ªªii vvoocceeaa ttaa ppooaattee ffii aauuzziittãã!! Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda Erscheint in: Belgien, Deutschland, Niederlande und Österreich 15 decembrie 2015 - 15 ianuarie 2016 28 pagini Anul 6 • Nr. 55 Pagina 6 DIN SUMAR Franconia ortodoxã – Parohia din Bamberg Pagina 3 Un nou magazin cu Campanie de informare pentru românii din strãinãtate privind votul prin corespondenþã, produse româneºti anunþatã de Dan Stoenescu Pagina 7 Burse doctorale ºi postdoctorale deschis la Fürth-Stadeln „Eugen Ionescu” Pagina 12 Surprizã de proporþii pentru românii din Belgia! Pagina 15 În noiembrie, Holland Education Day le-a fãcut cunoºtinþã tinerilor din România cu universitãþi de top din Olanda Pagina 17 BREF de Ionela van Rees- Zota Moº Crãciun ºi Anul Nou 2016 vine cu noutãþi pentru dumneavoastrã...! Mai este un pic ºi vine Crãciunul! Apoi ne îndreptãm intitulatã "Lumea pe glob" , realizatã de Elena Chiriþã, vã va aduce de pagina de divertisment, unde cu paºi vioi spre un An Nou. Un AN care cu toþii ne dorim sã fie mai multe informaþii de pe diverse meridiane ale lumii. O altã Adalbert Gyuris ne provoacã cu mai bun sau, pentru unii, la fel ca cel care tocmai trece. ªi noi ne rubricã va fi una de divertisment, realizatã de Matei Mihai, unde integramele sale în primã audiþie. dorim un an la fel de bun ca cel existent. Suntem mulþumiþi de vom încerca sã vã descreþim frunþile cu caricaturile acestuia. De Sperãm sã ne ridicãm la nivelul tuuror cititorilor noºtri, iar avântul pe care îl avem. Suntem mulþumiþi cã aºa cum ne-am asemenea, de rubrica "...ºtiaþi cã..."se va ocupa Adriana prin diversitatea ce o avem în ziarul VOCEA TA, sã vã þinem propus, venim în întâmpinarea cititorilor noºtri cu noutãþi, pagini Ciugudean. Nu în cele din urmã, inaugurãm o rubricã creºtinã, captivaþi lunã de lunã ºi sã ne primiþi, ca ºi pânã acum, cu drag mai multe la ziar, mãrire de tiraj. Ediþia cu numãrul 55 vine cu cultivatã atent de Preotul Ionuþ Pãun. Vom merge în continuare în casele ºi inimile dumneavoastrã. noutãþi mari. Trecem deja în anul 6 de existenþã a ziarului VOCEA cu cele douã rubrici: "Muzele poeziei" ºi "Colþul psihologului". Nu vreau sã închei aceste rânduri fãrã a mulþumi colegilor TA ºi pregãtim cu aceastã ocazie multe surprize frumoase Nici cei mici nu au fost uitaþi. Doamna Elena Cesar von mei de redacþie pentru implicarea lunarã ºi nu numai, pentru cititorilor noºtri. Sachse va oferi lunar copiilor câte o surprizã liricã. De devotamentul ºi unitatea cu care muncesc pentru acest ziar ºi În afara faptului cã mai adãugãm patru pagini, ajungând asemenea, în cadrul aceleiaºi pagini, sub rubrica "Copilul meu pentru Agenþia de Presã AªII ROMÂNI, dar ºi pentru faptul cã astfel la 28, vom inaugura începând cu acest numãr mai multe frumos", pãrinþii care doresc sã-ºi vadã odorul în paginile ziarului fac o muncã atât de frumoasã. Stimaþi colaboratori, cititori, rubrici cerute de dumneavoastrã în decursul timpului. Ne cerem nostru, sunt invitaþi sã ne trimitã pe adresa de e.mail a redacþiei: prieteni ºi cunoºtinþe, vã dorim un sfârºi de An plin de bucurii, scuze dacã a trebuit sã aºteptaþi un pic, dar sunt sigurã cã de [email protected], o fotografie cu fiul sau fiica lor, o frumos, luminat ºi multã, multã sãnãtate. Fie ca Anul 2016 sã acum înainte totul va fi aºa cum vã doriþi. fotografie însoþitã de câteva rânduri ( nume, prenume, vârstã, aducã