REVISTĂ TRIMESTRIALĂ DE CULTURĂ Satu Mare, Anul II, Nr

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

REVISTĂ TRIMESTRIALĂ DE CULTURĂ Satu Mare, Anul II, Nr Marturii) culturale REVISTĂ TRIMESTRIALĂ DE CULTURĂ Satu Mare, Anul II, nr. 2(6), aprilie-iunie 2017 Director fondator: Aurel Pop Redactor șef: Viorel Câmpean Acest număr este ilustrat cu lucrări ale artistului CIPRIAN COSMA Marturii) culturale Mãrturii în imagini Lansare de carte Lansare de carte Editorul Aurel Pop, prof. Nicoleta Câmpian și tânăra Tânăra autoare Oana Văsuț viceprimarul municipiului prozatoare Oana Văsuț. Satu Mare Doina Feher, directoarea Bibliotecii Județene Lacrima Istrăuan. Eveniment comemorativ pr. Antoniu Băliban – 150 de Lansare de carte: Paula Horotan (directoarea adj. a ani de la naștere Bibliotecii Jud. Satu Mare), Ioan Coriolan Anițaș, Carol Dr. Viorel Câmpean și directoarea Bibliotecii Județene C. Koka (autorul cărților), Loredana A. Știrbu, dr. Aurel Satu Mare, Lacrima Istrăuan. Pop (editor), Voicu D. Rusu. Comemorare a poetului Emil Matei, ın̂ loc. Apa, jud. Satu Mare: Dr. Viorel Câmpean, dr. George Vulturescu, Ioan Zilele Caietelor Silvane - Zalău, 2017 Coriolan Anițaș (președintele Cenaclului Afirmarea), Nicolae Băciuț, Olimpiu Nușfălean, Aurel Pop, Bogdan Vasile-Radu Trandafir (primarul com. Apa), Daniel Hosu (liderul CNS- Cartel „Alfa”), George Vulturescu. Sălăgean (viceprimarul comunei), dr. Aurel Pop. Marturii) culturale Editorial Schimbarea mult așteptată se lasă încă... așteptată la relațiile prin sexul „artificial” (a se citi Aurel POP metodele însămânțărilor „vitro”). În caz de eșec, apare destrămarea cuplului prin În urmă cu aproape trei decenii, ne- divorț, aducând profit celor din justiție. am câștigat libertatea de mișcare și Abia acum ne dăm seama că „importul de libertatea de exprimare, cei drept cu mari civilizație” din lumea liberă în societatea sacrificii. Mulți n-au știut ce să facă cu ele. românească e în continuă creștere: O parte dintre cetățenii acestei țări și-au luat consumul de droguri, contrabanda cu țigări, lumea-n cap în speranța că vor trăi mai bine. abandonul școlar, fuga de responsabilitate, Acum, unii dintre ei își dau seama că au rivalitatea politică, prostituția ating cote comis o mare greșeală. Dar e prea târziu! alarmante. Marile transformări la care au sperat n-au Libertatea de mișcare, a contribuit într-un avut loc. Îmbunătățirea condițiilor de viață fel la acest aspect datorită acelui sfert de se face „pas cu pas”, într-o lume în care lucrurile se secol în care „fructul oprit” ne-a adus în pragul mișcă extrem de rapid. Noi percutăm de fiecare dată cu disperării. Trezindu-ne peste noapte „slobozi”, am dat întârziere. Întreaga societate pare a fi gripată. Criza sub buzna la graniță „înmulțind pământul” fără să ne dăm toate aspectele ei se prelungește atât în spațiu cât și-n seama că am devenit sclavii unui stil de viață într-o timp. N-am găsit încă antidotul ieșirii spre realitate. lume guvernată de... mișcare. Mereu ne „îmbătăm” şi suntem „îmbătaţi” cu apă Libertatea de exprimare a fost scump plătită. rece, „livrată” de cei care cică ne vor binele. Europenii Sunt două exemple în... iepocă. Pe sticlă, vorbesc ne-au infestat și la propriu și la figurat, virusându-ne deontologi, formatori şi informatori, indivizi care nu situația în care am „vieţuit” şi „supravieţuit” aproape au treabă, băgători de seamă, hoţi, escroci etc. şi nu un sfert de secol. Schimbarea mult așteptată se lasă spun nimic. Mulțimea este... lipită de sticlă, îi ascultă, încă... așteptată. este „transpusă” şi le dă dreptate! De ce? Pentru că, Știm să criticăm felul de-a trăi, dar nu punem... după atâta timp de comunism şi neocomunism, ei au mâna. Cu toate că lumea se află într-o permanentă creierul „spălat”. Mai sunt şi oameni care vorbesc sau mișcare, noi batem pasul pe loc. Uneori ne dăm bătuți scriu despre lucruri importante şi serioase. Dar, nu-i din start. Sloganurile „mai merge și așa” sau „noi ne ascultă aproape nimeni! Cei care îndrăznesc să-și facem că muncim, ei se fac că ne plătesc”, sau „capul spună părerea despre anumite aspecte ale societății plecat, sabia nu-l taie”, sau „mai rău să nu fie”, se sunt puși la colț. Tacit se impun anumite norme de poartă cu mare cinste. Unii stau cu mâna întinsă în fața exprimare. Prostituția culturală a luat proporții de celor din administrație, doar... doar... le cade ceva... din neimaginat: pe plan local instituționalizarea premiilor cer. Din cer nu cade nimic fără muncă. Ne trezim doar e o realitate, politicul își bagă coada favorizând la scuturatul pungii cu talanți. În mediul rural, plata nonvalorile. În cultura scrisă revistele și cărțile sunt cumpărăturilor se face o dată la primirea pensiei de tipărite pe bani publici, fără girul unor specialiști în handicap sau a ajutoarelor sociale. La proprietarul domeniu. Scriitorii, artiștii plastici, muzicienii sunt „magazinului mixt”, dar mai ales la crâșmele din acuzați că trăiesc pe spinarea contribuabilului. Preoții drum, există un „caiet” în care omul de rând e au „libertatea” de exprimare potrivit unui troc. „abonat”, iar dobânda e în raport cu aburii de alcool Sprijinul în campania electorală atrage după sine un din sânge. Sunt cazuri când la alegerile locale, acest loc călduț pentru preoteasă: fie directoare de școală „proprietar” decide soarta comunității. Manipulează sau... în cel mai rău caz, bibliotecară în localitate. În cu bună știință dreptul la viața privată a individului. E administrațiile publice, fie ele locale sau centrale, regretabil că asemenea aspecte generează supunerea mișună „indivizi sub acoperire” care te servesc după omului. Suntem în căutarea unei soluții spre ieșirea din bunul lor plac, sau după contribuția depusă la purtător: impas și asta-i bine. Rău e că ne înstrăinăm de comision, șpagă sau mită. Niciodată nu știi pe cine ai în normalitate. Statistic vorbind, mortalitatea depășește față sau cui te adresezi. Acum când serviciile se natalitatea, tânăra familie și-a redus capacitatea de „calcă” pe sticlă dornice de „informarea opiniei reproducere. Actul creației suferă datorită condițiilor publice”, e greu de evaluat și controlat sistemul. În de viață. Preacurvia „înflorește”. Medicii sunt timp ce compromisurile din administrație duc la „sponsorizați” din două părți: o parte de „anonimii” scăderea calității vieții de zi cu zi, ”slujbaşii” de la acelor acte săvârșite cu minore rămase gravide împinse ghișeu, plătiţi de noi, au tendința să-ți bage pumnul în să avorteze, iar cealaltă parte ajunsă la limita gură, lăsându-te pe tine, contribuabilul, cu ochii-n posibilității de procreere. În disperare cuplul apelează tavan. 1 Eseu Marturii) culturale 150 de ani de la nașterea părintelui Antoniu Băliban modestului păstor de vite Ilie Băliban şi a Viorel CÂMPEAN Teclei Popp. Se pare că mama sa era fiică a unui preot care a funcţionat la Cig8 . S-au împlinit în 31 mai 150 de ani Deocamdată nu avem documente de la nașterea preotului greco-catolic referitoare la studiile lui Antoniu Băliban, Antoniu Băliban, unul dintre patrioții decât pentru clasa a IV-a gimnazială şi români care au împlinit visul de veacuri al pentru clasa I-a liceală, pe care le-a poporului nostru: Marea Unire. Părintele efectuat la Liceul Catolic Regesc din Satu Antoniu Băliban este o personalitate Mare, precum şi pentru ultima clasă de revendicată de patru judeţe din nordul liceu, urmată la Beiuş. ţării, lucru care atestă faptul că el este într- La Satu Mare, între colegii săi l-am adevăr unul dintre intelectualii care au făcut istorie remarcat pe viitorul preot greco-catolic, Dumitru în acest ținut1 . În primul rând Sălajul (istoric) natal îl Cionca9 . Ce este însă mai interesant în aceşti doi ani consemnează între oamenii săi aleşi2 , nu l-a uitat însă petrecuţi în şcoala catolică din Satu Mare ar fi faptul nici Bihorul, cel puţin cel interbelic3 , şi, după cum că religia greco-catolică precum şi limba şi literatura este firesc, sătmărenii se mândresc cu o asemenea română erau în grija lui dr. Vasile Lucaciu. Nu este personalitate4 . Nu în urmă cu multă vreme el a fost de mirare că amândoi aceşti colegi aveau să