DOCSLIB.ORG

Perspective 84-85 Text.Pdf

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Perspective 84-85 Text.Pdf Revista Misiunii Române Unite din Germania Zeitschrift der Rumänischen Katholischen Mission in Deutschland Fondator / Gründer: Msgr. Dr. Dr. Octavian Bârlea Perspective ISSN 0935-2414 Consiliul de redacţie / Das Redaktionskomitee: Redactor: Pr. Ioan-Irineu Fărcaş Grafica: Paul Delly Corectură texte: Dr. Arpad Ferdinand Kuzman-Anton Tehnoredactare: Antoniu Pojan Adrese /Adressen: Rumänische Katholische Mission in Deutschland Sendlingerstr. 26/I 80331 München Tel./Fax 089-26 67 55 www.mrug.de - - Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt Prof. Dr. Cornel Tatai-Baltă* Imaginea Blajului din vremea Das Bild der Stadt Blaj zur Zeit Episcopului Petru Pavel Aron des Bischofs Petru Pavel Aron Născut în anul 1709 la Bistra (judeţul Petru Pavel Aron ist im Jahre 1709 in Alba), Petru Pavel Aron studiază filosofia Bistra (Kreis Alba) geboren. Er studierte la Tîrnavia şi teologia la Colegiul De Pro- Philosophie in Tirnavia und Theologie paganda Fide din Roma. Devine vicar beim Kollegium De Propaganda Fide in general al Episcopiei Unite de la Blaj Rom. Zur Zeit des waghalsigen Bischofs în timpul temerarului episcop Inochen- Inocentiu Micu wird er zum Generalvi- tie Micu, iar în 1752 este ales episcop. kar der Unierten Diözese in Blaj ernannt Trece la cele veşnice în 9 martie 1764, und 1752 zum Bischof geweiht. Am 9. la Baia Mare (judeţul Maramureş). La März 1764 ist er in Baia Mare (Kreis moartea sa icoana Maicii Domnului cu Maramures) verstorben. Bei seinem Tod Pruncul, din iconostasul bisericuţei aflate hat die Ikone der Gottesmutter mit dem în curtea castelului episcopal de la Blaj, Jesuskind in der Ikonostase der kleinen a lăcrimat. Kirche, die sich im Hof des bischöflichen În conformitate cu ideile avansate ilu- Schlosses aus Blaj befand, geweint. ministe, Petru Pavel Aron a înţeles pe Gemäß der fortgeschrittenen Ideen der deplin că redeşteptarea şi luminarea Aufklärung hat Petru Pavel Aron völlig neamului său românesc se pot face doar verstanden, dass das Wiedererwachen prin promovarea ştiinţei şi culturii. Ca und die Erleuchtung seines rumänischen atare, înfiinţează la Blaj o tipografie în Volkes nur durch die Beförderung der anul 1747 şi deschide mult doritele şcoli Wissenschaft und der Kultur machbar ist. sistematice naţionale în 1754, la care se Demzufolge hat er 1747 in Blaj eine Dru- vor forma de-a lungul vremii numeroase ckerei gegründet und 1754 eröffnete er generaţii de intelectuali capabili şi hotărâţi die ersehnten systematisch-nationalen să conducă poporul în lupta pentru libe- Schulen. Hier wurden im Laufe der Zeit rate şi unitate naţională. zahlreiche Generationen von Intellektu- Eruditul episcop Petru Pavel Aron a ellen gebildet, die tüchtig und entschlos- *S-a născut în oraşul Sibiu, Judeţul Sibiu (România) sen waren, das Volk im Kampf um die la 5 aprilie 1944. Este licenţiat în Istorie, specializarea Freiheit und nationale Einheit zu führen. Istoria Artei al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj- Der gelehrte Bischof Petru Pavel Aron Napoca (România) din anul 1967. Doctor în Istorie (1992). În prezent este profesor universitar la Univer- hat zusammen mit anderen Intellektu- sitatea „1 Decembrie” din Alba Iulia. A publicat nume- ellen aus Blaj die Bibel aus der Vulgata roase studii şi peste 12 volume, având ca temă istoria (erst 2005 