fiecãruia tot ce îºi doreºte. LA MULÞI ANI, OAMENI Aºa cum am promis, vom veni lunar cu noutãþi: O rubricã pasiuni etc). Nu v-am convis sã deveniþi cititorii noºtri? Nu uitaþi FRUMOªI! Pagina 2 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda decembrie 2015 - ianuarie 2016 Crãciunul, sãrbãtoarea unei minuni – EDITORIAL Crãciunul Naºterea lui Hristos - 2015 lumea creºtinã ºi pregãtindu-ne sã întâmpinãm praznicul Îmi amintesc cu nostalgie Naºterii lui Hristos, sã nu lãsãm de anii copilãriei, când grijile pãmânteºti sã înãbuºe aºteptam cu emoþie sãrbãtorirea Crãciunului, venirea ceea ce este mai însemnat în Moºului cu barã albã – cãruia, în urmã cu 50 - 60 de ani, inima noastrã; sã-I dãm acolo în România comunistã, nu aveam voie sã-i spunem Moº locul de frunte Mântuitorului Crãciun, ci doar Moº Gerilã –, cu sacul plin cu jucãrii ºi nostru, sã-L primim în inimã cu cu dulciuri, pentru copiii cuminþi ºi silitori, iar noi ne dragostea aceea ce nãzuieºte sã strãduiam sã învãþãm ”pe din-afarã” cele mai frumoase ajute ºi sã mângâie, sã le poezii, cu fulgi de nea, cu brazi împodobiþi, cu oameni de uºureze viaþa fraþilor noºtri.” zãpadã, cu sãniuþe… Vino Iisuse în inima mea / Ca Crãciunul face parte din cele 12 sãrbãtori domneºti într-o iesle sãracã / ªi (praznice împãrãteºti) ale Bisericilor bizantine ºi este cea Paºti, Rusalii încãlzeºte-o cu dragostea Ta / de-a patra mare sãrbãtoare – dupã ºi Vinerea Mare – a creºtinãtãþii. De Crãciun ne bucurãm Templu curat sã se facã.” de naºterea, în ieslea cea sãracã din Bethlehem, a Fiului lui Sã ne strãduim cu toþii ca Dumnezeu, Iisus Hristos, sortit de Tatãl sãu Ceresc sã Naºterea lui Hristos sã se sufere ºi sã se jertfeascã, pentru iertarea pãcatelor noastre, sãvârºeascã între noi întru ale oamenilor. ...I-a sculaþi voi ce dormiþi / îngerilor ºi toatã oastea cereascã dreptate ºi adevãr. Sã cãutãm sã Naºterea Domnului a fost aniversatã, de-a lungul Îngerii sã-i auziþi / Cum vã îl laudã pe Dumnezeu cântând: fim mai generoºi, mai buni, mai veacurilor, pe întregul mapamond, la date diferite, cântã de frumos / De Naºterea ”Slavã întru cei de sus lui inimoºi, mai cuminþi ºi plini de Crãciunul fiind serbat pe 25 Decembrie, începând abia lui Hristos!... Dumnezeu ºi pe pãmânt pace iubire; iubirea înglobeazã din secolul IV. În þãrile în care predominã religia Naºterea lui Iisus Hristos – între oameni bunãvoire!“ (Luca legatura dintre oameni, este islamicã/musulmanã, precum ºi în China, Crãciunul nu Crãciunul - este o sãrbãtoare 2, 14). rama ce pune în valoare tabloul este serbat decât de o micã parte a populaþiei. creºtinã celebratã la 25 În fiecare an, sãrbãtoarea Naºterii Mântuitorului. Împodobirea bradului de Crãciun îsi trage originile de decembrie (în calendarul Crãciunului aduce cu sine un Sã ne pregãtim sufletul la popoarele germanice, aceastã tradiþie rãspândindu-se cu gregorian) sau 6 ianuarie (în suflu proaspãt de dragoste ºi pentru a-i fi locaº în orice clipã repeziciune în restul Europei ºi apoi în toatã lumea, dupã calendarul iulian) în fiecare an. luminã. În fiecare casã, în Pruncului Ceresc! Duhul lui Primul Rãzboi Mondial. Dintre podoabele pentru brad, Ea face parte din cele 12 fiecare familie au loc an de an Hristos ne va umple cu belºug bomboanele în staniol colorat, ghirlandele, globurile sãrbãtori domneºti (praznice pregãtiri pentru aceastã zi. de viaþã, pe care-l vom revãrsa multicolore, lumânãrile ºi