Cartea albastr\ a democra]iei UN GHID AL INSTITUŒIILOR PUBLICE CENTRALE edi]ia a 4-a legislatura 2004-2008 Cartea Albastr\ a Democra]iei - edi]ia a patra - a ap\rut cu sprijinul financiar al International Republican Institute [i U.S. Agency for International Development. Note: Informa]iile din aceast\ publica]ie au fost ob]inute din surse diferite (direct de la Senatori [i Deputa]i, de pe site-urile celor dou\ Camere ale Parlamentului, de la diverse departamente ale institu]iilor publice centrale, cu sprijinul Secretariatelor Generale ale Camerei Deputa]ilor [i Senatului prin Biroul pentru informare public\ [i rela]ii cu societatea civil\ respectiv Biroul de informare public\ direct\ a persoanelor). Mul]umim voluntarilor, membrilor Asocia]iei Pro Democra]ia [i tuturor celor care ne- au sprijinit [i au crezut în importan]a acestei publica]ii. Opiniile exprimate în studiul inclus în acest material apar]in Asocia]iei Pro Democra]ia [i nu reflect\ pozi]ia oficial\ a finan]atorului. Eventualele erori nu apar]in editorilor acestui material. Din cauza schimb\rilor ce pot ap\rea în ceea ce prive[te componen]a oric\reia dintre institu]iile prezentate în aceast\ carte, rug\m cititorii s\ aib\ în vedere c\ informa]iile au fost colectate pân\ la data de 30 septembrie 2006. Dreptul de autor © Asocia]ia Pro Democra]ia (APD) Toate drepturile sunt rezervate APD. Atât publica]ia, cât [i fragmente din ea nu pot fi reproduse f\r\ permisiunea Asocia]iei Pro Democra]ia. Editor: ALDO Press - OP 76-CP161, Sector 6, Bucure[ti Tel/fax: 021/434.17.50 E-mail: [email protected]. www.aldopress.ro Publicat: Bucure[ti, 2006 Asocia]ia Pro Democra]ia Bd. Mare[al Averescu nr. 17 bis Pavilion F, etaj 3 Sector 1 011454 Bucure[ti Tel./Fax: (+4021) 222 82 45 (+4021) 222 82 54 Mobil: (+4) 0744 688 163 (+4) 0723 152 493 E-mail: [email protected] Web: www.apd.ro Cuprins Introducere Parlamentul României i Rela]ia Parlament Guvern xx Procedura de adoptare a unei legi xxii Liberul acces la informa]iile de interes public xxix Cum v\ pute]i adresa parlamentarului din circumscrip]ia dumneavoastr\ xxxii Introducere în limba englez\ xxxv Democra]ie f\r\ institu]ii? li Democracy without institutions? lxxix Senatori [i Deputa]i 1 Structurile Parlamentului Contacte la Parlament 159 Grupuri Parlamentare la Camera Deputa]ilor 161 Grupuri Parlamentare la Senat 170 Biroul Permanent al Camerei Deputa]ilor 175 Comisii la Camera Deputa]ilor 175 Biroul Permanent al Senatului 188 Comisii la Senat 188 Comisii permanente comune 195 Comisii speciale comune 199 Comisii de anchet\ comune 200 Guvernul 201 Administra]ia Preziden]ial\ 207 Avocatul Poporului 209 Curtea Constitu]ional\ 211 ~nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie 212 Leg\turi utile 213 Abrevieri 214 Index alfabetic 217 Parlamentul României Scurt istoric Reforma constitu]ional\ din 2003 [i rezultatul alegerilor din 2004, cu un echilibru fragil între putere [i opozi]ie, au generat o dezbatere far\ precedent asupra raporturilor dintre institu]iile statului, pe de o parte, [i asupra structurii [i atribu]iilor acestora, pe de alta. Tensiunea dintre legitimitatea func]iei preziden]iale, oferit\ de votul direct [i num\rul relativ limitat de atribu]ii s-a reflectat asupra rela]iei cu Guvernul [i Parlamentul, aducând în discu]ie problema op]iunii între o republic\ parlamentar\ sau una preziden]ial\. Aleg\torii [i clasa politic\ nu pot face abstrac]ie de lipsa de consisten]\ a actualei structuri institu]ionale, iar societatea româneasc\ trebuie s\ decid\ dac\ reforma în acest domeniu se va îndrepta spre un Parlament unicameral sau un Parlament bicameral, dar în care atribu]iile [i modul de alegere a senatorilor [i depu]ilor s\ fie diferite [i s\ justifice aceast\ împ\r]ire. Pentru a ne ajuta s\ în]elegem mai bine resorturile acestei dezbateri de actualitate, ne-am propus s\ v\ oferim o trecere în revist\ a principalelor momente care au marcat, de-a lungul timpului, istoria institu]iilor politice române[ti [i a schimb\rilor pe care fiecare dintre aceste momente le-a produs în via]a politic\ din România. 1. Adun\rile Ob[te[ti din Muntenia [i Moldova Numero[i teoreticieni plaseaz\ momentul de început al istoriei politico- institu]ionale române[ti în anul 1829. În cadrul P\cii de la Adrianopol din 1829, care a marcat sfâr[itul r\zboiului ruso-turc, negocierile dintre Imperiul Otoman [i Imperiul ]arist pentru reîmp\r]irea sferelor de influen]\ în zon\ au inclus [i referiri la rela]iile celor dou\ mari puteri cu Muntenia [i Moldova. Rezultatul acelor negocieri a prev\zut, printre multe altele, acceptarea ideii de a se adopta, în fiecare dintre cele dou\ principate dun\rene, un act cu caracter constitu]ional, numit Regulament Organic. Textele celor dou\ regulamente urmau s\ fie elaborate de boierimea reformatoare din cele dou\ ]\ri, iar cererea adresat\ celor dou\ mari puteri (cele dou\ principate se aflau sub suzeranitatea Por]ii [i sub protectoratul Rusiei) viza chiar unirea celor dou\ i ]\ri [i adoptarea unei Constitu]ii moderne pentru noul stat. Rusia îns\, care controla militar cele dou\ principate, s-a opus ideii ca legea fundamental\ a acestora s\ poarte numele de Constitu]ie, impunând denumirea de Regulamente Organice. Merit\ men]ionat faptul c\, înaintea acelui moment, mica boierime [i boierimea mijlocie din Muntenia [i Moldova mai elaboraser\ o serie de proiecte reformatoare. Între acestea, s-a distins Constitu]ia C\rvunarilor elaborat\ la Ia[i în 1822, de c\tre un grup de boieri în fruntea c\ruia s-a aflat inginerul Ionic\ T\utul, al c\rui text prevedea înfiin]area "Sfatului ob[tesc", alc\tuit din mitropolitul ]\rii, episcopii de Roman [i Hu[i, din "toate persoanele înfiin]\toare a divanurilor [i a departamentelor, de câte un boier vechil rânduit de la fiecare ]inut". Printre principalele revendic\ri formulate în cadrul acestui proiect de act fundamental, se num\rau legiferarea drepturilor fundamentale cet\]ene[ti precum libertatea cuvântului, libertatea presei, libertatea de adunare [i egalitatea în fa]a legii. Eforturile boierimii reformatoare au început s\ se concretizeze, a[a cum se men]ioneaz\ mai sus, abia în 1829, când, la Bucure[ti, se reunea un comitet de reform\ compus din dou\ sec]ii: una muntean\ [i una moldovean\. Proiectele regulamentelor organice elaborate de c\tre acest comitet au fost dezb\tute [i adoptate (dup\ finalizarea [i aprobarea lor de c\tre o comisie ruseasc\) de Adun\rile Extraordinare, în mai 1831, în Muntenia, [i ianuarie 1832, în Moldova. Conform prevederilor