Revista Misiunii Române Unite din Germania Zeitschrift der Rumänischen Katholischen Mission in Deutschland

Fondator / Gründer: Msgr. Dr. Dr. Octavian Bârlea

Perspective ISSN 0935-2414 Consiliul de redacţie / Das Redaktionskomitee: Redactor: Pr. Ioan-Irineu Fărcaş Grafica: Paul Delly Corectură texte: Dr. Arpad Ferdinand Kuzman-Anton Tehnoredactare: Antoniu Pojan Adrese /Adressen: Rumänische Katholische Mission in Deutschland Sendlingerstr. 26/I 80331 München Tel./Fax 089-26 67 55 www.mrug.de

-  - Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt Prof. Dr. Cornel Tatai-Baltă* Imaginea Blajului din vremea Das Bild der Stadt zur Zeit Episcopului des Bischofs Petru Pavel Aron

Născut în anul 1709 la Bistra (judeţul Petru Pavel Aron ist im Jahre 1709 in Alba), Petru Pavel Aron studiază filosofia Bistra (Kreis Alba) geboren. Er studierte la Tîrnavia şi teologia la Colegiul De Pro- Philosophie in Tirnavia und Theologie paganda Fide din Roma. Devine vicar beim Kollegium De Propaganda Fide in general al Episcopiei Unite de la Blaj Rom. Zur Zeit des waghalsigen Bischofs în timpul temerarului episcop Inochen- Inocentiu Micu wird er zum Generalvi- tie Micu, iar în 1752 este ales episcop. kar der Unierten Diözese in Blaj ernannt Trece la cele veşnice în 9 martie 1764, und 1752 zum Bischof geweiht. Am 9. la (judeţul Maramureş). La März 1764 ist er in Baia Mare (Kreis moartea sa icoana Maicii Domnului cu Maramures) verstorben. Bei seinem Tod Pruncul, din iconostasul bisericuţei aflate hat die Ikone der Gottesmutter mit dem în curtea castelului episcopal de la Blaj, Jesuskind in der Ikonostase der kleinen a lăcrimat. Kirche, die sich im Hof des bischöflichen În conformitate cu ideile avansate ilu- Schlosses aus Blaj befand, geweint. ministe, Petru Pavel Aron a înţeles pe Gemäß der fortgeschrittenen Ideen der deplin că redeşteptarea şi luminarea Aufklärung hat Petru Pavel Aron völlig neamului său românesc se pot face doar verstanden, dass das Wiedererwachen prin promovarea ştiinţei şi culturii. Ca und die Erleuchtung seines rumänischen atare, înfiinţează la Blaj o tipografie în Volkes nur durch die Beförderung der anul 1747 şi deschide mult doritele şcoli Wissenschaft und der Kultur machbar ist. sistematice naţionale în 1754, la care se Demzufolge hat er 1747 in Blaj eine Dru- vor forma de-a lungul vremii numeroase ckerei gegründet und 1754 eröffnete er generaţii de intelectuali capabili şi hotărâţi die ersehnten systematisch-nationalen să conducă poporul în lupta pentru libe- Schulen. Hier wurden im Laufe der Zeit rate şi unitate naţională. zahlreiche Generationen von Intellektu- Eruditul episcop Petru Pavel Aron a ellen gebildet, die tüchtig und entschlos- *S-a născut în oraşul , Judeţul Sibiu (România) sen waren, das Volk im Kampf um die la 5 aprilie 1944. Este licenţiat în Istorie, specializarea Freiheit und nationale Einheit zu führen. Istoria Artei al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj- Der gelehrte Bischof Petru Pavel Aron Napoca (România) din anul 1967. Doctor în Istorie (1992). În prezent este profesor universitar la Univer- hat zusammen mit anderen Intellektu- sitatea „1 Decembrie” din Alba Iulia. A publicat nume- ellen aus Blaj die Bibel aus der Vulgata roase studii şi peste 12 volume, având ca temă istoria (erst 2005 gedruckt) übersetzt, gab litur- artei şi culturii. -  - Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt

tradus în româneşte, împreună cu alţi gische Bücher oder mit theologischem intelectuali blăjeni, Biblia după Vulgata Inhalt als auch Schulbücher heraus. (tipărită abia în anul 2005) şi a editat Zwischen 1750 – 1830 unternimmt er cărţi de slujbă sau cu conţinut teologic, in der Druckerei aus Blaj eine fruchtbare precum şi manuale şcolare. und ansehende Aktivität mit Holzgra- Între anii 1750-1830, în cadrul tipogra- vuren, die die Kirchenbücher mit Abbil- fiei de la Blaj, îşi desfăşoară o rodnică dungen, Rahmen von Titelblätter, Deckel, şi prestigioasă activitate gravorii în lemn, Vignetten und mit hochwertigen künstle- care împodobesc cărţile bisericeşti cu risch-geschmückten Initialen verzieren. ilustraţii, cadre de foi de titlu, frontispicii, In Blaj wurde zweifellos zwischen 16. viniete şi iniţiale ornamentate de o reală und 19. Jahrhundert das bedeutenste valoare artistică. Fără îndoială, la Blaj rumänische Holzschnittzentrum in Trans- s-a creat cel mai însemnat centru de silvanien gegründet. Wir stellen diese xilogravură românească din Transilva- Behauptung auf, um das Quantitativ-, und nia, din perioada cuprinsă între secolele Qualitativkriterium dieser Zeitspanne zu XVI-XIX. Facem această afirmaţie având berücksichtigen. Die Stadt Blaj war also în vedere criteriul calitativ şi cantitativ al in der Epoche der Siebenbürgerischen acesteia. Aşadar, în epoca Şcolii Ardelene Schule – eine ideologische, kulturelle und ― mişcare ideologică, culturală şi politică politische Bewegung mit aufklärerischem cu caracter iluminist ― Blajul a fost şi un Charakter – das künstlerisch-bedeutens- însemnat centru artistic. De creaţiile sale, te Zentrum. Von seinen Werken, die ein  Vezi pentru detalii şi bibliografie: ,  Siehe für Details und Bibliographie: Augustin Episcopii Petru Paul Aron şi Dionisiu Novacovici, Blaj, Bunea, Episcopii Petru Pavel Aron si Dionisiu Nova- 1902; Cornel Tatai–Octavian Rotaru, Un document covici, Blaj, 1902; Cornel Tatai-Octavian Rotaru, Un revelator asupra activităţii culturale desfăşurate de document revelator asupra activitatii culturale des- Petru Pavel Aron, în Apulum, XII, 1974, p. 642-648; fasurate de Petru Pavel Aron, in Apulum, XII, 1974, S. Florin Faifer, în Dicţionarul literaturii române de la ori- 642-648; Florin Faifer, in Dictionarul literaturii romane gini până la 1900, Bucureşti, 1979, p. 1; Mircea Păcu- de la origini pana la 1900, Bucuresti, 1979, S. 1; Mir- rariu, Dicţionarul teologilor români, Bucureşti, 1996, p. cea Pacurariu, Dictionarul teologilor romani, Bucuresti, 22-23; Cornel Tatai-Baltă, Din arta şi cultura Blajului, 1996, S. 22-23; Cornel Tatai-Balta, Din arta si cultura Alba Iulia, 2000 (cap. Consideraţii cu privire la icoana Blajului, Alba Iulia, 2000 (Kap. Consideratii cu privire Maicii Domnului care a lăcrimat la moartea episcopu- la icoana Maicii Domnului care a lacrimat la moartea lui Petru Pavel Aron–1764), p. 15-27; Ioan Chindriş episcopului Petru Pavel Aron – 1764), S. 15-27; Ioan – Niculina Iacob, Petru Pavel Aron, Blaj, 2007. Chindris-Niculina Iacob, Petru Pavel Aron, Blaj, 2007.  Alexandru Lupeanu-Melin, Xilografii de la Blaj  Vgl. Alexandru Lupeanu-Melin, Xillografii de la Blaj (1750-1800), Blaj, 1929; Gh. Oprescu, Grafica româ- (1750-1800), Blaj, 1929; Gheorghe Oprescu, Grafica nească în secolul al XIX-lea, vol. I, Bucureşti, 1942. romaneasca in secolul al XIX-lea, Band I, Bucuresti,  Vezi îndeosebi: Cornel Tatai-Baltă, L’activité des 1942. graveurs sur bois de Blaj (1750-1830), în Revue Rou-  Siehe dazu: Cornel Tatai-Balta, L’ activite´ des -  - Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt ce ating un nivel european, vor beneficia europäisches Niveau erreichen, werden românii de pretutindeni şi, în primul rând, alle Rumänen und an erster Stelle die xilografii din centrele tipografice. Holzstecher von Druckzentren nutznie- De menţionat că trei xilogravuri sunt ßen. inspirate din realitate, ele constituind şi Erwähnenswert sind drei Holzschnitte, însemnate documente de epocă. Este die aus der Wirklichkeit inspiriert werden vorba de: Mănăstirea de la Blaj de Vlai- und bilden auch bedeutende Epochedo- cu, din Ceaslov, 1751, de Panorama kumente. Es geht um das Kloster Mana- Blajului, din Votiva apprecatio, 1760 de stirea de la Blaj von Vlaicu, aus dem un autor anonim şi de lucrarea, rămasă Ceaslov, 1751; um das Panorama von foarte multă vreme necunoscută, care Blaj aus Votiva apprecatio, 1760, von reprezintă, pe o foaie volantă, Iconostasul einem ungenannten Verfasser; und um bisericuţei din curtea castelului episcopal eine seit langer Zeit unbekannte Arbeit, de la Blaj şi înmormântarea episcopului die auf einem losen Blatt die Ikonostase Petru Pavel Aron de Sandu (1764). des Kirchlein auf dem Hof des bischöf- Prima xilogravură redă catedrala din lichen Schlosses und die Beerdigung Blaj, care poseda iniţial doar un singur des Bischofs Petru Pavel Aron von San- turn pe faţadă; a doua lucrare constitu- du (1764) darstellt. ie cea mai veche imagine a Blajului; iar Der erste Holzschnitt stellt die Kathed- a treia ne face cunoscută, printre alte- rale aus Blaj dar, die ursprünglich nur le, icoana Maicii Domnului, zugrăvită în einen Turm neben der Fassade hatte; 1736 de Grigorie Ranite şi aşezată în die zweite Arbeit bildet das älteste Bild iconostasul bisericuţei episcopale, care der Stadt und die Dritte macht uns zwi- a lăcrimat la moartea episcopului Petru graveurs sur bois de Blaj (1750-1830); in Revue Rou- maine d’ Histoire, XXV, Nr. 1-2, 1986 ; Vgl. Gravorii in maine d’Histoire, XXV, nr. 1-2, 1986; idem, Gravorii în lemn de la Blaj (1750- 1830), Blaj, 1995. lemn de la Blaj (1750-1830), Blaj, 1995.  Vgl. Cornelius Dima-Dragan – Aurelia Avramescu,  Cornelius Dima-Drăgan ― Aurelia Avramescu, Die Ilustration im altrumänischen Buch (1508-1830), Die Ilustration im altrumänischen Buch (1508-1830), in Börsenblatt für den Deutschen Buchhandel – Fran- în Börsenblatt für dem Deutschen Buchhandel-Fran- furter Ausgabe, Nr.17, vom 24. Februar, 1981, S. 518, kfurter Ausgabe, Nr. 17, vom 24.Februar, 1981, p. 518, 524. 524.  Vgl. Cornel Tatai-Balta, Le baroque dans la gravure  Cornel Tatai-Baltă, Le baroque dans la gravure sur sur bois de Blaj, in Ars Transsilvaniae, II, 1992, S. 80- bois de Blaj, în Ars Transsilvaniae, II, 1992, p. 80-81. 81.  Idem, Gravorii în lemn, p. 117-118, 193.  Vgl. , Gravorii in lemn, S. 117-118, 193.  Idem, Une valeureuse gravure sur bois de Sandu  Vgl. , Une valeureuse gravure sur bois de Sandu (XVIIIe s.), conservée au Musée du Banat de Timişoa- (XVIII s.), conservèe au Musée du Banat de Timisoara, ra, în Ars Transsilvaniae, V, 1995, p. 75-83. in Ars Transsilvaniae, V, 1995, S. 75-83. -  - Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt

Pavel Aron, în 1764. schen anderen bekannt, die Ikone der Foliantul latinesc Votiva apprecatio, Mutter Gottes von Grigorie Ranite im apărut la Blaj în 1760 şi în care Petru Jahre 1736 gemalt und in der Ikonosta- Tekeld, în numele meşterilor tipografi, adu- se des bischöflichen Kirchleins integriert, ce calde omagii episcopului Petru Pavel die 1764 bei dem Tod des Bischofs Petru Aron cu prilejul zilei sale onomastice, Pavel Aron weinte. este împodobit cu o xilogravură având Der im Jahre 1760 herausgekommene dimensiunile 15,6 x 10,4 cm (menţionată lateinische Foliant Votiva Apprecatio, mai sus), ce ocupă un loc cu totul aparte wo Petru Tekeld im Namen der Buch- sub raport tematic în grafica românească druckermeister den Bischof Petru Pavel de carte veche. Aron zum Namenstag ehrte, ist mit einem Desenul se desfăşoară pe trei regist- 15,6 x 10,4 Holzschnitt (oben erwähnt) re dispuse pe verticală. Sus este geschmückt, der thematisch gesehen reprezentată Sfânta Treime de tip icono- in der rumänischen Graphik des alten grafic apusean: Dumnezeu-Tatăl cu nimb Buches einen besonderen Platz besitzt. triunghiular, purtând într-o mână globul şi Die Zeichnung entfaltet sich auf drei în cealaltă sceptrul, Fiul, ţinând în mâna senkrechte Verzeichnisse. Oben wird dreaptă crucea, iar cu stânga binecu- die Hl. Dreifaltigkeit abendländischer vântând, şi Duhul Sfânt în chip de porum- Ikonographie dargestellt: Gott Vater, in bel. Puţin mai jos este înfăţişată Fecioara einem dreieckigen Nimbus, der in einer Maria, rugându-se. Alături plutesc, tot pe Hand die Erdkugel und in der anderen nori, îngeri care, de asemenea, se roagă. das Zepter trägt; Gott Sohn, der in seiner Chiar dacă pe capul Mariei nu se află rechten Hand das Kreuz trägt und mit der coroana, compoziţia, în ansamblul ei, Linken segnet; und Gott Heiliger Geist in sugerează încoronarea acesteia de către einer Taubengestallt. Kurz unten wird Sfânta Treime. La mijloc, ilustraţia redă die Jungfrau Maria im Gebet dargestellt. stema episcopului Petru Pavel Aron, iar Daneben fliegen betende Engel auf den jos, cea mai veche panoramă a Blajului, Wolken. Obwohl Maria noch keine Krone după cum am mai spus. trägt, enthüllt die Zusammensetzung im Compoziţia romboidală a Încoronării großen und ganzen die Krönung Mariens Mariei de către Sfânta Treime din von der Hl. Dreifaltigkeit. In der Mitte gibt această ilustraţie blăjeană, felul în care die Abbildung das Wappen des Bischofs sunt redate şi dispuse personajele, pre- Petru Pavel Aron und unten das älteste cum şi locul pe care îl ocupă apostolii Panorama der Stadt Blaj wieder, so wie Petru şi Pavel în stema episcopului Petru ich eben sagte.

-  - Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt

Pavel Aron, credem că au fost preluate Die rombische Zusammensetzung der din xilogravura Înălţarea Mariei de Alb- Krönung Mariens von der Hl. Dreifaltig- recht Dürer, datată în 1510, ce face parte keit in dieser Blaj-Abbildung, die Weise din Ciclul Viaţa Mariei. wie die Gestallten wiedergegeben und angeordnet sind, als auch der Platz, den die Apostel Petrus und Paulus im Wap- pen des Bischofs Petru Pavel Aron ein- nehmen, glauben wir, dass sie von dem Holzschnitt „Aufnahme Mariens in den Himmel“, von Albrecht Dürer, übernom- men wurden, datiert im Jahre 1510, der zu dem Lebenszyklus Mariens gehört.

Privată de semnătura autorului (e posibil Dem oben genannten Holzschnitt fehlt să fie Petru Tekeld), xilogravura blăjeană die Unterschrift des Künstlers (es kann aflată în discuţie nu este realizată de Petru Tekeld sein) und wurde nicht von Vlaicu aşa cum consideră Alexandru Vlaicu hergestellt, so wie Alexandru

 Idem, Înrâurirea unei xilogravuri de Dürer asupra  Vgl., Inriurirea unei xilogravuri de Dürer asupra ilustraţiei din Votiva apprecatio, Blaj, 1760, în Apulum, ilustratiei din Votiva apprecatio, Blaj, 1760, in Apulum, XLII, 2005, p. 285-289. XLII, 2005, S. 285-289. -  - Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt

Lupeanu şi Mircea Tomescu10. Ea este Lupeanu si Mircea Tomescu10 behaup- executată într-o altă manieră şi apare ten. Er wurde in einer anderen Weise her- într-o perioadă de timp în care Vlaicu îşi gestellt und erschien in einer Zeitspanne, încetase activitatea de gravor. Inspirată in der Vlaicu seine Aktivität als Holzste- din realitate ― ca şi Mănăstirea de la Blaj cher beendete. Das aus der Wirklichkeit de Vlaicu ― imaginea vădeşte o certă inspirierte Abbild – so wie das Kloster influenţă occidentală. aus Blaj von Vlaicu – zeigt einen gewis- În centrul panoramei Blajului apare sen abendländischen Einfluss. catedrala cu un turn pe faţadă, mărginită Im Zentrum des Blaj-Panoramas pe trei laturi de şcolile româneşti de erscheint die Kathedrale mit einem Turm notorietate. Precizăm faptul că biseri- auf der Fassade und an ihren drei Seiten ca catedrală e terminată în 174911, iar von den bekannten rumänischen Schulen clădirea în formă de U e dată parţial begrenzt. Wir unterstreichen die Tatsa- în folosinţă încă din anul 174712, aici che, dass die Kathedrale im Jahre 174911 funcţionând un timp mănăstirea „Sfân- vollendet wurde, und das U-förmige ta Treime” şi tipografia, iar, din 175413, Gebäude wird schon seit 174712 teilwei- şi cele trei şcoli „de obşte, latinească şi se benutzt. Hier funktionierte vorüberge- preoţească” (astăzi, Facultatea de Teo- hend das Kloster „Die Hl. Dreifaltigkeit“ logie Greco-Catolică, Liceul Teologic und die Druckerei, und ab 175413 auch Greco-Catolic „Vasile cel Mare” şi Grupul die drei Schulen: „die gemeinschaftliche, şcolar „Ştefan Manciulea”). În jurul pieţei die lateinische und die priesterliche“ se zăresc diverse clădiri, iar în extre- (heute die Griechisch-Katholische Theo- ma dreaptă bătrânul castel episcopal, logische Fakultät, das Griechisch-Katho- datând din anul 1535 (sediul Mitropoliei lische Theologische Lyzeum – „Sf. Vasile Unite începând din 1853, al Muzeului de cel Mare“ und die Schulgruppe “Stefan Istorie în timpul regimului comunist şi al Manciulea”). Rund um den Markt sieht Arhiepiscopiei Majore în prezent). Chiar man verschiedene Gebäude und äußerst în faţa lui se observă bisericuţa castelului rechts das alte bischöfliche Schloss,

 Alexandru Lupeanu, Biblioteca Centrală din Blaj, în  Vgl. Alexandru Lupeanu, Biblioteca centrala din Boabe de grâu, III, 1932, nr. 12, p. 614. Blaj, in Boabe de grau, III, 1932, Nr. 12, S. 614. 10 Mircea Tomescu, Istoria cărţii româneşti, Bucu- 10 Vgl. Mircea Tomescu, Istoria cartii romanesti, reşti, 1968, p. 102. Bucuresti, 1968, S. 102. 11 Augustin Bunea, Episcopul Ioan Inocenţiu Klein, 11 Vgl. Augustin Bunea, Episcopul Ioan Inocentiu Blaj, 1900, p. 25. Klein, Blaj, 1900, S. 25. 12 Ibidem, p. 24. 12 Vgl. Ebd., S. 24 13 Ibidem, p. 25. 13 Vgl. Ebd., S. 25 -  - Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt

(o vreme adăpostind şi cavoul episcopi- datiert aus dem Jahre 1535, war ab 1853 lor uniţi, demolată în primele decenii ale der Sitz der Unierten Metropolie, der Sitz secolului XX în urma unui cutremur ce i-a des historischen Museums während des cauzat avarii grave) şi o clădire cu două kommunistischen Regimes und zur Zeit niveluri terminată în 1760 sub păstorirea der Sitz der Großerzdiözese. Davor sieht episcopului Petru Pavel Aron14, în care man das Kirchlein des Schlosses. Eine a funcţionat mănăstirea „Bunavestire”, Zeit war es auch die Gruft der unierten seminarul „călugăraşilor” şi tipografia Bischöfe und anfangs des 20. Jahrhun- (astăzi, Biblioteca documentară „Timotei derts wurde sie durch ein Erdbeben zer- Cipariu” şi, până de curând, Biblioteca stört. Ferner sehen wir ein Gebäude mit municipală „Şcoala Ardeleană”). zwei Ebenen, das 1760 unter dem Bischof Chiar dacă imaginea Blajului vădeşte Petru Pavel Aron vollendet wurde14 und unele deficienţe de natură artistică şi wo das Kloster „Bunavestire“, das Pries- tehnică, totuşi trebuie să-i recunoaştem terseminar „calugarasilor“ (der Mönche) autorului o anumită ingeniozitate în ceea ce und die Druckerei (heute die dokumen- priveşte plasarea în spaţiu a edificiilor, tarische Bücherei „Timotei Cipariu“ und, care, în general, corespund realităţii. bis vor kurzem, die städtische Bücherei Excepţie fac cele două clădiri din faţa cas- „Scoala Ardeleana“) funktionierte. telului. De fapt, ar fi trebuit să se afle în dosul Selbst wenn das Bild der Stadt Blaj lui, dat fiind unghiul din care este privită einige künstlerische und technische panorama Blajului. Dar, probabil, ţinând Mängel zeigt, müssen wir doch dem seama de importanţa lor, gravorul a crezut Künstler eine gewisse Erfindungskunst de cuviinţă să le aşeze în primul plan. zugestehen bezüglich der Raumplatzie- Aşa cum apare în această vedută, Blajul rung der Gebäude, die im allgemeinen secolului al XVIII-lea era modest din der Wirklichkeit entsprechen. Ausnahme punct de vedere urbanistic şi va rămâne machen zwei Gebäude vor dem Schloss. astfel şi în continuare15. Măreţia şi forţa Sie sollten eigentlich hinter ihm liegen sa s-au manifestat prin Biserica Română wenn wir den Winkel berücksichtigen, Unită, şcoli, tipografie, oameni de seamă nach dem das Panorama der Stadt Blaj care s-au format ori au activat aici, prin betrachtet wird. Aber wegen ihrer Wich- marile evenimente politice în care a fost tigkeit hat der Künstler vielleicht gemeint, angrenat de-a lungul vremii, contribuind sie im Vordergrund zu stellen. 14 Idem, Episcopii Petru Paul Aron şi Dionisiu Nova- So wie in diesem Bild erscheint, war covici, p. 297. die Stadt Blaj im 18. Jahrhundert städte- 15 Cornel Tatai-Baltă, Blajul în imagini, Alba Iulia, 14 Vgl., Episcopii Petru Pavel Aron si Dionisiu Nova- 2002. covici, S. 297. -  - Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt astfel din plin la unirea tuturor românilor baulich gesehen bescheiden und so wird într-un singur stat şi la înaintarea acestora sie auch in Zukunft bleiben15. Ihr Ruhm pe coordonatele civilizaţiei moderne. und ihre Stärke offenbarten sich durch die Rumänisch-Unierte Kirche, Schulen, Druckerei und bedeutende Persönlich- keiten, die hier ausgebildet und gewirkt haben, durch die großen politischen Ereignisse, die sie im Laufe der Zeit mit- gerissen hat. Auf diese Weise trugen sie zur Einheit aller Rumänen in einem ein- zigen Staat und zu dessen Voranschrei- ten auf die Koordinaten der modernen Zivilisation bei.

Übersetzung Pr. Nicolae Stote.

15 Vgl., Cornel Tatai-Balta, Blajul in imagini, Alba Iulia, 2002. - 10 - O vitamină pentru suflet Ein Vitamin für die Seele

Avva Casian a povestit: „Am plecat, Avva Cassian erzählte: „Zusammen împreună cu sfântul Gherman, la un mit dem Hl. German ging ich nach Ägyp- bătrân, în Egipt, care ne-a primit cum ten zu einem alten Mann, der uns wie es se cuvine. L-am întrebat: «De ce atunci sich gehört empfing. Ich fragte ihn: War- când primiţi oaspeţi nu mai păziţi regula um halten Sie, wenn Sie Gäste haben, postului, pe care o avem noi în Palesti- die Fastens regel nicht, die wir in Palästi- na?». El a răspuns: «Postul este mereu na haben? Er antwortete: Das Fasten ist cu mine, dar pe voi nu vă pot ţine mereu immer bei mir, aber euch kann ich hier aici. Desigur, postul e un lucru util şi nicht immer haben. Selbstverständlich ist necesar, dar depinde de voinţa nostră, în das Fasten nützlich und notwendig und timp ce legea lui Dumnezeu cere în mod es hängt von unserem Willen ab, aber obligatoriu îndeplinirea dragostei [faţă de das Gottesgesetz verlangt verpflichten- aproapele]». Prin voi îl primim pe Hristos; der weise die Nächstenliebe. Durch euch de aceea trebuie sa vă slujesc cu toată empfangen wir Christus, deswegen muss

râvna. După ce vă conduc, pot să-mi  Er wurde ca. 360 in Skythien Minor, dem heutigen reiau şi postul: Pot oare, fiii nunţii să fie Dobrudscha, geboren. Mit 18 Jahren geht er ins Klos- ter. Mit seinem unzertrennlichen Freund, German,  S-a născut în Sciţia Minor, Dobrogea de azi, spre ging er nach Palästina und von hier aus zu den ägyp- anul 360. La 18 ani se hotărăşte să îmbrăţişeze călu- tischen Mitbrüdern wegen „einem Fortbildungskurs“. găria. Pleacă în Palestina, împreună cu prietenul său Im Jahre 399 flieht er mit anderen verfolgten Origenes nedespărţit, Gherman, iar de aici la confraţii egipteni Anhängern nach Konstantinopel, wo der Hl. Johannes pentru „un stagiu de perfecţionare”. În anul 399 se refu- Chrysostomus ihn zum Diakon ordinierte. 405 geht giază cu alţi origenişti persecutaţi la Constantinopol, er nach Rom mit einer diplomatischen Mission. Hier lângă Sfântul Ioan Gură de Aur, care-l sfinţeşte diacon. befreundete er sich mit dem zukünftigen Papst Leon În 405 pleacă la Roma cu o misiune diplomatică. Aici und wird zum Priester geweiht. Die letzten Jahre ver- se împrieteneşte cu viitorul Papă Leon şi este sfinţit brachte er in Marseille, wo er ein Kloster für Mönche, preot. Ultimii ani ai vieţii îi petrece la Marsilia, unde Saint Viktor, und ein Kloster für Nonnen, Saint Sau- întemeiază o mănăstire pentru bărbaţi, Saint Victor, veur, gründete. Er verfasst zwei Meisterwerke der şi una pentru femei, Saint Sauveur. Redactează două alten christlichen Literatur: „Geistliche Gespräche“, 24 capodopere ale literaturii creştine vechi: Convorbiri spi- spannende „Interviews“ mit den großen Asketen aus rituale, 24 de „interviuri” pasionante cu marii asceţi din Ägypten, und „Klösterliche Siedlungen“, eine systema- Egipt, şi Instituţiile cenobitice, o prezentare sistematică tische Darstellung der Lebensweise der ägyptischen a felului de viaţă al călugărilor egipteni. Prin aceste Mönche. Mit diesen zwei Werken, die in einem Latein două lucrări, redactate într-o latină de foarte bună cali- bester Qualität verfasst wurden, beeinflusst Cassian tate, Casian influenţează decisiv monahismul occiden- entscheidend das abendländische Mönchtum und gibt tal, imprimându-i marca orientală. Tot acum scrie, la ihm orientalischen Charakter. Auf die Bitte des Papstes cererea Papei Leon, o lucrare în care combate erezia Leon, schreibt er jetzt ein Werk gegen Nestorianismus, nestoriană, De Incarnatione Domini contra Nestorium. „De Incarnatione Domini contra Nestorium“. Er stirbt Moare în jurul anului 433 şi este înmormântat în cripta ca. 433 und wird in der Grube des von ihm gegrün- mănăstirii pe care a întemeiat-o. Este sărbătorit la 29 deten Kloster beigesetzt. Sein Gedenktag wird am 29. februarie. Februar gefeiert. - 11 - O vitamină pentru suflet Ein Vitamin für die Seele trişti câtă vreme mirele este cu ei? Dar ich euch eifrig dienen. Nach unserem vor veni zile când mirele va fi luat de la ei Abschied nehmen kann ich weiter fas- şi atunci vor posti»”. ten: Können denn die Hochzeitsgäste trauern, solange der Bräutigam bei ihnen ist? Es werden aber Tage kommen, da wird ihnen der Bräutigam genommen sein; dann werden sie fasten“.

Übersetzung Pr. Nicolae Stote.

 Patericul sau Apoftegmele Părinţilor din pustiu, Tra-  Patericul sau Apoftegmele Parintilor din pustiu, ducere, studii şi prezentări de Cristian Bădiliţă, Poli- Übersetzung, Studien und Übersichten von Cristian rom, Iaşi 2007, pp. 195-196. Badilita, Polirom, Iasi 2007, S. 195-196. - 12 - Da-mi cuvăt, Cuvinte Gib mir Wort, du Wort!

„Dacă nu ascultă de Moise şi de „Wenn sie auf Moses und die prooroci, nu vor crede nici dacă Propheten nicht hören, werden ar învia cineva dintre morţi” sie sich auch nicht überzeugen (Lc 16, 31). lassen, wenn einer von den Toten aufersteht.“ (Lk 16, 31) Iubiţi credincioşi, A rânduit Bunul Dumnezeu ca în Liebe Gläubige, anul acesta ziua de 1 noiembrie, zi în Der liebe Gott hat es dieses Jahr so ein- care se face pomenirea celor adormiţi gerichtet, dass der 1. November, der Tag din neamurile noastre, să cadă într-o an welchem der Verstorbenen gedacht zi de duminică. Mai mult decât atât, în wird, auf einen Sonntag fällt. Noch mehr această duminică, la Sfânta Liturghie, als das: An diesem Sonntag ist vorge- este prevăzut să se citească Pilda des- sehen, dass in der Heiligen Messe das pre bogatul nemilostiv şi săracul Lazăr, Gleichnis vom reichen Mann und vom una dintre cele mai frumoase pilde rostite armen Lazarus gelesen wird, eines der de Mântuitorul. Această coincidenţă poa- schönsten Gleichnisse unseres Erlösers. te constitui pentru noi un bun prilej de a Dieses Zusammentreffen bietet uns eine ne aduce aminte de cei plecaţi dintre noi gute Gelegenheit, derer zu gedenken, şi, mai ales, un bun prilej de a reflecta die uns verlassen haben, vor allem aber, asupra rostului nostru pe acest pământ şi über den Sinn unseres Daseins auf die- asupra destinului nostru în veşnicie. ser Erde und über unser Schicksal in der Ştim cu toţii că Biserica a rânduit mai Ewigkeit nachzudenken. multe zile pe parcursul unui an liturgic Wie wir wissen, hat die Kirche mehrere în care să se facă pomenirea, să zicem, Tage im Laufe des Kirchenjahres dazu generală, a celor adormiţi. Aşa avem, bestimmt, den Verstorbenen zu geden- pe lângă ziua de 1 noiembrie, Sâmbăta ken: neben dem 1. November auch den lăsatului de carne sau Sâmbăta din aju- Samstag zum Gedächtnis der Entschla- nul Duminicii Rusaliilor. Mai avem apoi, fenen sowie den Samstag vor Pfings- sâmbetele a II-a, a III-a şi a IV-a din Pos- ten und den 2., 3. und 4. Samstag der tul cel Mare. Această stăruinţă a Bisericii Großen Fastenzeit vor Ostern. Dass die de a ne aduce aminte de cei adormiţi îşi Kirche darauf beharrt der Verstorbenen are, fără îndoială, tâlcul ei. Încercând să zu gedenken, hat zweifellos seinen păstreze vie în inimile noastre amintirea  Diese Predigt hielt Pfarrer Ioan-Irineu Fărcaş in der  Predică rostită de Părintele Ioan-Irineu Fărcaş în Sankt Elisabeth-Kirche in München am 22. Sonntag Sankt Elisabetskirche din München, la 1 noiembrie nach Pfingsten, am 01. November 2009. 2009, Duminica 22 după Rusalii. - 13 - Da-mi cuvăt, Cuvinte Gib mir Wort, du Wort! lor, ea caută să ne atragă atenţia asup- Sinn. Indem sie versucht, die Erinne- ra autenticului sens al vieţii noastre pe rung unserer lieben Heimgegangenen pământ: „Viaţa este mai mult decât hra- in unseren Herzen wach zu halten, weist na şi trupul decât îmbrăcămintea” (Lc 12, sie uns auf den wahren Sinn unseres 23). Ce sau cine suntem de fapt? „Omul Lebens auf Erden hin: „Das Leben ist ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului; wichtiger als die Nahrung und der Leib aşa va înflori. Că vânt a trecut peste el wichtiger als die Kleidung“ (Lk 12, 23). şi nu va mai fi şi nu se va mai cunoaşte Was oder wer sind wir eigentlich? „Des nici locul său” (Ps 102, 15-16). Nicăieri Menschen Tage sind wie Gras, er blüht nu înţelegem mai bine aceste cuvinte ale wie die Blume des Feldes. Fährt der psalmistului decât la căpătâiul unui mort, Wind darüber, ist sie dahin; der Ort, wo sau în casa unui mort, sau lângă crucea sie stand, weiß von ihr nichts mehr“ (Ps unui mormânt. 103,15-16). Nirgendwo können wir diese De aceea, de câte ori auzim parabo- Worte deutlicher verstehen als an der la de astăzi despre bogatul nemilostiv şi Bahre eines Toten, in seinem Hause oder săracul Lazăr, parcă simţim o oarecare neben seinem Grabstein. nelinişte. Istorisirea e simplă şi, chi- Deswegen scheint es uns, so oft wir ar dacă ne spune lucruri de dincolo, e das Gleichnis vom reichen Mann und vom logică şi deci uşor de înţeles. De unde armen Lazarus hören, als fühlten wir eine dar această nelinişte? Ea vine poate toc- innere Unruhe. Die Geschichte ist ein- mai din faptul că intuim că s-a făcut drep- fach, und wenn sie uns auch Dinge aus tate: „Fiule – îi spune Părintele Avraam dem Jenseits erzählt, logisch und leicht bogatului – adu-ţi aminte că ai primit cele verständlich. Woher kommt also diese bune ale tale în viaţa ta, şi Lazăr, ase- Unruhe? Vielleicht kommt sie genau aus menea, pe cele rele; iar acum aici el se der Tatsache, dass wir erkennen, dass mângâie, iar tu te chinuieşti” (Lc 16, 25). Gerechtigkeit widerfahren ist: „Abraham Ne nelinişteşte gândul că Dumnezeu va erwiderte: Mein Kind, denk daran, dass face într-o zi şi cu noi dreptate. Dar, să nu du schon zu Lebzeiten deinen Anteil am ne lăsăm furaţi de gânduri, şi să citim mai Guten erhalten hast, Lazarus aber nur cu atenţie textul pildei pentru a vedea ce Schlechtes. Jetzt wird er dafür getröstet, ne spune el cu adevărat. du aber musst leiden.“ (Lk 16, 25). Uns Prima parte este simplă şi nu ne face beunruhigt der Gedanke, dass Gott eines să ne punem prea multe întrebări: „Era Tages auch uns gegenüber Gerechtigkeit un om bogat care se îmbrăca în porfiră walten lässt. Aber lassen wir uns nicht şi în vison, veselindu-se în toate zilele în beirren, und lesen wir aufmerksam den

