ISTORIA Romanilorfi

ISTORIA ROMANILORfi

SERIA 1786-1800

TUMULI:I-IL ALO SERIEL

ISTORIAROMÂNILORO CURSC FRUTt LA FACELTATEA DE L1TERE DIN BUCURESCI

DUPE DOCUMENTE INEDITE

D. PROFESORO V. A. URECHIA

EMBRU ACADEMIEi ROM INF., MEMIIIIL CORESPON DINH AL( ACADEMIEI SI' MOLE, ALI INSTITITU LI I ETNOGRAFICÚ DINPARIS,SI ALL A LT01111 DI1 ERSE SOCIETITI ICONIIII ESE

LITERAIIE 1 ISTORICE, 31EMIIIIU FUN DATORL ALL ATE:NEI:Eli ROM iI\L ETC.

PUBLICATO

SUB DIRECTIUNEA PROFESORELUI,

COMITETULU DESTUDENTI AI FACULTÄfEI DE LITHE DIN BUCCITESCI,

SERIA 1786-1800

TOMUL II AL SERIE1

CU NUMER6SE ILUSTRATIUNT, PLANURT DE RESBO1U ETC.

BUCURESCI TIPOGRAFIA GUTENBERG" JOSEPH GÖI3L 22, STRAIIK D611NEI, 21 1892,

\'('` 4Z)SI1/4 \ee o e/e a.POPESC1J B JENARIJ AUTOBY) V 0 LcZdea.47..azad.adv,:d.o.

ISTORIA ROMÂNILORD 1786-1800

I. Moldova dupd pacea dela 1792. Alexandra Moruzi Domn.

Moldova remase in urma resboiulul in multü mal pro:5stastare de catti 1,éra muntenésca, pe care N. Mavrogheni isbutisa a o ocroti mal mull(' timpil contra invagiunet Aurulti si Argintulti vérsatil de Potemkin In IasI, nu compensa tiraniilei jafurileofiterilortii os- tireI rusescl din judete. Cu tae aceste, in urma inchierei paceI dela Iast 1792, Moldova, anume prin Alexandru Moraz, dobandi, ca si Muntenia prin Sul,u. un firmanti dela Párta de recuril5scere a multorti vechl drepturt Sa analisamti acesta. firmang : Mal antaitisultanulti amintesce, ca dupa pacea dela .$istovil (1791) Porta a iertatAdarile pe 2 anl a celord 5 jud* evacuate de AustriacI,i adaoga, ca totti asemenea .pe 2 anl va fiiertattl bi- richeambghele ibairamlicurlsi alteteclifatur iale celel- 1-alte 041 din Moldova ocupata de Rust Apol firmanula aréta, ca boiarii moldovenT «catti si alT mulV locuitorl si raele» aù facuttl rugamintei cerere, prin o jalobei gre- césceti tcilinácitâ, spre a se innoi Malta porunca in coprindere latoria Románilora de V. A. Urechid. TOM. II alit Serial, op. IV 1*

2 V. A. URF.enil privileghiurii bune oranduele a loculuT, cucare mal inainte s'ah ca unii ce si din invechime ah arétath deosebita supunere plecare catre InaHula Devlet, «darsidin pricina navalireT vraj- masescl in curgere de aprópe de 4 anT ah cercath sOrta impotriva ah venith in nenorocire, nevoiti fiindh a lasa casele lorti si a se imprastie in cácei in colo.» Va se (lick Divanulh MoldoveT, sub inriurirea muscalilorh, re- innoi la 1792 acele arzmagzarurl, ce vègurama ca le trimisa Mol- dovasiMuntenialaConstantinopole, dupa !weftdela Kuciuk- Kainargic. De asta data, Sultanula, prin firmanula ceanalisamh, ijice, ca «cercetandu-se condicile de hatihumaiumuri ce sealb. in Divanh (la Porta), s'ati aflath dispositiuni relative la principate, socotindu-se aceste douè eparhii ca o magaza a lnaltei mele impératit» SultanulhdecTiérta teltedatoriile vechl aleteriloril romane; pricinele de judecata intre raele si turcl sa se caute de Domnitorh, huh intre turdi crestini (?) sa le judece Divankiatipulh Voevodu- lulialIT musulmanl, Cu apelh la cadiul Brailel. Marturia crestinului contra unuT otomanh va fiprimita numal «de epitropia vre-unul morth, ski pentru stremosesd averT.» Otomanuld care a caquth in vin'a in Principate se va tramite s6, fie pedepsith la zabetulh séh, la marginea turcésca. Turcil sa nu mal pota. calétori In Moldova, dealt' ca negutitorl, cu invoire in scrisa dela zabetil lora sicare invoirT le vora area la Voevodula loculul, séa la vechilulh séh. Se opresce turcilorh a supera raelele, prin tinuturl, séh cu cc- rerl de menziluri, sétl cu sacerare, séh facêndu-sestapanl a vre- unel case, sal menzilti. Viziril nu vorhputé réndui in Principale Mumbasirl, zabetl, judecatorT, pentru mincimise pricinl de judecatl. Proprietatile monastiresci si private se vorh intbrce la cel dreptl stapant Negutitoril otomanl nu sunt invoiti a tine mosil in Principate, orl In arenda cu anukt mirmiranii, calétorindh prin téra, sa, plätésca cu buna

ISTORIA RomiNILontl 3 tocméla cele pentru mancare simenzilurile deca!,nicl sa cera mal multi cal decata cel insemnatl prin podorojna lora Si sa nu se abata din drumula lora. Stringetorl de haraciurI turd sa nu Amble prin Moldova, sub cuvinta ca cauta raie straina. LocuitoriI tereI nu vora fi superap pentru straile ce porta. «BoeriI, ca puting mal nainte aa venita cu jaloba, aa fa.- cutti aretare, ca s'arg fiaflanda si alte poruncI si sfinte haturl in coprindere: ch déca vre-unulg din Moldovenl va lua lege otomana, sa nu póta a mal cere clironomia dela crestiniI seI ptrini icu tóte ca cercetandu-se condicile si catastihurile, nu s'aa gasitg sa se fie data acesta !big de poruncI, sea sfinta hata, insa flind-ca acesta se atirna de pravile, s'ag cantata hotarirea pravilelora is'ag legiuita, cà déca vre-una cresting se va sfinti cu sfintula islamismos, dupa mòrtea lui nu clironomisesce crestinula sèu tata, ibarbatula unel crestine, facendu-se musulmana, nu clironomisesce pre sotia sa murinda in religiune, ifeciorula' unel crestine, décä se va face mu- sulmang, nu cliromosesce pe tatala sea cresting, si ung musulman, avendg robg pre una cresting si facêndula sloboda, déca va muri farà s'a'vie la islamismosa, nu'la clironomisesce»: Se mal dispune: Sà WA cumpera oI neMitorili gelebil pentru Constantinopole si tainaturile mine!, cu preturl otarite. Mukagitesinulù, adeca luarea de zaharea pentru Coonstantino- pole, nu se va mai stringe directg din tea, prin agentil PorteI, ci productele se vora duce la scheli (porturl) cu preWrI °Mite si vora fi incarcate pe vasele Capanuluif, spre a fi duse la Constantinopole. Se acorda amnistieboerilorg iraelilora gresite in timpula resboiulul. Alegerea in trepte fiinda atirnata de manile Domnulul, acel de acumg inainte Domni vora alege dupa trebuin(äla aceste, pe aceI credinciosl si vrednicI, atatil din greci, cát i din peimenteni.» In comptula banilora biruluI catre Porta se volt taia cherestele din padurile muntilora Wet si se vora cara la cetatile dela Rumile. Domnitorula Moldovel va lua vana de la bite cate ving la Ga- neimpotrivita de Nazirula KilieT, care prin ómenil se! isl trage

4 V. A. INmill drituld asupra \Tame' Galatilord. Se vord goni din Galati vamesil turd dela Isacceai Kilia. Silitra ce se va aduna pe fie-ceanti pentru trebuinta tarabha- nalel nu se va da in vinslare la altuld cine va, ca sa se pricinuésca stricaciunei paguba raelelorti, scaslendu-se pretuld el si china trans- portulul la Constantinopole prin corabil din darea catre Peel Haraciuld Valachiel nu va fi mal mare de 619 pungl, iar aid MoldoveI 135 pungi si 4441/2 lei platibill la sfarsituld fle-6,ruT anti, fara a mal da si la havalele.larpentru bairamlicun Valachia va da, in banl si lucrun, 90.000 lel,i pentru rechiabie 40.000 lel. Moldova pentru bairamlicurI, in banI si lucrun, va da 90.000 lei, iar pentru rechiabie 25.000 lel. Dornnii sa nu platésca nici o alta suma pentru ipca si de nu se volt proba vinovatl sa nu se schimbe, si dela Domnii ce se fact' acumti din nod, sa nu se ja nimicû mal multa decdtd cele obicInuite. Domnil sa nu ie dela supuslalte clan dectitd havaeturile lord, precumd sarea, vama si alte asemenea. Pasil, cadiiii a1t1 zabetl de pe marginea principatelorti, sà nu reclame delaelehavaele,niclsa trimita mumbasir la ele ca sa string damni banl. La schimbarea de functionarlsuperior'in Divanultiturcescti, Domnil sa nu le dea havaeturl. Zaherelele sa setrimit.a, farastrimtorarea locuitorilord princi- patelord. Acestea sa se platésca in banl gata de catre mine, on de catre negutaton, dupd pretuld locului. Cumperarea de oI pentru Constantinopole se va face de negutitorl si gelebl cu pretuld curgetorti. Cherestea se va putea cere dela Dom ni,iar plata pentru Wald si caratti pana la hotarele We' se va face in numertitelre de catra mumbasirii otaritl anume. Tenle volt' da, la cerere, salahon si care cu plata pretulul obicl- nuitdi fara prelungirea acesteI Boerii, can vord arèta supunere catra Domnuld lordi credinta PorteI, vord fi repusi in staptinirea mosiilord lord. Boeril sa fie impedecati de Domnitord de a supera raelele peste

isToitra putin/a, Cu cererI nedreple. Domnitorula pedepsésca si ii*- 1eMésca dupd. cuviin4ä(1). Acesta firmana data in mijlocula luneI Ramazan, anula maho- metana 1206, coprinde, dupd cuma s'a pututa vedea.1111t1 fela de promulgare in Principate a insusl tratatuluI de pace din Iasi, dintre Rusia si Turcia. Acesta firmana mal coprinde Incaicateva dis- pos4iunl relative la materil nementionate in tratatula de pace (2). Despre acesta tratata de pace scria F. de Ciriacy (3) majora in serviciula Prusiel la 1828, ca, pacea de Tal asigura complecta Ru- siel tòte posesiunile de tèri dobandite prin pacea dela 1774 si ca: «Indépendement de ces cessions, la Porte dut encore abandonner le pays entre leDniester et le Dnieper; ce ne fut que par la média- tion de l'Angleterre, de la France, de la Prusse et de la Suède, que la Porte ottomane évita de plus grandes pertes, peut-être mélne de n'étre pas dèslors entièrement chassée de l'Europe». Iata cuma analizéza primele articole din tratatula dela Iasi, din 1792, Ianuare 9 st. n., coprinsa in 13 articole, scriitorula Koch (in editiunea luI F. Schoell (4): Art. 1. Restabilesce paceaiamicitia Intre ambele guverne acordd amnistia supusilor reciprocaminte. Art2. Rennoiesce tratatele precedente, incelAnda cu pacea de la 1774. Art. 3. Nistrul este otarita otarula dintre ambele imperil «Ocea- covula remane RusieT, Basarabia, Benderul, Akerman, Kilia, Ismailul si Moldova se restituesc PorteI, care se angajéza sa mentind tòte cate prin tractatele din urma stipulata In favòrea celor din urmd,

Vedi in anexi Intregn firmanulii, dupa Uricarti, Tom III pag1'31 'Anti la 144. Mail in anexii tratatulti intrega alii paceI din lap% Veil! Willkinson in Tableau dela Moldavie et de la Walachie, pag. 230. Vedi Theatres de Guerre de l'Autriche et de la Russie dans la Turquie d'Europe Paris 8, 1828. Pe langi aceste cesiuni, P6rta trebue Inca sa abandone téra dintre Nistru Nipru ; :minat prin mediatiunea Angliel, Francei, Prusief §1 Suedid, P6rta otomana fu crutata de perderi mal marl, "Kite chiar de a fi isgoniti big de atuncI din Europa". In Histoire abrégée des traités de paix entre les puissanees de l'Europe depuis la paix de Westphalie. 4 vol. 10. Vedi §i Geschichte der Europaischen Staaten herausgegeben von A. II. L. Heeren und F. A. Ukert. Geschichte des osmanischen Reiches in Europa de Zinkeisen. 1859. T. IV. Ved!Martens.Recueil T. V, p. 67.

V. A. tRECIIII provincil, a nu exige dela ac6sta téra niel o suma de contributiune ré- masa neplatita din timpula resboiulut si a-1 acorda ciliar o scutire de bir de 2 ant. (Art. 4). Art. 5. Se refera la Pasa dela Achiska. Plirta se obliga a-la impedica de a mat tulbura vecinétatea, de a tnaltrata supusit Rusi. Acesta fusese unula din primit insfigatort at resbelulut. Pcírta IIt'ala indata dupa semnarea pace' dela TasI. Prin art. 6. Pòrta se lega a tine in respecta pop6rele dupa t6r- mula stinga ala Cubanulut, ca sa nu mal faca incursiunT in pamentula Rusia In casa de neascultare. Pérta si pedepséscai sa se restitue praqile. Art. 7. Da garantit supusiloria Rust contra piratilor Barbarescl. Articolele cele-l-alte stipuléza liberarea prizonierilor, incetarea os- tilitatilor, numirea reciproca de ambasadort, epoca evacuarel térilor schitnbula ratificatiunilor. Mal era unta articola prin care Pòrta se obliga a piral Rusiet, ca indenmitate de resbela, suma de 12 milióne leT. La acestt banl si dect la articola renunta lu urma Bezborodko ne- gotiatorula rusa ala tratatulul.

Domat, ambeloyfi, Principate.

Ama vkluta (1), ca in Augusta 1791 Mihat Sutu lua in stapanire tronula tèrel Muntenescl. Una rapta ignoraba pana astacll de istorict este acela, ca M. Sutu, inca dela intrarea sa in Muntenia, fusese numita Domna si peste judetele din Moldova ce aveati sa fie evacuate de Austriact. Acestia fapta iia documentama prin mal multe acte importante. Asta este immediata orinduire, in25 Aug. 1791, a unut caimacam din partea lul M. Sutu, preste cele 5 judete Moldovene. Cal-

(1) Irql Tom. I din seria 1786-1800.

ISTORIA ROMINILORC 7 macamulti acesta fuBiv.velClucerulti Tordache Suu, nepotulil Domnulul. (1) Domnitorula prin petaculti de numire a caimacamulul, dice, cA l'a orinduitù Nrta, cu deosebila impèratésdii vrednica de inchina- tiune porunca, sa primésca «obladuirea si ocarmuirea acestorù dise 5 tinuturIsi sa purtamù de gripa pentru tiStaodihnai resuflarea locuitorilorù, orinduind6 ispravnici al nostri la i,inutur1i caimacamil asupra

(1) Eati insugT pitaculd Dornnescd de rinduire : CarteaCaintlicamului ce s'ail orinduita la 5inuturale Moldord. «Cinstitaieredinciosa boerula Domniel mele, D-ta biv vel clucera Iordache Sau, san6tate ItI poftimil dela milostivula «De vreme ce pré puternicai hranitórea n6stra Imp'ératie (a carel putero sa fie nebiruiti vesnica) dupa pacea, ce cu mila lul implinita Intre puternicia sa si intre chesiiricésea curte, 'Tanda iarl cea ohabnica legluita staphire si a acestortl de dinc6ce de Sireta 5 tinuturl a Vril MoldoveI, intru care intrase ostirl nemtescl, si fiind-ca voIesce, dupa obiclnuita milostivire si mal nainte chibzuita purtarea sa de grije, ca sa se pue si aceste cincl tinuturl, dupa-ce se voril da Inapol si se voril deserta decatre nemtI la staphirea teril sale in huna orindulall si in bulla Intocmire, ail orinduita pe noI cu deosebita impgratéscai vrednica de inchinaclune porunca, pentru ca sa prImima obladuireasi ocarmuirea acestora Ose 5tinuturli sa palma grija pentru t6ta odihna si rgsuflarea locuitoriloril, orinduindù" ispravnicI al nostri la tinuturl caimacamil asupra loril ;lata dar noI avêndu-te pe d-ta,lubite ala nostru nepota si parte de apr6pe, si fiind-ca te-ama cunoscutti din Inceputa vrednicil, cercatii la multe slujbe si credinelosti ala nostru boeril, te orinduima calmacam alù nostru, ca putero deplina, la 4isele tinuturli dama d-tale cea pentra obladuireai staphirea acestora 5 tinuturI catre noi impëratésca vrednica de lucid- naclune porunea, pe care o vei pune in lucrare si o vol svîri ditpa total mi- vêntula si mijloculti, fara niel o scaclere, sé a smintéla;i itl dama t6ta, yola si puterea sa privighez1 asupra ispravniciloril acestora tinuturl, pe caff ca Domnesel ale n6stre cartl orinduitil,i asupra t'Aurora celor-l-altI palcovnicI, capi- tuli zapcil a giselorti tinuturl qi ca bita plina voire sa lei aminte, ca sa se paze'sca neschimbatei necalcate Domnescile nóstre porunci si dupa povatuirile inv&taturile, care prin graiú ama data d-tale, sa portl grija, sa albi luare aminte si sa te silescl, ca sa alba totI de obste locuitorilie4etoril acestora 5 judete cea desevirsita odihna, resuflare si agrarea qi mal anda de t6te sa pri- veghez1 ca t6ta Marea a-mintei osirdia, ca sa lipsésca si de totil sa se stinga nedreptatile, asupririlei jafurile, dupa pré 'Malta hotarirei puternica vointa a pré puternicululi pré dreptului Impératula nostru,i O, nu indrasnésca vre- untila din ispravnicI,sért polcovnid,séilcIocoI,sea capitauï,séù altil-cineva sa, supere, séa se atingá p6rula, séil cela maI mica lucra ala vre-uniii locuitora ; si de se va iutòmpla sa se jaliffasca locuitoril catre cl-ta, ca I-aa sup6ratil ciueva

8 V. A. Uaacnd

Domnitorulti cere calmacamulul sa se stinga nedreptatile, asu- pririleijafuirile in cele 5 judete. CaTmacamulg sa distitue pre ispravnicil, cari facti nelegiuirT, nedreptati, iniocuéscä cu vechill sa cera Domnitorului numirea lora definitiva, tcu ale místre carp.(i)

ca ispravnicil judetelortiaft trecutil cu vederea dreptatea shacilortii n'A p3depsita pe asupritorii, l'adata, d-ta, %anda de-am6runtulii cercetarea pricineT, sa dojenesci pe ispravnicTi sfaddreptate shacilord ;Taril canda dula cea d'antaiiii allí dalea povataire, ve' vedea ca ispravnicil nu se indriptéza si calca poruncile n6stre si Una ca vederea dreptatea sëracilorìi, ca unù caimacamil cu putere depling sa, scot1 pe ispravnicil acelai sa-itrimiti la na, ca sa la cu- viinci6sa peclépsa, si d-ta, indata dula schimbarea acelora ilegênda pe altil sa-T °M'aclueca vechill la ispravnicia aceluT judetii,scriindil catre noT ca sa-1 orla- duimii ea Domnescr ale n6stre cart't si in scurt6 t6ta obladuireai t6ta ockmu- irea acestorù' 5 jude0 amti Incredinfatù la vrednicia d-talei (lupa poruncile ce prin cuvintii tl-ainti data sgrijescI pentru cea desevIrsita bulla stare 9i odihna locuitorilorii, care avemili vremili ea datorie o ceremil dela d-ta, sa aibl grije sa se citésca Domnescile n6stre cartl cele de obste lat6teplasile, tirgurile t6te satele, care, dupa-ce se vord citi letra auulú tuturorti, ca sa le aula si sa le priapa, al le iscalésca apoT preotuliiivornicula satuluT, spre incredintarea ca s'ah cititil la acelii satii, ce d-ta pe urma, asla iscalite, sa ne tnimii nou6, ca sa ne incredintamii ca citith ;cauta dard sa s6virsescI si cele ce tl-poruncimil in deosebitele Domnescile nóstre pitacurf, fr cusurti, si fil d-ta sanatosii.» 1791, Augustii 25. Cond. XX, fila 13. (1) lata gi cartea de rindure a ispravniciloril, la Moldova, In cele 5 judete :

10 ea/1, ispravnicilor4 ce s'art. orinduitti la 5 finututi ale Moldova.

Cinstitilorfti credinaosilortl boeriloril domniel mele, calafate ! «De vreme ce pr6 puternica i hranit6rea n6stra imperatie (a careia putere sa fie nebiruiti veclnica) aù orinduitù Nota obladuireai economiacea deplina a celoril de dinc6ce de Siret 5 piel* ale Molde va si dupa imphatescile ponina avernii a griji pentra bana stare si odihna qi repaosuldcredinclosilorù raele, .ce locuesai intfaceste tinuturli dula baila vointa a imp6ra4ieli cea dintra inceputù bine ar6tata a n6stra donnasca vointa, voinù sa so pue si eT la tOta buna orindul'all si oblacluire, ca sa resuflesi sa se usureze de nel oile ce all suferitti sarga In tóta vremea acestel resmelitI, amft orinduitti inteaceste 5 tinuturl caimacaml allí Domnia mele pe d-lul cinstitù si crediacTosii boerulii Domniel mele Iordache Suful biv vel altura, catre carele, ca unulti ce aduce insu-si obrazula d-niel mele, 1-ama data teta 111116 de inv6faturl poruncit6re, ca cu t6ta puterea in deplinü, sa ja amiate si si privegheze asupra tuturord ispravniciloril acestorü tinuturI si prin mijiocuill lora sa lucreze îndat it'ara de cliutire cele cata d-lul domnesci ale nóstre ponina, cu neadormire grijinda ca priveghere si luanda aminte en osirdie indreptarea a fiescaraa pricinl, ce cauta la buna orle- &d'ala si odihnirea locuitoriloril si sa iusciinteze cata nol ca amaruntu t6te cele

ISTOR1A ROW/MORO 9

Sunt demne de atentiune si instructiunile ce M. Sutu da celora 10 ispravnicl renduitI la cele 5 judete moldovene si le aducema in nota. Din o altacirculara a lui M.utu, din 26 Augusta 1791, se vede inca, ca ocupatiunea Moldovei (cele 5 judete) si a tereT muntenescl de AustriacT av6 sa inceteze pe cliva de 28 Augusta.

ce va fi de trebuintai vera cauta la domnésca n6stra providentiei ocrotire. Jata clara ca orluduimti Domnia 'Ostra ispravnicl al tinutulin pe d-v6stra améndol qi v6 poruncima cu strapicie, ea am6ndol fiindtiImpreulla unitl desilvirqita impreuna chibmindu-v6 cu nefatarnicie, sa punetI bita silinta §i grija, ca sa se adune locuitoril la locurile lora, sa loculascasatele lorai sa droga cineare stricate casele lora, sa mangalatl qi sa datl puterei inima saracilora, cu fiesce- care mijlocti blanda, ca O, la indrasn616,i sa adune lucrurilei dobit6cele lora, sa4 indemnatl sa 'llapa la vreme sa, are qi sa semene pamintulai sa le datI incredintare, ca fati, a-i sup6rai a-i bantui cineva, ca tóta odihnai ap6rarea vora secera rodurile ostenelelora spre chiverniséla lora; sa purtatl grije cu t6ta scumpatateai bina primire pentru jalbilei judecatile lora; sa aducetl nemij- locita nefatarnicai grabnica tocrnire a fiesce-earela Indreptaril lora; sa fitl pri- vighetorl far de pregetai luatorI amintei blamy, far de niel unù fela de bi- zuire, séti vrajba intre d-v6stra, fára fatarie séti vielenie; sa aveti grija pentru bulla orindulala, buna Intoemirei bulla stare i multamirea fiesce-carula deo- sebittii tuturorti de obsce locuitorilora tinutultn acestuia ;dar mal M'Oil" de t6te acestea sa v6 desehidetI ochil bine qi socotindu-v6, ca sfarOtula cela d'autaia §i mal mare catre care ne ultamil, este ca sa se stingai sa lipsésca de tot desevIrOtti urma nedreptatiI, fiind-ca acésta este strapica vointai hotarire a pré puternica Imp6ratif, sa avetI luare aminte cu amaruntula, ca sa na hidras- nésea cineva din va, séti ¿toca ala vostra, séú capitana, sea polcovllicil, séalta zapen', séti vre-unil °mg ala vostru, sa seatingd, séti sa supere pana la una p6ra pe vre-unti locuitora, fara dreptate, s6a cela mal mica lucru ala sea, pana la o gaina, séti la unü ois, fiind-ca punema martora °anula cela nefatarnicii ala pr6 InaltuluI D-4eil, ea fara mila va veni asupra capultn vostru coa mal strapiel pedépsa a dreptatil ca fati, fatarie ; nu socotitl ca este ca putinta sa trecema ca vederea vre-o dat6,, séti sa suferima a augi, ca cea mai mica, nedreptate s'ara fi Intimplata la vre-unulti din saraer. Decl indata ce vre-unuill din locuitorl se va plange pentru vre-unti zapen'', ski clocoi, séa alta vre-uuti oina, ca Fati asa- pritti, indata facénda cea mal eu deamaruntula cercetare, sa pedepsitI pe asupri- torli sa facetl dreptate coluI ce se asupresce, insciintanda pentru fle3ce-care lucru la boerula nostru Caimacama, ea dela d-luI priminda cele dela partea nóstra porunci,sa v6 indreptatIfie§-caro a v6stra, micare dupa a n6stra, ponina. §i voire, cuma i d-lui are sa ne insciinteze pentru totú lucru, ca sa primésea cele pentru indreptarea lora cavintei6se domnesa ale n6stre portilla, ca printeacesta mijloca gasiuda nizama i bulla. orindulala ;;i acesta tinuta, ticaloln locuitorl sa r6mae multamitli odihnitli d-v6stra ar6tandu-Na bine placutl catre nol, sa dobinditl domllescile 'Astro miii, spre multamirea slujbelora vostre colora credin- cI6se». 1791, August 26. Cod. No. XX, ala 15.

10 V. A. UnEolitY

Publicafic la 17 juelek ale fe,riI f i la 5 finuturl ale Moldova, cst(tpeinirea 9zemtilorti este nuntal panla Augusttl 28.

«D-v6stra ispravnicilord ot sud .... sangtate !vg facemil D-nia mea In scire, ca dupa Inchelarea patri ce s'A savirsitù Intre pré puternicai vecinica n6stra otomanidsca Impl'itieiintreChesaro-craésca maríme, 1ntorcéndu-se Vra. romandscaî judetele moldovenescI, ce se atla dinc6ce de Siretil larasI sub stapanirea cé vechig, si vednica a prea puterniciI n6stre ImpgrAtiI, din milostivirea careia harazindu-ni-se nona iargsl DomniaOrei RomanescIistapanirea acestorti 5 judete moldovenescl, si ca ajutorulii lul D-44, sosindil aicl la Bu- curescI, (lupa legatura tractaturilorù'i dupg aecithnintalili hotarirea ce s'al fgcutú despre partea Domniel melei despre partea Excelentid Sale °ente Mi- trovsky, ce ail fostti comandidi ostilord kesaricescl Inteacésta téra,all rgmasù ca la 8 ale luI Septembrie alestilulul celul noti,care vine a fi 28 ale luna luI Augusta stiluluI celul vechiù, sa se savIrsésca si sa inceteze de totii stapanirea neratésca dinteacésta téra si aceste tinuturli sa tréca Intra stapanirea DomnesceI n6stre obladuirl. Jata vg porancimtl Domnia mea, ca de la acésta vreme si soma, sg, facetI zaptù judetele n monde Dontnescel nóstre st4pâniri, fi dintr' acelil ces sil nu cundsceti pe nemri a fi, alt4deciita musafirl,i la niel o po- mica, ce din vre-o gre,sellí se va intempla a vi se da din partea nemtéscil, sit ntt mal faceri suptotere ;si sil MG mal* dari ascultare, cisel urmart la tóte paruncile Dontnia mele, ce vi se vara trintite dala Dontnesculti nostru scaunil, si tuturorg obi- cattriloril celoril de mal mitaca resmelifa, ce din vechinte s'atlobianuitil intr' a- cestä (erai (inuturl moldovenescl mal inainte,i mal presus11 de tóte grijindù ca mare scumpatate de Mángaerea siocrotirea tiealoi1orú locuitorlai acelul judetil, del* acésta este cea maI d'antasi mal mare slujba a vóstrg, care se cero cu multa delicateta de catre Domnia mea; asIa-dar sa urmatl negresitti sa trimit41 insciintarei r'éspunsit la Domnia mea, ca ai silvirsitil si 41 implinitil acésta porund fara cusarti, qi litI d-v6stra samItosi.» 1791, Augustù 26. Acésta s'a scristi de la visterie. (1) Din actele de mal susil analisate, se vede a nu farà realitatea lucruluI, M. t.it.0se titulaliséza de «Voevodil cu mita luI D-po, Domnil a bita téra romilnésc5si oblAduitorti a linuturilorrt Moldo- veI pAna In apa Siretulut» Ca atare faca clestule acte. (2) recuneisce continuarea Divanului din Romanti. Acesta Di- vana la. 20 Septembre a recunoscutil Domnia sea obladuirea luI M.

Cod. No. XX, fila 8. «S'ají scrisii carte legata la d-lul (laceriatitul, cahnacam tinuturilorti Moldovei pana in apa Siretulul, pentra 40 subte tiganl al d-lul Hatmanului. Va- carescu ce sunt fugitI intr'acelea tinuturl, ca priu scirea d-luI sa aTha voie cela randuitti, pre sub cumpgta de a-1 gasi, sa vaga la cine sunti sub a cal stapanire?» 1791, Septembre 25, Cod. No. XX, fila 98.

ISTORIA. tIOUINTLORO li Acesta, la rêndulil sëO, lasa sä continue Divanulii din Ro- manil subpresedinta episcopului de RomanO, Antonie.TotusI Dom- veduranu, numi unti cairnacamil ala sétl, cu léfa de talenl 1.000 pe luna. Mihai Sutu prin unta'. pitac, ce dama in notk in bita intregimea, scrie DivanuluI din RomanO, ca cintocmirea Divanulul sa urmeze cu adunarea peraínelora D-tre cautarea trebilora tèrel de impreuna Cu unirea d-lui caimacamulil DomnieI mele, tórte bine ne att Muta, si asla sa ne avett blagoslovenia; pentru buna petrecere a locuitorilortisi curgerea trebiloratèrei cu buna oranduiala lora', grijinda cu luare aminte, ca sit nu se faca cea mal mica nedreptate cuiva-s1, spre a fi multan-141 de o drépla obladuire.» Din actulti acesta domnescO (1), se vede ca, divanul din Ro- mana continua', dupd pacea de laistovil, a percepe diversele dari din judetele ce fuseserá ocupate de trupele austriace. Din aceste clan l Domnitorulil dispune sa se platéscti lefile ispravniciloril ränduiti de caimacamulils'etalatinuturite ascultändO de Divanulil din Ro- mana cuma si léfa caImacamului.

(1) Carte legata ce sar4 facutt1 respunsil la Episcopula l'Imantad fi Doerii de acolo din cinci judge ale Moldovei. allol Mihail CostandinuÇul Voivod, cu Doinnu a toatii Runidnesci si °bid duitoriu a finuturilor Moldovi pein4 in apa Iubitorule de Dumneleii, Sfintia ta Parinte Episcope al sfintel EpiscopiI RomanuluI, chir Antonie, i d-v6stra cinstitilorilicredinciosl boerilorü divanitl al Divanulul Domnief mele dela Romanfi, sënatate vÉ; pohtima dela milostivulti Dumnegeil, ca sa ve' darulasca; trel smisorI ale sfintiel tale, parinte Episcope aled-v6stre, Boerilorddivanitl, dela 20 ale lunel acestia, ceatitrimisii Domnia mea de impreuna cu copia de anafora, primita Domnia mea, si iata, nu lipsimú a Aspunde la fies-care. Pentru intocmirea Divanulul ca inchiatil si se urméza cu adunarea pers6nelorticl-v6stra cautarea trebilorti tOril de impreuna cu unirea d-lul caImacamulul Domnil mele, f6rte bine ne-ail pa- ruta qi asIa si ne avetI blagoslovenia; pentru buna petrecerea locuitori- 1°111 i curgerea trebilort1Orii cu Mina, oranduiala lorti, grijinda cu luare aminte ca sa nu se faca cea mal mica nedreptate spre afi multamitl de o drépta obladuire,i spre a se face printeacésta slujbai osirdia D-v6stra cunoscuta In fapta. Am vklutil Domnia mea suma vênclariI vadrarituluI de estimpil si ponturile cu care s'aù véndutii, dupa obiceiù loculuI, si dupa cum amO mal scrisa d-v6stra vetI urma a se puné banil totl la o casa a thil in pastrare, din care acestl bani va avea a se da numaI 6resI-carecheltuell ce sunt turna- t6re la trebuintele tOril, adica léfaispravniciloril ceslujesca la tinuturl,

12 V.A. UttEttitX

ITT. Domnia lai Alexandra Moritz. Catiristrect tut Iacob .211itropolitulü'. lacob Stamate.

Regimula acestaCuuna divana in Romanai altula in TasI a clurata credema pana la semnarea pacei dela Iasi intre Rust si Turet In urma acesti pacI Alexandru Moruz fu numita de Porta Domna ala Moldova Era Alexandru fiula luI Constantina Moruz \Todd, gice Drag Ela era insurata cu fica lui Raducanu Roset si sora a logof'étulul Ro- set, anume Zoita. D6mna lui Alexandru Moruz, Zoita nascutti Roset, a fostü crescuta ca (Alma de mama vorniculuI Nicolae Dimache. Ast-fel Alexandru Moruz prin acésta insotire avea legaturI cu fa- mili boerescI din Moldova. Alexandru Moruz are o domnie cu totula efemera in Moldova. Sosita In Constantinopole Incä pana ce Muscalii nu desertasera TasiI Moruz nu póte a's1 face intrarea In capitala MoldoveI decatil tarqia, residênda deo-camdata la Romana. FOrte putine fapte avema de inregistrata din Domnia scurta a luI Al. Moruz. Sub domnia acestula se intampla catirisirea metropolituluI Ga- vrila ala Moldovel de dare patriarchia din Constantinopole si alegerea noului mitropolita bead Stamate. Turcia trebuia se vaqa cu

duiall boerilorti ce s'afi adusa qi randuitft ded-hfi calmacamulti Domniel mele, ispravnicil la tinuturl dnpl cum voril fi avéndili boeril de acolea aT lo- culuT, trebue sli-se dee Ida lora pe deplinili osebitil de acestea oranduimil sa se dée d-lul calmacamulul Domniel mele pentru cheltuelile sale pe lung cate tal. 1.000, larlaltecheltuell nu Bunt de a se aféta la socotéla ;pentru banfi de vadra ce ne pohtitl ca sdAmil porund a se adauga la slujba vgdrA- iitulur pentru ajutoriuhl sfintel episcopil, vomfi socoti Domnia mea, 0 maT pe tuna yeti avé respunsulti Domniel mele la acéstl pohti ruglciune a d-v6strl. Langq, aceste sa avetT d-v6strg.grijfi pentru fénurile ces'afi cositti inteacestii anti pentru trebuinta oOirilorti nemtesci In téte acelea tinuturT, de a nu se risipi, ci se stea pe loculii strInsil gire la locurTsciute In pastrare, de care sl oran- duitT d-v6strA a se face catagrafia detéte aceste fénuff In càtä sumi de cara 0 uncle este 0 intr'a cuT sémg l'at,I orInduit,i sI trimeteVi Domniel mele catastihti.e 1791, Septembre 24. Cod. No. XX, fila 92.

ISTORIA ROMINILORe 13 ochT buni acésta urcare a lui Iacobti pe tronula metropolitana, cae! in 1788-1789flinda episcopa de Hui, rèscumperase robl turd dela muscall, lucru de care fusese invinovatita de metropolitula de atund, Leona, scapata din inchis6re numal prin interventiunea principelui Coburg. Iacob petrecuse apoT nesupèr i stimata de AustriacT, reintorsa in eparchia sa de la Hui, pana dupa incheierea pace! dela Iasl. In timpula résboiului murise mitropolitula Leon (1) si muscalil rênduisera vechila mitropolieT Moldovei pre rusula Ainbrosie, archiepiscopa dela. Pultava. Cu putin insa inainte de desertarea Moldova Rusii ridicara la scaunula metropolitana pre archiereula Gavrila coma invétata si cu purtarT bune», (lice M. Cogalniceanu in biografia mitropolitului Tacob (2). Acesta era de neam roman (3), dar fiind-ca fusese ridicata la Mitropolie de RusT si de archiepiscopula Akermanu- luT, Ambrosie, fostula vechira, séti Exarch ala MoldoveT, pastoria lui nu putu line decata pana la sosirea in Iasi a lui Al. Moruz. Wolf in opera sa (4) scrie, ca cestiunea acésta a numirel mitropolitului Mol- dovel de catre Muscall ar fi causa a. P6rta a rinduita Donma Mol- dovel pe Al. Moruz, pe care 'la destinase sa fie Domnula Orel muntenesci. P6rta credea pre Moruz mat capabila de a indrepta lucrula si de a isgoni din scaunula mitropolitana pre agentula Muscafilor. Acésta nu ni se pare tocmaT exacta, de Ore-ce Donmula in téra muntenésca era numita deja dupa pacea dela Sistov1791.Adevèrula este insa, ca una din cele d'intaia lucrarT ale luT Alexandru Moruz, Miranda in In Maid1792,fu resolverea cestiunef MitropolieT. Se pare ca Moruz primise in Constantinopole, in aceeasl gi cu firmanula de domnie alta firmana, prin care Iacob episcopula de IIusi era numita- de-a dreptula de P6rta Archiepiscopa si Mitropolita Moldoveii Sucevel (5) Dupa P. S. Melchisedec, Jaco]) a fosta totusT alestc,dupaobiceiula

Dupil P.S.Melliisedec, Leon amuritil la1788. Ve! Cronicaepisropiel pag. 366. Ve()I Ateneulii roinfinu din Ia§1 1861, luna Iulie-August pag 81. et seq. Cronica 11u§ilor de P. S. Melchisedec, pag. 367. (1) Wolf Andreas. Beitriio zu einer statislisch Mato' isclien Desclo eilning des lotirstentliums Moldau. 8 Ilermanstadt 1805, pag. 27 el seq. (5) Ateneulu român. 'all, pag. 99 din 1861. letona Romdn. de Y. A. Urechid. TOM. II aid Soria!, 1788-1900 at al IYlea den. 1774. 2*

14 V. A. tinEcnIX

VéreI, la indenmula patriarchiel din Constantinopole (1). Dama in anexa scrisórea patriarchuluI din 10 Aprilia 1792(2). Moruz arunca in fiara pe Gavrili 'la trimise sub escorta Constantinopole. In cele d'intaia (lile din Tunie Iacob Stamate primi tronula mitropolitana, pe cand Gavril, seapatil de sigma prin staruinta ambasadoruluI rusesca dela Constantinopole, se duse in Rusia, unde cápala onorarli functiuni hisericesci. In locult1 luI Iacob Stamate, la episcopia de Husl, Al. Moruz, prin alegerea 16rel, chiama pe Veniamin Costache. Mitropolitula Iacob Stamale in pastoria lut devine centrula culturala ala MoldoveI. De origine de peste munti, din Ardeal, Iacob intretine legaturI preti6se cu patria luI natalai provi5ca In Moldova o miscare Merara* remarcabila, miscare de care maI departe avema a ne ocupa mal cu staruinta. Din alle ordine de ideI scurta domnie a lul Alex. Moruz ne presinla putina interesa, precuma deja qiseramtl. Puine sunt mé- surile importante de cilata de sub domnia acésta. Van mentiona to- tusI pre urmatelrele : In urma tratatului delaistov (1791) s'ailrenduita comisiuni mixte pentru regularea hotarelor Moldovei despre Transilvania. Din partea Turciei, Austriel si Moldovei ere' delegati in aceste comisiudt. DelegatiI Moldov.ei eraa boeril: Hatmanul Neculae Hangerliu Banul Lupul Balsa. Prin porunca deja Constantinopole aa fosta pro- vocatii asemenea comisiune. Dela 29 August 1792 pana la 14 No- embre acelasl ana (3) aa stabilita comisiunea hotarele In judetele Bacaa, Pulna, Neami Sucéva (4).

Cronica Utii1or, pag. 368 §i 369. Vek'l anexa din Cronica IIuilor, pag. 369i 370. 'Voy Codex No. 1 biblioteca academia pag. 137. Veqf §i Uricar. T. IV. 269. MaT SIIIIL dela Aleandru lloruz §i alta acte de maI Mita val6re, cniloscule pilat abla-41. AVa Nartill, pliblicat in toin. IV din Uricar, pag 169.

Adula pentru, cereetarea hotaxelor Transilvaniel ale IlfalcloveI incepe «ga

«Fiind ea s'ail wlatil la tactattul citutarea hotarelor a arnbe pir1ile dupa zapisul5 a;leiliiref ce sal dat in F»tov iseiliUíi pecetluitil pleuipotentierir rin- daiÇi atat deja la. P6rtri, a Othomanicescel ImpërItie, catili dela imperatoricésca

ISTORIA ROMINTLORO 15

O alta lucrare de notatù dela acelasi domnitorti, a fostù relativa la codri,luncl, dumbravl, din 16 Octombrie 1792. Prin acesttl ni- zamù', séti regulamentù, Al. Moruz apéra padurile de taiere neregulata: «carT paclurI si luncl in 1.6ta vremea fiind trebuinchise si de fotos(' obstiel, se cade s'a' fie pusti la cale de-a fi si aceste sub paza'i a/A- rare, a nu se strica l'ara de cale de catre norod0(1)».

cAnafora si Intaritura peutru codriI, lanci. dumbravT, rediurl, adeca cata sa aibil a da aceT ce la cheresté la stapanil mosiilor. 111aT inainte cprin condica visteriel se otaresce ca numaT rediurile si dallara- vile sa fie oprite si apérate,iar lemuile si Ociara marl si adeca codril sa fie neapéra,tii sloboll a taia fiesce cine ori-ce fela de lema ar vré si mal alesil lunca PrutaluT pana acuma n'ají fosa.' oprita niel °data ; dar fiind-ca dintru In- copan era padurTi luna mal multe decata acumtl, dapa cuma este sciuta, la facerea condicilor nu s'A fosta socotita bine cate stricaciunT de obstie afi pututa sa pricinuésca In vremea viitére nepazai neapérarea padurilor, carI padurT lund111 UStá vremea fiindù trebuinciése si de folosula obstiei, se cadé, sa fie prisa la cale de a fisi aceste snbt paza si al-Arare a nu se strica fara do cale de catre uoroda». Ca si priu alta rT, Anaforaoa propune respectarea padarilor,redinrilor, dumbravilor. Libertate este pentru locuitorT de-a lua lemnele acide si ale duce de van- ciare, dar sa nu obére poni intregl. Pentru lemne de foca locuitoril sa nu dée niel o cleciuéla. Pentru ciubuce qeciuéla din 10 anula. Asemenea de haragT de vie, bote de cercurI si din parI, din Duele la 10 brate lumia, ciar banI sa nu ié stapanula pentru ac6 4eciué1a». Se apéra de taiere hinche PrutuluT, Siretululi altele ; lemue de foca sa se iée. StapaniI sa pue pazitorl la padurile si codriT marl. Libera taerea de cherestea de orl-ce felii, cu geciéula din 10 unula SI nu dé geciuéla pentru cherestéoa ce iéti locuitoril pentru propriele lor case si peutru bisericii pentru lemne de foca, diu cele ca4ute. SpinI, porumbrelele, atina, libera taiere, fara geciuéla. vremea t6mneI, (lupa, ce tO ridicá locuitoril tota lucrula pamantuluT. pe la locurile rinde este lipsa de lemne, stapaniT acel ce vor avé mosh t'ara pa- durT, sa vie sa aréte la domnie cerénda una ajutora in chipa de daca de la locuitoril ce vor fi qeptorl pe acolo moii, ca sa iésa tuteo ji rea canda se va socoti, imperatia Ghermauilor, la a treia gi a lunel Zalhigé a anuluI othomanicesc la a 4-a 4i a hind lui Augast a antilla chreF;tinesc 1791. noT carT mai josa ue ama iscalitil Sablea Malle Teskeregi, Elhagi Abdula Efeudi. Harem Memori Elhagi Ahmed Nur Ilah Efendi.... Ventislaus fou Turnufel major etc. (VOI adula Intrega la anexe). Veql Documente istorice de P. Teulescu Buc. 80 1860 pag. 185. (1) Velp Codea No. 1, Itibl. Acatlemi Y pag. 133 Asernenea Uticat. T. I,pag. 184.

16 V. A. 1.1rmatti ca plugurile, sA are 0 sa semene ghindA, iar pe ande vor fi ciritel sa, cult éscI, ca sa se IulesnéscA, cre0erea de copad l marl». 1792 Oct. 16. SemnatI: Stefan Sturdza vel. log., Neculal Roset vel. log., 16u Canta vel. log., Lascarake Roset vist., Coast. Paladi vornicil, Depasti vel vornicti, NeculaI Reset vel vorn., Const. Bals vel vorn. Greg. Sturdza spiitar, Manolacke Dimaki spdtar. Voda pane rezolutia de aprobare, In 28 Noemb. 1792, (vegli Urica) T. I, pag. 345(1). Alex. Moruz dete lirisovù asupra acesteI afacerl totti in 28 Noem- hre 1792 (2). Alex. Moruzi avu, ded, In Divanuld sèq, la Octombre 1792, urma- toriI boierl :Stefan Sturdza vel logof.NeculaI Roset vel log. Iòn Canta vel logof. Lascarache Roset vist. Const. Palade vel Vornic. Depasli vel vorn. N. Roset vel vorn. Const. Bals vel vorn. Greg. Sturdza Spa- tar si Manolache Dimachi Spatar.

DraghicI vorbindO despre Domnul Alex. Moruz jice, cà:tn'ati faculd nicI o isprava de insemnatil in téra, 1, ca multa vreme s'ati traganatil desfacerea socotelelord OstenescI cu Visteria, pentru antre- prizele indestulareI, ce s'ari trata tuprin guvern; al 2-lea, ca locuitoriI trebuiati ocrotitI de alte indatorirl speciale, ca sä stee numal de crul pamentulul un anti si doI, spre a inthnpina nevoile in care se gasiaq' cufundatI prin urmarea resboiulul;al 3-lea ca nu era Inca familiarizatO cu trebuintile cate se cer dela o Domnie ca a luI, pe vremea aceea si al 4-lea, ca obladuirea sa n'a linutil decal 8 luni, viind Milial Sutul (3).

IV. Mihail Sutu Domni't la Manteni. Ne intòrcemti la domnitorulti MuntenieT Mihail Sutu si, dupre deprinderea n6stra, vomti cauta a siudia acésta domnie, nu mal mult compilandO ceea ce am aflatO scrisd despre dansa, ci cercetandO bo-

Cod. No. I, Academic fila 133. Vedi iUtica!' T. I. p. 184 et seq. Isloria Mohlovel de Post. Manolaclic Drat:411cl T. II. pag. 58. (Ia§T 8: 1807).

ISTORIA 11011iNILORtf 17 gata colectiune de documente ce am descoperittl asupra acesteI domnil. «Adevérata istorie nationala, a scrisa Augustin Thierry, este inca ingropata in pulberea cronicelora si a documentelorü». Autorula cartel 0.Recits mérovingiens» a ceruta istoricului nu mal multa stilt',artasielegantä, nu sa faca o opera lesne de cetita pentru inteligintele de mana a doua, ci un adevèrat arsenal(' de documente, singure in stare de a résturna legendele, creatiunl ale fantasiel, cari pota placea cetitorulul prin ingeniòsa lora combinatiune, dar carI intuneca adevérult1 in loca de ala clarifica. E propabila, e certa, ca opera nóstra nu va presintaatractiu- nea scrierilor legendarei cä prin aglomerarea documintelortl, in loca de a cuprinde numai analisa lora, va displacea multora spirite su- perficiale.Cu risicula de a nu merita aprobareaacestora,noi,in lucrarea nòstra, introducema numeròse documinte, intaia pentru ca tinema ca acésta lucrare a nòstra sa, suplinésca lipseI unuI archiva ala Istoriel nationaleialti doilea, pentru cà voima sa evitama de a cadea in ercírea comuna celor carI, in loca de a reproduce docu- mentultl, se marginescti analisa.Tot-deauna in acéstaanalisa intervine ceva subiectiat, care alteréza adevérula istorica. Acésta voima sa evitama, punenda insusI documentula sub ochiI lectorulul, care ast-felti pote controla argumentarea n6stra. Sa documentama, decI, domnia luI MihaI Sutu dela Muntent Amt."' véclut maI susa, ca noula domntl, dupé pacea delaistov, veni in térA, la August 1791. D6mna luI Mihal Sutu rémase in Constan- tinopole p6né in prima-vera anulul urmator, 12 Aprila, 1792. Darna in nota pitacul de alaia pentru intrarea Domnitorulul M. Sulu in Bucurescl cum('si acelaaltialaiuluIDòmn.el. Din pri- mula pitaca vedema, ca data sosirel la MtMastirea Vacarescl a lul Mihal Sutu, este din luna Augusta si ca intrarea facuta la 1 Sep- tembre 1791(1). Acesta alaiti mal probéza si aceea, ca tot(' mal rema- sese (5ste organisata in téra. (1) Obienuitula alai in cc chipa s'aa facuta la intrarea Maria Séle Illihaï, Joda Supd, cu ala do/lea Domnic. Polcovniculg de podan l cu top podaril, pe josii, ca top6rele in manl, mal Daintea alaiulul.

18 V. A. URECHII

Tncit Inainte de a intra In BueurescI, din conaeula dela marginea capitaleI séle, Mihail Sutu adreséza mal multe proclamatiunI, fie

&talü catanelor de Ora, ell capitanula i eataucle acestur stiSga, toc- lan, inarmap. Brala agiésca Calarep polcovniceseT, top. Wail Vel capitana de cazad l en stégula i sirmaciulai tobovula s6ii. Talpo;d1 dorobanteseI, pedestri, eu chivere, cut tobe iett eimp6ile lor. Vol capitana de dorobantl cut zapciiI si inainte i ell eftt,I-va din brésla ar- men6sca, cu tacilma curatai ea stégula si i toba. Cazacil agieci pedestri, cu eimp6ie i tobele V6natorif asemenea. Capitanil ag,iescI inarmatl ca tactima curatil, pedestri. Ceati§ula agiesca ett polcovnicula de Tirgovilte. Poleovnicula de... cu polcovnicula de cioeli. Polconticula de vênatorT ett logoaqula agiescii.

Vel aya ca poddba, dupii obicel Stégula eu stegarula agiescil iealaretil cu prapurile i trambitile cu toba sirmaeiulii.

Bresla blieilaréseel. Lefegia cu stégurile, Vol capitang de lefegil cu zapciii sí, i buclitea, tobolara, sirmaeiii, dupa Seutelnieil spaMrescI inarmap. 1'otera0I top inarmap, calarI, cu haine fistiehil i cu motttrI i ca musi- cup lor. Dula' calan l top. MarmaP eu sulite in mild, cu odobaOf lor. Seimeidi bulacbarscl, Mariniai top, ea haine rolificut moturl galbitie ctt st6gulil cela mare i tobai sirmaciula. Capitanii spataresel inarmap, cu tadmii curatil. Vet capitana de mazili cu ceattO spatareseil. Polcovnica de JoImari, cu polcovnicft de veinatoril. Polcovnicii de potera, cu polemic(' do seimenl. Bit§ bulttc-baa, ell logof. spatarescii.

D-10, vel spatarti. St6gula ca stegarula i ceauplai lefegli cu prapore j trimbitc,tobe, sirmac1. CopiI din casa de visterie, aproqiIi paharniceil. D-luI babeli aga eu top neferilietbairacule

ibTORLA. ROMililLORO 19 catre locuitoril Bucurescilor, fie chire judetele de dincòcei de dincolo de Olt.

Brala portarésca. PortiireiT, rindil, pe jail, ea semnele in manT. Vtore portaril, cu treti portarit. portara. D-lor hoeril velitT al doilea yi al treilea yi ivainte starostea eu negittitoril e,u negutitoril de compauie ti lipseaul

Brésla arlitcW:sea. ArmayiT, cu puyeayiT. Vt. armayl cu trt. arma. l'el arift(0, eu poclaa dllpa ()bled. &taxile ôriTi trambita:;dI doinuoseTi musicantil Den* yitotf lautarA domneseT. Juruk Bairak. Sacagiii, diva orinduialk ea saealele. Sala'writ' calarT cu betele In manit. Cail domneseT impodobitl, trAgendu-1 eomiií cate CAlarasiT, i lipeaniI. Tit. lo'gf., ca trt. logf. Vt. Vistier, eu vt. logget.

Vechil de comis mare

Itts Baya

o BeTzadea cu cIoliodarT D-1 Div an i uuí saraceiil. Efendi. o

TuIttrile yi sangéculii. Postelnieeii pe josil en semnele in maul. ZapeiiT Divamilifi, pe josti, cu semnele. Unit satarit anti. satilril

20 V. A. UREcna

Posedemti o circulare adresatIt 26 August catre tdte adininis- tratiunile de judele ale tftel muntenescIi trimisa egalinente 0 la

Mataragi Iamac, Alaiu-ceaRlarl, Mataragi Saracci Iamac, icioglan ceau0ari, Saracci Doi cavad. Delibabap Cu cbehaiaoa Ba0iciohodar tufecci bap ea ciohodarii pede0ril cutoti ciohodariI asemenea

`Nee.41.,

C<, AQA NO.

Waft."' de divand inarmatil Vt. spatarü cu sabia ca saídacurl i topaz('

Se»tnit111 Do»tniel Copii din casa purtand prapurile imprejur. Vol gramaticti Vel ispravnidi de curte. Ve! cuparu Vt. camaravil. Divictarula Vt. ca'mara0i. Vol cafegirt cu Si cel-l-altI boernavi al curtiiiideelil, cate dol. Mehterhane-bap cu t6ta taifaua cantandil. -a;o ou, be ca

Ion Mihail Sutul Voivodil i gospod. zemle Vlachischd. Poruncimfi Domnia Mea, Wale i ceau0 de aprop, savetl a insciinta d-lor boerilor i zapciilor mail 0 midi tuturor mai susii arnatilor, ca mane LunI, la 3 césurl din 41, ell aintoroa lui Dumneqefi este sase faca obipuitulti alaiulii Domniel n6strei sa fie top strIn0 mai naiute la capulti podulul lul Serban-Voda In deal 0 intratI la orînduiala, ca la ridicarea n6stra sase afletotI gata spre micare, insa sa grijip a na se face vre-unü cusurüsâvre-o ataxie la pornire,

ISTORIA RMO.:MORO 21 cele 5 jud* din Moldova ocupate cu Austriact Chiar si din acésta proclamapne se vede, cMihair S)fu fusese rînduitü d'n capulti loculul Domnü peste amendoué d. yeti fi in aisderea sa arétaVf porunca Domnid Mele fiescareia brésla, ca la mergere saiba a ptizibutiacuviiiiÇ i oranditiall, t'ara de a face sgomota de verba, séa vre-o amestecatura, ci fiescare ca Licero sa urmeze miscarea alaiulul, iar imil alai musa calare sa aiba a inconjura necontenita tuaiute, vestinda si intocminda miscarea alaiuluI, la mergere, ca sa mérga cu huna oranduiala». 1791, Aug. 31». Cod. No. XX. fila 25-29. Eati alaiulu DelmnoI: «Oninduiala alaiului pré iubilci Dchnne a Doniniel ande, la intrarea in Bucuresd. 100 Seimen1 polcovnicescl calan, totI in halle rosil, inartnatit si en moturl galbine. 100 Seimeni buluc-basescI asemenea calari toi ca halle rosil, inarmatI si cu moturI galbine. Patru postelnicel ca capotan rosiI Iar patru postelniceI. si tacamii curatti. Ceausulti spatarescil. Cu ceaustt agiescia. Polcovnicil de poda. . Cu polcovnica de ciocli. Polcovnica de seimenl. Cu polcovnica de vilnatorl. Ala 2-lea comisa. Cu ala 2-lea pitara. Basti-buluc-balla. Cu polcovnica de tirga. Vel capitana de Menzil Cu vol capitana de lefegiI. Ala 3-lea post. Cu rahtivanti. Vornica do haremit Cu vel capitana de dorobantI. Ala 2-lea gramatica. Cu gramaticula démuiI. Vol post. Cu allí 2-lea spatara Biv vel pitara Palmita. Crt biv vel pit. Andonache. Vel armasa. Cu vel pitara. 50 Nerntl de porta, pe josa, totI ca haine fistichil, curate. 12 FustasI ai haremultd, cu darde in manlI cu izbasa a lor. 8 CapitanI, 4 1 seimenilor spatarescI si 4 agiescI, pe josil, inarmatl cu zarzavale.(?) 10 Ciobodarl Muga careta pré iubitelor mistre domnite idumndlor jupanesele marI paméntence, dupa obiceiti, in caretele d-lor, dalia Domnite. ID) 111ihail Constadin Su(ul Voivod i gospod. Vlas. Poruncimil Domnia mé, polcovnice de seimenl, sa aibI a insciinta Watt' mal* sima ar6tatilor boerl si zapcil cu breslele lor, cat si d-lor jupaleselor, ca sa scie ca Cu ajutorulti luI Dumnezeti la... césurl este sa fie intrarea pié iubiteI Minina Domniel mele in Bucurescl, pentru care sa portI Oja a fi totI orinduitiI la Va- carescI, de unde sa se faca alaiula acesta, ca orsinduiala lui, fara de cusunl». 1792, Aprilie, 12. Cod. No. XX, fila 511.

22 V. A. URECIIII

Publicaran In nota importanta circulara catre ispravnicI de care vorbiramil (1). Domnitoruln vestesce mal Antein téranimel sosirea sa la scaunuln domnescn si ca de la 28 August silla vechin adininistratiu- nea térilor se va face In numele noulul domnü de catre ispravnicI. Domnitoruln apela la acestia, ca, cu mare scumpRate, sà ingrijésca de linistea, dreptateai odihna tinuturilori sa citésca ,acésta carte sloboda catre locuitoriI acelul judetn... din satn In satn,i sa se is- calésca de preotn si de parcalabuld satuluI si sa se trimét.a la domnie».

(1) Publica(ie la 17 judge ale f'érii fi la 5 rinutter't ale lifoldovel pcntru vestirea domniel 7201,d.

ISTOR1A ROMAINILORt 23

0 cji inainte de acéstil proclamatiune dare judete este semnata aceea cdtre locuitoril tèril, anexata la proclamatiunea analisatd mal circulara catre ispravnicl. Prin acésta proclamatiune (1) la cele 17 judete muntene,

(1) Publicatie la 17 judge ale prii.

«Credinciovilor supuvilori ca fi'lal novtril intocmai socotitl, tuturor lo cuitorilor Domnescel nóstre teri romanescl, sauetate. Eata dar in cea dupa urma ca a tail puternicula milostivindu-se asupra zidireIsfintelorséle mini, ail bine-voitil sa barAzésca voile tuturor de obvte, incetareai savervirea tuturor nirilori necazurilor celor papa acum ;eata iaravi" ca Cu dumnezeésca sa bunti- vointa v'atl intorsti tot"' la pré puternica imperatie, sub a cAreia stapanirei milostivire traitti voIi parintil qi stramovii voltrii; eatl ca cu ajutorulil lui vi Cu mila pré puternicel imperatil, iarAvI am primitil Doi Domnescula nostru scaunti al teriI rombescI, vi ni s'ati incredintatil obladuireai buna vóstra orinduiall: ded nu avemil Indoiala, ca acésta vestire de bucurie va fi ajunsa la voI vi cugetama ca vol. toti de obvte tinetl minte, ca dupl cum vi la cea-l-alta Domnie a n6stra v'am incredintatil, ca din vremea trecutel pad pana la sfirvitula Domniel n6stre ceI d'anta, cate nezamurl din mila pre puternicei imperatii ail dobinditil teta téra, t6te era ostenelii sudorli stradinii ale n6stre, care vi de fata nadajduimil, ca yeti fi cunoscutti in vremea celor trei ani al Domnid nóstre: vedutil dorirea cea parintesca ce avennl catre tota Domnésca nóstra téra, aduceti aminte de iubirea de 6meni, de intocmireai milostivirea cu care pe totI v'amil obladuitil; priceputa ca scumpetate, ca voimù' sa lucrla dreptatea cea desavervita, ce se cere de catre pre puteruica imperatie; a't'f cunoscutil Domnésea nóstra fire, ca nu primesce niel decum, niel sufere cea mal mica nedreptate, sért jefuire,iintr'ana cuventa, cum-ca de obvte a vóstra buna stare, repausti odiling este a n6stra rivnai multamire. Bed fiind-ca prea puternica t6rea n6strA irnperatie,prin dumne4eesculii ajutortl,ne ah' miluitù cu Domnia Ord romanescI, ne ailrinduitil iarAvI Domn al vostrui ama ajunsil la dom- nesculft nostru scauna, mangAorea véstra avênd'o ca cea d'antêia grija a nóstil, n'amil lipsitti sa scriemti acésta doiriésca a n6stra carte catre totl de obvte, ca sa scitIi sa fitI incredintatl, neingrijitii odilmitl, cum ca t6te nevoile ce a-ti trasil in decursula acestor 5 aal ce ail trecutti, tóte pagubele, t6te nedreptAtile vi intemplarile rele ce 41 suferitil, fómetea ce in anula trecutù la unele partl atT cercatai necurrnarea stricAciundi prApIdeniel a Mel Ord, prea bine le scima ;i însui inima n6stra impreuna cu voi sa intristéza vi impreuna simte. Dar acestea, fie slavit numele 1111 D-deti, t6te aù trecuttii t6te nAdAjduimil si lipséscAu sa se uite ! Acumtl vetl gAsi a v6stra cea d'Antêiil bung stare vi Wilma ; acumil vé vet! 'nautili de tug rapireai nedreptatea; acuma yeti dobândi fiesce- care osebittii toti de obvte odilmai repausulil vostru, fijad-ea de a se curAti t6te cele trecute, vi de a inceta tine nestatorniciile de pana acumil, de a se midica t6te greutatile cele peste mesura vi sa vO uvuratIi si resuflati, este cel dese- vervit scoposi Domneasca n6stra nestrAmutata hotarire,i mal presus de t6te tie A lipsi ved-ce nedreptate, pâna la un par, este a u6stra cea dleteidi cea

24 V. A. URECHIX

Sutu amintesce faptele din domnia luT antdia, de 3 ani de «MI véquitl dorirea cea parinlésca ce avemil catre taa a nòstra domnésca léra; v6 aduceti aminte de iubirea de timeni, de intocmireai milostivirea cu care pe top. Vault"' obladuitilo DecT Domnitorula protnite locuitorilor apaare in contra ort-ce nedreptati. NimenT nu va lua dela el macar until pul, orT ott de gaina. dupe urmA voiu i poruncI. Pentru aceea am porancit cu deosebite Domnescile n6stre cartI ispravnicilor, deschidl ochiI yi sl ja aminte cu scumpiltate, ea BA nu se Intknple séú vre-unuil cApitanti, ski polcovnicil, sétl alttl zapeiti, séìt verl-ce omit a1ispravnicilor, sindrAznéscg a supra pe cinevall, niel Nail la un Or, ski cele maI miel lucruff, Ong la unii pul yi où de gin, fiind-el pe um& il vomti pedepsi straynictii Domnesce ;yi de va sup5ra vre unulit, séú ciocoiti, zapciti, ski altil cinevayI pe vre unulii din vol, ski va atinge pörulú luI, indatit sh'lti ark* ispravnicilor judetulul, care dupa porunca n6strA va pedepsi pe aeon"' ce va face nedreptate, Oa. la Mil mal putinii: yi de care cum-va ispravnicil vor trece ca vederea dreptatea v6stra, 'multi din voI snizniasala Domnia mea yi sl ne descopere tanguirea sa,noI domnesculii nostrilDivanti flit avemti deschisil pentrn voI, urechile n6stre sunt lult6re amiute la j6,1bile vóstre, voirea n6strti cucernicI spre ajutorulft vostru; odihna nóstrA o jertfimii pentru odihna v6stra, repausulti nostru hit treeemii cu vederea pentru repausula vostru ;cele de di yi de n6pte ostenellistrAduirI nu lesocotimtl Mtn' nimicil pentru siguranta v6strA, pentru buna pazA a lucrnrilor v6strei pIzirea dreptittil v6stre. Ci dar, till de obyte, marl yi miei, tinerli batrid, rarnaind mangAiatii odihnii,i en bucurie slIvindti milostivirea prea butmluI adunatI iargyI la locurile v6stre yi sl locuii satele v6stre,sit vO dreget1 caselev6stre, cine le are stricate, sfi stringetI dobit6celei luernrile v6strei ca t6t5 odihna yi r5suflarea v6strAsit iucepetI acumil de tómnit sa lucraff pAirulntillii la vreme ca pingurile v6stre pentru ca sit dobAnditI la vremea secerel rodurile care nAdgjdnimil el le va blagoslovi D-deti spre chiverniska yi rrifingUrea vóstrl; nimenea nu are a v5 8111)6ra, uime- nea nu are a v5 bantiti. Nol anti nu voimii, altil nu ceremti de la voI, fara Wit 0, v5 uyttratldin grentatilecele cu greil suferite yi sl vO bucuratl pentru indestularea v6strI, 81 vti adunati la locurilei satele vóstreisit locuiti casele vástre, ca prin pgriutésca yi drépta n6strA, domnéscl obladuire aflândil t6t1 yi buna stare, sl v5 rrigatl totI, midimarI, a totti puterniculul sl da- ruiascg, prea puternicultil, proa luminatulul, prea dreptuluii proa nostru imp5ratii sultanulii Selim Han, iubitoruluI de 6menI, scaparea lumei stapanult1 nostril, nata indelungata, mAiirei slavg vednicl ar'étand bratul impti- atiel sale celti straynicti birnitorili puternicil pIzindil proa puterniculti acope- r5mhtti alit imp5ratiel sale ne-atinsil in MI samoderjenica lui stApanire, yi v5 rugatl sit dti uiasct proa inaltulul i prea mgrituluI viziril yi tuturor color do mare cuviinti 8041 al puternicel impöritiT, proa milostivilor noytri stapanI, viatg, ilidelungatl yi inmultire de dile prea indestulatl, yi sa v5 rugatl pentru sanglatea n6strA yi a iiilor noytri, ca prin Del sl dobanditI milile cele madi bogate ale preaputerniceI imp5ratil.» 1791, Au gust 25. Cod. No. XX, fila 4.

!STOMA.. ROMINTLOilfl

S5. nu 'I supere nicI un O ciocoY, séti zapciù, orI alt cine-va, nicl sä se ating miicar de pérul lor. Déca ispravnicil nu facil dreptate, sa reclame la divanurTi vor afla dreptatea, c.. Divanultii DomnitorulO sunt gata a le-o da. Domnitoruld apela la locuitori sä se intlircl la casele lor sä si le repare, sà.''sl string dobitlicele i lucrurilei sa se Apuce de lucrulti pamêntuluY. Printeung manifestO deosebitg, M. Sutu se adresézä,i atre Bu- curescenY, cu douè cjile inainte de intrarea luI in capitala tftel (1).

(1) Publicatie n Bucztrescl. gZemle Vlachiscoi. Cavigilor archirnaudriti, egumenI a-I sfintelor mktistiri, molitfelor v6stre protopopii prop, a t6te stintelor biserici,mazIlilor, negustorilor, bresla01or, rufeturilor,mahalagiilor,i tuturor credincio0lor supqf a-I nostri intocinaI ca fii socotitl, lIcuitorilor orA§ani de aici din cinstita Domnésca n6stra politie a scaunului Domnid mele, din Bucurgd, saultate.Jata dar ca a tot puterniculil Dumneleil milostivindu-s6 asupra zidirel sfintelor sale mhni ail bine-voitil sa hArOzéscO vouti tuturor de ob§te incetarea qi silvèrsirea tuturor nirilori necazurilor celor pia acom ;iata iargji ca co D-désca bona-vointa v'ati Inters toti la prea-puternica imptiratiesubt a careia staphnire qi milostivire ati trdit, voIi Whip 0 strImo01 voOriI; iata dar ca ca ajutorul lui D-4ell 0 din mila prea-puternicel ImpèrAtil, Domnul Intiiréscl striptinirea qi sa-limul- tesca slava 0 mOrirea Inveci, am priimit iarasi noI domnesculd nostru scaunti al tOril romane§ci, qi incredintattl obldduirea qi bona vóstra otarmuire, pentro care nu avem indoialac v'-atibucuratti de acésta in vreme ce aveti pildl de ale n6stre bone void ce avem asupra acestei férii totl voi de obOe tineti miute dopO cumi la cea-l-alta domnie a n6strA v'am incredintat, el incl din vremurile trecatel pad pana la srar0tol domniel nóstre cei cate ne- zamorI din mila prea-puternicel imp6rdtil aú dobandit téra de obqte,t6te era ostenelli sudori i strldOuil ale mistre, precumi in vremea celor treI ani a-I domniei n6stre, nOdhiduimti ca yetificunoscutii in faptI dorirea cea pArintéscl ce avem catre t6th, DomnéscA nóstrd, t6rA §i bonl petrecerea care o poftim atata fig-caruia in parte, cht 0 a tuturor de obOe ; adoceti-v5 aminte de iubirea de 6meni, de intocmireai milostivirea co care pe toti v'am obladuitil; ati priceputd iarai cu scumpOtate, eh voim sá locrAmti dreptatea cea desev6r0t5, intro t6te, care se cere de-catre prea puternicaimptirAtie, 0 a-IIcunocut firea Domniei mele, cd, nu piimgce niel sufere cea maI mica nedreptate, séü jafoire, séti zOticuire in hranai aliveri§ul celora ce vor ambld ca dreptate,dupd co- Domniei melei Inteunil cuvantil qicemti, el cea de-obOe a v6strl bung- stare, repaosiodihnàiIndestulare, iath a astrit rivnii multImire, i cea d'antill grija a n6stra, este manglerea vóstrl. Deci tóte acelea cate a-ti cunoscut la firea Domniei mele antaT,sit qeitT cg acatansunt qi void fi mai cu asupra mai ca fierbintealA ravnind dreptateai mangtierea v6strti,in vreme co t6te nevoile ce apt tras iu cursolO acestor 5 ani ce ail trecutti, t6te pagubele, t6te ne-

26 V. A. thttentX

Bucurescenilor le amintesce despre «bunurile nizamurl» ce prin ostenéla lul, In prima domnie, dobfuldita téra dela Porta, d'aü si dela iubirea parintésca a Domnitorulul. «AV priceputa, le qice, ca voimü sa lucrama dreptatea cea desaversita Intru tOte...si a1 cunoscutil firea Domniel mele, ca nu primesce nicl decum, niel sufere cea mal mica nedreptate, séci jafuire, séti zaticnire in hrana cebra ce vor funbla Cu dreptate». Domnilorula promite a fi de acum si mal asprui maI cu ferbintéla ravnindü dreptateai miin- gaierea Bucurescenilor, In vedere cu cele suferite in fanl de qile. drept4ile vi intimplArile ce 41 suferit, vi striciciunile prea bine le vcim,i in- Mima n6stri impreund ea cei pltimavI s. intristeazi impreund situte durere ; tul acestea (slAvitù fie numele ltd D-ded) t6teailtrecutil ;fi t6te ni- dijduimd sil lipséscd vi si se ulte ; acunayeti gisi acea cvantal a v6strd bond stare si odihuil; acum vvet1mantuI de t6tA nestatorniciai yeti dobandi fiev- caro in parte vi de obvte odihnai inlesnirea v6strd, fiindci de a se carita t6te cele trecute vi de a faceta t6tenestatorniciilecele de pdn-acum spre a intra t6te in orénduiall bund, vi de-a se ridica t6te greutitile cele peste mósurd, sil- v uvuratl vi sil Asuflatl,este cel des'évarvitii scoposdi Domnésca n6stra ne- trImutati hotarlre, i mal' pie susti de tóte de-a lipsi verl-ce nedreptate pata ld untl Ord, vi yeti-ceacatastasie impotriva bunel orinduell,este a n6strd cea d'intdIi cea din urmd vointii poruncl, vi a nimenul nedreptate nu vom suferi. Drept aceea, toti de obvte, marl vi miel, tinerl vi bkrinl, de orl-cebreasld vi de orl-ce orîuduialil, ming541-vi ea bundi neindoiti nidejde la a n6strd dréptil oblIduire, ca bund petrecere de-aicl inalutei fievcare in parte vi atftt cele-l-alte bresle si-vi cipuiasci cu intreagi nidejde de agonisitA vi de risipai Intdrirea indestularea caselor lor, silindu-se fievcare la dregereai bund stare a laca- vurilor sale,cdtd irufeturileinegutitoriI, cu Mima intinsi sil se apuce de alivverivurile vi de negutAtoriile lor, spre a se folosi vi spre a se cAvtiga pe sine a se face vi obvtiel Indestulare, ca sil ne bucurimili nol dupd rivna ce avenid, v'ddêndd pe supuvil nostri indestulatI vi fericitl ,duda vor carge negutitoria alivverivurile Intregl, pdzindd insd vi isnafurile dreptatea la véndAti, atitil in alte felurite de martini, citti mal virtosù acele ce suut peutru hrana vi de mincarea noroduluI, dupe nana ce cu dreptate li-se va pune in vreme spre a nu se ca- teza 11comindu-se peste tasara la cdvtigurI, sil metachiriséscd, orI in cumpene vi In mesurl viclevugil, séd la pretil Incarciturd peste nartuld ce li se va pune ott mAsurd dréptA,pentru cl dupe cum foto.,i1i negustorid ialivverivulul lor 11 avlaidreptatea noroduluf o cerem negrevitùi °ti-ce neobivnuitd nedrépti luarei supirAti vetl avea de catre zapcif marl vi micI atpolitiel,sil avet'l a le argta cu indrAsnéli vi Mi% deniel-o sfialA la Domnia mea, fiiuded bite luirile vi pricinile care pricinuescil scumpdtate, Domnia nóstri, nu le suferimil, precum vi alte nedreptitt verl-cine va avea sil vcie cd Divanulti nostru pentru aceea il avem deschisti citre totIde obvte, urechile n6stre sunt litAt6re a- minte, spre auzuld jilbilor fievce-cdruia, voirea n6strd este cucernicd spre ajuto- raid vostru; odihnit n6stri, ara jertfitd pentru °dilata vdstrif, iriipaosul nostru

iSTORIAROMIAL0111:1 27

Acum vremea de restriste a trecutil. Fie-cine sä.'s1 repare casa stri- catä de resboiü si rufeturile si negutitoril cu mima intinsä. sä. se apuce de tréba, de negotultt lor, pazinda nartula ce cu dreptate li se va pune in vreme... Divanula va asculta 1.6ta jaluirea.Urechile nóstre sala luat6re aminte spreaucjulújalbelor fiescecciruia... Ama jäytritti pentru odilina vòstra si repausula nostru îlü trecema cu vederea pentru repaosulti vostru». O asemenea proclamare a adresatd M. Sutul si Craiovenilor (1). La Craiova M. Sutil' numesce Caimacam pre a1til. rudä a sa, biv ve! spiitarula Costaclie Sutul. trecemil ca vederea pentru repaosul vostra. Cele din 4i vi din napte osteneli stiaduirI un le socotima intru nimica pentru siguranta vastra, pentru bulla petrecere a vastra,i decata tate pentru paza dreptatil in tate,s,li avla petrecênda totl ca buna orînduiaI i nadejde la parintésca vi drapta nastra obladuire, rugatI pe milostivula D-4ea toti de (Ante, marI vi miei, pentru marirea, slava, vi prea scumpa viatd prea puterniculuT,prea dreptulta,iubitorulul de arnenI, scaparea lumiI, impèratultfi vi stapanulul nostrtt cel milostivu sultana Selim Han, al caruia brata imp'ératieI sale faca-1 D-4ea prea puternica intru tatei pentru prea inaltula prea inteleptulai prea maritula vizira,vipentra totI cel de mare viinta stalpiai prea puternicei împOr4ii, prea milostiveI stapanel nastrei pen- tul viata nastra vi a filler nostri, ca prin nol sa dobênlitl milile cele marI vi bogate ale prea puterniceI imp5ra4ii».1791, August 29. Asemenea carte s'A l'acata vi la «avala CraioveI. coa. No. XX, lila 1.

(1) Curte Caim'acanildul de la Craiova fi la Cainuleanntlii finidurdor IlroldoveY.

«Cinstitaicredinciosa boerula Domniel mele Costache Sutul biv. vela spataril Caimacanula ala CraioveI saatate. De vreme ce Domniai stapanireaOrii romanescI incredintata de catre prea puternica imprtratie sub obladuirea Domuiei melei acumil dupa incheerea pacii vi D-ta din milostivirea Domniei mole te-al rinduita Caimacamula Craiovel, vi a judetelor ot Prest Olt, vi de vrerne ce (lupa ave4amilntula ce s'a.a acula din partea Domniel mele vi din partea Exelentiei Sale conte Mitrowsky, ce aftL'esta comandira romanescii acelor tinuturi ale CraioveI pana acuma, ca la opta ale NI Septembre stilp n'ají, ce vine a fi 28 ale liii August a stilpuluI vechia, sa se intarcai sa sa faca teslima in putereai stapanirea DomnieI mele, prin vechilii ceI orinduiti din partea Domniei mele vi a exelentid sale. Tata pentru priimirea acestui teslimil a acelor judete, te orindttimil pe D-ta vechila ala DomnieI mele, ca sa le primescI ¿lela vechiluI A ustricesca, ce saa orinduita pentru savirvirea acestel pricinI de catre conte Mitrowsky, ca mulla ce esci orînduiti caimacama a dcelor 5 judete. Ci dar pritninda porunca Domuiel mele vi merg6nda acolo ca graba. sa maI naintei poruncile DomuieI lude catre D-lor ispraNniciI acelor 5 ja-

28 V. A. URECHTX

Acestuia, M. Sutul U scrie, cai Caimacamulul celor 5 judete Moldovene, ca ocupatiunea austriaca incetéza la 28 August si ca sa alba, Caimacamul CraioveY, a primi dela exc. sa contele Mitrowski judetele oltene sub obladuirea Domnitorului

V. Administratiunea sub M Sutul. Ca si eel maI multi din Domnil anteriorY, M. Sutu ts1 compune Divanulti Domnescti mal numal cu boierY pamentent Negresitti ca, In prima linie,avéil sa intre in Divanulti tè'reIacei boeri,cari, ca Enache Vacarescu, luptasera contra lul N. Mavrogheni. In anulti DomnireI lui M. Sutul se prefira in Dumitru Ghica vel bang, Nicolae Brancoveanul (visternicti dupa En. Vacarescu), Ma- nolache Brancoveanu vel vom, de téra de sail, urmatil apol de Ste- fan Brancoveanu, Enache Moruzi, toll"' timpulti vornicil de téra de josti, Manolache Cretulescul vel logof. de téra de jos, caruia IT succede apoi Gregore Baleanu; Manolache Brancoveanul vel logof. de téra de susa. Intre cel-l-altI boierl vedemil pe Const. Ion Florescu vel cluceril si apol Filipescul ve! clucerü, Dumitrache Racovita vel pah., Scarlat Dragomirescul vel qtoln., sal mal anteití Draghiceanu Otetelisan vel stoln,D. Locusteanu vel slugera. SinguriY boerI grecl sunt rudele lul Voda: Gregorasco Sutul vel comis, Alexandru Sutul vel post. si Gregorasco Balasache vel spatarti in urma lul Al. Sutul care devine postelnicti. Mai sunt boierl mal dete ce se afla acumil, sg, le scril' 0 din partea D-tale, ca sscie cdela numitulil sorocil treand aceste judete sub stIpiThirea domnesceI n6stre ail amiff et-m(5m) stlphnirea nem46scI lucrdt6re qi savIr0t6rea niel verI unel pricinI, ce ad a urma la t6te domnescile n6stre poruncii credinci6seli vreduicel D-tale oblIduirI; grijasce dar ca miiltosirduire pentru a nu face catil de putinti cusuril la acéstl poruncl, ci urmézI a o savêr0 qi a o implini ea mulUt bitgare de s6m1,ifil D-ta sitatosil ). 1791, August 26. Asemenea carte s'ail Metal 0 la d. Iordache SutuT biv vel clucerü, caima- camulli acelor judeto din Wm, moldovenéseil, ce sunt dinc6ce de Siret. Acésta scrisil de la visterie. Cod. No. XX, fila 7.

isTolitt Romitatottfl 20

mid Cu nume grecesca: Tudorache Juliano vet pah., Hagi Mihalache vel pitara, inlocuita apol Cu una pitara Panaiot. Va s5. (pea: spataria si postelnicia singure le sine Domnia pentru Grecl de a-I sél... Niel chiar visternica nu este una fanariota. Mal 41, and .téra este jafuita, cà acésta o face nurnal Domnia fan ario tica! Si nu numaI in Divana eraa boierlp5.milnterff, cii In administratiunea judetelor. In lista primilor ispravnicl numitI de M. Sutul in 15 Sept. 1791 si in schimbarile din 26 April 1792si lunile urmat6re ftírtepu- sine nunae ce pot fi banuile de nume grecesci, intalnima (1).

(1) Eatil lista IONIA dupä -cum antu descoperit-o in Cod. XX 011a (15 oil 33 roll). Nuntele ispravnicilor ce s'aii orinduitii pe la judge, Septentbre 15, 1791. Gregorie Hrisoscoleo biv vol Medelnicer, Slam-Rintnict Gheorghe biv capitan za dorobantI. fDumitraqco RacovicT biv vel cincer, Bliza t Stefan Cioran biv ve! sgrdar. Saac Slugerula Iordache Cantanzino In locula Campineanulul. J Constantin Movill biv vel Prahova 1 Alecu Cocoröscu biv vel clucera za arie. f Stefan Alexian biv vel stolnicii, Ialonzifa t Constantin Hrisoscoleo biv vel medelnicer. Rimbovifa Banica Greceanu biv vel serdaril In locala pitaruluTtefanica. J Medelniceru Hiotu Scarlat, 'Para 1 Ionitgr Breaz biv clucer za arie. J Clucerula Scarlat Druganescu, Musco! 1 Damitrache Papazoglu biv vel sgrdaril. J Istrate Cm-Wesel' biv vel clucera, Argef tetInieg, biv vel f Grigorie Hrisoscoleo biv vel stolnic, Olt Dumitrache biv vel medelniceril. Ç Cornea Brailoitt biv bel cluceril, Romanap erban Racoviceanu biv vol sgrdara. f Vladtita Tetolanu biv vel stolnica, Dolj 1 Costache biv vel arma. f Gheorghe Bengescu biv vol cinema, God Dumitrache biv vel sgrdar. I Constantin Otetelelanu biv vel sardara, Välcect 1 Schilita biv vel pitara Dumitrache. Maria Romanflora de V. A.Urechid. TOM. II alfi Serie!, 1786-1800 vi al IV-lea delft 1774. 3*

3Q A. fititcti4

In gré situatiune af15. M. Sutu tkra, esindri de sub administratiunea austriacilor: Hotiile era(' Inmultite tiírte; asla qiil volintiri aus- triacI nu ere' Inch' stkpitl preste tottii eI nelinistal satele Cu prA- daciunile lor. Apol bòla ciurneI se intindéi filcé gráznice pustiirl. Ca eci. se apere contra el, tirgovetiTsi boeril se adApostisera pe la

Costache Pandia biv vol Ilexandru Farfara biv vel stolnia. Dtimboaqa Paharnicu Alexandri inmpreuna cu serdarta Banica Grecianul, Septembre,19, 1791. Raduc Filipescu biv vel stolnicti In loculii SgaberciI, Septembre22 Teleorman Iorgache Armasu Roset Impreuna Cu stolniculti Radutc, Filipescu, Octombre 17. Mascel Costache Mani biv vol portarti In loculli grdaruluI Dumitrache Papazoglu, Noembrie25. fov Grigorascu Ventura biv vol arma, Noembrie 20 in locultt Flo- resculd. lalanzqa Iorgache Negti biv vel comis, in loculil medelnicerulul lirisos- coleo, Decembre 8. Dent MedelnicerultiCostandinHrisoscoleoIn loculrtluIStefan Cioranu, Decembrie 8.

Isprarniciile cc s'art flicutti acundt 1792 Aprilie 29.

SiamRim)lie Srdaru Constantin Niculescu in loculù' medelniceruluI Grigorie Hrisoscoleo. Bur.r,t1 etrara Stetan Alexian in loculti medelnicerulul Costantin Hri- soscoleo. Saac Cluceru Alexandru Colceac in locula Caramalêulul. Prahava Stolnicu Raduc-Filipescn In loculù lul Alecu Cocergscu. lalami(a Vatafu Constandin Varlam In loculrt luI Stefa,n Alexianu. .banzbovi(a Stoluicu Grigorie Hrisoscoleo in loculil lui Banica Greceanu. Vlafca Stolnicu Iordache Colfescui Ianachel serdaru. Tacoma Sulgeru Stefan Greceanu in loculti stolniculnI Raducanu Filipescu. Dolj Iordache VtoriPortarIchistambolsiclucerulti Dumitrache Brailoiti. Pitar Calinescu, Romanari (Theorghe Bengescu stolnicu. Arges Iorgache Paharnicn. Gad etrar Theahar Glogoveanul in loen BengesculuI. ilcea Costache Proin muhurdar in loculrt luI &hi14a Pitarulti 1792. Iunie 18. 0/t Dumitrache Stirbel biv clucerti de arie inloculil celui ce ati lipsitti,1792Innie 18. Ddanbovi(a Aleen Vacaresen, In loculrz stolniculuI Hrisoscoleo,1792Iunie 18.

IsMU RotUrttokrt 81 mo0i JtApuindti satele lor, interceptail orI-ce comunicatiune cu restul d tèreT. Ast-felt1 eratl imposibilitate ort-ce relatiunt comerciale; nici a alétori dela unti locti la altulti nu era lesne, cad ti se taié calea de strtijarit boierilor, oprindu-te de a te apropia de satulti lor. Chiar §i In BucurescI, nu puté comunica mahala cu mahalal.... Cele dintéI mésurT de administratiune ale lui M. Sutul, aü In- vedere asemenea gré situatiune: stArpirea hotilori combaterea In- tindereI epidemiet NegreOtti cg, prima preocupatiune fu primirea administratiunet téreI din mina agentilor nemtilor regularea hotarelor despre Ar- deal. Ihmil In note mal multe acte inedite relative la acéstä regulare a hotarelor. In 14 Octombrie 1791 Mihat Sutul trimitea eimenl de tncredere prin plaiurile muntilor insarcinandu'l, in secrettl, ca sä fad, cercetare

Saac Sèrdaru Constantin Cantacuzino in locu fratesgil Iordache, 1792 Junio 18. Saac Sgrdara Ionita Falcoianu,in locultlcluceruluT Colceac,1792 August 15. Baal Clucerulti Alexandra Colceac in loculti cluceruld Racovitg, 1792 August 15. Prahova Teodorache Juliano Paharnic, in foculti medelniceruluI Movild, 1792 Septembre 3. Teleorman Stolnicu Scarlat Ruset in loculil frate-sel Iordache Arma Roset, 1792 Septembre. Mehedinfi VlIdoianu biv vel Pitar in loen ShdaruluI Pandii, Mal. Toma Topliceanu la Slobogia, gospod, Tulle, . Ialo»zifa Cluceru Aleen Cocorgscu In loculii comisuluT Negri, 1792 Sept. 19. Prahova Scarlat Campineanu Cluceru In loen stolniculul Raduc-Filipescu. Septembre 20. 0/t Stolnicu Draghiceanu Otetelqann in loen medelnicerulul Du- mitrache, Septembre 20. Pornanati Medelnicerul Dumitrache in loen Pitarului TomiT CAlinescu. Dory Medelnicerul Scarlat Hiotu in loen PortaruluI Oheorghe Eschis- tambol, Septennbre 20. Slam-Rimnic alma lorgache Negrea in loca serdarulul Const. Nieulescu, Septembre 28. Buell Medelnicerul Than Stirbd lasud Buzga In loca SetratuluT Alexianu, Octombre 3. Papa Stolnicu Scarlat FIcoianu in Ion lul EnAtheanu Serdar, Oc- tombre. 3 Mused Sudan Dumitrache Brezeauu îu loen StolniculuI DrIgiineseu, Octombre 3.

8q v. A. thiEcnii

décà austriacil InAuntrulti tèrel In timpula résboiu- luY din urrna., prin strarnufarea semnelor(1).

(1) Iat5 acèsti circularii secretä: Carti legate ctitr4 eel mat jos4 ínsemnati pentru a cerceta hotarele la vecina- tate clespre Nemfi de s'a4 maï intins4 cu tablele inco'ce864nu. Credinciostiboeriulli Domnil mele fiinda' ea vom Domnia mea sa ne pliroforisimü pentru hotarulti pArtii loculul, ce este intre Ora Rumanésca i intre téra vecinésea a Nemtia, acela care ail fostil adeca ase4atti eu tablele nemtescl in arma la anuhl 1775, dupe rezmerita cea-l-alta, de sta totA inteacelli locfi pana acumti, séll de s'ati mal intinsti veciniI In pamüntul teril cu mutarea tablelorti, orl de atunel inedee pan/ la inceputulti acestil rezmerite, séú asupra inchieril paciI ? nude? si ca eat"' locii aA cuprindii In ce vreme ?i Mucha de a Be face acésta cercetare en mergereai eu vederea de ornen' in fata loculul la hotBril, acumii niel nu este pré cu lesnire, in vremea acésta de a a.mbla dment pria muntI, brit niel o poftimti Domnia mea en acestil mijlocii a se face Banta. WA vgutti nim'énul, ce o voim cu taina dela eel ce al sciinta, fail de a se face vorba, fiindii ea Dumnéta escI alfi partel locului, care potl a avea t6ta sciinta acésta, iati inteadinsti scriemti si-ti damil incunoscinta trebninta cereriI Domnil mele, adeca fall, de a nu cauta celea mal dinainte cum ail fostü, sa ne dal pliroforie numal dellét 1775 Mace, de s'ail mai Intinsfi vecina in paméntulti töril cu mutarea tablekiü, uncle? eat' locil aA cuprinsti?i in ce vreme? ski de sunt ta- hiele totil in loca, ce s'ati aflatil pana la acehl anü? De care acésta pentru mal adevkata credinta de a nu ne face vre o insciintare gresita, poi prin taina, a te pliroforisiinsutI dela multi destoinicti celscil ca are sciinta desavarsitil, séti a trimite, de va fi cu putinta, vre nuù credinciosil la fata loculuI, pe subt cum- patil, pentru vedere, fara de a se deseoperi si a arèta pricinai sa ne daI o pliroforie la acésta, de care asteptamü. féspunsultt dumnitale însut catra na. 1791, Octomvre 14. La Muscat'', slugeliu Gheorghe Rudman. La Argesti, Stefani vatavtl. La Dambovita Carstica Voinescu. biv 3-lea logof. La Prahova, vatavii de plait'. La Saac, Moise si Dumitrache vat* de plaiurl. La Buzüil, Costandin Vernescul biv 2-lea vist. La Slaam Rîmnic, Costantin Proca vat, de plait'. La Valcea poleov. Stan Jianfi,de care acésta star' scrisfi La Goryi la caimacamulfi Craiovel. La MehedinVi cod.No.XX, fila 134. Pilac4, la boerii Velip, anume, ca 84 socotéscii ce boeri 84 nzéret cu hotarnicil imprfrätesci. Cinstitilortii credinciosl boerilor DomniI mele, dumnéta biv vel bane Dum1- trache Ghica, dumnéta vol bane Filipescule, dumnaa biv vel bane Nicolae Branc6vene, dumnéta vel vist Vacarescule, dtimnéta vel dvornic4 de téra de susfi Racovita, dum-

ISTORL1 ROMINILORtt 33

O alta preocupatiune a luI M. Sutui a guvernuluI s66 a fostù nata val logf. de. Ora de misil Manolache Brancovene, dumnéta vel dvornice de tara de jostl Moruz, dumnata biv val logf. Searlat Grecene, si dumn6ta vel logf. de tara de jostl Manolache CretulescuIe,fiind-ca pentru intocmireaçiprein- noirea hotarelord, intra tara Rumanesca, si intra Ora Nemtiel, la care sunt randuitl, atal despre partea mariril Devletalul pre puterniculul nostru impgratii,eat despre partea curtit chesaricescI hotarnicI ImpératescI, a incunjura téta linia lo- cubil juril Inprejuruhl tgril, leste trebuinta ca de osebitil de Dumnelor boeril ce avemil a orandui, de aicI sa marga Impreuni Cu Dumnelul pré einstitù Muhadit Impératescil, a trimite mai nainte cata unii boeriil la fies-care judetil, 'Amauta* ahl loculul de acolo, practicostl, care de Impreuna cu ispravnicii judetului, sa dée de seire mal nainte la catI stapanl de mosil i muntl se vecinescil cu tara Nemtid, spre a se afla ea seneturile sidovell de scrisod ce voril avea la l'eta loculuI, de alta parte sa capuiasea din vreme a avea gata locuitorI partiI ea sciinta bulla de unja hotaruluI ce aù fostil la lata 1788, cacaudil va sosi acelea einstituld Muhadit. sa fie tate cele trebuinciose gata ; eata orênduimtl pe dumnevastra sit vé adunati la una locù,ca chipzuindil la fies-eare judetil,cate una boeriÙ pamanténù al locului de acolo, practicostii vrednicii de traba adsta, sa ar'atatl Domniel mele prin anaforaua dumnevastra anume MI de zabava spre a le trimite din vreme poruncile Domniel mele povatuitóre pentru it gati tate cele trebuineiose la traba acasta. 172, Aprilie 13. Bueuresel. Cod No. XX, fila 480

Clirfiultra bocril ce s'ail ("indulta afi leingd holarniciiëriì .Rmidnqd ai Wentlid. Zem Vlaseoe... Sanétate, Èi facema Domnia mea In scire, ca pentru intoc- mireaipreinoirea hotare/or, ce' este O. se faca filtre Ora Ramanésca si Intre tara Nemtésel, dupa Implratescile ahtinamele, care s'A legatù la Inchierea paciI de acumil futre amêndoe acestea st6pania vecine, sunt oranduiti, atattidespre partea Devletulul mariril pro puterniculd nostru Impgratil, cata si despre partea cartel chesaro-craeseI, hotarnicI Impératesel, a inconjuratate /hija loculul juril imprejurulti taril,carilsi nu vor zabovi a se día acum curIndil la fies-eare parte de loa, decI fiindù ea face trebuinta mai nainte a se gati celea ce urmaza la acésta traba, ca candil va sosi pré cinstitil Muhadit 0611 hotarniculil al pie pu- ternicultá Devletii, de Impreuna cu oranduitiI din partea vecinatatel la partea lo- culuI, sa fie t6te celea de trebuinta trebil gata; iata cu socotala de obste, oranduimil Domnia mea pe dumnata la judetubl... ca unit prahticosii i vrednicii ce te- al alesù de obste la acasta traba, ca Mata, ce vel primi porunca acasta, numal decatÙ sa te scolI ea graba sit mergl la numitul judetil, unde Impreunându-te mal itntâiúcu ispravnicil judetululi pliroforisindu-te cine anime, orldin boerl orl din mónastirl, sOit alti mosnenl ari mosil $i muntl te se alatura si se veci- Desea cu hotarulti téril NemtescI, Indata sa, trimiteti" la acel stapanI de mosiI de muntI sa le datl veste, ca aduca orI-ce seneturI vechii orl-ce dove4I in misa vredniceait de mosiile lorside adeverirea hotarulul ; de alta parte sa capuiyi din memo a avea gata locuitod bétranlal partil locurilor din me- giasil parcalabl, mosnenI plaiasl ai plaiurilor, eu unit euv'éntù vrednicl de martorl,

V. A. URECHIX din primele (pie urmarirea, persecutarea partisanilor lul Mavrogheni cari vor fi avindil soil* hotarului; s1 IndatA ce yeti ha veste, d-v6strA ispravnicilor, de sosirea in marginea judetulul a Domnil-sale pro cinstituld Muhadit aibI a merge dumnéta, oranduitule hoer:id. spre intimpinare, ca ste aräti la Dum- néluI, langd care vel sci el sunt oranduitI de aicl en harta téril In maul, si la cercetarea ce vor face oranduitiI hotarnicI impärAtesel de punereai intocmirea semnelor si a tablelor nemtescI, dumata mal susti numitule boerii aid DomnieI mele, sa stal fatl, cu sinetmile mosiilor, cu dovedilei mArturiile betrane in faIa loculuI spre a fi arnatoridi adeveritorid hotaruluI de a se intocmi a se aseda, adec in locurile ce s'ad aflatd la let. 1788 dupe calindariu nostru, fiindd a asa sunt legAturile amändurora impärAtiilor la Ahtinamelele pAcil ce s'aii inchiatii acumd, si asia este -si porunca pro puterniculul nostru impäratti, ca acelea ce s'adaflatil la aceld veleatd,si pe unde art fostd hotaruld atine!, pe acolo sil ramAe si de acumd inainte,si de s'ad Intinsui, cumva vecinii in urml, dela numituld velétd Mace, cu punereai mutarea tablelord,si ad cuprinsd' vre-und loch dintr'ale mai vartosil acumd InteacestA trecutA vreme a rgs- miritiI.ad a se radica si a se trage tablele de InsisI hotarnicii Imp5rAtesci inapoi, acolo -dude aú fostii pang la 16t 1788, si sil se sloboda locurile téni ce vord ficAlcate ; numal trebue ea acesta felid do 6menI ea sciintA vrednicA de hotaruld aceI vreml, sil avetI gata negresitd, ca in fata loculul sil se arete, silindute a a face ac6sta cunoscutA si bine doveditl catrA cinstitula Muhadit hotarnicil Impä- rAtescd, spro a se face indreptareai intocmirea ces cavinciosl acumd, dupe im- pArAtescile Ahtinamele, ca sil nu ramAie cumva niel téra adichisiti ea as1 perde pAraäntuld el,nicI stdpanfi mosiilor acelora pagubitl, aibg porunca 1m- pärAtescA urmareai sAvArsirea el ;si ala veI arma dumnéta, oranduitule boerd Domnief mele, a merge d'impreunA cu pré cinstitiI hotarnicil impärAteAcl, pe t6t1 linia hotarulul, de randd, fAcèndli urmarea acestil trebl, panA vel Intra in judetalti de allturea, ande acolo este oranduitd, altd' boerid la tréba acésil ;cautatI de vë silitl, ca nu mime tAte celea trebuincii5se (lovedi vrednice sil le avetI gata, ci si la fata boculai sil datlpliroforia cea cuviinciosl cu t6tilscumpltatea, cênthi vAditA dreptatea paméntulul térifi adevärul trebil, spre a nu se face vre o impresurare, cad acésta hotArnicie si intocmire a hotarulul de acumd ,va manea nestrilmutatil fail de a se schimba mal in urmit. 1792, A.prilie 14. Cod. No. XX, pag. 485-487.

IVionele boerilor ce s'ati rebuluitrt cu aceska ciirri la fief-care jtale(11. MehediutI. Mihaid StiacI biv cap. za Lefegil. GorjiLSerban Otetelisand pillar. Valcea. Chicer Rada 1311)6n. Argesd. Vist. RAducan Miricioiu si Stefan Caciupu. Musceld. Gheorghe RucArén biv 3-lea logolad. Dambovita. Carsticl Voinescu biv 3-lea logof6td. Prahova. Setrariu Ionita Balkhi Milialache vitavd. Saac. Stefan Macovei postelniceld si Andreid vAtavd. Bun'. Clucer lonita Carlova si Manolache polcovnicd. Slaam-Rhanicitgtrar lordAch4a Niculescu qi Nicolae Cotesou,

ISTORIA RomimoRtY 35 confiscarea avera ce mal putea fi in tértt dupä nenorocitulti Domml.

Acestea cartl puindusé lu plicù ca deosebitecliff despre partea Dumne- lor a velitilor logofetI, trimisti la.ispravnicil judetelor, ea ma de zabava sa le trimita, iara celea de peste Oita 8'01 trimisii h caimacama vi s'ati data celea dela caimacama la dumnéluI aga,iarcelea de dincoace ,s'aftdata in mana coinvulul Spataresca cu Stan logorétti. asta41, Aprilie 15. Cod No XX, fila 487. Porancil a da holarnicilor imprirettescl eta crtrufe si cele trebuincidse de hrancl mergendrt pe la hotare. Zem. Vlascoe. Dumné-v6straispravnicilor de prin judete dela Meh edintI pana in sud Slam Reimnic sanétate i vouri capitanilori vatalilor de OHM, fiind- ca cu dumnélor muhaditii impératescI suut oranduitl, de aid boefi pentru intocmireai inoirea hotarulul tare Ora rumanésca i intre téra nemtésca cum vi din auntru sunt sa vie deosebit perséne, éta vti poruncima Domuia mea, sa avetf a da cate 30 cal, cu trel ear* de poddda, cum vi pentru cele trebninciése, de Irana, orinduitilor boerI, iarajl sa grijitl de a se gasi. 1792, April 26. Cod. No. XX, pag. 520.

Carte legatii la Caimacam, totrt pentra cai i cantle de ,treba hotarnicilor imperlitesd. einstitai credinciosti boerula Domniel male Costache Sutul biv vel cama- rava Caimacamul CraioveI, sanétate! fiind-ca la intocmireai prenoirea hotarelor intre téra rumanésea cu téra nemtésca, sunt orinduitl de aieea dumnélul paliar. Con- stantin Baratov. dumnélul stolniculii Dumitrachei cu ingineru, dimpreuna cinstitil muhaditI, earl' avanda trebuinta de cal i cart*, étä poruncima mea dumitale, sa primff cu chirie 30 cal, din earl 12 sa fie cu treI car*, insa una pentru dumnélul pahar., alta pentru dumnéld stolnicù,i una pentra ingi- Berk jarA ceI-l-alt1 cal si fie pentru radvanele dummilor, ci dark &Maya WI zatignire O. nu li se faca cu darea acestor cal, ca sa nu se intOmple vre-una cusura. 1792, April 26. Cod. No. XX, fila 521. Carte legatii la Stefan Macoveirt a fi fi la judetil Buzr,11 ea hoteimicia Boerula DomnieI mele Stefan Macoveiti postelnicela, sanétate, macanl cA te avernü oranduitti prin deosebita porunca DomnieI mele la tréba hotaruluI Tarn', dimpreuna ca Andrea Vatafti la judetula Sactlenilor, déra fiind-ca luaramil Dom- nia mea insciintare,cumil ca al sciinta vide muntil judetului Buzai, ande vi Dumnealui cinstitultii credinciosula boerulti Domnid male Dumitrache Ghica biv vel Ban, are mantel° Penteletii alt1 muntI,asupra canora escl orliaduita, iata te orinduima Domnia mea §ila judetulii Buga, ea safilimpreuna ca cluceria Ionita Carlova, vi cu. Manolache Postelnicelti, la intocmireai preinnoirea hotarelortl, ce este sa se faca de catre pré cinstitiI muhaditI impératescI. 1792, Aprilie 28. Ctxl. No. XX, fila 535.

36 V. A. Llama

Din actele ce posedemti resulta, ca averea lul Mavrogheni avé sa fie cu cea mal mare rigáre urrntriti cercetata preste tot4acésta cu otä-

Carte catre Ghiurgia Paharnic, i cütre Stelnica Dasnitrache ca a/tI duel, ce aunt rchuhtiri a hotati pra. Zem. Vlas.CinstitI si credineiosl Boaril Dotoniel mete, Damnéta Costan- dine Baratove biv vel pah. i cl-taDuinitrache biv vel stoluice, san6tate,fiind-ca pentru intocmirea si preinnoirea hotarelor Intre téra ramanéscai intre Ora Nem- dapa Imp6ratescile Ahtinatnele, care s'aa legatil la lnchierea OA de actunO. 'tare améndou6 aceste stapaniri vedne, stint orandiiitl, gala despre partea DevletuluI naariril pré puteynicalal nostru Imp6ratil, hotarnici Imphatesel, cât i despre partea curVI chesaro-craescI deosebite pers6ne, iata si despre partea Domniel mele, cu socotéla de oblte. v'aft alesti Damnea-v6stra ca nisde prahtico# si v'amti orlu- daitti la acé it% tr6bI, dIn la Magi Dainnea-v5strasi pe boerii DomnieI mele Alexandra biv 3-lea logof6ta, si Petrache biv ala 3-lea logofilta si ea anti in- orinduita ca sa mergetI Impreuna cu D tinnélul pro5 cinititil mahadiV, a inconjura t6ta unja loculaI de lava Imprejuru Jrii, spre a se face de catre Dam- nélor pr6 cinsti01 mahaditI intodmireai preineirea hotarelor in lodurile ce s'ail aflatti la vel6ta 1788, dapa calindaria nostru; dad priminda Domnésca n6stra portme,a, sa v6 sculatI sa merget1 din pretina cu. Dumn6lor, spre urmareai sa- v6rsirea acestel porancI Imp6ratescI dupe povatairile si poruncile ce vi 8'31 data de Domnia mea, pentru care s'ail trimisti deosebite poruncile Domniel mole si catre ispravnicil a tóte judetelor,icatre deosebqi paméntenI boerinall al parOi localul, care aù sciinta hotarelor, ea sa gatésea t6te celetrebuinc,i6se a trebeI acestia mai nainte, a carora mime vi s'ati data qi Dumnea-v6stra Inscristi ea seitI.carI ait a ve lut6mpina la fiescare margine a judetuld sä. 1792 Aprile 29. Cod. No. XX, fila 527. S'ati facuta r6spunsil la dumn6lul Caimacamal Craiovel, pentru arkarile ce face Otetelesanu, ce este orinduita la hotarnicia t6ril despre Nemtie, ca sa-1 punqa, ca pentru acésta trébá sunt oriodu41. damnélal pa,harnicalil Constantin Ba- ratovi dumnélal stolniea Damitrache, Impreuna cu hotarniell ImptiratescI, si dumn6lor sa arétei sa-1 pliroforisésca de kite pricinile hotaralul. 1792, Maia 10. Cod. No. XX, fila 577.

liéspunsií otItre bocrii ce &tilt oriattifi tânyti hotarnicii credincio0 .boerilor Domnid mele, dumnéta Constandin Ba- ratov biv vel pahar., i dumn6ta Dumitrache biv vel stolnice, san6tate; _am v64ata Domnia mea InseiinOrea dela Maia 27 cum ca, plecata la mantl.i a'Vi In- ceputil a intra la tréba hotarelor, pentru care nu veti lipsi dumné-vcSstra adesea a ne însciinta de urmarea trebiI; ama v64titù' Domnia mea, si Insemnarea ce ne facetI prin deosebitfi pitacñ pentru pecetl si cat pentru cele ce stint catre nol nu va- t6ma ; caut41 !Ina la altele de acum Inainte, sa v6 lepad41 de acestii teclefa si fltI sanatosl. 1792, Iunie 2. Cod. No. XX, fila 627.

IbTORLA. ROMINILOCI 37 rirea maT denainte luatA, ca acésta avere, in totalitatea ei sa fie confiscata

Caree leuda la Mihaiii , Itittcrt pentru indreptarea la nisce semne dcla holanda p.a.

Boeriula ala Domniei mele Mihaiù tiuca biv vel capitana za lefegiI, sanatate ! ti-ama misa v't mal alalta-erl vi-11 scriem vi acuna intradinsti pentru acele semne ce ne scril cum ca s'A finta indreptare la hotarti, a de nu s'al indreptata in fapta vi numaI cuvênta s'a data de Indreptare, sa epistasescI dupa cum ti-ama misil pana la sftrvitula trebel,i voima sa ne fa,c1. aratare in misil: unde vi la cate locar' anume stramutate, séd strimbe ? cum adeca gasita cu ce mijloca indreptatai s'ail intorsti, cu pusulti In orinduiala lor ? Ce- rema pliroforie intrta prin inscintare-t1 iscalitavi pecetulita carte a ta catre Domnia n6stra,ifitl sanatovI. 1792, Tunie 3. Cod. No. XX, fila 708.

Jaiba boerilor ce mi pricind Cu nisce Sasï, pentru muntcle Baiuli porunca ce s'ají data Mire orinduip boert cc sunt pentru indreptarea hotarelor Pré inpate Bántne. Jaluimit Mari tale pentra nisce Savl din satula Rasnov din Transilvania, ea din 4ilele Mari séle Alexandru Veda s'a radicata ca una zapisti a lul Mihai Voda cela vitéztl, ce le didesa una munte, ce se chiama Baiulù sa-la pasea ea oile, Maria sa dupa cercetarile ce aft 'lenta aa luatft acesta munte ca o movie ce se afla domnésca,i aa dat-o danie bisericii crevtineseI din satulil Rasnovi s'A data sub epitropia dumn6lul stol. Durnitrache,i stolnicula Dumitrache ai orinduita pe una Ionita Lebu din Bravov, .ca sa alba asta epistasie sa Onda muntele cul va vrea,i banil sa-1 cheltuiasca la trebilebisericel vi pe tota anula sa-vi clée socotéla la dumnulifl stolnicula, vi avla urmatti pana cand aa mu- nitù Ionita Lebu, vi cum aft murita numitula Lebu in 4ileleMaril tale Incea-l-alta domnie, In anula din urna, s'Oí ridicatii iaravlacestesate ea acesta zapisa vi s'A Menta stapani pe acesta mute, lí pe langa acésta Atea cerere vi de alti muntl al noltril ce-1 avema in sud Prahova, unula ala dum- néluI rilposatu1t1 banula Dudescul, altula ala meti Conshntin Cretulescu, vi alta ala eéposatulal Paleo:doga, vi alta ala mea medel. Grigoriei dupa cercetarile ce s'aa acata ion nimica nu-li s'ad data In sti,panire. In lilele domniel luI Mavrogheni, iar ridicatti ca asemenea cerero,i despre partea domnieI s'ad orinduita dum- néluI Stefanica ispravnicula judetuluI vi cu Mihalache vatafa ot plaiula Prahova, iar despre partea agentiel" (sic) s'ad orladuita dutmaRul sediorMarchelie, ce se afla acum vechati agentid,i merganda In La locului, din marturiile ce all fosta s'all adeverita, ca mantil noltrif aa fosti nestramutata stapanirea movilor, parin- lor novtrif vi a nastra vi (lupa cartea da alegare ce s'al !Unta in fata locultd, ni s'ail acata vi hrisovii,vi ama ramasil no' buni stapani pe moviilen6stre. La léta 1790 in vremea stapanireI Nemtilor, dandi el" jaiba la Viena,aftve- Dita cu ordirti aicl in téra, calad la Divantí se afla Entenberg, vi de fata jude- candu-ne la Divana, dupa inse.v1 a lor zapise, anula latinescii vi altula romanescii, ce le-aù" arnatil la Divanii, dovedita la acelti munte, de raposatil intru fe- ricito DeninI, n'ati 1st(' cu totulit dual de daniel niel bisericeI diu RAsnov,

38 V. A. UsecHtX

in folosul Portel, dupà firmanti specialq. In consecinta cu 'acéstWt

lor, fári numal iarba si o pasci ca oile, dap cum vi noT, laminate D6rnne, zapisil color ce le vindemil venitull muntilori dapi acole zapise se aft cepille trecate in condica DivanaluT, eI cer6 prin judecati ca sstipinésci atitl muntele Biulìí, c i act3vtl patra mantl al novtril ce sent cu alte numid (al damnélaT eéposatull Nicolae banl Dadescul se numesce Gostila, aT notrii Cretalevel se numesce Clibacitu Bainlul, vi ahi Aposataltil Riducan Paleologa si chianti ColtiT MoraruluT, vi alí mel medelniceril Grigorie se namesce valea CerbuluT, vi o bu- citici de locil din Predeal tot(' alú med medelnicerull ; laminate D6mne, din Pre- deal phi In valea Cerbalal este cale de trel césar!)i aia jadecituda-ne fati la dovedindil cererea lor rea de insuvI generalft Entenberg, vi de toil Di- vanulti, ne-aml gilsitù noi dreptatea, vi ni s'ail ficutti vi carte de judecati In care s'aii iscilittl totil Divanulii; ducênda-o vi la generall ca si o iscilésci, ail opritu-o, cu ce cuvéntil nu scimil; de atuncl vi páni acum el nimicl nu s al Intinsil, iari Intr'acestil anti vedeml cl ail adusil el vi le-aft bigatil in mantI, total cu acelil cu- vêntii cil stint al lor. Luminate D6mne, vi cartea de judecati vi zapisele ale lor sunt treed° la condica Divanalai, din poranci; no rugimil Mirid tale, ca si se cerceteze de citre iniltimea ta, ca si te pliroferisesd de cererea lor vi de dreptatea n6stri, vi a se face eitre dumnélul cinstitil vechill all agentiel de a li se porunci ca si-v1 ridice stipanirea din manta nostril', ce sent ohabnicT, iar loll- timea ta de vel bine-voi a le da lor muntele Baiulii ca 'mull ce este movie dom- 116SCI i ne afloriziti, Amalie la Walt intelepciunea Miriel tale. AI Miril tale plecati slugT. Constantin Cretulescu; Constantin Dadesca, Grigorie Hrisoscoleu Bibica sotia répos., Paleologa.

