Contributiuni La Istoricul Tiganilor Dinromania

, . CONTRIBUTIUNI LA ISTORICUL TIGANILOR DINROMANIA

GEORGE POTRA DOCTOR IN LITERE

BUCURESTI FUNDATIA REGELE CAROL I 1, Strada Wilson, 1 1 9 3 9

A www.dacoromanica.ro CONTRIBUTIUNI LA ISTORICUL TIGANILOR DIN ROMANIA

GEORGE POTRA DOCTOR IN L1TERE

.6)-4-±- ,41:197,,

147 de,sizitlwrc44 k.474( e4-41Dz41:2 a7 ,-I/

BUCURESTI FUNDATIA REGELE CAROL I I, Strada Wilson, I

www.dacoromanica.ro INTRODUCERE

De sigur ca toti cunoa§tem intr'o masurA oarecare, eine sunt 0 cum sunt tiganii, dar adevArata lor origine, rdspandirea §i vremea acestei raspandiri in Europa, este mai greu de §tiut, fiindca lipsesc izvoarele, iar studiile scrise despre ei au lost bazate in cea mai mare parte pe folclor §i legende. E dre pt &A au fost §i unii invatati, strAini, care au cAutat sA scrie mai §tiintific, studiindu-le limba §i asemAnArile ce prezinta cu alte popoare, deducand de aici locul de na§tere; drumul §i aproximativ data venirii lor in Europa, cat 0 rAspandirea in toate tarile. Asupra tiganilor din Europa 0 lumea intreaga s'au scris multe 0 interesante studii, totusi pand in a doua jumAtate a secolului trecut, nu li se stabilise documentar originea si nici pand acum, data precisci a venirii lor in Europa. Printre lucrarile de searna amintim cercetarile 0 studiile lui Paul Bataillard, nu numai pentru tiganii din Franta, care sunt putini la numár, in raport cu tiganii din alte tAri, dar chiar pentru tiganii din celelalte state ale Europei. El era acela care, acum cincizeci de ani, avea cuvant in orice chestiune referitoare la tigani; alte luerAri sunt ale lui F. Miklo- sick, Dr. H. Wlislocici §ii Ascoli care dupd mArturia lui Paul Ba- taillard era « savantul indianist, filologul 0 tiganologul cel mai competent ». , In ultimul timp s'a ocupat despre tigani, intr'un studiu foarte bine documentat, in special din punct de vedere antropologic, Dr. Eugene Pitiard, iar in Anglia apare inch' de multi ani o publicatie (Journal of the Gyp sies lore Society) in care scriitorii de pretutindeni se ocupà cu istoricul, limba 0 intreaga literatura referitoare la tigani. Studiul de fata este fAcut cu scopul de a contribui la cunoa§- terea cat mai exacta' a acestui « popor enigmatic » dupà cum il

www.dacoromanica.ro 4 INTRODUCERE

numea B. P. Hasdeu, popor care in ultimul timp, in special la noi In tat* a inceput sa se organizeze in diferite asociatii ce urma- resc ridicarea lor moral5. si materiala. In primul rand, tiganii au trezit in mine un interes deosebit prin numdrul lor insemnat din tara noastra, prin contactul zilnic pe care il avem fiecare cu ei, prin tiganusii care vand ziare, lustragii, flordresele, lautaril si alte multe ocupatii cu care se indeletnicesc ei si de care noi avem nevoie ; iar in al doilea rand m'a indemnat numarul apreciabil al documentelor noastre, in legatura cu tiganii, care se refera la tot felul de tranzactiuni :vanzari, cumparari, schimburi, danii, etc. si fiindca tiganii din Romania au fost, dupa statisticile cunoscute, mai numerosi cleat in orice tail din Europa, se intelege ca si documentele au fost in proportie cu numarul lor. Aceste documente cat si. curiozitatea de a sti rostul poporului care pentru mine forma un semn de intrebare, Med un r5spuns precis si satisfacator, m'au Indemnat a ma ocupa de ei. 0 a treia cauza pentru care am scris acest studiu, e ca cerce- t'arile asupra tiganilor din Romania au fost si sunt nesatisfacatoare. Mai mult decat Românii, s'au ocupat de ei, stfainii, care ne-au vizitat tara si. despre care am scris un capitol special in aceasta lucrare ; amintesc de o misiune stiintifica in Dobrogea, pus5 sub conducerea doctorului Eugene Pittard I), cel pomenit mai sus, care In vara anului 1901, a facut cercetari antropologice asupra diferitelor populatii care locuesc acest tinut si. in special asupra tiganilor, a cdror cutie craniana variaza intre forma hiperdolicocefala si hiperbrahicefala. Scriitorii romani care s'au ocupat de tigani sunt urmatorii: Mihail Kogálniceanu intr'o mica brosura (a se vedea lucrarea fiecàrui autor amintit, la bibliografie) a cautat &à schiteze vieata tiganilor din Moldova, sa redea cateva notiuni istorice si un numar oarecare de cuvinte tiganesti. Aceasta lucrare swig in fraquzeste a fost tradusd in romaneste la 1906, de Gh. Ghibanescu. Barbu Constantinescu, un distins profesor, care s'a ocupat multa vreme cu studiul tiganilor, a publicat: # Probe de limba si literatura tiganilor din Romania », interesanta din punct de vedere

1) Dr. Eugene Pittard, Anthropologie de la Roumania. (Contribution a l'étude des Tsigaines dits Roumains). Biblioteca Acad. Rom. II, 126.606.

www.dacoromanica.ro INTRO DUCERE 5 literar si al limbei i intentiona dupà cum se vede din manuscrisele pastrate la Academia Roma* sa publice un studiu intitulat: « Tiganii din Romania » 1), de altfel numai schitat in titlurile capi- tolelor care ar fi trebuit desvoltate in acea lucrare. Dirnitrie Dan, un preot din Bucovina, caruia i-a placut sa scrie diferite studii despre populatiile straine care locuiau impreuna cu Românii, a scris si despre « Tiganii din Bucovina », o lucrare mica dar interesantil, autorul cunostea si cateva din scrierile bune in limba germang, referitoare la tiganii din acea regiune. M. Statescu, un diletant, a scris de asemenea o brosura care cuprinde « Incercari asupra originei Tiganilor », lucrare slaba lipsità in intregime de documentare istoricd. 0 ultima lucrare, de intinde. e mai mare, scrisa in frantuzeste este a lui C. Pop ,erboiantt. In afard de acestea s'au mai scris diferite brosuri si articole 2) despre tiganii din Romania, insd un studiu bazat pe material istoric care sd arate felul cum au trait ei in decursul veacurilor, in tara noastra, nu exista.

1) Acad. Rom., ms. 3293. . 2) Lorellino, Tiganii nostri. (Calendarul Minervei, Bucuresti, 1899). D. Anghel, Tiganii. (Articol in Flac6ra *I, lunie 1912). G. Galaction, Tiganii. (Articol in e Flacilra *,111.1913, p. 42-43. C. Nicolaescu-Plopsor, Din Istoria Tiganilor. (ZiarulStiintelor si Gam- toriilor *, Dec. 1921). G. Nicolaescu-Plopsor, Din Istoria .,si vieata figanilor nostri. (Rev.Socie- tttiiTinerimea Romând, anul III(1922), Bucuresti). C. Nicolaescu-Plopsor, Muzica Tiganilor. (Ziarul Stiintelor Populare si al cillätoriilor, o, din 29 M. i 1923). Articole in revistae Ilustratiunea RomAnd # pe anul 1931. Munte Suzana, riganii. (Almanahul ziarelorAdevarulsiDimineata *, 1932.

Mihail Alex. F., «Poporul enigmatic)) in 4Realitatea Ilustratä *, Octom- vrie 1933. G. Potra, Tiganii románi vazufi de cideitori streini. (« Neamul Românesc *, 3si 5 Decemvrie 1933). G. Potra, Artisticul .,si pitorescul Tiganilor.Neamul Românesc 8, 14 si 15 Decemvrie 1933) si InGlasul Romiloridin 1 Mai 1937. P. Serboianu, Tiganii. (Articol in.Amicul Poporului * din Mai 1933). P. Serboianu, Copilul Tigan. (Articol de ziar). G. A. L'azurick Botezul figanilor.(« Universul * 7.1.1937). G. A. LAzuricd, Desrobirea figanilor.(# Universul , 26.1.1937). Gheorghe DrAgh ici, Origina minder. (0 Glasul Romilor *, II, 1937, nr. 5-6).

www.dacoromanica.ro 6 INTRODUCERE

Studiul de NO se bazeaza pe o bibliografie insemnata 0 un considerabil numar de documente, tiparite cat §i inedite, acestea din urma fiind mult mai numeroase. Am cautat sa dau in limita posibilitatilor o contributie la cunoa0erea acestui neam care a trait in Principatele romane0i in decurs de atatea sute de ani. Lucrarea cuprinde urmatoarele capitole:Bibliografie, introducere, originea tiganilor stabilità astazi ca este din India 0 nu Egiptul cum s'a crezut multa vreme, venirea §i rdspandirea lor in Europa, apoi felul de trai al lor cat 0 categoriile de tigani robi, domne§ti, manastiresti §i boiere0i, felul cum au fost vanduti, schimbati sau daruiti ca orice obiect de negot, nereprezentand in ochii semenilor lor o fiinta umana care trebuia protejata, ci un animal bun numai pentru muncile cele mai grele. Se arata impresiile pe care le-au avut diferiti scriitori straini ce ne-au vizitat tara, fie in mod special, sau numai in trecere prin ea, spre Orient. Secolul al XIX-lea vine cu desrobirea lor 0 cu ridicarea tarii noastre pe planul tarilor civilizate, socptindu-se ca fiecare individ, indiferent de rasa sau rang social, trebue sa aibd libertate §i ace- 1ea0 drepturi ca toti ceilalti locuitori ai tarii. Primele drepturi au fost date tiganilor cu multà greutate, iar pada la eliberarea completa a trecut mult timp, deoarece proprietarii robilor cu greu se puteau lipsi de o parte din averea lor, tiganii. Starea lor actuala fiind cunoscutd de toti, deoarece traese in jurul nostru 0 ne izbim la orice pas de ei, am expus-o cat se poate de scurt ; am spus de asemenea cateva cuvinte despre artisticul si pitorescul tiganilor, fiindca prezinta mult interes 0 ne aratà o parte din caracterul lor original, importat din tara de baOind India. Am crezut necesar &à dau 0 un capitol de onomastica 0 toponimie in legatura cu tiganii, iar pentru a ne face o idee §i mai clara de limba lor, am fdcut un vocabular tigano-roman 0 romano- tigan, cu atat mai mult, cu cat pana acum, nu a dat nimeni in romaneste un vocabular complet al limbii tiganesti. La sfar0t, in wield, dau un numdr de 156 documente roma- ne0i, dintre care imensa majoritate sunt inedite.

www.dacoromanica.ro INTRODUCERE 7

Imi dau seama ca lucrarea de NO are, evident, 0 lipsuri, voiu fi insd fericit dacg cetitorul va putea completa aceste lipsuri inerente unui astfel de studiu. Multumesc foarte mult 0 in acest loc, scumpilor mei magi§tri Constantin C. Giurescu 0 P. P. Panaitescu, profesorului N. Ionescu, fost Director al Liceului Matei Basarab, precum 0 tuturor acelora care prin fapta §i sfatul lor, m'au incurajat sa' termin volumul de fat:A.

www.dacoromanica.ro ORIGINEAI NUMELE TIGANILOR

ORIGINEA

Tiganii cunoscuti in intreaga Europa prin vieata i moravurile lor, daca nu in directa opozitie cu cele ale locuitorilor bastinasi din biltra- nul nostru continent, totusi originali, sunt dintre ultimii navalitori in massa care au cautat un traiu mai usor prin aceste meleaguri. De unde au veniti cand au venit, au fost intrebari la care cu greu s'au putut raspunde precis si aceasta de abia spre sfarsitul secolului al XIX-leai inceputul celui de al XX-lea, iar in ceea ce priveste data exacta a venirii lor in Europa nici pada' in ziva de astazi n'a putut fi stabilità documentar. Legendele ce s'au tesut in jurul tiganilori prin care se explica origineai locul lor de bastina, daca n'au fost adevarate, au avut cel putin scuza de a fi fost indreptatite pentru acele vremuri. Aparitiunea lor in Europa corespunde cu punctul culminant al religiei crestine, catolice, cand totul era cercetatiexplicat in conformitate cu dogmele bisericii, ea fiind prima si ultima instanta. Papii fdceau in acel timp mari sfortarii sacrificii materiale pentru aducerea la credinta Mantuitorului, a tuturor popoarelor pagane din Europa. Tiganii in neputinta de a prinde radacini in vreun loc, erau de un paralelism prea vizibil cu acela a « Jidovului ratacitor », incat sa nu se faca o apropiere intre destinul acestor douà popoare, cautand la aceleasi efecte, aceleasi cauze. Dumnezeu, pedepsind pe Evrei pentru neascultarea lor, i-a lasat sub jugul Romanilor, spre a-i raspandi in urma pe intregul intins al parnantului. Cu tiganii se repetà aceeasi poveste, urmand insa, sa se gaseasca stramosii pentru nelegiuirile carora au fost pedepsiti stranepotii. in aceasta privinta cheia deslegarii s'a oferit ca dela sine.

www.dacoromanica.ro ORIGINEA SI NUMELE TIGANILOR 9

Prin firea lor de caine pripdsit, traind mai mult cu ceea ce Osea aruncat, cleat, cu ceea ce i se dklea si prin indelungata experientà a omului vesnic cälcat, n'au Otruns in targuri cu fruntea sus, ci se aciuiau la marginea asezarilor omenesti, prin ruine, pa"duri si tot felul de ascunzisuri ce inspirau teana pentru toti cei obicinuiti cu drumurile drepte. Din aceste adáposturi improvizate, faceau incursiuni, pràdil- ciuni prin targuri si orase (ziarele relateazd chiar in ziva de astazi fapte de felul acestora), uncle se indeletniceau cu chiromancia, cu ghicitul in ghioc, plumb topit si cu furtisagurile, neuitand insä sd-si plaseze leacurile magice, despre care spuneau ca inshniltoseaza pe orice bolnav, dacil ar fierbe buruenile intr'un anurne fel, intr'un timp anumit, cu semne, vorbe si multe alte mestesuguri, pe cat de copilgresti pe atat de misterios impresionante pentru simplicitatea si predispozitia cdtre o mistic6 oculth, a credinciosilor Evului-Mediu. Faptul &à tiganii erau si p6gani a fdcut ca ei s'afie clasati imediat, printre cei insuflati de duhuri necurate si vrhjitorii supra- firesti care le-au adus tot felul de neajunsuri si prigoniri prin fdri le unde au cAutat sà-si stabileascd culcusul vietii. In timpul si mai ales care sfarsitul imperiului roman, vràji- torii erau recrutati exclusiv dintre Egipteni. Aceasta n'au uitat-o nici crestinii, cu atat mai mult cu cat au fost izbiti de unele asem6n6ri exterioare intre vechii Egipteni si tigani. Posibil ca si tiganii, sireti din fire, au intarit aceastà presu- punere, de o parte spre a exploata faima pseudo-stramosilor lor, pe de altà parte spre a nu fi siliti sa" dea alte Mmuriri asupra ori- ginii lor, pe care dacd n'au uitat-o, in orice caz nu le-ar fi facut placere s'a si-o aminteascd. Astfel au fost considerati drept rámasità a vechilor Egipteni, pedepsiti de Dumnezeu pentru Ocatele lor si risipiti de cele patru vanturi in toate pàrtile lumii. Ca urmasi ai faraonilor dupa cum se landau ei, au fost numiti in batjocurà u Faraoni » nume care era destul de faspandit si la noi, in afará de celelalte porecle. Pentru ilustrarea si confirmarea acestei teorii, englezul Samuel Roberts 1)a scris un studiu incercand sa dovedeascd originea 1) Samuel Roberts, The Gypsies: their origin, continuance and destina- tion, as clearly foretold in the prophecies of Isaiah, Ieremiah and Ezekiel. London, 1842.

www.dacoromanica.ro 10 ORIGINEAI NUMELE TIGANILOR

egipteana a tiganilori imprastierea lor drept plaga cereascà, iar unii dintre invàtati n'au cautat deloc s'a adânceasca faptele ci s'au multumit sà primeasca afirm5rile drept certitudini. Asa Andreas presbiterul Ratisbonei, in « Cronica Bavarezd », (p. 112) spune despre tigani: « Eodem anno (1433), venerunt ad terram nostram quidam de populo Cinganorum qui dicebant se esse de Aegipto »1). Ipoteza mai sus amintita era frumoasd dar nimic altceva. Cu timpul s'a observat ca iganii erau cam lenesi si nu se ocupau de buna voie cu agricultura asa cum se ocupau pseudo-stramosii lor ; astfel &à, se desmintea si in felul acesta originea lor din Egipt. De altä parte nici asemhnarea tiganilor cu Egiptenii nu era deck, superficiala, iar despre o corelatie filologic6 nici vorba. Cu toate acestea istoricul Thomasius spune cu naivitate crt tiganii se pretind originari din Egiptul de jos ; « en cela Hs doivent être crus, car ce sont d'honnêtes et braves gens » 2). Invàtatul german Grellmann, bazandu-se intre altele pe faptul ca nicio infiltratiune de popoare nu s'a facut peste mari intinderi de apà, sau terenuri greu de trecut, ci mai curand pe un teren fgra obstacole, da la iveala spre sfarsitul secolului al XVIII-lea un studiu 2) in care incearcd sd dovedeasca origina industan6 a tiganilor. De altfel in paralela ce o face intre multe cuvinte hindusesi 1,igànesti este o asemanare perfecta. Dupà parerea mea, aceasta este teoria cea mai bung, la care s'au raliat mai tarziu o multine de invatati printre care citez dintre sträini : A. Poissonnier, P. Bataillard, Ascoli, Miklosich, iar dintre romani pe: M. Koedniceanu, Barba Constantinescu §i toti cei din ultimul timp, care au continuat cercetarile pentru cunoasterea cat mai complet5 a liganilor. Din multimea de neamuri industane, existai azi un popor cu mult inferior celorlalte din jurul sdu numit « Cingar », «Cengar »4) (paria indian, tzengar inseamna cel mai de jos om, cel mai umilit).

1) A. Poissonnier, 1. c. p. 21. 2) A. Poissonnier, Les Tsiganes en Moldavie et Valachie. Paris, 1855, p. 21. 8) H. M. Grellmann, Die Zigeuner, ein historischen Versuch iiber die Le- bensart und Verfassung dieses Volks. Lipsca 0 Dessau, 1783. 3 4) Dr. A. F. Pott, Die Zigeuner in Europa und Asien. Halle 1844-45, p. 42 §i 46; vezii Dimitrie Dan, 1.c., p. 5.

www.dacoromanica.ro ORIGINEA.I NUMELE TIGANILOR 11

Ace§ti Cingarirame care trebuiausa-§idovedeascA fiinta de nimic prin disparitie in fata Brahmanului, pe care, dacd intamplarea fAcea sà-1 intalneascA, 11 ocoleau cu zece pa§i, infundanduli fata in praful drumului 1) erau huliti de oricare neam sau clash' sociala care se deosebea de a lor. Paria sunt rude de aproape, veH buni cu tiganii. Dela Cingari au mo§tenit privirea de chine bbitut, resemnarea sclavului lipsa celei din urmd demnitati. « Se vede ca obiceiul ce-1 au copiii de tigani de a se da tumba qi de-a roata inaintea unei trAsuri, ca sd cer§eascA bani dela voiajor, trebue sA fie mo§tenit prin traditie de cand erau paria. Acest obiceiu nu caracterizeazd numai pe tiganii din Romania, fiindc5 tot a§a fac puii de tigan §i in celelalte state ale Euro- p ei * a). In ceea ce prive§te limba lor,M. StAtescu spune ca. Barbu Constantinescu, fost profesor lacoala Normald din Bucure§ti, a fostasingurul Roman care putem zice cd a studiat §i aprofundat cu oarecare succes limba tigAneascd * 3), fapt constatat §i. de mine personal, din 1ucr5rile tip5rite cat §i din manuscrisele pastrate la Academia Roman5. El ne demonstreazd in cartea sa cA limba tiganilor e de origine sanscritd §i cd ei sunt veniti din India 4). Ipoteza asemdndrii limbii tigAne§ti cu cea din Industan s'a dovedit sigurd cu ajutorul filologiei comparate, fdcutd chiar din secolul al XVIII-lea, de trei invatati: Rudiger, Kraus §i Zippel, iar in secolul al XIX-Iea, de Mildosichi a1tii. In ultimul timp, s'au completat aceste cercetdri gratie observatiunilor etnografice ale marelui explorator francez, Bouilanne de Lacoste. Dimitrie Dan dupd oarecare cercetdri, a observat ca tiganii vrand sà vorbeascd despre un om de-al lor, un conational, spun : Sinte, Sinde (la singular)i Sinti, Sindhi (la plural) 5). Aceastà numire este in directà legAturd cu numele poporului Sindoi din India vesticd

1) M. Statescu,1.c. p. 31. 2) Ibidem p. 25. 3) Ibidem, p. 18. 4) Dr. Barbu Constantinescu, Probe de limba .,9iliteratura figanilor din Rorndnia. Bucurqti, 1878. 6) Dimitrie Dan, Tiganii din Bucovina. Cernäuti, 1892, p. 2, 3.

www.dacoromanica.ro 12 ORIGINEAI NUMELE TIGANILOR

Intreband un tigan pe un altul dacà siel este un « Sinde » inseamn6 ca-1 intreab6 dacd este din Sindoi, populatia din India vesticà. Ca o explicare a acestei numiri de Sinte, Dimitrie Dan, in studiul sail reproduce dupa Dr. Schwicher, cloud povesti in care e vorba de un oarecare Sin rege al tiganilor. Acest rege avea o fiicA pe care o cerea de sotie regele Talani nevrand sd i-o dea, se isca un ràzboiu din care iesi invins Sin eidupà aceia armatai intreg poporul lui a fost obligat sä fuga in toate partile lumii si in special in spre apus, numindu-se de atunci incoace Sinte, in amintirea regelui lor 1). Aceastà legendà care cuprinde, poate, un sâmbure de adevar fixeazd si mai mult locul de plecare al tiganilor. In afaril de aceasta ei nu intreabd niciodatà pe necunoscutul ()aches, dacA este din Egipt, ciii pune urmdtoarea intrebare : « Mo si tu Rom »? 2) nume care dacá s'ar cerceta serios de filo- logi poate cà ar duce la o preciziune si mai mare a originei ior. Budai Deleanu scriitorul dela inceputul secolului al XIX-lea, spune intr'o scrisoare càtre prietenul sdu Mitru Perea ;« auzisem totdeauna si de obste sd zice ; cum ca, soiul nostru tiggnesc (autorul sà fi fost de aceeasi origine ?) sd trage dela Egipeti purcede din Faraonii cei siàviti » 3). Având nevoie de oarecari documentdri pentru epopeia eroi- comicg pe care avea s'o dea la ivealà, s'a dus in Egipt sa" se con- ving6 de « visu » de cele auzite, iar dupd ce se convinge de cele constatate poate sa spunA despre ei urmdtoarele: « Este lucru dovedit caiganii nu-s Egipteni, cum s'au tinut Oda acum: dar adevdrati Indieni, ce s'au dovedit prin Englezii ce negutáto- resc in pàrtile acelea si au aflat cà limba tigAneascd, sd vorbeste pand acum in Siam si in Malabar » 4). In ceea ce priveste tratamentul lor dela populatia autochtonri « tiganii nostrii si la Egipet tot aceiasi sunt cai pe la noi, adich defalmati si de tot urgisiti » 5).

1) Dimitrie Dan, Tiganii din Bucovina. Cernduti, 1892, p. 4. 2) A. Graur, 1.c.,p.184. Rom = Tsigaine. o C'est pour ainsi dire un o mot savant 11,car il a été introduit par des journalistes soucieux de ménager les Tsiganes s. 3) Budai Deleanu, Tiganiada. Bucure0i, 1925, p. 6. 4)§i 5), Ibidem, p. 39i6.

www.dacoromanica.ro ORIGINEA *I NUMELE TIGANILOR 13

Acum, odata stabilit locul lor de origine, urmeaza corolarul: ce i-a fäcut sal emigreze din India ? ;ori, pentru acest fapt, ar trebui sa stabilim momentul istoric al emigrärii lor. Dintre cercetatorii romani, Dimitrie Dan este de pdrere ca. tiganii au pardsit patria lor India in urma legiuirilor foarte crude ale lui Manu « prin care se degrada omul mai jos decat dobitoacele ». Probabil ea aceastd nenorocire cazuta peste capul lor i-a silit sa piece aiurea « ducand insa cu ei, in toate tarile, constiinta despre infierarea lor ca lepadatura societatii omenesti » 1). Pe langa aceasta, se poate sd mai fi fost si o altà cauza care i-a facut sa-si paraseascal tinutul lor de bastina. Poate &à voiau o activitate libera si rodnica in imprejurimile intinselor tinuturi pe care le locuiau. India era o lard bogata si foarte intinsa, unde puteau sa-si gaseasca si ei un colt de retragere. Dar o evolutie in spre mai bine nu o puteau avea cleat in locuri noui, fiindca ei, dacd ar fi ramas in India, ar fi fost aceiasi descon- siderati si urgisiti de mai inainte, si atunci la ce bun sa mai ramaie pe loc ; trebuiau sa-si gaseasca alte tinuturi si sa porneasca intr'acolo. Emigrarea insa necesita spirit de initiativa, imitatie, rabdare si suferinta si cateodata era nevoie si de conducatori curagiosi.

NUMELE

De and si cine i-a numit, sau s'au numit cu numele de tigani nu ge poate sti, banuim numai ca numele lor vine dela Cingari. Dupa unii scriitori insa,originea numelui( tigan »se (Muse intr'un mod fortat delanumirea greceasca dOlyxavog cu care se numea o secta crestina samariteana din Frigia si Licaoni a, dela care ni s'a pastrat stiri pana in secolul al XIII-lea ; la aceasta secta e probabil sà se fi- alipit si tiganii de unde au imprumutat si numele dOipectvog sau zatyyavot ; dela Greci ar fi trecut acest nume, pe de o parte la Bulgari si Sarbi, dela acestia la Romani, Unguri, Slavi, Germani, etc., iar pe de alta parte la Italieni 2). Prin urmare numele de « tigani » in limba roma* dupa unii

1) Dimitrie Dan, Tiganii din Bucovina. Cernáuti, 1892, p. 9. 2) Dimitrie Dan, /.c.,p. 5.

www.dacoromanica.ro 14 ORIGINEA $1 NUMELE TIGANILOR

invatati, deriva din cuvantul grecesc etriyxavog, 1)dupà care probabil ne-am influentati noi, fiindca in documentele secolelor XIVXVI, din Muntenia ei stint numiti atigani,inumai in urma cu mult timp aceasta numiregi-apierdut pe a initial. Este sigur cà noi n'am imprumutat termenul direct dela Greci, ci prin filierd slava, bulgara sau sarba, deoarece numirea de atigan 2) se gaseste in vechile noastre documente care au fost scrise in limba slava 3). Lazar Sdineanu 4) e de parere eh' « tigan » deriva din slavul « tiganinu »i poate cd are dreptate. Dupa alti invatati numirea de tigan este o numire a lor proprie pe care au adus-o de unde au veniti deriva dupd cum am spus mai sus dela Cingari numele unui popor inferior care traeste i astazi in India. Este probabil ca adevarata numires.i-otraga dela acest popor,i aceasta cu atat mai mult, cu cat s'a dovedit cà exista o mare legatura intre moravurilei obiceiurile celor din Europa si a celorlalti din India. Aceasta numire de batjocurai dispret total a prins mai mult decat toate celelalte care le vom enumera mai jos, fiindca orisice neam european s'a socotit in drept trateze ca pe niste oameni de nimic. In afard de Romani popoarele celelalte din Europa ii cunosc pe tigani sub urmatoarele denumiri : Belgieniii Olandezii Ii numesc Heiden = pagani, deoareceIi socoteau cà ii trag originea din Egipt. I3oemii : Cinkdn 5). Danezii, Suedez iii Finlandezii :Thatas, Saracini. Englezii : Gipsy, deoarece ii socoteau originari din Egipt. Francezii :Bohémien, fiindca prima data cand au navalit in Franta, ei au venit dinspre Bohemia.

1) Fr. Miklosich, Ursprung des Wortes Zigeuner in Denkschriftender k. Ic. Akademie der Wissenschaf ten zu Wien, XXVI, p. 60 §i Dimitrie Dan, 1.c.p. 5. 2) Grellmann, Histoire de Bohémiens. Paris, 1810, p. 10 spune cdIsto- ricii Evului Mediu ii cuno§teau sub numele de azinghans = atigani 3) Rev. pentru Istorie, Arheologie iFilologie Bucurgti, 1883, p. 189-192, p. 383-385. Doc. din 1590, Aprilie 241 Doc. (1585-1591) Iulie 12. N. Iorga, Studii si documente, vol. V, p. 436. Doc. din 1591, Dec. 11. 4) Lazar *aineanu, Dicfionarul Universal al limbei romdne. 5) Toate numirile I1rà trimeteri se gdsesc In Dimitrie Dan, /.c., p. 4.

www.dacoromanica.ro ORIGINEAI NUMELE TIGANILOR 15

Germanii: Zigeuner. Italienii: Zingaro, Zingrui, Zingari 1). Lituanii: Cigonas. Rusii: 11,111FAHlt = Teighan, Tehan. Sarbii: 41-IP4HHWit= Ciganin. Spanioliii Portughezii: Egypcianoi Gitano. Turcii: Chinghianes. Ungurii: Czigdny, Cigdnyiok, 2) Faraonemzetseg (Rasa lui Fa- raon) 3). Grecii actuali:dOtyyavog, zazot'fle2og4),iar Macedonenii prin imprumut dela Greci: Ghiftu. Mauriii Arabii: Harami (rAtAcitori), Buharieni, Geau. Dupd cum vedem mai toate popoarele ii numesc tigani in limba lor, in afarà de cAteva care ii considerA veniti din Egipt, sau aiurea. In ceea ce priveste felul cum se numesc tiganii intre ei, este foarte interesant, fiindcà ei nu intrebuinteazA nici una din aceste numiri strAine, ci urmAtoarele: Manus (sing) ; manusa (plural) = om. Kalo (sing) ;kali (plural) = negru 5). Sinto (sing) ;Sinthi (plural) 6)=om de-al nostru, din Sindoi (populatie din India vesticA). Rom (singular), Romi (plural) = bArbat 7);Romni = femeie. « Romi » este numele obisnuit pe caresi-Idauiganui, iar in ultimul timp asociatia lor se numeste a « Romilor » nu a tiganilor, fiindcA acest nume li se pare &A este o batjocurài intr'adevAr socoti eu, ea au oarecare dreptate. Numele de tigan le reaminteste prin instinct originea lor foarte umilità in societatea de unde strAmosii lor au pribegit. In afarà de numirea de tigani, poporul românesc ii mai trateazA cu tot felul de porecle, care au o legAturd cu vreunul din cusu- rurile lor. 1) Enciclopedia italiand, vol. XXXV, Roma, 1937, p. 956. ; Diclionar ronain-italian. Buc., 1929 (Alexandru Marcu). 2) Révai Nagy Lexicona, Budapest, 1912, vol. IV. p. 492. a) M. Kogainiceanu, 1. c. Trad. de Ghibdnescu, Iasi, 1900, p. 5. 4) Dr. Hector Sarafidi, Dictionar grec-romd.n, Constanta, 1935, p. 12 si p. 215. ')Jesina, Romani Cib. Leipzig, 1886, p.2. 6) Dimitrie Dan, 1.c.,p. 2. 7) Ibidem,1.c.,n. 1.

www.dacoromanica.ro 16 ORIGINEA .$1 NUMELE TIGANILOR

Astfel citez : Arab, (Paul de Alep spune in secolul XVII, cand ne-a vizitat ca « Boierii mai au o multime de sclavi negri cumpgrati, pe care poporul ii strigd: Arab, Arab 1) #, Cioard, Cioroi, Cioroipinet, Baragladind 2),Balaoachef, Balaur, Faraon 3) ;Dada (dela lig6- nescul dada' = tat6), Burca§., Ciorogac, Geirgeiun 4). Copiilor li se zice danci sau ddnciugi, purdei si chiar Iiganii isi striga odraslele lor mai mici, cu numele de (form. sing.) parnayel, parpandel 5)§i gdngurafi, iar pe cei mai mari ganguri gi paralei.

1) B. P. Hasdeu, Arch. 1st. a Rom., Buc., 1865, Tom. I, partea II, p. 95 si Emilia Cioranu, Calittoriile Patriarchului Macarie, Bucuresti, 1906, p. 96. t) S. Fl. Marian, inRev. Politica », Suceava, anul III, Nr. 2, p. 15, 9 Griselini, Ist. Banatului Timifan, p. 146. 4)S. Fl. Marian,Rev. Politick o anul II Nr. 8, p. 10. 5) Al. Graur, /.c., p. 179.

www.dacoromanica.ro CAND AU VENITI RASPANDIREA LOR IN EUROPA Unii istorici, intre altii A. F. Pott, afirm6 cà tiganii existau in imperiul de Rasarit de prin secolul al XI-lea, cand Bizantinii au adus mai multe mii de robi din Siria. In acest sens citeaza o scrisoare pe care i-a adus-o la cunostinta Kopitar, bibliotecar pe acea vreme la Viena. Scrisoarea emana dela Teofilact arhiepiscopul Bulgariei, de sub domnia imparatului Alexis Comnenul (a doua jumatate a secolului al XI-lea), in care tiganii sunt semnalati cu mentiunea de emava 1). Dar, pentruca la niciun istoric bizantin nu intalnim vreun pasagiu care sa intareasca asertiunea lui Pott, admitem cu rezerva aceasta interpretare a scrisorii arhiepiscopului Teofilact. Itinerariul ce au urmat dela plecarea lor din India, a fost stabilit cu ajutorul filologiei comparate, care a gasit in limba lor elemente persane, armenesti, turcestii grecesti. In ceea ce priveste influenta greaca, F. Miklosich e de parere ca tiganii au trebuit sh stea mult timp in imperiul biza itin, deoarece au imprumutat foarte multe cuvinte din limba acelui popor. Aceasta afirmatie a fost facuta si de Dimitrie Cantemir, 2) domnul Moldoviii primul nostru istoric, care cunostea bine, multe din limbile orientale. Din Asia Mica in urma certurilor dintre conducatorii lor (ca au avut conducatori este un fapt sigi r, deoarece exista in limba lor cuvintele o Tagar* = imparat,i o Rai » 3)=boier, nobil, care se crede ca nu sunt imprumutate ulterior din tarile in care au trait sis'au stabilit, ci le-au avut ei mai inainte), probabil ca s'au despartit in douà ramuri dupd capeteniile care ii conduceau.

1) P. Bataillard, Sur les origines des Bohénziens. Paris, 1875, p. 19. 3) D. Cantemir, Descrierea Moldovei. (Trad. de Gh. Adamescu), Bucu- resti, p. 122. 3) C. Niculaescu-Plopsor si Al. Graur, 1.c.,p. 183.

www.dacoromanica.ro 18 CAND AU VENIT $1 RASPANDIREA LOR IN EUROPA

0 parte din ei s'au indreptat spre Nordul Africei, iar grosul a luat drumul Europei prin Colchida si Crimeea. Se poate ca in afara de aceste doud, ramuri care s'au indreptat, una spre Africa, iar alta spre Europa sa fi Minas o parte pe loc, multaimita en ceea ce natura saraca le putea da. Odata cu ultimele invaziuni mongolice s'au ivit si tiganii. Tatarii care veneau de prin stepele asiatice si rusesti au tarn cu ei acest popor care le-a servit drept robi. In vârtejul cuceririlor, Tatarii au intalnit ramura de tigani care apucase spre Nord si au pus stapanire pe ea fail nicio greutate poatedimpotriva tiganiis'auardtatcredinciosinouilor AN:14'11i si foarte umiliti. De altfel, vedem ca si drumul pe unde s'au infiltrat tiganii in Principatele noastre coincide cu acelasi drum al navalirilor 'Mare. In diferitele lor expeditiuni de cucerire, Tatarii purtau duph dânsii, pentru potcovit caii, repararea carelor ce trebuiau sil se intoarca cu bogatiile capturate, si pentru toate celelalte munci, un mare numar de tigani robi. Când frig au lost invinsi de popoarele bastinase, spre a nu-si pierde propria lor libertate, s'au salvat prin fuga, inlAturând tot ceea ce ar fi putut sd-i ingreuneze. Intre alte poveri ce-i stinghereau in retragerea lor, erau tiganii, ldsati in asemenea ocaziuni in mainile dusmanilor. In privinta vechei afirmatii care fixa data aparitiei tiganilor din Europa la inceputul secolului al XV-lea, nici nu se mai discuta, deoarece in acelasi an (1417), li gasim aproape de Marea Nordului, in Germania (Cf. Cronica Bavareza a lui Andreas), iar in 1418, in Elvetia si este exclus ca pe acele vremuri sd poata parcurge distante atat de mari intr'un timp asa de scurt, mijloacele de locomotiune fiind cu mult mai reduse deck, cele din ziva de astazi. In mod docurnentar se dovedeste ca tiganii se aflau cu mult inainte, de aceastd data, pe pilmântul Europei si mai cu seamh in Peninsula Balcanied. lb AI ihail Kogeilniceanu in studiuP) sau aminteste ea la 1260, in timpul lui Bela al IV-lea (1235-1270) regele Ungariei, ar fi existat un popor prin Ungaria sub numele de Ghinghari 2), san Cingari care nu erau altii cleat tiganii. ') M. Kogalniceanu, /.c., p.7. 2) Dimitrie Dan, /.c., p. 10.

www.dacoromanica.ro CAND AU VENIT SI RASPANDIREA LOR IN EUROPA 19

R. Chelard 1) in studiul sàu, crede ea tiganii din Ungaria au venit din principatele Dunarene, in secolul al X II I-lea,i daca aceasta afirmatie e adevarata (autorul nu mentioneaza niciun document) atunci de sigur Ca ei erau acei Cingari din armata lui Bela al IV-lea. In urma acestor afirmatiuni socot ea tiganii existau in Un- garia in secolul XIII, iar mai tarziu chiar stabiliti, alcatuind sate, fapt ce ne este confirmat de Dr. I cinyi Bela 2) in publicatia de documente referitoare la familia Losonczi Banffy, unde se aminteste pe la mijlocul secolului al XV-lea, sate tiganesti. De altfel chiar in istoria neamului nostru se pomeneste de ti- o.ani cu mult inainte de 1417. Inteun document dela Dan Voda (1384-1386) din anul 1385, domnitorul confirma manastirii Vodita tot ceea ce ctitorul ei si unchiul lui, däruise mai inainte, printre care si « 40 salase de tigani sà fie slobozi de toate slujbelei dajdiile si de venitul domniei mele » 3) Aceasta dovedeste ca se &eau Inca de mult in aceste tinuturi si cà erau destul de numerosi, dar neavand nicio putere au cazut robi dela inceput. Nu esteexclus ca Alexandru Nicolae Basarab Voievod 4), (1352-1364) cand a dat ajutor regelui unguresc la 1345, inainte de a fi domn, pentru a respinge pe Tdtari, dincolo de Nistrusi cand a cAstigat Sudul Basarabiei de astazi, numit pe atunci

') R. Chélard, La Hongrie millénaire. Paris, 1896, p. 208-211. 2) Dr. Ivanyi Bela, 1. c., vol. II, p. 148, 234, 333, 335, 337, 423, 487 etc_ 3) Alex. *tefulescu, Mitaistirea Tismana. Buc. 1909, p. 167-171. °)I.Lupas, Istoria Romdnilor (manual). Buc. 1929, p.76. 5) Acad. Rom., ms. 5236, f. 1-5; Condica Domneascd s Nr. 2, fila 114; Arh. Stat., M-rea Cozia, Pach. 13 netrebnice, Nr. 1 si inFoaia Soc. Roma- nismului # pe 1871, p. 29-31, doc. din 20 Mai 1388.

www.dacoromanica.ro 20 CAND AU VENITI RASPANDIREA LOR IN EUROPA

N. forga socoteste cà iganii au venit in Principatele noastre odata cu invazia mongold (tatara),la jumatatea secolului al XIII-lea 1). De aceiasi parere este si T. G. Bulat spunand ca este posibil ca liganii sä fi fost « adusi din vremuri indepartate pe pamantul nostru, poate, pe timpul primelor iurese tataresti2). Dintr'un hrisov 3) de donatie din anul 1348, emanat dela tarul sarbesc Dusan se documenteaza cu certitudine existenta tiganilor inca din primele decenii ale secolului al XIV-lea. « Iatai tiganii: protomesterul Raico, Boico al lui Zlatar, Vasile al lui Presvet, Socol al lui Suchias, Costa ginerele lui Gonsa, Giurco fratele lui Dimani trei franari, Ian, Radu, Dobroslav; si Andrei fratele lui Lalza (sau Lalziu fratele lui Andrei) cu ginerile sàu Caloian; ca sa dea mangstirii Arhanghelilor de langa Prizren) pe tot anul câte patruzeci potcoave de cai ». Dacà aveau obligatia de a da anual &ate patruzeci potcoave, inseamna cà ei erau stabiliti mai de mult in acel tinuti trdiau intr'o stare de semi-robie, fiindcd daca ar fi fost robia completà ar fi Mut din ordin potcoave cat mai multe, un numar nelimitat. Actul datand din 1348, urmeaza ea tiganii au fost in Sudul Peninsulei Balcanice cu cel putin trei decenii inainte, spre a fi cunoscuti ca lucratori ai fierului si obligati sa furnizeze obiectele trebuincioase mangstirilori armatei Statului. Toate aceste date insa nu ne lamuresc definitiv aparitia pentru prima data a tiganilor in Europa. Din Peninsula Balcanica,iganii, ceiIncanerobii, inainteaza spre Nord-Vestul Europei, asa incat in prima jumatate a secolului al XV-lea, ii gasim raspanditi in toata Europa. Felul lor de viap, portul, practicarea vrajitoriei, straniul aspect sub care apareau in ochii crestinilor ;ca ereticii(ponegritori) ai 1) N. Iorga, Anciens documents de droit roumain. Paris-Bucuresti, 1930, p. 22-23. 2) T. G. Bulat, Tiganii domnesti din Moldova la 1810.IArchivele Ba- sarabieianul IV, Nr. 2, Chisinau, 1933). 31 B. P. Hasdeu, Archiva Istoricei a Romaniei. Tom. III. Bucuresti, 1867, p. 191. ...01ci vklirdpiit . flpOTOMAHCT0111. PdHIO, hOHKO 3AdT4p1BHICk . FoCHAls lIp1CRITH.IHK-67 GOKOAA COVKISCORHKA . Kocra FwHku,H,lK MTh1.10(1K0 AHAOHORk GpdTk . HTIPHocuarmit Rink. PaAk.AOKPOCAdlikH Addl.:01Hk SPAM 1HAM121 3fTfAik Mild% KdAOUIHIIAtk Ad Adit KC.1 KO roAmpi giTHPH AiCiTH KOK FIA0,1k"...

www.dacoromanica.ro CAND AU VENIT SI RASPANDIREA LOR IN EUROPA 21 moralei, le-a adus injuriii persecutiuni din partea tuturor statelor prin care treceau. Crestinii iinspecialbisericacatolicd au cdutatsa-i castige la religia lor, dar au dat gres in fata incgOtângrii tiganilor care nu erau ispititi de nicio religiei cu at'at mai putin de cea crestino-catolicg. Cu toate acestea din pricina indemândrii cu care lucrau metalele, erau tolerati in multe tinuturi, ba pe alocurea bucurându-se chiar de oarecarilibertati. Poissonnier citeazd urmatorul document din care reese cele de mai sus: « Tuturor ofiterilori supusilor de orice rang ar fi, ordondm de a acorda pretutindeni o sedere Iiberà lui Thomas Polgar, seful a 25 glase de ligani nomazi si de a nu supgra in niciun chip, nici pe el nici oamenii lui, deoarece au Murit la Fiinf- kirchen, cartuse de ninth'ialte munitiuni de rázboiu pentru episcopul Sigismund »1). Tiganii prin firea lor erau artisti in ceea ce priveste lucratul metalelor si in timpul cand Turcii amenintauirile europene, iganii erau cei mai specialisti fauritori ai flintelori ghiulelor pentru tunuri 2). In 1556, Turcii au acordat tiganilor diferite privilegii, dar rareori se intampla ca tiganii sà primeasc6 acte de felul acesta ; de obiceiu erau persecutatii goniti din toate tarile pe uncle treceau. Asa tiganii din Franta au avut de indurat, intre altele, prigoana regelui Francisc I, care-i ura pentru nomadismul lor, iar in 1560, au fost complet proscrisi ato.t ei cati urmasii lor. Aceastd lege riguroas6 n'a fost mult timp aplicatà, deoarece peste putin se instalaserá la Chapelle Saint Denis dupà cum au continuat sä colinde diferitele provinciii 86 se stabileascd pentru un scurt timp chiar in Lorena, Alsacia, Limousin si Provence. Din aceste tinuturi, numeroasele lor caravane inundard Spania, unde s'au stabilit in Murcia, imprejurimile Cordovei, Cadixului si in special in Andaluzia provincia care le-a pldcut cel mai mult, unde practicau cu mult folos geambàsia. Spania le-a oferit la inceput oarecare libertate, iar clima dulce sipotrivit6 lor, i-a fAcut sa. se fixeze in diferite provincii de unde porneau mai apoi in caravane, sancerceteze » interiorul Orli. 9 A. Poissonnier, /.c., p. 30. 2) R. Chelard, /.c., p. 208.

www.dacoromanica.ro 22 CAND AU VENITi RASPANDIREA LOR IN EUROPA

Am vazut mai sus, ca din pricina repetatelor persecutiuni su- ferite in Franta si in Danemarca, tiganii s'au indreptat spre Suedia, Rusia si Anglia. IN Insa nici in Anglia nu s'au bucurat mult timp de o soarta mai bund ca in Franta, lucru ce se poate constata dintr'un act din 1537, dat in timpul domniei lui Henric al VIII-lea: « ...cum, un anume popor strain, care nu profeseaza niciun comert sau meserie, pentru a se hrani, ci colinda in numar mare din loc in loc sifoloseste in taina mijloacele viclene pentru a conrupe supusii majestatii sale, facandu-i sa creada ca ei poseda arta de a prezice norocul prin ghicitul 1n palmai astfel sa stoarca bani; c5. se fac de asemeni vinovati de pungasiii furt la drumul mare;s'a ordonat prin prezenta cacesti vagabonzi, numiti laolalta Gypsies (tigani) sa fie urmariti ca hot,i si derbedei, daca raman mai mult de o luna in regat, iar acei ce vor inlesni intrarea unuia din acesti Gypsies, vor fi condamnati la plata de patruzeci livre sterline pentru fiecare contraventiune »1). Tinuturile germane, de alta parte, erau cutreeratei. ele de satrele acestor necajiti care in drumul lor, se adaposteau in campii sau la marginea paduriipe unde Ii gasea oboseala ilipsa. « Barbatii purtand sacul cu unelte pe umerii goi, iar femeile tarind dupa ele copii care sugeau din tatele lor, ce atarnau »2). Din cauza acestor persecutiuni, intr'o bund zi a anului 1584, iganii simtindu-se tari, provoaca o revolutie destul de mare care insa se stinse foarte repede in sangele bor. Aceasta revolutie este amintita de Martin del Rion in « Tratatus de Magia ». Un tratament bun, in comparatie cu celelalte tari, au avut in Ungaria unde lucraui pamantul Inca din sec. XV, cand populatia Statului era rara, iar lipsa bratelor de munca era serios simtitä 3). Astfel ciipitanul Giovandrea Gromo, in scrisoarea sa catre un prelat din Roma, din 19 Decemvrie 1564, descriind Ardealul din punct de vedere geografic, politicsi istoric, spune despre tigani: « Printreei locueste un mare numar detigani, de care se slujesc ca sii lucreze parnanturile. ') Poissonnier, 1.c., p. 37. 2) Ibidem, p. 25. 3) R. Chélard, 1.c., p. 208.

www.dacoromanica.ro CAND AU VENIT SI RASPANDIREA LOR IN EUROPA 23

Cu aceste cloud o§tiri se intovarArsc mult iganhi, dintre care e un mare num6r In acea tarà; §iaceasta am cules despre ra'scoale in ce priveqte Transilvania »1). Dar o deplin5. imbundtdtire a situatiei lor, s'a intAmplat de abia In secolul al XVIII-lea, cand Impàrdteasa Maria Thereza i-a silit &à se stabileascd, oprindu-i s'a mai vagabondeze prin tara sibotArindu-i s5. locuiascd In corturi, bordeie §i. chiarsd-sifach case la fel cu ceilalti tarani. Despre tiganii din Banatul Temiparei, care in secolul XVIII, depindeau de Ungaria, ne vorbe§te Fr. Griselini, arátându-ne imbunàtdtirile situatiei lor de cAtre Maria Thereza. « Deoarece legile le oprea intrarea in orar §i mai cu seama in localiatile inconjurate cu ziduri, iganii ràmaserd la viata lor ràtàcitoarei desorganizatà tocmai prin aceia, atat timp condamnati, Odd ce glorioasa impdrateasà-regin5, nel6sand niciun mijloc neincercat spre a popula Banatul, le permisei lor a se statornici,a-siinstala locuinte permanente, de§i in afara circon- ferintei satelor celorlalte natiuni, dar totui in apropierea lor§i a poseda pAmânt. Ei n'aveau nimic altceva de plAtit, deck, contributiunea obisnuita si furg numiti de aci ineinte Neobànateni (Neubanater) pentru ca din starea lor anterioarà s'à nu mai lase in urma lor nici macar numele urgisit » 2) De asemenea, in restul statului ungar, numirea de tigan (Cy- gan, Zigan, Zegan) a fost inlocuitä cu aceea de « Tarani noui » (pe ungure§te Uj Magyar). Prin asemenea ordine §i restrictiuni tiganii s'au desobi§nuit in bun6 parte, de vechiul lor fel de vieatà, reu.,ind sd fie deopotrivti cuceilalti tdrani. Impàratul Iosif al H-lea, continuatorul politicei ilustrei sale mame, Maria Thereza, silqte tiganiisd-sidea copiii la §coalà silinvete ungure§te,sà-itrimeatà regulatlabiseric5.isà-§i ') Dr. A. Veress, .Documente privitoare laistoria Ardealului, Moldovei siToriiRomanefti. Vol.I,p. 254-255. 4 Tra loro habita numero grande di Cingani, de quali si servono per la- vorar la terre *. * Con queste due militie si accompagnano assai Cingani, de'quali nu- inero grosso 6 in quel paese ;et questo in quanto di Transylvania circa le fattioni ho raccolta *. 9) Fr.Griselini, Istoria Banatului Tinzisan. Buc. 1926, p. 146.

www.dacoromanica.ro 24 CAND AU VENIT $1 RASPANDIREA LOR IN EUROPA

munceascd pdmântul pe care baroniii marii proprietari II dAdu- sera' din indemnul impdratului. In plus, ca oricare alti cetäteni aiàrii, erau chematisd-si facd stagiul militar. Gratie acestor reforme, liganii devin agricultori, meseriasisi negustori de obiecte casnice, din lemn saulut situa0ein care ligdsirn p'and in zilele noastre. Din nurneroasele studii ale lui Paul Bataillard, cel mai asiduu cercetdtor al tuturor chestiunilor referitoare la istoriai vieata tiganilor, reese cà ei s'au bucurat de mai multà libertate in Sudul Peninsulei Balcanice siItalia meridionald, unde-si ridicaserd tArguri ce au fost distruse odatd cu invazia otomand. Pentru aceasta, citeazd mdrturiile unor cdldtori germani care spre sfarsitul secolului al XV-lea, au vizitat aceste colonii de tigani: Felix Fabre, Bernard von Breidenbach, contele Alexandra de Veldenz §i patricianul din Colonia, Arnolff de Harff, care a vizitat colonia de tigani din imprejurimile Naupliei, la Madon ; unde, intrând intr'o mahala in afard din oras a gdsit « vreo 300 familii de niste bieti nenorociti, desbrdcati numiti Suyginer, de aceeasi origine cu cei care rdtdcesc prin tara noastrd (Germania) pe care insd noi ii numim « Tarani de Egipt ». Aici acest popor se indeletniceste cu tot felul de meserii si in special cu cismdria Si lucrarea fierului »1). Din relatdrile lui Carl Hopf 2) se vede cd in Grecia (Peloponez) existau multe ruine cu numele de Guphto-Kastron 3)§i care se pare eh' au fost niste vechii solide locuinte ale tiganilor. Guphto, numele castrului, inseamnd tigdnesc,deoarece la Greci termenul se mai afldi aziin circulatie, « Guphtoi fiind numiti tiganii in Grecia si in multe locuri din Peninsula Balca- nied. De altfel, tot dui:4 cercetdrile lui P. Bataillard, se aratà cd tiganii au intemeiat spre sfarsitul secolului al XV-lea, un mic ordsel numit Ielsi in provincia Molisia din Italia meridionald.

1) P. Bataillard, Etat de la question de l'ancienneté des Tsiganes en Europe. Paris, 1877, p. 12. 2) Carl Hopf, Histoire de la GrOce au Moyen-Age. Cronique grécs-romanes. 3) P. Bataillard, Etat de la question de l'ancienneté des Tsiganes en Europe. Paris, 1877, p. 15.

www.dacoromanica.ro CAND AU VENIT $1 RASPANDIREA LOR IN EUROPA 25

Acel ora§el Ielsi se gase§te amintit in mai multe documente sub numele de Castrum Gipsiae 1) Aceasta denota ca tiganii au avut rnici a§ezari unde locuiau separati de restul populatiei. Separarea aceasta putea sa fie de buna voia lor, sau impusa de populatia ba§tina§e. In timpul invaziunei otomane din Europa, aceste intärituri au fost distruse, iar tiganii risipiti sa se dud, aiurea. In concluzie putem spune eh' tiganii in Europa sunt constatati in mod documentar chiar dela inceputul secolului al XIV-lea, iar unii dintre invatati H. Wlislocki 2),ii socotesc veniti in principatele noastre chiar la 1241, odata cu marea navillire a mon- golilor sub conducerea lui Batu-Chan. Filologia comparata, mai indrasneata decal, toti, presupune ca data a aparitiunei lor in Europa anul 1000, §i se poate ca aceasta data sd cuprinda o parte de adevar, fiindca nu s'ar putea explica, felul cum s'au raspandit atat de repede in toate tarile Europei s). Raspandirea lor s'a facut (dupa P. Bataillard) dinspre Orient care Occident, fiindca in Peninsula Balcanica, Romania i Un- garia erau foarte numero§i ;documentele sarbe§tii romane§ti confirma cele spuse de P. Bataillard.

9 Idem, 1.c., p. 15, nota XX. 2) Dr. Heinrich von Wlislocki, Vom wandernd.en Zigeunervolke. Hamburg, 1890, p. 28; §i Dimitrie Dan, /. c., p. 10 (gre§it ins5. anul 1141 in loc de 1241). 3) Aurel Candrea, Influenta figanilor asupra literaturii poporane romiine, ins Revista Nola * anul VII (1894).

www.dacoromanica.ro TI GANII IN PRINCIPATELE ROMANETISI CATEGORIILE DE TIGANI ROBI Am vazut in linii generale de undei cand au venit in Eu- ropa ; vom trece acum la tiganii din tarile noastre. Aparitiunea tiganilor in Moldova si Tara Romaneasca s'a facut dupà parerea mea in felul urmator: 1. Ei au fost adusi de TAtari, ca robi, iar atunci cAnd TAtarii au fost invinsi de Ungurii Romani, o bunk parte din tiganii veniti cu ei, poate chiar toti, au ramas prin meleagurile noastre. Tiganii au trecut astfel din robia Tatarilor, in aceea a nouilor cuceritori. 2. Nu e exclus insa, ca o parte din tigani, sa fi venit si dela Sud facand parte din ramura ce se indreptase in spre Sudul Eu- ropeii Nordul Africei sisustini aceasta parere deoarece in mod documentar ei apar mai inainte in Peninsula Balcanica (Serbia) decat in Principatele noastre. Pe baza cartii din 1.348, data de tarul sarbesc Dusan se poate deduce ca tiganii se aflau la Sudul Dunarii cu cel putin catev a decenii inainte de aceasta data a documentului sarbesc. 3. 0 parte din tiganii veniti in Moldova, indiferent daca au fost adusi de Tatari sau nu, cred ea au facut parte din ramura care se indreptase spre Crimeea, iar cealaltà parte de tigani, erau veniti din Muntenia si nicidecum toti din Muntenia, dupd cum spune Gli. Ghibanescu in analiza unui document din 1612:e i acest zapis ca multe altele ce vorbesc de tigani dovedeste cà provenienta tiganilor a venit prin danii, sau mosteniri din partile Munteniei1). In Tara RomAneasca ei apar documentar la 1385, in actul (le daniei confirmare al lui Dan Vodä (1385-1386) datmana- stirii Tismana si Vodita 2). ') Gh. Ghibãnescu, Suretei Izvoade. XXII, p. 129-130. 2) Alex. *tefuleseu, Mdneistirea Tismana. Bucurqti, 1909, p. 167-171.

www.dacoromanica.ro TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANESTI 27

In ceea ce privevte starea de robie in Principatele noastre, cro- nicarul moldovean Miron Costin, ne spune urmAtoarele: « In tam de jos nu era niciun verb, toti se numeau arcavii cAlgravi, lucrau numai pentru &Anvil, iar pentru cei bogati, lucrau tiganii cum- p Arati » 1). Uvurinta cu care ei au cAzut in mAinile celor mai tari, se ex- plicä dela sine, fiindcA ei erau nivte « fiinte degradatei inferioare chiar animalelor. Ei s'au supus de bunA voie sclaviei, aceasta fiind pentru ei o stare dorità, cAci ea Ii ridica, devi nu intr'un rand cu oamenii, dar macar cu dobitoacele bunei trebuincioase la lucru, pe &and ei in patria lor formau rdingvita umanA vi nu erau, nici puteau fi de folos pentru cineva, nefiind iertat a-i intrebuinta la vreun lucru, din care cauzA nici nu erau suferiti de nimeni » 2). Tiganii din Principatele noastre au intrat in robia celor mai bogatii puternici care erau: Domnul àrii, m6nastirilei boierii, impArtindu-se astfel categoriile de robi tigani dupd proprietarii lor.

A) TIGANII DOMNESTI Dupa stApAnii lor, robii tigani erau impArtili in robi domnevti, manAstirevti vi boierevti, iar atAt tiganii mAnàstirevti cati cei boierevti se numeau tigani vdtravi 3) (hotAriti la o anumità vatrA) siascultau numai de stApAnii lor, nimeni altul nedispunAnd in favoarea sau defavoarea lor, ei prestau mice slujbA ordonatà de stApAn. Robii domnevti proveneau din movteniri, danii, cumpArAri 4), prAzi de rAzboiu vi din toti aceia cari umblau prin Ora fArd sta.- pan, sau din cei fugiti dintr'un principat vecin. In prazile de rAzboiu vi in special in Moldova, in afarà de tigani, eraui TAtari, astfel, in actele de confirmare ale luitefan cel Mare se pomenevte vi de robi TAtari. ') P. P. Panaitescu, Miron Costin, Istoria In versuri polone despre Mol- dova si Tara Rotndneasai. Bucuresti, 1929,p.108. 2) Dr. Wickenhauser, Geschichte und Urkunden des .Klosters Solka. Czer- nowitz, 1877, p. 130. 3) Dionisiu Fotino, Istoria generalát a Daciei. (trad. de G. Sion), Bucu- resti, 1859, vol. III, p. 341. ') In 1641, jupaneasa I vana, fata lui Vlàsan logofritul din Vliidila, ju- dettil Romanati, vinde niste, tigani lui Matei Basarab. Vándutu-i-am de a mea bunii voie, f ará de nici o silà, de nimenea b. (Acad. Rom., doc. XXI/280).

www.dacoromanica.ro 28 TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANE$TI

$ In documentul din 29 August 1480, dat la Suceava,tefan Voda con firma lui Harman, parcalabul de Cetatea Alba, urmatoarele ocine §i cumparaturi ale sale... « un Tatar cu numele Costa, cumparat dela IvaroiJurie fii lui Callan din Cetatea Alba cu 80 zloti » 1). Am vazut Ca printre robi existaui Tatari, dar numarul lor era mic §i grosul robilor II formau tot tiganii. Din multele acte de danie ale luitefan cel Mare, vedem ca viteazul §i cucernicul ctitor nu se sfiia sa-§i aduca robi §i din Tara Romaneasca, bineinteles robi tigani, dupd cum se poate observa din urmatoarele cloud documente: s a) Documentul din 16 Martie 1490,datlaSuceava, prin care *fan cel Mare, darue§te manastirii Putna, unsprezecesü- lae de tigani, din tiganii sai proprii adusi din Tara Românea- sea 2). b) Al doilea document e dat in Bedeuti, 8 Septemvrie 1503, prin caretefan cel Mare confirma mnástirii Putna, stapanirea peste patru salar de tigani robii peste un holteiui trei femei adu§i din Tara Romaneasca 3) Catefan cel Mare a luat ca prada de razboiu tigani din Mun- tenia o spun §i cronicele timpului. Astfel, « In luna Martie in ziva de 7 intr'o Joi, (1471)tefan Voda pleca in Muntenia §i in aceea§i zi avu o batalie mare cu Radu Vodd pe un camp, langa un targ numit Socii. Aici omori mult norod §i duse vreo 17.000 de tigani in robie » 4). Neapgrat insa, Ca acest numar de robiigani,apare foarte mare, si e aproape imposibil sà fi luat atatia robi tigani, numai o singura data, fiindca armata nu era formata In a§a mare masurd din robi.

,)I. Bogdan, Doc. lui ,pefan cel Mare. Bucuresti, 1913, vol. I, p. 242. 2) Idem, vol. I, p. 430. 3)I. Bogdan, Doc. lui ,pefan cel Mare. Bucuresti, 1913, vol. II, p. 227: .Am dat 0 am intarit pre a lor drepti robi tigani ce i-au chemat ei din Tara Basarabilor, anume Bode cu femeiai cu copiii kr si Mihul cu femeia lui siVina cu femeia luii Goia cu femeiai copiii kr si Radul GAnguli Stana siSofie si Mara. Acestia ca sä fie toti sfintei mAn'astirii noastre uric, ei copiii lor inepotii lor si strAnepotii lor, robi nerusuiti nici oddndoard in veci». 4) Olgierd Górka, Cronica epocei lui yStejan cel Mare, (1457-1499). (Bu- curesti, Biblioteca Revistei Istorice Române, vol. I, 1937).

www.dacoromanica.ro TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANESTI 29

E sigur cà prdzile de rdzboiu, atunci cai astazi, contau foarte multi chiar Domnul era ispitit de numdrul robilor, fiindcd orice tigan insemna o valoare. 0 altà sursä pentru inmultirea numdrului robilor domnesti era si obiceiul de apropia in mod automat, orice tigan f5rd stapAn ce ar fi fost prins, prin Ord. Globnicii (functionarii) domnitorului umblau prin tax%i unde gdseau tigani rdra stapan Ii scriau la averea domneascd. Se intampla insd, de multe ori, ca acesti globnici sd facd abu- zuri inscriindiigani de-ai m5n6stirilor, la domni, asa ca mai dAdeau de lucru bietilor ed1ug5ri care trebuiau sd ceard prin jalb5, dela domn, eliberarea tiganilor. Ca exemplificare redAm documentul din luna Mai 1768: « Domnul, care Constantin Sturdza, biv velstolnic, pentru un tigan str5in din Tara Româneascd..., fiindc5 tiganii sträini din- tealtd tar5, care yin in Moldova se iau pe seama domneasc5, ramdind drept tigan domnesc »1). Constantin Ipsilante, la 1800, ddrueste unui boier, un tigan «strein venit de pisti hotari aice in Moldova, care dupd nestrd- inutat obiceiul p5mântului s'au luat intru a noastrd domneascd stàpdnire »2).. Dar nu numai in Principatele noastre era obiceiul ca domnul sd-si apropie, tigani str5ini, cii aiurea, fapt care se vede din scrisoarea lui Toma, logoldtul lui *tefan cel Mare, c5tre birdul (primarul) Bistritei, prin care ceresà-iinapoeze tiganii ce-i luase in stdpanirea sa, cu ocazia refugierii lor in Ardeal când n'avd- liserd Turcii. « Eu Toma, Logoratul domnuluitefan Voevod al Tarii Moldovei, scriu inchindciunei multà sdnAtatea domnului men, prea iubitului si bunuluii cinstitului domn Tdmas birdului Bistritei. Dupd aceea dau spre stire domniei tale, domnul men, pentrucdtii domnia ta,ch. Dumnezeu ndpusti asupra noastrii rilutatea sai n5pusti pe Turci i ne-a goniti ne-a r5spAndit in toatà lumea. De alta intamplatu-s'a tiganilor nostri ca sà treacd in tara Ardealului, ce e drept sunt to ti din tam Ardealului, dar eu i-am

1) N. Iorga, Doc. privitoare la familia Callimachi, Bucure§ti, 1902, vol. I, p. 465. 1) N. Iorga, Studiii documente, vol. XXI, Bucure§ti, 1911, p. 124.

www.dacoromanica.ro 30 TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANESTI cump arat pe toti cu banii mei drepti, cum imi este Dumnezeu martor si am sodas (chezas, garant) dela cine i-am cumparat. Deci, acum auzim ca au cazut in mainile domniei tale ; drept aceia rog pe domnia ta, domnul meu milostiv si domn crestin, sa nu te bucuri de paguba mea, ci sa te povatuiasca Dumnezeu pe domnia ta, ca &á mi-i inapoezi pentru Dumnezeu si pentru voia noastra, fiindcd pada acum suntem in paguba, caci nu ne-a ramas noua ; nici case, nici sate, nici mori, nici marfa, nici oi, nici albine, nici vase, nici biserici, nici haine si nimic alta. Tare te rugam pe domnia ta si dacà imi vei face domnia ta aceasta bunatate dela mana domniei tale, apoi eu, pada' la moartea mea, n'am &à uit bunatatea domniei tale, ci in toate voiu pomeni pe domnia ta si eu si copiii mei in veci. Iar pentru ca-mi faci aceastà rugaciune, apoi eu am sa trimet colac (dar, cadou) domniei tale, un bidiviu, care sa pretuiasca o suta zloti unguresti si afara de aceasta inca va mai fi facuta voia si pofta domniei tale, totdeauna dela mine si oamenilor domniei tale, precum ai sa vezi domnia ta ; iar dela acesti tigani nu stiu avea-vei niscai folos sau ba. Aceasta ma rog domniei tale, sa-mi fii gratiositatea ta domn de aci inainte, ca si domnul meu Stefan Voievod. Si Dumnezeu sa inmulteasca zilele si anii domniei tale & 1) Am transcris intreaga scrisoare a acestui boier moldovean din mai multe motive: intai, ca sa aratam ca si robii din Moldova sau Muntenia trecuti in altà tara, erau luati in stapanire de domnii sau mai marii acelei OH, ceea ce arata Ca' obiceiul de a avea robi, nu era numai la noi ;iar in al doilea rand ca sä vedem ca robii tigani obisnuiau sa fuga in Ardeal unde se puteau bucura de o viatil mai usoara, dupa cum vedem din scrierile timpului, redate in cuprinsul unui capitol din aceastrt lucrare. Era de ajuns ca stapanul sa fi plecat in rdzboiu sau aiurea, pentru ca robii s'o iee razna peste rnunti. Aflam apoi, ca o parte din tiganii robi, din Principate, erau din Ardeal nu intereseaza daca au fost cumparati de-a-dreptul dela Ardeleni, sau dela altii caH au pus mana pe ei, fiindca se poate ca si acesti robi tigani din Ardeal, cu tot traiul lor mai bun

1) Grigore Tocilescu, 534 documente istorice, slavo-romcine, Bucuresti, 1931, p. 540-542 (Documentul e scris in Campulungul Moldovenesc, 1ntre anii 1475-1487, Octomvrie 3).

www.dacoromanica.ro TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANESTI 31 deck, aiurea, sA nu se fi impacat cu soarta de a nu mai putea vagabonda pretutindeni, MA' nichm stApan, §i astfel au fugit in Principatele noastre. Se mai vede apoi, ca robii tigani aveau o mare importantA in complexul bunurilor unui boier,incat pierzandu-ise considera sArAcit, iar pentru a intra in posesia lor, trebuia sri dea o insemnatà sumA de bani sau diferite lucruri pretioase. Odatà terminate aceste observatii sA vedem in cate categorii se impArteau tiganii domne0i. Dupà relatArile lui Kreuchely (Ludwig, baron Schwertberg, consul prusian la Ia0 0 Bucure0i) &Are von Miltitz, ambasador prusian la Constantinopol, ne putem face o ideie aproximativa despre categoriile, numarul 0 ocupatiile tiganilor domne0i, inainte de revolutia dela 1821. Numdrul sAla§elor de tigani domne0i, dupà statisticalui Kreuchely este cu mult inferior celui adevArat, cu atat mai mult cu cat, el uitä &à enumere printre tiganii domnitorului, pe tiganii ursari al cáror numAr se urca la 500 säla§e. 6Tiganii domne0i erau urmAtorii: Aurarii sau Rudarii 1) (care in loc de contributiuni, dari, culegeau aurul din nisipul raurilor Olt, Topolog, Argq 0 in special Dambovita unde se gase0e aur mai curat 700 sala§e ; Bdiesii 2) sau aurarii valachi care scoteau aurul din pietre, 100 sala§e ;Aurarii a§ezati locului 1000 sAlw ;Lingurarii care lucreaza vase de lemn si mice obiecte casnice 800 sala§e ; Ldesii care lucreaza fierul, 700 sAla§e, in total 3.300 silla§e. Repetam CA statistica aceasta nu este veridicA, deoarece nu- mArul tiganilor domne0i din Tara RomaneascA, era cu mult mai mare, insA am tinut s'o citez pentru a arAta proportia intre diferitele categorii de ligani, 0 din care se observA superioritatea numericA ce o detineau tiganii cAutatori de aur, deci 0 importanta ce li se dAdea._ Tara noastrà a atras atentiunea pop oarelor inconjuratoare, din cele mai vechi timpuri, pentru aurul pe care-1 purtau raurile noastre ,i pentru toate celelalte bogalii. 1) Rudar = ligan aurar, vine probabil dela rudariegroapà de unde se scot metale (Apud Candrea §i Gh. Adamescu, Dictionarul Enciclopedic). 2) Hurmuzachi, vol. X (1763-1844), publicat de N. lorga, Bucure0i, 1897, p. 522.

www.dacoromanica.ro 32 TIGANII IN PRINCIPATELE R0MANE*T1

Tiganii, poate, fosti cautatori de aur In Ora lor de origine, in perigrinarile lor au dat peste nisipul aurifer din parade de munte ale Orli noastrei astfel au inceput din nou, sa culeaga acei fluturasi pretiosi de aur. Domnul permitea sederea lor Inarà, oferindu-le chiar libertatea In schimbul unei anumite cantitati de aur, de fiecare individ, care trebuia data tezaurului domnesc. Prin vieata lor originala, devenita speciala prin ocupatiunea lor, tiganii aurari in deosebi, au atras atentiunea strainilor veniti pentru mai mult timp, sau numai in trecere prin Ora noastra. Dela acestia avem amanunte pretioase asupra modului cum iganii aurari Ii castigau painea cea de toate zilele. Astfel Dé- midoff 1) in cartea sa ne spune urmatoarele despre tiganii aurari din Valachia: « ...din singuraticele asezari in jurul acestor rauri, cei care ne-au interesat mai mult sunt aurarii, imprastiati pe insule sau prunduri izolate, acesti sarmani spaland fara incetare nisipurile Dunarii, culeg particelele de aur ce le rostogolise fluviul »; iar in alta parte despre felul dum tiganii spala aurul; ( pe un plan inclinat cdptusit cu paslà sau postav ordinar, curge neincetat apa care trece mai inainte printr'o grAmada de nisip si pietris gramadit pe o leasa in partea mai ridicata a instalatiunei ; astfel fluturasii microscopici ai pretiosului metal sunt opriti in tesà- tura. Ne-am apropiat sà vedem acesti nenorociti care, fara alt ada- post decAt enorma lor clae (de par) de pe cap, se ocupd cu aceasta munch* fArd sfarsit si calauza noastra ne-a asigurat cà bietii oameni, care lucreazA toata ziva, expusi la strAsnicia ceruluiabia cAstiga pe zi valoarea a cincisprezece bani frantuzesti ». Trecand peste platonicele induioseri ale lui Démidoff, retinem abilitatea cu care reuseau sa smulgA nisipuluii apei « microsco- picii fluturasi de aur » cu o instalatie atat de primitiva. Dimitrie Cantemir aminteste despre tiganii strAngatori de aur, din nisipul pAraelor de munte caatata aur aduna,incat pot s5plateascA«in tot anul ca bir &Are sotia domnului patru ocale de aur, cari fac 1600 drahme »2).

1) M. A. Démidoff, Voyage dans la Russie méridionalle et la Crimée, Paris, 1854, p. 55. 2) D. Cantemir, Descrierea Moldovei. (Trad. de G. Adamescu), Bucuresti, Ed.t Cartea RomâneascA*.

www.dacoromanica.ro TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANESTI 33

Ace§ti strangAtori de aur aveau o viata cu mult mai buna cleat fratii lor vatra0ii numai cu obligatiunea de a plati pe timp de un an o anumit5. cantitate de aur. Vieata lor nu le cerea niciun conforti nimic din pretentiile civilizatiei de care ei nu aveau nevoie, poate ca singura lor bucurie era faptul a nu aveau un stapan direct si imediat. 0 viala quasi-liberd aveau tiganii lingurari, apartinand tot domnului ;ei lucrau in lemn, cu preferinta in salcie, din care faceau linguri (de unde ii se trage §i numele), cofe, donicioare1) §i alte lucruri casnice. Prin materialul brut, lemnul in spet,a, de care depindeau lingurarii erau nevoiti sa se adaposteasca prin cranguri §i zavoaie umede, deci cu iarba multdi grasà, unde aveau posibilitatea sa se ocupe in afard de meseria lor, cu crqterea vitelor, de sigur in mica rdasura, fiindcà n'aveau niciodata sume prea mari de bani, ca sa-§i cumpere o pereche de boi. Actualmente tiganii din satele de pe langa Dunare sunt in- stariti avand fiecare familie cel putin ate o pereche de bivoli, pentru care au foarte multa dragoste. Un lucru interesant e ea sà1ae1e tiganilor lingurari se corn- puneau din 4-8 persoane 2), ceea ce este mult in comparatie cu tiganii vatra§i, a caror salase nu intreceau media de patru suflete. Alta categorie de tigani domne§ti era aceia a laeOlor « hierari » din care faceau parte §i netotii, vagabonzii traind din furturi §i pradaciuni. Lae§ii fieran cu scule rudirnentare, dar siguranta in maini (executie), erau intr'un timp singurii « faurari » din Tara Roma- neasca §i. Moldova §i chiar astdzi multe din satele noastre au ate un asemenea « mester » bun pentru orice. Tiganii dupa cum sunt muzicanti din instinct, tot a§a, din instinct, stiu sà lucrezei metalele, fiind cunoscuti subt acest aspect chiar din primele documente care vorbesc de existenta lor.

Donicioareidiferite obiecte de lemn,din Moldova, ajungeauin secolul al XIX-lea, anul 1852, sä fie expuse §i vândute sub pavilion turcesc la expozitia universa15. din Londra. Aceste donicioare erau executate foarte frumos, avand gravate pe ele, tot felul de motive românesti (Gh. Potra, Cdleitoria unui boier moldovean in Europa la mijlocul sec. al XIX-lea, in Rev. Ist., 1933, Nr. 4-6, p. 135. 2) Acad. Rom., ms. 4843, p. 25; §i Acad. Rom. doc. GIX/107.

www.dacoromanica.ro 34 TIGANII IN PRINCIPATELE ROMNNE$TI

Asa, am ardtat la inceputul 1ucrrii, documentul sarbesc din 1348, in care tiganii erau recunoscuti ca « expertia i demni urmasi ai zeului Vulcan, de vreme ce erau obligati sd furnizeze acelei nidndstiri, potcoave de caiidiferite unelte. In afard de potcovari, ldcdtusi, rotarii spoitori eraui multi topitori care lucrau bronzuli arama. Umblând din sat in sat, din bdlciu in bdlciu, cumpdrau bronz vechiui aramd spre a-1 topiiprelucra, fdcand clopotei de diferite mdrimi si forme, nasturi de chimirei hamuri, capete de topoare, iglite, lanturi si tot felul de mdruntisuri. « In Bucuresti este si astdzi (1846) miindstirea cu hramul Nasterii Maicii Dom- nului, numità Zldtari, dela constructorii ei (tiganii) zldtari »1). Tiganii netoti, inglobati in numdrul ldesilor, se deosebesc cii mult de celelalte categorii deigani, prin curajul si viclenia lor, insusiri ascutite din pricina multelor greuta4i ce au avut de suferit. Fiindcri netotii sunt cruzi din fire, apelând la cutite si topoare, la cea mai mica neintelegere, unii istorici care s'au ocupat cu vieata tiganilor, cred cà acestia sunt descendentii vechilor sefi, subt a cdror conducere au venit tiganii din India. Netotii nu sufereau jugul robieii odatd prinsi, nu aveau odilinil pAnd când nu fugeau Care unicul lor stdpan si Dum- nezeu, libertatea. De altfel netotii si-au pdstrat acelasi spirit independent ptind in zilele noastrei chiari astdzi, sunt singurii tigani care pribe- gesc din loc in loc, furand de ici, de colo, ce gasesc, uneori vite, au insd predilectie pentru cai. Corturile lor cdptusite cu o multime felurità de petece, erau stabilite, dupd cum se intelege, pe la marginea oraselor si de nuilte ori pe locurile virane, chiar in interiorul orasului. Carol I regele României aminteste in « Memoriile » sale de tigani de felul acesta, care îi aveau corturile intre palati grddina ( Cismigiu iasta in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, anul 1866. Ferestrele oddilor fostului palat regal, in partea de Sud, unde locuise mai inainte domnitorul Cuza « dadeau spre o piatà desartd,

1) Din cciliitoria lui Uspenschy pe la noi,1846.(traducere de $tefan Berechet), Bucuresti, 1920, p. 7. ZlAtar aurar, dela vechiul slay zóloto, rus zoloto = aur.

www.dacoromanica.ro TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANESTI 35

murdarg, unde se asezaserà niste tiganii porcii se tavàleau prin noroiu » 1). In afarà de aceste categorii de tigani domnesti eraui Ursarii care colindau tam in lung si in lat, plimbandi indemnând ursul sà joace « tananaoa * dupd care apelau la generozitatea privitorilor si obolul era de obiceiu multumitor. Ursii erau prinsi de mici, fie de tigani,fie de tgranii mun- teni, dela care ii cumpdrau iIidresau in vederea viitoarei meserii. Dresarea consta in a-i inv4a sà ridice alternativ picioarele de dinapoi (cele dinainte fiind rezemate de bdt) in urma unor repetate sederi pe cuptoare incrilzite ; caldura cuptorului furni- cându-i talpa, ursul ridica cand un picior, când celalalt ; joc ajutat de perseverenta « dresorului » care cânta tananaoa. Dupd nenu- mdrate operatii de acest fel, ursul reusea sd se producd cu aceste « figuri * numai la auzul tananalei, ceea ce hotilra pe maestrul ursar sà-1 Inv* si alte giumbuslucuri, dupà care putea sá umble cu el prin tArgurii bâlciuriz In zilele noastre, in urma interventiunilor « Societätii pentru protectia animalelor * nu mai sunt permise exhibitiunile ursarilor ; iar urechea noastrà obisnuità din timpul copiliiriei, nu va mai auzi pretutindeni, acel « joacd bine m'ai Marine, cd-ti dau paine cu màsline », rnâncare la care jinduia de multe ori si stapanul, nu numai ursul. Ursarii, din fire, se ocupaui cu inmultireai cresterea catà- rilor, astfel gdsim amintit :« Cat'arii crescuti de tigani si ex- portati peste Duare pan6 la muntele Pelion » 2). Tiganii domnesti tinuti la o parte de binefacerilecivilizatiei, n'au suferit o deformare a caracterului primitiv, ca respectivii vdtrasi, care dupa desrobire s'au stabilit in bim6 parte ca mese- riaei,iar mai apoi, in urma inrudirii prin cdsatorii cu b6stina sii, s'au adaptat perfect mediului.

1) Memoriile Regelui Carol I. Bucuresti, 1909, (Ed. Ziarului»Universult, p. 65. 9. Muntele Pelion se &este In Grecia (Thesalia) situat In partea M5rii Egee, deasupra golfului Volo (Pagaseic). E vorba de exportul pe care 11 fdceau Principatele Române la Inceputul sec. XIX. Philiphides, recoyeapa, Leipzig 1816, p. 40 si 83, apud Hurmuzachi, vol. X. Bucuresti, 1897. Pre- fata (de N. Iorga), p. XXVI.

www.dacoromanica.ro 36 TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANESTI

B) TIGANII MANASTIRE*TI 0 a doua categorie de tigani robi o formau tiganii manastiresti care erau iei destul de numerosi. Domnii Tarii Romanestii ai Moldovii se intreceau in a cladi bisericii rnanastiri pe care le inzestrau cu mosii intinse si numeroase salase de tigani. Daniile de felul acesta erau obisnuite aproape fiecarui domnitor, iar pentru documentare redam mai jos cateva acte din care putem sil deducem cucernicia .donatorilor cat si numarul mare al tiganilor din tara noastra. Alexandru Voievod in 8 Julie 1428, darueste manastirii Bi- strita 31 salase de tigani si 12 poeti de tatari 1). Stefan Voievod prin documentul dat in Suceava in 26 I unie 1434, darueste manastirii din Poiand trei salase de tigani:« a binevoit domnia mea cu al nostru bun gand si am facut pentru sanatatea noastrai pentru pomenirea sfant-raposatilor Orin- tilor nostri si am dat manastirii din Poiana trei salase de tigani, anume Slav dela Harldu1i Coste, ginerele lui Cernislavi Micu- Elea, sa fie acestei manastiri zise mai inainte, nestricati, cu tot venitul, in veci »2). Acelasi domnitor, in 12 Iulie 1434, darueste manastirii Molda- vita douà sälase de tigani 3). Sase ani mai tarziu (23 Aprilie 1441, Suceava) Ilie Voievod intilreste mandstirii din Poiand patru salase de tigani 4). La 1. Mai 1443, Stefan Voievod darueste mandstirii Pobrata patru salase de tigani 5). Prin documentul din 26 Aprilie 1444, dat in orasuI Roman, Petru Voievod intareste manastirii dela Pobrata patru salase de tigani (tigani intalniti in doe. din 23 Aprilie 1441) 6).

I), 2) si 8) M. Costachescu, .Doc. Moldovenevi Enainte de Oefan cel Mare, vol.I,Iasi, 1931, p. 212-215; p. 391-393; p. 393-394. 4) M. Costáchescu, .Doc. Moldovenefti inainte de S'tefan eel Mare, vol. IL Iasi, 1932, p. 80. 6) Ibidem, p. 126. 6) M. Costacheseu, Doc. Moldovenepti Enainte de ctefan cel Mare, vol. II. Ia§i, 1932, p. 204-206;(si In Arhiva Istoricti a Romdniei, vol. II. Bucu- resti,1865, p. 102-103). La fel Doc. din 5 Martie 1453iBiliceni, 25 August 1454, (p. 505).

www.dacoromanica.ro TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANESTI 37

La 3 Septemvrie 1448, in Suceava, Petru Voievod intareste mana'stirii Neamtului patru salase de tigani dati de Alexandru cel Bun 9. In acelasi oras la 22 Ianuarie 1453, Alexandru Voievod intareste mandstirii Nearqului mai multe sdlase de tigani, iar spre sfar.situl documentului spune:

') M. Costdchescu, I. c., p. 352. 3) Ibidem, p. 444. 3) Ibidem, p. 465. 4)I. Bogdan, Doc. lui yStefan cel Mare, vol. I. Bucurqti, 1913, p. 13-15. 5 ) Ibidem, p. 91-92. 6)I. Bogdan, Doc. lui .5telan cel Mare, vol. I. Bucure§ti, 1913, p. 309-311

www.dacoromanica.ro 38 TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANE$TI

Hertea, Dinga si fratele sdu Manciul, Steful, Boldor si fratele sat' Gavril. ..toti acestia cu sdlasele lor. Pe langd acestia se adaugd Neanciul, holteiul, dat mdniistirii Neamtului de cdlugdrii dela Bistrita ca despagubire pentru un Thar al ei Cozma pe care il omoraserd tiganii din Bistrita 1). Intr'un alt document din 13 Noemvrie 1487, Stefan confirmai ( piscopiei de Rddduti stdpanirea asupra tiganilor Pandrea, Radu si Butcat, cu sdlasele lor cu tot 2). Stefan cel Mare confirmd de asemenea la 4 Aprilie 1488, mitropoliei de Roman, dania bunicului sdu Alexandru cel Bun la care adauga stapanirea peste Tdtarii Baciul, Coica si fratele acestuia Ninga holteiul,si peste tiganii Boia, Dadul, Gutinea si Carfina holteiul, cu sillasele lor cu tot 3). Suceava, 16 Martie 1490, Stefan cel Mare ddruieste mändstirii Putna 11 sdlase de tigani, din tiganii sdi proprii, adusi din Tara Romaneascd (tara Basarabilor), anume: « Talpd cu copiii sdi To- dericd, Jamba, Molda si Piciman ; Oprea cu copiii sdi Mihu, Dan- ciul, Petru, Vasia si Vdrher ;Daniil,Micu, Joan, Bratu, Neagoe cu flarbu, toti acestia cu copiii si cu sillasele lor » 4). Prin aceste danii si multe altele care au urmat numdrul robilor -mdriastiresti se urea dela o domnie Ia alta, iar la urcarea unui nou domn pe tronul Orli, egumenii obisnuiau sd vind cu acte vechi, dela domnii precedenti, sd fie confirmate, confirmdri care serveau ca acte justificative in judecatile destul de numeroase pe vremea aceea. Confirmarea actelor prin care se mentionau daniile domnesti cat si cercetarea si verificarea lor se fdcea de Insusi domnitorul, dupd cum vedem dintr'un act dela jumdtatea secolului al XVIII-lea : « obiceiul este, cdrtile de danie domnesti, ori pe ligani, ori pe mosie, sd fie isedlite de domnul ce au miluit cu acele danii si nicio carte de danii nu s'a obisnuit a fi numai cu pecete, neiscdlite de domni si nepotrocoldite,ci au fost dupd vremi » 5). S'ar putea enurndra Inca: cu sutele daniile si confirmdrile de danii 6)ale diferitilor domnitori, in decursul vremii, dar rostul

1),2),3) 0 2) Ibidem, p. 311 ;p. 314-317; p. 341-344; p. 430. 5) N. Iorga, Documente privitoare la familia Callimachi, vol. I. Bucure§ti, 1902, p. 427. °) Arhivele Statului, M-rea Secul. Pach. I, Nr. 12, Doc. din 29 Iulie 1671.

www.dacoromanica.ro TIGANII IN PRINCIPATELE ROM kNE$T1 39 acestui capitol, nefiind nimic altceva cleat o incercare de a ardta provenienta tiganilor mAnAstiresti, vom spicui chteva documente ale domnilor din Tara RomAneascri, urmAnd ca cetitorul care ar don sà cunoascA mai multe documente privitoare la vieata tiganilor sA consulte capitolul dela finele volumului, fricut in acest scop. Domnii TArii RomAnesti nu s'au liisat mai prejos decAt domnii Moldovii, ci au ridicat iei mAnAstiri inzestrandu-le cu o multime de robi tigani. I Dan al II-lea, prin actul din 1424, intAreste mAnAstirii Tis- mana ceea ce-i dAduserà predecesorii lui, printre care si 40 sAlase de tigani ce trebuiau sA fie « slobozi de toate slujbele si dAjdiile si de venitul domniei mele »1). Basarab Vodd cel TAngr (1477-1482) confirmA mAnAstirii Tismana stripAnire peste trei sAlase de tigani, anume: «Mircea cu copiii sii Necula cu copiii sAii Iuda cu copiii sdi, pentrucd le-au dat cumnatul meu, jupAn Stanciuli sora mea Anca pentru ca sä fie sfintei mtinAstiri mosiei ohab6i spre slujbd sfintei mi1nAstiri si de care nimeni nezAticnità dupà cuvAntul domniei mele »2). # Petru Voievod cel fanAr, fiul lui Mircea VodA, intareste (1559 1568 Iulie 5) mAnAstirii Dobrusa mai multe mosiii trei sälase de tigani 3). Tot el, in 20 Noernvrie 1562, infareste mAngstirii Tismana ftegumenului Joan stApAnire peste niste sAlase de tigani anume: « Danciuli Radul si Nana si Danciuli Opreai Radulsicuti- gAncile lori cu copiii lor, pentrucA sunt bAtrAnii drepti tigani ai sfintei mAndstiri dela Tismana si de mo-Mnire, insd i-au fost scris globnicii 4) domniei mele, ca sà fie tigani domnesti, dar domnia mea de vreme ce am vAzut si am inteles cü sunt tigani de mostenire sfintei mAnastiri, domnia mea iar i-am adaugat si am dat Ca SA fie neclintiti sfintei nignAstiri » 5). 1) B. Hasdeu, Archiva 1st. a Rom., vol. I, p. 19-20 ; doe. din 5 August 1424 si N. Iorga, 1st. bisericii romdnevi, VMenii de Munte, 1908, vol. I, p. 46 2) Alex. Stefulescu, Mciaistirea Tismana. Bucuresti, 1909, p. 191-192 ; doc. din 17 Noemvrie 1479. 3) Arhivele Statului, Sectia Istorica. °) Globnicii erau functionarii Domnului insdrcinatd cu incasarea gloabelor (amenzilor) si in mod special cu inscrierea la averea domneascd a tuturor tiganilor Para stApAn. 8) Arhivele Statului, Sectia Istoricd. Publicat de Alex. Stefulescu, Ma- netstirea Tismana. Bucuresti, 1909, p. 251-252 ; doc. din 20 Noemvrie 1562.

www.dacoromanica.ro 40 TIGANII IN PRINGIPATELE ROMANE$TI

De asemenea, la 17 Iunie 1567, inthreste madastirii Tismana stàpânire peste o parte de mosie din Izvarnai peste un stilas de tigani 1). Cateva luni mai tarziu, in 22 Octomvrie 1567, intairestemiinà- stiriiTismana stdpânire peste mai multe s'alase de tigani ai mtm6- stirii, care, fugind peste munti in Tara Ungureasca, au fost adusi indruilt de egumenul Ioan 2). Alexandru Mircea Vodil (Alexandru III) confirmil màndstirii Tismana st4ânire in Izvarna peste partea jupânitii Rada si un Was de tigani 3). Matei Basarab la 1650, confirmä mAna'stirii Tismana sta"pâ- fire peste niste tigani in contra pretentiunilor lui Barbu armbiselul, nepotul Corbenilor, care li vânduse, desi fuseserddriruiti miiniisirii de mosii Si strdmosii lui »4). La 9 Mai 1715,tefan Cantacuzino Voievod intàreste mruid- stirii Surpatele stdpanire peste un tigan 5). Tiganii indndstiresti nu proveneau insd numai din danii si con- firmari domnesti, ci si din danii, vânzarii schimburi particulare, lucru, pe care il constat5m din documentele p6strate la Academia Românbii Arhivele Statului Exemplu de acte de danii: La 1648 1) Arhivele Statului, Sectia istoricá. 2)Arhivele Statului, SectiaIstorica,(original); Acad.Rona., doc. CXXXII/216 (copie), publicat de Alex. Stefulescu, Meindstirea Tismana. Bucuresti, 1909, p. 257-258. 2) Alex. Stefulescu, Meindstirea Tismana, Bucuresti, 1909, p. 259; doc. din 4 Septernvrie 1568. 4) Idem, p. 323-325; doc. din 11 Ianuarie 1650. 5) Arhivele Statului, M-rea Brdncoveni, Pach. XXII/84. 6)a) Danii: 1648 Ianuarie 20, Acad. Rorn., doc. XXI/273. 1648 Iu lie 27, Acad. Rorn., doe. XXI/272. 1653 Decernvrie 4, Acad. Rom., doc. CXXVII/114. 1675 Mai 17, Arh. Stat., M-rea Brâncoveni, Pach. XXII/46. 1676 August 6, Idem, doe. 47. 1684 Septemvrie 9, Idem, doc. 52. 1688 Iu lie 28, Acad. Rorn., doc. XXI/251. 1689-1690, Arh. Stat., M-rea Brâncoveni, Pach. XXII/62. 1692 Noemvrie 15, Hem, doc. 66. 1693 Octomvrie 15, Idem, doe. 69. 1700 Aprilie 17, Acad. Rom., doc. CXXIV/114. 1706 Fevruarie 26, Arh. Stat., M-rea Brâncoveni, Pach. XXII/81. 1784 Iu lie 25, Acad. Rom., doc. XCI1264.

www.dacoromanica.ro TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANE$TI 41 o oarecare jupaneasä a lui Tudosie, impreurià cu fii sài, ddrueste niàngstirii C61d5rusani o tigancd ca sd le fie pomana in veci lor

b) Ticinzari: 1640 Mai 31, Acad. Rom., doc. CXXXIV/92. 1654 Iu lie 30, Acad. Rom., ms. 500, p. 102-103. 1654 Decemvrie 22, Arh. Stat., M-rea Brancoveni, Pach. XXII 23. 1659 Mai 26, Idem, doc. 26. 1662 Februarie 19, Idern, doc. 30. 1664 Mai 13, Acad. Rom., do,.. XG/68. 1664 Septemvrie 3, Arh. Stat., M-rea Brâncoveni, Pach. XXII/34. 1682 Martie 19, Idem, doc. 50. 1684 Decemvrie 27, Idem, doe. 53. 1693 Mai 10, Idem, doe. 67, 1701 Martie 3, Idern, doc. 73. 1759 August 3, Acad. Rom., doc. LXV/161. c) Schimburi: 1636 Mai 27, Acad. Rom., doc. CXXIV/107. 1638 Aprilie 18, Acad. Rom., doc. XC/37. 1651 Iunie 28, Acad. Rom., doe. CXXVII/75. 1651 Noemvrie 8, Acad. Rom., doc. GXXIV/94. 1652 Iu lie 17, Acad. Rom., doc. CXXIV/90. 1653 Ianuarie 8, Acad. Rom., doc. CXXIV/132. 1660 Decemvrie 14, Arh. Stat., M-rea Bistrita, netrehnice, Pach. VI/525. 1662 Iunie 7, Acad. Rom., doc. XC/67. 1662 Septemvrie 14, Acad. Rom., doe. GXXVI 107. 1662 Octomvrie 27, Acad. Rom., doe. CXXVIII/109. 1666 August 3, Arh. Stat., M-rea Bistrita, netrebnice, Pach. VI 527. 1668 Mai 5, Acad. Rom., ms. 500, F. 102-103. 1682 Martie 22, Arh. Stat., M-rea Bistrita, netrebnice, Pach. VI 545. 1692 Septemvrie 1, Acad. Rom., doc. CXXIV/113. 1695 Februarie 20, Arh. Stat., M-rea Bistrita, netrebnice, Pach. VI 544. 1699 Ianuarie 12, Acad. Rom., doc. CXXVII 107. 1704 Aprilie 4, Arh. Stat., M-rea Brâncoveni, Pach. XXII/74. 1705 Octomvrie 10, Idem, doc. 78. 1706 Ianuarie 10, Idem, doc. 79. 1709 Iulie 24, Idern, doc. 82. 1712 Decemvrie 30, Arh. Stat., M-rea Bistrita,netrebnice, Pach. VI 543. 1725 Februarie 28, Arh. Stat., M-rea BrAncoveni, Pach. XXII/86. 1728 Mai 22, Idem, doc. 88. 1730 Mai 26, Idern, doc. 89. 1740 Iunie 17, Idem, doe. 92. 1744 Ianuarie 11, Arh. Stat., M-rea Bistrita, netrebnice, Pach. VI/534. 1746 Ianuarie 10, Idem, doc. 518. 1748 Iulie 10, Arh. Stat., M-rea Brâncoveni, Pach. XXII/94.

www.dacoromanica.ro 42 TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANE$T1

prtrintilor lor 1); in 1653, Parana jupdneasa spdtarului Jipa ddrueste niste tigani episcopiei Buzdului pentrucd acolo se hArd- zise loc de veci pentru « oasele » sotului 623; in 1688, Neagu, fiul cdpitanului Mdinea dela Gostile,di mdnastirii Ciilddrusani, un tigan In locul tiganului mAndstirii, pe care 11 omoriserd tiganii lui. « Precum sd se stie cd intamplandu-se de s'au sfddit niste tigani ai nostri cu tiganii mündstirii Cdlddrusani, fostu-s'au intarnplat pri- mej die unui tigan al nostru de au lovit pre un tigan al mdndstirii in cap si dintr'aceea i s'au intdmplat acelui tigan de au murit, deci ,intr'alt chip n'am putut face, ci am cdzut cu mare rugdminte la pdrintele egumenul Efrim, ca sd-i dau tigan pentru tigani nea- \rand nici sfintia lui ce mai face fost-au bucuros ca sd-i dau tigan pentru tigan »3). Alt document este acela prin care jupdneasa Despa, sotia clucerului Neagoe Mihdlcescu din Cândesti, darueste, in 1700, episcopiei Buzdului un tigan bucdtar &à fie pentru sufletul boierului ei si al coconilor (copiilor) ei 4). Logofeteasa Pduna Fratosticeanca dà mdndstirii Gdnescu din Craiova, in 1784, cloud suflete de tigani pentru iertarea sufletului ei, fiindcd, dupa cum spune ea, nu avea nici un fel de rudenie care sd se ingrijeascà de sufletul ei dupd moarte si face acest lucru cat e « sandtoasa cu mintile intregi nesmintità de boala » 5). Exemplu de act de vânzare este documentul din 7 Aprilie 1675: « Adecti eu jupdneasa Lica, impreund cu sutul meu Dragul, fata Lincdi ot Vdtulesti scrim si mArturisim cu acesta al nostru zapis, ca sd fie de bund credintd la mana cinstitului pdrinte arhiepiscop 1752 August 20, Arh. Stat., Mar. Buc., netrebnice, Pach. CLIV 8. 1766 Martie 7, Idem, doe 13. 1774 Aprilie 28, Acad. Rom., doe. XCl/108. 1775 Ianuarie 6, Arh. Stat., M-rea Bistrita, netrebnice, Pach. VI 540. 1776 Decemvrie 11, Arh. Stat., Mitr. Buc., netrebnice, Pach. CLIV 19. 1777 Ianuarie 28, Arh. Stat., M-rea Bistrita, netrebnice, Pach. VI 537. 1777 Mai 29, Arh. Stet,. M-rea Brâncoveni, Pach. XXII/99. 1777 Iunie 19. Id-m, doc. 98. 1792 lulie 1, Idem, doc. 100. 179; Aprilie 26, Arh. Stat., M-rea Bistrita, netrebnice, Path. VI/539. ') Acad. Rom., doc. XXI 273. 2) Acad. Rom., doc. CXXVII 114. 3) Acad. Rom., doe. XXI 251. 4) Acad. Rom., doc. CXXIV/114. 5) Acad. Rom., doc. XCl/264.

www.dacoromanica.ro TIGANII IN PRINGIPATELE ROMANESTI 43

Daniil cum ea sa se stie cà i-am vandut un tigan anume Radul, feciorul lui Balaci si al jupaneseiAnicai, fata Ianei.Pentruca ajungan- du-ma multa nevoiei sdracie de dajdii domnesti, eu 1-am vAndut de a mea buna voie la sfanta episcopie (cu) taleri 30, ca sa fie mosie ohabnica el si feciorii luii feciorii feciorilor lui, pentruca I-am vandut de a noastra bunä voiei fara nicio sir& iar cine s'ar ispiti din feciorii nostri sau din neamul nostru a face sau sa se ispiteascd preste zapisul nostru a intoarce, &à fie proclet afurisit de Isus Christos si de 318 oteti (parinti)i pentru mai adevarata credintà ea sa se creaza, ne-am pus degetuli iscalitura mai jos si marturii au fost boierii care vor iscali mai jos »1). Acest act este tipul obisnuit de scrisoare de vanzare a robilor tigani in care acestia nu sunt amintiti decat, ca niste unelte necuvântatoare, dar cu atat mai mult, necesare. Un alt document de vanzare este acela prin care Vasile Buha- escu fost mare paharnic, vinde lui Ioanichie episcopul Romanului, niste tigani cu care sd inzestrezesfânta manastire Precista din Roman, care se construise si se impodobise cu banii lui Constantin Racovità Voievod 2). Se intampla,i asta destul de rar, ca unii tigani gratie diferitelor imprejurdri sa se gkseasca inteo stare de libertate,dar fiind vinovati intr'o anumitä chestiunei pe punctul de a fi pedepsiti, erau cumparati, sau se vindeau chiar ei, unei persoane sauinstituii,scapandastfelde pedeapsa care trebuiau s'o ispaseasca. Dam mai jos un document din Iulie 1654, prin care un tigan se vinde unei manastiri spre a scapa de spanzuratoare. Adeca eu Ghera tiganul scriui marturisesc cu acest al meu zapis ca sa fie de mare credinta la mana parintelui ieromona- chului Teodosie ot Strehaia, egumenul... au dat ughi 30, bani gata in mana capitanului Predei Bologai, de m'au scos dela spanzuratoare, ca sa fiu tigan la sfanta mandstire eui cu tiganca mea si en feciorii mei, cu featele meale, de mosie de bastina »3). Printr'un alt document din 1692, Marica tiganca, fecioriigi ginerii ei se inchind sa fie robi parintelui Mitrofan, episcopul Bu- zaului, deoarece piereau de foame. 1) Acad. Rom., ms. 500, p. 103. 2) Acad. Rom., doc. LXV 161. 3) Acad. Rom., ms. 500, p. 102.

www.dacoromanica.ro 44 TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANE*TI

« Sd se stie cd fiind noi din Tara Moldovei si perind stàpânii nostri pre care i-am avut acolo si intamplandu-se de au fost foamete mare si neavând cine ne scoate capetele din foame acolo, am venit cu totii aici in tear6 de ne-am inchinat sfintei episcopii dela Buz6u, de a noastrà bund voie si de nimenea siliti, sA firn noi toti robi ai casei, numai sd ne scoatà capetele din foamete. Deci intAmplându-se, atunci pre aceale vremi, de era episcop pàrintele Grigorie vdzand ca ne inchiniim sd firn robi episcopiei, ne-au primit si ne-au dat bucate din episcopie de ne-au scos capetele din foame, iar nu doard sd ne dea niscare bani, ci numai pre bucate de mâncare ne-am inchinat, sd firn robi zidului... ».

www.dacoromanica.ro TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANE*TI 45

sarhscumpere mai sus zi0i tigani ai sfintei mangstiri oriunde se vor ghsii in a orichrui tighnie, fie in tighnia marelui vornic sau in tighnia marelui postelnic, sau in a orichrui tighnie din boierii mai sus zii, fie oriunde, iar mai sus zisul phrinte ieromonah, egumen, chir Ioachim, §i oamenii lui sh fie volnicia-si lua din mice tighnie mai sus zi0i tigani ai sfintei mangstiri'). Cu hrisoavele domnului in mAnd, egumenul proceda la chu- tareai ridicarea tiganilor sái, rhsplAtindu-le pentru osteneala sa, cu un traiui o supraveghere 0 mai asprh decAt mai inainte. Robii adusi acash 10 inghiteau din nou durerea in suspine, din nou trebuiau sh inceaph calvarul vietii, spre a cugeta mai tArziu la alte planuri de fugh, mai riguros concepute, dar care in mod firesc se terminau tot cu suspine. Manastirile mai Mceau tot felul de schimburi de tigani, astfel erau unii fugiti in alte l,igiiniii pentru aceia veneau boierii acelor tiganii dhdeau altii in schimbul lor. lJnii fugiau sh se chsatoreaschi atunci se facea schimb cu un alt tigan, drept desphgubire, fiindch dui-A ce se chshtoreau, desphrtirea era greu de fäcut, producAndu-se mari neintelegeri, mai cu seamh atunci child rezultau copii din aceste chsAtorii. Pentru exemplificarea calor de mai sus citez cAteva documente, (land altele la finale acestui studiu. La 1638, Preda paharnicul face schimb de tigani cu Ignatie episcopul Rhinnicului pentru « a nu sparge shImul »,fiindch un ligan al episcopiei se dishtorise in tighnia lui 2). La 1651, Chrstea sphtarul de MATAesti impreund cu sotia sa Neacsa fac schimb de tigani cu phrintele Serafim, episcopul Bu- zhului, fiindch acesta nu se indurase sh spargh shlawl « datu-mi-au pentru Costandin tigani pentru un copil al lui mic de tAth anume alt tigan, anume CrAciun, din tighnia episcopiei, fecior Mircei tiganuli mi-au dat bani gata ughi 13 §i un cal » 3). La 1653, Doamna Elina sotia lui Matei Basarab arath printr'un zapis eh a primit o tiganch in schimbul alteia ce se mdritase cu un tigan al phrintelui Serafim, episcopul BuzAului »4).

9 Alex. *tefulescu, Miincistirea Tisniana, p. 266; doc. din 17 Aprilie, intre anii 1569-1570. 2) Acad. Rom., doc. XC/37. 2) Acad. Rorn., doe. CXXIV/94. 11Acad. Rorn., doe. CXXIV/132.

www.dacoromanica.ro 46 TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANETI

Din 1786, urmàtorul schimb :« Incredintez cu acest ràvas al meu la mâna sfintiei sale piirintelui igumenul chir Teofan Str6- hilianu, cum sà s'a stie Ca având eu un tigan anume Ion al sfintei mdriastiri, in tigania sfintiei sale si sfin Oa sa alt baiat de tigan anume Preda in tigània mea si neputând eu sd tin pe tigan la man6stire, pentrucà avea Orinti in tigánia sfintiei sale si sfintia sa pe al sfintiei sale, iara'si asisderea, ne-am invoit si am fticut schimb, am dat eu pe al meu sfintiei sale si sfintia sa pe al sfintiei sale mie si pentru credintil am iscalit acesta ». Chesarie, igumen Strâmbei 1)

C) TIGANII BOIERE*TI A treia categorie de tigani robi, in afard de tiganii domnesti ,i cei mänästiresti, erau tiganii boieresti. Acestia proveneau din danii domnesti, cuceriri de razboiu, mosteniri, zestre, cumpàrdri si schimburij t Astfel,tefanVoievod(tefan alII-lea, a doua domnie 1444-1447), la 25 Ianuarie 1446, däruestelui Mihail logof5.tul pentrucd a slujit « drept si credincios » satul Vânbitorii pe Bistrita mai jos de Peatra lui Crdciun ; ii inthreste si satul Gavriloutii dela granita, aproape de Sneatin si vase sálase de tigani. 2) Petru Voievod (Petru al II-lea, 1448-1449), printr'un document dat in Suceava, la 27 Iulie 1448, intdreste boierului Ivan Porcu mai multe sate si ditiva tigani 3). In 1532 Vlad Voievod, domnitorul Tarii Românesti dà ju- pAnului Vlaicu clucerul si fratilor s'ai stàpânire peste eâteva sate si peste mai multe kilase de tigani 4). Bogdan Vodd (Bogdan al IV-lea, 1568-1572), printr'un document din 20 Martie 1570, dal lui Dinga postelnicul mai multe salase de tigani care fugiserà in Polonia si trimesese in mod special dupa ei, pe logofatul Dragan. « Care toti acesti mai sus scrisi tigani robi fuseserg mai de mult fugiti si dusi din tara noastrà in 9 Academia RomAnk ms. 500,f.107. 2)si 2) M. CostSchescu,Doc.Moldooenesti Inainte de S'tefan cel Mare. (1438-1456) vol. II, Iasi, 1932, p. 237-240; p. 342. 4) Arhivele Statului, Sectia Istorica, Mdndstirea Valea. Padi. 16; Doc. 2; Documente asemanatoare; Idern pach. 16, doc. 5 din 1536 Octomvrie 24 ; Idem, Mitropolia Bucuresti, pach. 159, doc. 2 din 1618 Octomvrie 30; Idem, pach. 165 doc. 6 din 1625 Iunie 28.

www.dacoromanica.ro TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANESTI 47

Tara Leseascd si nici intr'un chip n'a lost stare a-i intoarce de acolo »1). Nu se mentioneazá in document dacti acesti tigani fugiti in Po Ionia au fost mai inainte ai domnitorului sau ai boierului, indiferent ins5, cum ei au fost mai inainte, documentul ne arata ca ei au fost Mcuti danie numitului boier. Petru Vochl (in a doua domnie, 1582-1591), la 1586, intoarce logofetesii lui Dragan si copiilor s'ai « ai lor drepti holopi 2) tigani anume One cu femeia si cu copiii si Albu cu femeia si cu copiii si Gliga cu femeia si cu copiii, care mai de sus scrisi tigani fost-au dreaptà danie riiposatului Dragan logofat dela Alexandru Voievod (Ldpusneanu) si dela Bogdan Voievod (al IV-lea), pentru a lui dreaptil si credincioasd slujbd, fiind adusi acei tigani de insusi Dragan logolat raposatul din Tara Ladiansc5. 3). Drept aceia s6 le fie lor si dela domnia mea drepti holopi tigani si altul sil nu se amestece inaintea acestei cárti a noastre » 4). In aceeasi epoch' vedem &à si in Transilvania se intampla la fel. Intr'un document din Alba Iulie, cu data de 3 Februarie 1585, principeleSigismundBáthory 6),ra'spldte§teslujbelecredin- cioase ale lui Luca Pistaki de Bungard si ii reinoeste donatiunea tiganilor sái Floriansi Benedict cu« corturile »lor, deoarece hrisovul vechiu se pierduse. La 1651, Iulie 2, Matei Basarab ddrueste un tigan lui Neagoe vAtaful 6). In 1659, Gheorghe Ghica Vodd, Domnul Moldovii,dilrueste lui Chiriac Sturza mare jicnicer, niste tigani. « Cu ace§tia 1-am

9 Uricariul, XVIII, Ia0, 1892, p. 169-176. 5))(OM! - rob (substantivmasculindin malorusq, Gh. Ghibanescu. Slovar slavo-rornein, Ia§i, 1911, p. 68. 3) Tara LadianscA (Ladiianskoi Zemlia) Polonia. Vezi Bogrea, Anuarul Inst. de Ist. Na;., III (1924-1925), p. 521. 4) Gh. Ghiba'nescu, Surete Si Izvoade, vol. XIX. Ia0, 1927, p. 198-199, doc. 145. 5) 4... Florianum Cinganorum cum filiis Nicolae, Ioanne, Cristophoro, alias Pompo vocato, ac Davide item Benedictum cum filiis Andrea, et Ia- cobo, ipsorumque hacredibus et posteritatibus utriusque sexus universis ac tentario ipsorum s. Dr. A. Veress, Doc. privitoare la Istoria Ardealului, Moldovei SiTeirii Rorndnepi, vol. III. Bucurqti, 1931, p. 1-2. 4) Arhivele Statului, Mitropolia Bucurefti. Pach. CLXVI, doe. 3.

www.dacoromanica.ro 48 VGANII IN PRINCIPATELE ROMANETI

miluit pre dumnealui boiarinul nostru ce scriem mai sus, ca sa- fie dumisale drepti serbi tiganii jupAneasei dumisalei coconilor dumisale, i alt nimenea &A nu aibA a sA amesteca peste cartea noastrà »1). In 1673,tefan Petriceicu Vodà, Domnul Moldovii, draueste un sillas de tigani lui Ilie vornicul despre Doamna « pentrucA ne-au slujit cu dereptatei cu bunA slujbA »2). In 1694, Constantin Duca VodA, Domnul Moldovii, hotilfAste sà fie rob in veci boierului Manolache mare sulger tiganul Dumi- trasco, ce au fost de mosie a lui Dumitrasco postelnicul, feciorul lui Costandin fost mare postelnic, pentrucA i-a pierdut 13 cai pe &and se afla acest tigan vizitiu la cai, cu simbrie. « ZicAnd dumnealui sulgerul cum i-au fost acest tigan vezetiu la cai cu simbrie siumblAnd la camp cu caii n'au purtat grije sà-i pAzeascA noaptea bine, sd nu-i fure cineva, ci s'au culcat intr'o noapte de au ador- mit toatà noapteai intr'acea noapte i-au furat niste furi doisprezece cai din paza lui si-i stau caii peitori (sic) precumi Dumi- trasco tiganul n'au tAgAduit. Au spus si el pe cum s'au culcat de au dormiti peste noapte au perit acei cai toti si nu stie eine i-au furat si-i stau caii peitori. Asijderea mi s'a mai jeluit dumnealui sulgeriul tot pe acest tigan, pe Dumitrasco, zicAnd cum 1-au trimes cu o cgrutà cu un cal la CodAesti de au dus pre o femeiei mergand acolo i-au zis oamenii din sat si stt ducA acasA sA nu mAie (doarmd) in sat, ci sunt niste 'Mari in sateidvor lua calul de olac si el n'au vrut sà sàducA acasà, ci-au mas acolo in sat, in Coddesti, la o crAsmA si a doua zi i-au luat Tatarii calul de olac si-au peritii acela cal, precum i Dumitrasco tiganul n'au tAgAduit, ci-au spus si el drept, cum au mas acolo in CodAesti si a doua zi i-au luat Tatarii calul si s'au prApddit. Pentru aceia asa am socotit domnia mea i i-am giudecat de vrearne ce au fost acest tigan tocmit cu simbriei n'au purtat el grijea sA hie päziti caii bine, 1-am dat domnia mea rAmas pe Du- mitrasco tiganul sa. plAteascd caii dumisale sulgiariuluii neavAnd cu ce-i plati caii, atatia cai, 1-am dat domina mea ca s'a hie drept serb dumisale sulgiariului »3). 1) Acad. Rom., doe. V/103. 2) Acad. Rom., doc. LXXXIX/177. 3) Acad. Rom., doc. CXXXIII/56.

www.dacoromanica.ro TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANESTI 49

0 danie importanta a secolului al XVIII-lea, este urmatoarea: printeun hrisov din 1785, Alexandru loan Mavroeordat da unui boier scapatat care aveai o fata de maritat careia nu prea avea cesa-idea ca zestre, mai multe sdla5e de tigani. Dania domneasca de « patru salase de tigani » va alina intr'o oarecare masurd suferintele boierului scapatat, iar mila voievodului va ramane spre amintire in documentul acesta: « Sa face stire cu acest hrisov al domniei mele ca prin jaloba ce-au dat Zma- randa Zalariu jiupaneasa lui Gheorghe biv vel medelnicer, au aratat cum ca de cativa ani barbatul sdu bolnavindu-se cu grea patimil de boala, au ramas din boala aceia cu totul orb fail pic (le vedere ;din care pricina ramaind casa lor la proasta Mare si la multà datoriei având fata mare de maritat, cu lacrami s'au rugat domniei mele ca sa fie si ea cuprinsd cu oarescare a noastra milt,spre intampinarea celor trebuincioase a vietii lor si mai ales pentru ajutorul casatorii fiicii lor, a careia jaloba cercetandu-se de catre domnia mea Si fiind adevarata m'am milostivit domnia mea asupra lori iata printr'acest al nostru domnesc hrisov i-am miluit cu patru salase de tigani dintru ai nostri drepti tigani domnesti straini, anume Bratul cu femeia lui Stana cu copiii lor Si Radul cu femeia lui Ancutai cu copiii lor, etc., care de astazi inainte si in veci sa le fie lor drepti robi cu tot rodul ce se vor naste dintr'insii, stapanindu-i cu buna pace atat medelnicerul Gheorghei Zmaranda jiupaneasa lui catifiii nepotiii stranepotii lor ca pre a lor drepti robi carora Ii s'au dati acest al nostru domnesc hrisov intarit cu a noastra domneasca iscalitura Sipecete. Poftind dar domnia meai pe alti frati luminati domni ce vor fi in urma noastra la domnia acestiirii, A. nu strice acPasta putina miluire ce am facut domnia mea cu aceasta casa scapatata, ce mai vartos adaugand sa intareasca, pentru a domniilor sale cinste si vecinica pomenire »1). Alexandru loan Galimach, Domnul Moldovii,in 1798, darueste niste tigani lui Petrache Casimir fost mare stolnic « spre rds- platirea slujbelor sale ce-au slugiti slugeste Orli acestia cu ere- dinta icu silintà *2).