- 14 - Da-mi cuvăt, Cuvinte Gib mir Wort, du Wort! chip strălucit. Iar un sărac, anume Lazăr, Text des Gleichnisses, um zu sehen, was zăcea înaintea porţii lui, plin de bube, pof- er uns tatsächlich sagen will. tind să se sature din cele ce cădeau de la Der erste Teil ist einfach und lässt kaum masa bogatului; dar şi câinii venind, lin- Fragen offen: „Es war einmal ein reicher geau bubele lui” (Lc 16, 19-21). Aşadar, Mann, der sich in Purpur und feines Lei- avem de-a face cu două tipuri de oameni, nen kleidete und Tag für Tag herrlich und dintotdeauna prezenţi în istoria omenirii: in Freuden lebte. Vor der Tür des Rei- unul bogat, ce se îmbrăca în porfiră şi în chen aber lag ein armer Mann namens vison şi o ducea numai în ospeţe bogate, Lazarus, dessen Leib voller Geschwüre iar celălalt, sărac, atât de sărac şi de slab war. Er hätte gern seinen Hunger mit dem că nici nu se putea ţine în picioare, căci gestillt, was vom Tisch des Reichen her- „zăcea” – spune Evanghelistul – înaintea unterfiel. Stattdessen kamen die Hunde porţii bogatului. Mai mult decât atât, nici und leckten an seinen Geschwüren“ (Lk nu mai avea puterea să se apere de câi- 16, 19-21). nii care veneau şi îi lingeau bubele. Ar fi Somit handelt diese Geschichte von vrut să mănânce ceva din cele ce cădeau zwei Menschentypen, die es schon de la masa bogatului, dar nici pe acelea immer gab: einem Reichen, der sich in nu le avea. Şi ce cădea de la masa boga- Purpur und feines Leinen kleidet und tului? Cădeau resturi de mâncare bună? fröhliche Feste feiert und einem Armen, Nu! Era obiceiul în Orient ca mesenii să-şi so arm und schwach, dass er nicht ein- cureţe mâinile de grăsimea mâncărurilor mal stehen konnte, der– wie der Heilige cu un fel de făină pe care o frecau în pal- Lukas sagt – vor der Tür des Reichen me formând cocoloaşe şi pe care apoi le „lag“. Noch mehr, er hatte nicht einmal aruncau afară. Aceste cocoloaşe cădeau die Kraft, die Hunde zu verscheuchen, de la masa bogatului şi la acestea pof- die an seinen Geschwüren leckten. Er tea săracul. O situaţie grea, dar... aşa a hätte gerne von dem gegessen, was fost de când e lumea lume: inegalitate, vom Tisch des Reichen herunterfiel, aber nedreptate, şanse pentru unii, neşanse nicht einmal davon bekam er etwas. Was pentru alţii, unii norocoşi alţii ghinionişti, fiel denn vom Tisch der Reichen? Lecke- etc. Ba mai mult decât atât, dacă ne gân- re Essensreste? Nein! Im Orient war es dim la mentalitatea iudaică din vremea Sitte, dass die Gäste ihre fettigen Hände respectivă, bunăstarea materială era mit einer Art Mehl reinigten, dass sie in văzută ca o răsplată pentru virtuţi, pe den Handflächen zerrieben, dabei form- când sărăcia şi nenorocirile, dimpotrivă, ten sie kleine Kügelchen, die sie dann ca o consecinţă şi o dreaptă pedeapsă hinunterschmissen. Diese Kügelchen

- 15 - Da-mi cuvăt, Cuvinte Gib mir Wort, du Wort! pentru păcate. Prin urmare orice bogat fielen von den Tischen der Reichen und era considerat un binecuvântat de Dum- danach lechzte der Arme. Ein schwieriger nezeu şi orice sărac, un păcătos ce nu Zustand … aber so ist es seit Menschen- merită milă şi atenţie. gedenken: Ungleichheit, Ungerechtig- Dar, dacă citim cu mai multă atenţie keit, Chancen für die einen, Chancenlo- textul, vom constata că săracul nu era sigkeit für die anderen, einige mit Glück lipsit chiar de toate bunurile. Avea totuşi gesegnet, andere vom Pech verfolgt. un bun pe care bogatul nu-l avea: avea Umso mehr, wenn wir bedenken, dass un nume! Evanghelistul Luca precizează: gemäß der damaligen jüdischen Traditi- „Iar un sărac, anume Lazăr, zăcea înain- on materieller Reichtum eine Belohnung tea porţii lui” (Lc 16, 20). Bogatului nu îi für die Tugendhaften, Armut und Unglück aminteşte numele. El este şi va rămâne jedoch die Folge und gerechte Strafe für unul printre mulţi. Un anonim. Faptul die Sünder war. Folglich war ein Reicher că săracului i se aminteşte numele nu ein von Gott gesegneter, während der înseamnă neapărat că Mântuitorul a luat Arme ein Sünder war und keiner Auf- întâmplarea, cel puţin până la un loc, din merksamkeit und keinem Mitleid würdig viaţă. S-ar putea să fii existat în oraşele war. sau satele din Ţara Sfântă pe care le-a Aber, wenn wir diesen Text aufmerk- străbătut, un sărac pe nume Lazăr, dar sam lesen, werden wir feststellen, dass cu siguranţă nu numai această informaţie dieser Arme dennoch etwas besaß, was a vrut să ne-o transmită. Prin faptul că îi der Reiche nicht hatte: Er hatte einen aminteşte numele, Mântuitorul vrea să Namen! Der Heilige Lukas unterstreicht: spună că săracul are o identitate, are „Vor der Tür des Reichen aber lag ein un chip, e o persoană capabilă să se armer Mann namens Lazarus“ (Lk 16, relaţioneze cu semenii, capabilă să intre 20). Den Namen des Reichen erwähnt er în comuniune cu Dumnezeu. Această nicht. Er ist und bleibt einer von vielen. Ein interpretare pare să fie susţinută şi de tâl- Unbekannter. Dass der Name des Armen cuirea numelui de Lazăr, care înseamnă erwähnt wird, bedeutet nicht, dass sich Dumnezeu este ajutorul meu. Şi, într- unser Erlöser auf ein konretes Ereignis adevăr, nimeni nu l-a ajutat, nimeni nu l-a aus dem Alltag bezogen hat. Es ist wohl băgat în seamă, nimeni nu a făcut nimic möglich, dass in den Dörfern und Städ- pentru el decât singur Dumnezeu. Dum- ten des Heiligen Landes, die Er durch- nezeu ştia că pe sărac îl chiamă Lazăr, wandert hat, es einen Armen namens şi nu-i va uita numele nici în viaţa de din- Lazarus gab, aber sicherlich ist es nicht colo. Poate din acest motiv Mântuitorul das, was Er uns damit sagen wollte. Die

- 16 - Da-mi cuvăt, Cuvinte Gib mir Wort, du Wort!

îşi sfătuieşte ucenicii întorşi din misiune Tatsache, dass Er den Namen des Armen bucuroşi că şi demonii îi ascultă şi li se erwähnt, soll uns sagen, dass dieser supun, „Nu vă bucuraţi de aceasta, că Arme eine Identität hat, ein Gesicht, dass duhurile vi se pleacă, ci vă bucuraţi că er eine Person ist, fähig mit anderen in numele voastre sunt scrise în ceruri” (Lc Beziehung zu treten, mit Gott zu kommu- 10, 20). nizieren. Hinzu kommt unetrstützend die Partea a doua este mai amplă şi ne Bedeutung des Namens Lazarus: Gott îndeamnă la mai multe întrebări: „Şi a ist meine Hilfe. Denn wahrlich, niemand murit săracul şi a fost dus de către îngeri hat diesen Armen geholfen, niemand hat în sânul lui Avraam. A murit şi săracul şi ihn unterstützt, niemand hat ihn beach- a fost înmormântat” (Lc 16, 22). Săracul tet – außer Gott. Gott allein wußte, dass Lazăr, flămând şi slăbit, a murit curând. dieser Arme Lazarus hieß, und er wird Textul parabolei nu spune că a fost seinen Namen auch nicht im jenseitigen înmormântat. Era atât de sărac că nici Leben vergessen. Aus dem selben Grund de înmormântare nu a avut parte. Totuşi, vielleicht rät Er auch den siebenundsieb- „a fost dus de către îngeri în sânul lui zig zurückgkehrten Jüngern, die sich Avraam”. Dar a murit şi bogatul, în ciuda darüber freuten, dass ihnen selbst die hainelor luxoase cu care se îmbrăca şi a Dämonen gehorchten: „Doch freut euch mâncărurilor gustoase pe care le mânca. nicht darüber, dass euch die Geister Despre el se spune că a fost înmormântat gehorchen, sondern freut euch darüber, şi probabil a avut parte de o înmormân- dass eure Namen im Himmel verzeich- tare fastuoasă. Dar fastul înmormântării net sind“ (Lk 10, 20). nu schimbă soarta hărăzită lui în lumea Der zweite Teil ist umfangreicher und de dincolo căci a ajus în iad. „Şi în iad, lässt merhrere Fragen offen: „Als nun ridicându-şi ochii, fiind în chinuri, el a der Arme starb, wurde er von den Engeln văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr in Abrahams Schoß getragen. Auch der în sânul lui. Şi el, strigând, a zis: Părinte Reiche starb und wurde begraben.“ Der Avraame, fie-ţi milă de mine şi trimite pe arme Lazarus, hungrig und schwach, Lazăr să-şi ude vârful degetului în apă şi starb bald. Es wird nicht erwähnt, dass er să-mi răcorească limba, căci mă chinui- begraben wurde. Er war so arm, dass ihm esc în această văpaie. Dar Avraam a zis: nicht einmal eine Beerdigung zuteil wur- Fiule, adu-ţi aminte că ai primit cele bune de. Dennoch „wurde er von den Engeln ale tale în viaţa ta, şi Lazăr, asemenea, in Abrahams Schoß getragen.“ Es starb pe cele rele; iar acum aici el se mângâie, aber auch der Reiche, trotz der feinen iar tu te chinuieşti. Şi peste toate acestea, Kleider, die er trug und der köstlichen

- 17 - Da-mi cuvăt, Cuvinte Gib mir Wort, du Wort!

între noi şi voi s-a întărit prăpastie mare, Speisen, die er aß. Von ihm wird gesagt, ca cei care voiesc să treacă de aici la voi dass er begraben wurde und sicherlich să nu poată, nici cei de acolo să treacă la hatte er ein prunkvolles Begräbnis. Aber noi” (Lc 16, 23-26). O primă întrebare care selbst dieses Begräbnis ändert nichts ne vine imediat în minte este: De ce a juns an dem ihm bestimmten Schicksal im bogatul în iad? Textul pildei nu ne spune, Jenseits, er kommt in die Hölle. „In der nici explicit nici implicit, că bogatul şi-ar fi Unterwelt, wo er qualvolle Schmerzen adunat bogăţiile prin mijloace necinstite. litt, blickte er auf und sah von weitem Atunci de ce a juns în iad? Chiar şi pe Abraham, und Lazarus in seinem Schoß. Lazăr care „zăcea înaintea porţii lui”, nu Da rief er: Vater Abraham, hab Erbarmen l-a alungat, nu l-a persecutat, nu l-a lovit. mit mir und schick Lazarus zu mir; er soll Nu i-a făcut nimic din toate astea, ci doar wenigstens die Spitze seines Fingers ins l-a ignorat. Dar a ignorat pe toată lumea, Wasser tauchen und mir die Zunge küh- nu numai pe Lazăr. Singura fiinţă de pe len, denn ich leide große Qual in diesem pământ pe care nu a ignorat-o a fost el Feuer. Abraham erwiderte: Mein Kind, însuşi. Deja de aici putem învăţa că Mân- denk daran, dass du schon zu Lebzeiten tuitorul nu condamnă bogăţia în sine, ci deinen Anteil am Guten erhalten hast, modul egoist de a o folosi. Bogăţia poate Lazarus aber nur Schlechtes. Jetzt wird fi un bun slujitor, dar poate fi şi cel mai er dafür getröstet, du aber musst leiden. rău stăpân. Şi este interesant de amintit Außerdem ist zwischen uns und euch aici că „Părintele Avraam” în al cărui sân ein tiefer, unüberwindlicher Abgrund, a ajuns Lazăr, a fost unul dintre cei mai sodass niemand von hier zu euch oder bogaţi oameni din Răsărit. Dar mai era von dort zu uns kommen kann, selbst şi „Tatăl credinţei” (cfr. Rom 4) şi asta l-a wenn er wollte.“ (Lk 16, 23-26). Die ers- determinat să folosească bine bogăţiile te Frage, an die wir denken, ist: Warum materiale. Aşadar, motivul pentru care kam der Reiche in die Hölle? Er hatte bogatul a ajuns în iad nu este băgăţia, doch selbst Lazarus, der vor seiner Tür ci faptul că nu a folosit-o bine. Marele lui lag, nicht weggescheucht, nicht verfolgt, păcat a fost păcatul omisiunii: ar fi putut nicht geschlagen. Er hat nichts von all să facă binele, dar nu l-a făcut! Ar fi putut, dem getan, er hat ihn nur einfach nicht dar acum – îi spune Părintele Avraam – e wahrgenommen. Aber er hat doch alle prea târziu! ignoriert, nicht nur Lazarus. Das einzige Înainte de a merge mai departe cu pre- Wesen auf der Welt, dass er wirklich zentarea textului, să mai amintim două ernstgenommen hat, war er selbst. Hier- aspecte, oarecum surprinzătoare, în aus können wir ersehen, dass Gott nicht

- 18 - Da-mi cuvăt, Cuvinte Gib mir Wort, du Wort! cuvintele bogatului. Mai întâi faptul că el den Reichtum an sich verdammt, son- începe să se roage, cerând milă: „Părinte dern die egoistische Art, mit ihm umzu- Avraame, fie-ţi milă de mine...”. Probabil gehen. Der Reichtum kann ein guter în viaţa lui nu se rugase de nimeni şi nu Diener sein, aber auch der schlechteste avusese milă de nimeni. Acum, chinuit Herr. Es sei zu erwähnen, dass selbst în iad, descoperă rugăciunea şi imploră „der Vater Abraham“, in dessen Schoß mila. Apoi faptul că bogatul îl cunoştea Lazarus ruhen durfte, einer der reichs- nu numai pe Lazăr, ci şi pe Avraam, pe ten Männer des Orients war. Aber er war care îl numeşte „Părinte”. Aceste două auch „Vater des Glaubens“ (siehe Röm aspecte ne ajută să descoperim de fapt 4) und dies hat ihn dazu bewegt, seine viclenia bogatului. Iată ce ne spune tex- irdischen Reichtümer gut zu verwenden. tul mai departe: „Rogu-te, dar, părinte, Folglich ist der Grund, wofür der Reiche să-l trimiţi [pe Lazăr] în casa tatălui meu, in die Hölle kam, nicht sein Reichtum, căci am cinci fraţi, să le spună lor ace- sondern die Art und Weise, wie er darü- stea, ca să nu vină şi ei în acest loc de ber verfügt hat. Seine große Sünde war chin. Şi i-a zis Avraam: Au pe Moise şi pe die Sünde der Unterlassung: Er hätte prooroci; să asculte de ei” (Lc 16, 27-29). Gutes tun können, aber er hat es nicht Ascultând aceste cuvinte ale bogatului getan! Er hätte es tun können, aber jetzt am fi tentaţi să credem că el, tocmai în – sagt Vater Abraham – ist es zu spät! iad, a descoperit virtuţile care i-au lipsit Bevor wir weiterlesen, sollten wir auf de fapt toată viaţa: milostenia şi drago- zwei etwas verwunderliche Aspekte stea de semeni. Cum de aceste virtuţi îl aus den Worten des Reichen eingehen. lasă indiferent pe părintele Avraam? Căci Erstens, die Tatsache, dass er zu bitten îi răspunde: „Au pe Moise şi pe prooroci; beginnt und fleht: „Vater Abraham, hab să asculte de ei”. De ce această neîn- Erbarmen mit mir… “Zu seinen Lebzeiten duplecare? Oare bogatul nu a vrut cum- hat er wahrscheinlich niemanden ange- va să insinueze că pe pământ nu a fost fleht und auch kein Erbarmen mit ande- suficient de clar avertizat asupra Legii lui ren. Jetzt unter Höllenqualen, entdeckt er Moise şi asupra scrierilor proorocilor? das Gebet und fleht um Hilfe. Zweitens, Oare această rugăminte nu este de fapt erkennt er nicht nur Lazarus sondern un reproş implicit adresat lui Dumnezeu: auch Abraham, den er Vater nennt. Die- „Dacă mi-ai fi spus clar cum stau lucru- se beiden Tatsachen zeigen uns die Hin- rile, nu aş fi ajuns aici. Dar dacă mie nu terlist des Reichen. Das Gleichnis geht mi-ai spus, fă cel puţin ca fraţilor mei să folgendermaßen weiter: „Da sagte der li se spună”? Şi ce spun Moise şi prooro- Reiche: Dann bitte ich dich, Vater, schick

- 19 - Da-mi cuvăt, Cuvinte Gib mir Wort, du Wort! cii? Să amintim numai două texte, unul ihn in das Haus meines Vaters! Denn ich al lui Moise şi unul din prooroci: „Iar de habe noch fünf Brüder. Er soll sie war- va fi la tine sărac vreunul din fraţii tăi, în nen, damit nicht auch sie an diesen Ort vreuna din cetăţile tale de pe pământul der Qual kommen. Abraham aber sagte: tău pe care ţi-l dă Domnul Dumnezeul Sie haben Moses und die Propheten, tău, să nu-ţi învârtoşezi inima, nici să-ţi auf die sollen sie hören.“ (Lk 16, 27-29). închizi mâna ta înaintea fratelui tău celui Wenn wir diese Worte hören, könnten sărac” (Deut 15, 7). Iar proorocul Isaia wir denken, dass der Reiche jetzt in der zice: „Împarte pâinea ta cu cel flămând, Hölle die Tugenden entdeckt hat, die ihm adăposteşte în casă pe cel sărman, pe das ganze Leben fehlten, das Erbarmen cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel und die Nächstenliebe. Wie können die- de un neam cu tine” (Is 58, 7). Textele se Tugenden Vater Abraham gleichgül- tig lassen? Denn dieser antwortet: „Sie haben Moses und die Propheten, auf die sollen sie hören. “Warum diese Unbeug- samkeit? Wollte der Reiche vielleicht dar- auf anspielen, er wäre in der Welt nicht genügend auf die Gesetze des Moses und die Schriften der Propheten hinge- wiesen worden? Ist diese Bitte nicht ein versteckter Vorwurf Gott gegenüber: „Hättest Du mir deutlich gesagt, wie die Dinge liegen, wäre ich nicht hier gelan- det. Wenn Du es mir nicht gesagt hast, sorge dafür, dass es wenigstens meine Brüder erfahren.“ Was sagen Moses und die Propheten? Wir sollten hier auf zwei Texte hinweisen, einen des Moses und einen der Propheten: „Wenn bei dir ein Armer lebt, irgendeiner deiner Brüder in irgendeinem deiner Stadtbereiche in dem sunt clare ca lumina şi nu-i lasă bogatu- Land, das der Herr, dein Gott, dir gibt, lui spaţiu pentru insinuări! Totuşi insistă: dann sollst du nicht hartherzig sein und „Nu, părinte Avraame, ci, dacă cine- sollst deinem armen Bruder deine Hand va dintre morţi se va duce la ei, se vor nicht verschließen.“ (Deut 15, 7). Und der

- 20 - Da-mi cuvăt, Cuvinte Gib mir Wort, du Wort! pocăi. Şi i-a zis Avraam: Dacă nu ascultă Prophet Jesaia sagt: „das ist ein Fasten, de Moise şi de prooroci, nu vor crede nici wie ich es liebe: … an die Hungrigen dein dacă ar învia cineva dintre morţi” (Lc 16, Brot auszuteilen, die obdachlosen Armen 30-31). Când citim aceste versete ne vin ins Haus aufzunehmen, wenn du einen imediat în minte două întâmplări din Noul Nackten siehst, ihn zu bekleiden und Testament: învierea lui Lazăr (In 11) şi dich deinen Verwandten nicht zu entzie- învierea lui Hristos. Care a fost reacţia hen.“ (Jes 58, 6-7). Diese Worte sind klar arhiereilor şi a fariseilor după învierea lui und lassen keinen Raum für Ausflüchte. Lazăr? Iată ce ne spune Sfântul Evang- Dennoch drängt der Reiche: „Nein, Vater helist Ioan: „Şi s-au sfătuit arhiereii ca şi Abraham, nur wenn einer von den Toten pe Lazăr să-l omoare. Căci din cauza lui zu ihnen kommt, werden sie umkehren. mulţi dintre iudei mergeau şi credeau în Darauf sagte Abraham: Wenn sie auf Isus” (In 12, 10-11). Care a fost reacţia Moses und die Propheten nicht hören, lor după invierea lui Isus? „Şi, adunân- werden sie sich auch nicht überzeugen du-se ei împreună cu bătrânii şi ţinând lassen, wenn einer von den Toten auf- sfat, au dat bani mulţi ostaşilor, zicând: ersteht“ (Lk 16, 30-31). Wenn wir dies Spuneţi că ucenicii Lui, venind noaptea, lesen, denken wir unmittelbar an zwei L-au furat, pe când noi dormeam” (Mt Ereignisse des Neuen Testamentes: die 28, 12-13). Două întâmplări uluitoare şi Auferweckung des Lazarus (Jh 11) und totuşi nu au crezut. De ce nu au crezut? die Auferstehung Jesu. Welches war Pentru că nu au crezut nici în Moise şi die Reaktion der Hohenpriester und der nici în prooroci. Dacă ar fi crezut în Moi- Pharisäer nach der Auferweckung des se şi în prooroci, ar fi crezut şi în Isus Lazarus? Der Heilige Johannes sagt: şi în învierea Lui, căci Moise şi proorocii „Die Hohenpriester aber beschlossen, despre El au vorbit. Avea deci dreptate auch Lazarus zu töten, weil viele Juden Părintele Avraam: ”nu vor crede nici dacă seinetwegen hingingen und an Jesus ar învia cineva dintre morţi”. glaubten.“ (Jh 12, 10-11). Und wie rea- gierten sie auf die Auferstehung Jesu? Iubiţi credincioşi, „Diese fassten gemeinsam mit den După ce ne-am străduit să înţelegem Ältesten den Beschluss, die Soldaten cât de cât textul pildei, aş vrea să reve- zu bestechen. Sie gaben ihnen viel Geld nim la sentimentul de dreptate amintit la und sagten: Erzählt den Leuten: Seine început. Cred că suntem toţi de acord cu Jünger sind bei Nacht gekommen und faptul că Dumnezeu a făcut dreptate. A haben ihn gestohlen, während wir schlie- făcut dreptate cu Lazăr, dar şi cu bogatul, fen“ (Mt 28, 12-13). Zwei verblüffende

- 21 - Da-mi cuvăt, Cuvinte Gib mir Wort, du Wort!

şi suntem mulţumiţi. Dar să ne întrebăm Ereignisse und weder die Hohenpriester fiecare în parte: Eu cu cine mă identific? und noch die Pharisäer haben geglaubt. Cu Lazăr sau cu bogatul? Să răspundem Warum haben sie nicht geglaubt? Weil la această întrebare fiecare în parte, sie weder an Moses noch an die Prophe- singur în faţa lui Dumnezeu singur. Dar ten glaubten. Hätten sie Moses und den înainte nu ar fi rău să ţinem seamă de un Propheten geglaubt, hätten sie auch an sfat: Cât suntem încă aici, în lumea asta, Jesus und Seine Auferstehung glauben ar fi bine să nu ne identificăm decât cu müssen, den sowohl Moses als auch die bogatul, care are un Lazăr la uşa sa. Pro- Propheten haben von Ihm gesprochen. babil la acest sfat imediat vom obiecta: Vater Abraham hatte wohl recht, wenn er Dar eu nu sunt bogat! Abia dacă reuşesc sagt: „Wenn sie auf Moses und die Pro- să-mi întreţin familia de la o lună la alta! pheten nicht hören, werden sie sich auch E adevărat! Însă Lazăr de la uşa noastră nicht überzeugen lassen, wenn einer von nu ne cere să-l îmbrăcăm în porfiră şi în den Toten aufersteht“. vison, nu pretinde să-l umplem de bogăţii, nu vrea mese bogate. Sunt oameni în Liebe Gläubige, societatea noastră care nu au nevoie nici Nachdem wir uns bemüht haben, den de mâncare, nici de bani, nici de haine Text dieses Gleichnisses zu verstehen, ci doar de un zâmbet, de o vorbă bună wollen wir zu dem zu Beginn erwähnten sau pur şi simplu de cineva care să aibă Gefühl der Gerechtigkeit zurückkehren. răbdare să-i asculte. Deci nu suntem chi- Ich denke, wir sind alle damit einverstan- ar aşa de săraci. Prin urmare să nu fim den, dass Gott Gerechtigkeit walten ließ. zgârciţi cu aceste daruri! Er war gerecht zu Lazarus, aber auch zu dem Reichen und wir sind zufrieden. Iubiţi credincioşi, Aber wir sollten uns fragen: Wer bin ich? Exegeţii, adică specialiştii în tâlcuirea Lazarus oder der Reiche? Auf diese Fra- Sfintei Scripturi, ne sfătuiesc să nu ge werden wir, jeder für sich, allein vor căutăm să construim o teologie a vieţii dem Antlitz Gottes antworten. Aber bis de dincolo, pe baza acestei pilde. Un dahin sollten wir einen Ratschlag beach- lucru totuşi cred că îl putem învăţa: viaţa ten: Solange wir hier auf dieser Welt sind, de aici nu este fără legătură cu viaţa de wäre es gut, uns nicht mit dem Reichen dincolo. Felul în care ne-am trăit viaţa gleichzustellen, der einen Lazarus vor de aici, condiţionează situaţia noastră în seiner Tür hat. Wahrscheinlich könnte viaţa de dincolo. Fapta bună săvârşită man dagegen einwenden: Aber ich bin aici va dăinui şi în viaţa de dincolo, căci ja gar nicht reich! Ich schaffe es gerade

- 22 - Da-mi cuvăt, Cuvinte Gib mir Wort, du Wort!

Dumnezeu a pus în ea mare răsplată. mal, mich und meine Familie von einem Monat zum anderen durchzubringen! Das stimmt! Aber auch der Lazarus vor unserer Tür erwartet nicht, dass wir ihn in Purpur und feines Leinen kleiden, nicht, dass wir ihn mit Reichtümern überschüt- ten, er will kein üppiges Festmahl. Es gibt in unserer Gesellschaft Menschen, die zwar nicht der Nahrung, des Geldes und der Kleidung bedürfen, sondern eines Lächelns, eines guten Wortes oder einfach eines Menschen, der die Geduld und die Zeit hat, ihnen zuzuhören. Wir sind also nicht so arm. Deshalb sollten wir mit diesen Gaben nicht geizen!

Liebe Gläubige, Die Exegeten, also die Fachleute in der Interpretation der Heiligen Schrift, raten uns, keine Theologie des Lebens im Jen- seits auf Grund dieses Gleichnisses zu konstruieren. Eines jedoch sollten wir daraus lernen: Das Leben hier ist nicht ohne Verbindung zu dem Leben im Jen- seits. Die Art und Weise, wie wir unser Leben hier leben, bedingt unser Leben im Jenseits. Die gute Tat, die wir hier tun, wird auch dort Bestand haben, den Gott wird sie lohnen.

Übersetzung Siegrun Jäger

- 23 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! Diacon Prof. Dr. Ion Buzaşi Augustin Bunea – cărturar şi Zum Gedenken an Augustin patriot Bunea – rumänischer Gelehrter 100 de ani de la trecerea în und Patriot –anläßlich seines veşnicie 100. Todestages

Augustin Bunea este un mare cărturar Augustin Bunea ist ein bedeutender şi patriot pe nedrept uitat. Opera nu i-a Gelehrter und Patriot, der zu Unrecht in fost reeditată, nu avem nicio monografie Vergessenheit geraten ist. Es gibt keine consacrată marelui istoric şi orator, şi nici Neuauflage seiner Werke, wir besitzen măcar la date aniversare sau comemora- kein Studium, das dem großen Historiker tive, aşa cum se obişnuieşte, nu i-au fost und Redner geweiht wurde, und nicht închinate cuvenitele evocări. Se împline- einmal bei Jahres- oder Gedenkfeiern, sc în toamna aceasta 100 de ani de la wurden ihm, wie gewöhnlich, die gebüh- trecerea sa la cele veşnice şi evocarea renden Wachrufe gewidmet. Diesen activităţii sale cărturăreşti şi patriotice se Herbst jährt es sich sein 100. Todestag impune ca o datorie. und es ist ein verpflichtender Anlaß, an seine lehrhaften und patriotischen Werke Omul zu erinnern. Augusin Bunea s-a născut la 4 august 1857 la Vad, în Ţara Făgăraşului, de unde Der Mensch au venit la Blaj, timp de două secole şi Augustin Bunea ist am 4. August 1857 mai bine, ierarhi ca întemeietorul Bla- in Vad, in Tara Fagarasului geboren. jului, Inochentie Micu Klein - Episcopul Daher entstammten und zogen nach Blaj voievod, Mitropolitul - Vasi- zwei Jahrhunderte lang immer wieder lie Vodă, supranumit de bedeutende Menschen, zu denen auch Mitropolitul Marii uniri, şi atâţia dascăli şi Hierarchen wie der Gründer von Blaj, cărturari, începând cu Augustin Bunea, Inochentie Micu Klein (der Kirchenfürst), istoricul şi oratorul, şi terminând cu Vir- sowie der Metropolit Vasile Suciu (Fürst gil Fulicea, sculptorul. Tatăl său, Arsenie Vasilie), den Nicolae Iorga auch den Bunea, era preot şi îşi avea originea în Fürsten der großen Vereinigung nann- Tilişca, satul frumos din Mărginimea te, gehörten – angefangen mit Augustin Sibiului. Mama sa era nepoata colonelu- Bunea, Historiker und Redner, bis hin lui baron David Urs, eroul de la Lissa, din zum Bildhauer Virgil Fulicea. 1866, în fruntea regimentului de români, Augustin Buneas Vater, der Priester căruia Augustin Bunea îi va purta o vie Arsenie Bunea, hatte seine Herkunft im

- 24 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! admiraţie toată viaţa. Se spune că din schönen Dorf Tilisca aus Marginimea aceşti bravi eroi provin cei care au înte- Sibiului. Seine Mutter war die Nichte des meiat mai târziu comuna Lissa, din care Leutnants Baron David Urs, des Heldes se trag scriitorii George Popa Lisseanu şi der Lissa-Schlacht im Jahre 1866 an der Octavian Paler. Spitze des rumänischen Regimentes, Îşi începe studiile în satul natal, în Vad, den Augustin Bunea sein Leben lang şi le continuă într-un sat vecin, Ohaba, bewundern wird. Man sagt, dass aus den Nachfahren dieser Helden die Gemein- degründer von Lissa entstammen, zu denen auch die Schriftsteller George Popa Lisseanu und Octavian Paler gehö- ren. Seine Bildung beginnt er in seinem Heimatdorf, Vad, und setzt sie später im Nachbardorft Ohaba fort, wo er die Grundschule beendet. Danach besucht er das Gymnasium von Brasov, zwi- unde încheie cursurile şcolii primare. schen 1870 und 1877, wo er Klassen- Gimnaziul îl urmează la Braşov, între kammerad, Zimmergenosse und guter 1870-1877, unde este coleg de clasă, de Freund von Andrei Bârseanu ist, der cameră şi bun prieten cu Andrei Bârsea- spätere Schriftsteller und Präsident von Astra. Aus den Erinnerungen von And- rei Bârseanu erfahren wir, dass er ein hervorragender Schüller war, mit glän- zenden Ergebnissen, insbesondere in Rumänischer Literatur (der Lehrer lobte seine Aufsätze und insgeheim schrieb er auch Gedichte) und in Latein. Die Schüler lasen mit Vorliebe die Zeitschrift „Convorbiri literare” ( Litera- rische Gespräche) und nach dem glei- chen Muster gaben sie einige Auflagen nu, viitorul scriitor şi preşedinte al Astrei. einer Schülerzeitschrift heraus, die unter  Din amintirile lui Andrei Bârseanu aflăm  Siehe dazu Album în amintirea canonicului Augus-  Vezi Album în amintirea canonicului Augustin tin Bunea, die Druckerei des Priesterseminars, Blaj Bunea, Tipografia Seminarului, Blaj 1910, 194-200. 1910, 194-200. - 25 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! că a fost un elev eminent, cu rezultate dem Namen „Conversatiuni”(Gespräche) strălucite, îndeosebi la literatura română erschien, und auf deren Seiten die Mit- (profesorul îi lăuda compoziţiile şcolare, arbeit von Augustin Bunea herausragte; iar în secret scria poezii) şi la limba die Schüler führten auch Theaterstücke latină. Elevii citeau cu interes revista auf und als sie Schiller inszenierten, wur- Convorbiri literare, şi, după modelul ei, de ihm die schwierigste Rolle zugespro- au tipărit câteva numere dintr-o revistă chen, die er denkwürdig spielte. şcolară, Conversaţiuni, în paginile ei Ein wichtiger Zeitpunkt in seiner intel- colaborarea cea mai importantă era a lui lektuellen Biografie ist das Jahr 1877, als Augustin Bunea; puneau în scenă piese er zum Gymnasium nach Blaj wechselt, wo einige der bedeutendsten siebenbür- gischen Gelehrten unterrichteten: Timo- tei Cipariu, Ion Micu Moldovan, Constan- tin Papfalvi und andere. Wegen seiner geistigen und seelischen Vorzüge, schickt der Metropolit Ioan Van- cea von Buteasa den jungen Schüler aus Fagaras nach Rom an die De propagan- da fide zu studieren, wo viele seiner Vor- gänger, angefangen mit den Vertretern der Siebenbürgischen Schule, ihr Wis- sen vervollkommnet haben. Hier erlangt er den Doktortitel in The- ologie und wird zum Priester geweiht und ab 1882 beginnt die fruchtbarste Zeit seines Schaffens, das ihn mit den höchstangesehenen gelehrten Persön- lichkeiten aus Blaj gleichsetzt, Zeit die im de teatru, şi atunci când s-au gândit să Jahre 1909 mit seinem vorschnellen und interpreteze teatru de Schiller, tot lui i- unerwartetem Tod endet. au repartizat rolul cel mai dificil, pe care In einem Zeitabschnit von weniger als l-a interpretat memorabil. Un moment drei Jahrzehnten steigt er durch Fleiß important în biografia sa intelectuală este und Wissen die würdigen Ränge der anul 1877, când se transferă la Liceul din Priesterschaft hinauf zum Kanoniker Blaj, unde erau profesori câţiva dintre und vertrautem Berater der Mitropoliten