gedruckt) übersetzt, gab litur- artei şi culturii. - - Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt tradus în româneşte, împreună cu alţi gische Bücher oder mit theologischem intelectuali blăjeni, Biblia după Vulgata Inhalt als auch Schulbücher heraus. (tipărită abia în anul 2005) şi a editat Zwischen 1750 – 1830 unternimmt er cărţi de slujbă sau cu conţinut teologic, in der Druckerei aus Blaj eine fruchtbare precum şi manuale şcolare. und ansehende Aktivität mit Holzgra- Între anii 1750-1830, în cadrul tipogra- vuren, die die Kirchenbücher mit Abbil- fiei de la Blaj, îşi desfăşoară o rodnică dungen, Rahmen von Titelblätter, Deckel, şi prestigioasă activitate gravorii în lemn, Vignetten und mit hochwertigen künstle- care împodobesc cărţile bisericeşti cu risch-geschmückten Initialen verzieren. ilustraţii, cadre de foi de titlu, frontispicii, In Blaj wurde zweifellos zwischen 16. viniete şi iniţiale ornamentate de o reală und 19. Jahrhundert das bedeutenste valoare artistică. Fără îndoială, la Blaj rumänische Holzschnittzentrum in Trans- s-a creat cel mai însemnat centru de silvanien gegründet. Wir stellen diese xilogravură românească din Transilva- Behauptung auf, um das Quantitativ-, und nia, din perioada cuprinsă între secolele Qualitativkriterium dieser Zeitspanne zu XVI-XIX. Facem această afirmaţie având berücksichtigen. Die Stadt Blaj war also în vedere criteriul calitativ şi cantitativ al in der Epoche der Siebenbürgerischen acesteia. Aşadar, în epoca Şcolii Ardelene Schule – eine ideologische, kulturelle und ― mişcare ideologică, culturală şi politică politische Bewegung mit aufklärerischem cu caracter iluminist ― Blajul a fost şi un Charakter – das künstlerisch-bedeutens- însemnat centru artistic. De creaţiile sale, te Zentrum. Von seinen Werken, die ein Vezi pentru detalii şi bibliografie: Augustin Bunea, Siehe für Details und Bibliographie: Augustin Episcopii Petru Paul Aron şi Dionisiu Novacovici, Blaj, Bunea, Episcopii Petru Pavel Aron si Dionisiu Nova- 1902; Cornel Tatai–Octavian Rotaru, Un document covici, Blaj, 1902; Cornel Tatai-Octavian Rotaru, Un revelator asupra activităţii culturale desfăşurate de document revelator asupra activitatii culturale des- Petru Pavel Aron, în Apulum, XII, 1974, p. 642-648; fasurate de Petru Pavel Aron, in Apulum, XII, 1974, S. Florin Faifer, în Dicţionarul literaturii române de la ori- 642-648; Florin Faifer, in Dictionarul literaturii romane gini până la 1900, Bucureşti, 1979, p. 1; Mircea Păcu- de la origini pana la 1900, Bucuresti, 1979, S. 1; Mir- rariu, Dicţionarul teologilor români, Bucureşti, 1996, p. cea Pacurariu, Dictionarul teologilor romani, Bucuresti, 22-23; Cornel Tatai-Baltă, Din arta şi cultura Blajului, 1996, S. 22-23; Cornel Tatai-Balta, Din arta si cultura Alba Iulia, 2000 (cap. Consideraţii cu privire la icoana Blajului, Alba Iulia, 2000 (Kap. Consideratii cu privire Maicii Domnului care a lăcrimat la moartea episcopu- la icoana Maicii Domnului care a lacrimat la moartea lui Petru Pavel Aron–1764), p. 15-27; Ioan Chindriş episcopului Petru Pavel Aron – 1764), S. 15-27; Ioan – Niculina Iacob, Petru Pavel Aron, Blaj, 2007. Chindris-Niculina Iacob, Petru Pavel Aron, Blaj, 2007. Alexandru Lupeanu-Melin, Xilografii de la Blaj 2 Vgl. Alexandru Lupeanu-Melin, Xillografii de la Blaj (1750-1800), Blaj, 1929; Gh. Oprescu, Grafica româ- (1750-1800), Blaj, 1929; Gheorghe Oprescu, Grafica nească în secolul al XIX-lea, vol. I, Bucureşti, 