1) RevistaIon Neculcea * fasc. 6, Iasi, 1927, p. 218-219. 2 )Acad. Rom., doc. XIV/112.

www.dacoromanica.ro 60 TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANESTI

Constantin Ipsilante, la 1800, darueste un tigan unui boier pentru slujbele sale credincioase: « Pe Petre Paltea holtei, tigan gospod, 1-am dat domnia mea daniei miluire cinstitului si credinciosului boierului nostru dumnealui Joan Canano biv vel spatar spre r6splatire slujbelor dumisale ce au slugit %aril acestia cu « cre- dintaIcu silinta. Iata dar i s'au dat aceasta a noastra domneasca carte cu care sa aibri a-1 lua intru a dumisale stapanire, ca sd-i fie rob in veci ; asupra caruia sa"-i fie cartea domnii mele, aceasta de daniei miluire statornica, nec1atit5i nestramutata nici odinioara in veci, care s'au intarit cu a noastra domneasca iscaliturai pecete *1). La 1801, acelasi domn darueste niste tigani domnesti, veniti de peste hotare, boierului Nicolae Stamatin biv vel sardar« spre rasplatirea slujbelor sale ce au slugiti slugeste curtii gospodsi tarii cu credintai cu dreptate » 2). Alexandru Nicolae Sutul, Domnul Moldovii, in 1802, darueste niste tigani lui Iancul Sutul mare muhurdar, (( spre rasplatirea slujbelor sale ce slujaste domnii melei tarii cu credintai dreptate. Care tigani de acum inainte sa-i fie drepti robi in veci cu ferneile sicu toti copiii lor, cu gineriii nurorile lora .). Acelasi domnitor,in acelasi an, cu cateva luni mai tarziu, diirueste lui Ionità Canano fost mare spatar niste tigani strdini din- tealtd tard si care venisera in Moldova. « Din daruli bundtatile cele dupa putinta care pot asemrtna omenirea cu vointa dumnezeiasca, cum ca unasicea mai intai este facerea de bine de &Are toti cei vrednici de lauda cu un glas se marturiseste, care si dupa vieata ramane pazità. Drept aceia dar, din ceasul ce dumnezeiasca pronie ne-au incoronat cu sterna acestii bine credincioase tari si ne-am suit la dorn- nescul nostru Scaun, cat ne-au fost prin putinta am chibzuit folosul Sifericirea tuturor starilori cele mai dinainte daniisi faceri de bine a altor luminati domni, le-au intarit, altele si din nou am facut. Acum dar luat-am domnia mea amintei pentru al nostru cinstiti credincios boier dumnealui Ionità Canano bir vel spatar, ca sa cade a fi impart4it cu oarescare ajutor din mila domnii mele spre rasplatirea slujbelor ce au slujit Orli acestia, atata in vremea 9 N. Iorga, Studiii documente, vol. XXI. Bucurqti,1911, p. 124. 2) Acad. Rom., doc. GLXXXV/321. 3) Acad. Horn., doc. VII/47.

www.dacoromanica.ro TH,ANII IN PRIN('IPATELE ROMANE*TI 51 altor luminati domni, cati acum in vremea domnii mele allan- du-se slujind cu credintai cu dreptate.i iata ea dintru ai nostri drepti tigani domnesti ce s'au aflat veniti de peste hotar in tara aceasta, care dupil nestramutat obiceiu(1) parnantului s'au luat intru al noastra domneascd stapanire, i-am dat domnia mea danie acesti tigani sa-ifie dela domnia mea daniei miluire »1). La 1815, Scarlet Alexandru Calimach, Voievodul Moldovii darueste boierului Dimitrie Plaghino mare postelnic, douilzeci salase de tigani din tiganii domnesti, deoarece totdeauna am avut grije « a rasplati slujbele tuturor celor ce s'au aflat si se and slugi dom- nestii noastre curtii prin cat au lost cu putinta, pre toti aceia ce dupd cuviintai dreptate Ii s'au cazut, nu i-am lasat neimpar- tasiti de domnescul nostru ajutori mila *2). In afara de aceste daruiri domnesti, dreFt7 recompense, date boierilor pentru faptele lor credincioase feta de tara, sau ajutoare in caz de nevoie, numarul tiganilor boieresti se mai sporea prin foile de zestre care le aduceau jiupanesele la casatoriile lor. Aproape nu exista foaie de zestre, de altfel destul de numeroase, care sh nu cuprindai cativa tigani, parte din avutia miresii. Marica Doamna, viiduva raposatului Constantin Brancoveanu, (la prin foaia de zestre din 11 Septemvrie 1723, nepoatei sale Mariuta fiica luitefan Brancoveanu omorit la Constantinopole, multime de lucruri pretioase, sate si mosii, case si vii, printre care citez nurnai « satul Mogosoaia peste tot hotarul cu casele de piatra ; curtile, cu viia, cu helesteul cu moara » si pe langa aceastea « nouasprezece sMase de tigani de acolo » 3). La capitolul cuhnie (bucatilrie) sunt mentionate toate vasele si obiectele trebuincioase, in plus « o tigancii vaduva » probabil bucatareasa sau femeie de ajutori « doua fete de tigan in casa ». Nourisprezece sillase de tigani, care, chiar pe vremea aceea, formau un numiir apreciabil de indivizi, este destul de important si se explica usor cum astazi, o buna parte din populatia satului Mo- gosoaia este tiganeasca. Uoan Canano, in 1806, dii zestre fetei sale Elena, patru salase de tigani 4). ') Acad. Rom., doc. XI/223. 2) Acad. Rom., doe. CLXXXI 44. 3) Din colectia de documente a profesorului Nicolae Ionescu. 4) N. Iorga, Studii Si docurnente, vol. XXI. Bucureti, 1911, p. 186.

www.dacoromanica.ro 52 TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANE*TI

Dupa aceste d5ruiri domnesti si foi de zestre, veneau celelalte, prin diate (testamente) ale p5rintilor sau diferitelor rude. Astfel, Constantin BrAncoveanu lash prin testament fiilorstli, s5 imparth tiganii in modul urmAtor: « Tiganii cati sunt de vatrà sil-i impartà in patru pArti, insh ati vor fi in Potlogi sdfie in partea lui Constantin, dill vor fi in Mogosoaia sä fie in partea lui Stefan, chti vor fi in Obilesti sä fie inpartea Radului ;cati vor fi la Doicesti sA fie in partea lui Matei. Tiganii de laie Inca sà-i impartà iar in patru Orli sau sA aibri globnici, sa strangh dajdea dupà la tigani, dupii, obiceaiul lor si sA impartà tot in patru pArti 1). La 1717, Bejan Hudici, vornic de PoartA 2), lasd la rnoartea sa in afará de alte lucruri si vietAti, douA copile de tigansotiei sale, iar restul tiganilor fiului sat' Antiohie. Unii dintre boieri fiind rude intre ei, sau pentru diferiteser- vicii, isi dAruiau tigani unii, altora. Astfel, in 1640, jup5neasa Candachia sotia Ursului pitar din Vasiani d5rueste un sAlas de tigani frAtAne-sau, lui lanco FrAti- man 8); in 1635, Septemvrie 16, jupAneasa Herica dinVAcAresti dArueste fiului sAu Alexandru, un copil de tigan 4) ; in 1658, Irina si Isac MisAhAnescul ddruesc un sbilas de tigani marelui logofüt RacovitA Cehan si « juphnesei dumisale Tofanei si coconilor dumisale, ca sd le fie lor derepti tigani dela noi dtiruiti » 5). Mai tArziu, in 1680, Gavril Costache mare vornic dArueste lui Pavel Bujoranul, la cununia lui, o fata de tigan anume Ilinta « iar eine va vrea ori din feciorii mei sau fiecine din semintia mea sa strice aceastd danie si dar ce-am daruit si vrea sh ia pre tigancd, aceia sA fie neiertati de Dumnezeu si de noi in veaci »6). Preda Palade, fost mare armas, in 1693, d5rueste lui Manola- die Hrisoverghi fost jicnicer un tigan ce i-afost si lui de danie dela mAtusa-sa Maricuta Andriesoaia setrAreasa 7). 1) Acad. Rom. ms. 404, f. 14 (Copie dupa catastihul original de averea lui Constantin Brancoveanu, publicat de N. Iorga, Studii f i documente, vol. V. Bucuresti, 1903). 2) N. lorga, Studii si docurnente, vol. XVI. Bucuresti, 1909, p. 311. 3) Acad. Rom., doc. XXII/169. 4) Arhivele Statului, Mitropolia Bucuresti, Padi., CLXVII, doc. 4. 5) Acad. Rom., doc. LXXXIX/155. 6) Acad. Rom., doe. IX/52. 7) Acad. Horn., doc. CXXX/80.

www.dacoromanica.ro TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANE$TI 53

Ace Iasi boier primeste cu doi ani mai tarziu dela stolnicul Mihalache Racovita, o tiganca « cu tot rodul ei ce va avea »1). Un oarecare Constantin Scarlet prin zapisul din 1712, Martie 26, darueste o copila de tigan ginerelui sàu, lui Iliai nepoatei sale Irina, fata lui Durac 2). In 1765, un strain, Francisc Turi avand un tigan de bastina dela mosiii parintii lui II darueste lui Stefan Roset fost mare stolnic « fiindca m'au ajutati ma ajutd la supararile mele *3). Un boier in 1770, darueste altuia, o roabd tiganca schioapil si11roaga s'o primeasca fiindca e bung pentru toate slujhele: « Fata cam schiopateaza putin, macar cä nicio pricind nu-ida, nici la slujba, nici la maritat, nici la facut copii, nici la nimic, dar cu toate acestea eu am scris varului ConstandinCanal-a), caruia vreai sà o dai ca sa o primeasca, cum si parintelui Mimic » 4). 0 calugarita dä nepoatei sale pe care a crescut-o si a maritat-o, patru suflete de tigan, iar dupd un timp oarecare s'a intamplat ca unul din eish-i moara. Pentru acest motivi pentru faptul ca nepoata sa ii fusese cu credinta tot timpul, i-a mai daruit un tigan in locul celui mort. Documentul dateaza din 22 Iunie 1778 si incepe astfel: « Mo- nahie Casandra asai iscaleste, fiica lui Krupenski, aratä nepoatei meale Catriniistolnicesai... ea crescand-o, am si maritat-o si i-am dat zestre patru suflete de tigan, pe feciorii lui Prund... (numele fiilor lui Pruna, lipseste din publicatie). Si intamplandu-sa de au murit un fecior holteiu dintr'acele patru suflete, maira- mâindu-mi un copil de tigan tot feciorul lui Prund anume Luca, deci eu pentru inultà cautarei agiutoriu ce am avut eu la neputinta mea dela nepoata-mea, cu alta nu am avut cu ce sà o multumesc, i-am dat zestrei pe Luca holteiul feciorul lui Pruna, in locul celui ce-au murit. Despre alte rude ale mele n'am avut nicio cautarei tuturor le-am facut parte din tiganii ce am avut. Iara pentru aceasta

9 Acad. Rom., doc. CXXX/72. 2) Acad. Rom., doc. CLXXIX/24; documente de acelasi fel la Acad. Rom.: 1722 Martie 15 doc. CLXXIX/35; 1724 Iunie 15 doe. CLXXIX/44; 1727August 5 doc. CLXXIX/55; 1741 Martie 15 doe. CLXXXV/188; 1785 August 15 doe. CLXXXVI/72; 1795 Iunie 5 doe. CLXXXV/313. 21 Acad. Rom., doc. XXXV/138. 4) N. Iorga, Studii $i documente, vol. XVI. Bucuresti, 1909, p.336.

www.dacoromanica.ro 54 T1GANH IN PRINCIPATELE ROMANE$TI

asa am socotit, fiindca nepoatà-mea Catrina mi-au rasplait cu asupra demasura zestrea ce i-am dat, cu milai agiutorul ce am avut inteatata vreme ;care si dupà moartea mea iarási nadaj- duesc sa-mi grijeasca sufletul rnieu »1). In 1794, s'ardareasa Elena Cantacuzino dá lui loan Tautul fost mare sulger o fata de tigan drept rasplatire pentru serviciile ce i-a facut, In calitate de vechil, in niste judecati ce a avut cu sulgereasa Cantacuzino, cumnata ei 2). Foarte important este si testamentul lui Matei Ghica catre fiul sàu Iordache, din anul 1820, redat mai jos. Dupà cum boierii, intre ei, isi daruiau de multe on iigani fugiti, tot asai vindeau, insd bineinteles, Ca cel care ii primea sau cumpara era obligat sa se duca sa-i cautei sa-i aduca acasd la el. Aceste vanzari se Mceau insal cu preturi reduse, mult inferioare adeväratei valori, fiindca cel care ii cumpara, risca sa nu-i gliseasca sausa-icapete greu, cu judecata, dela nouii stapani care pusesera mâna pe ei. Astfel, logoMtul Bratul, feciorul lui Voico logofatul din Ragul, in 1634, vinde niste tigani lui Neaniul vornicul « solul ce au venit dela Tara Moldovii, insa acesti tigani ce scrie mai sus sunt fugiti la Moldova in tigania domneasca » 3). In 1770, Neculae Brancoveanu darueste unchiului sdu Lupu Bals mare logoMt toti tiganii brancovenesti fugiti in Moldova care « s'au inchinat pe la uniii aljiii pe altii i-ar fi dat danie domnii pe la boierii pe la rnanastiri »4). In al cincilea rand numarul tiganilor boieresti sporea prin cum- p arat uri. Ocaziile erau destul de numeroase 5), voiu aminti Insi numai cateva: ,) N. forgo., Studiii docuniente, vol. XVI. Bucuresti, 1909, p. 337; (originalul la Academia Romanil doc. CLXXIX 93. 3) Acad. Rom., doc. I 114. 3) Acad. Rom., doc. LXXXIX /135. 4) Acad. Rom., doc. XXXV 2. 5) Acad. Rom., 1631 August 5 doe. CLXXIX/10 ;1635 Noemvrie 18 doe. CLXXIX/5 ; 1636 Martie 28, doc. CLXXIX/9 ; 1637-1638 doc. CLXXI X/8 ; 1717 Decemvrie 1 doc. CLXXIX/29 ;1719Iulie27 doe. CLXXX/100 ; 172'; Mai 2 doc. CLXXXVI/65; (in acest doc. confirmarea e Mcutti de mitropolit) ;1724 Noemvrie 3,doc. CLXXIX/52 ;1737 fulie 28, doc. CLXXIX/65.

www.dacoromanica.ro TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANETI 55

1600 Gligorie Bogdan cumpgrA dela Alexandru nepotul lui N5cldboico vornicul, un tigan pentru un cal bun pretuit 15 galbeni 1). 1602 Marcu Cudalbu armasel din Chilieni, judetul Tutovii, vinde de bung voie lui CrAstea mare vornic niste tigani pe care ii rAscumpilrase cu 2000 aspri« din mainile TAtarilor &and au prà- dat 0'15 la Vlasca »2). Prin documentul, probabil a anului 1605, dupa" cum spune Gh. GbibAnescu, Sultana fata lui Mircea Vodd Ciobanul (1545-1554; 1558-1559), vinde cu 300aspri o tiganc51v5mesoaei M5rica Grdmoae. « Serie Sultana fata Mircei Voievod din Tara Munte- neascd cd a vandut o tiganca jupanitei Marica, marei vgrnesoae pentrucd a cump5rat jupanita Marica pe acea tigancd drept 300 aspri, bani gata, s5-i fie mosie si de ohab(5) inepotilor si strrinepotilor ei;i iatà marturi boiari: jupan Dumitru postelnic gijupan Toma vames si Nicola vame i soltuzul din Trotusgi Voicil logora a scris in targul Trotus 3). La 1610, ApostoliGligorcea, dereg6tori de Bilrlad, mgrturisesc Ca Nicoarà sp5tariul a cump5rat niste tigani dela un oare- caretefan iMafteiu « dereptu 20 de galbeni »4). 1614 Maria fata lui Stoica postelnic de Bucov vinde lui Stoica logordt de Tdrceni un s5las de tiganii astfel, cu banii luati poate sä scape de nApasta ce cazuse pe capul ei 5). 1634 Pribeag simon din Sdvestreni, tinutul Fagàrasului, vinde slugerului Todoran un glas de tigani pe care il Castigase cu judecatà domneasca dela mânàstirea din Br5clet 6). 1635 Feciorii lui Dumitrascu Grama, nepotii lui Trepadus armasul, vand niste tigani lui Neaniul vornicul de gloat5. 7). La 1635, printr'o carte de marturie, mai multi boieri aratà ca Dumitru Hoom, feciorul Nastasiei CiolpAneasa, nepotul Doamnei Marichii, a vandut niste iganii marelui logofat Pdtrasco Basot5. » 8).

') Acad. Rom., doe. XXXVII/112. 2) Acad. Rom., doc. IX/50. 3) Revista 4Teodor Godrescuanul I, 1915-1916, p. 49. 4) Acad. Rom., doc. CLXXXVI/6. 5) Acad. Rorn., doc. XX/225. 6) Acad. Rom., doc. XX/89. 7) Acad. Rom., doc. CIII/159. ) Acad. Rom_ doc. CLXXIX 6.

www.dacoromanica.ro 56 TIGANH IN PRINCIPATELE ROMANE$TI

Gavril TAutul printr'un zapis din 1650, vinde nistetigan i vistiernicului Gheorghe Rosca 1). Prin zapisul dela 1685, Februarie 18, jupAneasa Anghelina si fiul ei vAnd un %igen jupAnului Raniti 2). La 1692, Gorovei, ginerile lui Lupascu Bucium din NAnes t , vinde o tigancd postelnicului Vasile 3). La 1696, Safta jupAneasa lui Jane jicnicerul vinde o tigancd lui Vicol cApitanul cel mare « de nime silità, nici asuprità » 9. La 1707, Gherghina Birceanul, feciorul Udrii postelnicul din Birci vinde un tigan lui Ianache VAcArescul vel paharnic 5). Documente de felul acestora sunt nenumArate si aproape imposibil de a fi reproduse toate in textul lucrArii, le voiu reda in capitolul« Documente »dar nici acolope toateci numai pe cele mai importante in ordine cronologica. Totusi mai amintesc aici urmAtoarele: 1. 1646 Iunie 20Penteleu vornic de tinutul Barladului vinde un tigan lui Pan paharnicul 6) ;2. 1647 Ianuarie 7Vlad postelnicul din BArsesti vinde lui Pan paharnicul 7) din CApreni un tigan impreunA cu doi fii ;3. 1650 lunie 22, Grigorasco Jora vinde doua sAlase de tigani lui Para cArnArasul, vamesul de Focsani 8) ; 4. 1652 Septemvrie 2Neagoe postelnicul de PoianA vinde lui Rand cAmArasul de PArdesti un tigan si un fecior 9) ;5. 1657 Mar- tie 15Actul prin care Ilias vinde lui BrAndus o tigancd '°) ; 6. 1661 Ianuarie 20JupAneasa Neaga din Besta, judetul Dolj, vinde lui Pan capitanul, o copild de %igen 11) ;7. 1661 Aprilie 15Diicul feciorul Predei clucerul din Greci vinde lui Pan cdpitanul din PAr- desti, cloud sAlase de tigani 12) ; 8. 1661 Mai 14 DrAghici impreuna cu frate-sAu Papa, vinde lui Pan cdpitan din CApreni, un copil de

') Acad. Rom., doc. CLXXX/81. 2) Acad. Rom., doc. CLXXX/15i. 3) Acad. Rom., doc. CLXXIX/18. 4) Acad. Rom., doc. LXXXIX 190. 5) Acad. Rom., doc. CLXXX 132. 6) Arhivele Statului, M-rea Brâncov-mi, Bach. 22, doc. 10. 7) Idem, doc. 11. 3) 'dem, doc. 15. 3) Idem, doc. 19. '°) Idern, doc. 25. ") ldem, doc. 27. 12) Idem, doc. 28.

www.dacoromanica.ro TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANE$TI 57 tigan 1); 9. 1663 Octomvrie 7 Horvat dela Ciocànesti dri act lui Matei postelnicul prin care aratà ca a primit 18 galbeni pentru tiganca care i-a vândut-o 2) ;10. 1666 Mai 30 Balica paharnicul impreund cu fratii sài Mihart iuzbasai Dumitrasco logofdt vând lui Matei feciorul lui Pan vel armas, o tiganc6 3) ;11. 1666 Iulie 2 Ionascu paharnicul cid la mana lui Matei postelnicul act de vânzare pentru o tiganc6 4); 12. 1667 Ianuarie 19 Radu vtori logoMt, feciorul lui Udriste NAsturel logoMt, vinde lui Matei postelnicul, niste tigani 5); 13. 1669 Februarie 14 Diicul postelnicul din Greci vinde jupkiesei Stanc6i dela Brâncoveni, un tigan 6) ; 14. 1682 Noemvrie 26 Matei fiul lui Pan biv vel clucer Par- descul vinde niste tigani jupânesei Staneii fiului ski Matei 7). In afard de acestea mai redau o serie de documente prin care se aratà numkul mare de tigani cumpkati de un logofat de Vis- terie. 1. 1709 Septemvrie 21 Iasi Zapisul lui Gavril, feciorul lui Miron StArcea, prin care vinde un tigan nepotului sdu Ilie de Vi- sterie 8) ; 2. 1710 Iunie 29 Zapisul parcalabului tefan Hilb6sescu1, prin care vinde niste tigani nepotului ski Die de Visterie, niste tigani ce-i are de schimb dela hatmanul Antiohie Jora 6); 3. 1711 Mai 15, Iasi Zapisul Alexandrei, ce a fost sotie lui Dumitrasco Dr5gusescul biv vtori comis, si al feciorilor ei, prin care vinde un tigan Sandului cupetul ") ; 4. 1713 Iulie 23, Iasi Zapisul lui Va- sile medelnicerul prin care vinde niste tigani lui Ilie de Visterie ") ; 5. 1719 Iulie 30, Iasi Zapisul lui Gavril Leca postelnicul prin care vinde o fatä de tigan nepotului sdu Ilie de Visterie 12); 6. 1722 Mai 15 Zapisul Saftei, fata lui Gheorghe Hdjdeu, ce au fost armas mare, prin care vinde niste tigani lui Ilie logofkul de

1) Idem, doe. 29. 2) Arhivele Statului, M-rea BrAncoveni, Pach. 22, doc. 32. 9) Idem, doc. 37. 4) Idem, doc. 38. 5) Idem, doc. 39. 6) Idem, doc. 40. 7) Idem, doc. 51. 8) Acad. goiu., doc. CLXXIX/22. 9) Acad. Rom., doc. CLXXX/101. '°) Idem, doc. CLXXIX/23. ") Idem, doc. CLXXIX/25. 12) Ident, doc. CLXXIX/20.

www.dacoromanica.ro 58 TIGANII IN PRINCIPATELE ROM INEtiTI

Visterie ') ;7. 1723 Mai 20 Zapisul Mariei jupaneasa Sandului Manii negutatoriul, prin care vinde un tigan aceluiasi 2) ; 8. 0 vAn- zare la fel s'a fcut intre aceleasi persoane prin zapisul din 1.723 1724, Iasi 3 :9. 1724 Martie 15, Iasi Zapisul Alexandrei stolniceasa, fata Plescai, prin care vinde o tiganca lui Ilie log. de Viste- rie 4); 10. 1724 Octomvrie 20 Zapisul lui Zaharia Lepadat si al sotiei sale Rucsanda prin care valid o tiganca lui Ilie log. de Vi- sterie 5); 11. 1725 Mai 15, Iasi Zapisul lui Neculai Soldan postelnicul prin care vinde niste tigani cumnatului sau, lui Ilie log. de Visterie 6); 12. 1726 Martie 1 Zapisul lui Toader Starce si al lui Ilie, feciorul stolnicului Ionasco Mustiata, prin care vand un tigan nepotului Ilie log. de Visterie 7) j13. 1754 Mai 1. Zapisul lui Mihai Francescul prin care vinde niste tigani Barbului Vaca- rescul vel vornic 8);14. 1768 Iulie 27 Fetele lui Miron Hancul capitanul valid pe Cozma tiganul, Cipitanului Costandin Grecu ot Vaslui 9). Dupà cum se vede dinteo parte a documentelor redate, referitoare la tiganii cumparati sau schimbati, de Ilie de Visterie, se pare ca acesta ajutat de rudenii bogate si de «noroc»li-afacut in scurt timp o avere foarte mare. Nurnarul de tigani cumparati intr'un timp asa de scurt, ne-o dovedeste. Si in secolul XIX, ca si in celelate secole, vanzarile de tigani erau foarte numeroase. Astfel, in 1833, Cneghina Elenca Uracov, fiica raposatului aga Raducan Roset, sotia cneazului Alexandru Uracov vinde dvoreninului Dimitrie Beldiman 178 suflete de tigani « fiindca slujba barbatului meu, cum si cea mai mare parte a zestrei mele, ma cerea a trai in Rusiai dupa imprejurari neavand mai mult trebuinta de aratatii tigani, i-am hotarit spre vanzare, mai vartos avand a

')Idern, doc. CLXXIX/38. 21Idem, doe, CLXXIX/40. 3) Idern, doc. CLXXIX/45. 4) Acad. Rom., doc. CLXXXI 43. 61 Idem, doc. CLXXIX 46. 61 Id^nr, doe.. CLXXIX/51. 7) Idem, doc. CLXXIX 54. 8) Idem, doc. CLXXXI134. 8) Acad. Rom., ros. 1669, £. 57

www.dacoromanica.ro TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANETI 59 implini cu banii ce-i voiu cuprinde de pe dansiii un mare interes a zestrii mele din Besarabia »1). Tot la aceasta categorie in afard de vanzarilei cumpararile pe care le faceau boierii intre ei, trebue sá punemi pe tigani liberi care din diferite imprejurari grele pentru ei se vindeau robi boierilor, dupd cum unii se vindeau manastirilor, asa cum am vazut la capitolul kanilor minastiresti. Exemple sunt numeroase, redau numai cateva: 1676 Ignat tiganul se leaga sa fie rob comisului Dumitrasco pentruca 1-a scos dela nevoie cand a fost bagat in temnita dupa ce jefuise cu alti tigani manastirea Barnovschi. « Apoi vazand c'am cazut la nevoie, am cazut la picioarele lui Dumitrasco comisul de m'au scos dela nevoie, dela temnita, ca sa hiu dumisale rob in veci si nime sa n'aiba treaba cu mine, caci, ca dumnealui m'au scos dela nevoie. Iar pentru mine ca sa nu fug este chezas fratele- meu Andrei si Sima tigan »2). 1679 Gavril tiganul cu scrtiai trei copii se vand serbi lui Pavel Bujoranul pentruca i-a platit capul, catre Stan tiganul cutitarul dela care furase o iapa. « Eu Gavril am furat o iapa a lui Stan tiganul cutitarul si m'au prins si-am cazut la legaturii si la inchisoare si la mare nevoiesi neavand cu ce-mi plati capul despre pagubas si de gloaba armasului, numai am cazut la dumnealui Pavel Bujoranul si-au dat pentru mine pagubasului o iapa cu manzi cinci lei, bani cheltuiala sizece lei batuti gloaba armasului Constantin caci dumnealui m'au prins. pentru caci m'au plait dumnealui dela moarte, eu m'am dat dumisale cu tiganca meai cu acesti trei copii, care mai sus scriem, sa firn a dumisale tigani in veaci de veacii cuconilor dumisale, iar de mi se va afla undeva vreun stapan sa n'aiba treaba cá dumnealui ne-au scos dela moarte » 3). 1682 Urata tiganca se vinde seriph'lui Mihalache Topa « pentru cloud iape cu manz ce mi-au dat dumnealui de am dat lui Stan tiganul de m'ain plait de dânsul, ca i-am fost datoare cu cloud iepe cu mânz.

') Acad. Rom., doc. CIX 107. 2) Acad. Rorn., doc. CV/92. 3) Idem, doc. IX/30.

www.dacoromanica.ro 60 T1GANII IN PRINC11ATELE ROMANE5TI

neavand noi cu ce plati iepele lui Stan, (fiindca) au fugit Gheorghe tiganul meu in Tara Turceasca, apoi Stan m'au apucat pe mine cu copiiii m'au tinut un an la casa lui, la opreala, si nemai viind Gheorghe tiganul meu sa ne platim, ma vanduse Stan dumisale clucerului Cantemiri rn'am vandut dumisale jupanului Mihalache pentru caci era si Gheorghe tiganul meu a durnisale » 1). 0 alta cumparare subt forma de rascumparare este urmatoarea: 1690 Doi frati *tefani Toader Darie fac cunoscut pared- labului despre tiganul care i-a pagubit cil 1-a riscumparat dela ei,fiind condamnat la moarte, Jora sardarul, dandu-le in schimb o iapai un mascur. « Cinstit dumneata pircilabe facem stire dumitale pentru Nis- tor tiganul pe cum ni-au furat 20 de mascuri in zilele Ducai Voda ; deci noi am umblat pe urmai 1-am prins si 1-am dus in temnitii la Esi (Iasi) si maria sa Duca Voda 1-au dat sa-1 spanzure neavand cu ce plilti,deci Nistor tiganul au cazut Andriescioaeii cu alli oameni buni dupa dumnealui Jora sardarul de 1-au plata dela streang si ne-au dat nouti o iapai un mascur partea lui Nistor pentru dansul si el sa fie rob nerascumparat in veci dumisale Jorai sardariului. Aceasta facem stire dumitale, siifii dumneata sinatos » 2). Un document de toata frumusetRa e urmatorul: 1697 Tiganul Mihai zlitarul impreuna cu femeiai copiii sii se valid robi lui Costin Neaniul vel capitan za margine, fiindca. picase la mare napasta. « Cazand eu cu feciorii mei la robie la Bec-Marzea pentru un cal murg cu o nard spintecata, ce 1-am fost cumparat dela o sluga a Bec-Marzii, drept taleri 20, care pentru acesti bani asa ne-au fost tocmeala de i-am dat o pereche de sahaidace ferecate. Apoi Bec-Marzea cunoscand acel cal la mine au mai cerut la mine un cal ce-au zis ca i-au mai peHt dempreund cu acel cal ce I-au cunoscut la mine si m'au apucat cu stransoare mare sa-i dau pretul acelui cal, taleri 100. Pentru care galceava tragand si divan pentru acel cal inaintea marii sale lu(i) Antiohie Voda la scaunul marii sale la Iasi, i m'au dat judecata platnic lui Bec-Marzii ca sa-i dau acesti bani toti deplin, taleri 100. 21 Acad. Rom., doc. IX/40. 2) Acad. Rom., doc. IX/58.

www.dacoromanica.ro TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANESTI 61

Deci eu neavAnd banii sa-i dau am cazut la robie cu copii mei sipetrecAnd nevoie in robie rugatu-m'am dumisale cu chezasie mare, ca sà ma dea pre chezasie, sa-mi capuesc (sic) baniisi s5 ma rascumpar si dupre rugamintea mea datu-ne-au in che- zasia acestor tigani....care acesti tigani chezesi m'au luat in chezasie dela Bec-Marzea ca sa ma capuesc cu banii. Deci negasindu-se nimene ca sA ne rascumpere dela pagAni, am venit la dumnealui Costin Neaniul vel capitani cazAnd cu mare rugaminte la dumnealui ca sa ne rascumpere, deci dumnealui s'au milostivit de ne-au dat taleri 110 de ne-am rascurnpArat dela pagAni.i ne-am vAndut dumnealui ca noi alt stapAn, pre altul n'am mai avut fara cleat acum pre dumnealui (se vede c5 acesti tigani inainte de a cadea napasta pe capul lor, au fost liberi), ca sA-i fim dumnealui robi de acum inainte » 1). 1718 Ivan feciorul lui Dumitru tiganul,sArbul, din Tara, Turceasca, impreuna cu femeiai copiii lui se vAnd lui Ion logofatul de Podbanitia, pentru a nu pieri de foame. «Precum ssa stie ca fiind noi tigani den Tara Turceasca, de mosii nostri de fel de acolo, farà stapan, am fost venit aicea in Tara RumAneasca, inch" mai naintea razmeritiii ne-am fost lipit lAnga casa dumnealui si am fost multà vreamei cat am fost ne-au cautat si ne-au miluit ca pre nite str5ini, iar dupa ce s'au f5cut razmerita in tara, atuncea de frica am trecut peste Olt, ducAndu-ne la TArgoviste.i facAndu-sa lipsai foamete mare de bucate, in toatA tara, ajungAnd ocao (sic.) de bucate de gran si de malai cAte zeace bani si mai Inuiti vazAnd noi nevoiai foamea, CA vorn sA murim cu totii ne-am tras cum am putut si am venit iar la casa dumnealui, la Podbanit5. Deci noi vazand nevoia ca vom (era) sa perim de foame fiind sidentr'acoace de Olt foametei intr'alt chip neavAnd cum face, ne-am vAndut noi de a noastrA buna voie Si cu toemealA dumnealui logofatului Ion, in pret taleri saizecii cinci.i intr'acest pret ne-au dat banii bucate de ne-au plinit suma banilor ce scriu mai sus. Drept aceia sA aibA a ne tinea si a ne stApAnii sa-i fim robi statatori dumnealuii coconilor dumnealui, nepotilor, stranepotilor cAti Dumnezeu ii va darui, noii copiii nostrii eine se va trage din noi, neam de neamul nostru, sa fim robi stAtAtori »2). 1) Idem, doc. LXXXIX/192. 2) Idem, doc. XII 160.

www.dacoromanica.ro 62 TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANESTI

Urmeaza un document interesant din timpul ocupatiei austriace in Oltenia, prin care, un oarecare Pena tiganul, frate cu Ivan din documentul de mai sus, feciorul lui Dumitru tiganul, sarb, din Tara Turceasca se vinde rob logofatului Ion Podbaniceanul, fiindca-1 platise de niste bani ce furase dela un negutator din Magurele. Dupà ce luase banii a trecut Oltul1i s'a dus la Craiova unde i-a cheltuit. « Si viind jupanul Pascul fratele dumnealui jupan Ion aici la Craiova cu negustoria dumnealui, m'au gasiti m'au prins m'au pus la grea inchisoare cu porunca cinstitei administratii, au s5-idau dumnealui banii care i-am furat, au sa ma spanzure ca pe un hot.i eu tiind o tigancà a dumnealui logolatul Ion, anume Stana, care tiganca iaste dumnealui data de schimb dela maria sa Gheorghe Cantacuzinoi fiindcdi fratii mei Iovan (Ivan) si Ni- cola sunt vanduti la dumnealui, din vreamea foametii, nefiind neamul nostru de aici de (din) Tara-Rumaneasca au vreunui (vreunor) boieri, au a vreunei mandstiri, ci fiind noi din Tara Turceascii, fara de stapan, eu am cazut cu multa rugaciune si cu plecaciune la dumnealui logoratul Ion ca sa ma scoafd dela moartei sa ma plOteasca dela dumnealui jupan Ion si dela frate-sau Pascul. Si dumnealui m'au plata de toti banii dela acesti negutatoriieii pentru acesti bani care mi i-au dat dumnealui de m'am platit de negutatori, m'am vandut la dumnealui ca sa-i fiu tigan ohabnic sistatator eu si tot rodul ce sà va trage din mine in veaci »1). Toi acesti tigani de mai sus, din categoria boieresti, impreung cu cei mangstiresti alcatuiau asa zisii tigani vatrasi care se imparteau la randul lordupa serviciile la care erau repartizati, in cloud grupari bine distincte: a) tiganii casasi(de curte)i b)tiganii de ogor (agricultori, gradinarii padurari). Tiganii de ogor avand o situatie cu nimic superioara animalelor, formau grosul robilor. In loc de altä argumentare este de ajuns sa amintim cartea de mostenire 2) din 26 Februarie 1820, a lui Matei Ghica catre fiul sau lordache Ghica biv vel vornic, in care erau lasati moste- fire unui singur fiu 271 salase comp use din 1.104 suflete (indivizi). Ca sa tind numai pe langa curte 1104 tigani, ar fi fost un lucru de necrezut, deoarece n'ar fi avut la ce sa-ifoloseasca oricat de mare si pretentioasa ar fi fost curtea ; iar ca sa-i tind fail de niciun rost, iarasi nu ne vine a crede ;i atunci nu-i ramanea 9 Acad. Rom., doc. XII/144. 2) Acad. Rom., ms. 4843.

www.dacoromanica.ro TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANE$TI 63 decatst-ifoloseasca la munca campului imosiilor destul de intinse pentru un num:1r si mai mare de robi. Starea acestor robi era asemenea animalelor de muncilci aceasta ne-o arata coeficientul indivizilor care formau o familie. In timpul acela un numb-1r oarecare de progenituri,alcatuia o bogatie in plus pentru proprietarul respectiv. Coeficientul de patru suflete intr'un &alas de tigani era destul de mic, cand se stie ca iganii sunt foarte prolifici lucru observat si in zilele noastre. Posibil insa, cài alti factori au contribuit la quasi-sterilitatea lor, deoarece stiau ca vor fi despartiti de odraslele lor prin vanzarei schimburi, dar hotaritoare a fost starea materiala extrem de mizerabili in care se zbateau. Pe un rang superior robilor de ogor (daca se poate spune asa) se aflau robii casasi. Acestia indeplineau toate functiunile pe care le necesitau huzuroasele curti boieresti; dela cele mai umili- toare pana la servitoarea care matura in casa, bona care crestea copiIaii cuconitei, doica in a careia obligatie era alaptarea lor, feciorul, vizitiul, randasuli bucatarul. Cea mai mare parte din tiganii casasi o formau meseriasii: fierari, potcovari, 1iciitui, lemnari, zidari, cismari, croitori, bla- nari, pitari (brutari)i hiiutarii, meserie in care erau neintrecuti pe vremea aceia. Intr'un document dat la Ramnic in 1781, se ordona de 1.ater Ludovicus Kiss, probabil unui inferior al sdu, urmatoarele: « sii poruncesti la tiganii dela Sibii sa ne faca 25 mii de cuie de acest feli, dupa cum trimesii un cuiu de mostri, Iiindcii ne trebuesc pentru minastire, de coperit »1). Tot din secolul al XVIII-lea, intr'o foaie de zestre sunt amintite« doua tiganci in casa fiind mari cusutorese »2). Spre a scoate cat mai multe foloase de pe urma robilor tigani, stapanii acestora,Ii dadeau de mici 55 se specializeze pentru anumite slujbe ;asa gasim intr'un document din 1814, cum un oarecare Iohan Freilih se angajeaza sa invete in curs de cinci ani, mestesugul curelariei, pe un biliat de tigan al lui Nicolae Glo- goveanul biv vel clucer.

1) N. Iorga, Studiiidocumente, vol. VIII, p.97. 2)Convorbiri Literare, XXII (1888),p.628.

www.dacoromanica.ro 64 TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANE*TI

« Deci ma leg printr'acest zapis ca la sarvarsirea soroculuisa am a-1 da dumnealui, desavarsit mester la acest mestesug, incat sd nu aibe la cel mai mic lucru trebuintd de alt mester, iar cand nu i-I voiu da invdtat, atunce sä am a-i plati eu dumnealui toata pieiciunea 1,iganu1uiislujba ce putea faceintr'acest estim de vreme » 1). Intr'alt zapis din 1816, un barbier se obliga sä invete mestesugul bdrbieriei pe un tigan al aceluiasi boieri«la implinirea sorocului sa fiu dator a-i da baiatu desavarsit barbier invatat intocmai cai mine avand idee de a rade atat la prostime cat si la epochemeni dupà cum eu rad ;i dumnealui sd fie dator a im- brdca bdiatu un an cu hainei sd-mi deai o child de millai, iar alt nimic » 2). Sotia clucerului Glogoveanu, Elena da unui Gheorghe panzaru un tiganus al ei casa-Iinvete mestesugul pana in trei ani. « Deci de acum in trei ani sä am a-i da pe tiganu ce s'au zis desdvarsit la acest mestesug. Si pentru osteneala mea sà aibe dumneaiei a-mi da postav un giubelic, iar cand la soroc de trei ani nu voiu urma de a-i da dumneaei pe tigan invatat intocmai precum stiu eu, sd am a-i plati toata pierderea de vreme cat putea a-i poslusi » 3). Acelasi boier, Nicolae Glogoveanu, biv vel clucer dä un baiat de tigan sà invete mestesugul croitoriei in ( soroc de patruani Zapisul lui Stanciul croitorul spune dea « desavarsit mester intocmai ca si mine avand stiinta atat la cusut cat si la croit la fel de fel de lucruri cat le metaheriseste un croitor mester, iar pentru imbracaminte sd fie dumnealui clucer dator pe doi ani sà-1 imbrace cu haine cat si cimàii orice-i trebue, iar pe doi ani, fiindcd ma folosesc si eu de baiat, sd fiu eu dator a-1 irnbraca»4). Astfel robii specializati intr'o anumita meserie se bucurau apoi de stima celorlalti si de un traiu mai bun. Tiganiicdsasi ai aceleiasi curti nu trdiau la un loc, ci erau despartili printr'o imprejmuire formand o categorie separatd condusa de un vataf cu puteri mari, care, la randul Iui, era direct raspunzatorfatddestapan,pentrulucrul iabaterilero- bilor. 9 Acad. Rom., do'. CLXXX/188. 2) Acad. Rom., doc. CLXXX/160. 3) Acad. Rorn., doc. CLXXX/157. 4) Acad. Rorn., doe. CLXXX/178.

www.dacoromanica.ro TIGANII IN PRINCIPATELE uomANESTI 65

Meseria§ii bucurandu-se de o oarecare autonomie idiferite avantagii, prosperau foarte incet, dar sigur ; ceilalti, cu gospodaria caselor boiere§ti, fiind tot timpul in jurul stapanilor, se sileau care mai de care sa se faca pliicui, divulgand unele secrete ale celorlalti tigani, care intentionau sa-§i pagubeasca stapanul. Ii lingu.,eau stapanii pand la dezgust, dar vanitatea omului gol, nu e niciodata satula de laude, chiar cand nu le crede, nu le inliatura. Firea tiganului e cea mai lingu§itoare, se aseamana cu a Evreului §i e nascut asa, nu format mai tarziu gratie imprejurarilor. De multe ori isi aratau albul dintilor in semn de ras, cand stapanul primea binevoitor ceea ce i se spunea si luanduli o in- fatipre mahnità, §tearsa, cand stapanul era incruntat ; laudandu-i faptele nevrednice tot atat de mult ca pe cele bune, ei ramaneau in aceia§i mizerie, in care erau sortiti sa traiasca, pada la ivirea unei zile mai bune. Meseria in care excelau era lautaria §i pentruca talentul mu- zical la tigani necesitä o deosebita atentie ne rezervam dreptul de a-1 trata intr'un capitol special. In afara de meseriile amintite, intaInim prin documente, tigani ce profesau unele ocupatii aproape imposibile de exercitat, dacil ar fi fost intr'o stare de robie. A§a, intr'o statistica a Moldovii de peste Prut, din 1798, se vorbqte de un tigan carciumar in targul Chi§inaului 1) ;ocupa- tiune care necesita, dupà parerea mea, o oarecare libertate, daca nu depling. Din acest capitol, cu multe exemplificari, se vede foarte clar, categoriile de tigani robi, dupa felul proprietarilor care ii stapa- neau, cati ocupatiile lor.

1) N. lorga, Studii p*, documente, vol. XXI. Bucuresti, 1909, p. 119. (Aceastà statisticri este cuprinsri in capitolul XIV si a fost facuta cu un scop Blau- tropic. Fiecare individ care fusese ajutat cu bani,i se trecuse numele in aceastri statistick iar printre ei se afla si Ioniti, cArciumar din targul Chi- ajutat cu 6 lei).

www.dacoromanica.ro VIEATA ROBILOR TI GANI IN DECURSUL TIMPULUI

In toate timpurile au existat oameni mai tari 0 a4ii mai slabi, indiferent dacA luta celor tari a constat in mArimea pumnului 0 agilitatea membrelor, numdrul 0 perfectiunea armelor sau in- grAmAdirea de bunuri. In totdeauna a existat unul care sA porunceascA 0 unul care sa execute. Tiganii au fácut parte din categoria celor slabi 0 de cAnd sunt cunoscuti in istorie, ei nu s'au bucurat de o situatie cel putin omeneascA. StrAmo0i lor din India fAceau parte din acea clasA de oameni netrebnici paria 1) ; strAmo0i lor mai deaproape erau robi, iar actualmente dacA nu mai sunt robi, totu0 egali in tratament cu conlocuitorii tArilor in care se aflA, nu sunt. Tot Paria au rAmas, iar blestemul milenar cu nenorocirile lui se pare cil i-a urmArit de aproape in toate peregringrile lor. DupA conceptia originei divine, stramo0i lor 10 aveau nmterea din praful de pe tAlpile primului zeu Lumina0 de aceea rostul lor in vieatA era rostul prafului cAlcat de toti §i spulberat de vAnt in cele patru pArti ale lumii. Ace§tia sunt Paria din al cAror sAnge stint plAmAditi tiganii alungati pretutindeni de urgia Brachmanului, coboritor din pieptul primului zeu, ceea ce insemna mipare 0 foc, intAietate. 1) Un exemplu de ce Inseamnd$ paria $ chiar in ziva de astdzi in India, e faptul urmdtor:0 femee apartindnd castei nobile cdzuse inteo fântând, in satul Nagpur, ldngd Calcuta. Doi tineriparia $ alergard la tipetele ei si tocmai se grAbeau sd se cufunde in put când persoana aflatä in primejdie, recunoscându-i, le strigd: nu coboriti ; nu contaminati apa I Prefer sa mor ... Tinerii stiind cd dacd ar fi profanat apa fântânei cufundându-si corpurile in ea, fie chiar pentru salvarea unei vieti omenesti, ar fifost schingiuiti filra indurare de cdtre nobilimea satului, ascultard dorinta femeii. *i ea bineinteles, s'a innecat. (Ziarul 4 Dimineata * 10 August 1934).

www.dacoromanica.ro VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI 67

Preceptele moralei cre§tine printre care se numàrài acesta: « Ajutà pe aproapele tdu, ca pe tine insuti », era odinioard, ceva prea vagi pornit dela egal la egal, ca sine gandim ca §iti- gaudsunt « aproapele » nostru. Pe « aproapele » nostru 1-am folosit de multe ori in locul animalelor, bune numai la munca cAmpului. Aceasta a fost vieata tiganilori a trebuit sd treacd mult timp pAnd cAnd oamenii liberii puternici s'au gandit sà deaitiga- nilor oarecare satisfactie sau libertate. Timpul indelungat cati numarul mare al tiganilor din Prin- cipatele noastre, a fricut ca s6 se reglementeze oarecum drepturile siindatoririle lor. In aceastà privintà ne stau la dispozitie nenumdratele documente, din care putem constata drepturilei obligatiunile tiganilor. Natural cà talgerul obligatiunilor atArna mult mai greu deck, acel al drepturilor, dar acest fenomen nu era specific numai la noi, in Romania, ci se practica in toate tàrile. Dintre obligatiunile tiganilor cele mai insemnate, in afarà de prestarea muncii obligatorii de vreme ce erau robi erau da" j diile. Pentru a cunoa§te intr'o masurd oarecare dgrile la care erau supu§i, aràtrim mai josprivilegiile marelui arma§, subt ordinele cdruia strite au vàtrasii, vdtafii, muzicantii (16utarii), aurarii,Mega siceilalti tigani. Veniturile armaului erau considerabilei proveneau din urmdtoarele surse: « Din tributul tiganilor, plata, domnului, pe care el il percepe §i din care ii rAmAne un surplus cu atAt mai insemnat, cu cat el nu calculeazä niciodatri pe dreptate. Aurarii care culeg aurul rAurilor, trebue sä predeie aceasta recoltà marelui armas, care, la rAndul sdu o preda domnitorului. Surplusul ce-i rdmAne §i el Ode sà-1 faca cAt mai mare, abia se poate calcula. Alte venituri ale marelui armasunt: a) Ploconul care se ddrueste din partea tiganilor pentru pe§che sau din aceia a zapciilor (zobtshis) sau tzirbachis. 18.000 piWri b) Din ploconul b6e§ilor sau a aurarilor valachi cAte 20 pia§tri de un ludur 1), din 40 luduri 800 pia§tri 1) Cf. nota din Hurmuzachi X, p. 523; liude unitatea de contributie.. Dupá raportul lui B. *tirhei catre Kiseleff asupra stArii Valachiei.

www.dacoromanica.ro 68 VIEATA ItOBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI

c) Areatul sau daruri facute de tigani pentru inmul(irea spre vanzare a cailor 10.000 piastri d) Pentru diferitele vatafii de muzicanti tigani atat in Bucuresti cat si in tara 8.000 piastri e) Din zapciucariile puscariei, iusbasiei, ceausiei si a vatamanilor 3.000 piastri f) Armaselul pentru fani lemne 750 piastri g) Armaselul acelora ce vor &à fie scutiti de serviciu 600 piastri h)Diferite venituri, de exemplu, amenzilesi alte produse destul de insemnate a puscariei cu toate ea trebuesc impartite 12.000 piastri

Total . . 53.150 piastri Dupà socoteala 1) de mai sus redata de Kreuchely, prin 1822, intr'un raport catre von Miltitz, judecand numai veniturile marelui armas de pe urma tiganilor, putem sa ne inchipuim la cat ajun- geau darile tiganilor catre domnie. Darile tiganilor sporeau de multe ori averea din care domnul tarii cumphra sate si mosii pentru sine. Astfel, Mihai Viteazul, care era destul de bogat prin casatorie eifunctiile pe care le ocupa, inainte chiar de a fi dornn, cumpard niste sate in judetul Romanati « din truda, din slujbace am slujit domnia mea si din bucatele domniei mele, din dajdia satelor sitiganilor »2).

Dintr'un tablou al veniturilor0icheltuelilor pe anul 1827, printre sumele primite pe seama domnitorului care ramaneau personale ale lui fara a se wirsa in casa vistieriei, era si birul pe

In limba slavona, ludie Inseamna oins. Asa dar cand se zicea Magi cutare numar de ludii, se intelegea numarul oamenilor platind contributie Tiersonalà. Aceasta contributie marindu-se multi contribuabili nu erau In stare sal plateasca intreaga capitatie, aveau mijloace spre a plati numai jumatate, o treime sau un sfert din capitatie. Atunci se adunau la un loc doi, trei, patrui chiar mai multi contribuabili, erau considerati ca un singur individ3i-inumara ca o ludiP, fiindea inteadevar nu plateau cu totii impreuna cleat suma ce ar fi trebuit platita de fiecare din ei ; mai tarziu se intelegea prin ludie o alma oarecare de bani platita de un numdr oarecare de tarani(Convorbiri Literare, XXII (1888), p. 741 si .Despre Barbu .Dimitrie yS'tirbeiRecunochsteri fi marturii, Valenii de Munte, 1913, p. 35. 1) Hurmuzachi, vol. X. Bucuresti, 1897, p. 523. 2) Arhivele Olteniei, anul X (1931), p. 131.

www.dacoromanica.ro VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI 69 tiganii Statului care se ridica la suma de 112.747 lei (Miintenia), suma destul de importantd, dacd stim ca, aceea care se cuvenea pentru exportul porcilor si care export era destul de inse mnat, se ridica de abia la 78.500 lei 1). Intr'o legiuire a anului 1833, se arata cil « tiganii Statului vor fi obligati ca in afard de dajdie de cap de ao piastri anual si a zecimei dajdiei de cap, sa lucreze cate 6 zile pe an, la lucrarile de folosinta publica » 2). Zecimea pe care trebuia s'o plateasca liganii in afara de cei 30 piastride cap, era onorariul nazirului, boier insarcinat cu incasarea dajdiilor petigani. Nazirul a carui functiune consta in a inspecta si strange RI- rile dela toti tiganii Statului, se alegea dupà vechiul obiceiu, din boierii Orli, indiferent din ce grad ar fi fost, fiinded totul depindea de cinsteai bunul lui nume. In afara de ceea ce i se cuvenea prin lege, nu avea voie si retina nimic din impozitul sau amenzile luate dela tigani. De asemenea era responsabil de orice asuprire sau abuz exercitat asupra tiganilor, fie de el personal, fie din neglijenta lui de catre subalternii Nazirul avea o cancelarie cu urmatorii functionarii cheltueli: El primea 1000 de piastri, Samesul 300, doifunctionari 250 lei (unul 150, iar celalalt 100), cleltueli de birou 50 si sase ocolasi primeau fiecarerate 100 de piastri. In total se platea pentru cancelaria nazirului suma de 2200 piastri anual » 3). Alte dari platite de tiganii robi sunt « ate un leu de tigan casari cate jumatate de leu pentru tigan holteiu, banii clieltu- iala pentru lucrul grajdului gospod (domnesc), dela tiganii cu mestesug ce locuesc prin targuri ;iar dupa spusele cronicarului Neculce, mai iscodeste Mihail Racovità (a dornnit cu intrerupere, in Moldova, dela 1703-1726),4) pe langa o multime de impozite

1) Raportul lui B. *tirbei dare Kisseleff.(Convorbiri Literare, XXII, 1888, p. 746) §i Despre Barbu Dirnitrie 5tirbei. (scriere comemorativa). Ara- lenii de Munte, 1913, p. 41. 2) Acad. Rom., ms. 1032, p. 940. 3) Acad. Rom. ms. 1032, P. 94-95 (Din proiecte §i propuneri filcute de N. *utu, votate in 1833). kl 4) N. Iorga, Doc. privitoare la familia Callimachi, vol.I. Bucurqti, 1902, p. 423-424.

www.dacoromanica.ro 70 VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI

puse pe biata tardi « tigArfaritul » care insemna cAte « doi galbeni pe fiecare cap de tigan »1). Tigangritul insà, nu fusese pus prima data de Mihail Racovità, fiindcA II gAsimi la 1714, in timpul lui Nicolae Mavrocordat, care in urma unei hotariri dii un hrisov domnesc prin care iartg aceasta dajdie ce fusese de ajutor la nevoiei scapase tara dela mare greutate atunci chid era « ca o corabiia ce sa afli in mijlocul Marii, cuprinsa din toate pagile de valuri holburate si Card liniste *2). In timpul lui Mihail Racovita aceasta dajdie destul de grea, provoaa nemultumirea manastirilori boierilor care aveau numerosi robi tiganiisiliri in scurta vreme pe domnitor,sa-1 suprime, bine inteles cii domnul nu consimtise la aceasta decAt in urma strAngerii unei insemnate sume de bani, pentruuisa- tisface gustul si trebuinta. Suprimarea iginiiritu1ui s'a Mout prin hrisovul din 23 Octom- vrie 1725: « Eu Mihail RacovitA facem stire cu aceasta carte a dornniei mele tuturor cui se cade a sti,pentru rAndul tiga- nAritului care s'au urmat 'Ana acum, de s'au luat dajde pe tigani din toatA tara, care obiceiu a fost izvodit de mai multa vreme » 3). Domnitorul Mihail RacovitA arata in aceastA carte de domnie ca el n'a pus dajdia pe tigani din riutate sau licomie ci « din intamplarea vremilor ce au vinit asupra acestui pAmAnt,jacuri de catanei pridzi, robii,i altele asemenea acestuia, rimAind tara la mare slAbiciunei cu multe datorii invAluitai noi ca sii putem radica poruncile stapinilori neavind de unde mai luai cu ce chivernisi, iarii s'au atatat is'au urmat a se lua acest tigd- nArit ». Arata apoi in mod siret cii tara sufere si el nu poate sa ri- m'and indiferent la aceasta « de alta parte vazAnd i jalobele du- milorsali boiarilor si mai vArtos si a minastirilor, precum Ii s(e) pustiesc tiganii », a hotariti socotit cii aceasta dajdie « nu iaste de nici un folos tarii, drept aceia am si legat (oprit) acest obiceiu

1) A. D. Xenopol, Istoria Romdnilor, Ed. III, vol. IX, p. 41. 2) N. Iorga, Studiii documente, V, p. 100, doc. 100, din Iasi, 1 Iulie 1714. 3) Arhiva Soc. Oiinfil ice Si Literare. Iasi, 1895, p. 338-340 si Revista e I. Neculce *, Iasi, 1922, p. 305-307 si N. lorga, Studiii documente, vol. V, p. 103, doc. 112 (regest).

www.dacoromanica.ro VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULITI 71 al tiganäritului §i 1-am §ters ca sal nu mai fie de acum inainte in veci ». « Numai tiganii cei domne§ti §i. cei de toiag hatmanesc, vor fi cu dajde(a) lor cum au avut obiceiu »1). Mai favorizati insà, in privinta darilor, erau tiganii manastire§ti care « aveau un privilegiu ca ddrile tarii nu le plateau, trebuia insa sa plateasca venitul go§tinei si a desetinelor, dar numai la mana egumenilor manastirilor 2) ;iar lucrul la care erau supui privea numai mrnastirile si mitropoliile. Astfel, Stefan cel Mare, hotai*te prin documentul din 1 Iulie 1460, ca, tiganii mitropoliei Sucevii,« sa nu fie intrebuintati deck, pentru slujbele mitropoliei » 5). La 1627, Miron Barnovschi Moghila, Voievodul Moldovii scu- tWe de bir pe liganii m'anastirWi 4). Scutiti complet de dari in afard de cazuri speciale era vataful sau buliba§a, supraveghetorulsalaselor,ins'arcinat de cele mai multe ori cu incasarea dajdiei, pentru care,probabil, ii venea §i lui o cota-parte de fiecare cap de familie. Ca semn distinctiv purta un biciu de curele (un fel de cnut föra plumbi), iar in cazul cand autoritatea sa era §tirbità, se adresa adrninistratiei ispravnicilor. Aceste cazuri erau destul de rare, cdci robii erau mai mult galagio0 deck, fapta§i ai relelor. Si acum, fiindca am amintit de vdtafi, vom ardta in cateva cuvinte §i.felul de organizatie autonoma a tiganilor. In afard de vatali, tiganii aveau juzi §i cnezi, dupa cum se poate vedea din urmatoarele documente: La 1414, Alexandru eel Bun darueste boierului Toader Pitic mai multe sate printre care satul dela gura Jeravatului, unde au fost cnezi Lie §i. Tigane§ti 5), (probabil mai multi frai,i). Intr'alt document dela 1428, därue§te manastirii Bistrita, 31 de tlf,t-k,vk torarm in frunte cuKlitilalt KOMAIllt6). Confirma acest

1) Acad. Rom. doe. CLXXXI/133. 2) Melchisedec, Notife istorice f iarcheologice. Bucuresti, 1885, p.154. 3)I. Bogdan, Doc. lui ,Pefan cel Mare, vol. I, Bucuresti, 1913, p. 39. 6) Acad. Rom. doe. CLXXXI/71. 5) M. Costachescu, Doc. moldovene.,sti inainte de ,,S'tefan cel Mare, vol. I. Bucuresti, 1931, p. 103-105. 6) Archiva Istoricli a Ronuiniei, vol.I. Bucuresti, 1865, p. 121.

www.dacoromanica.ro 72 VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI fapt §i documentul din 5 Martie 1458, dela Vlad Tepes: KHIBk 111,HPAHCKH 1). Despre juzi este documentul cu data 13 Julie 1448, din timpul lui Petru al II-lea din Moldova, prin care dà luiJoanPorca 11,HP4HH Ha HAM* CHHATI. H HHKSA4 H> si alti insi. Juzii strângeau dajdea dela tigani, iar existenta lor si a cnezilor, ne inthreste convingerea cd la venirea tiganilor in Europa, formau grupuri mari conduse de sefi cari s'au numit apoi cu numele juzilori cnezilor români, bine inteles functiunii nume imprumutate dela slavi. Intr'un document din secolul XIX se aminteste de un Andrei ( gudele » (judele) din Botosani, despre care N. lorga spune cä era jude de tigani din acel oras 2). Peste un numiir oarecare din acesti juzi, probabil dupdti- nuturi, exista §efia unui bulucbasd (bulibasa) care in afarà de incasarea dijmei, judeca toate diferendele intre sdlasele unei cete, sau chiar neintelegerile membrilor unui aceIuiasi salas. 0 numire a unui bulucba§à de tigani cu toate drepturile ce ii erau conferite de domnitor, ne-o aratà doc. 3) din 3 lulie 1753.

1) Venelin. HAop-fionrapciaa rptIMOThl*.Petersburg, 1840, p. 91. 2) Acad. Rom. doc. XLIX/65 si N. lorga, Studiisi documente, vol. V, p. 70.

3) Revista Istoricd,III, p. 15-16. rrDat-am cartea Domniei mete lui lancul, pre carele I-am fAcut Domnia mea bulucbas peste giuzdi de figani domnesti lingurari ce sdntu in parte Tardi de giosu, ca sd fie volnec cu carte Domnii mete a fine petollgiuzdi cu cetile lor, dupd izvoadele gd. (gospod) ce Ii s'au dati toti sa aibd a asculta de dansul de toate ce li-au dainvàtá- turã din poruncile Domniei mele. Iar care din Tagani va umbla fugari de la cetile giuzdlor gd.,curnsidela ciata lui, sd aibti a-i &Arita. Impreund en giuzdii, oriunde i-ar gdsd, sd-i iai sd-iaducd pe la fiistecarele ciata lui. Asijderei pentru alti Tigani ce vor fi rdzleti printr'alte ceti boieresti sau mandstiresti, orice fel de Tigani ar fi,cadia pe toti sisadadued aice, la credincios boierul Domnii mete dum. lanach vt. (vtori) CAmaras, ca sd-i puiu la tablagd., i nime 1ntru nimic sd nu-i supere, Med ei li vor da dajdie lor pe an dupd obiceiu. Asijdere poruncim Domniia mea si dum. boerii ispravnici de pre la Ti- nuturi i capt. i pArctilabi de pe la tdrgurii slujitori, i vornici de prin tam Domnii mete pentru hrana lor, hranindu-sd cu dreptate, nime intru nimicd sä nu-i supere, nici sd-i globeasca, Pei nurnai bulucbasa lor sd-i giudecisi sd-i globascd, §i globile ce s'ar face prin cetile lor sd le ia bulucbasai sa le aduca aice la dum. numitul vt. cdmdras. Asijdere poruncimi voi, oldcari, ori cu ce fel de porunci veti fi, caii lot' la olac sá nu-i luafi, nici cardle lor la

www.dacoromanica.ro VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI 73

Ei judecau adulterele,inseläciunile,bätäilesitot felul de abateri. Deoarece nu se puteau folosi de a pedepsi cu moarte sau inchisoare, cdci tiganul trebuia sa lucreze stdpanului, « certau » vi- novatul cu chinuri corporale, iar in Transilvania pana mai acurn cincizeci de ani, voievozii tiganilor aplicau « legea lui Manu pentru pedepsirea celor vinovati, adica excluderea cu desavarsire din co- niunitatea tiganeasca»1). Dam mai jos o reglementare din 1804, a drepturilor vatafilor 2) (vornici iepistati).« Orice pricini de judecati si de impliniele vor fi intre dansii numai epistatul (supraveghetor, vataf, vechil) vornicii lor (a tiganilor) sd le caute cu dreptate dupd vechiul obiceiu, iar ispravnicii siaIli dregatori sti nu se amestece cat de putin, fard numai cand se va intampla moarte de om i atunce cu vina lor, inscris, sa se trimeata la divan ; iar cand tiganii vor avea alte pricini cu alti lacuitori airu, atuncea ispravnicii tinutului sa le cerceteze pricina si de va ramtme sa ia tiganul dela läcuitor ceva, sa-si implineasca dreptul sdu. Iar de va fi pricina ea sa ia lacuitorul dela tigan, atunce ispravnicul sä nu se amestece a implini nimic dela tigani, ce numai nazirul (supraveghetor la fel ca epistatul)i vornicii de tigani cautandu-le pricina vor face si implinirea3). In salas puterea este a harbatului care dispune de feineiesi copii ;de aceea in toate catagrafille tiganilor e pomenit intaiu barbatul (capul farniliei), apoi sotia si in randul al treilea copiii, de exemplu: « Ion sin Petrisor, tigan din Tara Ungureasca, scripcar. podvozi sit nu le har(i. A0jdere §i pentru un mascurti doi ce voiu av6 dupd carele lor sd n'aibd supdrare de care desiatnici, cum 0 pentru tot lucrul gd., ori la ce lucru ar fi ei, sd nu fie supdrati,i pe la pduni pe unde vor lucra lemn, cei cu mo0ile sd aibd a-i zdcui din 20 vase un vas, iar mai multe supdrare sd nu le fad',i pe la tArguri pe unde ar merge cu vase de a lor, cu parcAlabie sau cu and ceva sd nu sd supere, cd ori carii s'ar ispiti a li face mai mult val piste carte Domnii mele, unii ca aceia vor fi de pedeapsa de cdtre Domnie mea. Aciasta poruncim 1) Dimitrie Dan, Tiganii dirt Bucovina. Cernduti, 1892, p. 8. 2) Intr'un protocol oltean din 1722 este vorba de numirea unui a vdtaf de ldutari a.(N. Iorga, Studiii documente, vol. V, 13.140). 3) Acad. Rom., ms. 91, p. 113 (verso) 115. (Hrisov gospod dela Ale- xandru Moruzipentruliganii lingurari i ursari,din20Februarie 1804).

www.dacoromanica.ro 74 wEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI

Maria femeia lui, fata lui TomaFu, nepoata lui Gheorghe Ungu- reanul 0 Andrei copilul lor » 1). Se mentioneazil de asemenea « vaduvoi » sau « vadana » daca este cazul. In deob0e la moarteaefului de salas barbatul conducerea trece pe seama ginerelui, sau feciorului mai mare; mama 0 toti ceilalti membrii ai familiei trebuiau sa-i dea ascultare. De asemenea la neintelegeri grave, se cerea sfatul batranilor care se bucurau de un respect foarte mare. Legi speciale, care sa priveasca exclusiv drepturile 0 indatoririle tiganilor, nu existau. Se aminteSe insa, pe ici pe colo, printr'un hrisov sau carte de urmarire, ce se cuvine robului 0 ce nu; obligatiile 0 ingradirile la care este supus, cand 0 cum va fi judecat 0 ce pedeapsa va suferi. Daca unele din aceste, asa zise legi, erau crude §i arbitrare pentru robii tigani, nu trebue sd uitam mentalitatea acelor vremuri, cu atat mai mult cu cat, multe din ele arata oarecare omenie, altele nearatand mai multà indulgentti nici boierilor. Redau mai jos cateva paragrafe de legi privitoarela robi. « Pentru ceia ce ucig pre al(ii, pentru sa poatii sccipa sei nu-i ucigii pre thirqii : robul nu va putea sa se suie impotriva stapanului stiu... drept aceia cand va bate stapanul pe rob, cu masurti 0 cu vinti sa cadia sa se piece ;iarti de se va afla Ca acesti mai mari tree peste mgsura, §ili ies din obiceae, de-i bat deapururi 0 foarte cumplit 0 vine lucrul de stri in cumpand de moarte sr). ,i-i uciga de tot, nu cu toiag sau cu biciu ci cu arme goale, atuncia cei mai mici vor putea sta impotriva celor mari » 2). Din aceasta lege reiese cà robul putea fi stalcit in batai, dar, cu « mgsurti » si mai ales cu toiag de lemn sau cu biciu; 'Mg de indata ce, in loc de biciu stapanul se serve§te de arme goale « atuncea cei mici vor putea sta impotriva celor mari ». Adica sti se apere ; 0 cum s'ar putea apara un rob cu mainile goale, in fata stapanului inarmat. In orice caz Iegea miloasä ca intotdeauna cu cei obijduiti, a hotarit ca in fain rnorlii si robii sä fie deopotriva cu ceilalti oameni.

1) Acad. Rom. ms. 4843, f. 3 (verso). a) Longinescu 0 Patrognet, Legi vechi rorndnesti, Bucure0i, 1912, p. 115.

www.dacoromanica.ro VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI 75

Amintese de asemenea chteva sanctiuni pentru crimele Mcute de robii tigani. « Oricare rob sau ndimit sau slugoiu, de va räpi, vreo femeie, nu se va certa numai cu moartea, ci-1 vor si arde in foc » 1). « Robul sau nhimitul, sau sluga, de va face sild featei sthph- nh-shu, sh-1 ardd de viu, iar de va fi fost cu voia fetei sh-i fach moarte si ei » 2). « Oricare zlatariu va amesteca aurul sau argintul cu alte lucruri fhiii stirea stilphnului, ce se zice, de va spurca lucrul si sh va afla mincinos, cu alta nimica, numai cu capul sh plhteasch» 3). « Uciderea ce-o face muiarea (femeiea) sau robul, sau cel slobod, sau cunoscut, sau necunoscut, deapururea toti intr'un chip sh vor cerLa * 4). Duph cum vedem legile erau foarte aspre si vina robului era sanctionath cu maximum de pedeapsa. Del Chiaro, un italian invátat, secretarul lui Constantin Branco- veanu, ne-a transmis felul cum isi petreceau boierii ultima seard a Carnavalului. Chtiva tigani din curtile boieresti sunt mânjiti cu funingine si obligati apoi sh stea cu mainile la spate in Ma unui vas cu Minh in care se gAsesc aruncate chteva monete pe care trebue sil le scoath cu dintii. « Urmeaza si alte distractii: sh prinzh cu gura, alergand, un ou suspendat inaer, sau sh.tragh cu dintiio moneth infipth intr'o lumânare Iânga Hach-1'e, Minh sh o stingh. Evident eh' se alegeau cu phrul ars si buzele fripte. Se mai punea o lumânare aprinsh in mijlocul unei grhmezi de f 'ding, In care erau ascunsi bani si pe care tiganul trebuia sh-i scoath cu dintii, stingand lumhnarea cu nhrile. Flachra suflath aprindea Mina si. aprindea si phrul tiganuluin5). Ca o ilustrare a tratamentului ce sufereau tiganii si aceasta cbiar in secolul al XIX-lea, amintese ca, boierul Eftimie Cananhu scrie unei rude de-a sale eh un parvenit, sustinut de cei mari, ii face neajunsuri « si tiganii mei ii bate de-iomoarà ;doi tigani tineri insurati de curând, i-au fost bhtuti panà s'au umflat si au

1) Longinescu si Patrognet,1.c.,p. 152. 21 Ibidem, p. 198-199. 5-4) Ibidem, p. 77, p. 87. 6) Del Chiaro, Revolutiile Valahiei. (traducere de S. Cristian) Iasi, 1929, p. 29-30.

www.dacoromanica.ro 76 VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI murit amAndoi, un tigan au scApat si s'au dus la Hotin sd sil tur- ceased » 1). Er mitul din Gauting in drum spre Constantinopol prin 1836-1838, rAmAnAnd cAteva zile in Craiova pentru a vedea orasul, povesteste urmätoarele: « Seara dupd ce cAldura s'a mai domolit, alergaiu prin ora§ si vAzui o scend (pe) care nici fantazia cea mai indrazneatil nu o poate inchipui. Printre alte vite o bo(i)eroaicA avea si mai multi tigaM, printre care se afla §i o fatà foarte frumoasd de 15 ani, pe care o vAnduse unui §trengar cunoscut, pe doi galbeni. Fata trebuia luatà tocmai pe cAnd eu treceam pe dinaintea colibei mizerabile, din care auziiu un plAnset. Intrebaiu de pricina plAnsului, care mi se §i spuse. PArintii, fratii, surorile plangeau, dar ea fu rApità din bratele mamei §i dusà. Ma apropiaiu de barbar ca sa i-o cumpar, dar el era bogat §i rase de cei 50 galbeni cei-i (ii) ofeream, pentru ca sA-i pot oferi ei libetatea ;zicea: &A doard el o cumpArase pentru plAcerea sa §i dacA nu va voi BA i se supura o va bate pAnd va voi ;si cA dacA eu vreau sil cumpAr tigani, el are cinci sute, printre care se gAsesc §i fete foarte frumoase, care nu s'ar impotrivi, deoarece pe el 1-au slujit toate ; dar de aceasta este chiar amorezat si nu o dà cu niciun pret. Eu m'am dus la caimacam §i am vorbit pretutindeni cu cea mai mare indignare, dar ei au rAs de prostia mea: 4 tiganii sunt proprietatea noastrà §i putem face cu ei tot ce voim ». In Bucuresti vede mai multi tigani cersetori fArà mAini despre care auzise cil stapanii lor au pus sA li se taie. « Unul dintre ei mi-a povestit cd tatAl sail a sugrumat pe boierul care voise sà-i taie mAinile si ca de aceea a fost spAnzurat ». Adeseori boierii dAdeau posibilitatea copiilor lor sa se o distreze », punAndu-i sa biciuiasca pe bietii tiginusi. Se zice ca aceasta educatie este ceva zilnic ;parintii omoard §i mutileaza dupa plac ; copiii trebue sa fie de cu vreme deprinsi cu aceasta, sa aibe §i ei plicerile lor. Toti sunt tratati mai eau decAt vitele » 2).

1) N. lorga, Studii .,si documente, vol. XXI. Bucuresti, 1911,p. 170. 2) Din Reise nach dem Orient, vom Erimiten von Gauting. 1836-1837. Stuttgart, 1839, p. 71 si urmiltoarele (traducere de Gh. Bogdan-Duia., cu titlul:Craiova de odinioard, dupá alAtori streini . In Arhivele Olteniei, anul III(1924), p. 10.

www.dacoromanica.ro VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI 77

De asemenea citez din «Amintirile» Dr. I. C. Severeanu, a cArui crediatil n'o putem pune la indoialA, mai ales di cele po- vestite sunt numai fapte trAite. « ...Ba Inca s'a vorbit mult cum Grigorie Sturdza, fiul doinni- torului Mihail Sturdza, fiind la masA §i pentrucA robul bucAtar pusese prea multà sare in supà, a scos pistolul dela brAusifret nicio vorbA, 1-a impurat » 1). SA nu ne mirAm ; nu este singurul caz. Un al doilea, povestit de acelasi Dr. I. C. Severeanu, e urmAtorul: « Eram la scoalà§i am auzit zornAitul fiarelor ; chid m'am uitat, am vAzut doi arestati cu fiarele de picioare, care duceau pe o scAndurà cadavrul unui tigan, fost arestat. Cadavrul era dezbrAcat in pielea goala ;mAinilei picioarele atArnau pe laturile scandurii, fiind foarte ingustà, iar organele sexuale erau descoperite la vederea a toatà lumea. Convoiul acesta jalnic, era condus de doi soldati, unul inaintei altul in urmA. PAnA sA ajung6 la bisericA unde se ingropau mortii, cadavrul a alunecat de pe scAndurri in stradà. Arestatii care-I duceau, i-au tras eke o injurAturà 0 1-au pus iar pe scAndurii. In curtea bisericii, aIi arestati, sub pazA sApaserà o groapà in care au aruncat cadavrul gol si-au dat pamant peste el » 2). Venind vorba de inmormAntareaigani1or,inem sà arAtArn cA in secolele trecute, ei nu erau inmormAntati la un loc cu ceilalti crestini, dupa cum se poate vedea din urmAtorul document. « Si au fAcut Stefan cel Mare si biserica cea dintAi,duratà de stejar, unde-i tintirimul vechiu, de se ingroapà robii acum Situatia robilor ajunsese foarte grea si nu numai a robilor tigani, dar chiar a rumAnilor sau vecinilor. C. Giurescu aratà insd in studiul sAu « Dispre rumeinicaintre robieSi rumAnie sau vecinalate era o mare deosebire. « Ele nu numai ea nu s'au confundat niciodatA, dar nici mAcar nu s'au atins. Erau doua stari cu totul deosebite. Fail de rob, rumAnul sau vecinul era socotit ca om fiber » 4).

9 Dr. I. C. Severeanu, Din amintirile mele. Bucuresti, 1929, p. 44. 2) lbidem p. 41. 3) Dimitrie Dan, riganii din Bucovina. Cernauti, 1892, p. 17 (un pomelnic al m5n4stirei Probata din 1825, citat de autor dupä Melchisedek). 4) C. Giurescu, Despre rumdni, p. 242 (Analele Acad. Rom., Memoriile Sectiunii Istorice,SeriaII, Tom. XXXVIII. Bticuresti, 1916.

www.dacoromanica.ro 78 VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI

Dupà Mihai Viteazul ins, lucrurile se pare cà s'au schimbat oarecum, fiinda tgranii decàzuserà intr'o situatie foarte rea 1), putând fi schimhati cuiganii, cateodatà la egalà valoare, iar altddatà rumanii pretuind de trei ori mai mult deCat tiganii. Acest fapt reiese precis din documentele de mai jos: In 1645, Popa erban din DrAgoevti pe Mostivte, judetul Ilfov, impreuna cu feciorii lui se rdscumpdrà de rumânie, dând nivte tigani in locul lor, afard de movie pe care n'au voie a o rascumpgra. « Deci cand au fost acum in zilele domnului nostru lo Matei Vodà (Basarab), iar noi am càzut la tot sAborul mànästirii ca sà ne slobozeascd, s. ne rdscumpardm de rumânie. Derept aceia pdrintele egumenuli toli cdlugArii intr'alt chip nu ne-au putut slobozi ca" n'au voie a cumpArarea movia msangstirii, numai ce-am cblutat de am cumphat tigani de am dat in m'ara- stire, capete pentru capete ava ne-a rdscumparat dela indn'astire, insd numai capetelei feciorii ce ne va da Dumnezeu, Med de moviei noi 'Inca sà fim nivte oameni in pace vi slobozi de rumânie cu feciorii cu tot in veac »2). La 9 Ianuarie 1651, clucerul Socol trimite o scrisoare cdtre Bravoveni « despre rum'anul sàu fugit la Rasnov i rascump6rat cu trei suflete de tigani Documentul din 24 Februarie 1653, ne aratii Ca' un popà, rumân de movie, al lui Iordache postelnicul se invoievte sä dea acestuia doi tigani pentru a se putea rascumpdra el vi feciorii lui de rumdnie 4). Se vede insd, cä nu s'a tinut de angajament, fiindcd postelnicul obtine dela Domnie o carte de urmgrire. Gasindu-1, prin zapisul din 6 Martie 1653, popa Manea din StAncesti se obliga sa" cumpere lui Iordache postelnic, un tigan, pentru care sg. fie iertat feciorul sail de rumânie. ((j am pus zi pand la Pavte » 5), termenul final cand trebuia sd dea tiganul cumpgrat. Probabil, ca- el,popa Manea, ievise din rumânie in acest interval, &And un tigan sau bani in locul lui, ava cum lifusese invoiala la inceput. 9 A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice, vol. I, partea 1. Bucurqti, 1910, p. 4. 2) Acad. Rom., doc. XX/17.

11) Colectia Hurmuzachi, (N. Iorga), vol. XV. Bucure0i, 1913, partea II, p. 1195, doe. 2240; N. Iorga, Braouli Rorndnii (Studii si documente, vol X ). Bucure§ti, 1905, p. 132-133. 4) N. Iorga, Studiii documente, vol. V, p. 483. 5) N. Iorga, Studii Si documente, vol. V, p. 484

www.dacoromanica.ro VIEATA ROBILOR TIGANI IN LECURSUL TIMPULUI 79

La 1707 un oarecare boier a fácut « schimb doi rumâni Alexa si Stan, &And cap pentru cap, un tigan si o tiganc6 »1). In acelasi an, episcopul Ilarion, ngstavnicul mànàstirii Znagov, admite impreund cu tot soborul, proegumenului Vasilie sd ràscum- pere doi rumâni, &And in locul lor douà suflete de tigani « cap pentru cap. In urma acestei intelegeri se dà zapis ca cei doi rumâni &à fie ldsati in pace « iertati si slobozi de rumânie de &Are noi (episcopul) si de ciitre tot s'Aborul sfintei màngstiri, ei si feciorii lor câti Dumnezeu le va da »2). Schimb deci de vecini sau rumâni pentru robi -tigani si vice- versa, aceasta insA nu s'a intamplat pretutindeni si intotdeauna. Cu toatà situalla mizerabilà pe care o aveau rumânii, c6s5to- riile dintre ei si tigani erau interzise 2), totusi pe sub ascuns ele s'au Mcut. Astfel avem un document in care se spune Ca' sotia lui Tudor tiganul « iaste rumânà »4). Stilpanii tiganilor (domnul Orli, màn'astirile, boierii), vtizAn- du-se in pericol a pierde robii prin cgsnoria lor cu rumânii sau vecinii, intervin &à se dea, dupd obiceiul pàmântului, urmaoarea hotàrire: « moldoveanul ce va lua tiganc6, earnâne siel tigan, cum si femeia românc6 moldoveanc6 ce va merge dupd tigan rilmâne si ea tigancg » 5). Din casàtoriile intre tigani si rumâni sau vecini, cei mai in câstig erau staptinii tiganului sau tigàncii, deoarece primeau pe gratis un rob. Documentul din 13 Mai 1759, spune &à « de vreme ce Profira s'au primit de s'au unit cu Neculai tiganul Mergi si a lui Lupascu, se numeste si ea tiganc6 si nu i se cade a-si cere partea din fecior, ramAind si ea ca o tigancd, desi era Ruscii, si s'au dat toti feciorii lor la stApAnirea MerAi si lui Lupascu »6).

1) A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vodd, vol. I. Bucuresti, 1903, p. 419 nota 22. 3) Acad. Rom., doc. LXVIII/52. 3) RevistaI. Neculcevol. I, Iasi, 1921, p. 119-120. (Ordin circular dat de cátre Moruzi Voclá, la ispràvnicia Vasluiului ca sä se opreascA cununiile Intre Moldoveni si Tigani). 4) Acad. Rom., ms. 5292,f.49 verso. 5) Hurmuzachi, vol. XV, partea II-a. Bucuresti, 1913, p. 1195. 3) N. Iorga, Documenie privitoare la familia Callimachi, vol. I. Bucuresti, 1902, p. 425.

www.dacoromanica.ro 80 VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI

I ar acum, dupd ce am va.zut sanctiunile ce ar fi suferit tiganii pentru crime si diferite abateri, precumi situatia c6sAtoriilor lor, d5m mai jos pedepsele ce erau prevgzute impotriva celor ce ar fi fAcut vreo silnicie tiganilor sau drepturilor lor, dupà cum urmeazà: « Cela ce va vinde feciorul altuia sau robul altuia, sau fie pre ce om, de va fi boieriusa-1bage in ocng, iará de va fi slugd ce se dzice om mai de gios, de'ntAi s6-1 poarte de coadele cailor, de aci sà-1 spanzure ; iard de va fi om de-a firea, atunce sà-i taie capul. Denafard de aceastà curnplità certare, ce va lua asupra sa, cela ce va vinde feciorul sau robul altuia, cade-i sà deai pretul, ce au luat, indoit Orintilor sau st'apanului acelui rob vandut ». « Carele se chiam6 lotrui cand se va certa (judeca), nu numai cela care are muieri slobode in casa lui sd chiam6 ce inca si cela ce-si dà roabele islujnicele de se desmiardà barbatii pentru dobandà »1). Numeroase carti domnesti se dau impotriva acelora care abuzau cu ceva contra tiganilor. Spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, nimeni n'are voiesil despartà prin vanzare sau schimb, tigan de tigancg (sot si sotie) panà nu vor creste copiii mari. Astfel, la 1795, Teodor Callimach, domnul Moldovii (intre 1795-1799), dà o carte prin care face stiintà « tuturor cui s5. cade a sti pentruigànci1e ce sunt a unui stlipani sá cununä dupà iganii altor stàpâni de vreme ce s'au hothrit cu testament, acele tiganci sä nu se tragá de ciltre stapomii lor ca sá le despartä dela iganii lor, ci sa rdmaie dupà tiganii lor nesupgratei unde s'ar aflaiganii acolo sà mearg6 itigancile dupa b5rbatii lortii- ganca Inca sd slujeascd la st5pAnul tiganului isà n'aibe voie stapanul a o despArti pand vor creste copiii atunci &à se impartà pe obiceiui sä se scoatà un copil din mijloc sd se dea la stapanul tigancii pentru slujba ei » 2). Spre a nu fi instrblinati membrii sàlaselor, s'a hotdrit ca cel ce-o vrea sà vanda vreun tigan sau tiganca, s'à fie dator sà intrebe in-LAM rudele lui pând la a patra spith si de nu vor cumpära ei robii numai atunci Ii poate vinde la strAini.

1) Longinescui Patrognet, Legi vechi romdnefti. Bucuresti, 1912, p. 36 si 171. 2) N. Iorga, Documente privitoare 7a familia Callimachi, vol. I. Bucuresti, 1902, p. 426-427.

www.dacoromanica.ro VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI 81

De aceea zapisul de vânzare va fi isciIiti de rude pArià in a patra spità spre a nu face apoi recurs &à Ii s'a fkut nedreptate. « Cine s'ar fi dovedit c'ar fi vândut robi, sau lucruri nemisc5.- toare frirà protimisis va plati drept osAnda a zecea parte din pretul lucrului vandut »1). Rude le vor iscAli « zapisul vânziirii in soroc de domizeci zile (de vor fi in Bucuresti) si de patruzeci zile de vor fi in afar5 in pdmântul Tarii Românesti; iar cAti vor fi afar% din tar% sii nu aibe priotimisis, nici sd se facri lor in stire » 2). Din pricina puterii necontrolate ce o aveau peste robii tigani, m5nastiri1ei boierii, si de care abuzau mai intotdeauna, unii din tigani fugeau dintr'un principat in altul si din amândouà in Transil- vania sau in Polonia uncle socoteau Ca vieala este mai usoara. Boierii Si manastirile spre a sthvili exodul tiganilor, cer « acte la mand spre a-i putea ridica de oriunde s'ar gasii sà-idea in judecatà pe acei care-i st5panesc pe nedrept, iar pe tiganii fugiti «s5-iiei de grumadzii, ca-s drepti ai nostri »3). Scrisorile domnesti serveau drept autorizatii de ridicarea robilor fugii, oriunde s'ar fi gasit ei. Din numeroasele documente de felul acesta citdrn urmritoarele: Petru Bares in 1541, dà scrisoare credinciosilor sai boieri « Gavrilas logoMti Costin padrnicel » pentru ca oriunde ar gàsi ei pe dreptii sclavi (robi) tigani ai lor, anume Greaca tiganca cu fii sal, fie intre sclavii tigani ai oriicui, ca s'afie tan iputernici cu aceastà scrisoare a noastril a-i hia sia-i aduce la casele lor ; si nimenea sti nu cuteze a-i opri sau a-i apàra dinaintea acestei scrisori a noastre »4). Prin urmare tiganii fugiti puteau fi ridicati dupd ordinul dorn- nului din tot locul unde s'ar fi g5sit « ori in tigani gospod, ori boieresti, ori calugiiresti »5). Un document la fel e cel din 20 Alartie 1570 6), iar mai ttirziu in a doua jum5ta te a secolului al XVIII-Iea,iganii puteau sa"

1) Codul Caragea (editat de Ion Palade), Bucuresti, 1907, p. 23. 2) Idem, p. 23. 3) N. Iorga, Studii qi docunzente, vol. XVI. Bucuresti, 1909, p. 313-314. ") Archiva Istoricli a Romeiniei, vol. III. Bucuresti, 1867, p. 197 (in ori- ginalpe dreptii sclavi tigani*= IIpBHx xonomi gurani). 5) N. Iorga, Studii Si documente, vol. XVI. Bucuresti, 1909, p. 313-314. °) Doc. din 1570 Martie 20 (Uricaritl, vol. XVIII. Iasi, 1892, p. 169-176)

www.dacoromanica.ro 82 VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI fieridicatiiadusi Inapoi« prin marafetulispravnicului de Tinut » 1). EvadArile, din tratamentul mizerabil pe care-1 suportau, erau destul de dese si este lesne de inteles ca flU mic era numArul tiganilor robi ce aveau pe constiintà si spinare, una sau mai multe fugi, sau macar, o tentativd de fuga ; evadArile erau in directA dependenta de modul cum erau tratati. Boierii se asteptau de multe ori la fuga robilor tigani pe care Ii aveaui chiar atunci când erau prinsii adusi inapoi se temeau sd nu le fugà din nou. Un exemplu de felul acesta se vede din scrisoarea unui boier cAtre fratele sáu, prin care-1 roagAsA-itrimeatà tiganul fugit, pazit sdravAn, ca nu cumva sá mai fuga. « Cinstite al meu mai mare ca un pArinte, dumneata bidii Sandule, cu multà plediciune sarut cinstita mana dumitale. I MA Documentele referitoare la tiganii fugiti se numkIril cu sutele, amintesc ins5,nurnai pe cele de mai jos: 1567 Octomvrie 22, Arh. Stat., Sectia Istoricti. (1585-1591) Acad. Rom., doc. CXXV1/115. 1619 Ianuarie 21, Acad. Rom., doe. CXXIV/177. 1625 Aprilie 21 Arh. Stat., M-rea Secul 1/4. 1655 Aprilie 17, Acad. Rom., doc. LXXXIX/131. 1671 Septemvrie 17, Acad. Rom., doc. LXXXIX/176. 1674 Octornvrie 16, Acad. Rom., doc. LXVII1/86. 1680 Martie 20, Acad. Rom., doe. 1X/24. 1699 Februarie 22, Acad. Rom., doc. CXXIV/135. 1716 August 25, Acad. Rom., doe. X/87. 1722 Septemvrie 21, Acad. Rom., doe. CLXXX/79. 1724 Noemvrie 3, Acad. Rorn., doc. CLXXIX/47. 1725 Mai 25, Acad. Rom., doc. CLXXIX/50. 1731 Martie 14, Acad. Rom., doc. CLXXX/113. 1734 lunie 1, Acad. Rom., doc. CLXXX/111. 1740 lulie 18, Acad. Rom., doc. CLXXX/84. 1742 Octornvrie 3, Acad. Rorn., doc. CLXXX/105. 1746 Aprilie 17, Acad. Rom., doc. CLXXX/99. 1756 Ianuarie 1, Acad. Rorn., doc. CIV/67. 1775 Noemvrie 21, Acad. Rorn., doc. CXXIV/93. 1781 Julie 16, Acad. Rom., doc. 1/249. 1782 Martie 25. Acad. Rom., doc. CXXXII/118. 1819 Februarie 12, Acad. Rom., doc. CXVIII/185. 1834 Martie 18, Acad. Rom., doc. CLXXXIII/35. 1)N. Iorga, Documente privitoare la familia Callimachi, vol. I. Bucuresti, 1902, p. 464.

www.dacoromanica.ro VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI 83 bAdita, c'am trimis acest pantar la dumneata sd-mi dai tiganul sa mi-1 aduca ; numai ma rog dumitale sa pui sa-1 puie la mare pazA, cand mi 1-aduse Cazurile acestea sunt numeroase si in tot cuprinsulàrii, ele continuand 'Ana in ajunul completei lor eliberari. Astfel, la 1835, Ioan Olcescu din Furduesti, judetul Arges, inainteaza jalba De- partamentului pricinilor din Launtru c «i s'au facut nevazut un tigan rob al sau din curtea sa cu aceste semne, Dumitru numele lui, varsta de ani 15, la fala albenet butfoios, nasul earn, la trup marunti gros, ochi negri, parul capului negru ; precurn asemenea si la 22 Iunie anul 1836, i-au mai fugit altul anume Iordache, in varstA de ani 18, la trap de mijloc, suptiratic, la obraz negru sibuzat, la cap chel »2). Aceste cazuri, cu toate preciziunile necesare, se f5ceau cunoscute prin ziarele timpului, pentru ca sa se poata prinde mai usor tiganiifugiti. In afarA de raul tratament, o altà cauza care-i facea sa fug5 dela stapanul lor, era cautarea unei sotii, cad spiritul de familie cu toga saracia lor era foarte desvoltat la tigani. Stapanii care cunosteau aceasta patima matrimoniala a tiganilor cautau s5 previna legalura casnica, sau cand faptul era consumat, sa-1 repare. Vom da mai jos dourt scrisori care sä oglindeasca cele afirmate de noi: Catrina Donici roagA foarte mult, pe fiica-sa sà gaseasca o tigancA pentru a-1 casatori pe fiul bucatarului *cà neinsurat nu-i nadejde a-1 line ». orice-i face sileste de-i insoara (e vorba si de altii) de 0-(i) voia sa nu te pagubesti de dansii ». Anul 1704 3). Un tigan neinsurat fugise dela stapanul s1iui gasind o tiganca la mosia unui boier, se insoarà cu ea. Noul stapan trimiteo scrisoare boierului dela care fugise tiganul « ca sa stie ca este la el si sa-1 intrebe cat cere pe el, c5-i va piiti, iIi va da dupil cum ii va fi « pohta », numai sa-1 lase, fiindca s'a casatorit cu o tiganca de a lui *4).

1) N. Iorga, Studeii documente, vol. XVI. Bucurqti, 1909, p. 332. 2) Buletin Gazeta Oficiala pe 1838, Nr. 37, p. 146; alte cazuri asem'anii- toare la p. 262, 279, 298, 331, 355, etc. 3) N. Iorga, Studiii documente, vol. XVI. Bucure0i, 1909, p. 302. a) N. Iorga, Studiii documente, vol. XVI, P. 305-306. 6°

www.dacoromanica.ro 84 VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TI MPULUI

Un alt act interesant care se refera la o cununie de tigani robi e urmatorul, din anul 1844, Iulie 13. « Cu multa plecaciune ma inchin dumitale cu sanatate cu- coane Scarlatica. Stiu ca avand dumneata o intinsa gospodarie, trebue sà fii tare indeletnicit cu o multime de trebii nici ea vei fi asteptat sa prime§ti dela mine scrisoare dimpreuna cu mirele fetei dumitale de tigan, dar pentruca insotirea prin legiuita cununie, oamenii vorovasc ca ar fi ferieirea muritorilor, eu m'am silit a da sfars'it acestii bune fapte. Deci iata Ca trimit pe mirele, ca dupa voroava sialcatuirea dintre noi, are a se insoti cu roaba dumitale, precum §i pre alt bdiat de tigan spre indeplinirea Alaturez aici deosebit inscrisi te rog luandi dumneata im- pa'rtasire la o atat de bunh fapta, a careia dulceata Ii este si dumitale cunoscuta, sa dai voie a se cununa si a binevoi a-mi trimite§i dumneata un asemenea inscris. Cu toata plecaciunea ma insemnez Gheorghe Pruteanu. Cucoanei Zoitai sarutandu-i manile o rog sà ie(i)ei dumneaei imp artásire »1). Din aceste trei scrisori, de mai sus, vedem grija pe care o aveau anumiti stapani pentru robii lor, de altfel se intalnesc destul de rar acesti stapani de omenie, care se purtau cu intelegere falà de robii tigani, unii acordandu-le chiar libertatea. Cu toate ca recompensarilei eliberarile de tigani erau foarte rare, vom da cetire catorva acte de omenie: ntr'un document din 1737, se spune: « ca sd se stie ca acesti igani s'au tamplat de au aprins o arie cu pane (grau) si au fäcut multa paguba ; pitarul Iliei dumnealui (e vorba de rugamintea mitropolitului Sucevei) au iertat acea pagubd »2). La 8 Mai 1740 un boier libereaza « iarta din robiea,pe un -tigan care voia sà ieie pe fata unui preot,i spune cà va fi slobod sii se duca oriunde iLar placea, atat el cati feciorii luii sa fie oameni slobozi 3). Alt document din 20 Martie 1794 este un act de liberare a unor robi tigani, de Care Dositei (Dosoftei), mitropolitul Ungro- vlahiei.

') RevistaIoan Neculce* fasc.6,Ia§i, 1927, p. 235. 2) N. Iorga, Studii gi documente, vol. XVI, p. 326. 2) N. Iorga, Studii qi documente, vol. V, p. 102, nota.

www.dacoromanica.ro VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI 85

« Toate lucrurile ceale bune Cate au rAvna sufleteasca si sa fac, sunt si lui Dumnezeu placute si de oameni caudate si sufletului de mare folos si ajutor, drept aceia si smerenia noastra aceasta socotind in sine, din bun cugetul nostru, ne-am indemnati am iertat cu desvaret.yitei slobozire din jugul robiei, pe Oancea tiganul cu nevasta lui Maria si cu copii lui cati ii are pAnd acum si Cali ii vor naste de acum inainte, carele macar Ca el au fost al manastirii Caldarusanilor. i numai femeia lui au fost cumparata de noi, insa si pentru dansul avem tigan dat in lac de manastirea Caldarusanilor si fiindcei ne-au slujit cu toatei seirguinta yi cu toatei dreptatea, la pos- luyania casei ce s'au incredintat, am ramas multumiti de dansul si indatorati a fi cunoscutä slujba lui, pentru care si dela noi i se face plata cu multumire, iertáciune din supunerea robiei ateita pre dansul cat §.i pre femeia yi copiii lui. *i spre a lor incredintare le-am dat si aceasta carte a noastra ca sa o ail:4 de buna adeverire » . Acest document de mai sus este iscalit de Filaret mitropolitul Ungrovlahiei. In 1803, postelnicul Ene Saseanu din bunavointa lui iarta din jugul robiei pe Maria tiganca, « fiindca m'au cautat din mica copilaria ei cu toate slujbele cu dreptate, atat pe mine cat si pe copiii mei si cunoscand dreaptd slujba ei, dupd moartea mea sa nu aiba nimerea (nimeni) treaba cu &Ansa, atat feciorii mei cat si featele mele si alt neam al meu, rugand si pe preasfintia sa parintele episcop ca &A intareasca acest zapis cu iscalitura » 2). i inteadevar in afara de alte persoane care intaresc acest act se afla si iscalitura, in greceste, a episcopului Constantin de Buzau. Din testamentul unui boier oltean, din anul 1820, extragem urmatoarele: « Pa Gheorghe Talaz tigan impreuna cu nevasta lui Ilinca si cu fiu-sau Matei, prin diata raposatei sotii mele, i-am iertat, insa dupa moartea mea, hash' si eu printr'o diata ce am facut pe aceea vreme i-am fost iertat. Deci, fiindca in 38 de ani de cand m'am casätorit, i-am avut In curte nefipsiti si mi-au slujit cu toatA credinta odihnindu-ma la toate pentru slujba lor, ii iert pe cate trei si iert si pa copilul

') Acad. Rom. ms. 760, p. 103. 2) Acad. Rom., doc. CXXVII/190.

www.dacoromanica.ro 86 VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI lui Matei anume Tanasie, cum si cati copii va mai face cu Ilinca nevasta lui. Inca ddruesci loc de cash' pa care i I-am dat cid si I-au ingradit casti-1stilpaneasca fara dijmai fara nicio suparare »1). In afara de iertarile stapanilor lor, tiganii mai puteau deveni liberi in urmatoarele cazuri: incheind contracte de rascumparare cu proprietarul sau cumparand diferite proprietati; in modul acesta tiganii erau desrobiti, devenindIRomani noui »;oase- manare cu cei din Ungaria care deveneauIUnguri noui »2). Un document dela Joan Vodd cel-cumplit spune urmatoarele: « am dat acestui tigan anume Nicola o treime din cincimea satului Balotestii 3)i cu loc de moard in apa Putnei, care teritoriu ei-Icumparase el cu 120 zloti tataresti Inca in zilele lui Alexandru Voda (Lapusneanu) dela Tomai sora lui Stanai nepotul lor Dumitru, trebuind bani lui Toma pentru a se rdscumpara din pedeapsa morii, deci sa-i fie lui Nicola cu tot venituli nimenea sa nu se amestice contra acestei carti a noastre. Iasi 1572 »4). In afard de iertarei rascumparare, tiganii se puteau desrobi si din vina stapanului. Exemplu: « Cel ce-si va da roaba sa se desmiarda nestine cu &Ansa pentru dobandä, acesta-sipierde puterea ce are asupra roabei,i ramble roaba sloboda si mai vartos giudetul sa-1 sar- guiasca sà o marite ; iard de nu o va marita cat mai curand sa-1 certe pe stiipan cu ocna » 5). «Pentru Calpuzanii ceea ce fac bani ragi pentru certaria lor: de &à và scula o sotie (tovards) de-a calpuzanilori va vadi care giudet pre cealialalte solii, ceia vor pieri toti pre deala lor, iard cela ce i-au vadit, sal nu aibe nicio certare ; iard de nu va fi sotie, sa aibe dar dela giudet ; iard de va fi rob, sd nu-i dia alt dar, numai sci-1 slobozeasca, sa nu mai fie rob » 6).

1) Archivele Olteniei, 1925, p. 176-177. 2) Hurmuzachi, vol. X. Bucuresti, 1897. Prefata de N. lorga, p. 80. 3) Comuna Balotesti, e situatfi pe malul drept al Putnei, intre Milgura Putna (apud Dict. Geografic, vol.I, p. 519). 4) Archiva Istoricit a Romdniei, vol.I,p. 111. 5) Longinescu si Patrognet, Legi vechi romdnevi. Bucuresti, 1912, p. 171. 6) Ihidem, p. 78.

www.dacoromanica.ro VALOAREA ROBILOR TIGANI

Prin « valoarea robilor tigani », nu intelegem deck, pretul de vânzare, sau schimbulinnaturà echivalent valorii individu- lui rob. S'a aatat ca, dup5. legile Orli, tiganii erau considerati in sfera bunurilor nemiscaoare, urmând a fi schimbati, vanduti ori d'a- ruiti dupà placul st6p5milor, servind cateodatà si ca unitate de schimb. Pretul robilor varia dupà varsta, s'an'atate, hàrnicie, « de au fost fugari ori ba » si dup6 insemn'atatea slujbei ce-o indeplineau. Se putea vinde chiar o « jumatate » de rob adic 5. jumatate din numàrul copiilor care i s'ar fi cuvenit unuia dintre soti, si un document din 1724, ne aratà o vânzare de felul acesta. « Deci eu am vândut numai gium6tate de tigancà, cu partea ei ce ar fi avand din copii, drept cincisprezece lei bani vechi »1). Vom aràta cateva confirmgri si acte de vânzare spre a cunoaste pretul robilor tigani si criteriul dupà care era dat. Prin documentul din 29 August 1480, dat la Suceava,tefan cel Mare confirmd lui 116rman, parc5labul de Cetatea Mba, ateva ocine si cumpgrgturi ale sale « si un tigan cu numele Lalu cum- pàrat dela Voica, fata bbitrAnului Ponici, cu 70 zloti »2). In Septemvrie 1480,acelasi domnitor, confirma clucerului Duma si sotiei sale Nasta « stgpanirea peste trgi sAlase de tigani cumparati de Petru BrAescul dela Drigoiu si dela Ioana cu 50 zloti tatAresti »3). In secolul al XVI-lea, vanzririle tiganilor in Muntenia se faceau in aspri. Astfel, pe la 1555, egumenul Mitrofan cump6r5, dela Socol postelnicul, douä tigànci cu 250 asprisi altele douil im- 1) N. Iorga, Studii Si documente, vol. XVI, p. 317. 2)i 2) I. Bogdan, Doc. lui ,Stefan cel Mare, vol. I. Bucure§ti, 1913, p. 242 i p. 245.

www.dacoromanica.ro 88 VALOAREA ROBILOR TIGANI

preund cu un biliat pentru 1000 aspri 1) ;iar la 1571,logofaul Tatu cumpArd dela sf Arita mitropolie, « un tigan in pret de 1000 aspri bani gata »2). Probabil cil acest tigan sd fi fost un tAndr priceput, voinic si sAnatos, de s'a platit o sumil atAt de mare pentru el. Dela Alexandru Vodd al II-lea (1568-1577) se pAstreazd un document din 12 Ianuarie 1575, prin care se dau lui Plop vdtaful, din Dobrunul, douA tigance Visana si Sora cumpArate cu 100 aspri turcesti si alte roabe » 3). In 1600 4), un tigan este vAndut pentru un cal « pretuit dirept cincisprezece galbeni bani buni »; in 1602, Ion tiganul cu sotia sa Boba si un copil sunt vAnduti cu 4000 aspri 5), iar in acelasi an o tigancA, singurà, este vAndutd cu 1200 aspri 6). In 1612, gAsim un alt document curios prin care un tigan Dumitru se vinde cu toate ale sale negutAtorului Stan « cum s5.-i fie tigan de movie si de strAmosie, dirept un cal si dirept 600 bath (aspri) si mi-au dat hier 20 oca drept 200 bani, de mi-am f Acut ciocanesi mi-au dat o pereche de foi dirept un galben si am mai luat eu Dumitru tiganul ughi sase de m'am plait de un Turc, ce mi-a cAzut asupra »7). In 1613, marele paharnic Lupu Mehedinteanul cereconfir- marea dela Radu Mihnea \Todd pentru tiganii care ii cumpArase, « un Was cu 5000 aspri gata si cloud tigrinci cu 2boi,pretul 2000 aspri » 8). Tot Radu Mihnea confirmd la 8 Ianuarie 1613, lui VIAdut Bibescu stApAnire peste niste sAlase de tigani pe care le cumparase. *i iarisi au cumpArat VlAdutul un tigan anume Stan cu tiganca lui si cu feciorul lui, dela Floarea fecior RAmcii din

1) Alex. *tefulescu, Mandstirea Tisinana. Bucuresti, 1909, p. 245. 2) Archiva Istoricei a Romanici, Tom. II, p. 48. 3) *t. Metes,Relatiile comerciale ale Tdrii Ronainesti cu Ardealul. Si- ghipara, 1921, p. 139 nota 4; aminteste e dou5. tigance webe s, lard sd dea explicatia acestui cuvânt; Const. Cdpitanul Filipescu,Istoriile Domnilor Tdrii Ronidnesti, ed. Iorga. Bucuresti, 1902, p.74, nota 3. 4) Acad. Rom., doc. XXXVII 112. 5) Acad. Rom., doc. IX 50. 6) Acad. Rom., doc. CXXVI/98. 7) A. D. Xenopol, 1st. Ronidnilor. Iasi, 1890, vol. III, p. 561 (apud Archiva 1st. a Rom., p. 128). 8) Alex. *tefulescu, Doc. din Gorj. TArgu-Jiu, 1908, p. 332-342.

www.dacoromanica.ro VALOAREA ROBILOR TIGANI 89

I3desti drept 4000 asprii iardsi a cumpdrat VIddutulsicu fratele sdu Radu cel vitreg un sdlas de tigani dela Neagoe din Crasna drept 9600 aspri ;i iardsi au cumpdrat VIddutail cloud tigance anume Stanai Voica dela Androne din Albeni drept 600 aspri gata » 1). Vedem cd un sdlas a fost pldtit cu 4000 aspri,iar celdlalt cu 9600, de bund seamd cd al doilea se compunea din cel putin vase persoanei acestea toate sdniitoase si in perfectd stare de a munci. Un an mai tarziu, in 1614, un salas este prquiti vândut cu 10.800 aspri gata 2). La 1631, se vinde in Moldova, la Iasi, tiganul Platon pentru « 20 galbeni bani buni sio iapà » 3) ;1634 logordtulBratul vinde pe Sinca cu tiganca lui si Simeon si muma lor « derept doi cai fi cinci coti de postav, insd acesti tigani sunt fugiti la Moldova in tigdnia domneascd 4) 1640 o tigancd este vândutd in pret, de 10 galbeni i neavând cumparatorul bani au dat in schimb doi boifi 300 aspri 5) 1643 un tigan este vândut pentru 100 vedre de vin 6) 1644 o tigancd este pretuità cu urmritoarele vite :cloud bivoli(e mari, cloud gonitoare, doui mcinzati ci cloud vi(ele'7). Matei Basarab la 1644, confirmd jupdnesii Anca, sotia lui Frdtild stolnicul din Rovinari stdpanire peste mai multi tigani. « i iar sd fie jupdnesei Anca o tigancd anume Stana tiganca, fata lui lands tiganul pentrucd a cumpdrat-o Fratilastolnicul, brir- batul jupdnesei Ancdi dela Cioand comisulsidelafrate-sdu Gheorghe cu 4000 aspri gatasicu zapis de vânzare dela mâna lori cu marturie : 5). Pretul robilor si in special al ferneilor roabe creste necontenit in decurs de o sutd ani, fiindcd vedem cd la 1555, cloud tigänci se vindeau cu 250 aspri, la 1590, una singurd cu 600 aspriila 1644, ajunge &A fie vândutd o tigancd cu suma considerabild de 4000 aspri.

') Alex. Sjefulescu, Doc. din Gorj, TArgu-Jiu, 1908, p. 328. 2) Acad. Rom., doc. XX/225. 8) N. Iorga, Studii Si docurnente, vol. XVI. Buc., 1909, p. 296. 4) Acad. Rom., doc. LXXXIX/135. 5) Idem, doe. CXXIV/92. 6) Idem, doc. CXXIV/102. 7) Idenz, doc. XC/44. 8) Alex. *tefulescu, Doc. din Gorj. TArgu-Jiu, 1908, p. 511.

www.dacoromanica.ro 90 VALOAREA ROBILOR TIGANI

Probabil ca aceasta tiganca sa fi avut insusiri deosebite, sà fi fost frumoasa, sau poate valoarea banilor era mai mica in acel timp. Tiganii nu erau vanduti, obisnuit, numai dintr'o necesitate materiala, ci de multe oH eraui vanzari de rascumparare. Astfel avem un caz foarte interesant in care un tigan furase sase caii fusese prins de capitanul tinutului care il condamnase la spanzuratoare. Ca sa scape de aceasta osanda, el se vinde impreund cu familia lui, ieromonahului Teodosie dela mänastirea Strehaia, care pla- teste pentru el suma de 30 galbeni, bani gata, capitanului ca sa-1 scape dela spanzuratoare. Atat zapisul tiganului dat « la mana parintelui ieromonah », cat si al capitanului Preda Bologa ca a vandut pe tiganul rdscumparat, impreund cu familia lui, mänastirii, ca sa nu se mai amestice nimeni in aceasta vanzare, « iareine se va scula cu vreo Ora, sa n'aibe nicio treaba la manastire, ci sà caute la mine », se gasese in capitolul < al acestui studiu. De asemeneaiganii incliii pentru oarecari hoii, puteau fi scosi dela inchisoare daca platea cineva pentru ei. Exemplu: « Acest tigan este al meu Gavril Lecài, caH 1-am scos din temnità; i-am dat pentru dânsul 16 lei, lui Toader stolnicul, pentru un cal ce i-au praptidit tiganul acesta »1), iar mai tarziu, in 1709, un oarecare Habilsescul a scos pe tiganul Gavril Nevriga dela pierzare, fiindca Mouse niste furtisaguri 2). Pentru documentare cat rnai cornplecta, dam mai jos, cateva acte de vanzare si cumparare. Intioun document din 1630, se spune « Eu Gavril Tautul am tocmit cu dumnealui Gheorghie Rosca, vistiarniculi i-am vandut ai nostri de mosie tigani, anume Tecla cu feciorii sai Constantin siLupul Si cu fetele ei Catrina si Vasilcafi cu feciorii lor,drept douazeci lei, bani gata, ca sa fie dumisale direapta cumparatura dela noi, ca sa-si faca ideres domnesc pre dansii » 3). Intr'un document (ispisoc sarbesc) din 1635, dela Vasile Lupu se vede ca un oarecare Dumitru Hromu, nepotul Doamnei Maricdi

9 N. Iorga, Studii Si documente, vol. XVI, p. 314-315. 2) N. Iorga, Studiii docurnente, vol. XVI, p. 306. 3) Ibidern, p. 295.

www.dacoromanica.ro VALOAREA ROBILOR TIGANI 91

« au vandut ai sai drepti serbi tigani anume Pepelea feciorul lui Gavril si cu feciorii lui drept zece ughi rosii » I). La 17 Aprilie 1675, jupaneasa Lica impreund cu sotul ei valid un tigan anume Radu cu 30 taleri « ca sa fie movie ohabnica el sifeciorii luisifeciorii feciorilor lui » 2). La 1692, Iunie 17, « Gorovei zet Lupascu de Ninesti, vinde pe tiganca Marie cu un copil, cu 20 lei batuti » 3). In 1650, sotia unui boier lasa cu limba de moarte pe un tigan al ei, unei rude ca sa-I vanda si din pretul ce se va obtine pe el sa se plateasca datoria ei la doi Turci si sii-i faca 300 liturghii si 8 saracuste 4). Vanzarile nu se faceau numai cu bani, ci de multe ori in alte bunuri si chiar produse alimentare, care echivalau valoarea robului. In acest sens este un dgcument din 1641, dela Vasile Lupu: « adica. noi Ion Focea uricar cu femeia mea Marica, stranepoata Petre Ezereanului, scriem si marturisim cu scrisoarea noastra, cum noi, de a noastra buna voie, am vandut al nostru drept tigan anume Ionascu feciorlui Ursu Piscoaei. Acesta 1-am vandut dumisale vornicului Savin drept un poloboc de miare, pretuit drept zece galbeni, cu feciorii lui ce-i va avea. Acest tigan este mie dare si miluire dela maria sa domnul nostril Vasile Voievod, pentru slujba noastra, ce am slujit mariei sale. Deci sa-i fie dumisale tigan si rob cu feciorii lui ce va avea si &Ili Ned durnnealui direasd domnesti » 5). Din cuprinsul documentului acestuia rezultà ca mierea care o dadea pentru acel tigan, valora numai zece galbeni ;deci, tiganul era probabil batran sau cu alte defecte, fiindca valoarea lui se reduce numai la jumatate, in comparatie cu ceilalti robi care i-am vazut 'Ana acum. In al doilea rand, se vede ca tiganii vandati, aveau nevoie cateodata de confirmarea domnului « prin derese domnesti ». In 1709, un oarecare boierinas avand fata de un Turc o datorie de 40 vedre miere si neavand de unde sa-i dea nici miere

2) N. Iorga, Sludii si docurnente, vol. XVI, p. 296. 2) Acad. Rom., ms. 500, p. 103. 3) N. Iorga, Studii si documente, vol. XVI, p. 301. 4) Acad. Rom., doc. XLI X 17. 5) T. Codrescu, Uricariul, vol. XX, p. 71 (apud. V. C. Nicolae, Priviri asupra vechei organizari administrative a Moldovei. BarIad, 1913, p.84).

www.dacoromanica.ro 92 VALOAREA ROBILOR TIGANI nici banii ca sa nu-1 dea Turcul in judecatd Ii vinde un tigan nepotului sàu, pentru a pldti nepotul, mierea, Turcului. Nepotul « au pldtit cinci orti de vadra precum umblá miarea acum»1) ; in total 200 orti pretul mierei si totodata pretul tiganului. Un boier caruia Ii fuge o tiganca dupà un tigan strain, este silit s'o vanda vrând, nevrând, fiindca tot nu se mai intorcea la el, spunând ca « n'am putut s'o tin la casa mea si am vândut-o dumisale, drept 16 lei bani buni » 2). Unul face schimb un tigan pentru o bucata de pamânt « pentru o ocinti in satul Galbini din judetul Neamtului5 .). Dar ceea ce este si mai interesant,e schimbul unor tigani pentru niste acte ;fapt intamplatspresfarsitulsecoluluial XVII-lea: « Adeca eu Apostol Catargiul scriu cu aceastd scrisoare a mea pentru tocmeala ce am cu dumnealui Miron Starce pentru niste direse a Cordstanului ce's la mine ;deci dumnealui mi-au dat douà salase de tigani, care mi-or pldcea, dinteacesti tigani a Corastanului, iard eu dau dumisale toate zapiselei uricele cate vor hi a Corastanului la mine » 4). Sub Antioch Cantemir o tiganca e poprità pentru datoriile sotuluii vanduta lui Constantin Cantemir pre cdnd au fost in boierie clucer mare « pre cloud iape cu mândzi 5). Altadata, un vad de moard este echivalent cu doua igànei 6). In 1732, o tiganca este vânduta cu 32 zloti 7).; in 1734, o fatil de tigan vanduta cu 37 zloti 8) ;in 1746, o fata de tigan cu 20 taleri 8) ;in 1749, patru suflete de tigani cu una suta taleri 10) ; in 1759 nouà suflete de tigani vândute cu 250 taleri "). La anul 1759, Mierla tiganul este vândut impreuna cu sotia sitrei copii pentru 120 lei 12). La 1760, Gheorghe Beldiman marestolnic dii o casa,« in Iasi, la capiltul rapii pe Vitdoae » lui Toma Luca fost de asemenea mare stolnic, in schimbul a trei suflete de tigan 13). 9 N. Iorga, Studiii documente, vol. XVI. Buc., 1909, p. 306. 2) Ibidern, p. 312. 3) Ibidem, p. 327. 4) Ibidem, p. 304. 5) Ibident, p. 344. °) N. Iorga, Soidiii documente, vol. XVI. Buc., 1909, p. 344. 7-19Convorbiri Literare *(1888),p. 902-906. 12) Gh. Ghibrinescu, Suretei Izvoade, vol. XXV, p. 41-42. 13) Acad. Rom. ms. 783, f. 37verso.

www.dacoromanica.ro VALOAREA ROBILOR TIGANI 93

1760 tefan Bosie fost mare jicnicer dà o pivnità din ulita Hagioaei lui Vasile BuhAescul fost mare paharnic, pentru niste tigani. « Aceastà pivnità am dat-o dumisale paharnicului VasileBu- hileseulschimbilturà peigani, adicri mi-au dat dumnealui mieti- ganipe acea pivnitä cu tot locul, mosie dreaptà mosie, de vreme ci tiganiimosie si socotesc, iar bani dela dumnealui n'am luat si pe ate suflete mi-au fost tocmeala cu dumnealui sd-mi dea, mi-au plinit deplin »1). 1774 Giura Colivera schimbil cu mAndstirea Strehaia, sapte bivoli ai sài cu un tigan al mAnAstirii « precum sA sA stie ea' am fdcut schimb cu sfAnta mAntistire de am dat la sfAnta mAnAstire bivoli sapte, insd douà bivolite cu puii lor si trei turmaci gonitori si ei mi-au dat dela sfAnta mAnAstire mie un copil de tigan anume DrAghici »2). 1779 Nicolae Cantacuzino mare paharnic dà vArului sAu, lui Vasile Neculce mare stolnic, niste tigani schimb pentru un armAsar mare si alte trei perechi 3). La 1784, o familie de tigani compusA din cinci suflete este vAndutà cu 235 taleri, patru suflete cu 200 taleri, iar un copil ce este ciung de o mAnd cu 35 taleri 4). Tot din acest an intr'o foaie de zestre sunt trecute zece suflete de tigani pretuite la suma de 500 taleri, ceea ce arata ca valoarea unui rob tigan, in acea vreme, era cam de 50 taleri 6). Intr'un document ni se arata cii « a cumpArat Vladul un tigan anume Dragul fiul Danii dela Socol din Padii cu 1500 aspri gata si, iar a cumpgrat Vladul o tigancil anume Neacsa dela Radul Paste cu 1000 asprigata ;i iar a cumpArat Vladul un tigan anume Lupul1io 1 igancii anume (loc liber in document), dela Radul Arcii cu 2000 aspri gata 6). La 1800, « egumenul miniistirii Govora dii o fatil de tigan schimb pentru o pereche de tingiri de arainA »7).

