Revista De Filozofie, Sociologie Şi Ştiinţe Politice
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
ISSN 1857-2294 Academia de Ştiinţe a Moldovei Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice Revista de filozofie, sociologie şi Ştiinţe Politice Revistă ştiinţifică, fondată în 1953 Actualizată în 1991 2 (159) 2012 Chişinău, 2012 COLEGIUL DE REDACŢIE REDACTOR-ŞEF Victor Moraru, doctor habilitat în ştiinţe politice REDACTOR-ŞEF ADJUNCT Gheorghe Bobână, doctor habilitat în filosofie SECRETAR RESPONSABIL DE REDACŢIE Svetlana Ciumac, doctor în economie COLEGIUL DE REDACŢIE Gheorghe Paladi, academician al AŞM Alexandru Roşca, academician al AŞM Arcadie Ursul, academician al AŞM (Rusia) Andrei Timuş, membru corespondent al AŞM Teodor Dima, membru corespondent al Academiei Române (România) Philippe Claret, doctor în ştiinţe politice, Universitatea Montesquieu Bordeaux IV (Franţa) Valeriu Mîndru, doctor în sociologie Victor Juc, doctor în filosofie Olga Găgăuz, doctor în sociologie Victor Mocanu, doctor în sociologie Ana Pascaru, doctor în filosofie Pantelimon Varzari, doctor în filosofie Revista este aprobată şi recomandată pentru editare de către Consiliul Ştiinţific al Institutului Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Tipul de revistă: categoria C Redactor: Tamara Osmochescu Procesare computerizată: Ludmila Iliin Toate materialele sunt recenzate. Autorii poartă întreaga responsabilitate pentru conţinutul ştiinţific al textelor. Adresa redacţiei: Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice Academia de Ştiinţe a Moldovei MD-2001, mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 1 http://www.iiesp.asm.md e-mail: [email protected] tel./fax: (+373-22) 27-05-37, 27-14-69 © Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2012 CUPRINS Filosofie Bogdan Popoveniuc Război şi pace. „Cultura civilizaţiei” 7 Convenţionalitatea semnului iconic în concepţia Andrei Perciun 19 lui Umberto Eco Sociologie Toader Toma Factorii de risc şi formele violenţei familiale 29 Устойчивость неправительственных Сергей Хорозов организации Республики Молдова: проблемы 42 и пути решения ȘtiințE politice Alexandru N. Roșca, Dimensiunea politică a vieţii sociale: general şi Alexandru S. Roșca, 51 particular Pavel Midrigan Constantin Solomon, Puterea şi opozoţia în alegerile parlamentare din 69 Viorel Enea Republica Moldova şi din România Политический процесс и политическое участие Лилия Брага 87 в Республике Молдова Ion Rusandu Societatea civilă: probleme şi factori ale constituirii 101 Studii europene şi relaţii internaţionale Contribuţia Alianţei Nord-Atlantice în asigurarea Victor Juc, cooperării internaţionale în domeniul nemilitar la 108 Silvia Mîtcu începutul secolului XXI Geopolitica securităţii statelor mici: Veaceslav Ungureanu 119 cazul Republica Moldova Demografie Modificarea contractelor de gen în societatea de Olga Gagauz 133 tranziție Particularităţi de integrare socială a copiilor Olga Poalelungi 142 imigranţilor moldoveni în ţara gazdă: cazul Italia Îmbătrânirea demografică rurală: aspecte, Valeriu Sainsus 153 interdependenţe, diferenţe demospaţiale 3 MASS-MEDIA ȘI COMUNICARE Victor Moraru, Dimensiunea spiritual-religioasă a activităţii 166 Florin Paloșan mediatice Lucia Grosu Relaţiile publice şi procesele democratice 177 COMUNICĂRI ȘTIINțIFICE Cătălin Neagu, Doctrina liberală. O abordare economică 188 Laura Neagu The liberalization of the visa regime for the Marina Gorbatiuc 196 Republic of Moldova in the European Union Prevederi programatice cu privire la procesul de Maria Diacon integrare europeană în platformele electorale ale 204 partidelor parlamentare (1994–2010) Elena Cușca Delimitări noţionale privind politicile ştiinţifice 213 Politica ecologică a Uniunii Europene: abordare Ana Gunevoi 224 teoretico-metodologică MOȘTENIRE Lidia Troianowski Basarabia – imperativ major în opera bolduriană 230 4 Contents Philosophy Bogdan Popoveniuc War and Peace. ”The Culture of Civilization” 7 the Conventional Character of the iconic sign Andrei Perciun 19 according to Umberto eco’s view Sociology Toader Toma Risk Factors and Forms of Family Violence 29 Stability of nongovernmental organizations of Сергей Хорозов the Republic of Moldova: problems and ways of 42 decision Political Sciences Alexandru N. Roșca, Alexandru S. Roșca, Policy as the size of general social and private life 51 Pavel Midrigan The power and opposition of the Republic of Constantin Solomon, Moldova and Romania in the parliamentary 69 Viorel Enea elections The political process and political participation in Лилия Брага 87 the Republic of Moldova Civil society: problems and factors of the Ion Rusandu 101 formation European Studies and international relations North Atlantic Alliance contribution in Victor Juc, providing non-military international 108 Silvia