DOCSLIB.ORG

Din TARA ROMANEASCA Ji MOLDOVA

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text

Load more

N. Stoicescu DICTIONAR al ARILO R dinTARA ROMANEASCA jiMOLDOVA sec. x iv- xvii www.dacoromanica.ro Lucrareaprezintd pe marii dregkoriai Tdrii Ro- manesti si Moldovei (sec. XIV- XVII), grupatipe cele doud provincii istorice, lar In cadrul acestora, pe secole si in ordine alfabeticd. La fiecare articol- titlu se indica: numele IDdrin- tilor, alsotiei,urmasilorsi rudelor mai apropiate si inru- dirileacestora, datelecind apar in documente cu diver- se titluri de dregdtori (cursus honorum), faptele mai deose- bitesdvirsite(solii,parti- cipdrila rdzboaie, hiclenii" etc.), data mortii,locul un- de sint Inmormintatisicti- toriile. De asennenea, in note sint consemnate izvoarele infornnatiei (documente, cro- nici,relatii decdIdtorie, inscriptiietc.),precunn si bibliografia respectivä. www.dacoromanica.ro DICTIONAR al MARILOR DREGATORI din TARA ROMANEASCX si MOLDOVA In sec. XIV XVII www.dacoromanica.ro Supracoperta 0 coperta: MOTORA GHEORGHE www.dacoromanica.ro N icol ae Stoicescu DiCTiONAR AL itittRiLOR DREGATORi DINTARA ROMANEASCA Si M6LDOVA sec. xiv-xyli Ed itura encicloped id romini Bucurqt1, 1971 www.dacoromanica.ro CUPRINS pag. INTRODUCERE 5 1. TARA ROMANEASCA 13 Secolele XIVXV 15 Secolul XVI 29 Secolul XVII 105 2. MOLDOVA 259 Secolele XIVXV 261 Secolul XVI 290 Secolul XVII 338 www.dacoromanica.ro INTRODUCERE Se stie ca marea boierime a fost patura conducatoare in statele medievale Tara Romeineascei si Moldova; de aceea, istoria politica a acestor state nu poate fi studiateg temeinic Jara a cunoaste boierimea i relatiile dintre membrii ei,probleme puf in cercetate in ultima vreme. Lucrarea de fatei este menitei sumple acest gol ,sisei ofere celor interesa ti datele esentiale despre rolul politic jucat de membrii clasei boieresti pina la inceputul epocii fanariote. De la inceput atrag atenfia asupra faptului ca nu este vorba de o opera de genealogie, aceasta deoarece nu m-am ocupat de toate familiile boieresti, ci doar de circa 950 de boieri ajunfi mari dregeitori ,si membri ai sfatuluii divanului domnesc fi de urma,sii acestora. In afara de datele esentiale privind pe fiecare dreggitor in parte,aceasta lucrare ofera posibilitatea infelegerii unor probleme deosebit de importante referi- toare la organizarea politiceii socialei a Moldovei Tarii Românesti. Dintre acestea as enumera aici pe scurt doar citeva: Datele cuprinse in lucrare ligmuresc relatiile dintre domnie si marea boierime la conducerea statului, din aceste date desprinzindu-se o serie de concluzii foarte importante pentru organizarea politica a celor cloud state feudale romane,sti. Prima dintre ele este aceea ca marea majoritate a dregatorilor (circa 90%) au fa cut parte din familii boiere,sti cunoscute, datele din lucrare confirmind in- vegtettura" lasatei de Neagoe Basarab fiului sciu, Teodosie, cá daca cei de neam mare"i rudele domnesti erau destoinici pentru dregcitorie este bine sei fie aceia In dregeitorii... pentru ci se cuvine sá fie si a fost si mai inainte"(subl. ns. N. S.). Folosind membrii clasei boiere,sti ca dregiitori, dupä cum se cuvenea" in vremea aceea, domnii incercau set* domine sfatul domnesc promovind in dregeitorii rude mai apropiate sau mai indepeirtate ale ion, problema asupra ceireia voi reveni pe larg cu alt prilej. Domnii aveau apoi posibilitatea sa ridice intredregeitorii