'IAcad. Porn., doc. XVI 43. 2) Acad. Rom., doc. XCI 108. 3) Acad. Rom., doc. CXXI 2. 4) Convorbiri Literare s, XXII. (1888), p. 910. 5) Thidem, p. 626. 6) Alex. *tefulescu, Doc. din Gorj. Thrgu-Jiu, 1908, p. 331. ) Co nvorb iri Literare s, XXII (1888), p. 626.

www.dacoromanica.ro 94 VALOAREA ROBILOR TIOANI

La 1803, a fost vAndutA Manda tiganca cu 170 taleri, probabil fiindcA a fost « o tigancd cu mestesug bun », iar la 1805, o tigancil este fAcutà schimb pentru o pereche de boi buni de frunte,niar un o bon de frunte » valora pe acea vreme 10 taleri 1). 1814, Varlam se invoeste cu pArintele Neofit Mireon nAstav- nicul mAngstirii Znagov ca sà dea sfintei mAnAstiri patru capete de bivoli o Inst douà bivolite fAtiltoarei doi bivoli mari » pentru un tigan care se « incArdosise » cu o tigancA de a lui 2). VAnzarea de robi ajunsese sA se facil pe o scard atAt de in- tinsg, 'Inca in prima jumAtate a secolului al XIX-lea, iganii robi erau ingrAsati i inuti foarte bine pe mAncare, deoarece fiind vAnduti cu c.Antarul, valoarea lor depindea de greutatea pe care o aveau. Ocaua de came de tigan se vindea cu 2 galbeni ;chiar copii de t 'AA se vindeau cu cAntarul, din care se cuvenea cantaragiului de fiecare individ vAndut, tAnAr sau btitrAn, cAte o jumAtate de sorocovilt « numai pe cei cu meserii alese la curte ; ca buditarii, lAutarii, etc., nu-i vindeau cu cAntarul, ci ii plAtea aparte dupil mestesugul lor »3). Roaba (femeia) de obiceiu era plAtitA mai putin cu o treirne decAt bilrbatul, iar copii nevrAstnici pe cAte jumAtate de pret. Cei mai putin pretuiti erau « tiganii bAtrAnii sterpii Idesi de cei fugari »4), deoarece nu prezentau pentru viitor, cei dintAiu, puteri de muncdi perpetuare a rasei, iar ceilalti, garantie de sta- bilitate. Din documentele mentionate mai sus, am vilzut ca prquirea robilor se fAcea dela individ la individ si se schimba in fiecare secol, dupa valoarea banilor. Nu se faceau numai vAnzArii cumparari, cii schimburi ligani pentru tigani », 5) apoi cu diferite lucrurii animale, de valoare echivalentd robului tigan.

1) Convorbiri Literare *, XXII (1888), p. 626. 2) Acad. Rom., doc. XX 84. 3) Jean Bart, I ntr'o Sdmbeitd.(s Cugetul Românese *,1922, Martie 2). 4) N. Iorga, Studiii documente, vol. XVI, p. 180. 6) Exemplu: 1636 Februarie 9 Acad. Rom. doc. CLXXIX/11. 1677 Iunie 25 Acad. Rom. doc. CLXXX/133. 1703 Noemvrie 22 Acad. Rom. doc. CLXXXIII/74. 1716 Iulie 20 Acad. Rom. doe. CLXXX/112. 1724 Septemvrie 25 (Arh. Stat, M-rea Secul. Pach. I Nr. 26).

www.dacoromanica.ro VALOAREA ROBILOR TIGANI 95

Reiese dar, din notele ardtate, cd robii Iigani aveau o valoare insemnata si eh' in ziva de astdzi, conform valutei, un individ rob ar insemna intre 8.000-20.0000 lei.

*) (urmare la nota 5 dela p. 94). 1725 Septemvrie 6 Acad. Rom. doc. CLXXIX/53. 1730 Aprilie 19 Acad. Rom. doc. CLXXIX/57. 1730 Aprilie 19 Acad. Rom. doc. GLXXIX/58. 1742 Februarie 2 Acad. Rom. doc. CLXXX/82. 1772 August 25 Acad. Rom. doc. GLXXX/103. 1772 Septenavrie 7 Acad. Rom. doc. CLXXXI/102. 1778 Decemvrie 2 Acad. Rom. doc. CLXXX 104. 1784 Iulie 6 Acad. Horn. doc. CLXXX/98.

www.dacoromanica.ro TI GANII ROMANI VAZUTI DE CALATORI STRAINI

Ne vom ocupa in acest capitol de informatiile pe care le-au lasat strainii referitor la tiganii care erau cuprinsi in actualele hotare ale Romaniei Mari, pe acele vremuri insa, unele provincii in care locuiau erau supuse popoarelor vecine. Calatorii care erau in trecere prin lana noastra sau care aveau tinte mai departate, misionarii catolici trimesi din Apus pentru a intari sau face noui adepti, tot felul de oameni, diplomati care trebuiau sa se clued in Orient pentru aranjarea chestiunilor politico- cornercialei profesorii sau secretarii familiilor boieresti din secolele XVIII si XIX, ne-au lasat o multime de amintiri foarte interesante despre tigani. ,5 i pentruca ar fi pacat sà Malaria uitate prin volumele care s'au tiparit, m'am gandit sa le redau in acest capitol, sa stimtd noi ce credeau acesti straini si cat ii interesau tiganii din Romania de astazi. Primii care incep sh ne procure stiri despre ei, sunt chiar din a doua jumatate a secolului al XVI-lea i continua Oral in zilele noastre, in special in ultimul timp Francezii, Engleziii Ame- ricanii. Dacd i-am pomeni pe toti calatorii am face o lista destul de numeroasa, vom cauta 'lima,85-iamintesc numai pe acei care au pagini cu totul interesante despretigani. Intre acesti straini au fost unii adevarati artisti care au cautat sii-iirnortalizeze intr'o gravura sau schip oarecare. Asa, artistii francezi care au calatorit in rile noastre pe la sfarsitul secolului al XVIII-leai pant( in a doua jumatate a secolului al XI X-lea, au fost necontenit frapali de pitorescul putin obisnuit al tiganilor nostri. Orientalismul, misticismul, lenea de multe ori leganata subt coviltirurile carutelor care ii duceau de colo, colo, siretenia10

www.dacoromanica.ro TIGANII ROMANI VAZIJII DE CALATORI STRAINI 97 coloarea bronzata a tiganilor, au fost motive pretioase pentru penelul artistului, sau pana scriitorului. Erau tigani §i in Virile din jurul nostru, dar nu prezentau atata farmec ca cei din Romania. Scriitorul §i pictorul strain se izbea in tam noastra, de bor- deiul §i figura ve§nic caracteristica a tiganului §i astfel, era vazut « subt toate aspectele lui de maimulA umana, langa demnitatea sigura a taranului nostru, langa neastamparul raselor orientale »1). i intr'adevar nu este nimic mai exact spus, asupra tiganului, decat Ca este o maimutd umana, deoareceel este cel mai fidel imitator al laturei vesele umane. Veselia lui se confunda cu saracia neagra, iar durerea §i lipsa sunt atat de trecatoare, ca i se par ca nici n'au fost. tie sa treaca peste toate necazurile si nu tine seama de ele, absolut deloc ;ori tocmai aceste insu§iri atrageau atentia tuturor i in special a strainilor, care au lasat tot felul de marturii despre tiganii no§tri. Calatorii straini care au trecut prin tam noastra ating un numar destul de insemnat §i numai in cartea lui Al. Sadi Ionescu 2) sunt amintiti 199 de astfel de calatori, incepand din prima jumatate a secolului XIII (1246) §i pana la 1650, dar in afara de ace§tia §i dela aceasta data pada in zilele noastre, sunt Inca multi altii, pe noi nu ne intereseaza insä, decat acei care pomenesc de I igani. In ceea ce prive§te ace0i straini ii voiu aminti in ordine cronologica. Primul este Cristian Chessaeus care vorbete in « Ruinae Pa- nonicae » despre tigani cari sunt lipsti « absolut de orice drept omenesc », avand §i cateva versuri referitoare la ei: « Hic etiam Zigani plebs est adsueta rapinis Stamineisque habitare casis, incude metallum In varias optant, ut proles Lemnia, formas » 3)

') N. lorga, Istoria Rornemilor prin cilleitori, vol. IV, ed. II. Bucuresti, 1929, p. 4. 2) Al. Sadi Ionescu, Bibliografia edldtorilor strdini in tinuturile romdnesti. Bucuresti, 1916. (Acad. Rom. II, 128576). 3) St. Bezdechi, Christian Chesaeus f i Romdnii(in e Anuarul Institutului de Istorie nationala .vol. IV, p. 448). G. Chesaeus, Ruinae Panonicae. Viteberg, 1571, ed. I si ed. II, la 1797 p. 22.

www.dacoromanica.ro 98 'MANN ROMANI NAZUTI DE CALATORI STRAINI

Urmeazd Paul Strassburg1), ambasadorul regeluiSuediei, Gustav Adolf al II-lea, care in 1632, in timpul domnitorului Leon Vodd trece prin Tara Româneascd spre Constantinopolsi ilintereseazd lAutarii din jurul domnului. La 1712-1714, avem solia lui Stanislaw Chome(owseki, voievodul Mazoviei, vorbindu-ne de asemenea despre muzica tiganilor 2). La 1759, solia luilosifPodoslci aminteste despre « careta domneascd cu ferestre de cristal, trasA de sase cai era data cu lac pe dinafardi aurità. Vizitiii erau imbrAcati in diferite culorisi erau tigani *3). Am credinta ca cei mai interesanti calatori strAini ce au trecut prin tArile noastre au fost dip1omaii, deoarece acesti oameni in majoritatea cazurilor aveau oarecare invAtAturài cunoscAtori ai diferitelor chestiuni politice isociale din timpul lor, puteausd facA observatii mai juste decat oricare alt caTator. Until dintre cei mai importaati scriitori din secolul al XVII I-lea, si care a scris despre tiganii din Banatul Timisan a fost Fr. Gri- sellini. Acesta a scris un capitol intreg despre eii imi permit a reda cAsteva fragmente pentru a se vedea felul cum au fost vAzutisi socotiti de el. In ceea ce priveste aspectul fizic al tiganilor el spune cA, « in- f Atisarea lor extraordinará este intru toate uniformA. Au ochii negri strAlucitori, de care culoare este si pArul lor lung si cret ; culoarea fetei mAslinie, buze roii, dinti foarte albi ; fata mai mult ovalà, obrajii putin umflati, bArbia ascutità i fruntea ingustà ; la statura bine fAcuti, nici unul pantecos » 4). In sate si orase au aceiasi religie cai cei multi, adicA religia dominantà a regiunei sau Statului ;« ei Bunt supusi acelorasi pre- judecAti, superstitiii obiceiuri, cai Valachii. 1) Tim. Cipariu, Archiy pentru filologiei qi istoriä, Blajiu, MDCCCLXVII (1867).

Revista NouilIP, anul VII, 1894, p.66. Rom'anul i anul XLIII (1899), Nr. 274-276. 2) P. P. Panaitescu, Caleitori Poloni in Tdrile Bomdne. Bucuresti, 1930, p. 136. 3) Ibidem, p. 203. 4) Fr. Grisellini, Istoria Banatului Timifan (trad. In rom. de N. Bolocan) Bucuresti, 1926, p. 147.

www.dacoromanica.ro TIGANII ROMANI VAZUTI DE CALATORI STRAINI 99

« Numai atat ca". ei tin severul post al bisericii grecesti cu o mult mai mare scrupulozitate. Valahii se abtin dela femeile lor numai ultimele zile ale postului mare, iar tiganii dela inceputul 0 pand la srarsitul postului mare, precum 0 in timpul postului Sfintei Mariei-Mari, si Craciunului 0 mai cu searnd In ajunul sArbAtorilor » 1). Cu toate ca fuseserà improprietàriti pe locurile stapanilor lor, nu le pldcea sà-si munceascd pamântul, deoarece « tiganul este cel mai r'au 0 neglijent plugar. El va preferi o muncd mai grea si chiar mai primejdioasa, cu un castig mai mic, cleat &à stoardi pamantului binefacdtor un castig si un traiu mai bun » 2). De felul cum 10 traesc vieata, locuinta, hrana 0 imbracãmintea nu are deck, cuvinte de compatimire, fiinda trdesc mai r'au decAt animalele. « Locuintele lor nu erau decat niste mizerabile cocioabe in- cheiate din Impletituri de nuele, de paie, sau bordeie in pàmânt de 10-12 picioare adâncime, compuse din pari, nuele 0 paie 0 acoperite cu coceni de porumb. Groaznica infAisare a unui astfel de bordeiu nu se poate descrie. Sustrase aerului 0 luminei zilei, mai negre deat locuitorii lor, igrasioase si puturoase, ele par a fi mai mult vizuine de animale sglbatece, cleat locuinta unor fiinte cugetatoare. In interior, in mijlocul bordeiului se afla vatra de foc cu un burlan de pàmânt care ajunge Ora in cos ;la aceastá vatrà tiganii se inazesc 0-0 gResc mâncarea ; bàrbatii, femeile 0 copiii, unii despoiati pe jum'atate, iar altii de tot, dorm in timpul iernei in jurul vetrei pe panantul gol sau cel mult pe piei murdare de oaie. Unde n'au lemne, ei ard balegarul vitelor, care impreuda cu aburul aschfilor de molift de care se servesc pentru luminat, produce un miros insuportabil 0 omoritorn Femeile tigance nu au nicio rusine si aunt lipsite cu totul de morald. Desfraul lor atinge un punct maximum 0 nu este con- siderat ca ceva Mu, extraordinar, ci ca ceva obisnuit. Tiganca (( ln floarea vArstei condusd de o poftà pervers6 0 ca tinere fete instruite 0 incurajate de &Are mamele lor se dedau. la cele mai mari nerusinàri. 1) Fr. Grisellini, 1.c., p. 148. 8) Ibidem, p. 152. 3) Idem, p. 152.

www.dacoromanica.ro 100 TIGANII ROMANI VAZUTI DE CALATORI STRAIN!

Ele se arata cu jocurile lor inaintea oricui dela care speed a primi cate ceva in dar »1). Urmeaza apoi o serie de informatii referitoare la uritele lor obiceiuri care ii pune de multe ori mai prejos chiar cleat animalele. Tot despre caracterul urit al femeilor, amintesc spusele unui alt scriitor care insa trae§te cu mult mai tarziu 0 scrie despre tiganii din Moldova 0 Muntenia. o Femeile au caracterul cel mai depravat ; niciuna din ele nu exercità in mod regulat starea de prostituata publica ;dar in ace1a0 timp ele nu Odu ce inseamna refuzul favorurilor cand li se face cea mai mica ofranda baneasca » 9. Alti scriitori sunt Carra 3) 0 Sulzer 4), in acela0 timp 1781, cu ,tiri interesante ; Andreas Wolf la 1805 0 la 1812, italianul Felice Caronni, prietenul lui Joan Esterh Azi, dupa cateva calatorii prin Ungaria 0 Ardeal alcatue§te o carte in care vorbqte despre tigani, aratand §i diferitele studii sau articole care s'au scris in legatura cu ace§ti nomazi ce se intalnesc pretutindeni 0 fac nota caracteristica a tinuturilor uncle se gasesc. Nu trece cu u§urinta peste nicio chestiune ; toate 11 intereseaza, iar daca are posibilitatea le aprofundeaza. Caronni 5) va face o mica bibliografie a tiganilor 0 i0 va putea procura 0 dictionarul tigano-latino-maghiar al lui Mihai Farca§. La 1815 este italianul Sistini 6),iar la 1817-1818 englezul W illiam Macmichael, in drum spre Moscova trece prin tarile noastre care-1 intereseaza foarte mult. In jurnalul Mu de calatorie

1) Fr. Grisellini, /.c., p. 155. 2) F. Colson, De l'état present et de l'avenir des Principautes de Mold. et de Yalachie. Paris, 1839, p. 141-150. 5) Carra, Histoire de la Moldavie et de la Walachie. Neuchatel, 1781. 5) F.J.Sulzer, Gheschichte des transalpinischen Daciens, das ist; oder Walachen, Moldau und Bessarabiens. Wien, 1781. 5) Caronni,« Mie osservationi locali,regionali, antiquarie sui Valach, specialmente e Zingari transilvani, la mirabile analogia della lingua valacca coll'italiana, la nessuna dela Zingara colle altre conosciente, con un rapporto su le miniere piu ricche di quel Principato i. Milan, 1812 (in « Anuarul Inst. de Istorie Nationala s) vol. IV, p. 448 si la N. Iorga, 1st. Rom. prin cedeitort, vol. IV et II. Bucuresti, 1929, p. 19 si 23. Acad. Rom., Mem. Sectiunii Isto- rice, Seria III, Tom. V, Bucuresti 1926, p. 143-147. 6)Sistini, Viaggio per la Valachia. Firente, 1815.

www.dacoromanica.ro TIOANII ROMANI VAZUTI DE CALATORI STRAINI 101

se cuprind multe stiri interesante in legaturd cu tiganii. « Stint oameni inalii negri », formand un numär apreciabil din locuitorii principatelor. Idee cu totul gresitä, fiindca tiganii in raport cu populatia totald a Orli insemnau prea putin. Se poate sfi fost informat gresit de un rau-voitor, fiindca nu putea el sa, colinde intreaga tard sa se convinga de ceea ce a lasat scris; s'ar fi putut intarnpla Ca vazand pe nranii nostri, in special vara, la munca campului slabili de nevoi si arsi de soare si se para., pentru el occidental cu pielea mai alba, cà o buna parte din populatia celor doua principate este tiganeasca. In ceea ce priveste originea lor, bazandu-se pe marea aseina- nare a limbii tiganesti cu a populatiei din Industan, pe iubirea pentru hainele rosii, nicovala de piatra, dansurile voluptoase ale femeilor imeseria lor de ghicitoare, conchide ca tiganii sunt originari din India. Aminteste totodatä cele cloud categorii de tigani:noniazii care rancesc prin toatil tarai cei stabiliti in sate si orase exer- citand tot felul de meseriii slujbei « care vorbesc numai walak, ca si localnicii, ceilalti insa, care ratacesc, an un dialect al lor *'). Se vede dar, ca tiganii stabili, dela orase, nu tineau ant de mult la limba lor, iar procesul de romanizare a tiganilor se facea mai intaii cu mai multä usurint4 la orase. De asemenea « nu uita sa-si aduca arninte de tiganii din pa tria lui Anglia--i sa-i asemuiasca cu cei dela noi, in ceea ce priveste furtisagurilesi tot felul de inselatorii, careiideosebeste de toate celelalte popoare ». Lancelot cu tovarasii lui de calatorie, dupà ce priveste la balciu pe « tiganii turci care se dau de-a tumba inaintea lor », in drum spre Pitesti, Curtea de Arges, fixeaza, in albumul gat, micul bordeiu, pornit in toate directiile, a unui potcovar tigan. Despre cele vazute spune: « carciumile scunde acoperite cu stuf sauindrilà, räsuna de sunetele vioaie ale viorilor subt arcu- smile marmite cu multd patima de acesti tiganusi. Hanurile cu lungile lor cerdacuri pe care sunt asezate tara- furile de lautari sunt singurele locuri distractive pentru patura

1) Archiva Soc. Stiinfif ice si Literare din Ia§i, anul VII, 1896 p.10 36 (N. Iorga, oUn caliitor englez In ferile romAnqti inainte de eterie o).

www.dacoromanica.ro 102 TIGANII ROMANI NrAZUTI DE CALATORI STRAINI taraneasca si burghezime, atat in zi de suparare cati in zi de veselie ». Un alt calator, scriitor german, scrie subt pseudonimul « Er- mitul din Gauting »1), despre care am vorbit inteun alt capitol, spune despre Principatele noastre lucruri defavorabile, dar care astazi sunt stiri foarte pratioase pentru istorie. De asemenea aminteste ca in Muntenia numärul tiganilor se ridica cam la 40.000. Un strain care a ramas mai mult timp in Principatele noastre, reusind sd-si insuseascdi limba, este elvetianul Emile Kohly de Guggsberg, preceptor la comisul Gherghel din Botosani. El scrie pentru nepotii lui Gherghel un memoriu in care arata diferitele reforme « pe care starea civilizatiei le cere »2). Acest memoriu a fost tiparit in anul 1841, la « biroul foil co- munale » din Iasi, cu titlul « Le Philodace ; appergu sur l'éducation chez les Roumains, suivi de quelques remarques relatives ft la pro- sperité des Principautés. Reformele aratate in acest memoriu sunt numeroasei« ele trebuesc infaptuite cat mai curand ».Ele sunt de douà feluri: ideale si materiale. -*Cu acestea din urma trebue sä se inceapa ca sà dispara cu desavarsire mizeriai robia. Robia prezinta cea mai mare rusine pentru tard, pata cea mai neagr5 in fata strainilorØ; iar mai departe gásim fraze ca acestea: « Veld indrázni vreodata s5. va nu- marati printre neamurile civilizate, at:at timp cat se va putea citi intr'unul din jurnalele noastre: de vandut o tiganca. tanara » 3). Memoriul acesta a facut o puternica impresie in principate si a atatat ambitia celor doi domni, Mihail Sturdza si Gheorghe Bibescu, sa liberezeiganii Statuluii ai manastirilor. Bouquet in ajunul revolutiei din 1848, intipareste in galeria chipurilor sale, figura tiganului surugiu din Moldova, apoi pictorul Theodore Valerio 4), elev al lui Charlet ; face o calatorie prin Orient, trecand prin tam noastra pe la 1855.

1) Ermitul din Gauting, Reise nach dem Orient, in N. lorga, Istoria Ro- mdnilor prin dildtori, vol. IV, ed. II. Bucuresti, 1929, p. 29. 2) N. Iorga, 1st. Rom. prin cdlcitori, vol. IV, ed. II. Bucuresti, 1929, p. 83. 8) K. de Guggsberg, Le Philodace. Iasi (au bureau de la feuille commu- nale), 1841, p. 35 si N. Iorga, /.c., p. 86. *) Valério, Souvenirs de la monarchie autrichienne. Suite de dessins d'apres nature, graves a l'eau-forte.

www.dacoromanica.ro TIOANII ROMANI VAZUTI DE CALATORI STRUNI 103

El se intereseaza de toate figurile caracteristice ale locuitorilor printre care nu poate uita acele ale tiganilor din Banat si a« puiului de tigan din Bucuresti ». Urmeaza englezul J. H. Skeenel) care-si tipareste amintirile sale la Londra in 1853 ; Demidoff 2) a lasat pagini foarte frumoase despreiganii romani care se ocupau cu extragerea aurului din pietre (mine) si albia raurilor. Un alt calator, a carui perspicacitate era dublata de un obiec- tivism stiintific, este Wilhelm Hamm 3) care se afla in Principatele noastre in anul 1859. Framantarile Unirii 11 preocupà, iar observatiile Mcute cu aceasta ocazie sunt cu totul desinteresate. Pe Neigebauer 4) 11 intereseaz6 foarte mult situatia catsi numarul strainilor din Ora noastrai astfel ne vorbeste de toate categoriile de tigani, precizand numarul lor la 300.000, cifrd mai aproape de realitate decat a tuturor predecesorilor sài, fiindca Ermitul din Gauting cu doudzeci ani mai inainte (1838) nu se sfieste sa sustin6 ca numilrul tiganilor din Muntenia s'ar ridica numai la 40.000 suflete 5). Cred ca Neigebauer are dreptate deoarece intr'o lucrare aparuta la Berlin In 1837, se arata ca Valachia si Moldova au 200.000 tigani, iar cu un an mai tarziu o statistica necomplectä a Moldo- Valachiei arata un numar de 257.165 suflete de tigani 6). Neigebauer aminteste de « pretn1 obisnuit al unui tigan cà este de zece galbeni »7) ; de raspandirea lor in Moldova, Bucovina siArdeali termind admirand gestul boierilor care si-au eliberat tiganii de buna voie, dandu-lei pdmant de munca pe timp de 20 ani, Mra obligatia de a plati vreun bir. In timpul celor doudzeci

1)J. H. Scheene, (in N. Iorga, Ist. Rom. prin cillittori, vol. IV, ed. II). Bucuresti, 1929, p. 102. 2) M. A. Démidoff, Voyage dans la Russie méridionalle et la Crimée par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie. Paris, 1854. 3) Südöstliche Steppen und Stadte, nach eigener Anschauung geschildert, von Dr. Wilhelm Hamm., Frankfurt. a. M., 1862, in N. Iorga, 1st. Rom. prin cdliitori, vol. IV, ed. II. Bucuresti, 1929, p. 57. 4) N. Iorga, 1st. Rom. prin ceilatori, vol. IV, ed. II, Bucuresti, 1929, p. 65. 6) Stein,1.c. In Moldova 12.000tigani,iar in Muntenia 90.000 tigani. 6) F. Colson, 1.c., p. 142. 7) N. Iorga, 1st. Rom. prin ceileitori, vol. IV, ed. II. Bucuresti, 1929, p. 67.

www.dacoromanica.ro 104 TIGANII ROMANI VAZUTIenCALATORI STRAINI

de ani ei se instdreau si apoi intrau in categoria taranilor care plateau dijma boierului pentru pamantul muncit. Richard Kunisch in calatoria sa dela Viena la Constantinopol trece prin Muntenia din care reline mai multe impresii ce le publica la Berlin in 1861, sub titlul « Bukarest und Stanzbul ; (skizzen aus Ungarn, Rumänien und der Tiirkei) » si retiparit tot la Berlin, in 1869, sub titlul « Eine Fahrt nach dem Orient: Reisebilder aus Ungarn, Rumanien und der Tarkei »1). Acesta este un observator fin si foarte pretios, iar dacil nu i-au placut multe lucruri, I-au multurnit liganii cu mizeria, zdren- tele in care traiaui felul lor de a fi ; avand o viata fard nicio grije. « S'a indragostit de naivitatea, de copilareasca spontaneitate a tiganului, care nu plange »2); lui Ii revine meritul de a fi printre primii care au patruns adevaratul caracter al tiganilor, cu viata lor intima, asa cum se desfasoard aevea. Din legendele pe care le-a cules dela tigani, din cele ce-a vazut, din cele auzite, alcatueste o nuveld foarte interesanta care are ca personagiu principal o frumoasa tiganca Anita iubita de un boier care o imbracase in cel mai mare lux, dar care nu putuse sa-i impaceisufletul, fiindca tanara tiganca nu era obisnuita cu vieata aceia de colivie auritä. Tot dela tigani afla de « Sburatorul »3) care cauta fetele vis a- toare ; de inelele din par de cal cu care se leaga iubirile populare si de toate obiceiurile tiganilor, imprurnutate dela bastinasi, dar acoperite cu misticismul acelacald din partile Orientului indepartat. Tiganii sunt pastrator iicei rnai buni ai tuturor cantecelor, legendelori vrajitoriilor, f iindca ei au grije de cele mai putine in vieata aceasta deci timpul cel mai mult liber pentru a se ocupa de ele. De fapt, acest lucru se vede si in z iva de astazi, cand intalnesti la periferiile oraselor, la Cate un colt de stradd, o tigancd batrand cu un ghioc in mana, che mandu-te cu vorbele « treci la baba sa-ti ghiceasca » si de multe ori nu se lasà de omu 1 naiv 'Ana cand

1) N. Iorga, Trei caldlori in Tetrile Romdnefli, (Acad. Rom., Mem. Sect. Ist., Seria III, Tom. V, Bucure§ti, 1926 §i N. lorga, 1st. Rom. prin ceildlori, vol. IV, ed. II, Bucure0,i, 1929, p. 37. 2) N. Iorga, Ist. Rom. prin cciliitori, vol. IV, ed. II, Bucure§ti, 1929, p. 43. 3) Idem, p. 43.

www.dacoromanica.ro TIGANII ROMANI VAZUTI DE ('ALATORI STRAINI 105 ii convinge sa-i ghiceasca. Se jura ca-i va spune tot adevdrulsi numai adevarul, cum II chiarna, ce lucruri imp ortante va avea de facut si tot felul de « broderii », (dar numai cu conditia de a da banii inainte, fiindca altfel ghiocul n'are putere sa ghiceasca) pe care unii oameni simpli le pun in legaturd cu anumite evenimente din vieata lor. Rudolf Kuleman1) in studiul sau extrem de dccumEntat asupra tiganilor, publicat in « Unsere Welt » din 1876, ne-a Ilisat de asemenea pagini interesante asupra tiganilor din tara noastra. N. lorga aminteste intr'una din scrierile sale de excursia pe care a fdcut-o in muntii Carpati ai Tarii Romanesti in 1911, impreund cu vestitul mineralog englez Lowi. In drum spre munti, dincolo de Campulung, la satul Valea- Caselor, au vazut niste tigani care timp de o jumatate de ora, de abia au scos cateva firisoare de aur din albia raului, care trecea pe acolo, iar mai in josul aceluiasi rau, au intalnittigani o care din pricina racelii apei, nu lucrau »2). Printre ultimii caliitori straini, dinainte de razboiulmondial, care au lasat marturii despre tiganii dela noi este francezul Paul Labbe. Gaston Doumergue care i-a prefatat volumul spune di, Paul Labbé « écrit comme ii voit et il voit bien, d'un regard vif, auquel rien n'échappe ». Tiganii din Romania ii plac, deoarece sunt cu trasaturi frumoase, zveltii bronzati. Ii imparte in trei mari categorii: prima si a doua sunt tigani mai asezati care si-au pierdut intru catva limbai tipul lor primitiv; a treia categorie, din contra, este foarte originala nomazii care cutreera tara i intreaga Europa « la- sand pe toate drumurile mortii lor Si cantecele lor. Ei trdesc din ceea ce castiga, din ceea ce fura, din ceea ce dau pddurile si cam- piile ;ei se culcd sub stelele in care ei citesc ». Vieata lor este fard niciun stapani fara nicio socoteala de dat nimanui strain; legi pentru ei nu existä decat capriciile lor. « Ei sunt fii dragosteii ai libertatii » a).

1) N. Iorga, /st. Rorn. prin citkitori, vol. IV, ed. II. Bucuresti, 1929, p. 76. 2) N. Iorga, Studii .,si documente, vol. XXI. Bucuresti, 1911, p. 8. a) Paul Labbé, La vivante Rournanie. (preface de Gaston Doumergue). Libraile Hachette et C-ie,Paris, 1913,p.25.

www.dacoromanica.ro 106 TIGANII ROMANI vAzina DE CALATORI STRAINI

Dup6 cum vedem tiganii nostri au format un obiect de atractie si curiozitate pentru toti stràinii; si nu putem s'à incheem acest capitol decat prin cuvintele unuia din acesti vizitatori: « erau prea plini de originalitate ca s'à nu fie observati ».

LISTA STRAINILOR CARE AU LASAT *TIRI DESPE TIGANI (A se vedea la bibliografie) 1571 Cristian Chesaeus 1836 1837 Ermitul din 1632 Paul Strassburg Gauting 1712 1714Stanislaw Chome- 1839 F. Colson towski 1839 Perrin Raoul 1759 Iosif Podoski 1841 Kohly de Guggsberg 1750 Fr. Grisellini 1848 Bouquet 1781 Carra 1848 E. Anton Quitzmann 1781 Sulzer 1851 Wilhelm de Kotzebue 1787 Cornitele d'Hauterive 1853 J. H. Skeene 1789 Raicewich (are o editie1854 Démidoff si in anul 1822) 1855 Theodore Valerio 1805 Andreas Wolf 1855 Elias Regnault 1812 Caronni Felice 1857 Dr. Camille Allard 1815 Sistini 1859 Wilhelm Hamm 1815 Dionisie Fotino 1861 Richard Kunisch 1817 1818 William Macmi-1876 Rudolf Kuleman chael, Lancelot 1911 E. Lowi 1913 Paul Labbé.

www.dacoromanica.ro DESROBIREA

e Nimic pe lume nu e mai scump si mai slävit decat libertatea ;ea este odorul cel mai nepretuit ce 1-a dat Dumnezeu oamenilor o 1). Situatiunea rumânilor si a vecinilor agravandu-se din ce in ce, multi au emigrat in Virile vecine spre a scàpa de serbie. Din aceastil cauza tara era amenintatà sri se despopuleze, iar boierii care aveau lipsa bratelor de lucru au cerut lui Constantin Mavro- cordat &à vie cu o lege pentru oprirea emigriirilor. Acest domnitor, care in decurs de peste treizeci ani, de domnie (1730-1769),si-a schimbat de nenum6rate ori tronul dintr'un principat intr'altul, era un bun cunoscàtor al invaTaturilor filosofilor francezi. Ca om cult si animat de cele mai generoase idei de libertate el introduce in Principatele românesti,reforme in favoarea 1,6rani1or, dându-le posibilitatea de a se elibera din serbie, prin plata unei anumite sume si fixeazd zilele de lucru la 24 pe an, fiindch altfel numilrul acestor zile ajungea de cAteva ori mai mare. Inceputul a fost greu, dar odatà infdptuit, celelalte libertAti aveau sil meargii mai lesne ; de aceea peste putin timp dupa drepturile c6p6tate de tgranii serbi, au cilpiltat si robii tigani dreptul de a nu fi despdrtiti intre ei, adica de a nu fi ddruiti sau vanduti copii separgi de parinti si contrariul, fiindcd spune mitropolitul Orli :« si ei sunt facuti tot de Dumnezeu ca si ceilalti oameni si este mare pacat de a fi impàrtiti ca niste dobitoace ». Legea pentru protectia tiganilor a fost fdcut5 in timpul domnitorului Grigore Alex. Ghica, prin anaforaua din1766, care la rândul ei a servit de bazä celei din1785,si intgritá mai tarziu in acelasi an de ca"tre Alexandru Ioan Mavrocordat.

1) V. Alecsandri, Prozd (Istoria unui galbdn). Bucuresti, 1910, p. 59.

www.dacoromanica.ro 108 DESROBIREA

« De vreme ce la impartirile de tigani se fdceau multe ameste- caturii nedreptate si despartirea copiilor de parintii lor, ...iar cat pentru cei ce sunt corciti cu parte moldoveneasca, adeca un moldovean de afiluat tiganca sauigan, moldoveanca, care dupa urmarea obiceiului pamantului ce au fost intarit cu hrisoave domnesti erau robi ca ialti tigani. Pentru unii ea acestia hotarind domnia mea sa se urmeze intr'acest chip. Adeed parte moldoveneaseti sd nu fie suparata cu slujba intru nimica ci sd fie sloboda, iar parte tiganeaseil sà se nurneasca sloboda, insa supusi la toad slujba stapanilor si in toata vieata lor eaitiganii si de s'ar si stramuta sa fie volnici stapanii a-i trage la slujba lori a-i lua de unde ar fi Si cu aceasta slujbd a lor vor castiga rascumpararei slobozire copiilor lor, adeed Cali din copiii acestora vor fi in varsta copilareasca OM la sapte ani si cati se vor naste de acum inainte vor fi de tot slobozi ca fiecare din moldovenii volnici a merge unde-i va fi voia ;iar cali din copiii acestora vor fi mai in varsta, dela sapte ani in sus, salfie supusi in toath vieata la slujba stdpanilor lor *1). Dela data acestei anaforale, starea tiganilor incepe sd se im- bunatateasca, bineinteles foarte incet, pana cand la mijlocul secolului al XIX-lea, ajunge la o libertate definitiva.

A) IMPREJURARI SI FACTORI CARE AU CONTRIBU1T LA DESROBIRE Revolutia francezai sdruncinase vecbile institutii prin ideile generoase de libertatei egalitate. Refugiati ai revolutiei si apoi ai Restaurdrii strabat toateVdrileEuropei in cautarea unui aclapost sigur 'Ana ce furtuna se va potoli. Unii dintre acestia se stabilesc in Principatele noastre gasindu-si ocupatie de perceptori 2) pe mosiile boierilori profesori prin casele celor bogati. Ei infiltrau pretutindeni si in special elevilor lor, in afard de stiintai literatura, idei de generozitate, libertate, si tot suflul umanitarisrnului din timpul acela. Pe langa aceste idei liberale aduse din Occident, nu trebue sà uitam curentul latinist de peste Carpati, care ne trezea spiritul

1) Papiu Ilarian, Tesaur de Monumente Istorice vol. III. Bucuresti, 1864, p. 193-196 si Th. Codrescu, Uricariul, vol. I, p. 161-169. 2) Exemplu: Kohly de Guggsberg.

www.dacoromanica.ro DESROBIRE A 109 de nationalitate prin care ceream dreptul nostril la vieat5, f5r5 amesteculi controlul strAinilor. CAnd insà iti ceri unele drepturi esti obligat sA recunostisi tu pe ale altora. Asa s'ai intAmplat. Tineretul luminat cu entuziasmul lui si vArstnicii cu bunul simt ponderatori experientA au pornit la eliberarea tiganilor si nu s'au oprit in cale pAnA n'au izbutit sà facA dreptate. M. KoOlniceanu scrie la 1837, o cArticicd despre tigani care dupd p5rerea sa « va slugi pentru moment la acele voci care s'au ridicat pentru tigani, desi din nenorocire acest interes nu va fi decat trecàtor, cdci asa sunt Europenii »1). Din fericire vorbele marelui om de Stat, de mai tArziu, nu s'au adeverit, fiindcd peste 20 de ani, eliberarea tiganilor era termi- nath aproape complet, in ambele principate. La 1834, loan Ceimpineanu unul din marii luptatori politici pentru ingltarea neamului romAnesc, dupà indemnurilepro- f esorului sdu, francezul Laurenpn, dà cel dintAi exemplu,slo- bozind din robie toti tiganii pe care li mostenise dela pgrinti 2). CAmpineanu a fost primuli singurul boier care si-a eliberat tiganii mosteniti, in mod oficial, pe vremea aceea. Conform unei legi din 1833, s'au rAscump5rat dela particulari Odd la 1839, numai 185 suflete pentru care s'a platit 86.328 lei « spre a deveni tigani ai Statului, sau cum se zicea, spre a fi desrobiti *3). Probabil ca la inceput aceast5 desrobire mergea foarte incet din cauza lipsei de bani. In Moldova la 1835, s'a retipärit din ordinul Domnului « hrisovul sobornicesc allui Mavrocordat, din 1785, pentru danii, schimburi, vAnzArii pentru tigani. 0 rezolutie domneascti din 5 Mai 1839, d5duse tiganilor protimisis asupra persoanei lor cAnd proprietarul voia vAna. La pret, egal, in loc de a-i vinde altuia, proprietarul de tigani era obligat sà-i desrobeascA dacd ei ofereau pretul >> « In 1840, Marele Vornic din LAuntru, Milialache Ghica, in- dreaptà Care Adunare o dare de seam6 amanuntità despre acti- vitatea departamentului sAu ».

1) M. Kogdlniceanu, (traducerea lui G. GhibAnescu), 1903, p.3. 2) A. D. Xenopol, Istoria part. politice, vol.I. Buc., 1910, p. 163. 3)I. C. Filitti, Dornniile sub Reg. Organic. Buc., 1915, p. 86. 4) Ibidem, p. 536 §i p. 498.

www.dacoromanica.ro 110 DESROBIREA

In acest raport e vorba si de tiganii Statului care sunt in numAr de 5.672 familiii « pentru a cgror statornicire la sate se lucreaz6 neincetat »1). In scurt timp s'a nàscut o ambitiune in sentimentele de urnani- tate, fapt ce i-a inàltat pan6 la cal mai inalt grad de civilizatie si la 31 Ianuarie 1844, in Moldova, sub domnia lui Mihail Sturdza si la 1847 in Muntenia sub domnia lui Gheorghe Bibescu se hotgr'aste emanciparea tiganilor Statului i mànastiresti, cuprinzAnd In màsura lor m6n6stirile inchinate, ai cAror cdlugárii egumeni s'au scandalizat foarte tare, nevoind cu niciun chip sä admità desrobirea tiganilor, deoarece, ziceau ei, cà li se stirbesc drepturile lor sfinte pe care le-au mostenit dela inceput, când le-au fost mànàstirile inchinate. Sau mai bine zis, cum spunea A. D. Xenopol «tindeau srt con- stitue un stat eclesiastic in sanul Statului român » 2). La 1843, Gheorghe Bibescu hotär'aste un fond anual de 43.000 lei pentru rAscumpàrarea tiganilor particulari, iar in Moldova la inceputul anului 1844, chiar domnitorul Mihail Sturdza elibe- reaz5. pe totiiganii Statuluiiai mgnàstirilor. Tiganii insà, cu toat 5. libertatea pe care le-o dàruise domnitorul, nu erau toti. recunosatori, In naivitatea lor, fall' de bine- fáciltor, fiindcd in miscarea dela Iasi, anul 1846, impotriva domnitorului, pusa sub conducerea boierului Costache Moruzi, erausi « pa tru sute de tigani inarmati Totusi la 1844, cand domnitorul a Mcut eliberarea tiganilor mai sus amintiti, tinerii invàtati s'au aratat foarte entusiasmati. Hotarirea domneasc6 vestea lumii intregi eà principatele ro- mânesti tind la o situatie demnil de cinste In fala statelor civilizate din apusul Europei. Tinerimea moldoveneasc6 era rdu vàzutà de Domn, pentru ideile ei inaintate ;tinerii nu puteau suferi abuzurile financiare sinedreptatile domnului, cu toate acestea ei au hotàrit sa.' for- meze o delegatie din mijlocul lor, care sà se ducà sà-i multumeasca si arate cà, « in fata unui act mare, junimea roman6 stia gandi silucra, inalt si bine *4).

1)I. C. Filitti, Domniile sub Reg. Organic. Buc., 1910, p. 163. 2) A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza Voda', vol. I. Buc. 1903, p. 356. 3) P. P. Panaitescu, Emigralia Polonai Revolujia Romeind dela 1848. Bucure0i, 1929, p. 4. 4) M. Kogillniceanu, Desrobirealiganilor. (4 Biblioteca pentru toti *Nr. 394).

www.dacoromanica.ro DESROBIREA 111

Delegatia a fost formata din Costache Negri, Vasile Alecsandri, Costache Rola, D. Rallet, P. Mavrogheni §iM. Kogalniceanu insarcinati cu tinerea discursului de multumire. Domnitorul foarte incântat de aceasta manifestare, le-a raspuns cà el n'a facut alteeva cleat sa le pregateascd calea pe care trebue sà mearga ei in viitor. Dar faptul acesta nu s'a terminat aci, fiincicd tinerimea incepe o propaganda in scrisi viu graiu pentru a determina pe toti sta- 'Anil de tigani sa facd la fel, Astfel, Cezar Boliac, primul poet semanator de idei socialiste din Ora noastra, publica in 4 Foaie pentru minte, inimd si literaturd », la 1844, o scrisoare pentru cetitorii revistei spre a le arata ce s'a facut in Moldovai a dojeni pe toti aceia care n'au gäsit cu cale sä imite acest gest frumos. a In lunile acestea s'a savar§it o fapta mare intr'o parte a Ro- maniei; unde ati fost d-voastrd de n'ati auzit-o ? In Moldova s'au slobozit tutiOmnimdnastire§tii birul lot s'a hotarit a fi de aici inainte un fond pentru rascumpararea tiganilor boiere§ti. S'a facut §i mai mult, printul (domnul) Moldovei a dat slobozenie la totiiganii sdi, a jertfit un venit de patru mii galbeni pe an, cum vi se pare aceasta domnilor Aici nu sunt vorbe, Bunt faptei fapte maH. Formati societati, declamati, scriei, laudati, satirizati, puneti ,in lucru toate resorturile intelectualei moralei robia cade, caci e cazuta pe jumdtatei d-voastra yeti fi binecuvantati de generatiile viitoare ca ni§te adevarati apostoli ai misiei cere0i, a fraliei §i libertatii ». Tot in aceasta scrisoare se face un indemn tuturor intelectua- lilor:

1)4 Foaie pentru minte, inimg §i literaturäipe anul 1844, p. 315-316.

www.dacoromanica.ro 112 DESROBIREA

Tot Cezar I3oliac infro foarte frumoasd poezie, « Fata de buier fata de ligan », se arata impotrivasituatieiiganiIor robi cerea desrobirea »1). Aceste indemnuri cat si aparitia gazetei « Propeifirea » (al carei titlu a fost cenzurat dupa primul numar, fiindca arata o ten- dinta ce nu convenea puterei suzerane Rusia) au fost de un real folos la inMptuirea cat mai grabnica a eliberarii tiganilor. In « Propet,sirea » tinerii invatati si-au asternut ideile lor bine- facatoare pentru prosperarea Statului, in toate directiile. Mihail Kogalniceanu, redactorul gazetei, scoate la Nr. 5 din 6 Februarie 1844, un stir Lment extraordinar tiparit pe bartie verde, ceea ce insemna speranta unde « in prozh si in versuri se canta marea reforma ». El insusi scrie un articol intitulat « Desrobirea tiganilor » in care laudd mareata lapta a domnitorului, aratand cà prin acest act lara se inaltà « deopotriva cu staturile cele mai civilizate in privirea principiului moralului si a dreptatii» i ea « toti românii, toi iubitorii de omenire, toti partizanii ideilor nouà si-au unit glasul spre a aplauda un act care da slobozenia unui popor intreg »2). Tot in aceasta gazetàabapublicat pentru prima data poetul Vasile Alecsandri « Istoria unui galban », o strasnica satirizare a societatii din timpul acela, in care aminteste si de liganii cei chi- nuiti, dar si de farmecul sipitoresculdeosebitce-1prezinta setrele acestor nomazi. Intr'un articol 3)se elogiaza desrobirea lig n 1 r din Moldova care a insemnat unul din cele mai mari acte ale domnitorului. Articolul cuprinde un scurt istoric al tiganilor, ce sunt, de unde au venit si cum au ajuns robi, de asemenea avantagiile oferite prin Regulamentul Organic « care le-a imbunatatit oarecum situatia ». « Generala Adunare insufletitä de un zel vrednic de toata lauda, au mai votat un fondos pentru rascumpararea tiganilor dela particulari.

1)I. C. Filitti, Domniile sub Reg. Organic, p. 125. 2) M. Kogrilniceanu, Desmbirea figanitor ins Propà§irea * 1844, Nr. 5, Suplement, p. 1-2. 3) aAlbina Româneascil * (Gazetá politicii §i literar6). Ia0, 1844, Nr. 14, Joi 17 Februnrie.

www.dacoromanica.ro DESROBIREA 113

Suntern incredintali c5, curând sau mai tArziu, astà pild'a frumoas6 nu va fi pierdutd pentru proprietarii particulari, care de bun6 searrià nu se vor putea impotrivi chiar miscgrii simti- rilor inimei lor, nici acei (aceleia) a opiniei publice, ce fiind in astd incungiurare unanim5, este cinstitoare pentru Moldova ». Cateva luni mai tArziu dela data tip'aririi acestui articol, Sfatul Administrativ hotdraste « ca familiile ce se impiTirtdsesc de asemenea binefacere (desrobirea), in curs de opt ani, incepRori dela data acestui act, sa fie scutite de orice dare si indatorire càtre guvern si dupti incheierea acestui termen, vor plAti nurnai pe jurngtate &bile precum este statornicit pentru colonisti (bAjenari)» 1). Doi ani mai tarziu, in anul 1846, Bibescu Vodà a fost de parere cd sumele care erau hotdrite din 1834 si 1843, pentru fascum- pararea tiganilor erau neindestuldtoare si « eh' eparhiile aveau bani de prisos », de aceea la 11 Februarie 1847, fku 86 se voteze proiectul « prin care se desrobeau, fard indemnitate tiganii mitropoliei,episcopiilor,mdnästirilorsiasezamintelor publice,fArd deosebire, cate se aflà in cuprinsul Tarii Românesti. Proiectul legiuirei fusese alcàtuit si iscdlit de Gheorglie Fili- pescu, Manuil Bàleanu, A. Vilara, M. Florescu, polcovnicul Odo- bescu si Ion Câmpineanu 2). Capitatia pe care o vor plai acesti desrobiti, intrati in rândul dajnicilor, avea s'a" serveascd la rdscumpgrarea de tigani ai particularilor ». De aceastà lege Domnul zicea cil « duhul veacului si inaintarea civilizatiei o cerea de mult »si intArind-o adauga :« seanta (se- dinta) dela 11 Februarie va face o epocA in analele istoriei patriei » 3).. Legea fusese votatà cu unanimitate, dup6 o scurtà cuvântare a mitropolitului. Un an mai tArziu, cu ocazia revolutiei din 1848, in Muntënia, told tiganii sunt declarati « cetAeni liberi ». « Singuri. tiganii stiurd sd profite de revolutie. Ei erau robi legati de pamânt. Constitutia le dildu libertate si nepierzand vreme, au pdrdsit asezdrile lor, s'au dus in alte pàrti, unde incepurd sa trdiascg ca oameni liberi. La Bucuresti pe o piatA fusese asezatà statuia LibertAii, laugh ea vedeai adesea pe bietii tigani in genunchi, cu lacrami in ochi.

1)aAlbina Româneascd *,1844 Iunie 4. 2)5Analele Parlamentare 0 vol. XIV partea I, Bucure§ti, 1905, p. 1117. 3)I. C. Filitti, Domniile sub Reg. Organic, p. 349-350.

www.dacoromanica.ro 114 DESROBIREA

Unii strigau: Libertate, libertatel De ce ai venit asa de tarziu la noi ? »(Din studiuld-luiprofesor P. P. Panaitescu unde e vorba de un raport al colonelului Zablocki, asupra misiunii sale in Tara Romaneasca, in luna Decemvrie, a anului 1848) 1). Ministerul de Interne pentru a grabi cat mai mult aceasta eliberare inmulteste numarul functionarilor insarcinati cu acest serviciui schimba localul Comisiunii cu un aftul mai mare, fiindca cel dintai devenise neincapator 2), dar revolutia este ina- busita din cauza nepregatirii suficiente, a armamentului redus cistricat,dat spre reparare « tiganilor fierari » 3)si a conduca- torilor silii sa fuga prin strainatate, astfel ca, tiganii revin in starea pe care o avuseserii inainte de revolutie. Dupà potolirea revolutiei, Comisarul imparatesc din Princi- pate si Caimacamul Tarii Românesti dau ordin Ministerului de Interne « sa puie in lucrare indeplinirea coprinderii acestui decret: Hotärim ca, toate acturile slobozite in vremea revolutiei in privinta tiganilor particularilor raman desfiintate ica bileturile slobozite fiecaruia din acei tigani dela 11 Iunie din urma pana la 13 Septemvrie curgator &à se ia inapoii sà se desfiinteze »4). Turburarile ffind potolite, urmeaza la tronul Munteniei, Barbu ,5tirbei (1849-1856), care starueste de asemenea pentru eliberarea tiganilor. Pentru a trece la fapte, el dispune ca vanzarile de robi dela particulari la particulari &à nu mai fie permise, ci acei care doresc sa-i vanda &à fie obligati a se adresa Visteriei care ii cumparalsi ii pune imediat in libertate. De asemenea Statul cumpara robii care sufereau tot felul de chinurii neajunsuri din partea stapanilor » 5). Ofisul domnesc din 1850, dispune: « Pentru darurile sau vanzarile de tigani ce se urmeaza intre particulari, poruncim a se pazi urmatoarele dispozitii: Nirneni nu este volnic a desparti o familie de tigani, prin dar sau prin vanzarei niciun act de vanzare sau de danie pentru tigani nu se va adeveri de vreo

1) P. P. Panaitescu,Einigralia Polandi Revolulia Romdnd dela 1848. Bucuresti, 1929, p. 114. 9Anul 1848Actei documente $, vol. II. Buc., 1902, p. 590. 9 P. P. Panaitescu, /.c. mai sus, p. 111. 4) Acad. Rom., ms. 3867, foaia6. 9Vestitorul RomdnescI+, 1851, p. 81.

www.dacoromanica.ro DESROBIREA 115

judec5torie, nici va fi tinut in seam5,dacà nu va cuprinde in sine pe pgrinti cu tuti copiii lor »1). In 20 Februarie 1856, Barbu Stirbei sanctioneaz5 legea privitoare la desrobirea tuturor tiganilor, adic6 a calor particulari, fiindc.5 ceilalti fuseserà desrobiti mai inainte 2). La faptele frumoase ale domnitorului s'au altiturat acele ale boierilor, stdpAnii tiganilor, care au inceput sii-si libereze robii in mod gratuit, f5r5, nicio pretentiune de desp5gubire. Se pristreaz5 o list5 3) de numele acelora care §i-au liberat tiganii, nepretinzand in schimb nicio despilgubire dela Stat, conform legiuirii promulgate in 1856, de Barbu Stirbei. Num5rul acestor boieri atinge cifra de 420, iar al tiganilor liberati de ei,-2.611. Amintesc aci pe acei care au liberat mai rnult de 8 tigani: Anion Marioara (12), Alexanclru N. (12), Anion Elena (10), Argin- toianu Costache (88), Alexandra VAlcea si Costache fiul ei (11), Bolintineanu Tdriase (8), Bro§teanu I. Zamfir (20), Babic Am- brosie (9), fralkeanu Costache (146), Butculescu Costache (15), BrAncoveanca Safta, simonahia (71), Bràtianu Macsimina, stareta (10),Bibescu George, printul(81), Budi0,eanu Driighici(16), Berlescu Costache (11), 13615ceanca Elenca (17), BrAtianu loani Dimitrie frate-s5u (46), Burchitefan (21), Balticeanu loan (88), Burchi N., c5pitan (27), Budisteanu Dimitrie, c5pitan (9), Calo- tescu George Stanciu (9), Clinceanca Zinca (15), Cotofeanu Gheor- ghe (15), Constantinescu, parucicul (13), Cerchez C., maior (9), Campineanu loan (11), Cantacuzino Constantin (29), Cretule§tii (fratii)(98), Danaileasca Maria cu fiulei Nità (16), Filipeasca Elena (9), Farca§ Dr5ghiceanu, c5pitan (15), Filipescu Costache (8), Goleasca Marioara (21),Golescu Radu, maiorul ifratii(90), Gheorghiadis Gheorghe (11),Greceanu Joan, maior (26),Gre- ceanu C. (21), Gheorghiadis Hristache (10), Ghica Tudorita (15), Hagi Iordan Marioara (10), Isvoranu Ion din Mehedinti (8), Li- pánescu Grigore (17), Mald5rescu Alexandru §iNicolaie (10), Moscu Constantin I. (30), Nkraianu Joan (11), Niculescu Iosif (11), Nicolaidis Dimitrie (10), Or5seanu N. T. (17), Obedeanu Grigore 1) Codul Caragea, (editat de Ion Palade). Bucure§ti, 1907, Apendice XIII. 2) Istoria Renafterii Romrine, vol. II, p. 961io Buletinul Oficial o din 1856, Nr. 13. 3) In colectia George Potra.

www.dacoromanica.ro 116 DESROBIREA

(9), Podeanu, maior (11), Polizu Dimitrie (21), Paris Scarlat cu sotia (9), Predescu Teodor (37), Poroineanu Sache (15), Polizu Lucsandra ngscutá Oteteliseanu(8),Persiceanca Catinca(8), Pisacov G. l3asile (14), Plagino Alexandru (22), Racovità Gri- gore (20), Racot5, fra-tii (15), Racovit4 cu fii (25), Raescu loan (12), Slätineanu loan (26), Solomon, colonel (9), Silvoiu Constantin (12), Ursanu Matache (14), V6c6reasca Zincai Paleologu Joan, im- preurià (113), Voinescu Ioan, colonel (15), Vldclescu Mihalache (12), Vladoianutefan, colonel (26), Zmadoviceanu Chirita Tanen (20). Teodor Codrescu in ziarul « Zimbrul » din 1856, publica aproape in fiecare zi, scrisori de ale boierilor, adresate Visteriei prin care anuntaucS-silibereazd tiganii robi de bund voie. Pentru exemplificare, amintim c5, logofatul Gh. Sturdza dupd o calatorie prin strgin5tate, la intoarcerea sa in -tarà, unde g5sise reforma domnitorului Gr. Ghica din Moldova, pentru eliberarea tiganilor, adreseaz5 Ministerului de Finante o scrisoare prin care anuntacl-eilibereaza toli robii tigani in num5r de 900 suflete, fArà nicio pretentiune material5, fiincicd emanciparea tiganilor este « un pas mare catre renasterea socialdpirnoralci a patriei ; en am salutat-o si am binecuvântat-o din toatà inima. Pentru aceasta ca om i crestin nici na5. cunosc in dreptate de a pretinde vreo descIdunare, pentru desfiintarea unei institutii barbarei contrarà tuturor legilor dumnezeesti si omenesti. Cugetul meu nu-mi permite a vinde pe aproapele men » 1). Din cele de mai sus se vede c6 exista mult entusiasmi bunà- vointà, dar mare parte a boierilor tot nu credeau de cuviintli a-si slobozi robii, mai ales ca., fondurile destinate ràscumpàràrii de robi erau prea restransei particularii cei avari n'ar fi vrut sd-si piardà o bund parte din avutul lor. Astfel, au r5mas numerosi tigani, 16.023 Vatrasisi566 ldesi pentru care Statul a trebuit sd plAteascä in rate, drept desp5gubire, suma de 4.613.112 lei,2). In Moldova se intamplase la feli chiar mai inainte de ain- ccpe Barbutirbei, in Muntenia. t Grigore Ghica Odd a nu se retrage dela domnie, conform tratatului din Paris, vru sd dea t5rii sale inca o pildà vie de uma- nitarismi dreptate. 1) Th. Codrescu, Uricariu/, vol. X, Iasi, 1888, p. 31., s) Ibidem, p. 33.

www.dacoromanica.ro DESROBIREA 117

Petre Mavrogheni si Mihail Kogdlniceanu au fost ins'arcinati sd redacteze proiectul de lege pentru desrobirea tiganilor parti- culariiiregulareai modul repartitiei desp5gubirei cuvenite indrituitilor ». De indatà ce acest proiect de lege a fost terminat, el a fost prezentat divanului Ad-hoc pentru aprobare si a fost votat in unanimitate punându-se imediat in practicd. Cauza care 1-a indemnat pe Grigore Ghica sr.% liberezeiganii particulari a fost tocmai lipsa de initiativa a boierilor de a-si elibera robiii lipsa de fonduri din partea Statului pentru infdp- tuirea acestei initiative atat de frumoase. Problema desrobirei complete a tiganilor era« una din acelea ce trebue a merge inaintea oric6reia alta, ca una ce dereaz6 (de- riv6) din insdsi legile omenireii priveste cu osàbire la demnitatea tarii »1). Unii scriitori spun c'd o altd cauzá care 1-a indemnat pe Grigore Ghica, in 1855,sdlibereze tiganii particulari a fost « tortura crâncend a unui rob »2), pentru care a intervenit la Domn chiar generalul Paar, comandantul armatei austriace de ocupatie. Ideea si fapta aceasta au fost foarte bine venite in fata strili- nAtglii dela care ceream sh ne recunoascil anumite drepturi, iar inarà formase un curent favorabil, alimentat de scrierilei f ap- tele oamenilor inVatati. Gheorghe ARachi, drept o manifestare de bucurie, scrie « Ti- ganii » o piesd de teatru,jucata pe scena Teatrului National din Iasi, in acelasi an 1856. Acestea toate in ceea ce priveste tiganii din Muntenia si Mol- dova, fiindcd in celelalte provincii lucrurile se deosebesc putin. Spre exemplu: in Bucovina la sfArsitul secolului al XVIII-lea, imparatul Austriei Iosif al II-lea hrdnit la scoala filosofilor francezi, prin rescriptul dat in Cernduti 3) la 19 Iunie 1783, desfiintA robia tiganilor din aceastd provincie. Fapta era foarte importantài demnd de toatà lauda, cu atat mai mult cd ea se fácuse chiar inaintea marei revolutii franceze. In ceea ce priveste Basarabia sub stApAnirea ruseascd, tiganii s'au bucurat de anumite drepturi si in despdrtirea populatiei pe

1)--2) Th. Codrescu, Uricariul, vol. X. Iasi, 1888, p. 28-30. 3) Dimitrie Dan, Tiganii din Bucovina. Cernauti, 1892, p. 13.

www.dacoromanica.ro 118 DESROBIREA clase (tagme sau soslovii) ei ocupau locul al VIII-lea inaintea Evreilor care Mceau parte din clasa a I X-a '). Tiganii care isi friceau o stare materialà oarecare, fugeau dela stapanii dintai si hoin6reau prin tart sau isi cilutau stgpan « de formd » prin alte locuri. Intr'o scrisoare din Chisin6u, 25 Decemvrie 1839, a lui D. Rusu (rudd de a scriitorului Al. Russo) &Are cumnatul sau, se spune: « pentru tiganii robi lgesi, vei sti cd au prins la aripi, adic6 iardsi cu mestesugul lor (s)'au imbogglit si fiestecare au cai si cgruti si s'au ImprAstiat prin toata. Basarabia ». Dupd ce aratà locul si persoanele la care au fugit tiganii, il sfdtueste sà-i vandd, iar cu banii luati pe ei sà-si cumpere niste cai dela care va avea mai mult folos, fiindch cu vremea tot ii va pierde « cd-i va lua hazneoa » (Statul) 2). Liberarea tiganilor din Basarabia a avut loc in anul 1861, iar asezarea si improprietarirea lor s'a fAcut, ca si pe la noi, in jurul m'andstirilor si asez6rilor mai importante, unde vieaa era mai usoarg.

B) URMARILE DESROBIREI Veacuri intregi au asteptat tiganii ziva in care, rard silani- mAnui sd se miste in voia lor, s6 meargd unde vor voi si sd facA ceea ce le va trece prin cap. Ziva sosise, dar i-a Osit nepregAtiti. Poate ca eliberarea lor au asteptat-o secole de-a-randul, insd niciodatä n'au crezut ca va veni si cand s'a intAmplat nu le venea sti creada. Pentru moment au stat locului, buimaciti si nu s'au trezit din aceastà amorteald cleat dupä nenumdratele afirmatiuni si indemnuri din partea proprietarilor, ca" se pot duce dupd voie unde le este lumea mai draga*. Se temeau ca aceastà desrobire e numai o amggire si cd peste putin timp vor pune mâna din nou pe ei si vor suferi acelasi tratament de mai inainte. Dar Ocarmuirea nu glumise, erau liberati complet si nimeni nu se &idea c'd ar fi ceva vremelnic. Asa s'au petrecut lucrurile in primele zile ale desrobirei tiganilor ;ins6 dupà ce au trecut primele friguri si s'au obisnuit cu

1)I. Nistor,1.c.,p. 290 (capitol special despre tigani). 2) N. Iorga, Studii f i documente, vol. XIX. Buc., 1910, p. 18.

www.dacoromanica.ro DESROBIREA 119 noua lor stare social5, o blind parte din tigani au fost improprie- t5riti pe locurile m5raistiri1oriboierilor. Sate intregi erau compuse numai din tigani si cu tot ame- stecul prin cdsätorie cu românii de atuncii pand acum, se poate vedeai ast5zi aceastd caracteristicA a satelor din jurul mrin5stiri1or si in special ale celor din jurul Bucurestilor :Mo- gosoaia,Colentina,Pas5rea, Cernica, Tunari,Sindrilita, Tan- ganu, etc. etc. In Memoriile Regelui Carol I 1) cu ocazia unei excursii facute de print, la mdndstirea PasArea, se face o descriere a satului sindrilita compus exclusiv din tigani:« lnteresant e satul, din apropierea màn5stirei,locuit numai din tigani ;o ceatil de copii goi pe jum6tate, arsi de soare, cu prirul negrui cu ochii scan- teetori, zac in pulberea drumului, sar in sus si se gràmàdesc in jurul tràsurii printului,uitându-se cu curiozitate la dAnsul ». Iatd-i deci, in orice loc, ca pretutindeni. Tiganii satelor erau condusi de un vdtaf ce intra in tratative cu mosierii sau arendasii lor si se obliga s5 scoatà la munca campului, in timpul sorocit, tiganii de sub conducerea lui, in schimbul unei anumite sumNde bani si a intretinerii oamenilor lui. Când mosia nu mai avea nevoie de brate de muncd, se indreptau spre alte locuri, unde se simtea lipsa oamenilor de lucrui astfel Ii sustineau existenta, ba de multe ori, se intampla, ca unii, prin economiile lor sá-si poatà cumpAra un petec de pdmânt de care se legau cu trupi suflet pada la sf Arsitul vieii lor. Aceasta, in ce priveste tiganii lipsiti de orice mestesug, fiindca ineseria§ii,indatà ce au fost desrobiti s'au adaptat usor evenimentelor, asezAndu-se la marginea targurilorisatelor, exerci- tându-si mestesugurile cu o 1inite isigurantà atat de mare, Meat s'ar fi pdrut ca nimic n'a intervenit in vieata lor. Astäzi, si uniii altii, sunt impeastiati pretutindeni, incat nu exist5 aproape niciun sat Mrà tiganii sdi. Totusi, nu totitiganii-s'au stabilit locului, fie ca meseriasi sau agricultori, ci o bund parte din ei, simtind dorul de libertate, frirti stripan, au inceput sä colinde tam in lung si in lat intocmai ca str5mosii lor. Ba, unii s'au aventurat chiar dincolo de hotarele t5rii, ajungAnd pAnä in Vestuli Sudul Europei.

1) Memoriile Regelui Carol I al Romciniei, Editura ziaruluiUniversulP. Bucuresti, 1909, vol. II, p. 8.

www.dacoromanica.ro 120 DESROBIREA

S'au lipsit de bunavoie de vieata asezata, cu avantagiile ei, si si-au indreptat gandul si pasii spre locuri necunoscute. Cu toate rigorile legilor care se sileau sa opreasca vagabondajul tiganilor, ei n'au putut fi infrânti dela chemarea locurilor necunoscute. Doreau sa se duca cat mai departe, sa vada cat mai multe. Vieata lor, fail grija zilei de maine, se scurgea pe drumuri si in popasurile ce le faceau la marginea satelor si oraselor.

www.dacoromanica.ro STA REA ACTUALA

Tiganii raspanditi pe tot cuprinsul Orli nu se feresc nici de munte, nici de ses, cu toate ca au preferinta pentru acesta din urma. Muntenia a fost si este cel mai populat tinut cu tigani din Romania. Aproape toli s'au asezat pe unde au putut si numai o mica parte, in corturile lor negre de fum, mai colinda tara in lung si in lat. Durata poposirii lor pe langa sate si orase e in raport direct cu cinstea de care dau dovada si toleranta autoritatilor. De multe ori insa n'au ocazia a sta un timp mai indelungat in acelasi loc, fiindca ei obisnuesc sä se mai ocupe si cu furatul si atunci politia ii alunga in altà parte. De indata ce se opresc intr'un loc se si apuca de munca, isi repara coviltirele roase de ploi si soare, iar sgomotul ritmic al ciocanelor anunta faurirea potcoavelor si a tot felul de unelte necesare lor sau pentru vanzare. Ex.: pirostrii, scoabe de prins barnele, cioace (cuie mari tiganesti), etc., etc. Ferneile se indeletnicesc cu spalatul si carpitul « bulendrelor » fard de inceput si sfarsit ale barbatilor, iar copiii se sbenguesc pe spinarea unui cal deselat ori in vadul apei sau lacului din apropiere. Unele dintre tiganci colindii satul sau orasul ca sa-si vanda bidinelele smolite « fabricatie proprie », sa ghiceasca naivilor si sa mai spioneze de unde se poate fura ceva, caci acesti nomazi isi implinesc nevoile lor mai mult din ce apuca pe ici pe colo si de multe ori nu se dau la o parte dela talharii mai mari, in special furturi de cai ; de asemenea furl copii dela locuitorii pe unde tree. In ultimul timp insa acesti tigani nomazi se imputineaza, intrand siei in numarul celor asezati. Cu toate ca Bunt tigani agricultori, dintre care unii devenind gospodari de frunte si-au dat copiii la scoli, incat astazi au ajuns

www.dacoromanica.ro 192 STAREA ACTUALA profesori, advocati, preoti, medici, ofiteri etc., totusi majoritatea tiganilor a ramas in oraseitarguri, ocupandu-se cu tot felul de meserii. Numai Bucurestiul adaposteste circa 30.000 de tigani, din care numar o treime o ocupà lautarii. Acestia sunt cei mai bine organi- zati din toti meseriasii tigani, fiind grupati intr'o uniune a láu- tarilor condusi de un presedinte, titrat al Academiei de muzica, in a carui sarcina cade solutionarea neintelegerilori lipsurilor profesionale. Fiind vorba de muzica, nu putem trece mai departe färà sa arnintim ea 0 astazi, intocmai ca in -vremurile trecute, lautarii au dat din mijlocul lor virtuosi neintrecuti. Pentru aceasta este suficient sà pronuntam numele artistului Grigoras Dinicu, Petrica Motoi, Fanica Luca, Juga, etc. ca sà tim ea intreaga falanga de lautari tigani intre careseafla un Barbu Lautaru, Cristache Ciolac si multi altii, n'a luat capat in zilele noastre. Totodata tiu sà arat Ca in dorinta de a fi in ritmul vrernii si a nu se gasi la un moment dat dezarmat, muzicantul tigan nu se mai multumeste cu ceea ce « prindea dupd ureche », ci invata teoretic intreaga tehnica muzicalai executa orice bucata exclusiv dupa note, lucru de care ei se simt foarte mandri. CeiIaIi tigani in afara de lautari sunt mesteri lacatusi, fierari, potcovari, spoitori de vase de aramd (tingiriicaldari), zidari, salahori, geambasi 1),hornari, negustori de haine vechi, de fier vechiu, vanzatori de ziare,vanzatori dediferitemaruntisuri, vacsuitori de ghete ;iar femeile:chivute,florrtrese, vanzatoare de porumb fierti«floricele ». Aproape toti meseriasii tigani, mai sus amintiti, ii practica meseria lor in plina strada sau piatai orisiunde se aseazri se simt bine si foarte la locul lor. Autoritatile insa, nu privesc cu ochi buni acest vagabondaj de aspect oriental si se silesc pe cat pot sa-1 distruga. Oricine ar fitrecut de-a-lungul Dâmbovitei, in Capitala inainte de a

') In geambäsie tiganii sunt neintrecuti; stiu sä cumpere. sà se tocmeasca sAv5nda foarte bine. Din cel mai nenorocit cal, prin sireteniile lor, scot totdeauna unul de pret, in fata cumparatorului naiv. La ei orice gloabt costelivä trage cilruta impiedicata la toate rotile, iar calul lipsit de vedere merge pe orice drum, cu pasul cel mai sigur.

www.dacoromanica.ro STAREA ACTUALA 123 se fi dArâmat Hale le Centralei acoperit 14111, ar fi dat intre si peste asa ziii frizeri sau cismari, care-si serveau clientii in aer liber. Se vedea adeseaori, cum musteriul státea cu un brat re- zernat de bara ce strAjuia Dâmbovitai cu piciorul descAltat in aer, pand cand « maestrul cismar » potrivea cuiele de lemn unei pingele desprinse, sau cosea petecul de altri coloare la gheata omului nevoias. Din cauza numarului mare al tiganilor din Bucuresti ei se aflii rdspanditi in toate cartierele periferice ale orasului, in special in« Guraigàneascà>> intre RaioniDudesti: Obor icarti- erul Tei. Interesanti sugestiv in acelasi timp estecartierulgeneral altiganilor nomazi « zlàtari » situat intr'o groapà dincolo de gara de Est (Obor), unde intre sedimentele depuse de serviciul salubritàtii, duhnind a hoiti materii in stare de putrefactie, existà o singurd groaprt curatà cu dimensiuni respectabile, sà- lasul unui num'ar insemnat de corturi. Din aceste corturi, compuse din zeci de petece smolite pentru a fi impermiabile contra ploii, pornesc in zorii zilei in oras tigani si tigance in criutarea lucruluii adunarea tuturor resturilor aruncate prin gunoaele Capitalei. In groapà nu ràmân deck, cei neputinciosii bulibasa supra- veghetorul corturilor si a intregului bun tigrinesc. Toatà ziva nu se aude decat laratul cainilor sau tusea riigu- sità a unei babe bolnave, insA de indatà ce se face seardiiganii se intorc de prin oras « groapa devine o mare de capete. Atunci incep socotelile, impartirea banilor si a sticlelor cu tined, intre tovarrisii care se injurà se scuipri, se bat cu pumnii, cu bâtele sau cu cutitele »1). Bulibasa e obligat atunci sà fad, uz de autoritatea sa, poto- lindi judecând pAnd noaptea tarziu certurile supusilor si. De multe oH insà, bàtgile sangeroase tree peste autoritatea luisi atunci aceastà sarcinri revine politiei careiilinisteste pentru mai mult timp. Este foarte interesant6 descrierea pe care ne-a llisat-o poetul V. Alecsandri, a unei seH de yard intr'o satrrt de nomazi si se

9Ilustratiunea Românil*.(Aceasta groapd, actualmente, a fost aco- peritácupilmântuli molozul provenit dela diferite clAdiri ale orasului).

www.dacoromanica.ro 324 STAREA ACTUALA. aseamana foarte mult cu aceea din ziva de astazi, cu toate ea sun t de atunci aproape o suta de ani. « Iar cand se intorc cu totii seara la corturi, atunci sa auzi. racnete de copii ce cer de mancare, latrete de caini gonitl dela ceaunul cu mamaliga, nechezuri de cai ce yin dela pascut, cantece de flacai 0 fete mari ce se intorc din lunca dela culesul fra- gilor, sfezi, dismierdari, vaete, hohote, chiote, sunete de cobze, de scripce, de drambe ;toate acestea la un loc, ridicandu-se in vazduli odata cu fumul ce iese de sub fiecare satra. Si putin mai in urma, cum s'au culcat soarele, cum s'au stins focurile, pare Canici n'au fost, nici nu mai sunt 0 Were adancd domneste peste tot ; oamenii dobitoace toti se odihnesc ;numai cainii se aud latrand la hind si numai vr'o baba cloanta se zareste cule- gand burueni pentru discanteci »1). In anii din urma tiganii din stafele apusene au inceput o mi scare de emancipare moraldi materialà. In Cehoslovacia, langa Praga, doctorul Antoche Slatin, ligan de origine, profesor la o catedra de filosofie, a reusit sà scoata un ziar intitulat« Afrintea Bulache » (Propasirea noastra) redactat in limba tiganeasca si care dupa cum sunt informat, are peste 5.000 de abonati. In afard de asta consiliile municipale ale oraselor Ilzhorod si Berehoro, tot din Cehoslovacia, au construit scoli speciale pentru copiii de tigani. In aceste scoli se preda la fel ca in celelalte scoli ale Statului Cehoslovac, cu deosebirea numai, cà aici educatia muzicald ocupa un loc de frunte, printre celelalte materii 2). 0 miscare asemanatoare s'a facuti printre tiganii din tara noastrai astfel in 1933, s'a format o asociatie generala a tiganilor din Romania, care insä n'a durat mult, fiindca s'a despartit in cloud din cauza neintelegerilor. Cea de a doua, infiintata in 1934, s'a intitulat « Uniunea generala a Romilor din Romania » si are ca presedinte dela inceputi pand in prezent pe d-1 Gh. Niculescu, comerciant de flori in piata Sf. Anton din Bucuresti. Aceasta asociatie urmareste emanciparea tiganilor din intreaga lard si inteadevar prin staruintele ei s'au putut face multe lucruri

2) V. Alecsandri, Istoria unui galbán. Opere complecte, Buc., 1910, p. 66. 2) Universul , 16 Aprilie 1937.

www.dacoromanica.ro STAREA ACTUALA 125

folositoare: unii au fost improprietariti de autoritàtii astfel au fost fixati locului, nemai umbland dintr'o parte in alta a Orli. Apoi, cu ajutorul Sf. Patriarhii, asociatia a adus la botez sute de suflete, de asemenea la ortodoxim, iar pe cei cari tralau neca'sil- toriti i-a intgrit prin forme legale. Pentru neintelegerile dintre ei i pentru oHce chestiune de drept au infiintat un contencios sub conducerea avocatului Ilie Dia- conu, ce dà consultatii juridice gratuite. Asociatia a obtinut ca un dispensar §i o maternitate s'a" dea asistentai rnedicald gratuità tuturor membrilor ei. In ceea ce prive§te publicistica, odatti cu intemeierea asociatiei, au scos gazeta « Glasul Romilor » unde se publicd tot felul de articole referitoare la interesele lor. Actualmente asociatia are inscrisisustine eaaproape 800.000 membri 1), Statistica oficialii a statului nu dd insà, in anul 1930, cleat cifra de 270.795 tigani.(A'azarul Statistic al Romaniei 1935-1f 36, p. 37). In toate raanifestgrile lor: botezuri, cgsgtorii, misionarism, etc., au fost ajutatii patronati de persoane marcante ale vietii noastre de Stat ; de asemenea la toate balurile si serb6rile care le-au dat in scop de binefacere. 9 Tiganii din Romania pe filiale si subcentre, dupà statistica asociatiei: JudetulAlba Filiala §i6 subcentre10.798 membri

a Arad 9 9 25 * 33.857 a Arges a a 2 6.718 a Bihor a a 18 a 27.892 .

a Brasov , a 12 a 14.983 a

9 Braila * a 2 a 5.642 , a Buzau , * 19 a 28.726 a

a Cara§ a 9 9 7.175 * a Cetatea Alba a , 9 a 1.916 a a a Cluj 9 28 * 36.724 . a Dambovita * a 2 a 2.431 a a Dolj , 16 a 21.078 * a Fagaras a * 9 a 8.002 a IIunedoara a a17 , 23.560 a

a Ialomita ) a 12 a 12.479 . * Iasi a * 7 a 9.977 * Ilfov a a 36 a 142.516 . a Maramure§ a a 2 a 2.303 a

* Mehedinti 0 a 3 8.715 * a Mures a * 25 a 28.141 a

www.dacoromanica.ro 126 STAREA ACTUALA

In ultimul timp ziarele ne relateaza Ca pretutindenitiganii s'au emancipat in mod exceptionalichiar statele respective le-au dat tot concursul. Statul sovietic a inteles chiar szi le ofere un loc de distractie mai aleasa. Astfel au ft-tent la Moscova printre alte teatre pentru minoritarii un teatru tiganesc, unde cu adevarat reprezenta tide se dau in limba liganeasca. Este foarte curios acest fapt deoarece teatrul tiganesc din Moscova este singurul din lume 1). Tinutul imens, rece§i indepartat alSiberiei, cu localitatea Vilekie Haiduki ne ofera informatia proclamarii unui rege al tiganilor, pentru incoronarea caruia au venit delegati din toate partile lumii. Tarile cele mai indepartate ca Spania, Brazilia si Argentina *au trimes reprezentantii lor la aceastd deosebiti, so- lemnitate 2). Dupti cum vedem totul merge in pas grabiti ne-am putea trezi, intr'o buna zi, cu vestea infiiniirii unei Universitati tigane§ti sau eine stie ce altceva.

Judetu1Muscel Filiala si2 subcentre 4.409n embri 4 Nfisilud o .26 25.090 , » Neamt . . 9 3.923 , . Odorhei , . 4 6.642 .

* Prahova . 5 18.576 .

* Putna . 4 7.080 .

* Homan . 9 0 4.516 0 0 Romanati . 3 5.983 .

* Satu Mare .15 . 29.734 .

, SAlaj . 7 20.867 y,

4 Severin 4 7 13.643

* Somes .11. 19.941 . , * TArnava-Mare 4 17 17.618 , * Tarnava-Miei . .21 19.853

* Tecuci . 9 7.475 .

. Timis-Torontal . . » 41 93.162 . 4 Trei-Scaune . . 9 3.005 .

* Turda . .9 0 29.178 .

* Vlasca 4 * 8 14.203 . * Villeea . , 3 5.962 . Total 40 fil. si 454 subcentre 784.793membri 1) Ziarul Credinta 0,27 Septernvrie 1934. 2) ZiarulDimineata *, 13 Tunic 1934.

www.dacoromanica.ro ARTISTICULI PITORESCUL TIGANILOR

Dintr'un capitol anterior, am vgzut cà o multime de cgliitori strAini au scris cu tot entusiasmul unor firi alese, despre curioasa atractie ce-au simtit-o la vederea mizeriei tiganilor. Cine nu se oprea pe loc, la vederea corturilor afumate, carpite peste tot de nu §tiai care bucald a fost la inceput ; a copiilorpri- fuitidându-se tumba pentru un ban; a martoagelor cu pielea intinsd pe oasei a frumoaselor tigdnci cu floarea intre dinti sau la ureche. Au interesat totdeauna siragurile de m'argele din jurul gatului, cateodatà chiar de galbeni, carpele impestritate, dar care reliefau si mai mult eleganta trupului inalt cii unduiri de svar- lugg. iragul de perle albe ca spuma laptelui in contrast cu bronzul feteii incheieturile mânilori picioarelor gata s'al se ruph la orisice mirare, de fine ce erau, au fost motive puternice de inspiratie pentru pana sau penelul artistului. Maie§trii pictori au cAutat sd imortalizeze tipuri caracteristice de tigani panzele pictate sunt destul de desei multe foarte pretioase. Grigorescu a intipilrit de-a-pururi figura .veseld §i surazdtoare a tinerei tigAnci cu pieptul bronzat §i rotund, ; despre o altà pic- turà, tot a lui, care reprezintà de asemenea o tigancg, proprietatea urma§ilor lui I. Ghica dela Ghergani, Alex. Vlahutà spune ca e o « superba §i nepilsdtoare Venerd a celui mai pitoresc si mai visàtor neam de pe pamânt »1); iar Verona a Mcut sd traiascd pe panzele lui, pentru totdeauna « Ursarii », in jurul unui foc, intr'un inserat de toamng. Tiganii au ceva specific care te predispune la reverie, §i tocmai aceastà parte caracteristicái originald alcatuWe pitorescul lor.

1) A. Vlahutil,N. I. Grigorescu.Bucure§ti, 1910, p. 185.

www.dacoromanica.ro 128 ARTISTICUL SI PITORMICCL TIGANILOR

Limba lor gAlcevitoare ea forma', chiar daca in fond nu e,si dantura alba regulata alcdtuesc caracteristicele cele mai pitoresti ale lor. Muzica ocupa un mare loc inxiata lor. si, intr'adevar, nimic altceva n'ar fi reusit si arate nelinistea chemarilor si dorurilor lor cleat muzica acea fluiditate care face SAdispara toate necazurilei linisteste chiar animalele in furia lor. De aceea « muzica lor e dulcei melancolica, stridentasi sal- bated! ;e un dor straniu in fiecare nota Sj cu cat sunt strunele mai vesele, cu atAt mai mult esti aplecat sa plAngi » 1). Tiganul inca de mic copil, faril nicio invatiltura, stapAneste vioara si-o face sa. cAnte. Este deajuns sa capete o vioara si devine muzicant. Urechea lui prinde cu usurinta orice suneti mAna poarta arcusul cu maiestrie. Nimic nu este prea greu, ca sa nu-1 poata reda, iar in ceea ce priveste memoria nicio bucata nu este atAt de lunga, 'Meat sa n'o poata tine minte. Aceasta cu atAt mai mult cu cat nu cunoaste notelei nimic din complicatele teorii, cu care se Mese concurentiisAi. In ceea ce priveste memoriai talentul tiganilor in muzica e suficient saamintesccloud cazuri:a)Marelecompozitor Liszt in caldtoria sa spre Odessa unde fusese invitat de Tarul Rusiei, trecAnd prin tam noastra la inceputul anului 1847, a dat mai multe concerte dintre care unul foarte interesant pentru noi, in casele vistierului Alecu Bals. La aceasta sindrofie a fost invitati vestitul Barbu Lautarul cu taraful lui. La inceput a cAntat cAteva cAntece nationale apoi unul ti- g5nesc care a uimit pe toga lumea adunata si in special pe Liszt. Muzica tiganeasca cuprinde « tipete de mAhnire, izbucniri ne- bune, melancolice ale pustietatilor », Liszt asculta cu multa incordare Si « uneori nervii lui simteau sguduituri, care se oglin- deau pe fata sa cea iscusita. CAnd ultimul acord se auzi el isi apuca mAinilei pieptul sau apasat avu un suspin de usurare. AM cat e de frumos zise el. Toti boierii baturd din palme ;Liszt lua din buzunarul sau un pumn de galbenii turnAndu-i in paharul Fautarului zise: Sà bem amAndoi, lautarule !

') Regina Maria, Tara Mea, p. 51.

www.dacoromanica.ro ARTISTICUL $1 PITORESCUL TIGANILOR 129

Amandoi ciocnird paharele. Liszt era atat de impresionat, incat tremura, cand turna pe al sdu. In fundul sdlii boierii deprinsi cu aceste curioase melodii, vor- beau intre dansii, punand dupd fiecare bucatd, cativa galbeni in paharul minunatului lAutar. Dupa cateva momente Liszt se sculd si indreptandu-se &are lAutar, li zise: Barbule, m'ai fAcut sd cunosc muzica ta ; am &a te fac s'o cunosti pe a mea. Batranul ldutar drept r5spuns, puse mainile la piept si se in- china pand la pdmant. Liszt se puse la clavir in mijlocul unei tdceri, ce se fdcu deodatd. Ldutarul cu scripca in mand asculta cu luare aminte fdrd a pierde din vedere pe tainicul muzicant. Liszt incepu cu un preludiu, apoi sub imboldirea inspiratiei lui extraordinare si a incordArii nervilor s5i, improvizA un mars unguresc, al cdrui cantec lung si melodios domina mereu in mijlocul arpegiilor, trilurilor si greu- Vitilor inspdimantRoare cu care impodobea cantecul sdu. Apoi insufletindu-se, imbdtat de melodie cu fata sa galbend si caracte- risticd si cu capul dat inapoi, cu ochii pe jumätate inchisi, mergea dela un capAt al clavirului la celilalt, facea sd curgd din degetele sale o ploaie de margiiritare care veneau cu incetul, &A se conto- peascd in intaiul motiv ; degetele sale cu o repeziciune de necrezut alergau pe clavir, Wand sd se audii notele metalice, spre a reveni rnereu la acel cantec dela inceput, mare, magistral si trist, ca un cantec de organ. Era in adevAr prea frumos. Niciodatd Liszt, nu se urcase la a asa inAltime ;boierii ascultau fiird a pricepe ceva, ldutarul insd pricepea ; manca cu ochii pe cel ce canta, nu pierdea nicio notd si fisionomia sa era straniu miscatà in tot timpul acestei strAlucite improvizAri. Liszt se sculd in mijlocul aplauzelor frenetice ale adundrii. Barbu Lautaru se duse drept la dansul si dandu-i la randul ski un pahar de sampanie, li zise romaneste: la randul meu stapane, te rog sd bei. Paharele se ciocnird din nou. Barbule Ldutarule, iizise Liszt, ce zici de aceastd melodie ? E asa de frumoasA stapane, rdspunse bdtranul lautar, cd, dacd-mi dai voie, am sd md incerc sd ti-o cant si eu. Liszt zambi cu un aer de neincredere, fdcand semn cu capul, cii primeste.

www.dacoromanica.ro 130 ARTISTICUL $1 PITORESCUL TIGANILOR

Ldutarul se intoarse dare taraful saui dupg ce puse scripca la gat, incepu a canta mar§ul unguresc. Nimic nu fu uitat, nici trilurile, nici arpegiile, nicivariatiunile cu notele repelite, nici acele adorabile treceri din semiton in semiton, care-i sunt atat de obi§nuite pentru a reveni laintaiul sau motiv. Barbu Lautaru canta cu amanuntime pe scripca sa toata impro- vizatiunea pianistului, ce asculta inspaimantat opera, ce cu un moment mai inainte o cantase pe clavir pentru intaia data'si pe care poate o §i uitase. Taraful sau ii urma cu preciziune, observand nuantele si ui- tandu-se drept la Barbu, carele mergea cu cântecul inainte, strà- pungand inima lui Liszt. Cand se sfar§i cantecul, Liszt se scula deodatà §i mergand drept la batranul Barbu,iisarutil calduros, apoi luand dupti vechiul obiceiu paharul cu §ampanie, i-1 intinse, zicandu-i: Bea Barbule Lautar stilpanul meu, bea caci Dtrnmezeu te-a facut artist §i tu qti mai mare decat mine ! » 1). b) Alt caz interesant s'a intamplat in 1900, cu ocazia Expo- zitieiUniversale din Paris, la care a luat parte si Romania. Intr'un pavilion erau adunati muzicanti aidiferitelortari, pentru executarea unui concert. La un moment dat, in toiul e xecutiei, lumina electrica se stinge sala ramane in intunerec, ar orchestra amute§te. Numai tiganii romani au continuat sa c ante pand s'a aprins lumina din nou, fiindca ei nu prea aveau de suferit din cauza luminii. Notele, pe care dacá le §tiau nu le vedeau, le aveau intiparite cu mult inainte. Tiganul de altfel are ureche muzicala foarte finà, putand prinde u§or ori§ice cantec. In ceea ce prive§te muzica ei sunt speciali§ti intrecand orice natiune, « chiar pe Pei* precum au marturisit si insu§i Hanul fratele *ahului Persiei, carele trimis la Napoleon Bonaparte ca ambasador §i intorcandu-se din Franta prin Tara Romaneascil in anul 1810, s'a minunat de talentul ldutarilor tigani mai vartos la muscal. Ei cantasidin guril de rninune ifara a avea o 1) Apud. C. Bobulescu, Lciutarii nostri. Bucuresti, 1922, p. 161-167. (S'a extras din ziarul francezLa Vie Parisiene.din Paris, 1874, 28 Noeinvrie s'a publicat de T. Burada in 6 Convorbiri Literareanul XXI (1888), sub titlulCronica muzicald a orasuitii Iasi 6.

www.dacoromanica.ro ARTISTICUL $1 PITORESCUL TIGANILOR 131 invatilturd oarecare sistematic6 compun §i cantece foarte dulci, incat i muzicantii Europei ii admira » 1). In trecut, muzica domneasca era compusa din muzicas pa- manteana »(lautari tigani)§i muzic6 straina in special turceasca care a decàzut incetul cu incetul, luandu-i locul cea dintai. « Lautarii tiganii cantau deobiceiu din gull insotindu-se cu ghi- tare, cobze, viori, naiuri §i mai tarziu cu flauta, viole, contra- basuri, cimbale, formând o adevarata orchestra » 2). In scrisorile ambasadorilor straini ni s'a pastrat amintirea unor cortegii domne§ti in care intrau in randurile prime tara- furile de läutari. Astfel Kreuchely-Schwertberg, consul prusian in Ia§i §i. Bucu- re§ti, scrie lui Miltitz, ambasador prusian la Constantinopol, despre intrarea lui Grigore Ghica in Bucurqti (1822 6 Noemvrie). Poporul curios se aduna in numar foarte mare pe strazile pe care trebuia sa treacd cortegiul domnesc, care aducea oarecum veselia §i satisfactia multimii. In randul al §aptelea in fata domnului, venea arma§ul calare cu ofiterii sai §i. inconjurat de peste 200 tigani, cantand din tot felul de instrumente i« imbracati de asemenea bine intocmai ca burghezii » 3). Tot in aceastd epoca, in timpul revolutiei dela 1821, cand a avut loc bdtalia dela Draga§ani se spune ca « batalionul sacru » care trebuia sd se jertfeasca in aceasta lupta, inainta « avand in fruntea sa si muzica de tigani a boierului Constantin Golescu, pe care o luase dela Colintina » 4). Amintim ca muzica turceasca decazuse cu mutt in acest timp, fiindca de abia in randul al 20-lea urma terbana (meterhaneaua .0 toata muzica turceasca a printului). Motivele muzicale tigane§ti au Wilt pe unii compozitori, cum a fost spre exemplu Liszt,

9 D. Fotino, 1st. generald. a Daciei, vol. III, p. 239. Bucuresti, 1859; si D. C. 015nescu, Teatrul la Romdni « An. Acad. Rom. Mem. S. L., Seria II, Tom. XVIII. Bucuresti, 1897,p.144. 2) D. C. Oldnescu, Raport general asupra expozifiei din Paris. Bucuresti, 901, p. 180. 3) Doc. Hurmuzachi, vol.X. Bucuresti, 1897,p.183. 4) N. Iorga, Izvoarele contimporane asupra miscdrii lui Tudor Vladirni- rescu.Bucuresti,1921,p.307.

www.dacoromanica.ro 132 ART1STICUL SI PITORESCUL TIGANILOR

sa aranjeze opere nepieritoare. « Rhapsodies hongroises nu sunt decAt niste teme tigiinesti aranjate de el » '). In afara de Romania, existau tigani foarte rnesteri in muzica in Ungaria. La mijlocul secolului al XVIII-lea, un oarecare tigan 13arnamihaly, in Ungaria, ajunsese un muzicant celebru, fiind angajat sa cânte la capela contelui Emeric Czaky. In Principatele romAnesti tiganii lautari eraui sunti astAzi foarte numerosi. Ei erau cAntaretii baladelor romAnesti, cu toate ea le deformau oarecum prin « floricelele » pe care le adaugau. Fol- eloristii au cules de multe ori baladele noastre populare dela acesti tigani, care in realitate nu dadeau exact balada curat romAneascil, dar care totusi a fost bine ca s'a cules, fiindca altfel nu se pastrau nici acelea pe care le avem. G. Dem. Teodorescu a cules dela Petrea Cretu Solcanu, lautarul Brailei cAteva zeci de mii de versuri, i nurrai din acest exemplu putem sà ne dam seama de memoria extraordinara a tiganilor. In afara de arta', lautaria a fost pentru ei o meserie mai usoara pentru cAstigarea existentei. Cine si-ar putea inchipui la sate o hora, petrecere sau nunta fara lautari tigani? « In grupe de treiti patru merg din sat in sat, totdeauna unde e nevoie de muzica, cAntAnd rabdator, neobosit ceasuri intregi, in soare sau in ploaie, noapte si zi, la nunti, la ingropari ori la sarbatori » 2). Lautarii tigani « daruiti de natura en o minunata pricepere a muzicii, nu numai a muzicii nationale, ci a oricarei alta le-ar atinge auzul, au putut, din vremile cele mai vechi, sà incAnte, cuvAntul nu e prea pretentios, nenumaratele generatiuni de oameni ce i-au ascultat. Scriitorii cei mai cu vaza,cala-tori de inalte trepte sociale sichiar suveranii, care au avut prilejul de a-i auzi, au admirat iscusinta, talentulsi dibacia lAutarilor dela Poi ». « In Iai, pe la inceputul veacului (XIX), toatrmuzica se in- 'theia in taraful lui Barbu Lautaru si al lui Angheluta, iar la Bo- tosani era al lui Nastase. Barbu insa era cel mai vestit. El Ikea

9Nicolaescu Ilopsor, Muzica Tiganilor, In ziaruls *tiintetor siCamto- riilor ). Martie 1923. 2) Regina Maria, Tara Mea, p. 50.

www.dacoromanica.ro ARTISTICUL SI PITORESCUL TIGANILOR 133 desfdtarea boierilor la mese si la petreceri, el &idea tArcoale ma- halalelor cu tinerii care voiau sg-si cAnte patima dragostei cgtre vreo A frodità. Alecsandri a facut dinteinsul un tip ce va rtimAne viitorimii. CAntecele lui de lume, Ca: Ajungg-ti puiule, Lung, lung, mult esti piing Iatà floarea vieii mele, Soarta mea ticgloasà, Vezi nemilostivo, vezi ! Dacti strig cine m'aude ?i altele multe, bggau vgprti in inimi tinerei biitrAne ;iar horile si danturile de salon, pe care le mestesugea el, ar fi desteptat si pe un mort *1). Voiu aminti numai ateva nume de tigani muzicanti care au ajuns celebrittiti locale, iaraltiitreand mult departe peste gra- nitele tgrii, ex.: Bulan, Ionia, Dumitrachei Anastasiu (Musca- lagiu) care delectau publicul din Bucuresti pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Peste vreo treizeci de ani erau renumiti: Marinicg Buzatu, Ndstase Ochi Albi, Buicg si Petrea Cretu Solcanu. SfArsitul secolului trecuti inceputul celui actual s'a mAndrit cu Cristache Ciolac despre care Radu Rosetti a scris cuvinte atAt de duioase si interesante, inat meritg a fi mentionatei cunoscute de toti 2). Multi, chiar foarte multi oameni mari si de talent 1-au ascultat pe acest strasnic ltiutar, dar din 'ideate niciunul n'a scris nimie despre el, afarg de Radu D. Rosetti, care 1-a zugrdvit intr un chip cat se poate de minunat. Cristache Ciolac o viatà intreagg a cAntat pentru fericirea tuturor acelora care 1-au ascultat si 1-au chemat. (Ceea ce a fost Barbu Lilutaru pentru generatia lui, a fost Cristache Ciolac pentru a noastrd. N'a fost artist priceput in ale mestesugului sti nu-1 considere ca un fenomen. Enescu se delecta la ariile lui populare siKu- belie de ate ori venea in lard nu se mai stitura ascultAndu-1. « In loc de antereu, Cristache purta fracul modern, in loc de taclit, sirul sclipitor de decoratii la cari in urmil se adaugaserit Bene-Merenti, Steaua RomAnieii Legiunea de onoare. « Inalt, frumos, legat armonios, cu o fatti de mulatru, cu ochi blAnzi, degaja o simpatie infinit. Când isi pleca languros capul pe vioartii incepea sri cAnte, leggnandu-se dupti cadenta melodiiIor, 1) D. C. Oldnescu, Tealrul la Rorndni, p. 168. 1)Radu D. Rosetti, Eri..., Ed. a Universul Bucure§ti, 1931.

www.dacoromanica.ro 134 ARTISTICUL *I PITORESCUL TIGANILOR nu-1 mai pierdeai din ochi.Se simtea iubitsi rand pe rand Isi fixa privirea asupra admiratorilor, multumindu-i pe toti. Când raza vizualà venea dela un sex diferit, arcusul pornea mai cu foc, coardele vibrau silse rupd. « Aproape patruzeci de ani, n'a fost chiolhan la vie, nunt5, banchet sau orice fel de petrecere in familii cuprinse, Mra banda lui Ciolac si tot pe elil chema oficialitatea et mtingAie urechile monarhilor si persoanelor distinse venite szl viziteze Curtea Re bgaflial rir Românti. La cate alaiuri domnesti n'a cântat el« Träiasca Regele », cAte evenimente mari din istoria României moderne nu le-a slilvit cu vioara lui fermecatà! C'a fost masti mare de 10 Mai, pe el 1-au chemat ; banchet la inaugurarea podului peste Dundre, tot pe el ; si tot lui s'a adresat oficialitatea cand s'a serbat nunta de argint a regelui Carol, ciis5toria regelui Ferdinand sau mai stiu eu ce praznic ImpAratesc ». Când ne vizitau tam strainii printre primii cunosculi era si Cristache Ciolac si despre o astfel de cunostintà ne porneneste in acelasi articol Radu Rosetti. « Mi-a riimas intip'arità in minte pe vecie noaptea petrecutii cu Jean Richepin dela Academia Francezri, care dupá o conferintá tinutd la Institutul Pompilian s'a delec tat savurand pe Ciolac piinà la ziuà. Nu stiu dacà Liszt a silrutat pe Barbu Läutarul ; dar Richepin, entusiasmat, care de altfel isi Mcea o glorie sä spund &á descinde din nearn de tigan, incàlzit si de un yin generos, a ciocnit cu el pana in zori si la despArtire 1-a imbratisat plangand ». In ultirnul timp, inainte de a muri, din cauza unei boale ne- miloase, R. Rosettis'a dus sà-1 viziteze acasil unde tr5ia retras pcirgsit chiar de ai sdi, care altàdatà II adorau ca pe un zen. Vremea i se scurgea in depanarea amintirilor dintre care unele erau m5rturii vii pe peretii camerei unde locuia. « Ici Legiunea de onoare sub portretul presedintelui Republicii care i-o oferise cu o dedicatie mtigulitoare, colo autograful lui Enescu ; mai incolo fotografia Tarului, data cu mana lui, omagii iscalite Sarah Bern- hardt, Paderewsky, Robert de Flers, atatia si atatia ale cgror inimi le-a incalzit cu arcusul lui de vrajitor ». Actualmente avem tigani muzicanti celebritati europene care Incanta cu arcusul lor mii de persoane.

www.dacoromanica.ro ARTISTICUL 51 PITORESCUL TIGANILOR 135

Astfel, F5nicri Luca foarte cunoscut si apreciat pentru des5- varsitul lui talent in cantecul naiului, a putut in vara anului trecut cu ocazia Expozitiei dela Paris, la care a participati Romania, sa uirneascd pe toti vizitatorii doritori de o muzica rar5, iar printre acestia se num'arau oameni din toate p5turile sociale si de pretutindeni, dela cei mai simpli 'Anil la capetele incoronate ale diferitelor state din lunie. Acolo la Paris a obtinut succese neb5nuite ; cantand pretil- tindeni devenea din ce in ce mai cunoscut si in acelasi timp mai dorit. SArbätoarea nationald a Frantei 14 lulie 1-a avut in pro- gramul ei niiirel. iar posturile de radio i-au difuzat cat mai de- departe flueràturile « Stelutei » si ale abaticei < Ciocarlii ». Vestitul pictor american, Leslie Cauldwell incAntat (le marele talent al compatriotului nostru a tinut cu tot dinadinsul s5-i facti portretul. ii 1-a f5cut, neprimind in schimb, nirnic, cu toate c5 valoarea acestui tablou e destul de mare. Dar in afaril de Franta au voit si alte täri sd asculte pe vestitul flueriltor al zeului Pan, astfel Englezii 1-au angajat sti canto la marele teatru Palladium din Londra, iar Americanii au fost refu- zati in ofertele lor, de altfel destul de ispititoare, fiindc5 lui Fa- nicA Luca « i se usca sufletul in piept de dorul Orli ». Dupà mdrturisirile pe care le-a fäcut unui ziarist roman 1), spunea cà atunci cand a ajuns la granita -Orli, in gara Jimbolia, II podi- dise plansul0-ivenea sd-si umple gura cu t5ran5, smuste din párnantul scump al Orli rornanesti.

9 ZiarutRomâniai,3.VIII.1938.

www.dacoromanica.ro ONOMASTIGA. SI TOPONIMIE

Toate numele de botez cat si de familie, pe care le-am dat in acest capitol, sunt scoase din diferite studii, eolectii de docurnente tiparite cati inedite. 0 parte din ele sunt extrase din documentele secolului al XV-lea, iar cealaltà parte din documentele secolelor XVIXX. Multe din ele sunt specific lig5nesti, ele sund cu totul curios si nu se gasesc la ceilalti locuitori ai tarii: n'am avut Insà posibilitatea sa fac o comparatie cu celelalte nume dela tiganii din diferitele tari ale Europei, sau de aiurea. Pe langü numele tiganesti sunt multe de origine romaneasca 0inca din cele mai pitoresti; nume de localitati: Bar lad, Giurgiu, Harsova, Hertea ; nume de sarbatoare: Cräciun, Duminecd; nume de animale: Carlan, Cioara, Ciocarlan, Cocos, Curca, Furnic5, Lebada, Lupa (Lupoaica), Lupul, Mierla, Faun, Ratoiul, Sosoi (epure), Tapu, Ursul; nume de plante: Ciulin, Leustean, etc., etc. Diminutivele sunt de asemenea foarte frecvente la tigani, astfel: Albicu, Dochita, Dudulet, Fetita, Gavrilicioru, Lupulica, Marine], Praluta, Savita, Sorica dela Sora, Stanica, Todoric5, etc., etc. In ceea ce priveste influentele strdine care s'au exercitat asupra lor ele se vad foarte bine din acest capitol de onomastica. Aceste influence dupà comparatiii presupuneri ar fi urmatoarele: slava-veche, turco-cumana, tatareasca, greac5, sarbeasca, ungureascairuseasca.

PRESCURTARI PENTRU TOPONIMIE Acad. Rom. ms. (Academia Romana, manuscrisul). Arch.Ist. a Rom. (Archiva Istorica a României). B. C. M. I. (Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice).

www.dacoromanica.ro ONOMASTICA SI TOPONIMIE 137

Bogd. L 1 vol.I. (Docurnentele luitefan cel Mare){ Bogd. IL vol. 11. Cony. Lit. (Revista Convorbiri Literare). Cost.I. 1 Documente moldovenesti inainte de 1 vol.I.

Cost. II.1 ..,Stefan cel Mare l vol. 11. D. G. R. (Dictionarul geografic al României). { S. siI zv. (Surete si Izvoade). Glib. (GIL Ghibànescu) i. I.si Zap." (Ispisoace si Zapise). Ind. Stat. (Indicatorul statistic al satelorsi unitajilor administrative din Romania. Bucuresti, 1932. St. si doe. (N. Iorga, Studii si documente). Tism. (Miinàstirea Tismana). Std. (Alexandru ,Stefulescu)./ Doc. d. Gorj (Documente din Gorj).

www.dacoromanica.ro ONOMASTICA A Alistar (Nume de familie intalnit Acseinie (Ghib. XXIV, S. si Izv., de mine prin judetul Muscel; p. 45, 23 Ianuarie 1754). in leglitura cu numele Alistar Acsente (Acad. Rom. ms. 4843, se &este in N. Iorga, St.si anul 1820). doc., V, p. 515, Alistarhi Sp'i- Adam (Acest nume vine probabil tar ;St.sidoc. VI, p. 276, dela alte neamuri din forma doe.din 4 Februarie1742, Adamus care se &este la Un- Alistarho Ban. guri,Poloni si Ruteni; Arh.Ambrosie, Anbrosie (Ghib. XXIV, Stat. M-rea Secul, Pach. I, Nr. S. si Izv., p. 50, 15 Mai 1754. 6 Ianuarie 1637, idem Nr. 7,Anca, Anucta (*f. Doc.din Iu lie 1671). Gorj, p. 342, 2 Mai 1613; St. Agachi (St. si Doc. XXI, p. 184). sidoc., V, p.442. Agafiia (St. si Doc. XVI, p. 298, Andonie (St. si doc., XVI, p. 298, c. 1650). 31 Martie 1645.) Agapie (St. si doc., XVI, p. 331,Andrea (Bogd. I, 1 Aprilie 1470). c. 1750). Andrei (St.sidoc. V, p. 170 ; Albicu (diminutiv din Alb ;St. St. si doc. XVI, p. 320, 5 Au- si doe. XVI, p. 299, c. 1680). gust1727 ;influentAungu- Alba (Ghib. XIX, S.siIzv., reascA dela Indres, Andras). p.199, Acad.Rom.doc. Andrei Teircanu (St. si doc., XVI, XX/79). p. 325, 25 Iulie 1736). Aldea (Acad. Rom. doc. XC/25Andreico (Bogd.I,p.311, 1 din anul 1619). Noemvrie 1487). Alexa(Bogd.I., 1. NoemvrieAndronica (Cony. Lit.1888, p. 1487). 902, 25 Noemvrie 1727). Alexandra (Acad. Rom. ms. 4843,Angelina (Cony.Lit.1888,p. 1820). 904, Doc. din 3 Iulie 1746). Alexea Herfea (Bogd. I, 1 Noem-Anisete (Ghib. XXIV, S. si Izv., vrie, 1487). p, 45, 23 Ianuarie 1754).

www.dacoromanica.ro ONOMASTICA 139

Anita, Anuta (Acad. Rom. ms. Bana (Posibil ca acest nume sa-si 4843, 1820 ;St.sidoc.,V, aibg originea in cuvântul ma- p. 101 ; Cony. Lit. 1888, p. 903, cedo-român Baia subst. fem.= 15 Itinie 1734). vie, viat.à. Hasdeu 11 pune in Antirnie (St. si doc., XVI, p. 331, legàturacu verbul lAnare=a c. 1750). trAi. Acest nume dacd intea- Antohi (Acad. Rom. ms. 4843, devAr vine de acolo explicà din anul 1820). oarecum venirea tiganilor din Apostol Mavrichi (St. si doc. XVI, Sud pe unde au trgitsi au p. 325, 25 Iulie 1736). imprumutat acest nume). Arhiri (Acad. Rom. rns.4843,Bancea (Std. Tism., p. 324, 11 1820). Ianuarie 1650). Armean (Acad. Rom. doc. XX/79, Banciul (Acad. Rom. ms. 5291, (1756). f.25). Acram (Arch. Ist. a Rom. I, p.Bandor (St.i doc. XVI, p. 320, 134, 22 Mai 1572, Acad. Rom. 1729). doc. LXXXIX/155, (1658). Barbul (Std. Doc. d.Gorj,p. Acrarnia (Arch. Ist. a Rom. I, 342, 2 Mai 1613). p. 134, 22 Mai 1572). Bascal (St. si doc. XVI, p. 325, Axenia ci Axinia (St. i doc., 25Iulie1736.Acest nume XVI, p. 325, 25 lulie 1736). poate fi de origine turceascü A xentie (Acad. Rom. doc. dela basca = impArtitor, des- LXV/161, (1759). piirtitor, sau dela cuvântul tra- cic, basc6=1AnA ; B. P. Hasdeu credea eacest cuvânt se putea Babul (Bogd. I,13 Dec. 1465 ; s5 aibrio origine prirnri, indo- intAlnit la Macedoneni ca di- europeanA). rninutiv dela numele Barbul). Batos (Cost.II., p. 344). Baboi (Acad. Rom. doc. IX/40, Bcibita (Acad. Rom. doe. CIX/107, (1682). (1833). Badea (Bogd. I, 1 Noemvr. 1487 ; Beidita (Acad. Rom. doc. XX/79, (Acad. Rom. doc. CXXIV/107, (1636). (1756). Badiu (Cost. II., p. 506). Bàditoi (Glib. XXIV, S. si Izv., Badu (Bogd. I, 31 August 1458). p.48, 15 Mai 1754). Baico (Glib., XIX, S.siIzv., Binaia (St. si doe. XVI, p. 298, p.43, 31Iulie1559). c. 1640). Banzboiu Nicolae (Acad. Rom.Map (Acad. Rom. ms. 4843, doc. XXIV/6, (1800). din anul 1820).

www.dacoromanica.ro 140 ONOMASTICA

Mau; Ion (Acad. Rom. doc.Boba, tiganc6 (Ghib., XX, S. si CIX/107, (1833). Izv., p. 109, 23 Martie 1602 ; Bata 1Vastasie (St. si doc. XVI, Acad. Rorn. doc. IX/50, (1602); p. 330, doc. 95). CXXVII/98, (1602). Beitog (St. si doc. XVI, p. 298,Bobariciu (St.si doc., XVI, p. c. 1650). 307, doc. 34). Batol Toader (Acad. Rorn. doc.Bobric (T. Codrescu: Uricariul, CXXX/80, (1693). XVIII, p. 173, doc. 1570.) Bdra (Cost.II.,p. 506). Bodea (Bogd.II, 8 Septernvrie Bdr lad (Cost. II., p. 239 ;Glib., 1503 ;Arch.Ist.a Rom.,I, S. si Izv., I, p. 113). Ghib. S., p. 134, 1572). si Izv. III, p. 181, 193 ; Glib.,Bodin, (Acad. Rom. doc. XCVI/36, S.si Izv., XXI, p. 46). (1657). Beizeila (Cost.II.,p. 80). Bogdan (Ghib., XXIV, S. si Izv., Betzdeig (Bogd. I, 13 Dec. 1465 ; p. 45, 23 Ianuarie 1754). expresiunetrivialui, &Ira, i-a Bogza(Glib.,XXII, S. si cuiva bazdagul (bazdacul)i-a Izv.), p. 149, 11. Septernvrie sirit tandilra, s'a sup6rat din 1622). nirnica toath.Etirnologie ne-Boia (Bogd. I, 4 Aprilie 1488). cunoscutil,probabildinru-Bojin (Acad. Rom. ms. 5292, seste bzdjochb). f.25). Bec,yea(Arch.Ist.a Rom.I, Boldor, Boldur (Bogd. I, 1 Noem- p. 134, 1572). vrie 1487). Bejan (Ghib. I. si Zap., V, partea I, p. 14 ;Acad. Rom. rns. 783Bologa (Acad. Rorn. doc. XX/215. f. 37 v. din anul 1760). (1696). Belibou (St. si doc. XVI, p. 330, Bordea (Acad. Rorn. doc. c. 1750). CXXVI/19, (1616). Bera, Berea (Bogd. I, 31 AugustBorha .tefan (Acad. Rom. doc. 1458 ;Cost. II n., p. 506). V/103, (1659). Berbeace (Glib., XX, S. si Izv.,Boroghinei Simion (Acad. Rorn p. 28, 2 Mai 1592). doc. CIX/107, (1833). Berheci (Glib., XXIV, S. si Izv.,Bonco, Boncul (Arch. Ist. a Rorn. p. 45, 23 Ianuarie 1754). I, p. 134, doc. 1572 ; St. si doc. Bicoe(Stet.,Tism., p. 258, 22 XVI, p. 299, c.1680). Octomvrie 1567 (Acad. Rom.Borugei (Acest nurne de familie doc. CXXXII/216). I-am intAlnit la un tigan ac- Blega Oancea, (Acad. Rom. doc. tual ; acest cuvânt ar insemna XI/233, dinar ul1802). trecgtoare ingustà intre doll&

www.dacoromanica.ro ONOMASTICA 141

dealuri hick, de abia poateBuna (Acad. Rom. doc. trece un car,apud. T. Po- CXXVI I I/109, (1662). rucic 1). Bunaci (tef., Doc. din Gorj, p. Bosilca (tef., Doc. d.Gorj, p. 342, 2 Mai 1613). 342, 2 Mai 1613). Buncul (Acad. Rom. doe. Bosna (Cost. II., p. 447). CXXVI/19, (1616). BoVocV6s6li(Ghib.,XXIV,Buraga (T. Codrescu, Uricariul, S.i Izv., p. 48, 15 Mai 1754). XVIII, p. 173, doc. 1570). Botocdan (St.§idoc., XVI, p.Burbina (tef., Doc. din Gorj, 325, 25 Iu lie 1736). p. 342, 2 Mai 1613). Bratul (Bogd. I, 1 Noemvr. 1487 ;Burice (Acad. Rom. ms. 4843, Acad.Rom.doc.XCVI/36, f.15). (1657). Butuci (Acad. Rom. doc. Brei(ea (Rev. T. Codrescu, I, p. LXXXIX/177, (1673). 50, 18 Mai 1575). Butcat (Bogd.I,13 Noemvrie Breazei Tudor (Acad. Rom. doe. 1487). XXXV/192, din anul 1802). Bufuiu Cráciun (Acad. Rom. doe. Buda (Acad. Rom. ms.5291, XX/79, (1756). f. 25). Buzd (Ghib., Z. si Isp., I, p. 31, Budai (Acad. Rorn. doe. doe. c. 1768). XLVII/145, (1818). Buzetlan (Acad. Rom., ms. 4843, Budina (Acad. Rom. doc. CI X/107, 1820). (1833). Buzdugan(Cost.II.,p.239). Budur (Arh.Stat.Sect.Ist. Buzea (Bogd. I, 1 Noemvr. 1487). (1532). Buzuca brirbat (St. §i doc., XVI, Buhaci Ion (Ghib., XXIV, S. si p. 298, doc. c.1640). Izv., p. 45, 23 lanuarie 1754). Buhtea (Rev. T. Codrescu, I, p. C 50, doc. 18 Mai 1575). Caba (Bogd. I, 13 Decemvr. 1465 Buicei (Cony. Lit. 1888, p. 906 si 12 Aprilie 1458). 907, 5 Noemvrie 1759). Caisin (Acad. Rom. doe. Bulaiu Neculai (Ghib., XXIV, CXXX/42, (1695). S. §i Izv., p. 46, doc. din 15Calicea (tef., Doc. din Gorj, p. Mai 1754). 342, 2 Mai 1613). Bulitii Ion (St.§idoc.XVI,Calie (St. si doc., XVI, p. 305, p. 330, doc. 102). c. 1700).

