Cartea Albastra

Cartea Albastra

Cartea albastr\ a democra]iei UN GHID AL INSTITUŒIILOR PUBLICE CENTRALE edi]ia a 4-a legislatura 2004-2008 Cartea Albastr\ a Democra]iei - edi]ia a patra - a ap\rut cu sprijinul financiar al International Republican Institute [i U.S. Agency for International Development. Note: Informa]iile din aceast\ publica]ie au fost ob]inute din surse diferite (direct de la Senatori [i Deputa]i, de pe site-urile celor dou\ Camere ale Parlamentului, de la diverse departamente ale institu]iilor publice centrale, cu sprijinul Secretariatelor Generale ale Camerei Deputa]ilor [i Senatului prin Biroul pentru informare public\ [i rela]ii cu societatea civil\ respectiv Biroul de informare public\ direct\ a persoanelor). Mul]umim voluntarilor, membrilor Asocia]iei Pro Democra]ia [i tuturor celor care ne- au sprijinit [i au crezut în importan]a acestei publica]ii. Opiniile exprimate în studiul inclus în acest material apar]in Asocia]iei Pro Democra]ia [i nu reflect\ pozi]ia oficial\ a finan]atorului. Eventualele erori nu apar]in editorilor acestui material. Din cauza schimb\rilor ce pot ap\rea în ceea ce prive[te componen]a oric\reia dintre institu]iile prezentate în aceast\ carte, rug\m cititorii s\ aib\ în vedere c\ informa]iile au fost colectate pân\ la data de 30 septembrie 2006. Dreptul de autor © Asocia]ia Pro Democra]ia (APD) Toate drepturile sunt rezervate APD. Atât publica]ia, cât [i fragmente din ea nu pot fi reproduse f\r\ permisiunea Asocia]iei Pro Democra]ia. Editor: ALDO Press - OP 76-CP161, Sector 6, Bucure[ti Tel/fax: 021/434.17.50 E-mail: [email protected]. www.aldopress.ro Publicat: Bucure[ti, 2006 Asocia]ia Pro Democra]ia Bd. Mare[al Averescu nr. 17 bis Pavilion F, etaj 3 Sector 1 011454 Bucure[ti Tel./Fax: (+4021) 222 82 45 (+4021) 222 82 54 Mobil: (+4) 0744 688 163 (+4) 0723 152 493 E-mail: [email protected] Web: www.apd.ro Cuprins Introducere Parlamentul României i Rela]ia Parlament Guvern xx Procedura de adoptare a unei legi xxii Liberul acces la informa]iile de interes public xxix Cum v\ pute]i adresa parlamentarului din circumscrip]ia dumneavoastr\ xxxii Introducere în limba englez\ xxxv Democra]ie f\r\ institu]ii? li Democracy without institutions? lxxix Senatori [i Deputa]i 1 Structurile Parlamentului Contacte la Parlament 159 Grupuri Parlamentare la Camera Deputa]ilor 161 Grupuri Parlamentare la Senat 170 Biroul Permanent al Camerei Deputa]ilor 175 Comisii la Camera Deputa]ilor 175 Biroul Permanent al Senatului 188 Comisii la Senat 188 Comisii permanente comune 195 Comisii speciale comune 199 Comisii de anchet\ comune 200 Guvernul 201 Administra]ia Preziden]ial\ 207 Avocatul Poporului 209 Curtea Constitu]ional\ 211 ~nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie 212 Leg\turi utile 213 Abrevieri 214 Index alfabetic 217 Parlamentul României Scurt istoric Reforma constitu]ional\ din 2003 [i rezultatul alegerilor din 2004, cu un echilibru fragil între putere [i opozi]ie, au generat o dezbatere far\ precedent asupra raporturilor dintre institu]iile statului, pe de o parte, [i asupra structurii [i atribu]iilor acestora, pe de alta. Tensiunea dintre legitimitatea func]iei preziden]iale, oferit\ de votul direct [i num\rul relativ limitat de atribu]ii s-a reflectat asupra rela]iei cu Guvernul [i Parlamentul, aducând în discu]ie problema op]iunii între o republic\ parlamentar\ sau una preziden]ial\. Aleg\torii [i clasa politic\ nu pot face abstrac]ie de lipsa de consisten]\ a actualei structuri institu]ionale, iar societatea româneasc\ trebuie s\ decid\ dac\ reforma în acest domeniu se va îndrepta spre un Parlament unicameral sau un Parlament bicameral, dar în care atribu]iile [i modul de alegere a senatorilor [i depu]ilor s\ fie diferite [i s\ justifice aceast\ împ\r]ire. Pentru a ne ajuta s\ în]elegem mai bine resorturile acestei dezbateri de actualitate, ne-am propus s\ v\ oferim o trecere în revist\ a principalelor momente care au marcat, de-a lungul timpului, istoria institu]iilor politice române[ti [i a schimb\rilor pe care fiecare dintre aceste momente le-a produs în via]a politic\ din România. 1. Adun\rile Ob[te[ti din Muntenia [i Moldova Numero[i teoreticieni plaseaz\ momentul de început al istoriei politico- institu]ionale române[ti în anul 1829. În cadrul P\cii de la Adrianopol din 1829, care a marcat sfâr[itul r\zboiului ruso-turc, negocierile dintre Imperiul Otoman [i Imperiul ]arist pentru reîmp\r]irea sferelor de influen]\ în zon\ au inclus [i referiri la rela]iile celor dou\ mari puteri cu Muntenia [i Moldova. Rezultatul acelor negocieri a prev\zut, printre multe altele, acceptarea ideii de a se adopta, în fiecare dintre cele dou\ principate dun\rene, un act cu caracter constitu]ional, numit Regulament Organic. Textele celor dou\ regulamente urmau s\ fie elaborate de boierimea reformatoare din cele dou\ ]\ri, iar cererea adresat\ celor dou\ mari puteri (cele dou\ principate se aflau sub suzeranitatea Por]ii [i sub protectoratul Rusiei) viza chiar unirea celor dou\ i ]\ri [i adoptarea unei Constitu]ii moderne pentru noul stat. Rusia îns\, care controla militar cele dou\ principate, s-a opus ideii ca legea fundamental\ a acestora s\ poarte numele de Constitu]ie, impunând denumirea de Regulamente Organice. Merit\ men]ionat faptul c\, înaintea acelui moment, mica boierime [i boierimea mijlocie din Muntenia [i Moldova mai elaboraser\ o serie de proiecte reformatoare. Între acestea, s-a distins Constitu]ia C\rvunarilor elaborat\ la Ia[i în 1822, de c\tre un grup de boieri în fruntea c\ruia s-a aflat inginerul Ionic\ T\utul, al c\rui text prevedea înfiin]area "Sfatului ob[tesc", alc\tuit din mitropolitul ]\rii, episcopii de Roman [i Hu[i, din "toate persoanele înfiin]\toare a divanurilor [i a departamentelor, de câte un boier vechil rânduit de la fiecare ]inut". Printre principalele revendic\ri formulate în cadrul acestui proiect de act fundamental, se num\rau legiferarea drepturilor fundamentale cet\]ene[ti precum libertatea cuvântului, libertatea presei, libertatea de adunare [i egalitatea în fa]a legii. Eforturile boierimii reformatoare au început s\ se concretizeze, a[a cum se men]ioneaz\ mai sus, abia în 1829, când, la Bucure[ti, se reunea un comitet de reform\ compus din dou\ sec]ii: una muntean\ [i una moldovean\. Proiectele regulamentelor organice elaborate de c\tre acest comitet au fost dezb\tute [i adoptate (dup\ finalizarea [i aprobarea lor de c\tre o comisie ruseasc\) de Adun\rile Extraordinare, în mai 1831, în Muntenia, [i ianuarie 1832, în Moldova. Conform prevederilor acestor regulamente, se constituia un for legislativ în fiecare din cele dou\ principate, purtând numele de Adunare Ob[teasc\. În Muntenia, componen]a Adun\rii era urm\toarea: trei episcopi eparhio]i ai Râmnicului, Buz\ului [i Arge[ului, 20 de boieri de treapta întâi, p\mânteni [i în vârst\ de cel pu]in 30 de ani, 19 deputa]i din jude]e, câte unul din fiecare jude] [i unul pentru ora[ul Craiova, ale[i din rândul proprietarilor de mo[ii, de asemenea în vârst\ de cel pu]in 30 de ani. Adunarea ob[teasc\ din Moldova se compunea