1942. romaneasca in secolul al XIX-lea, Band I, Bucuresti, Vezi îndeosebi: Cornel Tatai-Baltă, L’activité des 1942. graveurs sur bois de Blaj (1750-1830), în Revue Rou- Siehe dazu: Cornel Tatai-Balta, L’ activite´ des - - Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt ce ating un nivel european, vor beneficia europäisches Niveau erreichen, werden românii de pretutindeni şi, în primul rând, alle Rumänen und an erster Stelle die xilografii din centrele tipografice. Holzstecher von Druckzentren nutznie- De menţionat că trei xilogravuri sunt ßen. inspirate din realitate, ele constituind şi Erwähnenswert sind drei Holzschnitte, însemnate documente de epocă. Este die aus der Wirklichkeit inspiriert werden vorba de: Mănăstirea de la Blaj de Vlai- und bilden auch bedeutende Epochedo- cu, din Ceaslov, 1751, de Panorama kumente. Es geht um das Kloster Mana- Blajului, din Votiva apprecatio, 1760 de stirea de la Blaj von Vlaicu, aus dem un autor anonim şi de lucrarea, rămasă Ceaslov, 1751; um das Panorama von foarte multă vreme necunoscută, care Blaj aus Votiva apprecatio, 1760, von reprezintă, pe o foaie volantă, Iconostasul einem ungenannten Verfasser; und um bisericuţei din curtea castelului episcopal eine seit langer Zeit unbekannte Arbeit, de la Blaj şi înmormântarea episcopului die auf einem losen Blatt die Ikonostase Petru Pavel Aron de Sandu (1764). des Kirchlein auf dem Hof des bischöf- Prima xilogravură redă catedrala din lichen Schlosses und die Beerdigung Blaj, care poseda iniţial doar un singur des Bischofs Petru Pavel Aron von San- turn pe faţadă; a doua lucrare constitu- du (1764) darstellt. ie cea mai veche imagine a Blajului; iar Der erste Holzschnitt stellt die Kathed- a treia ne face cunoscută, printre alte- rale aus Blaj dar, die ursprünglich nur le, icoana Maicii Domnului, zugrăvită în einen Turm neben der Fassade hatte; 1736 de Grigorie Ranite şi aşezată în die zweite Arbeit bildet das älteste Bild iconostasul bisericuţei episcopale, care der Stadt und die Dritte macht uns zwi- a lăcrimat la moartea episcopului Petru graveurs sur bois de Blaj (1750-1830); in Revue Rou- maine d’ Histoire, XXV, Nr. 1-2, 1986 ; Vgl. Gravorii in maine d’Histoire, XXV, nr. 1-2, 1986; idem, Gravorii în lemn de la Blaj (1750- 1830), Blaj, 1995. lemn de la Blaj (1750-1830), Blaj, 1995. Vgl. Cornelius Dima-Dragan – Aurelia Avramescu, Cornelius Dima-Drăgan ― Aurelia Avramescu, Die Ilustration im altrumänischen Buch (1508-1830), Die Ilustration im altrumänischen Buch (1508-1830), in Börsenblatt für den Deutschen Buchhandel – Fran- în Börsenblatt für dem Deutschen Buchhandel-Fran- furter Ausgabe, Nr.17, vom 24. Februar, 1981, S. 518, kfurter Ausgabe, Nr. 17, vom 24.Februar, 1981, p. 518, 524. 524. 5 Vgl. Cornel Tatai-Balta, Le baroque dans la gravure 5 Cornel Tatai-Baltă, Le baroque dans la gravure sur sur bois de Blaj, in Ars Transsilvaniae, II, 1992, S. 80- bois de Blaj, în Ars Transsilvaniae, II, 1992, p. 80-81. 81. 6 Idem, Gravorii în lemn, p. 117-118, 193. 6 Vgl. , Gravorii in lemn, S. 117-118, 193. Idem, Une valeureuse gravure sur bois de Sandu Vgl. , Une valeureuse gravure sur bois de Sandu (XVIIIe s.), conservée au Musée du Banat de Timişoa- (XVIII s.), conservèe au Musée du Banat de Timisoara, ra, în Ars Transsilvaniae, V, 1995, p. 75-83. in Ars Transsilvaniae, V, 1995, S. 75-83. - - Toate cele văzute se cer după Cruce Alle Gesehenen werden nach dem Kreuz gefragt Pavel Aron, în 1764.
