ªªii vvoocceeaa ttaa ppooaattee ffii aauuzziittãã!!

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda Erscheint in: Belgien, Deutschland, Niederlande und Österreich

15 decembrie 2015 - 15 ianuarie 2016 28 pagini Anul 6 • Nr. 55

Pagina 6

DIN SUMAR Franconia ortodoxã – Parohia din Bamberg Pagina 3 Un nou magazin cu Campanie de informare pentru românii din strãinãtate privind votul prin corespondenþã, produse româneºti anunþatã de Dan Stoenescu Pagina 7 Burse doctorale ºi postdoctorale deschis la Fürth-Stadeln „Eugen Ionescu” Pagina 12 Surprizã de proporþii pentru românii din Belgia! Pagina 15 În noiembrie, Holland Education Day le-a fãcut cunoºtinþã tinerilor din România cu universitãþi de top din Olanda Pagina 17

BREF de Ionela van Rees- Zota Moº Crãciun ºi Anul Nou 2016 vine cu noutãþi pentru dumneavoastrã...! Mai este un pic ºi vine Crãciunul! Apoi ne îndreptãm intitulatã "Lumea pe glob" , realizatã de Elena Chiriþã, vã va aduce de pagina de divertisment, unde cu paºi vioi spre un An Nou. Un AN care cu toþii ne dorim sã fie mai multe informaþii de pe diverse meridiane ale lumii. O altã Adalbert Gyuris ne provoacã cu mai bun sau, pentru unii, la fel ca cel care tocmai trece. ªi noi ne rubricã va fi una de divertisment, realizatã de Matei Mihai, unde integramele sale în primã audiþie. dorim un an la fel de bun ca cel existent. Suntem mulþumiþi de vom încerca sã vã descreþim frunþile cu caricaturile acestuia. De Sperãm sã ne ridicãm la nivelul tuuror cititorilor noºtri, iar avântul pe care îl avem. Suntem mulþumiþi cã aºa cum ne-am asemenea, de rubrica "...ºtiaþi cã..."se va ocupa Adriana prin diversitatea ce o avem în ziarul VOCEA TA, sã vã þinem propus, venim în întâmpinarea cititorilor noºtri cu noutãþi, pagini Ciugudean. Nu în cele din urmã, inaugurãm o rubricã creºtinã, captivaþi lunã de lunã ºi sã ne primiþi, ca ºi pânã acum, cu drag mai multe la ziar, mãrire de tiraj. Ediþia cu numãrul 55 vine cu cultivatã atent de Preotul Ionuþ Pãun. Vom merge în continuare în casele ºi inimile dumneavoastrã. noutãþi mari. Trecem deja în anul 6 de existenþã a ziarului VOCEA cu cele douã rubrici: "Muzele poeziei" ºi "Colþul psihologului". Nu vreau sã închei aceste rânduri fãrã a mulþumi colegilor TA ºi pregãtim cu aceastã ocazie multe surprize frumoase Nici cei mici nu au fost uitaþi. Doamna Elena Cesar von mei de redacþie pentru implicarea lunarã ºi nu numai, pentru cititorilor noºtri. Sachse va oferi lunar copiilor câte o surprizã liricã. De devotamentul ºi unitatea cu care muncesc pentru acest ziar ºi În afara faptului cã mai adãugãm patru pagini, ajungând asemenea, în cadrul aceleiaºi pagini, sub rubrica "Copilul meu pentru Agenþia de Presã AªII ROMÂNI, dar ºi pentru faptul cã astfel la 28, vom inaugura începând cu acest numãr mai multe frumos", pãrinþii care doresc sã-ºi vadã odorul în paginile ziarului fac o muncã atât de frumoasã. Stimaþi colaboratori, cititori, rubrici cerute de dumneavoastrã în decursul timpului. Ne cerem nostru, sunt invitaþi sã ne trimitã pe adresa de e.mail a redacþiei: prieteni ºi cunoºtinþe, vã dorim un sfârºi de An plin de bucurii, scuze dacã a trebuit sã aºteptaþi un pic, dar sunt sigurã cã de [email protected], o fotografie cu fiul sau fiica lor, o frumos, luminat ºi multã, multã sãnãtate. Fie ca Anul 2016 sã acum înainte totul va fi aºa cum vã doriþi. fotografie însoþitã de câteva rânduri ( nume, prenume, vârstã, aducã fiecãruia tot ce îºi doreºte. LA MULÞI ANI, OAMENI Aºa cum am promis, vom veni lunar cu noutãþi: O rubricã pasiuni etc). Nu v-am convis sã deveniþi cititorii noºtri? Nu uitaþi FRUMOªI! Pagina 2 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda decembrie 2015 - ianuarie 2016 Crãciunul, sãrbãtoarea unei minuni – EDITORIAL Crãciunul Naºterea lui Hristos - 2015 lumea creºtinã ºi pregãtindu-ne sã întâmpinãm praznicul Îmi amintesc cu nostalgie Naºterii lui Hristos, sã nu lãsãm de anii copilãriei, când grijile pãmânteºti sã înãbuºe aºteptam cu emoþie sãrbãtorirea Crãciunului, venirea ceea ce este mai însemnat în Moºului cu barã albã – cãruia, în urmã cu 50 - 60 de ani, inima noastrã; sã-I dãm acolo în România comunistã, nu aveam voie sã-i spunem Moº locul de frunte Mântuitorului Crãciun, ci doar Moº Gerilã –, cu sacul plin cu jucãrii ºi nostru, sã-L primim în inimã cu cu dulciuri, pentru copiii cuminþi ºi silitori, iar noi ne dragostea aceea ce nãzuieºte sã strãduiam sã învãþãm ”pe din-afarã” cele mai frumoase ajute ºi sã mângâie, sã le poezii, cu fulgi de nea, cu brazi împodobiþi, cu oameni de uºureze viaþa fraþilor noºtri.” zãpadã, cu sãniuþe… Vino Iisuse în inima mea / Ca Crãciunul face parte din cele 12 sãrbãtori domneºti într-o iesle sãracã / ªi (praznice împãrãteºti) ale Bisericilor bizantine ºi este cea Paºti, Rusalii încãlzeºte-o cu dragostea Ta / de-a patra mare sãrbãtoare – dupã ºi Vinerea Mare – a creºtinãtãþii. De Crãciun ne bucurãm Templu curat sã se facã.” de naºterea, în ieslea cea sãracã din Bethlehem, a Fiului lui Sã ne strãduim cu toþii ca Dumnezeu, Iisus Hristos, sortit de Tatãl sãu Ceresc sã Naºterea lui Hristos sã se sufere ºi sã se jertfeascã, pentru iertarea pãcatelor noastre, sãvârºeascã între noi întru ale oamenilor. ...I-a sculaþi voi ce dormiþi / îngerilor ºi toatã oastea cereascã dreptate ºi adevãr. Sã cãutãm sã Naºterea Domnului a fost aniversatã, de-a lungul Îngerii sã-i auziþi / Cum vã îl laudã pe Dumnezeu cântând: fim mai generoºi, mai buni, mai veacurilor, pe întregul mapamond, la date diferite, cântã de frumos / De Naºterea ”Slavã întru cei de sus lui inimoºi, mai cuminþi ºi plini de Crãciunul fiind serbat pe 25 Decembrie, începând abia lui Hristos!... Dumnezeu ºi pe pãmânt pace iubire; iubirea înglobeazã din secolul IV. În þãrile în care predominã religia Naºterea lui Iisus Hristos – între oameni bunãvoire!“ (Luca legatura dintre oameni, este islamicã/musulmanã, precum ºi în China, Crãciunul nu Crãciunul - este o sãrbãtoare 2, 14). rama ce pune în valoare tabloul este serbat decât de o micã parte a populaþiei. creºtinã celebratã la 25 În fiecare an, sãrbãtoarea Naºterii Mântuitorului. Împodobirea bradului de Crãciun îsi trage originile de decembrie (în calendarul Crãciunului aduce cu sine un Sã ne pregãtim sufletul la popoarele germanice, aceastã tradiþie rãspândindu-se cu gregorian) sau 6 ianuarie (în suflu proaspãt de dragoste ºi pentru a-i fi locaº în orice clipã repeziciune în restul Europei ºi apoi în toatã lumea, dupã calendarul iulian) în fiecare an. luminã. În fiecare casã, în Pruncului Ceresc! Duhul lui Primul Rãzboi Mondial. Dintre podoabele pentru brad, Ea face parte din cele 12 fiecare familie au loc an de an Hristos ne va umple cu belºug bomboanele în staniol colorat, ghirlandele, globurile sãrbãtori domneºti (praznice pregãtiri pentru aceastã zi. de viaþã, pe care-l vom revãrsa multicolore, lumânãrile ºi artificiile au devenit clasice. La împãrãteºti) ale Bisericilor Copiii o aºteaptã cu nerãbdare cu dragoste asupra tuturor baza bradului împodobit, Moº Crãciun îºi aºeazã bizantine, a treia mare plini de bucurie, pãrinþii se oamenilor ºi a fiecãruia în parte. cadourile, în noaptea de ajun. sãrbãtoare dupã cea de Paºti ºi gândesc cu dragoste la plãcerea Sã înmulþim pacea în jurul Moº Crãciun este versiunea mai nouã a Sfântului de Rusalii. În anumite þãri, unde care-i aºteaptã pe copii, gândul nostru, sã fim rãbdãtori ºi Nicolae (în limba englezã: Santa Claus), care ºi-a fãcut creºtinii sunt majoritari, Crã- la bradul de Crãciun umple blânzi, sã fim plini de milã ºi apariþia încã din secolul I. Conform unei legende, tradiþia ciunul e de asemenea sãrbãtoare toate inimile. Sã nu uitãm însã harnici, sã cãutãm sã cultivãm cadourilor, în noaptea de 24 spre 25 decembrie, ar proveni Martin Luther legalã, iar sãrbãtoarea se cã Naºterea Domnului este în smerenia ºi dreapta socotealã, de la , care ar fi propagat, din anul 1535, aceastã datinã numitã Christkindl, ca o alternativã a prelungeºte în ziua urmãtoare, primul rând o zi sfântã, iar Darul pe care L-am primit obiceiului catolic Nikolaustag, din data de 6 decembrie. 26 decembrie: a doua zi de dumnezeiascã, pe care o cinstim din Cer sã ºtim sã-L respectãm Crãciunul, în tradiþia româneascã, este una dintre Crãciun. Creºtinii sãrbãtoresc spre pomenirea nemãrginitei ºi apreciem. cele mai importante sãrbãtori creºtine ºi are la bazã o de Crãciun coborârea lui Dragoste Care pentru mântuirea Sã îmbrãþisãm Crãciunul în minunatã legendã popularã, referitoare la greutãþile Dumnezeu pe pãmânt ºi neamului omenesc nu L-a cruþat splendoarea lui spre a vesti pe care le-a întâmpinat Fecioara Maria, însoþitã de naºterea Sa ca Om dintr-o pe Fiul Sãu. ”Cãci Dumnezeu naºterea Mântuitorului colin- dreptul Iosif, înainte de a-l naºte pe Sfântul Iisus Fecioarã. aºa a iubit lumea, încât pe Fiul dându-ne apropiaþii prin ajutor Hristos, în ieslea vitelor familiei bãtrânului Crãciun din Crãciunul este sãrbãtoarea Sãu Cel Unul-Nãscut L-a dat ca ºi rugãciune. Bethlehem. Dupã o citire aprofundatã a Evangheliilor, unei minuni! Este sãrbãtoarea oricine crede în El sã nu piarã, Dragi cititori sãrbãtoarea aflãm cã cei trei regi, care veniserã cu daruri la Iisus când cerul îºi aratã bucuria ci sã aibã viaþã veºnicã.”( Ioan Naºterii Domnului sã vã aducã (Mesia), de fapt nu erau regi, ci astrologi (numiþi pe Naºterii Domnului în ieslea cea 3, 16) alãturi de cei dragi la masa atunci magi sau vrãjitori), veniþi din Est, probabil din sãracã, împarat fiind. Crãciunul Sãrbãtorind Naºterea lui belºugului ºi a împlinirilor pe zona Babilonului. Ei aduceau drept daruri, pentru a fost ºi este un moment de Hristos, sã ne rugãm ca duhul toate planurile, sã vã umple noul nãscut: aur, smirnã ºi tãmâie. mare bucurie pentru oamenii dragostei Lui sã se deºtepte ºi sã inima ºi casa de pace, Sãrbãtoarea Crãciunului este anunþatã prin obiceiul credincioºi, pentru cã se renascã în inima noastrã, sã afle binecuvântare, luminã ºi copiilor de a merge cu colindul (în seara ºi în noaptea de împlineºte o promisiune veche în aceastã iesle gata sã Îl cãldurã! În Noul An sã lãsaþi ajun) ºi cu Steaua (în primele zile dupã Crãciun), pentru a fãcutã de Dumnezeu oamenilor, primeascã, daruri de preþ gata sã aprinsã Lumina adusã de vesti Naºterea Mântuitorului ºi venirea Anului Nou. cã-l va trimite pe pãmânt pe Fiul I se aºtearnã înainte. Naºterea Hristos, pentru cã Lumina lui Ajunul Crãciunului începe la români cu colindul „Bunã Sãu sã mântuiascã lumea. Domnului înseamnã dragoste, Hristos ºi dragostea Lui vã vor dimineaþa la Moº Ajun!”, colindele de iarnã – a cãror Aceastã bucurie este exprimatã pace, bunãvoire. Iar bunãvoire umple de bucurie nepãmân- origine se pierde în vechimile istoriei poporului român – ºi astãzi ca ºi în vechime prin înseamnã iertare deplinã, teascã, ce va învinge rãutatea ºi fiind texte rituale cântate, închinate Crãciunului ºi Anului Nou colindele care se cântã de înseamnã dorinþã ca toþi suferinþa acestei lumi! . Cu ocazia acestor douã sãrbãtori tradiþionale, dorim Crãciun ºi înainte de sãrbãtoare. oamenii sã aibã parte doar de Un Crãciun Binecuvântat!... cititorilor ziarului VOCEA TA (Deine Stimme) un Ele spun în diverse forme bine, înseamnã deplinã lepãdare ªi la Anul care vine / Sã ne Crãciun-2015 fericit, multã sãnãtate ºi un cãlduros La cântate acelaºi lucru cã de sine ºi dragoste care întâlnim cu bine,/ Tot cu bine ºi Mulþi Ani pe 2016! Dumnezeu vine printre oameni îmbrãþiºeazã omenirea întreagã. cu pace,/ La mulþi ani cu Mihai ANTHONY ca sã facã lumea mai bunã. A Apropiindu-ne de acestã sãnãtate! Jurnalist & literat cânta e îngereºte. Mulþimea sãrbãtoare atât de mare pentru Adriana-Lucia Ciugudean decembrie 2015 - ianuarie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda Pagina 3 FFrraannccoonniiaa oorrttooddooxxãã –– PPaarroohhiiaa ddiinn BBaammbbeerrgg

Parohia ortodoxã românã din colegiului Sfântul Toma, ce aparþine aparþinãtor, de cãtre pãrintele acesteia decembrie 2013 la Finanzamt Bam- Bamberg, cu hramurile „Sfânta fundaþiei Martin Luther Bund a Bogdan Puszkar. Prin intermediul a berg drept Förderverein „Oikonomia” Cuvioasã Parascheva” ºi “Sfinþii Bisericii Evanghelice. câtorva familii din zonã ºi a scrisorii der rumänischen orthodoxen Mucenici Kilian, Kolonat ºi Totnan” Dupã încredinþarea misiunii oficiale a Înaltpreasfinþitului Pãrinte Kirchengemeinde Bamberg. În a luat fiinþã cu sprijinul ºi cu primite, pãrintele Pãun depune Serafim se reuºeºte anunþarea decursul celor doi ani de slujire s-a binecuvântarea Înaltpreasfinþitului eforturi considerabile pentru gãsirea românilor cunoscuþi din Bamberg ºi reuºit crearea unui grup-nucleu de Pãrinte dr. Serafim Joantã, unui loc de slujire adecvat, o împrejurimi, de faptul cã vor avea o credincioºi care participã regulat la Mitropolitul Mitropoliei Germnaiei, eventualã capelã, unde sã se poatã bisericã româneascã unde sã se poatã Sfintele Slujbe ºi care sprijinã ideal ºi Europei Centrale ºi de Nord, pentru a începe slujirea sfintelor slujbe. Prin ruga ºi simþi româneºte. Pe 17 martie material activiatea parohiei ºi a veni în întâmpinarea dorinþei intermediul consilierului ecumenic al 2013 are loc prima Sfântã Liturghie preotului paroh. În prezent la Sfânta românilor creºtin ortodocºi din zona Arhiepiscopiei romano-catolice din în Bamberg la care au participat Liturghie duminicalã participã cu Franconiei, de a avea un loc al lor de Bamberg, Josef Gründel, cel care a aproximativ 60 de români, bucuroºi ºi regularitate aprox. 80 de credincioºi rugãciune, realizând cã cea mai sprijinit cu tot efortul gãsirea unui loc mulþumiþi de evenimetul înfãptuit. din Bamberg ºi zonele limitrofe, apropiatã bisericã româneascã era de slujire pentru parohia nou- Prima jumãtate de an a continuat cu reprezentând oraºele Schweinfurt, pânã la acel moment Catedrala înfiinþatã, se viziteazã mai multe slujbe regulate, dar rare, prima Coburg, Bayreuth, Forchheim ºi Mitropolitanã din Nürnberg, situatã la locaºuri de cult catolice ºi duminicã din lunã, apoi prima ºi a Erlangen. Urmãtoarea etapã, dupã aproximativ 70 de km sud de oraºul evanghelice din oraºul Bamberg. treia duminicã din lunã, pentru cã depãºirea tuturor greutãþilor de reºedinþã Bamberg. Înaltpreasfinþia Astfel, cu ajutorul lui Dumnezeu, se pãrintele Pãun slujea paralel ºi la început, o reprezintã dezvoltarea Sa a acordat în toamna anului 2012 gãseºte biserica cu hramul Sfântul capela studenþeascã din Erlangen. activitãþii parohiei pe mai multe binecuvântarea ºi ascultarea Ioan Botezãtorul, amenajatã cu Din ianuarie 2014 se slujeºte planuri ºi a implemantãrii mai multor împlinirii acestei misiuni deosebite icoane bizantine ºi Sfântul Altar regulat în fiecare duminicã din lunã. proiecte ce au drept scop pãstrarea ºi pãrintelui Ionuþ Pãun, pe atunci pictat în frescã, a comunitãþii greco- Parohia este înregistratã canonic în cultivarea credinþei ºi a identitãþii bursier la Facultatea de Teologie a catolice ucrainiene din Bamberg, ce cadrul Mitropoliei Ortodoxe Române noastre naþionale. Universitãþii din Erlangen ºi preot va fi pusã cu toatã dragostea la a Germaniei, Europei Centrale ºi de Preot Ionuþ Pãun misionar la capela studenþeascã a dispoziþie, împreunã cu tot complexul Nord, iar financiar înscrisã în luna Parohia Bamberg

