CAPITOLUL 4. APA

4.1. Introducere

Pe teritoriul judeţului s-au acumulat bogate straturi acvifere şi s-a creat o reţea hidrografică permanentă, bine organizată. Importantele resurse acvifere, alcătuite din depozitele aluvionare, au rezerve bogate. Teritoriul judeţului Covasna este foarte bogat în izvoarele de ape minerale răspândite pe tot teritoriul său. Cele mai multe izvoare de ape minerale se înşiruie de-a lungul a două linii orientate pe direcţia nord-sud, prima, pe versantul vestic al Munţilor Bodoc (izvoarele de la Balvanioş, Bixad, Micfalău, Malnaş-Băi, Bodoc, Arcuş, Băile Şugaş), toate având ape carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonate, potasice, calcice, magneziene etc.; a doua, paralelă cu prima, apare în bazinul Râului Negru, pe care se înşiruie izvoarele carbogazoase de la şi Peteni. Majoritatea râurilor izvorăsc din masivele muntoase, de unde se îndreaptă către depresiunile Târgu Secuiesc şi Sfântu Gheorghe, fiind colectate de şi afluentul său principal, Râul Negru. Mai redus este reţeaua Buzăului, al cărui curs superior, împreună cu afluenţii săi principali Bâsca Mare şi Bâsca Mică, traversează partea de sud şi sud-est a judeţului. Oltul este principala arteră hidrografică. Pe teritoriul judeţului Covasna el are o lungime de cca.150 km şi colectează apele majorităţii râurilor ce străbat radiar teritoriul judeţului. Râul Negru, afluentul cel mai important al Oltului, străbate partea estică a judeţului de la nord-est spre sud-vest, pe o lungime de cca 106,3 kmp. El îşi adună apele de pe versantul sudic al Munţilor Şandru Mare, de la o altitudine de 1280 m. Reţeaua hidrografică dezvoltată, bogăţia izvoarelor minerale şi diversitatea conţinutului lor în săruri fac ca teritoriul judeţului Covasna să dispună de un potenţial însemnat de resurse de apă.

Cadru legislativ

Mecanismul economic în domeniul apelor este reglementat de Legea apelor nr. 107/1996, completată şi modificată de Legea nr. 310/2004 respectiv Legea nr. 112/2006, prin care Administraţia Naţională “Apele Române “ este desemnată administrator al apelor din domeniul public. Categoriile şi condiţiile tehnice de calitate pentru apele de suprafaţă sunt precizate în Ordinul 1146 din 10.12.2002 “Normativul privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea apelor de suprafaţă”. Din luna august 2006, clasificarea apelor de suprafaţă se face în 5 clase de calitate, conform Ordinului nr. 161 din 16.02.2006, “Elemente şi standarde de calitate biologice, chimice şi fizico-chimice pentru stabilirea stării ecologice a apelor de suprafaţă” Calitatea apei potabile este reglementată de Legea nr. 458/2002 modificată şi completată de Legea nr. 311/2004 Caracterizarea calităţii apelor subterane se face în conformitate cu Legea apei potabile nr. 458/2002. Pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiza a probelor

28 din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă există HG nr. 100/2002 modificată de HG nr. 662/2005. Date fiind problemele extrem de complexe pe care le implică existenţa poluanţilor reziduali în efluenţii staţiilor de epurare mecanico-biologică a apelor uzate şi eforturile financiare deosebite pe care le presupune rezolvarea acestor probleme, sunt impuse o serie de condiţii, reglementate pe plan local, în România prin Normele Tehnice de Protecţia Apelor, iar pe plan european, pentru ţările membre, prin Directivele Consiliului Comunităţii Economice Europene, nr. 271/91, nr. 676/91 şi prin Programul de Acţiune pentru Protecţia Mediului în Europa. Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusă în legislaţia românească prin HG nr.188/2002, modificată prin HG nr. 352/2005 care aprobă Normele tehnice NTPA- 011/2005 privind condiţiile de colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti, NTPA-002/2005 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare şi NTPA- 001/2005 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti în receptori naturali. Alături de reglementările amintite mai sus legislaţia cu privire la apele uzate cuprinde:  HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole  Ordin nr. 241/2005 pentru aprobarea Listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole şi a Listei localităţilor din bazinele /spaţiile hidrografice unde există surse de nitraţi din activităţi agricole (zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile)  HG nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase

4.2. Resursele de apă

4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Resursele de apă ale bazinului hidrografic al râului Olt , în judeţul Covasna se împart: - resurse de apă de suprafaţă care în anul 2008, pe baza calculelor Staţiei Hidrologice au fost: - B.H. OLT –sector: Micfalău – Sf.Gheorghe 341,5 mil. mc - B.H.R. Negru la 204,3 mil. mc - B.H. Caşin la Tg-Secuiesc 66,7 mil. mc - B.H. Covasna la Boroşneu 51,2 mil. mc - B.H. Cormoş la Brăduţi 62,9 mil. mc - B.H. Aita la Aita 20,1 mil. mc - B.H. Ozunca la Băţani - Mari 15,1 mil. mc - B.H. la Baraolt 48,7 mil. mc - B.H. Vîrghiş la Vîrghiş 89,2 mil. mc - B.H. la Zagon 12,7 mil. mc

TOTAL 912,4 mil. mc

29 Tabel.nr. 4.2.1 - 1 Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile Resursa de suprafaţă Resursa din subteran Judeţ Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă Covasna 3981,007 mii mc 2095,4 mii mc 23.605,515 mii mc 10.945,84 mii mc

4.2.2. Prelevări de apă

Prelevările de apă din sursele de suprafaţă şi subterane se realizează de către 211 beneficiari, dintre care 58 au încheiat contract abonament cu A.N. Apele Române, 40 de captări subterane şi 14 de captări de suprafaţă.

Mecanismul economic în domeniul apelor

Mecanismul economic specific în domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a apelor include sistemul de plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării pe principii economice a Administraţiei Naţionale Apele Române. Utilizatorul de apă plăteşte pentru serviciul prestat pe baza contractului - abonament privind prestarea de servicii de gospodărirea apelor încheiat cu A.N.Apele Române, Direcţia Apelor Olt Rm. Vâlcea. Serviciul de Gospodărire a Apelor Covasna a încheiat contract - abonament cu 58 beneficiari dintre aceştia 39 pentru serviciul de asigurare a apei brute şi 26 pentru servicii specifice de gospodărire a apelor pentru ameliorarea cantitativă şi calitativă a poluanţilor din apele uzate evacuate. Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constatată abateri de la prevederile contractelor economice atât pentru depăşirea cantităţilor de apă prelevate cât şi a concentraţiilor de substanţe impurificatoare evacuate. Încălcarea dispoziţiilor Legii apelor nr.107/1996 atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

4. 3. Ape de suprafaţă

4.3.1. Starea râurilor interioare

Buletinele de calitate referitoare la apele din bazinul hidrografic Olt au fost furnizate trimestrial de către S.G.A. Sfântu Gheorghe. Conform Manualului de Operare a Sistemului de Monitoring - 2008 sunt monitorizate:  11 cursuri de apă – 16 secţiuni de monitorizare din care 2 secţiuni din surse de suprafaţă pentru potabilizare  31 de foraje - 26 foraje hidrogeologice - 5 foraje pentru potabilizare  19 surse de poluare

Clasificarea apelor de suprafaţă se face în 5 clase de calitate, conform Ordinului nr. 161 din 16.02.2006, “Elemente şi standarde de calitate

30 biologice, chimice şi fizico-chimice pentru stabilirea stării ecologice a apelor de suprafaţă”, iar indicatorii sunt grupaţi după tipul determinărilor astfel: A. Analize Biologice B. Determinări Fizico - Chimice la sedimente C. Elemente şi Standarde de Calitate Chimice şi Fizico - Chimice În Apă Indicatorii sunt grupaţi în şase grupe mari: C.1. Regim termic şi acidifiere C.2. Regimul de oxigen C.3. Nutrienţi C.4. Salinitate C.5. Poluanţi toxici specifici de origine naturală C.6. Alţi indicatori chimici relevanţi La nivel de SGA Covasna, conform Manualului de operare pentru 2008, monitorizarea secţiunilor a fost împărţită în: - monitoring de supraveghere - S - monitoring operaţional – O (la nivelul a 8 secţiuni) - monitoring pentru potabilizare - monitoring pentru zone vulnerabile la nutrienţi - ZV - monitoring pentru secţiuni de referinţă - CBSD

Potrivit clasificării prezentate, indicatorii de calitate monitorizaţi se încadrează în clasele de calitate conform tabelului următor Tab. 4.3.1 - 1 Starea chimică a apelor, conform buletinelor de calitate de la S.G.A. Sf.Gheorghe, este stabilită în raport cu concentraţiile substanţelor periculoase relevante şi prioritar periculoase. Metale grele monitorizate în cadrul acestui program sunt: Cu, Cd, Cr, Ni, Pb. În cursul anului 2008 starea chimică a fost determinată la nivelul a 11 secţiuni cu monitoring de supraveghere. Aceste secţiuni s-au încadrat la starea chimică proastă din cauza prezenţei în general al cupruluişi plumbului. Monitoringul pentru zone vulnerabile la nutrienţi s-a aplicat în zonele unde a existat suspiciunea că corpurile din apă sunt cu risc de a fi poluate cu nitraţi din surse agricole. Acest tip de monitoring s-a realizat în general în cursul anului 2008 la nivelul a 7 secţiuni. Secţiunile monitorizate s-au încadrat în clasa I-a şi a II-a de calitate. În cadrul monitoringului pentru secţiuni de referinţă au fost monitorizate 5 secţiuni. Aceste secţiuni s-au încadrat în clasa a I-a şi a II-a de calitate. În cadrul monitoringului pentru potabilizare au fost monitorizate 2 prize de apă de suprafaţă. Încadrarea lor este prezentat în tabelul 4.3.1 - 1.

Tabel.nr. 4.3.1 - 1 Încadrare în clasele de calitate anul 2008

Râul Secţiunea Încadr. finală Micfalău II R.Olt Ilieni II Araci II Catalina II R. Negru Chichiş II

31 pr. Caşin Ruseni II Amonte captare A2 pr. Covasna Boroşneu Mare II Amonte Filia II pr. Cormoş Amonte captare A3 pr. Baraolt Baraolt III pr. Ozunca Amonte Băţanii Mari I pr. Aita Amonte Aita Medie I pr. Marcuşa Amonte confl. R Negru II pr. Talomir Amonte confl. R Olt II pr. Târlung Amonte confl. R Negru I

Încadrarea apelor de suprafaţă, jud. Covasna, 2008

11% 22%

67%

clasa I clasa II clasa III

Fig. 4.3.1 - 1 Încadrarea apelor de suprafaţă

Din punct de vedere biologic, în secţiunile de supraveghere ale apelor de suprafaţă, calitatea apelor este încadrat în clasele I, II şi III de calitate. Se urmăresc indicatorii: fitoplancton, microfitobentos şi macrozoobentos. Clasa de calitate a III-a este datorat indicatorului macrozoobentos în cazul Râului Olt - secţiunea Ilieni, Râul Negru - secţiunea Catalina, pârâul Caşin, pârâul Mărcuşa, pârâul Covasna. Din pârâul Baraolt nu s-au prelevat probe biologice din cauza substratului acoperit cu un strat gros de colonii de Sphaerotilus, care plutesc în masa apei, lipsa organismelor macrozoobentale - astfel de secţiuni fac parte din clasa de calitate V.

În cadrul laboratorului A.P.M. Covasna au fost prelucrate rezultatele analizelor efectuate din prelevările de probe punctuale din ape de suprafaţă. În general calitatea apelor de suprafaţă nu s-a modificat faţă de anul precedent. Cursurile de apă şi valorile medii anuale pentru indicatorii urmăriţi sunt reprezentate în următoarele grafice:

32 Regimul de acidifiere al apelor de suprafaţă, 2008

8,69 Cormos

8,42 Buzau

7,92 Bisca Mare

7,45 Covasna

Casin 8

8,42 Virghis

8,05 Baraolt

6,5 7 7,5 8 8,5 9

PH

Fig.nr. 4.3.1 - 2 Cursuri de ape naturale - regimul de acidifiere

Regimul de oxigen al apelor de suprafaţă, 2008

5 4,5 4 3,5 3 mg/l 2,5 Od 2 CBO5 1,5 CCO-Mn 1 0,5 0 Baraolt Virghis Casin Covasna Bisca Buzau Cormos Mare

Fig.nr. 4.3.1 - 3 Cursuri de ape naturale - regimul oxigenului

33 Indicatorii chimici relevanţi, 2008

80 70 60 50 µg/l 40 Fenoli 30 Deterg 20 10 0 Baraolt Virghis Casin Covasna Bisca Buzau Cormos Mare

Fig.nr. 4.3.1 - 4 Cursuri de ape naturale- alţi indicatori chimici relevanţi

Nutrienţi al apelor de suprafaţă, 2008

0,06

0,05

0,04 mg/l 0,03 NH4+ NO2- 0,02 NO3-

0,01

0 Baraolt Virghis Casin Covasna Bisca Buzau Cormos Mare

Fig.nr. 4.3.1 - 5 Cursuri de ape naturale- nutrienţi

34 Regimul de acidifiere al apelor de suprafaţă, 2008

7,74 Let

7,92 Chichis

7,89 Catalina

7,97 Baraolt-Aug.

8,1 Ilieni

8,16 Araci

7,81 Micfalau

7,5 7,6 7,7 7,8 7,9 8 8,1 8,2

PH

Fig.nr. 4.3.1 - 6 Cursuri de ape naturale - regimul de acidifiere

Regimul de oxigen al apelor de suprafaţă, 2008

6 R.Olt R.Negru 5

4 Od

3 CBO5 mg/l CCO-Mn 2

1

0 Micfalau Araci Ilieni Baraolt- Catalina Chichis Let Aug.

Fig.nr. 4.3.1 - 7 Cursuri de ape naturale - regimul oxigenului

35 Indicatorii chimici relevanţi, 2008

180 160 140 120 100 µg/l Fenoli 80 Deterg 60 40 20 0 Micfalau Araci Ilieni Baraolt- Catalina Chichis Let Aug.

Fig.nr. 4.3.1 - 8 Cursuri de ape naturale- alţi indicatori chimici relevanţi

Nutrienţi al apelor de suprafaţă, 2008

0,09

0,08

0,07

0,06

0,05 NH4+ mg/l 0,04 NO2- 0,03 NO3- 0,02

0,01

0 Micfalau Araci Ilieni Baraolt- Catalina Chichis Let Aug.

Fig.nr. 4.3.1 - 9 Cursuri de ape naturale - nutrienţi

4.3.2. Starea lacurilor

Un efect al poluarii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor, numită şi „moartea lacurilor‟, ca urmare a creşterii fertilităţii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfaţi şi nitraţi, care favorizează proliferarea fitoplanctonului şi a plantelor acvatice. Putin câte puţin, lacul se colmatează, se ingustează şi dispare. Eutrofizarea este o urmare a utilizării exagerate a îngrăşămintelor, fie ele artificiale sau naturale, dar şi a altor deşeuri.

36 Limitarea masei de alge în ape, mai ales în cele stătătoare se datorează concentraţiei insuficiente a unui nutrient anorganic, uneori azotul dar mai ales fosforul. Ştim că aceşti nutrienţi pot proveni şi din agricultură, dar ei apar şi din reziduuri industriale sau în cazul P, din gospodării. Introducerea fosfatului de sodiu în detergenţii utilizaţi la maşinile de spălat, a dus la deversarea integrală a acestuia în apele reziduale, şi de acolo în ultima instanţă în râuri sau lacuri. In multe ţări este interzisă folosirea fosfaţilor în detergenţii comerciali. În aceste medii de cele mai multe ori nutrientul limitant este fosforul, astfel că deversările de ape uzate cu conţinut de fosfaţi în râuri şi lacuri au ca rezultat înmulţirea peste măsură a algelor, care în timpul nopţii sunt consumatoare de oxigen împiedicând dezvoltarea animalelor din nivelele trofice superioare. Anexa V a Directivei Cadru precizează elementele biologice de calitate utilizate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor şi lacurilor care include, compoziţia şi abundenţa florei şi faunei acvatice. În anul 2008, Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna a monitorizat 3 lacuri artificiale din judeţ: Belin, Reci, Pădureni şi două zone umede Micloşoara şi Buffogo. Indicatorii fizico-chimici urmăriţi in această perioadă au fost următorii:

. Temperatura aerului . Temperatura apei . Culoare . Miros . pH . Consumul biochimic de oxigen (5 zile) . Consumul chimic de oxigen (metoda cu permanganat de potasiu) . Oxigen dizolvat . Fosfor total

Indicatorii biologici urmăriţi sunt: . Compoziţia zooplanctonului - index saprobic . Compoziţia fitobentosului - index saprobic . Clorofila "a"- grad de eutrofizare În vederea estimării stadiului trofic al unui lac trebuie să se preleveze probe din mai multe secţiuni, minim trei: ieşire lac (baraj), mijloc lac, intrare lac (coada lacului). Astfel la Belin, Reci, Pădureni sunt trei puncte de prelevare. Pe adâncime s-a stabilit un singur profil de recoltare şi anume suprafaţa apei (10 - 20 cm sub oglinda apei), partea superioară a zonei fotice. Lacul Belin are suprafaţa de 3 ha, fiind sensibil la variaţiile termice şi la cantitatea precipitaţilor. Alimentarea lacului este deficitară, mai ales în lunile de vară când este secetă. Lacul Reci având suprafaţa de 23 ha reacţionează la schimbările de condiţii ca un întreg asemănător lacului Belin prezentând aceleaşi variaţii sezoniere. Lacul Pădureni cu suprafaţa de 86 ha este lacul cu ceea mai mare suprafaţă din judeţ, având un rol important în agrement.

37 Este alimentat de pârâul Beşeneu care are temperatura scăzută tot timpul anului şi gradul de curăţenie satisfăcător care se menţine cu mici devieri pe toată masa apei. Un fenomen mai interesant se observă la analiza biomasei, care prezintă variaţii substanţiale care sunt dependente de variaţiile sezoniere care au loc. Consecutiv în fiecare an se observă fenomenul de înflorirea a apei, fenomen ce se datorează creşterii temperaturilor, acumulării nutrienţilor şi uniformizarea biocenozei fitoplanctonice. În această perioadă se observă hipertofierea , fenomen de scurtă durată, dar intensivă în viaţa lacului.

Fig.nr. 4.3.2 - 1 Lacul Pădureni 2008

Încadrarea anuală în clasele de calitate conform Ord 161 /2006 privind clasificarea apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, este următoarea:

Tabel.nr. 4.3.2 - 1 Încadrare în clasele de calitate pentru anul 2008 Media Media Media

Media Media index index index Media O Clasa de Clasa de Lacul CCOMn CBO5 2 saprobic saprobic saprobic dizolvat calitate calitate mgO /l mgO /l zooplan zooplan fitobent 2 2 mgO /l 2 cton cton os

Reci 5.87 2.69 3.7 V 1.77 1.77 1.92 II

Pădureni 4.28 1.7 3.68 V 1.73 1.73 2.05 II

Belin 5.52 2.82 3.12 V 1.7 1.7 1.99 II

38

Fig.nr. 4.3.2 - 2 - Lacul Pădureni 2008

4.3.2.1 Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu gradul de troficitate

Fig.nr. 4.3.2.1 - 1 Comunităţi de crustacee

39 Evoluţia stării trofice a lacului Belin în anul 2008

octombrie 0,072

august 0,087

fosfor total

iunie 0,006 mg/l fosfor mg/l

mai 0,066

0 0,02 0,04 0,06 0,08 0,1

Fig.nr. 4.3.2.1 - 2 Evoluţia stării trofice a lacului Belin în anul 2008 - fosfor total

Evoluţia gradului de eutrofizare după indicatorul biologic - Clorofila "a", Lacul Belin 2008

12,62 octombrie-eutrof

29,2 august-hipertrof

9,27 Clorofila "a" iunie-mezotrof

3,94 mai-mezotrof

0 5 10 15 20 25 30

micrograme/litru Fig.nr. 4.3.2.1 - 3 Evoluţia gradului de eutrofizare - Lacul Belin 2008

Tabel.nr. 4.3.2.1 - 1 Lacul Belin - elemente biologice index saprobic index saprobic Luna zooplancton fitobentos 1.35 1.57 Mai - 08 1.8 2.83 1.82 2.07 Media 1.65 2.15 1.87 1.88 Iunie - 08 1.96 1.85 1.72 1.98 Media 1.85 1.90

40 index saprobic index saprobic Luna zooplancton fitobentos 1.89 1.79 August - 08 1.81 1.9 1.79 2.12 Media 1.83 1.93 1.66 1.89 Oct. - 08 1.54 2.51 1.24 1.8 Media 1.48 2.06

Fig.nr. 4.3.2.1 - 4 - Lacul Reci 2008

Evoluţia stării trofice a lacului Reci în anul 2008

0,049 octombrie

0 august

fosfor total 0,37 mg P/l mg iunie

0,27 aprilie

0 0,1 0,2 0,3 0,4

Fig.nr. 4.3.2.1 - 5 Evoluţia stării trofice a lacului Reci în anul 2008 - fosfor total

41 Evolutia gradului de eutrofizare după indicatorul biologic - Clorofila "a", Lacul Reci 2008

10,38 oct.2008-mezotrof

20,12 aug.2008-eutrof

12,62 iunie 2008-mezotrof

1,04 apr. 2008-oligotrof

0 5 10 15 20 25

micrograme/litru Clorofila "a"

Fig.nr. 4.3.2.1 - 6 Evoluţia gradului de eutrofizare - Lacul Reci 2008

În structura comunitatii de crustacee zooplanctonice din cele trei lacuri, Belin, Reci, Pădureni s-au identificat foarte multe specii de cladocere, Daphnia cucullata, Ceriodaphnia pulchella si Bosmina longirostris şi specii de copepode, Cyclops sp etc

Fig.nr. 4.3.2.1 - 7 Bosmina longirostris

42

Tabel.nr. 4.3.2.1 - 2 Lacul Reci - elemente biologice index saprobic index saprobic Luna zooplancton fitobentos 1,71 1,75 apr.08 1,73 1,59 1,75 2,1 Media 1,73 1,81 1,67 2,16 iun.08 1,83 1,7 1,74 1,45 Media 1,74 1,77 1,71 2 aug.08 1,78 2,73 1,89 2,06 Media 1,79 2,26 1,87 1,73 oct.08 1,87 2,07 1,76 1,79 Media 1,83 1,86

Evoluţia stării trofice a Lacului Pădureni în anul 2008

oct. 0

iulie 0,66

iunie 0,303

aprilie 0,041

0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7

fosfor total

mgP/L Fig.nr. 4.3.2.1 - 8 Evoluţia stării trofice a lacului Pădureni în anul 2008 - fosfor total

43 Evoluţia gradului de eutrofizare după indicatorul biologic - Clorofila "a", Lacul Pădureni 2008

4,73 oct. 2008-mezotrof 10,06 iulie 2008-mezotrof

14,4 iunie 2008-eutrof

4,93 apr. 2008-mezotrof

0 2 4 6 8 10 12 14 16

migrograme/litru Clorofila "a"

Fig.nr. 4.2.2.1 - 9 Evoluţia gradului de eutrofizare - Lacul Pădureni 2008

Fig.nr. 4.2.2.1 - 10 Karatella quadrata

Tabel.nr. 4.3.2.1 - 3 Lacul Pădureni - elemente biologice index saprobic index saprobic Luna zooplancton fitobentos 1,86 1,87 apr.08 2,06 2,8 2,067 1,76 Media 1,99 2,14

44 index saprobic index saprobic Luna zooplancton fitobentos 2 1,86 iun.08 1,90 2,10 1,52 2,29 Media 1,80 2,08 1,11 1,90 iul.08 1,58 1,81 1,61 2,11 Media 1,43 1,94 1,90 2,25 oct.08 1,55 2,11 1,73 1,84 Media 1,72 2,06

Fig.nr. 4.3.2.1 - 11 Cyclops strenuus

4.3.2.2 Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu chimismul apei Tabel.nr. 4.3.2.2 - 1 Lacul Belin (calitatea apei din punct de vedere chimic) Luna pH CCOMn O2 dizolvat CBO5 8,36 2,84 3,84 1,43 mai.08 8,14 3,35 2,82 0,3 7,93 3,42 2,57 1,11 Media 8,14 3,20 3,07 0,94 8,09 4,52 2,88 2,26 iun.08 8,1 5,06 2,7 1,19 8,09 4,6 2,68 1,66 Media 8,09 4,72 2,75 1,70 8,37 2,6 3 1,69 aug.08 7,83 14,89 2,04 9,67 7,8 11,53 2,09 7,49 Media 8 9,67 2,37 6,28 8,56 2,81 3,87 1,49 oct.08 8,4 4,36 4,56 2,38 8,4 6,36 4,46 3,31 Media 8,45 4,51 4,29 2,39

45 pH-ul a înregistrat în perioada de prelevare a probelor valori cuprinse între 7,83 - 8,56 caracteristice apelor slab alcaline

Evoluţia principalilor indicatori chimici în anul 2008 - Lacul Belin

9,67 10 8,14 8,45 9 8,09 8 8 6,28 7 6 4,72 mai 5 4,51 4,29

mg O2/l mg iunie 4 3,072,75 3,2 2,37 2,39 august 3 1,7 2 0,94 octombrie 1 0 Ph CCOMn O2 dizolvat CBO5

Fig.nr. 4.3.2.2 - 1 Evoluţia principalilor indicatori chimici în anul 2008 - Lacul Belin (valori medii)

Tabel.nr. 4.3.2.2 - 2 Lacul Reci (calitatea apei din punct de vedere chimic) Luna pH CCOMn O2 dizolvat CBO5 8,57 6,44 3,31 2,48 apr.08 8,59 6,83 3,44 2,22 8,58 6,52 3,16 2,01 Media 8,58 6,59 3,30 2,23 8,43 6,54 3,35 1,7 iun.08 8,42 6,85 3,25 1,99 8,44 6,31 3,36 1,75 Media 8,43 6,56 3,32 1,81 8,7 6,65 2,94 4,32 aug.08 8,7 7,03 2,86 4,56 8,73 5,88 3,27 3,82 Media 8,71 6,52 3,02 4,23 8,21 3,4 7,07 3,91 oct.08 7,88 3,1 3,87 1,32 8,11 4,95 4,57 2,24 Media 8,06 3,81 5,17 2,49

pH-ul a înregistrat în perioada de prelevare a probelor valori cuprinse între 7,88 - 8,73 caracteristice apelor slab alcaline

46 Evoluţia principalilor indicatori chimici în anul 2008 - Lacul Reci

8,58 8,71 8,43 6,56 9 8,06 8 7 6,59 6,52

6 5,17 aprilie 5 4,23 3,32 iunie 3,81 2,23 4 3,3 mg O2/l mg 3,02 2,49 august 1,81 3 octombrie 2 1 0 Ph CCOMn O2 dizolvat CBO5

Fig.nr. 4.3.2.2 - 2 Evoluţia principalilor indicatori chimici în anul 2008 - Lacul Reci (valori medii)

Tabel.nr. 4.3.2.2 - 3 Lacul Pădureni (calitatea apei din punct de vedere chimic) Luna pH CCOMn O2 dizolvat CBO5 8,27 2,62 3,24 0,95 apr.08 8,62 3,71 3,45 0,35 8,36 4,41 3,24 2,24 Media 8,41 3,58 3,31 1,18 8,22 2,81 3,02 1,03 iun.08 8,65 6,39 4,38 2,59 8,62 6 4,36 2,5 Media 8,49 5,06 3,92 2,04 8,31 5,37 3,21 0,75 iul.08 8,18 5,89 3,13 2,05 7,93 5,45 1,9 1,4 Media 8,14 5,57 2,74 1,4 8,26 2,73 4,91 2,18 oct.08 8,89 2,51 4,56 2,07 8,37 3,55 4,79 2,34 Media 8,50 2,93 4,75 2,19

pH-ul a înregistrat în perioada de prelevare a probelor valori cuprinse între 7,93 - 8,89 caracteristice apelor slab alcaline

47 Evoluţia principalilor indicatori chimici în anul 2008- Lacul Pădureni

8,41 8,49 8,5 9 8,14 8 7 5,57 6 5,06 4,75 Ph 5 3,58 3,92 CCOMn 4

mg O2/l mg 3,31 O2 dizolvat 2,74 2,93 3 2,19 CBO5 2,04 1,4 2 1,18 1 0 aprilie iunie iulie octombrie

Fig.nr. 4.3.2.2 - 3 Evoluţia principalilor indicatori chimici în anul 2008 - Lacul Pădureni (valori medii) Monitorizarea evoluţiei trofice a apelor stagnante din judeţul Covasna şi prelucrarea datelor din domeniu sunt elemente care stau la dispoziţia factorilor de decizie pentru elaborarea strategiilor de gospodărire a apelor, şi managementul ariilor protejate. Monitorizarea zonelor umede furnizează date pentru evaluarea stării ariilor protejate şi a fenomenelor biologice şi chimice care au loc la nivelul acestora. Sunt considerate ca o sursă de biodiversitate astfel urmărirea lor a devenit o necesitate. Din această cauză APM Covasna are încadrat în programul de monitorizare şi urmărirea calităţii bălţilor şi braţelor moarte din zona umedă aria protejată Buffogo şi Micloşoara. Bălţile din zona Buffogo sunt urmărite numai din punct de vedere fizico- chimic, componenţa apei nu permite formarea planctonilor, aici nu sau identificat specii, apa încadrându-se în stadiul eutrofic.

Fig.nr. 4.3.2.2 - 4 Zona Buffogo

48

Fig.nr. 4.3.2.2 - 5 Zona Buffogo

Fig.nr. 4.2.2.2 - 6 Zona Buffogo

Apa stagnantă din Micloşoara prezintă variaţii sezoniere normale, calitatea apei încadrându-se în stadiul mezotrofic. În lunile mai şi septembrie 2008 s-au urmărit indicatori fizico-chimici din care menţionăm: pH, CCOMn, CBO5, P total, oxigen dizolvat şi indicatorii biologici:clorofila”a”, Compoziţia zooplanctonului - index saprobic, Compoziţia fitobentosului - index saprobic pH-ul a înregistrat în perioada de prelevare a probelor valori cuprinse între 7,33 – 7,56 caracteristice apelor slab alcaline În lunile mai şi septembrie zona umedă Micloşoara a avut o biocenoză bine formată, echilibrată, valoarea indexului saprobic zooplancton fiind cuprinsă între 1,64 - 1,81 căreia îi corespunde clasa I de calitate, iar valoarea indexului saprobic fitobentos fiind cuprins între de 2,02 - 2, 07, caracteristică clasei a II-a de calitate, indicând o calitate bună a apei din punct de vedere al încărcăturii cu substanţe organice biodegradabile

49 Fosforul total atinge valori între 0,1929 mgP/l în luna mai şi 1,120 mgP/l, încadrându-se în zona hipertrofă. La acest indicator nu au fost observate modificări semnificative în evoluţia stării bălţilor. Este de menţionat faptul că există o creştere a încărcării cu materii organice a masei de apă, pe perioada verii, cât şi scăderea valorii oxigenului dizolvat 0,84 mg O2/l în luna mai, ceea ce ne indică faptul, că suprafeţele de apă, sunt foarte sensibile la lipsa precipitaţiilor, la schimbările de temperatură, reacţionând prompt şi puternic, la cele mai mici variaţii ale acestora. În acelaşi timp s-a observat prezenţa unor cantităţi însemnate de alge

4.4. Ape subterane În judeţul Covasna rezerva de apă subterană tehnic utilizabilă în anul 2008 a fost de 23605,515 mii mc iar volumul de apă din surse subterane utilizate în anul 2008 a fost de 10945,84 mii mc. Beneficiarii au încheiat contract abonament cu Apele Romane pentru prelevarea apei din 40 de captări subterane şi 14 captări de suprafaţă, iar S.G.A. – Covasna a încheiat contract abonament cu 58 beneficiari pentru asigurarea apei brute . Sistemul de Gospodărirea Apelor – Covasna a monitorizat calitatea apelor subterane făcând analize de laborator prin foraje de supraveghere . În cursul anului 2008 s-a monitorizat calitatea apelor subterane prin forajele prezentate în tabelul 4.4.1:

Tabel.nr. 4.4.1 Foraje

Luna Forajul Indicatori depăşiţi

P6, P39 Nu s-au înregistrat depăşiri Martie SC GospCom SA Sf.Gheorghe P1 Consiliul Local Breţcu Mn P1 Mn, Fe total, Coliformi total Aprilie SC GospCom Srl Tg.Secuiesc P1 Consiliul Local Breţcu Mn F4, F5 - Ghidfalău Cd, Fe total F1, F2 Ilieni Mn, Fe total, Cd F4, F5 Ilieni – Fe total, Mn, F6, F7 Ilieni – Ozun Mn, Fe total, Cd, amoniu F1, F2 Reci Pb, Mn, Fe total F4, Mărtineni Fe total, Mn Mai F6 Mărtineni Nu sunt depăşiri F2, F3 Tg.Secuiesc Pb, Mn, amoniu, Fe total F4, F5 Tg.Secuiesc Fe total, Mn, Ni F6 Tg.Secuiesc Fe total, Mn,Cd F2, F3 Augustin - Căpeni Fe total, Mn F4, F5 Augustin - Căpeni Fe total, Cd, Pb, amoniu F1, F2 Tălişoara Pb, Fe total

P30 Iunie Fe total, Coliformi total SC GospCom Srl Tg.Secuiesc

50 P6 Nu s-au înregistrat depăşiri SC GospCom SA Sf. Gheorghe P39 Coliformi total SC GospCom SA Sf. Gheorghe

P1 Consiliul Local Breţcu Mn P1, P30 Fe total, Mn SC GospCom Srl Tg.Secuiesc F4, F5 - Ghidfalău Mn, Fe total, F1, F2 Ilieni – Ozun Mn, Fe total Trim III F4 Ilieni – Ozun Fe total F5 Ilieni – Ozun Nu s-au înregistrat depăşiri F6, F7 Ilieni – Ozun Fe total, Mn F4, F6 Mărtineni Mn, Fe total, azotaţi F1, F3 Reci Mn, Fe total F2 Tg.Secuiesc Nu s-au înregistrat depăşiri F3 Tg.Secuiesc Mn, Fe total,amoniu F4, F5 Tg.Secuiesc Mn, Fe total F6 Tg.Secuiesc Amoniu, Fe total, Mn F2, F3 Augustin - Căpeni Fe total, Mn F4, F5 Augustin - Căpeni Fe total, Mn, amoniu F1, F2 Tălişoara Mn, Fe total P6, P39 Nu s-au înregistrat depăşiri SC GospCom SA Sf. Gheorghe Trim IV P1, P30 Mn, Fe total SC GospCom SA Tg.Secuiesc

4.5. Apa potabilă

Reţele de alimentare cu apă potabilă

În cele 5 oraşe din judeţ există alimentare cu apă (din foraje de medie adâncime sau de suprafaţă) în sistem centralizat. Conform analizelor efectuate în anul 2008 de Serviciul EFMAAS din cadrul DSP Covasna, care a monitorizat calitatea apei potabile atât din mediul urban cât şi în mediul rural, conform H.G. 974/2004 şi conform Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată şi completată de Legea nr. 311/2004:  La Sf.Gheorghe din numărul total de probe recoltate toate probele au fost corespunzătoare  La Covasna din totalul probelor recoltate 2% nu corespund din punct de vedere microbiologic şi 5% nu corespund din punct de vedere fizico-chimic  La Tg.Secuiesc din totalul probelor recoltate 7% nu corespund din punct de vedere fizico chimic  La Înt.Buzăului din totalul probelor recoltate 1% nu corespund din punct de vedere fizico chimic  La Baraolt din totalul probelor recoltate 26% nu corespund din punct de vedere microbiologic şi 24% nu corespund din punct de vedere fizico - chimic

51 Din probele recoltate de la instituţiile publice comunale în următoarele localităţi calitatea apei a fost necorespunzătoare la unul sau mai mulţi parametrii: Mereni, Catalina, , Valea Crişului, Micfalău şi Ghelinţa. Apa potabilă distribuită de instalaţiile publice ale oraşelor Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Întorsura Buzăului şi cea distribuită de instalaţiile publice din mediul rural corespund STAS – lui 1146/2002, excepţie făcănd cazurile de defecţiune a reţelei de distribuţie. Oraşul Baraolt este aprovizionat dintr-o sursă de suprafaţă – pârâul Cormoş – sursă care nu se încadrează în STAS 1146/2002 categoria I de folosinţă. Conform NTPA 013 exceptând indicatorii bacteriologici unde încadrarea se face în categoria A3, restul indicatorilor de calitate determină încadrarea apei în categoria A2. Oraşul Covasna se aprovizionează din surse de suprafaţă (Pârâul Bâsca Mare şi Covasna). Populaţia din oraşele judeţului Covasna în proporţie de 80 - 86,7% este conectată la reţeaua de distribuţie centralizată a apei potabile (Tab. 4.5. - 1). Reţelele de distribuţie a apei din mediul rural, construite anterior anilor ′90, sunt în stare avansată de uzură, din această cauză sunt mari pierderi de apă. (Tab. 4.5.1) Înlocuirea acesteia făcundu-se foarte încet din cauza resurselor financiare insuficiente. În mediul rural investiţiile încep după anul 2004 prin programele SOLEL BONEH şi SAPARD. În zonele rurale unde nu există sistem centralizat de distribuţie, apa este asigurată în mare parte din fântâni, izvoare, cişme cu cădere liberă. După estimările făcute pe baza proiectelor în anul 2008, un număr de 16.500 locuitori vor beneficia de apă potabilă prin sistem centralizat, ceea ce înseamnă 7% din totalul populaţiei din judeţ. Prin programul SOLEL BONEH, conform HG nr.687/1997 şi HG nr. 88/1999 s-a pus în funcţiune sistemul de alimentare cu apă în satul Ghelinţa, Reci, Malnaş Malnaş Băi, Zagon, Sânzieni, Belin şi . Prin programul SAPARD s-a pus în funcţiune sistemul de alimentare cu apă în satele Cătălina,Tălişoara, Filia şi Brăduţ. S-a finalizat alimentarea cu apă a satelor Valea Crişului, de Sus, Bodoc, Zălan, Ghidfalău şi Fotoş prin Programul privind alimentarea cu apă a satelor aprobat prin HG nr. 1256/2005 pentru modificarea şi completarea H.G. Nr. 577/1997, republicată.

Tabel.nr. 4.5.1 Reţelele de distribuţie a apei Procentul populaţiei cu Cantitatea de apă pierdută Consumurile lunare de acces la surse de apă în (din) sistemul de apă potabilă pe cap de potabile distribuţie locuitor Anul (sistem centralizat de (lunar mc) (mc) distribuţie)

Urban Rural Urban Rural Urban Rural 1999 80,50 3,4 94411 501,60 6,84 7,01 2000 81,25 3,7 81755 501,64 6,79 6,90 2001 81,75 3,9 84113 501,62 5,93 7,20 2002 83,37 4,8 75352 534,60 5,20 6,80 2003 83,90 4,94 60532 551,35 5,09 7,20 2004 84,60 9,18 67078 778,16 4,94 7,20

52 2005 85,40 9,75 55817 611,32 4,88 7,50 2006 86,10 9,82 54352 532,03 4,63 7,10 2007 86,70 10,24 53889 841,21 4,44 6,20

În urma datelor obţinute de la Consiliul Judeţan Covasna şi de la primăriile comunelor se poate observa, că după 2004, există tendinţa de creştere a numărului locuitorilor care au acces la apă potabilă prin sistem centralizat. Programul de distribuire a apei potabile prin sistem centralizat este permanent, 24 de ore din 24.

Tabel.nr. 4.5.2 Reţele de alimentare cu apă Reţele apă potabilă Reţele apă menajeră

Judeţ Lungime Volum Număr Populaţie Lungime Volum Număr Populaţie (km) distribuit localităţi racordată (km) distribuit localităţi racordată (mii mc) (mii mc)

Urban 242 30,5 5 84371 134 25,7 5 68124

Rural 207,6 1,931 34 14948 43,2 0,47 12 3585

53 Tabel.nr. 4.5.3 Proiecte de mediu cu finanţare de la bugetul de stat şi din fondurile de pe-aderare ale UE, derulate în 2008 Perioada de Valoarea Beneficiarul Judeţ/ Titlul proiectului / Domeniul Stadiul SURSA DE Nr.crt. derulare a proiectului proiectului Localitate Denumirea programului proiectului proietului FINANŢARE proiectului RON - Buget de stat Sat Aita Comuna Alimentare cu apă a localităţilor Aita Alim. cu În aprobat prin 1 Seacă, sat 2006 - 2009 3,890,597.06 Băţani Seacă şi Herculian, com. Băţani, jud. CV apă execuţie O.G. 7/ 2006 Herculian - Buget local - Buget de stat Comuna Dezvoltarea infrastructurii rurale în În aprobat prin 2 Sat Bixad Canalizare 2006 - 2009 2,503,968.00 Bixad comuna Bixad: canalizare menajeră execuţie O.G. 7/ 2006 - Buget local - Buget de stat 3,200,000.00 Comuna Canalizare centralizată şi staţie de În aprobat prin 3 Sat Bodoc Canalizare 2006 - 2009 Bodoc epurare Bodoc execuţie O.G. 7/ 2006 - Buget local - Buget de stat Comuna Alimentare cu apă în comuna Brăduţ, Alim. cu În aprobat prin 4 Sat Doboşeni 2006 - 2009 1,800,000.00 Brăduţ satul Doboşeni apă execuţie O.G. 7/ 2006 - Buget local - Buget de stat Comuna Reabilitare staţie de epurare şi extindere În aprobat prin 5 Sat Breţcu Canalizare 2006 - 2009 3,568,146.00 Breţcu canalizare execuţie O.G. 7/ 2006 - Buget local Comuna Canalizare şi staţie de epurare în În 6 Sat Hăghig Canalizare 2006 - 2009 2006 - 2009 3,999,967.00 Hăghig comuna Hăghig execuţie - Buget de stat Sat Malnaş Canalizarea apelor uzate menajere şi Comuna În aprobat prin 7 Băi, sat staţie de epurare în localităţile Malnaş Canalizare 2006 - 2009 3,094,727.00 Malnaş execuţie O.G. 7/ 2006 Malnaş Băi şi Malnaş - Buget local - Buget de stat Comuna Îmbunătăţirea sistemului de apă, Alim. cu În aprobat prin 8 Sat Mereni 2006 - 2009 3,984,000.00 Mereni canalizare menajeră apă execuţie O.G. 7/ 2006 -Buget local

54 - Buget de stat Comuna Dezvoltarea infrastructurii rurale în În aprobat prin 9 Sat Micfalău Canalizare 2006 - 2009 3,545,586.00 Micfalău comuna Micfalău: canalizare menajeră execuţie O.G. 7/ 2006 - Buget local - Buget de stat Comuna Dezvoltarea infrastructurii rurale în com. În aprobat prin 10 Sat Moacşa Canalizare 2006 - 2009 3,858,340.00 Moacşa Moacşa: Canalizare menajeră execuţie O.G. 7/ 2006 - Buget local - Buget de stat Comuna Sistem de canalizare în comuna Ozun, În aprobat prin 11 Sat Ozun Canalizare 2006 - 2009 3,908,000.00 Ozun sat Ozun execuţie O.G. 7/ 2006 - Buget local - Buget de stat Comuna Dezvoltare infrastructură rurală în În aprobat prin 12 Sat Reci Canalizare 2006 - 2009 4,000,000.00 Reci comuna Reci: Canalizare execuţie O.G. 7/ 2006 - Buget local Înfiinţare reţea canalizare ape uzate şi - Buget de stat Comuna Sat Sita Alim. cu staţie de epurare în satul Crasna şi În aprobat prin 13 Sita Buzăului, sat apă şi 2006 - 2009 3,900,000.00 extindere reţea apă-canal în satul Sita execuţie O.G. 7/ 2006 Buzăului Crasna canalizare Buzăului - Buget local - Buget de stat Comuna Sisteme de canalizare a apei şi staţii de În aprobat prin 14 Sat Zagon Canalizare 2006 - 2009 4,520,352.90 Zagon epurare a apelor uzate execuţie O.G. 7/ 2006 - Buget local - Buget de stat Comuna Alim. cu În aprobat prin 3,930,000.00 15 Sat Belin Vale Alimentare cu apă sat Belin Vale 2006 - 2009 Belin apă execuţie O.G. 7/ 2006 - Buget local

- Buget de stat

Comuna Extindere alimentare cu apă şi Alim. cu În aprobat prin 16 Sat Cernat 2006 - 2009 3,899,029.50 Cernat reabilitarea sistemului existent apă execuţie O.G. 7/ 2006

- Buget local

55 - Buget de stat Comuna Extinderea reţelei de apă potabilă în Alim. cu În aprobat prin 17 Sat Ilieni 2006 - 2009 2,606,971.05 Ilieni comuna Ilieni apă execuţie O.G. 7/ 2006 - Buget local Municipiul Alimentare cu apă potabilă a localităţii - Buget de stat Sat Chilieni, Alim. cu În 18 Sf. Chilieni-Coşeni, sate aparţinătoare mun. 2006 - 2009 aprobat prin 1,100,000.00 Sat Coşeni apă execuţie Gheorghe Sf. Gheorghe O.G. 7/ 2006 - Buget de stat Comuna Alimentare cu apă a satului Turia etapa Alim. cu aprobat prin 19 Sat Turia Finalizat 2006 - 2008 3,482,140.03 Turia I-a apă O.G. 7/ 2006 - Buget local - Buget de stat Comuna Alim. cu În aprobat prin 20 Sat Aita Medie Alimentare cu apă Aita Seacă 2006 - 2009 2,466,044.20 Aita Mare apă execuţie O.G. 7/ 2006 - Buget local - Buget de stat Comuna Staţie de epurare a apelor uzate în Staţie de În aprobat prin 21 Sat Chichiş 2006 - 2009 579,549.00 Chichiş comuna Chichiş, judeţul Covasna epurare execuţie O.G. 7/ 2006 - Buget local - Buget de stat Comuna Construcţia şi modernizarea sist. de Alim. Alim. cu În aprobat prin 22 Sat Vârghiş 2006 - 2009 2,970,673.00 Vârghiş cu apă potabilă a localităţii Vârghiş apă execuţie O.G. 7/ 2006 - Buget local Programul privind alimentarea cu apă a Finalizat/ Comuna satelor aprobat prin HG nr. 1256/2005 Alim. cu Buget de stat 23 Sat Ozun nerecepţio Ian.2008 – 719,429.00 Ozun pentru modificarea şi completarea H.G. apă Buget local -nat Dec. 2008 Nr. 577/1997, republicată Programul privind alimentarea cu apă a Finalizat/ Comuna satelor aprobat prin HG nr. 1256/2005 Alim. cu 2005 - Buget de stat 24 Sat Lemnia nerecepţio 1,718,120.00 Lemnia pentru modificarea şi completarea H.G. apă Dec. 2008 Buget local nat Nr. 577/1997, republicată Programul privind alimentarea cu apă a Comuna satelor aprobat prin HG nr. 1256/2005 Alim. cu Lucrări în Buget de stat 25 Sat Hăghig 2002 - 2009 2,013,901.00 Hăghig pentru modificarea şi completarea H.G. apă continuare Buget local Nr. 577/1997, republicată

56

Programul privind alimentarea cu apă a

Comuna satelor aprobat prin HG nr. 1256/2005 Alim. cu Zălan, 2007- Buget de stat 26 Sat Olteni 2,103,139.00 Bodoc pentru modificarea şi completarea H.G. apă Olteni 2009 Buget local Sat Zălan Nr. 577/1997, republicată lucrări în continuare

Fotoş Programul privind alimentarea cu apă a Comuna Alim. cu finalizat 2007 – Buget de stat 27 Sat Angheluş satelor aprobat prin HG nr. 1256/2005 3,738,988.00 Ghidfalău apă Angheluş 2009 Buget local Sat Fotoş pentru modificarea şi completarea H.G. execuţie Nr. 577/1997, republicată Programul privind alimentarea cu apă a Finalizat/ Comuna satelor aprobat prin HG nr. 1256/2005 Alim. cu 2006 – Buget de stat 28 Băile nerecepţio 908,000.00 Turia pentru modificarea şi completarea H.G. apă dec. 2008 Buget local Balvanyos nat Nr 577/1997, republicată Alim. cu Mun. Sf. Zona urbană Extindere reţea canalizare şi reabilitare În Început. Buget de stat 29 apă 9,950,000.00 Gheorghe Sf. Gheorghe reţea de apă potabilă. execuţie Sem II 2007 Buget local Canaliz. Proiect Alim. cu Mun. Tg. Zona urbană Extindere reţea canalizare şi reabilitare tehnic Început. Buget de stat 30 apă 7,480,000.00 Secuiesc Tg. Secuiesc reţea de apă potabilă. În Sem II 2007 Buget local canaliz pregătire Canaliz. Proiect Oraşul Zona urbană Reabilitare staţie de epurare şi extindere Început. Buget de stat 31 Staţie de tehnic 17,300,000.00 Covasna Covasna reţea canalizare Sem II 2007 Buget local epurare finalizat

Alim. cu Proiect Buget de stat apă Oraşul Zona urbană Reabilitare staţie de epurare, staţie de tehnic Început. Buget local 32 canaliz. 19,536,000.0 Baraolt Baraolt tratare a apei, canalizare şi alim.cu apă În Sem II 2007 Alte surse Staţii de pregătire epurare

57 Majoritatea populaţiei din mediul urban consumă apă potabilă de bună calitate, cu excepţia oraşelor Baraolt şi Covasna, unde intermitent apar depăşiri la parametrii de potabilitate. Una dintre cele mai grave situaţii se întâlneşte în oraşul Baraolt, unde localnicii nu au apă utilizabilă pentru băut, periodic apar depăşiri ale valorilor normale atât la parametrii bacteriologici cât şi chimici. Din punctul de vedere a surselor de poluare nu sunt unităţi autorizate să evacueze ape reziduale în pârâul Cormoş, dar până la staţia de tratare acesta traversează 4 localităţi (Filia, Brăduţ, Doboşeni, Tălişoara). Aceste localităţi constituie surse de poluare a apei din cauza scurgerilor şi infiltraţiilor de dejecţii animaliere antrenate în apă în urma precipitaţiilor abundente. Staţia de tratare iniţial a fost proiectată pentru furnizare de apă industrială. Tehnologia existentă de tratare a apei este inadecvată pentru a aduce apa la parametrii de potabilitate ceruţi de Legea Calităţii Apei nr. 458/2002 modificată şi completată de Legea nr. 311/2004. Staţia de apă nu are autorizaţie sanitară de funcţionare din anul 1990. Calitatea apei potabile distribuite a fost monitorizată de D.S.P. prin controale igienico - sanitare, analize fizico - chimice, bacteriologice, avizarea distribuitorilor de apă potabilă. În urma încercărilor de laborator efectuate din apele brute, de către Direcţia de Sănătate Publică, din judeţ precum şi din sursele de apă minerală, s-a constatat că aceste surse se încadrează 100% în limitele STAS 1342/91 privind concentraţia de nitraţi (sub 45 mg/dm3). Problema majoră în privinţa prezentei nitraţilor peste limitele de admisibilitate în judeţul nostru o constituie apele provenite din fântânile publice şi individuale. Cele mai afectate localităţi în privinţa concentraţiei de nitraţi sunt următoarele: Sânzieni, Catalina, Poian, Caşinul Mic. În zona Covasna calitatea apei se depreciază frecvent din cauza exploatărilor forestiere efectuate în zona sanitară de restricţie, staţia de tratare a apei neputând aduce întotdeauna apa distribuită populaţiei la parametrii admişi de lege.

4.6 Apele uzate

4.6.1Structura apelor uzate generate în 2008

În anul 2008 s-au efectuat analize fizico – chimice în cadrul laboratoarelor de la cele 6 staţii de epurare din judeţ Sf.Gheorghe, Covasna, Baraolt, Întorsura Buzăului, Tg.Secuiesc staţia veche şi staţia nouă. Conform buletinelor trimise de către S.C GOS-TRANS-COM S.R.L Covasna, situaţia medie a apelor uzate la intrarea şi ieşirea din staţia de epurare este următoarea:

58 Staţia de epurare Covasna anul 2008 ( ieşire din staţie)

80

70

60

50

40

30

20

10

0 Media Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. 08 Cloruri(mg/l) 67,54 39,89 39,04 54,45 60,3 59,85 72,33 63,78 62,3 57,79 65,39 63,71 58,86 Sulfaţi(mg/l) 17,26 19,38 14,43 16,47 17,12 17,84 17,66 17,71 17,37 17,69 18,92 17,78 17,47

Fig.nr. 4.6.1 - 1 Indicatori determinaţi la Staţia de epurare Covasna(ieşire staţie)

Situaţia medie a apelor uzate la intrarea în staţia de epurare Covasna anul 2008

200

150

100 mg/l

50

0 CCOCr Susp.totale CBO5 Media 2008 150,21 172,3 37,1

Fig.nr. 4.6.1 - 2 Indicatori determinaţi la Staţia de epurare Covasna (intrare staţie)

59

Situaţia medie a apelor uzate la ieşirea din staţia de epurare Covasna anul 2008

150

100 /l

mg 50

0 CCOCr Susp.totale CBO5 Media 2008 106,94 72 25,83

Fig.nr. 4.6.1 - 3 Indicatori determinaţi la Staţia de epurare Covasna (ieşire staţie) în anul 2008

Staţia de epurare Sf.Gheorghe anul 2008 (intrare şi ieşire din staţie)

1000

100

10

1

0,1 Ph CCOMn CBO5 CCOCr NH4 detergenti intrare 7,52 233,42 157,26 586,98 31,47 1,355 iesire 7,78 34,82 22,84 154,92 28,72 0,407

Fig.nr. 4.6.1 - 4 Indicatori determinaţi la Staţia de epurare Sf.Gheorghe în anul 2008

Volumul de ape uzate epurate la staţia de epurare Sf.Gheorghe este de 13 mii mc/zi, iar volumul de apă de apă epurată în anul 2008 este de 4359 mii mc/2008

60 Reziduri (mg/l) Staţia de epurare Sf.Gheorghe anul 2008

783 intrare iesire 1445

Fig.nr. 4.6.1 - 5 Indicatori determinaţi la Staţia de epurare Sf.Gheorghe în anul 2008

Metale determinate la ieşirea din Staţia de epurare Sf.Gheorghe anul 2008

1 0,27

0,1

0,013 iesire 0,0066 0,01

0,001 Crom total(mg/l) Zinc(mg/l) Cupru(mg/l)

Fig.nr. 4.6.1 - 6 Indicatori determinaţi la Staţia de epurare Sf.Gheorghe în anul 2008

4.6.2 Poluanţii în apele uzate

Conform buletinelor de informare furnizate de S.G.A Sf.Gheorghe, pe parcursul anului 2008, cele mai însemnate cantităţi de substanţe poluante evacuate în mediu la care s-au înregistrat depăşiri au fost substanţele

61 organice, suspensii, amoniul, precum şi substanţele derivate acestora, specifice proceselor de producţie din industria alimentară, zootehniei şi apelor menajere. Cele mai importante surse de poluare identificate sunt:  staţiile de epurare orăşeneşti care evacuează apele uzate insuficient epurate în receptorii naturali;  activităţile agro - zootehnice;  activităţile industriale – prelucrări chimice, industria prelucrării lemnului În tabelul de mai jos (4.6.2. - 1) sunt prezentate principalele folosinţe de apă care au depăşit indicatorii reglementaţi de către S.G.A., prin autorizaţiile de gospodărire a apelor

Tabel.nr. 4.6.2. - 1 Surse majore de poluare în judeţul Covasna Surse de Domeniu Poluanţi Trimestrul Emisar poluare de activitate specifici R.Olt prin CCOCr,Fosfor SC. GOSP.COM gospod.comunală pr. total, substanţe SA Sf.Gheorghe Sâmbrezii extractibile R.Negru SC. GOSP.COM Nu sunt SRL Tg.Secuiesc gospod.comunală depăşiri 1+2 Pr.Caşin

Fosfor total Primăria Baraolt gospod.comunală Pr. Baraolt Azot total Detergenti

SC. GOS- Detergenţi Pr. TRANS-COM gospod.comunală CCOCr Trim.I Covasna SRL Covasna CBO5 Suspensii Producţia de ape SC BIBCO SA Amoniu, minerale şi băuturi Biborţeni Staţia Pr. Baraolt Azotaţi, CBO răcoritoare 5 de epurare 1 nealcoolice Fosfor total, pH, CCOCr Producţia de ape SC BIBCO SA minerale şi băuturi Amoniu Biborţeni Staţia Pr. Baraolt răcoritoare de epurare 2 nealcoolice Prelucrarea S.C. AMYLUM porumbului boabe R.Negru Azot total SRL Tg.Secuiesc în amidon, dextroza şi derivate gospodărie Primăria Breţcu Amoniu comunală

62 Surse de Domeniu Poluanţi Trimestrul Emisar poluare de activitate specifici CBO5 CCOCr gospodărie Primăria Ozun R.Negru Detergenţi comunală Azot total Fosfor total S.C CARBONIFERA Nu sunt S.A Baraolt Ind.extractivă depăşiri Cariera Racoş Sud

SC Spălarea şi sortarea TERRACOTTA R. Olt Suspensii agregatelor STAR S.A minerale Ghidfalău Extractia pietrişului SC şi nisipului, TERRACOTTA producerea R.Olt Suspensii STAR S.A Sf. sorturilor de Gheorghe agregate S.C CONNECTION Ind.extractivă Suspensii S.R.L Chilieni S.C. PERLA COVASNEI S.A Ind. alimentară Fosfor total Secţia Malnaş Băi Azot total, R.Olt prin SC. GOSP.COM fosfor total, gospod.comunală pr. SA Sf.Gheorghe substanţe Trim.II Sâmbrezii extractibile R.Negru SC. GOSP.COM substanţe SRL Tg.Secuiesc gospod.comunală extractibile,

1+2 CBO5, CCOCr Pr.Caşin Prelucrarea S.C. AMYLUM porumbului boabe R.Negru Azot total SRL Tg.Secuiesc în amidon, dextroza şi derivate

Detergenţi Amoniu Primăria Baraolt gospod.comunală Pr. Baraolt Fosfor total

CCOCr

SC. GOS- Pr. Detergenţi TRANS-COM gospod.comunală Covasna SRL Covasna

63 Surse de Domeniu Poluanţi Trimestrul Emisar poluare de activitate specifici Producţia de ape SC BIBCO SA minerale şi băuturi Nu sunt Biborţeni Staţia Pr. Baraolt răcoritoare depăşiri de epurare 1 nealcoolice Producţia de ape SC BIBCO SA minerale şi băuturi Biborţeni Staţia Pr. Baraolt amoniu răcoritoare de epurare 2 nealcoolice CBO5 gospodărie Detergenţi Primăria Ozun R.Negru comunală Azot total Fosfor total

S.C TROFA Sortare – spălare S.R.L Bodoc R. Olt Suspensii agregate

S.C CARBONIFERA S.A Baraolt Nu sunt Ind.extractivă Cariera Racoş depăşiri Sud

R.Olt prin SC. GOSP.COM Fosfor total gospod.comunală pr. SA Sf.Gheorghe Sâmbrezii

SC Spălarea şi sortarea TERRACOTTA agregatelor R. Olt Suspensii STAR S.A minerale Ghidfalău Extractia pietrişului SC şi nisipului, Trim. TERRACOTTA producerea R.Olt Suspensii III STAR S.A Sf. sorturilor de Gheorghe agregate S.C CONNECTION Ind.extractivă Suspensii S.R.L Chilieni S.C. PERLA Nu sunt COVASNEI S.A Ind. alimentară depăşiri Secţia Malnaş Băi gospodărie Primăria Breţcu Amoniu comunală

64 Surse de Domeniu Poluanţi Trimestrul Emisar poluare de activitate specifici R.Negru SC. GOSP.COM Fosfor total, SRL Tg.Secuiesc gospod.comunală CCOCr 1+2 Pr.Caşin Azot total S.C. TORRO IMPEX S.R.L Ind.alimentară Lemnia

Azot total, Fosfor total, Primăria Baraolt gospod.comunală Pr. Baraolt CCOCr,

CBO5

SC. GOS- Pr. CBO5, TRANS-COM gospod.comunală Covasna Suspensii, SRL Covasna Azot total Producţia de ape SC BIBCO SA minerale şi băuturi Biborţeni Staţia Pr. Baraolt Azotiţi răcoritoare de epurare 1 nealcoolice Producţia de ape SC BIBCO SA minerale şi băuturi Biborţeni Staţia Pr. Baraolt amoniu răcoritoare de epurare 2 nealcoolice

CBO5 gospodărie CCOCr, Primăria Ozun R.Negru comunală Azot total Fosfor total

S.C TROFA Sortare – spălare Suspensii S.R.L Bodoc R. Olt agregate

S.C CARBONIFERA Suspensii S.A Baraolt Ind.extractivă

Cariera Racoş Sud

R.Olt prin SC. GOSP.COM Nu sunt Trim IV gospod.comunală pr. SA Sf.Gheorghe depăşiri Sâmbrezii

65 Surse de Domeniu Poluanţi Trimestrul Emisar poluare de activitate specifici SC Spălarea şi sortarea TERRACOTTA agregatelor R. Olt Suspensii STAR S.A minerale Ghidfalău Extractia pietrişului SC şi nisipului, TERRACOTTA producerea R.Olt Suspensii STAR S.A Sf. sorturilor de Gheorghe agregate S.C Nu sunt CONNECTION Ind.extractivă depăşiri S.R.L Chilieni gospodărie Primăria Breţcu Amoniu comunală R.Negru SC. GOSP.COM Nu sunt SRL Tg.Secuiesc gospod.comunală depăşiri 1+2 Pr.Caşin

Fosfor total, Primăria Baraolt gospod.comunală Pr. Baraolt CBO5

SC. GOS- Pr. TRANS-COM gospod.comunală Nu sunt Covasna SRL Covasna depăşiri Producţia de ape SC BIBCO SA minerale şi băuturi Nu sunt Biborţeni Staţia Pr. Baraolt răcoritoare depăşiri de epurare 1 nealcoolice Producţia de ape SC BIBCO SA minerale şi băuturi Nu sunt Biborţeni Staţia Pr. Baraolt răcoritoare depăşiri de epurare 2 nealcoolice

S.C TROFA Sortare – spălare Suspensii S.R.L Bodoc R. Olt agregate

S.C CARBONIFERA Nu sunt S.A Baraolt Ind.extractivă depăşiri Cariera Racoş Sud

Printre cei mai importanţi poluatori a apelor din judeţ se numără S.C GOS.COM S.A BARAOLT, S.C ABOFARM SRL

66 Se constată depăşiri foarte mari la indicatorii: substanţe organice, amoniu, materii în suspensie, pH, cloruri. Deşi s-au realizat investiţii în domeniul epurării apelor uzate, valorile ce caracterizează calitatea acestor ape evacuate indică o impurificare constantă, foarte puternică. Potrivit datelor primite de la SGA, începând din luna septembrie 2003 s-au modificat valorile indicatorilor de calitate la apele uzate evacuate de la staţia de epurare, conform Protocolului de Parteneriat încheiat între MAPM şi MAAP nr.378/1355/2002, privind acordarea de derogări de la HG 188/2002 la complexele zootehnice. Limitele admise prin protocol sunt următoarele: suspensii - 244 mg/l; rezidiu filtrabil - 2100 mg/l; CBO5 - 488 mg/l; CCO - Mn -748 mg/l; amoniu - 750 mg/l. Şi faţă de aceste limite admise se constată depăşiri la indicatorii menţionaţi.

4.6.3 Reţele de canalizare

Reţele de canalizare sunt constituite din tub de gresie ceramică în proporţie de 95%, iar restul din tuburi PVC. În localitatea Baraolt, lungimea totală a reţelei de ape menajere este de 7,6 km, iar numărul de gospodării deservite de reţeaua de apă menajeră în anul 2008 şi numărul cetăţenilor beneficiari ai reţelei de apă menajeră este de 1750 gospodării şi 4720 persoane. Lungimea totală a reţelei de ape pluviale din localitate este de 4,5 km. În Tg.Secuiesc, lungimea totală a reţelei de ape menajere din localitate este de 27,1 km, iar lungimea totală a reţelei de ape pluviale din localitate este de 11.4 km. Numărul de gospodării deservite de reţeaua de apă menajeră în anul 2008 şi numărul cetăţenilor beneficiari ai reţelei de apă menajeră este de 7200 gospodării/15000 cetăţeni. În localitatea Înt. Buzăului, lungimea totală a reţelei de ape menajere este de 7,2 km, iar numărul de gospodării deservite de reţeaua de apă menajeră în anul 2008 şi numărul cetăţenilor beneficiari ai reţelei de apă menajeră este de 704 apartamente, 1638 gospodării şi 6557 persoane. Lungimea totală a reţelei de ape pluviale din localitate este de 1,2 km. În localitatea Covasna lungimea totală a reţelei de ape menajere este de 31,5 km, iar lungimea totală a reţelei de ape pluviale din localitate este de 6 km. Numărul de gospodării deservite de reţeaua de apă menajeră în anul 2007 este de 2245 şi numărul cetăţenilor beneficiari ai reţelei de apă menajeră este de 5430 pers. În localitatea Sf.Gheorghe lungimea totală a reţelei de ape menajere este de 69.9 km, iar lungimea totală a reţelei de ape pluviale din localitate este de 62,2 km. Numărul de gospodării deservite de reţeaua de apă menajeră în anul 2008 este de 3521 racorduri, iar numărul cetăţenilor beneficiari ai reţelei de apă menajeră este de 42.500.

67 4.6.3.1 Apa menajeră în localitatea Covasna provine de la consumatorii casnici în număr de 4551 persoane şi consumatorii industriali, instituţii în număr de 125. Este colectată prin două artere de canal colector la Ø500 mm, unul din gresie ceramică, iar celălalt din tuburi PVC.

4.7. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane

Ape de suprafaţă În mod normal, se poate afirma faptul că, la nivelul judeţului Covasna zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă, lipsesc. Se pot constata probleme pe perioada viiturilor, când datorită precipitaţiilor şi concentrării scurgerilor la nivel microbazinal, apele antrenează în deplasarea lor cantităţi însemnate de deşeuri, substanţe rezultate din degradările organice şi nu în ultimul rând substanţe rezultate ca urmare a aplicării tratamentelor culturilor agricole cu îngrăşăminte chimice şi pesticide. În cazul precipitaţiilor abundente staţiile de epurare către care sunt dirijate apele pluviale nu mai funcţionează în mod normal, fiindu-le depăşită capacitatea de epurare; în aceste condiţii cantităţile de apă sunt evacuate direct fără a mai fi purificate. Ca zone sensibile, fără însă a putea atribui definiţia de "zone critice" acestor sectoare, în condiţiile hidrometeorologice precizate anterior, putem considera sectoarele de râu din avalul evacuărilor staţiilor de epurare Tg. Secuiesc, Baraolt, Întorsura Buzăului, Sf. Gheorghe, Covasna (zonele critice din amonte de captarea Bâsca Mare şi captarea Covasna, poluarea apei în aceste puncte poate fi cauzată de exploatările forestiere).

Ape subterane La nivelul judeţului Covasna nu au fost constatate exemplificări de zone critice privind resursele de ape subterane.

Tabel.nr. 4.7.1 Zone critice, surse de poluare

Localitatea Zone critice, surse de poluare

Înt.Buzăului DN10 - posibile accidente auto cu încărcături poluante

SC TYROM SA – având ca domeniu de activitate prelucrarea laptelui deversează în Pârâul Baraolt zer, volum ape uzate evacuate fiind de 96.000 mii mc/an, iar S.C KRONSTADT S.A Baraolt - abator având ca domeniu de activitate prepararea cărnii,deversează în Pârâul Baraolt, sânge, volum ape uzate evacuate 500 mii mc/an

68 4.8 Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei

În Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Covasna - 2006, s- au stabilit obiectivele şi ţintele principale pentru îmbunătăţirea şi extinderea sistemelor de apă/apă uzată pe termen mediu (2007-2013). Pentru îndeplinirea acestor ţinte s-au făcut următorii paşi: În anul 2007 au fost finalizate 6 sisteme de alimentare cu apă (prin programul aprobat de HG 687/1997) şi sunt în pregătire peste 30 de noi proiecte pentru înfiinţarea de sisteme de apă şi/sau canalizare în mediul rural prin( O.U.G. 7/2006 şi prin programul aprobat de HG 687/1997). În septembrie 2007 a început pregătirea proiectului judeţean -״ansavoC luţeduj nî erarupe ed iiţats iş erazilanac ,ăpa uc eratnemilA״ Măsura ISPA 2005 RO 16 P PA 001- 03. În luna septembrie s-a finalizat şi draftul Masterplanului.

Tabel.nr. 4.8.1 Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei

Localitatea Obiective şi măsuri

Retehnologizarea staţiei de epurare Înt.Buzăului Extinderea reţelei de canalizare menajeră pe toată reţeaua stradală a oraşului Supravegherea şi curăţirea permanentă a albiei pârâului Kormoş în zona captării apei Instituirea şi întreţinerea zonelor de protecţie sanitară în jurul Baraolt surselor de apă în scopul prevenirii pericolului de alterare a calităţii apelor Întreţinerea malurilor şi a albiei surselor de apă în zonele aferente captării şi evacuării

CONCLUZII Reţeaua hidrografică existentă la nivelul judeţului Covasna, totalizează 1621 km, din care principalele trei cursuri de apă, Oltul, Buzăul şi Râul Negru însumează aproximativ 300 km. În general, calitatea acestor trei cursuri caracterizează bazinal factorul de mediu "apa", la nivelul întregului judeţ. Determinările efectuate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Sf.Gheorghe, atât în flux lent cât şi în flux rapid, indică valori ce încadrează aceste cursuri de apă în clasele de calitate I, II şi III (conform Ordinului 161/2006). Categoria a III-a de calitate a apelor este atribuită în special de către grupa nutrienţi.

Secţiunile de control cele mai reprezentative:

RÂUL SECŢIUNEA CARACTERISTICA SECŢIUNII Caracterizează apele amonte de zona industrială şi Negru Tinoasa de populaţie densă - zona Tg.Secuiesc Caracterizează apele amonte de confluenţa cu râul Negru Chichiş Olt în întregul bazin hidrografic al Râului Negru.

69 Caracterizează apele Oltului la intrarea acestora în Olt Micfalău judeţul Covasna Caracterizează apele Oltului la ieşirea acestora din Olt Araci judeţul Covasna

Monitorizarea calităţii apelor nu relevă diferenţe semnificative faţă de anul precedent. Datorită fondului natural, unii indicatori de calitate - fier, mangan- specific judeţului Covasna au înregistrat concentraţii mai ridicate, dar fără ca secţiunea respectivă să fie afectat de o sursă de poluare. Ca urmare a prelucrării datelor putem trage concluzia că cel mai afectat lac de procesul de eutrofizare este lacul Reci. Lacul Pădureni arată mici variaţii sezoniere însă persistă de ani de zile fenomenul de înflorirea apei în luniile de vară. Încadrarea anuală în clasele de calitate conform Normativului din 16 februarie 2006, după valorile indexului saprob este următoarea: lacul Belin clasa a - II - a de calitate, lacul Reci clasa a - II - a şi Pădureni se încadrează în clasa de calitate a - II - a. Indicatorii regimului de oxigen reprezentaţi de oxigenul dizolvat, consumul biochimic de oxigen (CBO5) şi consumul chimic de oxigen (CCOMn) au înregistrat valori care au corespuns în general clasei a - II - a şi clasei a - V - a de calitate reprezentată de scăderea conţinutului de oxigen. Monitorizarea zonelor umede furnizează date pentru evaluarea stării ariilor protejate şi a fenomenelor biologice şi chimice care au loc la nivelul acestora. Sunt considerate ca o sursă de biodiversitate astfel urmărirea lor a devenit o necesitate. Bălţile din zona Buffogo sunt urmărite numai din punct de vedere fizico- chimic, componenţa apei nu permite formarea planctonilor, aici nu sau identificat specii, apa încadrându - se în stadiul eutrofic. Apa stagnantă din Micloşoara prezintă variaţii sezoniere normale, calitatea apei încadrându-se în stadiul mezotrofic. Calitatea apelor naturale, ca de altfel şi a celorlalţi factori de mediu, este puternic influenţată de impactul surselor de ape uzate.

70