DOCSLIB.ORG

The Study of the Pollution Level of the Rivers in Covasna County During 2011-2012

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
The Study of the Pollution Level of the Rivers in Covasna County During 2011-2012 ECOTERRA Journal of Environmental Research and Protection Studiul nivelului de poluare a râurilor din judeţul Covasna în perioada 2011-2012 1Ildikó Bartalis, 2Sándor S. Barabási, 2Noémi Antal, 3Mónika Sándor 1 Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, Extensia Sfântu Gheorghe, România; 2 Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Covasna, România; 3 Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică, Cluj-Napoca, România. Autor corespondent: I. Bartalis, [email protected] Abstract. The study of the pollution level of the rivers in Covasna county during 2011-2012. Studying the parts of Olt River and related basins with its tributaries, which are 100 km long areas situated in Covasna county, represents a great importance. Taking into account the River Basin Management Plans of the Olt River and the Local Environmental Protection Action Plans of Covasna County, appropriate investigations are carried out on the physico-chemical pollution of rivers in Covasna. In the period of 2011-2012 a total number of 152 water samples from the main rivers of the county were analyzed. Thus, two water samples were collected in quarter from Olt River, Black River, Cormoş River and their tributaries. Based on our investigations, critical areas for surface water pollution are normally missing in the Covasna County. But it can be noticed that problems are established during the floods, when due to precipitation and concentration leakage at microbasin, a large amounts of waste and substances resulting from the degradation of organic substances or as a consequence of crop treatments with chemical and natural fertilizers, were carrying by displacement of water. Key Words: plan management, physico-chemical pollution, conductivity, hardness, tortuosity factor. Introducere. Directiva 91/676/CEE în domeniul apei a fost adoptată de către Parlamentul European în 23 octombrie 2000 şi a fost pusă în aplicare începând cu data de 22 decembrie 2000, când a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul apei este acela de a obţine o „stare bună” pentru toate sursele de apă, atât pentru cele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane, cu excepţia corpurilor puternic modificate şi artificiale, pentru care se defineşte „potenţialul ecologic bun” (Şerban & Galie 2006; SMIAR 2009). România trebuie să realizeze aceste obiective prin stabilirea şi implementarea programelor de măsuri, ţinând seama de cerinţele deja existente la nivelul Comunităţii Europene. Implementarea acestei Directive va contribui la o dezvoltare durabilă socioeconomică prin asigurarea necesarului de apă pentru folosinţe, atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ. În cadrul acestui proces au fost identificate 4 categorii majore de probleme: poluarea cu substanţe organice, poluarea cu nutrienţi, poluarea cu substanţe prioritar/periculoase şi alterările hidromorfologice, pentru care au fost concepute programe de măsuri specifice în vederea conformării cu obiectivele de mediu. În acest context studiul porţiunii de peste 100 km al râului Olt şi bazinele hidrografice aferente împreună cu afluenţii Oltului din judeţul Covasna reprezintă o importanţă deosebită. Reţeaua hidrografică de suprafaţă a judeţului Covasna are o lungime totală de 1326,5 km cursuri de apă cadastrată, reprezentând circa 3000 km2 de bazin hidrografic însumat. Ea este bine organizată şi densă. Râurile ce străbat judeţul îşi au obârşia fie în regiunea muntoasă mai apropiată, fie în regiunea muntoasă mai îndepărtată (Râul Olt, Râul Negru, pârâul Zăbala, pârâul Covasna etc.), având drept colector principal Oltul. Doar o mică parte a apelor curgătoare sunt colectate de râul Buzău (apele din partea sud-estică a judeţului). Ecoterra - Journal of Environmental 53 www.ecoterra-online.ro Research and Protection, 2013, no. 36. Oltul parcurge judeţul pe o lungime