Seara se lasã uºor, îmbrãcând în stãteam minute în ºir ºi mã uitam la Acum vâd parcã iarã strada plinã de lãsãm mirosul de cozonaci ºi umbre aurii micuþul sat acoperit de mâinile deja încreþite ale bunicii, copii cu sãnii, oameni de zãpadã ºi sãrmãluþe sã ne îmbrãþiºeze casele, zãpadã.Privesc nostalgic pe fereastrã care frãmânta cu spor aluatul pentru obraji îmbujoraþi. Simt miros de oriunde ne-am afla. Sã ne oprim ºi flirtez cu fulgii de nea, care se cozonaci.Îi citeam bucuria în ochi ºi lemn ars ºi vãd cum fumul iasã pentru un moment din tot ce facem ºi aºeazã timid pe covorul de zãpadã, ca puteam vedea cum o grãdinã de jucãuº din hornurile caselor. sa ne gândim ce oameni frumoºi niste moºneguti aþipiþi. Cu dor dragoste înfloreºte în inima ei. ªi invevitabil, nu pot sã nu suntem. Sã ne deschidem inimile arzãtor admir luminiþele din bradul Cutele-i de pe faþa blândã, arãtau compar sãrbatoarea Crãciunului din pentru a dãrui ºi a primi. Iar de veþi de Crãciun, iar sufletul meu tânjeºte privi atent, o sã vedeþi cum sute de dupã „acasã“. balonaºe pline cu dorinþe plutesc Acasã, unde mama nu uita Poveºti la gura sobei deasupra voastrã. Pentru cã de niciodatã sã bage lemne în sobã, sã Crãciun, visele noastre capãtã alte îmbibe casa în miros de scorþiºoarã, dimensiuni. Iar asta, dragii mei, este sã-mi aºeze ghetuþele la usã cât de neiertãtor e timpul.Am Germania cu cea din România. Dupã cu adevãrat magic. aºteptându-l pe Moºul, sau sã înteles ºi eu acum, când distanþa nu parerea mea, condimentul lipsã este Românule, tu sã rãmâi acelaºi! împodobeascã geamurile cu flori de îmi mai permite sã îi îmbrãþiºez în iubirea. Noi, românii, am reuºit sã fãrã sã conjuri de a fi altceva ... cã va gheata care sclipeau în mii ºi mii de fiecare zi. transformãm Crãciunul dintr-o veni o vreme când te va îngenunchia culori. Perioada aceasta a anului îmi sãrbãtoare, într-un sentiment. dorul de liniºte ºi neliniºtea de dor. Îmi amintesc cu drag cum surprinde lacrimi de emoþii pe obraz. Aº vrea acum, dragi români, sã Sãrbãtori fericite!!! Pagina 4 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda decembrie 2015 - ianuarie 2016 Feþele Crãciunului - Cronica de 30 de ani - E ora 11:11. Ionela îmi scrie reuºit sã le tai pe ale mele aproape vedeam situaþia aºa de neagrã. ªi ceva de Moº Crãciun. În acelaºi toate. bineînþeles, aceleaºi urãri: la anul sã timp mã uit la The Big Bang Atunci Moºul era... neintere- fii mai cuminte decât anul ãsta ºi sã Theory. E un episod de Crãciun. E sant! înveþi ºi mai bine ºi primeºti mai de rãu, coincidenþã! Moºul. Nenea Apoi ne-am mutat, a venit multe cadouri. Apoi mama mi-a ãla bucãlat, cam obez, gândit de vremea sã vãd cã bradul nu (mai) spus aºa, frumos, dar totuºi crud, cã Coca/Cola. Iniþial albastru, menit sã apare peste noapte gata împodobit, moºul de fapt nu existã, ºi cã ea a bomboane, o nebunie! Moaca arãta Vecinul treaz a preluat 2 beþi, pe vândã, cu tot cu reni. Plan de ci cã împodobitul este o activitate de fost pânã acum de vinã pentru chiar cã Moºul când venea ziua sã- unul l-a lãsat în sat la mã-sa acasã. Marketing bun, ajutat de Gene familie. ªi cã bomboanele de pom cadourile primite. Nu mi s-a pãrut ºi ia cadourile de la Sindicat! ªtia el Al doilea a greºit casa, a fost lãsat Autry. 25 decembrie, naºterea se terminã cu viteza luminii dacã nu ciudat având în vedere faptul cã, ce ºtia, îºi lua de acasã 2 saci de iutã, totuºi sã doarmã pe trepte. Eu am Mântuitorului, o sãrbãtoare plinã de eºti rapid. Sau înalt, ca unul din atunci când eram micã, aveam încarca cele 10 plase în saci, unul i- preluat celãlalt bãut ºi îl vedeam magie. Asta o scriu sã nu zicã lumea unchii mei. ªtiþi ce era mai nasol? impresia cã ea e „tac-tu” când are l dãdea lui tata, pe al doilea îl lua în cum se dã de-a dura dupã ce se cã nu ºtiu ce înseamnã de fapt Când, dupã ce luai bomboana din pãrul desfãcut ºi „mã-ta” când are spinare ºi se ducea acasã. Tata la fel, împiedicã. Crãciunul. Ieslea, Fecioara Maria, înveliº, rulai ambalajul la loc ºi pãrul prins. De ce mã tot întreba venea cu sacul acasã ºi îl împãrþea Atunci am realizat cã Moºul Magii (din domul de la Koeln), dãdea impresia cã încã mai are lumea „unde e mã-ta, unde e tac-tu” cu unchii mei ºi cu mine (long story e...amintire haioasã! colinde, acasã, familie, România. conþinut, iar dacã vroiai o când eram micã nu ºtiu. Am crescut short, mama are mulþi fraþi, cei mai Am crescut, am schimbat ºi Hai sã trecem la lucruri mai bomboanã aveai 85% ºanse sã pipãi fãrã tatã pânã la vârsta de 8 ani. mici fiind foarte apropiaþi de vârstã þara. Aici am vãzut cã bradul vine serioase. Crãciunul din perspectiva un ambalaj gol. Colac peste pupãzã Atunci am vãzut cã mama cu mine). mai devreme decât Sf. Dumitru. ªi unei persoane care are mult de trãit venea mãtuºa în vizitã cu tot cu (mai) poate fi ºi Moºul. O mamã, 3 Atunci am vãzut cã Moºul este cã se poate ºi fãrã minim 100 de dar poate povesti destule. cãþeaua din dotare, Tina, un caniche feþe putere. Prietenie între oameni care împart sarmale, 6 cozonaci, 3 tãvi de Când eram foarte micã nu negru, care imediat sãrea pe brad ºi Dulciurile de Crãciun le cu drag! fripturã, cârnaþi, bucãþi de la garniþa, realizam cã e Crãciunul. Sau ce e el. îl dãrâma. primeam de la tata. Am aflat asta în În adolescenþã am gãsit orice chec, cornuleþe, tort, ciorbã ºi piftie. Sau când. Am doar amintiri fugitive Atunci am realizat cã moºul acelaºi timp cu faza cu Moºul. metodã sã fug de acasã de Crãciun. Deodatã. Mãsura este cheia cu iarna ca în pozele care circulã pe poate fi...înºelãtor! Primeam cu plasa de la Oltchim. Într-un an am plecat pe jos prin succesului Facebook. Locuiam într-un oraº din Mai târziu am observat eu cã Þin minte cã avea tata un coleg de pãdure vreo 10 km, cu încã 5 vecini, Acum realizez cã Moºul creierii munþilor, unde iarna era Moºul îmi aducea ºtrampi în fiecare muncã, foarte bun prieten cu el, la bunica unuia dintre ei. Ne-am este...aºa cum îl vrem noi! fantasticã. Aveam ca activitate an. Iniþial credeam cã el este supãrat Moaca pe numele lui de familie, întors a doua zi în 3 grupe: unul a Eu îl vreau ca el sã vinã cu sã- preferatã tãiatul fotografiilor cu pe mine, dar când vedeam vecinele care, în momentul respectiv avea 10 plecat înainte, 3 s-au îmbãtat criþã ºi nãtate, fericire ºi noroc pentru toþi! foarfeca. Mama þinea o foarfecã în cã primeau chiloþi, sãpun, pastã de copii deja, fiind încã tinerel. Fiecare 2 se uitau cum bãuþii se aruncau cu Crãciun fericit ºi un an nou plin sertarul cu poze. Nici ea nu prea mai dinþi ºi periuþe noi la fel de des cum copil primea în jur de 5 kg de dosurile în baltã de fiecare datã când de bucurii! are poze din tinereþe, iar eu am primeam ºi eu ºtrampi nu mai portocale, ciocolatã multã, biscuiþi, pierdeau la cãrþi. Jucau „copcica”. Silvia Udrea decembrie 2015 - ianuarie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda Pagina 5 Un nou magazin cu produse româneºti deschis la Fürth-Stadeln Pe data de 21 noiembrie 2015 muratã este unul dintre produsele dupã atâþia, ani voi vedea un FOODEX a inaugurat la Fürth - mele preferate, care îmi lipseºte, iar magazin atât de bine pregãtit. Spun Stadeln un magazin nou cu produse acest lucru nu face parte din sincer cã din ceea ce vãd aici, sunt româneºti, prilej pe care l-am folosit nostalgie, ci pentru cã sunt sigur cã va avea succes. Am fost ºi pentru a afla opinia celorprezenþi la mâncãruri tradiþionale româneºti în celelalte magazine similare, a, inaugurare. ºi care, dupã doi-trei ani petrecuþi mã refer ºi la cel din Port, care a Anton Niculescu- Consul în Germania, îmi lipsesc. Pe fost unul destul de mare, dar acest Genaral la München : „Sunt aceastã cale, vreau sã mulþumesc magazin, care tocmai s-a plãcut impresionat de acest Firmei FOODEX pentru ajutorul inaugurat, depãºeºte orice magazin. Este foarte elegant, ce ne-a fost oferit la organizarea aºteptare. Aici vor veni mult mai spaþios ºi , din câte înþeleg, este Zilei naþionale a României din data mulþi clienþi, avându-se în vedere cã vorba despre o reþea întinsã în mai de 1 Decembrie, la Nürnberg. Aº sunt ºi locuri de parcare, iar locul foarte mult. Multã sãnãtate, vânzãri Nu rataþi ciorba de burtã la 2 litri. multe oraºe europene, lucru pentru dori sã folosesc acest prilej ºi sã le unde se aflã este unul de acces foarte bune ºi clienþi mulþumiþi! Sã Nu trebuie sã o rataþi! Pe aceastã care le sunt recunoscãtor. Mi-aº doresc tuturor românilor sãrbãtori pentru toatã lumea“. nu se supere dacã mai sunt unii cale, urez Crãciun fericit dori ca asemenea magazine fericite ºi LA MULÞI ANI!“ Doina Dolbea -Romania: În cârcotaºi, dar aºa ne perfecþionãm. angajaþilor de la FOODEX ºi româneºti sã le pot vedea în mai Taugner Peter – Fürth: sfârºit, am intrat într-un magazin Vã doresc sãrbãtori fericite ºi LA domnului Consul care ne-a onorat multe localitãþi din Germania. Cred “Exact acum 28 ani, când am venit extraordinar românesc. Este pentru MULÞI ANI! astãzi cu prezenþa, precum ºi cã existã suficienþi clienþi ºi cerere în Germania, primul magazin în mine o bucurie sã vãd cã este un Florin Roºtariu -fotograf ºi tuturor românilor din Diaspora“. pentru o asemenea iniþiativã. Este ºi care am intrat a fost tocmai cel care magazin aerisit, cu foarte multe grafician: „Am fost invitat la des- În prima zi peste 1200 de nostalgic sã vãd eugenii pe raft. acum s-a inaugurat. Magazinul este produse, un personal deosebit de chiderea magazinului din Fürth- persoane au trecut pragul noului Stadeln, un magazin cu produse magazin, dovadã cã este un româneºti, ºi am fost plãcut început promiþãtor. Redacþia surprins sã vãd cã un magazin ziarului Vocea Ta doreºte tuturor românesc din Germania s-a ridicat persoanelor care au contribuit la la standardul magazinelor de aici. deschiderea magazinului succes Oameni mulþi, oameni frumosi, în afaceri, prosperitate ºi la cât oameni curioºi ºi sper cã va fi aºa ºi mai multe magazine cu acelaºi în continuare. Îmi doresc sã vinã profil. mulþi români, dar ºi alte naþionali- FOODEX este deschis zilnic, tãþi. Asta denotã faptul cã produsele de luni pânã sâmbãtã, între orele Copiii mei mã roagã sã le aduc din foarte bine organizat ºi produsele prietenos. Acum, pot sã recomand româneºti sunt savurate ºi de alte 9.00- 20.00. Magazinul este situat România, dar acum pot veni cu ei sunt foarte frumos aranjate. Îmi acest magazin românesc peste tot. naþionalitãþi. Am vãzut foarte multe la An der Waldschänke 3, 90765 pentru a le lua ei înºiºi de pe raft. place ce vãd. Organizarea este Le doresc multã putere de muncã, produse tradiþionale ºi trebuie sã Fürth- Stadeln. Trebuie sã recunosc cã varza foarte bunã ºi nu m-am gândit cã, deoarece aici se vede cã s-a investit menþionez cã brânza este excelentã. Ionela van Rees - Zota Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda decembrie 2015 - ianuarie 2016

La marea Sãrbãtoare a Naºterii Domnului ºi la „Vocea TA“ a reuºit în cei 6 ani de existenþã sã fie un liant între românii început de An Nou, chem binecuvântarea lui din Germania ºi nu numai. Liga Asociaþiilor Româno-Germane din Dumnezeu asupra ostenitorilor redacþiei ºi Germania (LARG) a gãsit în acest ziar un real sprijin, iar în asociaþia „Aºii cititorilor ziarului „Vocea ta”. Sã fiþi cu toþii sãnãtoºi ºi bucuroºi! Sã nu vã lãsaþi niciodatã români“ und partener de nãdejde în derularea programelor cu ºi pentru abãtuþi ºi descurajaþi oricât de grele ar fi problemele România. ºi greutãþile pe care le aveþi. Sã ºtiþi cã prin credinþã La ceas de aniversare doresc acestei publicaþii ANI MULÞI spre buna ºi rugãciune imposibilul devine posibil! Vã urez informare a tuturor românilor. tuturor din inimã: Sãrbãtori fericite ºi La mulþi ani! Ing.Emil Mateiaº Mitropolitul Serafim Senior editor

Aniversarea a ºase ani de la prima apariþie a ziarului „Vocea ta“ / La Mulþi Ani ”Vocea Ta” la „Deine Stimme“ de la Nürnberg din Germania. Pentru început se cuvine aºadar, sã transmitem întregului colectiv cea de a- 6-a aniversare! redacþional, La începutul lunii decembrie publicaþia ”Vocea Ta” a împlinit 6 un traditional „La Mulþi Ani“ - cu multã sãnãtate ! ani. Am reuºit sã ajungem aici datoritã dumneavoastrã dragii noºtri Libertatea de exprimare, este un punct foarte important pentru cititori, pentru cã ne-aþi fost alãturi lunã de lunã, acordându-ne cititorii ziarului amintit, în special pentru cei din DIASPORA ! Vorbim încrederea dumneavostrã. Vã mulþumim mult pentru dragostea pe despre Austria, Belgia, Germania ºi Olanda. care ne-o arãtaþi ºi sperãm ca împreunã sã ajungem cât mai departe! Iatã de ce, colaborãm cu deosebitã plãcere, dar ne-am ºi însumat În toþi aceºti 6 ani, noi colectivul redacþional am cãutat sã fim cât urmãtorul motto : mai aproape de toþi cunoscãtorii de limba românã cu mii de - un adevãrat jurnalist, nu îºi permite sã fie parþial ºi mai ales,nu îºi informaþii ºi ºtiri valoroase, scriind articole ºi interviuri atractive, permite sã fie indignat... Rolul corect al jurnaliºtilor, este de a releva povestind despre oameni ºi evenimente obiºnuite sau ieºite din tipar. adevãrul ! Numãr de numãr publicaþia noastrã ºi-a îmbunãtãþit conþinutul ºi Georg Barth - corespondent mass-media forma pe placul/gustul cititorului cu materiale corecte, de la surse de pentru România ºi Uniunea Europeanã prima mânã. Dacã la început aceastã publicaþie ”Vocea Ta”a cãlãtorit doar în Germania, astãzi cãlãtoreºte (datoritã dumneavoastrã dragi cititori) ºi La implinirea a 6 ani de în Austria, Belgia ºi Olanda. Sã ne ajute Bunul Dumnezeu ºi în anii Dragi cititori, existenta, urãm ziarului care vor urma sã ne putem extinde aria de apariþie ºi în alte þãri unde „Vocea ta“ – tuturor celor Acum, la ºase ani de la confraþii noºtri sunt dornici sã citeascã o publicaþie în limba maternã. apariþia celui mai citit ziar de ce se ocupã de editarea lui, Sunt bucuroasã cã fac parte dintr-un colectiv redacþional bine limba românã din Europa, mã înghegat condus cu pricepere de Ionela van Rees Zota! Le în frunte cu d-na Ionela van alãtur colegilor mei din mulþumesc tuturor colegilor mei ºi acum, la ceas aniversar le doresc Rees-Zota – LA MULÞI colectivul redacþional al putere de muncã, optimism ºi o viaþã cât mai îndelungatã, plinã de ANI! ºi cât mai multe ziarului “Vocea ta » pentru a vã sãnãtate, armonie, pace ºi multe binecuvântãri! succese în continuare – mulþumi cã ne sunteþi aproape La Mulþi Ani ”Vocea Ta”! O viaþã lungã ºi apariþii cât mai ºi ne investiþi cu totala frumoase! dupã tradiþia româneascã „La mai mare!“ dumneavoastrã încredere. La Dragi cititori vã mulþumesc încã o datã pentru cã ne-aþi fost/ ne rândul nostru, vã asigurãm în sunteþi alãturi! În prag de Crãciun, vã doresc multã sãnãtate, bucurii Alex. Timoschenko continuare de imparþialitate ºi alese ºi cãldurã alãturi de cei dragi, belºug în case ºi liniºte Cercul cultral romano- profesionalism. « Vocea ta” sufleteascã! german DIALOG Köln reprezinta o sursã vitalã de Fie ca Lumina Sfântã ce a cãlãuzit magii în noaptea de Crãciun, informaþie pentru toþi sã vã încãlzeascã tuturor sufletul ºi sã vã umple casa de bucuria originarii din România aflaþi Naºterii Domnului Iisus Hristos! Vã felicit ºi vã doresc în departe de þara –mamã, pentru Anul Nou ce va sã vinã, sã vã umple de luminã! Dumnezeu sã vã continuare mult succes. toþi vorbitorii de limbã românã, ocrotescã ºi tot ce doriþi sã vi se împlineascã! Sã rãmâneþi mereu buni indiferent de locul naºterii.. ºi cu inimã de români! Cu gânduri bune, Elena Chiriþã / UZPR SÃRBÃTORI BINECUVÂNTATE! Redactor Vocea Ta Adriana-Lucia Ciugudean Gheorghe Sasarman decembrie 2015 - ianuarie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda Pagina 7 Campanie de informare pentru românii din strãinãtate privind votul prin corespondenþã, anunþatã de Dan Stoenescu Lansarea unei campanii tinuã pentru angajaþi, români de informare în legãturã cu antreprenori în Europa, votul prin corespondenþa ºi a prevenirea ºi corectarea unor consultãri privind fenomenului de pãrãsire accesarea de fonduri timpurie a ºcolii. europene pentru diaspora De asemenea, Stoenescu sunt obiectivele invocate de a spus cã susþine organizarea ministrul delegat pentru unor evenimente de pro- Relaþiile cu romanii de movare a potenþialului pretutindeni, Dan Stoenescu, investiþional în România, care s-a întâlnit cu românii precum ºi organizarea unui din Spania, informeazã forum de afaceri pentru Mediafax. diaspora. Ministrul delegat pentru O altã prioritate invocatã de ministru este derularea relaþiile cu romanii de unei campanii de informare pretutindeni, Dan Stoenescu, cu privire la votul prin a avut mai multe întâlniri cu corespondenþã, astfel încât românii din Spania, în toþi cetãþenii sã cunoascã perioada 28-29 noiembrie procedurile pentru exer- a.c., cu ocazia unor Institutul Cultural Roman. trul a anunþat lansarea unor dalitãþile de accesare a fon- citarea dreptului de vot, în evenimente dedicate Zilei Potrivit MAE, în cadrul sesiuni de informare ºi con- durilor europene POSDRU, perspectiva alegerilor Naþionale, evenimente parlamentare din 2016. discuþiilor cu reprezentanþii sultanþã pentru diaspora, cu având trei axe de finanþare: organizate la Madrid de http://www.hotnews.ro ambasada României ºi de comunitãþii româneºti, minis- scopul de a identifica mo- formare profesionalã con- Mediul de afaceri Preºedintele Iohannis a semnat decretul din Braºov referitor la extinderea categoriilor de servicii consulare prestate gratuit Preºedintele României a semnat, vineri, 20 noiembrie, Decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/2014 pentru modificarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe ºi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice ºi oficiile consulare ale României în strãinãtate, transmite Romanian Global News. Ambasadorul Lauk ºi ºeful serviciului economic al Ambasadei, Sebastian Gromig, au Legea prevede: folosit prilejul oferit de o cãlãtorie la Braºov pentru – extinderea regimului de cãlãtorie pentru cetãþenii români, gratuitate asupra unor cazuri a-ºi face o idee despre activitãþile economice din gratuitate asupra anumitor victime ale traficului de persoane speciale: regiune. servicii consulare prestate în ºi pentru cei evacuaþi din pentru membri de familie, Una dintre cele mai mari firme din zonã este cazuri umanitare ºi speciale; regiunile afectate de conflicte însoþitori ai personalului civil ºi SELGROS. Împreunã cu directorul Alexandru – înscrierea certificatelor de armate, atentate teroriste, dezastre militar trimis în misiunile din Vlad, ambasadorul Lauk a vizitat piaþa SELGROS naºtere strãine în registrele de naturale ºi alte situaþii de crizã; strãinãtate; din Braºov. În continuare, în centrala SELGROS, stare civilã româneºti dacã – înregistrarea actelor de pentru servicii prestate în domnul Vlad ºi echipa sa le-au explicat cererea se depune în termen de deces; interes administrativ sau în cadrul ambasadorului Lauk ºi domnului Gromig planurile ºase luni de la naºtere la – eliberarea paºapoartelor cooperãrii consulare, în particular de creºtere ale firmei în România. Împreunã cu autoritãþile strãine; mortuare; cu celelalte state membre ale UE colegul sãu francez, ambasadorul Saint-Paul, – eliberarea titlurilor de – procurarea certificatelor de ori interinstituþionale cu ambasadorul Lauk a participat la momentul festiv cãlãtorie în cazul minorilor de deces întocmite de autoritãþi autoritãþile statelor acreditare în prilejuit de punerea pietrei de temelie pentru noua pânã la ºase ani; strãine pentru cetãþenii români condiþii de reciprocitate. uzinã a producãtorului de elicoptere AIRBUS – eliberarea documentelor de decedaþi în strãinãtate; Legea prevede ºi includerea HELICOPTERS la Ghimbav, judeþul Braºov. La identitate ºi de cãlãtorie pentru – intermedierea procedurilor transferului bancar printre începutul anului 2017 urmeazã sã fie fabricat aici minorii neînsoþiþi sau supuºi unor de apostilare sau supralegalizare modalitãþile de platã a taxelor noul H 215 mãsuri de protecþie în strãinãtate; pe plan local a acestor certificate; consulare. Ambasada Germaniei Bucureºti – eliberarea titlurilor de – extinderea regimului de http://www.rgnpress.ro Pagina 8 Pagina 9 Pagina 10 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda decembrie 2015 - ianuarie 2016 Berlin, dupã 70 de ani. Pe urmele lui Hitler (I) Suntem în pasajul subteran Hitler, care se lanseazã pe plan acestui Berlin paralel, Berlinul de care duce cãtre staþia de metrou mondial în aceastã toamnã – iar dedesubt, rememoreazã dilemele, Platz der Luftbrücke – una dintre în România, pe 8 noiembrie, pe eforturile acestei întreprinderi: cele 143 de staþii ale Berlinului, canalul HISTORY. ªi, dacã n-ar „Cãutam o cale de evadare pentru desfãºurate pe zece magistrale – fi fost echipa americanã de Hitler, dar una care sã fie 100% iar Sascha Keil, istoric local ºi producþie a serialului, Sascha sub pãmânt. Pentru cã în ultimele unul dintre preºedinþii asociaþiei Keil s-ar fi oprit, poate, aºa cum o zile ale rãzboiului, cu cerul plin Berliner Unterwelten (ad mai fãcuse deja cu niºte ani în de bombe, cu grenade zburând de litteram: Lumile de sub Berlin), urmã, în faþa unui zid de colo-colo, nimeni nu ºi-ar fi strânge pumnul drept ºi loveºte cãrãmidã, aflat în strãfundurile asumat riscul de a merge pe repetat câteva dintre plãcile de zonei de sub aeroport. Pentru cã, deasupra – fie ºi numai aceºti 200 faianþã care acoperã pereþii vrând sã rãspundã la o întrebare de metri care despãrþeau reþeaua coridorului. Aici sunã plin, simplã – ar fi putut Hitler sã de metrou de Tempelhof, acolo înfundat, dar, câþiva metri mai strãbatã, în întregime pe sub unde aºtepta escadronul de solului), a fost cercetat pe analizeze, petec cu petec, spaþiul încolo, pe conturul unei forme pãmânt, drumul de la buncãrul salvare, unul dintre ele”. îndelete spaþiul verde din verde care desparte staþia de dreptunghiulare, ciocãnitul atrage din centrul oraºului la aeroportul imediata apropiere a aeroportului metrou de aeroport. „Primul meu dupã sine un sunet diferit. De sub din sudul Berlinului? – tânãrul „La sfârºit, nu-þi venea – Platz der Luftbrücke, pentru cã gând a fost cã nu vor gãsi nimic. cozorocul ºepcii galbene ne istoric neamþ s-a aruncat, la sã crezi: steguleþele acolo se afla ºi un indiciu Dar m-am înºelat, pentru cã au fixeazã o pereche de ochi propriu, într-o operaþiune de alcãtuiau o linie suplimentar: douã pâlnii de gãsit. Exact sub acest spaþiu verde, mulþumiþi: ultima piesã a puzzle- verificare minuþioasã a aerisire, cu gurile în jos, semn cã urmãrind linia cãtre metrou, metru ului – care dovedeºte cã, dacã ar nenumãratelor tuneluri din dreaptã perfectã” undeva în adâncime se aflã un cu metru, au detectat o anomalie la fi vrut, Adolf Hitler ar fi putut, în proximitatea Tempelhof-ului. Totuºi, aceste eforturi de tunel. Tot Keil explicã: „De nivelul solului – ºi existenþa unui ultimele zile ale rãzboiului, sã Keil cãuta piesa-lipsã: un reconstituire a unui posibil traseu fiecare datã când se construieºte o tunel”. Jason Wolf, producãtorul strãbatã, pe sub pãmânt, întreaga tunel scurt, de 200 de metri, care de evadare n-au dus iniþial la structurã subteranã, pâlniile de seriei Pe urmele lui Hitler, distanþã dintre buncãrul sãu ºi sã lege subteranele metroului de nimic: târându-se ca un ºobolan aerisire se construiesc cu capul în rememoreazã uimirea, entu- aeroportul nazist Tempelhof (ºi cele ale aeroportului, pentru cã, în prin strãfunduri, urmãrind fiecare jos, ca sã nu intre nimic în ele, ziasmul descoperirii: „Din punct de acolo înainte, spre libertate) – rest, tot drumul de la direcþie ºi ramificaþie, urcând pietre, noroi, atunci când clãdirile de vedere tehnic, atunci când am a fost rezolvatã aici, pe acest Führerbunker la Tempelhof putea scãri ºi deschizând uºi, Sascha înconjurãtoare sunt distruse. Se început sã folosim radarul pe coridor. În spatele bucãþilor de fi documentat; simpli berlinezi ºi Keil s-a trezit, într-un tunel calculeazã chiar, studiind direcþia pe care presupuneam cã s- gresie care sunã a gol se aflã, lideri naziºti deopotrivã au folosit îngust, în faþa unui zid de clãdirile din jur, cât moloz o sã se ar fi aflat tunelul cãtre metrou – au pare-se, o uºã ºi, mai departe, 200 intens reþeaua de tuneluri a cãrãmidã. ªi acesta a fost, pentru depunã dupã distrugerea efectivã fost luate ca referinþã pâlniile de de metri de tunel îngust care fac metroului în ultimele sãptãmâni o vreme, sfârºitul poveºtii – pânã a construcþiilor – ºi, în funcþie de aerisire ºi cercetãrile anterioare ale legãtura cu un pãienjeniº de ale rãzboiului, pentru a se când, anul acesta, o echipã de asta, pâlniile se fac la o anumitã lui Keil, n.r. –, am folosit ºi o buncãre ºi tuneluri aflate sub ascunde de bombardamente sau investigatori americani, cercetând înãlþime, ca sã fie protejate, dar sã dronã care sã filmeze întreaga aeroportul Tempelhof, locul în pentru a ajunge dintr-un punct în moartea lui Hitler (a fost sau n-a poatã asigura, în acelaºi timp, operaþiune. ªi, pe mãsurã ce care aºtepta, în aprilie 1945, un altul – nu mai circula pe-atunci fost?), a descins la Berlin cu aerul necesar în tunel sau în scanam, apropiindu-ne de staþia de escadron pregãtit sã-l scoatã pe nicio garniturã de metrou, iar aparaturã militarã de ultimã buncãr”. metrou, puneam câte un steguleþ liderul nazist din Berlinul tunelurile erau doldora de oameni generaþie. ªi cu acest instrument Istoricul berlinez e sincer: a acolo unde descoperiserãm arzând. ºi bagaje. de analizã cu nume edificator fost cât se poate de sceptic atunci anomalii. La sfârºit, nu-þi venea sã Desigur, aceasta e doar una Istoricul care ºi-a fãcut o (Ground Penetration Radar – când radarul cu nume pompos, crezi: steguleþele alcãtuiau o linie dintre revelaþiile documentarului misiune de credinþã din a radar de analizã în adâncime a semãnând mai degrabã cu o dreaptã perfectã”. Hunting Hitler/Pe urmele lui prezenta publicului istoriile maºinã de tuns iarba, a început sã Va urma MMiiccãã ppoovveessttee ddee iinntteeggrraarree

