Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Inspectoratul General Pentru Situaţii de Urgenţă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul” al Judeţului Covasna
AVIZAT PREŞEDINTELE COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Prefect CUCU SEBASTIAN
APROBAT ÎN ŞEDINŢA CONSILIULUI JUDEŢEAN COVASNA PRIN HOTĂRÂREA CONSILIULUI JUDEŢEAN COVASNA NR. 231 DIN 22.12.2016
INSPECTOR ŞEF INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „MIHAI VITEAZUL” AL JUDEŢULUI COVASNA Colonel, ALFONS GHEORGHE GYÖRGY
Pagina 1 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
Anexa la Hotărârea nr. 231 din 22.12.2016
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI COVASNA
CUPRINS
Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Secţiunea 1 Definiţie, scop, obiective Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 1.2.1 Acte normative de referinţă Secţiunea a 2-a 1.2.2 Structuri organizatorice implicate 1.2.3 Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţiuni în domeniu Capitolul II. CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV – TERITORIALE. ASPECTE ADMINISTRATIVE
Amplasarea geografică şi relief 2.1.1 Suprafaţă 2.1.2 Vecinătăţi Secţiunea 1-a 2.1.3 Forme de relief, specificităţi, influenţe 2.1.4 Caracteristicile pedologice ale solului
Pagina 2 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
Caracteristici climatice 2.2.1 Caracteristici climatice, specificităţi, influenţe Secţiunea a 2 - a 2.2.2 Regimul precipitaţiilor 2.2.3 Temperaturi
Reţeaua hidrografică 2.3.1 Cursuri de apă din judeţul Covasna, debite extreme Secţiunea a 3 – a 2.3.2.Situaţia lacurilor de acumulare permanente, nepermanente şi a iazurilor piscicole (suprafeţe, volume)
Secţiunea a 4 – a Populaţia – structura demografică pe naţionalităţi
Căi de transport 2.5.1. Reţeaua de drumuri Secţiunea a 5 – a 2.5.2 Reţeaua de căi ferate 2.5.3 Alimentarea cu gaze naturale
Dezvoltarea economică 2.6.1 Industria şi agricultura 2.6.2 Fondul funciar Secţiunea a 6 – a 2.6.3 Creşterea animalelor 2.6.4 Turism 2.6.5 Resurse naturale
Infrastructuri locale 2.7.1. Cultura 2.7.2 Infrastructura sanitară Secţiunea a 7 – a 2.7.3 Reţele de utilităţi 2.7.4 Spaţiile pentru cazarea evacuaţilor şi prepararea hranei în cazul evacuării
ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE Capitolul III URGENŢĂ Analiza riscurilor naturale 3.1.1 Fenomene meteo periculoase 3.1.2 Inundaţii 3.1.3 Tornade 3.1.4 Secetăe Secţiunea 1 3.1.5Îngheţ, înzăpeziri 3.1.6 Incendii de pădure 3.1.7 Avalanşe 3.1.8 Fenomene distructive de origine geologică
Analiza riscurilor tehnologice 3.2.1. Riscuri industriale 3.2.2 Capacităţi de transport şi depozitare produse periculoase 3.2.2.1 Transport rutier Secţiunea a 2 – a. 3.2.2.2 Transport feroviar 3.2.2.3 Transportul prin reţele magistrale 3.2.3 Nucleare 3.2.4 Poluare ape 3.2.5 Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări 3.2.6 Eşecul utilităţilor publice 3.2.7 Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos Pagina 3 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
3.2.8 Muniţie neexplodată
Analiza riscurilor biologice 3.3 Riscurile biologice Secţiunea a 3 – a. 3.3.1 Epidemii 3.3.2 Epizootii Secţiunea a 4 – a. Analiza riscurilor de incendiu 3.4 Riscul de incendiu Secţiunea a 5 – a. Analiza riscurilor sociale Capitolul IV ACOPERIREA RISCURILOR Capitolul V LOGISTICA ACŢIUNLIOR
HĂRŢI
Pagina 4 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
ANEXE
anexa nr. 1 – Componenţa Comitetul Judeţean Pentru Situaţii de Urgenţă Covasna anexa nr. 2 - Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în P.A.A.R. anexa nr. 3 - Grupurile de suport tehnic ale comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă anexa nr. 4 - Consultanţi ai Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă anexa nr. 5 – Sate aparţinătoare anexa nr. 6 - Situaţia statistică raportată la ultimul recensământ anexa nr. 7 - Reţeaua de drumuri naţionale care traversează judeţul anexa nr. 8 - Reţeaua de drumuri judeţene care traversează judeţul anexa nr. 9.a - Situaţia colectivităţilor de animale la nivelul UAT anexa nr. 9.b - Lista medicilor veterinari din judeţul Covasna anexa nr. 10.- Cabinete medici de familie, stomatologie, de liberă practică, şi medicale de specialitate anexa nr. 11 - Situaţia surselor de apă în aria de operare a Operatorului Regional Gospodărire Comunală SA anexa nr. 12 - Spaţiile pentru cazarea evacuaţilor şi prepararea hranei în cazul evacuării anexa nr. 13 - Operatori economici clasificaţi anexa nr. 14 - Operatori economici sursă de risc radiologic anexa nr. 15 - Sirenele instalate la nivelul judeţului Covasna anexa nr. 16 - Operatori economici, depozite şi parcuri de rezervoare, operatori economici de transport, distribuire şi reglare produse petroliere anexa nr. 17 - Procedurile de acţiune în situaţii de urgenţă, pe tipuri de riscuri anexa nr. 18 – Lista monumentelor istorice din judeţ anexa nr. 19 - Funcţionarea sistemul informaţional-decizional în situaţii de urgenţă anexa nr. 20 - Clasificarea localităţilor din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile specifice anexa nr. 21 - Farmacii proprii ale unitatilor sanitare şi private anexa nr. 22 - Unităţi sanitare anexa nr. 23 - Situaţie centralizatoare cu podurile din judeţul Covasna anexa nr. 24 - Situaţie centralizatoare cu tunelurile din judeţul Covasna anexa nr. 25 - Situația cu operatorii economici cu risc chimic și care nu intră sub incidența Legea nr. (HG 804/2007), Legea 92/2003 sau HG 856/2008 – 2016 anexa nr. 26 - Obiective care au în componenta săli aglomerate anexa nr. 27 - Reguli de comportare în cazul proucerii unei situaţii de urgenţă
Pagina 5 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
Capitolul I - DISPOZIŢII GENERALE Secţiunea 1. Definiţie, scop, obiective
Definiţie Planul de analiză şi acoperire a riscurilor (P.A.A.R.) din zona de competenţă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Covasna (C.J.S.U. Covasna) reprezintă documentul ce cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul judeţului Covasna, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul acestora
Scop Scopurile PAAR sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.
Obiectivele PAAR sunt: a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.
Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor
Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor instituţiilor cu atribuţii ori cele ce asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă de la nivelul judeţului Covasna . Prezentul plan se întocmeşte de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Covasna, prin intermediul Secretariatului Tehnic Permanent al acestuia de la nivelul Centrului Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul” al Judeţului Covasna şi se aprobă de către Consiliul Judeţean Covasna. Planul se actualizează de către Centrul Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul” al Judeţului Covasna la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. După elaborare şi aprobare, planul se pune la dispoziţia Secretariatului Tehnic Permanent ale C.J.S.U. Covasna, iar extrase din el se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile care Ie privesc, conţinutul planului şi să le aplice, corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul” al Judeţului Covasna, prin Centrul Operaţional, asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns,
Pagina 6 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă. Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din unitatea administrativ - teritorială au obligaţia de a pune la dispoziţia comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul” al Judeţului Covasna, toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii planului. Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării ori este de natura să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate.
CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE
1.2.1 Acte normative de referinţă
Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor; Legea nr. 481 din 08.11.2004 privind protecţia civilă, cu modificările aduse prin Legea nr. 212 din 24.05.2006; Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 132 din 29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; Hotărârea Guvernului nr. 557 din 3 august 2016 privind managementul tipurilor de risc Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 181 din 24.08.2010 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de risc repartizate Ministerului Administraţiei şi Internelor. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare
1.2.2 STRUCTURI ORGANIZATORICE IMPLICATE
La nivelul judeţului Covasna structurile implicate în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă sunt reprezentate în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Covasna (anexa nr. 1), Grupurile de Suport Tehnic ale acestuia (anexa nr. 3) şi membrii consultanţi ai C.J.S.U. Covasna (anexa nr. 4).
1.2.3 RESPONSABILITĂŢILE ORGANISMELOR ŞI
AUTORITĂŢILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIU
Responsabilităţile organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă la nivelul judeţului Covasna sunt prezentate în anexa nr. 2.
Pagina 7 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Capitolul II.
CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV - TERITORIALE
Secţiunea 1. Amplasarea geografică şi relief ASPECTE ADMINISTRATIVE
Compunerea zonei de competenţă: REŞEDINŢA: municipiul SFÂNTU GHEORGHE. AŞEZĂRI: 2 municipii, 3 oraşe, 40 comune, 122 sate Din punct de vedere al numărului de localităţi, judeţul Covasna ocupă locul 39 pe ţară. Cele 17 localităţi care formează reţeaua urbană sunt organizate astfel: - municipiul Sfântu Gheorghe cu 2 sate aparţinătoare; - oraşul Baraolt cu 5 sate aparţinătoare; - oraşul Covasna cu o localitate aparţinătoare; - oraşul Întorsura Buzăului cu 3 sate aparţinătoare; - municipiul Târgu Secuiesc cu un sat aparţinător. Distribuţia în teritoriu a oraşelor este deosebit de echilibrată, fiecare oraş având o arie de influenţă bine conturată. Reţeaua rurală este formată din 122 sate organizate în 40 de comune, revenind în medie 3,3 sate/comună (5 sate/comună media pe ţară). Peste 96% din sate sunt situate în zona joasă, depresionară, în principal la contactul acesteia cu versanţii munţilor, densitatea medie a localităţilor în aria depresionară ridicându-se la 8,5 localităţi /100 kmp. În zona de munte s-au dezvoltat câteva sate mici, cel mai important fiind Comandău apărut ca urmare a activităţii de exploatare a lemnului. Sub aspectul mărimii după numărul de locuitori reţeaua de localităţi prezintă următoarele caracteristici: a). Cele 5 localităţi urbane se situează, cu excepţia municipiului Sf.Gheorghe, în categoria oraşelor mici şi foarte mici: număr locuitori - Sfântu Gheorghe 56006 - Târgu Secuiesc 8672 - Covasna 10114 - Baraolt 8672 - Întorsura Buzăului 7528 b). Peste 1/3 din sate au sub 500 de locuitori, gruparea satelor pe categorii de mărime prezentându-se astfel : - până la 100 locuitori - 5 sate; - 101 – 300 locuitori - 12 sate; - 301 – 500 locuitori - 23 sate; - 501 – 1000 locuitori - 34 sate; - 1001 – 3000 locuitori - 30 sate; - 3001 – 5000 locuitori - 7 sate. Structura reţelei de localităţi urbane şi rurale din punct de vedere al funcţiunilor economice, reflectă în general nivelul dezvoltării social-economice a judeţului, orientată spre punerea în valoare a resurselor materiale şi umane ale acestuia. Din punct de vedere al funcţiunilor economice, satele pot fi încadrate în următoarele tipuri: - sate cu funcţiuni industrial-agricole (Căpeni, Micfalău, Ghelinţa, Ozun); - sate cu funcţiuni agro-industriale (Aita Mare, Bodoc, Bixad, Băţani, Ghidfalău, Poian, Reci, Sita Buzăului); - sate cu funcţiuni agro-silvice (Comandău, Breţcu, Oituz, Brateş);
Pagina 8 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna - sate cu funcţiuni agricole şi turistice – staţiuni balneare de importanţă locală (Turia– Balvanyos, Malnaş–Băi, Vâlcele, Biborţeni, Ozunca–Băi, Hătuica, Mărtănuş); - sate cu funcţiuni agricole – această categorie incluzând marea majoritate a satelor (83% din numărul total de sate). o Municipiul Sfântu Gheorghe, reşedinţa judeţului Covasna, se află în interiorul curburii Carpaţilor Orientali, în vestul depresiunii intramontane, pe cele două maluri ale râului Olt, la o altitudine absolută de 520 – 580 m, deasupra nivelului mării. Municipiul are o poziţie excentrică pe harta judeţului Covasna, învecinându-se cu comunele Vâlcele, Belin, Valea Crişului, Ghidfalău, Reci, Ozun, Chichiş şi Ilieni. Are legături directe cu principalele localităţi ale judeţului: Târgu Secuiesc, Covasna, Baraolt şi cu judeţele vecine: Braşov, Bacău, Harghita. Satele aparţinătoare sunt: Coşeni şi Chilieni aflate la 5 respectiv 2 km de Sfântu Gheorghe. Suprafaţa totală a municipiului este de 12.886 ha. În municipiul Sf.Gheorghe învăţământul este prezent la toate nivelurile, de la unităţi de învăţământ preşcolar până la unităţi de învăţământ superior, atât cu predare în limba maghiară cât şi în limba română. Din punct de vedere etnic, conform datelor de la recesământul din 2012, avea următoarea structură: 23,03% români, 74,92% secui-maghiari, 1,51% rromi, 0,20% saşi şi germani, 0,11% ceangăi, 0,23% alţii. o Municipiul Târgu Secuiesc, se situează în partea nord-estică a judeţului Covasna, în nordul depresiunii Tg.Secuiesc, în zona de confluenţă a râurilor Turia şi Caşin din bazinul hidrografic al Râului Negru, la 37 de km de Sf.Gheorghe. Din punct de vedere administrativ municipiul are în compunere şi satul Lunga, sat situat la 7 km de oraş. Satul Lunga, se compune din Lunga Mică, Lunga Mare şi Săsăuşi. De-a lungul timpului, oraşului i-au fost alipite satele Ruseni şi Tinoasa. Staţiunea satelit a oraşului Băile Fortyogo, este situată la 1,5 km distanţă de acesta. Din punct de vedere etnic, conform datelor de la recesământul din 2012, avea următoarea structură: 7,81% români, 90,94% secui-maghiari, 0,97% rromi, 0,09% saşi şi germani, 0,19% alţii. Din punct de vedere al dezvoltării economice, aici s-au dezvoltat mai multe ramuri industriale importante: industria metalurgică, industria izolatorilor electrici şi a aparaturii electrice de joasă tensiune, industria construcţiilor de maşini, industria alimentară. Industria de prelucrare a lemnului şi industria textilă şi a confecţiilor, sunt ramuri tradiţionale. În ultimii ani, sectorul economic terţiar cunoaşte o dezvoltare rapidă, galopantă. Cutremurul din 1802 şi 1812 şi incendiul din 1834 au făcut ravagii. o Oraşul Baraolt, este situat în partea nord-vestică a judeţului Covasna, pe malul râului Baraolt, la 44 km distanţă de reşedinţa judeţului, în depresiunea intracarpatică cu acelaşi nume. Se află în zona cunoscută sub numele de Ţinutul Păduros. Oraşul este înconjurat de partea sudică a Munţilor Harghita, la nord, Munţii Baraolt la est şi de Munţii Perşani la vest. Staţia de cale ferată a oraşului este la 6 km de acesta, la staţia Augustin (judeţul Braşov). Baraoltul a fost ridicat la rang de oraş în anul 1968, cu ocazia organizării judeţului Covasna. Formează o unitate administrativă cu localităţile Biborţeni (la 5 km), Bodoş (la 5 km), Racoşul de Sus (la 7 km) şi Miclăşoara (la 10 km). Din punct de vedere etnic, conform datelor de la recesământul din 2012, avea următoarea structură: 3,11% români, 96,08% maghiari, 0,87% rromi, 0,10% saşi şi germani, 0,05% alţii. În zilele noastre, Baraoltul este centrul economic al Ţinutului Păduros. Cărbunele, pietrişul, nisipul sunt exploatate la Racoşul de Sus, în Baraolt există unităţi de prelucrare a lemnului, a cauciucului şi a laptelui, la Biborţeni se îmbuteliază apă minerală (Bibco) iar la Miclăşoara funcţionează un abator. o Oraşul Covasna, este situat în partea estică a judeţului, la 31 km de reşedinţa de judeţ, iar din punct de vedere geografic la poalele vestice ale Munţilor Breţcului. Localitatea a fost declarată oraş în anul 1952, astăzi este cea mai importantă staţiune balneo – climaterică a judeţului, din punct de vedere administrativ , localitatea Chiuruş – sat situat la 3 km de Covasna, la poalele Munţilor Covasna, aparţine oraşului. Subsolul Covasnei este bogat în diferite tipuri de ape minerale, oraşul este numit şi „oraşul celor o mie de izvoare de sănătate”. Apele sale acidulate sunt folosite pentru tratamente, în cadrul reţelei de hoteluri, în cure interne şi externe, pentru vindecarea bolilor aparatului digestiv şi pentru ameliorarea bolilor cardiovasculare. Din sedimentele apelor termale de odinioară ale Covasnei s-au format minerale colorate caracteristice, cu auripigmentul cu conţinut de arsen şi realgalul. Dioxidul de carbon este un alt factor natural terapeutic folosit pentru băi uscate, în mofete. Gradul ridicat de ionizare a aerului Pagina 9 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna montan constituie alt factor natural terapeutic. În consecinţă, dezvoltarea oraşului Covasna se bazează în mare parte pe aceşti factori naturali terapeutici. Din punct de vedere etnic, conform datelor de la recesământul din 2002, avea următoarea structură: 32,30% români, 66,31% maghiari, 1,09% rromi, 0,29% alţii. o Oraşul Întorsura Buzăului, este situat în sud – estul judeţului Covasna fiind înconjurat la nord de Clăbucetele Întorsurii, la est de Munţii Penteleu şi la sud de Munţii Ciucaş şi Siriu, în arealul depresiunii intracarpatice de la cotul Buzăului superior, depresiune cunoscută sub acelaşi nume. Oraşul se află la 51 km de municipiul Sf.Gheorghe, este traversat de D.N. 10 şi este punctul terminus al căii ferate ce îl leagă de Braşov. În 1968 localitatea a fost declarată oraş, formând o unitate administrativ – teritorială împreună cu satele Brădet, Floroaia. Din punct de vedere etnic, conform datelor de la recesământul din 2012, avea următoarea structură: 99,18% români, 0,64% maghiari, 0,17% rromi, 0,01% alţii. Profilul economic este creionat de existenţa unor importante rezerve de materii prime şi a unui important potenţial de forţă de muncă cu toate că în ultimii ani, datorită unor restructurări economice, se confruntă cu fenomenul migrării acesteia spre marile oraşe industriale. Sectorul economic secundar este axat pe dezvoltarea industriei prelucrării lemnului, industriei constructoare de maşini, industriei alimentare, industriei textile şi a confecţiilor.
2.1. AŞEZARE GEOGRAFICĂ ŞI RELIEF Situat aproape în centrul României (pe teritoriul său se întretaie meridianul de 25° 45’ longitudine estică şi paralela de 45°45’ latitudine nordică) judeţul Covasna se află într-o zonă de contact a marii depresiuni a Baraoltului cu unităţile Carpaţilor de Curbură.
2.1.1. SUPRAFAŢA: Judeţul Covasna este situat în centrul României, în partea internă a Carpaţilor de Curbură. Aflat în colţul sud-estic al Transilvaniei, teritoriul judeţului, prin pasurile Oituz şi Buzău, precum şi prin multiplele trecători ale Carpaţilor Răsăriteni, este strâns legat şi de spaţiul extracarpatic. Suprafaţa totală a judeţului este de cea 3.709,8 km2 (1,6% din suprafaţa ţării). 2.1.2. Ca aşezare, se învecinează cu judeţul Bacău la nord-est, la est cu judeţul Vrancea, la sud-est şi sud cu judeţul Buzău, la sud-vest şi vest cu judeţul Braşov, iar la nord cu judeţul Harghita. 2.1.3. Forme de relief, specificităţi, influenţe: Include în limitele sale o unitate geomorfologică complexă cu pronunţate diferenţe de altitudine şi masivitate rezultate din mişcările tectonice. Aici se disting două zone de relief bine individualizate: treapta munţilor cu altitudine medie cuprinsă între 800 şi 1200 m; treapta depresiunilor şi culoarelor tectonice;
Pagina 10 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
Beneficiind de un relief variat, de la câmpia brăzdată de râuri şi punctată de lacuri la dealuri submontane, şi bucurându-se de vecinătatea munţilor, judeţul Covasna încântă ochiul şi sufletul prin frumuseţea neasemuită a peisajului, în care verdele puternic al coniferelor domină ca un brâu înconjurător înălţimile munţilor ce parcă îmbrăţişează aceste plaiuri transilvane. Pe teritoriul judeţului întâlnim trei mari unităţi de relief a căror pondere se prezintă astfel: - 12% lunci, terase joase şi şisturi aluviale; - 22% terase înalte şi câmpii piemontane; - 33% munţi cu înălţimi până la 1000 m; - 33% munţi cu înălţimi între 1000-1777 m. Rezultă că 1/3 din teritoriul judeţului este format din zone joase şi relativ netede situate între 500- 600 m altitudine absolută, zonă ce concentrează majoritatea localităţilor şi a unităţilor economice, iar 2/3 este reprezentată de zone montane ce se caracterizează prin întinse păduri şi pajişti naturale, bogate în resurse balneo - terapeutice.
DATE GENERALE Suprafaţă judeţ 3709,8 km2 Câmpie 113400 (ha) 31 % Dealuri 33170 (ha) 9 % Suprafeţe zone specifice Podiş (ha) 0 % Munte 223930 (ha) 60 % Altitudine Medie 540 m NMN Maximă 1777 m NMN Minimă 470 m NMN 2 (% din supr judeţ) 82.1 Bazine hidrografice b.h. 1 Olt 24050 km (% din supr.
Pagina 11 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna b.h.)
12.6 km2 (% din (% din supr judeţ) 17.9 b.h. 2 Buzau supr. b.h.) Densitate fluviatilă 0.45 – 0.70 km/kmp b.h. 1 Olt 5-6 l/s km2 Scurgere de suprafaţă b.h. 2 Buzau 4-10 l/s km2 Medie anuală 1-8 grade C Temperatura Minimă istorică -38 grade C Clima Maximă istorică 40 grade C Precipitaţii Medie anuală 525-610 mm/mp Tipul Carpatii Orientali 100 % din Raionare ecologică (tipuri de ecoregiuni) supr. judeţ
MUNŢII Zona de munte ocupă mai bine de 50% din suprafaţa judeţului. Ea are legătură cu câteva vârfuri şi masive care au înălţimi mai mari de l 200 m (vârfurile Nemira Mare - l 649 m, Lăcăuţ - l 777 m, Manişca Mare - l 676 m, Munţii Baraolt, Bodoc, Nemira, Vrancei, Breţcu, Buzău şi întorsurii). în general munţii au vârfuri teşite, netezite şi acoperite cu păduri. Munţii Baraolt, situaţi în partea de vest a judeţului, se întind pe direcţia nord-sud. Vârfurile lor cele mai înalte sunt cuprinse între 700 şi 900 m (Vârful Foarfecii - 867 m, Culmea Ascuţită - 934 m, Bodoş - 820 m, Dealul Mare - 732 m). Punctul cel mai înalt se află pe vârful Gherghea, la l 017 m. înălţimile sunt netezite şi, în cea mai mare parte, acoperite cu păduri. Munţii Harghita aflaţi la nord de Munţii Baraolt, sunt prezenţi pe teritoriul judeţului Covasna mai mult cu partea lor vestică, înălţimile lor variază între 900 şi l 100 m. Câteva vârfuri însă, pe care se află şi urmele unor cratere vulcanice, au înălţimi între l 100 şi l 558m (La Vârful Mare - l 196 m, larăboiu - l 391 m, Muntele Cucului - l 558 m, Pilişca Mare - l 373 m). Munţii Bodoc se află în partea nord-centrală a judeţului, valea Oltului despărţindu-i de Munţii Baraolt. Pe teritoriul judeţului acest masiv muntos se întinde între Tuşnad şi Angheluş, pe lungime de cea 30 km. Nivelul cel mai dezvoltat este cuprins între 800 şi l 100 m. Câteva vârfuri însă, depăşesc uşor aceste înălţimi: Sorocul Lung (l 170 m), Cărpiniş (l 241 m), Sarheghi (l 225 m), Vârful Pădurii (l 213 m), Bodoc (l 193 m). În partea nord-estică a judeţului se află sectorul sudic al Munţilor Nemira. Partea sa vestică, delimitată de apele râurilor Maltiş şi Caşin, se caracterizează în general prin înălţimi reduse. Culmea principală, orientată pe direcţia nord-sud, cuprinde înălţimi între 800 - l 200 m, vârfurile mai importante fiind: Polia (l 199 m) şi Poiana (l 040 m). Partea estică este formată din masivul muntos propriu-zis al Nemirei. Culmea cea mai înaltă a acestui masiv este orientată pe direcţia nord-sud şi se află la graniţa cu judeţul Bacău. Vârfurile mai importante (Nemira-Ţiganca - l 626 m şi Şandru Mare - l 640 m) sunt legate între ele printr-o şa longitudinală. Din apropierea vârfului Şandru Mare izvorăşte şi Râul Negru, cunoscut în cursul superior sub denumirea de Valea Neagră. Munţii Vrancei aparţin judeţului Covasna numai prin nivelul de cea mai mare altitudine, care urmăreşte câteva vârfuri cu înălţimi de peste l 500 m: Vârfu Lepşii (l 390 m), Muşat (l 503 m), Astagul Mare (l 526 m), Izvoarele Putnei (l 534 m), Anişoaia (l 645 m) şi Lăcăuţ (l 777 m). Partea nord-vestică a acestor munţi, cunoscută mai ales sub numele de Munţii Breţcului, se menţine la altitudini medii de 800 - l 200 m şi este fragmentată de văi transversale (Obrat, Ghelinţa Mare, Ghelinţa Mică) ce-şi au obârşia în perimetrul masivului Lăcăuţ. Munţii Breţcului sunt mărginiţi la vest de Depresiunea Târgu Secuiesc, iar la est, de izvoarele Oituzului şi ale râului Basca Mare. înălţimile cele mai mari (Bariţ - l 193 m, Piatra Şoimului - l 377 m, Pilişul Covasnei - l 369 m, Chiuzul Păpăuţi - l 320 m) se întind de la nord la sud şi au vârfurile în Pagina 12 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna general netede, acoperite de păduri. Munţii Buzăului sunt situaţi în partea de sud-est al judeţului, la limita spre judeţul Buzău. Pe teritoriul judeţului Covasna se întind numai culmile lor nordice. Cele mai importante masive sunt Penteleu şi Podul Calului. Masivul Penteleu prezintă, pe teritoriul judeţului, câteva culmi cu suprafaţă netedă şi altitudine mai redusă, în general sub l 200 m. Unele vârfuri ale acestui masiv au înălţimi de peste 1400 m: Dealu Bătrân (l 402 m), Slobodu (l 429 m) şi Husăuş (l 479 m). La nord de pârâul Cupanului, afluent al râului Basca Mică, se individualizează masivul Manişca Mare (l 676 m), ca o continuare a masivului Penteleu. Masivul Podul Calului pe teritoriul judeţului este reprezentat numai prin culmile sale nord-vestice. Cele mai înalte vârfuri se înscriu într-o linie în formă de potcoavă delimitată de râurile Basca Mare şi Buzău: Babic - l 335 m, Cocoşului - l 375 m, Bota Mare - l 288 m şi Zâmbru Mare - l 230 m.
DEPRESIUNILE Bazinetul Comandau este situat la contactul dintre masivul Penteleu şi Munţii Breţcului, la o altitudine medie de cea l 000 m şi este înconjurat de culmi muntoase cu pante abrupte (Capul Laur şi Capul Caprei). El se întinde pe o suprafaţă de cea 8 kmp, iar împreună cu văile legate de el (Piliş, Mohos şi Rojdaş) constituie o mică depresiune intramontană cu o suprafaţă de cea 12 kmp. Munţii Întorsurii (sau Clăbucetele întorsurii) au altitudini mai scăzute 800 - 900 m. Doar câteva culmi depăşesc înălţimea de l 000 m: Vârful Tistaş - l 167 m, Caşcut - l 079 m şi Chiuruşul Mare -l 012 m. Depresiunea Întorsura Buzăului este o depresiunea intramontană dispusă, în formă de potcoavă, pe o lungime de cea 16 km, de la Vama Buzăului şi până la sud de Bobocea. Lăţimea sa maximă, în bazinetul de la Întorsura Buzăului, este de circa 2-2,5 km. La ieşirea din Bobocea şi până la Zăbrătău, valea devine foarte îngustă. Apoi, până la confluenţa cu Crasna, Buzăul creează din nou un mic bazin de cea 3 km lungime şi 0,5 km lăţime, unde se află localitatea Crasna. De aici, printr-o vale transversală cu caracter de defileu, Buzăul se îndreaptă spre sud. Depresiunea Braşovului. Treapta depresiunilor şi culoarelor cu bazinele sale Baraolt, Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc se situează între 460 şi 600 m şi este acoperită de depozitele cuaternate, unde sunt specifice pietrişurile şi nisipurile. Aceste depozite sunt intens fragmentate de o reţea hidrografică tributară Oltului şi Râului Negru, înconjurată de masivele muntoase sus menţionate, pe teritoriul judeţului Covasna se întinde partea de nord a Depresiunii Braşovului, o unitate morfologică situată între Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali. Ea prezintă aspectul unei câmpii, în judeţul Covasna ea se întinde prin cele patru compartimente ale sale: Depresiunea Baraolt, Culoarul Rotbav- Căpeni, Depresiunea Sfântu Gheorghe şi Depresiunea Târgu Secuiesc sau Breţcu. Depresiunea Baraolt se află în partea de nord-vest a judeţului, încadrată de Munţii Persani şi Baraolt. Este drenată de la nord la sud de pâraiele Baraolt şi Cormoş care îşi au obârşia în partea vestică a Munţilor Harghita, în zona de confluenţă a celor două pâraie cu Oltul, Depresiunea Baraolt înregistrează cea mai mare lăţime, cea 5 km. Culoarul Rotbav-Căpeni (sau Culoarul Măieruş) este traversat de Olt de la sud spre nord, pe cea 28 km, Aici el prezintă de altfel şi cele mai mari meandre - când spre latura Munţilor Baraolt, când spre cea a Perşinarilor. Lăţimea maximă a acestui culoar, care se confundă de fapt cu lunca Oltului, ajunge în unele porţiuni la cea 3 km. Depresiunea Sfântu Gheorghe ocupă partea central-nordică a Depresiunii Braşovului. Ea se caracterizează prin prezenţa unui piemont cunoscut sub numele de Câmpu sau Şesu Frumos şi o regiune de luncă şi mlaştină drenată de apele Oltului, Râului Negru, Târlung ş.a. Acest bazin, delimitat de Munţii Bodoc, Baraolt şi culmile Târlungului, se întinde pe o lungime de cea 30 km şi o lăţime de cea 10-12 km. Câmpu sau Şesu Frumos se află la sud-vest de Munţii Bodoc, între Olt şi Râul Negru. De Munţii Bodocului este legat printr-un şir de coline tăiate de afluenţii Oltului iar de latura sud-estică a Munţilor Baraolt printr-un şir de terase înalte. In nord Bazinul Sfântu Gheorghe se continuă printr-o vale îngustă a Oltului, cu o lăţime mai mică de l km. La ieşirea din defileul Tuşnadului, la o altitudine de cea 600 m, Oltul şi-a creat un bazinet mai larg care se leagă de un bazin mai mare, pe care se află localităţile Bixad şi Micfalău. Depresiunea Târgu Secuiesc (Depresiunea Breţcu) se află în partea estică a Depresiunii Braşovului, ocupând câmpia mai înaltă, drenată de Râul Negru împreună cu reţeaua sa hidrografică. Pagina 13 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Altitudinile sale scad de la nord-est spre sud-vest, de la 630 m la 530 m. Depresiunea este delimitată din nord-vest şi din nord de Munţii Bodocului şi Munţii Nemirei, din sud şi sud-est - de Munţii Breţcului şi Munţii întorsurii iar din sud-vest - de culoarul piemontan de la Reci. în sud-vest Depresiunea Târgu Secuiesc se leagă de Bazinul Sfântu Gheorghe. în cadrul acestor limite, Depresiunea Târgu Secuiesc ocupă o suprafaţă de cea 600 kmp. Din nord-est spre sud-vest Depresiunea este traversată de Râul Negru. Din punct de vedere geologic, judeţul Covasna aparţine unităţii Carpaţilor Orientali a cărei evoluţie desfăşurată în mai multe cicluri de sedimentare afectate de cicluri tectonice, faze de activitate vulcanică şi eroziune, a determinat complexitatea structurală şi petrografia. Sub aspect stratigrafic, depozitele acumulate aparţin mezozoicului şi paleogen –neogenului (zona flişului, zona vulcanitelor neogene şi extremitatea vestică a zonei cristalino-mezozoice, care se suprapun reliefului muntos ) şi cuaternarului ( zona depresiunilor posttectonice Braşov şi Întorsura Buzăului). În ansamblu formaţiunile geologice de suprafaţă din judeţul Covasna sunt reprezentate de: roci eruptive - 31.232 ha (9% din suprafaţa judeţului) roci sedimentare mezozoice - 145.028 ha (4%) roci sedimentare paleogene - 23.122 ha (6%) roci sedimentare cuaternare - 122.960 ha (38 %)
Specificităţi: Trăsătura caracteristică a reliefului constă într-un “zid” muntos care înconjoară dinspre est, vest şi nord partea nordică şi centrală a zonei depresionare. La nord, regiunea este mărginită de extremitatea Munţilor Harghitei cu altitudini de 1.000 -1.200 metri. În partea estică a judeţului se întind Munţii Nemira şi Vrancei, munţi cu altitudini mijlocii (1.600 -1.800 m). În sud-estul zonei se află Munţii Întorsurii, iar în vest partea nordică a Munţilor Perşani, având altitudini care variază între 800-1.000 m. Dinspre nord se întrepătrund în interiorul judeţului Munţii Baraolt şi Bodoc; între acestea se situează culoarul Oltului. Aceste culmi muntoase paralele formează partea centrală şi central-vestică a judeţului. Partea depresionară a judeţului se compune din mai multe unităţi depresionare, având altitudini medii între 550-560 metri. În partea de nord, cât şi în cea de sud, se întinde depresiunea Târgu Secuiesc, având lăţimea de 20 km şi lungimea de 40 km. În partea centrală se află depresiunea Sfântu Gheorghe, iar în nord-vest se află depresiunea Baraoltului, având cele mai joase altitudini din judeţ - 456 metri. Toate cele trei unităţi se leagă organic între ele, prin porţile de la Reci şi Feldioara. Solul, care poate fi caracterizat ca un element foarte complex al naturii, cu însuşiri de fertilitate datorită condiţiilor naturale foarte diferite întâlnite în spaţiul judeţului Covasna, prezintă o serie mare de tipuri genetice, rezultate din acţiunea complexă a factorilor litologici, de relief, hidrologici precum şi a celor topoclimatici şi agroameliorativi. În regiunea montană dominante sunt solurile brune, brune podzolice şi solurile brune acide pe care s-a dezvoltat o bogată vegetaţie forestieră. În cadrul ariilor depresionare şi a piemonturilor apar soluri cernozionice, argilo-aluviale şi soluri brune podzolice favorabile culturilor agricole. De-a lungul Râului Negru, apar şi câteva areale cu soluri nisipoase (cca.1.100 ha), în mare parte cultivate. O răspândire mai mare o au solurile aluviale (cca.20.000 ha), pe lunca Râului Negru, Oltului, Zagon, Covasna şi pe alte văi mai mici, soluri de asemenea favorabile unor culturi de plante tehnice. Folosirea intensivă a solurilor, în condiţiile unui climat umed impune multiple lucrări de îmbunătăţiri funciare, măsuri pedoameliorative şi de conservare, dintre care de primă urgenţă sunt: fertilizarea sistematică a solurilor acide, amenajarea complexă a bazinelor hidrografice (pentru stăvilirea eroziunii), regularizarea cursurilor de apă, desecarea luncilor, eliminarea excesului temporar de apă. Configuraţia treptelor de relief, solurile, imprimă vegetaţiei o repartiţie altitudinală. Înălţimile muntoase sunt acoperite de păduri de brad, molid, fag şi stejar. Pădurile coboară în depresiune până la aproximativ 650-700 metri. În zona de contact cu muntele şi pe piemonturile înalte cresc stejarul şi gorunul, iar fagul, bradul şi molidul se dezvoltă în părţile superioare. O parte însemnată a depresiunii
Pagina 14 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna este ocupată de terenuri mlăştinoase şi bălţi, cărora le sunt caracteristice asociaţii hidrofile cu specii relicte, mărind şi sub acest aspect individualitatea geografică a acesteia şi potenţialul turistic al zonei. Datorită constituţiei geologice relativ complexe a teritoriului judeţului, marile unităţi structurale adăpostesc o gamă destul de largă de rezerve de substanţe minerale utile, necesare industriei şi în special, celei a construcţiilor. Cele mai importante resurse ale subsolului sunt substanţele minerale energetice sub formă de hidrocarburi (Ghelinţa), lignit (Depresiunea Baraolt şi zona Valea Crişului), turbă (Comandău şi Ojdula). În zonele Filia şi Herculian sunt prezente minereuri de fier vulcano-sedimentare, a căror exploatare şi prelucrare datează din anul 1831; urmele acestor activităţi se păstrează şi azi sub forma resturilor unui furnal (Bodvai) situat la 14 km NV de Herculian, obiectiv declarat monument de tehnică şi înscris pe lista celor necesare a fi protejate. Minereuri de fier au fost explorate şi în zona Covasna - Zagon. Importante zăcăminte de diatomite sunt evidenţiate în depresiunea Baraolt (Filia, Racoşul de Sus, Doboşeni, Herculian). Rocile utile sub formă de argile, andezite, calcar, gresie, nisip şi pietriş, tufuri vulcanice sunt prezente în numeroase zone ale judeţului. O importanţă economică prezintă, de asemenea tezaurul hidromineral şi al gazelor mofetice din această regiune. Rezervele de ape minerale de diferite tipuri hidrochimice au o calitate foarte bună ca dealtfel şi zăcămintele de bioxid de carbon. Ele sunt valorificate pe scară industrială sub forma apelor minerale îmbuteliate - Biborţeni, Bodoc, Vâlcele, Covasna, Malnaş - şi în cură balneară ca băi carbogazoase la staţiunile balneoclimaterice de interes naţional şi local - Covasna, Bálványos, Malnaş, Vâlcele, Şugaş, Ozunca, Hătuica. Bioxidul de carbon se utilizează la Covasna şi Malnaş care, împreună cu apele minerale, constituie factori terapeutici naturali de mare importanţă, de care se leagă tratamentul bolilor cardiovasculare şi tratarea unor boli digestive şi de nutriţie. Apele minerale sunt folosite cu rezultate excelente atât în cura internă, cât şi în cea externă. Se întâlnesc ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, feruginoase, calcice, magneziene, hipotone şi hipertone. Emanaţiile crabo-gazoase şi radionice reprezintă factori naturali de o mare valoare terapeutică. Valorificarea apelor minerale pe linia tratamentului balnear a dus la dezvoltarea numeroaselor staţiuni cu importanţă locală şi naţională iar prin îmbuteliere acestea sunt cunoscute în toată ţara.
Secţiunea a 2 - a. Caracteristici climatice
2.2. CARACTERISTICI CLIMATICE 2.2.1. Judeţul Covasna se bucură de o climă de tranziţie, între clima temperată de tip oceanic şi temperată de tip continental, umedă şi răcoroasă în zonele de munte, cu precipitaţii reduse şi temperaturi scăzute în zonele mai joase, cu ninsori abundente în timpul iernii şi cu veri calde. Vânturile, datorită variaţiei de relief suferă modificări ale direcţiei şi vitezei, frecvenţele medii anuale înregistrate la Tg. Secuiesc, pun în evidenţă predominarea vânturilor de NE (17,2%), şi de N (16%), urmate de cele din SV (13%), şi NV (8,3%). La Baraolt frecvenţele maxime o au vânturile din V (16,7%) şi E (8,9%), iar la Întorsura Buzăului cele din SE (16,4%), NV (13,9%), şi V (11,4%). Pe culmile munţilor vânturile din V, NV şi SV au o frecvenţă de peste 55%. Frecvenţa medie anuală a calmului este mai mare în zona depresionară (26% la Tg. Secuiesc, 45% la Întorsura Buzăului, 56% la Baraolt) şi neînsemnată pe culmile montane (sub 10%). Pe teritoriul judeţului , fenomenele meteorologice extreme (furtuni,tornade, etc.) se produc rar, cu pagube materiale destul de reduse, indeosebi în perioada de vară: ceaţă – în medie între 20 –35 zile/an în depresiunea Braşov ; bruma – în medie 30 –40 zile/an în depresiunea Braşov, iar pe înăţimile mijlocii ce înconjoară depresiunea, se înregistrează în peste 85 zile/an grindina
2.2.2. Precipitaţiile, ale căror cantităţi anuale variază între 600 mm în zona de şes şi 1.200 mm în munţi, cad în mare parte în lunile de vară (lunile iunie şi iulie fiind cele mai ploioase), iar precipitaţiile căzute în timpul iernii sub formă de zăpadă acoperă solul cu un strat de 58 cm/an în depresiuni şi peste
Pagina 15 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna 250 cm/an în munţi. În zonele de şes expuse vânturilor, zăpada este spulberată producându-se înzăpeziri pe şosele şi căi ferate.
2.2.3. Ca temperatură medie anuală se înregistrează în zonele înalte 1°C, iar în depresiuni, 7-8° C; aceasta fiind cu 3°C mai joasă decât media pe ţară, valori care diferă datorită reliefului. Caracteristica zonei este inversiunea de temperatură din timpul iernii, când mase de aer reci şi dense ce stagnează în zonele depresionare provoacă o scădere a temperaturii sub –30°C (-32°C la Sfântu Gheorghe, -35,2°C la Întorsura Buzăului, -30,6°C la Turia). Vara temperatura ajunge la maxime de 36°C, dar numărul zilelor cu astfel de temperaturi ridicate nu depăşeşte 10-12 zile pe an.
Secţiunea a 3 – a. Reţeaua hidrografică 2.3. REŢEAUA HIDROGRAFICĂ Reţeaua hidrografică de suprafaţă este bine organizată şi densă. Râurile ce străbat judeţul îşi au obârşia fie din regiunea muntoasă mai apropiată, fie din regiunea muntoasă mai îndepărtată (Râul Olt, Râul Negru, Zăbala şi Covasna), având drept colector principal Oltul, doar o mică parte a apelor curgătoare fiind colectate de râul Buzău (apele din partea sud-estică a judeţului). Cursurile de ape şi-au creat văi largi pe versantul vestic, şi adânci, în partea lor superioară. Unele dintre ele pot fi considerate drept microdepresiuni, cum sunt ale pâraielor Aita, Semeria, Ilieni şi Debren, iar mai spre nord cea formată de Pârâul Mare la Valea Crişului. Aceste cursuri de ape părăsesc zona muntoasă uneori prin văi epigenetice.
2.3.1. Principalele cursuri de apă sunt: Oltul, Râul Negru, Caşinul, Covasna, Baraoltul, Cormoşul, Buzăul, Bâsca, Oituzul, iar printre lacurile judeţului amintim: Complexul Reci, Lacul Belin, Lacul Sfântu Gheorghe, Complexul Zăbala, Lacul Arcuş şi Lacul Pădureni. O caracteristică a Oltului şi Râului Negru este faptul că în zona depresionară ele au un curs lent şi meandrat, cu maluri joase, ceea ce până nu de mult produceau mari inundaţii în perioadele de topire a zăpezilor sau la ploi intense. Prin realizarea lucrărilor de îndiguire acest fenomen negativ a fost în mare parte înlăturat. Cu toate acestea unii afluenţi scurţi şi cu pantă mare din zona de munte, având caracter torenţial, prezintă încă pericol de inundaţii pentru unele localităţi situate la poalele munţilor (Valea Mare, Boroşneu, Aninoasa, Băcel, etc.), fenomen manifestat cu amploare şi în cursul anului 1997 şi 2005.
Pagina 16 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
DEBITE EXTREME DIN BAZINUL RAULUI OLT C Postul Hidrometric Perioada Q maxim istoric Q minim istoric Q mediu rt de obs. Data Data multianua . inreg. inreg. l 1 Micfalau (r.Olt) 1966-2015 302 13.03.1981 1.01 16.11.1995 9.50 2 Sfantu Gheorghe 1974-2015 282 14.03.1981 0.760 10.1 (r.Olt) 24.07.1987 3 Lemnia( r.Raul 1999-2015 75.8 23.06.1999 0.010 0.625 Negru) 31.07.2010 4 Targu Secuiesc 1966-2015 149 26.06.2010 0.076 2.45 (r.Casin) 16.09.1987 5 Covasna (r.Covasna) 1987-2015 48 03.06.1988 0.022 0.586 04.01.1993 6 Borosneu 1996-2015 136 24.06.1999 0.015 2.00 Mare(r.Covasna 16.12.1968 7 Reci (r.Raul Negru) 1966-2015 387 15.05.1984 0.292 8.93 15.12.1987 8 Batani Mari 1981-2015 52.3 04.07.1991 0.026 0.432 (r.Ozunca) 04.09.2015 9 Baraolt (r.Baraolt) 1982-2015 119 04.08.1991 0.110 1.40 11.06.2000 1 Bradut (r.Cormos) 1980-2015 86 26.06.2010 0.123 1.70 0 13.01.1984 1 Varghis (r.Virghis) 1966-2015 169 03.07.1975 0.086 2.47 1 21.01.1968 1 Aita Mare (r.Aita) 2003-2015 58.5 01.08.2010 0.008 0.651
Pagina 17 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna 2 12.08.2013 1 Targu Secuiesc 1982-2002 23.6 15.051984 0.096 0.498 3 (Turia) 06.12.1984 1 Tinoasa (r.Raul 1966-1998 110 15.08.1979 0.063 1.71 4 Negru) 20.01.1972
2.3.2. Situaţia lacurilor de acumulare, şi a iazurilor piscicole
ANUL DATE CONSTRUCŢII INTRĂRII ÎN TEHNICE VOLUM Nr. HIDROTEHNICE EXPLOATARE PROPRIETARUL tip baraj APA crt. DENUMIREA - din pământ (mil. m3) OBIECTIVULUI - din beton Amenajare piscicolă SC ROLLING TRANS 1 1990 pământ 0,045 Sf.Gheorghe SRL SF.GHEORGHE Complex pescuit sport, şi agreement TIMAR LASZLO 2 2005 pământ 0,125 Belin l în proiec TIBOR .reamenaj.
3 Complex pescuit sport. 1971 Comuna Belin pământ 0,1104 Belin II Baraj acumulare ABA OLT-SGA 4 1985 pământ 2,7 Moacşa - Covasna Pădureni Complex de agrement Primăria comunei 5 şi pescuit sportiv Reci 1975 pământ 0,414 Reci + AJVPS CV
Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,45 –0,70 km/kmp în Depresiunea Braşov şi de 0,60 –0,80 km/kmp în munţi. Scurgerea medie lichidă are valori mici, de 2-3 l/s/kmp (63-95 mm/an) în cea mai mare parte a judeţului – depresiunea Braşov, munţii Baraolt şi Bodoc; valori medii de 3-7 l/s/kmp (95- 220 mm/an) şi chiar mari, de 7-20 l/s/kmp (220-630 mm/an) – în munţi. Scurgerea medie de aluviuni în suspensie are valori mici de 0,5 –1,0 t/ha/an - în depresiunea Braşov, muntii Persani, Baraolt şi munţii din bazinul Buzăului, şi valori foarte mici în restul munţilor. Aceste valori reflectă eroziunea actuală redusă pe ansamblul terenurilor judeţului. Râurile din judeţ aparţin tipului carpatic (ape mari de lungă durată), subtipului cu ape mari de primavară şi viituri de vară şi iarnă, alimentare pluvio – nivala. Din punct de vedere hidrogeologic, apele freatice din Carpaţi se caracterizează printr-un drenaj intens pe interfluvii, şi printr-o influenţă practic nulă asupra solurilor. Apele freatice din depresiuni, acumulate în depozitele pliocen – pleistocene în strate aflate la diferite adâncimi, au o mineralizare mijlocie (400 – 800 mg/l), de tip bicarbonat calcic. Modulul scurgerii subterane se apreciază la 4-5 l/s în depresiunea Braşov. Râurile judeţului Covasna prezintă o deosebită importanţă pentru economia acestuia, atât în alimentarea cu apă potabilă şi industrială cât şi în procesul de irigare a unor terenuri agricole. Râul Negru este o sursă de alimentare cu apă pentru oraşul Tg.Secuiesc şi obiectivele sale industriale, iar Oltul pentru oraşul Sf.Gheorghe.
Pagina 18 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna O caracteristică specifică judeţului Covasna (situându-l pe unele din primele locuri din ţară) este abundenţa şi varietatea izvoarelor minerale pe care le întâlnim pe toata raza judeţului (Balvanyos, Bixad, Malnaş –Băi, Bodoc, Şugaş-Băi, zona Covasna, Poian).
Secţiunea a 4 – a. Populaţia – structura demografică pe naţionalităţi
2.4. Populaţia*: 210.177 locuitori, din care: -100.811 de locuitori trăiesc în mediul urban. Majoritatea populaţiei urbane, în proporţie de 55,56 % aparţine municipiului Sf.Gheorghe; -densitatea medie a populaţiei este de 56,65 loc./km².
Populaţia stabilă după etnie al judeţului este formata din: români – 21,42 %, maghiari – 71,59 %, alte naţionalităţi – 4,08 %.
Populaţia totală activă pe judeţ este de 69.320 persoane din care 42.075 sunt femei. Populaţia ocupată pe judeţ este de 90.138 din care 39.267 sunt femei. Din acest total ponderea cea mai mare este ocupată în agricultură, silvicultură şi pescuit (29.235, din care 10.677 femei), industrie prelucrătoare (18.996 din care 8.749 femei), comerţ (9.648 din care 5.596 femei), învăţământ (4.717 din care 3.556 femei), sănătate şi asistenţă socială (3.568 din care 2.754 femei), construcţii (5.349 din care femei 360), administraţie publică, apărare, asistenţă socială obligatorie (4.360 din care femei 1.861), etc. Caracteristicile ocupaţionale ale populaţiei unei localităţi nu reflectă întotdeauna structura activităţilor din localitate, ci ramurile economice în care activează locuitorii, chiar dacă se deplasează pentru a lucra în localităţile vecine. De aceea, profilul ocupaţional al populaţiei unei localităţi este în mare parte influenţat şi reflectă structura localităţilor din zonă. Acestui fapt i se datorează o particularitate a judeţului în ce priveşte profilul ocupaţional al populaţiei rurale. Numărul de şomeri înregistraţi 6.182 persoane. Situaţia statistică raportată la ultimul recensământ se regăseşte în anexa nr. 6
Secţiunea a 5 – a. Căi de transport
2.5. CĂI DE TRANSPORT
2.5.1. Reţeaua de drumuri Datorită aşezării, teritoriul judeţului este străbătut de importante căi de comunicaţie ce converg spre zona de concentrare urbană şi industrială Braşov din imediata apropiere. Astfel, judeţul este străbătut pe direcţia N-S de magistrala rutieră şi feroviară Braşov - Sf. Gheorghe - Miercurea Ciuc – Gheorgheni – Reghin, pe direcţia SV-NE de artera rutieră spre Moldova, Braşov – Tg. Secuiesc – Oneşti, iar pe direcţia V-E de artera rutieră spre Bărăgan şi Dobrogea, Braşov – Întorsura Buzăului – Buzău. Judeţul Covasna este străbătut de o reţea feroviară şi rutieră care asigură legătura cu judeţele învecinate: Bacău, Buzău, Braşov, Harghita şi Vrancea şi legătura municipiului Sfântu Gheorghe, reşedinţa de judeţ, cu cele 4 oraşe şi cu cele 123 de sate. Analizând echiparea tehnică cu drumuri publice (naţionale, judeţene şi comunale) a judeţului rezultă următoarele: - lungimea drumurilor publice este de 862 km cu o densitate de 21,9 km/100 kmp , fiind sub densitatea pe ţară care este de 30,7 km/100 kmp. Din lungimea totală a drumurilor publice 304 de
Pagina 19 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna km (22,5%) sunt drumuri naţionale şi internaţional. Restul de 558 km (77,4%), sunt drumuri udeţene şi comunale. - drumurile naţionale sunt modernizate astfel: 294 km drumuri modernizate, 2 km cu îmbrăcăminţi uşoare şi 10 km împietruiţi; - situaţia drumurilor judeţene şi comunale se prezintă astfel: 96 km drumuri modernizate, 237 km cu îmbrăcăminţi uşoare, 193 km împietruiţi şi 32 km de pământ ; Reţeaua de drumuri naţionale care traversează judeţul se găseşte la anexa nr. 7 Reţeaua de drumuri judeţene care traversează judeţul se găseşte la anexa nr. 8
2.5.2 Reţeaua de căi ferate
De folosinţă generală are o lungime de 116 km, cu o densitate de 31 km/1.000 kmp situându-se sub densitatea pe ţară care este de 47,8 km/1.000 kmp. Reţeaua de cale ferată electrificată este de 44 km şi străbate judeţul de la sud la nord făcând parte din magistrale feroviară Braşov – Sfântu Gheorghe – Ciceu – Baia Mare. Linia de cale ferată neelectrificată este de 72 km şi străbate depresiunea Târgu Secuiesc, făcând legătura municipiului Sfântu Gheorghe cu localităţile din nord- vestul judeţului. Tot de o cale ferată neelectrificată beneficiază şi o mică parte din sudul judeţului, care este deservită de ultima porţiune a liniei de cale ferată Braşov - Întorsura Buzăului (o lungime de 6 km pe teritoriul judeţului Covasna). În zona forestieră Comandău se afla în exploatare şi o reţea de linii ferate înguste ce deserveau exploatările forestiere din zonă. Există de asemenea o cale ferată industrială care deserveşte zona industrială Baraolt şi care face legătura cu magistrala 4 Braşov – Sighişoara. Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60-80 km/oră, fiind necesare lucrări de îmbunătăţire şi modernizare, pentru a corespunde cerinţelor de viteză şi sarcină pe osie preconizată în Europa, pentru traficul de marfă şi călători, cu prioritate pe linia de pe valea Oltului.
2.5.3 Transportul aerian – nu este cazul 2.5.4 Alimentarea cu gaze naturale I. Transgaz: 1. Exploatarea teritorială Braşov, str. Grigore Ureche, nr. 12A, Braşov - Dispecerat: tel/fax: 0268/441384: - Sector Băţani, str. Principală, nr. 236, Băţanii Mici - Sector Tg. Secuiesc, str. Turiei, nr. 13, Tg. Secuiesc 2. Exploatarea teritorială Bacău, str. George Bacovia, nr. 63, mun. Bacău, dispecerat: tel 0234/513543 II. SC Distrigaz SUD Reţele, DRD Centru Punct de lucru Braşov - Sector Sf. Gheorghe - S.R.M. Tg. Secuiesc; - S.R.M. Sf. Gheorghe; - S.R.M. Baraolt (oraş); - S.R.M. Imperial Turia - SRM Cetate Balvanyos - S.R.M. Turia (comuna); - S.R.M. Breţcu (comuna); - S.R.M. Lemnia (comuna); - S.R.M. Sânzieni (comuna) - S.R.M. Vârghiş
Pagina 20 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna - SRM Biborţeni - SRM Băţani - SRM Micfalău - SRM Lengyel Arcuş - SRM Ilieni - SRM Micfalău - SRM Conpet Rampa Imeni
Secţiunea a 6 – a. Dezvoltarea economică
2.6.1. Industria şi Agricultura Judeţul Covasna, unul din cele mai mici ca populaţie şi întindere, cunoaşte o dezvoltare economică puţin spectaculoasă situându-se la majoritatea indicatorilor privind producţia industrială în ultima treime din ierarhia judeţelor. Dezvoltarea economică a judeţului se poate considera relativ echilibrată: agricultura, silvicultura, industria şi turismul (inclusiv cel balnear), utilizează resursele locale de materii prime şi umane şi concură armonios la dezvoltarea judeţului. Ponderea industriei judeţului faţă de industria ţării este de 0,8%, şi se concentrează în primul rând în cele 5 oraşe ale judeţului. Municipiul reşedinţă de judeţ, Sfântu Gheorghe deţine singur peste jumătate din producţia industrială judeţeană, la jumătatea valorii înregistrate în municipiu se situează al doilea oraş ca mărime Târgu Secuiesc iar restul celelalte trei oraşe: Baraolt, Covasna, Întorsura Buzăului. Dispunerea spaţială a oraşelor determină o repartizare teritorială a industriei echilibrată pe suprafaţa judeţului, constatare întărită şi de răspândirea altor centre industriale mai mici: Malnaş, Ozun, Ghelinţa, Breţcu, Bodoc, Comandău, Ghidfalău, etc. În mediul rural sunt reprezentate mai mult ramurile ce valorifică materii prime locale: lemnul, produse agricole, materiale de construcţii. Ramurile industriei reprezentative pentru judeţ sunt: industria textilă şi a confecţiilor, prelucrarea lemnului şi fabricarea mobilei, industria constructoare de maşini, industria tutunului şi alimentară, industria exploatării forestiere în special a cherestelei de răşinoase, fag şi stejar. Acestea reprezintă o pondere în cadrul economiei judeţului de aproximativ 45%. PIB total al judeţului Covasna este de 5,4 miliarde lei, respectiv 5,987 euro/cap de locuitor. Din punct de vedere al forţei de muncă ocupate, serviciile au o pondere foarte ridicată de 49,2%, faţă de industrie care are 30,5%, construcţiile 6 % şi agricultura 14,3 %. În ceea ce priveşte structura cifrei de afaceri realizate, judeţul nostru prezintă o imagine destul de asemănătoare cu media naţională, fără diferenţe accentuate faţă de aceasta. Este de remarcat faptul că industria prelucrătoare are o pondere mai importantă decât în structura economică naţională şi faptul că ramurile dominante ori sunt bine integrate în structura economică judeţeană (industria alimentară, exploatările forestiere şi prelucrarea lemnului – care utilizează cu succes resursele naturale locale), ori sunt ramuri cu tradiţie pe meleagurile noastre (industria textilă, fabricarea materialelor de construcţii, fabricarea maşinilor şi uneltelor, industria hârtiei şi cartonului, fabricarea articolelor din materiale plastice). Pentru ocuparea forţei de muncă disponibile în zona Municipiului Sfântu Gheorghe, relansarea dezvoltării industriei, absorbţia şi valorificarea materiilor prime locale şi sporirea veniturilor locale se află în stadiu finalizat , parcul industrial Sfântu Gheorghe Nord pe o suprafaţă de 14,5 ha, cu asigurarea utilităţilor necesare, acces la DN 12 şi calea ferată linia 400 Braşov-Ciceu. Se contează pe posibilitatea realizării în perspectiva apropiată a încă două parcuri industriale la Târgu Secuiesc şi Baraolt pentru stabilizarea forţei de muncă disponibilizate după închiderea unităţilor industriale şi a minelor. Judeţul Covasna are un pronunţat caracter agrar şi ar fi logic ca industria locală să se bazeze pe variatele produse furnizate de acest sector primar. Judeţul Covasna, deşi printre cele mai mici din România, ocupă: Pagina 21 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna - locul 4 pe ţară la producţia de unt; - locul 11 privind volumul cărnii prelucrate; - locul 13 după cantitatea de lapte de consum produs; - locul 16 privind cantitatea de brânzeturi fabricate. Pe de altă parte, deşi aceste valori, clasări sunt spectaculoase, capacităţile industriei alimentare sunt încă cu mult sub nivelul potenţialului asigurat de agricultură. Pentru a demonstra această afirmaţie se poate aminti lipsa aproape totală a industriei de prelucrare a cartofului (deşi judeţul este printre primele 3 pe ţară la producţia de cartofi), lipsa aproape cu desăvârşire a sectorului de prelucrare şi conservare a fructelor de pădure şi a ciupercilor. În aceste condiţii, judeţul Covasna, deşi judeţ agrar, are o balanţă comercială negativă privind produsele alimentare. Acest fapt demonstrează atât necesitatea, dar şi oportunitatea dezvoltării industriei alimentare. Un alt sector deficitar este cel al industriei materialelor de construcţii. La ora actuală dintre bogatele resurse naturale sunt exploatate doar nisipurile şi pietrişurile, respectiv piatra de construcţie (andezite şi gresii). Rezervele geologice semnificative de argile comune, argile refractare, nisipuri cuarţoase, roci ornamentale etc. Ar putea crea bazele unei industrii cu produse de calitate superioară şi valoare adăugată ridicată, cu atât mai mult cu cât industria construcţiilor este una cu o dezvoltare dinamică, nu numai în judeţ, dar şi în vecinătatea acestuia. Industria constructoare de maşini şi industria electrotehnică au suferit un regres major. Totuşi, pe termen mediu se poate aştepta la revigorarea acestor sectoare odată cu relansarea industriei de profil româneşti şi în special braşovene. Este important faptul că judeţul încă mai dispune de capacităţi productive funcţionale (cca. 6,5% din producţia industrială totală) şi dezafectate, dar reîntrebuinţabile, cât şi de forţă de muncă calificată în acest domeniu. Piaţa de desfacere a judeţului Covasna este semnificativă. Poziţia centrală a judeţului, poziţionarea în apropierea unor noduri rutiere şi feroviare importante îi conferă o bună accesibilitate spre principalele pieţe româneşti. Astfel, pieţele tangibile în două ore însumează cca. 3,5 milioane de consumatori, iar cele tangibile în patru ore înseamnă peste 12 milioane de potenţiali cumpărători (inclusiv capitala), adică peste jumătate din populaţia ţării. Este important de menţionat că autostrada, care se va construi în viitorul apropiat şi care nu traversează judeţul, dar trece în imediata sa proximitate, va determina nu numai creşterea accesibilităţii judeţului, dar şi o extindere semnificativă a pieţelor de desfacere. Între anii 1991 şi 2003 în judeţul Covasna au fost înregistrate peste 120 firme mixte, cu capital româno-străin, valoarea totală a acestor investiţii depăşind 6 milioane de dolari. Alte 400 de firme cu capital în întregime străin au realizat investiţii de 35 milioane USD. Volumul investiţiilor străine realizate în judeţ poate fi considerat relativ mare. Deşi valoarea capitalului străin investit pe cap de locuitor este mai mică decât media pe ţară, acest fapt se datorează efectului statistic al capitalei, unde s-a concentrat peste 57% din capitalul străin investit în România. Însă, dacă considerăm spaţiul economic mai restrâns al zonei centrale a României, se poate remarca faptul că valoarea capitalului străin investit pe cap de locuitor în judeţul Covasna este mai mare decât în judeţul Covasna, este egală cu cea din judeţul Sibiu şi apropiată de cea înregistrată în judeţul Braşov, judeţe cotate cu putere economică sensibil mai mare decât Covasna. Principalele ţări de provenienţă ale firmelor străine sunt: Ungaria, Germania, Olanda, Italia, Austria, SUA şi Marea Britanie. Cele mai multe firme înfiinţate cu capital străin – favorizat de proximitatea geografică şi de afinităţile culturale – provin din Ungaria, judeţul Covasna ocupând locul cinci pe ţară după numărul firmelor înfiinţate şi locul patru după dimensiunea capitalului investit de agenţii economici din ţara vecină. Acest volum de investiţii însemnat este un semn de însănătoşire treptată a economiei şi contribuie la sporirea patrimoniului construit al judeţului. Alte centre unde ponderea acestor ramuri industriale depăşeşte 50% din total producţie sunt: Bodoc, Ozun, Malnaş, Ghidfalău. Industria textilă, a confecţiilor şi a încălţămintei este reprezentată în centre ca: Sfântu Gheorghe (11,6% din producţia totală), Târgu Secuiesc (28%), Covasna (15,7%), Întorsura Buzăului (5,7%), Ghidfalău (41%), Breţcu (4,5%), Baraolt (2,7%). Dintre produsele aparţinând acestei ramuri cele mai semnificative sunt: produsele din bumbac şi tip bumbac, lână şi tip lână, produse textile, confecţii textile din înlocuitori (exclusiv blană artificială), încălţăminte cu feţe din piele. Pagina 22 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Reprezentative pentru industria lemnului sunt producţiile de cherestea de răşinoase şi fag, mobilier obţinut în centre ca: Sf.Gheorghe, Tg.Secuiesc, Covasna, Baraolt dar şi în unele centre mai mici ca producţie dar mono funcţionale: Breţcu, Comandău, Brateş. Industria constructoare de maşini şi a prelucrării metalelor (28,1%), este reprezentată de întreprinderi ca cea de maşini, agregate şi Subansamble auto, de aparataj electric auto şi instalaţii electrice din Sf.Gheorghe, Tg.Secuiesc, Întorsura Buzăului. Ramura chimiei este reprezentată într-o proporţie mică în Sf.Gheorghe (2,3% din producţia totală) prin întreprinderea de prelucrare a maselor plastice şi cea de livrare a produselor petroliere. Resursele naturale în materiale de construcţii existente sunt exploatate şi prelucrate în balastiere la Malnaş, Bixad, Sf.Gheorghe şi Tg.Secuiesc. Ca o caracteristică a industriei judeţului Covasna o reprezintă existenţa unui sector cooperatist - meşteşugăresc sau privat, ce are ca obiect de activitate tăbăcitul pieilor, prelucrarea lânii, tâmplărie, marochinărie, plăpumărie, tricotaje şi curelărie, toate valorificând atât materia primă locală cât şi forţa de muncă atât feminină cât şi masculină.
2.6.2 Silvicultura
Judeţul Covasna dispune de un valoros potenţial natural, reflectat şi de cifrele privind fondul funciar, după modul de folosinţă. Astfel, din suprafaţa totală a judeţului 50,2% o reprezintă suprafaţa agricolă (186.416 ha), 45,1% păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră (173.361 ha), 0,9% ape şi bălţi şi 3,8% alte suprafeţe (construcţii, circulaţii şi neproductiv). Fondul funciar al judeţului, în suprafaţa de 370.980 ha, pe categorii de folosinţa cuprinde : - suprafaţa agricolă – 173.943 ha - suprafaţa amenajată pentru irigaţii – 6.208 ha - suprafaţa totală a fondului forestier – 171. 589 ha - ape, construcţii, neproductiv şi drumuri – 19.240 ha .
S. Agricola Paduri Ape si balti Alte suprafete
4% 1%
45% 50%
Suprafaţa agricolă prezintă următoarea structură: - arabil 46,4% (86.642 ha) - păşuni 32% (59.219 ha) - fâneţe 21,2% (39.670 ha) - livezi 0,4% (885 ha)
Pagina 23 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Suprafata agricola
100
80
60 46,4 32 40 21,2 20 0,4 0 Arabil Pasuni Fînete Livezi
2.6.2. Creşterea animalelor Condiţiile prielnice pentru creşterea animalelor au condus la dezvoltarea sectorului ovin în jurul localităţii Covasna, a sectorului bovin în depresiunea Întorsura Buzăului. Judeţul Covasna este unul în care creşterea animalelor ocupă un loc deosebit de important, în condiţiile în care aproape jumătate din populaţia judeţului trăieşte în mediul rural. Creşterea animalelor se desfăşoară în ferme zootehnice cu capital de stat şi/sau privat, precum şi în gospodării individuale. Situaţia colectivităţilor de animale la nivelul UAT se regăseşte în anexa nr. 9
2.6.4. Turismul Zona montană care ocupă 2/3 din suprafaţa judeţului, se caracterizează prin forme domoale, deosebit de pitoreşti, printr-un grad ridicat de acoperire cu păduri ce adăpostesc un bogat fond cinegetic şi prin prezenţa în numeroase zone a unor valoroase resurse balneare. Zona deluroasă submontană cu relieful caracteristic, climatul blând şi bogăţia de resurse balneare constituie o arie favorabilă odihnei şi tratamentului. Pentru menţinerea valorii acestor zone, cele mai importante obiective naturale au fost declarate obiective ocrotite prin lege. Astfel, au fost declarate rezervaţii naturale: - Mestecănişul de la Reci - rezervaţie botanică - 259,1 ha - Punctul fosilifer Aita Seacă - rezervaţie paleontologică - 150 ha. Alte obiective naturale avute în vedere, la nivelul judeţului pentru protecţie sunt: - Complexul postvulcanic Muntele Puciosul - rezervaţie mixtă (geologie, geomorfologie, botanică) - 50 ha - Tinovul “Apa Roşie” (Fagul Rotund)- rezervaţie botanică - 15 ha - Plaiurile şi stâncăriile Nemirei - rezervaţie complexă - 671 ha - Turbăria Ozunca Băi - rezervaţie botanică - 3 ha - Complexul postvulcanic Valea Iadului - rezervaţie mixtă - 3 ha - Turbăria Comandău - rezervaţie botanică - 13 ha - Bălţile Sântionlunca - Ozun - rezervaţie mixtă - 7 ha - Ariuşd - rezervaţie mixtă - 4 ha - Şugaş - rezervaţie forestieră - 405,9 ha - Târgu Secuiesc şi Baraolt - rezervaţii forestiere (6 ha respectiv 5 ha) - Parcurile dendrologice de la Vârghiş, Dalnic, Zăbala, Arcuş. Judeţul Covasna se situează printre primele din ţară în ceea ce priveşte potenţialul balnear şi turistic, cât şi din punct de vedere al condiţiilor deosebit de favorabile de punere în valoare a acestui potenţial.
Pagina 24 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Posibilităţile mari existente pentru dezvoltarea multiplă a funcţiunilor balneoturistice sunt oferite în principal de: - valoarea şi varietatea deosebită a factorilor balneari şi numărul mare de obiective turistice, ceea ce oferă largi posibilităţi de dezvoltare a turismului pe multiple planuri: tratament balnear, odihnă, turism de tranzit, drumeţie, vânătoare şi pescuit sportiv, sporturi de iarnă, agrement de sfârşit de săptămână; - poziţia centrală în cadrul ţării şi facilităţile de acces, judeţul fiind străbătut de axe de circulaţie de importanţă naţională cum sunt: axa Bucureşti – Braşov – Miercurea Ciuc, cu ramificaţii spre Moldova (Oneşti, Focşani) şi Muntenia (Buzău); - existenţa unei importante baze de cazare şi servire în special în ceea ce priveşte sectorul balnear. Potenţialul variat (ape minerale, mofete, aerosoli naturali etc.) al judeţului este valorificat doar de „turismul de tratament”, un tip de turism social, al cărui segment principal de piaţă îl reprezinta pensionarii din ţară. „A Borvizek Utja – Drumul apelor minerale” investiţie în valoare totală de 10.000.000 EURO în cadrul programului PHARE 2004-2006 Coeziune Economică şi Socială – Proiecte mari de infrastructură regională a vizat reabilitarea unei importante părţi a infrastructurii turistice balneare (drumuri, captări de izvoare, clădiri de baie, alte repere), fiind deschis pentru toate categoriile de persoane. Pe lângă potenţialul balneo-terapeutic, patrimoniul turistic variat al judeţului face posibilă practicarea a numeroase forme de turism: turism cultural, turism de afaceri, practicarea sporturilor de iarnă etc. În acest sens, aşteptăm investitori interesaţi în servicii turistice specializate, reabilitarea şi dezvoltarea capacităţilor existente. În ceea ce priveşte potenţialul balnear şi turistic este de evidenţiat că acesta este prezent pe aproape tot teritoriul judeţului, fiind reprezentat îndeosebi prin numeroase izvoare cu apă minerală, mofete şi nămol mineral cu valoroase proprietăţi terapeutice valorificate în cadrul celor 10 staţiuni balneo-climaterice de interes local sau general (Covasna, Bálványos, Malnaş Băi, Vâlcele, Şugaş Băi, Biborţeni, Ozunca Băi, Mărtănuş şi Hătuica). În judeţ există şi numeroase staţii de îmbuteliere a apei minerale (Biborţeni, Bodoc, Covasna, etc.). Pe lângă aceste resurse valorificate există un important potenţial încă nevalorificat, sau valorificat ocazional, pe plan local: - varietate formelor de relief şi a obiectivelor turistice ale cadrului natural, cuprinse între zona de luncă a Oltului şi până la zona de munţi cu înălţimi de peste 1.770 m; - valoarea fondului cinegetic şi salmonicol din zonele de munte, în general şi în special în partea de nord şi est a judeţului; - existenţa unor rezervaţii naturale ce constituie valoroase obiective turistice; - suprafeţele întinse împădurite, cu o mare varietate de specii care îmbogăţesc valoare întregului cadru natural şi din care unele pot fi amenajate ca păduri parc şi de agrement; - posibilităţi de amenajare pentru sporturile de iarnă a unor zone din apropierea Comandăului sau a staţiunilor Covasna şi Balvanyos.
Baza materială a turismului din judeţ include aproape toate structurile specifice legate de cazare, alimentaţie, tratament şi agrement. Situația centralizată la nivelul județului Covasna cu spațiile de primire a evacuaților în situații de urgență se regăseşte în anexa 12. În cea mai mare parte capacitatea de cazare este concentrată în staţiunile balneare (83% din total). Se remarcă totodată slabă dotare a turismului montan şi de tranzit.
Pagina 25 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna 2.6.5. Resurse naturale RESURSELE SUBSOLULUI Subsolul judeţului Covasna este dominat de depozitele sedimentare ale flişului creaţie, de formaţiunile dure ale reliefului vulcanic şi de depozitele cuaternare. Zăcămintele de lignit sunt legate de depozitele din Depresiunea Baraolt. Pe valea Cormoşului, se află un zăcământ de fier. Urme vechi de halde şi zgură se mai văd încă la Covasna, ca urmare a extragerii sideritului, ce se găseşte In şisturile negre sub forma unor intercalaţii subţiri sau concreţiuni sferoidale. Dintre rocile care prezintă un anumit grad de utilitate menţionăm: andezitele, gresiile, argilele şi nisipurile. în zona Carpaţilor de Curbură o importanţă deosebită o prezintă şi manifestările postvulcanice: emanaţii de bioxid de carbon (CO2) şi degajări de gaze sulfuroase şi de arsen. Bioxidul de carbon intră în contact cu apa din straturile acvifere şi se dizolvă, transformându-se în acid carbonic. Ca urmare, apele capătă putere mult mai mare de dizolvare a sărurilor aflate în formaţiunile pe care le străbat. Grupul cel mai mare de izvoare minerale pe teritoriul judeţului este cel din jurul localităţii Covasna, unde aceste manifestări sunt legate de orizontul freatic din depozitele de terasă ale pârâu-lui cu acelaşi nume sau din aluviunile afluenţilor acestuia.
zacaminte de lignit - aflate in zona nord-vestica a judetului sunt exploatate prin lucrari miniere de suprafata si in subteran in cadrul perimetrelor miniere Capeni –Baraolt si Racos –Sud. Din motive tehnice sau economice o parte din sectoarele miniere au fost inchise, in prezent, continuandu-se exploatarea in urmatoarele sectoare: mina Baraolt Vest – la o capacitate de cca. 81.400 t/an lignit; cariera Bodos – la o capacitate de cca. 92.300 t/an; cariera Racos – Sud – la o capacitate de 191.300 t/an. zacaminte de andezit – le intalnim in partea sudica a muntilor Harghita precum si in nord-estul muntilor Bodoc, sub forma de curgeri de lava consolidata, cu aspect masiv, de stalpi sau cu aspect de neckuri. Exploatarea andezitelor se face in cele sase cariere de pe Valea Oltului, situate intre Bixad si Malnas – Bai. In aceste cariere se exploateaza andezite bazaltice de culori variate, de la cenusii-brune la cenusii – roscate si se utilizeaza ca material de constructii. In anul 2003 s-au exploatat zacaminte de andezit in cariera Malnas Bai - 200 000 t / an, cariera Malnas – 270.000 t/an, cariera Malnas II - 27 000 t / an, cariera Bixad I - 600 0000 t/an si cariera Bixad II - 27 000 t/an zăcaminte de argila – un zacamant mai impoortant se afla la Bodoc de unde se exploateaza argila folosita la fabricarea caramizilor zăcaminte de nisip si pietris – se exploateaza in cariera Orko Sf. Gheorghe 20 000 t / an, cariera de la Zoltan - 60.000 mc / an, balastiera de la Ghidfalau – 10.000 mc / an, balastiera de la Chilieni – 8.000 mc / an, balastiera de la Comandau – 14 000 mc / an. RESURSE DE APĂ Pe teritoriul judeţului Covasna s-au acumulat bogate straturi acvifere şi s-a creat o reţea hidrografică permanentă, bine organizată. Importantele resurse acvifere, alcătuite din depozitele aluvionare, au rezerve bogate. Teritoriul judeţului Covasna este foarte bogat în izvoarele de ape minerale răspândite pe tot teritoriul său. Cele mai multe izvoare de ape minerale se înşiruie de-a lungul a două linii orientate pe direcţia nord-sud, prima, pe versantul vestic al Munţilor Bodoc (izvoarele de la Balvanyos, Bixad, Micfalău, Malnaş-Băi, Bodoc, Arcuş, Băile Şugaş), toate având ape carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonate, potasice, cal- cice, magneziene etc.; a doua, paralelă cu prima, apare în bazinul Râului Negru, pe care se înşiruie izvoarele carbogazoase de la Poian şi Peteni. Majoritatea râurilor izvorăsc din masivele muntoase, de unde se îndreaptă către depresiunile Targu Secuiesc şi Sfântu Gheorghe, fiind colectate de Olt şi afluentul său principal, Râul Negru. Mai redusă este reţeaua Buzăului, al cărui curs superior, împreună cu afluenţii săi principali Basca Mare şi Basca Mică, traversează partea de sud şi sud-est a judeţului. Oltul este principala arteră hidrografică. Pe teritoriul judeţului Covasna el are o lungime de cea 150 km şi colectează apele majorităţii râurilor ce străbat radiar teritoriul judeţului. Râul Negru, afluentul cel mai important al Oltului, străbate partea estică a judeţului de la nord-est spre sud-vest, pe o
Pagina 26 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna lungime de cea 106,3 kmp. El îşi adună apele de pe versantul sudic al Munţilor Şandru Mare, de la o altitudine de l 280 m. Reţeaua hidrografică dezvoltată, bogăţia izvoarelor minerale şi diversitatea conţinutului lor în săruri fac ca teritoriul judeţului Covasna să dispună de un potenţial însemnat de resurse de apă.
SOLURILE Pe teritoriul judetului Covasna se gasesc o gama variata de soluri , aceasta diversitate rezultînd din actiunea complexa exercitata de conditiile litologice, formele de relief , factori ,hidrogeologici, hidrologici precum si cei topoclimatici,. Astfel la o altitudine de peste 1500m , sub padurile de molid se intilnesc solurile montane brune podzolice , care se caracterizeaza printr-o aciditate ridicata si un continut mare de materie organica. O alta categorie de soluri o reprezinta solurile brune si brune acide de padure- acestea avind o răspîdire mai mare in munţii Baraolt, dar apar insular si în munţii Bodoc, Vrancei si Intorsurii. Aceste soluri s-au format in condiţiile unui climat rece si umed , sub paduri de fag, gorun sau amestec. Se remarcă o repartiţie diferentiată solurilor din această grupă , astfel pe versanţii cu o pantă mai accentuată intilnim soluri brune acide , in timp ce pe versanţii cu pante mai domoale se găsesc soluri cu caractere podzolice evidente. Cea ma mare extindere pe judet o reprezinta solurile brune si argiloiluviale podzolice , aceste soluri le intilnim în special pe culmile largi si joase , precum şi pe versanţii slab înclinaţi ai munţilor Întorsurii, Vrancei, Nemira, Bodoc şi Baraolt. De asemenea aceste soulri se găsesc şi pe relieful depresionar unde acopera în întregime zona piemontană, şi o parte din terasele Oltului, si Rîului Negru., ele fiind caracteristice etajului de pădure in care predomină stejarul, gorunul si uneori în amestec cu fagul. O parte din aceste soluri sînt folosite pentru culturi de cartof, secară, orz ,ovăz , pajişti şi fîneţe naturale. O alta categorie de soluri o reprezintă cernoziomurile levigate sau prataziomurile , care se intîlnesc îndeosebi in jurul oraşului Tîrgu Secuiesc, Cîmpu Frumos.Aceste soluri se caracterizează printr -un continut ridicat de humus şi de substanţe nutritive,fiind pretabile pentru cultura sfeclei de zahar, cartofi, si plante furajere. Partea cea ma joasă a judetului este ocupată de solurile hidromorfe cu subgrupele soluri gleice, humico gleice si turbele eutrofe , acestea prezinta un grad redus de fertilitate si un exces de umiditate in special in perioadele ploioase ale anului, de aceea sînt utilizate in special pentru păşuni şi fîneţe. Un alt tip de soluri , întîlnit pe o suprafaţă de aproximativ 18km2, în apropierea localitaţii Reci o reprezinta nisipurile nesolificate , menţionate în litertura de specialitate de Dunele de la Reci . Fixarea acestor nisipuri s-a făcut cu plantaţii de pin, arini,mesteceni iar pe supafeţe relativ restrînse se cultiva cartoful si secara.
VEGETAŢIA Pe suprafaţa judeţului Covasna se află întinse păduri de foioase şi răşinoase, precum şi o bogată vegetaţie de luncă şi şes. Suprafaţa ocupată de pădure, care astăzi acoperă cea 44% din teritoriu, era în trecut mult mai extinsă. Munţii sunt acoperiţi de păduri de molid, fag, gorun, în schimb, şesul depresiunilor este aproape lipsit de vegetaţie arboricolă, fiind acoperit de terenuri agricole şi pajişti stepizate (cu următoarele specii sălbatice: păiuş, cinci degete, coada şoricelului, firuţa, lumânare, pelin nemirositor), în zonele cu umiditate ridicată sunt prezente: rogozul, papura, lintiţa, săgeata apei. în pâlcurile de pădure din zonele depresionare sunt prezente salcia, răchita, arinul negru şi mesteacănul.
Pagina 27 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Secţiunea a 7 – a Infrastructuri locale
2.7. INFRASTRUCTURI LOCALE
2.7.1. Cultura Zonele folclorice şi etnografice din judeţul Covasna, unde meşterii populari creează adevărate obiecte de artă din lemn şi ceramică reprezintă veritabile obiective turistice. Printre zonele folclorice şi etnografice româneşti putem semnala zona Voineştilor de la Covasna şi zona Buzaielor cu localităţile din jurul oraşului Întorsura Buzăului. Zonele folclorice secuieşti sunt zona depresiunii Baraoltului şi zona depresiunii Târgu Secuiesc. Pe teritoriul judeţului sunt conservate numeroase monumente istorice, cultural – artistice, de importanţă locală şi naţională. Astfel la Vârghiş se află o frumoasă construcţie renascentistă (fostul castel Daniel), construită la începutul secolului XVI şi amplasată într-un cadru peisagistic constituit de parcul care o înconjoară. Elementele renascentiste sunt vizibile la ancadramentele uşilor şi ferestrelor sculptate în andezit roşu, precum şi la stâlpii arcadelor celor trei logii, pe laturile de nord şi de sud. Monumentul a suferit unele transformări în secolul al XVIII – lea, când castelul a căpătat un aspect baroc. În satul Micloşoara se înalţă o construcţie din secolul al XVI – lea, în stil renascentist. Ancadramentele sunt cioplite în piatră şi stau ca mărturie a stilului originar. Între anii 1730 – 1830 construcţia suferă unele modificări. Actualmente faţada principală are un aspect clasicist, rod al transformărilor mai recente, rămânând în forma originală doar faţada opusă, cea dinspre sud. Recent au fost scoase la iveală şi ancadramentele fostei intrări principale. Construcţia realizată tot în stil renascentist, în secolul al XVII – lea, probabil la 1669, fostul castel din satul Tălişoara, prezintă elemente de piatră cioplită, ancadramente şi stâlpi ai logiilor din partea de nord, care sunt cele mai valoroase ale monumentului. Terasa din partea de sud-est de pe faţada principală a fost, probabil, adăugată cu ocazia renovării din anul 1884. În satul Filia, comuna Brăduţ, a fost ridicată o importantă clădire în anul 1713, care reprezintă o locuinţă tipică pentru acea perioadă. Stilul construcţiei este baroc, lucru evident din frontonul intrării, dar, ca toate construcţiile mai importante, a suferit influenţa clasicismului. Clădirea păstrează caracterul iniţial specific barocului transilvănean, mai ales prin frumoasa siluetă bine proporţionată şi acoperişul întrerupt. Din a doua jumătate a secolului al XVI – lea datează clădirea fostului conac Apor, în comuna Turia. Prima modificare, din anul 1640 este atestată de o placă de piatră aflată în camera de primire. La sfârşitul secolului al XVII – lea, clădirea a fost din nou modificată, cele două ancadramente renascentiste ale sălii datând din 1693. Probabil tot atunci picturile uneia din sălile cu boltă cilindrică, cu penetraţii conţinând ornamente florale, ulterior acoperite cu o structură barocă. Aspectul exterior în stil clasic datează de la începutul secolului al XIX – lea. Cetatea Balvanyos, care domină de pe un vârf de munte staţiunea cu acelaşi nume, este situată la o altitudine de 1.020-1.040 m. Partea mai veche este turnul-locuinţă, de plan patrulater neregulat. Din acest turn s-a păstrat zidul nord-estic până la o înălţime de 18 m. În a doua fază a fost construit zidul de incintă cu lungimea de 120 m, cu planul neregulat. Pe versantul vestic al muntelui se află incinta a doua, aparţinând fazei a treia de construcţie. Aceasta are formă ovală, cu lungimea de cca.200 m. Cetatea Ika, de lângă Cernatul de Sus, a fost construită probabil în secolul al XIII – lea, păstrându-se în întregime zidul de sud. Forma originală era de plan alungit, întărită cu două turnuri rotunde, aflate la nord şi la sud.
Pagina 28 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Cetatea fortificată din comuna Ilieni, are planul pentagonal, cu patru bastioane şi un turn de poartă şi datează din secolul al XIII – lea, având în interior fragmente ale unei cetăţi mai vechi, întărită cu un turn de poartă care astăzi serveşte ca turn-clopotniţă. Alte cetăţi importante sunt cele de la Aita Mare, Arcuş, Lemnia, Sfântu Gheorghe, Cernatul de Jos. În memoria fiilor neamului care s-au jertfit pentru nobilele idealuri de dreptate socială şi naţională ale poporului, semn al preţuirii şi cinstirii acestora, în judeţul Covasna au fost ridicate o serie de monumente: Monumentul Ostaşului român din Sfântu Gheorghe, dezvelit în 18 septembrie 1974 şi este dedicat cinstirii jertfelor aduse de ostaşii armatei române pentru eliberarea oraşului Sfântu Gheorghe de sub ocupaţia fascistă în toamna anului 1944. Monumentul Ostaşului român din Covasna, ridicat în 1973, operă a sculptorului C. Ionescu, dedicat memoriei soldaţilor români căzuţi în luptele din timpul primului război mondial. Ca simbol al luptei poporului român pentru libertate socială în epoca medievală, în satul Dalnic a fost ridicată în 1976 statuia conducătorului războiului ţărănesc din 1514, Gheorghe Doja.
Învăţămînt Structura pe grupe de vârstă a populaţiei pe cele două medii, rural şi urban se prezintă astfel: Populaţia Populaţia % din totală la 1 7-17 ani total ianuarie populaţie 2015 Total judeţ 229.415 28.282 12,3 Mediul urban 115.963 12.455 5,4 Mediul rural 113.452 15.764 6,8
În învăţământul din judeţul Covasna fucţionează o singură unitate de învăţământ particular, Şcoala Postliceală ”FEG Education” filiala Tg. Secuiesc 4 clase cu 72 elevi, profil asistent medical generalist / asistent medical de farmacie. Reţeaua şcolară cuprinde: - grădiniţe cu program normal - 141; - grădiniţe cu program prelungit - 18; - şcoală primară – 61; - şcoală gimnazială – 74; - licee - 9; - liceu tehnologic – 9 ; - şcoli ajutătoare - 2; - cluburi ale elevilor - 5; - şcoală sportivă – 1; - şcoala postliceală sanitară de stat – 1; - şcoală postliceală sanitară privată – 1.
Populaţia şcolară la nivelul judeţului este următoarea:
Pagina 29 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Nr. Ciclul de învăţământ Total elevi Secţia Secţia crt. maghiară română 1. Preşcolar 6.825 4.724 2.101 2. Primar 11.406 8.055 3.351 3. Gimnazial 8.785 6.167 2.618 4. Liceal 5.632 4.106 1.526 5. Profesional 1.228 913 315 6. Maiştri 18 18 7. Postliceal 485 189 296 TOTAL 34.379 24.172 10.207
Numărul cadrelor didactice din judeţ este de 2916, din care: - educatoare - 497 (132 la secţia română şi 365 la secţia maghiară); - învăţători - 688 (218 la secţia română şi 470 la secţia maghiară); - profesori – 1731. Funcţionează de asemenea în judeţ din anul şcolar 1997-1998 Colegiul de Management, în cadrul Universităţii Babeş - Bolyai din Cluj, Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti - la Sf.Gheorghe, Academia de Studii Economice Bucureşti – la Covasna şi Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu - la Tg.Secuiesc, toate cu învăţământ superior forma învăţământ la distanţă.
1. Populatia scolara pe niveluri de educatie, medii de rezidenta, si judete - 2014 Ani Anul 2014 Medii de Macroregiuni, regiuni de Niveluri de instruire UM: Numar rezidenta dezvoltare si judete persoane Numar persoane Total Total Covasna 35813 - Urban Covasna 21594 - Rural Covasna 14219 Invatamant anteprescolar Total Covasna 65 - Urban Covasna 65 Invatamant prescolar Total Covasna 7037 - Urban Covasna 3423 - Rural Covasna 3614 Invatamant preuniversitar Total Covasna 28293 - Urban Covasna 17688 - Rural Covasna 10605 Invatamant primar si gimnazial (inclusiv Total Covasna invatamantul special) 20609 - Urban Covasna 10004 - Rural Covasna 10605 Invatamant primar(inclusiv Total Covasna invatamant special) 11616 - Urban Covasna 5504 - Rural Covasna 6112 Invatamant gimnazial(inclusiv Total Covasna invatamant special) 8993 Pagina 30 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna - Urban Covasna 4500 - Rural Covasna 4493 Invatamant primar si Total Covasna gimnazial 20367 - Urban Covasna 9817 - Rural Covasna 10550 Invatamantul primar Total Covasna 11537 - Urban Covasna 5434 - Rural Covasna 6103 Invatamant gimnazial Total Covasna 8830 - Urban Covasna 4383 - Rural Covasna 4447 Invatamant primar si Total Covasna gimnazial special 242 - Urban Covasna 187 - Rural Covasna 55 Invatamant primar special Total Covasna 79 - Urban Covasna 70 - Rural Covasna 9 Invatamant gimnazial Total Covasna special 163 - Urban Covasna 117 - Rural Covasna 46 Invatamantul secundar ciclul 2 (liceal si Total Covasna profesional) 7032 - Urban Covasna 7032 Invatamant liceal Total Covasna 6035 - Urban Covasna 6035 Invatamant profesional Total Covasna 997 - Urban Covasna 997 Invatamant postliceal si de Total Covasna maistri 652 - Urban Covasna 652 Invatamant superior (licenta, master, cursuri Total Covasna postuniversitare, doctorat si programe postdoctorale) 418 - Urban Covasna 418 Invatamant superior - licenta Total Covasna 369 - Urban Covasna 369 Invatamant superior - master, cursuri Total Covasna postuniversitare 49 - Urban Covasna 49
2. Copii si elevi inscrisi in invatamantul preuniversitar pe niveluri de educatie, limbi de predare, judet - 2014 Macroregiuni, Ani Niveluri de instruire Limbi de predare regiuni de Anul 2014 dezvoltare si judete UM: Numar
Pagina 31 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna persoane Numar persoane Total Total Covasna 35395 - Limba de predare romana Covasna 10532 Limba de predare - Covasna maghiara 24863 Invatamant anteprescolar Total Covasna 65 - Limba de predare romana Covasna 13 Limba de predare - Covasna maghiara 52 Invatamant prescolar Total Covasna 7037 - Limba de predare romana Covasna 2155 Limba de predare - Covasna maghiara 4882 Invatamant primar si gimnazial Total Covasna (inclusiv special) 20609 - Limba de predare romana Covasna 6054 Limba de predare - Covasna maghiara 14555 Invatamant primar si gimnazial Total Covasna 20367 - Limba de predare romana Covasna 6008 Limba de predare - Covasna maghiara 14359 Invatamant primar si gimnazial Total Covasna special 242 - Limba de predare romana Covasna 46 Limba de predare - Covasna maghiara 196 Invatamant liceal Total Covasna 6035 - Limba de predare romana Covasna 1707 Limba de predare - Covasna maghiara 4328 Invatamant profesional Total Covasna 997 - Limba de predare romana Covasna 239 Limba de predare - Covasna maghiara 758 Invatamant postliceal si de maistri Total Covasna 652 - Limba de predare romana Covasna 364 Limba de predare - Covasna maghiara 288
3. Personalul didactic pe niveluri de educatie, judet - 2014 Ani Anul 2014 Niveluri de instruire Judete UM: Numar persoane Numar persoane Total Covasna 2690 Invatamant prescolar Covasna 467 Invatamant primar si gimnazial Covasna (inclusiv invatamantul special) 1611
Pagina 32 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Invatamant primar (inclusiv Covasna invatamantul special) 717 Invatamant gimnazial (inclusiv Covasna invatamantul special) 894 Invatamant primar si gimnazial Covasna 1511 Invatamant primar Covasna 685 Invatamant gimnazial Covasna 826 Invatamant special primar si Covasna gimnazial 100 Invatamant special primar Covasna 32 Invatamant special gimnazial Covasna 68 Invatamant liceal Covasna 596 Invatamant postliceal (inclusiv Covasna invatamantul special) 16
2.7.2 Infrastructura sanitară
I. Asistenţa medicală primară este asigurată prin: 105 - Medici de familie prin cabinete medicale, din care 57 în mediu urban și 48 în mediu rural (Anexa nr. 10) 9 - Dispensare medicale şcolare:
Nr. Crt. Localitate Număr DISPENSARE
1 Sfântu-Gheorghe 5
2 Târgu Secuiesc 1
3 Baraolt 1
4 Covasna 1
5 Întorsura Buzăului 1
TOTAL 9
II. Asistenţa medicală secundară este asigurată prin următoarele unităţi sanitare (vezi Anexa nr.2):
Spitalul Judeţean de Urgenţă "Dr. Fogolyan Kristof" Sfântu-Gheorghe Spitalul Municipal Târgu Secuiesc Spitalul Orăşenesc Baraolt Spitalul de Recuperare Cardiovasculară "Dr. Benedek Geza" Covasna
Menţionăm că aceste unităţi sanitare au ambulatoriu integrat în structură (fostele policlinici). III. Asistenţa stomatologică este asigurată prin: 75 - Cabinete medicale de stomatologie (Anexa nr. 10) 5 - Cabinete stomatologice şcolare (Anexa nr. 10) 11 - Cabinete stomatologice - SRL (Anexa nr. 10) Pagina 33 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
IV. Alte unităţi medicale care asigură asistenţă medicală:
66 – Cabinete medicale de specialitate (Anexa nr. 10) 3 - Cabinete medicale - Fundaţii (Anexa nr. 10) 27 - Cabinete medicale - SRL (Anexa nr. 10)
V. Activităţile conexe actului medical sunt asigurate prin:
34 – Cabinete de liberă practică (Anexa nr. 10) 8 - SRL (Anexa nr. 10) VI. Asistenţa farmaceutică este asigurată prin:
38 – Farmacii private (Anexa nr. 21) 4 - Farmacii proprii ale unitatilor sanitare (Anexa nr. 21)
VII. Serviciile de transport sunt asigurate prin:
Serviciul de Ambulanta Judetean (Anexa nr. 22) Serviciul de Ambulanta Staţia Târgu Secuiesc (Anexa nr. 22) Serviciul de Ambulanta Staţia Covasna (Anexa nr. 22) Serviciul de Ambulanta Staţia Baraolt (Anexa nr. 22) Serviciul de Ambulanta Staţia Intorsura Buzăului (Anexa nr. 22) VIII. Serviciile de recoltare sânge sunt asigurate prin:
Centrul de Transfuzie Sanguina (Anexa nr. 22) IX. Date statistice cu privire la personalul medical
Nr.crt Denumire personal Număr personal
1 Medici specialişti 267
2 Medici de familie 105
3 Farmacişti 68
4 Stomatologi 74
5 Asistenţi medicali 768
6 Laboranţi 46
7 Registratori medicali 67
8 Personal auxiliar sanitar 452
Total 1847
Pagina 34 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna 2.7.3. Reţele de utilităţi Comunicaţii
Reţeaua de telecomunicaţii a judeţului cuprinde circuite urbane, interurbane şi internaţionale şi se desfăşoară în cea mai mare parte de-a lungul principalelor căi de comunicaţii. Gradul de telefonizare al judeţului este de 12,8%, al mediului urban este de 20,7% iar al mediului rural de 4,10%, fiind mult sub necesar. Reţeaua telefonică a judeţului Covasna este analogică, atât din punct de vedere al echipamentului de comutaţie cât şi din punct de vedere al transmisiunilor, beneficiază de o centrală digitală STAREX - GoldStar cu o capacitate totală de 1.800 linii de abonat. Centrala a fost instalată la Sfântu Gheorghe ca o soluţie temporară până la instalarea centralei digitale EWSD SIEMENS de 10.000 de linii. Structura abonaţilor telefonici din judeţul Covasna era următoarea: - număr total de abonaţi: 29.703 din care : - în centrale automate: 24.701 - în centrale manuale: 5.002 - din total abonaţi: - abonaţi juridici: 3.627 - abonaţi fizici: 26.076. CENTRE DE TELECOMUNICAŢII
1. Reţele cu fibră optică pentru comunicaţii Centralele digitale şi unităţile distante şi capacitatea lor: digitale I. Sfântu Gheorghe – EWSD 10.004 linii Reţeaua magistrală de cabluri cu fibre optice II. Covasna – C.T.D. 3.000 linii zona D, pe raza judeţului Covasna cuprinde Unităţi distante conectate: secţiunea D1: Braşov-Bacău şi secţiunea Zagon – 704 linii D16: Sf. Gheorghe-Miercurea-Ciuc, fiind Păpăuţi – 192 linii instalate cabluri cu 20 fibre optice. Floroaia – 320 lini Reţeaua locală este realizată cu cablu cu 12 Telechia – 192 linii fibre optice. Valea-Mare – 256 linii Surcea – 128 linii Întorsura Buzăului – 2.048 linii Barcani – 448 linii Zăbrătău – 128 linii Sita Buzăului – 512 linii Arcuş – 192 linii Reci – 128 linii Boroşneu – 448 linii Brateş – 256 linii Zăbala – 576 linii III. Târgu Secuiesc – C.T.D. 5.120 linii Unităţi distante conectate: Bixad – 128 linii Lunga – 320 linii Mărtineni – 256 linii Sânzieni – 640 linii Estelnic – 192 linii Dalnic – 128 linii Turia –441 linii Cernat – 512 linii Breţcu – 512 linii Poian – 384 linii Malnaş-Sat – 128 linii Lemnia – 384 linii Mereni – 129 linii Chilieni – 192 linii Ghelinţa – 704 linii Pagina 35 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
Moacşa – 256 linii Catalina – 448 linii Ojdula – 448 linii
Pe teritoriul judeţului s-a dezvoltat şi reţeaua de telefonie mobilă, fiind activi toţi operatorii de astfel de servicii.
Situaţia surselor de apă în aria de operare a Operatorului Regional Gospodărire Comunală SA (Anexa nr. 11) Gaze naturale I.Transgaz: 3. Exploatarea teritorială Braşov, str. Grigore Ureche, nr. 12A, Braşov - Dispecerat: tel/fax: 0268/441384: - Sector Băţani, str. Principală, nr. 236, Băţanii Mici - Sector Tg. Secuiesc, str. Turiei, nr. 13, Tg. Secuiesc 4. Exploatarea teritorială Bacău, str. George Bacovia, nr. 63, mun. Bacău, dispecerat: tel 0234/513543 II.SC Distrigaz SUD Reţele, DRD Centru Punct de lucru Braşov - Sector Sf. Gheorghe
- S.R.M. Tg. Secuiesc; - S.R.M. Sf. Gheorghe; - S.R.M. Baraolt (oraş); - S.R.M. Imperial Turia - SRM Cetate Balvanyos - S.R.M. Turia (comuna); - S.R.M. Breţcu (comuna); - S.R.M. Lemnia (comuna); - S.R.M. Sânzieni (comuna) - S.R.M. Vârghiş - SRM Biborţeni - SRM Băţani - SRM Micfalău - SRM Lengyel Arcuş - SRM Ilieni - SRM Micfalău - SRM Conpet Rampa Imeni
SITUAŢIA CU LOCALITĂŢILE AFECTATE ÎN CAZUL PRODUCERII UNOR AVARII DEOSEBIT DE GRAVE LA CONDUCTELE MAGISTRALE DE GAZ
LOCALITATEA LUNGIME CONDUCTE INTRAVILAN BĂŢANI 5 km conducte de gaz Φ 32’’ şi Φ 28’’ BRĂDUŢ 10 km conducte de gaz Φ 32’’ şi Φ 28’’ BREŢCU 10 km conducte de gaz Φ 32’’ şi Φ 28’’ LEMNIA 5 km conducte de gaz Φ 32’’ şi Φ 28’’
Pagina 36 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna MALNAŞ 20 km conducte de gaz Φ 32’’ şi Φ 28’’ POIAN 3 km conducte de gaz Φ 32’’ şi Φ 28’’ SÂNZIENI 5 km conducte de gaz Φ 32’’ şi Φ 28’’ TURIA 3 km conducte de gaz Φ 32’’ şi Φ 28’’ VÂRGHIŞ 6 km conducte de gaz Φ 32’’ şi Φ 28’’
2.7.4. Spaţiile pentru cazarea evacuaţilor şi prepararea hranei în cazul evacuării Anexa nr. 12
Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă
La nivelul judeţului Covasna , principalele tipuri de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă, în funcţie de natura lor sunt:
A. RISCURI NATURALE: - fenomene meteorologice periculoase (furtuni, inundaţii, secetă, îngheţ, etc.); - incendii de pădure; - fenomene distructive de origine geologică (alunecări de teren, prăbuşiri, seisme) B. RISCURI TEHNOLOGICE: - riscuri industriale; - riscuri de transport şi depozitare produse periculoase; - riscuri poluare ape; - prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări; - eşecul utilităţilor publice; - căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos; - muniţie neexplodată C. RISCURI BIOLOGICE: - epidemii; - epizootii/zoonoze D. RISCURI DE INCENDIU E. RISCURI SOCIALE F. ALTE TIPURI DE RISCURI
Secţiunea 1 - Analiza riscurilor naturale
Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competenţă Pe teritoriul judeţului Covasna au fost monitorizate, depistate şi înscrise în baza de date următoarele tipuri de risc:
3.1. Riscuri naturale 3.1.1. Fenomene meteorologice periculoase Furtuni: Se produc cu preponderenţă in perioada caldă a anului, pe spaţii destul de restrânse şi produc pagube materiale nu foarte semnificative. Se manifestă prin cer înorat, ploi torenţiale, descărcări electrice şi intensificarea accentuată a vântului. Pagubele constau, în general, în acoperişuri afectate parţial, crengi ale copacilor rupte, rareori copaci smulşi din rădăcină sau rupţi. În funcţie de locul de producere, pot fi afectate reţelele de alimentare cu Pagina 37 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna energie electrică sau de telecomunicaţii. Datorită precipitaţiilor abundente se pot produce inundaţii cauzate de torenţi sau prin blocarea albiilor, ce afectează activitatea economico- socială, dar pe termen relativ scurt. 3.1.2. Inundaţii: În judeţul Covasna se pot produce datorită acumularii Pădureni care poate suferi avarii sau distrugeri în cazul unei mişcări seismice cu magnitudine maxim aşteptată. Barajul este de tip stăvilar cu prag lat, din balast şi cu deversor cu 2 capuri. Digul este amplasat în albia majoră a pârâului Beşeneu cu un dig longitudinal pe malul drept al râului. Digul are următoarele caracteristici : - lungime de coronament – 1200 m; - înălţime – 8,7 m; - suprafaţa lacului: 76 ha; - volumul lacului de acumulare – 5.800.000 metri cubi . Ipoteza de avarie la seism : bresa în stavilar sau în digul longitudinal. Se pot produce inundaţii în localitatea Moacşa reprezentând risc de inundaţii şi în localitatea Reci. Teritoriul judeţului este brăzdat de o bogată reţea hidrografică cu debite ridicate în cursul întregului an. Inundaţiile cele mai frecvente se datorează revărsării apelor curgătoare sau formării unor torente, ca urmare a unor ploi abundente de lungă durată, topirii rapide a straturilor de zăpadă, blocării cursurilor de apă de către gheţuri sau creării unor baraje prin alunecări de teren. Procesul de revărsare din albiile râurilor care poate cuprinde întinse suprafeţe de teren este însoţit de crearea unui front de apă-undă de viitură – care depinde ca mărime de cantitatea, durata precipitaţiilor şi distribuţia în cazul bazinului hidrografic. Pe teritoriul judeţului cursurile de apă au un caracter radiar, iar majoritatea râurilor îşi formează izvoarele în masivele muntoase ale judeţului, de unde se îndreaptă către depresiunile Tg. Secuiesc şi Sf. Gheorghe, fiind colectate de Olt şi afluentul lui principal Râul Negru. Şesul jos al depresiunilor Tg. Secuiesc şi Sf. Gheorghe cu altitudini reduse (530-550 m), pe unde curg domol Râul Negru şi Oltul, constituie o mare „piaţă de adunare a apelor” unde îşi dau întâlnire cea mai mare parte a râurilor din judeţ. În cadrul acesteia se pot identifica unele zone mai importante de acumulare: - Tg. Secuiesc – Lunga - Imeni; – cursul mijlociu al Râului Negru; - Aninoasa – Brateş – Surcea- Leţ; - îndeosebi – cursul inferior Lunca Ozunului – Băcel - Chichiş, zone care periodic sunt inundate datorită factorilor menţionaţi mai sus. Din datele pe care le deţinem şi din analiza făcută considerăm că toate localităţile judeţului pot fi afectate de acest tip de dezastru. Fenomenele de iarnă (gheaţă la mal, podul de gheaţă, scurgeri de sloiuri)încep să apară pe râuri în prima decadă a lunii noiembrie şi se pot menţine până la începutul lunii martie, în această perioadă, datorită schimbărilor climaterice rapide se pot depăşi cotele normale, apa revărsându-se pe suprafeţe întinse. Precipitatiile ce cad in bazinul hidrografic al raului Olt aflat pe teritoriul judetului Covasna, se caracterizeaza printr-o mare variabilitate atit in timpul unui an calendaristic cit si multianual,astfel perioadele cu deficit de precipitatii se pot intilni in orice perioada a anului, de asemenea si perioadele cu precipitatii bogate.O constanta a zonei geografice in care se afla judetul nostru este faptul ca peste 70% din precipitatii cad in semestrul cald al anului cind se pot inregistra averse extreme de peste 80 l/mp in 24 de ore sau chiar mai mult ce duc la formarea unor viituri puternice mai ales pe riurile cu bazine hidrografice mai mici. Din tabelul de mai sus se observa ca in afara de riul Olt, toate celelalte riuri au avut debitele maxime vara, din ploi extreme cu timp de reactie destul de scurt,ceea ce le confera un caracter torential.Debite mari, apropiate de debitele maxime, se produc la sfirsitul iernii- primavara, pe toate cursurile de apa din judet, datorita unor ploi mai consistente ce duc la topirea stratului de zapada acumulat in timpul iernii. Pagina 38 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Zilele cu precipitatii variaza de la 88 zile la st.pluviometrica Tamasfalau la 168 zile la statia meteo Lacauti.De asemenea zilele cu strat de zapada variaza de la 50 la Reci pina la 167 la Lacauti.Dupa cum se observa nr.zilelor cu precipitatii cresc de la baza depresiunii spre virfurile muntiilor,bineinteles ca si zilele cu precipitatii sub forma de ninsoare respecta intocmai acesta regula,astfel pe fundul depresiunii la Tamasfalau se inregistraza in medie 18 zile,la Borosneul Mare 24 zile, Ghelinta 55 de zile, iar la Lacauti 87 zile.
COTELE DE APĂRARE CITITE PE MIRELE HIDROMETRICE I.M.H. ŞI O.G.A. INSTALATE PE TERITORIUL JUDEŢULUI COVASNA
Nr. LOCALITATEA CURS DE APĂ C.A. C.I. C.P. crt. 1. Sâncrăieni Olt 160 200 220 2. Micfalău Olt 190 250 340 3. Bodoc Olt 200 280 380 4. Sf. Gheorghe Olt 390 430 550 5. Ilieni Olt 300 350 400 6. Araci Olt 350 580 600 7. Feldioara Olt 350 430 480 8. Apaţa Olt 250 370 390 9. Augustin Olt 350 580 600 10. Tinoasa R. Negru 250 330 450 11. Lemnia R. Negru 250 350 400 12. Cătălina R. Negru 350 460 460 13. Mărtineni R. Negru 205 345 345 14. Telechia R. Negru 300 440 450 15. Bita R. Negru 300 450 450 16. Reci R. Negru 300 400 400 17. Ozun R. Negru 250 350 350 18. Chichiş R. Negru 400 590 600 19. Sf. Gheorghe Pr. Debren 180 250 300 20. Întorsura Buzăului R. Buzău 50 125 50 21. Zăbrătău R. Buzău 250 350 370 22. Sânzieni Pr. Caşin 250 370 420 23. Ruseni Pr. Caşin 300 400 450 24. Covasna Pr. Covasna 100 120 150 25. Boroşneul Mare Pr. Covasna 400 500 500 26. Turia Pr. Turia 150 200 250 27. Târgu Secuiesc Pr. Turia 100 250 250 28. Băţanii Mari Or. Ozunca 200 250 300 29. Baraolt Pr. Baraolt 300 400 450 30. Brăduţ Pr. Cormoş 300 350 370 31. Vârghiş Pr. Vârghiş 50 100 150 Pagina 39 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna 32. Comandău Pr. Bâsca M. 150 230 270 33. Ghelinţa Pr. Ghelinţa 150 220 270 34. Breţcu Pr. Breţcu 100 210 250 35. Zagon Pr. Zagon 150 270 320 36. Zăbala Pr. Zăbala 280 430 480 37. Cernat Pr. Mărcuşa 100 200 250 38. Iarăş Pr. Iarăş 100 200 250 39. Belin Pr. Belin M. 130 200 250 40. Barcani Pr. Barcani 100 150 200 41. Aita Mare Pr. Aita 30 130 180 42. Aita Medie Pr. Aita 130 250 300 43. Ojdula Pr. Ojdula 100 200 250 44. Ojdula Pr. Capolna 200 250 300 45. Dobârlău Pr. Dobârlău 70 130 150 46. Târlung Pr. Târlung 250 500 530 47. Valea Crişului Pr. Valea Crişului 150 400 480
3.1.3. Tornade: nu au fost consemnate pe teritoriul judeţului însă reprezintă un risc ce se poate manifesta şi pe teritoriul judeţului Covasna dacă se ţine seama de manifestările meteorologice din ultima vreme. 3.1.4. Secetă: Se pot produce în perioada caldă a anului, dar pe arii restrânse şi nu produc pagube materiale însemnate. 3.1.5. Îngheţ, înzăpeziri: Înzăpezirile apar ca rezultat al căderilor abundente de zăpadă şi viscolelor care pot dura de la câteva ore la câteva zile. Ele îngreunează funcţionarea transportului şi telecomunicaţiilor, activitatea obiectivelor agricole, aprovizionările de materii prime, energie electrică şi gaze pentru obiectivele economice, chiar încetarea activităţii productive. Volumul de muncă pentru reluarea normală a activităţilor economico-sociale necesită un număr mare de mijloace mecanice specializate şi un număr mare de oameni. Pe teritoriul naţional sunt stabilite următoarele praguri critice pentru înzăpezire: - 40 cm strat zăpadă nou depus; - 25 cm strat de zăpadă depus peste stratul vechi. Anual, pe teritoriul judeţului, ninge circa 80 de zile pe cele mai mari înălţimi muntoase, 40 de zile în zona piemontă şi 20-30 de zile în depresiuni. Iarna ninge în depresiune până la 10 zile lunar. Ninsori frecvente se aştern, sub forma unui strat continuu de zăpadă cu precădere în decembrie şi ianuarie în depresiune, unde se menţine până în martie, pe munte stratul de zăpadă se depune chiar din septembrie, menţinându-se uneori până la sfârşitul lunii mai. Cele mai probabile căi de comunicaţie care sunt afectate de înzăpeziri sunt: D.N. 11 între Moacşa - Cernat şi Breţcu - Oituz, D.N.10 între Sita Buzăului - Crasna, D.N. 12 între Malnaş - Bixad, D.N. 2D Ojdula - Tulnici precum şi D.J. 122 Băţani - Micfalău, D.J. 113 Bixad - Turia, D.J. 121A Valea Mare - Întorsura Buzăului, D.J. 121E Zagon - Barcani, D.C. 14 Covasna - Comandău. Combinate cu intensificări puternice ale vântului, căderile mari de zăpadă pot produce mari pagube materiale, modificări ale configuraţiei terenului
3.1.6. Incendii de pădure: Pe suprafaţa judeţului Covasna se află întinse păduri de foioase şi răşinoase, precum şi o bogată vegetaţie de luncă şi şes. Suprafaţa ocupată de pădure, care astăzi acoperă peste Pagina 40 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna 164172 ha (44,3%) din teritoriu, era în trecut mult mai extinsă, dar intervenţia omului prin defrişări a dus pe anumite porţiuni la schimbarea aspectului peisajului natural, locul pădurii fiind luat de păşuni sau terenuri agricole. Cele două unităţi principale caracteristice – muntele şi depresiunea – măresc contrastele actuale ale vegetaţiei. Dacă munţii sunt îmbrăcaţi de compacte păduri de molid, fag, gorun, şesul depresiunilor este aproape lipsit de vegetaţie arboricolă, fiind acoperit de terenuri agricole şi pajişti stepizate. Dispunerea reliefului, climei şi solului pe trepte altitudinale a imprimat şi vegetaţiei o zonalitate verticală. Prezentarea Ocoalelor Silvice de Stat de pe raza judeţului Covasna
1. Ocolul Silvic Covasna 2. Ocolul Silvic Comandău 3. Ocolul Silvic Tălişoara 4 .Ocolul Silvic Breţcu 1. Ocolul Silvic Covasna Ocolul Silvic Covasna este constituit din 7 unităţi de producţie protecţie (U.P.) care însumează 7902ha, proprietatea statului. Unităţile de producţie şi protecţie sunt numerotate de la I la VII după cum urmează: U.P. I Chichirău 498 ha U.P. II Ghelinţa + Ghelinţa Mică 1315 ha U.P. III Floroiaia + Dobârlău 1210 ha U.P. IV Zăbala + Covasna + Păpăuţi 1566 ha U.P. V Zăbrătău 1173 ha U.P. VI Zagon + Valea Mare 1693 ha U.P. VII Reci 447 ha Din punct de vedere geografic, pădurile Ocolului Silvic Covasna sunt situate în zona de curbură a Carpaţilor, pe versantul vestic al Munţilor Întorsurii, din masivul Vrancei. Altitudinal, pădurile se situează între 570 m (U.P.IV) şi 1603 (U.P.II), unitatea de relief este versantul, iar expoziţia generală este parţial însorită. Temperatura medie anuală este în jur de 6,4 grade C. Zona în care este situat Ocolul Silvic Covasna este o zonă preponderent cu specific forestier. Ocolul Silvic Covasna are următoarele vecinătăţi şi limite: NORD - Ocolul Silvic Breţcu EST - Ocolul Silvic Tulnic SUD - Ocolul Silvic Privat Buzăul Ardelean - Ocolul Silvic Privat Zagon VEST - Ocolul Silvic Breţcu Speciile forestiere preponderente în arboretele din raza O.S. Covasna, sunt răşinoase (molid şi brad) şi foioase (fag). Sediul Ocolului Silvic Covasna se află în oraşul Covasna str. Kalvin nr. 24, tel. 0267/340207 2. Ocolul Silvic Comandău Ocolul Silvic Comandău este constituit din 8 unităţi de producţie şi protecţie care însumează 20651,25 ha. Unităţile de producţie şi protecţie sunt numerotate de la I la VIII cu suprafeţele după cum urmează: U.P. I Cireşu 4235,5 ha U.P. II Dârnău 1938,67 ha U.P. III Comandău 1968,41 ha Pagina 41 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna U.P. IV Obârşia Bâscii 1719,53 ha U.P. V Cupanu 1860,43 ha U.P. VI Ghiurca 3053,90 ha U.P. VII Ciucioru 3015,34 ha U.P. VIII Dealul Negru 2859,47 ha TOTAL 20651,25 ha
Din punct de vedere geografic, pădurile O.S. Comandău sunt situate în partea sud- estică a judeţului Covasna în zona muntoasă internă a Carpaţilor de Curbură la contactul dintre Munţii Buzăului şi Munţii Vrancei, cuprinzând partea superioară a bazinelor râurilor Bâsca Mare şi Bâsca Mică. Altitudinal pădurile se situează între 850 m (în U.P. I) şi 1750 m (în U.P. IV), unitatea de relief predominantă este versantul, iar expoziţia generală este sudică. Temperatura medie anuală este în jur de 3 grade C. Zona în care este situat Ocolul Silvic Comandău este o zonă preponderent cu specific forestier. Ocolul Silvic Comandău are următoarele vecinătăţi şi limite: NORD - Ocolul Silvic Covasna - Ocolul Silvic Privat Tg. Secuiesc EST - Ocolul Silvic Lepşa - Ocolul Silvic Tulnici - Ocolul Silvic Naruja - Ocolul Silvic Privat Tg. Secuiesc - Ocolul Silvic Gura Teghii - Ocolul Silvic Privat Zagon SUD - Ocolul Silvic Nehoiu - Ocolul Silvic Nehoiaşu VEST - Ocolul Silvic Covasna - Ocolul Silvic Privat Zagon Din suprafaţa totală a Ocolului Silvic Comandău, în proprietatea statului (RNP) are o suprafaţă de 15326,13 ha, alţi deţinători particulari cu contract de administrare de 2332,0 ha, fără contract 55,02 ha, pază gratuită şi validată nepusă în posesie 2789,41 ha, retrocedate conform legilor: 18/1991, 1/2000, 247/2005. În afara fondului forestier proprietate a statului există şi un fond forestier proprietate privată, există terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră în afara fondului forestier (păşuni împădurite), acestea se află în raza U.P.-urilor în proprietatea primăriilor după cum urmează: U.P. I Primăria Barcani - păşunea Dealul Frumos U.P. I Primăria Zagon – păşunea Rogoazele U.P. II Primăria Zagon – păşunea Dârnu U.P. III Primăria Zagon – păşunea Capul Caprei U.P. IV Primăria Zăbala – păşunea Rojdaşu U.P. VII Primăria Comandău – păşunea Comandău U.P. VIII Primăria Mânzăleşti – păşunea Giurgiu U.P. VIII Primăria Vintilă Vodă U.P. VIII Primăria Beceni
Pagina 42 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Aceste păşuni sunt administrate de către primăriile mai sus amintite. Sediul Ocolului Silvic Comandău se află în oraşul Covasna Str. Iustinian Teculescu nr. 1, tel. 0267/340730. Profilul de activitate al unităţii este administrarea fondului forestier proprietatea publică a statului pentru apărarea, conservarea şi dezvoltarea durabilă a fondului forestier. 3. Ocolul Silvic Tălişoara Ocolul Silvic Tălişoara este contituit din 4 unităţi de producţie şi protecţie, care însumează 7427 ha de proprietate a statului. Unităţile de protecţie şi protecţie sunt numerotate de la I – IV, după cum urmează: U.P. I Rica – 2867,20 ha U.P. II Băţani – 1130,10 ha U.P III Baraolt – 1741 ha U.P. IV Cormoş - 1688,80 ha Terenurile din fondul forestier au următoarea folosinţă, stabilite prin amenajament: Păduri 7270 ha Terenuri destinate împăduririi şi reîmpădurii 15,20 ha Terenuri afectate gospodăririi silvice 27,20 ha Terenuri neproductive 14,50 ha Pădurile ocolului sunt situate în 4 etaje fitoclimatice: FM 3 – ”etajul montan de molidişuri” 632,5 ha (9%) FM 2 – ”etajul montan de amestecuri” 579,80 ha (8%) FM 1 + FD 4 - ”etajul montan – premontan de făgete” 2103,9 ha (29%) FD 3 – ”etajul deluros de gorunete, făgete şi gorunete - făgete” 3947,1 ha (54%) Unitatea geomorfologică dominantă este versantul, cu energie de relief mijlocie – mică, de-a lungul căruia se întâlnesc o mulţime de forme elementare de relief, care au o influenţă deosebită asupra climei şi regimului scurgerilor şi infiltraţiilor apelor pluviale. Configuraţia versanţilor este în general ondulată, rar şi izolat plană sau frământată, celelalte forme de relief se întâlnesc izolat. Altitudinal, pădurile se situează între 410 m (U.P. I) şi 1530 m (U.P.IV), unitatea de relief este versantul, iar expoziţia generală este însorită şi parţial însorită. Înclinarea terenului înregistrează valori ce merg de la porţiuni cu pantă mică, sub 6 grade (platouri, coarne) până la înclinări foarte repezi şi abrupturi. Temperatura medie anuală este de 7,8 grade C şi scade odată cu creşterea altitudinală. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 630,9 mm şi variază în limite largi pe întregul teritoriu ale ocolului. Un plus de precipitaţii se înregistrează în zona forestieră, în special în zonele montane înalte. Din analiza comparativă a precipitaţiilor atmosferice cu evapotraspiraţia potenţială, se constată deficit de precipitaţii atmosferice în timpul perioadei de vegetaţie. 4. Ocolul Silvic Breţcu Ocolul Silvic Breţcu, ca subunitate a Direcţei Silvice Covasna este amplasat în partea nord-vestică a Depresiunii Bârsei. Se învecinează: NORD - Ocolul Silvic Sânmartin Pagina 43 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna - Ocolul Silvic Mereni NORD-EST şi EST - Ocolul Silvic Breţcu - Ocolul Silvic Covasna SUD şi VEST - Ocolul Silvic Tălişoara Zonele muntoase reprezintă cca. 40% din suprafaţa, fiind reprezentate de Munţii Bodocului cu o altitudine de 1189 m şi Pietrosul cu o altitudine de 1063 m.Temperatura medie anuală este de 5.3 grade C cu variaţii între 7,6 grade C în părţile mai joase şi 3,1 grade C în părţile înalte ale ocolului. Compoziţia fondului forestier este de 23% răşinoase, 21% fag, 37% gorun, 17% diverse de esenţă tare şi 2% diverse de esenţă moale. Altitudinea medie a fondului forestier este de 750 m. Din punct de vedere administrativ, O.S. Breţcu este constituit din opt unităţi de producţie şi anume: U.P.I Dalnic U.P.II Ojdula U.P.III Turia U.P. IV Cetate U.P. V Lemnia U.P. VI. Oituz U.P. VII Cătruşa U.P. VIII Apa Roşie Fondul forestier are o suprafaţă ocupată de pădure cu 19218 ha, din care 8533 ha pădure proprietate publică a statului, 5279 ha pădure a composesoratelor, şcolilor, comunelor, bisericilor şi persoanelor fizice, care urmează să fie retrocedată, 1788 ha cu contract persoane juridice şi fizice, retrocedată în baza legilor: 18/1991, 1/2000, 3618 ha fără contracte de pază. În raza ocolului se găsesc un municipiu, 11 comune şi 23 sate. 5. Lista ocoalelor silvice private din judeţ cu composesoratele aferente OCOLUL SILVIC COMPOSESORATUL ADRESA Comp. Aita Seacă Aita Seacă, 418 Comp. „Arkosi Vadas Kozbirtokosag” Arcuş, 223 Comp. de pădure Baraolt Baraolt, 13 Comp. Băţanii Mari Băţanii Mari, 514 Comp. Băţanii Mici Băţanii Mici, 29 Comp. Biborţeni Biborţeni, 198 Comp. Unificat Bixad Bixad, 184 Comp. Bodoc Bodoc, 65 SC OS HATOD SRL Comp. satului Bodos Bodos, 174 Comp. „Kalnok” Valea Crişului Calnic, 98 Comp. „Nagy Arnyek” Chilieni, 55 Chilieni, 55 Comp. „Etfalva Zoltan” Zoltan Zoltan, 97A Comp. „Gidofalva Erdo es Matildforras” Ghidfalău Ghidfalău Comp. Herculian Baraolt, 15 Comp. „Înfrăţirea” Dobolii de Jos Dobolii de Jos, 281 Comp. „Hatod Somos” Olteni Olteni, 168
Pagina 44 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Comp. unificat „Szemerja es Gorgo” Sf. Gheorghe, 70 Comp. „Sepsikorospatak” Valea Valea Crişului,372 Crişului Comp. unificate Valea Zălanului Valea Zălanului, 69 Comp. Zălan Sf. Gheorghe Comp. Piliske Tusnad Nou Tusnad Nou, 581 Silvo for Valea Seacă Valea Seacă, str. Principală nr. 18 Fagus Sânzieni Sânzieni, str. Principală, nr. 350 Belefalva Belani, str. Principală nr. 4 O.S.P. MERENI Păd. şi păsunea V. Scurtă Valea Scurtă, str. Principală, nr. 132 Estelnic Estelnic Lutoasa Lutoasa, nr. 110 Hegyes – Jiros Mereni Mereni, str. Baksa, nr. 247 Primăria Breţcu Breţcu, 142 Primăria Lemnia Lemnia, 107 Primăria Tg. Secuiesc Tg. Secuiesc, Piaţa Gabor Aron nr. 24 Primăria Ojdula Ojdula, 1008 Comp. Breţcu Breţcu, 142 Comp. Hilib Hilib O.S.P. BREŢCU Comp. Tinoasa Tinoasa Comp. Hătuica Hătuica A.P.R.I. Laros Ojdula Ojdula As. Copr. Koszta Breţcu Breţcu, 141 Parohia rom. – cat. Hătuica Hătuica Parohia rom. – cat. Ojdula Ojdula Parohia rom. – cat. Mărtănuş Mărtănuş Comp. Imreh Albert Kozbirtokossag Păpăuţi Comp. Două Ramuri Boroşneu mare Comp. Hammas Dobolii de Sus Comp. Kalabucs Chiuruş Chiuruş Comp. satului Bicfalău Bicfalău Comp. Lisnău Lisnău O.S.P. ZAGON Comp. Măgheruş Măgheruş Comp. „Egerpataki Erdokozbirtokossag” Aninoasa Aninoasa Comp. Reci Reci Comp. Saciova Saciova Comp. Komollo Comalău O.S.P. BUZĂUL Cons. Local al or. Înt. Buzăului Sita Buzăului ARDELEAN RA Cons. Local al or. Înt. Buzăului Dobârlău
Pagina 45 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Cons. Local al or. Înt. Buzăului Înt. Buzăului Comp. Piliske Kozbirtossag Dobârlău Comp. Marcus Dragos Dobârlău Comp. Înfrăţirea Dobolii de Jos Dobârlău Comp. Cetăţuia Teliu Comp. Cetăţuia Teliu Înt. Buzăului Comp. Cetăţuia Teliu Dobârlău Comp. Cetăţuia Teliu Teliu Comp. Cetăţuia Teliu Înt. Buzăului Com. Barcani Zagon Com. Barcani Barcani Com. Barcani Sita Buzăului Protop. Ortod. Înt. Buzăului Barcani Parohia ort. Barcani Barcani Parohia ortod. Sărămaş Barcani Parohia ortod. Lădăuţi Barcani Prop.com. Sita Buzăului (deţinători: Sita Buzăului prtop. Ortod. Înt. Buzăului, parohia ortod. Sita Buzăului, Ciumernic, Zăbrătău, Naşterea Maicii Domnului şi Mănăstirea Schimbarea la Faţă) Comuna Sita Buzăului Sita Buzăului
Comuna Sita Buzăului Vama Buzăului
Comuna Dobârlău Vama Buzăului Comuna Dobârlău Sita Buzăului Comuna Dobârlău Dobârlău Parohia ortodoxă Sita Buzăului Sita Buzăului Parohia Ciumernic Sita Buzăului Parohia ortodoxă Chichiş Dobârlău Parohia ortodoxă Înt. Buzăului Înt. Buzăului Parohia ortodoxă Barcani Barcani SC RO – SILVLAD SRL Dobârlău Comp. Doboli Sita Buzăului Comp. La Borfalau Sita Buzăului As. VI Popii Sita Buzăului Comp. Vârghiş Vârghiş Comp. Doboşeni Doboşeni Comp. Filia Filia Comp. Brăduţ Brăduţ O.S.P. BARAOLT Comp. Tălişoara Tălişoara Comp. Bodos Bodos Comp. Baraolt Baraolt Comp. Căpeni Căpeni Pagina 46 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Comp. Micloşoara Miclăşoara Comp. Aita Medie Aita Medie Comp. Aita Mare Aita Mare Comp. Belin Belin Comp. Ormeniş Ormeniş Comp. Mereşti Mereşti Comp. Racoşul de Sus Racoşul de Sus Parohia ref. Căpeni Căpeni Com. Belin Belin S.C. Ocolul Sivic de S.C. Scolopax S.R.L. Bucureşti, sect. 1, str. regim Gheorgheni Grigore Cobălcescu, nr. 48, et.2, cam. 12 U.P. – IV Zăbrătău U.P. I – Bota – Zagon
4.1. Zone de planificare în caz de urgenţă Zonele de planificare în caz de urgenţă sunt pădurile aparţinând Ocolului Silvic Breţcu unde pot izbucni şi dezvolta incendii de mari proporţii cu consecinţe negative majore asupra mediului înconjurător şi fondului cinegetic astfel: a) Districtul I Ojdula (zona Ticoş; Tekero; Rici; Mojoş; Botoş; Hotel Carpati; Zona Izvor km 18) b) Districtul II Breţcu (Pârâul Mare; Dumbrava; Vârful Mogyoros; Vârful Dobrele, Muşat) Cauzele producerii incendiilor de pădure Printre cele cauzele cele mai frecvente ale incendiilor de pădure enumerăm : focul deschis, aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigară aprinse; jocul copiilor cu focul; arderea necontrolată a resturilor vegetale sau lemnoase; trăznetul; acţiunea intenţionată ( arson ); scântei provenite de la maşini şi utilaje cu care se lucrează în pădure; autoaprinderea păturii organice de pe sol; razele soarelui;
CLASIFICAREA INCENDIILOR DE PĂDURE Procedeele şi mijloacele de stingere a incendiilor se aleg în funcţie de felul incendiului respectiv. După locul de izbucnire şi după elementele care ard, incendiile de pădure se clasifică astfel: pe sol sau de litieră; de coronament; subterane;
Pagina 47 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna combinate (de litieră şi coronament); de doborâturi. Incendiul pe sol sau de litieră, numit şi „focul alergător” se caracterizează prin aceea că arde pădurea vie şi moartă de pe suprafaţa solului: muşchi, iarbă vie, uscături, frunze căzute, cetină, resturi de material lemnos, etc.. Incendiul de coronament – se caracterizează prin aceea că arde coroana copacilor (cetina, ramurile) extinzându-se şi la tulpina acestora. Viteza de ardere este cuprinsă între 8 şi 25 km/oră. Incendiul subteran – se mai numeşte şi incendiul de pământ întrucât provoacă arderea materialelor aflate imediat sub suprafaţa solului cum ar fi: turba, cărbuni şi rădăcinile superficiale ale arborilor. Acest incendiu se extinde încet, progresând numai cu 10-20 m/oră. Incendiul combinat (de litieră şi coronament) – apare mai des în pădurile de răşinoase, unde nu s-au luat măsuri de curăţire a vegetaţiei, crengilor şi a altor resturi lemnoase aflate la partea inferioară a copacilor. Acest incendiu ia naştere, de la incendiul de litieră şi se propagă la coroanele arborilor. Incendiul de doborâturi – ia naştere în porţiunile de pădure unde copacii au fost doborâţi de furtuni puternice sau alunecări de teren sau în zone în curs de exploatare în care operaţiunea de doborâre a copacilor nu a fost urmată imediat de curăţirea şi scoaterea masei lemnoase din zonă.
3.1.7. Avalanşe: nu au fost consemnate pe teritoriul judeţului 3.1.8. Fenomene distructive de origine geologică: Alunecări de teren: Alunecările de teren nu produc pierderi şi distrugeri aşa de mari ca alte calamităţi. Ele sunt totuşi periculoase putând conduce la distrugerea unor construcţii prin deplasarea straturilor de roci sau prin acoperire, pot bara cursul unor ape curgătoare creând lacuri de acumulare temporare sau permanente, cu consecinţele ce urmează apariţiei acestora sau pot produce chiar distrugerea unor baraje, prin formarea unui val puternic la pătrunderea în lac, în mod brusc a unui volum mare de rocă (Vaiont – Italia, 1963). Alunecările de teren în ţara noastră sunt destul de răspândite. Suprafaţa totală posibil a fi supusă alunecărilor de teren este apreciată la 900.000 hectare. În ţara noastră cea mai importantă şi cunoscută alunecare de teren a constituit-o deplasarea vârfului Suhardelul, bararea râului Bicaz şi formarea Lacului Roşu. Alunecările de teren de mai mare amploare s-au produs în deceniul trecut la Malul cu Flori (iunie 1979) şi Vârfuri (februarie 1980), ambele în judeţul Dâmboviţa, Zemeş (1992) judeţul Bacău şi Izvoarele (august 1993) judeţul Galaţi. În primele 3 cazuri ele au fost declanşate de precipitaţii puternice. Dacă alunecarea de teren de la Malul cu Flori nu a produs pierderi mari, deplasarea terenului de la Vârfuri a afectat centrul civic al localităţii. Au fost distruse 110 case, 21 au fost grav avariate, iar 25 hectare de teren şi unele drumuri au fost puternic degradate Se produce datorită unor fenomene naturale sau ca urmare a unor activităţi umane. Deşi nu se produc pierderi şi distrugeri aşa de mari, sunt totuşi periculoase pentru că pot duce la distrugerea unor construcţii prin deplasarea straturilor de roci sau prin acoperire şi pot bara cursul unor ape creând lacuri de acumulare. Situat în partea internă a Carpaţilor de curbură, teritoriul judeţului este în general ferit de asemenea dezastre, însă zonele probabile de producere sunt: Breţcu - Oituz, depresiunea Întorsura Buzăului. Principalele caracteristici ale alunecărilor de teren specifice teritoriului naţional: Adâncimea suprafeţei de de suprafaţă; < 1 m alunecare de mică adâncime; = 1-5 m Pagina 48 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna adânci; = 5-20 m foarte adânci > 20 m Viteza de alunecare extrem de rapidă; > 3 m/s foarte rapidă; = 3 m/s-0,3 m/min rapidă; = 0,3 m/min-1,5 m/zi moderată; = 1,5 m/zi-1,5 m/lună lentă; = 1,5 m/lună-1,5 m/an foarte lentă; = 1,5 m/an-0,06 m/an < 0,06 m/an extrem de lentă. Distanţa de deplasare alunecări propriu-zise; alunecări tip curgeri de teren. Distanţa de evoluţie a alunecări deplasive de la baza versantului în direcţia alunecării pe versant opusă deplasării acumulatorului – deci caracter regresiv. Alunecări detrusive – evoluţie în direcţia acumulatului de alunecare – caracter progresiv.
Cutremure de pământ: Ca urmare a condiţiilor geografice şi geologice, în judeţul Covasna nu există pericolul real al manifestării acţiunilor distructive a unor cutremure de pământ, alunecări de teren şi/sau dezastre complementare acestora. Judeţul Covasna este situat în partea centrală a ţării şi este supus efectelor unui tip de mişcare seismică. Activitatea seismică în zona VRANCEA este dominata de seisme cu adâncime intermediara, subcrustale cu focarul la adâncimi de 70 .. 170 km. Cele mai frecvente sunt seismele cu focarele la adâncimi de 130 -150 km. Zona seismică este o sursa activa şi persistentă de cutremure de pământ cu caracter specific. În zona Vrancea exista si focare seismice care produc cutremure de pământ normale, intracrustale, cu adâncimi mai mici de 60 km . Proiecţia verticala a focarelor cutremurelor vrâncene cu M > 4 (M – intensitatea cutremurelor pe scara Richter, magnitudinea ) evidenţiază două zone seismice: - o zona situată în scoarţa terestra cu o grosime de 38 km şi înclinaţie 55 grade sub Carpaţi. Focarele se găsesc la adâncimi de 14-45 km; - o zonă situată în mantaua superioară cu o grosime de 44 km şi înclinaţie de 68 grade sub Carpaţi. Focarele se găsesc la adâncimi cuprinse între 40-70 km. Exista şi o lacuna seismică, o zona cu un minim de activitate la adâncimi cuprinse între 40-70 km . Distribuţia cutremurelor în timp cu magnitudinea M > 4 produse în zona Vrancea arata că cea mai importanta activitate seismică s-a observat în anii: 1940, 1941, 1942, 1948, 1959, 1977, 1990, 1992, 1994, 1997, 2002, 2003, 2005. Analizând aceste perioade se poate concluziona că mişcările seismice manifestă tendinţa de a se produce în grupe sau roiuri (replicile cutremurelor din 1940 si 1977), fenomen destul de rar în domeniul cutremurelor intermediare . Magnitudinea maxima a cutremurelor produse in regiunea VRANCEA este estimată pe baza : - datelor de observaţie; - consideraţiilor seismtectonice; - corelaţia dintre activitatea seismică şi magnitudinea maximă observată. Activitatea seismică posibilă este definită de către : - indicele de seismicitate – nr. mediu anual de cutremure de pământ cu M>4 ;
Pagina 49 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna - activitate de risc – nr. mediu anual de cutremure cu M>4 care afectează unitatea de suprafaţa şi indică valori deosebit de ridicate pentru regiunea VRANCEA. - riscul seismic – probabilitatea de apariţie a unui cutremur distrugător in regiunea VRANCEA, într-o anumita perioadă de timp. Zonarea seismică în ROMÂNIA a fost realizată prin analiza critică a informaţiilor macroseismice în ultimii 900 de ani şi studii seismice efectuate în perioada 1960 – 1992 . Concluziile care reies din analiza regiunii seismice VRANCEA spun că aceasta este zona cea mai importanta dintre cele zece în ROMÂNIA, caracterizata prin : - energia mare a cutremurelor de pământ ; - arie eliptică alungită pe direcţia NE-SV, cu izoseismele dinspre munţii Carpaţi mai strâns distanţate ; - caracterul persistent al epicentrelor ; - perioade de revenire de 30 – 50 ani a unor cutremure violente (perioada 1800 – 1977) şi o succesiune sistematică: 50 cutremure cu M > 5 grade pe scara Richter - prezenţa numeroaselor fracturi superficiale; - prezenţa în zona a focarelor de cutremure normale, cu adâncimi până la 60 km şi factori de distribuţie a energiei . Analiza riscului seismic stabileşte că există probabilitatea de 90% ca în regiunea seismică VRANCEA să se producă un cutremur de pământ cu magnitudinea maxima de cel puţin M = 7,5 grade pe scara Richter, în perioada anilor 1999 – 2011 Mişcarea seismică poate fi însoţită de apariţia unor fluidizări, tasări, falieri, surpări, alunecări de teren (locale) datorită apelor subterane, a infiltraţiilor din apele meteorice de suprafaţă, care modifică capacitatea de rezistenţă, de forfecare a rocilor şi stivelor de depuneri sedimentare. Distanţa faţă de zona epicentrală Vrancea este de 140 km. Teritoriul judeţului se macrozonează din punct de vedere seismic într-o singură zonă, zona D, conform Normativului P 100/1991. Caracteristici ale cutremurele de pământ specifice judeţului Covasna: b) Riscul seismelor intracrustale/intermediare (I), din zona epicentrală Vrancea, cu caracteristicile: adâncimea focarului, pentru cele mai frecvente cutremure = 130 – 150 km; magnitudinea maximă aşteptată = 7,5 grade R; intensitatea maximă aşteptată I IX MSK; coeficient de acceleraţie – Zona A, ks = 0,32; perioada spectrului de proiectare Tc = 1,5 s; succesiunea seismică: 50 – 92 seisme pe an, cu M = 5 grade R; c) Riscul seismelor de suprafaţă din zona cutremurelor făgărăşene, cu caracteristicile: adâncimea focarului, pentru cele mai frecvente cutremure = 70 km; magnitudinea maximă aşteptată = 7 grade R; intensitatea maximă aşteptată I VIII MSK; coeficient de acceleraţie – Zona C, ks = 0,20; perioada spectrului de proiectare Tc = 1 s; succesiunea seismică: la o perioadă de 73 de ani, cu M = 5 grade R.
DATELE SPECIFICE PENTRU JUDEŢUL COVASNA:
magnitudinea maximă aşteptată = 7,2 grade R; coeficient de acceleraţie – Zona D, ks = 0,16.
RISCUL DEZASTRELOR COMPLEMENTARE Ca urmare a unui cutremur de pământ major, cu magnitudinea de M > 7,5 grade pe scara Richter, în judeţul Covasna pot apare evenimente dezastruoase provocate direct sau indirect, de către mişcarea seismică. Pagina 50 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Aceste dezastre complementare pot apare : - ca evenimente asociate mişcării seismice; - în urma unor avarii sau dereglări de proces la unele instalaţii în care se depozitează, utilizează sau transportă substanţe periculoase: amoniac, clor, produse petroliere, gaze naturale.
Tipuri de dezastre complementare care se pot produce in judeţul Covasna au fost identificate ca fiind, astfel : 1.1. alunecări de teren 1.2. lichefieri, tasări 1.3. inundaţii - lucrări hidrotehnice - cursuri de apă 1.4. accidente tehnologice - incendii - explozii - chimice Alunecările de teren pot apărea şi ca dezastre complementare mişcării seismice pe tot teritoriul judeţului Covasna. Lichefierile şi tasările se produc, de regula, în zonele de depozite afânate şi/sau de materiale necoezive care au umiditate redusa. Apariţia lichefierilor şi tasărilor este posibila în judeţul Covasna datorita următorilor factori : valoarea mare a acceleraţiei maxim induse în teren şi durata mare a mişcării seismice ; componenţa solului în judeţul Covasna, municipiul Sf.Gheorghe şi în alte localităţi urbane, se consideră că pot fi lichefiate strate de prafuri nisipoase, nisipuri prăfoase, nisipuri, nisipuri cu pietriş, nisipuri argiloase şi unele categorii de argile prăfoase ; starea de saturare şi starea de umiditate – lichefierile sunt posibile numai în strate cu depozite saturate ; permeabilitatea redusă a stratelor favorizează lichefierea. Accidentele tehnologice se pot produce în judeţul Covasna ca urmare a eliberării în mediul înconjurător a unor cantităţi de amoniac şi clor din rezervoarele şi instalaţiile frigorifice sau de înnobilare a celulozei, ale agenţilor economici prin fisurarea sau distrugerea acestora. Fisurările şi distrugerile pot apare direct, prin acţiunea mişcării seismice sau prin prăbuşiri peste rezervoare şi instalaţii a unor elemente de construcţie la S.C. Covalact Sf.Gheorghe; Se pot produce explozii şi în zonele de risc chimic atunci când amoniacul eliberat din instalaţie atinge concentraţiile critice de explozie.
3.2. Riscuri tehnologice
accidente, avarii, explozii şi incendii 3.2.1. Industriale:
În judeţul Covasna există un operator SC AUSTIN POWDER EXPLOZIV SRL având ca profil de activitate importul şi comercializarea de materiale explozive Punctul de lucru este amplasat în judeţul Covasna, la aprox. 2,0 km de localitatea Bixad , spre sud, şi aprox. 2,0 km de localitatea Micfalău, spre nord, la 480 m de DN 12. Accidentele care se pot produce la acest operator economic sunt: incendii şi explozii ale substanţelor oxidante şi a explozivilor. Pagina 51 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Lista substanţelor periculoase prezente pe amplasamentul unităţii economice, ce intră sub incidenţa HG 804/2007:
Nr. Denumirea Număr Localizarea Fraze de pericol Încadrare conform crt. substanţei CAS şi risc de interes partea I şi partea a II periculoase pentru încadrare – a, HG 804/2007 0 1 2 3 4 CAPSE 1 Capse detonante MagaziaIII, Fraze de risc R2- substanta nonelectrice capacitate 6-44 nenominalizata ETNT 1600 exploziv (E) HG 804/2007, anexa 1 kg Cod de clasificare partea 2, pct.5 1.4B; 1.4S 2 Capse detonante Fraze de risc R2- substanta electrice 6-44 nenominalizata exploziv (E) HG 804/2007, anexa 1 Cod de clasificare partea 2, pct.5 1.4B; 1.4S EXPLOZIVI 3 Buster Magazia II Fraze de risc R2 substanta capacitate exploziv (E) nenominalizata ETNT R23/24/25,Toxic HG 804/2007, anexa 1 3000kg (T) partea 2, pct.5 şi punctul 2 4 Amonita Magazia II, exploziv (E) substanta capacitate Cod de clasificare nenominalizata ETNT 3000 1.1D HG 804/2007, anexa 1 kg partea 2, pct.5 5 Fitil detonant exploziv (E) substanta Fraza de riscR2- nenominalizata 44 HG 804/2007, anexa 1 partea 2, pct.5
6 Emulsii, amestec Magazia I, simplu capacitate ETNT Fraze de risc R2- substanta LAMBREX, 20.000 kg 6-44 nenominalizata EMULEX exploziv (E) HG 804/2007, anexa 1 Cod de clasificare partea 2, pct.5 1.4B; 1.4S substanta NITRAMON, Exploziv (E) nenominalizata AUSTINITE Fraza de riscR2 HG 804/2007, anexa 1 partea a 2-a, punctul 5
Explozibil Magazia I, substanta nitroester gelatinos capacitate Fraze de risc R2 nenominalizata AUSTROGEL ETNT exploziv (E); HG 804/2007, anexa 1
Pagina 52 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna 12.500 kg R26/27/28, R33 partea 2, pct.5 şi foarte toxic T+ punctul 1 Cod de clasificare 1.4B; 1.4S 7 Azotat de amoniu 6484-52- Magazia din oxidant (O) substanta 2 dreptul Fraze de risc R8, nominalizata portii de HG 804/2007, anexa intrare 1 partea1,nota 3 60.000 kg
Nr. Denumirea substanţei Capacitat Starea fizica Mod de stocare Condiţii de stocare crt. periculoase ea totala de stocare
(tone)
0 1 3 4 5 6
1 Capse detonante MagaziaIII Solid In cutii carton, pe Magazie, nonelectrice , capacitate rafturi de lemn 0 0 ETNT + 5 C +30 C 1600 kg 2 Capse detonante Solid Magazie, electrice 00C +400C
3 Buster Magazia II Solid In cutii carton, pe Magazie, rafturi de lemn capacitate -150C +250C ETNT 3000kg
4 Amonita Magazia Solid In cutii carton, pe Magazie, II, paleti 0 0 capacitate -20 C +30 C ETNT 5 Fitil detonant Solid In cutii de carton, pe Magazie, 3000 kg rafturi de lemn 0 0 -25 C +45 C
6 Emulsii, amestec Solid In cutii , pe paleti simplu
LAMBREX, EMULEX Magazia I, Magazie, capacitate ETNT - 50C +300C 20.000 kg
NITRAMON,
Pagina 53 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
AUSTINITE Magazie,
-150C +250C
Explozibil nitroester Magazia I, gelatinos capacitate ETNT Magazie, AUSTROGEL 12.500 kg + 50C +300C
7 Azotat de amoniu 60.000kg Spatiu acoperit, Solid In saci pe paleti temp. max. 300C
Un alte operator economic cu profil de activitate umplere, reparare, verificare tehnică periodică, scoaterea din uz şi casarea recipienţilor – butelii de capacitatea de până la 26 litri pentru GPL este S.C.Delta Gas Cov SRL – Punct de lucru Bodoc.. Instalaţia utilizează un amestec de hidrocarburi gazoase, aduse în stare lichefiată, GPL-ul conform SR 66-2001 cu denumirea comercială „ARAGAZ”. Capacitatea maximă de îmbuteliere a GPL este de 550 butelii/zi. În procesele tehnologice din cadrul instalaţiilor de pe amplasament sunt utilizate ca materii prime: - G.P.L. – uz casnic – transportat cu cisterne pe C.F. şi cisterne auto de la diferiţi furnizori; - G.P.L. – uz casnic – îmbuteliat în recipienţii tip butelii aragaz şi transportat la punctele de distribuţie pe cale auto; EVENIMENTE CONSIDERATE
Vulnerabilitate la eveniment Factor de risc probabil CHIMIC – Reacţionează violent cu oxidanţii (clor, Degajări majore care pot apare în oxigen, bicromat de potasiu, permanganat de potasiu, vecinătatea (gara Bodoc), unde pot acid azotic, sulfuric, fosforic, azotaţi, îngrăşămin- exista staţionar sau în deplasare, te chimice azotate) oxidanţi. EXPLOZIE - Produsul în amestec cu oxigenul din aer, între anumite limite de concentraţie, este exploziv. Degajări mari de gaz, în prezenţa unei Limita inferioară de explozie (LIE): surse de scânteie sau la stingerea unei -propan = 2,0% eşapări masive, putându-se aprinde de -butan = 1,5 % la distanţă şi formând amestecul Limita superioară de explozie (LSE): exploziv cuprins între LIE şi LSE. -propan =9,5 % -butan = 8,5 % Degajări medii sau majore, în prezenţa INCENDIU - Produsul face parte din clasa unei surse de scânteie, conducând la substanţelor extrem de inflamabile, fraza de risc 12 incendii. DISPERSIE Degajari majore
Pagina 54 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
ACCIDENTE CHIMICE
Accidentul chimic poate fi definit ca un eveniment tragic ce se poate produce la una dintre întreprinderile unde se fabrică, prelucrează, utilizează, depozitează sau transportă substanţele toxice industriale care, datorită unor dereglări de proces, avarii la instalaţii sau manipulări greşite, permit răspândirea în mediul înconjurător a unor cantităţi de substanţe la concentraţii mai mari decât cele maxim admise, punând în pericol sănătatea unor colectivităţi umane. Există o gamă largă de produse chimice care pot fi implicate într-un asemenea eveniment cu urmări grave. Dintre acestea cel mai des antrenate într-un posibil accident chimic sunt: amoniacul, clorul, hidrogenul sulfurat, oxizii de sulf, etc., în cantităţi foarte mari, atât în industria chimică, cât şi în alte domenii ale producţiei de bunuri materiale. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) apreciază că în lume se produce un eveniment chimic pe săptămână. Din fericire, numai un procent foarte mic dintre acestea pun în pericol sănătatea oamenilor din împrejurimi. Astfel, dintre cele peste 100 de accidente care s-au produs în ultimul deceniu, mia mult de 30 au fost însoţite de emisia unor substanţe extrem de toxice în care şi-au pierdut viaţa peste 3.000 de persoane, aproximativ 3.000.000 au fost intoxicate şi peste 250.000 evacuate. Una dintre cele mai mari catastrofe chimice o reprezintă accidentul de la uzina concernului ICMESA din Italia (1976) de lângă localităţile Meda şi Seveso. Prin eliberarea de dioxină au fost contaminate 1.800 hectare de teren, afectate aproximativ 500 de persoane şi evacuate 750. Cea mai mare catastrofă chimică s-a produs însă în India la 03 decembrie 1984 în localitatea Bhopal – statul Madhia Prades. Au fost emise în atmosferă 45 de tone izocianat de metil, care au ucis aproximativ 2.500 de persoane, alte câteva zeci de mii fiind intoxicate. S-au evacuat în jur de 150.000 de oameni. Chiar peste 5 ani erau în tratament aproape 50.000 dintre intoxicaţii care au supravieţuit catastrofei.
Descrierea amoniacului: Conc. Conc. Conc. Solubi- periculoasă Miros max. pericu- Simptome Prim ajutor litatea pentru letală loasă explozie Evacuarea din mediul toxic; în lipsa MCG se Tuse, aplică o compresă în 4 lăcrimare, straturi între care se pune salivaţie, vată, se umezeşte cu 210 vărsături, În amestec Intepător, 75 soluţie de sare de lămâie 25% în mg/ diaree, de 16-27 înăbuşitor mg/mc 5% sau soluţie de oţet apă mc ameţeli, % cu aerul alimentar 3%; ochii se sufocare, spală cu apă sau ser pierderea fiziologic; transport şi cunoştinţei internare în spital; repaus minim 48 ore.
3.2.2. Transport şi depozitare produse periculoase: În urma verificărilor executate, in Judeţul Covasna sunt operatori economici care transporta materiale periculoase şi utilizează frecvent reţeaua rutieră dar nu intră sub incidența Legii nr.(HG 804/2007), 92/2003 sau HG 856/2008 – 2016, totuşi au fost luaţi în evidenţă, indiferent de cantitatea deţinută sau transportată. Situația cu operatorii economici
Pagina 55 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna cu risc chimic și care nu intră sub incidența Legea nr.(HG 804/2007), Legea 92/2003 sau HG 856/2008 – 2016 sunt prezentate în anexa nr. 25. Lista operatorilor economici, operatori economici de transport, distribuire şi reglare produse petroliere se regăseşte în anexa nr. 16.
3.2.2.1. Transportul rutier: Judeţul Covasna este străbătut de o reţea feroviară şi rutieră care asigură legătura cu judeţele învecinate: Bacău, Buzău, Braşov, Harghita şi Vrancea şi legătura municipiului Sfântu Gheorghe, reşedinţa de judeţ, cu cele 4 oraşe şi cu cele 123 de sate. - drumurile naţionale sunt modernizate astfel: 164 km cu îmbrăcăminte din beton de ciment, 4 km cu îmbrăcăminţi uşoare şi 15 km împietruiţi pe DN 2D; - situaţia drumurilor judeţene se prezintă astfel: 56 km drumuri modernizate, 327 km cu îmbrăcăminţi uşoare şi 31 km împietruiţi; Anual, sunt monitorizate la nivelul judeţului transporturi de substanţe si materiale periculoase (clor lichid, substanţe explozive, deşeuri periculoase), pe caile de comunicaţii rutiere din judeţ. Măsurile ordonate şi realizate, în acest fel de accidente sunt: - zona accidentului trebuie izolată, închisă circulaţia pe ambele sensuri imediat după producerea accidentului; - evacuarea tuturor persoanelor pe o rază de 200 metri de accident; - interzicerea accesului altor persoane în zonă cu excepţia personalului de intervenţie; - întreruperea instalaţiei electrice de la capul tractor care este în stare de funcţionare şi după impactul cu solul; - interzicerea utilizării surselor de foc deschis; - solicitarea unor mijloace pentru degajarea zonei (macarale de mare putere) precum şi de aparatură specifică pentru măsurarea concentraţiilor din zonă. Ipoteze de producere a unor accidente de circulaţie ce pot avea drept urmare eliberarea în atmosfera a substanţelor periculoase: . DN 11 - BRAŞOV - TARGU-SECUIESC - BACAU; . DN 12 - BRAŞOV- SFANTU GHEORGHE - MIERCUREA CIUC; . DN 10 - BRAŞOV- ÎNTORSURA BUZAULUI - BUZAU ; . DN 2D - TARGU SECU1ESC - OJDULA - FOCŞANI; . DN1 IB- TARGU SECUIESC - MIERCUREA CIUC. Analizând substanţele periculoase folosite în procesele tehnologice de către anumiţi agenţi economici din cadrul judeţului putem trage concluzia că şi alte substanţe periculoase sunt tranzitate frecvent pe teritoriul judeţului nostru.
3.2.2.2.Transport feroviar:
Magistrala 4 Braşov – Ciceu - Deda este intens utilizată de garnituri pentru pasageri dar şi pentru transport de materiale, combustibil si alte substante periculoase. În cazul unui accident feroviar major pot avea loc urmări diverse cum ar fi: - un număr mare de victime – în situaţia unui accident feroviar în care au fost implicate trenuri de persoane (tamponări, deraieri); - distrugerea (avarierea) garniturilor de tren; - producerea unor accidente chimice în situaţia distrugerii (avarierii) unor vagoane ce transportă substanţe toxice care pot provoca efecte grave asupra populaţiei; - incendii produse (din diferite condiţii) la garniturile de tren.
Pagina 56 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna În urma analizei factorilor de risc s-au elaborat următoarele ipoteze de producere a unor accidente de circulaţie ce pot avea drept urmare eliberarea în atmosfera a substanţelor periculoase: magistrala 4 - BRAŞOV - SFANTU GHEORGHE; linia ferata - SFANTU GHEORGFIE - BRETCU. linia ferata - BRAŞOV- ÎNTORSURA BUZAULUI Din punct de vedere al transportului feroviar o atenţie deosebită trebuie acordată modului de gestionare a situaţiilor de urgenţă ce s-ar putea produce în tunelul feroviar Teliu. Tunelul Teliu permite liniei de cale ferată să treacă de la o altitudine relativ joasă, permisivă traficului feroviar (Hărman - Budila), către o zonă cu relief mai înalt de deal şi de munte (Teliu- Întorsura Buzăului). Km (de intrare) 30+09 1 – 34+470 Linia: Hărman + Înt. Buzăului Tunelul se află situat între staţiile: Budila - Înt. Buzăului Linia nu este electrificată. L = 4379 m (Lungimea tunelului pe judeţul Braşov este între km 30+091 şi km 32+000 şi este de 1909 m; Lungimea tunelului pe județul Covasna este între km 32+000 și km 34+470 și este de 2470 m; Bolta: zidărie din piatră Picioarele: beton Fundaţie: beton Radierul: beton canalul de scurgere al epelor din beton. Secţia de circulaţie Hărman-Întorsura Buzăului pe care se află amplasat tunelul CF Teliu este în administrarea SN CF “CFR” SA şi se află în gestionarea SC RC-CF Trans SRL Braşov, care în situaţia producerii unor situaţii de urgenţă este obligat conform regulamentelor şi instrucţiilor feroviare să intervină pentru eliminarea acestora şi redeschiderea circulaţiei trenurilor în condiţii de siguranţa circulaţiei. SC REGIOTRANS SRL Braşov în calitate de operator de transport de călători, conform contractelor de acces pe infrastructura feroviară pe care le are încheiate cu administratorul, respectiv gestionarul de infrastructură feroviară,are obligaţia de a colabora cu aceştia în vederea eliminării situaţiei/situaţiilor de urgenţă apărute şi redeschiderea circulaţiei trenurilor în condiţii de siguranţă a circulaţiei. În tunelul TELIU se pot produce situaţii de urgenţă generate de următoarele tipuri de riscuri: - incendii; - explozii urmate de incendii; - emisie de fum şi gaze toxice; - inundaţii; - cutremure puternice; - coliziune; - deraiere; - avarii; - alunecări şi prăbuşiri de teren; - alte calamităţi naturale, evenimente grave sau de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici. 3.2.2.3.Transportul prin reţelele magistrale: Pe teritoriul judeţului există următoarele conducte de alimentare cu gaz metan:
Pagina 57 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Caracteristici Conducte gaz metan 32’’ 28’’ 10’’ 8’’ 6’’ 3’’ Lungimea km 80,8 82,9 20 21 4 4 Traversări aeriene (buc) 31 30 3 2 - - Subtraversări D.N.+D.J. (buc) 3+4 3+4 - + 1 1 + - Subreversări C.F.R. 3 3 Robineţi de secţionare 11 12 Presiunea de lucru în conducte De la 1 - 25 Staţii de reglare şi măsurare (S.R.M.), de pe teritoriul judeţului: - S.R.M. Tg. Secuiesc; - S.R.M. Sf. Gheorghe; - S.R.M. Baraolt (oraş); - S.R.M. Imperial Turia - SRM Cetate Balvanyos - S.R.M. Turia (comuna); - S.R.M. Breţcu (comuna); - S.R.M. Lemnia (comuna); - S.R.M. Sânzieni (comuna) - S.R.M. Vârghiş - SRM Biborţeni - SRM Băţani - SRM Micfalău - SRM Lengyel Arcuş - SRM Ilieni - SRM Micfalău - SRM Conpet Rampa Imeni
3.2.3. Nucleare: -
Operatori economici sursă de risc radiologic sunt prezentate în anexa nr. 14.
3.2.4. Poluare ape. Probabilitatea poluării cursurilor de apă de pe teritoriul judeţului este mică, ţinând cont de faptul că economia judeţului nu este profilată pe prelucrarea materiilor prime de natură chimică iar cantităţile de substanţe chimice aflate la agenţii economici care folosesc astfel de substanţe sunt mici.
3.2.5. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări.
Pe teritoriul judeţului sunt luate în evidenţă, expertizate tehnic şi încadrate în clasa II de risc seismic, 4 blocuri de locuinţe din municipiul Sf. Gheorghe şi o clădire încadrată la clasa I de risc:
CLĂDIRI EXPERTIZATE
Pagina 58 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
Clasa de mrisc în Anul care este încadrat ( Nr. Adresa An Regim Nr. ultimei clasa I – pericol crt imobil construcţie înălţime apartamente expertize prăbuţire, clasa II, II, IV) 1 Str. Muzelor 1976-1978 S+D+P+11 E 216 2006 Rs II nr. 1, bl. 12, Sc. A, B, C, D 2 Str. Dealului 1976-1977 D+P+10E 69 2015 Rs I Clădire nr. 11, bl. 25 consolidată în anul 2015 3 Str. Vasile Subsol 44 2007 Rs II (Expertiză Goldiş nr. ALA+Subsol tehnică preliminară) 14, Bl. 21 tehnic +P+10E 4 Str. Vasile 1975-1976 Subsol 66 2007 Rs II (Expertiză Goldiş nr. ALA+Subsol tehnică preliminară) 13, Bl. 23 tehnic +P+10E 5 Str. Vasile 1975-1976 Subsol 66 2007 Rs II (Expertiză Goldiş nr. ALA+Subsol tehnică preliminară) 11, Bl. 24 tehnic +P+10E
3.2.6. Eşecul utilităţilor publice. Pe teritoriul judeţului se regăsesc toate elementele utilităţilor publice, comasate mai ales în zona urbană, respectiv minicipiile Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc şi oraşele Baraolt, Covasna şi Înt. Buzăului. Până în prezent avarii la aceste utilităţi s-au produs pe arii restrânse, în urma unor furtuni – căderea alimentării cu energie electrică sau a reţelei telefonice – deranjamentele fiind remediate în timp util, în mai puţin de 24 ore.
3.2.7. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos. Nu s-au semnalat astfel de fenomene pe teritoriul judeţului, dar există posibilitatea apariţiei lor cu consecinţe mai mult sau mai puţin grave în funcţie de categoria şi mărimea obiectului. Se pot produce în oricare zonă a judetului prin prăbuşirea unor sateliţi, rachete de plasare a acestora pe orbită, meteoriţi sau componente din echipamentele de transport şi plasare pe orbita extraterestră care pot provoca iradierea sau contaminarea populaţiei şi mediului înconjurator peste limitele maxime admise de 5mSv/an (500 mrem/an). Urgenţele radiologice şi căderile de obiecte cosmice, datorită evoluţiei aleatoare a factorilor de mediu şi a gradelor şi tipurilor extrem de diversificate.
3.2.8. Muniţie neexplodată Pe teritoriul judeţului s-au desfăşurat operaţiuni militare pe timpul conflagraţiilor mondiale, dar cantitatea de muniţie rămasă neexplodată şi asanată de către specialiştii inspectoratului nu este semnificativă. Astfel de elemente de muniţie se descoperă, de obicei, cu ocazia săpării fundaţiilor la clădirile ceurmează a fi construite sau cu ocazia arăturilor. În anul 2005 s-au executat 11 misiuni pirotehnice, astfel: Pagina 59 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna 1 de distrugere a zăpoarelor de gheaţă 2 de distrugere a muniţiilor asanate 8 de asanare a teritoriului de muniţiile rămase neexplodate De pe raza judeţului au fost asanate, transportate, depozitate şi distruse un număr de 10 bucăţi muniţie de diferite calibre, astfel: -proiectile 4 buc. -bombe de aruncător 5 buc. -mina antipersonal improvizată 1 buc. În anul 2006 s-au executat 11 misiuni pirotehnice, astfel: - bombe de aruncător 4 buc. - proiectile de artilerie 6 buc. - obuz 2 buc. - grenadă de mână 1 buc. În anul 2007 s-au executat 16 misiuni pirotehnice, astfel: - bombe de aruncător 11 buc. - proiectile de artilerie 2 buc. - obuz explosiv 73 buc. - lovitură pentru aruncător de grenade 1 buc. - cartuş calibru 7,62 mm 49 buc. - mină antipersonal 5 buc. - element muniţie artilerie (sub cartuşe) 1 buc - obuz 2 buc. - grenadă de mână 2 buc. - distrugeri muniţie neexplodată 2 distrugeri
În anul 2008 s-au executat 8 misiuni pirotehnice, astfel: - bombe de aruncător 2 buc. - proiectile de artilerie 4 buc. - cartuş calibru 7,62 mm 4 buc. - grenadă de mână 3 buc. - distrugeri muniţie neexplodată 1 distrugere
În anul 2009 s-au executat 11 misiuni pirotehnice, astfel: - grenadă de aruncător 1 buc. - bombe 6 buc. - cartuş semnalizare 2 buc - cartuş calibru 7,62 mm 78 buc. - grenadă de mână 6 buc. - distrugeri muniţie neexplodată 1 - distrugeri zăpoare 2
În anul 2010 s-au executat 16 misiuni pirotehnice, astfel: - lovitură de aruncător 13 buc. - grenadă de mână 2 buc. - mină antipersonal 1 buc. - proiectil exploziv 34 buc. - distrugeri muniţie neexplodată 1 misiune - distrugeri zăpoare 3 misiuni - Inundaţii 1 misiune În anul 2011 s-au executat 9 misiuni pirotehnice, astfel: - proiectil exploziv calibrul 120 mm – 1 buc. - proiectil exploziv calibrul 76 mm – 1 buc.
Pagina 60 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna - grenadă de mână defensivă – 2 buc. - lovitură (de aruncător) cu grenadă antitanc – 1 buc. - grenadă de mână ofensivă – 2 buc. - proiectil exploziv calibrul 37 mm – 1 buc. - lovitură de aruncător calibrul 82 m – 1 buc. - elemente de muniţie – 3 buc - bombă de aruncător calibrul 82 mm – 1 buc. În anul 2012 s-au executat 22 misiuni pirotehnice, astfel: - proiectil exploziv 100 mm – 2buc. - lovitură de aruncător calibrul 82 mm – 13 buc. - proiectil exploziv calibrul 76 mm – 3 buc. - element de muniţie - 1 buc. - lovitură AG 7 – 1 buc. - lovitura antiaeriană 30 mm – 31 buc. - bombă de aruncător de mare capacitate calibrul 82 mm – 1 buc. - bombă explozivă calibrul 82 mm – 1 buc - proiectil perforant 37 mm – 1 buc. - grenadă incendiară – 1 buc - grenadă de mână ofensivă – 1 buc. - cartuşe calibrul 7,62 mm – 50 buc. - cartuşe calibrul 9 mm – 18 buc. - element obuz calibrul 100 mm – 1buc. - tub cartuş calibrul 14,7 mm – 19 buc. - lovitură antiaeriană 14,7 mm – 80 buc. - lovitură antiaeriană 37 mm – 1 buc - aripioare directoare calibrul 82 mm – 2 buc. - proiectil exploziv calibrul 122 mm – 2 buc. - grenadă de mână defensivă - 2 buc - lovitură antitanc AG 9 – 1 buc. În anul 2013 s-au executat 16 misiuni pirotehnice, astfel: - lovitură AG 7 – 2 buc. - grenadă de mână ofensivă – 3 buc. - grenadă de mână defensivă - 2 buc - lovitură de aruncător calibrul 120 mm – 9 buc. - proiectil exploziv calibrul 100 mm – 1 buc. - proiectil exploziv calibrul 76 mm – 3 buc. - proiectil calibrul 20 mm- 1 buc. - bombă de aruncător calibrul 82 mm – 1 buc. - bombă de aruncător calibrul 76mm – 1 buc În anul 2014 s-au executat 9 misiuni pirotehnice, astfel: - grenadă de mână defensivă - 1 buc - lovitură de aruncător calibrul 82 mm – 3 buc. - proiectil exploziv calibrul 122 mm – 1 buc. - proiectil exploziv calibrul 76 mm – 1 buc. - proiectil perforant 76 mm- 2 buc. - bombă de aruncător calibrul 60 mm – 28 buc. - proiectil exploziv calibrul 85mm – 1 buc În anul 2015 s-au executat 7 misiuni pirotehnice, astfel: - Proiectil exploziv cal. 76 mm – 3 bucați; - Proiectil exploziv cal. 122mm – 1 bucața; - Focos de lovitura de aruncător – 9 bucăți
Pagina 61 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna - Cartușe - 92 bucăți - Lovitură de aruncător cal. 82mm – 26 bucăți - Lovitură cu grenadă antitanc cumulativă PG7 -1 bucată În anul 2016 s-au executat 4 misiuni pirotehnice, astfel: - Proiectil exploziv cal. 76 mm – 3 bucați; - Proiectil cal. 37mm – 2 bucați, - Proiectil cal. 20mm – 2 bucați, - Lovitură de aruncător cal. 82mm – 2 bucățiură cu grenadă antitanc cumulativă PG7 -1 bucată
Secţiunea 3 – a. Analiza riscurilor biologice 3.3. Riscuri biologice
3.3.1. Epidemii Judeţul Covasna, având o populaţie cu cea mai mică rată de şomaj, pericolul apariţiei unor epidemii este mai puţin probabil. Acest fenomen poate apărea pe timpul unor dezastre de mare amploare sau lungă durata. In ultimii 10 ani bolile care au evoluat pe teritoriul judeţului sunt: - meningita acută virala cu virusul West-Nile; - boala diareica acută la copii din colectivităţi; - hepatita acută epidemică; - rujeola la adolescenţi.
Aceste boli au fost în creştere dar focarele au fost oprite la timp datorită măsurilor ferme întreprinse. În cazul unor dezastre de mari proporţii exista pericolul apariţiei următoarelor boli care dacă nu sunt oprite în faza incipienta pot deveni epidemii. Acestea sunt: holera, hepatita acuta de tip B, febra tifoida, leptospiroza, trichineloza. Având în vedere posibilităţile multiple de apariţie şi evoluţie rapidă a bolilor care pot deveni epidemii s-a întocmit Planul de protecţie si intervenţie în caz de epidemii care cuprinde principalele masuri profilactice şi de intervenţie. Planul de protecţie şi intervenţie este gestionat de către Direcţia de Sănătate Publică Covasna, prin specialiştii din compunerea acestora, echipa mobila antiepidemica, centrele locale permanente de asigurarea asistentei medicale. Principalele măsuri care se iau sunt: o Supravegherea asanării zonelor afectate de dezastru; o Intensificarea măsurilor sanitare epidemice; o Controlul surselor de apă potabilă, al depozitării, preparării şi distribuirii alimentelor; o Distrugerea vectorilor de boli transmisibile; o Controlul îndepărtării rezidurilor lichide şi solide; o Controlul stării igienice şi al asigurării medicale în taberele de sinistraţi; o Urmărirea evoluţiei afecţiunilor la victimele dezastrului şi sprijinirea recuperărilor cât mai grabnice; o Aprecierea consecinţelor ulterioare ale dezastrului şi luarea de măsuri pentru lichidarea şi limitarea lor
Pagina 62 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna 3.3.2 Epizootii Gestionarea şi managementul măsurilor de protecţie şi intervenţie în caz de epizootii sunt asigurate de Direcţia Sanitar-Veterinară Covasna. Bolile la animale care au evoluat în ultimii 10 ani pe teritoriul judeţului sunt: - tuberculoza bovină; - leucoza enzootică bovină; - anemia infecţioasa a solipedelor. Aceste boli sunt transmisibile la om (cu excepţia anemiei infecţioasa a solipedelor) dar fenomenul nu s-a produs deoarece s-a intervenit prompt şi operativ. De asemenea evoluţia bolilor a fost stopată la timp fapt pentru care nu s-au transformat în epizootii. În cazul unor dezastre de mari proporţii şi lunga durata pot apărea şi evolua următoarele boli (la animale) care se pot transforma în epizootii: . febra aftoasă; antraxul. Direcţia Sanitar-Veterinară Covasna a întocmit Planul de protecţie şi intervenţie în caz de epizootii, în care sunt stipulate masurile profilactice şi de intervenţie în special pentru a stopa fenomenul de evoluţie al acestor boli în faza incipienta. De asemenea este delimitată zona antiepizootică în jurul municipiului Sf.Gheorghe, iar personalul sanitar-veterinar este pregătit pentru asigurarea gestionării şi managementului tuturor acţiunilor. In colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică sunt stabilite şi măsurile profilactice şi de intervenţie urgentă în cazul apariţiei bolilor infecto-contagioase transmisibile de la animal la om.
Alte boli GRIPA PORCINĂ Gripa „porcina” este o infecţie virală provocată de un virus gripal (de tip A/H1N1) care afectează în primul rând porcii şi ulterior oamenii. La om, simptomele gripei porcine se manifestă similar cu cele ale unei gripe sezoniere: febră, tuse, nas congestionat, oboseală, dureri articulare şi musculare. Boala nu se transmite prin consumul cărnii de porc, dar poate afecta omul, cele mai expuse fiind persoanele care vin în contact cu aceste animale. Prevenirea, cea mai bună armă împotriva îmbolnăvirii. Măsurile luate sunt restrictive deoarece gripa transmisă de un virus foarte contagios poate provoca decesul. În foarte multe ţări, călătorii care vin din ţările contaminate sunt supuşi unui control şi chiar izolării dacă prezintă semne de boală, imediat ce se debarcă pe aeroport. Neliniştile sunt provocate de faptul că virusul se poate transmite de la om la om şi este constituit de mai multe surse: aviară, porcină şi umană. Riscul de răspândire a bolii este foarte mare, ceea ce duce chiar la apariţia unei pandemii (epidemie în mai multe ţări). În 1918, gripa spaniolă a provocat 40 de milioane de morţi şi 4 milioane de persoane au decedat în 1957 din cauza gripei asiatice. Ultima pandemie de gripă a apărut în Hong Kong în 1968 şi a făcut peste 2 milioane de victime. Dat fiind impactul produs de apariţia unui focar de gripă aviară într-o ţară decizia se axează pe o serie de măsuri ce se concentrează pe: responsabilităţile ce revin instituţiilor statului pentru controlul influenţei aviare atât la nivel central cat şi local prin înfiinţarea unor comandamente (centre) de combatere a bolii, în cadrul cărora se stabilesc responsabilităţile ce revin fiecărui membru Pagina 63 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna pe întărirea masurilor de biosecuritate în ferme; introducerea de metode de detectare timpurie în zonele de risc înalt cum ar fi zonele cu luciu mare de apa sau fermele situate pe rutele pasărilor migratoare; întocmirea unui plan de contingenţă;
BLUETONGUE Bluetongue sau boala limbii albastre este o boală infectocontagioasă, arboviroză specifică rumegătoarelor, de severitate clinică variabilă, caracterizată prin inflamaţia mucoaselor, hemoragii lanivelul intregului organism şi edeme. Agentul etiologic este reprezentat de un virus incadrat in familia Reoviridae, genul Orbivirus. Virusul este transmis prin intermediul vectorilor (insecte hematofage din Genul Culicofues), iar factorii naturali de mediu din Europa fac boala deosebit de dificilă de controlat. Durata viremiei la animalele infectate este importantă, având in vedere faptul că rumegătoarele viremice reprezintă, sursele de virus pentru vectori şi ulterior, pentru contaminarea animalelor sănătoase. Perioada de incubaţie este in medie de 4 - 8 zile, durata acesteia fiind influenă atât de cantitatea de virus inoculată animalului receptiv. Principalele semne clinice sunt hipertermia (4I - 42 0C), hiperemia mucoaselor bucală şi nazală, salivaţia excesivă şi jetajul seros. Treptat, secreţiile devin mucopurulente sau sangvinolente, formând, prin uscare, cruste la nivelul nărilor şi botului.Ulterior apar edeme (buze,faţă,urechi, limbă, spaţiul intermandibular , hemoragii sub formă de peteşii la nivelul mucoaselor zonei capului, rar, cianoza şi edemalierea limbii, respiraţia devenind dificilă. Frecvent se pot produce complicaţii secundare (pneumonii, avort, torticolis). Alte semne clinice cu relevanţă pentru diagnostic pot să apară la nivel cutanat şi al membrelor, precum şi în starea generală prezentă a animalului. Mortalitatea este variabilă în funcţie de situaţie, morbiditatea putând ajunge, uneori, la I00 % din efectiv.
Secţiunea a 4 – a. Analiza riscurilor de incendiu
3.4. Riscul de incendiu Identificarea riscului de incendiu reprezintă procesul de estimare, apreciere şi cuantificare a riscului asociat unui sistem/proces sau unui scenariu de incendiu, denumit în continuare risc de incendiu existent, determinat pe baza probabilităţii de producere a incendiului şi a consecinţelor evenimentului respectiv. La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilităţii de iniţiere a unui incendiu şi a consecinţelor acestuia, se au în vedere, după caz: a) nivelurile de pericol de incendii; b) nivelurile criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa de calitate "securitate la incendiu" c) nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, starea de funcţionare şi performanţele acestora; d) factorul uman (numărul de persoane, vârsta şi starea fizică a acestora, nivelul de instruire); e) alte elemente care pot influenţa producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu.
OPERATORI ECONOMICI CE AU CA OBIECT DE ACTIVITATE PRELUCRAREA SUPERIOARĂ A LEMNULUI
Identificarea pericolelor de incendiu
Pagina 64 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Identificarea pericolelor de incendiu reprezintă procesul de apreciere şi stabilire factorilor care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu şi anume: a) clasele de reacţie la foc ale materialelor şi elementelor de construcţii: Elementele de construcţie folosite în structura instalaţiilor şi amenajărilor ce deservesc prelucrarea superioară a lemnului sunt incombustibile C0. b) proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice: Principalele materiale şi substanţe utilizate în tehnologiile de prelucrare superioară a lemnului sunt: lemnul în stare brută; rumeguşul, praful de lemn cu diferite granulaţii sunt produse auxiliare ale procesului de prelucrare, care în afară de ardere prezintă pericol de explozie şi de autoaprindere; cel mai periculos praf de lemn care poate forma cu aerul amestecuri explosive, având limita inferioară de explozie de 12g/mc; rumeguşul de lemn şi făină de lemn se pot autoaprinde; la rumeguş, autoaprinderea se produce în cazul depozitării lui în stare umedă, în cantităţi mari şi timp îndelungat sau în amestec cu substanţe combustibile de natură organică (reziduuri de ulei mineral, reziduuri de substanţe folosite la finisarea suprafeţelor- lacuri, nitrolacuri, emailuri sau reziduri celulozice), cel mai predispus la autoaprindere este rumeguşul rezultat din prelucrarea speciilor de răşinoase datorită răşinilor pe care le conţin; substanţe combustibile şi inflamabile utilizate la finisarea masei lemnoase şi a suprafeţelor, cum sunt: Acetat de butil, Acetat de etil, Acetat de vinil, Acetat de polivinil, Acetonă, Alcool fenil-etilic, Diaceton alcool, Diizocianat de 2-4 toluen, Parafină pe bază de ulei, Parafină pe bază de ceară, Stiren, Toluen, Benzen, Xilen De asemenea, substanţele mai sus amintite se utilizează şi sub formă de amestecuri: nitrolacuri, lacuri, emailuri. c) sursele potenţiale de aprindere existente: surse de natură electrică: scurtcircuit electric, electricitatea statică; scântei de natură mecanică; focul deschis; fumatul; trăsnetul. d) condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea şi producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu: exploatarea sistemelor, echipamentelor şi aparaturii electrice cu deficienţe şi improvizaţii, fără a avea asigurată protecţia adecvată mediului de lucru (etanş la praf, antiex); neasigurarea legăturii la împământare a utilajelor ce produc, prin natura procesului tehnologic, praf de lemn, a utilajelor de pulverizare a lacurilor şi nitrolacurilor; exploatarea cabinelor de pulverizat, a cuptoarelor de uscare a produselor fără asigurarea perdelelor de reţinere a vaporilor şi a instalaţiilor de exhaustare a gazelor ce formează amestecuri explozive cu oxigenul din aer; neetanşeităţi ale tubulaturii de transport pneumatic şi a cicloanelor de stocare şi vehiculare ale rumeguşului şi prafului de lemn; fumatul şi lucrul cu foc deschis fără respectarea măsurilor de siguranţă pentru evitarea provocării incendiilor.
SPAŢII COMERCIALE CU AGLOMERĂRI DE PERSOANE ŞI DEPOZITE EN-GROSS.
Pagina 65 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
Identificarea pericolelor de incendiu a) clasele de reacţie la foc ale materialelor şi elementelor de construcţii: Spaţiile comerciale cu aglomerări de persoane (spaţii de tip market, supermarket, depozite en gross) au în componenţă elemente constructive incombustibile (clasa C0) şi materiale combustibile – mase plastice utilizate în componenţa rafturilor, vitrinelor a spaţiilor de prezentare. b) proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice: Materialele vehiculate (comercializate ) au în componenţă preponderent substanţe combustibile, datorită naturii organice de provenienţă, cum sunt: produse şi sub produse alimentare, materiale textile şi sintetice etc. Valoarea densităţii sarcinii termice este mărită prin stocarea de produse pentru comercializare în depozitele de marfă şi cantitatea de ambalaje combustibile existentă. c) sursele potenţiale de aprindere existente: surtcircuitul electric; fumatul în locurile nepermise; utilizarea focului deschis în locurile nepermise, cu mari aglomerări de materiale combustibile şi persoane d) condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea şi producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu: utilizarea echipamentelor electrice cu improvizaţii, defecte sau izolate în mod necorespunzător; fumatul, lucrul cu foc deschis în locuri nepermise sau fără luarea măsurilor de protecţie corespunzătoare în spaţiile de prezentare şi comercializare precum şi de depozitare a mărfii; stocarea pe rafturi, vitrine şi în spaţiile de depozitare a unor cantităţi de produse comerciale mai mari decât cele prevăzute; neîndepărtarea periodică a ambalajelor utilizate; utilizarea mijloacelor de încălzire improvizate.
OPERATORI ECONOMICI CE AU CA OBIECT DE ACTIVITATE MORĂRITUL DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Identificarea pericolelor de incendiu a) clasele de reacţie la foc ale materialelor şi elementelor de construcţii: Elementele de construcţie folosite în structura instalaţiilor şi amenajărilor de morărit sunt incombustibile C0. b)proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice: Activitatea de producţie din sectorul de morărit conduce la formarea prafurilor vegetale, care împreună cu aerul şi sursa de aprindere formează un amestec ce generează incendiul şi exploziile şi care se prezintă sub două forme: particule de praf vegetal în suspensie în aerul din încăpere; particule de praf vegetal depuse pe suprafeţele încăperilor pe utilaj şi instalaţii ce pot fi antrenate de aer.
Factorii importanţi care duc la apariţia incendiului şi exploziei sunt:
Pagina 66 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna natura pulberilor vegetale, compoziţia, chimică, gradul de fineţe al particulelor, compoziţia atmosferei înconjurătoare, starea de mişcare a acesteia, natura şi temperatura sursei de amorsare; limita inferioară a concentraţiei pulberii favorabilă producerii exploziei se poate evalua la 25 g /cmc şi se prezintă sub forma unei ceţi –cu cât este mai fină granulaţia cu atât mai mult este favorizată explozia. c) sursele potenţiale de aprindere existente: electricitatea statică datorată nelegării la împământare sau deteriorării legăturilor de împământare ale utilajelor tehnologice silozurilor de cereale, celulelor de depozitare a făinii; scurtcircuitul electric; scântei mecanice datorate folosirii sculelor feroase în atmosferă explozivă; fumatul utilizarea focului deschis în locurile nepermise; trăsnetul. d) condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea şi producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu: defecţiunile sistemelor de captare a electricităţii statice de pe conducte, benzi de transport şi tubulatura de transport; fumatul şi lucrul cu foc deschis în atmosferă explozivă; electrice nu au asigurat gradul de etanşare şi protecţie faţă de mediul de lucru impus (antiex, etanş la praf); funcţionarea necorespunzătoare a instalaţiilor de desprăfuire şi de aspiraţie a utilajelor; nedotarea instalaţiilor de vehiculare cu separatori magnetici pentru reţinerea corpurilor străine; neetanşarea capacelor de vizitare la celule, buncăre şi depozite de făină şi subproduse, a tubulaturii de scurgere a capacelor transportoarelor cu racleţi şi inele, a şnecurilor şi benzilor transportoare.
OPERATORI ECONOMICI CE AU CA OBIECT DE ACTIVITATE PRODUCEREA DE CONFECŢII
a) condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea şi producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu: suprafaţa mare a halelor de producţie; numărul mare de maşini, utilaje necesare procesului tehnologic; existenţa unui sistem de benzi şi lanţuri transportoare necesare fluxului tehnologic care trec prin pereţi şi uşi antifoc; cantitatea mare de materiale combustibile în special în depozitele de materii prime (densitatea sarcinii termice mare); acumularea prafului şi fibrelor textile pe maşini, utilaje, elemente de construcţie şi instalaţii de ventilaţie; propagare rapidă a incendiului; existenţa unui număr mare de persoane care lucrează în aceste hale de producţie (de ordinul sutelor); existenţa unui număr mare de instalaţii electrice de forţă şi iluminat necesare procesului de producţie şi asigurării utilităţilor; Pagina 67 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna b) sursele potenţiale de aprindere existente: neîntreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor electrice; fumatul în locuri nepermise; flacără deschisă; executarea de lucrări de sudură sau de lipire fără respectarea normelor elementare de prevenire şi stingere a incendiilor; amplasarea materialelor combustibile prea aproape de surse de căldură; formarea electricităţii statice la diverse utilaje şi maşini Incendiile izbucnite în asemenea spaţii sunt caracterizate prin: prezenţa unui personal numeros, a cărui viaţă este în pericol datorită intoxicării cu fum şi produse de ardere; incendierea unei suprafeţe mari datorită mărimii halei de producţie; arderea şi descompunerea termică a mărfurilor şi substanţelor existente în hala de producţie sau în celelalte corpuri, însoţite de o degajare abundentă de fum, de vapori şi de gaze toxice care se răspândesc în întreg volumul compartimentului de incendiu; propagarea incendiului cu rapiditate şi cu manifestări diferite, în funcţie de sortimentele de materiale şi de modul de dispunere a acestora, prin intermediul lor însuşi şi a ambalajelor combustibile; incendiul se poate propaga cu uşurinţă pe canalele de ventilaţie; în hala de producţie, viteza liniară de propagare a incendiului variază de la 0,35 la 0,65 m/min., iar viteza de creştere a suprafeţei incendiului este de 8-12 m2/min. pe timpul incendiului se degajă o mare cantitate de căldură şi fum abundent, chiar de la începerea procesului de ardere; curenţii de convecţie pot să ajungă de multe ori la viteze de 30-40 m/min. c) măsuri de prevenire a incendiilor Depunerile de praf sau scamă de pe utilaje, electromotoare şi corpuri de iluminat (tuburi, conducte, automate, tablouri electrice etc.) vor fi îndepărtate de către electricieni sau – după caz – de personalul special instruit în acest scop, conform programelor stabilite de compoartimentul mecano – energetic, în colaborare cu conducătorii locurilor de muncă – cu respectarea strictă a regulilor de securitate. Instalaţiile de încălzire, radiatoarele şi conductele de transport al agentului de încălzire vor fi curăţate conform graficelor, sub supravegherea conducătorului locului de muncă respectiv. Verificarea şi repararea instalaţiilor şi motoarelor electrice, precum şi a instalaţiilor de ventilaţie, exhaustare şi încălzire se vor efectua periodic, conform instrucţiunilor de exploatare şi întreţinere, date de către compartimentul mecano – energetic. Pentru a se evita izbucnirea unui început de incendiu, muncitorii au obligaţia să îndepărteze la timp înfăşurările de fibre sau fire de pe organele în mişcare ale maşinilor, cu condiţia strictei respectări a regulilor de protecţia muncii. Scama, deşeurile, resturile măturate, câlţii şi cârpele folosite la curăţarea maşinilor şi utilajelor vor fi colectate în cutii acoperite – din metal sau din lemn căptuşite cu tablă –ce se vor evacua zilnic, în locurile special stabilite. Se interzice păstrarea materiei prime, în secţiile de producţie, peste cantităţile necesare unui schimb. Chimicalele care prezintă pericol de inflamabilitate vor fi ferite de surse ce le-ar putea incendia, păstrându-se în locuri special amenajate. Materia primă şi semifabricatele vor fi depozitate în secţii, numai în spaţii marcate cu bandă, pentru asigurarea culoarelor reglementare de trecere şi acces. Pagina 68 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Releele, contactoarele etc. vor fi prevăzute cu carcase de protecţie , iar capacele tablourilor electrice – cu garnituri, în vederea asigurării etenşeităţii. Maşinile care funcţionează prin încălzire (foc deschis, aburi sau rezistenţă electrică) vor fi supravegheate în permanenţă, pentru a nu se depăşi temperatura şi presiunea de regim – prescrise – iar la sfârşitul lucrului vor fi scoase din funcţiune. Utilajele a căror exploatare presupune scurgeri de ulei, vor fi prevăzute cu tăvi de colectare, iar când nu este posibil – se vor folosi diverşi absorbanţi (rumeguş, câlţi, bumbac etc.) care nu vor fi păstraţi în nici un caz lângă utilaje – în timpul funcţionării – ci vor fi îndepărtaţi, după terminarea operaţiilor de curăţare, în locuri special stabilite. Se interzice pornirea ventilatoarelor, motoarelor şi pompelor de la instalaţiile de ventilaţie, de încălzire sau de condiţionare a aerului, înainte de a se verifica dacă: - fixarea rotorului pe arbore este stabilă; - paletele ventilatorului nu se lovesc de carcasă; - motorul şi ventilatorul se rotesc uşor.
Secţiunea a 5 – a. Analiza riscurilor sociale
3.5. Riscuri sociale
Pe raza judeţului Covasna pot apare riscuri sociale datorate unor vicii de organizare şi gestionare a: - adunărilor; - târgurilor; - festivalurilor şi a altor manifestări.
De asemenea, aceste tipuri de riscuri mai pot apărea şi în urma unor manifestări periodice cu afluenţă mare de public, cum ar fi acţiunile sportive desfăşurate în săli şi stadioane, a aglomerărilor de persoane datorate fluxului de turişti, îndeosebi în sezonul de vară, precum şi mişcări sociale, mitingurile şi demonstraţiile (posibile ca urmare a politicilor sociale dar şi a situaţiei forţei de muncă, în special a locurilor de muncă deficitare). Până în prezent la nivelul judeţului Covasna nu ne-am confruntat cu perturbări sociale.
SECTIUNEA 6
3.6. ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISCURI Printre alte tipuri de risc ce pot afecta teritoriul judeţului, colectivităţile umane, bunurile materiale şi valorile culturale şi de patrimoniu, activităţile culturale, sociale, economice şi politice pot fi şi următoarele: - riscul întreruperii comunicaţiilor speciale – O.J.T.S. Covasna, a comunicaţiilor populaţiei – operatori telefonie mobilă şi fixă, internet, mass-media audio-vizuală etc.; - blocarea de persoane în autovehicule/mijloace de transport implicate în accidente rutiere, feroviare, aeriene etc.; - blocarea de persoane sub dărâmături, ca urmare a unor situaţii de urgenţă specifice; - inundarea subsolurilor clădirilor ce aparţin operatorilor economici, instituţiilor publice, precum şi a populaţiei; - punerea în pericol a vieţii animalelor – blocări/căderi a acestora în lacuri, puţuri etc., suspendarea acestora în copaci sau la înălţimi etc.; - situaţii grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici situaţiilor de urgenţă;
Pagina 69 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
CAPITOLUL IV ACOPERIREA RISCURILOR
SECTIUNEA 1 4.1. CONCEPŢIA DESFĂŞURĂRII ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE – INTERVENŢIE Intervenţia în situaţii de urgenţă reprezintă ansamblul acţiunilor specifice desfăşurate într-o concepţie unitară, în mod organizat, independent sau în cooperare, de către toate componentele sistemului judeţean/local de management al situaţiilor de urgenţă, pentru evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor şi animalelor, limitarea distrugerii bunurilor materiale aflate în pericol, lichidarea incendiilor, răcirea şi protecţia instalaţiilor şi construcţiilor solicitate termic sau afectate fizic de incendii, explozii, avarii, accidente, calamităţi şi catastrofe, precum şi pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor provocare de astfel de dezastre. Acţiunile de protecţie-intervenţie prezintă unele particularităţi determinate, în special, de: - natura şi amploarea situaţiei de urgenţă; - locul şi situaţia concretă în care se acţionează; - capacitatea de intervenţie a forţelor participante; - caracteristicile terenului şi ale obiectivului; - timpul, anotimpul şi starea vremii; - gradul de pericol pentru personal şi tehnica din dotare - natura, caracteristicile şi proprietăţile fizico-chimice ale materialelor implicate şi a celor din imediata vecinătate. Intervenţia se desfăşoară, de regulă, în zona de competenţă sau raionul de intervenţie, iar în unele cazuri determinate de natura şi amploarea situaţiei de urgenţă şi în afara acestora, din ordinul sau cu aprobarea eşalonului superior.
4.1.1. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE Caracteristicile principale ale acţiunilor de intervenţie sunt: - caracterul unitar, complex şi decisiv; - dinamismul; mobilitatea; - operativitatea; - diversitatea formelor şi procedeelor de acţiune ce se utilizează; - existenţa factorilor ce îngreunează intervenţia; - existenţa pericolelor pentru personal şi tehnică.
În toate cazurile, intervenţia în situaţii de urgenţă se organizează, pregăteşte şi desfăşoară conform următoarelor principii de bază: - respectarea legalităţii; - desfăşurarea acţiunilor cu caracter profund umanitar; - libertatea de acţiune; - concentrarea eforturilor; - unitatea acţiunilor; - dispersarea forţelor şi mijloacelor; - economia forţelor şi mijloacelor; Pagina 70 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna - cooperarea; - evitarea surprinderii; - manevra; - complementaritatea acţiunilor; - asigurarea logisticii acţiunilor de intervenţie.
PRINCIPIUL RESPECTĂRII LEGALITĂŢII presupune aplicarea de către forţele de intervenţie a prevederilor legale interne şi ale recomandărilor internaţionale de profil la care România a aderat, în timpul pregătirii şi desfăşurării acţiunilor de intervenţie, atât în situaţii normale, cât şi în cazul producerii unor situaţii deosebite. DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR CU CARACTER PROFUND UMANITAR reprezintă principiul de bază al acţiunilor de protecţie şi intervenţie şi constă în derularea activităţilor în scopul apărării şi salvării vieţii, bunurilor materiale, protecţiei mediului, precum şi pentru reducerea efectelor situaţiilor de urgenţă. LIBERTATEA DE ACŢIUNE urmăreşte să asigure pregătirea şi desfăşurarea neîngrădită a intervenţiei în conformitate cu concepţia şi scopurile stabilite în documentele de organizare a acesteia vizând, în special, modul de folosire a forţelor şi mijloacelor din primul moment, în concordanţă cu situaţia concretă de la locul acţiunii. Libertatea de acţiune presupune adoptarea unor dispozitive optime şi stabile, precum şi efectuarea unor manevre de forţe şi mijloace îndrăzneţe, care conduc la folosirea eficientă a acestora în scopul evacuării, salvării şi/sau protejării persoanelor şi animalelor, limitării distrugerii bunurilor materiale, cu eforturi umane şi materiale minime. CONCENTRAREA EFORTURILOR constă în gruparea la locul şi momentul oportun a forţelor şi mijloacelor pe direcţia principală de propagare a efectelor situaţiei de urgenţă, în scopul localizării acestora, al executării atacului decisiv asupra focarului pentru lichidarea lui, limitării şi înlăturării consecinţelor accidentelor, avariilor, exploziilor, calamităţilor şi catastrofelor. Concentrarea eforturilor pe direcţiile hotărâtoare se realizează rapid şi numai pe timpul cât este necesară, prin manevre de forţe şi mijloace, care să permită controlul permanent al situaţiei de urgenţă, continuitatea în acţiune, precum şi coordonarea cu eficienţă a forţelor şi mijloacelor avute la dispoziţie. UNITATEA ACŢIUNILOR se realizează prin desfăşurarea acestora după o concepţie unitară, stabilită din timp şi materializată în documentele de organizare a intervenţiei, prin luarea unei decizii optime de către comandantul intervenţiei (acţiunii), ce se bazează pe situaţia concretă evaluată la locul acţiunii, forţele proprii de care se dispune şi cele cu care se cooperează, precum şi prin folosirea simultană sau succesivă a celor mai avantajoase forme şi procedee de acţiune, în scopul îndeplinirii misiunilor în timp scurt, cu eficienţă maximă şi cu eforturi umane şi materiale minime. DISPERSAREA FORŢELOR ŞI MIJLOACELOR se realizează prin amplasarea acestora la intervalele şi distanţele impuse de natura intervenţiei (incendiu, avarie, accident, calamitate sau catastrofă), riscurile existente la locul acţiunii, dispunerea căilor de acces şi surselor de apă, în scopul scoaterii de sub pericolele iminente care pot surprinde şi afecta grav forţele şi mijloacele de intervenţie, concomitent cu asigurarea posibilităţilor de cooperare şi manevră, pentru îndeplinirea misiunilor. Dispersarea forţelor şi mijloacelor nu exclude concentrarea eforturilor pe direcţiile hotărâtoare, în timpul şi la locul stabilit, ele condiţionându-se reciproc. ECONOMIA FORŢELOR ŞI MIJLOACELOR presupune: exploatarea la maxim a posibilităţilor de acţiune a forţelor ce concură la desfăşurarea intervenţiilor; realizarea concentrării de forţe şi mijloace minime necesare pentru îndeplinirea misiunii; stabilirea misiunilor în concordanţă cu posibilităţile reale de acţiune ale unităţilor şi subunităţilor de intervenţie, serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă şi ale celorlalte forţe cu care se cooperează; aprecierea justă a situaţiei de la locul intervenţiei. Pagina 71 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Economia forţelor şi mijloacelor se realizează prin prevederea corectă a situaţiilor ce se pot produce, iar pe timpul desfăşurării operaţiunilor de intervenţie prin adaptarea continuă a potenţialului utilizat la evoluţia situaţiei, în scopul asigurării îndeplinirii misiunilor cu eforturi minime şi randament maxim. COOPERAREA urmăreşte coordonarea acţiunilor forţelor proprii în timp, spaţiu şi pe misiuni, între acestea şi celelalte forţe participante la intervenţie, în scopul concentrării eforturilor, într-o concepţie unitară, pentru îndeplinirea misiunii. În cadrul cooperării, pe baza situaţiilor ce se pot produce, se stabilesc modalităţile şi procedeele de acţiune, precum şi un sistem unic de semnale şi indicative în scopul conducerii suple a tuturor forţelor. Cooperarea se organizează din timp, se menţine pe toată durata intervenţiei şi se restabileşte când nu mai corespunde în întregime condiţiilor de desfăşurare a acţiunilor sau a fost întreruptă. Organizarea şi menţinerea cooperării constituie obligaţie a comandanţilor/şefilor şi reprezentanţilor forţelor care acţionează în comun. EVITAREA SURPRINDERII se realizează prin: cunoaşterea caracteristicilor zonei de competenţă sau raionului de intervenţie, specificului obiectivelor şi localităţilor; pregătirea şi organizarea subunităţilor şi a personalului operativ pentru intervenţie; executarea continuă a recunoaşterilor la locul acţiunii; adoptarea unor dispozitive de intervenţie suple, care să permită efectuarea rapidă a manevrelor de forţe şi mijloace; colaborarea neîntreruptă cu specialiştii din obiectivul sau zona afectată. Comandanţii/şefii forţelor care acţionează la intervenţie au obligaţia să ia măsuri pentru evitarea surprinderii, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea rezervelor de forţe, mijloace şi substanţe de stingere. Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni: a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente – membrii C.J.S.U. Covasna; b) activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenţă; c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d) exerciţii şi aplicaţii. Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor sunt: a) controale şi inspecţii de prevenire – executate de Inspecţia de Prevenire a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul” al judeţului Covasna, precum şi în cooperare cu reprezentanţi ai instituţiilor membre ale C.J.S.U. Covasna (Comisariatul Gărzii de Mediu, Agenţia de Protecţia Mediului etc. ); b) avizare/autorizare de securitate la incendiu şi de protecţie civilă - Inspecţia de Prevenire a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul” al judeţului Covasna; c) acorduri; d) asistenţă tehnică de specialitate; e) informare preventivă – pliante, broşuri pe tipuri de riscuri; f) pregătirea populaţiei - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă„Mihai Viteazul” al judeţului Covasna; g) constatarea şi sancţionarea încălcărilor la prevederile legale; h) alte forme.
SECTIUNEA 2 4.2. ETAPELE DE REALIZARE A ACŢIUNILOR
Pagina 72 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna Alertarea pentru intervenţie cuprinde recepţionarea şi înregistrarea anunţului, introducerea semnalului acustic, transmiterea acestuia şefului turei de intervenţie şi adunarea personalului în vederea deplasării la locul intervenţiei.
(2) Recepţionarea apelului, în vederea alertării pentru intervenţie se face, de regulă, prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112, prin declanşarea sistemului de observare-alarmare automată a incendiilor sau anunţare telefonică directă.
(3) Operaţiunea de alertare se efectuează prin declanşarea, de către radiotelefonistul de serviciu a semnalelor acustice şi optice stabilite sau la ordinul şefului turei de serviciu.
(4) Alertarea se poate executa şi în urma anunţării telefonice directe sau verbale la sediul unităţii sau subunităţilor. În cazul anunţării directe la sediul unităţii şi subunităţii a situaţiilor de urgenţă, se procedează la legitimarea persoanelor şi reţinerea datelor privind identitatea acestora, locul şi natura evenimentului, după care se declanşează semnalul de alertare şi se raportează eşalonului superior. În cazul în care solicitarea forţelor pentru intervenţie se face prin ordin transmis de la eşaloanele superioare sau când se declanşează sistemul de observare-alarmare automată, se trece imediat la declanşarea alertei. În funcţie de situaţia concretă, prin dispeceratul inspectoratului se anunţă şi reprezentanţi ai C.J.S.U. Covasna cu atribuţii în gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă. În situaţia observării directe a producerii unor situaţii de urgenţă, se declanşează semnalul de alertare şi se raportează despre aceasta eşalonului superior. În situaţia alarmării unităţii se execută activităţile potrivit prevederilor care reglementează acest domeniu.
INFORMAREA PERSONALULUI DE CONDUCERE ASUPRA SITUAŢIEI CREATE se face în cel mai scurt timp de la primirea apelului de urgenţă, de către personalul din serviciul operativ şi înregistrarea datelor privind identitatea acestora, locul şi natura evenimentului şi se raportează eşalonului superior. În situaţia observării directe a producerii unor situaţii de urgenţă, se declanşează semnalul de alertare şi se raportează despre aceasta eşalonului superior.
Deplasarea la intervenţie. Deplasarea la locul intervenţiei se execută în baza ordinului de deplasare al comandantului subunităţii (înlocuitorului legal)/şefului turei de serviciu/ comandant echipaj, în care se vor preciza: a) locaţia unde se intervine; b) itinerarul de deplasare; c) forţele şi mijloacele ce se deplasează; d) ordinea acestora în coloană. Pe timpul deplasării, în funcţie de prevederile documentelor de organizare a intervenţiei şi datele cunoscute privind situaţia existentă, comandantul intervenţiei, transmite prin mijloace de comunicare, dispoziţii preliminare pentru intrarea în acţiune a forţelor concentrate. Deplasarea la locul intervenţiei se face în coloană, pe itinerariul şi ordinea precizate, folosind obligatoriu mijloacele de avertizare optice şi acustice, astfel încât să se ajungă la Pagina 73 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna locul intervenţiei în timpul cel mai scurt, în condiţii de siguranţă şi cu capacitatea de intervenţie completă.
Dacă din diferite motive autospeciala nu poate ajunge la locul intervenţiei, echipajul, mai puţin conducătorul autospecialei, continuă deplasarea cu un alt vehicul sau pe jos. Felul şi cantitatea accesoriilor care se transportă de către servanţi vor fi stabilite de comandantul de echipaj, în funcţie de natura intervenţiei şi de po- sibilităţile de acţiune existente.
Intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie Dispozitivul preliminar de intervenţie pentru stingerea incendiilor, se realizează după sosirea la locul incendiului, concomitent cu executarea recunoaşterii, şi trebuie să asigure desfăşurarea rapidă a forţelor şi mijloacelor în dispozitivul de intervenţie, executarea unor manevre în timp scurt, precum şi scoaterea de sub pericol a personalului şi tehnicii. Acesta se realizează la ordinul comandantului intervenţiei, care cuprinde: a) locul de amplasare a tehnicii de intervenţie; b) numărul şi tipul ţevilor de însoţire pe timpul recunoaşterilor; c) modul de alimentare cu apă şi alte substanţe de stingere; d) numărul, tipul şi direcţiile de realizare a dispozitivului; e) aliniamentul până la care se realizează dispozitivul. f) Ordinul pentru realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie poate fi dat odată cu ordinul de deplasare, pe timpul deplasării sau după sosirea la locul intervenţiei.În cazul în care acţiunea urmează să se execute pe baza unor situaţii prevăzute în documentele de organizare a intervenţiei, se trece direct la realizarea dispozitivului de intervenţie.
Recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie sunt activităţi care încep imediat, după sosirea la locul intervenţiei, se continuă pe toată durata acesteia şi constau într-un ansamblu de acţiuni întreprinse în scopul cunoaşterii situaţiei, analiza riscurilor pentru personalul de intervenţie şi populaţie, obţinerii şi transmiterii datelor necesare pentru luarea deciziei. Recunoaşterea se realizează de o echipă condusă de comandantul intervenţiei şi formată din comandanţii de echipaj, la nevoie şi din specialişti ai obiectivului afectat şi se execută pe mai multe direcţii, prin observare şi cercetare. La recunoaştere se stabilesc: a) riscurile la care se expune personalul de intervenţie, populaţia, precum şi căile, mijloacele şi procedeele de salvare-evacuare; b) locul, natura, proporţiile, posibilităţile şi direcţiile de propagare ale incendiului; c) dispunerea obstacolelor împotriva incendiilor, a instalaţiilor fixe de stingere, starea acestora şi eficienţa lor pentru limitarea propagării; d) existenţa golurilor, instalaţiilor de ventilaţie sau de altă natură, ce pot favoriza propagarea incendiului; e) existenţa bunurilor materiale, necesitatea evacuării lor sau a protejării împotriva efectelor incendiului;
Pagina 74 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna f) necesitatea desfacerii, dislocării sau demolării elementelor de construcţie, ce pot contribui la propagarea efectelor incendiului; g) dispunerea, capacitatea şi posibilităţile de folosire a surselor de apă pentru alimentarea autospecialelor şi utilajelor; h) balizarea zonei în vederea protejării şi conservării datelor, informaţiilor şi urmelor de orice natură şi evitarea pătrunderii persoanelor neautorizate.
Analiza situaţiei este activitatea desfăşurată în baza datelor şi informaţiilor obţinute în urma recunoaşterii, se concretizează în luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie de către comandantul intervenţiei în toate situaţiile, în scopul identificării şi evaluării riscului, coordonării acţiunii şi întrebuinţării forţelor şi mijloacelor la dispoziţie într- o concepţie unitară, potrivit situaţiei concrete evaluată în urma executării recunoaşterilor. Ordinul de intervenţie va cuprinde : a) amploarea şi complexitatea situaţiei; b) misiunile structurilor de intervenţie proprii şi a celor cu care se cooperează; c) măsurile de protecţie şi securitate pentru tehnică şi personal; d) măsuri suplimentare de protecţie a mediului;
Evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor, bunurilor şi mediului se execută distinct şi prioritar de către personalul stabilit şi pregătit în acest scop, astfel: a) când incendiul ameninţă direct viaţa persoanelor ori animalelor; b) când există un pericol iminent de producere a unei situaţii de urgenţă complementare sau dezvoltarea celei existente astfel încât să nu pună în pericol viaţa; c) la ordinul instituţiilor abilitate.
Evacuarea şi salvarea persoanelor se execută, în toate situaţiile, cu sprijinul personalului din obiectivul afectat, în raport cu pericolul ce le ameninţă, folosind procedeele adecvate situaţiei de la locul acţiunii, specificul obiectivului şi categoria de persoane şi/sau animale ce urmează a fi evacuate (salvate).
Evacuarea animalelor se execută cu ajutorul îngrijitorilor, folosind procedee şi metode în raport cu specia acestora şi gradul de dezvoltare a evenimentului, de forţele şi mijloacele la dispoziţie.
În cazul bunurilor se evacuează în primă urgenţă cele cu pericol de explozie, precum şi cele de valoare. Bunurile evacuate se depozitează în locuri ferite de efectele incendiului, ale apei şi precipitaţiilor atmosferice etc., asigurând protecţia acestora.
Realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă se execută pe baza ordinului de intervenţie. După realizarea dispozitivului de intervenţie, acesta poate fi completat/modificat, la ordinul comandantului intervenţiei, prin introducerea de noi elemente de dispozitiv, în funcţie de evoluţia situaţiei. Pentru asigurarea desfăşurării simultane a acţiunilor pe toate direcţiile şi nivelurile, în mod deosebit la tipurile de riscuri majore produse, dispozitivul de intervenţie se organizează
Pagina 75 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna pe sectoare, pentru conducerea fermă şi neîntreruptă a forţelor şi asigurarea libertăţii de acţiune. Comandantul intervenţiei urmăreşte executarea ordinelor date,după care îşi ocupă locul în dispozitivul comunicat subordonaţilor, de unde va acţiona şi conduce intervenţia
Manevra de forţe şi mijloace se realizează prin gruparea şi regruparea resurselor la dispoziţie, în scopul concentrării efortului pe direcţiile de intervenţie, concomitent cu asigurarea scoaterii efectivelor, tehnicii şi materialelor pentru intervenţie din zonele cu pericol iminent. Manevra trebuie să fie simplă în concepţie, să corespundă misiunii, să se execute în timp scurt şi să asigure continuitatea intervenţiei.
Localizarea şi lichidarea incendiului constă în izolarea ariei de manifestare a acestuia, stoparea agravării efectelor produse, protecţia construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor periclitate, concomitent cu crearea condiţiilor pentru înlăturarea urmărilor incendiului cu forţele şi mijloacele concentrate la locul intervenţiei, acestea realizându-se prin: a) acţiunea neîntreruptă asupra principalelor direcţii de propagare, utilizând materiale, substanţe, tehnici şi tactici de intervenţie în funcţie de natura şi dezvoltarea incendiului; b) protecţia elementelor de construcţie, a golurilor, instalaţiilor, căilor de acces şi vecinătăţilor, pe direcţiile şi în locurile cele mai afectate şi asigurarea condiţiilor pentru salvarea persoanelor aflate în zone greu accesibile; c) îndepărtarea substanţelor şi materialelor combustibile sau protejarea lor; d) desfacerea sau demolarea elementelor de construcţie sau a unor părţi a instalaţiilor, când situaţia impune, pentru crearea de culoare de acces sau spaţii între obiectivul afectat şi vecinătăţi. Incendiul se consideră localizat atunci când propagarea şi dezvoltarea acestuia este întreruptă, protecţia vecinătăţilor este asigurată şi sunt create condiţii pentru lichidarea acestuia cu forţele şi mijloacele la dispoziţie.
Înlăturarea efectelor negative ale incendiului reprezintă operaţiunea în care se execută măsuri şi acţiuni în scopul reducerii pagubelor materiale şi preîntâmpinării apariţiei altor tipuri de risc. Regruparea forţelor şi mijloacelor constă în reorganizarea parţială sau totală a dispozitivului de intervenţie şi se execută la ordinul comandantului intervenţiei atunci când apar schimbări importante în evoluţia incendiului.
Stabilirea cauzelor probabile a producerii incendiului şi condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia constituie acţiunile şi activităţile desfăşurate în scopul procurării, analizării şi exploatării datelor şi informaţiilor şi problemelor de orice natură, aprecierii corecte a condiţiilor care au determinat iniţierea, dezvoltarea şi propagarea acestuia.
Stabilirea cauzei probabile a producerii incendiului se poate realiza în două moduri: direct sau în urma unei activităţi de cercetare.
Stabilirea cauzelor producerii evenimentului se face de către comandantul intervenţiei, potrivit reglementărilor aprobate de ministru şi/sau inspectorul general, referitoare la
Pagina 76 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna cercetarea la faţa locului. Stabilirea cauzelor se asigură, la cerere, şi în cazul intervenţiilor la care au acţionat alte forţe de intervenţie sau cetăţeni. Comandantul este obligat să asigure stabilirea împrejurărilor şi cauzelor la toate intervenţiile din zona de competenţă sau raionul de intervenţie la care au acţionat ori s-au deplasat forţe şi mijloace proprii.
Întocmirea procesului verbal de intervenţie, a raportului de intervenţie şi informarea eşalonului superior Procesul verbal de intervenţie se completează de şeful gărzii de intervenţie/comandantul de echipaj, sub coordonarea comandantului intervenţiei, în prezenţa proprietarului sau a împuternicitului, deţinătorului legal, utilizatorului sau chiriaşului bunului afectat, a 1-2 martori şi poliţiei. Procesul verbal de intervenţie se încheie şi în cazul în care celelalte părţi prevăzute nu sosesc la faţa locului până la finalizarea intervenţiei. Procesul verbal de intervenţie se completează în 3 (trei) exemplare, care se distribuie după cum urmează: exemplarul nr.1 la sediul unităţii (I.S.U. Covasna), exemplarul nr.2 la proprietar, iar exemplarul nr.3 la subunitatea în al cărei raion de intervenţie a avut loc evenimentul.
La solicitarea organelor abilitate de lege (Parchet, poliţie, societăţi de asigurări, instanţe judecătoreşti) sau alte persoane fizice şi juridice afectate de eveniment, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă va pune la dispoziţie, după caz informaţii conţinute de acesta.
Retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul incendiului este operaţiunea ce se execută la ordinul comandantului intervenţiei şi cuprinde: a) încetarea lucrului tuturor mijloacelor de intervenţie; b) strângerea dispozitivului de intervenţie; c) curăţarea sumară şi verificarea accesoriilor şi utilajelor; d) verificarea existenţei şi aşezarea accesoriilor pe autospeciale şi utilaje; e) realizarea plinurilor cu apă a autospecialelor, dacă sunt posibilităţi de alimentare; f) verificarea prezenţei personalului participant la acţiune; g) îmbarcarea personalului pe autospeciale; h) încolonarea autovehiculelor; i) deplasarea forţelor şi mijloacelor la unitate/subunitate. În funcţie de stadiul şi efectele operaţiunilor de intervenţie, retragerea forţelor şi mijloacelor se poate face eşalonat. În cazul în care situaţia impune, la locul intervenţiei pot rămâne temporar forţe şi mijloace în supraveghere sau se pot deplasa la altă misiune. Deplasarea forţelor şi mijloacelor la unitate/subunitate se execută cu respectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice, în ordinea stabilită de comandant, prin folosirea mijloacelor de semnalizare optică.
Restabilirea capacităţii de intervenţie se execută după înapoierea forţelor şi mijloacelor la unitate/subunitate şi constă în: a) realizarea plinurilor cu substanţe de stingere, carburanţi şi lubrifianţi; b) întreţinerea şi verificarea accesoriilor şi tehnicii de intervenţie, remedierea defecţiunilor, dacă este posibil; c) înlocuirea echipamentului de protecţie ce nu mai poate fi folosit; d) asigurarea asistenţei medicale; e) asigurarea asistenţei psihologice (la solicitare sau la ordin). Pagina 77 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
INFORMAREA INSPECTORULUI ŞEF/COMANDANTULUI ŞI EŞALONULUI SUPERIOR
Se realizează prin rapoarte operative, rapoarte de intervenţie şi rapoarte de evaluare a intervenţiei.
ANALIZA INTERVENŢIILOR ŞI EVIDENŢIEREA MĂSURILOR DE PREVENIRE/OPTIMIZARE NECESARE
Analiza intervenţiilor se întocmeşte, ori de câte ori este nevoie, la nivelul subunităţii/grupului de intervenţie şi centrului operaţional în vederea stabilirii concluziilor şi măsurilor necesare pregătirii intervenţiilor. Comandantul subunităţii analizează acţiunile de intervenţie din raionul de intervenţie al acesteia, consemnând principalele concluzii şi măsuri în materialul de evaluare a activităţii subunităţii, iar şeful gărzii de intervenţie/echipaj întocmeşte analiza intervenţiilor conduse, în caietul/dosarul de analiză a intervenţiilor.
Activităţile ce se urmăresc la analiza unei intervenţii:
Data şi ora alertării Adresa, denumirea şi destinaţia obiectivului unde s-a produs evenimentul şi în ce a constat acesta Itinerarul de deplasare la locul intervenţiei, kilometrii parcurşi, timpul de alertare, timpul de răspuns) Numărul şi tipul autospecialelor Aspecte rezultate în urma executării recunoaşterii Participarea S.V.S.U/S.P.S.U şi măsurile luate Existenţa şi funcţionarea surselor de alimentare cu apă Respectarea regulilor de tehnica securităţii şi sănătăţii în muncă a personalului
Procedee folosite pentru salvarea persoanelor Manevra de forţe Greutăţi întâmpinate pe timpul intervenţiei S-a dispus evacuarea populaţiei sau alte restricţii în zona afectată ? Victime din rândul personalului propriu S-a dispus oprirea, restricţionarea circulaţiei ? S-au folosit dispozitive pentru detectarea substanţelor toxice, radioactive ? S-au folosit echipamente de protecţie care necesită decontaminarea lor ? S-au solicitat forţe şi mijloace, de la cine ? (instituţii, agenţi economici etc.), eficienţa lor ? Forţe cu care s-a cooperat (instituţia/numeric pe categorii de participanţi) Funcţionarea instalaţiilor speciale din obiectiv Asigurarea de către operatorul economic a mijloacelor speciale de protecţie a personalului de intervenţie Efecte negative produse şi măsurile luate Greutăţi întâmpinate în stabilirea cauzei producerii evenimentului şi măsurile luate Participarea grupei operative a I.S.U. Participarea/implicarea reprezentanţilor administraţiei publice centrale/locale Agentul economic/instituţie are documente operative de intervenţie (plan de intervenţie, fişă operativă) ?
Pagina 78 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna S-a activat C.L.S.U. pe timpul intervenţiei ? Învăţăminte şi concluzii ce se desprind în urma intervenţiei (păreri ale participanţilor la intervenţie despre modul de lucru, dispozitivul adoptat
Reprezentarea dispozitivului de intervenţie pe schemă
SECTIUNEA 3
4.3. FAZE DE URGENŢĂ A ACŢIUNILOR Întrebuinţarea forţelor şi mijloacelor se execută pe baza concepţiei de acţiune, materializată în documentele de organizare a intervenţiei. În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia situaţiei, intervenţia se realizează pe urgenţe:
4.3.1. URGENŢA I Urgenţa I se asigură de subunităţile din raionul afectat, care sosesc, la solicitarea autorităţilor, în sprijinul serviciilor publice – voluntare şi private – pentru situaţii de urgenţă.
Pentru îndeplinirea acţiunilor de intervenţie, subunităţile de intervenţie profesioniste, acţionează independent, iar când situaţia o impune, în cooperare cu forţele şi mijloacele existente în obiectivul/localitatea afectată, precum şi cu cele sosite de la nivel judeţean. În funcţie de natura şi amploarea evenimentului se poate acţiona eşalonat. 4.3.2. URGENŢA II Urgenţa a II-a se asigură de către subunităţile inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi ale celorlalte instituţii din compunerea C.J.S.U. Covasna cu rol în gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă. De regulă, în urgenţa a II-a se solicită participarea forţelor şi mijloacelor cu care se cooperează, precum şi a serviciilor voluntare/private din zona de competenţă a unităţii. Conducerea acţiunilor în urgenţa a II-a este asigurată de comandantul intervenţiei sau inspectorul şef. 4.3.3. URGENŢA III Urgenţa a III-a se asigură de către două sau mai multe unităţi limitrofe. Conducerea forţelor din urgenţa a III-a se asigură de către comandantul unităţii în a cărui zonă de competenţă s-a produs evenimentul. 4.3.4. URGENŢA IV Urgenţa a IV-a se asigură de grupări operative dislocate la ordinul inspectorului general (înlocuitorul legal la comandă), în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată. Compunerea dispozitivelor de intervenţie, în funcţie de organizarea acţiunilor, pe urgenţe este prezentată în tabelul următor:
Elemente componente ale dispozitivelor de intervenţie Urgenţa aI-a a II-a a III-a a IV-a Forţele serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă din ● ● ● ● sectorul (sectoarele) de stingere Forţele serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă din ● ● ● ● sectorul (sectoarele) de supraveghere Forţele serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă din ● ● ● ● sectorul (sectoarele) de alimentare cu apă Forţele serviciilor voluntare/private pentru situaţii de urgenţă ● ● ● ● Forţele (elementele) de poliţie ● ● ● ● Forţele (subunităţile) de jandarmi ● ● ●
Pagina 79 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
Formaţiunile de protecţie a mediului ● ● ● Formaţiunile sanitare ● ● ● ● Serviciul de ambulanţă ● ● ● ● Alte forţe şi mijloace, în funcţie de caracteristicile intervenţiei ● ● ● ● Comandantul intervenţiei ● ● ● ● Telefonistul radist ● ● ● ● Grupa operativă şi punctul de comandă mobil al unităţii ● ● ● Grupa operativă şi punctul de comandă înaintat al I.G.S.U. ● ● ● Locul (raionul) de evacuare a bunurilor materiale ● ● ● ● Locul (raionul) de evacuare a animalelor ● ● ● ● Punctul medical (punctul avansat de asistenţă medicală) ● ● ● ● Locul (raionul) de evacuare a răniţilor ● ● ● ● Punctul de asistenţă tehnică ● ● ● Grupările operative ● ● Rezerva (rezervele) de forţe, mijloace şi substanţe pentru stingere ● ● ● la dispoziţia unităţii Rezerva generală, la dispoziţia inspectorului general al I.G.S.U. ●
SECTIUNEA 4
ACŢIUNILE DE PROTECŢIE-INTERVENŢIE Forţele de intervenţie specializate de la nivelul judeţului acţionează, conform domeniului lor de competenţă, pentru: salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate; acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi; aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice; dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile; diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ; limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.
În organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie se au în vedere: a) prevenirea, în măsura în care este posibil, şi limitarea efectelor situaţiilor de urgenţă; b) prioritatea protecţiei şi salvării vieţii în situaţii de urgenţă; c) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; d) asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă; e) cooperarea la nivel judeţean, interjudeţean, regional, naţional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare; f) transparenţa activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă astfel încât acestea Pagina 80 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna să nu conducă la agravarea efectelor produse; g) continuitatea şi răspunsul gradual în activităţile de gestionare a situaţiilor de urgenţă; h) operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică şi operaţională a structurilor de intervenţie specializate. Pentru îndeplinirea misiunilor, unităţile şi subunităţile, adoptă următoarele dispozitive: de marş; preliminar de intervenţie; de intervenţie. Dispozitivele de acţiune trebuie să fie uşor adaptabile la cerinţele intervenţiei. - Dispozitivul de marş reprezintă dispunerea ordonată a forţelor şi mijloacelor în coloană şi trebuie să asigure: deplasarea forţelor şi mijloacelor la timp şi cu întreaga capacitate de intervenţie, potrivit concepţiei stabilite; desfăşurarea rapidă în dispozitiv preliminar de intervenţie sau de intervenţie şi realizarea manevrelor ordonate; păstrarea capacităţii de acţiune a personalului şi tehnicii din dotare; conducerea fermă şi neîntreruptă a subunităţilor. - Dispozitivul preliminar de intervenţie reprezintă gruparea de forţe şi mijloace parţial desfăşurate, după sosirea la locul intervenţiei, care se realizează în scopul reducerii timpului de intrare în acţiune a forţelor şi mijloacelor, atunci când pentru obiectivul unde se acţionează nu este întocmit document de organizare a intervenţiei sau când situaţia nu este clară în momentul sosirii la locul acţiunii. Dispozitivul preliminar de intervenţie poate fi: - linear, atunci când toate autospecialele şi utilajele sunt amplasate pe o singură latură a obiectivului; - unghiular atunci când mijloacele sunt amplasate pe două dintre laturile obiectivului, având un punct comun de convergenţă; - paralel, când autospecialele sunt amplasate pe două laturi ale obiectivului aflate faţă în faţă; - semiînconjurător sau înconjurător (semicircular sau circular), atunci când autospecialele şi utilajele sunt amplasate pe cel puţin trei din laturile obiectivului, ori pe toate laturile.
În funcţie de dispunerea surselor de alimentare cu apă, autospecialele şi utilajele de stins incendii se pot amplasa în faţă sau în adâncime, pe două sau mai multe rânduri, în sectorul de lucru, intermediar sau de alimentare. - Dispozitivul de intervenţie reprezintă gruparea de forţe şi mijloace desfăşurată complet, adaptată situaţiei create corespunzător concepţiei de acţiune, în scopul îndeplinirii misiunii. Dispozitivul de intervenţie trebuie să asigure: evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor şi limitarea distrugerii bunurilor materiale; continuitate în acţiune; condiţii favorabile pentru conducerea forţelor şi menţinerea cooperării; executarea de acţiuni hotărâte pe direcţia principală de propagare a incendiului sau efectelor situaţiei de urgenţă; folosirea cu eficienţă a tehnicii, materialelor şi substanţelor pentru stingerea incendiilor (protecţia zonelor adiacente ori împrejurimilor); protecţia forţelor împotriva exploziilor, prăbuşirilor, temperaturilor ridicate, intoxicării şi contaminării, precum şi a altor pericole; executarea rapidă a manevrelor. De regulă, dispozitivul de intervenţie este la fel ca cel preliminar, dar poate fi schimbat ca formă după executarea recunoaşterilor, analizei situaţiei şi luarea deciziei. Astfel, de la dispozitivul preliminar liniar se poate trece la cel unghiular, paralel, semiînconjurător sau înconjurător (semicircular sau circular) ori invers. Pentru asigurarea îndeplinirii deciziei comandantului acţiunii şi conducerea oportună, fermă şi neîntreruptă a intervenţiilor ce se desfăşoară pe suprafeţe mari sau în clădiri şi instalaţii cu mai multe niveluri, se constituie sectoare de intervenţie. La stabilirea sectoarelor de intervenţie, comandantul trebuie să aibă în vedere următoarele: pericolul pentru oameni şi posibilităţile de salvare a acestora; pericolul pentru mediu şi posibilităţile de acţiune pentru limitarea efectelor situaţiei de urgenţă; specializarea subunităţilor care intervin; suprafaţa incendiată sau afectată de incendiu (incident, accident, avarie etc.) şi direcţiile de propagare sau consecinţele negative ale acestora; înălţimea obiectivului, instalaţiei incendiate sau afectate de incendiu; prezenţa obstacolelor împotriva incendiului şi efectele negative Pagina 81 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna ale acestuia; prezenţa şi posibilităţile de utilizare a căilor de acces; posibilitatea ţinerii permanente a legăturii între sectoare pe timpul executării manevrelor, precum şi cu eşaloanele superioare. Rezerva reprezintă 25 – 30% din forţele şi mijloacele la dispoziţie şi se dispune, de regulă, dispersat sau într-un singur loc, în adâncimea dispozitivului de intervenţie. În situaţia intervenţiilor la incendii, autospecialele (utilajele) vor fi amplasate la sursele de alimentare cu apă, ori în zone apropiate astfel încât, la nevoie, să poată fi utilizate imediat. În anumite situaţii, în funcţie de natura obiectivului, amploarea evenimentului şi sursele de alimentare cu apă existente, rezerva se poate dispune în poziţie de staţionare sau aşteptare, pe căile de acces din obiectiv sau din apropierea acestuia. Rezerva va fi întrebuinţată numai pe baza deciziei comandantului acţiunii sau a şefului gărzii de intervenţie. Aceasta trebuie să fie în măsură: să intervină pentru limitarea propagării incendiului şi lichidarea unor focare pe direcţiile sau în locurile ordonate; să asigure alimentarea cu apă a autospecialelor şi utilajelor din dispozitivul de intervenţie; să acţioneze pentru salvarea, evacuarea şi/sau protecţia persoanelor, precum şi pentru limitarea distrugerii bunurilor materiale; să înlocuiască autospecialele din dispozitivul de intervenţie; să intervină pentru localizarea şi lichidarea unor noi incendii izbucnite. Unitatea şi subunitatea, independent sau în cooperare cu alte forţe, în toate situaţiile de intervenţie trebuie să adopte proceduri de acţiune adecvate prin care, folosind eficient substanţele de stingere, forţele şi mijloacele avute la dispoziţie, să asigure întreruperea arderii, concomitent cu salvarea oamenilor şi bunurilor materiale, precum şi prevenirea producerii altor incidente care pot afecta viaţa oamenilor şi mediul înconjurător. Procedurile de acţiune în situaţii de urgenţă, pe tipuri de riscuri, sunt prevăzute în planurile şi documentele operative menţionate în anexa nr. 17. Prima intervenţie se asigură de către obiectivele şi localităţile în care s-au produs situaţii de urgenţă, durează până la sosirea serviciilor profesioniste şi cuprinde următoarele faze: acţiunea instalaţiilor automate de semnalizare/stingere a incendiilor şi a persoanelor existente în zonă sau special desemnate; acţiunea serviciului public/privat pentru situaţii de urgenţă şi a altor forţe ale obiectivului (localităţii), cu utilajele şi autospecialele din dotare; acţiunea serviciilor pentru situaţii de urgenţă din obiectivele (localităţile) învecinate, cu care se cooperează.
SECTIUNEA 5 INSTRUIREA Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează pe baza unor programe de pregătire continuă întocmite de către acestea, în baza Dispoziţiilor inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.. Programele de pregătire prin cursuri cu scoatere de la locul de muncă ale structurilor profesioniste sunt organizate şi se desfăşoară, pe categorii de personal, cu aprobarea şi sub coordonarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, prin centrele special autorizate, în special la Centrul Naţional pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă Ciolpani. Pregătirea personalului de conducere din administraţia publică locală, a membrilor comitetului judeţean şi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, a personalului centrelor operative, celulelor de urgenţă, a inspectorilor şi personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă, a personalului care încadrează serviciile publice voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, a salariaţilor şi populaţiei neîncadrate în muncă, precum şi a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor se realizează pe baza planurilor anuale de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă avizate de inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate prin ordin al prefectului. Responsabilitatea asigurării şi cunoaşterii de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie a modalităţilor de acţiune prevăzute în P.A.A.R. revine Prefectului Judeţului Covasna, primarilor localităţilor şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor publice.
Pagina 82 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
SECTIUNEA 6 REALIZAREA CIRCUITULUI INFORMAŢIONAL-DECIZIONAL ŞI DE COOPERARE Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă. Funcţionarea sistemul informaţional-decizional în situaţii de urgenţă este prezentată în anexa nr. 19. Informarea Secretariatului Tehnic Permanent al C.J.S.U. Covasna se face prin rapoarte operative care conţin date necesare cunoaşterii situaţiei operative reale din teren privind locul producerii situaţii de urgenţă, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi a măsurilor luate pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă. Primarii, comitetul judeţean şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor amplasate în zone de risc au obligaţia să asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.
CAPITOLUL V RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE
Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. Consiliul judeţean şi consiliile locale au obligaţia să prevadă anual, obligatoriu, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor de la nivelul judeţului/localităţilor. Forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor de la nivelul judeţului Covasna: INSPECŢIA DE PREVENIRE – din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul” al Judeţului Covasna, SERVICII PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ profesioniste – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul” al Judeţului Covasna (Detaşamentul Sfântu Gheorghe, Secţia Târgu Secuiesc şi punctul de lucru Breţcu, Pichetul Întorsura Buzăului); voluntare – constituite la localităţile judeţului Covasna – municipii, oraşe, comune; private – constituite la operatori economici
FORMAŢIUNI de asistenţă medicală de urgenţă – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul” al Judeţului Covasna, Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântu Gheorghe , Serviciul de Ambulanţă Covasna, spitalele municipale şi orăşeneşti, dispensarele comunale; descarcerare – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul” al Judeţului Covasna; FORMAŢIUNI DE PROTECŢIE CIVILĂ echipe de căutare-salvare – constituite la nivelul ISU; echipe de apărare NBC – constituite la nivelul ISU Covasna; echipă pirotehnică – constituită la nivelul ISU Covasna; ALTE FORMAŢIUNI DE SALVARE Filiala de Cruce Roşie Covasna Pagina 83 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
SALVAMONT Covasna GRUPE DE SPRIJIN I.P.J. Covasna – posturile/birourile de poliţie de la municipii, oraşe şi comune; I.J.J. Covasna ; Poliţia Locală – la localităţile unde este constituită, în general la municipii şi oraşe; Unitatea specială de aviaţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor – în situaţii deosebite, la solicitarea Prefectului judeţului Covasna; Spitalul Judeţean de Urgenţă „Fogolyan Kristof” Sfântu Gheorghe; Unităţi şi formaţiuni sanitare şi de inspecţie sanitară veterinară – Autoritatea Judeţeană Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentară. În activităţile de intervenţie mai pot fi implicate şi formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi al societăţilor comerciale specializate, dotate cu mijloace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în organizaţii neguvernamentale cu activităţi specifice. La locul intervenţiei se mai pot constitui forţele auxiliare, care se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă. Acestea vor acţiona conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de protecţie civilă.
CAPITOLUL VI LOGISTICA ACŢIUNILOR
Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice elaborate de autorităţile, instituţiile publice şi operatorii economici cu atribuţii în gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă. Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice. Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se asigură de autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare. Logistica acţiunilor de intervenţie, poate fi definită ca un ansamblu de măsuri şi activităţi ce se desfăşoară în sprijinul îndeplinirii atribuţiilor specifice serviciilor pentru situaţii de urgenţă. Logistica trebuie să cuprindă măsuri pentru îndeplinirea atribuţiilor cu privire la asigurarea prevenirii, protecţiei şi pregătirii populaţiei, precum şi măsuri pentru îndeplinirea misiunilor de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă. Logistica cuprinde activităţi ce urmăresc: aprovizionarea; transporturile; asigurarea tehnică; asigurarea financiară.
Asigurarea medicală revine Autorităţii Judeţene pentru Sănătate Publică, cea sanitar-veterinară Autorităţii Judeţene Sanitar Veterinare şi de Siguranţă a Alimentelor, iar asigurarea căilor de comunicaţie la revine DADJ Covasna şi Secţiei Drumuri Naţionale Covasna. Pe timpul pregătirii şi ducerii acţiunilor de intervenţie, logistica îşi propune asigurarea tuturor măsurilor şi activităţilor din punct de vedere material şi tehnic pentru înlăturarea urmărilor produse de situaţiile de urgenţă. Ea cuprinde, suma măsurilor luate de către fiecare instituţie, operator economic şi localitate, la care se adaugă cele organizate la nivelul judeţului pentru îndeplinirea misiunilor specifice.
Pagina 84 din 85 NESECRET
Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Covasna
În realizarea logisticii intervenţiei trebuie să se ţină seama de: efectele situaţiei de urgenţă, posibilitatea repetării acesteia, gradul de dotare a forţelor de intervenţie, anotimpul şi condiţiile meteorologice, sursele de aprovizionare şi dispunerea acestora, căile de comunicaţie etc.. În situaţia ducerii acţiunilor de intervenţie în condiţii grele meteorologice şi pe durată mai mare, trebuie să se aibă în vedere şi asigurarea hrănirii şi cazării forţelor de intervenţie. Pe timpul pregătirii şi ducerii acţiunilor de intervenţie, logistica îşi propune asigurarea tuturor măsurilor şi activităţilor din punct de vedere material şi tehnic pentru înlăturarea urmărilor produse de situaţiile de urgenţă. Ea cuprinde, suma măsurilor luate de către fiecare instituţie, operator economic şi localitate, la care se adaugă cele organizate la nivelul judeţului pentru îndeplinirea misiunilor specifice. În realizarea logisticii intervenţiei trebuie să se ţină seama de: efectele situaţiei de urgenţă, posibilitatea repetării acesteia, gradul de dotare a forţelor de intervenţie, anotimpul şi condiţiile meteorologice, sursele de aprovizionare şi dispunerea acestora, căile de comunicaţie etc.. În situaţia ducerii acţiunilor de intervenţie în condiţii grele meteorologice şi pe durată mai mare, trebuie să se aibă în vedere şi asigurarea hrănirii şi cazării forţelor de intervenţie.
Pagina 85 din 85 NESECRET