se redescoperit de satul său natal, care actualmente este implice în luptele naţionale de mai târziu ale „Leului component al oraşului Tăşnad5 . Pentru că Băseştiul de la Şişeşti”. aparţine acum administrativ de judeţul Maramureş, Probabil că după anii petrecuţi la Satu Mare, Antoniu Băliban este revendicat şi de acest spaţiu6 . Antoniu Băliban se va transfera la Oradea, la Liceul Premonstratens. Ştim cu certitudine că ultimul an de liceu l-a urmat la Beiuş, obţinând bacalaureatul în anul 1886. I-a avut colegi, printre alţii, pe viitorii preoţi greco-catolici: Andrei Bogdan, George Cavaşi şi Aurel Marinescu10 . A absolvit apoi teologia la Seminarul din Gherla, fiind coleg de generaţie şi aici cu Dumitru Cionca dar şi cu un alt merituos preot, Dumitru Cupşa11 , tustrei având preocupări literare în timpul studenției. Antoniu Băliban s-a căsătorit cu Terezia Bran, fiica unui proprietar din Unimăt, cununia fiind oficiată la 23 ianuarie 1891, desigur în parohia de baştină a miresei, localitate învecinată de altfel cu Cigul; „Familia” lui Iosif Vulcan consemna „fidanțarea” (logodna) celor doi tineri12 . A fost hirotonit în vara aceluiaşi an, slujind până în 1894 la Unimăt, la început în calitate de cooperator „ad personam” pentru parohul Vasile Vankay. S-a alăturat luptei memorandiştilor, fiind prezent în 1892 în delegaţia celor 300 de români care au fost la Am mai avut ocazia să abordăm Viena. A fost prezent şi în 1894 la Cluj, cu prilejul personalitatea acestuia, din perspectiva apropierii răsunătorului proces al memorandiştilor. Este unul sale de folcloristică7 . De această dată ne-am propus din puţinii români care au asistat la procesul dr. să scoatem din colbul uitării semnele lăsate de Vasile Lucaciu la Debrecen (Dobriţân, pentru Antoniu Băliban pe tărâmul poeziei. românii contemporani acelor evenimente) unde a Vom schița însă pentru început un portret al fost huiduit şi lovit cu pietre. A luat parte şi la alte aniversatului nostru. Antoniu Băliban a văzut procese, ca reporter al gazetelor româneşti: „Gazeta lumina zilei la 31 mai 1867 în Cig (pe atunci în Transilvaniei”, „Tribuna”, „Lupta”, „Dreptatea”.
Recommended publications
  • LITERATURA HUNEDOREANĂ (De La Începuturi Până În Prezent) Ştefan NEMECSEK ______
    9 EDITURA REALITATEA ROMÂNEASCÃ - 2008 L I (de laînceputuri pânãînprezent) T E R scriitori hunedoreni A T U v R o A l Eugen Evu u Radu ª m T H Ciobanu E U u F l N A I I N E I D N E O M R E E C A Valeriu S N Paulina POPA Bârgãu E K Ã Ştefan NEMECSEK LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) Ştefan NEMECSEK ___________________________________________________ ©Copyright – Editura REALITATEA ROMÂNEASCĂ şi autorul Toate drepturile sunt rezervate Editurii REALITATEA ROMÂNEASCĂ VULCAN, 336200, Str. Mihai Viteazu, nr. 24, bl. 17, sc. E, ap. 1-2 Jud. Hunedoara – ROMÂNIA Tel./Fax: 0254-571089, Tel.: 0723321466 Reproducerea integrală sau parţială - digitală, mecanică, fotocopiere sau în orice alt mod - a conţinutului acestei lucrări este posibilă numai cu acordul prealabil în scris al autorului sau al Editurii REALITATEA ROMÂNEASCĂ. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României NEMECSEK, ŞTEFAN Literatura hunedoreană : (de la începuturi până în prezent) / Ştefan Nemecsek. – Vulcan: Realitatea Românească, 2008 3 vol. ISBN 978-973-88752-1-0-3 Vol. 3. – ISBN 978-973-88752-3-4 821.135.1.09(498-35 Hunedoara) Editor: ing. Daniela MIKLOS Coperta: ing. Elisabeta KOCSIK ing. Daniela MIKLOŞ Tehnoredactare computerizată: ing. Cristian NEMECSEK ing. Zoltan MIKLOS Culegere text: Mădălina CĂPRAR Corectură: Ioan VELICA 2 LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) ___________________________________________________ Ştefan NEMECSEK LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) VOLUMUL III SCRIITORI DIN ŢINUTUL HUNEDOAREI Editura REALITATEA ROMÂNEASCĂ - 2008 - 3 Ştefan NEMECSEK ___________________________________________________ 4 LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) ___________________________________________________ A Ionel AMĂRIUŢEI Albert I.