Ori de câte ori sunt la mama, în sã caut conþinutul din interior, iar pentru asta mã enerveazã sã citesc un ziar vizibil gata „Tocmai aþi gonit un client! Weiter so! Germania, duminica-mi prevede, dupã evident cã trebuia sã întorc prima paginã. Dar citit, în sensul în care unii oameni realmente Continuaþi aºa!” micul dejun, o plimbare prin orãºel, o nici nu apucasem sã vãd ceva pe pagina a 2- transformã un cotidian prin simplã rãsfoire A doua zi, am citit un articol pe care ºi l- plimbare pe diferite trasee (încã n-am „bifat” sau a 3-a cã aud vocea vânzãtoarei într-un ziar mototolit, cu paginile îndoite a copiat sora mea din Stuttgarter Zeitung chiar toate colþurile Herrenberg-ului) în atenþionându-mã sec cum cã nu e permis sã aiurea etc. etc. (Moment în care iar mi-am semnat de Emilia Smechowski („Bloss nicht timpul cãreia, evident, fac ºi o groazã de rãsfoieºti cotidianele! amintit de anecdota cu Thomas Mann pentru auffallen”/ Numai sã nu bãtem la ochi, SZ, fotografii, ca apoi paºii sã mã ducã invariabil M-am oprit, desigur, ºi m-am uitat care ziarul abonat trebuia cãlcat cu fierul de 03.09.15), în care autoarea (familia ei, cu la chioºcul de ziare ºi tutun din garã, de unde nedumerit la ea, gândindu-mã dacã sã fac pe cãtre servitor înainte sã i-l ducã la citit...) rãdãcini germane, fugise în 1988, pe când ea cumpãr unul din sãptãmânalele duminicale: deºteptul ºi sã-i spun cã nu mã uitam la niciun - Vã înþeleg, dar regula-i regulã, a zis avea 5 ani, din Polonia în Germania) spune, Bild am Sonntag/ BamS, Frankfurter cotidian, ci la un sãptãmânal. Am renunþat, bruneta tânãrã cu voce-naltã ºi rece. printre altele ºi cã polonezii din generaþia ei, Allgemeine Sonntagszeitung/ FAS sau Welt înþelegând raþiunea: toate cele trei publicaþii - Da? ªi atunci cum se face c-am mai fost „a celor cu puþin peste 30 de ani” care au am Sonntag/ WamS. La fel s-a întâmplat ºi au format de ziar. Dar interdicþia ei netã mã de atâtea ori pe aici ºi niciodatã nu mi-a spus venit de mici copii în Germania, sunt în prima duminicã, pe când vremea deranjase, totuºi. cineva aºa ceva?! „excelent integraþi, au succes ºi aproape cã splendidã ºi caldã (ziceai cã vine vara, nu - Ce vreþi sã spuneþi? Cã n-am voie sã - Nu ºtiu, cred cã ºi colegii mei... Sau, mã par mai nemþi decât nemþii”! iarna - de altfel, s-au ºi înregistrat 23, chiar vãd ce conþinut au? rog, poate sunt singura care respectã regula! Mda, nu ºtiu dacã tipa de duminica 24 de grade Celsius în regiune!) a fost un - Îmi pare rãu, dar n-aveþi voie sã rãsfoiþi - Dar dumneavoastrã vreþi sau nu vreþi sã trecutã de la chioºcul de ziare ºi tutun din motiv în plus de-a ieºi din casã ºi de-a te ziarele, asta-i regula! Ce, dumneavoastrã v-ar vindeþi marfa? gara Herrenberg este vreo polonezã de-a plimba agale prin târg. plãcea sã cumpãraþi un ziar pe care se vede cã - Vreau, cum sã nu, dar cu respectarea Emiliei Smechowski, o turcoaicã ori o Deci: ajung eu la garã, întru-n chioºc, l-a citit deja cineva? regulilor! italiancã nãscutã aici sau cel puþin ºcolitã aici mã-ndrept spre publicaþiile amintite ºi dau sã - Dar eu nu citesc ziarul, am vrut, repet, M-a înnebunit tipa cu recursul ei la (vorbea perfect germanã), dar zãu cã s-a le studiez, vrând sã le verific în mare doar sã vãd cam ce conþine!, am replicat de- „reguli”. comportat exact aºa cum se comportã conþinutul. De data aceasta mã gândeam sã acum enervat de-a binelea, prin cap trecându- - ªtiþi ceva? Sper cã duminica viitoare n- imigranþii dornici sã se integreze atât de iau sãptãmânalul care are un material serios mi gânduri-gânduri: de pildã sã-i spun cã o sã dau iar peste dumneavoastrã aici! Sã perfect (dacã pot sã spun aºa), încât sã-i lase- despre România - n-aveau cum sã n-aibã întâmplãtor sunt unul dintre acei cititori care, aveþi o zi frumoasã. n ofsaid pe nemþii-nemþi. Sã fie, adicã, „mai ceva mãcar cele douã publicaþii premium, dupã lectura ziarului, l-ar putea duce liniºtit - O zi frumoasã vã doresc ºi eu!, nu s-a nemþi decât nemþii”. FAS ºi WaS. Doar cã primul ziar (de, înapoi la chioºc! N-avea rost, în context. Sau lãsat nici ea mai prejos cu urãrile de bine. Michael Astner este poet, traducãtor ºi simþitor mai ieftin ºi, inclusiv de aceea, cel sã-i spun cã înþeleg raþiunea regulei, dar nu ºi Am ieºit nervos ºi supãrat. Fusesem publici mai vândut) de care am dat a fost BamS. Dau aplicarea ei în stil absolut! Cã, da, ºi pe mine singurul client. Trebuia sã-i spun ºi asta: http://www.ziaruldeiasi.ro decembrie 2015 - ianuarie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda Pagina 11

- Tradiþii ºi obiceiuri - Crãciunul la români ºi în lume Ziua de 25 decembrie este una O altã legendã despre Crãciun ridichi, devenite opera de artã, dintre cele mai importante sãrbãtori spune cã în anul 1500, oamenii au folosesc ca suport pentru din lumea creºtinã, deoarece acordat o atenþie deosebitã bradului lumânãrile aprinse pe care copii ºi marcheazã ziua naºterii lui Iisus. pe care l-au vãzut ca pe un simbol pãrinþi le poartã în mânã în timpul Sãrbãtoarea Crãciunului este al copacului din Paradis, colindatului. marcatã de multe obiceiuri ºi împodobindu-l cu mere roºii. Mai tradiþii. Împodobitul bradului, târziu, creºtinii au început sã Norvegia. În Ajun, se colindele, darurile oferite de Moº foloseascã ºi hârtii colorate, fructe ascunde mãtura. Crãciun, meniurile specifice ºi bomboane pentru decorarea acestei sãrbãtori sunt aºteptate cu bradului. În seara de Ajun, norvegienii multã bucurie de adulþi ºi copii din ascund mãtura, ca sã nu fie gãsitã întreaga lume România. Vin colindãtorii. de vrãjitoarele ºi spiritele rele carea ar putea zbura în jurul casei Povestea lui Moº Crãciun În ajunul Crãciunului, romaníi Din meniul de Crãciun nu primesc vizita colindãtorilor, lipseºte niciodatã julegrøt, preperat Moº Crãciun a apãrut în consideraþi aducãtori de veºti din orez cu unt ºi zahãr, în care va printre care celebrul set de fãcut apariþia pomul din sârma, cultura popularã, la jumãtatea pãpuºi’’Matrioºka’’. o împletiturã metalicã de forma secolului al XIX-lea, sub forma Meniul din zilele de Crãciun unui con strãlucitor. Globurile, unui personaj generos. Cel mai este compus din 12 feluri de sunt cusute cu mãrgele important creator de imagini din mâncare, unul pentru fiecare colorate, în modele etnice istoria Americii, Nast l-a inventat apostol. Peºtele ºi supa de sfeclã cunoscute de africani de pe Santa Claus, în anul 1862. Moº roºie sunt nelipsite de la masa de milenii. ªi tot din mãrgele, sunt Crãciun este cunoscut ca fiind Craciun. construite ghirlande de steluþe, întruchiparea celui mai generos clopoþei ºi inimoare care om, însã despre Crãciun se Asia. Casa, decoratã cu împodobesc casa pe tot vorbeºte ca ºi despre un bãtrân pozele strãmoºilor. parcursul lunii decembrie. aspru care ºi-a pedepsit soþia, tãindu-i mâinile pentru cã a oferit Crestinii chinezi deoreazã America Latinã. gãzduire Fecioarei Maria în ieslea despre naºterea lui Iisus. Colindele fi ascunsã o alunã aducãtoare de casele cu felinare din hârtie, “Pesebre”, simbolul de la Betleem ºi a asistat-o la sunt cântece tradiþionale româneºti, ghirlande ºi flori. Copiii chinezi il noroc pentru cel care o va gãsi. Crãciunului. Pentru decorarea pomului de asteapta pe Moº Craciun, pe Crãciun copii ºi adulþi, „Dun Che Lao Ren“, Moºul însã Brazilienii, venezuelenii, confecþioneazã manual, acasã, nu lasa cadouri sub brad, ci în chilienii, mexicanii ºi alþi globurile sau alte figurine care sunt ºosetele special confecþionate de locuitori ai continentului aºezate la loc de onoare pe bradul copii pentru a fi umplute cu jucarii, latinoamerican îºi .decoreazã de Crãciun. dulciuri ºi fructe. Printre obicieurile casele ºi bisericile cu scena chinezilor se numãrã ºi punerea pe Naºterii Domnului, cunoscutã Rusia. Nelipsita pereþi a fotografiilor strãmoºilor. sub denumirea de „pesebre”. Matrioºka. Pomul de Craciun este cunoscut Latinoamericanii sub denumirea de “Pomul confecþioneazã sau cumpãrã În Rusia, Moº Crãciun , Luminii”. mici figurine din lut, pe care le ‘’Babuºka’’, este însoþit de aºazã sub bradul de Crãciun, naºtere. Fiul Sfânt însã a ajutat-o urãri de tip epico-liric, având pânã urmând ca Moº Crãciun - mai târziu pe femeie pentru a-ºi la maximum 60 de versuri. ‘Viejito Pascuero’ sã îºi aleagã recãpãta braþele amputate. La câte o figurinã de sub fiecare Elveþia. Parada ridiichilor vederea minunii, Moº Crãciun ar fi brad. Unul dintre meniurile trãit un moment de spaimã ºi a luminate. specifice de Craciun este acceptat sã primeascã botezul ºi sã „hallaca”, un fel de sarmale devinã primul creºtin. Este foarte O tradiþie de Crãciun des româneºti, dar nu în foi de important de menþionat cã primii întâlnitã în satele elveþiene, în varzã. Hallaca se pregãteºte crestini nu celebrau naºterea lui special în cantonul Zurich, este dintr-un aluat din mãlai, carne Iisus în ziua de 25 decembrie, parada ridichiilor luminate, in tocatã de vitã, porc, curcan, considerând cã aceasta a avut loc în limba germanã - Rabechilbi. pui, gãinã, mãsline, stafide, luna septembrie, odatã cu Ros Conform tradiþiei, copiii trebuie sã ceapã, ardei, piper. Compoziþia Hashana - sãrbãtoare din facã adevãrate sculpturi în ridichi, se aºazã pe foi de banane, se calendarul iudaic. pe care apar diferite desene, cum Albã-ca-Zãpada - ‘’Snegurocika’’, Africa. Brad din sârmã, ar fi brãduþi, steluþe etc. Aceste iar copiii primesc prãjituri ºi jucãrii, globuri din mãrgele. împacheteazã în formã dreptughiularã, se leagã cu aþã În locul bradului, care nu ºi se fierbe în supã de gãinã. creºte pe aceste meleaguri, ºi-a Elena Chiriþã / UZPR Un gând bun de la Viena confraþilor mei români, participanþi la Toamna Culturalã Româneascã Burse doctorale ºi de la Wiener postdoctorale „Eugen Ionescu” Neustadt