1w lIlihait Constandin Suful Y. V. Fiind-cl DumnealaT seniorti Marchelift agentall chesaricesciTeattT, exalt DomnieT mele, cum ci de vreme ce sunt mama ránduitl pentra tréba hotarelor, atátti despre partea Domnid mele boied, câtiti despre partea curtil austriacesel comisad, earl al a trece vi pe la acevtl muntI, si se faci o cercetare la fate loculuI de izn6v1 prin chiar vederea dumnélor de starea acestor muntI vi de curgerea pricinel vi a dreptitel, qi dupe cereetare vi alegere rimaind RijnoveniT de judecati se va lmplini prin agentie totii dreptu dumnélor stipinilor de muntl pentru pivunea de estimpti, emit' priniitú Domnia mea arltarea dumnéluI, scrieml Domnia mea dumnea-v6stri cinstitilorí credinciovI boerilor Domnid mele biv vel paharnicu Constantin Baratov, i biv vol stolnicu Dumitrache, fiind-el dumn6-v6stri avetT a merge, pe la acevtl mantl pentru tréba hotarelor la care suntetl AnduitT, si avetl dal% a face cercetare de izn6vi a pricind acevtia dempreuni cu d-lor comisaril ce sunt rinduitT despre partea vecinititiI, de care amil gait Domnia mea aicl ca dumnélul seniorl Marchelius agentti, ca si dea de scire la cinstita gubernie spre a serie de acéstai Dumn6lor comisariloi precum riper RasnovenT,si li se porunciasci a se ala la fata loculuT eind vet1 sosi Damn6-v6stri acolo, undo atâtii prin cereetare eu deaminuntall, &caliprin Insivl vederea dumné-v6stri in fate loculul de starea acestor muntl, cari ca pri- qina Baiulul se Millet nunaitil RijaovetaCupivanea vitelor Ma*, ande flind-cá

!MOR IA ROMINILORO 39 rigurása hotarire, fila.dela 24 Octombre 1791 M. Sutu adresézA DivanuluT urmatorulti pitacil in privinta acesteI confiscarT, pitan, in insuvi dumugui agentuld aréta Domniei mele, dupa sciinta ce are din cercetarile de mal inainte, cum cA nu ail tAgduitînii Rljnovenil vechea staphire a dummilor boerilor ce ail avuttl asupra acestor munti in 70-80 de ata, dupa vrednice dovelI vi madura, urno6zA, dupa orinduiala jadecatei vi a dreptatii, ca invivI pe Rajnovenr sa'l indatoratIi O. le caretl, ca sa varéte siaeturl vreduice pentru acevtl muní, spre a v*6 indestrila ca ce temeiurli ea ce dreptate Intinsil la pavunarea acestor muntl ce se stapinescil intratata suma de ala de d-lor nuiniii boerl?i fiind-ca d-lul biv vel stolvicu Durnitrache are vi manta de pricina aasta de mal nainte, actinia déra pliroforisindu-sei cu vederea de starea muntilor in fata 'oculta, vi facha bine cunoscuttl piiciva acgsta in nauta ei prin cercetare la t6te ar'étarile, spre a nu mal AmAnea cat de putina sa avetl a trimete Domniel mole auafora in scrisil sub iscaliturile dumné-v6stra Cu alegerea dreptAta. vi in urma, dupa, alegerea acésta cunosandu-se cii réi fara cale s'ají intinsil RAjnovenif intracevtia muntI, se va implini, cumicem, Uta dreptu numitilor boerl a staranilor ai muntilor pentru venitulA de estimpil, prin agentie. dupe cum dete acésta fagadniala inaintea DomnieI mole dumnélui senior Marchelius. Dec1 pon-1116mA Domnia mea dumnévóstra numitilor boerl jAluitorT, ca sa vé trimetet1 la fa,ta loculul vechill, sa se atle acolo la venirea dumuélor oranduitilor boerl, cu tóte sineturile de scrisorf, séii orI-ce doveca avetI.-1792, Invito 5. Pro. vel logof. Cod. No. XX, fila 628 - 631.

Cartea cc surf Menta can; Boerti pentru inoirca hotanlor rii de pricina muntilor ce se impresdrei de ceitre, uiänovif i.

CinstitiicredinciovI bowilor Domuiel mole, biv vol paharnicu Constandin Baratov i biv stolnicu Dumitrache, saatate ; pentru pricina savilor ot. Ravuovu, de tare s'afi jaluitil DomnieI mele, Costandin Cretulescul, Constautin Dudescul, Grigore Hrisoscoleo medelnicerui Bibica sotia reposatulul Paleologu, ca le face impresurare a patru muntl din sudil Prahova, vi s'el Multa porunca Domnid mele, in dosulil jaiba jaluitorilor, cu coprinderea pe larga, care piiimind'o yeti urma dupe cum vi se poruncesce, însA v*6 poruncimil Domnia mea, ca la cartea alegerili isbranirea ce veti face, sa mij1ocit1 de se va putea a iscali vioran- dui01; comisan f despre partea vecinatatel, ca sa nu le mal r6mAne cuvênt de pricinuire in urma ; acéstai fitl sangtovl. 1792, Itinai 26. Cod. No. XX, fila 628, 629, 630, 631.

Carte legatü la ispravnicil Gorjulza a da manii de ajatonl lui -1lecu Liv 3-lea loyofjtel la ceca ce va arca trebaing care este orinduittl pentru Indreptarea hotandal despre nem- la muntii TismeniF.

Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud Gorjil, sannate! v6 facemfi Domnia mea in scire pentru o diafora ce a fost filtre dumnélor précinstitil imphatescI Efazi- muhaditI cu d-lor comisara impgratescl la intocmirea hotarulul pe mantameinas-

40 V. A.UREcia care numele nenorocituluI Mavrogheni e Insotitil de nerespectuòse epitete (1): Nadi la parinfil archcrii fi, la dumnélor velift bocrii pentru cercetarea ale ha Ilfavrogheni lucrur.i. Pra sfintia ta *bite Mitropolite, iubitmilor de- Dumnedeit parintilor Episcopl 0 dumnévóstra cinstitilor 0 credincioqI boerilor DivanuluI Domniel mele, fiind-ca intro lucrmile 0 averile mipatare 0 nemipat6re ale mactululul Mavroglieni, care tato s'ail Watt' zapta la Miné imparatésca, aunt 0 moeile. viile, locurile, pravaliile 0 orl-ce acareturl ait luata dinteacaita téri numitula Mavrogheni In sta.- panirea sa, cu sineturf In felurl de pricinI, pent:u care s'ail data DomnieI melt qi Imparatescu Firman de zaptuld lor ca catastih anume dupa tóte sineturile 0 zapisele acelor mo01 cu numele ion ce se afla la Miri6 Imparatésea; WI orinduima pro sfintia vastra parintilor archierel qi pro dumnavastra boerilor Domniel mele, ca sa. va adunatI la unit loca, uncle mai intaia sa paravalisitl catastihu ce Wail data Domuiel mele de la miria inparatésca, care l'amti data in manele dumnaltil cinstita qi credinciosa boeruluI DomnieI mele Manolache Brancovean vol logofata de téra de susa, spre alti intitip la adunarea ce vet1 face, i talmacirea luI gre- easel, cu catastihulit ce ama poruncita Dotnnia mea de stall scosil din condica Di- vanuluI, diva calla() numituld Mayrogheni, i dupa, npisele Ondarilor, ca sa desluOti nutnirile mo0ilor 0 ale boerilor ce di fosta stapanl acelor mo01, scriindu-le fie§-care in numele lor ea intelegerea 0 cu numirea cea care este a fiintil lor ; al doileai cea mat' trebuinci6sa pliroforie a DomnieI mele este care o cere iubirea vista de drepi ate cu Ma lamurirea, ca sa ne Indestulamit adeci de adevarula acestor lucran, atata pentru coba ce sunt pe numele sea orl, a fiilor sal, cat 0 celea ce sunt pe numele rudelor, nepotilor 0 a boerilor sal, 0 pe numele thil Tismana dinteacelti judeta alit GoijuluI, ca acasta diafora ail luatil sfir0ta 0 ati indreptata spre a se intocmi adeca hotarulit, 0 a se muta aqedandu-se in locula unde ail Distil, pentru carese orindui boerulil Domniel mele, Aleen biv 3-lea logofattl,ca dimpreuna cu orinduitulit Dumnalor efendilor muhaditl :,d ca ala dumnalor comisarilor, sa marga la fata loculd pentru urmarea §i savar0rea acesteI trebI, -decI va portineirna Domnia mea, ca or-ce trebuinta de ajutoril va avea numitula boeriulti DomnieI mele la acasta tréba, sa avet1 al da 0 fitl sa- nato0. 1792, August, 9. Cod. No. XX, fila 785. (1) Mal urn-16nel qi particularl administratiunea lal Mavroglieni. Baca o anafora de acésta natura : «La jaiba ce Mt data Maril tale dumnélul pitara Dumitru pentru unti I6u Banana logof. dela Gorj, cum caan vremea mahtultilul Mavrogheni, fiindit dum- néluI pitarit()ranch-1Ra ispravnicti la acestil judeta alitGorjilor, unde pe acea vreme era sumado 6ste turcasca la Boazul Porcenilor, ca serascher Cara Mustafa, urea poruncl domnescI de a raspunde oOirilor trebuinciasele tainurI, cu banì din raspunderile acelul judatil 0 in anula en léta 1789, avandit siclet mare de res- punderl tainaturilor,i fiind-ca pe acea vreme avea judeta a raspunde banil breslelor de sfete Gheorghe, 0 oranduiala félmlul 0 a lemnelor de cuhniei care tala

ismoitu llomixtr.ofte 41 cismeld si a egumenuluI dela biserica ot Cismea, in ce chipù'i ca ce mijlocil in adevèril s'ail WW1 acele vencIhrI, sat afieromata P De s'ail numgrat banl gata la stapanil mosilor si de s'a dat banil chiar de la sinesl prin manile egumanuld si a nepotilori beerilor sOi, sétl farasI ca din venitul acestora s'ah Malt ori de nu s'ail data haul nicl de camtl, orl de s'ail dath vre unile dintre aceste mosii de catre unil alp' din bung, voi* Ior, pentru boeril,i slag facutti zapise iconomicase, séta de li s'art luan pentru niscareva datoril de banl al visteriel din nescareva husmeturl, séa pentra alte datoril ale altor AposatI pe care Mavroghenii prin zapisele lor ait fost puse de insisI amaneth, cumi cele luate de Mavrogheni de la unil altil din p6mantenr, ca pricina de hainlaci afierositela unfi locti si la anti ?t6te acesteasa le cercetatl.sa le lam.uritl cateuna-una, fies-care ca madeua el deosebitù, In adev5rulil cum ati fosta, si fara de a partini,séa a diafendipsi, verl pentru rudenie, verI pentru ce alth interesh, asupra celor ce ait ivuta acestemosili acareturl, ca nisce drepV judecatorIicredinciqf al Donniel mele,si ca pentru nisce lucrurl ale miriel imp6ratesci, cu t6ta ferirea de vre una cusurii sri arëtatI in ade- v6r prin auafora in scrisa DomnieI mete, si ea catastih anume de t6te ;la care acésta tréba ama porancita Domnia mea,si de osebittl dumnélor cinstitilor si credinclosI boerilor Domnid mele, velitilor logoferi ai Divanuld DomnieI mele, cash' faca epistasie la tréba acésta dinpreall cu D-vastra, ande sa trimita dumnélor sa aduca si pe egumenula de la biserica otcismea, cum si pe insusl boeril aceI cand va fi trebuinta pentru infatisarea ca egumenuliii pentru descoperirea adev'eruluI (1)3. 1791, Octombre 24. SlujbasiI luI Mavrogheni sunt urmaritI sub diverse cuvinte maI ales d pentru cil eI ar fi jdfuitd pre unil si pre altil sub prelextd de hainlacd. Si7 cu kíte acestea se proclamase amnistie generalal suma de banl, socotincli ca va lua banl ,s'aa pusa si ea dela sine de a impru- mutat: ah data tal. 3725. banI 12, de-ail r5spunsil trebuinci6sele tainaturYi avanda samosa orinduitil pe numitula Balténu asupra acestor rèspundeff, ait r5mash ada- standü a esi baniI din judeta pe aceste mal sash numite féspunderl dé, dar numitala samosa, vkIênda ca ordia turcésca de acolo 8'4 sputa, si ah' calcat-o vrasmasil, undo neputênda sta, ail a fugita WI a nu apnea sa iée niel unit banii all fémasil o suma mare de bad dinteacestia asupra acestul logof. cerênda dumnélui pitarti a i-se face implinire de banil ce aa data la cump'ératula zahareleI dela numitulti logof., ca dala unulli ce fosta samesh primita din judeta; cu luminata porunca Midi tale aduandu-se patitula s'aii orinduitù spre cercetare pricina acésta la judecata visteriel, andei infatosinda-se, ama in- trebath pe parita ce are al r5spuncla inpotriva ?i4isa, cri ela la aceste°fin- dull de haul, fiindit bolnavil nu srah amestecath, ci banil s'ar fi strinsa de catre una Dumitrache Romanescu care ah' murittl,ci gisg cri ait fosta oranduitù samesh la aceste erinduell de catre dumnélu'l pitara, si de data banI, de nu i-aii datO, 61 nu scie. Impotriva respunse diunnéluI pitarulù, ca pe acela nu Pal avutù orinduita samesia, ci pe 16n Balt6nu, si I6n Balténul de va fi avuta °An- duith pe acela Dumitrache ca ari stringa banl, nu scie. La acésta sciutit lucru este, ca la tate judeOle de-a pururea cate unit samesa este, care samesit, meta, (I) Cod No. XX, fila 139, 140.

42 V. A. UREcta

In privinta regulamentareT acestel a0a cum o ilAele- gea M. Sutul, este utilti s6. aducenei pitacula espliditor, ce dA acesta tine si socotéla breslelor si socotéla plAsilor, si acela inchleebitesoeotelele si ac6sta sA urmézA si la visterie, care si ca tóte di are deosebitil calem de bresle, dar semele breslelor iarIsT la calemula semelor sA incheie ;nude iacestil logof, ce all fosta samesa alit judetuld, sA indatorézi a sci, si a da sémA de bull ce ati esita dela breslas1 pentru acésta orindaial1; deci pentrn descoperirea adev6rulul" acesteI pricid, mi se pare a fi ea cale sA fie luminatA porunca MarieI tale ca sa ja de aid pe am6ndoi s1-1 daca acolo in fa ta loculaï sa se cercetezemum-basir' priciva de catre damnélor ispravnicI, prin carte de blAstemil, ca sA do- ved6scit cat): baud' adanatil dela bresle? cum si din Pet si din lemle si cate cata ad data fiescarele intra ae63t1 orindaialA si inteacal manl s'ail data'? acei bar!, dé in mana pitaralal, din catl ail esita dela bresle, cat are sl ja, de vreme ce pitara aa r6spansil pentra d6nsula; parerea mé inteacesta chipil este jara hotarirea cea desavarsitil rgmane a so face de cItre inaltimea, ta. 1792 April, 23. Enache Väcijrescu, vel vist.

Pitar, Damara en 1.0)1 Balténtt pentru socotell cliii vrentea lta Mavroglteni, din ispravnicie. Miltail Cost. Su(al gpd. Zcm. Vlasclioe. Cu cale funda anaforaua daninguI vel vist; o intArimil Domnia mea si poruncima dumné-v6strA ispravnicilor ot sud Goi;j, sI faceticercetare siurmare Intoemal cum se coprinde maï josh', de care sA insciintatI si Domniel mele in ce chipti s'ati doveditil, ca nrmarea ce all facia; decl orindaima pe ...sl in pe amílndou6 pArtile sA-1 duel la sud God. 1792, April 27. Cod. No. XIX, fila 278. Vol logof6t.

Pré intilfate D6ntne ! Prin orinduitula zapcia inatosinda-se la jralecatI amadouti partite, ama cetit acéstA jalbA, si din cercetare v64aramil cA diafo.raua lor este de jafari ce intêmplatil in vremea rezmeritd, care socotima a fi ertate si nu paterna sl dAmil platuica pe nimeni fArA deosebita poranca MArii tale, de se envine a intra in cercetarea acestor felil de pricinl; iarl hotarirea cea desIvêrsitil Amara) a a se face de catre Maria ta. 1792, Mehl 13. DrIghicI medel., Andronache Fotinos, Pa! cluceril, Pascale vtore vist. Mace de aproqi scofi la judecata departantentulta de/pie. Miltail Const. Squl VV. gpd. Alti afacere. Poruncimil Domnia mea sa fie nesup6ratil jAlaitorula acesta de catre mail volintira si de va avé vre-una cuvêntil drepta asupra luT Aughelache la care aft fosta Willa, va da jaiba Domniel mele, iarA WA do porunca Domniel mele sA nu se supere nicl Anglielache. 1792, Maig 19. Cod. No. XIX, fila 230. Vol locrof6ta,

IsTome Romilmoat 43

Domna despre ea, adresandu-se catre ispravnicii de Mitsui, In 10 Decembrie 1791: Carte la ispravnrcil Muscelului, cum, se urnzeze la pricin't judeciyi pentra jafuri ce s'arc fàcuti in nIzmeri(d. eZem. Vlas. Dumnev6stra ispravnieilor ot sud Museel saniitate !v facem Donnie me in scire, el, intr'acesta trecata rhmeriá ce art fosta, ca far%) vreme de rgaboirt, seim el multi din supusii locuitori al amendorora imp6ratiilor ea patimita pagabai suparati, nu numal eel de aid, ,de catre ostasI si volintirif ostilor chesaricescl,cesi eel de dincolo, de catre pre puterniculul nostru impgratii, deci fiinda-ca pentra niseeurmat6re ea ace3tea intimplari ale vremei rkmiratei suut si ponturl Imp6rateseI anume, care s'aa' legat a inchierea pacil, yi fiinda ca multi din pagubasii locuitorl ai 061, earl ail patimita tetra acésta trecuti vreme a nIzmeritil de catre volintirii ostilorchesaricesel, cum qi de catre alti faatorI de r'étii hotl ce ail fosta gasit vreme Cu prilegiu de jafari U hotil, ail data 6i dart jalbi Domnii mele, cerand judecata ea ung ca aceia, si Implinire de pagubile ce li fost Matta, jata pentru ca sil sciti cum sil urmatI la unele jilibi ca acestea, v..6 dam Domnia mea pliroforie printeacesta carte ce inteadinsa vö scriema,i vö poruncima, ca cati aù fost volintirl ca adeOrata in slujba si art fosta cu adev6ratil poranc41 de catre comandirii ostilor a face acelea micilrlsi pornirl,acelea dar/ cate ail literati/ din porunca si le ail urmata in tapta sunt opritei ertate a nu se cauth niel a se pomeni; iar cap' fostil en adev'érata volintiri inslujba ostasasca qi cu name de volintiri ail hotittli aa pradata pe unii-a10, séú i volintirl de vor fi fosttl si n'aa fostti poruncitI; acelea, dard care ;WI poranca art ur.mat iaa pradata si aa jafuitil,avet1alecauta prin judecata, a le hotari si a le implini, si pe care nu se vor odihni pe a dum- nev6stra hotarire, se avetl, dupe ofenduiala, a-I trimite la Divanala Domnil mele ca anafora de. cercetarea Dumnev6strg, ea dovegile pricing ;intr'acestrtchipa dal% urmandtl, se aveti deli a cerceta ea amgruntal, ea sil dovedeseg, ftntêiit acea paritiI ca ail fostil volintirl;si el at fosta ca adev6rata poraneiti spre a-l' diafendipsi,iar nu unmet ea una cuvanta prost, ca aa fosta volintirt qi ail fostil poruncitI, farg dedovada, plainda insa porunca acéstacu scumpatate, ca nu dupe neseareva pirI din pima a vremel treeute si se supere unil ca aceia ce sunt ca pricini oprite de a nu se canta, cam inpotriva sil nu se diafendifsasca toril de Ad i hotil, ci ori n'ail fosta iu slujba ostlsasca, sea n'aa fosta porun- eiV, ci dreptula pagubasilor locuitorI sil-la impliniti de la uni ca aceia, cam si pe eel ce at fostil in slajba volintirI si art fosta poruncitl, sa-1 diafendifsitl pentru ce din poranca ait lacrattl.1791, Decemvre 10. Procit. vel logont. (xx. pag. 112). Rilspunsa la ispravnici ot sud Prahova pentru cererea ce face Stoica dela Comarnic de nisce volintiri de jaful ce l'all jafuitil ca pricing de hainlica cum el cererea lig filadil din cele opritg ca poranca imOratésea n'are a intra in cercetarea pricing, si sil mangae ca catrentula cum ca i se va face de catre Maria sa ajutor pentru slujba ce ail Ueda, tug sil cerceteze ispravnieg de at facuta vre-unii hainlica ca adearatili sil insciinteze, iara pentru pira de 7 capete de vite ce are ca Rada Stoian ot Comarnic, fiind-cl acesta este osebita madea, ispravnicii sil o cerceteze si orl sil indrepteze, sétl tritnita la Divanü 1791, Octom. 29, Cod. No. XX, fila 15:3.

44 #. A. tIncinX

VI. turcilor sub M. Sutu. Pa sport. Diverse alte Inesuri. Ca mèsurI in interesuki administrapnel, M. Sufiu reinoesce, prin diferite pilace, nizamulA pentru oprirea Turcilor de a infra In téra si mal cu séma pe la balciurI.

C'círtt legate la 17 jadee ale Wei ronanesest pentra nizamulti Tareilor.

(I) Cod. No. XX, fila 41, numeru vectliu de paginare (2) Cod. No. XX, fila 61, numerul (3\reap tomu I vi II, seria 17741786 vi tornu I17861792 . (4) VeiT anexa dup4 cod- XX, actul din 1792, Aprile 15 (fila 244 etc.

istoara fionflartolt0 45

Nu credemil cacéstä mesurä a pasaporturitor este streina de faptulti, cA in timpulti ocupaliunel austriace fosta inscristi ca su- diÇi multi locuitorI propril al 1.6reI. Acestä modä de a's1 multisuditil in tea va continua afiin.deprinderileconsulitor au striaci ! Pentru a intimpina acestrt WI, care inputina si mal multtire- dusa populaliune a terel, M. StO luä in Martie 1792 dispos4iune mal radicald, prin care nu se recunosctl de suditl pre ceT defelultt lor din pämentultt terel muntenescI. Iatä acésta dispos4iune (1):

Calm ispravnicii, public*); la 17 judeEe fi la caimacamti pcntru sudif). Ve facemii Domnia mea Insciintare pentra rendulfi suditilor a nemtid, ci off cap stint de feliulti lor din pina6ntul pie puterniculaI nostru Imperata, pimintenl de aid aI Ora Romine0, veff streinl de peste Dunire, din pimen- turile Imperatulal, macar co feliti de lege arilfi, unit ca acetia-ce aft luatii pa-

(1) Carp la tort plaiurilor una la caimacaniu ca st1 nu, sloboVei nimenea a trece in Mullin( farit dc rilvasu D-lui vel spNar.

Sluga Domnid mele, vita§e de plaiii... sud... Cu. t6te ci §i In trecuteleile, la Martie 20, vi s'ail trimisù poruncile DomnieI mele strapice, dar iati qi acumil mntilrimú acelea ponturl, ye poruncimil de iznevi, ca fire de rivap dumnéhif vel spitaru si nu lisatl pe nimenea a trece, de aid din WA In cea parte la tera nemtiel. pentru ci de ve yeti cu,teza a slobecji pe cinevaFfi firi de rivaplil spitiriel, bine si." scitl ci ca mórte ve vomú pedepsi. acolo In plaiú, ci fiti ea mare stri- juire la paza hotarultil, spre a pizi nizamulti ce ve dim'', fir de casual, gi avemil respansulti primireI, atitfi a porancel aceqtia, Cad §i a eel dela Martie 20, trimisi ;a0§derea-t1 poruncimfi sA intireqd f6rte tare paza potecilor, ca si fie strijuiti ca tOtA stripicia, si mi se Intêmple vre o armare impotrivi la celea poruncite, ci nu yeti scipa, cumil 4icemil, de cea mal strapici pedeps1. 1791, April 10. Cod. No. XX, fila 475, 476. S'ail Waal respansil ispravnicilor de Buzeil ci pe Smaranda sotiaCArstil CApitanA i pe Ana nevasta lui Mandrut, si le slob* a merge ea copiiii avutultt lor, dupe birbaff, firi a ma ingidai si la In tovirilie pe anti cine-va, off mg off mulere, iari pe altil nimenea si nu slobódi a merge el s'or invinoviti de care acesta s'ail scrisúi ispravnicilor de FocqanI. 1792, Mali"' 17. Cod. No. XX, fila 611. ficutù porunci la vitavu ot. CiinenI pentru unfi Pavel Binen ce afi fostri robfi la Turd qi s'afi opritil la Caineaf, ca si cerceteze, §i. fundA a§a s1ob64A a trece iniuntru, jarA fiindfi intealtfi chipA sA inscin- teze pricina. 1792, Iunie 26, Um-La Romanilori de V. A. Drechid. TOM. U alA seriel, 1786-1800i al TV-lea dala 1774.

46 V. A. Uatonfi tente de sudi1, i paporturt i alto cártT,séti adevélinte dela ghenerallsi alto obraze ale Nemtiet, mí in curgerea vremel résboiulut, oil mal naintea résboitilut, sén si in arma résboiulut, pe top,' acestia ce n'a(' urmatfi a se ridicadeacia qi a se trage la térile Nerntiet in vremea curgerit résboiulut, avem a-1 cunosce de raiale ale pré puterniculut ìmpérat i de supust at Domniet mele,í ori ce pa- tente séti pasporturl i cAriii adeverinte nemtesci ail, avem a le lua dela mftnile lor si a remanea Io réndulti raialelor nostre ;dect l'adata ce vett primi porunca Doman' mele, sá cercetatt in totil judetulii dumnev6stra, ca se aflatt catt dintr'acestia se afla in partea loculut, co. numele de suditti, pe care aducêndu-I inaintea dum- nev6stra 814 cercetaV, ca dovedett de unde suat de feliulù' lor? anume sa-I luatt in scrisil,ifara de ale anta lor sfritnlù trebili scopulù nostru, sa le datt porunca ca iae patentele,pasporturile,cartile séù vert-ce adeverinte nemtesct aù In maulle lor, cu care sa vie Impreuna pana in doull tretile, multn paila in patru, dupa trebuinta si dupa departarea judetulut, sa se afle aci la se- cretaria Domniet mele caacelesineturt, clara si trimetett de alta parte fdie Domniel mele de numele is felulii lor,i'ince orasti séù _sattl sé afla anima acolen cu arétarea din ce (II i-att sorocha, ca sa scimil pe celn ce n'a urmatil a veni.lar 041 sunt de felulii lor adevéraí si bine cunoscutT din péménturile nemtiet, una ca aceia al." a fémanea iarast sudili in orinduiala lor, precum si sunt do felulii lor, pe care 'ramal luatI in scristi numelei pémêntula de 'ande este de felultl MI,i ce.acareturl séfi star an aid in téra ?i sa trimet41 Domniel mele f6ie deosebita de acestia,nefiind trebuinta de a t'imite pe acestia la se- cretarie ; ap dar sa urmatt si *optaran réspunsultí de armare (1)». 1792, Martie 3. Asemenea pitad facutili catre Dumnélul Banuln Brancovean, i Da- mitra Scarlat Greceanu i dumnélut vol spatar i damnélul biv vel postelnicil epistatulli Agiet, ce sunt orinduii cu ase4éméntuln Bucurescilor, pentru sudifl ce vor fi in Bucuresct. Din alfil plaitt despre Buz6ii In Decembrie 1791 intervina locuitoril plaiulul In favelrea vatafulut Dumitrache (2). Indata apo'l In 28

Cod. No. XX, fila 398. fatA cartea doninéscd rapundendti la intervenirea satenilor Carte d'are Dumitrache viitafit de plaiu despre Buaii sud Saac d'are locuitoril de acolo di s'ati cw;latti totti Dumitrache a fi vlitafil. Zemle Vlascoe... Sluga Domnif mele Dumitrache Vataqe, dela plaiù. despre Buzki sud Saac, voul tuturor locuitorilor plaiast dintru acesta plaiti, de obste vé %cenia Domnia mea in scire, ca jata dupa arétarea Ostra a locuitorilorce att fo3til vechill despre parten a ton plaiulti, care v'att infatisatil inaintea Domniet mele, inca la mitropolie fihidü, cumti cg suntelI ca totI mult/mitI de numitulil vAtafulù vostra, §i viá chivemiselce intra bite co. dreptate, Manda Domniet mele rugaciune en totil de a nu vé schimba pe numitul vataftl, dupa care a v6stra, deobste rugaciune, fiind-ca si Domnia mea ceremil gi voimil odihna i dreptatea vdstra, v'am fostn datti Domnésea ndstra fagaduiall hotarita, ca in cata va sluji nnmitulDamitrache vatafu bine, sacitt ca va fi ne lipsita din vataqie, qi vomù

Isv5RtA Itomlintont 47 lanuarie 1792 Domnitorul trimite cercetare contra aceluI vatafti Du- mitrache, ba si destitue pe motive grele,din care se constata abusurile ce facea si ce afl mal facutil si pe timpula lul Mavrogheni. Se vede di locuitorii care '16 cerusera de vätafa erail pärtasi la be- neficiile lul. Intre acestia erail un nurnèrO de locuitorI, carl pe timpula Jul Mavrogheni fuseserA ridicati la vrednicia de mazilli breslasl ca atarl. scutiti de dad. Visternicula Enache Vacarescu in sistematica sa prigonire a tuturor celor ce. fusesera bine véguti de Mavrogheni desfiintase asemenea scutiri de sate.Itatafulti Dumitrache continua insa a le ap'era in modO abusiva, de si nu pe considéraliuni morale, ca vechiO servitor alü luT Mavrogheni, ci pentru ca acéstait pro- ducea beneficiü (1). da 0 Domnésca n6strA carte de Moire a vAtAlief la Waffle lui; fiiudü dala a 0 pliroforisita Domnia mea din jaiba v6strA ce ne-41 trimisa de izn6vA acuma en o soma din plAia0 ce venird la Divanula DoraniI mele cu is- cAliturile tatarorii, i deosebita InvinOrile dumnélor ispravnicilor aceluI judetil, i din arótarea dumnélul cinstitai credinciosa boeraluI Domnil male'vol vornica de Téra de josa Ianache Moruzi, cuma c'la ceretl pe Dumitrache en totil de ob0e,i suntetI maltAmitl de diasulii, ama bine voita Domnia mea 0 mil ho- WW1 ca sft rAinfte vittafa tota Dumitrache ce art fosta pan. mama ; pentru care ama portincitil qi DomnieI salecinstitulul qi credinciom boerulli Domnil mele vol dvornicil de Tara de josa Ianache Moruzi, ca sa trécó, numele lul Dumitrache In cartea Domnief mele de vAtA0e, ce pria dumnéldi vel dvornicil este sA se dea vAtafalul dupA obiceiù, ca ponturile de InpreunA. Deel nu lipsima Domnia mea deosebita a vó serie acésta Domnésca n6strA carte) ca sA qcitl cum cAs'ati primitù la Domnia mea cerereai rugAciunea v6strl, 0 am Mena Domnia mea vAtafti iarA0 pe Dumitrache, 0 pe d'ónsulil sg gcitl sA cunOcetI de vAtafil 0 de acuma Inainte, pentru care 11 poruncima Domnia mea mal susa numitule sina Domnil mele vAtaqe Dumitrache, sA aibl a sluji pururea Cu dreptate,fe- rinda-te de orI-ce urmare in potriva voin0 Domniel mele,i urraftndii ponturile povAtuiiile DomnieI mele Mtn' tóte,iar mai vartosa poruncimii pentru avaetu vAtI0d, ce este venitulfi dumnélul irel dvornicil, sA uu te cutezt a face vre-o lipsa din bull' avaetultil, sA gciI cnu mime veI fi lipsitil,ci incAi In pedépsA ve! cAdea ; pentru care iata inteadinsu trimitema acésta Domnésca n6s- trA carte deschisl ca BA se citéscA *Mtn' aucjula tutarorti. 1791, Decembre 7. Cod. No. XX, fila 218, 219. (1) Iati §r pitaculti relativii la liatafulti Damitrache; Carte pentru a se face- cercetareui Duntili.' ache vatatic de *ire (Wive Buza sud Saac Fiinda-cA pentru Dumitrache vAtafa dela plaiula despreBuziiii sud Saac aù venitri la auclula Domnil mele aceste Intftl o jaiba a lur CrAciun

At. A. tiREcnil

Pe ltingà ponturile ce deja cun6scemil, constituind4 nizamula regulamentula Witafilor deplait", MihaitkSulu, rênduindil pe ot. satula Nehoiu, i Udrea, i liada ot. Patarlage i Vladul ot. tam, i Marco, caiil scriti ca sunt ai cacirea altor sate din numitula plain, alma le-ail luata numitulti vatafii mama de tota ludele cate paraletref-q.eclCucriv'entaca an cheltuittilavata0e, cuma ca Ifdarvareqce pe cel grad la trebile easel luI puindu-i de scosa cherestea de craml ca boil lor, i-aa facuta gardurl pe la vili morl pe apa BuzguluI, fara de nicl o plata qi fara de nicl o séma, 0 la t6te lucrurile lul 'I are ca nipe robI, cumil cmal are ca la o suta qi maI bine de lude scutig al luI 6menI din plain, a carora dajdili podv6de le pune de le platqce saracimea, 0 nu numal acestea, ci Inca maI are vre-o catI-va lude datl ianal Bozianu,iprin economia lul sescutesci aceia,i sunt incircatl saracimea cu dajdia acelorai cumti ca deosebita de acestea mal aAialte multe mancatorili nedreptatl de cake dinsulil, care prin fol le vor da In scrisil, cerêndasilseoranduiasca credinciosa ala Domniel mele de a le arata In fata locUluI 0 de 'a le cerceta ;alii doilea jaiba despre partea a tótel saracimel din plain, trimisa ca unch601 Stan Ploscariul (ma'i multe reindull nu se potri citi). Cuma niel pe satenil carI ail fostti dajnicl ca dîniï la sata din vechime,carif din vremea qtilor nemte01 0 din vremea lui lifavroglteni s'ati facutilmazill bresla0, nu urméza numitula vatafa poruncilori hotarlrilor DomniI mele, ca sil-i dea la satele lor spre parta oranduelile qi podvódele, nicl nu va ca sil le aréte macar DomnepiIe n6stre poruncI ce sunt date pentru acestea, ci le ja vatafu baniI Inteascunsa diafendipsepe ca nume ca aunt mazili, iar le trage birula lor. Altreilea .0.14 dela satenI din Patarlage vazuma catre dum- vel vista, cuma ca vatafu Dumitrache an luatù cate talen l patru-geci acumti dela una Mihalceai Cernat franta01 satuluI lor de ailmijlocitù catre isprav- pia ca sa le sc60 adeverinta cuma' ca sunt némil de mazill voeui an data numitula vätafi parcalabuld Bata:1.M' acestuI Patarlagele tal.doue-cjecI povatuindu-la ca sil Inqale pilaba pre vre-o catI-va din Weill eu bautura de vinn, spre a da qi satenil adeverinta pentru aceldoI numiì, cuma ca aunt néma vechia de mazilI,i osebita de acestea tóte an Naafi doue sate ale plaiulul In 4i1ele Mavrogheni, ea tal. 300 Cu propunere ca ati trecutti vite in Ora nem- tésca, ci fara de a fi vinovatl la acésta propunere. Pentru care t6te aceatea jalbI orauduimti Domnia mea pe sil mérga drepta la numitula Dumitrache vatafil mal 1)1011 pe dinsulti sil radice 4mtréba. vata0eI,i oranduima Domnia mea in locuIù lul vatavil pe Andrel Bozianulce an fosta mal nainte vatafa vechiti, ca sil caute tréba plaiuluI,ioranduelilei iloruncile Domniel mele ce sunt ora,nduite la plait'',i apoI sil se faca cercetare de cutre dumnéltil cinstita qi credinciosti boerula Domniel mole, Scarlat Campinénu biv vel stolnict, ce este oranduitti cu apgam'éltulii la acela judetti de inpreuni eu aeesta oranduitii ala DomnieI male de fata acolo In plaiti pentru t6te acestea ate ati arntatti Domniel mele locuitoril pdn jalbile maI susti numite, atata pentru cele 30 de parale ce ca luatil de tota ludele, pentrn cheltuiala vataqiel lul i pentru cazna 0 trivia care (lid cil patimesca la lucru casil lui, i pentru acelvechilIceail venitti in dou'6 trel randurl aid la Domnia mea de ail mutt' pe numitula Dumi- trache de WA de n'ati fosta cu adev6rata trimi0 cti qcirea a totti plaiula, a cI-

1sTonza Roués' moat 49 noil v6.ta1l, la 27 Odombre 1791, si intru acésta copiindil In parte disposiVuM de ale lu1 Mavrogheni, dO. vatafllor noi, prin chiar lor de numire, urmAt6rele instructiunl: Carte de vsátafa de plaii, care se da' la tndna vatalsilor cle pieta 10 Mihail 6onst. Su tul VV. Sluga Domnid mete pro carele dupA incredintareai prins6rea ce ad datd, ca va pAzi 'Mtn' t6te poruncile DomnieI mete qi va chivernisi pe locuitorl cu dreptate ferindu-se de jafurli mâneltoril, orênduitd Domnia mea vItafil la plaid ot sud... In loculii.... druia ca sil-1 fie sciutd ce-i este venitulti tut anume a lua de plaid pentru slujba lul, spre a nu se intinde maI multd, 0 ce poclond are a da la dumndluI vel dvorniculd de téra de spre a nu fi supgratil mal multd, cum 0 ce este datoria slujbeI lul spre a o s/Orsi pro deplinü; iata cu hotArIre puindu-le in sclisd si arAtânda-le tóte pe name, i s'ad datd la mana cartea Dommiel mete pentra urmare : I-id sl fie ca privegherei cu Mare aminte (Jim,i n6ptea ai In t6tI'vremea, ca sl plzésca plaiuld si potecele plaiuluI ca plAiast i poteca0 6menl vrednicl de slujbi, 0 de bunl pazI de hotI, de Wheal, de faril de dobitóce si de cele ce sunt oprite a nu eqi din Ora,i orI cAnd se va InOmpla hotime sea tfaharime5 ad prin potecI, ad prin drumurile plaiulul, indata sA sarA p1tiaii sl-I pringa, i blgandu-I in butucl, ea bunA pazA sA-I tri- mitA la dumnélor ispravnicil judetulnI, ea tóte pricinile hotiilor lor 0 a tallariilor lor In scrisdi dumnélor sA-1 trimitl ca bunl pazA la Domnia mea ca se iae caguta pedépsi; iar pentru cele ce se vor gIsi asupra hotilor cAnd II va prinde, oil cad, arme, s6ft alit]. ceva§I borfe, câte dintr'acelea vor cun6sce pagaba0I qi rora nume se Ins6mn/ mal In josd i pentru alte jafurl, gi orI-ce nedreptAtI vor arOta locuitoril, i pentru acel tal. 300 ce-1 ar6tI cg jefuitilinqiiele lur Mavrogheni, cum si pentru aceI o sutA de 6meni scutitI, ce qica cI-1 are vItafu al lul, cumdi pentru maziliI j brIsla0I din gilele nemtilor, dela care va fi luatti vAtafu bad 0 se vor afla diafendipsitl de vAtafu, ne argtati"i ne datI la satulii lor, dupA poruncile ce ad fostti date de catre Domnia mea, la care acestea ar6tArl flanduse dupit cuing poruncimil cercetarea cu t6t/ scumpltatea, prin do- vegI infltigatei incredintArl vrednice, drepte, in fOca lul Dumnegeft, °Ana veil fi adevArate, Orld rAdice pre numituld Dumitrache vAtafu cu anafora de cercetare a tóte pe tare], sA-lii aducA dreptil aid la Domnia mea, iar pro acel o But/ de timen1 scutitI aI vAtafuluI, sOü cAtl se vord afla, cumil 0 pro top mazilili bres- 1a0I fAcutl din vremea nemtilor 0 din vremea lui Mavrogheni, st urmeif, dum- néta maI susO. numitule oranduitule boerii aid Domnil mole, dupl povAtuirile ce al dela Domnia mea, 0 dupI porunca ce ti s'ati scristi deosebitil dela visteria Domnil mele acumti, spre a-i arga pro totI la satele lor, de care al ne trimitI f6e anume. 1792, Ianuarie 28. Intru acéstl carte s'ad Insemnatfii numele celorce ad venittiInaintea mArel sale lul VodA de ad cerutft pe Dnmitrache vAtafu cumti i osabitl f6e data la minI orinduitulul de numele celor ce ad trimisti jalbI de acolo, ca cord WM pe Dumitrache. Cod. No. XX, fila 331, 333.

50 V. A. URECHIX le vor dovedi Cu buna dovada Inaintea ispravnicilor esunt drepte ale lor, sa §i. le in; iara cate va r6mane ale hotilor, acelea dupa obiceid Ed le iae vatafulil impreuna cu p1aia01 ce vor prinde, pentru ostenéla lor, iar de vor avea hotil casa alte bucate earl din cea ce s'an &Ha asupra lor, pentru acelea sa nu aiba a se amesteca vatafii de plain, ci ispravnicil sa le iae sub zaptuln lor, sa . Use/ paguba§uldi §i pentru cele ce vor r6manea, sa insciinteze cu f6ie Domniel mele, §i Domnia mea va hotari ; sa paz63ca §i satele plae§esci ca sa nu fuga, sit sa tréca peste plaini ap sa fie plaiulii pazitii nu numal de altele ce sunt a se pazi, ci Did ornil ség lucran, marfa, fail de rava0 sa mi se slob646, dupa cum prin osebite ponturl am'ù poruncitil. 2-lea and se va int6mpla plaia0I de sub vatalia luI sa aiba nescareva pricinl de galcevuri mai mid 0 curvil cu plaia§il iar din va- ta0a judece vitafulti de plain; 0 macard ca la unile ca aceste pricinl de vinl, urma de lua vata0I glóba, dara fiind-ca aceea ridicatn ea sa nu mal fie gl6b5, orl A se mal pornenésca, ea min lucru fara de cale ce se mina Ail, care nu era pentru vre-o infrfinare a acelora ce facù' necuviinei6se fapte, ce numal o pricing de jafil i unileatahrisisii, am-6 hotarltù ca la eel ce vor cadea in vina, dovediti cu bun/ cercetare, sa-i certe vatafulii ea Mae, dapil m6sura vinil lor, ca sa se infraneze,Ins/. sa nu se cuteze a o face la cineva0 fall de vinft dovedita, pentru vre-o pizmai rëutate, sal interes, ci sfie vina aceluia la fapta, de &tit,i asa, certe, iar de pricid mal marl'i curviI de va avea plaia01 ea alt1 than! de prin sate earl din plaiù, sa im fie volnica a-I judeca vataftilil de plaiù, ci ispravnicil judetulul, pentru ea de, alte yid §i judecatl Ind marl' ail vos ispravnieli sa judece qi pe vatafulil de plain. 3-lea Cheltueli, orI pentru vhaturl, orI pentruoimi, orl pentru alt veil ce, sa nu fie volnicilvatafalii de sinql Ara de qcireai porunca Domnid mele in scrisil, a face cisla pe sate In ci la vremea aceea dupa ce se trimetti qoimil, ori" la vremea vanaturilor, vatafulil flcêndú f6e de cheltueli cu ar6tare anume la ce 0 cate c'atil s'aù' chel- tuitù'i printea cal maul, sa o cerceteze de catre ispravnicil judetuldi 0 pe eatù' se va dovedi drépta, vguta de tóte satele, MI de alta incIrcatura mal multi)." sa se adevereze de ispravnicil judetulu'i,i a:p, ca porunca dela Domnia mea se va face cisle pe sato, 0 la acea eisla, care ca porunca Domniel mele va t'ace, aiba a da vataful, ravaquEl lul iscalitil la fiware salù de cat Waft ajunsil 0 aft platitil satulil acela cutare cheltuelI, dupa care acestù rava§il sa putemil lua séma MtafuluI la cercetarile de jafurl ; 4-lea a00erea poruncimil ca vataful sa nu lase locurile de pazai al lipsésca amblandii dupa strinsuln banilor dajdiel din satil In sob:), ci strinsuln banilor sa-lit faca elii, insa ca plaia0 orilnduitIdela Gin- salt'', cari acd sI aiba a Arabia Fin sate dupa banl, lax vatafulft sil strejulasea locurile de paza. 5-lea orênduimil. Domnia mea 0 venitulil vatafultli anume : dela totl casnicil 641 se alla locuitorl In plant sil aiba a lua eked, cate oi pe a0- derea sa,iae dela turmele ce vint in tag de turma cate unti mien"' dintr'acea primal*/a0§derea sil iaei cate nun ea:A de stAna ;sil fie 0 de tóte pod- veq.itei angariileapnratil. Ofenduimil. Domnia meai pleconulti dumnéluI vol vornicl...... care ace$1 bad dandu-I numituln vatafil, de maI multil al nu fie sup6ratil ;ci dar fiind-ca aù lipsitil dela vata0i pricina ce avea de qicea mal inainte pentru ploconù, el li sg iea peste orênduialI 0 peste m6sura,i ca acea pricina facea jafurli mancatoril locuitorilor,iamil hotaritil Domnia mea ca suma or6nduita cum are]. gisti maI susil, dupa datuln ce da plaiulù' acesta miiI Inainte, dupa venituln ce s'ail socotitti ea are numitulii vatafil, 0 nu ail maI rdmasil mijlocil sOC cuventil de ajutoralil vIta01or la Int"émplare de nescareva

IBTORIA ROILINTLORt 51 lucrurl maï multA; pentru acésta dara ItT poruncimfi, orênduitu-le vatafü, mergAndl la numitulti plaii,i argtfindii. cartea Domniel mele locuitorilor p1aiaT, sa cautI sa pazescI t6te aceste arltate poruncI In t6ta vremea, a te feri f6rte de jafari mincatoril, de Incarcatura mal multi la cislele satelor, de gllbe, de cisle, de cheltuell fara de scireai porunca Domniel mole, de cazne si de WIT Para de viol doveditai fara de mesura ; dela nimenT mal multi si nu te cutezT a lua cevafi cu name de venita alli Mil, preste cele ce-si olinduim4 maI susfi, si nu numal tu sa te ferescl de acestea, ci si pre vataseil satelori parcalabi sa nu-I In- gaduescI, ca sa petrlca locuitoriT cu dintate dupa cum este vrerea DomnieI mele, pentru c Domnia mea dupa acestea avemfi a face cercan l In plaia peste táta vremea, cu felurl de mij16ce, cand te vomii gasi cu cata de putiuti In vial de vre-o luare mal multi, hotarire avernü a te pedepsi In plaifi cu Wale, acolo la vederea tuturori apoi cu targultii ca oena, Intordndfi si jafulfi acela indaraptili niel odata nu te veT mai Invrednici la slujbai mila Domniel mole, de care sa nu socotescI ca vel scapa de acésta hot/1.Ra ped6psa ca Insalaciunile ce obisnuia vatasil pang acum, de lua intru ajutoril cite o ceta de satenl, cu cuff era unitT la mancatoriT jafurT, ca aceste mancatoril sunt sciute de Domnia mea si nicl anti ajutorill nu vel putea avea, ci Incai aceia vor fi intru o pedépsa cu tine; iara slujina bine si pa- zind dreptatea locuitorilor Intru t6te, vet fi totA d'auna in milai slujba DomnieT mele ne lipsita, danduV ploconalii celù oranduitfi de Domnia mea la dumnélui vel vornicfi. Poruncimii Domnia mea si voila taturor locuitorilor acestuT plaiu, vfilêndil cartea Domnil rode, sa avetI a sci cun6sce de vatafil,sadatl tota supunereai ascultarea la trebile plaiulul, si la implinirea poruncel Domniei mele, care se vor da printrInsulti, cu silinta i cu supunere sa le urmaVisi le sal/1.0V, pentru ca celfi ce se va arfita ne supusil si impotrivitor latrebile plaiulul, si la inplinirea poruncilor DomnieT mele, sa scitT ci unuia ca aceluia are vole vatafa sa-lfi pedepsésca, ea Male dupa vina luT si Inca triméta aid la Domnia mea, ea sa se pedepsésca mal grefi, ca unù omù röúsi ne supusti pentru pilda si a altora neInteleg6torT. Porunciml Domnia mea 0 dumn6v6stra ispravnicilor aT judetulul, sa avetT a-14 sci pe rnal sash.' numitula shiga DomniI mele de vataffii purtator de grija plaiulul acestuia. (1) 1791, Octombre 29. Asemenea instructiunI nu impedecA abusurile vatajilor, destuki ca dinsiI sA imparta cu eel de la centru. Se jaluescil locuitoriI din plaiti contra abusurilor; Domnitorul trimite cercetarl, dar are gri,j5. In cartea cu care insarcinézI pre unti anumita boierti, sä ameninte pre jaluitor1 pentru casula cand tânguirea lor n'ar fi dovedita: Cart,e legatä care Alecsandru Farfara ispravnica ot sud Mehedinft, a cerceta jalbile plelefilor ce aì datu pentru Petre vätafu Credinciosu boerulfi Domnil mele Alecsandre Farfara biv. vel. sardaril, is- pravniciiot.sud AfehedintI sanatatedumnéluT cinstitti si credinciosil boerulti Domniel mele Dumitrasco 1lacovi0 vol dvornicti de Téra de susa,afiaf6tatil Domnier mele, cum ca dela locuitoril din plaiula acelui judetti jalbT

(1) Cod No. XX, fila 162, 163, 164, 165.

52 V. A. URECHIX asupra lta Petru ce 'Hi ail 'MAI plaiului, care vAciutili Domnia mea, cum a le face multe amesteciturI, jafinii nedreptitl, pentru care amii poruncitti Domnia mea simile& vornicului, ca jilbile acestea sile trimiti la dumnéta de a le cerceta la fata boulai, acolea, care jilbI primindu-le dumnéta, iati porunciml Damnia mea stravnicil, si le cerceteg f6rte ca deanairuntu, de sunt adevgrate vi de ati urmattii urmézi vitafuluI nescareva urmial, in potriva poruncilor Domnif mole? orI in ce chipili drepti In adevAr si aibI a invciinta Domnid mele, ea arAtare anume de t6te, ca dovedile lor, ci de va fi adevArati, din slujbii sä orAnduimi altù vitafil,iar de va fi pira locuitorilor neadefhati vi va fi AmblAndil cinevav cu zavistil amestecindil i turburAndii plaiulti, iaräi si Invciinteg Domnid mele ; de care avteptimil dspunsii sinitosti (1). 17927 April 5. Asia mergêndïl cercetarile, vätasil isi inflintéza havaeturl noué. In plaiurile din judetu10. Valcea vatasiI arunca asupra potecasilor unti notl havaetil: fie-care potecasti sa dea pe anti vatafulul die unil jdertl, sétl mal bine cate umti galbenti pretuhl jderulul. Reclama potecasiI naivi, dar M. Sutil si cu divanulil séù recunosctI ca lege acesta no havaettl, din care de sigurU nu se folosira numal vatafil ! (2) Ilavaeturile dupa pacea dela Sistov aunt in WA fhireasi pe telta trépta (3): boeril de aid 3-lea, cel de alti 2-lea si a fortiori cel

Cod. No. XX, fila 474. S'ail ficut respunsil Caimacamului, pentru pricina ce se jiluesci potecaviT dela plaiurile ot sud Valcea, ci le iea vitafulti cite unil galbenti pentru uni jderti auvitafuldi osebiti cite unil jderti pentru ispravnid, ci acésta cercetandu-se la &to, locultg de dumn6ltif sirdaruli Ioniti, s'ai doveditil cä ail fostil vechiii ohiceiií,i ficêndi sirdaruli Ioniti anafora, aü In-01.RA vi Miria sa acestrt obiceitl, care s'atl trimisti in cartea damnéluT Caimacamului anaforaua pecetluiti. (Cod. No. XX). EacAunii actti din sute ce avelnii, relative la havaetuld sprttaruluI alfi 2-lea : Cartea lui Oil 2-lea spatart1 pentru peirpdrulti din sud Buda. Zemli Vlascoe... fiind-ci alO. doilea spAtarti are venittl obicbuitil pirpirulti la sud Buzili, amil datil Domnia mea acésti carte boerului Domnid male allí 2-lea spitartl, ca sO. aibO. volnicie omulA ce-lii va orêndui la acelti judetil, si iae dela cd ce plitescti viniriciA pirpirulA, fug de fundulil de bute vi de fundulil de putini de stejarti banl 12, vi de fundulti de putini de brad(' bail 6, dupi obiceiil, afari din deurile mônistirilor dela care va fi luatil mônistirile phi la vremea rezmeritei cd-l-alte, dela acelea si nu se amestece, iar de atund inc6ce micansi de va fi si copringêndit in vre-una din cirtile mônistirilor, acelor mô- astir)! li se va lua numaT vinArichliar nu vi pirpiruhl, Domnia mea dimil miluinail pe mônistiri cu dinteale Domuid, iar nu ea iar mal multi si nu se indrisnésci a lua, ci va int6rce inapoi vi se va pedepsi, i saam receh gospd. 1791, Septembre 8. Cod. No. XX, fila 71

ISTORIA. ROMINIL0116 53 de 1-a stare es1 urmArescti havaeturite, ca pre una drepta necontes- tabil, ba Inca, ceva mal apoT,acesttt dreptü ti urmArescil ca pre o clironomie chiari v6cluvele slujbasilor. Eac5. una actq exempli gratia, de acésta natura. din domnia urmä'bire: loe Alexandru Const. Moruzi VV. Piind-ca havaeturile vatasilor si altor slujbasI se dar' pe und ana deplina fiind-ca barbatula jaluit6reI ait fosta In tréba vataqiel numal patru lunl precuma Inteaasta anafora sa aréta, cu cale este clara actista ca dumnélul vel dvor-

Plaiurile Cu avaetul lor, ce este hoteirititi a da la d-lul vel dvornietc. Talerl60 vatafü din plaiula Rómnic sud Siam-Rômnic 100 plaialti Slanic 1 sud Buzga 70 plaiala Parscovulul 200 plaiula despre Buzè'il 1sud Saac 200 plaiula TeleajenuluI 120 plaiulti Prahovel sud Prahova 90 plaiuni Ialomitel' I sud Dambovita 80 plaiula Dambovita 1 80 plaiala Nucqorel 1 sud Muscel 60 platilla Dambovitel 80 plaiula Arefulul Il sud Argeq 60 plaiula Lovistil 130 plaiulti Coziel 120 plaiula Horezulai sud Valcea, 90 plaiula Vacan sud Goij 90 plaiuni Novacf 60 plaiula Muntelul din sud MehedintI Plaiurile (6ril de jos4 ;si de mil ar'étate anime. Plana Muntelul de sustiMehediatI Plaiula Valcanulul Plaiula Novacr Plaiula OrezuluT 1 Valcea Plaiulti Coziel Plaiuhl Arefuld 1 Argeq Plaiula Lovistil: Plaiulii Nucs6ra Plaiala Dambovita 1 Dambovita Plaiulù Prahovef Prahova Plaiula despre Buzèl 1 Saac Plaiula Teleajenuluf Plaiula Slanicultil Plaiula Parscovuldi 1 Buzi5a Plaiula Rômnicaluf Slam-.Rômnic

54 V. A. URECHIX nica de a Int6rce pahar. Const. Crgulescu acestI tal. una sutése-dediése bad optti-decI to analogon pentru d-lui ce aù statutil vAtafti, earli poruncimg, ceausil de aprodl sari Implinesd la manile jaluitórel, iara pentru cele-l-alte d-v. ispravnicilor sg urmaf cum se coprinde mal jog Inteacesta anafora. 1793, August 24. Vol logof6til. Pré inqate Dönnze. Cu. jaiba ce ail data Maria tale Iliaca sgia Enciuld vatafa ce ati aretandil ca la Muhl 1791 In vreme ce se Oa armia nemtesca aid, barbatulil sea Enciul aflandu-se in via0i fiindù omg scapatatg neavêndti cu CO O. chivernisi, imprumutata la unil negustora bad cu donna i ag Matti vatasia plaialui Ialomita din sud Dambov4a, dela d-ld biv vel pahar. Const. Crguleseu, avendla atuncI epistasia vornicid, unde mergendg si sed.endil vatafil numd patru lun, aù venitü maria sa Mihaiù Voda Sate cu Domuia aid si facönda-se boeriile, d-lul vel vornicil ail oranduitil altg vatafil la md susa numitulil plaiti, lipsindil pre barbatulfi sea din vatasie, si naì apneat-I 0,20 Implinescg, ce este al vatafuld, de a-i da fies-care locuitor cate parale dece pentrn cateo di de clad, Biel slujba vornicid nu sl-aa cantata, ci Inca iaa römastli nisce bad pe la uniI din locuitoril ce i-ar fi inprumutata barbatula söti, cum si ni. te fang ce ar fi cheltuittl barbatula s6g, de l'ar fi facutg, ideosebitg nisce ramatorr, asa ail femasti si de acolo pagnbasI, ci fiind-oil acelù negustor acum o apnea pe (Musa ca sil implinesca banil, si iar ne avênda de unde, ci se cade luminata porunca maril tale sil i se faca, ca sil apace pe aed loeuitorI al plaiuld sil in- plinésea acelea cate dece parale de omti, cuini acele datoril, i fenulti toril ce al r6masil asupra locuitorilor, sal sa-I intdrca analogon d-lui paharnicg Cretulesen din banil havaetulul ce all data atuncI, mi se poruncesee decatre Inaltimea ta, ca sil cercetezl, orl sil indreptezl, séf sil arta Maria tale cu anafora; luminatel porund urmatorula fiindü, alma intrala incercetare, icatil pentru acelea cate dece parale ce cere a i se inplini daca dela locuitorl,slujba vor- niciel nu amg gäsitú ca cale a se apuca acuth locuitoril ca 0, le inplinesca, in vreme ce eI le-ail înpIiniú celul din urna barbatu-seg oranduita vatafg, fara de numal fiind-ca barbatu-seg ail Inplinitil totil havaetula la d-lul paharniculti Cre- tuleseu si aa statntil vatafti dupa oranduiall pana la inplinirea anuld, sil-I intórci analogon d-luI paharniculti pe call ail lipsitg din vatasie,i Intrebandil pe ja- luit6rea, sil ne arete cate havaete aú datal barbatu-seilatunci, dise ca tal. 300 tocmal; intrebanda qi pe dumnélui paharnicil ca sil ne aréte de este dupa cum jaluit6rea areta, dise dumnelul ca adev6ratil tal. 300 ail' avntil asedamantil sil'I dea, dara ne avenda numitulii Enciul top.' baniI atuncI casil-Iinplinesca data tal. numal 250, iarg. tal. 50 cu cuvéntu1, iar dupa ce va merge in plaiil 'I va trimite; prelungifil vremea papa cand scosg din vatasie si nu i-ail trimisil. Jaluiterea inpotriva 4isa, ca acel tal. 50 scie ea atuncI caul aù facutg pro barbatu-s611 vatafil ail remasil datorI a-I inplini, dal% nu scie in urrna de i-aa inplinita sell nu, ci sil intrebe un Iancul.... ovreig, ca sil ardte, ea acela trebne sil scie; aducendil si pre acelii Ianculi intrebandu-lil 4ise, ca nicl ehl nu scie de trimesil In urma acel bad sea nu; la care jaluit6rea ne avenda altri ce me r6spunde, dise ca de vreme ce nu se 'Atedovedi, pete barbatu-s6i1 nu-I va fi trimisil,i ecru ca sil i se intórca anaiogonti din tal. 250 ce niel d-luI paharnicil nu '1 tögildui, (led diva acea cerero facendil socotela pre acel tal. 250 vine pe lima Cate tal. 20 banI 100 din care suma scadöndu-se tal,83 bad 40 pentru

ISTORLL ROMINILORtt 55 patru lunI, la cata' s'A aflata barbatu-skl vatafil, adeca de la /litem di a luna luT Iulie §i pana la sfaritula lui Septembre, remane si Int6rea analogona d-luT paharnicti Cretulesca tal. una-suta §;ese-decI iOse, banT opta-decI, pentru opta lunI ce aú lipsita din vatalio,i gasimti ca cale sa Implinésca dumnaul ace§tI banT jaluitorel, iar pentru acelea datorisí ce dice ca ail Imprumutatil barbatu-Aa pe unil din locuitorT, arml intrebatil ca sa ni se aréte vre-o doradai ne aréta o foita iscalita de Iancul barbatu-s'éti, din care dice, ca aù Inprumutatil pe aceqt1 mal josti numitI 6menT ca banI ce se vgda. InsemnatI, ci pentru acésta ama gasita ca cale sa fie luminata porunca mafia tale catre d-lor ispravnicil judetulul, ca sa cerceteze qi flindil adevgrata acea datorie, sa-I apuce ca sa inplinésca banl, cum pentru tela, i ramatoril ce qice ca i-aa ramasil acolo In plan', iarai sa cerceteze d-lor ispravnicl,i pe cine va vedea ca di higa acela n'ají cum i ramatorl sa-1 aplicoca sa-1 Implinésca ca pretil ce se va gasi ca cale §i. sa so dea halla jaluit6rel ca sa platésca datornicilor, i parerea n6stra l'Ara acestil chipù este, iar hotarirea cea de savarqita re'mane a seface de catre Inaltimeata. 1793, Iulie 1. Ienache .Moruzi, vel vornicil TalerlBanl 7 La Costandin parcalabul ot Podan. 5 30La Iordache Cojocariu. 15 La Sat Tata. 4 La Sat Petromaia. 1 .90 La Parcalabu ot Moroeni. 4 La Dragomir Balboa ot tam. 1 La Stan Dogarul. 12 La Iuga ot SerbanescI. 10 La Ignat Vataman ot Bezdat. 60 Adeca tal. §ese- clecI toomaT. Havaeturl! (1) Ele se întroducü nouei inmu4ite pe {Ata qiva.

(1) Eatd unil havaetil alü cAimitcamiel de Craiova : Carie legatä la caimacainu CraioveZ ea s'ú ja cate 4 parale de rintatorti ce es1 din férei, eum ají fasta obiceig. Cinstitili credinciosa boerula Domnil mele, Costache Sutu biv vol camara§a caimacamula CraioveI, saditate, fijad-ca ne-ama pliroforisita Domnia mea, cum ca gata dela rimatoriI ce merga de atol In Ora ungurésca, cata idela rimatoril ce treca peste Dimane la téra tarasca, aú avuta obiceiù caimacamu de lua cate patru parale, care este venal ala séi, iata itl dama qi porunca, ca dupa acesta obiceiii ce s'al urmatil sa aibI lua acesta venitii al dumita/e, gata dela mili rimatorl, catai dela alti, acele cate patru parale. 1791 Noembre 14. S'A anta respuusa la ispravavnicu MusceluluT, dupa rugaciunea ce aii. Muta, ca sa le dea vole a-'§I lua avaetula cela obi§nuitil dela pravaliile din targa ce se face subt déla la vremea culesulul viilor ;li sail data voIe ca sa ja cate tal. mula de pravalie ;claravoesce Mafia sa a sci catepravalif de negustorif sunt la acela târgü,i li s'ail poruncitil ca sa trimita catastih de totI pravaliaqil dela cap va lita cato un la, 1791, Octombre 20. Cod. No. XX.

56 V. A. Unr.corX

Zabitilineferil lor pradai jafuesca locuitoril, iar Mihal Sulu se mArginesce a da pitace de coprinderea urm5.táre : Publicatil la 17 judefe pentru naferil oabifilor a nu face jafurt unorai altora. Dumnévdstra ispravnicilor ot sud.... sanetate, ne-am insciintatti Domnia mea din jalbI, cum cii neferil besliI al zabitilor de pe dark urmandd celor din 4ilele lul Mavrogheni, jafaescdi prada atatd pe tiganiI domnescI, catiti boeresel i menastirescI, luandu-le de mid Wald Cate tal. trel, pentru care ne miramil de Dumnévestra de ce O. le suferitl acestea si cum de nu ne arétatl ? decl iata porancimil strasuic sa ye ajungetI cu dumnéldi zabituld judetulul si negresitii sa le fact* zaptd, aretandu-le ca obiceiurilei urnitirile din dilatetul Mavroglieni, sunt cu totulti radicate, qi O. nu se cuteze maI mild a supera pe einevasl, ei Inca dela cineatiluatd ca marafetuld crumnélul zabituluI, sa avet1 a inplini d-vestra pagubasilor inapoli negresitd cu totaldsiilipsésca jafurileacestea. 1791, Noembre 17. facutd cartl legate catre ispravnicil din sud. Buzed, Vlascai Dam- bovita, cum ca s'ati Insciintatti Maria sa, ca zabiiíi neferiI ion prada i jafuescd pe locuitoril si pe negustoril cu name de havaetd aid lor, de la care, de la imp' ea rachid si dela altele si le porancesce Maria sa ca sa cerceteze pe subt cum- piitii cine le 111111éZi acestea :InsusI zabiii séti neferil lord? si cum mai fara de abava si Insciinteze dreptuhl adoverd (1). SlujbasiI hop ati misiunea de a urmari pe hotilcarl nu sunt slujbasl aI statuluI! Nu mai este Nicolae Mavrogheni, nu mal sunt In picióre spanzuratorile amenintätòre pentru hop ; dar iota se mésurli sub Mihal Sutu pentru starpirea hotilor neslujbasI ! Se infiintéza chiar capirániä noua in plaiul Saenilor, cu resolutia din 26 Septembre 1791, push' asupra raportuluI marelu1 sptitar: Anaforaua ce s'art *tad"in &stait jalbil preofilori mazilili locuitoril di: salde ot plaia Sdienilor sud Saac, pentru 01 face c'etpit4nie notul la acestil locii fiindri rai de hoft. ItoMihail Cons& Sutul VV. i gosp. Zon. Vlascoe. Pentru buna petrecerei liniste care o poftimd Domuia mea locaitorilor de obste, poruncimd dumitale vel spat. sa oranduescli sii ase41 la acésta plasa und capitand ea done-Ilea poterasT,i dumnéta vel vist. sa fad porunca Domnil mele ispravnicilor judetuluI, ca sa dea doua-cjecI. de 6menI dupa oranduiala vis- terieI, ho.rnicl de acésta slujba. 1791, Septembre 28. Pré hogate Doinne. Dupa luminata porunci Mari tale ami cercetatil jaiba acestor jaluitorI dupa cum mi se poruncesce de catre Mina tai ea =FRIO le este cererea ce

(1) qod. No. XX, fila 188.

istcdtts homixttonfl ot'7

fug dela mila Madi tale, ill vreme ce la acela locil mule se Oa 1 eu loeuinta fiinda bou rOìíi cu indemba flatorilor de rele, fiinda qi departattide stra- juirile capitamilor ae potera, pentra acea apururea sa bantueqeeaeea parte de locti eu arnarea fitatorilor de rete, qi pang a lua de seire poterile de nude se pottlafiapeutru euviinci6selestrajuirI,aceIfacè.torl de rele fuga 0 se de- partéza §i fiada lima de multe urméza multi diseolie poterile atund a-1 ajunge qi a-I prinde ;ci bine voinda maria ta a te milostivi spre a harazii lor liniq- tita petrecere despre facèteril de rele, cum 0 de obOe In WM Ora este revarsata mila Mari.' tale, ce va hotad ca luminata porunca a se asela o capitanie de potera cu done-geel 6menI potera0 tarn acea plasa a Scaenilor, care potera0 cu porunca maril tale, 11 vor da damnélor ispravnicil judetulul grin marafetala visteriel ea 6menl dupa oranduiall iharnieie de acésta slajba,i dandu-I se va oranduii capitana asupra lor dapa obiceitl dela spatarie, ca sa seafiea pazi partile loculal de acolo de catre flatoril de rele, jara hotarirea cea de savar0tii remilne cam va lamina Dumne401 pe maria ta (1). 1791, Sept. 26. Vol spataria. pe and se tnfiinta intfo parte dpitania noua, intealtil parte se paralisa pre cea existenta, cum se vede din : Ana foraua dumnélul, vel speitarti pentru slujitora capiteiniei 111Argineanu. Ice Mihail Cons& Sulul VV. gospod. Zona. Poruneima Domnia mea dumitale vel vist, ori slanted"' eel vechl sa se pue iara0 la slujba ce allfostd,i a/ se dea slujitoril ce allfosta qi mal nainte, séa sa se dea slujitoriI agieI din judettl 6ment vrednicI de slujba poterel, de care ea fad. porunea Domniel mele strapiel ea mumba0rd, ea in graba sa pue tréba In orênduiala, flanda porunca Domniel melei pentra lude 20,slujitoril dela Condia. 1792, Marte 3. Pré inaltate Do'nme. La capitania dela 1Vlarginénula sud Saae dap/ eaetula vistedeI stint orén- duitl lude 10 slujitorl de trebuinta pazel flatodlor de rele,i peutru od-ce alte urmat6re trebi la orênduiala slujitorésca, carona ca uuora ce s'al gasitai mai de naintei plug acum a fi tail slanted, li s'aildata. qi luminatele pecetluiturile MarieI tale, dapa adaverinta dumnélor ispravnicilor judetuluI,i ande el 10 pazia orênduiala slujbelor precumil deapururea, s'ail fégutti de o data datl su- ragil la mitilhanka de acolo, dela Marginénulti,i all fémasii capitania fára slu- liter'', care capitanie qi fiada la anti loctl cu mare trebuiqa de strajuire qi de paza pentra faatoril de role, mö roe' Mari.' tale, ca sa nu se Intêmple vre-o cina de niseareva faci5terI de rele, mal vêrtosil fiindil acolo §i drumula cela mare ce urméza la Foc§anI si aid, pe uncle apurarea calgtorescai 6menil Implirateser qi haznale, sa fie luminata poruncaMara'tale, ea off pe aceislujitorl ce ail fosta §i s'ati &Ha la aeea eapitanie pana acum, sa-1 lase la slujba slujitoréscg, ea unit ce sant qi ca pecetile Mar11 tale la manilv lor de slanted',i sa se dea su- raga din eel earl all fostil 0 mal de nainte, sétl de va rèmanea a fi tail ace0I

(1) Cod. No. XIX, fila 3.

V. A. UREcitil slujitorl surugiI, ca dea slujitorl alt1 din jude, 6meni (lapa, ortindniala trebuintel potereI ca cal qi cu arme, ca sl pita a'qI plzi orfinduiala slujbel MI de cusura,i ca sA iae savarqire farI prelungire de vreme, sil fie luminatI porunca Mariel tale en mumbavir asupra dumnélor ispravnicilor, pentru cl cltipil mi se va parte in ocgaduiall tréba, precumil este v'écluttl a o asemenea BO urmare ati fácutú iarki dumnélor ispravnicil acestul judeVi cu ocapitanie ce aI oranduita Muia ta, Mol dela bulla yenirea Mariel tale a se face cu lude 10 slujitorI, la loculii ce se numesce 06dele ot Ghizi, dupii cererea locuitorilor ce %Mil en jalbl catre Mafia ta, afiandu-se qi acolo apururea ca patimire de catre fIe6torl de rete, qi Inca l'id pan/ acum savarqire nu ají Nata, dup/ ce niel o conteuire nu ami Watt'. a serie dumnélor ispravnicilor ; iar/ hotArirea cea vè'rqitil rè'mane a se face de catre MAria ta(1). 1792, Aprile 16. Vel spItarti. Dar chiar cand poterele cu vtitasiT si polcovniciI prindeall hoti, se margineati sí le jaluerurile, iar pe hottIl liusaüsscape, recia- matt locuitora contra acestel purttirl a vatafilor; se renduia de Doinnti cercetare, dar vátafil esiati basma alba din asemenea cercetrul (2).

( I) Cod. No. XIX, fila 289, 290.

(2) Iatii unil asetnenea : Ana forana pentru indreptarea lui Comtantin Pdeleann viltarti den plainfil

1co Mihail Const. Suful VV. i gospod Porancimti Domnia mea sI fie nesupëratil vItafuld qi plIeqii din acéstl qi letra indreptarea lor cum ca sunt nevinovatI qi dreptI, la propunerea ce li facutÙ le dama domnésci intariturl la maulle lor, prin care poruncimtl qi dumitale vel dvornicil, sI da vItafalul cartea DomnieI mele de vItaqie. 1792, Ianuarie 12 Pré inclitate ahnne. Luminatl cartea 'Mal:tima tale dela 25 ale trecutulul Noembrie, la 29 cu multa plecIciune o ami"' primitü, intra care ni se poruncesce, cum cl prin dum- mulla vel spItaril aù venittl inaltimil tale iusciintare dela IonitI polcov. spItIresc ce este orênduitil In partea loculd cu poter/ pentru flatoril de rele, ci plaeqil vItafillil dela plaiulil SlIniculuI aù cacerdisitil o cétg, de hotI ce de multl, vreme se Inconjura in pärile loculul inteaceste judete Bina, Slaam-R6mnic Saac, qi este binuiall cl vor fi f/cutil plaeqil acésta fapta qi vItafula, pentru cI mergêndil asupra hotilor, ande era tabiritI la o vatrA in munte, qi lovindu-1 de veste, aù flcut r6sboitl ca focurl, dará st/tutti mijloca sI-I prinql, fArii ramal luatil din casI borfe i altele,iar ei ail scápatú, i ca sa facemii cercetare acestel pricinI cu tata scumpêtatea MI de interesti, prin °brazo strline qi in ce chipa vomil m'Asee dreptulil gdevgril, sl iuseiiniímù. Luminate Mime, qciutil va fi inaltimel tale, cA dupI primirea luminatel poruncl, amà orênduitil 6menl credincioql Mg, de niel "mg interesti, gata din partea bisericésc, catil

¡STOMA ROUINILOite 59

In primele qiie ale Domniet, M. Sutu se pare dispusti a nu ingadui asemenea purtare a zapciilor, cart faceail scapatt hotil. In Septembrie 1791, noulil Domnitor trimite cartl legate catre toÏ ispravnicit din téra, ca sa le vestésca, ca nu le va tolera abuzulti ce mal susti semnalamai dispune, ca hotil prinsl sa nu mal fie slobocliti ventru interesurl», ci sa fie cercetatti dug tret que trimist «cu examenulil lori cu tóte lucrurile lor aid cu f6ie anume, ca de aice sà'Ø ja ori osdnda sé d indreptarea, dela Domnia mea» (1).

mirenéacg,i fiinddiva lovirea vatafulur ca acestt taut, ad fostii vgutg de mulp Imprejurast din partea loculur, pe care cercetandu-I atáld acel de nor orén,- &tip, at(' si Insi-ne, sl dovedi rea argtarea numitulut polcovnicti asupra plgiastiltir vgtafulul, pentru cg, la vreme de chindie, ad data vgtafuld cu plgiasil peste bop descglecatt de pe cal, ad navalitù asupra lor ; védêndu-se hotit in mare zoril ad apucattl fuga in padurei'ad luatil cail si borfele ce avea,i luAndu-se iarg dupg dênii und loan e ausulti de potecast ce era in céta plgiasilor cit vItafuld, ad si ajunsti pe unulii si dad védêndu-ld cer-l-altt tálharl ad nlvg- litd de odatg asuprg-I cu focurti Pad rapita din mad,i asta inserandii IntêmplAndu-se si plóietare, si pgdurea fiindil désg, ad intratil in n6pte si ad scIpatti, iarg nu dorg el iaù pututd prinde si i-ad cacirdisitd, dupg arblarea numitulur polcovnicti, care pentru adsta Wanda si mar temeinicgi adevératg, incredintare dela Insust Aliontie, unult1 dintr'acea cétg de hop, pre care prindéndu-1ú dumdlor ispravnici din sud Ialomifa, qi trimitendu-111 aid cu Balé buluc-basa spre cercetare si a altor gazde ale lor, raind cercetatii si intocmar ne arétg,i numitulú, el niel cum nu i-ad pututti face vdtafuld si plgiasit zaptd, ci si pe acel prinsú Pad rapitti din mânt dupg cum mar swig arétgmtl, pe care hopi luandu-ld de aid numituld buluc-basa adusd spre osinda puscgrier,si nor de acea cu am6nuntulù: cercetare ce-amd Malta nu lipsimil dupg luminatg poruncg a insciinta Mader tale,si anil Mgrier tale sg fie mult1 qi fericip. 1791, De- cembre 10. Ot Buzéti Dositeos. Gregore Dona, sluj. (?) Cod. No. XIX, fila 109. (1) WA acésti circulad dupri condica XX fila 39 : Carp legate la isprawzi i una la Calmaculil Craiovel pentru hop'. D-v6strg ispravnicilor ot sud sgatate. Domnia mea cum cg ispravniciri zapciiI nu. numar. nu full niel o strgjuirei sin* pentru hop: si fac6tort de rele, ci Incai dupg ce-1" prindd tiì slobodit pentru intere- surf, WA de a-1 trimite aid; care adstg este o pricing ce face mar multii indemnare celor fél a cugeta si a se porni in fapte rele. Pentru care iatg vö poruncimd Domnia mea strasnicil, ca fiescare ispravnicd sOd zapcid sg, nu se cuteze a slobodi mar multti vre-und hotti, niel tA-1 tinea pe la grosurile isprgvnicescr qile indelungate, ci dupg obiceiultii caidulù divanulut, isprgvnicit ad a-111 tines. trel 4i1e pang a-1 face examenuld luii dupg trel dile negresitd sg-I trimitetr dim- prong ca examenuld lori cu t6te luerurile lor aid prin fdie anume, ea de aid

co V. A. ttitecua

Nu ne Indoima de bunele inten(iunt ale primelor qile din Dom- nie. In cele d'anteitl cjile din Septembrie M. St.4u iea mèsurl, carl s'ar parea de natura a -starpi hoVile. Asia pasedemra pitacult1 domnescil din 10 Septembrie 1791, catre marele spataril, prin care il ordona sa starpésca hotiI din BucurescI si dispune, ca nimenl din mahalagiI sa nu primésca In gazda peste ntipte 6nnenI streinI, ca asIa sa nu se OM aciui unde.-va vre-una fackorti de rele, in vre-una din mahalalele- Bucurescilor. Damti mal josa in not& acestd pitacti cat si una altuld din9 Septembre 1791 pentru prinderea hopor esitl mitre Maxinenlli intre Gradistea. (1) Mal cu seriositate eraü urmaritl hotil carl calcaq verl all i-a off osanda fa Indreptarea dela Domnia mea, iar d-v6stra sa nu fitS volnicl a-I slobodi, nicl a-I tinea mal rnultil, pentru-ca averati a face Domnia mea cercetare qi and vomil dovedi, el orl ispravniciI, oil zapciiI aii sloboditii vre-unil hotri farli a-111 trimite la Domnia mea, si §icie a va cadea In grea urgia Dom- Biel mole. Asisderea v'S. poruncimii Domnia mea strasnicii, ca A avetI la acésta tréba, care este cea d'antéia datoria vóstra, pentru buna petrecere fara de grije si odilina locuitorilortgrilde obste, t6ta privegherea, Intarindil strejuirea cea caviinciósa Cu polcovniculil de judeta, ca Indata ce se va sin* ca s'aii ivitil nescare-va hotI, fara de ale da vreme de scapare numal decatii sa-I prindetI, pentru ca de se va Intampla a mapa si a esi din hotarulil judetulul Intealtii judetil, is- pravniculit acela va fi vinovatti.791, Septembre 6.

(1) Iat5 aceste doue acte

Pitacrsla sprztara pentru dmenil sIrclini, ce eimblei hofincl'a ;si, vintl nóptca in Bucarescl. D-ta val spataril, fiind-ca ne-anati Insciintatil D-nia mea, cum ca uniI din hotT, si f6,c'étorI de WI' straini intrandil n6ptea In Bacurescl de gazduescil prin mahalale, sa scóla iarasl ca Intunerecii de se dual si Incunjurandu-se inc6ce si Incolo cate clod'trel dile,iarasl vina In BacurescI n6ptea de gazduescil si cu. Intunericii se maned de ies iarasI afara; iata poruncima d-tale, sa dal scire gi porunca la t6te mahalalele de obste, ca nimenI de asta41 Inainte sa nu mal pri- mésca om.6 strainil la gazda In casa si pravalia luI pana nu va veni IntaIla spatarie acelil strainil ca sa se cerceteze, si d-ta armandit diva port-Inca D-nieI mele si luandli Incredintarea si pliroforia ce epl porancita, asa sa-I dal adeverinta la maul 9i. ca adeverinta d-tale va fi priimit Ia gazda In BacurescI, iar fara de adeverinta d-tale pe care II vei gasi, nu numal pe acela straina sa-la ridiclci si pe acelti. mahalagiii i gazdasg, sa-111 ridiel d-ta la inchis6re, ca sa, se pedep- spre pilda pentra neurmarea poranciI. Tolco pisah gospod. 1791, Sep- tembre 10. séscaCod. No. XX, fila 55.

IsT0a.u. IlozazuLoRt? 61. unti sudiEi streinil..Cetésa-se In nota de josil circulara, alt-felti ener- gicti, ce InsusI Domnulti trimite In mal multe judete pentru prinderea hotilori ucigasilor boerü némfü» (1).

Carte cu zapcirt randuitti de la vel splitari cu 50 poterasi pentru lantiä ce ail eoitti entre Miixinenti in/re Zemle Vlascoe. Fiind-ca ama luata D-nia mea insciintare din jalbilelo- cuitorilor, cum ca tare Gradistei Tare Maxinenl ail esittl o séma de hotI facatori de rete care suparai jafuesca pe locuitorf, oranduima caacéstit carte a D-niel mele pe ca sa ja cu sine 50 de poterasi de la d-luIspatarilsa mérga drepta la numitulil lock unde sa navalésca asupra acelor hotIi Menal de rail, si sa faca silinta ea totil felula de mijloch ca sa-I prinlai sil-i trimita Cu pazi dreptil aid la D-nia mea, iar dada acel facatorl de rele se vor Inpo- trivi Cu arme, atuncI sa dea intr'insfi ca focurli ca arme ca in niF,ItehotI. orl mortl, orl viI, sa nu le scape,i asa curatinda munitula locil de acestl' hop' ce s'ail argtatil, oranduitul acesta zabitù cu poterasff luI d'impreutasil ramaul de paza acolo in partile localul, strajuindil hotarele judetuluI Buzahi Focsanl amblandili inconjurandu-se in partile loculul napristanfi, ca sil strajniasca iarasI pe locuitorl de hotT si facatorI de rele a nu lasa sil fiaca ale lor rete armar!, ci indati ce s'ar ispiti si a intrainhotarelet5riIlapartileloculuI nescare-va 6men1 rëli hoT, sil aila a navali ca sa-1 prinla, lar canda vor sta inpotrivitorl ca arme, asemenea sil dea cu orl-ce mijlodi va putea prinlêndu-1 séa morp, sil-I trimita la D-nia mea si oranduitil grabita ca 6menil lul inpreuna iarasI sil nu lipsésca de acolo, ci sil se ale- strajuindil partile localul, ca sil se pajésca buna -ocrotirei liuitita petrecere locuitorilorórii D-nid mele, pentru care poruncima D-nia mea si d-v. ispravnicilor, polcovnicilor,capitanilor,zapciilor, cunoscandil pe mal susil numitiT oranduitl de paznici laacésta tréba a folosulul obste!, sil aveti a le da ajutorula celactiviinciosù'la intamplarea de trebuinta, lug sil te ferescI si tu maI suet' oranduitule zabitil, cum si vd totl poterasilor, ca mi care cum-va amblandil in tréba acésta, silfacetlnescarevasI supararl vi. cheltuell de conace locuitorilori prin sate ande vetI fi ca t6te cele trebuinciase ale mandril vóstre si a cailor vostriI sil avetl cu bung, voirefila de vre-o sibil a le campara si a le plati pana la pretll de o para, pentru-ca de va yeti parta inpotriva, sil scitl ca fara de milostivirevavetIpedepsi.Tole° pisah gospod 1791, Septembre 9. Cod. No. XX, fila 46-47. (1) Porund pentru ni0e ho(i ce art acatii pe tie& boerit ?temp vi ornoritii, la sud 111chedinfl. Zemle Vlaschoe. D-v. ispravnicilor ot sud Arges sanatate; vO facemil D-nia mea in scire ca inteaceste trecute (pie la balcinla Gura-VaiI-Mari lu judetula Mehedintl treI hotI ait calcata pe unit boiera némta si omorita,dincare hog- dol s'al prinsà, tar cebú de alù' doilea anume Gheorghe Martala cu sluga asupra caruia dail tamir acestI dol prinsI cum ca acela all °morn pe numitula boera némtil, fuginda ail mersa In judetu Weil la Virgil cu marfil si de la bald averna buna pliroforie D-nia mea, cum ca ah' venitil aid la PitescI Istoria Ramtinilord de V. A. Urechid. TO31. II alit serlei, 1786-1800 si al TV-lea dela 4177.

62 V. A. thiEcnii

Terminandil acestti capitol se cuvine sA adiogimü, ci M. Sutu a pàstratil Mote organele de administratiune, asta cum le-amil reformate de Al. lpsilante. Posederna diverse cartl de numire de polcovnicti capitant din care constatamti acésta. Mai ca specimene, In nota, cartile de numire a polcovnicilor, de Craiova, Cemett si de Têrgovisce(1). adevdratil, pentru care id/ inteadinsfi trimitemil pe sluga D-nief mele zapcid spataresctii vë aretamii in scrisq' mai josil chipulai portulil pe largA a numi- told ricigast1 si ald slugif luï. Deci indati ce vetI primi prrinca mele, numai decatil sg impanati totti judetuld si dinpreung cu vatalif plaiurilor, capitanl zapcil i poterasil jude.alui, sri faces): tetri feluhl de cercetare ca negresitil sa punetI in mang pe elft ca sluga luf, sa, nu cum-va sa scape, in vreme ce dupg cum aratamil maI susti suntemfi bine pliroforisitf, cri all venitù in judetulddv. la Pitesti, si prindêndu-lii dati In man& acestul mumbasir, ca impreung ea ajutor si de la dv. peutru bung paza lul sa-ld aducadreptilaiclla D-nia mea. Tobo pisah gospod 1791, Septembre 19. Asemenea cart1 legate s'ail facutil si la judetele Muscel, Dambovita ì Vglcea. Chipuld i caiafetuld luI Gheorghe Multi" ce s'a.fi scrisf" in dosuld cartilor: Omil de mijlocil, la flip dchesii. °chi"' caprif, sprincenele negre, mustatile negre subid lungl, p'érulil capuldi negra, barba radei putintelii phuld rade la frunte, portuld lui nemtescù' ca laibrir verde, minténf" de postavil albastru inchisil en 'Wane, nadragl strimti ca ferengI, are si und cald cam deres roibtl. Chipuld i caiafetuld slugif lid ce chiama Ivanfi: plavitd, ochil a1batrii. sprancenele galbene, tiarfi ca mustatile ne date, pdruhl capulul lungd si impletittl nemtesce, are wig iiicü galbeini, d'asupra iliculul anti minténil de alagea verde, ea fesfi in captl, nadragif albastrif de postavii, husaresd, calare pe un calf" murg5, care calf" lip.esce de la cgruta

) ttai atìi actil: ( pupa insciintarea ce all facutil 1Vlarif sale lui Veda dumnélul Vite-cou- sululd rusescd, cum ca poruciculd Vanghelie Bidrianov ail (lath jelba la consulatfi, cum eti, aceI sése 'hoti ce s'ar" prinsil la plaid Slanicil sud Buzeil, d'impreung si ca eel' ce li s'ad adugil capetele aicl i ea alt1 16, la 12 ale trecutuluI Iunie, t:nutulti Patna, linga apa Siretuluf inteund Batt" Carebli i Suraia all calcatil pe I Inca Alecs.3v i Sterani Ghirof fratele jaluitorului, si le-ad luatil banl, i alte avine.zApise,politesipasaporturl, s'ad Watt" pitad i la dumnélul vel armaySi, ca de fata ea jaluitoralfi, prinscirea agentile, sa se cerceteze beta de catre jadecata departa,mentuluI,i sl aducg Mariel sale anafora. :792, muri 29. Cod. No. XX, fila 78. (1) Carle de poleovnicil de Craiova. Zem. Vlascoe... amil facutil Domnia mea polcovnicil la Craiova pe boPruld Doconie mete i s'afi data dupa obiceid acéati Domnésea "Asti% carte la maul, ca sil OA a face zaptd trebile polcovuiciel,i pe totl calgrasil CraioveI

.1100aTA ROMINILORfi 68

O dispositiune importanta este poprirea streinilorsuditide a cu care sA slujéscli spre stiv"dr0rei urmare obicinuitele trebT ale polcovnicieT. silindu-se pentru nizamula ()rapid,i pentrii t6te cele ce sunt dupi obiceiii, la datoriai purtarea de grijA a slujbeT luT, du/A buna orêndnialAi povAuirea ce i se va da de cAtre Dumnélui Caimacamul CraioveT, pentrn care scriemi dumitale, cinstitei credinciosule boera ala Domniel" mele Costache Sutul biv vel spIt. Caimacamule, qcil de polcovnic'd, dandil cAlAra0I intru zaptulú séii, pov6tuindu-lil dumnéta la Me trebile ce stint dupl obiceiù ale slujbeT luT, de ale urma dupA scopulti DomnieT mele, plzindri letra t6te dreptateai ferindu-se de ori"-ce lucran f impotriva vointel DomnieT mele; poruncimA Domnia moa i von5 cA1Ara0lor dela adstA polcovnicie BA cun6scetT pe maT susii numitulti, pe boerulti DomnieT mele de polcovnicil dandu-I supunerea gi ascaltarea cea cuviinci6sA. 1791, Septembre 28. S'ati fAcutú polcovnicil la Craiova unii Dumitrache Sandulache in celuT ce ail fostil panA acum, caruia is'aii datti carte de polcovnicie dupA con- dicA, ce este trecuti inapol. 1791, Decembrie 5. Cod. No. XX, fila 102.

Carte de poleovnien ot Cernep sud Meltedinri. Zem. Vlascoe... Fiind-cA dupi alegerea d-luIciastitiqi credinciosti boeruhl DomnieT mele Pang Filipescu vel Ban, arnd fAcutù polcovnicil ot Cernetf pe boerulh. DomnieT mele Constantin DegerAténul, i s'ati data dupl obiceiù" acdstA carte la mânT, ca sA aiba a face zaptri trebile polcovnicieT, 0 pe totlslujitoriT polcovnicescl dela CernetT cu care sA slujéscA spre sivAr0rea qi urmarea obicI- nuitelor trebl ale polcovnicieT, silindu-se pentrn nizamulti oraluluT,i pentru t6te cele ce sunt dupA obiceiti la datoriai purtarea de grijA a slujbeT lul, dupA buna orêndaialai povatuirea poruncilor Domniei mele ce i se va da prin Dumnélul Caimacamul Craiovel,i prin ispravnicil judeteluT ;pentru care scriemil qi dumitale cinstittl i credinciosii boerulil Domniel mele Costache Sutule biv vel cA- mgra01 Caimacamule,i dumné-v6strA ispravnicilor ai judetuluT, gciti de polcovnid alti Cernetultil d'andu-1 slujitorl in zaptulti s'6.11,i pov6tuindn-la dum- né-v6s1rA, la OW trebile ce sunt dupg obiceiù ale slujbeT lul, de a le urma dupa scoposula DomnieT mele, pAzindri Mtn' t6te dreptatea, §i ferindu-se de orl-ce lucru impotriva vointel DomnieT mole; poruncimg Domnia, mea 0 vou5 slujitorilor de la acéstA polcovnicie, sA cun6scetT pe maT susil numitulit boeruhl DomnieT mele de polcovnicil, dându-T supunureai ascultarea coa cuviincitisl. 1791, Octombre 29. Cod. No. XX, fila 155. Cark de polcovnicie de Tergovisce. Zem. Vlascoe... Fiind-cA dupa alegerea dumnéluT cinstitulul qi credinciosù boerultil DomnieT mele Iordache Sate biv vel post. epistatuhl agieT, ami Meat(' Domnia mea polcovnicii la Têrgoviste pe boerulii DomnieT mele data dupA obiceiù acéstA Domnésca ndstrA carte lamanT, ea BA aiba a face zaptii trebile polcovniciel, 0 pe toi cazacii ot Térgoviste dela acéstA polcovnicie, ca carT slujéscA spre slOrgireai urmarea obicInuitelor trebl ale polcovniciel, silinda-se

64 #. A. tJemcirlA cumpéra lucru statator in téra, ba chiar de a lua in arena, mosil. Jata o circulara In acesta sensti, din 27 Iunie 1792: Publicap la to'te judefele pentru sudifi a ntt eurnpilra litera stlitatorrt 'in prez. «Lo Mihail Canstantin Suful «Piini-ca din cea-i-alta Domnie a nistr/ ad fosta poruncl date de obqte tientru suditI a nu se ingldui 81 cunipere lucra nemiqcAtord in tira nefiindli slobodl (lupa Impiratescile poruncI, jata vö poruncimil sa grijiti de acésta qi pe nimenea sá nu Ingaduitl a vinde lucra nemipItor la suditl, qi de se afll vre-unuld 91 insciintatI DoninieI mele (42. 1792, Iunie 29. Cual ca nic1 chiar arendart de mosit nu puteari lUa streinit se p6te vedea din actula urmatoria Carte legald la ispravniettlil Prahovel pentru venitula moqiilor ce era date la stretini. «Dumni-visirá ispravnicilor ot sud Prahova, sInitate! facemd dumni-v6strI in scire, cl la Oetombre 26, ale anulul trecutti, vi s'ad trimesil poranca Domnid pentru nizamuld ()mula,i pentra cele ze sunt dupI obiceid la datoriai purtarea de griji, a slujbeI lui,dupg buna orinduialai povituirea Domniel mele ce i se va da prin dumnilor ispravnicil judetalul ; pentru care poruncimd Dumné-v6strI ispravnicilor s/-lil qcitl de polcovnicd dándu-I cazacii polcovnicescI Intru zaptuld só,i povituindu-la' la t6te trebile ce sunt dupa obiceid ale slujbel" séle, ca sl le unneze, dupI scoposul Domaid mele; poruncimd Domnia mea qi vou'6 cazacilor dela ac6sta poleovnicie sA cunéscetl pe maI susd numituld boeruld Domniel mele de polcovnicti, dAndu-I supunereai ascultarea cea cuviin- ci6sI. 1791, Octombre 8. Cod. XX, fila 129. (1) Cod. No. XX, fila 693. Iati §i alt actil de aceea§1 natura: Corte la ispracnicil Vaicii, ea set nit "ingaduiascli pa wirt sudita _Mea si. ¿Impere lucru statütor. Mihail Const. Suftil VV. 4Dumné-v6stri, ispravnicilor ot sud Válcea sánitate ; ne-ami. însciinÇatù Dom- nia mea cum cii und Nica Teipn dinteaceld judetd, ce acumil sii numesce Nemtiel, ar fi amblandii sI cumpere lucrad din cele nemiqcIt6re de ale luI Stoian Capitau, care acista ne fiindd slobodd a cumpira sudad lucra stitatortiaicl In plmintuldirií, iata vi poruncimd Domnia mea: niel Intr'unii chipa sI nu ingl- duitl a cumpira lucru nemiqcatorfi, urmândfi 4umné-v6stri inteacestil atttä pentru acestii, câti.i pentru altil; aire acésta vi poruncimd Domnia mea, sii cereetati pentru acestù Nica Teiqan, de feluld lul de ande este? la ce ori-nduiall ad fostd aqezatil mal naintea rezmeritel? ce acareturl nemiycItire are?i pe largil sa insciintati Domniel mele, trimitêndu-ld qi pe cid aicea ca 8111 arito dovedile qi patentele ce are de suditi, spre a intra In orinduiala suditilor,ifitl sa- hgtql». 1792, iunie 27.

Isroau RoultaLoat 65 mole, ca sdesfacet1 pe egumenulù' Sinaitul si pe egumenuld Marginara' cu nisce locuitorl dela &tul° din tinuturile töriI NemtescI, la care véndase veniturile mo0e1 mônastiresd ala in térg, spre a nu tinea maI mnitri strainI din ca parte arende de mosil aja In térg; dupd care poruncviiudaniêndouii partile aja, dela Divanulii Domnid mele li s'a Muta' musaadea pana acum la primd- vfird,i apol sl se desfacg, ded fiind-cd ad venia aceld sorocti, jata, vö poruncimd strapicti, cd atitti pe acestia, cita si pe altI asemenea, maI multù sA nu-1 duitl a viudo pe viit6rea vreme vre-und venitti 14 mosie, gil de alto acarete la striinl din tdra nemté3cd, cd vor perde si se vor osindi ;de care si, avemù' riseunsi, care-111 asteptImil firg de Maya, cum ad I-ati desfacutdififí sana- tosi (1).» 1792, Aprile 15. AbusurI in contra acestor nizamurI, séü dispositiunl, aù fosta destule. Se gAseati RománY, carf ca numele lor acopereati arenarl ve'nc.15.rI de lucrurl stAtAtc5re, nu numal. la sudita streinT, dar chiar la TurcI. Acésta se pote constata din notele ce aducemil la acéstt pa-

(1) Cod. No. XX, pag. 480. IatA loa acte de acesta§1 natur5 : Porunecl la ispravnicil Argefulul, pentru venitulti unul munte ce ¿'al véndutti egumenula Bereskivescl la nisce Unyuren't strilinl pe anula trc- cut4, a fi opritti sà nu-lti mal vëndei ;si pe anula acesta. lio Mihail Constantin Suful VY. eDumn6-v6stri, ispravnicilor ot sud A.rges sanfitate !fiind-cl ne-amd Insciin- tata Domnia mea, cum cl egumenulù dela môngstirea BereslIvesd dinteaceld judetfi, aú avutti véndatti pe anuld trecutil, venitulti une munte al mônastiril la 6men1 straini din téra Unguré3cd,i fiind-cl acésta este in potriva nizamuluI jata cl poruncimil Domnia mea strasnicfi, ca sil trimeteti sil aducet1 pe numituld egumend fati inaintea d-v6stra, cgruia aratatI, cd ponina Dornajo! mole este, cd de acum Inainte 31 nu mal' v8n41 venitulii de muntl, séd de moqii la 6meul stralul din tfira Unguréscl,i fiind-ca acum Inteacésta, primg-vérg s'ad implinitti vremea Tenitulul anula! trecutil, sg-1 poruncitI, ca negresitd si se desfacg de acer cgrora véndutti venituld muntelui amadl trecutù', si maI m'IRA sil nu stea vêncjarea venituldi munteld la acei stieini, cgcl de nu va fi urmatort", sil scie cd nu Duma!' Il vom lipsi din egumenie, ci va cgdeai in urgia Domniel mele ; de care asteptimai rfispunsù dela dumné-v6strdi fitI sanfitosl. 1792, Aprile 26. Cod. No. XX, fila 520. Carie la ispravniciä Gorjultel pentru una munte ce este zalogitrt de moisnena Freincescl la streinl. «Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud Gorj sgatate, s'ad cetitti Inaintea Dom- niel mele insciintarea dumné-v6strd dela trecutulti Maiii 24, ce facet! Domnid mele, pentru mosnenil din satuld Francesd, cum ca zdlogindi una munte all lor ce se chiamg larca, care se hotaresce cu téraArdélulul, de sunt acum 30 de alai', la pisce UngurenI anume Gheorghe sin Mihaid, drept tal. 50i murindd aceld Gheor-

66 V. A. VRECIIII

gin6, cari sunt diverse acte prin cares'alldata pe fata asemenea abusurT (1).

ghe i-aA remasA fecioriI luI Damitru Irusalim ce se ah saletorti In Ajiiu(?) In Arde, cum si alta fecIori anume Gheorghe ce se afli selitord la satuli Banta Intfa- celA judeti, la care In multe rIndanari mersi mosneniI de le-aA data banI si sc6ti muntele de sub zilogie, si el n'A vrutA sprimisci mutandu-I ca vorbe unulii dela altulfi,i velendi ci nu póte sc6te muntele, unulii din molla! anume Barbul Bojinci, ce di muriti vêndutil partea luI dirépti la numitil Un- gurenl, cari fiindú streinT, ne ceretI ponina In ce chipa si urmatl, fiind-ci avetI la popréli atati pe mosnenI catil si pe acelA Gheorghe ce se d'II aicl taéri; pentru care iatä ve poruncimi Domeia mea, si cercetatl, si de este acesti Gheorghe fratele numitilor ce se afli seletorI In Arda, locuitori aidta pimentulA pimenténA cu dajdie In visterie, si se schimbe zapisulù ~Tí pe numele luI, adeci, orl si serie numituli Glieorghe la fratil lui ca si trimiti zapisulO, ség cu oil-ce mijlocA vetI socoti dumné-vestri. ca si nu remae venclarea la streinI, hindi popritI streiniI a cumpera piinêutii statornicti. 1792, hule 9. Cod. No. XX, fila 647. (1) EacIT aseinenea acle: Pitad, la boerii, epitropi pentru venitu viola Gaujani ce o vénduse epitropil 111-ril Balasi la una turca, sa o ia in zaptul epitropiï fi sei dée turculuï Una,. gDumné-v6stri boerilor epitropI, ve facemi In scire, ci Inpotiiva nizamuluI Veril si 1npotriva strasnicilor poruncilor Domniel mele, epitropulA mônistiril Dom- niii Bilasil s'ai atlati ci aii avuttl venituli de est timpi ala mosil séle ven- (Tutti, ce se numesee GiujaniI din sud Vlasca al mônistiriI, la unA Turcil In talenl 500, cañí banl si primitil mlinistirea dela numitult1 Tara, lar venitulA mosid apucatil cumperitoruld ca si stringi, hindi °imita de Domnia mea dupi imperitescile portincl,i Inci se aflii ridicattl la Inchisére numitulA cum- peritoril, aicl la dumnélul besléga, In Bucurescl; decI fiind-ci cumperitérea este precumil aretimil mal susi numai In talen l 500, iar venitali mosieI, suntemil Dom- nia mea pliroforisitI, ci, este de mare suma, iati vO porunoirad Domnia mea, ca si orenduit1 °mi ald epitropiel, credinciosA, si mérgi la numita mosie Giujanil, ande prin scirea i ajutoruli ispravnicilor judetultil, si faci zaptil total venitulA acesteI mosil pe séma cutid de obste, din care si avet1 a da dumné-v6stra la numitulA cuna- peritoril Turcil banil séi ce aA dati la m6nistire, talerl 500, iari ceI-1-alt1 si se faca veniti la cutia obstel si si aret41 DomnieI mele, si cercetall ce si ce di apucati de ati ridicatù numitulA Turcu, orI din bucate, gil din Milete, din veniturile acesteI mosiI? ea care are a se scidea din suma cumperitoriI, Inplinin- du-se si ce1-1-a1t1 bani pana la talerI 500, si si luatI dela mánile 111 carte de isbrinire, ca zapisulA din preuni». 1791, Septembre 24. Cod. No. XX, fila 90. pece eärfI deschise la judgele de pe marginea _amara pentru veniturile de rnofil. Zeml. Vlascoe... Dumne-vestri ispravnicilor ot sud... sinetate! ve facemi Domnia mea in scire,ci, pentru binele obsteI spre a se pizi nizamulA Veril dupi

ISTORIA ROMINILORO 67

Ca mésurl de administratiune generai, destule va lua M. Sutu, dei invàluitü cu dificultätile situatiunel pe care mal sust1 le constataramti. poruncile Impè'riteseI si (bpi bunuli scoposuld Domnid mele çi osirdia ce facemi. este de mare trebuinti spre a fi oprite vênclirile veniturilor de mosil, de moil add de carciutnI la omit streini, mirginasi ali DanireI din cea parte, oil Serb ori Grec, séti verl-ce feli de ornù' locuitor de dincolo, ce nu are starea si WA- sluirea easel lui statornici aid In téri, act uniI ca aceI s art aflati ci cu banI turcescI prin mijloPirea Ior facù Inçelilciuni stipinilor de mosil de le vindi pe numele lor arenda mosiilor, si apoI pe until esù pricinuitoriI la maidanü lususl TurciI acel a cirora sunt banil, precumfi avemil si pilda mosiel GiujanI din sud Vlasea. Dec1 micaril ea pentru acésta am(' data Domnia mea scire çi porunei de obste la tql dumndor Merl' çi mônistirl, earl aú mosil apr6pe spre marginea Duniril. ca si se ferései de acésti urmit6re prieini a striciril nizamulul, dar iati vporuncimi Domnia mea si dumné-v6stri ispravnicilor marginenl strajnich, ca sil grijii f6rte de acésta de acum Inainte si si nu Ingidnitl mg multi omit streini marginasi aid Dunirff de dincolo, ce nu are starea si sillilçluirea lui statornici aid In pimintahl tgrif a thin veniturl de mosiT, mori sél oti ce arendi, el negresiti s5,-1 opritI, fiandi de acésti tr6bi cereetare ca de-amiruntultl, ca si afiatI pe anulti ea acela opritl;care acésti porunci si hotarlre nu numaI acum si o lucratI in fapti, et si dapi acésta la urmi si o pizitI tot- déuna, trecéndil In condica isprivnicid porunca acésta, ca si fie pinta in titi vremea spre a o urma firi de uitare.» 1791, Septembre 24. Cod. No. XIX, fila 19. S'arl Monti volnicie eu copili de casi de Divani si aduci pre ispravnicula mosid Daodivoe ce ai vêndut venitulil acesteI mosil la um"' Mola Ahmet Inpotriva nizamului pril. 1791, Septembre 28. Monti volnicie en unü mumbasir clohodaril, ea si aduci prin scirea ispravnicilor de judetti pe unfi. Nicol% Logofetelti si pe unti Paraschiva din Slo- bogia gospod, carl eu bang unul Turd afi cumpërati venitulti mosiel Ulnud, din sud slam Rimnic Inpotriva nizamulul tirfl si a poruncilor ce sunt date de .Mi- ria sa. 1791, Septembre 29. Cod. No. XX, Caree legatil la ispravniciiracer penlru venitul rnciei Paraipanil, a mfinristirel Radulul Vodd, ce ail.cumpè'rat'o una Dumitru Goia ca bansi turcescl. gDumitale biv vol medel. Scarlat Hiotule, i dumitale biv eluceri de arie Ioniti Brezoiane, ispravnicilor ot sud Vlasca, amii v'éclutti Domnia mea Insciin- tarea care toemaI peste 18 Oleface-VI, pentru venitulti mosiel Giujani a mfi- nistiril Domnitil BilasiI, si pentru venitul mosid Paraipanir a ministirel Radultef Vodi, si nu v'ama E trecutti Cu vederea cusuruli acesteI WANT!, child nu anti sei ci In arma poruncil v'atI rbduiti dumné-v6stri ispravnicl, dar iarisI turburati Domnia mea pentru anti cusurii ali vostru ce vedemil ficêndu-li, de ce si nu scriet1 Inses1 DomnieI mele pentru trebile si poruncile DomnieI mele, care vi trimetemi Insi-ne no1? de care iati vO poruncimi alti data si nu Ind fae4I acestil relit de cusuri, ci la no' nu sunt suferite.

68 V. A. UREMIA

Intre cele mal importante mésurI séti nizamurl ale lul M. Satu. sunt cele relative la paza plaiurilor, asemenea lnésurile luate pentru starpirea hotilor urmarirea slujba0or abusivl.