- 26 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! cei mai învăţaţi cărturari ardeleni: Timo- von Buteasa und Victor tei Cipariu, Ion Micu Moldovan, Cons- Mihali von Apşa. Er veröffentlichte wich- tantin Papfalvi ş.a. Remarcând calităţile tige historische Werke, die bis heute in intelectuale şi sufleteşti ale tânărului ihrer belegbaren Prüfbarkeit unüber- făgărăşean, Mitropolitul Ioan Vancea de troffen sind, er arbeitet mit der Zeitung Buteasa îl trimite la studii la Roma, la Unirea (Die Vereiningung) zusammen, De propaganda fide, acolo unde şi-au der Publikation der Mitropolie aus Blaj, desăvârşit învăţătura marii săi înaintaşi, die er 1891 mitgegründet hat; er hält in începând cu reprezentanţii Şcolii Ardele- der Kathedrale von Blaj, in Brasov, Alba ne. Aici obţine doctoratul în teologie, se Iulia und Sibiu denkwürdige Reden, die hirotoneşte preot şi, din 1882 până în sein Bildnis als größter Redner des Klei- 1909, anul prematurei şi neaşteptatei nen Roms und einer der größten in der sale morţi, începe perioada blăjeană a Geschichte der rumänischen Sprachge- activităţii sale, cea mai rodnică şi care îl wandschaft hervorheben. va consacra printre marile personalităţi Im Frühjahr 1909 wurde er Mitglied der ale Blajului cărturăresc. Într-un inter- Rumänischen Akademie, dabei sprach val de timp de mai puţin de trei decenii, er eine denkwürdige Antrittsrede über die urcă, prin hărnicie şi pricepere, treptele Stăpânii Ţării Oltului ( Die Herren des Olt- demnităţii preoţeşti, ajungând canonic Landes) anlässlich seiner Einweihung, şi apropiat sfetnic al Mitropoliţilor Ioan aber einige Monate später, im November Vancea de Buteasa şi Victor Mihali de 1909, scheidet er völlig unerwartet in die Apşa. A publicat lucrări importante de Ewigkeit. Das traurige Ereignis wird von istorie, unele neîntrecute sub rapor- der Presse und der Öffent- tul probităţii documentare nici astăzi, lichkeit durch ein Telegramm verkündet, a colaborat la ziarul Unirea, organul de damals der Anwalt der Mitropolie von presă al Mitropoliei blăjene, întemeiat Blaj: „Der Kanoniker Dr. Augustin Bunea, în 1891, fiind unul dintre întemeietorii Mitglied der Rumänischen Akademie, der acestuia; a rostit în Catedrala Blajului, Stolz des rumänischen Stammes, starb la… Braşov, Alba Iulia sau Sibiu, discur- plötzlich, inmitten seines beharrlichen suri memorabile, care-i conturează efigia Schaffens. Wir tragen fassungslos die de cel mai mare orator al Micii şi Bürde dieses Rückschlags. Der Schmerz unul din cei mai proeminenţi din istoria ist unbeschreiblich. Die Beerdigung elocinţei româneşti. În primăvara lui fidet am Donnerstag Nachmittag statt.”– 1909, a fost ales membru al Academiei Maniu. Române, (rostind un memorabil discurs  Siehe Albumul Bunea, 7. - 27 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! de recepţie Stăpânii Ţării Oltului) dar, la Die Kleriker des Priesterseminars câteva luni, pe neaşteptate, trece la cele „Bunavestire” aus Blaj erkennen sofort, veşnice, în noiembrie 1909. Tristul eveni- dass die Trauer von Blaj die Trauer der ment este vestit presei şi opiniei publice ganzen rumänischen Nation ist und de către Iuliu Maniu, pe atunci avocatul geben kurze Zeit später das Gedenkbuch Mitropoliei blăjene, printr-o telegramă: „Album în amintirea canonicului Augustin Canonicul dr. Augustin Bunea, membru Bunea” („Album zum Gedenken an den al Academiei Române, mândria neamu- Kanoniker Augustin Bunea”) heraus, das lui românesc, a murit subit în mijlocul uns durch seinen Titel und (teilweise) muncii sale stăruitoare. Stăm înmărmuriţi durch seinen Inhalt an die „Lăcrămioarele sub povara loviturii. Durerea e de nede- învăţăceilor gimnazişti la mormântul prea scris. Înmormântarea joi, după ameazi. iubitului lor profesore Aron Pumnul”( Mai- – Maniu. Clericii din Seminarul Bunei- glöckchen der Gymnasial-Jünger am vestiri din Blaj, care-şi dau seama că Grab ihrer überaus geliebten Professors doliul Blajului este doliul neamului româ- Aron Pumnul), Cernauti, 1866, erinnert; nesc întreg, editează la puţină vreme un hier finden wir auch ein trauriges Klage- Album în amintirea canonicului Augustin lied, so wie das des jungen Privatschü- Bunea…, care şi prin titlu, şi (în parte) prin lers M. Eminoviciu (Mihai Eminescu), conţinut, ne aminteşte de Lăcrămioarele signiert vom Gymnasiasten Aron Cotrus, învăţăceilor gimnazişti la mormântul mit dem so passenden Titel „Beim Tode prea iubitului lor profesore Aron Pum- des großen A. Bunea”. Sowohl die Rhe- nul, Cernăuţi, 1866; vom găsi şi aici o torik, die bereits vom ersten Vers eine elegie funebră, precum aceea a junelui wahre Volkstrauer hervorbringt, als auch M. Eminoviciu (Mihai Eminescu) priva- die Bezüge zu Mythos errinern an das tist, semnată de liceanul Aron Cotruş, bekannte Klagelied von Eminescu „Am intitulată atât de asemănător: La moar- Grab des Aron Pumnul”: tea marelui A. Bunea. Invocaţiile retorice Versinke Volk in Trauer, weil Bunea ist încă din primul vers, rostind un adevărat nicht mehr! doliu naţional, precum şi referinţele mito- Oh, weine, weine um sein Leben, sein logice trimit la cunoscuta elegie funebră heldenhaftes Märchen, eminesciană, La mormântul lui Aron Weil Er des Todes ist und nie mehr wie- Pumnul: derkehrt, Um am Sonnenaufgang Güte, und in Te scaldă neam în lacrimi, căci Bunea den Herzen Frühling zu verkünden. Du bist erloschen, Du Sonne, als die  Vezi Albumul Bunea, 7. - 28 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! nu mai este! Last uns niederzwingt, O! plânge, plânge viaţa-i, eroică pove- Als unser Leben stürmig ist, als die ste, Kugeln uns vernichten, Căci El s-a dus în moarte şi n-o să vină Du bist erloschen, als das fertige Grab iară unser Ende erwartet, S-aducă zori de bine şi-n inimi Du bist gegangen, Du göttlicher Achi- primăvară. les, und lässt uns trauern.

Te-ai stins, te-ai stins Tu soare, când Das Werk greul ne doboară, In einem unbarmherzig kurzen Leben Când viaţa ni-e fortună, când gloanţele erschaffte Augustin Bunea grundlegende ne-omoară; Werke über Geschichte, Sprachgewand- Te-ai stins când groapa-i gata şi- schaft und Journalismus. aşteaptă să ne stingem, Te-ai dus, divin Ahile, şi ne-ai lăsat să Der Historiker plângem. 1. „Mitropolitul Dr. Ioan Vancea de Buteasa” (Der Metropolit Dr. Ioan Van- Opera cea von Buteasa), biographische Skizze, Într-o viaţă nemilos de scurtă, Augustin Druckerei des Erzbischöflichen Semi- Bunea a realizat lucrări fundamentale în nars, Blaj, 1890. istorie, oratorie şi publicistică. 2. „Episcopul Ioan Inocenţiu Micu-Klein” 1728-1751 (Der Bischof Ioan Inocenţiu Istoric Micu-Kein), Druckerei des Erzbischöf- 1. Mitropolitul Dr. Ioan Vancea de lichen Seminars, Blaj, 1890. Buteasa – schiţă biografică, Tipografia 3. „Episcopii P.P. Aron şi Dionisiu Nova- Seminarului Archidiesan, Blaj, 1890 covici oder Istoria Românilor transilvaneni 2. Episcopul Ion Inocenţiu Micu-Klein, de la 1751 până la 1764” (Die Bischöfe (1728-1751), Tipografia Seminarului P.P. Aron und Dionisiu Novacovici oder Archidiecezan, Blaj, 1900 Die Geschichte des Rumänischen Volkes 3. Episcopii P.P. Aron şi Dionisiu Nova- in Transilvanien von 1751 bis 1764), Dru- covici sau Istoria Românilor transilva- ckerei des Erzbischöflichen Seminars, neni de la 1751 până la 1764, Tipografia Blaj, 1903. Seminarului Archiedicezan, Blaj, 1903 4. „Cestiuni din dreptul şi istoria Bisericii 4. Cestiuni din dreptul şi istoria Bisericii Române Unite” (Rechts- und Historische Române Unite, Blaj, 1893 (în colaborare Fragen der Rumänischen Unierten Kir-

- 29 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! cu Alexandru Grama). che), Blaj, 1893 (in Zusammenarbeit mit 5. Istoria scurtă a Bisericii Române Alexandru Grama). Unite cu Roma, în Schematismul Archi- 5. „Istoria scurtă a Bisericii Române diecesei de la Alba Iulia şi Făgăraş pe Unite cu Roma” (Kurze Geschichte der an. 1900 mit Rom Unierten Rumänischen Kirche), 6. Vechile Episcopii româneşti: a Vadu- in Schmatismus der Erzdiözese Alba Iulia lui, Geoagiului, Silvaşului şi Bălgradului, und Fagaras aus dem Jahre 1900. Tipografia Seminarului Archidiecezan, 6. „Vechile Episcopii româneşti: a Vadu- Blaj, 1902 lui, Geoagiului, Silvaşului şi Bălgradului” 7. Statistica Românilor din Transilvania (Die alten rumänischen Erzbistümer: în anul 1750 făcută de vicarul episcope- Vad, Geoagiu, Silvaşu und Bălgrad), sc Petru Aron, Sibiu, 1902 Druckerei des Erzbischöflichen Semi- Sunt monografii istorice ale unor nars, Blaj, 1902. personalităţi marcante din istoria Tran- 7. „Statistica Românilor din Transilvania în anul 1750 făcută de vicarul episcopesc Petru Aron” (Statistik über die Rumänen aus Transilvanien im Jahre 1750 erstellt von dem Bischöflichen Vicar Petru Aron), Sibiu, 1902. Es sind Geschichtsstudien über einige bedeutende Persönlichkeiten aus Tran- silvanien und Angehörige der Rumä- nischen Unierten Kirche – Ioan Inocenţiu Micu-Klein, Petru Pavel Aron, Ioan Van- cea von Buteasa – die sich durch fundiert belegbare Dokumentation auszeichnen, wobei die nachfolglichen Werke, die diesen Gestalten gewidmet sind, sich auf die Materialsammlung von Augustin Bunea und Werke aus der kirchlichen Geschichte (verbunden mit juristischen oder statistischen Angelegenheiten) stüt- zen. „Die alten rumänischen Erzbistümer von Vad, Geoagiu, Silvasu und Bal- gradu” (Blaj 1902) wird von N. Iorga in

- 30 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! silvaniei şi a Bisericii Române Unite einem Brief vom 4. März 1902 geschätzt – Ioan Inocenţiu Micu-Klein, Petru Pavel als „das beste Geschichtsbuch, das seit Aron, Ioan Vancea de Buteasa – care langem in der siebenbürgischen Gegend se caracterizează printr-o temeinică herausgegeben wurde”. informaţie documentară, lucrările ulte- rioare consacrate acestor figuri istorice Der Redner bazându-se, în principal pe documen- Augustin Bunea ist einer der größsten tarea lui Augustin Bunea şi lucrări de rumänischen Redner aller Zeiten gewe- istoria bisericii, (îmbinate pe chestiuni sen. Unter den Gelehrten aus Blaj ragte juridice sau de statistică). Despre vechile er insbesondere durch seine Trauerprä- episcopii româneşti a Vadului, Geoagiu- digen und durch seine Lobesreden her- lui, Silvaşului şi Bălgradului (Blaj 1902), vor, durch die er an so viele vorbildliche socotită de N. Iorga într-o scrisoare din 4 Gestalten aus der Geschichte unseres martie 1902 „cea mai bună carte de isto- Stammes dachte; Ion Bianu sagt: „er war rie ce a ieşit de multă vreme în Ardeal”. der erste und der stärkste kirchliche Red- ner der Rumänen... Die Traueranspra- Orator chen des A. Bunea waren die kraftvolls- Augustin Bunea a fost unul din cei mai ten und die emporragensten Lehren über mari oratori români ai tuturor timpurilor. die menschliche Tugend und Verpflich- Între dascălii Blajului s-a distins mai ales tung gegenüber dem rumänischen Volk”. prin discursurile (predicile) sale funebre şi Sie sind als Vorbilder für Trauerprädigen prin panegiricele sale prin care a paren- und Lobesreden hinterblieben. tat (frumos arhaism de origine latină de Al. Lupeanu schreib: „Die Höhen, die la „parentalii” – sărbătoare anuală la Augustin Bunea mit seinen Festanspra- români pentru pomenirea morţilor) atâtea chen erreichte, werden lange bei uns in figuri ilustre ale neamului nostru trecute Siebenbürgen unerloschen fortdauern. în domeniul istoriei; Augustin Bunea Seit einigen Jahrzehnten (der Artikel – spune Ion Bianu – „a fost întâiul şi cel wurde 1909 anläßlich des Todes von mai puternic orator bisericesc al români- Augustin Bunea verfasst) wurde annä- lor... cuvântările funebre ale lui Bunea au hernd keine Gelegenheit ausgelasen, sei fost cele mai puternice si mai înăltătoare es Trauer am Grab einer vorbildlichen lectiuni de virturte omenească si de dato- Figur aus unserem Leben, sei es Freude rie românească”. Ele au rămas ca mode- oder Hoffnung anlässlich eines seltenen le de predică funebră si de panegiric. Ereignisses, bei der nicht die schallende  Vezi A. BUNEA, Discursuri, Tipografia Seminarului  Siehe A. BUNEA, Discursuri, Die Druckerei des Archidiecezan, Blaj 1902. Erzbischöflichen Seminars, Blaj 1902. - 31 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher!

„Înălţimile oratorice, la care s-a ridicat und durchdringende Stimme und der Augustin Bunea, – scrie Al. Lupeanu- besonderer Klang des gelehrten Kanoni- Melin – vor rămânea vreme îndelungată kers aus Blaj im ganzen Land zu hören nestinse la noi în Ardeal. De câteva war. Seine Lobesreden und seine Trau- decenii (articolul e scris în 1909, la moar- eransprachen sind wahre Perlen gewe- tea lui Augustin Bunea n.n), aproape nu sen, sowohl durch ihre sanfte christliche s-a dat prilej, fie de jale la mormântul und rumänische Schmeichelwirkung, als vreunui personaj ilustru al vieţii noastre, auch für ihre vollkommene Form”. fie de bucurie sau nădejde la vreo eva- Die von Augustin Bunea gehaltenen ziune rară, să nu răsune glasul metalic, Grabreden oder Nachrufe legten beson- pătrunzător prin ţară şi timbrul particular deren Wert auf folgende drei Teile: die al învăţatului canonic de la Blaj. Pane- Texteinführung, die Handlung und den giricele şi cuvântările sale funebre erau Schluß. Die Texteinführung übernahm adevărate mărgăritare, atât pentru fondul er entweder vom Alten Testament, dem lor de alinătoare mângâiere creştinească Neuen Testament oder aus den Brie- şi românească cât şi pentru forma lor fen des Hl. Apostels Paul. Bei Augustin desăvârşită. Predicile funebre sau necro- Bunea stellt die Texteinführung, dieses loage e rostite de Augustin Bunea acordă essentielle Zitat aus der Bibel, eine Art importanţă deosebită următoarelor trei Motto der Predigt dar, und deutet so im secvenţe: textul, tratarea şi încheierea. weiteren Verlauf eine Grundlegende Textul este preluat fie din Vechiul Testa- Charakterbeschreibung an, die sich im ment, fie din Noul Testament, dar şi din Text wie eine Art Leitmotiv immer wieder Epistolele Sf. Apostol Pavel. La Augustin findet. Bunea, textul, acest citat esenţial din Bib-  Die Trauerrede oder der Nachruf (necros – tot; logos – Wort, Predigt, Lehre) wird unter Umständen gehal-  Deoarece este rostită în împrejurări în care suflete- ten, wenn die Seelen der Zuhörer vom Geheimnis des le ascultătorilor sunt copleşite de misterul morţii şi de Todes und von dem Trennungsschmerz von einer ges- durerea despărţirii de o fiinţă preţuită, predica funebră chätzten Person überwältigt sind, und hat eine große sau necrologul (necros – mort; logos – cuvânt, predică, moralische, pedagogische, patriotische und bürgerli- învăţătură) are o mai mare înrâurire morală, pedago- che Beeinflußung. Sie sieht wie eine gewöhnliche Pre- gică, patriotică şi civică. Ea are structura unei predici digt aus. Nach der Anrufung der Hl. Dreifaltigkeit wird obişnuite: după invocarea Sfintei Treimi, se citeşte un der Text aus der Hl. Schrift gelesen, die Begrüßung text din Sfânta Scriptură, se rosteşte formula de adre- und eine kurze Einführung ausgesprochen. Danach sare, se face o scurtă introducere şi se stăruie în trata- wird das Thema erörtert, sowohl im paränetischen Teil, re, atât în partea parenetică, în care se dezvoltă o idee wo eine moralische Idee entfaltet wird um die Trauer- morală care să mângâie şi să întărească în credinţă leute durch den Glauben zu trösten und zu stärken, pe cei îndureraţi, cât şi în cea panegirică, în care se als auch im panägirischen Teil, wo dem Verstorbenen aduc elogii celui decedat, se laudă virtuţile şi faptele eine Laudatio gemacht wird, seine Tugenden und gute lui bune. Taten gelobt werden. - 32 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! lie, este un fel de motto al predicii şi dă In der Predigt über George Baritiu, wird sugestia unei caracterizări esenţiale, de die Texteinführung aus dem zweiten Pas- aceea revine uneori în text ca un fel de toralbrief des Heiligen Apostels Paulus laitmotiv. an Timotheus, 2 Tim 4, 7 gewählt: „Ich În predica despre George Bariţiu, tex- habe den guten Kampf gekämpft, den tul este ales din Sf. Apostol Pavel, 2 Tim, Lauf vollendet, den Glauben bewahrt”. 4, 7: „Luptă bună m-am luptat, curgerea Mit diesem Zitat schreibt er in allen am plinit, credinţa am păzit”. Toate celel- folgenden Teilabschnitten seiner Predigt alte secvenţe vor ilustra acest adevăr ce die Eckpfeiler des Lebens von George fixează coordonatele vieţii celui care a Baritiu um, der als Vater der rumänischen fost părintele presei româneşti din Tran- Presse in Transilvanien gilt. Die biogra- silvania: datele biografice (studiile la Cluj phischen Daten (Studien in Cluj und Blaj, şi Blaj, întemeietor al presei ardelene, al Begründer der Presse in Siebenbür- şcolii româneşti de la Braşov, membru fon- gen, der rumänsichen Schule in Brasov, dator al Astrei (1861), membru fondator Gründungsmitglied von Astra (1863), al Academiei Române (1863), preşedinte Gründungsmitglied der Rumänischen al Academiei Române) sunt rememorate Akademie (1863), Präsident der Rumä- pentru a arăta că Bariţ a voit ca să se nischen Akademie) sind in Erinnerung facă dascălul poporului român. De aici gerufen worden um zu zeigen, dass Bariţ încep câteva consideraţii despre ştiinţă ein Lehrmeister des rumänischen Volkes şi despre omul de ştiinţă, ca în panegiri- sein wollte. Ab diesem Absatz gibt es cul despre Cipariu, oratorul considerând Betrachtungen von Augustin Bunea über că ştiinţa este o mare bunătate pentru Wissenschaft und Wissenschaftler, ähn- neamul românesc, dar sunt oameni care lich wie im Nachruf auf Cipariu. Der Red- vor să ştie numai pentru ca să ştie, alţii ner betrachtet die Wissenschaft als eine ca să se impună în faţa semenilor, alţii große Wohltat für die rumänische Nation, ca să se îmbogăţească. Bariţiu însă a aber es gibt Menschen die das Wissen muncit şi a asudat numai cu scopul nobil nur um des Wissenswillen erkunden wol- ca să se facă dascălul poporului român. len, andere wollen ihren Mitmenschen Din opera lui sunt amintite publicaţiile imponieren, wieder andere wollen ein- braşovene, prin care a contribuit la cul- fach nur reich werden. Baritiu aber hat tivarea limbii româneşti şi scrierea lui gearbeitet und geschwitzt nur mit dem principală, Părţi alese din istoria Transil- edlen Ziel, dem rumänischen Volk als  Pe exemplarul lui , în legătură cu aces-  Bezüglich dieser Meinungen lesen wir auf dem Ioan te consideraţii, citim această notă marginală: ştiinţă Bianus Exemplar diese nebensächliche Note: Wissen- – comerţ – ruşine. schaft – Handel – Schande. - 33 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! vaniei, în care lucrul cel mai preţios […] Lehrer zu dienen. sunt faptele săvârşite de Bariţiu, care nu Zu seinem Werk gehören Publikati- numai a scris, ci a şi făcut istorie pentru onen aus Brasov, mit Hilfe deren er zur Români. O serie de invocaţii dureroase, Ausbildung der rumänischen Sprache cugetări profunde şi interogaţii retorice, beigetragen hat, sowie seine Hauptschrift şi un portret cuprinzător şi viu, atât de „Ausgewählte Teile der Geschichte Tran- viu încât avem parcă lucrarea unui pictor, silvaniens”, in der geschrieben steht: arată virtuţile de scriitor ale lui Augustin „das Bedeutendste sind [....] Bariţius Bunea: Figura lui nobilă, modestă, […] Taten, der nicht nur geschrieben hat, ochii lui scânteietori, care ţi se păreau sondern auch Geschichte für die Rümä- că sunt în stare să străbată şi prin vălul nen gemacht hat”. cel mai des, după care stă ascuns viitorul Eine Reihe schmerzhafter Rufe, von unei naţiuni, cununa argintie, [pe] care i- tiefgründigen Überlegungen und rheto- o împletiseră pe capul lui clasic nu numai rischen Fragen sowie ein umfangreiches anii numeroşi, ci şi gândirile lui înalte, de und lebhaftes Porträt, so lebhaft als wäre care a fost pururea frământat pentru feri- es das Werk eines Malers, weisen auf cirea poporului român, manierele lui dulci die schriftstellerischen Kunstfertigkeiten şi condescendente, care trădau o inimă von Augustin Bunea hin: Seine Haltung învăpăiată de iubire sinceră către seme- war edel, bescheiden, [...] seine funkeln- nii lui, toate aceste însuşiri sufleteşti şi den Augen verliehen den Eindruck, durch trupeşti, precum şi amintirile unui trecut den dichtesten Schleier durchdringen zu glorios şi încărcat de nepieritoare merite, können, hinter welchem sich die Zukunft ne fermecară atât de mult pe noi toţi… einer Nation versteckt hielt; die silberne Înşiruirea elementelor acestui memo- Krone auf seinem klasischen Kopf, wur- rabil portret este rezumată la începutul de ihm nicht nur von den zahlreichen predicii prin sintagma caracterizantă: Lebensjahren, sondern auch durch sei- modelul virtuţilor româneşti. Încheierea, ne noblen Gedanken eingeflochten, die cuprinzând obişnuitele cuvinte de adio, ihn immer aus Sorge um das Glück des de supremum vale şi de mângâiere, rumänischen Volkes beschäftigten; seine aduce convingerea că… dacă [poporul weichen und herablassenden Manie- român] nu va şti afla în munţii patriei sale ren offenbarten wegen seiner ehrlichen atâta granit ori marmură cât să însem­ Liebe zu seinen Mitmenschen ein ent- neze mormântul lui pentru totdeauna, tot flammtes Herz; all diese seelischen und se vor afla destui omeni de inimă, care körperlichen Wesenszüge (von Baritiu) cel puţin în piepturile lor vor păstră amin- zusammen mit der Erinnerung an eine

- 34 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! tirea binecuvântată a nemuritorului şi glorreiche Vergangenheit und ihre unver- marelui român George Bariţiu… gänglichen Werte haben uns alle so sehr Pentru că, după 1880, moartea a răpit verzaubert... atâţia bărbaţi iluştri, atâţia cărturari ardele- Das Aufreihen der Elemente dieses ni, Augustin Bunea se face, după prop- denkwürdigen Porträts wird am Anfang ria-i expresie, interpretul durerii genera- der Predigt durch das kennzeichnende le. În octombrie 1887 rosteşte o predică Syntagma kurz zusammengefaßt: das funebră la trecerea la cele veşnice a lui Muster der rumänischen Tugenden. Der Iacob Mureşianu, colaboratorul lui Geor- Schluß, der die üblichen Abschiedsworte ge Bariţiu în domeniul şcolar şi publici- - de supremum vale - und der Tröstung stic. În viziunea sa, Iacob Mureşianu enthält, überzeugt dass, ... auch wenn apare ca un înţelept, de aceea i se pare das rumänische Volk in den Bergen des potrivit versetul din Înţelepciunea lui Isus Vaterlandes nicht genug Granit und Mar- Sirah, 24. 1: Înţelepciunea va lăuda suf- mor hervorbringen würde, um sein Grab letul său şi în mijlocul poporului se va für immer zu vermerken, es werden sich mări. Această înţelepciune s-a vădit în genügend leidenschaftliche Menschen studiile urmate la Blaj şi în activitatea lui finden, die wenigstens in ihren Her- didactică şi publicistică din oraşul de la zen die gesegnete Erinnerung an den poalele tâmpei. A fost o adevărată bine- unsterblichen und bedeutenden Rumä- cuvântare pentru braşoveni, şi această nen George Baritiu bewahren... binecuvântare este rostită cu repetiţii şi Ab 1880 riß der Tod mit sich so viele exclamaţii de mare efect oratoric: Ferice! berühmte Männer, so viele hervorra- ferice! de locuitorii acelei cetăţi, care vor gende Gelehrte, deshalb wurde Augustin ave norocirea de a primi în mijlocul lor Bunea, wie er sich selbst nannte, zum pe un bărbat înzestrat cu cunoştinţe atât Sprecher des allgemeinen Schmerzes. de vaste, sacre şi profane, şi împodo- Im Oktober 1887 hält er eine Predigt bei bit cu virtuţi atât de frumoase, creştine, der Trauerfeier von Iacob Mureşianu, dem civile şi sociale, cum a fost fericitul în Mitarbeiter von Geroge Baritiu im schu- Domnul după terminarea studiilor sale lischen und publizistischen Bereich. In în Blaj: ferice de voi, fraţilor Braşoveni, seiner Vorstellung erscheint Iacob Mure- care mai întâi şi nemijlocit aţi primit sianu als ein Weiser, deshalb erwählt er reflexul razelor, ce se revărsau din[tr]-o als geeignet die Verse aus dem Buch der minte atât de luminată, şi avântul, ce l- Lehrweisheit des Jesus Sirachs, 24. 1: a imprimat societăţii româneşti exemplul „Die Weisheit lobt sich selbst, sie rühmt virtuţilor marelui Iacob Mureşianu! sich bei ihrem Volk”. Diese Weisheit

- 35 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher!

Şi scriitorul Augustin Bunea găseşte, zeigte sich während seiner Studienzeit pentru a ilustra activitatea rodnică a in Blaj und in seinen didaktischen und defunctului, o sugestivă comparaţie publizistischen Tätigkeiten in der Stadt amplă, un paralelism sintactic cu ima- am Fuße der Timpa. Das war ein wahrer gini plastice: Eu nu ştiu cu ce aş putea Segen für die Bewohner von Brasov und asemăna mai bine cariera parcursă dieser Segen wird von Bunea in Wie- de acest bărbat vrednic, decât cu dru- derholungen und Ausrufungen immer mul, ce-l parcurge soarele la începutul wieder mit großem rednerischen Effekt primăverii. Când se ridică cu faţa sa ausgesprochen. Ihr Glückseligen! Glück- pompoasă, află pământul bătut de vântu- selig sind die Bewohner jener Burg, die ri reci, acoperit cu un veşmânt de gheaţă das Glück haben, unter ihnen einen sol- şi cu nori înfiorători, şi numai după mari chen Mann aufzunehmen, der nicht nur lupte şi mari greutăţi reuşeşte a răspândi mit weitreichenden theologischen und lumina în toate părţile, a îmblânzi weltlichen Kenntnissen sondern auch mit sălbăticia vânturilor, a stoarce ploaia edlen christlichen, zivilen und sozialen caldă din norii stâmpăraţi, a topi gerul Tugenden ausgestattet war. So war der, şi îngheţul şi a face ca sub înrâurinţa in die Herrlichkeit Gottes eingegangene razelor sale calde toate să încolţească, Jacob Muresianu bereits nach Beendi- să crească şi să înflorească pe pământul gung seiner Studien in Blaj. Glückselig trezit din amorţeală. O astfel de muncă seid Ihr, Brüder Brasovs: Ihr wurdet als este glorioasă, însă şi obositore, pentru erste und direkt durch den Strahlen- aceea binevenită şi plăcută este soarelui schein seines lichtdurchfluteten Geistes odihna, ce-l aşteaptă în valurile prieteno- erhellt und habt die Begeisterung erlebt, ase ale mării. Astfel a fost şi cariera lui mit dem das tugendhafte Beispiel des Iacob Mureşianu. großen Iacob Muresianu die rumänische Încheierea, un fel de dezlegare Gesellschaft geprägt hat. Und der Schrift- preoţească, îl aşază pe Iacob Mureşianu steller Augustin Bunea findet, um die în plaiurile cereşti, alături de mari spirite fruchtbare Tätigkeit des Verstorbenen zu ale neamului, înaintaşi ori contemporani schildern, einen umfangreichen andeu- ai defunctului, alături de care va mijloci pe tenden Vergleich, einen syntaktischen Parallelismus mit plastischen Bildern:  Am în faţă un exemplar din Discursuri, raritate bibli- „Ich weiss nicht, womit ich besser die ofilă, cu dedicaţia autorului către Ion Bianu: Domnului zurückgelegte Kariere dieses tüchtigen Ioan Bianu, semn de dragoste şi preţuire dela autorul. Exemplarul cuprinde şi câteva sublinieri şi adnotări Mannes vergleichen könnte, als mit marginale. La acest fragment, Ioan Bianu a notat: Exa- dem Weg, den sich die Sonne Anfang geraţie cu totul necumpătată!! - 36 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! lângă pronia cerească pentru ca urmaşii des Frühjahrs bahnt. Wenn sie mit să rămână credincioşi învăţăturii acesto- ihrem pompösen Antlitz aufgeht, findet ra. Stilul solemn capătă cadenţe poetice sie einen von kalten Winden umwehten prin enumeraţii şi epitete ornante: Acum Boden vor, der von einem Mantel aus Eis mergi în pace suflet nobil pe plaiurile bedeckt ist und von schrecklichen Wol- fericirii cereşti şi acolo, întâlnindu-te cu ken umhüllt wird. Nur mit großer Mühe aceia care ne-au părăsit înaintea ta: cu gelingt es ihr, ihre Strahlen in alle Rich- Maior, Şincai, Clain, Maiorescu, Lauri- tungen zu verstreuen, die Wildheit der an şi amicul tău Cipariu, uniţi-vă cu toţii Winde zu zähmen, den warmen Regen rugăciunile la treptele Tronului divin, şi aus den jetzt besänftigten Wolken aus- cereţi de la Părintele îndurărilor, ca să zuwringen, die klirrende Kälte aufzuwär- inspire poporului românesc aceea sta- men und den Eismantel zum Auftauen tornicie şi alipire de învăţăturile voastre, zu bringen, und zu bewirken, dass alles care să nu poată scădea şi dispărea nici unter dem Einfluß ihrer warmen Sonnen- atunci, când nici o picătură de apă nu va strahlen auf der aus dem Winterschlaf mai curge pe albia noroioasei Tise, când erwachten Erde zu knospen, zu wach- vor seca valurile maiestuoasei Dunări, sen und zu blühen beginnt. Eine solche Arbeit ist glorreich und gleichzeitig müh- sam, aber willkommen und angenehm ist für die Sonne die Ruhe, die auf sie in den freundlichen Wellen des Meers war- tet. So war auch die Kariere von Iacob Muresianu”. Am Ende seiner Rede – in einer Art priesterlicher Segnung – setzt Bunea den verstorbenen Iacob Muresia- nu mit anderen großen Persönlichkeiten aus dem rumänischen Volk, seinen Vorgängern und Zeitgenossen, gleich, damit dieser gemeinsam mit jenen in den himmlischen Weiden vermittelt, in der când va înceta murmurul lin al Nistrului şi  Vor mir habe ich ein Exemplar aus „Discursuri”, va amuţi freamătul pletoşilor Carpaţi! bücherliebende Rarität, mit der Widmung des Autors Dar capodopera oratoriei de amvon a an Ioan Bianu: Domnului Ioan Bianu, ein Zeichen der Liebe und Wertschätzung des Autors. Das Exemplar lui Augustin Bunea o reprezintă panegiri- beinhaltet auch einige nebensächliche Unterstreichun- cul Amintirea lui T. Cipariu, rostit în Cate- gen und Anmerkungen. Zu diesem Fragment vermerk- te Ioan Bianu: eine ganz maßlose Übertreibung! - 37 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! drala Blajului la centenarul naşterii mare- Hoffnung, dass die göttliche Vorsehung lui învăţat blăjean. Panegiricul rostit de so bestimmt wird, dass auch die Nachfol- Augustin Bunea cu acel prilej aniversar ger ihrer Lehre treu bleiben. cuprinde una din cele mai complexe Die feierliche Ausdrucksweise bekommt şi mai exacte caracterizări a activităţii einen poetischen Tonfall durch schmü- cărturăreşti atât de bogate a lui Cipariu. ckende Aufzählungen und Beiworte: Nun În bogata bibliografie a referinţelor criti- geh in Frieden edle Seele in die Weiten ce despre Cipariu, poate numai pagini- der himlischen Freuden, und wenn Du le lui Al. I. Odobescu şi N. Iorga pot sta dort den Anderen begegnen wirst, die alături de panegiricul lui Bunea, care, uns vor Dir verlassen haben, wie Maior, după o introducere cu rol de captatio Sincai, Clain, Maiorescu, Laurian und benevolentiae, înfăţişând dificultatea dein Freund Cipariu, vereinigt eure Bitten unei asemenea expuneri, desfăşoară în an den Treppen des Heiligen Throns und cuvinte scânteietoare caracterul encic- fleht den barmherzigen Vater an, damit lopedic al ştiinţei cipariene, universală şi er das rumänische Volk dazu inspiriert, sich in Treue zu Euren Lehren zu beken- nen. Diese Treue soll niemals nachlas- sen oder gar erlöschen, auch nicht dann, wenn kein Tropfen Wasser mehr durch das Flußbett der Tisa fliessen sollte, auch nicht wenn die mit maiestätischen Wellen der Donau versickern sollten, wenn das sanfte Summen des Nistru nicht mehr zu hören sein wird, auch dann nicht wenn das Rauschen der dicht bewaldeten Kar- paten verstummen sollte! naţională, căci tot ce a scris el a avut în Das Meisterwerk seiner Kanzelpre- vedere numai fericirea neamului nostru. digten stellt seine Festrede mit dem Titel Între filologii şi istoricii români, sau chiar „Erinnerung an T. Cipariu” dar, die er in  Panegiricul este o specie a omileticii, înrudită cu der Kathedrale von Blaj anläßlich des predica funebră. Şi predica funebră are o componentă 100. Gebrutstages des großen Gelehrten panegirică, adeseori partea a doua transformându- aus Blaj hielt. se de fapt în panegiric, adică într-o apologie, într-un elogiu, un cuvânt de laudă, rostit în împrejurări festive  Die Panägirik ist eine Art der Omilie, die der Tra- solemne, în faţa unei mulţimi: pan (întreagă) + ago- uerrede verwandt ist. Auch die Trauerrede hat eine ra (adunare a poporului într-un spaţiu public). Ca şi panägirische Komponente und manchmal wird der necrologul, panegiricul aparţine şi oratoriei laice. zweite Teil eigentlich panägirisch, nämlich eine Apolo- - 38 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher!