Vã informãm cã a fost lansat acordate de statul român, prin (AUF). Ministerul Afacerilor Doresc sã transmit un gând bun de la programul de burse doctorale ºi Ministerul Afacerilor Externe, ºi Externe nu primeºte direct dosare Viena, multã sãnãtate, noroc ºi pace postdoctorale „Eugen de candidaturã. confraþilor mei români, care s-au unit – Ionescu” pentru anul Pentru anul universitar la invitaþia Domnului Ioan GODJA, universitar 2015-2016. 2015-2016 data limitã Preºedintele Cercului Cultural Româno- Acest program se pentru depunerea dosarelor Austriac “UNIREA”, cu sediul în oraºul adreseazã doctoranzilor de candidaturã este 17 Wiener-Neustadt – sã sãrbãtoreascã, în ºi cercetãtorilor din ianuarie 2016. zilele de 27, 28 ºi 29 noiembrie 2015, statele membre ºi Toate documentele ºi împlinirea a 97 de ani de la Marea Unire observatoare ale informaþiile necesare sunt din 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia. Organizaþiei disponibile accesând adresa: Am convingerea cã festivitãþile de la Internaþionale ale https://www.auf.org/appels- Wiener Neustadt, dedicate Marii Uniri – Francofoniei (OIF) ºi offre/-bourses-eugen- seara literar-muzicalã, expoziþia de Algeriei. ionescu-doc-postdoc-15- graficã, picturã ºi fotografie, „ora de Durata unei burse 16/. sãnãtate“, slujba religioasã, petrecerea este de 3 luni, începând AMBASADA dedicatã Zilei Naþionale a României – îi cu data de 1 aprilie 2016. sunt gestionate de Agenþia ROMÂNIEI va ajuta pe românii care au ales calea Menþionãm cã bursele sunt Universitarã a Francofoniei în Republica Austria pribegiei ºi care trãiesc astãzi printre strãini, sã-ºi mai potoleascã dorul de þarã, de meleagurile copilãriei, de rudele Revista „Unirea” din Viena ºi prietenii de care s-au despãrþit de mulþi ani. Am întâlnit în capitala Austriei, pentru neam ºi þarã ºi i-a îndemnat vezi plastica) pânã la Petersburg Tinerilor care au plecat de mici din la Viena, o efervescenþã culturalã sã scrie. Evident cã primii care au sau Londra ºi Canada. Sunt foarte România ºi copiilor care s-au nãscut în româneascã cum rar se întâmplã rãspuns chemãrii au fost redactorii multe evenimentele coordonate de Austria, din familii de români, vreau sã chiar ºi în oraºele patriei. ªi asta nu de la radio-tv „ Unirea”. În pagini Ioan Godja dar poate cã una din le transmit un cordial salut pãrintesc ºi întâmplãtor. Aici trãieºte, de ani deosebite fiecare ºi-a fãcut cele mai importante este – Ziua rugãmintea de a nu uita niciodatã istoria buni, un român adevãrat dornic de prezentarea proprie ºi a emisiunilor Europei – pe care o organizeazã an românilor ºi frumuseþea plaiurilor a demonstra cã poporul care i-a dat pe care le coordoneazã, pentru ca de an ( din 2007 ) lângã Poarta strãmoºeºti, de a iubi aceste plaiuri ºi de naºtere dispune de valenþe apoi sã se extindã la interpretãri ale Maramureºanã – amplasatã în a învãþa ºi transmite mai departe dulcea culturale nebãnuite sau evenimentelor culturale din þarã ºi Böhmischer Prater din sectorul 10 limbã româneascã, pentru cã, aºa cum neremarcate în marile cancelarii din strãinãtate. N-au întârziat sã Favoriten. Este aºa cum spune Nelu scria în 1917 ºi preotul-poet Alexei occidentale. Ioan Godja este aparã ºi colaboratorii, nume „ marca românismului ºi cartea de Mateevici: maramureºan ºi în tot ce face nu ºi- importante din România sau din vizitã a României în mijlocul Limba noastrã-i o comoarã a uitat obârºia ºi neamul. Conºtient exterior care au salutat cu bucurie Vienei”. Am avut bucuria ºi În adâncuri înfundatã cã un popor fãrã culturã este un apariþia revistei „ Unirea”. Peste 70 plãcerea ca în 2015, sã fiu prezent Un ºirag de piatrã rarã popor inexistent, Ioan Godja s-a de materiale, cuprinse în la acest eveniment împreunã cu un Pe moºie revãrsatã. apucat de treabã - aici la Viena – aproximativ 80 de pagini vorbesc grup de artiºti ºi scriitori bistriþeni. spre a demonstra tuturor cã ºi în despre literaturã, plasticã, muzicã, Prezenþa noastrã apare consemnatã Limba noastrã-i limbã sfântã, afara graniþelor României : folclor sau diverse informaþii cu în paginile revistei ca ºi întâlnirea Limba vechilor cazanii, „cultura, n-o muritu”. Radio TV „ privire la succesele româneºti cu d-na Ambasador a României ºi Care-o plâng ºi care-o cântã Unirea” ºi asociaþia „ Cercul înregistrate în lume. Ar fi foarte greu discuþiile de colaborare pentru Pe la vatra lor þãranii… Cultural Româno Austriac „ sã-i enumãr pe toþi semnatarii viitor. Cu ocazia apropiatelor sãrbãtori ale Unirea” pe care le conduce, materialelor, de aceea mã limitez în În inima Europei un român sfârºitului de an – Sfântul Crãciun 2015 promoveazã arta ºi cultura a menþiona cã pe lângã echipa Radio promoveazã arta ºi cultura ºi Anul Nou 2016 – vã doresc tuturor, româneascã oriunde s-ar afla : în TV „Unirea” existã numeroºi româneascã . Dacã mai adãugãm din inimã, petrecere frumoasã, fericire ºi þarã, în Austria sau în lume. corespondenþi, colaboratori ºi cã grafica ºi tehnoredactarea iubire! Recent, de ziua României, parteneri. Numai aºa se explicã revistei aparþine unui alt mare om La Mulþi Ani! asociaþia ºi radioul a oferit tuturor abundenþa articolelor din de culturã ºi scriitor ardelean – Mihai ANTHONY românilor un excelent cadou : Transilvania ºi Maramureº dar ºi Nicolae Bãciuþ iar coordonarea Jurnalist & literat periodicul de culturã ºi artã, nr.1 – evenimente culturale din Bucureºti, redacþiei Gabrielei Costescu – Redactor literar al RadioTV- „ Unirea”. Ioan Godja a sunat din Moldova, de-o parte ºi de alta a avem imaginea succesului. UNIREA adunarea tuturor celor care simt Prutului, cu întindere uneori , ( Dr. Dorel Cosma

Pagina 12 decembrie 2015 - ianuarie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda Pagina 13 Cronica vienezã

La Viena, Ministrul de Viena,care s-au încheiat cu exact cine sunt aceºtia? Externe austriac Sebastian Kurz semnarea unui program cu mai 2 - Cine îi poate forþa pe cei încearcã sã gãseascã o soluþie multe puncte pentru asiguraea aproape un milion de imigranþi (pe care alþi politicieni nu sunt în pãcii în Siria. Urmarea: islamiºti sã pãrãseascã acum stare sã o gãseascã) de a ieºi din Franþa, Rusia, USA, Turcia, Germania ºi sã trãiascã în alte criza mondialã, provocatã de Germania bombardeazã acum þãri mai sãrace ale U.E., de care islamiºtii ISIS, care vor sã-ºi Siria,în numele pãcii! ei nici nu vor sã audã? extindã dominaþia pe plan EXODUL imigranþilor Mulþi analiºti politici afirmã mondial, în numele unui Allah islamiºti din Siria, care nu poate cã, în ziua de sâmbãtã, 14 care i-ar îndemna sã se jerfeascã fi oprit,este, de asemenea, noiembrie 2015 – când pentru a deveni nemuritori, subiectul numãrul 1, dezbãtut Preºedintele Franþei François trãgând dupã ei în mormânt ºi zilnic în Presa mondialã, în acest Hollande a declarat rãzboi alte mii de fiinþe nevinovate. sângeros sfârºit de an 2015. Statului Islamic, dupã atentatul Încercarea Cancelarului din noaptea de vineri, 13 În cadrul Conferinþei siriene Germaniei Angela Merkel de a-i noiembrie 2015 de la Paris, în de la Viena,în Hotelul Imperial, trimite pe imigranþii islamiºti în care au fost uciºi peste 130 de au avut loc întâlniri de lucru alte 22 de State ale Uninii oameni nevinovaþi – a început, de fapt,cel de-al III-lea Rãzboi Mondial!Termenul ”rãzboi”, Doamna Ministru Sophie Karmasin, ºi folosit zilnic în ultimele luni, jurnalistul Mihai Anthony poate fi considerat ”cuvântul anului 2015!”. Sandra Frauenberger este membrã a Uniunii Europene ****** (22.09.1966) Consilier pentru ºi ce obiective mai sunt de integrare. Johann Gudenus, îndeplinit. Viena –Preºedintele Austriei membru al partidului FPÖ, Cele mai interesante discuþii Dr. Heinz Fischer a investit noua câºtigãtor la ultimele alegeri, a au avut loc în prezenþa Doamnei conducere a Capitalei austriece fost numit Viceprimar fãrã Sophie Karmasin, Ministrul Viena, felicitându-l pe Primarul resort! federal pentru familie ºi tineret Dr. Michael Häupl pentru al Austriei, care a analizat foarte câºtigarea alegerilor locale din ***** competent nu numai situaþia 11 Noiembrie 2015. demografico-economicã a Conducerea Primãriei La sediul Casei Uniunii Austriei, în raport cu zecile de Vienei este formatã, ca ºi în Europene (Haus der EU) din mii de familii de imigranþi ultimii 5 ani, tot din membri ai centrul Vienei, au avut loc o islamiºti, care au câte 6 pânã la coaliþiei SPÖ-Grünen ºi anume: serie de dezbateri pe probleme 10 copii (în tinp ce familiile de Conferinþa sirianã de la Viena Michael Häupl (14.09.1949) politico-economice, culturale, austrieci au doar 1-2 copii!) ci ºi Primar, Maria Vassilakou sociale, privitoare la mediul situaþia familiilor din celelalte (23.02.1969) Viceprimar, înconjurãtor ºi la criza produsã þãri membre ale Uniunii între 4 Miniºtrii de Externe: John Europene (cota pentru România Renate Brauner (23.10.1956) de sutele de mii de imigranþi Europene, precum este ºi Kerry (SUA), Sergej Lawrow este de 6.400 de imigranþi) este Viceprimar, Michael Ludwig islamiºti, care au venit ilegal în România, care se confruntã de (Rusia), Feridun Sinirlioðlu sortitã eºecului, atâta timp cât (03.04.1961) Primconsilier, Uniunea Europeanã. La aceste mai mulþi ani cu mari greutãþi, (Turcia) ºi Adel al-Dschubeir Doamna Angela Merkel nu Sonja Wehsely (19.03.1970) dezbateri au fost invitaþi provenite din creºterea ºomaju- (Arabia Sauditã) – fãrã poate rãspunde la douã întrebãri: Consilier pe probleme sociale ºi politicieni din copnducerea UE lui, pauperizarea familiilor cu participarea vreunui reprezentant 1- Cine îi poate forþa pe de sãnãtate,Andreas Mailath- de la Bruxelles, Miniºtri, oameni mai mulþi copii, corupþia din din partea Siriei!Ministrul de politicienii ºi cetãþenii Pokorny (15.11.1959) Consilier de ºtiinþã ºi culturã, politilogi, sânul clasei politice etc. Externe austriac Sebastian Kurz celorlalcte State ale U.E. sã pentru culturã ºi ºtiinþã, Ulli care au analizat ºi prezentat a asistat, doar ca invitat, la primeascã forþat mii de imigranþi Sima (03.08.1968) Consilier realizãrile care s-au obþinut în Mihai ANTHONY lucrãrile Conferinþei siriene de la islamiºti, despre care nu se ºtie pentru mediul înconjurãtor, cei 20 de ani de când Austria Jurnalist & literat EVENIMENT EDITORIAL - U N I R E A

Editat de Asociaþia “Cercul Cultural ºi austrieci, care au fost invitaþi la Festivalul CRAIU,HANS DAMA, IOAN GODJA, dorim, în continuare, mult succes în munca Româno-Austriac UNIREA” Wiener de la Wiener Neustadt. Periodicul de culturã AGNES MARIA ORBAN,CORNEL lor nobilã de rãspândire a culturii ºi tradiþiilor Neustadt Austria. Preºedinte Ioan Godja, ºi artã Unirea este o revistã, cu apariþie UDREA ºi de alþi autori. Remarcãm româneºti în întreaga lume, pentru redactor-ºef Gabriella Costescu. trimestrialã, în care sunt ºi vor fi prezentate, titlurile:Amintind despre Marea Unire, recunoaºterea valorilor naþiunii noastre ºi Cercul Cultural Româno-Austriac în cele 78 de pagini, creaþii literare, ºtiri, Lacrima de suflet, Cosmos românesc, O viaþã pentru demnitatea ºi mândria de a ne numi UNIREAdin Wiener Neustadt, fondat în informaþii, articole, reportaje, evenimente trãitã la radio, Vienezul din Gottlob, Banatul români uniþi în cuget ºi simþiri!– aºa cum ne urmã cu 13 ani ºi condus de Domnul Ioan cultural-artistice, comentarii ale românilor în cuvânt ºi imagine, Visul vieþii sãnãtoase la îndemna ºi Andrei Mureºanu în poezia Un Godja, a prezentat – în cadrul sãrbãtorilor din þarã ºi din strãinãtate, din dorinþa de a-i Viena, Ziua românilor de pretutindeni Rãsunet, devenitã Imnul naþional al din Austria, dedicate Zilei Naþionale a uni pe românii de pe întregul mapamond, în sãrbãtoriã în Austria, O noapte la Veneþia pe României: României„Toamna Culturalã Româneascã spiritul prieteniei ºi frãþiei, pentru a trãi în scena din Mörbisch, Pictorul în pacea ”Români din patru unghiuri, acum ori 2015, în Austria!”–, primul numãr al cinste ºi demnitate, în liniºte ºi pace, în culorilor, Cronica vienezã, Luminã linã la niciodatã periodicului de culturã ºi artã „Unirea”, România ºi în þãrile în care ei au ales sã se Sighiºoara,care meritã sã fie lecturate cu Uniþi-vã în cuget, uniþi-vã-n simþiri!...” realizat ºi cu sprijinul redactorilor Postului stabileascã. Numãrul 1 al revistei Unirea atenþie ºi interes. Mihai ANTHONY RadioTv-Unirea,de un colectiv redacþional cuprinde materiale diverse, semnate de: Numãrul 2 al revistei Unirea va apãrea Redactor corespondent RadioTv-Unirea, condus de Doamna Gabriella Costescu. VIORICA BALAª, CRISTIAN BUCUR, în primul trimestru al anului 2016. Membru UZPR,Redactor Diaspora Tv., Evenimentul editorial a fost primit cu FLOARE RANTA CÂNDEA, Transmitem, în final, felicitãri Redactor VOCEA TA(Deine Stimme), interes ºi bucurie de cei peste 500 de români GABRIELLA COSTESCU, DOINA realizatorilor acestui minunat proiect ºi le Membru Presseclub CONCORDIA ºi ÖJC Pagina 14 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda decembrie 2015 - ianuarie 2016

1 Decembrie – Ziua Naþionalã a României MISS EARTH 2015 Limba noastrã Limba noastrã-i o comoarã Melanie Sofia Bauer (21 de ani), În adâncuri înfundatã din Germania, Un ºirag de piatrã rarã Leena Asarfi (21 de ani), din Pe moºie revãrsatã. Olanda, Anca Neculãiasa-Pavel (20 de Limba noastrã-i foc ce arde ani), din România. Într-un neam, ce fãrã veste S-a trezit din somn de moarte La invitaþia domnului John Fox, Ca viteazul din poveste. CEO „John Fox Corporation” în Los Angelles - SUA, am participat la Limba noastrã-i numai cântec, Conferinþa de presã, organizatã la Doina dorurilor noastre, Restaurantul/Heuriger „Schreiber Haus” Roi de fulgere, ce spintec din cartierul vienez Grinzing – condus de Nouri negri, zãri albastre. domnul Huber Poldi, împreunã cu fiica sa Stephanie –, ºi apoi la faza finalã a Limba noastrã-i graiul pâinii, Concursului de frumuseþe MISS Când de vânt se miºcã vara; EARTH 2015, desfãºuratã în Marx În rostirea ei bãtrânii Concursul MISS EARTH este 2015 au concurat, printre cele 92 de Halle din sectorul 3 al Vienei, în ziua de Cu sudori sfinþit-au þara. închinat anual celebrãrii celor 4 candidate, ºi: sâmbãtã, 5 decembrie 2015. elemente de bazã: pãmânt, foc, apã, Sophie Totzauer (23 de ani), din Juriul internaþional a acordat, în Limba noastrã-i frunzã verde, aer, care – conform filozofilor Greciei Austria, finalã, urmãtoarele titluri: Zbuciumul din codrii veºnici, Antice, începând cu Thales din Milet, Elizabeth Dwomoh (20 de ani), Nistrul lin, ce-n valuri pierde Locul I – Miss Earth 2015: Anaximenes ºi Heraklit – au stat la din Belgia, Ai luceferilor sfeºnici. Angelia Ong (25 de ani), din baza genezei planetei noastre Filipine, ºi a umanitãþii. Limba noastrã-i vechi izvoade. Locul al II-lea – Miss Anul acesta, Concursul Povestiri din alte vremuri; Earth Foc 2015: Thiessa internaþional MISS EARTH ªi citindu-le ‘nºirate, - Veloso (22 de ani), din s-a desfãºurat, pentru prima Te-nfiori adânc ºi tremuri. Brazilia, oarã, la Viena, în Austria, Locul al III-lea – Miss Limba noastrã îi aleasã fiind organizat de doamna Earth Apã 2015: Brittany Ann Sã ridice slava-n ceruri, Sina Schmid, CEO Miss Payne (23 de ani), din USA, Sã ne spuie-n hram ºi-acasã Earth Austria, împreunã cu Locul al IV-lea – Miss Veºnicele adevãruri. domnul Ramon Monzon, Earth Aer 5015: Dayanna Preºedinte al „Miss Earth Grageda (25 de ani), din Limba noastrã-i limbã sfântã, Organisation”, cu participarea Australia. Limba vechilor cazanii, unui numãr de 92 de Care-o plâng ºi care-o cântã Concursul internaþional frumuseþi, venite de pe toate Pe la vatra lor þãranii. MISS EARTH 2016 se va meridianele globului desfãºura anul viitor la pãmântesc. Titlul de MISS Înviaþi-vã dar graiul, Londra. EARTH a fost câºtigat, în Ruginit de multã vreme, Corespondenþã 2014, de Jamie Herrell din Stergeþi slinul, mucegaiul transmisã de la Viena de Filipine. Al uitãrii ‘n care geme. Mihai ANTHONY În finala MISS EARTH Strângeþi piatra lucitoare Ce din soare se aprinde - ªi-þi avea în revãrsare GALAABEND Délibáb Un potop nou de cuvinte.

Asociaþia culturalã maghiarã a participa la spectacol. acordeon ºi la þitere. Nu veþi plânge-atunci amarnic, vienezã Délibáb (Fata morgana) a Programul seratei muzicale, care a Conducãtorul artistic al Asociaþiei Cã vi-i limba prea sãracã, prezentat, la sfârºit de noiembrie, un durat peste 3 ore, a cuprins cântece ºi Délibáb, coreograful, cântãreþul ºi ªi-þi vedea, cât îi de darnic spectacol de galã, devenit deja dansuri populare din diferite regiuni ale dansatorul Gabor Kilyenfalvi a excelat, Graiul þãrii noastre dragã. tradiþional, susþinut de membrii Ungariei, României ºi Moldovei. ca de obicei, prin arta sa interpretativã formaþiilor de dans ºi de soliºti de Copiii din grupul de dans ºi prin competenþa profesionalã în Rãsãri-va o comoarã muzicã popularã maghiarã. Curcubeul, cu vârste cuprinse între 3 ºi pregãtirea grupurilor de dansatori. În adâncuri înfundatã, GALAABEND Délibáb a fost 12 ani, pregãtiþi de coreografa Piszker Acompanientul muzical a fost Un ºirag de piatrã rarã urmãritã, cu deosebit interes, de cei Ágnes, i-au încântat ºi amuzat pe asigurat de cãtre interpreþii Pe moºie revãrsatã. peste 200 de spectatori, care au spectatori. Eroii serii au fost Adam instrumentiºti Blaskó Csaba, Havasréti umplut, pânã la refuz, Sala de concerte Balog, de 5 ani ºi micuþa Blanka Pál ºi Bobár Zoltán. Poezia Limba noastrã este, din a Casei de culturã a sectorului 10 al Herbich, de 4 ani, care au dansat fãrã GALAABEND Délibáb s-a 22 iulie 1995, Imnul de Stat al Republicii Moldova, bazat pe Vienei. oprire prin faþa scenei. încheiat cu intonarea cântecului „Wir poemul de 12 strofe, scris cu prilejul În deschiderea Galei, Domnul Au urmat cântece ºi dansuri sagen euch an den lieben Advent“, «Congresului gubernial al Helmut Windhager, Preºedintele populare din Ungaria, din România creat în anul 1954 de compozitorul învãþãtorilor din 10-13 aprilie 1917» Asociaþiei Délibáb, a salutat sutele de (din zona Satu Mare ºi din zona german Heinrich Rohr, pe un text scris de preotul-poet Alexei Mateevici spectatori prezenþi ºi a mulþumit, în Clujului), dansuri populare ºi melodii de profesoara austriacã Maria Ferschl. (nãscut pe 27 martie 1888 ºi decedat mod special, redactorilor ziarului din Moldova, interpretate de grupul Ágnes Mária ORBÁN pe 24 august 1917, la doar 29 de «Deine Stimme» (VOCEA TA) din vocal „Tarka Barka”, melodii populare & ani !). Numai strofele 1, 2, 5, 9 ºi 12 Germania, care au acceptat invitaþia de înterpretate la vioarã, la taragot, la Mihai ANTHONY sunt cântate în Imn. Recital al sopranei Ianna Novac, la Bruxelles Surprizã de proporþii pentru românii din Belgia!