9 T. Porucic, Lexiconul termenilor entopici din limba romdmi inBasara- bia,Arch. Basarabieis,1933.

www.dacoromanica.ro 142 ONOMASTICA

Calincea (Bogd.I,1 NoemvrieCeirloira(*tef. Tism.,p.245, 1487). c. 1555). Ca lotei (Acad. Rom. doe. Ciirsteina (St. si doe. XVI, p. 305, LXVIII/52. c. 1680). Carcia (Uricariul, XVIII, p. 173,Casar (St. si doc., V, p. 109). doc. 1570). Ceisoaia(tef.,Tism.,p.245, Carfin (a) (Bogd. I, 13 Decem- c. 1555). Vrie 1465 si 4 Aprilie 1488). Cala (St.si doc., XVI, p. 298, Caraman (Cost.I., p. 214). c. 1640). Casandra(Acad.Rom. doe. Catul- (Acad. Rom. doe. CIX/107, (1833). CLXXXV/188, (1741). Casuchea (St. si doe., XVI, p. 295, Cernat (Bogd., I, 12 Aprilie 1458 ; Decemvrie 20. 1712). Cost., I, n., p. 214). Catalina (tef., Doc. din Gorj,Cernislav (Cost. I., p. 393). p. 342, 2 Mai 1613). Chesco (St. si doc., XVI, p. 305, Catrina (St. si doc. XVI, p. 295, c. 1700). c. 1630 ;Ghib., XXIV, S.si Chetrarul Vasile (St. si doc., XXI, Izv., p. 45, 23 Ianuarie 1754 I, p. 185, 1792-1.793). Acad. Rorn. doe. CXXIV/113, Chiera (Acad. Rom. doe. XX1/279, (1692). (1641). Cazamir (Caziinir ?) (Ghib., XXIVChilebas Marie (Ghib., XXIV, S. si Izv., p. 45, 23 Ianuarie S. si Izv., p. 50, 15 Mai 1754). 1754). Chimigeri Macsan (St.sidoc., Ciiciii (Acad. Rom. doe. XX/79, XVI, p. 308, c.1710). (1756). Chiria, Chira (Acad. Rom. rns. Ceildaru (Arch.Ist.a Rom. I, 4843, 1820 prin influentä p. 134, doc. 22 Mai 1572. greceasc5). Cdliman (Cost. II., p. 81). Chiriac (Acad. Rorn. doc. Ceilin (Galina) (St. si doe., XVI, XCVII/182, (1802). p. 298, c. 1640, Acad.Rom. Chirtizu Toader (St. si doc. XVI, doc. CXXIV/126, (1656). p. 325, 25 Iulie 1736). Clipeitin (Ghib., XXIV, S. si Izv.,Chita (Acad. Rorn. doc. p.49, 15 Mai 1754). CIII/159, 1635 ;rns. 4173). Ceirdiman (St.si doe. XXI, p.Ciocan (B.C.M.I., 1929, p.111, 184 ;XVI, p. 298,c.1650). nume din secolul XIX). Ceirbune (Arch. Ist. a Rom., I,Ciora Drligoi (Arch. Ist. a Rom., p. 134, doe. 22 Mai 1572). I, p. 134, doe. 1572). Ceirlan(St.sidoc. XXI,p. Ciordia (St. si doe. XVI, p. 298, 184). c. 1640).

www.dacoromanica.ro 0 NOMA STICA 143

Cioricei (B.C.M.I., 1929, p. 111, Co(aget (Acad. Rom. doe. XL1X/2, nume din secolul XIX). (1592). Ciorsacu (St. si doc., XXI, p. 185, Cozrna (St. si doc., XXI, p. 185, 1792-1793). 1792-1793). Ciulin (Acad. Rom. doe. Creiciun (Bogd.I,1 Noemvrie XX1/279,(1641 ;CXXIV/90, 1487 ; T. G. Bulat I.c., p.1 ; (1652). Ghib., XXII, S. si Izv., p. 129, Ciurcet Vasile (St. si doc., XVI, 4 Ianuarie1612 nume de p. 326, doc. 83). särbRoare. Clinzintie (Clement) (St. si doe.,Crudul Ion (Glib., XXIV, S. si XVI, p. 307, c.1709 ;Acad. Izv., p. 48, 15 Mai 1754). Rom., ms. 4843, anul 1820).Cucueta. Cucueata (Arch. Ist. a Coca (St.si doc., XVI, p. 331, Rom., I, p. 134, doc. 1572). c. 1750). Curca (Cost. II.,p. 343 ;Acad. Coco$ (St. si doc., XVI, p. 298, Rom. ms. 5291, f.27). c. 1650). Curchea (Cost.I., p. 214). Cojan (Cost.I., p. 214). Curchi(Stet.,Tism., p. 334, 23 Collea (St. si doc., XVI, p. 298, Iulie 1659). c. 1650). Curciu (Acad. Rom. ms.5292, Coman (Bogd. I, 1 Noemvr. 1487 f. 49). si 31 August 1458; CostI., Cutu (Vasile a Cutului) (St.si p.214, Acad.Rom.doe. doc., XVI, p. 307,c.1709). CIX/107, (1833). Comancea (Bogd. I,1 Noemvrie 1487). Dadoi (Ghib., XXIV, S. si Izv. Constantin (St. si doc., XVI, p. p. 45, 23 Ianuarie 1754). 295,c.1630; veziCostan-Dadul (Bogd. I, 4 Aprilie 1488; din). Cost. II n., p. 344). Costanda(teI.,Doc. din Gorj,Dafina (tef., Doc. din Gorj, p. p.342,2 Mai1613, Acad. 342, 2 Mai 1613). Rom. doc. LXXXIX/155,Dalna (Dafina ?)(St. 0 doc., CXXIV/115. XVI, p. 326, doc. 82). Costandin Beidros (Glib., XXIV, Dan (Acad. Rom. doc. CXXVI/19, S.i Izv., p. 47, 15 Mai 1.754). (1616). Coste (a) (Bogd. I, 13 DecemvrieDanciul (Bogd.I, 1. Noemvrie 1465 ;Cost.I.,p. 214si 1487 si 16 Martie 1490; Acad. 393 ;Ghib., XIX, S.siIzv., Rorn. ms. 5291,f. 25 si ms. p.42, 31Iulie1559). 4843,p. 15;CostI.,p. Cotora (Cost.I., p. 214). 214).

www.dacoromanica.ro 144 ONOMASTICA

Dandea (Acad. Rom. doe. Dodanu (St. si doc. XVI, p. 324, XLVII/92). doe. 78; Rev. p. Ist. Arch. si Ririe (Acad. Rom. ms.4843, Filologie I (1883), p. 191, doe. anul 1820). 24 Aprilie 1590). Datco (Acad. Rom. doe. XX/79,Dodul (St. si doc. XVI, p. 331, (1756). c. 1750). Darniian (St. si doc. XVI, p. 325,Dolca (St. si doc. XVI, p. 298, 25 Iu lie1736; Acad. Rom. c. 1640). ms. 4843, anul 1820). Dorcd (*tef., Doc. din Gorj, p. Dani là (St. si doc., XVI, p. 331, 342, 2 Mai 1613). c. 1750). Draga (Acad. Rom. doc. XX/79, Thcusard (Ghib., XXIV, S.si (1756). Izv., p. 49, 15 Mai 1754). Dreigana (tef., Doc. din Gorj, Despa(5tef.,Tism., p.352, 4 p. 342, 2 Mai 1613). Noemvrie 1668). Drdghici(5te1.,Tism., p.324, Didoiu Tism., p. 245, c. 11 Ianuarie 1650). 1555). Drdghina (St.sidoe., XVI, p. Dighita (Bogd.I,1 Noemvrie 298, c. 1640). 1487). Drdgoia (Arch. Ist. a Rom., I, Di Ian (Ghib., XXIV, S. si Izv., p. 134, doc. 1572). p. 46, 15 Mai 1754). Dragomir (a) (Cony. Lit., 1888, Dinga (Bogd. I, 1 Noemvrie 1487 ; p. 902,25Noemvrie1727 ; Cost. II n., p. 443. Am gAsit Ghib., XIX, S. si Izv., p. 97, un boier moldovean purtând 18 Martie 1576). acelasi nume). Dragsin Mazdre (Arch.Ist.a Dobra(Stet,Tism.,p.245, Rom., I,p.134, doe. 1572). c. 1555,Acad.Rom.doc. Drägulici (Cony. Lit.,1888,p. CXXIV/127, (1653). 627-628, sec. XVIII). Dochia (Arch.Ist.a Rom.,I, Drágune (Ghib., XXIV, S. si Izv., p.134, doc.1572). p. 45, 23 Ianuarie 1754). Dochita (St. si doc., XVI, p. 305,Drumana (Uricariul, XVIII, p. c. 1700 ;diminutivul din Dc- 173, doc. din 1570). chia, vine din grecescul Ev-Duddu Lupul (Glib., XXIV, S. dochia). siIzv., p. 52, 15 Mai 1754). Docu (Acad. Rom. doc. Dudea (Acad. Rom. doc. XX/79, LXXXIX/190, (1696). (1756). Thda (Acad. Rom.ms. 5292,Dndulea Toader, Dudukt (St. si F. 48 verso). doc. XVI, p. 298, c. 1650).

www.dacoromanica.ro ONOMASTICA 145

Dulcanu (Acad. Rom., ms. 4843, 101-102 ;Ghib., XXIV, S. 0 anul 1820). Izv., p. 48, Mai 1754). Duma (Cost. II., p. 344). Eremia (Acad. Rom. doe. Duman (u) (St. 0 doc., XVI, p. CIII/159, (1635). 298, c. 1650). Erina (Acad. Rom. doe. XXI/280, Dumbravei(Acad. Rom.doe. (1641, vezi Irina). XCVI/36, (1657). Dumineth (Acad. Rom. ms. 5292, F f. 49). Fara (Ghib., XXIV, S. §i Izv., Durnitraou (St. 0 doe., XVI, p. 46, 15 Mai 1754). p. 320, 1 Martie 1726). Fântilna (St. §i doe. XVI, p. 298, DumitrafcoTacul(St. 0 doc. c. 1640). XVI, p. 325, 25 Iu lie 1736).Fitreimci (Ghib., XXIV, S. 0 Izv. Dumitru (tef., Doc. din Gorj, p. 45, 23 Ianuarie 1754). p. 342, 2 Mai 1613; Cost. II n.,Ritul (Acad. Rom. doc. CIII/159, p. 239). (1635). Durca, femeie (St. 0 doc., XVI,Felea(St. §i doc.,XXI,p. p. 324, doe. 78). 184). Durda (Acad. Rom. ms. 5291,Fetita (Ghib., XXIV, S. 0 Izv., f.25). p. 52, 6 Iunie 1754). Durnoiu Toader (Acad. Rom. doc.Filip (Ghib., XXIV, S. 0 Izv., XI/233, (1802). p. 49, 15 Mai 1754). Dufea (Ghib., XXI, S. 0 Izv.,Floca (St. §i doc., XVI, p. 320, p. 129, 4 Ianuarie 1612). 1 Martie 1726). Dutii(*tef.,Tism.,p.352, 4Flore, Floare (St. 0 doc., XVI, Noemvrie 1668). p. 305, c. 1700). Fonie (St. 0 doc., XVI, p. 331, E c. 1750). Eftimie(Cony.Lit.1888,p. Freisina (Frusina) (Bogd.I,15 904-905, 20 Decemvrie 1749). Sept. 1480 ; Arch. Ist. a Rom., Ehava(Iehova?)(Cost.Ip., I,p. 134, doc. 1572). 214). Fratil (Glib., XIX, S.§iIzv., Eladii (Heliade ?)(St.§i doc. p. 10, 8 Mai 1549). XVI, p. 330, doc. 91). Fronia (Arch. Ist. a Rom., I, p. Elina (Acad. Rom. doe. 134, doe. 1572). CXX IV/92, (1640). Furnica (St. 0 doc., XVI, p. 298, Enachi (e) (Acad. Rom. ms. 4843, 31 Martie 1645, Acad. Rom. anul 1820; St. 0 doc., V, p. doc. IX/30, (1679).

www.dacoromanica.ro 146 ONOMASTICA

tie = vorbire confuz5, 1ipsit5 de inteles. Gacita (Acad. Rom. ms. 4843,Geingul Andrei (Bogd., II, 8 Sept. anul 1820). 1503; St. 0 doe. XXI, p. 185, Gafia (Arch. 1st. a Rom., I, p. 1792-1793. 134, doc. 1572). Geinuleasa Mariutd (St.§idoc., Gafita (Ghib.,,XXIV, S. 0 Izv., XXI, p.185, 1792-1793). p. 45, 23 Ianuarie 1754; Acad.Geirdea (Cost. II., p. 343). Rom. ms. 4843, anul 1820). Gefer (St. 0 doc., XVI, p. 299, Gaftona (Uricariul, XVIII, p. 173, c. 1680). 20 Martie 1570). Ghelenzeiu Ursul (Ghib., XXIV, Gago (Acad. Rom. doe. S. 0 Izv., p. 49, 15 Mai 1754). CXXVII/75, (1651). Ghengulas Marie (Ghib., XXIV, Gagul (Acad. Rom. doc. S. 0 Izv., p. 50, 15 Mai 1754). LXXXIX/154, (1658). Gheorghe (St. 0 doc., V, p. 144). Garofa (Acad.Rorn.rns.4843, Gherghina (Acad. Rorn. rns. 4843, anul 1820). anul 1820). Gavril (Bogd. I, I Noernvrie 1487 ;Ghinea (Acad. Rorn. doc. XC/67, Acad. Rorn. ms. 4843, 1820; (1662). Arch. Ist. a Rom., I, p. 134,Ghira, Ghera (Acad. Rom. ins. doe. din 1572; Gavril Bolocan 500, p. 102-103) . (Ghib., XXIV, p. 47, 15 MaiGiosia (St. 0 doc., XVI, p. 320, 1754). 1729). Gavrilicioru (St. 0 doc., XXI,Giurgiu (Cost. I n., p. 214). p. 185, 1792-1793). Gleivan Sava (Ghib., XXIV, S. Getitan (Acad. Rom. ms. 4843, siIzv., p. 50, 15 Mai 1754). anul 1C20). Gliga (St. 0 doc., XVI, p. 295, Ga. li(St. 0 doc., XVI, p. 320. 20 Mai 1586;Ghib., XIX, De la galie s.f. = glob, p. 199). ghiulea « cu galii de her lnfier-Gligorq (St. 0 doe., V, p. 101). bantare ars in susaori ))(Do-Gloabq (Acad. Rorn. doc. softei v.134). Acest cuvânt CXXVI/19, (1616). pareafi deoriginepo-Gogoqat (Bogd.I,1 Noernvrie ona . 1487). Geilinza, tigancd (Ghib., XIX, S.Goia (Bogd.II,8 Septernvrie, siIzv., p. 195, 12 Ian., 1586. 1503). Poate ca se spunea a§a uneiaGolea (Cost.I.,p.214). care vorbea prost, balbAit;gá- Gontea (Acad. Rorn. doc. Jirna = balb'aita? dela galima- CXXVII/75, (1651).

www.dacoromanica.ro ONOMASTICA 147

Gorgan (Acad. Rom. ms. 1669,Ha lga (Acad. Rom. doc. XX/79, foaia 57, (1768). (1756). Gratia (Ghib., Isp.siZap.,II,Hamrade(Acad. Rorn. doe. p. 79, 26 Noemvrie, 1765). XX/17, 1645). Grigoraf, Gligoraf, Grigorie (Acad.Hangan Gligoraf (Ghib., XXIV, Rom. ms. 4843 anul1820; S. si Izv., p. 49, 15 Mai 1754). Arch. 1st. a Rom., I,p. 134,Jlárbu (Bogd. I, 16 Martie 1490). doc. 1572). Harman, Herman (Bogd.I, 31 Gripina (Agripina?) (Arch.Ist. August 1458; Cost. I., p. 214). a Rom. I, p. 134, doc. 1572).Harfova (Acad. Rom. ms. 500, Griul (St. si doe., XVI, p. 298,f. 106 v.). 31Martie1645). Heartasau Hortea(Cost.II., Grosul (Ghib., XXIV, S. si Izv., p. 353). p. 45, 23 Januarie 1754). Hertea (Bogd. I, 1 Aprilie 1470). Grozava (Arch.1st.a Rom.I,Hi lip (Fi lip?) (Acad. Rom. ms. p. 134, doc. 1572). 4843, anul 1820, influenid ru- Gruie, Gruita (Acad. Rom., ms. seasc6). 4843, anul 1820; St.si doc.,Hinca (St.sidoe., V, p.551, XVI, p. 299, c. 1680; Cony. doc. 1591). Lit.1888,p.907,IanuarieHolovatecu Trifu (Arch.Ist.a 1760). Rorn., I,p. 134, doc. 1572). Gudul (Acad. Rorn. ms. 4843). Holban (St. si doc., XXI, p. 184). Gugui (Acad. Rom. doc. XC/44,Horbatii ,tefan Grosul (St. 0 doe., (1644). XVI, p. 307, c.1709). Guguian, (Acad. Rorn. doc.Horin Ion (Ghib., XXIV, S. si XCVI/36, 1657). Izv., p. 48, 15 Mai 1754). Horoscu(Acad. Rom. Guret-gata (Acad. Rom.oc. CLXXXVIII/227, 1736). CLXXIX/47, 1724). GO la (St. si doc. XI, p. 99). Horpina (Uricariul,XVIII,p. 173, 20 Martie 1570). Gutinea (Bogd. I, 4 Aprilie 1488). Horufco (St. si doc., XVI, p. 295, Guzea (St. 0 doc., XVI, p. 333 20 Decemvrie 1712 si p. 305). 334, doc. 103). Hurmuzachi (Acad.Rom.rns. 4843, anul 1820, Acad. Rom. doc.1833) CIX/107. Hac (Bogd. I, 16 Martie 1490). Halanga, Halunga (St.sidoc., XVI, p. 305, c. 1700; Acad. lachim,Ioachim(Bogd.I,1 Rom. rns. 5292, f. 25). Noemvrie 1487).

10*

www.dacoromanica.ro 148 ONOMASTICA lacob (Acad. Rom. doe. XLIX/17, anul 1820 ; Ghib., Isp. 0. Zap., (1650). V, p. I, p. 231). landf p,ef., Doc. din Gorj, p.Irimia (vezi Eremia) (Acad. Rom. 342, 2 Mai 1613, influent:à un- rns. 4843, anul 1820). gureascä dela Iano0. Irina (Arch. Ist. a Rorn., I, p. lancu (Acad. Rom. ms. 4843, 134, doc. 1572 ;Acad. Rom. anul 1820). ms. 4843, anul 1820). lane(Acad.Rorn.ms.5292, Isac (Acad. Rom. doe. XCVI/36, f. 49; doe. CXXIV/135, (1657). (1699). Isirota (Uricariul, XVII, p. 173, Idita (Iudita ?) (Acad. Rom. ms. 20 Martie 1570). 500, f. 106 v.). Istina dela Justina, se obi§nue§te Ifrirn (Acad. Rom. ms. 4843, in Ardeal (Ghib. XXIV, S. 0. anul 1820, derivat din Efraim). Izv., p. 46, 15 Mai 1754). Iftica (Saftica ?) (St. 0 doe., XVI,Istodor (Acad. Rom., ins. 4843, p. 338, doe. 115). anul 1820). Ihnat, Ignat (St. 0 doc., XVI,Istratie (Ghib. XXIV, S. 0 Izv., p. 298, c. 1640). p. 48, 15 Mai 1754). Ilca (Arch. Ist. a Rom., I, p. 134,Ita (Acad. Rom. ms. 4843, anul doe. 1572). 1820). llie (Acad. Rom. rns. 4843, anulluda (tef., Tism., p.191, 17 1820). Noernvrie 1479). Ilinca (Ghib., XXIV, S. 0 Izv.,Iurago (Ghib., Isp. 0 Zap., V, p. 45, 23 Ianuarie 1754). partea II, p. 24, de influentà _TWIN (Acad. Rom. doe.IX/52, ruseasc6 ca 0 Ntra§co, Vi- 1680). dra§co). loan, Ion (Bogd.I,16 MartieIvan (Const.Ip. 214 ;Bogd. 1490 ;Acad. Rom. ms. 500, I, 1 Noemvrie 1487 ; St. §i doc., f.107 ;Ghib., XX, p. 28, 2 XVI, p. 298, c. 1650). Mai 1592 ;Ion Barsan, IonIvanco (Bogd. I, 1 Noemvrie 1487) Ciocarlan (St. 0 doe., XVI,Ivafco (Cost.I n., p. 214. Acad. p. 325, 25 Iulie 1736). Rom. doc. XCVI/36, (1657). Ionafca (Ghib., XX, S. 0 Izv., p. 28, 2 Mai 1592). J IonitaCiulei(St. 0 doc.,V, Jddauca (Acad. Rom. rns. 4843, p. 258). anul 1820). lonosu (St. 0 doe., XVI, p. 302,Jamba (Bogd. I, 16 Martie 1490). doc. din 1700). Jipa (Acad. Rorn. doc. XX/79, lordachi (Acad. Rom. ms. 4843, (1756).

www.dacoromanica.ro ONOMASTICA 149

Jumulea qtefan (Acad. Rom. doe.Lepädatul (Acad. Rom. ms. 4843, XI/233, 1802). p. 15). Jurea (Bogd. I, 1 Noemvrie 1487).Liana (tef.,Doc. din Gorj, p. 342, 2 Mai1613). Liciul (St. sidoc., XVI, p. 320, Kadina (Acad. Rom.ms. 4843, anul 1729). anul 1820). Litovca (Uricariul, XVIII, p. 173, Kighiceana (Arch.Ist. a Rom., doe. 1570). I,p. 134, doe.1572). Litu (tef., Doc. din Gorj, p. 342, Kita (Acad. Rom.ms. 4843, anul 2 Mai 1613). 1820). Luca (Bogd.I,1 Aprilie 1470, Kondurachi(Acad. Rom.ms. 1 Noemvrie 1487; St. si doe., 4843, anul 1820). XVI, p. 295 si p. 337; Cost. II n, p. 443). L Luchian (Acad. Rom. doc.CVI/294, La lu (Bogd. I, 29 August 1480). (1804). Langa (Bogd. I, 16 Martie 1490).Lud (Acad. Rom. doc.CXXIV/126, Larion (Ilarie ?) (St. si doe., XVI, 1656). p. 307, c. 1709). Luna, tiganca (B.C.M.I., Vàlenii Latco, Lateu (influentà ruseasa de Munte, 1929, p. 111). ca si Stetco ; Bogd. I, 1 Noem-Lupa (Uric., XVIII, p. 173, doc. vrie 1487 ;Cost.II p. 353). din 1570). Lazar (St. si doe., XVI, p. 299,Lupara, Lupascu, (Ghib., XXIV, c. 1680). S. si Izv., p. 49, 15 Mai 1754). Lazaroi, tiganc6(Ghib., XXII,Lupul (trad.slay.vAlc = hip ; S.siIzv.,p.140, 13 Sept. St.sidoc., XVI, p. 295, c. 1619). 1630;tef., Tism., p. 258, 22 Lazor Minciunei (St. si doe., XVI, Oct., 1567). p. 330, c. 1750). Lupulicci, diminutiv dela Lupul Lebeidii (Ghib., XXIV, S. si Izv., (Acad. Rom. ms. 4843). p. 50, 15 Mai 1754). Luta (Acad. Rom. ms. 4843, atul Leca (tef., Doc. din Gorj, p. 342, 1820). 2 Mai 1613). Lefter(Acad. Rom. ms. 4843, m anul 1820). Machedon Gheorghe (St. si doe., Leontie (Acad. Rom. doc.LXV/145, XXI, p. 185, 1792-1793). (1717). Macsdn fi Macsin (St.sidoe., Leuftean (Acad. Rom. doe. XX/79, p. 299, c. 1680; Acad. Rom. (1756). ms. 4843, anul 1820).

www.dacoromanica.ro 150 ONOMASTICA

Maghita (St. §i doc., XVI, p. 298, 1888,p.904-905, doc.20 c. 1640). Dec. 1749). Mahra (Uric.,XVIII, p.173, Marifca (Uricariul,p.173, 20 doc. din 1570). Martie 1570). Ma lca (Acad.Rom. ms. 4843,Matei (Acad. Rom. ms. 4843, anul 1820). anul 1820). Malcociu(Acad. Rom. doc. Matina (Uricariul XVIII, p. 173, XX/79, (1756). 20 Martie 1570). Manciul (Bogd.I, 1. Noemvrie Mdcicat (Bogd. I, 13 Dec. 1465. 1487 ; Acad. Rom. ms. 5292, Existà §i satul Màciege§ti). c. 49). Meiciucd Constantin (Cony. Lit., Manda (Acad. Rom. ms. 4843, 1888, p. 910, Martie 1791). anul 1.820 ;Cony. Lit. 1888,Meigup (St. §i doc., XVI, p. 295 p.912, Februarie 1803). §i p. 305). Mane (Ghib., XXIV, S. §i Izv.,Mdinea (Acad. Rom. doc. p. 49, 15 Mai 1754). CLXXXI/44, (1815). _Hanoi (Acad. Rom. doc. Malina (Acad. Rom. ms. 4843, XX/79, (1756). anul 1820). Mara (Bogd., II, 8 SeptemvrieManasie (Acad. Rom., ms 4843, 1503 ;Ghib., XX, S. §i Izv,. anul 1820). p. 28, 2 Mai 1592). Mandachi (Acad. Rom. ms. 4843, Maranda (din Smaranda) (Acad. anul 1820). Rom. ms. 4843). Margarita(Acad.Rom. doc Marco, Marcul (Bogd., I, 1 Noem- CIX/107, 1833). vrie 1487 ; Cost.II.,p.214 ; Marina (Uricariul XVIII, p. 173, Acad. Rom. ms. 4843, anul 20 Martie 1570). 1.820). Mdrinel, diminutiv dela Marin Mardarie (Acad. Rom. rns. 4843, (Acad. Rom. ms. 4843, 1820). anul 1820). Maslina(B.C.M.I.,Wileniide Marfa (Uricariul, XVIII, p. 173, Munte 1929, p. 111). 20 Martie 1570). Meitasa (Cost. I., p. 214). Margarita (Cony. Lit., 1888, p.Mazarachi (Acad. Rom. ms. 4843, 901, doc. 30 Martie 1725). anul 1820). Marghioala (Acad. Rom. ms. 4843Mazgoae (Std., Tism., p.302, anul 1820). 18 August 1625). Maria (Std., Tism., p. 245, c. Melinte,Melintie(St. §i. doc., 1555). XVI, p. 295 §i. p. 305). Marica, Mariica (St. §i. doe., XVI,Mertic (Ghib., XXIV, S. §i Izv., p.298,c.1.640 ;Cony. Lit., p. 50, 15 Mai 1754).

www.dacoromanica.ro ONOMASTICA 151 illect (Bogd. I, 1 Noemvrie 1487).Molda (Bogd. I, 16 Martie 1490). Miarla, Mier la (Ghib. XXV, S.Moni (Acad. Rom. doc. XC/48, 0 Izv., p. 41-42 ; Uric., XVIII (1646). p. 173, doc. din 1570). Moq (Acad. Rom. doc. XX/79, Mica, Micul (Acad. Rom. doc. (1756). XCVI/36, (1657);doe. Motrea (Uricariul, XVIII, p. 173, CXXIV/134, (1640); doc. doc. din 1570). CXXIV/135, (1699). Mulga, bgrbat (Cony. Lit. 1888, Micula (a),Miculip (Bogd.I, p. 627-628, doc. sec. XVIII. 1 Noemvrie 1487,1AprilieMustealei (Acad. Rom. ms. 4843, 1470; Cost. II., p. 239). anul 1820). Miculie (Ghib., XXIV, S. 0 Izv.,Muqa (tef., Tism., p. 245,c. p. 50, 15 Mai 1754). 1555 ;Acad. Rom. ms. 5292 Miculitea (Cost. I., p. 393). p. 48 v.). Miduf(Acad. Rom. doc. CXXIV/133, (1692). N Mieraut (Acad. Rom. ms. 5292,Nan, Nanul (Bogd. I, 13 Dec., f. 49). 1465,1 Noemvrie 1487 0 1. Mihai, Mihul (Acad. Rom. ms. Aprilie 1470; Cost.I.,214). 4843, anul 1.820; Bogd. I,1 Nana, Yarbat (tef.,Doc. din Noemvrie 1487 ;Bogd. II, 8 Gorj, p. 342, 2 Mai 1613). Sept. 1503; Cost. II., p. 443;Narco (Bogd. I, 1 Noemvrie 1487, St. 0 doe., XII, p. 260). poate gre0t pronuntatdela Mihart (St. 0 doe., XI, p. 224, Marco). not6). Nastasia (St. 0 doe., XVI, p. 330 Miheiilei (St. 0 doe., V, p. 117). c. 1750; Acad. Rom. ms. 4843, Mihocu (Acad. Rom. doc. p.15;Nastea (Ghib., XX, CXXIV/107, (1636). p. 28, 2 Mai 1592; Arch. Ist. Mihutei, nume obi§nuit in Tran- a Rom., I, p. 1.34 Mai 1572). silvania (Uric., XVIII, p. 173,Natasca (Arch. Ist. a Rom., I, doc. 1570). p. 134, Mai 1572). Milu (Bogd. I, 16 Martie 1490).Natul (Arch. Ist. a Rom. I, p. Mircea (tef., Tism., p. 191, 17 134, Mai 1572). Noemvrie 1479;Cost.I., p.Neacfa (tef., Doc. din Gorj, p. 214). 342, 2 Mai 1613). Miron (Acad. Rom. ms. 4843,Neaga, Niaga (Arch. Ist. a Rom., anul 1820). I,p.134, Mai 1572; Ghib., Modoran (Ghib., XXIV, S. 0 XXIV, S.§iIzv., p. 49, 15 Izv., p. 45, 23 Ianuarie 1754). Mai 1754).

www.dacoromanica.ro 152 ONOMASTICA

Neagul (Bogd. I, 16 Martie 1490).Ochiia (forma ruseasca. dela nu- Neanciul (Bogd. I,1 Noernvrie mele grecesc Evdochia, St. §i 1487). doc. XVI, p. 298, 31Martie Nechita,Nichita(Bogd.I, 1 1645). Noemvrie 1487). Olecsa Boboriciu (St. §i. doe., XVI, Necula, Nicule,INicolai(tef., p. 307, c. 1709); Tism.,p.191,17 NoernvrieOne (St.§i doc., XVI, p. 295, 1479 ;Cost.IIp. 343 ;St. 20 Mai 1586 ;Ghib. XIX, p. §i.chic., V, p. 106). 199). Nedeiu (Ghib., XXIV, S. §i Izv.,Onitd (dela Ion, de unde derivd p. 45, 23 Ianuarie 1754). §i Onu, Onut, Nutt', Onciu ; Nedelcu (Acad. Rom. rns. 4843, Arch. Ist. a Rom., I, p. 134, anul 1820). doc. din 1572). Negoitd (Acad. Rom. ms. 4843, Opre(a),(Bogd. I,16 Martie anul 1820). 1490;tef.,Doc. dinGorj, Negreaiu Frdncul (St. §i. doc. XVI p.342, 2 Mai 1613 ; tef., p. 295, 20 Dec. 1712). Tisrn., p. 352). Negru (Acad. Rona. doe. XI/233,Oprina (St. §i. doe., XVI, p. 325, din anul 1802). 25Iulie 1736 ;Acad. Twin., Nenul (Cost. II p. 443). Its. 4843, anul 1820). Nestor, Nistor (Ghib., XX, S. §iOprif (Acad. Rom. doe. Izv., p. 28, 2 Mai 1592). CXXXIII/64, 1578-1583). Nevriga Gavril (St.§i. doe. XVI,Oprita (Std., Tism., p. 302, 18 p. 306). August 1625). Nica (Ghib. XXIV, S.iIzv.,Ostahie (Ghib., XXIV, S. §i Izv., p. 45, 23 Ianuarie 1754; §tef., p. 48, 15 Mai 1754). Doc. din Gorj, p. 342). Nistor (a) (St.i doe., XVI, p. P 298, c. 1640). Nild (Acad. Horn. rns. 4843, anulPagul Neculai (St. §i. doe., XXI, 1820). p. 185, 1792-1793). Palad (Ghib., XXIV, S. §i Izv., o p. 45, 23 Ianuarie 1754). Palaghia (Pelaghia, Acad. Rom., Oanta (Bogd. I,1. Aprilie 1470). ms. 4843, anul 1820). Oafca (St.§i. doc. XVI, p. 320,Pana (tef., Tism., p. 334, 23 5 August 1727). Iulie 1659). Ochiiand Toader (St. §i doe., XXI,Panaghita(Acad.Rom.doc. p. 184). CIX/107, 1833).

www.dacoromanica.ro ONOMASTICA 153

Panaite (Acad. Rom. ms. 4843, Martie 1490; St. si doe., XII, anul 1820). p. 252). Pandrea (Bogd. I, 13 NoemvriePetrica (Arch.Ist.a Rom.,I, 1487). p.134, 22 Mai 1572). Panhilie (Panfilie). (Acad. Rom.Petriman, Piatriman (St. si doe., doc. LXV/161, 1759), XVI, p. 298, c. 1640). Pantea (Arch.Ist. a Rom., I,Piatrea (St.i doe., XVI, p. 298, p. 134, 22 Mai 1572). c. 1650). Paraschiva,Peirasca(G h i b.,Piciman (Bogd.I,16Martie XXIV, p. 49, 13 Mai 1754; 1.490). Uricariul, XVIII, p. 173, 20Piciorog (Bogd., I,1 Noemvrie Martie 1570). 1.487). Pardos (Ghib., XIX, S. si Izv., Picul (Bogd., I, 1 Noemvrie 1487) p. 10, 8 Mai 1549). Pintilei (Acad. Rom. ms. 4843, Parfenie(Acad.Rom. doc. anul 1820). LXV/149, 1742). Piruda (St. si doe. XVI, p. 320). Pascalina (Acad. Rom. ms. 4843,Piscoaia (V. C. Nicolau' Vechea anul 1820). org. adm. a Moldovei, p. 81-84 Pascul (Acad. Rom. ms. 4843, vezi lucrarea citath." la biblio- anul 1820). grafie). Pay& (Pavel) Pitaru (St.i doc,.Pistol (Ghib., XXIV, S. si Izv., XXI, p.185, 1792-1793). p. 45, 23 Ianuarie 1754). Nate Petre (St.sidoe., XVI,Platon (St. si doe., XVI, p. 296, p. 124). 5 August 1631). Pdtici Dumitru (Cony. Lit. 1888,Populia Ràtoiu (Bogd.I, 1 p. 627-628, doc. sec. XVIII). Noemvrie 1487). Peitru (tef., Doc. din Gorj, p.Postolache (Acad. Rom. doe. 342, 2 Mai 1613, Acad. Rom. XCVI/36,(1657),dela Apo- doc. XC/54, 1652). stol. Pe lun (Cony. Lit., 1888, p. 900, Praluta, diminutiv dela Pralea, 8 Martie 1707). obisnuit in jud. Buz 6u; Bogd., Pena (Acad. Rom. doe. XII/1.44, I,1 Noemvrie 1487). (1730). Preda (Ghib., XXIV, p. 50, 15 Pepe lea (St. si doc., XVI, p. 296, Mai 1754; Acad. Rom. ms. 18 Noemvrie 1635). 500, I. 107). Petcul (Acad. Rom. doe. Pricopie (Procopie), (Acad. Rom. CLXXX/44, 1815). ms. 4843 anul 1820). Petre (a), (u), (St. si doe. XVI,Proca Vasile (Acad. Rom. doe. p. 298, c. 1640; Bogd. I, 16 CLXXXVIII/227, (1736).

www.dacoromanica.ro 154 ONOMASTICA

Prodan (Acad. Rom. rns. 4843,Romafco (Arch. Ist. a Rom., I, anul 1820). p. 134, doe. din 1572). Prodea (Acad. Rom. ms. 5292,R ujutyrant (Acad. Rorn. doe. f. 48 verso). VII/47, (1802). Pro lira (Ghib., XXIV, S. 0 Izv., p. 52, 6 Iunie 1754). Prima (St. 0 doc., XVI, p. 337).Safta(Acad.Rom.Ms.4843, Prundur Tudor (Acad. Rom. doc. anul 1820). XI/233, (1802). Salomia (Arch. Ist.a Rom., I, Pulsin Lupul Tism., p. 324, p. 134, 22 Mai 1572). 11 lanuarie 1650). Sanda (Acad. Rom.rns. 4843 ; It St. 0 doe., V, p. 101 ;Ghib., XXIV, S. 0 Izv., p. 45, 23 Rada (Acad. Rom. Ms. 4843, Ianuarie 1754). anul 1820). Sava (u),(Ghib., XXIV, S. 0 Radu (1), (Bogd. I, 13 Noemvrie Izv., p. 45, 23 Ianuarie 1754; 1487 ;St. 0 doc., XVI, p. 298, St.sidoc., XVI, p. 305). c. 1640). Rafia (Acad. Rom. doe. XCVI/36,Sabana (Acad. Rom. doe. XLIX/3, (1657). (1596). Raft' lanof (St. 0 doe., XVI,Sdntilie (Ghib., XXIV, S. §i Izv., p. 298, c. 1650). p.50, 15 Mai 1754). Rdduca (Acad. Rom. ms. 4843, Seivita,diminutivul femenin dela anul 1820). Savu (Acad. Rorn. rns. 4843, Rdscdrachi (Acad. Rom. ms. 4843, anul 1820). anul 1820). Scdnteia(.5tef.,Doc. din Gorj, Reiscol (Acad. Rom. ms. 4843, p. 342, 2 Mai 1613). anul 1820). Scrana (Acad. Rom. doc. Recea (Acad.Rorn.doc. CXXVII/75 (1651). CXXIV/118, (1675). Severin (St. 0 doc., V,p. 436, Riza (Acad. Rom. rns. 4843, anul 1591 Decemvrie 11). 1820). Sima (l3ogd. I, 1 Noemvrie 1487). Rocsandra, Ruxandra (Ghib., Simeon (Acad. Rorn. rns. 4843, XXIV, S.§iIzv., p. 45, 23 anul 1820). Ian. 1754). Simina (Acad. Rom. ms. 4843, Roman (Acad. Rom. rns. 4843, anul 1820). anul 1820). Sirndziana (St. 0 doc., XVI, p. Rom4canu (St. 0 doe., XVI, p. 298, c. 1640). 299, c. 1680). Sinat (Bogd. I, 1 Noernvrie 1487 ;

www.dacoromanica.ro ONOMASTICA 155

Cost.II.,p.343; Cost.I.,Staia (Bogd.,I, 15 Septemvrie p. 214). 1480). Sinca bàrbat (Acad. Rom. Stan (a) (Bogd. II, 8 Septernvrie doc.LXXXI X/135, (1634). 1503 ;5tef.Doc.dinGorj, Singur (Rev. « T. Codrescu »,I, p. 342, 2 Mai 1613). p. 52, 5 Mai 1720). Stanca (5tef., Tism., p. 245, c. Skw (Bogd. I, 1 Noemvrie 1487; 1555). St. si doc., XVI, p. 298; Cost., Stanied,dirninutivdelaStan, In., p. 393). (Acad. Rom. rns. 4843, 1820). Sldtroaia (Stef., Doc. din Gorj,Stanimir, influentà veche slava' p. 342, 2 Mai 1613). cai Radornir, Tocomir ;« 5apte Smaranda (Acad. Rom. ms. 4843, biserici cu averea lor proprie », anul 1820). Buc. 1904). Snagovan (Ghib., Isp. si Zap., I,Stat, Stdit (5tef., Tism., p. 258, p. 31, doc. c.1768). 22 Octornvrie 1567; 5tef., Doc. Soare (Cony. Lit., 1888, p. 904 din Gorj, p. 495, 25 Ianuarie 905, doc. din 1749). 1642). Sofia (Bogd.II, 8 SeptemvrieStanigoi (Acad. Rom. ms. 4843, 1503; Arch.Ist. a Rorn.,I, anul 1820). p. 134, doc. din 1572). Stdvdrachi (Acad. Rom. rns. 4843, Sofronia (Acad. Rorn. ins. 4843, anul 1820). anul 1820). Stegaru (Acad. Rom. rns. 4843, Sof ronie, cateodatil Sofrine (St. anul 1820). aidoc. XVI, p. 325 si 305). Stelea (Acad. Rorn. doc.CXX IV190, Solca, Solce (St.sidoc., XVI, (1652). p. 315, 15 Mai 1722). Stoica (Acad. Rom. rns.4843, Soltan (a) (Acad. Rom. rns. 4843, anul 1820). anul 1820). Stratina (Acad. Rorn. doc.XCVI/36, Sora(corespondentulnurnelui (1657). Frate), 5tef., Doc. din Gorj,Stratul (Ghib., XXIV, S. si Izv., p. 342, 2 Mai 1613;St. si p. 50, 15 Mai 1754). doc., XVI, p. 298,c.1640; Acad. Rom. doc. CXXIV/134 1640). andro (Cost.I.,p. 214). Sorica,dirninutivdelaSora, erban (Acad. Rorn. ms. 4843, ( Ghib., XXIV, S. si Izv., p. 45, anul 1820). 23 Ianuarie 1754). Simon(5isrnan?),(St.sidoc., Spilea(B. C. M. I.,VAleniide XVI, p.295, 20 Decemvrie Munte 1929, p. 111). 1712).

www.dacoromanica.ro 166 ONOMASTICA

'olultea (5of1etea ?), (Cost.Ip., Teibucioae, TAbucoae (Ghib., XX, 214). S.qiIzv., p. 28, 1592). sS'opz, poate dela 5o§oi care in- Tampa (Bogd. I, 16 Martie 1490). searnn6 in tiOne§te iepure). Teircanu (St. 0 doe. XVI, p. 308, .tefan,dela ungurescul Istvan, c. 1710). fiindcA in s1avone0e se spune Tasaia (Ghib., XXIV, S. 0 Izv., Stephan (Ghib., XXIV, S. §i p. 51, 15 Mai 1754). Izv., p. 45, 23 Ianuarie 1754). Tecla (St. 0 doc., XVI, p. 295, sS'tefana (Acad. Rorn. doc. I/114, c. 1630). (1794). Tema' (Acad. Rom. ms. 4843, sS'teful(Bogd.I., 1. Noemvrie anul 1820). 1487 ;St. 0 doc. XVI, p. 298, Tertelici Toader,Tertelici ca §i c. 1640). Tilici,Dr6gu1ici,Pasici,etc., sS'tirban Radu (5tef.,Tism.,p. prin influenVa sarbeasc6; Ghib. 352) XXIV, S. 0 Izv., p. 49,15, .,Strenga (Arch.Ist. a Rom., I, Mai 1754). p. 314, 22 Mai 1.572). Tetia (Uricariul, XVIII, p. 173, Suica (Arch. Ist. a Rom., p. 134, 20 Martie 1570). 22 Mai 1572). Tetica (Acad. Rom. rns.4843, T anul 1820). Tica (Acad. Rom. ms. 4843, anul Tabard (Acad. Rorn. ms. 4843, anul 1820). 1.820). Tacul (Ghib., XXIV, S. 0 Izv.,Tiia (Filo((tiia),(Acad.Horn. p. 48, 15 Mai 1754). Nurne in- rns. 4843, anul 1820). talnit astgzi in regiunea Vran-Tiionu, Tionu (St. 0 doc., XVI, cei. p. 298, c. 1640). Talpd (Bogd. I, 16 Martie 1490). Timotti (Acad. Rom. ms. 4843, Tana; Tanasie (Ghib., XXIV, anul 1820). S. 0 Izv., p. 50, 15 Mai 1754).Tinca (bgrbat) (Acad. Rorn. doc. Tasie,delaAthanasie,(Acad. CXXVII/114, (1653). Rorn. ms. 4843, anul 1820).Tiruc (Ghib., XXIV, S. 0 Izv., Tatul (Bogd. I, 1. Noemvrie 1487, p. 46, 15 Mai 1754). Acad.Rorn. doe.CCXVI/1., Titea,Titia,Tita (St. 0 doe. (1506). XVI, p. 305, c. 1700 ; Uricariul, 77:Mac (Acad. Rom. ms. 4843, XVIII, p. 173, 20 Martie 1570 ; anul 1820). St.sidoc., XVI, p. 320,c. Tarian Constandin (Acad. Rom. 1729 ;Arch. Ist. a Rorn.,I, doc. CXVII/182, (1808). p.134, 22 Mai 1572).

www.dacoromanica.ro ONOMASTICA 157

Toader (Bogd.,I, 1. Noemvrie Trijan (Arch.Ist.a Rom.,I, 1487 ; Toader Dudulea (St.si p.134, 22 Mai 1572 ;Acad. doe. XVI, p.298,c.'1640 ; Rom. doc. XX, p. 225, 1614). Toader Tufar(Ghib., XXIV, Trutea (Cost.I., p. 214). S. si Izv., p. 50, 15 Mai 1754). Tula (Ghib., XXIV, S. si Izv., Toasca (Cony. Lit. 1888, P. 627 P. 51, Iunie 1754). 628, sec. XVIII). Toda (Arch. Ist. a Rom., I,p. 134, 22 Mai 1572). Tacul Durnitra.Fco, Tancul (Arch. Todoricd, dirninutiv dela To ader, Ist.aRorn.,I,p.134, 22 (Bogd.,I,16Martie1490 ; Mai 1572). Tudorachi (Acad.Rom. rns. Tapu (Arch.Ist.a Rom.,I, 4843, anul 1820). p.134, 22 Mai 1572 ;Acad. Todosca (Acad. Rorn.doe. Rom. doc. XX/225, din anul CXXX/72, (1695). 1614). Todosia(e),(Acad. Rom. rns. Tacno, Ticno (Ghib., XXIV, S. 4843, anul 18 20). siIzv.,p.45,23Ianuarie Tofana (Acad. Rom.rns. 4843, 1754). anul 1820). Tica,Ticul (St.sidoe. XVI, Toma (Bogd. I, 1 Noe rnvrie 1487 ; P. 305, si 325, 5 August 1727). Cost. I.,p. 214;Acad. Rom. Tigan(Cost.I.,P.543,doe. ms. 4843, anul 1 820). din 1437 ; Codr. Cosmin, 1927 Tomanicd (Acad. Rom. Ms. 484 3, 1928 part.I.Cernduti 1929, anul 1820). P. 583 ;St. si doc. XII, p. 97, Tommycu (Acad. Rorn. rns. 4843, doc. din 1778). anul 1820). Tinca (Bogd. I,1 Aprilie 1470 Topald (St. si doe., XVI, p. 185, (probabil Tinca). 1792-1793). Tincul (Ghib., XXIV, S. si Izv., Tota (Bogd. I, 1 Noern vrie 1487). p. 47, 15 Mai 1754). Totocu (Acad. Rom. ms. 4843, Titul (Bogd. I, 1 Noemvrie 1487). anul 1820). Tugulea (Acad. Rorn. doc. Totoi (St.si doe. XVI, p. 308, CCXVI/1, (1506). c. 1710). Tui (D-1 profesor N. Iorga spune Tova (Acad. Rorn. doe. XL/86, Ca nurnele terminate in ui (1598). sunt de origine turco-curnana. Trida (Acad. Rorn. doe. CIX/107, Ex. Bahlui, C51rnatui; Revista (1833). Istoricà, XIX, P. 307). Turnecea (Acad.Rorn. doc. Tujmie (Rev. « I. Neculce »Iasi, CXXIV/118, (1675). 1922, p. 303, 1658).

www.dacoromanica.ro 158 ONOMASTICA

Tunghel (St. si doc., XVI, p. 308, S. si Izv., p. 45, 23 Ianuarie c. 1710). 1754 ;Acad. Rom. ms. 4843, pinta, Tonta (St. 0 doc., XVI, p. 15). p. 295 si 305, 1712). Viirhar (Bogd. I, 16 Martie 1490). Vdrlan (Acad. Rom. ms. 4843, anul 1820). U Vdrluia (Std.,Doc. dinGorj, Unguraf (T. Gh. Bulat I. c., p. 1, p. 372, 24 Aprilie 1618). doc. 1570). Vdrvara (St. si doc. XVI, p. 295, U ngureanul loan (Acad. Rom. 20 Decemvrie 1712). doc. CLXXXV/321, (1801). Vdscan (Acad. Rom. ms. 4843, Urco (St.si doc. XVI, p. 298, anul 1820; Uricariul XVIII, c. 1640-1650). p. 173, doc. din 1570; Acad. Urita (Uricariul, XVIII, p. 173 Rom. doc. XCVI/36, (1657). 20 Martie 1570; Acad. Rom. Vdturachi (Acad. Rom. ins. 4843, doc.IX/40, (1682). anul 1820). Ursa (tef., Do c. din Corj, p. 342 Velzdoaga(St.sidoc., XVI, p. 2 Mai 1613). 326. Veziri (Acad. Rom., ins.4843, Ursei (Acad. Rom. doc. 1 CXXIV/134, (1640). anul 1820). Ursul (Ghib., XX, p.109, 23 Vicol Fagure (Ghib., XXIV, p. Martie 1602 ;St. si doe., XVI, 48, 15 Mai 1754). p. 298) (Ursul Bàrc6). Vicol Giosia (St.sidoc., XVI, Uzuca, barbat nume de origine p. 320, 1729). tat'areasca ;(St. si doe., XVI,Vina (Bogd.II,8 Septemvrie p. 298, c. 1640-1650). 1503). Vintild (tef., Doc. din Gorj, p. V 342, 2 Mai 1613). Vifa (e), (Ghib., XIX, S. si Izv., Vadila, bàrbat (Acad. Rom. ms. p.42, 31Iulie 1559 ;Acad. 5292, f. 48 verso). Rom. ms. 5292,f. 49 ;St.si Vania (St. si doc., XVI, p. 320, doe. XVI, p.320). 1729). Vipn (St.sidoc., V, p. 621). Vasia, Vasiica, Vasilca (Bogd. I, Vitolt (Arch. Ist. a Rom., I, p. 16 Martie 1490; St.sidoc., 134, 22 Mai 1572). XVI, p. 298, c. 1640; St.si Viad (Bogd.I,1 Aprilie 1470 ; doe., XVI, p. 295,c.1630). Cost. I, p. 214 ; Cost. II, p. 353 ; Vasile, Vasilie, Vas& (e), (St. si Acad. Rom. doc.XXI/280, doe., V, p. 117; Glib., XXIV, (1641).

www.dacoromanica.ro ONOMASTICA 159

Vlas (Ghib., XXIV, S.siIzv.,Zavadin (Acad. Rom., rns. 4843, p. 52, 6 Iunie 1754). anul 1820). Vlain (Uricariul XVIII, p. 173,Zooid (Bogd., I, 1 Aprilie 1470; doc. din 1570). Cost.I,p.214;Cost.II, Voica Voico, Voicu (St. si doc., V, p. 353). p.436,11 Decemvrie 1591 ;Zavinca(Acad.Rom.doc. Tism., p. 352 ; Cost. I n., CIX/107, (1833). p.214; Ghib., XIX, p.42,Zirnea Ionwo (Acad. Rom. doc. 31Iulie1559;Bogd.I, 1 XXII/169, (1640). Aprilie 1470). Zmitu (Zmeu) (Acad. Rom. doe. Vonca (Cost. II, p. 443). CXXI/2, 1779). Zazulia (Uricariul XVIII, p. 173, doc. din 1570). Zdican (Acad. Rom. ms. 4843, Zaharia (St. si doc., V, p. 551). anul 1820). Zamfir, Zanfir (Acad. Rom. ms. Zoita(Acad.Rom.rns.4843, 4843, anul 1820). anul 1820).

www.dacoromanica.ro TOPONIMIE

13alta Tiganului,balth pe mosia si comuna FântAnelele, plasa Siretul, jud. Botosani 1). Cotul Tiganului, in apropierea comunei Suraea, pe pArAul Putna, jud. Putna (Cost. II n. p. 171 nota 6). Dealul Tiganului, la vArsarea JiravAtului in BArlad (Cost. I n. p. 107. Dealul TigAnestilor in jud. Muscel (Acad. Rom. ms. 5292 f. 47). Grindul Tiganului (grind de 110 ha in plasa Sulina, jud. Tulcea ; in D. G. R. vol. V, P. 676 si I. Iordan: Toponomastik P. 101. Muncelul Tigancii, la gura Cuejdiului pe rAul Bistrita in Moldova (Doc. 14.1.1629, doc.10.X.1631, in anuarul Lic.<( Petru Rares », Piatra-Neamt, 1936, P. 139 si p. 142). Rudari, sat in jud.Dolj (Ind. Stat.). Rudari, sat in jud. DAmbovita (Ind.Stat.). Rudari, sat in jud. DAmbovita (Ind. Stat.). Rudaru, sat in jud. VAlcea (Ind. Stat.). RudAria, sat in jud. Caras (Ind.Stat.). RudAria, sat in jud. Gorj (Ind. Stat.) RudAria, sat in jud. VAlcea (Ind. Stat.). Rudeni, sat in jud. Arges (Ind. Stat.). Rudeni, sat in jud. Ilfov (Ind. Stat.). TAtArusi, sat in jud. Baia (Ind. Stat.). TAtiirusi, sat in jud. Iasi (Ind. Stat.). TAtArusii Noui, sat in jud. Soroca (Ind. Stat.). TAtArusii Vechi, sat in jud. Soroca (Ind. Stat.). Tiganca sau TigAnesti, sat in jud. Arges (D. G. R. vol. V, p. 675 si Ind. Stat. p. 907). Tiganca, sat in jud. Cahul (Ind. Stat.). Tiganca, sat in jud. Tulcea, plasa Isaccea (D. G. R., vol. V, p. 675). 1) M. Costachescu, Doc. nzoldovenqti inainte de .pefan cel Mare, vol.I, Ia0, 1933, p. 233.

www.dacoromanica.ro TOPONIMIE 161

Tiganca, deal in jud. Tulcea, plasa Isaccea (D. G. R., vol. V, p. 676). Tiganca, parau in jud. Roman, se varsa pp partea stAnga a Sire- tului (D. G. R., vol. V, p. 676). Tiganasi, sat in jud. Iasi (Ind. Stat.). Tiganasi, sat in jud. Mehedini,i (Ind. Stat.). TigAnauca, sat in partile transnistriene pe malul stAng al Ni- strului, dela Movilau pAna la Ovidiopol, in fata Cetatii Alba. La TiOnauca, Duca-Voda isi construise un palat frumos cu « beciuri din piatra »si cu gradini irnense de toata fru- musetea 1). TiOn4, comuna in jud. Mehedinti, plasaBlalnita, la 42 km departe de orasul Turnu-Severin (D. G. R., vol. V, p. 676). Tiganasi, insula in Dunare, jud. Mehedinti (D. G. R., vol. V, p. 676). Tiganasul (Caminaresti), sat in plasa Turia, jud. Iasi (D. G. R., vol. V, p. 676). Tigiinei, sat disparut in jud. Putna ; poate ea a lost spre Sud-Est de Dimaciu unde astazi e Cotul Tiganului la o departare de vreo 4 km dela Dimaciu pe raul Putna 2). Tiganesti, corn. in jud. Ilfov, plasa Snagov ;pe terenul acestei cornune se and mAnastirea Tiganesti (D. G. R., vol. V, p. 676). Tigiine0i, corn. injud. Muscel plasa Podgoria, la Sud de CAmpu- lung (D. G. R., vol. V, p. 676 ; Tiganesti, sat si manastire in jud. Odorhei (Ind. Stat. si Dictionarul Geografic al Basarabiei, p. 218). Tiganesti, sat in jud. Tecuci, plasa Nicoresti (D. G. R., vol. V, p. 677 ;Ind. Stat.). Tigane§ti, sat in jud. Tecuci, plasa Berheciul (D. G. R., vol. V, p. 677 ;Ind. Stat.). TiggnWi, sat in jud. Teleorman, plasa Marginei, pe partea dreapta a rAului Vedea, situata la 8 km de orasul Alexandria (D. G. R., vol. V, p. 676 ;Ind.Stat.). Tiganesti, manastire de calugarite zidita la 1812 si situata pe o peninsula din lacul Balteni in judetul Ilfov (D. G. R., vol. V, p. 677). Tigiinesti, padure in plasa Snagov, judetul Ilfov (D. G. R., vol. V, p. 678). 1) Codrul Cosminului *,anul I. Cernauti, 1926, p. 528. 2)I. Bogdan, Doc. lui ,Ftefan cel Mare, vol. II, p. 46.

www.dacoromanica.ro 162 TOPONIMIE

Tig6nesti (TigAnestii de Cris) Cziganyfalva injud.Bihor, plasa Alesd 1); (Ind. Stat.). Tiggnesti (TiOnestii de Beius), sat in jud. Bihor, plasa Beius 2); (Ind. Stat.). Tigilnesti-Ursoaia, mosie in cornuna Rusava4u1, jud. Buzilu (D.G.R. vol. V, p. 678). Tiga'ne§ti-Vechi, sat in jud. Tecuci, plasa Nicoresti, asezat pe malul stâng al rAului 13Arlad. In acest sat s'a ndscut la 1777 poetuli marele Logofilt Costachi Conake (D. G. R., vol. V, p. 678). Tigani, movildi punct trigonometric lângd Dunrire intre comuna Selistoarai Garcovul din jud. Romanati (D. G. R., vol. V, p. 676). Tigani (Czigany), plasa Cristur, jud. Salagiu 3). Tigilnia (Cziganyfalva), plasa Timi, jud. Caras-Severin 4). Tigdnia, sat in jud. Dâmbovita (Ind. Stat.). TigAnia, sat in jud. Arges in apropierea mddastirii Curtea de Arges. Satul a fost intemeiat de tiganii stabiIii acolo de episcopie. (D. G. R., vol. V, p. 678). Tigania, sat in jud. Prahova, plasa Targsorul, comuna Cocorti, udat de rAul Prahova (D. G. R., vol. V, p. 678). Tigiinia, sat in jud. Prahova, comuna Targsorul Nou (D. G. R., vol. V, p. 678). TigAnia, sat in jud. Ilfov, comuna Tigania-Crivina, plasa Sabarul. (D. G. R., vol. V, p. 678). Tigiinia, sat in jud. VAlcea, plaiul Horezul, comuna Costesti, situat pe ambele maluri ale raului Bistrita (D. G. R., vol. V, p. 678). Tiggnia, sat in jud. V4'Icea, plaiul Cozia, comuna Calimànesti (D. G. R., vol. V, p. 678). Tigdnia, parte din satul Cotori-Tigania, jud. Muscel, plasa RAurile, comuna Stalpeni (D. G. R., vol. V, p. 678). Tiggnia,mahala in comuna Govora, plasa Ocolul, jud. Valcea (D. G. R., vol. V, p. 678).

1)§i 2)S. Moldovan 0 N. Togan, Dicgonarul numirilor de localitali cu poporaliune romdrdi din Ungaria, p. 61§i 234. 3) i4) Idem, p. 234.

www.dacoromanica.ro TOPONIMIE 163

TigAnia dela Adumati, altà numire a cAtunului Afumati, comuna Bivolita,plasa Targului, jud. Teleorman (D. G. R., vol. V, p. 678). Tigrinia-Brâncoveanca, altii numire a satului Elisabeta din plasa CAlmAtuiul,jud. Teleorman (D. G. R., vol. V, p. 678). TiOnia-Crivina, comunA rurahl, plasa Sabarul, jud. Ilfov (D. G. R., vol. V, p. 678). Tiggnia dela Dragànesti, crttunal comunei DragAnesti, plasa Targului, jud. Teleorman (D. G. R., vol. V, p. 678). TiOnimea, sat care apartinea in 1931 de comuna Calugdra, jud. Mehedinti (Ind. Stat.). Tiganul (Vasluetul), pârAu in plasa Codrul, jud. Iasi (D. G. R., vol. V, p. 676). Ursari, sat in jud. Làpusna (Ind.Stat.). Ursari, sat in jud. Roman (Ind. Stat.). Ursari, sat in jud. Turova (Ind.Stat.). Zldtgreasa, sat in jud. Tecuci, plasa Berheci (D. G. R., vol V, p. 794). Zlütgrei, comund rura15, plasa Oltul de Jos, jud. ralcea (D. G. R., vol. V, p. 794). Zhitari, sat, plasa Siretul de jos, jud. Bacäu (D. G. R., vol. V, p. 794 si Cost. II p. 23).

www.dacoromanica.ro VOCABULAR

Vocabularul limbii tiganesti are un numar de cuvinte destul de redus, in raport cu celelalte limbi ale popoarelor civilizate pe care le cunoa0em. Cu timpul insd, acest vocabular s'a inmultit prin cuvintele noui, pe care le-au imprumutat din tarile pe unde au trecut, sau dela popoarele in mijlocul cdrora trdiesc. Cuvintele adevarat tigane0i se aseamdna la tiganii din toate tarile, dar dacd am face o comparatie intre vocabularul tiganese din Romania, spre exemplu, cu al tiganilor din alta tard, am vedea ca este o mare deosebire, fiindca sunt cuvinte noui, imprumutate din acea limba a poporului respectiv. Pe langa cuvintele lor originale, tiganii au in vocabular tot felul de cuvinte straine, orientale, bengale, industane, malabareze, persiene, turce0i §i grece0i, nemai vorbind de celelalte noui pe care le-au imprumutat dela popoarele in mijlocul carora locuesc. Printre invdtatii care s'au ocupat cu limba tiganilor 0 au dat o lista de cuvinte, sau un vocabular, citez pe Grellmann care (la 1783 editie germand 0 1810 editie franceza) face chiar un studiu comparativ intre limba tigiineascd s,i cea industand. Alti scriitori care au cautat &à anexeze studiilor lor Cate un vocabular, sunt: Mihail Kogalniceanu la 1837, care da un glosar frantuzesc-tiginesc de 700 cuvinte pe care mai tarziu, in 1906, cAnd Gh. Ghibinescu face traducerea studiului, il inmulte0e la 806 cuvinte, aranjandu-1 sd fie liganesc-romanesc (dar felul ne- exact in care M. Kogalniceanu a scris acest vocabular ma face sa cred ca el nu 1-a cules din viu graiu, ci 1-a luat dupa diferite texte germane 0 franceze) ;I. A. Vaillant 1), la 1868, cu un vocabular

1)I. A. Vaillant, Grammaire, dialogues et vocabulaire de la langue des Bohentiens ou Cigains, Paris, 1868.

www.dacoromanica.ro VOCABULAR 165

ligano-francez ; Wlislochi la 1884, cu un vocabular tigano-german si Jesina la 1866, cu un dictionar tigano-germani germano-tigan. Trebue ssa mai citez, ca români, pe langà Mihail Kog5lniceanu pe Barbu Constantinescu care a dat traducerea din tig5nete in româneste la o multirne de cuvinte, pentru a face sà se inte1eag6 cantecelei poeziile 1ig5nesti in limba româneasc5. Ultimul roman este Pop Serboianu care si-a tipArit studiul in frantuzcste, la Paris, &andi un dictionar tigano-francez. M'amhot5ritsildausieu unvocabularmaiintins tigano-român (1556 cuvinte) iunul mai redus, romano-ligan (514 cuvinte) pentru a servi de aici inainte tuturcr acelora care se vor ocupa in mod serios de limba tiganilor. Totalul cuvintelor ligiinesti este alcAtuit din vocabularul lui M. Kogalniceanu (cu multe cuvinte stráine tiganilor din Romania) completat de Gh. Ghib5nescu; cuvintele traduse de Barbu Con- stantinescu si toate celelalte cuvinte adunate de mine dela diferiti tigani, printre care citez pe d-ra Florica Constantinescu, fosta secretarà a Uniunii Generale a RomiloriCosticdaSpoitorul » din cartierul Tei Bucuresti. Cuvintele care provin din vocabularul lui Kog5Iniceanu sunt insemnate cu litera K.; cele din studiile tip6rite ale lui Barbu Constantinescu cu litera C. si cu C. ms. din manuscrisele aceluias ce se pàstreazg la Acad. Rom.; iar cele adunate de subsemnatul, pentru completarea celor de mai sus, cu litera P. Unele cuvinte dela un autor sau altul, le-am exclus, fiindcti nu sunt altceva deck, cuvinte române.sti cu o terminatie ligi7,- neascrt oarecare.

www.dacoromanica.ro VOCABULARTIGANO-ROMAN

A alau = nume (P.)alau = euvAnt, numele, (C. ms.) ab = peste (K.) aled, avileAs, aviló = a venit (C.) abeau = nunta, pl. = II abeava (C.) aleau = viu (dela a veni)(C.) abor = cat (C. ms.) alémas, ailemas = aci(C.) abraso iabra5se zice ca un cal alo = cuvAnt (K.) este iabra§ cAnd pe la nari alo = tipar (K.) coada are par alb allullo = ro§ (K.) acana = acum (P) ;acana = acea- amantos = amant, iubit (P.) sta (C. ms.). ambri ruch = arbore, porn(P.) te acehes = a tacea (P.) amelitisardem,camleru= (amenin- acharimos = chemare (P.) tator (P.) te achorles = a chema (P.) amortisardas = amortit (P.) achimos = tacere an = in (K. §i P.) achor = nue (P.) e akharin = nucul anau = numele (laete) (C. (C. ms.) ms.) achoriu = nuca (P.) akhoe = nuca anda = pentru, din (C. iP.) (C, ms. 3923). andasoste = despre (P.) aciu devlasa = ramai cu Dumnezeu, andau (in loc de anda-o) = din (C.) adio (P.) andere (In loc de ande) = In (K.) adacdate = deodata (P.) to ando carfi = a agata (P.) adladepai = whie (P.) andriric = lature, margine(K.) agor = margine ;gean ando agor androssasterkardo = Incatupt (K.) le vwsko = ma due la margi- angali, mu§ = brat(P.) nea padurii (C. ms.) angar = carbune (K. §i P.) ahor = adAne (P.). angla (prepozitie) = Inainte (C.) aiecte = simplu (K.) anglal = dinainte(P.) ;angli = airat = aseara (P.) Inainte, geal angli = merge inainte, aiukearimos = a§teptare prospereaza (C. ms.) ajukerél=delaajukerearau = a-- anzardé (dela anzaraui inzoran)= tept) (C.) Intind (C.) akanak vezi acana acum ;Kai aok = cap (K.) geas akanak = uncle te duci a- apono = alb (K.) cum (C.ms.) arai = boier, gentilom, nobil (K.) ; akhoro = urciorul a se vedea rai akra camp (K.) araiunah = doamna ( K.)

www.dacoromanica.ro VOCABULAR TI oArio-ROMAN 167 arakhleOmas (dela arakhau) = ga- balano mako = stejar (K.) sesc (C.) balendar (dela o bal = parul din te des ardmaio = a blestema (P.) cap, pl. = 11 bal(C.) san dino aramaio = blestemat (P.) bali = scroafa (K.) areslineas (areslino, dela aresau) balici = purcica (K.) ajung (C.) balo = pore (P.) arestó (dela arestau) = ajung (C.) balou = In urma (K) arincino = placut (K.) balolo = paros (P.) arisarna, arisardem = a ara (P.) balora = purcel (K.) arpa = orz (K.) balu = nisip (K.) arti = arta, chip, mestesug (K.) balval vant (K.) asaé-1(delaasau) = raz(G.) bana = cladire (K.) asas ras (P.) bandi, banghi stramba (C.) asfea lacrimd (P.) te bandoben = a lega (K.) asel, acel (dela acéau) = ramai (C.) banduk = pistol (K.) aspin = piatra de ascutit (K.) te bangheores = a stramba(P.) ; asundas (dela asunau) = auz(C.) bangheareau = strambez (C. ms.) ate, gade = aici (P.) te banghia, te banzo a apasa te auriggu = a desbraca (K.) bango = Incovoiat,schiop(K.) ; aver = alta (K.) bango = stramb (C. ms.) avlin = curtea, pl. 11 avlina (C.) bango stramb (P.) avri = afara (C.) te bangoben a schiopata (K.) avulo (dela avdu) = (C.) bani = lac,fluviu,mare,ocean, avzis, aighes = astazi (P.) park', rau, garld (K.) ayaka = asa (C.) bano = ban, pl. = 11 banurea (C.) bar colind, costisa (K.) bar piatra, gradina, curte, pl. 11 barea (C.) baboya = an teriu pl. = 11 baboyh baragaesheri = magar (K.) (C.) barahilo = greu (K.) bachico oaie (K.) bareakiri = gradinaresc,delao bachi = oaie (P.). bar (C.) bacre, uspritudlilom = berbece (P.) bareares crestere (P.) bacro = miel (P.) bareol (dela barivan) cresc(C.) bah = noroc (P.) bareskrolen = a straluci (K.) baharadohilo (bakro) = miel (K.); bari = mare (C.) vezi bacro baricani = (masc.) = fudul (C.) bakero=berbece (K.); vezi bacre baricano(fern.) = fudula (C.) bako = obosit (K.) baringhero = corabier, matroz (K.) bakringhero = pastor (K.) baro = mare (K. si P.) vezi bari bakro (vezi bachico = oaie) (K.) barorea piatra(delaobarord) bal, a = par de pe cap (K. si P.) pl. = 11 barorl (C.) balai albie, balie (P.) bars = corabie (K.) balal = In urma (K.) bars = anul, pl. = 11 barsa (C.) baleo porumb (P.) barvalo ibarvello bogat(K.) balarnd = negustor,pl. = 11ha- si P.) lame (C.) bas(prepozitie) = la,langa,(K.)

www.dacoromanica.ro 168 YOCABLLAR TIGANO-ROMAN te basaben a cânta(K.) koba bitto mic (K.) basaben = musicd (K.) boborka = castravete, pepene (K.) basno cocos (C.) bok foame (K .) te bauzo, baughio=a apdsa (P.) bokhalo 1nfometat (C.) baxt = fericire (K.) bokk foame (C.) bear vânt (K.); vezi balval bokoli turtd, pl. -- II bokolit (C.) bechari sticld(delagerm.be- te bolanas a boteza (P.) cker) (K.) bolau botez, lilting (C.) beciucher Meet (K.) bolepen cerul, lumea (K.) behiir multimea (K.) bolimos botez (P.) belbich = seard (K.) bolka scoarta (K.) o beng dracul, pl.11 benga (C.) ; bolo porc (K.) ;bezi balo vezi benk boldinem (dela boldau) intorc (C.) bengolo aghitità, drilcusor (P.) bored (dela e bori) nord, pl. 11 baek drac, searpe, balaur (K.) bored (C.) belea(delaebeli) furcacor- borum larg (K.) tului (G.) bosimangri scripcd (K.) beng, bengolo drac, agliiutd te bosri a canta din vioard (K.) berecheto belsug (P.) bouro culbelc, melc (K.) berui albind (P.) brac sari (P.) besso gros (K.) bral = pe, peste (K.) bes stau (K.) brds'and ploaie (P.) ;vezi bisa bes an (K.) brat = lipsd (K.) besau stau, sed (C.) braval vant (P.) te beses a sta (P.) bresindo = ploaie (K.) bezeach pdcat, pl. 11 bezeacha briia fertura (K.) (C. si P.) te brisaben a ploua (K.) bi nu (se IntrebuintRazd. ca ne- brisint ploaie(P.);vezibisa, gativ In compunerea cuvintelor bresindo. (C.) ; ex. bibaldo = nebotezat brisind ploaia, pl.-11 brisinda (C) bipoghime neincilltat(C. ms.) brohl = para (K.) bibbi baba (K.) brumita inelus,pl. -= 11bru- bibi mdtuse, pl. 11 bibed (C.) mite (C.) biboldo nebotezat (se Intrebuin- te bukaloben a fliimanzi (K.) teazil la desemnarea Evreilor (C.) buchascarte (dela germ. buch) (K) te biggherit a cdra (K.) buchlipen loc (K.) bikaris = mistret (K.) buciuma buturugd (P.) bikin(dela bikindu) = vând(C.) buhl = dosul (K.) te bikken a vinde (K.) buklo cetate (K.) birdo greutate (K.) buko ficat (K.) birliu albina (K.) bulhailo larg (K.) bisa ploaie(K.)vezibrisint, bur buruiand (P.) bresindo burnusori brdcinarul(C. ins.) bireal,biceal (dela bicealu) = tri- burruco = pravalie (K.) mit (C.) te burvin = a plânge (K.) bisiek doudzeci si unu (K.). but = gloata (K.) bisothilo vultur (K.) but mult (C. si P.)

www.dacoromanica.ro VOCABULAR TIGANO-ROM iN 169 butin lucru, munca (K.) ceaililém(delaceailivau) ma butsi = lucru (K.) saLur (C.) buzlo larg, lata (P.) ceanga(delaeceang) genun- buzui capra (P.) chiul (C.) cear iarba,pl. 11 cearea(C. si P.) cear,zelimos verdeaLa(P.) caca, caia asta (P.) ceayori fetiLa (diminutiv dela cacai caldare (P.) ceai fata) (C.) caha cash* (K.) cedilo a frige (K.) caiarsa,alunichisardan a1unecu5 cehao fecior (P.) (P.) cehao-suchar Fat Frumos (P.) calabaluco = bagaj (P.) cehao-baro flacau (P.) cali neagra (P.) cehaoro baietas, fecior (P.) calo negru (P.) cehaudimos miros (P.) caluigio, buchoficat (P.) vezi buko ceheao, ticcino copil(P.) calopiperi aluniLd (P.) ceheaoraschi copilaros,copilarie cam ureche (K.) (P.) camizono bluza(P.),camizon cehei, raclissi domnisoara (P.) cuvant popular intrebuinLat la cehenot luna (P.) periferia oraselor ;origine fran- ceberai stea (P.) cezd. cek virgina (K.) cana cand (P.) cemut luna (K.) ;vezi cehenot canauvo nap (K.) cerosz ceriu (K.) canci nimic (P.) te cerru a fierbe (K.) candoi soarece (P.) cetogas tinut (K.) camingaru = suvita (K.) chaca papuci (K.) caningo iepure de casa (K.) chado = mancare (K.) canni gaina (K.) chadsabasgro arzator (K. si P.) capai-anicursa arcan (P.) kola kam chadsabasgro soarele capiu gasca (K.) arde (K.) caremosopral acoperis (P.) te chadsaben a straluci (K.) carestar, amestechis = amestec (P.) chadsido ars, fript (K.) caring 1ncotro (P.) chadsole arde (K.) cass fan (K.) chadum sabie (K.) cas, casti bat (P.) chaiu = gaina (P.) casuco = surd (P.) chalu pantaloni (K.) catepase = apropiere (P.) cham = soare (P.) cau spre (P.) te chamaben a manca (K.) caughi = pieptene (P.) chamasgri masa (K.) cavlo = moale (P.) chanmi bortoasa, gravida (P.) cazom Cate (P.) chao = copil (C.) au cazom incat (P.). te chandes a mirosi (P.) ceaceo = credincios (P.) changhiri,changri = biserica(P.) ceaces drept (P.) chaumo bortos ; vezi chanmi (P.) ceai,cei,sei faLa, pl. = 11 ciaya char, magari magar (P.) (11 seya) (C.) cher casa (P.)

www.dacoromanica.ro 170 VOCABULAR TIGANO-ROMAN cheheroro = casuta (P.) te cihadipe = a varsa (P.) te chelau = a juca (P.) chib = limba (P.) chelrinos = joc (P.) cihor, cior = barba (P.) chenerea = cisma (P.) te cihos = a pune (P.) cherchimos = amaraciune(P.) te cihudes = a svarli (P.) cherco = amar (P.) te cihues = a taia (P.) cherda§ = nastere (P.) cik = noroiu (C.) ; vezi cic cherdem caicipa = afacere, am de cikateben = a stramuta (K.) facut ceva (P.) te cil = a palpita (K.) cher& = acasa (P.) ;vezi cher cilhimau = chitara (K.) te cherel-bezeaho a pacatui (P.) cimaster = vesnic (K.) te cheres = a naste (P.) cindo-rup = argint viu, mercur (K.) chidimos = adunare (P.) cineben = ranire, rana (K.) chidino = strans (P.) cingardan = strig (C. ms.) chinnamangri = secure, topor (K.) cingheardi (dela cinghearau rup (C.) chinet = a lovi (K.) cinnaben = a ferestrui (K.) chinglet = a sfasia (C.) cino = cositor (K.) chir = furnica (P.) cioa = a fura (K.) chiar = brânza (P.) cionas-ma (delaciau) = pun(C.) chocheben = a minti (K.) cior = barba, gura (K.)vezi cihor chola, gamoben = dragoste(P.) cior = talhar (K. si P.) chomeresgro = paine (K.) cior = satra (K.) chur = calcâiu (P.) ciordano (dela ciordan = fur)(C.) churi = cutit (K.) ciordas = furt (K. si P.) churoro = carlan, manz (P.) te ciordem = a fura (P.) ci = nu (se intrebuinteaza mai mult cioren = a fura (P.) de laesi)(C.) ciorero=urit (K.) te ciaben=a ramanea (K.) cioro = sarac, mizerabil (C. si P.) ciabo = fiu, baiat, copil (K.) ciorori = saracie (K.) ciacio = adevar, drept (K.) ;vezi ciosoi, sosoi = iepure (K.) ceaces cip (cib) limba (K.) kola ciaciaben a spune adeva- circlo = pasare (K.) rul (K.) cirikli = vrabie (C.) te ciacvie = a arunca (P.) ciricliro prisaruica (K.). ciaiagro rom = ginere (K.) ciro = timp, vreme (K.) ciam = buca obrazului (K.) ciucea haina (K.) ciammendini = lovire (K.) ciucic = mamela, tata (P.) me ciano = eu stiu, a sti(K.) ciuckini = bici, cnut (K.) cianga = genunchiu (K.) te ciucoie a arunca ciar cenusa, sperla (K.) ciuhri, churi cutit (P.) ciar = hot (P.) te ciumaben = a saruta (P.) te ciaraben a linge (K.) ciumidau sarut (C.) ciater satra, cort (K.) ciupini=bici (P.) ciben pat (K.) ciutino (dela ciau) (C.) cic = noroiu (P.) te civaben = a pune (K.) cicat frunte (P.) civava viata (K.) cido = culcus, asternut (K.) ciuri = cutit, pl. = ii ciurea (C.)

www.dacoromanica.ro VOCABTJLAR TI GANO-ROMAN 171 clidin = chee (dela grecescul Au31) deblank=pane alba (K.) (K.) deblo = zeu (K.) te clisn--a inchide (K.) dei = mama, pl. = 11 deya (C.) coc = bunic, unchiu (K.) deino = alienat, nebun (P.) cociae = nasture (P.) te deinsledal = a iubi (P.) cocioliba = bordei (P.) deisa = maine, ieri coliu piept (P.) (deisa me homes koi = am fost coloupiri, provingra =cartof(P.) ieri, deisa me vabo koi = voi fi coppa = cuvertura (K.) maine) (K.) cora = oarbd (P.) deisale = maine (K.) coro = orb (P.) del = a lovi (K.) te cosas = a sterge(P.) del (dela dau) = dau (C.) costi = bdt, baston(K.) Del, lDeve, Devel = Dumnezeu, coté acolo (P.) pl. II Devla (C.si K.) craton = bumb, buton (K.) del-ame, dal aménghi (C.) te cua = a scoate arma (K.) o del te miluiltubinecuvantare (P) cuciahu = cleiu, argill (K.) delecedoman pat (K.) cuchui = boaba. (P.) te delman = a intreba (K.) cuitus = adépost (P.) Deloro = Dumnezeu(K.);(ase currio = oala (K.) vedea Del si Deve) cutta = ban, para (K.) deisel douà sute (K.) denili = nebung, proasta (C.) D derai stapan (K.) vezi rai te desdumo a vorbi (P.) dab = lovitura (C.) deuv = idol (K.) te daben = a da (K.) Deve, Devol = Dumnezeu (K.) dad = tatd, pl. II dad (C. si K.) di = daca (K.) dadesgripen = bunicd (K.) diamba=brotacel (K.) dadesgropal unchiu (K.) diansbut = aglomeratie (P.) dadika = taticu (C.) te dic a vedea (K.) dai mama (K.) te dichau = a vedea (P.) dalo = atunci (K.) ;dala = atunci te dichezma binevazut (P.) (P.) dichlo = basma (P.) dandalou = musc (C.) dichomos = vedere (P.) te dandales = a musca (P.) te dicles suno = a visa (P.) te dandesdal = a lovi (P.) diic = durere (K. si P.) dant = dinte (K.) diiplo = cenusa (K.) dar = trial (P.) dikindos = vdzand (C.) te daraben = a (se) teme (K.) diklo = vél (K.) dardo = in picioare, in sus (mehom dilimos = nebunie (P.) dardo = sunt in picioare (K.) dilo, deino nebun (P.) darimos = teamd (P.) diman = arvuna (P.) darya = dinte (K.) ; vezi dant te dimiac = a da foe (P. dasni = &rat (K.) te dinasimos, nasebeua alerga (P.) dat = si (K.) diopre = ascutit (P.) deba (in loc de, de, dau (C.) diro, diri, dvie al tau, a ta, ai debank = pane neagra (K.) tai, tale (K.)

www.dacoromanica.ro 172 YOCABULAR 1ThANO-ROMAN

dives, divus ziva (K.) vaver-dives efta seapte (K.) = poimaine (K.) ek unu (C.) diz oras, pl. 11 diza (C.) ekezeros o mie (K.) doga = lucru (K.) ela vino (C.) dorsok, de kana de cat (G.) ennia noua (din grecesculkrvIct doro doro, pl. 11 dorurea (C.) (K.) dorusvacherla adevdrat este (P.) enonechi lumânare(P.) drin kope des treizeci (K.) erio rau (K.) dritto(o) al treilea (K.) te erisailo a intoarce (P.) drom(o) drum (C.) dromna gresala (K.) drosiu bruma (P.) te dsaben a merge (K.) faizel-la, fal-la (dela fal-ma) imi dsado lnghetata (K.) pare (C.) dsaido racituri, piftie (K.) far pang, penip (K.) dsamba broasca (K.) feizrile maine (K.) dsi inima (K.) felhesine zaciltoare (K.) te dsivaben a vietui (K.) felhoesnodi nour (K.) dsukklo caine (K.) hc felo calitate (P.) dsulo paduche (K.) finitringhero sticlar (K.) dsurie lovire (K.) flammus flacare (K.) duber indoit (K.) foliasi izvor (K.) dud lumina (K.) fortoltu viol (P.) duddramangru lampa, (K.) te fortoltu a viola, a forta (P.) dudum dovleac,tartacuta(K.) frill = unt (K.) e dugheana prtivillie,pl. 11 du- ghedne (C.) dui doi (K.) duijene amandoi (P.) gaba acesta (K.) dui-§el doua sute (K.) gaben mancaruri (K.) duito(o) al doilea (K.) gad cgmase, pl. 11 gada(C. dukalmo-ma = ma doare (C.) si K.) dume voi (K.) gade aici (K.) dumino nebun (dela germ. dumm) gader (dela, unde, de unde) (K.) (K.) ; vezi deino gadni foarfeci (K.) dummo dosul (K.) vezi ghev gadO muiere (K.) dur departe (K. C.siP.) gadso pagan (K.) (ebraic goi ; durimos departare (P.) turcesc ghiaur) durearau departez (G.) gaia=acela (K.) te durkeben a prorooci (K.) gal = sat (K.) vezi gane duruvli butea pl. 11 duru- galvay fata (K.) vled (C.) te gamaben a iubi (K.) kola gamaben = a iubi, dragoste gambaiughero ceasornicar (K.) garadi (dela garado ascund (C.) eas lemn (P.) garatul ascuns (P.) ecopralavesti alandala (P.) gane sat (K.)vezi gal

www.dacoromanica.ro VOCABULAR. TIGANO-RONI kri 173

gazhdo degetul cel mare (K.) goi carnat (P.) te geal a duce (P.) goia acela (P.) geamutro ginere (P.) te goiemen = a Incredinta (K.) te geanes a sti (P.) goii carnati de porc (K.) te geau a merge (P.) goni cotul mallet (sancrist, ganu gesipe ziva (P.) genunche) (P.) glias tuse (K.) gono sac (C.) te gliasen a tusi (K.) gono desagi (K.) ghe, ghes, ghesa ziva (C.) gor adânc (K.) gheb bortri, gaura (K.) goro sabie (K.) ghele (in loc de gheliné ma due (C.) gorum ochiu (K.) ghelinéas(inlocde ghelo,dela gostring inel (K.) giau) merg (C.) gosvro maniera (K.) gheltnederis plamadesc (C.) gosiu balega (P.) ghela-ghelatas dus, s'a dus (P.) te gosoben a minti (K.) gheosi inima ;o ghi inima, gost lemnul (K.) pl. il ghiya (C.) gotter bucata (K.) ghere groapa, sant (K.) govr mormant (K.) ghereta creta, tibisir (K.) graci armasar (K.) ghes ziva,pl. ilghesa(C.) ; grai cal (K. o gras calul C.) vezi gesipe granza hambar, patul, (K.) gliev ora$ (K.) gras cal (P.) vezi grai ghev = dosul (K.) vezi dummo grasnea (pluralul dela e grasni -- glib orz (K.) iapa) (C.) te ghilaba a canta (P.) grast armasar (vezi graci)(K.) ghilabadas can tat (P.) greni iaprt (K. ;tarno gres ghilabadimes = cantec (P.) manz ghilabal cantaret (P.) groapa paiesa baltoaca (P.) ghilabas cantare (P.) grumni vaca (K.) ghili cantec, pl. Iighilea(C.) gruvni animal (K.) ghinau = in numrtr (C.) gudlam zahar (K.) te ghiu a numi (K.) gudli vuiet, sgomot (K.) ghiu gréu (P.) gudlo dulce (K.) ghiri furnica (K.) gullub pantaloni (K.) ;vezi karn. ghiromni femeie (K.) gu mu bivol (P.) ghiv cantec (K.) ;vezi e ghili gunno sac (K.) ; a se vedea gono ghivaben a canta (K.) ; vezi gull- gurdo batut (K.) laba te guren a bate (K.) gina = paduche (P.) gurghe Dumineca, sap trimana ; giorni = cataroaica,pl. iigior- (tiganii n'au nume pentru zilele nea (C.). saptarnanii) (K.) giuclano cainesc (P.) guristi, cutto ban (K.) glan inainte (K.) guru gurub bou (K.) glurchel caine (P.) gurung cioara (C.) goba acesta (P.) gusto deget (K.) godoya-koya, koi aceea (C.) gvin miel (K.) te gohené a insela (K.) gvittrolo tunet (K.)

www.dacoromanica.ro 1 74 VOCABULAR TIGANO-ROMAN

hohaimos, hohamuo = mincinos (P) hohavdilem (dela hogavdivan) ma habari = adeverinta (P.) fusel (C). habe = mancare (P.) holeaimos = necaz (P.) hai = rac (K.) holearico = necajit (P.) häi = magar (P.) holearime = suparat (P.) hai, thai, ai = si (C.) holearimos = suparare (P.) haing, hain = fantana (P.) holi = necaz, pl. = 11 holeá (C.) halile (dela halivau) = sunt man- homokoro = piatra (K.) cat (C). hor = vale (P.) vezi har halineds(inlocdehalas,dela huffo = boneta (K.) hau) = mananc (G.) te hulanau = a imparti (P.) halipe = cearta (P.) huleavdO(delahulavau) = piep- te halpes = a certa (P.) tene (C.) hamosopro = agricultura (P.) hulistem (dela huleau) = scobor(C.) hamosopro lo campi = toate gra- hunte = trebuincios (C.) nele de pe camp (P.) hurdi (fern.) = mica (C.) hani = fantana, put, izvor (K.) hurdo (masc.) = mic, marunt(C.) haning = put, fantana, pl.11 ha- hureado = imbracat(delahurea- ninga (C.) vau = Imbrac) (C.) hanti = putin (C.) huteau = (eu) sàr (C.) hapristi ciro = vrerne de masa (K.) te hutel = a sari (P.) har = vale (C.) vezi hor huvea = gaurd, groapa (P.) harcuma = arama (P.) harcumloli = amnia rosie(P.) harkomo = arama, pl. = 11liar- come (C.) ;vezi harcuma iacho = ochiu (P.) ;vezi iak harmi = platosa (K.) iag = foc (P.) ;vezi iak harnearau = scurtez (C.) iagai=arma, puFai (P.) harni = scurt (C.) iagaro = 1:6:lure (K.) harorl (dela e har) = valea (C). iak = ochiul (K.) hasardeom, hasardem = pierz(C.) ak = foc (K.) hasmeti = afacere, treaba (P.) iammadar = general, hatman (K.) hastrailem (dela hastrau) = scap (C) iangustri = inel (K.) hau, hai o = si (C.) iaok = cap (K.) te hau = a manca (P.) iardâmi = ajutor (P.) hau = gaura (P.) iaringhero = §epcar, bonetier (K.) te hav = a veni (K.) iaro = Mind, malai (K.) te hecco = a se grabi (K.) iaros = ou (K.) hedio = munte (K.) te ichinisailo = a obosi (P.) herbuzo = harbuz, pepene (K.) ichino = oboseala (P.) herro = picior (K.) iegag = sat (K.) te hiciaua = a purta (K.) ieghekorobar = cremene (K.) hirhil = mazare (K.) ieko ghiata (K.) te hivitaleya = a abate (K.) iernia = o milà (masura marina) (K. hohaiel = minte (P.) te ien = a cunoaste (K.) te hohaies = a minti (P.) ierni = ceara (K.)

www.dacoromanica.ro VOCABULAR TIGANO-ROMAN 175 iesinghingri = capra (K.) kani = cot (K.) iiv = gall (K.) kanralo = maracinos (C.) iive = mat, zapada, neaua (K.) kanro = rnaracine pl. 11 kanra (C.) ilo = inirna (P.) kara-ma, kerau-ma = ma fac (C.) te incheores = a tine (P.) kardern, kerdem (dela kerau)fac inkalavan = scot (G.) (C.) te insurilpes = a se 1nsura(P.) te kari = a impusca (K.) insurirnos = casatorie (P.) karro = scai (K.) iob = el (K.) karodi = rac (K.) te iodra = a intra (K.) kása = cine (C.) ioi = ca (K.) kaste = ca sa (C.) ion = ei, ele (K.) katnna = cort(seobisnuestela isema = odaie, camera (K.) laesti)pl. = il katune (C.) ita I(interjectie) = WA' 1(C.). kecica = capra (K.) italo = rachiu (C.) kej = matase, pl. = 11 keja (C.) izdral = tremurat (P.) kejlana = rnatasos (C.) nani kek = nimenea (K.) J kel = placere, distractie, joc (K.) te kelaben = a juca, a dansa (K.) jangle = navala (P.) de unde vine jocul chilibaoa jau, giau = ma due (C.) keldeas (din kelau) = joc (C.) jazo = iaz,pl. = 11 jazurea (C.) kelin = piept (K.) jele, ghele, gheline (dela jau) =md te kellitopra = a acoperi (K.) duc (C.) te kelloben = a atinge (K.) jiltiharcuma = alarna galbena (P.) ker = caskzidire,pl. = 11kera jua = purice (K.) (C. si K.) jungali (fern.) = rea (C.) te keraben = a face (K.) jungalo (rnasc.) = rau (C.) kerdileas = sbor (C.) juvlea (dela e juvli, giuvli=ferneie) kerdol (dela kerdivau) = ma fac pl. = 11 juvlea (C.) (C.) khalan, khelau = joc (C.) it kharnora(delao kham) = soare, pl. = 11 khama (C.) kadea, gadea = asa (C.) khan =-. ureche, pl. = 11 khan (C.) kai = ea, unde (G.) vezi kan kak = neam, gen (K.) khancéschiri(delakhanci) = ni- kako = var (K.) mic (C.) kali (fern.) = neagra (C.) khanci = nirnic (C.) kalo (masc.) = negru:(C.) khangarea(pl. = dela ekhan- kalsis = pantaloni (K.) gari) (C.) karn = soare (K.) ;vezi gullub khangari, khanghir = biserica (C.) kambana = clopot(K.) khanikas (dela khanik=nimeni (C.) kammava = datorie (K.) khanili = lenesa kan = ureche (K.). vezi khan khas = fan, pl. = 11 khase. (C.) kana = and (C.) kheré = casa (C.); vezi cher te kandini = a suferi (K.) khoyakere (adj. dela e khoi = seu) kangri = biserica (K.) pl. 11 khoya (C.)

www.dacoromanica.ro 176 VOCABULAR TIGANO-ROMkN

killtint (K.) kor gat, pl. 11 kora (C.) kikai caldare,pl. ilkikaye; korar-la (imperativul din korarau kikaveari caldarar (G.) orbesc) (C.) kilea. in prun, pl. II kilea kori (fem.) oarbil (C.)vezi cora vina (C.) koro (masc.) orb (C.)vezi coro killin joc, dans (K.); vezi khalau kote aci (C.) kilo par (G.) kotor codru, padure (C.) te kin a cumpara (K.) kotora (dela o kot6r)(C.) kinas (dela kinau cumpar)(C.) te kovokardas a fncanta (K.) kinau cumpfir (G.) krohilo mistret (K.) te kindir a se desparti (K.) kubrigen razboiu, lupta (K.) kindo gol (K.) kunare tarm, mal (K.) kinghearau ud (C.) kuni cot, masurd (K.) kir alf kurk6 saptainana (C.) branza (K.) kiras1 kurmi rneiul, pl, it kurmea (C.) kirchengherocismar, ciubotar (K.) te kuroben a casapi (K.) kirchissagro ruk ciresiu(K.) te kuroben a intalni (K.) kirghissin cireasa (K.) koba kuroben razboiu (vezi ku- kirmo vierme (K.) griben (K.) te kisla a Incaleca (K.) kuromanghero dorobant (K.) kira61 (dela kirivau) ferb(C.) kustikasa brat',pl. 11 ku- kiruvau fierb (C.) stika (G.) kiro searna (C) ku tca aci (G.) kisimrno carciuma, crasmil (K.) kutwnaskero soldat(K.)vezi klidiu, bango-klidiu carlig(K.) lurdo klindinesa (dela o klindin6 can- kuzhilo deget (K.) tar (C.). klidino cantar (C.) klusturi mahastire(delagerm. kloster) (K.) lab cuvant (K.) ko, kir6 al tau (C.) laccho bun(P.) ;vezi lacio koba, o u el; koia, i = ; kola, te lacear a lipi (P.) e ei, ele (K.) laceartan asternut (P.) kociavicia ariciu (K.) laceho bland (P.) koed lo nev.reayi (K.) lacerdom, lacardem aranjat (P.) koi a lui, aceasta (K.) laci (fem.) buna (C.) koi acea (C.) lacio (masc.) bun (C.) koia, i ea (K.) lacihi buna (P.) kola ele(K.) lacihimos bunatate (P.) kolagre ale sale (K.) lacihilo fals (K.) kolagro a sa (K.) mai lacio apatos (P.) kolengro pe (K.) te tacit a afla (K.) pl. kolengre a lor (K.) ladavku incarc (C.) kolesgre ai sat (K.) lagavo rusine, pl.it lagiave (C.) kolesgro al sail (K.) lagearnos rusinos (P.) kon cine (G.) lageao rusine (P.) kon, kona acel (C.) landi (dela o lou) sarea (C.)

www.dacoromanica.ro VOCABULAR TI GANO-ROMAN 177

laka (In loc de laka, dativul dela lun sare, vezi Ion)(C.) oi ea) (G.) lunine, luine apa (C.) Ian = ea (C.) te luno a insura (K.) landavdi(delaladavdo) = Incar- lurdo soldat (K.) vezi kutwnas- cat (C.) kero langs = lânga (K.1

lasdo = bun (pentru oameni si ani- !In male) (K.) lascardi (dela lacearau = dreg) (C.) macico=ma(a, pisica (K.); din un- te latsakerit a vinde (K.) gurescul macico lave = nume (K.) maciho = peste (P.) lazahalo,lubechir daspas adul- macio = peste (K.) ter (P.) macio = peste, pl. 11 mace (C.) le = ele (K.) macinghero pescar (K.) te leben = a lua (K.) madiho = musca (K.) vezi matlin te leiauna a purta (K.) mahlo = tovarés (K.) leium paine (K.) maklau = ung (C.) lesi susai las lesinat (P.) maladem (dela malavau gasesc liel = scrisoare, Lavas (K.) (C.) lill scrisoare, carte (K. si P.) te maladopes = a Intalni(P.) lila-but bliblioteca (P.) mak) = deal (P.) te limmaughi ---. a produce (K.) mama le oseschimuma padurii (P) lindri = somn (C.) mami bunica (K.) linkearau (eu) tin(c.) mamosischi omenesc (P.) linkearel = tin (C.) te man = a taia (K.) lipa = tei, pornul detei,pl. = 11 mande (dela me eu) (P.) lipe (C.) mandradei mama (P.) livin raclü,sicriu,cosciug(K.) manet o Irma de zile (K.) lo el (K.) mangaben a cersi (K.) loevu argint, moneta (K.); vezi rup mangava rugaciune (K.) loie bani (P.) mangh6sa (dela mangall cer) (C.) lokes Street, Inceata (K.) mannisi femeie (K.) lolipurum = ceapa (K.) manos = om (P.) Iola (mas.) rosu ;loli(fem.) = manus om, pl. il manus = oa- rosie (C.) menii (K. si C.) Ion sare (K.) vezi lun marazo = necaz,pl. iimaruzu- bi-londi = nesarata (C.) rea (G.) lonkeren silitr5. (K.) mardi (fern.) = batuta (C.) lo6, lova = ban, moneta (C.) mardo (masc.) = batut (gurdo) (C. lou = sare (P.); -vezi Ion te maren = a bate (K.) lubekirdaspas = adulter,acurvi mar61 (din marau) bat (P.) (K.) te mares, guren = a bate (K.) lubenita = pepene (P.) mareskero = pitar, brutar (K.) luin6 = Luni (C.) marestuche-joco batjocura (P.) lulaua = lulea, pl. = 11 lulaye (C.) maricli =pläcinta, fagure (K.) luludi, lulughi = floare (C.) marinos = bataie (P.)

www.dacoromanica.ro 178 VOCABULAR TIGANO-ROMAN mar la (imperativul din marav) -- misdo = bun (la lucruri) (K.) au- bat (C.) torulrespectivascrisgresit maro = pane (K.) acest cuvAnt maro = al nostru ; maH = a noa- misto = bine (P.) stra, plural mare (K.) cher misto = binefacere(P.) du maro = alvostru,du mare misto ailau = binevenit (pl.) = (K.) mistoro = binisor (P.) du mari = ale voastre, du mare mo, miró, minró = al meu(P.) (pl.) = (K.) mohoros = mohor, pl. = 11moho- mas = came, mancare (K.) rurea (C.) maseskero = casap, macelar (K.) molibo = plumb (K.) massob = treaz (K.) momal = aliat, tovaras (P.) maskar = mijloc,pl. = 11ma-- momeleanta (dela e momeli) = lu- kard (C.) mAnarea, pl. = 11 momelea (C.) maskre = 1ntre (K.) moméska (dela o mOrn = ceara) . matilen (dela mativau) = ma 1m- pl. = 11 mOma (C.) bat (C.) mondo = lima (K.) matinos = betie (P.) te mongna = a 6-luta (K.) mativau = ma Ind:at (C.) mossin = brat (K.) matlin = mused (K.) vezi madiho mot = yin (K.) mauchidinci = a rvunk acont(P.) mothau = spui (P.) mauro = pane, pl. = 11 maurl (C.) ; motho = spune (P.) vezi maro mrasa = rouil (K.) mavis = albastru (P.) te mudaraptu = a ucide, a omori (P.) mazhizel(delamazlozau = dreg, mudardena = ucigas, omoritor (P.) Incing) (C.) te mudares = a omorl (P.) me eu, pe mine, noi (K.) mui = gull, pl. = 11 muia (C.) me, mire, mind = ale mele (C.) te muk = a lása (K.) te meches = a lasa (P.) mukhlou (dela mukhau = las) (C.) mehom = sunt (n'are infinitiv) (K.) mulea, mulcas, mulas(dela me- mekhleas (din mekhau = las)(C.) melalo = murdar, melali = mur- rau = mor) (C.) mulo = mort (K.) dard (C.) melelo = negru (K.) mulo = peste (K.: vezi o macio) men = gat ;e men = gatul (K.) mubro = spirit, duh (K.) te meraben = a muri (K.) mumeli = lumina (K.) koba meraben = moartea (K.) te mumi = a suferi (K.) mere!, merau = mor (C.) mumli=candela (K.) mericla = salbä (K.) te muncamatele ---- a cobori (P.) meso = miel (K.) murga = pisica (K.) miciach = aspru (K.) muri = mull (K.) migamea = milk mdsura (K.) muscatela = balsam (K.) mire = ai mei, ale mele (K.) musi, vas = antebrat (P.) miri = a mea (K.) mus = brat (K.) miro = al meu (K.) musi = capela (K.) te mischilpe = a misca (P.) te muterben = a se pisa (K.) mischimos = miscare (P.) muttremangri = caaiu (K.)

www.dacoromanica.ro VOCABULAR TIGANO-ROMAN 179

N 0 naffli = sunt suparat (K.) oacheso = brunet (P.) ndk = nas (K.) obres = anul (P.) nakh = nasul, pl. = 11 nakha (C.) okolka (pron. de monstr. ) = aceea (C.) nak (dela nakhau = trec)(C.) on = el (C.) te nakkeben = a sughita (K.) opas = jurnatate (P.) opre (prepozitie) = sus (C.) nai = nu are (C.) e órba = vorba, pl. = 11 orbe (C.) nai = unghie, deget (C.) ordon = cdrutd (P.) nai, ni-nana = ci (C.) oroslano = leu (K.) te naiestu = a se scdlda (P.) or-say = oricare (C.) na-nai, nana-mai = nurnai (C.) or = roud (K.) naioan baie (P.) os = pädure (P.) narno = nurnai(inloc de nana- te ovel = a veni (P.) mai) (C.) ozale = ager (P.) nana = nu era (P.) nanas nastiu = anevoie (P.) nane = bade, nene (P.) naneleskekso = inddratnic (K.) pabui = mar (K.) nango = singur, nurnai (K,) pac, paca = aripa. (K. si P.), pl. il nangd (masc.) = gol, nanghi (fem) pached goala (C.) te pagheanta (dela e poghipoala) nanilas = rdu (K.) (C.) paghel(dela pagau frang)(P.) nas, nai-sas n'a fost (C.) te paggherben = a rupe (K.) nasfal = boala (P.) paho = ghiala (K.) nasfali(fern.)dela nasfalo bol- pai = apd (K.) nay (C.) pai-zoralo = apatare,acidazo- nasul = Mu (P.) ;prea nasulfio- tic (P.) ros (P.) pal = frate (K.) nasaldeom, nasaldem = fug ludnd pal = scândurd (K.) ceva (C.) pala = dupd (P.) te nasaben = a curge (K.) palaireat = miazanoapte (P.) nasimos = fugd (P.) palanghes = miazazi (P.) nav = nurne (K.) pale = dard, iar, dupa, inapoi (K.) necumimul = concubind, pitoare (P.) palmande = urmare (K.) nei = nu (K.) palos = sabie, pl. = 11 palosurea (C.) neleolda = nebotezat (P.) palto = degetul cel mare (K.) panda = 50 (K.) nepringeardo = necunoscut (P.) panduki = banul (C.) nerel = moare (P.) pani = apà, pl. = paid (K. si C.); nevd(pl.delanee, = nou) ;fem. vezi pai nevi (C.) baro pani = mare, apd Intinsa (K.) nevo = nou (K.) pano = floare (K.) ni, nana = nu (C.) papinoci = momita (K.) nie li = yard (K.) papiu = gasca (P.) 12*

www.dacoromanica.ro 180 VOCABULAR TIGANO-ROMAN

par = burtd, pantece, pl. = 11 path pherdo = plin (P.) ;vezi perdo (K. si C.) phiko = numdrul, pl. SI phike (C.) pdr-zelino = 4 burtdverde om te phirel = a umbla (P.) gras (P.) phivli = vilduva (P.) paramici = basm, poveste(P.) phivlo = vaiduv (P.) parnemus = albus de ou(P.) phraloro = frate(delaophral), parni (fern.) = albd (P.) pl. II phral (C.) parno (masc.) = alb (K.) phu = prunânt, pl. = 11 phuya (C.) paro = greutate (K.) phucherdo = umflaturd, burtos (P.) parra = mal (K.) phuevi = bubd (P.) te parrac = a multumi (K.) phukili = m. umflu (C.) te pastuche, soutuche = a adormi phurami = veche (P.) (P.) te phurdau = a sufla (P.) pasves = insuld (K.) ;vezi ves phurde (dela phurdau = suflu) (C.) pas = jumdtate, pl. = 11o pas si phaudads(delaphaudasau = in- 11 o pasima (C. K.) chid (C.) pasa = Mug& pre lângd (P.) phango = legat (P.) pasan = paduche (K.) vezi pilzhum pharadas, (dela pharavau =sparg (C.) pase = aproape (P.) te pharau = sparg = a crilpa (P.) patrin frunza, foaie, pl. = II pa- pharavel, dela pharavau =sparg (C.) trinea (C.si K.) phar6 = greu (P.) pazari = aldamas (P.) phun = parnânt (P.) peav, peau = beau ,Y.) pi = pe (P.) peco copt (P.) pibblerauni curcan (K.) te pekgum = a frige, a coace (K.) picheal = picaturd (P.) pekledn = frig (C.) pido =bäut,biluti (K.) pen, phen = soril (K.) pien = a bea (K.) te penaben = a zice ; vezi te phenes pien tuuli a bea tutun, a fuma (K.) (K.) pilas,pel-but, pido = bruit,bau- baro peng = leu (K.) tor (P.) peors piept (K.) pimos = bauturd (P.) peperi, piperi = ardei (K.) piri = oalà, pl. = 11 pired (C.) per = pantece (K.) piro=liber, slobod (K.) te peraben = a cadea ( K.) piro = picior (K.) vezi puuro perau cad (C.) te pirronit = a deschide (K.) perdo = plin (K.) pisla = putin (K.) perel (dela perdu) (C.) pisa miel (K.) pevli = viiduvil(K.) ;veziphivli plaiu = munte, pl. = II plaiva (C.) phabau, phabivau = arz (C.) plasla = suman (K.) te phaghilas = a rupe (P.) ;vezi pleisserdum = recompensd (K.) paggherben pleme val ( K.) phago = boala, betesug, schiop (P.) plimbosilem (dela plimb6u-ma md phen = sord (P.) plimb (C.) phendu zic (P.) po = cap (K.) phendineas (in loc de phendas, dela po = al sau (K.) phenau = zic (C.) podo = plin (K.) te phenes = a zice (P.) pofe = camp (K.)

www.dacoromanica.ro VOCABULAR TIGANO-ROMAN 181 pohenda nuca (K.) put mult (K.) pohtan 'Ana. (P.) putardo deschis (P.) pokinel (dela pokinAu = platesc (C.) te putari = a deschide (P.) polade (dela polavau = 1ntind (C.) putium=chestie, cerere (K.) pomya = mar (K.) ; vezi pabui puuro = picior (K.) ;vezi piro pop soba, tigaie (K.) pazhum paduche (K.) vezi pasan por = pana(K.) ;pori = pana, puzhum Lana (K.) coada (K.) ;vezi posi por = mat, pl. = 11 pora (C.) R porau = case (C.) poreanta (dela e pori = coada (C.) rachlio flacau, holteiu (K.) ii = 11 porea rachsii = domnisoara (K.) pos = pai (K.) ;vezi pul te rackerben = a vorbi (K.) posi = coada (P.) koba rackerben = limba, graiu posom = bumbac (P.) koba rackriben = vorbA(K.) posi = smArc, glod, noroiu (K.) radsa = noapte (K.) prabal aor (K.) rag = principat (K.) te prahoule = a 1ngropa (P.) o rai = print, boier (K.) pral = sus, Malt (K.) erai = printesa,boieroalca, cu- prandizeu,delaprandizau = ma- coana (P.) ;pl.11 rai nit (C.) raikai(in Mc de raikani) bole- pratness = Intunecat (K.) reasa (C.) to pretterdum = a ameninta (K.) raimos = boieresc (P.) pricopsime=bogat (P.) a rhki = aseara (C.) priesterben = a ruga (K.) rakli = slugA (K.) prinierdo = cunoscut (K.) rakli = fata (P.) pringeardo=cunoscut (P.) rani = printesa (K.) ;vezi e rai pringeardol, prinjardol (dela prin- rasai = popa (P.) giarau = cunosc (C.) rat ---- sAnge (K.) pro = prin (C.) ratalo = sAngeros (P.) provingra = cartofi (K.) ratli,ratti = noapte(K.) ;vezi pul = pai (K.) ;vezi pos radsa si ratli pup = pamAnt (K.) vezi phuu ratya = rachiu (in limba tiganeasca pura = usturoi (K.) rachiu se mai numestei italo (C.) purana = varsta (K.) orayoro = boieras,pl. = IIra- purano = antic, vechiu (P.) iori (C.) puri,phuri = batrAna, baba (K. reat = seara, noapte (P.) si P.) renade = vulpe (K.) purilos = batrAnatec (P.) repani = gulie (K.) neogrec eindvt purimata = batranete (P.) reta = rata (K.) puro, phuro = batrAn, babalac (K.); rezh = matase (K.) vezi puri ricineAriskero ursaresc (C.) puruciau = nepot (K.) o ricinó = ursul (C.) purum, purumb, loli-purum ceapA rikevala=memorie (K.) (C. si K.) rincano = frumos (K.) pusavau = Intep (C.) rittero = soldat cu platosa (K.) pusramangara = furculita (K.) roi = lingura (K.)

www.dacoromanica.ro 182 VOCABULAR TIGANO-ROMAN te roies = a plange (P.) te sburiel = a sbura (P.) roimos = plans (P.) scaurnin = scaun (K.) rom = om, barbat (K.)(in limba scenio = auzul (K.) tiganeasca inseamna tigan) sea = tot, toga (P.) romanés = tiganeste (P.) te sel = a lua (K.) romani (adj. femenin dela o rom) = te selitapraa = a ridica (K.) tiganesc (C.) te sellitaria = a taia, a scoate (K.) romaro = barbatel (P.) sem = sunt (C.) romino = tigan (K.) semambitioso = ambitios (P.) romni = femeie,sotie(K.si P.)) semenis, benzeusin = asemanare (P.) romnicel = tigan (K.) senelovisa = a infuria (K.) ropen = mizerabil (K.) serti, miciach = aspru (P.) rosa = trandafir (K.) o sfarco le ciuceao = sfarcul tatei rozho = furca (K.) (P.) rovél (dela rovau = plang)(C.) sgarcime = sgarcit, avar (P.) rovli --- ciomag, pl. = il rovlea (C.) si = da (P.) ru ----- lup (K.) ;vezi ruiu sicom = ursäreste (C.) te ruddi = a imbraca (K.) sie = suflet (K.) rughimos --= rugaminte (P.) sik = sarguinta (K.) ruiu = lup (P.) sik = gust (K.) ruk = arbore (K.) te sikeraben = a invata (K.) rundo = cerc, tare (K.) sili-man, silis-man a= am (C.) rup ---- argint,pl. =-- 11rupa(K. silis, silos (in loc de si) = este (C.) si C.) simanghea (pl. dela e simanghi) = za- rup-giindo = argint viu (P.) log (C.) ruzha = floare (K.) te simanghi = a creea (K.) simazi (simaghi) = zalog, amanet (C).