Load more

Recommended publications
  • Mvsei Napocensis Xv
    COMITETUL DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE COMITETUL NAŢIONAL SOCIALISTĂ AL JUDEŢULUI CLUJ I COM MUZEUL DE ISTORIE AR TRANSILVANIEI CLUJ-NAPOCA ACTA MVSEI NAPOCENSIS XV EXTRAS 1978 BCtl Cluj-Napoca PROIECTUL UNUI VOLUM OMAGIAL ÎNCHINAT ANIVERSARII A 175 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA ŞCOLILOR DIN BLAJ Organizate, dotate şi deschise la 11 pctombrie 17541 prin grija episcopului Petru Pavel Aron, şcolile Blajului sărbătoreau în 1929 a 175-a aniversare. Prilejul a fost socotit de către autorităţile şcolare, ca şi de puternicul grup de intelec­ tuali, foşti profesori sau elevi la Blaj — între care figura centrală era Ioan Bianu, preşe­ dintele Academiei Române —, drept potrivit pentru a edita un volum omagial dedicat rolului imens pe care aceste şcoli l-au avut în renaşterea naţională şi în cultura românească. Cunoscutul om de cultură Ioan Georgescu, autor a numeroase lucrări, pe atunci pro­ fesor secundar în Bucureşti, în scrisoarea adresată la 1 februarie 1929 mitropolitului Vasile Snciu, îi transmite nişte propuneri în acest sens. Consultîndu-se cu Ioan Bianu şi Zenovie Pîclişanu, aceştia au fost de părere că* în scurtul timp ce a mai rămas „nu poate fi vorba nicidecum de scrierea unei monografii monumentale, cum se cuvine să aibă cele mai vechi şi mai venerabile scoale româneşti“2. Deşi „înrîurirea binefăcătoare asupra întregului neam“ poate fi studiată cu rezultate bune, dar nu se poate „cunoaşte trecutul şcolar propriu-zis, mişcările din învăţamînt etc., decit din rapoartele anuale înaintate de direcţiunile de pe vremuri autorităţilor şcolare superioare. Aceste comori astăzi ne sínt închise“, ele afLîndu-se la Budapesta şi Viena3. Ar fi nevoie pentru aceasta de aranjamente diplomatice, de călă­ torii în străinătate etc.
    [Show full text]
  • Strategia De Dezvoltare Culturala
    CUPRINS Lista de figuri .................................................................................................................................................2 Lista de tabele ...............................................................................................................................................4 REZUMAT ......................................................................................................................................................5 INTRODUCERE ...............................................................................................................................................7 1.1. Patrimoniul cultural mobil și imobil al municipiului ........................................................................9 1.1.1. Patrimoniul cultural mobil .........................................................................................................9 1.1.2. Patrimoniul cultural imobil ..................................................................................................... 15 1.2. Infrastructura culturală ................................................................................................................. 37 1.3. Producția/oferta culturală la nivel local ........................................................................................ 51 1.3.1. Evenimentele culturale organizate la nivel local .................................................................... 52 1.3.2. Analiza resurselor umane din domeniul cultural ..................................................................
    [Show full text]
  • Gender Alternations Within the Toponymic Pair Sodom and Gomorrah
    GENDER ALTERNATIONS WITHIN THE TOPONYMIC PAIR SODOM AND GOMORRAH Sabina ROTEN ŞTEIN “Alexandru Ioan Cuza” University of Ia şi Abstract The article deals with the problem of gender alternations in the case of two biblical toponyms, Sodom and Gomorrah , which can be frequently found in the same syntagm in the biblical text. Since toponyms do not relate to the animate/inanimate distinction, it is the phonetic aspect to mostly dictate their being included in gender categories. The cultural influences of the time as well as the language of the original text from which the translation was made have imposed non-feminine variants of these toponyms in the old Romanian language and vowel-ending variants) in modern Romanian. Key words : gender alternations , biblical toponyms , formal criterion , Sodom , Gomorrah Résumé La présente étude élucide les fluctuations du genre au cas du couple de toponymes bibliques Sodome et Gomorrhe qui, souvent, apparaissent dans le texte biblique en tant que constituants d’un seul syntagme solidement coagulé. Puisque nous savons que les toponymes ne participent point à l’universellement connue opposition entre animé et inanimé, c’est donc leur allure phonétique qui, dans la plupart des cas, décidera de leur encadrement dans la catégorie du genre. Les divers courants prédominants dans la culture de chacune des époques traversées comme aussi bien la langue d'origine de la version d’après laquelle la traduction aura été initiée ont fait que des formes toponymiques non féminines vinssent établir leur prédominance en roumain ancien et que, plus tard, en roumain moderne, les mêmes toponymes présentassent des formes vocaliques.