Pe Dumitru Goia votI yci, ca aduandula cIoliodarula lnaintea Domniel mele cercetandu-Iti,s'att ar6tata pe sine-Si singura cump6ratorti lama venituluI moyiel Paraipanil a manastiril RadiiluI Voda, prin zapisula egumenuluI, care l'ama v6clutùi Domnia mea In manile luI, yi fiind-ca pentru acésta moyie Paraipanil nu venise la auclulti DomnieI mele nieluntifelt' de yoke, csunt amestecatI nescareva Turd; de aceea ama sloboclita Domnia mea pe acela Dumitru; acum dara, de este adev6rata cai acesta Dumitru aa fosta trimisa de acela Tare Rusciuclau Tresteniclioglu, dupa cum ne scrietl,i ea cabanil TurculuI trimisa numituld Tacit slugile sale, iarayi Turd, caff ari vênata peycile din balta acelei moyil pana la st. Marie, cautanda yi de alte veniturI alte moyiel, v6 poruncimil Domnia mea, ca orl-ce veniturI de bucate, s6ii de fennel, vor fi pe numita moyie, acum, cu marafetulti diunnéluI zabitulul judqulul, sa nu ingaduitI a le radica niel pe TurcI niel pe Dumitru, ci sa stea pe locti, de care sa -ar6tatI DomnieI mele cu fOe anume, cael pre langa oprirea bucatelor, Domnia mea trebue sa pe- degsimil negreyita yi pe Dumitru yi pe acela Tare pentru lucran i co fad inpotriva nizamulul, dud ar fi facuta fapta acésta actun dupa venirea Domniel mele ; iar pentru GaujanI fiind-ca s'ati facutti DomnieI mele=NMIpricina In ade- Inca panri a nu veni acésta tarlie insciintare a v6stra, ca Ibraim Giur- giuvanul ait eump6rata prin mijlocitorl venitulti eI drepta talerl 500, amti radicata Domnia mea pe numitula Ibraim aid la inchis6re yi amti data porunca la epitropie, ea sa se trimi0 omula epitropiel sa faca zapta tota venitula pe s6ma cutiel, din care sa dea numituluI Ibraim talerl 500 ce ati data la mônastire, iar venita sa-lti Me pe s6ma cutiel, cidar sa datl ajutorula cela cuviinciosti orônduituldi dela epitropie la acésta yi ayteptamit sa ne trimetetI inseiintare: eine din satenI mal sunt amestecatI ca numitulti Ibraim la ads% moyie, Cu acelù Duman.? yi urin41 poruncilor ce de obyte v'amii trimisa Domina mea, ea omil marginaya alü Dunarel, ce nu este locuitora cu starea MI aid In tOra, sa nu IngaduitI a tinea veniturl de moyiI, séti de orl-ce pentru acesta felti de pricinI vatamat6re la orônduiala nizamuluI pril.» 1791, Octombre 2. Acésta, carte ail scris-o insui Maria sa eu mana Manid sale y'ati mai adao- gatili acésta, cum ea sa cerceteze pentru venitula moyid ce o fine Dumitru Goia, dud i se implinesee soroculti anultd? yice venita are luattl, sOit aci pe moyie FA ce are sti mai 'Me?i sa trimita Mariel sae r6spunsti. Cod. No. XX, fila 108109. Porunca cu mumbafir dokodarti, ca sti cerceteze pricina mosid cad mart ce insciinfezd medelnicerulti Grigorie Hrisoscoleu, ci cunip'ériitorii venitului sung amestecarii ca Turd, la care de-asupra ail scrisii Fi Maria sa, grecelsce; cu matt Maria séle acestea:siarivp....Topav ap.7:E3oXatpcillicaccva ¡Lily va p.idy nyepcbrilv(uncle litere necetibile). cZem. Vlascoe.... CredincIosti boerulli Domnid mele Grigorie Hrisoscoleo biv vel medelnicerù', ispravnieului ot sud Slam-Rômnic san6tate, îfi facemti Domnia mea in yeire, ca dupa insciintarea ce aI facutti DomnieI mele la 20 ale lui Sep-

IST01114 Roulamoat 69

Incä din primile Ole ale domnieI séle M. Sulu dti vonturf cet- tre veitcifeii plaiurilor, in ce chip sa urmeze pentru paza plaiurilor». De sigur a aceste ponturi, sunt, cele mal multe, repetitiunT tembre, cum a unl Nic6rg logofatil si Paraschiva dela Slobodia domnéseg, cu banI turcescI al lul Iusuf Bairactarul ginerile MI Sali A.ga ail cumpgratù, venitulti mosid Ulmul dinteacelti judettl, amtl trimisil Domnia mea dohodarulA Domniel mele de ail ridicatÙ pe amêndol acestI cumpgratorl in fiar % si I-aù admit aid, cgrora facêndu-li-se cercetare, f6rte tare tagacluescil, dicandd ca stint napastuitI si prepusi de dumnéta la acésta insciintare, si cum a nicI mal nainte in trd, patru ad' de-a rêndulti de egad cumpgra el acestil venittl de mosie, niel estimpù' pe anultl acesta intru nimicti.'vre-o amestecare cu Turd', WI' ca bad turcescI n'ail avuttl, nicl ail,ci cu 111841 =Inca si sermaea lor ati cumpgratil acestfi ve- nail pentru sinesI, si cum cg, de ar fi luattl nescareva bad turcescI, 1-ar fi dattl tog la vremea cumpgratoril stapinulul mosid, dug, el' fiind-ca Bunt cumpgrgtoril ca a lor sermaea, si neavandt1 putere a rgspunde totI Inainte, de aceea ag datù' talerl numal 100 din talerl 1000 ce este cumpargtórea, iar ceI-l-altI aunt datorl' acum sg-I dée dupg strinsulti bucatelor, argtandil si zapisultl stolniculul Constan- tin epitropultl mosiel pe numele lor, in careserie ca, randurf-randurl sa-I pig- téseg, dicanda si acésta, ca de ar fi avutil Turcul vre-o impartgsire s'ar fi arg- tatú pang acum vre-odata la mosia acésta, si contra dreptate la Domnia mea pentru acésta napastuire ;decl nu sunteml. Domnia mea la indoialg, di p6te sa-II fi argtattl cinevasI, sg-ti fi argtatil numd cum cl cu bad turcescl se chivernisesce, acésta, big d-ta nu trebue numai dupg vorbe pr6ste a serie Domniel mele, ci trebue sa cercetezl, sg te pliroforisescl de adevgrulti lucrmilor, si asa sg insciinteg Domnid mele, ca sa nu fil pricing, a aduce pre 6med in primejdie ne fiindil vinovatI, cad f6rte ne vomit turbura Domnia mea asupratI ; ci dar iatg trimiteng Domnia mea cu acestil mumbasir clohodarti pe amandoI aid in judetfi undo este si mosia, si-t1 poruncimil strasnicti sg, cercetez1 bine, ca sa le adevered de dovedI si marturil vrednice, si ada sa insciintezI Domniel mele pricina in adevgrulti el, iar nu numal dupg vorbe si audire.» 1791, Octombre 8. Cod. No. XX, fila 128. S'aii facutil rgspung la ispravnicil de Ilfov pentru unit Pascal negustora Dar- storén de aid din Bucuresd, ce tine venitulti. mosid Cojascil' a dumnéel logofe- tesel Maria Vacgrescu, s'i ilii ail vandutil venitulil mosid, i daca satuld la umi Gheorghe Arngutu din orasuIii Ohria de dincolo de peste Dungre, in dol anI, si cercetandri Maria sa ail doveditù ca acésta vandare s'ail anti' estimpù maI naintea poruncilor Marid séle dela Maitl 1 si ca venitulii mosiel l'ail string fé- maindú a'sl lua daca satulul, decI dupg prinsórea ce all datti mail Gheorghe si Cu Pascale, ca nu se va amesteca cu nescd Turd', inpotriva nizamuliff, si as% i s'ail data vole a stringe mime venitulú de estimpti,iar pentru anulil viitor sa fieopiitfi acelti Gheorghe,siasa s'aii poruncitÙ ispravnicilor a fiurrngtorl. 1791, Octombre 18. nil facutil poruncl la ispravnicil Ialomitil, cum cl oranduitala inaltulul paya ce-ati fostil oranduitil al sfgrame unfi eating ce se flcuse de cd de dincolo, dinc6ce pe paniêntulti tgril, ail gasit la Borcea inteace14udeial do! Turd si

70 V. A. Ua.tcHIX dup5, circulranaloge ale Domailor anteriorT, dela Al. Ipsilante In cáce. Nu mal patina ele meritA atentiunea istoriculul si a economis- trel crestial de dincolo amblanda sa eurupere zae,herea pentra semanata, care este inpotriva poruncilor, pentru care areta orênduital Inaltulul pap, ca s'aa jelnita parcalabil satelor, cum ca le-ail facuta superad,dupe,care jalba orênduitula inaltulul pa le 1-ait radicata in fiara sil-aa trimisa aici, ci fiind-ca ei tegaduesca ca numeral' superare teat]." facuta, se poruneesee ispravnicilor, ca se cereoteze sit adevereze ca grabe, ce superad all Metal acestI doI Turdi treI cre4tial locuitorilor?i ea grab/ sa Insciinteze fiind-ce, se afla pug la popréla pentru acésta, astepte Maria sa respunsti.» 1792, Martie 12. A.cesta carte aste41. Vined la 12 ale NI Marte la 6 césurI din di, s'aa data la ciausa spetaruluI sa o trimita ca graba. Cod. No. XX, fila 405. Dumné-v63tra ispra,vaicilor ot sud.... senetate! ne-am insciintata Domnia mea, cum ca dela Nicopole si dela Culea (*nat.' nisee Turd cu vre-o 20 calad ca se merge, pe la baleiurile ce se fael In partile Argesulai, cum si sei Late aeela jadea, inpotriva Imperateseilor porund si a nizamalul teriI, pe care neingaduindu-I odo-basiI, ce sunt In partile marginil, jara ei le-aa statuta cu impotrivire si n'ait vrutil a se interce, de care acesta Inseiintandu-se Maria sa pré inaltatula paya de aid, dete buiurul sea la manile dumnéluI cinstituluI turnagi aga-basa bes- léga cu acésta trébe ala Domniel mele, ca se merge dupe dênsil princle, orl 141, sea' mortl sa-I aduca la Inaltimea sa, decl nu lipsimili Domnia mea a ve seriei dumne-vestre pficina veniril dumnéluI numituldi bas besiege care cu acésta prieina este orenduita, ca si s3itl §i ca sa datI si dumne-v'estra vre-und ajutora de va avea trebuinta la acésta tréba, lar vre-o cheltuiala de conace Mtn' nimica nu are a face, niel dumnélul, niel 6meniI dumnéluI, macaril pentru sine-si sea pentra cull lor, niel feaa, niel gram*, niel macara pana la oa fare de plata de banl, ei ea bani campero, pentru care vet1 griji dumné-vestre, mime a nu avea lipsi de cele ce se pota a cumpera ca Lull peinù,i acesta ye sa privggheatl ca se nu se faca locuitorilor vre-o superare, 1 fitl senetosl., 1792, Marte 26. Asemenea carg s'ati facuta si la aceste judete, Teleorman, Oltu, Vlasca, Arge i Mused. Cod. No. XX, fila 441. Cu pré multa pleat' ciune 2n6 inchirdi domnie1 tale. «Ca plecata scrisdre inseiinteza dumitale pentra preotésa popi Flores, Mocan din satulti Matreni, ce iaras1 s'ati inadita ea Turd la curvaserie neastemperata, de va sa sparga satula ca cheltaell ce faca satalul, si de greza ce I-aa cuprinsa catI cel'étorl drumaii mosafid villa la casa ei, de bell vinù,i se face jo- curl in casa-I yi sa pangaresca totI de curvia eI, sa-ti faci' pomana se aretl pa- rinteluI Mitropolit, ca ea iconomie s'o ridiee de aicea, din margine, se o departeze de Turd', fiind-ca ni maI remana alt1 dot' preoti satuld ; care acésta sa nu bage seine, pentru ce se Mice, aflanda dumaéluI zapciu Margind, vol cadea ea la yre-o primejdie, de acésta .nu lipsil a in3ciin0 dumitale. 1792, Octombre 30. !'re plea% sluga, Dec. CapitanA.»

ISTORIA ROIANIL0116 71 tulul roman, cgd atingti. cestiunl diverse, iar nu sunt numaI despre paza de hoti. Prin pitaculd dela 31 Octombrie 1791(1) M. Sutu aréta ca hotiT

Cu mula plecaclune saruta cinstitai blagoslovita drépt, pré sfin(iei tale. «Dintfacésti carte ce ne serie zapciu plei OItenifeI, pentru acésti pe larga te valpliroforisi pré sfinfia ta,pentra cara pricini si maf nainte in viafi fijada pré sfinfia sa pArintele Mitropolit, ad %cut insciinfare,dupi care insciinfare, funda asupra pré sfinfiel sale, nu finta niel una fela de energhie anume, fiind-ci acésti pricini a acesteI netrebnice preotési este cerco- tata si de mine prin alfllocuitorl de acolo sidovedita de acésti rea armare, pentru tare cum Durnnedea va lamina pré sflafia ta, cid a rémlnea la acela loca mide se afli sed'étóre,séd aprépe in préjmi, póte si se intêmplei vre-o alta hata necuviinciósi, si mg Yoga ca la ori-ce chipa se va gasi cu cale de catre pré sfinfia, ca si nu se vadi ca-I insciinfarea zapciulul, ca fiindri margine si aprópe de Serhat 1:Oto sa i se latample primejdie de a'sI perde si viafa, ci nu lipsima a inscinfa si sunt 1792, Noembre 2. Ala pré sfinfieI tale plecata fia sufletesca si a pururea slugi. Vintila Prejbeanu.» Mihail Const. Sigui VV. (Porancima Domnia mé damitale vol sird. Prejbene, ispravnice ala IlfovaluI qi-Vf clima volnicie ca pe numita preotési si o ridicl in pul cu mijlocula cu- viinclosii si si o trimig en o Wat/ dela aceeasl cipitinie drepta la mônistirea dinteuna-lemnit, ande iati ama t'Acula Domnia mea si deosebiti poranci catre starifi. 1792, Ndembre N.» Vol logoréta. Cod No. XXII, fila 27-28 (1) lata acestA pitaca : Ponturi catre plaiurilor in ce chiprz sd urmeze pentru pasa plaiurilor. cSluga Domnief mele vitasil de sud... lo facemil Domnia mea in scire ca mulfl ella ceI ce fiinda implantafl in firésca Autate pururea le este gandula la tllhArili gansea felurl de mijléce ca, aú si se intoviriséscii en alfil' din Ardél, sai i ca vre-unif de acolen intr'acela piala, si alfil ImblInda prin pla- iurf se insofesca ca gazde de prin satele pliiesescl, si ca acesta feld de luce- pere se faca talhirili alte netrebniciI, pentru care fiind-ci t'AA acésti invinuire römIne a fi a véstri,cicI se pricinuesce din nehirnicia ce putefI avea, si din nepurtarea de gliji ce dupi datorie avefl si pentra ca sil nu avefl cuvInta de indreptare, ca care si vë puteff mIntui din drépti urgia Domniel mele, jata acum d'Intéla vr, poruncima Domnia mea ca mare stripicie pentru acésti, ca si pu- neff paznicf si pe drumurile plaiurilori pe potecI, si nu ingiduifl 6menl din vale a alubia prin piaiunl, séa a trece inliuntru, firi de tescherkai adeverinfa dumnélul vol s'Atara, cil vefI fi in primejdie de-a vé perde viafa; prinsatele pliiesescl si Imbli tu singuril prin téte acum de odati, si te chezisuescI ca parcilabil, ca si nu se intémple vre-unii omil dela vre-unii cata din plaiti, miura

72 V. A. Ua din Ora se intovérasescti ca Ardelen1 si ati gazde in satele pUesescI pentru acésta lace obligatoriti pasportulti,orl teschereaua vel spatarulul; chiar si acel cari vinti din Ardeal cu pà1suù st insciinteze sI se adape cu gandulti la acelfi fel de netrebnicil; BAT deschicil ochiI pentru ceI ce vor veni din nIantru, séti ea pasusurl sél fXpasusurl, in grabl sl In- sciinted damnéluI vel spAtard si pe cei ce vor fi ca pasusurl s1-1 164 dupA orInduiall sl trécl, iarA cei ce vor fi fArA de pasusurI, BA-IopritI acoloi sl insciintatI dumnéluI vel spAtarti, si vel avea rhpunsl in ce ehipti sl urmezi, ur- mAndit Cu t6tI sirguiala la paza acestui nizamii, care acésta sA o si daI intru tuturor, si séú cA nutrecutii vre-unti omil de aicea In lluntru fArl tes- cherka dumnélui vel spatarA, BMcA ail trecutil nescine din nluntru aid, off ne- cunoscutti, sél e,unoscutA, fArA de pasuslçi adeverintl, cici acestl fell de 6meni purarea le este gAndulit pentru talhAril, sI seitI intru adevgril cl orI dud se va tatêmpla lapotriva poruneel acestia urmare, sétrt el s'ait sfetitii de decindea beta' trecug aicea, séti de aid trecutl acolo in plaiù, te vomit spAnzura, si pe tine si pe cAti-va plAias1 si potecasl, ei sl urmatI negresittl intru t6te dupl cum intr'a- ceste ponturl de mat josl se ar6t1 : VAtaful de plaid datoria lul sl aibI a plzi si drumurile si potecile pla- iuluI, en mijlocti, ea sa nu p6t1 nimenea flrA de scirea lul, nu numal a merge inAuntru in Transilvania, pe drumarl set pa neseareva poteel,care 86 se p6t4 ajunge in hotarele Ardélalui peste muntiI acelul judetti, ci nicI prin satele pla- iuluI ; aasta este datoria luI netagAdaitl si a potecasilor. InAuntru In A.rdélit sI nu Indrkniti pe nimenea a liisa sA trécI neav'èndit rAvasit de drumil dela d-lul vel spItarti,care r'évase de trec'ét6re sl le strings]: si la sfärsitulit fie-cAreia lunl sA le trim*. la dumnélul -vel spAtaril, ca sA aréte la Domnia mea prin catastihil. Omull din Ardéld ce va veni aid In térl ca vre-o trebuinti, BOA ea negustorie, si va avea pasusil dela escelentia sa ghenerarl, BA aibl vole a veni prin scirea ta, si pe aeela sA-hl povItuesel a merge la dumnélor ispravnicii, ca prin scirea dumnélor sA mérgl uncle va vrea, iar tu v/tase de- plaiti In grab/ BA fad. clod insciintArr, una la dumnéhil vel spAtartii, si alta la dumnélor ispravnicii ju- detuluI, lar pe verl-care veI gAsi trecutit peste plaitt si flrA de pasusti Indata VI acolo popritil, si numal decatii sl trimetI veste ca insciintare la dumnélul vel spAtarù, si damned' va arilta Domniei mele ; cum si pe eel ce vor cerca sA trécl, In/antra fArA de 'Vasil la drumil, de vor fi dintfacelit ju- detit, sA-I trimetet1 la dumalor ispravnicil judetulul, iar de vor fi din alte jadee sA-1 trimetet1 win dumnélor ispravnicil la dumnélul vol Prin t6te satele plliesescI ce se afiI In plaiù sl, mergi tu vItase insutl çi adunAnda pe pAreAlabil satelor çî pro preott BA. le ar6t1 cl este strasnicI porune/ en infricosare de m6rte dela Domnia mea pentru IntArcarea hotilor si a tAlharilor, si en acestii mijlocti BA eel si tu chezAsie dela parellabI i preoti si 6 sAteif si mai multI, dupit starea satalul cum cA nimeni dintfacestil Bata nu va esi niel oclini6r1 In hotie, si pentru veil' care se va simti dinteacelA satil hotil set gazdii sA respunp, pAreAlabil si acei chezas1; asisderea ca acestil envtntil sl aibA datorie sAtenil cel-l-alti and vor merge unde-vas1 la vre-o trebuintl a sa aréte pArellabululi chezasulul, ca prin scire sA mérgA, si asa inconju-

¡STOMA ROXINILOitt 73 vAtafulti. Domnia, sub pedépsä, la din contra de spanzurare a véta- fului si a plädasilot si potecasilor vinovap. Sä se vestéscä, prin sate parcalabilori preotilor si sà ja dela acestia chezäsie si dela sése siitenI, cum cä. nimenea din acelti sari va esi din satil hop ski gazdd de hop si O. la nevoile lor sätenil vor avea révase de drumti in regula. E curi6saintervenirea unor satein faverea unor välafl de plaiti, sub cuvéntti ca sunt mulVimip de dênsii. Asia este cererea locuitorilor din plaiulti Teleajenulul, judet.ulti Sécuenil, din primele qile ale domniel lui M. Sutu. Elti le réspunde, in 25 Septembre 1791, prin urrratorulti pitacti :

Caree ce s'ati Pieta catreoeuitoriì plaiulta fi eettre vatafa dela platult4 Telea- jenului sud Saac, pentru pasa plaiuleti. cZem Vlascoe Vout5 plaesilor i potecasilori tuturor locuitorilordin satele plaiului Teleajenulul sud Saac, ve facemti Domnia mea In scire. el Intre- cutele 4ile viindä dintre vol treI-spre-dece lude dinteaceste plail inaintea Dom- niet vechill despre partea a tote plaiulti, intre alte WWI i pasurl ale vestre la care v'ame date domnescile astre incredintarr de o !Nina indreptare la We, a tl fdcutä rugaciune Donaniel melei pentru vatafulti vostrn ala plaiului ce-le avetI acum, anume Moise, ca sa nu ridicame din vatasie, ci sa rem& tote a fi vatafei de acum tnainte, aretandu-ne ca suntetl totI multamitI de dênsule rande tAte satele ()data pentru strInsule banilor de dajdiI,la care strinsti ale banilor si renduesd pldiai i tu si nu lipsescI din locurile de paza. Niel maearA und orne din satele din vale sa nu aiba vole a merge. see a trece mear ea tréba lor pe la satele din plait' fara de a nu Insciinta pe tine vatase,i fara de a nu avea vole dela tine si pe care vei gAsi amblandti prin plait" fara de acésta orenduiala sa-14 trimet1 dumnélor ispravniciI judetului sal! lae caduta certare. In fiescare done septamenI °data sa Insciintez1 la dumnéluI vel spatare orl-ce se va Intêmpla la plaid,i dud nu se va lutecapla niniled iarasI sa scriI. cum si orl-ce veste veI audi de aiurea din vecinetate, dupa datorietI,si sa daI vilégA ca sa se audai niuntru el tl-ati venite strasnice poruncI pentru rendulti talharilor, si sa pul acéita in orenduiall si Bi le urmez1 ca dinadinsul, el Md soil' el avemil Domnia mea hotarlre se spanzurame pe orl-care vatafe ce nu va urma aeestor domnescl ale Domniel mele poruncI. Catre acestea îi poruncime Domnia mea, mal susti numitule vat* sa aibl purtarea d.grill pentru cap vor veni, pentru locuinta a se aseda In téra DomnieI mole, sa faca Elie da numele lor,i cate familit sunt, sa trimitl pe fies- care done septamanI odatl acea fSie, ca insciintarer dreptti aid la dumnéld vel spatarti, ca sa arate Domniel mele.» 1791, ()domino 31. Cod. No. XX, Illa 100-107.

74 V. A. tittuctui

ca de unulil ce vt chivernisesce filtra t6te cu dreptate, vajuta la pasurile v6stre pazesce poruncile Domniei mele la ale plaiulaf,decI Domnia mea fiind-ca voimil huna petrecere, odihnai multamita v6stra,athtü despre altele,cita si despre vittafuld vostru, fiind-cai Domnia mea acestti feld de vatafil poftimd, care sa ve chivernisésca cu dreptate, sa fie t'orad de jafuri,i sa pazésca poruncite DomnieI mele ca strasnicie /a ale plaiului,Irisa cum Domnia mea voimil celea de folosuhl vostru, asla si vol datorl suuteti a urma ca scumpgtate slujba datoria v6stra, si cu credinta drépta, care este pentru paza plaiulul, de-a pri- veghea d'impreuna ea vatafuld vostru pentru cele ce sunt oprite a esi din Ora, adeca zacherele de grill, porumbit, afta., milaiii, untased, céra, brinza, casca- valii, vite marl,i orl-ce sunt oprite, sa nu vg cutezatl voI, nicI.pe altii nimenea sa nu lasatl a trece cata' de putinit, ferindit-vti de orl-ce felti de mijlocirl, a nu vO arnagi, si a nu vë insela eu vre-und felit de chipt, de-a trece cu vederea a face vre-und cusurd la acésta tréba, care este mare, pentru ci nu numal veti perde acea bina voirei mi% ce avernd Doninia mea catre vol, ci vO vomit pedepsi strasnicii acolo in plait, ca nisce paznicI necredinciosIi Inselatorl Dom- niei mele; poruncimit Domnia mea si tie sluga DomnieI mele, vatase Moise, diu plaiuld TeleajenuluI, acésta porund sa, o urmezI cu scumpëtatei cu mare grija, si si nu facI vre-unit cusurü, pentru ca Domnia mea avenad si alte mij16ce, de a cerca urmarile fiescaruia slujbastí si paza hotarulta a drumului si a potecilor plaiulul de se face pre deplinti,i ciad vomd dovedi ca aù trecutd orl ce din oele oprite, nu numaT, vel fi apol lipsitd din slujbai mila Domniel mele, ci dimpreuna cu plaiasili potecasil aceia ce ail trecutd ca vederea vre-und fehl din cele popiite, vel fi si tu 'tuteo esinda de pedépsa, iar slujindii bine vel fi ne- lipsitti». 1791, Septembre 25. S'a intemplatil una casa §i mal curiosa. Unri fostil vatavil, pe vremea lui Mavrogheni ari resvratittí satele din plaiula Teleajenulul, ca sil céra preeltide vatafri.Resvratitoril arimaltratatil pre noulti vataftt. Ispravnicil de judetri aü pusa mana pre fostula vatafa Manole, acuzatù de résvratitor. Vistierulri Eanache Vacà'rescu logof6tulti Manolache Brancoveanul aii raportatti,in 27 Iunie 1792, casulrilui M. Sutu si acesta puse sil se bata la scara curteifos- tala vatafil (1).

(1) Ana fora de vinovel(ia tul Manole ce &A t'oda vdtatá la Teleajcnu sud Saac i a altorii dol-tral pentru zurbaliculti ce ait fiicut4 asupra 10, Moise Witafti, pentru zavistia ce alubia sil faca. Const. Sigui VV. d'entra ea sa se faca pedépsa lor, ca euvéntd dreptti, totil taga- duesct, amil trimistí Domnia mea °mula nostru Intradinsil pe subt cumpattisi de fati de ail cercetatil la fata loculuIi ne-ama pliroforisitilde adevërul lucrurilor, cum cA Constandiu Pitigoiu, i Dimachei Nica ad mersti cu zurba la

'META RomikaoRe 7t

Campulungul pastréza speciala sa organisare de municipiO casa vataf tini Alise, de l'al lajaratil, ()corita §i l'aa necinstita, ia,r Manolo n'ad fasta. DecI pre acegtI trel i-ama pedepsita Domnia mea, ca batae la scara Domnil mole, iar alta data de vor mal fue razvratire si nu se vor astampara, nu vor scapa de alta mal mare pedépsa, gata eI cata §i Indemnatoril lor». 1792, 8.

L. S.

Pré Bónine. «Ca aeé3ta Insciintare a d-lor ispravnicilor din sad. Saac InfAoqindil Inaiutea ndstra, pe Manolaehe ce aa fastavataftl la plaiu Tel4jenalal, i pe ceI ce sunt arëtatl de dumnélor ispravnicir de zurbagili rasvratitorl, ama catad Insciintarea acésta l'ara atilda lor, si la t6te cam se aréta asapra-le, tagadaesca ()landa ca nu se scia nimio vinovatl, tasa acésta tagaduire a lor, nu p6te ajutora nimicü, de vreme ce cunoseatil este, ca ce alta indreptare pite sil aiba, decâtil sil tagadaiasca? dar vina lor fiinda marturisita qi incredintata de duoI been a madi Tale, ispravnicil judetulul, parerea n6stra este ca 'Manolo vat.silsecarta ca bataela scara Domniel tOle, pentru a se parasi, de actinia inainte de a na mal baga dihoni1 ravratirg ;bagre norodu locuitorii Terii madi tale, unindu-se cu pricinuindu-le cheltueli zadarnice, cuma qi pe ace$1 zarbagii ce s'el cutezatil a se porni cu necinste asupra vatafalul Ion, canelo este deregatoria al mariel tale oranduita acolo, sa li se faca qi lor asemeae cereetAre, ca sil fie spre pilda tuturor de a canOce pe randaitil mira tlle de zabitlallor, icanelaelcérel vre-o nedreptate séa napastaire de d'instila, sant datorlsil mérga al aréte la d-lor ispravniel,sétiaiel la visteria madi' tale, de uude pota intrialta, vreme ay caltiga Indreptare la pasurile lor; iar anda numitula Mande vatafa niel dula acésta tala na se va astamparai va mal, cerca fi alta data a face räsvrätiri ra acestea, atund nu nuinai sa se pedepsésca strajnica, ciinca ca lurninata runca ntarii tale sa fie strantutatai izgonita cu totu din plaiu,n'ntainditca cea desavarsita hotarire sa se faca de inaria ta.» 1792, funie 27. Ienache Va careseu, vel vist. Manolache Brancovénu, vel logof.

Pré inül(ate Ddinne. «Ca pré planta nóstrá, scris6re Insciintam Inaltimel tale pentru Manoie ce intru acésta trecuta vrente a ri'a»terifét aii tosta vatafa la plaiula Teleajenul fracesta judep, carde dupa ale séle hrapirli netrebnice urntari,neflind fostrt suferita din p9rnirea prtliasilor locuitori, ariltandui-se urntarile ha, s'aa lipsita de atunct, ; actor& iar acesta antestecatorrt unindu-se ca unia din zurbagi iretsvrd- titor7, carl acestie inu); nainte aii fosta una, la poslusanie, alfil, la bresle si la alte rufeturi, qi dela ase,lamíanta jadee ca pe nisee 6manI fara de oranduiall aplatil in dajdie, care nesuferinda-se ai da dreptala lor, ajuma cu mal* misa numitula, ca sil lii c6ra, a fi vatafa, ande 9i porninda-se cu zurba, asupra casar

76 V. A. URECIIII círe-cum independenttl. Domnitorul numesce numal epistatti pentru Campulung (1)i recum5sce pre giudetulti alesa de or4enT. Décä. ne-ama intreba Domnitorul pedepsitati muIt functionarT abusivi rèspunsulti ne-ar fi, ct aprópe numal vre-o douè casurl de pedepsire de slujb4 abusivi (cell.' puling din actele ce 'Yana asta-cit cumjscemti nol)i aceia sunt slujba0 inferiorl, oil este o urmarire a vre until slujba01 Mavroghenesca. A0a e casulti cu Nicolae numitulur Weil de acum, deosebita de necinstea ce iati. ficutti,dar patina ati .fosta sa-16.cbati, ei porninda-se de aid dor 6meni a veni cu seimenir, care qi inaltimil tale sunt a face aratare de multamita, pentru buna lor petrecere ei re- paosii de odihna fiindti multimitr, In urma 'Ana a merge ei lacune ca sa cercetama, pornitti numitulti Manolo ei pe acer zurbagil a veni sa jaluiascaînl- jimei tale ei s.-lii eéra de vatafil pe dênsulti,carora le-aa data ei talen l 300 mita; laminate D6mne, acesta jvatafti ce se afla acum este voith çi cerata de tota plaiulti, precum este pinta ei inaltimil tale, ei deosebita de cand se afil In tréba vataeier flinch' °ma vrednicai ca buna orénduiala, t6te le ocarmuesce ea chibzuire, nude ei t6te poruncile Maria tale ter huna savareirea lor intocmal 0 la vieme, cum ei tog, locuitorir plaiulul sunt multamit1 de dênsulti, inei ajutorinta in vreme la pasurile lor, iar aceetia Maria ta nut numar nisce zurbagil ei rasvratitorT, earl mar vêrtosa fiinda invitar de ale lar Manole, Arabia faca cplaiulur cheltuial i amestecarl, cata ci la sav8reirea poruncilor tignire, care cand int se vor sav'érei la vreme putema fi 0 nor invinovatitr, cad' ca parte a muntelur fiinda, totil temeiulti judetulur la plaiurr spanzura; D6mne, nor intru adeviirti ar6tamil Mail tale t6te acestea la care ei incredintata si fir Maria ta, a nu vor fi deeérte, ccanda unor zurbagir caaceetia, prin drépta cercetare nu li se va face infranare ca si se astampere, niel °data plaid nu va putea fi in odihna, ci mar alma din multele cheltaell Amblandti ei zmracinindu-se li se p6te pricinui ei stingere, ei nu lipsima a ineciinta, ei anil marir tale sfie de la D-cjeti multi cfericitl. Prea plecate slue: Constandin Cantacuzino, Alesandru Meer. Cod. No. XXII, fila 102. (1) S'ati facutti carte legata catre polcovniculti Mika Ursénul a fi epistata peste oraeula Campulung, cum aa fosta in cea-l-alta Domnie a Mara sale. 1792, Februarie 8. Eaca ei : Cartea de judetie a lui Sterie a judefulusi din Cdinpulung. Milos. Bojin. ice Mihail Const. Suful 1717. Datama Domnia mea acésta domnésca a nóstra carte lur Sterie sin Nicolae pe care dupa cererea oe aa ficutti oraeenil din Campalung sud Museela in scrisa sub iscaliturile lor pecetluita ei en pecetea oraeulur, dela 9 a acester lunl 16ta 1791, ei dupl alegerea damned vel post. l'amii facuta judetii ()rapid Campulung ca SA aiba a fi judetti' ei purtatora de grija a bite trebile oraeulur care se va porunci de catre Domnia mea, ei earl se va serie de catre durnalur vel post. s4

ispoitra flomismoall 77

ceaupla de- slujitori care a reclamatil contra lul Hrisoscoleu ispravniculil de Buza Domnitorul Sutu (IA dreptate lul Nicolae ceausulg, sa reintre le sivêrsésci la vremei fit% de cusurü, cum si ale oraplul pricinI4 judeati si le cante dui)/ obiceidi dupa coprinderea domnescului nostru hrisovd, care-hl aù orisenil; Inteale ciruia mâni portmcimfi si, se pistrezei domnesculd nostru hrisovd, de obiceiurile si privileghituile lor, atita hrisovulfi Domniei mele si t6te hris6vele cele vechl aseclate sub pecetea judetuld, si a treI patra din fruntasil mahalelor, cum si pecetea °rapid asemenea si se tie de judetti, care pecete fiind-ca este, cum 4icemil, a orasului, ce se metahirisesce numai la pricinl si la tréba obstieI oraululf, pentru acea poruncimd ca si nu aibi vole judetuld numal de sine-vi a o metahirisi, ci la trebilei pricinile obstiel oraplul, and va fi trebuinti, atuncl cu scirea si a ate unul orisand din t6te mahalale orasulul, fatifiindù cu totil strinsI, si se pecetluiasca cartea séú scris6rea acea In vederea lor ;deci si se ferésci orênduitulti jade de jafurli nedreptitl, WEI eld citd si pe orisenl, earl vor cauta a face nescareva, Incircitarl In cislá si oranduell, al nu se cuteze a-i Ingidui, ci la t6te cislele si se fad drépti campinire, la top dupi puterea si starea fie-ciruia,i WI de porunca Domniel mele In scristi si nu se cuteze a face vre-o dal; pentru care poruncimd Domnia mea si voui tuturor pirgarilor i ori- senilor de obste sa-l(' scitii 81-111 cun6sceti pe numituld de jude aid °rapid ofenduita de Domnia mea. 1791, Noembrie 20. Cod. No. XX, fila 200 vers. Auld ar'étatti a intro privilegiile micel republid dela Cimpuluug era pis- trarea pinAntuluI din °rash' numai pe séma locuitorilor el proprii. Eati und acta din care se vede respectarea acestui drepta si sub domnia urmitóre : lio Alexandru Constantin Illoruzi V V. De vreme ce jiluitoruld acesta estelocuitorti din Cimpulung, ne aTétii scris6re dela orisenI, ca pecetea °rapid si et' isaliturile lor, ade- veritii de pro egumentl Cimpulungén, Ii (lima Domnia mea acésti clomu6sci a nóstri Intirire, ca sit fie slobodii a face privilil pe acela locd In aceld orad nesuphatd. 1793, Decembrie 4. Vel Pré Inálfale Ddmne. Dupi luminata porunca Miriei téle urmitorti flindii, amii cerutd jiluitoru- lul de ne-ad arnatù acelti zapisd, carele 1111 fe'clurimd scristi Cu IAA 1791, Au- gust 10, adeveritil Cu pecetea orasuluii iscilitti Sterie judetuld, i Stefan Chel- ceanu, i Matehl Heroin, i Nitul Girceal si alp orisenl Campulurgc ni, 9i Dositeift Arhimandritul Cimpulungean, care coprinde, cá pentru multe ajut6re si faceTI de bine ce ad dobénditft in vremi de catre tatu jiluitorului,de-a lor buni vole i dad jiluitoruluI unil locd de privilie in ulita targuluI, dreptti Wipe, deei zapisuli buntii adevëratd, cu cale ii este eererea de a se da si luminata Intirire Miriel tale. 1793, Noembrie 23. Vel logorad Scarlat. Cod. No. XXV, fila 151. Istorta Berndt:414rd de V.A. Unsaid. TOM. II alit serie!, 1786-1800 el al IV-lea dela 1774. a*

Ir. A. thsettti

In baria ce ati Afuita fostul ispravnicti Mayroghenesca, dar catt pentru bataia ce a suferittl jtiluitorulti, o trece cu vederea (1). In 26 MaI 1792 orasenil dela Ocnele-mari se faluescti contra judetuluI lor. Sutu se mArginesce a trimite in cercetare pre servito- rulti sèìtutungi-basa (2):

(1) Ana foraua iza lslicolcze ceausit de slujitort pentru de-al implini tal. 40 ce l' aii pradatii Constantin Hrisoscoleu ce este ispravnietI /a Buza. Ice Mihail Const. Sigui VV. i gospod. Zem, Vlascoe... De vreme ce dupg cercetare s'ag dovedittt, a flrg de pri- --cing de vre-o datorie séù cuvénta drepta Mata aceytI tal. 40 dupg bltail tare se intelege jafti, orenduiniti pre sluga Domad mete paligraieelti sg mdrgi qi sl apics pe model. Canstantin Hrisoseoleos, si implindseg jaluitoruld aceyt1 talen 40. 1792, Fevruarie 2. Pré Inii4ate Do'mne. Dupg jaiba ce ati data IngltimeI tale Nicolae ceausg de slujitorr dinteacestil judetg, jaluinda pentru dumnéluI medelnicerg. Constantin Hrisoscoleu ispravnicg sud Buzeti, el la vremea dad se afla dumnélul ispravnicil la acestti judetti, gg- sindu-1 o pricing pnsfi de l'ag bgtutil yi apol Inchidêndu-1ù luatù tal. 40 gl6bg, mi se poruncesce de Mgria ta ca sg cerceteztipricinai In ce chipti mé voiii adeveri, dreptg adeverg sg insciintezti Márid tale; dupg, laminata porunea Infiel tale Intocmal urnagtoril fiindg, ama cercetatti, atâtil prin logofetil jadetultii, citg yi prin altil,i m'ama adeveritti inteacelayl chipa, cit dumndlui medelnicerulti, dupg ce s'aù' rênduitti ispravnicii Inteacestti judetti, cum ati sositti la Urzicen1 ne mal abovindii ,nimicti, din luminata porunca Mgriel tale ag eyitti In judetti In plgyile dela vale pentru tumbazurl, numitulg ceauyü Inteaceeaff vreme netiindti de rendili avendd trebuintg ca si mérgg sg-y1 culégg via, yi fiind-cg in septimIna ce venea era a intra de rdndii, ati venitti la Urzicenl, ca sg se r6ge sg-I dé() vol° sg mérgg culégg via,i neggsindti pe modelnicerg, ag ggshg pe yetrarulti Stefan lime, ce se afta tovargyg ea medelnicerubl, care yi acuma se afig, ea mine yi spuindu-1 pricina i-ag disti dumndlul ca sl-y1 base omg in loca yi eilt sk se dacl gil culta viile, çi viindit medelnicerulti II va spune, numituld ceo,* omtí in loca, s'A dusti la Mg, yi dupg ce yi-afi culesti viile, viindü numitulà la medelnicerulti dumnéluI l'ag pustii l'A batuta In falangg yi pe urmg puindu-lg la Inchisdre 'nata tal. 40 yi tipa. slo- bocjitg ;din cercetarea ce ami t'Acata, In ce chipa m'ama adeveritti yi insciin- tImg Mgriel tale, yi aniI vietel MgrieI tale sg fie multi yi ferie*. 1792 Ianuarie 26. Alti M'id tale plecatg sluggGheorghe, Cod No. XIX, fila 138, 139. (2) Fiind-ea orgyenil dela Ocnele mar]: s'ati jaluitg pentru judetti ce cg nefiindü obiceiii, le face superare impotrivg, cerendti a li se orendui alta' judetti fkiett% porunea Mgriel séle catre Vasile tutungi-baya ca sg cerceteze jaiba lori sa Insciinteze dreptg adeveril. 1792, Maiti 26.

lomas liosa/molar 79

Untl singura casa de pedépsA mal energica gasimil la adresa unor nenorocitl de pârcAlabl dela Zhnnicea. Marele vistiernictira- portézà. Domnitorulul: Pré Innate Ddnute. «Pentra pricina parcalabuluI dela Ziranicea ot sud Teleorman, cu streinil ce s'ad faculta tocmasl la Bata, si din luminata poranca Mariel tale s'ag adusd améndoul parcalabil, si cela ce s'ail aflatd mal nainte i cela de acum, fundé orén- duitl la mine spre a cerceta, aréta Marica' tale, ca pricina iatr'acesta chipa este : pentra ca viinda catI-va 6menI din strainétate, eI sala pusd de U-al tocmita ca sé, dé pe and unja cate talare no té, alta'si mal josa, qifiind-cil pentra strainl ca acestia sunt date luminate poruncI ale Mariel tale, afi neiupéraV in sorna de opta lunl,i dupa soroca sé-I asola de visterie prin damnélor ispravnicil ju- rIetuluI dapa starea lor,si el n'ad urmata poruncilor, ci facuta tocmasI la uta, Mil a nu se folosi visteria cu nimbé dela d'asé', de care o 1.6 turnare ca acésta fiindd Impotriva porancilori ponturilor, caei se da chederii la bita téra de a mi pazi intocmirea ase4éméntuluI, si ca pe nisce 1.'61 urmatorl lmpotriva poruncilor, gasescil cu cale ca si se bata niel la scara Matiel tale ca cate-va toiage la talpl, iar hotadrea cea desavérsita rambla la mita Matil tale.1792, Octombrie 27». Domnitorulh hotAresce asupra acestuI raport: 1wMihail Const. &fui VV. «Poruncima Domnia mea, zapciale ce escI orênduitd, la améndol numitif par- calabI sé se bata la scara Domniel malo cate cinc1-4eci toiage la talpl, pentru fapta ce aú urmat tu potdva poruucilor DomnieI mete. 1792, Octombrie 20.* Mal gAsimti unti singurti casti de globire mare a unuI ispravnicil, dar acela era totti omti de al lul Mavrogheni «S'ala Menta pitacti la polcovniculii de seimenl, ca sé lnplinésca dela paharni-

la Ocnele marT afl5nnfi sub M. Sutu rénduitil unii slujbas4 specialti da jude de ora§fi' Insarcinatfii ca misiunea de judecitor. Eatti adula' problitor : Carte de judep la orara vel Ocna sud Vdlcea. Zem. Vlascoe.., Singa Domniel malo Iacov, pro care l'ad' Multa Dumnélul cinstittii crediciosii boerala Domniel mete, Pana Filipescu vol Ban, jude la ora- sala DomnieI mole vol Ocna sud Valcea, ea si alba a fi judoi purtatora de grija la tate trebile orasulul cate sunt obicinuite la datoria judetulul, sé aiba a judeca si pe totl orésenil dela Ocuele-marl de pricinile ce se cuvinti dupa obi- ceja ale cauta judetulii, pentru care poruncima Domnia mea si voua tuturor, orasenilor, végéndil cartea Domniei mete, totl sa-la avetf de ala sci de jade si a-I da ascultare la cele ce vé va da invataturi; poruncima Domnia mea si d-véstra ispravnicilor al judetaluI, sé, avelI sci de jade, pazinda orénduiala lul. 1791, Noembrie 12. dod.No. XX, fila 187.

80 V. A. Unimarl eta Colcég tal. 5500, ce ah fostii ispravnicd la judetulil Ialomitd, din carI, talenl 5000 sA-1 dé la cutia milosteniel de obyte, iar tal. 500 sA-I dea mumbasiruluI ce s'ad randuitd cercetAtorid la Ialom4a, tapada, pentra a cerceta cele urinate de Coleég. (1) 1791, Octombre 14.

(1) Cod. No. XX, fila 134. ma aflu din 16 Februarie 1792 und pitacù de volnicie ea zapisd dela spItaralti, ca si se facl cercetare de jalbele locuitorilor din plasa CiocAnescI (judetulti Ilfov) contra lal' Gheorghe capitanuld, cum ca, II jefuesce in toth modula yi 11 mitiga si II inchide. Domnitorul M. Sga ordong cercetare. (Condica XX fila 370). Dar nu arad aflatil indreptarea lucrului in acea condica! Volnicie ca orénduita ala Máriei sale fi ca gapisa dala spa tara, ca sa faca cercetare de jalbile inpotriva Jai Gheorghe capitanula de la Ciocanesci Zemle Vlascoe.... Fiind-ca la Domnia mea ad venith ea jalbl tol locuitoril din plasa Ciocanescilor sud Ilfov pentru Gheorghe cApitanuld delaCioca- Dosel, cum cA apururea sunt suphratI dOE déusulti cu multe nedreptatl,i pentru citci i-afi pomenitil ci vor sa jAluiasch Doranid mele, i ad apucatdi i-ad datù' cu tal. una sutA dandu-I yi la inchisére douh (lile si (loa nopV si cum tocmindil locuitorii mil ce sunt de a le duce zacherha cea oanduitil la Giurgiu chilacate tal. doul,iar numituld cApitand nu ci i-ail apucatil de luatil tal.cate patru de chilA pentru ducerea zacherelil, yi apururea ca ochri qi ca sabia sperie pe locuitorl,titinditi cojoculti unuia in multe buelti, cum yi parcalabuld Ion speriindu-lit, yéde ascansa de frica ha ivai néptea, ne patendd cauta trebile i orênduelile ce sunt poruncite de Domnia mea ;de alta parte arétA Domniel mole durnaélaI vel s'Atarai despre partea numitulul Gheorghe capitanuld o inseiintare cltre daninélul, de jaiba a luí, pelara odobasa de acolo din CiocAnesci, cum cl nu potil A, mai trAiasca locuitoril satulal Cio- cAneseI de catre numituld Odobaya, cum niel locuitorii ce1-1-alti ai satelor numitei plityt, cAcl le cere lucrad de mancare de °are nu ait locuitoril la casele lor qi la cine nu.1 implinesce voiai cererea, Ii l'ajara vi-1 bate, dandd Iba' si la o cas1 din satuld Cioelnescl de ad arsil totti ce ad avat creytinuld. Asiyderea nu lipsesce a lua dela batel° ca vinuri yi delacArutasI ciad lel sub nume de havaetil si cum el se amesticit la trebile capitaniet, &inhiba' prin satd i invitanda pre locuitorl a se impotrivi la datoria ior de care s'ad yi impotnvit sa- tenfl SirbIot Boyneag, de ad batuta pre zapciii yi cum cA totI sunt indeinnati si Invitatl da numituld odobaya de a face acéstA jaiba, Domniei mele asupra el- pitanuluI. liedi pentru una si pentru alta, lata oranduimil Domnia mea pe..... ca d'impreuni ca zapcifi din partea dumnéluI vel s'Atara, sA mérgA acolo la fata loculuI, ande sunt top de fatl, ca prin scirea ispravnicilor judetulul, sit faca cercetare, atatd pentru urmArile numitulul odobaya, câtùi pentru urmarile numitului Gheorghe capitanuld, din jaiba ce ne-ad dath locuitoril,i pentra t6te acestea sl se silésci in totd chipulil a dovedi dreptulil adevér, ca in frica MI Ruin- nedeil, ara de vre-unü interes la vre-o parte,i farA de a tAinui cevayil din cate ni s'ad arétatii, atatti asupra odobayi, catili asupra capitanultil, sit aducA Dom- niel mele deplinA pliroforie, cu dovegile cele cuviincióse intregI, fari de vre-unil cusurd. 1792 Februarie 16. Cod. No. XX, fila 369-370

ISTORIA ROMINILORO 81 Purtarea re, abusiva a unor osten1 a contribuita de sigura la luarea de catre M. Sutzu a unel mesurl, oprinda pe orl-cine, de a mal puna arma in léra. Sub pretexta de slarpire de abuzurl, Dom- nitorula ordona In 8 Martie 1792 luT vel agai luT vel spatara, de a nu tolera pe nimen1 sa port arnautesca si arma asupra luT, pistola sea cuita mare la braa, M'ara de cei carl vor avé epecetea* Domniel (1).

VII. .Religiunea lui M. Sufa. In 2 Septembrie 1792 máre mitropolitula Cosma. ca teo gura, atatti cel din santula clera,-cata si ceI din renduiala poli- ticésca», dice 11IihaY Sutu, propusa ca iubitorula de D-dea sfintitula episcopa ala RômniculuT este vrednica Mal eraa candidati pro-forma Grigorie mitropolitula Lidie! si Dosoteia Filiti,episcopa de Buzea. In 23 Septembrie, 1792, prin marele spatarti Vaca- rescu, sa facu inscaunarea nouluT mitropolita Filaret In urma resboiuluT ce apasase greü asupra intregel ter!, negresit ca nicl situatiunea materia% a bisericeT romane, nu era Una. Cele mal multe din mônastirl servisera ca locurT Intarite icaatarlfu- sesera ruinate, atacate fiinda cand de austriaci, cand de turcl, sea'

(1) Pitad are dumneldi vel spettarti i d'are dumnéldi ve l pos& epistutultiayiei de a nu pura nimenea porta arnilufesett i arme, färet dedil Arnaup. Ice Mihail Const. Suful VV. numnéta vel spatarri i dumnéta biv vel postelnicel epistatulil agiel, vg fa- urna in scire pentru rênduiala Arnaufilor, c numai cine are pecetea DomnieI melsa la manile lul, acela nurnal este sloboda a purta porta arnaufescfii arma asupra lui, iaralfilM'ara dintr'aceia nimenI nu sunt slobolI; decl sa poruncesce stravnicil, ca dupa acésta hotarire a Ostra sa urmafli dupa ce vefl face-o cunoscutai acida porunca DomnieI mele acésta la top', apol sa grijifl dimpreuna cu tofl zapciiI dumné-v6stre. qi pe care veg gasi purtânda porta arnaufescii, orl caciall !Ruga in carda luI bosnafésca, arnaufésca, orl malles, off arma, pistola, séa cufita mare la braula lui, §i nu va avea la mana pecetea DomnieI mele, E a avefl a lua arma aceea d'asupra lur care sa fie &banda a zapciilor dumné-vóstr4 ce-4 va gasi; a0,iderea sa-I taiafIi °Adulai sa-i desbracap de acesta porta ar- Dantesca. 1792, Martie 8. Cod. No. XX, tila 401.

82 V. A. UREcinX. de Mavrogheni. Totus1, in Noembre 1791, M. Sutu sine sa preno6sca hrist5vele lor de scutirl,cb.c1 la acéstaoperatiune se fo1osé6 multi din boeril din Divanti si chiar si Domnulti. Decl elü adreséza :

Cürti legate la tole judetele p'cirli de josti,ea A insciinfrze pe egumen1 A vie& cu hrisdvele A fi le inoiaseti. (Dumné-v6stra ispravnicilor ot sucl.... sin5tate, fiind-ca voiml Domnia mea vedema hrisóvelei cartile n6stre din cea-l-alta Domnie alefie careia mô- nastirt mare si mica, do privilegiuirile i muele i scutelele ce ail', spre a le Inoi si a face ajutoruli mila acea ce ail avutil, iata v poruncima sil aveg a insciinta fies-carora egument séù epitropt, ca, este porunca Domniet mele, negresita aduca toi hrisóvele sat cartile Domniet mele la dumnélut vol logof5ta de pira de .04 dupa oranduiala, sil le vedemtii sil le inoima, cad chipa nu vorii putea avea acelea mili si privilpghiurt, si fig san5tost. (1) 1791, Noembre 23. M. Sutu adreséza apol in 15 Martie 1792 unti pitactl catre mitropolitubii Episcopi1 téreli la veliti1 logofetl, ca sa fie obligatI egumenil de mônastirl a repara bisericele si mônastirile. Eata acesta pitacti: Pitae4 la pdrintele mitropolitti f i la parinfil epise,opli la d-lor velip logofefi a da porunA egumenilor sci dregil môneistirile. «Proa Ante parinte metropolitii, fiind-ca mônastirile de obste, gala cele de aid din Bucureset, care aunt In vedere, cat mal vâxtosil cele de pe earl, se afla la o stare f6rte pr6sta, zidurile lor cele din prejura, case si°dal stricate,de- rapauatei desvalite, precumi inauntru sfintelor biserict lipsa de cele trebuin- ci6sespre pod6ba ceacuviinci6sa, dumnecieescilor locasurt,i fiind-ca nict o inceperei purtare dgrijil nu vedema la epistagti egumenit lor facôndii de acésta, ci numat iraturile, veniturile i muele si le cera ca sil le al de plina ; poruncima dar, ca prea sfinga ta, d'impreung eu paiingt episcopt pentru cele de .afara din eparhiile sfingilor lor, i cu dumn6lor cinstitili credinciosit boerit Domniet mele, veligt logofeg, pentra t6te de obste, sil stringeg pe tog epistatit, egumenit si epitropiti sil le dag porunca strasnica color de aicl, cumicolor de pe afara sil le scrieg poruncl strasnice, ca fie-care sil aibi a se apuca sil le drégaisil le intaréscai FA le inplinésca t6te celea ce sunt lipsaistricate, atita in launtru sfinfelor biserict, cfttil i color de Phi% din prejur, ca in putina vreme si le vedenna negresitil la starea lor cea cuviinci6sa, iar ne urmindisi, sil afétatt Domniel mele, ca sil (lama porun.ca baga însocotéla, spre ay da sémi, fie-care de veniturile mônastirilor i cheltuelile, prin cercetare cu amaruntula det6te,casilsefaca cunoscuta intru adev5rii cuvêntulai chivernisirea fie .caruia economa de mônastire.» (2) 1792, Martie 15.

Cod. No. XX, fila 202. qod. No. XX, fila 420.

ISTOBLL RomIN-11.one 83

Avemti de observatti ca mônastirea St. Saya estereparata' de M. Sutu, nu in profitula scálel,ci ca s'o destine de curte dom- nésca (1). Avemü hrisòve numerlise de scutiri de birurT,de acordare de liu4Isi poslusnici, orl de alte bine-faceri catre mesnastirt dela M. Sutul. Damil in nota cate-va acte din -acésta categorie, cum si cate-ya pitace de renduirI de egumeni la Radu-Voda, la m(Mastirea Délu cercetarI de socoteli (2).

(1) Dula cum e deprinderea omenéscl, despre ttite striciciunile intémplate la meinastirr in timpula resboruiur, anaforalele si rezolutiunile domnescr, aruncaa vina asupra Macatulur Havrogheni". Eatli, de exemplu, anaforaua MitropolituluT Filaret in privinta relei star! a md- nastirel Coziai acordarei acester memastirl de 3 anT de Betake si de 10 Bud" Pré Inaltate Do'nme. thin smeritft anafora Insciintamd Mdriel tale pentra sf. mOndstire Cozia, el din vremea trecutulul rdsboid cu porunca Mavrogheni, nu numaI ed arsil ii s'a surpatti zidurile diaduntra si de dad, ci si de t6td. zestrea s'aù jafuitù, golindu-se de t6t1 pod6ba el, preeumil si cite acareturl ail avutil pe afard, niel unuld n'ad rdmas11, dupd, cum si Maria ta esclpliroforisitti de t6td, stricticiuneai ddrApdnarea eI. Deer fiind-ca i sfintele mOndstirl, ce dupd vreml s'ad zidita, sunt una din pod6bele patriel i small de nemurire a fericitilor Domnl ce le-ad ziditii, ea sa nu se pér4i pomenirea acestd sfinte case, fiindti una din mOnistiiile cele vechi domnescI, hdatd, ce ne-ati miluitd Dumnedeil ca pace si ne-ad hArdzitll pe Iniltimea ta, Dommli stapdnitord tè'ril, dupd datoria n6strd cea pdstorésed amd facutd tad feluhl de Indemnare pentru dregerea acestd sfinte mônIstirI, dupd starea venitulul Intrucare se afld, Insd prin silintai osirdia frateluI Sevastie chirti Iosif,asupra Willa este Insdreinati purtarea de grija a acestel sfinte môndstiri, ea anula se este acestul Brant ldeasù', dar fijad-ed stricaciunea este mare nu este ca putintd a se puté meremetisi fdri de ajutoruld Mdriel tale, prin nisca 6menI scutitI pentra litera lemnaluI, si prin apkare de dad pdnd salt vie In stare, apoi iardsi va intra in orênduiala obicinuituluI ajutor, pentra care ne ruglimti milostiviril Mari! tale, ca sa reverse acésta mila asupra acestel pr6 vechl add° case, si va fi numele Marie! tale In ved pomenitd, ea until. nod ctitor acestul Wald Dumnedeeseti ; acésta ea smerenie, iar anil Mari! tale sg fie deja Daranecjed multI si fericitl. 1792, Octombrie 3. Filaret aid Ungro-Vlahid. Cod. No. XXII, fila /1. (2) Cartea de egumenie a lui Ifichifor eromonaeh, eelesiarit s-tei mitropolif, la mônastirea Dealul. Zemle Vlascce Dat-amd Domnia n6stri cartea de egumetie euviosuluI Kir Nichifor eclesiarhu Adel mitropolil, pe carele dupd anaforaua sfintieIsale parinteluI mitropolitd Ungro-Vlachiel ordnduitti Domnia mea egumen la santa mOnastire Dealul ot sud. Dämbovita. Deel mergénda la .numita mOnastire

V. A. UaRcial

Fok5sele care Mihail Sutu le asigura la cate-va mônastiri, sunt (cum si alba a face zaptù t6te trebile manastireqd i t6te luerurile qiaverile santeI mônastirl miscat6re qi nemiscatóre, cate a le chivernissci sa le iconomiséseli, sirguindu-se ea A. le adaca t6te la stare buna filtra spori adausii,i sa pa- zdsca Intru tóte buna oranduiall a mónastireI diva datorie. Pentru care poruncimd Domnia mea qi cavioqief tale proegumene ala numitel nAnastitt sg. ailif a paradosi§ia face teslimd t6te la oranduitulii egumend ; aOsderea poruneired Domnia mea qi tuturor posluquicilori robilor mônastirel sa avetl a cuu6sce pe numituld Kir Nichifor de egamentir dati Uta supunerea çi ascultarea dupa datoria v6stra. I sam receh gospod. 1791, Septembre 3. Cod. No. XX, fila 38.

Cartea de vinärici4 a biserieet dela Agieset pefttru vincirici(Ye ore ta Sitd iSaa4.

Zemle Vlascoe... Mina-ea biseriea Dormitet hdstre dela Agiescl, are prin hrisovuld Domniel mele, inca din cea+altit Domnie, vinaricid din einelpk3D(Sta anime: Arva, Ursóia, Valen Ihimil, 'Valea Urloin, Tocilele i Ungarenif ot Ceptura din sud Saac, cate trel banl de vadrit, oranduimil DoMnia mea Camele sa aiba a atabla d'impreuna cu cumpgratoril vihariciulul de estinipdt nariciulù dintr'aceste pop6re,i facenda dod oataAtiN balite fiindit aniOndOug atatd de cumphatorif vinariciuld Donines4 cita /i de dranduituid acesta, unuld la mâttaVitaricerilor) lar altuld sa rama()laorênduituld acesta de Domnia mea,i tatI balai se va face, partea bisericeI sa se iée de orênduituld acesta totl deplinfi, cari sa-I achica sa-I faca teslimd la tpitropuld biseried, ea catastihuld d'impreuni; pentru care poruncimil Domnia mea qi voul vinaricerilor dela aeestil judetil, sa avetl a-I da In mana totI banif,partea bisericel, l'ara de a v'é amesteca fntru nimicd ;i saam receh gpodm, Poruncimd Domnia mea sid-v6stra ispravnieilor af judetulul sAdatl ajutoruld celd cuviinciosd. 1791, Septembre 11.

lar cartea biseriett Agiescil pentru vinäriciìdin sud 011.

Zemle Vlascoe... Fijad-ca biserica Domniel Ostro dela AgiescI,are prin hrisovuld Domniel mele, Inca din cea-l-alta Domnie, totti vinariciulddin §Opte popóre anume :Rog6zele,Ostra, Canésa din SlavescI,BarseseI din CretescI, Crangenii, Oltul de sus, Vedea ot sud 010, cate banI cilla de vadrai pAipa- ruld dupi obiceiul, orénduimd Domnia mea pe.... carele blanda de la Domnésca n6stra visterie cotil pecetluitd, al mérga la numitele popóre, sa serie, sa mAsóre stringênddi totl banil vinariciulul cate cind banI de vadra cu parparuld irn- preuni, carel° eu catastihuld iscalitd sa-I aduca aicl, sa 'I faca teslimil la epitropuld bisericeI, !miranda' fusa fntru t6te cele-l-alte dupa cuprinderea Dom- nescilor ndstre ponturI ale vinariciuluI, ce s'ad datd estimpd, ca sa nu se faca vre-o nedreptate, sal cata de putind Ineurcatura, séti supèrare locuitorilor, inpotriva Domnescilor nóstreporuncI,fara. de a avea a lace cumpkatoril vinariciulul la aceste pop6re intru nimicil; poruncimil Domniea mea qi d-v6stra ispravnicilor al judetulul sa datI ajutoruld cela cuviinciosd. 1791, Septembre 11.

ISTORLt ROMINILORt1 85

din note se vede) cele obidnuite: scutirl de dad, vinäriciurï, poslusnicl

Iarafi cartea bisericif Agiescit pentru vineiriciulii din sud Deimbovifa Zemle Vlascoe. Fiind-ca biserica Domnid nóstre dela AgiescI are prin hrisovulti DomnieI mele Inca din cea-l-alta domnie, vinaricid din optd pop6re anume: Carcico, Avele, Bacganii, Gura Ocnitil,Gorgotenil, Razvadu de jog', Saraf6ia, Doicescil, Monletele i viile Mane ot sud Dambovita, cate douI banI de va- orénduimil Domnia mea pe carele saibi a amble, d'impreuna ca cual- pârtorii de estimpti, sa scrievinariciuldd'intre aceste pop6re, fic8ndd dou5 catast*, iscalite fiindd amêndou5 atatti de cumpargtoriI vinariciulul domnescd, catti 0 de orbduitald acesta, unulti sa ramaie la mana vinariceril0r, lar Rio orkduitald acesta de Domnia mea, gi catI bull se va face partea bigericil, sa se iae de orênduitulti acesta totI de plind, i aducêndu-I aid si4 fad teslimil la epitropuld bisericif ca catastihuld d'impreuni ; pentru care poruncimil Domnia mea 0 vou5 vinaricerilor dela acestd judetti, sA avetI ,a-I da in mana top' banil, partea bisericil, fara de a vi amesteca intru ponin- °laid Domnia mea 0 voila ispravnicilor aI judetulul, sadatIajutorul Gehl ca- viinciosd. 1791, Septembre 101 toti.N. ikt lila 5t1tillj 541

Cartea bisericel Agiesci pentru vintiricia din sud Slam Nmnic. Zem. Vlascoe... Fiind-ca biserica DomnieI n6stre dela AgiescI are prin liii- sovù mele Inca din cea-l-alta Domnie, totti vinariciuld dinteacestti popord, adeca din poporuld Putreda din dati 0 din vale, i Herascil, i Zaplacil, i RaducesciI, i Belciugatai Macsinen1 din sud 'Slam Rômnic, catecinclbanI de vadra qi parparuld dela cate dinteacestea nu vor fi. arm4escI, orênduimti Domnia mea pe care Mudd dela Domnésca nOstra visterie cotti pecetluitti, sa mérga la numituhl poporti, sa acre, sa m5s6re, stringéndil totI baniI vinariciuld cite cind bald' de vadra ca parparuld dela(late nu vor fi arma§escI,earl ca catastih is- calitti sa-I aduca aid, sa-I faca teslimii la epitropuld bisericeI, urmandd Intru t6te cele-l-alte dupa copiinderea Domnescilor mistre ponturl ale vinariciuluI, ce s'ad datfi estimpd, ca BA nu se faca vre-o nedreptate, séii Wit de putiml Wear- catura, séü sup5rare locuitorilor, impotriva Domnescilor nóstre porund, fara de a avea a face cump5ratoril vinariciuld la aceste pop6pe intru nimicd ; poruncimil Domnia mea §i dumné-v6stra ispravnicilor ai judetuluI, sa dati ajutorulil cell"' cuviinciosd. 1791, Septembre 19. Cartea bisericel din Agiesci torú din sud Saac. Zemli Vlascoe... Fiind-ca Domnésca nóstra biserica ot AgiesciI are prin hrisovulti Domniel mele vinaricid in sud Saac, din poporuld Arva, Urs6ia Valea HumiI, Valea Urloiu, Tocilele si dela Unguren1 ot Ceptura, cate trel ban! de vadra fari de parpard, s'att fostii datti cartea Domniel mele... ca sa stringa venituld acesta din tóte aceste pop6re, dar nefiindt1 indestulti qi neputéndti ajunge spre a cauta singurd aciista tréba, éta ortinduimti Domnia mea pe Raducanu Clucerescu postelniceld i pe carele mergêndd la numitulti judetili impreunandu-se ca numituld, si se orênduiasca intre sine-0 pe plaid, 0 fiind-ca in hrisovalti Domniel mele serie sA i0e biserica vinaciuhl dela UngurenI ot Ceptura, cate treI banI de vadra, fari

86 V. A. URECH1X

séti lujl, drepta de tergurY, de vênclare esclusivà de spirt6sei vinurI etc. parparti, sa alba dad, orAnduiti acestia a arma si a lua vinaricialtí dela Ungu- reni ot Ceptura, carl aA viile lor inteaceste popóre adecal'ata Cepturil, i Do- brotenI, i Valea MigAlit, Valea TigIncel, Valea mônastiril, Valea luI Stan, unde saiba-vi orAndui pcaunastí dupa obiceiù, cum sa urmeze la t6te popórele, strIngkddo baniI dupa porunca ce este data prin deosebita cartea Domniel rnele, cii catastihil iseJità, saiba-I aduce sa-I faca teslimA la epitropia 1791, Septenabrie 19. M. Sutul a acordatti venitula vinariciultif si la mOnastirl din Orient. As% de exemplu avemil hrisovulti urmatoril:

Cartea möndstirei Vlachsaral de vineiriciti ce are la sud Rontanap. Zemli Vlascoe... Fiind-ca sf. raeinastire Vlachsaral dela Taigrad prin hrisovulti Domnid mele inca din cea-l-alta Domnie are a lua vinariciti din 27 po- p6re ot sud RomanatI, cate duoI banI de vadri parparulti dupa obicela, care po- p6re sunt acestea :DobrosloveniI, alcofa, BrancoveniI, Valenif, BancIul, Branetul, Prascovenil, Dabrucul, Rosienil, Iosica, Cosovenil, Viisóra, PopargalestiI, Preajba, Apele vil, GhisdavescI, Marsanil, Galesul, Sorenil, ParsTov, Dobrotescl, Zvorcla, Amarescil de susti i de josti, Celda, Bubinu, Studina, Redea, Garbovul, Verdea, datti cartea Domniel mele luI, ci s'ati orênduitil despre partea mônastirel, carel° sa amble dimpreuna eu vinariceril DomneseI, sa serie vinariclui facênda doui5 catastise iscalite de vinariceril DomnescI si de °mula mônastiresca, din care unulti triméta la visterie, iar altulù la sf. mônastirei banil partea mônas- tireI stringêndu-I vinaricerulti Domnescii, sa-I triméta la maastire i prin sfintia sa parintele mitropolitti se va da Domnésca nóstra porunca prin pitacú ca sa se dea. I sam receh gospod vomi. 1791, Septembre 18. Cod. XX, fila 79, 80.

4semenca carie s'eta filcutti ;si pentru 89 popo'rc mid mari Ala sud Gorj, ce are toa acést'a mônástirc, iaritssi cale da banii pcIrparulti,care popdre sunt acestea: Bratuia, Ruina, Rogojina, Vierasa-Parari, ComanesciI, PozogeniI, Dagescil, VotisciI, Gloténul, Seciul, SurpaVf, Turbatil, Buzescii, Groiu din plasa Gilortul, i Délul plopsoru, Pesceanu, BaltenI, VladuleniII, Ci6ra, Cuca, CornesciI, Stroescil, Chiciura, Arcan, Baltis6ra Runcul, Lalescil, Nalicsenl, Délul Balanilor, Porcenil, MosneniI Birnicl, Sambotin, Hurezu, Schela Bircurilor, Délul Btitran,ftrgoiu, i Ragil Valaril, Scurpenul, BarsesciI, Targul Jiuhul, Viadimirul, Pegenii, Bocioscil, Zaicoiu, ObQ,rsia din plasa Jialul, i Hurizani de llamé Rad, Piscoiu,Busiocif, Thdalescil, Galeescil, Negrenii din plasa Hamarailif de misil,Scrada, BaresciI, Rachita séca, Licurenil, Glavenil, Pojarul, Poiana, &chufle, Alunul, Ro- sia de jos,a.paia Valenil, Bercenil, Ciocade, Pociovaliscea, Zoralescil, Perescil, Pocoarele, Ciupercenil, Mumbescil", Barzoiu totti din plasa Hamaradil, i Délul ValesciI, Cormanescil, Pic6sa, Plesoia, Telescil, Dad Maicelor, Délul G-a- ranil, Balta, Délul Costenl, Déla]. ColOscil din plasa

ISTORIA. ROMINIL0116 87

Intre aceste foh5se sa numèrama i cftte-va scutirl de scaune de macelarie.

Celli la cincl judge ot preste Olt pentru vinrtriciul ce artmúnästirile acolo. Dumna-v6stra ispravnicilor ot sud... saatate, mane"' a pentrumuele de vinaricia ale m6nastirilor, am oranduita Domnia mea, prin ponturilevinariciulul, ce s'ail datii la maulle cumparatolilor, cavinricerii Domnesci sa le serie dimpreuni cu 6me-il meinastirilor,i baniI mbnastirilor stringbdu-I, iaraqI vinaricerri Dom- neseI sa-i trimita la Mitropolie ;dar socotinda Domnia mea a mura pe vinari- ceriI DomneseI de a nu fi incareatIi ca traba milelor m6nastirescl, avanda a-§I data traba vinariciurilor ce le-ati cumphatti, ata vt)orénduima pe dumna-v6stra va poruncimü, ea insu0 unula din domnia vastra, sa mergetI intate poparele acelul judep, uncle sunt mili m6nastirescI, ca sa amblatI cavinariceril Domnesel impreuna, sa vinariciulul m6nastiresetii Wanda dour) catast4e halite de vinaricerif DomneseI 0 de dumné-v6stra, va armavinariceril Domnesel stringe numaI banil vinariciulul Domnescii, lar banilmilelor meinastiresel sa-I stringetl d-v6stra,i dimpreuna ca unula din dour) catasti§e al avetI a-Itrimete totl deplina la sfanta mitropolie, dupa pontuff, fara de a seamesteca vinariceriI DomneseI la bang mbastirilor intru nimicit 1791,Septembrie 20. Asemenea carte legata s'ati facuta 0 la CaimacamulCraioveI, ca sa fie insciintata de acésta. Cod. No. XX, fila 77, 78, 80, 81, 84. Cartea sfintel episcopil Râmnic pentru teirgulii ce se face laDreigeifanI 'in cede o di pe 4tenieind pe mofia Batca din sudVedcea, a sfintei EpiscopiY, ca numal vinurile Ø rachiurilesfintel episcopii set se ving iar alÇiì set nu fie volnicl, Zemle Vlascoe.... Fiind-ca aù ar'étata Domniel mele sfintia saiubitorula de D-rjea parintele episcopal(' Ramniculul Chir Filaret,cuma ca targula ce se face la Drag4anI din sud Valcea In cateo l pe s'aptamana este pe mo0a sfintel episeopiI, ce se numesce Batca, uncle dupaprivileghiulti ceailstapanfi mo0ilor, care se urméza in tata Ora, vinde fie-care pe mo0a sa vinurile i rachiurilesale, atatilcele mOnastireseI catili boeresel, fiindù ca cale 0 cu dreptate de a'ql vinde sranta episcopie 0 la acésta mo0e pe care seface targu pe tata s'éptgmana vinurile i rachiurilesale, amt. data Domnia mea acésta carte la manile orénduitulal sfiatiel sale Episcopulul, prin careporuncimti, ea sa fie opritI alti strainl de ace§tii aliqveriqa, care este dreptulamoiei, nefiinda, precumü gicemii, ea cale a se folosi alt1 strainl eu véallarea vinului0 a rachiulul in po- trivaobiceiulul, 0 a privi stapanula mo0I la pagaba sa, ci numalvinurile rachiurile episcopiel sa se vinga; iara and(' nu va aveaepiscopia vinurl de yin- Ore, gaud' cell"' ce va vrea sa vincja, sa marga sa seap4e In targil eu stapanula mo0eI qi luandti voie, ap va vinde ; pentru careporuneima Domnia mea 0 dam- névóstra ispravnicilor aI judetuluI, ea dap acésta poruncasa fitI urmatorl, dap* ajutorula celti euviinciosil orênduitulul sfintieIsaleparintelul episcopului de a-0- putea vinde vinurilei rachiurile mhastireseI pe mo0a sa. 1791 Oc- tombre 29. Cod. No. XX, fila 152.

88 V. A. !Jamul

Mare abuzti se face la finca secoluluT XVIII cu asemenea scutirl, séü mal

Volìjicica mumbaFirtz pentru banii milelor meM4stirilor, de vindriciii, asupra tacsildarilor din 12 judge, ccdupd poruncile ce adlavuti ni cr pawl amulet wart urmata trimite milropolie. Flinched pentra ban!nilleloi'rdadstireSci din vinaricid ot sud... au fostd pot:mica Doninil rdele, ea sa-1 trinfitg tacsildartild Vinariciulul domnescii, aid la niitropolie, d'impreuna ea eatastiliti isealitd de vinaricerl si de 6rnenif mônasti- fesci,si fiind.-ca niel pana la acdsta, vreme eandtii /quarklaid s'a ispraiiitri liailit .134ati strinsd, mi ad urniatd a4 triniite,damti Volnieie slugli Domniei mole niérga la nurilituld jlideta, undo EA faca zapeilied asupra taesildarului riciulul, en mare strinS6rti, ca tot-I bang deplinili al mônastirilor, cu catastihd ¡Baum aibil a trimite la mitropolie. 1.791, Oetonibre Si, Carte tcainiacamg, iota pentru acésta pricing. dinstitti1 eredinciosii boeruld Demniel mele Costaelie St* Velea.i in4rasti cainiacamuld Craidvei, sanétate ! fiind-ca pentru muele .m8nastireseI ce all #lila din vinariciuld a patrii judep, liftman*, Dolj, Goij, Mehedinti, ait fostd pc:rutica Iom1iei niele la ispravmeil judeiilui, stringênd hanil mbastiresel, sa kill iriMeteic1a Mitrdpoliecil ,ea,tastise.16 ;in/prat/4 isealite,i Sind-ea niel NIA aciim la addstitrrethe. egad Øvindriclutd isprdvitil;i bauli s.ad strinsd, n'ad nrmatd ispravnieil a irimete; éta poruneimfi duMitale, ag dranctuesci iapeii harnieI la &scare judetii, earl sa faca zapeilied, atâtil asupra ispravnicilor, catd asupra tacsildarului vinarieinlui, ea tog banil mônastireseI luandu-I eu eatastisele impreuna, saibi a trimete d.-ta en catastihulii impreuni; asisderea si mônastirile pentra care mil poruneitti Domnia mea ispravnicilor si vinarieerilor sa triméta baniI mônastiresel la visterie, asemenea si aceI haul sa se trim4ta, dupa porunca ndstra la visterie. 1791, Octombrie 31. Siam-Rômnic Buzijd Doi mumbasirl dela vatafil de aproff Sam Prahova Dol mumbasirl dela vatafil de Divand Dambovita Museel Doi mumbasiri dela ceausl de aprocIf Valcea Unit mumbasird osebitil dela vatafd de paharniceI Olt Teleorman Unit mumbasird iara dela vatafuld de paharni0. Ilfov Vlasca Doi mumbasiri dela vatafti de visterie Care mumbairi sä iée seiinta dela visterie de numele tacsildarilor vingri- eiului a fiesearuia jadetd, si cartea la Craiova sa ttimite dela visterie, iar la judetuld WANT, s'ad trimesd mumbasiril totd de aid. Carte ca logf. orénduitA, ca sa amle egumeml /a m6ndstirea Radu Voda. Milosti.Boji he Mihail Constantin SuVil. VV. dind-ea la sfinta mô- nastire Radu-Voda din Bucurese, dupa alegerea patintilor sfetagoreni, uncle ail

IsTome Rolf/In:toad 89 bine (liana ca monopolisarea acésta de initceltirii.Asia in 12 Tu- acésta mônIstire Inchinatii, am orénduiti Domnia mea egumenil pre cuviosull protosinghela chir Ignatie In local/ epitropulni ce ail fostù la acésta ménAstire, AI, dap/ obiceil, am orênduiti Domnia mea pe carele sl mérga impreuni cu numituld egumenil sl-lti asule si sil citéscl tutu' awJnlù tuturor parintilor, pos- lujnicilor i robilor mônistiril, cartea Domniei mele, ce s'ai1 dattl la mana numi- tuluI egumentl de egumenie, iar nnmitulul epitro pit iée socotéla Impreuna ca orênduitulti dela pr6 sfintia sa parintele -mitropolitùsi a parintilor sfetagorenT, de t6te lucrurilei averile mönilstiril, cate ail ruimittl cand s'al orênduitù egumentl, diva catastihili dupi perilavl si dupl orl-ce dovelI vrednice, cum si de t6te veniturilei averile môiìilstirií, miscit6re sé tl nemiscat6re, pa.n1 la orI-ce, fa- audit doué catastise, iscalitefiindi de egumend i de p/rinp mén/stiril, i de orênduituhl logofè14 alü Divanululi ahl sfintelmitropolil, nnull 0,-14 lase la mônastire, iar altulil sa-111 aduci aid la sfanta mitropolie letra pistrare. 1791 Noembrie 2. Cod. No. XX, fila 161.

Carte de egumenie a lui Ignate protosinghel ce Pula egumenil la .Radu Yoda,

Zemli Vlascoe... Datami DJmnésca nóstri carte de egumeuie cuviosuluT protosinghelchir Ignatie, pe canelo dupi alegerea parintilor sfetigorenIdela mônIstirea ande este Radul Voda inchinati, l'amil orénduit4 Domnia mea egumen/ la acésta numita mônIstire Rada Vodi din BucurescIi t6te lucrurile qi averile sfintel mônistirT, miscat6rei nemisc/t6re, ca sil le chivernisésciisil le economisésci, sirguindu-se ca si le aduci t6te la stare buni intru spot./ si 'Wm adaus,isil plzéscl t6te letra buna orênduiala mônilstiril, dupi datorie,i dupi testamental/ mônIstirilor ; pentru care poruncimi Domnia mea si cuviosiel tale, epitrope all ménastiril RaduluI Voda, sil aibl a paradosi si a face teslimil t6te la orénduitulù egumeni ;asisderea poruncim6 Domnia mea si tuturor poslusni- cilor si 6menilori robilor mônastirel, sil avet1 a cun6sce pe maI susil numitulA de egumend, clruia s1-1 daV t6ta supunereai ascultarea, dap/ datoria v6stra. 1791, Noembrie 2. Cod. No. XX, fila 160.

Anaforaua pentru a se lua socotéla pro-egumenului Partenie Delénul.

lio Mihail Const. Su(ul i gospod Zemli Vlascoe... Cu cale fiindl anaforaua pré sfi4iel séle parintelul mitro- politi si a dumnélui vel logaittl, o intiirimi i Domnia mea, si orênduimi pe... logotétulfi DivanuluI, carele sil radice pre pro-egnmenul Delénul de aid, auca la fata loculuï, ande si se facl cercetare prin carte de blAstemi de cltre sfintia sa p/rintele Sidis, prin 6men1 strainli prin 6menil easel, spre a se dovedi dreptuhl adevéri la tóte,i apoI izbrauindu-se si lamurindu-se socotéla cea dreaptl, si Ni se ar6te ea anafora. 1792, Februarie 11. Procit. vol logoréhl.

90 V. A. mutua nift 1792 Mihail Sutil da monopoluld a 4 scaune' in favörea episco-

Pré M'enlate Do'nme. DupI jAlbile ce al dattl cltre MAria ta, cuviosall' chir Nichifor archiman- dritulù i ca Partenie pro-egumenulti Delénul, care cere dela mônAstirea Délul, prin socot6la ce-vi face de anl chicai lunl clece cata al agumenital tal. 4757, qiandil cA-I trece cheltuiala peste venitti ; oranduitl flindl la noi spre cercetare, InsciintAma MArid tale, cl Infatisindu-i ami"' vMutù catastisele lul Par- tenie de socotéll, si cate condee ni s'aù plrutd a fi n'A de cale inarcate la cheltuialI acogí din socotéll, care mal josl anume le arnlmii, iarA cate nu ail fostd eu putin0 aiel a se cerceta, afiandu-se in mare banuiall ca t6t1 socotéla 11 va fi de susfi pana josil viclénI, prinsú flincll in !l'Oil de episcopl, catl si din dovedite condee vinnitA, nu-1 paterna da credintA la niel unile, ne fiindù omil de credintl, niel putemil da pe mônAstire dat6re, pana mal intélii a se teorisi t6t1 socotéla,i atunci vomft vedé de are sl He dela mônastire, séti al clde, pentru cl Intfunü cetastihl de socotéla mal venal pe anI dol, talenl 7750 si cheltniala tal. 7950, jara catastihl de luul (lee() arétl venal de tal. 2089 si cheltuiall de tal. 6646; apol socotéscA-se de-1 este socotaa dréptl care chip/ ce venitull acesta pe anI duoI, lunI clece, detal.9839, ci singurti arétA,liii inchiée in cheltueli, Ara de a nu se vedé la mônIstire vre untl vred- nicù fAcutü, séti din noti, BU' meremetl, apoI mal* cero si dela mônAstire tal. 4757, (panda, cA are dela sine cheltueli peste venal, si hiel osebitil de talenl 1225 doveditI numal dela dou5 molif 11uai mal multa, si la socotéla lui ar'étaVf mat putinii; apol vaGA lnalta 14elepciune Mlril tale, de este socotga pe dreptate si de este ipochimenl a-1 da credintl la ar'étarile lul! ci gäsimri ea cale, sa se lbs pe n'AA, de mumbasirl logf. za Divanl acestl numità Partene sA-ll ducA in fata loculul, unde s'al fäcutit cheltuelile si luaturile ; voml pefti si nol pro fratele Sidis, anuda-se In partea loculul, ca sit teoriséscA acésti dosolipsie ca canto de blistern, prin strAinli 6menil caseI, si duna vom vedé de Aman mô- nAstirea dat6re lul Partenie, sOit Partenie datorl mônIstirel,i mi deosebita In- sefintare vomfi pliroforisi pe Mafia ta, de caro nu lipsiml cu rilspunsl. 1792, Februarie 10. Coma all Ungro-VlahieI, Manolache vel logf, Cod. No. XIX, fila 154, 155. S'al facutl riispunsti la dumnélul Caimacamul Craiove1 pentru pop6rele de vinAriciii ce se afil la sud Dolj panI acum neinchinate la vre o mônIstire, ca sl cercetezei catI ball! ait prinsii in t6mna trecuta acole pop6re si Impreuni ea alte pop6re, ce are sI mal trimitA, sA trimétli acéstA plireforiA MAriel séle fArA de zAbavI. 1792, Maiti 10. Cod. No. XX, fila 57'7. Pitacit pentru a lua socotaa pro-egumenului Macarie ce art Posta la Antina Fiind-cl ait ar'étahl Domnid mele pro sfintia sa pArintele mitropolitù, dimpreunl Cu cinstitull si eredinciosullbeerulti Domniel mole vollogf. de téra de anal, e/ socotéla pro-egumenulul Aghiopanditel Macarie se prelungesce de atata vreme, din pricina nestringerli orênduitilor de pr6 p sfintitultl, ce din po-

IsTbau. Rom2N1r.6116 01 piel de Rômnic. Aceste scaune ad a fi In Bucurescli vor fi scutite, gice hrisovuld, de erbä'ruit'd, de vamä, de vät4eii mAcelarilorì de orI-ce angäril sunt pe alte scaune (1). Asemenea posedemd cartea runca Domniel mete aù fostil orbdulta la pré sfintia Sai la dumnéluI vel logf. spre sav'èrqire, s'aft &Ha ca cale qi v6 orênduima Domnia mea presfintia ta chir Grigorie dimpreuni ca pré sfintia ta parinte episcopa ot Buzgulul, chir Dmitehl, cum qi dad din egurnenl: pe cavioqia ta archimandrite Vacareqtene, cavioqia ta archimandrite Cotrocene, dimpreuna cu boerultis Domniel mete Gri- gorie biv al 3-lea logof. epitropit ahl mônastirel srantulul Spiridon noil, care v(1- Onda porunca Domnieï mete sa avetl a v'é aduna cu totil la dumnéluI vel logf. de Ora de falsa, unde fiinda fa i egumenula ce este acum la numita meinas- tire sa facetl cereetare, socot6[ i izbranire, prin vrednice dovedl, de tata veni- talai cheltuelite pe cata vreme afi egumenitit, care socoteall fara de zabava sfar§itil,cacl apurureai necontenita datornicil numituluI Macarie, da/ jalbI Domniel mele pentru banil ce aù a lua,i pro-egamenula ea pricina a are a liza dela mOnastire, nu platesce; dee'l a0eptamil sa ne facep i anafora ca aré- tarea socotelel isbranita, prin dumnélal vol log. de Ora de sustl; ci dari dum- néta vel logf.vel orêndui dinlogofetif Divanului anula a merge cu pitaculii acesta ala Domniel mele, cum se poruncesce acole negreqitai frzabava. 1792, Mahl 12. Cod. No. XX, fila 590.

Titacti la cel orénduifl ea scl iée socotéla mdnastiril Glavaciocu. Cuvioqilor arhimandritl i gumen't dela mbnastirea stintulul Gheorghe, Co- trocenI, Argeq, Campulung i d'anta Ecaterina, v'é rênduima Domnia mea sa mergetl la du.mnélul einstitulai credinciosulil boerula Domniel mele vel logof. de téra de josh. Manolache Cretulescu, ca sa cautati dimpreuna socotela mônastiril Glavadoculit, ce este intre pro-egumenulit Eremia cu cuviosulit arhimandritii, ce este anula egumena la numita m6nastire, prin scirea pré sfintiel séle parintelul mitropolita ala t6ril; pentru caxe scriema damitale Tel logof. sa orênduescl unil logof. de Divanii, ca a stringa pe top', ande aducênda qi pe amêndou6 partile, fata, sa cercetatI cu amaruntula socotéla de t6te veniturile i cheltuelile, prin dovedl vrednicei isbranindu-o (lupa dreptate sa o ar'étatI Domniei mete prin anafora in misil ca sa o vedemù ;la care socotéla rbduimil qi pe al 3-lea logoréta Gregorio epitropulit sfantului Spiridon ca unit prahticos. 1792, Maiil 20. Vel logoféth. Cod. No.-XX, fila 601.

Carlea parintelul episeopl Rtininie pentru 4 saune. (1) Zemli Vlascoe... Datamil cartea Domnid mete, sfintid séle iubitorului de Dumnedetz pazinteluIepiscopit RelmniculuI, care sa aiba a tinea aja in °rapta Domnid mete Bucurescl inca dua scaune de carne scutite §i. apérate de erbaritd, de vama §i de vataril macelarilor qi de Oto orl-ce angaril sunt pe alto scaune, [tara din alte mune ce i mal data a tinea prin deosebita cartea Domniel

92 V. A. UREculk pentru una scaunil de carne scutita In BucurescI, ala mem6stirei si. Spiridon, din 23 Martie 1792, si o alta carte din 30 Aprilie acela0 ang pentru una scaunti de carne alti manastirel Znagov de pe valea Negovanilor. Sf. Gheorghe din Craiova Inca capètá una scaunti de macelarie scutittl, precum Mi avusese dela Ipsilante VodA din 1775. mele nefiinda Indestul flama duo15 dup. trebuinta 6menilor sfinteI case si al' meto- huid de aid, pentru ca acestti privileghiti ne-amti adeverita Domnia mea, ca l'aa aviar' si dela al tI fratI Dome! de mal nainte prin cartile Domniilor séle si poruncima tuturor de obste nimenea letra nimicti suparare sa nu facep la aceste scaune. 1792, Iunie 12. Carte pentru unii scauta de carne scutita ala môniístirei sfeinguitil Spiridon din Bucurescl. Zemli Vlascoe... Fijad-ca manastirea sPantulul Spiridon Noa de aicl din Bu- curescI, prin inis6vele Domniel mole are mila a tinea una scaunti de carne aicl in Bucurescl, pe loma mônastird, ce este cam la marginea Bucurescilor, mide le este mal cu lesnire mahalagiilor ce sunt departatI de tirga, scutita si aparata de rama, de erbaritt, la cate vite va taia, de fumalitti, de vatafti de macelaril si de tótedarile si obiceimile ce aa alte scaune, ama data acésta Domnésca nóstra carte sfintel mônastirl, de scutirea acestal scauna, ce se copiinde In bri- s6ve, si poruncimil tuturor de obste, ca nimenea supërare sa un-1 faca la cate se cnprinde mal susa. 1792, Martie 23. Cod. No. XX, fila 519. Cartea mônästirei Snagov pentru unii scaunii de pe Valea Negovanilor, sud Saac fi pentru o bilcanidrii =lita. Zemli Vlascoe... Fiind-ca danta mOnastire Snagov Inca din cea-l-alta bom- nie a Domniel mele ati avuta voluicie, prin cartea Domniel mele, ce i v'Numa Cu léta 1786, Ianuarie 22, ay radica una scaunti de carne pe mosia sa fa Valea Negovanilor sud Saac, care scauna sa-la aiba scatita de vinaricerl, de erbaritti, de vama si de oil-ce, cum si o pravali6ra,bacani6ra acolo pe acea mosie, iarasl sa aiba scutita de orl-ce, pentra trebuinta santeI manastirI, amti data Dom- nia mea si acum Intea dona Domnie a Domniei mele acésta Domnésca n6stra carte sfinteI melnastirl, de Intarirea privileghiuld acestal scaunti i pravalie, aflandu-se danta milnastire darapanata si cu multa trebuinti de ajutor. 1792, Aprilie 30. Cod. No. XX, fila 539. 6arte de scutélei a unui scaunii de carne a bisericel din mahalaua sfantulut Gheorgh,e ot Crai ova. Zemli Vlaseoe... SfinteI si Dumneq.eesed biserid ot mahalaua sfantulal Gheorghe din Craiova, ca sa alba volnicie printeac63tA carte a Domniel mele, Bit tie und scauna' de carne ce este pe loculil acesteI bisericl in Craiova, pe Vales VlaiclI, care scaunti sa fie ap'érata si nesuparata de vama si de erbaritti, si de

IstonTA nomtatoail 93

Dintre mônästirile cele mal derapanate in timpulti rèsboiulul fu sf. Mil din Fogant In faveireaacestel mônastirl, la 4 Februarie 1792, mitropolitul Cosma intervine cu anafora la Domnitori acesta ricord'a acestel bisericl scutirI diverse 0 folosinta de moratorium fata cu creditoril 561 (1). alte angaril ce dati alte Beaune, de catre nimenea de nimied superare sa, nu aibl, pentra ca acéstabiserica ficéndu-se din ajutoruld mahalagiilor si din ale negustorilor crestinl,i neavendil desaversitil cele trebuinciese, aù avutti acéstamiEti, atitit dela a1t1 fratI Demur de mai nainte, entll si dela Domnia sa fratele Alecsandru Voda Ipsilante, prin cartea ce o vécluma cu Mt' 1775, Iune 23. Dreptt acea si Domnia mea ne-amt' milostivitil de ertatilacesttl seaunt, ca sa fie sfintel bisericl de ajatoril si de chivernise14 iar Domnini mele vesnica pomenire ; porun- cimù Domnia mea yowl vamesilor, erbaiilor, totI sa avetI a ve feri,i niel o superare pentru vitele ce vor taia pe acestÙ seaunti sa nu faeetl, ca asla este porunca DomnieI mele. 1792, Martie 10. Cod. No. XX, fila 416. (I) Eat& resoluOunea pusil de M. Sulu pe anaforaoa acésta : «Ice Mihail Constantin Suful VV. Dapa pliroforia ce ne da pre sfintia sa parintele mitropolituld tern'i dupa sciinta ce avemil de presta stare a acestel sfinte mengstitr, care cu deosebire ad ptitimitú stricaciune si derapanare de totd, ffindil vrednica de Domnesculd nostru ajatorti, ii orênduimil Domnia mea (pee lude scutelnicl din streinli 6men1 fara de prieina, carora, dupa ofenduiala, sa li se (lee pecetluiturile Domniel mele dela visterie; asisderea poruncimil Domnia mea ca In treI anl sa fie numita menastire nedajniea de orenduiala ajutorulul, ce dat menastirile, ea prin acestd ajator Dom- neset, si prin silinta ce face sfintia sa parintele Sevastis chir Iosif, FA se &egti si sail vie In stare,t¡iidupti acésta va intra iarasl In orenduiala obieInuitulal ajutor. 1792, Octombiie 8. Vel logofetti. Anaforaua pentru a fi apifratei wind stirea sfeintului lo'n din Foepni de datorniel. Mihail Const. Su(ul VV. Ca cale ad judecatil sfintia sa paiintele mitropolitdi dumnélor velitil logofetl, spre a fi mônastirea In pace si nesuperata de catre acei datornicI, se vor areta orl Insist seti vechilil lor la Divanulii Domniel mele ea zapisele ce ail, spre a se dovedi Inteit datoria, si a se face atund hotarirea cea euviinciósa ; drepttl acea intra aperarea egumenalul i-amd data acéstaDomnésca a nestra In Wire la man!. 1792, Februarie 11. Vel logofetti. Pré ininfate .136nne. Cu jaiba ce ad datti catre inaltimea ta Metodie egumenuld menastiriI sfiln- tulul Lin ot Focsaal, ca aflandu-se men&stirea la grea datorie,cere a fi ajutata Istoria Romdnilerd de V. A. Vrechid. TOM. Il aid serie!, 1786-1800 at al IV-lea dela 1774.

o4 V. A. bliEcrat

Nu numai rnônstiri1e carl aù suferitil in timpulti rèsboiului fosti1 miluite de Mihaiti Sutu, cii altele care nu ail avutti a suferi din causa acelui rèsboiti. Asia a fosta biserica sf. Elefterie din Bu- curescl (1). en porunca Mariel tale de a nu plati dobandi datornicilor pe acestl trecutI ant In catil aúinutfi rezmerita, de vreme ce de t6te ale memastireI veniturl ati fosta puterea r'ézboiulul Intfacea parte de locti fiindil, cu a caruia jag °An- dun/ fiindil la nol, ni se porancesee de catre Inaltimea ta, mal ftntéifi sa cer- cetamili sä ne pliroforisimti de suma datorid, de este cu adev'ératti mbastirea dat6re, si la cine si de dud ? Ve! sci, Maria ta, ea cereetandü de acésta, alta pliroforie nu am/ pututti lua, fat% de numaI din singura afétarea egamenulut ve- clumü, ca da pe mônastire a fi dat6re cu tal. 10.000, tug tal. 6000 la mill trani Toma Cozma, tal. 2000, la untistoln. Stefan Diia si tal. 2000, la anti Gheorghe Bozatoia, datorie de alt1 egumenI facuta, iar nu dupa cuyiosia sa, care acestI datornict totl se afil In Moldova, lar niel unubl nu este dinc6ce in téra, ea sa li se cerceteze zapiselei sa se vacla datoria. Am cercetatdi pentru starea mônastirel precum acum se afia,j maI carat/ ne pliroforisimil dela Dum- néldi Iorgache Necula, aflandu-se boeril din partea loculul, care si ispravnictl aü statutti In acelti judetti, ea t6ta prins6rea economiel meinastirel a/ fostii far/ de niel unü rodii in Wtä vremea eurgerel acestel rezmeritl, adeca mociile mô- nastiril We aú fostil pustiitei nelucrate,viile Intelenitei paraginite, praya- hile din FocsanI stricate, precumi mônastirea tnlauntrui pe earl cu totalil prapaduita, asemenea din scutelnici. poslusnid, ruptasl, ce avea mila cu hris6vele luminatilor Domnl, (care pang la Inceputulti rezmeritli s'ati urmat) acum se afia lude numal 25; care aceste t6te aa lipsitil dela inceputulti resmeritil acestia pana acum ;ded pentru acestl banl ce se aréta a fi mônistirea dat6re la mal sus/ nnmitil, noua asa ni se pare a fi cm cale, ca sa aibä mônastirea t6ta pacea nesup6rarea de catre acestl datornicl, p'ana chid, séù. el InsisT, sétl vechilil lor sa se aréte la luminatulti Divanuhl Martel tale cu zapisele datorid,i atuncI prin bunä cercetare se va vedé de este Mina séti rea datolia, si pe dreptate se va face Incuviintata Mina hotarirea Mariel tale, la cea ce se va vedé,cacl In- Walt/ felü Bid o pliroforie nu putemil da Mariel tale, nefiindti nicI zapisele fata, niel datorniciI, nicI egumenuhl ce se afla acum cu vre-o bung sciinta, ea sit ne incredinteze,flindìl ci cuviosia sa noil egumenti la acésta mônastire, iara de a Tëmânea ce face pentru scaderea mônastirff, asia este cu adevératti, fiindil acésta mônastire ca t6te ale el In focuhl résb6elor,i Indraznimil a thee, ca vrednica este de jale, WA de acum Inainte cu mila luf Durnneleili cu milostivulti ajutorti alt1 Mariel tale, prin savérsirea paciI, Incetil, !meth', i se va dobündi Indrep- tarea, den acésta nu lipsimù a Insciinta Maria tale. 1792, Februarie 4. Cosma alit Ungro-Vlahiel. Vel Cod. No. XIX, fila 156, 157. (1) Hrisovi alschitulul sfeintulul Elefterie din Bucuresci, pentru muele ce are. Mihail Const. Su¡ul V17igospod. Zemli Vlascoe... SfantuluIi Dumue4eesculal sthitú alit sfintel mitropoliI, ande se cinstesce si. se praznuesce hramulit srantulaI sfintitA mucenid Elefterie,

1STORIA 95

Nu numai bisericile din téra mal susii numite aù dobilndit aju- tóre si mile dela M. Sutu, cii unele din Orient. Posedernd hrisovula ce acestil Domn a acordatil in 18 Aprilie 1792 rn6nAstirei Naum de langa Ochrida si dämil acestil acta in nola (1).

ca si aibA, cu acestrt hrisovA alA Domniei mele, a thin lude 15 poslujnicI, pentra ajutorultii posluoania la trebuintele ce are, care 6menl dupA cercetarea ce le va face dummilor boeril ispravnicl sa le dea adeverintI pe numele si cbipulA lor, ca si li se deai pecetluitii gospochi dela visterie, spre a fi in pace oi ne supératI de Me dAjdiilei anariile ce vor egi dela visteria 0 dela amara Domniel mele, val oi blutuiali si nu Obi, aoioderea oi drepte bucate ce va avea acestit schitA sA fie ne supérate, ins1 300 oI de oieritil, stupl i ritmatort de dij- vinulfi ce va face de vinriciü,i o pivni0 aid in oraoulA Bucurescilor apArati de fumAritti, de aminAritii, de vinA domnescA oide ortulA vAtIoescit. Doi preoVf oi un diaconiii dol antiveti scutiVI de tétedajdiilece esA peste anii pe totl curniii casele lor,i drepte bucatele lor si fieapérate, pentru ca acehl schitil flinchù sapAtatili ne avéndil nicl unit felt"' de mili, de ajutorill, cu care sl se p6tI ajutora cel ce posluoescii, catüi biserica ati avutti acésti mill, 0 dela fratele Domuu Nicolae Caragea voivodü, precumil din cartea Domnid séle ot létti 1783 Martie 5 ne adeverimii ;decl acumA, dupA ruglciunea ce dote Domniel mele pré sfintia sa pirintele Metropolittli dumnélui cinstitulti credinciosul'A boerulA Domniel mele Nicolae BrAncovécu vel vist, pentra acestù ca sI inoimil muele acestea, avail Domnia mea cu cAldur6sa inimi pentru rilvna ce avemil cAtre sfintelei Dumnezeescile locaourl a le ajuta pre CAW' ne va fi prin putintI,i cu acestù luisovA alti Domnid mele, inoitiliamil intAritAtAte aceste mili cate mal susii se cuprinde, ca sA i se pAzésa tot-d'auna ne strImutatti; rugAmil darA oi pe eV frall Domnl care in ulna néstra se vor Invrednici, cu Domnia acesteI pravoslavnice 'fed crestinescI, sa biue-voiasca a tnoisia intari aceste mili, ca si ale domniilor-sélemili si facerl de bine sa fie de alt1 în urma tinute in sdma; i ama hrisovulù' acesta, ea tnsusl credinta Domnil mele, Iu) Mihaitt Const. Sutul voevod si cu a pré iubitorti Domniel mele fil, loan Voivod, Grigorie voivod, Alexandru voivod, ea toltI sfatula cinstitilori credinciosI boerilor celor marl al Divanultif Dom- niel mele: Pan Dumitrache Ghica vel ban, Nicolae Brancovén vol vist,Stefan Perscovén vol vornicti de Téra de susti, Pan Ienachi Moruzi vel vornica de Téra de josti, Manolache Brancovén vel log. de Téra de susii, Origorie Balan vel log de Téra de jog], Grigorasco Balasache vel spat, Alexandru vel post, Costandin Filipescu ve! duel, Dumitrache Racovita vel pAharnia. Scarlat Driginescu ve! stolnic, Grigorasco Sutul vol comis, vel sluger, Panaiot vel pit 0 ispravnia, 1Vlanolache BrAncovén vel logfis'ati scristi brisovulA acesta la AutftiulA anii din Antlia Domnie a Domnid mele, aid in oraoulfi scaunulul Domnid mele Bum- resd la lettI. 1792 Noembre 22. Cod. No. XX, fila 389, 390, 391. (1) Hrisovulti sfmtel 111(mastirl Naum de ldngei Maim Oltrida. De vreme ce proroculAi pururea intru impArAl pomenitil pré Solomon numai in umbra legil rezemAndu-se fad atatea pod6be Dumnezeescil

96 V. A. UREend

Biserica catolia, séti cum era numità: a Baratilor, din Rômnic case a Ierusalimalul, yi o darui cu atatea damn, ca sa se pazesca IntrInsa cu Tablele legil DomnulaI, ca catd mal vartosil nol cad' suntemù' acumti Cu mila Duhuld 0110, pravoslavnicI DomnI, se cades ne silimà ea totd sufletald, ca sa Intemeienall yi s ajatorimiisfintele locayurilelui Dumneleti, Intra care nn se junghe vite ne cuvantatere, precumg 6re cand acolo,ci InsuyI mielalii lul Damneged se jertfeyee pentra viata cea veynica a nestra a tuturor; pentru acesta dard inaltanda-ne 0 pre nol Domnulti Damn&lei ea Domnia lam scaunul Tent Romlnescl, bine amti voitd ca din bogatele mili alepré milosti- valul Dumne44, ce ne-ati daruita, ad revarsamtii nol facerI debineyimill spre cinsteai intarirea sfintelor mônastirl', earl sunt cea mal de chiste parte a politieli podeba cea mal mare yi semnuld celd pre argtattialpravoslaviel, dreptti acea dad, lnyciintanda-ne Damnia mea yi pentra sfanta yi Dumne4eeasca mônastire ce se numesce a sfe,ntuluI Naum, care este apr6pe de cetatea Ohrida, ziditdi facata din temelia el, de bunuld creytindyimarele imperatd Mihail Varan, uncle 93 cin3tescei praznnesce hramald sfantalui cuviosulul Naum,la care mônastire se pazesce 0 se odihnesce yi m6ytele sfintieI séle fackere de mi- nunl, folositóre tuturor celor ce alérgdi nasuescii ca credinta, dobandescd fo- losirede off-ceipana acum, maul ca se afla la lipsa desavaryita, Inca 0 Indatorata din pricinile vremilor, razmiritelor ce ad fostdi ne avandd de nicairea niel anti ajutoril precumti ati alte mônastirl, traescil parintil mime en mila ce agonisesca de pe la creytinI, care mônastire dupd starea ce se afla, fiindd cu cale a se ajuta 0 de noT, eel ce din pronia Dumnezeeasca ne-amti Invrednicitd a fi domniobladuitor acestel pravoslavnice Teri, mal vartosd dupi osardia ravna ce avemti catre sfintele lui Dumnecjeti locayurl a le ajnta la lipsa trebuid- telor, yi pentru evlavia ce averna catre mestele acestuI cuviosd sfantil, carese pazesca Intru acésta mOnastire, ne-amù' milostivitd Domnia mea yi 1-amd fecutd mild printeacestd hrisova all Domniel mole, ca sa aiba pe OM anulda lua tal.60 de la vistierie ca pecetluitù', care mild FA fie pentra ajutorid, la lipsa ce se afla yi parintil lor calugaiil, de brand 0 de Intarire, iar DomnieI mele raposatilor intru fericire parintilor Domniel mele vecinicd pomenire, pentru acéstd mill al avut-o sfanta mbastire atatiit de la frap noytril Domnil .A.lexandra Ipsilant voivod, i dela raposatuld Costandin Caragea voivod,cat 0 de la Domnia mea din Domnia Intaia, precumù din hrisovalti Domniel mele,otlet 1784, Ianuarie 20 ne-amd adeveritti, care mila asemenea o 1ntarimti,i mama sa ise pazéscd ne stramutatd, adeverindd hrisovuld acesta ca 111841 credinta Domniei mele 1w Mihail Constandin Sutul voivod,i cu a pre iubitilor Domniel mele fil, Ivan vod, Grigorie vod, Alexandra vod, martorl 'mina 0 pre dumnéloril cinstiffi credincioyI boeril cel marl a Divanuldi Domnief mole Pana Filipescu vel ban, Ienache Vacarescu vel vise, Damitrayco Racovita vel vorn de Téra de sus, Manolache Brancovenu vel logf de Téra de susti, Ienache Moruzi velvor de Téra de josti, Manolache Cretulescu vel logf de Pre de josti, Alexandra Manu vel spat. Grigorasco Sutul vel pit. Alexandra Sutul ve! comisti,Ioan Florescu vel clucer, Teodorache Iuliano vel pahar. Draghicén Oteteleyan vel stolnic, Du- mitrache Lacuetén vel slugerik Mihalache velpit.yi ispravnicti, Manolache BrIncovén vel logfi Wait scristi hrisovulti acesta la anuld dintaid Intru a dona Domnie a Domniel mele, In °rapt DomnieI mele Bucurescl la let 1792 April 18. Cod. No. XXV, fila 558, 559.

Lamm& Rostilratoat 97

(Valcea), Incai reinoi hriselvele de scutirl prin urmatoruld Zemli Vlascoe... Bisericel baratilor din orasula Domniei mele R6mnie ot sud Valcea, ca si afba a tinea si a scuti patru 6meni adusl din strainatate, el- rora de vor fi straini eu adev6rata, sali sa dée pecetluitarf dela vistieria Dom- nieI mele; asisderea sa aiha a seuti si a le bisericel drepte bucate, de oerita of una sutli einel-clei, de dijmalita litre donésute, asisderea sa alb/ a tinea la viile bisericel mill viera orna straina, care si acela sil fie nesup6rata lespre r6n- dulft dajdiilor, pentru ca acésta mill aa avuta biserica 0 dala alti frati DomnI, drepttl acea darai Domnia mea milostivindu-ne amù' Intarita aceste mili, si de obste poruncimü, nimenea Intrii nimica val sótl suparare de t6te cate mai soft coprinde sil nu-I fad (1). 1792, Iunie 9. Daca dela consideratiunea parteI materiale a bisericel vomti trece la consideratiunile asupra partel morale, avema de notatil mal nainte de tòte continuarea, sub acesta. Domn, a obiceiuluI de a se adresa de Divanü Domnitorulul urmatòrea Oratie la ocasiunea Pa'satuluI de sectit dela Postula mare din 1792: Oratiile ce s'art Milli la llisatula secului de Postula' cela mare ala Pastilor 1792, Februarie 15. Ivindu-se raza sfantului postl pré luminatei préItate D6mne,care Insusl mantuitorula nostru postindula pilda urmat6re noul no-ail aratata, ca en fete,si iniml curate intranda In curgerea luT, prin Infrl,narea de hrana cea des- fatat6re si de patimile celea v6tamatlre, sil Imblanlima pe parintele nostru cela cerescil pentru cele trecute a le nastre gresell, si asia sil paterna cu Indrasnéla all cutéza spre all cherna parinte, 0 a cere mila lui cea bogata, ea dala unit pré puternicti, ce en drépta sa chivernisire, schiptulile Imparatilor si eu stanga sa povatuesce inimile obllduitorilor. Deci fiind-ca obladuirea cea pambtésea Inchipuesce cea cer6sca, noi nu indraznimil nicl a descbide nsa acestiff dada posta mal nainte de a 11111)1'6'mill pe Ma- ria ta, cela dela Dumnecjefi noul rênduitil stapanil si parinte pe pamhtfl, ce mai antaia aduc'endl Inchinaciunile nóstre cele pana la pam6ntil plecate, eeremti er- Winne dela stapanulil nostru de ori-ce, ea nisce slugf voma fi gresita çi vomil fi gresita si vomil fi scarbitil pe Maria ta,si de obste ne rugama ea din tóta mima Maria tale ca milostivire sil ne erti, ea si Maria ta asemenea ertare sil eastigi dela stapanitorula tutulor si as% ineredintandu-ne de cea din total sufle- tuba Marief tale ertaciune nu ne voma sfif a aduce nevreduiciile n6stre rug-I catre milostivuld Dumneclea pentru a 1VIariel tale felicita vida, stare Indelungata Impreuna ca toti eel pré iubitl a Mariei tale si pentrn a te invrednici prin Im- plinirea sfantulul posta a ajunge ea sil til stapanirea In maini cu bucurie spre a futampina pe pazitorula Maria tale,galil la intrarea In Ierusalim cata si la sfanta Invierea lui din mormenta a te Inclina, all earuI sfanta numele luI proslavimii pentru t6te facerile de bine ce al revarsata catrenoi nevrednicii si pentru buna norocire çi mangaere ce ne-al miluita prin Domnia Maria tale

(1) Cod, No. 'XX, ala 639,

98 V. A. UREcuill

Domnuli parinteler nostru cela huna, inteleptti, blagocestiva i Cu dreptate tre totl,si darula si mita tul sa ocrotésca pe Maria ta, gata in lumea acésta pazinda fericitele dile scumpeI vieteI Maril tale de tate cele impotriva ne han- cA,Ati si la Imparatta cerurilor a te invrednici pururea impreuna cu sfintil si amin (I). M. Sutil' adreséza si e1catre Ora o specie de pastorala, la ocasiunea postulul si sèrbatorilor marl a le bisericel. Ala, din 28 Nadie 1792, avernü c'ärfile séle catre locuitoriT de obste de prin judete la ocaslunea postulul mare. Domnitorul Indémna la spovedanie si gri- janiei sa nu parasésca biserica csi In híte Duminicile ce deschi- detI ochil din somna, anteti set v6 tac* sf. cruce rugd ludndit pe Dumnecleil intru ajutor». M. Sutu prin acésta, curiòsa carte ce damti In nota, mal indémna tota de odata pe satenT si la lucruld campuluI fiinda timpula sosittl pentru arèluri (2) Double emploi!

(1) Cod. No. XX, fila 368, 369. (2) Ccirtile ce s'a feicutti ecltre locuitoriä de okste atara prin judete pentric postctirc Pastilor. Pisah gospod.- Tuturor locuitorilor din sud de obste va facemti Domnia mea inscire, ca ea mare durere De este pentru watt crestint din locuitoril tasa Doniniet mele, mal vartosa cel carI din intêmplarile trecuteI vremt de rezmerita s'ata stramutatil cuederea din silistea lor,Imprastieri indo° vi Incolo,departa,tt de biserica, f.Irda preotl qi ara de duhovnicl a petrece ca dobit6cele t'ara de bisarica,fara de ispovadanie vi t'Ira de grijanie, mal alosa la acesta postù' cand intrama In sfintele vi luminatele (lile ate Pastelor vi ale Invieril Domnulul nostru, dad fiind-ca voima binele vi folosula supasilor Munid mole na llama la cele dinafara ale banel petrecerit v6stre, ci si la cele din launtru sufietescl, ca unit ce avemil a da vi not sarna inaintea laI Damiledea pentra supusil cari ne-ail incredintata Dumaeleirea sa, nu lipsima a va trimite Domnescile nastre invataturt, si a ve Indemna spre cele ce sunt insusl de folosultivostru, al copiilor vostril, vi alti easelor v6stre, de vetr iubi pe Diminuida din tota cugetulti vi din totil sufletula vostru, vi vetl avea catre cele sfinte pazinda ale lega cu a nu parasi biserica, a posti, a ve ingriji In vremei sa facell fapte bune, sa bine incredintatl, ca cu nadeide la Dumnedeai cu silinta omenésca ce vett face vi vol, fAra de lenevire vi t'Ara de zabava la manca vi la lucra vostru, tate rudele vóstre, copit, sotiile v6strei casele vóstre le va blagoslovi Damnedeil l'ara t6te Cu sporai adansuri si va yeti bucurai va yeti' folosi de manca si stradania vóstra, lar impotriva, cand vetl uita pre D-deai vetl uita biserica si oranduiala legil, si yeti petrece negrijitl, ne ispoveduitt, fara, de evlavie,i l'ara de fapte crestineset atunct negresitù Dumnedea ist Int6rce mita sa de asupra aceldt norodti care s'ah' batutù din calea cea bunai trimite cele impotriva patiml i Wat, de care rugama pe Dumnederi sa vO ferésca ;de aceea clara va salema tuturor de obste satuima. ca prin t6te trebnintele ce avett, pe Dumnedetii biserica sa na

'vague. Roubru.oati 99

Pre cand Domnitorul indemna tAra sa fie religiosa, O, pazésca biserica, elil cauta A profite de banil rèrnasi la móriea mitropolitulul Cosma. Acesta muri In primele cjile din Septembrie. Divanulti térel alese cu unanimitate de voturI pre episcopuld de ItOmnic Filaret dem- nuill emula ala lul Iacob Stamate din Iasl. Mihail Sutu prin scrisórea Domnésca dela 6 Septembrie catre patriarchulli Neofit vesteSce m6r- tea mitropolitulul Cosma intamplata in diminéta clileI de 2 Septem- brie 1792 si alcgerea nouluI mitropolitù Filaret (1). La acésta alegere a contribuitil de sigurti cu influenta sa Enache Vachrescu marele spatara si dicheofilax ala bisericel cel marl. Enache Vacarescu, orI care fie imputarile ce 'I ami) pututil face pentru politica urmata sub Mavrogheni, era ornti de carte si nu putea sa nu fi fostq apreciatil pre unil barbatil ca Filaret. MI aflamil dea luandti parte activa la tOte formalitatile.de alegere si de intronare, la 24 Sep- tembrie, a lul Filaret II. Dar sa revenimil la purtarea Domnitorulul M. Sutu cu referinta la averea mitropolitulul Cosma. Nu numal O. elti isl face larga parte o. parasill, fiind-ca de acolo, asteptamil si nadajduip t6ta, Indestularea vóstra, unde fitnd-ca acum sunt si cjilele patimilor, A na lipsip ca nisce crestinT a ve ispo- vedui, a vil griji voI si copiI si sotiile v6stre, si In t6ta viata v6stra, si in tóte Duminicile ce deschidep (»MI din somml, Anteia sa vl facep d'anta cruce ce- rêndil si luAnda pe Dumnebil Inteajutor la Inceperea atatil lucruluI vostru, si fiind-ca acum ca mila lul Dumneljeii s'ají linistitù vremea, si prin silinta si stra, dania Domniel mele ce facemil s'al datil si Oil nizamula cela cuviinciosil, trebu mal ca silinta si mal ca deosebire, ca t6ta tragerea de mima sa v6 indem- parí cu top de obste la ar6turile de bucate cu indestulare, fiindfi primal/6ra, cand vedemil dela Dumnecjeti si vremea ca este Mina de ar6turl, de gradinI si de orI-ce semanaturI, ca sa avep cea de peste ami luna cu indestulare,si sa v6 priso- s6sca a si vinde pentru folosil si Indestularea v6stra, ne Indoindu-v6 de vre-o sila si de vre-o luare a bacatelor v6stre tu pagaba si Ira de pretil, fiind-ca acestea al lipsitti, si In vremea DomnieI mele nu yeti patimi de acésta; poruncimii clara dumné-v6stra ispravnicilor aI judetalul sa trimetep acésta carte a Domnil mele ca sa se citésca In totii judetultl, pe la t6te satele, orasele, catunele, Intru au- (jala tuturor locuitorilor celor de prin silistl, cata si celor departatl si Impras- tiatI Inc6ce si l'acolo, si pe cei lenesI la lucra sa-I IndemnatI, si dumn6-v6stra ca cuvantulil, ca sa Inteléga binele lor spre a se apuca fiescare de ar6turl, ca sa se faca ca Indestulare. 1792, Martie 28. Cod. No. XX, fila 446, 447. (1) Ver, Schite biografice din viata mitropolitulul Ungro-Vlachiel Filaret II 1792, §i a le altor pers6ne bisericescI contimporane cu densulii, de episcopulil. Melhisedec 1887 pag. 64. Vef condica sf. mitropolir §iRevistabisericeIortodoxa, anu10, IX Octombre, pag. 757-767.