de 100,5 km, având 81% din bazinul hidrografic total al judeţului. Altitudinea medie este cuprinsă între 600-750 m. Râurile afluente din acest sector au în general lungimi şi suprafeţe bazinale mici, cu pante relativ mari 10-40‰. Valea Oltului prezintă numeroase meandre, având o pantă medie de 2‰. Pe acest sector bazinul prezintă o simetrie accentuată, cu cursuri de apă care sunt aproape perpendiculare pe Râul Olt. Debitul mediu multianual în secţiunea Sf. Gheorghe este de 50,9 m3/s (1603,3 mil. m3/an). După ce râul Olt traversează defileul Tuşnad intră în judeţul Covasna lângă comuna Bicsad. Această zonă, depresiunea Bârsei, este o câmpie piemontană situată între marginea sudică a grupului central al Carpaţilor Orientali, reprezentată prin munţii Baraolt şi Bodoc şi Carpaţii de Curbură (munţii Vrancei şi Buzăului) iar la vest închisă de munţii Perşani. Munţii Perşani, Baraolt şi Bodoc sunt ultimele ramificaţii ale Carpaţilor Orientali, au înălţimi reduse care rar depăşesc 1000 m. Prezenţa rocilor vulcanice a favorizat apariţia numeroaselor izvoare minerale. Munţii Vrancei, Buzăului şi Bârsei fac parte din grupa Carpaţilor de Curbura exterioară, având altitudini mari de până la 1950 m, alcătuiţi din gresii şi marne şi incluziuni de calcare şi conglomerate calcaroase. După o traiectorie sinuoasă, Oltul părăseşte judeţul în zona Augustin-Căpeni. Principalul afluent al Oltului din zona depresiunii Tg. Secuiesc şi zona sud-estică a judeţului este Râul Negru, cu o lungime totală de 88 km şi un bazin hidrografic de 2349 km2. Râul Negru împreună cu afluenţii lui însumează 715 km pe teritoriul judeţului. Debitul mediu multianual este de 8,55 m3/s (269,3 mil.m3/an). Izvorăşte din Munţii Nemira de la altitudinea de 1260 m, şi trecând prin prima localitate din judeţul Covasna, comuna Lemnia de Sus, traversează depresiunea Tg. Secuiesc, colectând afluenţii care izvorăsc din munţii Vrancei şi Buzăului. Se varsă în râul Olt lângă localitatea Chichiş, la altitudinea de 498 m, având panta medie de 9‰ şi un coeficient de sinuozitate de 1,41. În bazinul Râului Negru, văile afluenţilor sunt bine conturate având pante medii cuprinse între 40-100‰, majoritatea râurilor au curs permanent, scurgerea medie multianuală având valori scăzute cuprinse între 2-10 l/s/km2. Râul Negru are 22 de afluenţi, dintre care cei mai importanţi sunt Caşinul cu o lungime de 54 km şi suprafaţa bazinului de 482 km2, Covasna cu 28 km lungime şi suprafaţa bazinului de 280 km2 şi Târlung cu lungimea de 54 km şi suprafaţa bazinului de 485 km2 (Planul de management al bazinului hidrografic Olt 2009). Din zona nord-vestică a judeţului principalul afluent este reprezentat de râul Cormoş, având ca afluent pârâul Vârghiş şi de râul Baraolt, care însumează o lungime totală de 138,2 km, o suprafaţă a bazinului de 548 km2 şi un debit mediu multianual de 6,05 m3/s. Aceştia confluează cu Oltul în zona Augustin-Căpeni. Având în vedere faptul că în Planul de management al bazinului hidrografic Olt, precum şi în Planul local de acţiune pentru protecţia mediului al judeţului Covasna, au fost identificate zone sensibile la poluarea cu nutrienţi (pe baza criteriilor de identificare din Anexa II a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane), dar şi zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi amoniac (sunt suprafeţele de teren agricol de pe care se drenează scurgerile difuze în apele poluate sau expuse poluării cu nitraţi), am considerat oportună efectuarea unor investigaţii privind nivelul poluării fizico-chimice a râurilor din judeţul Covasna. Material şi Metode. În perioada 2011-2012 au fost analizate un număr total de 152 probe de apă provenite din principalele ape curgătoare ale judeţului. Astfel, au fost recoltate câte două probe trimestrial din: - râul Olt: (1) la nivelul comunei Bicsad (intrarea în judeţ), (2) în aval de municipiul Sf. Gheorghe (după confluare cu principalii afluenţi: pr. Jombor, pr. Talomir şi pr. Mare), (3) la nivelul comunei Ilieni (înainte de confluare cu Râul Negru) şi la părăsirea judeţului, (4) în zona Augustin-Căpeni, în aval de confluare