    [Show full text]
  • Rez Eng Postescu
    RETROVERSIUNE Emil Giurgiuca - Monografie Unquestionably, those who know the literary life from Transylvania, as little as possible, will not consider a futile effort to remove a writer from the undeserved shadow where the history placed him. Emil Giurca’s cultural activity, because about him we are talking about, is a significant “brick” from the wall which was created along with the vast process of clarifying the literary and spiritual Romanian literature and culture. Creator of literature, respected educator, he was in the same time an important fighter for national ideal but also a great entertainer, a cultural advisor to generations of writers from the interwar and postwar period. As many researchers of the aesthetic values observed, it seems that in any literature are important writers, widely recognized from the valuable point of view “as others who fall slightly below, but on different places in the hierarchy of values, enriching and diversifying artistic landscape from their period of time”1. Originally poet from his homeland, as Dumitru Micu noticed in “Romanian Literary History”, he became later the national poet of the whole national space, Emil Giurca cannot easily be integrated in any current or cannot be said that he belongs to any literary school and “if he installed in the classical formula, adopted by traditionalists (as Ion Barbu, a Paul Valery writer), he did it of course, because this formula and only it suited to his sensibility”2, Dumitru Micu said. Each poem in consistent with the requirements of the art is organize by an act of inner balance, a sense of the extent of composition; this is what we call Emil Giurca’s modernism.
    [Show full text]
  • Revista Septembrie 2020.Indd
    Anul XVIII, nr. 9 (208), septembrie 2020 Preț 2 lei Nord Literar Apare sub egida Consiliului Judeţean Maramureş şi a Uniunii Scriitorilor din România Din sumar: PAG. 7 ORFEU PAG. 16 INTERPRETĂRI PAG. 2 ACCENTE • Poeme de Marcel MUReȘAnU • Vasile LeSChiAn • Gheorghe PÂRJA PAG. 8 AVALON - Ion Apostol Popescu și Ion Șiugariu - Ioan Alexandru și Maramureșul • ovidiu PeCiCAn PAG. 8, 17 RECENZII PAG. 3 EVOCĂRI - Totul și pe deasupra • Mihaela BUDe • Mircea PoPA PAG. 10-11 ANIVERSARE - Gheorghe Mihai Bârlea – - Virgil Ierunca – o conștiință • ioan DRAGoȘ (65) - Poeme un gnostic fericit publicistică exemplară • Ioan Dragoș și poezia ca act • A. i. BRUMARU PAG. 4-5 VITRINA de identitate (Gh. PÂRJA) - Un poet maramureșean: Marin Slujeru • Delia MUnteAn PAG. 12-13 INTERVIU - Căutări prin cuvânt • Constantin ȘChioPU în dialog • nicolae SCheiAnU • Constantin CUBLeȘAn cu Alexandru BAntoȘ - Ingerii voiajori ai poeților - George Topîrceanu în actualitate PAG. 14 PROZĂ PAG. 19 VARIA PAG. 6, 9 CRONICA LITERARĂ • Dana HEUBeRGeR • Raftul cu cărți • Daniela SitAR-tĂUt - Fēng shuĭ de toamnă • Lucian PeRȚA - Parodii - Un traduttore deloc tradittore: • Claudiu CotoARĂ - Aurora PAG. 20 TRADUCERI Nicolae Weisz PAG. 15 POEZIE • Delia MUnteAn • Andreï MAKine • Cristina BotÎLCĂ - Conotații ale deșertului: - Dincolo de frontiere • Mihai MeRtiCARU de la fobie la seducție (traducere de Raluca hĂȘMĂȘAn) • Valer PoPeAn Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația artistului Marius Barb Barbone NORD LITERAR - anul XVIII, nr. 9 (208), SEPTEMBRIE 2020 1 Viaţa culturală
    [Show full text]
  • Vatra Veche 5
    5 Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul III, nr. 5(27), mai 2011 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrată pentru familie (1894) *Fondatori I.Slavici, I.L. Caragiale, G. Coşbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae Băciuţ ____________________________________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________________________ NAE IONESCU, VASILE BĂNCILĂ, ANTON DUMITRIU – LUCRĂRI DE NICĂPETRE _________________________________________________________________________________________________________ Arde lompa ca ş-o ste’, Copârşeu cu scânduri ude, ANTOLOGIE „VATRA C-o gândit c-oi merj’ la ie! Unde doru’ un pătrunde, VECHE” Ş-atâta m-oi duce-n noapte Nici dragostea un răspunde. NU-I LUMINĂ NICĂRI Până m-oi ‘tâlni c-o moarte Şi m-o pune-n copârşeu, (Versiunea interpretată de Nu-i lumină nicări, La un loc cu Dumnezău, Grigore Leşe) C-or murit toţi oamenii. Copârşeu cu scânduri late, Numa’ la mândruţa me, Unde moartea nu străbate, Până în anul 1980 Nicăpetre (pseudonimul lui Bălănică Nu-i lumină nicări/1 Petre) a trăit, a creat şi a expus în România. A fost Restituiri. Nicăpetre, de Maria Stoica/2 Vatra veche dialog cu Tudor Gheorghe, de Raia Rogac/3 cunoscut şi apreciat încă din anii studenţiei la Institutul de Poeme de Mariana Floarea/5 arte plastice Nicolae Grigorescu (1958-1964), atât ca Anchetă „Vatra veche”: Prietenia/duşmania literară, Divinul paznic, de Ion desenator (a colaborat la revistele Luceafărul, România Nete/6 Poeme de Andrei Fischof/7 Literară, Săptămâna, Viaţa Românească, Albina, Miron Costin (30 martie 1633 – 1691)- 320 ani de la moarte, de George Baciu/8 Ifjumuncas) cât şi ca sculptor (în anul 1966 a obţinut Ipostaze ale satului în poezia lui Lucian Blaga, de Ioan Gheorghişor /9 Dulcea povară a biografiei – Hortensia Papadat Bengescu şi Simone de bursa Storck).