100 V. A. URECHIX din ea In loa' de a o 'asa mitropolid, ci inca imediatti dupa mártea mitropolituluI Cosma publica urmatòrea carte curiása, Indemnand «sa ne purtamü crestinesce la madeaoa acésta!» Acésta Insemna: sa luamq nol averea mitropolituluI Cosma !

Cürli pcntru cei ce vor fi datorl la r'dposatulii mitropolitü Coma ca trimifit ispravnicii judetelor aicsi la camara Domnésdi cum fi la Caimacam. Dumné-v6strg isgravnicilor ot sud sIngtate! primindù Domasca n6strl porund sa avetl a adace inainte dumné-v6strA pe totI negustoril clitl se afiá, aici inteacelil judetil, oil al loculul de acolo, ad Bucurestenl esiti in partea locului pentru b6la acésta, sét pentra .negustoria lor, si tuturora sl le facetldeosebitg cercetare, cine este dinteinsil, dator réposatalul mitropolitil Cosma, orl cu im- prumutare de banl prin zapisfi, ori datI in pgstrare, banl al rhosatulul. trimisl ca dênsil la deosebitelocuri, seri verldin ce alto socotell alisver41, vor fi asupra lor banl si amaneturl a reposatultif mitropolitil, sI florare pana In clec°i1e soroct, sI vie insusl sI ardte la Domnésca n6stri a- mara, unde Ea-1 si faca teslim fria de a se inqela,i fIrI de a se amági yi a tAinui si de a ascunde orr-ce pentru cri Domnia mea avemil felurl de mij16ce a dovedi pe fiescarele,i voim sI ne purtamfi crestinesce la naadeoa acésta, ca si la tóte lucr/rile nóstre, iar ami vre-unulil dintre dên§il va socoti a ascunde cevasI, sétl va gbovi o 4i mAcar peste orênduitulfi sorocil,bine sI scie a dela unulti ca acela indoitil se va inaplini negresitfi, ci asteptamti resinosa. 1792, Sept. 4. Simula religiosa nu pare sa fi fosta fórte viti pe timpula luI M. Sutu. De altmintrelea de acésta scadere a simtulul religiosa nu avemtt de a face imputare cutaruia Domn fanariotti. De sigurti gasima sub M. Sutu procese pentru sfinte m6ste(1), dar mal aflamq

(1) Anaforaua ce s'ait Puta in dosulg Alba lid Pan sin Popa Constantin de aicl, din pricina unar m6te, cu egumen Spirean. Ice Mihail Const. Suful VV. Intgrimti Domnia mea sa fie môngstireai egumenulil ap'érate de pla cererea acestul jriluitorü pentra acele sfinte m6qte. 1792, Tulio 23. Vel logofétil. Pré Intilfate Do'mne. De fatg fiinclù amêndou6 partile inaintea smereniel n6stre ama cerutil diéta réposat mumi jgluitorulul ca sl vedemil ce coprindere este pentru aceste sfinte m6ste, si arétindil amil véclutil criice, cum el le lasa daniesfintel mônIstirl Spiril, unde este si ctitor, iar nimicú uu pomenesce cri de va veni fluiriséfi le iée elil ; decl anati primita de ari (lusa pe doné mIrtaril ce se volici.urI iscIlitl in dietri, aded pe popa Theodosie proin protopop, i pe popa Tadorache duhov- nicult1 el ot sf. Nicolae din qelarl, §i intrebandu-1 ail respunsil popa Theodosie

Isronu. Romimoat 101

alte procese de natura a ne aréta si o relaxare de moravurl mal fatisa. CanteceIe n6stre popuIare ne aa arétata, inca din vechime, pe femeea romana iubinda voinicia. Urmasele rapitelor sabine s'ati cam lOsata bucuróse sa fie si ele rapite de voinicl, chiar cand nu mal ere' mirene, ci afiorisite DomnuluT, ca Sora dela,m6na'stire din balada lul Alexandri. De sigurg cà exemplula cocánelor din timpulg ocupatiunel térel de Austriacl si de Muscall, a carora purtare scandalása ne ag. des- cris'o Langeron si altl scriitorl streinI, a pututa avea influente per- niciasei asupra femeilor din treptele de mal josa. Destulti cä sim- timéntula pudáreI, simtiméntg atata de cresting, e departe de a fi in progresil in principate la finea. secolulul XVIII. Sub M. Sutu scandalurile de fete necinstite, de nasced de copil naturall aruncatl prin tinclelebisericilor, sunt fapte care se repeta prea desti. La Ititireaacestel depravatiunl contribuia multai legea, care obliga sä iée de nevasta pre fata care Ha tragea la judecata mitropoliel si jura cum el acela chiamata in judecata era necinstitorula el, orl parintele copiluluI nOscuta. Cate fete bétrane cautara a dobandi pe acésta cale unti sola! Asemenea scandalud obliga pe mitropolitula Cosma, ca la 4 Iu- lia 1792, sa intervina la Domnitor cu urmatarea anafora: Pré Indgate Ddmne. Taina nui4ii coi blagoslovite este una din cele q6pte sfinte taine ale sfinte n6stre bisericI,i pentru aceea sa si lice nunta einstitaì patul nespurcatfi, iara ca dupa cum se copiinde In dieta asemenea ait aucjitfii asTa s'afi scrisfi, si cum ca egamenulfi nu ail fostti de fata dud s'ati fleutil dieta, ci in arma afi venita; iara popa Tudorache ar6ta, ca iar fi 4isù' raposatulti, io arma, ca de va veni fiu sù sa le Me ail; la a canija ariltare pentru mal bunit Ineredintare, iamfi clisa sa primésca blastemil, ca iaa 4isù acestil folti,i niel intr'ung chipti primitti, ci se cunósce ea hat'ard ait cautatil jaluitoruliff de di prisositit acele cuvinte dela ehl, nefiindfi serse in dieta; pentru care dupa cereetare ce amfi facuta dupa, coprinderea dietII, Amang bune sfintele m6ste a le mônastiril SpiriI, ci nu lipseseti Inseiintarea, si miff Maril tale dela Dom:mill. Dumnecled rugamil sti fie fericitl. 1792, Juli11 18. Alfi Maril tale catre Dumnecjeil fierbinte rugatorli smeritil Orbit°RI- Cosma alit ljngro-Vlahid,

102 V. A. UREcad aicl inteacésti téri, la unit din prostil. locuitod, vedemil ci se urmézi in potrivg ad. putemil (lice : Buda, necinstitçi patil spurcatti, pentru e. multe diii fetele feciére Inca dandi-sei indrigindu-seCu (maI nainte de cununia cea dupg lege) mid si la fapta pecatulul ourviel cu nidejde cg-lg va cere de barbatti, si in urmg dupg implinirea pecatulul, aceI inselitorl se intorcil, se clescii, nu le primesca, apoI indati intl.& in judecitl, desgolesca rusinea faptelor, necontenite superid faca judecitilor, se stingti ca cheltuelile, se di pricing si zapciilor [data politicesce cittii bisericesce de gl6bei geremele,i in cea de pe uring pierda si sufletele, cg mult1 din tined ca si-1 apere fapta, séa de mine ca BA nu se aréte vinovatI, sea de nevoe nevrendil ca sg o iée nevastg, ci primesca blistemü., faca infdcosate jurimenturl, ca al scape de pira fetelor,i asIa amendoue partile reminti intr'o cure neindreptati, unali cu perdere de sufieta, alta en perderea curitenid fecioril el,si amine ca o curvi, altele îi strici fecioria cu miff si apoI, sea de sine, Wit indemnate, cada in spinarea altora, ce-i Oda, séù' maI cu chipti, séú mal chivernisitl, ség mal cinstii, procure' de acesta felt"' done pricinl s'ail intemplata dovedita chiar inaintea judecitil smereniel nóstre, altele iarist se intempli de nascticopiT,ì ca si nu fie rusinea lor ye- ditg,i pentru ca sscape de ispravnicI, de zapcil, de protopopI a nu le globi precuma sunt obicInuitI, ele if °moil copiil, si peste fapta curviel se factii uci- gase de pruncl,i ea acesta chipa multe nelegiud obiclnuescti la acésti taing a cununleI de care puxureai mai tot-deauna sunt judecitile superate cu jubile pricinile lor, si nu numal la fete se urrnezi acésta, cii la neveste viduve, care tirli de sfialg si finde niel o rasine dati jilbl, desgolindull curvia lori cerenda apoii jadecati; ded pentra una ca acésti ama sontita smerenia n6stri, cl este cu cale si de trebuinti a se da unti nizama de obste la t6t1 téra, prin t6te satelei °resell), de va fi si ea bung primire a MgrieI tale, ca si dea ispravnicil scirei porunci taturor, spre a se pgrisi de aceste tele netrebniciIi fapte rusinate, adeei i pgrintil siiji chivernisésci fetelei fetele pizesci curitenia lor, aretandu.-le yi ficendti sg intelégg fiescare, ca de mum nainte aunt neprimite cererl de cununil silnicei rusinate,Oii cored de banli dd zestre, dupa acésta in urmi, dud na vor fi urmitére si nu vor face pirisire, orl-care fati ség muere vedan g va cidea in pecatula curviel ea vre-unti têntirg, sé rt de vole eu nidejde de insotire, séti ea alte maglisitére amigell curvescI, fa niel o judecatg, sea bisericésci, séti politicesci, pira ei si nu fie ascultati, ci mai toga' al se eerte, seri fata, séti indemng.toril eI, sél pirinta el. cad art primita' a pricinui si art suferita nude ca acestea, earl numal dud va fi sill de niprasni asupra vre unela, la locti nude si nu fie nidejde de scipare ;care sill pe data si o fad aretati cu vrednice miirttuii, impreung ea semnulti fecioril el, acele jam llama sg aiming ale primi, pentrn care remânemti pururea indatoratI a le judeca si a le hotiri dupg sfintele pravill in cinstea poruncilor bisericesci canéne pro dreptatei legiuite hotgrirl,i cu acesta mijloca socotimti ci se va inceta si se va tija acesta rei ()Muir'i nelegiuite fapte, si multe din fete ski muerl ve- duve isI vor pizi curgtenia lor tiinduli-se nid.ejdea, el vor fi ascultate si primite la judecatg spre a dobandi silnicei rusinate cununiI, sag anti folos de cistige, cu implinire de banI si precnmil fiescare se va punta,i cinstea isl vor pizi, asIa vor réminea ; pentru care rugama si pe Mina ta ea nu numal si se fad, pu- blicuita acésta in Mg téra, ci si se si poruncésci boerilor ispravnicl de prin judete, cipitanilor, zapciilor de pria plii, ca nimenl de acum inaintesii nu mai globéscg, sea pro fete? see pre tined, de yreme ca nicl el n'ag a's1 mai cauta

ISTORIA ROMINILOItt 10:3 pricid de aceStil font la nicI o judecata ; precumai noI asemenea vom da poruncile smerenid nóstre tuturor protopopilor i zapciilor preotesd, a se feri de scum inainte de acest felit de pricinIside globid ; si anti Maril tale dela Domnul Dumnegea rugam safie multi'i nenorocitl(1). 1792, Iulie 4. Ala Nadi tale fierbiute catre Dumnecjea rugatori smeritù parinte su- fletescl Cosina alti Ungro-Vlabid, Este casulti curiosa dud fata Anastasia, o fata dinteo carciuma acusa pro Ene capitanula, ca ati necinstit'oi ca trebue sa o ea de nevasta. Ene trebui sa jure impreuna cu alti martorl, ca A.nastasia era o femee rea, ca sa scape de densa. Anaforaoa mitropolitidui de ap&area lid Ene elipitang de catre Anastasia fata. Ito Mika Const. SuGul VV. Poruncima Domnia mea sa fie ill pace si nesuperatil numitulti Ene capitang de catre pira acesteI AnastasiI, careiai se cadeai Mae, 1791, Dec. 20. Yel logoréta. 13)6 Inligate Do'nme. Cu orendaitula zapcia dumnéld ceausa de apro41 s'ail infatosatti inaintea u6s- tit, Anastasia fatai cu ce14 pârîtil Ene capitanultl,i cetindu-I jaiba, ama intrebatil pe numita, cata vreme este de dud ail avuta impreunare eu paritulil ? pisa cum ca acum in caslegile viit6re este una anti. Intrebanda-se i paritula ce are a respunde la arétarea jaluitóriI ? "lice ca parintii el venda vintii elù ail mersa la el, ca la o careiunaa,ieltil pentru fapta pkatuld nu tagadui, numal pri- chilli 4icenda, el jaluitórea fad mal nainte de densulai ca altil al saversitti fapta pécatulul, iar n'aa fosta incepere dela densula; la acésta i ca sa aduca martorl spre ineredintarea judecatil, si ail adasil pie unit Gheorghe capitang ot mahalaua popi Raduld, pe care intrebandu-Iii, aréta, ea ma,1 nainte de paritula Ene ca cate-va lunI insusli ell ati avutù impreunare Cu (Musa ;l'amil intrebatil la ce vreme? si ail arétatil cum cail fosta unii anti in postula sfintilor apostoll ce ail trecutil, la care aretarea fetil ail fosta earn ea in caslegile viitóre este 'Ina ang de cand ati avuta piicata ca paritula Ene, marturia ce ea isl aréta ca Inca mal nainte la trecutula postil alii sfintilor apostoll aa fosta anti ana de cand insusI ela aù saversita phatula ca densa, ci dela postula sfintilor apostoll gi pana in duleele Craciunuld se vade atatea luni trecute la mijloca, decl neindestulandu-ne smerenia n6stra numal pe arelarea lul din gura, iam ca sa-sI incredinteze martmia prin juramentii, çi fiinda primitora; data soroca de trel qile ea sail jOe séma, puinda si pe cucernicil clerici de rail sfa- tuna spre a nu-s1 Mama sufletula pentru bath sal pentru interesil,i Inca a treia mal infatosindu-lii inaintea 'Agra l'amú mai sfatuitùi nol aretandu-i puterea juraméntuld,i ca totti fiinda primitora. ail mersil in biserica metohulul sfintel mitropoliI, undo fata flinch"' parintil feteIi cucernicil elendi orénduitulù' zapeni, ail saversitil juraméntulù' intocmal dupa coprinderea tacrirulul ce did susil aréta, dupa a caruia marturiei juramentii ce ati primitil, remain) paritulti Ene a fi in

(1) Cod No. XIX, fila 460-407.

104 V. A. UnEcail. pace si nesupilrata de actma Inainte de catre Anastasia fata, ci nu lipsimù ca insciintare,i anil Miff taledela Domnulti Damelea rugamil sa fie multi si norocitl (1). 1791, Decembrie 17. Alti Malii tale catre Dumneciell fierbinte rugatorl,i smeritil parinte su- fletescti. Cosma ahI Ungro-Vlahid. Asupra aceste anaforale Mihail Sutu da urmatárea resolutiune: Nitwit Cons& Suful VV i gospod. Citindu-se acésta anafora Inaintea DomnieI mele,l cu socotéla de obste gasindu-se cu cale, o întrim i Domaia mea, si porunciniti sa se faca cartile Domniel mele de publicatie in téta téra. 1792, Witt 4. Vel logorétti. In urma acesteT hotarld Domnitorul da urmatorulti pitactli ur- mattirele Pitacii la ayai spdt. pentru fetele ce cad'd in spinarea unorai altora, a nu li se vial asculta pirele, dupd anaforaua peirintelui mitropolitü precumn afarli asemenea s'aií Ito Mihail Const. Suful VV. Dumnéta vel spat. i dumnéta vel post. epistatultt agiel, prea sfintitulù parintele mitropolitulti t'éril fácutil anafora prin care ne aréta, ftntéiii o de- faimare ce sa face la taina nuntil, cu cered de cununie silnicei rusinate, al4 doilea perdere de suflete, ucidere de pruncl, pricinl de gl6be i geremelei turburare judecatilor, ce se pricinuesce puma dintriacésta, si aù gasitil pre sfintia sa ea cale, ca sa, se dée tint' nizamù cuviincios5, pentru Infrénareai contenirea de acestil felit de netrebniciii fapte rusinate ; decl iata trimitemù dumné-v6stra copie dupa anaforaua pré sfintiel séle, care sa punetl sa se citésca prin tot(' targulfi 'Mtnu auclultii sciinta tuturor de obste, dimpreuna ca acésta porunca a Dom- nieI mele, ca sa scie fiescare, cuna sti se pérte de acum inainte, spre a nu nadajdui la cununiI silnice si la cererl de banl si de zestre (2). 1792, Iulie 5. Publicap la tdte judefele ;si la caimacamd, ca sd facd cunoscutä l 41 hotiírirea ce s'aií felcutti la pricina fetelor ce cautd judeceiti pentru slricarea de feciorii. Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud... sadtate! proa sfintia sa p5aintele mitropolitil facutti anafora, Fin care ne aréta AntéiA o desfrênare ce se face mal intéitt la taina nuntil, ca cerero de cununil silnicei rusinate, alg doilea perdere de suflete, uciderl de prund, pricina de glóba i geremele,i turburare judecatilor ce se pricinuesce pururea dinteacestea, si ail &RA ca cale, ca sa dam"' unit nizamù cuviinciosÙ pentru Infrênareai contenirea de acesta felit de netrebnicii; decl iata trimetemti Domnia mea copie dupa anaforaua prea sfin-

Cod. No. XIX, fila 96-97. Cod. No. XX, fila 720.

- IsTokrA rtomtar.okt 105 tiel EC° ca sa intelegetr, §i vé poruncima sa o publicuig prin t6te satele i oravele de obste, dupa care poruncimri sa 0 urmaV, danda strasnice porunclsi zapciilor qi tuturor slujbaqilor de a se parasi de acum inainte de acesta felfi de gl6be 0 geremele, atatii el catil 0 protopopil catre earl aù trimesa §i prea sfintia sa poruncile prea sfintillor séle; Iasi fiind-ca dupa acésta in urma sunt sa fie ne- prim:te acelii feld de AK trebue sa o faceti bine cunoscuta porunca, insciintanda negresitti ca sa o auda tog citinda insu§1 copia anaforalii ea poranca impreuni 0 fiti sangtosi; aqiqderea vti poruncima Domnia mea strajnica, sit privigheatI fate, cercetandil In tail chipula pe lima, ca nu cum-va protopopil cu acésta pricing BA faca acésta sa fémae gi sa aduca tréba la catahrisisa in loca de indreptare, qi In césulti ce veti sin* una ca acésta, numal decata sa aveti a da Domniei mele scire negre0t1 Anaforaua acésta diva care s'a trimesil copii pentru acésta pricina, qi s'aa trecuta la condica de anaforale (1). Inca din momentulti sosirei in Domnie a lui M. Sutul, s'ail gasitil mueri, cari sa profile de Domnia cea noua pentru a'si gasi W- hat' cu de-a sila. Damil iu nota si la anexe cate-va procese curi6se de asemenea natura. Din acestea se va vedea cum unula din WWII, Polichro- nie, se ap6ra, clic6ndil, cdt de frica lui Mavrogheni s'a fostil recunoscutil vim:watt:1 catre femeea ce-lil trage in judecata. Totti bietulti Mavro- gheni este de villa sipentru catineril Sáresi Opreasi Nicolae Cojocaru ail ne cinstittl nisce fete! Mitropolitulti Cosma si Domnitorul datí dreptate WI Nita Cojocarul. M. Sutul poruncesce ca femeea recia- manta sa fie aruncata la inchisáre si dupa ce va nasce copilulil sa fie certata ca batae in. targil «pentru pilda si infranarea altora» femei rele (2).

Cod. No. XX, fila 722-723. Anaforaua ce s'a Peat in dosul jedbi Mara Maya de pricina ce are ca wi Polihronie ta care dice di aii fa cutii unit copiltl. Ice Mihail Const. Sulu' VV. i gospod. Zemle Ylascoe.... As% sa urmeze pentru care (lama Domnia mea la =Mile lui Polihronie acésta intarire, ca sa fie In pace, iar and nu se va astampara femeea, atuncl i se face qi osanda ce se coprinde mal josa. 1791. Octom. 13. Pré Intillate Do'nme. Dupa. luminata poninca Mari tale cercetanda acésta pricing, prin judecati s'aa adeverita mincin6s1 jaiba acesteI femei, pentru cif, parltulA Polihronie dupa napastuirile ce sa vede ca aa mai avut de catre acésta femee In vremea trecuta pontru categoriile §i cheltuelile ce ce aa facuta femeea In qilele Domnultif Mavro-

106 v. A. Umettri

Ast-fel fiindú chc,luta simu1ü moralil, nu e de mirare, ea chiar gheni, cand de frica le-aii suferit pentru ca sa nu i se facil cununie ca (lima silnica, ail fosttl datil tong ela jalba Divanuld tern` pentrn dinsa la 'eta 1790 Noemvre 18, cerenda dreptatea, atat pentra necinstea, cat §ipentra cheltuelile ce-i %cum, 0 Fin mumbaorlicul vAtavalul de aprodl fiinda oranduita la judecata departamentalui, dupa ce s'ail judecattl, fiinda oranduita la prea sfintia sa parintele mitropolita, ca sa primesca Polihronie juramentil ca nu se §cieela Invinovatita in fapta curvief ca dinsa, se vede la mama MI i anaforaua iscalita de prea sfintia sa parintele mitropolitii, din Noemvre 24, tail altl acestul veleta, Intru care-la adeverimil ce, ail savIrOtii blastema, care s'aili multamita ea, 0 dupa anaforaua sfintiei sale is'ail Intaritil iarA0 a -departamentulul de la Noemvre 27 tota ala acelul veleta, ca al fie in pace Polihronie, de ande se cunOce a teta judecata este cantata, izbrniti hotarita, §i retI mal umblil asupra cu jalbl,§i i s'aii qisti 0 damned, ca si se astimperei sa nu maI umble ca jalbI mincinese, WA and va mal Indrasni a mal jalui pentru numitulil ca aceste napastairl, atuncl dupA cuviinta a fi pildai altora femei netrebnice ca (lima,sil se faca surghiun, ca luminata poranca a Maril tale, la mônastirea Viforata in sud Dam- bovita in cata vreme se va gasi ca cale spre pocainta el'. 1791 Octomb. 12. Vel. SpAtar. Cod. No. XIX, fila 21. Anaforaua ce s'ar6 fcl cut in dosul jalbil Jai Varlam ot satill Slavqtri sud Teleorman i Rada dala Dacia sud Ylaisca, de pricina fetelor ce clic cri le-ati stricat Sdre sin Diac Gheorghe dela Slrivesd sud Teleormani Oprea sin Ivan (lela Frlisinel sud ViaFa. Ico Mihail Const. ?tcticl V V. i gospod. Zemle Vlascoe.... Intarimil §i Domnia mea, ca silfemale parltiIin bung pace 0 ne superatl de pira acelor muerl, dap& juramentula ce aa facuta, incredintarea ce ne face prea sfintia sa parintele Metropolittl. 1791, Oçtombre 18. Prea Inrilfate Ddmne. A.ceste doue fete ale jaluitorilor d'imprenna en amandoI junil &irei Oprea care 11 aréta printeacesta jaiba, s'aa. ìnfájiptil inaintea smerenieI n63tre la jadecata, gi dupa cercetarea ce li s'aii. facuta, tagaduinda namitil junl,ca nn sunt vinovatl ca numitele fete la pacatult1 1mpreunariI,i ne avênda nicI un felti de doveql qi marturil nicl o parte nicI alta, n'amti putata 1ntr'alta chipa ca sil facema descoperirei isbrAnire pricinil,filril namal prin juramintil ipriminda ace0I mar susil Jiii junl ca sil faca juramenta, am (jig numitilor jaluitorl sil dea zapisa cum(' ca se vor maltami dupe ce vor face juramenta,i priminda ail data 0 zapisti in condica metropolid, ca jurandii BA fie in pace de catre din01 ne maI supérandu-I en nicI un fela de cavinta, §i dapa acesta oranduiram la cu- cerniciI clericIi potropopI ai mitropolil, ca sil-! sfatuiasca §i sil le arete puterea juramintuliff, dandu-le soma de trelile, ca ja skim sil nu 1'0 vatarne su- fietele vre-o parte, 0 neputenda el dintre el ca se, faca vre-o alta invoke 0 sil lipsésca juramintula, ca scirea nóstra dusti in biserica metolmlul Mitropolid,

'STOMA 11OligNILOR6 107

preotilsg. nu fiefosta totil-d'a-una Cu (oil la intiltimea chiamare lor. vi fatA fiinda numitil j/luitorT Cu fetele lor,i Dumitrache Odobaf zapcia Spl- tanescu art jurattl namitula S6re vi ca Oprea sAratanda sfinta evangheliei dint& cruce diva obiceid, marturisinia a nu sunt vinovatl in fapta p'katulul cu numitele fete, ci napaste le-aa cOutd, vi aiitandu-ne cucerniel clerici in scrisa ail slvarvitii numitil jarimintulti, inteacestil ehipú, ama intaritai smerenia ndstra ca de acumù inainte srt rginae in pace vi ne supgratI numitula Sdre i Oprea de cAtre jaluitoril vi de catre fetele lor, vi nu lipsima ca rIspandere Inaltimil tale. AIù Inaltimri tale cltre Damnegeil fierbinte rugatoraismeritil pArinte sufletesca. Cosma alti Ungro-Vlahil. Cod. No. XIX, fila 22-23. Judecata NI Nicola Cojocara cu Anita fata pentra c(1 ar fiinburdisopt-o. Prea Inä4ate _Name. Din luminat/ porunca InAltimiI tale Wail Infltovata lnaintea smerenil n6stre Anita jaluit6reai cu Nicola Cojocarui Atha cercetarea priciniI ce all ariStata numitula Nicola o adevelint/ in scrisa cu lét 1787 iscalitl numita Nitavi muma el Nodelea, care o da la mana luI ca cuprindere, el avanda amandol ja- decatl la gposatula domnula Mavroghenii hotIrinda ca sil o ia sotie, la urml cu bunti invoiall inpAcatil vi priminda numita tal. 200 ca o zestre, s'al des- Wahl unula de catre altula, care adeverintli singurl numita nuotagAdui, ci 4ise cA atuncI all primitil ace tal. 200 precumai lu jalbA arétl, iar mal la mina iarall din multele lul flgAditell invelandu-se aril fi mal avutti impreunare; inpotrivA a rëspunsili numitula Nicola,el niel intfacea vreme fostti vi- novattl cu dinsa niel mama, ci nipaste i-aa cIciattl vi de mare fricA, gice, datai aceI tal. 200 vi cum a de atancl fiinda 4 anl trecatl, ca una ce a fosta slobodli in vreme de resmiritA off-ce all vratil all Mouth vi unde i-ail pllcuta iarl elil nu ail avata ea (lima niel Uflil Ala de intalnire; (led pentra acést1 pricing, valênda vi smerenia n6strA cA all trecutil atata vreme la mijloca vi numita scie ca ail primita' aceI tal. 200 ca o zestre, pentru ce la urtnI (de va fi precuma 41ce ea) se maI invela de lilt primea? ea vq.use prea bine c. nu s'ail tinutti de flgAduiala ce (lice ea cI lar fi data vi mai vartosil a if dedese zapisil de la mana eI, ci la ac6stA, cerere ce mai face numita jaluitóre asupra numituluI Nicola Cojocaru na are niel un fellt de dreptate; vi nu lipsima cu puma Inaltimil tale ca !Mgt' de aprocy, jai% hotlrarea cea de slvarlitti rihnane a se face de cAtre Inaltimea ta, i aniI mlril ruglina dela Domnula Dumneclea sil fie multI norocitl. 1791, Octombre 10. kill inaltimil tale atre Damne4ea rugAtoriai smerita Oxide sufletescil. Coma alit UngroV-lahiI. Cod. No. XIX, fila 24. Const. VV. i gospod. Zemli Vlascoe.... Citindu-se inaintea Domniel mele acgstl anafora a prea sflutieT sale pArinteluI mitropolitai inteleganda pricina, ama gAsita cu cale ho-

108 V. A.tritEctiLt

Cunáscemti casurl cilnd preotil sunt In rèsvatire contra auto- ritàtilor bisericesc1, sub domnia luI M. Sutu. Vomil aminti aci, adu-

tarirea sfintil sale; iar numita Ni ta aa data de isn6va jalba Damaid mele eerênda sa na facema Domnia mea vre-ointarirefiind-ca are apelatieInpotriva.Decl fiind-ca Domnia mea pe nimenea na oprima de la Divan, am poruncitti ca sa-1 infatopze inaintea Domaid mele in doal qi trel randurt, ca de are vre-una ca- venta vrednictl a0a sa iasa la Divanil qi va ada Indestularea, iara de nu va avea niel o alta dreptatei umbla a core Divanului Domniel mele pentra acestil lela de fapta de curvie fara niel o sdala, sa qcie ca nu va rilminea nepedepsita,yi dupa ce i s'ati 4isa t6te acestea, mat nainte ne vrênda sa inteléga ail eqita de niel o sfiala la Divanti fata ea parltala pe carea intrelAndu-se de ail primita aceI talen l 200 dupa fapta dintaid qi de al facuta isbranire ca safiela pace unula de catre altula qi de s'afi multamita atuncl,nicl una dintr'acesten'ati tagaduita, niel vre-una alta vrednicti cuvênta deosebita nu ma, ei Inca marturisi singura ca niel sila, séui vre-unti zona n'ati avutl,nidin vre-una loca fara de 6meni nu ati fosta. Ded macara ca *Hula cu totula se aparaca nu este vinovata nicl 'MUM niel pe arma, eii aceItal. 200 de Mea luMavrogheni WI data, dar ca t6te aceste de va fi precum 4ice ea fapta cea din urma nu urméza a fi in§elaciane sél amagitura, ci curvie din vointa, pentru careacéstl curvie ce Ma niel O sfiall s'al indraznita a o cuvénta inaintea Domniel mele 0 a o cauta fata tri Divanuld Domnil mole, ama poruncitti Domnia mea de s'ati ridicata trd 411e la inchis6re, cu hotafire, ca dupa ce va nace WI se pedepsésa cu Mae la trupti de fata in tare pentru pildai infranarea altord curve, jara amnia s'ad slobozitti fiinda ingreuiatli ama' poruncita zapcialul celut oranduitti ea atunel sa ne aduci respunsa ca si ja-e respunsti ;deci Necula rilmaneIn pace. 1791 Noembre 2. Vel. Logofat pecetea gospod biv ve! Pitar

Cod. No. XIX, fila 25. Anaforaua ce s'aii fäcu1t In dosulii jàlbi Marei femeei din mahalaua popi Peitra, ca sd aducd pe bdrbatu-sa ce s'ad cununatii cu altd muere la sud Prahova. Mihail Const. VV. i gospod. Suful Dupa anaforaua prea sfintid séle parintele mitropolita orênduima pre sluga Domnid mele... ca care poruncimil dumné-v6stra ispravnicilor al judetuluI sil fact* cercetare precumti se euprinde mal josti, çi dovedindu-se ea adevgrata s'ati cununata ea alta, guild mumbaqirul sil iée 0 pre numituhl Costea qi pre preotul care lati cununatia sil-I aduca aid. 1792, Mal 17. Vel Pré Iniil(ate Ddmne. Viindil numita jaluit6re inaintea smerenil n6stre, ama vMata cele ce luesce, ci fiind-ca paritulti Costea barbatulti el,Ilia aréta ca cununata cu

ISTORIA 1103jan0atr 109 cendil actele In nota anaforaua din 30 Ianuarie 1792 a Episcopului de Rômnic, are aréta cä preotil din judetuld Mehedintilor se résvra- tescü asupra protopopuluii nu vor sa dea biruld lor catre visterie pene nu li se va da protopopti dup6 voia lor. Donmitoruld in 3 Fe- bruarie 1792, dete resolutiunea ce se pcíte vedea in nota aprobandii propunerea Episcopului (1). altai sa alla afara la satulti Crivinel sud Prahova, sa fie luminata porunca timil tale ca sa mérga mumbasarlica Domnesc,i prin marafetult1 dumnélor boerilor ispravnicl al judetuluI, mal antaiti sa fad, cercetare in fata loculul,i dovedindu-se, ca cu adeviiratù s'ati cununata cu alta,atuncl mumbasirti sa pe numitula Costea §i pre preotula care iaa cununatti sa-I aduca aid spre in- fatosarea inaintea smereniel nóstre,i anil Maril tale dela Dommila Dumnelea rugamil si fie multi*i norocitl. 1792, Maia 12. Ala Inaltimil tale catre Dumnegeil rugatora fierbinte,i smeritit parinte. Ala agro-Vlahiel Cosma. Cod. No. XIX, fila 319. (1) Pre Ined(ate Do'mne. Inscfintamtt Mara tale ca unil din preotil dela judetulii Mehedintilor, fara de scirea obOeI scornindil pira de pricina Inca din vremea matculului Marro- gheni asupra protopopilor lor, acésta afl fostil venitil aicea de ail jaluitil tale ca mal facênda alta data mal nainte doujalbi,pentru acésta niel atuncl, nicl in vremea obladuirii DivanuluI Vérifi li s'ail facuta luminata porunca Maril tale, catre dumnélor ispravnia, 814 infatoseze cu pârîtulù protopopil si sa le cerceteze pricina, msa dupa insciintarea ce luama, dela insusi dumnélor ispravnid, scoposulit lor este numal ca sa sc6ta pe protopoptii sa pue altula dupa roja Ion, si ca acésta idee a schimbaril protopopulul ambla razvratindar¡Ii. pe cel-l-alti preotl, si se pricinuesce zaticnirea banilor ce stint oranduitI din luminata porunca Mara tale al rrispunde la visterie, ci ne rugamti Marii tale sa fie luminata porunca Maiil tale catre dumnélor ispravniciI acestut judeta, sa dée tota felula de ajutortl, ca sa pata face protopopti implinirea banilor,i dupa ce se va face tail istovulti sa se cercetezei pricinile ce vor avea cu dansula ; iara ana Mara tale dela milostivuhl Dumne4eil rugamil sa fie multi cu fericire. 1792, Ianuarie 30. Anaforaua episeopulul, de Remnie a da ispravnicii ajutor protopopilor spre implinirea banilor. LI) fflihail Cons& Suful VV. i gospod. Cu cale fiinda anaforaua ac6sta a sfintiel séle, parintele episcopit de Ram- nic, poruncimti Domné-v6stra ispravnicilor sa avetl a face urmare precum se cuprinde mai jog', ca sit da mana de ajutor spre a putea face protopopula implinirea banilor,i dupa ce va face istovula vetI cercetai pricinile ce vor avea. 1792, Februarie 3. Cod. No. XIX, fila 142. Mork; Romdnileni de V. A. Drechid. TOM. ti all serie, 1786-1800 al al 1V-lea dela 1774. 8*

110 V. A. URECIII1

De ordinarti cataclismele si nenorocirile ce isbescil un il poporti il readuce la simtiminte religielse. Rèsboiulti incheiatil ca pacea dela istov, care rèsboiri apAsa atilt(' de greti asupra Wei muntene, nu pare sA fie contribuita multa la imbunAtAtirea moravurilor creOne. Invasiunile streine aii avutti pre Mg& alte relei o fatal& influentA asupra moravurilor tutulor claselor nóstre sociale. Cumplita epidemie a ciumei, care bantui sub Domnia lui MihaY Sutu, readu-s'ail pre Români mg multa la bisericA? Existenta acestei epidemil, in cursul verei din 1792, gu o vio- lenta atAt de mare in dal se inmultesce stégula polcovniculul de cioclii din Bucurescl pan& la num6r de 60 insl ( 1 ) de sigurti ca va f i indemnatti pre unii crestinI sa se impace ca biserica. 1A.sAndil averl cutAreia, WI cutAreia mOnAstirl; dar asemenea fapte sunt totusi es- ceptiunt Vorbindt1 de epidemia ciumei, socotima utilil sA aducema in nota trel acte propril a aminti unele din mésurile luate de guvernula tèrei sub M. Sutu, pentru combaterea teribeluluI flagelfi. Actulti din 22 Iulid 1792 arétA ca mahalaua Mihal VodA din Bu- curesci, fusese pana atunci scutitA de infectiune. Domnitorul ordonA spAtaruluI s'A nu ingAdue strAmutarea in mahalaua dela Mihai VodA de locuitori din cele-l-alte mahalale contaminate (2).

Pitacti la Aga, ea .94 inplinése4 stégult1 poleovnieului de cioelii a fi lude 60. Cinstitti si credincIosti boerulti Domniel mele, Iorgache Sutu biv vel post. epistatulti agid, fiind-cii dui)/ inmultirea molifselel ce s'ati lAtita de acéstA naprasnica b611, este trebuintA de stégulti cioclilor a lila slujbA deplinù lude 60, flind-cl ne InsciintAmti Domnia mea, cum el 13 lude lipsescii si p5.31A acum ; po- minima dumitale ca dupA, nizamulii ce estedatfi, si dupl poruncile ce si maI nainte s'a trimisti dumitale, sA aibI a implini negresitti fill de zAbavl si a se sci lude 13 pAnA la 60. 1792, August 12. (Cod. XXII). Mott la dunznéluI vel sptitartc a nu ingliduiset se mute alfi mahalagii in mahalaua Mihal Voda. Cinstitil si credincIosfi boerulfi DomnieI mele dumnéta vel spAtarti ItI facemil in seire, el ne-ama pliroforisitti Domnia mea, pentru unil din locuitoriI mahalalelor ceIor molipsite de b6la ciumil, cum a ati inceputti a se muta aid' In mahalaua Milid Vodl, din sus h s6ti din josulti curp, prin care acésta p6te sit se pricinuiascA,mo1ifs616 si pArtiI locultif aid, si sa se inmultéscA b61a, si ca sA nu se intêmple una ca acésta, iatAif poruncimil Domnia mea, sA dal strasnicti

IgTORIA 1:10ifiNfLORt HI

In 25 Tung 1792 Domnitorul da nizamulit obligandil pe pa- valiasi sa nu ddrmä, in prävälii, ca sa nu molipsésca marfa (1). Starea de relaxare a simtului religiosti,putinulil umanitarismti ce se vede din modulti alma se trataii ciumatil, nu impedica pre Divan(' sa Vila lui VodO Sutul Oratii" crestine la inceputulii pos- tului mare. Se plite vedea oribilele greutati in care se aflail nenorocitii a- tins' de Ma, Omit' prin lazareturl la cOmpt, din actul aci anexatil dela 24 Septembrie 1792. NumaI la acéstä, datä se gandesce guver- nult1 lui Sutu sa construiasa bordee pentru cel din lazarete, car" zO'ceati in prada intemperiilor pe sub setre Pare di citesci una din

porunca atatil vatasilor i 6menilor ce suut orêndaiVi paznieT a fi ca privighere, ca si nu ingaduiasett pe unif ca aceia a se muta dinteacele mahalale molipsite, catil §i aid in mahalaua Mihal Voda, sa facI cunoseuta porunca Domniel mele la totl mahalagiil, cumi vataOlor 0 casnicilor poruncindu-le stra4nictl, ca niel cum sa nu se eutezn a primi in mahala locuitod din mahalele molipsite. 1792, Tillie 22. Cod. No. XXI], fila 756. (1) NegustoriT ea ailinauntru targulul pravaliT, sé ribolt1 cu marfurl, ca pentru mg bunft paza lor de vre-o Intêmplare a 1361eIacestia, 0 a averiT marfurilor lor siguranta, amil data Domnia mea ca socotóla de obste, qi acestil nizamii, adeca : nimenea din .pravaliaf, ség din calfele lor, chi ueeniel, sa nu rgmae n6ptea in pravalie ca marfa, fail, de numal 4iva vor sedea in pravalie pentru alifferiqula sai, iara séra sa incrtie pravalia, sa mórgi or! la mahala unde-1 va fi casa, off in dosuhl pravaliilor, unde ail unili case ca odal de qedere, sal' vre- nnulii de nu va fi nadajduitil la paza strajerilor domueseT, cad sunt raduitT nóptea de pazescti tArgulil, §i va vrea sail base i vre-unil ucenica, 564 calfa, acelti paznicii alti luI sa nu Oman inlauntrula pravalieT, ci afara din pravalie. sa. rórnae im- prejurtl ; care acesta nizamii este pentru acestil sfarqitil, eare-la socotimti de fo- lostl, adeca dad ferésea, Dumnecleti la vre-unil pravaliasa se intêmpla bóla ciumil, nu p6te fi marfa de pravalie atata de molipsita ca acesta mijlocti, ea cand s'ar fi aflata bolnavultl acela k3e4andili dorminda nóptea inauntru pravaliel en marfa, ci mime bolnavala ridicandu-se, marfa lui din pravalie sa rórnae pe locil fara a se ridica, InsusT sta.panulft acela incuindu-o, §i orênduitiI trebeI acesteia pecetluindu-o, dupa treeerea gilelor celor orénduite, dupa trebuinta va veni instql dim- preunit ca orénduitulii ce aa pecetluitil de va deschide, va intra §i va aerisi acea marfa. DecT acestil nizamil dupa ce-lti veI aróta domnia ta maT antóiti si la d-lor boeriI ce sunt orênduitl la tréba nizamultd de bóla ciumil, apoi sa-lti faceti cunoscutil tuturor pravaliaOlor de obqte, ca sa-lti urmeze negreOttl, iar carele se va gag inauntru pravaliel ca marfa dormindti, bine sa scie, ca nu numal calla séil ucenieula acela se va pedepsi eu batae,ciqi Insu§1 stapanula pravalieT VII fi pedepsitti. 1792, Iulie 25. Cod. No. XX, fila 758-759.

112 V. A. Mama paginele teribiledescriindpustiirileciumei, din Proniessi sposi a lui Manzoni ! Eacii actele Prea lipate Ddmne. Luminata cartea Mariel tale dela 22 ale acestel inni, cu mina plecaciune intelesti cele ce ni se poruncesce de catre Inaltimeata, cuma ca fiinda ca de acumfi inainte se racesce vremea, se face higti veninda si iarna, çi bolnaviI ce stint zmreduitl de ciuma nu pota si s6da In campa neavhdil caldura, milostivirea Maria tale fiinda asupra lor, dupa cuma latota norodulti tOril acesteia supusl Maria tale, aI hotaritil de a se gasi un d mijlocti de odihna pentru sederea lor intro campurl, adeca sé ti din satele ce sunt imprejurula la- zaretuluI, care voma socoti noIi vor primii el BAse mute In altesate, si zmreduitil sa intre in locula lor, priminda maria ta a platii chirie la case la cat/ vrerne vor sedea zmreduitiI, pana canda va face Dumnezeil milA de va con- teni acésta b611, séii ne fijada-le prin putinta acésta, urméza, de alise face 40 bordee inteam6ndona lazareturile, primintht Maria ta de a seface iarasI cu plata si cu cheltuiala MarieI tale, dap, primirea luminateI poruncl, Wanda si pe dumnélui Panait biv capitanit' zalisciI, imprenna anati mersti antaiti la satulti Sfantuld. Pantelimon, unde ama socotita ca fiinda ca la vre-o 40 de case si maI bine uncle ar putea sa se Imparta In dou6 lazareturl, decI acolo in sat(' totl lo- cuitorilsunt mutatí la alta parte la campil de canda li s'aa intamplatil zmre- duiala la o casa dou6, dar caselelor sunt pline de cele ce aa fies-cine, cuma si bucatele ce ail pentru mancare bite prin case si prin prejurù,i fiinda acolo cincI sése dintre acei locuitorl cu casele yin prejurti, ar6tandu-1e in cechipil este poruncai vointa Mariei tale, cadanda cu lacraml de rugaciune catre Maria ta ca si te milostivescI asuprA-le sa nu fie siliti de a li se face casele spitalurl avêndil t6te ale lor prin case, si dupa atata vreme ce ati trasil ploIi necasurl acumil ail bucurie de a se muta, iarasl In odihna lor ; alta sata mai apr6pe de cab"' Fundenil d-lul vornicula Racovita nu este, undo si acolo are d-lul oranduitI paznicl sa fie curatil ca sa vie d-lul cu locuinta, ilocuitoril de acoloiarasI asemenea cai cel dela sfeti Pantelimon Moult rugaciune, prisosindai acestea ca sa nu fie silitI de a intra ca sa lucreze In lazareturl fiindu-le f6rte frica de molifséla, v6déndti si noi acestea ca la amaudou6 pricinile cele de noi arkate en rugaciune se apara, intorcandu-ne la amandou6 lazareturile en cuvênta de mangaere, ar6tandil 6menilor ce sunt acolo, milostivireai durerea de inirna ce al Maria ta pentra dinsil, cu o raga (land(' lauda lul Dumnedeti, ail rugatù' pen- tam intregimea sin6tatiii lungirea anilor Mariel tale,spuindu-leisilintace facemfi din porunca Maria tale de a le face bordee pentru odihna s'ail bucurata f6rte, si v646nda siel' ca este peste putinta locuitorilor celor de pe afarl curati sit se amestece cu Rush' de buna vointa lor, audindfii pentra plata, cerura ca sa faca ei inauntruceste bordee, dandu-le eel de afar& cheresteaua si cele tre- buincióse pentru lucru, ceranda pentru un bordeI sa li se platésca cate tal. patru. Laminate D6mne, doue lucrurI urm6za a fi bune de se va primi de catre Inalti- mea ta, cel dintaiti : locuitorii satelor nu se silesca de a intra fart de vole st lucreze, si a dona, citi ticalosil acegtia prin buna vointa lor sa castige un ban de cheltnialai cu acesta mijloca se savarlescfiibordeele mal curanda,

'STORM. RO7dINIL0110 113

camil Dumne(eil va lumina pro InAltimea ta, ni se va porunci ca sA scimA in ce chipti sA urmAniA; iar anil MArid tale dela milostivulA DumnedeA ricitl. 1792 Septembre 24. Alii MAriel tale proa plecatA slugA. V intilei Prijbenu. Cod. No. XXII, fila 5-6. Mihail Cons& Suful VV. Prea buntii plAcutti Domnid mele este mijloculti ce ne ar6tA, serdarulA Prijbénu ispravnicu,i primimìí Domnia mea si plata de acel bad, decl dumnéta tinstitit i credinciosii boeral Domniel mele, vel vist VAcArescu, s1 fad °An- duialA and do cele trebuinci6se câtiti de plata banilor. 1792 Septembre 24. Procit vel Logofi5t. tint' alit' numèrti de acte relative la ciuma din 1792 vor urma In volumulti de anexe. In legaturä Cu morala cre0inä este 0 grija bogatilor de cel lip- sill, de cel Arad. M. Sutul mentine calla milelor. «BoeriI epitropl» al ob0e0eI epitropiI supunti, la 5 Iunie 1792, o anafora DomnitoruluI M. SutuI, prin care II propunti, ca sa reinoéscA hrisovulti constituindti veniturile cutiel milelor «la care totI de ob0e imparta0ndu-se, säracI säracele véduve, copiil sarmanl (orfanI),.... fiind-ca acuma s'ati des- obiclnuitti flecine neurmändu-se de cata-va vreme oranduelele». Domnitorubl aprob i renoesce hrisovult1 luI Alex. Ipsilante, in 6 Iunie 1792 (1). Deja in 1791 Noembre se oranduise un slujbasti la epitropie.

(1) Anafora, prin. care se orénduessce Sioica logof. 'Wire epiiropi DupA anaforaoa dumnélor epitropilor prin care arétA Domnid mele trebuinta ce are epitropia de acestti logof6ttl. Stoica UrlAtkul, pliroforisindu-ne si dumnélul cinstittii credincIosA boerulA Domniel mele vel 1ogof6tA de téra de susil Mano- lache Brancovénu, de slujba lul, iatl-lii liii orênduimA Domnia mea v. epitropti, decI dumnéta vel logofétti tred numele la catastihulti Domnid mele departamentulul epitropiel, unde BA alba epitropil meteharisi la trébA. 1791, Decembrie 15. Vel logof6t. Prea ineikate Do'mne Ineiinamù MArid t6le -pentru Stoica lIrlIténul care din mica lulvristA a slujitil curtil domnescl ca conddulii logofiltuluI de visterie pAnA in Domnia MA- riel sale Alexandru vodA Ipsilant, catuncl epitropia pentru sale, pentru milostenie, pentru orfanotrofiei pentru podurI s'aA luatù dintre logofetilvisterieI si s'ati datti sub ascultarea epitropilor ce all fostil dupl vremI,slujindti iara la

114 V. A. URECHIX t6te, ca Wit dreptatea,i mal ales(' cabzamalaì vame85, liana la venirea armlet nernHcI, iara, atuncI fiindii mare trebuinta, pentru podurl, iceré'ndu-se de la epitropie omit haruicii 8i WI de pregetti, ar6tata Divanuld, 8is'ati data epitropiel podurilora fac'endu-la polemic(' za podu.i ail slujit qi la acea trait fara de mutt* pang la liana venire a InaltimeI tale,qidin nastavuInaltimeI tne slal facuta alta polcovnica za podu, iara elti a r6masa asta data lipsitii, 8i fiind-ca epitropia are trebuinta, de null practicosa ica credit41, gat(' pentru stringerea venittuilor, cat(' qi peatru a ch.ltuelilor macarti liana la o para se da cucirea tuturoril epitropilor, dal% Wanda trebui41 acea para sa mérga chiara la mana obrazuluI ce s'aïl orênduita sa se dea, precum aqa s'aa purtattiacestil numittl intr'atália aal, ftut niel una viclepga,ci ne ragbag InlItimel téle,ea sl nu fie lipsita de mila IVIáriel téle,i dar 81-1 orênduiasca in slujba epitropid intro repitropl, thud(' cum qicernti °ma de credinta, precum la acésta va pliroforisi pe Maria tai dumnélul vel logorétti Manolache Brancovénu. fiinda qciuta. 0 de dumnéluI; jara anil Mitriel téle ne rugama sI fie de la milostivula Dam- netjeti indelungatI. 1791. Noembrie 22. Constandin singer. Duntitrache Varlaam, Dumitrache atol., Nicolache stol. Cod. No. XIX, fila 92-93.

Indata apol M. Sutul ordonti perceperea diverselor veniturlale cutiel. 14a. in 11 Tulle 1792 se urmaresdi taxele datorite de boerT pentru caftanele itnbracate :

Ito Mihail Costandin Sutul V V.

Poruneimil Domnia mea mal susit numitilorti boerI, v64anda porunca Dom- niei mele, st avet1 a da fieq-care ace01 bald cestinthotaritI prin brisovula DomnieI mele la cutia milostenid,i pentru celA ne urmatoria de sine0,oréu- duimili mumba0rti pe ea si-'111apucei fara de vole a '1face implinire. 1792, lulie 11.

Bang ce sunt s'd dea dumitélor boeril ceati imbrlicatn caftane, la cutia milostenici.

60 DumnéluIvel clucera Grigorie Hrisoscoleu sin ban lenaelle. 50 Dumnélulval paharnicti Ioanita. 40 Dumnélulvel stolnica Grigoiie Asan. 40 Dumnéhilvel stolnicti Costandin Nicolescu. 30 Dumnélulve! slugera Ienache zet Razina. 20 DumnéluIvel qatrariii Costandin Lupoianul. 60 Dumnélulvel vistiera Nitul. 10 3-lea post.Gligorie sin pit. 10 3-lea post.Manolache, ot spat. Balasache. 5 3-lea comis. 325 Cod. No. XX, Ala 724.

ISTORIA ROILINILORt 115

S'ad fatua porunca legata la caminara Aleen Vacareseu ca sa tal. 100 ce este botada a da prin brisovd la cutia de milostenie pentru dregi- toria caminarieI, tare banl facénda-i teslim la epitropie si ja adeverinta. In April 1792 M. Sutul ordona luarea socotelelor cutiei milelor pana la 1791. Séma se luase de catre Divan in urma cu tnitii episcopii. Domnitorul aproba in 12 Aprilie s6ma in termeniT urmatori: Anaforaoa de socotéla cutii ce incheiat4 cpitropii pana la iétrk 1791. Mihail &Ni V V i gospod Zemle Vlascoe.... Acésta socotéla ce din porunca DomnieI mele s'ad cautatil de catre prea sfintia sa parintele Mitropolitti, iubitorl de Duinnecleti parintl Epi- scopi cu dumnélor cinstitI si credinciosl boerl velitI al Divanulll Domniel mele s'ad teorisitil si de Dornaja mea, si fiindli bine Inchelata si izbraniti pana la incheerea acestul urmatord ata cu létil 1792 s'ad intaritil si cu Domnésca n6stra pecete intru adeverirea si izbranirea dumnélor boerilor epitropi (2). 1792 Aprilie 12. Eata una actü propriti a ne arka grija Domnului pentru cutie : Anaforaoa boerilor epitropl pentru de a se urma cele intarite prin hrisov fi avaeluri ale cutici. .fw Mihairh Constandin Su(tel VV. Zemle Vlascoe... D-v6stra boerilor epitropl, cetindu-se acésta anafora a d-v6stra In auduld Domniel melei in auulú tuturor de obste la Divand, fata fiindd proa sfintia sa parintele Mitropolitti aidörii, iubitoriI de Dumneleil parintI EpiscopI, si dumnélor cinstitIi credincIosl boerii ceI marl al Divanulul Domniel mete, am gasitd Domnia mea pe tal de obste Impreuna ravnitorI acestuIbine, pro- tim la oranduialai intocmirea veniturilor cutiel, dupa hrisovulti ce s'ad baria de catre Domnia mea, ca unti lucra de obstefidositorti,s'ad facutü sciuta cunoscuta hotarireai parerea ce am fama Domnia mea asupra acestora; decl iata va oranduimd, i printeadsta v6 poruncimil, ca sa avetl a lucra in l'apta tréba acésta si a stringe b cutie dupa rinduiala hrisovultd de la top de obste si de la fies-care in parte cate se copiinde in numituld hrisovd si mal nainte, urmandti pazindd oranduiala hiisovuldi intru t6te, atat dumn6v6stra cattii fies-care in parte'sl spre a da cu bina voire atea ce este orAnduitti la cutie, pentru binele si ajutorulti sufletuld sOd, t'ara de a astepta sila si porunca. 1792, Iunie 6. Prea inelltate- Do'ntne Din favila proniel fundA cugetuld InAltimiI tale asupra bunatatilor color cu intocmirl frum6se, care sunt spre podóba patrieI n6strei spre mangaierea color s'arad, al bine-voitfi Inaltimea ta de al limita si al intaritii cu luminata Domn6sca Mariel tale pecete hrisovulti celd cu veniturile Miel de milostenil, la care tal! de obste impartasindu-se saraciiisaracele vaduve,copilssérmanI ce r6m4nii de

(2) Cod. No. XIX, fila 262.

116 V. A. URECH.11. parintI %I% de vrastg, de la micg pana la mare sunt rugatorl catre milostivulit Dumnedeil pentru buna stare si indelungata fericire a vieteI MarieI téle, si pentru de a se afla in fapta coprinderea luminatuhil hrisovil, (fiind-ca acum s'ají de- sobicInuitti fies-care ne-urmandu-se de cata-va vreme orinduelile acestea)sa se faca luminata porunca MarieI tale de insciintare, ce din pronia Dumnezeésca al savArsit'o, ca sa a urmeze la t6te intocmal cum se orénduesce, de acéstaIn-. sciintamit Mariei téle, si anil InaltimeI téle de la Domnul D-4efi fie multI si fericitl 1792. Iunie 5. Costandin clue., Dumitrache Varlam. Cod. No. XIX, fila 360. Cum a din cutia milosteniilor se ser véq unele raid pensiunI la vkluve si la vechl WenY, potil proba destule acte ce posedema si din care ca modela, damil cele din not6.: <1)

(1) Anaforaua pürintelui episcopu de Ildmnic pentru cae tal. 5 ce se dei pe luna .Petcanii femei, a se fine in sémd la epitropie. Ice Illihail Const. Suful VV. i gospod. Zemle Vlascoe.... Poruncimg Domnia mea, Dumnea-v6stra bouilor epitropI, ca dupa oranduiala care ardta sfintia sa parintele episcopti, cama ca se tine in séma de episcopie acestI cate tal. 5, si avetI a urma si acumti dupa oranduiala ce a fostg, pentru tinerea in gula acestor cate tal. 5. 1792, Ianualie 26. Prea Inillfate Do'nme. O femeié anume Peteana ne-a aciaga una luminatti pitacg ala Mariel tale dela 15 ale acestei lun.% care cuprinde ca fiindg robita ea doul copli, sarmana, a avutil oranduita mila de a i se da de la sfanta episcepie pe lunacatetal. 5 pentru chiverniséla eIsiacopiilor, siporuncesel Maria ta ca sa se pazéscii acésta oranduiala de mal naintei decl urmatorI fiindri poruncei, insciintamil Mafia tale, ca acésta mila cese da acestel femeI ni se tinea in afta de dumnélor epitropil cutiel, ci si acumii sa fie luminata poranca Mariel tale ea asemenea O, urmeze, iar anil Mariel tale dela milostivulil Dumneleit rugamft sa fie indelungatl si cu fericire. 1792, Ianuarie 22. Ot Ramnic Filaretos Anaforaua lul Nicolae ce a fosla tunarti, orbá,de a i se da dota lel pe luna Prea Inalfate Dime. Muesca Mafia tale a di fiindri tunarit la brésla armasiel In Domnia MI- riel tale cea d'intaig, slobodindil tunurile s'a intamplatg de m'a levita de ama ramas ti secaba orbil detottl, avênda un tanü dintr'aceleracila, rémaindg de sunt purtatit de altuhl, de cerg luna sa nu mor de Ime, si v'édandu-mi-se ha- bla meg de Malla ta atina, te-al milostivitil de mi s'agdatil delacutie pe luna cate tal. 3 bani 60 pentru hrana mea, care infla mi s'a urmatit pana la inceperea razmiritil acestia ce a trecutg, iaA de atuncl Inc6ce nu mi s'ail datii; fierbinte ma rogg Maiiel tale sa revers1 mila asupra-ml a mi se da acea mi14

Iarosie Romincoafi 117

VIII. Cultura publica. Baga sub M. Suful.

Véguram pulinultl ce faca M. Sutul din respectultiscáleI, prima sa domnie. Desprecsf)le nu putea sa nu se ocupe M. Sutil a o av6 de hrana vietil catl voltI avea rama§ita de via0,sico vafimila Mariel tale. Robul /aria tale. Nicolae Ceauf fostù timara la brésla armasid de Id. «Damnea-v6stra boerilor spitropf, sa ne arétatI de a avutil acesta oranduial4 de mila cu sinetul in scrhù ala Donanid mele, sél nu.» 1791, Decembre 1. 1w .Mïhail Const. &fui 1T17i gospod. Zemle Vlascoe.... Poi:undula Dornnia mea dumné-v6stra boerilor epitropl, ca dupa oranduiala ce al avdtri sa avetI a da cate tal. 2 pe luna dela cutie. 1792, Januarie 19. Vel 1ogof6ta. Prea Insdlfate Damne. Ascultandií luminata porunca Mariel tale dela acésta jaiba, am facutii cercetarei cautandl in scrisorile epitropiei ama &Hl luminatü pitacull Inaltimel tale inca din cea-l-alta Dornnie a Mariei tale, prin care -seoranduia dela Epi- tropie cate tal. 2 pe luna, care mila s'asi pazitau darea pana. la venirea nenatilor, jara de atuncI ludes nu i s'a mal data, de care nu lipsiml a insciinta Mariel tale de curgerea pricinil, iara hotarirea cea de savar§it rémane a se face de catre Inaltimea ta. 1791, Decembre 1. Costache clucer, Dumitrache Varlaam, Dumitrache stol. Nicolae stol. S'a poruncitl la dumnélor boeril epitropI in dosull jalbiI Radului post. Moldovénu ca sa-I dea pe luna cate tal. 5. 1792, Februarie 7. Cod. No. XX, fila 341. Pitacil la Imerii epitropi, ca sà dea cdte tal. 10 pe luna hit Ianache Pront Ciulmciu Dumna-v6stra boerilor epitropT, porunciml Domnia mea s4 aveV a da din banil cutiel, cate talen l zece pe luna lui Ianache Ciubuciu,i cu acesta Dom- nescull nostru pitad veti fi scalutl la socotéla. 1792 Februarie. Anaforaua ce s'a fetcut in dosulit jaiba' lid Stefan clipitanu Prijbénu, a i se da de la cutie cdte tal. 10 pe luna de la cutia milosteniel. Lo Alex. Const. Suful VV. Porunciml dumné-v6stra nazarilor epitropiel sa datI de la cutie catetal. 10 pe luna. 1793, Decembre 20,

118 V. A. URECHIX si de asta-data, avêndil in Divanti pre Enache Vactirescu. In 22 lanuarie 1792 Domnitorul da unt noq hrisova pentru sc6la Slavo-romana. din Sf. Gheorghe. La acéstasc(516. sunt 2 dascalÌ, séti invéta- torl, carora Domnitorul le acordà scutirli privilegil.«Ca ffindti In linisce, a pururea sa fie cu mintea slobodài sa pc5ta pune tótä ne- voir0 a se sargui si a sta neparstan spre irattaturai procopséla copiilor scolarl, si pentru streinli pentru pamenteril.» (1)

Prea Ineilfate Dainne. DupI luminata porunca Maria tale ce al data acesteI jAlbT mi se poruncesce ca sA teorisesdi acistl jalbi; acesta jAluitor este qi elti unulti din boerina§il ceT vechi din sud Romanatl, dar Insurandu-se aid se aflA caederea aid In BucurescI; vhrsta luI este mai multa spre b6trâneSe, se OA §i la mare OA- cie ; dap/ vrenil a slujita i ela In multe slujbe domnescl, Insl pre afarA, pe la cApitAniile de pe la marginI, pe la vaml, precumti§ipe laalteslujbe,jara am:nil se aflA neputinciosa, anta ela eggi sosia lul, §i pentru multA lipsA ce are, se r6gI MAriel tale mAcarti ea o lefu§6rA dela cutie ca p6t1 Sine viaSa; ci de va fi poruncai mila MAriel tale, sA i se oranduiascA mIcar tal. 20 pe lunA, cA este f6rte scApItatti, iarA milai hotArirea remane la MAria ta.1793, Decembre 19. Dumitrasco .Racovirt vol ban Cod. No. XXV, fila 191. (1) Hrisovul scad slavonesd, ot sfeti Gheorghe edil veda. De vreme ce §c6la slavonéscA ce este In °rapid Domniel mele Bucuresei la sfeti Gheorghe cela vechl, care este de InvétAturacIrSiIslovenescl i rominescl, unde nu numal din copiil pImbtenilor se afll la adstA §c611, cii a1S1 strAinl dintealteëri sunt venip, care §c611 este f6rte trebuinci6sA la MA ob§tea acestel Sgrl pentru Inv4Itura, fiindti metahirisita totA norodula ca acéstA jug- SaturA,latitetrebuinSele spre a cgror dare de iavélAturlde voeu i bë- tram' raposaSI Domnl aunt orênduiSIcu.plata DomascA, doldascAll,ca sa seafle In t6ti vremea, ca sA Inv* copiI ;la care§c616seafil Constantin dascAluslovenescii ca unti Ipo-didascAla alti sea,carefiindilplmêntenT, case,socotitule-amti Domnia mea trebuinta cearavea,i nu-i amA lAsatti sa fie de OM lipsiSt, a nu fi atin§1 de ore§I-ce mill DemnéseI, mal vêrtosa cl fiinda In linisce apururea sa fie cu mintea sloboda,i sA pótA pune t6tA ne- vointa a se sirgui §i a sta neprestana spre Inv4Itura qi procopséla copiilor co- lan i pentru strenii pentru pImêntenl, a cArora dar nevoinSIi strAdanie nu le-ama trecutti Domnia mea cu vederea, lasatù' Intru uitare, ci m'am miostivitù§i printeacestti hrisova ahl Domniei mele, hotArimti, ca el §i t6tA casa ion, In tOtA vremea si fie ap6ratf de totti felulti de dAjdil, de nimicù, niel odi- niórA val §i supkare si. nu aibI; a§i§derea §i drepte bucatele ion Inca sA fie scutite §i de tail nedajnice, stupl" i ramAtorl, de dijrnaritili vinula de vingricia, §i sit tie §i Me o pivniSI, aid In Bucurescl ap5ratA defumaribl, de cIminArita, de varnA, de ving Domnesca, i agiesca, de °Ault' vAtafulul, de cIrciumarli de S6te alte ort-ce angariI vor e§i pe pivniSe, orI In credinSA de va fi vinAniciulfi, sé

1STORIA lioulatuzaff 110

c61a cea mare dela Sf. Saya este desorganisata din timpulti rès- boiulul. In casa sc61e1or dela Sf. Saya Domnitorul, Inca dela sosirea sa, aa dispus4 sa se asede curtea Domnésca, prin urmatórele pitace ce damiA In nota (1). Domnitoru1t1 e sililü sa mai pregatésca case si pentru musafiril sél. (Wile pivnitilor, orI de se vor vinde, sét macar vre-odata, de s'ar intampla ca sa plat6sca oi eel ce vor avea carti oi hrisóve DomnescI, iar mal susa numitulti dascala, niel atuncl sa nu dée, ci tot-déuna sa fie scutit, asemenea ajutorulii caselor sa aiba oi lude duel scutitt oi apgratI de OM felula de dajditi orênduelt ce vor eqi pe ce1-1-alt1 seutelnid, dela visteria Domniet mete peste anti pe téra, de nicl unile niel una val oi supgrare sa n'aiba ; cum oi la vremea oeritulut sa aibe a scuti ol 150 ;inca m'am milostivita Ibmnia mea de le-ama adaosa mili ca sii aibe pe tota anula 0, fie casa numitului apërata de orl-ce lela de musafiri oi de t6te alte beilieuri séa altula din averei slujbaol, de catre nimenea sup6rare niel de cum de nimica sa nu pentru care poruncimil Dom- nia meai dumné-v6stra ispravnicilor i dumné-v6stra boerI séä slue, care dupa, vremt, yeti fi orénduitl eu orl-ce fel de dajditi slujbe de tóte cate scria mat susii, sä avett a vg ferii nimenea intru nimicii val sea supOrare O. nu le faca pentru ca daseglit dela numita oc611 pururea aú avutti aceste mile oi de mal nainte dela alt1 fratl pravoslavniel Domd, ce aii statuta obladuitort creotineset a acestel tOrl, precuma ne-amii adeverita Domnia mea din hris6vele domniilor-séle ce se vOciura de not,i pentru ca sa se pazésca acésta mill neclintitai nestramutata, ama întaritù Domnia mea hrisovulti acesta cu MAO eredinta Domniet mete Ico Mihail Constantin Sutul Voivodii,i cu credinta prea iubitilor fit a Dom- niei mele, Lin Voevod, Gregorio Voevod, Alecsandru Voevod; ca totflsfatulii cinstitilori credinciooilor boerilor celor marl al DivanuluI Domnid mete: Pana Filipeseu vel ban, Enache Vaeareseu vol vist, Dumitrache Racovita vel vornic de téra de susil, Manolache Braneovénu vellog, de téra de susii, Enache Mo- ruzi vol vornic de téra de josa, 1VIanolache Cretulescu vel log, de t6ra de josil, Alecsandru Manu vol spatar, Grigorie Sutul vol post. Ioan Floreseu vel clucer, Teodorache Iulian ve!paliar.,DragbicI Oteteleoanu ve! stol.. Alecsandru Sutul ve! comis, Dumitrache velsluger, Mihalache vel pit. oi ispravnica Manolache Brancovénul vol log, de téra de mg ;i s'ati scrisa hrisovula acesta in anula dint"da intru a doua Domnie a Donnie mele aid in oraoula Bucurescl, la 16til 1792, Ianuarie 22. Cod. No. XX, fila 600. (1) Eati documentulfi: S'aa data pommel prin pitadi lad-lul vistiera Golescu,i la d-luI spatarai aga, ea sä gasésea trel case mart oi 12 mid pe pamênta aoeclate, oi grijindu-se sa se imbrace ca aoternuturl, care pana diséra al fie gata.1791, Septembrie 3. Cod No. XX, fila 30. Una alta actii din 1791 Septembrie constata ca sub Mavrogheni ocóla dela St. Saya nu mal funciona din causa rOsboiulut. (Ve41 cIstoria culturel nationale de V. A. Urea% pagina 66 Tomul I).

120 V. L. Uagcnii

Pitacd la d-luZ vel ay d ca sd rénduiascd un zapciti harnica cu (Pee skjitorsi, sd fte de slujbd la sfeti Sava. Poruncimi Domnia mea d-tale vol aga, sorênduescI, unù zapciù harnici cu 10 slujitorl la sfeti Saya, ea sa fie de slujba pentru trebuinta luerulul caselor de acolo, ping la sOv'èrsire, fiind-ca este sa ne mutami Domnia mea cu qederea acolo. Tolcho pisah gospod. (1) 1791, Septembrie 6. Cu acetaf data de 4 Septembre 1792 s'ati ordonatti de Mihail Sutu boerilor epitropl: «Ca sa faca °Ware cartilor de biblioteca, ce aft fosti a scólelor otSfeti Saya dupi cataloguli lor ce este pentru t6te felurimele decartI anume, unde sa m6rga cu untl dascali de sonata a multe felurl de limbI la loculi uncle Bunt puse In pastrare,i pentrn cele ce vor lipsi sa apuce pe ceT ce fostii pastrare sa dea séma de t6te, de care %and 14e sa o aréte Maria sale.» (2) Scóla elinicit de la St Saya e mutata la D6mna Brtlaa. Cu tóte ca t6te sc6lele nu sunt redeschise, Domnitorultl, in cur- suit' anulul 1792 ordona adunarea regulata a cutief sc6lelor, prin pitac catre Mitropolitubl din 17 Augusta 1792icatre ambif Epi- scopi din 22 Iuliü acela0 anti.(3)

Pitacd, pentru a se face luare aminte, Cu cheltuiald imbue a se face la casele dela sfeti Saya, ca sd se mute Domnia. Fiind-ca qc6la dela sfeti Sava, unde este ca sa fie mutarea DomnieI nóstre, are trebuinta atfttù casele de meremeti, cum si paturl, usI, ferestre, sobe i altele, citii imprejuri josi a se face una qopronti, unit grajdi miefticurtea imprejura de lemne, jatA orênduimii Domnia mea pe Vasile log. ispravnicel curtil DomnieI mele, carele dimpreuni cu dumné-v6stra boerilor epitropi luandù pe mai- rnarbasa en mesteril lemnari i zidaff, si mergetI la sfeti Saya, ca sa facetI ehefsu de cele trebuincióse pentru lucru, cum cherestka, Mara si de zidarie, ca ce cheltuiall de ban).* trebue la acestea, de care facêndi fdie name sa atilt* Domniel mele si vom porunci ; la care chefsu sa El i dumnéta biv vel stolnice Dumitrache sa ne facet1 anafora. 1791, Septembrie 4. Cod. No. XX, fila 30. Cod. No. XX, fila 39. Cod. No. XX, fila 34. S'ail Monti porunca legata la améndol Episcopl,ca sa proftacsésea a trimite Will sc6lelor epitropiel, ce sunt hotaritl a da din eparhille sfintillor ion qferfulil gantulul Gheorghe trecuti. 1792, Tulie 22. Pitacd la Mitropolitit pentru banii ce ad datii möndstirile scaelor. Ito Mihail Costandin Suful VV. Proa sfintitule parintele mitropolitil sadtate, fiind-ca memastirele de olqte

ISTORIA ROMINILOR 121

Prin judete scblele inca sunt mulle tottt inchise din causa its- boiului si a ciumel. Aflämtl insä. o carte a lul M. Sutul, prin care arunca o dare asupra negutitorilori prAvaliasilor din Jii la douè bat- ciurl, anuale ca din banii strânsI la aceste balciuri dela l'Argu-Jiulul si de la CArbunescl, sti se infiintezecólä,plAtindu-se simbria until procopsitti dascalti. Acestü hrisovii ce gäsima, din domnia lul M. Sutul relativti la o sce1ä din judetula Jiul de susti, este de atribuitilcu- noscutulul de noi istorica stolnicului Dumitrache. La 1792 acesta este ispravnicti la In acéstä. calitate sto1nicu1ì Dumitrache, amnia ser- dart' a provocatil infiintarea de scea românésca in Targu-Jiulul (1). Neb.' M. Sutul n'agasitiltimpti sri reinflinteze multe scoll in judete, el ell mijloculd sri dea in acelasi anti, 1792 la 19 MHO, unti hrisovti prin care miluia cu 60 taleri din Ocni scóla grecéscadin

sunt dat6re a da la cutia se6lelor banil cci randuitI dupd hrisovti, scriemd prea sfintiel tale a ajungandu-tei ca parintil Episcopl vifleênd dréptl aualogie banilor, dupd hrisov, sarea fiev-eiruia, sI orénduitI mumbavirt1 ca s/ 'vl Impli- nésel atatti de la manasthile eparhiel prea sfintid tale, end vi de la manIstirile eparhiilor episeopevtl spre a se da la epitropie, fiind-el ludestula s'aa zabovitti pana acum. 1792, August 17. Cod. No. XX, fila '795. (1) Iat5 aeestfi documentil Carte deschisa catre ispravnicil Gorjului pentru a da negustorit ci negustorafif pravaliesit cate tal. i parale ,20,ci dece de pravalie la dozed Uncial-1 ce se faca intr'acela judeta, pentru ajutorula ?cold, ce este sa se faca la Targu-Jiul Fiind-cd ne-ad tnsciintatù credinciosil boeruld Domnier male Dumitraehe bit vel serd. ispravnica ot sud God, cum el pentra folosuld pamantenilor pIrtil cugetatil sl aveq.e la seen. judetil In targu Jiulul o vc61I ca dasealti limba rom'an6sedi greasea, spre Inatatura copiilor de obvte,care aunt 1ipsiTvi departati de veal' ea daselld pentru invétaturd, arms"' bine-voitti vi Dom- nia mea a face unti ajutor la acestii lucru folositortii pl/eutd Domniet mele. Beef mlearil cd negustoril, i negustoravil vi pr/valievil, earl' vind pentru alivverivurile lor la balciurile, ce se faed de doue orl 1ntr'un and la acel judetil, unula la CarbuneseI,i altulti la Targulti Jiulig, era obieeiti de da mal nainte de pravalie cate chidiOse lei ispravnieilor judetulul, care s'ad urmata In Domuia fratelif nostru Alexandru Vodá Ipsilante, cand pentru eatahrisis lacare venise tréba acésta suparanda-se negustoril ca luarI nesuferite, de cate gece-einel-spre- cjece le!, s'a ridicatd, dar Domnia mea vi eea din urmI luare,icead'intalo socotima nedréptI vi peste mkurd,i alma hott.rita unil putina lueru, care sl se cheltuiasel la unti iced maI euviinciosa In care sl nu simtl nieI negustoravil greutate, adeci 81 dea un ajutoria la aelsta ve611, prIvIlia IntaIcate un led,

122 V. A. ITREctnX satultils6rbescti Dragol-chiol de pe drumulti ce duce Pa Tarigrad «uncle tot-d'a-una conkesca si gazduesd1 boerl si a1I slujbasI dom- nescI ce se trimitti de aid la Tarigrad» (1). In starea In care se aflati tenie romtine dui-A pacea delaistov nu putemti negresitil ascepta spretindä, dela Mihal Sutu mal importante renduell cu referint6. la scoll. Totusl In scurta lul domnie a lasatti urme de preocup4unI despre scae precumil mal susti vécluramil Dintre scálele ce am aratatti ca de cátre diversl proprietarl Inflintatti in decursulti secoluluI XVIII, pe la satele lor, totil mal func- pravalia de aid' (loam cate 20 parale, si pravaliasiI de alit treileacite 10 parale, ca cu acela patina iratai cu ajutora ce vor face pam6ntenil sa se icono- misésca simbria unlit procopsita dascalit de invétatura la numita scóla ;decl ca sa se urmeze in fapta acesta putinit iratil a numiteI scolf, atata estimpil câtilsi tot-d'a-una pe aniIviitorl, ama data Domnia mea acesta Domnesculü nostru sineta, prin care -poruncimil si voua tuturor negustorilor, ca cu buya voire,sa datl acestil putina ajutor ca unit lucru sufietesct spre folosult de obstefiinda fara de greutate, care bad sa oranduescI d-ta biv ve! serd Dumitrache ispravnice a-lh' stringe pentru trebuinta seal si sa metahirisescIlatrebuinta scolei. 1792, Iunie 25. Cod. No. XX, fila 690. (1) Hrisovulrt Fad dela Dreigoï-cleio'i pentru tal. 60 mild dela Ocnee. Fiind-ca la satulù' s6rbesca dela bruma-Tarigraduld ce se numesce Dra- gd-chioI, unde tottl-d'a-una conacescai gazduesca boeffi alti s1ujbas1 domnesci ce se trimita de aicl la Tarigrad ca trebile Domniel si ale`pre' cumil$ice villade acolo aid asemenea, Incaresatilfiind-ca locuescai mu1t1 crestid pravoslavnici bulgarl, care tine neclatita credinta bisericel rasarituld, ati avuta dascalii la sc611 In limba greasca pentru Inv6tatura i precopséla copiilorlor, care dascala a avutili milde la Domnia TéreI acestia, di se cade pe unit cate tal. 60 dela Ocne pentru plata ostenelei lul, care face la invétatura copiilor, dupi cumil ne-amil plirofotisita Domnia mea din hris6vele fratilor domnl de mat nainte ; care acésta mila flanda acumh' rugaciune Domniel mele locuitoril dela maI susa numitalit satil a se inoi de catre Domnia mea, ne-ama printeacesta Domnescult nostru hrisovù înoimúi intalima mila de mal arétata, ca sa aiba, adeca a se da dascaluld ce va fi la acésta sc6111, dela Ocue, tal. 60 pe fe-care ant, care dascalti sa aibti datoria pune t6ta sirguiala si silinta spre Invëtatura si procopséla copiilor dela numita sung, ca sa aréte ca pentru aceea na-ama milostivita Domnia mea de ama oranduita mila acésta; mama dara si pro altI fratl domd, care In arma n6stra se vor invrednici a fi obladuitorI Ord acesteia, sa bine voiasca a 'MIA si a 'MOH hrisovuld acesta, ca si ale Domniiloril sale hris6ve de muele ce vor face sa fie in urma de altiI séma tinute;i ca sa se pazésca nestramutata mila acésta a dascalulul dela nu-

¡STOMA(' 11031 tionéz'a unele pe la 1792. As la se pote dovedi acOsta si Cu urmg- torulti documentil privitorti la scöla dupe mosia Preasba a lul Hagi Stan Jianul,scsolä lucru de mirare! intretinuta nu numal de proprietate, dar din contributiunea chiar a locuitorilor. Acesta document(' mal probézA. mnc unü lucru interesantil, cri. sateniI din Preasba se ocupatt nu numal cu agricultura, dar si Cu tdbilcirea de pei de cure:

Hrisovulti paharnicului Stan Jianu. aiind-ca dumnéluI einstitùicredinciosti boeril allí Domniel mele Hagi Stan Jianul biv vel paharnicil cu cheltuialai stradania sa pe mo0a dumnélul Preasba ot sudDolj ailfileatilbiserica de pétra intru cinstea§i pomenirea sfantulul IntaiuluI mucenicili archidiaconti Stefani sfantuluI marcial mucenicti 0 de biruinta purtatora George, ea cate-va§Ichilil pentru a locui monachil alt1 6men1 grad neputinclo0, care WO gba hranai chiverniséla lor, intocmindti la acésta biseric i unù chipa de scéla romanésca pentru a se Inv.* eopiil de pomana, qi fiind-ca locuitoril de pe numita mo0e earl Wahl meqte§ugul tabacid la piel de capra negutatorescI la care lei plata la 100 talen l cate 10, vèlêndti acésta bung fapta a paharniculul,s'ati lademnattii el pentra pomenirea lor pentru a niel paharnicula alta adet de cherhanale nu le la §i din caVigulii ce de la acele piel ce ail, de bung voie atl primitiliati WW1 argaméntil ea sa dea ajutora sfintel biseriel de 100 de pel ce lucréza cate parale 10, nu numal aceia cati" se afla, ci §i aceia ce In arma lor vor lucra acesta meqte§ugg la numita mo0e Preasba, &Ad zapisti iscalitil de dén0I ot leatd 1783 Octombrie 15 adeveritil fiinda 0 de dumnélul vel paharnictl Manolache Romaniti caimacama 0 de dumnélor ce1-1-alt1 boerl ai divanulul Craiovel, laru care serie, ca viinda el fa0 la (urméza zapisuld ca acea euprindere) apoI s'a datd hrisovuld de intarire din 1784 Martie 12 0 Domuitoruill a mal adausil in favérea bisericd 0 a §c61el ialte veniturl anume: din rama balciuluI de pe acea mo0e, al aIba vame§ul din Craiova talerl 100 din off-Mil venitti se va strloge din acela mita qc611,amil datü acestù Domnesculti nostru hrisovù adeveritti Cu ins41 credinta Domniel mele Lc Mihail Const. Sutul voivodù,i cu credinta prea in- bitilor Domniel mele fil, loan voivodù, Grigorie voivodù, Alexandru voivodtl, martorl puinda qi pe dumné-lor cinstitl §i credincioll boeril eel marl al Divanulul Dom- nid mele: Pang, Filipescu vel ban, Ianache Vacaresca vel vist, Dumitrasco Ra- covita vel vornica de Ora de susti, Manolache Brancovén, vel log de Ora de Bust, Ianache Moruzi vel vent de téra de josti, Manolache Qretuleseu vel log de téra de josti, Alexandra Manul vel spat, Grigorie Sutul vel post, Alexandru Sutul vel comis, Grigorie Hrisoscoleu vel clucer, Grigorie Asan, vel stol, Ianache vel sluj, Hagi Mihalache vel pit 0 ispravnicti Manolache Brancovén vel log de téra de susil,i s'aa scrisd hrisovulii acesta la anula d'intaia d'intre a doua Domnie a Domnid néstre aid in orapila scaunulaI Dorniel mele Bucuresd, la anil de la zidirea lumd lét 7300, iar dela mantuitorulù' Isus Hrist anula 1792,Iulie 19. Cod. No. XX, fila 760761.

124 V. A. T.tazcad ca sfie acdstg, mil/ pentm chiverniséla bisericel, de WHY, timae, unt-de-lemn4 pentru plata dascAltilut ce va inv'éta copili pentru liranasgracilor, cad se vor ocroti in &Hide bisericeIi trel preotfi unú diaconfi86,fie scutitl la bi- sericg.» Voda maï a 2 lude strainIi invoke de tèrei odatA pe sgptgmanii Du- minica. 1792 Iulie 2. Din nenorocire, scálele abia redeschise, se Inteti si mal réa In léra ciuma. Acum WO. activitatea stapanirel se concentréza Intru a com- bate acestil cumplita flagelit

IX pranii sub M Sutul Greil ar fi fostti chiar pentru unti Domnii romanti, necumil pentru M. Sutul, sa imbunétatésca %Via sermanilor téranl, In urma rés- boiulul terminatil cu pacea de la Sistov si mal alesil cu Divanuri reactionare ca acela care ceruse, la 1790, principeluI Saxa-Coburg, sa se reInfiinteze iobagia In léra. Prima lucrare a lul M. Sutu, din 11 Decembrie 1791 este revocarea aseqérel facuta de Mavrogheni in 1786 In favárea téranilor de pe unele mosil mSnastirescl. Mavrogheni hottiese urmatórele puncte : Pentru catil fella vor face de trebuinla vitelor pe mosia mOna- stirel, dijma sa nu le ja. Pentru podulti mônastirel miscator si trecator peste apa lor, la totl satenil sa nu le ja parale de treatáre. Pentru lemne uscate cum si de cele verclI de lucru sä ja din padurea mònastirel fara de niel o dare. La mirk afara din uium sa nu le ja de can trel parale de sacti datorindu-se ieI cand se va strica zagazulti moril sä Ewa sa-la dréga. Pentru clacä sa o faca numal trel 4ile, séü sa le platésca cu unil Pentru carne de mancare sa se tac vile de ale lor peste WA séptemanais'a dée mônastireI de o vita de vaca o oca carne, si si de (5ie o jumgate oca, iar mônastirea numal voia la facerea targulul sa tac vite de ale mônastirel.

ISTORLL ROMINIL0116 125

Pentru vinti ce le va trebui la praznice si de nunte safie voinid ridica de unde va vrea. Pentru arnautif paznidi dijmuitoril mosiet, sa nu tie m6nastirea. Negresitil ca asemenea favorabile dispositiunT in privintasate- nilor sunt inlaturate de triumfatórea reactiune. M. S011 revine la cele 12 4ile de lucru prin diferite ordine inca din finea anuluI 1791, fie sub forma de circularä, fie in urma reclamatiunilor unor anumite melnastirl. Eata cum M. Sutul pretextandti cä lucréza in favórea téranuldt Iffi ohliga, la cele 12 cjile. si nu (lice nid unu cuvintil despre cele- l'alte folosinte dobandite sub Mavrogheni: (1) Din redactiunea actelor ce aducem in note si anexe reesa Inca una fel de indignare cu care însu1Sutul robea pe .teranti la boerime si mônastirl. Tre c4ri ceitre locuitoril din sud Gorj asemenea una ca alta, pentru rancia cladi fi pentru dijnzuirl, cum ati sei le fadi la steipanii Zemle Vlascoe VouI tuturor locuitmilor VéranI din tag judetulti Go11 facerml In scire, a amil luatù Domnia mea insciintare, cum ca stapânil mosiilor pe earllocuitI v5 sup5rA larênduliiclaciI maI multil peste 12ile, care sunt poruncite de Domnia plea dupl condicile DivanuluIsidupl vechiul cu acesta suntetl nedjitI flit de orftnduialA si peste poruncile Dom- niel mele, care acésta ne suferind-o Domnia mea nicI de cum, iataamü poruncita Domnia mea strasnidi, prin osebitg. cartea Domnie'l mele ispravnicilor judetrilul, ca sa na îngduiase niel de cum pe stapanil mosiilor, carora sI le dea de scire inteadinsii si sA le aréte el este strasnid porunca DomnieI mele a mi vcere si a nu v5 supéra maI multi'''. de WA acelea 12 Ole, ce sunt porancite de Dom- nia mea dupa vechiulü obiceitii acele 12 qile sl le lticratI In vremile obisnuite

(l) Eati cum M. Sutu reveicA folosin¡ele locuitorilor de pe mogiile mitropolieT. Anaforaua mitropolid pentru mofia Patrdia de a supine pe locuitori de a'Ø face daca fi a'fl da dijma. 1w 3lihail Const. Suful i gospod. Zemli Vlascoe... Ca cale final anaforaua preasfintieI 8610 pIrintelul mitropolit, o Intgrimii,i portincimil dumné-v6stra ispravnicilor otstid. supunqf pe num4iI sittenI a's1 face claca tu lucru, si a's1 da dijma dupA obiceia, fiindri dreptmile mosiel, fdr1 de a. se Impotrivi maI mult. 1792, Ianuarie 20. frocit vel logoféttl. Prea ineil(ate Ddmne. Cu smerita ni5strI anafora InsciintIm Mader tale cI purtatorulti de grij1 averna orkduitii la mosia Patr6ia din sud Vlasca a sfintel mitropolil, ne Istoria Rom?inilonl de V. A. Dread& TOM. ITalit serie!, 1786-1800i al IV-lea dela 1774. 9*

126 V. A. URECHIX

dupg obiceiü, lar nu t6te de °datai in toLú chipula sa vg diafendipsésel; darg deo3ebita iata trimitemil cArtile Domniel mele ai catre voI locuitorilor, inteadinsil pentru acésta, prin care vg porunciniti, ca niel de cum sa nu o suferitl, niel si primiti a clacui maI multa de catil acelea 12 Ole poruncite de Domnia mea in vremea cea oranduita dupg obiceiula veal, la care acele 12 dile sa aveg a vg facedatoriaaia le lucra ca protimie fara de a trimite copiiI ne vredniel de lucru, ci insuaI casnicil eel vrednicl de mind al se manece de diminéta luanda zina de capataifi, ne intardiinda ai ne lenevindu.-se la apucarea lucruldf, iar mal multil niel de cum sa nu vo5 suferitI, séú earl din vol locuitorilor va fiavandti vre-unti deosebita gedaméntif ca stApanula moaid, In scistl, pe mal putine dile, ai o va fi urmata tot-d'a-una pana amnia, nail aaedgmantil are a se arma, dupg gedgménta acela ala stapanulal moiei dupg cum condia oranduesce ; iara canda in potriva poruncilor acestora vre-unii din stapaniI moaiilor va va silila daca mal multa peste 12 dile, numal decatl sa mergetisa afétatl boeri'or Domnid mele, ispravnieff judetulul,earl dupg porunca ce ailstraanica sa vg apere ji pentru celA nesupusti va lucid* Domniel mele, ci dar aaa sa urmatli sa is- calitI totI in dosul carp aceatia, cum ca v'a venitú porunca DOMnid mele ai vi s'ail eititil in audulil tuturor de obate (1). 1791, Decembre 21. S'aa fAcutùi la ispravnicil judatulul Gorj carte legati pentru acésta pricing, ca sa fie urmatorl intocmal dupl. poruncile Maria sale ai lac/Me de top locuitoril in josti carp, BA le triméta Maria séle. aréta ca locuitoril co se afll aedgtorl acolo pe numita moaie nu voesca sa'aI facg obielnuita clad, in lueru, ei certi al platésea in banI, cate banl 90 de elm& pe anti, asemeneai pentru obidnuita dijma nu se supunti a o da din t6te deplinii dupa obiceiula pamantulul, din bucate,din legunii,din p6me aialtele cate se mat afta, eI sta ea impotrivire; pentru care rugamil pe 1VIalia ta, al se faca luminata porunca InaltimeI tale catre dumnélor boeriI ispravnicl ai judetuluI, ca sa4 faca pro aceatl locuitorl sa'aI faca daca In Meru dupg obiceiulA pamantulul pe anil 411e 12, WA sg nu o dée in banI precum certi el, fiind-ca avema de trebuintl, de lueru acolo ;aaiadereai pentru dijing sg-I aducg la cunoscinta a'al rgspunde fiea-care deplina din t6te dupg vechiula obiceiti ; de acésta rugamil pe Maria ta,i anil Mariel tale dela Domnul Dumnedell niggle& sa fie mutt' ai norocitl. 1792, Ianuarie 20. Ala Maria tale catre Dumnedeti fierbinte ruggtoril ai smeritil parinte su- fietescti. Coma alil 17ngro-Vlahiel. Cod. No. XIX, fila 124-125.

Mal iatà §i alit.] actù de revocare a ponturilor ial Mavrog,heni Mihail Const. Sufzil VV. Zemle Vlascoe Dupg, cum all judecattli atihotaritil dumnélor buril judecatorl departamentait ca t6te fiindil urmarea dumnélor drépta dupg obiceiulti pambtuluI ce s'a urmatti,i al urméza la tgte moaiile tëril de obate idupg poruncile domnesclai dupd condica Divanulul Domnid mele. intarimil Domnia mea, ea la Vote sa urmeze dupg alegerea dumnélor judecatorilor, ai dupg acestea (1) Cod. No. XX, fila 235.

/STOMA. nOMÁNILOR 12'

Dreptult1 de a face vintl *si racing si de a face spirtòse, doban- dilü de sAtenii de pe mosiile mOnastiresci, de la Mavrogheni voda, este revocattl de M. Sutu ca celd ce unnéza: Ito Mihail Const. Sigul V V. Pentru vénciarea vinurilor si a rachiurilor si pentru facerea carciumilor in spinarea satelor si a carciumilor mitropoliel fiindii ca cale anaforaua pgrintelul mitropolitulul dupa obiceiula pinféntulitl, poruncimil Domnia mea, ca dupa ana- forma sfintid séle sa se urmeze si orénduimit pe gaga Domniel mole... mumbasiril sa mérga la fata 1001114 ande prin marafetulil ispravnieilor judetuld sa aiba a face zaptii, atatù pe eel ce véndil vinurile si rachiurile lor pe mosiile mitropoliel,oprindu-I de a nu maI vinde, si pe eel ce all pull Careitillff in spinarea sa fie locuitoriI Weil' supusI si urmitorl, pentra care portincimii dumné-v6stri ispravnicilor judetulul, la t6te acestea si datI ajutorulii cent' cuviinciosit, si egu- menuluI manastirel in tata vremea, data pentra padure, WO si pentru cele-l-alte si ceea ce este da inplinitil dupi alegerea judecateI sa siinplinitIdelaansi'l, lar hotarirea ce a facia(' Mavrogheni si nu OA niel o tinerein séma ca o anerisitg din porunca imparatésea. 1791, Decembre 11. Prea Intilfate Dómne. Insciintimil Miliel tale a in trecutele lun'i :infitisindu-se la acestO depar- tamentii egumenul sfintel m6nastirI Slobocilia din sud Ialomita chir Germano cu unil din satenl ot tam, cerénda atuncl egumenu maI intaitl sa li se ja din mai- nele lor unii zapisii, ce clice, ca de frica l'aildatii in Domnia luI Mavrogheni, fic'ènd satulul privilegbia cu pagaba mônistirel si inpotriva obiceiului tareI,la haca pimêntuluI, cerêndil si tal. 120 ce i-afi data atuncl de i-ait inblanclitilsi i-aii potolitii la phi lor, lasandii de a mg pomeni de alte pagube ce glee ei i-aii pricinuitù tal. 200 treandii si tal. 120 cheltuelI indee si incolo, pe la unil altiI, cum si de venitu ce ailfostit datori si dée decandil ail capatatil privileghiusi nu i-aù' datù nimicit in urmg, ;s'i la acea judecata fiinda intrebatl si siteuil ne-ait ar6tatii aceld zapisil alii egamentilar dela lét 1786 intgritil ca pecetea luI Ma- vrogheni in nona ponturl, ce numimit mal josh' : gPentru catO PIA vor face de trebninta vitelor pe mosia mOnistiriI. dij mil si nu le ja. Pentru podu mônastiril miscator si trectitor peste apa IalomiteI, lor, la totl siteniI si nu le la parale de trecatére. Pentru lemne uscate, cum si de cele ver41 de lucru si ia din pgdurea m6- nastireI fara de niel o dare. La méra afara din uiumil si nu le la decatil cate trel parale de sacii, datorindu-se si el candii se va strica zigazulii moril sa sari sa-lit drégg. Pentru daca si o faca numaI trelile, séii sa le plitései cu unit lefi. Pentru carne de mancare sa, se taie vite de ale ion peste t6tg, sgptemana si sa dée mOnistireI de o viti de vaci o oca carne, si de Si° o jumatate oca, iar mOnastirea are nuinal voia la faeerea targulul si tae vite de ale mOngstird. Peutru Tina ce le va trebui de praznice si de nunte, si fie volnieI a-lit radica de ande va vrea.

128 V. A. URECHIX satelor 0 a carciumilor mitropolid, sa7I faca sa'§I ridice vinurile §i rachiurile de pe acolo sa le dud uncle le va fi satelei unde fostil carciumile maI dinainte, iara pentru daca anulul trecatti, fiind-ca de ob§te s'aii. %mail hotarirea Domniei mele de a nu fi supératl locuitoriI pentrul'éma0turI de clacdin vremea qtirilor nemtescl, poruncimil Domnia mea, ca numai pentru claca acestul urmator anti sa le faca orandaitula zapciti mumba0rettl prin marafetula ispravnicilor, s. rilspuncia daca diva obiceihi diva, caedul Divanulul. 1791, Dec. 20. Procit. vel logofétl. Prea inagate Ddinne. Cu srnerita nab% anafora insciintamti Maffei tale, ca locuitoril ce sunt qe- gatorl pe mo0a Gheghita a mitropolieI §i pe alte mo01 tall ale mitropolieI acolo

Pentra arnautil paznicIi dijmuitoril mo0eI, sa nu tie mônastirea. Sa li se dée tel. 120 ce ail pricinuitil el atuncI la Mavrogheni luat5 fa de mhastire in vreml trecute pentru cele mal susil argtate.» DecI la cercetarea ce le-amù WW1 atuncI, amù cerutil satenilor. vre-unù sinetil gal% din privileghiulti lul Mavrogheni sa ne aréte,i ati gist' ca ail avutil (tail fépusti in cea-l-alta rasmirita, dala nol gicemil, ca de arfiavutti aceste privileghiuff, in destula vreme aü avutti ca sa le inoiasca dela altI bai- t* domn1 ce ail statutil dupa aceea rasmirita; mal cerutil ca sa ne aréte pie vre-un capitand de Slobojie, ad pre vre-unil logorétil de aI curtil cu sciinta ca aù v'équtil séti aù cititti acelii privileghiti,i al 4isil a n'ail pe nimenea, ci acestil zapisti ce se catigoiisesce de egumenti s'aa luatii de judecatai s ail datù la mana zapcialuI spre a-111 aata Divanulul ttirif, care acum Ill vécjumti la mane egumenului. Agtamil InaltimeI tale 0 de Eresimù ce a %nth' judecata asupra acestor noua pontiff. Intéi pentru dijma de fail dupa legeaì obiceiulil tè'rit sa o dée, cad 0 eel cefacticuraturl cu ostenélai cheltuiall, dupa treI ant 41 dati dijma, cu atatti nag vartosti acolo, fiind camp', ara nicl nu-111 sémanai cosesce de géba. Pentru podu ved de ate orl trece amblandil diva, hrana, veff pe josh* ved calare, sOl ca multi awl, sali ca alta povara pentru trebuinta caselor lor, sa nu se supere, fara numal dada îi va inpovara multi cu negotil, numal atuncI sa platésca tredtérea cadi mônastirea face podu cu cheltaiala. Pentru lemne uscate de focii cum 0 pentru cele ver4I de lucru, platindil hadi. mônastireI, sa aiba voIe a lua, lug cu scirea egumenuluI séil a padurarulul. Pentru na6ra, dandall oiumil dupa °Muhl cele po-treI parale de sacA, ca acestea se intelegil mita morarésca, ca al dea randa ca protimisisti celor ce le întindìl parale in maul qi pe incetù incetti o fácu obiceiii,i candd se va ineca m6ra, séti se va strica, (lice egumenu, cu plata din cheltuiala mônAstiril, a,le drégai sa le tocmésca, cl nu-I stint nimeni datorl sa-i lucreze fara de plata. Pentru clad, sa urmeze cum se cuprinde la cartile domnilor, dupa t'éril, cum amil vèlutti in cartea Maria sale Alexandra voda Ipsilant la mana egumenulig. Pentru carne de mancare se primi 0 de egamenti, a se urma in pontù de elti. Pentru vial de prasnice 0 de nunta va sa (pea ca se cheltuesce multi, 0

ISTORIA. ROMINILOAft 129

1mprejurd ot sud Ilfov, nu se supund ay face obiclnuita clacdupa obiceiuld eI standil ca 1mpotrivirei nemerenda la lucru, economuld ce-hl avemil orénduitd purtator de grije acolo, ca sa nu rëmae trebile jostl, au pusd 6men1 cu banI de ad lucrata cele ce ah fostd de trebuinta, deosebitd s'ad pusti unil din locuitoriI GherghiteI de s'ail cumpgratil vinurli rachimi dusd pe la casele lor ca cuvêntil sa le fie de trebuinta praznicelor si pentra nunte, care nu le-a avut pentru acole trebuinte, ci le-a pusd In véniare de le véndh prin casele lor fara de scireai voia mitropolieI; asemenea sunti altii carl M- cutd carciume Imprejuruld mosiilor mitropoliei In spinarea carciumelor si a satelor mitropoliel la locurl unde n'ad mal fostd pusti vinurl mn véndare mal josd din prep decatti a mitropoliel, din care ni se pricinuesce pagnbe; ci fiind-ca aceste fapte stint 1mpotriva obiceiulul paméntulul, rugamd pe Maria ta sa se °ran- duiasca mumbasirri omù Domnesc, cu luminata porunca 1naltimeI tale, sa mérga acolo In fata loculuI, si mal 1ntéid si apuce pe locuitoril ce aunt septorl pe qiselo mosiI WO ImpHuesca fies-care daca anuluI trecutil in banl, precura s'ad pigtail de pentru aceia umbla de ja uncle se gasesce mal eftind,iputemil qice sA aiba acea vole, (Jail 1nsa sA campero pe MA 11 trebue cu burin, lard nu ca butea, si Inca de '1 va f6manea si din burid, eld cu casa' lul sa bea cusurultl, iar sa vincia pe 'eel& Pentra slugl, ved fie arnautl, verI romad, nu este egumenuld zatignitil de a nu îï avea slugl harnice, lar de vor fi. zglobitIi asupritorI sa-1 (lee In scire la dumnélor ispravnicI, séli la obladuitoril rii,i eel vinovatI se vor infrana si se vor pedepsi dupa vinele lor. Pentru cel tal. 120 ce clela ¡Turned' pe séraa,lor sa'1dea acum 1napol, care en porunca Maria tale sit se Inplinésca. Iara pentruceItal. 320 ce dice egumenu ca 1-ail dathi trépadd alto dieltueli, ne avênclii dovada, tilmane si dea credinta prea sfintituld mitropolitd, $i pe end va Ina cu sufietuld cuviosid séle si platd,sca sateniI ; dara pentru dijma fenutul de acestl trecutl anl fiindii In spinarea lot ostasI ne lipsii,amtl gasitd ca cale sA nu se supere,,, lad estimpd salt (We .dijma ; Inteacesta amti judecatili s'a data egumenulul anafora, jara, 4imenu ne aréta ca urmare séù 1nplinire mi s'a facutd; de acésta Insciintamd 60, sa se faca cea de slOrsitd hotarke de Maria ta. 1791, Decembre 2. Dumitrache stolnicù, Theodorache serdarti, Dumitrache Brad serdard, Con- stantin pitard. Cod. No. XIX, fi!a 87-89. Carte ce s'a data orinduitului dumnélui banului Brdncovénu a 2224, vinde locuitorii vinìsi rachid pe mofia Gdgeni din sud saac. Zemle Vlascoe.... Ad argtatilDomnieI mele dtzmnélul cinstitaicredin- ciosti boeruld DomnieI mele Nicolae Brancovénu vel ban, cum calocuitoril de pe mosia dumisale ce se numesce GageniI din sud saac, In potriva obiceiuldi pamhtuluI si a poruncilor domnescl vîndh vinùi rachid cu silnicie pe numita mosie, mud datil Domila mea acésta domnésca néstra carte la mana lul Ienache polcovnicu, ce este minduitil purtator de grije asupra acestel mosiI, ca care sa alb/ volnicie a nu Ingadui pe aceI locuitorl de a face vhdare de vind i pe numita mosie, ci cu totulii sa fie popritl dupa privileghiulù mosiilor spre a

130 V. A. UnEcniX economulti nostru la lucrurile ce aA trebuittl acolo ; asisderea sA-I facli zaptft a nu mal rinde vinur i rachiurl pre ceI ce aA cArciume In spinarea satelor si a carciumilor mitropoliel sa le faca zaptti qi sA-sl ridice vinurile de pe acolo, sA si le ducA ande le va fi satelei ande ati fostii cArciume mai nainte ; de acésta rugAma pe MAria ta,i anil Mariei tale dela Domnul Dumnetjeti rugAmd sA fie multi si norocitI (1). 1791, Decembrie 10. Ala Mariei tale cAtre Dumnecjeti fierbinte rugAtori smeritil parinte sufietescii. Coma allí In privinta dreptuluI téranilor de a tala lemne prin padurile proprietaresci, boerescI si memastirescl, avemil o serie de documente din care se constata, ca acestil netagaduita dreptti de a lua locuitoril lemnula necesarti casel lor, apérandu-se cu bite acestea padurile tinere de taerT neregulate. Dam in note si in vol. de anexe la acésta pagina o serie de acte relative la aparare de padurl si la constatarea acestul dreptil de folosinta. Eata aci o carte pentru padurea Afumatilor: Carte pentru piclurea Afumafilor. Zemli Vlaseoe... Fiind-cA aù jäluitü Domniel mele credinclosti boertl Dom- nieI mele Costandin Nicolescu biv vel epitroptl ispravniculti Afumatilor, cum el locuitoril din .A.fumatI nu-'s1 urmézA a'sI Ufa lemnele cele trebuincI6se ale caselor se putea vinde vinurileirachiA damned banulul ; pentru care poruncimù' Domnia mea si datnné-v6stri ispravnicilor al judetului, sl datI mAng de ajutor numitulul polcovnicti la acésta,i celor inpotrivitori BA le facetl zaptil de a arma fi,r1 voia lor obiceiuluTi poyuneilor domneset 1791, Noembre 3. Cod. No. XX fila 172. Cartea nulneistirel JJlärginenji pentru cdrciumele dela Ocna Telega. Zemle Vlaseoe Fiind-el sfAnta mônistire MArgineniI din sud Prahova, are mosie ce se numesce Telega pe care este si Ocna Telega,i prin cArtl Dom- nescl aü avutii obiceiti ca numaI o cArciumA sA tie camArasil de Ocne pentra tréba lor, iar altti nimenea, ci t6tA v&ularea vinulul i a rachialuI afarA din carciuma cAmarasilor sa fie a mônIstiril, acum s. jAlui Domnie! mele Varnava el- lugArulti acestel sfinter mônAstirl, cA nu i si plzesce acestil obiceiü, ci ImpotrivA locuitorii de acolo ail deschisti 12 cArciume ;decI fiind-cA pentru acestti obiceiii cl avutti din vechime, ne adeverinatl Domnia mea dincArtile mònastirei, eati v6 poruncimti Domnia mea dumné-vdstrA ispravnicilor aI judetuluI ; cele-l'alte cArciume sA le opritl dal% din cArciuma cimArasilor,i fArA de roja nimenea, sa nu fie volnicA a face vênclare .de vinüirachitl, dumné-vóstrA totii ajutorulti celil cuviinciosti la acéstl, ca sa nu se pAgubésci sfAnta ineinAstire de drepturile séle. 1791, Noembrie 16, (1) Cod. No. XIX, fila 93-94.

Tamara Roafirmoad 131 lor din tufisuldi marantisulti ce ari Imprejuré, ei intrAndl Inlguntrula péduril Afumatilor o taie si o sfar' mO at% de niel o oramduialA, pentru care fiinda Domnia mea a In tÓtvremea rOzmiritiI acéstl Ware a pItimité mal multé decftt4 t6te altele, tOrandu-sei sférOmIndu-se dint6te partite flit de niel o oprire,i fiindO fla de cale de a se dIrima si de a se strica de totd o Ohre ca aeésta seiatcs'atj rodité Inaltatil ea trudi cu o3tenéll, plzitl in multI anl, flinthiio pod6b1 apr6pe de politia Bucurescilor, Domnia mea acé3tO carte la mânile mal susìt numitului boerulti Domniel mele,' de apOrarea acestel pdurT, prin care porancima Do mnia mea si voug tuturor loeuitorilor din Afamatl si altor inprejurimI, savetl a va feri si a nu tia mal malt, MO a sférlma ; pentru care poruneimd si d-v6stri ispravniciI judetulul sl le facetI zapté, sO le datl nizamuld celé cuviinciosù de a nu fi opritl pentru tre- bah* caselor lor lemne de tOiatil tufele si miruntisulé dinprejurri,iarcarele nu se va pirlsi niel de acum inainte sl '1prindetli sl '1 InsciintatI DomnieI mele. i isam receh. gospod (1). 1791, Noembre 9. Jaiba damnéldi clucertti Dumitrache Catargiui porunca ce s' a data pentru peidurea de pe mo;sia Ghebdia din sud Ddmbovita. Prea lizeikate Ddnine. Pe mosia mea Ghebbia din sud Dambovita fiindd pOdure, In anula trecutti 'mi-aù prOpldit'o podinarif taindé 260 de copad l mari numal dinteacéstl 'Mire a mea, fill% de a phi qi analogia ce sunt poruncitl a pazi si a nu tOia, numal dintr'o Ware, ci si din alte Wad, dupi suma cea Anduiti din fies-care padare, mé rogO Inatimei tale, fiind-cl destalé anismosé s'a Mall pOduril mele On/ acumé, sl te milostivesei InIltimea ta, a 'mi da o luminata carte de apl- rarea pOduril de pe mosia mea la mane omulul met' ce1-amii rInduité acolo ca snu se mal supere de acum lnainte. Ala InaltimiI tale plecata slugg, Dumitrache Panaiotache, cluceré. Carte de pddure opritif Zemli Vlascoe Dumnélor ispravnicilor ot sud Vlasca sOnatate, al j6,- Nita Domniel mele paliar. Varlam, cum cl pe mosia sa, ce este Inteacelé judeté, ce se nnmesce mogosescil i Berescil avandil Ware cu copad roditorI de ghincla, locuitoril imprejarimil o tale si o sfOraml pentru folosuldi trebuinta lor, cerandil porunca DomnieI mele a o avea aparati, pentru care va poruncimii Domnia mea, sO cereetatl,i pAzindl ortinduiala pOdurilor, al datI nizamulé caviinciosti, clupg, obiceiulti loeulul, ca locuitoril ce sant seltitorl pe acéstl mosie eu Ware, earl ellcuescat stOphulal mosiel si'sl dati dijma, dela earl se fo- losesce stapanulil mosid, sil albil voe a Ma, ad. numal pentru trebuinta caselor lor ail de platg, cum lernne de foal pentru IncOlgitula caselor, nuele, parl, alte mOrantizurl pentru casele lor, iar nu pentru de vênciarei alisverisulé lor, del pentra cherestelei lemne de vénqare ail datorie a plati adetulé pamêntu- lui,si asla vor avea vole dela stapanuld mosier, ferindu-se irisé, ea niel ea prieina lemnelor de trebuinta caselor, niel pentru tréba de alisverisé si nu sfOrlme

(1) Cod. No. XX, fila 175.

132 V. A. UaEcniX

starpésel copacil cel roditorI de ghindA, iarl a1i streini locuitorl, septorl pe alto mosil, cari IsI elleueseù dijma la stapimulil mosid, unde 14:mesa"' sunt popritI, si nu potti MA de vole dela stApinuld pAduril a tAia lemne séti cherestka mosid séle (1). 1791, Octomblie 9. Carte de pddure meindstiret Slobodia din kud lalomif a. Zemli Vlascoe... D-v6strá ispravnicilor ot sud Ialomita, sAnëtate !la Domnia mea aA datal jaiba cuviosula egumenü al4 sfintelmônAstiri dintfaceld judetti chir Ghermano, argtindil cI pe mosia M-rel, aprépe de mhAstire, avêndil dam- bravAi pldure tinutl, care ca ea* DomnestI aù' avut'o aptirata de cAtre locui- toriI de acolo, lar In rAzmerita acésta treenti tAindu-se de totil, nu se pArAsesefi loeuitorili acumti a tAla cea ce a maI fémasù ; ceréndù poruncl de la Domnia mea, ca dui)/ cum ad avut'o apiiratA dintra Inceputti, sl o aIbA si acumti,i spre dovadl ne aréti de vklum Domnia mea si cartI Domnesd strasnice pentru ap6- rarea acesteI dumbrAvI; pentru care vi poruncimil Domnia mea, ea plzind oréa- duiala ce din inceputil ati avuta acéstA dumbravil,sa datl nizamuí locuitorilor, fldndu-le -zaptti a nu mal stricai sfirlma dumbrava meinIstirel, dânditi de ajutoriti ca sA o p6t1 apira. Asemenea poruncimti si tie clpitane. de la cApi- tAnia Slobodiel, sA fii urmator la acésta a se da nizamula ce se cade locuitorilor, sI nu Ingi.dueseI ca sl se faca urmArirl impotriva poruncil Domniel mele (2). 1792, Februarie 20. Dreptul4 de suhata alü locuitorilor este pusq in indoialiii re- glementatti de M. Sulu in favòrea boerului din Divanti Banulti Fili- pescu, prin urmatórea carte: Cartea de suhatil a dunnzéluï vel Ban Filipescu. Damné-v6stri, i3pravnicilor ot sud... Saac pentru locuitoril ot satuhl Plo- penl Intr'acelti judetti, cum el hrana lor si a vitelor lor o fa& pre mosia dam- nélul ce se numesce Bucovul fdrA de a avea vre-unil folosti dela (MusD', pentru care v6 poruneimti Domnia mea sA aducetI pe aceI locuitorl Inaintea Domnid- véstre,i sl le datl porunea, ca ori sA se asele cu multi dumnéld banuld, ea sA dée suhatula cela ce este obidnuitil, sell din di/ele de clacA ce &oil la sta- pinulA mosid, pe care sea, sA elleuiasel, dupe cum se urnahl si la alte asemenea mosiI pe care soda, care acésta are a o primii stApinuld mosiel, de vreme ce acolo nu aù locti de hranAi asla vor fi slobodl de a'sI face hrana lor qi a vitelor lor pe mosia dumnéluI banuld, Ins1 sa'sI pue pAzitorl la vite, ea sl nu facA stricAcIune la fénete, WI' la bucate, séti de nu, sI-1 avetl a-I opri de a nu maI cAlca vitele lor pe mosia dumnéluliasla urméndil sA (lag nizainulti celù sa avetl a Indrepta (3). 1791, Noem. 17. Dreptula de pescuita in balV esle refusatil tèranilor déa, nu plAtesca zeciuéla. O singua esceptiune alliumü in favòreasatenilor

Cod. No. XX pag. 130. Cod. No. XX, fila 385. Cort. No. XX, fila 189.