    [Show full text]
  • Preoţii Greco-Catolici, Apoi a Fost Dus La Închisoarea Din Sighet
    PREOŢI GRECO-CATOLICI Preotul Ion-Joldea Dunca (†), parohul Ieudului - Maramureş, a fost grav maltratat şi a murit în temniţă. Preotul Victor Fanea (†) a fost parohul comunei Sâncrai, judeţul Satu Mare. Arestat, închis, condamnat la muncă silnică, pentru că nu a trecut la Ortodoxie, a fost trimis în lagăr, lângă Stoeneşti, pe Dunăre, şi de aici în lagărul Salcia, fiind chinuit, supus unui regim de exterminare. A murit în aprilie 1960 şi a fost aruncat în groapa comună. Soţia sa a rămas văduvă cu cinci copii mici1. Preotul Iuliu Făgărăşanu, născut la 31 mai 1903 în comuna Ludişor, judeţul Alba, paroh în Pătrungeni, judeţul Alba, hirotonit la 21 iunie 1925 de către episcopul Vasile Suciu, a fost condamnat prin sentinţa 79/1960 a Tribunalului Militar Bucureşti la şapte ani de închisoare, pentru "uneltire contra ordinii sociale" şi întemniţat la Jilava şi Aiud. Preotul Eusebiu Fătu, din Baia Mare, astăzi profesor la Institutul Teologic Român Unit, a fost arestat de trei securişti în 13 februarie 1952. La Securitatea din Baia Mare a întâlnit foarte mulţi preoţi. Pe la orele 3 noaptea, au fost încărcaţi cu toţii în două camioane, transportaţi la Satu Mare şi închişi în celulele de la subsolul casei avocatului dr. Titus Demian. Izolat, ţinut în întuneric şi păzit de gardieni, care-i înjurau continuu fiindcă a fost hirotonit preot clandestin, a fost acuzat că face parte dintr-o organizaţie subversivă "Astra". A fost obligat să stea zile şi nopţi în picioare, iar când n-a mai rezistat, au adus un medic evreu de la spitalul din localitate care i-a dat două pilule şi a zis râzând: "kutya baja sincs" (N-are nici boala câinelui).
    [Show full text]
  • The History of the Greek-Catholic Church As Reflected in the Post 1989 Romanian Historiography
    The History of the Greek-Catholic Church as Reflected in the Post 1989 Romanian Historiography. Some Considerations Cecilia Cârja, Ion Cârja Babeş-Bolyai University Abstract: The History of the Greek-Catholic Church as Reflected in the Post 1989 Romanian Historiography. Some Considerations. The study aims to present seve- ral considerations concerning a scientific research topic which was almost non- existent prior to 1989: the history of Romanian Greek-Catholic Church. The liberalisation of the historical writing in post-communist Romania has created a favourable climate for restarting the research concerning the history of the Church and of religious life. It is in this context that the Romanian United Church became once more an important subject in the Romanian historiography. The research of the history of the Greek-Catholic Church meant , for that period, going to primary sources (archives in and outside the country), as well as identifying main research topics such as: the Union of the Transylvanian Romanians with the Church of Rome, personalities and institutions, relations between the Greek-Catholic Church with the Holly See and with the Latin Catholic Church from Austria-Hungary in the second half of the 19th century and the beginning of the 20th century, the outlawry of this Church in 1948, the period of the communist persecution etc. When surveying the topic, we are dealing with three ways of connecting with the history of the Romanian Greek-Catholic Church: academic history, a result of studies and research conducted by specialists, the official, encomiastic history automatically assumed by the United elites and clergy and a disputed history generated by a difficult dialogue and the tensed relations with the Orthodox Church following the post-communist transition.