    [Show full text]
  • Rez Rom Postescu
    MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA FACULTATEA DE ISTORIE SI FILOLOGIE REZUMAT TEZA DE DOCTORAT COORDONATOR STIINTIFIC: PROF. UNIV. DR. ION BUZASI DOCTORANDA: Prof. ADRIANA POSTESCU (TODORAN) ALBA IULIA 2010 EMIL GIURGIUCA MONOGRAFIE CUPRINS 1. EMIL GIURGIUCA – FILE DIN ROMANUL VIETII 2. SCRIITORUL EMIL GIURGIUCA 2.1. Emil Giurgiuca – poetul 2.1.1. Critica literara despre poezia lui Emil Giurgiuca 2.1.2. Poezia lui Emil Giurgiuca 2.2. Emil Giurgiuca – încercari de proza 3. AUTOR DE ANTOLOGII 3.1. Emil Giurgiuca, autor de antologii 3.1.1. Poetii tineri ardeleni (1940) 3.1.2. Transilvania în poesia româneasca (1943) 3.2. Emil Giurgiuca în antologii 4. CONDUCATOR SAU ÎNTEMEIETOR DE REVISTE 4.1. „abecedar” 4.2. „Dacia” 4.3. „Colocvii” 5. PUBLICISTUL 5.1. Articolele lui Emil Giurgiuca, prezentare generala 5.2. Idei pedagogice în publicistica lui Emil Giurgiuca 6. ACTIVITATEA ÎN CADRUL EDITURII „MIRON NEAGU” DIN SIGHISOARA 7. TRADUCATORUL CONCLUZII BIBLIOGRAFIE A. Opera B. Referinte critice ANEXE 1. Locuri legate de viata si activitatea lui Emil Giurgiuca 2. Emil Giurgiuca vazut de artistii plastici Cu siguranta, aceia care cunosc viata literara din Ardeal, fie cât de putin, nu vor considera inutil efortul de a scoate un scriitor din nemeritatul con de umbra în care l-a plasat istoria. Activitatea culturala a lui Emil Giurgiuca, fiindca despre el este vorba, este o „caramida” importanta din zidul înaltat în lungul proces de limpezire literara si spirituala a literaturii si culturii românesti. Creator de literatura, pedagog respectat, el a fost în acelasi timp un important luptator pentru idealul national, dar si un mare animator, un îndrumator cultural al generatiilor de scriitori din perioada interbelica si din cea postbelica.
    [Show full text]
  • Bucurestiul Literar Si Artistic Nr 7 2016.Pmd
    1 Revistã fondatã la 1 octombrie 2011 de Coman ªova ºi Florentin Popescu Apare lunar Anul VI, nr. 7 (58), iulie 2016 www.bucurestiul-literar.ro Coman Sova, Zaruri Când ceþuri mari, nãluci, ferite locuri ascund iubirea-n palma lor opacã, o întrupez din ploile curate ºi noaptea-atunci o clipã moare parcã. Precum un vis vãrsat în sânge treaz Gheorghe Dican mã-mbãt frumos de coapse lungi pe maluri Compoziþie ºi braþele pierdute se clatinã-n talaz ºi zuruie pe cer zadarnic zaruri. Editorial Genunchi de apã urcã printre arbuºti de cride, o, se desfac toþi nuferii de sus, Poate se schimbã tradiþia când mâini abia ucise mã absorb fluide din pãsãri revãrsate-n care nu-s. Dupã alegeri (fie cã sunt locale sau parlamentare ori prezidenþiale), optimiºti cum au fost ºi sunt dintotdeauna oamenii care lucreazã în domeniul cultural (editori, redactori de reviste, conducãtori de diverse instituþii de profil) cautã sã-ºi reîmprospãteze speranþele, nãdãjduind cã vor veni ºi pentru ei zile mai bune, cã aleºii vor depãºi interesul scaunului personal ºi alte scopuri ºi se vor apleca cu înþelegere ºi asupra urgisitului sector pe care îl slujesc cu devotament ºi de cele Paºi pe nisip mai multe ori ºi cu dragoste ºi dãruire. Asta se întâmplã de mai bine de douãzeci de ani ºi tot de atâta vreme aceºti colegi ai noºtri au fost înºelaþi în aºteptãrile lor. Ici-acolo câte un primar, mai rar câte un Sã fii pãmânt prefect sau preºedinte de Consiliu judeþean sau municipal a susþinut cultura ºi altfel, concret adicã, decât prin vorbe care dãdeau bine în interviuri sau apariþii la televiziune.