între dascălii Blajului, Timotei Cipariu e Die von Augustin Bunea gehaltene singular şi prin faptul că nu a studiat în Lobesrede zu diesem Anlaß, enthält eine vestite universităţi apusene, ci în modes- der aufwendigsten und genauesten Dar- ta sa chilie de la Blaj, unde şi-a alcătuit stellungen der umfangreichen Gelehrten- una dintre cele mai mari biblioteci ce le- tätigkeit von Cipariu. a avut vreodată om singuratic în Arde- Unter den zahlreichen bibliogra- al. Marea iubire şi marea pasiune a lui phischen Kritiken über Cipariu, könnten Cipariu a fost limba românească, des- neben der Lobesrede von Bunea nur die pre care a scris cuvinte ce pot concura Ausführungen von Al. I. Odobescu und cele mai frumoase ode închinate limbii N. Iorga in ihrer Aussagekraft bestehen. materne, şi pe care a studiat-o în toate In der Einführung, die nur dazu diente, aspectele devenirii sale, aceste studii die Aufmerksamkeit der Zuhörer zu conferindu-i pe drept efigia de părinte al erwecken, machte er mit glühenden Wor- ten klar, wie umfassend Ciparius Allge- meinwissen und seine Volkskenntnisse gewesen sind, da alles was er geschrie- ben hat, diente nur der Freude unseres Stammes. Unter den rumänischen Philologen und Historiker, und sogar unter den Gelehrten aus Blaj, ist Timotei Cipariu einzigartig auch durch die Tatsache, dass er nicht in namhaften westlichen Universitäten studiert hat, sondern in seiner beschei- denen kleinen Zimmerchen in Blaj, wo er eine der größten Büchersammlungen zusammengefügt hat, die ein Abgeschie- dener in Siebenbürgen jemals hatte. Die große Liebe und Leidenschaft des Cipariu war die rumänische Sprache, filologie române. La aceasta se adaugă über die er Worte schrieb, die mit den şi activitatea sa didactică (profesor, director de şcoală, autor de manuale gie, eine Lobrede, Laudatio, die bei festlichen Gele- genheiten vor den Leuten gehalten wird: pan (all) + didactice şi de programe şcolare moder- agora Volksversammlung an einem öffentlichen Platz). ne), culturală (Astra, Academia Română) Die Panägirik gehört so wie der Nachruf zur weltlichen Rednerkunst. - 39 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher!

şi politică (Dieta Transilvană), integrân- schönsten Oden, die der Muttersprache du-se însufleţit în destinul neamului gewidmet sind, schritthalten können, die său, prin această admirabilă profesiune er aus allen Gesichtspunkten ihres Wer- de credinţă a unui patriot: ce va păţi o deganges studiert hat und diese Studien naţiune întreagă, eu încă sufăr bucuros. brachten ihm zu Recht den Nachruf als Se adaugă, de asemenea, bogata sa Vater der rumänischen Philologie. activitate ecleziastică şi mândria de a fi Hinzu kommt auch die schulische membru al Bisericii Catolice: „A fi de o Tätigkeit (Lehrer, Schuldirektor, Schul- confesiune cu toată viţa latină şi cu cea buchautor und Verfasser von modernen mai mare parte a naţiunilor celor mai civi- Bildungsprogrammen), seine Kulturtätig- lizate, […] îmi ţin de onoare…”, cuvinte keit (Astra, Rumänische Akademie) und atât de asemănătoare cu aserţiunea din die politische Tätigkeit (Transilvanische publicistica lui Eminescu: „Toate popo- Versammlung), bemerkenswerte Glau- arele care posedă înaltă civilizaţiune bensdienste eines Patrioten, durch die astăzi, dacă nu sunt, au fost măcar mult er sich seelisch in das Schicksal seines timp catolice”. Volkes eingefügt hat: „ich leide froh für Nicolae Iorga, care-l preţuia în mod das, was einer ganzen Nation passieren deosebit pe Augustin Bunea, va relua în wird”. portretul pe care-l face lui Cipariu în volu- Hinzu kommt seine weitreichende mul Oameni cari au fost, două trăsături geistliche Tätigkeit und der Stolz Mit- esenţiale schiţate de oratorul blăjean în glied der Katholischen Kirche zu sein: 1905: despre biblioteca lui Cipariu, citim în „Einer gänzlich lateinischen Konfessi- panegiricul lui Bunea că „te pune în uimi- on anzugehören, und mit den meisten re prin mulţimea extraordinară a operelor höchst gebildeten Nationen verbunden şi prin varietatea lor, în care întâmpini tot zu sein [...] erfüllt mich mit Stolz...” sind ce au produs minţile cele mai mari ale Worte, die so besonders ähnlich mit den popoarelor culte şi chiar şi ale poporului Behauptungen aus den Niedeschriften arab, şi nu lipseşte din ea aproape nimic des Eminescu sind: „Alle Völker, die eine din ceea ce s-a scris şi tipărit vreodată hohe Bildung besitzen, wenn sie es heu- în limba românească şi foarte puţin din te nicht mehr sind, waren sie zumindest ceea ce au scris străinii despre neamul eine lange zeit katholisch”. nostru”; iar despre munca lui necontenită Nicolae Iorga, der den Augustin Bunea aflăm că „nu deosebea noaptea de zi, besonders schätzte, übernimmt in dem nici nu lăsa să stingă vreodată de sea- Porträt, den er Cipariu widmet, in dem ra până în zori lumânarea de pe masa Band „Menschen die gewesen sind”,

- 40 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! sa”. Nicolae Iorga vorbeşte despre lam- zwei wesentliche Charakterzüge, die pa din chilia lui, care, ca un simbol, nu vom Redner aus Blaj angedeutet wur- se stingea niciodată, şi despre bogata sa den: über die Bibliothek des Cipariu, bibliotecă, în care se aflau tratate celeb- lesen wir in der Lobesrede von Bunea, re din ştiinţele apusene, alături de fine şi dass „sie erstaunt durch die ausseror- delicate manuscrise arabe. dentliche Fülle der Werke und durch ihre Augustin Bunea îşi numeşte frumos Vielfalt, in der man die Niederschriften panegiricul său cununa recunoştinţei, der klügsten Köpfe der höchstgebildeten pietăţii şi admiraţiunii faţă de Cipariu, cu Völker, und sogar der arabischen Völ- speranţa că ea a fost depusă de mâi- ker, vorfindet, und es fehlt fast nichts, ni vrednice ale urmaşilor. Încheierea, was jemals in rumänischer Sprache geschrieben und herausgegeben wur- de, und wenig was Fremde über unser Volk geschrieben haben”; und über seine unermüdete Arbeit erfahren wir, dass „für ihn unteschied sich die Nacht nicht vom Tag und er ließ auch nie die Kerze nachts ausgehen”. Nicolae Iorga spricht über die Lampe in seiner Mönchszelle, die wie ein Symbol nie erlosch, und über seine reiche Bibliothek, die sowohl berühmte Studien westlicher Wissenschaft, als auch feine und empfindliche arabische Manuskripte beinhaltete. Augustin Bunea nennt edel seine Lobesrede, die Krönung der Dankbar- keit, der Pietät und der Bewunderung gegenüber Cipariu, mit der Hoffnung, vibrantă şi profetică, este o chemare la dass diese Krone mit würdigen Händen viaţă de înaltă spiritualitate, la cinstirea der Nachfolger aufgesetzt wurde. Der marilor dascăli ai Blajului, întemeietori vibrierende und profetische Schluss ist de şcoli şi fundaţii culturale, la adunarea ein höchst spiritueller Nachruf, um die cărţilor din bibliotecile particulare într-o großen Gelehrten von Blaj, Gründer von mare Bibliotecă a Blajului. Acestea sunt Schulen und kulturellen Stiftungen, zu formele unei adevărate omagieri a lui ehren, und um die Bücher aus den Pri-

- 41 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher!

Cipariu, iar asupra gândului întemeierii vatbüchereien in eine große Stadtbibio- unei biblioteci blăjene şi respectului pen- thek von Blaj zu sammeln. tru înaintaşi, Augustin Bunea a revenit un Das sind die Formen einer wahren an mai târziu, într-un paragraf din tes- Homage, die Cipariu erbracht wird und tamentul său, în care Veneratul Capitlu was den Gedanken über die Gründung este rugat ca „toate venitele acţiilor să le einer Bibliothek von Blaj und die Ach- adauge la ceilalţi bani depuşi spre fruc- tung gegenüber den Vorgängern betrifft, tificare, până când banii ce se vor aduna kehrt Augustin Bunea mit einem Absatz vor ajunge la o sumă atât de mare, încât in seinem Testament zurück, in dem er cu ea să se poată clădi pe un loc al Vene- den Ehrwurdigen Stiftskapitel bittet „alle ratului Capitul de fundaţiune bobiană Einkommen zu den restllichen Geldern, din Blaj o casă bună şi frumoasă pen- die nützlich Angelegt wurden, hinzuzu- tru locuinţa unui canonic de fundaţiune fügen bis die gesammelten Gelder eine bobiană şi prevăzută cu încăperi mari, în ausreichende Summe bilden werden, um cari să se poată aşeza toate bibliotecile damit auf einem Gründstück des Ehrwür- gr.-cat. mai mari din Blaj, toate obiecte- digen Kapitels von Blaj ein solides und le de artă ce s-ar aduna din Provincia schönes Haus als Wohnung für einen Mitropolitană ori şi de aiurea, şi toate Kanoniker zu erbauen, mit geräumigen portretele bărbaţilor binemeritaţi pentru Zimmern, in denen alle größeren grie- poporul român şi pentru biserica română chisch-katholischen Büchersammlungen greco-catolică”. aus Blaj, alle Kunststücke, die sich aus Românii au simţit lipsa oratorului în der Metropolitenprovinz oder von sonst momentele înălţătoare ale istoriei noast- irgendwo sammeln lassen, und alle Bild- re. Astfel, în 1911, când, la Blaj, s-au nisse der verdienten Männer des rumä- desfăşurat Serbările semicentenarului nischen Volkes und der rumänischen Astrei, prin care se întrezărea speranţa griechisch-katholischen Kirche.” Marii Uniri, Ion Agârbiceanu, aflat în Cate- Die Rumänen haben den Redner in drala Sfintei Treimi, de pe amvonul căreia den hocherbaulichen Momente unserer a răsunat de atâtea ori glasul lui Augustin Geschichte vermisst. So auch im Jahre Bunea, nota aceste gânduri: „Amintirea 1911, als in Blaj das 50-jährige Jubiläum oamenilor mari e, în toate timpurile, o der Astra gefeiert wurde, und als die şcoală nepreţuită pentru cei ce trăiesc în Hoffnung der Großen Vereinigung bereits urma lor. Îndrumarea lor, îndemnul lor, o durchsickerte, Ion Agarbiceanu, der sich in inimă adevărată trebuie să le primească der Heiligen Dreifaltigkeitskirche befand,

 Cfr. Albumul Bunea, 209.  Vgl. Albumul Bunea, 209. - 42 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! totdeauna, iar o inimă bolnavă trebuie von deren Kanzel aus, so oft die Stimme să se însănătoşească sub înrâurirea lor von Augustin Bunea erklang, sprach die- binefăcătoare. Şi mă gândesc, neuitate se Gedanken: „Die Erinnerung an große părinte Augustine, ce zguduire neştearsă Menschen ist immer eine unschätzbare ar rămânea, pe toată viaţa, în suflete- Lehre für die, die nach ihnen leben. Eine le noastre, dacă Tu ne-ai vorbi azi din offene Seele muss ihre Anleitung, ihren amvonul Catedralei şi, fulgerându-ne Antrieb, immer empfangen, und eine lei- slăbiciunile, ne-ai pune înaintea ochilor dende Seele muss unter ihrem wohltu- pildele vii ale înaintaşilor, iubitori de enden Einfluss genesen. Und ich denke neamul,de cultura şi credinţa noastră”. daran, unvergessener Vater Augustin, Acestea sunt discursurile lui Augustin wie erschütternd und lebenslang unver- Bunea, autor de măiestre necrologuri şi gessen deine Worte klingen würden, panegirice. Sigur că discursul e alcătuit wenn Du heute aus dieser Kanzel zu ca să fie rostit; atunci oratorul impune, uns sprechen würdest, indem du unsere pe lângă ars bene dicendi, prin ţinută, Schwächen erstrahlen würdest, könntest gestică, modulaţii ale vocii etc. Dar, pen- du die lebendigen Lehren unserer Vor- tru că, în mai vechile tratate de teorie fahren, die unser Volk, unsere Bildung literară, figura alături de celelalte gen- und unseren Glauben liebten, uns vor uri şi genul oratoric, discursul-predică, Augen führen.” laolaltă cu toate sub-speciile lui, poate fi Diese sind die Reden des Augustin considerat şi o pagină de literatură. Bunea, Verfasser von meisterhaften Lobes– und Trauerreden. Sicherlich ist Publicist die Rede verfasst um gesprochen zu wer- Augustin Bunea a fost şi un remarcabil den; dann setzt sich der Redner, neben gazetar. A întemeiat publicaţiile blăjene ars bene dicendi, durch Haltung, Ges- Foaia bisericească şi scolastică (1887) tik, Anpassung der Stimme, usw. durch. şi Unirea (1891), în coloanele cărora a Aber dadurch, dass in den alten Studien publicat numeroase articole. Nu şi le-a der Literaturtheorie, neben allen ande- adunat într-un volum, dar în 1903 când ren Arten auch die Ansprache behandelt şi-a tipărit discursurile, celebrele sale wird, kann auch die Predigt mit all ihren predici funebre şi studiul despre Auto- untergeordneten Gattungen als Literatur nomia bisericească, în ultima secţiune a betrachtet werden. cărţii, cu un titlu incolor – Diverse – şi-a Der Journalist  Vezi Serbările de la Blaj, 1911. O pagină din istoria  Siehe Serbările de la Blaj, 1911; O pagină din istoria noastră culturală, Tipografia Seminarului Teologic Gre- noastră culturală, Die Druckerei des griechisch-katho- co-Catolic, Blaj 1911, 125. lischen Theologieseminars, Blaj 1911, 125. - 43 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! retipărit şase articole „a căror cetire – Augustin Bunea war auch ein bemer- spune autorul – mi s-a părut folositoare şi kenswerter Journalist. In Blaj gründete er în viitor. Mulţi articoli asemenea acestora die Publikationen „Foaia bisericeasca si aş fi putut publica, dar cheltuielile de tipar scoalastica“ (1887) und „ Unirea“, wo er şi alte împrejurări grele nu mi-au permis zahlreiche Artikel veröffentlichte. Er sam- aceasta”. melte sie nicht in einem Band, aber als er Cele şase articole (O modestă propu- im Jahre 1903 seine Ansprachen, seine nere, Cristos a înviat, La sărbătoarea berühmten Trauerreden und das Studium Sfintelor Rusalii, O cestiune culturală, über die Autonomie im letzten Teil des Temeiul drepturilor noastre şi Sfânta Buches mit dem Titel „Diverse“ druckte, Unire) sunt reproduse din Unirea, anii hat er auch sechs Artikel nachgedruckt, 1891, 1892 şi 1900. Aceste pagini din „dessen Lesen – sagt der Autor – scheint publicistica lui Augustin Bunea, care es mir für die Zukunft nutzbar zu sein. So merită să fie retipărite pentru actualitatea wie diese hätte ich auch andere Artikel lor, au o tematică diversă, dominante veröffentlichen können, aber die Druck- fiind cele în care discută situaţia şcolilor kosten und andere schweren Umstände şi bisericilor româneşti, într-o perioadă în haben mir es nicht erlaubt“. care acestea erau sever cenzurate şi cu Die sechs Artikel (O modesta propu- tendinţe tot mai clare de a fi reduse la nere, Cristos a inviat, La sarbatoarea tăcere de către guvernul din Budapes- Sfintelor Rusalii, O chestiune culturala, ta. În această dificilă situaţie, Augustin Temeiul drepturilor noastre und Sfanta Bunea vine cu O modestă propunere10, Unire) sind aus „Unirea“ in den Jahren în care lansează aşa-numita „colectă a 1891, 1892 und 1900 wiedergegeben. crucerului” (monedă în circulaţie în Impe- Diese Publikationen von Augustin Bunea, riul Austro-Ungar până la 1918) invitând die wegen ihrer Aktualität wert sind um ca fiecare român cu oarecare stare sie nachzudrucken, haben eine verschie- materială să contribuie cu un crucer pe dene Thematik, wobei dominant sind an „pentru salvarea şcoalelor noastre şi jene, die über die Lage der Schulen und printr-însele a bisericii şi a naţiunii noast- rumänischen Kirchen sprechen, und das re”. O propunere asemănătoare, făcuse in einer Zeit wo sie sehr zensiert waren înainte Andrei Mureşanu, în Foaie pentru und mit klaren Tendenzen von Budapes- minte, inimă şi literatură, Augustin Bunea ter Parlament zum Schweigen gebracht este de părere că această „colectă a cru- zu werden. In dieser schwierigen Lage cerului” trebuie făcută de preoţi, căci este kommt Augustin Bunea mit „O modes-

10 Unirea, nr. 16/1891. - 44 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! greşită opinia că „poporul nostru nu este ta propunere“ 10, wo er die sogenannte capabil de însufleţire pentru astfel de „Korona – Kollekte“ (Münze im Umlauf bis scopuri mari; poporul nostru numai aco- 1918 im Österreich-Ungarn) aufruft mit lo nu se însufleţeşte pentru lucruri bune, der Einladung, dass jeder wohlhabender unde preotul nu voieşte să-l lumineze şi Rumäner „zur Rettung unserer Schu- să-l deştepte”. len, Kirche und unserer Nation“ jährlich Articolul Temeiul drepturilor noastre11 mit einer Korona beizutragen. Früher hatte ne apare ca o continuare a celebrului Andrei Muresan einen ähnlichen Vor- discurs bărnuţian din Catedrala Blajului schlag in „Foaie pentru minte, inima si din 3/15 Mai 1848, pentru că se bazează literatura“ gemacht. Augustin Bunea ist pe conceptul filozofic aldreptului natural, der Ansicht, dass diese „Korona-Kollek- susţinând ca „Fieştecare popor are de te“ von den Priestern gemacht werden la natură dreptul de a se conserva şi a muss, denn es ist falsch zu sagen,„unser se perfecţiona conform individualităţii Volk ist zu solchen großen Zwecken nicht sale particulare”. Arătând tendinţele tot fähig; unser Volk ist für gute Sachen nicht mai accentuate de maghiarizare a şcolii begeistert nur dort, wo der Priester es româneşti, Augustin Bunea proclamă în nicht erleuchten und erwecken möchte“. stil aproape bărnuţian: „Drepturile noast- Der Artikel „Temeiul drepturilor noast- re îşi au temeiul chiar în dreptul inalienabil re“11 erscheint uns wie eine Fortsetzung al naturei”. Şi tot ca Simion Bărnuţiu face der berühmten Ansprache von Barnutiu o paralelă convingătoare între individ şi in der Kathedrale aus Blaj am 3. und 15. popor: „Toate fiinţele create de Dum- Mai 1848, auf Grund des philosophischen nezeu, care este fiinţa cea mai înaltă şi Konzeptes des Naturrechtes, dass jedes perfectă, au nu numai un scop comun ci Volk von Natur her das Recht hat, sich zu şi un scop particular şi subordonat sco- konservieren und zu vervollkommen pului general comun”. Tot aşa „fiecare gemäß seiner privaten Individualität. popor este o fiinţă morală, înzestrată Augustin Bunea zeigt die immer mehr de la natură cu tipul său particular” şi betonten ungarischen Tendenzen der de aceea are dreptul la „conservarea rumänischen Schule und verkündigt fast şi perfecţionarea sa”. Dacă în articolul wie Barnutiu: „Unsere Rechte haben ihre O cestiune culturală12 reia o idee dragă Grundlage sogar im unveräußerlichen lui Ciapriu, despre necesitatea înfiinţării Recht der Natur“. Und so wie Simion unor şcoli secundare de fete, necesitatea Barnutiu macht er eine überzeugende

11 Unirea, nr. 15/1892. 10 Unirea, Nr. 16/1891. 12 Unirea, nr. 14/1892. 11 Unirea, Nr. 15/1892. - 45 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! pregătirii învăţătoarelor, şi necesitatea Parallele zwischen Individuum und Volk: unei pregătirii pedagogice a femeii în „Alle von Gott geschaffenen Kreaturen, general, datorită rolului său educativ în der das höchste und perfekteste Wesen familie, în alte câteva articole, care ni se ist, haben nicht nur einen gemeinsamen par antologice, prin talentul gazetăresc Zweck, sondern auch einen privaten, şi rigoarea argumentaţiei, Augustin der dem gemeinsamen Zweck unter- Bunea vorbeşte despre istoria Bisericii ordnet ist“. Genauso ist „jedes Volk ein Române Unite, în strânsă legătură cu moralisches Wesen, das von der Natur istoria poporului român. În aceste arti- mit seiner privaten Art ausgestattet ist“ cole gazetarul şi oratorul coexistă, con- und daher hat das Recht zu „seiner ferindu-i lui Augustin Bunea efigia unuia Konservierung und Vervollkommnung“. dintre cei mai buni publicişti ardeleni: In dem Artikel „O chestiune culturala“12 Sărbătoarea Sfintelor Rusalii13 dincolo de übernimmt er eine Idee von Cipariu über semnificaţia ei teologică – pogorârea Sf. die Notwendigkeit der Gründung einer Spirit asupra apostolilor, „darul limbilor” sekundären Mädchenschule, die Not- şi întemeierea Bisericii, este un bun prilej wendigkeit der Bildung der Lehrerinnen de a urmări trăsătura dominantă a ei, und der Pädagogischenbildung der Frau catolicitatea sau universalitatea. Această im allgemein wegen ihrer Erziehungsrolle „universalitate” respectă însă păstrarea in der Familie. In anderen Artikel, die uns individualităţii naţionale, tocmai prin cato- wegen ihrer Zeitungsbegabung und Argu- licitate – susţine Augustin Bunea. mentationshärte anthologisch vorkom- Cristos a înviat14 este şi un imn închinat men, spricht Augustin Bunea über die calei mai mari sărbători a creştinătăţii, Geschichte der Rumänisch-Unierten dar şi o afirmare categorică a încrederii Kirche in enger Verbindung mit der în puterea de viaţă a poporului român. Geschichte des rumänischen Volkes. In diesen Artikeln koexistieren der Jour- nalist und der Redner und verleihen dem Augustin Bunea die Effigies eines der besten siebenbürgischen Journlisten:„Sarbatoarea Sfintelor Rusa- lii“13 jenseits der theologischen Bedeu- tung – die Herabkunft des Heiligen Geistes auf die Apostel, „die Gabe der

13 Unirea, nr. 25/1891. 12 Unirea, Nr. 14/1892. 14 Unirea, nr. 18/1891 13 Unirea, Nr. 25/1891. - 46 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher!

Refrenul articolului, ca într-un poem, Sprachen“ und die Gründung der Kirche este acest salut creştinesc dătător de sind eine gute Gelegenheit seinen domi- speranţă, şi întreg articolul este cons- nanten Zug, die Katholizität und die Uni- truit pe o amplă paralelă: viaţa publică şi versalität zu folgen. Diese „Universalität“ patimile Mântuitorului şi istoria poporului aber respektiert durch seine Katholizität nostru: „Cristos a înviat! Calomnia a fost die Bewahrung der nationalen Individua- arma de care s-au folosit contrarii lui Isus lität – behauptet Augustin Bunea. pentru a-l nimici… Însă Dumnezeu l-a „Cristos a inviat“14 ist ein Hymnus, înviat şi prin întemeierea unei împărăţii der dem größten Fest der Christenheit de natură deosebită de a împărăţiei gewidmet ist, aber auch eine entschie- romane a dovedit, că nu în contra Ceza- dene Behauptung des Vertrauens auf die rilor a lucrat fiul lui Dumnezeu… Astfel şi Lebenskraft des rumänischen Volkes. pe tine, poporul meu, cu calomnia voiesc Der Refrain des Artikels, wie in einem să te nimicească… Oamenii, cari lucră zi Heldengedicht, ist dieser voller Hoffnung christlicher Gruß und der ganze Artikel wird auf einer umfangreichen Parallele gebaut: das öffentliche Leben und das Leiden des Erlösers und die Geschichte unseres Volkes: „Christus ist erstanden! Die Verleumdung war die Waffe der Fein- den um Jesus zu vernichten... Gott aber hat ihn auferstanden und durch die Grün- dung eines Reiches, was von Natur her verschieden war als das Römische Reich, hat Er bewiesen, dass Gottessohn nicht gegen Cäsar gewirkt hat... So derart wol- len sie dich, mein Volk, mit Verleumdung vernichten. Die Menschen, die tag und nacht für dein Glück und für die Festi- gung des Vaterlandes wirken, werden als böse Patrioten verleumdet, verfolgt und von den gemeinsamen Gütern des Vater- şi noapte pentru fericirea ta şi pentru con- landes ausgeschlossen. Du, aber, bleib solidarea patriei comune sunt calomniaţi standhaft auf deinem Weg, mein liebes ca răi patrioţi, prigoniţi şi eschişi [excluşi] 14 Unirea, Nr. 18/1891. - 47 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! de la bunătăţile comune ale patriei mame. Volk, sollst in Zukunft für die Freiheit und Însă rămâi statornic şi pe calea apucată, die Gerechtigkeit aller Menschen wir- iubitul meu popor, lucră şi pe viitor pentru ken... und dann wirst du zu einem neuen a tuturor libertate şi dreptate… şi atunci Leben auferwecken und beweisen, nicht tu vei reînvia la o viaţă nouă şi vei dovedi du sondern deine Verleumder sind gegen nu tu eşti contrariul patriei, ci calomni- das Vaterland und wirken blindlings um atorii tăi sunt, cari lucră orbeşte la a ei es zu ruinieren...“ ruină…” Anlässlich des 200-jährigen Jubiläums La aniversarea a două secole de la seit der religiösen Vereinigung mit der Unirea religioasă cu Biserica Romei Römischen Kirche veröffentlichte er in publica în Unirea, nr.38/1900 articolul „Unirea“, Nr. 38/1900 den Artikel „Sfanta Sfânta Unire, veritabil poem în proză, în Unire“, ein echtes Heldengedicht in Pro- versete ce amintesc prin adresări directe sa, in Versen, das wegen seiner direkten de poemul lui Alecu Russo, Cântarea Formulierungen an das Heldengedicht României. Nimeni n-a scris mai frumos, „Cantarea Romaniei“ von Alecu Russo mai poetic despre acest eveniment din erinnert. Niemand hat über dieses Ereig- istoria Bisericii româneşti, arătând într-o nis der rumänischen Kirchengeschichte succesiune de invocaţii şi prin adresări schöner, poetischer als er geschrieben. directe, personificatoare binefacerile Er zeigt in wiederholten Anrufungen und Unirii: eliberarea din cătuşele calvinis- direkten personifizierten Formulierungen mului, deschiderea spre marile centre de die Wohltaten der Vereinigung: die cultură ale Apusului, îndeosebi Roma şi Befreiung aus den kalvinischen Fesseln, Viena, prilejuind astfel apariţia acestor die Öffnung zu den großen Kulturzentren apostoli ale deşteptării naţionale, Samuil des Abendlandes, besonders zu Rom und Micu, Gheorghe Şincai, Pertu Maior; a Wien. So veranlasste er den Auftritt die- favorizat, de asemenea, apariţia unor ser Apostel der nationalen Aufweckung, „arhipăstori mândri şi neînfricaţi, iubitori Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru de credinţă şi neam precum Inocenţiu Maior; er begünstigte auch den Auftritt Micu-Clain; şi chiar în momentele ei de mancher „stolzen und unerschrockenen, prigoană împotriva Sfintei Uniri din anii Glaubens, - und Volksliebende Erzbi- 1750-1760, a fost posibilă deschiderea schöfe“ wie Inocentiu Micu Klein; und Şcolilor de la Blaj, prin care a dat nea- sogar während ihrer Verfolgung wegen mului românesc istorici, scriitori, filologi, der Vereinigung von 1750 – 1760 war es muzicieni, oameni de ştiinţă în diferite möglich die Eröffnung der Schulen aus domenii, deschizători de drum în cultura Blaj, die dem rumänischen Volk Histori-

- 48 - Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri! Denkt an eure Vorsteher! română. Bardul Unirii – spune în conti- ker, Schriftsteller, Philologen, Musiker, nuare Augustin Bunea – a fost Andrei Wissenschaftler in verschiedenen Berei- Mureşanu „care a vărsat în Deşteaptă-te, chen, Wegbereiter in der rumänischen Române toate durerile şi toate aspiraţiile Kultur gab. Der Heldensänger der Ver- neamului românesc”. Finalul articolu- einigung – sagt weiter Augustin Bunea lui este în acordurile poetice ale unei – war Andrei Muresan, „der in «Deste- ode, exprimând omagiul recunoştinţei: apta-te, Romane» alle Schmerzen und „Ţie-ţi aducem o Sfântă Unire, omagiul Bestrebungen des rumänischen Volkes recunoştinţei pentru binefacerile, ce în dichtete“. Der Finalsatz des Artikels ist curs de două veacuri, cu prisosinţă le-ai in den poetischen Anklängen einer Ode revărsat asupra poporului român”. und bringt die Würdigung der Dankbar- Augustin Bunea – publicistul întregeşte keit zum Ausdruck: „Dir bringen wir, oh personalitatea acestui mare dascăl al Heilige Vereinigung, die Würdigung der Blajului, adăugând la istoricul temei- Dankbarkeit für alle Wohltaten, die seit nic documentat, la oratorul strălucit, pe zwei Jahrhunderten in Hülle und Fülle gazetarul de poetică vibraţie şi de solidă über das rumänische Volk ergoss“. argumentaţie istorică şi politică. Augustin Bunea – der Journalist ergänzt die Persönlichkeit dieses großen Lehrers aus Blaj und fügt zu dem ordent- lich-dokumentierten Historiker den aus- gezeichneten Redner, den Journalisten mit poetischer Vibration und starker poli- tisch-historischen Argumentation hinzu.

Übersetzung: Chirata Garofil und Pr. Nicolae Stote

- 49 - Intellectus quaerens fidem

Pr. Ioan-Irineu Fărcaş

Consacrarea Arhiepiscopului Die Weihe des Erzbischofs Trai- Traian Crişan (6 ianuarie 1982) an Crisan (6 Januar 1982 ) Im în contextul relaţiilor dintre Kontext der Beziehungen zwi- Sfântul Scaun şi România schen dem heiligen Stuhl und Rumänien După desfiinţarea abuzivă din anul 1948, Biserica Română Unită a continuat Nach ihrer missbräuchlichen Abschaf- să existe, atât în ţară, în condiţii de clan- fung im Jahre 1948, hat die Unierte destinitate, cât şi în exil, în Europa de Rumänische Kirche ihre Existenz sowohl vest, în Statele Unite sau în Canada. La im Untergrund im Lande selbst, wie auch 8 septembrie 1960 preotul Vasile Cristea im Exil in Westeuropa, den Vereinigten a fost consacrat la Roma, Episcop pentru Staaten und Kanada fortgesetzt. Am românii uniţi din exil. 22 de ani mai târ- 8 September 1960 wurde der Priester ziu, la 6 ianuarie 1982, Papa Ioan Paul Vasile Cristea in Rom zum Bischof für die al II-lea l-a consacrat Arhiereu pe preotul unierten Exilrumänen geweiht. 22 Jahre unit Traian Crişan, numindu-l secretar al später, am 6 Januar 1982, weihte Papst Concregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor cu Johannes Paul II den unierten Priester Traian Crisan zum Prälaten und ernann- te ihn zum Sekretär der Kongregation für die Angelegenheit der Heiligen, im Ran- ge eines Erzbischofs. Also wurde Bischof Vasile Cristea für die Exilrumänen geweiht, Erzbischof Traian Crisan hinge- gen für die römische Kurie. Die Reakti- onen und Proteste der kommunistischen Machthaber in Bukarest und der Synode der Rumänischen Orthodoxen Kirche auf beide Begebenheiten waren sehr unter- schiedlich, auf erstere schwach und ver- spätet, auf die zweite mit unerwarteter Vehemenz. Im Folgenden wird versucht die Gründe dieses geänderten Verhal- tens darzustellen.