lor pe oamenii considerati de ei mai credinciosi, chiar daca unii din ace,stia nu friceau parte din marile familii de origina nobila ale färii, dar care au format apoi noi familii boieresti. Lucrarea ojera deci posibilitatea sei fntelegem cum se ajungea la dregeitorii, cai modul cum erau inaintafi in funcfii dregatorii (cursus honorum), care de obicei ocupau in tinerete slujbe mai modeste, ajungind la mari dreglitorii dupei ce acumulau o practica suficienta in conducerea treburilor statului feudal. In legeitura cu cele arigtate mai sus, lucrarea ne ajutei sci cunoa,stem mai bine inversunata luptel pentru putere dusei intre familiile boiere,st2, grupate in jurul unui domn sau al altuia, in primul rind dupei legeiturile de rudenie si de interese dintre ele. In aceastcl luptel acerba pentru marinei putere, generatoare deaveri fabuloase, sute de boieri si-au pierd,ut viata; lucrarea abunda in cazuri de hicle- nie" (tradare ) invocata de numerosi domni pentru a sccipa de adversarii lor politici. 0 alta problema importanta ce poate fi studiata pe baza datelor cuprinse In aceastä lucrare este aceea daca a existat sau nu o continuitate intre farniliile boiere,sti din secolele XIV XV si acelea din veacurile urmiltoare sau daca a)sa cum s-a sustinut in ultima vreme avem de a face cu o boierime noua in secolele XVIXVII. www.dacoromanica.ro 6 Introducere Una din cele niai de seamii probleme care a dat loc la multe discgii in istoriografia noastrd este aceea a dregdtorilor de origine greacd Fi a rolului jucat de ei in istoria politicd a Tdrii RomlineFti Fi a Moldovei. Din lucrarea de fald rezulta ca cei mai multi dintre aceFti dregatori (indeosebi cei din a daua iumcitate a secolului al XVI-lea) au dispdrut o data cu domnii ce-iridicaserit la dregatorii; al,lii, indeosebi in secolul al XVII-lea, s-au stabilit in fdrile romd ne, uncle au format familii boiereFti ce s-au romknizat destul de repede (Alexeanu, Brata,sanu, Cantacuzino etc., in Tara Romdneascd, Cantacuzino, Catargi, Palade, Ruset etc., in Moldova). Af mai aminti aici o problema' importantd nestudiatd incd, anurne aceea a numero,silor boieri care au ocupat dregatorii alit in Moldovacit Fi in Tara Romeineasca, aceasta ca urmare a strinselor relgii dintre cele (loud surori, ca Fi a faptului cd ele aveau o organizare politicd foarte asemeinatoare.Cit pri- veFte legaturile intense pe plan politic mire cele cloud fdri Fi Transilvania, aces- tea se reflectd in lucrare prin sutele de solii trimise de domnii acestor (Sri in pro- vincia de peste munfi. fri sfir,sit, lucrarea prezint'd importanfdi pentru istoria culturii vechi ro- rna'ne,sti, oferind date cit mai exacte cu putinta despre viga gi dregatoriile ocupate de marii cronicari din secolul al X VII-lea Fi inceputul celui urmcitor: Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino stolnicul, Radu Popescu, Nicolae Costin 1. Citeva cuvinte despre metoda de lucru utilizatd: Dregdtorii au fost grupati pe cele cloud provincii istorice, Tara Romineasci si Moldova,i, inliuntrul acestora, pe secole $i in ordine alfabetici, pentru a putea fi gäsif i cu wurinfd. Dregatorii care apar in documente in doud secole au fost trecgi la secolul and Fi-au inceput cariera politica. De pildd, cei trei frati Buze,sti,care au fost mari dregatori in timpul domniilor lui Mihai Viteazuli Radu . erban, deci alit la sfirFitul sec. XVI, cit Fi la inceputul sec. XVII, au fost trecuti la sec. X