din: mitropolitul Moldovei (care era [i pre[edintele Adun\rii) episcopii de Roman [i Hu[i, 16 boieri de rangul întâi [i 16 deputa]i de jude]e. ~n plus, prin Regulamentele Organice, a fost introdus, pentru prima dat\ în spa]iul românesc, principiul separa]iei puterilor în stat. Cele dou\ Adun\rile Ob[e[ti au fost învestite cu autoritate legislativ\, fiind necesar\ aprobarea acestora înainte ca un proiect de lege s\ fie adoptat. De[i cele dou\ corpuri reprezentative nu aveau dreptul de a ini]ia legi, puteau s\-[i prezinte observa]iile domnitorului. ii 2. Conven]ia de la Paris [i consacrarea regimului parlamentar în Principate Tratatul de Pace de la Paris din 1856 încheiat în urma r\zboiului Crimeii a stabilit convocarea, în cele dou\ principate române[ti, a unor adun\ri ad-hoc cu caracter de adun\ri constituante, cuprinzând reprezentan]i ai tuturor categoriilor sociale, inclusiv ai ]\r\nimii. Printre cele mai importante hot\râri pe care aceste adun\ri le-au luat, s-a num\rat constituirea unei Adun\ri Reprezentative, dup\ modelul Adun\rii Ob[te[ti, cu o larg\ reprezentare, pentru a exprima interesele tuturor p\turilor sociale. În cadrul acestor adun\ri ad-hoc, au început s\ se contureze primele grup\ri definite ideologic: conservatorii, conservatorii modera]i, liberalii modera]i [i liberalii radicali. Hot\rârile adoptate de cele dou\ adun\ri au fost dezb\tute de o comisie a puterilor garante, iar pe baza lor s-a semnat, la 19 august 1858, Conven]ia de la Paris care, din acel moment, a reprezentat noul cadru constitu]ional pentru organizarea celor dou\ principate. Conform acestui cadru, puterea legislativ\ urma s\ fie asigurat\ de cei doi Domni, fiecare împreun\ cu Adunarea Electiv\ din Principatul s\u [i de Comisia Central\ de la Foc[ani (comun\ pentru cele dou\ principate). Adunarea Electiv\ din fiecare Principat urma s\ aleag\ Domnitorul. Totodat\, trebuie men]ionat faptul c\, din punct de vedere administrativ, prevederile Conven]iei de la Paris instituiau o curte de justi]ie superioar\, comun\ pentru cele dou\ principate - Curtea de Casa]ie Comun\ la Foc[ani. Adunarea Electiv\ era alc\tuit\ din urm\toarele categorii de membri: a)membri de drept: Mitropolitul (care era [i Pre[edintele Adun\rii) [i episcopii eparhio]i; b)membri ale[i de 3 colegii (de c\tre 3 tipuri de electori): • aleg\torii primari numeau, în fiecare jude], câte 3 reprezentan]i; to]i reprezentan]ii ale[i într-un jude] se reuneau pentru a alege un deputat pentru jude]ul respectiv, • electorii direc]i din fiecare jude] desemnau câte 2 deputa]i, • în ora[e, electorii direc]i alegeau: câte 3 deputa]i pentru Bucure[ti [i la[i, 2 pentru Craiova, Ploie[ti, Br\ila, Gala]i, Ismail [i câte unul pentru celelalte ora[e.

View Full Text

Details

  • File Type
    pdf
  • Upload Time
    -
  • Content Languages
    English
  • Upload User
    Anonymous/Not logged-in
  • File Pages
    318 Page
  • File Size
    -

Download

Channel Download Status
Express Download Enable

Copyright

We respect the copyrights and intellectual property rights of all users. All uploaded documents are either original works of the uploader or authorized works of the rightful owners.

  • Not to be reproduced or distributed without explicit permission.
  • Not used for commercial purposes outside of approved use cases.
  • Not used to infringe on the rights of the original creators.
  • If you believe any content infringes your copyright, please contact us immediately.

Support

For help with questions, suggestions, or problems, please contact us