- 50 - Intellectus quaerens fidem

rangul de Arhiepiscop. Aşadar, Episcopul I. Das Martyrium der Geduld: die Vasile Cristea a fost consacrat pentru Ostpolitik des Vatikans românii uniţi din exil, în vreme ce Arhiepis- 1. Schüchterne Zeichen der Ent- copul Traian Crişan a fost consacrat pen- spannung tru Curia Romană. Reacţiile şi protestele Am 25 November 1961 hatte Papst autorităţilor comuniste de la Bucureşti şi Johannes XXIII seinen 80-ten Geburts- ale Sinodului Bisericii Ortodoxe Române tag. Unter den zahlreichen Telegram- la cele două evenimente au fost foarte men und Glückwunschschreiben aus diferite. Dacă la primul eveniment au fost aller Welt befand sich auch das von slabe şi tardive, la cel de al doilea ele Nikita S. Chruschtschow, das durch die au înregistrat o neaşteptată vehemenţă. Gesandtschaft der Sowjetunion in Rom În paginile ce urmează voi încerca să übermittelt wurde. Die überraschende evidenţiez câteva din motivele ce au dus Geste erfolgte einige Monate nach der la această schimbare de atitudine. Veröffentlichung eines Interviews in der Zeitung Pravda, in dem der sowjetische I.Martiriul răbdării: Ostpolitik-ul vatican Leader öffentlich seine positive Bewer- 1.Semne timide ale destinderii tung der Bemühungen des Papstes um La 25 noiembrie 1961, Papa Ioan al den Frieden bekanntgab: „Wir können es XXIII-lea împlinea 80 de ani. Printre nicht unterlassen diesen Aufruf zur Arbeit im Interesse des Friedens zu begrüs- sen“. Die Geste des Leaders aus dem Kreml blieb nicht ohne Folgen. Einige Monate später, am 11 Oktober 1962, eröffnete das Konzil Vatikan II seine Pforten. Von den vielen Problemen die mit diesem kirchlichen Ereignis verbunden waren gab es zwei an denen Johannes XXIII besonderes Interesse hatte: die Teilnah- me am Konzil der katholischen Bischofe multele telegrame şi scrisori de felicitare venite din toate părţile lumii s-a numărat  Vgl. A. Casaroli, Il martirio della pazienza. La Santa Sede e i paesi comunisti (1963-1989), Einaudi, Torino şi cea a lui Nikita S. Hruşciov, transmisă 2000, SS. 17-22. Auf Seite 20 wird, in englischer sprä- prin Ambasada Uniunii Sovietice de la che, der Inhalt des Telegramms gegeben.  Osservatore Romano, mercoledì, 6 settembre 1961, S. 1. - 51 - Intellectus quaerens fidem

Roma. Surprinzătorul gest venea după aus den kommunistischen Staaten und câteva luni de la publicarea în ziarul Pra- die Gegenwart der „Beobachter“ der vda a unui interviu în care liderul sovietic orthodoxen Kirchen. Das Ergebnis in bei- şi-a exprimat public aprecierea pentru den Angelegenheiten war vom Konsens eforturile Papei în favoarea păcii: „Nu der Regierungen der Staaten des kom- putem să nu salutăm această chemare munistischen Blocks und insbesondere de a lucra în interesul păcii”. vom Konsens des Kremls abhängig. Das Gestul liderului de la Kremlin nu a erste Problem wurde auf befriedigende rămas fără urmări. Câteva luni mai târ- Weise gelöst, während das zweite eine ziu, la 11 octombrie 1962 îşi deschidea überraschende Lösung fand: die ersten porţile Conciliul Vatican al II-lea. Dintre „Beobachter“ der orthodoxen Kirchen am Konzil waren die Repräsentanten des Moskauer Patriarchats. Die Gegenwart russischer „Beobachter“ am Konzil brach- te erneut die Lage der Unierten Kirche aus der Ukraine in die Aufmerksamkeit der weltweiten öffentlichen Meinung. Die- se Kirche war in der Heimat abgeschafft, aber am Konzil durch die, insbesondere in den Vereinigten Staaten und in Kana- da im Exillebenden Bischofe vertreten. Diese konnten es nicht unterlassen die Abwesenheit, von den Erörterungen des  Die Rumänische Orthodoxe Kirche hat keine Beob- achter zum Konzil gesandt. Ein Ausdruck des Misstrau- ens gegen dieses Kirchenereignis bei I. RAMUREA- NU, «Was ist und was verfolgt die von Papst Johannes XXIII geplante, so genannte „Ökumenische Synode”», multele probleme legate de acest eveni- in Ortodoxia, Jhg. XIV, Nr. 3, Juli-September 1962, ment eclezial, două îl interesau în mod SS. 353-383. Über die Einstellung der Rumänischen Orthodoxen Kirche gegenüber dem Konzil Vatikan II deosebit pe Ioan al XXIII-lea: participarea vgl. O. BOZGAN, Cronica unui esec previzibil. Roma- nia si Sfantul Scaun in epoca pontificatului lui Paul al  Cfr. A. CASAROLI, Il martirio della pazienza. La VI-lea (1963-1978) (Die Chronik eines vorhersehba- Santa Sede e i paesi comunisti (1963-1989), Einaudi, ren Misserfolgs. Rumänien und der Heilige Stuhl zur Torino 2000, pp. 17-22. La pagina 20 este redat conţi- Zeit des Pontifikats von Paul VI (1963-1978), Curtea nutul telegramei în limba engleză. Veche, Bukarest 2004, SS. 132-142 wo der Autor viele  Osservatore Romano, mercoledì, 6 Settembre Dokumente aus den Archiven des Kultusministeriums 1961, p. 1. und der ehemaligen Securitate zitiert. - 52 - Intellectus quaerens fidem

la Conciliu a Episcopilor catolici din ţările Konzils, dessen zu beklagen, der noch comuniste şi prezenţa «observatorilor» immer als Vorsteher dieser Kirche galt, Bisericilor Ortodoxe. Rezultatele ambe- des nach Sibirien deportierten Metropo- lor probleme depindeau de consensul liten von Lemberg, Jozef Slipyj. guvernelor ţărilor din blocul comunist şi Am 13 Dezember 1962 wurde der mai ales de consensul Kremlinului. Dacă Mitarbeiter von Präsident Kennedy und prima problemă s-a rezolvat în mod Direktor der Saturday Review, Norman satisfăcător cea de a doua a găsit o rezol- Cousins, im Kreml, von Nikita Chrusch- vare surprinzătoare: primii «observatori» tschow empfangen. Der amerikanische ai Bisericilor Ortodoxe la Conciliu au fost Bote nutzte die Gelegenheit Chrusch- reprezentanţii Patriarhiei din Moscova. tschow ein Problem vorzubringen das Dar prezenţa «observatorilor» ruşi la Johannes XXIII am Herzen lag: die Conciliu a readus în atenţia opiniei publi- Befreiung des unierten ukrainischen ce internaţionale situaţia Bisericii Unite Metropoliten. Der sowjetische Leader din Ucraina, suprimată în patrie, dar bine wiederholte zwar die Schuld des kirch- reprezentată la Conciliu de Episcopii din lichen Würdenträgers, entschied jedoch, exil, mai ales din Statele Unite şi Cana- dem Wunsch des alten Papstes zu da. Ei nu puteau să nu deplângă absenţa entsprechen. So kam der ukrainische de la dezbaterile conciliare a celui care Metropolit am 9 Februar 1963 in Rom an continua să fie considerat Întâistătătorul wo er bis 1984 lebte, unzufrieden seine acestei Biserici, Mitropolitul de Lwiv, Freiheit einem Gnadenakt und nicht der Jozef Slipyj, deportat în Siberia. Gerechtigkeit zu verdanken. La 13 decembrie 1962, Norman Cou- Der seelische Warme von Johannes sins, colaborator al Preşedintelui Kenne- XXIII hatte begonnen die Wand aus Eis dy şi director al Saturday Review, a fost zwischen den beiden Welten zu schmel- primit la Kremlin de Nikita Hruşciov. Tri- zen. Am 6 März 1963 wurden Alexei  Biserica Ortodoxă Română (B.O.R.) nu a trimis Adjubei, Direktor der Tageszeitung observatori la Conciliu. O expresie a suspiciunii faţă Iswestija und Mitglied des Zentralkomi- de acest eveniment eclezial la I. RĂMUREANU, «Ce tees der Kommunistischen Partei der este şi ce urmăreşte aşa zisul „Sinod ecumenic” pro- iectat de Papa Ioan al XXIII-lea», în Ortodoxia, anul Sowjetunion, mit seiner Ehefrau Rada, XIV, nr. 3, iulie-septembrie 1962, pp. 353-383. Despre Tochter von Chruschtschow, in Privatau- atitudinea B.O.R. faţă de Conciliul Vatican al II-lea, cfr. dienz vom Papst empfangen. Es war das O. BOZGAN, Cronica unui eşec previzibil. România şi erste mal dass sowjetische Gaste von Sfântul Scaun în epoca pontificatului lui Paul al VI-lea (1963-1978), Curtea Veche, Bucureşti 2004, pp. 132- solchem Gewicht im Vatikan um Audienz 142 în care autorul citează multe documente din Arhi- baten und diese erhielten. Das Treffen, vele Departamentului Cultelor şi ale fostei Securităţi. - 53 - Intellectus quaerens fidem

misul american a folosit acest prilej pen- obwohl ohne praktische Ergebnisse, war tru a-i prezenta lui Hruşciov o problemă von großer Wichtigkeit denn es durch- ce-i stătea la inimă lui Ioan al XXIII-lea: brach eine psychologische Schranke, cea a eliberării Mitropolitului unit ucrai- und bildete ein Präzedens im Sinne dass nian. Liderul sovietic, cu toate că a ţinut die Pforten des Vatikans den Führern să reafirme vinovăţia ierarhului, hotârî să der kommunistischen Staaten nicht ver- îndeplinească dorinţa bătrânului papă. schlossen waren. Astfel, la 9 februarie 1963 ierarhul ucrai- In der Karwoche des Jahres 1963, traf nian, deşi nemulţumit că beneficiază de im Vatikan ein Schreiben des Erzbischofs un act de „clemenţă” decât de unul de von Prag, Josef Beran ein. Seit vielen dreptate, a ajuns la Roma unde va trăi Jahren hielt das kommunistische Tsche- până în 1984. choslowakische Regime den hohen Wür- Căldura sufletească a lui Ioan al XXIII- denträger fern von seinem erzbischöf- lea începea să topească zidul de ghiaţă lichen Sitz, im Zwangsdomizil an einem dintre cele două părţi ale lumii. La 6 mar- geheim gehaltenen Ort. Das Schreiben tie 1963, Alexei Adjubei, directorul cotidi- war an Papst Johannes XXIII gerichtet anului Izvestija şi membru al Comitetului und enthielt, obwohl sehr vorsichtig ver- Central al Partidului Comunist al Uniunii fasst, Anzeichen dass für die Erzdiöze- Sovietice, împreună cu soţia lui Rada, se von Prag und im Allgemeinen für die fiica lui Hruşciov, au fost primiţi într-o Kirche in der Tschechoslowakei etwas audienţă particulară de Papă. Era pentru getan werden könne. Johannes XXIII, prima dată după Revoluţia bolşevică din mit seinem außerordentlichen prophe- octombrie 1917, când lideri sovietici de tischen Gefühl sah in diesem Schreiben asemenea importanţă cereau şi primeau „eine Hoffnung österlicher Freude“. Als audienţă la Vatican. Întâlnirea, deşi nu nur einige Wochen später, gegen Ende a avut vreun rezultat practic, a fost de des Monats April, der Erzbischof von mare importanţă căci a rupt o barieră Wien Kardinal Franz König, in Beglei- psihologică, creând precedentul că tung des österreichischen Gesandten in porţile Cetăţii Vaticanului nu erau închise Ungarn, Kardinal Jozsef Mindszenty in liderilor din blocul comunist.  Vgl. A. Casaroli, Il martirio della pazienza, p. 26.  Cfr. A. CASAROLI, Il martirio della pazienza, p. 26. Vgl. A. SILVESTRINI, La Santa Sede nella ost-politik e Cfr. A. SILVESTRINI, La Santa Sede nella ost-politik nella CSCE., in G. BARBERINI (ed.), La politica inter- e nella C.S.C.E., în G. BARBERINI (ed.), La politica nazionale della Santa Sede, 1965-1990. Atti del Semi- internazionale della Santa Sede, 1965-1990. Atti del nario di studio, Perugia, 8-10 novembre 1990, Edizioni Seminario di studio, Perugia, 8-9-10 novembre 1990, Scientifiche Italiane, Perugia 1992, S. 39. Edizioni Scientifiche Italiane, Perugia 1992, p. 39.  A. Casaroli, Il martirio della pazienza, S. 6. - 54 - Intellectus quaerens fidem

În Săptămâna Mare a anului 1963 a der Botschaft der Vereinigten Staaten ajuns în Vatican o scrisoare a Monseni- in Budapest besuchte, waren alle über- orului Josef Beran, Arhiepiscop de Pra- rascht außer dem Papst. Einige Tage ga. De mulţi ani regimul comunist din nach diesem Blitzbesuch von Kardinal Cehoslovacia ţinea înaltul prelat departe König, bekam Msgr. Agostino Casaro- de scaunul arhiepiscopal, cu domiciliul li, der sich als Vertreter des Vatikans forţat într-o localitate al cărei nume era bei der Konferenz der UNO über die ţinut secret. Scrisoarea era adresată konsularischen Beziehungen zwischen Papei Ioan al XXIII-lea şi, cu toate că den Staaten in Wien befand, ein Tele- era scrisă cu multă prudenţă, conţinea gramm in welchem ihm verlangt wurde indiciul că ceva se putea face pentru nach Budapest und Prag zu reisen „um Arhidieceza de Praga şi pentru Bise- Begegnungen, Gespräche und Verhand- rica din Cehoslovacia în general. Ioan lungen zu beginnen“. Am 16 Mai in den al XXIII-lea, cu extraordinarul său simţ Vatikan zurückgekehrt, wurde der päpst- profetic, a văzut în această scrisoare liche Diplomat, von Papst Johannes XXIII „o speranţă de bucurie pascală”. Când sofort in Audienz empfangen. Der Papst la doar câteva săptămâni, spre sfârşitul obwohl schwer krank – er lebte nur noch lunii aprilie, Cardinalul Franz König, 3 Wochen und starb am 3 Juni 1963 – war Arhiepiscopul Vienei, însoţit de Ambasa- ungeduldig die Ergebnisse des Auftrags dorul Austriei în Ungaria, l-a vizitat pe zu erfahren. Nach einer Unterredung die Cardinalul József Mindszenty în sediul über zwei Stunden dauerte, begleitete Legaţiei Statelor Unite din Budapesta, Johannes XXIII Casaroli zur Tür seines toţi au rămaşi surprinşi în afară de Papă. Büros und sagte ihm: „Wir schreiten După câteva zile de la această vizită- voran mit gutem Willen und Vertrauen, blitz a lui König, Monseniorul Agostino aber ohne Eile“. So begann was später, Casaroli, aflat la Viena ca reprezentant ziemlich unpassend, die Ostpolitik des al Vaticanului la Conferinţa O.N.U. des- Vatikans genannt wurde, das „Martyrium pre raporturile consulare între State, a  A. Casaroli, Il martirio della pazienza, S. 9. primit o telegramă prin care i se cerea să  A. Casaroli, Il martirio della pazienza, S. 64. Vgl. plece la Budapesta şi la Praga „pentru a G. BARBERINI, L'avvio dell’Ostpolitik vaticana, in A. întâlni, pentru a vorbi, pentru a începe MELLONI (ed), Il filo sottile. L’Ostpolitik vaticana di să negocieze”. Reîntors în Vatican la 16 Agostino Casaroli, Il Mulino, Bologna 2006, SS. 49- 105. Die Abhandlung wurde vom Autor mit einigen mai, diplomatul pontifical fusese primit Abänderungen, im Band L’Ostpolitik della Santa Sede. Un dialogo lungo e faticoso, Il Mulino, Bologna 2007,  A. CASAROLI, Il martirio della pazienza, p. 6. SS.111-179 wieder Aufgenommen.  A. CASAROLI, Il martirio della pazienza, p. 9.  Die Bezeichnung Ostpolitik wurde der Politik des - 55 - Intellectus quaerens fidem

imediat în audienţă de Papă. Ioan al XXI- der Geduld“ – wie es sein Hauptvertreter II-lea, deşi grav bolnav – mai avea doar Kardinal Agostino Casaroli nannte – ein 3 săptămâni de viaţă, murind la 3 iunie langer und mühseliger Dialog zwischen 1963 – era nerăbdător să afle rezultatele dem Heiligen Stuhl und den Kommunis- misiunii. După o întrevedere ce a durat tischen Staaten Mittel- und Osteuropas, mai bine de două ore, conducându-l spre ein Dialog der erst nach 27 Jahren, 1990 uşa biroului său privat, Ioan al XXIII-lea îi enden sollte. spuse: „Mergem înainte cu bunăvoinţă şi Westdeutschen Kanzlers Willy Brandt gegeben, der ncredere, dar fără grabă”. in seiner Amtszeit (1969-1974), eine Normalisie- Aşa a început ceea ce a fost numit mai rung der Beziehungen zwischen der Bundesrepublik Deutschland und einer Reihe kommunistischer Staa- târziu, destul de impropriu, Ostpolitik- ten (Sowjetunion, Polen, Tschechoslowakei, Deutsche ul vatican, „martiriul răbdării” – cum la Demokratische Republik), durch Abschluss bilateraler Vertrage suchte. Obwohl vorhergehend der West-  A. CASAROLI, Il martirio della pazienza, p. 64. Cfr. deutschen Ostpolitik, wurde die östliche Politik des G. BARBERINI, L’avvio dell’Ostpolitik vaticana, în A. Heiligen Stuhles durch „Übertragung“ Ostpolitik des MELLONI (ed.), Il filo sottile. L’Ostpolitik vaticana di Vatikans benannt. Diese Benennung wird jedoch nicht Agostino Casaroli, Il Mulino, Bologna 2006, pp. 49- von allen Historikern akzeptiert und, mit gutem Recht 105. Studiul a fost reluat de autor, cu unele modificări, auf den fundamentalen Unterschied hingewiesen den în volumul L’Ostpolitik della Santa Sede. Un dialogo es zwischen den Zielen des Westdeutschen Staates lungo e faticoso, Il Mulino, Bologna 2007, pp. 111-179. und jenen des Heiligen Stuhles gab. Die Ostpolitik des  Denumirea de Ostpolitik a fost dată politicii promo- Kanzlers Brandt verfolgte die politischen und wirtschaft- vate de Cancelarul vest-german Willy Brandt care, în lichen Interessen der Bundesrepublik Deutschland, timpul guvernării sale (1969-1974), a căutat normali- während der Vatikan als Hauptziel die Verbesserung zarea relaţiilor dintre Republica Federală Germania der Lage dar Katholischen Kirchen in den kommuni- şi o serie de state comuniste (URSS, R. P. Polonă, stischen Staaten anstrebte. Vgl. A. SILVESTRINI, La R. S. Cehoslovacia, R. D. Germană), prin încheierea Santa sede nella ost-politik e nella CSCE, S. 39. Siehe de tratate bilaterale. Deşi anterioară Ostpolitik-ului auch I. M. BUCUR – S. IGNAT, «Limitele Ostpolitik-ului vest-german, politica estică a Sfântului Scaun, prin vatican: cazul Rornaniei» (Die Grenzen Der Ostpolitik contaminare, a primit denumirea de Ostpolitik vati- des Vatikans: der Fall Rumäniens), in Studia Univer- can. Nu toţi istoricii însă acceptă această denumire, sitatis Babes-Bolyai, Theologia Catholica, XL VII, Nr. ei subliniind, pe bună dreptate, diferenţa fundamentală 2 (2002), S. 35 und O. BOZGAN, Cronica unui esec între obiectivele statului vest-german şi cele ale Sfân- previzibil, SS. 10-12. tului Scaun. Dacă politica estică a Cancelarului Willy  Dieser zeitlichen Begrenzung des Beginns der Brandt avea în vedere interesele politice şi economi- Ostpolitik des Vatikans kann widersprochen werden, ce ale Republicii Federale Germania, Vaticanul avea da sie zu genau ist. Dennoch findet sie ihre Bestäti- ca obiectiv principal ameliorarea situaţiei Bisericilor gung in der Aussage zweier ihrer wichtigsten Vertreter: Catolice din statele comuniste. Cfr. A. SILVESTRINI, Kardinal Agostino Casaroli: „Così Giovanni XXIII lanciò La Santa Sede nella ost-politik e nella C.S.C.E., p. 39. quella che abbastanza impropriamente fu chiarnata la A se vedea de asemenea I.-M. BUCUR – S. IGNAT, «Ostpolitik» della Santa Sede, con quel tocco di intui- «Limitele Ostpolitik-ului vatican: cazul României», în zione che aveva manifestato in molte altre occasioni” (Il Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Theologia Catholi- martirio della pazienza, S. 26), und der Kardinal Achile ca, XLVII, nr. 2 (2002), p. 35 şi O. BOZGAN, Cronica Silvestrini: „Nell’ultimo mese della vita di papa Roncali - 56 - Intellectus quaerens fidem

numit principalul său protagonist, Cardi- 2. Die Motivation der Ostpolitik des nalul Agostino Casaroli – un dialog lung Vatikans şi obositor între Sfântul Scaun şi ţările Diese Zeichen der Entspannung die din Europa Centrală şi de Est aflate sub zur Auslosung der Ostpolitik des Vatikans regimuri comuniste, dialog ce se va sfârşi führten, müssen auf dem Hintergrund der abia după 27 de ani, în 1990. Veränderungen betrachtet werden die sich auf der Szene der internationalen 2.Motivaţiile Ostpolitik-ului vatican Politik ergeben hatten. Am XX-ten Kon- Aceste semne ale destinderii ce au gress der Kommunistischen Partei der dus la declanşarea Ostpolitik-ului vati- Sowjetunion denunzierte Nikita Chrusch- can, trebuie interpretate pe fondul unor tschow, in einem geheimen Bericht vom 23 Februar 1956, den Gewaltsmiss- brauch des Stalinismus. Die politische Orientierung des neuen Führers hatte als Hauptziel die Dezentralisierung des Ostblocks durch Forderung von neuar- tigen Beziehungen zwischen den Kom- munistischen Staaten und die Verbes- serung der Beziehungen zum westlichen Staatenblock im Sinne einer „friedlichen Koexistenz“10. Andrerseits führte, nur einige Tage nach der feierlichen Eröffnung des Kon- zils Vatikan II, die durch Aufstellung sow- unui eşec previzibil, pp. 10-12. jetischer Raketen auf Kuba ausgelöste  Această delimitare temporală a începutului Ostpo- litik-ului vatican ar putea fi contestată pe motivul că Krise die Menschheit an den Rand eines este prea precisă. Totuşi ea îşi găseşte confirmarea în Atomkrieges. Die von Papst Johannes mărturiile a doi dintre cei mai de seamă reprezentanţi XXIII unternommenen Initiativen gipfel- ai săi: Cardinalul Agostino Casaroli: „Così Giovanni ten in seiner von Radio Vatikan verbrei- XXIII lanciò quella che abbastanza impropriamente fu chiamata la «Ostpolitik» della Santa Sede, con quel comincia proprio, tecnicamente, come diplomazia, la tocco di intuizione che aveva manifestato in molte altre ost-politik, con le prime vizite di mons. Casaroli in Ung- occasioni”(Il martirio della pazienza, p. 26), şi Cardi- heria e Cecoslovachia” (La Santa Sede nella ost-politik nalul Achile Silvestrini: „Nell’ultimo mese della vita di e nella CSCE., S. 39). papa Roncalli comincia proprio, tecnicamente, come 10 Vgl. G. IONESCU, Comunismul în (Der diplomaţia, la ost-politik, con le prime vizite di mons. Kommunismus in Rumanien), Verlag Litera, Bukarest Casaroli in Ungheria e Cecoslovachia” (La Santa Sede 1994, SS. 289-291. nella ost-politik e nella C.S.C.E., p. 39). - 57 - Intellectus quaerens fidem

schimbări intervenite pe scena politică teten Botschaft vom 25 Oktober 1962 internaţională. La al XX-lea Congres al an die ganze Welt und insbesondere an P.C.U.S., Nikita Hruşciov, prin „raportul die Führungskräfte der beiden nukle- secret” din 23 februarie 1956, a denunţat aren Supermachte: „Wir supplizieren abuzurile stalinismului. Orientarea die Regierenden nicht taub zu bleiben politică propusă de noul lider avea ca für den Aufschrei der Menschheit, alles principale obiective descentralizarea blo- in ihrer Macht stehende zu tun um den cului estic prin promovarea de noi relaţii Frieden zu retten... die Verhandlungen între statele comuniste şi ameliorarea fortzusetzen“. Die positive Lösung der relaţiilor cu blocul occidental în numele Krise hat dazu beigetragen das Interna- unei „coexistenţe paşnice”10. tionale Prestige des Heiligen Stuhles zu Pe de altă parte, la doar câteva zile după vermehren11. solemna inaugurare a lucrărilor Conciliu- Andrerseits kann die Ostpolitik als lui Vatican al II-lea, criza provocată de Option der päpstlichen Diplomatie in amplasarea rachetelor sovietice în Cuba, technischem Sinne, nur von diesen poli- a adus omenirea în pragul unui război tischen Veränderungen ausgehend, nicht nuclear. Iniţiativele asumate de Papa Ioan gänzlich erklärt werden. Sie ist auch das al XXIII-lea au culminat cu mesajul din 25 Ergebnis von Veränderungen die in der octombrie 1962 adresat lumii întregi şi în Kirche selbst stattgefunden hatten. Am special liderilor celor două superputeri Anfang der '60-er Jahre war das „quä- nucleare, prin intermediul Postului de lende Dilemma“ der Kirche die Frage ob Radio Vatican: „Noi suplicăm guvernanţii der Kommunismus durch einen totalen să nu rămână surzi la strigătul omeni- Widerstand bekämpft werden solle, oder rii. Ca ei să facă tot ce le stă în putinţă pentru salvarea păcii... ca ei să continue 11 Im Rahmen des Treffens im Kreml, vom 13 Dezember 1962, zwischen Norman Cousins und Nikita negocierile”. Deznodământul pozitiv al Chruschtschow, sprach der sowjetische Leader über crizei a contribuit la creşterea prestigiului die Wichtigkeit der Intervention des Papstes zur Ret- internaţional al Sfântului Scaun11. tung des Friedens, und fügte Hinzu: „Seine Intervention war eine humanitäre, die von der Geschichte erwähnt 10 Cfr. G. IONESCU, Comunismul în România, Edi- werden wird“. Kardinal Casaroli bedauert dass weder tura Litera, Bucureşti 1994, pp. 289-291. Chruschtschow noch der sowjetische Außenminister 11 În cadrul întâlnirii de la Kremlin din 13 decembrie Gromyko, in ihren Memoiren die Intervention des Pap- 1962 dintre Norman Cousins şi Nikita Hruşciov, liderul stes in der Raketenkrise von Kuba nicht erwähnt wird. sovietic a vorbit de importanţa intervenţiei Papei pentru Vgl. Il martirio della pazienza, S. 24. Norman Cousins, salvarea păcii, adăugând: „Intervenţia lui a fost o inter- der während der Krise Vermittler zwischen dem Heili- venţie umanitară, ce va fi amintită în istorie”. Cardinalul gen Stuhl und dem Kreml war, erwähnt diese Momente Casaroli deplânge faptul că atât Hruşciov cât şi minis- in The improbable Triumvirate, W.W. Norton, New York trul de externe sovietic A. Gromyko, în «memoriile» 1972. - 58 - Intellectus quaerens fidem

Dar Ostpolitik-ul, înţeles în sens tehnic, ob dieser Widerstand zwar unerschütter- ca opţiune a diplomaţiei pontificale, nu lich auf der Ebene der Prinzipien, doch poate fi pe deplin explicat doar plecând einige begrenzte Verständigungen zulas- de la aceste schimbări politice. El este sen solle12. Die Wahl der pragmatischen şi rodul unor schimbări survenite pe sce- Variante, nämlich „ein Dialog über den na eclezială. La începutul anilor 1960 Zustand der Dinge um praktische Mög- „dilema chinuitoare” în Biserică era dacă lichkeiten zu erkunden“ zum Überleben comunismul trebuie combătut printr-o der Kirche im Osten, wie Casaroli sich rezistenţă totală sau această rezistenţă, ausdrückte13 – wäre nicht möglich gewe- chiar dacă fermă pe planul principiilor, ar sen, ohne die großen Veränderungen trebui totuşi să admită unele înţelegeri die das Konzil Vatikan II in der Kirche limitate12. Opţiunea pentru varianta brachte, insbesondere die Pastoralver- pragmatică, adică pentru „un dialog asup- fassung über die Kirche in der heutigen ra stării lucrurilor pentru a găsi modalităţi Welt, Gaudium et spes und die Erklärung practice” de supravieţuire a Bisericii din Dignitatis humanae, über die Freiheit der Religion. Diese beiden Dokumente des Konzils wiesen auf die schwache Seite der kommunistischen Regime hin: 12 Vgl. A. SILVESTRINI, Introduzione la A. CASA- ROLI, Il martirio della pazienza, SS. XII-XIV. 13 Die Rede vom 24 Oktober 1973 beim Council on Foreig Relations: „Un dialogo sulle cose, per tro- vare dei modi pratici che assicurassero alla Chiesa e alla vita religiosa uno spazio vitale sufficiente, se non soddisfacente, entro le strutture rigide e strette di uno Stato a regime comunista, una possibilità che ha un margine ridottissimo e che la logica stessa del siste- est – cum s-a exprimat odată Casa- ma per le sua componente ideologica e le sue carat- 13 roli – nu ar fi fost posibilă fără marile teristiche di totalità tende piuttosto a ridurre se non a sopprimere” (A. SILVESTRINI, La Santa Sede nella lor, vorbind despre criza rachetelor din Cuba, nu fac ost-politik e nella CSCE, S. 55). Einige sahen gerade nicio referire la intervenţia papală. Cfr. Il martirio della in diesem Pragmatismus, die hauptsachliche Grenze pazienza, p. 24. Norman Cousins, care în timpul crizei der Ostpolitik des Vatikans. Durch die Einleitung von a fost intermediar între Sfântul Scaun şi Kremlin, a rea- Gesprächen mit den kommunistischen Regierungen mintit aceste momente în The improbable Triumvirate, und die Akzeptanz von Kompromissen als Gegenlei- W. W. Norton, New York 1972. stung für Zugestandnisse, hat der Vatikan zur Legiti- 12 Cfr. A. SILVESTRINI, Introduzione la A. CASA- mierung dieser Regierungen beigetragen. Vgl. I.-M. ROLI, Il martirio della pazienza, p. XII-XIV. BUCUR – S. IGNAT, «Limitele Ostpolitik-ului vatican: 13 Discursul din 24 octombrie 1973 la Council on cazul Romaniei», S. 42. Foreign Relations: „Un dialogo sulle cose, per trovare - 59 - Intellectus quaerens fidem

schimbări aduse în Biserică de Conciliul der anthropologische Fehler, die grund- Vatican al II-lea, în mod deosebit prin sätzlich falsche Auffassung über den Constituţia Pastorală despre Biserică în Menschen: „Am Anfang der '60 Jahre lumea contemporană, Gaudium et spes als unsere Arbeitskontakte mit den Län- dern des realen Sozialismus begannen, wurden die praktischen Konsequenzen eines solchen anthropologischen Feh- lers immer augenscheinlicher, für ein Auge mit Voraussicht, das unter die Oberflache schauen konnte und sich vom Anschein nicht trügen ließ“14. Die gleichen Dokumente des Konzils waren auch die Grundlage zur Position des Hei- ligen Stuhls im Schlussakt der Konferenz şi prin Declaraţia Dignitatis humanae, von Helsinki. Es war das erste mal dass despre libertatea religioasă. Aceste două der Heilige Stuhl als vollberechtigter documente conciliare indicau punctul Teilnehmer an einer Konferenz mit poli- vulnerabil al regimurilor comuniste: tischem Charakter vertreten war. Im Rah- eroarea antropologică, concepţia funda- men der vorbereitenden Beratungen, im mental greşită despre om: „La începutul November 1972 und Juni 1973, machte anilor 1960 când au debutat contactele die päpstliche Diplomatie einen mutigen noastre de lucru cu ţările socialismului Schritt nach vorne, indem sie verlangte real, consecinţele practice ale unei ast- im Rahmen der Respektierung der Men- schenrechte über die Gewissensfreiheit dei modi pratici che assicurassero alla Chiesa e alla und die Religionsfreiheit zu debattieren. vita religiosa uno spazio vitale sufficiente, se non sod- disfacente, entro le strutture rigide e strette di uno Sta- Die Schlussakte wurde, im Namen des to a regime comunista, una possibilità che ha un mar- Heiligen Vaters Paul VI, am 1 August gine ridottissimo e che la logica stessa del sistema per 1975, von Erzbischof Agostino Casaroli la sua componente ideologica e le sue catatteristiche unterzeichnet und enthielt die Anerken- di totalità tende piuttosto a ridurre se non a sopprime- re” (A. SILVESTRINI, La Santa Sede nella ost-politik e nung der internationalen Abkommen nella C.S.C.E., p. 55). Unii au văzut tocmai în această über die Menschenrechte, einschließlich abordare pragmatică, principala limită a Ostpolitik-ului der Religions- und Gewissensfreiheit, vatican. Prin iniţierea dialogurilor cu guvernele comu- und bildete so eine gesetzliche Unterla- niste şi prin acceptarea unor compromisuri în schim- bul unor concesii, Vaticanul a contribuit la legitimarea ge für diejenigen die die Missbräuche der acestora. Cfr. I.-M. BUCUR – S. IGNAT, «Limitele Ost- politik-ului vatican: cazul României», p. 42. 14 A. CASAROLI, Il martirio della pazienza, S. 40. - 60 - Intellectus quaerens fidem

fel de erori antropologice deveneau tot kommunistischen Regime anfochten15. mai evidente pentru un ochi prevăzător Neben diesen Begründungen allge- care ştia să vadă dincolo de suprafeţe şi meiner Natur, hatte die Ostpolitik des aparenţe”14. Aceleaşi documente conci- Vatikans auch einige konkrete Charak- liare au stat şi la baza poziţiei adoptate teristika. Nach der Rede von Papst Paul de Sfântul Scaun cu ocazia Actului final VI vom 4 Oktober 1965 an der Tribüne al C.S.C.E. de la Helsinki. Era prima der Vereinten Nationen in der er der dată când Sfântul Scaun participa à part ganzen Welt die Einladung zum Frieden entière la o conferinţă cu caracter politic. übermittelte, fand ein Treffen mit dem În cadrul consultărilor pregătitoare din Außenminister der Sowjetunion Andrei noiembrie 1972 şi iunie 1973 diplomaţia Gromyko statt. Dieser dankte dem Papst pontificală făcu un pas curajos înainte, für die Anregung bewaffnete Konflikte cerând să fie dezbătute, în contextul zwischen Staaten zu vermeiden und respectării drepturilor omului, libertatea sagte im Namen der sowjetischen Regie- de conştiinţă şi libertatea religioasă. Actul rung „auf dieser Linie können Menschen final, semnat în numele Sfântului Părinte verschiedener Ideologien und religiöser Paul al VI-lea de Arhiepiscopul Agosti- Orientierungen neben einander ste- no Casaroli la 1 august 1975, includea hen“. Tatsachlich haben die päpstlichen recunoaşterea convenţiilor internaţionale Diplomaten in den ersten Momenten des privind drepturile omului, inclusiv liber- Kontakts mit den Staaten des kommu- tatea religioasă şi de conştiinţă, oferind nistischen Blocks, Themen der interna- astfel un temei legal celor care contestau tionalen Politik angeschnitten, wie etwa abuzurile regimurilor comuniste15. Frieden, Abrüstung, friedliche Koexis- Pe lângă aceste motivaţii de ordin gene- tenz, Identifizierung eines gemeinsamen ral, Ostpolitik-ul vatican a avut şi unele Patrimoniums in einem politisch und ide- trăsături concrete. După discursul Papei ologisch geteilten Europa, usw.16. Die- Paul al VI-lea din 4 octombrie 1965, de la se durchaus nicht unwichtigen Themen, tribuna O.N.U., în care a adresat omenirii führten zur Entstehung eines günstigen întregi o invitaţie la pace, a avut loc întâl- Kontextes in dem auch viel konkretere nirea cu ministrul de externe al U.R.S.S., Probleme in Angriff genommen werden Andrei Gromyko. Mulţumindu-i Pontifului konnten, mit Bezug auf die Religions- pentru îndemnul de a evita conflictele freiheit und die Wiedererlangung eines armate între state, diplomatul, în numele 15 A. SILVESTRINI, La Santa Sede nella ost-politik e 14 A. CASAROLI, Il martirio della pazienza, p. 40. nella CSCE, S. 52. 15 A. SILVESTRINI, La Santa Sede nella ost-politik e 16 I.-M. BUCUR – S. IGNAT, «Limitele Ostpolitik-ului nella C.S.C.E., p. 52. vatican: cazul Romaniei», S. 36. - 61 - Intellectus quaerens fidem

guvernului sovietic, a spus că „în această „hinlänglichen wenn nicht zufrieden stel- linie pot sta alături oameni de diferite ide- lenden Freiraumes“ für die Kirchen im ologii şi orientări religioase”. Într-adevăr, Osten17. Dieses beinhaltete mindestens în primele momente ale contactelor cu drei konkrete Erfordernisse: die Anerken- ţările din blocul comunist, diplomaţii nung der päpstlichen Autorität über die pontificali au abordat teme de politică katholischen Gläubigen in den entspre- internaţională precum pacea, dezarma- chenden Staaten, die Wiederherstel- rea, coexistenţa paşnică, identificarea lung der hierarchischen Ordnung in den unui patrimoniu comun într-o Europă lokalen Kirchen und die Möglichkeit der divizată politic şi ideologic, etc16. Aceste Kommunikation zwischen den Bischöfen teme, deşi importante şi deloc secunda- und dem Heiligen Stuhl!“18. Die Verwirk- re, au dus la crearea unui context prielnic lichung dies er konkreten Objektive der pentru abordarea unor probleme mult mai concrete ce vizau libertatea religioasă şi 17 A. SILVESTRINI, La Santa Sede nella ost-politik e nella CSCE, S. 42, 51. Hier soll die Präzisierung recuperarea unui „spaţiu vital suficient, gemacht werden dass der „Vatikan nicht so sehr die dacă nu satisfăcător” pentru Bisericile din Wiederaufnahme diplomatischer Beziehungen mit est17. Acesta includea cel puţin trei obiec- den kommunistischen Staaten anstrebte, sondern den Einsatz der Diplomatie zur Aufhaltung des Erosions- tive concrete: recunoaşterea autorităţii prozesses der Katholischen Kirche in diesen Staaten“ Suveranului Pontif asupra credincioşilor (I.-M. BUCUR-S IGNAT, «Limitele Ostpolitik-ului vati- catolici din ţările respective, restabilirea can: cazul Romaniei», S. 36 und O. BOZGAN, Cronica ierarhiei Bisericilor locale şi posibilitatea unui esec previzibil, S. 11). Wenn diese Präzisierung ernstlich in Betracht gezogen wird, ist das Kriterium zur comunicării între episcopi şi Sfântul Einschätzung der Ostpolitik des Vatikans nicht mehr 16 Cfr. I.-M. BUCUR – S. IGNAT, «Limitele Ostpolitik- das der Effizienz sondern das der Treue zur eigenen ului vatican: cazul României», p. 36. Sendung: die Pontifices, als Hirten und Vater haben 17 A. SILVESTRINI, La Santa Sede nella ost-politik die Pflicht für alle ihre Sohne zu sorgen, besonders für e nella C.S.C.E., p. 42, 51. Aici trebuie amintită pre- jene die sich in Noten und Leiden befinden. cizarea că „Vaticanul nu urmărea restabilirea relaţiilor 18 Vgl. A. SILVESTRINI, La Santa Sede nella ost- diplomatice cu ţările comuniste cât folosirea diplomaţiei politik e nella CSCE, S. 43. Um diese Ziele zu errei- pentru a stopa procesul de erodare a Bisericii Catolice chen, hat die Ostpolitik des Vatikans zwei verschie- din aceste state” (I.-M. BUCUR – S. IGNAT, «Limitele dene, sich gegenseitig ergänzende Linien entwickelt. Ostpolitik-ului vatican: cazul României», p. 36 şi O. Eine diplomatische, vertreten von Kardinal Casaroli, BOZGAN, Cronica unui eşec previzibil, p. 11). Dacă se und eine pastorale, der Annäherung und Solidarität mit ia serios în considerare această precizare atunci crite- den Kirchen im Osten, vertreten durch Kardinal Franz riul de evaluare a Ostpolitik-ului vatican nu mai este cel König, die ihren konkreten Ausdruck in der Gründung al eficienţei ci cel al fidelităţii faţă de propria misiune: der Vereinigung Pro Oriente fand. Vgl. das Interview Suveranii Pontifi, ca păstori şi părinţi, au obligaţia să mit Kardinal König, «L’Ostpolitik: il bilancio dei protago- poarte de grijă de toţi fiii lor, mai ales de cei aflaţi în nisti», in Il Regno-Attualità, Nr. 12 (2000), SS. 412-413. nevoi şi suferinţe. Cfr. A. SILVESTRINI, La Santa Sede Siehe ebenfalls G. BARBERINI, L’avvio dell’Ostpolitik nella ost-politik e nella C.S.C.E., p. 54. vaticana, SS. 92-105. - 62 - Intellectus quaerens fidem