PiaþaPiaþa dede CrãciunCrãciun

din Bruxelles Chiar dacã sunt la mii de kilometri de din Bruxelles România, dragostea pentru patria natalã este la fel de mare, iar depãrtarea de casã ºi oameni dragi devine uneori o mare durere. Românii stabiliþi în Belgia nu au uitat nicio clipã de rãdãcinile lor, iar Ziua Naþionalã pentru ei o adevãratã sãrbãtoare. ªi, pentru cã nimic nu le- a putut alina dorul de casã decât o voce caldã, venitã de acasã, Ianna Novac a hotãrât sã le facã o surprizã plãcutã, la început de Decembrie. Cu ocazia Zilei Naþionale a României, frumoasa soprana a fost invitatã sã susþinã un recital în Bruxelles, Belgia, acolo unde locuieºte în prezent un numãr impresionant de romani. Spectacolul a avut loc pe 2 Decembrie, la Centrul Spiritual Cultural Roman ºi a fost pregãtit pânã în cel mai mic detaliu, Ianna dorindu-ºi, ca de fiecare datã, sã ofere publicului ei un moment încãrcat de emoþie ºi sensibilitate. Alãturi de cei trei tenori din trupa Distinto, Fiindcã am ajuns în Bruxelles punct de vedere a suvenirurilor, Tot în cadrul acestui târg vã soprana a fost ‘cadoul’ pe care Fundaþia în perioada sãrbãtorilor de iarnã cât ºi a produselor tradiþionale. mai recomand sã încercaþi ºi vinul Valente Umane a ales sã îl facã romanilor din am avut ocazia de a trece pe la Aici veþi gãsi expozanþi din fiert (Glühwein) care are preþuri Belgia, în primul rând, dar ºi tuturor Piaþa de Crãciun organizatã în aproape toatã Europa . variabile în funcþie de tipul de pasionaþilor de pop-opera. Special pentru acest acest oraº. Chiar ne doream sã fim O plimbare pe la cele peste pahar: 1,5-2 euro – pahar mic, spectacol, Ianna Novac a pregãtit o surprizã printre cei peste 2 milioane de 200 de cãsuþe, frumos aranjate, în 2,5-3euro pentru un pahar mediu muzicalã, la care lucreazã de o bunã perioadã de oameni care viziteazã anual spiritul sãrbãtorilor de iarnã, cu ºi 3,5-4 euro un pahar mare . timp. aceastã piaþã. siguranþã vã va deschide apetitul Dacã doriþi sã fie vinul cu ‘În sufletul meu simþ, iubesc ºi cânt Piaþa de Crãciun din Bruxelles culinar . Odatã ce eºti intrat în ”întãritor”, pentru încã 1 euro, se româneºte ºi aºa a fost dintotdeauna. Sunt ani se desfãºoarã pe o perioadã de aceastã piaþã o sã fi ”lovit” din adãugã un pãhãrel de rom sau buni de când România m-a ‘adoptat’ ºi mi-a dat aproximativ cinci sãptãmâni ºi se toate direcþiile de arome, care mai amaretto. ºansa de a-mi împlini visele, de a bucura o lume þine în douã locaþii, una foarte de care mai atrãgãtoare, provenite În piaþã atmosfera este foarte întreaga cu darul pe care l-am primit de la aproape de Grote Markt, iar alta, atât de la celebrele wafe, cât ºi de frumoasã, gãseºti foarte multe Dumnezeu. România mi-a devenit a doua casã, cu mult mai mare, în piaþa din faþa la miresmele îmbietoare a atracþii ºi poþi sã-þi petreci toatã aºa cã 1 Decembrie este o sãrbãtoare foarte catedralei Sainte-Catherine de Glühwein-ului (vin fiert). Am ziua fãrã sã te plictiseºti. Poþi sã te importantã pentru mine. E o mare bucurie sã lângã fântâna Anspach. gãsit o gamã diversificatã de plimbi cu roata gigant sau sã iþi pot fi alãturi de românii din Belgia în acest Noi le-am luat la rând pe produse tradiþionale, despre care închiriezi niºte patine pentru moment ºi sã sãrbãtorim împreunã. Sãptãmâna ambele, în primã fazã piaþa mai nici nu ºtiam cã existã. Dintre patinoarul cu cei peste 1000 de aceasta definitivãm ultimele lucruri în studio, mare, iar apoi am trecut ºi prin acestea vã recomand ”Tartiflette”. m2 suprafaþã. pentru cã le-am pregãtit ceva special, care sper piaþa mai micã, piaþa de lângã În multe locuri aveau aceastã Noi am ales sã admirãm din suflet sã le mai aline dorul de casã ºi de toþi Grote Markt . mâncare în ofertã, ºi pentru cei 8 priveliºtea din roata gigant, care cei dragi’, a declarat îndrãgita cântãreaþã. În Piaþa de Crãciun de lângã euro cât costã porþia, chiar sã dupã cum se laudã ei, ar fi cea mai Spectacol memorabil alãturi de cei mai catedrala Sainte – Catherine se meritã sã încercaþi. Tartiflette mare din Europa (http://www. celebri tenori români ajunge relativ uºor, aceasta fiind sunt, de fapt, niºte cartofi fierþi arendharms.com/). Într-adevãr Ianna Novac ºi-a propus sã facã un situatã chiar deasupra staþiei de împreunã cu bacon ºi un tip de meritã cei 5 euro, cât costã biletul, spectacol de neuitat la Bruxelles, acolo unde a metrou Sainte – Catherine. Doar brânzã, care se aseamãnã foarte pentru priveliºtea care o oferã de urcat pe scenã într-un recital de excepþie. trebuie sã luaþi un metrou pe linia mult cu brânza brie sau cu brânza la cei 55 de metri înãlþime. Alãturi de formaþia Distinto, formatã din 1 sau 5 ºi când ieºiþi din staþia de camembert. Acestea sunt Oricum imensa roatã oferã o Octavian Dobrota, Marius Olteanu ºi Mihai metrou Sainte – Catherine intraþi condimentate cu puþin usturoi ºi priveliºte foarte frumoasã seara, Radu soprana le-a promis românilor din Belgia direct în aceastã piaþã. udate din belºug cu vin alb, lãsate când este iluminatã cu peste cã vor avea parte de o sãrbãtoare ca la carte, cu Piaþa este foarte diversificatã, la fiert împreunã, iar produsul 25.000 de leduri . multã muzicã bunã.. am gãsit aproape orice, atât din final este absolut delicios . Sursa: bucketlist.ro Sursa: agerpres.com

Pagina 15 Pagina 16 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda decembrie 2015 - ianuarie 2016 Spitalul Militar Central, în echipa care a câºtigat aurul la Concursul internaþional Bruxelles - EUREKA Medicii de la Spitalul Militar Salonului, Premiul special al ºi Universitatea Politehnicã Central se aflã în echipa care a Secþiunii ‘Medicinã ºi sãnãtate’ Bucureºti (UPB), sens în care din câºtigat aurul la Concursul inter- ºi trei diplome, acordate de echipa, selectatã de Autoritatea naþional Bruxelles - EUREKA, delegaþiile Franþei, Rusiei ºi Naþionalã pentru Cercetare eveniment dedicat inventicii, Poloniei“, precizeazã un ªtiinþificã ºi Inovare (ANCSI), organizat în cadrul Salonului comunicat de presã al spitalului au fãcut parte prof. univ. dr. INNOVA, 19-21 noiembrie remis luni AGERPRES. Augustin Semenescu, Facultatea 2015, Bruxelles, Belgia. Produsul premiat este o ªtiinþa ºi Ingineria Materialelor, „Maior medic asist. univ. dr. protezã de ºold, cu un sistem prof. univ. dr. Mihnea Cosmin Moga Marius, medic primar inovator de fixare, mixt, prin Costoiu, rectorul universitãþii ºi ortopedie-traumatologie, maior înºurubare ºi cimentare în colul conf. univ. dr. ing. Cãtãlin medic dr. Cezar Ionuþ Cãlin, femural, dispozitiv medical ale Gheorghe Amza. medic specialist oncologie cãrei principale avantaje sunt atât adus, în nenumãrate rânduri, în tratament individualizat pentru Participarea României la medicalã ºi asistent medical posibilitatea de implantare prin situaþia luãrii unei decizii fiecare pacient ºi o integrare acest important eveniment licenþiat Ileana Mariana tehnici chirurgicale minim terapeutice, chirurgicale, cu rapidã în viaþa socialã. expoziþional, devenitã una de Mateº/Secþia Clinicã ORL, din invazive, cât ºi asigurarea unei resurse materiale limitate. Astfel, În acest an, pentru invenþia tradiþie ºi marcatã de fiecare datã cadrul Spitalului Universitar de conservãri maxime a masei în ultimii cinci ani, medicul ‘Short femoral stem cervical prin rezultate valoroase, s-a Urgenþã Militar Central ‘Dr. osoase. Ideea acestui proiect a Marius Moga a analizat mai endoprothesis’ s-a obþinut materializat, ºi în acest an, prin Carol Davila’ (SUUMC), au aparþinut maiorului medic asist. multe variante de diagnostic ºi brevetul naþional, urmând ca, la 31 invenþii înscrise în competiþie, fãcut parte din echipã care a univ. dr. Moga Marius, din tratament pentru pacienþii sãi, începutul anul viitor, sã se majoritatea dintre ele fiind deja în reprezentat România la Salonul Secþia Clinicã Ortopedie ºi mulþi dintre aceºtia fiind demareze demersurile necesare stadiul de realizare prototip sau Internaþional de Inventicã traumatologie a SUUMC, care, diagnosticaþi cu diferite afecþiuni pentru omologarea, la nivel produs, pentru care s-au obþinut ‘Innova’, Bruxelles, echipã care a în urmã cu un an de zile, a iniþiat cu interesare osoasã, derivate din internaþional, a acestui dispozitiv 23 medalii de aur ºi 8 medalii de obþinut, pentru invenþia ‘Short dialogul cu echipa de cercetãtori patologia oncologicã“, informe- medical. argint, precum ºi 29 de premii femoral stem cervical din cadrul Universitatea azã comunicatul de presã. Potrivit sursei citate, acest speciale (14 premii obþinute la endoprothesis’ (Protezã de ºold Politehnicã Bucureºti. Obiectivul proiectului le-a proiect de cercetare-dezvoltare ºi Festivitatea de premiere ºi 15 scurtã femuralã cervicalã), cinci „Preocuparea medicului permis, celor care au fãcut parte inovare ºtiinþificã în domeniul premii acordate în Standul distincþii ale evenimentului, militar a fost determinatã de din echipa de cercetãtori din medical este rezultatul parteneri- României). respectiv: medalia de aur a practicã medicalã zilnicã care l-a SUUMC, realizarea unui atului academic dintre SUUMC AGERPRES ªase pictori din Omagiu enescian în templul muzicii Republica Moldova la Comisia Europeanã la Bruxelles, 6 decembrie 2015 Institutul cultural român Lutz Köhler, George Balan ºi sãu, Eduard Stan va interpreta Suita a Cu ocazia Zilei naþionale a României, Institutul Bruxelles ºi Ambasada României la Thomas Dorsch), alãturi de doua pentru pian în RE major op 10, Cultural Român de la Bruxelles a organizat o expoziþie Bruxelles au aniversat Ziua naþionalã muzicieni recunoscuþi, precum dedicatã de Enescu profesorului sãu printr-un recital de pian ce aduce un violonsita Nina Karmon, de pian de la Conservatorul din Paris, de picturã contemporanã din Republica Moldova, la omagiu personalitãtii lui George contrabasistul Romain Garioud, Louis Diémer, lucrare ce i-a adus Direcþia Generalã Politicã Regionalã ºi Urbanã (DG Enescu, devenit simbolul artei clarinetistul Johannes Peitz sau compozitorului satisfactia primului REGIO) a Comisiei Europene în Bruxelles. Vernisajul a vegheate de Euterpe, adulat ca violista Aida-Carmen Soare. premiu, oferit de revista parizianã avut loc marþi, 1 decembrie, 12:00, în prezenþa violonist, dirijor ºi compozitor, „Mã simt onorat sã dedic «Musica», o recunoaºtere importantã comisarului european pentru politicã regionalã, Corina profesor, inegalabil ca pianist. recitalul meu amintirii lui George datoritã faptului cã a fost acordatã de Creþu ºi a directorului general adjunct al DG Evenimentul a avut loc duminicã 6 Enescu, personaj inegalabil pe un juriu valoros format din Claude REGIO, Normunds Popens. Expoziþia Muzeului decembrie la ora 11,00 la Muzeul firmamentul muzical european, cu Debussy, Alfred Cortot, Charles Naþional de Artã al Moldovei (MNAM) a rãmas instrumentelor muzicale din ocazia celor 60 de ani de la trecerea în Malherbe etc. deschisã pânã la 17 decembrie. Expoziþia ‘’Conexiuni Bruxelles.«Enescu este absolutul nefiinþã a geniului român. Contextul Acces: intrare liberã culturale’’ a prezentat lucrãri ale pictorilor: Veaceslav prin care îi judec pe alþii», spunea acestui concert, organizat în jurul Datã: 6 decembrie 2015, 11h00 Fisticanu, Valeriu Herþa, Ghenadie Jaloba Yehudi Menuhin despre profesorul ºi Zilei Naþionale a României, mã Loc: Muzeul instrumentelor (Jalbã), Vladimir Palamarciuc, Igor Svernei ºi Tudor prietenul sãu. emoþioneazã cu atât mai mult cu cât muzicale din Bruxelles Zbârnea, într-un concept artistic modern ºi de Concertul a fost susþinut îmi readuce aminte de locurile iîn Notã pentru ziariºti: informaþii actualitate pentru scena culturalã din Republica de Eduard Stan, pianist de talie care am copilãrit, în Braºovul meu suplimentare ºi cereri de interviuri la Moldova. La vernisaj vor fi prezenþi Tudor Zbârnea (n. internaþionalã, artist cu o maturitate iubit, la poalele muntelui” ICR Bruxelles: [email protected] 1955), curator al expoziþiei ºi director al MNAM ºi artisticã ºi „un eminent sens al declarã Eduard Stan Site internet: www.icr.ro pictorul Ghenadie Jaloba (Jalbã). „Dupã prezenþa la timbrelor tonale ºi al culorilor“, aºa Pentru acest concert aniversar Institut culturel roumain Bru- Mons, în programul capitalei culturale europene, cum titreazã Fkankfurter Allgemeine muzicianul a ales un repertoriu care xelles, membre d’EUNIC Bruxelles aceastã expoziþie a dezvãluit mediului european din Zeitung. Aclamat pe marile scene oferã o simbiozã între inspiraþia et d’EUNIC Netherlands Bruxelles tendinþe reprezentative pentru artele vizuale muzicale ale lumii (Carnegie Hall maestrului din plaiurilor moldo- Roemeens Cultureel Instituut contemporane din Republica Moldova“ - declarã Tudor New York, Concertgebouw veneºti ºi reperele spre centrele unde Brussel, lid van EUNIC Brussel Zbârnea pentru ICR Bruxelles. Evenimentul se înscrie Amsterdam, Kennedy Center a fost ºcolit: conservatorul din Viena en EUNIC Netherlands în strategia Institutului Cultural Român de la Bruxelles Washington DC,BOZAR Bruxelles, ºi din Paris. Sonata în la minor op. 42 107 Rue Gabrielle / Gabrielle- de a facilita deschiderea europeanã a artiºtilor ºi a Konzerthaus and Philarmonie în (D 845) pentru pian solo compusã de straat 107 - 1180 Uccle / Ukkel managerilor culturali din Republica Moldova ºi de a Berlin sau Queen’s Hall din compozitorul austriac Franz Schu- tel: +32 (0)2 344 41 45 - fax: +32 celebra spaþiul cultural comun. Organizarea expoziþiei a Copenhaga), pianistul Eduard Stan a bert în mai 1825, urmatã de Bar- (0)2 344 24 79 fost posibilã graþie sprijinului companiei Atlassib. cântat cu mari orchestre sub bagheta carola de Chopin, capodoperã a ºcolii www.icr.ro/bruxelles/ Sursa: icr.ro unor dirijori celebri (Shinya Ozaki, franceze. În incheierea recitalului Sursa: rombel.com Olanda: Decizia guvernului de a nu le mai oferi adãpost ºi hranã solicitanþilor de azil respinºi este legalã (instanþã) În noiembrie, Holland Education Day le-a fãcut cunoºtinþã tinerilor din România cu universitãþi de top din Olanda Tinerii interesaþi de studiul în Olanda au putut participa la sesiuni de discuþii personalizate. Consiliul de Stat din Olanda a validat Pe parcursul întregului eveniment, politica guvernului de a nu le mai oferi participanþii au putut beneficia de adãpost ºi hranã solicitanþilor de azil interviuri cu reprezentanþii respinºi care refuzã sã fie repatriaþi, universitãþilor. Aceste discuþii sunt instanþa acordând astfel susþinere deschise doar participanþilor VIP, juridicã uneia dintre cele mai dure tineri atent selecþionaþi în politici în materie de migraþie din urma înscrierii lor la eveniment, care Europa, transmite joi Reuters. au manifestat un interes deosebit Consiliul de Stat, instanþa care pentru sistemul academic olandez. examineazã legalitatea deciziilor Scopul interviurilor este ca tinerii sã guvernului, a stabilit cã noua politicã a afle direct de la sursã informaþii cabinetului conservatorului Mark Rutte practice ºi de actualitate despre nu contravine Convenþiei Europene programele oferite ºi experienþele Drepturilor Omului, afirmând cã un altor studenþi internaþionali. solicitant de azil care a primit rãspuns Participanþii VIP îºi pot programa negativ nu are dreptul sã invoce Carta interviuri cu reprezentanþii instituþiilor Socialã Europeanã. Guvernul olandez chiar în procesul de înregistrare. ‘are dreptul, atunci când pune la Vineri, 27 noiembrie, la Hotel instituþiilor, pentru a obþine informaþii Taxe de ºcolarizare accesibile ºi dispoziþie adãpost în aºa-numite centre Radisson Blu din Bucureºti, Grupul specifice despre modalitatea de surse de finanþare cu libertate limitatã, de a le cere EDUCATIVA ºi Holland Education aplicare ºi viaþa de student în Olanda. Participanþii de la Holland persoanelor care nu au primit drept de Consortium (HEC), cu sprijinul Universitãþi din top 200 la nivel Education Day au avut ocazia de a azil sã coopereze în ce priveºte plecarea Ambasadei Regatului Þãrilor de Jos mondial prezente la Holland afla informaþii specifice despre lor din Olanda’, se aratã în rezumatul în România, au organizat Holland Education Day sistemul academic olandez: hotãrârii. Decizia Consiliului de Stat Education Day. În cadrul Holland Education Day învãþãmânt de talie mondialã (12 contrazice un raport din luna august al Evenimentul a fost dedicat au fost prezente patru universitãþi de universitãþi de cercetare din Olanda se Comitetului ONU pentru Eliminarea sistemului universitar olandez, la care cercetare aflate printre primele 200 aflã printre primele 200 din lume), Discriminãrii Rasiale, care le cerea 8 universitãþi de cercetare ºi de ºtiinþe din lume conform clasamentului adaptat la nevoile specifice de studiu autoritãþilor olandeze sã rãspundã, în aplicate ºi-au prezentat oferta Times Higher Education: Wage- ale studenþilor, în condiþii financiare mod necondiþionat, nevoilor de bazã ale educaþionalã tinerilor interesaþi sã ningen University (locul 47 la nivel extrem de accesibile (taxe de migranþilor. ‘Atât timp cât se aflã în înceapã studiile în aceastã þarã. mondial), University of ºcolarizare de aproximativ 2000 de Olanda, (migranþii) trebuie sã Holland Education Day a Groningen (locul 74), Radboud euro pe an, ce fac ca Olanda sã fie una beneficieze de standardele minime de început vineri, 27 noiembrie, la ora University, Nijmegen (locul 125 dintre cele mai favorabile destinaþii de trai’, a scris în raport co-autorul Ion 15:00, cu un mesaj din mondial), University of Twente (locul studiu din Europa; mai mult decât Diaconu. La rândul sãu, Consiliul partea Adjunctului Misiunii Regatului 149 mondial). Totodatã, cei interesaþi atât, studenþii pot obþine împrumuturi Europei a criticat în 2014 Olanda pentru a Þãrilor de Jos în Bucureºti, dna. sã aplice la programe de studiu avantajoase de la statul olandez plasarea solicitanþilor de azil în detenþie Anke ter Hoeve ºi cu o prezentare orientate spre mediul business, au pentru a le acoperi, chiar ºi la nivel de administrativã ºi lãsarea multor generalã a sistemului academic avut oportunitatea de a vizita master, taxele de ºcolarizare). ‘imigranþi ilegali’ în situaþie juridicã olandez susþinutã de HEC. Ulterior, standurile universitãþilor de ºtiinþe Persoanã de contact neclarã ºi sãrãcie. Olanda este cea de-a evenimentul a continuat aplicate prezente la Holland Simona LUNGU opta destinaþie pentru solicitanþii de azil cu prezentãrile universitãþilor Education Day (Hanze University of Marketing & PR Holland în Uniunea Europeanã, cu 4% din prezente ºi cu o expoziþie Applied Sciences, Stenden University Education Day numãrul total în 2014, când s-au educaþionalã, unde tinerii interesaþi de of Applied Sciences, The Hague [email protected] înregistrat 24.535 de cereri, cu 87% studiul în Olanda au avut ocazia de a University of Applied Sciences, HAN 0755 156 100 peste nivelul din 2013. interacþiona cu reprezentanþii University of Applied Sciences). Agerpres AGERPRES

