai mari ºanse de servicii de plãþi era considerat nesa- ale Statelor Membre. Opþiunile au fost de a supravieþui ºi a se dezvolta. Cu toate cã tisfãcãtor având în vedere barierele de necesare pentru a permite flexibilitate. A impactul poate fi calificat drept „revoluþio- acces pentru noii jucãtori. fost agreatã abordarea pick’n’mix deoarece nar“, se poate constata cu satisfacþie cã unele Pentru a redresa aceste deficienþe, Co- nu toate soluþiile puteau fi implementate practici ale bãncilor din România sunt deja misia Europeanã a propus implementarea în sistemele de plãþi naþionale. în conformitate cu noua Directivã.

B W 4 15 iunie - 15 iulie 2009 COPIERE Tehnologie: Laser Vitezã: color ºi alb-negru 20 pagini/minut Memorie: 1024 MB + 40 GB Hard Disk Drive Alimentare cu hârtie: 2 tãvi x 500 coli + bypass Multifuncþional laser color Dimensiuni hârtie: A6 - A3+ Greutate hârtie: pânã la 256 gr/mp Duplex Alimentator fata-verso de originale MP C2000AD PRINTARE REÞEA STANDARD Vitezã: color ºi alb-negru 20 pagini/minut Limbaj standard: PCL5c, PCL6, RPCS™ Rezoluþie: 600 x 600 dpi/2400 x 600 (echivalent) Interfaþã standard: USB 2.0Ethernet 10 base-T/100 base-TX 3199 Euro ( fãrã TVA ) SCANARE REÞEA STANDARD Vitezã scanare 50 pagini pe minut (A4) Rezoluþie maximã 1,200 dpi Format: PDF/JPEG/TIFF Drivere: Network, TWAIN Scan to e-mail: SMTP, TCP/IP Scan to folder: SMB or FTP protocol (cu autentificare)

ALTE OPÞIUNI • casete suplimentare hârtie • finisher • booklet finisher • interfaþã fax

HEAD OFFICE TRAINING CENTER 5, Bibescu Voda Str., 2, Burebista Blvd., Bl. D14 Bl. 5a, Bucharest 4, Romania Phone (021) 3354809 Phone (021) 3233555/3202769 Mobile 0727300616 Mobile 0727300617 Fax (021) 3354871 Fax (021) 3220967

Branch Office Phone Fax e-mail cu opþiuni varianta imaginea reprezintã Arad (0257) 306301 306300 [email protected] Bacau (0234) 206206 206200 [email protected] Baia Mare (0262) 206606 206600 [email protected] Bistrita (0263) 206306 206300 [email protected] Brasov (0268) 306306 306300 [email protected] Buzau (0238) 406406 406166 [email protected] Cluj-Napoca (0264) 406406 406400 [email protected] Constanta (0241) 606606 606600 [email protected] Craiova (0251) 406406 406400 [email protected] Deva (0254) 206106 206100 [email protected] Galati (0236) 406406 406400 [email protected] Giurgiu (0246) 206206 206200 [email protected] Iasi (0232) 206206 206200 [email protected] Oradea (0259) 407707 407700 [email protected] Pitesti (0248) 206206 206200 [email protected] Ploiesti (0244) 406906 406907 [email protected] Sibiu (0269) 206206 206200 [email protected] Suceava (0230) 206506 206500 [email protected] Tg. Jiu (0253) 206406 206400 [email protected] Tg. Mures (0265) 206206 206200 [email protected] Timisoara (0256) 306306 306300 [email protected] Rm. Valcea (0250) 702701 702700 [email protected] INFRASTRUCTURI DE PLÃÞI

TRANSFOND ºi „SEPA pe lei”: un pas necesar,

IONEL DUMITRU, PMP pentru cine? (II) SEPA PROJECT MANAGER, TRANSFOND SA

În acelaºi timp, preocuparea cãutare ºi regãsire a documentelor elec- În paralel cu SEPA, TRANSFOND este de a se extinde ºi tronice (altele decât cele aparþinând TRANSFOND lanseazã noi servicii dincolo de activitatea de plãþi: ceea ce SEP), servicii personalizate de arhivare a va diferenþia un ACH de altul va fi pa- documentelor electronice, precum ºi Am participat recent într-un panel chetul de servicii cu valoare adãugatã, servicii de stocare a e-mailurilor din al Conferinþei SEPA România care a suplimentare, adiþionale pe care fiecare sistemul de poºtã electronicã securizatã dezbãtut impactul creãrii SEPA din per- le va propune clienþilor actuali (conver- transmise sau primite de participanþii la spectiva (sau asupra) „principalilor ac- sie, procesare, rutare, reconciliere) dar SEP. tori în transferurile de fonduri”. Com- ºi unele noi, total diferite de serviciul Sistemul de Arhivare Electronicã pania noastrã, TRANSFOND, este un clasic de clearing. Este vorba, într-o (SAE) respectã în totalitate cerinþele astfel de actor, asigurând în prezent de- primã fazã, de serviciul de arhivare elec- Legii nr. 135/2007 privind arhivarea contarea tuturor plãþilor de retail inter- tronicã ºi serviciul de facturare elec- documentelor în formã electronicã. bancare în lei cu ordin de platã ºi debit tronicã. TRANSFOND respectã toate cerinþele direct. prevãzute de Legea nr. 677/2001 pentru Serviciul de arhivare protecþia persoanelor cu privire la pre- Efectul SEPA electronicã (SAE) lucrarea datelor cu caracter personal ºi libera circulaþie a acestor date, compa- Impactul principal al SEPA asupra Un serviciu destinat comunitãþii nia fiind înregistratã deja în registrul de infrastructurilor de plãþi europene con- financiar bancare pe care TRANSFOND evidenþã a prelucrãrilor de date cu ca- stã în primul rând în creºterea com- îl va oferi în curând este arhivarea elec- racter personal. petiþiei: pe o piaþã a plãþilor unicã, de- tronicã. Acesta va completa serviciile de Prin acest serviciu, TRANSFOND schisã, europeanã, furnizorii de servicii plãþi electronice ºi de facturare elec- preia, pentru clienþii sãi, cerinþele legale de plãþi vor putea sã concureze liber, tronicã ºi va contribui, de asemenea, la de acreditare ca administrator de arhivã ceea ce va avea drept urmare, în timp, reducerea volumelor de hârtie produse electronicã ºi de autorizare a centrului scãderea comisioanelor pentru servicii ºi imobilizate ºi la pãstarea echilibrului de date care va deservi sistemul de de decontare a plãþilor de cãtre bãnci ºi mediului înconjurãtor. arhivã electronicã, degrevând de o res- de cãtre furnizorii de servicii de plãþi, Arhivarea electronicã va acoperi în ponsabilitate legalã ºi un efort (cost) de ceea ce le va afecta veniturile ºi prof- primul rând documentele electronice, conformare. itabilitatea acestei activitãþi. În acest transmise sau primite de bãnci în cadrul Nivelul de securitate al accesului la context, activitatea de plãþi devine una sistemului electronic de plãþi (SEP), SAE este extrem de ridicat, fiind asigu- de mare volum ºi, posibil, externalizarea mesajele de platã procesate prin sis- ratã autenticitatea, integritatea ºi va fi o opþiune pentru unele bãnci. În temele SENT, ReGIS ºi SaFIR precum ºi disponibilitatea datelor pe toatã durata România, aceasta ar putea fi o oportuni- alte documente electronice aferente de pãstrare în arhivã, prin utilizarea tate pentru TRANSFOND, dar ºi pentru plãþilor electronice. unei infrastructuri PKI, iar operaþiunile bãncile interesate de astfel de reduceri SAE va pune la dispoziþia beneficia- efectuate de utilizatori în sistem sunt ju- de costuri, o situaþie de posibil „win- rilor ºi alte facilitãþi, pentru alte tipuri rnalizate permanent. Disponibilitatea win”. de documente: arhivare electronicã, continuã a informaþiilor este asiguratã

B W 6 15 iunie - 15 iulie 2009 INFRASTRUCTURI DE PLÃÞI

ºi prin centrul de recuperare în caz de turãrii: Serviciul de Facturare Electro- Avantajele pe care serviciul de fac- dezastru care asigurã inclusiv preluarea nicã. turare electronicã al TRANSFOND le operaþiunilor de consultare a arhivei Destinat tuturor tipurilor de com- aduce societãþii (reducerea consumului electronice în cazul unui dezastru la panii, serviciul va permite emiterea / de hârtie), emitenþilor (economii afer- sediul principal de procesare. aplicarea semnãturii electronice ºi ente proceselor de emitere, trans- Alãturi de serviciul de arhivare elec- transmiterea de facturi electronice cãtre mitere, arhivare, reconciliere, eficien- tronicã, TRANSFOND oferã ºi servicii plãtitori, prin intermediul aplicaþiei tizarea fluxului de numerar) dar ºi de stocare de documente electronice. TRANSFOND. plãtitorilor de facturi, vor face din acest Acest tip de serviciu se referã la posibil- Într-o primã versiune, utilizatorii produs cel mai utilizat mijloc de ges- itatea pe care o au beneficiarii de a stoca vor avea posibilitatea de a încãrca fac- tionare a facturilor în urmãtorii ani. în SSE (Sistemul de Stocare Electron- turile deja emise sau de a externaliza Aceasta întrucât, pe lângã valoarea ºi icã), documente în formã electronicã acest serviciu, emiterea / aplicarea sem- utilitatea produsului în sine, produsul sau copii electronice ale unor docu- nãturii electronice fãcându-se la nivelul de facturare electronicã al TRANS- mente pe suport hârtie. aplicaþiei noastre. FOND este garantat de renumele de operator al sistemului interbancar de Serviciul de facturare electronicã plãþi românesc ºi de încrederea comu- al TRANSFOND nitãþii financiar bancare.