cu râurile Vârghiş şi Baraolt; - râul Negru: (1) la nivelul comunei Lemnia de Sus (imediat după izvorâre), (2) în aval de com. Catalina (după confluare cu principalii afluenţi: pr. Poian, pr. Caşin, pr. Ojdula, pr. Turia şi pr. Ghelinţa), (3) la nivelul comunei Reci (după confluare cu principalii afluenţi de pe acest sector: pr. Cernat, pr. Zăbala, pr. Dalnic, pr. Covasna, pr. Zagon, pr. Ecoterra - Journal of Environmental 54 www.ecoterra-online.ro Research and Protection, 2013, no. 36. Saciova, pr. Lisnău şi pr. Tărlung) şi (4) la nivelul comunei Chichiş (înainte de confluare cu Râul Olt); - râul Cormoş: (1) la nivelul localităţii Filia (intrarea în judeţ), şi în amonte de confluare cu râurile Vârghiş şi Baraolt, (2) în zona Augustin-Căpeni; - după confluarea Râului Olt cu Râul Negru şi până la punctul de recoltare (4), Râul Olt mai are afluenţii: pr. Vâlcele, pr. Şugaş şi pr. Aita. Rezultate şi Discuţii. Probele au fost analizate în laboratoarele Universităţii Babeş- Bolyai, Extensia Sf. Gheorghe, SGA judeţean şi LSVSA Covasna, prin metode volumetrice, gravimetrice, electrometrice, măsurări in situ în momentul prelevării probei conform H.G. nr. 100/2002 (Bartalis 2010). Râul Olt. Din punct de vedere al poluării fizico-chimice Râul Olt nu a prezentat niveluri crescute semnificativ pentru caracterele urmărite faţă de cele admise. Chiar dacă pe secţiunea de recoltare Sf. Gheorghe nivelul azotaţilor în 2011 a fost dublu faţă de nivelul maxim admis (8.98 mg N-NO3/l faţă de 4.761 mg N-NO3, cu valoarea maximă în decembrie 25.4 mg N-NO3/l) nivelul mediu anual pe lungimea totală a râului şi nivelul mediu multianual nu a depăşit valoarea de 4.1 mg N-NO3/l şi, respectiv, 2.36 mg N- NO3/l. Valorile experimentale ale concentraţiei de azotaţi măsurate în anul 2011, respectiv 2012, sunt prezentate în Figura 1 şi Figura 2. Figura 1. Evoluţia concentraţiei de azotaţi în anul 2011 în râul Olt. Figura 2. Evoluţia concentraţiei de azotaţi în anul 2012 în râul Olt. Ecoterra - Journal of Environmental 55 www.ecoterra-online.ro Research and Protection, 2013, no.
Load more

Recommended publications
  • Permanenţă Şi Continuitate Românească În Depresiunea Târgu
    The Annals of Valahia University of Târgovişte, Geographical Series, Tome 11 / 2011 __________________________________________________________________________________________________ ROMANIAN PERMANENCY AND CONTINUITY IN THE DEPRESSION TÂRGU SECUIESC Claudia CĂPĂŢÎNĂ1 1National Institute of Statistics Abstract: The establishment of the adequate framework for the living and the solidity of the human settlements in the Depression Târgu Secuiesc, according to historical realities and with the various writings of the times, proving the ancient, permanency and continuity of the Romanians in this area have concerned over time the Romanians and the Hungarians in the same time. Compelling testimonies highlighted by numerous archaeological discoveries are dating from the Paleolithic, Neolithic, Bronze Age and Iron and Feudalism, showing continuous occupation of this territory since ancient times and the absence of a population vacuum, even temporarily, at the coming migrants Hungarian, Szeklers (Székely) or other migratory. The Romanism aspect of the area is and was subject to controversy created especially by the Roesler's theory that the vacuum ethnic to the coming of Hungarians, theory "removed" not only by Romanian, but also by the representatives of the ethnic groups inhabiting, even by Hungarian ethnicity. Keywords: ancient, permanency, continuity, archaeological discoveries, autochthonous 1. Location and limits of the Depression Secuiesc Through the politico-administrative perspective, the Depression Târgu Secuiesc is part of Covasna County, occupying the north-eastern marginal part of Covasna County, being crossed by the Râul Negru (Black River) and its tributaries and surrounded on three sides by mountains. It presents a significant height, in the north part having 600 m, 530-550 m in the southern part, being stretched from north to south on about 35 km and from east to west on about 15-20 km.