    [Show full text]
  • MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOLOGIE Element
    MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOLOGIE Elemente ale discursului istoric la Ştefan Meteş (1887-1977) [Rezumatul tezei de doctorat] COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: PROF. UNIV. DR. IACOB MÂRZA DOCTORAND: OVIDIU-VALENTIN BOC ALBA IULIA 2013 Cuprins Prolegomene Argument I. Direcţii în istoriografia românească de la sfârşitul secolului al XIX- lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea II. Etape şi momente din viaţa şi activitatea istoricului Ştefan Meteş II.1. Originile şi familia II.2. Perioada studiilor II.3. Director al Arhivelor Statului din Cluj (1922-1947) II.4. Activitatea politică II.5. Biblioteca istoricului Ştefan Meteş II.6. Ultimii ani ai vieţii III. Cronologia şi etapele operei lui Ştefan Meteş III.1. Formarea profesională şi influenţa mediului istoriografic, mai ales a mentorului Nicolae Iorga III.2. Valenţe şi concepţii pozitiviste în opera sa. Locul ocupat de istoricul Ştefan Meteş în istoriografia românească III.3. Raportările lui Ştefan Meteş la istoriografia vremii. I Lupaş, S. Dragomir III.4. Fondul arhivistic Ştefan Meteş, izvor inedit de cunoaştere III.5. Corespondenţa – izvor de cercetare şi reflectare a activităţii istoricului Ştefan Meteş IV. Discurs istoric şi principalele teme sau direcţii IV.1. Metodă şi concepţie istorică IV.2. Ştefan Meteş, istoric al Bisericii românilor ardeleni: Elemente ale discursului IV.2.1. Influenţa şcolii critice asupra discursului istoricului Ştefan Meteş, cu referire la lucrările de istorie bisericească. Particularităţi ale scrisului şi concepţiei istorice IV.2.2. Consideraţii generale asupra discursului de istorie bisericească la Ştefan Meteş. Clasificarea, tematica şi importanţa lucrărilor şi studiilor de istorie a Bisericii românilor ardeleni IV.3.
    [Show full text]
  • Biserica, Politica Si Cultura La Episcopul Ioan Giurgiu Patachi
    BISERICĂ, POLITICĂ ŞI CULTURĂ LA EPISCOPUL IOAN GIURGIU PATACHI (1681-1727) Iacob Mârza „În 1727 moare un episcop, carele deşi avuse viaţă scurtă, lăsă însă în urma sa un monument epocal nu numai pentru biserică ci şi pentru cultura naţională, căci câştigă de la împăratul două domenii, care apoi s-au schimbat pentru domeniul de la Blaj. După 70-80 de ani nu mai ştie nici un român, când, unde şi cum a murit acel episcop. Unul pune anul morţii lui la 1725, altul la 1727 şi iarăşi altul la 1728. Vine apoi abia în zilele noastre dr. Nilles şi scoate din documentele societăţii sale data morţii lui Pataki IV Kalendas Novembres 1727” 1. O privire de ansamblu asupra vieţii şi activităţii publice a episcopului Ioan Giurgiu Patachi (1681-1727), invocat mai sus din perspectiva discursului romantic postrevoluţionar datorat lui George Bariţiu, de care dispunem în congruenţă cu istoriografia asupra stării Bisericii Române Unite în deceniile 2-3 ale secolului al XVIII-lea 2, pline de experienţe instituţionale şi teologice, cu referire directă la invocatul episcop, ne aduce spre analiză şi interpretare trei cuvinte cheie (Schlagworte ): biserică , politică şi cultură . Suntem în faţa unui model al preotului şi intelectualului român, crescut şi educat în şcolile catolice şi iezuite, curriculum -ul lui indicând calea posibilă de afirmare culturală, oferită de autorităţile guberniale şi aulice românilor uniţi cu Biserica Romei. De fapt, viaţa, activitatea şi opera (nescrisă) a lui Ioan Giurgiu Patachi au ilustrat, în general dar şi în particular, acest trinom , nelipsit de conotaţii naţional-politice, într-o etapă în care s-au ridicat, în faţa Bisericii Române Unite, nenumărate probleme instituţional-organizatorice şi teologice.