Este evident cã factura pe suport hârtie nu are nici un viitor în Europa. În unele þãri eu- ropene, pentru re- laþia cu sectorul public, obligati- vitatea facturãrii electronice a fost deja impusã prin lege, iar pânã la sfârºitul anului 2010 se anticipeazã cã va fi generalizatã în toatã Europa la nivelul „business to Government”. În curând, cumpãrãtorul va putea cere furnizorului: „factura electronicã sau nici o facturã”. De ce aceastã abordare? Pentru cã este extrem de ineficient ºi costisitor ca, în era internetului ºi a e-business-ului, aceste documente sã fie încã tipãrite ºi Aplicaþia va asigura de asemenea sã circule pe suport hârtie între furni- distribuirea facturilor cãtre destinatari zori ºi beneficiari, cu mari costuri de prin utilizarea a douã canale (fie direct emitere, de transmitere, de prelucrare, prin intermediul aplicaþiei de facturare de urmãrire de reconciliere cu plata ºi electronicã, fie prin intermediul apli- arhivare. De ce sã fie necesare rafturi în- caþiilor de internet banking), ºi va oferi tregi cu dosare pline de facturi când ar deopotrivã emitenþilor ºi destinatarilor încãpea toate pe un CD (sau, de ce nu?, o platformã cu facilitãþi de adminis- pãstrate într-o arhivã electronicã, con- trare a facturilor electronice, per- formã cu legea arhivãrii electronice, aºa miþând între altele vizualizarea ºi de- cum este arhiva TRANSFOND care va scãrarea acestora. fi inauguratã în curând)? De ce trebuie Ulterior primei faze de dezvoltare, sã fie tãiaþi atâþia copaci (milioane de co- serviciul va fi extins pentru a acoperi paci pentru cele 30 milioane de facturi inclusiv transmiterea facturilor prin in- la nivel european) pentru a tipãri aceste termediul bãncilor, cu posibilitatea de documente cu un singur ciclu de viaþã? a folosi acelaºi canal de transmitere ºi La aceste întrebãri, TRANSFOND pentru facturã ºi pentru instrumentul rãspunde pieþei româneºti printr-un de platã, ceea ce va asigura sau facilita nou produs care va fi lansat în acest an, ºi o reconciliere automatã platã-fac- ca un prim pas spre raþionalizarea fac- turã.

15 iunie - 15 iulie 2009 ZONA UNICÃ DE PLÃÞI ÎN EURO SEPA

Schema SEPA pentru transferuri credit CONSTANTIN ROTARU CONSILIER PRINCIPAL ARB

Intrând în detaliile proiectului SEPA,
Plãþile prin card ce au loc la iniþia- derat cu atât mai semnificativ cu cât reamintim despre tipurile de instru- tiva Plãtitorului prin intermediul aderarea la schemã a presupus adaptãri mente vizate în cadrul acestui proiect: unui card emis în cadrul unor operaþionale ºi tehnologice pentru ope-
Transferul credit, ce asimileazã scheme specifice de platã. ratorii de plãþi, precum ºi demersuri im- principalele caracteristici ale or- Uniformizarea plãþilor la nivel pan- portante în domeniul comunicãrii dinului de platã, ºi care presupune european a presupus reinventarea noilor servicii adresate clienþilor benefi- cã plata are loc la iniþiativa Plãti- Transferului credit si a debitului direct ciari ai serviciilor de platã în special din torului, dã dispoziþie bãncii sale astfel încât aceste instrumente sã se zona euro. sã iniþieze transferul cãtre Benefi- adapteze practicilor ºi cutumelor naþio- Interesul consumatorului de servicii ciarul plãþii; nale în materie de plãþi ºi mai ales sã de platã din România se îndreaptã toc-
Debitul direct, care presupune cã, permitã uniformizarea la nivel euro- mai spre acest instrument, preferat în în baza unui mandat emis de Plãti- pean a circuitelor, duratelor ºi struc- mod tradiþional în cadrul relaþiilor de tor, plata are loc la iniþiativa Be- turilor de informaþii conþinute de aceste platã. Trecerea la schema SEPA de neficiarului, ce transmite prin in- instrumente de platã. transfer credit (SCT) nu se face cu termediul bãncii sale, cãtre banca Transferul credit a fost aceeaºi “presiune” în þara noastrã din Plãtitorului, o instrucþiune de primul instrument de motivul simplu cã plãþile în euro nu re- debitare a contului platã a cãrui schemã a prezintã decât un procent foarte mic în acestuia. fost standardizatã în totalul transferurilor iniþiate sau primite cadrul proiectului de beneficiarii serviciilor de platã, com- SEPA ºi care a de- parativ cu plãþile în monedã naþionalã. venit opertaþional Cu toate acestea, conform statisticii sus începând cu da- menþionate, 19 bãnci comerciale ro- ta de 28 ian- mâneºti furnizeazã în prezent servicii de uarie 2008. platã în euro pe structura SCT. Procesul de În principiu, pentru beneficiarul aderare la român de servicii de platã în euro, tre- Schema cerea la utilizarea SCT este din multe initialã1, puncte de vedere imperceptibilã. Aceas- este consi- ta deoarece, pe de o parte, sistemele de derat un succes plãþi utilizate în România au prefigurat de vreme ce aproape în multe privinþe standardele SEPA ast- 4500 de bãnci comerciale, fel cã, pe de o parte efortul investional cooperatiste sau de economii a (traductibil în costuri pentru partici- bãncilor comerciale din Uniunea panþi) este minim iar pe de altã parte Europeanã au devenit pânã în prezent practicile naþionale au deja induse re- participanþi la schemã2. Succes consi- flexe operaþionale compatibile cu SCT.

1. SCT Versiunea 2.3 aprobata în Plenara EPC din data de 19 iunie 2007, în prezent fiind operationala versiunea 3.2. aprobata în plenara EPC din 24 iunie 2008. 2. Cf http://epc.cbnet.info/content/adherence_database din 8 mai 2009

B W 8 15 iunie - 15 iulie 2009 ZONA UNICÃ DE PLÃÞI ÎN EURO SEPA

Particularitãþile trecerii la SCT pentru 2004 a creat deja premisele auto- comisionului share, standarde de beneficiarii din România ai sistemelor matizãrii proceselor de decontare, operare pentru cut-off times, du- de plãþi se prezintã astfel: • Utilizarea codului IBAN ca infor- rata maxima a decontãrii, Clienþii participanþi vor putea efec- maþie unicã de validare a plãþii a in- • Fluxuri standard de procesare atât tua plãþi din orice locaþie din Uniunea trodus la nivel de reglementare po- pentru procesul normal de transfer Europeanã în aceleaºi condiþii ºi pe ace- sibilitatea procesãrii directe (STP), cât ºi pentru excepþii (refuzuri, re- leaºi canale ca ºi în cazul plãþilor naþio- • Durata maximã de decontare este tururi sau rambursari) nale. Aceasta conduce la atingerea gra- de z/z+1 pentru plãþile efectuate în • Un set de date ºi de atribute ale dului de libertate impus de liberalizarea valutã, ceea ce constituie un servi- acestora standardizate, cu infor- comerþului între statele Uniunii. ciu adiþional oferit de bãncile din maþii obligatorii ºi opþionale, defi- Drepturile ºi obligaþiile participan- România, faþã de perioada maximã nite atât pentru satisfacerea intere- þilor la procesul de platã sunt uniforme de decontare acceptatã de schema sului consumatorilor de servicii de ºi stabile. de Transfer Credit de t/t+3, platã cât ºi pentru asigurarea co- Tipul de comision impus de SCT este • Mesajele de platã în în valutã sunt erenþei ºi securitãþii tranzacþiei de de tip „share“, ceea ce înseamnã cã suma deja în format XML, corespunzãtor cãtre operatorii de plãþi. plãtitã ajunge integral la beneficiar iar standardului impus de SEPA. • Un format de mesaj de platã stan- plãtitorul ºi beneficiarul plãtesc numai comisionul solicitat de banca proprie, faþã de practica actualã în care în ge- neral plãtitorul suportã toate comi- ORDONATOR BENEFICIAR sioanele legate de transfer. Pe de altã parte, bãncile îºi vor ra- porta efortul investiþional de migrare la beneficiile rezultate din simplificarea proceselor de decontare, astfel cã impactul asupra comisioanelor perce- pute clienþilor este dificil de cuantificat însã este de aºteptat ca nivelul comi- CSM sioanelor de decontare sã rãmânã cel puþin la nivelul actual. Alte particularitãþi ale trecerii la SCT pentru beneficiarii din România ai sis- temelor de plãþi: BANCA BANCA • Conþinutul ºi structura informaþi- ilor cuprinse în mesajul de platã ORDONATOARE BENEFICIARà permit creºterea gradului de secu- ritate a tranzacþiei. • Standardizarea proceselor ºi intro- Modelul de decontare adoptat în dard, de tip xml, definit sub stan- ducerea unor categorii de infor- cadrul SCT (modelul celor patru colþuri) dardul ISO 20022 conþinând câm- maþii specifice vor facilita automa- impune obligaþii uniforme pentru puri ºi structuri de date definite tizarea relaþiilor de decontare fiecare din participanþi ºi standardizeazã uniform. bancã-client ºi automatizarea pro- circuitele atât în ceea ce priveºte fluxul ceselor interne de gestiune finan- normal al plãþii (de la emitent la benefi- ciarã ºi trezorerie la nivelul ciar) cât ºi tratamentul excepþiiilor. Adoptarea SCT de cãtre bãncile din agenþilor economici. Modelul se prezintã astfel. România aduce de asemenea avantajul • Implementarea schemelor SEPA Unde CSM (Clearing Settlement cã se creazã premisele adoptãrii stan- coroboratã cu adoptarea Directivei Mechanism), reprezintã structura inter- dardelor SEPA ºi pentru plãþile în mo- Serviciilor de Plaþi vor avea ca im- mediarã ce face legãtura informaþionalã nedã naþionalã. Aceasta are ca efect fap- pact dezvoltarea unor servicii ban- între bãncile participante (în cazul în tul cã impactul trecerii la euro ºi im- care de decontare directe si com- care acestea nu sunt legate direct prin- plicit al adoptãrii obligatorii a sche- plet automatizate, precum ºi a tr-o relaþie de corespondenþã). melor SEPA va fi nul asupra clienþilor, unor servicii conexe (procesare di- Schema SCT include, ca parametri de vreme ce aceºtia ar utiliza deja aceste rectã, cash management, recon- operaþionali ºi de afacere, urmãtoarele scheme de transfer iar pentru bãnci va cilieri automate, investigaþii, etc.) elemente: conduce la amortizarea pe o duratã mai • Obligativitatea utilizãrii codului • Un set de reguli de afaceri si ope- lungã de timp a investiþiilor în infra- IBAN (cerinþã SEPA) din anul raþionale ce includ obligativitatea structurile proprii de plãþi.

B 15 iunie - 15 iulie 2009 9 W ZONA UNICÃ DE PLÃÞI ÎN EURO SEPA SEPA ºi mediul de afaceri

Iniþiativã declanºatã de factorii de decizie politicã, SEPA va afecta fiecare cetãþean, comerciant, admi- nistraþie publicã ºi corporaþie care utilizeazã servici- ile unei bãnci din zona euro ºi Uniunea Europeanã, pe tot lanþul procesului furnizãrii de plãþi. Autoritãþile europene se aºteaptã ca SEPA sã creeze condiþii pentru creºterea concurenþei în furnizarea serviciilor de plãþi ºi sã genereze - prin standardizare ºi armo- nizare - sisteme de plãþi mai eficiente, oferind bene- ficii tangibile economiei ºi întregii societãþi.