    [Show full text]
  • Școala Gimnazială "Mihai Eminescu" Valea Mare
    ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI EMINESCU” VALEA MARE, Jud. COVASNA CUI 13646683 Nr. 283/14.09.2016 PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ 2014-2018 ARGUMENT: Planul de dezvoltare pe termen mediu a unităţii şcolare trebuie să reflecte strategia educaţională pe termen mediu (4 – 5 ani), ţinând cont de strategia educaţională la nivel naţional, local, de evoluţie economică a zonei în care se află situată şcoala, de mobilitatea şi cerinţele profesionale ale pieţei muncii. Şcoala funcţionează şi se dezvoltă prin efortul combinat al conducerii, al personalului şcolii,al elevilor şi părinţilor, împreună alcătuind comunitatea educaţională. Planul de dezvoltare ne arată direcţiile majore de progres, iar modul de întocmire a permite consultarea părţilor interesate şi implicarea în asumarea scopurilor, obiectivelor şi acţiunilor propuse. La nivelul fiecărei unităţi şcolare proiectul de dezvoltare instituţională are o importanţă deosebită deoarece concentrează atenţia asupra finalităţilor educaţiei (dobândirea de abilităţi, aptitudini, competenţe), asigurând concentrarea tuturor domeniilor funcţionale ale managementului (curriculum, resurse umane, material financiare, relaţii sistemice şi comunitare) şi asigură coerenţa strategiei pe termen lung a şcolii. În contextul unei mondializări a economiei, a globalizării mondiale, a creşterii concurenţei internaţionale, ca urmare a aderării şi integrării în Uniunea Europeană, a impactului de noi tehnologii asupra societăţii, precum şi a pregătirii educabililor pentru a face faţă unei evoluţii în carieră într-o lume
    [Show full text]
  • Razing of Romania's Past.Pdf
    REPORT Ttf F1 *t 'A. Í M A onp DlNU C GlURESCU THE RAZING OF ROMANIA'S PAST The Razing of Romania's Past was sponsored by the Kress Foundation European Preservation Program of the World Monuments Fund; it was published by USACOMOS. The World Monuments Fund is a U.S. nonprofit organization based in New York City whose purpose is to preserve the cultural heritage of mankind through administration of field restora­ tion programs, technical studies, advocacy and public education worldwide. World Monuments Fund, 174 East 80th Street, New York, N.Y. 10021. (212) 517-9367. The Samuel H. Kress Foundation is a U.S. private foundation based in New York City which concentrates its resources on the support of education and training in art history, advanced training in conservation and historic preservation in Western Europe. The Samuel H. Kress Foundation, 174 East 80th Street, N.Y. 10021. (212) 861-4993. The United States Committee of the International Council on Monuments and Sites (USACOMOS) is one of 60 national committees of ICOMOS forming a worldwide alliance for the study and conservation of historic buildings, districts and sites. It is an international, nongovernmental institution which serves as the focus of international cultural resources ex­ change in the United States. US/ICOMOS, 1600 H Street, N.W., Washington, D.C., 20006. (202) 842-1866. The text and materials assembled by Dinu C. Giurescu reflect the views of the author as sup­ ported by his independent research. Book design by DR Pollard and Associates, Inc. Jacket design by John T. Engeman. Printed by J.D.