ISTORIA, ROSIINILORtt 133 din satula Tiganescil (ialomita), dar si acestia aa voia sä facá lésa de prinsti pesce numal la vèrsatura de apl, ce seallá langa satula lor. Eaca unti pitad tt in acestti sensti: Carte pentra a fae,e lésel la satuli sud lalornif a. Zemle. Vlascoe Fiind-ca aa data jaiba Domniel mele Zoo Cominis ce se afla cu sederea la satulil Tiganesd sud Ialomita, d'impreuna cu totIlocuitotil dela acesta Bata', cerendti ca sa 04 vole all face cu cheltuiala lor JAI pentru vaneterea peseeluI pe varsatura de apa ce se aila pe langa satula acesta, unde all avutili mai nainte, ca cu ostenelai cheltuiala lor agenisesca hrana vietil,i fiinda sciuta Domniel mele acestea Inca din cea-l-alta Domnie a nestra all avutil acésta slebocjenie de afi Modil si mal nainte aeea 164 s'a data acuma vole printeacésta carte a DomnieI mele numitulur Zoo si loeuitorilor dela acela satil, ca dupa cum all avuta' si mal nainte sa aiba inteacela loca asI face acea lésa pentru chivernisela lor nepopritl, 1 pentru cheltaiala i ostenéla co fad sa aiba lua teta vanetórea pescelal, fara a-1 superai pagubi cine-va; pentru care poruncimai dumné-vestra ispravnicilor al judetaluI i zapciilor de acolo, vegenda porunca Domniel mele sa avetl de a-1 diafendifsi, spre all faceacesta chiverniséla a lor (1.1791, Decembre 16. Dreptuld de a avea podil pe ape In drumuei, exercitatti unele sate pe timpul ocupatiunel nemtescl. Boeruld din Divan Manolache Brancowinul vel logofOti cere sá fie reintregita In dreptulti sett asupra unor podurl ce i s'ar fi fosta luatti de satenl si M. Sutu prin resoluOunea din 28 Februarie 1792, Incuviintéza acésta reintrare a boerime1 In dreptulA de stApanire a podurilor pe ape (2).

(1) Cod. No. XX, fila 230. (2) 10.) Ittihad Constantin Stlul VY i gospod. Zemli Vlascoe Dumné-vestra ispravnicilor ot sud Ilfov, vetl vedea anaforaua dumnélul vel logof. pentru caro voim Domnia mea sa scimii caro este pticina de se tina podurile dumnélul,i acum mutate In alta parte ? de sunt adeca optite pentru trebuinta domnésel, pentru mai dréptai mal inlesnita trecere pe acolo, sea acel locuitorI din sine0 s'ail facuta stapInl pe densele si le tinfi pentru alisverisula lor ? si de este ala, eta ve poruncima strasnica 864 si- litI negresita sa le dud la locula lor uncle all fostil,iara de estealta vre-o pricina, voima Domnia mea sa ne Insciintati,i vom porunci urmarea. 1792, Fe- bruarie 28. Cod. No. XIX, fila 191. Pré Indl(ale Mime. cCu pie cata anafora Insciintaina Mariel tale, fiind-ca din gilele- Maria sele Alexandru Voda Ipsilant, dupa reforma aleatuinda-se teto menzilhanalele pentra

134 V. À. ihmcniX

Singurula privilegia ce M. Sutu lasä. tèranului clacasia, este d'a nu fi frosü in judecat5. In timpula lucrArei campulul. De sigura acésta disposipne este tota in folosula mosierilor (1).

drumurI, unde cade mai ca lesuire- si mal de dreptil la col ee mergil ea trebI DomneseI, fostil orênduiti 0 la IpoteseI menzilhnea in marginea Oltu unde impotrivit eade mo0a mea BrAneoveni, si aceste douii mosil pórta grija podurilor, adf eel ce vinil dinc6ce de Olt ail podurile de dincolo gata ea podan, si treat numal deelt nezabovindu-se, asisderea si eoi ce merga de dinace de Olt peste Olt, asemenea acéstai acum dupA buna venire a Maria tale asemenea eheltuindu-se ca porunci fAcutil si se urmézi dupi cum erai In cea- l-alta Domnie a Maria tee si pang in rëzmerita; dar fiind-cA, in oblAduirea Nem- tilor podurile ce era dincolo de Olt pe mosia mea se scob6ra josil mal la alta parte de trace acolo pentru lesnirea ostirilor ion unde se al% si acum, si acellocuitorl podaril de acolo flandu-se stApAul pe acole podan l si-aa fficutil si ii facil a1iveniulil lor ca déasele, si in multe rAndurl insciintândfi pe dumnélor ispravnicI ot RomanaV, ea sa le dée poruneg, aeelora de a le drogo 0 a le aduce iarasl Urméza resolutiunea de panero fa stapftnire asupra poduiilor. (I) Eata douè acte constatfinda meillinerea acestul privilegia: Publicafil la 17 judefe, pentra areiturl, a nu en trage locuitoril 1»-in judeceilI pcina la 40 a le ha Mill. Dumné-v6stra ispravnieilor ot sud... sanétate, fijad-ca prima-véra in vremea araturilor de bucate obiquaescil a nu se radica nimenea dela Jura panAntulul si a se trage prin judecAtl, vé poruneimil Domnia mea ca sa inseiintatI la tOta obstea locuitorilor .téril, cum cit-pâna la 10 ale luI Maid, sunt de a se_ afia en totil pe la easele lor spre data fies-eare de araturilebucatelor, ca -silinta,dupa poruncile ce Ii s'ail trimisil de catre Domnia mea, si pe nimenea sa nu tragetI niel sa Wing dumné-vOstra dela lucra panaktulul pentru prieinl de judecatI, iara dupa acésta sunt ca totI s1oboc11,i usa Divanuld Domnid mele este des- chisA, precum si pe col ce se vor fi aflândil intratl in pricinI de judecata acolo. care vor fi avêndil hiera pAm'entulur, sa avetl a le da dumné-v6stra soroculii acesta ea sa nu rémfte fara de araturile de hrana lor eea trebuinci6s1 peste 1792, Aprilie 10. Cod. No. XX,- fila 476. Publica pi la Ole judefele pentru a nu trage prin jutleciql niinenea pe nimeni part dupei lana itti Dumné-v6stra ispravnieilor ot sud.... sAn'étate, vé facemil in scire, ea dupa obiceiuhl ce se urméza in top anili dupa cuprinderea condicil, sunt a fi oprite judecatile in t6ta, aeésta viit6re luna a lul Julie, pentru ea sall póta fie-care locuitor alf cauta de seeerisÙ si de cosa; pentru careiata de mal nainte poruneimil sa ingeiintatI la totl de obste, ca inteacésta luna nimenea sa nu se pornésca cu jalbl pentrn pricini: de judecap, niel dummi-vOstrAsitnu avetI a trage pe nimenea pentru plieinA de judecata pana dupa sfersitulil lunil luI Inca 0 pe cel ce ail apucatil de ail intratili stint in judecata, sti vé silitI a le

IBTORIL Romlbowant 135

Nu putema incheia acestticapitolti Ma de a araa necurmata tendinta a boerilor de a preface in tigani adeca robi pre nenorocilil Ro- mani, car1 eraa impinsi de afectiunl sufletesci, sa se casatorésca cu tigance. Insu-s1 M. Sulu este indignata de o asemenea pretergiune a luT setrariula Stefan Oranescui refuza a-i da ca ligan1 esuflete care s'aa pomenita slobodi din nascerea lor», primincla mai bine Domni- torul de Olä'nesculuI din tiganil Domnesci, cleat sa faca robi dmeni Eata documentula relativa : $etrarro Stefan 011ineseu eu Marin ce-lti, cerca tie figan. Ice Mihail Cons& Suful V V. i gospod. Zemle Vlascoe.... Vèlênd4 Domnia mea sineturl impotrivit6re la aniêndoug unele ce aréta pe Marin de tigan, altele ce-14 aréta de Roman sloboda. osebitù de acésta aflandil ca numitula Marin en trel feclorI casatoriti ca trel Romance, cu copii carii-aiicrescutiiiaù venitti slobog çidajniclvis- terieI tgrif, fuel ulnai parcalabula satulul Funded' ot sud Ilfov, care se v6du la Dinnìt nimica asemanare de tigan avêndfi, gi fiind-ci pravilele bisericescI pravilele politicescl inv i indémna pe judecatorl a .diefendipsislobodenia mal multa la pricinile de involall, nu amii pututa suferi aceste suflete care s'ail pomenita slobadl din nascerea lor pana la varsta ce sunt, a le supune sub jugula isbrani trébai. sa le datI drumul4 a nu-i tineopritT,ifies-careinteacésta vreme de mocù sfie ne supèratI de judeeltI, dupa cum asemenea porund avemii date Domnia mea si aid pe la departamentud, ci dar asa surmatl ne- gresitai fiji shatosI. 1792 Iunie 20. Cod. No. XX, fila 666. Publicalie la to'te judefele si la caimacamula Craiovel pentru a 1111 se &age dinen't prin judecall de actin; valid la sfársitalti Octornbre. Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud... sNngtate! Vé facemii in scire cacumil inteacésta vreme fiinda culesula porumburilor cum si dupa acésta culesula viilor araturl de bucate, &AMA este dupa caidulù Divanulul Domniel mele, a de acunk pang. la sfarsitulti lul Octombre, oma de afar/ pentru pricing de judecatg, sa nu se aduca, nici" sa se tie in judecata. Bata vö poruncimii Domnia mea, ca inteacésta vreme sa fie slobodi locuitorg Wad de pricinile judecatilor WI de a-I tinea popritIi fara de a sili pe cine-va pentru trimiterea la Bucurescl pricina de judecatkci sAinsciintatI la WA obstea acésta porunca a Domniel mele spre a nu se porni acum inteacésta vreme ceI ce ail judecatI, ci caute fies-care de strinsulii porumburilor de culesulii viilor si de aratura pamêntuluI dupa acésta stint slobo41i Divanulú Domniel mele este deschiskl pentru totl de obste. 1791, Septembre 15. Vod. No. XX, fila 68.

136 V. A. 1.TaEoniX robid, ci ami primitd mal bine si hirizimil si si dama Olinesculul din tiganiI nostril DomnescI, decat sa facemti raea omti slobodd, jara paritilor poruncimd si li se faca Domnésca n6stri carte de s1obo4enie si de apharea lori copiilor lor si tía n6mulù dumnélor parte birbitésci séd nmerésca (1). 1792, Iunie 30. Prea Indkate Do'ntne. Cu acdsti anafora a judeciteI departamentuluI, dumnéluI vel armad din luminati porunca InaltimeI tale ad adustl fati Inaintea n6stri arad pe dumnélui setraffil Olinescu, cum si pe ¡aria ce se slice pe sine a fi Roman slobodd, cetindd t6te sineiurile ce are Olinesca asupra acestuI Marin, cum si acea sed- sóre a riposatului pirintelul Gregorio Proin mitropolit, a cirora cuprindere pe largil se vede ar'étati bite acésti anafora a judeciteI,dupg, cercetarea ce deosebitit ficumd i nol asupra acestel pricinl pe larga sineturilor ce vèlurati la mana setrariuldi ()Mesen çi ve-o stiphire asupra acestuI Marin MI uu, si din patru mirturil ce aduce Olinescul, locuitorl din satuld Giescl, anume Mateiti sin Albul, om ca de ad 40, Ión sin Stan blinar omd ca de anI 40 si Preda Mizil- gin sin Anghel omù ca de anl 70, si Stancul sin Driguti ornti ca de anl 60, Preda mirturisi cä aú pomenitti pe acesta Marin la vorniculd Rada Olinescu co- pilä fiindù ca de sOpte anI,i gieé luierban tiganul tatai Neacsi tigincel mumi,i iarisI acestd Predai ceI-1-a1tI mirturisiri ci scifi cum ca Aposatuld Dinul Olinescu tatild setrariulul aflandd pe acestd Marin la satult1 Cornitelul In doné; rêndurl. adusti dimpreunil en una fecioralti luí. din GlestI, Inca o datdi cu mumbasir armisehli stipanindu-14 cIte-va lunl, Maiin iarisl aù fugitd. Pr6 Iniltate D6mne, dupi sineturile ce se v'édd. In scristi la mana Olinescu- luI, se dovedesce cg acestd Marín este fecioruld luIerban tiganuli allí Neac- sel tiginceI, pe care acea Neacsi ad avutu-o Rada Olinescu cumpaati dela Sofica mitusi-sa, ca dol copil al el, una feciord si o fati si Sofica ail avutu-o cumpë'rati dela Stoian din Blegl,i mima ci in zapisuld SoficeI numele acelor dol copil al Neacsil se v6df.i en loculd deschisti; dar in zapisul Parvulul \Tosan ginerile Soficel numele acelor dol copii al NeacseI, ce este ca cinc! anl mal in arma zapisuld el, se cuprinde chiar alfa : «erban tigan ca Neacsa tiganca hl.i Maiin copiluld lor si o fati ce ad muritd fiindú vêndatl de Sofica sora-sa ciutanda sa int6rci OlinesculaI banT. ca protimisis s'ad invoitù'intre el',si pentru Neacsa tiganca atí trimesd schinabil o copill anume Cretina si tal. 4ece, si as% ati rgmasti silasuld deplinti stipanésci totti Olinescul,» dupi zapisuld de vên4are a SoficeI,i deosebitù vedemd dieta Aposatulul Rada Olinescu de anl 46, ande In orInduiala tiganilor numesce pe acestd Malla chiar ala: Ma- rin fecioruld Neacsel tigince; se vede si mirturia, din partea a cinc! boerinas1 ()Musa' de anl 23, care In frica lul Dumne4eti ad data mirturie ca scid pe acestti Marin feciorulil luIerbani Neacsil tigincif cumphatl, jara acea scri- s6re a reposatulul Proin mitropolit ce o aréti Marín, micard ca se coprinde In- tr'ênsa cä ar fi adula elil atuncl cinc! martorl, dol de fati si treI in care ail argtatil ca Neacsa mama acestul Marinar fi romana, si ca pe acestascrisil' Marin l'ar fi niscutfi Neacsa eu uml Oprea Ungurénu si nu f64umil amelitándil la cartea r'éposatulul mitropolitti, curn cil ar fi fostll si Olinesou, séú vechilulti s'6A de fati ca acestil Marin, precum asIa si cuvenea si se urmeze, niel nu po-

(1) Cod. No. XIX, fila 431.

ISTORLL Romtatoaer 137 menesce nimica ca sa fi QOM aceste vrednice sineturI ce are Olanescul prin care dovedesce pe Marin, de bunti Sigan roba al d Olanescilor, si mi se pare ca la dreptate nu p6te fi indestulat o marturie ce uil data doI 6men1 fara de a fi si parasil lid Marin de fata si fat% de a se putea vedea cele In scrisil temeiurl ce avea, fiind-ca cele In scrim.' aunt mai tali decal cele ne serse, iara de fémane, sa licemti, ca Olanescul n'ati avutil necontenitil stapanire pe Marin, dar nicI ail facuttl cererea de catre Olinestl, precum se vede din sciisorile si marturiile ce are OlAnescu, si cad nu Vail stapanitfi de réndil, fiind-ca elil totil fugea, acésta nu este temeiti, cu care putem4 4ice, ca Marin nu este Sigan, fiind-ca dintennti Incepittél SiganiI sunt naraviSI a fugi deIa stapanil ion, si apol stapanil cand II afla vi-1 gasesce atuncl II stapanesce ;ci hotarlrea cea desev6rsitti r6mane a se face de catre Inaltimea ta ; pe langa acósta din cercetare se aréta ca Marin ail Sinuttl treI muerl si cate trele Sigance, si cea de a treia pe care o Sine acum este Siganca de zestre a sardaresel ZoiSil Tufencil, cum niel Marin mi tagadui; se face dar si ca acésta uml chipti de dovada, ca Malin Sigan funda la topa s'ag trasil (1). 1792, Junio 23. Cosma alt.' Ungro-Vlahiel, Dumitraseo BaeovitO vel vornicil, Ienache Mo- ruzi vel vornicil. Vel logof6til.

X. Justifia sub Mihail Suful

Cai In domnia intêia dela 1783, M. Sutu Domnuld 16reI Mun- tenesci nu avu de introdus vre-o reforna importantA in justitie, peste cele introduse de Alex. Ipsilante. Din momentula sosirel séle la Bu- curescl Vi mArgini grija, catil privesce justitia, ca sa se tinA regulatti

Divanurile isä urmeze la indatorire regulatti judecatoriI dela depar- tamenturt 4a Inca la 11 Septembre 1791 M. Sulu adresa urmAtorulti: Pitacit are boerii judeditori de la departamenta a ecluta judedi file. eDurnné-v6stra boerilor ce fé afiaSI judecatoii la departamentull judecatilor, fiind-ca Domnia mea mug rInduitti si orinduimaL pricinile jalbilor ce ni s'aiI datil si ni se da spre cercetare de judecata, care trebuesca cantate si savIrsite spre a nu astepta norodulil si all perde vremea muncil lor, v6 poruncima Domnia mea ca sa aveSI a v6 aduna pe t6te 4ilele dupi orIndniali, sa cautaSI tréba judecaSilor, cercetanda si isbranindll fies,-care pricina care vi se orliiduesce cu porunca Dom- nieI hiele prin zapciil DivanulnI; pentrn care poruncinhl Domnia mea si zapciilor dupa ce veSI aréta pitaculti Domniel mele dumnólor judecatorilor, sa urmaSI a InfaSisa pe bipotesiarl, ca sa li se faca cantare si pentra tóte sa aducep anaforale catre Domnia mea (2). 1791, Septembre 11.

Cod. No, XIX. fila 431. Cod. No. XX, fila 54.

lag V.A. tbacItil

Eatá si unti altti pitacil relativa la adunarea Divanulut : Pitacrc la pré sfinfia sa peirintele mitropolUii la Dumnélor velifi boeril a se aduna la 2 césuri din

Fiind-ca pururea se jaluesca' Domniet mele ceICOaa pricinI de judecatI, cum di pierdd zabovindu-se la Divand cu asteptareaiintardierea, poruncimd Domnia mea, ca de astadlinainte, sa se faca adunare de obste la doua césurl din di; pentru care scriemd sfintieitale parinte mitropolitii,sa dal porunca Domniel mele In scirea parintilor episcopI, cuna si Dumné-v6stra vel4ilor logofetl, sa insciint4 ac64ta vreme a adunara divanulul la totl dummilor cinstitI credincioll boerl velillo al Divanulul Domniel mele, ca eu to01 dumné-v6stri de obste si vd aflatI la oranduituld asa In oranduite lile a le Divanultif (1). 1792, Februarie 23. Pe de o parte M. Sutu Mdemna pre boeri1 judecatori s'A caute regulatti de Divanti si de departamenturI, si pe de alta 11 trimitea prin téra dupá trebl, de rémanea adese departamenturile necomplecte Acesta resultá din urmètorulti pitact : Pitactl cltre stol. Dumitrache a merge la departamentulti de fépte a cauta judecil Ole peinä vor veni boerii de afard. Cinstitdi credinciosd boeruld DomnieI mele biv vel stolnic Dumitrache, ffind-ca unil.din boeril judecatorl dela departamentuld de Opte lipsescd afara oranduiV1 in treliii portmcile Domniel mole, poruneitnd. dumitale, ca sa mergi la acestd departamentd, unde s. urmeif a cauta pricinile de judeciVi a le noroduluI Impreuna zu cel-l-alt1 boerl judecatorl pana candil vor veni cel ce lipsescd. 1792, Februarie 4. Ni avemil documente din care sá se constate schimbárl marI In personalulü departamenturilor din BucurescliCraiova ;de alt- felti niel nu prea sosisera In téra totl boeriI din pribegie, la Septem- brie 1791.i apoI Domnitorul nu pare sa fie venitti 1nconjuratù de mu1t1 Gred pe l'anga rudele séle, din care vècluramil pre una Sutu Caimacam In Moldova si pe Costache Sutu biv vel cdmärasti Cai- macam la Craiova. Dintfunil pitad' dela Noembrie 1791 (2) mal 've-

Cod. No. XX, fila 383. Carle de ala 3-lea logoga la departamentula de patru ot Craiora. Zemle Vlascoe.... Fiind-ca dupa alegerea &muga cinstittisi credinciosd boeruhl Domniet mele Pan Filipescu vel ban, arad facutii Domnia mea allí 3-lea logatd la departamentuld de patru ot Craiova pe boeruld DomnieI mele i s'a datd dupi, obiceid acésta domnésca n6stra carte la manI ca si alba a dula tréba ce se cuvine cinulul acesteia logofetil laacestil departamantil, purtandii pijei silindu-se a sluji cu dreptate la tóte, dupa cum se va povgui de catre dumneld caimacamuld CraioveI, i de catre dumnélor bocriI judecatorl dela acestd

ISTORTA ROMINILOR 139 demti a., la functiunile subalterne dela departamenturl Sutu rênduia recomandaty de a-1 judecatorilor. OrT cum, trecuse vremea marilor in- vasiunl fanariotice, cu ocasiunea reinoirilor de Domnie. Boerimea pa- ménténa, desteptata asupra propriilor séle interese, déca nu din pura patriotisma, linea sa.fie respectata hotarirea téreI relativa la nepri- mirea de streinT in slujbe. Adevérata, cai fanariotil isbutisera sa inscrie in ultimele hati- serifurl a le Sultanilor catre principate posibilita tea pentru GrecT de a fi chiamatI in slujbele lor alaturea cu boeril pamentenT, dar de acésta favòre se folosesc maT multa rudele Domnitorilor, clec« fanariotil streinT familiel Domnitóre ;cacT, In definitivù, Domnitoril ati intelesa, ca era in interesulti lor de a nu nemultami prea multa boerimea paménténa. Sa inregistrama cate-va mésurT luate de M. Sutu intru acésta a doua Domnie, cata privesce justitia. Una din cele mal de capetenie se refera la legea protimisuluT, mal alespentru sadirli chiriT, orT arendarT de mosil. Se introdu- sese deprinderea, ca chiriasil de case, orl pravalili arendasiT de mosiT, sa fie protimisitT la noua inchiriare ori arendare. Era negresita una abusa ala lege1 protimisulul. Sutu impreuna cu Divanula acorda protimisula acesta numaT locuitorilor de pe mosia ce se arendéza acésta numaT pana la 1 Maia incependa dela 1 Martie. Acesta privilegia este acordatai gelepilor pentru suhaturile ce aa apucatil a le avea in chirie (1). departamenta, çi slujindd biner pazincla datoria ce se envine slujbeI séle la t6te, va fi miluittt de catre Domnia mea, Ira ne urmanda celor cu cale si cu dreptate si viindu-ne vre-o jaiba de nescare-va nedreptatT, séit jafurt si asuprele la judecatt, cercetandu-se si gasindu-se elfi In villa, mi numat va fi lipsitti, ci inca se va pedepsi ;pentru care scriemit cdumitale cinstital si credinciosil boerulit Domniel mele, Costache Sutu biv vel camarasil, CaimacamulealitCraiovel, si dumné-v6stra boerilor judecatoff dela acesta departamenta, saga scitl de ahl 3-lea logoratt, dandu-I tréba logofetieI asupra-i si povataindu-la dumné-v6strit la t6te trebile ce sunt, dupit obiceia. a le slujbet luI de a le urma dupa scoposula Dom- niei mele. 1791, Noembre 18. Òod. No. XX, fila 190. (1) Eatl circulara cu referinp la acestu obiectii: T'alicata, la 17 jude(e fi la Cai»zacam i catre judeca toril de acolo, ca sa (Me in scire la departamenturl, cum sa judece la pricint de protimisis. Pumn4-v6stra ispravnicilor ot sud... sitatate, vO facema in scire, ca cu so-

140 V. A. UNEC/Ili

Und altü pitacd din 1 Martie 1792 M. Sutu pruv6di Divanuld

cot61a de obste a prea sfintiel séle pirinteld mitropolituld iubitorulul de Dunine4eù pirinplor episcopl, si a dumnélor cinstitilori credinciosl boerilor ve- lija DivanuluI Domniel mete, dupi anaforaua ce ne-ail data, amii ficutil Dom- nia mea hotirire, dela 20 a le trecataluI Decembrie, ea pizinda-se pravilele cele pentru sdirTi chiril, slipsésci de acam inainte, o rea catahrisisi, care s'ail intinsù' la t6te, adeci protimisis la arende de mo0I, de chiril,de case si viliIi alte acareturi si Nimestil stitit6re, numaI ea pricing, did' aùinutú acea mosie sOil acaretil mal inainte, din care acOsta pricinuesee mu4ime de judecitI zadarnice si se slibesce puterea si volnicia ce are stipanulti lucruld pe ahsOil si Ii pricinuesce pagubii folosulul ;si numal atuncl saihii uniichiriasi séti arendasl protimisis, dud insusI stipanuli lucrului earl legattl prin zapisuli tocmelel ea la implinirea soroculul si nu fie volnici a viudo la altuiù, ci sil aibi ali protimisi iarisl pe clAnsult1 cu pretuld ce vor da altil, ianfara de acésta fie volnicil stipbuld ail da /tiered EA la acela ce gisesce folosd mal bunii la acela co va vrea, firi de numal locuitorli ce se afli seci6torl pe insig mosia acea al protimisis a cumpëra arendasia, Iasi pentru dé'nsil a o inea pe gnu ion, iari nu Cu mijloculii ion si o atirdiséaci pentra altulti. Drepti acea dim(' Domnia mea in scire la t6te judecitoriile de obste, ca de acum inainte si se w meze cele dupi pravill tocmell pentra acestea, iar cuqatii de protimisis si numal fie numal ea pricini cie'l ail .tinutii maI nainte in arendi sei in chirie, mosie,casi, hang, m6ri WI' pavanei arendele mo.Fiilor de acum inainte seise inc6peica orénduiald dela intéitt Martie,i satenii ce trebue stt aibei prolimisig celg pravili Ø dupli obiceuii plimentului sci nu pali a o cere mai inlungei vreme de an nitwit pa'n'á la i Maiu; care acésti hotgaire porancimi de obste si se urmeze inteacesti cupi, afari numal din suhaturl ce al apacatil a le inea gelepil, earl se protimisesci la tinerea suhaturilor ce ail quail a le avea in chirie, fari de a se inmulti, nicI a se imputina, ca uml Meru ce este pentra zaharalele im- phitesceI cetatl, lisftndii Insil pentru acésta in urma a socoti Domnia mea, and din vre-unile se va ariita eit trebuesce vre-o sistoli s611 micsorare, sétl vre-o alti 6resI-care deosebire; care acésti hotifire si o treceV in condicI spre a fi sciuti tot-d'a-una, si si avemi Aspunsil de primirea poruncil, si fii sinr3tosI. 1792, Ia- nuaiie 10. Cod. No. XX, fila 248. Mihail Cond. Suitil VT7 i gospod. Zemle Vlascoe.... Ami vè'qutti arèlarea ce se face Domnid mele printea- asti anafora, de citre dumnélor velig boeriI, care o gisimil ea cale si o intirimi, poruncindil adeci ca pizindu-se pravilele cele pentra sidirii chiriI, si lipsései de acum inainte acésti rea catahiisiscares'aintinstila t6te protimisis de arendi qi de chiriI, din care acesta se pricinuesce multime de judecitl zadarnice, dreptii acea de acum Inainte si se urmeze cele dap/ pravill toemeli pentru acestea, iari auvêntil de protimisisi si numal fie, numal cu pricini del ail tinuti mal nainte in arendi sail in ehirie mosie, casi, hanü, m6ri sag privilie,arendele mosiilor de acum inainte si Inapi cu ofanduell dela 4iva intaia a luI Martie, si sitenii ce trebue si aloha protimisisi celil dupi pravilIi dupi obiceiubl pi- nièntultg, si nu p6ti MI% mal in lungi vreme de catii numaI pang la (liaa

Istorde Romkrmokt, 141 sa alcatuiasca nizaiiii regulator si prothnisulift la arendarea p.auna- iutaiaMaifl. Acestea ava le hotarima de obvtei inteacesta chipa sa se urmeze, arará. numaI din suhaturI ce ati apucatti de -linea gelepI, carl sa protimisescil la tiuerea suhaturilor ce ati apacata a le avea in chifle tara de a se iumulti niel a se inputina, ca una lucra ce este pentra zaharelele impgrateseiI cetatI, lasanda insa pentru acesta in urma a socoti °anda din vre-unele se va ariSta ea trebuesce vre-o sistoli, sé a micvorare, s611 vre-o alta 6re-care deosebire, care acésta hotarire a Domnid mele porancima sa se faca canoseata vi la tóte depertamenturile ja- decatoriilor, atta aicI in Bucuresd, cata vi d'ara in téra, .spre a sci in ce chipa sa urmeze fie-care judecator. 1791 Decembre 20. Vel logoftittl. Pré kayac Do'inne. Ca smeritai plecata u6stra anafora lusciintama Inaltimei tale, ea dela una carda de vreme inc6ce arendavIi chirievl ce tina in chirie movil, case, llamad pravalil aid in oravti vi dirá, in téra, dupa celise inplinesce sorocula celti tocmita in zapisula cu care ail cumptirata dela stapanulti luerulta,vré-nda stipanula aceld movil, móra, casa, harta séti pravalie a o da la alta chiriavia, ca sa o tie, ace1maI inainte ar6ndariti gonesce pre acela care voesce stapanultii ila vinde pe cela de ala doilea anti, ca pricina ca ara fi avhda protimisisa, cad Fati tinuta elti maI inainte, vi ea acésta de multe orliciliarprin hotarirI de judecatI s'aa departatil cel noi arhdarl, vi t'ara de voia stapanulul aceltif lucra s'aa protimisit la tinerea celel vechI arendarI cu ami cuvìntü aplost7, ca are pro- caci a tinuta aula lucra in amada maI nainte, vi ca acesta vedema ca de ce merge O, mal intaresce puterea cereril arhdarilor vi sa slabesce puterea stapanulul lucrulul, cad de multe ori una stapana vrêncla sa-videa acaretula sui la altula tu chirie, ne maI priminda pe cela d'intal chiria0, ela ca cua'ntula de protimisis seinpotrivesce chiar voluta stapantild, tocmil ca cum ara avea vre-unti privilegia asura aceluI lucra, care adsta rea armare fijad-ca s'aproa inmultita in cata apururea vedema judecati necontenita de acestti felti de priciuI futre chirievr, prigoninda-se unir ca alta pentra protimisis, iar stapanula luerulaI niel este intrebata macart1 pre care din dol primescea-Ifiar'hdaritl,cioil vrênda stapanulii sé ti nevrAndti, se da putere tinerel acelal lucra cell de mal inainte .ar'éndariti vi na ca alta cavênta decata ca are protimisis, vi ea acésta de t'ata se ridiei puterea din mana stapanulaY, cad elijar sa fie voia 80,04100 a-la da la altea, cela mal divainte arêndaria ca marafetula judecatil lIA sc6te gata. Acesta cuanta de protimisis vedema ea se da ehiriavilor fara de niel o dreptate, cae]: t6ta dreptatea unul chiriavia séù ardndariti este numal gata adeca: sa 'Ata tine lucrulti aula pana in qiva ce se va inplini soroculti cata va fitocmitti in zapisula ea care ad eumpërata dela stapana, in care sorocti orI pagaba orl de ati avuta acela chiriavia séti arandaria, a luí este, cad precumh' stapanula nu pite sa apuce pe acera arhdariti séti chiriavti ca sa-la inpartavéscavipe dansula din cavtigulii ce s'a folosita dela acea anuda, ava niel chiriavia na "Ate sa-1apuce pe stapanti a-lti trago partava la pagaba,caeldiniliaa sorocului se sfarvesce dreptatea ce are chiriava asupra aceluI hierai r6mane, 6ra subt putereai vointa stapanalal ea ala' s'éti sa faca orl-ce va vreal adeca sa-la dea la anula, orl ea mal mare suma, s6a vi ea maI mica suma, cum îi a fi letona Rovidnilonl de V.A. Orechid. TOM. 1.1 ala serial, 1186-1800 el al 1V-lea dela 1774. 10*

142 V. A. LinEcirti lelor iIn genere a mosiilor din muntI, pentru molit ele ce se poi edea chiar In acestil pitad':

Pitara la parinp arhieresi fi la velitä boerï a face socoteleii pentru iwolimisis veniturile muntilor. Proa sfinte mitropolite, iubitorilor de Dumneder], parintilor episcopT, dumné-v6stra cinstitIlor vi credincio.vI boerilor velitl ai Divanulul DomnieT mele, vd lema inscire pentru veniturile de muntl, c. atta movnenil ce sunt stiptinl a Opte mtinti din sud Saac pe ala carora protimisisa se pricinuesce dumn6-el. vornic6sa Venetanca ca Marev céuva, cata vi altI stapanI de muntI detera jaiba D'Omitid mele, cum dupa dreptatea vi volnicia ce ari pe moviile lor,i chipa hotarirea cea prin socot6la de obvte a sfintiilor v6stre parintilor arhiereI vi a don- vé-vdstra boerilor ama t'Acata Domnia mea dupa anaforaua ce ne data spre a lipsi protimisisurile la veniturile de moviT, cera sa fie slobodli ne opritT voia, atunci póte sit aiba chiriavu cuventa de dreptate caudd insuvl stapanula se lega prin zapisula de tocm611, ca la inplinirea soroculul O, nu fie volnica a vinde venitula, séü a-vI da acela lucru ca chirie la altuld, ci sa alba protimisis jara pe dansuld ea pretil ce vor da altil, atipla in puterea avedamantulul vi a toemelii sa p6te da dreptate celuT maT dinainte chiriaviti, iara numaI ca una cuvênta cacT 1-aa mal tinutil vi pe anula trecuta,acesta nu este privilegia, ca sA aiba putere inpotrivavointilstapatmluI, ca tota privilegiulili t6ta dreptatea hl cum vi mal susd se sfarvesce hi Ola ce i se inplinesce soroculdi acésta protimisis nu se intelege alta, de cata ca vi de N a vrea stapanula sa-vT dea hiena sail la altuld sa nu 'Ata, vi neputendil stapanultd sa-lii d6e cuT va vrea,jata de fata rste vgdutti, ea i se radica puterea stapanirel din mana luT, vi se face chiriavid privilegiatd cu putere asupra aceluI lucra maI multil decata stapanula; ci pen- Ira ca sa lips6sca cut totula acésta nedrépta turnare, cu totiT de obvte rugarna pe Matia ta de actitud inainte sa se radice ca totulii acestil protirnisis la orl-ce feld dearênclarY, sédchiriavi va fi,vi protimisis sa aiba numal acela care va da mal multa,i acela pe care insuvl stapanuld mcmliii vrea sa-la primésca de arêndariii séù chiriavii; gata numaT qicemil: pentru locuitoril ce se afla ve46torI pe movie, acevtia dupa hotarirea pravilnicesciI condice, sa aiba acésta dreptate de a se protimis's h cumpharea venituluT acestei movii pe caroveda'el,tusa fiind-ca cut acésta dreptate ce li se da lor obivnuescai dupa ce vinde stapanula venitula moief, vi taca pana la sfirvitula liii Maiii,candilsefacilinvederate r5dele plmentulul vi araturile vi de cun6sce eA santa rodurile frum6se vi timpuld piojosa, vi este ceva foloba peste sama prettilul ea care ail cumphata venituld acela ar6ndavii, tocmal atuncl pornesca jaibacerendilprotimisissasc6L1 pe ac 10. cump6rator, ha% do Oda ca esto- pagaba, tactl ;de aceea clara dicemü dreptatea de protimisis sil o aibillocuitoriT ce clactiescilpe acea movie, clara cererea sa o faca in vreme cuiinci6sa picea in sorocula randuita dela Marte 25 din clitia de blagovevtenili pana la Aprilie in 23 in diva de sfintuElheorghe, fackdri cererea lu diastima acestul sorocil, vi dauda baria deplinl, dupa toc- méla zapisulul, sa fie primiti mal intal de cata acela arendavd strainil visilo tie pe Orna lor, jara mi ca mijlocula lor sa o atirdisésol pentru altula ;jara candil pana la qiva sfantultu Urheo rg h e nu vor faca acésta cerere, in arma dupa

ISTOIITÀ hOMINTLORtl 14'3 viudo prisnnea muntilor la cine vorrea, si la cine le va da mlna pentru maI b mu folosnlil lor, deeI acéstA pricina a mantilor este trélia de obste a íe facei fiind-cl vi la Domnésca n6str4 baiurdisral din anaforaua tlumn6-%6stra serie una pout cum cá, (cánd din vre-unile se va arta cittrebnesce vre-osis- tole, s micsorare, sal vre-o altA, Ores1-care deosebire, )asIma a socnti in urrn4). Eatitdaril poruncimil Domnia mea, ca adurandu-v6 tot1 la Tutti loca, schib- mitl ea socotúla de obste, mijloculhC6111cuviincioRti de a 411 qil martillo muntilor nizarnù a se urnn de obste, si sartItatl DomnieI mele prinNatafnlii Domniel' mele cii anafora (1). 1792, Martie 1. Vel 1.Inti mare abusa se fli.cea de zapcit cu prelevarea dreptului lor si alt1slarostelul la véMiírT de averi ini.scaltíre inemiscrtt6re. Se prelevati sub. acesti slujbasT taxele, sub diferite numirl, (lela punerea in aplicare a codicelik lui Ipsilant. Asemenea geciuelf si filodorinie sunt regulate prin anaforaua, vel logofetuluT Brrincovénu dela 25 Tu- niti 1702 Si cu resolutiunea lui Sutu din 3 fati acelasi anti, inteunti moda ceva maT echitabila (2). trecerea ac,estia sI na Ii se rn-tI prirrOscI cererea fijad-el'111-all perlita prol;- misis ce li se d. e i tlearea ce alfitentil,iarl botIrirea cea de slvùrviti1 mane la Inilltimea ta. 1791, Noembie 19. Cosma, Beimnic Filaret, Dumitrache banull Paug vel bank Neculae vel bank Dumitrasco Racovitg vel vornicti.... vel lel logofötù. Searlat Fâlcoianel stol, Dim. Varlaam vel serd, han Stirbeia vel medel. Cod. No. XIX, fila 95. (1) Cod. No. XX, fila 392. (2) 10 lIÎihail Const. Sutul gospotl. DapA pliroforia ce ne face dumnéluI vel logotZtù de dreptulù obiceiù acela ce este cu cale, attati la pricina acésta a céusulrif do aprodl en casa NI Mn- vat sApanarulii, cat5 vi la altele asemenea, vi la lucrurile ce se vAnda en me- zat5, tntrimü Domnia mea si poruncimii de obste, atatil zapciilor DivannluI, cfitù vi starostiI de negustorl 81 urmatI si sa pLitI aast/ or'enduialg, dupa care poruneima Domnia mea, céusI de aproli cat pentru lucrurile nemisc6t6re ale acestel pereusil sA urmeze a-1 ha numal acel tal. v6pte-decT,iarri, din t6t1 cea-l-alta pereusie care s'al. pretuitù', F,41 care prin marafetù' de judecata impIrtitn, si-1 i6e po deplink cu deciuiala intrégA dupliIntelegareaacesteIanaforale.1792, Tulle 3. Vel logoRri. Pré Inaltate DOÌ1112e. Ascultandil luminatit porunca MarieI tale ce mi se dete la acésta jaiba, mide aflandu-se qi dumnéluI vel vornicti Moruzi, amg cercetatfi vi ama vildnai, ca ce-

144 V. A. Mama

Sirta areslatilor pentru hotie preocupa pe M. Sutu indata dupt sosirea lul In BucurescI, precumil vedemil din urinatórele acte : S'a facuta ponina catre di-Limeta vel Caimacam, ca pe top' vinovatil caV ad gasitil dumnélul InchisI la pararla CraioveI si pentru catl se vor fi mal trimisd si vor fi InchisI de cand ad venia Maria sa, sa trimit4 estracta ca aré- tare de cand sant inchisli vinovatia lor. 1791, Septembre 25. rerea zapcialuI nu este fgra de cale, cad dupa cuna scia orénduiala zapciilor la dreptula obicInuitd ala lor, cum si ala starostiel cu zapciI, arad MarieI tale pe larga, adeca la cate faca zapciula tacsila in bata' BOA cum si lucrurI miscat6re pretuite, la acelea IsI iée deciuiala deplind, iar dela acareturI nemiscg,t6re, cum si dela tiganI, ce ati 6resI-care deosebitil pronomion din lucrad miscatóre se da filo- dorimd, jara nu are a lua zapciuld la acésta ejeciuiala, care nemiscat6re lucranl a acestel Imparten' fiinda cu pretuhi lor tal. 1130, ama &Ud ca cale sa i se dée zapcialuf filodorima tal. 70, ca o a treia parte din geciniall, preOuma asIa s'ad si obicInuita dela alcatuirea pravilnicescil condice si pana acum; afara dintr'aceste mal însciiiâmù Mariel tale, ca actste-clecinelIifilodorime a le zapciilor sunt legate dup. felula pricinil lor, adeca cana cine-vasI de sine da jaiba, si voesce a'sI viuda una lucra ahl séti nemiscator, ca mezattl,i dapa ce se la- muresce prin alegerea judecateI, ca este bunii ala sea,i prin porunca gospod. ori',,nduesce la starostea de a se vinde cu mezata, si nu se orênduesce la acea jaiba si cerere a zapciulul seié cjeciniall dela Divana, atand din tóta suma véhdariI me- zatulul iar starostea da(10116parale adeca o para a sai alta para a telaluld, iara cand la acea jaiba si cerere se rénduesce zapciula dela Divand, guiad' sa iée tjeciu- iala din tal suma véndaril la led patru parale, din care qeciuiall ié zapciula doué parale, si starostea cu telalul asisderea, jara can(' vre-una lucra nemiscator cuI-vas1 se viudo cu mezatil, cu rénduiala dela judecata si ca hotadre Dommisca, prin zapcia, pentru a se piad datoriile ce este datora acesta stapaml ala lucrulul, atuncI starostea id doué parale talalic la tal suma véngariI,iar zapciula Manda din manele starosteI suma banilor numal cata este datoria, îimplinesce la datornica ce are sa, iée, si dela ele IsI trago 4ecitriala saf iar nu are a cere deciuiall séti vre-o alta impartasire, si din baniI ce ad rgmasa la staroste peste implinirea datoriel, ci aceI banI cap sunt rémas1 se dala de staroste la stapanula lacralal; asemenea si pentra filodorimata ala zapciilor, orénduiala se cade a so urma Intfacestil chipa, adeca la cate lucrurI miscat6re suut trecute si pretuite prin alegerea judec4eI, la acelea are sa-si iée zapciuld deciuiala deplind, lar se va face stramutare vre-unul lucra nemiscator dela una °braza la altuld, cara fie si pretuita, la acela nn are zapciuld sa iée eciiiiaici numaI filodorima pro cata se gasesce ca cale de catre judecata, care pentru acesta feld de madea dela alcdtuirea praviluicescil condice si pana acum s'aa urmata a se da filodorima cate a treia parte din lecitall, iara d'id nu se face mutare aceluI lucra nemiratoril dela una obrazil la altuld, ci acela care l'aù avutil iarasl la acelasl ati hotafitti judecata sa r5mae, fiindù' drepta ald luI, atancI niel cate a treia parte din cjeciuiala nu ié zapciuld filodorima, ce mal putind, pre cata judecata gasesce ca cale, fiind-ea acela care stapanea lucra nu s'ad folosita nimicd, de vreme ce lucra In stapauirea lui aú fostd,i jara la eld aa rgmasil,i trasuld In judecata ari fostd numal ca o Mira; ci IntfacestasI chipa fiinda obiceia cuna s'ail urmatd,

ISTORIA. ROKÁNIZORTI 145

S'ad Acata dota cArtl legate catre cámarasiI dela Oena, S1nic i Telega, ca trimita Márie'l sale catastilid de totI vinovatil ce se allá inchisI la Oca., pentru fies-carele ca numele i semnu lui, de cand se allá iachisIi cu ce portinca peutra ce pricing?i MI de porunca Máriel sale in misil niel O, pile in Ocui, niel sá slob641 (1). 1791, Octombre 14. Inc5. din 8 Septembre 1791 M. Sutn adresk judecAtorilor dela criminaliont urmAtorulti pitac: Pitacti a boera de criminalionli pentru cd ce se aducil la osinda piqcarid. Dumné-v6strá boerilor judecátorl dela depertamentrilii eriminalionù, fiiud-ca voimü Domuia mea O, scimil de apurarea catI vinovatI se aflá la osinda pura- riel si pentru care villa, anume si eu ce hotárireì porund? cum sicatI hita sìí iesù ca botárirea Domniel mele? iatA v'é poruncimil: mal intal pentra vinovatI se allá ast141 in puscarie sI facetl DomnieI mete arnare la scrisù de numgrulti lor, villa lori ca exame.aulti sâ hotárirea in scrisil pentra fies-caro asisderea sa avetl datoria acésta, ca verI-cand vinil la armasie lioVídupg afará, sé. din Buctiresci, indatá ce se aducù la crimivalionù depertamentü, séil la ar- mmulti, mai nainte de cercetareai hotArirea lor, sl se aréte mima docatù si la spátárie anume acel 1141; catl, de ande,i ca ce pricing mame? precum si spA- tAria asemenea Ii da in sciintádepertamentulrilcriminalion si in judecata de acolo pe catl ii priudil si ii aducü potencie vol spltaril dupá afará, ski din Bucuresci, ea la cereetarile ce avernü a face Domia mea pentru cal prinsl hotl fáctitorl de rele, sa ptita avea sciiata sidepertamentultl spatArid, precumsi depertamentulii criminalionti a no da sémá, pentru fies-earele, si asa urmanda in téte Sambetele, lupA oranduiala ce este %cal de catre Domuia mea inca din cea-l-altA Doinnie, sA avetl a aréta, Domniel mole coadica de catIinov ttl sunt de seva,gási ea cala si de catre Inaltimea ta se va da luminatá porunca MAriel tale a fi urmátoril, atatil ti* zapciil, cum si starostea do negustorl ay lila dreptulil lor, cácI s'aù nárávitil zapcir,i ime-oi fáchd catahrisistlpeste oree- Mala dreptulul lor. la dela vanclárI ca mezatil, fArA de a implini vre-o datorie cate patru parale la leA.i luandili starostea cate doul, parale la leil, se facti sése parale,i ca acésta se fa,ce mare nedreptate vencyttorulai,cacl elii niel o trebuin0 n'ail aviad a i se oréndui zapciulti,ci aù voitil numal ea sa'sI 16114a lucralA cu mezatil,i pentru acea perde cate doné parale dela Mi telalicit16, asemenea si la filodorimata de lucrad nemiscátére, orI de se mutá dela o sla- pauire la alta,gil de ati rOrnasú lar alii caí au fostil,zapciii socotesc ca. ar face acelil lucru,i faca preten(ione orl de cleciuiala intrégá, séti cid juni6tate, fárá de a face deosebirea ce m.6111'11(1 mal ; ci mi lipsimA de a insciinta pmeI tale, ea sa se dée luminatá intarire ca poluncl, pentru paza acestel orim- duelI a zapciilor si a starostid si a implinireI dreptitlitI acestui de acum 63110 de apro41, precum axila Máriel tale mai susil, iará hotarirea cea desavér- sitil riimane a se fato de catre Iná4imea ta. 1792, Nulo 25. Ve! bogofOtú Brilacovénu, Cud. No. XIX, lila 449. (1) Cod. No. XX.

140 V. A. UREcrul

cu examenuld lor prin d-luI vol annaei, ea pentru totI ciitI se ado& la puq- egrie savemil Domnia mistri sell*, cum §i slobolenia vre-untlia si tie cii po- rutica Domniel mele inscrisilsubt Domnésca n6strl pecetie. Tolcopisali gospod vomi (1). 1791, Septembre 8. In Iufig 1792 domnitorulti, asupra anatoraleI mareluispatarti mai reintaresce dispos4iunea dela 1780 relativa la liberarea din piq- carie pe chez4ie, prin scirea spatariei. Anaforana damnélui vel spPit. pentra hop ce se stobodti dela piqcàrie a se da .,si, prin scirea spa' Oriel chez4ii. Illihail Cons& Suful V V.i yospod. Cu cale fiindil anaforaua dumnélul vel spat., pentru intircarea hotilor gazdelor lor, poruncimd Domnia mea dumitale, vel arma0, idomniilor-v6stre judecitorilor pucariei, ca pe chezgqia vinovatilor ce dobandescd slobolenie prin pecetea Domniel mele, trimitetI qi la spit/fie spre a se facecunoscutI de vreduid prin cercetarea ce li se face §i acolo,i dap, pliroforia in scrisd ce o vet1 primi dela dumnélul vol spit., a,ia si se slob6li, fiinda cuviinciosd acestd nizamd pentru cea din urmi trebninti,careacestd nizamileste dataqimaI d'inainte dela h.it 1780, Septembre 30, care îlü vèluI inSel3r1. 1792, Itilie 1. Pré Ineilfate Ddinne. Pear(' cheza0I hotilor a se face intircare attü lor, cat gazdelor lor, na este altd mi,ilocii, decitti dupl ce li se face ped(ipsa cea oriuduiti dupg jadecata criminalululi dap/ luminati hotirirea Mgrie tale, qi la vreme dobindescil milostivnica erticitme si se dea pro vrednice chezd1 a fi destoinicei ingrijatl acel chezae, ca in tútl vremea si rgspun46 pentru acel ce vor lua pe chezia lori a-I da de fa, orI dud vor fi ceruti ace ertati hotI séä gazde, ce se vor 8101)4 pe a lor c1iezi0e; pentru care a se face armare la acésti pricing flit de mur, mO rogd Algae tale, si se Intgrésci -a.cdsta auafora on luminati pecetea MArieI tale, CQ, de la puvcarie niel unù hotil sat'gazda si nu seslob641, vremea cdud dobindescit mila Nliaiel tale de ergiciune, OA nu se va ar6ta lor la spitirie, ca sg se cerceteze.i si se cundsci de stintdestoinicI, tip pe chezgie vredniel diudu-se, si dad iscilitura mea catre durnnéluI vol armad ca si se slobáqg §i ca si scie spitiria apururea dela cine si alit pe meld hotil ski gazdi, care dupg erticiune nu va continua a se pgrisi de aceld niravd ald talharie, iarg horgrirea cea de savarotti riimine a se face de catre Maria ta (2). 1792, Ittlie 1. Vol spitard. in volumulu de anexe, la acestti capitola damil o alegere de diferite acte cu referinta la just4ie in casurl deosebite. Unele din aceste acte potu servi istoricului specialu alu justitieI nastrei alesil a procedurei civile

Cod No. XX, fila 44 Cod. No. XIX, fila 130

I TOMA RONIINILORP 147 si criminale. Dintr'aceste sunt de observata actele relative la implinirea datoriilor dela datornici, dreptula de muratorium ce '1 exercita Domnitorulti In favòrea datornicilor acordanda termene de prelungire a zapiselor, deslegarl relative la testamente,or"diele din care se vede ca fia nu pota fi desmostenil,1 In favòrea streinilor si ca justitia are de a ingriji de averea orfanilor. Pitace ordonanda departamenturitor sa citeze tot-d'a-una para- grafula din lege aplicabila la liotarIre, ma" cu séma cande vorba de recumiscerea unuI &era de protimisis; osindirea temnicerilor sa platésca despilgubire pantru liotii scapatl din puscarie ; sentinte relative la procese pentru tiganl; trimiterT de condamnatr la ocne ; con- fiscar' de ayer' a unor Tug41 la nemtl; urmarirl in procese interesanda pe sudit,"; urmarirl contra turcitor de peste Dunare; surghiunuri la manastirea MargineniT si pe aiurea, inca din primele lunl ate domniel; aducere In judecata cu mumbasira, ori armasela, adeca volnicii; pitace catre starostele de negutitorl pentru vIncre'd la mezaturl etc. (1) Viéta omuluT e nesigura. A mé, cbiar in momentula cand co-

(1) Pavel post. dela Caracul, a ama sorueá de cutre datornicl doI an't. Io Mihail Gong. $101 VV. i gospod. Cinstitù credinciosil.boerulii Domnid mele Costache Suite biv vel cainarav Caimacamul Craiovel, s'ati cetitù inaintea Domnief mele acésta anafora a dura- néld. de cercetarei pliroferiece aft luattl a stkil acestul biv vel post. Decl cand vi datornicil luI nu vor putea unta dumitale eu dovada vrednica, cuna are putere de banl a le plati, atuner ea pentru unuln ce nu are, carele de a se inehide este fax& de niel unù' folosft al n lor ; poruneimn Domnia mea, sa aiba sometí de dol anl. 1792, Martie 22. Muta jaiba ce adatti InaltimeI tale Pavel post. ot Caracal sud nomanatl. cum ea din Intámplarile treentel razmirite inckAnda la datorie, an vi platitil pána acum dintrlinsa, vi mai rémaindil inca tal. 600 datorie, ntiS avea ea ce plati cerêndit a i se pune sorocii, ca sa tau se stenahorisésea de datoruiet, nise poruneesee de catre Iul4imea ta dela trecuta luna a lul Gheuarie 4. ea sfi cerce- tarani pliroforisindu-ne de starea vi parlegiuld lul, sîoseiinamù IualtimeI tale, vi ni se va trimite portilla in ce chip sa turnan, va sei Mafia ta,ca, dupa cereetarea ce atril fleutn atatil prin ce! dela Caracal boerl, cal vi pura ce! de aici, pliroforisitti eft nu e adeviiratti, este 15rte scapatatil, ea casa grea iue- vreduieii a plati auésta data datoria sa, ei de va ti mita Mariel tale asupra i i se va orindui aun sorodi de treI precumn cere, ea intru aasta preltiugire de mute gonindu-vI parlegiuln.i venintln lu i5rev-care staro, ea sall p6ta, chivet-

148 V. A. UarcluX rectamil (van factitáttmuncai de aceea scader1!) aceste pagine, a ca s. nu inè abandone. De aceea, in asteptare sa potil nisi si Casi, s1 Majo/ chip/ acestil sorocii a plAtii datornicilor iarasl priu ceta pan/ se va izbrIni, ne IncArcandu-se niel ca vre-o dobandd la banl ce este dator, ci iaras1 cum va fi mila Marief tale asupra-I. 1792, Februarie 27. Ald InAltimeI tale prea pleeatslugA, Caimacamuld Const.

EatA do escalplo uni:i easti Dumné-v6strI ispravnicilor ot sud \napa shItate, fiind-ca copiI Colfescului Iftimie ce ad munitit, ne insciintImd Domnia mea, cum ca seallalapr6stl stare si datare si fttr/ de invëtaturg si mal' vartosd pereusia lor pArintésca se rasipesce, se prapadesce ;iata vd poruncimil Domnia mea, ca pan/ voma da Dom- nia mea nizamulddesevbrsitd sl avetI dumné-v6sta ca dregatorI domnesci aI judetalali mal' vilrtosd ca unuld ce duma6ta biv vel stolnicri Iordache Colfes- tale te alli si rudenie de apr6pe, unchiti, ca und parinte copiilor acestora, sl luatT in zaptulai epitropia dumné-v6strA t6t1 pereasia lor pArint6sca, avéadd clatare si purtare de grije si a copiilor spre huna chiveruisire si folosuldlor, de care sa insciintatI. 1792, August 31. Cod. No. XIX, fila 240-241.

Damné-v6strI ispravnicilor ot sud Slaam-Ramnie sangtate, dupl lusciiuta- rea ce a'tI fostil jutluitú Domnief mele, In trecutele /ile, cum cl aicI la FocsanI a/ muta/ una negustord sudad ald NemtieI, carele avéndll o prAvAlie ca mart./ acolea, ai cerutd de a veni vre-und clironomtl sétl epitropti ald mortaluï, ca sa o faca zaptd averea mortulul, dandu-se scire la agen0e. Eata vine acestd levan Gottlid Ipocicar, care esteclironomd spre a face zaptiiaverea mortuluI; decl flind-ca prav/lia este Inchis/ si pecetluita de dumné-v6strA, vê poruncimit ca sA ofOnduitl din partea duinné-v6strl un d orna dimpreunl ea numituld clironomd la deschiderea pr/valiel,i flekna catagrafie de bite a le raortultfi, iscalita, prin doud foiasemenea, una O. r'émae la manele clironomulta,cgruia sl i se faca teslim qi tóte lucrurile mortaluï,dela cara sl 1u41 adeverinta de primire, jara alta O. o trimetetl aicI la Domnia mea ca rdspansuld; acesta vd poruncimft Dom- nia mea, si fitl sanfitosI. 1791, Ianuarie 6. Cod. No. XX, fila 240.

Pitada catre Teoclosie piara a cicerta casete,nutmciTurniivitulta. Poruncimd Domnia mea d-tale biv vel slugerd Teodosie Tigara, fiind-c/ casele intru care sell a le mumel TurnavitulaI sunt toemite si date prin d-lul Sior Petros pentru sedero en asecjAmbtii, ea in útil va fi fésmer4a sa te odihnesel d-ta peutru o facere de bine a neputintel d-tale IntrInsele,iar dupg incheerea plcil desertandu-se s/ aiba a intra d-lul mal susd numituld lutr'insele; acum dar fiind-c/ a venittl aceeasI vreme, cand trebne sa Intre d-lul inteacest) case, dupg zapisuld ce are dela stIpana casel, procurad ne-amii pliroforisitit; ti se da de catre Domnia mea (lupa vointa d-luI Sior Petros, soroctl de asta-lf

ISTORIA ROMÁNILORt 149 publica volumul6 orl volumele de anexe, mé otAréscti dei mal susa scrisesemtl, a da chiar aci In note o serie de documente re- pana in treI 4ile mg loca de sedere spre a deserta acésta casa, si-ti poruncimti Domnia mea su e, ca MorourI sa intre d-lui Inteinsele. Tolcho pisah gospod. 1791, August 30. Cod. No. XX, fila 20-21. S'a trimisti de dumnélul vel spat. ca cartea Marid sóle pecetluita, Nicolae Mavriche postelnicil la mônastirea Snagov ca sa sé41 In pul, pana la a dona porunca MarieI séle sa slob646. 1791, Septembre 5. Toth In aceaJi s'a trimisti iarasI la mOnastirea Snagov prin d-lul vel spatara ea porunca strasnica catre egumenii: Holteiti ca sa-hi tie in burla pul in mOnastire fina de a doua porunca a M4Yiel scile sa slob64a. 1791, Sep- tembre 5. S'a facuth' porunca Mariel séle catre egamenulti mônastireI Snagov, ca numal pe Honda trimita ca poza i ca poruuca Marier séle la môuastirea Mar- ginenr, poruncindu-sei egumenulur Margiminu, ca tie In paza, purtandu-I grije de hrana vigor, de unde sa nu-lh s'oh* fin a de a doua porunca a Mi. riel sale. 1791, Septembre 18. Cod. No. XX, fila 74.

Douil dirfl legate, la Teleonnani Oil, pentm totr Belinapgla tare NicopoIan ce s'a Pulan stapilat pe cloug mosii, fi le-a dijnbuita, ale vorniculia, Slatinénu S'a gentildouti cartt legate, una la Hasichi A.hmet aga zabitultidela Teleorman,i una latirnlali Isrnail aga zabituld dela Olt, poruncindu-le ca sa mérga sii prinqa pe Bilinasoglu dela Nicopoe ce a e0th la mosia Lisa si a- cula In sud Teleorman si a apunta pe locuiforil de acolo de le-ah luatt dijma mosiilor, pe care sa-lt1 trimita aiel la Mafia sa proa înaltulü Hasan-pasa vizirh. Preflandu-se In urma aceste ea*, s'a scrish la ispravnicil Teleorman Olt cum ca, de vreme ce Belinasogla impotriva poruncil imphatescI, care este ca strasnicie data spre a nu calca tac& In patnêntuld tëril, arara, de capanlii cu firmantl, aú trecuth in t6ra si ati facuth acésta urmare, dupa jaiba d-luI vor- nicultiSlAtinénu s'a datii buiuruitií proa inaltululvizirh Hasan-pasa,ca orI viii si se pringa, séti moda si se adnel trupulti Tal aicI la Inaltimea sa, cu care bururultilhsa trimita dor beslil itreI neferltufecciIi ispravnicil sa se im- preune ea zapciulh judetulul aréte mimar porunca paseI si zabitulti ca orên- duitir de aicI sa urmeze porancir, rara de a se impotrivi mar multh ispravuicir. 1791, Septembre 10. Cod. No. XX, lila 50. S'a trimisti la Ocna Telega ca porunca Mariel s6le lui \roda de volnicie unuI Ianache, ce a Inselath spataria de a scosh rhasti de drumil, care manca s'ail datil In mana (limalla vol armash. 1791, Septembre 28. S'a l'anta carte legata r6spunsti la Manda dela CainenI din plaiti Lovisti sud Arges, dupa cartea ce a trimish la dumndur vel spatarti pentru o muere co

150 V. A. 1.1"nEct1a lative la jus4e. Scitl, se vor atla nemuAamiti de acésta procedare, sub cutare orl cutare cuvêntti, mal ales(' avendil deprindere a ceti- o cer6 inauntru, avhdd judecata,i pentru bucatele ce 4icil unil din ungurenl, ca aù aratiidinc6ce sa-1 slobócja sa-le duel inauntru, ca nicl pe muere sa nu o slobóla, fiindd in potriva orênduelil, cad párita merge dupa pârìù, niel bucate sa nu slob616, mama o oca, ca f6rte fel se va pedepsi. 1791. Septembre 28. S'a facutil carte legata la Caimacamuld CraioveI pentru doI hoS1 ce sunt prinvI acolo, care ad fostd vi en mail aleorghe INT6mSu i cu gaga luI intovaraviti la omorirea und boerd nómSil, fiind-ca Gheorghe ea sluga luI s'a prinsii aid vi tagaduesce de acea fapta, sa ttirnita dun-maul pe aceI dol ce stint acolo in buna paza cu f6e de tóte cele ce s'atl gasitd la el. vi de cele ce s'ail luatd de dbvil dela cold omoritü. 1791, Octombre 1. Cod. No. XX, fila 107. S'a Mouth pitacd la polcovnie,uld de seimeuI ca pe Alecsandru Cola° radice la inchis6rea seimenilor uncle sa-ld pue infiare fiinddvinovatil. 1791, Octombrt 11. Cod. No. 'XX, fila 129. Dupa insciintarea ce s'ail facut aid* la damn6luI Turuagid zabituld Bucu- rescilor, Iacob zabitti dela Focvanl, cum ca uml Osman Nefer dala mezilhandua Focvanilor ail omoritd pe unil Bogdan arménd, suditd din cea parte dela Moldova, ce all venitll n6ptea la pote, socotindd ca este omd r'édi porunca la ispravuicil Focvanilor ca tóte lanrurile mortuluI pana la und firdal le iéein impreuna ca 16e iscalita atatil de dumnélor catil vi de Iacobzabitulii impreung cu doI treI neferl sa le trimita aicl ande seaflaviucigavu. 1791, Octombre 25. S'ari faced féspunsil la ispravnicil ot sud Valcea, dap insciintarea ce all facutil, tum ca und Dima Sonsos insoSindu-se cu tovaravf de aI luI, ce all r5masii dincolo peste botard volintird, trece peste mute vi vine in plaia de fur& cal vi ite a lelocuitorilor vile trecedincolo, cum ca all scrisil Maria sa voda m lauutru, ca sa le faca infranare unora ca acestora, sa nu mal fad, aceste urmarI, iar dudi dupa acésta se vor mal ivi a face rëutASI, Anna sasarä pläiaiï sa dea eu armele Ma pe care va putea prinde vil dinteinvii sA-1 trimita adica dintre ceI 40. care all trimisd f6e de numele lor ispravnicilor. 1791, Octombre 25.

Carte de flare armarú ot Craiova. Zenile Vlaseoe.....fiind-ca dupa, alegerea d-lul cinstitd vi credinciosil boeruld Domuid mele Paul Filipeseul vel baud, amd f5,cutil Domuia mea allí doilea (ftore), armad la scaunuld Craiovel' pe boeruld DomnieI mole is'ail datú, dupa obiceid, acésta Domnésca nóstra carte, ea sa aiba a face zaptd trebile armaviel, vi pe tuSI zapciil armavilor (AV suut la acósta br6s11, ca care sa slujabel sine arvirea vi urmaroa obicInuitelor kohl ale armavicI. silindu-se poutru tae pele

IbTORIA Romimoatt 151 ea pana acum biografil de domnil, de cati-va doinnT si insiratori de legende In loca de a studia in detaliti si cu detinere mersulti dice sunt chipa obiceia la datoiia slujbel lul dupa orencluiala si povguirea ce i se va da de Caimacamula CraioveT, pentra care scriema si dumitale cinstita credinciosa boorule Domniel mele Costache Sutu biv vel camarasa Caimacamula Craiovel, sa-lasCilde ala 2-lea armasa, dandu-I pe zapcil i armastl asuprA4 spre a-I avea in zaptula s'él,i povatuindu-la d-ta la tóte trebile ce sunt dupa obiceik a le slujbeI lul de a le urma, pazindil latin tóte dreptatea,i ferindu-se de orT-ce lucra impotriva, poruncimil si voul zapciilor i armasailor catl suntetl la acésta brésla, sa cun6scetI pe mal sus a numitula de ala 2-lea arma sa dânclti-1 supunereai ascultarea cea cuviinciósa. 1791, Octombrie 29.

Garle de alt1 3-lea logoilt la Divanul Craiord. Zemle Vlascoe....fiind-ca Upa alegerea dumnélui .cinstita si credinciosa boerula DomnieT mele Pana Filipescu vel banü. ama %cut Domnia mea alil 3-lea logof. la Divanula CraioveT pe boerula Domniel mele, Voico biv ala 3-lea logof. i s'ad data dupa, obiceiil acésta Domnésca a nóstra carte la manI, ca sa alba a cauta tréba ce se envine, ci flama acestuia a logofetiel, purtanda grija si silindu-se a sluji ca dreptate in credinta la t6te, dupa cum se va pova0i de catre d-luI Caima- mul CraioveI, i de catre d-lor boeril de acolo, pe urmarea ponturilor ce sunt de catre Domnia mea in scrisil la d-lul Caimacamul Craiovel,i slujinda bine, pazinda datoria ce 4 se envine la t6te, va fi manita de catre Domnia mea ;iar ne urmanda celor encale si cu dreptate,i viinda-ne vre-o jaiba de nescare-va nedreptaffi s6i1 jalani asuprele la judecay, cercetanda-se i gasindu-se in vina, nu numaI va fi lipsitü, ci inca se va si pedepsi ; pentru care scriemai dumitale cinstita ti credinciosa boerula DomnieT mele Costache Sutu biv vel camarasil Caimacamul ahl Craiovei,sa-lil sciide alta 3-lea logof. dandu-I treba logofetiei asupra-1, si dumnéta la t6te trebile, ce sunt dupa obiceiti a le slujbel luI, de a le arma dupa scoposula Domniel mele. 1791. Octombrie 29. Cod. No. XX, fila 154.

S'ati fácutvoluicie cu mumbasira pa1ir. sa aduca pe Masai Cate,rina, surorile dela Aricescl dela Slatina, s6a de uude le va gasi, priu sc.rea ispravnicilor, cu t6te scrísorilecevor fi avénda pentru mosia AricesciT, ea sast6 judecata ca egumenula BistriOanu. 1791, Octombre 30.

Litactl la dumnélta vel spett. si vel agei 'mara o muere si ca wat copita (lela orasairtTiltré de peste Mutare, cetac funda nisce bota a anta Serdeni Gheeiti, Osntan Aya stiiptinulii lor.

Cinstild si credincio4 boeril DomuieT mole d-ta Aleusaudre Manul elspat. i d ta Jorgache Sutail biv vel postelnica epistatula agid, fiind ca, dela orasula Tibrea de pesto Duuare aill'agita o muere si ca una copila, furaudu o suta patiu-4.eci galbenI si patru-leciisr;pte caragrosl de catetal. doli juin6tate o alto argiutatif si lucrar! dela stapanulti lor Serdeui Gbociti cha. aman Aga,

152 V. A. URECHI.X. verselor institutiunl. A [lice numaI: cutare Domnri a fostil 13114 cutare réti nu mal ajunge. Bunétateai réulatea DommiluI se cuvine a

Rita ve poruncimù Domnia mea strasnicil, sitdatl poruncl la top' ZapciiI dum- n6v6strg i la cgpitaul i la resphntiesI vi la vatIveil mahalalelorti, filcendit-o public tota orasultl Bacurescilor, ca fiesI-care sióe aminte sgrij6scg de acestl fugan, eg de va fi venita, sell va veni la Bucuresd, sO-i punetl in mâng negresith ca sna scapei s.-.i trimetetI cu t6te fartisagurile aceste in paz. la Domnia mea, avendiii respunsfi. 1791, Noembrie 1. Asemenea cgrtl s'aii Meath si la ispravnicil din 12 judete. Cod No. XX, fila 157.

Rt.:Tung lCaimacam pentru averea anal Stotan Capitanii cc all fugittc la 1Venifï. Cinstitil si credinciosh boeruld DamnieI mole Costacho Sutu biv vel cii- mgravil,Caimacamulth Craiovel sgnetate, am veduth Domnia mea insciintarea ce fad' DomnieI mele pentru o movie io vie, untiloch'do casa si. alte inertia dupO fojace ne-all trimish,cearein sud ViItem unit Stoian clpitanii, ce ail fugitti la NerntI,pentru eare poruncima dumnitale, ca t6teacestea sg, le facl tlumneta acum de ocamdati zaptil pe gala Dmniei, isg, stea asa OA vel avea a doilea porancg, dandil dttingta respansh iacelulf Rusia logof. silul Constantin Otetelesanodatornicil, ca sii mal fie ingaduitorI. 1791, Noembrie 3. Cod. No. XX, fila 169.

Carte de condicartc de »alga.

Milostiv Bojiu 16) Mihail Cons& Saful VV. i gospod Zemle Vlascoe... Dat-amti cartea Domniel mele pre care dupg alegerea dumnOlul cinstithi credinciosii boerulil Domniel mele vol logofetil de tOra de josh Pam"' orenduitil condincarh la judeth, ca sO aibg, a Vim, condica judetulul si a arma intocmal dupi coprinderea acestor poruncI ce (lama: t6te Domnescile n6stre poruncI, carl se trimitiii s'ah trimisil catre ispravnicI, sOil cgtre jade- cgtorl pentru chivernisirea locuitorilor, pentru paza i bung orhaduiala judetuld, pentru judecatIi pentru orl-ce pricing deobste,ca povItuid i.invet1turl, mai vertosil cele ce sunt urnagt6re intru t6t1 vremea siobiclnuite, sa aiba a le trece in condicg, bite, dreptil, cm vremea lor, ca si schimbandu-se ispravnicil sat judecatoralii, si viindh' altil,sg, gitséscaacele poruncl in condicA, sg le energhiséscli sO le pgzéscg, si logofetulti acesta sl fie datoril la schimbarea boerilor ispravnicl gil judecItorti, a areta celor ce vine, cate poruncl sunt date de mal nainte, iar si na fie uitatl poranca ce se dg odatg,i sg nu se Hill de celil ce vine in urmI ispravnich, ce ail fosth mai nainte ;avisdereai urmarea ce vor face ispravnicI dupg poruncile ndstre, ce grid iu judete, de obste, prin plOsT, cum si cislele de orI-ce trebuintg vor face ispravnicil in judetti, asemenea i acelea sg, tie trecute &Ste Ill condica, sg se pgzésci lu malliloorênduitultil logofeth vi pravilnicésca condicI intru care este povetuirile pe largil cum sg urmeze is-

ISTORIARomIbrmontt 153 se judeca dup.' starea diverselor ramurt administrative, judiciare,fi- nanciare, cultUrate etc. Tstoria direia rnl-am consacrata ultimiT anY al pravniciIi judecgtorula la priciiil de judecatI, i de cele obicInuite a le mosiilor si de multe cuviinci6se povétuirl la judecatile ce se vor data de judecatorg s6a de ispravniel, sa se afle or(Indnitulii logontii in de fati cetindii si ascultanda, ea Eig "fad practica de pricing, 'Mill tare sa se serie DIM qisele unuia, réspunsula altuia, si hotarirea ce s'ail Redd, si dupa acea si fad, caree de judecatl, si anafora, cum si de nu se va et-Irma peteina si va rgmlnea a se aduce mgrturil sóa alto dowel!,iarAsI sa aiba a face practicaisa o tréca in condica, ca sa fie pururea sciutti caau rgspunsti fiesl-caredin eel ce s'aa judecata,ce dovell ag arétata,si la ce ail r6misti pricina ? care la acestea sl fief6rte cu luare aminte, ca sa inelgi sa faca zapta cum se cade pricina, cercetarea $i hotarirea judecatil,spre a se serie Insult acelea ce se vorbescil si se hotarasca la judecata, iar nu altele,i ala se serie in condica tóte pricinile de judeca0 a le noroduluI, ce se mutt% de ispravnicl si de judecgtor peste téta vremea, spre a se afta treeute ca t6ta orênduiala lor, ca hotarireai implinirea ce s'ati fleuta $i O. adevereze in fiesi-care carte sat anafora, ea aunt treeute in condiea; dupg care dandu-se celnl ce ati castigatti judecata, cartea Ma anaforaua, sa d6e si la mana celul ce n'ati rémasii edihnitti adeverintg iscalita de ispravnicI ség jaded- prin care sa aréte anume sorocula ce s'aa pusii de fata, acelora, ea sa vie la Divanti de a-vi face apelatia lor,i sa dée si la cela cu pricina adeverinta sub is- cgliturile, intra care sa ardte giva ce V-ati pusti soroca spre a veni la Diva* iar pentru eel ce ail rémasti odihniii multamitl pre hotarirea de acolo, sa serie insisl in carte cl s'atímulttimita si s'atiodihnitti; si aibg datorie orênduitula logofétil, ea pe t6tlana sl trimitg, prin dumnélor ispravnicl, aiel la logofetia Domnit mele, condieg de Cate judecgi s'ati cantat de judeeltorl si de ispravnicir judetuliii, enanItare in cechiptis'ati hotgritti, 8611 la ce ati ramasa ? de &ail multamitti sal nu ? ca cand va veni cu apelatia la Divanti vre-unulti, si va cere aduca pre vre-unula aicl, sg i se cérli adeverinta soroculul, sa se caute in condica pricina aceluia, ca su se vacja ; langa acestea, fiind-ca intamplatil se intampla necurmatti galcevurri pricini pentru zalogirli véncjarl de mosiI, si de veniturI si de orr-ce lucran l eg facuta printeaseunsti, i ca alta eco- notnie si s'ati véndutti la 6menl stréinl, earl aunt opritl a cumpe'ra; ca sa lipsésca dar acestea, sa aiba a se trace in condica judetulul t6te vémilaile de mosiI, de veniturI si de ori-ce, ség zalogire, de va fi ca orênduiala fleuta, dupg cercetarea ispravnicilori sa se adevereze de &multi, eg este treed/ in condica, ea la orl-ce judecata sa. se cr64a de adevératil acelti zapisti ;iarg farg de a se trece in condica sa nu aiba statornicie Mel una felil de véndare sag zalogire, care pentru acésta sA aiba datorie ispravnicil mal anteiti a da in scire la WA judetula, ea totI sl scie a veni la condica sa aréte vengarile ce aü a face, ca sa se tr6ca In condieg ; asisdereai off-ce alte aselgmaturl, ca sa fie temeinicei cu credintg de adevarate, sa aiba de a se arêta si a se serie in condica judetuluri adeverindu-se de logotttal ; asisderea sg se tréea in condica acéstai examenele de cercetgrile a fiesI- caruia vinovattli calutti in hotie, ca sa se afle trecute, i cand ar avea trebuintg numitula logoftita de vre-o trebuintai inatatud, sit aibg prim d-lor ispravnicit judetulul a arta la d-luI vol logofgtil,i d-lor velitI loggétl sg aibg a argta Domniel mete, porunJa CQ ve' trimita dela Nol iargsl prin ispravnicI sa o trimi0 la oranduitulig

154 V. A. URECIITI

vietI urrnAresce aliti 8copti decat de a fi carte de petrecere a calor-va trftndavI:or1 carte a;sIa (lisa diclactica, dar din carecolartiltí In\ atA

logofal ;vi pentra slujbai ostenaa luí si aibg ay laa Idea ce este Avivderea sl aibg, a tincat treI lude seutelnid pentru po3luvania caseI lul, 6meni strtlinI vi fArl de pricing,i flri de dajdie la Visteria Domniel mele, cirora, chipa cercetarea ce li se va face de catre d-lor ispravnicI, tiind Cu adearatü firl de pricing. sa aibl a li se da dala visteria DomnieI mele peeethiiturl Domnesei pe numele íi chipull lor ca si fie apgratY,i langi acésta sl, iée vi avaetil dela cartile de judecati sea anafora ce vor face ispravniciI,sé g judecitorall. lusalapricina hotAdtg de acolo pentru scrisñ i trecuti in condici, dela parale 20 pana la pa- ralo 60, vi ispravnieil sé l judecatorii si ailoiu le insemna In carte acell havaeta ea sa nu se indrisnései a lua mal multa; avivderea si Me vi dela riivavele ce se facl de soróce de catre ispravnicr, dela parale doug pana la parate patru, lar mai mal si nu se cuteze a lita; iarg, dela vgndIrl, zglogirl da movil. i iT, tigani, sé:1 alto avecilmêntud, cum vi la vènellti de venituri de movil, carl poruncim mal suya a merge cu zapisti ca si secercetezedeispravniciiisg,tréci itt tondicg, si iée pentru scrisil In condici: de movia mare cate parale de /novia mica cinel-spre-clece, vi de tiganI la unilsnfletribanI 15, Insemnandil iarivI ispravnicil séti judecitorull acell havaetil Intre acele avecliimêntud; poruncimil Domnia mea d-v6stri ispravnicilor judecItorilor ai judetulifi cartea Domniel mele si metahirisitl la tréba act3sta,dandul condica jadetalril asuprI-I, ferindu-se de a nu face nescare-va jafurl celor C3 vor avé pricinI de judecitl, séri a cere ruvfeturlimita, ca pentru acea i s'al oré:1(111Ra de catre Domnia léfl, spre a seferi de miele ca acelea, nielsa se zAbovésel, en scrisultIcarilor, séit trecutulii in mulla, pe locuitorilce vor avé pricing do judeeltI, ea sA nu li se pricinuiasci periciune de perded de nemei ca cheltuialg,i ca grabi sa sesgvérvésci fievce-cgruia trébavi si le dée drama, pentru cA de va face vre-unI cusuril la vre-una din cate i por:intima mal susl nu numaI va fi lipsitù,i alta data nu se va mal' Invrednici la mill i slujbl, Domnésci vomiii pedepsi. 1791, Noembrie 8. Cod. No. XX, fila 182-183184.

Numele condicarilor ce se oriinduesell (lela judete. Sandu logofgai condicarl la sud Ialomita. Voica biv polcovnieri » Prahova. Co»stantin BAnesen Vlavca. Nicolae Tipograf Saac. Canstantin Siulescu Museo!. Constantin, ce aI fostü polcovnicü la sud Dambovita; la 1792, August 11 Dina logon'tg. Nicolae sin Stan logof6tü, la sud Ilfov ; 1792. Iulie 18 Constantin Stoeneseu. Riducan Piculén logofgtii la sud Buzel. Manolache sin Gregorie TarnAvescri biv all 3-lea logoltil la sud Slam-Ramnic. Mihal Poruinén la sud Mehedintr. Dumitravco TImgveseu la sud Gorj. Parvul la sud Doljil.

I8T6R1A ROM INIEORt 155 cate-A, a biografil ictite-A a fapte din politica e. terna, iar despre téra despre mersulti culturel séle,, apròpe nimicu

G1ieorgbi0 postelnicel sud. N'alcen. Constantin Lacust6nu la sud Olt.. Cracirm logofilta la sud ArgeF,t. Tudorica la sud Teleorman. Stoica Fastacatu la sud Romanny. 1792, Deeembre 1 Florea logofilta Dragoescu. Cod. No. XX, fila 185.

It¿Ispunsil la ispravnicil Prah9vel pentru sudip ce fina veniur la 7110i7. Dumn4-v6stra ispravnicilor ot sud Prahova, am vatiata Domnia mea inseiintarea ce ne facetl, dela 10 a le aceste hai, pentra Ioan Gogionaan sudita ot Sacele, cumpèratorula de venitula moviilor miinastird MarginenIimanastirrI Sinaia, cum ca veranda inaintea dumn6-v6stra n'ají primita a se socoti eu mita egumenI vi a se desface de acolo,oicêndil ea vine la 13ucuresci pentru acésta, vi ceretI porunca de urmare de este a venii egumenil aicI la BuctirescI séti na ?pentru care va pofuncima Domnia mea de este ca adevarata cuna ea numitula Ion Gogioman vine la Bucuresel vi nu face alta prelungire, sa avetI trimete vi pe egumenI, laxa pentra Ion Manolo suditu dupa ce va veni aicI, ya avetI a innata Domniel mele. ea ya dama ponina, de a veni acolo vi Aposto- lacho Turnavitu vinclator. 1791, Noembre 14. Cod. No. XX, fila 186. S'ají facutil porunel catre ispravnicil ot sud Teleorman, dupa insciintarea duMnélor pentru un Nicola ot Ruvl-de-vede, ce este datar unul turca dela Cala. ca atata numitula turca sa-I gica sa se scóle sa vie Id la Alada sa,ca sa-v1 cante davaua, cata vi pe numitula datoriula lul sa-la trimita drepta la mana sa ca Insciinyare vi el' slujitorI de judeta pentru pul la drama, iar pe chezavula numitull dator sa-la slob641 de la inchis6re, de vreme ce nu este chezavape ban1, ci pe omula carde este vi l'ata. 1791, Noembre 17. S'ea t'acata porunca catre ispravnicii ot sud Baza ea suitrimita aicI una Margarit biv ala 3-lea vistiera epistatula moviilor dumnéluI spatara Ohe- rache epistatula eiminarid spre a-vi' da socotéla de venitulrilor la dumnéhif. 1791, Nombre 17. Cod. No. XX, fila 188.

Carie de boerili ji«lec4toria la depertamentulli de patru ot Craiova.

Zemle Vlascoe Datam Domnésca mista earte, pre carele l'am orênduita DOMUla mea judecatoria la depertamentulti de patri' ot Craiova,. ca de impreuna, cu boeri judecatorl dela acestil depertamentii, sa aiba a cauta pricinile de judecatI ale noroduluI, cate lise va orendui Inmisil de catre dumnéluI Caimacamula Craiovel, en sirguiall, pazinda deperta- maula, silincirtpentru. dreptate a face hotaririle (lupapravilI,spre alf

I56 jr. A. tinEctirX

Drtm(t decl la vale In notA acte de urmta6rea coprindere :1) Unil moratorium In fav6rea luI Pavel postelnicelli din Caracal, vra sä pea

fies-care apftstait Indestularea sa ail, de a se z4boviF2ii. a-0 perde vremea lor ca indelungatl asteptare la depertamenta, urmluda dapl buna-vointa a Domnia mole Intru t6te flrl de cu3ur, iaralandu-se cu slujba vrednica, va dob/ndi ciaste dela Domnia mea, cum In potrivI, Cicala se va arta nedreptft judecatoria, orI lenevindu-se la datoria slajbel séte, ori flc6acla hatlruff, sea voe vegbiata, sat la alta interesa amgginda-se, va fi scIduta si osêndita dupl pravill. Poruncima Domnia mea si d-tale cinstita si credinciosa boeriula Domnid. mele Costache Suta biv Tel clmIrasa, CaMacama ala Craiovel,sI-la soil pe maI susù' numitula boeriula Domnief mele, jialecItoria la acesta depertamenta. 1791, Noembrie 18. Cod. No. XX, fila 190.

Carte de judea tor la Divanalrc Graiovel. Dat-ama Domasca n6strI carte d-laT pro care l'amti orilncluita Domnia mea judedtora la Divanula Craiovel, ca dimprennl cu climatal Caimacam, cu d-lor ceI-1-a1V boeff judec/tcal ai Divanulal de acolo, sl aibl a cauta pricinile judecati a le norodalul, atta cele ce sunt de aicl cu porunca Domnid mele, &OM si cele ce vor veui cu jaiba la Divana de acolo, cu sîrguiala, ne lipsita plzinda la Divanii, silindu-se pentru dreptate a face hotldrile dupl pravill,spre a'sT afia fie0-care apastuita indestularea sa, MI de a se zlbovi si perde vremea lor cu indelangatl asteptare la Divana; armânda dupl buna vointa Dom- niel m.ele Intru t6te far/ de cunt* si aratandu-se ca slujbl vrelnica, va dobandi mili 0 cinste dela Domnia mea, cum In pottiva, dad se va arata nedrepta judecItorttla, orl lenevindu-se la datoria slujbei sae, orI flanda batftrurl, s6a vole vegbéti, séù la alta interesa amIgindu-se. va fi scgdatùi ostualita dapI pravill porancima Domnia mea si d-lul cinstita si credinciosa boerulti Domniel male Costache Satu biv vol cimIrasa Caimacam alú Craiovel soil pe mai numitula boerulft Domuiei mele de judec/tor aicl la Divanala CraioveI.1791, Noembrie 18. Cod. No. XX, fila 191.

Carte de judecillor la clepertamentti de Cre»ienalion ot Craióva. Dat-ama Domasca ask% carte pro carele l'ara orilnduita Domnia mea judecatora la depertamentala de Cremenalion ot Craiova, ca dimpreunl ca eel- 1-a1t1 boerl judeatorl dela acesta departamenta, sl aibl a data pricinile de ja- dec4I a le vinovatilor ate li se va orêndui In scrisa de atre dumalul Caima- camula CraioveY,ca sìrguialä, ne lipsitú pazinda la depertamenta,silindu-se pentru dreptate a face hotAririle dap/ pravila cu aratarea capetelor spre a'sI afla fiesI-care nApastuita Indestularea sa,fill% de a se zabovii a's1 perde vremea lor cu indelungat/ alteptare pagrabasil la depertamenta ; urmanda dap/ buna vointa Domnid mele intru tóte farri de cusura, aratandu-se cu slujba vrednicl va dobftndi mill si ciaste dela Domnia mea, cum impotrivI se va ar6ta nedrepta

IsroarARomitamont 147 nu numal in favòrea unuI Nerd ware. 2) Grija de copiil Colfeseaut 3) Regularea clirunotniel upul sudijflauslriacil4) Sc6terea until judeclitorala, orl lenevindu-se la datoria slajbeI sae, °A facêuda hatirurI, vole veghéta, sétl la alta interesa- amaginda-se va fi Salidai osauditti41tipa pravila ;poruncimil Domnia mea 0 dnmitale,cinstiti icredinciosa boerula Domnid mete Costache Stqul biv vel camitrasil Caimacam ala eraiovel, sea pe maT susú numitulfi boerula Domniel mele de judecator la acesta &per- tain en tú. Cod. No. XX, fila 192.

Parle la vorniettla Pripcovénze ea sti'fiei dumnélui la Divannlii r'raioer;.

Cinstita si credinciosa boerula DomnieI mele Stefano Priscovenebivvol vornice, sanatate ! macara a la intocmirea ce atnù facuta Domnia mea, dtunnélor boerilor ce ama orênduitil acumil judecatorI aid la Divanula Craiovel, pe dum- n6ta nu. te-ama pusti in randulilcelor-l-altï boerf judecatorl,avilndu-te cu deosebire pe dumneta ui pentru acésta niel nu roinat a te indatora la ¿cite poruncite de obpte care se caut4 in spre a le osteni pe tae ditele ne lipsitú voinda odikna Vtreine(elor domniet, tale,dard iarapI nu o giisimz1 Donnzia me« eu cale de a fi domnia ta cleasebitit pi lipsittz din slujba pi triba Domniei mele. ci la cele maI deosebite si mal delicate pricinl te avema nelipsitilqi oraduita la Divanula Craiovel, unde veI merge dammita, WI de pregetare, dud va fi vre-o tréba mal mare, ca d'imprenna cu dumnélui Caimacamula Domniei mele, §i ca dumn6lor cel-l-altI boerl judecatorI, sa caulatii acele trebI mal mad, ne.lipsitI, ca sa nu se intarzieze.i ea acésta va ficunoscutapideosebitil ipolipsisilal Doinnie tale, unde i nadajduima la osirdia dumitale a se face drepttl hotaririle,fara de nieluntlcasual.; pentru aceea darl scriemil dumitale deosebita ac6sta domn6sca n6stra carte, precruna asemenea am tlInsciintata dumnéliff Caimacamultil Domnid mele, si fil saniitosil. 1791, Noembre 19. Cod. No. XX, fila 192.

Carie la dumnélui Cai»tacamulti Craiorel pentru dumnélui vel vornica Prepcovénu.

Ito Mama Const. &Ifni 1717.igospod. &into Vlascoe.... Cinstita si credinciosil boerufil Domnid mele dumn(Ita Costacho Sutit biv vel camarasil Caimacamula CraioveI sanatate. macaril ea In- tocmirea ce ama facutil Domnia mea ifumnélor boerilor ce i-ama orénduita acuma judecatorI aicea la Divanula Craiovel, pe dumn6lni biv vol vornica Stefan Pres- covén, nu Yawl pusfi in randula celor-l-alt1 boerl judecatorI, avandu-la cu deosebire diva starea cinsteI si a btitranOel dumnélui,i pentru aceea niel nu l'amil insarcinata la t6te pricinile de ob§te, spre a veni int6te lade laDivanii re lipsita, voindai odihna b6tranetelor dumnélul, dad iarasi nu mil gasitti cale Domnia mea, de a fi diunnélul deosebita §i ne lipsitade slujbaitr6ba Doninier mete, ci la cele mar deosebitei mal delicate pricinl ila avema nelipsita si orênduita la Divanula Craiovel ande va veni dumn6luI Lira (le pregetare cal d

/aorta Romdnilorh de V. 4. Urechitl, TOM. LI ald serie1,lo86-1800 Lai IV lea dele, NM, 11*

158 V. A.J.JitEcRiá

Teodose Tigara din casa mumel TurnAvitulut EatA. una acta de dreptate in favòrea mamei bunului amici alú lul Mavrogheni. 5) Tri- va fi vre-o tral mal' mare, ea d'impreuna ca dumnka si en dumnélor ceI-1-alt1 boerl jndecitorl sa cautatI qi mete trebi mai 'marl ne lipsitil ca sa mi se Intar- zieze, de care acésta ama insciintatil si dumnélul prin osebita Domnésea nóstra carte ce scriemn, ci dad na lipsimil a insciinta damitale, ca sascil mijloculfi cu care avemil pe dumnéluI Onduitil la Muna,i dumnka te vel uni en d-lni la cautarea pricinilor ea unil boeril practicosil la a le Orne:01110, spro afacP drepte botaririlei dupa pravila. 1791, Noembre 19. co.i. No. XX, fila 193.

Corte catre Caimacamula Crainvei deindu-se n scirr judertnorii re s'aa orfinduita. Cinstitili eredinciosil boernlil Domniel mele Costache Uta bivvelea- marasil Caimacamulil CraioveI sannate, iti facemfi In scire, ca iata amii orkidnitfi Domnia mea. judecatorI atfttfi la Divanulti Craiovel, ca d'impreuna en dumnka sa cante pricinile de judecatI a le norodulig, câtjli departamentulil depatri], i la departammitulil de criminalionti de aici. din Craiova, pentrn pricinile de ju- decatI, ce li se va orhdui in serist1 de catre dumnka, chipa orandniala ce yi in cea-l-alta domnie a Domniel mele s'ají nrmatil, de acarora mime trimisesemfi dumitalei t'ad In serisii, ea sseil pe boerii judecatorl orêndu41 de dumn6ta, deosebitil facutfi qi cartile Domnier melP de judecatorie fies-carnia parte la mine eu cnviinci6sa invkatura si povataire, in ce ebipfi ait a mina la eautatulfi trebilor jndecatilor, deci nu lipsim4 a inseiinta dumitale de acésta In- tocmire a jridecatorilor,i portincimil ea de mima fluido sa se cante tke prieinile de judec41 a le noroduld ne lipsitil, atatil la Divauft d'impreuna cu dnm- néta catil silaorkidnitele depertamenturl de orénduitil boerl judecatorl, en silin dupa pravillidup. dreptate, ara de cusma si Vira de zahava, dupa, cum este burla voluta Domniel meta ca sa iirt pricinniasca celor ce srint injil- decatI prapadeniei cheltuiala 1791, Noembre 19. cod. No. XX, fila 194.

Craiord afara din dumnaul vornicula Prescovr'nu re rsle ortIndaila cu deosebire, 1791, Normbre 18. D-lnI vel claceril Barba Stirbel. 1791, Oct. 12 s'ají rintluitii cincel. Goa-

D-10 biv vel pabarnict Stan Jiann. 1 noglu jadee:flor Divanitu la Craiova. biv vel atol. Ioan Glogovén. D-InI biv vel atol. Tonita BrAiloin. biv vel shigerfi IoniÀt Argiutoian. Octombre 12 s'atiseriq C imacamulul Voleo t logoffitil totii voiculuI i s'a inoitil pentru ArginloianCitS'AA SCOS logofetia prin cartea 1792, Noem. 23. judoelltorio. Depertamengula de potra o/ Oraiova. Biv vel elneer Zabarie Barbu Banescu in leuda acestuia randuitfi post. Maui' ala 2-lea armasil. 1792, Martie 26.

ISTORIA hOMINILOIlrt 159 miterea In surghiun la Snagov a postelnicultit Nicolae Mavrichi si a until Ore-care Oltel. 6) Protectiunea mosiilor vorniculul Slatinénu din

Biv vel clucer Zaarie Chiriac, in locuTI s'ad orénduittl Zamfiraehe hiv vel ald 3-lea logof5td, 1792, 1-lea 1ogof5td, 1792 Februarie 2. liiv aid 2-lea logof6tii Dinica. Biv polcovniculd DrAghicénu BAlén. Gheorghita, al 3-lea logoréth, 1792, Lillie 18. S'ad Wad Stan Gromor6nn al 3-lea logof5td in loeulli lul GheorghiVi, 1792.

Departamentalit de Criminalianrc ot Craioret. Biv ispravnie za curte Constantin. Iiiv ald 2-lea vist. Constantin Prisiann. Biv ald 2-lea armad Dumitrache Viilorénu. Postelnicelult1 aheorghe Socoténulii. Cod. No. XX, fila 195. S'ail Redd porancl In dosuld jdibei luI Dumitrache Turnavituld pentru mid oierii ce l'ad inchisii la und Mitache vame0i, pe care vameld lid rkidnise TarnOvituld sa dée oieruluI tal. 500 Bi sd iée tagvild dela mana, ea sa se des- caree eand if va da socot6la la Turnavitd, ad cered sA se slob6d1 oieruld dela Inchis6re ca va da tal. 500, sl stea in pastrare pa se va judeca aceld vame01 en Turnavitul, de are cevaBI ca dénsuld, nefiindu-I oieriuld nimied datord ; dupil cerere s'ad poruneitd ca Turnavit sa numere bad la epitropi, sd stea in pastrare .pe oieril sa-ld slob6d1 d-luI aga. din Inehis6re. 1791, Noembrie 19. Cod. No. XX, fila 188. Carte de judeerttor orénduitrt la judep. Zemle Vlascoe pre carele l'amd orénduitti Domnia mea judecatoril la sud si aiba, a data t6te pricinile de judee541 a le locuitorilor Cu bunI cercetare ca ad le hotarascA ca dreptate,i pentru fie0-care pricing, ce va judeca BA faca hotarireinserisd la mana cul se va cadea, ferindu-se de hatard gi voe veghéta; iara pro eel ce nu se vor odihni de acolo al le dée la maul sorocii inscrisd cui orênduiti spre a veni la Diva*i pentra t6tepricinile ce va cauta sd aibd a thin condia, Intru care al se tréca t6te cu buna orênduiala, a0a judecatoruld BA canto judeatilei sd faca hotarire Inserisd,iar Implinirea dupii hotadrea al o faca ispravnicil judetuluI, la care Implinire si nu se amestece judetatoruld, cum nick'ispravnicf sa nu se amestece la pricid de judecatI ajndeca, fAxii de mime judecItoruld, pentru care poruncimti Bi d-v6styl isprav- Mellor al judeMul sA-16 cun6scefi de judecator, gi s1-1 datl mama de ajutor en 6menl de slujba pentru cei ce vor fi a se aduce Bi a se mite la judecata.; aBiB- derea poruncimdi mazililor,bresla0lori tuturor loeuitorilor de ohBte ad 41 luseiintaV de ac6sta, de fie0-carele pentru pricinile ce vor avea al mérgl O. se judece la orénduitulii de Domnia mea boerulil judecitor, cd pentru acea amtl orénduitil deosebitil de ispravniel Bi judeatorl, ca sd caute mal eu Inlesnire WA de Alma in t6ta vremea priciniie judecatilor ce vet( avea. 1791 Noemb. 20. Cod. No. XX, fila 178.

100 V. A. 1.1mgcniX

Teleorman in contra unuT Turc din Nicopole. /) Pedepsirea.CU ocna a unlit falsillcator de acte pubIce. 8) ActIA relativit la ataceri parii-

te s'arc r6zdaitti. 1791, Naembrie 12. La departantelaulil de opfrt. Clucernlii Drimitraclie Catargiu Sardartilti Teodorache Tut'kill Sardarulti Dumitrache Brezoianul Slugeril Barbul Ciorogarlénul Sluger(i Mateiil Cantacuzino Slugerti Nicolae zet Evdocliim Mateiti Grecénul biv vtai zaVibArnicio Dragomir alti 3-lea logofati.

La departamenialiä de f_pte. Stolnieuí Iordache Colfescu, in s'ail orAnd Scarlat Falcoianu, 1792, Main 3. Medelnicerulti Drlighicén. Grechnl Pitarulti Constantin Niculescrt etrarfi Anton Fotino Cluceril de arie f4heorghe el n ceril de arie Dumitrache (Mora ?) Alit 2-lea vist. Pashal Ionita alii 3-lea logofiltil. La Cremewal ion. Medelnicerti Stefan Vilara Slugeril Teodosie Tigara Setraril Ioniti sin stolnicti alieorgbe GramAticil Iordan Dimitrie ispravnicil ,4erban alit 3-lea logofëttl Pitara Mateiti DrAggnescu s'ai1 rmnduitn cu pitacul d-luT vet logo f. Noembrie 22. Boerit epitropi. Cl ncernlil Costache Paharnicni Dumitrie Varlaam Stolnicti Dumitrache Stolnicil Nicolae edeluicerti S te fan i. Ajatortibl epitropilor. Portan tr Stamate Toma SpAtitrache

ISTORIA, ROMANILORt 161 colare cu guyernulti Ardélula 9) Actti relativa la judecarea de Di- vanulil din Bucuresd a unor hoti priq peste Olt lu regiunea

Polcovniculti Stan Siraral -Stoica Urlegén logof. 1791, Decembrie 15 Stoluicti Alecsandru Grecénu judecitortl la spitirie Medelniceril Hristea judecitortl la Agie. 1791, Noeinbrie 12. Zemli Vlascoe... Se da volnicie slugeT. Dkimuiei mete zapa spitirescil si mérgi la sud Buzeti séti ved' ande va gisi pe Timase negustorasT mimularti, luindu-111, cu voie t'ira voie, alma ala infitoseze inaintea dumnélor velitilor boa' cu Panait ce ati fo3ti1capitana de volintirTi en Stefan si Samen Armón, si sil rèspundi la cele ce va fi iutrebatil. 1791, Noembrie 22. Curte 'legad la Caimucantal Craiovet pentru bolla lia Dobrolan a o 'chicle la niczattl. Cintita kJi credinciosil bocrulil Domniel mele Costache Sutu biv vel eru- raù CraioveT siniltate, itT facemil in scire, elacea in orasulil Crujo- veT are bolti de piatri, Dobrotau negustora de aicl din BucurescI, carde tiind-ci este datorti atita la alt1 datornici, ctiestrele soVeT luT, este a se viuda cu mezatii acea bolti;decl éti poruncimil dumitale, spu! si faci mezatil mea bolti aicea In oraqulil Craiovei ca Une imprejmnirile °I letra amplia tuturor do obste, si pretula ce va e4i pe urmil saibi a insciinta Doinniei mole cu auafora,i val avea porunci. 1791, Noembrie 27. Cod. No. XX, fila 204. S'A gentil volnicie cu doT neferT ca si duci surghiunil la münistirea Mir- ginen1 pe Dumitrache Defibeiti Mi de ala slobodi egumenulil pininu vo, mica porunca gospod. 1791, Decembrie 4. S'ati acida r'apunsil la ispravnicif ot sud Prahova pentru marfo, ltadultiT Minzula, ea si stea popriti Oil va veni,fiind-ci aú scrisil Mida sa la ma- gistratulfi BraylvuluT, yi in urmi cela ce va riminea de jadecati va pltiti china case!, citili clteltuiala a doi cal ce sunt aT Radului Minzulii, care cheltuiall are a o face omulfi Radulul phi va veni. 1791, Decembrie 21. Zemli Vlascoe... Orênduimil pe sluga Domniei mele, zapciti spitirescil cande si iée de aicl pe Stoian ot Fliminda sa-iadita, surghiunil la mòntistirea Mirgineni sud Prahova, de care poruncimfi Domnia mea egamenului acestei aduandu-14 orénduitulil mumbaOrd pul la pazi inliuntru ménistiriT, firi de a cloua porunci a Domniei mele si nu te cutezi allí sloboqi,1791 Decembrie 22. Volnicie ca mumba#r, ca zapciti speitdrescre, set aduca pe nisce (huela (lela satulrt pentru pricina jadea fii A-monitor cc! jelfuiri de Panail ce arc fosa ceipitanit de voluntiri. Zemli Vlascoe... Fiind-zi la pricina de judecati ce are untí Samen Armén i tovarllii lut cunti Panaitti co ail fostfi *Ama de voluntirT, este trebuinti

162 V. A. UREcHIX tuluT CraioveY. 10) Acta constatanda pedépsa Cu incinslire a seimea- nuluY Alexandru Cociac. 11) Acta relativa la uciderea until sudita, a veni tuaintea Domniel rude Sayal parcilabula dela satulti Tiglineseil 0 Ionia, saténula de acolo, Intra caruT copra ad fosta marfa numituluI Samen, ca sa de marturia lor Inaintea DomnieT mele. orftduima pe sluga Domniei mele zapcia spataresca.... qi radicandd dela numitula Bata pe Ionica saténula 0 pe Sayal parcalabuld, sa-I aduca drepta aid Inaintea Domnief mele, 0 care din davagiI va rdrnanea de judecati, acela va plati trépadula mumba0ruldi 0 cheltuiala lor, iar numitil locuitorl sa nu-T supere mumba0rula Intru nimicri. A01derea si aibi datorie orkduitult1 acesta mumba0ra, ca ducanda osebita porunca Domnid mele ce is'aii data citre camaraoula Paraschiva dela Zimnicea, si aiba a aduce res- puma hi sciisfi catre Domnia mea dela numitula camara0 cu. Intircerea luT tle acolo. Aoioderea si aduci mumbaoirula acesta 0 pre Voico W61111111 dela Tiga- nescY gazda la care aa oedutil Tanase. 1791, Decembiie 22. Cod. No. XX, fila 237.

Anaforaaa ce s'aïl flicattá in dosulti Alba lui Barba Bechénul, potentpayaba ce i-aii flicutti unii hop.. lio Ilfihail Const. Suful i'V i gospod. Zemli Vlascoe... Sulfald ce s'aa WW1, poruncirna Domnia mea si se ur- urmeze, 0 peste suma sulfulul, sa nu fie superaslujba01. 0 zapcil puparieT, ci dupa acea orênduiala sa se urmeze. 1791, Octombrie 11. Pré Inalfate Doinne. Dupa, luminati poruuca MarieT tale s'ad Infatopta la judecati Barbul jii- luitorula en doT zapcil qi patru slujitorT din brisla armloésci pentru pagaba ce jail Montit unti hoVi, de care se tota judeca de este acum unil anti 0 jum6tate, spre 1nteles, 6re s'ad scapata ca fuga, s'ad cacerdisitil de numitil zapcili pa- ripla pe langi jalba sa nu se lnainta judecatiT, atatea cliff spre citanie, dui o angora a departamentuld de Cremenalion ea 16ta 1790, Octombrie. Pe care apira pe dumnélul vel arina01 Grigorasco Chica, ca unula ce dummiluT q'ad facata datoria pe cata i s'ati ciclutd, WA pe zapciI ceI mid 8,1 puririel 11 lnda- toréza si se gasésca pe fugaril, In care anafora li se vede 0 soroca data dela Divana de qile 61, jara De aducêndu-la, cu deosebiti hotarIre si plitésca; alta anafora a acestuT departamenta dela trecutula Decembrie, prin care cu amirunta cercetare s'ail alesd vinovata numal vatafula de pupitrie, anume Ienachecare s'ad 0 osanditil, off si gisésci pe 1100' Insorocil de ()He 31, orl si platésca pagaba jalnitoruld; o jalbi a luI Iuzbaqa de pu§carie anume Petre din trecutulii lui April, data catre Divanula priT, ci l'ar fi apucandti 0 pe ela singura de tal. 200, care jaiba s'ah' orênduita iar la acesta depertamentil, cu porunci si se fad, analoghie pe puterea gieql-caruia zapcil alit purarieT, alit carona avuta nefiiinda cunoscuta s'ad fosta gasitil ea cale dol zapcil Petre 0 Ienache si dea po talerT 200, 0 patru slujitorl anume : Barbul, Vasile, Tudor 0 Petra po cate tal. 50 ca sa, se plat6sca tal. 600, pagaba jaluitoruluT ce cerea atund, iar maT josa si vede hotirirea DivanuluI scriinda ca s'all inde$tulata dela zapcmlil cela orênduitii, ci.

IBTORIA RoslihnLoafr 163

Armén din Moldova. 12) Acta relativa la hott de cal de peste muntI. 13) 0 carte de ftori- amasa la -Craiova. 14) Alta de ala 3-lea logolèta ail faculta sulfu Po tal. 300, vi ail hotarita ca numal atta sa platósca, vi iara ott aualogon, de care suma s'al data numit tal. 155, musa dala danvil puma! 5 iara °data cind-ttect s'aii data porunci Divanuluirii dela catia milostenid peutru aceea jaluitoralti parava trecanda sulfula ca vederea îi cerea t6ta pagaba de 600 tal. de ae6sta Insciintamil,i hotarirea so va face de Maria ta. Teodorache pahar., Dantitrache stol., Constantin stol., Dant;tache Cod. No. XIX, fila 17. Jadecata tal Alexandra loyof. ca Constantin eiolac »entra o casil ce art &aria a o laa elt protimisis. Dcpartamentallí, judeclitel. Din luminata poruuca Marid tale pra Inaltatulul nostru Doma Ittk Const. &tul VV, i prin zapcilicula dumnalul vatafulaI de aprottl, sinfatovaza la judecata Alexandru logonta ot Craiova cu Constantin Ciolac, cerand Alexan- dra ca protimisis de rudenie si n'Acampare dela Constantin o casa ot malialana lzvorulat, care faya .scirea luI ati culnparato dela dou6 vare multe Catrina vi so- ru-sa Maria, Intrebandu-sei cela pirita Constantin, despre o parte ne arta zapisula cumparat6rd scrisa de lunl ctece, vi despre alta parte clise, ea Pan Invelata van46t6rele ne spuindu-1 ca are v6ril pre jaluitortail pana acum cand atlvenitti din Craiova, pentru care (lisa call va cauta deosebita judecati cu van4at6rele, ;si este slobodti; jara pentru jaluitor, 41cc ca de vreme ce este ruda ca van46- t6rele, adeca vOrü Una, iara sorocult1 pravild periprotintisis ne linda trecuta, dela aliare pana la darea jaiba, i se da dreptate a rescumpara, t;si hotarima, torcandl banl camparatoralul tal. 200 vi cheltuiala ce Ya fi mai t'acata la unele tele de cand ají hiato vi pana acum, gana sil tie Alexandru, ama casa, la a ha desavarvita stapanire, acésta scriem. 1791, Septembrie 15. Teodorache paliar., Dantitrache stol., Constantin atol., Damitrache sardara.

«lío IIIihail Constantin &tul VV: Dainné-vóstra bomilor judecatorl dela depertamenttl, vetI sci ca 84 ceta/ Inaiutea Domnid mele anaforaoa dumna-vóstrai ne-ama scarbitil pentru ce nu ar6tatl dumné-v6stra soroculti din pravila de protimisis anume. cu Insuvl capultid in pravila,itpua sil o ar6tatl dumna-vdstra anume, eand aú aflata pirivulti de vanclarea casal,i cu ce aù Incredintatil pIrIvulti judecata, ca, n'ail salita de van- (tarea acestd case de nou6 In vreme ca n'aa fost6 Jipsitü de aid din téra mal departe decat la Craiova, tota aid In pamantula '1661, §i ce serie pravila sorocului de protimisis acelor ce sunt tota inteuna pamantii? t6te acestea sil le facetl dumné-v6stra de fata véctute vi miosota°, dupil oranduiala cea buni a und judecatoriI drepte, in sonsa, prin cartea judecatil, iara nu numaI cu Unà cuvanta acope0t, ca, Upa pravila are dreptate, fara de a arata pravila cu capula ei, ci dar anta la acestea, cata vi la tóte altele sil avetI a arma orandniala acésta, alta data sil nu ni se mal faca acesta falta de auaforale. 1791, Septembrie 18.

16* V. A. lJnotri la Divanulil Craiovel. 15) Procedarea de &lacere in materie de procesa cca inamba&z. 16) Diverse ate relative la holit i7)

Pré Incll(ate Mintne. Din luminati porunca Afluid tale ficéndà cercetare: se gisi la tilmicitorti de pravili Arminopulos cart. 3, titl. 3, dad care se sate din cuvéntilsindion grecesce care 4ice chiar afía (mal incolo grecesce), ci la acésti diafora, depertamentula ispitindii pe 04114 din qina atlirei séle, §i pliugêndu-se ci acurn in- téiti, (lupa venirea luti1imei tile, ail agita de vé-.14areaacelel case,dupi cum la aasta niel jAluitorulii Constantin nu is'ail impotrivitti, de aceeai datii protimisis,carel°se apuci acum ca va faca si juriméntii, a in nouii lunl trecute nici cum n'el anqitil, &di véndutfi rudele casa, la acestil Constantin. De aasta îusciintimii liotirirea fémina a se face de -catre MAria ta.1791, Sep- tembrie 20. Teod(n.ache pihar., Damitrache Préz sérd. Cod. No, XIX. fila 6.

Mihail Constantin Sigui V-V i gospod. Fiind-ca la pravilniasca condici capulfi alfi treilea, listuli treI-led gi optil serie de sorod de protimisis, ci la cei ce lipsescil este patru inni,si iar la copula alti§éselea serie acestil sorocil, si se socotésci din (jiva ce ari allattivênciarea, edil ce are protimisis, care 4i cu juriméntil sincredinteze judecata a atuuct ati aflattl, a41 cAnd pornitti jaiba, iar si nu se numere din 4iva vénliril ; poruncimil Domnia mea ca dupti acésti pravill 8/1, se urmeze,i daudil acésta incredintare dupi cum orénduesce numita pravili, prin marafetulil judecitel si aibi a lua casa intru sí si intórci baila cumpéritoruhii prin zapciulti cela orênduitil, care cumpéritorulfi iarili &Ti pravilniasca condici dela list. 39, cap. uta boulea, are dreptate cante ea véneptorulirt paguba pentru inseliciunea ce dice in jaiba fui ci i-ail Multa, spuindu-i ci nu are alte rude ea protimisis, ciad va fi asTa, care (lupa acésti pravilniasci condici de ce nu at urmata dumn6-vdstri judecitorilorine-all pusil pe Bollaostenéla acésta ? 1791, Septembrie 29.

pecetea Biv Vel ürdarit

Cod. No. XIX, fila fi.