    [Show full text]
  • Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Facultatea De Istorie Şi Filologie
    UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOLOGIE IMPLICARE ŞI ACŢIUNE CULTURALĂ LA ROMÂNII ARDELENI ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA: GRIGORE MAIOR (1715-1785) TEZĂ DE DOCTORAT Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Iacob MÂRZA Doctorand: Cristian BARTA ALBA IULIA 2012 CUPRINS ARGUMENT Importanţa şi scopul cercetării Metoda de lucru şi structura lucrării Stadiul cercetărilor Capitolul I Coordonate ale vieţii politice la românii ardeleni în veacul Luminilor: de la Inochentie Micu Klein la Grigore Maior I.1. Contextul politic european I.2. Relaţiile Pontifilor Romani cu Curtea vieneză I.2.1. Poziţia Sfântului Scaun în contextul politic european din secolul al XVIII-lea I.2.2. Raporturile Sfântului Scaun cu Imperiul Habsburgic în timpul reformismului terezian şi iosefin I.2.2.1. Relaţiile Sfântului Scaun cu Împărăteasa Maria Tereza I.2.2.2. Relaţiile Sfântului Scaun cu Împăratul Iosif al II-lea I.2. Contextul politic şi administrativ transilvănean I.2.1. Naţiuni şi religii recepte I.3.2. Evoluţia instituţiilor politico-administrative centrale şi transilvănene în secolul al XVIII-lea I.3.2.1. La nivel central I.3.2.2. Instituţiile politico-administrative transilvănene Capitolul II Relaţiile episcopului Grigore Maior cu autorităţile transilvănene, habsburgice şi romane (1764-1782) II.1. Raporturile lui Grigore Maior cu autorităţile transilvănene, habsburgice şi romane înainte de episcopat II.1.1. Perioada studiilor la Roma II.1.2. În calitate de susţinător al episcopului Inochentie Micu Klein II.1.3 În raportul cu Petru Pavel Aron II.1.4. Pe fondul opoziţiei faţă de candidatura lui Atanasie Rednic II.2. Alegerea şi numirea ca episcop II.2.1 Dosarul lui Grigore Maior II.2.1.1 Metodologia întocmirii Dosarului II.2.1.2 Profilul uman, moral, spiritual şi intelectual al candidatului Grigore Maior II.2.1.3 Aspecte ecleziastice şi identitare II.3.
    [Show full text]
  • Jacques-Pierre Brissot and the Transylvanian Romanians in 1784
    PROBLÈMES ROUMAINS DÈS LA FIN DU XV1IF SIÈCLE AU DÉBUT DU XXe SIÈCLE JACQUES-PIERRE BRISSOT AND THE TRANSYLVANIAN ROMANIANS IN 1784 NICOLAE EDROIU Corresponding Member of the Romanian Academy In the mid-18th century the European society entered a new stage of evolution. The Old Regime of Western Europe was experiencing a deep crisis in those historic ages, which culminated in the French Revolution of 1789 whose echoes and consequences reverberated throughout the continent. New social­ political and cultural-ideological phenomena anticipated the deep metamorphoses that were to come with the end of a century called the Century of Enlightenment and Reason, after all preparing in their turn the aforementioned social changes. The entire 18th century was an age of transition, of mutations from old to modem mentalities, from Small to Great Europe, at that time incorporating new geographical-political areas, including the Romanian Countries. The European space expansion could be distinguished not only in the cosmopolitan trend of the century, but also in the growing circulation of people and merchandise following the improvement of the ways and means of transportation. Progressive ideas circulated more quickly - now spread by the press -, and they were increasingly antagonistic to aristocratic practices which the representatives and supporters of European monarchies strove to preserve in the respective kingdoms and empires. The enlightened spirits gathered around the Encyclopaedia preached new political concepts and aims, liable to lead to social happiness, expressed by an increase in wealth, trade, craftsmanship, industry or thought and science. Such evolutions took place against the background of a demographic boom, so that the European population became two times more numerous, with growing needs and demands.
    [Show full text]
  • Capitolul Xi Episcopia Română Unită De Oradea Episcopul
    CAPITOLUL XI EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ DE ORADEA EPISCOPUL AUXILIAR MELETIE COVACI (1748-1770). Prima organizare bisericească, după unirea de la 1700 a românilor greco-catolici din părţile bihorene, a avut loc sub episcopul latin al eparhiei Oradea, Emeric Csáky (1702-1723), care l-a numit pe canonicul său, Vasile Paul, arhidiacon al catolicilor români de rit bizantin, arhidiaconatul numărând 70 de parohii unite.163) Episcopul următor, Nicolae Csáky, pentru prosperitatea credincioşilor săi catolici de rit grec (bizantin), a stăruit pe lângă Sfântul Scaun să-i dea un episcop auxiliar român unit care, în calitate de vicar al său, să păstorească pe credincioşii români. Această dorinţă se va realiza numai sub urmaşul său, episcopul latin Paul Forgách, în 1748, prin numirea de către papa Benedict al XIV-lea a preotului român unit din Diosig, Meletie Covaci, originar din Macedonia, ca episcop titular de Tegea - scaun vacant prin desfiinţare - auxiliar al episcopului latin de Oradea şi vicar al acestuia pentru parohiile române unite. A fost consacrat după ritul bizantin de către episcopul rutean unit al Muncaciului, Emanoil Olsavschi. Românii însă au fost nemulţumiţi cu această formulă de pastoraţie, cum de altfel au fost şi mai înainte, sub arhidiaconatul condus de Vasile Paul. Dar, ceea ce va grăbi schimbarea stării de lucruri, va fi vizitaţia canonică făcută în părţile bihorene de către episcopul ortodox sârb al Aradului, Sineziu Jivanovici, în anul 1753. Acesta, promiţându-le românilor marea cu sarea şi tot felul de privilegii, o mare parte dintre românii uniţi din Bihor s-au lăsat ademeniţi de acest alt "apostol sârb" şi au părăsit unirea.