Et te sivaben = a coase (K.) te sivit = a coase (K.) sa = tot (C.) sivri = ciocan,pl. = 11sivré(C.) sa = rasul (K.) skil = rece, frig (K.) te saien = a rade (K.) smentino = smantana (K.) sanche = adica (P.) soben = a dormi (K.) sani (fern.), sano (masc.) = subtire sofa = pat, culcus (K.) (K. si C.) te soimos = a dormi (P.) or sao = oricare (P.) sola --= maine (K.) sap ---- sarpe, balaur( K. si P.) solahadimos = juramant (P.) sappin, sapuni = sapun (K.) somnac, somnacai = aur (C.)vezi sar = cum, ca (P.) sonnai sare, sarore = toti (C.) somnacunó = de aur (C.) saro = Mina' (K.) somnal --- sfânt (P.)vezi somnac sas = era (C.) sonnai = aur (K.) sasdo = sanatos (K.) sonnikey = aur (K.) saster = fier, ghiata (K.) sorlo = puternic (K.) sastri = fier (P.) so, sos, si = ce este (P.) sastringhero = fierar, mester (K.) sostar, di = daca, de ce (P. si C.) sastruni (dela o sastri = fierul ( C.) soste, dela so = ce (C.)

www.dacoromanica.ro V OCABULAR TIGANO-ROMAN 183 te soutuche = a adormi silav = matura, pl. = 11 sllava (C). sovava = somn (K.) vezi suth sllavau = matur (C.) soves (dela sovau = dorm (C.) te siven = a sui, a pune (K.) sovlearau = adorm (C.) te sivitrada = a Vail (K.) spinga = bold (K.) sivya = cleste (K.) te staben = a salta (K.) snablus = cioc, plisc (K.) staclinghero = ariciu (K.) soc = varza (K.) ;vezi sach staddi = capela, palarie (K.) soker = cinstit (K.) staghi = cdciula (P.) te sokerben = a pretui (K.) testakkerben = acalcaInPi- sommit = lant (K.) cioare (K.) somnakai = aur (K.; vezi somnac starrapan = Inchisoare (K.) son = luna (K.) stepre = scoala-te (K.) soro,po = cap ;oson!, = capul, sterna = stea (K.) pl. = 11 sere (C.) stigga = ulita (K.) soste = izmene (K.) te stildum = a apuca (K.) sosoi = iepure (P.) stirna = pisica (K.) o starto .---- al patrulea (K.) strafil = fulger (P.) subbus = rochie (K.) su = ac (P.) sucarimos = farmec (P.) sub ac (K.) suco uscat (P.) suchar, suchar = frumos (P.) te succo = a usca (K.) sucarimos = frumusete (P.) sudri = rece (P.) suhlo = acru (P.) te sudrian = a rad (P.) sung miros, mirosul, pl. = 11 sun- sudrimos, prabol = aer (P.) ghéa (C.) sukar = frumos (P.); vezi sukker te sung a mirosi (K.) sukaroro = frumusel (P.) suno vis (P.) sukar-ararkblen tut = bine te-am suth somn (K.) ;vezi sovava gasit (C.) sua lacrimd (K.) sukker = frumos (K.) sukkerben = frumusete (K.) sukrohilo = sec (K.) te sunaben = a 1nte.ege (K.) sa= buruiana (K.) te sundan = a auzi (P.) sach - varza, curechiu (K.) vezi soc sunta(imp.delaasunau = aur, ali varza, pl. = 11 sah (C.) forma foarte rara (C.) saducca pastelca (K.) sut = otet (K.) te sarnander = a se desparti (K.) suti = uscat, suki (fem.) suko(masc. saso = iepure (K.) ; vezi sosoi (C.) vezi suco segari = vanat (K.) sveto = ceriu (K.) selenghero = franghier (K.) sello = izvor (K.) sero = cap (K.) setra = vioara (K.) ta = dar, de (P.) seek = tarana (K.) tabios, fabilas, chadsido = ars (P.) sin coloare (K.) te tabolo, astares = a aprinde(P.) sindealo = cutit,pl. =11 sindeâla (C.I tabuk = toba' (K.) te singher = a se certa ( K). takivau = ma Incalzesc (C.)

www.dacoromanica.ro 184 VOCABULAR TIGANO-R011AN

talau,telau,telao = supt,dede- tornbun tobd (K.) supt (C.) tovadei = porumbel, hulub (K.) tallo balta, lac (K.) toyer=topor,barda(K.) ;vezi tamlo intunerec (K.) tober, toer tang ingust (P.) trap (dela trasau ma tem (C.) tango strdmt (P.) trupo = corp, trup (K.) tanya = cort (K.) truppaf = usta? (K.) tarnepen copil (K.) trus = sete (C.) e tarnivan intineresc (C.) trusul = cruce, pl. = 11 trusuld (C.) tarno = tânar ;tdrni tânara (K. truzhilo = sete (K.) si C.) te tsacioben = a se certa (K.) tasilo = innecat (P.) tsilka = scoarta (K.) tatimos cald,calduros(P.) tu (pronume)=tu (P.) tatO(tatto) caldura (K.) tud = lapte (K.) vezi zud tattopani = rachiu (IC.) tuggonso = suparat (K.) tava, tau ata (P.) tulo = grdsime (K.) teha = maine (in loc de theara) (C.) tumaro al vostru (P.) tela supt (prepozitie) (C.) tele jos (C.) telal de jos (C.) telel animal (K.) tara = cort (C.) te televres a pleca (P.) tarurea (dela e tara = cortul (C.) temm cdmpie (K.) tdcne = mititei (P.) testa corp, trup (K.) tefniakero = peste (K.) te thabdel a curge (P.) ticnida urzicd, pl. = 11 ticnida (C. tidada, tirdava (dela tirdau trag C. thagar imparat,rege,pl. 11 thagara (C.) tiria usturoi (K.) tora putin (P.) than loc,pl. 11 thana(C.) thar masea (P.) tua = parice (K.) tharau arz (C.) turuvlea = opined (P.) them Ora, pl. = ii thema (P.) thearo maine (P.) thovau spal, thodo = spdlata (C. uceavau, uces inalt (C.) thua fum (P.) uci = malta (C.) thub fum (K.) ucivau = ma inalt (C.) thulilas = ingrdsat (P.) ugiledo dator (P.) thulo gros (P.) urdon caruta, pl. = 11 urdona (C.) ticcino = copil, plod (K.) te ustcaies = a calca (P.) tigno = scurt (K.) te ustel a se scula (P.) tikasko (dela tika) tatd (C.) ustilas = s'a sculat (C.) tikni mica (P.) usteado calcat (C.) to, ko, kiro = al tau(P.) usti (dela usteau = ma scol (C.) tober = topor (K.) ;vezi toyer te tofe = a fuma (K.) tokam = numai (C.) V toer = topor, pl. = ii toeré (C.) te vaben = a deveni (K.) tol = cântar,pl. = Iitoled(C.) puro vaben = a imbdtrâni (K.)

www.dacoromanica.ro VOCABULA RTIGANO-ROMAN 185 vaggaulus = iarrnaroc (K.) vudres = pat (K.) vallin = garard, sticld (K.) vuddrusticiro=vremedecul- valval = Wilt (C.) cat (K.) vardindos (dela vardiuprivesc (C.) te vusza a abate (K.) vardo = car. cdrutd. (K.) te vusrit = a arunca (K.) varinhilo = vitel (K.) vas = mdnil, pl. = 11 vas (C.) vass --= mana (K.) yag, yoro(k) = ochiu, pl. 11 yaga vast = mâna (K.) (C.) bi vastengo = fdrd maini (C.) yakhali = deochiatà la vastesa (dela o vas = maim (C.) yaleasca = jalea (C.) te vattogudli=a striga (K.) yaska = iascd (C.) te vazh = a vdna (K.) yav = plimbare (K.) vaziné (dela vazdau = ridic (G.) yoggramangri = pu§cd (K.) veleto = valet, serv (K.) verda = han (K.) vermo = §ant (K.) ve = ostrov, insuld (K.) zaharo = zahdr,pl. = 11zaharu- ve = 1:4:lure (K.) rea (C.) ve§iskero = pddurar (K.) zeleno, zelino = verde(P.§iK.) vezheokero = vândtor (K.) zelo = 1ntreg (K. te vias = a ajunge (K.) te zhasvaver = a se divorta (K.) viknia -§oim (K.) zhedum = eroare, gre§ald (K.) vind = iarnd,timpurit(tiganii te zhinaben = a scoate (K.) n'au cuvinte pentru primdvard te zhingher = a ocárl (K.) §i yard, sic.) (K.) zlach = plantd (K.) vingro = fals (K.) zubrui = anteriu, haind lungd (P.) virthus cra§mar (K.) zud = lapte (K.) ; vezi tud vodi suflet (K.) zumi = ciorbd. (P.) vudda = poartä (K.) zuralo = tare (P.)

www.dacoromanica.ro VOCABULAR ROMANO-TIGAN

A pro lo cAmpi = toate grAnele de pe camp ac = su aici = ate, gade acasei = a cher6 ajutor = iardAmi acela = goia alamei = jiltiharcuma(alamA gal- acesta = goba benA) acolo = coté alandala ecopralavesti acont, arvunA = mauchidinci alb = parno acoperif = cearemosopral albastru = mavis a acoperi = te kellitopra albie = balai acru = suhlo albind = berui acum = acank albu = parnemus, parnemus aresco aldetmas = pazari a alerga = te dinasimos, te naaben addnc=ahor aliat, tovarAs = momal adeipost = cuitus alienat, nebun = deino adecet = sanche a lipi = te lacear adeveir = ciaces, ciacis alunecu = caiarsa,alunichisardan adevdrat este = dorusvacherla atanild=calopipeii adeverinfd = habari amdndoi = duijene adio,reimdi cu Dumnezeu = acui amanet = simazi, simaghi devlesa wnant = amantos a adormi .= te pastuche, te soutuche amar = cherco adulter = bezahalo, lubechirdaspas amärdciune = cherchimos adunare = chidimos ambilios = semambitioso aer = udrimos, prabol ameninla (a) te pretterdum af acere, am f Acut ceva = cherdem ameninfdtor=amelitisardem, cam- caicipa lem afacere, treabd = hAsmeti amestec = carestax, amestechisi afard = avri amorlit = amortisardas a afla = te lacit anevoie = nanasi, nastiu a agdfa = to andi carfi animal = gruvui ager = ozalo antebrat, musi = vas aghiufei = bengolo,scaraoschi = antic, vechiu = purano beng anteriu, hainei lungei = zubrui aglomeralie = diansbut an = obres agriculturd = hamosopro, hamoso- apd = pai

www.dacoromanica.ro VocAnuLAR ROMANO-TIGAN 187 apd tare (acid azotic) = pai zoralo bagaj calabaluco apdtos = nai-lacio bdiat = cehao apdsa (a) = te banghia, te banzo baie=naioan aprinde (a) = te tabolo, te astares bdielas = cehaorô a da foc = dimiac balaur = sap aproape = pase balegd = gosin apropiere = catepase balloaed = groapa paiesa ara (a) = te arisarna, te arisardem bandit = cior a raci = sudrian bani = guristi, cutto ararnd = harcuma; harcumloli = barbd = cihor, cior aramd rosie barbat = rom aranjeat = lacerdom, lacardem bdrbdlel = romore) arbor = ambri, ruch basm = paramici arcan = capai, anicursa basma dichlo ardeiu = peperi, piperi bat = cas, casti argint = rup bdtaie = marimos argint viu = rup-giindo bate (a) = te mares, te guren aripd = pac, paca batjocurd = marestuche joco armd, pusca = iagai bdtrdn, babaldc = puro, phuro arm-tsar = graci bdtrdnd, baba = phuri ars = tabios, fabilas, chadsido bdtrdnatec = phurilas a arunca = te ciucoie bdtrdne(e phurimata arvund diman bdtut mardo, gurdo arzdtor chadsabasgro bdut, bdutor = pilas, pel-but, pido ascu(it diopre, ascutime bduturd = pimos aseard airat belsug = berecheto asemithare = semenis,benzeusin berbece = baere, upritudlilom asin, nuigar = char, mggari betesug, boald = phago aspru = serti, miciach belie = matinos asta = caca, caia bibliotecd = lila-but astdzi = avzis, aighes bine = misto cuternut = laceartan binecumintare = 0 Del te miluiltu asasin, omoritor = mudardem binefacere = cher-misto aschie = atladepai binevtizut = te dichezma misto ascuns = garatut binevenit = misto-ailau aid = tava, tau bin4or mistoro atunci = dala bisericd = changhiri, changri aur = somnac, somnacai bivol = gumu a auzi = te sundan bldnd = laceho avar, sgdrcit = sgarcime blestenza (a) = te des arknaia blestemat = san dino aranaia bluzd = camizonO boabd = cuchiu bogat=-barvalo boald = nasfal babd = puri bogat = pricopsime babaldc = puro boier = rai bade = nane boieresc = raimos

www.dacoromanica.ro 188 VOCABULAR ROMANO-TIGAN

boieroaicd = rai cdrbune angar bolnao = nasfalo cdrlan churoro bordei cocioliba cdrnat goi borlos = chanmo carne mas borfoasá = channi carte = lii botez = bolimos cartof coloupiri, provingra boteza (a) = te bolanas cdruld = ordon bou = guru, gurub casd = cheher, cher brdnzd chiral cdsdtorie = iusurimos brat = angali, mus cdsufd = cheheroro brumd = drosiu cdte = cazom brunet = oacheso cdzut = pelas bubd = phueni ceapd = purumb, purum, lolipururn bumbac posom ceartd = halip6 bun laccho certa (a) = te halpes bund = lacihi cherna (a) = te acharles,achorles buncitate = lacihimos chemare = acharimos bunic, babaldc,beitrcin = phuro chior = corh burtd = par ciorbd=zumi burtd-verde, gras = par-zelino cismd = cheherea burtos = phucheardo coadd = pori buruiand = bur cobort (a) = muncama tele buturugd = buciuma cocas = basno concubina, liitoare = necunimue C copil ceheao, ticcino copildresc,copildrie = ceheaoraschi cdciuld = staghi copt = peco aline = giuchel crdpa (a) te pharau cdinesc=giuchano credincios ceacso cal gras crestere bareares cdlca (a) = te ustcaies cruce trusul cdlcdiu = chur cunoscut pringeardo ccilcat usteado curge (a) = te thabdel cald = tatimos culit ciuhri, churi cdldare cacai cuvcint lab cdldurd tató cdlduros tatimos D calitate = Ac feló ceintafd gad da = si cdnd = canh dacd sostar, di cdnta (a) = te ghilaba dard = pale cdntare = ghilabas dator ugiledo cdntdref ghilabal deal = mald ccintat ghilabadas deget nai dintec ghilabadimos deodatd = adacdate cap = §oro, po dep arte = dur caprd buzui are durimos

www.dacoromanica.ro VOCABULAR ROMANO-TIGAN 189 deschide (a) = te putari ginere = geamutro deschis = putardo gol nango despre = andasoste grdu = ghiu din anda greu pharb dinainie anglal gros = thulo domnisoara cehei, rachssi gurd mui dormi (a) = te soimos dragoste = chola gamoben drept = ceaces duce (a) = te geal ho( = cior duke = gudeo Dumineca Gmghe Dumnezeu Del, Deve, Devel dupd = palo iarbd = cear durere = dile iepure = sosoi dus, s'a dus = ghelö, ghelatas imbracat = hureado Imparti (a) = hulanau in an inalt uceo fantdna = haing, hain inapoi = palpale farmec licarimos ; vezi Iromusele tincdt = au cazom fat frumos cehao sucar incotro = caring fecior = cehaoro, fiu = ciabo ingrasat thulilas femeie romni ingropa (a) = te prahoule ficat = calingio, bucho ingust tang fier = sastri inima ilO fioros = prea nasul innecat = tasilo flacdu cehao barb insura (a se) = te insurilpes floare lulughi intani (a) = te maladopes foe iag intoarce (a) = te erisailo frica dar iubi (a) = te deiusledal frumos = ucar frumusete = ,ucarimos frunte cicat fronza = patriu joc chelrinos foga nasimos jos tele fulger = strafil juca (a) = te chelau /um Dula jumdtate = opas fora (a) = te ciordem, cio a, furt = jurdmant solaliadinos ciordas fornica chir

lacrimd = asfea ldngd = pasa gaind chaiu lapte = tud, zud gascd = papiu larg, kad = buflo gaura = hAu lasa (a) = te meches

www.dacoromanica.ro 190 VOCABUL ROMANO-TIGAN legal = phanglo lemn = eas lesinat = lesisusailas naste (a) = te cheres Umbel. = cihb nastere = cherdas lovi (a) = te dandesdal nasture = cociae lumdnare = enonechi navalei = jangle lund = cehenot neagrd = cali htp = ruiu nebotezat = neboldo, biboldo nebun = dilo, deino nebunie = dilimos neceijit = holearico nuigar = hdi necaz = holeaimos maine = thearo necunoscut = nepringeardo mama, = mandradei negru = calo mameld = ciuci nimic = canci mind = vas noapte = reat meinca (a) = te hau noroc = bah mdncare = habe noroiu = cic mdnz = churoro nuc = achor mare = baro nucei = achoriu mdrunt = hurdo nurne = alan mdsea thar merge (a) = te geau 0 miazdnoapte = palaireat oaie = bacri miazdzi = palanghes oald = piri miel = baero oarbd = cora mijloc = mascar oboseald = ichino mincinos = hohaimos, hohamuo obosi (a) = te ichinisailo minciund = hohaimos ochiu = iacho minte = hohaiel om = manos minti (a) = te hohaies omenesc = mamosischi miros = cehaudimos omorl (a) te mudares mirosi (a) = te chaudes opined' turuvlea misca (a) = te mischilpe miscare = mis-chimos mititei = tâcne moale = covlo pleat = bezeah moare = merel, dela te meraben = pdceitui (a) = te cherel bezeaho a muri pdduche gina mort = mulo pädure= o§ mos = phuro parrulnt = phuu muiere = romni peinzei = pohtan niult = but par = bal muma-peidurii = i mama te ose- paros = balalo schi pe = pi musca (a) = te dandales pepene = lubenita

www.dacoromanica.ro VOCABULAR ROMANO-TI GAN 191 peste = maciho solie, femeie = rornni piatrd = bar spre = can pica:turd = pichial spune motho piept = coliu sta (a) = te be§es pieptene canghi stea = ceherai pldnge (a) = te roies Sterge (a) = te cosis plans roimos ati = te geanes pleca (a) = te teleores streimb = bango plin = pherdo stramba (a) = te bangheore§ ploaie = bra§And strdmt = tangd popd = ra§ai strdns chidino porc = balo strica (a) = porumb = boleo subuire = sano poveste paramici suf la (a) = te phurdau pune (a) = te cihos suparare = holearimos putin = tora suparat = holearime surd = ca§uco sus = oprO svarli (a) = te cihudes reis asas ráu nasul rosu=lolo rugaminte = rughimos tdcea (a) = te acehes rupe (a) = te phaglilas, te paggherben taia (a) = a scoate = te cihues, te rusine = lageao man, te sellitaria rusinos = lageamos talhar = cior ttinar, tândrA = tarnotarni tare zuralo 8 tatil tikasko, dad sac = gono teamd darimos sein = brae teme (a se) = te daraben sdnge = rat limp, vreme = ciro sdngeros = ratalo tobei = tabuk, tombun seirac = cioro topor = toer,toyer sare = lou tot, toatd = sa, sea sari (a) = te hutel tovarlis = mahlo sarpe -= sop trag = tidada, tirdava sbura (a) = te zburil trandafir = rosa scalda (a se) = te naiestu treaz = massob chio p = phago trebuincios = hunte scula (a se) = te ustel tremurat = izdral seard = reat trup, corp = te§ta, trupo sete = tru§ turta=bokoli stare (de ON)=o sfarco le ciuciaco soare = cham soarece = candoi lard' = them sord = pheu Icirdnei = seek

www.dacoromanica.ro 192 VOCABULAR ROMANO-TIGAN

farc, cerc rundo vtizand dikindos farm, mal kunare veche phurami fdtei ciucic vedea (a) = te die, te dichau figan rom, romino, romnicel vedere = dichimos, dichomos figtinefte = romanes; geanes roma- veni (a) te ovel, te hav nes? = tiiiganete? verde = zelino fine (a) te incheores verdeald = cer, zelinos finut cetoga5 ()epic cimaster fipar alo viafa = civava viefui (a) te dsivaben yin mot vinde(a) te bikken,telatsa- ucide (a), omort te mudaraptu kerit ulid stigga vioara etra umbla (a) te phirel viol fortoltu umfldturti = phucherdo viola(a), forta = te fortoltu umflu (ma) phuchili virgin& fecioaril cek unchiu,bunic coc dadesgropal vis suno ung = makalau disa (a) te dicles suno urciorul = akhoro vifel=varinhilo ureche cam viu = aleau urit ciorero voi dume urs ricino vorbi(a) te dezclumotelac- ursdrefte = sicom kerben uscat ticco vostru (al) tumaro usturoi pura, tiria vrabie cirikli vreme, timp ciro vulpe renade vultur bisothilo coed grumni vaduv phivlo vaduca. phivli val diklo zahdr zahoro vale hor zdlog, amanet simazi, simaghi valet, serv vele to zapadd in, iive vdna (a) te vazh zeu deblo canator vezheokero zi ghes cant balval, hear, brava] zice (a) tephenes (Or kako zidire, casil = cher, ker vtirsa (a) te cihadipe ziud dives, divus, gesipe, (glie- varza sah,soc sipe), ghes.

www.dacoromanica.ro NUMERALE9

Pentru a ardta influenta strAina exercitatà asupra limbii lor, tiu sà dau ca proba" aici, numeralele, pentru a se vedea ca pe langd asemánarea numeralelor tigdne§ti cu cele din limba hindusà, s'a exercitat pe langd alte influente,i cea greceascd.

1= iec, ec. 31= triandaiec 2= dui 32=--- triandadui 3= trin, drin 33= triandatrin 4= star 34 triandastar 5= panci, pangi, bans 35= trianda-panci 6= so, sou, sob (k) 36= triandaso 7 efta 37= triandaefta 8= octo, ohto 38= trandaochto 9 eflia, ennia 39= triandaenia 10 des 40== saranda, staranda, star- 11 desuiec, desiek verde§ 12 desudui, desdui 50= penda, iepassel, panda, pan- 13 desutrin civerdes, ponsaudis (k) 14 desustar 60= sovardes, soandis (k) 15 desupanci 70= eftavardes, eftaverdes 16= desuso 80= ochtovardes, octoverdes 17= desuefta 90= eniavardes, eviandis, enia- 18 desuocto verde, enniandis 19= desuefiia 100= el,cel, plural sela (P.) 20= bis 200= duivarsel, deiel, duisel 21 bistuiec, bisiek 400= starvarsel 22 bistudui 600= sovarsel 23= bistutrin 800= ochtovarsel 24= bistestar 900= eniavarsel 25= bistepanci 1000= desvársel,desversel,eke- 26= bisteso zeros (ungureste), sero (k) 27= bisteefta 2000= bisvarsel 28= bisteochto 3000= triandavarsel 29= bieflia 5000= pendavarsel. 30= trianda, drin kope des, tranda (k)

')Numeralele sunt luate dupa Wlislochi, M. Kogainiceanu si G. Potra.

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE

A) Regeste

1483 Mai 12,TeirgoviVe. Vlad Voda, DomnulTE:rii-RomAnesti, daruqte un salas de ligani stolnicului Dragomir. Acad. Rom. doc. XC,5. 1496 Iunie 18, M-rea Glavacioc. Radu Voda, Domnul Tarii-Ronia- ne0i,intareste stapânire ministirii Govora, peste un ligan cu copiii lui. Acad. Rom. doc. X11257. 1506 lunie 23, Bucuregi. Porunca lui Radu Voda, Domnul Tarii- Române0i, princareintareste boierului ski Dragornir Matila stilp'anire peste tiganul Tugulea dimpreund cu al sau copil Tatul, ce i-a fost dat de varul sau Cazan. Acad. Rom. doc. CC XVI 1. 1511 Aprilie 19. Vlad Vodd (Vlad IV zisi Vlddut), Domnul Tarii-Romanesti, intarqtemandstiriiGovora,stapanire peste iganii daruiti de jupanita Neaga, fata lui jupan Dan Durduca. Ark. Stat. Sect. Ist. 1518 Octomvrie 30. Neagoe Basarab, Domnul Prii-Romanesti, intarestemanastirii Govora, stapanirepeste un tigan, ddruit manastirii de Tatul dela Râmnic. Arh. Stat. Sect. Ist. 1520 Septenwrie 5. Neagoe Basarab, Domnul Tarii-Romane§ti, intareste inanastirii Valea, stapanire peste un loc de rnana- stire, peste o parte din mo§ia Baje§tii §i Cure§tii, peste via din Gole0i ci peste nifte scilafe de tigani. Arh. Stat. Sect. Ist.

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 195

1520 Septenzvrie 16. Neagoe Basarab, Domnul Tdrii-Romanesti, inthreste m'anàstirii Seaca din judetul Olt,stàpânire peste satele Musetesti, Vaideeii Criva, peste moara din Oltet, dela Leotesti ci peste ceitepa seilq.e de tigani. Arh. Stat. Sect. Ist. 1523 lulie 11. Vladislav (III), Domnul Tarii-Romanesti, intareste mAngstirii Dobrusa, stàpânire peste satul Crivina, ocina din Poianà, peste cdteva sdla.se de tigani, §i peste gilleata clom- neascd din Crivina. Arh. Stat. Sect. Ist. 1525 Aprilie 19, BucureVi. Porunca lui Vladislav, DomnulTrii- Româneti, prin care intAreste lui jupan Stanciul gramatic stäpAnire peste toate pàrile de mosie pe care tatAl srm Stanciul Obrazlat le-a avut in satele Druginesti, Cornaleni, Contesti, Vintilestii Cliciu si peste tiganii ce se vor alege ca ai tatbilui s5u. Acad. Rom. doc. CCXVI 2. 1526 Illartie 31. Radu Vodd (Radu IV dela Afumati) intdreste m6n6stirii Govora stdpanire peste mai multi tigani, uniidà- ruii mànàstirii de Magdalina monahia, iar alii cumpàrati de egumenul Dorotei. Ariz. Stat. Sect. Ist. 1526 Julie 12, Targovilte. Porunca lui Radu VodA, Domnul T5rii Românesti, prin care Intdreste lui jupan Radul mare logofilt, sotiei lui Voica, fratelui ei jupan Parvulinepotilor lui: Danciul iPreda, feciorii Boicdi,stàpânirepeste niste sillase de tigani. Acad. Rom. doc. CC XVII3. 1526 August 6. Radu Vodà (dela Afumati) intdreste lui Vlaicu clucerul stàpânire peste tiganul Minas din tiganii monahiei Magdalina. Ariz. Stat. Sect. Ist. 1529 Septenwrie 25. Cartea lui Barbu Banul Craiovei, prin care int Areste mdn5stirii Bistrita stgpanire peste stup6ria din Murgaci peste mai multe sdlafe de tigani, coborite lui dela pArinti si dela Parvu Banul. Arh. Stat. Sect. 1st.

13*

www.dacoromanica.ro 196 DOC UMENTE

.1532 Julie 24. Vlad WA Domnul farii-Românesti,intdreste jupanului Vlaicu clucerul stdpanire peste tiganul Budur. Arh. Stat. Sect. 1st. 1532 Decenwrie 29 Vlad \Todd, Domnul Tarii-Romanesti, dà jupdnului Vlaicu clucerul si fratilor stdpanire in1\16pArsteni, Gävdnesti, etc. si peste mai niulte sillafe de tigani. Ark Stat. Sect. 1st. 1533 Februarie 2. Vlad Vodd (Vlad VII, Vintild) intdreste mangstirii Arges stdpanire peste cloud sdlase de tigani ddruiti de Basarab Voievod. Arh. Stat. Sect. Ist. 1533 Aprilie 16. Vlad Vodd (Vlad VII, Vintild) intdreste mdndstirii Bistrita stdpânirea peste mosia Stroesti si trei sdlase de tigani ddruite de jupdneasa lui Barbu Banul. Arch. Stat. Sect. 1st. 1535 Aprilie 1. Vlad Vocld (Vlad VII, Vintild) episcopiei de Minnie, dd. stdpânire printre altele si peste tiganii ddruitiepisco- piei de Doamna Anca. Arh. Stat. Sect. 1st. 1535 Noemvrie 23, Bucurefti. Radu Vodd, Domnul Tárii-Romanesti, intdreste stdpânire lui Mihnea postelnicul peste mosia din Bdcleni fi peste nifte tigani ce i-a ddruit mumd-sa, jupdneasa Stanca, in care mosie fratii sdi Radul si Vlad sd nu se amestece. Acad. Rom. doc. C XXVI115 1536 Julie 7, Teirgovifte. Radu Vocld, Domnul Tarii-Romanesti, intdreste stapânire lui Radomir dvorniculsifiului sdu Drdghici scriitorul peste mosiile Petrosul, Mereani, Bra- zesti si peste mai multi tigani. Acad. Rom. doc. LI X127 1536 Octomvrie 24. Rath]. Weld (Paisie) intdreste lui Vlaicul logolaul si fratilor lui stdpânire peste mai multe ocine si munti din Stänesti, intre care si muntele Mamaia, cum qi peste mai multe seilafe de tigani. Arh. Stat. Sect. 1st.

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 197

1537 Julie 2,Teirgovifte. Radu VodA, D omnul T5rii-Romanesti, feciorul Radului Vodd, int6restest6panirepeste nista tigani a Bratului armasului si a fratelui sh'u Vlaicu. Acad. Rom. doc. CXXVI1135. 1538 Iulie 16, TdrgoviVe. Radu Vodà (Paisie) intAreste stdp Anire lui Dràghici spalaruli fratelui sàu Udriste mare vistier, feciorilor lor si vàrulai primar Vintilä comisul, peste cateva mosii ci mai multe seikqe de tigani. Acad. Rom. doc. XXXI X 5. 1538 August 28. Radu Vodà (Paisie) inthreste Sarei crilugrtrita si soru-si Ana stdpAnire peste toate sateleiiganii lui Stoica al lui Milco, fiindcA aceasta a vândut lui Basarab Voievod satul Aninoasa, ociná dreaptà a Sarei. Arh. Stat. Sect. Ist. 1539 lanuarie 8. Radu Vodd (Paisie) intàreste m5nAstirii Cozia stàpânire peste mai multe sate, peste vindriciul domnesc, gàletAria din judetul Valcii ci peste 300 sdlw de tigani. Arh. Stat. Sect.Ist. 1540 lunie 22, Tdrgoviste. Radu Vodà (Paisie) intAreste stripAnire Stanciului postelnici sotiei sale Moma, peste toate mosiile tiganii ce i-au agonisit. Acad. Rom. doc.XXXIII1214. 1545 lunie 16. Mircea Vod5 (Ciobanul) int5resteaseztimantul jupanului Radul parcälabul, care las6 dupà moartea sotiei sale Caplea, satul Elhovdtul si trei sedge de tigani. Arh. Stat. Sect. Ist. 1546 Julie 7. Cartea arhiepiscopului Paisie dela Buzdu, prin care m5rturiseste Ca Tintea marele armas, la moartea sa, a dat de poman6 sfintei episcopii, satele WahovuliCozleacii, douä sala.5.e de tigani §i via dela Bucov. Acad. Rom. doc. CXXVI1206. 1548 Aprilie 5, Bucurefti. Mircea Vodà (Ciobanul) intAreste stà- pânire episcopiei Buzdului, peste un scilac de tigani§i peste patru pogoane de vie din dealul S5senilor, ce le-a dat danie sfintei episcopii, Miclea logoMtul. Acad. Rom. doc. CXXVII136.

www.dacoromanica.ro 198 DOCUMENTE

1548 Julie 2, Bucuresti. Mircea Voda (Ciobanul) intareste stapanire lui Mihail piseta si feciorilor lui peste mai multe parti de mosie din mosia Fata si peste mai multi tigani. Acad. Rom. doc. XL 29. 1548 Septemvrie 1. 0 marturie a cinci oameni data unui jupan Nicula pentru fugirea unei tigance. Arh. Stat. M-rea Bradu Pack. VII 1. 1552 Aprilie 28, Iasi.tefan Voda (telan VI, Rares) intareste stapanire lui Gheorghe logofatul, peste mai multe mosii si peste un tigan. Acad. Rom. doc. VI149.

1555 Martie 31, Vaslui. Alexandru Voda (Lapusneanu) intareste stapânire lui Dan portar de Suceava peste mai multi tigani si parti de vie din plaiul Gladcovului, Horodistea si din plaiul Voievodului. Acad. Rom. doc. V 175. 1555 Mai 10. Cartea lui Patrascu Voda (Patrascu cel Bun) prin care Intareste lui Udriste slugerul si sotiei saleStanca, stapânire peste cateva mosii si mai multi tigani, coboriti prin mostenire dela jupanita Musa, mama Stanchii. Arh. Stat, Sect. 1st. (1559-1567) lulie 5. Petru Voda intareste manastirii Dobrusa stapanire peste satul Crivina si peste mosia Poiana lui Ciolan si altele, intdrind si trei sillase de tigani. Arh. Stat. Sect. 1st. 1562 Noemvrie 20. Petru Voda, fiul lui Mircea Voclà, intareste manastirii Tismana si egumenuluiloan stapanire peste urmatoarele salase de tigani: Danciul, Radul, Nana, Danciul, Oprea si Radul cu tigancile si cu copiii lor, poruncind tot- deodata globnicilor domnesti sà nu mai socoata pe acesti tigani ca fiind « domnesti », deoarece domnul i-a « scos din catastih ». ( Publicat de Al. sS'telulescu, Tismana, p. 251-252.). Originalul la Arh. Stat. Sect. 1st.

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 199

1564 A prilie 10, Ilcirlau.tefan (Tomsa I) Voda, Domnul Mol- dovii, intareste stapanire lui Toader logofatulpesteo mosieipeste niste tigani. Acad. Rom. doc. LXIV 108. 1367 lunie17.Petru Voda (PetruII,1556-1567)intareste manastirii Tismana stapânire in Izvarna peste o parte de mosiei peste un salas de tigani, inchinate manastirii de jupanita Rada si de nepotii ei Dragomir logolatul, Radul si Badea. (Publi-at de Al. ..,Stefulescu Tismana, p. 255-256.). Arh. Stat. Sect. Ist. 1567 Octonorie 22. Petru Voda (Petru II) da manastirii Tismana sdtie mai multesillase de tiganicarefugiserd peste munte in Tara Ungureasca si au fost adusi inapoi de Joan egumenul mangstirii. (Publicat de Al ,,Stefulescu, Tismana, p.257-258. ; originalul la Arh. Stat. Sect. 1st.; copie la Acad. Rom. clic. C X XXII 216.) 1369 Mai 31, Bucuresti. AlexandruVoila(Alexandru III,1567 1577),Domnul Tarii-Romanesti int5restemathistiriidela Cricov cu hramul Sfintilor Arhangheli MihailsiGavril, stapanire peste jumatate din satul Zanoaga, anume peste partea Mandestilor, peste un seilas de tigani. Acad. Rom. doc. XL 39. 1569 Julie 2. Alexandru Voda (Alexandru III) intdreste episcopiei Buzdului stapanire peste niste tigani ce i-a dat la moartea sa stolnicul Radu din Boldesti i muma-sa jupânita Maria. Acad. Rom. doc. C X XV I 21. 1570 Martie 29, Bucure.sti. Alexandru Voda (Alexandru III) intareste stapanireparinteluiAtanasie, episcopul Buzaului, peste niste tigani. Acad. Rom. doc. C XXVI 172. 1570 Noenwrie 12, Bucuresti. Alexandru Vodd (Alexandru III) intareste marastirii Margineni cu hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril, stapanire peste satul Tanoaga, anume peste jumatatea din parte Màndestilor din Stancesti qi, peste un salas de tigani. Acad. Rom. doc. XL 41.

www.dacoromanica.ro 200 DOCUMENTE

1571 lanuarie 9. Cartea lui Alexandru Vodà (Alexandru III) relativ la niste tigani ai mitropoliei, dilruiti de Radul stolnicul. Arh. Stat. Mitr. Bucure§li, CLV II.

1571 Martie 20, Bucurefti. Alexandru Vodd (Alexandru III) intareste stgpAnire lui Zlate, peste satul Tamburesti partea Cojescului a treia parte, asemenea pentru Comani, Cojesti si Buora si peste tigani tot a treia parte. Acad. Rom. doc. XLI42.

1572 Aprilie 15, Bucuregi. Porunca lui Alexandru Vodà, Dommil farii-Romanesti, prin care intgreste lui Stroe viltaf stApAnire peste pàrtile Chirei, Vilaiei si Oancei din Svintesti, peste 'Atli le: Stoic 6i Grosul si Schitei din Bora la §.i peste cloud scilafe de tigani. Acad. Ronz. doc. CC XV115.

1572 Julie 28. Alexandru Vodà (Alexandru III) intgreste stilpâ- nire lui Lupul vataf si lui Parvu gr5m6tic peste satul Nicnia, lui Lupu vataf gi peste mai mulfi figani ce i-a curnpdrat. Acad. Rom. doc. XLI45. 1575 lanuarie 19. Alexandru Vodii (Alexandru III) Inttireste lui Berivoe logofatul st6panire peste Neacsa tiganca. Acad Rom. doc. XXI1288. 1576 Februarie 15. Alexandru Vodd (Alexandru III) intàreste stàpânire lui Stoica mare postelnic peste un tigan care a fost de mostenire al jupânitei Maria din Ragul. Acad. Rom. doc. CXXVI118. 1576 Februarie 15, Bucurefti. Zapisul jupanitei Slavna calugirita si al jupânitei Stanca Bengal, cu fiul ei Vladislav, prin care vând un Was de tigani lui Dumitru postelnicul din L 6 custeni. Acad. Rom. doc. CXXVII I 7.

1577-1583 {Julie 23. Mihnea Vodà (Turcitul) Intárestemitro- 1585-15911 poliei stàpânire peste un tigan. Arh. Stat. Mitr. BucureVi CLXVII.I.

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 201

1578 Aprilie 27. Mihnea Vodd (Turcitul), Domnul Tarii-Romane§ti, feciorul lui Alexandru Voievod, intare§te lui Neagoe fost mare logofat, stapanire peste o tiganca anume Anca. Acad. Rom. doc. XXII287. (1578-1583) Iunie 14. Mihnea Voda (Turcitul) judecd pricina episcopului Atanasie dela sfanta episcopie a Buzaului ce a avut cu Dragomir Roade-mei, pentru un tigan. Acad. Rom. doc. CXXXIII145. (1578-1583) Julie 12. Mihnea Vodd (Turcitul) Domnul Tarii- Romanesti, intare§te stapanirelui DraghicisiGiurgiu postelnici din Tomeni peste tiganul Opri§ alautariu pe care il cumparase tatal lor Stroe biv vtori dvornic dela jupaneasa Despina din Dragoesti. Acad. Rom. doc.CXXXIIII64. 1578 Octomcrie 4. Mihnea Vodil (Turcitul) intareste st5 pAnire lui Baciul din Campulung, peste un säla§ de tigani. Acad. Rom. doc. XXII193. 1579 Mai, Bucurefti. Mihnea Voda (Turcitul) intare§te stapanire lui Giura dinerbanesti peste mo§ia Fata, anume peste partea ce-a cumparat-o dela fiica lui Stanciu pentru 1700 aspri ci peste mai multi tigani,ce i-a cumparat dela altii. Acad. Rom. doc. XLI51. 1579 lulie 19. Zapisul lui Stoichita fost mare postelnic, prin care d'arue§te nepotului ski Cretm, mosia Berinde§ti de pe apa Buzaului §i niste tiganci. Acad. Rom. doc. CXXVI 197.

1580 Martie 16, Bucuregi. Mihnea Voda (Turcitul) intare§te sta.. pAnire lui jupan Mitrea mare dvornic §i a jupanesei lui Neaga, peste ni§te tigani, pe care i-a cumparat dela Radii! postelnicul §i dela jupaneasa lui Maria. Acad. Rom. doc. CXXVII20.

1580 Iunie 10, Suceava. Cartea lui Iancu Voda, Domnul Moldovii, data in privinta unor tigani. Acad. Rom. doc. XLI49.

www.dacoromanica.ro 202 DOCUMENTE

1581 Manic 18. Cartea lui Mihnea Vodá (Turcitul) prin care schimba cu Dragul postelnicul, o tigancd pe un tigan. Arh. Stat. Mitr. Buc. CLI X11. 1581 August 21, Suceava. Iancu Vodà, Domnul Moldovii, intiireste stidpanire lui Condrea Bucium, mare vornic de Tara de jos, peste pdrtile de mosii, ce a cumpArat dela unii si altii, anume: Ntinesti, Tescani, Biz5ghesti, Proselnici Otesti, precum ci peste tiganii ce a cumpdrat, iardsi dela uniicialtii si peste drepti tiganii lui. Acad. Rom. doc. VI70. 1581-1582, Bucuresti. Mihnea Voda, Domnul Tarii-Romanesti, intiireste stilpânire lui Mitrea fost mare dvornic si a jupanesei lui Neaga peste un sdlas de tigani, care sillas de tigani a fost de mostenire al jupanesei Neaga sial fratelui ei Piltrasco postelnic. Acad. Rom. doc. CXXVII207. 1582 Septenwrie 2, Suceava. Iancul Vodà, Domnul Moldovii, intà- reste vânzarea filcutà de Gavrili fratii sai a unei tigrmci pe nurne Teodora lui Eremie Chicer diacul, pentru 500 aspri. Acad. Rom. doc. XLI X11.

1583 Mai 20. Porunca lui Mihnea, Domnul Trii Românesti, prin careintrireste slugii sale postelnicului Radu din Slavica stripAnire peste partea lui Staicu si a jupânitei lui, Leana, ce o au in Pisculestiipeste o ligancii ce a cumplirat-o dela Badea din Valsilnesti. Acad. Ron?. doc. CCXVI.9.

1585 lanuarie 13. IIrisovul lui Petru Vodil (Cercel) relativ Ia niste tigani. Arh. Stat. Mitr. Buc. CLX 1. 1585 Noenwrie 6, Bucuresti. Porunca lui Mihnea Vodi, Domnul Tarii Românesti, prin care inthreste lui Dràghiciilui Giurgiu postelnici stApAnire peste piri1e jupanitei Buica din Sventesti yi pesteliganiijupdnitei Buica. Acad. Rom. doc. CC XVIII

www.dacoromanica.ro DOCCMENTE 203

1587 lunie 10,Tecuci. Petru Voda (.5chiopu1, a doua domnie) Domnul Moldovii, intdrqte stapanire mitropoliei de Ro- man, cu hramul sfintei Paraschiva, peste mai multe salase de tigani. Acad. Rom. doc. LXI18. 1585-1591 lunie 23. Mihnea Vodd (Turcitul), Domnul Tarii Ro- mânesti, art voie parintelui arhiepiscop Luca dela Buzau ca sa tiei sa caute pe tiganii fugiti pe care ii are dela Stoichila fost mare postelnic. Acad. Rom. doc. CXXV11115. 1588 Ianuarie 26. IIrisovul lui Mihnea Voda (Turcitul), Domnul Trii Roniânqti, prin care intarWe manastirii Dobru§a, stapanire peste ni§te tigani. Acad. Rom. doc. LXXXI X 15. 1589 lanuarie 24. Milinea Voda (Turcitul), Domnul Tarii Roma- nesti,intareste stapanire jupanitei Stanei peste un ligan pe care 1-a cumparat dela jupinila Anca din Crisani. Acad. Rom. doc. CXXVI 72. 1590 Martie 25, Bucuresti. Porunca lui Milinea (Turcitul), Domnul Tarii Române§ti, prin care intarete slugiisale Giurgiu postelnic stapanire peste o liganca. Acad. Rom. doc. CCXVI113. 1590 Aprilie 18, Bucuresti. Mihnea Voda (Turcitul), Domnul Tarii Românesti, intare§te stapanire lui Radu fost mare armas, peste mai multe vii din Strejetii peste mai multi tigani ce i-a cumparat. Acad. Rom. doc. XL170. 1592 Martie 15,Iasi. Aron Voda, Domnul Moldovii, intarete vanzarea facuta de Ileajitnicerul a unui tigan pe nume Cotaga cu sotia §i copiii lor, lui Macri aprodul pentru 20 taleri frumo0. Acad. Rom. doc. XLIX 2. 1593. Mai 27, Iasi. Aron Voda, Domnul Moldovii, intare§te stapanire mitropoliei de Roman, cu bramul sfintei Paraschiva, peste mai multe salase de tigani. Acad. Rom. doc. LXI111.

www.dacoromanica.ro 204 DOCUMENTE

(1593-1600) Decemvrie 20. Mihai Vodd (Viteazul), Domnul Tarii RomAnesti, feciorul lui PAtrasco Vod, intAreste stripAnirea lui Detco logordt peste niste tigance ce le-a cumpArat dela Voinea si dela fiul sAu Stanciul. Acad. Rom. doc. CXXVIII1213. 1595, Bucuregi. Mihai Vodd (Viteazul), Domnul TArii Românesti, feciorul lui PAtrasco VodA, Intgreste stApAnire lui Stoica al doilea logofAt, peste niste tigani. Acad. Rom. doc. XXI X1283. 1596 Aprilie 16, Gherghita. Mihai Vodd (Viteazul), Domnul Tarii RomAnesti, feciorul lui Pdtrasco Vodg, IntAreste stApAnire lui Jipa din orasul Buzdului, peste un tigan pe care 1-a cumpgrat dela Tudor logofatul din SlAvitesti. Acad. Rom. doc. C XXVI178. 1596 Julie 20, Suceava. Eremia Moghilä, Domnul Moldovii, intà- reste vAnzarea fAcutà de Toader Turcitul si TAutu diacul cu fratele sdu Toader, a douà tigAnci pe nume: Marfa cu fiicai Sauna cu copiii sai, lui Macri mare armas, pentru 200 zloti tAtAresti. Acad. Rom. doc. XLI X13. 1598 Martie 28. Eremia MoghilA, Domnul Moldovii,intAreste stApAnire lui Sava Topovici, peste niste tigani ce au cum- pArat dela Obreja aprodul. Acad. Rom. doc. X155. 1598 Iunie 26, Suceava. Eremia MoghilA, Domnul Moldovii, intà- reste episcopieiRomanului stApAnire peste nistetigani, ce i-au fost dAruiti de Agaton episcopul d'acolo. Acad. Rom. doc. LXI112. 1598 Septemvrie 9. Zapisul lui Jipa din TAlpAsesti prin care dd jupAnului Stoica mare vistier isiftieisale Dochia, un -tigan pe nume Tova. Acad. Rom. doc. XLI86. 1599 Martie 28, Iafi. Eremia Moghild, Domnul Moldovii, intAreste vAnzarea de tigani a lui Obreja aprod &Are Sava Topa. Acad. Rom. doc. I X112.

www.dacoromanica.ro DocuMENTE 205

B) Documente in extenso

1. 1600 Iaci. Zapisul lui Alexandru, feciorulTudosiei, nepotul lui Nada.- baico, prin care vinde lui Gligorie Bogdan, pe un Ursul tiganul, pentru un cal bun pretuit 15 galbeni. Adeca eu Alixandru fecior Todosiei, nepot lui Nadabaico dvornic scriu §i marturisesc cu (a)cest zapis al mieu, cum eu de buna voia mea am vandut un tigan anume Ursul tiganul cu feciorii lui ; van(du)tu-l-am lui Gligorie Bogdan dirept un cal, pretuit dirept cinsprezece galbeni bani buni, ca sa-i hie lui dirept tigan 0 in tocmeala noastra au fost Ivaro Craje si Ghiorma Vasilie Craje, eui Vasilie Craneanul §i Lupul din Tovae0i Costachei Ivaro Mdraganuli Eremia Nadabaico §i Stamate Sialti multi oameni buni. Mai spre mare credintil ne-am (pus) pecetile ca sa sà 0ie. Ia0 7108 (1600). Az Sava diac sam pisahmo i lihom vet siiu tocmalu. x Eu Necula Ghiorma marturisesc cum mai susscrie. x Az Vasilie Craje. Doc. original, hârtie, rupt in caleva locuri. Intárit cu §ase peceti inelare in negru. (Acad. Rom., doc. X XXVII/112)

2. 1601 Mai 25. Zapisul logofeitului ,,S'erban Doicescul fi al jupdnesei sale Ca- plea, prin care fac schimb de tigani cu petharnicul Matei Tedeiranul.

Adeca euerban log(ofat) Doicescul denpreuna cu jupaneasa mea Caplea scriemi marturisim cu acesta al nostru zapis ca sa fie de buna credinta la mana dumnealui Matei pah(arnic) Ta- taranul, cum sa BA §tie cd am facut tocmeald cu dumnealui de i-am dat pre Neac§a tigancai dumnealui mi-au dat pre Stana tiganca, schimb cap pentru cap. Derept aceia i-am dat acest zapis al nostru la Juana dumnealui ca sa-i fie aceastä tiganca ce scrie mai sus de mosiei statatoare lui ifeciorilor lui in veaci.

www.dacoromanica.ro 206 DOCUMENTE boiari miirturie care vor iscali mai jos si noi pentru mai adeverita credinta mai jos ne-am pus pecetile 1) si ischlituri ca sil sti creaza. 7109 (1601) Mai 25. x Eu Serban Doicescul x Eu jupAneasa Cap lea a (lui) Serban logoftitDoicescul. Doc,original,hartie. (Acad. Rom., doc. CXXVII/8)

3. 1602 August 20. Zapisul lui Meiciucei clucerul fi al jupdnesii lui Maria prin care ()and o tiganca Doonnei Neaga.

Eu Maciucil cluceriulsiju(paneasa)(lui)(M)aria scris-am noi al nostru zapis ca sh" stea (la) mana Doamnei Neagai, cum sä se stie c'am vândut pre o tigancä anume Boba tiganca. Deci o-am vandut derept 1200 asprisi ne-au dat banii toll gata si i-o-am Vandut de a noastrà bund voie, cu sfirea tuturor megia- silor, de prin prejurul locului, cum ca sà-i fie Doamnei Neagiii de mosie si nepotilor si strànepotilor si de nimeani liggnat,nici cltitit, preste vanzarea noastrd. Si màrturii Papa vistierul si Stanciul slugear siOancea logorat si din Procicu, Neagu, si din Boziani, Dragomir si alti multi. Asa sa sd stie. 7110 (1602) August 20. Doc, original, hartia foarte stricata din cauza umezelii, cuvintele puse intre paranteze nu se pot ceti in original, in acele locuri doc. fiind rupt. (Acad. Rom., doc. CXXVI/98)

4. (1610) Februarie 15, Bdrlad. Cartea lui Apostol fi Gligorcea, deregatorii de Beir lad, prin care meirturisesc ca .,S'tefan qi Malteiu au veindut nifte (igani lui Ni- coarei spdtariul.

1) De pecete nici vorba, nu §tiau nici sil iscaleasca, pentru care motiv .i-au pus degetele peste respectivele semne [acute cu cerneala.

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 207

Adecii eu Apostol si Gligorcea deregätorii de Bar lad, ia1.i a venit naintea noastrà *tefan si Mafteiu si au vândut a lor tigan anume (loc liber)lui Nicoarbi spätariul, derept 20 de galbeni, deci noi am vbizut de bund voia lor tocmeala, deci noi le-am fàcut zapis dela noi ca sà-i hie lui dela noi intAriturà pânil-si face si domnescil si in tocmeala lor au fost Gligorie stolnicel de in Po- liteani si au fos Vartic vistiernicel de in Biltinestisi au fost Pre- cup setrgrel de Incärjdoani si CrAciun de Orblai, Ionascude acolea si multi oameni buni. De aceasta scriem si miirturisim cu (a)cest zapis al nostru si ne-am pus pecetile Pis u BArlad, Februarie 15. Doc. original, }Artie, intdrit cu cinci peceti in tus negru, neprecise. Pe verso este scris de altà mând mult mai tArziu 7097 (1589) Oct. 7 nu stiu de unde rezultà data de 1610? (Acad. Rom., doc. CLXXXVI/6)

5. (1612) Julie 18. Cartea jupdnului Enache mare ban de Craiova data in pricina de judecata a jupdnesei Veliceii, a banului Vodei, ce au avut cu globnicii domnesti din Craiova, pentru o tigancei.

Jupan Enache velichi ban Cralevschi scris-am aceastà a noastrà carte jupânesei velictii a banului Vodei (Ca) sa-i fie ei o tiganci-i pre nume Maria si cu trei fete ale ei pre nume Neacsa si Rada si Paraschiva, pentrucàaceastà tigancd cu featele ei o luat si au zis ca iaste domneasdi. Iar cand au fost acum au venit jup'a- neasa Velica cu globnicii de fatil inaintea noastrà de s'au parit si au spus, feciorul Gudlei globnicul ca aceastà tigancd ce iaste mai sus scrisa nu iaste domneascd. Deci am dilvArat cu multi boiari ca iaste megieseascd a jupânesei Velic6i, movie ohabnicii. Derept aceia am dat cartea noastrà jupanesei Velic6i ca sd fie volnic6 sä tie aceastg. tigancd ce iaste mai sus scrisS. Toe govorim inaco da nest po naf reci. (1612) Iulie 18. Doc. original, liârtie, pecetea ckutri. (Acad. Rom., doc. C X XVI/99)

www.dacoromanica.ro 208 DOCUMENTE

6. 1614 Octonwrie 12. Zapisul Mariei, fata lui Staico postelnic de Bucov, prin care vinde un sdla$ de rigani, lui Stoica logolat de Teirceni, drept 10.800 aspri gata. Vei ime Ot(a i Sina i svetogo Duha, Amin. Troita edinoskina i nerazdellna. Eu jupAneasa Maria, fata jupanului Staico postelnic de Bucov, scris-am aceasta a mea carte Stoic Ai logofatul de Tärceni ca sa-i fie un sdlas de tigani anume Tapul 1) faur si cu tiganca lui, anume (loc liber) §i cu feciorii lor &AO vor avea, pentruca acesti tigani ce sunt mai sus scrisi ei sunt ai mei dela parintii mei de mosie de stramosie, deci cAnd au fost acuma in zilele Domnului nostru Radul Voevod feciorul Mihnei Voevod, iar mie mi-au cazut o napasta mare pre cap, deci vázand eu atAta nevoie mare pre capul meu si cheltuiald, iar eu am fAcut acest salas de tigani Tapul faurul vAnzatori si m'am tocmit de a mea bund voie cu Stoica logolatul de i 1-am vAndut derept 10.800 asprigata si mi-au dat acesti bani toti gata de mi-am rAdicat nevoia, de m'am imbracat si mi-am hränit coconele si dup a. aceasta s'auintamplat la aceasta a noastra tocmeald multi boiari mArturie: Musat postelnic si Dumitru logofat si Radul logotat, de Camsor si. Musat logolat si Stepan logofat ot Tiganesti si Buta siteful ot Merlesti si Crastea logorat ot Buciumeni. Derept aceia sa-i fie acest salas de tigani movie, derept ohaba: Inaco da neast po moe reci. Pis az Neagoe logorat 7123 (1614) Octomvrie 12. Stepan logolat Doc. original. Intdrit cu patru peceti inelare,in negru. (Acad. Rom., doc. XX/225)

7. 1616 Aprilie 28. Radu Vodd, .DonznulTeirii-Rorneinefti, inteireVe steipeinirea coconului Radul, nepotul lupeinesei Velicdi, ce au lost a Vodei banul, peste liganii meitufii sale Velica fi set (ie fi nifte pdine §'i nipe stupi,

1) Tapul (in original e scris Tavul dar mai jos e corectat cu Tapul.

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 209

ce are in satul Cornet in band pace de ceitre jupeineasa Mara, sora lui Vodei banul. Milostieiu bojieiu Io Radul Voevoda (i gospodini) davat gospodstvo mi sie povelenie gospodstva mi, acestui cocon anume Radul nepotul jupânesei Velic6i ce au fost a Vodei banul ca s5. fie volnic cu cartea domniei meale sà-§i tieiganii. ai mause-sa Velicdi §.1 ai lui, anume Ciupina cu feciorii lui Gloabe§ §i Buncul §i Bordea §i Dan §i Dumitru §i feateleCiupinei anume Maria §i Tudora §i Anca, pentru ca sunt ai lui de mo§ie. Si iarà s6 fie volnic Radul cu cartea domniei meale, niste paine §i ni§te stupi ce are läsat la Cornet, sa-§i ia toate bucatele Cate va avea in sat §i de nimenilea oprealàs'a n'aiba.Derept aceia si tu jupâneastt Maro sora Vodei banul ceii satul Cornetul inch sd cauti ate bucate va avea acest cocon acilea sà i le dai §i mai mult val s'à n'aibg, cà a§a iaste invatatura domniei meale. Inaco da neast po red, gospodswo-mi iis(pramic) sam reci gospodstvonzi. 7124 (1616) Aprilie 28. Doc, original, hartie, scris frumos, monograma mica rc0e, pecete aplicata cazuta. (Acad. Rom., doc. CXXVI/19)

8. 1618 Septemvrie 15. Gavril Moghilei Vodei, DomnulTeirii-Romeinefti,hoteirdge ca S'tefan cu jupcineasa lui Stana $i fratele ei Radul, nepotii jupeinesei Veliceii, jupcineasa Vodei banul, sei impartd cu nepotii Vodei banul, cu Dona, Mihai ci cu Dima, pe din cloud toate mociile, satele fi tiganii ce vor fi ccistigat amcindoi, banul Vodei cu jupdneasa lui Velica, de cdnd s'au impreunat amcindoi. Milostieiu bojielu Io Gavril Moghila Voevoda i gospodini davat gospodstvo mi siiu poveleanie gospodstvo mi, lu(i) Stefan §i cu jupaneasa lui Stana §i fratele ei Radul, nepotii jupânesei Velicgi, jupâneasa Vodei ban ca sa." fievolnic cu aceast5. carte a domniei meale de sà impart2A cu nepotii Vodei ban cu Dona §i cu Mi- hai §i cu Dima, toate mo§iile, satele §i tiganii §i altele ce vor fi, de toate sà aibà a impàrti tot de in douà fràle§te, Insà nepotii Vodei ban ei toi sà ia o parte, iar nepotii jupânesei Velicai sg ia altd

www.dacoromanica.ro 210 DOCUMENTE parte, jumatate din toate, din sate si din tiganii din toate ce va fi pand la un cap de par, Irish' ce vor fi castigat amandoi, banul Voda cu jupaneasa lui Velica, de cand s'au impreunat amandoi, iar mosiile lor ce-au avut amandoi mai de mult, sa si le tie cine ce va fi avut pentru c'au avut pird inaintea domnieii faà cu jupaneasa lui Stanai cu cumnatu-sau Radul, avut-au piril cu nepotii Vodei ban ce sunt mai sus scrisi, pentru mosie, sate si tigani,i alt castig ce-au fost al (a)cestor boiari Vodei ban siju- panesei lui Ve1icii, castigate amandoi impreuna, de cand au fost In zilele Radului Voevod feciorul Mihnei Voevod intamplatu-s'au amanduror moarte, de-au perit de catre Radul Voevod, cand au fost acuma dup5 moartea lor, deci au cazut acele mosii toate, sate, tigani, pre maim lor, acuma in zilele domniei mele, iar nepotii Vodei ban ce sunt mai sus scrisi, ei nu vrea sa faca parte acestor nepoti ai jupanesei Velici, ce zic ei cà sunt acestemosii, sate si tigani cumparate numai de unchiu-sau Voda ban. Intr'aceia domnia mea am cilutat si-am judecat pre derept si pre lege de'mpreuna cu cinstituli prea luminatul parintele vladica Luca mitropolitul si cu toti deregatorii domniei mele, si-am vazut domnia mea cum nu iaste cu cale si cu dereptate sa tie numai acele mosiii bucate numai nepotii Vodei ban, ci le-a ales domnia mea cu tot Divanul domniei mele ce vor fi castigat acei boiari amandoi impreuna, de cand s'au impreunat, sà aiba a Imp 5rti toti, in cloud, nepotii Vodei ban cu nepotii jupanesei Velicai din toate ce vor fi din doug, numai mosia lor ceia ce va fiavut, sa si-o tie.Si-auramas nepotii Vodei ban de lege si de judecata dinaintea domniei mele, de aceia am dati domnia mea lu(i)tefan cu jupaneasa luii Radul cum sa fie volnic sà imparta tot cum scrie mai sus, In cartea domniei mele. Inaco da neast po reci gospodstvo mi, i ispravnic sam reci gospodstvo mi. 7127 (1618) Septemvrie 15. Doc. original, hartie, pecete cazutg. (Acad. Rom., doc. CXXVI/28)

9. 1619 Ianuarie 21. Gaud Moghilá, Domnul Teirii-Romeinefti, dei voie lui iPefan ci Radului caad-pistreinget ai lor rumdni câi vor fi fost la legeitura

www.dacoromanica.ro .1jpiilivg 211 lba in,..sctialpivr 414 i,i .s-sL s11.1111,(44 i fig.w& ;alter,ce for,

Milostiiu bojiiu Io Gacril Moghila Voecoda i goepoddirt dacat gas:1)040o inf..ipqcelqnf:e,,gpsporistqa, lq(), 5tefaa,i, Rad [Ifni co) 86!fie.,velniei!eullearteaHdetaniiimeale,Lsil'au,sluga,.,elomnii-:reeale anume (toe liber) de sa-si stranga al lor numâniunlit tonefi,r1o4 la legatura lu(i) Miliak VoeVed in Satele ler, de in sat de in La- eusteni, anurne Gherghe si Lupuli Radu pracillabui si Dumitru en fnatii-si Si toti cap in fost Ii(1e)gaturalu(i) MihainVoda in . sat in Ldcusteni, oniunde-tvor afla, or i in satele domnii meale, oriid,satebriieve8tiv, ori, cal ugPre'sti,, ittlaOrae tql A54, fitdAn ga sa-i dued46,unnid TO:- sat , iindeli4mosia. f)iunde .14th,apueat,,legA- tura lu(i) Mihai Vodd. lined si alli numani: Stan si Calotii8i Ma- nea Si sa aib3 -d)-'WStrillig'd0 di icrl,1ani ee2vOri.Wk'daI rigil i iie pretutinIdefiA,'Ibre"inhdgi vOl aflt hi tara dornnn Mot& '10)'1'.i in tiganii dohihR ma1e, dri' ni tgiiriielIjoi6i'eaSelil'Ol'i:-.ea1iligiit'OrSfea s,d de nimened"Opreala'hg"Ifttibia. Inaco darteltht,'po'1'eci,'go§ii6itstWOi ini

Is(pravnie) P4lia'-'08/"MgdfetC.:1 ' 7127 (1610) 'Oirlionvrie: 21. Doe. original, hârtie,_peceLia,ertzutA. (.icad'offi.1, doe. CXXIV/1.77)

1619 Septemerie 23. Zapisul lui Dragomir, feciorul arma.sului Patru din Farciisesti, prin care face schimb de tiganci.bi jupaneasa Ecdochia eistiereasa.

Va ilne Otta i Sina i sVelogoDa.hu.A Eu Dragomir feeiorul arma.ului ,Vd.tru,',ert-i.FAve,4,q(*i\ zapisul mieu la Juana jupaneseiE:vdochiei.vogicifiveasa\penRaNd am avut o -tigancd aname Opriana dupd un tigan al ei anume Aldea, de aceia mi-au dat altd tiganaa.::eiv,anitthe Aribioa\ de mi-au dat -Ligancd pentru tigancd si dmdattmapiiullanieu) launidnh ei, pentrucd aceastd tiganc5. mai sus zisaldnime i0iiriham)(ku: fbist a mea fdrd de a frdline-mieu Drilghicipentivedi,4 datidie tata nostru Pam armasul,derept aceid am) Etat! )tiganca

11*

www.dacoromanica.ro 212 DOCUMENTE

mi-am luat schimbul tigancei dela jupaneasa Evdochia vistie- reasai i-am facut zapisul mieu ca sa-i fie mosie ohabnica. 7128 (1619)Septemvrie23. (L. P) Doc. original, hârtie.Intarit cu o mic6 pecete inelarä in tus negru. Pe verso: a Zapis a lu(i) Dragornir snt armasul pentru schimbul unei iganci anurne Oprianat. (Acad. Rom., doc. XC/25)

11. 1622 Mai 1, Beirlad. Zapisul lui Gavril, fiul lui Betdin, prin care vinde un sedaf de tigani, vornicului DumitraFo Gheuca, drept 30 de galbeni. Eu Gavril sin Bildin scriu i marturisesc cu acest zapis al rneu cum am vandut de buna voia mea un Bala§ pe Ursul tiganul cu tiganca luii cu feciorii lui cu toti cati va fi avand, dvornicului Dumitrasco Gheucài, dirept30de galbeni. Si direse ce am avut domnesti Inca le-am dat pe mana lui. Si in tocmeala noastra au fost dvornicul Vartici Costantin Bujoranul. Gavril (Badin) Vartic iscal vornic. Barlad,7130 (1622)Mai 1. Doc. original, hartie, inthrit cu trei iscalituri dintre care una indescifrabilá. Pe verso ;Zapisul dela Gavril BAdin pe Ursul tiganul ce 1-au vândut lui Dumitrasco Glieuc1i stolnicului a. (Acad. Rom., Pach. IX/34)

12. 1625 Aprilie 21. Hrisovul lui Radu Mihnea Voi3vod, Domnul Moldovii, ceitre egumenul metneistirii Neamtu, dandu-i voe sei cheme inapoi tiganii fugiti in Tara Ungureascei, scutindu-i de orice deiri ci munci.

Io Radul Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli Moldavscoi, dat-am cartea domnii meale rugatorilor nostri egumenului §i a tot saborul dela svanta mangstire dela Neamtu spre aceia ca sa aiba a-§i chema a lor tagani cari au fugit In TaraUngureasca, ca sà vie toti in I ara la svanta manastire, iar dela domnia mea

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 213 vor _avea Tara, nici o nevoe nu vor avea de (la) nime, nici un lucru nu vor lucra domnii meale, numai ce vor avea ei, ce vor hi treabelei poslusaniile sventei manastiri, asijdereaivoi toate slugile noastre cari yeti imbla pentru taganii,i slugi hatmanesti sijudeti i vatasi de tigani Inca sa avell a lasa foarte in pace, intru nemic sa nu-i inväluiti. Sip pilet inac ne beadet. Sam gospodinveleal. Harlau, 7133 (1625) Aprilie 21. Doc. original, cu pecete inelard domneasc5, incearA roie, bine con- servatà. (Arh. Stat,M-reaSecul 1/4)

13. 1629 lanuarie 8. Alexandru Vodei, Domnul rdrii-Romdnegi, feciorul lui Ilia$ Vodd, volniceVe pe calugdrii ci poslupicii dela episcopia Buzeiului, casdia nive ligance dela Jipa, nepotul Vlddicdi Luca, pentrucei sunt ale sfintei episcopii de Buzau de mofie. Milostieiu bofieiu lo Alexandru Voevoda i gospodini snei pocoi- nago Io IliaVoevoda davat gospodswo mi sie povelenie gospodstva- mi, calugarilor si poslusnicilor dela sfânta episcopie dela Buzau, ca sa fie volnic cu (a)ceasta carte a domnii mealei cu sluga domnii meale anume (loc liber) sa ia niste tigance dela Jipa nepotul vladicai Luca,_ pentruca sunt ale sfintei episco.pii de Buzau de mosie, iar cui va parea stramb sa fie (vie) de fata naintea domniei meale. lnaco da nest po reci gospodstvo-mi, i ispravnic sam reci gospodstvo mi. 7137 (1629) Ghenarie 8. Doc. original, hartie, monograma domneasa ro0e, pecetea cAzutà. (Acad. Rom., doc. GXXIV/139)

14. 1634 Mai 28. Zapisul Bratului logolatul, feciorul lui Voico logofdtul din Ragul, prin care vinde doi tigani lui Neaniul vornicul. Adeca eu Bratul logofat snei Voico logofatul ot Ragul scris-am acesta al mieu zapis cum sd sa stie ca m'am tocmit de a mea

www.dacoromanica.ro 04 ljOgUMVNYIATJ litina'wbie Ott Netaulal,w)rvictil, solul roe' ai veritt,deleITiaragMet- olkHij dim vândrtai doi çiganti aniandrirnndoifpati, anumeo Sltioâti-ti.iltrieti liii si Sinheon- Si tunnia br. OeirfepIniiiinoi 6:tfi, de, postat.it; insrOncesti) 1,i1ghtfrigcel4cnie, mai sus 'semt fugiOdai Mthdo Atka 4n 00144 daiiinreasea: Si la tocmeala noastra fost-au multi boiiiatli annmel jupan Ivasco -v4 chromic 0 Man, v1oPi vornic si Ohergh1 ?Atori von& Si biarflittru416ri,vornio4j Neaniul vornic si Ghiorma clucer si, Hathd y;ataif ,w,positelnioeii ati boiariAnul,ti careinusunt..sexisi aici. 1142 (1634) Mai 28. Bratul logofat 5ip.entru crulinta am iscalitt'eu cu mana mea sii sa stie. (L. PI) Iirasco dvornic (L. 'P..) Bpan 'vornic L. 14.), nlierghe"vurnie L. P..) Dunitru vurn16 Doc. original, hartie, Ihtàrit cu patru peceti inblare, frurnoase,In tus neown....5L-sbaci.iscähturi.: Pe:crse3ieiea Ràea tiganut tatiat.irlatit.ri a lu(4,Sinnon. ."S'i VaLut.dOMIria mea addleli'rittAdi 1e mask -pre--acesti tigaril tticadft Tom.,ittJe.1ENINX-115CVM)

15, 1634 Mai 31, Targouiste. Zapisul lui Pribeagimon din tinutul Pagarap444, di,4 !swig Samstnenii3 prii aareckan$14.0,rolui TiadocanN .4irkocaral. \Via- degi, unsala.5. de ..tigani, in pret de 50 galbeni. Scris,arn .eu Prilleag, Simon din ..tinutul -Fagaras,ului olsel Silvestrenii acesta 7,7tpiw al me,cuna, pa .sa 'stiecii. am vandut eu un sillas de tigani anumeStan tiganuli cu tiganca lui anume (16sat loc liber care mai tarzin a fost complectat cu cuvintele: « e?opi singerului Todoran ot sel V16destii derept 50 de galbeni Aacii ga, 6)4 üè dutunealui. de Atvatkie i-auk416.11dIA agesti Iigani ce sunt mad ,sos sat* dei a tiae l. lamaTOW, aa i-anasC4a$ cu judecata dreapth dinainteadom(nului) nostru luminat, Voevod bar- an cineva din Duda mea san din padrugia meaEau' din. feeiorii mei sa nu Om nimo a vAlui pre Slugerul Tenuran pentru Sian

www.dacoromanica.ro DocuMENTE 216 llganul §i pentru tiganca lui anume (loc liber), ca i-am vAndut eu de a mea bunA voia mea. Si acqti ligani sA sd ia dela mAnAstire din BrAdet sa-i ducg. la casa dumnealui lui Todoran sluger, pentrucA ace§ti bani ces'au dat 50 de galbeni, i-au luat dumnealui cu camAtà.i and am fAcut eu acest zapis la mama slugeriului To- doran au fost multi oameni buni: popa Tanasie cliiarful (eclesiarhul) §i popa Joan §i popa CherfotA §i popa Ivan ot Sveata Petca §i oameni buni de in ora, de in (o)ra§ de la TrAgovi§te, Stan vdtaful de grAdinari, cel domnesc, Udrea logofAtul §i Voico logofAt si Dima cup(et) §i multi oameni buni ce nu sunt scri§i. Si am scris acest zapis ot grad TrAgovi§te (Targovi§te). 7142 (1634) Mai 31. (UrmeazA cAteva iscAlituri grecWi) Si eu popa Tanasie clesiarh am pus pecetea mea. Si eu popa Chirfota mArturisesc Doc. original, liârtie, intarit cu iscalituri §i 9 peceti in ttinegru. (Acad. Rom., doc. XX/89)

16. 1635 Ianuarie 12. Zapisul lui Costandin (Cantacuzino) mare postelnic prin care dci voie parintelui Efrem, episcopul Buzdului,sei ia oriunde va geisi o tigancli, din tiglinia Doainnei Elinei.

Jupan Costandin vel postelnicscriemcarteanoastrdde credintA la mAna pArintelui (e)piscopului Efrem Buzdvschi, ca sA se Oie cum (indescifrabil) sfintia lui zicAnd cd au avut episcupia o tigancA int_g_i Ania rAposatei Doamnei Elinei, _plAtitA mai denainte vreame. Intr'aceia noi am socotit, ca sa.' nu ne fie pacat, ce am dat cartea noastrd la mAna pArintelui episcopului, cum unde va afla sfintia lui o tigancA din tigAnia Doamnei Elinei stt aibA a luarea sfintia lui o tigancd, au fatd, au tigancA bAtrAnd ; una, sA nu ne fie pAcat, alta §i pentru pomeana la sfAnta episcopie. Aceasta am scris qi pentru credintA am pusi pecetea §i. iscala. 7143 (1635) Ghenarie 12. Costandin vel postelnic Notä : Doc. original, hârtie. (Acad. Rom.. doc. CXXVII/88)

www.dacoromanica.ro 216 DOCUMENTE

17. 1635 31 artie 1.Iafi. Cartea boierilor prin care märturisesc cd Procopie, Ionwo, Gligorie ci Erina, feciorii lui, Dumitrqco Grama, nepolii lui Trepdduf armaful,strdnepoti,i, lui Oprea ce au fost armaf mare, au vdndut nigeliganilui Neaniul vornicul de gloatd.

Eto az Pdtra§co Ba§otti vel logoftlt §i Savin vel dvornic dolneai zemli §i Dumitra§co Soldanveldvornic ot v4neai zemli §i Gavril Gherman prAcalabu Suciavscomu §i Gheorghie vel cea§nic §i lordachie vel vistiarnici Grama vel stolnic §i Toma vel sulgear §i Furtuna bivvel postelnic §iGheorghie Ro§ca biv vistiarnicsi Apostol biv vel pitar §i Iona§cul Pràjescul postelnic si Tánasie Gheorghie Ndvr5pascu1 dvornic glotndi i inih boleari ot dvor gospodinu ego milostiiu, scriemi marturisim cu (a)cest zapis al nostru cum au venit inaintea noastrà Procopie cu fratii lui, Iona§co §i Gligorie §i sora lor Erina, feciorii lui Dumitra§co Grama, nepopi lui Trepàdu§ arma§iul, stra'nepoti Oprei ce au fost arma§ mare, de a lor burià voie, de nimene nevoiti nici asupriti §i au vandut a lor direpte §erbe tigance aneme (anume) Chita §i Fdtul cu feciorii lor, featele (lui) Eremia tiganul, din ispisoc de miluire ce au avut stràmo§ul lor Oprea ce au fost arma§ dela Pdtru Vodà. Acelea le-au vandut Neaniului vornicului de gloatã dirept cincizeci de taleri bdtutii s'au sculat Neaniul vornicul 0 au pldtit aceia bani cum mai sus scriu, deplin, intru mânele lui Procopie §i a fratilor lui denaintea noastrà. Deci noi vdzand a lor de bund voie tocmald i deplin(6) plata, Mcut-am §i noi dela noi, vornicului Neaniului acest zapis ca sa-i fie de m'Arturie, sà-§i fac5i direase domnesti §i (s)pre mai mare credintA pusu-ne-am §i pecetilei iscàliturile calrä acest adevarat zapis. eu BorMeanul uricar cu mana mea am scris s5. sa* §tie. Ia§i. 7143 (1635) Martie 1.

Doc. original,hartie;intarit cu noua peceti in tus negru si zece002-

Pe verso :e Zapis pre tigance ce-am cump5rat dela Procopie Grama si dela fratii lui. (Acad. Rom., doc. CIII/159)

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 217

18. 1635 Aprilie 3. Matei Basarab ddrueve pdrintelui Efrem, episcopul Buzdului, o tigancd lath de bärbat din rigdnia donzniei sale dela Breincoveni, insii din tigancele domniei sale cele de mofie.

Milostieiu bojieiu Io Matei Bdthrab Voevoda i gospodini davat gospodstvo-mi siepoveleaniegospodstva-nzi ottu Efrem, episcop Buzavschi, ca sd hie volnic cu ace asta carte a domniei meale, ori unde va afla o tiganca din tigiinia domniei meale dela Brânco- veani s. aiba a luarea o tiganca fail de barbat, pentruca o am dat domnia mea la sfânta episcopie pentru pomeana. Asijderea voi globnicilor care yeti fi, in vreme ce veti vedea aceasta carte a domniei meale, iara voi inc5. sä cautati sa-i dati o tiganca fara de barbat la episcopie, c. o am dat domnia mea, insa din tiganeple domniei meale ceale de moiei de &Are nimenelea sa n'aiba opreala, sa n'aiba, casa iaste invatatura domniei meale. Inaco da neast po reci gospodstvo mi, iispravnic sam reci gospodstvo mi. 7143 (1635) Aprilie 3. Doc. original, hârtie. Iscdlitura domnului foarte clara. Pecete inelard in rop. (Acad. Rom., doe. CXXIV/140)

19. 1636 Mai 27. Bucurefti. Zapisul popei Eremia, egumenul meinatirii Strdmba prin care face schimb de tigani cu jupeineasa Marica.

Adeca eu popa Eremia egumen ot sventa monastire Strâmbul, scris-am acesta al mieu zapis ea sa fie de mare credir4à la maim jupaneasii Maricai, cum sa sa stie ea au schimbat cu jupâneasa Marica, cu un tigan anume Mihocu cu feciorii lui, anume Neacsul si Ion sa hie la mâna jupâneasii Marica ca sa-i hie ei de mosie (si) feciorilor ei, iar eu jupâneasa Marica, eu am dat pre Dragomir tiganuli cu fiu-sau Raduli Tudosiei Badea, iar pe Badea feciorul (lui) Dragomir tiganul ii iau eu popa Eremia egumenul pentru feciorul Lupului, iar tiganca lu(i) Dragomir sà o plateasca jupaneasa Marica, pentru un fecior a Lupului tiganul.

www.dacoromanica.ro 218 D OCUMENTE

Si am schimbat noi de a noastra buna voie färà nici o sila §i cu Oirea a tuturor boiarilor anume: Tudor (v)ornicul (indescifrabil) si Lupul vel capitan, i ot Fante§ti, Vlaicul, i ot Ca... (loc rupt) Iona§co postelnic, i ot To ... (loc rupt), i ot Cernate0i, Pavel postelnic, i ot Tutovani, Mihneai Misail (loc rupt)...Barcan. Simai pentru adeverita credint,6 pusune-am §i pecetile §i iscaliturile. Pis u Bucurefti az Stan gramatic, 7144 (1636) Mai 27. L. P. L. P. L. P. L. P. L. P. L. P. Pavel postelnic, Iona§co postelnic snei Miroslav logofatu, Lupul vel capitan, Vlaicul, Irimie. Doc. original, hârtie,rupt In cAtevalocuri.Inthritcu vase peceti inelare In negrui cuisalituri. (Acad. Rom., doc. CXXIV/107)

20. 1637 Ianuarie 13. Hrisovul lui Vasile (Lupul) Voievod, Domnul Moldovii, prin care dei poruncei" aprozilor, slugilor heitmeinefti ci veitafilor heitmeinesti ca sii nu mai ia (iganii meindstirii Secul.

Io Vasilie Voevoda bojieiu milostieiu gospodar zemli Moldavscoi, scriem domnia mea la slugile domnii meale la aprozii la slugile hatmane§ti 0 la vata0i de tagani 0 la judeti ce vor imbla derept taganiilatanutul damu-va §tireca s'aujeluit egumenii cu tot Saborul de pre la sfentele mandstiri ealeinvaluiti taganii §i-i manati aicea la Ia0 §ile luati ciobote §i-igbobii, drept aceea nu-i pot tinea ce fug pentr' alte tari, de care lucru nu va iaste invatatura dela domnia mea, sà le faceti atatea nevoi taga- nilor manastire§ti, derept aceea deaca yeti vedea cartea domnii meale, deacmu inainte, voi nici o treaba cu taganii mangstire§ti sd n'avetitreaba, cu taganii Sacului manastirei anume Stan Robul 0Stanisor §i Radul §i Patruli Necula §i Parhila 0 Adam, intru nemica sa nu-i invaluiti, nici ciobote sa le luati, nici la lucru sa-i manati, numai sa nu sa amistuiasca in taganii lor niscari fagani domne§ti, iar taganii Olugarilor cu fameile lori cu feciorii lor sa aibà treaba calugarii a Iuaa cu dan0i ce vor fi treabele lor

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 219 pregiur (la) svdnta mändstire, iar cine-i va Invàlui cu capul vaplAti. Measta scriem domnia mea, intr'alt chip sd nu hie, 'Sam gospodini veleal. Iasi.7145 (1637)Ghenarie 13. ,(4cdlitura proprie a domnului). L. P. Dile:. hartie, intdrit cu iscalitura domneascai pecete in ceani, rcl=ie;'thino donservatd. (Arli. Stat., M-rea Secul, Pach. 1/6)

21. 1638 Aprilie 18. 210`igut'lui"'Prati paharnicul, prin care face schimb de tigani, cii"Prifilkirreitheie Yfriscopul

Adeckla[4.1Prodavvlialitnieul (dau) acesta al mieu zapis ca sd fie de miatd) inânivpdrintelui Ignatie (e)piscopul si la alti ealugdri, ca sfie de 6rediiità cum sd sätie cà am fdcut schimb Wit,PltkIllligail)-tItioa,uto(e)piscopia ot lidm(nic) anume Oprea la fteii,4tichnifilei? pontrw a nitt sparge sdlasul datu-i-am tigan pentru ti,gfuo,.anume....Staneiul peppa Oprea ca &à fie sfintei (e)piscupii mosie: Si am tocmitnoirole.4,I,noasträ bund voie si la tocmeala noastrd fost-au multi boiari miirturie, anume: Tatul sulger, Buni logolàt, Sdrban logoldt, Ivan logofdt, Albul clucer, Mareu logofdt si alti multi boiari i Preda posttlnic.

Si ,.am ,scri$, n Prodan logoldt. 7146 (1638)Aprilie 18. L. NsictapshaimiD iffirmeas4ral4tiviisbttlittiri) Doc. original, hartie, pecetea irtelara Iii tunegru, cu un desemn vechiu 0114,000f (Ana& iPonrc,.ttoci. ICt37)

2t3J 11639 tenuarie 22. 'Cdrteitlui'Nyder; iNtsara3'.prin care volniceste pe Stanciul logo- foul din Bolwedn'iva-tteicto tFgorett dth 'tie/win Condilipostel- nicului.

www.dacoromanica.ro 220 DOCUMENTE

Milostieiu bojieiu Io Matei Basarab Voevoda i gospodini davat gospodstvo mi sie poveleanie gospodstva mi slugii gospodstva mi Stanciul logofat ot Bojoreani ca sa hie volnic cu aceasta carte a domnii mealei cu sluga domnii meale, na ime (loc liber) de sa aiba luareaotiganca dintigania Condilipostelnic, pentrucd au venit Stanciul logofat aiciinaintea domnii meale la divan impreuna cu Condili postelniciasa jeluia Stanciul logofat cum a avut o tiganca, deci au facut schimb cu Preda comis din Albesti, biirbatul jupanesii Stancai cum sa-i dea tiganca pentru tiganca, apoi s'au prins Predii comisul moarte de au murit si au ramas tiganca neplatita si am vazut domnia meai zapisul Predii comis la maim Stanciului logoMt, de schimb, ca sag dea tiganca. pentru tiganca si au ramas tiganca neplatità. Deci domnia mea am judecat impreund cu tot divanul cum &à hie volnic Stan- ciul logofat cu cartea domnii mealei cu sluga domnii mealesd-si ia o tiganca din tiganii Predii comis, pentruca au statut de fatia cu Condilie postelnic si au ramas de leagei de judecata de in divan. Ca asa iaste invatatura domnii meale. Inaco da neast po reci gospodstvo mi i sam reci gospodstvo mi. L. P. 7147 (1.639) Ghenarie 22. Doc, original, hârtie, rupt in cAteva locuri, pecete inelarà cutop roeu. (Acad. Rom., doc. XC/38)

23. 1640 Mai 31. r Zapisul pdrintelui Averchie, eguinenul schitului Ciolanul, ci al lui Gavril cel bdtritn, nepotul lui Ciolan, prin care ()and o tigandi pdrintelai ijS'tefan episcopal Buzdului, in pret de doi boi $i 300 aspri.

Adeca eu egumenul Averchie din mangstirea dela Ciolan cu alti calugari cu totii cu Gavril cel batran, nepotul lui Ciolan, scris-am acest zapis al nostru de mare credinta, sa fie la episcopie la Buzau, sa se stiecum ne-am tocmit cu parintele episcopul Stefan de i-am vandut o tiganca anume Elina, fata Costei tiganului al Ciolanului i io am pretuit derept aspri 1.0 galbeni, deci ne-au dat 2 boi ca n'am (n'au) avut, deci au fost manastirea lipsitä de vite,si s'au aflat tiganca de addman (sic) intealtà parte.

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 221

Deci ne-au ajuns pgrintele episcopultefari cu judecata sá nu ne dea nimica, iara apoi am rugat pre pàrintele sa nu ne lase farà de nimica, deci ne-am tocmit de ne-au dat alti 2 boi si aspri 300, si &and ne-am tocmit fost-au multi boiari si psarinti màrturie: egumenul dela Banul, er(o)monahul Righin si monahul Matei si din episcopieGhelasie dicheiul si Nechifor si Rafail eel bdtran si Paisie 0 diacon(ul) Joan si popa Mihai si diacon (indescifrabil) din Màrdcineni, càpitanul Sava Benghiul siLupse vornicul si Vasilache si Jipa coconul, ot Vernesti Jipa postelnicul si Stanciul Grecul 0 Balea logofdt si Jipa logofilt ot Rdtesti si alti multi oameni buni. Amin. Pis Maie m'esiala 31 v Nedele vase sviatyh. (Solis in luna Mai 31, in Dumineca tuturor sfintilor.) leat 7148 (1640). Doc. original, hârtie, bine pastrat. Pecetluit cu sapte peceti inelare, in negru, dedesuptul carora se afla iscalitura fiecäruia. (Acad. Rom., doe. CXXIV/92)

24. 1640 Decemvrie 19. Dereneu. Zapisul jupilnesei Candachiei a Ursului fost pitar, din Veisiani, prin care deiruefte un sdlaf de figani, frateine-seiu, lui Ianco Frei- (iman.

Adea eu Candachia jupaneasa lui Ursu biv pitar ot Vasiani insgmi (insumi) m6rturisesc cu aceastà scrisoare a mea de nime nevoit(6) nici invoita, ci de bunsa voia mea, de am dat frätine-meu lui Ianco Fràtiman un sdlas de tigani, anume Ionasco Zirnea sin Danciului, cu toti feciorii lui si cu nepotii lui si cu steanepotii lui ca sri-i fie fr4ine-meu lui Ianco mosie si cuconilor lui si nepotilor lui. ,5i cand i-am dat au fost popa Maftei ot Dereneu 0 frate-meu Gligorie ce e de-acolea si nepotu meu Moiseiu sin Featiman biv paharnic ot Va'siani si Istratie sin Poleitul ot Suceava si Arsenie sin Bou ot Zubrdsti si Saula dreg'atorul ot Tareuca si nepotu-meu Dumitrasco sin Gligorcea si alti oameni buni de pre acolea. dupa. scrisoare ca sä-si fac6 si zapis domnesc ca sd nu mai aibai treabbi nimea dintru fratii mei, sau dintru nepotii mei, peste seri-

www.dacoromanica.ro 222 D OCUMENTE soarea mea, dupd moartea mea.i de mai mare credintà ne-am pus pecetile §i iscAliturile. Sieutefan M6tiwscul am scris ca 85. s'a §tie. Pis ot Dereneu. 7149 (1640) Dechemvrie 19. Candachia, Popa Maftei, Gligorcea. (urmeaz6 opt iscglituri indescifrabile, dar de sigur a celor care sunt mentionati in doc.). Doc. original, hârtie. (Acad. Rom., doc. XXII/169)

25. (1640-1649). Cartea peirinteluiarhiepiscopul Buzduluipentrutiganii sf. episcopii ce se aflei fugiti in Moldova la Luparo din Horgegti de pe apa Rdcdtdului fi la Gheorghitei din Buciulefti de pe apa Bistritei, feciorul logofeitului Dumitraro.

Arhiepiscop chir Stefan ot Buzgu. Sd se §tie ni§te 1) tigance ale sfintei episcopii la Mo(1)dova, la Luparo din Horge§ti de pre apa R6cdtaului, trei tigance, anume Mica §i cu douà feate anume CrAstina §i. Nastasia.i pre Mica o tine Ursei tiganul.i la Gheorghita din Buciule§ti de pre apa Bistritii feciorul logoratului Dumitra§co sant douà tigance anume Sora §i Cràciuna, featele Radului tiganul al episcopii din BuzAu. Episcop Stefan ot Buzki Doc. original, ha.rtie. (Acad. Rom., doc. CXXIV/134)

26. 1641 lanuarie 13. Zapisul jupdnesei Ivana, fata lui Vleisan logof dtu dela Vlddila din judetul Romanati, prin care vinde nifte tigani, lui Matei Ba- sarab.

Adec6 eu jupaneasa Ivana fata lu Vlasan logoMt ot Vlàdilà ot sudstvo Rom(anati) scris-am acesta al mieu zapis s'a fie de mare

1) Textul original al doe. e gresit In acest Mc.

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 223 credinta la cinstita manà a domnu(lui) nostru Io Matei Basarab Voievod, ca sa.se vtie cum am vandut, domnului nostru nivte tigani anume Radul Cerneaiui cu liganca lui Vivai cu feciorii lor pre nume Stan vi Erinai fata Erinei, Stanai Mrazea vi Marin siVladi Carsteai (loc liber) za ughi 70, bani gata, care tigani au fost de moviejar din. tigania domnu(lui) nostru Io Matei Ba- sarab Voievod, dati mie, cand m'au cununat jupaneasa Calea Barbul postelnici domnu nostru Io Matei Voievod, Inca mai denainte vreame. Iar cand au fost acum, vandutu-i-am de a mea bung voie, Para de nici o sila, de nimenilea, cum scrie mai sus, ca sa fie iara la domnu nostru, cum i-au fost ai domnii lui de mo§ie,. sa fie vi acum vi am luat toti banii de in mana domnu(lui) nostru Io Matei Voievod ughi 70, pre acevti tigani ce scrie mai sus, denaintea a tuturor boiarilor ai Divanului care au fost la aceasta tocmeala a noastra, marturii anume: jupan Teodosie vel Ban vi jupan Hriza vel dvornici jupan Gligorie vel logofati jupan Radul vel vistieri jupan Preda vel spatar vi Dragomir vel cluceri Socol vel stolnici Radul vel comisi Vucina vel paharnici Costandin vel postelnici Dragusin vel armai Diicul vel aga. Aceasta marturisesc ca sa se vtiei pentru credinta pus-am vi peceate. I napisah az Lepadat logofat U Tragovivte (Targovivte) 7149 (1641) Ghenarie 13. (L. P.) Eu jupaneasa Ivana Hrizea vel dvornic Gligorie vel logofat Radul vel vistier Costandin vel postelnic Socol vel stolnic (L. P.) Dragomir vel clucer Radul vel comis Fiseantea logofot. Doc, original, liArtie. (Acad. Rom., doc. XX11280)

27. 1641 Iunie 4. 0 insemnare subscrith de Matei Basarab despre tog tiganii fi tigancele cu care au facut schimb, incli pe cdnd era boiarin.

www.dacoromanica.ro 224 DOCUMENTE

Sa. se vtie tiganiiiigancele cu cine-am fAcut domnia mea schimb Inca de cand am fost domnia mea boiarinu. Radul fecior Stanului fost-au tiganca a jupâneasii Gràjdanii ot VAleani, dat-am pre CrAciuna tiganca, pentru Stana tiganca vi am dat pre copila Cräciunii pre Chiera pentru copila Stanii, copilà pentru copilài Ganga feciorul Stanului fostu-i-au tiganca al ui Mihail postelnic ot Váleani, dat-am pre fata lu(i) Vlad tiganul ot Brâncoveani de am pldtit pre Muva tiganca la Mihail postelnic, tiganc'a pentru tiganc6i aceste schimburi am facut domnia mea in boierie. Nicola feciorul Stanului fostu-i-au tiganca a Vladului ot Dra- novetu vi a lu(i) Vàdislavü, dat-am bani gata de o am cumpàrat dela d'anvii pe Dobra tiganca. Inca tot de cand am fost domnia mea boiarin, Gotea feciorul Stanului, fost-au tiganca a domnii mele de movie, Stoia tiganca, Ciulin feciorul Danciului fostu-iau tiganca lui Boba de movie a domniei mele, Nedelco feciorul lu(i) Ciulin fostu-i-au tiganca lui Pociva ( ?) a domnii mele de movie, Stoica feciorul Hacaganului fostu-i-au tiganca a jupâneasei Voicdi care iaste dup5. Marco logolat. Siam dat pentru tiganca Stoicdi o tiganca a domnii mele de movie, anume Stanca in mâna jupanesei Voicdi, tigancá pentru ligancài frate-gu Stanciul fostu-i-au tiganca a lu(i) Dumitru Banul de Vdrati, dat-am pre Muva tiganca fata lu Drggan fratele lu(i) Göind de am plAlit tiganca lu(i) Dumitru Banul, tigancd pentru tigancd, Antonie feciorul lui Taico (Staico) fostu-i-au tiganca lu(i) Stroe of Greci, dat-am pre Malea tiganca care au fost a domnii mele de movie, in mana jupanesei lu(i)Stroe pentru Dragomira tiganca ce au fost a ei. Nica iganuI fostu-i-au tiganca a lu(i) Stroe ot Greci, dat-am pre Viva tiganca fata lu(i) Anghel, care au fost a domnii mele de movie, de am pldtit pre Neaga tiganca, tiganc6 pentru tiganc6. acevti tigani datu-i-am domnia mea la mAnástire la CAlddru- vani, deci sä n'aibg nimenilea treabd nici cu tigan, nici cu tigancA, nici cu copii, cà toate le-am pldtit domnia mea den boierie. 7149 (16-4-1) Iunie 4. Io Matei Voevoda Doc. original, hârtie.Intiirit cu iscdlitura domnului. Pe verso :eCatastif de schimbul tiganilor mdndstireni ). In josul doc.:La omul Gheormei Radul la vel iuzbasà, sa dea omul sd apuce pre Badiul Mdrariul ot Baeani. (Acad. Rom., doe. XXI/279)

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 225

28. 1643 Mai 7. Zapisul peirintelui Climis, egumenul rn-rii dela Vaideei,prin care vinde parintelui Neofit,egumenul meinästirii dela Meledic a lui Vintilá Vodei, un tigan drept 100 vedre de vin. Adeca eu Climis egumenul dela manastire dela Vaideei scriu §imarturisesc cu acesta al mieu zapis ca sa hie de mare credinta la mana parintelui Neofit, egumenul dela manastire dela Meledic, cum sa sa stie ca au miluit maria sa domnul nostru Matei Voie- vod un Was de tigani sfanta manastire numile (cu numele) Vai- deei, pre nume Vasilie tiganuli s'au fost tamplat tiganca acestui tigan de n'au fost domnpaseA, ci au fost a manastirei a Meledi- cului a lui Vintila Voda, deci n'am putut sparge sdlasul ci ne-am tocmit dinaintea mariei sale domnului nostru si am luat pentru -tigan o suta de vedre de vin dela parintele Neofit egumenul dela manastirea lui Vintila Voda si am lasat acest salas ce e mai sus scris sa hie al manastirii a Melediculuii ne-am tocmit de a noastra buna voie din (in) Divanul domnului nostru. Sila tocmeala noastra au fost multi boiari marturiei dinaintea jupan Radu(lui) velichii comisi Gherghe spatariMoisie spa- tariuli ot Maracineani, Sava capitani (indescifrabil) si Vasilache Lupse vorniculi ot Vernesti, Jipai Stanciuli Balea logofat §iDumitru capitan za pitarii ot Odobeani Lefteri Ianni logofat.i pentru mai mare credinta am pus si pecetea. Mai 7, leat 7151 (1643). Eu Craciun pdrinte, jupan Sima ot Odobeani, Balea logofat martor, Sava capitanul, Gherghe spatar, Jipa postelnic, Moise spatar 1). Doc. original hârtie, putin cam ros in locurile unde a fost indoit. Pe- cetluit cu patru peceti inelare, in negru, avand §i mai multe iscdlituri gre- ce0,ii rom5.ne0i, dintre care ckeva indescifrabile. (Acad. Rom., doc. CXXIV/102)

29. 1643 Octonwrie 30. Zapisul preotesei Stana Borcea cedre Matei BasarabVodei, pentru schimbul unor figani.

1) Acest text e scris in slavonqte.

www.dacoromanica.ro 226 DOCUMENTE

Adeca eu Stana preoteasa biv clisiereasasi cu stirea feciorilor miei, scris-am si marturisim cu acesta al nostru zapis ca sa fie de mare credinta la cinstita mand a domnu(lui) nostru Io Mateiu Voievod pentru o tiganca ce am avut noi cumparata dela jupaneasa Galina si dela muma-sa Stana si tiganca anume Fiinta, deci aceastä tiganca au fost luat pre un tigan al domnu(lui) nostru anume Radu tigan, deci acesti tigani i-au dat domnu nostru la sfanta manastire dela Caldarusani hramul sf. Dimitrie si ne-au dat domnu nostru pentru Fiinta liganca pre Voica liganca, tiganca pentru tiganca, de s'au plait de catre noi. Deci BA fie Fiinta tiganca de acum nainte a sf. manastiri ce e mai sus scrisa, de mosie in vecie si nouà Voica tiganca care ne-au dat domnu nostru iar sa ne fie de movie neclatita in vecie.i am pus si blastem eine va intoarce aceasta schimbare, au ei, au feciorii mei, acela om sd fie blastemat de THI (318) sventi Oteti ije viz Nikei1) §i am pus si marturii boiari si preoti, anume popa Dragul clisiarh si jupan Sima vistiar ispravnecul ce e pus de domnu nostru la scaunul Bucurestilor si jupan Ion capitan si jupan Radu logofatul si jupan Manul si popa Stoica si popa Marzea. Pis popa Tatomir 7152 (1643) Octomvrie 30. (L. P.) Eu Stana biv clisiereasa. Ion capitan, Eu Manul pkrcalab, marturie, Radu logofdt Dudescu, Damaschin logorat, marturie. (urmeaza o iscalitura indescifrabila) Doc. original, hartie, intárit cu trei peceti in negru vi vase iscälituri. Pe verso se afla scris:Zapis de o tigancd dela preoteasa popei Borcei ot Bucurevti s vi o Insemnare In grecevte. (Acad. Rom., doc. XXI/278)

30. 1644 lulie 27. Zapisul ieronzonahului *tefan egumenul m-rii Cozia prin care dei schimb o tigancd arhiepiscopului Ignatie al Rdmnicului, pentru nige bivoli. Adeca eu ermonah §tefan, egumen ot Cozia, impreunii cu tot saborul scrim si marturisim cu acesta al nostru zapis ca s'à fie

1) In original e scris4 Nekei ..

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 227 de mare credinVa la cinstita m'ana pgrintelui nostru chir Ignatie arhiepiscop Rabnicesdi cum EA's5, vtieca." au luat un tigan al sfinii lui anume Neagoe Go lac tiganul, au luat o tiganc6 a sfintei m'adastiri a Coziei, anume pre Stanca tiganca dela Ocda fata lui Gugui tiganul, deci noi am zis sä ne dea sfintia liiiiganca pentru tiganca cum iaste obiceiul, iar sfintia lui au socotit cd au avut nivte capete de bivoli la noi, anume douà bivolite marisi dout gonitoarei doi mAnzatii douà vitRale,deci au socotit sfintia lui de au ldsat acevti bivolavi pentru tiganc6, decii noi n'am evit din cuvântul sfintii lui ci am pretuit tiganca derept 20 de galbeni vi am pretuiti bivolii ce au ajuns acei bani, nici au ajuns mai mult nici mai putin,i ne-am tocmit de a noastrà build voie Med de nici o silà &à fie pliitità tiganca cu acevti bivoli. S5. fie tiganca movie sfintei episcopiii bivolii ai sfintei mànAstiri Cozia de movie. ila tocmeala noastra" fost-au jupan Spahiul càminar ot vel ocn6i Stroici postelnic ot Otetelevti. 7152 (1644) Iulie 27. (L. P.)tefan ermonah, egumen ot Cozia, impreuna cu tot shlorul. Doc. original, hârtie, pecete in tu§ negru. (Acad. Rom., doc. XC/44)

31. 1645 Aprilie 4, Tdrgovifte. Matei Basarab, Domnul Ttirii-Romdnefti, volnicefte pepàrin- tele Neofit, egumenul rn-rii Menedicul ca intoarcd o sutei de vedre de yin pritoc dela peirintele Climen egumenulrn-riiVaideei, ce au dat pentru un tigan, pentrucet acel ligan nu i-au fost cu pace egumenului Neofit cil-auluat Eremia Dabija Moldoveanul, al cui a lost tiganul.

Milostieiu bojieiu lo Matei Basarab Voevoda i gospodini davat gospodstvo mi sie povelenie gospodstva mi, pàrintelui egumenului Neofit dela sfânta mdastire Menedicul hram sventi .Necolae ca s'à fie volnic cu aceastà carte a domnii meale5i cu sluga domnii meale na ime (loc liber) de s'a-vi Intoarc6 100 de vedre de via pritoc dela egumen(ul) Climen(t) dela m5dastirea Vaideei, hram sventi Necolae,pentrucà au fost cumpàrat igumenul Neofit un

15*

www.dacoromanica.ro 228 D 0 CU ME NTE tigan anume Vasilie dela egumenul Clima(sic) derept aceaste vedre de vin pritoc ce scrie mai sus, iar acum nu i-au fost tiganul cu pace lu(i) Neofit egumenul, ci 1-au luat Irimie Dabija Moldo- veanul al cui au fost. Deci au (venit) (loc rupt) egumenul Neofit aici naintea domniei meale la Divan de s'au parit de fat5 cu egumenul Clima ce au rknas de leage si de judecat6 denaintea domniei meale din Divan. Derept aceia am dat domnia mea egumenului Neofit ca st fie volnic cu aceastà carte a domniei meale si CU sluga domniei meale ce scrie mai sus, de sà" ia 1.00 de vedre de vin pritoc dela egumenul Clima acest yin ce scrie mai sus si de nimenile oprealã ssa n'aibg. Inaco da nest po reci gospodstvo mi. Pis otTreigovifte. 7153 (1645)Aprilie 4. Doc. original, hartie roasa la ambele capete de carii monograma0 pecetea dom neascá in rop. (Acad. Rom., doe. CXXIV/181)

32. 1645 Aprilie 25. Zapisul postelnicului Balaci prin care face schimb de figani cu paharnicul Negoitii feciorul lui Preda postelnic. Adec6 eu aallaci postelnic scris-am si mgrturisesc cu acesta al meu zapis ca s'a fie de mare credinta la mâna lu(i) Negoità paharnic sin (feciorul) lui Preda postelnic cum s'à stie cà mi-au fost dator o tiganca anume Stanca cu o fata, iar Negoità paharnic mi-au dat pre Rada tiganca.i când am facut aceastà tocmealá fost-au màrturie SArbul si Costandin ot Totivan (Tutovani ?)si. popa Mosu ot tam, Badea ot tam §i. 1.4adat of tam si Coman. pentru credinta pus-am si pecetea. 7153 (1645)Aprilie25. (Urmeaz6 o iscalitura' indescifrabild lângà o amprentà digitald). Doc. original, hartie. (Acad. Rom., doc. CXXVII/5)

33. 1645 August 7, Bucurefti. Zapisul lui popa .Yerban ot Dreigoefti pe Mostifte judetul I1f09, impreunei cu feciorii lui prin care se rciscumpard de rumeinie dela

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 229 m-rea Znagovul, dad nige (igani in locul lor, afara de mofie pe care n'au voie a o rdscumpdra. Adecd eu popaerban ot Dragoesti pe Mosteste ot sudstoo Ilfov, impreund cu feciorii mei Dima si Sava si Oprea scriem acesta al nostru zapis ca sd fie de mare credintd la sfânta mandstire Snagovul, hram Vcivedenie Bogorodite i ottu egumen Ignatie ca sd sd stie cum am fost rumâni mdndstirii din Dragoesti de mosie. Deci când au fost acum in zilele domnului nostru Io Ma- tei Vodd, iar noi am cdzut la tot sdborul mdndstirii ca sa ne slobozeascd, sd ne rdscumpdrdm de rumânie. Derept aceia Orin- tele egumenul si toti cdlugdrii intr'alt chip nu ne-au putut slobozi, cd n'au voie a cumpdrarea mosia mdndstirii, nurnai ce-am cdutat de am cumpdrat tigani de am dat in mdnästire, capete pentru capete. Insd am dat o tigancd anume Anca cu feciorul ei Ion care i-am cumpdrat dela Andrei Grec(ul) ot Brosteani ot Iolomita za ughi 55 si altà tigancd anume Nana care o am cumpdrat dela Andreica din Horez pre Hamrade ot Gorj, derept 27 de galbeni si asa ne-am rdscumpdrat dela mdndstire, insd numai capetele sifeciorii ce ne va da Dumnezeu, lard de mosie. Ca sd poatd fi mdndstirii, acesti tigani ce scriu mai sus de movie si intdrire si noi Inca sd fim niste oameni in pace si slobozi de rumânie cu feciorii cu tot in veac. Aceasta am soli& Pis Dumitru logordt u Bucuresti. 7153 (1645) August 7. Eu popaerban i sinit ego Diman, Sava i Oprea Eu popa Vladul Ianache feciorul lu(i) AngheI de (din) Bucuresti Eu popa Bratu (Eu) popa Bran teful postelnic, Radul logofat ot Tigdnesti Damaschin logofdt, mdrturie. Doc. original, hârtie. Int Ara cu pecetea manAstirii si iscalitura eclesiar- hului; de asemenea cu trei peceti inelare boieresti, precum si mai multe isalituri. Pe verso :6 Zapisul rumânilor din DrAgoesti ce s'au ràscumpárat ei singuri dela mantistire si au dat tigani si asa s'au slobozit ei .. (Acad. Rom., doc. XX/17)

www.dacoromanica.ro 230 D OCUMENTE

34. 1646 August 21. Cartea lui Ignatie adziepiscopulRdmnicului §i a toatei Me- hadia, prin care face schimb de tigani cu Iordache vornicul.

Ignatie, milostiiu bojiiu arhiepiscop Ranicescdi i vseia Mehedia. Scris-amepiscopia mea, cartea episcopiei meale, ca s'afie de mare credintà la mans. dumnealui Iordache dvornicul cum s5. sä §tie a au fost fugit un tigan al sfintei episcopii, anume loan la dumnealui, dupa aceia noi neputându-I aduce si prinde tocrnitu-ne-am cu dumnealui de ne-au dat pentru dânsul o ti- gancà anume Stanca §i o am dat dup5. tiganul Moni ca s'a fie cap pentru cap si ohabnica sfintei episcopii in veac. Drept aceia pentru credintà am dat cartea noastrá 7154 (1646) August 21. Smereni arhiepiscop Ignatie Doc. original, hartie. Scris frumos iscalitura arhiepiscopului interesantá. (Acad. Rom., doe. XC/48)

35. 1647 Julie 20. Zapisul lui Lupu feciorul Neculii dela Catlin prin care vinde lui Ghiorma mare Ban al Craiovei, o fatei de tigan de zece ani.

Adea eu Lupul fe(cio)rul Neculii ot Chtun scris-am zapisul nostru silfie de mare credin0 la mâna jupan(ului) Ghiormei ()el Ban Cralevschi cum &à se §tie cá i-am vandut o fatà de tigan de 10 ani anume (loc liber) fata Todorii tiganca, derept ughi 14 §i o am vandut eu de a mea bunà voie Si cu stirea fratâne-meu Ghinii §i cu §tirea tuturor fratilor mei §i a toatà rudenia mea ca sà-i fie mo§ie ohabnic5 dumnealui §i coconilor in veci.i and o am vândut fost-au multi boiari màrturie: pArintele popa Stan- ciul clisiarh dela beserica domneascg ot Craiova §i popa Lupul §i lane diaconul §i jupAnul Chiritä §i Parra cAmdras ot Upreni §i Dima arma§ul ot Mierea §i jupan arma§ ot Cdpreni §i Hamzucul postelnic ot Sine§ti §i Oancea ceausul ot Craiova §i multi boiari

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 231 care §'or pune iscàliturile mai jos §i pentru credinta pus-am §i pecetea mea. 7155 (1647) Iulie 20. Eu popa Stanciul Eu popa Lupul Eu jupan arma§ul Eu Dima arma§ ot Mierea, mArturie Oancea ceau§, en Pan peh(arnic) (urmeazA §i alte iscalituri) Harnzucul ot Iazuri.

Doc. original, hartie. Intdrit cu iscAliturile de mai sussidour& peceti inelare. (Acad. Rom., doe. VI/55)

36. 1648 lanuarie 9. Matei Basarab scuteste pe top; (iganii ceiti vor veni din Tara Moldovii si din Tara Turceascei ci vor fi lath de steipdn si se vor lipi langd sf. meindstire dela Mdcsineni, sei fie in pace de cdtretoli globnicii domnesti si de ceitre toti boierii din (arei.

Milostieiu bojieiu Matei BasarabVoievoda i gospodini davat gospodstvo mi sie poveleanie gospodstva mi, tuturor tiganilor câi vor veni din Tara TurceascA §i Moldovii §i vor fi Med de stäpAn §i sà vorlipi lAngásfAnta mAna'stire a domniei meale dela Macsi- neani, ca sA fie in pace de care toti boiari .de aici din tarA §i de care toti globnicii domniPi meale §i de care globnicii boiere§ti, de catre nirnenea nici un val, ci s5. aibà bund pace de care tot omul, numai sa aibd a asculta de pàrintele egumenul, de toate lucrurile deci, de va da imvatäturd, iar de alti oameni sa aibd bunA pace de &are tot ornul, cA cine sA va ispiti a-i invalui acela om va avea mare certare de ca.tre domnia mea. I. ispravnic sam reci gospodstvo mi. 7156 (1648)Ianuarie 9.

Doc. Original, hartie, ruptilipsain cdteva locuri. Peste monogramd se and' iscalitura originald a domnitorului: Io Matei Voievod. (Acad. Rom., doc. CXXVI 203)

www.dacoromanica.ro 232 DOCUMENTE

37. 1648 lanuarie 20. Zapisul jupdnesii Tudosii impreunei cu fiii ei, prin care da- ruefte meineistirii Caldaru.5.ani, o figancei. Adecd eu jupaneasa Tudosii 0 cu fiu-meu Tudor postelnicul 0 cu fie-mea Ioana, scris-am acesta al nostru zapis ca sà fie de mare credintä la sfânta màddstire ot alddru§ani care este hramul sfântului mucenic Dimitrie, cum sa" sd §tie &à am avut ni0e tigance la sfânta mgnàstire, anume Safta tiganca cu fetele ei, caretigancd o fost dat jupaneasa Tudosii sora Doamnei Mar- ghiti când o au cununat. Deci intr'aceia &Au-le-am la sfânta ingnástire ot aldAru- sani, deci dintr'aceste tigance care scrie mai sus dat-am o tiganc6 anume Stana fata Saftei tigancei ca s6 ne fie de pomand nouil 0 pàrintilor no0ri in veci, iar celelalte noi ni le-am luat §i cand am dgruit aceastà tiganc6 la sfânta mbingstire tâmplatu-s'au boieri màrturii, anume: Iordache vornicul ot Cozlici 0 jupanul Tudor ot Thr§or 0 s'au intAmplat atunci când o am dat aceastai tiganc6 de au fost Varlaam egumenul in sfânta mänilstire§i pentru credintà pus-am 0 pecetile ca s'às5. creazà. Pis Ianache postelnic u Ber1e 0i 7156 (1648) Ghenarie 20. Doc.original, hArtie.IntArit cu pecetile§iiscdliturileurmdtorilor : Tudor postelnic, Varlaam igumenul, lordache vornicul, Tudor of Tdrsor, Borcea logofdt. (Acad. Rom., doc. X XI/273)

38. 1648 Aprilie 22. Cartea lui Matei Basarab prin care dei in stapeinirea Predei feciorul Stoiciii f i jupdnesei sale Tudorei din Uefti pe un rumdn Neagoe cu toata mofia lui fi un seila$ de figani. Milostieiu bojieiu Io Matei Basarab Voevoda i gospodini davat gospodstvo mi sie poveleanie gospodstva-mi, Predai feciorul Stoical, 0 jupâneasei lui Tudorii fata lu(i) Dumitru de Ue§ti 0 a jupanesei Caplei nepoata Stanciului ca sà-i fie ei un rumân pre nume Nea- goe cu toti feciorii lui de sat de Ue0i §i cu mo0a lui cata va avea toatà partea lui de preste tot hotarul cu tot venitul 0 cu dealnita

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 233 lui de In sat §i un sdla§ de tigani pre nume Stoica tiganul cu liganca lui anume Rada §i cu tolifeciorii lor ;pentrucd ace§ti rumâni cu ocina lui de sat de Ue§ti §i cu dealnita lui §i acest ssala§ de tigani ce scrie mai sus datu-i-au Dumitru §i cu jupdneasa lui Caplea §i Stanciul cumnatul lui Dumitru zestre fie-sa Tudorei §i ginere-gu la nunta lor, càci, cg alte zestre n'au avut sa-idea, nici dobitoace, nici haine, nici n.mic ftirà de numai acest ruman cu fecioriilui§icu dealnita lui de (din) sat si cu toatà partea lui cum aerie mai sus§iacest sala§ de tigani ce scrie mai sus §i cu zapis cu màrturii, pre nume Dumitra§co comis care i-au cununat §i Preda feciorulcomisului Bratului §i i-au tinut trei ai (ani) pre sama lor, iar &and au fost acum ei n'au vrut sà-i dea ci s'au ràdicat cu pled de au venit naintea domniei meale de s'au pirit de fao cu ginere-gu §i cu fie-sa Tudora si asa 'Aria §i zicea naintea domnii meale cum nu i-au dat zestre acest ruman cu mo§ia lui §i cu feciorii lui §i acest sAla§ de tigani ce scrie mai sus. Intr'aceia domnia mea am cAutat §i am judecat pre dirept §i pre leage §i am dat domnia mea lu(i) Dumitru §i jupânesei lui §i cumnatu-s6u Stanciului leage Orli doi boiari pre edva§e domne§ti care au fost la tocmealà, pre nume: Dumitru comis feciorul Mitrei pitar §i Preda arma§ feciorul Bratului comis de Oe§ti ca sd jure Dumitru §i cumnatu-s'au Stanciul cu ace§ti doi boiari cum nu i-au dat zeastre ace§ti rumâni §i tigani ce scriu mai sus si cum iaste zapis derept eel mincinos. Deci când au fost la zi §i la soroc ei n'au putut jura,ci au eairnas de leage §i de judecat5 denaintea domnii meale de in Divan §i am dat domnia mea Predei §i muerii lui ca s6 fie volnic cu aceastA carte a domniei meale §i cu sluga domniei meale po ime (loc liber) sà-§i ia rumânul §i tiganii care scriu mai sus sà-i ducà la casa lor sal le fie rum'ani §i cu toat6 partea lor de movie si tiganii In veac stAtatori, cd am v6zut domnia mea am'andou5. rdvasele §i cartea jur6toriului la maim Predei §i a jupânesei lui Tudorei. Inaco da neast po reci gospodstvo mi i ispramic sam reci gospodstvo mi. 7156 (1648) Aprilie 22. Doc. original, hartie, pecete mare in tus rosu. Peste monogramd se afld isedlitura domnului. (Acad. Rom., doc. XCVI/31)

www.dacoromanica.ro 234 DOCUMENTE

39. 1648 Julie 27. Cartea lui Paisie patriarhul lerusalimului i a toatd Palestina, prin care dei voie lui Varlaam egumenul rn-rii Calddrufani sd std- pdneascd nige tigani ce au lost dati rn-rii de jupdneasa Tudora cillugdrira. Paisie cu mila lui Dumnezeu patriarh al sfintei cetati Ierusa- limului si a tot Palestinului. Intamplandu-se umerenia noastrà a venire la sfânta mblnästire la Cdlddrusani venit-au inainteaumerenieinoastreegumenul Varlaam dela acea sfântà mànástire dela Càldárusani cu un zapis al jupdneasei Todorei care jupaneasa s'au calugàrit la acea sfântà milna'stire, aratând egumenul Varlaam acel zapis al jupdnesei Todorei naintea umereniei noastre pentru niste tigani ce au fost inchinati si dati la sfânta msdn'astire pada au fost vie ea, cu voia ei, deci umerenia noastrà va'z'and zapisul ei si màrturisind egumenul Varlaam cu tot sdborul lui dela mdndstire cum ca.' acei tigani i-au dat si i-au inchinat la sfânta màngstire la moartea ei. Deci väzand umerenia noastrà zapisul ei si marturisind si egumenul intr'acea potriv5 am dat cartea umereniei noastre egumenului Varlaam ca sä tie pre acei tigani ce sunt mai sus scrisi, sà-i tie la sfanta m6n6stire cu pace cum i-au dat acea jupâneasä, iar alt nimenilea treabil sA n'aibg cu acei tigani, iar cine va vrea sa" strice zapisul acei jupAnease care i-au inchinat si cartea umereniei noastre, acela om sa"fieblestemat si afurisit de 318 oteti ije vti Nikei, asijderea si de umerenia noastrà afurisit si proclet, lush" de va fi zapisul acei jupanease asa Msat la moartea ei cum scrie mai sus, sd fie cum am scris mai sus, acei oameni care am scris mai sus, supt acea legàturá si supt acel blestem. Iar pacea si darul si blagoslovenia umereniei noastre s4 fie pre crestinii cei adeviirati, Amin. 7156 (1648) Iu lie 27. Doc. original, hArtie, MU' Irit cu iscalitura greceasca a patriarhului. (Acad. Rom., doc. XXI/272) 40. 1650 Martie 12. Zapisul Nastasiei jupdneasa Udrei lui Vasilie, prin care lath lui Vasilie Udrea pe Jacob tiganul cu un copil al salt, spre a-1 ()bide

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 236 f ia-i pleiti datoria ce are cätre doi turci0i a-i face 300 de liturghii fi 8 sdracuste. Eu Nastasia, jupttneasa Udrei lui Vasilie, scriui màrturisesc cu acest zapis al meu cum eu am 16sat cu limbd de moarte la dat sufletului meu, lui Vasilie Udrei pe Iacob tiganuli cuconii lui sa* aibà a-1 vinde eine sä va gàsi cu bani gata sà-mi plàteasc6 datoria ce sunt datoare eu a (c6tre) doi turcii sà-mi 1 ac5. 300 de liturghii si 8 s'aräcustei altul nimenea din fratii nostris4 n'aibd a s'à amesteca intru ne(mi)cà nainteacestui zapis al meu, iara cine sà va amesteca hie procleti tricleti neiertat de Dumnezeu 0 de 318 de Oteti si de 12 Apostoli si de mine pkatoasa. Aceasta am màrturisit naintea duhovnicului meu popa Petre. 7158 (1650) Martie 12. (L. P.) (L. P.) Doc. original, kartie, 111U-wit cu dou'd peceti inelare In negru. Pe verso :S'au scris la condicAl, (Acad. Rom., doc. XLI X/17)

41. 1650 August 16. Zapisul lui Ivan tiganul prin care se bagei a fi rob tiganpárin- telui Serafiin episcopul Buzeiului. Adecd Ivan tiganul scris-am zapisul meu la mâna pàrintelui episcop Serafim ot Buz6u cum cii. m'am inchinat tigan sfintei episcopii, cum cä am luat o tigancà a (e)piscupiei, fata lui Ignat, deci sä fiu rob sfintei episcopii in veaci. Si sunt chezasi pre mine Oprea siIgnati Costeai Marin si pentru credintgi ne-am pus si degetele peceti. 7158 (1650) August 16. X Oprea x Ignat x Costea x Marin x Ivan Doc. original, hartie. Pe verso : s Pentruc6 s'au robit la opiscopie un sMas de tigani.. (Acad. Rom., doc. CXXIV/111)

42. 1651 Iunie 28. Zapisul lui Sava cel mare din Meireicineni fi al feciorilor sill Radul ci Avram prin care fac schimb de tigani cu pärintele Serafim episcopul Buzdului.

www.dacoromanica.ro 236 DOCUMENTE

Adeca eu Sava cel mare de Maracineani cu feciorii miei anurne Radul si Avram ce scriem si marturisim cu zapisul nostru de mare credinta la mana parintelui episcopul chir Serafim dela Buzau, cum sä sd stie c'au fost luat un tigan al nostru anume Gago pre o fata a Oprei tiganu a episcopiei dela Buzau, anume, fata Scrana. Deci cat au locuit tiganul nostru cu tiganca episcopiei facut-au un copili o copila. Dracii tiganca i s'au intamplat de au murit cischimbul parintelui nu I-am fost dat la episcopie, fiind Inca tocma din zilele parintelui episcopul8tefan, iar cand au fost acum parintele episcopul Serafim si-au luat copila cea din tiganca episcopiei, care iaste din fata Oprei tiganul,i ne-a apucat de i-am platit schimbul carele aufost sa-i dam pentru fata Oprei, care scrie mai sus. Sine-au mai intors parintele episcopulSerafim bani ughi 4 ; insa numele tigancei care o dam schimb o cheama Ioana fata lui Gontea tiganul. 8i cand ne-am tocmit cu parintele fost-au la tocmeala noastra: Iordache vorniculi Popescul capitani Lupsa iuzbasai ceausul Mircan ot Maracineanii Stanciu culcer feciorul lui Marsevit si popa Mihai si Vreames vataful. 7159 (1651) Iunie 28. (L. P.) Sava, (L. P.) Iordache vornicul, (L. P.) Lupsa iuzbasa, (L. P.) Mircan ceaus. Doc. original, "'Artie, intdrit cu peceti inelare §i (Acad. Rom., doc. CXXVII/75)

43. 1651 1Voemyrie 8. Zapisul lui Cdrstea speitarul de Medeiqtii al sofiei sale Neacp, prirz care fac schimb de tigani cu pärintele Serafim, episcopul Bu- zeiului. Adeca eu Carstea, spatar de MaIaesti, cu sotia mea anume Neacsa scriemi marturisim cu zapisul nostru de mare credinta la mana parintelui episcopului chir Serafim dela Buzau, pentru c'au fost luat un tigan al nostru anume Costandin pre o tiganca a (e)piscopiei dela Buzau, Inca in zilele parinteluiepiscopului chir Stefan, iar cand au fost acmu in zilele parintelui lu(i) Serafim, eu am venit cu carte domneasca sá iau tiganul sàu sa-mi dea

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 237

schimb. Deci neindurându-se pArintele sA spargd salasul datu-mi-au pentru Costandin tigan i pentru un copil al lui mic de OVA, anume alt tigan, anume CrAciun din tigAnia episcopiei,fecior Mirce(i) tiganuli mi-au dat bani gata ughi 13 si un cal. Deci, intr'aceia dacA ne-am tocmit noi de bunA voiei mi-au dat pArintele schimb sibanii ce scriu mai sus si un cal, fAcutu-i-ami noi zapisul nostru la mAna sfintiei lui, ca sA aibA a tinea de mosie pre Costandin tiganul si pre copilul lui ce scrie mai sus, de nimenea val sau bAn- tuiala" episcopia pentru Costandin sau pentru copilul lui BA n'aibA, pentruch ne-am tocmit noi cu pArintele de bunA voia noastrA. ila tocmeala noastrA fost-au impreura cumnatu-mieu Caraton adAlmAsari mArturiei diacii mArturie, Gherghe spAtari Moise spAtari Popescul spAtari Grigorie iuzbasai popa Mihai dela episcopie i fiu-sAu Mihai, cAlugArii dela episcopie, Serghie eclesiarh si Ghelasie dichiui Nicolae diacon igumenul dela Alunii alfii. I napisah Mihail Rasodir 7160 (1651) Noemvrie 8. (urmeazd trei arnprente digitale in dreptul cArora se gAseste insemnat cAte un nume). Doc. original, hârtie,o parte dindoe.dela cuvinteleca sä aibA a tinea de mosie *in jos,si cuvintele subliniate mai sus, sunt scrise cu cer- nealà ruginie. (Acad. Rom., doc. CXXIV/94)

44. 1652 Julie 17. Zapisul lui Ciulin, vdtalul de tigani domnefti, prin care da peirintelui Serafim, episcopul Buzdului,nifte rigani in schimbul altor rigani, dupd cum au fost inviiptura Doamnei Ilinei. AdecA eu Ciulin vAtaful, care sunt vAtaf de tigani domnesti, scriu si mArturisesc cu acesta zapis al mieu ca sA fie de mare cre- dintA la mAna pArintelui episcopului chir Serafim ot BuzAu, cum sA sg. stie.cA au luat Oprea figanul al sfintei episcopii o tigancA din tigAnia domneascA anume Musa, fata Stelei tiganul, de o au dat dupà fiu-sau Oprea, iar eu Ciulin, vAtaful am luat altd tigancA dela pArintele episcopul, anume Ioana, schimb pentru schimb, cum au fost lnvAcatura Doamnei Ilinei. Deci (de) acum Inainte saibA pace pArintele episcopul de care toti tiganii care vor fi vAtasi de tiganii domnesfi.i mArturie

www.dacoromanica.ro 238 D OCUMENTE fost-au Popescul capitaniGheorghe spatari popa Mihai§i Tarasiei eromonahul Mihail eclesiarhi popa Serghie si din tigani,Ignat tiganuli Lupul tiganul si Slav tiganul. pentru credintA mi-am (pus) pecetea. 7160 (1652) Julie 17. (L. P.) Ciulin vataf x Dumitru vataf (L. P.) Prodan cupet Doc. original, }Artie, dintre cei trei iscäliti singur Dumitru vdtaful pune degetul, ceilalti, peceti in negru, frumoase. (Acad. Rom., doc. CXXIV/90)

45. 1652 lulie 18. Zapisul lui Creiciun arnza.yul, prin care marturiseyte di a primit banii ce-i cllicluse pentru un (igan lui Stamatie paharnicul. Scris-am eu Craciun acesta al meu zapis ca sa fie de mare credintd la mana lu(i) Stamatie paharnic, cum sa sa stie ea' mi-au vandut Stamatie paharnic doiigani, anume Predai Patru o liganca anume Mara. Deci cand am trimes la acesti tigani la Stamatie paharnicul sà mi-i dea, iar Stamatie paharnicul mi-au dat numai un tigan anume Predaiiganca Mara, iar pentru Patru tiganul n'au avut s. mi-I dea ce mi-au dat banii indardt, caci am fost dat pre Patru tiganul.i cand mi-au dat banii, zapisul lu(i) Patru nu i 1-am dat ea' 1-am fost perduti i-am facut acest zapis la mana lui Stamatie paharnic, cum de va afla acel zapis vreodata ce scrie pre Patru tiganul sa nu sa creaza, ci sa fie mincinos sa sdsparga. 5i marturie Stanciul paharnic, Bengi comisi Gherghina stol- niculi Preda paharnici pentru credinta mi-am pus pecetea ca sa sa creaza. 7160 (1652) Iulie 18. (L. P.) Eu Craciun armas Stanciul paharnic, Preda paharnic ot Urdari, Oancea paharnic ot Costereni, Jane postelnic ot Dranic, Negoita paharnic ot Buciumeani. Gherghina stolnicul otitia, Crastian paharnic ot Caldurusani. Doc. original, hârtie. Intärit cu o pecete inelard in tu§ negru §i 8 iscAlituri. (Acad. Rom., doc. XC/54)

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 239

46. 1653 Ianuarie 8. Zapisul Doamnei Elina prin care aratei cci a primit o figancci in schimbul alteia ce se meiritase cu un tigan al petrintelui Serafim episcopul Buthului. Io gospokla Elina, zapisul dornniei meale, la m'ana parintelui episcopului Serafim ot Buzau cum sa sa vtie ca au avut domnia mea o tiganca a domniei meale anume Muva tiganca dupre un tigan al parintelui episcopul, anume dupa feciorul Oprei tiganul. Deci s'au plait parintele de domnia mea de mi-au dat pentru Muva tiganca pre (loc liber) tiganca. Deci domnia mea am dat zapisul domniei meale la Juana parintelui episcopului vi parintele Inca au dat zapis la 'liana domniei meale. Ca sa sa creaza aceasta scriu domnia mea. 7161 (1653) Ghenarie 8. (L. P.). Doc. original, hârtie, pecete inelath in rqu, foarte slaba. (Acad. Rom., doe. CXXIV/132)

47. 1653 Februarie 18. Zapisul lui Averchie, egumenul meincistirii Ciolanul, fi a lui Gavril alugeirul, nepotul lui Ciolan, popa Jipa, Dragomir feciorul diaconului, Mircan, Jipa Sorescul fi Dragomir feciorul lui Gavril cellugärul, prin care fac schimb de tigani cu peirintele Serafim episcopul Buzeiului. Adeca eu Averchie egumenul dela sfânta mandstire dela Cio- lanul vi cu Gavril calugarul nepotul lu(i) Ciolan, impreuna cu popa Jipa vi cu Dragomir feciorul diaconului vi Mircan vi Jipa Sorescul vi Dragomir feciorul lu(i) Gavril calugarul nepotul lu(i) Ciolan, scris-am acesta zapis al nostru ca sa fie de mare credinta la maim parintelui, episcopului sfintia lui chir Serafim, dela sfanta episcopie dela l3uzau, cum sa &à vtie cà am facut noi schimb cu sfintia lui de am dat pre Stan tiganul sa. fie tigan de movie sfintei episcopii, iar parintele episcopul ne-au dat pentru Stan tiganul doua tigance anume Dobra vi cu fie-sa Stana.

www.dacoromanica.ro 240 DOCUMENTE

Iar pentru altà tigancg, iar a noastr5, care o au fost luat feciorul lu(i) Marin tiganul, anume Stana, iar am Mcut schimb cu sfintia lui, de ne-au dat nouà in locul Stanei tigàncii altà tiganca' anume Floare, iar fata Dobrei tigancei, care iaste dupd Costea tiganul. Si ne-au dat sfintia lui dupà schimb o vacd si un bou si ne-am toc(mit) de a noastrà bun'd voie si cand ne-am tocmit si am Mcut acesta zapisfost-au màrturie anume Nectarie igumenul dela Bradul i ot Buzdu Popescul capitan i brat ego Melestean si Neagul iuzbasti si alti multi boiari. Pentru credintd ne-am pus pecetile si degetile si iscgliturile. Pis az popa Gayril. 7161 (1653) Februarie 18. Si din cdlug6rii sfintei episcopii anume Mihail eclesiarhul si Ghelasie dichiul si eromonah Serghie si popa Tanasie si popa Malahia si diacon Dosoteai (Dosoftei) si diacon Gavril si alti calu- Ori Buzeani (dela Buzdu) si din curte-ne fecioru Manei vàtaful anume Radul si Neagul si Oprea curteanul si Radul si Stan si Apostol. (L. P.) Popescul cApitan (L. P.) Me lestean (L. P.) Neagul iuzbasa (L. P.) Dragomir set Gavril càlugàrul Doc. original, hârtie groasa', patru peceti inelare in negru. (Acad. Rom., doc. CXXIV/127)

48. 1653 Decenwrie 4. Zapisul Peitranei, jupeineasa Jipei spatarul, nepotul Jipei celui biardn din Buzau, prin care deiepiscopiei Buzeiului, nive ligani, pe care ii leisase reiposatul so(ul ei, la moartea sa, ca sei se dea sf. episcopii spre a se ingropa in sf. episcopie. Adecä eu Pgtrana, jupaneasa Jipei spatariul, nepotul Jipei celui batran din Buz 'du, scriu si mArturisesc cu zapis dela mana mea, cum s'au intAmplat 1) când au vrut sà" moar6 solia mea (sotul), Jipa spatariul, de au zis sd se ingroape in sfânta episcopie si au dat partea lui din tigani, pre Stanciul feciorul Tinc6i tiganul

1) Acest cuvânt e scris gre§it in document.