Foto: www.arhivafoto.ro

biectivele generale ale SEPA în integralitatea sa ºi un factor de aceeaºi uºurinþã cu care acest lucru se au fost definite de cãtre gu- creºtere a concurenþei în sectorul ser- poate face astãzi în cadrul graniþelor vernele Uniunii Europene în viciilor de plãþi, în beneficiul utilizato- naþionale. În cazul companiilor, stan- Agenda Lisabona, menitã sã rilor - consumatori, corporaþii, între- dardele comune, decontarea mai rapidã O transforme, pânã în 2010, prinderi mici ºi mijlocii, sectorul public. ºi prelucrarea simplificatã vor îm- Uniunea Europeana în „cea mai dinam- Comisia Europeana ºi Banca Cen- bunãtãþi fluxurile de numerar, vor re- icã ºi competitivã economie din lume tralã Europeanã se aºteaptã ca SEPA sã duce costurile ºi vor facilita accesul la bazatã pe cunoaºtere“ ºi sã pregãteascã constituie deschizãtorul de drumuri noi pieþe. Mai mult chiar, mediul de tranziþia cãtre o economie informati- spre revoluþionarea serviciilor electron- afaceri poate beneficia de dezvoltarea la zatã. ice în sectorul plãþilor ºi al serviciilor nivelul comunitãþilor naþionale a unor Conform Agendei Lisabona, inte- publice, conducând ºi la alte reduceri produse inovatoare, bazate pe standard- grarea pieþelor plãþilor în euro este o ale costurilor ºi câºtiguri în eficienþã, în ele SEPA, oferite de furnizorii servici- precondiþie importantã pentru re- beneficiul clienþilor. ilor de plãþi. alizarea acestei viziuni. În aceastã priv- Prin realizarea zonei unice de plãþi Din raþiuni bugetare, modernizarea inþã, SEPA este considerat un pas nece- în euro, va fi posibilã efectuarea de plãþi proceselor de plãþi nu este întotdeauna o sar cãtre întãrirea economiei europene în euro între orice conturi din SEPA, cu prioritate majorã a comunitãþii de afa-

B W 10 15 iunie - 15 iulie 2009 ZONA UNICÃ DE PLÃÞI ÎN EURO SEPA ceri, mai ales atunci când volumul de
Se oferã certitudine cu privire la aceste informaþii de remitere nemod- operaþiuni nu implicã procesarea unor data la care banii vor fi disponi- ificate de la clientul ordonator al plãþii volume substanþiale de plãþi trans- bili în contul beneficiarului; pânã la clientul beneficiar. Formatele frontaliere. Mai mult chiar, majoritatea
Utilizarea codurilor IBAN oferã SEPA sunt actualizate anual conform utilizatorilor sunt mulþumiþi de sis- un un standard unic pentru unei planificãri previzibile, care re- temele de plãþi naþionale existente, atâta identificarea ºi validarea unui flectã ºi cerinþele clienþilor, colectate timp cât acestea satisfac cerinþe minime cont la o banca din Europa; prin organizarea unui proces de con- ale participanþilor.
Respingerile si returnãrile sunt sultare. Totuºi, pentru companiile de orice definite în mod predictibil, ast-
Companiile care au conturi în alte þãri mãrime, SEPA poate constitui o oportu- fel încât pot fi automatizate; europene pentru efectuarea plãþilor nitate de a evalua aplicaþiile de plãþi
Sunt suportate plãþile unice ºi locale vor putea sa centralizeze astfel curente ºi de a adopta o decizie privind cele în loturi (de exemplu o deb- de conturi ºi lichiditatea asociatã. schimbarea în viitor a modului de re- itare a contului ordonatorului cu Diferenþele curente între plãþile in- alizare a plãþilor. Reproiectarea proce- multiple creditãri ale diferiþilor terne ºi cele transfrontaliere în SEPA selor de plãþi pe baza unor soluþii inova- beneficiari). vor fi eliminate. toare de tip „end-to-end” poate genera
Prin introducerea standardelor de
Realizarea unei pieþe integrate pentru câºtiguri substanþiale privind eficienþa mesaje XML UNIFI (ISO 20022) – for- plãþile în euro va intensifica tendinþa plãþilor ºi reducerea costurilor, prin matul datelor SEPA - se vor reduce spre externalizarea plãþilor. Aceasta standardizare, automatizare ºi cen- în viitor semnificativ costurile aso- evoluþie va promova oferte de servicii tralizare. ciate cu întreþinerea diferitelor for- atractive cãtre companiile care doresc Printre beneficiile imediate ale im- mate ºi standarde de plãþi naþionale, sã beneficieze de procesarea central- plementãrii SEPA pentru companii, precum ºi cu administrarea sistemelor izatã a plãþilor. putem menþiona: informatice.
Schema SEPA Credit Transfer ºi
Disponibilitatea unor infrastructuri de Industria bancarã europeanã a livrat Schemele SEPA Direct Debit dez- plãþi standardizate în SEPA deschide industriei bancare schemele ºi standard- voltate de Consiliul European al noi oportunitãþi pentru expansiunea ele de platã SEPA. Viziunea SEPA nu se Plãþilor introduc o varietate de carac- operaþiunilor companiei dincolo de va realiza însã doar prin existenþa unor teristici inovatoare, ce vor facilita flu- graniþele naþionale, sistemele ºi for- scheme ºi standarde SEPA de înaltã cal- idizarea procesãrii plãþilor în orice matele de plãþi fragmentate existente itate. companie, indiferent daca operaþiu- în prezent în Europa fiind un obstacol Marea majoritate a utilizatorilor nu nile sunt la nivel naþional sau trans- semnificativ pentru extinderea oper- au cerut niciodatã instrumente de platã frontalier. aþiunilor companiilor pe alte pieþe. SEPA pentru a le înlocui pe cele De exemplu schema SEPA Credit
Adoptarea unor perioade uniforme de naþionale. SEPA nu este un proces gen- Transfer oferã ordonatorilor ºi benefi- decontare ºi a unor procese de tratare erat de piaþã, ci o iniþiativã de integrare ciarilor urmãtoarele avantaje privind a excepþiilor pentru toate þãrile eu- generatã de factori de decizie politicã funcþionalitatea, eficienþa costurilor, ropene poate reduce semnificativ din Uniunea Europeanã, de aceea este uºurinþa în utilizare ºi prelucrarea au- complexitatea proceselor de plãþi esenþial ca iniþiatorii politici ai SEPA sa tomata: curente. Directiva privind Serviciile creeze stimulentele necesare pentru
Suma de platã ajunge întreagã în de Plãþi ce urmeazã a fi adoptatã în adoptarea de cãtre utilizatori a instru- contul clientului, nu existã de- legislaþiile naþionale ale statelor mem- mentelor SEPA. duceri. Unui client implicat într- bre ale Uniunii Europene pânã în Implementarea SEPA nu va putea fi o plata de transfer credit i se pot noiembrie 2009, va crea cadrul legal realizatã numai prin eforturile depuse solicita comisioane doar de cãtre armonizat pentru operaþiunile de plãþi de sectorul bancar, pentru finalizarea cu propria sa bancã; la nivel european. succes a proiectului fiind necesar spri-
Câmpul de 140 de caractere
Reconcilierea sumelor care trebuie jinul ºi implicarea activã a tuturor privind informaþiile de remitere plãtite ºi încasate este un proces con- pãrþilor implicate, mai ales a beneficia- este transmis beneficiarului fãrã sumator de timp ºi costisitor, iar rilor instrumentelor SEPA. modificãri sau omisiuni, cele 140 adoptarea formatelor de date SEPA
RODICA TUCHILÃ, de caractere putând fi nestruc- poate simplifica reconcilierea con- CONSILIER PRINCIPAL, turate (text liber) sau struc- turilor prin adoptarea de noi stan- ASOCIAÞIA ROMÂNÃ A BÃNCILOR turate, dupã cum s-a agreat între darde. Aceste standarde includ, de ex- partenerii de afaceri; emplu, o referinþã specialã a ordona-
Conturile tuturor partenerilor torului ºi o lungime a standardelor de de afaceri din SEPA pot fi acce- informaþii de remitere. Toate pãrþile sate la fel de sigur, rapid ºi uºor implicate în lanþul de procesare a din þara de origine; plãþilor sunt obligate sã transmitã