artificiile au devenit clasice. La împãrãteºti) ale Bisericilor Copiii o aºteaptã cu nerãbdare cu dragoste asupra tuturor baza bradului împodobit, Moº Crãciun îºi aºeazã bizantine, a treia mare plini de bucurie, pãrinþii se oamenilor ºi a fiecãruia în parte. cadourile, în noaptea de ajun. sãrbãtoare dupã cea de Paºti ºi gândesc cu dragoste la plãcerea Sã înmulþim pacea în jurul Moº Crãciun este versiunea mai nouã a Sfântului de Rusalii. În anumite þãri, unde care-i aºteaptã pe copii, gândul nostru, sã fim rãbdãtori ºi Nicolae (în limba englezã: Santa Claus), care ºi-a fãcut creºtinii sunt majoritari, Crã- la bradul de Crãciun umple blânzi, sã fim plini de milã ºi apariþia încã din secolul I. Conform unei legende, tradiþia ciunul e de asemenea sãrbãtoare toate inimile. Sã nu uitãm însã harnici, sã cãutãm sã cultivãm cadourilor, în noaptea de 24 spre 25 decembrie, ar proveni Martin Luther legalã, iar sãrbãtoarea se cã Naºterea Domnului este în smerenia ºi dreapta socotealã, de la , care ar fi propagat, din anul 1535, aceastã datinã numitã Christkindl, ca o alternativã a prelungeºte în ziua urmãtoare, primul rând o zi sfântã, iar Darul pe care L-am primit obiceiului catolic Nikolaustag, din data de 6 decembrie. 26 decembrie: a doua zi de dumnezeiascã, pe care o cinstim din Cer sã ºtim sã-L respectãm Crãciunul, în tradiþia româneascã, este una dintre Crãciun. Creºtinii sãrbãtoresc spre pomenirea nemãrginitei ºi apreciem. cele mai importante sãrbãtori creºtine ºi are la bazã o de Crãciun coborârea lui Dragoste Care pentru mântuirea Sã îmbrãþisãm Crãciunul în minunatã legendã popularã, referitoare la greutãþile Dumnezeu pe pãmânt ºi neamului omenesc nu L-a cruþat splendoarea lui spre a vesti pe care le-a întâmpinat Fecioara Maria, însoþitã de naºterea Sa ca Om dintr-o pe Fiul Sãu. ”Cãci Dumnezeu naºterea Mântuitorului colin- dreptul Iosif, înainte de a-l naºte pe Sfântul Iisus Fecioarã. aºa a iubit lumea, încât pe Fiul dându-ne apropiaþii prin ajutor Hristos, în ieslea vitelor familiei bãtrânului Crãciun din Crãciunul este sãrbãtoarea Sãu Cel Unul-Nãscut L-a dat ca ºi rugãciune. Bethlehem. Dupã o citire aprofundatã a Evangheliilor, unei minuni! Este sãrbãtoarea oricine crede în El sã nu piarã, Dragi cititori sãrbãtoarea aflãm cã cei trei regi, care veniserã cu daruri la Iisus când cerul îºi aratã bucuria ci sã aibã viaþã veºnicã.”( Ioan Naºterii Domnului sã vã aducã (Mesia), de fapt nu erau regi, ci astrologi (numiþi pe Naºterii Domnului în ieslea cea 3, 16) alãturi de cei dragi la masa atunci magi sau vrãjitori), veniþi din Est, probabil din sãracã, împarat fiind. Crãciunul Sãrbãtorind Naºterea lui belºugului ºi a împlinirilor pe zona Babilonului. Ei aduceau drept daruri, pentru a fost ºi este un moment de Hristos, sã ne rugãm ca duhul toate planurile, sã vã umple noul nãscut: aur, smirnã ºi tãmâie. mare bucurie pentru oamenii dragostei Lui sã se deºtepte ºi sã inima ºi casa de pace, Sãrbãtoarea Crãciunului este anunþatã prin obiceiul credincioºi, pentru cã se renascã în inima noastrã, sã afle binecuvântare, luminã ºi copiilor de a merge cu colindul (în seara ºi în noaptea de împlineºte o promisiune veche în aceastã iesle gata sã Îl cãldurã! În Noul An sã lãsaþi ajun) ºi cu Steaua (în primele zile dupã Crãciun), pentru a fãcutã de Dumnezeu oamenilor, primeascã, daruri de preþ gata sã aprinsã Lumina adusã de vesti Naºterea Mântuitorului ºi venirea Anului Nou.