Scaun18. Realizarea acestor obiective Ostpolitik des Vatikans, waren von Staat concrete ale Ostpolitik-ului vatican au zu Staat verschieden19. variat de la ţară la ţară19. II. Die rumänische Variante der Ost- II.Varianta românească a Ostpolitik- politik des Vatikans:ein begrenzter ului vatican: un succes limitat Erfolg 1.Comunismul naţional românesc 1. Der rumänische Nationalkommu- În cazul României, Ostpolitik-ul vatican nismus s-a confruntat cu unele probleme ce au Im Falle Rumäniens, stieß die Ostpo- făcut ca rezultatele lui pe plan practic litik des Vatikans auf Probleme die dazu să fie aproape nesemnificative. „Rapor- führten dass die praktischen Ergeb- tul secret” al lui Hruşciov de la cel de-al nisse fast bedeutungslos blieben. Der XX-lea Congres al P.C.U.S., denunţarea „geheime Bericht“ von Chruschtschow publică a crimelor stalinismului la cel de- am XX Kongress der Kommunistischen al XXII-lea Congres din octombrie 1961 Partei der Sowjetunion, die offene şi diferendul României cu C.A.E.R.-ul din Denunzierung der stalinistischen Ver- 1962 au determinat Partidul Muncitoresc brechen am XXII Kongress, im Oktober Român să-şi refasoneze ideologia într- 1962, die Meinungsverschiedenheit zwi- schen Rumänien und dem RGW (Rat für Gegenseitige Wirtschaftshilfe) von 1962 18- Cfr. A. SILVESTRINI, La Santa Sede nella ost-poli- führten zu einer Umgestaltung der Ideo- tik e nella C.S.C.E., p. 43. În atingerea acestor obiec- tive Ostpolitik-ul vatican a dezvoltat două linii diferite logie der Rumänischen Arbeiterpartei in dar complementare. Una diplomatică, reprezentată de eine Art Nationalkommunismus20. Dieser Cardinalul Casaroli, şi una pastorală, de apropiere şi fand seinen ersten Ausdruck in der Erklä- de solidaritate cu Bisericile din est, reprezentată de Cardinalul Franz König, ce şi-a găsit expresia concre- 19 Vgl. A. CASAROLI, Il martirio della pazienza, SS. tă în fondarea asociaţiei Pro Oriente. Cfr. interviul cu 77-122 (Ungarn), SS. 123-192 (Tschechoslowakei), Cardinalul König, «L’Ostpolitik: il bilancio dei protago- SS. 193-249 (Jugoslawien), SS. 251-320 (Polen), SS. nisti», în Il Regno-Attualità, 12 (2000), pp. 412-413. A 321-329 (Bulgarien). Vgl. ebenfalls A. SILVESTRINI, se vedea de asemenea G. BARBERINI, L’avvio dell’ La Santa Sede nella ost-politik e nella CSCE., SS. 43- Ostpolitik vaticana, pp. 92-105. 51, und G. BARBERINI, L’avvio dell’Ostpolitik vatica- 19 Cfr. A. CASAROLI, Il martirio della pazienza, pp. na, SS. 55-92 sowie O. BOZGAN Cronica unui esec 77-122 (Ungaria), pp. 123-192 (Cehoslovacia), pp. previzibil, SS. 214-243. 193-249 (Iugoslavia), pp. 251-320 (Polonia), pp. 321- 20 Vgl. G. IONESCU, Comunismul in Romania, SS. 329 (Bulgaria). Cfr. de asemenea A. SILVESTRINI, 289-291, 293-296, 369-372, 374-382, sowie D. DELE- La Santa Sede nella ost-politik e nella C.S.C.E., pp. TANT, Autonomie si destindere interna (1956-1969) 43-51, G. BARBERINI, L’avvio dell’ Ostpolitik vaticana, (Autonomie und innere Entspannung 1956-1969) in pp. 55-92 şi O. BOZGAN, Cronica unui eşec previzibil, Istoria Romaniei (Geschichte Rumäniens), Corint Ver- pp. 214-243. lag, Bukarest 2007, SS. 428-446. - 63 - Intellectus quaerens fidem

un fel de comunism naţional20. Aceasta rung über die Stellung der Rumänischen şi-a găsit o primă expresie în Declaraţia Arbeiterpartei zu den internationalen Pro- cu privire la poziţia Partidului Muncitore- blemen der Arbeiterschaft die im Parteior- sc Român în problemele muncitoreşti gan Scânteia vom 23 April 1964 veröffent- internaţionale, publicată în Scînteia la 23 licht wurde. Die Betonung der Autonomie aprilie 1964. Autonomia faţă de U.R.S.S. gegenüber der Sowjetunion, sowie der şi afirmarea politicii Partidului de „neame- „Nichteinmischung in die inneren Angele- stec în treburile interne ale altui stat”, a genheiten anderer Staaten“ berührte die atins coarda sensibilă antirusească a mul- antisowjetische Saite vieler Rumänen, und brachte dem Regime eine gewisse Unterstützung. Nachdem Nicolae Ceau- sescu an die Spitze der Partei gelangte, verstärkte sich die unabhängige Haltung Rumäniens gegenüber der Sowjetunion und erreichte ihren Hohepunkt am 21 August 1968, durch die Verurteilung der Invasion der Truppen des Warschauer Vertrags in die Tschechoslowakei von Seiten des Bukarester Leaders21. Dieser rühmliche Moment „erlaubte Ceauses- cu die Entdeckung, dass der Appell an das Nationalgefühl einen hinreichenden Mechanismus für die soziale Kontrolle und die persönliche Diktatur darstellt. Das Überzeugte ihn über die Vorteile tor români, aducând regimului un oareca- die er als Folge der Betonung nationaler re sprijin. După venirea în fruntea P.C.R. Symbole sowie seiner persönlichen a lui Nicolae Ceauşescu, atitudinea de independenţă a R.S.R, faţă de U.R.S.S. 21 Einige Details zur Invasion der Tschechoslowa- kei in Convorbiri neterminate. Corneliu Manescu in s-a accentuat, atingându-şi apogeul în 21 dialog cu Lavinia Betea (Unvollendete Gespräche august 1968, prin condamnarea de către Corneliu Manescu im Dialog mit Lavinia Betea), Poli- rom, Iasi 2001, SS. 188-208. Erwähnenswert ist die 20 Cfr. G. IONESCU, Comunismul în România, pp. Feststellung von Seite 199: „Ich glaube nicht dass die 289-291, 293-296, 369-372, 374-382. Cfr. şi D. DELE- Vorgänge in Prag Ceausescu zu sehr gefielen – die TANT, Autonomie şi destindere internă (1956-1969), în vom «Prager Frühling» gebrachten Erneuerungen des Istoria României, Editura Corint, Bucureşti 2007, pp. Systems N.A. – er wollte sich jedoch um jeden Preis 428-446. den Sowjets widersetzen“. - 64 - Intellectus quaerens fidem

liderul de la Bucureşti a invadării Ceho- Wichtigkeit erlangen konnte“22. Kurze slovaciei de armatele ţărilor Tratatului Zeit nach dem Sommer 1968 begann das de la Varşovia21. Acest moment de glorie Regime Ceausescu langsam aber sicher „i-a permis lui Ceauşescu să descopere in einen Niedergang zu gleiten um in der că apelul la sentimentul naţional cons- zweiten Hälfte des neunten Jahrzehnts tituia un mecanism suficient de control des vergangenen Jahrhunderts zum social şi de dictatură personală. Aceas- Symbol eines anachronistischen kom- munistischen Totalitarismus zu werden, widerspenstig selbst gegen die Entwick- lungen im Inneren des Sowjetblocks, all- ergisch auf jede Form persönlicher oder kollektiver Freiheit, Vertreter eines idolat- rischen Nationalismus als letzte Chance zur Rettung aus der Krise in die es sich vertieft hatte23. Die Verhandlungen des Heiligen Stuhls mit einem solchen System konnten zu keinen wichtigen Ergebnissen führen, insbesondere da diese Verhandlungen nicht der Logik der klassischen, haupt- sachlich von wirtschaftlichen Interes- ta l-a convins de avantajele pe care le- sen dominierten, zwischenstaatlichen ar putea câştiga de pe urma accentuării Beziehungen folgten, sondern an erste simbolurilor naţionale şi a propriei sale Stelle Themen wie Religionsfreiheit, importanţe”22. La scurt timp după vara Gewissensfreiheit und Menschenrechte anului 1968, regimul lui Ceauşescu a setzten24. început să alunece lent dar sigur spre 22 D. DELETANT, Autonomie si destindere interna 21 Unele amănunte legate de momentul invadării (1956-1969), S. 445. Cehoslovaciei în Convorbiri neterminate. Corneliu 23 Vgl. D. DELETANT, Neostalinism si teroare profi- Mănescu în dialog cu Lavinia Betea, Polirom, Iaşi lactica (1970-1989), in Istoria Romaniei, Verlag Corint, 2001, pp. 188-208. Este demnă de amintit afirmaţia de Bukarest 2007, SS. 446-476. la p. 199: „Lui Ceauşescu nu cred că-i plăcea prea mult 24 Vgl. O. BOZGAN, Cronica unui esec previzibil, ce se întâmpla la Praga – înnoirile aduse în sistem de S. 11. Diese Themen bieteten die Basis zur Formulie- aşa-numita «Primăvară de la Praga»-n.a – dar voia să rung konkreter Ansuchen. In seinen Bekenntnissen als se opună cu orice preţ sovieticilor”. ehemaliger Gesandter Rumäniens in Italien zwischen 22 D. DELETANT, Autonomie şi destindere internă 1966-1969, erinnert sich Cornel Burtica, dass in den (1956-1969), p. 445. Treffen mit Monsignore Casaroli, die im Juli 1966 - 65 - Intellectus quaerens fidem

declin, ajungând în a doua jumătate a deceniului nouă al secolului trecut un sim- 2. Die Rumänische Unierte Kirche bol al totalitarismului comunist anacronic, Das Auftreten des Rumänischen Nati- refractar chiar şi la evoluţiile din interiorul onalkommunismus, insbesondere gegen blocului sovietic, alergic la orice formă de Ende der '60-er Jahre, hatte für die libertate individuală sau colectivă şi ido- Kirchen in Rumänien unterschiedliche latru al naţionalismului ca ultimă tentativă Konsequenzen. Es führte „einerseits zur de salvare din criza în care iremediabil gelegentliche Begünstigung der Rumä- se adâncise23. nischen Orthodoxen Kirche, andrerseits zu wachsender Animosität der Behör- den gegen den Katholizismus im Inland, Ausdruck der Angehörigen von Minder- heiten und Vorwand für potentielle Ein- mischungen von Aussen“25. Der erste Teil dieser Behauptung stützt sich unter ande- rem auf die Meinung von Denis Deletant nach welcher „die Orthodoxe Kirche von Ceausescu als Propagandainstrument zur Behauptung der nationalen Identität Prin urmare negocierile Sfântului gebraucht wurde, und als Gegenleistung Scaun cu un astfel de sistem nu puteau eine privilegierte Stellung unter den Kir- avea rezultate însemnate, mai ales chen in Rumänien erhielt“26. că aceste negocieri nu intrau în logica raporturilor clasice interstatale, guver- begannen, „Die wichtigsten Ansuchen des Vatikans sich auf die Befreiung aus den Gefängnissen oder die nate prevalent de interese economice, ci Aufhebung der Zwangsdomizile von Prälaten der grie- puneau pe primul loc teme precum liber- chisch katholischen und römisch katholischen Kirche tatea religioasă, libertatea de conştiinţă bezogen; auf die Reiseerlaubnis nach Rom für einige 24 von diesen, insbesondere für Monsignore Robu um ihn şi drepturile omului . zum Kardinal zu salben; die Wiedererrichtung von eini- 23 Cfr. D. DELETANT, Neostalinism şi teroareprofi- gen Diözesen, usw.“ (R. CHELARU, Culpe care nu se lactică (1970-1989), în Istoria României, Editura Corint, uita. Convorbiri cu Cornel Burtica (Vergehen die nicht Bucureşti 2007, pp. 446-476. vergessen werden. Gespräche mit Cornel Burtica), Curtea Veche, Bukarest 2001, S. 74). 24 Cfr. O. BOZGAN, Cronica unui eşec previzibil, p. 11. Aceste teme ofereau baza pentru formularea unor 25 O. BOZGAN, Cronica unui esec previzibil, S. 22 cereri concrete. În mărturisirile sale fostul Ambasa- und I.-M. IGNAT, «Limitele ostpolitik-ului vatican: cazul dor al României în Italia între anii 1966-1969, Cornel Romaniei», SS. 38-39. Burtică, îşi aminteşte că în întâlnirile cu Monseniorul 26 Ceausescu si Securitatea. Contringere si Casaroli, începute în iulie 1966, „principalele cereri ale disidenta in Romania anilor 1965-1989 (Ceau- - 66 - Intellectus quaerens fidem

Der zweite Teil jedoch, über die „wach- 2.Biserica Română Unită sende Animosität der Behörden gegen Emergenţa comunismului naţional den Katholizismus im Inland“, bedarf românesc, mai ales spre sfârşitul anilor nach meiner Ansicht einiger Nuancie- 1960, a avut asupra Bisericilor din Româ- rungen. Bezüglich der Beziehungen zwi- nia consecinţe diferite. El a dus „pe de o schen Rumänien und dem Vatikan in den parte la favorizarea ocazională a Bise- '60-'70 Jahren, wird zu Recht von einer ricii Ortodoxe Române, iar pe de alta la „begrenzten Entspannung“27 gespro- creşterea animozităţii autorităţilor faţă de catolicismul intern, expresie a minoritari- sescu und die Securitate. Zwang und Dissidenz im Rumanien der Jahre 1965-1989), Humanitas, lor şi pretext pentru potenţiale ingerinţe Bukarest 1998, SS. 205-206. 25 din exterior” . Prima parte a afirmaţiei îşi 27 O. BOZGAN, Romania versus Vatican. Persecu- găseşte sprijinul, printre alţii, şi în părerea tia Bisericii Catolice din Romania comunista in lumi- lui Denis Deletant, potrivit căreia „Biseri- na documentelor diplomatice franceze, Verlag Sylvi, Bukarest 2000, SS. 88-105. Siehe auch C. VASILE, ca ortodoxă a fost folosită de Ceauşescu Intre Vatican si Kremlin (Zwischem dem Vatikan und drept instrument de propagandă în afir- dem Kreml), SS. 259-263. Angefangen mit der zwei- marea identităţii naţionale, ea primind ca ten Hälfte der sechziger Jahre eine Reihe von Treffen recompensă o poziţie privilegiată între die manchmal eine besondere Intensität erlangten (29 26 Oktober-9 November 1968. Erwähnt seien hier nur Bisericile din România” . drei davon: der Besuch von Giovanni Cheli in Rumä- Partea a doua însă, despre „creşterea nien (20 Okt.-9 Nov. 1968), der erste offizielle Besuch animozităţii autorităţilor faţă de cato- nach dem Landesverweis des Nuntius O'Hara in 1950, licismul intern”, cred că necesită une- die von Papst Paul VI, Nicolae Ceausescu gewahrte Audienz im Vatikan, (26 Mai 1973) und der Besuch von le nuanţări. Referitor la relaţiile dintre Msgr. Octavian Bârlea in Bukarest (8 Marz 1977), der România şi Vatican din anii 1960-1970, einzige Prälat der Unierten Kirche der vom Regime als Gesprächspartner akzeptiert wurde. In all diesen Tref- Vaticanului se refereau la eliberarea din inchisori sau fen haben die päpstlichen Diplomaten verlangt auch la ridicarea restricţiilor domiciliare ale unor prelaţi ai das Problem der Rumänischen Unierten Kirche zu bisericii greco şi romano-catolice; să permită călătoriile diskutieren, und wurden jedes Mal kategorisch abge- unora dintre aceştia la Roma, în special Monseniorului wiesen. Bezüglich der ersten zwei Besuche schrieb Robu pentru a fi uns cardinal; să se permită reface- Msgr. O. Bârlea: „Bis kürzlich erhielten die römisch- rea unor dieceze, etc.” (R. CHELARU, Culpe care nu katholischen Persönlichkeiten das Visum für Rumäni- se uită. Convorbiri cu Cornel Burtică, Curtea Veche, en gleichzeitig mit der Anleitung nicht über die Unierte Bucureşti 2001, p. 74). Rumänische Kirche zu sprechen. Selbst beim Besuch 25 O. BOZGAN, Cronica unui eşec previzibil, p. 22 des Präsidenten Nicolae Ceausescu im Vatikan (1973) şi I.-M. BUCUR – S. IGNAT, «Limitele Ostpolitik-ului insistierten die rumänischen Behörden dass der Heili- vatican: cazul României», pp. 38-39. ge Vater Paul VI nicht öffentlich über die Rumänische 26 Ceauşescu şi Securitatea. Constrîngere şi disi- Unierte Kirche sprechen solle. Die Katholische Kirche denţă în România anilor 1965-1989, Humanitas, Bucu- sprach dann nur in camera caritatis“ «Intre Roma si reşti 1998, pp. 205-206. Bucuresti» (Zwischen Rom und Bukarest), in Perspec- - 67 - Intellectus quaerens fidem

se vorbeşte, pe bună dreptate, de o chen. Diese nahm konkrete Formen an „destindere limitată”27, ce s-a concre- als 1965 Petru Plesca zum Bischof von tizat în 1965 prin consacrarea lui Petru Jassy und 1972 Jakob Antal zum Weihbi- Pleşca ca Episcop de Iaşi şi în 1972, prin schof von Alba Iulia geweiht wurden. Im consacrarea lui Jakob Antal ca Episcop Falle der Römisch-Katholischen Kirche auxiliar de Alba Iulia. În cazul Bisericii kann also von einer „eingeschränkten Romano-Catolice se poate deci vorbi Entspannung“ gesprochen werden. Der de o „destindere limitată”. Dar „cato- „Inlandskatholizismus“ bestand jedoch licismul intern” cuprindea nu numai aus der römisch-katholischen und der Biserica Romano-Catolică ci şi Biseri- Unierten Rumänischen Kirche. Im Falle ca Română Unită. În cazul B.R.U. însă, der Unierten Rumänischen Kirche hatte situaţia a rămas neschimbată din 1948, sich jedoch die Lage seit 1948 nicht ver- în menţinerea acestui status quo comu- ändert. In der Aufrechterhaltung dieses nismul naţional jucând un rol decisiv. În status quo spielte der Nationalkommu- 27 O. BOZGAN, România versus Vatican. Persecu- nismus eine wichtige Rolle. In der Auffas- ţia Bisericii Catolice din România comunistă în lumi- sung des Bukarester Regimes und der na documentelor diplomatice franceze, Editura Sylvi, Rumänischen Orthodoxen Kirche28, war Bucureşti 2000, pp. 88-105. A se vedea şi C. VASILE, Între Vatican şi Kremlin, pp. 259-263. Începând cu a die Unierte Kirche das Hauptübel und es doua jumătate a anilor 1960 între România şi Vatican kam zu einer paradoxen Situation wie sie a început o serie de întâlniri ce a cunoscut uneori o Cristian Vasile richtig hervorhebt: „Die deosebită intensitate. Amintesc aici doar trei dintre ele: Behörden verließen den unterwürfigen vizita lui Giovanni Cheli în România (29 octombrie – 9 Ton gegenüber Moskau, fuhren aber wei- noiembrie 1968), prima vizită oficială de la expulzarea Nunţiului O’Hara în 1950, audienţa acordată de Papa ter fort die unierten Kleriker als gefährlich Paul al VI-lea lui Nicolae Ceauşescu la Vatican (26 zu betrachten, die Nachkommen jener mai 1973) şi vizita lui Octavian Bârlea la Bucureşti (8 die so viel für die Verbreitung der nati- martie 1977), singurul prelat unit acceptat de regim ca partener de dialog. În toate aceste întâlniri diplomaţii onalen Idee getan hatten. Welche Rele- pontificali au cerut să discute şi problema B.R.U., şi vanz hat heute also noch die Diskussion de fiecare dată au fost refuzaţi categoric. Referitor über den nationalen Charakter des Ceau- la primele două vizite O. Bârlea scria: „Până recent sescu - Regimes und seiner angeblichen personalităţile romano-catolice primeau viza pentru România cu îndrumarea de a nu vorbi de Biserica «Selbstständigkeit» gegenüber der Sow- Română Unită. Chiar şi cu ocazia vizitei Preşedinte- jetunion? Durch die Widerbehauptung lui Nicolae Ceauşescu la Vatican (1973) autorităţile nationaler Werte auf kommunistische române au insistat ca Sfântul Părinte Paul VI să nu Art verstärkte die Rumänische Kommu- vorbească public de Biserica Română Unită. Şi atunci Biserica Catolică a vorbit numai in camera caritatis” tive, Nr. 3-4 (15-16), Januar-Juni 1982, SS. 13-14). («Între Roma şi Bucureşti», în Perspective, nr. 3-4 (15- 28 Vgl. I.-M. BUCUR – S. IGNAT, «Limitele Ostpolitik- 16), Ianuarie-Iunie 1982, pp.13-14). ului vatican: cazul Romaniei», S. 40. - 68 - Intellectus quaerens fidem

viziunea regimului de la Bucureşti şi a nistische Partei ihre Kontrolle über die B.O.R.28, această Biserică continua să rumänische Gesellschaft, und die Selbst- fie considerată răul principal, ajungându- ständigkeit gegenüber dem Kreml diente se la situaţia paradoxală, bine sesizată bestens dieser Linie“29. Warum dieses de Cristian Vasile: „Autorităţile au părăsit feindselige Verhalten? discursul servil faţă de Moscova şi au Das Verhalten des Patriarchen Iusti- pretins că reprezintă interesul naţional, nian, der das Verbot der Rumänischen dar au continuat să-i considere periculoşi Unierten Kirche und ihre Zwangsassi- pe clericii uniţi, urmaşii celor ce au con- milation in die Orthodoxe Rumänische tribuit atât de mult la propagarea ideii Kirche enthusiastisch begrüßte, hat kei- naţionale. Prin urmare, ce relevanţă mai ne theologische, jedoch eine nationalisti- are discuţia de astăzi în jurul caracteru- sche Rechtfertigung. Sie „entsprang der lui naţional al regimului Ceauşescu şi a weit verbreiteten Überzeugung dass die pretinsei sale «independenţe» faţă de Einheit der Orthodoxen Kirche, die Ein- U.R.S.S.? Prin reafirmarea în manieră heit des Rumänischen Volkes widerspie- comunistă a valorilor naţionale, P.C.R. gele. Diese allgemeine Meinung bot den îşi întărea controlul asupra societăţii Propagandisten des Regimes mühelose româneşti, iar independenţa faţă de Spekulationsmöglichkeiten, die Vielfalt Kremlin servea perfect acestei linii”29. De der Konfessionen als Bedrohung der nati- ce această atitudine ostilă? onalen Integrität darzustellen. Auf diese Atitudinea Patriarhului Iustinian de a Weise kann leicht verstanden werden saluta cu entuziasm interzicerea B.R.U. warum das Pflegen ultranationalistischer şi asimilarea ei forţară în B.O.R., dacă nu Gefühle und die offizielle Unterstützung are nici o justificare teologică, are însă der Rumänischen Orthodoxen Kirche, o justificare naţionalistă. Ea „izvora din während des Ceausescu Regimes in convingerea – larg răspândită – că uni- Rumänien, Hand in Hand gingen, und tatea Bisericii ortodoxe reflecta unitatea weshalb, in der Gegenwart, Demokratie poporului român. Iar acea opinie generală und Pluralismus, von den Ultranationa- a fost lesne speculată de propagandiştii listen – viele von Ihnen Sprösslinge des 28 Cfr. I.-M. BUCUR – S. IGNAT, «Limitele Ostpolitik- 29 C. VASILE, «Biserica greco-catolica in ultimele ului vatican: cazul României», p. 40. doua decenii de clandestinitate» (Die Griechisch- 29 C. VASILE, «Biserica greco-catolică în ultimele Katholische Kirche in den zwei letzten Dekaden ihres două decenii de clandestinitate», în .Analele Sighet, Daseins im Untergrund), in Analele Sighet, Nr. 10, nr. 10, Anii 1973-1989: Cronica unui sfârşit de sistem, 1973-1989: Cronica unui sfirsit de sistem (Die Chronik Fundaţia Academia Civică, Bucureşti 2003, p. 843. des Endes eines Systems), Fundatia Academia Civica, Acelaşi studiu a fost publicat şi în Vatra, nr. 10 (2003), Bukarest 2003, S. 843 . Die gleiche Abhandlung wurde p. 81-86. auch in Vatra, Nr. 10 (2003), SS. 81-86 veröffentlicht. - 69 - Intellectus quaerens fidem

regimului, care vedeau în diversitatea Einparteienstaates – als größter Feind confesiunilor religioase o ameninţare la betrachtet werden“30. integritatea unităţii naţionale. Aşa putem Man konnte zu dem Schluss kommen înţelege uşor cauza pentru care cultivarea dass die Hauptursache der Bekämpfung sentimentului ultranaţionalist şi sprijinul mit solcher Vehemenz der Rumänischen oficial al Bisericii Ortodoxe Române au Unierten Kirche nicht von der Tatsache mers mână în mână în România regimu- her gegeben war dass diese Orthodoxe lui ceauşist şi de ce, în epoca actuală, Kirche in Transsilvanien im Jahre 1698, democraţia şi pluralismul sînt conside- als es noch keine autokephale Rumä- rate de către ultranaţionalişti, mulţi dintre nische Orthodoxe Kirche gab, in Volluni- ei odrasle ale statului unipartinic, drept- on mit dem Apostolischen Stuhl in Rom marele duşman”30. trat, sondern von der Tatsache her dass S-ar putea deci trage concluzia că sie zu 100% rumänisch war31. Nach der motivul principal al combaterii cu atâta Proklamation der Autokephalie (1885) vehemenţă a B.R.U. nu îl constituia în und der Erhebung in den Rang einer primul rând faptul că această Biserică Patriarchie (1925), begann die Theolo- Ortodoxă din Transilvania în anul 1698 a gie der Rumänischen Orthodoxen Kirche re-intrat în deplină comuniune cu Scaunul die allmähliche Integration rumänischer Apostolic al Romei, ci faptul că era 100% Wesensart in die eigene Kirchenlehre românească31. Odată cu proclamarea einzuführen und machte daraus ihr aus- autocefaliei (1885) şi a ridicării la rangul schließliches Eigentum32. Als Ergebnis de Patriarhie (1925), teologia B.O.R. 30 D. DELETANT, Ceausescu si Securitatea, S. 208. a început o integrare treptată a româ- 31 Vgl. O. GILLET, Religie si nationalism. Ideolo- nismului în propria ecleziologie, făcând gia Bisericii Ortodoxe Romane sub regimul comu- din acesta un bun eclusiv al B.O.R32. nist (Religion und Nationalismus. Die Ideologie der Rumänischen Orthodoxen Kirche während des kom- Consecinţele au fost că B.O.R. a câştigat, munistischen Regimes), Compania, Bukarest 2001, besonders die Seiten 134-277. Hier liegt wahrschein- 30 D. DELETANT, Ceauşescu şi Securitatea, p. 208. lich die Wurzel des Ablenkungsmanövers aus der Zeit 31 Cfr. O. GILLET, Religie şi naţionalism. Ideologia nach 1989, das die Unierten Gläubigen als „Magyaren” Bisericii ortodoxe Române sub regimul comunist, Com- (Ungaren) hinstellen wollte. Und ebenfalls findet sich pania, Bucureşti 2001, mai ales pp.134-277. Probabil die Erklärung dass nach 25-jahrigem Verbot, D. Sta- aici stă rădăcina diversiunii de după 1989 potrivit căre- niloae sich noch mit dem Problem der Rumänischen ia credincioşii uniţi ar fi „unguri”. Şi tot aici stă şi expli- Unierten Kirche beschäftigte. Vgl. Uniatismul in Tran- caţia că după 25 de ani de la interzicere, D. Stăniloae silvania, incercare de dezmembrare a poporului roman se mai ocupa încă de problema B.R.U. Cfr. Uniatismul (Der Uniatismus in Transsilvanien, ein Versuch zur în Transilvania, încercare de dezmembrare a poporului Spaltung des rumänischen Volkes), E.I.B.M.B.O.R., român, E.I.B.M.B.O.R, Bucureşti 1973. Bukarest 1973. 32 Cfr. O. GILLET, Ortodoxie şi naţionalism, p. 199. 32 Vgl. O. GILLET, Religie si nationalism, S. 199. - 70 - Intellectus quaerens fidem

la nivelul percepţiei comune, imaginea de gewann die Rumänische Orthodoxe Kir- singură Biserică cu adevărat românescă, che, in der allgemeinen Wahrnehmung, însă pentru România ele s-au concretizat das Erscheinungsbild der einzigen mereu în derapaje ultranaţionaliste. Spre wirklich rumänischen Kirche. Dieses deosebire de B.O.R., B.R.U. nu poa- konkretisierte sich für Rumänien stets te înscrie tezele naţionaliste româneşti in ultranationalistischen Ausrutschern. într-o ecuaţie ecleziologică de tipul stat- Im Unterschied zur Orthodoxen Rumä- naţiune-confesiune. Dacă B.R.U. a jucat, nischen Kirche, kann die Unierte Rumä- începând din secolul al XVIII-lea, un nische Kirche nationalistische rumä- rol preponderent în dezvoltarea tezelor nische Thesen vom Typ einer Gleichung romanităţii românilor şi ale dacismului, Staat-Nation-Konfession, nicht in ihre legătura dintre românitate şi «catolici- Kirchenlehre aufnehmen. Die Rumä- tate» nu este concepută într-un sens nische Unierte Kirche spielte seit dem restrictiv, care limitează apartenenţa XVIII Jahrhundert die überwiegende confesională la o etnie, iar ecleziologia Rolle in der Beweisführung der römischen ei rămâne impregnată de universalismul und dakischen Abstammung der Rumä- pe care Biserica Catolică, prin esenţa şi nen, die Verbindung zwischen dem definiţia ei, îl apără33. „Rumänismus“ und „Katholizismus“ În negocierile cu România diplomaţia jedoch war niemals einschränkend begrif- pontificală au luat mereu în considerare fen, durch Begrenzung der konfessio- poziţia ierarhiei B.O.R. Aceasta, plecând nellen Angehörigkeit auf eine Ethnie, und de la o interpretare extrem de părtinitoare ihre Kirchenlehre bleibt imprägniert von a evenimentelor din toamna anului 1948, der Universalität den die Katholische Kir- punea aşa-numita „chestiune uniată” în che durch Wesen und Definition vertritt33. termeni de ori-ori: „Renunţarea de către In den Verhandlungen mit Rumänien, hat Vatican la sprijinirea «uniatismului», die päpstliche Diplomatie stets die Stel- care echivala cu abandonarea români- lungnahme der Hierarchie der Rumäni- lor greco-catolici, era prima condiţie pe schen Orthodoxen Kirche berücksichtigt. care ierarhia B.O.R. o punea, încă din Diese, ausgehend von einer überaus anul 1964, pentru începerea unui dialog parteiischen Auslegung der Gescheh- efectiv cu Biserica Romano-Catolică”34. nisse vom Herbst 1948, stellte die so genannte „Uniatenfrage“ in den Termini 33 O. GILLET, Religie şi naţionalism, p. 273. entweder-oder: „Der Verzicht des Vati- 34 C. VASILE, «Imposibila reconciliere: România comunistă şi Vaticanul (1950-1989)», în Anuarul Insti- kans auf die Unterstützung des «Unia- tutului Român de Istorie Recentă, vol. II, Politică exter- nă comunistă şi exil anticomunist, Polirom, Iaşi 2003, 33 O. GILLET, Religie si nationalism, S. 273. - 71 - Intellectus quaerens fidem