Pagina 17 Pagina 18 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda decembrie 2015 - ianuarie 2016 CONFERINÞA PE TEMA „MANIPULAREA POLITICà ÎN FILMUL ROMÂNESC“, LA ICR BERLIN, SUSÞINUTà DE CRISTIAN TUDOR POPESCU 16 decembrie 2015 Cristian Tudor Popescu Loc: ICR Berlin, Reinhardtstrasse 14, 10117 Berlin. (n. 1956 la Bucureºti) este scriitor, Ora:19.00. gazetar ºi filmolog. S-a fãcut remarcat În contextul istoriei româneºti, dupã 1989 ca jurnalist la ziarul Ade- europene ºi universale în secolul XX, vãrul, precum ºi în numeroase apariþii în pe de o parte, al evoluþiei artei ºi emisiuni televizate. În 2005 a plecat de la tehnicilor cinematografice, pe de altã Adevãrul, împreunã cu o parte din parte, ºi al curentelor ideologice în redacþie, ºi a fondat cotidianul Gândul, perioada Rãzboiului Rece ºi dupã devenind directorul ziarului. Deþine doc- acesta, folosirea directã sau toratul în cinematografie, cu o tezã pe te- subliminalã a propagandei în ma propagandei ºi manipulãrii în filmul producþiile filmice a devenit o practicã românesc. A fost declarat, pe baza son- folositã la scarã largã. Prezenþa dajelor de opinie, de 4 ori consecutiv zia- propagandei se regãseºte, sub diferite ristul ºi analistul politic nr. 1 al Româ- forme, în numeroase producþii niei, în anii 2005, 2006, 2007, 2008. Este cinematografice româneºti ºi strãine, deþinãtor al premiului european pentru încã de la apariþia acestui gen de artã. Tudor Popescu, doctor în Manipulare ºi Propagandã în jurnalism al Fundaþiei ZEIT Stiftung, în Institutul Cultural Român cinematografie al Universitãþii Cinematografie ºi Televiziune, ºi anul 2002. A fost distins cu Ordine dei Berlin, în colaborare cu Ambasada Naþionale de Artã Teatralã ºi membru al Uniunii Cineaºtilor din Giornalisti, înmânat de cãtre preºedintele României la Berlin, vor organiza o Cinematograficã I.L. Caragiale, România, este unul din cei mai Italiei, Carlo Azeglio Ciampi, în conferinþã pe aceastã temã. Cristian unde susþine un curs de Tehnici de avizaþi specialiºti în domeniu. decembrie 2004. ICR Berlin „LERUI LER“ COLINDE Loc: Passionskirche, Marheinekeplatz 1, 10961 Berlin. Ora: 20.00. Oana Cãtãlina Chiþu, solist. Valeriu Cascaval, þambal. Solista românã Oana Chiþu Cãtãlina susþine în data de 15 decembrie în biserica Passionskirche un concert extraordinar de colinde româneºti. Ea va fi acompaniatã de Valeriu Cascaval , unul dintre cel mai renumiþi interpreþi la þambal ai Republicii Moldova, ºi de un invitat special: celebrul actor Dan Nuþu, care va citi poveºti ºi poezii româneºti . Oana Chiþu interpreteazã cu vocea ei caldã ºi plinã de magie colindele pe care le-a auzit ºi învãþat. Acest concert constituie o invitaþie foarte personalã cãtre publicul berlinez de a i se alãtura într-o incursiune în þara copilãriei ei. Oana Cãtãlina Chiþu a studiat pian, jazz ºi canto. Stabilitã la Berlin dupã 1990, artista a înfiinþat trupa de ritmuri tradiþionale balcanice Romenca, alãturi de acordeonistul sârb Dejan Jovanovic. A devenit cunoscutã publicului larg prin albumul „Bucharest Tango“(2008). Tributar cântecelor nemuritoare ale Mariei Tãnase, repertoriul artistei mai cuprinde tangouri celebre din Bucureºtiul interbelic. Aranjamentele Oanei Cãtãlina Chiþu sunt originale, cu influenþe jazz, sinti, swing ºi flamenco, însã pãstreazã fondul tradiþional. Valeriu Caºcaval a absolvit în 1996 Academia de Muzicã „Gavriil Musicescu“. În 2003 îºi încheie studiile la Facultatea Teorie ºi Compoziþie a ªcolii Superioare de Muzicã din Hamburg (Germania). În activitatea sa artisticã se înscriu diverse colaborãri cu nume sonore ale muzicii folclorice din Basarabia, precum Vasile Iovu, Nicolae Botgros, fraþii ªtefãneþ ºi Advahov. Între timp, a avut ºi numeroase turnee în Europa, participând în diferite proiecte de muzicã contemporanã ºi de operã. A înregistrat ºi câteva CD-uri cu Orchestra „Lãutarii“, dar ºi cu alþi interpreþi instrumentiºti ºi vocaliºti renumiþi din R. Moldova ºi România. Cost intrare: 16,50,- / redus. 11 Euro. Bilete: 030. 61 10 13 13, ICR Berlin • e-mail: [email protected] • www.asiiromani.com • decembrie 2015 - ianuarie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda Pagina 19 CCOOPPIILLUULL MMEEUU FFRRUUMMOOSS!!

Numele meu este Tudor Ionuþ, sunt puiul lui mami ºi a lui tati de aproape 6 luni. Sunt un copil cuminte ºi atent la tot ce se întâmplã ªtim cu toþii cã pentru în jurul meu, ma atrag lucruºoarele fiecare mãmicã, copilul verzi ºi gãlãgioase. Pap cu cea mai ei este cel mai frumos. În mare placere morcovel, zucchini ºi cadrul acestei rubrici, banana, dar nu refuz nici carnita de pãrinþii care doresc sã-ºi pui, merele ºi perele. Mami tot vadã odorul în paginile încearcã sa ma convingã ca þelina e ziarului nostru, sunt buna... Încã nu a reuºit :). invitaþi sã ne trimitã pe În fiecare dimineaþã le zâmbesc adresa de e.mail a pãrinþilor mei, cred ca le place. Râd redacþiei: cu poftã când se prosteºte mami ºi [email protected], cu tati ºi fac mutriþe caraghioase ºi le zâmbesc tuturor când ies la o fotografie cu fiul sau plimbare. fiica lor, o fotografie În curând voi sãrbãtori primul însoþitã de câteva rânduri meu Crãciun ºi primul Revelion, eu (nume, prenume, vârstã, împreunã cu mami ºi tati va dorim pasiuni etc). Crãciun fericit ºi un An nou fericit! Munþii Mãcin reprezintã cea mai veche formaþiune geologicã din România?

Munþii Mãcin sunt o grupã din sudul Europei datoritã arheologice. muntoasã aparþinând de Munþii prezenþei pãdurilor submedi- 11 dintre cele 41 de specii Dobrogei ºi reprezintã cea mai teraneene ºi balcanice, precum de mamifere înregistrate aici veche formaþiune geologicã din ºi cu stepele euroasiatice, sunt protejate prin convenþii România. Aceºti munþi sunt o definite de vegetaþia saxicolã, internaþionale. S-au descoperit adevãratã o comoarã. Ei rãspânditã în aceastã zonã pe peste 979 de specii de reprezintã martorul rezidual cel cea mai întinsã suprafaþã din lepidoptere (molii ºi fluturi), iar mai evident al orogenezei Dobrogea ºi România. cercetãrile entomologice recente hercinice de la sfârºitul Originalitatea peisagisticã de aici au scos la ivealã încã 14 Paleozoicului cu aspect este conferitã îndeosebi de specii noi pentru România ºi 3 de inselberg (munte insulã). formaþiunile granitice specii noi pentru ºtiinþã. Sunt singurii munþi din megalitice, ca ºi de contrastul În ceea ce priveºte speciile partea esticã a României, între vegetaþia forestierã rare care se gãsesc în aceastã formaþi din ºisturi verzi ºi sunt mezofilã ºi pajiºtile stepice zonã, o specie ce cuibãreºte în interesanþi pentru cercetãtorii xerofile. Procesele de podiºul de la Babadag ºi din din mai multe domenii; interesul dezagregare a rocilor sunt Munþii Mãcinului (singurul loc cercetãtorilor fiind orientat, active, având ca rezultat din þarã) cu efectiv destul de datoritã numeroaselor vestigii surprinzãtoare peisaje arhaice. silvostepã cu pãduri vechi, interesante ºi cunoscute redus (sub 20 de exemplare) e istorice, cãtre sãpãturile Climatul acestor munþi a submediteraneene. rezervaþii din þara noastrã – ºorecarul mare. Munþii Mãci- arheologice, dar în egalã mãsurã determinat o varietate specificã, În Podiºul Dobrogei de Rezervaþia Naturalã Valea nului constituie, de asemenea, ºi cãtre cercetarea stiinþificã a unicã în Europa, cu interferenþa Nord existã patru rezervaþii Fagilor. Aceasta se remarcã prin singurul loc din þarã unde vastului tezaur natural existent tipurilor ecosistemice pontico - forestiere, trei rezervaþii prezenþa unicã ºi viguroasã a cuibãreºte ºoimul dunãrean. aici – geologic, botanic, submediteraneene, central botanice, douã rezervaþii fagului tauric ce prezintã Podiºul Dobrogei de Nord zoologic. europene ºi asiatice, fapt ce paleontologice ºi o rezervaþie caractere intermediare între dispune de un potenþial turistic Munþii Mãcin sunt munþi conferã Munþilor Mãcin mixtã, dar ºi Parcul Naþional fagul autohton ºi fagul oriental încã puþin valorificat. Peisajele atipici prin înãlþime; cel mai atributul de sintezã în miniaturã Munþii Mãcinului. ºi a florei de subarboret, unicã în naturale specifice, pãduri cu o înalt pisc fiind Vârful Þuþuiatul ( a douã continente – Europa ºi Parcul Naþional Munþii Dobrogea ºi asemãnãtoare mare extindere ºi cu un fond 467m). Asia. Mãcinului ocupã zona centralã fãgetelor din Crimeea. cinegetic bogat, monumentele În aria Munþilor Mãcinului Caracterul reprezentativ al cea mai înaltã a Munþilor Din cele 8 grupe de istorico-culturale, obiceiurile ºi cade cea mai mare cantitate acestor munþi la nivel naþional Mãcin. În Parcul Naþional ecosisteme identificate în ocupaþiile locuitorilor, constituie medie anualã de precipitaþii este conferit de existenþa a trei Munþii Mãcinului sunt Europa (conform clasificãrii elemente cu o deosebitã valoare (circa 500mm/an) din etaje de vegetaþie caracteristice identificate 24 de habitate Corine Biotopes Projet), 6 sunt turisticã. Toate acestea pot fi Dobrogea. pentru Podiºul Dobrogei, prioritare, dintre care unul este reprezentate în Munþii observate cel mai bine prin Peisajele caracteristice din constituite din pãdurile mezofile unic în lume! (Pãdurea de fag Mãcinului: pãduri, tufãriºuri ºi intermediul drumeþiilor. Munþii Mãcinului sunt de foioase balcanice, pãdurile dobrogeanã). Pe teritoriul pajiºti, râuri, mlaºtini, stâncãrii Adriana-Lucia asemãnãtoare cu cele forestiere xeroterme submediteraneene ºi parcului existã una din cele mai ºi grohotiºuri, situri Ciugudean Pagina 20 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda decembrie 2015 - ianuarie 2016 O nouã revistã pentru românii din Austria: Revista „UNIREA” Un rol importat în cadrul interviurilor, reportajelor ºi firesc sã subliniez cã publicaþia este peisajului jurnalistic românesc l-au creaþiilor artisitice, literare ºi frumos decoratã cu imaginile unor jucat întotdeauna publicaþiile plastice, selecþionate pentru a da picturi - realizate de Victoria Duþu, culturale. Presa românilor din consistenþã paginilor primului Cristina Oprea, Corneliu Ionescu ºi diaspora nu face excepþie, aºa încât numãr al Revistei „Unirea”. Bettina Wagner- ºi cu fotografiile nu ne rãmâne decât sã ne bucurãm De remarcat sunt articolele cu sculpturilor realizate de Ioan ori de câte ori o nouã revistã caracter mãrturisitor în care Astãluº ºi Dumitru Verdianu. româneascã îºi face prezenþa pe redactorii revistei se dezvãluie ºi îºi Nu lipsesc din structura piaþa jurnalisticã europeanã. comunicã experienþele ca membrii publicaþiei paginile de poezie, Este momentul sã salutãm ai echipei de jurnaliºti de la Radio articolele de criticã literarã ºi criticã apariþia Revistei „Unirea” periodic TV „Unirea”. În articolele cu de artã, interviurile ºi materialele de culturã ºi artã editat de Asociaþia caracter biografic, autorii îºi referitoare la evenimentele culturale „Cercul Cultural Româno-Austriac motiveazã decizia de a participa la „de top” organizate la Sighiºoara, Unirea”, cu sediul la Wiener elaborarea acestei reviste culturale, Viena ori în alte oraºe austriece. Un Neustadt, în apropiere de Viena. exprimându-ºi totodatã speranþa cã numar destul de mare de articole Primul numãr al revistei este rodul o publicaþie destinatã românilor din oferã informaþii despre modul în colaborãrii dintre redactorii: Doina Viena ºi Austria îi va þine pe aceºtia care a fost sãrbãtoritã Ziua Craiu, Gabriella Costescu, Victoriþa mai aproape de România ºi de Românilor de Pretudindeni în Duþu, Corina Ofelia Corpodean, cultura naþionalã. Spre exemplu, Austria. De reþinut este ºi articolul acest sens, ºtirile referitoare la un numãr mare ºi variat de cititori. Ana-Maria Cuciureanu, Lenuþa Fondatorul Cercul Cultural despre colaborarea asociaþiilor activitãþile culturale ale românilor Împreunã cu colegii mei, de la Marinca, Dana Berci, Gelu Pintea, Româno-Austriac Unirea, dl. Ioan româneºti din strãinãtate, articol din Cenãuþi, articolele cu caracter Agenþia de Presã AªII ROMÂNI Cristian Armeana. Aceºtia au Godja recunoaºte cã a reuºit sã semnat de Ing. Emil Mateiaº, istoric ºi etnografic, materialele de din Germania ºi cei de la ziarul practicat jurnalismul ca reporteri ºi atragã în colectivul revistei jurnaliºi vicepreºedinte al Ligii Asociaþiilor criticã muzicalã precum ºi pagina „VOCEA TA”, doresc Revistei realizatori ai unor emisiuni de radio ºi colaboratori valoroºi printre care Româno-Germane din Germania de „Cronicã vienezã”. Fãrã îndoialã UNIREA, viaþã lungã, mult succes ºi televiziune formând echipa se numãrã ºi „Gabriella Costescu, (LARG). diversitatea articolelor reunite în în activitatea jurnalisticã, plecând „Radio TV Unirea”. Astfel, trecerea care redacteazã ºi revista Creneluri Fãrã a intra în detalii primul numãr al revistei este de la premisa cã suntem practicanþii de la jurnalismul media, la textul Sighiºorene”, iar ca tehnoredactor l- suplimentare atrag atenþia asupra rezultatul atragerii unui mare numãr „celei mai frumoase meserii din scris a rezultat din dorinþa lor a ales pe Nicolae Bãciuþ care caracterului extrem de variat al de colaboratori din þarã ºi din lume”, cum a numit „jurnalismul”, fireascã de a se exprima altfel ºi editeazã cu succes revista“Vatra materialului jurnalistic furnizat de strãinãtate fiind, în egalã mãsurã, o Gabriel Garcia Márquez. anume, prin intermadiul articolelor, Veche” de la Tg. Mureº”. Este Revista „Unirea” menþionând, în garanþie a faptului cã revista va avea LILIANA MOLDOVAN decembrie 2015 - ianuarie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda Pagina 21