    [Show full text]
  • Dr.TIKOSI GABOR [email protected] 0744788683 BODOC Dr
    CSVA NUME PRENUME NR.TELEFON MOBIL AITA MARE dr. SZILAGYI BATHA GABOR 0742-761722 [email protected] BARAOLT dr. BALINT ANTON 0745-373496 BARCANI dr. HERMENEAN TIBERIU 0744642400 [email protected] BATANII MARI dr. BARDOCZ LEHEL 0727-827477 [email protected] BELIN dr.TIKOSI GABOR [email protected] 0744788683 BODOC dr. MUNTEAN TEODOR 0721-603245 BOROSNEU MARE dr. SZIGETI CRISTIAN 0721-339861 BRADUT dr. MARINEATA CONSTANTIN 0745-662323 [email protected] BRATES dr. BARTOK SZABOLCS 0727-761345 [email protected] BRETCU dr. ROMAN NICOLAE 0724-235243 [email protected] CATALINA dr. HENCS JOZSEF 0742-213555 [email protected] 0267-346160 CERNAT dr. KOCSIS ZOLTAN 0722-296204 CHICHIS dr. BORDEANU VASILE 0744-186962 [email protected] COMANDAU dr. SARKADI ATTILA 0744-221879 [email protected] COVASNA dr.GYORGY TIBERIU 0745-759186 [email protected] DOBARLAU dr. DRAGAN VASILE 0721-559785 GHELINTA dr. NEMETH CSABA 0722-404024 [email protected] 0722-404095 GHIDFALAU dr. TODOR ISTVAN 0745-354826 [email protected] HAGHIG dr. MUSCALU ILIE 0722-419755 [email protected] ILIENI dr. MUSCALU ILIE 0722-419755 [email protected] INTORSURA BUZAULUI dr. BANITA CRISTIAN 0744-695604 [email protected] LEMNIA dr. GONTEA VALERIU 0740-020979 [email protected] MALNAS dr. SZASZ ISTVAN 0742-013350 [email protected] 0267-379621 MOACSA dr. FLOREA MIRON 0744-491615 [email protected] OJDULA dr. BIRO JANOS 0768-102547 [email protected] OZUN dr. BOLONI SANDOR 0744-685921 [email protected] POIAN dr. BOKOR JANOS 0722-404093 [email protected] RECI dr. TOMA JANOS 0744-336985 [email protected] SANZIENI dr. KOVACS BERTALAN 0374-929035 CMVI [email protected] 0374-049420 acasa SFANTU GHEORGHE dr.
    [Show full text]
  • 1/39 Arhivele Naţionale Biroul Judeţean Covasna Lista
    ARHIVELE NAŢIONALE BIROUL JUDEŢEAN COVASNA LISTA FONDURILOR SI COLECTIILOR DETINUTE DE B.J.A.N. COVASNA CU MENŢIUNI REFERITOARE LA CONDIŢIILE DE ACCES SPRE CERCETARE, actualizată în octombrie 2014 ANII NR. DENUMIREA OBSERVATII INVENTAR FONDULUI /COLECŢIEI EXTREMI NR FOND 1843-1928 1 36 PRIMĂRIA COMUNEI AITA MARE Fără restricţii* CASA DE PĂSTRARE DIN TREI SCAUNE S.A. – SFÂNTU 2 37, 758 1876-1948 GHEORGHE Fără restricţii 1903-1948 3 38 BANCA POPULARĂ ,,ALIANŢA GHIDFALĂU” Fără restricţii 1876-1948 4 794, 795 CASA DE PASTRARE DIN REGIUNEA PĂDUROASA Fără restricţii Acces limitat conform prevederilor art. 30 5 109 COMPOSESORATUL DE PĂDURE SFÂNTU GHEORGHE 1945-1950 lit. b şi anexei 6 din legea 16- 1996. 796, 797, 798, CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE BRAŞOV- 6 799, 800, 801, 1931-1949 Acces limitat conform prevederilor art. 30 OFICIUL SFÂNTU GHEORGHE 802, 803 lit. b şi anexei 6 din legea 16- 1996. OFICIUL ECONOMIC DE CONTROL JUDETEAN 7 39 1947-1948 SFÂNTU GHEORGHE Fără restricţii 30, 188, 189, 8 194, 818, 819, SCAUNUL TREI SCAUNE 1677-1876 Acces limitat conform prevederilor art. 30 , 820, 821 lit. c ,d din legea 16- 1996. 1/39 26, 27, 133, 213, 217, 281, Acces limitat conform prevederilor art. 30 , 9 PREFECTURA JUDETULUI TREI SCAUNE 1876-1970 305, 399, 568, lit. a, b, c, d şi anexei 6 din legea 16- 603, 632** 1996. FONDUL FAMILIAL ,,DOMOKOS” DIN CERNATUL DE 10 40 1470-1921 JOS Fără restricţii 1631-1942 11 41 FOND FAMILIAL BARTHA Fără restricţii 1915-1951 12 42 COOPERATIVA DE CONSUM VALEA CRIŞULUI Fără restricţii 1783-1836 13 18 PAROHIA REFORMATĂ ETFALĂU Fără restricţii 22, 282, 297, Acces limitat potrivit art.