Simplu spus: ori îi abandonaţi pe uniţi şi tismus», was gleichbedeutend mit dem începem dialogul, ori nu-i abandonaţi şi Aufgeben der griechisch-katholischen nu dialogăm. Diplomaţii pontificali însă Rumänen war, bildete die erste Bedin- puneau dialogul cu ierarhii B.O.R. în gung die von der Hierarchie der Rumä- termeni de şi-şi: şi dialogăm cu ierar- nischen Orthodoxen Kirche schon 1964 hia B.O.R., şi continuăm să susţinem zur Aufnahme eines effektiven Dialogs B.R.U.35. Această diferenţă fundamentală mit der Römisch-Katholischen Kirche între cele două moduri de abordare a gestellt wurde“34. Einfach ausgedrückt: situaţiei B.R.U. a fost o altă cauză a suc- entweder ihr abandonniert die Unierten cesului limitat al Ostpolitik-ului vatican în und wir beginnen den Dialog, oder ihr cazul României. gibt sie nicht preis und wir dialogieren nicht. Die päpstlichen Diplomaten sahen III.Consacrarea Arhiepiscopului Traian den Dialog mit der Hierarchie der Rumä- Crişan nischen Orthodoxen Kirche in den Ter- 1.Proteste disproporţionate mini sowohl-als auch: wir treten in einen Consacrarea Arhiepiscopului Traian Dialog mit der Rumänischen Orthodo- Crişan la 6 ianuarie 1982, nu intră atât xen Kirche, und unterstützen weiterhin în logica de şi-şi a diplomaţiei pontificale e Rumänische Unierte Kirche35. Dieser ci mai mult în cea de ori-ori a ierarhiei 34 C. VASILE, «Imposibila reconciliere: Romania B.O.R. În numărul din 7-8 decembrie comunista si Vaticanul (1950-1989» (Die unmogliche 1981, oficiosul Vaticanului, Osservatore Versohnung: Das kommunistische Rumänien und der Vatikan (1950-1989), in Anuarul Institutului Roman de Romano, dădea ştirea că „Il Santo Padre Istorie Recenta, Bd. II, Politica externa comunista si exil anticomunist, Polirom, Iasi 2003, SS. 137-138. pp. 137-138. 35 Zum Beispiel im Rahmen des geheimen Kon- 35 De exemplu, în cadrul Consistoriului secret din 5 sistoriums vom 5 Marz 1973, machte Papst Paul VI martie 1973, Papa Paul al VI-lea îşi făcea cunoscută seine Entscheidung bekannt, den Bischof Iuliu Hossu decizia de a-l ridica la demnitatea de Cardinal pe Epi- in den Rang eines Kardinals zu erheben, eine Geste scopul Iuliu Hossu, gest prin care recunoştea şi apre- durch welche die Verdienste der Rumänischen Unier- cia meritele B.R.U (Textul Alocuţiunii Pontificale în Ş. ten Kirche anerkannt werden. (Der Text der Ansprache TURCUŞ, Varia catholica, 219-225). Nici două luni mai findet sich in S. TURCUS, Varia catholica, Presa Uni- târziu, la 26 mai, Suveranul Pontif l-a primit în audienţă versitara Clujeana, Cluj-Napoca 2008, SS. 219-225). pe Nicolae Ceauşescu. În optica unui dialog dus în ter- Kaum zwei Monate später, am 26 Mai wurde Nicolae meni de şi-şi, aceste două momente nu se excludeau. Ceausescu vom Pontifex in Audienz empfangen. In der Şi tot aşa nu excludea audienţa pe care Paul al VI-lea, Optik eines Dialogs in den Termini „sowohl-als auch“ la 22 octombrie, a acordat-o unui grup de preoţi uniţi schlossen sich diese beiden Momente Nicht gegensei- în frunte cu Episcopul Vasile Cristea (Discursul Papei tig aus. Ebenso, nicht ausgeschlossen war die Audienz cu aceast prilej precedat de frumoase consideraţii die Papst Paul VI am 22 Oktober einer Gruppe unierter despre Paul al VI-lea, în Ş. TURCUŞ, Varia catholica, Priester, geführt von Bischof Vasile Cristea gewahrte. 217-218). (die Rede des Papstes bei dieser Gelegenheit, mit - 72 - Intellectus quaerens fidem

ha nominato il Reverendo Monsignore grundsätzliche Unterschied zwischen Traian Crişan, Segretario della Sacra den beiden Arten die Lage der Unierten Congregazione per le Cause dei Santi Kirche zu sehen, war ein anderer Grund e lo ha elevato, in qualità di Arcivesco- des nur eingeschränkten Erfolgs der Ost- vo, alla sede titolare di Drivasto”36. Con- politik des Vatikans in Rumänien. sacrarea întru Arhiereu a preotului Traian Crişan şi a altor 8 preoţi din diferite părţi III. Die Weihe des Erzbischofs Traian ale lumii, a avut loc la 6 ianuarie 1982 în Crisan Bazilica Sfântul Petru. Ea a fost săvârşită 1. Unverhältnismäßige Proteste de Papa Ioan Paul al II-lea în ritul latin, Die Weihe des Erzbischofs Traian Cri- Traian Crişan fiind însă înveşmântat san am 6 Januar 1982, passt nicht so în odăjdii bizantine. În după-amiaza sehr in die Logik sowohl-als auch der aceleiaşi zile, Ioan Paul al II-lea a primit päpstlichen Diplomatie, sondern eher în audienţă în Sala Clementină din Vati- in jene der Rumänischen Orthodoxen can un grup de aproximativ 40 de româ- Hierarchie entweder-oder. Das amtliche ni – preoţi şi mireni – în frunte cu noul Blatt des Vatikans, Osservatore Romano Arhiepiscop şi cu Episcopul Vasile Cris- veröffentlichte in seiner Ausgabe vom tea, ţinând un discurs în limba italiană37. 7-8 Dezember 1981 die Nachricht: “Il Aceste două momente – consacrarea Santo Padre ha nominato il Reverendo şi discursul cu ocazia audienţei – dacă Monsignore Traian Crisan, Segretario nu au provocat reacţii din partea orga- della Sacra Congregazione per le Cau- nelor de Partid şi de Stat ale R.S.R., se dei Santi e lo ha elevato, in qualità di au provocat proteste disproporţionate Arcivescovo, alla sede titolare di Driva- din partea Sinodului B.O.R38. Ele arată, sto”36.Die Weihe zum Erzbischof des pe de o parte, sensibilitatea exacerbată Priesters Traian Crisan und anderer 8 a ierarhiei B.O.R. faţă de orice aducere Priester aus verschieden Teilen der Welt, în discuţie a situaţiei B.R.U, sensibilitate fand am 6 Januar 1982 im St. Petersdom ce vădeşte şi persistenţa unui sentiment statt. Sie wurde von Papst Johannes Paul de vină faţă de modul în care s-a făcut II im lateinischen Ritus vollzogen, Traian Crisan trug jedoch byzantinisches Ornat. 36 Osservatore Romano, Lunedì-Martedì, 7-8 Dicem- Am Nachmittag des gleichen Tages, bre 1981, p. 1. empfing Johannes Paul II im Clementi- 37 Cfr. Osservatore Romano, Giovedì-Venerdì, 7- 8 Gennaio 1982, pp. 1-2. Cfr. şi O. BÂRLEA, «Între einem hochschatzenden Vorwort über Paul VI findet Roma şi Bucureşti. Unirea Românilor», în Perspective, sich in S. TURCUS, Varia catholica, 217-218). nr. 3-4 (15-16), Ianuarie-Iunie 1982, pp. 5-8. 36 Osservatore Romano, lunedi-martedi, 7-8 dicem- 38 D. DELETANT, Ceauşescu şi Securitatea, p. 213. bre 1981, S. 1. - 73 - Intellectus quaerens fidem

«reîntregirea» în 1948, iar pe de altă par- nischen Saal des Vatikans, eine Gruppe te, alergia faţă de libertate în general şi von etwa 40 Rumänen, Geistliche und faţă de libertatea religioasă în special. Laien, in Audienz, geführt vom Neuge- weihten Erzbischof und dem Bischof Vasile Cristea und hielt eine Rede in ita- lienischer Sprache37. Diese beiden Momente, die Bischofs- weihe und die Rede bei der Audienz, die keine Reaktionen von Seiten der Partei- und Staatsorgane hervorriefen, bewirk- ten jedoch unverhältnismäßig scharfe Reaktionen von Seiten der Synode der Rumänischen Orthodoxen Kirche38. În ziua de 10 ianuarie 1982, la ore- Dieses zeigt einerseits den erbitterten le 10.00, în Sala Sinodală a Palatului Widerstand der Hierarchie der Rumä- Patriarhal din Bucureşti, sub preşedinţia nischen Orthodoxen Kirche gegenüber Patriarhului Iustin Moisescu, s-a întru- jedwelcher Diskussion über die Lage nit Colegiul Electoral Bisericesc, pentru der Rumänischen Unierten Kirche, eine a alege un nou Mitropolit al Ardealului, Empfindlichkeit die auch Zeugnis von după retragerea Mitropolitului Nicolae einem Schuldgefühl gibt bezüglich der Mladin. Deşi alegerea nu a necesitat Art in welcher die «Wiedervereinigung» mult timp, fiind ales repede Dr. Antonie von 1948 durchgeführt wurde, und and- Plămădeală, Episcop de Buzău, ea a fost rerseits ihrer Allergie gegenüber der Frei- proclamată abia la orele 14.30, timpul de heit im Allgemeinen und der religiösen dinainte de proclamare fiind ocupat de Freiheit im Besonderen. discursuri împotriva Papei Ioan Paul al II- Am 10 Januar 1982 versammelte sich lea şi a Bisericii Române Unite39. Primul das kirchliche Wahlkollegium, präsidiert discurs a fost rostit de Patriarhul Iustin vom Patriarchen Iustin Moisescu, im Moisescu şi a avut două părţi diferite ca Saal der Synode des Patriarchenpalais dimensiuni şi ca tematică. Dacă în prima in Bukarest um einen neuen Metropoli- parte a fost prezentată pe scurt activitatea 37 Vgl. Osservatore Romano, giovedi-venerdi, 7-8 39 Toate discursurile au fost publicate în Telegraful Gennaio 1982, SS. 1-2 und O. BARLEA, «Intre Roma Român din 15 ianuarie 1982. A se vedea şi comentarii- si Bucuresti. Unirea Romanilor» (Zwischen Rom und le pertinente pe marginea acestor discursuri ale Mons. Bukarest, die Vereinigung der Rumanen), Perspective, O. Bârlea din Perspective, nr. 3-4 (15-16), Ianuarie- Nr. 3-4 (15-16) Januar-Juni 1982, SS. 5-8. Iunie 1982, pp. 9-17 şi mai ales pp. 26-37, 38-85. 38 D. DELETANT, Ceausescu si Securitatea, S. 213. - 74 - Intellectus quaerens fidem

Mitropolitului Nicolae, în partea a doua ten Transsilvaniens zu wählen, nachdem Întâistătătorul B.O.R. s-a ocupat pe larg Metropolit Nicolae Mladin sich zurück- de momentul unirii religioase de la 1700 gezogen hatte. Obwohl die Wahl nicht şi de gestul Papei Ioan Paul al II-lea din 6 lange Zeit in Anspruch nahm, und Dr. ianuarie 1982. Printre altele a spus: „S-a Antonie Plamadeala, Bischof von Buzau trezit, oare, şi în unele Biserici complexul in kurzer Zeit gewählt wurde, erfolgte de hegemonie sau imperialism, cea mai die Bekanntmachung erst um 14.30 Uhr. primejdioasă maladie a lumii de astăzi?... Die Zeit vor der Verkündigung wurde Să fie, oare, actualul papă atât de străin mit Reden gegen Papst Johannes Paul de istoria bisericească a ţării noastre? II und die Unierte Rumänische Kirche N-a putut oare înţelege până acum că erfüllt39. Die erste Rede wurde vom Patri- unirea cu Roma de la 1700, nu a cons- archen Iustin Moisescu gehalten und tituit o ruptură religioasă, esenţială, în hatte zwei, in Ausmaß und Thematik sufletul românesc? Nu ştie oare Papa verschiedene Teile. Im ersten Teil wur- Ioan Paul al II-lea că din primele zile ale de das Wirken des Metropoliten Nicolae creştinismului până la anul 1700 a existat kurz dargestellt, im zweiten umfangrei- o singură Biserică Ortodoxă în Ardeal, iar chen Teil, befasste sich der Vorsteher către anul 1700, autorităţile de stat habs- der Rumänischen Orthodoxen Kirche burgice au izbutit să ademenească o mit der religiösen Union von 1700 und parte din cler şi credincioşii ortodocşi să der Geste des Papstes Johannes Paul II primească unirea cu Roma în schimbul vom 6 Januar 1982. Er sagte unter ande- unor privilegii materiale şi sociale, fără rem: „Erwachte denn in einigen Kirchen o schimbare substanţială de credinţă, ein Komplex der Hegemonie oder des iar după ce aceste nevoi au trecut, Imperialismus, die gefährlichste Krank- credincioşii s-au întors la vechile lor heit der heutigen Welt?... Kennt der jetzi- rînduieli de vieţuire în dragoste cu fraţii ge Papst die Kirchengeschichte unseres lor de acelaşi neam, reparând spărtura Landes so wenig? Konnte er denn bis- care se făcuse de străini în Biserică?... lang nicht begreifen dass die Union mit La 1700 s-a produs ruptura. La 1948 s-a Rom von 1700 keinen essentiellen reli- cusut la loc cămaşa sfâşiată a Bisericii giösen Bruch in der rumänischen Seele Ortodoxe”. După aceste acuze aduse erzeugte? Weis denn Papst Johannes Papei, Bisericii Catolice şi unirii de la 1700, Patriarhul concluzionează: „Cere- 39 Alle Reden wurden im Telegraful Roman vom 15 Januar 1982 veröffentlicht. Siehe auch die treffenden rea Papei nu constituie altceva decât Kommentare von Msgr. O. Barlea am Rande dieser o imixtiune în treburile noastre interne Reden, in Perspective, Nr. 3-4 (15-16), Januar-Juni 1982, SS. 9-17 und insbesondere SS. 26-37, 38-85. - 75 - Intellectus quaerens fidem

bisericeşti... De aceea noi protestăm cu Paul II nicht dass von den ersten Tagen fermitate impotriva acestui act”. des Christentums an bis 1700 eine ein- Au urmat apoi, pe acelaşi ton, discursu- zige Orthodoxe Kirche in Transsilvanien rile Arhiepiscopului Teofil Herineanu de la existierte und dass es gegen das Jahr Cluj şi Episcopului Visarion Aştelean de 1700 der Habsburgischen Staatsmacht la Arad, doi foşti preoţi uniţi, al protopo- gelang einen Teil des Orthodoxen Kle- pului Traian Belaşcu, cel care a condus rus und der Gläubigen zu verlocken die sinodul de «reîntregire» din 1 octombrie Union mit Rom anzunehmen als Gegen- 1948 de la Cluj, a preoţilor Constantin leistung für materielle und soziale Privi- Bradea, Lucian Augustin, a profesorilor legien, ohne eine substantielle Änderung Virgil Cîmpianu, Gheorghe Filip, Tiberiu des Glaubens, und dass die Gläubigen, Hălăucescu, etc. În discursul său pro- nachdem diese Notwendigkeiten vergin- topopul Traian Belaşcu, referitor la con- gen, zu ihrer alten Lebensweise zurück- sacrarea Arhiepiscopului Traian Crişan, kehrten, in Liebe mit den Brüdern des a întrebat: „Pentru cine a creat Papa gleichen Volkes um den Riss zu repa- pe acest episcop Traian Crişan? Pentru rieren den Fremde in der Kirche verur- care credincioşi de rit oriental?”, şi tot sachten?... Der Riss erfolgte 1700. Das el a răspuns: „În R.S. România nu mai zerrissene Hemd der Orthodoxen Kirche există credincioşi de rit oriental. Există wurde 1948 wieder genaht“. Nach die- credincioşi români ortodocşi”. sen Beschuldigungen des Papstes, der Aceste discursuri s-au concretizat a Katholischen Kirche, und der Union von doua zi, 11 ianuarie, în aprobarea de 1700, kommt der Patriarch zur Schluss- către Sfântul Sinod a textului unei scri- folgerung „Das Ansuchen des Papstes sori de protest către Papa Ioan Paul stellt nichts anderes dar als eine Ein- al II-lea40 şi într-o telegramă adresată mischung in unsere inneren kirchlichen Preşedintelui Nicolae Ceauşescu41. În Angelegenheiten... Deshalb protestieren textul telegramei se protestează „energic wir entschieden gegen diese Handlung“. împotriva acestei încercări de dezbinare Es folgten darauf die im gleichen Ton 40 Telegraful Român din 15 ianuarie 1982 nu redă gehaltenen Reden des Erzbischofs von textul acestei scrisori ci doar informaţia: „A doua zi, 11 Klausenburg Teofil Herineanu und des ianuarie 1982, Sfântul Sinod a ascultat şi aprobat textul Bischofs von Arad Visarion Astelean zwei unei scrisori de protest către Papa Ioan Paul al II-lea, ehemalige unierte Priester, des Erzprie- semnată de Preafericitul Patriarh Iustin” (p. 3). Textul scrisorii, datată 14 ianuarie 1982, se poate vedea în O. sters Traian Belascu, Leiter der «Synode BOZGAN, Cronica unui eşec previzibil, pp. 438-441. der Wiedervereinigung» vom 1 Oktober 41 Cfr. Telegraful Român, 15 ianuarie 1982, p. 3 şi 1948 in Klausenburg, der Priester Con- România Liberă, 14 ianuarie 1982, p. 5. - 76 - Intellectus quaerens fidem

a Bisericii Ortodoxe Române şi a unităţii stantin Bradea und Lucian Augustin, spirituale a poporului nostru”, condam- sowie der Professoren Virgil Cimpeanu, nându-se oficial „această imixtiune Gheorghe Filip, Tiberiu Halaucescu, usw. nepermisă a papalităţii în treburile interne In seiner Rede stellte der Erzpriester ale Bisericii noastre, ca şi ale României, Traian Belascu, hinsichtlich der Weihe ţară suverană şi independentă”. Scri- des Erzbischofs Traian Crisan die Fra- soarea către Ioan Paul al II-lea prezintă ge: „Für wen hat der Papst diesen Erz- mai întâi motivaţia: „Sfântul Sinod al bischof Traian Crisan geschaffen? Für Bisericii Ortodoxe Române a aflat cu sur- welche Gläubigen des östlichen Ritus?“ prindere şi consternare faptul că Sancti- und gab darauf selbst die Antwort: „In tatea Voastră, cu prilejul hirotoniei unor der Sozialistischen Republik Rumänien episcopi, printre care şi a unui preot de existieren keine Gläubigen des östlichen naţionalitate română, Traian Crişan, aţi Ritus mehr. Es gibt rumänische orthodo- ridicat problema reactivării uniaţiei în ţara xe Gläubige“. noastră, preconizând astfel întoarcerea la Diese Reden konkretisierten sich am dezbinarea de altădată”. Apoi reia bine- nächsten Tag, 11 Januar, in einem von cunoscuta prezentare a unirii de la 1700 der Hl. Synode angenommenen Pro- în termeni de „dezbinare” şi „ruptură”, ce testschreiben an Papst Johannes Paul s-a făcut fără nici o motivaţie de „ordin II40 und in einem Telegramm an den religios” ci doar din „cauze de natură Präsidenten Nicolae Ceausescu41. Im politică şi socială”. Momentul «reîntregi- Text des Telegramms wird „energisch rii» din 1948 este prezentat în schimb ca gegen diesen Versuch der Spaltung der „un act istoric legitim, fiind rodul voinţei Rumänischen Orthodoxen Kirche und şi manifestării libertăţii de conştiinţă a der spirituellen Einheit unseres Volkes“ credincioşilor din acea parte a ţării noast- protestiert, und offiziell diese „unerlaubte re”, pentru a se concluziona: „Astfel este Einmischung des Papstes in die inneren aproape de la sine înţeles că dacă actul de la 1700 a avut cauze politice şi sociale, 40 Telegraful Roman vom 15 Januar 1982 bringt den Text dieses Schreibens nicht sondern nur die Infor- actul de la 1948 a fost pur religios”. Ca mation: „Am zweiten Tag, 11 Januar 1982, horte und şi în discursurile din 10 ianuarie, gestul genehmigte die Heilige Synode den Text eines Protest- Papei din 6 ianuarie 1982 este calificat schreibens an Papst Johannes Paul II, unterzeichnet drept o „imixtiune în treburile interne ale von seiner Seligkeit dem Patriarchen Iustin“ (S. 3). Der Text des Schreibens datiert vom 14 Januar 1982, fin- Bisericii noatre autocefale şi ale Romniei, det sich in O. BOZGAN, Cronica unui esec previzibil, ţară suverană şi independentă”. SS. 438-441. Observaţiile şi comentariile ce s-ar 41 Vgl. Telegraful Roman, 15 Januar 1982, S. 3 und Romania libera, 14 Januar 1982, S. 5. - 77 - Intellectus quaerens fidem

putea face pe marginea acestor discursu- Angelegenheiten unserer Kirche, wie ri, telegrame şi scrisori, ar fi multe. Amin- auch des souveränen und unabhängi- tesc doar două: o prezentare a «reînt- gen Staates Rumänien“, verurteilt. Das regirii» din 1948, fără nici o motivaţie Schreiben an Johannes Paul II stellt teologică ci doar naţionalistă (unitatea als erstes seine Motivation dar: „Die Hl. naţională – unitatea religioasă)42. A doua: Synode der Rumänischen Orthodoxen insistenţa de a prezenta gestul Papei din Kirche hat mit Überraschung und Kon- 6 ianuarie 1982 ca pe un act de imixti- sternation erfahren dass Eure Heiligkeit une în treburile interne ale B.O.R. auto- mit Anlass der Weihe einiger Bischo- cefale şi ale României ca stat suveran fe, unter welchen auch eines Priesters şi independent, motivată de faptul că în rumänischer Nationalität, Traian Crisan, România nu mai există credincioşi uniţi, auch das Problem der Reaktivierung des în 1948 reîntorcându-se toţi de bunăvoie Uniatismus in unserem Land zur Rede în Biserica Ortodoxă. brachten, und so die Wiederkehr der Atacurile ierarhiei B.O.R. au continuat, Spaltung von einst befürworteten“. Es mai întâi prin două articole publicate de wird dann die altbekannte Darstellung oficiosul Mitropoliei de la Sibiu, semnate der Union von 1700 als „Zwietracht“ und de Dumitru Stăniloae43 şi Grigorie Mar- „Bruch“ gegeben, die ohne jede „religi- cu44. Apoi, la 7 februarie 1982, cu ocazia öse Motivation“, nur aus „politischen und sozialen Gründen erfolgte“. Der Moment 42 De altfel, aşa-zisa «reîntregire» nici nu poate avea vreo motivaţie teologică de vreme ce nici un Episcop der «Wiedervereinigung» von 1948 hin- unit nu a participat la sinodul din octombrie 1948. gegen wird als „geschichtlich legitimer Această lipsă a motivaţiei teologice au sesizat-o bine Vorgang, als Ergebnis des Willens und atât autorităţile comuniste cât şi ierarhii B.O.R. încer- der Bekundung der Gewissensfreiheit când să o suplinească prin consacrarea în 1949 a lui Teofil Herineanu, fost preot unit, ca Episcop al Roma- der Gläubigen in jenen Teilen unseres nului şi Huşilor, din 1957 ca Episcop de Cluj, iar din Landes“ dargestellt, um zu den Schluss 1973 ca Arhiepiscop. Dar şi această iniţiativă a rămas zu gelangen: „So ist es also fast selbst- una supergicială, Herineanu păstrându-şi mai departe convingerile, fapt ce l-a determinat pe Patriarhul Iusti- verständlich dass, wenn der Akt von 1700 nian să conchidă: „acest om nu mai este capabil să-şi politische und soziale Grunde hatte, der revină” (O. BOZGAN, Cronica unui eşec previzibil, p. Akt von 1948 rein religiöser Natur war“. 100). Prin urmare, orice încercare de a aşeza pe ace- Ebenso wie in den Reden vom 10 Januar, laşi plan evenimentele dintre anii 1698-1700 cu cele din 1948, este zadarnică. wird die Geste des Papstes vom 6 Janu- 43 «Uniatismul din Transilvania, un fenomen care s-a ar 1982 als „Einmischung in die inneren risipit definitiv», înTelegraful Român, 15 ianuarie 1982, Angelegenheiten unserer autokephalen pp. 3-4. Kirche und des souveränen und unab- 44 «Fii ai aceleiaşi Biserici Ortodoxe Române», în - 78 - Intellectus quaerens fidem

întronizării noului Mitropolit în Catedra- hängigen Rumäniens“ bezeichnet. la din Sibiu, Patriarhul Iustin Moisescu, Man konnte viele Bemerkungen und Arhiepiscopul Teofil Herineanu şi Mitro- Kommentare am Rande dieser Reden, politul ales Antonie Plămădeală au ţinut Telegramme und Briefe machen. Ich discursuri în care sunt reluate, chiar dacă mochte nur auf zwei hinweisen: die Dar- pe un ton mai potolit, aceleaşi teme din stellung der «Wiedervereinigung» von 10 ianuarie de la Bucureşti45. În conclu- 1948 ohne jede theologische, nur mit zie, proteste ample şi energice peste tot. einer nationalistischen Motivation (natio- De ce? nale Einheit = religiöse Einheit)42. Als zweites: die Beharrlichkeit in der Darstel- 2.Proteste justificate? lung der Geste des Papstes vom 6 Janu- Istoricul Ovidiu Bozgan, prezentând ar 1982 als Einmischung in die inneren consacrarea Arhiepiscopului Traian Angelegenheiten der Rumänischen Crişan şi protestele provocate de aceas- Orthodoxen Kirche und des souveränen ta, afirmă: „Evident Biserica Ortodoxă und unabhängigen Rumäniens, mit der Română avea tot dreptul de a riposta Begründung dass in Rumänien keine la afirmaţiile Papei Ioan Paul al II-lea, unierten Gläubigen mehr existieren, da dar reacţia ei a fost organizată până în alle 1948 freiwillig in die Orthodoxe Kir- cele mai mici detalii de autorităţi”46, şi che zurückkehrten. justifică această afirmaţie printr-o notă Die Angriffe der Hierarchie der Rumä- în care presupune: „Probabil că reacţia vehementă a Bisericii Ortodoxe Române 42 Die so genannte «Wiedervereinigung» kann keine theologische Motivation haben da kein einziger Bischof s-a datorat şi impresiei că introduce- der Unierten Kirche an der Synode vom Oktober 1948 rea limbii române în serviciile de cult teilgenommen hatte. Das Fehlen der theologischen ale câtorva biserici romano-catolice din Motivation wurde sowohl von den kommunistischen Machthaber wie auch von der Hierarchie der Rumäni- Transilvania, care i-ar polariza pe greco- schen Orthodoxen Kirche wahrgenommen, die darauf catolicii din rezistenţă, face parte dintr-o hin, 1949, gewissermaßen als Ersatz, den ehemaligen strategie subtilă a Sfântului Scaun de a unierten Priester Teofil Herineanu, zum Bischof von reface indirect Biserica Română Unită. Roman und Husi weihte von 1957 Bischof von Klau- senburg, und von 1973 Erzbischof. Aber auch diese În realitate numărul greco-catolicilor care Maßnahme erwies sich als oberflächlich, da Herineanu frecventau liturghiile în română de la seine Oberzeugungen weiter behielt, was den Patri- archen Iustinian zur Schlussfolgerung veranlasste: „Dieser Mensch ist nicht mehr zur Rückkehr fähig“. (O. BOZGAN, Cronica unui esec previzibil, S. 100). Es ist Telegraful Român, 1 februarie 1982, p. 3. somit völlig unmöglich die Geschehnisse von 1698- 45 Cfr. Telegraful Român, 15 februarie 1982, pp. 1-5. 1700 mit denen von 1948 auf die gleiche Ebene zu 46 O. BOZGAN, Cronica unui eşec previzibil, p. 111. erheben. - 79 - Intellectus quaerens fidem

bisericile romano-catolice era mic”47. nischen Orthodoxen Kirche wurden fort- a.Consacrarea gesetzt, zunächst durch zwei Artikel von În ce priveşte consacrarea Arhiepis- Dumitru Staniloaie43 bezw. Grigorie Mar- copului Traian Crişan este evident exact cu44 die im Amtsblatt des Hermannstädter contrariul şi anume că B.O.R. nu avea Metropolitensitzes veröffentlicht wurden. nici un drept să riposteze. Întrebări reto- Dann, am 7 Februar 1982 hielten, bei rice precum cele ale lui Traian Belaşcu der Inthronisation des neuen Metropoli- – „Pentru cine a creat Papa pe acest ten in der Kathedrale von Hermannstadt, episcop Traian Crişan? Pentru care der Patriarch Iustin Moisescu, der Erz- credincioşi de rit oriental?” – nu aveau bischof Teofil Herineanu und der neu nici o justificare decât probabil aceea gewählte Metropolit Antonie Plamadeala de a provoca reacţia opiniei publice din Reden in denen, in gedämpfterem Ton, România împotriva Papei şi a B.R.U. S- die gleichen Themen behandelt wurden, a observat, pe bună dreptate, că după wie am 10 Januar in Bukarest45. Daraus anul 1947, în luările de poziţie împotriva die Schlussfolgerung: umfangreiche und raporturilor cu Biserica Catolică (discur- energische Proteste überall. Weshalb? suri, articole, cronici de presă, note ofi- 2. Begründete Proteste? ciale redactate de guvern sau de Biserica Der Historiker Ovidiu Bozgan meint Ortodoxă), autorităţile comuniste au evitat in der Darstellung der Weihe des Erz- denumirea „Sfântul Scaun” şi au preferat bischofs Traian Crisan und der davon folosirea substantivului propriu „Vatican”. ausgelosten Proteste: „Offenbar hatte Motivul acestei alegeri stă în faptul că die Rumänische Orthodoxe Kirche das regimul de la Bucureşti, în acord cu cel Recht auf die Behauptungen von Papst sovietic, recunoştea doar calitatea de Johannes Paul II zu ripostieren, aber ihre Stat a Vaticanului şi încerca să nege ori- Reaktion war bis ins kleinste Detail von ce jurisdicţie canonică a Sfântului Scaun den Behörden organisiert“46, und begrün- asupra Bisericii Catolice din R.P.R.48. det diese Behauptung durch eine Bemer-

47 O. BOZGAN, Cronica unui eşec previzibil, p. 111, 43 «Uniatismul din Transilvania, un fenomen care s-a n. 137. risipit definitiv» (Der Uniatismus in Transsilvanien, eine 48 Cfr. Ş. TURCUŞ, «Le Saint Siège dans le discours Erscheinung die sich endgültig zerrstreut hat) in Tele- politique roumain (1947-1953)», în ID., Varia catholi- graful Roman, 15 Januar 1982, SS. 3-4. ca, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca 2008, p. 44 «Fii ai aceleiasi Biserici Ortodoxe Romane» (Soh- 105). Aceeaşi observaţie şi la C. VASILE, «Imposibila ne der gleichen Rumanischen Orthodoxen Kirche), in reconciliere: România comunistă şi Vaticanul (1950- Telegraful Roman, 1 Februar 1982, S. 3. 1989)», p. 129. Poate aici e bine să fie amintite unele precizări: 1) Statul Vatican a fost creat prin Acordul 45 Vgl. Telegraful Roman, 15 Februar 1982, SS. 1-5. de la Lateran, semnat la 11 februarie 1929, 2) el este 46 O. BOZGAN, Cronica unui esec previzibil, S. 111. - 80 - Intellectus quaerens fidem

Arhiepiscopul Traian Crişan, pe lângă fap- kung in der er annimmt: „wahrscheinlich tul că nu mai era cetăţean român, a fost ist die heftige Reaktion der Rumänischen numit de Papa Ioan Paul al II-lea în Curia Orthodoxen Kirche auch dem Eindruck Romană, fără jurisdicţie asupra vreunei zu verdanken dass die Einführung der Rumänischen Sprache in die kirchlichen Handlungen einiger römisch-katholischer Kirchen in Transsilvanien eine spitzfin- dige Strategie des Hl. Stuhles darstellt, die zur Polarisierung der im Untergrund agierenden unierten rumänischen Gläu- bigen führe und so, indirekt zur Wieder- herstellung der Rumänischen Unierten Kirche. In Wirklichkeit war die Anzahl der griechisch-katholischen Gläubi- gen die rumänischsprachige Messen in römisch-katholischen Kirchen besuchten gering“47. a) Die Weihe Hinsichtlich der Weihe des Erzbischofs Traian Crisan, ist das Gegenteil offen- sichtlich und zwar dass die Rumänische Orthodoxe Kirche überhaupt kein Recht zu einer Riposte hatte. Rhetorische Fra- Eparhii unite din România49. Documentul gen wie jene von Traian Belascu – „Für wen hat der Papst diesen Bischof Traian distinct faţă de Sfântul Scaun Apostolic, fiind un instru- ment important dar nu esenţial al acestuia, 3) Sfântul Crisan geschaffen? Für welche Gläubi- Scaun a existat în mod continuu ca entitate juridică ge des östlichen Ritus?“ – hatten über- încă din timpul Imperiului Roman şi a fost recunoscut haupt keine Rechtfertigung, außer wahr- internaţional ca o putere şi o entitate independentă şi suverană din vremea antichităţii târzii şi până în zilele scheinlich jener, die öffentliche Meinung nostre, 4) Ambasadorii Vaticanului poartă denumirea in Rumänien gegen den Papst und die de Nunţii Apostolici, această denumire arătând deja Rumänische Unierte Kirche zu stimmen. faptul că ei sunt reprezentanţi ai Sfântului Scaun Apos- Es wurde zu Recht bemerkt dass nach tolic şi nu ai Cetăţii Statului Vatican. Cfr. Ş. TURCUŞ, Sfântul Scaun în relaţiile internaţionale, Romania Pre- 1947, in den Stellungnahmen gegen ss, Bucureşti 2008, pp. 50-73, 118-146. Beziehungen zur Katholischen Kirche 49 Cfr. S. A. PRUNDUŞ – C. PLAIANU, Cardinalul 47 O. BOZGAN, Cronica unui esec previzibil, S. 111, . La 80 de ani (1912-1992), OSBM, N. 137. - 81 - Intellectus quaerens fidem

din Arhivele C.N.S.A.S. citat de istoricul (Reden, Artikel, Pressechroniken, amt- Cristian Vasile este grăitor în acest sens: liche Noten der Regierung oder der „Un raport al Direcţiei I a Securităţii din Rumänischen Orthodoxen Kirche) die 19 ianuarie 1982, semnat de lt.-col. Ioan Benennung „Heiliger Stuhl“ vermieden Banciu, şeful serviciului IV, aprecia că und durch „Vatikan“ ersetzt wurde. Der actul consacrării reprezintă o imixtiune Grund dieses Verhaltens besteht darin în treburile interne ale României. Sur- dass das Bukarester Regime, im Ein- sa «Lalu», infiltrată în mediile Sfântului klang mit dem Sowjetischen, nur den Sinod, raporta ofiţerului de legătură că Staat Vatikan anerkannte und versuchte Ioan Liviu Leluţiu i-ar fi declarat că Patri- jede kanonische Jurisdiktion des Heili- arhul Iustin Moisescu «a făcut cea mai gen Stuhls fiber die katholische Kirche in mare gafă, fiindcă papa, ca şef de stat, Rumänien abzustreiten48. are dreptul să-şi promoveze cadrele la Der Erzbischof Traian Crisan war nicht fel ca orice alt şef de stat», iar Traian mehr rumänischer Staatsangehöriger Crişan «nu mai are cetăţenie română» şi und wurde von Papst Johannes Paul nici «nu a primit o jurisdicţie (în România II in die Römische Kurie ernannt, ohne – n.a.)»”50. În concluzie, departe de a fi jede Jurisdiktion über eine unierte Epar- vorba de o „imixtiune în treburile interne chie in Rumänien49. Das vom Historiker ale B.O.R. autocefale şi ale României ca 48 Vgl. S. TURCUS, «Le Saint Siege dans le discours stat suveran şi independent”, cum s-a politique roumain (1947-1953)», in ID., Varia catholica, tot repetat, era vorba mai degrabă de o S. 105). Die gleiche Bemerkung auch bei C. VASILE, «Imposibila reconciliere: Romania comunista si Vati- imixtiune a ierarhiei B.O.R. în treburile canul (1950-1989», S. 129. Hier sind vielleicht einige interne ale Vaticanului, recunoscut totuşi Präzisierungen angebracht: 1) der Vatikan-staat wurde de autorităţile române ca Stat. durch die am 11 Februar 1929 unterzeichneten Late- ran vertrage gegründet. 2) er ist distinkt vom Heiligen Stuhl, ein wichtiges aber nicht essentielles Instrument b.Discursul Papei des letzteren, 3) der Heilige Stuhl existierte kontinu- Dar probabil nu consacrarea în sine ierlich als juridische Entität schon aus den Zeiten des a provocat protestele ierarhiei B.O.R., Romischen Reiches, und wurde als unabhängige und souveräne Macht, seit dem späten Alterturn, bis heute ci discursul Papei Ioan Paul al II-lea din anerkannt, 4) die Gesandten des Vatikans führen die după-amiaza zilei de 6 ianuarie 1982. Benennung Apostolischer Nuntius, die in sich schon andeutet dass sie Vertreter des Heiligen Apostolischen Cluj-Napoca 1992, p. 36. Aceiaşi părere şi la D. DELE- Stuhles und nicht der Festung Vatikanstaat sind. Vgl. TANT, Ceauşescu şi Securitatea, p. 213. Cfr. şi C. M. S. TURCUS, Sfantul Scaun in relatiile internationale ŞTIRBAN – M. ŞTIRBAN, Din istoria Bisericii Române (Der Heilige Stuhl in den internationalen Beziehun- Unite, Editura Muzeului Sătmărean, Satu Mare 2000, gen), Romania Press, Bukarest 2008, SS. 50 -73 und p. 471. 118-146. 50 Între Vatican şi Kremlin, p. 306. 49 Vgl. S. A. PRUNDUS - C. PLAIANU, Cardinalul - 82 - Intellectus quaerens fidem

