Interconexiuni Culturale: Cineaşti Originari Din Basarabia
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Mihai Ştefan Poiată Interconexiuni culturale: cineaşti originari din Basarabia Rezumat Interconexiuni culturale: cineaşti originari din Basarabia Patrimoniul cultural şi universul spiritual al unui popor se alimentează din cele mai neaşteptate surse. Una din ele s-a configurat prin viaţa şi opera „străinilor” care şi-au găsit refugiu pe meleagurile moldave. O altă sursă, mai puţin studiată, în raporturi mai speciale cu „locul de origine”, s-a constituit prin opera basarabenilor care s-au „înstrăinat” de baştina lor, activând ulterior în alte ţări şi chiar pe alte continente. Prezentul articol se referă la viaţa şi creaţia a doi dintre ei, ambii cla- sici ai cinematografiei americane şi laureaţi ai Premiului „Oscar”: regizorul Lewis Milestone şi scenaristul I. A. L. Diamond. Cuvinte-cheie: Cultura Republicii Moldova, clasicii cinematografiei americane, Premiul „Oscar”, regizorul Lewis Milestone, scenaristul I.A.L. Diamond. Summary Cultural interconnections: filmmaker born in Bessarabia The cultural heritage and the spiritual universe of a people draws enrichment from the most unexpected sources. One such source is the contribution of the immigrants who have lived and contributed to Moldova’s culture. Another, less studied, source, which has a more special relationship with the place of origin, consists of the works of art of Bessa- rabians who left for other countries and even continents. The present article examines the lives of two Bessarabians who became classics of American cinematography and Academy Award winners: the director Lewis Milestone and the script writer I.A. L. Diamond. Keywords: Moldova’s culture, classics of American cinematography, Academy Award winners, the director Lewis Mi- lestone, the script writer I.A. L. Diamond. Pentru majoritatea dintre noi, locul unde am ve- informaţia pe care şi-o poate permite un timbru nit pe lume este şi locul de unde plecăm din această poştal: „Milestone Lewis 1895-1980”. Bănuind că lume. Iată de ce, pentru a puncta „startul” şi „finişul” nu chiar toţi moldovenii cunosc acest nume, picto- unei vieţi omeneşti, de regulă, ne limităm la coordo- rul a avut grijă să ofere câteva detalii care le-ar ajuta natele temporale, adică la data naşterii şi data morţii. compatrioţilor noştri să se edifice asupra persona- Pentru un popor sedentar, cum am fost până mai ieri, jului respectiv: statueta Premiului „Oscar”, inscripţia este un lucru firesc, previzibil şi n-ar putea surprin- „Hollywood” şi zâmbetul cuceritor al actriţei Mari- de pe nimeni, confirmând odată în plus, ciclicitatea lyn Monroe. Detaliile respective îşi ating scopul şi re- şi automatismul existenţei. E cu totul altceva când uşesc să ne sugereze că Lewis Milestone este un im- auzi, spre exemplu, despre un basarabean născut în portant personaj din lumea filmului american. Dar, Chişinău şi înmormântat la… Los Angeles. Şi nu un spulberându-ne întrebarea cu privire la identitatea basarabean oarecare, ci un regizor de film. Şi nu un acestui personaj, detaliile respective ne trezesc o altă regizor oarecare, ci un deţinător a două Premii „Os- întrebare: de ce Poşta Moldovei a emis un timbru car”. Pentru a puncta frontierele unei astfel de bio- cu un cineast… american şi de ce s-a învrednicit de grafii, este nevoie şi de coordonate spaţiale, care, la această onoare anume Lewis Milestone? rândul lor, deschid dintr-o perspectivă cu totul nouă Imaginea 1 dimensiunea umană a istoriei şi dimensiunea istorică a destinului uman. E una când istoria îţi bate la uşă şi stai la cumpănă, să deschizi ori nu, şi e cu totul altce- va când pentru a prinde trenul istoriei trebuie să treci Atlanticul la vârsta de 18 ani. Chiar dacă e vorba doar de istoria cinematografiei, iar tu nu eşti decât un june evreu din Basarabia pe nume Lev Milştein şi habar nu ai că peste 5-6 ani vei deveni Lewis Milestone. *** În anul 2003 Poşta Moldovei a emis un timbru cu valoarea de 3,90 lei, reprezentând chipul stilizat al unui bărbat ajuns la vârsta maturităţii, cu părul ondulat, cu o ţigară între degete şi cu un zâmbet as- cuns, adresat unui public pe care nu mai are şansa să-l cunoască. Timbrul ne pune la dispoziţie doar Timbrul emis de Poşta Moldovei 118 ARTA 2012 ARTA CINEMATOGRAFICA SI TV Răspunsul este extrem de simplu, dar deocam- Swenson, Buster Keaton, Harold Lloyd şi Bing Crosby. dată cunoscut de foarte puţină lume: pentru că este În doar câţiva ani de anonimat, reuşeşte şi L. pământeanul nostru. Milestone să-şi facă un nume. Este remarcat, mai Clasicul cinematografiei americane Lewis Mi- ales, datorită unui scenariu foarte bun pentru fil- lestone (Lev Milştein) se naşte la 30 septembrie 1895 mul Bobbed Hair (Frizură băieţească), după care, în în Chişinău, pe atunci „capitala” guberniei Basarabia 1925, producătorul Howard Hughes îi încredinţează - o provincie a Imperiului Rus. Provenind dintr-o fa- cârma regizorală a unui film de lung metraj - detec- milie de evrei înstăriţi, după şcoala începătoare are tivul comic Seven Sinners (Şapte păcătoşi). Urmează posibilitatea să studieze la Liceul real, iar din 1912 alte patru comedii, iar în 1927 realizează filmul care este trimis să-şi aprofundeze cunoştinţele şi să în- îl consacră definitv - Two Arabian Knights (Doi ca- suşească o profesie în Europa. Studiază la Universi- valeri arabi) - şi îi aduce Premiul „Oscar”, distincţie tatea din Ghent (Belgia), apoi în şcoala de ingineri instituită de Academia de Arte şi Ştiinţe Cinemato- din Mittweida (Germania), dar se vede că Europa grafice (Academy of Motion Picture Arts and Scien- nu-i satisface aşteptările. Dacă părinţii ar fi venit să ces - AMPAS). Este un „Oscar” unic, deoarece a fost vadă ce mai face iubitul lor fecior, nu l-ar fi găsit la decernat pentru prima şi ultima oară unui film de bibliotecă sau în vreo aulă universitară, ci, mai cu- comedie, ulterior această secţiune fiind anulată. rând, într-o sală de teatru. Ştiind că părinţii nu sunt Mulţi ştiu că primul „Oscar” i-a fost înmânat lui încântaţi de pasiunea lui pentru un domeniu atât de L. Milestone la prima ceremonie organizată de AM- „neserios”,1 L. Milestone hotărăşte că trebuie să se PAS, dar mai puţini au auzit că la aceeaşi primă ediţie afle cât mai departe de familie. Profitând de banii a „Oscar”-ului Milestone a mai avut o nominalizare - primiţi de la părinţi pentru vacanţă, el îşi cumpără la secţiunea Cel mai bun film - cu pelicula The Racket. bilet spre America, unde ştia că poate găsi adăpost Comedia Doi cavaleri arabi a constituit o per- la o mătuşă din New York. formanţă, desigur, dar filmul care îi aduce gloria Evenimentul are loc în 1913, iar peste 12 ani este Pe frontul de Vest nimic nou, realizat şi lansat pe „exemplul” lui va fi urmat de mai tânărul său verişor ecrane în 1930. În toamna aceluiaşi an, la „Ambasa- Natan Milstein (născut în Odesa în 1904), un violo- dor Hotel” din Los Angeles, are loc şi ceremonia de nist de excepţie, care, în 1925, profită de un turneu decernare a premiilor „Oscar”, la care Lewis Milstone în străinătate şi nu mai revine în URSS. intră în posesia celei de a doua statuete suflate în aur, Spre deosebire de vărul său care rămâne fidel mu- la secţiunea Cel mai bun regizor. zicii şi în emigraţie, Lev Milştein păşeşte pe continen- tul american la o vârstă când încă nu posedă o meserie Imaginea 2 care să-l scape de grija zilei de mâine. Timp de aproape doi ani practică munci ocazionale şi este în cele din urmă angajat în calitate de asistent de fotograf. Greu de presupus dacă o fi fost o întâmplare sau o alegere conştientă, dar se poate afirma cu certitudine că foto- grafia îl ajută să facă primul pas spre lumea filmului. „Păşeşte pragul” acestei lumi după ce este înrolat în ar- mată, unde participă la realizarea unor filme cu scene de luptă sau de antrenament. Astfel deprinde meseria de editor – un al doilea pas spre lumea filmului. În anul 1919, Lev Milştein este „lăsat la vatră” şi în curând devine cetăţean american, eveniment care îl determină să-şi schimbe numele şi să devină Lewis Milestone. Un fost camarad de arme, producătorul de film Jesse Hampton, îl ajută să obţină postul de editor adjunct la Hollywood şi astfel este determinat Secvenţă din filmul Nimic nou pe frontul de Vest să-şi schimbe şi locul de trai. Mutându-se în partea de Vest a continentului american, Milestone face al Nu putem trece cu vederea şi nominalizările treilea pas, cel decisiv, spre lumea filmului. Ajuns Pentru cel mai bun operator (Artur Edeson) şi Cel la Hollywood, începe să colaboreze cu mai multe mai bun scenariu scris după un material (George studiouri şi cu regizori precum Henry King, Mack Abbott, Maxwell Anderson şi Del Andrews). L. Mi- Sennett şi William Seiter, reuşind să-şi facă o bună lestone a fost atât de pasionat de acest proiect, încât a reputaţie de scenarist şi editor talentat. acceptat un salariu mai mic de la studioul Universal Vom menţiona, în mod special, relaţia cu celebrul doar pentru a i se oferi posibilitatea de a-l realiza. actor şi regizor Mack Sennett, supranumit „regele co- Un fost combatant (Lewis Milestone) a luptat pentru mediei burleşti”. Anume într-unul dintre filmele lui a realiza un film după cartea unui alt fost combatant Sennett este aruncată prima prăjitură cu frişcă... din (Erich Maria Remarque). Graţie filmului Pe frontul istoria comediei mute, procedeu preluat ulterior în de Vest nimic nou L. Milestone îşi câştigă faima de zeci şi sute de filme. Dar l-au făcut celebru nu numai cineast al războiului, fiind menţionat în istoria cine- frişca, rolurile şi filmele realizate, dar şi faptul că a fost matografiei alături de Francis Ford Coppola (Apo- un mare descoperitor de talente.