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 241 si cu doi feciori ai lui anume (loc liber) sti fie de movie ai sfintei episcopii, in veaci pentru pomeana unde-i zac oasele. De care lucru pentru rândul tigancei ce iaste dupa Stanciul tiganul carele sa scrie mai sus,sa s.tie ciaste a popei lu(i) Mihai, ci de va navte feate, macar ate, &á fie ale popei lu(i) Mihai, iar de va navte dintransa vi din Stanciul, feciori parte barbateasca, macar cati, ei sa fie toti ai sfintei episcopii, cum s'au scris mai sus, ca sunt dati de pomeana sfinteiepiscopii de sotia mea Jipa' spatariul, pentru sufletul dumnealui. Si cand s'au facut acest zapis fost-au marturii boiari, pre nume: Gherghe spatari Moise spätar vi Popescul capitan Borcea capitani Todor iuzbar brat si popa Mihai ifiu-san Mihai vi tot saborul sfintei episcopii. Si acest zapis 1-am facut sà fie la mâna parintelui episcopul Serafim din sfânta episcopie dela Buzau. Ispisah az Mihail Rasodir 7162 (1653) Dechemvrie 4. Doc, original, hârtie groasà. (Acad. Rorn., doe. CXXVII/114) 49. 1654 lunie 14. Cartea lui Stoian Vasile, pdrcitlabul Sucevei, prin care inteireste mnästirii Neamtului stapeinire asupra unor tigani. Stoian Vasilie, hatman i parcalab Sucevei. Adeca a venit Vladica Sava vi cu toti calugarii dela mandstirea ce iaste la Carel la Neamttiii-au adus ale lor direasei urice pre ai sai direpti. tigani ce le spun intr'acele zapisei urice de movii vi de s'o pant anume Stratuli Cazaculi Mafteii Lupul Si Ifrimi Luchian Si Vasilie si Tiron Si Larion si Bejani Dumitru vi Ion vi ig(umenul) Vasiliei Necolai, decii noi vazand ale lor direpte zapisei urice scriind pre acevti tigani, care sunt mai sus decii noi le-am facut acest zapis dela noi, ca sa le hie lor intaritura, avijdereai voi ficioriinovtrii vatavi.tiganevtisi giuzi tot ca sa-i lasati in Tace_pre acevti tigani cari spun intr'acest zapis, intru nemic sa nu-i invaluiti, nici la lucru sa-i aduceti. Aceasta scriu, intealt chip sa nu faceti. Iasi. 7162 (1654) Iunie 14. Doc. original, hârtie, pecetea cázutà. (Arh. Stat., M-rea Secul, Pach. 1/7)

www.dacoromanica.ro 242 D OCUMENTE

50. 1654 Iulie 8. Cartea lui Costandin ,erban Yodel, Domnul Teirii-Romdnefti, prin care volniceqte pe Stamatie paharnicul ca sà-fi ia o tigancli dela Gherghie vornicul din Sardeinefti. Milostiiu bojieiu Io Costandin ,"erban Voevoda i gospodini davat gospodstvo mi siiu poveleanie gospodstva iîii slug(i) gospodstva mi Stamatie paharnic ca sà fie volnic cu aceastà carte a domnii meale cu sluga dornnii meale po im (loc liber) de sa-si ia o tiganca anume Maria dela Gherghie vornicul ot Sardanesti, care tiganca au fost dupd un ligan allu(i)Stamatie peharnic, iar Gher- glue vornicul el au mers de au luat tiganca, de au spart salasul avand ei pâr1i, galceavd pentru acea tiganca, deci sà fie volnic sluga domniei meale s. meargA sá ia tiganca sa o dea tiganului, ca domnia mea nu dau sh desparta sAlasul jar dupA ce vor sta de lath' sisa." va afla cà iaste tiganca a lu(i) Gherghie vornicul i sa va da tigancA pentru tiganca, cà domnia mea nu dau (voie) sa sa. desparta salasul, ca nu s5. cade sa se desparta salasul. Iar de Du o va da de voie, 55 o ia i fara voia luii iar sa ia niste boii alte bucate dela Gherghie vornicul ce au luat dela Stamatie pehar- niculi sa ia dela Brailoi si dela *orghie si dela Caclaulsi dela a4ii tot ce vor fi luat dela Stamatie peharnic pentruca fiind Sta- matie peharnic aici, ei i-au luat aceste bucate cu jaful. Ce sa-si ii tot cum scrie mai sus dela tot omul, iar cui va parea strAmb sä vie de NO. I ispravnic sam reci gospodstvo mi. 71.62 (1654) Iulie 8. (L. P.) Io Costandin Voevod Doc. original,hartie. Inthrit cu pecetea inelarg §i iscalitura domneascrt. (Acad. Rom., doc. XC/56)

51. 1654 Iulie 30. Ceipitanul Preda Boloagei dS zapis lui Teodosie ieromonahul mànästirii Strehaia, cci i-a veindut pe tiganul Ghera impreund cu toatd familia lui. Adeca eu capitanul Preda Boloaga scris-am acesta al meu zapis ca sa fie de mare credinta la mana parintelui igumenului

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 243

Teodosie, cum sal sa stie ca i-am vandut pe acest tigan anurne Gherai cu tiganca lui anume Stanai cu copii cu tot, anume: Sultana,Salifir(Zamfir ?),pentruca acest tigan careleiaste mai sus scris el au fost de mosie mai denainte vreame al riposa- tului Matei Basarab Voievod. Iar cand au fost acum inzilele lui Constandin Serban Voievod, iar acest tigan carele iaste mai sus scris, el au fost furat sase cai ; deci fiind noi parcilab aici la Strehaia 1-am prins cu caii 1-am dus sa-1 spanzure ca pre un hot. Iar parintele egumenul care iaste mai sus scris, el s'au sculat impreuna cu tot soborul, micii mari carele sunt ai sfintei mangstiri, de au dat ughi 30, bani gata, in mana jupanului Predei Boloaga de 1-a scos dela spanzuritori, ca sa' fie tigan de mosie minastirii si de nimeni val si bantuiala sa aiba ; iar eine se va scula cu vreo pira, sn'aibe nicio treaba la minastire, ci sii caute la mine. 5i cand am vandut pre acesti igani, fost-au la tocmeala noastra anume: Radul capitan, Lupul ceausuli Gherghe parcalabu(1). De aceasta am scris. Si am soils eu Tudor logofit. 7162 (1654)Iulie 30. (L. P.) Preda c5pitan Boloaga (Acad. Rom., ms. 500, p. 102-103)

52. 1654 August 31. Cartea lui Costandin, fost mare postelnic, prin care porunce.ste globnicilor seii, sei lase in pace pe tigeincile,ce le-a dat, dupa tocmeala Radului mare comis. Jupan Costandin, biv yel postelnic, scris-am carteanoastra voua globnicilor nostri. Dau-va in stire pentru niste tigance ale noastre ce sunt la episcopie din Buzau cii am avut tocmeala cu dumnealui jupan Radul vel comis, de mi-au dat alte tigance ale dumnealui, de au plait tigancele noastre. Si ne-am facut i zapis pre tocmea15, des den vreame ce veld vedea aceasta carte a noastra sii avetia le dare Mina' pace, de nimic sa nu bantuit,i, ca eine va mai face val, certare va avea de catre noi. Aceasta scriu, intealt chip sa nu fie. 7192 (1654),August, 31. Doc, original, hártie, pecete In cearà verde, neclark In josul cAreiase afla Insemnatbiv vel postelnic s. (Acad. Rom., doc. CXXVIII/86) le

www.dacoromanica.ro 244 DOCUMENTE

53. 1655 Ianuarie 9. Constandin L'erbanVoda, DomnulTarii-Romanefti, poruncefte parintelui Mihai dela episcopia Buzeiului, ca sei dea lui An- drei din TargoviVe, fetele tigancii lui ce a murit in tigania episcopiei.

Milostieiu bojieiu Io Costandin ,5'erban Voevoda i gospodini piset gospodstvo mi tie parinte popà Mihai dela sfanta episcopie dela Buzau, care aceasta-ti fac in stire domnia mea ca.aici inaintea domniei meale la Divan au avut pied Andrei ot Trago- viste (Targoviste) cu parintele episcopul, de fata, pentru o tigancà a lui care o au aflat acolo si acum o fac moarta, iar Andrei a spus cum ca are fete. Deci iar cate (las) domnia mea cu numele lu(i) Dumnezeu sa ai a marturisi cu dreptul cum veri (vei) sti cu sufletul tau la drept, de &à va afla vreo fata dintr'aceatigancd, iar sa (de) nu &a va afla nimic si nu va fi a lui sa rabde, insa cum veri adevdra cu sufletul tau aceasta-ti scriu domnia mea. I ispravnic sam reci gospodstvo mi. 7163 (1655) Ghenarie 9. Doc. original, hartie nu prea buna din care cauza cerneala s'a Intins putin. Doc. e hitt-bit cu monograma si pecetea mare domneasca, in rosu. (Acad. Rom., doc. CXXIV/1(i6)

54. 1655 Ianuarie 10. Cartea mitropolitului Ignatie prin care poruncefte luipopa Mihai din Buzau ca sa cerceteze pricina ce are Andrei cu Serafim pentrn o tigandi.

Ignatiiu bojieiu milostieiu arhiepiscop vsoezendeUngrovla- hiscoe i proci. Pace si bl agoslovenie trimita molitvei tale popa Mihai ot Buzau. Alta ti se face stire ca aicea naintea mariei sale lu(i) Voda avut-au Andrei Ora cu fratele Serafim pentru o tiganca. Deci Voda au trimes la tine cum vei sti cu sufletul tau. Deci de vei socoti pe direptate stifii iertat si blagoslovit, iarde vei fatari

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 245 s'àfiisupt blestemul milostivului Dumnezeu vial smereniei noastre. Aceasta am scris. 7163 (1655)Ghenarie 10. Vlàdica Ignatie Doc. original, hârtie. Semntitura mitropolitului foarte interesantd. (Acad. Rom., doe. CXXVI/88)

55. 1655 Ianuarie 26. Zapisul lui popa Mihai dela episcopia Buthului princare face märturie pentru o figancd a sf. episcopii. Eu popa Mihai dela episcopie dela Buzdu màrturisesc cu sufletul mieu pentru Ca lea tiganca cum iaste asfintei episcopii de movie, milà domneasa, dela cei domni de demult §i o am pomenit aicea §i au murit aicea vi nici o galceav5 n'au avut pa"- rintii Ora acum. Asa am märturisit §i care Andrei vi c5.tre Ne- cula, asa màrturisesc §i inaintea judecàtii, iar de voiu màrturisi cu strâmbul sä fie blestemul carele scrie in cartea mdriei sale §i In cartea pàrintelui Vlàdicài, acel blestem sä fie asupra mea. s'am scris eu cu mâna mea denaintea pàrintelui §i a tot sä- borul de i-am pus màrturie §i au fost §i Popescul c'apitanul. 7163 (1655)Ghenarie26. (L. P.) Eu popa Mihai.

Doc. original, hârtie. Pecete inelard In negru având scris pe ea:5popa Mihai *. (Acad. Rom., doc. CXXVII/85)

56. 1655 Martie 30. Cartea lui Costandin ,,S'erbanYodel, DomnulTiirii-Rorndnefti, prin care dei in steipanire lui Dumitra,sco splitarul ci Alexandru postelnic, feciorii Ghiormei banului, mai multi tigani fogi ai Ra- dului cupetul.

Milostieiu bojieiu lo Costandin Voevodaigospodini davat gospodstvo-mi sieiu povelenie gospodstvo mi bolearii gospodstvo mi Dumitra§co spatar§iAlexandru postelnic,fecioriiGhiormei

www.dacoromanica.ro 246 DOCUMENTE

banul, ca sà fie volnici cu aceasta carte a domniei meale de a tine pre Stana tiganca 0 pre fiu-sau Stanciul §i cu fata ei anume Rada, care tigani au fost ai Radului cupetul. Deci dupa moartea Radului cupetul, iar raposatul Matei Vodd fost-au luat pre Stana, domneascA, 0 au miluit pre boiarinul domniei meale Ghiorma banul, iar pre flu-sail Stanciul 1-aufost cumparat pre bani cu zapis dela mana lor 0 tot i-au tinut pre ace0i(a) cu buna pace pana acum, iar cand au fost acum, iar Mu§at aprodi cu fata Radului cupetul §i au venit de s'au pirit de fata cu Dumitra§co spätari Alexandru postelnic pentru ace0i tigani ce scrie mai sus, zicand Musat aprod cä tine ace0i tigani in silaifara de nici o treaba, iar Dumitra§co spatari Alexandru postelnic ei au scosi cartea lui Matei Voda care au fost miluit pre Ghiorma banulti cu aceasta tigancil ce scriemai sus,iarpre fiu-sau Stanciul ei I-au fost cumparat cu bani cum am vazut domnia mea sizapisul de cumparatoarei s'au citit in Divan. Derept aceia domnia mea am judecat cu toti boiarii Divanului 0 am dat domnia mea lui Dumitra§co spa:tari Alexandru postelnic ca stie pre ace0i tigani ce scriu mai sus cu buna pace, iar pentru Rada tiganca fata Stanei tigancii, domnia mea am judecat sa aiba a da Dumitra§co spatar §i Alexandru postelnic lui Mu§at aprod, tigancà pentru tiganca."isi.1-0 tie eiace0i tigani ce scrie mai sus cu buna pace. lnaco da nest po reci gospodstvo mi. 7163 (1655) Martie 30. Doc. original, hârtie, pecete mare timbrata*, stricat6. Peste monograma rosie iscAlitura domnului. (Acad. Rom., doe. XGVI/35)

57. 1655 Aprilie 17. Cartea lui Costandin Domnul Tarii-Romanqti,prin care poruncefte parintelui Serafim arhiepiscopul Buzdului ca sci dea lui Andrei ciilezrapl din Teirgoyive, fetele unei tigance ce fugise dela el, de multei yrme §4, se aflaserd acum, acele fete, la sf. episcopie. Milostieiu bojieiu Io Costandin ,.erban Voevoda i gospodini pifet gospodstvo mi cistneiffomu Ottu naFemu chir Serafinz arhie-

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 247 piscop Buzavschi zdravie, cake aceasta iti fac In stire domnia mea ca aicea inaintea domniei meale la Divan venit-au Andrei calarasul ot Targoviste de a spus pentru o tiganca ce si-au aflat acolo la episcopie fugità de multà vreme. Deci acea tiganca au murit si i-au rilmas featele eisi s'au adevarat cum iaste a lui acea tiganca si v'ati fost Orli, si de fatii inaintea domniei meale si sfintia ta acum nu vii sa o dai, pentru carele lucru sa cauti deverirea (adeverirea)sfintiata,niscarecar tisau zapis, pre acea tiganca, de cumparatoare. Sfintia ta sa vii aicea la Divan sa te intrebi cu dansul, iar de nu vei avea deresuri pre acea tiganch intr'alt chip &à nu facisfintia ta nici sa nu-1 mai porti de val, ci sa-idai featele carele vor fi ale acei tiganci. Sa nu mai vie cu vre o jalba la domnia mea, ca te-au asteptat ca sa vii sfintia ta acum sa. te intrebi de fa1,5. al doilea rand si n'ai venit. Insä acea tiganca de va avea veri feate, veri feciori, in doted sa-i imparta precum iaste leagea, nimica de val sal nu-1 mai porti. Aceasta-t,i scriu domnia mea, Intr'alt chip sa nu faci. I ispravnic sam red gospodstvo mi. 7163 (1655) Aprilie 17. (L. P.) Io Costantin Voevoda. Doc. original, hârtie. Peste monograma domneascil destul de simplà se aflä isedlitura Voievodului, iar aliiturea, in rosu, pecetea inelara. (Acad. Rom., doe. CXXIV/131)

58. 1656 Aprilie 22. Zapisul lui Oprea vataful fi al unor tigani ce-1 dau la matt parintelui Serafim, episcopul Buzaului, prin care iau in chezafie pe Tudora tiganca ca nu va fugi cu Padure tiganul din tigania sf. episcopii. Adeca eu Oprea vataful si Costandin tiganul si Ion Arsul si Stanciul al lu(i) Tinca tiganul si Ivan tiganul si Galin tiganul si Pavel snci Gligorie tiganul si Lud tigan si Stan Bradeanul si Jane ma Marco tiganul si Stan tigan scriem si marturisim cu acesta zapis al nostru, cum &à sa stie ca am luat noi acesti tigani, care suntem scrisi mai sus, in chezasie pre Tudora tiganca dela parintele episcopul chir Serafim Buzavschi, cum nu va fugi cu Padure tigan(ul) din tigania sfintei episcopii, nicairea, ci va sedea

www.dacoromanica.ro 248 DOCUMENTE cu Padure tiganul in ligania sfintei episcopii, iar de va fugi undeva noi sa avem a o cauta 0 a o pldti cu ughi 100. i pentru credinta ne-am pus toti degetele. 7164 (1656) Aprilie 22. X Oprea Vataf X Costandin x Ion x Pavel x Stanciul X Ivan X Cahn X Stan x Lud X Stan X Jane Doc, original, hdrtie. (Acad. Rom., doc. CXXIV/126)

59. 1656 Mai 7. Zapisul lui Drdghici paharnicul prin care vinde o NO de figan vdrului sdu, lui Stamatie paharnicul. Adeca eu Draghici paharnicul scris-am zapisul meu la mana varului Stamate paharnic cum ca am dat o fata de tigan anume Stana tiganca §i o am dat de a mea buna voie, dere(p)t bani gata, ughi 25, sa-i fie lui mo§ie ohabnica, lui si coconilor cati ii va da Dumnezeu. marturie, Patra§co postelnic ot Rovenari §i Radul postelnic ot Corbe§ti §i Patru parcalabul ot Poiana 0 Oprea ot tam 0 Radul Grecu ot tam §i. pentru credinta pus-am 0 peceta (sic) 0 iscalitura mai jos. X Draghici paharnic 7164 (1656) Mai 7. Doc, original, hârtie. IntArit cu pecetea inelarà si iscalitura lui Drà- ghici paharnicul. Scrisul doc. e foarte rail, litere sarite si cuvinte foarte Incurcate. (Acad. Rom., doc. XC/59)

GO. 1657 Mai 18. Cartea lui Gheorghe Ghica Vodd prin care 'intarefte steipdnire peste mai multi figani ( ornicului Vasile Avram Misdheinescu. Adica domnia mea am dat §i am intarit boiariului nostru, lui Vasile Avram Misahanescul vornic, feciorul lui Ion vistier, §i feciorilor lui, Iona§co §i Costandin §i Marie, pre ai sal drepti

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 249 serbi tigani din ispisocul de danie si de miluire ce-au avut mosul lor Ion vistier dela Ion Voda pre acesti serbi tigani si din direse de intaritura dela Irimie Movila Vodil sidela Costandin Movila Voda si dela Stefan Tomse Voda si dela Gaspar Vocia, pre anume Vasile tiganuli cu femeia luii cu feciorii loriIsac cu femeia luii Cu feciorii lor iIvasco cu femeia lui si cu feciorii lorSi (loctiter)cu femeia luii cu feciorii lor,toti feciorii lui Gugu- ian tigani Danciul cel britran. Asijdereai Onità9i cu femeia lui Zamfirai cu feciorii lorpi Stratina si Gheorghiei PostolacheI Dumitrui Irimie cu femeia luii cu feciorii lor iTice si Simeon sin Cretului nepot lui Dum- brava cu femeia luii cu feciorii lori Micul i Dumitru i Vascan cu femeile lori cu feciorii lori Costantin feciorul lui Toader Bratu cu femeile lori cu feciorii lori Rafia tiganca fata lui Bodin cu feciorii ei, pentru acesti mai sus scrisi tigani, casei boeriului nostru mai sus numitului Vasilie Avram Misahanescul vornic sin Ion vistier si feciorilor lui Ionasco si Costantini Marie si dela domnia mea i-am dat drepti serbi tigani si uric si intaritura cu tot venitul nestramutatii neclatiti nici odangoara In veci. Si altul sà nu saamestece inaintea acestii carti a noastre. Trad. româneascd depe ispisocul sArbesc dela Gheorghe Ghica Vodä din väleat 7165 (1657) Mai 18, care nu se mai pastreazil. Are insemnat: Acest suret l-am scris eu Simeon ClieFo uricar la vdleat 7249 (1741). Mai 28. (Acad. Rom., doc. XGVI/36)

61. 1658 Mai 26 Iafi. Cartea lui Gheorghe Ghica Vodà, Domnul Moldovii, prin care porunceoe slugilor domnuti ca sci lase in pace pe cáfiQaigani ai lui Racovitä Cehan marele logofeit.

Noi Gheorghie Ghica Voevoda bojiiu rnilostiiu gospodar zenile Moldavscoi, scriem domnia mea la slugile noastre la aprozipi la slugi hatmanesti si la juzii la vatasi tiganesti, clarnu-va stire daca yeti vedea cartea domniei meale, iar voi sa lasati in pace pre Gagul tiganul si pre frate-sau Fanachii pe Costantin sna Ursuli pe Ionasco caldararuli pe Ion de unde sà vor hrani in tara domniei meale pentru cad sunt ggani derepti de movie a boiarinului nostru a dumisale Racovita Cehan marele logofat

www.dacoromanica.ro 250 DOCUMENTE

si si-au arátat si clerese domnesti ce au avut mai de mult si s'au aflat scrisi acei tigani ce mai sus scrie. Pentr'aceia nime intru nemicd s'a"nu-i invàluiasa. Toe pi§.em gospodstvo mi. Sam gospodini velel. Iasi, 7166 (1658) Mai 26. (L. P.) Doc. original, }Artie, pecete mare cu tu§ ro§u. (Acad. Rom., doc. LXXXIX/154)

62. 1658 Julie 9 Ia.yi. Zapisul fostului ceipitan Isac Miseiheinescul fial femeii sale Irina, prin care ddruesc un seamy de tigani lui Racovitei Cehan mare logofdt qi jupdnesei saleTofanei. Adeca eu Isac Misillidnescul biv capitan si femeia mea Irina scriem si milrturisim cu acest zapis al nostru cum noi de build voia noastra de nime siliti nici asupriti, ci de hund voia noastrd, am dat si-am dilruit un &alas de tigani, anume pre Micul feciorul lui Avram nepotul Hetrii cu femeia sa cu Costanda si cu feciorii lor. Aceia i-am dat si i-am ddruit dumisale lui Racovit4 Cehan marele logaat si jupanesei dumisale Tofanei si coconilor dumisale, ca sa." le fie lor derepti tigani dela noi ddruiti si sà-si fac6 si derese domnesti pre dânsii. inoi pentru credintà pusu-ne-am si pecetile ca sa" sa stie. (L. P.) pecetea lui Isac. (L. P.) pecetea lui Spiridon. Iasi 7166 (1658) Iulie 9. Doc, original, hartie, doull peceti cu tu§ negru. (Acad. Rom., doc. LXXXI X/155)

63. 1659 Mai 4, Iafi. Gheorghe Ghica Vodd, Domnul Moldovii, deiruefte lui Chiriac Sturza mare ficnicer, nifte (igani.

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 251

Io Gheorghie Ghica Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli Moldcwscoi, adeca domnia mea m'am milostivit de am dat si am miluit pe boiarinul nostru credincios Chiriac Sturzea marele jicnicear cu acesti serbi tigani pre nume Simion fratele Ga- nei judeluii cu femeia lui anume (loc liber)si cu toti feciorii lorsi pretefan Borhai cu femeia lui (loc liber)i cu toti feciorii lor, care au fost domnesti. Cu acestia I-am miluit pre dumnealui boiarinul nostru ce scriem mai sus, casa-ifie dumisale derepti serbi tigani i jupâneasei dumisaleicuconilor dumisale, si alt nimea sä nu alba' a sa. amesteca preste cartea noastra. Iarasi dupa a noastra viata pre eine Dumnezeu va aleage sa fie domn intru a noastra Ora. a Moldovei sa n'aiba a strica a noastra danie miluire, ce ca sà aib 5. a intari. Aceasta dam stire. Sam gospodini, veleal. Iasi, 7167 (1659) Mai 4. Jo Gheorghie Ghica Voevoda Doc.original, "'Artie. Pecetea cilzutd. Intarit cu iscalitura doinnului. In josul doc. e insemnat: Constantin Surdul. (Acad. Rom., doe. V/103)

64. 1659 Septenwrie 5,Tutora. Gheorghe Ghica Voda, Domnul Moldovii, judecei intre Iura,sco feciorul Anghelinii Isapoaie, cu Sefer aprodu, pentru un tigan.

Noi Gheorghie Ghica Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli Moldavscoi, cum s'au parit de NIA inaintea domnii meale Iurasco feciorul Anghelinii Jusapoae, nepotul Cozmei lui Veardes, cu Seferi ce-au fost aprod, pentru un tigan anume Ion feciorul lui Moisai tiganul, zicand Seferi aprodul cum acel tigan Ion au fost jumatate a lui de pre (indescifrabil) lui Ion, si Iurasco I-au vandut slugii noastre, lui PoianhuricariuIui, si-adat samai Iurasco Ca I-au vandut lui Poiana derept 12 ughi, de catava-i vreame, de vreo 12 ani. Deci domnia mea i-am socotit daca I-a cumpdrat Poiand pre acel tigan de a-rata vreame, am lasat saie Poiana tiganul cum I-au cumparat, iard Iurasco sà intoarca. lui Seferi aprodul jumatate de tigan, precum s'au vandut jiumiltate,i sa

www.dacoromanica.ro 262 DOCUMENTE

ia galbeni si de aceastà path srt nu mai parasc5. nici odaraoarà in veaci. Sam gospodini veleal. Tutora, 7168 (1659) Sept. 5. (L. P.). Doc. original, hdrtie, intArit cu pecete mare in chinovar. Pe verso se aflä cateva rânduri din acelasi document, dela inceput, dar s'a renuntat la ele, textul fiind scris complet pe partea cealaltà. (Acad. Rom., doe. IX/25)

65. 1660 Februarie 22, Bucarefti. Gheorghe Ghica, Domnulprii-Romilnegi,intärege steipanirea pärintelui Serafim episcopul Buzclului peste un tigan ce 1-audà- ruit sf. episcopii Jipa spatarul, nepotul Jipei cel &Rain din Bu- zau, pentru care ligan a avut petrci episcopia cu Despina ci rudele ei din Alicseni, ce au zis cä sunt rude Jipei spcitarul. Milostieiu bojieia Jo Gheorghie Ghica Voevoda i gospodini davat gospodstvo mi sie poveleanie gospodstva mi, sfintei si dumnezeestei episcopii dela Buzdu si pa'rintelui chir Serafim episcopul, ca s6 fie sfintei episcopii un tigan anume Stanciul feciorul Tinedi tiganul si cu toi feciorii lui cati va avea, pentrucä acest tigan au fost al Jipei spátarul, nepotul Jipei cel Mtr An ot Buz 'au, de cum- pdrdtoare dela Tudor ot Slávitesti, Inca mai denainte vreame, iar apoi Jipa spatarul au dat §i au inchinat la moartea lui pre acest tigan la sfanta episcopie pentru pomeanäi pentru sufletul lui.i au dat la sfanta episcopie §i cartea lu(i) Mihai Voda, care-au fost facut(a) de Jipa cel Mtran pre cumparatoarea acestui tigan §i tot 1-au tinut sranta episcopie pre acest tigan cu bun'a pace, iar &and au fost acurn in zilele domnii meale s'au radicat cu path Despina §i cu rudele ei ot Alicseni, ziand_eum ca Bunt ei rud5 Jipei spoltaraLsi. wand ca s5 ia pre acest- ligan dela sfanta episcopie. Deci au venit la Divan haintea domniei meale impreurià cu pàrintele episcopul Serafim de s'au pirit de fat'a §i au ma'rturisit in Divan boiarinul domniei meale Gherghie vel pitar §i multi boiari, cum a au fost dat Jipa spatarul pre acest tigan la sfanta episcopie §i cum n'are Despina_ cu..zudele eLtheio treaba. Intr'a- ceia domnia mea am judecat pre dirept impreura cu to:4i boiarii

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 253

Divanuluii n'am putut domnia mea calm pomeana mortului, ca-i zaci oasele lui In sfânta episcopie. Derept aceia am dat domnia mea sfintei episcopii ca sa tie pre acest tigan ce scrie mai sus cu buna pace, sa-i fie statator cu toti feciorii lui in veac, pentruca a ramas Despina5i cu rudele ei de leage si de judecata denaintea domnii meale din Divan. I ispravnic sam recoh gospodstvo mi. Pis az Costea logofat u Bucuresti. 7168 (1660) Februarie 22. Doc. original, hârtie, pecete timbratà. (Acad. Rom., doc. CXXIV 138)

66. 1662 I unie 7. Zapisul Pitnu lui postelnic din Breaza, prin care face schimb de tigani cu parintele Ghenadie egunzenul rnäná.stirii Dobrw.

Adeca eu Pravul (Parvul) postelnic ot Breaza scris-am zapis(ul) rnieu ca sd fie de mare credinta la maim parintelui egumenului Ghenadie ot Dobrusa, cum sa sa stie cà mi-au fost luat un tigan al mangstirii o tiganca a mea anume Neguitai cu fata ei anume Anca, deci ne-am tocmit noi de buna voia noastra si mi-au dat schimb pre Ghinea tiganuli mi-au dati bani gata ughi 7 ;si ca sa-si tie mangstirea tigancele cu buna pace si ca eu sà tiu ce-am luat de la manastire. Deci sa fim tocmiti, manastirea de catre mine sieu de care (catre) manastire. Si cand am facut acest zapisi ne-(am) tocmit fost-au multi boiari marturie, (a)nume: Albul postelnici Raduli Stoica postelnici Dumitru croitoriul 01 Balaceni si pentru credinta pusu- ne-ami pecetile. 7170 (1662) Iunie 7. x Albul postelnic X Stoica postelnic x Radul X Dumitru x Parvul Doc, original hârtie, o pecete in tu§ negru §i patru arnprentedigitale; cinci (Acad. Rom., doe. XC/67)

www.dacoromanica.ro 254 DOCUMENTE

67. 1662 Octonwrie 27. Zapisul lui Paisie Vleidica, egumenul meineistirii Izvoranii, prin care face schimb de rigani cu Serafim episcopul Buzeiului. Adeca eu Paisie vladica,igumenul dela manastirea ce sa chiama Izvoranii, scriu vi marturisesc cu aceasta al mieu zapis ca sa fie de credinta la maim parintelui episcopul chir Serafim dela Buzau, cum sa sàtie, ca au fost luat un tigan al episcopiei pre o tiganca a manastirii Izvoranii, anume Buna, deci noi am facut schimb cu sfintia lui, de mi-au dat altà tiganca pentru Buna, anume Oprina sa fie manastirii de movie, iar Buna sà fie sfintei episcopii statatoare de movie. marturii fost-au jupan Gherghe biv ()el pitar §i popa Par- tenie egumenul dela l3raduli popa Grigorie egumenul dela Banul eipopa Rafail egumenul dela Ciolanul. I ispisah az popa Gavriilvi pentru credinta pus-am iscalitura. 7171. (1662) Octomvrie 27. firmeazei cdteva iscälituri,grecefti apoi urmeitoarele: Gherghe biv vel pitar §i Rafail egumen ot Ciolan. Doc. original, hartie groasà, scris mare, foarte clar, cernealà neagra. (Acad. Rom., doc. CXXVIII/109)

68. 1664 Mai 13. Zapisul lui Paraschiva postelnicul, feciorul Pcirvului postelnicul din Vulccinesti, prin care vinde un copil de (igan peirintelui Stefan egumenul mdnastirii Sadova. Adeca eu Paraschiva postelnic, snà Parvul postelnic ot Val- nevti 1), scriui marturisesc cu acesta al mieu zapis ca sa fie de mare credinta la mama parinteluitefan igumenul ot Sadova §i a tot saborul sfintei manastiri cum sa s5. §tie c'am venit eu de a mea buna voie de i-am vandut un copil de tigan anume Neagoe, feciorul Oprei tiganul, derept bani gata ughi 15, vi 1-am vandut eu de a mea buna voie, Med de nici o sila. 'IGresit, fiindcd mai jos e scris VlActinesti (Vulca'nesti).

www.dacoromanica.ro D OCUMENTE 255

Si la aceastà tocmeald fost-au multi boiari si oameni buni marturie, anume: Dr6gan cgpitanul ot GiorocilsiStoica capitanul ot tam §i. Gavril päharnic otTriinaviisi CrAciun armasul ot Comosteani si altii care-si vor pune pecetile si iscdliturile si pentru mai adevkatal credintà pusu-mi-am si pecetea si iscrilita (isc6litura) mai jos ca &à sd creazà. Pis az Nichifor eromonah 7172 (1664)Mai 13. (L. P.) Paraschiva postelnic x Eu Gröjdan ot Vraca'nesti Badea logorait Doc. original, hârtie, pecete cu tunegru, trei iscAlituri. (Acad. Rom., doc. XC/68)

69. 1670 Mai 18. Zapisul lui Pan veitaful za copii, feciorul lui Pan Pepenu din Tdrfor, prin care face schimb de tigani cu vornicul Negoitá Tei- teiranul fi cu lane iuzbap de Teitulevi. Adec6 eu Pan vdtaf, feciorul lu(i) Pan Pepenu ot Tarsor, scriu si mdrturisesc cu acesta al mieu zapis ca sä fie de bun'a credintà la m'ana lu(i) Nego45. vornicul Taiiranul cum sil sà stie cri mi-au fost dator niste tigance, pre nume Boga tiganca si cu fatale anume Ioana si Maria, deci pentru aceste tigance mi-au dat pre Costandin tiganul si cu frate-sdu Stan, feciorii Danciului tiganul, deci pre Costandin tiganul datu-l-am lu(i)Jane iuz(basa) de Thtulesti pentru Stoiana tiganca careotine Neagul feciorulPoloagAi ti(ga)nul ce s'au dat schimb pentru tigancd, iar pre Stan tiganul 1-au dat la mâna mea, si ne-am tocmit de a noastth bund voie ca si-i fie tigancd satatoare si am facut zapisul mieu la mâna lu(i) Negoità vornicul sd-i poatà fi aceste tigance staltatoare cu pace in veci si màrturie boiari care-si vor pune iscAliturile mai jos. Aceasta am scris si pentru credin0 pusu-mi-am si eu pecetea... (loc rupt). 7178 (1670)Mai18. (L. P.) Pan vdtaful za copii Doc. original, hartie, rupt In cAteva locuri din cauza umezelii §i Indoi- turii. (Acad. Rom., doc. CXXVI/85)

www.dacoromanica.ro 266 D OCTJME NTE

70. 1671 Julie 29. Cartea lui Duca Voda, Domnul Moldovii, prin care intcireste mänástirii Secul steipelnire asupra familiei figanului Adam, cumparat in preful unor helesteie, in vremea lui Barnovschi Voca

lo Duca Voevoda bojieiu milostieiu gospodar zenili Moldavscoi, scriem domnia mea la rugnoriul nostru la egumenul si la tot saorul dela sfânta màngstire dela Bistrità. Dgmu-vA stire &à la domnia mea veni ruggtoriul nostru egumenul dela sfânta m6n51- stire dela Sàcul, sà jàlui zicând inaintea domnii mele egumenul cd ai avut o tocmalà pentru niste hàlesteaei ai dat un tigan anume pre Adam tiganuli cu femeia lui Tinca si cu toti feciorii lui in pretul acelor herdsteaei aceia tocma (tocmealà) ai filcut din zilele lui Barnovschi Vodii si de atuncea sunt 37 ai(ani) siacel tigan de atunci pan6 acmu au fost tot (dat) pre sama rug6torilor nostri augArilor dela sfânta màngstire dela S6cul, precum ne-au arRat eii un zapis dela voi ; iar cându-i acmu voi faceti trtisurA tiganilor aivreti sg-i luati pentru acesta lucru. Iatà eh' Va scrie domnia mea sà lásati In pace pre Adam tiganul cu tiganca lui, cu feciori cu tot, sà nu-i mai invaluiti, iar de va prirea vreo strAmbRate vei veni dupd vrem ea lucrului la un prilej, de fatà, de yeti intreba. Toe piset. Sam gospodia veleal. Iasi. 7179 (1671) Iulie 29. Doc. original, hârtie, pecete mare In -Li* (Arh. Stat., M-rea Secul Path. 1/12)

71. 1671 Septernvrie 17. Iasi. Cartea lui Duca Vodii, Domnul Moldovii, prin care volniceste pe Dumitrasco lost pitar ct-si ceiuta ciaduce acctsä pe un figan ce-i fugise. Noi Duca Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli Moldavscoi, dat-am cartea domnii meale boiarinului nostru lui Dumitrasco ce au fost pitar,i pe cine va trimete, ca sd fie tare si puternic cu cartea domnii meale a cercai cduta in tara domnii meale unde-1 va afla

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 257

in tam domnii meale pre Gavril Marture tiganul, caci este drept tigan al dumisale. Deci ca sa ail:A a-I lua de grumazi si sà-I duca la mosia dumisale pentru caci iaste tigan de movie, si nime &à nu cuteze a tine sau auzi peste cartea domnii meale. lnac ne budet. Sam gospodini Meal. Iasi.7180 (1671)Septemvrie17. (L. P). Doc. original, hartie, pecete mare cu tu§. (Acad., doc. Rom. LXXXIX/176).

72. 1672 Mai 22. Ia5.i. Duca Voda, Domnul Moldovii,imputernicgte pe Lazar f i Niculae juzii de tigani, a cauta §.i a strange pe tori tiganii lui Topa ce au fost arma.

Io Duca Voevoda bojiiu milostiiu gospodariu zemli Moldavscoi, dat-am cartea domnii meale cestui jude de tigani, anume lui Lazar si lui Neculai iarasi jude de tigani sa. hie tari si putearnici cu cartea domnii meale a cauta si strange pre toti tiganii Topei ce-au fos tarmas si a nepotilor lui, feciorii lui lonasco Topa, pre direasii ce au. Si nime sd nu cuteaze a tinea pread listom nqem. Iasi.7180 (1672)Mai22. Iar eine va avea niscai direase pe acei tigani sa vie sa stea de facil. Alexandru Buhus hatman iscal. Doc, original, hartie. Intgrit cu pecete mare in chinovar,tearsd,i cu iscrilitura hatrnanului. Ceea ce este scris in josul datei se pare, dupd cerneald, ca e scris de hatmanul Buhu. (Acad. Rom., doc. IX/68)

73. 1673August 5. Iafi. Cartea lui ,5'tefan Petra Voda, Domnul Moldovii, prin care darueve un sala.F de tigani lui Ilie vornicul despre Doamna. Noi Stefan Patru Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli Mol- davscoi, scrie domnia mea si dam stire ca domnia mea m'am milo-

www.dacoromanica.ro 258 DOCUMENTE stivit si am miluit pre boiarinul nostru. credincios Ilie vornicul despre Doamna cu un salas de tigani din tiganii care sunt a Doamnei, anume Butuci feciorul lui Gheorghe cu tiganca lui Ghinita cu feciorul lor Vasile, ca sa-i fie dumisale direptiierbi, neclatiti inveci, pentruca ne-au Jugit cu dereptatei cu bura slujba. Pentru aceia sà fie dumisale in veci robii iganii coconilor dumisale si pre cine va aleage Dumnezeu sd fie domn dui:4a noastra viata, ca saiba a-i intariia-i innoi dereapta daniesi miluire. Aceasta scrie domnia mea si dam stire. Iasi, 7181 (1673) August 5. (L. P.)Noi Stefan Petru Voevoda.

Doc. original, hârtie, pecetea inelarA i iscalitura domnului, daresi frumoase. (Acad. Rom., doc. LXXXIX/177)

74. 1674 Octomvrie 16. Iasi. Durnitrasco Cantacuzino, Domnul Moldova, imputerniceste pe Ion Ciolpana-siMulct un tigart ce-i fugise.

Noi Dumitrasco Cantacuzino Voivoda bojiiu milostiiu gospodar zemli Moldavscoi, dat-am cartea domnii meale slugii noastre lui Ion Ciolpan ca sa fie tare si putearnic cu cartea domnii meale a mearge si a cerca in taxa domnii meale ori unde-si va afla al sau drept ssrbil de mosie ligan anume Liontie, ori in targa ori in satele domnii meale, ori in sate boieresti, ori in sate calugaresti, ori in slobozii, ca sa alba a-1 lua de grumazi unde-1 va afla pentru cdci e tigan de mosiei cand au fugit tiganul dela Ion i-au furat si patru zeci de lei batuti, pentr'aceia ca s5. aiba a-1 lua de grumazi sinimenea sa nu cuteaze a tinea sau a popri peste cartea domnii meale, iar cui va parea cu strambul sa vie sifi stea de fatasasti intreabe. Toe piset. Sam gospodini veleal. Iasi, 7183 (1674) Octomvrie 16. (L. P.) Alexandru Buhus hatman iscal. Doc. original, hârtie. Intdrit cu pecete mare in chinovar, aproape stearsfi §i isdditura hatmanului. (Acad. Rom., doc. LXVIII/86)

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 359

7 5. 1675. Zapisul lui Negoitei paharnicul din Tatarani fi al fiului sau Matei prin care declarei ca Turnecea tiganul a rascumparat pe noru-sa, tiganca fiului sau Voico,platind 40 lei bani gala. Adeca eu Negoitat paharnic ot Tatarani, impreund cu fie-meu Matei scris-am al nostru zapis ca sa fie de mare credint4 la mana Turneciiigani1i A feciorului Voicoi la alti cati va avea si a nepotilor lui, cum sa sd stie &à (a) (ra)scumparat pe noru-sa, tiganca lui Voico, dela maim noastra, derept bani gata lei 40, ca sa nu mai avem noi treaba cu dansa, caci o am (rd)scumparat noi de build' voia noastrai fard nici o sild, iar eine s'ar ispiti din rumedenia ( ?) (rubedenia) noastra a facerea intr'alte chipuri, piste zapisul nostru, sd fie bldstemat de vladica Isus. Si child s'au facut acest zapisi aceasta tocmeala fost-au marturii:Pascul parcalabotTatarani,Stoica tiganulTall* Necula tigan ot Branceani si Tudosie vataf, Ivan viorarul ot Tata- rani si pentru adevaratd credinfa pusu-ne-am mai jos si iscaliturile ca sa se creaza.i (a)ceasta tiganca iaste fata a Recii. Pis Ion logolat. 7183 (1675). (L. P.) Negoità paharnic. Doc, original hartie, peceteinelara In tus negru, imitand In desemn, pe cele apusene ; deasupra reliefului se afla initiala numelui sau, N. (Acad. Rom., doc. CXXIV/118)

7 6. 1676 1Voemvrie 14. Zapisul lui Ignat tiganul prin care se leagei set fie rob comisului Dumitrafco, pentrucei l-a scos dela nevoie cad a fost bagat Im ternnitei dupei ce a pradat impreuna cu alti tigani manastirea lui Barnovschi. Adeca eu Ignat tigan, ce-am fost a lui Tuderasco Joriu, scriu §1marturisesc cu acest al meu zapis precum am cazut la temnita pentru niste furtisaguri &and a furat niste tigani manastirea lui Barnovschii m'au pus si pre mine sotie (tovaras), apoi vazand c'am cazut la nevoie, am cazut la picioarele lui Dumitrasco comisul de m'au scos dela nevoie, dela temnita, ca sa hiu dumisale rob in

17*

www.dacoromanica.ro 260 D OCUME NTE

veci si nime sil n'aibá trealià cu mine, c'aci, cä dumnealui m'au scos dela nevoie. Iar pentru mine ca &à nu fug este chezas fratele-meu Andrei 0 Sima tigan s'au prins chezasi denaintea apitanului Ionasco. .8i. când am scris zapisul fost-au dumnealui vistiernicul Ma- grodin (Mavrodin) si eu am scris zapisul, popa Ion ot tarcov ot sventi Gheorghe si s'au prilejit si alti oameni buni si pentru ore- dintà ne-am pus si degetul, s5 s5. stie. 7185 (1676) Noemvrie 14. (urmeaz6 mai multe isdlituri). Doc. original, hartie, scrisul este foarte greu de cetit. (Acad. Rom., doe. CV/92)

77. 1679 Aprilie 5, Bujoreni. Zapisul lui Gavril tiganul cu tiganca f i copiii lui prin care se vand prbi lui Pavel Bujoranul, pentruca i-a platitcapul,ceitre Stan tiganul cutitarul, dela care furase o iapa.

Adec5. eu Gavril tiganul feciorul lui S5cuian -tiganul si a Fur- nic6i si cu tiganca mea cu Nastasia si cu trei copii ai nostri anume N6stasie si Vasilie si Ioana scriem 0 mArturisim cu acest zapis al nostru, precum eu Gavril am furat o iapà a lui Stan tiganul cutitariul si m'au prins si-am cAzut la leg5turá si la inchisoare si. la mare nevoie, ce vazAndu-mA eu la atata nevoie si neavand cu ce-mi plali capul despre pggubas si de gloaba armasului, numai am craut la dumnealui Pavel Bujoranul si-au dat pentru mine pàgubasului o iapà cu mânz si. cinci lei bath cheltuiald si. zece lei bdtuti gloaba armasului Costantin cäci dumnealui m'au prins. i pentru càci m'au pldtit dumnealui dela moarte, eu m'am dat dumisale cu tiganca mea 0 cu acesti trei copii, care mai sus scriem, sà fim a dumisale tigani in veaci de veaci si cuconilor dumisale, iar de mi se va afla undeva vreun st6pAn sa" n'aibà treaba, c5. dumnealui ne-au scos dela moarte. i când m'au pliltit dumnealui, m'au plàtit denaintea dumisale comisului Costantin si Costantin armasul si preotul Ioan de Fidesti si. preotul Gavril ot Bujoreani si Gavril Porosnicul si. Mi- lea valaful.i eu Dumitrasco diacul am scris si. multi oameni buni

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 261 s'au prilejiti pentru mai mare credintà ne-ampus degetele pecete, dempreung cu acesti boiari ce s'au prilejit,Ca sà sd stie. Gavril sna Sdcuian Bujoreni, 7187 (1679)Aprilie 5. Vasilie sna ego Nastasia tiganca Nastasie sna ego, Furnica (urmeaza alte multeiscàlituri). Doc. original, 'Artie. (Acad. Rom., doc. IX/30)

78. 1680, Julie 1, Epureni. Zapisul lui Gavril Costache mare vornic prin care darueste lui Pavel Bujoranul, la cununia lui, o fata de figan anume Mulct. Gavril Costache, vel dvornic dolneai zemli, scriu si märturisesc cu (a)cest adevilrat zapis al mieu precum am dati dáruit a noastrà direaptà tigancä de mosie, anume Uinta fata lui Ignat tiganului mieu, lui Pavd1 Bujoranului la cununie, ca sd-i fie lui direapttl tigancai luii jupâneasei luii cuconilor luiinepotilor lui strdnepotilor lui, iar cine va_vrea ori din feciorii miei sau fiecine din semintia mea s. strice aceast6 danie si dar ce-am thiruit si vrea sà ia pre tiganc6 aceia &A fie neiertali de Dumnezeu si de noi in veaci,i unde o va afla ca s'à aibd Paval a o lua de grumazi si sa' o ducd la casa lui. pentru credinVi am iscàlit, ca sd fie de mare credintà. Aceasta scriu. Epureni, 7188 (1680) Iu lie 1. Az Gavril Costache vel vornic iscal. Doc, original, hârtie, pdtat de umezeald. Pe verso se aflä scris: 3 Zapis dela vornicul Gavrilià pe Ilinta ce-au tinut *tefan Vdjul a. (Acad. Rom., doc. IX/52)

79. 1681 August 3. Zapisul lui i'erban si al fratelui sau Stoica, feciorii lui Draghici din Prajma, jud. Vlasca, prin care vinde o tiganca Vdlcului Licoiul din Vernesti, jud. Buzau.

www.dacoromanica.ro 262 DOCUMENTE

Adec6 euerban, impreunA cu frate-meu Stoica sin DrAghici ot PrAjma, sud. Vlasca, scris-am acesta al nostru zapis ca s'a hie de bunA. credintA la mAna dumnealui VlAcului Licoiului ot Ver- nesti ot sud. Buzau, cum sAsa." stie cd i-am vAndut o tiganca* anume Dr Agana tiganca care o-am fost luat5i noi de schimb dela Frijoreanuli o-am vAndut de a noastrà bun6 voie, Med de nici o silg, derept bani gata ughi 10, ca s'a-i hie dumnealui mosie stAtAtoarei feciorilor dumnealui.i cAnd s'a vAndut aceastd ti- gancA fost-au multi boiari mArturie care vor iscAli mai jos, ca sà sà creazá,i pentru mai (a)devAratà credintà pusu-ne-ami iscdliturile mai jos. 71.89 (1681) August 3. Az.A.'rban Stoica sin Dr5ghici ot Preajma. (urmeazd trei iscAlituri). Doc. original, Maio. (Acad. Rom., doc. CXXIV.91)

80. 1682 Julie 10, Bdr lad. Zapisul Uritei figanca, fata lui Baboi, prin care se vinde 5.erba lui Mihalache Topa, pentru cloud iepe cu mánz. Adea. eu Urita tiganca, fata lui Baboi tiganul, liganca lui Gheorghe tiganului, scriui mArturisesc cu acest adevarat zapis al meu la mAna dumisale jupAnului Mihalache Topei ca sa hie de bunA credinta si de mArturie, precum eu de build voia mea, de nime nevoit(6) m'am vAndut dumisale casa-ihiu dreaptA tigancA pentru dou5. iepe cu mAnz ce mi-au dat dumnealui de am dat lui Stan tiganul de m'am platit de dAnsul, cä i-am fost datoare cu douil iepe cu mAnz.i neavAnd noi cu ce plAti iepele lui Stan, au fugit Gheorghe tiganul meu in Tara TurceascA, apoi Stan m'au apucat pe mine cu copiiii m'au tinut un an la casa lui, la oprealà, sinemai viind Gheorghe tiganul meu sd ne plAtim ma vAnduse Stan, dumisale clucerului Cantemir, apoi eu am venit dela dumnealui cluceriul Cantemiri m'am vAndut dumisale jupAnului Mihalache pentru cáci era si Gheorghe tiganul meu a dumisale, cAnd m'am vAndut dumisale pe aceste douá iepe cu mAnz ce-am

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 263 luat dela dumnealui de am dat lui Stan de m'am pldtit de dAnsu s'au tAmplat dumnealui Abaza Coruiu vornicul idumnealui Vasile GAlcd vorniculi dumnealui Vasile Popa vorniculi preotul Ignat de BArladi preotul Grdjdan din Ceucanii preotul Miron din Bojestii Gligorie otetul (preotul) de acolo, Hilohie de acolo, giTodor Cojocariul ot tarn si Costantin Necoard ot tarn §i alti boieri sioameni buni megiasi care mai jos au iscdlit si pentru ca sd hie de build credinfd mi-am pus si en degetul pecete dempreund cu dumnealor. Si avand asi face si deres domnesc de pre zapisul meu ca sà hiu dreaptd sarbd tigancd dumisalei jup Aneseii coconilor ginepotilor in veaci. SA sd stiei eu Gavril snii Pascal am scris zapisul si am si iscdlit. BArlad, 7190 (1682) Iu lie 10. (In afard de iscdlitura Uritei tiganca mai sunt altele, vreo cincisprezece, ale martorilor). Acad. Rom. Doc. IX/40.

81. 1687 Ianuarie 18. Sanda, Pita lui Iiiicurar din Tatomiresti, cu sotul ei vdnd mosia lor din satul Scheae, cumpárata de Pcicurar dela Florea si dela Tigan, lui Gh. Arbanasul, bacal din Iasi, cu preful de 16 lei batuti.

Adecd eu Sanda, fata lui Pdcurar din Tatomiresti,i cu sotul mieu Toader, ficiorul Focsii din Tatomiresti, scriem si mArturisim cu acest adevärat zapis al nostru, de nime silit, nici asuprit, ce de a noastrà build voie am vAndut a noastrd driapta ocina movie, o parte de ocind din sat din Scheae, care iaste cumpdratd de tatul (tatAll) rnieu Pdcurar dela Florea si dela Tigan. Aceasta o-am vAndut dumisale giupanului Ghiorghe ArbAnasul bAcalul din Ias(i)i giupäneasdi dumisalei cuconilor dumisale. Aceasta o-am vAndut drept 16 lei bAtuti,din vatra satului si din tarini si din f Anal, si din poenii dintr'apà si din locuri de prisrici si din poamele ce i s'ar veni. Aceastd cumpdrAturd din tot locul cu tot venitul, ca sd-i hie dumisale driaptà ocind si movie gigiupAneasdi dumisale icuconilori toad sAmintia dumisale.

www.dacoromanica.ro 264 DOCUMENTE

Ca eu am intrebat pre toata ruda noastrai pe toti razeasii sinime n'au vrut sal cumpere, iar dumnealui mi-au dat banii gatai la aceasta tocmeala s'au prilejit frate-mieu Banul ficiorul lui Pacurar si Dumitrascu varu-mieu ficiorul lui Pasatul ( ?)si Toader ficiorul lui Stefan de Dragusanii Toader ficiorul Cher- chetoaiei ginerile CataliniisiStefan ficiorul CatMinii tot din Scheaii multi oameni bunii batrinii pentru mai mare crediga mi-am pus diagitilei pecetilei acesti marturi toti. Si eu Ior- dache diiacul di ciimard am scris zapisul cu invaptura vanzato- rilor si tuturor marturilor ca sa sa creaza. S'a scris la leat 7195 (1687) Ghenarie 18. Urmeazd isceiliturile veinztitorilor, curnplireitorilor,martorilorci diacului care a scris zapisul. Doc. original, hartie. Apartine colectiei d-lui Prof. Nicolae Ionescu.

82. 1688 lulie 28. Zapisul lui Neagu, fiul Meiinei capitanul, prin care dei m-rii Caldeirusani, un tigan in locul tiganului m-rii, ce a lost omorit de ccitre tiganii Neagului. Adeca eu Neagul, snei Milinei capitan ot Gostile, scriemi marturisim cu acesta al nostru zapis, ca sa fie de buna credinta la maim sfintiei sale ptirintelui egumenului Efrim ot sfanta manastire Caldarusani, precum sà sd stie cà intamplandu-se de s'au sfadit niste tigani ai nostricu tiganii manastirii Caldarusani, fostu-s'au intamplat primejdie unui tigan al nostru de au lovit pre un tigan al manastirii in cap si dintr'aceia i s'au intamplat acelui tigan de au murit, deci intr'alt chip n'am putut face, ci am cazut cu mare rugaminte la parintele egumenul Efrim, ca sa-i dau tigan pentru tigan,i neavand nicisfintia lui ce mai face, fost-au bucuros casa-idau tigan pentru tigan, deci ne-am tocmit de a noastra bunti voie ca sa-i dau tigan de potriva tiganului manastirii Caldarusani. Si am facut cum am pututi i-am dat un tigan tândr anume Staico care tigan imi este si mie de cumparatoare dela Matei paharnicul Pardescul, ca sa-i fie sfintei mangstiri tigan statator in veaci. Si cand am fdcut acest zapis fost-au multi boiari mar-

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 265 turie care vor iscäli mai jos si pentru mai adeverita credinta am isca'lit mai jos ca sa sa creaza. Si am scris eu Mihai logorat ot vel Poartà cu invatAtura lor. 7196 (1688) Iulie28. (L. P.) Neagul snit Mainii capitan ot Gostile. Ianache Vac6rescul, mbirturie. Gheorghe Falcoianul, màrturie. (urmeaza o iscglitura indescifrabil6). Pe verso: «Zapis al Neagului sin Mainei dipitan ot Gostile pentru un tigan al mandstirii Caldrousani ce 1-au omorit niste tigani ai lui si au dat alt ligan in loc la mana'stire, anume Staico ». Doc, original, hârtie. Se aflä Inteo condick la un loc cu alte doc. dela nr. 218-288 din pachetul XXI. (Acad. Rom., doc. XXI/2511

83. 1690 Decelnvrie 20. .tefan ci Toader Darie fac cunoscut pcirceilabului pentru Nistor figanul, pe care l-au rdscumparat dela ei Jora särdarul,chindu-le o iapcipiun mascur.

Cinstitdumneata parcalabe facemstiredumitale pentru Nistor tiganul pe cum ni-au furat20de mascuri in zilele Ducal Voda, deci noi am umblat pe urma si 1-am prinsi 1-am dus in temnitA la Esi (Iasi) si mania sa Duch' Voda 1-au dat sd-1 sptinzure neavand cu ce plati, deci Nistor tiganul au ckut (la) Andriescioae cu alti oameni buni dupa dumnealui Jora sardarul de 1-au plata dela streang i ne-au dat nouà o iapa si un mascur partea lui Nistor pentru dansul si el sd fie rob nerascump5rat in veci dumisale Jorai sardariului. Aceasta facem stire dumitale, sa fii dumneata sdn'atos. Iasi,7199 (1690)Dechemvrie 20. Stefan Darie Toader Darie Doc. original, hârtie. Pe verso : un Inceput de scrisoare cAtre un oarecare unche TiMase. (Acad. Rom., doc. IX/58)

www.dacoromanica.ro 266 DOCUMENTE

84. 1692 Septemvrie 1. Zapisul marelui armas Toma si al lui Stoica vdtaful domnesc, glomnicii, prin care dau pdrintelui Antonie egumenul mäneistirii Alunisul, o;igancei din figeinia domneascei, schimb pentrualtei ligancei. Izvodul zapisului pentru Catrina tiganca. Scrisoarea noastrà ca sà fie de mare credinta la lama egumenului Antonie ot A1uni5, cum si sd stie, ca sd sátie, ca au avut pArintele egumenul Antonie o tiganch anume Rada, deci o-au luat in tigània domneasc6 in ceata lui Midus 15ia5ul, deci noi glomnicii anume Toma vel armai Stoica Vataful domnesc am Mcut schimb de i-am dat tigancil pentru tiganca, anume pe Catrina tiganca, ca s'à fie sfintiei sale Catrina tiganca stgt5- toare in vecii feciorilor luii nepoldlor lui câi Dumnezeu ii va da. Si cAnd s'au fAcut aceasta scrisoare fost-au multi oameni buni mArturie, anume care s'à vor pune (isc51i) mai jos ca 55. sa. creazà. Si noi pentru mai adeviiratà credinta pusu-ne-am iscáliturile ca sa s5 creazà. 7201 (1692) Septemvrie 1. Az Toma vel arma5. Eu Stoica vdtaful, martor. Eu Grade armasul, Eu 176tul ot Brdne5ti, martor. Doc. copie româneascA, hArtie. pecete re1igioas5 in coltul stang, de sus, al documentului. Pe verso insemnat de I. Tuducescu. Copie din zilele lui Stefan mitropolitul (1732-1738)*, fiinded pecetea, de care e vorba mai sus, e a mitropolitului Stefan. Insemnat de asernenea pe verso :Zapisul Tomi armasul; ia lui Midus tigan pentru Catrina tiganca ce s'au filcut schimb. 7201 (1682) Septemvrie 1 *. (Acad. Rorn., doe. CXXIV/113)

85. 1692. Zupisul Maricdi tiganca si al feciorilor ci ginerilor ei, dat la mdna pdrintelui Mitrofan episcopul Buzeiului prin caredeclard Ca fiind ei din tura Moldoviii pierind stápánii lor, pe care i-a fost avut acolo si intdmpleindu-se de au fost foamete mare si neavdnd

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 267 eine sd le scoatei capetele din foamete acolo, au venit cu totii aici in tard de s'au inchinat sf. episcopii dela Buzau, in vremea ceind era episcoppärintele Grigorie, sei fie cu totii robi ai casei, nurnai sei le scoatii capetele din foamete. Adeca cu Marica tiganca dimpreund cu feciorii miei Vasilie si Catrina si cu ginere-mieu Vasilie si cu Costanda tiganca lui si cu. feciorii lor anume Lupul, Sanda, Maria si iar6si cu alt ginere al mieu anume Dumitrasco zlatariul, dat-am aceastd seri- scare a noastra sfintiei sale pilrintelui chir Mitrofan, episcopul Buz'aului, cum sa &à stie, ca fiind noi din Tara Moldovei si perind stapanii nostri pre care i-am avut acolosi intamplandu-sede au fost foamete mare si neavand cine ne scoate capetele din foame acolo, am venit cu totii aici in teara de ne-am inchinat sfintei episcopii dela Buzäu, de a noastrà bund voie si de nimenea siliti, sa fim noi toti robi ai casei, numai sd ne scoata capetele din foamete. Deci intamplandu-se atunci, pre aceale vremi, de era episcop p6rintele Grigorie, v5zand ca ne inchin'am &à fim robi episcopiei, ne-au primit si ne-au dat bucate din episcopie de ne-auscos capetele din foame, iar nu doara sa ne dea niscare bani, ci numai pre bucate de mancare ne-am inchinat sa fim robi zidului, f5ril cat numai ginere-mieu Dumitrasco s'au vandut rob iar episcopiei, pre bani taleri 60 ci pentru aceasta am dat aceasta scrisoare a noastra lamana sfintiei sale parintelui, pre careleDumnezeu ni I-au castigat de ne iaste stapan, ca sa-i fie sfintiei sale aceasta scrisoare a noastra de marturie, cum ca noi toti suntem inchinati robi episcopiei 'Ana acum si de acum inainte. Si cine se va trage dentru noi sa fim toti robi acestii case in veaci. Iar de s'ar scula cineva cu vreo galceavd pentru noi sa zica intr'alt chip, aceaia sa nu li sa tie nici intr'o seamd, nimic, &a noi suntem robi episcopiei, iar alt nimanui. Si pentru incredintare ne-am pus deagetele mai jos ca sa se creazà. Leat 7200 (1692). x Eu Marica impreund cu feciorii rniei. x Eu Vasilie impreuna cu tiganca si cu feciorii miei. x Eu Dumitrasco Altar impreund cu femeia si copiii miei. Doc. original, }Artie. Pe verso :0 ZapisulMarie:di tiganca 0. (Acad. Rom., doc. CXXlV/115)

www.dacoromanica.ro 268 DOCUMENTE

86. 1693 Aprilie 24. Chiuprichini. Zapisul lui Preda Pa lade, lost mare armaf, dat la mina cumnatului sem Manolache Hrisoverghi mare jicnicer, caruia li darueVe un tigan ce i-a lost Si lui de danie dela meitup-sa Maricuta An- driefoaia fetreireasa. Adec5 eu Preda Palade, biv vel armas, scrim si marturisim cu acest adevarat zapis al meu, precum de nimenea silit, nici asuprit, ci de a mea buna voie am daruit al meu derept rob tigan, anume Toader Batol cumnatului meu Manolache Hrisoverghi vel jicnicer ca sa-i fie durnisale derept rob el si cu femeia lui si cu cdti copii va avea,i &and i-am daruit acest tigan au fost de fata. dumnealui Lupul Costache biv vel medelniceri dumnealui Costea ce-au fost vataf de aprozii dumnealui Solomon Costea biv vatafi dumnealui Toader Sturzeai dumnealui Pricop postelnici dumnealui erban armasul, care tigan mi-au fosti mie danie dela matusa- mea Maricuta Andriesoaei sarilroaei. pentru credintd am iscalit eu cu mana mea, ca &à fie de credinta. Pis u Chiuprichini. Preda Made vel armas. Lupul Costache biv medelnicer. Solomon Costea. C5rstea vataf. *erban armasul. Toader Sturzea az iscal. Pricop postelnic. 7201 (1693) Aprilie 24. Doc. original, bailie. Pe boaia a doua se aflá o copie Intocmai a doc. (Acad. Rom., doc. CXXX/80)

87. 1693 Septemvrie 6, Iafi. Cartea lui Constantin Duca Voclei, Domnul Moldovii, prin care inteireVe steipdnirea Saftei jupcineasa a raposatului Ion Raco- vita ce-au fost vornic mare, peste un tigan. Noi Costantin Duca Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli Moldavscoi, scriem domnia meai dam stire, iata ca domnia

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 269

mea m'am milostivit si am miluit pre dumneaei Safta jupaneasa a rapdusatului Ion Racovità ce-au fost vornic mare, cu un tigan anume Gligorie, din tiganii domnesti, pentru caci dumneaei 1-au crescut de mici 1-au scos peste atata foametei1-au insurat. Deci de la domnia mea ca sd-i fie dumisale danieimiluire neclatit(d) in veacii coconilor dumisale, acest tigan. idupd a noastrá viat4 pre eine va aleage Dumnezeu a fi domn ca sä nu strice aceastà daniei miluire a noastrà ci mai vartos ca sd intdreascdi si innoiascd direapta a noastrà danie similuire. Aceasta scrie domnia mea si face stire. Iasi, 7202 (1693) Septemvrie 6. (L. P.) Noi Costantin Voevoda. Doc. original, hArtie, scriere foarte frumoas4. Intdrit cu iscaliturai pecetea inelard a domnului. (Acad. Rom., doc. LXXXIX/187)

88. 1694 lunie 13. Constantin Duca Vodá, Domnul Moldovii, hotárcifte set' fie ferb in veci boierului Manolacki mare sulger, tiganul Dumitrafco, ce au fost de moie al lui Dumitrwo postelnicul, feciorul lui Costandin lost mare postelnic, pentrucii i-a pierdut 13 cai pe thud se afla acest ligan vizitiu la cai, cu simbrie. Noi Constandin Duca Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli Moldavscoi, adecd s'au parit de fao inainteadomniei meale credincios boiarinul nostru dumnealui Manolache vel sulger cu Dumitrasco tiganul, zicand dumnealui sulgerul cum i-au fost acest tigan vezitiu la cai cu simbriei umbland la camp cu caii n'au purtat grije sd-i pdzeascd noaptea bine, sd nu-i fure cineva, ci s'au culcat intr'o noapte de au dormit toatd. noaptea si intr'acea noapte i-au furat niste furi doisprezece cai din paza lui,si-istau caii pe(i)tori (sic) precumi Dumitrasco tiganul n'au tagdduit. Au spus si el pe cum s'au culcat de au dormiti peste noapte au perit acei cai toti si nu stie eine i-au furatsi-istau caii peitori. Asijderea mi s'a mai jeluit dumnealui sulgeriul tot pe aces t tigan,pe Dumitrasco, zicand cum 1-au trimes cu o cdrutd cu

www.dacoromanica.ro 270 DOCTJMENTE un cal la Coddesti de au dus pre o femeie si mergAnd acolo i-au zis oamenii din sat sd sA clued acasä sd nu mAie (doarmd) in sat cd sunt nista tdtari in sat si-i vor lua calul de olac si el n'au vrut sd sa ducd acasA, ci-au mas acolo in sat in Co ddesti la o crdsmd si a doua zi i-au luat tdtarii calul de olac si-au perit si acela cal, precum si Dumitrasco tiganul n'au tAgáduit ci-au spus si el drept cum au mas acolo in Coddesti si a doua zi i-au luat tdtarii calul si s'au prdpAdit. Pentru aceia asa am socotit domnia mea si i-amgiudecat de vreame ce au fost acest tigan tocmit cu simbrie si n'au purtat el grijea sd hie pdzit(i) caii bine,1-am dat domnia mea rdmas pe Dumitrasco tiganul sdplateascacaiidumisalesulgiariului si neavAnd cu ce-i pldti caii, atAtia cai,1-am dat domnia mea ca sd hie drept verb tigan dumisale sulgiariului sifiind acest tigan de movie a dumisale lui Dumitrasco postelnicul, feciorul lui Costandin ce-au fost postelnic mare si tAmplandu-se si dumnealui de fatA la para lor,intrebatu-l-am domnia mea impreunA cu tot sfatul nostru, pldti-va dumnealui paguba dumisale sulgiariului ce i-au facut tiganul, au ba, 0 dumnealui nu s'au apucat sA-i plAteascii paguba, ce-au zis sA-1 ia de grumazi de vreame ce i-au facut atAta pagubd. Pentru aceia ca sa-i hie drept serb tigan in veaci, si de acmu aceastd Ord sd nu sd mai pArascd nici odatd in veaci, peste cartea domniei meale. Iasi, 7202 (1694) Iunie 13. Doc. original, hArtie, pecete mare aplicata In tiirou. (Acad. Rom., doe. CXXXIII/56)

89. 1695 Mai 23, Bucurefti. Zapisul lui Mihalache Racovitä ce a fost stolnic, dat la mema lui Manolache Hrisoverghi, ce a fost sulger mare, ceiruia ii ddruefte o tigancd.

AdecA eu Mihalache Racovità ce-am fost stolnic mare fdcut-am aceastà incredintatà scrisoare a mea la mama dumisale lui Ma- nolache Hrisoverghi ce-au fost sulger mare ca sa' fie de mare ere- dint:a' la mAna dumisale, precum i-am ddruit dumisale o tigancd anume Todosca care este femeia lui Caisdn tiganul, cu tot rodul

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 271 ei ce va avea, ca sa-i fie dumisale roaba in veci, care tiganca a fost daruit(d)siimai dinainte dumisale sulgerului Manolache. i acmu apucandu-ma dumnealui Vasilie vornicul cu mare mustrare ea' am daruit tiganca lui Manolache sulgerului ,i n'am daruit-o dumisale§i m'au apucat dumnealui Vasilie vornicul, fár5 voia mea, de i-am fiicut zapis, zicand c5. de nu oiu (voiu) face zapis nu oiu (voiu) putea -Wad alaturea cu dumnealui, dar eu nu i-am clgruit-o, ci de nevoie am flicut zapis, iar tiganca aceia este daruita dumisale lui Manolache sulgerului, cu toat5 voia mea, mai de mult §i i-am facut aceasta incredintata scrisoare a mea ca sa-i fie de mare credinta, la mana dumisale lui Manolache sulgerului O ca sa adeverez acel zapis ce am fost facut &and am dat acea tigancil dumisale mai dinainte, iar zapisul ce am facut dumisale vornicului Vasilie sa nu sil tie in samai &à sa strice, ca-i I-am facut lard voia mea §i varul Iordache inca d'ar vrea sa ia acea tiganca, sau sa o daruiasca cuiva, caci are O dumnealui treaba cu tiganca, eu oiu (voiu) da alti tigani dumisale vdrului Ior- dache pentru aceasta liganca, caci am daruit-o eu de buna voia mea. Ca din moO §i din tigani ce ne-au limas dela mooll Toma sunt O eu frate cu dumnealui varul Iordache la toate, deci eu pentru mai mare credinta am facut aceastd scrisoare ca sali intrebe cu dumnealui vornicul Vasilie &and a fi vreme. Pentru aceasta am dat aceasta scrisoare ca sa fie de credinta. Mihalache Racovita stolnic. Bucurqti, 7203 (1695) Mai 23. Iordache Toma am intarit cu acest zapis sa fie de credintd, daruind-o Badea spritariul O de mine daruit(6). Doc, original, hârtie. (Acad. Rom., doc. CXXX/72)

90. 1695 lunie 17. Zapisul lui Preda Pei ladle lost mare armay fi al jupeinesei sale Agafita prin care da-ruesc un tigan lui Manolache Hrisoverghi, ce au fast sulger mare, pe care tigan il aveau de moie dela unchiul lor Andreaf ce au lost otrar mare. Adeca eu Preda Paladie Lis)vel arma§ §i cu jupaneasa mea Agafita dat-am 0 am ddruit un tigan a(I) nostru care ni-i de moOe

www.dacoromanica.ro 272 DOCUMENTE

dela Andree§ ce au fost §etrar mare unchiul nostru, anume Cai- sin feciorul lui (loc liber) tiganului, 1-am ddruit dumisale lui Ma- nolache Hrisoverghi, ce au fost sulger mare, ca s5. fie dreaptd danie dela noi, dat dumisale 0 jupdnesii dumisale §i cuconilor du misale §i nepotilor dumisale iar de sd va apdra tiganul 0 de va zice &à nu este de a lui Andree§ §etrarul sd vie sd se cerce in uricele noastre care (le) avem noi dela unchiul nostru Andree§, cd i-am hi dat, dumisale si ispisocul, numai hiind (fiind) 0 alti tigani intr'acele ispisoace nu i 1-am dat §i i-am fdcut dumisale acest zapis ca sä aibd dumnealui a stdpani pe tigan cu copiii lui cati s'or veni in partea lui ca sd fie dumisale pomand dela noi 0 jupdnesii dumisale 0 cuconilor dumisale in veci neclintit. ,5i i-am dat dumisale 0 o carte a mariei sale Ducal Vodd care carte au trimis unchiu nostru Andrea§ de i-au strâns pe ace§ti tigani de pe unde au fost imprd§tieti, iar dumnealui ca sd aibd a-§i face 0 ispisoace domne§ti de pe acest zapis al nostru. pentru mai mare credintà am §i iscdlit ca &à fie dumilor-sale de mare credintd. 7203 (1695) Iunie 17. Preda Pdladie I& ()el armas. (urmeazd cateva iscglituri indescifrabile). Doc. original, hârtie. (Acad. Rom., doc. CXXX/42)

91. 1695 Noenwrie 14. Zapisul lui Costea cupetul prin care vinde o copilei de tigan Radului din Dreigeinefti, pentru o iapei in pret de 13 taleri fi un taler ,Fi jumcitate, bani gata. Adeca eu Costea cupet, scrisoarea mea la mana Radului ot Drdgdne§ti, precum sd BA §tie cd i-am vândut o copi15. de tigan, anume Cdrstina, care copild o am cumpdrat §i eu dela Marica 0 o am vândut de a mea bund voie 0 mi-au dat pd (pe) copild o iapd, drept taleri 13 0 bani gata taleri unu 0 jumatate §i o am vândut ca sd fie tigancd stAtAtoare in_yeac 0 când o am vândut au fost multi oameni mdrturii care vor isc5li mai jos §i pentru credintà am iscdlit mai jos cu mâna mea. 7204 (1695) Noemvrie 14.

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 273

Si am scris eu Filip dascalul cu zisa jupAnului Costea si(sunt) martor. Eu Radu diacon. (urmeazil o iscaliturd indescifrabilà). Doc. original, hartie, format mic, cam pritat din cauza umezelii. (Acad. Rom., doc. CXXVII 102)

92. 1696 Julie 2. Zapisul monahului loanichie pentru schimbul unui figan al mandstirii Znagovul, cu alt ligan strain, cand se afla egumen la rn-rea Znagov, Antim tipograful. Monah Ioanichie care m'au chemat pre nume Miiiidescu lane logolat, fecioru lui Gherghe Sufariul ot Targoviste, impreunil cu feciorii mei Gherghe si lane, dat-am acest zapis al nostru ca sà fie de bunil credint5 la Tama sfintiei sale p5rintelui Antim tipograful care iaste egumen la sfânta màngstire Snagovul, cum s5 s5 stie ca luAnd un tigan al mànàstirii pre o tiganch a noastrii anume Dragomira tiganca, fata lui Stan Bo logrii, deci dupà obiceiul tdrii n'am putut despiirtis'alasuli dându-ne ischimb, nu ne-am putut (in)voi cu schimbu(l) c. n'au fost tiganch de potriva ei avândi un copil, ci ne-am tocmit cu bani dirept bani gata taleri 15 si stupi 10, de s'au potrivit pretul tigancei si am luat acesti banii stupi toti deplin in mânele noastre. Dirept aceia am dat acest zapis al nostru la mana sfintiei sale ca sa."fie aceast5. tiganc5 st5.tatoare sfintiei sale si sfintei m5.n6stiri in veaci. Si la aceasta tocmealä fost-au preotii oameni buni mdrturie care vor iscàli numele mai jos. Si noi pentru mai adeverita credinta am iscàlit mai jos ca s6 sa creazà. 7204 (1696) lie 2. Ioanichie monah. Eu Glierghe sin Ioanichie cal(ugAr). Eu Stoian, m5rturie. (urmeaza ischlitura greceasc6 a martorului Panaiotis). Doc. original, harte Sntarit cu patruiscMituri (Acad. Rom. doc. XX/215)

www.dacoromanica.ro 274 DOCUMEN/TE

93. 1696 Septemvrie 20, lqi. Zapisul Salftei ce a fost jupdneasa lui lane jicnicerul, fata lui ,eptelici ce au lost vornic mare, prin care vinde o tigancd lui Vicol cdpitanul cel mare. Adec5. eu Safta ce au fost jupâneasa lui Jane jicnicearului, fata lui Septelici ce au fost vornic mare, scriu vi màrturisesc cu (a)cest adevgrat zapis al meu la mana dumisale lui Vicol c5pi- tanului celui mare, sd fie de bunil credintg, precum sd sa"vtie cum eu singurg de nime silith, nici asupritA, ci de a mea bunii voie, am vandut al men drept verb tigancd anume Marita tiganca, fata lui Istratie tiganul, nepoata lui Gavril tiganul vi cu un copil alei anume Gheorghità, care tiganc5. iaste dupd un tigan a lui Bra li càpitanul, anume Docul, din care tigani i-au fost cump5rat pàrintele meu Ilie Septelici ce au fost vornic mare dela Toader ce au fost armav vi dela Mrkricuta fata lui Carstian logofdtului. Aceastà tigancd Marita vi cu copilul ei (loc liber) am vandut dumisale lui Vicol vel Capitan drept 40 lei bauti vi mi-au Malt dumnealui plata deplin intru manila mele, pentru aceia ca sá-i fie dumisale dela mine dreapt5. varb'a tigancd vi cu copilul ei vi dumisale vi jupânesei dumisale vi coconilor dumisale. Si aceasta' tocmealà s'au fdcut denainteadumilorsaleboia- rilor celor mari vi a multi boiari de curtea indrii sale lui \Todd vislugi domnevti, care pentru credintà eu mi-am pus peciata §i dumnealor toti mai jos s'auiscat. Iavi, 7205 (1696) Septemvrie 20. Safta jupâneasa lui lane jicnicearului. Stefan sin Safta. (urmeaz6 alte opt iscálituri). Doc. original, hArtie. Intdrit cu zece iscalituri. (Acad. Rom., doc. LXXXIX/190)

94. 1697 lanuarie 20. Costantin Vodd (Breincoveanu) porunceVe lui Matei Teiteiranul sd dea inapoi tiganii ce i-a vdndut, pe care i-a lost dat de pomand tateil sdu sf. episcopii.

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 275

Milostieiu bojieiu 1 o Costandin Voevoda i gospodini pisah gospodstvo mi tie Matei Táttiranul, &Are aceasta-ti fac in §tire domnia mea cà aici naintea domnii meale spuse sfintia sa Mitrofan episcopul dela Buztiu, pentru ni§te tigani care i-au fost dat tata-tilu la episcopie, cu zapisul lui de pomeang, zicand cum cà i-ai luat delaepiscopie.sid.vinzLintealtá parte, de care lucru poruncesc domnia mea sà" cauti in vreama ce vei vedea aceastd carte a domnii meale, iar tu s6 la§i tiganii la episcopie ca sti §i-i sta.- pâneascd cu pace, cd nimic treabti cu dan§ii n'ai, cd iacti am dat ptirintelui episcopului carte de volnicie ca sd-i ia pre toti dupre la eine i-ar gàsi vânduti de tine, pentrucili-ai vandut rtiu, isd-i ducà la episcopie. Tolico pisah gospodstvo mi. (L. P.) 7205 (1697) Ghenarie 20. Doc. original, hArtie, pecete In turo§u. (Acad. Rom., doe. CXXIV/137)

95. 1697 Octomvrie 8. Zapisul lui Mihai zldtariul tiganul prin care se vinde impreund cu f emeia si copiii säi, sá f ie robi lui Colin Neaniul vel càpilan za inargine.

Adecti eu Mihai tiganul, feciorul Neculii zltitariul dinIasi, dimpreunti cu femeia mea anume Gaftona, fata lui Ion BugAi §i dimpreun5 §i cu feciorii mei, anume Costandini Jane §i Buc5, scriem si márturisim cu acesta adevàrat zapis al nostru ca sä fie de build credintà la cinstita mana dumnealui Costin Neaniul vel cgpitan za margine, inaintea a multor boiari, care mai jos sä vor isc51i, precum sà sd §-tie cd, c5zAnd eu cu_ feciorii mei la robie la Bec Marzea, pentru. un cal murg cu o nard spintecat5, ce I-am fost cumptirat dela o slugd a Bec Mirzii drept taleri 20, care pentru ace§ti bani, a§a ne-au fost tocmeala, de i-am dat o pereche de sahaidace ferecate. Apoi Bec Mtirzea cunoscând acel cal la mine au mai cerut la mine un cal, ce-au zis ci i-au mai perit, dempreun5 cu acel cal, ce 1-au cunoscut la mine §i m'au apucat cu strânsoare mare sà-i dau pretul acelui cal taleri 110. Pentru care galceava teagandsi Divan pentru acel cal inaintea mgrii sale lu Antiohie Vodd la 18

www.dacoromanica.ro 276 DOCUMENTE scaunul mariei sale la Iasi, si m'au dat judecata platnic lui Bec Marzii, ca sa-i dau acesti bani toti deplin taleri 110. Deci eu neavand banii sa-i dau am azut la robie cu copiii meii petrecand nevoie in robie rugatu-m'am dumisale cu chezasie mare, ca sa ma dea pre chezasie, sa-m(i) capuesc (sic) banii sis5. ma rascumpari dupre rugamintea mea, datu-ne-au in che- zasia acestor ligani, anume: Ganea i Gabeai Pavali Gligo- rasco si lon Mutul si Tudor care acesti tigani chezasi m'au luat in chezasie dela Bec Märzea ca sa. ma capuiesc cu banii. Deci negasindu-se nimene ca sne fascumpere dela pagani, am venit la dumnealui Costin Neaniul vel apitani azand cu mare rugaminte la dumnealui, ca sa ne rascumpere. Deci dumnealui s'au milostivit de ne-au dat taleri 110, de ne-am rascumparat dela pagani. 8i ne-am vandut dumnealui cu femeia meai cu copiii mei dupà cum scrie mai sus ; i ne-au dat dumnealui toti banii deplin in manele noastre, càci, cà noi, alt stapan, pre altul n'am mai avut, fard cleat acum pre dumnealui, ca sa-i fim dumnealui robi de acum inainte, de mosie dumnealuii cuconilori nepotilor dumnealui, cati Dumnezeu Ii va darui in veac, ad, c. dumnealui si-au facut pomeana de ne-au rascumparat dela pagani. Pentruca ne-am vandut noi de a noastra buna voie dumnealui ca sa fim ai dumnealui robi nerascumparati in veci cu toata odraslirea noastrd. iand s'au fdcut acesta adevarat zapis intamplatu-s'au multi boiari Si oameni buni marturiei din Tara Moldovii si din Tara Munteneasca, care sd vor iscali mai jos. ipentru mai adevarata crediga ne-am pus si degetele mai jos ca sa sa creaza. am scris eu Mihalache logofat of Focsani. 7206 (1697) Octomvrie 8. X Eu Mihai zlatariul x Eu Gaftona x Eu Costandin x Eu lane x Eu Buca. (L. P.) Dionisie egumenul of Dobrovat, rnartor (urmeaza o serie de mai multe iscalituri romanestii grecesti). Doc, original, hârtie, MU-1.ra cu multe iscdliturii pecetea lui Dionisie. TiganuI cu sofiai cei trei copii si-au pus degetele. Pe Perso doc. se aflä scris: Zapisul lui Mihai zldtar tiganul cu feciorii lui. Trei feciori au avut Mihai zldtar: Costandin, lanei Bucdi trei fete: Paraschiva, Marie si Marie. (Acad. Rom., doc. LXXXIX/192)

www.dacoromanica.ro D OCUMENTE 277

96. 1699 1 anuarie 12. Zapisul lui Grigorie Cornescul, peirceilabul de curtea domneascd, prin care dei pàrintelui Mitrof an episcopul Buzdului, o ligancei domneascei schimb pentru un figan ce au fostinchinat episcopiei cu meincistirea A ninoasa de cornicul Neagoe Täteiranuli de fiul seiu Matei paharnicul.

Eu GrigorieCornescul, parcalabul decurtea domneasca, dat-am acesta al mieu zapis ca sa fie de buna credinta la cinstita mana sfintiei sale parintelui chir Mitrofanepiscopul Buzaului, cum sa sàtie ca avand episcopia un tigan anume Stoian feciorul lui Stan tiganul, care tigan au fost Inchinat episcopiei cu manastirea Aninoasa de Neagoe vornicul Tatáranul §i de flu-B.6u Matei paharnicul. Deci acest tigan fiind me§ter zlatari supuindu-sa curtii domnesti,fost-au luat o tiganca domneasca anume (loc liber) cu care au facuti o fat. anume (loc liber). Deci intamplandu-se de au fost luati un tigan al episcopiei anume Marin, iara§i pre o tiganca domneasca anume Stana, cu care au facuti un copil anume Radul, §i neputandu-se sparge &Maple nici unul nici altul, (in)voitu-m'am cu sfintia sa, dupd cum iaste obiceaiulOrli, de am lasat sfintei episcopii pe acea tiganca Stana fata lui Stan tiganul Jiianul, cu copilul ei Radul.i sfintia sa au lasat pe Stoian tiganul zlatariul cu copila lui,(loc liber) pe seama domneasca, facandu-se schimb cap pentru cap. Drept aceea am dat acest zapis al mieu la mana sfintiei sale ca sa-i fie de acum inainte Stana liganca cu copilul ei Radul, mosie stdtatoare §i ohabnical in veaci la sfanta episcopie, Si sa o stapaneasca cu buna pace.i cand am facut acest zapis fost-au marturii care au iscalit mai jos, §i. eu pentru mai adevarata credinta pusu-mi-am mai jos pecetea §i am iscalit cu maia mea ca sa sa creaza. 7207 (1699) Ghenarie 12. Cornescul parcalab de Curte. Doc. original, 'Artie. Pe verso: s Zapis de schimb cu o tiganca domneascä fácut de Cornescul pArcillabul domnesc s. (Acad. Rom., doc. CXXVII/107)

www.dacoromanica.ro 278 DOCUMENTE

97. 1699 Aprilie 26. Zapisul tiganilor Savin qiVasilie, dat la rncina paharnicului Matei Tateiranul prin care iau in chezei$ia lor panel se vor duce in Moldova sa aduca zapisul lui Negoitei Tataranul, care zic ei, cum ca i-au vandut acolo Dimii vamepl. AdecA eu Savin dempreuna cu Vasilie tigani dat-am zapisul nostru la mama dumnealui Matei paharnic TätAranul ca sa fie de buna credinta, cum sa sa §tie Ca luarn in chizA(0)ia noastra pe Costandin tiganul dempreuna cu tiganca lui anume Mu§a §i cu featele lui anume Mariai Nastasiai Tudosca 'Ana sa vor duce in Moldova sa aduca zapisul lui Negoita Tataranul, care zic ei cum ca i-au vAndut acolo Dimii vame§ul. Ci sa aduca zapisul de acum pana intr'o lurid sà sà dea in mana lui Matei paharnicul Tataranul, iar nefiind zapisul la zii ar lipsi ace§tiigani, ce scrie mai sus undeva§i, sà fim noi in locul lor.i cAnd am facut acest zapis au fost multi oameni buni marturiei pentru credinta ne-am pus §i noi deagitele mai jos ca sa sa creaza. Si am scris eu Micul logofat ot vel vistiar, cu zisa lor. 7207 (1699) Aprilie 26. x Eu Savin X Eu Vasilie LOA, Az Muslu me§terul Ndlban, marturie. sdrban trambita§ul (trambita§u1) marturie. Doc. original, hartie, intdrit cu patru iscälituri (Acad. Rom. doe. CXXIV/104)

98. 1704 Ianuarie 21. Carte data de Mihail Bacovitei, Domnul Moldovii, egumenului meinastirii Nearntului pentru ca sei caute prin toata Ora (igani de muncii pentru manastire. Noi Mihail Racovità Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli Moldavscoi dat-am cartea domnii meale rugatoriului nostru egumenului dela svanta manastire dela Neamtui pe cine va trimete sa hie volnic cu cartea domnii meale a cauta §i a cerca in -tan domnii meale, drepti tigani ai sfintei manastiri Neamtul, ori in tigani domne§ti, ori boiere§ti, ori calugAre§ti sau prin targurigau

www.dacoromanica.ro DocumENTE 279

prin slobozii sau in ocina sau ori hie unde si i-ar afla sa hie volnici a-i lua cu tot ce ar avea ei si sa-i duca la svanta mangstire sa hie pantru treabele _si poslulania sfintei mangstiri, nime sa. nu hie volnic a-i opri inaintea cartii domnii meale, iar de-ar avea cineva a raspunde &à vie de fata la divan, cu direasa ce ar avea. Iasi, 7212 (1704) Ghenarie 21. Noia: Doc. original, hârtie, stampilil cu tu§ ro§u. (Arh. Stat., M-rea Secul, Pach. 1/16)

99. 1705 Aprilie 15. Constantin Bráncoveanu, Domnul reirii-Romtinefti, scrielui Filoteai egumenul dela Focfani, poruncindu-i ca sit ingrijeascei fi sei certe pe nive tigani ai manastirii, spre a nu mai umbla prin tarei dupci fat uri qi altele. Milostieiu bojieiu lo Costandin Voevoda i gospodini pisah gos- pocistvo mi tie parinte Filoteai egumenul dela Focsani, catre aceasta Ili fac domnia mea in stire, Ca aicea la domnia mea spuse credincios boiarinul domnii meale Radul Dudescul biv vel capitan cum ea si-au lost gasit douà tigance ale dumisale, anume Maria si iar Maria maritate dui:a nista tigani din tigania manastirii de acolo den Focsani, precum Ion (indescifrabil) §i altu Ion Chelul si si-au fost luat amandoud tigancele ce scriu mai sus dupa tiganii manastirii denaintea sfintiei tale si le-au adus la casa dumisale la satul Dudestii, iar apoi in urrna s'au fost sculat 1,iganii acestia de au mers de i-au furat tigancele dela casa dumisale de s'au dus cu dansele in Tara Moldovei. Deci boiarinul domnii meale umbland pre urme, cu colace, i-au aflat &à stint la Moldova si cu multa cheltuiala i-au scos de acolo si si-au adus tigancele iar la casa dumisale si sfintia ta nu te-ai dat certare tiganilor mandstirii ca sa nu mai umble cercand si jefuind casele boarilor ci i-ai lasat in voia lor. Deci cand au fost acum al treilea rand, iar au mers acei tigani ai manastirii ce sunt mai sus zisi, la casa dumisale ca sa-i fure tigancele si aflandu-i, i-au prins si iach ti i-au trimis la sfintia ta. De care lucru de au facut acei tigani, asa rau au facut, ci iacali poruncesc domnia mea in vreame ce vei vedea aceasta carte a domnii meale si aducanduli pre tiganii acestia acolo, cauta deli da tiganilor certare si le fa zapt ca acela, ca &à nu mai umble car-

www.dacoromanica.ro 280 DOCIJMENTE and casele boiarilor, ci sa-i lase tigancele in pace, cd de acum 1nainte de-i vor mai afla cercand pre aici pentru ligance, si-au le vor mai fura, nici sfintii tale nu-ti va fi cu cinste si Mil de voie si cu cheltuiala sfintii tale le vei gasi de le vei pune la loc. Iar pre tiganii aceia voiu porunci domnia mea de-i vor spanzura acolo unde-i vor afla, nimic gluma sa nu-li pae (para.) pentruca asa iaste porunca domnii meale. I ispramic sam reci gospodstvo-mi. 7213 (1705) Aprilie 15. (L. P.). Doc, original,liartie, intarit cu sigiliul inelar domnesc. (Acad. Rom., doc. XII/216)

100. 1707 Aprilie 10. CarteaepiscopuluiIlarion,nästavniculWindstirii Znagov, pentru nige rumdni ce i-au reiscumparat un moVasilie pro-egu- menu, ddnd in locul lor nive tigani. Ilarionepiscopul,ndstavniculsfinteimandstiri Znagovul, Impreuna cu tot saborul sfintei mandstiri, dam acest zapis al nostru la 'aria mosului Vasilie pro-igumen ca sa fie de buna credinta, cum sa sd stie Ca Mcand metania aici la aceasta sfânta manastire, lacuind cu toti fratii, gandit-au intru inima sa ca sä-§i faca pomeana pentru sufletul lui si a parintilor lui, sa rascumpere doud suflete de ruman. Deci ne-au intrebat si noi vazand ca va (vrea) sa-si faca pomeana, 1-am volnicit sa cumpere doua suflete de tigani, cap pentru cap, sd-i dea sfintei manastiri, insa rumânii care sa sainneaza pe nume, Alexandru feciorii lui Ignatie, rumanul manastirii si pe Stana, nepoata Radului tiganul, fata Maricai tigancei. Deci el au umblat de au cumparat douà suflete de tigani, unul dela Sibiu logofdt, feciorul Radului logofdt tiganesc, copilul anume Stanciul feciorul lui Ca Iota tiganul si o tiganca mare anume Vasilca, fata Mariei tigancii, care o au fost cumparat dela Ignatie egumenul dela mdnastirea Gruiul. Deci cumparand aceste cloud suflete de tigan le-au dat la sfanta manastire pentru Alexandru si Stana. Dirept aceia am dat zapisul nostru la mana mosului Vasilie pro- egumen ca &à fie aceste douà suflete ce s'au zis mai sus In pace

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 281

siiertatii slobozi de rumânie de ciitre noi si de atre tot s'aborul sfintei manastiri, eii feciorii lor, cati Dumnezeu le va dai alti frati parinti care ar fi ldcuitori inteaceastá sfântà mgni-istire Inca saaibà a le darea bunA pace. la aceasta tocmeald fost-au multi pdrintii boiari rnàrturie care vor pune iscMiturile mai jos sinoi pentru mai adevarata credinta am intarit zapisul cu iscüliturile noastre.i am scris eu loanichie monah cu zisa parintelui episcopului si a totsiThorul sfintei mànàstiri ce iaste mai sus zisà. 7215 (1707) Aprilie 10. Ilarion episcop proin Rdbndii. Damaschin episcop Buz(Aului). Antim al Râmnicului (grece§te). Ghenadie eromonah, Vasilie eromonah, Varvara eromonah. Doc. original hdrtie, pe verso o Insemnare greceascii. (Acad. Rom., doc. LXVIII/52)

101. 1708 August 20. Cartea lui Mihail Racovitd, Domnul Moldova, prin care ordond lui Patrulea, vätaful de pura,si,de a nu mai bate tiganii dela meinastirea Nearntului ci nici de a le mai lua caii de olac. Io Mihai Racovita Voevoda bojiiu rnilostiiu gospodar zemli Moldavscoi scriem domnia mea la sluga noastr6 Patrulea, vdtaful de puscasi de cetate(a) Neamtului, &Are acesta facem stire Ca aici la domnia mea au fácut jalba sfintia sa parintele mitropolitul pentru tiganii sfintiei sale cari sunt a cetAtii, zicând precum le iei caii de olac si le faci mari supáràri, podvodaristi in toate pàrtile aibani, care ei acel obiceiu n'au mai avut, de cari lucru inami scrie ; de acmu inainte foarte s'à te feresti de aceitigani acetatii, intru nimic de dânsii ssa nu te mai atingi, nici caii lor de olac sd nu le mai iei, ca mai viind jalbd la domnia mea, bine satii cá va veni om domnesc de te vor aduce aicii nicio cinste nu-i. Pentru aceasta scriem. 7216 (1708) August 20. Doc. original, hArtie. Intarit cu pecete In tuq rop, (legenda Io Mihail Racovita Voevoda zemli Moldavscoi). (Arh. Stat., M-rea, Secul, Pach. 1/20)

www.dacoromanica.ro 282 DOCUMENTE

102. 1717 Octornvrie 1, Iafi. Mihail Racovitd, Domnul Moldovii, deirueve episcopiei Roma- nului un tigan anurne loan pe care l-a iertat dela moarte, pentru a fi rob episcopiei. lo Mihai Racovitei Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli Moldavscoi facem stire cu aceastd carte a domniei meale tuturor cui sä cade a sti pentru acest tigan anume Ion feciorul lui Leontie tiganul,carelefdcandu-se cdtand impreund cu aii vicleni din tardi rddicându-se asupra domniei meale si a tdrii cu cdtanele din Tara Ungureascd, Wand jacurii prdzi, din care fapte reale a lor au cdzuti tam la mare robie. Deci prinzandu-sei acest tigan ce mai sus scriem impreund cu aii viclenii scotându-se la pierzare ca sd sd ornoare dupd fapta lui, cu moarte groaznicii, precum si-au luati altii plata, din cei vicleni, dupd faptele lor. Apoi socotind domnia mea pentru sfânta episcopie dela Roman, fiind prddatd. de acei fdcdtori de reale, m'am milostivit si din osdbitd a noastrd mild 1-am iertat de moartei 1-am inchinat ca sd fie rob in veaci sfintei episcopii si uric de miluire stdtdtor in veaci de veaci. icine mai pe urmA (indescifrabil) stdpan sà n'aibe nici o putere a-1 lua dela sfanta episcopie, nici cu un fel de pricini, &del era orânduit tiganul de moartei n'ar hi avut parte de dânsul. Deci cu feciorii lui cu tot sd fie serb in veaci sfintei episcopii, drept aceiai in urma noastrd pre care-1 va milui Dum- nezeu cu domnia tArii Moldovei poftim sd nu strice a noastrd danie ci s. intdreascd aseameni sfinteiepiscopii pentru a sa vecinicd pornenire si altul nimea sd n'aibd a sd amesteca pread sim listom gospodstvo mi. Iasi, 7226 (1717) Octomvrie 1. (L. P.) Mihail Racovità Voevod. treatago gospodstva Doc. Original, }Artie. Intarit cu iscalitura si pecetea inelara a domnului. Jos In coltul drept al doc. isciJit Axintie uricar. (Acad. Rom., doc. LXV/145)

103. 1718 Decenwrie 6. Zapisul lui Ivan, feciorul lui Dumitru tiganul sdrbul din Tara Turceascd, prin care se vinde el irnpreunei cu fenzeia ci copiii lui,

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 283 luiIonlogofeituldePodbanita,pentruca sä nu piardde foame. Adeca eu Ivan, feciorul lui Dumitru tiganul sarbul din Tara Turceasca, din oras din Tarnova, dempreund cu tiganca mea anume Stoica, fata Manei tiganul sarbul,i cu copii nostri,Insà doar feate mici, anume Ivana si Pena si un copil anume Ivan, dat-am zapisul nostru la mana dumnealui Ion logofilt den Podba- nita, precum sil sàtie,cii. fiind noi tigani den Tara Turceasca, de mosii nostri de fel de acolo, fard stapan, am fost venit aicea in Tara Rumâneasca, inca mai naintea rizmeriteii ne-am fost lipit langa casa dumnealui si am fost multd vreame,i cat am fost ne-au cautati ne-au miluit ca pe niste straini, iar dupa ce s'au facut razmerita in lath', atuncea de frica am trecut peste Olt, ducandu-ne la Targoviste. i facandu-sa lipsai foamete mare de bucate, in toata tara, ajungand ocao (sic) de bucate de gran si de malai cate zeace bani si mai mult,i vazand noi nevoiai foamea, cti vom sa murim cu totii, ne-am tras cum am pututi am venit iar la casa dumnealui, la Podbanit.d. Deci noi vazand nevoia ca vom sà perim de foame, fiindidentr'acoace de Oltfoa- mete si intr'alt chip neavand cum face, ne-am vandut noi de a noastra bund voiei cu tocmeala, dumnealui logofatului Ion, in pre t. taleri saizeci si cincii intr'acest pret ne-au dat banii bucate de ne-au plinit suma banilor ce scriu mai sus. Drept aceia am dat si noi acest zapis al nostru la maim dumnealui ca sii. alba a ne tinea si a ne stapanii sa-ifim robi statatori dumnealuiicoconilor dumnealui, nepotilor, stranepotilor cati Dumnezeu Ii va därui, noii copiii nostri. i eine se va trage din noi, neam de neamul nostru, sä fim robi statiltori.i la vanzarea noastra cand am facut acest zapis, fost-aui ali boiari marturii care mai jos sa vor isciuii noi pentru mai adevarata credinta ne-am pus numelei degetele mai jos ca sa sà creaza. Siam scris eu Tanasie logofat Tarnoveanul, cu zisa lor. 7227 (OM Dechemvrie 6.

Eu Ivan tiganul cu tiganca mea Stoica. David Livizanul, martor.

www.dacoromanica.ro 284 DOCUMENTE

Bala§ capitan, martor. Costandin Ghica, martor. Tudor Ghica, martor. Popa Vasilie, martor. Costandin capitan Ciolac, marturie. Popa Vlad, martor. Doc. original, hartie Intárit, cu toate iscaliturile celor de mai sus.Pe verso: s Zapisul lui Iovan liganul so.rbul de vânzare. (Acad. Rom., doc. XII/160)

104. 1723, Mai 2, Suceava. Gheorghie mitropolitul Sucevii fi a toatei Moldova, intarefte steipeinirea lui Toader Bàdilitei, vornicul de Suceava, preste o copilei de tigan.

Snzeritul Gheorghie mitropolitul Sucevii fi a toata Moldova. Facem vtire cu aceasta marturie a noastra precum veni Toader Badilita vornicul de Suceava, vi ni-arata un zapis de danie §i de miluire dela parintele raposatul Ghedeon ce-au fost mitropolit, scriind In zapis precum Toader Badilita au aratat multà slujba sfintei mitropolii de Suceava, deci pentru a lui multà slujba i-au daruit sfintia sa -o copila de tigan anume Axinie fata (loc liber) tigance sa-i fie dumisale danie vi movie in veci vi fiilor dumisale vinepotilor vi stranepotilor dumisale vi poftind sfintiasa raposatul Ghedeon intr'acel zapis cine ar fi In urma sfintii sale mitropolit (sa) nu strice a sfintii saledaniepentrucd sfintia sa a adaos mitropoliei cumparand sate cu vecini vi tigani au dat mitropoliei. Deci vi smerenia noastra vazand acel zapis cu pofta Inca vi cu blastam §i dam vi intarim ca acea copila de tigan anume Axenie sd fie dumisale roaba in veci vi pre eine va alege Dumnezeu in urma noastra sa fie mitropolit poftim sa nu strice a noastra danie vi intaritura precum nici noi nu stricam a altora ce-au fost mai inainte de noi, ce dam vi Intarim. Iar cine ar strica, sä fie precum scrie zapisul parintelui Ghedeon vi mila lui Dumnezeu sal fie cu toti. Suceava, 7231 (1723) Mai 2. (iscalit), Gheorghie mitropolit Sucevii. Doc. original, "'Artie, larva cu isatltura personalà a mitropolitului. (Acad. Rom., doc. CLXXXVI/65)

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 286

105. 1724, Septemvrie 25. Scrisoarea lui De lisco pcircdlab, ginerile stolnicului Preda, cdtre arhiepiscopul lorist de Husi pentru o rigandi in schimbul fetrarului Solomon Botori. Adecd eu De li§co parcàlab, zet stolnicului Preddi, fdcut-am scrisoarea mea la mâna pàrintelui sfintii sale chir chir Iorist arhiepiscop de Hu§i pe cum mi-au dat o tiganc51 sfintia sa pentru §etrarul Solomon Botori, ca cicd eu am avut o tigancd la domnia lui §i am scris la sfintia sa pàrintele chir chir I orist §i mi-au dat sfintia sa o tiganc6 pentru §etrarul Solomon. Deci eu i-am fàcut aceastà scrisoare a mea la mâna sfintii sale ca sà-i fie de credint5. §i pentru credint4 m'am §i iscdlit. 7233 (1724) Septemvrie 25. (Arh. Stat., M-rea Secul, Pach. 1/26)

106. 1724 Noemvrie 3. Mihai Racovigi, Domnul Moldovii, dd voie unui om al Orin- telui Nicodim Basotd, de a cduta si a ridica, de unde ar gdsi, pe o figancd, sd o ducd la casa sfinciei sale. Jo Mihai Racovità Voevoda bojiiu milostiia gospodar zemli Moldavscoi dat-am cartea domnii mele pdrintelui Nicodim Ba§otà §i pre cine va trimite sa." fie volnic cu cartea domnii mele ce aratà si oriunde ar afla pe o tigancal anume Marie fata lui Horoscu tiganului care este de mo§ie a pàrintelui Nicodim Ba§otà cu deres, care au tinut-o Toader Nrcea, tigan mandstirii DobrovAului, §i ei au doi feciori §i douà fete. Drept aceia darä oriunde ar afla-o s5. aiba a o lua cu partea ei din feciorii ce i s'ar veni §i sà-i ducà la casa sfintii sale Orin- telui Nicodim Ba§otd. nimene sd nu stea impotriva càrii gospod, iarà cine ar avea ceva a raspunde sà vie la divan cu direse ce va fi având. 7233 (1724) Noemvrie 3. Doc. original, hârtie. Intdrit cu pecete inelarà domneasa In turop. (Acad. Porn., doc. CLXX1X/47)

www.dacoromanica.ro 286 DOCU IIE NTE

107. 1728, August 8. Zapisul Heincului tigan zleitar,ceitre Costandin liganul, pentru un cal. Adech eu Hancul, tiganul zldtar, dat-am scrisoarea mea la Jana lui Costandin liganul ca sd 01e &à am avut o galceavd pentru un cal care mi I-au fost luat Costandin 0 au peHt la dAnsul, deci eu liâncul 1-am apucat pentru cal ;el mi-a dat banii §i am fdcut pace ca sd nu mai aib5 (am) treabd cu Costandin pe cum scrie mai sus. 8i când s'au fAcut aceastà scrisoare fost-au 0 alti boiari mdrturii care mai jos sd vor iscdli, anume: 7236 (1728) August 8. Eu Hancul cu fiul meu Sandul ne-am impdcat. Costandin pe cum scrie in sus. Eu Ion vdtaf al lor, martor. 8i am scris eu popa Ilie cu zisa lor 0 martor. Eu Crdciun ceaus, martor. Eu Mihai Arsenovici (indescifrabil) martor. Dor. original, hartie, format foarte mic. (Acad. Rom., doe., IX/241)

108. 1729 Deceinvrie 27. Constantin Beildcescul det zapis lui Partenie egumen la man& stirea Strehaia, pentru schimbul unui tigan, care a fost mai mic deo& cel dat de mdneistire §.i pentru care a mai trebuit sei dea cloud iepe.