Mîtcu cooperation in the XXI century Veaceslav Ungureanu 119 Demography Changes in gender contracts in the society in Olga Gagauz 133 transition Peculiarities of the social integration of moldovan Olga Poalelungi immigrants’ children in the host country: the case 142 of Italy Demographic ageing in rural areas: aspects, Valeriu Sainsus 153 correlations, regional differences 5 MASS-MEDIA AND POLITICAL COMUNICATION Victor Moraru, Spiritual and religion dimension of business media 166 Florin Paloșan Lucia Grosu Public relations and democratic processes 177 RESEARCh PAPERS Cătălin Neagu, Liberal doctrine. An economic approach 188 Laura Neagu The liberalization of the visa regime for the Marina Gorbatiuc 196 Republic of Moldova in the European Union Programatic positions of the European Maria Diacon integration process in the electoral platforms 204 of the parliamentary parties (1994-2010) Elena Cușca The borders of the national scientific policy 213 The Ecological Policy of the European Union: Ana Gunevoi 224 a Theoretical-Methodological Approach hERETIGE Lidia Troianowski Bessarabia- imperative in opera of A.Boldur 230 6 FIlosofie RĂZBOI ȘI PACE. „CULTURA CIVILIZAŢIEI” Bogdan Popoveniuc, doctor, Universitatea Ştefan cel Mare, Suceava Summary The two notions of culture and civilization are presented both synchronic and diachronic, in order to reveal the intrinsic relations they establish with one another and with the society and their main contextual features. They are delineated along two main characteristics conferred by the human behaviour in different eras of the society: the universality and their meaning and value. Although they perform and exist inseparable intermingled throughout the entire human history, the exacerbated instrumentality of civilization could, due its social and cultural technology, subjugate the vitality of culture, which tremendous consequences for the future of human species. Key words: culture, civilization, society, human condition, civilizing process. Importanţa subiectului încă de la începuturile societăţii oamenii s-au definit în termeni de „noi” şi „ei” (sau ceilalţi). Fiecare comunitate umană a căutat să-şi defineas- că specificitatea, originalitatea, ba chiar excepţionalitatea. Acest fenomen s-a manifestat sincronic, dar mai ales diacronic. Conştiinţa apartenenţei la o anumită societate sau cultură s-a definit atât prin afirmarea specificităţii proprii în opoziţie cu alte societăţi contemporane, cât şi prin presupoziţia implicită a evoluţiei faţă de formele anterioare ale propriei societăţi. Iar cum tipul de organizare socială modelează structura psihică a celor care o for- mează, rezultă că diferenţele sociale şi/sau culturale se reflectă în diferenţe- le în structurarea aparatului psihic al membrilor săi. Prin urmare, implicit, afirmarea diferenţei sociale şi/sau culturale şi mai ales a progresului social înseamnă afirmarea unei organizări superioare a psihismului celor impli- caţi. În acest context, dezbaterile contemporane academice, cât şi cele din cadrul discursurilor publice referitoare la diferenţele culturale între diverse părţi şi populaţii ale globului capătă o semnificaţie deosebită. De la Crizantema şi sabia lui Ruth Benedict a devenit un loc comun prin- tre cercetătorii societăţii să diferenţieze societăţile asiatice şi cele occidentale ca fiind culturi-ale-ruşinii, respectiv culturi-ale-vinei, teză care a declanşat vii discuţii în rândul antropologilor. Am văzut cum această deosebire a fost 7 Bogdan Popoveniuc utilizată în special pentru a opune societatea vestică celor estice în privinţa locului controlului. Dacă în cea de-a doua constrângerile exercitate asupra individului nu se mai bazează pe constrângerile sociale (supunerea impulsu- rilor şi dorinţelor individuale în faţa comandamentelor sociale este asigurată de către un autocontrol internalizat), în prima dintre ele controlul social este externalizat, individul conformându-se regulilor sociale pentru a evita oprobiul public, ruşinea publică. Iar cum ruşinea este văzută în societăţi- le occidentale ca o emoţie infantilă, regresivă (Freud, Erikson), societăţile estice sunt astfel plasate, indirect, pe un nivel inferior de dezvoltare. Acest simţ acoperit al superiorităţii este astfel profund încrustat în mult lăudata civilizaţie vestică. În plus, datorită faptului că acest subiect este extrem de încărcat valoric, încercările de a înţelege diferenţele culturale în termeni de civilizaţie au fost pentru multă vreme, şi încă mai sunt, distorsionate de nu- meroase erori şi sunt extrem de susceptibile de diverse implicaţii subiective, politice sau etnice, chiar şi după aşa-numita maturizare a ştiinţelor sociale. Nu este de mirare că la ora actuală înţelegerea culturii este viciată încă de numeroase bias-uri. În primul rând, avem eroarea psihologică a