JUdecala lui Jingle argintaruln cu Panait s'alarida pentru prinuildia ce s'arí in- himplat4 la sopa lui din pricina mor pistdle a le falartiluï. Mihail Const. &tul VV. i gospod. Zemli Vlascoe... Poruncimil Domnia mea dumitale vel anna0, nurnitulfi salara de va urma a una pevén4étorult1 pist6lelor aduci la judecati. dapi ai.étarea vén4itorultii, de iaii spusil csunt pist6lele pline Oil de nu spusfi, si faca atunci judecata botifirea ce va fi cu cale,iari ne arétandil pe

IsTosis Rouizawat 165

116spunsulti Domnitorulul la Caimacam pentru averea until Stoian capitana ce aa fugita la Nemtl. 18) Carte de condicara de judeta v6itgatorii, itl portincima sa urmed clap, acésta hotarire a judecatel,i salma pe salara si implinésca acestl bad ca cale judecata. 1791, Sep- tembrie 30.

local Biv ye! sardara. pecefel

Pr6gate Do'nme. Hristea argintaral5 din Bucaresel ail jaluutu Marie tale pentra Pauait ca asta-véri dud se atia soldatl prin case aü data numitula s5lara o pareche pistóle la unti soldata ce eia. seclatora In casa argintarulul ca sa le spele ne spuindu-I a sunt pline, si soldatul4 Arablama ea pist6leles'atislobogitti unulti in casi impuscatti femeea argintaruldi trec5ndu-I gloatula printr'a- mêndou5 minilei printr'o VIA, dar n'all murita, faya numal hainele ce afi tosta pe clan anti, s'ati spartai trel lud aù zacuta la asternutilciatindu-se Cu doftoril pana s'ail tamiduita, si cerea si i se faca Implinire dela numitula salarti plata doftorilori doftoriilei hainele femeei ce s'ail arsti si s'ati sputa, cum si perderea de hrana a sa, si a femeel séle ping s'ad tamaduita ;ci din luminata porunca Marid tale prin zapcialicula dumnéluI vel arma, s'att adusa numitulti salara de fati.i ne tagaduindit darea pistalelor la acela soldata, gise a siella le-aa avuta pist6lele cumparate .cu o gi mal nainte,i nideta n'ail I ntrebatil pre Ongétora, niel Ongsétorula nu iat spusa ca sunt pline,i pentru acea niel ola n'ati spurt Wulf de sunt pline sail' nu, niel catana nu dupi ce s'aa' Meath' pritnejdia raft judecata plat-majorsi luI i s'aa data atestatti ca al ramie ne supgratti, care atestatti se vacla si de catre jadecata talmacita', inteinsulti acéstit coprindere numal are, nu pentru salara al ramie ne suptirata, ci pentru soldatii, ca la cerctarea ce ficutfi de catre judecatoril regimentultft pa sinesI s'atidata numal a fi yinovatil, cad ne soco- tintla a fi pistólele pline le-aù' ticanittl in dou5 randurl asupra unel fete slujnice n'ail Matti foal, iar a treia ora tancinindu-le tea cu chipa de gluing si asupra gazdei aft Matti focü,i pentru aceea s'aa' pedepsita soldatula farts strajnica, ci cu acela atestatil si silea numitalti salara a se indrepta pe sines1 urminda fapta la intamplare care dupi prayill nu se invinovitesce, dala intamplarea se Intelege and einevasI la cimpti, slob6de pupa in vinatili lovesce pe cela ne- vaguta' ornai altele asemenea, iara fapta soldatulul ca aft taneinita pistolula chiar abupra de omit', se vede ca jail cursti din aprosicsia sa, si mal multa a stipanuluI pist6lelor adeci a salarulul, pentru ca mal int6h1 a sa datoria era sa spue mesterulul de pistólele sunt pline séa nu ; &tiara ca numitulaMani urnesce, gian dii ca niel lid nu iati spina °elf' ce i Onclutti, dar/ la acésta p6te sa nu fie precum (lice, cad niel intr'untlchiptin'aiiprimitti saréte pe Ougatora ca sa se aduci de fata, si da banuiali ca acela Il va fi qua, si dintr'a luI ne purtare de grija s'aii Manta primejdia, a doua ca numitulti salara este negastorti targovettt, cu sciinta mal alesa de arme, si nu i se cavenea a 's1 da

166 V. A. uREtrux cu numele tuturor, nume numal roinane,scI. 19) Oprire,a sudipor d'a tine in arenda mosiile mOndstirei Sinaia si Mirgineni. 20) Regulare pist6lele la soldata sa-I le spele, ci la ceI ee metahirisesca acestamevtevtigil, m'ea lacata, ca nu era in vre-una satd, séd departe de mevtera, ci in Iluett- resol vi la rêndula hl la ala treilea pravalie de &instila era lacatuvarie, ci pentru ca vglarula nu ail urmata acelor de mal susti pomenite, rgmaae indatoratd, fiind-ca soldatula s'ad pedepsita pe pele, vaaruld pe dreptate sa se osandesca pe punga, adeca sa plAt6sca plata dofterulul vi doftoriile carl s'ah doveditd din engrafa, ca sunt tal. 99 banI 45, ac6sta sa-I fie lui spre inv6tatga, vi altera spre pila a nu se mai scumpi alta data de plata mevterulai la lucrad ce adata primejdie, iara pentru haine vi pierderea vremel de lucra vi patima b6leI ce mal pretinderisesce jaluitorulil, aceste t6te rtimana la primejdia nenorocirei, jara liota- rirea cea desavilrvitti Amane a se face de cAtre Inaltimea Ta. 1792, Septembrie Iordache grAmaticii,erban Andronic, Dantitra, clucer. Cod. No. XIX, fila 9.

..litaforautt ce s'a fama in &mula Alba veitalideti _Badal ca figata din céla Ito Costandin Su(ul VV. i go.spod. Zemli Vlascoe... Fiind-ca ispravnicIi polcovnici de jadeVi sai de polea nu ati vole a pedepsi vi a cazni fara de numal a cerceta pira, a face examen vi trimete aicI, laudeaicl judecata face °Inda vi implinesce, vi fiind-ca impotriva acestul obiceiti purtata ispravnicil vi polcovnicil la acésta pricina, damii volnicie - zapcia ca pre ispravnicIi polcovnicI ce ati ;Costa iii acea vreme, care aii pradata pe aceva jaluitorligaut de lucrurile lor, pe ca.re4 aréta mutile adeca intAia prada in Sacan' s6rdarala Toma vi vistierula Iancul vi polcovnicul Racial Speténul, iar la ala doilea prada in sud Prahova'acera Alexaudru Co- ceasen. sa-1 ridice de ande se va fi athindd sa-i aduca aici,dimpreuna vi pe acei locuitorl pIgubavl trimitêndu-I dumnaa clucera Cocorascul ce escI isprai nidvechila vi poruncimd ca sa-I intórca dela acevtiai sa se implin6sca t6te cate li luatti de orl-cine, sa se dée la ald treilea mana a dumn6lul vel ar- mava In pastrarei intrandil apoI in cercetare de isnóvh sa ue arao ea. auafora. 17911 Octombrie 1.

Pre Inál(ate Ddmne. Ascaltanda luminata porunca DiarieI tale dela ac6sta jaiba, insciintamd timel tale, el curgerea pricinel inteacestavI chipil ati l'esta: la 25 a le luI Sep- tembrie de anula trecatti s'allpradatii trel cArauvI sculen1 din satuld Grebdia sud Dambov4a vi li s'ad luata borfe vi doi cal pretilde tal. 90 vi a treia o Sambilta ca banaiala atl cuprinsd potera ispravnicilor din sud Saac, pe jaluitorii igauT In corturile lor,i dupa ce li s'ad luatii dobit6ce, borfe, hiera de mevte- mula Ion pretil de tal. 800 s'A ¡imita vi la postila ispravnicescii ea 4 ab- tamanl pana ce ad patata veni femeile lor de all datti jaibai mergêndii mum- bavird lait adusta mund Ca unaexamena fiirteprostil vi pro scurtd,

ISTOBLi nOilibilL011t 167 de daraverT bilnesci mire Romarfli Turel. 21) Formulare de cArtl de numirT de judecatorT la deparlamentulii de 4 din Craiova,i de intelege ea numitil tiganI s'ar fi marturisittl ca, Mi furata din 6 locurl cal 11 Id ail jaluitù §i pe numitil Ud pagaba§l, dar fijad-ca niel cal, Ilid din paguba pagub.qilor un s'aa gasita macar semne, li jiluitoril sa plangea li de sita casnelor ce li s'ata finta s'ala data vinovatí t'ira a nu fi fostù intrata judecata in mal cu deamaruntuhl cercetare, de fati stauda pagubasI cu jaluitorí, §i dupa marturiile care mersese a piad §i blastema §i piguba01 nu iaa lasatti, s'A -cunoscuta _tiganil jiluitorl de nipastuiti, yi de atunci s'ad data divanului 0'1.1 anafora, §i s'ají acata porunca catre ispravnicl ot sud Saac, ea orl sa dovedésca cu semnù' din pagube, séfi si le implinésca nu numal cele ce 11 s'ala luat5, ci inca O chel- `tuiala §i pierderea lor de hrani, precum mal pe larg te vol indestula Inaltimea ta din cea alaturata anafora, li porunca Divanulul tarif,copie sasii (lupa condica caud atuncI dintal.800 abia li s'ataimplinitiltal. 100 dela ung Radu Spetea polcovnica ;iar de ceI-1-alti tal. 700 iaa incurcata intealta cereetare, gi nu indestulii cele de atuncl casne §i prada yi cheltuiala, ci Id acum jaluesca ea li s'el mal luatfi in trecuta luna a lul August juba tal. 250, han! gata de catre unula din paguba0 anume Radul Prunoiu cu slujitorl dela ispravniel ot sud Sane ci li aceOia de ar fi fostù hoti precum nu s'ají pututa dovedi a fi, iar41 nu li se cuvenea a le face atata pradi : pentru pretil de tal. 90 sa li se ido tal. 950 qi casnl fara de oréhduiala, macana ca yi pana acum pana cand va sta lucrurile lor in mana calor ce le-afi predat5 fira de judecata, 1% niel intr'unA chipa nu li se va putea deseopeii vina séta indreptarea, ca cal mal mulg fiind5 interesa(Y le ~pera dreptatea, ca O, mistuiasea cele mate; numaI dela judecata se gase.ce cu cale, ca prin strajnica luminata porunca a Mariel tale si li se implinésca Une cate li s'afi /t'ata de catre orI cine, ataba intéi câta qi pro arma, qi sa se pue sub pastrare, la a treia mana, apol sa intre pagubagI cu jaluitora in de snGvil, cercetare a judecatel §d de se vor indrepta jaluitoril tiganl ki vor lua a le lor, iar de vor ré'manea in villa nu numal ca dintru a le lor li se va implini pagubele paguballor,eheltuelile, ci inca se vor §i. pedepsi dupa faptele lor, in- teacesta0 ehipil numai va putea lua sivar§ire acésta straganata madé, iara hotarirea cea desavar§itù Aman a se face de catre Inaltimea ta. 1791, Sept. 2;.i. Iordan gramatic5, Serban Androide, Dumitrache clama. Cod. No.'XIX, fila 9-10.

Anajoraoa peligra prieina dumnélul medelnieera loan , tirbeit,t ca Dinul ()renal poleovrdert peal?* una Ova. lio 11Iihail Const. Sufre VV. Zemli Vlascoe...Orênduirnii pro sluga DomnieI mole sa m6rga §i prin scirea ispravnicilor sa faca implinire, gil (panda ca are impotriva a nispunde, si-la ida sa-lil aduca ala. 1792, Decembrie 7. Procit. vel logotati. Pré Inaltate Djmne. Din luminata porunca Inaltimel tale, prin zapa vatafa de palarniceI se in- fatiOza la judecata dumn6111 I6ntirbeiti medelniceni en Dinul Orgscul polcov.

168 v. A. uREcHTX judeektor ala Divanulul de acolo,i ala capte pentru numire de judecator a Crentenalion din Craiova. 22) Un tl acta importantil este cit are sa i6 dela densula tal. 50 dupa una baiata de Sigan care avala dela parinST ramasa, si In tale* ani numitula Orescu facendu-se cunoscelorit Sigma- luT, l'aa apucattl ea judecata, ca sa aréte ea ca ce sineta stapanesce pe acela Sigan, si ne avenda zapisula de cumperatóre, ca sa stea in potriva uumitultil Orilscu, vreuda sa i6 pe Sigan s'ab' Tuvoittl ca tocméla,i iait data talen f 50 pre- Sula Sigauului,i aa luatil zapisil de stapanire dela nevasta soSia IttI ; acum ga- simia zapisula de cump6rat6re aceita Sigan, cu la 1777, Februarie 1, a lai lo- niti sintrara Iorga venduta r6posatului vorniculul Radatirbeiti,i ca -mula ce-lt1 are si dumnélul medel. dreptil clironomie îcera acel tal. 50, inapoi dela Orescu; se intrébit Orescul: es are a r6spuuna,i ar6tI ca aula baiatil de Sigan ad fosa a Ni Ionita sin s6trar Iorga si este ala Abrid sota luT, sera aceltil lo- niSI sin setrar Iorga. Ceruram ca 81 ne incredinSeze la acésta a lul arelare, si vii- (juma una ravasa in mana medeln. ala aceluf Ionita sinsatrar Iorga ea 16t. 1774, lidie 17, in care adeveréza la mana cumnata-s611 Barbal soSul Mafia cela precum ca all Watt' unit zapisa vechia de una Sigan Dumitru Huidul, care acestil Sigan, este fugita,i ela ilü. ié asupra luT ca sa-la gls6sca si si-la aduca, jara ne gasinda-la sa-1 d6e zapisula iaapoi, si diuteacesta r6vasa s6 cu- noicu. ca acesta Sigan n'at fosta alit acelni Ionitaiiail tosta vennarea ce kit t'aculo r6posatalui vornictirbeiü,i dumnéluT medel. sil apuce pe acola Ionita, ca acelit zapisil de Minare sil céril acei tal. 50, ca t6te ca limita, sin satrar lorga la zapisula luT catre vornicula Badeatirbeia vinde trel Bailete de Sigan in tal. 80, dar fiind-cl este vén4area acésta rea,sil intórea tal. 50 pe cata venduta dela adev6ratula stapanil ala Siganulul; la care sil fie luminata, porunca InalSimeiSale, si se trimiSa una ,mumbasinl orna Domuesc la casa mal sima numitului Ionita sins6trarlorga, ca ori sil implinésca aceT tal. 50, s6t1 de va avea a r6spunde si se aduca la luminata Divanula Alada): tale O, se infaSoseze, si cara va remaue de judecata,silplIt6scaclieltuialai tr6padulii, iara auil Mafia tale indelungaST. 1791, Decembrie, 3. Dimitrache °lucera, 45tefan Grecaul slugera, Durnitrache Brez. serd., no- clorache Tufi, Barbut Ciorogárlénut slug., Halda Grednul vatatil. Cod. No. XIX, fila 48. Ico Mihail Const. Su(ul V V. De vreme ce din cercetare s'ad dovedita.cilPortarescu aa fostilcela d'intaiasa data prichmitorulit de galava impotriviudu-se ispravniculuT sea ce ad fosta readuita dela Divanala Sera dregatorula judeSultii, care Portirescu fiind-cl ati necinstita çi ait ocarita ca covinte próste pe una boerit b6trana ce este ciu- stitil de Domuia mea si pururea rinduittl la slujbele Domnescl, cum si asta una data judecatoritl la Divanula CraioveT, si apoT iara ela ati flauta pira si ail adusa la minuta Domniel mele netrebnicia acésta ce ati facial Porancina &Ira dumitale Caimacamul CraioveT, ca dimpreuna ca dumnélni boerulti Prescov6uu,sil aveS1 a face indestalare chista dumnéluT boeruld Domniei mele paharnicti Jiantt. 1791, Decembre 5. Vel logof6ta,

1STORIA nOMÁNTLOTtit 169 acelti prin care, dei la Intocmirea personalulul Divanulul Craiovel, Steran Prescoveanu n'afositimuniirl si elti Dornnilorul

Pré inül(ateDdinne. Constantin Portireseu post. de sud Dolj ag jaltrita Inaltimei tale pentru Stanut Jiann de ala', ca. in vremea eand se atia ispravnicil la sud Dolj adecalii N remea Dbladairil nemOlor, orênduindu-lii pe cláusula' mumbasiril la plasa sud Dolj pentru facerea ránulul,i scoténda salahorl de añ cosita filnulaCarapulnI ar fisi pornita a-lti cara pe la magasil si mergéndii si elg pe la satula Cioroia pentru mumhasirlacula Amiba, mide in lima veninda si numitula Jianu imprenna en Teodor Sagarcénui intelegêndil ca este acolo in sala, rar fi si ebilimata Jiann. rinde mergêndai intrebandit-lil de oránduiala fênuldi, iar fi arétatii cd s'ag cosita si s'aii pornita pa la orênduitele magazil si la acelii sala asedanda maga- gineta de primita %nula pe ung Gheorghe Mazilul ot Tarnava, clima dandu-I si carte la mana iscalita de immitulg, cu caro sé poruncesce ad ié de tota carilla de rana cate done parale, care acea carte seriad fiindg de una logofiiti1 Jianulul, anime DraghicI,i cerêndil havaetá dela acela magazinen i neavêndil sii-I dée, grabindu-se a pleca Jianu iar fi data Portaresculul acea carta, poftin- du-lii si ié havaetula fiind-ca ma rémanea acolo in satai acela magazinera luan du-se calare (lupa Jianui spuindu-I ca luata cartea Portareseui i-ad cerutg ring galbeng, numituill ;liana n'ar fi trimisa vre-una shijitor ség porunca. ci pe Inc intorandu-se inapoI insusI totti la gazda de mide plecase, ar fi trimisii 4 slujitorI de l'ar fi radicatil dela gazda de unde era, si aducêndu-14 la sinest fara de a-la mat cauta séi a-la mai intreba de acea carta, ar fi inceputa a-la injura vi a-la bate en una bastona pana rag t'esta lovindu-lii si ea palme peste ()braza si peste ochI, putadai slujitoril de Par fi huta de péra ipuindu-la josil insusI Jianu ar fi data eu cárbaciulil M'Instila pana di ostenitil, bagandu-la si In fiare si asa necajita fiinda si ala de batae injuratili elii,i jiiluindil Divanulul de aicl nu '/41-ar fi aflata dreptate. del marturfile nu ar fi spusa ade- vérula fiinda povatuitl, din care batae arficheltuitii tal. 300 pe la doctorC l'Ara a caruia jaiba, aréta Portareseu, ca elii fiinda feciora de boera de némg ar aveai carVf din vechime ce sunt la dinsula de ila adeverka la ce stare si dregatorie ara fi statutil némulii 14i iarasI si lata de boeril de uémé vechig ar fi luatg intru casatorie, si cum ca in razmirita cea-l-alti, cand ad treentii in t tira Serascher Taratar pasa ce ai fosta cu 6 pasi de ad avutii batae en nemtil, ar fi fostg unchiult 8611 Barba Portareseu pitara si ispravnicgi meimandarg la t(Sta ostirea, iar pe acea vreme némulil JianuluI alde mosula lul Stanuta Jiann ar fi fosta parcalabil in satulii dumnélul dvorniculd Prescovku, si fiind-cii Por- tarasenarfifecioriide boina isI cere dreptate prin judecata ; dupa a carnia jaiba, dela 28 ale trecutel lunI a lui Octombre, prin luminata cartea Mariai tale legati se poruncesce mie CaimacamuluI, ea imprenna cu dumn610 vorniculii Pres- covénu, fiind-ca pricina acésta trelmesce a se cereeta si aicl ia fata loculuI undo intamplatai unde potil fi marturiilei dovedile cele trebninciése, t110110 cercetama pricina ca arnéruntubl, ea si dama InalVmel tale acea adevératai en tdta dreptatea pliroforia priciaiiin adevérula el, prin huna dovedli vrednice marturiIin frica ha Dumnecjeilmi care aceiasT conectare, d'Id de niel nu va rámánea NY0-0 parte Indestulatlsi-1triinetemil yi la Jurninatii Di% anula Mariel

170 v. A. URECHIA tinenda séma de reputatiuneai de marea influenVii de care din vechill se bucura In téra OltuluT, U dtt dreptulil de a lua parle la tale, qi aSeptl Ittiltimea ta réspungt dela noIde urmareace amil fcutü en pliroforia pricinil la ce chipil este lu adevgrulil el, care dapit luminati porauca Ina'time! tale Infilto0ndt1 pe amêndortii Intrebattl Stinuti Jianu ce are si rgspuncji, dice catunci Inteaceea0 vreme aflandn-seispravnicti la sud Dolji avéOdil numitulii Portirescul orênduitalft mumbavirtt la plasa Campolul asupra Impliniril Modal care aflandu-se Portirescul la satalii Cioroiu, mergbdil IttsuF,41 spre cercetarea magaziilor §i v'éddadil pe magasier de acolo, a un are scris6re, aü orênduittl pe altulii, ca si, fie purtfitoril de griji la bite cele trebuin- ciése a le osta0lor ce se afil acolo, ficêndu-Ii porunci In scrisii In ce chipil are sa urmezei numitulii Portirescul luandu-I porunca Incepéndii alti Injura ca ar avea deosebitil prima, spue magasier off pe cine va vrea elii,i gonindil P° acelii magasieri nefiindti numitulti Stitt* a0a, departe de satitaftaler- gatti ca si-I spue 0 de locti Intorcéndu-se Insu0icliemanda-16 Intrebatil cu ce primai cu ce cuvêntil iaft luatii porunca magasieruldi gonesce ? nicI una niel alta de locil afi Inceputft altilnjura,i neputétdil Infrétta mania i-afi datil douë palme, 0 eft mal 1.0 invitanda-se ail inceputil alit necinsti cum i-ail venitil la gait, pentra care guild de local s'ati fostil iusciintatil la Di- vanfi de necinstea ce iafificuttl,cerênda-li-se ai la o parte qi la alta mirturff ca dovedésci arnarea de adevhati,i Portirescul dise, ci elli alte mfirturil nn are fin % de numaI 6menil cel ce 8'81 int'émplatù' acolo la pricini de vor vrea si aréte adevfiralii; s'a 4isil durnnéluI Stinuti Jianul, ca si aréte ce ftrnenl s'aft Intèmplata acolo de fa0 cand s'atl intêmplattipricina,i aréti ci ail fostil de fati Teodorigarceanul,care aduandu-lil anume de fati In Divand aréti fiindil Impreuni en Jianul Stinuti la Cioroiu, Intre alte trebi ce avea ar fi aye- liatfiFfti pe unii Oheorgite Orgu Tarnovénn magasier la fènfii fickda-1 poranci In cechipti are si urmeze ailplecatfi, qi ajungandn'iii acelú magasier, ail arétatil .Tianulul luatil porunca de Costandin Portirescu, cerêndal net galbenti, ci de nu'l va da, nu'itlprimesce magasier, civa pane aid pe cine va vré,i aa Intorcênda-se Jianul inapol, ai trimisù si cliieme pe Peal- rescu,i fiindfi atuncI Teodor mal departe de Stinutii,i audindil galcévi 0 pe Portirescu strigindfi ahí mersil si-lfi vadi,i pricinagilcevil ce avusese In ce- tate, fir' de numal Portirescul tottit Nara pe StinuO, necinstindall §i strigftn- du'i ca este m,ojicil, In gura mare gi due este tati-séh? ci némulil Portirescu- InI este de boeritt mare ?i totil IntnalVndfi pricina de multe orl, ar fi Intratil mijlocitorfi,ticêndú Portiresculul si dée portmca magasierululi si nu mai Injure,i Portirescu ne ascultandll nicI Inteaml chiptl, amid s'ail sculattl Sta- nutii dfinda ca o umbrela, luandt1 0 unit garbachl dela unit' slujitorifi 0 In- cepêndil si dée, ah intratfi mijlocitorifi qi nu si mal dée, qi alit palle in Uri trimip la Divanil, ir nu l'aft ingiduitil, care a sa sci- intii In scristi dela lithe 18, anulil acesta aft argtatil din vremea acea and s'ati intémplattl pricina; asemenea maI aduse Stinuti Jianul de marturii qi 4 6meni barani de credinti, ot satul Cioroiul, ce s'afi IntAmplatq' atuncl de f40 name Apóstol Unché011i Vasile Brumari Florea Brumar i Mateitl Pfircilabul, care intrebandu-se si aréte In frica luI Dumne(jet1 cum scie de pricina acésta, argtarit totI en mil CM êntti, ci viindil stanuta Jianul in satul ion ispravnic4 fiindil

/STORIA ROMINILORti dintele Divanulul, orl de cate orl va voi, cand va fi mal a1esi vre-o trébi1 mal marò. VodA pune pe Precoveanu mal presusti de tr'acea vremei fiind-ch, magasierul de %A ce era orênduith acolo nu scia carte, védénda a se face risipa la fénil cacl nu le parta de grija sá,le sc6ta chi- tan0 de ostasi Nemtl, aù morsa insusI el de iail anta rugiciunea ca sa, le orAnduiasca alta magasierili le-aiii orênduitil pe una Glieorglie Tarnovénul andu-i si carte la mana, chruia magasier iar fi poruncitü sa id de toth de fénil cale daud parale pentru ostezié1 i simbrie, fiindili cu voia lor;iara numitula Portal-escala a Mata acea carte dela mana luIi i-ah cerda del galbenl, iara, acelù magasiera (lisa ca déca nu-1h primesce magasierai nu-1 da portmca va merge dupa ispravnich de Ii va ardta ca i oprita porunca ce i s'ail data, si Portarescu inceputa alâ 1i:dura pe magasierli si pe ispravnicil dicdndil ea este voe a scii sa se duca In mnma-sa ca ispravnich ca totü, ca ela este fecioril de boeril si jara elil este una mojich, si asla acelü magasiera M'anda-se (lupa Stannta fiind-ca plecase si spuindu-I ca i-ah luatil cartea Porta- rescul o cere dol galbeni, s'ad intorsa numitula Jianui clicéndu-i de ce sa cartea magasieruluI, III data o palma, iar Portarescu a inceput a ?miura pe Jia- nul de multe orl ea cuvinte prdste si ca felii de fela de ocarl, flanda mojica atütil pe finsulil cala si pe taica-séll paharnicula Jianul si ca Portarescul ar fi fi:ojera de boeril, atunci Jianul ne mai putêndil suferi sudalmele PortaresculuI ah si data ca o umbrela deci cereetênda nol pricina acdsta fdrte ea luare aminte si ca amértintulil,i cita pentrn britaiaPortaresculuI niel de auno Jimia nu este tagaduita, dar (lupa marturia atrita a lui Teodor . agarcénul, cata si acelor 6menI bdtranI din satulti Cioroiu ande s'ail Intêmplata pricina, ea dovedesce, ca hita inceperea glIceveI este din Portaresula, Intdia ca l'ara de a un avea elú niel e tréba séh porunca s'ah push de ah mata acea carte din mana magasierului cela orênduita ispravnica; ala doilea,din ardtarea marturiilor ea dovedesee ca insusI Portarescul ah injuratil pe magasier si pe ispravnica, si no- cinstindu-la cu vorbe prdste,i asia fiind-ca necinstitil in mijlocula satulul, mal vértosa ispravnicil flúida, de acea se vede ca rail si batuta, caruia inca Por- taresculul i sei cadea eh-1h socotéscai sa-la cinstdsca ca pe una ispravnich ce era, mal alesil ca atund ne-ama adeveritil ca ah fosta data porunci dela Di- vana catre ispravnicii judetelor, ca pentru sëvarsirea trebilori poruncilor ce se cerea dela judete sa, dée ascultare topi boeril marl si miel*, ca la o vreme delicata si trebuinci6sa ce era pentra ostirea ce era, si Portarescull i se cuvenea .incaeh asculte pe ispravnieil si sa fie supusil la orl-ce va porunci, lar nu sa se ardte ca impotrivire al lua portinca si allí ne cinsti cu vorbe pr6ste In mijlocula satuluI, catai pentru ceea ce ah mal jaluitil Portarescul ea rar fi pasa In fiara, iaritsidin ardtarea marturil luI TeodoragarcénnsA dovedesce ca ar fi vruta Jianti sa-la pue in fiare si s1-111 trimita, la Divana, dar fiindil atuncl Insusl mii- locitoria nu rail lasata si se 'vede si la acésta ca ne adevdrata II este jaiba, si macaril ca Portarescul intarea princuvéntil ca sa se supla marturiile la jura- ca nu ar fi arëtünda adevdrula, dar din destulti le este arétarea lor co ah facutu aicI in Divana Inaintea n6stra,fiinda 6meni bétrftn1 si de credinta, Wanda asupra sufletelor lor In frica IttI Dumneflea si pe casele si copil lor,ea en nirnicil napastnescii, ci aclevérui cum aii aticlitil atine!, ardta çi acum ; drepih aceea, fiinda acésta pricina a lor nu s'ah iutdmplatii dela buna venire a

172 V. A. tJnEemX alti boeri Divanisti in rndcu PreFoveanu. 23) Pitaculti de r.03.- duirl a boerilor Divanisn, híte/13/t8 de boeilro»ian%,ca .$1iibe1,

Marid tale In laminata scauna ladee, ci mat nainte in vremea oblattuiril Nem- cand la aceeasl vreme dapll strasi3icile porancI ce al fosta date pentru im- plinirile trebnintelor ostasesd, avea datoria namitula Jianu, ca una ispravnica ce se alai sa grijasea si de magasil si de alta porunei a les'évarsi 'in vreraei Ata de .cusura, si ca aceea atitosta oranduita pe alta magasiera (Entra a caruia mana i-ah luata Portarescul cartea, si (lupa dovedile ce prin argtarea maI Risa numitilor martorl se vede ea Portarescul artfostadintéitiasdata pricinuitor de galeévii de arti necinstitti int'èiti pe Jianul ca tot felula de vorbe pr6ste (dupli cum mil salí (pea) catigorisindu-I si némula, ca a,cea l'aa si batuta, si niel nol niel o vial asupra Jul Stanuta .Tianu nu aflama, pentru acea &hita ea calo sil, t'iba huna pace de catre Portareseul, iar cea desëvCirsitahotarire rImane a se fue de catre Inaltimea ta. 1791, Noembrie (61recesce) Stefan Cod. No. XIX, fila 69-66.

,Toderota 114 Die oorriulli din ((ra leff,srei ru rtz' lafft fi cilla lul de bularl pr»tru o bute cu rarhia re sport() lillyinduo in phmi(el. Tío Mihail Const.?upaV V. i gospod. Zemli Vlascoe... La ac6sta, anaforai judecata a agiei r6maindti si Untad! l'Ara de euvilntii, del dupa ce ati fostai silitI cazapciti ay face apelatie de aa impotriva a mal gice cevasT, li s'art data si vi-eme de ingaduiala 60 de dile soroculii cela orOnduita ala apelatiilor, si niel' o apelatie nu s'Oí ariltatti, Donmia mea, si porunchnti dumitale biv vel postelniert Torgache Satu epistatula agief, sa apila pe Mitad ca sa faca implinire. 1791, Decembrie 20. Pr6 Inal(aie Ddomie. Ilie ovreiul din frra leféscci ce se afla acum aid; art jalma Mida Tale pentru Mireea vitafti de batan l ea ceata lui, ari3tand ea bigandu-1 o bate cu rachia in pivnita, din nemnblarea lor ea socotélit s'ati spart batea si se afla acum supus und stingerl si pripidenil de ,tot,cer'end ca prin judecata sA apuce Implinésca pagaba, si li sa poruncesee ca sa cerceteze pricinai prin jade- (lita sa indrepteze, pentru cara infgtosind pe amandouli paqile inaintea mea am intrebat pe butarl ce rhpund la acésta,i 4isera cum ca chip() ce art dat butea jos din cara, farli a 1111 sq intampla niel o primejdie despre el,s'aù' rupt cerca- rile dela f61e flincla uscate si putrede,ì Incepénd a curge rachiul ovrefl aú In- cepa a pravali batea pana s'el slabit tercurilei s'ati vgrsata tot rachiula eI niel ati lovit'o de ce-va, niel funja s'ati rapta si sa scape butea, niel din ra- Ricatura el nu al faramatti vre-o d6ga, impotriva arRaud jaluitorul o adeverinta îu scristi de 4 martorl, insa fosta trel chirigil anume Raduli Chiril si Nitul, care arda in frica 'Uf Dumne4eti aflandu-se faill la spargerea huta, qi aù vèlutri ea «MI Ion cum CA cand ati fosta batea pe Flema al (lisa jaluitorula ca sa astepte butaril pana va puna cercurl si el vrutti sa iatel6g1; osebita ()id aoéstft ado erina ea aa mai andita din gura negustoruluT dad s'ait tocrnita ea

ISTORIA RoubmoRtt 178

Stan Jian,J. Glogovan, I.BAiloiu, Ionità Aigintoianu, Zahatia Batbu Bänescu, ranase etc.25) Actele de renduir1 de judec6torI la judete butariI, aa 4isii sa pue butile pe pim'entai dimineta sa le pue pe cApetaia si eI niel la acesta n'afi data ascultare, care acestA, marturie, osebita ca se Ola in scrisa, m'ama pliroforisita ca acestl martorI aa aratatai prin graia la judecata agiel in vremea drunnéluI Campinénul clucerù. Drepta aceea, (lapa acésti dovadi cunoscAndu-se, a intemplarea pagabil s'al finta din pricivabutarilor,cid)" vruta sa astultei sa ingaduiasca, ori cercurI sa se pue la bao, seasi astepte pana a doua 4i, sa invinovatescii là respunderea pagubil ;i intrebanda pe jaluitora de cite vedre a fosta butea ca rachia, a a/Rata' ca afostilde vedre 117, din care rachia dapa ce s'al fosal v6rsatil josa aa strinsa 33 de vedre, care cum se afla adunata de pe joma primita jaluitorulti,si reman° vedre 84, caro macana ca butariI ramanfi datorl a le plati, clara acesta fiinda o intêmplare care niel eI n'ar fi vruta a 80 intempla, ama gasitii cu caleca platesca butaril 40 de vedre Po tal. 5 vadra, care faca tal. 200; iara botartrea cea de saversita reman° a se face de catre Maria ta. 1791, Octombre 17. Cod. No. XIX, fila 94.

Anaforaua ce s'aii fácutii in dosula jalbil a lude patru ot Ctimpu-mare sud Argep, pentru alri patru o'inensi de al lar ce se alfa inc1i0 la purgrie pentru chiez4ia PloscariuluL 1(0 Mihail Const. Su tul VV i gospod. Piind-ca ne pliroforisimA Domnia mea, ca doi din chiezaslati murita temnita si si dinteacestldol, unula lonas s'A bolnavita de merte Intemnitai portmcima dara domniel-tale vel armasa, sa-1 dal pe chezasia acestor satenI, slo- bolindu-I, precuma judecata a &iba cu cale. 1791, Decembre 23. Vel logofeta. Pré- Inedfate Do'nzne. Adevarata este jaiba acestor numitI jaluitorI precumAicù, ca pe cela sloboclita nu l'ati cbilmata Dobre Ploscariul ci Barbul Olariul, dara vol sciInal- timea ta, ca acela Dobre Ploscariul a fosta l'atol/1.4Ra cu ceIvestitItalbarl fecioril BratuluI,i murindA Ploscaxiul clironomisita acesta Barbuli numele si porecla PloscariuluI,i deosebita din acole de atuncl -tilliirii ce al"' tosta sa- vêrsita ea acel vestitl tilharl, clarai acuma indata ce s'ail sloboclita pe chezisia acestora, iarasl afl finta ceta de lude opta, pradandai jafuinda, cind in téra, d'ad preste botara in Arde', din care ceta s'Ai prins la sud San lude trel si se afla la temnita, aratinda pentru acola Barbul talbarulti, ca, la despar- tirea Ion ar fi plecat in partea Moldovil cu altI patru toNarasl ai lul iaras1 spre apoI chiezasil dupa zapisulti lor ce sa valla trecuta la condica, prin care legata ca orl cand se va cene hopla si-la dée de ata, iara lipsinda °mula eI si raspunda la orl-ce, remainda datorr, ca orl pe hop sa-la (lee Uc f4a, sea tete pagubele sa le plitésca ; si la judecata 4isti ca sa li se pue un soroca Istoria Romdnilord da Y. A. M'edad. TOM, U a111 serial, 11861800i al IV-lea dela 1774. 12

I 74 y. A.IlnEauX din 1791 Noembrie probézA si ele, pe de o parte msantinerea institu- OuneI, care a despánitti justitia de ispravnicattl, si pe de alta, c6, aprópe toti judecátoriI numitl sunt nume roran6se1.

deése lunT, insa de vor da chieza0 cum ca de nu vor aduce pe talhafi pana la acola sorocil sa platésca cate pagube se va dovedi caü facutil numaf dela lasarea lui inc6ce, qi nu ati primita, cerêndtí da numai chieza0 pe mil ; care acésta Amarle a se hotari de catre Inaltimea ta. 1791, Octombre 13. Stefan Vilara, Teodosie slug., Tigara, Stirbel pit., lordan Cr'rii»usitic,loan §atr., Damitrache ispravnicfi,, erban Andronic.

3Iihail Const. Sigui VY i gospod. Zemle Vlascoe.... De vrerne ce qi alto f6nurl a platitti namitulit Ciripescu, este cu cale a se cauta qi pricina acésta, carl qibine el judecat-o dumnélui vel vist. a se plati jumAtate, adica (lea care cate tal.3, cari:banI poruncimti zapciului ce este rênduita, sa Implinésea dala cate trele partile ce ail luatit pe- rensia mortuluï. 1791, 'armarte 4. Vol logofiitt. llapa jaiba ce MI Marier tale dumnélul Manolache Daca biv vol s'AL ar'étandil ca in vremea lui Mavrogheni la sud Prahova era ispravnicil una Enache Cm- pesca ce ce afi muritfi, insa in flete mactulului Mavrogheni un aga Turca ce era le- Otoriti in sittilù Ploestoii din pricina cit numitulti ispravnicil nu da tainulti de fail cela trebuinciosil, ar fi tramisil care in W0116 secuenilor,i i-ar fi, luatil dela o mo0e ce o are acolo fênit care 20, pentru care face cerere, ca de vreme ce altora din boeril imprejuraqi ce hala renuil atunci de catre ascherlif s'ail platit de catre Enache Ciupescu. inca fiind in ispravnicie, jara pe dinsulit ton prelungitil ca N'orbe pana ce ail murar], saise platésca acumitqi anulil s'a de catre clironomil numitulril Ciupescu prin zapcilicu dumnéluT vatavului de visterie ;infatoqindu-sela judecata visteriei jaluitorulii en mama vechilu sotiel Ciupesculnii intreband-o ce are sl rhpunda, zise ca ea nu scie de i fênit séil nu,i ca trebuia sa '0 fi cautatil inca pro vremea cand a fostil in viata, fiind-ca, de candil a e§itil ginere-sAii din ispravnicie pana ce q'ail (latí sfarqitulit ati traita unil axil; Inpotriva rAspunse jAluitorulii ca atrita candil era ispravnicil Ciupescu spuinda dumnéldi paharnicului Constantin Baratov, fiindil purtator de grije acolo, l'A data dator sit platésca fênultt vrutfi, cata in vreme i nemtilor jäluindil Divanuliff §i oréndaindu-se la judecata spre cercetare la comisia socotelelor, macarti ca s'ail cercetatfi qi are anafora de alegere, dar din prelungire nu s'A izbranitti pana ce ait muritil. Cerbdit dela jaluitorilca sa incredinteze judecata cum ca celor ce li Mata fênahl atund de catre ascher- lil ot sud Prahova, In vremea turcilor, li s'ati platitil,i cit le-ati platitti Enache Ciapescul, ne aduse o adeverinta a dummiliii medelpicerului Draghicén Grecénu, in care qice. ca fenulit dumnélui., al unta' Négul romanit §i alfi unid Dimachi ce li luatti de ascherlisi ot sud Prahova In vremea turcilor. li s'ahplatita de catre soVa aposatuluI Enache Ciupescul ; maï aréta o adeverinta a dumnéel

ISTORIA ROMINILORII 1.15

DécA aú furatil fanariolil (ceea ce nu contestamil pentru eel mal mulV), ajutatit de ce judecatorI aü racutÙ acésta? 2(i) TrectInd peste al-

Luesandri Lipinéscal In care aréta, ca pentru 20 care Mat ce i s'ad luatil in resmirita, hotarind-o dumnélul paharn. Constantin Baratov a da tal. 100 de abia aft scosfi 40. Decl de vreme ce acestora le-a platittl, se vede ca era dat6r sa plOtaca §i jalui- torubfi, mat caul dela jaIuitor ea sa aréte alegerea ce s'ad Mead de catre ju- decatacomisiel atuncl cand (lice ea l'ail &mil'i sc6se o anafora a dumnélor boerilor soatitorl de pe acea vreme, Cu lad 1789 Decembre 6, priu care aréta ea la intrebatea ce ad flout& lui Euache Cupescu ar6spunsii, cfénulds'ati luatii de catre s.teni ot PloestorI pentru a lor trebuinta, jara nu s'ad luatfi pentru tréba ascherliilor,i a0a se hotirise ca si F e faca cereetare in fata 1o4ulul, 0 de se va dovedi ea &tad Pad luatd sateniI 0 nu i-aft datil banI la Ciupescu sa apuce si-I platésca, jail, de va fi datii banl Ciupesculul sa insciinteze, ea si se apuce sa-I platésca ; ea care porunea 4ise jaluitorulft ca s'aii dusd acoloi adu- nandd pe saten1 aft mild sa jure in biserica, ca nu ad Iliad eifénuld pentrtt vitele lor, ci turcil pentru trebuinta lor,i numal di el aft fosttl ca carelelor de Fad caratfi, silitI fiindii de turcl, qi ispravnicil ce aft fostd pe acea vreme i-atl lasattl, vrêndd si insciinteze la visterie, tiara nu a insciintattiintêmplan- duli-se lipsirei -Ciupescului m6rte. :Argtareaceaft facut-oCiupescu la acea judecata, ca fénuld raft Matti satenil pentru trebuinta vitelor lor, an fostdfara de orênduiall 0 nu are niel un temel, pentru ca cum putea sa mérgit satenil sa iée fénurl boerescI pentru vitele lor, maI vértosft din RIM jadetii, in vreme ce el i§1 vor fi avéndii nutretulti lor,i chiar de nu avea, iar nu ar fi pututd lua din fénd dela 6men1 de al lor vecinI, imprumuttl séti ca tocméla de cumpératd, iar nu sa se duel toemal la Boldesd, untie a fosttl fauld jaluitorulul; 0 de ild lua satenii pentrtt trebuinta lor, numituld Cittpescu iariql, ea un ispravnied ce era, trebttia peqind, cum i-afi spusìu. jaluitoriI, sa-I fi apueatil a-lii plati, jara si nu lase pang, ce ad' lipsitii,i turcil de Fad luatil, cad nu li se da de a OW orênduitd taind ce era dator ispravniculd de a-I da, si cum celor-1-alt1 ce li s'art luatil Puma° li s'ad platitii, iara jaluitoruluI nu ? Deel de vreme ce aceOia 4icil de fénurl ce s'ad Inath atund de ascherlii ca s'aii platitil de catre Ciupeseu, dupi cum mt3" pli- rotbrisil din adeverinta mal Basil numitelor obraze,i atuncl nu ad apucatii sa platésea fénuld jaluitoruluT, din preltmgirea ce ficea, de se da ca se envine a se cauta ace"stá pricing. acum, 0 a se plati de sotia mortuluI ispravnicù,Irma pare ca, inteacelaqI chipti s'ar cuveni. a se plati: sA i se platéscii de dare clironomil Ciupeseuld, msA jumOtate, 4ece care, iar oece sa le platésca jaluitoruld, de vreme ce acesta este lucru vechid trccutili acum nu tritesce Cuipiscu sa ia,e ca de la uua vid, 0 pentru acele 4ece care sa implinésca tal. cate 3 de card. Darä fiind-ci in cea de pe urma tué intampina parita cu acésta arétare, cum ca fi-sa ca barbatulft s'éd nu aft Mental copil, gi nu este nimenI clironomft pe urmi 0 nu are nimict, ca sa platésca fiindfi saraca. ifiind-ca avutuhl lui Enache Ciupescu s'a facutti trel partI, din care una s'a popritil pentru obilnuitele pome- IAA ale mortuluT, alta s'ad datti. fiicel sotiel luI, 0 alta sorii lui, la acé3ta de unde §i in ce chip sa se implinésca banii, rémate dupli cum se va hotari de catre Maria ta. 1792, Ianuarie 4. Vel vist.

176 V. A. thIRCHIX tele cate-va, vom mentiona un act probandil, odata mal multil, ca ceI mal multI din evrel veniall din téraleséset sise ocupat1 cu car-

/lo .21fihai'a Constantin Suful VV. i gospod, Fiind-ci acestil feld de dicta, care nu pomenesce nimicd pe fluid NI cold nnscutil dintr'6nsulil, este ea totü neptimiti de pravilI, portmcimil Domnia mea damné-v6stri judecitorilor depertamentulul, ca si intraV In cercetarea pereusiei mortuluI,isil facetl alegereai Impirtéla cea cuviinciósi diva pravill.1792, Ianuarie 10. Pré Infiltate Dennne. Din luminati porunca Maid* tale,siprin zapcialiculd dumnélul vitafulal za paliar., se InfAO la judecati acésta ne vrdstnici copilil aflame Paula (Ina prin curator, anume Flórea femeia) ce ne dice ci o cresce pentru facere de bine, ca mastellisa name Tadora. ceréndu-I copila rdmasele titine-sèl Iordache, care dupi m6rtea lui ail fémasil in manele eI, adeci o casii bucatei banl nu ad ficutil copii ea mortuhl; 1ntrebindu-sei cea piriti Tudora, ne aréta dieta mortuluI, scrisi din trecuta lung, prin care ail volnicitd pe sOia lui Tadora preste totti avutald Oil In ce chipil si urmeze, iar pe numita copili niel cum o pomenesce ; pentru care chilmindu-se scriitorulti dietil anume Popa Malin dultov- niculd mortulul, ne rgspunse, cai cea pain/ Tadora, cum ci pe aasti copili avêndu-o data FhíreI si fie fati de sufietd, de aceea n'ati maI pomenit-o in dieti, jarA Flórea. cum dicemili maI suet, se apiri, cil ad primitù copila si o crésel ca facere de bine, dupi rugiciunea ce ail ficut-o p6te fi ci se Ingrijesce pentru vre-und netraiii aidcopilelca mastehisa Tudora, alesii ci din cercetare no Indestulimti, cilsi Fl6rea erescitórea copilel este siraci muncindil ca minile de se hrinesce pe sine si pe copili, pentru care cercetiin- du-se pravilele, se gisi la tilmacitorulti Arminopolon, unde chiar asIa dice: «fluid de sufletil, de va muri tatild sèü cehl -ce l'ati primittl de sufletd, care ficêndu-s1 dieta si nu-hl va pomeni Cu nimictl, nimicti nu p6te lua din clironomia lui, nicl p6te a se impotrivi dietil WI a i-o defiima, cil na are niel anti pisil altiserie de clironomti, sétl a face apocliron» cu Cad mai vêrtosti cil Flórea acum din via0. el Intelesemü, ci nu are nicl uml pirlejt1al lisa dupi nArtea eI, iprivindil judecata la altdacon din pravilile ImpgritescI, cartea 39, titluhl 1-id, unde chiar se poruncesce, chiar asa dicéndd: ejudecitoril sa nu urmeze parintilor colorce &di nedreptate fiilor,ci sil lndreptezei si ajute pe eel nipistuitl fib; decl acésti diafora fiindil la mijlocil dieta, hotirlrea fémine la Inaltimea ta, ca aneresindu-se dieta, copila sil nu Arnie lipsiti de mostenirea tithe-Ad. De acésta iari hotirirea cea de sivêrsitil Amine a se face de dare Iniltimea ta. 1791, Decembre 28. PreIghicénu G-recéu madel., Constantin pit., Iordache Radénu clucerü, Pas- hal vtor vist. Cod. No. XIX, fila 103-104.

IsToius Rolar/11mill 177 ciumile. 27) 0 anaforai Cu otárirea Domnésca, din care se pcite vedea, cum cheza0 pentru un tl afla peirea in puscariT. Din

Cätrid-lor boerii judecatori ot depertantentulii judealfir. Pricina de judecatg ce are popa Stan dela Zimnicea cu Nenal ot tam pentru nisce bala negustoresel ce am fi data Négulul, ca sg stringg patachina, pe care de-ail si strinsfi ar fi data la alta', prin pitacfi de cata judecatg ni se poruncesce, ca sg. le facemti socotélg de catf balli vi data preotalul Néguliff, si ala ail luatti prin zapciliculfi vatavuluI Apro4i, infatoindil pe améndowl partile inaiute-ne dupg cum ne-ail argtata si o parte si alta, am lgmuritfi prin acestii comisiona (?) dupg cum se aréta. Tal.BanI 513 S'aii lAmuritfi cl afi luatil Négul dala popa Stan,ca sl hipar- téscg pe marfg, netggadultl. 15 Ia4 data' dad era pe bordeiulti le. 10 Cu Toma Brasovén. 20 Cu preotésa de afi datti Boici Tiganultg. 29 -- De ati datti luI Sebe Serbul si NicoliI. 20 La Bostana lui lije. 20 Lul Ivan Tiganul dala FlocosiI. 30 La Vatavu Miré. 150 In cartea lid Enutg logf. atara de tal. 50 ce tggilduesce. 195 La TODCO, la Flgmanda. 3 60 'ail platitil de capitana Pantelimon. 1 60 Ipac la Pantelimon. 4 La Radomir ot Putineiu. 15 La Preda ot Brancovénu. 29' Se scade ce primal preotulii a-1 lita dala Sebe Serbuli Nicola. 484 Adecg patru sute opt-cleci si patra rfinstênti asupra NéguluI, afarg de tal. 210 banl 60, ce-1 tggliduesce ¡usa: 15 M'ad i-ati data la dughéna lid Ilie in tCrgti. 25 Lul Ivan Tiganul ciad era itichis. 15 ChiruluI pe rachiti. 5 Din tal. 25 cand i-ati data. la Bostaiia luI lijo. 60 Lul de cheltuialg. 50 lar chirulul pe rachiti. 20 Unid i-ait data la Salce. 30 Lul Ivan l'igual. 50 Din tal. 200 ce i-ati datti luI Emita logf. 210 60

1,\Téged 1) tal. 195 ce-I arétg cg suntla Flginanda la Tinco, clics cit sunt gata, darii din pricina preotuluT, ca are ineurcatuig cu (ténsala', nu-1 p6te sc6te

178 V. A. "(lama 4 abia unuldin mila Domnéscheste liberat(i, dupit ce si acela s'a imboln'avita de mÒrte! 28) Acte de urmarire de despägubire pen-

Freak(la nIspunde : Sa, de chezaoti ea stint haul* la acela, oi ca °multi domnesca sa mérga am6n- dol acolo, oi cap' haul se va alege asupra molitvel see ila tine in sémli. tal. 300 ail data preotulta hill gata oi nu-1 tine In séma. Preotulti ri5spunde: Nu tagadui, ea nu iaa luata, ea chefd fiinda amtuidot la adunare, darit apoI socotindu-se tot intra acea 4i, (Tice: ea i-al cerata pe totl call era asupra lul, ea sa-Iiée,sa-1 déo negustorulai de unde i-ati Matti, oi nu ail vrutil, oi nevrênda ad dis6 ca sá1i primésca oi acei tal. 300 inapoI, de vreme ce nu-i da pe totl, i fiinda prigonire Introdinoil. aoa cu basmaua cuma era legati, aruncata In batatura easel oi s'ati dusa, fiinda qi alIT 6menl adifforl de i-aa privittl. Négal qice: Aola ail fosta, déra pe loca 1-aa str1nsa oi ca basmatia, aol'a mind era, nevasta lui baganda-i in anti, dusa la casa preotaluii i-ail data. Preotuli1 rtIsininde : Niel de cum nu i-ati maI primita. La ac6sta aduse Négul oi pe una v'érd ala lul anume Duminicaidete marturie ca viind dela tréba luI a casa, la 'Arta preotuluI s'aa Intalnitti cu nevasta Négulul, intrênda in curte ea banI sa-I dud. spuinda-ii pricina cum s'aa lutémplata oiailaoteptat-ola port& pftnasa jasa afara, oi dupa ce ag eoitil Intreb6nd-o, aä r6spunsil ca aù primitil preotula banil; acésta a fosta pe la vremea de chindier6spunse preotulti ea nu numai nu aa primitti.(tailniel ochii nu aù vélut-o, pentru ci din amid ce ati aruncatd baniI josils'atidusti la tréba sa in alta parte, iar nu a casa,i tome séra ad venita. Argil adusti fata oi pe preotésa numitului preota,i Intreband-opóte sa fi data In mana el? oi íarAi 4isa preotulul r6spunse, ca niel batif nu ail luatd, fiel pe Devasta NéguluI nu ad v6lut-o, pentra ea dupa ce s'ail Int6roplatil galcéva, aú lipsitùdincasa cautandll pe barbatultt s61, oi tocmal séra, n6ptea, ail venitil améndol de unde gasitil. fug. pare ca de va fi cu adev6ratil 4isele preotulul, ea nu ail Matti haul niel molitva sa, niel preotésa, orl singuri nevasta Négulul tainuesce huff de barbatuld sétl, séa este prig scirea am6ndorora, pentra ca marturia de mal ar6tata 4ise eliar ea a v6clutil pe nevasta Négului intrandil cu baniI Insa In casa preotulul. La acésta cercetare ce ainti Matti fata fiinddi chir Teodosie Cecherdec cela ce le-ail data banI, ca sa stringi marfa, rgspunse ea mi cu banii s61 a ar- vanita Négul marfa de pe la órnenl, apoI str1ngand-o ar fi dat-o la alta parte, ea fa oca 16,000, oi cera ca dela talen l 25 pe suta de oca ce ail avutil eufonía ea sa le platésea, sa-i dée caotiguld ce era si dodge la locula eI, unde era O. o vén4a, dupi socotéla ce va ar6ta, cum tine qi ce vênq irese face; ci MOM pentra acésta, cata oi pentru cele mal de susil pricinl r6inâne a se izbrani de catre judecata. 1791, Octombre 21. loan staroste, Dabre cupeta, Peke cupe.

IBTORIA ROILINILORO 179 tru rechisitiunl inch din timput lul Mavrogheni. 29) SfArimarea uneT diete prin care tathl desrnWenea o fiich, in favòrea maqtelteii,i acésta

lio.21Iihail Coast. Nut i gospod. Zemle Viascoe.... Fiind-ca si preotulti si Neagul s'ati multamita la acésta anafora a judecater depertamentuld spre a se face cercetarea ce se cuprinde mal josh' acolo la judetti, intarima si Doinnia mea qi orênduima pe aproda 110- sesca sa-I duel la ispravnicI. unde surrnatl durnné-v6stra ispravnicilor Intocmal. 1791, Noembrie 3. Vol logoféta. Pré Inalfate Dihnne. Dupa luminata porunca Mariei talei ca acésta alegere de socotéla a dum- nIui starostel de negustoff, mai esirti in judecata acestuI depertamenta, cerêndil preotulti popa Stan de la Neagul tal. 694.60, care suma se imparte In trd dia- firale, ins/ pe tal. 195, se dete Neagul datora, numaI urni csunt la unit omti din Hazul Turnulul, iar tal. 300, preotulti 4ice, ca data NeaguluI, iar Neagul urnesce, a ea sotia luí trimisti preotuldi InapoI, si aid dovada nu are ; asisderea si de tal. 210.60, ce (lice preotultici-aa data NeaguluI In nona réndurl,i Négal tagaduinda-1, preotulti dovada aid iar nu are de aceea fiinda améndouò partile in judetulti Teleorman, dela judecata se gasesce cu cale prin porunca Inaltimer tale sa iée un mumbasirti dud la dumnealor ispravnicI ot sud Teleorman, si acolo dandull Neagul chezasti sa mérga, in Haz sa iée acd tal. 195, de mide i-aa data si sa-I aduca dée preotulul ; iara pentru tal. 300 ce-I tagaduesce preotula, se envine NeaguluI dovada, ci dumnélor isprav- nicff judetulul, adunandu-se cu potropopula judetuluI, sa le faca cauta tercetare. si orl Neagul sa dovedésca darea banilor, séti dud nu va avea Neagul dove4I, preo- prin duhovnicia protopopului, sa, incredinteze jndecata, ca nu stint banfl sciinta znolitvel séle, séti a preotesd, fiind-ca darea primitti rea acestor banl, ()ice Neagul, es'ail urmatil prin femeea lui en preotisa popel,i atuncl va 1.6- manea Neagul datora, ca sriíspunga preotuld, asisdereai pentru eel taled 210.60. Prin noua (9) condee tagaduite de Neagul, se cuvine preotuluI dovada, care gice a acolo la fata loculul 41 va dovedi datoriile, ci pe cate condee va dovedi iar va r6mané Neagul datora ca sa-I platésca preotuluI, hag, pe cate condee nu va putea dovedi Neagul, va da credinta prin blastemai asla se va scapa, si de 4- varqirea poruncel Inaltimel tale sa aduca mumbasirul r6spunsulti dumnélora ispravnicilor ; iar cea de s'évêrsita hotarire fémane a se face de catre lVfaria ta, 1791. Octombrie 29. Dumitrago atol. l'adorachi Suft sérd., Damitrache Brez. srd., Costamlin pitaril. Cod. No. XIX, fila 29.

Ito Mihail Coast. Sufal l'id. i gospocl. Zemle Vlascoe... Dania volnicie sptit. smó1g i prin scirea ispraviii- cilor, radianda pe catell treI s.-I aduca inaintea dumnélor velitilor bowl 1791, Noembrie 3.

180 V. A. trREcaLt. pe temeitl de S$ din Armenopuloi zacòne din pravilele impérAtesd In acesta acttl filologil vor observa aprepe pentru prima data vorba

Pré Indita& _arme Pricina judecateI ce are Stefan, i Salen, Armenl dela Rusciuc, cu suditula chesaricesca Panait capan de volintirl, pentru nisce marfa de 20 pungl de banl, ce aréta numitil armenl ca le-aa luata numitulii Panait inlétil 1790, la luna lul Maiti, este oréndaitil ca luminata porunca Inaltimel' tale la noI spre cercetare unde fiindù fa ta dumnéltil Siniot Marchelie s'aa adusa inaintea n6stri i numitala capitan cu jaluitorili fiind-ca este de trebainta a se aduce de fata la acésta cercetare una Sayal parcalab ot Tiganescl, intru a caruia copra se aréta ca aa fosta marfa acestora jaluitorl,i Dumitru Bracinel anal, aresa fie luminata porunca lnaltimel tale, ca mumbaqir sA mérga sA aduca aid pe ace$1 Ud mal susil numitI ca sa ri5spundai sa aréte la cele ce vor fi intrebati, iar hotarirea cea de aévér§it ramane a se face de catre Inaltimea ta. 1791, Noembrie 1. Pana vel Ban, Nicolae Brancovénu ban. vel vorn vol logof Cod. No. XIX, fila 28-29.

Anaforaua lur Stavarade de banil ce i and s'ael dustí juaindli cu näprustóce în Tergovisce, de al mar j'osa' numqf adeccl ca unHristache polcov. ca Al-acta Const. Suful VV. i gospod. Zemle Vlascoe Dapa cum s'el &HA ea dale de catre dumnélor veliti boerl, poruncima dumné-v6stra ispravnicilor a-i judetulul sa urmatI, pentru care orênduimil pe sluga Domnid mele. 1791, Noembrie 9. Vel logot6ta. Pre Ineiltate Dámne. Una Stavarache copila din Targovisce aù jaluitii Inaltimel tale, dicéndù' in vremea stapanirel nemtilor, jafuitil una Hristache polcov. cu tal. 115 una. Panait polcov. ca tal. 10, si dumnéluI grdarula Constantin Cantacuzina ce era ispravnicil ca tal. 25, §i una Sorban vataffi de plaia tal 5, qi una Mihaila Bratescu tal. 5, si unil Nastase polcov. ea tal. 14.60, eu pricina cacI HA gasea jucanda-se acolo la Térgovisce si la alte targurl din partea loculul cu o jucarie de naprustóce, din care paratil unulii anume Hristache polcov., aflându-seaicl din luminata, porunca InaltimeI tale vatafil de pahar., zapciulü cela orênduita l'aa adusù inaintea nóstra t'ata ca jaluitoruhl. §i. intrebanda pe Hristache ce are a aspunde impotriva, la acésta disa ca ela de cate tal. 25, multa 30, mi scie sil-I fi luatù mal multa, dar la acésta impotriva rgspunse jaluitorulti ca ela maula ca are si martinii acolo la Térgovisee care ail véduta pe Hristache in multe réndurl cand iii Até pe dénsula hiandu-I punga ca bani din sinii, dan a fiind-ca acel martorl nu potil avea curata sciinta de cata suma de bao! i-ail luati, visa numat jaluitorula ca clii se multumesce si faca Hristache una juramenta, cum ea nu i-ati luata acet;itI tal. 115 deplinil i aluna va ramanea multamfta pe ceia

ISTORLi. ROMINILORti 181 curator". 30) Unt modelti de raportA catre depertanientalit judecAtel din partea unel comisiunl negutitorescl, In afacere de banl negafi- ce va arta Hristache cu sufletulti skl, a caruia cerero fiindil cu cale s'ad primita si prin pitaca cu zapciula cela orénduittz, s'ail trimesa la sfanta mitropolie amêndouh partile spre a primi paratula blastema la taga ce t'Atea, dupa care ne arta zapcialii cela orgnduitil a pana a nu-la duce la sfanta mitropolie s'al"! lit- voita Hristache eu jaluitorula dandu-I tal. 57.60 si o pupa, si de ismiva aduanda pe jaluitora fata inaintea mista,iintrebandu-la ne arda ca de a lul buna-voe invoita ca Hristache pe tal. 57.60si pe acea pusea, dupa care invoiala rgmane zapciula sa almo° pe Hristaehe si se faca implinire de acestl banI la jaluitoril, fiind-ca pusca arétajluitorulù di este la ansubl, jara pentru parlti ce se coprindil in jaiba lui, fiind-ca jaluitorula aréta ca se afla la Thrgovisce, sa se faca luminata porunca Inaltimer tale cu nimba* catre dum- nélor ispravniciI judetulul, ea aduandii inaintea lor pe paratl fati cu jaluitorultl, ori prin marturil séti alte doveql de va avea jaluitorulii, sétl ca blastemil asupra acelora de vor tAgadui, pe cata vor dovedi dumnélor ca ca adevIratti ji- fuitd pe copila jaluitora, mumbasir sa-I apuce sa faca implinire jaluitorului pana la una baila; jara hotárirea cea de shvérsita r6mane a se face de catre Inalti- mea Ta. 1791, Noembrie 3,

Pr6 liuMate Dcrnme. Din luminata porunca Mariei tale si priu mumbasirlaca dumnélul vatafului de Divana sa infatosase la judecata inaintea smerena n6stre si a dumnélor boerilor depertamentulul, dumnéeI medelnicerésa Anastasia ce ati fosta a doua sotie a r'éposatuluI Mincul Falcoianu biv val medelniceril ea vitreguld fiu-séti lonita coianu,. cuba Anastasia lipsa zestrelor cu care ati intrata in casa Mane-sha, tusa mal ântêifi, avura multa pricinuire, ca Auastasia isI cerea lipsa zestrelor dupti fhia pretuita, iar vitregahl sétl i se impotrivi cu o condica a tatane-sèl, fiinda zestrea insemnata fara pretil, dar si Anastasia i se impotrivi ca o condica a tatâne- sga, ce se vh4u scrisa de cal-va ant mal nainte pana a nu muri, prin care se martu- risesee ca ail repasa zestrea sotiel séle Anastasia si pe fiulil sèù titi face aclirostr, im- potiiva careia dieT, r6spunsa Ionita, ea aeea dieta nu este de tinutil in séma, ail facut'o tata-sha la vremea ce se maniase pe dênsulti, ce de vreme cedieta nu este de tinuta in séma, niel condica tatane-sha;aras): un este de tinutil in séma,i noi ama urmatil aceia ce se envine judecAteIi dreptateI el ailandu-se dumnélul biv vol vornicil Prascovénul dupa luminata porunca 1VIarieitale, chematili fiindil fata Anastasia si Ionita indestulata prin blAstemula smereniel 'Astro, cum cA dumnélul ati fosta mijlocitora la cuuunia acéstai priu mana domniel-séle datai fhia de zestre pretuitai ca este ciliaracésta, dupa cum urmama cu asteruutulil socoteleI cura mal josil all vede. Tal.5000. Sunt la f6e inainte din care i data gata tal. 1000,si una &visa ala unta negutitor m'ame Joan Gutul zatal. 2500 si alta zapisii ala lui Costacopulos, de tal. 1500, de care zapisa jara ne indestula dumnélui vornidi cA mal MARI* ati cuvéntatil raposatula medeluicera Mincul Falcoianu de VOBSC6 zapisele shasa

182 V. A. Ustotra torescl. Urrnézaianaforaoa depertantentalu't catre Domnitor, in acestas1 afacere. 31) 0 volnicie catre spatarul, de aducere la judecata

numere haul? lar rAposatulti all primal"' zapisele ca sl se folosésel cu dobinda. Dinteaceste zapise cautA IonitA ca sA scall pe Anas- tasia din zestre cu tal. 1500 ilicêndil el nu i-aa luatA dela Costacopulos, ci de ar fi zapisulii chiar aeela, ce aA fostù pre numele Anastasia l'am fi pututii da *Mapcol la mAna durnnéet, darft din cercetare v'éciumil la 'Walla lul Ionitl dou6 zapise ale lilt Costacopulos serse chiar pe numele rAposatulut tAtAne-sëll Mincu medel. in sumA de tal. 1950 Indi un rAvasil ahl tut Costaco- pulos za tal. 288 scristl WA din vremea acestor dou6 zapise pe numele Anastasiet ca este datoril acestl tal. 288 (Tara se cun6sce a-I fi dupA slujita dobAndl ; dupA acésta chemandil si pe Costa- copules ne marturisi cA ail avutúl dupg aceste dou'é zapise aliverist cu aposatulili cl ar fi si data tal. 400, ci macar ca sunt ELCE ste zapise de maI mare suma, gAsinig cu cale ca sl fie a easel reposatulut, iarA eapetele 1500 fiind-ci ait luatti si ail datil. Tal.2038. Pretul hainelori ahl sculelor ce lipsescil de tottl siWaft pustl ea pretul lor cad stint serse la fóla zestrelor afarit din tal. 750 pretulil unul harhahl ca diamauturt ce s'ail repusù de unil muflusil cum vomit ar.6ta mat josii cu pricina tut. Tal.1916. Pretuhl altor haine ce sunt in pAril darA sunt purtate ipre- tuindu-se fiinta lor cea de acumtl, OA la sumele ce sunt in f6ia de zestre ca pretultii lor, si r'émAneCasitpia- tésel Anastasit ponositura lor ca acestI gist tal. 1916. Tal. 690. Pre-tall altor lacran t de ale easel cart acum lipsescA. Ina stint la fóia zestrelor serse, dar fiind acestea nepretuite, s'aii pretuitit acumii de dumn6luI starostea cu altt negustort de cinste, cum se face indestularea deosebitd comisionulft dumn6lor coprinptor pentra t6te la care ail fostil fatA si IonitA. Tal. 10.244.30 Tal.1343. Ce ail coboritil Anastasia deis. rAposatulti frate-sèl Teodorache primitt de vitregulti IonitA FAlcoianu, de care s'aft legatil prin zapisd netAgAduith ce se vklu cu létulii 1788, Noembre 10, ca sA-I plAte'scA Anastasia impreunA cu bang zestrelor cu dobanda lor. Tal. 500. Ce datil Auastasia tut Dumitru Negustorul lâuiarulü pentru cheltuialai chiriile de adusulti hainelor si a sculelor din Brasov. atAtti ale dumnéel câtiti ale féposatulut. Tal. 12.087.30 AdecA doug-spre-gece mil optil-gectisaptesibanttrel-clect suma dinainte. Tal. 2810. SA scade primitT de Anastasia, insA: Tal.2000. Batt de lonitA dud ail flcutil incepere spre a plAti puindu-sti sor6ce de a isprIvi nahtulil, dal% nu le-ail 'Azad cA, nu i-ail mat datilnicI un banù pInfi

18T0R1A ri OMINIL0110 183 a unor impricinall. 32) Judecata pentru intòrcerea banilor perdu(l in Thrgovisce la joc de neipirstòce". 33) Alta judecata de sfarima.

Tal. 190. Ce aa cheltuita rëposatula medelu. Mitten' la lucrula unor cercel en diamanturl din zestrea Anas- tasia. Tal. 70. Tpac, ce al data rgposatulti medeln. Mincul la o avezea fug, adausit peste uisce scule din zestrea Anastasia ce s'al datil schimba pe avezea. Tal. 300. Lucrula viilor de zestrece s'aft lucratil. in létil 1788 cu haul de aI Aposatulul Mincul medelnicera, iara clupa m6rte Anastasia aa culesil via. Tal. 250. Ne tagaduip de Anastasia cl i-aa luata dela Ionita. Tal.2810. Tal.9277.30 Adeca voila mil doué sute qépte-clecliépteqibanI treI-cjecI römâuù al-i raspunqa Tonita Anastasil, afata din talen l 750 prEtulA harhalulul ce s'all repusfi de un mofiusfi anime Booz arm6nu, care acesta de inri r'émauea peutru indestularea judecatel a se cauta la mink 0 de va dovedi Ionita cl data Anastasia spre a i-1 preface in anti, forma, iar nu raposatulii tata-sa, va pagubi dumnéei, iar de va dovedi Anastasia cum lice, ca raposatula al vor- hita Cu acela arméniii i-al OBI elii ca sa-la dée, atunclTonita va plati A0sclerea are sa mai dea Ionita 9 capete de hivoll cu dol =lad,i ra- mAtorl espete 70, ce i-aii rëmasa Anastasil din mostenirea rtiposatuluI fratine-ga Teodorache, iara r'éposatulii medeln. Mincu le-aft vhdutil, cum se face ludestu- larea din qisult1 zapisil a lul Toni0 ea 16t 1788, fiindtt-sefórte legata ca sa.-1 (Me, de atuncli pana acum nu i-aa data nimictl. Peste t6te aceste Ionita mal data sa se maI soap ea tal. 720,cel nu- mima mal josil Insa tal. 200, qaciuiala la tal. 2000, al zapciului ce ar fi im- plinittidela una Anagulea,i tal. 70, luau la o pereche cercel de zmaranda, ai tal. 100 ce ar fi platit'ofépos. med. Mincu la o datorie a dumnéel, qi tal. 350, pentru o carata, care pentru aceste condee vise Anastasil cli blastem va primi ca nu sunt acEstI baLI cheltuitI din bull zestrelor, ci nicI din casa raposatulul, ci din osebitI baut al sël earl n'ati fostii pull in f6ia de zestre ;asupra cardia pricini amfi Ionita de-1 da creqambtil murna-seI cel vitregl, Férl ea voesce a o pune sub blestemh,i ne rgspunse ca, nu va sa o puna la blastema ; si asIa ca acésta ail rémasil Anastasia in pace 0 ne suphata de pretendirima acestor tal. 720, WI cerea Tonita. Deosebitii mal cera Ionita ca sa se mal scacja si ea nisce haine, ce i facutil Anastasil réposatulti medeln. Mincul in via¡A calla al traitfi arandoI. care 0 pent]u acésta tiind-ca i-al fosta sotie ca cununie, si al tiaitil amhdouI doI-spre-lece anT, macar ca pravilele poruncesa, muerea te nu va avea copil dupa mórtea barbatu-..f.fi, sa'sI iée zestreai povulona dintr'ale barbatu-sga', care si povulon se numesce all treilea parte, din zestrea ce are muerea sa i se maI dée dinteale barbatu-sn ; dala fiind-ca Anastasia nu al tacuta nicI o pretenderima pentru acésta, amI gasita cut cale ca aceste haine sa fie ale A- nastasil ca unit lima ce le-ail facuta r6,posatulti, fiind-ca ea alta nimica nu s'al impartasita' din casa Oposatulul medeln. 1V1incul soaiü sëtt in doI-spre-4ece'anI

184 V. A. UaRend rea uneI diet.1 intre Ionita F6.1coianu cu Anastasia vitrega sai pentru lipsurI de zestre a acestia, actil preciosili pentru cunoscinta obiec- citi aft slujitù aceI case, si nu lipsimi Cu Insciintarea Maria. talo; iar hotarirea cea de sivArsiti rémite a se face de catre Maria ta,i miff 'Mari1 tale rugami dela Domnul Dumneclei sil fie mult1i norocitt 1791, Octombrie 22. Dumitrache atol., Conclorache sérd., Duntitrache Brez. sërd. Cod. No. XIX, fila 4041.

Anaforaua Jul Doln-otan pentru datornia Mihail Ccmstantin Suful VV. i gospod. Dumnéta biv vel satr.Chiriac Arbut,i dumnd-v6stra negustorilor com- pang' ce suntetI maT josii arétatl, vidutil de Domnie acésta anafora a dumné- vóstrai fiind-ca jaiba laI Dobrotan este de a i se aliverdisi zapisele, face dara trebuinta ca sa cercetatl sal de lipsesci dintr'énsili unde,i fiind-ca pentru a se isbrani pricina acésta si a se mintui Dobrotan de sévérsiti,trebue sa se vêmlai bolta ce 0041 ca ail férnasti atuncl, iarasI pentru datornicli pentru cusurulil zestrelor sotil WI, care aft si dati acum DomnieI mele jaiba de a i se hnplini zestrele dupi pravili, étil amtl facuti porunca Domnid mele la dumné- lul Caimacamul Craiovel, ea sa strige bolta la mezatil, i si trimita Domniel mele rispunsil de suma ce ail esitii la mezati, ea care acea suma de vor primi da- torniciIi zestrasii a se da, se va da si porunca Domniel mele a se vinde, iar de nu vor primi a se da ca acea suma, si o vor primi'o eI, dreptil mal mare pretil, aft voe a o lua el, si asla vigêndu-se suma ce ail esitil pe bona, avetl a face dumnd-v6stra iarisl analoghie pe top datornicil, Implinindu-se intêiii zestrele sotil cam se protimisesce dupi pravili si dupa obiceiulil pamêntuluI, dupi ce vi s'or face cunoscutii doveditil prin marafetii pré sfintid séle parintelul mitropolituluI precum si de veresele sa cercetatI de s'ail maI îrnplinitùdintr'énsele de atuncl Mace cai acelea orl In naht Implinite orl iar In veresele si le facetI impar- tea pe datornid,i asla sa li se céra datornicilor de catre dumné-v6stra, zapisele ca sa r6mie omulti acesta mftntnitù dupa can6nelei obiceiult negustoresci; all'a dala sa urmatT a da sfirsitil prieind acesteiai yeti aréta Domniel mele, ca si se dea Domnescul nostru sinetal la mâiuile lui spre Incredintarea fies-caruia cum ca este slobodi i euratil spre putea gasi mijloculti chiverniselei 861e. 1791, Noembrie. (Mg Incolo grecesce peste o fila). Cod. No. XIX, fila 51.

Anctforaua eguntenului Vciceirescélutl chir Nicodint ca Gheorghe diacotut Nun, Grigorie qi Rada din sud Vlcqca pentru calcarea »to#ilor din Near. Mihail Const. Sttful V V. i gospod.

Zemle Vlascoe. Pe acésta anafora a depertamentuluT, rémaindil amimdoué multumitI fad, de a face apelatie, prectun zapciuldceift orenduitii ade-

ItiTOBTA. ROIANILORt 185 telor ce puteati acum 100 ant constitui o zestre. 34) Anafora pentru lichidare de avere reciamatA de creditort 35) Proces pentru Tncalcare veri Domniel mole; Intarimai Donania mea anaforaua acésta si portmcima dam- n6-v6strit ispravnicilor judelailul sa avet1 a urma Intocmai dupt cum mal josa Intru acésta se cuprinde, de care orênduimili mumbasir pe sluga Domniel mete. copila din casa de visterie spre gvarsirea pricinet. 1792, Iannarie 17. Vel logofata. Pré liiäqate Do'nine. Din luminati porunca Maria tale, si prin. zapcialacurild-litt vatafuluT za visterie, Be Idatosara la judecata I6n diaconu, Clheorglie diaconu Palm,iGri- gorie si Radii din sud Vlasca ca cuviosula egumen alil sfintel m'anastirl Vacaresci chir Nicodim, hag pain vechilula Hristofi grecul, 4icêndú jaluitoriI ca ispravni- celula mônastiril estimpa s'ar fi pusa Impotriva hotarulat si s'ar fiInti»sil ca multil In mosia lor spre a dijmui In partea manastiret; Intrebêndu-se si numi- tulù vechilii, Aspunse: ca pe mude este hotarula mosiet mônastirit pe acolo all si strinsil dijma In grin manastiair, dala paratiI Impinendii mnitù pétra In rnosia mônastiril ah hrapitai dijma de pe acelú pamênta cu pricina care rail dijmuita ant 6i unü saténula lor ce all fosta ispravnicelil ala mkastiriI mal naintea cent ce s'ati orênduitil estimpii,i ca scrisorile mônastaril (la acésta vreme) nu le are la Indemana, dect nefiinda smisorile fa0 ca sa citimai sa vedema semnele hotarelor, Amane ca ah se Indestuleze judecata dela acela settenti ce aii sta.- tuta In ant 6, ispravnicela despre partea meniastirit,care fiinda In fa0 loculuI face trebuinta a se cerceta acolo, si gasima cu cale ca cu luminata porunca Inal- time tale, si cu mumbasir sa faca d-lor ispravnieit cercetare prin carte de bias- temil, data asupra acelui ispravnicela WW1 aid lor, CM'i asupra altora ce vor fi cu sciinta de acésta mosie ca sa se dovedésca pe unde s'aa luata dijma Intre cel 6 ant, si dijma ce ad rapit'o paratil estimpal de va eadea pe paanêntulil care- aa dijmuita acelù ispravnicela sa se dea manastirit,dara de va fi pam'én- tula mosiel jaluitorilor va r5manea luatil de mosnent,i apoI and se vor aduce acusarle mônastirit de fata, si se vor Infatosa cu sineturile paratilor, atuncl descoperindu-se adev'érulal, dela ori-ce parte va fi Impresuratil mosia, va Intdrce dijma de acesta auh cet-l-alte parti,si lise va Impetri ì mosiile ale amando- rara partilor ca sa nu se napastuiasca dup. vreml,i ca sa lipsésca galcevurile. fiind-ca din nil trecuVi nu faca para niel paratil,niel mônastirea, ca li s'ar fi Impresurênda mosiile, ce WO, prigonirea le este numal pe dijnaa de anulü acesta; de acésta Insciintama,i hotarlrea fémane a se face de catre Maria Ta. 1792, Decem. 5. Grecen, Const. Niculescu pit., Iordache Badén clue., Pashca vt. vist. Cod. No. XIX, lila 185.

Illihail Const. ?tqul VV. i gaspod. Oanduimil pe sluga Domniel mele.... ea mérgai dupa cum se cuprinde Inteacésta anafora sA Inplin6sca atatil dela ispravniel catil si dela potropopa' bad

186 Al. A. Uilacazi tie ir.oííe, filtre egumenulil Nicodim Vddirescénuli Gheorghe Diaconu ['Aun ialp. 36) Protectiune acordatA gelepilor jälfuiii de apithnia ce va fi bata dela jAluitor pantru acésta madea, sé tiavénda inpotriva a as- putada, ît vor trimite vechill la Divana, qi cine va rëmhea de jadecata va plati trépada gi cheltaialA. 1792, Ianaarie 18. Vel logof'éta. Pré Inügate Do'nme. Dupa ce acesta capitana, s'ail aflatil orkdait de mine capitana la capitania din Balad In judetula Teleorman. la 6 a le trecatel Mal Noembre ama vOutil o jaiba a unul Constantin Gelep catre Maria ta, jaluindu-se numaI de acesta capitana el i-ar fi luata tal. 100 plepuinda-la cu acea faptl, care jaiba,fiindil buiurdisita ca sa o cerceteza eaì sl Indreptezil, l'ama alisa pe numitula capitana faÇa cu Panait polcovnicu vecbilula jaluitoralul Gelep,ine tagadainda capitanula pentra tal. 78 ca i-aa luatá insul In mana laI, iar nu tal. una alta (lupa cum jalui Gelepi pentru acela prepasa ce era asupra Gelepulaf cu acea fapta, ne aratandu-se vre-uud dovagilacil orI de catre acea fétá séa de catre pa- rintifel', ama botaritil prin judecata qi aù pi/Uta acesta I6a capitana acel.tal. 78 GelepuluI ; acum fiind-ca, elú aréta cá dinteace$1. baal aa data dumnélor ispravnicilor tal. 50 cum gi la protopopula tal. 9. Ramane ca gasindu-se cu cale, prin porunca Mariet tale sa i sa topliuéscailul deLa dumnAor ispravniol dela protopopa; jara hotarirea cea de savérqitii rè'mane a se face de catre Maria Ta. 1792. Iannarie 10. Vel spat. Alexandra Grecénu. Cod. No, XIX. fila 113.

Dama,-rástrei bocrilor judecd tori dela deperlamentalü de fépte. Ama vglata Domnia mea anaforaua acésta,i primita este vénqarea cilnd sunt d ttorii la mijlocti care din vreme In vreme se Incarel cu dobanig, cum kti orandaiala ce face de a se da banil la epitropie este cu cale, basa fiind-ca copiit sunt nevritstaicl cama li se cade ajutor judecatil spre cele de folosula lor, citud, epitropula ce '111aù' na este cu deplina puteroi volnicie, pentru aceia fuma Domnia mea intrebare dumné-v6stra, na ar fi fo3ta en una folosa maI bunil se face v6n4area acésta ea mezan', s6i1 de socotitI el este indestula ce s'aa tocmita dupa starea casa, sa ayuna r6spunsa In scrisil. 1792, lanuarie 7. Biv vel pitara. Pré In'agate Dámne. Binai prea fArA de cusura este soeotinta ce ati placuttl Mariel Tale cu clareacaselor la mezatü, spre ajutorula nevrastnicilor sarad, numal curatorula lor(adica unchiu-sAll Riducanul) ce i-aacrescutiii le-a purtata grija pana aoum, zise ca la mezata cu cheltnielile ce se va face 1:Me sa rênnle mal putiuil preta, cacI indestule firl de 6inenI ail incercatai puma acesta mqteria de pe aa data sama de tal. 5400 caro suma socotind-oi noi (lupa !atarea caselor

ISfORIA ROMINILORt 187 de Balad in intelegere cu ispravnicili Cu protopopul. 37) Donini- torul dispune sä nu se venda averea imobilã a unor orfanT neviIrst- cd este Indestuld, &luid ea cale ea sl bine voescI Mdria Ta a da Intdrire cum- pdatoruluI ;iard, cea mal de sIversitil hotdeire rëmâne a se face totilde catre Inlltimea Ta. 1792, Ianuarie 11. Dräyhicén Grecénu medel., Constantin clacerii, Costachelludénucluceril, Pashal vt. vist. Cod. No. XIX, fila 113-121.

Judecata Isac out-dula ca Hagi Moseu pentru nisce sare. Ito Mihail Const.u,tul 17V. i gospod. Ne odihnindu-se Isac la acésta juclecatl ce di flcutd dumnélor velitI boerT. aitesitd la Divand inaintea Domniel mete ea Grigorie vechilulil cImdrasulul Hagi Mosca, ande asemeuea, tdgAduire ait fleutil vechiluld luI Hagi Mosca, gicênchl ea unit cuvéntd cd, l'ara nimicd nu ad avutit aface cu acestil ovreid,iar Isac Im- potriva acestor taggduirl arét/ Dompiet mele o tescherea, carele o citimii insi-ne Domnia mea iscaliti cu isaitura luI Hagi Mosca, prin care serie la ocna Sla- ca sit dée lui Isac acestuia 14850 oca sare, dupd, care acésti tescherea mane eunoseutl cd ail avutil cu adevératil Hagi Mosca alisveristl ca u-esta Isac, dupl cum si dumnélor velitil carl ait judecatil plicina si carl s'ailatiata fati acum la Divand inaintea Domniei mele, vgendil acéstd tescherea féspunserl Dormita mele cd de s'ar fi végutti de dumnélor acestl tescherea la judecata ce aù' flcut'o nu ar fi lasatii slobodd de totd pe clmlrasuld Mosca de davaaa acésta, dad' cum cit ad ayer]. numitald Isac alisverisd ca cdmIrasuld Mosca acésta se dovedi din insull teschereatia sa ce este in maulle luIIsae,dar/ fiind-cl pe lângit acésta trebuescei pentru sinfonia lor si pentra datuld banilor dovedI martod spre a argta In ce chipa si cum le-a fostd sinfonia si ce armare at a- cata intresine-VI, si fiind-ci acestd feld de dovecy vrednice Isae nu aya, 41- cèndd cA nu s'ad temutil a se griji atand ca sit pue martori la tocinéla lor la datult bauilor, séii sit facd zapisti inserisd, incredintêndu-se numal la cuvêntulti cImarasuluI Mosca, arad hotdritil Domnia mea ca sl primésca Hagi IVIoseu jurl- méntii la aceste arétArl ale ovreiulul si cum el nu i se scie datorti ca iiimicú, zapciii si facl turnare spre a se duce la sfauta mitropolie de ande sl ne aducir réspansuld pIrintelal mitropolittl Inseristi. 1792, lanuarie 30. Vel logofdtd. Pré, Inell(ate DoInne. Isacovreilldela Benderait jáluit InAltimel tale dichdil eI In vremea armiel nemtescl ad Wad toeméla cu dumnéluI Ién Hagi Mosca fiindd cimarasil de ocpd, ca si-i vênql doud-sute doul-pcI de mil oca de sare si pe acéstl samd sa-I déetal. 8000 Insi ca simfonie ca sl aibd a-I da banil jumètate si asa si radicai eh d sarea iardsI jumétate ; asisdereai cand va adica cea-l-altl jamnate de suma a iarki asemenea sl urmeze a-I da si cea-l-altd. suml a banilor ; dupi care tomad gice jaluitorttlil Isac cl muulandO bauiT jumétate

188 V. A. 1111E013TX

nicl fara'. licitatiune. 38) Actele relative la cumpérare de sare de catre !sac ovreiul de la Bender in timpulil ocupatiunP1 netntescI. 39) Vol- tat. patru mil, si mergêndd ca sA-si radice juratate suma sariIsinegAsindil care de ajunsil aridicat oca numaI noug-clecli cincI de mil si ad pornit-o la schela Giurgiultg, si viindd eld in Bacuresel si gasindd musteril negustorl turd ad vhdatd acea sare ce o trimesese la Giurgiu suta cate tal.optd, bad patrn-cledi optii, luanda si arvuna tal. sépte-sute, dupA ce ad ajunsfitrimiF,4iI lui Mut-sarea acolo in Giurgiu 4ise ea vechiluld dumnélui Hagi Moscu ce HA avea acolo, ail chematil pe acel negustorl turd ce le vénduse sareai le-a (iisA ea de cesilcumpere delaovrel en tal. 8 bad. 48 suta, fiind-ca elii are sare el le dea suta numal cate tal. 7, si ne vrandd turcil In urma sit priméscA sarea CL1 prep ce o tocmisera, de nevoe le-ail datit si eld suta .cate tal. sépteica acésta i s'ad pricinuitd paguba de tal. 2000. Dupa aceia ise, ea gAsinchl musteriI negustorI ati vadutil si cea-l-alta suma adica 125.000 Inca ce 'I mai re'mImo tocmita cu dumnélul Hagi Moscu, si luandd arvuna tal. 1500 ad venita (lise la dumnéluI Hagi Mosca ca mal deai ce1-1-altI tal. patru rniI dupa toeméla sa-s1 'Vice t6t1 sarea ; lad dumnélul nicI cum n'aii vrutd sA-I dée, nu numal tita suma ei niel macar aeele 15 mii din suma cea d'intalcare era platita cuprindea ace! tal. 1500 ce-I lease arvuna,i care ca prin judecata saliafle dreptatea pentru acésti paguba ce i s'ad pricinuitil; dupa a card jaiba vAtafuld de apro41, din luminata porunca InalfimeI Tale ail adusd pe amendoug pArtile fafa inaintea néstrai intrebandii pe dumnélul IOn Hagi Mosca ce are a cliee impotriva, féspunse ea pe acestii Isac jaluitoruld niel niel liii scie, nicI Hit ea- n6sce, Bici ad datd lul vre-o data sare, nicI vre-unii band din mana lul n'ad primitd; la a earuia taga judecata dupi orênduiala añ eerutd jaluitoruluIsil aréte vre-o sinfonie inserisfi dela mana damned. Hagi Moscu de tocméla acestd sari, cu care sil dovedésca el este asla chiar preeum slice eldi féspunse ea sinfonie inscristi nu are ; Il cerumil dara sil adue1 mArturii vrednice care sa fi fostii &fa, si sil seie toeméla acésta ce gice cil ad facutd eld ea damedaI Hagi Mona, si sil arétei banil inteacuI manA-i-ad data?i fiispunse, el are mArturie pre und ovreid, carde ail fostii mijlocitord si printr'acela s'ati faeutil toeméla, a caruia mIrtaiie la jadeeata nu péte fi primita, del dupa ce este numal mid martord, care dupa pravila nu face 'lief o dorada la judeeata, apol este si de unti feld de o lege ca jaluitoruld, dreptii aceea cererea jaluitorulur fiindd fag de nicI und feld de dorada, niel cu sinfonie in serisii, nicI ea mArturil diva pravila, Amane ca dumnélul I6n Hagi Moscu, sil fie in pace si slobodù de pira si cererea lut Isac jAluitoruluI, fiind-eI niel la blastemd nu putemd sil punemil pe Hagi Mosca numal dupA gara jaluitoruluI fall de a da juramêntd banuiala cea dupa pravilI; jara hotarirea cea de sgvarsitii rgmlne a se face de catre Maria Ta. 1792, Ia- nuarie 19. Panä vel band, Islicolae Breincovénul vel banti, Dumitra;sco Racovifii vel vorn., vel vornied, Vretulesca vel logofétit.

Is'roan. flomixn.tlitti 189 nicie pentru tritnitere de vinovatI la ocna Telegai pentru iertarea altuT vinovatti dela mOnlistirea MArginenT. 40) Obligatiunea unul To-

S'ail ficutd volnicie ca mumbaqirlicil sA de pe I6n qi Alanciul la Ocna Telega. 1792, Februarie 4. S'aii fAcatil carte legatA la egumenuld mónAstirel MArginent, ca sA slob641 pe Dumitrache Caramalgd, fiind-cg dupg ruggciunea prea sfintieI séle pgrintelut mitropolitil qi a dumnélor velitilor hoer, l'ad ertatil MAria sa vodg. 1792, Fe- brilarie 15. fAcutil volnicie ca mumbajiril pAhgriiiceld sg aducg pe.... Toplicén a se infatip la judecatg pentru fata ce all inbortopt-o §i nu va BA, o ia. 1792, Fe- bruarie 23.

Volnicie cu arnul;selti sí aducci pe nifte ucigafi dela Teleorinan ce arc omorilii pe unii Tulau grec Zemle Vlascoe.... Fiind-cl ne-amil insciintat Domnia mea, cum cl und Marin sAténul dela satuldoimul, din judetula Teleorman, infra Tiggnesct gi !titre Bra- gadiru, d'impreung cu net War Hazan, besliuld dumndlut Omer dela GAugen1 din Viwa, in trecuteleile ail omoritil pe und Tulgu grec ianiottl, ce plecase dela Giurgiu sg mérgg la patria luI,i conIcind5 la satulil Malul a lut Bostanoglu, de acolo ducênclu-14 la satul GIogenI arabagia ca ajutor, dela GIogent l'ail rg,di- catil numitu'd Beqlin d'impreung en numituld 1Vlarin i cu Cheragiui cu gazda dela satuld Malul, ea care all fostil vorbiti tare d5nsit a se sAverqi acéstA ucidere, §i scotêndu-lil afarg din satil, acolo intre Mal §i intre Ggojant omorittl Marini ca Beliu,i ait impArtitil introdénqit cgte-qitrei;adicA Beqliu cu Marin §i ca gazda din satuld 1VIalul, banil ce ad gAsitil asupra mortuluI, iar Che- ragiu n'ail primitil parte temêndu-se de tatglil sal sl nu intrebe de unde dobAnditil eld banit,dincallaceqtt patru vinovatl,Chiragiu pringêndu-se la Giurgiu ait mArturisitil acestea, precum i muterea gazdeI dela satuld Malul n'ail tAggduitil, cum cl pentru aastg pricing este bArbatuld sal fugitili se afla as- mull in cranguld dela Vedea d'impreung cu.Marin, undo acolo in 01.5)30it hanesce ca demâncare dela satele lor ; deal orénduimil Domnia mea pe.... zapciil arm4escii, carele d'impreung ca doI armgqet sg mérgA in grabg casg-I calce farg de veste, gi mat tutu sl cupringg aceld crAngil, unde se afil aniêndoI ascunqt ; de altg parte sit apuce ca strins6rea mereti pe rudeniT, séü gazda ce va fi avêndd Marin la satultl luI,oimul, ca sA mérgg sit primp. pe Marin i pe tovarAquhl d'impreung Cd mumbagiruld; de care poruncimil Domnia mea qi voul sAtenilor imprejura0, cum qi zapciT ai pArtit loculuI, sA impAnati partea 1001114 ca negreOtii ace01 dot vinovatt uciga§t sg se pue in mâng, iar pentru numitulú Beliù, poruncimtl Domnia mear ca duinnélut turnagi-aga bal-beqlégg (rilndurl neectibile 1792, Februarie 23. Cod. No. XX, fila 382.

Istorta Romdnitord de V. 4. Vrechid. TOM. II ald serial, 1788-18D0i al IV-lea dela 1774. 13*

190 V. A. UREaui

pliceanu de a lua de sot,ie pre o fata ce a desonorat'o. 41) Volnicie de urrnarire a unor ucigasi din 23 Februarie, 1792. 42) Acte din

Anaforaua illeesooitultd ca Zoi(a so(ia reiposatululta Dap10 ce arc fostit nepoti Niului, pentru tal. 600 ¿lela Zoi(a eu .9 oapise. Ito JIIiliail Const. Sutul VET. i gospod. Zemle Vlascoe.... DAndO jalba Domuiel mole Zoita, cerAndil izbanire dreptulul eI, i vedendti Domnia mea cl dela hotArirea judecAtii nut aprópe de treI lunl qi pirate(' Nita Meesovitul niel o apelatie n'all flcutù', ci Ind de cum ail velatti izbrAnirea judecAtil, s'ail trasti dusti fiiri de a maI face vre-o apelatie, dug cum si zapciutil cold ornduitì aú aretatti Domniel mele, pentru aceea dala arati întaritù hotarirea judeelteT, ca sa urmeze intru tóte, WI de numaI la condeialii zestrelor, qicemil ca este cu cale a dovedi Zoita, erl ea dovedl vrednice, ski pria blAstemti,cand se va arta clironomti si va face dovada acésta, ea câta zestre ail intratil in casa barbatultii seO, icu cfttA dinteaceeas1 este pAgubasA. 1892, Februarie 23. Pré Inillfate Ddmne. Din luminatI pornnea Inaltimel tale prin zapcialâculti vAtafuluI za Divanti, sI InfAtosarA la judecatA NitA Mecsovitul chiragiA en Zoita ce aù fosttlsotie Da- nepotil numitulul chiragiti cerêndt1 dela Zoita tal. 600 ea treI zapise din avutulii DasuluI, cu care rail imprnmutatil pre bArbatuhl sed fiindti In viatI. Se 1ntrebl Zoita ce are sA respundit?i dise Anteiti, cA, nu scie de acea datorie, a doua, ca nu este clirononal bArbatuldi seO, avendil bArbatu-seti mum5i fratI si pe insusl pîrîulù unchitl, si lor li s'ar cadea sa fie clironomI jar/ nu ea, ce i-afi fostii sotie,fijad-ca ea Issi cere zestrea si a treia parte din avutulti bArbatulul ca una ce a facutti copil cu Rasa, 111 cerei datoriile dinaintea nuntil, care ne arétI f6ia de zestre iscAlita de tatAl sal Nitä Mihul impreunI cu alte patrn _mArturil, in care fóle se vedu pe lIngl baine,scule ca sumA de bail pretuite, pusl si bani deosebitI,care coprinde tal. 1283.83. Se intrébA Nitul chiragiulti de seie ceva s ica pentru acea fee de zestre, csc6se unti tacrirti dela patru mArtuiiI, ce sunt iscAlitI e1 in féia de zestre ? si respunde acele mArturiI, cA in f6e sunt iscAlitI, dar en ochil vklutù de s'ail datil; se intrebA Nftul de ail avutil Nitul zestre, celii dise el fdr/ zestre n'a fostal, darI nu scie ce ei ce? iar la haul, pricinui, cl undo este pusii unti condeiti de tal. 300, dice di ad au- ditrt cA tal. 200 ail fIgAduitii Nita tatAlii Zoitii ca 81 dée Dasulul ginere-seti, din care haul i-ati data' 50 la nuntA, si dupI ce ail venitil Dasulti la BucurescI, si serse socru-seil ca sI-1 trimét/ pe Zoita sotia luI, mal datit tal. 50; dupl marturia Nitulul chiraghl se cunoscu, ca Zoita alt avutil zestre; so intrébA Nitul de ail flcutti Zoita copil P si (Ilse ca aú fAcutil o fatI; se clise Zoitif sa arete ce alt remasil dela bArbatuhl ski Dap ei de are diatI mortulii? si respunse ca Ur- batulil ski ail =HUI MI de limbI, trAntitil de calf], si la m6rtea luI fiindù zA- pAcitA si ea o strAinA,s'ail aflatù trel negustorl ; Stamate cGheorghe Luca, ei Lin MungAnaru de aici, pe care rugându-I sä iée sub zaptulii lor cele remase si sI fie epistatI la cheltuelile mortulul, care dupl rugAciunea el aek primittl, ei ei

. sciti ce ail r6masii de ale bArbatultil sea Dasu ; uumitil epistatI

ISTORIA. ROMANILORtr care se constata, ca femeea are dreptti la a 3-a parte din avutul bar- batuluT séti, déca a avutil copii cu elti. 43) Judecata pentru pedepse intea néstra, se intrebarg de este cjisa ZoitiI adevérata 0 el nu tAgaduirg; cerumii BA ne aréta ce ail gasitil de ale mortulal ?i arkarg, el ail gasith banl gata tal. 1087, din care ail cheltuitil la ingroparea mortuluI 0 la alte pomenid panla treI lad, cum 0 la datoril cu catastih iscalitii de ace§t1 trd epistati, Inca 0 de Nitul unehinlil mortuluI, precum in josh se arkg, la ce ah cheltuitu inteaceste trel ludapol desmetieindu-se Zoita i s'ati ¡lath in mana eI banil ce ah priso- sitil, afarg, din cheltuiala acelor treI lunl, iara cheltuelile pomenirilor pang, la unit anti, adeca in non* lad pomenirea mortuld, dupg cercetarea pricind ace§tia, s'a dovedittl cl Zoita aù cheltuitti, precum dovedith qi pentru zestre dupg marturia insu§I a Nitulul, cl Zoita ail await zestre,iarg, catü pentru sama pretuiril zestreI este 6reql-care banuiall, mg= ea dovedith, a ail avuth icopi1cu Dap, qi fiind-cl se dovedi ca din periasia mortuluI cea arkata de epistati, o parte de bad s'aii amanita-la ingropare 0 la pomenire, precum §i la unile din datoril pang la treIlunI, cum qi Thainte se arta, toth din iscaliturai graiulii NituluI, ci dar 0 banil ce ah trecutu appra Zoitil 0 ah cheltuith, ski la hrana eI, séh la alto pornenirl, suut bad luall aid avéndii drépta zestrea el, §i a treia parte din periusia mortulul fgancitl copiltl cu dénsnlil; ci fiind-ca precum s'ati dovedith Ong, acum, are sa iée Zoita din periusia mortulul a treia parte, din care are §i in maim eI lucran l mgruntipri ca de 400 lel, ce cere ca sil se venla ca mezatil prin starostea de negustorl ce va prinde pe acelea sil i4e dela dénsa, 0 off dud se va arka clironomil alú Daplul, are sil mal ekg, dela el ce maI lipsesee, precum amh arétath socotéla maI nainte clironomiI mortuluI de va mal ayea judecata cu ea, 10 vor izbrAni la ponturile ce nu s'ail pututti cerceta, ne fiindil clironomil fata, iar Nitul a§i§derea datoiia NI este bung 0 sil aibl a o cera dela clironomii Daplul iar Zoita sil fie ne supgrata de Nitul ; sil fie laminata porunca Inaltimd tale catre starostea de negutatorT, ca sil se faca mezatil acelor maruntal ce ail rémasti dela Dap, dupg arkarea negustorilor epistatl ce ah data f6ie ; dupa alegerea dovecjile ce s'ail descoperith pang acuma, pen- tna acésta pricing,insciintiimil Inaltimesi tale, iarg aniI Mariel tale sil fie inde- lungatI. 1792, Decembrie 3. Dumitrache cluceril, Teodorache Tungea Bard., Dumitrache Brat serd., Barbu Ciorogärlénu singer*, Stefan G-rednuslngerti, Mateig Grecénu vatavii. Cod. No. XIX, fila 186.

Judecata Opri Ilea Ungurénu cu tufeccibafa lifavrodin pentru nisce galbeni ce se ;lice avutel la gel tulisi uneo'i. LA) Mikan Constantin Squl VV. i gospotl. Zemle Vlascoe.... Din cercetarea ce am* facuth Domnia mea ea Divanulil pricinil ace§tia, d'impreung cu prea sfintia sa mitropolitultl t6rilcu parintil episcopI en dumnélor cinstitii credincio§I boeril veliti al Divanulul Domnid mele, ande s'aii afiatti de fata dumnélni agentult1curtiiaustriece01 Senior

192 t. A. 'UREMIA suferite In timpultl ocupatiel nemtescli prädarea de nisce salbe de galbenI dela gatulti oilor. Documentele acestea sunt importantei pen-

Marchelius, avail gasitil para Opri Ilea desartd, gat(' pentru inchisorilei °Wanda ce ail patimitii, ca n'atl &sal din pricina luf Mavrodin, ci chiar dupd faptelesi urmarile lul, in care s'ah prinsii si s'afi dovedittl: cu porn= comandirulul ostirilor nemtescf s'ad trimish la ()ma, precum v4umrt Dorrinia mea si in condica puscarief insemnatil, dupa ale caruia fapte avea dreptate obláduirea ostirilor nemtesti sa flii pedepsésca pan& la márte ;catili pentru acel galbenI de fata s'ail cunoscuth iards1 mincinosh',i acésta este numal scorniturd dovedindu-se intaiil din tacrirulile lui cele schimbate, ca la depertamentil ail (lath tacrirtl, cum ca acel galbenf i-ar fi avatil la gatulii a trefof,iara apelatiace aildatacdtre Domnia mea, schimbandil aii 4iO., cum ca aù avutil legati limal la gatulil unef of; alO. doilea, ca atail aceld Mshaiii la care ah fostilIlea ciobanu aùar'étattl starea MI dela inceperea raqmeritif inc6ce, de omil grata si fail de....de banI,catili maI d'inainte vreme fu sciut de obste, atatil de dumnélor boeril pamantenf catti si de dunned Senior Marchelius, ce s'aii afiatii mal nainte omulú acesta de turburatorhi ne astamparatii pururea nft lipsindh din DivanurI ea acestil fail de davale, ded amii data Domnia mea luf Mavrodin tufeccibasa Domnésca n6stra intarire ca sa aiba band. pace. 1792, Februarie 23.

Pré Inedfate Do'»ine. Dupa luminata porunca Mdriel tale, si prin zapciliculti dumnéltif Wafâ de aproill se Infatosara la judecati Oprea Ilea suditulh Chesaricescu en Mavrodin biv tufeccibasa, care deosebith de pira ce aduce asupra luI Mavrodin, cum ea in rdsmerite i-afi fosth pirash ea napaste, de s'ail pedepsita atatfi cu puscdrie, cath si cut ocna, 4ice ca i s ar fi pricinuitili pradá, care o cere dela ansu, insa ofi, galbenI imparatescl 260, ce (Pee cd avea legatf la gatullia tref of,decl noi augindh de pedepsele WI (care acestea se savdrsesch numal prin botaririle si poruncile obladuitorilor tgril)i privindil la acésta jaiba ce al daft Inatimel talo, prin care singuril se marturisesce ca al fosth supush pe Mg/ capegi haya Dilrgiogla ot Giurgiovil, de aceea amtl pohtith pe dumnéluf aghentult1 Chesaricescu, Senior Marchelins, de al fostil intre nof fata, cand i facutil Opri intêia cercetare, ne-al datil Oprea tacriril, ca de felulil luf este ardelán din satulil Silistea din tinutulii Cetatil Sibiulni, insurath, avêndu-s1 femeeai copiI acolo, hrana luf cu oile, viitor iarna In térd, iara peste vara se inturna la Ardél, dará de sunt ca la 6 ski 7 anl, nu Biel maI dual la casa 10, ci al locuitil int'èih Intéra la satulil Coieni ot sud Vlapa anI 2, apof deschiqêndu-se rdsmerita, al intratt in- ostrovil de a le Dullard ce se chiarna Gostinul, care este din dosulfi cetatel Giurgiovuliff, seghdti pana ce armia Chesaricésed al intratil in Ord,i cugetandil sa iasa din 4isu1ii ostrovil, maI intâiil ail venitil aicl la Bucurescli'ati papportaI, fiindu-se fostil (cum (lice) insdrciratil peste totT locuitorif dinlisalti ostrovil, ca sa le ispravésca si sO. iasa cu totil. In Ord, insa venirea nu al fostti pe data ce al descalecath armia la Bucurescl, adecil in 28 a le lunci Oc- tombre din anulti 1789, ci tocmaI la alh doilea anti 1790, piimdvéra, cand armia facuse pash pentru Giurgiovii,i atuncl la Int&cerea MI din Bucurescl gise, ca s'ail prinsil de unil Zaharie capitanh (care in urma s'ati rilpunsil la Giurgiovii)

hiTORIA. ROMINILORti 193 tru studiul moravurilor din acela timpti. 44) Actti din 1792, Martie 3 pentru extrAdarea unor Weni fugilt din Austria. 45) Judecata adacandu-lil la Mavrodin, dusti la polcovnidu Nicolae Cantacuzino trimitandit-la la Bacurescl, ail patimitti la vardia imptiratései, 411e trel si la puscarie liini treI si la ocne lunépte, apoI adadada-la iara aid la puscarie, macar ca s'ati capatatti 13 lobolonia, dan a chaltuita ea plata avaeturilor pe la zapcil, armasiI, care si aceea o core dela Mavrodin; intrebandu-se si Mavro- din se ap'éra, ca nu este atinsa niel la o Ora nila praii, ce clise. ca la am vreme fiinda fosta intrata la slujba ostasésca,i Nebula-14 maior peste 6 elipi- tani sub aseultarea sa (intre care se aua. cela mortil Zaharia) ail fosta orèn- duitI de strajuia plasa Margined pe balti,i viinda-leidula pe numele qisuita iataitorti §i ea porunca ca negresita pue in maul, Fall fosta prinsa acela Zaharia capitana,i adacandu-la la sine ca la una zapcia, dust' si sill la zapciala eM adeca la polcovnicula Nicolae Cantacuzino. uncle ail fosta si 2 per- sane din tistatile ostel eel regulate, aflame d.-lui Fiser polcovnica,i Claim maior qi (MO ce rail facuta teslimil, alta mal meta nil s'ail amestecata; cum si pentru el 4isii, ca iar cu porunca polcovniculal Cantacazino ati mersti acela Zaharia si alegêncla oile Opri din oile unui Mihaiü rated si din oile lui Dumitrasco i le-ail adasa, darA polcovnicala Cantacuzino, ce le va fi fault, seiint.a nu are; acésta ca prinsil Zaharia cApitanai ca acela i-ati mata oile din turma,i ca Ma- vrodin dusil la polcovnicula Cantacuzino untie era fatA si acele dou6 persaue ostasescI, niel Oprea mi le putu tagadui, ci illea ne spuse de trimeterea lul la Bucuresel, cii pe langi aua arnaut voluntira ati fosta insotitili dol hu- regulati paznid pana l'a bagatii la vardie, mime cu tate acestea apasa pentra ol ca i le-ar fi mistaita Mavrodin Impreuna ca galhani.I. pentru care fiindu-ne de trebuinta. coi doi mai sasti numitl 6med intra ale canora ol ai fosta amestecate si oile jaluitoruliff; dupa anaforaua judecatel, ea pormica tale, s'ail adusa. msi numaI Mihaia vatafala (cid ce1-1-altti se afia bolnava) infatosindu-se cu suditalil Oprea Ilea si Cu Mavrodin tufecci-bas, and Nihaiù ta- crin care l'ail ascultatti i dumnélal agentnia Chesaricescii,icêudù Mihaiti ca dupa venirea armiel niel in Bucuresd, peste cincl sése Lunt la all" doilea primavara ai plecata Oprea Ilea din satala ion ot ostrovula Gostinuha, 4idnda ca merge la BucurescI sa's1 scata sépte optu pungi de bad ce are si iée de pe la nail boerl, apoI dap ce s'ail Monti la urma di merge la Giargiu, spuinda-le a in BacurescIs'ara intalnita cu dud turd ce era prinslsi inchisl de tisturile ostasescI, ca si dud Ore-care raspunsarl in Giargiu pe la easels ion, si la iut6rcere prima de strejileostasesci si na mal %Matti in Mail lor in toti cursula acelor ile,fiindassirea satuld din Gostin in pamén- tula tëiii, ail venita eati-va arnautI de eel supusl la ostile ChesariceseI si cercetandri pentru oile Opri Ilea care le avea in oile sale, mal alesti fiindti de t6te oile 28 0 mid 20, si mama pe ale lul le-ati mati, luanda-la si pe dansula In loca de ciohana de l'ail manta pang, in locula ande se Oa polcovnica Cantacu- zino si Mavrodin tufeeci-bai altI ofichen si de acolo iara ail manta oile papa la Coenl, iara de acolo le-ail esitil duol seimed spatarescli unde le vor fi dusti elti nu scieasisderea se mal ispiti Mihaiüi pentru ceI galbed impératescl 260 ce pricinuesce Oprea Iba ca ai avatal legatl pe la gatitrile de trel oI, qi se apari

104 V. A. UnacErxX tre mOndstirea Comanai Nanescu pentru moie. 46) Urmdrirea de averI jdfuite de ascherliT, sub Alavroghent. 47) Topliceanu osindit a ca. nu are nicI o sciintfi,si mai alesa ca Oprea Ilea ati fosta mal Intaiti la dên- sula ciobauti in cata-va vreme, apol esinda din ciobanie, s'ati amestecata acele 38 oi in séle, apoI peste acestea téte este sciata de mal nainte, ea funda dator la alta obraza negnstor ati fosta inchisti la aghentie, si de ar fi avutil banl s'ar fi platita atund de negustor, ci ela' l'atiluata si pe acela la pagaba, ci dupa acesta tacrira ala lul Mihai se cunoscu, ca réti sa acolisesce cu asupréla lui Mavrodis, carele ne marturisi cA ati luatil si ela ca sciinta polcovniculul Can- tacuzino, pentru mancarea lul si a neferilor, numaI doI miel din eel 20, si fu ba- curosti ca sa-i platésca; decl dela judecata se gasesce ca cale : Mavrodin pia- tindft aceI doI miei, pentru ol sé fie in pace ; asisdereaicemìíi pentru cea-l-alta phi ce aduce ca afi patimita pedépsai puscarie $i la ocna, acestea vedema ca s'ati sévérsitil numaI din comandiril térii, cum si in condicele depertamentulul de cremenalion se fé4a insemnatti, ca din porunca bagata la psscarie si din porunca trimesa la ocna,i jara din porunca scosfi dela ocna, de acésta insciintamai hotarirea cea de saversitii peutra tete rémane a se face de catre Maria ta. 1792, Februarie 6. Dreighicén Grecénn medelnicerti, Dumitrasco clucera, Pashal vistierii.

Dupa insciintarea ceatifacuta dumnéluI vel spat. vatavula dela Callen)" pentru sépte Wane nemtestl fugite din Sibiti, s'aa facuta porunca Marid séle la vatava, ca pe Sandul sin Andrei dela Cotesti ot Slam Ramnic,i pe Dumitra sin Nigel dela satula Rahova din tinutulti Vidinulul, sa-I trimita aici la Maria Sa ca ca sa le dée drumula a merge la 'omit' lor, dovedindu-se raiale a le prea puterniculuI nostru impératti, dup. tacrirulti ceail trimistivatavula, iar pe cind dintrInsiI, care maI josti se aréta, dovedindu-se raiale ale curtil Che- saricescI trimita inapol la lazareta ca armele lor sa-I faca teslima in mama tisturilor de acolo. Mill sin Gheorghe din Sibiu. Petre sin Petre macelarula dela Par,is din téra turcésca. Nicolae sin Stefan dela satulti Aiudul din téra nemtésca. 'nos sin Salagén dela satalii Cara din téra nemtésca. Iosif sin Iosif croitorul din sata de pe Mures. 1792, Martie 3. Cod. No. XX, fila 396.