acestor regulamente, se constituia un for legislativ în fiecare din cele dou\ principate, purtând numele de Adunare Ob[teasc\. În Muntenia, componen]a Adun\rii era urm\toarea: trei episcopi eparhio]i ai Râmnicului, Buz\ului [i Arge[ului, 20 de boieri de treapta întâi, p\mânteni [i în vârst\ de cel pu]in 30 de ani, 19 deputa]i din jude]e, câte unul din fiecare jude] [i unul pentru ora[ul Craiova, ale[i din rândul proprietarilor de mo[ii, de asemenea în vârst\ de cel pu]in 30 de ani. Adunarea ob[teasc\ din Moldova se compunea din: mitropolitul Moldovei (care era [i pre[edintele Adun\rii) episcopii de Roman [i Hu[i, 16 boieri de rangul întâi [i 16 deputa]i de jude]e. ~n plus, prin Regulamentele Organice, a fost introdus, pentru prima dat\ în spa]iul românesc, principiul separa]iei puterilor în stat. Cele dou\ Adun\rile Ob[e[ti au fost învestite cu autoritate legislativ\, fiind necesar\ aprobarea acestora înainte ca un proiect de lege s\ fie adoptat. De[i cele dou\ corpuri reprezentative nu aveau dreptul de a ini]ia legi, puteau s\-[i prezinte observa]iile domnitorului. ii 2. Conven]ia de la Paris [i consacrarea regimului parlamentar în Principate Tratatul de Pace de la Paris din 1856 încheiat în urma r\zboiului Crimeii a stabilit convocarea, în cele dou\ principate române[ti, a unor adun\ri ad-hoc cu caracter de adun\ri constituante, cuprinzând reprezentan]i ai tuturor categoriilor sociale, inclusiv ai ]\r\nimii. Printre cele mai importante hot\râri pe care aceste adun\ri le-au luat, s-a num\rat constituirea unei Adun\ri Reprezentative, dup\ modelul Adun\rii Ob[te[ti, cu o larg\ reprezentare, pentru a exprima interesele tuturor p\turilor sociale. În cadrul acestor adun\ri ad-hoc, au început s\ se contureze primele grup\ri definite ideologic: conservatorii, conservatorii modera]i, liberalii modera]i [i liberalii radicali. Hot\rârile adoptate de cele dou\ adun\ri au fost dezb\tute de o comisie a puterilor garante, iar pe baza lor s-a semnat, la 19 august 1858, Conven]ia de la Paris care, din acel moment, a reprezentat noul cadru constitu]ional pentru organizarea celor dou\ principate. Conform acestui cadru, puterea legislativ\ urma s\ fie asigurat\ de cei doi Domni, fiecare împreun\ cu Adunarea Electiv\ din Principatul s\u [i de Comisia Central\ de la Foc[ani (comun\ pentru cele dou\ principate). Adunarea Electiv\ din fiecare Principat urma s\ aleag\ Domnitorul. Totodat\, trebuie men]ionat faptul c\, din punct de vedere administrativ, prevederile Conven]iei de la Paris instituiau o curte de justi]ie superioar\, comun\ pentru cele dou\ principate - Curtea de Casa]ie Comun\ la Foc[ani. Adunarea Electiv\ era alc\tuit\ din urm\toarele categorii de membri: a)membri de drept: Mitropolitul (care era [i Pre[edintele Adun\rii) [i episcopii eparhio]i; b)membri ale[i de 3 colegii (de c\tre 3 tipuri de electori): • aleg\torii primari numeau, în fiecare jude], câte 3 reprezentan]i; to]i reprezentan]ii ale[i într-un jude] se reuneau pentru a alege un deputat pentru jude]ul respectiv, • electorii direc]i din fiecare jude] desemnau câte 2 deputa]i, • în ora[e, electorii direc]i alegeau: câte 3 deputa]i pentru Bucure[ti [i la[i, 2 pentru Craiova, Ploie[ti, Br\ila, Gala]i, Ismail [i câte unul pentru celelalte ora[e.