Redau mai jos traducerea în limba Cristian Vasile zitierte Dokument aus română a discursului. den Archiven der „Securitate“ (Rumäni- scher Geheimdienst) ist in diesem Sinne überaus aufschlussreich: „Ein Bericht der Direktion I der Securitate vom 19 Januar 1982 gezeichnet von Oberstleut- nant Ioan Banciu, Chef der Abteilung IV, schätzte den Akt der Weihe als Ein- mischung in die inneren Angelegenhei- ten Rumäniens ein. Die in die Heilige Synode eingeschleuste Quelle «Lalu» berichtete dem Verbindungsoffizier dass Ioan Liviu Lelutiu ihm gesagt habe dass der Patriarch Iustin Moisescu «den größ- ten Schnitzer gemacht habe, da der Papst als Staatschef, wie jeder andere Staatschef, das Recht habe seine Kader zu befördern.» und Traian Crisan «nicht mehr Rumänischer Staatsangehöriger sei» und auch «keine Jurisdiktion (in Rumänien N.A.) erhalten habe»“50. Dar- „Iubiţi fraţi întru Episcopat, Preoţie şi aus die Schlussfolgerung dass es sich Botez! bei weitem nicht um eine „Einmischung Mă bucură mult vizita voastră din in die inneren Angelegenheiten der auto- această sărbătoare a Arătării Domnului, kephalen Rumänischen Orthodoxen Kir- în care am avut plăcerea să-l sfinţesc che und Rumäniens als souveräner und întru Episcop pe conaţionalul vostru, pe unabhängiger Staat“ handelt, wie immer Excelenţa Sa Traian Crişan, numit recent wieder gesagt wurde, sondern eher eine Secretar al Congregaţiei pentru Cauzele Alexandru Todea. La 80 ani (1912-1992) (Der Kardi- Sfinţilor. nal Alexandru Todea. Achtzig Jahre alt (1912-1992), Această întâlnire îmi oferă plăcuta oca- OSBM, Cluj-Napoca 1992, S. 36. Die gleiche Meinung zie de a saluta din inimă comunitatea auch bei D. DELETANT, Ceausescu si Securitatea, S. 213. Siehe auch C. M. STIRBAN - M. STIRBAN, Din catolică română din Roma şi, prin ea, istoria Bisericii Romane Unite (Aus der Geschichte der comunitatea catolică română din patrie, Rumanischen Unierten Kirche), Editura Muzeului Sat- şi de a exprima tuturor dragostea şi preo- marean, Satu Mare 2000, S. 471. 50 Intre Vatican si Kremlin, S. 306. - 83 - Intellectus quaerens fidem

cuparea ce am avut-o pentru ei mereu, şi Einmischung der Hierarchie der Rumäni- cu atât mai mult de când Pronia cerească schen Orthodoxen Kirche in die inneren m-a chemat să fiu Episcop al Romei şi Angelegenheiten des immerhin von den urmaş al Sfântului Petru. rumänischen Behörden als Staat aner- Cunosc bine vechea cultură şi istoria kannten Vatikans. bogată a nobilei naţiuni române. Îmi sunt cunoscute şi vredniciile comunităţilor b) Die Rede des Papstes creştine din România, compuse din gru- Wahrscheinlich hat nicht die Weihe an puri de origine diferită, unite de o singura und für sich die Proteste der Hierarchie dragoste şi de o mare loialitate faţă de der Rumänischen Orthodoxen Kirche patria lor. Amintesc aici mai ales Biserica ausgelöst, sondern die Rede von Papst Catolică de rit oriental, căreia îi aparţine Johannes Paul II vom Nachmittag des 6 noul Arhiepiscop, şi care a avut un rol Januar 1982. Es folgt die Übersetzung atât de important, recunoscut de toţi, la der Rede: formarea şi educarea civică şi spirituală Liebe Brüder im Bischofsamt, im Prie- a fiilor poporului român, precum şi la tre- steramt und in der Taufe! zirea şi dezvoltarea conştiinţei voastre Ich freue mich über euren Besuch an naţionale. diesem Festtag der Erscheinung des În spaţiul istoriei sale bimilenare, Bise- Herrn, an dem ich die Freude hatte euren rica Catolică s-a îmbogăţit cu culturile, cu Landsmann, den kürzlich zum Sekretär tradiţiile şi cu obiceiurile tuturor popoarelor der Kongregation für das Anliegen der care au primit Evanghelia. Ca urmare a Heiligen ernannten, seine Exzellenz Trai- acestui fapt ea s-a exprimat şi continuă an Crisan zum Bischof zu weihen. să se exprime şi într-o diversitate de rituri Dieses Treffen bietet mir die ange- – în rit latin şi în rituri orientale – având nehme Gelegenheit einen herzlichen totuşi ca bază solidă o singură credinţă Gruß an die Rumänische Katholische şi o singură întemeiere dumnezeiască Gemeinschaft in Rom, und durch diese a Bisericii Universale. Realitatea aceas- an die Katholische Gemeinschaft in der ta a fost pusă în lumină şi de Conciliul Heimat zu richten, und allen meine Liebe Vatican II, care «nu numai că tratează cu und meine Sorge auszudrücken die ich stima cuvenită şi cu dreaptă laudă patri- immer für sie hatte, umso mehr seit mich moniul bisericesc şi spiritual al Bisericilor die göttliche Vorsehung zum Bischof Orientale, ci îl consideră fără şovăire ca von Rom und Nachfolger des Hl. Petrus un patrimoniu al Bisericii întregi», şi în berief. consecinţă doreşte ca bisericile orienta- Die alte Kultur und die reichhaltige

- 84 - Intellectus quaerens fidem

le «să înflorească şi să-şi îndeplinească Geschichte des edlen rumänischen cu înnoită putere misiunea apostolică Volkes sind mir bestens bekannt. Mir încredinţată lor, în afară de misiunea ist auch die Tapferkeit der christlichen încredinţată Bisericii întregi» (Lumen Gemeinschaften in Rumänien bekannt, gentium, 23; Orientalium ecclesiarum, 1 die aus Gruppen verschiedener Her- şi 5). kunft bestehen, vereint durch eine große O astfel de unitate în diversitate a Liebe und Loyalität für ihre Heimat. Ich caracterizat şi istoria Bisericii Catolice erwähne hier besonders die Katholische din Romania. Scaunul Apostolic al Rom- Kirche mit östlichem Ritus welcher der ei a urmărit şi urmăreşte cu deosebită neue Erzbischof angehört, und welche atenţie, în bucurii şi în încercări multe eine von allen anerkannte wichtige Rolle şi deosebit de triste, situaţia comunităţii bei der Bildung und bürgerlichen sowie catolice de rit oriental, ca a unei părţi din geistigen Erziehung der Sohne des Biserică, ce ne e foarte iubită şi ce ne e Rumänischen Volkes hatte, wie auch bei foarte apropiată în gând şi rugăciune. der Erweckung und Entwicklung eures Acest Scaun Apostolic nutreşte mereu Nationalbewusstseins. nădejde şi mereu lucrează ca această In ihrer zweitausendjährigen Geschich- comunitate catolică de rit oriental să te, hat sich die Katholische Kirche mit poată trăi, recunoscută şi liniştită, cum i den Kulturen, den Traditionen und den se cuvine de drept, şi cum se cuvine şi în Gebrauchen aller Völker bereichert die vigoarea principiilor de libertate religioasă das Evangelium angenommen haben. garantate de constituţiile moderne şi con- Als Folge dieser Tatsache hat sich die firmate în documente internaţionale. În Kirche in verschiedenen Riten ausge- afară de intervenţiile făcute în acest sens drückt, und tut es auch weiterhin – im de reprezentanţii Scaunului Apostolic în lateinischen Ritus, und in östlichen Riten diferite ocazii – mai ales în reuniunile – wobei trotzdem als feste Basis ein ein- de la Belgrad (1977) şi Madrid (1980- ziger Glauben und eine einzige göttliche 1981), ţinute în cadrul Conferinţei pentru Gründung der Universalkirche bestehen. Securitate şi Cooperare Europeană de Diese Realität wurde auch vom Konzil la Helsinki – amintesc scrisoarea ce am Vatikan II hervorgehoben, welches «nicht adresat-o la 1 septembrie 1980, tuturor nur mit gebührender Hochschatzung und capilor de stat ai ţărilor care au semnat gerechtem Lob das kirchliche und spiri- Actul final al amintitei Conferinţe de la tuelle Patrimonium der Östlichen Kirchen Helsinki. În acest document am scos în behandelt, sondern es auch ohne zögern evidenţă, cu claritate respectuoasă dar als Patrimonium der ganzen Kirche

- 85 - Intellectus quaerens fidem

îndatorată, cerinţa ca drepturile funda- betrachtet», und in Folge wünscht dass mentale ale libertăţii religioase, pe plan die östlichen Kirchen «erblühen und die personal şi comunitar, să fie respectate, ihnen anvertraute apostolische Sendung să fie garantate şi tutelate şi pe planul legii mit neuer Kraft erfüllen sollen, neben der civile. Îndeosebi am subliniat necesitatea Sendung die der ganzen Kirche anver- de a fi recunoscută libertatea de a adera traut ist» (Lumen gentium 23; Orientali- la o determinată credinţă şi la o comu- um ecclesiarum 1 und 5). nitate confesională corespunzătoare, Eine solche Einheit in Mannigfaltigkeit precum şi libertatea, pentru comunităţile ist auch für die Geschichte der Katholi- confesionale, de a avea o ierarhie internă schen Kirche in Rumänien charakteri- proprie, sau de a avea ierarhi aleşi liber, stisch. Der Apostolische Stuhl in Rom după normele lor canonice. verfolgte und verfolgt mit besonderer Am încredere că aceste principii vor Aufmerksamkeit, in ihren Freuden und afla aprobare şi răsunet la toţi oame- vielen und besonders traurigen Schick- nii de bunăvoinţă şi mai ales la diferi- salsschlagen, die Lage der Katholischen tele comunităţi creştine din România. Gemeinschaft mit östlichem Ritus, als Speranţa aceasta a fost exprimată şi de Teil der Kirche der uns sehr lieb ist und predecesorul meu, Paul al VI-lea care, în der uns in Gedanken und Gebet sehr dorinţa de a vedea înlăturate obstacole- nahe steht. le care stau în calea vieţii şi dezvoltării Dieser apostolische Stuhl hegt immer Bisericii Catolice Orientale din România, die Hoffnung und arbeitet stets daran augurează ca „şi fraţii noştri din Româ- dass diese Katholische Gemeinschaft nia, cu care ne uneşte aceeaşi credinţă mit östlichem Ritus anerkannt und in creştină, dar care nu sunt încă în deplină Ruhe leben kann, wie es ihr rechtens comuniune cu Biserica Catolică, să zusteht und wie es sich nach den von împărtăşească aceste preocupări ale den modernen Verfassungen garantier- noastre şi să simtă dorinţele noastre şi ten und international en Dokumenten ale voastre ca fiind ale lor proprii”. (Dis- bestätigten Prinzipien der religiösen curs ţinut preoţilor români, la 22 octomb- Freiheit gebührt. Neben den diesbe- rie 1973, Insegnamenti di Paolo VI, vol. züglichen Interventionen der Vertreter XI, p. 1016). des Heiligen Stuhls bei verschiedenen Adresez deci îndemnul, vouă şi tuturor Anlässen – besonders bei den Treffen fraţilor voştri şi surorilor voastre catolice von Belgrad (1977) und Madrid (1980- române, să persevereze cu credinţă tare 1981) im Rahmen der Konferenz von şi să trăiască uniţi în dragostea lui Hris- Helsinki für Sicherheit und Zusammen-

- 86 - Intellectus quaerens fidem

tos. E greu de imaginat câtă mângâiere arbeit in Europa (KSZE) – erwähne ich îmi aduc informaţiile despre fidelitatea ein Schreiben das ich am 1 September curajoasă a catolicilor din România, fără 1980 an alle Oberhäupter der Staaten deosebire de rit, faţă de Scaunul Sfântului sandte die die Schlussakte der erwähn- Petru, şi despre credinţa vie şi dragostea ten Konferenz von Helsinki unterzeichnet plină de fapte de care sunt însufleţiţi. hatten. In diesem Dokument habe ich mit respektvoller aber verbindlicher Klarheit die Notwendigkeit hervorgehoben, die fundamentalen Rechte der Religionsfrei- heit auf persönlicher und gemeinschaft- licher Ebene zu respektieren, und auch durch Zivilgesetze zu garantieren und zu schützen. Besonders habe ich die Not- wendigkeit hervorgehoben, die Freiheit des Beitritts zu einem gewissen Glauben und der entsprechenden konfessionel- len Gemeinschaft, sowie die Freiheit der konfessionellen Gemeinschaften eine eigene innere Hierarchie und nach eige- nen kanonischen Normen frei gewählte Prälaten zu haben anzuerkennen. Ich hege die Überzeugung dass diese Prinzipien Anerkennung und Widerhall bei allen Menschen guten Willens und besonders bei den verschiedenen christ- Preocupările şi speranţele voastre le lichen Gemeinschaften in Rumänien fin- încredinţez – prin mijlocirea Preacura- den werden. Diese Hoffnung hat auch tei de Dumnezeu Născătoarei Maria, mein Vorgänger Paul VI gehegt, der cinstită cu atâta dragoste şi încredere de in dem Wunsch sämtliche Hindernisse comunitatea bisericească română – le beseitigt zu sehen die sich dem Leben încredinţez Atotputernicului şi Milostivului und der Entwicklung der Katholischen Dumnezeu, care „toate le lucrează spre Ostkirche in Rumänien entgegenstellen binele celor ce-l iubesc” (Rom. 8,28), die Hoffnung ausdrückte dass „auch spre binele Bisericii din România şi spre unsere Brüder in Rumänien, mit denen binele întregului vostru iubit popor. uns der gleiche Christliche Glauben ver-

- 87 - Intellectus quaerens fidem

Urez, mai ales azi, ca slujirea episcopală eint, die aber noch nicht in Union mit der a Preasfinţitului Crişan să fie rodnică atât Katholischen Kirche sind unsere Sorgen pentru Biserica Universală, cât şi pentru teilen und unseren und euren Wunsch Biserica din România, şi mai ales pen- als ihren eigenen empfinden“ (Rede vom tru Biserica sa, pentru Biserica Orientală 22 Oktober 1972 vor rumänischen Prie- care e atât de aproape de inima noastră. stern, Insegnamenti di Paolo VI, Bd. XI, Pentru toţi, din inimă, binecuvântare S. 1016). apostolică!”51. Ich richte deshalb an euch und alle Textul este clar şi nu necesită prea euren rumänischen katholischen Brüder multe explicaţii. Mai întâi să subliniem und Schwestern den Aufruf in festem viziunea despre Biserica Catolică ca Glauben zu beharren und vereint in der o „unitate în diversitate”, ca o Biserică Liebe Christi zu leben. Es ist schwer compusă din Biserici, fiecare cu propria vorstellbar welchen Trost mir die Nach- ei tradiţie şi propriul ei rit. B.R.U. este, richt von der mutigen Treue zum Stuhl prin urmare, parte integrantă a Bisericii des Heiligen Petrus, der Katholiken in Catolice. Ca urmaş al Sfântului Apostol Rumänien, ohne Unterschied von Ritus Petru şi Întâistătător al Bisericii Cato- gibt, sowie von ihrem lebendigen, taten- reichen Glauben der sie beseelt. Eure Sorgen und Hoffnungen werde ich – durch die Vermittlung, der mit so viel Liebe und Vertrauen in der rumänischen Kirchengemeinschaft verehrten, Jungfrau und Gottesmutter Maria – dem allmächti- gen und barmherzigen Gott anvertrauen, der «alles mitwirkt zum Wohle derer die lice, Sfântul Părinte nu poate trece cu Ihn lieben» (Römer, 8. 28), zum Wohle vederea situaţia grea în care se găseşte der Kirche in Rumänien und zum Wohle această Biserică şi intervine în favoarea eures gesamten geliebten Volkes. ei, exprimându-şi speranţa că va fi pusă Heute wünsche ich besonders dass în drepturi52. Până aici intervenţia Papei der bischöfliche Dienst des hochwürdig- sten Crisan fruchtbar sei, sowohl für die 51 Osservatore Romano, Giovedì-Venerdì, 7-8 Gen- Universalkirche, wie auch für die Kirche naio 1982, pp. 1-2. in Rumänien, und insbesondere für seine 52 În discursurile lor ierarhii B.O.R. încercau să-şi justifice poziţiile susţinând că în România nu mai exis- Kirche, für die unserem Herzen so nahe tă credincioşi români uniţi ci doar credincioşi ortodocşi. stehende östliche Kirche. Ca răspuns amintesc doar zecile de Memorii trimise de - 88 - Intellectus quaerens fidem

este fundamentată ecleziologic. Allen aus ganzem Herzen unseren Însă Suveranul Pontif nu se opreşte apostolischen Segen!“51. aici: el îşi fundamentează cererea şi în Der Text ist deutlich und bedarf kei- „principiilor de libertate religioasă garan- ner besonderen Auslegungen. Zunächst tate de constituţiile moderne şi confirmate unterstreichen wir die Vision über die Katholische Kirche als eine „Einheit in Mannigfaltigkeit“, als eine Kirche zusam- mengesetzt aus Kirchen mit eigener Tra- dition und eigenem Ritus. Die Unierte Rumänische Kirche bildet somit integrier- ten Bestandteil der Katholischen Kirche. Als Nachfolger des Heiligen Apostels Petrus und Vorsteher der Katholischen Kirche kann der Heilige Vater die schwe- în documente internaţionale”, amintind re Lage in der diese Kirche sich befindet aici explicit Actul final al C.S.C.E. de nicht übersehen, interveniert zu ihren Gunsten und verleiht seiner Hoffnung Ausdruck dass sie wieder in ihre Rech- te eingesetzt wird52. Bis hierher hat die

51 Osservatore Romano, giovedi-venerdi, 7-8 genna- io 1982, SS. 1-2. 52 In ihren Reden versuchten die Prälaten der Rumä- nischen Orthodoxen Kirche ihren Standpunkt zu recht- fertigen in dem sie behaupteten in Rumänien gäbe es keine rumänischen unierten Gläubigen mehr, sondern nur orthodoxe Gläubige. Als Antwort erwähne ich die zahlreichen Denkschriften die von den Bischöfen der la Helsinki. A amintit acest document Rumänischen Unierten Kirche, aus dem Untergrund, internaţional deoarece România sem- an die Partei- und Staatsführung der Sozialistischen Republik Rumänien gesendet wurden. Vgl. A. TODEA, Episcopii B.R.U. din clandestinitate conduceriide partid Luptele mele. Un strigat in pustiu vreme de un patrar şi de Stat a R.S.R. Cfr. A. TODEA, Luptele mele. Un de veac (Mein Ringen. Ein Schrei in die Wüste, ein strigăt în pustiu vreme de un pătrar de veac, Dacia, viertel Jahrhundert lang), Dacia Verlag, Klausenburg Cluj-Napoca 2003. Documentul nr. 22 se referă tocmai 2003. Das Dokument Nr. 22 bezieht sich genau auf la momentul consacrării Arhiepiscopului Traian Crişan die Weihe des Erzbischofs Traian Crisan, und tritt combătând acuzele ierarhiei B.O.R. (cfr. pp. 143-164, den Anschuldigungen der Hierarchie der Orthodoxen dar mai ales pp. 156-158). Cfr. şi C. M. ŞTIRBAN – M. Rumänischen Kirche entgegen.(Vgl. SS. 143-164, ŞTIRBAN, Din istoria Bisericii Române Unite, pp. 470- aber besonders pp. 156-158). Siehe auch C. M. STIR- 476. BAN – M. STIRBAN, Din istoria Bisericii Romane Uni- - 89 - Intellectus quaerens fidem

nase în 1975 la Helsinki Actul final al Intervention des Papstes eine ekklesiolo- C.S.C.E., unde la paragraful 7, se pre- gische Begründung. vedea ca Statele semnatare să respecte Aber der Heilige Vater bleibt hier nicht libertatea individului „de a profesa şi stehen, er begründet sein Ansuchen practica, singur sau în comun, religia sau auch durch die „Prinzipien der in den convingerea, acţionând după imperative- modernen Verfassungen garantierten le propriei sale conştiinţe”. Deşi regimul und in Internationalen Dokumenten de la Bucureşti încerca să abată atenţia bestätigten Prinzipien der Religionsfrei- de la aceste probleme aducând obsesiv heit“, und erwähnt hier ausdrücklich die în discuţie teme depăşite precum „lupta Schlussakte der Konferenz von Helsinki. pentru pace”, semnarea Actului „l-a făcut Er hat dieses internationale Dokument foarte vulnerabil pe Ceauşescu şi, impli- erwähnt da Rumänien 1975 in Helsinki cit, poziţia României în lume, în deceniul die Schlussakte unterzeichnet hatte, wo nouă”53. Din păcate, acuzelor de neres- im Paragraph 7 vorgesehen war dass pectare a prevederilor Actului, România die unterzeichnenden Staaten die Frei- a răspuns, în exterior, cu metode de dez- heit des Individuums respektieren „seine informare (Serviciul «D» [Dezinformare Religion oder Überzeugung, allein oder n.a] al Securităţii), iar în interior cu ani- in Gemeinschaft auszuüben und zu prak- hilarea oricăror încercări de prezentare a tizieren, nach dem Gebot seines eigenen situaţiei reale54. Prin urmare, nici în acest Gewissens“. Obwohl das Bukarester caz nu este vorba de „imixtiune în trebu- Regime sich bemühte die Aufmerksam- rile interne”, ci de cererea de a respecta keit von diesen Problemen abzulenken, un Act pe care Statul român l-a semnat. und obsessiv überholte Themen zur Deci această cerere era adresată Statu- Sprache brachte wie etwa der „Kampf lui român şi nu Sinodului B.O.R. Or Statul für den Frieden“, die Unterzeichnung român nu a protestat în nici un fel. Cea der Akte „hat Ceausescu sehr verletzbar care s-a simţit îndreptăţită să protesteze gemacht, implizite die Stellung Rumä- – şi a făcut-o cu vehemenţă – a fost ierar- niens in der Welt, in der neunten Deka- hia B.O.R. de“53. Leider beantwortete Rumänien die Aşa cum am amintit, acest protest s- aus dem Ausland kommenden Beschul- a concretizat într-o scrisoare, datată 14 digungen der nicht Respektierung der Schlussakte mit Methoden der Desinfor- 53 Convorbiri neterminate. Corneliu Mănescu în dia- log cu Lavinia Betea, p. 186. mation (Abteilung «D» [Desinformation] 54 Cfr. C. VASILE, Între Vatican şi Kremlin, pp. 301- 304. I.-M. BUCUR – S. IGNAT, «Limitele Ostpolitik-ului te, SS. 470-476. vatican: cazul României», p. 41. 53 Convorbiri neterminate, S. 186. - 90 - Intellectus quaerens fidem

ianuarie 1982, şi semnată, în numele der Securitate), und im Inneren mit der Sfântului Sinod, de Patriarhul Iustin Moi- Unterdrückung jeder Versuche die wirkli- sescu. La această scrisoare de protest che Lage darzustellen54. Papa Ioan Paul al II-lea a răspuns în feb- Es war also auch in diesem Falle ruarie acelaşi an55. După ce îşi exprimă keine Rede von einer „Einmischung in regretul pentru faptul că gestul său a innere Angelegenheiten“, sondern um provocat nemulţumire în Sfântul Sinod das Ansuchen eine vom Rumänischen al B.O.R., Suveranul Pontif spune că Staat unterzeichnete Akte zu respektie- intenţia lui nu a fost de a se opri asup- ren. Dieses Ansuchen wendete sich an ra unor evenimente din trecut „suscep- den Rumänischen Staat und nicht an die tibile de interpretări diferite”, de care Synode der Rumänischen Orthodoxe Kir- „singur Dumnezeu, Domnul istoriei va fi che. Jedoch hatte der Rumänische Staat judecător suprem şi negreşelnic” ci „Ce überhaupt keine Proteste erhoben. Die qui m’importe beaucoup, toutefois, et le einzige die sich zu Protesten berechtigt fait qu’il y avait et qu’il y a en Roumanie fühlte – und es auch mit Vehemenz tat – war die Hierarchie der Rumänischen Orthodoxen Kirche. Wie schon erwähnt nahm dieser Pro- test in einem Schreiben vom 14 Januar 1982, gezeichnet im Namen der heiligen Synode vom Patriarchen Iustin Moisescu Gestalt an. Auf dieses Protestschreiben antwortete Papst Johannes Paul II im Februar des gleichen Jahres55. Nach- dem er seinem Bedauern Ausdruck gibt die Unzufriedenheit der Heiligen Synode der Rumänischen Orthodoxen Kirche verursacht zu haben, schreibt der Hei- des croyants de rite oriental désirant pro- lige Vater dass es nicht sein Vorhaben fesser leur foi chrétienne tout en restant sei sich mit Vorgängen der Vergangen- unis avec le Pontife romain. En tant que heit zu befassen „die unterschiedliche successeur de l’Apôtre Pierre, auquel le 54 Vgl. C. VASILE, Intre Vatican si Kremlin, SS. 301- Seigneur Jésus a donné la charge de 304, I.-M. BUCUR – S. IGNAT, «Limitele Ostpolitik-ului confirmer ses frères, je ne peux ignorer vatican: cazul Romaniei», S. 41. 55 Textul scrisorii la O. BOZGAN, Cronica unui eşec 55 Der Text des Schreibens bei O. BOZGAN, Cronica previzibil, pp. 441-444. unui esec previzibil, SS. 441-444. - 91 - Intellectus quaerens fidem

les difficultés affrontées depuis 1948 par Auslegungen ermöglichen“ und über die ces croyants justement à cause de leur „allein Gott, Herr der Geschichte, ober- conscience et de leur volonté d’appartenir ster und unfehlbarer Richter sein wird“ à une Eglise en pleine communion avec sondern „Ce qui m'importe beaucoup, l’Eglise de Rome”. Aici Ioan Paul al II- toutefois, est le fait qu'il y avait et qu'il lea reia argumentaţia ecleziologică din y a en Roumanie des croyants de rite prima parte a discursului din 6 ianua- oriental désirant professer leur foi chré- rie: credincioşii români uniţi doresc să tienne tout en restant unis avec le Pon- aparţină unei Biserici ce este în deplină tife romain. En tant que succeseur de comuniune cu Biserica din Roma, iar el, l'Apôtre Pierre, auquelle Seigneur Jésus ca urmaş al Sfântului Petru nu poate să-i a donné la charge de confirmer ses ignore. frères, je ne peux ignorer les difficultés Dar, ca şi în discursul din 6 ianuarie, affrontées depuis 1948 par ces croyants nu se opreşte aici ci încearcă să-i expli- justement à cause de leur conscience et ce Patriarhului că aici este vorba până la de leur volonté d'appartenir à une Eglise urmă de drepturile omului, de demnitatea en pleine communion avec l'Eglise de persoanei şi de libertatea religioasă, dar Rome“. Hier übernimmt Johannes Paul fără a aminti Actul de la Helsinki, deoare- II seine ekklesiologische Argumentation ce nu Sinodul l-a semnat: „Votre Béatitu- aus dem ersten Teil seiner Rede vom 6 de comprend dont qu’il s’agit bien d’une Januar: die unierten rumänischen Gläu- question de droit humains et du respect bigen möchten einer Kirche angehören de la dignité de la personne, que ces cro- die in Vollunion mit der römischen Kirche yants peuvent réclamer à bon droit et au steht, und er als Nachfolger des Heiligen titre de la justice. En particulier, il s’agit Petrus kann diese nicht ignorieren. de la liberté religieuse, que nous nous Jedoch, wie in der Rede vom 6 Januar, efforçons de défendre dans toutes les bleibt der Papst hier nicht stehen und ver- instances où nous pouvons faire valoir sucht dem Patriarchen zu erklären dass notre conviction. Or, cette liberté exige es sich hier letztlich um Menschenrechte, qu’à chaque croyant soit assurée la pos- die Wurde der Person und Religionsfrei- sibilité de suivre la voix et les aspirations heit handelt, ohne aber die Schlussakte de sa propre conscience. Elle inclut la von Helsinki zu erwähnen, die nicht von possibilité, tant au niveau personnel que der Synode unterzeichnet wurde: „Votre communautaire, de professer une foi Béatitude comprend dont quil s'agit bien et de s’intégrer dans une Eglise de son d'une question de droit humain et du choix”. respect de la dignité de la personne, que

- 92 - Intellectus quaerens fidem

Noutatea adusă de scrisoare se ces croyants peuvent réclamer à bon găseşte în paragraful imediat următor în droit et au titre de la justice. En particu- care Suveranul Pontif arată şi lipsa de lier, il s'agit de la liberté religieuse, que fundament canonic a aşa-zisei «reîntregi- nous nous efforçons de défendre dans ri» din 1948, prin neparticiparea nici unui toutes les instances où nous pouvons Episcop: „Quant aux décisions prises faire valoir notre conviction. Or, cette dans des réunions d’ecclésiastiques, liberté exige qu'à chaque croyant soit on sait que l’Eglise catholique, comme assurée la possibilité de suivre la voix et l’Eglise orthodoxe, se fondant sur les les aspirations de sa propre conscience. règles canoniques de l’Eglise ancienne, Elle inclut la possibilité, tant au niveau tient fermement qu’il ne peut y avoir de personnel que communautaire, de pro- décisions authentiquement synoda- fesser une foi et de s'intégrer dans une les et valables, sans la participation et Eglise de son choix”. l’acceptation de leur évêques, établis Die Neuigkeit in diesem Schreiben fin- par le Saint-Esprit comme successeurs det sich im folgenden Absatz, in welchem des Apôtres et pasteurs du troupeau du der Papst auf das Fehlen der kanoni- Seigneur”. schen Basis der «Wiedervereinigung» În concluzie, indiferent cât de bine a von 1948 hinweist, da kein einziger fost pus la cale de autorităţi („până în Bischof daran teilgenommen hat: „Quant cele mai mici detalii”), protestul ierarhiei aux décisions prises dans des réunions B.O.R. faţă de consacrarea Arhiepisco- d'ecclésiastiques, on sait que l'Eglise pului Traian Crişan şi faţă de discursul catholique, comme l'Eglise orthodoxe, Papei cu acest prilej, nu are nicio justifi- se fondant sur les règles canoniques de care pertinentă. Singurul loc în care i s-ar l'Eglise ancienne, tient fermement qu'il ne peut y avoir des decisions authenti- quement synodales et valables, sans la participation et l'acceptation de leurs évêques, établis par le Saint-Esprit com- me successeurs des Apôtres et pasteurs du troupeau du Seigneur“. In Schlussfolgerung, egal wie gut der Protest der Rumänischen Orthodoxen Kirche bezüglich der Weihe des Erzbi- putea găsi vreo justificare ar fi o eclezio- schofs Traian Crisan und der Rede des logie naţionalistă exclusivistă, construită Papstes, von den staatlichen Behörden

- 93 - Intellectus quaerens fidem

pe schema stat-naţiune-confesiune, în auch organisiert war („bis ins kleinste care nu mai rămâne nici un spaţiu pentru Detail“), eine passende Begründung o altă Biserică românească. kann nicht gefunden werden. Der einzige E o idee veche: cu cât formulăm o teză Ort wo eine Begründung zu finden wäre mai ritos şi mai categoric, cu atât mai ist eine exklusivistische, nationalistische irezistibil îşi cheamă antiteza. Indiferent Kirchenlehre, aufgebaut auf ein Schema de reuşita sau nu a demonstraţiei mele, Staat-Nation-Konfession, in welchem vehemenţa protestelor ierarhilor B.O.R. kein Platz für eine andere Rumänische în urma consacrării Arhiepiscopului Trai- Kirche geblieben wäre. an Crişan şi a discursului Papei Ioan Paul Es ist eine alte Idee: je energischer und al II-lea, rămâne cel puţin suspectă. kategorischer wir eine These formulie- ren, umso unwiderstehlicher ruft sie ihre Antithese hervor. Egal ob meine Beweisführung gelun- gen ist oder nicht, die Heftigkeit der Pro- teste der Hierarchie der Rumänischen Orthodoxen Kirche mit Anlass der Weihe des Erzbischofs Traian Crisan und der Rede von Papst Johannes Paul II, bleibt mindestens verdächtig.

Übersetzung: Dr. Arpad Ferdinand Kuzman-Anton

- 94 - Preţ unitar: 4 Euro Preis 4 € Preţ Abonament anual : 10 Euro Preis jähriges Abonnement: 10 Euro Sumele se pot trimite la Bankverbindung: Liga Bank, Luisenstraße 18 Liga Bank, Luisenstraße 18 80333 München 80333 München Rumänische Katholische Mission Rumänische Katholische Mission Konto-Nr. 213 47 56 Konto-Nr. 213 47 56 BLZ 750 903 00 BLZ 750 903 00 - 95 -