Adecd eu CostandinBdldcescu dat-am zapisul meu la mAna sfintieisale parintelui egumenul dela Strehaia chir Partenie, precum sd sd §tie cd am venit de m'am tocmit cu sfintiia sa de am Mout schimb cu un tigan anume Preda Burgheli care tigan 1-au fost dat vdru meu Matei Báldcescul, dumnealui Dumitrasco Poe- nariului 0 Dumitra§co Poenariul 1-au fost dat la sfânta nidndstire Strehaia schimb. Deci, fiindcd acel tigan au avut ligancd la mine 0 nevrând sd §azd tiganul la Strehaia fdrd tigancd, au fugit. Deci eu tocmindu-md pentru -tigancd ca sd nu fuga cu dânsul, am venit la sfintia sa de 1-am rugat de am fácut schimb de mi-au dat sfintia

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 287 sa pe acel tigan anume Preda Burghielii eu i-am dat sfintiei sale alt tigan, anume Radul, feciorul Papei tiganul, care ligan imi este si mie de zeastre dela dumnealui socru meu Golumbeanulsi fiindca tiganul carele 1-am dat eu la sfanta manastire au fost mai mic, nu au fost de potriva tiganului sfintiei sale, eu am mai dat la sfanta manastire, douà iape, una cu mânzü, alta stearpa de s'au potrivit, ci sa aibe sfintia sa a stapAni acest tigan anume Radul cu bunä pace in veaci de care mine, si de catre tot neamul meu. Pentruca aceasta tocmeald am facut-o de voia mea far'de nici o pricind. Iar de s'ar scula cineva a sa apuca de acest tigan cu vreo galceava, acela sd-si caute cu mine, iar sfintia sa sa-si stapaneasca tiganul cu build pace si eu pentru mai adevarata credinta am iscàlit cu mana mea si am pus pecetea mai jos ca sä sà creaza, sicand s'au fdcut acest zapis an fost multi boeri marturiecarisä vor iscali mai jos. 7237 (1729) Dechemvrie 27. (L. P.) Costandin Baldcescul (Acad. Rom., ms. 500, f. 105 v-106,

109. 1730 August 2. Zapisul lui .Pena tiganul prin care se vinde rob logolatului Ion Podbeiniceanul, care l-att pleitit de ni6te bani ce furase dela un negu- (eitor din Mcigurele. Adecd eu Pena liganul, feciorul lui Dumitru tiganul sarbu din Tara Turceasca, care sunt frate cu Iovan si cu Nicola, dat-am zapisul mieu la mana dumnealui Ion logorat Podbaniceanul, precum sd sa stie ea fiind eu in casa dumnealui jupan Ion dela Magureale, peste Olt, i-am fost furat din casa dumnealui niste bani ortii Costandin care au fost cununile cocoanelor dumnealui suma banilor peste tot lui cincizeci.i trecând en de peste Olt am venit aici la Craiova cu banii si i-am mancat si i-am cheltuit eu acei bani told. Si viind jupanul Pascul, fratele dumnealui jupan Ion, aici la Craiova cu negustoria dumnealui, m'au gasit si m'au prins si m'au pus la grea inchisoare cu porunca cinstitei administratii, au sa-i dau dumnealui banii care i-am furat, au &à ma spanzure ca pe un hot. Si eu tiind o ligancal a dumnealui logoratul Ion, anume Stana,

www.dacoromanica.ro 288 DOCUMENTE

care tiganca iaste dumnealui data de schimb dela maria sa Gheor- glue Cantacuzinoifiindc5.ifrat,ii miei Iovan si Nicola sunt vanduti la dumnealui din vreamea foametii, nefiind neamul nostru de aici de (din) Tara Rumaneasca, au vreunui (vreunor) boieri, au a vreunei manastiri, ci fiind noi din Tara Turceasca, lard de stapan, eu am cazut cu multa rugaciunei cu plecdciune la dumnealui logolatul Ion ca sa ma scoala dela moartei sa ma pla- teasel dela dumnealui jupan Ion si dela frate-sau Pascul.i dumnealui m'au plait de totibanii delaacesti negutatori ieu pentru acesti bani care mi i-au dat dumnealui de m'am platit si de negutatori, m'am vandut la dumnealui ca sa-i fiu tigan obabnic stritator, eusi tot rodul ce sa va trage din mine in veaci. Si cand am facut acest zapis fost-au multi boieri i preoti mari care mai jos sa vor isciulii eu pentru mai adevarata credinta, m'ain iscalit mai jos ca s5. sa creazii. Si am scris eu Mihai logofat din Podbanità, nepot stegariului Radii cu zisa lui. X Eu Pena tiganul 7238 (1730) August 2. Eu Calota ot Podbanita, martor. Eu popa Ion ot tam, martor. Eu popa Vladul, martor. Mirea Ganescu armas. Eu Velicicu snei Neguleasài, martor. Eu Visan sin Neguleasai, martor. Eu sin Horta parcalab, martor. Pe pagina doua a doc. se aflci scris: 60 de oi s'au dat pentru Pena tiganul, Insà berbeci, unul Cate zloti 2; mai fricand cheltuiala pentru dansul nevrand negutatorii fiind hot, cu tot zloti 120. Zece zloti am dat auditoriului pentru Pena tiganul cand (au lost) furat cloud ciuturi dela jupan Chitul si dela Dobrotan, de 1-am scos din puscarie. La armasu (am) mai dat patru zloti. Doc. original, hârtie, rupt intr'un loc in partea de sus. Pe verso: Zapis pentru Pena tiganul de vanzarea lui, anul 1730x.. (Acad. Rom., doc. XII/144)

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 289

110. 1736 Mai 2. Grigorie Ghica Vodd, Doinnul Moldovii, volnicepe pe un armas domnesc sd mearga la Vasilie Proca tiganul, ginerile lui Gurd- gala gi la Neculai tiganul, fratele Sandului, giudele dela Botofani, fi sei aibd voie a-i lua cu tot ce-ar avea ei, sii-i dual unde va fi porunca parintelui Antonie mitropolitul. Noi Grigorie Ghica Voevoda bojieiu inilostieiu gospodar zemli Moldavscoi dat-am cartea domniei meleslugii noastre cestui armas sa fie volnic a merge la Vasilie Proca tiganul zet Gurdgata si la Neculai tiganul fratele Sandului giudele dela Botoseani si sd aiba voie a-i lua cu tot ce-or avea ei, sd-i clued unde va fi porunca sfintiisale parintelui chir Antonie mitropolitul, pentru caci sunt dati mitropoliei cu ispisoc dela domnia mea si macar ca in ispisoc s'au fost dat pe Sandul giudele si. pe frate-sau Neculai, dara nefiind obiceiu a se da tigani gospod danii si Sandul fiind dat impotriva obiceiului, numele lui s'au scos din ispisoc si s'au dat in locul lui pe Vasilie Proca si cu Neculai fratele Sandului. Acestia de acum inainte sa ramaie a sfintei mitropolii ea asa s'au tocmit si la ispisoc si sa nu mai umble ei cu jaloabe si o carte data ce-au luat Sandul giudele si cu frate-sau Neculai mai in trecute zile ca sa se apere de parintele mitropolitul sa arba a o lua armasul din manile lor sa o aduca aicea ca sä sa stearga numele lui Neculai. i nimenea sa nu stea impotriva cartii domnii mele. 7244 (1.736) Mai 2. Doc. original, hartie, pecete mick" in tu.. (Acad. Rom., doe. CLXXXVIII/227)

1739 Martie 20. Zapisul lui Misail, episcopul Buzaului, dat la mdna lui Ion vataful de tiganii scaunului domnesc,in pricina unul schimb de tigan i. Misail milostiiu bojiiu episcop B(u)z(aului). Scrisoarea noastra la mana lui Ion yalaful de tiganii scaunului domnesc ca sa-i fie de adevarare (sic) pentruca având noi o

www.dacoromanica.ro 290 DOCUMENTE

liganca anume Stanca fata lui Stan vataful, maritata dupa Ursu tiganul domnesc si avAnditiganii domnesti o tigancal anume Nastasia maritatà dupà Stoica snd Rizea tiganul episcopiei, si avand vataful de tigani voie si porunca dela //Aria sa Voda ca sä faca schimb, pe unde sA afla lucruri de acestea, am dat noi zapis la mana lui Ion vataf, si-i la mâna noastrd, ea de acum inainte sa avem noi a stapani pe Nastasia tiganca cu cloud feate ale ei (loc liber pentru numele celor2fete). Si tiganii domnesti stt sta. paneasca pe Stanca liganca cu doua feate ale ei Rada si Ioana. Si pentru credintii am iscilit. 7247 (1739)Martie 20. Misail episcopul Buzaului. Doc. original, Idirtie patinatil de vreme, asemanritoare la coloare perga- mentului. Iscglitura episcopului foarte frumoas5. (Acad. Rom., doc. CXXVIII/1.08)

112. 1742 Septenwrie 13. Zapisul lui Jon Bdisan prin care vinde postelnicului Nicolae Bucium, partea lui dintr'un tigan.

Adech eu Ion Baisan facut-am zapisul meu la maia dumnealui postelnic Nicolai Bucium precum sà sa stie ca avand un tigan de impartala anume Parfenie care avand numai un copilin partea lui, anume Neculai, care s'au vinit mie jumdtate sidu- misale jumatate, ni-am socotiti i-am vândut partea mea intreaga lui, neincdpand altii pentru aceia, dAndu-mi banii deplin i-am dat acest zapis al meu ca sa-i fie dumisale, ca fie rob in veci, nimeni sa nu sa amestecei pentru credintá am iscalit. 7251 (1742)Septemvrie 13. Ion Baisan m'am iscalit. Ion Grama martor. Enachie logofatu. Doc, original, hArtie, format mic. (Acad. Rom., doc. LXV/149)

113. 1744 lanuarie 10, Than Nicolae Vodd, Domnul Moldovii, volniceste pe popa Me- todie, dichiul mitropoliei de Suceava, ca sd apere pe figaniimitro-

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 291 poliei de toti zapcii care vor fi streingitori de banii grajdului de pe la tigani.

Noi Joan Nicolai Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli Mol- davscoi, dat-am cartea domniei meale rugaloriului nostru chir popa Metodie, dichiul sfintei mitropolii de Suceava, pentru tiganii mitropoliei, care sunt seatori in cutul mitropoliei sä fie volnic a-i apara despre toti zapcii (care) or fi strang6tori de danii grajdului de pre la tigani, ca sa nu le fag nici o supgrare tiganilor calor din cut, fiirà numai care vor fi gràitori cu cas6 in Varg in Soceava, aceia sa dea la banii grajdului, iarà acei din cut sà aiba pace. Nime mai mults'anu-isupere prestecarteadomniei meale. Ia§i, 7252 (1744) Ghenarie 10. (L. P.). Doc, original, hartie, pecete mica In tti. (Acad. Rona., doc. CLXXXVI 64)

114. 1746 Iunie 8. Postelniceasa Catrina, fiica lui Ion Sturdzea fost mare vornic, vinde fratelui ei Sandu Sturdzea mare logoleit, o tigancli care este disei- toritcl cu unul din tiganii lui. Adecd eu Catrina, postelniceasa fiica Mposatului Ion Sturzea ce-au fost vornic mare, màrturisdscii cu acest adev6rat zapis al mieu pentru o tigancà a mea anume Anita, fata lui Ion tiganul pre care tiganca o tine Carp tiganul dumisale fratelui mieu bade Sandul Sturze(a) vel logofát, deci m'am tocmit cu dumnealui bade(a) Sandul §i i-am vandut acea tigana cu partea ei ce i s'a veni din copii, drept (loc liber) lei §i mi-au fAcut plata' deplin in mânele mele, pentru aceea de acmu inainte sä stápameasca dumnealui pe Carp tiganul, impreund cu tiganca lui Anita, fata lui Ion tiganul, sal-i fie gla§ intreg §i pentru creding am iscglit §'am pus §i pecete §i s'au iscAlit §i alti boieri cari s'au IntAmplat. (L. P.) Catrina S'au scris in Ia§i anul 7254 (1746) Iunie 8. (Acad. Rom., ms. 1669, p. 26)

19*

www.dacoromanica.ro 292 DOCUMENTE

115. 1752 Ianuarie 28. Latco impreunei cu fratii säi, fosti robi ai mänástirii Strehaia, dei zapis egumenului Silivestru, pentru tiganii care i-au dat in locul kr, ca sti se libereze din robia miineistirii.

Adec6 eu Latco impreun6 cu fratii mei, scriemi mArturisim cu acesta al nostru zapis, la mâna sfintei maastiri Strehaiasi phintelui igumenului Silivestru si a tot soborul sfintei mdnástiri, pentrucà fiind noi rumâni din Coscodia, am dat la sfânta ma."- n6stire, de capetele noastre, cap pentru cap, schimb pentru schimb, ins6 tiganc 5. pentru rumâni, am dat un tigan anume Stoica sio tiganc6 anume Maria si un copil anume Dumitrasco cas'51 fie robi sfintei mgngstiri in locul nostrui marturie au fost cand s'au scris acest zapis multi boierii oameni carivorjean, si pentru mai adevAratà credintà ne-am pus si degetele mai jos si iscAliturileca sà" s6 creazä. 5i am scris eu popa Isac ot Lac. x Eu Latco, X Eu Nicola, x Eu Preda 7260 (1752) Ghenarie 28. (Acad. Rom., ms. 500, f. 104 v)

116. 1756 August 12. Foitei de birul tiganilor ldeti care au iefit fi au venit din Nth%

Foit6 de birul tiganilor làeti care au iesit si au venit in tarA. 7264 (1756) August 12. Vasile sna lu(i) Cdcsai taleri 2 vechi Stan snd CrAciun Orba" o » * Stan sai H alga » » » Gavrilà snä Ivan » » » Florea snei Mangul » » o Radul Cdch'i o 1 1/2 » Ionità brat Radul ** » Feciorul Palii Sandul * »» Albul mei Crdciun Butmiu * 2 1/2 » Jipa brat Albul » 2 o Nedelco brat Jiph o 1 1/2 *

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 293

Ioan snit Leustean taleri 2 1/2vechi Stefan snit Armean * 2 1/2 * Dudea snit' Malcociu * 11/a * Craciun snii Mos * 21/2 » Ioan snit Craciun * 1 1/2 * GheorghitA snit Paraschiva » 2 1/2 * Ifrim snit Gherghe * 21,4 * Draga tiganul brat Cacai, * 11/2 * Samoila snit Ionita * 2 1/2 * Craciun brat Samoild * 11,4 * Lazar brat Gheorghità D 2 * Lupul snd Badita * 11/2 * Ciocea Stoica snii Craciun Orba * 1 1/2 * Necula snd Ivan brat Gavrila * 1% * Dragan Stefan fecior * 1 1/2 * Andrei snit Gheorghita * 1 * Puiuca snd Craciun Orba * 1 *

Datco snit Halga * 1 D Tudor snii Ivan * 11/9 * Rafail arhi-egumen Znagov Ion snit Tudoran * 1 1/2 * Manea snd Baban * 2 * Taleri (indescifrabil)ce era mai nainte biru tiganilor laeti care iesise in tara fiind fugiti din vatasia (loc liber) in egumenia fratelui arhiegumen raposat chirRafail. Neofit egumen Znagovanu, 1778 Februarie 12 m'am facut egumen la aceasta manastire.

Doc. original, hartie, de format foita, adia o jum'atatedefi15.in lungul ei. (Acad. Rom., doc. XX/79)

117. 1759 August 3. Zapisul lui Vasilie Buhiiescul lost mare pdharnic pentru n4te tigani ce i-au vtindut lui chirIoanichie, episcopul Romanului, cdte 30 lei tiganul de slujbd ci cdte 15 lei,copiii. Adeca eu Vasilie Buhaescul biv vel paharnic adeverez cu acest zapis al meu la mana sfintiei sale Ioanichie episcopul de Roman,

www.dacoromanica.ro 294 DOCUMENTE sil sstie Ca avand sfintia sa trebuintà de niste tigani ca sa cumpere sà inzestreze sfanta manastire Precista din Roman cu banii niririi sale Costantin Racovitti Voevod ctitorul sfintei manüstiri, i-am aflat eu acesti tigani mai jos araatii i-am vandut sfintii sale dintru ai nostri drepti tigani ce-am avut, anume pe Ion tiganul cu tiganca lui Marie si cu doi copii a lori Panhilie tiganul cu tiganca lui Todosiei cu doi copii a lori Axintie sin caldii- rariul cu tiganca lui (loc libei9i cu doi copii a lori Tanasie sin Andrei cu tiganca lui (loc liber) §i cu doi copii a lor care aceste dourt salase imi sunt mie de schimbatura cu dela dumnealui Ior- dache Hrisosculeu comis sin Aristarhovistieri Sandul Galail sin Ion lautariul ce tine tiganca (loc liber), care peste tot cuprinde 17 suflete cu mari cu mici, insh zece suflete de slujba si sapte copii mici ce nu-s de slujba. Si duph tocmeala ce-am avut cu sfintia sa, eke treizeci de lei tiganul (de) slujba si cei mai mici ce nu-s de slujba cate 15 lei sufletul, mi-au plait deplin cu bani gata intru manile mele si de acum inainte acesti tigani mai sus nurniti,cu tot rodul lor ce sh va trage dintru dânii, ca sa fie drepti serbi ligani sfintei manastiri Precistei in veci. Si am dati scrisori ce-am avut pre acesti tiganii sureturi de pe unele din scrisori ce-au ramas si la mine si am dat si izvod ischlit de mine ardtand mai cu amanuntul radacina tiganilor de unde mi s'au tras mie acesti tigani, ca sa sa afle la manastire ipentrucredinth am ischlit,si pe zapisul nostru sa-si faca ispisoc. 7267 (1759) August 3. Vasilie Buhaescul biv vel paharnic adeverez. Marie paharniceasa adeverez. Doc. original, hartie, Intarit cu douaiscilituri. Pe verso: Zapisul dumnealui paharnicul Vasile Buhaescul pentruligani. Veleat 7267 August 3. Panhilie eu Tudosie tigancalui. loan tigan. care sunt cumparati de episcopul Ioanichie, pentru manastirea Precista cu banii lui Costandin Cehan Voievod. (Acad. Rom., doc. I.XV 161)

118. 1759 Sepie»?vrie. loan Teodor Callimahi, Domnul Moldovii, poruncWe ca nime- ilea .96 nu indrasneasca a calm hrisovul prin care se stabileste ordn- duiala cum are a se urma in privinta stàpánirii iganilor.

www.dacoromanica.ro DocumENTE 295

Io loan Teodor Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli Mol- davgcoi, in stiintä dam tuturor cui sà cade a sti pentru tigancele ce sunt a unui stapani sä cununa dupa liganii altor stapâni, de vreme ce s'au hotarit cu testament acele_ tigance si nu sa traga de catre stapanii lor ca sd le desparta de tiganii lor ci sa ràmâie dupa tiganii lor nesuparate i unde s'or afla iganii acolo sa mearga sitigancele dupa barbatii loriiganca 'Inca sa slujeasca la std- panul tiganuluii sä n'aiba voie stapanul ei a o desparti 'Anti vor creste copiii atunci sa sa imparta pe obiceiui sa s. scoata un copil din mijloc sa sa dea la stapanul tigancei pentru slujba ei. Si aceastä randuiald fund 1egati asezata cu testament, acum ne-am instiintat domnia mea din jaloba sfintiei sale cinstit parin- telesi rugatoriul nostru chirloanichie episcop Romanului eh peste hotarirea testamentului, merg uniii aIIii sitrag tigancele ce sunt omenesti dupatiganiiepiscopiei si a mandstirii Precistei sä le desparta de duph tiganii manastiresti si pentru aceasta dam porunca cu tärie ca nimeni sà nu indrasneasca a calca testamentul si dam volniciei sfintiei sale sa-si apere tigancele ca nimeni sil nu le despartil de dupd liganii cinstit cununate, urmand fieste- carele dupa testament. Aceasta poruncim. 7268 (1.759) Septemvrie. (L. P.). Doc. original,hârtie, intdrit cu pecete domneascd, in tus rosu ; jos in coltul drept insemnat: 4procit vel logofáto. Pe verso:Carte domneascd pentru tigani sti nu se despartà *. (Acad. Rom., doc. LX IV 134)

119. 1760 Aprilie 6. Zapisul lui ,5'telan Bosie, lost mare jicnicer, pentru schimbul New cu Vasilie Buhdescu, ddndu-i o pivnitd din ulita Hagioaei, pentru niVePgoni. Stefan Bosie, biv vel jicnicer, adeverez cu acest zapis al men la mâna dumisale Vasilie Buhaescul, biv vet paharnic, sa sa stie cii din build voia mea am facut aceasta tocmealli si schimbatura cu dumnealui; dat-am eu dumisale o pivnita de piatra cu tot locul ei ce este pe podul Hagioae in fata targului de sus, alaturea cu ulita ce taie piste pod si sii pogoard spre pivnita lui Alevra, si in dosul dughenei sa hotaraste iar cu locul caselor lui Alevra.

www.dacoromanica.ro 296 DOCUMENTE iar dinspre ras6rit cu locul manastirei Cetainei, care aceasta pivnitA cu locul ei imi este si mie cumpàraturá de la Liber jidovul, iar lui Liber jidovul i-au fost cump'araturd dela Vasile Botezatul ce au tinut pe Marie ce-au fost jidoavcäi s'au botezat, iar Mariei Bote- zatei i-au fost miluirei danie dela sfintia sa parintele patriarhul Sfântului Mormant chir (loc liber) dupd cum mai pre larg arata cartea sfintiei sale acea de daniei alte zapise de vanzarei cartea de judecata dela dumnealor veliti boieri ce s'au judecat cu &Mu- Orli de Cetatue. Aceasta pivnitä am dat-o dumisale paharnicului Vasile Bu- haescul schimbdtura pe tigani, adica mi-au dat dumnealui mie tigani pe acea pivnita cu tot locul, movie dreapta mosie, de vreme caiiganii mosie sa so cotesc, iar bani dela dumnealui n'am luat pe ate suflete mi-au fost tocmeala cu dumnealui sa-mi dea, mi-au plinit deplin. Drept aceia de acum inainte aceasta pivnità, cu tot locul ei, sa-i fie dumisale dreapta ocinai mosiei schimbatura statatoare in veci.i dup5. zapisul men sa-i se facai ispisoc de int5ritura dela maria sa Voda. Ins6 sa sa stiei aceasta, ca din toata socoteala ce-am avut cu dumnealui paharnicul, atata pentru schimbul pivniii cat si pentru alti tigani ce-afost dator a da dumnealui mie pe bani gata ce i-am dat dumnealui, ne-am rdfuit cu dumnealui pahar- niculi nici dumnealui paharnicul nu mi-au ramas dator cu nimica, cà ci-am avut a lua unul dela altul ni s'au plinit deplin. *i am iscalit sä sa" stie. 7268 (1760) Aprilie 6. tefan Bosii biv vel jicnicer, adiverez. Do sitei episcop Rad'alutului. Ioanichie episcop Romanschi. Ioanichie episcop Husului. Copie româneascá. (Acad. Rom., doc. XVI/43)

120. 1760 Iunie 26. Adeverinta stolnicului Gheorghe Beldiman di a dat o casii in Iasi pe ulita Strcimbci, pe Vitioae, stolnicului Toma Luca in schimbul a trei suilete de tigani.

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 297

Adeverez printeaceastä scrisoare cum cd am fricut schimb cu dumnealui Toma Luca, biv vel stolnic, &and dumisale o rasa ce am avut in targ in Iasi la capul rapii pe Vitioae invoindu-ne noi intre noi pentru numita casd ; mi-au dat dumnealui trei suflete de tigan anume: Ionitg, Costandin si Todosie feciorii Gher- ghinii tigancii fetii lui Fane fecior lui Bejan. Care tigani sg-i aiba dumnealui a-i lua dela Iordache B5dros si Tuderasco fratele lui, dupà cum arata si c5rtile de judecatà ce mi-au dat dumnealui, iar de se va tampla alte pricini si nu mi-au da dumnealui tiganii, dupa cum am avut tocmalii, sil aibil dumnealui am pl5ti pretul casei. Si i-am (dat) dumnealui zapisul casei si alte scrisori ale casei si pentru cre- dintA am iscàlit. Si s'au dat aceasta scrisoare la mama dumnealui. Gheorghie Beldiman vel stolnic. Costandin biv vel cgpitan, martor. Ion biv vel pitar, martor. Stefan Hurmuz, martor. Copie rorMlneasca' inteo condica 1) cu copii de documente.

121. (1760). Porunca vornicului Costache ceitre Ghiutei fudele (de (igani) ca sa caute in ceata care stie di se afld Cdrstea tiganul pe care I-a fost dat setrarului Hrisoverghi si gasindu-1 sei-1 pund in butuci si sd-1 trimitd cu ant la casa setrarului. Jude Ghiutil mai mult nu voiu a-ti scrie färil cat pentru Carstea tiganul carelea fost dat dumisale setrarului Hrisoverghi, ca il stii din ce ceatä iaste, ci iat5. cali poruncim sà cauti viind omul dumisale satrarului la tine sd mergi sd-1 cauti pin (prin) toate sglasele si numai sd-1 gasesti si sà-1 pui in butuci si impreund cu omul dumisale sa-1 aduci pAna la casa dumisale s'atrarului (un rand intreg nu se poateciti,doc. fiind rupt) alte mestesuguri sa nu faci, cà neaducandu-1 vom trimete si te vor aduce pe tine legat pe langa cal, si-ti voiu face mare certare. Aceasta (iti. scriem). (iscAlitura vornicului indescifrabila) Doc, original, hârtie. Pe verso documentul este datat cu anul (1760). (Acad. Rom., doc. CXXXII/172) ') Acad. Rom., ms. 783, f. 37 v.

www.dacoromanica.ro 298 DOCUMENTE

122. 176.5 Septemvrie 1. Zapisul lui Francisc Turi prin care diiruefte lui.telastRoset, lost mare stolnic, un ligan cu liganca.9icopiii lui. Adeveresc cu aceasta scrisoare a mea la ingna dumnealui Stefan Roset, biv vel stolnic, precum sitsittie, ca avAnd eu un tigan al mien aicea in Tara Moldovii anume Ion caoaciul heraru, care tigan mi-au fosti mie de basting dela mosiii pgrintii miei siviind acest tigan de cAtiva ani aice in Tara Moldoviii viind si eu de m'am asezat cu sederea mea aice in Tara Moldovii, fiindcg am avut bun prietesug cu pgrintele dumnealui stolnic, cum si acum cu dumnealui, fiind eu om strein m'au ajutati mg ajutg la supgrarile mele, i-am dgruit eu acest tigan al mieu, de mai sus numit, anume Ion caoaciul cu tigancai cu copiii lui ca sg-i fie dela mine danie dumisalei jupAnesii dumnealuii coconilor dumisalei nepotilori strgnepotilor dumnealui in veci. Si. pentru mai adevgrata credinta am iscglit mai jos ca sa sit creaza. 1.765 Septemvrie 1. Franciscus Turi de Temesfalva dono datus ex bona voluntate. Doc. original, hArtie. Iscrditurai scrisul lui Franciscus Turi sunt cu litere latine. (Acad. Rom., doc. X X XV 138)

123. 1768 Decenwrie 2. Cartea de adeverintei a lui (Nicolae Dudescu?) lost mare paharnic, cu privire la o fatit de tigan a lui Mihai ,5'tiucci din Cernegi ce se inclrdgise cu un tigan al lui Matei Susiiscul tot din Cernefi. Dat-am cartea mea de adeverinta lui Mihai *tiuca ot Cerneti, sud. (jud.) Mehedinti, precum sg sa stie ch la leat1.754 August 22, avand pricing de judecata cu MateiUitSCU ot tam, pentru o fata de tigan ce s'au indrggit cu un tigan a lui sus numitului Mateiusilscu si au si cununat-o cu tigani nedandu-i schimb, purtAndu-1 cu vorbe, cu astgzi mgine, prelungindu-I, au si facut tiganca patru copii cu tiganul lui Matei.i vazand Mihaitiuca atgta prelungire, au dat jalba la dumnealui Ianache Hrisoscoleu, vel ban al scaunului Craiovei,i dupg jalba lui, fiind ei impreung

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 299

en dumnealui Costin, biv vel sluger ispravnic lasud. (jud.) Me- hedinti, i-au orânduit pe amândourt pàrtile la noi ca sà-i luüm seama lui Matei1.1§6scu cu Mihai *tiuchi dupd porunca dumnealui ()el ban am adus pri Matei45scu fata §i aràtându-i jalba liii Mihai *tiuca" ce au fost dat la dumnealui vel ban pentru acea fat5 de ligan, fdrà numai s'au rugat de noi ca sd-1 ingàduim cu soroc douà sàptámâni §i va da schimb sau bani si inteaceste douà sàptàmâni ne-am mazilit din isprdvnicie§i au r5mas lucru balt5. si neprelungindu-se multh vreme la mijlocpang a-silua cartea Mihaitiucd cu de al doilea judecata, sd-i implineasca liganca, s'au intamplat de au murit §i Matei i.1§6scu§i acum fiindcd Mihai *tiuch" apucd pe fiica raposatului Matei SuOscii pentru acel tigan, ea tagàduia Ca nu §tie s51 aiba ei vre-o tiganc5 in ligània tàtâne-s5u. Eu dupil cum mai sus arra §tiu foarte bine cum Matei1.1säscu inaintea Si inaintea dumnealui sluger Gostin 0-au pus soroc cloud sàptámâni, ca au schimb sá dea, ori bani, sica pentru sd se incredinteze, la orice judecatà o va trage pe fiica raposatului Matei SuOscu cum cà i-au dat aceastà adeve- rintà. Inteadevdr insusi cartea dumnealui vel ban m5. arat5. pa mine 0 pe dumnealui slugerul Costin ca noi sà o lugm.i puind lath' pe amândouà p5rtile, au ràrnas dupà cum mai sus ardtsi pentru adeverintá am dat astd carte a mea la maim. lui Mihai *tiuc5. ca sà-i fie de mgrturie cum cd Mihai *tiucà cere tiganca cu cale §i cu dreptatei ràposatul Matei 5usàscu inaintea noastr5 altà pricind nu au pus, dupd cum mai sus arAt, fdrd numai in dou5 siiptginânisa-idea ori schimb ori bani. 8ipentru intàrire am iscalit. (Dudescu) biv vel paharnic. 1768 Dechemvrie 2. Doc. original, hârtie, Iscalitura paharnicului indescifrabilii, se pare Insi ,aeste a lui Nicolae Dudescul. (Acad. Rom., doc. CXXXII/159)

124. 1770 Octonwrie 28. Cartea lui Neculae Bráncoveanu prin care deirueVe unchiului satu Lupu Ba4 mare logolattolliganiibreincovenevi fugiti in Moldova.

www.dacoromanica.ro 300 DOCUMENTE

Dat-am scrisoarea noastra dumisale unchiului mieu Lupului Bals vel logoMt pentru tigani nostri ce-au fugit din Tara-Roma- neasca la Moldova si s'au inchinat pe la uniii altiii pe altii i-ar fi dat danie domnii pe la boierii pe la mAnastiri. I-am dat dumisale voie printeaceasta a noastra (scrisoare) sa trimeata dumnealui armasei dela divan ca sä aiba a-i strange on unde i-ar gasi, ori in tiganii domnesti, on boieresti, on manastiresti, sa-i stranga pe toldtiganii de unde i-ar gasiisa-i ia supt stapanirea dumisale si nimene altii sa nu aiba treaba a sa amesteca, fiind drepti tigani ai nostri Brancovenesti, pe care i-ar aràta judele lor ca sunt tigani ai nostri,sa-i stapaneasch dumnealui,i sa aiba a-i stapani cu buna pace, a nu avea nici o supArare de care nime. Aceasta. (scriem). 1770 Octomvrie 28. Neculae Brancoveanu. Doc. original, "'Artie. Pe verso:s Carte dela durnnealui nepotul Neculai Brâncoveanul pentru tiganii Bra.ncovene0i ce sunt fugiti in Moldova, sä-i strang pe top,st-iiau supt stápanirea mea. Alta insemnare: Cartea dumnealui logoMtul Brâncoveanu pentruti- ganiidurnisale ce-i are la Moldova. (Acad. Rom., doe. XXXV/2)

125. 1774 Aprilie 28. Zapisul lui Giura Colivera princare schimbd cu Onofrie egumenul mancistirii Streimba, fapte bioli ai sillcu in copil de figan al adindstirii. Adeca eu Giura Colivera ot Bradiceani dat-am zapisul mieu la maia sfintii sale parintelui igumenul Onofrie al sfintei manastiri Stramba si la a ctitorilor acestii sfinte manästiri, anume Barbul capitan Raiosanul si la a Nicolei Maga lei, precum sa sa stie ea am facut schimb cu sfanta manastire de am dat la sfânta mangstire bivoli sapte, insa cloud bivolite cu puii lori trei turmaci gonitorii ei mi-au dat dela sfânta mangstire mie un copil de -tigan anume Draghici, feciorul lui Iangs tiganul, lug acesti bivoli, i-am cumparati eu dela Costandin Cepleanuli i-am

www.dacoromanica.ro DocumENTE 301

dat de a mea build voie ca sà aibà a-i stapani sfânta mangstire in veaci. cand am facut acest zapis au fosti alti boiari care sa vor iscali mai jos.i pentru credinta am iscalit mai jos sa sa creazd. .5iam dati bani gata talere §apte. 1774 Aprilie 28. Costandin Cepleanul martor. Doc, original, hartie. Dupa textul de mai sus urmeaza o jumatate pagina cu un scris foarte interesanti greu de descifrat. (Acad. Rom., doc. XGI/108)

126. 1779 lanuarie 15. Reiva.Ful lui Paisie, staretul rn-rii Seculai cdtre Jonichie, iero- rnonah al rn-rii Neamtului prin care-1 roagei sti lase pe un tigan al acelei nuineistiri et-si aleagá logodnica din tigeincile ratneistirii .Neamtului. Cu cea intru Domnul (indescifrabil) dragoste ma inchin sfin- lii tale cinstite parinte Ionichie ieromonahclisiarh sfintei manastiri Neamtului, pricina de alt nu iaste catra sfiintia ta, fard deck, pentru un tigan al nostru holtei,feciorul lui Mihaila Gogul tigan, ce s'au invoit cu fata lui Ion Buhodan tigan al mandstirii Neamtului. Poftesc pe sfintia ta fiindca m'am instiintat cum Ca, fiindca eti randuitor in locul prea cuvio0i sale parintelui egumenului, ca sà dai voe tiganului ca sa-§i ia logodnica si in locul acWii Vgance veti trimete si sfiintia voastra pe alt flacau de tigan ca sa ia pe alta tiganca din tiganii noOri. De aceasta instiinteaza pe (indescifrabil)si ramai al sfintii &Are Dumnezau rugator. 1779 Ghenarie 15. Paisie staretul Sacului. Doc. original, hartie. (Arh. Stat., M-rea Secul, Pach. 11/99)

127. 1779 lunie 6. Zapisul lui Nicolae Cantacuzino mare paharnic prin care dci veirului seiu lui Vasile Neculce mare stolnic niVe tigani, schimb pentru un armeisar marei alte trei perechi.

www.dacoromanica.ro 302 DOCUMENTE

Adeverez cu aceasta scrisoare la mana dumnealui varului Vasile Neculcea vel stolnic precum sa (sa) stie ca ne-am invoit intre noi de i-am dat niste tigani ce eram sa iau dela dumnealui vornic Costandin Sturza dupd imparteala ce am avut cu durnnealui vornicu si dumnealui vornicu Wand ravas sà trimit sti iau pe tigani, pe Stefan Albu Drosoaie cu tiganca-i Nastasia fata Zindului si pe Stefan fecior Badii. M'am invoit cu dumnealui vornicul si i-am dat acesti tigani schimb pe un armasar mare si pe trei perechi iar de armasari, care i-am dat si ravas dumnealui vornicul pe acei tigani. Deci dumnealui vornicul sa aiba a-i stapani pe acesti tigani cu pace atat dumnealui cat si coconii dumnealui si nepotii dumnealui in veci, ca pe niste tigani ai dumnealui drepti,ce i-am facut schimb de buna voia mea si sunt din drepti tiganii mei, iar &and tiganii acestia vor iesi cu vreo pricina ieu (eu) s'a aibil (am) a rgspunde, iar dumnealui varul Vasile cat de putin suparare si pentru a dumnealui incredintare am si iscalit, cum si de s'a intampla acestitigani a fugi ieu (eu) amestec sal n'aibil (n'am), ce dumnealui sa" fie pagubas. 1779 Iunie 6. (L. P.) Nicolae Cantacuzino vel paharnic, adevere7. Doc, original, hârtie, scris interesant, pecete inelard cu frumoasa sterna Cantacuzineascd si initialele N. C. (Acad. Rom., doc. CXXI/2)

128. 1784 Julie 25. Zapisul Peiunei logofeteasa Fratogticeanca prin care dei rn-rii Gänescu din Craiova, metohul gpiscopiei de Relmnic, cloud suflete de figani, pentru ispeigania sufleteascd.

FiindcA eu de fii norocire nu am avut sA-mi &Wig §i nici alte rudenii de aproape care sà-mi fie cu durere din inimA in care sd fiu nAdAjduità ca-mi vor cAuta sufletul dupe sfAr§itul mieu nu am pAnA sunt fn viatA §i sanatoasa cu mintile intregi nesmin- titA de boalà §i ne§tiind sfAr§itul cum mi A va tAmpla, am socotit sA-mi orAnduesc cele ce mi BA cade a le da, pentru spAsenia sufleteascA §i mai vArtos puind toatà nAdejdea ca dui:4 pristavirea mea, sd mA ingrop la sfAnta bisericA metoh sfintei episcopii .co

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 303

sa numeste mdnastirea Ganescului unde sa prtanuiaste hram(u1) erarhului si sfantului Nicolae. sfintei biserici Ii las douà suflete de tigani, insa o tiganca si un tigan, care dupa ce mi sd vor strange oasele acolea, sà aiba sfanta episcopie a lua aceste cloud suflete de tigani ce le dau danie sfantului metoh, oameni mari de varsta, harnici de muncii, ori din ate suflete de tigani sà vor gasi dupd moartea (mea) si s5. le stapaneascd in buna pace de cdtre toate rudeniile mele si de cdtre toti cei ce vor cauta a clironomisi cele ramase in urma mea, fiind danie bunài de voia mea, dupd cum sa vede cà am intdrit cu iscdliturd si cu marturii. Pauna Fratosticeanca logofeteasa. 1784 Julie 25. Pe verso : Filaret milostiu bojiiu episcopu(1) Ramnicului. Dumneata logofete Nicolae, blagoslovenie. Aceastd adeverintà pentru douà suflete de tigani ce au afierosit aici la manastirea Ganescul metoh sfintei episcopii, dumneaei Patina Frdtosticeanca logofeteasa; iti poruncim sa se treaca in condicd.i st sa pdstrezei fii blagoslovit. 1784 Iu lie 27. (L. P.). Doc. original, cu o insemnare la urmd:Scrisd in condica cea nou,71. (Acad. Rom., doc. XCl/26'i)

129. 1786 Decemvrie 23. Cartea lui Alexandru Pascale mare armas, prin care volnicefte pe Necula armeifelu, ca sci ridice pe tiganii rudari, ce s'au cqezat spre iernatic pe mofia mänästirii Znagov, fi sci-il-mpraftie de acolo.

Dela Alexandru Pascale vel armas. De vreme ce unii din vdtasii rudarii cu cetasii lor si dupii (de pe) la alte vätàsii s'au poposit spre (i)ernatic pe mosia sfintei mandstiri Znagov lath de a nu-0 lua voie dela iconomul sfintei mànàstiri, carora ii s'au poruncit In scris ca sà sd mute pe alte mosii,i ham rgspuns Ca nici la porunca noastrd au aeatat supunere, nici ca au pus In gAndul lor a sa' muta, ci mai cu deadinsul 10 fac Otirea (i)ernii.

www.dacoromanica.ro 304 DOCUMENTE

Din lurninata porunca márii sale, cram volnicie Neculei armasel sa mearga, si mai intai dintr'acea mosie sal ridice pe vatajj cat_ sipe .aetasiLlor, ca sa sà duca unde vor vrea pe alte moii, iar pentru nesupunerea ce-au aratat-o la acea intai porunca a noastra, sà ia pa unul doi din vatasii sa-i aduca aicea la noi. Aceasta. 1786 Dechemvrie 23. (L. P.) treapad(u) judetul(ui). Doc, original, hartie, fintarit cu pecete In tu§ negru. (Acad. Rom., doc. XX/151)

130. 1792. Alexandru Costandin Muruzi Vodei, Donznul Moldovii, supune o ceatei de tigani sub ascultarea lui Stancul Ungureanu, jude de tigani gospod de rudari, ca sá umble prin pal .96 se hräneasca, pres- criindu-le anume ce regula sá pazeasca.

Noi Alexandru Costandin MuruziVoevoda boiiiumilostiiu gospodar zemli Moldavscoi. Dat-am cartea domnii mele (lui) Stancul Ungureanu Jude de tigani gospod de rudari ca sàaibdatine pe toti tiganii dela ceata lui dui-A izvodu ce i s'au dat, care tigani sa asculte de judele lor la toate cele ce le-ar ariita din porunca gospod, iar altii nimeni sa nu sa amestece la ceata lui,i Inca pentru tiganii din ceata lui ce vor fi fugari (loc rupt) i gasindu-i aduca la ceata lui, cum si cAti tigani (loc rupt) dintr'altaarà si nu vor fi boieresti, manastiresti sau a altora de aici din tarà, fugitii veniti mai pe urrnri cu nume de tigani straini, dupà obiceiul lor, ori unde ii va afla sa-i eie (ia) pe toti aceiai sa-iaduca la ceata lui. Si facand izvod de numele Ion sa-1 aduca la dumnealui Rriducanu Roset vel comis intr'acriruia purtare de grije s'au dat intr'acest an toti tiganii gospod, casa-iaseze la catastihul gospod, care iacei tigani sä asculte de acest jude la toate si de dare nimeni sa nu fie suparati caci ei Ii vor da dajdia lor pe an dupa obiceiu. Pentru aceasta dar, poruncim domnia meai dumneavoastra ispravnici de pe la tinuturi1i capitanilor i slujitorilorituturor lacuitorilor de pin (prin) sate, ca pe unde vor umbla acesti tigani dupri hrana lor prin tara domnii mele, hranindu-se cu dreptate

www.dacoromanica.ro DOCUVENTE 305 fart( a pricinui vreo pdgubire, sau supArare, ori ei ori vitele lor, nimeni intru nimic sd nu-i supere, fiindcdi judeatile ce vor avea intre dânsii, de pricini mai mici, dumnealui vel comis si vornicul lor le va cduta, ferindu-se a nu lua dela dânsii irnpdcticiune, iar candvor avea pricini cu altii din Idcuitori, ispravnicii tinutului le vor cduta, cum si pricinile pentru uciderii furtisaguri. Iardsi dregiltorii tinutului unde sä vor intampla le vor cerceta si vor instiinta pe domnia mea, ca Sá sà hotrtrascri cu Divanu gospod. Osàbit poruncim domnia mea icelor ce vor umbla in olac cu porunci gospod sà nu ieie caii acestora de olac, nici cdrutele lor, si afard de aceasta am mai filcut domnia mea mild cu acest giude (jude)i cu ceata luii poruncim sã aibá pace de desemnici pentru un mascur doi ce vor avea dupd cdrutele lor, cum si pentru lucru la curtea gospod. Iardsi sd nu fie supdrati de aceste de toate ce sà aratà mai sus, hotdrim sti fie iertati, iar cine ar cuteza peste cartea domnii mele a le face mai mult val sau supdrare se va pedepsi ca un im- potrivitor poruncii gospod. 1792. (L. P.). Doc. original }Artie, rupt In cateva locuri; int5rit cu pecete domneascà in ttirop. (Acad. Rom., doc. XXXV 194)

131. 1793 Noemvrie 8. Mihai Costandin Sutu, Domnul Moldovii, porunceve lui Co- stache Manul biv vel ceimeirq, nazirul slujbei liganilor dornneVi, sci ia dela paharniceasa Vitoriana, pe tiganii cobzari,fiind domnevi. Noi Mihail Costandin Sutu Voevod cu mila lui Dumnezeu Domn Tdrii Moldaviei. Cinstit credincios boieriul domniei mele dumnealui Costacbe Manul biv eel cilmdras, nazirul slujbei liganilor gospod,. fiindcd pentru tiganii cobzdresti ce insusi ei de build voia lor prin jaloba ce-au dat domniei mele s'au ardtat cd sunt drepti tigani gaspod si de multd vreme inchinându-se ei la rdposatul Lupul Gheuca sdrdariul au petrecut in slujba sa, apoi &and moarte Lupului Gheuca sdrdariul, au rdmas la fiicd-sa pdhiirniceasa Vitoriana jupd-

www.dacoromanica.ro 306 D OCUMENTE

neasa dumisale paharnicului Iani, caruia numit boier i s'au poruncit prin dumnealui, ca de are niscaiva hrisoave domnesti de danie asupra acestorigani, sau vreo imparteala cu care sa-i fi luat dela domnie, sii arate. Dumnealui au dat raspuns cà scrisorile i-ar fi la tara, dupa aceasta i s'au poruncit prin domneasca nostra carte din (loc liber) zile a trecutei luni ca Ora (papa) in treizeci zile sà sa afle la divan cu orice scrisori dovezi va avea asupra acestor tigani, care vadea hotarità implinindu-sei trecand, nici dumnealui, nici macar vechil raspunzator cu scrisori la divan nu s'au aratati iarasi deosabit prin dumnealui s'au facut osdbita intrebarei durnisalestolni- cului 8tefan Rizu, clironom raposatei Vitorinei paharniceasa, ca de stie si au niscaiva scrisori petiganiicobzaresti sa aratei durnnealui asemenea au dat raspuns, prelungind pricina, c. scrisorile ar fi la dumnealui paharnicul Ianii paharnicul Iani 'Inca aseminea prelungindu-le qi, iard nu le-au scos la fata judecatii. Poruncim domnia mea ca toti tiganii cobz'aresti acei ce au lost in stapanire(a) paharnicesei Vitorinei sa-i ia intru al noastra domneasca stapanire ca niste drepti tigani domnestL ce n'au fost dati nimarui Ora (pand) acurnisa-i treacd la tabla tiganilor gospod, impreuna cu alti igani domnesti dela care sa ia obicinuita dajdie. Aceasta poruncim. 1793 Noemvrie 8. (L. P.). Doc. original, hArtie de format lung(circa 45 cm), Intdrit cu pecete domneasch In tus rosu. Pe verso fn partea de jos, fnsemnat:S'au trecut la condiai (Acad. Rom., doc. 1/53)

132. 1794 Martie 24. Jalba ciltre domn a diminarului Arghirie Cuza in pricina unui figan ce se alld rdtacit in tinutul Liipuynei. Prea Indltate Doamne Pomenit intrufericire domnu Costandin Dumitru Moruz(i) Voevod mi-au dati m'au miluit cu hrisov cloud salase de tigani, anume Craste cu femeia luii cu copiii lui §i Joan lautar cu femeia

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 307

zicu copiii lui, din tiganii gospod. care dintr'aceste doua salase, Craste cu femeiai cu copiii lui sa" aflà supt stapanirea mea, iar(pe) Ionita lautar cautandu-1 in cateva randuri nu 1-am putut sa-1 gasesc. Acum din giuziicumbla prin tard 1-am oblecit, s'ar fi aflând la tinutul Ltipusnei, prin sate umbland din loc in loc. MOrog Inatimii Tale ca sa faci luminata porunca Inaltimei Tale ca sa se trimeata un armasel cu volniciei oriunde 11 va gdsi sa-1 aduca cu femeiai copiii lui, ca sa nu fiu pagubas de slujba lui,i va ramanea Inilltimei Tale mare pomanii. A Inaltimei Tale prea plecata sluga, Argbirie Cuza caminar. Doc. original, hârtie format mic. Pe verso: Mergi la dumnealui Costache Asan bie vel cAminar (17)94 Martie 24. (Acad. Rom., doc. CVI/143)

133. 1794 Iunie 3. Zapisul lui Barbul, robul sfintei episcopii de Ramnic, prin care se leaga a nu mai dosi dela lucru. Adeca eu Barbu robu sf. episcopii dat-am incredintat zapisul mieu la mana sfintiei sale parintelui iconomu, precurn sa sa stie Ca m'am legat cu zapisul mieu la mana sf. (sale) cum &à nu voiu mai lipsi nici odata din lucru, iar intamplandu-se sa mai dosesc dela lucrul episcopiei sa am a da taleri zece gloabai pedeapsa cat va vrea sf. a ma pedepsii m'am iscalit puindi degetul mieu in loc de pecete. Eu Barbu robu(I) sf. episcopii, adeverez. 1794 Iunie 3. Doc, original, hârtie. format foitd. (Acad. Rom., doc. XCII/145)

134. 1794 August 26. Zapisul Elenei Cantacuzino seirdareasa prin care dei lui loan Tclutul fost mare sluger, o fata de figan, drept aspliitire pentru serviciile ce i-a Neut.

20*

www.dacoromanica.ro 308 DOCUMENTE

Spre rAsplAtire ostenelilor ce-au fAcut pentru mine dumnealui Joan TAutul biv vel sulger de au fost vechil, in locul meu, la jude- cdtile ce am avut cu dumneaei sulgereasa Cant(acuzino) cumnata mea, pentru mo§tenirile fiului meu Costandin care dupà dreptate au luat sfAr§it Mr, 1-am multamit§ieu pe dumnealui cu o fata de tigan, anume *tefana, pe care de acum inainte §i.in vecisrto stApAneascd dumnealui,fiii §i nepotii 0 strAnepotii dumisale, ca pe a sa dreapta nal* cu tot rodul ce sA va na§te dintr'Ansa. Asupra cArei fete de tigan i-am dati aceastä scrisoare isca- lit5. de mine .i de alte obraze cinstite, marturi. 1794 August 26. Elena Cantacuzino. (Indescifrabil) vel logordt, martor. Doc. original, hartie. Pe verso ;Scrisoarea de danie de la dumneaei sardareasa Elena Cantacuzino, pentru o fat& de tigan. (Acad. Rom., doc. I/114)

135. 1796 Octontvrie 23. Alexandra loan Calimach Vodá, Domnul Moldovii, afeaz:t la tabla Visteriei pe loan sin Bdrsan bulibase (igan domnesc lingurar.

Noi Alexandru Ioan Calimach Voevod, cu mila lui Dumnezeu, Domn prii-Moldaviei. Acest Joan sin BArsan buliba§e_tig_i an_domnesc lingurariu este a§ezat la tabla Visteriei. a da cele obicinuite, patru dAjdi pe an §i la Sfetii GheorghecAte un leu de nume, banii masalalilor, bez, rAsura cAte cinciparale de leu §icu mai mult sA nu fie supArat, fAril decAt la luatul acestui peciusA aibA a da cAte trei lei §i patru parale la &Amara gospojdii. *i pentru ca sa fie ales §i cunoscut dintealti tigani i s'au dat acest peciu gospod spre a BA folosi cu pAzirea pronomiilor lor, ce prin osAbit hrisovul domniei mele li s'au intArit. 1796 Octomvrie 23. Foaie tipdrità, rilmanAnd liber de completat, locul unde se pune numele respectivului tigan. (Acad. Rom., doc. LI X/7)

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 309

136. 1800 Julie 23. Carte pentru nifte tigani rudari ca set' nu fie suptirati de Mire nimeni cu. ninzica.

Fiindcd asupra tiganilor mei rudari ce i-am cu hrisoave gospod, am fäcut jude pe acest Necolai l3amboiu ca sä stranga obicinuita dajdea lor, la vreme, cum si pe tiganii ce sunt imprastiati dela ceata lui s5 aiba a-i strangei a-i lua supt zaptul sau, in stapanirea mea. Deci hranindu-se cu dreptatei nepagubind pe nimeni cu nimic, poftim pe dumnealui capitani vornicei ilocuitori, ca nimeni sa nu-i supere cu pricini de napastuire, iar avand cinevasi dovad5 asupra lor, mergand inaintea domniilor sale ispravnicilor de tinut Ii vor afla dreptate. pe tiganii ce-i are in ceata lui sa-i apere despre juzi domnesti, boierestii mangstiresti, ca far' de stirea mea sa nu-i incuscreasca cu tigani straini, caci cand a fisa-iinsoare, sau sa-i marite, de va fi trebuintA, intai ma voiu invoi cu stapanii acelor ce va cere tre- buintai apoi sa vor cununa, cu ravasul meu, iar intr'alt chip sa nu fie volnici, precum hotaraste sabornicescul hrisov. 1800 Iu lie 23. (iscalitur5 indescifrabil5). Doc, original, hârtie patata in eateva locuri. (Acad. Rom. doc. XXVI/6)

137. 1802 Februarie 20. Alexandru Niculae Sutul, Domnul Moldova, däruiefte nive figani lui lancul Sutul mare muhurdar. Noi Alexandru Necolai Sutul Voevod cu mila lui Dumnezeu Domn Tarii Moldaviei. Fiindca pe Adam ciubotariui Gheorghie herariui Avram Rujul ciubotari Petre sin Adam ciubotariui Toader tigan holtei ciubotari Ionita Stantij tigani gospod veniti de peste hotar, in tam aceasta, care dupa nestramutatul obiceiu a parnantului, s'au luat intru a noastra domneasca stapanire, i-am dat domnia mea danie i miluire credinciosului boierul domniei mele, dumisale Iancul

www.dacoromanica.ro 310 DOCUMENTE

Sutul vel muhurdar, spre rasplAtire slujbelor sale ce slujaste domnii mele iàrii cu credin i dreptate. Care tigani, de acum inainte, sA-i fie drepti robi in veci cu femeile si cu toti copii lor, cu gineriii nurorile lor. Si carte(a) domnii mele aceasta sh-i fie de daniei miluire stAtAtoare neclAtit5si nerusuità in veci, care s'au intArit cu a noastrA domneascA iscA- liturài pecete. 1802 Fevruarie 20. (L. P.).

Doc. original, hartie, 1ntarit cu pecete iiscdlitura domneascil. (Acad. Rom., doc. V11/47)

138. 1802 Septeinvrie 8.lafi. Alexandru Niculae Sulu Voda, Domnul Moldovii, claruege lui Ionita Canano fost mare spatar, nive tigani straini dintr'alta tara si, care venisera in Moldova. Cu mila lui Dumnezeu noi Alexandru Necolai Sulu Voevod, Dornn Tarii Moldaviei. Din daruli bunAtAtile cele dupd putintd, care pot asemAna omenirea cu vointa dumnezeeascA, cum CA unai cea mai intAi este facerea de bine de cAtre toti cei vrednici de laudA cu un glas se rnArturiseste, care si dupA. viatA rAmAne pAzitA. Drept aceia, dar, din ceasul ce dumnezeeasca pronie ne-au incoronat cu sterna acestii bine credincioase tArii ne-am suit la domnescul nostru scaun, cAt ne-au fost prin putintA am chibzuit folosuli fericirea tuturor stArilor si cele mai dinainte daniii faceri de bine a altor lurninati domni, le-am intArit, altele si din nou am fAcut. Acurn dar, luat-am domnia mea amintei pentru al nostru cinstiti credincios boier dumnealui IonitA Canano biv vel spAtar cA sA cade a fi impArtAsit cu oaresicare ajutor din mila domnii mele spre rAsplAtirea slujbelor ce au slujitArii acestia, atAta in vremea altor luminati domni, cati acurn in vremea domnii mele aflAndu-sA, slujind cu credintai cu dreptate. ipiatA cà. dintru ai nostri drepti tigani domnesti ce s'au aflat veniti de peste hotar in tara aceasta, care dupA nestrAmutat obi- 'ceiu pArnAntului s'au luat intru al noastrA domneascA stApAnire,

www.dacoromanica.ro D OCU MENTE 311 i-am dat domnia mea danie acesti tigani arátati mai jos, anume: Marin TAtaranul, Negru sin lui, Vasile sin lui, Carstea Martin, Ion sin lui, Radul sin lui, Ivan Ungureanul,tefan Jumulea, Ion Nebun brat Oprijanu, Oancea Blega, Ion brat Dragomir, Tudor brat lui, Stan brat lui, Staicu sin Tucd, Tudor Prundur, Toader Durnoiu, toti acestia cu femeile si copii lor, gineri si nurorile lor, sil-i fie dela domnia mea danie si miluire cu tot rodu ce s'au ngscut si s'ar mai naste dintransii. Asupra c6rora sd-i fie hrisovul acesta de danie stàtätor neclbitit in veci, care s'au int6rit cu al noastth domneascd iscgliturd si pecete. La care poftim. domnia mea cu dragoste si pe alti frati luminati domni, care vor fi in urma noasted la domnia acestii fdri, sA nu surpe aceastd putinà milä ce-am fdcut cu dumnealui spdtar, ce mai vartos adäogAnd s'à int4reasc6 pentru al domniilor sale cinste si vecinic5. pomenire. Scrisu-s'au hrisovul acesta la scaon(u1) domniei mele in oras Esii intru cea dintai domnie a noastrá la Moldavia, in anul dintai. 1802 Septemvrie 8. (L.P.) Doc. original, lidetie, format mare, intdrit cu isalitura domnului §i pecete mare Inti.. rop. (Acad. Rom., doc. XI/233)

139. 1802. Mihail Costandin &qui Vodd, Domnul T drii-Romdnesti, po- runcesteispravnicilor de pe la judge si altor slujbasi ca sd nu supere cu dijma sau altele, pe figanii lingurari de sub vdtdsia lui Tudor Breazd, fiind volnici a se hrdni ca mestesugul lor oriunde prin tard.

Milostiiu bojiiu noi Mihail Costandin Sutul Yoevoda igospodini zemle Vlahiscoe. Tudor Breazä pre carele 1-am oranduit domnia mea Vataf si purtator de grijà la toatA ceata lui de tigani lingurari, pentru birul lor cel obicinuit, ca la vreme si la soroc s5 aibd a-1 trimete aici la dumnealui vel armas. Asijderea poruncim domnia mea s'a umble in toat5. (loc rupt) « tara » domnii mele s5. sd hrgneascd cu meste-

www.dacoromanica.ro 312 DOCUMENTE sugul lor cum vor puteai pe unde vor umbla si vor sedea cu silzamânt, sohat sau chirie sa nu li sa ia, veri pe ce mosie ar fi, domneasca, manastireasca, boiereasca sau megiesasca, numaiai ei foarte sa se fereasca a nu face stricaciuni la livezi de fan si de pomi sau la aratura, nici supt poalele viilor sa nu sa supuie a face stricaciuni, afara numai unde Ii vor ara ei bucatele,acela cu mosia sa le ia dijma dupd obiceiu, iar mai multà suparare &à nu Ii sa faca, nici cai sau carutele lor de olac sa nu li sa ia, veri la ce poruncii trebi domnesti ar fi sa nu sa supere nici de catre globnicii domnesti, manastiresti sau boieresti, cum si de catre vamesi &à nu &à asupreasca la cele ce vor vinde In tarrt, lucruri facute de mainile lor, adeca fuse, linguri, mosoara, halbii, copal, furci si alte ce fac pentru hrana vieii.i asi da dajdia lor de nume, dupa porunca gospod, in trei ani odata_la_camara_domnii mele, pentru care poruncim domnia mea, dumnealor ispravnicilor de prin judetei capitanilor de pe la capitanii, vamesilor de pe la targuri, zapciilor de prin pli, polcovnicilor de poterii vamesilor de plai si parcalabilor de prin sate si altor slujbasi domnesti, manastiresti sau boieresti, veH care cu oHce fel de slujbe veti umbla In- tr'acea parte de loc, toti sa aveti a va feri atat de acest vataf de toga" ceata lui, nimeni de nimic sa nu-i suparati, ca sa sa poata hrani, sa-si agoniseasca bani birului lor. 5i alti slujbasi straini sà nu-i judece Lira numai vatasiiJor la sfazile ce vor face, intre dansii sä sd aseze, iar cand sà va In- tâmpla niscareva pricini mai maH intre dansii cu ali pamanteni, atunci dumnealor ispravnicilorialti dregatori, ori In ce parte de loc sà va intampla, impreund cu pirâii lorsa-itrimitati aici la domnia mea si de aici isi vor afla dreptateai hotarirea. Asijdereai oriunde sa vor dovedi carevaigni haimanale veniti din Tara Turceasca ori din Moldova sau din Tara Ungureasca, supusi veH pe la cine ar fi, pentru unii ca aceeia sà alba numit(u1) vataf purtare de grije ca sa le aduca numele lor inscris la dumnealui vel armas sa-i aseze la catastihul Visteriei intre ceiIaIi tigani domnesti, iar de vorfiveniti de (din) vatasia altuia, atunci sd-i apuce sà le ia bani birul isa-i duca la urma-le, dandu-i In seama vatafului lor impreundi cu banii ce va fi luat dela dansii. De sä va intampla a sa insura niscareva tigani domnesti luand tigance manastiresti sau boieresti, numitul vataf sa nu alba' voie

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 313 a desparti cununiile, far'de numai prin §tirea domnii mele cu judecata 1§i va lua acel stapan schimbul. I ispravnic sam reci gospodstvo mi. 1802. (L. P.). Doc. original, liartie, cu pecetei monograma domneasca In ro§u, pastrat foarte eaui rupt In cateva locuri. Pe verso o pecete In negru cu legendaMatei vel arma§i. (Acad. Rom., doc. X XXV/192)

140. 1803 Octomvrie 26. Zapisul postelnicului Ene Saseanu, prin care iartei pe Maria figanca, de sub jugul robiei.

Adeca eu Ene postelnicul Sasean dat-am credincios zapisul mieu precum sa sa. §tie cd eu din buniivointa mea am iertat pe Maria tiganca mea, de subt jugul robiei, care aceasta tiganca §i mie imi este ramasa din neamul mieu ; fiindcd m'au cautat din mica copilaria ei cu toate slujbele cu dreptate, atat pe mine cat §i pe copiii mieii cunoscand dreapta slujba ei (WO moartea mea sä nu aiba nimerea (nimeni) treaba cu dansa atat feciorii mei, cati featele mele si alt neam al mieu, rugand §i pe prea sfintia sa parintele episcop ca sà intareasca acest zapis culout- liturt. spre incredintare m'am 1803 Octomvrie 26. Ene postelnic. Popa protopop Buzau(lui). Popa Adamache duhovnic, martor. 8iam scris eu Ionita logolat cu zisa dumnealuii sunt §i mar- tunie.

Doc. original, "'Artie. In susul doc. iscalgte mare, grecete, episcopul al Buzaului Constantin Intare§te *. Pe verso:.Cartea lui Ene postelnicu Saseanu ce au iertat o tiganca a lui §i s'au Sunlit §i (de) episcopuli. (Acad. Rom., doc. CXXVII/190)

www.dacoromanica.ro 314 DOCUMENTE

141. 1804 August 3. Zapisul Alexandrei Gdnduleasa prin care se Imprumutei cu nige bani dela banul Arghirie Cuza, puind amanet niFte Ogani. Adeca eu Alexandra Ganduleasa dat-am adevarat si credincios zapisul meu la cinstita mana dumisale banului Arghirie Cuza precum sI sàtie ca avand trebuint4 de niste bani am cazut la dumnealui cu rugaminte de mi-au facut bine cu 20 lei, adica cu douazeci de lei, si am pus amanet un salas de tigani, adicà anume Luchian tigan cu tiganca lui Smaranda, cu un fecior a lor anume Vasile Ora (pana) imi vor veni feciorii de unde sunt dusi si &and banii (v)oiu lua zapisul acesta dacd nu sa face tocmeala sa-i vindem de istov dumisale, fiindca sunt cu sederea tot supt pur tare de grije a dumisale. pentru credinta mi-am pus numele i degetul ca sá sa creazil, cum si altii au iscalit mai jos, carele s'au intamplat fata cand am luat acesti bani. 1.804 August 3. Eu Alexandra Ganduleasa adeverez si am pus degetul si la facerea acestui zapis cand s'au dat banii de sus numitii, m'am intamplati eu fata si am iscalit. (Indescifrabil). Acest zapis cu zisa dumisale Alexandrei Granduleasai cand au luat banii, 1-am scris eu Miron Iorga diaconu. Doc, original, hârtie. Pe verso: 4 Zapis Alixandri Ganduleasili de 20 lei pentru Luchian tigan, 1804 August ». (Acad. Rom., doc. CVI/294)

142. 1808 Mai 3. Zapisul ursarilor doinnegi prin care se imprumutei cu bani dela loan Carp lost mare sdrdar.

Adeca noi ursarii gospod care mai jos ne-am pus numele§i degetele, dam al nostru zapis la cinstita mana dumnealui cuco- nului loan Carp, biv ()el sardar, precum sa sà stie, ca ne-am rugat dumnealui de ne-au facut bine cu 200 lei, adica cloud sute lei, Ora (pana) la Santa-Maria Mare, ani 1808 Septemvrie 8, pe care

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 315 bani la aratata vadea sa avem toata purtarea de grije a-i da dumnealui atat capetele cum §i dobanda lor, s5. avem a da dumnealui patruzeci deleipentru acele douà sute Ord (pana) la aratata vadea, iar child nu am avea purtare a da bani capetele cum §i dobanda precum zicem mai sus, atuncea dumnealui sa aibri a iinplini dela noi, cai, iape sau ori ceea ce ar gasi, noi nici un cu- vânt sd nu ne ramdie, ci inca §i cheltuiala ceia ce s'ar face cu implinirea banilor sa o avem a o raspunde noi. Si pentru mai adevarata credinta ne-am pus numele §i degetele, fiind chezesi unul pentru altul. 1S08 Mai 3. x Eu Gheorghie buluba§ plat(nic). X Eu Chiriac bulubas plat(nic). x Eu Vasile Melinte plat(nic). x Eu Costandin Tdbrian plat(nic). x Eu Lazar Savin plat(nic). x Eu Vasile buluba§ plat(nic). Acest zapis 1-am scris eu cu zisa aratatilorbulubasi. (Indescifrabil). Doc. original, hârtie. (Acad. Rom., doc. XCVII/182)

143. 1811 Julie 21. Zapisul lui Stoica, vataful de tigani al schitului Tigeinevi, dat la mina econornului episcopiei Buthului, pentru caseitoria a cloud suflete de tigani. Credincios eu, cel mai jos iscalit, cu acest zapis al mieu la cinstita mdna sfintiei sale parintelui economul al sfintei episcopii Buzau, precum sa sà tie ci având noi un flacau in tigania noastra anume Dragan §i vrând ca sa sa casatoreasca am gasit o copild anume Ana a lui Alexandru dela manastirea Vintil. Voda a sfintei episcopii §i nevrând a ni sa da fata m'am dus la stapAna noastra la stareta ot schitul Tigane§tii am aratat pricina cu toate fetele de tigani din tigania noastra ci sunt rudai ni s'au dat voie prin carte ca ori unde vom gasi sau schimba alta fata sà dau in loc, sau Mcând copii, fetele sa fie ale sfinteiepiscopii si feciorii sä fie

www.dacoromanica.ro 316 DOCUMENTE ale sfintelor maici §i asa invoindu-ne am luat pa numita fata spre casatorie cu Dragan. Si pentru incredintare am pus numele §i degetul spre Imre- dintaremare ; laaceastalegatura au fost§ialte obraze fata. Eu Stoica vataf de ligani al sfantuluischit Tiggne§ti, adeverez. Eu Stanca vata§oae a vatafului Costandin, martor. Eu Petrea varne§, martor. Eu Tudoran bogasier, martor. Si am scris eu Costandin ot (m-rea) Vintila Voda, martor. Doc.original,hârtie. Pe verso; Zapis pentruo tigancd ot schitul Tigiinesti. (Acad. Rom., doe. CXXVII/84)

144. 1814 Septemvrie 4. Zapisul lui Iohan Freilih, prin care se angajeath sä invete, in curs de cinci ani, megesugul cureliiriei pre un baiat de tigan al lui Nicolae Glogoveanu fost mare clucer. Incredintez cu acest zapis al meu la mana dumnealui biv vel clucer, Nicolae Glogoveanu, precum a se §tie &á am luat dela dumnealui un baiat de tigan anume Toma in soroc de ani cinci yl invata me§te§ugul curelariei. Deci ma leg printr'acest zapis ca la avar§irea sorocului a am a-I da dumnealui desavar§it me§ter la acest me§te§ug, Inca a nu aila la cel mai mic lucru trebuinta de alt me§ter, iar cand nu i-i voiu da invatat atuncea a am a-i plati eu dumnealui toata pieiciunea tiganului§i slujba ce putea face intr'acest de estirn de vreme. Si pentru credinta am iscalit. (1)814 Septemvrie 4. lohan Frilih (iscalitura proprie cu caractere gotice). Ioan Freilih (in chirilice de altà mana). Doc, original, hartie, format mic. (Acad. Rom., doc. CLXXX/188)

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 317

145. 1814 Octomvrie. Zapisul lui Varlam prin care se invoege cu mänastirea Znagov, deindu-i patru capete de bivoli, pentru un tigan. Eu cel mai jos iscalit, dau acest zapis al mieu, la sfânta mandstire Znagov sä sàtie ca un Stan sin (loc liber) holop al sfintei m5nastiri carelein multe randuri fugind dela sfanta manàstire dupa firescul lui naravi preumbland cand la o parte cand la alta, in cea dupe urrna intamplandu-se a sa Incardosi cu o tigancd a mea de care si nestand mijloc a sd despartii socotind cà poate sa 0fuga amandoi in lume, ca sa nu pierz atat eu tiganca cat si sfanta manastire tiganu m'am invoit cu prea sfintia sa parintele vlddica Neofit Mireon n5stavnicu sfintei manastiri si am dat sfintei manastiri patru capete de bivoli, insa cloud bivolite fatatoare0 doi bivoli mari si s5. ramaie si el al mieu. Precumi zapisul prea sfintiei sale ce mi s'au dat cu pecetea sfintei mantistiri coprinde. Sispre incredintare am iscalit atat en cat si alte obraze ce s'au aflat la acea invoialafeta. 1.814 Octomvrie. Varlam adeverez Doc, original, liârtie. (Acad. Rom., doc. XX/84)

146. 1815 Decemvrie 30.Iasi. Scarlat Alexandru Calimach, Domnul Illoldovii, daruiege boierului Diniitrie Plaghino, fost mare postelnic,doucizeci salase de tigani din tiganii domne§qi. Datorie obladuitorilor de noroade domnii ighemoni este nu numai a purta degriji spre intemeerea tarilor cei pe acii ce-1 afla slujind domniilor sale sa-i cuprinzai sa-i impartasasca eu domnestile mili. Drept aceia dari domnia mea din ceasul ce mila sfantului Dumnezeu am primit ocarmuirea stapânirii si ni-am suit la Orin- tesculi domnescul nostru scaon, al acestei de Dumnezeu pazite tari, cu neadormità priveghere am fost, spre a rasplati slujbele tuturor celor ce sau aflat, si sA afla slugi domnestei noastre curti,

www.dacoromanica.ro 318 DOCUMENTE

aiprin cat au fost cu putintil, pre toti aceia ce dupd cuviintdai dreptate ii s'au cdzut, nu i-am lásat neinpärtdsiti de domnescul nostru ajutor si mild. Intre care luand domnia mea amintei pentru al nostru cinstit credincios boeriu dumnealui Dimitrie Plaghino, biv vel postelnic, ca dupd dreptate sà cuvine a fi impartdsit cu oarescare al noastre domnesti mili, spre rdspldtire slujbelor dumisale ce au slujit atat mai nainte cati acurn sil afld slujind domnii mele si Varii cu ore- dintdi dreptate. Si iatà prin acest al nostru domnesc hrisov i-am dat domnia mea daniei miluire doutizeci sdlase de tigani, dintr'ainostri drepti tigani domnesti strdini, veniti de peste hotar aici in Mol- dova, care dupd nestrAmutat obiceiul pdmantului s'au luat intru al noastrà domneascd stdpanire, anume: Petcul sin Maine bucdtar, (urmeazd loc liber pentru ceilalti care nu s'au mai scris). Told acestia cu femeile, copiii lori cu tot rodul cat este nilscut si se va mai naste dintru dânii ca sà fie drepti robi in veci. Asupra cdrora hrisovul domniei mele acesta, sa-i fie dumisale desdvarsit daniei miluire statornicd necldtit i nerusuet nici odinioard in veci, care s'au intdrit cu al noastrd domneasca iscaliturd gipecete. S'au scris hrisovul acesta la scaunul domnii mele in orasul Iai intru cea de a doua domnie al noastrd la Moldavie, in anul al patrulea, in cursul anilor dela Mantuitorul Hhristos. 1815 Dechemvrie 30. Doc. original, hArtie lustruità; pecete mare cu tu§ §i iscAlitura dornneasca (Acad. Rom., doc. CLXXXI/44)

147. 1816 SeptemPrie 5. Zapi.sul Dinului bcirbierul, prin care se angajeazd sá invete ine.Vepgul Ithrbieriei pe un tigan al clucerului Nicolae Glogoveanu. Zapisul meu la cinstita alarm dumnealui cluceru Nicolae Glo- goveanu precurn sá sàtie cd. am luat eu pe unu dintre liganii dumnealui ca sd-1 invdt la mestesugu bdrbieriei cu soroc de un an si jumdtate si la implinirea sorocului sd fiu dator a-i da bdiatu desdvarsit bdrbier, invdtat intocmai ca si mine, avand idee de a rade atat la prostime cat si la epochemeni dupd cum eu rad.

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 319

Si dumnealui sd fie dator a imbrilca bdiatu un an cu haine si sd-mi dea si o child de mdlai, iar alt nimic. Si cdnd la acest soroc nu-i voiu da bdiatu invdtat precum zic, intocmai ca si mine, sd fiu dator a-i pldti munca tiganului in catà diiastimil de vreme au sezut, fiindcd si dumnealui asemenea ade- verintA mi-au dat mie si pentru adeväratil credinta m'am isdilit. 1816 Septemvrie 5. Dinu bdrbier adeveresc. Doc, original, liArtie. (Acad. Rom., doc. CLXXX/160)

118. 1816 Octomvrie 22. Zapis pentru facerea lui Florea feciorul lui Than Ungureanul, jade de tigani peste ceata lui Dandi. Fiind trebuintà de a sd rândui jude de tigani la (indescifrabil) sdlas din ceata Dandii jude, ce i-am luat zestre de la socru-rneu s'au socotit cd Florea, feciorul lui Ion Ungureanul, a fi jude, cdruia i s'au dat si izvod ardtdtor de numele fiestecdruia tigan si de copiii lor ce i s'au dat pe seamd. Si s'au dat si poviituire in ce chip si cu ce rânduiald sd sd poarte prin cercetasii lui si sd nu-i lase a se rdsleti cate until din ceatd, nici a sil amesteca cu alti tigani sträini, nici a da si a lua schimb filth stirea mea. Vi sd po- runceste si you'd cetasi sà-1 cunoasteti de jude si sd dati ascultare si supunere la cele ce (va) ardta din porunca mea, iar când pe vreunul vd va asupri fdrd cale sd vie aice sd-1 arate si isi va afla a sa dreptate. (1)816 Octomvrie 22. (Indescifrabil). Doc. original, hârtie groasal. (Acad. Rom., doc. XLVII/92)

149. 1817 Februarie 15. Zapisul lui Gheorghe pdnzaru, ce-1 dd cocoanei Elenchii Glogo- veanca, cd a luat un tigeinu$ al ei ca sei-1 invete rneftepigul peinzeiriei panel in trei ani.

www.dacoromanica.ro 320 DOCUMENTE

Adica eu care mai jos ma voiu iscali incredintez cu acest zapis la cinstita mana dumneaei cocoanei Elenchii Glogoveanca, precum sa &à §tie, cd am luat un tiganaal dumnealor anume Nicolai ca sa-1 invat me§te§ugu panzariei. Deci, de acum in trei ani, &à am a-i da pe tiganu ce s'au zis desà- var§it la acest meste§ug.i pentru osteneala mea &à aiba dumneaei a-mi da postav un giubelic (gubelic ?), iar cand la soroc de trei ani nu voiu urma de a-i da dumneaei pe tigan invatat, intocmai precum §tiu eu, srt am a-i plati toata pierderea de vreme cat putea a-i poslu§i. ,5i pentru mai adevarata credintil m'am iscalit. (1)817 Februarie 1. Eu Gheorghe panzar. Eu loan adeveresc. Doc. original, }Artie, format mic. (Acad. Rom., doc. CLXXX 157)

150. 1817 Mai 1. Zapisul Stanciului croitorul, prin care se angajeazei ca in soroc de patru ani sei 'Inv* mevefugul croitoriei pe un beiiat de tigan al lui Nicolae Glogoveanu lost mare clucer. Incredintez cu acest zapis al meu la cinstita Juana dumnealui biv vel clucer Nicolae Glogoveanu, precum sa sa §tie, ea am luat pa un Mihai baiat tiganu dumnealui ca sa-1 invat la me0e§ugu croitoriei cu soroc de patru ani, &a i-1 dau desavar§it mester intocmai ca si mine avand §tiinta atat la cusut cat §i la croit la fel de fel de lucruri Cate le metaheriseste un croitor me§ter, iar pentru imbracaminte sä fie dumnealui clucer dator pa doi ani sa-1 imbrace cu haine cat §i cama§i §i orice-i trebuie, iar pa doi ani, fiindca ma folosasc §i eu de baiat, sa fiu eu dator a-1 imbraca §i la implinirea acqtei diestim (acestui timp) de patru ani &à fiu dator a-i da dumnealui tiganu desavar§it me§ter dupa cum sa cuprinde mai sus, iar cand la acest soroc din nesilinta mea nu va ie§i baiatu invatat, ma leg printr'acest zapis, Ca ori cat va pretinderisi dumnealui dela mine munca tiganului sil fiu dator, fara fie cuvant, a-i

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 321 plgti. Si pentru mai adevgratg credinfg nWiind carte am pus deget in loc de pecete ca st se creazg. 1817 Mai 1. x Eu Stancu croitoru adeveresc. Doc, original, hArtie, format mic. (Acad. Rom., doc. CLX X X/178)

151. 1818 Ianuarie 20. Porunca epistasiei tiganilor domnefti cdtrecdpitanul Ion Bei- zadicei, ca sd, cerceteze pricina ce are dascdlul Adam cu nifte ligani, cdrora le-a dat bani pentru muncei §.i, acum nu yoiesc a face. De la epistgsia tiganilor gospod. Cdtre cgpitanul Ion Bgzàdicd: dumnealui dascglu(I) Adam au argtat aice cà ar fi dat bani pe muncg la Lupapu Tulumbg 0 la Budai cu altii ai lor. Si au cerut pentru punere la cale, ca ori banii sa-i dea sau sg-i munceasca dupg zapisul ce au dat. Deci sg mergi dumneata sg. cercetezi 0 sg pui la cale ca sg-i munceasca dupg. zapis, sau sg-i deie banii, iar fiind osgbità pri- cingi acolo nu sa vor supune a plini, sg-i trimiti aicea. (Indescifrabil). (1)818 Ghenarie 20. Doc, original, hartie patatä de umezeald. Pe verso :C6tre cilpitan Ion Bilz5.11 ic'd ocola. (Acad. Rom., doc. XLVI I/145)

152. 1819 Ianuarie 21. Zapisul lui Alexandru ceuddraru, pentru luarea unui tigan a speitarului Dracache Roset, ca sei-1 Inv* megefugul aldeirdriei. Adica eu Alexandru caldgrar incredintez prin acest zapis al mieu ce fac la cinstita mana dumisale coconului Dracache Roset, biy yel spatar, precum sg fie stiut, cd am luat un ligan a dumisale anume Vasile, ca sa-1 invgt, mestesugul cildargriei. Ma indatoresc dar, ca in curgere de un an, sa-1 dau dumisale invg tat bine ca sg lucreze mestesugul acesta a cgldgririei intocmai precurn §i eu lucrez.

www.dacoromanica.ro 322 DOCUMENTE

Imbràcgmintea numitului tigani mancarea sa, s5."fie de a mine §i dumnealui boierul la implinirea anului, Mcand tiganul teslim dumisale invatat bine, sa aib5. am da §ase coti postav. Si spre incredintare am pus degetu. 1819 Ghenarie 21. Eu Alexandru cd1d6rar adeverez Doc. original,hartie. Pe verso: Zapisul lui Alexandru caldárar pentru Vasäle tigan. (Acad. Rom., doc. XXIV/67)

153. 1830 Septemvrie 17. Hatmanul Costandin Pa lade detruete trei suflete de tigani stolnicului Vasile Botc4 « pentru multe slujbe ce au seivdqit ditre tarel». Costandin Pa lade hatman fac §tiut prin aceast5scrisoare ce dau dumisale stolnicului Vasile Bail§ cà pentru multe slujbe ce au savarit càtrà tara noastra in vreme trecutà, de§i easpliltire i s'a cuvine mai multd, dar acum spre o dovadd numai a bunei noastre plecdri catre dumnealui, am daruit trei suflete de tigani din drepti robii meisianume pe Neculai Matei cu femeia lui Maria siun copil Joan, pe care in puterea ace§tii scrisori a mele, de astàzi inaintei in veci, atat dumnealui cat si urma§ii dumnealui, din neam in neam va st5pani aratatii igani, cu tot rodul ci sà va nWe dintransii,flir5 nici o sup6rare dinspre nimene, spre care urmeazti a mea isc51iturà. 1830 Septemvrie 17. Constandin Pa lade hatman (Acad. Rom., ms. 1528, p. 1)

154. 1833 Noemvrie 19. Zapisul cneghiniiElencaUracov, fiica reiposatului aga Rei- ducan Roseit, sotia cneazului Alexandra Uracov, prin care vinde dvoreninului Dimitrie Beldiman 178 suflete de tigani ldesi, in pret de ceite 4 galbeni sufletul. Zapis Jos isc51ita cneghina Elenca Uracov, fiica raposatului aga Raducanu Rosät, incredintez prin acesta, ca lainsotirea mea

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 323 cu cneazul Alexandru Uracov, intre altele mi s'au dat zestresi 250 suflete tigani laesii fiindca slujba barbatului mieu, cum 0 cea mai mare parte a zestrii mele, ma cerea a teal in Rusiai dupa Imprejurari neavand mai mult trebuinth de aratatiiigani, i-am hotarit spre vanzare, mai vartos avand a implini cu banii ce-i voiu cuprinde de pe dâniii un mare interes a zestrii mele din Besarabia. Asa dar, gasindu-se musteriu dumnealui dvoreninul Dimitrie Beldiman, i-ami vandut una suta sapte zeci 0 opt suflete, cuprinzatoare de treizecii cloud salase a carora numesi porecla pre larg sunt ardtate in catagrafia din dosul acestia, cu pret cate patru galbeni sufletul, care bath i-ami primit deplin In mainile mele. Drept aceia am dat dumisale acest zapis cu care A.' fie volnic atat dumnealui cati urmasii dumisale a stdpani aratatii tigani ca pe niste drepti robi a dumisale in veci, nesupgrat de &Are nime, caci orice pretentie (se) va naste din partea oricui asupra acestor tigani, eu sa fiu raspunzatoare, iar dumnealui intru nimica sa nu fie supdrat. dar pe temeiul acestui zapis 10 va face dumnealui si intari- turile cuviincioase din partea ocarmuireii spre credinta. urmeazd a mea iscalitura. Anul 1833, luna Noemvrie 19 zile. Cneghina Elenca Uracov Pe pagina 2i 3 a doe. urmeaza urm'atoarele:

Catagraf ie deOganii vánduli, Nr. Numele celor Yatrâni Numele copiilor 7. Simion Boroghind caldarar Costandin, Gheorghie, Joan Maria, femeia lui. Ionita, Neculai 4. Gheorghie Slabu Ilinca Safta, femeia lui. Catrina 5. Gheorghie Parno ce-i zic Ionita si Balcut Marghioala Catrina, femeia lui. Ioana 8. Andrei caldarariu Ion, Smaranda, Irina, Vasile, Maria, femeia lui. Safta, Simion 6. Toader sin Ionita tefan, Coman, Petrache, Irina, femeia lui. Maria

219

www.dacoromanica.ro 324 DOCUMENTE

Nr. Numele celor bAtráni Numele copiiilor 4.erban sin Ionità Catrina Ioana, femeia lui. Maria 7. Grigorie Perdu§ Hurmuzache, Vasile, Maria, Rada, femeia lui. Anica, Neculai 4. Gheorghie Stanciu, v5duv Stoica, Catrina, Durnitru 6. Neculai Slabu Gheorghie, Hurmuzache, Ioana, femeia lui. Floare, Smaranda 5. Iordache dobo§ariu Anita, Trida, Catrina, femeia lui. Joan 3. Negoitil Stanciu Irina Tanacita (Tanasita) 59. 7. Stan Slabu Ioana, Vasile, Gheorghie, Catrina, femeia lui. Toader, Maria 4. Vasilie Slabu Catrina, Ileana, femeia lui. Gafita 5. Ion 13616ut Dumitrache, Gheorghie, Rada, femeia lui. Maria 7. Neculai Leiba Anita, Andon (Anton?), Vasile, Floare, femeia lui. Nastasia, Negoit 6. Ion Ciurariu Stan, Ion, Ileana, Maria, femeia lui. Catrina 4. Ion Cioinil Smaranda Rada, femeia lui. Neculai 7. Gheorghie Negiul Stan, Toader, Maria, Fetita, femeia lui. Vasile, Marghioala 9. Vasile Tetca Gheorghie, Catrina, Maria, Zoita, femeia lui. tefan, Iordache, Floare, Ioana 4. Rada vádana Vasile, Stan, Gheorghie 5. Gheorghe Cioinä Neculai, Safta Nastasia, femeia lui. Casandra 4. Vasile sin Dobrin Toader Ioana, femeia lui. Marghioala 121.

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 325

Nr. Numele celor135.tráni Numele copiilor 7. Dumitru Slabu Dragomir, Floare, Voica, Ancuta, femeia lui. Gheorghie, Irina 4. Ion Perdus Panaghita Floare, femeia lui. Smaranda 5. Sava hierariu Gheorghe, Stoian, Casandra, femeia lui. Maria 7. Stanciu dobosar Ion, Mtirgiirita, Vasile, Maria, femeia lui. Gheorghe, Ioana 6. Stamate Perdus Zavinca, Toader, Florica, femeia lui. Saf ta, Gheorghe 4. Neculai Perdus Iliana Ilinca, femeia lui. Stefan 8. Cristea ciobotaru Ion, Catrina, Safta, Sanda, Bäbita, femeia lui. Ionip, Masa 8. Costache VArlan Manolache, Stan, Mdriuca, Fetita, femeia lui. Budina, Safta, Manca ( ?) 3. Vasile dobosariu loana Casandra, femeia lui. 5. Costandin Stângu loana, Ancuta, Armanca ( i adescif rabil) Negoit4 1.78. Adecd una sutà saptezecisi opt sufletei cuprind toti tiganii ce mai sus sd aratà, carei-am vandut dumisale dvoreninului Dimitrie Beldiman. Anul 1833 luna Noemvrie 19. Cneghina Elenca Uracov (Mai jos pe acelasi document :) Divanal A pelativ al T In urmare cererii ce-i iscAlità in dos de eneghina Elenca Uracov (n6scutà Roset) au Mcut Divanului prin jaloba ce au dati in temeiul otnoseniei logofetii Justitiei cu No. 1677 insotità cu trei copii, cea intai de pe nota consulatului impArtttieiRosieide supt No. 381 cdtre logofetie ; cea al doilea de pe inscrisul dumnealui cneazului Alexandru Uracov dat j11 consulat pentru sigurisirea

www.dacoromanica.ro 326 DOCUMENTE pretmlui tiganilor vanduti de catre dumneaei Elenca Uracov prin acest zapis ; 0 cea al treilea de pe inscrisul dumisale agoaei (sotia agai) Marioara Roset prin care sigurise0e pretentia dumnealui aga Scarlat Donici. S'a incredintat zapisul acesta cu iscaliturilecilenurilor 0 pecetea divanului. (urmeaza trei iscalituri indescifrabile). (L. P.) Directorul cantelariei, Gheorghie Stamate Secsia I, No. 778. 1834 Martie 2. Jos iscalitul §tiut fac ca mai sus ardtatii tigani afara de patru salase anume Gheorghie Stanciu, Ion Cioina, Sarban sin Ionita 0 Costache (indescifrabil) cu femeile lor cuprinzatoare de dougzeci §i §apte suflete ce am apucat a vinde paharnicului Ionità Sion, ramil0ta de una suta cincizeci 0 unul suflete, i-am vandut dumnealui, kk. Neculai Rosat, fratele vanzatoarii chneghine Elenco Uracov cu pret Cate patru galbeni 0 jumatate sufletul, primindu-mi §i toti banii deplin, am dat dumnealui §i toate documenturile ce am avut asupra acestor tigani. Deci de astazi inainte 0 in veci va stapani atat dumnealui cat§i urma0i dumnealui aratatii tigani ca pe niste drepti robi a dumisale. Si spre credinta urmeaza a mea iscaliturd. Dvorenin Dimitrie Beldiman 1834 Iunie 13. Doc, original, hartie groasá lustruitg, de formalul unui ziar. (Acad. Rom., doc. GIX/107)

155. 1848 Septernvrie 28. Dela pentru desfiintarea bileturilor de slobozenie ce se deicluse tiganilor particularilor fi pentru intoarcerea acelor tigani la urma bor.

Noi comisarul imparatesc in Printipaturi si caimacamul Tarii- Romanesti luand in bagare de searnacaltiganii,care fdcand parte a proprietarilor particularilor, ori &à au fost a§ezati pa mo0ile acestora, s'au ca s'au aflat in slujba casei fiecaruia, s'au liberat in vremea revolutiei de indatoririle carora legea organica ii supunei Ca acest punct atinge neaparat cestia prosperitatii

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 327

Orli,hotaram, ca toate acturileslobozite in vremea revolutiei in privinta tiganilor particulari raman desfiintatei cà bileturile slobozite fiecaruia din acei tigani de la 11 Iunie din urma, pana la 13 Septemvrie curgdtor, sa se ia inapoi §i a. se desfiinteze. Se deosibesc din aceasta categorie numai acele bileturi, prin carele, particularii de bunu voie, isi au slobozitiiganii lor, fiind aceasta un drept ceII au in puterea legilor Orli, c, conditia tiganilor particularilor trebue sa ramaie in starea ce au fost mai inaintea evenimentelor dela 11/23 Iunie. Ca dispozitiile decretate de obsteasca adunare din anul 1832, in anul 1843, si la 11 Februarie 1847 pentru treptata liberare a acestei clase de oameni, trebue sa-si aibe iarasi a lor putere1i sa fie puse in lucrare intru toate intocmai. Indatoram tot de odata pe proprietari ca sa trateze pa tigani dupa legile iubirei de oameni §i asemanat cu dispozitiile Regula- mentului organic. Domnul ministru din Launtru este insiircinat sil puie in lucrare Ind eplinirea coprinderii acestui decret. Toader Constandin Cantacuzino 28 Septemvrie Bucuresti 1848 10 Octomvrie (Acad. Rom., ms. 3867, f. 6)

156. 20 Februarie 1804. Hrisovul lui Alex. Constantin Moruzi, Domnul Moldovii, prin care hotarayte caiganii lingurari ci ursari sa nu mai fie daft danie de catre domnie, nimanui, etc, etc.

Hrisov gospod pentruiganii linguraripiursari. Cu mila lui Dumnezeu noi AlexandruConstantin Muruzi Voevoda Domnu Tarii-Moldaviei. « In stiinta sa face cu acest hrisov a domniei mele tuturor ce li secuvine a sti, cà dupd ce din mila sfantului Dumnezau am domnit acum de isnoava al doilea rand, aicea intr'aceasta bine credincioasdi de Dumnezeu pazità tara a Moldaviei, cu neadormit cuget noi am fost asupra tuturor de obste, ca sa punem la cale mai bune statorniciii oranduieli Si folositoare urmari.

www.dacoromanica.ro 328 DOCUMENTE

Care incat au fost cu putere ne-am silit si multe bune puneri la cale s'au sàvarsit liana' asta'zi, cum prin osnite hrisoave a domniei mele sd vad. Asijderea nu am trecut domnia mea cu vederea si pentru randul tiganilor lingurari si ursari, ce din vechiu sunt ai camarii domniei, care prin jaloba ce au dat domniei mele, facand rugaminte, ca si de &are domnia mea, sa li se intareasca hrisoavele, ce au pentru buna statornicie lor si pentru a nu sa mai da danii din neamul lor pe la nimene, cu care jaloba fiind ei randuiti de &Are domnia mea, la ai nostri cinstild si credinciosi boieri si lui Costachi Bals, fiind atunce vel logofdt de Tara de jos si lui Lucache Arghiropulo biv vel spatar, si... Iordachi Roset vel vistier, ca sii cerceteze, atat jaloba lor, cat si hrisoavele ce au. Care randuiti boieri dupd cercetare ce-au facut prin anaforaoa... ;ce iaste din anul trecut 1803 Decemvrie 28, asa arata, ca cate ponturi au gasit drepte si cu cale si fara pagubirea obstii, le-au lasat in stare precum au fost, asazandu-le si mai bine. Iar cele ce s'au gasit pricinuitoare de strambatate si pilgubire obstei acele le-au stra- mutat si le-au asezat cu bund randuialà, ca nici obstii sa nu sa pagubeasca, nici tiganii domnesti sa nu sa supere, peste dreptate, cum pre larg cere aceias anafora. Care cercetandu-o domnia mea cu toata luarea aminte din pullet in punct s'au gasit bund si cu cale. Drept aceia dau domnia mea prin acest al nostru domnesc hrisov, hotarim si asezdm de acum inainte si in veci asa sa sa pazasc6, nestramutat. Adeca: 1. Hotarim si legam ca de acum inainte tiganii lingurari ci ursari, danie de catre domnie sa nu sa mai dea, macar la orice obraz ar fi, cum si cati ar fi castigat inainte brisoave dela luminatii domni pe acest fel de tigani si n'or fi apucat a-i radica pada acum din ligAnime _domneasca sa nu li sd dea in stapanire din neamul tiganilor ursari si lingurari. Ce sa aiba domnia a da acelorlalti tigani domnesti, in locul lingurarilorsi ursarilor, intarind acelora stapanire prin osait hrisov. Oki si prea iubita doamna noastra au avut danie, douazáci salase lingurari, cu hrisov din leat 1781, Noemvrie 20, dela feri- citul intru pomenire, pre-inaltat parintele domniei mele si in urma i-au fost daruit dumisale hatmanului Rtiducanului Roset pe care i-ausi stapânit pada in vremea cei dintai domnie a noastra,

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 329 cand cunoscand domnia mea rAsipirece s'au fost facut tiganilor am lost dat dumisale hatmanului Raducanu din alti tigani domnesti straini ce s'au aflat atunce aice in tara, cum pre larg sa arata la hrisovul domniei mele, ce s'au dat atunce dumisale hatrnanului de schimbatura, care iaste din leat 1792 Noemvrie 8. 2. *i ori cati altii vor avea impartale cu domnie si dupà ce si va face cercetare prin boierii ce vor fi randuiti prin tidula gospod, fiind fatài vornici de tiganii bulubasiii jiuzii de tigani gospod, cate suflete de tigani lingurarii ursari va ramane sa ia oricine, sa nu sa dea nimanuia dinteaceste douA niamuri ; ce sá OA a da dintr'alt niam de tigani domnesti ce vor fi in Moldova. Intarind aceluia stapanire cu hrisov gospod, insa noi la Cate impartele vor fi inainte hrisovului, intarit cu blastam, iar cate vor fi dela facerea hrisovului incoace, cum si daniile de &A vor afla facute cu or(i)ce alte amestecaturi, acele sil se urmeze dupa cuprin- derea hrisovului mai sus aratat. 3. Oricare pe supt cumpat farà stirea domniei, a cununa vreun tigan al sau cu tigancA domneasca, sau tigancd a sa cu tigan domnesc, ca pe urma sa poata a cerei lua in stapanire tigani dorn- nesti. Oricand vor dovedi pe unul ca acela, nazirii, epistatiii vornicii de tigani gospod, ea" au sdvarsit asamine chip de viclesug spre pagubire càmirii, atuncea partea ce(a) straina, tigan sau tiganca de va fi, sa sA ia cu totul in stapanire domniascai sà sà treaca la tabla, pagubindu-ni ca acia purtator spre pilda altora dupd obiceiu ce s'au urmat si mai inainte. 4. Orice pricini de judecati si de implinele vor fi intre numai epistatuli vornicii lor sä le caute cu dreptate dupa vechiul obiceiu, iar ispravniciiialti dregatori sa nu se amestece cat de putin. Fara numai cand sa va intampla moarte de om i atunce cu buna lor, inscris sa sä trimita la divan. Iar cand tiganii vor ava alte pricini cu alti lacuitori ai rii, atunce ispravnicii tinutului sa le cerceteze pricina si de va ramane sà ia tiganul dela lacuitori ceva, sa-ii implineasca dreptul sàu, iar de va fi pricina ca sa ia locuitorul dela tigan, atunce ispravnicul sa nu sa amestece a implini nimic dela tigani, ce numai naziruli vornicii de tigani cautandu-le pricina, vor face si implinire. 5. Hotarim domnia mea ca de acum inainte,iganii lingurari aiursari sa nu mai fie suparati cu poclonul innoirilor hrisoavelor ce au, nici hrisoavele lor sa nu sa mai innoiasca, ce toate hrisoavele

www.dacoromanica.ro 330 DOCUMENTE

sd se deie la o sfanta mitropolie, ca säfie deapururea pazite, Impreuna cu alte hrisoave a tarii. 6. Darea birului lor sa fie la Camara gospod, dui:a cartile de porunca ce sa vor da dela visterie, mai adaugandu-se la fiestecare dajdie, Cate un leu de toata crucea, dupa cum Insusi ei s'au primit si s'au asezat inaintea cinstitilor boierilor de soiu aratati. 7. Pe unde vor iernaiganii gospod, fiindca ei fac multa stri- caciunei taiere in paduri fax% de nicio bagare de sama, cu care cà aduc multà scadere in paduri, dar pricinuesci pagubire celor cu moii1e, hotarim domnia mea, ca intai sä Sà invoiasca cu stapanii moiiIor, atat pentru iernatec cat i pentru varatec. Insa lnvoiala sä nu fie cu vreo cerere asupritoare de catra stapanii mosiilor, ce sa sa socoteasca, ca nici tiganilor gospod, sa ii sa prici- neascil vreo greutate si asuprire peste dreptate si peste putinta, nici stapanii mosiilor sd nu ramaie sa sà pagubeasca de drept venitul lor. Cum si pentru fanatml ce le va trebui, asaminesi pentru loc de arat painei alte samanaturi ce vor face, In locul ce faci lacuitorii tarii, sa dea si ei zaciuiala cai alti lacuitori, iar pe unde vor poposi cand umbla cu satrilei vor sta la un loc cinci, sase zile, pe loc slobod, unde sa nu sà faca nicio stricaciune, sà nu fie suparati de Card stapânii mosiilor cu nimica. Insai ei sa feriasca tarinelei fanatele ce santi pentru trebuinta stapanilor mosiei si a lacuitorilor. Iar de vor face vreo stricaciune, sa ispaseascai sà plateasca pligubire ce sa va dovedi ca au facut. Cum si pentru, vasale, albii, covetii altele ce vor vrea sà faca din paduri, pentru alisverisul lor, sat aiba iarasi a sa invoi cu stapanii mosiilor. 8. Pentru un mascur, doi, ce va avea fiestecare lingurarsi ursar sa nu sa supere de desatina, dupa vechiul obiceiu. 9. Asijderea poruncim domnia mea cu cai de olac sa nu &à supere. 10. Asijderea hotarirn domnia mea, ca de acum inainte, cu lucrarea cenusii pentru fabrica de stecldrie si de botei§drie,srt nu fie suparali, nici cu salahorie, nici cu unele de aceste, insa la zapcii lor, sau cu plata, ce sa fie pururea slobozi a sä hrani fiestecare cu dreptatei cu mestesugul lor, nepagubind pe nimenea cu nimica. 11. Oricand sa vor intoarce In Ora aceasta, ori din lingurari, oH din ursari, din niamul care va fi drepti tigani gospod, lingurari siursari, intorcandu-sa inapoi dintr'alte tari, de unde au fost

www.dacoromanica.ro DOCUMENTE 331

fugiti, sà nu sä dea nimgruia danie, ce sà-i ia in cetele tiganilor gospod, dupa cum s'au urmat si pand acum si pentru ca sA s'a pázasc6 acest asàzàmânt, nestrgmutat in veci,preosfintia ta pgrinte mitropolit, impreund cu iubitorii de Dumnezeu episcopi de pe la scaune, s'à legati, cu arhieresc bldstdrn, scriind mai jos in hrisovul acesta siiscglindu-và. spre a avea tiganii gospod la mâna lor luminare de indreptare spre paza pronomiilor ce s'au asàzat mai sus, s'à li sa dea aseminea copie de pe hrisovul acesta.i spre aceasta iaste credinta insumi domniei mele de mai sus scris. Noi Alexandru Constandin Muruzi Voievod si credinta a prea iubitilor fiilor domnii mele, Costandin Voievod, Dimitrie Voievod si Necolae Voievod si credinta a trei arhierei a trixii,preosfintia sa p6rintele mitropolitul Moldaviei, kirio kir Veniamin siiubi- torii de Dumnez6u episcopi de pe la scaune, sfintia sa kir Ghe- rasim, episcop Romanului, sfintia sa kir Meletie, episcop Husului si credinta cinstiti si credinciosi boieri divanului domniei mele si-a lor Costache Ghica vel logofdt de Tara de jos, Iancul Razul vel logorat de Tara de sus, Neculai Bals vel vornic de Tara de jos, Alexandru Ianculeu vel vornic de Tara de jos, Gavril Conache vel vornic de Tara de sus, Dimitrie Sturdza vel vornic de Tara de sus, Dimitrie Ghica vel vornic al obstei, Luchache Arghiropulo vel postelnic, Alexandru marele batman i pArcàlab Sucevei, Neculai biv vel postelnic, epistat cilmilrilsiei, Iordache Roset vel vistier, Alexandru Bals vel agd, Grigorie Ghica vel vornic de aprozi, Neculai Bas vel spatar, Dimitrie Bogdan biv vel spatar, epistat comisiei, Vasilie Roset vel ban, Neculai Dimachi vel climinar si credinta a tuturor boierilor divanului domniei mele a mari si mici. Inscrisu-s'au hrisovul acesta la scaunul domniei mele in orasul Esii, intru a doua domnie a noastrà, la Moldavie, in anul al doile, in cursul anilor de la Mântuitorul Hristos 1804 Februarie 20. (L. P.) Alexandru Muruzi Voievod. Costache Ghica vel logorat procit. De mine s'au alcàtuit dupti inalta poruncii, *erban Sulzer.

S'au trecut la condica divanului, Matei Costin, clucer. (Acad. Rom., ms. 91, p. 113 vI15)

www.dacoromanica.ro BIBLIOGRAFIE

MANUSCRI SE SI DOCUMENTE DELA ACADEMIA ROMANA

Ms. 91.4 Condica de anaforale si hrisoave *. Ms.186. (Capitolele privitoare la:Foaia dela toti tiganii cu numele copiilor lor si cu varste fiesicaruia, 1825, cum arataiTiganii de laie ce s'au luat inscris pe létu (1)824 *. Ms.257. * Pomelnicul manastirei Govora *(copie facuta de Ieromonahul Visarion din manastirea Tismana la 1777,dupa cum se constata din insemnarea de pe foaia 51). Ms.404. * Catastihul averiilui Constantin Brancoveanu *.(Catastih de toate satele cu rumanii si moii1e, casele, viile,iganii, ce avem si dela parinti si am cumparat si noi, care am impartit copiilor nostrii, dupa cum am socotit mai cu dreptul, cum semneaza inainte anume. 7216 (1708). Ms.500.Gondica Sfintei Manastiri Strehaia, intru care scuprinde toate cartilei zapisele de mosii, scrise la anul 1791, la metohul Episcopii in Craiovao. Ms.671.e Condica Mitropoliei Ungrovlahiei din timpulluiConstantin Brancoveanu zisa'sicondica lui Antim in care sunt trecute odoarele, cartile si documentele mosiilor Mitropoliei, gat din Tar- goviste cat si din Bucuresti p. Ms. 760.Viata ctitorilormanuscris miscelaneu partea III ;cuprinde copie de pe cartea de slobozenie data de Filaret Mitropolitul Ungro- vlahiei in 1794. Ms.783. Condica cu copii de documente (din sec. XVIII). Ms.861. Cinurile ostasesti a Moldovei 1832 (cuprinde o insemnare de tiganii care au venit dela Cordun, etc.). Ms.866. 4 Principatele Unite . Registru de ofrande pentru tiganii emanci- pati. Ms. 1032. Proiectei propuneri (Naziria tiganilor Statului). Ms. 1038. e Interne s. Acte, proiecte de regulament, memorii, etc. din anii 1841-1864. Tiganii nomazi. Ms. 1457. Catagrafia Mitropoliei Ungrovlahiei. Ms. 1528. Documentele tiganilor cumparatii daruiti (1830-1839). Ms. 1669. Documente privitoare la tiganii familiei Sturdza din anii 1720 1831.

www.dacoromanica.ro BIBLIOGRAFIE 333

Ms. 3867. 4 Dosare 1848 XXXVIII. Dela. pentru desfiintarea bileturilor de slobozenie ce se &Muse tiganilor particularilor §i pentru intoarcerea acelor tigani la urma lor 6. Ms. 3923. Barbu Constantinescu,. Tiganii in Romania 0 vol.I. Ms. 3924. Barbu Constantinescu, 4 Tiganii in Romania*vol. II Ms. 3925. Barbu Constantinescu, . Tiganii in Romania o, vol. III. Ms. 4173. Condica cu copii de documente privitoare la: mo$i din judetele Dâmbovita, Slam-Ramnic, Olt, Vla§ca, Buzau, Ilfov, case in Bucu- re§tii Targovkte, adeverita de Nicolae Filipescu vel logofát §i de Manolache biv vel stolnic in 1787. Ms. 4229. Insamnare de tiganii ce sunt impr4tiati de raposatul Logofat Costachi Ghica, cum §i de tiganii ce sunt rapiti de familia Ghicu- le$ilor, care tigani sunt drepti de danii logofatului loan Cantacuzino. Sec. XIX, in folio. Ms. 4332. Condica tiganilor pe leat 1837 §i 1838. Sec. XIX, in folio, foi 90. Ms. 4843. Condica de tiganii lui Iordache Ghica biv vel Vornic, partea sa ce i s'au venit la imparteala averii mamei sale Maria Cantacuzino, 1820. Sec. XIX, in folio. Ms. 5182. Perilipsis 1) de pe scrisorile moOilor, viilor, dughenilor §i tiganilor. Sec. XIX, in folio. Ms. 5291. Catastif de proprietati diverse ale fratilor Draghici, *erban, Con- stantin, Mihai, Matei §i Iordache Cantacuzino, impartite intre ei. Sec. XVII 1668. Ms. 5292. Catastif de toate satele $ moOile, rumanii viile §i tiganii cum- paráturi, proprietatea lui Serban (Cantacuzino) Voevod. Sec. XVII, 1680. Dec. 13. Documente grupate pe pachete.

DOCUMENTE DELA ARHIVELE STATULUI 1. Documente din Sectia Istorica. 2. Documentele Mitropoliei Bucure§ti. 3. Documentele manastirii Bistrita, Bradul, Brancoveni, Cozia,Govora, Hanul-Greci, Margineni, Mihai Voda, Secul, Valea Episcopiei Ar- geplui, Schitului Seaca.

COLECTIA DE DOCUMENTE A D-LUI PROF. NICULAE IONESCU, FOST DIRECTOR AL LICEULUI MATEI BASARAB

COLECTIA DE DOCUMENTE GEORGE POTRA

1) perilipsis = rezumat.

www.dacoromanica.ro STUDII

V. ALECSANDRI, Desrobireariganilor, poezie in PropasireaNr. 5 anul 1844; si In Opere Complecte, Poezii vol. I, Bucuresti, 1896. p. 200. Albina .Romdneascd, 17 Februarie 1844 (articol elogiospentru desrobire). Dr. ALLARD CAMILLE, Mission mddicale dans laTatarie-Dobroutcha. Paris, 1857. * ALLARD P., Moyen-Age (Esclaves, serfs et main mortables). Paris. Analele Parlamentare, IX, partea I. Bucuresti, 1898; si XIV partea I. Bucu- resti, 1905. * ANDREAS (MUI-SHUKO), With Gypsies in Bulgaria. Liverpol, 1915. * Annuaire de la Principautd de Valachie. Bucarest, 1842. Anuarul Institutului de Istorie Nationald, vol. II (publicat de Alex. Lape- datui loan Lupas). Bucuresti, 1924. Anul 1848 in Principatele Romeine (Actei documente). Tom. II si IV. Bucu- resti, 1902-1903. Z. C. ARBORE, b'asarabia in secolul XIX. Bucuresti, 1898. * V. ARECO, Das Liebesleben des Zigeuner. Leipzig, 1910. Arhiva (Organul SocietaTii *tiintificei Literare din Iasi) anul VI. Iasi, 1895. Arhiva Istoria a Romtiniei (edit. de B. P. Hasdeu)vol. Isi If. Bucu- resti, 1865-1867. GH. ASACHE, Tiganii (idil cu cântece). Tipografia InstitutuluiAlbinei Iasi, 1856. * GII. I. ASCOLI, Zigeunerisches, .Nachtrag zu Pott. Die Zigeuner in Europa und Asien. Halle, 1865. P. S. AURELIAN, Schile asupra stdrii economice a Romdniei in secolul al XVIII-lea. Bucuresti, 1882. * B. A., La Principauté de Valachie sous le hospodar Bibesk. Bruxelles, 1848. J. BART, eIntr'o Sdmbeitdo in revistaCugetul Rombnesc * din 2 Martie 1922. P. BATAILLARD, Nouvelles recherches sur l'apparition et la dispersion des Bohdmiens en Europe. Paris, 1849. Sur les origines des Bohemiens ou Tsiganes. Paris, 1875. Etat de la question de l'anciennetd des Tsiganes en Europe. Paris, 1877. Les Zlotars (dits aussi Dzvonkars), Tsiganes fondeurs en bronze et en. laiton, dans la Galicie orientale et la Bukovine. Paris, 1878. Les Gitanos d'Espagne et les Ciganos de Portugal. Lisabonne, 1884.

*) Necercetate, fiinda nu le-am putut g6si in Bibliotecile noastre,

www.dacoromanica.ro STUDII 336

* G. BARROW, The Zincali, or an account of the Gypsies of Spain. London, 1846. BAUER, Memoires historiques et geographiques sur la Valachie. A Francfort et Leipsic, 1778. P. BAYLE, Dictionaire historique et critique. Tom I, A-B, Amsterdam, 1740. I. C. BACILA, Pictori francezi prin lara noastrd (1822-1856) in Revista Transilvania *, 1923, Nr. 4-5. N. BALCESCU, Istoria Romani lor sub Mihai Viteazul. Ed. Minerva. Bucu- resti, 1902. N. BALCESCU si A. TREBONIU LAURIAN, Magazin istoric pentru Dacia. Tom. II. Bucuresti, 1846. N. BANESCU, Vieala si opera lui Daniel (Dimitrie) Philipide inAnuarul Institutului de Istorie Nationala al Universintii din Cluj * vol. II. 1923. Bucuresti, 1924. K. BERCOVICI, The story of the Gypsies, New-Jork, 1928. T. BERECHET, Cdldtoria lui Porfirie Uspenski pe la noi la 1846 (din ru- seste). BibliotecaSlavo-Rom5m5.* Nr. 1-2. Bucuresti, 1920. T. BEZDECHI, C. Chesaeus despre Romdni inAnuarul Institutului de Istorie Nationald *,vol. II. Bucuresti, 1929. I. BIANU, Catalogul manuscriptelor romdnesti, vol.I(numerile 1-300). Bucuresti, 1907. I. BIANU si R. CARDAS, Catalogul manuscriptelor romdnesti, vol. II. (Nu- merile 301-728). Bucuresti, 1913. I. BIANU si G. NICOLAIASA, Catalogul manuscriptelor romdnesti, vol. III (numerile 729-1061). Bucuresti, 1931. GH. BIBESCU, Domnia lui Bibescu (Coresopndentai documente, 1843- 1856, traducere de B. Florescu), vol. I si II. Bucuresti, 1893-1894. BibliotecaFlacdrasNr. 9, Jertfa lui C. .Negri. Bucuresti, 1912. BLACK GEORGE F., A Gypsy Bibliography (cuprinde 197 pagini de bibliografie referitoare la tiganii din intreaga lume). London, 1913. Pr. C. BOBULESCU, Ldutariinostri.(Din trecutul lor,schit5 istorica asupra muzicei noastre nationale corale cum si asupra altor feluri de muzici). Bucuresti, 1922. I. BOGDAN, Documentele lui yS'tefan cel Mare, vol. I si II. Bucuresti, 1913, BOULANGER RENE, Les Bandjaris inRevue Anthropologique *, XLII. (1932). BUDAI DELEANU I., Tiganiada (Poemd eroicomica In 12 cânturi, pu - blicat5. de Gh. Cardas). Bucuresti, 1925. T. G. BULAT, Contribuliuni documentare la Istoria Olteniei.Secol. XVI, XVII si XVIII. Ramnicul-VAlcea, 1925. - Tiganii domnesti, din Moldova, la 1810 inArch. Basarabiei*anul V, Nr. 2, Chisindu, 1933. -Dregdtoria armdsii si figanii la sfdrsitul veacului al XVIII. ( e Arhivele Basarabiei * anul VIII, Nr. 1 Chisinäu, 1936). Buletinul Comisiei Istorice a Romdniei, vol. IV. Bucuresti, 1925. Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, fascicola 61. VAlenii-de-Munte, 1929. Buletin of ilial al Prinlipatului Tdrii Romdnesti. Bucuresti, 1851.

www.dacoromanica.ro 336 STU D II

Buletin Gazetd oficiald pe anul 1838. Bucuresti. * R. CAMPUZANO, Origen, etc. de los Gitanos y Diccionario de su dialecto. A. CANDREA, Influenta tiganilor asupra literaturii poporane romdne. (Rev. Nouà *,anul VII, 1894). D. CANTEM1R, Descrierea Moldovei (trad. de G. Adamescu). Ed. e.Cartea RomAneasc5. *, Bucuresti. M. CARRA, Histoire de la Moldavie et de la Walachie. (Avec une disserta- tion sur l'état actuel de ces deux Provinces). Neuchatel, 1781. CHARLES UPSON CLARK, Bessarabia (Russia and Roumania on the black sea). New-York, 1927. CHELARD RAOUL, La Hongrie millenaire. Paris, 1896. I. CHELCEA, Cciteva observatiuni etnografice asupra Rudarilor din Muscel. (Rev.Natura *, 15 Mai 1934). A M. DEL CHIARO FIORENTINO, Revolutiile Valahiei (trad. de S. Cris- Cristian). Iasi, 1929. * CISLO, Krymskikh Tatar, nagaitzev, Tzygan. (Zurnal ministerstva gosu- darstvennykh). Petersburg, 1861. T. CODRESCU, Uricariul sau colectiune de diferite acte care pot servi la Istoria Romanilor, vol. X Iasi, 1888; vol. XVIII Iasi, 1892. T. CODRESCU, ziarulZimbrulpe anul 1856. Codrul Cosminului (Buletinul Institutului de Istoriei Limb5.) vol. I, Cer- nduti, 1925; vol. IV, Cern6u0, 1929. F. COLSON, De l'etat present et de l'avenir des Principautés de Moldavie et de Valachie. Paris, 1839. Columna lui Traian, editatd de B. P. Hasdeu, anul III, 1872. Dr. B. CONSTANTINESCU, Probe de limba Si literaturaiganilor din Ro- mdnia. Bucuresti, 1878. M. COSTACHESCU, Doc. Moldovene.sti inainte de yS'tefan cel Mare (1374 1437) vol. I, Iasi, 1931. Doc. Moldovenesti Inainte de ;S'telan cel Mare (1438-1456), vol. II. Iasi, 1932. *_DECOURDEMANCHE I. A., Grammaire du Thingane ou langue des Bo- hemiens errants. Paris, 1908. M. A. DEMIDOFF, Voyage dans la Russie méridionalle et la Crimee par hi Hongrie, la Valachie et la Moldavie. Paris, 1854. Despre Barba DimitrieyStirbei,Recunoasterii mdrturii. Viilenii-de-Munte, 1913. Dictionarul Geografic al Romdniei, alcatuit de I. Lahovari, g-ral C. I. Bra- tianu si Gr. G. Tocilesn, 5 volume. Bucuresti, 1898. DIEFENBACH L., VOlkerkunde Osteuropas, vol. I§i II, Darmstadt, 1880. (Vol.I,cuprinde: Tiirkisches Reich, Albanesen,Illyrier, Griechen, Rumänen). DIMITRIE DAN (paroch inLujeni, Bucovina),Tiganii din Bucovina. Ceram-0, 1892. M. EMIRIT, Sur la condition des esclaves dans l'ancienne Roumanie. (Revue historique du Sud-Est Européen, VII, 1930). Figuri contimporane din Romdnia. Bucuresti, 1909.

www.dacoromanica.ro STUDII 337

I. C. FILITTI, Les Principautes roumains sous l'occupation russe. Bucu- resti, 1904. I. C. FILITTI, Domniile Ronzdne sub Regulamentul Organic(1834-1848). Bucuresti, 1915. FR. N. FINK, Lehrbuch des Dialekts der deutschen Zigeuner. Marburg, 1903. Foaie pentru minte, inimdi literaturd, pe anii 1843 si 1844. Brasov. Foaia Societii Romdnismului. Bucuresti, 1871. * I. FOHERCZEG, Czigdny Nyelvtan, Budapest, 1888. D. FOTINO, Istoria generald a Daciei (sau a Transilvaniei,TaraMunte- nesti si a Moldovei) traducere de Gh. Sion. Bucuresti, 1859. * GASTER MOSES, Zigeunerisches aus Rumanien in s Miklosich Beitrage s, partea IV. Wien, 1878. GASTER MOSES, Zigeuner-Marchen aus Rumanien. Stuttgart, 1881. AL. G. GALASESCU, Eforia Spitalelor civile din Bucuresti. Bucuresti, 1899. GARBOVICEANU PETRE, ,,Saptebisericicu averealorproprie. Bucu- resti, 1904. -Biserici cu averi proprii. Seria II. Bucuresti, 1910. * B. E. GENT, New dictionary of the terms ancient and modern of the Can- ting Crew (Beggers and Gypsies) in its several tribes. London, 1902. GH. GHIBANEKU, SureteiIzvoade(documenteslavo-rornAneIntro 1546-1587), vol. XIX. Iasi, 1927. -Suretei Izvoade (documente slavo-rornAne intre 1587-1618), vol. XX. Iasi, 1928. - Suretei Izvoade (documente slavo-romAne intro 1412-1722), vol. XXII. Iasi, 1929. Suretei Izvoade (documente slavo-romAne intro 1428-1757), vol. XXIV. Iasi, 1930. - Slovar slavo-romdn. Iasi, 1911. A. GHICA (Principesa Aurelia Ghica), La Valachie Moderne. Paris, 1850. I. GHICA, Scrieri, vol. IV (publicat de P. V. Hanes). Bucuresti, 1915. C. GIURESCU, Despre Rumdni (Anal. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist. Seria II. Tomul XXXVIII. Bucuresti, 1916. C. C. GILRESCU. Legiuirea lui Caragea (unanteproect necunoscut) in Bulet. Corn.Ist. a RomAnieiivol.al III-lea Buc., 1924. C. C. GIURESCU. Istoria Romlinilor, vol. II. Bucuresti, 1937. * M. I. GOEJE, Memoire sur les migration des Tsiganes a travers l'Asie. Leide, 1903. A. G. GOLESCU, De rabolition du servage dans lesPrincipautés Danu- biennes. Paris, 1856. 0. GORKA, Cronica epocei lui Stefan cel Mare (1457-1499). Bucuresti, Biblioteca Revistei Istorice RomAne s vol.I, 1937. A. GRAUR, Les Mots Tsiganes en Roumanie (t Buletin Linguistique s) pu- blié par A. Rosetti, anul II, 1934. Bucuresti, s Cultura Nationald s. T. GRECEANU, Genealogiile docunzentate ale familiilor boeresti, vol.I. Bucuresti, 1913. M. G. GRELLMANN, Die Zigeuner, ein historischer Versuch Ozer die Lebens- art und Verfassung dieses Volkes. Lipsca si Dessau, 1783.

www.dacoromanica.ro 338 STU DII

M. G. GRELLMANN, Histoire des Bohémiens (ou tableau des moeurs, usages et coutumes de ce peuple nomade). Paris, 1810. * G. A. GRIERSON, Gipsy languages (Linguistic Survey of India, vol. XI). Calcutta, 1922. FR. GRISELINI, Istoria Banatului Timisan (traducere din limba germana de Nicolae Bolocan). Bucuresti, 1926. GUGGSBERG, (Kohly de), Le Philodace. Iasi 1841. Dr. W. HAMM, Südöstliche Steppen und Stadte, nach eigener Anschauung geschildert. Frankfurt a. M. 1862. P. V. HANES, M. Kogdlniceanu inNoua Revista Romana *, 1908-190S p. 372. B. P. HASDEU, loan Vodd cel Cumplit. Bucuresti, 1865. d'HAUTERIVE (comitele), Memoriu despre starea Moldovei la 1787. Ed. Acad. Rom., 1902 (text francezi traducere). * HEISTER, Notizen fiber die Zigeuner. Königsberg, 1842. J. HOYLAND, A. hist. Survey of the customs of the Gypsies. Jork, 1816. HOPF CARL, Die Einwanderung der Zigeuner in Europa. Gotha, 1870. * HUDSON G., Gli Zingari in Ispagna. Milano, 1878. HURMUZACHI, Vol. IV, partea 2 (1600-1650). Bucuresti, 1884. Vol. VII(1750-1818). Bucuresti, 1876. Vol. X (1763-1844), publicat de N. lorga. Bucuresti, 1897. -Vol. XV, partea 2 (1601-1825), publicat de N. Iorga. Bucuresti, 1913. Indicatorul Stati.stic al satelori unitatilor administrative din Romania. Bucu- resti, 1932. I. IORDAN, RumlinischeToponomastik, vol.IsiII. Bonn und Leipzig, 1924-1926. T. IORDANESCU, 0 istorie a figanilor.(a ConvorbiriLiterare *LXIII), 1930. Bucuresti. N. IORGA, Un cdldtor englez in Virile romdnesti inainte de Eterie (Dr. Wil- liam Macmichael), in e Arhiva Soc. Stiintificei Literare * VII, 1896. Istoriile Domnilor Tdrii Romdnesti, compilatei alcatuite de Const. Capitanul Filipescu. Bucuresti, 1902. Documente privitoarela familiaCallimachi,2 volume. Bucuresti, 1902-1903. Documente privitoare la Constantin "Vodd Brdncoveanu. Bucuresti, 1901. Istoria bisericii romdne, vol. I. Valenii-de-Munte, 1.q08. Nevoia reinoirii cunostinfelor istorice. Bucuresti, 1912. Studii si documents, vol. V, Bucuresti, 1903 ; vol. VI, Bucuresti, 1904; vol. VIII, Bucuresti, 1904 ;vol. X (4, Brasovuli Romanii *, scrisori lamuriri). Bucuresti, 1905; vol. XI, Bucuresti, 1906; vol. XII (Scri- soni inscriptii ardelenei maramuresene). Bucuresti, 1906; vol. XIII Bucuresti, 1906; vol. XVI, Bucuresti, 1909; vol. XIX, Bucuresti, 1910 ;vol. XXI, Bucuresti, 1911. -Izvoarele contemporane asupra miscdrii lui Tudor Vladimirescu. Bucu- resti, 1921. Voyageurs franeais en Orient. Paris, 1928. Istoria Romdnilor prin cdldtori, vol. IV, ed. II. Bucuresti, 1929.

www.dacoromanica.ro ST1_11-III 339

N. IORGA, Anciens documents de droit roumain, vol I iII. ParisBu- carest, 1930-1931. IVANYI BnLA, Oldevéltdr a tomay nemzetségbeli Losonczi Bdnffy Csaldd Törtinetéhez. Masodik Kötet (1458-1526). Budapest, 1928. JESINA P. J., Romai Cib oder die Zigeuner-Spraclze. (Gramatik, Worter- buch, Chrestomathie). Leipzig, 1886. Verzeichnis von Werken und Aufsätzen, welche in eilterer und neuerer Zeit iiber die Geschichte und Sprache der Zigeuner. Leipzig, 1886. Journal of the Gypsy Lore Society. (Third Series). R. FR. KAINDL, Das Unterthanswesen in der Bukowina. Ein Beitrag zur Geschichte der Bauernsainde und seiner Bel reiung.(Archiv für tister- reichische Geschichte), vol. 86, zweite Halite. Wien 1899. M. KOGALNICEANU, Esquisse sur l'histoire, les moeurs et la langue des Cigains. (Connus en France sous le nom de Bohémiens, suivie d'un recueil de sept cent mots cigaines). Berlin, 1837. Are traducere romaneascd de Gh. Ghibanescu,4 Schits. despre tigani *.Iasi, 1900. Desrobirea figanilor(« Biblioteca pentru totiNr. 394). * KONOW, Gipsy languages of India, in colectiunea Survey of India, XI, 1925. W. de KOTZEBUE, Lasair Viorescu. 0 icoana. a Moldovei din 1851, trad. din germanA de A.Cony. Lit. *, XXII, 1888. R. KUNISCH, Eine Fahrt nach dem Orient. Berlin, 1869. PAUL LABB, La vivante Roumanie. Paris, 1913. G. I. LAHOVARI, Hdrtii vechi, cloud foi de zestre din al XV II-leai X VIII -lea secol.(« Convorbiri Literare o, XXII, 1888).

