Ape De Suprafafaţă
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
CAPITOLUL 4. APA 4.1. Introducere Pe teritoriul judeţului Covasna s-au acumulat bogate straturi acvifere şi s-a creat o reţea hidrografică permanentă, bine organizată. Importantele resurse acvifere, alcătuite din depozitele aluvionare, au rezerve bogate. Teritoriul judeţului Covasna este foarte bogat în izvoarele de ape minerale răspândite pe tot teritoriul său. Cele mai multe izvoare de ape minerale se înşiruie de-a lungul a două linii orientate pe direcţia nord-sud, prima, pe versantul vestic al Munţilor Bodoc (izvoarele de la Balvanioş, Bixad, Micfalău, Malnaş-Băi, Bodoc, Arcuş, Băile Şugaş), toate având ape carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonate, potasice, calcice, magneziene etc.; a doua, paralelă cu prima, apare în bazinul Râului Negru, pe care se înşiruie izvoarele carbogazoase de la Poian şi Peteni. Majoritatea râurilor izvorăsc din masivele muntoase, de unde se îndreaptă către depresiunile Târgu Secuiesc şi Sfântu Gheorghe, fiind colectate de Olt şi afluentul său principal, Râul Negru. Mai redus este reţeaua Buzăului, al cărui curs superior, împreună cu afluenţii săi principali Bâsca Mare şi Bâsca Mică, traversează partea de sud şi sud-est a judeţului. Oltul este principala arteră hidrografică. Pe teritoriul judeţului Covasna el are o lungime de cca.150 km şi colectează apele majorităţii râurilor ce străbat radiar teritoriul judeţului. Râul Negru, afluentul cel mai important al Oltului, străbate partea estică a judeţului de la nord-est spre sud-vest, pe o lungime de cca 106,3 kmp. El îşi adună apele de pe versantul sudic al Munţilor Şandru Mare, de la o altitudine de 1280 m. Reţeaua hidrografică dezvoltată, bogăţia izvoarelor minerale şi diversitatea conţinutului lor în săruri fac ca teritoriul judeţului Covasna să dispună de un potenţial însemnat de resurse de apă. Cadru legislativ Mecanismul economic în domeniul apelor este reglementat de Legea apelor nr. 107/1996, completată şi modificată de Legea nr. 310/2004 respectiv Legea nr. 112/2006, prin care Administraţia Naţională “Apele Române “ este desemnată administrator al apelor din domeniul public. Categoriile şi condiţiile tehnice de calitate pentru apele de suprafaţă sunt precizate în Ordinul 1146 din 10.12.2002 “Normativul privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea apelor de suprafaţă”. Din luna august 2006, clasificarea apelor de suprafaţă se face în 5 clase de calitate, conform Ordinului nr. 161 din 16.02.2006, “Elemente şi standarde de calitate biologice, chimice şi fizico-chimice pentru stabilirea stării ecologice a apelor de suprafaţă” Calitatea apei potabile este reglementată de Legea nr. 458/2002 modificată şi completată de Legea nr. 311/2004 Caracterizarea calităţii apelor subterane se face în conformitate cu Legea apei potabile nr. 458/2002. Pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiza a probelor 28 din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă există HG nr. 100/2002 modificată de HG nr. 662/2005. Date fiind problemele extrem de complexe pe care le implică existenţa poluanţilor reziduali în efluenţii staţiilor de epurare mecanico-biologică a apelor uzate şi eforturile financiare deosebite pe care le presupune rezolvarea acestor probleme, sunt impuse o serie de condiţii, reglementate pe plan local, în România prin Normele Tehnice de Protecţia Apelor, iar pe plan european, pentru ţările membre, prin Directivele Consiliului Comunităţii Economice Europene, nr. 271/91, nr. 676/91 şi prin Programul de Acţiune pentru Protecţia Mediului în Europa. Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusă în legislaţia românească prin HG nr.188/2002, modificată prin HG nr. 352/2005 care aprobă Normele tehnice NTPA- 011/2005 privind condiţiile de colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti, NTPA-002/2005 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare şi NTPA- 001/2005 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti în receptori naturali. Alături de reglementările amintite mai sus legislaţia cu privire la apele uzate cuprinde: HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole Ordin nr. 241/2005 pentru aprobarea Listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole şi a Listei localităţilor din bazinele /spaţiile hidrografice unde există surse de nitraţi din activităţi agricole (zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile) HG nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase 4.2. Resursele de apă 4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile Resursele de apă ale bazinului hidrografic al râului Olt , în judeţul Covasna se împart: - resurse de apă de suprafaţă care în anul 2008, pe baza calculelor Staţiei Hidrologice au fost: - B.H. OLT –sector: Micfalău – Sf.Gheorghe 341,5 mil. mc - B.H.R. Negru la Reci 204,3 mil. mc - B.H. Caşin la Tg-Secuiesc 66,7 mil. mc - B.H. Covasna la Boroşneu 51,2 mil. mc - B.H. Cormoş la Brăduţi 62,9 mil. mc - B.H. Aita la Aita 20,1 mil. mc - B.H. Ozunca la Băţani - Mari 15,1 mil. mc - B.H. Baraolt la Baraolt 48,7 mil. mc - B.H. Vîrghiş la Vîrghiş 89,2 mil. mc - B.H. Zagon la Zagon 12,7 mil. mc TOTAL 912,4 mil. mc 29 Tabel.nr. 4.2.1 - 1 Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile Resursa de suprafaţă Resursa din subteran Judeţ Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă Covasna 3981,007 mii mc 2095,4 mii mc 23.605,515 mii mc 10.945,84 mii mc 4.2.2. Prelevări de apă Prelevările de apă din sursele de suprafaţă şi subterane se realizează de către 211 beneficiari, dintre care 58 au încheiat contract abonament cu A.N. Apele Române, 40 de captări subterane şi 14 de captări de suprafaţă. Mecanismul economic în domeniul apelor Mecanismul economic specific în domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a apelor include sistemul de plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării pe principii economice a Administraţiei Naţionale Apele Române. Utilizatorul de apă plăteşte pentru serviciul prestat pe baza contractului - abonament privind prestarea de servicii de gospodărirea apelor încheiat cu A.N.Apele Române, Direcţia Apelor Olt Rm. Vâlcea. Serviciul de Gospodărire a Apelor Covasna a încheiat contract - abonament cu 58 beneficiari dintre aceştia 39 pentru serviciul de asigurare a apei brute şi 26 pentru servicii specifice de gospodărire a apelor pentru ameliorarea cantitativă şi calitativă a poluanţilor din apele uzate evacuate. Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constatată abateri de la prevederile contractelor economice atât pentru depăşirea cantităţilor de apă prelevate cât şi a concentraţiilor de substanţe impurificatoare evacuate. Încălcarea dispoziţiilor Legii apelor nr.107/1996 atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz. 4. 3. Ape de suprafaţă 4.3.1. Starea râurilor interioare Buletinele de calitate referitoare la apele din bazinul hidrografic Olt au fost furnizate trimestrial de către S.G.A. Sfântu Gheorghe. Conform Manualului de Operare a Sistemului de Monitoring - 2008 sunt monitorizate: 11 cursuri de apă – 16 secţiuni de monitorizare din care 2 secţiuni din surse de suprafaţă pentru potabilizare 31 de foraje - 26 foraje hidrogeologice - 5 foraje pentru potabilizare 19 surse de poluare Clasificarea apelor de suprafaţă se face în 5 clase de calitate, conform Ordinului nr. 161 din 16.02.2006, “Elemente şi standarde de calitate 30 biologice, chimice şi fizico-chimice pentru stabilirea stării ecologice a apelor de suprafaţă”, iar indicatorii sunt grupaţi după tipul determinărilor astfel: A. Analize Biologice B. Determinări Fizico - Chimice la sedimente C. Elemente şi Standarde de Calitate Chimice şi Fizico - Chimice În Apă Indicatorii sunt grupaţi în şase grupe mari: C.1. Regim termic şi acidifiere C.2. Regimul de oxigen C.3. Nutrienţi C.4. Salinitate C.5. Poluanţi toxici specifici de origine naturală C.6. Alţi indicatori chimici relevanţi La nivel de SGA Covasna, conform Manualului de operare pentru 2008, monitorizarea secţiunilor a fost împărţită în: - monitoring de supraveghere - S - monitoring operaţional – O (la nivelul a 8 secţiuni) - monitoring pentru potabilizare - monitoring pentru zone vulnerabile la nutrienţi - ZV - monitoring pentru secţiuni de referinţă - CBSD Potrivit clasificării prezentate, indicatorii de calitate monitorizaţi se încadrează în clasele de calitate conform tabelului următor Tab. 4.3.1 - 1 Starea chimică a apelor, conform buletinelor de calitate de la S.G.A. Sf.Gheorghe, este stabilită în raport cu concentraţiile substanţelor periculoase relevante şi prioritar periculoase. Metale grele monitorizate în cadrul acestui program sunt: Cu, Cd, Cr, Ni, Pb. În cursul anului 2008 starea chimică a fost determinată la nivelul a 11 secţiuni cu monitoring de supraveghere. Aceste secţiuni s-au încadrat la starea chimică proastă din cauza prezenţei în general al cupruluişi plumbului. Monitoringul pentru zone vulnerabile la nutrienţi s-a aplicat în zonele unde a existat suspiciunea că corpurile din apă sunt cu risc de a fi poluate cu nitraţi din surse agricole. Acest tip de monitoring s-a realizat în general în cursul anului 2008 la nivelul a 7 secţiuni. Secţiunile monitorizate s-au încadrat în clasa I-a şi a II-a de calitate. În cadrul monitoringului pentru secţiuni de referinţă au fost monitorizate 5 secţiuni. Aceste secţiuni s-au încadrat în clasa a I-a şi a II-a de calitate. În cadrul monitoringului pentru potabilizare au fost monitorizate 2 prize de apă de suprafaţă. Încadrarea lor este prezentat în tabelul 4.3.1 - 1. Tabel.nr. 4.3.1 - 1 Încadrare în clasele de calitate anul 2008 Râul Secţiunea Încadr. finală Micfalău II R.Olt Ilieni II Araci II Catalina II R. Negru Chichiş II 31 pr.