Judecata egum. sfintel müneistiri, Comana cu Naneseu pentru mofia mômIstirel ce se hoVirdsce cu moia lui Neinescu se impresdrà de 1171inescu. lo 1IIihail Cons& Suful V V. i gospod. Zemle Vlascoe Constantin Nanescul aa esita ca jaiba inaintea Domniel mele fata cu vechilula egumenulul, 4icanda, ca napastuita la Me judecatile cu pagube de mosiei eu villa de plastografie, pentra care cerenda-I pentru ma- sie vre-unti fell.de sinetii sea dovada tu scristi, nu avu sa ne arete nimicA, iar

!maxi Ft oisibar.onit 195 sta la mônas(irea Mrtrginenil In afacerea fetei desonorate. 48) Jude- la mana vechilulul egumenuldi vklarati atancl dill de judecati hotarlef de pe la depertamenturi 0 dela velitil boerl 0 dela Divanti,câtúi meld brisovii vechiti ala féposatulal Mihnea-Voda; dapa care vézuma a s'aa cercetat is'ail facuta cunoseute la fata loculul ca hoeri practicog semnele hotarelor cele adev6- rate, pin dovada vecheI stapanirl a mônastirel,care s'al urmata tu multi ad]; (bpi seiintai martutia inprejurasilorii batranl, care eereetarli judecatI,cer- eetandu-le gi Domnia mea, le-ama vqatii urmate ca buna oradaiala,i fara niel o nedreptate Nanesculul, dar Naneseul tot nevrêndit sa intelégA,i Inca ta- gaduindai cea din arma plastografie, amil admit pe Raducau scriitorula, copilti flindil nevrasnicti, care marturisi adeviira in fata hit, ca Nanescu l'al invëtatil qi elil att scrisà,nesciindti viclepgarile Nanesculdi; deci, ca pe un doveditil de plastografie, gi pricinuitora de judecatI zadarnice, pedepsitil Domnia mea ea Mae la scara Domnésca, jara mônastirel datil Domnia mea acésta Domudsca néstra intarire, ca dupa anaforaua acésta a dumnélor velitilor boerl sa staphésca ca pace. 1792, Martie 3.

PreReigateDcímne. Cu apelatie ce ail data catre Inaltimea ta, Constantin Nanescul, cerêndù' ca acum sa aduca egumenulti acelit hrisovit ala rëposatulul Domnuldi Mihnea-Voda, iar nu and se va indemana precam boeril depertamentad ait gasita ca cale, vatafa de aproill din laminata porunca Inaltimel tale l'aii admiti inaintea n6stra fati ca egumenul srantei mônastirI Comana, chir Ieremie,i dupa cercetarea ce cetinda acésta de acum Anafora a judecatei depertamentului, cum 0 cele de me nainte cereetatii judecatl, adeca a dumnélorti velitilora boerl ot. 1786, Oct. 4, 0 a depertamentulal ot lét 1791, Junio 15, si a DivanuluI Ord ton din- teacela01 anti, August 18, vkluma ca prieina acéstaestelamurita ca boeril orênduitl pe la fata locululi prin alegereai eererea de atatea judecatl este ca dreptate hotarita, caul atund ailinstil'i chiar acela hrisova alit Domnuld Mihnea-Voda fa,i s)atiféclutit atuncl de boeril ce aa fostiila fata loculul, cum qi de dumnélor velitil boerl,iatatil pliroforia ce luaramit din cetania ce- lorit copil ale acestorsinetuff,seaduce inteacesta,ea peunele semne dinteacelit hrisovii se silea Nanescul sa le talmacésca chipa, iar nu preeum se intelegit din hrisova, precum 0 o veche hotarnicie a 6 boet:1 ce o avea Nanescul la Mang, çi cerea a fi stapanirea mo0e1 lui prin semnele ce in- tna aeea hotarnicie se coprindea, s'aa v'égata atat de boerri ce aft fostil la fata loculul, cum 0 de dumnélor yenta boerl cA aa fostti la numirile semnelora. rasa drésa, adeca la semnulii ande scrie In hotarnie,ie pang in matea Néjlovulul, Nanescu aft dresa 0 in locti de N.éjlov aa facuta Calniqte, §i ail adausit en condeiti str6intii alte semne deosebite, iar cele adev'érate semne precum era scrisit In hotarnicie, se aréta ca at fostti intocmal i asemenea potrivite ca 0 cele din hrisovula MihneI-Voda, dui)/ care semne se ark/ cursulti i stapanirea mônastirel din vechime de anI nepomenitti papa anti";i cleosebitit de acea plastografie a aceleI vechl hotarnicif se mal aréta in cercetarea judecateI depertamentuldi ot létil 1792, Junio 15, ea Nausea in urna tuturorhotarnicitlora qi a judecatilonta n41 facutfti alta roal pr6stA, plastografie, 1niindù pe und copilii anume Radu

196 V. A. URECHI1

cata unul sotti Cu o muere care a proslituittl sotia; una adevé- canu de ati misa in desola unul vicléna zapissemne impingatare hotareloril in moia sfint6I Mitropolil, de care plastografie aduanda boeril judecatorI pe acela 'Macana copilulti in fata Nanescului amartarisitil, c e1 Cu mana 1111 art scris'o,i Nanescul din coventa in envêntil l'art invatata, cum pentru Oto plas- tograflile,cercetarilesi hotaririle jadeeatilor,ce cursa intre Nanescul Cu mantistirea Comana; mal pe larga te vel indestula Inaltimea ta din insusI mal mil ilumitelesil:tetina', co de pe tate tine egumenula a mana copiI adevarate ; dapa care na mal p6te avea Nausea' niel una cuanta vrednicti de primire, si dupa dreptatate ramane, ca gata mônastirea Comana, cum si sfinta Mitropolie sa'qI stapanésea mosiile intoemaIi chiar printr'acele semne ce ati stapanita din vechime si pana acum ;Inca cu dreptate este unulil ca acesta ce s'al doveditil Intru atatea plastografff, sa se si pedepsésca spre pilda si a altora a mi mal urma asemenea lul ; iar hotarirea cea des'évé"rsitti Amalio a se face de Inaltimea ta. 1792, Mimarle 19. Nicolae Bilincovean ban, Danzitrasco ve/ vornic,.... vel vornic. Cod. No. XIX, fila 207.

jadecata eitr. Iordache 1Vicolesca ca Gheorghei Tador din sud 13a,r, 5ii pentru cele ce cerca dela dumnélut. Mihail Const. Supl VV. i gospod. Zemle Vlaseoe... cetita inaintea DomnieI mele acésta anafora a judecateI depertamentulul, in arma carel peste patrui1e art fostil data pirasiI apelatie Domnil mele, si orAnduinda-se ca sa insa la dumnélor velitil beerl, ne arta zapciula, ca de a sedea ca sa se mal' infatoseze, niel insusï, niel prin vechilil, lasandu-se, s'ají seo.- lata de s'ad dusù" /a casa lor ; clec/ acuna dete jaiba Domnid inele qAtrarti Iordache Niculescu, cum ca, de vreme ce plrasil trasil la judecata,i apoI nesed6nda pana la isbranire, dela 20 ale luI Ghenarie s'ail dusa, trechdai sorocult1 ape- latiel lor de 60 de dile, cero clara porunca Domniei mele catre ispravnicI, ca sa se implinésca oil 6 dela pirassfi sa le d6e infla inapol, de vreme ce n'ail multamitl si cunoscatorl la acea invoire ce ail facutil ; mart fiind-ca sinetulti mezatuldi cele-l-alte trebuinci6se dovedl nu sunt in vedere de a ne indestula Domnia mea la aceste aratarl spre a putea face hotarirea acésta, sétl alta, remane manaai a fi isbranitai aparatù Niculescu de catre pira pirasilor,carI ne urmanda a'sI cauta apelatia lor in sorocula cela or"enduitil de al mal anta altele a dice, s'ati sculatti de s'ad dusil ; decI ama data acésta intarire la mamila satrarulul Iordache Niculescu pentru apararea sa. 1792, Martie 19. Procita vel logofèta. Pré Ineil(ate Ddinne. Din luminata porunca InaltimeI tale, prin zapcialiculil dumnéluI vatafulul de Divanti, se infatosara la judecata Gheorghe si Tudor din sud Buzar', cu jaiba ce ait data pentru dumnaul" satraril Gheorghe Nicolescu, ca in vremea Domnulul

ISTOAIA ROILLNILORtr 197 rathi.tabeltit de moravurI. 49) Diverse judecäll peritru datoril. 60) Acte

Mavrogheni li s'ar fi luatt de catre ascherlgI turd 170 ol,si In dilele nemtilor ail cunoscutg la dumnélui d 62 din cele ce li se luase atuncl, de care ail ja- luitri Divanululili s'ati Watt poruncg ca sa le dée oile,i niel ca acésta nu s'aul supusti A. le dée, ci luandu-le de 6e cate parale 69 le-aii datg, pentru care cera sl-vi afte dreptatea ;se intrebg dumnéld sitraruhl ce are si réspundiIn potriva piritsilor, si nu tigidni oile, adecg aii fostti la dumnéluI, nicI marea de 69 de parale de 6e, numaI disc, can ilelefierritilor cumpérêndti 62 de ol ce se viudea la ordia nemtésci, cu toba la mezatil, peste chti-va vreme aù venitg numitiI pirgsl si WW1 cunoscétorl acelor 01,icerêndu-le, dumnéld vrutil sg le dée, numitil pirftsI viindil aid ag jaluitií comisiel, pentru care pricing fiandtii dumnélul insciintare de curgerea acestel pricid, venitit rés- punsii,ea unù Tinislavcopilultidin casa, ca dele este jaiba pirgsilor ade- vérati ca-I sunt oile de pripasii, si le d6e oile iée obícluuitulù colacti, iarA de le va fi avêndfi cumpérate dela mezatil, dupg -cum ail insciintatil comisid, dimpreung cu acea adeverintg a mezatuldi ca vechilulti domniel séle svi mita aid ca sa stea fa; darg jiluitoril ca si nu md Amble cheltuindu-se cidutti cu rugiciune la dumnéltii, ca si le dée oilei cerêndg si pretulti cum- péritoril ce le-ati cumpératti dela mezatg, '1-ati data de 6e cate parale 62, cum- périt6rea el, parale 4 de oeritti,i parale trel cheltuialg de 6e, in cgti vreme tinutii,i banil s'atiîmplinitú prinzapciti, care s'ati trasùieciuéla, luândú adeverinta mezatuld i zapisula jiluitorilor aù venitù cu réspunsg cgtre comisie, ceréndil in judecati pro acestil mumbasirfi ce arétarg ci este nairturie, la care aù fostili adeverinta mezatuld ea care a cumpératil oile dumnélul sitrarulii Nicu- lesca dela ghenerarulit ce le-ag véndutil. S'ati intrebatti mocanfi &TA ce sl-ati luatit oilei aù datii banil si ce mal ceraì dise ci fiindti mate In pradi déla eI,cere si baniI, fiind-ci de nevole 1-ati ;decl dupg cercetarea acésta, fijad-ca sinetulg sgtraruld perdutil la mumbasiruhl ce aii muritti,i fiind-cg mocanil dice ci de nevoIe af data' banil si le cere hotiri a1ta, ce de este si se tie in sérni t6te cate s'ali ficutii in vremea résboiuld, prada ce s'ati Meta mocauilor fiindti dupg oraduiala résboiuluIi véndarea laitrarulii Niculescu a oilor este bung, ci darg réti '1-atiintorsil oile mocanultii, sidator Este mocanulti si int6rei oile ce le- ag luatti atund iée baniI iarg de nu este si se 'pie in sOmA faptele résboiuld, iéü s'ati pradatg mocanulti, i véndarea si cumpérit6rea Niculesculd sunt rele,i mocanulii este sill i6e oile inapol, cura le-ail Matti, darg si-si iéei banil ce 'I-ag data la sitraruhl Niculescu inapoi ; pgrerea nóstri inteacestl chipil este, dari hotgrirea cea degvérsitit rémftne a se face de catre Iniltimea ta. 1792, Ianuarie 20. Dumitrache clucerü, Theodorache Ord., .111Uteiti Cantaeuzino §Atrail, 3.171tu Grednu vAtafü, Barbul Cioroyarlaul slugerii, Sk fan Grednu.. Cod. No. XIX, fila 141-142. S'ati trimisg ca porunca Mirid séle luí Vodi deschisg de volnicie, canal Toplichu la mOnistirea MargineI ca mumbasir do! uteri. 1792, Martie 12,

198 V. A. UsEctuX relative la hotO,rnicia mo01 SläniculuI a mônastirel Coltel. 51) Vin

Pricina ce ati avula Nitul cdpitanulti cu Maria Musulingione pentru ceicl catscosit fenteiatul din fire fi ait clus-o la casa ei, pentru care pricind s'ati scosil din Bucuresci. Ice Mihail Const. Suful VV. Osebitil de marturia numitulul bulugbasa, fijad-ca si din alte dovedl pliroforisita Domnia mea pentru numita Marie Musulingione cum ca este muere primitóre in casa el de acestal fehl de netrebnicil, poruncimil Domnia mea dum- nélul vol spat. atatfi pe dênsa cat si pe barbatulti s6ti si cu ale lor radicandu-i de aid sa-1 mutIi sa-I trimip cu zapcia earl din Buctirescl, ca acolo sa séda orl la ce locti séù orastl, iara îBucarescI a nu-1 ingaduescl a se gift mal multù.. 1792, Aprile 11. Pré Inalfate DoInne. Din luminata porunca Maria taleprinzapcialacuhl dumnélul vel spat. s'afi intatoqattl la judecata Nitul capitanula cu jaiba ce face asupra une! femel 1VIaria Musulingione, ce o tine unti Stefan logof. cum ca flinch"' de peste Olt numita scosil sotia din minte si all mutat-o la casa eI de afi metahirisit-o in fapta précurvieI dando pe la turd si pe la altil; despre primirea sotid jaluito- ruluI la casa el, nu tagaduesce, numal dice, ea ea n'ail chiamat-o, ci flindti su- p6rata de turd all fugittl dela casa jaluitorultg, fiindtl Ara réziml si Ara barbel' intr'finsa, si all venittl la casa pirateI, fiindll intro 6meni si cu barbati" inte6nsa spre pazi cinstea,i asIa all sedutti cu tOta cinstea d pang cand all venitil jaluitorula si all luat'o cu multamire din casa el; jaluitorahl spre dovada vfintulul s611 ca pirata '1-ar fi metahirisitil sotia 'Mtn' acésta fapta, aréta pe ung Ienache bulugbasa, carele adusil flinch"' dete tacrirti judecatii, ca intfunti Audit, dupa ar6tarea altorti turd, mergêndll la casa plead ca insusl damned porta- rulti Stamate all gasitil in casa pe sotia jaluitorului si pe dou6 curve de obste cunoscute, pentru care iarasl slise sa nu le mal primésca la casa-si, dichillil pentru sotia jaluitorulfil sa o isgon6sca deacolosi i-ailurmatii cum nicI in- sue nu tagaduesce ;apoi md in urma rêndil iaraI, dupa ar6tarea altor turd,adev6ratil mergêndil atiMutt"' In usa sa intrein casa,si nedischi- 46ndu-I atl r6spunsti o copila mica ca nu este nimenea, si asla eill spargandt1 o feréstra ell degetulti altar' si all v6dutil pe sotia jaluitorulul sezandil langa unii musterifi, de aicea, omù cunoseut5,si pe pirata intr'unll coital s'ail ei pa- zitti pana dud rail v64uttl esindti, dal% nu i-ati clisÙ nimicti flinch"' °ma cunoscutti si nu toemai prosttl, deci din netagaduireai urmarea ce all %cut(' pirata la porunca ce i data de a goni pe acesta fehl de muerl din casa-si, si din ar6tarea acestuI Ienache bulugbasa, care dupa pravila estedatorili prin blas- tee' a face, flindil-ca la asemenca pricinI de vinovatil marturii se aductli faede roja lor ei se silesca, atatti cu blestemil cattl ci cu alte rnij16ce, indestulandu-se ju- decta r6mane invinovatita ei supusa pedepseI ce pravila oranduesce la cartea a 7-a list. 37 cu bataei cu surghiunlacti, iar fijad-ca din eereetarea ce se fan immal se cunoscu sopa jaluitoruluI ântiil cauta la acéstg rapta din indemna-

IBTORI4 ROD1.4111.01lt 199 derea cu licitatie a unul imobil pentru datoril prin starostele de ne- rea pirata,i fiinda pirata muere ca barbata. si ea copil, dupa mgsura greselil i se va face si cuviinci6sa ca sincatavasis pedépsa, ca cea desavarsita hotarirea MarieI tale. 1792, Aprile 10. Dreighicean Greceanu medel si ot depertamentulA depte. Cod. No. XIX, fila 270.

Anaforaua de pricind a bel Sima ce are siée datoric de banI tal. 148 dcla cumnatei-sat Sdre. Dela depertamentulii judecayet. Prin orênduitull zapciil Infatosindu-se la judecata amadoug partile, amti In- trebata pe pirata, de-la scie pe jaluitorti en cevall avuta ca sa i-se vêncja pentru plata banilor s51,i 4ise, ca nu-lil scie ca nimicti, dar ild cera sa muncésca, din care sa-s1 oprésea hrana vietel,i sa-I de i lai dreptil datorie cate patina, cate putinti, ci jaiba plrasuluI potrivindu-se cu tacrirulti pIratuluI, cerutti luI Sóre ea sall de chezasa, ea va arma cum prin jaiba se 16ga,i sa se slob6da dela Inchis6re,iisa ca nu are pe nimenI chezasti,(hipa care se Intelege, ca piratula ca t6ta dreptatea inchisfi, si dela judecata se hotarasce sa nu se slob6da dela Inchisóre pana nu-s1 va da chezasti, cum ca din manca lul scot6n- du-s1 hrana vieteI,prisosulù' Ila va da datorniculul,iatuncI sa fie sloboda ; ac6sta scriema. 1792, Aprilie 29. Gheorghe Saul pahar., Teodorache pahar., Dumitrago stol., Constantin stol., Dumitrache Brat s'érd.

Mihail Constantin Suful VV. i gospod. Zemle Vlascoe.... Fijad-ca in arma acesteI anafora/e, la Maia 9 aft manatil S6re la mana luT. Stan A.bagiti, zapisti,i murna-sa Dumitra, chezasùi platnica ca sa dée pe luna cate tal. 5 si fiind-ca acum se jalui DomnieI mele numitatil Stan ca treanda 10 lunl dela soroculti zapisulal, niel unti Una mi a4 datti, damfi volnieie slugi Domniel mele aprodil vatasescil, sa mérga,i dupa zapisa apuce, ca oil' dela numituld S6re sa implinésca banil, sai de la muma-sa, ca o chezase ce este, cum si pentru tal.45, ce Mi mal ariätatil ca maI are a lua, dela mumi-sa sa apuce a face Implinire, iara clicêndil ca are a Aspunde, sa-I iée sa-1 aduca aicl la Divanit 1792, Mai11 1. Cod. No. XIX fila 200.

Rapuna, catre 1oerii hotarnid ce sunt orénduiti la mofia Slanic a In(nedstiril Colfe't. Credincios1 boierilora DomnieI mele, Ionita Caramanlau biv ve! sérdar, An- tonie Fotino biv vel satrar, Ionita Balaceane, ce suntet1 orênduitI despre partea meinastirit ColteI, hotarnicIla Mili°, sanatate; va facem Domnia mea in scire oft slugeru neolaei ca ce1-1-altI boerl ce-atI cerutfi despre partea mostenit6re, trimisera Domniel vuele o Insciintare7 de la Naif'. 307 cura ea sése marturil ale

200 V. A. Ua.Email( gutitort 52) UrmArire de banY impliniti de judecatorq din Craiova apol ne dal celut in dreptaialte diverse acte. mo§nenilora care se cuprinda in anaforalele d-loril boerilora ea ispoveduitil vina loraili anerisita marturia, acum aftdat inaintea dumn6lul cum ca cele ce-aii marturisita antaia stint adev6rate,i tota acea clica gi acum; facanda numitiI bowl bona marturia loll, dar pe dumné-v6stra nu va vedenla iscA1ii niel unula ;pentrut care voma Domnia mea sa seima pricina pentra care nu suntetl dumné-v6stra iscalitl, in vreme ce Domnia mea v6 avema poranca data. ca off-ce urmarei cercetare sa o facetl dimpreuna,i ori-ce insciintare 0 carte sa iscaliti dimpreuna, sat de este intialta chipil de ce nu ne insciintatl dumné-v6stra deosebitl prieina? ei dara voma sa ne r6spundetl la acésta, 0 v6 poruneima unorai altora, ea sa avetl a face dimpreuna orI-ce armarei cercetare,i iar50 de la totl dimprouna, supt iscalitarile tutulor voma Domnia mea orl-ce insciintare 0 pliroforie drepta in frica lul Dumnegett 1792. Junio 3. Cod. No. XX, Ella 627.

Pitacii la starostea de negustori ea sei ribulii via Dedului la. mezatil. 1w Mihail Cons& Sutul V V. Staroste de negustorI, fiind-ca Dedal postelnicti este datoril la nuii Glieorghe Dir comisara dela Bra§ov ca zapisurli cu sinetuel, cartl de judecata prin care adeveréza datoria de bung si adev6rata, pentru care datorie v64uma porunca data din vremea obladuirri nemtilor de a se vide o vie ce are numitulii Dedalin d61ula Neurilor sud Prahova, pe mo0a m6nastirel MarginenI, ci iaräi din po- rand m6surandu-se acésta vie, s'ail gasitil vie rodit6re, pogóne un-spre-clece jum6tateiopta pog6nelivedeilivede fara purl fdc6t6re de f6nti, pog6ne dou6, tog via§iliveileacesteaingraditecagarclade pa'despieati, cacorlatI,iopivnita vecheinpamantii . ea bulamaci deste- i ocasa ca oprontidinainte,(care§opronti este catfuta deo parte), o eascióra siugura de parghil Bona §indrilita ca alud,i uml §opronti liar in- vain ca paie, dupa care nu s'arl audit urmare pentru implinirea dreptulta numitulul Gheorghe Dir comisarula, acum dândil jaiba Domnid rnele, amil poruncitii zapciuluI vataftfluI za visterie, ca inrato§eze antaia la judecata dupa or6nduial5,i numitulü Dedal cum atisimtita ambla ascunsil de p6te gasi orênduitula zapcia micairea. dupa cum fan §i Domniel mele ar6tare, ca de multa vreme ambla eautândula prin total loculii potil afla uìciliri, flinda as- cunsii ; (leei flindca jAiuitorulú acesta Gheorghe Dir comisarula dela Bra§ov sudittl, éde de atata vreme aid influeuresel, a§teptanda implinirea de datorie ce are a luai piratula dosesce, dupa cum ar6tamil mal susti, iata 'ti poruncimil Domnia mea, sil fad mezatil acesteI vil cu t6te cele ce se aréta mal susit, i cu alte vase ale yid ce se va fi aflanda aeum, dupa obiceh, strigindu-lein 411e patru-clecI in auclula tuturor de obOe in tail ora§ula Bucurescilor pe t6te ulitele i drumurile targuluI 0 ale mahalalelor, ca ar6tael anume ale eul sunt viile,i pentru ce datorie se viudo; de care sa ar6t1 Domniel mele ca anafora pretula celfi din urma. 1792, Iunie 16. Cod, No. XX, fila 654.

ISTORIA R0161=0116 201

In genere din cercetarea condicilor DomnescI ale luT Sutu Mi-

Pitacil la starostea de negustori a vinde euaezatil viile Dedulur ve a plati tal. 102 ce este datori lui Dir &Mal Io lifihail Constantin. Siqul VV. i gospod. Staroge de negustorl, la... ale land lui moie,i, s'ad datil porunea DomnieI mele prin land, ea a fad mezatil viile Deduld ce le are in (Wald Baltatilorn sudd Prahova, pentru banil ce este datord la comisaruld Dir Suditul curtil austriacescl, ca amanetil numitelevil pumzapisuld luIi ca hotarlre de judecata din vremea obladaireI netntescl, ca ca acésta sa fiesilitii Dedal a eqi de fata, fiind-ca era dositii, carele qectênciti dupa acésta de fata,i dandil jaiba Domniel mele spre a se judeca acum de iznóva ca numituld datornicti, poruncitii sa stea mezatulii viilord, 0 pe dên0I i-amd randuitd in judeeata depertamentuld de optd, de unde ne veni anafora de la cincI ale luneI acesteia, cum ca numituld Dedal, s'ar fi afiandd datord 0 la altil pang la tal. 3340 yi cum ca nimied alta nu are de catti viile acestea,care 0 acestea leare date schimbd sotieI lul pentru o casa de zestre ce ca scgia Id de ad vandut-oi ad Matti amandol pe dal:18abanii, deailplatitdatoriT,arétandil despre acésta und zapisit a lul celd da la maulle sotieI lui, de la Ghenarie 20, lad 1792, iar datorniculd anditi Impotrivl dandi apelatieDomniel mele aréta,ca acestea Bunt meqtqugurl' ale luli iconomil ca sa-ld pagubésca de dreptula ski §i cum ca qi arAtArile ce face ca este datord acea suma, sunt iconomil, cad in vremea obladuireI trecute dud judecatil ca Dedul atata vreme,i s'ad lotaraii Inca de atuncl a i-se vinde averea lul, nimenea nu s'ad afétatd davagil ca are a lua de la densulil, cara numd Ianache Ractivan, ce este artItatti ca suma de tal. 730, carele dap ce-ail luatil in anuld trecutd de la Dedal che de tal.300, i douë butl cu vini, acum aréta tad ca acea sum/ intréga ental.730, pentru care cera de la Domnia mea dreptate; decl Infatoqindu-I inaintea Domnid mele la Diva* ande fiindd pica sfintiasa parintelemitropolitii, i dumnélor veliii boierY, cum 0 dumnélaI Senior Marchelius agentuld, ami cercetatii Domnia mea din ce vreme sunt viile amanetti puse la numitulfisuditd,i in ce vreme este schimbuld eu sqia luI facati,i vklanni, ca la nun-Attila datornicti stint zelogite dintra Intaia0 data, adeca de and ad laatil baniI, la16td 1790, Fe- bruar, qi peste mail anti la MA 1791 Februarie 22, din iza6va Oat' pum marafetd de judecata i-le pun iarAqI amanetd, nu mold viile 0 casa sotiel luliorl-ceavutilald sCil,iaraaqe(tamentald schimbuld cusotialuI face in arma, peste unil anti,la lad 1792, Ghenarie ;pentru careclicemil, GA Dedal nu putea dezalogi amanetuld acesta instr5ina OA a plati dreptuld datorniodul en, qi acestea macar ci se facura cunoscute ea sunt vi- clelugurIi iconomil ale la, iar qi adev6rate flindi, Domnia mea nu gasimd cu cale a se pagubi datorniculd, ci din arnanetulii séi, prin vangare cu mezatil, am hotaritil si i-se implinésea, datoria, care datorie macar ea se dovedi in Divan(' a fi bung de tal. 820 bad nemtescI 0 tal. 204,60 bad turcesci, dupa zapisuld lui dela 16til 1791, Februar 22.adeverittl cu iscalitura dumnéld Sinior Mar- chelius, ce era Divanitti, i a Id renache Stancescu zapciuld, ce era vatafil de Di- vand, i a anal Miu Mitrea chezaplti Deduld ; dal Domnia mea ami botaritd?

202 tr. A. UREGELL hail nu putetna qice, el era din fire inclinatù la nedreptate. Negrqit cA de nu va esi suma datoriti t6tA deplina din vênilarea viilorti, sl se multA- m6scA datorniculuT cu pretultl ce va esi amanetu la mezatil, care acésta o primi numitulù datornieil, v'épndil cl nu maT are altil, çi cunoscêndu-.I starea vielesiugurile ca care al p6t1 a insela si pe sotia lul, iar_ treandil peste sama datorieI, prisosula va fiaid Deduldf ;ci mezatuhl viitortiIntelesemil Domnia mea, cl aú fostii fémasil asupra datorniculd acestuia suditü,care ail InAltatil din partea sa pretulil pana la tal. 100 pogonultl, iar a1ì musteril pEanêntenT ail datrz numaI pang, la tal. 70 pogonu15, dupa cum ne arétA zap ciult1celil rênduitii, ItT portmeimii ca de izn6v1 sO le strigl la mezatil, spre a se vinde adecA la pgmêntenl ea pretulü ce va esi, fiind-cA suditil sant opritT de a cump'éra lucia ne toll In p5mêntultl t'éreI, vestindd insA la totT a1ii musteril vênclarea acestor vil Inauzulil de obste,care mezattilute()sgpt'émana declile se iéei sfirsittl, fiindri In destule 6 sgptè'manT ce maT strigatt,i asla sh se ImplinéscA prin zapciultl celii orénduitil datoria suditulul, iar pentru et% In zapisulil zOlogieT se flu- mes& 14 pog6ne, si in zapisulii de schimba se numescil 10 pog6ne, iar suditulti mësurandu-se in anuhl trecutil ailesitü 11 pog6ne, pentru acésta vel urma a face vênilare pe tóte pog6nele od-cate 'soil fi, care le-ati avutti Dedul cand le-ail pusil amanetil, si se voril mësura iariisl de isn6v5,. 1792, August 11. Cod. No. XX, fila 789-790-791.

1w Miliail Cans& Suful VV. i gospocl. Zemle Irlascoe.... Cinstitultii credinciosulal boerulti Domniel mele &m- ainl biv. vel camAras Costache Sutu caimacamulil Craiovel, sAnAtate !in trecutele dile al insciintatri DomnieI mele, cA in vremea caul se aflaaicea la Divanulii CraioveI sErd. TonitO Mardagiu, Ancpadu-se cu mezatii o boltA a luI Hagi Ivan starostea ce ail muritil In létulti 1791 pentra Implinirea banilor datornicilor WI tal. 1000 s'ail datil datornicilor, iarl tal. 701 nu se schl decine aunt luatI ;asemeneai pentru nisce sfiute ra6ste, a nu se sciala cine se aflEpentru care vel sci dumnéta, cA Domnia mea sArdarulul Tonga, ca 81' dea rapunsil séml pentra acestI banT i m6ste, ail rgspunst. DomnieT mele, cg din vremea lul Mavrogheni ailvenitti mumbasirü la Craiova ca porund de s'art vindutil acea boltA, numaT pentru o datorie de bad a slugeruluT Scarlat sin Costea stol- niculil,i banil ce s'ail cuprinsù pe Anzarea boltri s'aii luatzl de mumbasirul domnescil celù' orbduitü, uncle aflandu-se la Divanili sArdarul4 Tonga ea altI boierl CraiovenT, la cartea AnclAril ce ail flcutil aù iscAlitili sArdarulg Tonitg, dimpreuna cu boierl,iar vre-unil banü asuprA-le nuall Amasii, nicl fOcuta vre-o armare osebitr din partea sa la acéstA trébA, fArA de numal pentra tal. 150 ce qice, el nu ajunge a se implini datoria ca pretulrz vIngAril boltil, ail (vita la sine acele sfinte m6ste care le are si acum, si aù datii pentru dén- sele bari la mumbasiruhl celtl oranduitil ;decl nu lipsimtl a insciinta dumitale rüspunsa sArd. Tonitl Mardagiu pentru care trebue sA ceri dumnéta dela cum- p5rAtorulü boltii, si% arate catI banI si Intea cul maná i-ail numératii, si ce dovadl are In scrisù pe suma ce ail numgratil ? asisderea sA cercetezI dumnéta pre boieril ce all fostil Inteacea vreme la Divanü, dimpreunl ea sErdarulii Io-

ISTORLi ROMINTLOitt 203

hatirulti joicA important& rota sub acésta domnie, ca si sub maI tóte dar dispArut'ail elü Onit astl-4Ï din viata nóstrt socialai politicA?

nitg, cum si logofetilzapcil,icondica Divanuld dinteaceiasI vreme, precum si pe starostea ceail ficutft mezatulil acesteI boli, fiind-cg acestea tóte urmatil aicea In Craiova, atItti vingarea catili numgrItérea banilor, ca sg des- copen dumnéta adevgrulg acestel pricinl, si dela cine se va Infunda, acesti banI a se implinéscg, pliroforisindute intaiii a 1-all numgratg cnmpgrAtorulg totl eu adevératti insusI asupra lul, ség de este dovadg, vrednicg cum cl sunt asupra sgr- daruluI Ionitg sg însciineui Domniel mele, cum si pentrusfintele méste, vel aféta dumnéta réspunsulg MardagiuluI, atâbl datornicilor, cfttgi fiilor mortuluI, cA de este sciutg acéstai doveditg, cA datil sArdarulti Ionitg niel unù bang pentru dênsele, sg avemil réspunsii,spre a se lua dela Mardagiu,iar adeverindu-se, cum cA ati ht."' baniI pentru dênsele, trebue ca din averea hil Ioan sA i se dea Mardagiulul banii ce ail datù, i asia sA i se iée m6stele cand le va pretendirisi datornicil, ség sotii mortulut 1792, Augustl Cod. No. XX, fila '781.

La Mika Cana. Suful 1717igospocl. Zapisele de afegilmtinta, intru slug. Seartat Miltaleseul cu Diamandi bulucbafa pentru rnasulìí solid lui. Acéstg învoiri izbrgnire ce all flcutti slug. Scarlat MihAlescu ca Dia- mandi bulucbasa sotulti si vechilultl Rucsandi Micsunéscgi, sora réposatil cu celg euviinciosl alg iubirel de pace, care ail gAsit'oi prea sfintia sa pg- rintele Mitropolitulul tgreI, iubitoril de Dumneojeti episcopli dumnélorc institI vi credincioff boeriI Domniet mele ce al cjisticg, e ea cale si cu dréptg ofèn- duialg, cetindu-le inaintea Domniei mele, qi fiindg primitg si Domniel mele ea o bung, o intglimtii Domnia mea, cu acéstA osebire Insg, ca partea sufietulul ce este sg se cheltuiascA prin numita sora mértel la pomenire, sa fie si prin scirea dumnélor epitropilor domnescl, ce sunt orênduitl pentru trebile de obste, spre a nu rgmAnea niel judecAtel vre,o indoire, nielPolizulul cuvéntil de pricinuire maI multti; care pomenirl, qicemtl, sg se Inchee pang in sépte anI; (led zapciule ce escl orénduitii, ca dupg coprinderea acestul asecpméntil urmandti Intocmai, sg aibI a face Inplinirea cea cuviinciósg a pgrtilor si a sineturilor dela o maul la alta, dupg catagrafia pereusid,i dupg pretuirea lucrurilor ce este fg- cutg de oranduitil de maI nainte trel boerl practicosI, facendil teslimgi Polizu- luI dreptulti sgil ad. jum'étate din a treia parte, ori in hill ség in luerurl nemis- atóre, side va prisosi pretulg luerurilor peste cátil i-se cade, va intórce, iar lipsindu-1, sg-'1 inplinescl lipsa, caresg n'aibg mal multti a face, si ea acestti mijloeù sg fieizbrAnitl epistasindde a lua si in faptg izbrgnire pricina acésta dupg corinderea zapiselor acestora, ce s'atiintAritil de cltre Domnia mea, en care va avea a stgpáni fiesce-carele lucrurilei acareturile ce-'1 va veni in parte, ne supgratil. 1892, Mali 23, Bucurescl.

pecetea- Vel logofgtil. gospod Mal incolo grecesce. Cod. No. XIX, fila 335.

204 A. VREafra

XI. Boeril sub M.&fa. Amü vègutti, cercetandri administratiunea 161'0 muntenesd sub ocupatiunea ausiriaca, tendintele reactionare ale boerimel.Divanulti nu cerea mal putinù de catù revenirea la iobagie! In acestù capitolti ne propunemil a aduce o serie de documente inedite, probandù in ce stare ajunga privilegiile boerimeI sub domnia a 2-a a 1111 M. Sutu. In 10 Ianuarie 1792 noulti domnitor, lu intelegere cu marele visternicil Ena che Vacarescu, stabilesce ponturile pentru scutelniciI boerescl. In nurnèrù de 11 sunt aceste ponturl. Din observatiunea lor resulta, ca. numaI Matti caOiga visteria tèrel, ca numèrulil de scutelnicI acordatù fie-carel boeril este fixatù prealabilti prin catastihil pecetluitù cu sigiliulùdomnescri, catastihil trimisù la fie-care judettl. Nu ne-a venial la mana acestù catastihri dar nu ne indoimri ca elti nu scaclu, ci din contra adause numérulti scutelnicilor boerescl, de cum era sub ultima domnie. Cu ce se pro- tegia venitulti visterieI de la satenil r"emas1 dajnid catre ea? Cu dispositiunea, ca. 1141 scutitl de boerI sa nu se dea numaI dela unele judete, ci sa fie repartisatl pe kíte judetele. Prin anteri6rele dispositiunI nu puteari fi datl ca scutelnid fruntasil din sate. Noula nizamri, intocmitù de visterniculti Enache Va- carescul, in aparenta mantine acésta dispositiune in favcírea visterid, dar adaoga, ca visteria nu va reclama pe egg timpù' nu vor cleveni scuteinid top locuitoriI d'inteunùsatti.Art. 2 nu ne spune in ce proportiune potù fi scutelnicl locuitoril dintfunù satri, ca sa nu se incarce ceI réma0 nescutelnicl la cisla pentru darea catre visterie. Sin- gura limita la acésta era, ca sä, nu rémae nicI o siliste, nicI unti satù in care sa nu se aflei dajnicl catre visterie. Acésta o cerea nizamulti celri noù spre a nu se sparge satula din catia prea marel in- carcaturl la cisla O dispositiune demnä de observat este acea care cere, ca scutelnid A. nu se faca decat de buna voia lor,dar care indata apol este paralisata prin alta dispositiune (art. 10), nepermitemdri scutelni-

isroflie noldrzrLoRt 205 cului de a's1 schimba situatiunea lut de scutelnic deck déca este napastuit.... iar judecata de este nripastuittl cine o va face?... Era asa deci o nouä specie de iobdgie. Dispositiunea din nould nizamil cu totulti in favòrea boerimei, este acea dela art. 9. Noul regulamenta opresce pre boeri de a transforma in bani munca ce le este asigurata dela scutelnicl; iar art. 9 clice, cä boerii cad nu vor putea gasésca scutelnicii lor, ori nu vor avea trebuintà de =Inca lor, vor primi dela visteria tèrei o despagubire in bani de fie-care scutelnicti. Eaca originea regularei scutelnicilor prin Regulamentuld Organica (1).

(1). Ponturï, pentru scutelnici ariitiiare de chipi si mjlocult prin care hotiirimet sei sefacet urmare de acum inainte. Suma cea hotiriti a scuteluicilor co s'ati hiriziti de Domnia, mea la fieq-care ca si ail)/ pentru trebuinta slujbel séle (cum In celti petcetluitti Dom- nesculti nostril catastihii aréti) sl se grijasa dela vistieria Bonnier mele, ca si se Imparta pe la téte judetele dupi analagonulti ludelor al fle-ciruI judeta qi si nu se dée numal dela unile judeteia0§derea si rtimie incircatibirniciI, ceI-1-alt1 si rémle nedajnicI. Parte din locuitoril de la verl-ce sattl, si se dée scatelniel dupi analogia ludelor, adeci din eel ce se afli cu loeuinta inteacelii satù', iar si nu se dée satulti cu totulti ; pentru care poruncimil strapicii la visteria Domniel mele si se pue tóti silinta, ca si nu rémie niel si1ite, niel sati in care si nu se afle birnicl in vistieria Domniel mele, fiind-ca nu puma iipravnicil se vor pedepsi tare, cii dumnélul vel vist. va cidea in urgia DomnieI mele and impotrivi va arma. Scutelnid al fie-ciruia si se faci prin marifetultl ispravnicilor, caril ai datorie si cumpaneze cu mijlocü, ca si nu se iée frunta01i 0, rémie eel ne- putincio0', din care pricini (neputkdil réspunde orênduelilor judetulul) si nu spargi vre-unti satii, care de se va intêmpla vor rémanea vinovatl ispravnicii si Asp*. Inaintea Domniel mele,i all' din frunta§I se vor gisi la cine-va0 ca scutelnicI, negregiti si se dée la birti,i sa se (lee altil in loculil Ion adeci de mijloci,i in arma ate sate intregl se vor ggsi date ea =Yenta de scutel- niel si se strice,i insciintindu-se la vistieria Domniel mele si sg, dée 0 dintr'aceI scutelnicI dupg, analoghie. Scutelnicl si sefacg,din buna lor vointa ca tocméli Ma de a nu fi silii de nimenl. Nimen't din eel ce ad scutelnicI si nu se indrisnésa si silésci pe °ran- duitula sêú scutelnicti ca sg-I iée bad. Ispravnicil din fie-care judeti si grijascipentru fie-cave scutelnici ce vor da, si déei adeverinti la cela lacares'aii harazitù, atatù' de nume cat" qi chipulti lul,i cola mal sasúisü, aduanclii adeverinta la visterie, i seva da Domnescile nóstre pecetluiturI. Scutelnicl, ami orénduitti Domnia mea la totl la ceia ce li calutti, Istoria Roindnitortl de V. A. Urechid. TOM. II aid seriel, 1786-1800 si al IV-lea dela 1774. 14*

206 V. A.UtiEctra

Nizamula de care mal susti ne ocuparamil privesce pe t6t1 boe- ded nimenI nu mai are sa io alï 6meai la slujba sa, de CAA orénduita lul sea- telnicI. Seutelnicil, or6nduesce Domnia mea, ea sa fie la slujba, adeca darvarl, ca sa aduca lemne de foca, pogonasI ca sa lucreze la viIi a1iY lueratorl pentru cele trebuinciése ale easel, ir nu ca sa dée ban% fiind-ca nu potil locuitoriI a fi birnicI la alta parte deeat numali numal la visteria Domniel mele ;decl eu hotarire poruncima : nimenea sa nu aiba vole sa toemésea 8Mo-illicit pe bad WI pe alte darl,i sa se faca sciuta cum el verl-care va cadea inteacésta gre- sail se va lipsi de acésta mill a scatelnicilor, asemenea sicati din seutelniel se vor afla ea s'afi toemita pe bail, nn numal se vor da la Mai, el si se vor pedepsi, cum si ispravnicil judetulul vor r6manea far de euvénta. Pentru dig nu vor putea sA gasésca scutelnicil lor,sétl pentru eel ce trebuinta sa aiba omit seutita pentra slujba, ama hotaritil Domnia mea sa li se dée baniI dela visterie, dupa analagona aid banilor ce se va hotart la fies- care lude. Fiind-ca cu hotarire s'aa or6nduita scutelnicl numal pentru slujba cum mal sus t s'aal ai étatit, sa aiba datorie sa urmeze dupa toeméla lor, i cand vre- unult dintre aceia va vrea sa se lepede a nu mal fi scutelnica, ântêiù sa ar6te de este napastnitil, oil din tocmdla, sai peste toeméla, cacl numal penult nedreptate li se va da vole ea sa se lepede, iara nu asa fies-cum dupa curgerea vointel Gaud vre-unula din scutelnicI va mmi, acelace-la are sa-la aréte la visteria Domniel mele,i dându-se domnésca porunca sa cerueteze eu deamitrun- tulti ispravnicil pentru acésta prin preotIi vecinilsatuluIs6a,i dupa ce se vor incredinta cum ca at murita, sA trimita lavisteriepecetluitula lucre- dintata in duel cu marturif ca ea adevèrata at mantA,i sparendu-se inaintea Domniel mele acela pecetluita, ea sa le dée altula in loca; dar de va dice cine- vasI cum ca. fugita scutelnieula, datoril sa fie 84-la gas6sca, fijad-ca altulil nu se va da in loci' ; de vreme ce scutelnicil amt poruncita sa se faca din buna lor vole,i asia cand unula se face sluga din Mina voia luI, dud nu se va bantui de nedreptate nu fuge, si de va fagi cunoscata este,ca, silita fiinda de nedreptate at ; uncle na se hdatoréza visteria ea sa dée la acestia aseirltare, iar InsusI are datorie ca sa se sil6sel sa-lfi 03684i aducandu-la inaintea ispravnicilor Sa4 faca cercetare,ide-la va gasi naplstuitil sa-la indrepteze en acela care '1-ail avutii, iar de se va vedea ca numai din Autatea sa at %mutt una ca acésta, sa-lit dée la satulil de la care Tail Inaba. si arkandulil la visterie pentru ca inane judetula en numele luíi 81 i se dée altula in loca, spargéndu-se iarasI dupa cum earl disa maI sus pecetluitula, iar de na-la va gasi sa fémae pagabasI acela care '1-ail avutii. Mihail Cond. Sutul VV i gospod. Zemle Vlascoe.... Poruneima Domnia mea dumitale einstitai credineiosa boerulii Domniel mele vet vist. Ianache Vficarescule, dupa aceste ponturl ce ama Intocmitil Domnia mea, pentru orênduiala seutelnicilor de obste, intocmal sA fil urmatora lard tóte, atata mum de a se pune nizamula lora in fapta precuma poruncimil, cata 9i In arma tot-d'a-una de a se pazi acésta oranduiala dupa, pon-

lama's rtomiN' moae 207 rimea in genere, dar Domnitorul imparte speciale privilegili dota- tiuni de scutelnici la unii din boeri. Asia de exemplu avem: Hrisovala duntnelusi banului Ghicapentra scutelnici. De mare lauda i cinste, Incai datorie netAgAduita,este la totl Domnil si stapanitoril a urma facerilor de bine, ce eu cale ati facuta ca mal nainte de sinesIstapanitoriI,i Inca acésta laudi cinste are si multa deosebire, când obladuitorall celii din urma va stive'rsi faeerea de bine la locula cela caviinciosa care ail avuta cavhtii deosebita ;drepta acea fiind-ca din pronia cea mare a prea InaltaluI Damnelea ni se Incredintézai acum a doua obladaire a acestel crestinescl Orr, In Domnescul nostra scaunù', si vécreindadin hrisóvele fratilor Do mal de mal naintea astra hararile ce aa fosta aim& dumnéluI cinstitai credinciosii boerahl Domnier mele Dimitrache Ghica biv vel bang, pentra némula cela slavita ahi dumnélali peatru slujbele clume6laI ca care s'aa' pinta& si se p6rta intra poruncilei vointele Domnilor, ca drépta credintA, ca supanere i cu intelepciane vrednica de landa, ama bine-voita Domnia mea, ca sA-I intarima noIDomnescile harurl ce ail avata de mai naiate, adeca casa dumnélal sa fie cu totalai totulil ertata de t6te dajdiile :de oeritti, de vacarita, de dijmarital de vinAricia ; asisdereai dajdiile care dapa vreml s'ar pune pe dumnélor-velitil bowl, dumnéluI de tota sa fie slobodai nesapgrata, ca o familie de Dome, si sa mal aiba a tinea pentru trebuintai poslusania casal domniel s6le lude una suta, tara de birtii slobo41 la fiesce ce dajdie, scatitl si de dajdiite ce plateseii si scatitil boeresci, dapa cuprinderea Domnescilor hris6ve ;deci intra adeverirea temeinica stare si urmare a acesteI Domnesel haraziel de maI Basil ar6tate, i darma DomnieI séle acesta Domneseul nostru hrisovii, intarita ca insasl credinta Domnief mele, Ice Mihail Constantin Sirtul Voevodi ca total sfatula damn6lor cinstitilori credinciosl boerilor celor marl al' Domniel mele, PanA Filipescu, vel ban, Ienache Vacarescu vel vist., Damitrasco Racovita vel vorn, de téra de susii, Manolache BrAncovéna vel logof. de téra de mail, Ienache Moruzi val vorn, de téra de josa. Manolache Cretalesca, vel logof. de téra de josfi, Alexandra Maiml velspat., Gligorascu Suta vel post., I6n Floresta vel cluc., Teodorache Iulian vel paharnicii, Otetelesanu vel stol , Alexandra Suta vel comis, Dumitrache custénu vel slug., Hagi Mihalache vel pit. si ispravnica Manolaehe Brancovéna vol logof.,i /eel scrisa hrisovulti acesta In anulti dintêiil intra a doua Domnie a Domniel mele. 1792, Martie 10. De Ionitä logof. za tainA. Ural privilegia importanta de care se folosesca multi hoed sub Dorr-nia lui M. SuVi este aceliá de scaune de mAcelarie scutite si de turile acestea, far de a cuiteza BA primescI a face Mil de patina musaadea impotriva pontarilor Domniei mele, séa vre-o stramutare din cite poruncima mal mi,card pang la una fi& de pë'ra, tad de na le vel griji aeestea si nu le veI pazi t6te precuma le-ama Intoemita Domnia mea, acum si tot-d'a-una, sa soilea negresitavel fi fara de cuvêntii de indreptare inaintea Domniel rnele. 1792, Ianuare 10. god. No. XX, fila 253, 254, 255.

(208 V. A. ihtEcin1 inflintare de targuri. Mind in nota caqi de scutire de scaune a WI beizadea Grigorascu Sutu, a logofétului Manoila, a lift clucerti Dumi- trache, a lui Serban fostti alti 3-lea logofatl, a mosnenilor Dobroteni, d marelui ban Nicolae Brancovénu cum si hrisòvele de facere de targ ale acestui din urma, a boerulul Costache Ghica la Baicol, etc. (1)

(1) Patru anti la patru seaune din Bucuresci, ce ea hrisoviii ca deosebite cart: le are scutite casa luminatului beizadea Grigorapo Sutu. Fiind-ca casa prea itibituld Rostra fiti Gligorasco Sata voivoda, prin sovulúsi cartea Domniel mele din cea-l-alta Domnie, cam i prin deosebita carte de acum dela Ma 1791, Sept. 29, dintrn a doua Donnie, are a ¡inn patru scaune de carne aid in orasulti Domniel mole Bucurescl, seutite de vama, de °AA- rití,si de bite orênduelile cate daa scaunile, amridAtti amnia mea aei3ta carte pentrn scutéla unul scaunü dintre celo patru, ca aibi scutitù dupa cum se euprinde mai susa,si poruncimil tuturor de obste sup5rare !atra nimicti sa nu faca. 1792, Febr. 25. Cod- No. XX, fila 384.

Carlea dumnelta logofe1ului Manoilza. vist. pentru unü scaunil de carne din Bucurescl. Zemle Vlascoe... Fiind-ca boerula Domniel mele Manoila logof5talti za. vist. dupa ostenelilei credinci6se slujbele sale, ail avutil mill prin cartea Domniel mele Inca din cea-l-alta. Domnie, ca sa tie una scatina de carne aid in orasula Domniel mele BucureseT, scutitiii aphata de fumaritil, deerbaritti, de vama t3i de alte orênduelf,i fiind-ei acum iarast se afla ca trudai ostenéla sin- jindai ca credinta Domniel mele, Intarima printeacésta cartea Domniel mele ce ail avuté, ca sa i-sepazésea, nestr5mutata; pentrucare poruneimili vou5 fumarilor, erbarilor,vamesilorifétafulul de macelarl, sa v5 feriti de acesta scaung, siintru nimica sup5rare peste porunca Domniel melesa nu facet!. 1791, Decemb. 16. Cod. No. XX, fila 239. Carte de scutire a unui sumac dc carne alit lu Dunzitrache &went. Zemle Vlascoe... Datamil Domnia mea acésta carte, credinciosuluf boerù' ala Donnie! mele Dumitrache Cluceru za Aria, ca sa OA a tinea unit scaunti de carne, de aid unele sup5rare callsde CAA sa nu aiba de nimeni, cum si de catre vèlava de macelarl sa fie ap5ratti, care acestù" privilegia avuta numitulti hoett inea din cea-l-alta Domnie a Dornajo! mele, precum din cartea ce vti- duma ca létù 1785, Ianuar. 2, ne-ami adeveritü, ded si acum invrednicindu- ne Domnuli Dumegeti cu a-doua Domnie a t5rel romanescl, 'I Intarima prin- triacésta carte scutirea acestul scaunü de carne ea si i-se pazésca nestramutatü pentra care poruncimti si la tot! cati si envine, si vë feritl de acestil scaunii, intru nimica suphare si nu facet!. 1792, Ian. 8. fila 265.

ISTOBIA ROILIMILORtt 209

Privilegiu14 celti mal urWl acordata de M. Sutu, fu prin

Carte de unti scauntt de carne scutitti a lui,erban. him 3-lealogofileit din popo- rea Lipid sud. Buo. Zemle Vlascoe... Dupd jaiba ce ne-aí datd boeruld DomnieI melearban A.ndronescul biv 3-lea logofetd, ca la sud Buzaii, in poporuld. LipiI, are vie pe mosia sa, uncle din vechimei pénd warn se Mid um"' scaund de carne, pe care temna la vremea culesulul de viI, v6ndil vindriceril, si ell cicI are mosi6rd nu se ajutor6z1 dela acelt1 scaunii ea nimicd; pentru care fiind-cd numitu 3-lea lo- goring, din copildria lul s'ad ailatd p6nd acum slujindd la totI trecutiI fratI Domnl, cum si la iutêia Domnie a Domniel mele, i acum la a doua Domnie se afil tad' slujindd, m'amd. milostivita Domnia mea pentra a sa stredaniei credinciósd slujbd, de l'amti inilnitù cu venituld acestul scaund, si de acum Inainte eld sA, fie voluidi a 0-'1 stap6ni in cAtd vreme va avea viatd, iar boeril vindriceril nicI de cum sd nu se mal amestece alti vinde Bed a pune altd scaunil prinprejurd In looti neobisnuitü, pentru c Domnia mea miluitd ca acestd soma', ca din venitta sl se ajutoreze la neputintele easel lul ; dreptd azea i s1aù data acesta carte intritca pecetea DomnieI mele. 1792, Febr. 29.

¡alba fi porunca gospod. ce s'ati fcicutti in dosis pentru niSee smote scutite ce cea" mosnenii Dobroteni pe mosia lor in sud. Saac. Pré Inülfate Do'mne. aluimil Maria' We, cd noi avemd mosie in délulii Dobrotenilor sud. Saac., pe care mosie din vecbime prin hris6vei cArti dela totl luminatil DomnI dupd, vredi amù scutitd scaunele ce taiecarne In Mil pe acestd,mosieale nestre de cAtreboerii vindricerl side cAtre top slujbasiIce stint orenduiff asupra scaunelor dajnice fard de privilegian, care scaune ni le-amd stApftnitd ail de nicI o superare de cdtre boeriI vindriced si de eltre totl slujbasii, iar acum In- tro acestia anii trecutI, in vremea armiilor, ne-ad luatd boeril vindricea cjeciuiala la banl si la carne,fArd de orenduiall ; milostive Derma, nol avendii Intro noI prigonirea de neinvoiald,prin jalbd aretandd Mdriel téle laminate Thimne lam fericirea cea fiindù' AnduitI de cdtre Mdria ta spre cercetare la dum- n6luI vol logofetuld Manolache Cretulescti fiindd iardsI mare logofetil de t6ra de jostl, dupd luminatd porunca Mariel téle, ni s'ad fdcutd cercetare priiniii tuturor privilegimilor i prin anafora ni s'ad hotdritil ca sA avemil scutite trel scaune pre anume fiesce-care cine-si scaunu luI, de care ne ragArnd Maria We, ca ad te milostiveseI ea sA ni se facd Inoire si amain privilegiurilor, a fi aperatei scutite de cdtre boeril vinariced a nut se supera cu deciniall de banl 0 de carne pesto mesard, cum 0 de cdtre slujbasil erbad, pentra ci atAta mild avemii nol, dela mosili strdmosil nostri afddndu-se slujindti luminatilor domnI, cum si noI a scuti fieste-carelaorenduiala lul; sice va fi mila MdrieI téle. RobiI 111drial t6le. Ursache Cupe f Teodor slugerd, Tisopto, i popa ?erban, Iorddnescu L Radie postelnicil, i Simion post. zet. Radu, nepofii lui Mihai cluceru, Chetoténu, i lón Diaconu dela biserica gospod. ca totI pIrtasiI de mosie,

2t0 v.A. UREMIA rea are vorniculil Moruz, vorniculd de Ora de josil, hrisovulul

g.he .21.1Thail Constantin Suful VV. Fiind-ce, vedumil Domnia mea la mdnile jeluitorilor anaforaua dumnéldf. vel. logofetti ca Intgrirea Domnid mele din cea-l-altg domnie, cu lad 1785 Sept. 23, de privilegiuld acestor scau.ne a le avea scutite,poruncimd Domnia mea boerilor vingricerli altord slirjba$,sil yeferitl,i dupg anaforaua ce este cu. intgrirea Donnie rnele ureandd, superare impotrivg se nu le facet!, ea se, li se pgzesce, privilegiulú scutelil scaunelor acestora intocmal dupg domnescile cartl. 1792, Augustil 23, Cod. No. XX, fila 824. Cartea dumnélui vel. logof. Cre(ulescu pentru unit' swung de carne din Valea Poenesi, sud. Saac. Zemle Vlascoe... Fiind-eg ad aretate. Domniel mele dumnéluI cinstitti 0 ere- dinciosit boeruld Domniel mele Manolache Cretulescul vol. log, de féra de josfi, cum cg In sud. Saac, la valea Poend, avendfi vil lueretere, din Intemplarea vre- milord s'atipgresitdi s'ad pgreginitti, la care vil avendd qi seaunil de carne scutitili aperatd cu privilegiurI Domnesel, din pricina pgreginiril viilor s'ati resitili aceliiscaund, acum fiind-cg s'ati apucatd duaméluI de a lucra viile, anad (lath Domnia mea acésta Domnésea nbstrg carte dumnéluI vel. logofetti ca care se, aibg volniciei slobozanie de a pune 0 a redica scaund pentra tgiatulti camel, In loculd uncle all fostti mai nainte, la viile domnid séle, care scaunü fie seutitti iaperatti de tete dgritei angariile ce vord fi pe alte scaune, dupil cum all fostil maI nainte, de care pornncimti Domnia mea 0 dumnévestrg ispravnicilor, i vingricerilor; niminea Intru niinidù superare peste cartea acésta a Dom- niel mele sil nu facett 1791, Noembr. 14. Cod. No. XX, fila 228. Zemle Vlascoe... Fiind-cg dumnéhil cinstitili credineiosti boeruld Domnid mele Nicolae Brdneovénu biv. vel band prin cartea Domniel mele din cea-l-altg domnie cu lad 1783 Noembre 3, ad avutd volnicie a face pe raclia dumnélul CregenI, ot. sud. Saac. tergti infie-care antiodatg, careterg-ii se tie o septti- mane, de la iliva Duminicel srantulul Apostol TomiI, uncle se, fie 0 obord pentru vite i bucate, 0 la acestd têrgil bi nu se amestece niel ispravnicil, niel vame01, niel erbaril niel zabitif, niel altI Ornen! domnescl,ci se, aibg dumnéluI a lua vama cea obigmitgi cele-l-alte obiceimi ce vor fi la terguld acesta ; aderea niel vinü i rachid nimenea se nu fie volnid a vinde la aces-VI WO Inteacéste, sep- tendril fell, de qtirea omulul dumneluI,care WO urmeze de se face 0 pang acum dupe cartea Domnid meie de atunel ;dreptii aceeai acuni bine mil voitd Dornnia mea de amti Inoitdi amil întilritú privilegiuld acesta, pentru care spuid dumnévestre, ispravnicilor i vame0lori tuturor altora ce vetl fi orenduitI off ca ce trebIi slujbe domnescI. silavetl a ve feri, i nimenea Intru sil nu se amestece la acestii tergd, eg orl-care va hidrezni a face cdtuql de dad superare, sal bantuiale, preste porunca Domnid mele, se va pedepsi. 1792 Ianuare 20. Zemle Vlascoe.... Dat-arati cartea Domnid mele dumnélur einstitrii credinciosti boeruld Domnid mole Nicolae Brâncovénu biv vel band', eacare se,

IBTORIA ROMINILOR6 211 stricatti de Mavrogheni, prin care orasula Ploescil este constituitia proprietate a familie Moruz. Acestil hrisovti, din 2 Martie 1792, acordatti eu impreunet lacrarect a intregului Divanit aü provocabü de sigurit drepte contestatiuM si protestgiunl din partea targovetilor Ploescen1(1) aiba a thin la mosia dwindle G'IgenI sud. Sane. patra scauue de carne scutite §i ap5rate de erbarita, de farnAritti, de vanil qi de t6te alte angaril ce dial' alte Beaune ;aeeste ea fie nebantuite de nimenea,pentrue acestti privilegia avata dumn6lal banala si in Dom ia DomnieI mete cea-l-alta, pria cartea ce o vticjamil, eu léta 1783 Noembre 3. Drepta aceegiacum porancimil Domnia mea vou5 erbarilor, famarilori vamesilor, saveVI a ve feri de aceste scaune, 0 lam niraica sup5rare séa baatuiala °nag de catti sa nu &cep', ca ori-eare va indrbni preste porunea Domniel mele, va laa cortare. 1792 lauuare 20. Zerale Damnév6stra ispravnicilor ot. sud. Prahova, sanitate, v5 &coma In scire, el dug rugaciunea ce at fostii flout Domniel mele Inca din cea-l-alta domnie, dumnélal cinstitúicredinciosti boerulú Domniel mele, Cos- tache Ghica biv vol logorétti de Ora de josii, amtl data' cartea Donaniel mele de slobollenie ca sa se faca t6rga pe mocia (1(1=610 Bni,loial dinteacelt judeta pe s5pttimana odata, pentru alisverisulti locuitorilor parp loculul,i pentru 6resl- care folosa casiI clamnélul, eu as1 vinde, vinurilei rac,hiurile dumnélul tra de vite str5ine, dapa care poranca aréta Domniel mete ca s'at. urmata 0 se unnéza facerea têrgulul pana acura uade se vindea vinurilei rachiurile dumnélul papa ati fosta aicl, jara dug ce ati lipsita dumnélal de aid', se iste- rircescedurnnélul de acestri folosa ce i se cade dumadluI,ca until stapanii de mosie, facênda aliveriulll acesta ;care acésta, ne-fiinda cu cale, in vreme ce numali numal pentru acésta pricina i-aa fosta ragaciunea dumnélui de 1.-amil data Domnia mea acésta sloboclenie a faceril te,guld, vé poruncima ca sa datI ajatora rêncluitulul ispravniceh, spre vinde numal viuurilei rachiurile dun-1E1514 neiogaduinda pe altiI, a facealisveriqula acesta,i a0a da tl nizama la ac63ta dupa cum vé poruncimil. 1792 Maid 5. Cod. No. XX, fila 55'7. (1) Hrisovultc dumnélul vornicului Moruzi pentru ino;sia Ploesd. Din vechime este sciuttii prin multe pilde vechi i nou5, In fapta este de fata v5clutii, cA DomniIi Obläduit6rií Orel acestia, avOnda cea desaviIrsita volnicie sloboda aspura parnênturilori lucrurilor domnesel, la cine aii bine-voitti a harazii unde Dumnegea iall laminata a da dinteacelea domnesc,1 lucrurl pentra slujbei pentru cuviinci6se dreptatl, nu numal ati fosta in ulna bine pazitl ci ne stramutata de dare altil frati domnl, ci Inca s'at intaritiii cu de is- n6va hiis6velei cartile DomnieI lor see iar mai ea asupra. cand acelti hart. s'ati Wail la locula ce s'ara ca4uta si la partea cea mal vrednica de ajutora ; dreptii aceai Domnia n6stra, dupa acésta pilda care Biel* pazita, intocmaI ca o pravill urmancla si Inca dincea-l-alta Donnie a DomnieI mele, gasinda mosia Ploescl, adeci orasula 0 ea t6ta mocia de afar/ i ca satele ce sunt pe dênsa rbite,atatil de Domnia sa fratele Alecsandru Voevoda Ipsilant, prin hrisovulù dela motu. . la dumnélui cinstitulali credinciosulil booruld Domniel mole I6n

212 V. A. URECHIX

Eata acum si un privilegill special: 16 privilegiurl ale vornicilor, inec 8 de téra de sus,i 8 de Ora de josii. Zemle Vlascoe De vreme ce al 2-lea vornicl pentru slujba lor aavutd veclif obicehl qi mila dela totI DomniI de sunt apératl de rênclula dajdiilor scu- lVforuzi vel. vornicil de tdra de josil, mntru desIvërlitl stapAnirea 1u, ca domnésea sloboda ce s'ail aflattl, spre a lua d-lul tota veuitulú eI, atata de dara din campri, cata si la lanaru terguliff dela or4ertil Ploesceni, (M'ara numal din ed ce se tragd din "'émulacalarasilor i ro§iilor, i calarasailor ceallfosta a- vuta din vechime hris6ve ale vechilor DomnI de a fi priveligiatl, pe acea mo0e nu ne-amd pripita ca t6te acestea a face intaiirea acestulharti cara de cercetarea privilegiurilor acelora priveligiatr, ca nu cum-va sa facemtl inpotriva la a- cea ce amaisll antelai dupa ce prin amgrunta cercetare t'ata cu or4enil Plo- esced, in Divana., ne-ama plirofotisita dela insu§I el, din cuprinderea hrisóvelor lor, ca nu pomenea pentru pAmentalti moqiel timid, adeca ca se fiei Ornen- tala mo0I intru stapanirea lor, fara de tamal slobotienie a se hrani pe (tensa, niel serie In hris6vele lor de a fi priveligiatI pe Miga roíi, i calar41, calaraqd qi totl altil or4ed ver-c41 vortl fi qi se vord aduna strèlni dupa vreml In Plo- esci ca locuinta, ci incai davagii s'ail arelatil atuneI fata in Divanainaintea Domnid mele némarile celea care se tragadin ro0I, i calara0,qicalarapl, asupra ora§enI din PloescI, i straidi adanatura, fiindll fara de niel una cuvêntii de dreptate cauta a se face gi elprivilegiatI,cerendil ca sa-1 in- fruntamii pe or4eal sa se astempere,i sa nu mal pricinuiasca ob§tiel cheltuell ca ne astempararile lor, prin jalbile ce del' la Domnie aa dar facendu-ni-se ea- noscutd ca numal la acestea némurI aii fosta privilegiurile domnilor vechl date, numal pentru sloboclenie de hrana, iar nu iistapad pamantuldl mo§id, ama poruncitù de s'A t'Acata cercetare, gata acolo la fata boculul, ctiaicl, ca sa afilmil critl qi care se traga dintru acelea némurI, la cati ail fosta data domnil vechI aceili privilegiù, spre a nu-'1 isterisi de dreptula lor, qi pre 19 sinete ce s'ad aflatti atuncI in viatg, dintfaceI vechl ro01, calaraviI §i. camara§il i-amti lasatil Domnia mea privilegiatl, ca sa mi dea adeca niel dijma, niel daca, cum pe altil, cê4i sa vor maI dovedi ca se traga dintr'acelea némuiI, orl parte barba- -Usa, ori parte femeeasca, casatorita macar (lupa strnd orépnI §i va fi. qeire- torI In ora0, iarAq Domnia mea subt privilegiula numimil, dupa ce amil alesil pe aceOia care all avutil privilegia din vechirue, ama in- draft apd§i. Domnia mista hartai stapanirea vorniculuI Moruzi, atat pe ora§ticata qi pe mogie i sateleei, spre a fidegvérkiitil stapilna, lutinda dela toti dijma, daca, adetula pravnilor, vên4endu-§1 numal vinurile rachiurile dumnelul, dupa privilegimile ce all totI stapaniI de mo§il, qi ama data la mande dumnéluI hrisovd Domniel mele, cu léta cum se vede cuprin- ptorii catiSta indestularea pricind qia intocmiril ce amtl notita pe larga, asa niel pre cd adevëratl piívilegiai ca hrisóve vechl nu isterisita Domnia mea de milalor, insa pe cata Ii s'ail carlutili la catl seenvine, niel pe dumnéluI vornicula Moruzi nu l'ama isterisitù de haruhl ce facutll numitil fratI Domd, dupa volnicia ce ail avutú, iar Mavrogheni striceindä acestà dréplä ;sivolnicä hotärire de trei domniii isterisincla pe dumnélui mai suslí manitultiboertí de orafulti Ploesci, de a fi, privilepiall cicelor ce se cade

'STOMA ROMINILORt 213

tind drepte bucatele lor de dijniaritai vinriciü,i opivnita aid inorasula BucurescI de fumaritil si de t6te angariile, precum ne adeverima Domnia mea, din cartea Domniel mele din cea-l-alta Domnie, ot létti 1784, Martie 6, drepta

celorce nu se cade, Cu careaildatú pricing orasenilor a veniiacum ca jalbI la Domnia mea, si a li se piicinui cheltuelli perdere de mind, cu- rora cerênduli-se de cake Domnia mea prin dumnélui vel logofati acelti hrisova al lui Mavrogheni ca vedema, felini de pricinIaù ar6tata ca nu-la ail, decl fiindù ca cu prea bang, porunca impgratésca a prea puterniculd si a prea dreptulul nostru imgratti s'ait anerisittí pecetea Jul Maurogheni, ama data Domniel mea acesta domnescula nostru hrisovú, prin careanerisimil acea anerisita din porting imparatésea pecetea lul Mavrogheni, ce aü PloeseeniI, spre a nu avea niel o tinere in séma,i intarimil de isn6va hrisovula Domniel mele, din cea-l-alta Domnie, pentru stapanirea i volnicia dumnéluii credinciosa boeruld DomnieI mele I6n Moruzi vel vornicti de téra de josti, nu numal pe mosie ci si pe ora- pia Ploescl, ca intru tótei intocmai sa urmeze cu stapanirea diva acelil hrisova, si alba tóte veniturilei folosurile pe deplinti, precum Watt Intocmitù hotarita de Domnia mea atuncl, careia hotarirl poruncimii Domnia mea ispravnicilor ot. sud. Prahova sa supue pe PloescenI si far de roja lor a fi urmatorl, care hrisovù poruncimü sa se citésel intru audulti tuturor de obste la ()rasa spre aTti intelege, ca sa scie hotarirea spre a se astêmpara pricinatoril de jalbl si de amestecaturl. Asemenea sa aibg damnélui intru acestù" mal susii nu- mitti °rasa Ploescl patru scaune de carne scutitei ap6rate de erbarita, de fu- malitù', de yard si de t6te alte angaril cedailalte scatme, pentru ca acesta privilegia are dumnéluI, atata de la domnia safratele Nicolae Voda Cara- gea, cattii ca o deosebita cartea Domniel mele din cea-l-alta Domnie a Dom- niel mele, care o féduma ca léta 1783 Augusta. Asisderea sa alba volnicie a face peacésta mar susil numita mosie a domnie'l séle têrga in fiesl-care awl odata la 23 de ()Heale luniiluI Aprile,in qiva sfantuluIGheorghe,care têrga sa tie o s'éptèmâna de ré'nda,sila acesta têrgsa nu seamestece Mel vamesiI, nielispravnicil, nielalti gmenI domnesol intru nimicii,cisa aiba dumn6lui a lua rama cea obisnuita,icele-l-alteobiceitirI la Orgulti acesta, dupg cum se iaasilacele-l-alteasemenea têrgini,cumsivina i rachia, nimenea sa nu fievolnicti a rindela acesta terga inteacésta sgp- tamang MI% de scirea orauluI Dornnieiséle,pentru ca iacésta voie o are dumnéluI datasiintarita,atâtù iaras1 princartea Domniel séle rgposatului Nicolae Voda Caragea, cata si prim Domnésca ask% carte din cea-l-alta a nóstra Domnie, care o v'éduma ca léta 1783, August 18; deosebita de acestea i mal Maxima Domnia mea printeacestil Domnescul nostru hrisovai doua Domneseile n6stre dill' ce le are iarasI din cea-l-alta Domnie, una dela léta. 1784, Septembiie 6, alta dela létil 1785, BIM 24, pentru t6ta vatasia de ti- ganI Domnesci salase 19, ce se afla la Ploesel in sud. Prahova, care din buna- vointa DomnieI mele 1-arnti daruita Domniel séle, anume Tudoran vatafa, Nicolae potcovaril, Data lautara, Ión herara, Stanciul Bocalcea, Mihaill Constantin, Marin croitora, Ign sapunara, I6n lautait,Constantin Radu, Vladu Matadi, Rada Ign, Chiva hem* Rada sin Ego, Ene sinPreda, Iordaehe sin AndreI, Tran- dafir sin Stoica, Rada tobosarai Gheorghe zet. Todoran, ca sa aibi a tinea stapini pe ei, nevestelei copiii lou, atata dumnéluI i coconil dumnélul, cu

214 V. A. URE0HIX acea acum intra a dona Domnie, larl41 ama Intarita acéstl mi1i ama data cartea Domniel mele lui..... 2-lea vornicti ot dumnéluI vornicil de Ora de ca sa fie ne sup5ratil de t6te cate scriemil mal susti (1). 1791, Decembrie 5. Intre birurile cut sub Mavrogheni se intinsesera asupra tutulor boerilor era cetminetrittark. M. $utu ridica de-asupra boerimil acestil bira, prin urmä' t6rele publicatiunI, chipa cererea Divanululi prelati- lor bisericet. Fura scutitl de cAmindritti boeril de la vel banii pana la vel clucera. de ariei mitropolia, episcopiai mônastirile marl (2). Cine imparte, parte 10. face ! buna pace yi ne stramutatI, catai tota némulit dumnéluIi cana dinteaceste sala§e ce se numescù mal susa, se va Intémpla a lua Cu cnnunieigana pe ti- gancl, sétl tiganca peiganù din altr tiganl Domnescl, sa r5mae i aceia iara0 al dumnélui l'ara de a nu se cere schimbuld de catre nimenea, pentrn ca0a se coprindei In Domnescile nastre cartl ce le are Damnélal ; adeverima hrisovalil acesta cInsaqI Domnésca n6stra iscalitara i pecete en martnria prea iubitilor Domniel mele fil Ión Voevod, Gregorio Voevod. Alexandru Voevodi ea a darnnélor cinst4ilorí credincioll boerilor velitl al Divanalal Domniel mele Pana Ftlipesca vel bana, Ianaehe Vacaresca vel vist. de Ora de suifi, Ianache Ore- tulesca vel logof. de tOra de jostl, ilexandra Mann vel spatara, Drag,hick Ote- telepna vel stol., Alexandra Satul vol comis, Damitrache vel slug., Mihalache velspat. qi ispravnica Manolache Cretalescu vel logof.,scriindu-se hrisovula acesta Intra antêiula ant dintra a dona Domnie a Domniel mele la léta, 1792, Martie, de Gheorghe logof. za taína. Cod. No. XX, fila 20. Cod. No. XX, fila 418, 419, 420. Eatd acestd document Publicalii pe lao'te judefele pentru cärnináritil, ea sà nu se iée de pe la boeri. Dumnév6stra ispravnicilor ot. sud... sanable, macar a venitulil tulul de estimpa '1-ama oranduita Do muja mea prin carta° ce s'ati data la maulle oronduitilor a se cauta dupa orêndnialai obiceiultice se urmézi qila venitula fumaritulal domnesca ad.metropolia,episcopiile,mônastirile marl, dumnélor boeril de la vel banti pana la vel clucera de ariei jupanesile ce ati statutti boeril dumnélor vehtI sa se,utésca cate o carciuma, iar pentru cate alto ait sa platésca caminarita, dar dupa rugaciunea ce acula Domniel mele dum- n5lor boeril de o4te am bine-voitti Domnia mea a se cauta iaraf ca mal nainte, adeca t6te carciumile dumnélor ce at pe afara, sa fie nesup5rate de caminarita, ci dar v5 poraneimil sariitatli orênduitilor caminarl porunca acésta, M'ora li s'ati data In scire, qi de catre Insu0 dumnéld epistatula caminara, ca sit urmeze dupa acésta porunca, spre a fi nesup5rate Intru nimicù carciumile sfintel mitropolil, ale mônastirilor marl, ale dumnélor boerilor de la vel banti pa.na: la velepiscopilor' clucera de ariei ale jupaneselor vëduve ce ati statuta boeril dum-

'STOMA ROMINTLORt 215

M. Sato Vodg. atl hArAzita scutiri deosebitei privilegil §ia slujbasi mal putini importanti. AVa in 5 Decembrie, 1791 afläm: Trei privilegiuri ale logofefilordela depertamenturile din Bueuresti, insd la depertamenturile de optil,de ;sépte Fi de eremenalion. Zemle Vlascoe Datame cartea Domniel mele logofetule dela deper- tamentult1 ca sg fie in pace si ertate de t6te dajdiilei orênduelile veil-egte ar esi dela visterie, si dela camara Domniel mele, peste ant, in tell, de Biel unile val si superare sg DU aiba; asisderea si ale dumnélul drepte bucate sa fie in pace ertate, stupi i rimatorl de dijmaritili vinulti ce va face In viile lui de vinari- eiti, si o pivnitg aid in °rapid* Domnier mele Bucuresel, aperata de fumaritd, de caminarittl, de vamg de vine Domnesce, i de ortule vatAsesce si de t6te alte angaril; asertenea sl aibg a tinea si ludo unule scutitù, ca sg fie de poslusania casel dumnélul, aperatù de tete dajdiilei angariile ce ar esi peste and in térg si aid pe Varga_ dela vistaiei egmara Domniel mele, val si superare sl mi aibl nicl de alte podvez1 nicl de cum sa nu se supere; pentru care poruncime Domnia mea dumitale vel agg, vol cgpit. za dorobantl si altor zapeil verl-earl, si orI de ce tréba veti fi si orl cu ce slujbe yeti fi orênduitl,i dumne-v6stra ispravnicilor de prim judete, totl sg aveti a ve feri OM de casa numituluI logofeteld cat si de °mule dumnéluI, Biel de cum lantuialg see superate macar caste de putinid BA, nu facetl; poruncimil Domnia mea si you'd dijmarilor, vingricerilor, fumarilor, caminarilor, vamesilori vatasilor de carciumarl, velênde cartea acesta a Dom- niel mele totl sA avetY a ve ferii a. da pace pentru t6te cftte seriemil mal suse, ne Mande nimenea niel une felfi de superare (1). 1791, Decembrie 5.

De asemenea M.1.411 acordd urmAtórele Patru privilegimi a patru logofe0 de la Divanuld Craiovel. Zemle Vlascoe.... Fiind-cg seafig slujindd la Divanule. Domniel node ot Craiova logofetele, i date acésta domuésca mist% carte, ca BA aibg privile- giule ce ail avuttli maI nainte, adecg sa fie in pace si ertate de téte dajdiile orênduelile verl-cate are esi dela visterie si de la cgmara Domnid mele preste and in térg ; asisderea si ale drepte bucate sa fie in pace si ertate :stupl i Amami de dijmaritd,i vinule va face In viile luI de vingricie, si o pivnitg, in orasuld Craiovel aperata de fumaritii, de camingrite si de t6te dgrile ce sunt pe alte pivnite ; asemenea se aibe a tines,i uml lude scutittl, omil sou- tite fail de pricing, ca sa-1 fie de poslusanig easel ltil ; pentru care poruncime nélor velii, iar cele-l-alto sA urmeze intoemal dupg cuprinderea cArtilor cami- narituluI ce ae caminaril la manile lor, care .acebo carciumi mônastirescIi bo- erescI, n'ail a se supera nicl la egmingrituld vinu.lui niel al rachiultii. 1792, Fe- bruarie 4. Cod. No. XX, fila 350. (1) Cod. No. XX, fila 211.

216 V. A. unEcnix

Domnia mea la totI cap.' se envine, sa fie urmatorl de a se pazi privilegiula acesta intoemal (1). 1791 Decembre 6. Asemenea privilegia s'ail data si logofêtuluI ce se afla slujincla la depertamentulti de patru ot Craiova. Asemenea privilegia s'ea data si logofétulud ce se afla slujinda la depertamentulti de cremenalionti ot Craiova.

De scutirliprivilegid se bucurd ialtIpatru logofeti de la epitropia obstésca din Bucuresd Cu hrisovulti urindtorti : Zemle Manee Slugil Domni61 mele ce se afta slujinda la trebile epitropid, ca sa fie in pace si ertatti de t6tedkjdiilei .oraduelile veri-cate ara esi de la visteria DomnieI nade peste in téri aicI in tan* de niel miele valti si supkare sa n'aiba; asisderea si ale drepte bucate al fie in pace si scutite: stupl i rimatorl de dijmaritil, qi vinulti ce va fi In viile luI de vinariciii, cum si o pivnita aicl in °rasilla Domniel mete Bacurescl, safie scutita si apt;rata de fumarita, de caminaritti, de yema de vina domnesca si de °Aula vatasesca. Ase- menea sa aiba a tima si lude dodf,carl sa fie in pace si ertatI de t6te d.j- dub i orbduelile ce vora esi pe anti in tea de lavisteria Domniel mele, de nidunele velai suparare sa nu alba, pentru cafianda-se nuraitala logoréta ca slujba logofetief nelipsital au avuta acestti privilegia logofetii epitropiel, gata de la altl fratl DomnI, cata si de la Domnia mea, din cea-l-alta Domnie ; Decl si acum invrednicindu-ne domnula Dumnedea cu alü doilea Domnie a thist ro- manescI, m'ama milostivitilsi ama l'untaprin acésta. carte mila ce ají avutti logofetil epitropiel a o aveai numitulii logofetti ce se afla slujinda nestramittatti ; pentru care poruncimiii damn6v6stra ispravnicilor aI judetultd, i dumitale vel agai vol capitana za dorobantI i altorti zapcil, ce vetl fi oanduiff,orl ca ce dajdil si oranduell, vègléndii cartea DomnieI mele, de t6te cate se coprinde mal sus, sa avetI a va feri, si letra nimia' suparare snu facetl (2). 1791 Decerabre 18. Ce! 4 logofetI eragAntonie Berheenu, Nicolae, Constandin, 4 lexanclru sin popa Stefan.

Tuzbas.a de fustasT dela Divanti inca dobêndesce scutirT, ca $i luz- basa de haremt Pdrvu, prin cartea lui M. Sutu ce &Una aci In notd. (3)

Cod. No. XX, fila 212. Cod. No. XX pag. 221. Cartea luzba#1 dala Zemle Vlascoe... Datamti Domn6sca nastra carte slugiI DomnieI mele Ana- stasie inzbasa de fustai ot. Divaml, ea sa fie in pacei ne suphatù ela si casa luI de t6te dajdiilei orênduelile cate vora esi dela visterie si dela camera Dom.- niel mele; asisjderea saiba, a tinea o pivnita aicl in orasulti Bucuresci, scutita defumaritii,de caminaritii, de vaina, devilla domnescti sideortulti vata- sesea si de orl-ce alte angaril vora fi pe earciume, asisjderea sa aiba a tinea

'SMELLRoparazoRit

CiocAnasii dela ocna mare din Valcea 's1 renoesca de asemenea hrisovulti de scutire si de jurisdiqiune speciale, in 13. Decembre 1791, prin urmatorulti actii Zemle Vlascoe.... vAtNsil de ciocanae,itotl ciocanasil dela vel oeng, sud Valcea, pentru slujbai silinta ce faca la trdba ocnel, aù avuta mill orênduiala prin cartea DomnieI mele din cea-l-alta Domnie, care o vglumil ea léta 1786, Febr. 11, spre a fi scutitli apëraff de t6te angariile, cum 0 t6te pricinile ce voril avea ciocanasiIIntro (Musa'selecaute camarasula ocnilor prin judecata,i dupa dreptate hotgrAndu-le In scrisa, sa 1aci implinirea drep- -044 li s'ati datai acum acésta Domnésca n6stra carte de intarire, ca sli-se plzésca milai orénduelile ce se aréta maI susa ; poruncima dar si vou5 Masi- lor, i ciocanasilor, sa datl ascultarei supunere la orênduitulfi Domnid mele epistatula. ocnelor 1ntrubite câte-va porunei la slujbai trebuinta ocnelor, ca sa nu se pricinuésel pagube camarel, a cela nesupusa se va pedepsi,iar pentru câi 6menl va cun6sce orênduitula epistatil ocnelora ea este de trebuinta de slujbe la ocne, va face f6ie anume ea nunaelei porecla, care trimitêndu-15 la Domnia mea se va da 0 pecetluiturI gospodù pe numele lortl,i vetI avea fies-care pe gi a tia cate trel bolovanI sare pe masura ce este, dupa vechiula obiceil (1) 1791, Decemvre 13, BucurescI. Pre langà'. diferitele moduri de privilegiare si de scutire a boerilori slujbasilor, Domnitorii mai imparteatt si mile din cutia milelor si de multe ori aceste mile erati adev6rate left Une ori, de ase. menea ajutcíre Domnitoril dispuneati sa se de dela; mOnastiri, Eata de exemplu, untz panti prin care se da 1000 de lei beizadelelor Ghiculesci: Pitaciti la stolniculti thunitrache ca s4 (Me tal. 1000 pentru beizadelele Gltículesa Cinstitai credinciosa boerula Domniel mele Dumitrache biv vel stolnice, epitropa ala sfintel mônästiri Pantelimon, priminda Domnescula nostru pitacti, unfi oma care 0 acela sa fie scutita de t6te orênduelile qi darile verI-chte s'ara pune pe locuitoril de oblte, la niel unile suphatil sna fie, ca sa-'14 aiba pentru poslusania easel lui, pe care anti gasindu-la fara de pricina, sa se cerceteze dupg orêndaiala visterieI,i sa i-se dea petcetluitula Domniel mele, ca sa fie ne- supgratil, pentru-ca acéstamil5,i orênduiallait avut'oi izbasiIce aa fosta dupa vreml, dupg, cum din cribe domnescI adeverita ;dreptti aceea fiind- ca 0 pe numitula Anastase l'ama miluitù Domnia mea cu slujba de izba0i slujesce nelipsita, data cartea Domniel mele, ca sa, aiba acestea maI susil numite mili si ordnduell; pentru care poruncima Domnia mea d-tale vel. Aga i vel, capitana za dorobantli altora zapciI ce yeti fi ca orI-ce slujbe pe orasula Bucurescilor, sit pAzitl intocmali fail de ilia o scadere precum se cuprinde mal susa, ci aqa este porunca Domniei mele. 1791, Decem. 22. Asemenea carte Wail facutai ParvuluI izba0I de haremil. 1791, Gh en. 5, Cod. No. XX, fila 250. (1) Cod. No. XX, fila 228.

218 V. A. ttnEciul aibl a da, prin scirea sfintiel sale parintelui mitropolitii, dupa orbduiala hriso- valul, tal. 1000 din veniturile manastireI, peiltru luminatil beizadele Nicolache Mihaita Ghiculesc1(1). 1791, Octombrie 10. Pre langd asemenea scutirTi ajutóre, unil din boerii schpdtati cdpatati locuintd prin m6ndstiri (2). Niscal sporiri mal insemnate la havaieturile boerilor de Divanil nu amilaflatil sub M. Sutu, afard de orenduiala din 7 Decembre 1791, pentru impdrtirea havaietului muhurdarululi divictarulul de la artile ce se facti dela domnesculti Divantl (in afard de havaietulti logofetiel). Havaietulti acesta al muhurdarulul, Domnitorulti M. Sutu imparte in douè cu divictarulti (condica 20). O rard dispozitiune gasimti sub Domnia luT M. Sutu carefe- rintdla oslu¡bä de curte, adecä la acea de avghibasa, adecà de mare vênatorti alti curtel. In favòrea acestuia, in 28 Decembre 1791, Domnitorula dd o carte deschisd, ca atattl elü, cdtil si ve'natorii sa fie ajutatl in exercitiula functiunei lor, de cdtre cdpitani, zapcil si parcAlabii de sattli sà li se dea la trebuintd bdtdiasil necesarl (3).

(1) Cod. No. XX, fila 129. (2) Titacei la boerii epitropi, ca sei deschiclei o odae dela Ddinna Bellafa, ce este cu lucruri ale doftorulu'i Gheorgache, sei o deFerte pentru federea banului Hrisoscoleo.

1-0) Const. Szetul VV. i gospod. Zemle Vlascoe.....Find-ca odaea ce este inchisa cu lucrurile AposatuluI clucera Gheorgache este trebuinta a se deschide pentru sedereai odihna d-lul cinstitululi credinciosii boerului DomnieI mele Ienache Hrisoscoleo biv vel ban acolo in mônastirea Dannel Masi!, unde se afla seclanda, poruncima dumné- v6stra boerilor epitropl, sa mergeti la numita odae, ca sa o deschidetli facanda ntêiù catagrafie in scrisa de OW luerurile eéposatulul, prin catastihii anume de orl-ce veti gasi inteansa, prin ecirea némulul raposatulul Gheorgache, sa le mutati intealta odae, care sa, oinchidet1i sa o pecetluitl, ca 0.11 aiba dumnéLuI ba- fluid odihnaederii inteacésta odae. 1791, Octombrie 25. Cod No. XX, fila 144. (3) Cartea ce s'ati datit lu'i Gavril avgibap ce este peste vénatori. Zemle Vlascoe...Fiind-ca Gavril avghbasa Domnesc, este rénduita de-apurarea a merge en vanatorii ut pentru aducerea vhatului de trebuinta curtei gospodti, data cartea Domniel mele la mani spre a fi sciuti eunoscuta tuturor

'ama?, Rommnr,baa 219

Trecêndtí dela cercetarea nóstra asupra scutirilor boerilor slujbasilor, la privilegiile mal importante acordale de Domnitor, pe de-o parte amintinatt din nott despre hrisòvele acordate familiel Moruzi, dândui-se targulti PloescI (1) ca mosie particularai p dee alta con- signámil informaliunea, ca Cftmpulungul din Muscel obtineside la dam ca este avgibasa Domnesc,i spre a fi slobodasino oprita la tr6ba vena- tonel, carele poruncima sa albai ajutorula cela cuviinciosa, la trebuinta ce va avea de adusula vhatulul la curte, dandui-se ori de catre capitad, orI de catre zapciI,seade catre parellabiI satelor, ce vor Mea Imprejurula'oculta'Vena- t6rel, ajutorula cela cuviinciost pentru aducerea vênatultd, cumsila vre-o In- templare de trebuiuta ce va avea patri bataiasI,jara sa 'i-se dée ajutorala. 1791, Decembrie 28. Cod. No. XX, fila 238. (1) Mal' eaci un acta relativa la acésta roble a oraplul libera inflintatu de Mil-tal Vitézul Carie de daca a&maltavel vornicil Moruzi pentru mofia Roes& Zemle Vlascoe... Datamii Domnésca nóstra carte ce este orenduita pnr- tatora de grija, de catre dumnélui cinstitulai credinciosa boerula Domniel mele I6n Moruzi, vel vornicil de téra de josa, la mosia dumnéluI Ploescl ot sud. Pra- hoya, ca sá aibl volnicie a cautasia stange tete veniturile mai susd numitel mosif, dupa obicella ce se urmézi la tóte mosiile de obste, na0nastirescIi boe- rescI,i dura cuprinderea hrisovululsia cartel Domniel mole, ce are din cea- 1-alta Domnie a Domniel mele, pentru stapanirea acestel moii, adeca, dela totI locuitorili sateni, gata coi din satele de atara, catsidela orsaenil din PloeseI Ara deosebire, sa aibä a lua dijma i daca,sit6te cele °bismuto la vreme ; a- sijderea sa aiba volnicie mal susa numitula oranduittl, ea alta afara prin sato, cata Sí Inauntru In tota °rasilla Ploescl, numaI vinurile i rachiurile dumnéluI vorniculd sa ven41 cumsialta alisverisfi sa faca In targa ca una stapdna de raosie, dupa cum urmeza toti staphil mosiilor, fiinda totl alt1 orèsenIilocuitorl de obste opriti de a face acesta alisveristl, care este ala stapanulul mosiei, dupa biceia ; asijdereasidela tergula acestul °rasa, sa aiba as' lua dumnéluI adetula dupa ase4dmêntuld ce va face locuitoril de pravaliiside case, dupa cumsila targula Targusorulul si urraéza,sila t6te sa aiba durnnéle volnicie ca una sta- pluti deslversltfi, afara numal din 19 lude ce sunt sciutlidoveditl ca se traga din n4muld calarasilor, camaraseilor,i rosiilor, pe acoja porancima Domnia mea al nu-'I supere de dacaside dijoia, cumsipentru alta ce se vord mal dovedi ca se traga dinteacele amad. orl parte barbatésca, orl parte femeeasca, asno- rita macar dupa strdina °rasad,i vor fi s'O:Ami In crasa, asemenea yolmfl porunci a nu fi supdratI de daca,i dijma; decI poruncimti Domnia measidumné- v6stra ispravnicilor ot snd Prahova, sa avett a da totaaj gorula cela cuviinciost oreaduituluI dumnélul vel vorniel, supuinda pe orasenI la t6te aceste po- runcI nra de voia lea% 1791, Decembrie 10. Procit. vel logogtti, Cod. No. XX, fila 223.

220 it. A.UREMIA

M. Sulu reinoirea vechilor séle privilegir de municipal aprcipe inde- pendenta, Intru amintireaDescalecei rei prek Dup. hrisovula reinoita la 25 Noembre 1791 Campulungul va continua sA, aib6. guvernArnenta propria constituita de judela cu 12 pargart Guvernula centrala va continua sa aiba. numal o specie de inspectora in orastz, cu nuniele de epistata. In hrisovula urmatora se pota vedea privilegiitei scutirile de tota felula acordate din nod oräsenilor din Cdmpulung. Hrisovulti ork.enilor de la Cdmpulung ol sud Muscel. Judetulu'l ca 12 pOrgarr si ca tofl orasenif suntil din orasulti Domnid mele, din Câmpulung, ea sa fie In pace siertaff de lucrula Domnesc side vama môngstiril din °rasa, si de vama pitarilor de la sborulti luI srantu Ilie prorocu, verl-ce vora vinde, WI' cine ce va campera, ail catil, ail boil, ari paturl, ari peste, ail verl-ce sa nu OA a lua de la dênsii vama, dupa cum aii obiceill de n'ati datú vama acestorasì nicl odini6ra, si sa nu aiba nimeni a cum- péra loca de casa In ()rasa, nicr boeria mare, nielslugg domnésca, Ind shwa boeresca, séù sa céra locil dela Domnia mea in orasil,sCü vadil de mdrg, séti delnifg, in câmp1, ség nescare-va mosil, sétl vil, sea ved-ce de ale acestoril sed, ci numal orasenil sa fie volnid a cumpera unil dela altiI, si de vorti fi si datorl nescare-va orasen!, ail pe la Neri, ail pe la altI 6menl deOra,si de li se va intempla acelor orgsenl mgrte/ si nut voril avea cu ceOW,sa nu fie vol- niel acel datornicl sa ven41 la alta parte orl-ce 1-art1 remenea dupg m6rtea acelor orasen!, ci numal iara laorasen1 sa aiba a vinde. Asisdereasi pentru ren- dula judecafilor °rapiul numal judefula cu pfirgaril sa aiba a judeca pe orasen!, iar ispravnicula judefulul sea alta cine-va sa nu OA vole a se amesteca in ju- decafile lor ;si sa fie in pace si ertafI verl-care din orasenl aril merge cu carele lor sg incarce pesce de la balta, sa nu (lee famaritti, frirrillama sa alba a da lasfOnta Marie din COmpulung dela unù caril de pesce ocale cinel dupg cum fostil obiceiula si mal nainte vreme. Asijderea si pentru erbaritil inca sa fie orasenil in pace si nesuperafl pentru vitele ce volt taia la scaunile de carne, din Campulung, si pentru vitelo ce se vorti taia la scaunele de carne care facil tocmai prin délü la viI si pentru alte vite ce voril stringe pentru hrana lor nicI- decum sa nu dée, mal data niel odini6ra ;si iar sa fie in pace si ertafI de ciohodarita, care din °rased se vaù hrani, cu mestesuguhl cizmarid, sa nu (lee ciohodarittl, si pentru gostingritil Inca sa aiba a scuti orasenil rima- toil una mie pe anti ; vrendti sa-i dud sa-I ven4a la Brasovil sa nu déegosti- narittipe acesta suma de rImatorl ce serie maI susti, si verl-carl din orgsenl hrani cu negustorie venclendil matase si alto mara4isurl pro la tOrguil, niel-decum sa nu aibg superare de cotaritil, dui:4 cum nicI alte NI nu ail Ind datti ; asisderea si nu fie nimenea volnid sa, aduca vinñ sa, vin4a in ()rasa, niel din boerl, slue' domnesd, Did boereseI,niel terad séa macar ce fellt de mil aril fi, fara numal Insusl oraseniI ari vincia vinú Inteacestil °rasa, iarü alta nimenea, si nimenea din fermi sa nu fievolnid a inearcavert-ce povarg din ora, panI nu voril Inearca Onteiù orasenil', atatil peste tetri vremea, cOta si la

ISTORIA 110311N11,0111) 221 zborula sfantuld Hie proroculil ; a00Iereai pentru rêndahl dijmarituld ialil oerituld, veri-care boeril aril merge ca aceste slujbe la acelti judetil aid Mus- sa alba a le da or4eniI pentru cheltuiala lor numai unil pranzil de bu- ate,i care din orapnI arü avea sa platésca oeritti, séft dijmaritri, sa dée de nume Po bad numal treI-ded, iara alta nimictisupérare mal multti sa nu le faca, dupa, cum ail avutil Obiceitii mai nainte vreme, qisa aiba volnicie era- miff din Campulung si nu Ingaduésca pe nimenea din eel staini a se hrani in orael ca niel UllÜ tell de negustorie, ci numal orasenil sa, se hranésca inteacelti Varga ; a00erea qi pentru oraleniI earl' ati vil in Multi Pitescilor, pe mo0a Ra- duluI Voda, i pe mo0a mônastirel Nucetuld, in Muhl Ciocanescilor, sa nu aiba voie egrimeniI niel odini6ra, a le face alte obiceiuri nod, fara numal sa aiba a plati ora- qenil vinariciulil Domnesc. din (pee vedre o vadrai ota0ina paméntultil dupa obiceitl,qi clapa ce va sc6te vindriciuld Domnescil Oita, apoi sa le iée otaqtina qi pentru parparù, sa aiba a da de crama po ban! 12, iara pentru putinile ca strugurl ce vor face pentru tréba caselor sa na-'I supere, nicI alte qeciuell din de poml, ce volt avea pe la viile lor, sa nu le Mei sa nu aiba vole slugile séa tiganil acelor mOnastirl sa m'ésure vinulti ce voril lua din vinariciula 0 de ota0ina, ca mana lor, fait name acela ea bucatele sa aibg, al m'ésura vinulti ce volt fi sa dea ca mana loricu vadra drépti de gece oca, i sa aiba volnicie orlpnif 81-'0 véncla vinurile in Mg pe la cramile lor precum aft avatii obiceiiii Ind nainte,i iara sa aiba oraseniI din Campulung a stapani Disco muntI ce sunt al ora§uld din descalic6torea Vrel ce sunt acolo in sud Muscel dupa cum stapanitili pana acum ;a00ereai pentru orI-care din boeril Domniel mele vor merge sa fie ispravnicI acolo la acela judeVi alil Musceluld sa nu aibá vole a supgra pre orgled, pentra fémi sél pentru lemne, séti pentru calil de olacil, sét1 pentru alteclad, pentru cáfiinclii acesttl ora§a la locti de muntei cu anevole a se hrani ne-fiinda locII de aratura, ail fostil ea* de t6te acestea cate mitt mal susil Inca mal din nainte vreme, dupa cum amti végatil Domnia mea, atatil alte hrisóve domnescl de mal nainte vreme, dupa cum amii vêcjutti Domnia mea, din cea-l-alta, Domnie cu Muhl 1783, pentru aceste mili 0 obiceitifice se ardta mal susil ;de aceea dará iara m'amti milostivitü, Domnia mea de afétatil ca sa fiede acésta in pacesinesuphatI, intarindil acum hrisovulti acesta ca Ins50 credinta Domniel mele 10 M)hail Constantin &I- OLA Voivod,ica a prea iubitilor Domniel mele fil, IOn Voivod, Grigorie Voi- vod, Alecsandra Voivod, qi cu totti sfatalil cinstitilori credincio0 boerilor color marl ai Divanulul Domniel mele : Pana Filipescul vel ban, Ienache Vacares- cul vel vist., Dumitrasco Racovita vel vornicil de téra de susil, Ienache Moruzi vel vornicil de téra de josil, Manolache Brancovénu vellogof. deéra de susti, Mauolache Cretulescu vellogof. de téra dejosii, Alecsandru Mann vel. spat. Grigoruco Sutul vel post., Ión Florescul vel cluceriI , Pan vel paharnicti, Sear- lat Falcoiana vel stolnicil,Pan vel comis, Scarlat Costin vel slugerti, Pan vel pitariui ispravnicti, Manolache Cretalesca vel logof.§i s'ailscristi hrisovulil acesta intra antMul anti dintru a doua Domnie a Domnid mele aid in oraplil Domnid mele BucurescI la lad 1791, Noembrie 25. De Gheorghe za 'raja. Cod. No. XX, fila 216-217.

Istoria Romliniloril de V. A. Urechid. TOM. II ald aerie!, 17861800i al IV-lea dela 1774. 154

V. A. VaEcItr.X.

XII Darile.

Dupa ce amil v6qutti privilegiileiscutirile, sa cercetamil documentele relative la &Al. Ditactele ce posedemil, nu veden-Al ca darile sa fie fost mal urcate sub M. Sutu decata sub domniile an- teriòre, nicT sa se fie introdusti niscaT darl noue. Ceva adaogirT sunt la Cutia milelor. (VOY in note). Din causa rèsboiuluT si a incetarel de granita intre Orai Ar- deal, vAmile de fruntarie apnipe n'aa produsti venitud. Exportula vitelorti flindopritil in timpuld fesboiului, acesta importantù venitti inca n'a existata. Sub domnia lul M. Sutu exportulti rimatorilord reincepe. Se lua 2 parale de rimatord exportata, in folosul ispravniculul de JiI (1), iar in profitula vainei exportatorula platea cate 20 parale. La 27 Aprilie 1792, M. Sutu iédispositiunede abolire a vamel. de 20 parale la esport privinta exportuluT rimatorilor (2). Prin abusil ins'a se lua si mai multa. Mihail Sutu introclusa o deosebire

Curte legítl thire vol sdrdar Dumitrache isprarnicull, ot sud Gorj, pentrn douri parale de ri)ntttor4 ce ese din fércl. Credinciosil boerulil DomnieI mele, vol sIrdarti Dumitrache, ispravnicil ot sud Gorj shatate ; amú vklutti Domnia mea insciintarea ce ne faceV, de la 10 ale acesteI luni, pentru cate don'l parale de rimItorl ce ese din térI, pentra caro fiind-cl pliroforisitl Domnia mea, cum el acestii obiceiù ail fostrt de a lua qi ispravnicil ce al fosta niai nainte, cum si dumnélui paharnicult1 GradiF;teanu, ce era ispravnica in cea-l-altl dornajo a Domniel mele,i s'al urmatri tot-d'a- una, étl dIma voIei sloboc,lenie printeacéstl carte a DomnieI mele, ca &TI obiceil sil se iée de fies-care rimatorri ce va eqi din Ora, acelea cate ha) parale ;sil fiI slnatosl. 1791, Noembiie 23. Cod No. XX, fila 201. Car(f, la tac jude(cle en plaiuri a nu se mal' lua cdte 20 de paralc de la rinul- toril ce trectíinläuntrn, fiind-ea s'ají ridicatrt. Damné-v6strI ispravnicilor ot sud sgniState ; mIcar cI dupil or6nduiala dupl, nizamull ce s'al gAsitri de cgtre Domnia mea insilsT din vremea obl/- &Arel qtirilor nemtestI urmatI, ama fostii poruncitti ea sil oféndueseI dela schele cate unil omii din partea dumné-v6strI, carel° dimpreunl ca vatafulii de plaill iée dela rimAtoril carl se scotti din .01.5, pentru sloholenie, cate doul-gecI do parale de rimgorl, peste rama cea obicInnitI,dar fiind-ca vornii Domnia mea ca sil se pgzéscl numal cele obieInuite, farl de alte urmarl none, 6tI vö porunciml cl atatil dumné-v6strasil ridicatI dela schele pre °mula ce-14 avetI orênduita pentru acéstA trébl, eatil qi vltaqilor de plail sil le trimetetI In grabl porunca

Istonik Itoidirrn.on0 223

In plata vä'meI de exportO: dela suditil s6. ié 3 la suta iar dela ph'- niêntent 8 parale gostinAritil si 20 vama. Era decI o aplicare in térä a conventiuna de comercia dintre Austria si Turcia, contrail deprin- derilor tèrel. Acéstä concesiune ce M. Sutu face AustrieI, o atenuézA. prin aceea, cà ceI 3 la suta if consideril, nu ca van, ci ca gostinia- rail pe vite streine (1).

Domniel mele, ca sa scie, ca ama ridicata Domnia mea acestea cate 20 de parade sa nu se mat iée,i numal cele obicInuite ale rimatorilor, ce aù data pana la vremea acestel trecute resmeritI sa se urnieze, lipsindd cum dicema acele cate doud-decl de parale ; ci dar a0a sa urmatl negre0til §i sa averna r6spunsii. 1792, Aprilie 27. Cod. No. XX, fila 622. (1) pece ceírfl la to'le judetele ca plaiari pentra vama rîmáorilor cum, urmeze a o lua. Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud sdn'etate, vfacemd Domnia mea in scire, ca lu trecu tele dile vi s'ad trimisa porunca DomnieI mele, ca sa orenduill und credinciosil la schela hotaraluT, dimpreuna cu vatafula de plaiti, §i dela totil rimatorula ce va e0 din tell sa iée cate doud-deci de parale pentru slobodenia trecetoriI, peste vama cea obicInnita, earl banI sa se trimita ca deosebita condica la camara Domnief mele, prin d-luI vel vist.; acum luamti insciintare, ca in 1061 de doué-ded de parale, sa ié cate cloud-40d §i patru,i osebita mal iéii vame- pla dela schela a1t1 banT, ea name de vama, dela negustorii cumperatorI ce scota rimatoril din tea, §i ea acésta se face negustorilor una jafa impotriva poruncilor mete; ca sa sc41 ce dare ad rimatoriI : mat nainte platea vindatorula rima- torulut 20 de banI, insa de li se da vole a mite rimatoril dinérd., §i deosebita platea qi obicInuitala go§tinarita, da und rimatora Waif 8, iara la 16td 1786, in cea-l-alta Domnie a Domniel mele s'aa intocmita prin catalogula vamilor §i prin ponturile Domniel mele, care s'aa Meath public/i in tad, téra, ca llamai vin- 46toril sa platésca met 40 de haul 0 cand WI va vinde marfa i0 va cere pretula, iar cu cumpératorula sa nu aiba, vamTilfi a face, fard de numaI go$i- narulti, care 0 la goqtinarita facuta acésta intocmire, adeca de va fi sudita acelti ce sc6te rimatoril din tera, ca dovada la mana luI de sudita adev6rata, de va fi vitele adevérate ale suditulul, cumperate de elü, iar nu alto me0e§ugurl, dela acelti sudita sa jOe puma trel la suta, iara dela negustorif ce sunt raiala ale prea puterniculuI nostril impératti, sa se We go0inAritula deplinii cate bat:a optii ; acum darg peste aceste ce arétama mat susti obicInuitil pentru slobodenie ce amil data a sc6tereI rimatorilor din Ord, v'amii poruncitii sa se iée de unil rimatora cate dou6-clecl de parale, precum acesta arnú gasita Domnia mea din vremea obladuireI nemtilor ; decI eta vé scriemil Domnia mea, sa dap' strajnica po- rand, 0 orenduitulul dumné-v6strai vatafulul de plaid, ca maI multii decat acele 20 parale sa nu se indrasnesca a lua, 0 pe cela ce all luata mat multù peste poruncasa-Iii ar6tatI Domniet mele, cumi vame0lor sa le daV strajnica porunca a nu face supgrare peste catalogili ponturile Domniel mele, ca férte se vor pedepsi. 1791, Octombrie 29. Cod. No. XX, fila 150.

224 V. A. UREcna

Cum di tratatele comerciale ale Austriel. cu Turcia avutti o

Cart,e legatei la ispravnicil dela Vcileea pentru rimatori Credincio§I boerir Domniei mele Constandin Oteteli§anu biv vel serd. §i Da- mitrache Schilita biv vel pit. ispravnicilor ot sud. Valcea, sanatate ; amii ve(j.util Domnia mea insciintarea ce facetI catre dumnélur vol vist. de pricina rimatorilor ce esti din Ora, carI trecil prin judetultí dumné-v6stra, care pricing, se cade sa o fi aretatti Domuiei mele in sciinta el' din ceputù' ; acum clara pliroforisindu- ne din insciintarea ce facetl, pricina ca intelegere, jata ve damtl porunca, ca sa urmati tréba, precum a-ti urmatil §i dela totl rimatoril ce trecti prin plaiurile judetulur dumné-vestra, spre a merge inautru, sa aveti a lua cate acelea done- (leer de parale,i sa trimeteti banil prin visterie la camara Domniel mele dupa porunca ce-al ayude ; pentru care jata trimetemil poruuca Domnier melei la vatafulti dela Cainenl, ca sa primésca ravaple dumné-v6stra de plata acelor cate dout,1- (per. parale, care stringêndu-le sa le trimetetr le cámara DomnieI mele prin visterie, Mil a mal' supára pe stapeniI rimatorilor pentru acelea doue-4ecr parale ce le-ati platitti In judetulti dumné-v6stra ; a§a clara yeti' urma §i fii sanato§I. 1791, Decembrie 1. Cod. No. XX, fila 205.

Carie la vaafulth dela Cáineni, teta pentru rimeitor7. Singa DomnieI mele, vetaqe dela Cainenl, 't1 poruncinati Domnia mea pentru rimatoril ce trecti pe plaiurile tinutuluI Valedi vintl acolea la CainenI, pe unde esa din téra afara, fiind-ca pentru aceI rimatorI ce trecti prin judetule Val- cil, ama poruncittl Domnia mea ispravnicilor dela Válcea, ca luandti dumnélor a- celea cate 20 parale de une rimatorti sa dea rava§t1 de plata, ca care viinda aicr la schell pe unde al a-1 scete din téra, sa se pringa in séma acelea rgvw de plata rara de a se mai supera stapanil rimatorilor, dupa obiceiult1 ce s'el urmatO mal 'nainte la pricina rimatorilor, sa aibr ciara ca acer rimgtorl sa nu'f superi, ci oprindli numai ravaple ispravnicilor de Valceasa, lestringIisa, le trimet1 prin visterie atcr la cámara Domnier mele; a§a dará, sa urmezI §i sa til rava§ele ispravnicilor de Vahea in séma. 1791, Decem. 1. gSluga Domniel mele care ti s'A trimesti porunca Domnier mele pentru cap' rimatoff af trecutti sea vord trece prin plaiurile judetulul Valcel spre din téra pe aicea pe la Cainenr, ca pentru acer rimatorI, platindii stepanil lor la judetultí Valed acelea cate douë-ljec1 parale,i dandu-le ravp de plata, sa aibl a tima in sema aicl la amara Domnid méle, prin visterie, Mil de a mal supera pe stapauir rimatorilor de acele dou'6-4ecl parale, decr fiind-ca pana a primi a- cesta porunca a Domniei mele avem scirea, ca dela catr rimatorl ail trecutti mar nainte pana acum, nu al tinutil in Berna ravaple ispravnicilor dela Valcea, ce apucattl de atl platitil ale doilea rîndii aici la CainenI acelea cate doug-tjecr de parale qi aa i-al lasatil de aft trecuttl, carr urméza ca lutorcendu-se acelor ce platitO de donéolí, O. facaclava de a li se interceacel bani ce li luattl de douil ori dela o parte orI dela alta; étà-p poruncimii Domnia mea, ca sa grijescI la intercerea lor a le plati de acolo dela CainenI acole cate doug-tjecl parale, fila a lasa- pricina de a supera pe Domuia mea ca jalbI,istringendt1

IbTORIA,ROMINIL0110 225 aplicare integrala, dela si legala in Princi.pate, se pote vedea si d'inteaceea, rgvasele de plata ale ispravnicilor dela Valcea sa aibl ale trimite drepta banl la camara Domniei mele prin visterie ;asIa (Tarasurmeitnegresitii.1791, De- cembrie 4. Cod No. XX, fila 207.