G. I. LAHOVARI, Robi (1700-1800) in 4.Cony. Literare *,XXII, 1888. LONGINESCU S. G. si A. PATROGNET, Legi vechi romdnestii izvoarele bor. Bucuresti, 1912. MANO C. G., Documente din secolele al XVI-leaXI X-lea privitowe la familia Mano. Bucuresti, 1907. MARIA REGINA ROMANIEI, Tara Mea (traducere din englezeste de N. Iorga), Iasi, 1917. MELCHISEDEC (episcopul Romanului), Cronica Husilori a Episcopiei cu asemenea numire. Bucuresti, 1869. (episcopul Romanului), Notice istorice si arheologice adunate d.c pe la 48 mdncistirii biserici antice din Moldova. Bucuresti, 1885. Mémoires du Prince Nicolas Soutzo Grand-Logothete de Moldavie 1798-1871 (publiés par Panaioti Rizos), Vienne, Gerold et C-ie, 1899. Memoriile Regelui Carol I al Romdniei, Editura ziarului *Universul *. Bucu- resti, 1909. METES ST., Relatiile comerciale ale Tatra Romdnesti cu Ardealul pdnd in veacul al XVIII-lea. Sighisoara, 1921. MIKLOSICH F., Ober die Mundarten und die Wanderungen der Zigeuner Europas. Fasc. IXII. Wien, 1872-1880. MISKOW JOHAN, Jaija Sattler and the Gypsies of Berlin insJourna of the Gypsies * L. S. Third Series, vol. X, partea 2. MUNSTER SEBASTIAN, Cosmographia. Basilae, 1550 si editie germana tot la Basel, 1588. 22,

www.dacoromanica.ro 340 STUDII

* NEIGEBAUER I. F., Beschreibung der Moldau und Walachei. Breslau, 1854. * NEUSCHOTZ OSVALD, Moldauische Zigeuner-Silhouetten. Czernowitz, 1886. * NICOLAE ION, Cazania Tiganilor, Brasov, 1924. C. NICOLAESCU-PLOPSOR, Muzica Tiganilor (Ziarul sStiintelor Populare*, din Martie 1923). I. NISTOR, Istoria Basarabiei. (Biblioteca Asezamântului I. C. Brätianu, Nr. 1), Cernauti, 1923. AL. ODOBESCU, Antichitàçile judefului Romanali. Bucuresti, 1878. D. C. OLANESCU, Teatrul la Romdni. Anal. Acad. Rom. Mem. Sect. Lit. Seria II; Tom. XVII (1895-1896. Bucuresti, 1897. D. C. OLANESCU, Raport general asupra participdrii Romdniei la Expozilia universald din Paris (1900). Ed. I. V. Socec, Bucuresti, 1901. G. OPRESCU, T'drile Romdne vilzute de artisti francezi. Bucuresti, 1926. PALADE ION, Codul Caragea (reprodus dupa manuscrisul original romanesc). Bucuresti, 1907. PALE K JOHA NN, Die Erwerbungen der Bukowina zuOsterreich. Czernowitz, 1889. * Die Anfiinge der deutschen Besiedelung der Bukowina unter der Mi- litdrverwaltung. Czernowitz, 1899. Die Zigeuner in der Bukowina. Czernowitz, 1908. PANAITESCU C. IOAN, Robii (Aspecte tiganesti, etc.). Bucuresti, 1928. P. P. PANAITESCU, Miron Costin: Istorie in versuri polone despre Moldova iTara Romdneascd. Bucuresti, 1929. Emigratia polondi revolulia romdnd dela 1848. (Studiii documente). Bucuresti, 1929. Izvoarele slave externe ale Istoriei Romdnilor (Curs pe 1933/34). Bucu- resti, 1934. A. PAPIU ILARIAN, Tesaur de monumente istorice pentru Romdnia (atat dinvechiutiparitecat imanuscripte). Tomul III.Bucuresti, 1864. * PASPATI A. G., Etudes sur les Tchinghianis ou Bohémiens de l'Empire Ottoman, Constantinople, 1870. PERETZ ION, Robia (curs predat la Facultatea de Drept din Bucuresti, pentru anul III licenta).Bucuresti, 1934. PERRIN RAOUL, Coup d'oeil surlaValachie etla Moldavie.Paris, 1839. PEUCER CASPARO, Comentarius de praecipius divinationum. Witemberg, 1580 si Frankfurt, 1593. * PISKEL R., Beitrdge zur Kenntnis der deutschen Zigeuner. Halle, 1894. PETULENGRO, Report on the Gypsy tribes of North-East Bulgaria In Journal of the Gypsy, New, series IX, partea I si II. PITTARRD EUGENE, Anthropologie de la Roumanie. Contribution a l'Etude des Tsigaines dits Roumains, I. loc. si an. (Acad. Rom., II, 126.606). I* PITTARD EUGENE, Les Tsiganes ou Bohémiens in Le Globe. Paris- Geneva, 1931.

www.dacoromanica.ro STUDII 341

POISSONNIER A., Notice historique sur lesTsiganes ou esclaves zingares de Moldavie et de Valachie. Bucuresti, 1853 si editia II in 1855, cu titlul 4 Les Tsiganes en Moldavie et Valachie 4. "POTRA GEORGE., Despre figanii domnesti, mcindstiresti i boieresti. (Revista Istorica Romank V-VI, 1935-1936) si extras.Bucuresti, 1936. POTT A. F., Die Zigeuner in Europa und Asien, 2 vol., Halle, 1844-1845. PRAY G., Annales Regum Hungariae (ab anno Christi 997 ad annum 156(i). Vindobonae, 1764. PREDARI FRANCESCO, Origine e vicende dei Zingari, Milano, 1841. PUSKIN A., Tiganii (poem tradus de A. Donici). Bucuresti, 1837. RAICEWICK, Bemerkungen dber die Moldau und Wallachey. Viena, 1789. - Viaggio in Valachia e Moldavia (con osservazioni storiche, naturali e politiche). Milano, 1822. RAICEVICH, Voyage en Valachie et en Moldavie (traduit de l'italien par M. Bejeune). Paris, 1822. Raportul lui B. Stirbei cdtre Kisseleff asupra stàrii Valachiei in 1832. (4 Con- vorbiri Literare 0, XXII, (1888), p. 737, 841, 1025. REGNAULTLIAS, Histoire politique et sociale des .Principautés Danu- biennes. Paris 1855. (Are traducere româneasca de Joan Fdtu, tipArità la Iasi, 1856). .Regulamentul Organic (Cap.:4 Despre regularisirea tiganilor sfintei Mitro- polii,aepiscopiilor sia tuturor mänAstirilor4).Bucuresti, 1847. * REINBACH, Die Zigeuner. Salzwedel, 1861. I. POP-RETEGANUL, Tiganii (schità istoria). Blaj, 1886. Revista s I. .Neculce *, Iasi, 1921, 1922, 1927. Revista Istoricd (N. Iorga), anul III. .RevistaTeodor Godrescus, anul I, Iasi, 1915-1916. RICHARD KUNISCII, Bukarest und Stambul. (Skizzen aus Ungarn, Ru- manien und der TUrkei). Berlin 1861 (Apud. N. Iorga,Ist. Rom. prin cAlatori 4,vol. IV. Bucuresti, 1929, p. 43). ROCHAS V. de, Les Parias de France et d'Espagne(Cagots et Bohémiens). Paris, 1876. RUBY de PECHON, Gueux, Bohémiens et Cagoux. Paris, 1862. RUSSO ALECU, Scrieri editata de P. V. Hanes (Capit.4 Desrobirea Ti- ganilorp. 238-244). Bucuresti, 1910. * JOHN SAMPSON, The dialect of the Gypsies of Wales. Oxford, 1926. SAMUEL ROBERTS, The Gypsies (Their origin, continuance and destina- tion, as clearly foretold in the prophecies of Isaiah, Ieremiah and Ezekiel). London, 1842. SCHESAEUS CRISTIAN, Ruinae Panonicae(Libriquator: continentes statum Reipub. et religionis in Ungaria, Transilvania vicinis et re- gionibus imperante Ioanne Secunde electo Rege Ungariae). Witeberg, 1571. Dr. I. H. SCHWICKER, Die Zigeuner in Ungarn und Siebenbiirgen.Wien und Teschen, 1883. SERRURIE GRIGORIE, Colectiune de poesii scrise In exil. Bucuresti, 1858. Dr. C. D. SEVEREANU, Din amintirile mele. Bucuresti, 1929.

www.dacoromanica.ro 342 STUDII

* W. SIMSON, History of the Gipsies. New-York, 1879. SION GH., Suvenire contimpurane. (Capit.Emanciparea Tiganilor , Bucu- resti, 1888. SISTINI, Viaggio per laValachia. Firente, 1815. SKEENE J. H., Frontierlands of thecristian and theTurk, comprising travels in the regions of the lower Danube in 1850 and 1851. London 1853 in N. Iorga,Ist. Rom. prin caldtori t, vol. IV, p. 99). SOWA RUDOLPH v., Die Mundart der slowakischen ZigeunerGottingen, 1887. * SOWA RUDOLPH v., Wörterbuch des Dialekts der deutschen Zigeuner in Abl. für die K. des Morgene XI, partea I. Leipzig, 1898. SPRENGLER R. F., Diss.historico-juridica de Cinganis sive Zigeunis Lugd. B. 1839. STATESCU M., Inceredri asupra originei Tiganilor. Craiova, 1884. STEIN, Christian Gottfried Daniel: Handbuch der Geographie undStatistik, 3 volume, Leipzig, 1826. STURDZA D., Istoria Renagterii Romeiniei, vol. II. Bucuresti, 1889. SULZER F. J., Geschichte des transalpinischen Daciens, das ist: der Wala- chey, Moldau und Bessarabiens. Wien, 1781. SERBOIANU P., Les Tsiganes. Paris, 1930. STEFULESCU AL., Meinastirea Streimba. Targu-Jiu, 1906. Documente slavo-romcine relative la Gorj. TArgu-Jiu, 1908. Mdnastirea Tismana (partea III, doc. m'Andstirii Tismana). Bucu- resti, 1909. TELEAJEN SANDU, Tiganii dela Piscul Urlii (Rev. Fundatiilor Regale), Mai 1934). THOUVENEL EDOURD, La Valachie en 1839 (Revues des deux Mondes. 15 Mai 1839). TOCILESCU GRIGORIE, Revista pentruistorie,arheologie ifilologie, anul I, ed. II. Bucuresti, 1883; anul I, vol. II. Bucuresti, 1883. 534 documente istorice slavo-romeine (din Tara Româneasa si Moldova privitoare la leghturile cu Ardealul 1346-1603). Bucuresti, 1931. URECHIA V. A., Istoria Romdnilor. TOM. V (Capit. IX: Tiganii s). Bucu- resti, 1893. VAILLANT I. A., Les Romes (Histoire vraie des vrais Bohémiens). Paris, 1857. VAILLANT I. A., Grammaire, dialoguesetvocabulaire de la langu3 des Bohémiens ou Cigains. Paris, 1868. Vestitorul .Romanesc (Ziar pe anii 1848 si 1851). Dr. A. VERESS, Documente privitoare laistoria Ardealului, Moldovei gi Tdrii Romdnegti (1527-1572), vol.I.Bucuresti, 1929. Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldoveisi TaraRomd- nevi (1585-1592), vol. III. Bucuresti, 1931. Dr. WICKENHAUSER, Geschichte und Urkunden des Klosters Solka. Czer- nowitz, 1877. WILKINSON W., Tableau historique, géographique et politique de la Mol- davie et de la Valachie (traduit de l'Anglais par M.). Paris, 1821.

www.dacoromanica.ro STUDII 343

* Dr. H. WLISLOCKI, Eine Hildebrandsballade der transsilvanischen Zi- geuner, Leipzig, 1880. * Ada lék a Czigdny philologia történelméhez. Leipzig, 1881. * Erdélyi Czigany Kurucz dalok. Leipzig, 1881. * Haideblaten(Volkslieder dertranssilvanischen Zigeuner).Leipzig, 1881. Die Sprache der transsilvanischen Zigeuner (Grammatik, Wörterbuch). Leipzig, 1884. Marchen und Sagen der transsilvanischen Zigeuner. Berlin, 1886. Zur Volkskunde der transsilvanischen Zigeuner. Hamburg, 1887. Vom aiandernden Zigeunervolke (Bilder aus dem Leben der Sieben- bOrger Zigeuner. Geschichtliches, Ethnologisches, Sprache und Poesie). Hamburg, 1890. * W örterbuch des Dialekts der deutschen Zigeuner. Leipzig, 1898. AL. XENOPOL, Istoria partidelor politice in Romiinia, vol.I.Bucuresti, 1910-1911. Domnia lui Cuza Yodel, vol. 1II. Bucuresti, 1903. AL. XENOPOL. Istoria Romdnilor din Dacia Traiand. (Editia III, ingrijitä de I. Vlklescu), vol. IXII. Bucuresti, 1930.

www.dacoromanica.ro CUVINTE1 FORMULE SLAVE

az=eu ; eto az=iatà eu. bez=afard de.... biv=fost ; biv vel stolnic=fost mare stolnic. brat=frate ; i brat ego=0 fratele lui. cilenuri =membri (ai unei societgli). cupet =negustor, comerciant. cut =parte de sat. deala (dela) =pricing, proces ; vor pieri toti pre deala lor. dealnitei (delnita) =loc de argturg, lung §i ingust. dolneai zemli=a1 Tgrii de jos. globnici (domne§ti, nagngstire§ti, boiere0i)=oameni insdrcinati cu strangerea dgrilor §i in special a gloabelor (amenzilor). Globnicii domne§ti aveau§i misiunea de a scrie la averea domneascg pe toti tiganii din targ gásili Meg' stgpan. holop (ronon) =rob, Belay ; substantiv masculin din malorusg. (Gh. Ghibgnescu, Slovar slavo-român, Ia§i, 1911, p. 68). I inih boleari ot dvor gospodinu ego milostiiu=0 alti boieridela curtea mgrii sale domnului. I nac ne budet=altfel sa nu fie. Inaco da nest i ispravnic sam reci gospodstvo mi=altfel sd nu fie §i ispravnic insu0 cuvântul domnii mele. iscala =iscglitura. I ispravnic recoh gospodstvo mi= 0 ispravnic am zis (am spus) domnia mea. na ime=pe nume, anume. nostavnic =conducgtor, administrator (al unei biserici, al unei mgngstiri). neru filet (nerupit)=nestricat, neclintit.

www.dacoromanica.ro CUVINTEI FORMULE SLAVE 345

ohabnic =perpetuu, inalienabil, de veci, care nu se poate instraina ; tiganca ohabnicii. otnofenie =relatie, raport. ot=de, din, dela ; i ot...=si dela... ;ot grad=din orasul ; ot sel=din satul. ot sventa monastire=dela sfanta mandstire. ori hie in ce ?) 1-ar afla=legatura (probabil ca vine din sla- vonescul it-k3 It (vez;). pis=am scris ; i napisah= si am scris ;pis az= am scris eu. pis saam reci gospodstvo mi= s'a scris dupà Insu§i cuvantul domnii mele. podrughia =sotia (cuvant slavonesc). poslupnie=slujba, serviciu. poslu§i =a sluji, a face slujba. poslujnic, poslwic=servitor boieresc sau manastiresc scutit de dari. priskivire (a pristavi)=a muri ; dupä pristeivirea mea, dupà moartea mea. proclet =blestemat ; sd hie procleti triclet (de trei ori blestemat). pread sim listom gospodstvo mi= inaitea acestei carti a domnii mele. sam gospodini veleal (velel)= Insui Domnul a pdruncit. sam pisahmo i bihomvdsiiu t9cmala=singur am scris§i am fost la aceasta tocmealà. sareicustei =silrindar, sa-mi faca liturghii §i sarcicuste. site pifet inac ne liidet=astfel scrie si altfel sa nu fie. slobozii (slobozie)=loc in care oamenii erau scutiti de dari. snei (sesinci)=fiu suret (sureturi)= copie (de pe o scrisoare, de pe un act). Sveata Petca=Sf. Vineri ; ot sveata Petca=dela sfanta Vineri. toe govorim inaco da nest po na$ reci=aceasta spunem, altfel sa nu fie dupà zisa noastra. toe pifem gospodstvo mi=aceasta scriem domnia mea. tolico pisah gospodstvo mi=astfel a scris domnia mea. treatago gospodstva= a treia domnie. treti=a1 treilea. vei ime Oita i Sina i svétogo Duha, amin. Troita edinasliftna i nera- zdealna=In numele Tataluii al Fiului §i al Sf. Duh, amin. Treime de ofiinta§i nedespartita.

www.dacoromanica.ro 346 CUVINTE SI FORMULE SLAVE

vavedenie Bogorodite=intrarea in biserica a Nascatoarei de Dum- nezeu. vifneai zeinli .,-- al Tarii de sus. volnic =fiber ; ca sa fie volnic. vtori=a1 doilea. u=la. ughi =galbeni unguresti. za=de ; capitan za margine=capitan de margine ; vataf za postelnicei=vataf de postelnicei ; inpretza ughi 18=in pret, de galbeni 18. zet=ginere ; Deli§co parcalab zet stolnicului.

www.dacoromanica.ro CUVI NTE ST 11.A.I NE acolisi =a se lega dusmaneste de cineva, a nu rasa din AA- panirece a apucat odatd. afierosit =sfintit, inchinat ;a afierosi=a risipi averea. adaman =ataman, capetenie ;si s'au aflat tiganca de addman intealtà parte. amiqui (amisPziascei)=amestecat,incurcat, irosit, etc.« numai sa nu sa amistuiasca... areatul (aretu0=coprins, imprejurime bacal =bacan botafarie =locul, atelierul unde se fac opinci in forma de papuci, facute din pielea scoasa de pe la coatele picioarelor de dinapoi ale cailor si vitelor. bucate =cereale. caclaul (coclau, coclauret)=thpà prapastioasä, loc neumblat, pustiu caoaci =fierar, potcovar(seobicinueste foarte mult in Transilvania). ceipuesc =castig ;sa-mi capuesc banii. ciobote =despagubire in bani pentru alergatura slujbasilor inferiori insarcinati cu executarea unui mandat ; nici ciobote sa le luati. colac =rasplata data celuia ce gaseste un lucru pierdut, celuia ce denunta pe un talhar. « umbland pe urme cu colace, i-au aflat ca sunt la Moldova... » davarat, am davarat=am adeverit. desemnici (desetnici)=slujbasi insarcinati cu strangerea darilor pe stupi si ramatori ;sa aibe pace de desemnici pentru un mascur. direse =acte. epochemen (ipochimen),--persoan6, personaj. ginbelic, giubelin, gubelic=boier cu giubea.

www.dacoromanica.ro 348 CUVINTE STRAINE glomnici (vezi globnici) groseni (dela gro§)=veche monedd de argint. grumazi ,( 4sd-Iia de grumazi») sa-1 pedepseasca. istov = cu totul, adevarat (« sa-i vindem de istov dumisale ». masala =tortai de rasina infipta intr'un drug de fier. masalagiu =purtator de torta. metaharisi =a obisnui, a pofti.(« Fel de fel de lucruri cote le... un croitor me§ter »). metoc (metoh)=sucursala de manastire pusa sub protecOunea alteia mai cu vaza, pamanteang sau straing. muhurdar =pastratorulsigiliuluidomnesc, secretarulcurtii. ndimit =lucratori, slugi cu simbrie nezdticnitd=nezadarnicita. oblecit (aoblici)=aafla in taina ; acum din juzii ce umbra' prirt tara 1-am oblecit. olac =curier, §tafeta, cal de po§ta ;cai de olac. ort (or(i) =un sfert dinteun leu vechiu, adica 10 parale. peciu =foaie de cununie, autorizatie data de protopop pentru celebrarea cununiei ;peciü gospod=--act domnesc. perhes =der càtre Poart5, dar in genere, plocon. pritoc =transvazare, vinurile trase la pritoc ; 100 vedre de yin pritoc. pronomii r=privilegii (cuvant arhaic de origine greaca). rasurd =dare suplimentard ce se platea pentru lefilesluj- basilor§i boierilor. sahaidace =tolbe ; o pereche de sahaidace ferecate». sohat (suhat)=0§une (mai ales pe laugh" ape, pe locuri mocirloase). teslim =predare, inapoiere. treapddul judolui=omul care duce diferite porunci in judet. turmaci gonitori=vit,e1, vitea de bivol in al doilea an. vadea =termen de plata. val =necaz ;(§i mai mult val san'aiba...). vdlui =a supara, a necai. vechil =loctiitor, mandatar. zapt =confiscare, sechestru ; posesiunea unui lucru rapit, confiscat dela altul, a confisca, a pune st5panire.

www.dacoromanica.ro RESUME

CONTRIBUTIONS A L'ETUDE DES TSIGANES DE ROUMANIE

Cette étude, fondée sur un materiel informatif de plus de 250 ouvrages roumains et étrangers et sur quelques milliers de documents inédits et édités, a sa raison d'être dans le manque d'une telle monographie, dans notre pays oilil n'y avaient que des fragments ou des articles de journaux, sans documentation historique. L'origine des tsiganes est rappelée, dans cet ouvrage, ainsi que l'epoque et les circonstances dans lesquelesils sont venus en Europe et se sont éparpillés dans différents pays. Au debut, il y a quelques siècles, selon des legendes et de nombreux écrivains, ils étaient considérés comme des descendants des anciens Egyp- tiens, d'autant plus qu'il pratiquaient aussi la magie. Il a fallu beaucoup de temps jusqu'a ce que l'étude de la similitude de la langue hindoue et celle des tsiganes ait prouvé leur origine. Ensuite il est question de l'évolution historico-sociale des tsiganes de la Roumanie d'aujourd'hui, en nous indiquant les dif férentes categories de tsiganes esclaves. L'apparition des tsiganes en Moldavie et en Valachie est due aux circonstances suivantes: 1. Certains d'entre eux auraient été amenés comme prisonniers de guerre par les Tatars au temps de l'invasion de ces derniers dans notre pays. 2. Le reste serait venu du sud et appartiendrait, selon toute probabilité, a la masse qui se dirigea -venant de l'Asie vers l'Europe méridionale et l'Afrique du Nord. Les documents attestent la presence des tsiganes dans la Péninsule des Balkans (Serbie), en 1348, bien avant leur apparition dans les Princip autés Roumaines.

www.dacoromanica.ro 360 RE su lit

3. Les tsiganes de Moldavie proviennent, en partie, du rameau qui s'était dirige vers la Crimée. Le reste serait venu de la Valachie. Dans ce dernier pays, la presence des tsiganes nous est attestée, en 1385, dans un document concernant la donation faite par le prince Dan (1385-1386) au monastere de Tismana. Les tsiganes des Principautés Roumaines sont, des le debut, réduits en esclaves. Bs sont assujettis au prince, aux monastere, aux boyards et se divisent, par consequent, en plusieurs categories: a) Les tigani domnegi appartenaient au prince regnant. Les documents nous attestent, au debut, la presence, parmi ces tsiganes, de nombreux esclaves tatars. Aux tsiganes, prisonniers de guerre, venaient s'ajouter ceux qui n'avaient pas de propriétaires et qui étaient pris dans le pays meme (coutuine que l'on constate aussi chez les peuples voisins). Les tigani domne§li, formaient plusieurs categories, savoir: Les aurari ou rudari qui extrayaient l'or des sables des cours d'eau ;les bdei,, qui extrayaient l'or des roches ;les lingurari, les lciqi dans cette dernière categorie on comptait encore les tsiganes netoti (nomades) reputes pour courageux et ruses ; les ursari qui faisaient executer par leur ours la tananaoa, danse qui amus sait beaucoup le peuple. b) Les tigani mandstirefti qui devaient leur situation aux donations faites par le prince, aux legs, aux ventes ou aux simples echanges entre particuliers. Les documents concernant cette caté- gorie de tsiganes sont en grand nombre. A la suite des donations et des ventes, les monasteres tinrent, apres le prince regnant, le second rang en ce qui concernait le nombre des tsiganes esclaves. c) Les tiganiboierefti,qui provenaient des donations des princes, des conquetes, des heritages ou des ventes. Certains donations étaient des recompenses accordées aux boyards pour leur preuve de fidélité. D'autres n'étaient que de simples secours. Le nombre des Ogani boiereVi était augmente par les actes dotaux, les testaments et les ventes assez frequentes. Les tigani vdtrafi (appartenant aux boyards et aux monasteres) se divisaient, d'apres leurs services, en deux categories: a) Les kani easayi, (de curte) domestiques et artisans (forgerons, maréchaux ferrants, serruriers, scieurs de bois, menuisiers, cordonniers, tailleurs, pelletiers, boulangers, musiciens).

www.dacoromanica.ro R8 sumt 351

b) Les (igani de ogor (agriculteurs, jardiniers, forestiers). Dans les Principautés les tsiganes étaient jadis, comme aujourd'hui, assez nombreux et ils avaient une vie pénible, puisque l'état d'esclavage dans lequel ils vécurent jusqu'a la moitié du siècle dernier signifiait travail et soumission complete envers leurs maltres, qui pouvaient les vendre, les donner ou les échanger, selon leur guise. Malgré les difficultés par lesquells Hs ont passé, le souci du lendemain ne les a jamais rendue pensifs et le travail une fois achevé tout était oublié dans une bonne humeur générale. La danse et la musique instrumentale ou le chant leur faisaient oublier toutes les miseres de la vie. D'apres les lois du pays les tsiganes étaient considérés comme des biens immeubles, leur prix variant selon l'âge, la sante, l'ap- plication au travail et le genre d'emploi qu'il exer,, aient. Parfois les tsiganes étaient vendus ou se vendaient a la suite de graves punitions. On cite le cas d'un tsigane, qui ayant vole dix chevaux et se voyant condamné a être pendu par lecapi- taine de la contrée, se vendit lui et sa famille, pour écahpper au supplice, a un hiéromonaque du monastère de Strehaia, qui paya 30 écus d'or au capitaine. Les tsiganes étaient toujours passibles du maximus de la peine prescrite ; l'écrivain italien Del Chiaro, le boyard moldave Eftimie Canan6u, l'Ermite de Gauting et beaucoup d'autres nous rap- portent dans leurs intéressants mémoires que, lame innocents, les tsiganes étaient souvent soumis a toutes sortes de vexations. Ce n'est que plus tard, vers la fin du XVIII-ème siècle et le commencement du XIX-ème que certains maltres eurent pitié de leurs esclaves tsiganes. Au XIX-e siecle, les Roumains des Principautés, par leurs valeureux dirigeants, sous l'influence des idées libérales d'Occident, finissent par supprimer l'esclavage, en donnant la liberté aux tsiganes, qu'ils colonisèrent sur les domaines des monastères et des boyards. Afin d'obtenir le maximum d'avantages des esclaves tsiganes, leurs maitres leur faisaient apprendre certains emplois. Plusieurs documents intéressants nous montrent comment certains enfants de tsiganes étaient destines a apprendre différents métiers ainsi que les conditions de l'engagement co nclu dans ce but entre le

www.dacoromanica.ro 352 RESUME

boyard et l'ouvrier patron. Les tsiganes specialises dans un métier jouissaient de l'estime des autres et d'un meilleur traitement de la part de leurs maltres. Le long des siècles et jusqu'à nos jours de nombreux voyageurs etrangers se sont occupes dans leurs écrits des caractere pittoresque et drôle de nos tsiganes. Parmi ceux-là quelques uns essayerent, en véritables artistes, d'immortaliser dans des gra- vures et par des descriptions les tsiganes de Roumanie, qui avaient plus d'attraits que ceux des pays voisins. L' écrivain et les peintres etrangers étaient frappée dans notre pays par la cabane et la figure caracteristique des tsiganes dont la gaité se confondait avec la misere noire qu'ils subissent avec insoucience. L'un de ces écrivain nous relate qu' « ils étaient trop pleins d'originalite pour passer inapergus ». En ce qui concerne la musique, le tsigane des son enfance et sans etudes fait chanter son violon. Il souffit qu'il possède un violon pour qu'il devienne musicien. Son oreille saisit avec facilité chaque son et sa main manie l'archer avec grande habilité. Sa mémoire auditive est tres développée au point qu'il ne lui est pas difficile parfois de reproduire avec fidélité ce qu'il vient d'entendre. Barbu Lautaru, en 1847, a émerveille le grand compositeur Liszt autant par sa mémoire que par son execution musicale. Un cas semblable a eu lieu en 1900 a l'occasion de l'Exposition universelle de Paris a laquelle participa aussi la Roumanie. Dans les Principautés Roumaines les tsiganes musiciens étaient et sont encore tres nombreux. Parmi les plus Mares de jadis il faut citer Barbu L'autaru, Bulan, Anastasiu (Muscalagiul), Mari- nicd Buzatu, Nàstase Ochi Albi, Buic6, Petrea Cretuolcanu, Cristache Ciolac, et parmi les contemporaine: Grigoras Dinicu, Einicii Luca, Petre Motoi, Iuga et bien d'autres. Leur état actuel est décrit d'une maniere plus succinte puisque plus conue. On citeles différentes occupations des tsiganes: Mu- tari (membres de petits orchestres), serruriers, forgerons, mare- chaux ferrants étameurs, magons, maquignons, ramoneurs, mar- chands de vieux habits, de vieille ferrauille, de journaux et de petite quincaillerie, de mais fouilli et grille. Les tsiganes des différents pays d'Europe se sont émancipés de nos jours. Chez nous ils ont fondé une association ; ils font paraitre une revue mensuelle « La voix de Romis »,(« Glasul Romilor »).

www.dacoromanica.ro RE SUME 363

Un chapitre special indique les différents noms et surnoms gulls ont porte ainsi qu'une liste toponymique; certains sobri- quets furent adoptés comme noms d'endroits oil ils ont séjourné. Un vocabulaire plus développé tsigano-roumain Pt un autre plus succint roumano-tsigane précède le dernier chapitre qui con- tient 156 documents in extenso, parmi les plus intéressants rela- tifs aux diverses manifestations et aux diffCrents aspects de la vie des tsiganes en Roumanie.

www.dacoromanica.ro INDICE ')

A Alexandru, domnul Moldovii, fiul lui Dias (1453) 37 Abaza Coruiu, vornic 263 Alexandru cel Bun, down al Moldovii Academia Bomdrtd, ms. sau documente 36, 37, 71 pastrate la, aproape la fiecare paginaAlexandru Ianculeu, vel vornic 331 Adam, dascal 321 Alexandra Joan Calimah, domn al Mol- Adeimache, popa 313 dovii 49, 308 Africa 18, 26 Alexandru Ldpusneanu, domn al Mol- Afumati, sat 195 dovii, fiu legitirn a lui Bogdan III Aga'ita,sotia marelui arms Preda 47, 86, 198 Paladie 271 Alexandru Marcu,prof.universitar, Agaton, episcop de Roman 204 scriitor 15 n Alba lulie 47 Alexandru loan Mavrocordat 49 Alb-ni, sat 89 Alexandru Mircea Vodd (Alexandru .1lbesti 220 III), domn al T.-Rom. 1567-1577 Albina Romdneascd, gazeta 11 n, 113 n 40, 44. 88, 199, 200, 201 Alba, clucer 219 ;postelnic 253 Alexandru N. 115. AlecsandriVasile, poet 107 n,111. Alexandra Nicolae Basarab, domn al 112, 123, 124 n, 133 Tarii-Romanesti 19 Alevra 295 Alexandra vezi Pascale Alexandra vezi Ganduleasa Alexandru de Veldenz 24 Alexandra, sotia lui Dumitrasco Dra-Alicseni, sat 252 gusescul, biv vtori comis 57 Alsacia 21 Alexandra, stolniceasa, fata Plescai 58 Alunis,rn-re 237, 266 Alexandra Vdlcea 115 Americani 96, 135 Alexandra, caldarar, 321, 322 ;mare Ana, sora calugaritei Sara 197 hatmani parcalab al Sucevei (1804) Analele parlamentare 113 n 331 ; feciorul Tudosiei, nepot lui Na- Anastasia (Muscalagiu), lautar 133 dabaico vornic 55,205 ;postelnic Anca, doamna 196 245, 246; ruman 280 ;feciorul He- Anca, jupanita din Crasani 203 ; sotia ricai din Vacaresti 52 stolnicului Fratila din Rovinari 98

1) Nu s'a facut indice de numele tiganilor din cuprinsul docurnentelor. deoarece, ele se gasese toate in capitolul onomasticd, care de asemenea a fost lasat lao parte, precum silistastrainilor care au lasat stiri despre tigani din capitolele bibliografie, cuvintei formule slave si straine, rezumat.

www.dacoromanica.ro INDICE 355

Andaluzia 21 Arhivele Statului 38 n, 39 n, 40 n, Andreas, presbiterul Ratisbonei 10, 18 44 n, 46, n, 47 n, 52 n, 56 n, 57 n Andrei, calaras ot Targoviste 244, 247 Anion Elena 115 jude de tigani din Botosani 72 Anion Marioara 115 Andrees, fost mare setrar 272 Aristarho, vistier 294 Andrei Grecul ot Brosteni 229 Arnolff de Harff 24 Andreica, din Horez 229 Aron Vodd, domn al Moldovei (1592) Andriescioae 60, 265 203 Androne, din Albeni 89 Arsenic, feciorul lui Bou dela Zubrasti Anghel D., scriitor ; articol citat, p. 5, n 221 Anghelina 56 Arsenovici Mihai 286 Anghelina Iusdpoae 251 Asachi Gh. 117 Anghelufd, lautar 132 Asan Costache, biv v1 caminar 307 Anglia 3, 22, 101 Ascoli G. I., figanolog 3, 10 Aninoasa, rn-re, 277; sat, 197 Asia Mica 17 Antim, egurnen sitipograf la m-reaAtanasie, episcop de Buzau 199, 201 Snagov, viitorul mitropolit Ivirea-Austria 117 nul 273 Averchie, egumen larn-rea Ciolanul Antim, episcop de Bamnic 281 220, 239 Antiohie, fiul lui Bejan Hudici 52 Avram, feciorul lui Sava cel mare 236 Antiohie Jora, batman 57. Axintie, uricar 282 Antiohie Voda, domn al Moldovei 60, 275 Antoche Slatin, cehoslovac, profesor de filosofie 124 Babic Ambrosie 115 Anton (Sf.), piata in Bucuresti 124 Beibeani, sat 224 Baciu 201 Anionic, egumen la m-rea Alunis 266; Badea 199, 202, 228; logorat 255; spa- mitropolit 289 tar 271 Apostol 240; biv vel pitar 216; dere- Beideni, mosie 196 gator de Barlad 55, 206, 207 Bädilifd Toader, vornic de Suceava 284 .4postol, vezi Catargiu Badin 212 4rabi 15 Badiul Mdrariul ot Bdbeani 224 Arbeinasu Gheorghe, bacal din Iasi 263 Bddros lordache 297 Archiva Istoricd a Romdniei 71 n, 81 n, Bdesti, sat 89 86 n, 88 n Bdisan Ion 290 Archiva Soc. stiinfif icei literare 70 n, Bajesti, mosie 194 101 n Bdleiceanca Elenca 115 Ardeal 22, 29, 30, 100, 103 Bdlciceanu Costache 115 Ardeleni 30 Beileiceanu Ion 115 Argentina 126 Beildceni, sat 253 Arges, judet 83; m-re 196; rail 31 Beileicescu Costandin 286 Arghirie, vezi Cuza Bdlaci, postelnic 228 Argintoianu Costache 115 Balan, vtori vornic 214 Arhanghel, Mihail Si Gavril (Sf.), hra- Beilas, capitan 284 mul rn-rii dela Cricov 199 Balea, logof5t 221, 225 .4rhivele Olteniei, revista 68n, 76 n, 86 n Baleanu Maniul 113 2

www.dacoromanica.ro 356 INDICE

Balica, paharnic 57 Benghiu Sava, ciipitan 221 Balotefti, sat 86, passim Bengi, comis 238 Balf Alecu, vistier 128 ; Alexandru, vel Berechet Stefan 34 n aga 331 ;Costache, vel logof5t de Berehoro, ora§ in Cehoslovacia 124 Tara de jos 328 ; Lupu, vel logofiltBerindefti, mo§ie 201 54, 300 ; Neculai, vel spatar 331, vel Berivoe, logoldt 200 vornic, 331 Berlescu Costache 115 Bamboiu Necolai, jude de tigani ru- Berlegti, sat 232 dari 309 Bernard von Breidenbach 24 Banat 103 ;BanatulTimi§oarei23 ; Besta, sat in judetul Dolj 56 Banatul Timi§an 98 Bezdechi St. 97 n thinffy Losonczi 19 Bibescu George (Gheorghe), domn al Banu, rn-re 221, 254, 264 Munteniei 102, 110, 113, 115 Barbu, arm5§e1 40 ;ban de Craiova Bibescu Vlciduf 88, 89 195, 196 Bistrifa, rdu 46, 222 Barbu Letutaru 122, 128, 129, 130, 132, Bistrifa, in-re 36, 37, 38, 71, 195, 196, 133, 134 256 Barbu Räsdionu, capitan 300 Bizdghe.,sti, sat 202 Barbu, vezi Stirbei Bizantini 17 Bdrcan 218 Bobulescu C., preot, scriitor, 130 n Bdrlad 55, 56, 206, 207, 212, 263 Boeini 14 Barnovschi, rn-re 59, 259 Bogdan Duicd, Gh 76 n Barnovschi Miron Moghila, domn al Bogdan loan 28 n, 37 n, 71 n, 87 n Moldovii (1626-1629) 71. ; Vod5 256 Bogdanvoevod(BogdanalIV-lea, Bdrsegti, sat 56 1568-1572), domn al Moldovei 46,47 Bart Jean, scriitor 94 n Bogrea 47 n Basarab voevod 196, 197 ;Basarab cel Bohemia 14 TAniir (Tepelu§, 1477-1482), 39 Boica 195 Basarabia 19, 59, 117, 118, 323 Bojepi, sat 263 Basotei Nicodim 285 Bojoreani, sat 220 Bctfotii Pettrasco, vel logofAt 55, 216 Boloagd Preda, cApitan 43,90, 242, Bataillard Paul, scriitor francez 3, 10, 243 17 n, passim, 25 Boldefti, sat 199 Beitinesti, sat 207 Boliac Cezar 111, 112, vezi Cezar Batu-Chan, mare conducdtor al mon- Bolintineanu Tdnase 115 golilor 25 Bordla, sat 200 Beizitdicei Ion, cilpitan, ocola§ 321 Bordleanu, uricar 216 Bec Mdrzea 60, 61, 275, 276 Borcea, capitan 241 ; logofilt 232 ; preot Bedeufi, sat 28 226 Bejan 241 Bosie Stefan,fost mare jicnicer 93. Bejan Hudici, vornic de poartil 52 295, 296 Bela IV, regele Ungariei 18, 19 Boas Vasile, stolnic 322 Beldiman Dimitrie, dvorenin 58, 323, Botezatu Vasile 296 325, 326 BotoFani 72, 102, 132, 289 Beldiman Gheorghe, mare stolnic 92,297 Bou, ot Zubrà§ti 221 Belgieni 14 Bouilanne de Lacoste, explorator §i scrii- Benga Stanca, jupSneasa Bengiii 200 tor francez 11

www.dacoromanica.ro INDICE 367

Bouquet 102 Bulan, lautar 133 Boziani, sat 206 Bulat T. G. 20, passim Breidet, m-re 55, 215 Buletin gazetà oficiald 83 n Brddiceani, sat 300 Bulgari 13 Bradu, rn-re 240, 254 Buni, logofat 219. Bretescu Petre 87 Burma, sat 200 Brah, capitan 274 Burada T. 130 n Brdiloi 242 Burchi N., capitan 115; *tefan 115 Bran, popä 229 Buta 208 Brdnceni, sat 259 Butculescu Costach.- 115 Brdncoveanca Salta, simonahie 115 Buzau, episcopie 42 ; episcop de 45, 85, Brdncoveanu Constantin 51, 52, 275, 197, 199, 201, 204; Efrern episcop 279; Neculae 54, 300; *tefan, fiul de 215; 220, 222, 235, 236, 237, 239, lui Const. Brancoveanu 51 240, 243, 244, 245, 247, 252, 254, Brdncoveani, sat 57, 217, 224 262, 267, 275, 289, 313, 315 Brdncovenesti, tiganii 300 Brdndus 56 Brdnesti, sat 266 Brasoveni 78 Cdclau 242 Bradawl. Dimitrie 115; loan 115; Mar- Cadix 21 sirnina, stareta 115 Caisin 272 Bratu, armas 197; comis de Oesti 233; Calcuta, oras in India 66 n logorat 54, 89, 213, 214 ;popa 229 Calddru.sani, rn-re 41, 42, 85, 224, 226, Brdzesti, mosie 196 232, 234, 238, 264, 265 Brazilia 126 Ceilina 226 Breaza, sat 253 Callimach, Joan Teodor, domn al Mol- Brosteanu I. Zanifir 115 dovei 80, 295 Brosteni, sat pe apa Ialornitii 229 Calotd, ruman 211 ; martor ot Podba- Bucium Nicolai, postelnic 290 nip 288 Buciumeni, sat 208, 238 Calotescu George Stanciu 115 Bucov, sat 55, 197 Cdmpineanu loan 109, 113, 115 Bucovina, tiganii din 5, 103, 117 Cdmpulung 105, 201 Bucuresti 11, 31, 34, 68, 76, 81, 103, Cdm.sor, sat 208 113, 119, 122, 123, 124, 131, 133, Canandu Eftimie 75 165, 194, 197, 198, 202, 203, 218, Candachia, sotia pitaruluitrsu din VA- 222, 226, 229, 253, 327 siani 52, 221, 222 Budai Deleanu 12 Cdndesti, sat 42 Budisteanu Dimitrie, capitan 115 Candrea Aurel, sat 25 n Budisteanu Dreighici 115 Cannano (Canano) Constantin 53 Buhdescu Vasile, fost mare paharnic CannanomeritS,biv vel spa-tar 51, 51, 43, 93, 293, 294, 295 310 Buhus Alexandru, hatman 257, 258 Cantacuzino Constantin 115, 308; po- Buica jupânita 202 stelnic 215, Dumitrasco (Dimitrie), Buica, lautar 133 domn al Moldovei 17 n, 32 n, 258; Bujoranu Constantin 212 ;Pavel 52, Elena, sardareasa 54, 308; Gheorghe 59, 260, 261 62, 288; Nicolae, mare paharnic 93, Bujoreni, sat 260, 261 302;Stefan, domnalMunteni

www.dacoromanica.ro 058 INDICE

(1714-1716) 40; Toader Constandin Chilieni, sat 55 327. Cantemir Antioh 92 Chira 200 Cantemir Constantin 92; veziConstantin Chiriac, bulibasä de tigani domnesti Canternir Dinzitrie 17. 32 ursari 315 Cap lea, jupa'neasa 232, 233; sotia par- Chirild, martor 230 cfilabului Radu (1545), 197; sotia Chisindu 65, 118 logoffitului *erban Doicescul 205 Chi(u, 288 Cdpreni, sat 56, 230 Chiuprichini, sat 268 Caraton, addlmilsari mArturie 237 Chonteposelci Stanislav, voevodul Ma- Carol I, rege al Romdniei 34, 119, 134 zoviei 98 Caronni Felice, scriitor italian, priete- Cioceinesti, sat 57 nul lui loan Esterhbizi 100, passim Ciolac Cristache 122, 133, 134; Con- Carp Joan, biv vel sfirdar 314 stantin, c5pitan 284 Carpali, rnunti 105, 108 Cioand, comis 89 Carra, M., scriitor 100, passim Ciolan 220,rn-re 220,239, egumen Cdrstea, sp5tar de Mfi lilesti 45, 236 dela 254 Cdrstian, logofdt 274 Ciolpan Ion 258 Ceisandra, calugfirita 53 Ciolpdneasa Nastasia 55 Cdtd Una 264 Cioranu Entilia 16 n Catargiu Apostol 92; vezi Apostol Cipariu Tintotei 98 n Catrina vezi Donici Cistnigiu,grddina 34 Catrina, stolniceasa 53,54, postelni- Ciulin, vdtaf de tigani domnesti 237 ccasa, fiica rnarelui vornic Ion Stur- Cliciu, sat 195 zea 291 China, egurnen 228 Cdtun, sat 230 Climent, egurnen la m-rea Vaideei 227; Cetzacul 241 Climis (Idem) 225 Cdzan 194 Clinceanca Zinca 115 Cehoslovacia 124 Coddesti, sat 48, 270 Cepleanu Constantin 300, 301 Codrescu Teodor, revista 55, 91 n, 116, Cerchez, maior 115 passim, 117 n Cerndtesti, sat 218 Codul raragea, editat de loan Pa lade 81 n Cerneiuti 117 Cojescu 200 Cerneli, sat 119 Cojesti, sat 200 Cernica, sat 119 Colchida 18 Cetatea Albd 28, 77 Colentina, sat 119, 131 Cetdluia,m-re 296 Co Ionia, localitate In Germania 24 Ceucani, sat 263 Colson F. 100 n, 103 ti Cezar, vezi Boliac Coman 228 Charlet, renumit pictor francez 102 Conzani, sat 200 Chelard R. 19, passim, 21n, 22 n. Comosteani, sat 255 Cherchetoaia 264 ConacheGavril,vel vornic 331 Cherfold, preot, martor, 215 Condi li, postelnic 220 Chesarie, egumen la m-rea Strâmba 46 Condrea Bucium, mare vornic de Tara Chessaeus Cristian 97, passim de jos 202 Chiaro, del, italian, secretarul lui Const. Constantin, arrnas 59, episcop de Bu- Brâncoveanu 75, passim zau 85, 313; fiul domnitorului Alex. Chilia 37 Const. Moruzi 331 ;parucic 115

www.dacoromanica.ro NDICE 359

Constantin Brdncoveanu 52, 275, 279, Costereni, sat 238 vezi Brdncoveanu Credinta, ziarul 126 n Constantin Canano 53, vezi Canano Cotofeanu Gheorghe 115 Constantin Cantemir, domn al Moldo- Cozia, rn-re 19, 197, 226, 227 vei 92, vezi Cantemir Cozleaci (Cozlici), sat 197, 232 Constantin Duca Vocla, down al Mol- Cozma lui Veardes 251 vei 48, 268, 269 Craciun 225, arms 238, armas ot Co- Constantin Necoara 263 mo§teani 255, ceaus 286, de Orblai Constantin .Serban voevod, domn al Mun- 207 teniei 242, 243, 244, 245, 246, 247 Craciun, sarbatoare (Nasterea Dom- Constantin, vezi Scarlet nului) 99 Constantinescu Barbu, profesor,tiga- Craiova 42, 62, 76, 195, Enache mare nolog 4, 10, 11, 165 ban de 207, 230, 287, 298 Constantinescu Florica, fosta secretara Craje loasco, martor 205 a Uniunii generale a Rornilor 165 CriticVasilie, martor 205 Constantinopol 31, 51, 76, 104, 131 Cralevschi, Gliiorma vel ban Cralevschi Contesti, sat 195 230, vezi Craiova Convorbiri Literare, revista 63 n, 68 n, Craneanul Vasilie, martor 205 92 n, 93 n, 94 n Crasani, sat 203 Corastanu 92 Crasna, sat 89 Corbeni, neamul Corbenilor 40 Crastea,logofat de Buciuineni208, Corbesti, sat 248 mare vornic 55 Cordova 21 Crastian, paharnic of Caldarusani 2:38 Cornateni, sat 195 Crept 201. Cornescul Grigorie, pârcalab de eurtea Cretulesti, fratii 115 domneasca 277 Crimeea 18, 26 Cornet, sat 209 Criva, sat 195 Costa, tatar 28 Crivina, sat 195, 198 Costache, martor 205 Cronica Bavarezd 10 Costache Lupu, biv vel medelnicer 268 Cudalbu Marcu, armasel din Chilieni 55 Costache Moruzi 110, vezi Moruzi Curesti, mosie 194 Costache Negri 111 Curtea-de-Arges 101 Costache Rola 111 Cuza (Alexandru loan ) domnitor 34, Costachescu M. 36 n, 37 n, 46 n, 71 n Arahirie ban 314, cdminar 307 Costea 273, cupet. 272 logofat 253, Ili:Aar de aprozi 268 Costea Solomon, biv vataf 268 Costandin (Costantin) 247, 248, 249 ; Damaschin, episcop de Buzau, logoUit armas 260 ; biv vel cdpitan 297; fost 226, 229 mare postelnic 48, 223, 243, 270 Dambovita, rau 31, 122, 123 Costandin ot Totivan (Tutoveni?) 228 Dan, domn al Munteniei (1384-1386) Costicd, spoitor din cartierul Tei (Bu- 19, 26; al II-lea (1424) 39; portar curesti) 165 de Suceava 198 Costin (vezi Neaniul) .Danaileasca Maria 115 Costin, biv vel sluger, ispravnic al jud. Danciul 195 Mehedinti 299; paharnicel 81 Danemarca 22 Coscodia, sat 292 Danezi 14

www.dacoromanica.ro 360 INDICE

Daniil, arldepiscop 43 Dositei, episcop de Radiluti 296, mi- Darie *Wan, 60, 265; Toader 60, 265 tropolitul Ungrovlahiei 84 De lisco,pArcdlab,ginerile stolnicului Dosoteai (Dosoftei), diacon 240 Preda 285 Doumergue Gaston 105 Démidoff M.A., scriitorrus 32,pa- Dracache Roset, biv vel spätar 321 ssim, 103,passim Drdgan, logorat46, 47,cgpitan ot Dereneu, sat221, 222 Joroci 255 Despa, sotiacluceruluiNeagoeMih51-.Drdgdnefti 272 cescu 42 Drugdnesti, sat 195 Despina, jupaneasa201, 252,253 Draga.,sani sat, 131 Detco, logofat 204 Drdghiceanu Farcaf, cApitan 115 Diaconu Ilie, advocat 125 Draghici 56, feciorul lui Petru armasu1 Diicul, postelnic din Greci, feciorul clu- din FärcAsesti 211 ;paharnic 248 cerului Preda din Greci 56, 57, vel postelnic din Tomeni 201, 202 ;ot agil 223 PrAjrna (Vlasca) 262; scriitorul 196 : Dirna 229, arrnas ot Mierea 230, 231 ; spdtar, 197 eupet 215 ;nepotul banului Nrodri Dragoesti, sat pe Mostiste, judetul II- 209; varnes 278 fov 78, 201, 229 Dimachi Neculai, vel cArninar 331 Drágoiu 87 Diman 229 Dragornir 239 Dimineara, ziarul 126 n Dragomir, feciorul armasului PrItru din Dimitrie (vezi Cantemir) Fdrcgsesti 211, 212; vel clucer 223 ; Dimitrie (Sf.), hramul rn-rii CAldilru- logofat 199; martordinBoziani sani 226, 232 206 DimitrieBogdan,fiuldornnitorului Dragomir Mafild 194 Alex. Const. Moruzi 331 Dragomir Road,,-mei 201 Dimitrie Dan. preot,scriitor5,10n Dragu 42, clisiarh 226; postelnic 202 11 n, 12, 13, 14 n, 15 n, 18 n, 25 Dragufani, sat 264 n, 73n, 77n, 117 n Drdosescul Dumitra.,sco, biv vtori co- Dinu, barbier 319 mis 57 Dionisie. egumen la m-rea Dobrovdt Drdgu.,sin, vel arrnas 223 276 Drdnic, sat 238 Dionisiu (vezi Fotino) Dranovetu, sat 224 Dobrotan 288 Duca Vodd 60, 256, 257, 265, 272 Dobrovdt, rn-re 276,285 Dudescu, biv vel paharnic 299 Dobrun, sat 88 Dudescu Radu, biv vel cApitan 279; Dobrufa, ITI-re 39, 195,198,203, logof5t 226 253 Dudesti, mahala in Bucuresti 123; sat Dochia,sotiamareluivistier Stoica 279 204 Duma, clucer 87 Doicescul Serban,logorAt 205 Dumitrache, Fautar 133 Doicesti, sat 52 Duntitrasco 221; comis 59, 233, 259; Dolf, judet 56 diac 260; logofdt 57, 222 ; fost pitar Dona, nepotul banului Voda209 256; postelnic 48, 270; spdtar 245, Donici Catrina 83 246 Dorotei,egumenlam-reaGovora Dumitru 233, 241, ban de VArasti 224 ; 195 Capitan za pitari 225; comis 233 ;

www.dacoromanica.ro INDICE 361

croitor ot l35,1dceni 253 ; logofdt 208, 229 ; postelnic 55, 200 ; rumân 211, de Uesti 232 ; vdtaf 238, vtori vor-Feigdras, tinutul 55, 214 nic 214 Fdlcoianu Gheorghe 265 Dundre 32, 33, 35 Fdnicd Luca 122, 135 Durac 53 Fantesti, sat 218 Durduca Dan, jupan 194 Farcas Mihai, autorul unui dictionar Dusan, tarul sArbesc 20, 26 tigano-latino-maghiar 100 Färdcsesti, sat 211 Fata, mosia 198, 201. Fdtul ot Breinesti, martor 266 Efrem (Efrim) egumen la m-rea Cal- Felix Fabre 24 däruRni 42, 264 ; episcop de BuzduFerdinand, rege al României 134 215, 217 Fidesti, sat 260 Egipt 12 Filaret, episcop de Rdmnic 303 ;mi- Egipteni 9 tropolitul Ungrovlahiei 85 Elena (vezi Cantacuzino) Filip, dascal 273 Elena,sotiaclucerului N. Glogo- Filipeasca Elena 115 veanu 64 Filipescu Costache 115, Gheorghe, 113 Elhoveif, sat 197 Filitti I. C. 109 n, 110 n, 112 n, 113 n Elina, doamna, sotialuiMatei Ba- Filoteai, egumen dela Focsani 279 sarab 45, 215, 237 239, Finlandezi 14 Erneric Czaky, conte 132 Fisanfea, logofat 223 Emile Kohly de Gugsberg, elvetian, pre- Florea 263 ceptor la copiii comisului GherghelFlorescu M. 113 din Botosani 102 Foaie pentru mime, inimeii literaturet, Enache (Enachie), logofat 290, mare revista 111 n ban de Craiova 207 Focea Ion, uricar 91 Enciclopedia ltaliand 15 n Focsa 263 Ene (vezi Siiseanu) Focsani 56, 276, 279 Enescu George 133, 134 Fotino Dionisie 27 n, 131 n Englezi 14, 96, 135 Francis Turi, din Timisoara 53, 298 Epureni, sat 261 Franca 3, 14, 21, 22, 130, 135 Erernia, egumen la m-rea Strambu 217 ; Frdncescu Mihai 58 Moghila, domn al Moldovei 204 Francezi 14, 96 Eremie Chicer, diac 202 Francisc I, regele Frantei 21 Erina 216 Frdfild, stolnic din Rovinari 89 Ermitul din Gauting, pseudonimul unui Frcitiman lanco, biv paharnic ot VA- scriitorgerman,76passim,102 siani 52, 221 passim, 103 Fratosticeanca Pduna, logofeteasd 42, Ester/dui loan 100 303 Europa 3, 4, 8, 14, 18, 20, 25, 26. 72,Freilih lohan, mester curelar 63, 316 105, 108, 110, 119, 131 Frigia 13 Europcni 109 Friforeanu 262 Eadochia, vistiereasa 211, 212 Fünfkirchen, localitate In Germania 21 Evrei 118 Furduesti, sat 83 Ezereanu Petre 91 Furtuna, biv vel paharnic 216

www.dacoromanica.ro 362 1NDICE

Gherghe (Gherghie) 273; pArcalab 243; vel pitar 252, 254 ; ruman 211 ; spd- Galaction G., articol de 5 n tar 225, 237, 241 ; vornic ot Stirdd- Galbini, sat in judetul Neamt 92 nesti 242; vtori vornic 214 Cdlcci Vasile, vornic 263 Ghoorghe *ufariul ot Targoviste 273 Gdnduleasa Alexandra 314 Gherghel, comis din Botosani 102 Gan 'scu, m-re in Craiova 42, 303 Gherghina Birceanu 56 ; stolnic ot Sitia Gin 'sat Mirea, arrnas 288 238 Gaspar Yodel, domn al Moldovei (1619- Gherghita, sat 204 1620) 249 Chewer Dumitrasco, vornic 212 ;Lupu, Gavril 202, 263, calugdr, nepotul lui sdrdar 305 ( iolan 239 ;cel biltrdn 220 ;diacon Ghibanescu Gh.4,15n,26, passim, 240 ; feciorul lui Bddin, da zapis 212 ; 47 n, 55, 92 n, 164, 165 fe .iorul lui Miron Stdrcea 57; fecio- Ghica Costache, vel logofdt de Tara de rul lui Sdcuian 261 ; logofilt 81 ; pa- jos 331 ; Costandin, martor 284; Di- liarnic ot TrAnav 255 ;pisar 240 ; mitrie,vel vornicalobstei331 ; porusnic 260 ; preot la I3ujoreani 260 Gheorghe (Gheorghie), domn al Mun- Gavril Costache,vel dvornic dolneai tenieii Moldovei 47, 249, 251, 252 zemli 52, 261 Ghica Grigore 116, 117, 131, 289; Gri- Gavril Gherman, parcalab al Sucevei 216 gore Alexandra 107; vel vornic de Gavril Moghild, dornnalMunteniei aprozi 331 (16181620) 209, 211 Ghica ion, scriitor ioin politic 127 ; Gavrilonti, sat pe granitd, aproape de Iordache, biv vel vornic 54, 62 Sneatin 46 Ghiea Matei 54, 62 ;Mihalache, mare Germani 13, 15 vornic din Lduntru 109; Tudor, mar- Germania 18, 24 tor 284 ; Tudorita 115 Ghedeon, fost mitropolit al Sucevii 284 Ghinea 230 Ghelasie, dichiu 237, 240 Ghinghari 18 Ghenadie, egumen la m-rea DobrusaGhiorrna, ban 245, 246 ;mare ban al 253; eromonah 281 Craiovei 230 ;clucer 214 ;Necula, Gheorghe Draghici, articolcitat 5 n martor 205. Gheorghe, fratele lui Cioand comis 89;Giovandrea Gromo 22 logofilt 198; panzar 64, 320 ; spdtar Giura Colivera 93, 201 ;ot BrAdiceani 238; (Zdlariu) fost mare medelni- 300 cer 49 Giurescu C. 77, passim ; C. Constantin 7 GhPorghe (Sf.) biserica 260 ; sarbdtoa- Giurgiu, postelnic din Tomeni 201, 202, rea 308 203 Gheorghiadis Gheorghe 115 ;Hristache Gladcov, plaiul 198 115 Glavacioc, rn-re 194 Gheorghie, bulibase de tigani domnesti, Gligorcea 221, 222, deregator de BAr- ursari 315 ;vel ceasnic 216 ;mitro- lad 55, 206, 207 polit al Sucevei si a toatil Moldova Gligorie216,221 ;vel logofat 223; 284 preot 263 ; stolnicel din Politeani 207 GheorghiO din Buciulesti 222 Gligorie Bogdan 55, 205 Gheorma Radu 224 Glogoveanu Elenca 319 Gherasim, episcop de Roman 331 Glogoveanu Nicolae, biv vel clucer 63, Gherghani, sat in jud Dombovita 127 64, 316, 318, 320

www.dacoromanica.ro INDICE 363

Goleasca Marioara 115 Hájdeu Gheorghe, fost arms mare 57 Golescu Constantin 131 ; Radu, maior 115 Hamrade, rau 229 Golesti, sat 194 Hamzucu, postelnic ot Sinesti 230 Golurnbeanu, socrul lui Costandin BA- Hdncul Miron, cdpitan 58 hicescu 287 Hdrleiu, oras 199, 213 Gorj, judet 229 Hdrman, parcillabde Cetatea Alba Górka Olgierd 28 n 28, 87 Gorovei, ginerile lui Lupascu I3ucium Hasdeu B. P. 4, 16 n, 20 n, 39 n de Ninesti 56, 91 Henric al VIII, rege al Angliei 22 Gostile, sat 42, 264, 265 Herica, jupilneasa din satul Vacaresti 52 Govora, egumenul rn-rii 93, mandstire Hoom Dumitru, feciorul Nastasiei Ciol- 194, 195 pdneasa 55 Grade, arms 266 Horgesti, sat 222 Grdjdan, preot din Ceucani 263, otVI- Horodistea, sat 198 cäneti 255 Hortei, parcillab 288 Grdjdana, jupaneasä ot Valeani 224 Horvat, dela Ciocdnesti 57 Grama Dumitrasco(u) 55, 216 Hotin 76 Grama Ion 290 ;vel stolnic 216; Pro- Hopf Carl 24, passim copie 216 Hrisoscoleu Ianache, mare ban de Cra- Greimoae Mdrica, vdmesoae 55 iova 298; Iordache, comis 294 Greiveinesti, sat 196 Hrisoverghi, setrar 297 Graur A., lucrare citata 12 n, 16 n Hrisoverghi Manolache,veljicnicer, Greci 13, 15, 24 curnnatul lui Freda Palade 52, 268, Greci, sat 56, 57. 224 mare sulger 270, 271. 272. Grecia 24 Hriza, vel dvornic 223 Greceanu C. 115; loan, maior 115. Hromu Dunzitru, nepotul doamnei Ma- Grecu Costandin, cdpitan ot Vaslui58 rica (1635) 90 Grellmann M. G. 10, 14 n, 164 Hurmuz Stefan 297 Grigoras Dinicu 122 Hurmuzachi, colectiadedocumente Grigorasco Jora 56 31 n, 35 n, 67 n. 68 n, 78 n, 79 n. Grigorescu, pietor 127 86 n, 131 n Grigorie, egumen la m-rea Banu 254, Husi, oras 285 episcop de Buzau 44, 267; iuzbasa 237; popl. 254 Grisellini Fr. 16 n,23,passim,98, passim Ialomita, rau 229 Grosu Stoica, 200 lanach(i), vtori cdmaras 72 n Gruiu, rn-re 280 Ianache, feciorul lui Anghel din Bueu- Gudlea, globnie 207 resti 229; postelnic 232 Guggsberg, kohly de 102 n, 108 n lanco (vezi Frd(iman) Gustav Adolf al II-lea, rege al Suediei 98 Iancu, bulucbase peste juzii de tigani domnesti lingurari 72 n lancuVodä,domn al Moldovei 201, 202 Hdbasescu 90; Stefan, parcalab 57 lane 273 ; diacon 230 ; iuzbase de TA- Hagi Jordan Marioara 115 tulesti 255; jicnicer 56; 274; postel- Hagioae, podul 295 ;ulita 93 nic ot Dranic 238

www.dacoromanica.ro 364 INDICE lani, paharnic 306 Ion, cdpitan 226; egumen 241 ; logofdt, lanni, logolat 225 pisar 259; logofdt de Podbanit.5, 61, Iai (Esii) 31, 60, 89, 92, 102, 110, 283; biv vel pitar 297; popa dela 131, 132, 198, 203, 219, 250, 251, biserica Sf. Gheorghe 260; popa dela 256, 257, 258, 263, 269, 270. 274, Podbanitá 288; vistier 248, 249- 291, 297, 311 lonasco (lonascu) 216, 248, 249; ca- Idoxie, pisar 211 pitan 260; de Orblai 207; paharnic Ielsi, orasel in Italia meridionalä. 24, 25 57; postelnic 218 Ierusalim, oras 234 lonasco, vezi Pedjescu I f rim 241 lonescu Nicolae, profesor, fost director Iftimie, preot 53 al liceului Matei Basarab 7, 51 n, Ignatie, arhiepiscop de Rainnic 227, 264 230; egumen la m-rea Snagov 229;lonescu, Al. Sadi 97, passiin episcop de Ramnic 45, 219; mitro- lonicd, Fautar 133 polit 244, 245 ;preot delaBiirlad 263; ruman 280 lonichie, eromonah la m-rea Neaintu 301 Ilarion, niistavnicul rn-rei Znagov 79, 280; episcop proin RAbnaii 281 IoniN (vezi Canano) Ilea, jitnicer 203 lordache 271 ;diac 264; postelnic 78; Ilfov, judet 78, 229 vornic, 230, 236; vornic ot Cozlici Ilias 56, Bias Vodfl 37 232 Hie, ginerile lui Const. Scarlet 53; lo-lordachie, vel vistiarnic 216 gofAt de visterie 57, 58; pitar 84; lorga iY. 14 n, 20, passim, 29 n, 38 n, popa 286; voevod, domn al Moldo- 50 n, 51 n, 52 n, 53 n, 54 n, 63 n, vei (1441) 36; vornic despre doamna 65 n, 69 n, 70 n, 72, passim, 73 n, 257 76 n. 78 n, 79 n, 80 n, 81 n, 82 n. llina, doamna 237 (vezi Elena) 83 n, 84 n, 87 n, 89 n, 90 n, 91 n. Ilustrafiunea Romdnii, revista 123 ii 02 n, 94 n, 97 n, 102 n, 103 n, 104n, Ilzhorod, oraIn Cehoslovacia 124 105, passim, 131 n Incarjdoani, sat 207 lorist, arhiepiscop de Ilusi 285 India 11, 12, 13, 14, 15, 66, passim, Iosif al II-lea, Imphat al Austriei 117 101 Ipsilanti Constantin, domn al Moldo- Industan 11, 101 vei (1799-1801), 29, 50 Ioachinz, egumen 45 Irimie 218 loan 320; sin 13Arsan, bulibase de I,i-Irimie Dabija 228 gani domnesti lingurari 308; diaconIrina, fata lui Durac 53 ;sotiaeSpi- 221 ;egumen 44, 199; egumen la tanului Isac Misaanescu 52, 250 m-rea Tismana 39, 40, 198; popa,Isar 250 ; preot ot Lac 292 martor 215 ; preot la Fidesti 260. Isaia, parcalab de Chilia (1465) 37 loan Nicolai, domn al Moldovei (1744) Istratie, sin Poleitul ot Suceava 221 291 [sus (Hristos) 43, 259 loan Vocki cel Cumplit, dornn al Mol-Isvoranu Iondin Mehedinti 115 dovei (1572-1574) 86 Italia 24 loana 87; fiica postelnicului Tudor 232 Italieni 15 loanichie, cillugAr 273; episcop 294; luga 122 episcop de Husi 296; episcop deIurasco, feciorul Anghelinei lusripoae Roman 43, 293, 295, 296; monah 273 251

www.dacoromanica.ro INDICE 365

Ivan, logofat 219; popa la biserica Sf. Leipusna, tinut 307 Vineri din TArgoviste 215 Larion 241 Ivan Porcu 46; viorar ot Tatarani 259 Laurenpon, profesorul francezallui Ivana 223; fata logofatului Vlasan ot Joan CAmpineanu 109 Vladila 222 Lazar, jude de tigani 257 hasco 28; vel dvornic 214 Ldzuricii G. A., articol citat 5 n Ivdny, Dr. Bela 19, passim Leana 202 Izvarna, sat 40, 199 Leca Gavril, postelnic 57, 90 lzvorani, m-re 254 Lefler 225 Leon Yodii, domn al Munteniei 98 Leotesti, sat 195 Lepädat, logofat 223; Zaharia 58 Jereavd(, riu 71 Leslie Cauldwell, vestit pictor american Jesina P. 1 15 n 135 Jimbolia, gara 135 Liber, jidov 296 Jipa (vezi Sorescull Lica, fata Linea ot Vatulesti 42; ju- Jipa, cel batrAn ot Buzau 240, 252; paneasa 91 coconul 221 ; logofat ot Ratesti 221; Licaonia 13 din orasul Buzau 204; popa 239; po- Lie, cneaz 71 stelnic 225;postelnie ot Vernesti Limousin 21 221 ; spatar 42, 241 , spa( ar, nepotul Lipdnescu Grigore 115 lui Jipa cel batrAn ot Buzau 252; Liszt, compozitor german 128, 129, 130, din Talpasesti 204 131, 134 Jora, sardar 60, 265 Lituani 15 Joroci, sat 255 Livizanu David 283 Journal ot the Gypsies lore Society 3Londra 103, 135 Juri,. 28 Longinescu iPatrognet74 n,75 n, 80 n, 86 n Lorellino, articol citat 5 n Kiseleff (Paul) 67 n, 69 n Lorena 21 Kiss Ludovic, pater 63 Lowi, mineralog englez 105 Kogalniceanu Mihail 4, 10, 15 n, 18, Luca, arhiepiscop de Buzau 203; mi- passim, 109, passim. 110 n, 111, 112, tropolit 210 passim, 117, 165 Luca Pistaki de Bungard 47 Kopitar 17 Lucache Arghiropulo, vel postelnic 331; Kraus 11 biv vel spatar 328 Kreuchely (LudwigbaronScliwei- Luchian 241 berg', consul prusian la 1ai, apoi Lupas loan, prof. univ. la Cluj 19 n la I3ucuresti 31, 68, 131 Lupasco din Horgesti, 222 Krupenschi 53 Lupascu, (Bucium) de Ninesti 56, 91 Lupsa (Dime) iuzbasa 236; vornic 221, 225 Labbé Paul 105, passim Lupu 230, 241, vel capitan 218; (Taus Lac, sat 292 243; popa 230, 231; rumAn 211 ; din Ldcusteni, sat 200, 211 Tovaesti, martor 205 ;vataf 200 Langelot 101 Lupu (vezi Gheuca) Ldpiidat 228 (vezi Lepddat) Lupu (vezi Mehedinteanu)

www.dacoromanica.ro 366 IN DICE

1V1 Marica, doamna 55 ; doamna, sotia lui Const. Brâncoveanu 51 ;jupAneasa Maciucci, clucer 206 217; sotia uricarului Ion Focea 91 Macri, mare armas 204 Maricufa Andriqoaia, ,etrAreasa 52, Madon 24 268; fata logofAtului CArstian 274 Maftei 55, 206, 207, 241 ;popa dela Marie 248, 249 Dereneu 221, 222 Marinicei Buzatu, lautar 133 Magalea Nicola 300 Mariufa, fiica lui Stefan 13rAncoveanu, Magdalina, monallia 195 nepoata domnitorului Const. Bran- Magrodin (Mavrodin?), vistiernic 260 coveanu 51 Magura, deal in jud. Putna 86 n Marsevil 236 Magurele, sat 62, 287 Martin del Rion 22 Mainea, cApitan ot Gostile 42, 264, 265 Mdrzea, popa 226 Malabar 12 Matei, vel arms 313 ; feciorul lui Const. Mallie.,sti, sat 45, 236 BrAncoveanu 52 ;feciorul paharni- Malahia, popa 240 cului NegoitA ot TiltArani 259 ;fe- Maldarescu Alexandru 115 ;Nicolaie ciorul lui Pan vel arms 57 ; feciorul 115 lui Pan biv vel clucer 57; monah Mantoia, munte 196 221 ;paharnic,feciorulvornicului Meindevi, neamul MAndestilor 199 Neagoe TAtAranu 277 ;postelnic 57 Manea Sandu, negut5tor 58 Mat.i Basarab, domn al Munteniei 40, Manea, popa din Stancesti 78; rumAn 45,47,78,89, 217, 220 ;dinti- 211 ; vataf 240 gAnia lui 223 ;iscAlit la finele doe. Manolache (vezi Hrisoverghi) din 1641, 224, 225, 226 ;act dela Manolache, vel sluger 48. 269 227, 229 ; act dela 231, 232, 243, 246 Manu Costache, biv vel cAmAras 305 Matei Costin, clucer 331 Manu, legea lui 13, 73 ; pArcAlab,mAr- Matei (vezi Pardescul) tune 226 Weitiasescu ;S'tefan 222 Mara, sora banului VodA 209 Mauri 15 Maracineni, sat 221, 225, 236 Mavrocordat, Alexandru loan, domn al Mdraganu Ivasco, martor 205 Moldovei (Firaris) 1785-1786, 107, Marco (Marcu), logofAt 219, 224 109 ; Constantin, domn al Moldovei Marcu (vezi Cudalbu) 107 ;Nicolae, domn al Moldovei si Marea Nordului 18 Munteniei 70 Marghita, doamna 232 Mavrogheni Petre 111, 117 Margineni, in-re 199 Mehadia (Mehadia) 230 Maria, fata postelniculuiStoica de Mehedinfeanu Lupu, paharnic 88 Bucov 55, 208; jidoavca botezatà Mehedinfi, judet 115, 298, 299 296; jupAneasa 199, 200 ; jupAneasa Melchisedec, episcop de Roman 71n, 77n negutatorului Sandu Manea 58; so- Melestean, fratele cdpitanului Popescu pa clucerului MAciucA. 206 ; sotia pa- 240 harnicului Vasilie BuhAescu ,94, so- Meletie, episcop de Husi 331 tia postelnicului Radu 201 Mernoriile Regelui Carol / 35 n, 119 n Maria Mare (Sf.), sArbatoare 99, 314 Menedic, m-re 227 Maria Thereza, impArAteasa Austriei 23 Mercani, mosie 196 Marian S. Fl. 16 n Merlefti, sat 208 Marica (vezi Crdmoae) Metes 5S't. 88 n

www.dacoromanica.ro INDICE 367

Metodie, dichiul mitropoliei de Suceava Misail 218; episcop de BuzAu 289, 290 291 Mitrea, mare dvornic 201, 202, pitar Miclea, logoMt 197 233 Micul, logofät ot vel vistiar 278 Mitrofan, egumen 87; episcop de Bu- Mierea, sat 230, 231 arm 43, 267, 275277 Mihai, eclesiarhul 240 ;eromonah si Mitru Perea, prieten al scriitorului Bu- eclesiarli la BuzSu 238; logofilt 46 ; dai Deleanu 12 logofät ot vel poartä 265; nepotulMogovaia sat 51, 119 banului Vodà 209; piset 198; popa Moise (Moisei) 221 ; splitar 225, 237, 221, 236, 238, 241 ;popd la epis- 241 copia din I3uzdu 237, 244, 245 ;po- Moldova (Tara Moldovei, Zemle Mol- stelnic ot Wileani 224 davscoi) 4, 17,26,27, 29, 33,36, Mihai (vezi Racovild) 39, 44, 47, 48,49,50, 51, 65,69 Mihai Sturza, domn al Moldovei 102, 71, 72, 80, 100,102, 103,109, 110, 111 ;vezi Sturza 111, 116, 117,199, 202, 203,204, Mihai (vezi Saudi) tigani fugiti la214,218,222,231, Mihai Voevod (Viteazul) 68, 78, 204 ; 249, 251, 256,257, 258, 267, 268, legiitura lui 211 ;se aminteste un 269, 276, 278,279,281,282, 284, doc. al lui 252 285, 289, 291.295,300,304, 305, Mihail Alex. F., ziarist,articol citat 308, 309, 310,311, 312,318,327, 5 n 329, 331 Mihail (vezi Kogalnrceanu) Moldoveni 79 n Mihalache, logofdt ot Focsani 276 Moldovita (Moldavita ,rn-re 36, 37 Mihölceascä Neagor, clucer din CAn- Molisia, provincie inItalia meridio- desti 42 nal5 24 Mihart, iuzbaa 57 Moma, sotia postelnicului Stanciu 197 Mihnea 218, postelnic 196 Moruzi Alexandru Constantin, domn Mihnea Vodd (Turritul), domn al Tdrii- al Moldovei 73 n,79 n,304, 327, Romrinesti200,201, 202, 203, 331 ; Constandin Dumitru 306 208 Moscova 100, 126 Miklosich F., 3, 10. 11, 14 n17 Moscu Constantin115 Milco 197 Mosteste (Mostiste), rau in jud. Ilfov Milea, viltaf 260 78, 229 Miltitz, von, ambasador prusian la Con- Mosu, martor 228 stantinopol 31. 68, 131 MovildConstandin i Movila Irimie, Mirddescu Iane, logof5t 273 domni ai Moldovei 249 Mircan.ceausotMarilcineni236, Munte Suzana, scriitoare,articolci- 239 tat 5 n Mircea Vodd. 39 ;Ciobanul, domn al Muntenia 14, 26, 28, 30, 69, 87, 100, Tilrii-Românesti 55, 197, 198 102, 103, 104, 110, 113, 114, 116, Miron Costin, cronicar moldovean 27 117, 121 Miron lorga, diacon, scrie doc. 314 Murcia 21 Miron, preot din Bojesti 263 Murgas, sat 195 Miron (vezi Stdrcea) Muslu Ndlban, me,ter 278 Miroslav, logofSt 218 Mustiald Ionafco, stolnir 58 Misiiheinescu Isac, biv cdpitan 52, 250; Mufat, aprod 246 ; logoMt 208 Vasilie Avram, vornic 248, 249 Mufetefti, sat 195

www.dacoromanica.ro 368 INDICE

Neculce Vasile, vel stolnic, 93, 302 Negoqd, paharnic 228; paharnic ot Bu- Middbaico, vornic 55 ; Eremia, martor ciurneni 238; paharnic ot Tatarani 205 259 Ndddianu Ioan 115 Negul, iuzba§a 240 Nagpur, sat langa Calcuta in India 66 n Neguleasa 288 Ndnesti (Nine§ti), sat 91, 202 Neigebauer 103 Ndpiirsteni, sat 196 Neof it, egumen la m-rea Meledic (Me- Napoleon Bonaparte 130 nedic)225,227, 228; egumen la Nasta, sotia clucerului Duma 87 m-rea Znagov 293 Nastase, lautar 132 ; Ochi albi, lautar Neof it Mireon, nastavnicul m-rei Zna- 133 gov 94, 317 Nastasia (vezi Ciolpdneasa), jupaneasa Nichifor, eromonali 255 Udrei lui Vasilie 235 Nicmia, sat 200 Nasterea Maicii Domnului, hrarnul bi- .Nicoarit, spdtar 55, 206, 207 sericii Zlatari 34 Nicola, vame§ 55 Nauplia 24 Nicolae(Necolae,Neculae,Niculae), Ncivrcipascu Tánasie Gheorghie, vornic diacon, egumen la m-rea Aluni§ 237; de gloata 216 feciorul domnitorului Alex. Const. Neaga, doamna 206; jupaneasa din Moruzi 331 Basta 56; jupanita 194 ; jupaneasaNicolae (Sf.), hramul m-rii Ganescu rnarelui dvornic Mitrea 201, 202; 303, hramul m-rii Menedic 227 sotia spatarului Carstea ot Malae§ti Nicolae V. C., 1.C. 91 n 45, 236 Nicolaescu C., Plopsor, articol citat Neagoc 232 ;din Grasna 89; logofat 5 n, 17 n, 132 n 201, 208; martor din Procicu 206 ; Nicolaidis Dimitrie 115 postelnic de Poiana 56; vataf 47 Nicula 198 Neagoe Basarab, dornn al Tarii-Rom. Niculescu Gh., pre§edintele Uniunii ge- 194, 195 nerale a Romilor din Romania 124 ; Neagu, feciorul capitanului Mainea ot Iosif 115 Go§tile 42, '164, 265 Nestor loan, profesor universitar 118 n Neanqu, cetatea 281 ; judet 92 ;m-re Nistru 19 37, 38, 212, 241, 278, 301 Ni0i,fiul Mariei Danaileasca 115 Neaniul Costin, vel capitan za margine 60, 61, 275, 276 0 Neaniul, vornic 54; vornic de gloata 55, 216 ; vornic, sol venit dela Tara Oancea 200 ; ceau§ ot Craiova 230, 231 ; Moldovei 214 logofat 206; paharnic ot Co§tereni Necolai 241 (vezi Niculae) 238 Necula, arrna§el 304 ;dela Catlin 230 Obedeanu Grigore 115 Neculai, jude de tigani 257; biv vel Obilesti 52 postelnic, epistat carnara§iei 331 Obor, mahala in Bucure§ti 123 Nechifor 221 Obreja, aprod 204 Nectarie, egurnen la rn-rea Bradul 240 Odessa 128 Neculce, cronicar 69 Odobeani, sat 225 Neculce(a) loan, revista 49 n,70 n, Odobescu, polcovnic 113 79 n, 84 n Oesti (Ue§ti), sat 233

www.dacoromanica.ro INDIGE 369

Olandezi 14 Papiu Ilarian 108 n Oldnescu D. C., 131 n, 133 n Paraschiva, postelnic 254, 255 Olcescu loan, din Furduesti 83 Paraschiva (Sf.), hramul mitropoliei Olt, judet 195; eau 31, 61, 62, 287 de Roman 203 Oltenia 62 Peirdescu Matei, paharnic 264 Otter, MAI 195 Pdrdescu Pan, biv vel chicer 57 Onofrie, egumen la m-rea Str Cunha 300 Pdrdesti, sat 56 Ordseanu N. T. 115 Paris 116, 135, 165; expozitia univer- Orblai, sat 207 saM din 130 Oprea 229, 248; armas mare dela Patru Paris Scarlat 116 Vodà (1635) 216; curtean 240 ;A/- Partenie, egumen la rn-rea Bradu 254, tat 247 egumen la rn-rea Strehaia 286 Otesti, sat 202 Pdrvu 195; ban de CrLiova 195; po- Otetelesti, sat 227 stelnic ot Breaza 253; postelnic ot Välnesti (Vulcanesti) 254 Paseirea, rn-re 119; sat 119 Pasiitul 264 Paar, general, comandantul armatei Pascal 263 austriace de ocupatie in Principate Pascale Alexandra, vel armas 303 la anul 1855, 117 Pascu, fratele logofatului Ion Podbä- Pdcurar 264; din Tatomiresti 263 niceanul 62 ;parcalab ot Tatarani Paderewsky 134 259 Padii, sat 93 Paste, sarbatoare 78 Paisie 221; arhiepiscop de BuzAu 197; Pdtrana, sopa saptarului Jipa 42, 240 egumen la m-rea Bistrita 37; egu- Pdtrasco (vezi Basotd) men. la m-rea Izvorani 254; patriar- Pdtra.sco, postelnic 202; postelnic ot hul Ierusalimului si a Palestinei 234; Rovinari 248 staret la m-rea Secului 301 Patrasco(u) Vodd (Pritrascu cel Bun) Palade Constantin, hatman 322 198, 204 Palade Preda, biv vel armas 52, 268, Pdtru, armas din Farcàsesti 211 ; par- 271, 272 cdlab ot Poiana 248 Paleologu loan 116 Patrulea, viitaf de puscasi de Cetatea Palestina 234 Neamtului 281 Palladium, teatru in Londra 135 Paul de Alep 16 Pan, vel armas 57; cdpitan din Ca- Pduna (vezi Fratosticeanca) preni 56; capitan din Pàrdesti 56; Pavel (vezi Bujoranul) paharnic din CApreni 56; vAtaf za Pavel, postelnic 218 copii,feciorul lui Pan Pepenu ot Peatra lui Crliciun 46 Tarsor 255 Pelion, munte in Thesalia (Grecia) 35 Pawl, &Amara§ ot CApreni 230 ;c5.- Peloponez 24 máras de Fardesti 56; carnaras,va- Peninsula Balcanied 18, 20, 24 mg de Focsani 56 Penteleu, vornic de tinutul Barladu- Panalotis, grec, martor 273 lui 56 Panaitescu P. P. 7, 27 n, 98 n, 110 n, Pepenu Pan, ot TArsor 255, vezi Pan 114 Persiceanca Catinca 116 Papa 56; vel logofat, ispravnic 211 ; Persi 130 vistier, mdrturie 206 Petrache Casimir, fost mare stolnic 49 24

www.dacoromanica.ro 370 IN DICE

Petre, popa 235 Prdjna, sat 262 Petrea, vames 316 Precista, rn-re in orasul Roman 43, 294 Petricif Moloi, maestru l'autar 122 Precup, §etrilrel din Incarjrioani 207 Petrosul, rnosie 196 Preda 195, 232; armas, feciorul comi- Petru Rares, domn al Moldovei 81 sului Bratu de Oesti (Uesti) 233; Petru Vocla(II), domn al Moldovei clucer din Greci 56; comis din Al- 36, 37, 46, 72; Cercel 202; Schiopul, besti 220; paharnic 45, 219; pahar- domn al Moldovei 47, 203; cel Tan Sr nic ot Urdari 238; postelnic 219. 39, 44, 198, 199 228; vel spatar 223 Philipide 35 n Predescu Teodor 116 Pisacov G. Basile 116 Pribeag .,Simon din SAvestreni 55; vinde Pisculesti, sat 202 un salas de tigani 214 Pilefti 101 Pricop, postelnic 268 Pittard, Dr. Eugene 3, 4 Principatele romdne;sti 107, 132 Pitic Toader 71 Prizren, localitate in Jugo-Slavia 20 Plaghino Dimitrie, biv velpostelnic Procicu, sat 206 51, 318 Procopie 216 (vezi Grama) Plagino Alexandru 116 Prodan, cupet 238; logofrit 219 Plefcai,fata 58 Proselnici, sat 202 Plop, vritaf din Dobrunul 88 Provence 21 Pobrata (Probate), rn-re 36, 37, 77 n Prut, r'au 65 Podbanifei Ion (Podbaniceanu), logorat Pruteanu Gheorghe 84 61, 62, 283, 287 Putna, m-re 28, 38; rAu 86, passim Podbanifei Mihai, logofrit, nepot ste- garului Radu 288 Podbanifii, sat 61, 283, 288 Podeanu, maior 116 Rdcdtetu, ran 222 Podoski Iosif 98 Racoul, fratii 116 Poenariu Durnitrasco 286 Racovila 116; Cehan, mare logolat 52, Poiana lui Ciolan, rnosie 198 249, 250 Poianti, rn-re 36; sat 56, 195, 248; Racovifti Constantin, domn al Moldo- uricar 251 vei 43, 294 Poissonnier A., tiganolog 10, 21 n, 22 n Racovird Grigore 116; Ion, mare vornic Poleitul ot Suceava 221 269 Polifeani, sat 207 Racovifil Mihai, domn al Moldovei 69, Polizu Dimitrie 116, Luesandra 116 70, 278, 281, 282, 285 Polonia 46, 47, 81, 87 Racovigi Mihalache, mare stolnic 53, Popescu, c5.pitan 236, 238, 240, 241; 270, 271 spiltar 237 Rada 40, 199 Porca Ion 72 Rcidaufi,episcopie 38 Poroineanu Sache 116 Radomir, dvornic 196 Portughezi 15 Radu 196, 199, 240, 253 ;fost mare Potlogi, sat 52 arms 203; cdpitan 243; vel comis Potra Gh., articol citat 5 n, 33 n, 115 n 223, 225, 243; cupet 246; diacon ot Pou. A. F., tiganolog 10 n, 17 DrtiOnesti 272; feciorul domnitoru- Praga 124 lui Const. Brancoveanu 52; feciorul Preijescu Ionctscu, postelnic 216 lui Sava cel mare 236; fratele vitreg

www.dacoromanica.ro INDICE 371.

al lui Bibescu VIddut 89; logofilt de Roma 22 . Camsor 208; logoRit tigbnese 280; Roman 294; episcopie 204, 282, 293; logofat ot Tigrinesti 229; mare lo- mitropolie 37, 38, 203; oras. 36 gofAt 195; vtori logofdt 57; nepotulRomanati, judet, 68, 222 jupdnesei Velica, sotia banului Vod5Romani 8 209; parchlab 197; parcAlab, mink' Romdni 13, 14, 26 211 ;postelnic 201, 202; postelnic Romdnia 4, 5, 25, 96, 97. 105, 121. ot Corbesti 248; stegar 288; stolnic 124130, 132, 135, 164 200; stolnic din Boldesti 199; vdtaf Romdnia, ziarul 135 n za postelnicei 214; vel vistier 223 Romdnul, ziarul 98 n Radu Grecu ot Poiand 248 Rwa Gheorghe, vistier 56, 90; biv vi- Radu Mihnea, domn al Tarii Roma- stiernic 216 nesti (1611-1616) 88, 209 Roset Iordache, biv vel vistier 328, 331 Radu Vodd ( Paisie), domn al Tdrii Roset Mdrioara, sotia lui Raducanu Românesti (1535-1545) 196, 197; Roset agd 326 cel Frumos (1462-1474) 28; Radu Roset Neculai, fratele Elencai Uracov IV cel mare (14961508) 194; fe- nAscutá Roset 326 ciorul Mihnei voevod 208, 210; Radu Roset (Rosetti) Radu, advocat si scrii- dela Afurnati 195, 196, 212 tor 133, passim, 134 Rafail, cel bdtrdn 221, egumen la m-rea Roset (Roscit) Rdclucanu, agA 58, 322; Ciolanul 254; arhi-egumen la rn-rea vel comis 304; hatman 328, 329 Znagov 293 Roset yS'tefan, biv vel stolnic 53, 29$ Ragul, sat 54, 200, 213 Roset Vasilie, vel ban 331 Reihetvul, sat 197 Rovenari (Rovinari), sat 89, 248 Raion, mahala in Bucuresti 123 Rucsanda, sop. hii Zaharia Lep6clat 58 Rallet D. 111 Rudiger 11 Rdmnic, episcopie 45, 196, 219, 230; Rudolf Kuleman 105 oras 63, 194 Rigi 15 Raniti 56 Rusia 22, 58, 128, 323 Rasodir Mihai, pisar 237, 241 Russo Al., scriitor 118 Rtisnov, localitate in Ardeal 78 Rusu D., rudd cu scriitorul Al. Russo Rdtescu loan 116 118 Rdtesti, sat 221 S Regina Maria 128 n, 132 n Révai 1Vagn Lexicona 15 n Sdcul, m-re 48, 256 Revista Istoricd 72 n Sadova, rn-re 254 Revista pentru Istorie, Arheologie .,si Fi- Salta, fata lui Gheorghe lIdjdeu 57 ; lologie 14 n sotia jicnicerului lane si fata a ma- Revista Noud 98 n relui vornic *eptilici 56, 274 ;sotia Razu lancu, vel logoMt de tam de marelui vornic Ion Racovità 269 sus 331 ,Ydineanu Lazdr 14 n Richard Kunisch 104 Samuel Roberts, 1. c., 9 Richepin Jean, membru al AcademieiSanda, fata lui Päcurar din Tatomi- Franceze 134 resti 263 Righin, egumen la m-rea Banul 221 Sandu, cupet 57 Rizu yStefan, stolnic 306 Sara, calugilritil 197 Robert de Flers 134 Sarafidi, Dr. Hector 15 n 4*

www.dacoromanica.ro 372 INDICE

Sarah Bernhardt 134 Siria 17 Sdrbi 13, 15 Sistini, scriitor italian 100, passim Sdrbul, martor 228 $itia, sat 238 Saseanu Ene, postelnic 85, 313 Skeene J. H., scriitor englez 103 Sasenilor, dealul 197 Slcitineanu loan 116 Saula, dregAtor ot Tareuca 221 Slavi 13 Sava 229, 236; cápitan 225; diac 205; Slavica, sat 202 eel mare de Markineani 236; vIS- Sldvitesti, sat 204, 252 dica 241 Slavna, cdlugdrita 200 Sawestreni, sat 55, 214 Snagov (Znagov), rn-re 79, 94, 229, 273, Savin, vornic 91 ; vel dvornic dolneai 280, 303, 317 zemli 216 Sneatin, ora'sel 46 Scivoiu Constantin 116 Socii, tArg 28 Scarlat Alex. Calimach, domn al Mol- Socol, clucer 78; postelnic 87; vel stOl- dovei 51 nic 223 Scar boier 84 Solcanu, Petre Crept, lautar din Braila Searle/ Constantin 53 132, 133 Scheae (cheai), sat 263, 264 ,Foldan Dumitrasco, vel dvornic otvis- Scheene J. H. 103 n neatzernli 216 Schita din Bord la 200 sS'oldan Neculai, postelnic 58 Schwiclzer (Dr.) 12 Solomon, colonel 116 Seaca, rn-re In judetul Olt 195 Sorescul Jipa 239 Seferi, aprod 251 'org,hie 242 .,Ceptilici Ilie, cost mare vornic 274 Spahiul, caminar ot vel ocnd 227 Serafim, episcop de Buzau 45, 235 Spania 21, 126 236, 237, 239, 241, 244, 246, 247, Spanioli 15 252, 254 Spiridon 250 .Ferban (*Arban), armas 268; fiul lui Staico, postelnic de Bucov 208 Drilghici ot Pr5jna 262; popa din Staicu 202 Drrigoesti pe Mostiste 78, 229; tram- Stamate (Stamatie), martor 205; pa- bitas 278 harnic 238, 242, 248 ,Yerbfinesti, sat 201 Stamate Gheorghie, directorul cancela- .Serboianu .Pop. 5, 165 rieidivanului apelativ al Tara de Serghie, eclesiarh cAlugar la episcopia jos 326 din BuzAu 237, 238 Stamatin .1V icolae, biv vel sArdar 50 Severeanu, Dr. I. C. 77, passim Stan 240; grarnatic 218; negutiltor 88; Siam 12 rumAn 211, vAtaf de gràdinari, cel Siberia 126 domnesc 215 Sibiu, logofht 280; oras 63 Stana 226; jup5neasa 203; preoteas5 Sigismund Bilthory 47 226; sotia lui *tefan boier de-al lui Sigismund, episcop 21 Gavril Moghilã Voda 209 Silivestru, egurnen la ra-rea Strehaia Stanca (vezi Benga) 292 Stanca jupâneasd 196 ; jupanPasa dela Sima ot Odobeani 225 ;vistier. isprav- BrAncoveni 57; sotia slugerului Udri- nic 226 ste 198 ,Sindrilita, sat 119 Stanciu 201, 204. 225, 232, 233; croitor Sinesti, sat 230 64, 321 ; clucer, feciorul lui Marsevit

www.dacoromanica.ro INDICE 373

236 ;gramatic 195, logofat ot Bo- Stoichita, lost mare paharnic 203 ; fost joreani 220, paharnic 238; popä 230, mare postelnic 201 231 ;postelnic 197; sluger, martor Stoian 273, 206 Stoian Vasilie, hatmanqi parcalab al Stanciu Greco 221 Sucevii 241 Stanciu Obrazlat 195 Strähitianu Teofan, egumen 46 Stancefti, sat 78, 199 Strdmba (Streimbul), m-re 46, 217, 300 Stdnefti, sat 196 Strassburg Paul, ambasatorul regelui Stdrce(a) Miron 57, 92 ; Toader58 Suediei, Gustav Adolf II 98 Steitescu M., advocat, tiganolog 5, 11 Stratul 241 Stefan 55, 206, 207, 264, 274 ;arhie- Stroe 224, biv vtori dvornic 201 piseop de BuzAu 222; boier de al Stroesti, mosie 196 lui Gavril Moghild Vodd 209; egu- Stroici, postelnic ot Otetelesti 227 men la m-rea Cozia 226, 227; egu-Sturza (Sturdza) Chiriac, mare jicnicer men la m-rea Sadova 254 ; episcop 47, 251 ; Constantin, biv vel stolnic de Buzau 220, 221, 236 ;fiul lui 29 ; vornic 302 ; Dimitrie, vel vornic Consl. Braneoveanu 52 ;mitropolit 331 ;Gheorghe, logofdt 116;Gri- 1732-1738) 266 gorie, fiul domnitorului Mihail Sturza Stefan de Drdgu,ani 264 77 ;Ion, mare vornic 291 ;Mihail, Stefan cel Mare 27, 28, 29, 30, 37, 38, domn al Moldovei 77,102,110 ; 71, 77, 87 Sandu, vel logofat 291 ; Toader 268 Stefan, domn al Moldovei (1434-1435) Suceava (Soceava) 28, 36, 37, 46; mi- 36 ; singur In domnia doua 46 tropolia din 71 ; mitropolitul Sucevii Stefan Petriceicu, domn al Moldovei 84, 87, 198, 202, 204, 241, 242. 284, (1672-1674) 48, 257, 258 291 ;parcalab de 331 .Stefan Tomsa, domn al Moldovei 199, Suedezi 14 249 Suedia 22, 98 tefan Vodd (Stefan VI Rareq) 1551- Sultana, fata lui Mireea VoclA Cioha- 1552, 198 nul 55 Steful ot Merlevi 208, postelnie 229 Sulzer F. J. 100 n Stefukscu Alexandru 19 n, 26 n, 39 n, Sulzer Serban 100, 331 40 n, 44 n, 45 n, 88 n, 89 n, 93 n Sarclul Constantin 251 Stein (Cristian Gottfried Daniel) 103 n Surpatele, m-re 40 Strehaia, rn-re 43, 90, 93, 243,'_286, 292 Sufeiscu Matei, 298 Strejefti, sat 203 Sulul, Alex. 1Vicolae, domn al Moldo- Stepan, logofat ot Tiganesti 208 vei 50, 309, 310 ;Iancu, vel mu- sctiebeiBarbu,domnalMunteniei hurdar 50, 310 ;Mihail Costandin, (1849-1856) 67 n, 69 n, 114, 115, 116 domn In Moldova si Muntenia 305, S'tiucei Mihai ot Cerneti 298, 299 311 Stoica 232, cdpitan ot Joroci 255 ;fiul Su(ul Nicolae 69 n lui DrOghici ot Priljma 262 ;vtori Sventevi (Svintesti), sat 200, 202 logofot 204 ; vtori logofilt de Tdrceni 55, 208, al lui M;1( o 197 ; popa 226 ; postelnie200, 253 ;postelnicde Bucov 55, 208; vataf doranesc 266 ; Tdmburefti, sat 200 viltaf de tigani dela schitul TigAnesti Tdnase (Teinasie) 265, popa 215, 240 136 ;mare vistier 204 Tdnganu, sat 119

www.dacoromanica.ro 874 IND10E

Tara Ladianscd (Leseascd) 47 Tiganegti, cnezi, probabil mai multi Tara Munteneascd 55, 276, vezi Mun- fray 71 ;m-re 229; sat 208; schit tenia. 316 Tara liorndneascd 26; 28, 29, 31, 33, Timisoara (Temesfalva) 298 36, 38, 61, 62, 81, 98, 105, 113, 130, Tintea, mare armas 197 194, 195, 196, 197, 198, 199, 200, Tiron 241 (202, 203, 204, 283, 288, 300, 326 Tisnzana 26, 39, 40, 44, 198, 199 Tara Turceascd 60, 61, 62, 231, 262, Toader 204, 264, fost armas 274 ;fe- 283, 287, 288, 312 eiorul Focsii din Tatomiresti 263; Tara Ungureasth 40, 44, 73, 199, 312 ; logoldt 199, stolnic 90 cdtanele din 282 ; tigani ce au fugit Toader Turcitul 204 in 212 Tocilescu Grigore 30 n Tarasie 238 Todor, iuzbase 241 Tdrceni, sat 208 Todora, jupAneasa 234 Tareuca, sat 221 Todoran, sluger 55 ;sluger din satul Tdrgoviste 61, 194, 195, 197, 215, 223, Vlddesti 214, 215 228, 244, 247, 273, 283 Tofana, sotia marelui logofat Racovitd Cehan 52, 250 Tdrnova, oras 283 Tdrnoveanul Tanasie, logofdt 283 Toma 271 ;vel armas 266 ;logofdtul Tdrsor, sat 232, 255 lui Stefan cel Mare 29 ;vel sulgear Tdtdrani, sat 259 216 ; vames 55 Tdtdranul Matei, paharnic 205, 275, Torna Luca, biv vel stolnic 92, 297 Topa, fost armas 257; Ionasco 257 278; Neagoe (Negoitd), vornic 255, Topa Mihalache 59, 60, 262 277, 278 ToPa (Topovici) Sava 204 Tdtari 18, 19, 26, 27, 48, 55 Topolog, rAu 31 Tatomir, popa 226 Totivan (Tutoveni), sat 228 Tatomiresti 263 Toodesti, sat 205 Tatu(1), logofdt 88; dela RAmnic 194 ; Trdnav, sat 255 sulger 219 Transilvania 23, 44, 47, 73. 81 Tdtulesti, sat 255 Trepddus, armas 55, 216 Tdutu, diac 204 Trotus, soltuzul din 55 Tdutu Gavril 56, 90 ;loan, fost mare Tudercwv 297 sulger 54, 308 Tudor, bogasier 316 ; jupAn ot 'FArsor Tecuci 203 232 ; logofdt 243 ; logofht din SlAvi- Tei, mahala in Bucuresti 165 testi 204 ;postelnic 232 ; ot SlAvi- Teoctist, egumen la m-rea Neamtului 37 testi 252 ;vornic 218 Teodorescu G. Dem., profesor si scrii- Tudor Breath, vátaf de tigani lingu- tor 132 rari 311 Teodosie, vel ban 223, egumen la m-rea Tudosia 205 Strehaia 43, 90, 243 Tudosie 41 ; jupaneasa lui 232 ;vdtaf Teofilact, arhiepiscopul 13ulgariei 17 259 Tescani, sat 202 Tuderasco forin 259 TheodoreValerio, pictor, elev allui Tuducescu Iuliu, lnsemnare fAcutd de Charlet 102 266 Thomas Polgar 21 Tunari, sat 119 Thomasius, istoric 10 Turc, Turci 15, 21, 29, 91, 92

www.dacoromanica.ro INDICE 376

Turora, sat 252 Vdnatori, sat pe 1'1111 Bistrita 46 Tutova, judet 55 Vdrdti, sat 224 Tutovani, sat 218 Varlam (Varlaarn) 94, 317; egumen la m-rea Calddru§ani 232, 234 Vartic, vistiernicel din Bátine§ti 207, vornic 212 Udrea, logoilt 215; postelnic din Birci Varvara, eromonah 281 56; lui Vasilie 235 Vasiani, sat 52, 221 Udriste, sluger 198; mare vistier 197 Vasilache 221, 225 Udriste .Ndsturel, logofdt 57 Vasile (Vasilie) 235, 241 ; pro-egumen Uesti, sat 232, 233 79, 280 ; eromonah 281 ; medelnicer Ungaria 1819, 23, 25, 86, 100, 132 57; popa, martor 284 ; postelnic 56 ; Ungrovlahia 84, arhiepiscop de 244 mare vornic 271 Ungureanu loan, jude de tigani 319 Vasile Lupu, domn al Moldovei 90, Ungureanu Stancu, jude de tigani dom- 91, 218 ne§ti rudari 304 Vasile Popa, vornic 263 Unguri 13, 15, 26 Vaslui 58; ispravniciea de 79 n, 198 Universul, ziarul 124 n Vatulesti 42 Uracov Alexandru, chneaz rus 58, 323, Vdvedenie Bogorodite,lirarnulm-rei 325 Snagov 229 Uracov Elenca, chneghina, sopa cnea- Velica, jupaneasa banului Vodá 207, zului Alex. Uraeov 58, 322, 323, 325, 209, 210 326 Velicicu,feciorul NeguleasSi, martor Urdari, sat 238 288 Uricarul, revista 47 n, 81 n Venelin 72 n Ursanu Matache 116 Veniamin, mitropolit al Moldovei 331 Ursu, biv pitar ot Vasiani 58, 221 Veress, Dr. A. 23 n, 47 n Vernesti, sat 221, 225, 262 V Verona, pictor 127 e Vestitorul Romcinesc e 114 n Vdcdreasca Zinca 116 Vicol,, mare eapitan 56, 274 Vdcdrescu Barba, vel vornie 58 Viena 17, 104 Vdcdrescu lanache, vel paharnic 56 ; Vilaia 200 m5rturie 265 Vilara A. 113 Vdcdresii 52 Vilekie Haiduki, localitate in Siberia Vaideei, rn-re 225, 227; sat 195 126 Vaillant I. A., scriitor franeez 164 Vintila, comis 197 Vet/al yStelan 261 Vintiiá Vodd 225, m-re 315, 316 Valachia 32, 67 n, 103 Vintilesti, sat 195 Valachi 98, 99 Visan, feciorulNeguleasSi,martor Vdlcea, judet 197 288 Valea, rn-re 194 Viiioae 297,la capatul rApii pe 92 Valea Caselor, sat 105 Vitoriana, fiica sardarului Lupu Gheuca Vdleani (Valeni), sat 224 305, 306 Valério 102 n VIdcul Licoiul ot Vernetti 262 VálneVi (Vulciinefti?), sat 254 Vlad 196; popa 229, 284, 288; po- VdIseinesti, sat 202 stelnic din BArse§ti 56

www.dacoromanica.ro 376 INDICE

Vlad repc, dornn al Munteniei 72 W Vlad Vodci (Vlad 111 Calugärull 194; Vlad VII Vintilii 46, 196 Wickenhauser (Dr.) 27 n Vleidescu Mihalache 116 Wilhelm Hamm. scriitor german 103 Vkidesti, sat 214 William Mocmichael, scriitor englez 100 Vladild, sat 222 Wlislocki, Dr. Heinrich von,scriitor Vladislav, fiul jupAnitei Stanca Bengal german 3, 25 n, 165 200; Vladislav al III, domn al Tarii Wolf Andreas 100 RomAnesti (1523) 195 X Vleidoianu Stefan, colonel 116 Vlahufd Alex. 127 passim Xenopol A. D. 70 n, 78 n, 88 n, 109 n, Vlaicu 218; fratele arrnasului Bratu, 110, passim clucer 46, 195, 196; logofilt 196; lo- Z gotta ot VlildilA 222 Vlasca 55, judet 262 Zablocki, colonel polonez cu misiune Vodd, ban al Craiovei 207, 209, 210 politicA in Tara-RomAneasca in 1848, Vodifa, rn-re 19. 26 114 Voica 87, 224; sotia marelui logofilt Zanoaga, sat 199 Radu 195 Zimbru, ziar 116 Voicii, logorat 55 Zippel 11 Voico, logofritot Ragul54,213, Zldtari, bisericA in Bucuresti 34 215 Zlate 200 Voievodului, plaiul 198 Zmadoviceanu Chirila rancu 116 Voinea 204 Zmaranda Zdlariu, sotia marelui me- Voinescu loan, colonel 116 delnicer Gheorghe Zrdariu 49 Vreames, vätaf 236 Znagov (vezi Snagov) Vucina, vel paharnic 223 Zoifa 84 Vulcan, zeul focului 34 Zubrdsti, sat 221

www.dacoromanica.ro 4111w"'"r-44."'sd sorraogrorrork.

p. n

^-f , . - a..

. . ,

. - ". : re. 4.4

Fig. 1. Popasul unei setre de nomazi la marginea satului Vida (Vlasca). Fotografie Meat in 1936.

.. i . C4-9- 11-11:0 7. b

° ; sin ':-Wwar- _ ' . 1 7

Fig. 2. Sfatul celormarl*. Fotografie fácuta" in 1938, la satra situatà pe gropile dintre cartierul Gherase Gara de Est (Bucareati).

www.dacoromanica.ro - ; 31°

S. °:- n - 79- 7sna.f %kg, - " ./0.1r=4,... PT, ' .° ger: ^ _ Fig. 3. Bulibasea setrei de nomazi situate pe Fig. 4. Tigannomadcdldrirar; hainaare gropile dintre cartierul Gherase si Gara de Est bumbi si podoabe de argint. (Bucuresti). Fotografie fttrutil la Gilesti (DAmbovita) in 1935. Fotografie ilcut'a in 1938.www.dacoromanica.ro Fig. 5. Tigan nomad alarm.; haina impodobita cu buckli de argint. Fotografie Malta la Gdesti (Dâmbovita) in 1935.

Fig. 6. Tigani nomazi: tatd si fizz. Fotografie facutá In 1938, la satra situatá pe gropile dintre cartierulGherase §iGara de Est (Bucuresti).

www.dacoromanica.ro ,

t O'r

.tTai Fig. 7. Tigan tandr. Fotografie fcutà in 1938, la satra situata pe gropile dintre cartierul Gherase si Gara de Est (Bucuresti).

Fig. 8. *atrà de nomazi; in fatA, Gh. Niculescu, presedintele tiganilor din Romgnia. Fotografie fdcutà in 1938, la satra situata pe gropile dintre cartierul Gherase eiGara de Est (Bucuresti).

www.dacoromanica.ro CUPRINSUL Pag.

Introducere 3 Origineai numele tiganilor 8 Când au veniti raspândirea lor in Europa 17 Tiganii In Principatele române0i1icategoriile de tigani robi 26 a) domne0i 27 b) mAn'astire0i 36 c) boiere0i 46 Viata robilor tigani in decursul timpului 66 Valoarea robilor tigani (pretul de vânzare, schimburile) 87 Tiganii români v'azuti de calAtori sträini 96 Desrobirea 107 a) Imprejurarii factori care au contribuit la desrobire. . 108 b) Urmarile desrobirei 118 Starea lor actuald 121 Artisticuli pitorescul tiganilor 127 Onomastid.i Toponimie 136 Vocabular tigano-român, româno-tigan, numerale 164 Documente (Regeste, doc. in extenso) 194 Bibliografie 332 Cuvintei formule slave §i strgine 344 Rezumatul francez 349 Indice 354

www.dacoromanica.ro FUNDATIA REGELE CAROL I SECTIA ISTORICA INTEMEIATA DE MAJESTATEA SA REGELE CAROL II CONDUSA DE AL. TZIGARA-SAMURCA* *I CONST. C. GIURESCU

I. BIBLIOGRAFIE Dr. ANDREI VERESS, Bibliografia romand-ungara, vol. III. Ro- mann fn literatura ungara fi Ungurii tn literatura romána. (1839-1878), Bucu- re§ti, 1935, XVIII + 387 p. in 8°.. Lei 300 (Vol. III au apitrut tn editura Fundatiei Regele Ferdinand l).

II. DOCUMENTE P. P. PANAITESCU, Documente privitoare la istoria lui Mihal Viteazul, Bucurevti, 1936, 177 p. in 8° Lei 100 EMIL VIRTOSU, Tudor Vladimirescu. Pagini de revolta, Bucure§ti, 1936, 80 p. in 8° Lei45 GR. NANDRI, Documente romanefti tn limba slava din manastirile Muntelui A tho s. (1372-1658), Bucurevti, 1937,309 p. in 8°Lei 150 AUREL V. SAVA, Documente privitoare la targul ,Fi tinutul Lapugnei, Bucure§U, 1937, 326 p. in 8° Lei 160 Dr. ANDREI VERESS,Documente privitoare laistoria Ardea- lului, Moldovei fi TAM Românefti, vol. IX. (1614-1636), Bucure§ti, 1937, XXVI + 409 p. in 8° . . . . Lei 400 (Vol. IVIII au aparut In editura Fundatiel Regele Ferdinand I). Dr. ANDREI VERESS, Documente privitoare la istoria Ardea- lului, Moldovei fi Tarii Romanefti, vol. X (1637 1660), Bucure§ti, 1938, XVI + 388 p. in 8° Lei 400 DAMIAN P. BOGDAN, Acte moldovenefti dinainte de $tefan cel Mare, 77 p. in 8° Lei50 P. P. PANAITESCU, Documentele TAM- Romiingti I. Docu- mentele interne, 1369-1490 Lei 300

Sub tipar DAN SIMONESCU, Condica de obiceiuri vechi fi noua a lui Gheorgachi logofätul. Dr. ANDREI VERESS,Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei fi prii Romanegti, vol. XI (1660-1690)

www.dacoromanica.ro M. STUDII/ P. P. PANAITESCU, Mihai Viteazul, Bueure§ti, 1936, 269 p in 8° Lei 150 V. CHRISTESGU, Apararea militant a Daciei Traiane, Bu- cure§ti, 1937, 272 p. in 80 Lei 140 MARCELLE F. Les eases archaigues d'Histria, Bueure§ti, LAMBRINO, 1938, 375 p. in 8° Lei 250 C. ANDREESCU $tefanita Lupu, domn al Moldovei el C. STOIDE, (1659-1661) Lei 120 GEORGE POTRA, Contributiuni la istoricul riganilordin Romania, Bueure§ti, 1939, 354 p. in 8°Lei 200 G. L BRATIANU, Une nouvellehistoire de l'Europe au moyen age, Bueure0i, 1937, 21 p. in 8° Sub tipar : EUG. PAVLESCU, Istoria breslelor moldovenefti

C. 51.626.

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro