Teză De Doctorat
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA Şcoala Doctorală de Filologie TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT Conducător de doctorat: Prof. univ. dr. Mircea Braga Student-doctorand: Chira ( Mîrza) Nicoleta ALBA IULIA 2020 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA Şcoala Doctorală de Filologie REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT MATEIU I. CARAGIALE - LA INCIDENȚA CU PSIHANALIZA LUI C. G. JUNG Conducător de doctorat: Prof. univ. dr. Mircea Braga Student-doctorand: Chira ( Mîrza) Nicoleta ALBA IULIA 2020 CUPRINS INTRODUCERE...........................................................................................p.6. ARGUMENTUL (RE)LECTURII ...............................................................p.9. Capitolul I BIOGRAFIA, MISTER ȘI SUPRALICITARE I.1. Cazuistică și mito-biografie......................................................................p.17. I.2. În umbra tatălui .........................................................................................p.20. I.3. Viață și literatură .......................................................................................p.24. Capitolul II DECADENTISM. DANDISM. SIMBOLISM. BALCANISM ................ p.29. II.1. Decadentismul european. Câteva repere ..................................................p.30. II.2. Dandismul .............................................................................................. p.34. II.3. Dandy occidental ......................................................................................p.34. II.4. Rafinamentul estetizant al simbolismului..................................................p.37. II.5. Dandy balcanic..........................................................................................p.42. II.6. Balcanismul – ipostază autohtonă a decadentismului ...........................p.45. Capitolul III LITERATURĂ ȘI PSIHANALIZĂ III.1. Psihologia abisală și nașterea operei ....................................................... p.50. III.2. Opera – imaginația sufletului ....................................................................p.52. III.3. Sinele ....................................................................................................... p.56.. III.4. Eul ........................................................................................................... p.59. III.5. Inconștientul personal ............................................................................. p.62. III.6. Inconștientul colectiv – arhetipal ............................................................ p.63. III.7. Anima ............................................................................................. .........p.69. III.8. Umbra ...................................................................................................... p.72. Capitolul IV SUB SEMNUL REVERIEI MELANCOLICE (PAJERE) IV.1. Despre istorie și poezie ...........................................................................p.80... IV.2. Eroicul – principala dimensiune estetică a poeticului matein ............... p.87. IV.3. Tipuri umane în antiteză ..........................................................................p.93. IV.3.1. Boierul și Trântorul – imagini ale decadenței .....................................p.94. IV.3.2. Înțeleptul și Cronicarul – legenda și istoria ...................................... p.98. IV.3.3. Dregătorul și Sihastrul – politicianul și ascetul ............................... .p.102. IV.4. Imagini ero(t)ice ale feminității .............................................................p.107. IV.5. Psihanaliză și imaginar în confesiunea lirică ...................................... p.115. IV.5.1. Simbolismul grădinii și al curților vechi ......................................... p.115. IV.5.2. Despre psyche în termenii poeticii mateine .......................................p.122. Capitolul V DUBLUL ȘI AUTOCUNOAȘTEREA (REMEMBER)................... .......p.127. V.1. Reamintirea, o inserție a trecutului în contingență ............................... p.128. V.2. Sinele bolnav și călătoria inițiatică ...................................................... .p.134. V.3. De la gest la simbolul care deschide .................................................... .p.138. V.4. Animismul iconic ...................................................................................p.143. V.5. Dandy, Supraomul: Sir Aubrey de Vere ............................................. .p.145. V. 6. Remember .......................................................................................... .p.162. Capitolul VI INDIVIDUAȚIE ȘI IMAGOLOGIE (CRAII DE CURTEA-VECHE). p.166. VI.1. Aspectele expresive ale formei .......................................... .............. p.168. VI.2. Despre artă, suprema gratuitate ..................................................... ....p.171. VI.3. Hermeneutică și naratologie ............................................................ ..p.174. VI.4. Homo duplex & Homo trinitas...................................................... .....p.177. VI.5. Cine sunt Craii? ............................................................................ .....p.180. VI.5.1. Identitate simbolico-filosofică ..................................................... ..p.180. VI.5.2. Simbolism semantic și inițiatic...................................................... .p.182. VI.5.3. Trei portrete masculine ....................................................................p.185. VI.6. Spații simbolice ale interiorității ................................................. ......p.193. VI.6.1. Cârciuma .......................................................................................p.194. .VI.6.2. Casa .......................................................................................... ..p.195. VI.6.3. Curtea-Veche ............................................................................ p.199. VI.7. Stereotipie și imaginar în construcția personajului feminin ......... p.201. VI.7.1. Devoratoarea .................................................................................p.202. VI.7.2. Victima...................................................................... .................. p.203. VI.7.3. Intangibila.......................................................................................p.206. Capitolul VII INTRIGA POLIȚISTĂ, SUB PECETEA ANIMEI ........................... ..p.208. VII.1. Sfinxul și polaritățile ocultate ale Animei .................................... ..p.209. VII.2. Lina, văduva lui Gogu Nicolau ..................................................... ..p.217. VII.3. „Șefa” vampir ....................................................................................p.228. VII.4. Anima și autocunoașterea ..................................................................p.242. CONCLUZII ....................................................................................... ......p.245. BIBLIOGRAFIE ……………………………… ........................................p.252. REZUMAT Scopul acestei cercetări doctorale, Mateiu I. Caragiale - la incidența cu psihanaliza lui C.G. Jung, a fost de a interpreta opera mateină din perspectiva revalorizării mitului personal, vector al tuturor constructelor sale, indiferent de metoda de analiză aleasă, menținându-ne permanent direcția de investigație pe coordonata estetică și personală a acestuia. Mateiu I. Caragiale valorifică din belșug simboluri și scheme de gândire specifice imaginarului balcanic, pe care și-a dorit la un moment dat să-l abandoneze, îndeosebi în timpul „autoexilului” său berlinez. Nu a reușit să se desprindă, însă, pentru că nimeni nu se poate detașa de ceea ce este la nivelul acelui tainic ADN cultural ce ține de moștenirea spirituală paternă, de mentalități și stereotipuri de educație. L-a negat luându-și imaginea unui dandy arogant în societate, dar, înțelegând că în el însuși se află izvorul acestui „comandament” imaginar, l-a valorizat stilistic și estetic din plin în operă. Melanjul echilibrat al Orientului cu Occidentul face ca opera sa să se situeze undeva la confluența mai multor tipuri de simboluri, dificil, dar nu imposibil de abordat hermeneutic. O astfel de provocare, care să urmărească, în primul rând, modul în care autorul se vede pe sine și, în al doilea rând, felul în care se expune în operă, nu putea fi ratată, motiv pentru care am considerat că autorul și opera merită o abordare dintr-un unghi diferit. Intenția noastră a fost aceea de a suprinde momentul de simbioză dintre creator și creația sa, cu scopul de a înțelege sensul „mitic” al existenței ca experiență de viață a celui dintâi. Cercetarea noastră, structurată în șapte capitole, își are ca punct de plecare ancheta desfășurată la revista Vatra în anul 2018, care surprinde încă balanța criticii care pendulează între calificative diferite acordate scriitorului Mateiu Caragiale, de la extraordinar la modest, de unde reiese o oarecare lipsă de fermitate în a-l poziționa într-un top al valorilor. În mod cert, Mateiu I. Caragiale este un caz excepțional (I.1. Cazuistică și mito-biografie) al literaturii române. Crescut în „umbra” celebrității și a personalității zdrobitoare a tatălui, Mateiu este cunoscut ca „rebel”, atitudine uneori amendată de critica noastră. De cele mai multe ori, aceasta este formată din admiratori ai tatălui, de unde partizanatul ei și condamnarea atitudinii sfidătoare a fiului considerat nerecunoscător. Trebuie avut în vedere și faptul că aceasta a intervenit masiv într-un document literar și istoric ce ar