VI. (AFa se explica faptul cá in lucrarea de fald sin: cuprin.,si numerosi dregcltoride la inceputul sec. XVIII circa 40 care Fi-au inceput cariera politica la sfirFitul sec. XVII). Dregdtorii care au facia parte dintr-o familie Fi au purtat numele acesteia (Bdleanu, Buhu,s, Cantacuzino, Costin etc.) au fost trecgi, in ordine cronologica, la numele familiei respective, facindu-se trimitere de la numele lor debotes la acela de familie (de ex. erban, v. Cantacuzino $erban ). Gel 35 de boieri care au ocupat dregatorii alit in Tara Romdneascd, It Fi in Moldova, au fost trecgi la fara de unde erau originan i (Boul, Buhu,s, Ureche etc. la Moldova) sau la aceea unde s-au stabilit, feicindu-setrimiterede la o provincie istoricd la alta (de ex. la Tara Romaneasca sec. XVII, la BuhuF Lupa,sco s-a trecut v. Moldova). Sint cuprinsi in aceastd lucrare toti =rid dregatori despre viata, faptele si familia cdrora se cunosc unele sari; cei peste 100 de boieri care sint doar amin- ca membri ai sfatului sau divanului domnesc, dar despre care nu ,stim nimic altceva, au fost omif i, ei putind fi gasifi cu wurinfel in indicii de la finele volu- melor de documente moldovene publicate de I. Bogdan, M. Costachescu, Gh. Ghi- bilnescu etc., in indicii colectiei Documenta Rpmaniae Historicai in indicele de ') Asupra importanfei tor in cultura noastrd medievald voi reveni pe larg In biblio- grafia istoriei medii romaneoti, in curs de alcdtuire. Tot aici se va gdsi oi bibliografia vind pe domnii care au fost dregdtori inainto de a ocupa tronui (Neagoe Basarab, Mihui Vat izul, Matei Basarab, Vacile Lupu,erban Cantacuzino, Constantin Brincoveanu etc.). www.dacoromanica.ro Introducere 7 persoane al colectiei Documente privind istoria Romaniei (in ms. la Institutul de istorie N. Iorga" ). In afarci de marii dregdtori, membrii obisnuifi ai sfatului domnesc (banul, logofdtul, vornicul, postelnicul, spdtarul etc.), am inclus in aceastd lucrare si pe dregdtorii membri ai divanului (aga, arma,sul, clucerul, jitnicerul, portarul, ser- darul etc. ) a, ca si pe boierii fdrd tit/uri de dregdtori care au fost membri ai sfatului domnesc, mentionind la fiecare dintre ace,stia datele cind Ant citafi ca membri in sfat. Aceste date, ca si acelea privind pe marii dregdtori ,si anii cind au ocupat dregdtorii, apar cu litere cursive in lucrare, pentru a fi urmdrite cu mai multd ufurintii. La fiecare dintre acesti dregdtori fi membri ai sfatuluii divanului domnesc am indicat (in mdsura in care am avut posibilitatea sà aflu din izvoarele lucrdrile cercetate): numele tatillui, al soliei, urma,silori rudelor mai apropiate si inrudirile acestora, apoi datele cind copar in documente cu diverse titluri de dre- gittori(cursus honorum), faptele mai deosebite sclvir,site(solii, participclri la zboaie, hiclenii" etc.), data mortii, locul unde sint inmormintali, ctitoriile wind seama cd foarte multi dintre marii dregdtori sint fi ctitori de bisericii md- ndstiri) 3. La fiecare dreglitor am indicat in note izvoarele informaliei (documente4, cronici, relafii de cillettorie, inscriptii etc.), precumibibliografia respectivd. Tin sit remarc aci cd datele despre ace,sti dregatori sint destul de inegale: pe chid pentru secolele XIV XV ele sint foarte sdrace (uneori simple mentiuni In sfatul domnesc), la secolele XVIXVII devin mull mai bogate.
Recommended publications
  • 293 REVIEWS Spiridon Cristocea, Din Trecutul Marii Boierimi Muntene

    293 REVIEWS Spiridon Cristocea, Din Trecutul Marii Boierimi Muntene

    Analele Universităţii „Ovidius” Constanța – Seria Istorie Volumul 10-11, 2013-2014 REVIEWS Spiridon Cristocea, Din trecutul marii boierimi muntene. Marele Vornic Stroe Leurdeanu (Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2011), 320 pp. + 16 planşe. ISBN 978-973-1871-76-9 Muzeul Brăilei, prin Editura Istros, şi-a făcut o tradiţie în a sprijini publicarea unor lucrări de valoare din domeniul istoriografic, fapt pe deplin dovedit şi prin tipărirea scrierii de mai sus. Totodată, apariţia unei monografii dedicate uneia dintre cele mai importante figuri a clasei boiereşti constituie în sine un fapt remarcabil şi pe deplin salutar. Cu siguranţă studierea trecutului boierimii române rămâne o temă cu un potenţial indiscutabil pentru cercetare istorică, deşi contribuţii în acest domeniu regăsim încă de la începuturile istoriogafiei române. Cunoscut mai întâi prin monografia dedicată marelui ban Mareș Băjescu, carte tipărită tot la Editura Istros, în 2005, în Colecția Teze de Doctorat, Spiridon I. Cristocea a revenit în atenția lumii academice în 2011, cu o nouă cercetare sistematică a carierei unuia dintre cei mai mari boieri ai Țării Românești din secolul al XVII-lea. Lucrarea Din trecutul marii boierimi muntene. Marele Vornic Stroe Leurdeanu este structurată în capitole care surprind istoria acestui boier în integralitatea sa, existând preocuparea constantă a autorului de identifica şi sublinia toate ramificaţiile politice, sociale şi culturale care ţin de activitatea fostului mare vornic. Astfel, Spiridon Cristocea îşi deschide rezultatul cercetării prin capitolul Stroe Leurdeanu în viziunea contemporanilor şi a istoricilor (pp. 9-13), în care accentuează profilul extraordinarului personaj istoric, personaj numit de adversarii săi politici, din tabăra Cantacuzinilor, drept „om rău şi vărsătoriu de sânge nevinovatu” sau „ucigaş frăţini-său, cum şi Cain”.
  • Craioveşti - Brâncoveni Barbu Paharnic 1431, 1436; Réalisation, Graphisme Et Mise En Page: Mona & Florian BUDU-GHYKA & Vlada

    Craioveşti - Brâncoveni Barbu Paharnic 1431, 1436; Réalisation, Graphisme Et Mise En Page: Mona & Florian BUDU-GHYKA & Vlada

    la Généalogie des Craioveşti - Brâncoveni Barbu Paharnic 1431, 1436; Réalisation, graphisme et mise en page: Mona & Florian BUDU-GHYKA & Vlada ............. Sources: I.C. Filitti; Ştefan Grecianu; Ştefan Ştefănescu; M.D. Sturdza; décembre 2007 Copyright © Mona & Florian Budu-Ghyka www.ghika.net Neagoe de Craiova dit ”STREHĂIANUL” Mise à jour Sept.2019, sources: Ban 1450-1475, 1482....; M.D.Sturdza, Familii boierești din Moldova și Țara Românească, &1 Stana ...… de Florești pour Craiovești : vol.V, p. 432-486 f. de Vâlsan de Florea pour Brâncoveni : vol. II, p. 246-354 &2 Vinia ..... Noble de Serbie Barbu I Pârvu I Danciu Radu Mușa dit "Craievschi" † 3.VI.1512 (Gogoaşe) † Gura Tinoasei (Teleorman) 1507 Réligieuse Magdalina Membre du Divan 1482, 1487-1494 ╪ Mon. Snagov Stolnic 1482-1488; Mare Postelnic 1489-93, &1 ..... CÂRJEU, Mare Ban 8.IX.1495-10.I.1520 Vornic 1482, 1486-1493, Comis 1489-1503; 1493-1501, 1505, 1507; Vistier de Corbi (Muscel); Moine Pahomie; 1495-1501, 1508-1509, 1512 Spătar 1505-1507; 1510; & Velica FLORESCU de Șitoaia &2 HAMZA .... & Negoslava (Neguţa) ...... & Neaga ...... de Hotărani Vornic 1510; f. de Vintilă Florescu Mare Vornic † après 1503 Noble de Serbie; † ...1514 & Hrusana ...... (Gogoşoaia) ╪ Mon.Argeș Réligieuse Salomia; ╪ Mon. Glavacioc, f. de ...Gherghina - Pârcălab, frère de Rada, puis Mon. Argeș (1520 ?) épouse de VLAD Călugărul Vodă Neagoe BASARAB Preda Marga Barbu II fille Drăghici Pârvu Maria Vlădaia Hamza II † 15.IX.1521 † Târgoviște …1524 ? † Viișoara ..VIII.1530 (Oancioaia) (Gogoaşe) † 14.IV.1529 de Obislav ╪ Mon.Argeș tué par les boyards de & Marcea ...... Mare Postelnic 1523; & ....... OANCEA † Cple. 1530 pendu Mare Postelnic 1511; & Şerban ...
  • Revista Istorică

    Revista Istorică

    REVISTA ISTORICĂ SERIE NOUĂ TOMUL XVIII, NR. 3–4 mai–august 2007 S U M A R SISTEMUL COMUNIST – GERMINAŢIE ŞI DISPARIŢIE † EUGEN DENIZE, Serviciile de informaţii americane despre situaţia din Uniunea Sovietică în anii ’80 şi ’90 ai secolului XX .................................................................................... 211 MIOARA ANTON, Miza unei dizidenţe. Relaţiile româno-sovietice şi criza din Orientul Mijlociu. Iunie 1967 ........................................................................................................ 229 CEZAR MÂŢĂ, Comunişti în atenţia organelor puterii: anul 1941 ........................................... 237 SCENA PUTERII – REGIE ŞI CULISE ADRIAN-SILVAN IONESCU, Ceremoniile încoronării din 1881 şi resuscitarea tematicii istorice în plastica naţională ........................................................................................... 259 MARIAN STROIA, 11 februarie şi 10 mai 1866: o paralelă istorică ........................................ 269 OVIDIU CRISTEA, „Cu acest feliu de pompă i-au dus”: un „spectacol” pentru un caz de „hiclenie” în veacul al XVII-lea ...................................................................................... 279 OANA RIZESCU, Controlarea slujbaşilor domneşti: între fermitate şi „voie vegheată”. Studiu de terminologie istorică ................................................................................................... 299 JOCUL ALIANŢELOR – TEXT ŞI CONTEXT ILEANA CĂZAN, Frontul antiotoman şi noul echilibru de forţe în Balcani şi la linia Dunării

  • ETAPE ÎN ZIDIREA CONAC~Ul GOLEŞTILOR

    MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ ARGESIS, STUDII I COMUNICĂRI, seria ISTORIE, TOM XIV, 2005 ETAPE ÎN ZIDIREA CONAC~Ul GOLEŞTILOR MARIA MULŢEscu· ALEXANDRU MUL ŢEScu·· Familia Goleştilor apare în istorie odată cu jupânul Baldovin pârcălabul, pe la sfârşitul secolului al XV-iea. Împreună cu fratele său, Cândea, Baldovin avea o moşie bătrână, Mărăcineni, inoşia Goleştilor şi multe altele'. Nu cunoaştem ce făcea Baldovin în Calitate de pârcălab. Putem ~presupune, datorită apropierii moşiilor familiei de Piteşti, că exercita această funcţie în acest oraş2. Dacă aceasta este o presupunere, existenţa unor curţi la Mărăcinenj şi Goleşti pentru familiile celor doi frati, pare o certitudine. Curtea boierului Baldovin şi a Anghelinei pare să fi existat tot pe amplasamentul de azi al Ansamblului Conacului Goleştilor (fig. I). Pârcălabul Baldovin are un fiu, pe lvaşco, ce va ajunge paharnic şi pe Calea, căsătorită cu Borcea, şetrarul din Vrăneşti. Calea şi Borcea adoptă pe fiica lui lvaşco, Caplea, care va aduna astfel din nou moşiile bătrâneşti de la Ooleşti, Mărăcineni ' şi restul. Caplea devine soţia lui Radu Clucerul Furcovici, care are o 3 . ascensiune deosebită în epocli • Pe Caplea i-a „dat-o" lui Radu Furcă însuşi aomnul 'Radu Paisie (1535 iun. 12 - 1545 Înainte . de mart. 17) ctitorul capodoperei arhitecturale care este Bolniţa Coziei. Meşterul zidar. al bisericuţei este Maxim, iar pictura execu.tată între 1542-1543, se datoreşte şi Fig. I. Conacul Goleşti/or după lui Radoslav lui David. Caplea din restaurarea din 1943 Goleşti este ea însăşi ctitoră a Mănăstirii ' S. C. Proiect Argeş S. A. " Directia Jude!eanll pentru Culturii Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Argeş .
  • Roumains Et De La Romanite Orientale Par N

    Roumains Et De La Romanite Orientale Par N

    IIISTEOIRE DES ROUMAINS ET DE LA ROMANITE ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIEE SOUS LES AUSPICES DE SA MAJESTE LE ROI CHARLES H ET DE L'ACADEMIE ROUMAINE 9 Vol,. VI .. LES MONARQUES \ B U C A R E S T 1 9 4 0 0 HISTEOIRF DES ROUMAINS ET DE LA ROMANITE ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIEE SOUS LES AUSPICES DE SA MAJESTE LE ROI CHARLES II ET DE L'ACADEMIE ROUMAINE VOL. VI LES MONARQUES B U C A R ES T 9 4 0 VOLUME VI LES MONARQUES LIVRE PREMIER LA MONARCHIE ROUMAINE CHAPITRE PREMIER LA MONARCHIE EN LUTTE AVEC LE PATRIARCALISME DES BOIARS La monarchie roumaine, fondee, comme les autres formes monarchiques modernes 1, par le lent developpement des circonstances et par un acte constitutionnel, est dej a vi- siblement form& pendant ces annees apres Michel-le-Brave, quand s'eleve la personnalite, en partie occidentale, de Radu 1 Par Michel-le-Brave surtout, les pays roumains rentrent dans le cercle d'attention de 1'Occident. En 1600, un T. Pelletier donnait a Paris une Histoire des Ottomans. II sait ce que sont les principautes roumaines : « Ifla- kie par les Tures est nommee la Valachie. Moldavie est la Valachie Supe- rieure, appellee Maridania nigra, Danorum seu Dacorum regio. Les Turcs a cause de ce l'appellent Carbogdanie ». Pour Cetatea-Alba, «partie de la Moldavie », it cite Leunclavius. A la meme époque, dans le « Discours abbrege des asseures moyens d'aneantir et ruiner la monarchie des princes ottomans », de Breves presente les trois tributaires, dont la situation est jugee comme egale :« les princes de Valaquie, Bogdanie et Transilvanie sont leurs tribu- taires, qu'ils changent quand it leur plaist: la Bogdanie d'une part joint a la Pologne » (p.
  • Catalogul Documentelor Lui Grigore I Ghica Aflate În Colecțiile Muzeului Municipiului București

    Catalogul Documentelor Lui Grigore I Ghica Aflate În Colecțiile Muzeului Municipiului București

    150 muzeul municiPiului Bucureşti - XXX CATALOGUL DOCUMENTELOR LUI GRIGORE I GHICA AFLATE ÎN COLECȚIILE MUZEULUI MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Dr. Grina-Mihaela Rafailă Abstract: From the times of the two reigns of Grigore I Ghica, ruler of Walachia (1st Sept. 1660-d. 27th Nov. 1664 and approx. 12th Febr.-Nov. 1673), the Municipal Museum of Bucharest Documents collection preserves 47 papers issued on paper or perchment (5 doc.), of which some are accompanied by Romanian or modern copies. Most of them deal with the selling or buying of lands, estates, mill fords, but also with some ruler`s orders or confirmations a s.o. As usual, most of the transactions are concluded by men, but there are also a few women selling by themselves or together with their husbands, or buying by themselves, or having their wealth confirmed by the head of the state. The documents authentification was made by applying the ruler`s seal or the ring seals belonging to various witness boyars, in black ash or ink, or by the digital imprints of those perfecting the commercial deals. Key words: Grigore I Ghica, Walachia, documents, estates, transactions Toamna anului 1660 aduce la domnia Ţării Româneşti, prin intermediul mare- lui postelnic Constantin Cantacuzino, care a reuşit astfel să salveze ţara de a deveni paşalâc, pe Grigore I Ghica, fiul lui Gheorghe Ghica, alt fost domn muntean (20 nov. 1659-1 sept. 1660). S-a dovedit a fi o puternică personalitate cu deosebite calităţi organizatorice decât lăsase să se întrevadă până atunci. În cursul primei sale cârmu- iri acesta a încercat, pe cât posibil, să echilibreze raportul numărului membrilor în Sfatul domnesc al reprezentanţilor celor două partide care se înfruntau în acele vre- muri, respectiv cea a Leurdenilor, care era mai numeroasă, şi a Cantacuzinilor, care vor fi înlăturaţi definitiv în cea de a doua sa domnie.
  • The Tomb of Vlad Tepes

    The Tomb of Vlad Tepes

    Journal of Dracula Studies Volume 4 2002 Article 3 2002 The Tomb of Vlad Tepes Constantin Rezachevici Nicolae Iorga Institutre of History, Romanian Academy Follow this and additional works at: https://research.library.kutztown.edu/dracula-studies Part of the English Language and Literature Commons, Feminist, Gender, and Sexuality Studies Commons, and the Film and Media Studies Commons Recommended Citation Rezachevici, Constantin (2002) "The Tomb of Vlad Tepes," Journal of Dracula Studies: Vol. 4 , Article 3. Available at: https://research.library.kutztown.edu/dracula-studies/vol4/iss1/3 This Article is brought to you for free and open access by Research Commons at Kutztown University. It has been accepted for inclusion in Journal of Dracula Studies by an authorized editor of Research Commons at Kutztown University. For more information, please contact [email protected],. The Tomb of Vlad Tepes Cover Page Footnote Dr Constantin Rezachevici, chief researcher with the Nicolae Iorga Institutre of History of the Romanian Academy, presented this paper at a symposium on Vlad the Impaler, held in Romania in 2001. This article is available in Journal of Dracula Studies: https://research.library.kutztown.edu/dracula-studies/vol4/ iss1/3 The Tomb of Vlad Tepes The most probable hypothesis Constantin Rezachevici [Dr Constantin Rezachevici, chief researcher with the Nicolae Iorga Institutre of History of the Romanian Academy, presented this paper at a symposium on Vlad the Impaler, held in Romania in 2001.] Lacking any documentary evidence and quoting a so-called “tradition” (which dates from the nineteenth century), Romanian historians without exception set the tomb of Vlad Tepes at Snagov monastery.
  • România Rurală Rural Romania Rural Romania

    România Rurală Rural Romania Rural Romania

    RomâniaRural Ro Rumarnail a ă NNATIONALAReţeauaTIONAL NaţioR RURALURAnLa D DEVELOPMENTlăEdVeELDOePzvMoltareENT N NETWORK RuETrWa OlăRK NIssueumăr u20l 3 AnYuelaIrI,ISIe, pMtaermcbhri2e02105 14 Prof. Dr. Corneliu Bucur: Without a national programme, the cultural heritage is wasting and dissipating and it cannot be optimally valorised by the current and future generations Patrimony Romanians Revival of a village: The power of volunteering at Stejărișu, Sibiu County Valorisation of traditions at Găujani, Giurgiu County: School uniforms with traditional motifs Capu Câmpului Commune, Suceava County: Touristic farm – a modern concept of rural tourism RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ Rural Romania – No. 20 REGIONAL OFFICES Supporting Unit of the National Rural Development Network BRĂILA 282, Independenţei Blvd., 1st floor, postal code 810124, [email protected] Tel.: 0339 732 009, Facsimile: 0339 732 016 CRAIOVA 19, Libertăţii St., postal code 200421, Faculty of Agriculture and Horticulture, room L-311, 2 nd floor, [email protected] Tel.: 0251 460 377, Facsimile: 0251 423 651 ZALĂU 49, Kossuth Lajos St., postal code 450010, [email protected] Tel.: 0360 404 056, Facsimile: 0360 404 158 TÂRGU MUREȘ 60, Mihai Eminescu St., postal code 540331, [email protected] Tel.: 0365 430 349, Facsimile: 0365 430 351 IAŞI Ciric Entertainment Area – Ciric Entertainment Complex, postal code 700064, [email protected] Tel.: 0332 881 281, Facsimile: 0332 881 282 TIMIŞOARA 53, Take Ionescu Blvd., 2nd floor, office 26, postal code 300074, [email protected] Tel.: 0356 460 982, Facsimile: 0356 460 983 TÂRGOVIŞTE 7A, Vărzaru Armaşu St., postal code 130169, [email protected] Tel.: 0345 100 605, Facsimile: 0345 100 025 BUCUREŞTI 39-41, Nicolae Filipescu St., 6th floor, 2nd District, postal code 020961, [email protected] Tel.: 0316 900 214, Facsimile: 0316 900 215 The text of this publication is for informative purpose only and does not entail legal responsibility.
  • Epoca Lui Matei Basarab