    [Show full text]
  • Action Plan for Plan for Water Scarcity and Drought Prevention Prevention
    ACTION PLAN FOR WATER SCARCITY AND DROUGHT PREVENTION 2012 Authors and contributors: 1. Ministry of Environment and Forests Authors: - Dr. ADLER Mary-Jeanne - Dr. CONSTANTIN Gheorghe - VASILESCU Ileana - NEDELCU Livia - BALAET Ruxandra 2. National Meteorological Administration Authors: - Dr. MATEESCU Elena - ALEXANDRU Daniel Contributors: - SANDU Rodica - OPREA Oana-Alexandra - DOBROVOLSCHI Dan - NISTOR Maria - COŢOFAN Marius 3. Environmental Protection Agency Covasna Authors: - Ing. CORNEA Ileana Lumini ţa - Ing. KICSI István Contributors: - Ing. BENEDEK KÁPLÁR Gábor - Ing. BORBÁTH József - Ing. HOLBAN Ani şoara - Ing. FARKAS János INTERREG IV C-Project on Water Scarcity and Drought Table of content 1. The Region - Covasna Region - Romania ............................................................................................. 2 2. Water scarcity, drought and Climate Change (CC) – EU policy framework ........................................ 6 3. Political background concerning Water management in Covasna Region ......................................... 7 4. Study visits and Lessons learnt from WATER CoRe project ................................................................. 8 5. Regional Transfer Strategy ................................................................................................................ 24 6. Funds ................................................................................................................................................. 31 7. Conclusion ........................................................................................................................................
    [Show full text]
  • Planul De Analiză Şi Acoperire a Riscurilor Al Judeţului Covasna
    Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Inspectoratul General Pentru Situaţii de Urgenţă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul” al Judeţului Covasna AVIZAT PREŞEDINTELE COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Prefect CUCU SEBASTIAN APROBAT ÎN ŞEDINŢA CONSILIULUI JUDEŢEAN COVASNA PRIN HOTĂRÂREA CONSILIULUI JUDEŢEAN COVASNA NR. 231 DIN 22.12.2016 INSPECTOR ŞEF INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „MIHAI VITEAZUL” AL JUDEŢULUI COVASNA Colonel, ALFONS GHEORGHE GYÖRGY Pagina 1 din 85 NESECRET Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Anexa la Hotărârea nr. 231 din 22.12.2016 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI COVASNA CUPRINS Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Secţiunea 1 Definiţie, scop, obiective Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 1.2.1 Acte normative de referinţă Secţiunea a 2-a 1.2.2 Structuri organizatorice implicate 1.2.3 Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţiuni în domeniu Capitolul II. CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV – TERITORIALE. ASPECTE ADMINISTRATIVE Amplasarea geografică şi relief 2.1.1 Suprafaţă 2.1.2 Vecinătăţi Secţiunea 1-a 2.1.3 Forme de relief, specificităţi, influenţe 2.1.4 Caracteristicile pedologice ale solului Pagina 2 din 85 NESECRET Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Caracteristici climatice 2.2.1 Caracteristici climatice, specificităţi, influenţe Secţiunea a 2 - a 2.2.2 Regimul precipitaţiilor 2.2.3 Temperaturi Reţeaua hidrografică 2.3.1 Cursuri de apă din judeţul Covasna, debite extreme Secţiunea a 3 – a 2.3.2.Situaţia lacurilor de acumulare permanente, nepermanente şi a iazurilor piscicole (suprafeţe, volume) Secţiunea a 4 – a Populaţia – structura demografică pe naţionalităţi Căi de transport 2.5.1.