Preambul: Doresc sã prezint cititorilor noºtri, la rubrica Celebritãþi Celebritãþi din România din România, articole, comentarii despre viaþa ºi activitatea de creaþie a unor personalitãþi (uitate, uneori, pe nedrept) Nãscutã cu un talent lingvistic care s-au remarcat prin geniul ºi prin talentul lor, lãsând desãvârºit, Carmen Sylva a scris posteritãþii adevãrate capodopere artistice – în domeniile enorm; peste o mie de poezii, artelor plastice, cercetãrii ºtiinþifice, literaturii, muzicii –, nouãzeci de nuvele strânse în pentru ca noi, cei de azi, ºi generaþiile viitoare, sã ne putem patru volume antologice, treizeci pleca fruntea, cu recunoºtinþã, în faþa memoriei lor ºi sã le de opere dramatice ºi patru romane, opere literare, în limbile cinstim, la adevãrata lor valoare. (Agnes Maria ORBAN) francezã, germanã ºi englezã, fãcând cunoscutã România peste poetului Mihai Eminescu. Carmen Sylva hotare, prin lucrãrile sale. Regina Elisabeta i-a sprijinit Amintim doar câteva titluri ale Carmen Sylva era pe artiºtii în devenire cum era operelor sale: Poezii româneºti, pseudonimul literar (care se George Enescu sau Elena Pelerinajul Dunãrii, Cugetãrile traduce din limba latinã prin Vãcãrescu, i-a încurajat pe tinerii unei regine, O rugãciune, Printre „Cântecul pãdurii”) al Reginei talentaþi sã studieze, prin veacuri, Poveºtile Peleºului, Elisabeta a României – numele intermediul unui program de burse Rãzbunarea ºi alte novele, Vârful complet fiind: Elisabeth Pauline ºi i-a sprijinit financiar pe pictorul cu dor – dramã liricã scrisã în Ottilie Luise zu Wied –, nãscutã în Nicolae Grigorescu ºi pe poetul colaborare cu poetul Mihai urmã cu 172 de ani, la data de 29 Vasile Alecsandri . Eminescu, Rinul meu, Cântece decembrie 1843 în Neuwied ºi În timpul Rãzboiului de din valea Dâmboviþei, Cugetãrile decedatã, în ziua de 02 martie Independenþã din 1877, Regina unei regine, Cântecele mãrii. 1916, la Curtea de Argeº. Elisabeta a înfiinþat spitale, servicii Mark Twain a spus despre ea: Carmen Sylva a fost poetã, de ambulanþã ºi îngrijire, a procurat „Acea prinþesã ºi poetã germanã eseistã ºi scriitoare, fondatoare de medicamente pentru rãniþi, fapte încântãtoare, adorabilã, îºi aduce instituþii caritabile, patroanã a pentru care a fost supranumitã de aminte cã florile codrului ºi artelor, Principesã ºi apoi prima oamenii din popor „mama câmpiile «i-au vorbit»”. Reginã a României, timp de 45 de rãniþilor”. În absenþa unui sistem ani, prin cãsãtoria, în anul 1869, cu Maiestatea Sa, Regina de caritate, ea a fondat, în anul Elisabeta a României Regele Carol I de Hohenzollern- se de scris, apãrea chiar Regina sindicatele navigatorilor au decis 1893, Sociatetea Regina Sinmaringen (1839-1914), care fotografia deseori în faþa maºinii de României. sã-i ridice, în faþa Cazinoului din Elisabeta, care a tratat anual, fusese proclamat Domnitor, în ziua scris ºi este cunoscut faptul cã, în Carmen Sylva – supranumitã Mamaia, o statuie în mãrime benevol, peste 17.000 de pacienþi, a de 13 mai 1866, la Bucureºti, dupã prima reclamã publicitarã din lume, Regina scriitoare, care era prietenã naturalã, orientatã cu faþa spre exilarea primului Domnitor al distribuit medicamente gratuite ºi a de tip testimonial, pentru o ºi cu Împãrãteasa Austriei Sissi mare. Statuia de bronz a fost repusã României, Alexandru Ioan Cuza. ajutat familiile nevoiaºe. companie producãtoare de maºini (Elisabeth), cu 6 ani mai mare decât pe soclu în anul 2013, pe faleza Pe 10 mai 1881, Carol I a fost Regina României – a scris poeme, Cazinoului, B-dul Elisabeta, odatã încoronat ca primul Rege al basme, povestiri, romane, lucrãri cu refacerea zonei vechi României. cu caracter memorialistic ºi a tradus peninsulare ºi a falezei. Principesa Elisabeta de Wied din opera lui Pierre Loti. Centrul de Cercetare Carmen s-a nãscut în castelul Monrepos din ”La reine Elisabeth de Rou- Sylva al Arhivei Princiare de Wied localitatea Neuwied pe Rin, în manie (ou Carmen Sylva), grande din Neuwied (Germania) este o Renania-Palatinat (astãzi unul din amie de Sissi, avait elle aussi iniþiativã creatã în memoria cele 16 Landuri federale ale ses Etoiles en Diamants” (Regina Elisabetei de Wied, a primei Germaniei) ºi era fiica lui Elisabeta a României (sau Carmen Regine a României, scriitoarea Hermann, Principe de Wied ºi a Sylva), bunã prietenã cu Sissi, avea Carmen Sylva (1843-1916), Prinþesei Marie de Nasau. aceleaºi stele de diamante) – scria având ca scop cercetarea Carmen Sylva ºi-a dedicat presa francezã a vremii. interdisciplinarã despre viaþa, opera întreaga viaþã carierei scriitoriceºti, La Castelul Peleº Regina ºi activitatea ei, în contextul vorbind mai multe limbi: germanã, deþinea o bibliotecã bogatã, dar îºi intercultural al timpului. francezã, englezã ºi românã. petrecea vacanþele de varã la Regina Elisabeta - Carmen Regina cunoºtea la perfecþie limba Constanþa, unde chiar în port Sylva - este consideratã drept una latinã ºi limba greacã ºi a colaborat Regele Carol I construise pentru ea dintre cele mai importante la scrierea mai multor cãrþi, un pavilion special de unde Regina mediatoare ale literaturii ºi culturii împreunã cu doamna ei de curte, urmãrea cu privirea vapoarele care româneºti în spatiul de limbã Mite Kremnitz, care era cumnata lui pãrãseau rada portului. germanã. Titu Maiorescu ºi una din iubitele Dupã moartea Reginei, ORBAN Agnes Maria Pagina 22 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda noiembrie - decembrie 2015 Accesul femeilor este interzis Într-o epocã în care turismul pare sã de permisiunea bãrbaþilor pentru nu mai cunoascã limite, mai existã încã aproape orice. destinaþii interzise femeilor, din motive de naturã religioasã sau care þin de Mormintele sacre de la Haji tradiþiile locale. Acestea sunt locuri în Ali Dargah Shrine, din care femeile nu vor avea niciodatã acces. Mumbai, India Muntele Athos Deºi este vizitatã zilnic de un numãr de turiºti ce poate ajunge pânã Muntele Athos, din Grecia, este la 20.000 de persoane, moscheea Haji unul dintre locurile în care inegalitatea Ali Dargah Shrine, din Mumbai, India, de sexe se aplicã în detrimentul interzice accesul femeilor în zona femeilor. Mai mult, aceastã restricþie mormintelor sfinte de aici. se aplicã ºi în cazul femelelor din anumite specii de animale domestice. Muntele Omine din Cunoscutã printre credincioºi ºi ca Japonia “Muntele Sfânt”, regiunea cuprinde o parte dintr-o peninsulã a Macedoniei ºi Deºi în anul 2004 a fost inclus în din regiunea muntoasã a Greciei. Patrimoniul Mondial UNESCO, Þinutul are autonomie, iar aici nu intrã Muntele Omine din Japonia rãmâne, în decât bãrbaþii care au un permis continuare, una dintre destinaþiile special, deoarece locul este destinat turistice interzise femeilor. De mai bine cãlugãrilor ortodocºi. de 1.300 de ani, doar bãrbaþii au escaladat stâncile care duc la templul Arabia Sauditã budist aflat pe vârful muntelui. Acest lucru se întâmplã deoarece se considerã Dacã eºti femeie ºi vrei sã intri în cã femeile ar putea distrage atenþia Arabia Sauditã de una singurã, ar fi pelerinilor care vin sã se reculeagã ºi sã cazul sã ºtii cã este mai uºor sã ajungi stea departe de orice tentaþie lumeascã. motivele fiind tot cele de naturã Rânduiala a fost lãsatã de Sfântul pe Marte, decât în aceastã þarã. religioasã. Este vorba despre Ierarh Calinic, care, vizitând Turistele neînsoþite nu au voie sã intre Mãnãstirea Frãsinei, Mãnãstirea de la Frãsinei, aflatã în mãnãstirea în secolul al XIX-lea, a aici. Singura modalitate prin care România comuna Muereasca, din judeþul decis ca aici sã nu se mãnânce femeile strãine pot intra în aceastã þarã Vâlcea, loc destinat exclusiv niciodatã carne ºi ca înauntrul ei sã nu este ca ele sã fie însotite de o rudã de ªi în România existã un loc în cãlugãrilor ºi credincioºilor veniþi sã calce vreodatã picior de femeie. sex masculin. Aici, femeile au nevoie care femeile nu au voie sã intre, se reculeagã. e.mail  Stimaþi cititori, 54 Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul de a Noua bancnotã de 20 de euro ajunge-n colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrã va apãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã în valoare printr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului. Pentru persoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm! buzunare Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDA Banca Centralã Nume______; Europeanã (BCE) a introdus, Prenume ______; astãzi 25 noiembrie 2015, în Nume firmã: ______; circulaþie noua bancnotã de Adresa ______; 20 euro din seria Europa, Telefon ______; având mai multe elemente de Text anunþ: ______siguranþã. Noua bancnotã ______include o fereastrã-portret, ______poziþionatã în hologramã. ______Astfel, când bancnota este ______privitã spre o sursã de Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞ luminã, fereastra devine FIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vor transparentã, redând un bifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos. Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr al portret al personajului ziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia. mitologic Europa, care este platã, iar introducerea noii este cea de-a treia din seria vizibil pe ambele feþe ale bancnote de 20 de euro este Europa, dupã cea de 5 euro SIMPLU - 35 EURO/APARIÞIE AVANSAT - 50 EURO/APARIÞIE bancnotei. Ca ºi noile o dovadã tangibilã a acestui care a intrat în circulaþie în lucru. Noile bancnote de 20 luna mai 2013, urmatã, la PERSOANà FIZICà - GRATUIT bancnote de 5 ºi 10 euro, ºi noua cupiurã de 20 de euro de euro, din care pânã acum sfârºitul lunii septembrie, de PLATA SE VA FACE ÎN CONTUL include un numãr verde- au fost produse 4,3 noua bancnotã de 10 euro. Ionela van Rees-Zota smarald ºi un portret al miliarde, vor înlocui treptat Bancnotele euro sunt REGNI VERLAG bancnotele de 20 de euro utilizate de 338 de milioane Cont:366781 Europei în filigran. BLZ:760 606 18 Potrivit lui Yves din prima serie, care vor fi de cetãþeni din 19 þãri ºi au o BIC GENODEF1N02 Mersch, membru în retrase din circulaþie dar valoare nominalã combinatã IBAN: DE5676060618 0000 366781 vor fi valabile în de 1.000 de miliarde de euro. VR Bank Nürnberg Comitetul executiv al BCE, Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei: numerarul este ºi va rãmâne continuare. Alexandra Stãnescu DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg, Deutschland un mijloc important de Bancnota de 20 de euro http://www.manager.ro decembrie 2015 - ianuarie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda Pagina 23 Muzele poeziei de poeþi care au îmbogãþit autobiografie ºi o fotografie) pe Ionela van Rees-Zota Deutschland patrimoniul literaturii naþionale adresa directoarei redacþiei Petersauracher Straße Nr. sau E-Mail: asii.romani@ ºi al culturii universale, precum ziarului VOCEA TA: 39, 90449 Nürnberg, yahoo. com Mihai Eminescu, Nichita Marius Lãsleanu pachete ºi am o micã afacere propie. Vorbesc Stãnescu, Vasile Alecsandri, fluent Germana ºi Engleza. Nicolae Labiº, Marin Sorescu, Sper ca poeziile pe care eu le scriu, în puþinul Lucian Blaga, Adrian Pãunescu, meu timp liber, sã fie ºi pe placul cititorilor Ana Blandiana, Ion Minulescu, ziarului VOCEA TA. George Coºbuc, Ion Barbu, Ioan Alexandru, George Baco- Unul-altuia via sau Alexandru Vlahuþã. Eu sunt frunzã, tu… edacþia ziarului ro- Poeziile trimise redacþiei vor mânilor din strãinã- Eºti soarele ce mã hrãneºte, R fi analizate de un juriu tate VOCEA TA organizeazã Pãdure îmi eºti, copac iþi sunt, competent, iar cele mai lunar un Concurs de creaþie La rându-þi – frunza ce mã vieþuieºte ! valoroase dintre ele vor fi literarã intitulat Muzele publicate în paginile ziarului poeziei la care sunt invitaþi sã Eºti vântul care piaptãnã prin ramuri, VOCEA TA. La sfârºitul participe tinerii (pânã la Sunt norul ce, prin tine doar, pluteºte. fiecãrui an, autorii celor mai vârsta de 30 de ani) talentaþi M-am nãscut în oraºul Mediaº, într-o zi de Sunt coama albã, înspumatã, în arta versificaþiei, care bune poezii, tinerii POEÞI, vor Eºti þãrmul care mã topeºte! primi DIPLOME ºi urmãtoarele 13 Noiembrie, ºi am urmat ºcoala primarã ºi viseazã sã ajungã celebri, pe liceul în Braºov. În anul 2000 m-am mutat, premii: culmile Parnasului. împreunã cu pãrinþii, în comuna Saschiz din Eu sunt tãcerea buzelor, în noapte, Premiul I, în valoare de 500 judeþul Mureº. Pregãtit sã primesc sãrutul cel moale, Euro ºi publicarea unei plachete Vechii greci – precum marii În România am lucrat ca administrator la o Cu susur de ºoapte ce eºti… cu poeziile sale (DEBUTUL poeþi ai antichitãþii: Anacreon, Firmã de mase plastice ºi apoi la un restaurant, în ªi mai eºti depãrtarea din zare! LITERAR). Eratostene, Eschil, Euripide, postura de manager – pânã în anul 2009, când m- Homer, Pindar, Sappho, Premiul al II-lea, în valoare am cãsãtorit cu Steliana ºi ne-am stabilit la Sunt linia în care te pierzi, Sofocle, Teocrit sau Xenofan – de 300. Dortmund, în Germania. Aici am urmat cursuri Eºti murmurul dintre alb ºi negru, se lãsau inspiraþi în arta lor Premiul al III-lea, în valoare de limba germanã ºi o specializare de ºase luni la Sunt pana ce în dimineþi te strigã pe nume, prozodicã, în creaþia lor epicã, de 200. Universitatea din Dortmund, în domeniul Un lanþ dintr-un destin tu eºti… liricã sau eroticã, de Muzele 3 Menþiuni, reprezentate Industriei metalelelor, obþinând Diploma de poeziei: Calliope, Euterpe sau prin volume de versuri ºi de «Stanz und umform Fachkraft». Am mai fãcut o Dar mai presus, mai sus de toate, Erato. Bardul de la Mirceºti criticã literarã. specializare în depozite ºi administrarerea lor... Eu sunt o za, numai a ta, spunea cã „tot românul s-a Îi invitãm deci pe tinerii Actualmente lucrez ca maistru de echipã la o ªi tu, o împlinire – sferã nãscut poet”, iar cultura românã poeþi sã ne trimitã creaþiile lor firmã de transport cu specificul de colete, Pe inelarul meu, eternã! se mândreºte cu nume celebre (însoþite de o scurtã

Stimaþi cititori Am creat o rubricã specialã pentru cei care doresc o consultaþie în domeniul psihologic ºi nu îndrãznesc sã meargã la un psiholog, sub numele de: PSIHOLOGUL DE SERVICIU Psihologul nostru, Valentia Cristea va fi alãturi de dumneavoastrã cu cele mai sincere ºi prieteneºti sfaturi, asigurânu-vã de toatã protecþia de identitate. Nu ezitaþi sã ne scrieþi pe adresa redacþiei [email protected], cu menþiunea: „pentru psihologul de serviciu” , iar în numãrul viitor al ziarului veþi primi rãspunsul.

Caz 7 Rãspuns Caz 8 Vã scriu pentru cã sunt un tatã Situaþia dvs nu este uºoarã, mai Mã numesc Alex ºi sunt singur care creºte 4 copii, mama ales cã milioane de români au ales sã dependent de jocurile pe calculator. lor fiind plecatã la muncã în Italia. plece în strãinãtate pentru a-ºi câºtiga Orice aº face, aº juca non stop aceste Rãspuns Este destul de greu pentru mine traiul. Din pãcate, din aceastã poveste jocuri dacã aº putea. Totul a început pentru a fi douã persoane într-una suferã mai mult copii, care au nevoie de la un simplu joc, apoi sã îmi petrec Dependenþa de jocuri pe singurã, adicã mamã ºi tatã pentru totuºi de mama lor, unii copii înþeleg ºi mai mult timp pentru ele. Din acest calculator este o boalã ca orice lucru copii mei, este adevãrat cã mã ajutã situaþia, dar alþii nu reuºesc. Trebuie sã motiv m-am izolat de pãrinþi ºi pentru care facem obsesie ºi nu ºi mama mea, adicã bunica fiþi puternic ºi sã rezistaþi pânã la prieteni, pe care îi vãd din ce în ce scãpãm de el. Creierul nostrum copiilor, dar bunicii nu pot înlocui întoarcerea soþiei în þarã, adevãrul este mai rar. Vã cer un sfat pentru cã îmi primeºte informaþia cã numai în acest pãrinþii. cã viaþa necesitã uneori niºte sacrificii. dau seama cã nu procedez corect. mod putem fi fericiþi, acest lucru nu este ºi corect pentru sãnãtatea ºi viaþa noastrã. Sfatul meu este sã joci mai puþin ºi sã încerci sã trãieºti alãturi de prietenii tãi care ies în lumea realã. Ai nevoie de ambiþie, dar sunt convinsã cã vei reuºi pentru cã viaþa îþi poate oferi lucruri mult mai frumoase decât jocurile pe calculator. Încearcã sã mergi în excursii în naturã cu prietenii tãi ºi vei vedea cã • e-mail: [email protected] • www.asiiromani.com • este interesant sã descoperi lumea. Pagina 24 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda decembrie 2015 - ianuarie 2016

SUDOKU

INTEGRAMÃ

Matei Mihai decembrie 2015 - ianuarie 2016 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda Pagina 25 ‘ BANCURI, GLUME... ‘ HOROSCOP HUMOR NECENZURAT... BERBEC Ar fi cazul sã finalizaþi treburile neterminate de sãptãmâna trecutã. Gândiþi-vã bine înainte de a rosti cuvinte jignitoare ce vã pot aduce o mulþime de necazuri. Dacã sunteþi mai rãbdãtori cu ºi despre Moº Crãciun îi veþi mulþumi pe cei din jur. Moº Crãciun a ajuns cu ***** Crãciun, îþi mulþumesc frumos TAUR tolba goalã la ultima uºã a unei Un tãtic a vrut sã-i facã o pentru calculator ºi tot anul o case. I-a descis o blondinã surprizã Alinuþei, fetiþa lui de sã fiu cuminte, aºa cum am Procedaþi bine dacã amânaþi afacerea ce deocamdatã vi se pãrea a fi profitabilã deoarece parteneriatul ar putea sã vã superbã, cu un motan drãgãlaº patru aniºori. El ºi-a fãcut rost promis. Eu ºtiu cã, dacã ai fost de un costum de Moº Crãciun, provoace multã tensiune. Energia de care debordaþi zilele în braþe. aºa de bun sã-mi trimiþi un trecute pare sã scadã simþitor. - Din pãcate, nu mai am s-a îmbrãcat în dormitor, ºi-a calculator, mi-ai trimis ºi o pus barba albã ºi cãciula cu nici und cadou în sac, zise ciocolatã, da cred cã hoaþele moþ, ºi-a luat un sac ºi un toiag GEMENI Moº Crãciun, dar am sã-þi alea de la poºtã mi-au mâncat- ºi a intrat în sufragerie Aveþi nevoie de mai mult timp pentru a vã limpezi îndeplinesc 3 dorinþe... o!" cântând: "Mooº Crããciun cu gândurile. Un membru al familiei s-ar putea sã vã mintã ºi sã nu - Aº dori sã fiu încoronatã ***** spunã tot adevãrul de frica repercusiunilor. pleete dalbee/ a sosiit de prin - Dragul moºului, ia spune, "Miss Univers", îºi exprimã nããmeþi/ sã aduucã daruri ai fost cuminte? - îl întreabã blondina prima dorinþã. multeee/ la fetiiþe ºi bãeþi...", Moº Crãciun pe François. RAC Moº Crãciun fãcu un semn la care Alinuþa strigã: - Daaaa ! Urmaþi-vã instinctele ºi concentraþi-vã gândurile pe o ºi blondina purta pe cap - Mamiii, iar sa-mbãtat - Buuun! Ia uite ce jucãrii singurã problemã. Nu vã face bine sã vã împrãºtiaþi resursele pe coroana cu diamante de tati! frumoase þi-am adus! bârfe ºi pe proiecte ce nu le veþi finaliza niciodatã. Atenþie la buget ºi la unele "urgenþe". Miss… ***** - Da, dar eu doream o vestã - A doua dorinþã? - întrebã Un bãieþel i-a scris o antiglonþ ºi o mascã de gaze… Moº Crãciun. scrisoare lui Moº Crãciun: ***** LEU - Aº dori sã am o valizã De ce nu cred evreii în ,,Dragã Moº Crãciun, eu te rog În aceastã perioadã sunteþi nevoit sã luaþi o decizie dificilã plinã cu bani, sã pot cãlãtori sã-mi aduci ºi mie un Moº Crãciun? ºi, din pãcate, nu puteþi gãsi rãspunsuri uºoare la aceastã dilemã. prin întreaga lume! calculator. Toþi colegii mei au Ei ºtiu cã pe horn se iese, În primul rând trebuie sã vã descoperiþi adevãratul dvs scop în Deodatã, apãru pe canapea calculatoare, doar eu nu am! O nu se intrã… viaþã. o valizã plinã cu sute de mii de sã fiu mereu cuminte ºi ai sã ***** Moº Crãciun, cãtre lup, în Euro. auzi numai lucruri bune FECIOARA pãdure: - A treia dorinþã este ca despre mine. Dacã nu poþi sã- - De câte ori sã-þi mai Nu lãsaþi micile frustrãri ale vieþii sã vã supere prea tare. La motanul meu sã fie un prinþ mi aduci un calculator, aº vrea spun: NU sunt eu Scufiþa locul de muncã sunteþi solicitaþi în activitãþi ce vã ocupã ºi o frumos, mai spuse blondina. mãcar o ciocolatã." parte din timpul liber. Dacã reuºiþi sã þineþi pasul vã aºteaptã o Bãieþelul a pus scrisoarea, Roºie! promovare. Moº Crãciun îi îndeplini ***** dorinþa, iar motanul sã fãrã timbru, într-o cutie - Þi-am vãzut postãrile de transfomã într-un prinþ poºtalã, iar doamnele de la pe facebook - îi zise Moº BALANÞA frumos, ca din poveºti. poºtã au deschis-o ºi, dupã ce Crãciun lui Bulã - ºi þi-am Sunteþi destul de mulþumiþi ºi de binedispuºi încât simþiþi Motanul-prinþ o luã drãgãstos au citit-o, li s-a fãcut milã de adus cadou manualul de nevoia sã vã satisfaceþi mai multe pofte decât de obicei. la braþ pe blondinã ºi-i ºopti la bãieþel, au strâns bani ºi i-au gramaticã ºi un îndreptar Partenerul de viaþã vã solicitã sã-l ajutaþi într-o chestiune. Sfãtuiþi-l sã nu renunþe pânã nu ajunge la linia de sosire. ureche: trimis de Crãciun un ortografic! - Ce pãcat cã anul trecut l- calculator. Peste câteva zile a (din volumul HUMOR ai lãsat pe doctorul veterinar sosit la poºtã o altã scrisoare NECENZURAT de SCORPION sã mã castreze!... fãrã timbru: ,,Dragã Moº Mihai ANTHONY) La locul de muncã vã sunt atribuite sarcini suplimentare dar, dacã sunteþi deja suprasolicitaþi nu ezitaþi sã vã plângeþi. Colegii vã sar în ajutor ºi situaþia se rezolvã de la sine. Acasã,  vã veþi simþi copleºiþi de afecþiune. TALON DE CONCURS 55 SÃGETÃTOR Poþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã Aveþi grijã de sãnãtatea dvs pentru cã nu este prea înþelept vei rãspunde corect la urmãtoarea întrebare: sã ignoraþi prea mult o durere sâcâitoare. Un prieten de încredere vã sare în ajutor pentru rezolvarea unei probleme. Întrebare: Câºtigãtorul din numãrul trecut Câte pagini a adãugat Ziarul VOCEA TA în luna decembrie 2015? este MARIUS CAPRICORN TUTUNARU- LEIPZIG Doriþi prea repede rãspuns de la cineva care nu se poate Rãspuns: decide într-o problemã de dragoste. Dacã sunteþi sigur cã puteþi merge alãturi de persoana respectivã e bine sã insistaþi. ______VÃRSÃTOR Nume______; Rãspândiþi optimism în cercul dumneavoastrã de prieteni ºi Prenume ______; gândirea pozitivã vã ajutã sã le fiþi de folos. O flacãrã ce o consideraþi stinsã se poate reaprinde. Gândiþi-vã bine înainte de Adresa ______a lua o decizie. ______Telefon ______; PEªTI Praful ce s-a aºternut pe visele dvs vã provoacã confuzii ºi Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zi a lunii în curs pe adresa redacþiei: regrete cã nu aþi fãcut nimic sã le îndepliniþi. Persoana specialã din viaþa dvs nu bãnuieºte nimic despre surpriza pe care i-o DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg pregãtiþi. Pagina 26 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda decembrie 2015 - ianuarie 2016

‹‹ MMIICCÃà PPUUBBLLIICCIITTAATTEE ‹‹ MMIICCÃà PPUUBBLLIICCIITTAATTEE ‹‹ MMIICCÃà PPUUBBLLIICCIITTAATTEE ‹‹

Materialele din aceste paginã sunt publicitare. Rãspunderea pentru conþinutul lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

‹Tânãr cãsãtorit 40 ani, locuiesc în Nürnberg, Tânãr 35 ani, cu experienþã în domeniul mecanic de meserie, posesor permis de conducere construcþiilor, amenajãri ºi finisaje categoriile: B, C, E caut loc de muncã. Telefon: 0151 interioare ºi exterioare, îmi ofer serviciile 71 305 930 în domeniu în zona Nürnberg. Telefon: ‹Tânãr 26 ani, doresc de lucru în domeniul construcþiilor. Amenajãri interioare ºi exterioare sau Organizãm spectacole cu echipã 0160 33 73 128 . Calitate ºi comfort! în agriculturã. Telefon: 004 0729582400 completã: artiºti, ingineri de Cântec, joc ºi voie buna cu duetul ‹Tânãr 32 ani, caut de lucru în orice domeniu. sunet, de imagine, regizor ºi VALERIA STOIAN ºi Charly TM ‹Eºti pensionar, locuieºti în zona Nürnberg ºi ai Locuiesc în Nürnberg. Am lucrat ca: electrician, tehni- nevoie de o persoanã care sã te ajute la diverse cian sisteme alarmã, fotograf. Înþeleg ºi vorbesc puþin scenograf etc la preþuri pentru Tel. 0171-404.8002 lucruri?Nu îþi cunoºti drepturile în Germania? Vrei sã germanã, dar vorbesc ºi scriu foarte bine engleza. toate buzunarele. Asigurãm ºi ai pe cineva care sã-þi facã clipele de singurãtate mai Telefon: 01522 9649376. E.mail: danielflenchea@ frumoase? Ai nevoie de un consilier în vederea yahoo.com cerem seriozitate maximã Detalii: Doamnã cu studii psiho-sociologice. integrãrii în sistemul social etc? Noi ºi specialiºtii noºtri ‹"Adriana Touristik Gmbh" angajeazã ºofer de Telefon +49 152 122 47 555. Caut persoane care au nevoie de te putem ajuta. Este de ajuns sã ne contactaþi ºi vom gãsi soluþia împreunã ( în limba maternã- românã) de autocar, part time, domiciliu în zona Augsburg. consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrã a vã integra mai uºor. Telefon: 0160 33 73 128 [email protected], Telefon: 01776583836 dizabilitãþi din zona Nürnberg/ ‹Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijit IMOBILIARE bãtrâni sau în agriculturã. Telefon: 0175 907 12 10 Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean român LOCURI DE MUNCà ºi german, vorbesc ambele limbi bine. Nürnberg. ‹Vând casã în oraºul Agnita. Zonã Centralã, Telefon: 0160 33 73 128. ªofer profesionist-mecanic utilaj greu (macara, ‹Tânãr, caut de lucru în Germania în orice compusã din 4 camere de 110mp. Suprafaþa totalã este ‹ domeniu. Telefon 0040749225241 de 1500 m.p. Totul este nou renovat. Preþ: 90.000 buldozer, excavator etc) caut de lucru în Germania, Euro. Telefon: 0911/ 6588352. ‹Meditez limba germanã la domiciliul meu zona Tubingen- Stuttgart. Rog seriozitate. Telefon: ‹Ai terminat o ºcoalã de moaºe? Cunoºti limba (zona Gustav Adolf), începãtori sau avansaþ i. Telefon: 07071 7787849, dupã ora 19 sau 0040 763914909. românã ºi germanã bine? Avem nevoie de ‹Vând la preþ negociabil vilã superbã construitã 0176 45638838. dumneavoastrã! Telefon: 0160 3373128 Nürnberg pe 4 nivele (subsol, parter, etaj, mansardã), în cartierul ‹Sunt din România, caut de muncã ca muncitor ‹Organizãm evenimente: zile de naºtere, nunþi, în construcþii, în agriculturã sau la o fermã la ‹Doamnã 41 ani din Würzburg caut de muncã Moara de Vânt din municipiul Iaºi, România. Relaþii în domeniul curãþeniei, dimineaþa. 015166207380 la telefon 0040.751294131 (inginer ILIE). botezuri, carnavaluri, întâlniri cu prietenii, revelioane grãdinãrit. Cunsosc limba germanã la nivel începãtor. etc. Vã punem la dispoziþie servicii de catering cu Telefon: 0043 344806629 sau 0040 760797048. Radoveanu Adriana. ‹Direct de la proprietar: vânzare vilã modernã, meniu specific românesc ºi muzicã live ce ce-a mai ‹Român, caut de lucru în Germania la ferme nouã, zona Horezu, la ºosea, 111 mp, cu garaj, P+M, 2 bunã calitate. Vã gãsim locaþia potrivitã. Preþuri Cadru farmaceutic din România, cu sau instalaþii de abºare, vopsitorie. Telefon: 0040758 terase, izolatã, termopane, acoperiº þiglã, 3 camere, 2 absolut accesibile ºi distracþie garantatã. Contactaþi- experienþã în vânzãri, gestiune, 628039. bãi, bucãtarie, cãmarã, instalaþii moderne, apã ne! Telefon: 0151 21315812 curentã, gaze, faianþã, gresie, parchet, curte: 1350 contabilitate primarã, abilitãþi de ‹Doamnã 35 ani, serioasã, cetãþean româno- german, îmi ofer serviciile pentru a ajuta bãtrânii la: mp,pomi fructiferi, dependinþe caramidã (ºopron, ‹Tâmplar, tapiþer, paturi, canapele, utilizare a calculatorului, MS Office, plimbare, cumpãrãturi, rezolvarea de probleme la coteþ gãini ) gard cu fundaþie; teren agricol intravilan: fotolii,montaj parchet clasic, cu experienþã vastã în România ºi strãinãtate,caut de muncã în domeniu (sau administrare bazã de date, englezã Instituþiile germane, consultanþe psiho-sociale etc. 2555 mp., pãºune intravilanã: 918 mp., pãdure Informaþii la numãrul de telefon: 0160 33 73 128 salcâmi de-a lungul râului Cerna: 15555 mp. Preþ ºi altceva,decent ) sau caut partener de afaceri cu mic avansat, francezã mediu, carnet de negociabil: 195000 Euro. Tel.0049-1765540055. spaþiu propriu pentru a deschide un mic atelier de conducere cat. B, doresc angajare ca ‹Bãrbat caut loc de muncã în construcþii sau mobilã -tapiþerie în Germania. Ma puteþi contacta pe secretarã/ asistent manager/ operator îngrijitor de animale sau în agriculturã. Rog ‹Vând casã în Fãgãraº zona centralã (Str. Li- skype mario.mario1975 sau messenger seriozitate. Telefon: 0911 7429052 sau 1051 2079331 bertãþii nr.20), 2 camere, parchet, sobe teracotã, bucã- [email protected] calculator/ gestionar/ vânzãtoare/ tãrie mare, antreu, baie. Teren total 312 mp Curte, recepþioner hotel (front desk)/ asistent㠋Profesoarã de limba englezã cu experienþã în grãdinã, beci, suprafaþã folosibilã 65 m.p., zonã personala. Tlf: + 40722.988.687; e- liniºtitã. Telefon: 0851 87951. Familia Bartesch. predare în România ºi Germania, ofer ore particulare de limba englezã pentru nivel de începãtor, mediu ºi mail: [email protected]. ‹Vând apartament 2 camere decomandate - mediu-avansat. Informaþii la tel. fix 0911 3150856 sau suprafaþa utilã 50 mp - Bucureºti, zona foarte bunã - mobil 0178 5169460, e-mail [email protected], ‹Mã numesc Rareº ºi caut de muncã în Bucur Obor -(maximum 15 minute pânã la Nürnberg. domeniul instalaþiilor sanitare. Am lucrat în plumb, Universitate) ) Toate facilitãþile în proximitate - ‹Colegiul femeilor de la MehrGeneration Haus fier, cupru, plastic. Lucrez în aceastã meserie de 5 ani. hipermaket Klaufand, Piaþa ºi Magazinul Bucur Montaj scurgeri aerisiri, instalaþii de apã rece, caldã ºi Obor, vis-a vis de bloc exista ºcoala, grãdiniþã, 2 din Schweinauer Hauptstr. 31, vã pune la dispoziþie cursuri de croitorie. Aici vã învãþãm cum sã faceþi din încãlzire termicã. Telefon: 00320465561271 sau 00320 policlinici. Apartamentul este recent zugrãvit, hainele VECHI, NOI. Gratuit, în fiecare zi de MARÞI 498457795 sau e-mail: [email protected] tâmplãrie termopan; mobilã nouã /modernã. între orele 17- 19. Contact: Anemarie Hock, telefon: Informaþii suplimentare - Tlf 0753-351.783 email: ‹Sunt ªtefan ºi sunt în cãutarea unui loc de 0174 7188127. muncã. Muncitor în fabricã, curãþenie, spãlat de vase [email protected] ‹MUZICà LIVE pe gustul tãu!!!! Aniversare, în restaurant. Tot ce se poate munci. Tel. 076948459 ‹Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p în nuntã, botez, chef sau orice eveniment , poate fi ‹Bãrbat serios, cu experienþã în construcþii, oraºul Agnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr 66. deosebit dacã este acompaniat de NOI. Sunaþi la 01521 zidar, finisaje, caut loc de muncã în Nürnberg. Rog Totul este renovat, 3 camere ºi bucãtãrie. Telefon: 2247227. seriozitate. Telefon: 0152 5700456 sau 0172 7307216 0911 6588352 ‹Schimb apartament cu 3 camere, 70 m.p., parter, balcon, cu aprobãri pentru spaþiu comercial în  Râmnicu Vâlcea, cu apartament în zona Nürnberg ºi Talon pentru abonament (valabil pentru Germania) împrejurimi cu 2 camere. Tel. 015143464072, 55 0040.745.611.162. ‹Vând teren în Sibiu, ªura Mare, 1029 de metri Nume______; pãtraþi, teren cu toate facilitãþile. Situat în Cartier de Case. Telefon: 0049 1711208253 Prenume ______; ‹Închiriez apartament cu 2 camere în Frankfurt Adresa ______am Main, complet mobilat ºi utilat, zonã centralã, în apropiere de gara centralã. Relaþii la telefon: ______015784523637 sau 015143435201. Rog seriozitate. Telefon ______; ‹Vând casã în Reºita: 6 camere, 2 bãi, încãlzire centralã gaz, curte, garaj, anexe, grãdinã 540 Mp. Ioan Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru Draia. Telefon: +40744615904. ‹Închiriez apartament cu 2 camere în 6 luni 12 luni Frankfurt am Main, complet mobilat ºi utilat. Zonã centralã, în apropiere de gara centralã. Telefon: (30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus) 015784523637 sau 015143435201. rog seriozitate. PLATA SE VA FACE ÎN CONTUL SERVICII DACIA e.V.. ‹Caut familii sau persoane în vârstã- cetãþeni VR-Bank Nürberg germani pentru îngrijire. Telefon: 0151 43510905 Konto: DE 70760606180001932497 ‹Caut lucru în: amenajãri interioare, faianþã, Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei: gresie în Nürnberg ºi împrejurimi. Îmi ofer serviciile la firme sau privat. Telefon: 0152 57004526 sau 0911 DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg 21535108. Calitate ºi bun gust! noiembrie - decembrie 2015 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda Pagina 27

‹‹ MMIICCÃà PPUUBBLLIICCIITTAATTEE ‹‹ MMIICCÃà PPUUBBLLIICCIITTAATTEE ‹‹ Doreºti sã faci parte din membrii Asociaþiei DACIA e.V. din Nürnberg? ‹Caut loc de muncã pentru mine ºi fiul meu în Eºti o persoanã cu ambiþii ºi doreºti sã vârstã de 21 ani. A terminat liceul în domeniul electric. ‹Sunt cetãþean german, locuiesc lângã faci ceva pentru comunitatea românã? Nürnberg, am 45 ani, nu am fost cãsãtorit, Eu am 42 ani ºi am terminat liceul de meserii. Atunci sunã la numãrul de telefon: Momentan lucrez într-un restaurant la Stuttgart. am 1.75, 85 kg ºi caut o partenerã cu vârsta Telefon: 015143619133. între 35-47 ani pentru o relaþie bazatã pe 0049 160 33 73 128 sau scrie-ne pe adresa: asii.romani@ yahoo.com. Vom ‹Doamnã 34 ani din Braºov. Caut loc de muncã respect ºi de ce nu, iubire. Dacã cunoºti cât în domeniile: curaþenie, ajutor în bucãtãrie sau îngrijire de cât germanã, sunã-mã sau scrie-mi sms gãsi împreunã o metodã de a copii. Informaþii la telefon: 0163 4638763. la nr. : 0152 08251134 colabora! ‹Tânãr 21 de ani caut urgent loc de muncã în domeniul construcþii, ca ajutor sau orice alte munci ‹Profesoarã în pensie, 65 ani, de origine dure, la ferme sau orice altceva. Sunt un tânãr serios ºi românã, cu naþionalitate germanã, serioasã, cultã, Colectiv redacþional cu dorinþa de a lucra cinstit. Am condiþie fizicã bunã, iubitoare de naturã ºi muzicã caut un bãrbat serios cunosc limba germanã la nivel de conversaþie. De Director: preferabil prin zona regiunii Hessen sau în apropiere. pentru prietenie, eventual cãsãtorie pentru tot restul Telefon: 015213547564. vieþii. Telefon: 0049 15773742305 Ionela van Rees-Zota (Membrã a Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti Caut urgent loc de muncã ca spãlãtor de vase ‹Doamnã 63 ani, locuiesc în Germania ºi ‹ din România, Membrã a Uniunii sau femeie de serviciu în zona Frankfurt am Main sau doresc sã cunosc un bãrbat pentru o relaþie stabilã ºi Jurnaliºtilor din Germania) lângã. Mã puteþi contacta la numãrul de telefon: serioasã. Telefon: 0981 35766448. 015213547564 ‹Doamnã drãguþã, minionã, 50 ani, doresc sã Director adjunct: MATRIMONIALE cunosc un domn cu vârstã între 50- 60 ani pentru Berthold J. Staicu prietenie, bazatã pe înþelegere ºi respect reciproc. ‹Tânãr 33 de ani din Bucureºti, caracter onest, Telefon: 0151 43510905. Redactor-ºefi: fãrã vicii, caut domniºoarã între 18 ºi 35 de ani pentru ‹Un om rãmas tânãr, de 65 ani, îºi cautã Adriana-Lucia Ciugudean relaþie serioasã, eventual cãsãtorie. Ofer seriozitate jumãtatea sa în vederea bunei înþelegeri ºi dragoste Liliana Moldovan maximã! Mã puteþi contacta la tel: 0762 182 008. Email: [email protected] pentru viitor. Telefon: 0152 16758270 Senior editor: ‹Doamnã de 46 ani, caut un bãrbat de vârst㠋Tânãr 42 ani, român, cu domiciliul în Emil Mateiaº apropiatã, cu domiciliul în Germania (Fürth, Germania ( 12 ani), 1.70m, doresc cunoºtinþã cu Redactori: Nürnberg) pentru o relaþie stabilã ºi serioasã. Rog doamnã maxim 40 ani în vederea unei relaþii bazat㠋Cetãþean român, doresc sã lucrez în Germania seriozitate. Telefon: 0151 66499781. pe încredere ºi foarte multã comunicare. Deþin casã Ionela Ifrim Viorel Maier la o familie. Ajutor în gospodãrie, pãsãri, animale etc. în România, deci o parte din concediu va fi acasã. Intelectualã din Bucureºti, 50 ani, foarte Emilia Latcu Tudor Dacã e necesar pentru menaj pot veni ºi cu soþia. Telefon: 015754493385- Mihai. Vorbim puþin germana. Posed permis conducere prezentabilã, 1.67m/53 kg, alurã Clement Lupu ‹Domn vãduv 66 ani român-ungar, stabilit în B,C.Tel: 0746144539 sau 0267708065. sportivã, englezã avansat, francezã Iulia Teleºpan mediu, iubitoare de animale, activã, Germania, caut o doamnã serioasã între 60-70 de Ioana Diaconu ‹Doamnã. Caut loc de muncã ca îngrijitoare la amatoare de cãlãtorii, teatru, film, artã, ani pentru o relaþie serioasã ºi stabilã. Telefon: Adriana Bittner bãtrâni în Nürnberg sau împrejurimi. Rog seriozitate. 015166235056 Telefon: 0911 7429052 sau 1051 207933114 muzicã clasicã, sport, doresc relaþie Viorel Bãetu serioasã cu un intelectual, min 1.75m, ‹Doamnã drãguþã 1.70, 70 kg, 60 ani, doresc Elena Cesar von Sachse ‹Caut loc de muncã ca: Lagerarbeiter mit Ga- sã cunosc un domn cu vârsta între 57-65 ani pentru Austria: blerstaplerschein, Mitarbeiter in Industrieproduktion, greutate proporþionalã, situaþie prietenie, bazatã pe înþelegere ºi respect reciproc. Ioan Godja küchenhilfe oder Barman, în gastronomia italianã sau materialã bunã, cu simþul umorului ºi Telefon: 015771784263. Vorbesc limba germanã ºi Agnes Maria ORBAN (Clubul germanã. Telefon: 0151 20931404. pasiuni similare. Tlf: + 40722.988.687; e-mail: [email protected] românã. de Presã CONCORDIA din Viena) ‹Familie de tineri, 30 respectiv 34 ani, cu un copil, ‹Doamnã drãguþã minionã, doresc sã cunosc Mihai Anthony (Membru al cãutãm urgent în zona Nürnberg câte un job stabil pe Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti din o perioadã între minim 6luni-1an, în domeniile: gastro- ‹Domn 50 ani, 78 kg, 1.71 m, fãrã obligaþii sau un domn cu vârsta între 60-70 ani pentru prietenie, vicii, doresc cunoºtinþã cu doamnã între 30-49 ani, România) nomie, hotelier, restaurant, fabricã de ambalat eventual cãstãtorie. Cunosc limba românã ºi sincerã, cu credinþã în Dumnezeu, înaltã ºi suplã. italianã. Telefon: 004 0721 933638. Belgia: mezeluri, fabricã de conserve, murãturi sau orice alt Telefon: 0151 45230790. Cornel Radu Loghin domeniu în care am putea lucra fãrã drept de lucru ‹Doamnã serioasã 65 ani, caut spre îngrijire ‹Pensionar 67 ani, 180, 99 kg, inginer, din Liviu Hopârtean (încã nu îl deþinem!). E bine venitã orice ofertã Nürnberg, caut o doamnã vorbitoare de limba bãtrâni sau copii ( experienþã 45 ani educatoare). România: decentã!!! Putem fi contactaþi la orice orã la nr. de germanã pentru o relaþie serioasã ºi stabilã. Telefon Preiau ºi funcþiile de curãþenie, cumpãrãturi etc. Elena Chiriþã (Membrã a tel.015775185775.Vã mulþumim! 0911 71568327, sau sms : 0152 02717331 Cunoºtinþe minime de limba germanã. Doresc Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti din cazare ºi salariu la înþelegere în zona Nürnberg. România)  Telefon: 0911 32 16 21 89 sau 160 5755898. Stimaþi cititori, 55 ‹Doamnã 79 ani, româncã, locuiesc în Tehnoredactor: Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim Neluº Nãstãsoiu oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm! Mannheim, doresc sã cunosc o persoanã apropiatã vârstei mele care vorbeºte limba românã pentru Ziar editat de: Talon pentru anunþ gratuit petrecerea timpului liber împreunã. Telefon: 0157 Ionela van Rees- Zota 87 33 27 04. Petersauracher Straße 39, 90449 - PENTRU PERSOANE FIZICE - ‹Domn 55 ani, 1,80 m, 82 kg, german, Nürnberg Nume______; nevorbitor de limba românã, caut o româncã între Mobil 0049 160 33 73 128 40-50 ani, suplã, pentru o relaþie serioasã, eventual E-mail: [email protected] Prenume ______; cãsãtorie. Locuiesc în Bad Staffelstein. Telefon: Adresa ______01522 1603200. Tipar executat la: PRODCOM Tg. Jiu – RO Telefon ______; ‹Doamnã atractivã, modernã, minionã, 60 ani, doresc sã întâlnesc un domn serios, care sã Text anunþ: • Rãspunderea pentru conþinutul vorbeascã limba românã, pentru o relaþie de articolelor publicate aparþine, con- ______prietenie, bazatã pe înþelegere ºi respect reciproc. form art. 206 Cod Penal, în ______Telefon: 004 0721 711182 exclusivitate persoanelor care le ______semneazã. DIVERSE ______ISSN 2191-7272 ______‹Vând teren agricol 5 H cu 2 Euro m.p. în comuna Cata, jud. Braºov. Deþin titlu de proprietate Rubrica: cu extract de carte funciarã. Telefon: 0176 83204051 sau 0176 83204074. Ziar distribuit pe teritoriul Germaniei, Austriei, Belgiei vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse ‹Radio R România www.RadioR.eu , cu sediul la Nürnberg cautã redactori muzicali din ºi Olandei. Pentru publici- Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei: Germania- în sistem de voluntariat. Nu trebuie sã tate ºi abonamente vã DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg locuieºti în apropiere. Este suficient sã doreºti a face rugam sã ne contactaþi la sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: [email protected] parte din echipa noastrã, iar de restul ne ocupãm numerele de telefon din Când doriþi ca anunþul sã nu mai aparã, sunaþi la redacþie împreunã (iniþiere, programe etc) Telefon: 01715807720. cãsuþa redacþionalã. Pagina 9