B 15 iunie - 15 iulie 2009 11 W CANALE ELECTRONICE DE DISTRIBUÞIE A SERVICIILOR

Cum pot contribui sistemele de platã la Reducerea economiei subterane

precum transport, hoteluri/restaurante. din România, propun o serie de mãsuri Cazurile tipice se referã la deþinerea mai pentru reducerea economiei subterane cu multor locuri de muncã, o parte la negru, ajutorul sistemelor electronice de platã: în unele servicii: de la zugrãvit, îngrijirea 1. Plãþile cãtre cei cu profesii liberale, CÃTÃLIN CREÞU, copiilor, meditaþii ºcolare, servicii me- care depãºesc un anumit nivel, sã se facã GENERAL MANAGER dicale, pânã la dezvoltarea de pagini web. prin platã electronicã (exemplul Italiei). ROMÂNIA, VISA EUROPE În industria turismului, existã un numãr 2. Îmbunãtãþirea ºi asigurarea aplicãrii Cel mai recent studiu Visa Europe aratã cã mare de locuri de cazare neînregistrate în Legii nr. 250/10.06.2003 care prevede cã economia subteranã din România repre- staþiunile de pe litoral, în staþiunile mon- toþi comercianþii cu o cifrã de afaceri de zintã 33% din PIB – 46 miliarde euro în tane sau Deltã. De regulã, în aceste sec- peste 100.000 EUR trebuie sã accepte plata 2008. Studiul a confirmat de asemenea cã toare, majoritatea salariilor sunt plãtite în cu cardul. Ajustarea limitei la 300.000 economiile naþionale bazate pe cash favo- numerar. RON. rizeazã economia subteranã. Din cauza În România, gradul de bancarizare este 3. Reducerea TVA la plata cu cardul, prezenþei extinse, mãsurile tradiþionale de foarte redus, puþin peste jumãtate din po- pentru o perioadã determinatã de timp (1- contracarare a economiei subterane nu mai pulaþia þãrii deþinând un cont bancar. Ro- 2 ani). Dacã este implementatã selectiv, în sunt suficiente. Prin diminuarea unuia din- mânia are cea mai ridicatã pondere a sa- ariile care înregistreazã procente semni- tre factorii care încurajeazã economia gri, ºi lariilor în ”plic” – 23% din populaþie. Chiar ficativ scãzute ale tranzacþiilor raportate, anume utilizarea numerarului, guvernul mulþi dintre posesorii de carduri ºi nu le poate stimula consumul ºi creºterea eco- poate reduce economia subteranã cu 10% utilizeazã pentru tranzacþii la comercianþi: nomicã (exemplul Columbiei, Argentinei, pânã la 15%, ceea ce reprezintã un total de ei retrag banii la bancomat ºi plãtesc tot în Coreei de Sud) 5-7 miliarde euro. numerar. 4. Modificarea legislaþiei pentru a per- Economiile cu un numãr redus de plãþi mite emiterea tichetelor de masã, de omânia înregistreazã valori electronice pe cap de locuitor, cum este ºi cadouri, de bonus sau de vacanþã în vari- ridicate ale economiei subter- România, au un nivel ridicat al economiei anta de carduri prepaid, pentru a elimina ane în majoritatea industriilor. subterane, spre deosebire de þãri ca Marea piaþa neagrã a tichetelor ºi a creºte efi- În producþie, construcþii, co- Britanie ºi Austria. cienþa metodei de platã. R merþ (distribuþie, dar ºi retail), Plãþile electronice s-au dovedit eficien- 5. Plata online prin card a impozitelor economia subteranã depãºeºte o treime din te în combaterea economiei gri, ele fãcând locale ºi centrale sã fie dezvoltatã în 10 contribuþia la PIB a sectorului, dar feno- dificilã neraportarea veniturilor; în plus, mari oraºe din România, (conform mode- menul este mult mai extins în alte domenii ele oferã o mai mare securitate ºi sunt lului aplicat în Baia Mare http://www.ba- mai convenabile. iamarecity.ro/simpotaxd.php) Studiul VISA ara- Atât guvernul, cât ºi bãncile, pot spri- tã cã dezvoltarea jini printr-o serie de acþiuni concertate sistemelor de creºterea gradului de folosire a cardului, plãþi electronice pentru cã reducerea economiei informale va avea cel mai este un obiectiv care poate fi realizat, în mare impact în bunã masurã prin stimularea utilizãrii sectoarele în care plãþilor electronice. existã cele mai Studiul Visa Europe „The Shadow mari venituri Economy in Europe – Using payment pys- nedeclarate: re- tems to combat the shadow economy“ a tail, transporturi, fost realizat de cãtre compania A.T. Kear- hoteluri ºi restau- ney ºi Dr. Friedrich Schneider, profesor în rante. Economie ºi ºef de catedrã al Departamen- De aceea, Visa tului de Economie din cadrul Universitãþii Europe ºi bãncile Johannes Kepler din Linz, Austria.

Graficul 1: Corelaþia economiei informale cu numãrul de plãþi electronice - Cu cât sunt mai multe plãþi electronice, cu atât economia subteranã este mai redusã. CANALE ELECTRONICE DE DISTRIBUÞIE A SERVICIILOR

MIDDLEWARE: între tot ºi nimic

DR. CÃLIN RANGU VICEPREªEDINTE R-IT AUSTRIA Sistemele bancare au evoluat constant în ul- operaþiuni logice sau funcþionale eventualã fiind la nivelul interfeþei cu mid- greu de creat în zona de back-end. dleware-ul a aplicaþiei în schimbare, cele- timii ani, o datã cu creºterea competiþiei pe De ce sunt greu de creat? Deoarece lalte conexiuni rãmânând de neatins. piaþã ºi a diversificãrii cerinþelor clienþilor. Dacã aplicaþiile bancare clasice sunt dezvoltate Efectul cel mai important este acela de în tehnologii destul de vechi, greu de mod- reutilizare. Odatã dezvoltatã o componenta acum câteva decenii contul curent, depozitul ificat. Cele dezvoltate în tehnologii noi, logicã în acest nivel intermediar, se re- ºi creditul erau principalele produse, iar în þãrile gen Java, sunt foarte consumatoare de foloseºte de atâtea ori câte este nevoie, fãrã resurse, necesitând pentru orice adãugire dezvoltãri suplimentare. Pot apãrea canale dezvoltate cardurile începuserã a fi utilizate, facilitãþi harware noi, mai multe licenþe, de distribuþie noi sau sisteme de back-end în prezent bankingul înseamnã un cumul de deci un cost de operare mult mai mare. O noi. Ce s-a dezvoltat anterior se refoloseºte, schimbare a unei aplicaþii de core-banking în cadrul unei baze de date cu compo- servicii financiare, accesibile de acolo unde prezintã riscuri apreciabile. Testãrile inte- nente, funcþii, obiecte generice sau individ- clientul are nevoie de ele: de acasã, de la ser- grate, dependenþele de celelalte sisteme, uale. Prin aceastã reutilizare timpul de a timpii de întrerupere, creazã un disconfort lansa noi produse ºi servicii bancare se re- viciu, din maºina sau din concediu. pentru zona de business. Dezvoltãrile IT strânge considerabil, creând pentru banca nu sunt perfecte, testãrile de asemenea, ºi respectivã un avantaj competitiv suste- ezvoltarea noilor produse ºi ser- orice modificare poate aduce evoluþii neg- nabil, greu de copiat de cei care nu au avut vicii bancare necesitã arhitec- ative sau insatisfacþii la nivelul clientului o strategie orientatã pe arhitectura SOA. turi ºi structuri informatice bine final. Astfel a apãrut ceea ce Gartner de- Middleware-ul nu este o alegere uni- organizate. Dezvoltarea în- fineºte ca primul concept informatic, deci vocã, nu totul se va interconecta prin acest D seamnã uneori ºi solidificare. nebancar, care creazã un avantaj compet- nivel. Permite o dezvoltare gradualã, pe Flexibilizarea ºi asigurarea unui “time-to- itiv de business. Conceptul arhitecturii masurã ce nevoile apar în cadrul bãncii. În market” adecvat a generat crearea unei SOA (Service Oriented Architecture) a acelaºi timp, este un drum care trebuie structuri pe trei nivele: fost stimulat de dezvoltarea unor produse urmat consecvent ºi strategic. Necesitã software inovatoare, de timp middleware. competenþe de specializate, investiþii în • Clasicele sisteme bancare, unde sunt Aplicarea acestui concept reprezintã o sisteme ºi licente, care îºi produc benefici- definite produsele bancare de bazã, revoluþie conceptualã, deºi tehnic este ile prin lansarea de noi produse ºi servicii constituie nivelul de back-end. doar o evoluþie de la sistemele existente bancare, cu costuri mult mai mici decât • Modul de accesare a acestor produse, care se refolosesc. În loc de a crea structuri dacã nu ar fi fost acest concept aplicat. De prin diferite medii fizice (unitatea de tip spaghetti, prin interconectarea asemenea, satisfacþia clientului final este bancarã clasicã) sau electronice (In- canalelor de distribuþie cu sistemele de clar îmbunãtãþitã. Eficienþa economicã ternet-banking, mobile banking, ter- back-end, acum ele se decupleazã, fiecare este doveditã de multitudinea de imple- minale virtuale etc) reprezintã nive- gravitând în jurul acestui middleware inte- mentãri de succes, în pofida derulãrii pe lul de prezentare sau front-end. grator. termen mai lung a planului strategic de • Între aceste douã nivele se gãseºte Decuplarea determina ca o modificare trecere la o arhitecturã nouã. O structurã nivelul intermediar, middleware, cu într-una din aplicaþii sã nu determine mod- de guvernanþã IT, integratã în structura de funcþionalitãþi de rutare, de inter- ificãri ºi testãri a tuturor celorlalte aplicaþii guvernanþã corporatistã este esenþialã pen- conectare ºi de adaugare a anumitor cu care se interconecta, singura modificare tru succesul unui astfel de proiect.

B 15 iunie - 15 iulie 2009 13 W SISTEME DE PLÃÞI SWIFTNET

SWIFTSWIFT – soluþii pentru corporaþii

RODICA TUCHILÃ, CONSILIER PRINCIPAL, ASOCIAÞIA ROMÂNÃ A BÃNCILOR

În ultimii ani, conectarea corporaþiilor cu valutare peste reþeaua SWIFT cu orice utilizeze platforma securizatã de instituþiile bancare a reprezentat un subiect alt utilizator SWIFT. mesagerie SWIFT ca platformã unicã În anul 2001, membrii SWIFT au pentru accesul la serviciile oferite de in- aflat permanent în atenþia SWIFT. Soluþi- aprobat propunerea de a permite acce- stituþiile lor financiare. SCORE are la ile SWIFT pentru corporaþii permit schim- sul clienþilor corporatiºti la SWIFT în- bazã un grup închis de utilizatori admi- tr-o manierã mai largã, ca membri ai aºa nistrat de SWIFT, destinat schimbului bul de informaþii financiare cu toate insti- - numitelor grupuri închise de utiliza- de informaþii financiare între corporaþii tuþiile financiare cu care acestea lucreazã, tori administrate de un membru SWIFT ºi instituþii financiare. O instituþie finan- (Member Administered Closed Users ciarã înregistratã în SCORE poate inter- prin utilizarea unei platforme de comuni- Groups, denumite in continuare MA- acþiona cu orice corporaþie din cadrul caþii standard, de înaltã securitate, în locul CUG). Acestea sunt grupuri de com- acestui grup. Similar, o corporaþie înre- panii, care au relaþii de afaceri cu o anu- gistratã în grup poate interacþiona cu unor conexiuni multiple. mitã bancã ºi care opteazã sã facã parte orice instituþie financiarã membrã a dintr-un grup de utilizatori conectat cu SCORE. banca peste reþeaua SWIFT. n mediul economic ºi financiar ac- SCORE a fost realizat cu obiectivul tual, corporaþiile se confruntã cu Caracteristicile principale ale MA- de a sprijini instituþiile financiare sã multiple probleme, cum sunt pre- CUG sunt: furnizeze servicii clienþilor lor corpo- siunea crescutã asupra costurilor ºi
realizarea de schimburi de infor- ratiºti în urmãtoarele domenii: Î asupra capitalului de lucru, necesi- maþii între corporaþii ºi bãnci;
administrarea fondurilor – de ex- tatea unui control mai riguros, cerinþe
utilizarea infrastructurii de me- emplu plãþi de trezorerie sau cãtre de conformitate cu diverse reglementãri, sagerie SWIFT; terþe pãrþi, confirmãri, extrase de necesitatea reducerii riscurilor ºi altele.
proiectarea ºi operarea serviciului cont, La nivelul corporaþiilor existã cerinþe de cãtre banca iniþiatoare a grupu-
investiþii – pentru instrucþiuni de pentru optimizarea vizibilitãþii globale, lui; decontare titluri de valoare, extrase controlul fluxurilor financiare, îm-
posibilitatea corporaþiilor de a de cont, bunãtãþirea administrãrii riscurilor. adera la mai multe MA-CUG, uti-
confirmãri ale tranzacþiilor de tre- Începând de la jumãtatea anilor 80, lizând aceeaºi conexiune SWIFT. zorerie, precum schimburi va- interesul corporaþiilor pentru utilizarea În cadrul unui MA-CUG, SWIFT lutare, operaþiuni pe pieþe mo- infrastructurii ºi standardelor SWIFT a asigurã numai infrastructura de comuni- netare, derivative, crescut continuu. Primii paºi în direcþia caþii ºi mesageria, neimplicându-se în
operaþiuni de comerþ - acreditive conectãrii directe a corporaþiilor la aplicaþia sau serviciile pe care banca ce sau garanþii. SWIFT au fost fãcuþi în anul 1998, prin administreazã serviciul le oferã introducerea categoriei SWIFT „Trea- clienþilor sãi. În plus faþã de grupul închis de uti- sury Counterparty“ utilizatori care SCORE - Standardised Corporate lizatori, caracteristicile principale ale puteau schimba confirmãri de schimburi Environment - permite corporaþiilor sã SCORE sunt:

B W 14 15 iunie - 15 iulie 2009 SISTEME DE PLÃÞI SWIFTNET

un set de standarde de afaceri pen- tãri stricte precum Sarbannes ficând substanþial procesul de conectare tru creºterea automatizãrii operaþi- Oxley, utilizarea unei interfeþe la SWIFT pentru utilizatorii cu cerinþe unilor, unice reduce semnificativ operaþi- reduse de trafic.
soluþii de afaceri care permit bãn- unile de administrare necesare cilor ºi corporaþiilor reutilizarea in- pentru documentarea ºi în-  Standardizare vestiþiei iniþiale, treþinerea proceselor. Corporaþiile care se conecteazã la SWIFT beneficiazã de standardizare. Un manual de reguli este disponibil pentru standardele de plãþi ISO 20022, conþinând cele mai bune practici ºi re- comandãri privind reguli de afaceri, operaþionale ºi tehnice, valabile pentru orice tip de platã. Acestea pot fi utilizate în completarea standardelor FIN sau a formatelor domestice sau proprietare. Adoptarea standardului ISO 20022 ca standard unic pentru plãþi duce la creºterea automatizãrii plãþilor ºi proce- selor de reconciliere, atât pentru bãnci cât ºi pentru corporaþii.

un manual de reguli care descrie Pentru a atrage cât mai multe corpo-  Integrare cu sistemele practicile de piaþã, raþii sã se conecteze cu bãncile lor, SWIFT de back-office
servicii de directoare care se concentreazã pe câteva segmente: Se urmãreºte asigurarea integrãrii furnizeazã informaþii despre par- aplicaþiilor financiare ale corporaþiilor ticipanþii la SCORE,  Dezvoltarea cu infrastructura SWIFT. Interfeþele
un serviciu electronic pentru in- de noi servicii bancare SWIFT oferã un numãr de conectori formarea promptã a utilizatorilor Pentru administrarea fondurilor, care permit schimbul de date cu diverse SCORE privind noutãþile sau mo- corporaþiile pot utiliza serviciile de aplicaþii. Se lucreazã cu partenerii dificãrile apãrute. mesagerie SWIFT FileAct pentru tran- SWIFT pentru dezvoltarea de produse Facilitãþile SCORE sunt completate zacþii ACH, operaþiuni de debitare di- complementare, conectivitate ºi servicii de portofoliul SWIFTAlliance, care oferã rectã, plãþi de salarii, la nivel naþional care sã asigure compatibilitatea cu un numãr de interfeþe ce permit clienþilor sau internaþional. În afarã de mesajele SWIFT. SWIFT a dezvoltat de asemenea sã integreze aplicaþiile lor - de exemplu pentru trezorerie, administrare de fon- un program pentru certificarea aplicaþi- aplicaþii bancare, aplicaþii ERP sau apli- duri ºi titluri de valoare, noi servicii au ilor dezvoltate în domeniile admi- caþii de trezorerie - cu SWIFTNet. fost definite pentru finanþarea comerþu- nistrãrii fondurilor ºi trezoreriei. Beneficiile conectãrii la SWIFT pen- lui ºi excepþii ºi investigaþii. Sunt în curs În ultimii ani, SWIFT se concentazã tru corporaþii sunt urmãtoarele: de dezvoltare de asemenea standarde noi pe atragerea corporaþiilor într-un numãr
Vizibilitate globalã a fondurilor- pentru administrarea conturilor ºi se lu- cât mai mare. Astfel, strategia SWIFT prin posibilitatea de a primi creazã la dezvoltarea unor cerinþe de prevede creºterea cotei SWIFT în spaþiul rapoarte în cursul ºi la sfârºitul zilei standardizare adiþionale pentru semnã- global al mesageriei financiare, prin dez- direct de la toate bãncile cu care turile digitale. voltarea câtorva direcþii strategice, lucreazã, printre care extinderea atragerii
Costuri mai mici ale tranzacþiilor  Opþiuni de conectare simplificate clienþilor din rândul corporaþiilor ºi dez- financiare - prin utilizarea unui SWIFT este preocupat de simplifi- voltarea serviciilor de comerþ. canal unic în locul unei multitu- carea procesului de conectare ºi a relaþiei Astãzi, peste 440 de corporaþii sunt dini de canale diverse ºi prin cu SWIFT - programul EasySWIFT – conectate la SWIFT, corporaþii de toate creºterea gradului de procesare in- considerat esenþial în atragerea a cât mai mãrimile din diverse industrii. Stan- tegratã ca urmare a utilizãrii stan- multe corporaþii ca participanþi SWIFT. dardele SWIFT recunoscute la nivel dadelor SWIFT, Un alt pas important în aceeaºi direcþie global sprijinã corporaþiile în efortul de
Creºterea securitãþii ºi abilitatea de este lansarea care a avut loc la Sibos 2008 reducere a costurilor ºi a riscurilor, de a controla iniþierea plãþilor – prin al SWIFTAlliance Lite, o soluþie simplã creºtere a vizibilitãþii fondurilor ºi de utilizarea reþelei SWIFT (cu o ºi cu costuri reduse pentru conectarea la îmbunãtãþire a automatizãrii. Prin ade- disponibiltate de 99,999%), SWIFT, destinatã instituþiilor cu valori rarea la SWIFT, corporaþiile au acces la
Conformitate – pentru corporaþiile reduse de trafic. Soluþia poate fi livratã mai mult de 8.500 de instituþii financiare care trebuie sã respecte reglemen- în câteva zile ºi instalatã rapid, simpli- din peste 200 de þãri.

B 15 iunie - 15 iulie 2009 15 W SISTEME INFORMATICE CRM – încotro?

Managementul relaþiei cu clienþii a fost mult de date, apelate diferit de multe aplicaþii. asupra acelui client, cât sã ºi furnizeze Sincronizarea acestora este o problemã. date aplicaþiilor pentru a fi transformate teoretizat, este învãþat la cursuri, este practi- Ar pãrea simplu dar, pentru a putea avea în cunoºtiinþe despre client. Cus- cat intens de personalul de vânzãri sau de cei datele sincronizate, trebuie sã ai aplicaþi- tomizarea ecranului calculatorului clien- ile integrate. Pentru integrarea acestora tului când se conecteazã pe internet, care doresc sã lanseze noi produse ºi servicii. ai nevoie de o arhitecturã orientatã pe oferirea de servicii ºi produse adaptate Informatizarea acestei discipline este încã servicii (SOA) ºi de o guvernantã IT care nevoilor ºi comportamentului sãu sunt sã coordoneze toate dezvoltãrile. parte din beneficiile unui CRM profe- mult în urma nevoilor. Soluþii informatice sunt Proiectele apar rapid într-o bancã. Fie cã sionist. multe ºi se pierd în amalgamul acronimelor. acum concurenþa a lansat un nou produs, Pentru a lansa aceste noi servicii ºi fie cã anumiþi clienþi se pierd ºi ar trebui produse, ele trebuie create. Dezvoltarea Despre CRM se poate vorbi ºi când se discutã pãstraþi, deciziile sunt rapide. Sistemele lor se bazeazã tot pe informaþii furnizate despre ERP (Entreprise Resourse Planning) IT nu pot þine pasul întotdeauna cu aceste despre clienþi, de modul lor de a percepe decizii. ªi, pânã se implementeazã opor- produsele existente, a le compara cu piaþa, dar ºi în domeniul ODS (Operational Data tunitatea de piaþã s-ar putea sã disparã. a stabili segmentãrile necesare, a definirii Store) sau DWH (DataWarehouse). Siste- Deciziile tactice, urgente, submineazã so- pricingului pe fiecare produs ºi pe fiecare liditatea integrãrii sistemelor IT, care este segment. Aici tot CRM-ul ne ajuta, dar mele de BI (Business Intelligence) sunt o iniþiativã strategicã. Astfel, apar insule vorbim de un CRM analitic. Cel de care prezentate uneori ºi ele ca un suport pentru de date, cu informaþii colectate într-un am vorbit pânã acum asigurã funcþii ope- moment sau altul. raþionale. CRM-ul analitic asigurã infor- CRM ºi nu numai. Canalele de distributie alternative maþii aferente datelor istorice ºi sintetice, sunt o alta problemã. Un CRM eficient probabil extrase dintr-un DWH. are este principala problemã a permite integrarea datelor dintre De multe ori, soluþiile celor douã avea un CRM? Datele sunt canalele de distribuþie ºi sistemele de CRM-uri, operational ºi analitic, sunt problema! Mai bine spus core-banking, pentru aceasta este nevoie diferite. Multe funcþionalitãþi sunt nece- culegerea acestora ºi calitatea de o etapa intermediarã, de crearea unei sare deoarece bancile nu au un ERP. Pu- C lor. Într-o bancã neintegratã baze de date operaþionale care sã fie ali- tine sunt excepþiile din România. Dar nici complet, cum sunt majoritatea, datele de- mentate atât cu date actualizate, care sã ODS-uri multe nu sunt, iar DWH-urile spre clienþi se regãsesc în mai multe baze prezinte o vedere unicã ºi completã merg destul de greu. Multe funcþionalitãþi de CRM sunt asigurate implicit de sis- temele de core-banking. Lipsa anumitor sisteme sau a integrarii acestora deter- minã a nu avea CRM-uri ca la carte. în bãncile mari, de retail în special, nici nu pot fi fãrã etape intermediare, în special de integrare ºi decuplare a aplicatiilor ºi canalelor existente. De aceea proiectele de CRM au viaþã grea, se deruleazã pe pe- rioade lungi ºi au dependenþe de pre- cedare, care determinã ca ºansa de succes sã fie redusã. Probabil nivelul de integrare ar trebui sa acopere ºi aceste functionali- tati, ºi marii dezvoltatori de sisteme soft- ware fac deja paºi în acest sens. Pentru companiile ºi bancile mai mici, soluþiile se gãsesc mai usor, datoritã nivelului redus de complexitate ºi a volumelor mai mici de date.
CALIN RANGU

B W 16 15 iunie - 15 iulie 2009

SECURITATE CISOCISO Strategii comune

RÃZVAN GRIGORESCU tatea informaþiei se bazeazã pe douã direcþii: O abordare fericitã presupune exis- PHD, CISSP, CISA, ITIL SM maximizarea performanþei proceselor de tenþa unor proiecte pe termen scurt, alini- CEC BANK SA - afaceri ºi minimizarea factorilor de risc care ate cu obiectivele pe termen lung, existând CISO/CHIEF INFORMATION pot perturba funcþionarea acestora. posibilitatea unor verificãri ºi corecþii pe SECURITY OFFICER Anumite lucrãri de specialitate susþin parcurs. Situaþia descrisã este cea care tre- cã principalul obiectiv al securitãþii infor- buie sã stea la baza elaborãrii politicilor ºi onceptul de “Strategie în Secu- maþiei trebuie sã fie acela de a proteja in- standardelor de securitate ce vor fi utilizate ritatea Informatiei” adreseazã formaþia; este o definiþie cu sens foarte în sprijinul strategiei. totalitatea mijloacelor pe care larg... Ca parte a strategiei de securitate, organizaþia le va utiliza în CISO trebuie sã-ºi prioritizeze eforturile în Resurse & Constrângeri C scopul integrãrii celor mai bune scopul protecþiei acelor informaþii care vin practici de securitate în cadrul fiecarei în sprijinul obiectivelor de afaceri ale or- În elaborarea unei strategii de securi- zone ºi proces de afaceri proprii. ganizaþiei. Aici intervine clasificarea in- tate, se impune trecerea în revistã ºi analiza Pornind de la obiectivele de securitate formaþiei vehiculate în cadrul instituþiei, resurselor disponibile în cadrul organiza- ºi continuând cu procesele, metodele ºi proprietarul acesteia fiind rãspunzãtor de þiei. Ca parte integrantã a misiunii CISO tehnicile existente, se pot pune bazele încadrarea corectã. de a sprijini mediul de afaceri ºi maximiza elaborãrii unei strategii. profitul, este de la sine înþeles cã în proce- O strategie de securitate reusitã, tre- Elementele unei strategii sul de cristalizare a strategiei, vor fi uti- buie sã identifice ºi trateze riscurile, dar în lizate în cât mai mare mãsurã resurse deja acelaºi timp sã fie în conformitate cu legis- Sã vedem cam ce ar trebui sã conþinã o existente. laþia, cu cerinþele contractuale ale mediu- strategie în securitatea informaþiei... în Aceste resurse vor include dar nu se lui de afaceri, sã fie capabilã sã confere în prima fazã, este necesar sã identificãm vor limita la: mod tangibil sprijin obiectivelor organiza- corect situaþia actualã ºi ce dorim sã rea-
Politici, standarde, proceduri, îndru- þiei ºi sã conducã la maximizarea profitului lizam. Urmãtorul aspect va identifica mare de bune practici acþionarilor. resursele existente, cele suplimentar nece-
Arhitecturi, mijloace de control (fi- Adeseori CISO, confruntat cu elabo- sare ºi orice limitãri sau constrângeri care zice, tehnice, procedurale), contra- rarea unei strategii de securitate, are ten- pot interveni în crearea planului de parcurs. mãsuri dinþa de a se concentra pe implementarea De regulã, atingerea obiectivelor men-
Apãrare structuratã pe nivele (în mijloacelor ºi tehnicilor de control. Deºi þionate în strategie, prevãd intervale apre- adâncime), tehnologie, securitatea importante, acestea nu constituie singurele ciabile de timp, fiind necesarã segmentarea personalului elemente disponibile în sprijinul misiunii în mai multe sub-proiecte ºi iniþiative de di-
Structura organizaþionalã, roluri ºi re- acestuia. mensiuni ºi complexitate mai redusã. Aces- sponsabilitãþi Parte a managementului riscului, tea se pot realiza în intervale rezonabile de
Abilitãþi, formare profesionala, conºti- obiectivele de reducere sau eliminare a timp, date fiind limitãrile care pot apãrea la entizare ºi educare riscurilor pot fi atinse ºi prin re-proiectarea nivelul resurselor de orice naturã (umane,
Misiuni de audit ºi control, asigurarea unor procese sau modificãri întreprinse în materiale, financiare, etc.). conformitãþii cadrul infrastructurii ce susþine activitatea Pe parcursul perioadei de imple-
Analiza de riscuri, evaluarea impactu- unor servicii, evitându-se astfel introduc- mentare a strategiei de securitate ºi da- lui asupra afacerii, analiza asupra re- erea de mecanisme de control supli- toritã dinamicii crescute în acest domeniu, laþionãrii existente între resurse mentare. CISO trebuie sã manifeste flexibilitate,
Furnizori externi de servicii Indiferent de natura afacerilor care se fiind posibile ajustãri repetate, ca rãspuns
Clãdiri operaþionale/administrative ºi desfãºoarã în cadrul unei instituþii, obiec- la modificãri în strategia generalã de afa- logistica aferentã tivul primordial al unei strategii în securi- ceri a organizaþiei.
Securitatea mediului de afaceri

B continuare în pag. 20 W 18 NOI BÃNCI PENTRU O NOUÃ ECONOMIE

“Un compromis istoric pentru o crizã ieºitã din comun”- Angela Merkel (In)Succesul ultimului

Summit G20 (III) MARCELINA JOAVINÃ

Încheiam episodul trecut al acestui articol cu plan coherent ºi credibil de soluþionare a Dintr-o poziþie de “român imparþial” o sumarã inventariere a rezultatelor obþinute crizei economice mondiale, se eºueazã în nu ne putem opri sã nu comentãm: e ade- aceleaºi platitudini iar liderii responsabili vãrat cã bãncile luaserã distanþã din per- în urma Summitului. La o citire în diagonalã, cad în capacana stereotipurilor politice ale spectiva reglementãrii, dar care bãnci? rezultatele sunt pozitive, deci Summitul ar trecutului. Dacã e sã vorbim de viitor, se Nu cele europene, ºi mai ales cele euro- promite implementarea unor mãsuri care pean-continentale, ºtiut fiind cã existã putea fi declarat un success. sunt în cel mai bun caz irelevante pentru diferenþe foarte mari de abordare a sis- însãnãtoºirea fundamentalã a economiei temelor bancar american de cel european mondiale. Cu alte cuvinte, un eºec la ºi mai ales de cel European-continental. Iar Alte pãreri? nivelul de substanþã al Summitului. factorul declanºator al crizei a fost creditul Acest eºec vizeazã în linii mari ipotecar american, cu set de colaterale in- Comentatorii nu sunt însã în consens. alunecarea în masuri centralizatoare, suficient ºi expus la riscul transformãrii Existã critici serioase la adresa acestor asaltate de intervenþia excesivã a politicu- bãncii în agentie de real-estate, într-o piaþã rezultate, critici care plaseazã Summitul în lui, în pofida libertãþii economice ºi con- imobiliarã lipsitã de cerere. Este adevarat zona eºecurilor. trar mecanismelor de auto-reglare liberalã însã cã un sistem financiar globalizat poate Una din aceste voci îi aparþine lui Ted ( sau neo-liberalã, dupã gust!) a pieþelor suferi de riscul dominoului (fãrã rezerve, Bromund – Cercetãtor la “Margaret economice. gestiune de risc ºi intervenþii economice Thatcher Center for Freedom” (Heritage Aceastã intervenþie politicã a marilor ale politicului). Dacã acest gen de consid- Foundation). ªi ea nu este singularã. puteri nu ar putea genera, în opinia acestor eraþii nu sunt rocket science pentru o Dacã am încerca sã gãsim un numitor critici, pe termen scurt decât o încetinire a pregãtire minimal-decentã în domeniu, comun al acestor opinii critice am observa: economiei ºi, pe termen mediu ºi lung, o te–ai aºtepta într-adevar, ca armatele de Succesul acestui Summit din aceste nouã crizã. experþi, specialiºti, cercetãtori în corelaþii ºi perspective s-ar reduce la aspectele de PR, Erorile generate de Summit sunt con- regresii pe care îi plãtesc contribuabilii la apariþiile coezive ºi lucrative ale lider- siderate a fi atât risipitoare de fonduri cât ºi naþiunilor ºi fundamenteazã deciziile lid- ilor lumii, care transmit publicului (plãti- de tip intervenþionist în pieþele libere dar erilor lumii, sã vinã cu soluþii inovative ºi tor de taxe, de altfel!) percepþia cã “se ºi de tipul celor care pot eroda suverani- curajoase, nu cu consideraþii de TV- talk ocupã ªefii sã ne scoatã din crizã” tatea naþionalã a mai multor state democ- show. (O mentalitate foarte cunoscutã nouã, ratice în lume, prin implementarea politi- la o scarã mult mai micã! Cum ar trebui sã cilor Forumului Internaþional de Stabili- Oportunitãþi pierdute: se traducã? Pãi cum, cu subventii?..cu tate Financiarã sau, ºi mai periculos de atât, credite esalonate?…cu “ajutoare”? sau mai prin impunerea regulilor de Responsabili- Chiar ºi criticii vehemenþi ai Summi- professional, exprimat cu “infuzii”? Unii tate Socialã Corporatistã tuturor compani- tului G20 de la Londra, recunosc cã cel (chiar fãrã acoperire) le numesc “stimu- ilor. puþin un rezultat este corect ºi benefic. lente economice”. Cine le plãteºte? Când ? Astfel, criticii Summitului acuzã Sum- Acela de a împiedica orice tip de pro- Mai vedem! Important e sã se dea! Acum!). mitul cã a ignorat pe cine în ecosistemul tecþionism în comerþul internaþional ( cel Dupa cum se vede, problemele rãmân economic mondial a eºuat ºi, ca un corolar, puþin pentru urmãtoarele 12 luni). Într- aceleaºi, dar la o altã scarã, ºi anume glob- aratã acuzator spre chiar instituþiile care un moment de gravã recesiune, în care ala. Anume: erau cel mai reglementate ºi anume insti- Când Summitul trebuie sã producã un tuþiile financiare. continuare în pag. 20