    [Show full text]
  • Asociația Alba Iulia Cultural
    Asociația În acest număr semnează: Alba Iulia Cultural Str. Avram Iancu, Nr. 7A, Alba Iulia G. Călinescu CONSILIUL DIRECTOR Geo Bogza Președinte Onorific, Ion Buzași Prof. Univ. Dr. George Remete George Remete Președinte - Poet Vasile Remete Răzvan Brudiu Vicepreședinte - Prof. Răzvan Brudiu Vicepreședinte - Prof. Ion Todor Gh. Vlăduțescu Ovidiu Bârsan MEMBRII FONDATORI Iosif Zoica George Remete Petru Negrea Ion Todor Emil Dragoș Scrieciu Vasile Remete Vasile Remete Vasile Grozav Felicia Colda Elena Pârvu Petru Oliviu Botoi Rodica Braga Mircea Frențiu Mircea Vaida-Voevod REDACȚIA Marcel Mureșeanu Ioan Popa Redactor șef - Ion Todor Ioan Filimon Redactor șef adjunct - Vasile Remete Redactori: Titu Popescu, Raluca Deteșan, Valeria Paștiu-Gușeilă Răzvan Brudiu, Mircea Frențiu, Teodor Oancă Gheorghe Burz, Vasile Grozav Teodor Boroschi Ovidiu I. Bucur Adresa redacției: Ironim Muntean Alba Iulia, Str. Avram Iancu, nr. 7A Maria Trandafir Email: [email protected] Livia Fumurescu [email protected] Ion Todor Revista se poate citi online pe: http://albaiuliacultural.wordpress.com Maria Cobusneanu Banca Transilvania Aureliu Gogi IBAN: RO11BTRLRONCRT0351419401 Mihai Posada Adrian Țion NOTA REDACŢIEI: Vasile Grozav · Materialele se vor culege în format A4, Dumitru Mălin împărțite pe două coloane, TNR, 11 Titu Popescu · Răspunderea pentru conţinutul articolelor Lorena Craia revine autorilor Carolina Baldea Laura Popa Materialele pentru numărul 16 Mircea Frențiu vor fi trimise până data de 31.01.2020 Raluca Deteșan Roxana Pavnotescu Silvia Udrea Alba Iulia Cultural, An IV, Nr. 15 - 2019 Alba Iulia Cultural Nr. 15 ALBA IULIA Decembrie 2019 1 Alba Iulia Cultural, An IV, Nr. 15 - 2019 2 Alba Iulia Cultural, An IV, Nr. 15 - 2019 Arheologia memoriei Lucian Blaga – Elogiu satului românesc Am fost învrednicit de înalta cinste de a ţine întinderea împărătească a ţării.
    [Show full text]
  • Lunar De Cultură * Serie Veche Nouă* Anul III, Nr. 5(27), Mai 2011 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie Ilustrată Pentru Familie (1894) *Fondatori I.Slavici, I.L
    5 Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul III, nr. 5(27), mai 2011 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrată pentru familie (1894) *Fondatori I.Slavici, I.L. Caragiale, G. Coşbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae Băciuţ ____________________________________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________________________ NAE IONESCU, VASILE BĂNCILĂ, ANTON DUMITRIU – LUCRĂRI DE NICĂPETRE _________________________________________________________________________________________________________ Arde lompa ca ş-o ste’, Copârşeu cu scânduri ude, ANTOLOGIE „VATRA C-o gândit c-oi merj’ la ie! Unde doru’ un pătrunde, VECHE” Ş-atâta m-oi duce-n noapte Nici dragostea un răspunde. NU-I LUMINĂ NICĂRI Până m-oi ‘tâlni c-o moarte Şi m-o pune-n copârşeu, (Versiunea interpretată de Nu-i lumină nicări, La un loc cu Dumnezău, Grigore Leşe) C-or murit toţi oamenii. Copârşeu cu scânduri late, Numa’ la mândruţa me, Unde moartea nu străbate, https://biblioteca-digitala.ro Până în anul 1980 Nicăpetre (pseudonimul lui Bălănică Nu-i lumină nicări/1 Petre) a trăit, a creat şi a expus în România. A fost Restituiri. Nicăpetre, de Maria Stoica/2 Vatra veche dialog cu Tudor Gheorghe, de Raia Rogac/3 cunoscut şi apreciat încă din anii studenţiei la Institutul de Poeme de Mariana Floarea/5 arte plastice Nicolae Grigorescu (1958-1964), atât ca Anchetă „Vatra veche”: Prietenia/duşmănia literară, Divinul paznic, de Ion desenator (a colaborat la revistele Luceafărul, România Nete/6 Poeme de Andrei Fischof/7 Literară, Săptămâna, Viaţa Românească, Albina, Miron Costin (30 martie 1633 – 1691)- 320 ani de la moarte, de George Baciu/8 Ifjumuncas) cât şi ca sculptor (în anul 1966 a obţinut Ipostaze ale satului în poezia lui Lucian Blaga, de Ioan Gheorghişor /9 Dulcea povară a biografiei – Hortensia Papadat-Bengescu şi Simone de bursa Storck).