    [Show full text]
  • Strategia De Dezvoltare Integrata a Comunei Reci
    STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATA A COMUNEI RECI 2016-2027 Reci, 11 iulie 2016 Cuprins 1. SINTEZA COORDONATORULUI 4 2. METODOLOGIA APLICATĂ 7 3. ANALIZA DE MEDIU 10 3.1. Scurt istoric și așezarea geografică a comunei 10 3.2. Relații în teritoriu, caracteristici urbanistice 11 3.2.1. Infrastructura rutieră a comunei Reci 16 3.3. Infrastructura tehnico-edilitară 21 3.4. Gestionarea deșeurilor 23 3.5. Mediu și arii naturale protejate 24 4. VIAȚA CULTURALĂ ȘI COMUNITARĂ 27 4.1. Tendințe demografice 27 4.2. Mediul social 34 4.2.1. Viața comunitară, problemele comunității 34 4.2.2. Viața religioasă 36 4.2.3. Resurse culturale 37 4.3. Situaţia învățământului local 41 4.4. Sănătate și asistență socială 45 4.5. Posibilităţi de recreere şi viaţa sportivă 46 5. SITUAȚIA ECONOMIEI LOCALE 47 5.1. Poziționarea geo-economică a comunei 48 5.2. Situația agriculturii și gestionare forestieră 50 5.2.1. Gestionarea forestieră 56 5.3. Performanța întreprinderilor locale 57 5.4. Ocuparea forței de muncă 61 5.5. Turismul local 64 6. ANALIZA SWOT 68 7. IMAGINEA DE VIITOR A COMUNEI RECI PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG 74 8. OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE 77 9. AXE PRIORITARE DE DEZVOLTARE 78 10. AXE PRIORITARE ȘI MĂSURI DE DEZVOLTARE 79 10.1. P1. Comuna Reci modernă și Eco-conștientă - Întreținerea și modernizarea infrastructurii locale, valorificarea resurselor naturale 79 10.1.1. Măsura 1.1: Reci, comună atractivă – dezvoltarea imaginii comunei 80 10.1.2. Măsura 1.2: Reci, comuna iubitoare de natură și mediu – soluționarea problemelor în domeniul protecției mediului și a naturii 82 10.1.3.
    [Show full text]
  • CAMARO-D Pilot Study EPAC.Pdf
    THE SECOND NATIONAL WORKSHOP WITH THE STAKEHOLDERS – Budapest, April 4th, 2019 CAMAR0-D ”Cooperating towards Advanced Management Routines for land use impacts on the water regime in the Danube river basin” Marius Dănilă, Balazsi Beata Environment Protection Agency Covasna [email protected] [email protected] 1 EPAC – PP08 Environment Protection Agency of Covasna County Public authority that meets at the county level the tasks of the National Agency for Environmental Protection Main activities: - implementation of policies, strategies and legislation regarding environmental protection; - environmental licensing for the activities with possible impact on environment, Strategical Environmental Process for land use planning, Environmental Impact Assessment for projects; - enforcement of environmental laws regarding waste, nature protection, biodiversity, chemicals; - monitoring the quality of the environment, analyzing and reporting on the environment, and activities related to databases management; - raising public awareness regarding environment protection; 2 EPAC – PP08 Environment Protection Agency of Covasna County Implemented Projects The aim of the project WOLFLIFE was to implement the best conservation practices for the conservation of wolf (Canis lupus) in the wild and to maintain a viable population of wolves in the Carpathian Mountains by strengthening the management and promoting the human – wolf coexistence. https://www.wolflife.eu/ 3 EPAC – PP08 Environment Protection Agency of Covasna County Implemented Projects
    [Show full text]
  • Appendix 2 the Scholl Network from Covasna County
    The Civic Forum of Romanians from Covasna, Harghita and Mureş Substantiation report Regarding the observance of the provisions of the Charter for Regional or Minority Languages in the counties of Covasna, Harghita and Mureş, presented during the conference with the topic `The Use of Languages by the Local and Regional Authorities`, in Balvanyos, May 31, 2018 Forum Civique des Roumains de Covasna, de Harghita et de Mureş Exposé des motifs sur le respect de la Charte des langues minoritaires ou régionales, dans les départements de Covasna, de Harghita et de Mureş présentée à l’occasion de la conférence dont la thématique est: L’usage des langues par les autorités locales et régionales, à Balvanyos, le 31 mai 2018 Sfântu Gheorghe 2018 Substantiation report Regarding the observance of the provisions of the Charter for Regional or Minority Languages in the counties of Covasna, Harghita and Mureş, presented during the conference with the topic `The Use of Languages by the Local and Regional Authorities`, in Balvanyos, May 31, 2018 Following research on the use of languages by the local and regional authorities in the counties of Covasna, Harghita and Mure ş, after consulting with the experts and taking into consideration the national particularities and the European practical knowledge in the field, The Civic Forum of Romanians from Covasna, Harghita and Mure ş (FCRCHM), an organization which, through its civic actions, consistently works to preserve the identity of the Romanian communities in the three counties, in particular, and in Transylvania,