    [Show full text]
  • Uniate Clergy: Between the Obtaining of Social Advantages and the Affirmation of Social Conscience
    Uniate Clergy: between the Obtaining of Social Advantages and the Affirmation of Social Conscience Bagiu, Lucian Published in: 4th International Conference of PhD Students, 11-17 August 2003 2003 Link to publication Citation for published version (APA): Bagiu, L. (2003). Uniate Clergy: between the Obtaining of Social Advantages and the Affirmation of Social Conscience. In G. Patko, L. Lehoczky, & L. Kalmar (Eds.), 4th International Conference of PhD Students, 11-17 August 2003 (Vol. Humanities, pp. 29-34). University of Miskolc, Hungary. Total number of authors: 1 General rights Unless other specific re-use rights are stated the following general rights apply: Copyright and moral rights for the publications made accessible in the public portal are retained by the authors and/or other copyright owners and it is a condition of accessing publications that users recognise and abide by the legal requirements associated with these rights. • Users may download and print one copy of any publication from the public portal for the purpose of private study or research. • You may not further distribute the material or use it for any profit-making activity or commercial gain • You may freely distribute the URL identifying the publication in the public portal Read more about Creative commons licenses: https://creativecommons.org/licenses/ Take down policy If you believe that this document breaches copyright please contact us providing details, and we will remove access to the work immediately and investigate your claim. LUND UNIVERSITY PO Box 117 221 00 Lund +46 46-222 00 00 Uniate Clergy: Between the Obtaining of Social Advantages and the Affirmation of Social Conscience Prep.
    [Show full text]
  • Regional Enlightenment in Transylvania: the Educational Reforms of Bishop Petru Pavel Aron, Their Influences and Effects On
    SLOVO, VOL. 27, NO. 1 (SPRING 2015), 9–33. DOI: 10.14324/111.0954-6839.030 Regional Enlightenment in Transylvania: The educational reforms of Bishop Petru Pavel Aron, their influences and effects on the Uniate society in Transylvania in the Age of Enlightenment MARIA IULIA FLORUTAU School of Slavonic and East European Studies, University College London The Transylvanian Enlightenment is a very contained phenomenon, yet fully fledged, attributed to a group of intellectuals in the last two decades of the eighteenth century known as the Transylvanian School. However, efforts towards Enlightenment appear much sooner, made possible by Uniate Bishop Inochentie Micu Klein’s ideas and especially through the actions of his successor, Petru Pavel Aron. With the financial help of the Habsburg Empire, particularly that of Empress Maria Theresa, Bishop Aron created schools, a typography and an intellectual circle that established the foundation for the Transylvanian School. Largely under-researched, the Bishop’s educational efforts will be examined in this study to argue that Enlightenment among the ethnic Romanian population appeared in Transylvania in a peripheral form forty years earlier than the Transylvanian School. I. DEGREES OF ENLIGHTENMENT Any of the numerous studies on Enlightenment or Enlightenment-related topics conventionally begin by asserting the difficulties of defining the concept. Many of these studies may quote Immanuel Kant’s famous definition that Enlightenment is “man’s emergence from his self-imposed immaturity”1 because it explains the shift in the mind-set of European civilization. Other definitions can be pertinent to most aspects of the phenomenon, such as Peter Gay’s definition as “philosophes, […] the totality of their ideas, their strategies, and their careers”,2 one that is very helpful when considering the precise points of belief that changed and identifying their promoters.
    [Show full text]