    [Show full text]
  • Activitatea De Cercetare Știinţifică Și De Formare a Cercetătorilor
    DAREA DE SEAMĂ A PREZIDIULUI ACADEMIEI ROMÂNE PENTRU ANUL 2019 Activitatea de cercetare știinţifică și de formare a cercetătorilor Acad. Bogdan C. Simionescu Vicepreşedinte al Academiei Române • Contextul anului 2019 • Funcţia de consacrare • Funcţia de înalt for al cercetării știinţifice fundamentale • Funcţia de formare a tinerilor cercetători – studii doctorale • Funcţiile de tezaurizare/ informare/ documentare/ publicare • Activitatea Secţiilor știinţifice și Filialelor AR • Activitatea instituţiilor suport ale cercetării din cadrul AR (Editura AR, Biblioteca AR) • Academia Română – participant activ în viaţa societăţii • Colaborarea internaţională • Biroul de proiecte și granturi Contextul anului 2019 Surse de informații • Ministerul Cercetării și Inovării • Ministerul Educației și Cercetării • Institutul Național de Statistică • Eurostat & 2019 European Innovation Scoreboard • 2019 Global R&D Funding Forecast • Scopus (accesat în februarie 2020) • SCImago Journal & Country Rank (accesat în februarie 2020) CDI la nivel internațional Top 10 țări în funcție de indicele Hirsch: 1. SUA (h index=2222) 9. Elveția (919) 2. Marea Britanie (1373) 10. Australia (914) 3. Germania (1203) . 4. Canada (1102) . 5. Franța (1094) . 6. Japonia (967) 45. România (271) în urcare 8 locuri 7. Olanda (957) sub Islanda, Malaysia, Slovenia 8. Italia (953) • Investițiile în CDI (publice și private) au continuat să crească pentru al patrulea an consecutiv (+3,6% față de 2018) • după documentele științifice generate, România: • poziția 40 în lume (în urcare
    [Show full text]
  • Cci3 History 766 How Peripheral Is the Culture
    CCI3 HISTORY HOW PERIPHERAL IS THE CULTURE OF THE PERIPHERY? ON A DEBATE ABOUT THE REGIONAL PRESS IN INTERWAR ROMANIA Anca Filipovici, Ph.D, Postdoctoral researcher,“Petru Maior” University of Tîrgu- Mureș Abstract: Transylvania and Bukovina, former territories of the Austro-Hungarian Empire, went to major metamorphoses after the 1918 Union, with impact on their regional identity. By territorial integration within the new Romanian state, these provinces will gradually undergo a process of centralization on the political, administrative, institutional and cultural level. This would often lead to identity crisis and complexes expressed in the discourse of political leaders and especially among the cultural elite. Therefore, in the interwar decades, we can refer to the emergence of a provincial complex in response to the identity homogenization imposed by centralization. An important source for depicting the identity dilemmas of the province after the unification is the regional cultural press that flourished during the interwar period. Though, the present paper examines the reactions, perceptions and attitudes expressed by the central cultural press, through the voices of writers and intellectuals, towards the reviews from the two provinces, and especially towards the idea of cultural localism. The main question arising is that of how peripheral is the periphery cultural production and how the cultural relation between the province and the capital (Bucharest) contributes to the deepening of the center-periphery antagonism? Keywords: interwar
    [Show full text]
  • CERTAMEN IV. Előadások a Magyar Tudomány Napján Az Erdélyi Múzeum-Egyesület I. Szakosztályában