    [Show full text]
  • Local and Tourism Development Strategy of Covasna
    LocalandTourismDevelopmentStrategyofCovasna –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– 1. INTRODUCTION ................................................................................................................................... 4 1.1. THANK YOU ......................................................................................................................................... 4 1.2. REASONS AND OBJECTIVES OF ELABORATING A DEVELOPMENT STRATEGY ........................................ 4 1.3. ELABORATION PROCESS OF THE LONG TERM DEVELOPMENT PLAN OF COVASNA ............................... 6 1.4. PROJECT TEAM ...................................................................................................................................... 8 1.5. THE CONTENT OF THE STRATEGY ...................................................................................................... 10 1.5.1. Situation Analyses .......................................................................................................................... 10 1.5.2. SWOT Analyses ............................................................................................................................ 13 1.5.3. Future Image .................................................................................................................................. 14 1.5.4. Strategic System of Development Objectives, Axes and Measures in Covasna ............................................... 15 1.5.5. The Last Chapter: Operative
    [Show full text]
  • Instituţia Prefectului–Judeţul Copasna Colegiul Prefectural
    INSTITUŢIA PREFECTULUI–JUDEŢUL COPASNA COLEGIUL PREFECTURAL ORDINE DE ZI Şedinţa Colegiului Prefectural din data de 20 iunie, 2017 orele 10.00 1. Informare privind activitatea desfăşurată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna în anul 2016. Prezintă: - Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna 2. Raport cu privire la activitatea desfăşurată de Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Covasna pe semestrul II 2016 . Prezintă: - Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Covasna 3. Sinteza activităţilor desfăşurate de Biroul Judeţean Covasna al Arhivelor Naţionale pe anul 2016. Prezintă: - Biroul Judeţean Covasna al Arhivelor Naţionale Punctul 1 AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI COPASNA Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna (APM Covasna) îşi desfăşoară activitatea pe baza: HG 1000 din 17 octombrie 2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia. cu modificările şi completările aduse de către HG 568/2013 şi HG 284/2016. Structura organizatorică, se prezintă astfel: - Trei servicii, coordonate de şefii de serviciu: o Serviciul Avize, Acorduri, Autorizări o Servicul Calitatea Factorilor de Mediu o Serviciul Monitorizare şi Laboratoare - Compartimentul de Relaţii cu Publicul şi IT - Compartimentul Buget, Finanţe, Administrativ 1. Principale realizări in anul 2016 - Participarea APM la implementarea proiectelor europene: În anul 2016 Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna a avut în implementare un proiect cu finantare externă nerambursabilă şi un proiect în monitorizare post implementare, respectiv: o WOLFLIFE – „LIFE 13 NAT/RO/000205 – Implementarea celor mai bune practici pentru conservarea în situ a speciei Canis lupus la nivelul Carpaţilor Orientali”, în parteneriat cu APM Vrancea şi APM Harghita cu perioadă de implementare 01.07.2014 – 30.04.2018; o Proiectul LIFEURSUS s-a încheiat la data de 31.12.2013, dar s-a continuat monitorizarea acestuia, având o perioadă de monitorizare de 5 ani.
    [Show full text]