B 15 iunie - 15 iulie 2009 19 W SECURITATE

urmare din pag. 18 urmare din pag. 19 politicã de securitate de calitate trebuie þinut cont de mai multe considerente: comerþul internaþional e ameninþat de co- Printre constrângerile de care trebuie
Politicile de securitate trebuie sã fie laps, ultima loviturã care s-ar putea aplica sã se þinã cont în elaborarea unei strategii: rodul unei strategii bine definite în se- ar fi protecþionismul.
Cadrul legislativ curitatea informaþiei, sã susþinã intenþia, Cu acest mare punct marcat, totuºi
Limitãri fizice (capacitate, spatiu, etc) aºteptãrile ºi direcþiile managementului Summitul a ratat un altul decisiv. Marea
Etice
Fiecare politicã trebuie sã adreseze un oportunitate ratatã vizeazã mãsuri de sal-
Cultura singur aspect de securitate vare reala a bãncilor, în toate aspectele pan-
Costuri
Politicile trebuie sã fie clare ºi uºor de demiei bancare, de la deprecierea activelor
Personal (rezistenþã la schimbare etc) înþeles de cãtre toate pãrþile care vor la diminuarea lichiditãþiilor, ºi sufocarea cu
Structura organizaþionalã (scala de- intra sub incidenþa acestora activele toxice ºi (un aspect prea puþin tra- cizionalã)
Politicile trebuie menþinute într-un tat ºi foarte periculos!), scãderea nivelului
Resurse (capital, tehnologie, oameni) format sintetic ºi de dimensiuni reduse de încredere în bãnci, (pânã la intoxicarea
Capabilitãþi (cunoºtinþe, pregãtire pro- (câteva paragrafe) populaþiei!), nestopând ferm alunecarea în fesionalã, abilitãþi, experienþã)
Practica a demonstrat cã nu se justificã derapaje grave de percepþii ºi aºteptãri.
Timp (oportunitãþi, termene etc) existenþa a mai mult de douã duzini de Obþinerea promisiunii de cãtre Eu-
Apetitul la risc (ameninþãri, vulnera- politici de securitate în cadrul unei or- ropeni, cã fondurile de risc vor fi mai atent bilitãþi, impact) ganizaþii reglementate ºi cooperarea între Supervi- zorii bãncilor din întreaga lume va creºte, Analiza decalajelor (Gap analysis) Standarde pare sã fie un întãritor îndoielnic pentru imunitatea bãncilor la exagerãri de perfor- Implementarea unei strategii presupune Standardele constituie mijloace puter- manþa finaciarã. unul sau mai multe planuri de acþiune. Ana- nice în managementul securitãþii infor- Pe de o parte, Summitul a abordat liza decalajelor între situaþia prezentã ºi cea maþiei. Prin intermediul acestora se sta- corect limitarea bonificaþilor bancherilor, doritã va conduce la identificarea nece- bilesc limitele acceptabile care se vor regãsi creºterea transparenþei bancare, desfi- sitãþilor ºi prioritãþilor unui plan de acþiune. în cadrul procedurilor, practicilor în uti- inþarea paradisurilor fiscale, dar nu a sub- Acest proces va avea un caracter permanent, lizarea tehnologiilor ºi sistemelor, în com- liniat rolul extrem de important ºi benefic va furniza informaþii tangibile asupra per- portamentul oamenilor ºi tratarea eveni- al bãncilor, atât comerciale cât ºi centrale, formanþei ºi va permite adaptarea rapidã la mentelor. Standardele sunt cele care ca vehicul de redresare a economiei mon- modificãrile survenite în mediul de afaceri. furnizeazã mijloacele de mãsurare a diale. O abordare tipicã pentru analiza decalajelor nivelului de conformitate ºi conferã o bazã este de a pleca de la starea dorita (finala) ºi solidã misiunilor de audit. Ce-ar fi trebuit prin iteraþii succesive în direcþia situaþiei În împlementarea guvernanþei secu- sã realizeze Summitul? prezente, sã se determine paºii intermediari ritãþii informaþiei, standardele reprezintã necesari îndeplinirii obiectivelor. mijloacele predominant utilizate de cãtre Dacã aceiaºi critici, invocaþi la în- CISO, fiind în administrarea acestuia. ceputul acestui episod, considerã cea mai Un cadru reglementat Crearea acestora este necesar a fi atent mare greºealã a Summitului neadresarea acordatã cu cerinþele mediului de afaceri, cu mãsuri concrete a crizei bancare, tot ei Unul dintre cele mai importante aspecte fãrã a restricþiona în mod inutil productiv- considerã cã Summitul trebuia sã fie un ale unui plan de acþiune menit sã ducã la în- itatea organizaþiei. susþinãtor “cu acte în regulã” al libertãþii deplinirea obiectivelor strategiei, se referã Standardele de securitate au rolul de a economice: taxe micºorate, comerþ liber, la crearea, modificarea, abrogarea, dupã caz, interpreta politicile, fiind esenþialã alin- cooperare internaþionalã, întrucât numai a politicilor ºi standardelor de securitate din ierea acestora la scopul declarat. Nu tre- aceste pârghii, corelate cu supremaþia cadrul organizaþiei. Politicile stau la baza buie sã lase loc la interpretãri, sã fie clare, democraþiei ºi a libertãþii individului sunt guvernanþei, standardele sunt legea. consistente ºi precise în adresarea scopu- mecanisme care au susþinut recuperarea ºi lui cât ºi audienþei. depãºirea crizei din anii ’70. Politici Acum, mai mult ca niciodatã, ar trebui Moºtenirea? respinse politici economice ale trecutului Politicile de securitate trebuie sã sur- care s-au dovedit falimentare (cen- prindã intenþia, aºteptãrile ºi directivele de În procesul de elaborare a standarde- tralizarea, intervenþionismul, creºterea bi- management. Pe mãsurã ce strategia lor, trebuie sã existe definite în mod clar rocraþiei ºi a politicilor de reglementare evolueazã, este esenþial ca politicile sã vinã specificaþii legate de formatul acestora, restrictive) ºi sã se recunoascã faptul cã nici în susþinerea acesteia. Politicile trebuie sã conþinutul, aprobãrile necesare, aplicabil- cele mai puternice Guverne ale lumii nu fie fãrã echivoc, asumate de managemen- itatea, audienþa, etc... Sunã familiar? Sunt se pot substitui cu succes mecanismelor tul superior ºi comunicate în mod eficient necesare standarde pentru elaborarea stan- liberale de piaþã, în încercarea de a crea în cadrul organizaþiei. Pentru a scrie o dardelor...
prosperitatea ºi ridica nivelul de trai.

B W 20 15 iunie - 15 iulie 2009 ÎNVÃÞÃMÂNT BANCAR Bugetele pentru formare profesionalã nu trebuie reduse

Institutul Bancar Român ºi Reprezentanþa în continuare la cursuri ºi specializãri”, a mai Impactul IT&C în sectorul financiar România a Comisiei Europene au organizat la spus Bunescu. Tehnologiile, în special aplicaþiile sfârºitul lunii iunie conferinþa „Skills Scenar- Sectorul financiar european IT&C utilizate în procesele de back-office ios for the Financial Services Sector”, în cadrul ºi Internetul ca substitut pentru activitãþile Serviciile financiare includ trei subsec- de front-office au un impact major asupra cãreia a fost lansat raportul european cu toare principale: industria bancarã, indus- industriilor bancare ºi de asigurãri. acelaºi nume. tria asigurãrilor ºi intermedierile financiare Datoritã prezenþei unui numãr ridicat ºi de asigurãri. de intermedieri, procesul implementãrilor ocumentul, susþinut si asumat 5, 6 milioane de oameni erau angajaþi în de aplicaþii IT a fost mult mai rapid în bãnci de Directoratul General al Co- serviciile financiare în UE27, la nivelul an- decât în companiile de asigurãri. misiei Europene pe probleme de ului 2006. 75% din aceºtia lucreazã în Angajãri, Afaceri Sociale ºi bãnci, 20% în industria de asigurãri, iar 5% Puncte tari ºi slabe D Oportunitãþi Egale, a fost elabo- în intermedieri. Sectorul însumeazã 2,7% ale serviciilor financiare europene rat în urma unei cercetãri cuprinzãtoare din totalul angajaþilor din Europa. Cifra e desfãºurate pe parcursul a doi ani de cãtre mai micã decât în America, unde sectorul Împovãrate de actuala crizã financiarã, numeroase instituþii specializate ºi experþi serviciilor financiare deþine un procent de serviciile financiare europene nu sunt ca- din mai multe þãri europene. Raportul de- 4,7% din totalul angajaþilor. Rata de anga- pabile sã profite adecvat de pe urma scrie modalitatea în care vede Comisia Euro- jare este foarte scãzutã. În Europa, la nivelul punctelor lor tari. Potenþialul pieþei nu este peanã schimbãrile din sectorul serviciilor fi- celor 27 de state membre ale UE a crescut suficient exploatat, iar resursele specializate nanciare pânã în anul 2020. cu doar 0,5% între 1996-2006. Prin com- nu sunt utilizate la cotã maximã. Cel mai probabil, serviciile financiare paraþie, în sectorul serviciilor a crescut cu Punctele slabe sunt legate de schim- nu vor rãmâne la fel dupã aceastã crizã, 3% în aceastã perioadã. Numãrul anga- bãrile demografice, care s-ar putea dovedi deºi tendinþele din trecut vor fi suficient de jãrilor a crescut într-o serie de þãri din UE: o piatrã de moarã pentru expansiunea pe puternice pentru continua ºi în viitor. De Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Spania, piaþã. Puterea economicã a companiilor a aceea este foarte important sã se înþeleagã Franþa, Luxemburg, Danemarca, Slovenia fost slãbitã considerabil de criza financiarã, numeroasele mecanisme ale schimbãrii ºi ºi Suedia. În þãri precum Germania, Portu- iar consolidarea nu a fost încã atinsã. Drept ale crizei din prezent. galia ºi Finlanda a a scãzut, iar în Italia, Aus- urmare, a rezultat o pierdere a încrederii Petre Bunescu, Prim vicepreºedinte al tria ºi Belgia nu s-au înregistrat modificãri. consumatorilor. (Luiza Sandu) Asociaþiei Române a Bãncilor (ARB), a de- clarat în cadrul conferinþei cã trebuie menþinutã forþa de lucrãtori bancari. „Bugetele pentru formare profesionalã nu trebuie reduse, ci trebuie menþinute, ba chiar ar putea creºte uºor. Bãncile vor tre- bui sã investeascã în produse bancare noi, adaptate pentru perioada de crizã”, a pre- cizat Petre Bunescu. Deºi numãrul angajaþilor bancari a scãzut, diminuarea se cantoneazã în sec- torul lucrãtorilor bancari angajaþi pe pe- rioadã determinatã ºi a pensionãrilor. În România existã 43 de bãnci ºi 75.000 de lucrãtori bancari. Vicepreºedintele ARB a subliniat ºi im- portanþa IT-ului în sistemul bancar. „Oa- menii vor trebui sã þinã pasul cu tehnolo- gia. Aceºti oameni trebuie sã participe în Numãr angajaþi în sectorul financiar în Europa

B 15 iunie - 15 iulie 2009 21 W ÎNVÃÞÃMÂNT BANCAR Cursuri speciale IBR pentru vara lui 2009!

Institutul Bancar Român a lansat o oferta cadrul instituþiilor de credit, cu atribuþii - participantul trebuie sa se înscrie la în domeniul contabilitãþii. ambele cursuri de training speciala de pachete de cursuri pentru pe- Taxa pachet - 1.100 lei (prima ratã - - plata pachetului se va efectua în rioada de varã, fiecare pachet conþinând 550 lei pânã la data de 1 iulie 2009, a doua rate egale, înainte de începerea doua ratã - 550 lei pânã la data de 21 fiecãrui curs un curs scurt si un curs de Învãþãmânt la septembrie 2009) - cei care vor opta pentru videocon- Distanþã (ID). In funcþie de necesitãþile de sultaþii la cursul ID vor plãti suplimen- tar 6,5 euro/orã (echivalent in lei). training, cursanþii pot accesa unul dintre În cadrul cursurilor ID, cursanþii au urmãtoarele pachete: posibilitatea sã-ºi administreze individ- ual timpul de studiu, în cadrul fiecãrui Pachetul I program experþii acordând una sau doua 1. Clientul ºi tranzacþiile cu numerar ºedinþe de consultaþii la clasã, conform - curs de scurtã duratã (19.09.2009, unui program prestabilit. O altã modal- orele 9 - 17) itate de desfãºurare a programelor ID 2. Activitatea Instituþiilor de Credit - este sistemul de videoconsultaþii, in curs ID (29.06 - 30.09.2009) cadrul cãruia cursanþi au acces la plat- Pachetul de cursuri este conceput forma web pe baza de user ºi parolã, cu astfel încât sã ofere atât nivelul de facilitãþi simultane de video, tablã, chat cunoºtinþe de bazã privind activitãþile Pachetul III public (vizualizat de toþi participanþii) ºi care se desfãºoarã în cadrul unei insti- 1. Analizã financiarã IMM - curs de opþiunea întrebãri/rãspunsuri. tuþii de credit, cât ºi conceptele ºi prac- scurtã duratã (27 - 28.08.2009, orele 9 - Pachetului de training se orga- ticile utilizate în activitatea de front-of- 16) nizeazã pentru: fice referitoare la client, cont, depozite 2. Analiza riscului în activitatea de - minimum 10 cursanþi; ºi tranzacþiile cu numerar. creditare - curs ID (1.09.2009 - - Bucureºti ºi alte centre zonale aso- Cui se adreseaza? Acest pachet de 30.01.2010) ciate (Bacãu, Bistriþa, Braºov, Bârlad, programe a fost conceput pentru anga- Pachetul de cursuri este conceput Brãila, Botoºani, Baia Mare, Cluj Napoca, jatii instituþiilor de credit care astfel încât sã ofere participanþilor prin- Constanþa, Craiova, Deva, Focºani, efectueazã operaþiuni de front-office cipalele elemente de analizã financiarã Galaþi, Iaºi, Oradea, Ploieºti, Râmnicu ºi/sau casierie, dar poate fi urmat si de din perspectiva creditorului, situaþiile Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu cei care isi doresc o carierã profesionalã financiare ale firmelor, indicatorii de Mureº, Timiºoara, Sfântu-Gheorghe). în domeniul bancar. analizã, cash-flow-ul, si conþinutul Plata se poate efectua în contul Taxa pachet - 870 lei (prima ratã - planului de afaceri, ºi vor fi capabili sã RO07 BRMA 0700 0708 9470 0000 de- 435 lei pânã la data de 26 iunie 2009, a realizeze analiza cash-flow-ului, a plan- schis la Banca Româneascã - SMB sau la doua ratã - 435 lei pânã la data de 11 ului de afaceri ºi bilanþul restructurat. casieria IBR (luni - vineri, orele 9 - 17). septembrie 2009). De asemenea, participanþii vor cunoaºte în detaliu strategia de creditare, criteri- Informaþii cu privire la derularea Pachetul II ile de acordare a creditelor, urmãrirea ºi programelor ºi a procedurilor 1. Contabilitate bancarã - curs de controlul creditelor ºi managementul de înscriere pot fi obþinute scurtã duratã (9 - 10.07.2009, orele 9 - riscului în activitatea de creditare. de pe site-ul Institutului 16) Cui se adreseaza? Persoanelor anga- www.ibr-rbi.ro sau la id@ibr–rbi.ro, 2. Standarde Internaþionale de Ra- jate în instituþiile de credit (analiºti fi- [email protected] portare Financiarã - curs ID (13.07 - nanciari, contabili), precum ºi celor din 12.10.2009) departamentele de creditare. De asemenea, amãnunte mai pot fi Pachetul de cursuri oferã cunoº- Taxa pachet - 1.250 lei (prima ratã - obþinute si la telefon: tinþele de bazã din contabilitatea ban- 625 lei pânã la 20 august 2009, a doua 021-327.50.87, 021-327.50.88, carã ºi standardele de raportare finan- ratã - 625 lei pânã la data de 16 oc- 021-327.48.93; 0748-88.68.03; ciarã. tombrie 2009). 0748-88.68.46; 0748-88.68.29; Cui se adreseaza? Persoanelor din Condiþii de înscriere ºi platã fax 021-327.50.86.

B W 22 15 iunie - 15 iulie 2009 GARANTIGARANTI ONLINEONLINE

SIGURANÞA TRANZACÞIILOR DUMNEAVOASTRÃ

ESTE PE PRIMUL LOC LA GarantiBank

Garanti Online, serviciul de internet banking al GarantiBank, Multiplele funcþionalitãþi ale serviciului de internet banking nu a fost lansat în România în toamna lui 2007 ºi are la bazã ar fi probabil la fel de atractive dacã nu ar fi dublate de un modelul dezvoltat de GarantiBank în Turcia, model care a fost sistem solid de securitate, care constã în 3 paºi de codificare premiat de Global Finance ºapte ani la rând, începând cu ºi autentificare ºi în alte 5 setãri de securitate opþionale, anul 2000. Pentru performanþele sale din 2008, serviciul a configurabile de cãtre utilizator: primit 10 premii din patru categorii diferite în cadrul primei runde a competiþiei “Cele mai bune servicii de Internet 1. cod unic de identificare ºi parolã; banking din Europa 2008”, organizatã tot de Global Finance. 2. imagine de siguranþã (o metodã eficientã de prevenire a atacurilor phishing); În România serviciul a atras, în mai puþin de 2 ani de la 3. cifru unic generat de Ciframatic, dispozitiv de tip lansarea lui pe piaþa localã, peste 15.000 de utilizatori, de token; 3 ori mai mult faþã de sfârºitul anului 2008. Rezultatele 4. activarea preferenþialã doar a acelor conturi ºi carduri spectaculoase înregistrate în România de acest serviciu nu se care vor fi utilizate prin Garanti Online; opresc însã aici. În 2008, prin intermediul Garanti Online au 5. stabilirea perioadei în care aplicaþia Garanti Online fost efectuate tranzacþii de aproximativ 40 milioane de euro, poate fi închisã, pentru a preveni accesarea contului în creºtere cu 54.140% faþã de valorile tranzacþionate în 2007; propriu în lipsa utilizatorului; peste 23.000 de tranzacþii au fost efectuate cu ajutorul 6. setarea acelor adrese ºi intervale IP de la care serviciului de internet banking de la GarantiBank, înregistrând utilizatorul decide sã acceseze aplicaþia; astfel o creºtere de 17.375% faþã de anul precedent. 7. posibilitatea de a stabili limita zilnicã a tranzacþiilor efectuate prin Garanti Online; Aceste evoluþii impresionante se datoreazã în primul rând gamei 8. posibilitatea de a alege tipul operaþiunilor dorite a fi complexe de operaþiuni care poate fi efectuatã prin intermediul derulate prin Garanti Online (intrabancare ºi/sau in- acestui serviciu, aspect care se traduce prin economie de timp terbancare). ºi costuri reduse pentru utilizatorii Garanti Online. Serviciul îºi propune sã reprezinte o alternativã la clasicele unitãþi bancare, astfel încât clienþii bãncii sã îºi poatã realiza cât mai multe dintre tranzacþiile bancare fãrã sã se deplaseze Succesul înregistrat de serviciul de internet banking dedicat la bancã, costurile fiind cu pânã la 50% mai mici. Astfel, clienþilor persoane fizice a încurajat GarantiBank sã lanseze la clienþii GarantiBank au posibilitatea nu numai de a realiza scurt timp (în mai 2008) versiunea adaptatã pentru persoane transferuri intra ºi interbancare în orice valutã, dar ºi de a-ºi juridice. Aceasta permite administrarea rapidã ºi în timp real deschide ºi închide depozite, de a seta plãþi periodice, de a a tuturor conturilor deschise de o companie, deschiderea de solicita ºi anula carduri de debit sau de credit, de a-ºi plãti conturi (6 monede), efectuarea de schimburi valutare, trans- datoriile pentru creditele acordate de GarantiBank sau suma feruri intra ºi interbancare, plãþi cãtre furnizori, vizualizarea în datoratã pentru cardul de credit Bonus Card. Totodatã, timp real a disponibilitãþilor ºi a tranzacþiilor efectuate, utilizatorii serviciului îºi pot modifica oricând codul PIN prin precum ºi imprimarea extraselor de cont. stabilirea unuia nou sau prin transferul codului PIN al altui card de debit sau credit emis de GarantiBank. Ca ºi în cazul utilizatorilor persoane fizice, companiile pot accesa acest serviciu de la orice calculator conectat la Internet, pe bazã de utilizator ºi parolã ºi a unui dispozitiv Ciframatic (oferit gratuit de bancã), care genereazã un cod unic la fiecare accesare. Nu este perceputã nicio taxã de abonament sau de activare a serviciului, iar costurile tranzac- þiilor sunt cu pânã la 50% mai mici decât cele practicate la ghiºeele bãncii.