    CERTAMEN IV. Előadások a Magyar Tudomány Napján az Erdélyi Múzeum-Egyesület I. szakosztályában CERTAMEN IV. ELŐADÁSOK A MAGYAR TUDOMÁNY NAPJÁN AZ ERDÉLYI MÚZEUM-EGYESÜLET I. SZAKOSZTÁLYÁBAN Szerkesztette Egyed Emese, Gálfi Emőke, Weisz Attila Kolozsvár, 2017 A kötet megjelenését támogatták: Szerkesztette: Egyed Emese, Gálfi Emőke, Weisz Attila © Szerzők, 2017 © Erdélyi Múzeum-Egyesület, 2017 Kiadja az Erdélyi Múzeum-Egyesület Felelős kiadó: Biró Annamária A tanulmányok szövegét korrektúrázta: András Zselyke Tördelőszerkesztő: Virág Péter Borítóterv: Idea Plus Nyomdai munkálatok: IDEA Nyomda, Kolozsvár Felelős vezető: Nagy Péter ISSN 2393 – 4328 4 TARTALOM Bevezető szavak .....................................................................................................................9 Introducere Introduction I. NYELV-, IRODALOM-, SZÍNHÁZ-, NEVELÉSTUDOMÁNY ÉS SAJTÓTÖRTÉNET Demeter Volkán Júlia Egy elkötelezett tudós tanító – Szatmárnémeti Mihály (1638–1689) „írói programja” ..13 A Dedicated Scholar and Teacher – Mihály Szatmárnémeti’s (1638–1689) ‘Literary Program’ Un dascăl convins – Programul scriitoricesc al lui Mihály Szatmárnémeti (1638–1689) Papp Kinga „Jól meghalásnak mestersége”. Egy ismeretlen 17. századi halotti beszéd Tarpai Szilágyi Andrástól ..................................................................................................................29 András Tarpai Szilágyi’s Unknown Funeral Oration: ’Jól meghalásnak mestersége’ „Jól meghalásnak mestersége”. Un discurs funerar necunoscut al lui András Tarpai Szilágyi
    [Show full text]
  • Serie Nouă Iunie 1944 Anul IV LUCEAFĂRUL REVISTĂ LUNARĂ DE LITERATURĂ, ARTĂ Şl CULTURĂ GENERALĂ
    28'' j mfffm Serie nouă Iunie 1944 Anul IV LUCEAFĂRUL REVISTĂ LUNARĂ DE LITERATURĂ, ARTĂ Şl CULTURĂ GENERALĂ COMITETUL DE REDACŢIE: VICTOR PAPILIAN, D. D. ROŞCA, MIHAI BENIUC Şl GRIGORE POPA Colaboratorii revistei: I. Agârbiceanu, Nicolae Albu, Mircea Alexiu, S. Anderco, Corneliu Axente, Nicolae Balcă, A. P. Bănuţ, Vlaicu Bârna, V. Beneş, Lucian Blaga, Lucian Bologa, Radu * Brateş, Petre Bucşa, Al. Ceuşianu, Paul Constant, V. Copilu-Cheatră, Ilie Dăianu, Dimitrie Danciu, Romeo Dăscălescu, Al. Dima, Petru Drăghici, I. Fruma, Virgil Fulicea, Ion Gherghel, Gherghinescu Vania, Vasile Gionea, Victor Iancu, Zorica Laţcu, Şt. Manciulea, Grigorie T. Marcu, Aurel Marin, C. Munteanu, Iosif Moruţan, Eugenia Mureşanu, Teodor Murăşanu, M. Nanu, Ionel Neamtzu, Al. Negură, Vasile Netea, Ionel Olteanu, Petre Pascu, Horia Petra-Petrescu, George A. Petre, Ltcu Pop, George Popa, Iulian Popa, O. F. Popa, I. Popescu-Sibiu, loan Râmbu, Marcel Romanescu, M. G. Samarineanu, Constantin Sassu, Ion Şiugariu, Virgil Şotropa, I. V. Spiridon, Mihail Spiridonică, D. Stăniloae, R. Şorban, Octav Şuluţiu, Gabriel Ţepelea, Gh, Tulbure, Lucian Valea, Emil Zegreanu. Manuscrisele, cărţile şi publicaţiile periodice de recenzat se vor trimite pe adresa redacţiei. * Manuscrisele nepublicate nu se înapoiază. Cine reţine un număr din revistă, se consideră abonat şi este rugat să trimită abonamentul prin mandat poştal, pe adresa administraţiei. i Redacţia şi administraţia: Sibiu, Str. Dealului Nr. 1, Etaj I Telefon 929 Abonamente: In ţară, pentru particulari, anual Lei 800'— pentru autorităţi şi instituţii „ 2000'— In străinătate dublu. Exemplarul Lei 80"— înscrisă în registrul de publicaţii periodice la Tribunalul Sibiu, Secţia Ii-a, Nr. 1469/1941 Tipografia „Dacia Traiană", S. A., Sibiu.
    [Show full text]