    Epoca Lui Matei Basarab

    ANALELE UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA Seria ISTORIE, anul X, 2005, nr.10 EPOCA LUI MATEI BASARAB - studii şi comunicări - X 2005 ANNALES DE L’UNIVERSITÉ DE CRAIOVA 13, rue AL.I.CUZA ROUMANIE On fait des échanges des publications avec les Institutions similaires du pays et de l’étrangèr ANNALS OF THE UNIVERSITY OF CRAIOVA 13 th , AL.I.CUZA ROMANIA We exchange publications with similar Institutions of our country and from abroad COLECTIVUL DE REDACŢIE Redactor şef: prof.univ.dr. Ion Pătroiu Membri: prof.univ.dr. Vladimir Osiac, prof.univ.dr. Dinică Ciobotea, lect.univ.dr. Lucian Amon, lect.univ.dr. Sorin Damean, lect.univ.dr. Constanţiu Dinulescu Secretar redacţie : prof.univ.dr. Petre Gherghe Redactorii volumului : prof.drd. Dorin Teodorescu, lect.univ.dr. Constanţiu Dinulescu, asist.univ.dr. Marusia Cîrstea ISSN 1224 - 5704 2 CUPRINS NOTĂ EDITORIALĂ ...................................................................................... 5 ABREVIERI………………………….……………………………..………...6 CONSTANTIN REZACHEVICI, CUM A APĂRUT NUMELE DINASTIC BASARAB ŞI CÂND L-A ADOPTAT MATEI VODĂ .............................. …….7 ION RIZEA NIŢĂ, MATEI BASARAB ŞI CONTRIBUŢIA SA LA SUSŢINEREA ORTODOXIEI SUD-EST EUROPENE .................................. 30 CORNELIU TAMAŞ, MATEI BASARAB ŞI EPOCA SA .............................. 58 C.A. PROTOPOPESCU, MATEI BASARAB ÎN OGLINDA TRECUTULUI ISTORIC AL STREHAIEI ............................................................................. 85 RADU ŞTEFAN VERGATTI, MATEI BASARAB ŞI POSTELNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO ...................................................................
  • Bisericile României

    Bisericile României

    14S4 INSCRIPŢII DIN BISERICILE ROMÂNIEI ADUNATE, ADNOTATE ŞI PUBLICATE DE N. IORGA BCU Ciuj-Napoca MBCrG 2010 01420 BUCUREŞTI Institutul de Arte Grafice şi Editură „MINERVA" Strada Regală, No. 6 1905 i INSCRIPŢII DIN BISERICILE ROMĂNIEÎ PREFAŢĂ Biserici si mănăstiri, unele drese, si foarte rău drese, altele în toată măreţia vechimii lor, acopăr tot pămîntul terii, cu sutele. De cînd s'a încheiat cu evlavia părinţilor noştri, nimeni nu li-a avut grija, dacă nu s'a intîmplat să nemerească la ele vre-un preot gospodar, vre-un egumen cu tragere de inimă, cari au fost de tot rari şi cari şi-au închinat viata clădirii ce li se încredinţase S'a ruinat tot ce ajunsese a se dărîma, şi cine a vrut să strice şi să mîzgălească o clădire îndoit de sfîntă, fiindcă e şi a lui Dumnezeu şi a strămoşilor, a fost lăsat să pîngărească în voie. Odoare scumpe s'au sfărîmat, s'aa păcătoşit, s'ati azvîrlit prin poduri, ca la biserica Colţii din Bucureşti, — după însăşi mărturia parohului, teolog şi profesor de re­ ligie,—s'au înstrăinat, s'au strămutat în casa preoţilor fără conştiinţă si fără cinste, s'aa furat de hotî si s'au mistuit de focuri care puteau fi prevăzute şi împiedecate. Cutare argintar rus a cumpărat lucruri cu inscripţii, a ras in­ scripţia şi le-a vîndut la alte biserici, cum se vede dintr'o cruce de la Cuibu-cu-barză din Bucureşti. S'au strîns cu hapca tot felul de lucruri scumpe care, între blesteme, ce se aud şi pană acuma, au luat drumul Museuluî din Bu­ cureşti, unde nici pană astăzi nu li s'a dat o orînduire, unde nici pană astăzi nu li s'a făcut un catalog ştiinţific şi artistic.