In 0e,tombre 1792, Epitropia obstiel a ceruta si se acorde venitti si din vama porcilor, ded iar ca nerespectarea tratatelor TurcieI ca Austria : Mihail Const. Sutul V V. i gospod. Pré sfinte Oxide mitropolite,iubitorilor de Dumnedea, parintilor epis- copI,i dumnévéstra cinstitilor si credinciosl boerilor velitI aI Divanului Domniel mele, teorisinda acésta anafora a dumnélor boerilor epitropI, sa chibzuitI cu so- cotéla de obste, atatil acésta cererei arëtare a epitropilor,dela madéua torilor, cata si alte mijléce dela nescare-va deosebite locurl cuviinci6se spre mill adaosa la venitulti cutiel, care este spre folosa de obste,i dup'é ce vetI chibzui dumnévéstra argil pentru rimatorl, cattii pentru altelecarele vetl gasi dum- névéstra cuviinciése spre adaosulti venituluI cutid, sa socotitI apoIi mijloculti tacsilulul, cum si In ce chipd sa se adune ?i safétatI Domnid mele cu anafora pe larga. 1792, Noembrie 10. Pré Inqate Do'inne. Cu prea plecata néstra anafora, insciintamti Maria téle, ca adunandu-ne la unit locù, unde luanda séma cutid de milostenie, vedema ca trebuinte de cheltuell are multe si nu i se ajungti eraturile ; alma chibmita mal avea intr- ajutorti sa tie si acesta venita dela alisverisula ce se face ca rimatmil ce cum- pèra negustoril de pe afari altil ce se cheltuesca aid in politia Bucurescilor, altil prin targurile de pe afará,i altil ce esti dal% din ter/ la alte locurl steeine, care maI nainte in rasmerite era obiceiü de da la camara impëratésca cate banl 6& de ling rimatora. Acesta frail de se va socoti de malta intelepciunea Inal- timiI tee a se prostesi la cutia milosteniel avea spre ajutorti trebuinciése- lor cheltuell, se va da luminata intarirea In1imii téle la acésta anafora, ca porunca catre nol, ca sa urmama a'l cauta venitula el, acum mal in graba, cad dela luna luI Ghenarie se radica rimatoril din téra,si de nu se va socoti de Maria ta a se lua cate bad 60 de null rimatora, cum arnamti mai susii ca se da mar nainte, fie cu sincatavasistiii mal putinti, a se lua de un rimatoril 24 WI papa la 30 de bad, si nu dela cumpgratoril, ci dela vindatorti, data numd cumpa- ratoriI ca fie datorI a ariaa adevarula ca catastiha anume, atâtcel cevorti vrea sa se negustorésca aid in téra, catii si eel ce vorti vrea WO la alto partT, dela ce satti si dela ce °ma anume, §i dela ceboertíi mCmastire ? scurta oft de la verI-cine ce ail cumpératti, iarti sa nu faca arëtare ca viclenie, sa cumpere dela alte sate si nume de 6menT, si la orênduitI sa aréte ahele ; ci pentru adevèra sA incredinteze argtarea lui ca chezasie, ca sa lipsésca din mijlocti,i sa se IAA cauta si tréba ca buna orênduiala,i asIa si toril acestul alisveristi pottlfi multamitI sa dée mal putinti de banl 60, cum da mal nainte,ideosebitti, ea aceste dobitéce mal naintea razmeritif erai ef-

226 V. A. UnEcoa ca M. Sutu continua a opri exportulti acelor marfurTi producte carT nu tine pana latal.4si5parechia,iarii acumaiiajunsti latal.20 si 25 sI platépa si mi patinti de catil 60 de anti rimatorti, trebue sa fie multamitt,i cu acestai cutia milostenieI péte mal dobandi un ajutoril dela noiìnuui milostiviriI IuaIimii téle, spre mila ce de-apururea se revarsacatre ticalosil saracIi lipsiV de lirana vigil, a'sI mai inlesui marea mangaerei nadejde a sufletelor lor, carI cu top dela mica pana la' mare, qivai néptea Cu unil graWt catre milo3tivtilìí Dumnedeil striga si se MO pentru indelungarea cu fericire a lumingilor mar Inti1imiitéle, ca sa fie maltIi fericitI intru nesa- vérsitaobladuire ;iardes'évérsitahotatire rtimanela mila Maria téle. 1792, Octombre 25. Constantin cluceril. .Duntitrache Varlaam paharnicil. Cod. No. XXII, fila 21. MaI iata nut!' venitd alti epitropieI: Anaforaua cpitropilor pentru banii eutiel ce ati luatti dcla medelnicerulti Manoilei &pet cdr(ile negustorilor. loe Mihail Const. Su(ul Y Poruncimil dumitale cinstite i credinciosil boerult1 Domniel mele Ienache Vacarescule vel vist., ca dupa anaforaua acésta a epitropilor sa aréte medelnic. Manoila socotéla de acestlbanl,care sa se si faca teslimil la Epitropie. 1792, Noembrie 10. Pre Inalfate Ddnme. Intre alte iraturl ale cutieI de milostenie, are si acésta, de ié de fies-care carte ce se da negustorilor pamêntenl, care se negustorescti eginé-zaharea, cate tal. unulti,i pana acum niel unil bawl nu ni s'ail data; ne rugamil Maria tale sa fie luminata. portinca Mariei tale catre dumnélul vel vist. ca sa dée porunca medelnic. Manoill, care este oranduitil asupra acestuI calemil de cIrtI pe la negustorl, ca sa aréte lam adev'éril cate cartI pe nil si catl bad ati adunatil po cate tal. unul de carte ? facêndu-'I teslimii la epitropie pe fie-care luna, cacI de va tainui cevasI dinteacestil venitú, scimil ca niel un folosii nu va putea aduce, fiindii dreptti hac alii saracilor ; de acésta Insciintamii Marie' tale. 1792, Noem. 9. Costache clucer. Dumitrache Yarlam Cod. No. XXII, fila 22. loe Mihail Constantin Squl VV. i gospocl. Dumné-vé3tra boerI epitropl, s'ati cetitü inaintea Domniel mele acésta anafora, si catii pentru camphatoril anuluI trecutù ca ati facutil urmare in potriva avenitt mirarei ne turburamii pentru ce sa nu dea jaiba DomnieI mele ca se napastuescti, ca seafle téta dreptatea ? jar gentra a se urma de acum inainte vangarea slujbelor acestora din epitropie, acésta nu numal o gasimil cu cale, ce Inca o ceremii negresitil,i vO poruncimil strasuica: t6te sa se vana la mezatii de fata Inteaud.ulti tutarorti,ne primina altemijlociturl, iceremil anafora pentru fiesce-care, ca prin scirea n6stra sa cumpere cine va da maI mult4. 1791, Noembre 15. Vel Logofétii.

ISTORIA. ItombaLontr 227 era4 prevèqute ca oprile la esport pria tratatele TurcieT cu Austria,

Pré Inlate N'une. Insciinmtimara tale, ca Inteacesta urmAtora anti slujbele epitropieI vêndutil dirrtnélul armasuluI Manu,i dumn6luI le-ati vênduta pe la altil, care cumpArAtorI ea pricing.ca si el le-atí cumpéralti, multe jafuri impotrivirl la totl de obste aù ar6tatti, ne sciinda pe nimenea de stApanasicapzimantia- cestora trebl, ca sa le la s6ma,i sa, le dée cercetare la faptelei jafurile lor, ci cu o apsifisie cum ca le-al cumptiratti, r6mane ca cum vora putea rupe de la fiesce-care, ne pazindu-se hotarirea InaltimeI tale, ce prin luminatti hirisova sunt legate tóte acestea, cum sl urmeze de acum cumparatorif acestor slujbe mal antela ca butariI cei ce tuarcg. si descarca, preturl indoitii, cumi cel" ca venitula podulul dela coi ce cob6rA vasele,cu villa pe la sate si mosil cera a lua obicInuita avaeta, cum si ceI cu volniciI asemenea, si pe t6t1 giva se faca 01- cevurI neputênda-le nimenl sta impotriva ; pentru care ne rugAma Inaltimel tale caaceste slujbe sa se tirmeze ca vénlare iara dela epitropie dupa cum s'ah' aré- tata si pana acum, cai cumpArAtoriI sl scie cA ati luat care trebi,i ceI ce se asa- presea unde sa mérga a se phi, pentru ca acum de villa ceI asupritI la Bol, cumparatoriI nu ne dati niel o ascultare ne sciindu-ne de v6n0toril aeestora slujbe, si Bici o datA nu ne lipsescapricinile dintre dénsiI,i ca acésta nadAjduima lipsi acestea dintre dênii, i a se arma la t6te dupa lamina tal hripvti Inaltimel tale; ha% ani mariI téle fie multIi fericitI. 1792, Noembre 8. Costache clucerti, D. Varlany. Cod. No. XXII, fila 24. _Ro Mihail Const. Suful VV. i gospod. Zemle Ylascoe... Cu cale si primita DoranieI mele fiindù anaforaua pArin- tilor arhierd, intarimil si pornncimü, ca scalendu-se suma dela catagrafil, sa rilmae la nuintlrulti sumeI ce atifosta anta, adeca 3500,cu a orfanotrofiel, si fiind-ca niel venitula cutiei de milostenie nu voescti a se scadea, ciinca sa-la adaugti oatti va fi prin putinta, pentru aceea, ea soeotéla de obste aparintilor arlrierel si a dumnélor boerilor, adaugamil la darea banilor preotescI tal. unulti preste treI, ca acésta, liotarire, ca sA nu se mal incarce. 1792, Noembre 5. (Anaforaua e in grecesce). Cod. No. XXII, fila 18.

Anaforauaepitropilor pentru implinirea avaetululelige):dela cei ce intbracel caftane ItoMihail Const. &tul VY i gospod. Poruncima Domnia mea, ca oil delaepitropie, sé a din condica Divanulul Domniel mele, sa se d6e la visterie catastilia de avaetulii ce esteorenduitii fies-care boerie, ce se imbraca si se cinstescii ca domneseile n6stre caftane, dupa care sa ase4I dumnéta vel vist. fieste-care boerie in f6ia ce se da de la visterie pentru obisnuita meterhanelel catI banl sunt aI cutiel, iar dumnévéstra boerilor epitropI sa rénduitf negresitti unula dintealtitreileasétialti doilea, carelesA aibA Inteadinsa acésta epistasie a stringe tota loteo vremei avaetula cutiet

228 V. A. UnEcoa cum si a altor producte cari nu convinét térei sA fie exportate (1) orl importate, din interesulti propriel industrii, protegiate prin hrisòve. de a faca amelie la taba aasta, lar pentra boeril ce aù imbracatù domnescile n6stre caftane dela intarirea hrisovaluI inc6ce, sa avetI a ne trimite antela %le anume sa o vedemA Domnia meaivenia da porunea cea euviinci6sa de implinire. 10927 Oetombre 30. Val logorétil Pré Innate Ddnine. InsciinamMarid téle peutru eutia milostenid, dalia treballa* cheltuelile IIsunt mari, cu 111, en milii cu altele luminatele Mariel téle pitaeurI, eratuld el' de pe unde este oranduita a se lua ese en anevole, maI vartosil dela boerif ce imbracaqi se cinstescil cu domnescile MAriel t6le caftane, putemil dice, ca mal nimid nu putemti lua, ci pentru mai inlesnirea de a se patea implini §i. acegtI bani aI caftanelor, am socotitù a fi maI bine ca in f6ia metarha- nellí ce se obiqnuesee de se da delavisterie cand imbracavre-unii boeril cal- sa se serie qi baniI acestuia sa-1 jOe cutia, dupa cinstea dregatorie ce va ea dimpreung cu ceI-1-a1t1 ce merga atund deli iéù avaeturile lor, va merge orêndaitilidin parto, epitropiel unii al doilea séù alù treilea epitropil de va cerei elavaetulil eutieI, gi aq'la Cu acesta mijloù socotimfi ea va e0 banii mal lesna ; care de va fi primita acésta migala! InaltimiItéle, va fi luminata porunca de se va urma de catre visterie, de a se numi In f6Iemeter- hanelii"i avaetula cala; aivlerea ne mai ragama Maril téle pentra boeril ce ati imbraeata domnescile MarieI téle caftane dela intarirea hrisovulul cutiel de milostenie Inc6ce, safieluminata porunca Inaltimiltéle,catre mi zapeiti, ca dupa fOja ce voma da sa apuce pe fiq-caro c.A faca implinire, ca sa p6ta cutia avea evcolia di la trebuintelei poruncile ce se oradueset1 ;de acésta inseiintamil Mariel téle. 1792, Octombre 25. Costache clucerti. Duntitrache Varlaam. Cod. No XXII, fila 15.

(1) Carie legata la vatafula, dela ilaiulr Cámpinil, pentru, mica cc alud oprite a nu efi din (ea Sluga DomnieT rnele, vatap dela plaiula Campinil, sud Prahova, cu tóte ea s'al."' data porunca Domniei rnelei in trecutele dile strapica, dela visterie, ca niel felmime de malla sa nu se cuteze a se slobodi ca sa jasa din t6ra, farA de poranca Domniet mele in serie", dad al §i acum de izava îi poruncimil fórte sa intarescl paza tuturor eelor oprite,i sa nu te euted faril de po- nunca Doninid mole inscrisü subt Domnésea nostra pecete,a slobodi vre-o felurime de marfurl sOilzahare, eu niel unù felti de vre- o alta tescherea séti adeverinta In scrisfi, cum mal v'èrtosilsaftienilei pelle de6ie,care sunt eu totulfi oprite din porunca imOratésca, del de vomil dovedi ea al eutezatil, ea al slobodittl vre-una verl eu ce felii de mijlocil, sa scii ca te voill pedepsi cu cea mal strapica pedépsa acolo In plaiii. 1791, Noembrie 30.

ISTORIA ROBIINILO1tt1 229

Pentru ultimele lunl ale anuluI 1791, adeca de la venirea In domnie a luI M. Sutu vaina de teirgurY a fost arendata tota caminarulul Moseu, pentru suma de 10.041talen l pe luna, analogia din 120.500 talerI pe antii. dela 12 judete, afara de Oltenia si Carvasa- raoa (1). Pentru anulti urmatorti 1792 arendarea veniturilor vamilor de orase, a erbarituluT din táta téra, a fumarituluI din Bucurescl si dela HIV, a majarituluI din táta. Ora, a sararieIi ferqriel din BucurescI, a ceraritulul din tóta téra, a cantarituluI Domnescü din téta téra, a sararitulul muntilor si a luminarariel de céra rosie si alba, s'el arendata catre Hagi Chiriac Arbut-satrarul, pe 172.500 leI, atara de Car- vasara si din venitulti Zimnicel. Se mal adaog'a acésta suma cu gos-

(1) Carte ce s'arc data caminandui Moscu pentru l'hale din 12 judefei terguil dc atan!, a fitottí asupra duntnéluisi pe aceste patrulun't pcinit la sfersitula anuittI. Fiind-ca venitulti vamel oboruluI din Bucuresdi ala vamilor de pe afara din 12 judete, atara din Carvasara si din Craiova ea 5 Mete, le-ama data Domnia mea si pe aceste 4 lunl din inceputullí luI Septembrie pana la snrsitula luI De- cembrie tota asupra dumn6lul cinstittli credinciosil boerulil Domniel mele I6n Hagi Mosca biv vel caminara, carele le-atí avutal si pana acum, ama data Domnia mea acésta Domnésca a nóstra carte de volnicie la maulle dumnélul mal sus"' numituluI cump6ratoril, ca sa alba a cauta si a stringe venitula mal susti numitelor vaml pana la sfasitula anulta,i dupa suma cumpérat6riT ea carele-ati avuttl cumpè'rate aceste vaml, dreptil talen" una suta dou'é-decl de miIsicinc! sute, care vine analoga pe luna cate taled dece mil patru-decli anula si banl opta-decT, sA aiba a Aspunde la camera Domnid mele acestil analoga In patru bol la fies-care dece (lile ale lunel cate talerl dece mil patru-decliunultl banI optal-decl. Poruncima Domnia mea si voub' tuturor vamesilor vamilor obo- ruluI i dela ~He din 12 judete, sA cun6scetI pe mal susii numitula boera de cumpgrator spre a vg rilspunde clferturile. 1791, Septembrie 10. Cod. No. XX, fila 52.

S'ail data cartea armasuld Arcudi cum ca data Maria sa carvasaraoa pe aceste patru lunI pana la sf6rsitulti lui Decembrie anuluI acestuia in credinta sa aiba volnicie sa faca carvasaraua zaptai porunca catre sInjbasil carvasaralel sa-la cunósca de epistatai sa-Idea ascultare, urmanda a stringe veniturile carvasaralei (lupa catalogulili ponturile ce i datù' ale Mafia sale.1791, Septembrie 5. Cod. No. XX, fila 32.

230 V. A. UREcull tinAritulti abia de 600 leT (am Agescilor)1 Cu sApunaritula vorniculul de Harernti 500 10(4

(1) A treiastrigareaviísitilor si a slujbelor viatilor 1702. Foqant, 11.1mnic qi Gra1i0ea 6500 Burdul 3300 Gajenl, Or141 ca Bicov 3400 PloasciI, Filipescit qi Tërg.qor 7050 Valenit cu pacurile 7000 27250 Campina cu pacurile 9200 Dragoslavele 4050 Pitesct, Argeq, Mused.. 3500 Cainenit 3350 47350 rèrgovi0ea 3700 Slatina . 2550 Giurgiov cu lVfortasipiile Vlacet 0 Teleorman 6000 Oltenita, Ciocanesct 0 Liehiresct 2650 62250 Urzicent . 2700 Ghergbita ea 12 sate sciute 2750 Tèrgulti de gall 35100 Craiova cu cinct judete 29000 131800 Erbaritulti din t6ta téra 8350 Fumaritulii Bucurescilor 5300 Majaritulti din t6ta téra 1650 Sararia i Heraria din Bucurescl 3650 150750 Ceraritulti din t6ta téra 360 antarulti Domnescil din t6ta téra 3100 Fumaritulti Baltilor 2600 Sararitulti muntilor 2150 Luminaria de di% ro0e 0 alba 2750 161.710 Ne fiindil primal aasta suma d'inapot, s%.13.1vinduttl cu totulii in mina Otrariulut Chiriac Arbut dreptù talen l172.500, t6te aceste mat susil numite gall din Carvasara 0 din Zimnice. Go0inaritulti all?! 1 600I Ageqtilor J Cu acésta suma botarita s'ail vinduttl iara 1tra- Sapunaritulil alil5 rialut Hagi Chiriac Arbut. vorn. de Hamill 50 Cod, No. XX, fila 288.

ISTOBIA ROMÁNILORt 231

Din causa arendárd várneY pAcurel din Ciimpinai ValenT, s'a opitti importulti 'Acure din 111oldova (1). Esportulti vitelor rnarT este oprial de 1\1. Sutu, de sigur In paguba ièrel de si InfoIosulipieel Bucurescilor si a Constantinopole1(2)

(1) _Poruncet catre ispravnicii din sud Slarn Rennnic a nu ingadtti sei vk plicurd din Moldova. Dumné-v6strA ispravnicilor ot sud Slam Rômnic, vfacemti Inseiintare. ca la Domnia mea art data jaiba cumperAtorit de estimpa o. vAmilor c't venitulti puturilor de pleura, care este ala clmAriI DomnescI, cum ca din tinuturile Mol- dovel vine aid suma de pricarA spre violare, din cara priciul se pricinuesoe scl- dore venitu/ur pAcurilori fati niel o trebuintA a tafel, In vreme ce tera esto indestulalA de pAcurA Irá, de niel o lipsA, pentru care ve poruncimù Domnia mea, c.t dupA obiceiula ce s'ad urmatpOEna acuna, sA fie opriti pacura de dincolo, din Moldova, vi niel intettnii chipa sa nu ingAcluitIa trece mal multa Acura diu- c6ce in pAmentulti teril,i fitl sanetovI. 1792, Martie 23. Cod. No. XX, fila 440. (2) Ceiril la tac judelele cu plaiuri si la Caimacanul Craiovel pentru oprirea viklor tnati. Dumné-v6strA ispravnicilor ot sud i vAtAveilor de plaiurl i cApitanilor i potecavilor plaiurilor, fiind-ca vitele mar' sunt oprite a evi din Oil, eta ve poruncima stravnicti taturor de obvte, sl intAritl paza plaiurilor vi a potecelor cu mare strAjuirecjilla inóptea pazindtinelipsitti,i neIngIdnindil pe nimenI a sc6te din terl vi a trece peste hotara macar o val, ver-cine ar fi, negastora sea pAmênténti, sea orIcare,fArA deosebire, pe nimenI sA, nu IngAduitl cu una felti de pric,inA, vi s5 vO feritl f6rte, ce, nu cum-va vre-unulti din vol, orI pentru interesa O, trécl cu vederea, orl din nestrajuire bunA sa pet1 cine-vavI a gAsi printr'ascunsa de a trece vre-o vitl, cAcl pe unulti ca acela sA scitl el acolo in plaia ila vomti s'Atizara, vi nn numaI sa fii datorI top a face In parte qi CU totl dimpreunA acéstA strAjuire, ci inca de care vetIsimti ca impotriva perunceI DomnieI mele ori art cutezata de art. Monta vre-o economie,i aú sb- bocjitìl vita, orl sA cerca la una lucra cA acesta, numal decata sA-lit mnsciin- tati mele. Decl dumné-v6strA ispravnicilor aI judetulul citinda cartea acésta sA avetl cu graba a trimite la top ceI-1-altI sA o citéscA.i sA o 1110160 cu totiI, spre a fi urmAtorI, vi sa avenid respunsa. I sam receh gospod. 1791, Septembrie 9. Slam Rômnic Buzeil Saac Prahova DAmbovita La aceste judete s'art t'Acata cArtl deschise, iar la Caima- Muscel cam legati, andui-se in scire de poruncile ce s'art &uta, Argev cai dtimitéluI sa IntAréscl striljuirea acésta. VAlcea Gorj Mehedintl Cod. No. XX, fila 49.

232 V. A. URECHIX

In 25 Decembrie 1791, Domnitorul M. Sutu insArcindzA pre ba- nuhl Nicolae Brtincovénul, pre fostuhlvisternicti lenache Vachrescu, pre marele logof. de téra de susti Manolache Brancovériu si pre fos- tult1 vist. Scarlat Grecénu, ca srevaclà.' vechiulti tarifq alti vamel sä alctituéscil un.t1 noti tarifti chiamandti la acésta lucrare si obrazele ea praxis si din negutAtoril de mArfurl, cu preturI mal urcate de Ore ce negutatoril vêndd mirfurile mal scumpti acum (1). Damtl in not4 conditiunile de arendarea vamilor dela Ianuarie 1792. Din acestea

(1) Eatà pitaculù Domnescfi: Pilad la 4 boerl pentru ca si2 fad teoria catalogulta Si ponturilor Cinstitl. qi credincioqI boeriI Domniel mole, drimnéta biv vel band Nicolae 13rancovenu, &manna biv vel vist. Ienache Vdcdreseule, i dumnéta vel logof. de téra de susti Manolache Brancovene, qi dumneta biv vel vist. Scarlat Grecene, facemd dumndv6strd in scire, cd plata vdmilor Camgril dupd cataloguld ce se al% la Divang este cunoscutd cum ca intocmittl qi s'ati fosttl orénduitd dupd, pretuld mdrfurilor cu care se vindea inteacele vremI vechl, ce s'ati facutil cataloguld, cad fiinda pretuld mdrfurilord mgsurd, dupd, acelti prep scd4util ald marfurilor s'ad oanduitti i plata vimilor ; acum vedemd cnegustoriI mdrfurilor din vreme in vreme ail scampitti prepaid la t6te felurimile märfurilor, la catil se clqtiga qi se folosescti îndoiti Intreittl, pracum este vglutti de top, iar la plata vdmilor niel o deosebire sea folosti vedemd cd, nu este din ceea ce era in vechim) dud pretuld mdrfarilor era:scllattl, care acéstd nedreptate qi pagubd a Cdmaril fiindll de Ltd v6lutd qi cunos3utd, am ä gAsitil Dorn fia mea ca cale a sa face qi catalogulul o teorie, o indreptare, o intocmire caviin A6sd, dupI pretuld marfurilor qi dupd caqtiguld qi folosuld ce ad negustoril vinptorl, can qi la inceputti iarag ca acésta o:enduiall s'ad fostti intocmitti ; pentru care étd cl oreaduimil pe dumné- v6strd, ca inteaceste sërbdtorI dup. 4iva Odd Naqterl adunandu-ve la land locii, sd punetI inainte cataloguld vdmilor cu ponturile lul, ande vep chigma dumné- vóstrd la teoria acésta qi din obrazele ce ad pracsisti qi sciinta cea desdverqitú la tréba acésta, precum qi din MOO negustoriI marfurilor vep aduce damn6-v6stra de fati,i la t6te condeile facênda dumné-v6stra teoria cea cuviinci6sti,i pliroforisindu-ve de pretuld ce se vinde, de cand s'ati Muth' intocmirea catalogulul vdrial'or, qi de prepaid eu care se viudo aeum, socotiti apoI ce latoemire qi dreptare este ea cale sä se facd acum la fieq-carecondom osebitti qi fAcendil dumné-v6strd unta deosebitti catalogd qi ponturI ca intocmirea aceea ce gdsitI ca dreptate a se face, arelatl Domniel mele ca anafora in scrisd,care acéstd teoriei intocmire trebue sd se fad, qi sd se s'Oerqésed acum in trel, patru 4ile ale st'irbatorilor, fiind-cd anuld nog se apropie qi trebue maI nainte sd fie vOute de Domnia mea aceste teoriii intocmirl ale dumné-v6strd spre a se da Niza- multi celd cuviinciosti ;decl duinneta vel logofeld de téra de susd, ca o détorie ce este me ca deosebire a dregAtorid dumitale la tréba acésta sd facI epistdsie pentru urmarea poruncei n6stre, qi aqteptdmii gverqirea. 1791, Decembrie 25. Cod. No. XX, fila 236.

ISTORIA riomAtinwer 233 se vede ca M. Sutu aplica pre lânga unt't autonomtii taxa de 30/0 pentru mä'rfurile sudipor rusesdi nemtesd, care nu sunt trecute in tariftl (vec,11 art. 2 din ponturi dela nota 1).

(1) Carte de yowl care sä dä iouvettliä eu eatalogele. Zemle Vlascoe.... carele pe anulii acesta 1792, aù cumparatii vama dela sud... sa aiba printeacasta carte a Domnii male volnicie a data si a stringe venitulti vamil dupa ponturilecare s'ail strigatil la vingarea vamilora acestora, ca dela totl negustoriI qi alti raiale ale pré puterniceI stapanescil nastre Imp6ratil, sa va- muiasca dupa catalogulli ce i datii, iar dela negutitorl.i Off suditI aI Rosiei si ai Nemtid, doveditl, sa iée varna dupa tarifa ce intracelasii catalogti s'aù trecutti, iara pentru marfa ce nu va fi cuprincianda in tarifa sa aiba a lua la suta trel, WI de alte trecatoff, iara maI multú si nu cuteze a face vre o armare, sai av6ndil suditu tescherea ca aiplatitti °data vama in thile turcescI,dela acela ce va avea tescherea de plata, nimicù sa nu aiba a cere ; poruncimii Domnia mea si dumna-vastra ispravniciloril de judetii, pentru ceI ce voril sta ca impotrivire sa datl mana de ajutoril, dupa obiceiù, spre a putea stringe acesta venitti,care venitil fiind-ca este al Camara DomnescI, sa nu se supere de zaciuiall la Implinirea de baniI Tamil, fiind-ca asa s'ati vindutil, cumfii vamesiI sa nu se supere al radica din vama siai trimite dupa podvadei angaril, ca sa pata cauta traba vamiI. 1792, Ianuarie 1. Cod. No. XX, fila 290.

Catalogulli väntilortl. Bani Argintulti viil (Nu se p6te ceti) Arama literata (id.) Arama nelucrata (id.) 11/2 Astarulil ce se numesce ,de bucata 4 Abaua ce vine din téra Turcasca, de bucata 5 Abaua ce merge de aid la téra Turcasca 300 Abaua ce va esi din taia si merge la Moldova si la t. Turcasca, de povara 180 Alunile marl' 30 Arnicial vapsitti, de oca 6 Anasonulii, de oca 1 Amnarele, la 100 buff 3 Alagelile de burnbacti, de una 12 Butea de ce merge la Ora turcasca - 240 Bi sunt la obor sa platasca, cumparatorulfi vama, de ami bivolii . .. 40 Iar dud va cump6ra m6nastirea sail boerult1 pentru trebuinta easel sale, atuncI sa se iée vama de la v6n46tor BivoliI care esti In téra turcasca insa de se va da voe prin carpe DomninI mele 40 Bivolil care esii in tara ungurasca insa de se va da slobogenie... 60 Bivolil care se tac la scaune 20 Blande de Rumelia pe ande va intra, de povara 240 Blande cele albe subtirI sad negre de Rumelia, pe uncle va intra, de povara 480 Blanele, de povara 300

234 V. 1. tJilEdiml

Observarea tarifulul autonoma anexattl la cartea de vama mal

BanI Mania pe unde va intra sail e§i, de povara, la 100 bad 3 Mania ce merge la MoldoN a sad la Ora unguraica, de eitntal il. . 60 Borduqele de unt-de-lemn 60 Bumbaculti care merge la tara unguiésca, pe wide va intra, de po yard 300 Bumbacula ce vine aid in tara .. 240 Bumbacuhl torsii de oca una 4 Branza care va veni din téra Ungurésa still va me;.ge da aid acolo da povara 40 Tara care va merge la tara turcésc5, de cara 145 Bucatele sail altele ce se vindil In têrga sail prin aite sate la nvgtiatun sa platésea cumpgratoruhl decluéla la deco bad 1 Tara când va vinde pAmAnténulfi unulil la altulii vite sag seiniThdturI pn- hrana lor sa aiba pace de vama. Bumbadi de oca una 3 Brascele test63e, care mergti la téra ungurése0, de Untie se va radio, la 100 de bad 3 ha% la schelea t 'aril' unguresci sa nu se su ,u re. Vinula care va merge la téra turcésea de bito 300 Vinuill de aid ce merge la téra ungurésea, de bate 1200 Vitele de bol, i vac!, de se va da vde a merge la téra ungurésca care pe uncle va trece sa dée de vita 20 Vinulti ce se vinde prin tdrgil sa platésca vêndelorulti, de bute . . . 50 Vitele de bol, i vad ce vor aduce turcil din téra turcésca, ca sa le pue Ia suhatil aid in téra nu platescti de va fi ca sa le intarca iar601 la loculil lor, iar de le tae la salbanale aice, sail platésca vama cAnd vor intra, de vita Vitele ce vor aduce turciidin téra turcésca §i vor vrea sa le tale la zalhanale, aid sa plAtésca vama mide va tine suhatulil de vite. 20 Vitele ce mere' la Ora ungurésca, Ina de se va da slobodenie, séttl villa de acolo aid, de vita 40 Vitele de bol, i vacI ce sa vindti la oborti sa platéscacump6ratoriu1ti, 20 lar cand va cumpgra boerulii sail mônastirea pentru trebuinta easel sale va plati vama vind'otorti. Gr6ulti ce se va vinde la têrgti sa platésca cump6ratorulti din (Ten bad 1 Jara dud va cumpëra boerulii sail mônastire pentru trebuinta casiI sale sa platésca vin46toru16. Gaitanulti de Mug de aid de tail ce merge la téra turcésca BM Mol- dova, la o sal de bucatl , 15 Gogo§ele de cernéla de oca una 5 Ghiulsuiu, de povara 360 Dulceturile de rodil de zaharil i de chitra, de unti borcadi 4 Duhotulti, de dou'é berbenite 120 Zama de lamfte, la 100 de banl 3 Zaharulii de Venetia de oca una 4 &Unlit de Misir de oca una 3 Zmaltulti de oca una lila Zenghilurile adeca scarile turcesci, de o pareche 18

ISTORTA gondNrconft 23e) arétA, ca marfa de iransitil a sudipori aceea care a fosal vamuita in Turcia nu pl'atia o nota varra in lérä..

Sani Zenghilurile, adeca sarao turcesd albe, de o pareche 12 Inulti séa canepa ce se vinde In targù', ca ocaua; sa dée vénlatorulii din 10 banI 1 Inulii séri canepa pentru intratii gil eqitti, do povara 50 Icre de chefalfi, de povara 360 Iar fiindil cate mal putine, de oca 15 Calulii ce se vinde la oboril sa dée cump'ératoriulu 40 lar cand va cumpsóra mônastirea séti boeralii sa 'ataca vanolatartilil. Caféua pe unde va intra, de povara 660 Jara fiindil mal cate putina, de oca una 6 Cositeriii pe unde va intra, de povarl 240 Chehlembaril pe unde va intra séii va e,i 180 Carulfi de lemne din 10 banl 1 Cherestéua, adeca lemnele cele lucrate ce mergil la téra turcésca, de carg 10 Cncavalulii ce merge la Ora tarasca, de unde se va ridica 533 i Mandil cartulia sil tréca la l'ama ne suphatti. Cliermele de postavil de téra ce mergil la Ora tarasca sód la Moldova séri la alto partl 60 Chitra, de povara 120 Cracatita. de oca una 4 Cuele, dé fieril de oca una 1 Iara fiil.dil alte fiare lucrate, de oca 11/2 Castanele la 100 oca 30 Curmalele de oca 1 Calevre de o pareche - . 3 Caudelulii, de oca una 5 CatariI, carl se valida la °boli 40 Cataril carl iesii din tóra 40 Caretele ce villa de \Talare, la o sutil de bala 3 Cója de naranza, i de portocall, de oca 1 Cofeturile, de oca una 6 Candil de d6,ge de stejariii de tirada Condita, de oca una Cremenele, la 1000 cremeue 16570 Coconarile de oca una 112 Caperile de oca una 1 Catranulti ce merge la Ora turcésca, séii aici, de dou6 berbenite ... 120 Carulil de fenil ce vine le targil da zeoimila la 10 banl 1 Cósele, la o sutil c6se 60 Caruld de qindrill de bradii 40 Carulii deindrill de stejarti 30 Carulii de funiI de teiii,donitl, /Mil §i banite 60 Lira cand se va vinde in tèrei mal cate patinela 10 bard 1 Covelturile, osiile, jugurile, rótele. ce vinti la tergii, la (len bani... 1

28 V A. UnEcial

Pana sa se OCA regula tarilulai arendarea vamilor pe 1792

Bani Carulti noti ce se viuda in tergti, din lece bani 1 Canal' de spoiala 40 Carilla' de rae!, de carg 300 30 Carulil de legumi 40 Cuida de struguri , 30 Caruhl de varza 15 Carulft de pepeni, i castraveV. 9 Cual' deindrill 30 Carulú de pari sal.' nuele, ilecirtélg, la lece bani . 1 Lan urcana ce ese la alte parti, de povara 45 Lana ce se vinde in térgii cu ocaua, gece la gece 1 Lamaile pe unde vor intra, la o mie de lamal 14 lamai 1,1i 80 Lamâile ce merga la téra ungurésca, de payara 160 Lolachiulù, la o suta de banI 3 Lintea ce se vinde la obortl, lece la 10 han! 1 Luntrile de navoltí 120 Luntrile de podil 60 Luntrile cele mal' miel. 40 Licurinil ce vinù din Tarigrad, la oca una 11/2 La'na tigae ce vine din téra turcésca sa platésca la schele pe unde va intra In téra la 100 de bani 3 Iara, fiindii suditfi §i avêndil tescherea de plata sa nu se supere nimia 'ara, pentru lana - igae ce va e§i de aicI din pamMtulfi 0111i va merge la téra ungurésca.... celil ce va sc6te rana sa platésca lasuta de bani trel, lar fiindil rala sa platésca la suta de boli jaral. . . . 3 Lulelile bune la 100 .de banI 3 Lulelile cele mai pr6ste, de unil conù 3-0 Marfa de Rumelia, ce vine in Ora, adeca bogaserie qi altele ce sunt de bum- bacri, carl trecii prin schela Giurgiulul, a Zimnicei merghdil spre téra cazacésca, pe unde va filtra, de povara 330 Da% mergênda spre téra ungurésca, de povara 660 ha cele ce vor merge la Moldova, de povara 660 Materiile de Mesina séfi Ven4ia, cu firii séti sadea, mergildil spre téra cazacésca, pe unde va intra. de povara 1320 Tara de se va vinde Id sa dée la suta de hl 3 1Vlarfa orl-ce felti ar fi viindii la carvasara, vame01 sa alba voIe sa o des- caree §i sa, o pretuiasca, sa iée la Rita de bani 3 Mar% de colocarle «1-ce felii ar fi, pe nade va intra, de cara 2160 Tara pe unde se va deslega oil cata se va vinde, la 100 hui 3 Mara de Lipsca d'impreung ea altele ce vinii din launtru la térgil p iar41 se intorcil inapol, oil d'U"' se va vinde, la 100 de bani.. 3 Marfa de Lipsca orl-ce felti ar fi,care vine alci sa dée la 100 de bani. 3 Tara cele-l-alte povarl care vor sa mérga la téra ungurésta séù. la Mol- dora sa dé() de dou'é téneurI de chte oca 60 dupa obiceiù . .. 300 Matasea ce vine din téra turcésca §i. merge in téra ungurésca, séil la téra cazac6sca, de povara 900

iSTORIA ROMINILOREI 237 acestea furä. 1.inute in regie dupa urmacírea porunca a 1111 M. Sutu:

Bani Tara clnd se va viudo aicI pe chtd marfá va viudo sd dée la 100 de bad 3 MArgildiie de Venetia, pe ande va intra, de povard 600 Marfl de Rumelia neavêndti cartulie de plata vdmil sd d4e la 100 de banl 3 Mesinele ce mergil la téra unguréscd sétl la téra cazdascd, de povard . 330 Mesinele care se vor deslega si se vor viudo aid sd dée de o mesind 11/2 Mazdrea, pentru esitii sd dé° de chill 6 Morunulti, care merge la téra ungurésed, de povard 50 Morunula, care vine dietéra huasca sl dée la vadil de unil morung 40 ide nisetru 12 Merile, carl mergl la téra turcéscd, sa dée de carti 45 Merile, carl viril aid, de caril 30 Morunultí, ce nu va avea cdrtulie sd dée la vadd de cadí sa dée pepe oca trd si 360 Midiile, de povard 120 Mar% de Gratia, ce o aduce in butI, pe unde va intra de bute .. 1800 Marfa, ce vine din téra turcéscd ca sl, o descarce aicl, AA sd otrécd Intialtd parte sd aibd a-si plati vama pe unde va intra. Marfa de aid de térd, vrênda sd o dad. In téra turcéscd sd-s1 platéscd vama de ande o va rddica. Morile de lemnti, care ducti pe apd la Dundre 660 Maslinele, de povard 120 Marfa de aid. de Vil, vrênda sd o duca in téra ungurésca, sd allá, a- si pldti vama unde o va se6te. Mdlaiulfi mdcinatii, ce se vinde in têrgti ea ocaua, ejece la qece bad . 1 Nahutultl, de unil sacil 30 Nisastaua, de oca una 1 Nescopitele, de uml calemil 24 Postavulti subtire, de bucatd 240 Postavull felendresti, de bucatd ._ 120 Postavil briclesti, de huata 60 Postavull siftil, de bucata . 60 Postavulti de Brasov, de bucatd 60 Postavula de térd, care ese la téra turcésca sél la Moldova, de cota . 2 Plumbull pe unde va intra séll va esi, le povard 180 Piperulil pe unde va intra, de povard 600 Tara fiindil maI cate putinti, de oca una 5 Petrele de mérd de Harldfi de o pereche 180 Petyele de mora de aicI de térd, de o pereche i. 60 Plocadurile care mergti la Ora turcéscd, de povard 120 Pelea de lupil 4 Pelea de risa 40 Pelea de vieira 50 Pelea de vulpe, jder, de:fiesti-care 6 Pelea de dihoril, de doI dihorl 1 Pelea de caprd ne-argdsitl, _ce merge la]: téra, unguréscd, sl, plAtésed vh- ptorulti 2 'dada Romanilord de V. A. Urechid. TM!. fi ald serie!, 17861800 si al IV-lea deja 1774. 16*

238 V. A. URECIIIX

17 earp la tdie judeple ;si una la Caimacam, ca din cliaa ial sfete Vasile,adeccl la intaTú Ghenarie sd rinduiascei cdtenti credinciosel la vam,c1. «Dumne-v6stra ispravnicilor ot sud.... indata ce veti primi porunca Domniel mele, numaI decatti sa avetI a orêndui 6menl harnicT si credinciosT latete va-

Bani Pelea de epure sa platesca cump'ératorul de unde le va ridica, la suta trd, lusa celea ce se vor ridica din Bucurescf; jara pentru celea de pe d'ara sa platéscI pe ande le va scete. Pelea de 6ie sati de capra ce se va vinde in térgti sa, dea cumpératorulé din 10 banI 1 Tara fiind suditti sa dea dupa tarifa. Pelea de vaca ce se 'viudo in te'rgti seil ese afara sa platesca cumpéra- torult1 20 Tara fijada suditti dupa tarifa Papad de o pereche 3 Pacura ce ese la tera tarasca ca carul, de 2 berbenita 120 Pastrama care vine din téra turcesca, de cail. 120 Pastrama i ghindenuld, de oca una 3 Putina de strugurl ce vine din téra turcesca 15 Putinele de mIere ce mergilla téra turcesca, sa se traga cu cantarulti gospod. si sa dea de cantaril 15 Pescele care marge la tera unguresca, de povara 45 Pescele prespettl care vine din tera turcesca de la vad de cara pesce oca trel si 120 Pescele saratti care vine din Ora tarasca de caril pesce oca trel si. 240 Paule pr6spettl care vine de la helestae sea dela alte garle, la 10 banI. 1 Pastrama care merge la tera turcésca, da cara 240 Putin3 de varanI 30 Patina de icre negre de oca patru-cled 60 Patina de :ore rosiT ...... 30 Papornitele de icre rosiI, din 10 papornite una Prunele uscate, fasolea, bobiné, ceapa, usturoiulti, nucT pe unde va esi din Ora e 80 P6mele oil ce ar fi, de cara 40 Pelea de cala argasita, care vine din tera tarasca, care se chiama chiu- crecurf 7 Pele de cala ce vine din terga, la leca ban1 1 Pérulii de capa, de cansí 180 Portocalele de o mie portocale 120 Potc6vele de calti, de o tistea 6 Petra acra, puciesa, Otra vinata, de una oca 1 Pelle de lupil, ursti, vulpe, pisica, jderti, vidra, dihorii, ce se viudo in térgii din clece han' 1 Pestimanele cele bune, la 100 de han! 3 Pestimanele cele preste 3 Panza de Brasovil, i lesesca gres, de bucata 12 Panza lesésca subtire la o suta de ball 3 Rachiulb pentru 000, de oca una 2

ISTOELL ROMINILOR6 239 mile si la t6te slujbele vamiT, ca din (Dita d'intaid Ghenarie sa faca zaptd tréba vamilor, sa stringa totd venituld lor %anda catastihtl anume pana se va face hotarirea Domnid mele in ce chiptl ad a Amalio vamile pe acestd urmator anti,

Ball! Rachiuld ce-'111 educa dela poagorie, zaciuéla la cieco bani 1 Ramatoril carl vind din téra turcésca pentru hrana, pe ande va intra de unii rámatord 20 Si luandil cartulie pe la ce schela va trece sa aiba pace. RamatoriT Ostrovenilor ce se obidnuescd de tina aicl in téra furisti fiind-ca dajdie nu dad, pe uniT ca aula dovedindu-i varnesil, al alba a lua vaina ca si dela cel-l-altT, de und ramatord 20 Ramatorif ce sa Onda in téra ski prin te'rguff, precum si ramatoril ce sunt a'I sc6te din téra, orT peste Minare, off la téra ungurésca, orl la téra lesésca, i la Moldova s6i1 yeti unde, sa platésca v6n(Fitori1 de una ramatoril 40 RamatoriT carl vinil dintéra ungurésca aicT pentru Osuna, si se daca iarasT inapol, pentru intratii sért esitti, de una ramatort1 6 Ramatoril carl se tge la scaune 10 Reventi la o suta de banT 3 Roscovele la o sida oca 30 Rogojinele la clece bata' 1 Seuld, de unde se va ridica, de o mie oca 360 Saftienile ce vind si r6manti aid, de und saftiand 3 Saftianuld, pe unde intra séri va esi, de povara 660 SangepT carT villa din t6ra ungurésca, pentra intrahl s6ti esitd, de povara 660 Jara care se va viudo aicT, la 100 banT 3 Sf6ra, stréngurile s6d alto maruntaT ce vinti din téra ungurdsca, de povara 120 Jara care va merge la téra turcdsca, de povara 180 Stramaturile adeca lana cea vopsita, de povara 66 Scumpia, care vine din téra turdsca, de povara 30 Saculd de fama, care merge la tdra turdsca, lusa de se va da voia 5 Soroculd de samurI ce vial din téra ungarésed de und sorocd 2400 Sticlele carI vind din tera ungarésca, i din téra lesésca, de povara... 220 Sticlele care vinti din Térgoviste, de card 40 Smochinele stafide razechiede o cutie 24 1 7 Smochinele i stafidele, de o traista 45 Sc6rtele de cisme, de cara 60 Sardelele, scrumbiile, lacherda, de und burid 60 Sidefuld, i balagdisil, si fildesuld, la 100 de ball' 3 Silitra, de oca una 11/a Saculd de sapund bund 60 Sacazuld, de oca una 10 Sc6rte1e, scandurile, latif séd alte cherestele sa clée la gece ball(.. 1 S6minta de inù', séd de chepa ce se vinde in Una, din 10 banT una 1 Tamaia, pe ande va veni séti va esi, de povara 240 Jara fiinclil mal cate patina, de oca una 4 Tutunuld turcescii, pe unde va intra, de povara 240 Tatunuld de Ora ce merge la téra turdsca séd la alte balciurl, de oca 1

240 V. A. URECAIX avêndil damné-v6stra purtare de grija, ca sa nu se faca vre-una sfetirismosti vre-o pagaba venituluT vamil, din necautarea cu sin*. bina ; insa Impreuna cu or6nduitula dumné-v6stra O,fie cate anula §idin vame§ilceTvechl.» 1791, Decembrie 30. Cod. No. XX, fila 338.

BanI Talpile de cisme i de papucI ce vine din téra tarasca, de o pereche 1 Tatanula de boccea, de oca una 5 Tatunula de téra ce se vinde prin t6rga, de oca una 1 Untulti incarcata in care de o mie oca 480 Care face la o sata de oca 58 Untula ce se vinde tu t6rga cu ocaua, deciuiala la dece baul 1 Usturoiulti, apa, prazulil, de cara 80 Uleiula de &batuta de ina, s6ti canepa, de oca una. 1 Firula, pe ande va intra, de una fontil 60 Frane/e ce vinti din téra ungurésca de una fila 6 Fid6ua, de o cofa 60 Filigenile, la o sida de baúl 3 Fisticurile, de oca una 4 Franele ce villa din Ora tarasca, ca bnlicarile lor, la 100 de banT 3 Hierulti, pe ande va intra, de una' cantara 20 Haqiile ne,gre ce villa din téra ungurésca, de una 2 Har§iile albe, de una 1 Har§iile ce se viuda la t6rga, de 10 banT 1 Horilca ce se lacréza aidl. in téra la povarna, de oca un i 1 Hartia cea Mina de una' topa 12

Hartia coa maI prósta de una topa . 6 Hartia cea mare tarasca de una topa 120 Olaril ce faca 61e, afara din ceT ce platescil famarita dail de una cup- toril pe anti 200 Otelubi, pe ande va intra, sétí va e§i, de povara 100 00tulti, de vadra 3 Orezulil, de una saca de chile 6 40 Orzula pentru egita, de chill 6 Teperigulit, de oca una 6 (M'u, ce se vinde la t6rga cu ocaua, din 10 bant 1 C6ra de Id de Ora, de ande se va ridica adeca ceraritula de oca una 3 Céra, ce vine din téra tarasca, s6i1 dela Moldova, pe ande va intra, de oca una 1 Cizmele, de o pereche 41/2 Cingatorile de rérnova, s6t1 de Odriti, la o suta de banT 3 Ciorapit coi marI de lana impletitI, la o testea 3 Ciorapii coi miel de lana impletitl, la o testea 1 Ceaiula sola badi6malii ce vine din Ora tarasca, s6a dela Lipsca, la o sida de banT 3 Cernéla, la oca una 3 de oca una. . . I.' 2 §ofranulaG6mti-sacaztí' de Beca', pe unde va intra : i se va vinde, de oca una . . . 120

ISTOIIIAROMINLLORt1 241

Cu tòtl, aplicatiunea in parte a conventiunilor comerciale dintre

Ball! Selile turcescI, Cu alma lor 18 Si iamurlucile ce se faca Mol de postavd de téra ce mergd la t6ra turcdsca s6i1 la Moldova 20 Csiribif de Tarigrad, de oca una 4

Iareí (lela marfa negu(itorilor si a altor sudi(1 a Bosiet si ai Nemtiet. cart vor aoca dovecit de adeograll sudifi, scl ailnl a vet»tui intocmai (lupa acdslii tarifa ce s'ati trecedrc mat josit intr'acest cataloga farti de a li se mai cere alta treciltdre. Ball! elle ce se facil aicl, cele mal bune 2 Selile ce se facil aicI cele mai pr6ste 1112 SalvaliT de postavil de Va, ce mergO la téra turascl, séti la Moldova 10 Ienibaharil, oca 2 Anasonulti, cântarA 15 CuiOre, ocaJ 211/2 RAdacinO, de piperù', cantara. 48 Chebabie (este ca qi piperu), oca 4 Cacaole, oca 2 Chimenulii, cOntarg 15 ScortiOra, oca Hila Nuci de india, oca 13 Nucqórg, de una 1 Pipera, cOntara 96 FrunziOrI, oca 25 Salepulil, oca 3 Susanulti, cOntaril 12 Muqtarulti, cantara 66 Cafka frantezico cantad' 96 Cafka iemenil, oca . 50112 ZaharulO nelucrattl, cântaril 26 Zaharii d'Atta §i. maruntil praftl, cantara 60 Zaharica, (condid i procl) 4 De scortiOra zaharica, oca 24 Reventulti, oca 30 Mullí, oca 12 China, oca 11 Teriéculd, oca 18 OclA de racil, oca 2 Castorhil de (doftorie), oca 80 Afionulil, oca 7q2 Sofranii, oca , 18 Casia, oca 2 Mang, oca 6 71/4 Saparina, oca I tt t

242 V. A. UREcniX

Austria, Rusiai Turcia, Domnitorul Sulu impeded, repetim,importul

Banl TAmfte négrA, cântarA 15 TAmOe albA, cantad" 90 Sinamechie, oca 3 SacAzulti, oca 8 RAcinA. galbenl, cantal:A 15 RAcing albl, cântartí 8 Saburti, oca 5 Canfurulil si sAricica, oca 11 Cardamomo, oca 20 Sgminfa de dafinil, cantad 15 Ienupere, cantara 30 Teperigultl, cantar"'". 165 Terpentinulti, cOntarti 48 Comidulti, oca 7 Gomalaca, oca 15 SoricedicA, cantarti 48 IdrarghhosA (argintA vitz), oca 71/2 SilitrA, Cántara 8 Paci6sA, cantara 11 Chitront, oca 2 Drojdii de vintí, cântart" 21112 PiatrA acrA, cântarii 61/2 CármAzulA, oca 54 Civitti, oca 11 Chinovarti, oca 18 Sarulti, cantaril 144 BAcanubl (lemnulti de bode), cOntarti 76 BAcanulA vénAtA si de alte feluridf, datara 211/2 Alage hertl, oca. . 1 MinAu15, cantal."'" 211/2 tabeciii ("Aióra), cantaril 27 Untulti de lema de Belisigann, oca 40 Asiboia (pAmêntA rositi), cantad" 61/2 Arsenic5,. cantad" 40 Vitriolil, cAntaril 111/2 Gogosile de rAsticti, altar.'" 90 Belamutil (la vApsele), cantará 3 Chimentí albti, cAntadi 90 Ghiogbichi vApsea (radIcing de vApsea rosie), cantan"' 30 Cleialil de pece, oca 4 Cleiulti negru, d'Ami" 60 Cerisil prafil, cantan"' 50 Ciara, cantad." 120 LumanArile de set", cantan"' 44 Untalii de lemntí, cAntarii 44 SApunulil, cOntaril, ...,. 45

ISTORIA Romlimont 243

exportura de mArfuri, dupa cum judedi lucrulti in interesal Ièret, Asla impedid, exportuld de vite prin urmatorulli pitactl;

Ball! Seulii, cantard 30 Bezirti, cantara 44 Catranulii i sm61, cantara 41/2 Untulil-de-lemnù', capere, mIsline de Fruta 1 Capero de Misir i de CrAm, Cantaril 6 Viqinl uscate, pere li cireqe, cantar(' 12 CojI de lama°, i portocale, i de naranze, cantar(' 15 Llmäl, mia 18 Portocale i naranze, mia 20 Masline fe/urimf, cântaril 15 Alune, cântarti 15 Nuci, mia 2 Coconarl, cantarri 33 FisticurT, oca 4 Curmale de Misir, cantaril 12 Curmale, mar1 cantarii 24 Stafide negre dela Morea i dela alte pArV, cântaril 16 Stafide negro ot 'lumia iar Cusiuzium, cântarli 33 Stafide ro01, cantaril 15 Stafide negre marT, cântarti 8 Smochine de traiste si de cutie, cântarti 8 Smochine inirate, mia deirurl séti 1)4110 36 Smochine de Morea, mia de pIpuql 60 Hartupultl, cantara 41/2 Migdale, cantara 48 Ambilezia, cantarii 18 Castane, cântaril 12 Nescopite, cantaril .. 30 Halva de Permez, cantar 40 Regele ca miere, oca 1 Regele ca petmet, cantail 30 Mierea, cftntarl. 45 Petmezulti, cantartl 9 Nardichiulfi, cântarii 5 Otetulù, cântaril 8 Zéma de 15,mhe, chntaril . 8 «S'uta felurimI, sticle o sutA. 54 -Puta de Triest, sticla 1 Bucalia ca arachI, sticla 2 Bucalia cii rom, sticla 1 Spirturl de Ungaria, sticle 100 50 ApA, de Melisa (MAtAciung), sticla 1 Icre negre, cantara 371/2 Icre rop, cantartii 20

244 V. A.UREciiii

Carp legate catre ispravniciI plaiurilor de peste Olt a nu se indreisni sa sloldda vitc a trece peste hotar in Ora nemlésca. «Sluga Domnid mele vAtap de plaiult.... sud.... ne-amt' insciintagi Dom- nieT mea cum a dela Craiova ail strinst 0 stringt unfi, alp vite de a le trece

Beall Morunulii, antart 17 Nevre, oca 1 Csirihil', perechea 1 Csiriliii dela Midia, perechea 2 Carnuil uscate de Marea 'Agra, cantart 18 CtrnurY de vacl grate, cftntart 12 LimbY de vaa i sugincud, antaril 40 Buriaqe de feril albe, la 450 150 Pert nelucratt, antart 13 Telurl de fen'', antral 48 Cue de Rusia, cAntaril 27 Otelult, cântaril 59 Brice, testka 2 Ace ca gamtlie, mia 2112 Ace ca urechl, mia 21/2 Pretcare, unult 1 Pile, test6ua 1112 F6rfed 0 bricege de Rusia, testka 2 Lacate de desagl, suta 36 Ara= nelucratt, antaril 132 Arama hamtutmaz, cantart 99 Vase de aroma, oca 4112 lbrice de cafea, oca 6 Mor4te de cafea. la una 3 Litarghirost mademil, cântaril 30 Ararat, furda, oca 3 Vergele de cositort, antart 120 Cositort lucratt, cântart 150 Plumbult, cantart 13 Table de sticlt. venetia, cele de mijloct anducult ca 600 sute. 180 Ipacil table de Venetia mid, anducult de 600 90 Table de o jum6tate de cotti Venetia, sanduculd ca 300 240 Table mail de Becit, anducult ca 450 Bocalull sea, suta 15 Handres gr6se (mtrgele), antral 48 Margaritart mincinost, urmuztl, testele 12 20 Gresiile, de una 1 Argerurl de barbierI, de una 11/2 Cremenele, mia 6 Iasct de copaciii, oca 3 Iasa de buretT, oca 8 Scandurl de chiparost, cantarti 12

ISTORIA ROMINILORt 245 in tdra nemtdsca, lucru ce este poprita si sciutd tuturor, potra care ,t1portm- cima sa scil, ca de voing auqi cum ca O pututil cinevasl de ag trecuta,nu mal

raiai ScandurI de nuca, cántara 6 Abanosuld, cantarit 43 La.41 de chiparosù marl si miel, una 20 Sandalosil, cantarii 39 Cimisirulù, cántara 21/2 Minatarcl, cantaril 12 Lingurl de lema, 100 1 LingurI de cimisird, 100 3 Pleptenl de lemnil, suta. 2 Ineptenì de cimisira, 100 ., 4 Prepteul de osa, suta . 18 Pleptenl de fildesa, legatura 18 FildesI, dinte, oca 41/2 Balacdis, dinte de pesco, oca 16 Cornil' de cerbil, cantara 22 Peril de códe, de cal oca 3 C6de de calri, oca 1% C6me de calti, oca 15 Poli de ramatorl, ocaua 21/2 Buretele, oca 3 Maturl de rogojinl, suta 24 Inulti de Misir, cantara. 30 Inulii de Rusia, cantara 20 Ata si canepa, nelucrata, cantarti 22112 Ata, de fila de Rusia, cantar(' 50 Tiriplicil de Hotin, oca 41[2 Sfóra rusésca, cantara 30 Strénei grosil, cantara 2 Otg6ne ség palamare cu sm611 séti Para sm611, cantara' . 30 Bu.mbacil nelucrata, cantarii 40 Ata de bumbacti sétl bumbacil torsa de Hin si de Smirna, ocaua . . 4112 Scufie si ciorapl de bumbacti oca 8 Ata de bambacti rosie séri alt-felù vopsita, oca 41/2 Ata, de Anghira, oca 71/a Ata de bumbacù ot Hindia, oca 16 Matase nelucrata feluriml, oca 20 Ibrisimil feluriml de matase, oca 40 Códe de biciii, cantara 16 Borangica 411g Borangicù de Tarigrad, topulii 12 Borangicii latti francescgtopula 60 Borangicii Ingustil francesca, topula 38 Meleza si helall, topula. 30 Caltele (ciorapl lungl de matase), testdua 120 Tulpana Mermen, topula 33

246 V. A. UnF.cm.X.

multd, ci macar o val prin plaiuld Ud, orI cu ce mijlocil si nu l'al opritü,acolo In plaiti te vom.il spanzura pe tino vatase ;ci 6ta, mai nainte Ii damd Inscire ani Humaiunti, topuld 37 Basmasil-harasd, topulti 45 Panza lata de Olanda, topuld 120 Panza batista ingusta, topuld 40 Panza lata de Rusia, topulti 15 Panza Ingusta rusésca, topulft 71/2 Panza Cu marginl rusésca, topuld 15 Berbutirusésca, cantara 25 Berbuti de sacl, suta 100 Panza lata rusésca pentru musama, topulti 20 Ipacd Insa mal Ingusta, topuld 15 Panza lata rus6sca de ventrele corabiilor, topuld ...... 25 Ipacil l'usa mai ingusta 15 Panza de bumbacti, topuld 41/2 Bogasil albe i alte feluri cu ape séd lustrurI Docluc. 41/2 Panza ot ulula Riza din préjma TrapezontiI, oca 30 Panza de la Ostr6ve oca 41/2 Astaruld, topuld 41/2 Citulti de Tarigrad i de Anadol., topuld 9 Feto de plapome ot Toegt, la doug-ded 90 Cituld de Tocat i ot Dearbetir, topuld 11 Ipacii de cele mal raid, topula 71/2 Panza alba si basmalitica ot Tocat, topulti cu lece deirmele, topuld 71/2 Basma de Tarigrad, baya topulti de clece deirmele, top 15 CHA de Rusia, top. Po cog 36 30 Alagea rusésca, celti mare top it adeca lata 30 Alagea ipac. mal ingusta, topubl 20 Abale de Rusia, toma' Po cog 60 10 Ipangele cercazescl, una 15 Pote de Brusa i de Tarigrad, parechea 9 Fote de Tesalonic, parechea 15 Foto de Misir, oca 3 Pros6pe si diusumele de Tesalonic, parechea 41/2 Sakí de Magripia albil cu lustrurl, unuld 40 Ipacti salud albe, ot tarad unulti 6 SalurI de Misir, unulil 41/2 FesurI dela Tocuz, test6ua 27 Berete gil scufiI francescI, duzina 71/2 Sa6chid latid, topa po cog, 35 49 Sof. grosii.dela,Tosia, topuld 71/2 Sofulti si salulil de Eughiur, topuld 108 Saéchiii Ingustil, Po cog 35 38 Postavd frantuzescti de Olanda si de Londra, topuld. 360 Postavil frantuzescii, topulti 240 Postavil de Paris, topuld 120

1ST0RIA ROMINILOntl 247

hotarIma, ca niel o ascultare sù cercetare la arétarile tale nu veI avea, ci fara de veste te vel pomeni spanzuratii, acolo 'in Jodi ; acésta poruncima». 1792, Tanuarie 18. Cod. No. XX, fila 268.

Bani Postava englezesa, topulli 246 Postavii de Venetia,aia, topula 900 Postava lesescii, topula 120 Dela postavurile rusescl sa. se iée cu analagon dui)/ cele maI ma arétate Aba de téra turasca, topula 41/2 Timusesa adeca bete, cantarti 99 Catifea cu fira 0 hamuha, cotula 16 Hetai cu fira francésca, cotula 7 Hetai MA &A francésca, cotula. 31Ia Catifea 0 hamuha fail firii, cotula 10 Dibaz de Agem, cotula 17 Tabinita lata, cotula 71/2 Tabinita Ingusta, cotula 3112 Atlasa de Florintia, cotula 4112 Atlasa de Venetia 3112 Atlasa cu firù' 0 hetai cu fill dela Hiu, oca 180 Atlasa i tabinite fara de fira dela Hiu, oca 90 Sandala francesca, cotula 31/2 Sandala de Tarigrad 0 de Hiu 90 Damhanes Donlucul Po coi 5 60 BeteniI anal' unucum de Tarigrad, Donlucu po cotI 5, Donlueu 120 Pismi sadea cu florI, cotula 21/a Alagea ghermesitii de Tarigrad, cotula 2112 7 Alagea deam, topula 22 Taclitù halagea de Halep, topula 18 Alagea de Manita, topula 4112 Cutnie de Tarigrad, top. Po cotI 10 221/2 Cutnie i ghermesita de Brasa, top. Po cotI 10 22112 Fete de perina cu fira ea perzurI dela Pelazica, parechea 27 Fete de perina tesute ca fina, parechea 90 Fete de perina MA tesatud cu firtl, parechea 45 Fete de perina de catifea sadea, parechea 18 Samurl bunl de Rusia, parechea 180 Samurl ce esa din Lehia rusésca (rag prostI), parechea 90 Samurl de Beciu, parechea . , 40 7 VulpI negri, parechea 360 VulpI bune rosil mesa, tanéua 30 Vulpl de Ora cazacésca, tanka 13112 Vulpl mal pr6ste, tanéua 5 Rig, tandua 30 Cacomuld, soroculd 36 Latica, soroculii 10 Nurca, tanéua 1112

248 V. A. LhomauX

Totti asemenea Domnitorulti impedica intrarea m6,rfeI sudetesd din Austria, precumü. resulta din urm'atorultt pitacti:

%al SangepI nelucratI, oca 16112 Sangepl negri nelucratI, oca 30 SangdpI nelucratI sibiriatic, oca 40 Jderil, baila 51/2 Crasac, tanha 4 Vulpe albg, tanéua 7112 Gusg de vulpe qi pehlele, parechea 6 Dihor, tandua 1 Cunadit, tan6ua 4 BlanA de 1110, baila 4 Blang de epurl rusescI, tande 100 30 Blani de epurI albI, bedenulti 12 Blane de epurI de ostrovil, cu negrete, tanele 100 25 Har§il rusescI, tanéua 15 HarsiI ot Potcall, tanéua 1 Misil de Crim, tanka 4 Rár§iI de miel(' pr6ste, 100 har§iI 30 BlanI de castor, una 4 Pisicl negre, tandua lii2 PeI de ursil, tan6ua 50 Farda de samurI, oca 400 Pacele si picere de samurl, oca 200 Farda de jder, oca 120 Furda de vulpI si dihor, oca 10 Pantece de samarl, pIrechea 6 C6de de samud, una 1/2 Pel de capa i de 6ie ot Anghira, una 18 Giuvaerica, marglritar i c6s6rnice de sinii, la suta de tal. 120 MatAnil de margénti buml, oca 240 Ipac. de margénil de mijloctí, oca 180 Ipac. de m1rgénü maI prostii, oca 120 MargénA nelucrattl, oca 120 Chin1;baril nelucratil, oca 180 Siretuff felurimf, topuhl 10 Sireturi de &fi, dramuld 1 Covóre rusescI, unulil 5 Pasle de Tesalonic, cotil 2 Plaptime lucrate ot Smirna, una 12 L'hl, chtartl 15 CIrtI de jocil, duziue 12 1 Ghermeple (ciubuce) nelucrate, suta 4112 C6rde, test6ua 41/2 PeI de bivolti, una 10 Pel de junicI, una 6 Pe l de vad, una 4

'STOMA ROMÁXILOil 249

Carie legatd la vdtafti de plaiuld Cdinen't sud Arge0 pentru nisee »tarfd a o slobodi. «Sluga Domniei mele vatase dela Caineni suda ArgesT, vei vedea acésta insciintare, ce face Hagi Constantin dela Sibifi catre tovarasula s'éti Gheorghe Cer-

Bani Pei de vitelii, una 3 Per de calii, una 3 Mqini, una 1 Telatinuri parechea 12 Telatinurl de Bulgaria, parechea 6 Pei dela tabaci, una 1 Saftiene, una 21/2 Tiftica, oca 11/2 Ghioderia da la Hiu, tanéua 1 Ghioderiti de miela si de cal)]* tankia 2112 Jara pentru (Ate nu se caprinde inteacésta tarifa,sa, platésca trei la suta fara de alte trec6tori, iar cand vor avea suditii, tescherea ca ail platita. °data vama pe marfa lor in t6rile turcesci, Amid' intru nimicù suptirare sa nu li se faca. Ponturile de véndarea vdmilor pe anuld acesta 1702 Ianuarie. Véndarea vamilor pe anulii acesta 1792 sa face cu acésta hotarire: cate aù fostal slobode in cea-l-alta Domnie a Domniel mele lét 1786 sunti acum iar cate ail fostii oprite atuncil sunt si acum opiite. 9 Cump'ératoril vamilorù sa aiba a urma dupa acesteponturI si a vamui dupa, cuprinderea cataloguldf Domnescii ce li se va da la mana pecetluita, iar de la negustorii ce cu adevhata vorti fi suditl ai Rusieli ai Nemtiei, cu doveq, sa ailia a vainui dupa, caprinderea obicinuituluT tariface este tota inteacela cataloga trecutil, si pentru cate nu se cuprinde in tarife sa iée trei la suta fail de alte trectitori. Cumpëratorii sa aiba a plati ciferturile la fie-care Iliantêia a luniI, mum anteia sa platésca pe doug luni Ghenarie si Fevruarie. Cump'ératorii sa aiba a da chezasl pe bani, negustora orna de credinta la cámara, ca sa igqounga ciferturile la sor6ce, si cell ce va cumpgra vama si nu va da orna de credi-4achezasiii,'i se va lua slujba inapol de se va vinde la orI ce paguba se va intêmplala qn are sa oplatésca acelaum- phatoria. Varnesii sa fie nesuparay de angariT si sa aibá mana de ajutoiiii, gala de la Domnia lor ispravnici, si de la capitani, CAA si de la vatasil de plaiuff, la ce vora avea trebuinta in tréba varaff,si off ce impliniie li se vor face de banil vamil, ceciué1A sa nu li sa iée. Cartuliile carvasaralii sa se tie in séma la t6te vamile, dupa obiceia. De se va intempla vre-una °boil sea vre o schell a se opri de vre-o b6la, séil de alta intèmplare sa fie in noroculii Marfa de oil ce felft ar fi ce vine din téra turcésca, vamesii schelelora sa o pecetluésca,i sa (Me cartuliela mana, ca si vie sa se vamuésca la carvasara, iara care va merge la tergurile de prin judete, ség la Moldova sa se va- muésca la schela, WI care va merge la alte tgri str6ine, adica la téra cazacésca

250 t. A. uitEcaa

novicl de aid pentru nisce marfa a lor ceal oprit'o acolea, de care ne-am. rairatù Domnia mea, cu ce pricing, al opritil marfa, aasta,in vreme ceateitrz ne-

4 la Ora ungurésca sg, se vanauésca totù la carvasara,iarg, la schela sa nu se supere ; de va fi mar% a negustorilor ce sunt raja ai prea puternicil Imp6rAtiI, de nu se va deschide sí nu se va vinde inguntru in Domnesca n6stra, téra, nu va plati cu nicl unù cuvêntù varna, iara pentru marfa ce vor deschide vor da varna dupg, cuprinderea pontuluI aid doilea, pe catù vor vinde. Marfa de Burnell ce trece la téra, ungurésca, sé ti la Ora cazacésca, mu- suluri, arnica, matase, bogasie, set orI-ce fehl de maría, sa alba a's1 plgti vaina la carvasara, iarg, la schell sa nu se supere. Marfa de Venetia, de Gratia, séù oil ce fart de mar% ar fi, ce vine dintr'alte térl str6ine aid In BucurescI, sa OA a plati vama tad la carvasara, iara mergéndil la tirgurile de prin judete sa platéscg la schela, earl din brasove- niile ce platescil vama la schela pe unde esil din téra, urmandu-se dupa firma- nurile ce vor avea. Cazacif cari vinù ca marfg, de cojocarie din téra cazacésca, sé A din t6ra lesésca, say platésca vama trecét6ril la FocsanI, iaraviindil la Bucurescl si o va deschide, pe WI marfg, va vinde sa plat6sca vama la carvasara, de nu vor fi negustoril suditi al Rusid set) NemtieI, jail de va fi suditI al acestor numite Curti, la Focsani sa nu platésea vama trec6t6ril, ci lacarvasara ; de vor deschide marfa lor, sa platésca dupa cuprinderea pontulul all) doilea, pentru cata ar vinde. 011-ce fell de marfá ce vine din téra les6sca, WI din t6ra muscalésca, viinda la Bucttrescl, say platásca vaina la carvasara, iara mergêndil la tára tur- c6sca, sat pe la térgurile de prin judete, sa platéscg, laFocscanI, urmandu-se pentru rusii nemti dupa pontrilù alfi optulea. Saréria din Bucurescl; sarea sgsevin41adeca ocaua cea pinta pe banl 6, iar cea nepisata ocaua pe bani ciad. Iar de se va indrazni ori aeve s6t1 printeascunst) a vinde sarea maI scumpl, f6rte se va pedepsi ; aOsdereai herA- ria din Bacurese,I se vinde ca acésta orênduialg,, caí suditiI Rusid i aI Nemtief sa fie slobodl, iar pentru cel-l-alt1 de obste sa se urmeze dupg, obiceiti a fiopriti, Mg, de numg la hergria Domu6sca sa se vImp, ocaua cate ,lar nu mal Erbaxitulii; orl cine va strInge vita de negustorie, 866 a face matrapas- licti,adecg, bol,vacl, bivoll, cal,capre,of, orl hoer')." mare OA al doilea, egumentt, negustorti, sea' orl cine arù fi,sa, athA a plati erbaritti dupg, obiceiù, de vita mare cate banI 24, iar de 6iei capra cate banl 8; pentru care sa fie cum- p6rAtoril erbarituld insciintatI, ca de la vitele ce cump6ra locuitoril pentru hrana lor, erbaritti nu ail a lua, ci mime de la ceI maI susui numitl. GerarituRi; fiindri-cai ara este una din celea oprite dup. pontul din- t611, sa scie fiasco carele, ca la t6ra straina nu este nimenea slobodti a trece ail farg numal la téra Fumarituld saféritulii muntilor va cump6ra sa aiba a cauta slujba nu- maIpana lasfintiiApostoll',lima numal o Ware sa fie, iar de la sfintil Apos- toff Inainte sa n'aiha voiea mai Arabia. Vama tutimuluI, dupg, hotarlre sa aibA vamesil" a arma, adeca numal

tsToRta RolargtoRfr 251 gustorulti este raja, iar nu sudit4, eati marfa care vine in féra Dontniel nzeke nu este sudi(éscti,clupa cum pentru acésta amti adusa Domnia mea pe insuoI tovarasula s'eú de aid stapanula marfil, si no déte pliroforia, ca marfa este a sa, pe latèrgurl sftvamuiasca tutunulace se vinde In térgti, dupa cataloga dupa obiceiki tutunulti ce ese din t6ra sa se vamaiasea la schela pe ande va trece, cate Tina bang de oca, dupa obiceiti, iar prin sate, pe la casele locuitorilor sa nu se cuteze vamesisi a Arabia si a vamui. Craiova ca ciad judete, Gorj, Dolj, MehedintI RomanatI ea schelele lor, cata marfa se va radicaValcea' dela Craiova, i dela aceste cincl judete va vrea sa tréca in t6ra ungarésca si va trece prin schela CaInenilora, say pia- tésca vama la Calnenl,i orl-ce marM va esi prim vama CaInenilora si va merge la Craiova, sétl la aceste cincI judete sesI platésca vamp, la CalnenI, si sa se tie In séma, vare vamesil aI CraioveI sascie ca are a da peste bauil ca- mariI tal. 200 pentiu 16fa dohtorulul, i spiterulul de acolo, si a dohtorul-1 dela Ramnicti, care bani 'I va face teslim ca porunca Domnil mele, ande se va porunci, pang, se va asecja dohtorulti i spiterulti. Valenil ; cela ce va cumpëra sa scie ca areal dée la ceI ce lucréza cate banl patru-cjecl chief de vadra, si celea patru-4ecl de 4ile pe ana, puturile' i raehiula din téra turasca cum si holircadin t6ra les6sca. clupa hotnrirea ce este facuta prin hrisova,ail a fi detail poprite, spre a nu trece in téra nemtésca, macarti cata de putinti. Pentru cata vina vor face brasovenil suditl, orl din viile ion, ce ail aic In téra, 0:1 de cumphatadeca butl sal'. vor vrea a e trece in téra unguirésca, pentru totti acela vinti ce-111 scotti din téra sa platésca vama, la Rita trel, iara vinurile ale altora sa nu sa amestece in viuurile lor. Branza ce merge de aici la téra ungurésea, sa platésea de povara banI 40, dupa cuprinderea catalogniul,iara branza ce ding barsanildela oile lor pentru trebuinta caselora illlor iard nu pentru de vama sa nu se supere. Peutru cherestele, fiind-ca vamesilnegustorie' de pe afara nu cauta a vamui pe la VergurI dupa obiceiti, ci ambla prin paclurl ande se taie, si apuca pe locuitorl de le lua vama, acésta sunt opritf de a o face, si numai pe la targuri- undo se va vinde sa vamu6sca. Focsanil; celti ce va cumpèra sa scie ca dela cherestelele de casa, lemne de foal, grail, porumbil, meiti, orI fasole, varza, cépa, unte qi altele ca de acestea bucate leguml ce vor vinde In tirgula Focsanl, nu are a le vamui acelea neesinda din Ora clupa hotarirea ce s'ailfosta Montt'', IDA celecare vIndai cumpha orasenili locuitoriI intro dênsiI pcntru a lor trebuinte, gall din celea ce nail negustoril pentru negustorie. Pentru miere, fijad-ca vamesil nu urmail dupa obiceifii catalogil a o vamui dupa ce se strecóra prin butl, ci dupa ce o stringa negustoril in kip', 'I apnea de vamue butile,i apol dupa ce o scurol cand este a o vinde, '1 apnea si le lila alta vama, care acésta fiinda peste obiceifi,sa déein sciie tutulor cumpOratorilor de vaml, ca sa fieinsciintatI,cum ca butile de miere, cand se scurge din ark nu ail ale vamui, far de numal dupa ce o scurgesi se alego céra, atuncI and vor vrea a o vinde ati a varaui, dupa cataloga. Pentru vitele de bol i vacl, calbivoll, este porunel strasnica data a nu la Ora strOina,iara la Ora turcésca numaI ca cartile DomnieI mele

252 V. A. Cusma

e.1 nu este sudiOsc6, pentru care nu al m'uta dela Domnia mea niel una tela de porunca de a opri marfa ce nu estesuditésca, ci dar 31 poruncima priminda porunca Domniei mele, numaI decata sa cautI sa sloboi marfa acéstai sa ne insciintezi pricina opriril.» 1792,;Martie 13. Cod. No. XX, fila 416.

in scrisii de se va da voIe va fi sloboda a sc6te prisosula ce va prisosi bonito- rilora de vin4arc. Zaharelele sunt oprite, ca niel cum sa nu fie slobollenie a evi din Ora matara una' graunte. Pentru peile de epure, cump5ratorula are a plati la suta treI, vaina, de ande le va radica, irisa celea ce se vor radica din Bucurescl,ian6. pentra celea de pe d'ara va plati pe ande le va sc6te din téra afana. Pentru vama rimatorilor ce se vinda Inéra, 865 prin tergurl, cum vi pentru rimatoril ce sunt a evi din téra, ori peste ori la téra ungurésca, oil la téra levésca i la i\loldova, sea verl-ande, hotarireDallare' este l'acata inca din cea- 1-alta -Domnie a Domniel mele, ca delavinylétor saiée vama de una rimator banl 40, iara cu cumpèratorulú sa n'ala vameviI a face. Pentru peile de boai vacl, capre, are a se arma 'l'atina varail ea vi mal 'nainte, adeca dela cumpératora, insa de va 11 camp5ratorula raja sii platésca pe cata se cuprinde in cataloga, Ira de va fi sudita sa, platésca dupa tarifa. Lana ce vine din tera tarasca sa platésca la schela pe ande va intra in tal, la suta de banl trei, jara fiinda suditii vi avenda tescherea de plata sa nu se supere nimica, iara pentru lana tigae ce va evi de aici din pamentula terie vi va merge in téra unguresca, ski la alta, parte, de va fi suditacela ce scéta una, sa platésca la suta de banl trei ; pe ande va evi, iara tiindaraja sa pla- Usa. la suta de banl iaravi trel, inteacestavi chipa aa a arma vamevii. Pentra sud* aa a arma vamevii dupa cum mai susas'aisú ca ad vamuésca ale lor marfuri dupa tarifa, iara pentru cate nu se vor ti cupringenda in tarifa sa le iée trel la suta, fara de alte trecëtorii ;mnsá acésta o 4icemil cand suditil nu vor avea tescherele ca aa patita °data o vaina In Orne turcevti, atunci nimica .sa nu se supere. Vaina dela zaharéua ce se vinde In térga de abra vi In tergurile de prin judete, sa Me dela cump6rator pe cata serie catalogula, 'ara nu dela vin- Tétora, sea cand va cump5ra mhastirea orl boerula pelara trebuinta casii séle, atuncI sa iée vama dela vinptorù', cum vi pentru vite asemenea sa armeze, vi ava scrisa v*I in cataloga ca cump'ératorula sa platésca, Fie-care muvtereil de vami vi de slujbele vamil sa fie invciintatii, ca 6menii al stfeinilora curtí nu sunt slobo4i mcl primiti a cumpha vi a tinea, niel dama, niel slujbe de ale vamilorl Fumaritula Bucurescilor se vinde, atara din sfanta Metropolie, manastirile cele mart., dumnélor velii boeriI de la vel. Banil pana la vel. Olucer de ario, jupânesele Ocluye ce aa statutil boeril dumnélor velii, care (lupa vecinal' obio- ceba sunt de a scuticate o pivnita,vi atara din cei ce all hus6velei cartile Domniel mele de a scuti fumarita urmandu-se dupa obiceiul ce se va fi urmata vi In,ea-l-alta Domnie a Domnii n6stre,iancei-l-alt1 totl sa aiba a plati dupa obiceitl; iara catl suditl alstrainelor curti tina cu chirlepravalii, mmaritaill acelor pravalil sa vi-1 le t'amarilla de la stapaniI pravaliilor.

ISTORIA Romismonli 253

Säpunäritulti avaetti alü vorniculuT de haremil, era peste tbta téra, cum se vede din urmatorulti acta: Carte de stipunáritg. «Zemle Vlascoe... Dupi obiceiti s'ad datd acésti carte a Domnid mele... carele pe anulti atesta 1792 ad cumpgratil slujba sapunirituluI, ca si aibi a cauta acésti slujbA a sipuniritulul aici in orasuld Bucuresd.... saibi a lua de fies- care sipunariii, pe catii sipund ar face.... dupa obiceid, lar nu mal multa, ci se va pedepsi, pentru care poruncimil Domnia mea dutnné-v6stri tuturor dregito- rilor din ()rasad Bucurescl pe careiva aféta mai susù numitulú, ci nu se supunii pliti sApuniritulti, pe unil ca aceia si-I facetlifiri de voialor plati sipunitritulti dupi obiceid (1). 1792 Ianuarie 1. Mal dama aci cateva pitace diverse, totil cu referirnä la varni, lie pentru administrarea lor, fie pentru alte cestiunl relative la ele : Carte la mciraa orenduitulut de la Carvasara, ce se &únete la Sagarcea. «Zemle Vlascoe... Fiind-ci la Sigarcea in sud Olt s'ad orénduitd.... dela Car- vasara pentru lanl si alte mirfurl ce vind de peste Dunire pentru t6ra unga- résc i pentru alte locuri striine, care dupi obiceid i dupi ponturile Domnid mele, sunt a se vimui la Carvasara, datù acésta a n6stri carte la m'ami; ca si fie sciutù de orbduituld Carvasaralil DomnescI; pentru care poruncimil d-v6strit ispravniciloriiai jadetuluI, sa-1 datl si ajutoruld celd cuvinciosd cand se va intémpla vre-und Mil de trebuinti la acésta trébi domnésci ce este orên- duitil.»(2)1792, Maiii 9.

LumIniria de dri din Bucuresd se rinde cu orhduiala...i obiceTulfi el, spre a fi alta opritI de a lucia si a vinde,i dupi pretuld ceril va fi oVén- duitii vinciarea luminirilor, ande la acésti luminirie are a se lucra si a se rindei liiminirl de céri albi. Vamesulti °bollad térgalul de afari, are a vimuii ttrgul ot. cismeaua dela Zoodohu-Pighi, 1'111 de a se amesteca egumenu la venituld targulul, si vamesa va avea a da oranduita. mili pentru biserici ca porunca Domnii mele, care mili era orênduiti cate tal. o mie pe and, dar fiind-ci tirguld panA acum nu s'ad intemeiatd, si sale cumpiritoruld ca dupi intemeierea targalul luOEndtI venituld de va trecetotii peste talen l o mie, iari ne string"endu-se phi la tal. una mie, va avea a da numal ceea ce se va stringe phi la intemeierea lul. Cumpkitoril vAmiloriai slujbelor vimilor, si scie ci aù si dée preste banil cimiriI obicInutil avaetli al logofetid cate talen l trel la pungi,i osebitd de acestia tal. 30al divictarululial muhurdaruld, siosebitd de acestia ad si dée totl cump5ritoriI vimilor din 12 judete de dinc6ce de Oltd tal. 300 ca analoghie la cutia de milostenie, cari sunt obicInuitI prin hrisóve, cum si acel tal. 300 aT divictaruldiai muhurdaruld, dela t6te vimilei slujbole vimil si le dée cu analoghie. Asemenea doue cirti S'afi Menta, pe oragulli Craiovai in einel judele, ot peste Olt alta in 12 judele de dineciee de Olt. Cod. No. XX, fila 265. Cod. No. XX. 'ebria Raindnilord de V. 4. Drechid. TOM. II aiti serles, 1786-1800 el al 1V-lea dela 1774. 17*

254 V. A. INEcniX

Cartea ce s'aa data damnélui vel tamer4 pentru a:orenclui mortasipi sa cattle marfa ce o ascunda negustoril viinda pe dnotta. eZemle Vlascoe... Fiind-ca unil din negustoril ce aducii marfa, pentru Bu- curescl,dupa, ce treat schelele marginel intrandil in téra stati la campil de-'s1 desléga inteascunsa téncurile ca marfarli scottl dinteansa marfit care cuprinde suma la vamai ascungênda prin sate, Cu vreme o aducti la dughenele lor ascunsit princarele oil finil,cut graa si ea altemestesugurl ca sit nu platésca Vaffig, pentru care (lama acésta Domnésca n6stra .carte la manile dumnéluI vel vamesa ca sa orênduiasca mortasipf, orl' pe cine va gasi cu marfa far'de cartulia de plata vamil sa aiba al int6rce din cale, mind la vel vamesa la Car- vasara d'impreuna ca acea marfa,iara care se va ispiti ca vre-untichipil de impotrivire, pentru nimbi ca acela damii Domnia mea si voila tuturor bonito- rilor de pe la drama si de pe aiurea ca sa fiff ea priveghere, ori unde se va afla vre-unti faril de ienitulti vamil ascundênduy marfa, pre unula ca acela sa-lii aducet1 la vel vamesa fara de voia lui ca marfa d'impreuna.» 1792, Ianuarie 23. Cod. No XX, Ala 326. Pitac la aga pentnt ecitafla de macelarl, i de tabacl, a areltala Caroasara pe eel cevéndii cump'éra poi. 1w Mihail Const. Suful VV. i gospod. gPoruncima Domnia mea dumnélul cinstituluIi credinciosa boilruluI Dom- niel mele Iorgachetitu biv vol post. epistatula agieI, sa aducI inaintea dumitale pe vatafula de macelarl, i pe vatatula de tabacl, sa le dal strasnica portmca, ca pentra peile ce \rand, off din br6sla macelarilor, WI din brésla tabacilor, orI ce felt' de poi, la negutitorT, séti la orl cine, de le scota gad, sa fie datorI atatil vatafula de macelari,catili vatafula de tabacI, cum si off ce Ond'étorl din .br6sla lor, a da in scire la Carvasara, cu artitare suma peiloril, ce fela de marfa este si cump6ratorula anume ? jug sa MIA purtare de grija si sa fie ea priveghere numitil vatasI, ca sa nu cuteze nimenea dintr'ènsiI a face ar6tarl neadeva- rate, ca se vor pedepsi.» 1792,, Ernie 19. Cod. No. XIX. fila 622. Dama in nota ponturileL adeca conditiunile v6nciarei vinariciulai pe 1791, venal necoprinsil in socotelele demal susti (1).

(1) Tonturile andarii vinariciulta anului acestuia 1791. 1. Cump6ratoril sit urmeze stringerea vinariciulul dupa obiceia si dupa cum s'aii urmata si in anulti trecuta, cara de a face incarcatura s611 vre-o nedreptate locuitorilor intru 2, Mitropolia, amandoue episcopiile, m6nastirile e '6 mari cu met6cele lor, dumnélor boerili fecioril de boor si japanesele vaduve,, precumi némurile vechl i boernasil mazili ce vor fiell cartile Domniel mele, vinaricia sa nu plat6scit. 3. Privileghintii catlatidomnescile n6strecarp' din oca-l-alta Domnie A, se scutésca, iar pentru eatl nu aii se va face cercetare, ca la ca,V va fi cu cale a scuti sa li se faca

ISTORLi 110141NILORt 25' 5

Cot drittcliti. Alti camà'ilsiet domnesci estei slujba cothritulul. Se

Tott ce1-1-a1V de obste splitései la orênduitiI slajbasl obisnuitala vi- nIrieiti de vadri cate 5 banl, dupi dr6pta mOsuratóre cotulul infierata, ces'ati data slujbasilor de la vistieria Domnid mele. Pentru muele mônastirilor, surmeze vinariceriI domneseI ca mijlocula ce ariitima, adeci: si serie vinrìciulù impreuni eu &muff fie-careI mônastie care vor fi orênduip despre partea m6nastirilor si sfaci dou5 catastise de vinariceriI domnesd si de °multi mônastiresca, din care anal(' trim41 la visterie ;jar altulillamitropolie,i baniI milelor stringbdu-1 vinaricerulii dorrinesca si-1 trimiO la mitropolie si prin prea sfintia sa parintele mitropolitil se va da Domnésea n6stri poriinepria pitacú ca sa se dée. Bang jam'étate di si d6e eumpgratoriI aeum. Inainte,iar ja- metate panla 20 de 4ile, dand chezasI negastorl, la visterie. Havaeturile logofetilor si ale cistneld si ale Miel sa le dée campera- toril peste suma camard. Tot( ed ce sunt sub privileghiarI de a scuti vinarici, f6rte si se ferésca a nu cere si scut6sei vinula vre-unuia din ed ce platesca vinaricit, pentra ci orl-care s'ar afla lute° fapta ea acésta va fi lipsita de privileghiula s'611. Boerula taxildarii ofènduinda pe fe-care slujbasa la poporulas'61, si albi datorie acela slujbasil, ca smasóre vasele cu dreptate fies-ciruia ea cotula dreptii, ce li s'aa data infierata de la visteria Domnid mele, ferindu-se f6rte ca Bid si Incarce CAA de patina, dar niel si ja mita sé d damel si si pue mal patina ; a canija msésurit6re de a se putea dovedi ea, a fostil drépti inteadeviira pe fie- care sera, sa, aduci sóù si trimiti terfelogala scrisului dinteaceaqi ea mAsurile fie-eirul vasii la boerula taxildara,i dapi mesura salba asocotien drépti socotéli vedrele fie-eirai vasfl si dapi ce le va trece la eatastilmlii sésa dée f6ia isciliti la mana sciunasalul in care si aréte pe fies-care omii anumei cu cato vase? aratanda-i-se fies-care vasa ca trasurile lori ca soma vedrelor, ea si fie la dênsula, si se cante fies-care si ¡Tacig. pe cata are si plitései ? care f6ie ni- menI si nu fie volnicti a o lua de la mana luI fara de poranca Domnid mele, apd asemenea 161e ea aceia iari en numele omululi ca num'érula vaselor, eu mOsurile si ea suma fies-ciruia vasti ficênd-o, si o trimita la orênduitula slujbasti in poporula sétii slujbasula dupi acea fdie si faca de fies-care vast] cate nna r6vasa osebitti, in care sa, aréte numele omulur si cate vedre ati esita la acela vasti, care rOvasil datorti si fie ma eu vinula sa-1 lipései on coca in fundulil butid, Oa pe d6ga tocitorifi apol la plata banilor si dée rgvasa de plati, in care negresitii si aréte ca aù platita catare °ma vinariciula ce aa avail in ea- tare vasa, vedre atatea, de vadra, cate bad atatla, carl fad.' talerl atatIa. la cutare vinalicera, in care si se si iscalésca acelti vinaricerti, ea si fie de s6ma sa-la pastreze, ca la cercitara ce se va face sa-la aibi de a-si da semi, ea si se can6seii slujbasula de aa Ueda m5suratóre pe dreptatei fr viclesuga. Prieinile si judecitile ce se vor intêmpla intro podgorenil pop6relor de la acela judetil, si se caute de boerall taxildara dapi obicel, lasa feriada-se de a globi slits.' a jlfai pe cine-vasI, fit% de numal si le caute dreptatile intra ade- Ora, iari slabasil si nu indraznésel Uri de scirea si poranca taxildaraltil de a face cevall, cum niel ispravnicil sa nu se amestice la judec4ile podgorenilor, dar '

256 V. A. Llama' fácea si din acésta unti abuzti destulti de mare si era mijlocti de sicaMi. Se cAnd taxildarulailujbavil vor face napistuirl si jafurl, atuncI datorl si fie ispravnicil de a da scire DomnieI mele. Scaunele de carne ce sunt la popére pe mosiI mônistirescI, séti boerescI, cate, dintr'acelea vor fi cirtile Domniet mule de a se lua avaeta de stipiniI mosiel sit ODA a si le lua pe deplinti, dari viniricerilor si OA a li se da obiclnuita carne pentru minearea lor, dupi obicel, preeum s'ati data si alte iar cate din scaune nu vor fi en eirtl, dela acelea sA iée viniriceriI tota avale- tala pe deplina. Pentru mAncarea slujbasifori pentru hrana cailor lor, orl'-ce le va trebui si cumpere ea baal, Ma a nu se supera cinevall micar ca eltti de putinil. Paralele de crami si lipsesci, si nu se He WA de numai done' parale si iée de nume pentru rivasulti de plati ce 'la va daentra plata viniricIuluI, iar de rivasele earl' sunt si se lipésel la vase, dela axelea si nu se Indrisnései a lua ei se vor pedepsi. Pizitoril ce se vor orendui prin guille viilor, ea dupi obied si pi- zései a nu esi vre-o bute fir/ de scirea i rivasula taxildarulul, fate si se fe- résci a nu se Indrisni si lase vre o bate, séù si indrisnései a cere ceva-sI si si iée de bute orI parale off vinùi boerulti taxadara si cerceteze adesea dovedinda pe vre-unulti ca aù slobogitti vre-o bute Lira de rivasulti BM, sea ci ati ceruta sil iée parale sea villa, eu euventil ea biceIula pentru treatáre, si se fad eiguta certare. Const. Sutul VV. i gospod. Zemle Vlascoe Fiind-ci dela mezatula Domneseti ce s'ati ficutti dupi obiceiulti teril aa cumperatti viniriciula est-timpti dela judetulii data la mAnile dumnéliflaceste ponturl, ca volniciei porunci BA orênduiasci slujbasi, care prin scirea ispravnicilor judetaluI si Amble a mesura, a serie si a strInge obielnuitula acesta venita alti viniridulul, ca mijlocula ce argtima maI susti; pentru care poruncimti Domnia mea d-tale taxildarula' dela acelil judettt i slujbasilor, si eiutati si fitl ea totil urmitod acestor pontuff qi si nu vö cutezatI a Incirca la mesuritére ca cAta de patinù pe cineva-sI, ori a Ambla ca altil-fela de cota, oil a face alti nedreptate vre-unuia din locuitoril ca vre-unti felti de mestesuga, off a face nescareva cheltuell pentru conace firi plati, séti verl-ce impotriva cugetului Domniel mele. ci cu t6ti dreptatea sil vO purtatI, la care si fie nrmitor dajnicii a pliti acesta obicInnita venita MI de impotrivire, (Tana' dumné-v6stri ispravnicilor ajatoruld celA cuviinciosa slujbasilor pentra ciutatula slujbeIitrIngerea banilor dupi aceste ponturI, neingiduindu-I insi a face in- cireiturli nedreptiti. Tolco pisah gospod. 1791, Septembrie 5. Cod. No. XX, fila 35, 36, 37. Garle la ispravnicil Ilfovulia, ea» s'd nt6rget until& din dumnélor judep set nals6re ca urmare dupa ponturile vinariciulul, vinetriceri Dom- nesei, la ucelrc judefit nu sunt. Zemle Vlascoe.., Dumné-v6stri ot sud Ilfov singtate I Fiind-ei la acesta judeta viniricerI Domnescl nu sunt, étl vO orênduirnai vO poruncima ea anula din

'STOMA. ROIANILOHO 257 platea sub M. Sutu pe fie-careanti una Weill vechia de fie-care pravalie (1). Slujba coturilor si poclonula Camarasiel pe 1791/92 se cere cu urmatorula pitaca circulara: Cartea ce s'ail data la made celor ce (12111)1(1 cu slujba colurilor si at poclonulti Camardsiel prin judefe, ca sil le dée ispravnica ajutoriti. ZemleNlascoe... Dumné-v6stra ispravnicilor de prin judete, vé facemti Domnia mea In scire, ca la Domnia mea ail data jaiba Stan si Stoian, ce sunt rênduitI a string° poclonula Camarasid si obicInuitula avaeta alti coturilor, cum ca uniI ca cuOnta ca sunta suditl nu se supuna aplati,pentru careviiporuncima Domnia mea sa cercetatl si dela catl vor fi ca adevkata suditl,ca patenta In manile lor, drepta dovada ca sunt suditI, poclonulù' Camarasiel qi obiclnuitula avaetil ala coturilor, sa OA a-la plati stapinil pravaliilor, si Inteacesta chipil urmandti, el datl ajutorula celti CUVil2CiOSti jaluitorilor de a nu se pagubi. 1791, Octombre 5.

Carte de pocloat la Ctinitiretsia noud. Zemle Vlascoe.... Dupa obiceiti fiind-ca negutitora ce se negutitoresca eu pravaliI si vbda marfa ca cotubl, atata aiel In orasula Bucurescl cat si In t'èra, guille dupe earl, sunt datorl a da de WI pravalia Po talen lunulti vecbI plo- conuld CamarasieI Doug, damii Domnia mea volnicie, ea 0, alba a data si a stringeacestil venitil de pe la tóte pravaliile din tèrgurile ce vor fi In 12 ki- d* si dela tail pravaliasula sa in, dupg, obiceill, cate talen l unulti vechia,iar mal multil sa nu se cuteze a face vre-o supérare peste acestii obiceiii; pentru care dumné-v6stra sa merget1 In tóte pop6rele acelul judeta ande sunt vinariciurile bisericescl si ménastirescl, ca sa amblatI dimpreuna cu. 6naenil bisericescI, BA scrietl vinariciulii, si Mudd dou'n'catastise iscalite de dumné-v6stra qi de orilnduita bisericeseI, sé. stringetI totl buff dumné-v6stra si dimpreuna ca unulii din clod catastise sa aveti a-1 trimite deplina la st. Mitropolie, dupa pentad, iar altil catastihti HA vetl trimite la visteria DomnieI mele. Tolco pisah gospod. 1791, Septembrie 20. (1) Carte de cotetritti alii canitireisiel doninescI. Zemle Vlascoe.... Dupa vechiultiobiceiti,fiind-catotInegustoril ce sa negustorescti ca pravaliI si vêndii marfa cu cotula, gala* aicl In orasula Bueu- rescI,alit si In tèrgurile de pe dal* sunt datorl de t6ta pravalia a da Intru null awl cotaritil Po talen l unalti vechia, care venitil este ahl camarasiel domnescl; drepta aceea (lama volnicie.... carele se va orêndui dela camara DomnieI mele, ea sa alba a cauta si astringe acesta venitil, de pe la t6te pravaliile ce vor fi aid in orasulti Domniel mele BucurescI, precum mat mg se cuprinde, iar nu mal mina; pentra care poruneima Domnia mea dumné-v6stra dregatorilor de aid din Bucurescl sa datl mama de ajutorti spre a stringe acesta'venittl. 1791, Ghenarie, 1. Cod. No. XX, fila 247,

258 V. A. Uazcad sa poruncescei dumné-v6stre ispravnicilor de prin judete, se datl mane. de ajutorti a putea stringe acestit venal I saam receh gospod. 1791 Septembre 10. Asemenea done cari ca acestea l'ente qi pe tergulti Bncurescilor i pe orasula Craiova i têrgurile din 5 judete ot peste Qlt,

Cartea ce se (41 &minad vel cei»tlira#t pentru colurile ce se da ii pe la negigitori prin

Zemle Vlascoe.... De vreme ce pentru ca se mi se face. "norodulul insele- ciune la marfa ce cumpere cu cotulti de la negutitori,i pentru a nu se putea micsora cotulii din drépta laI mesara, obiceiulfi a fostil a se da coturi pecetluite dela amara domnésce tuturor negustórilor, late, dupe obiceifi, s'afi orênduitti dela cemara Domnésce tuturorl negustorilor, Tata dupe obicelit orenduitti dela camera Domniel mele cu coturl drepte, ce s,'aii pecetluitti la amara Domniel mele, sa ale a le imperti la toti coi ce vendil mara ea cotulii aidin orasulil Bucurescl, ca ca acelea se venga, iar cele veclii sa le stringe dela manile lor pe t6te si se hiba a lua dela densiI ceea ce este obistmitfi, actea ale talen l douf, bani nouë-4ecI pentru done coturI. I saam receli gospod. 1791, Septemb. 10. Asemenea doull carti ca acestea s'a Watt si in orasulti CraioveI cut'el:- garle din 5 judete, ot peste Olt si alta in têrgurile din 12 judete.

3 ciirfi in 12 jude(e la mina alar ce sala orénclui(i pentru ploconulii fi a impeirfi coturi.

Zemle Vlascoe Dumné-v6stre ispravnicilor ot sud Arges-i Teleorman, i Olt ve facemil in scire, ca la Domnia mea ati data jaiba cei ce sunt orenduiti dela amara Domnid mele a stringe obicinuitulfi ploconil cemerasid, si a imperti coturi drepte pecetluite pe la negatitoril ce venda marfe cu cotuld, cum ce orasenil dela CAmpulung si negutitoril dela Pitesci, ce faca alisverisuri cu mufa de coturl pe la tergurI, nu se supung a piimi coturno si a pleti ploconulli, ca pri- cine, ca uni7 sunt priveleghiaffi altil sunt la némuri ;deci fijad-ea coturile se daù pentru dreptatea de obste, a uu se face inseleciunI noroduld la vênciarea marfurilor cu altecoturl miel, iflind-ca aceita nu este urmet6re tot-d'a-una, ci numai °date li -se de aceste mesad, ca cu acestea se vale, iar nu cu altele, care nu bita in privileghiulti oresenilor, nieT ala altora, precum nidi ploconulii asemenea nu se coprinde in privileghiurile ion, niel este urmator pe totti anulti, ce numaI la cemeresia nota, de aceea sunt datorl totI de obste cat'l vean mufa ea co- tilla a primi si are de voia lor coturi si a da obicluitulet avaetti. cum si pio- conulfl pleti, jara CAmpulungenil ce ati hrisovule Domniel mele ati a fi aperati mima de coteritulft ce cuprinde in hrisovultt ion, care este altulil pe totti anula; asisderea s'ati mai jeluittl Domniel mela orendaitiI, pentru suditI, cum ce niel* eI nn vor a pleti plocona si a primi coturl, ci pentru suditl poruncima Domnia mea, ca stepanil preveliilor se platésce si avaetuld coturilor ploconulii, si cand isi tocmesce prevelia la suda(' Li va cere pretultl, ci dare inteacestall chip* urmandfi se avet1 a da ajutoruld cela' orênduitilor cernera se le faceti Implinire dela fies-pare. 1791, Octombrie 29, Cod. No. XX, filq 153.

ISTORLL RombaLoat 259

Venitult1 spatarulul al tt2-lea, gArdAritula de Buzétl Wimnicul Sitrat e regulatti in 1791 in modult1 urmator : Carte de Ordurdrittc altc 2-lea spedarr4 la judefulti Buzéalul. Zemle Vlascoe... Fiind-c4 slujba gardurArituluI din sud Buzèl i Slam 10m- nicul este venitti lul alA 2-lea spatarA, dreptii aceea Domnia mea damii acata carte la mana °mullí ce-11 va rêndai allí 2-lea spItarA la sud Bazé4 en care slaib volnicie a cauta acéstl slujba, si dela totI ceI ce aa vil in déluriledinteace14 judetAi platescA vinAriciA, sil aibl a lua gArdurAritA dapA obiceiii, Mg, de po- porA cate unA galbenii turcescA de talerl duo!i bata 90, care ca °isla plAtesce tiescare la scaunasu celli orênduitil de gardurarfi pe poporA; asisderea si de batea de vinii ce se viudo prin cardume in délurI de batea Po tal. unultl, i de toci- t6rea de tescovine ce se viudo po ball 45, i de gr6pa de tescovine ce se viudo po banl 132, i de vracnita deschisa Po ball 50, i de vitelo ce se prindA facéndil stricaciune prin vil Po banl 20, i de rarnatoriI Po banl 50, iar mal multA sil nu se indrIsnéscA a lua ca se va pedepsi, pentru care porancimA Domnia mea si dumné-v6stra ispravnicilor de judetA, i pe cei ce ii va arAta orenduitulA de ftori s'Atara ea nu se supanA plAti gArdurAritalii, dupa obiceiit, pe uniI ca aceia sA-I supunet,Ii fArA de voia lor a's1 da gArdurgritull 1791. Cod. No. XX, fila 242. Avaetula vel cuparului (mésuratulti butilor cu cotult1)este re- gulattl in 1791, precum urmézA : Carie pentru tasuratalil bu(ilor cu cotultí lui vel cuparil. Zemle Vlascoe Fiind-cA mésurAt6rea buWor cu cota% de aid din Ba- curescl este venitA ald boerulul Domniel mele vel cuparA, dama Domnia mea. acésta carte.... ce se va or6ndui de vel capará, sil aibA a umbla ea cotn16 pecetluitA dela visterie.i dela ce! ce vor vrea a-'sI m'ésura bi4ile, 'lusa de bina voia lor, ne silitI,sil rs6re cu cotul4 dreptA,isil iée de t6ta batea ce se va mesura, cate banl §361-4ed, lar nu mal multA cA se va pedepsi. 1791, Ian. 1. Cod. No. XX, fila 221. Carte de slujba incilreatultei si desedreatulUi butilor. Zemle Vlascoe Carele pe anulti acesta létulii 1792 ad campératildela epitropie slujba butaritulul adecA a incarcatulul si a descArcatulul butilor, i s'ají datii cartea Domniel mele la mainI, ca care sil aibil volnicie a cluta si a strange venitula acesta dela totr c541 vor avea trebuintA a descArca si a incArca buti ea plata,carl sil nu aduca pe alt1 streinI, rara de namaI cabutaril.acestias4 al a IncIrcai descarca vasele ion, dar cel ce vor vrea a-Vi face trebuinta adsta ea slugileiiganii lor fira de platA de banI, sunt sloboll t'Ir' de a nu Jacarea si descarca insA cu acole slugl iigauì si ale altor 1)41 streine, çi pentru plata IncArcatallii descArcatuluI butilor, are sil dée stApanulA butilor plata cea orêndaita maI josù, adecl descarcIt6rea und butI marl in pivnita cea mare tal. unulii si ball 30; scosulA la o bute totil dinteacea pivni0 tal. unulti banI 90; descArelt6rea une! 1)141 jara, mare la pivn4a de a doua mana tal. unulA; scosula 14 9 bate jara mare totil dinteaceiasl pivnilA tal, unula banI 30; descArcAt6rea

200 V. A.. Unsmal

mad butl marl in magazie banl 90; scosuld la bate mare totil dintr'acea magazie tal. unuld, iar fiinda butl micI sa iée pe jumétatel care acestd venitil are a se lua de cumpératoralti dela epitropie pe jumétate, iar jumétate sl-1iéebutariI, cheltuiala la dichisuld butaritulul iatts1 dela amêndoul partile, pentra care poruncimti Domnia mea dumné-v6stra boerilor epitropI sa avetl a danizarriulti, ca al se fad butariI cete, care sa se afle in locurile ce avetI a orbdui damn& véstra ne lipsitI, care bean savetI dumné-v6stra ale face sciuteicunoscute obstil spre a sti undo sa caute pe Wad ca sa nu se faca zatignire celor ce all trebuinta, gnijiudfi dumné-v6stra ea si nartuld al se pazésca. Poraneimil Domnia mea si tie cumpératorule de acestd venitù i voila butarilor, sa avetl a fi la acésta tréba Cu sarguiali de a nu zabovi descarcatultii incarcatuld vaselor, cum si la lucrarea aceitel trebi sa amblatl ca socotéla a nu se face intémplarli pagube din plicina v6stra ca vet( avea a réspunde, niel sa cutezatl a cere plata mal multa, ca dovedindu-vvö yeti pedepsi. 1792, Ghenarie 1. Cod. No. XX, fila 251. Apaltull4 tabacului. Un ti moment(' a fosttt intrebare, sub domnia WI M. Sutu, de a se Infiinta, ca avaetil specia14 alli aminaritului apaltula tabaculut dapet CUM la t6te petrfile", dér M. 1.1¡.0se margini a supune la plata de 30 parale pe oca de tabacti strAinti de 10 parale la oca de tabacti indigentl, numai in Bucuresci In Craiova. Asemene avaeturi ere' in folosulti (5menilor favorisatl de Curte, oft a membrilor familiei domnitére. In 1791, Noembre, acesttl avaettI 114 percepe Iorgache 1.1tubiv vel post.,epist,attlagieT in favorultI spAtaruluI Gherache Epistatulft CAminariel (I). Camirteiritutú. Abusiva percepere de aminArita a fosta sub

(1) Cartea dumnélid vel Ceiminarirtpentrumina tabaculul dinBueuresa Zemle Vlascoe... Macar c, dupa cum la téte partile,s'arficatiatasi aicl ea facemd Domnia mea apaltosii tabaculd,i amù avuttli musteril earl o cerea acésta en multd pretd, végéndil scumpétatea ca care se rinde tabaculd acum, dér ca bite acestea ea sft fie sloboda, véndarea si ea sa nu se supere de nimenea, Domnia mea n'amii goad apaltostl, ci amtl rênduitti pe damned!, cinstitil credinciosti boerulù' Domnie mele spatarti Gherache epistatuld Caminaril,ca dela tail tabaculd strenü cdtti se allá in Bucurescl acum, séd end va veni de aicl inainte, al iée vama care este obicInuitl Irat dregatoriI dumnélul, adica de oca una cate 30 de parale, lar dela tabacu de aid sa iée de oca clece parale, la care nu are vamesil intru nimica a se amesteca ; pentru care poruncima si dumitéle,einstitili credinciosd boerulti DomnieI mele, Iorgache Sate biv vel post. epistata agiI,ea, dal maul de ajutord oranduitalul dumnélul epistatulul Caminaril ca sl string/ vama acésta pe deplind. 1791, Noemvrie, 15, Asemenea carte s'ail fácutili la °multi Craiova, Cod. No. XX, fila 187.

/sroalit RombilLoa 261 multe domnil. CaminArituld nu se percepea decatil in ora0. Sub M. Sutul intreprinclètorubl acestul venitq se incerca, a-ltit percepe §iin sate. Reclamara. insa, in contra acestul abusA locuitoril dinplaiu14 Slaniculul (Buz6a)i Vodä ridicl caminAritulti dela sate cu cartea urma.tóre: Cartea ce s'aa datií locuitorilor din plaiula Sliiniculul sud Buzga, pentru sag- rlirile ce aa de cdminarl i de vaintql. Zemle Vlascoe... S'ati jaluita Domniel mele locuitodI din plaiula Slaniculul sud Buz5a, cam ca orênduitiI ca slujba caminaritulaI dela o vreme inc6ce ati inceputa a a,m- bla prin satele plaiuluI si a lua caminaritù de t6t1 bntea ce se vinde In Bata, care ac6sta armare a caminarilor fiinda impotriva obicelului vechia i impotriva chaidulul (caetulml Divanuld Domniei mele, precum nici in cartile de slujba caminaritalul nu coprinde a fi volnicl caminarii sa 'amble prin satni sajOe caminaritn, ci numaI prim t5rgurli orase. Aml data Domnia mea acésta carte a DomnieI mele la manile locuitorilor dinteacestaplait" eu caresa seapere de catreslujbasil caminan l spre a nu'l sup5ra de camin/ritil ea niel una fell de pricing ; pentru care porancima Domnia mea si vou5 r5nduitilor ca slajba caminaritalul, vhênda porunca ac5sta maI meta sa nn v5 cutezatl a ambla prin satele plaiuluii a face supharl locuitorilor de caminaritil, impotriva obicelulali ponturilor acestel slajbe, clef de vet" mal fa,ee °Ala de putiga sup5rare locuitorilor, sa seiti ea v5 yeti pedepsi strasnica de catre Domnia mea, ci ea avet1 -a v5 cauta slujba çi datoria v6stra a lua caminaritil numal prin Orvali orase, dupa cum se coprinde In cartile ce aveti la manI pentru acésta slujba ;asisderea s'al maI jaluitil Dom- nieI mele acestl locuitorl, cum ea candi cand &Ica cate-o putinica séti buriasa ca villa la vre-unti Meat ce sa face cate odatl pe anti, iarasI II aping camina- di' de le i6 caminarita ea si prin têrgarI si °rap undo sa face vênclare de butl intragI peste t6ta vremea, cum si cand an trebuintl dintre eI locuitoril de co- j6ce i de opineI, taie cate-o vita si cate 5-6 oI si carnea o vinde in sata la locuitorl intre dansiI, vame01 Ii apnea de le i6 vama, pentru care acesta obiceia avata a plati nicI °data ;deel pentra acésta poruacimil Domnia mea dumné- v6stra ispravniciloni judetuldl ca al cereetatl obieeiula cum s'al urmatta In vremea DomnieI n6stre cel-l'alte 9i impotriva obicelului ce s'al urm atù' si In cea- Vaal Donnie a Domniel mele sa nu ingaduitI a li-se face sap5rare cata de patina mal multa, ci al aparatl In tout chipulti si nu numaI al nu ingiduiti pe vamesil caminarl, a face obiedurl ci Inca si si instiintatI Domniel mele pe unit ca aceia. Tolco pisah gospoda.noug' 1791 Sept. 18. Cod. No. XX, fila 81. Slufba ccintarultd. Monopoluld cantarului dada la suta de oca de marla. 10 bani (vechi). Cântarulti era apaltil in táte judetele.

.Carte de slujba cantarulaf. Zemle Vlaseoe... Datama cartea Domnil mele... canelo pe anult1 acesta 1792, at cump5rata slujbacantaruldi Domnesca de aicI din oraqula Domnil mole BucarescI7 ea sa aibaa canta ac6stlslujba, i slfiedatorn a tinea,

262 V. A. Uszcail. cantart1dreptil ;iaitfinimenl sg nualba voe a tinea cantard séd a can- tdri marfg, ceeste de vOngare,ci numalela,sidela tail °multi cearil aduceorl-cefelilde marfgde vênclaresiartivrea adocantgréscg,sa aibg a o cantgri 0 a lua la o sutg de oca bani lece dupg obiceid, iar nu maI multd, numg sl aibg a se feri ca orl-cemarfg va cantgri sao cantgréscl cu cantarnla drepttl,iar nu cu cantara maI mare ca sl facg vre-o paguba la vre-o parte, cgcl dovedindu-se se va pedepsi. 1792 Ianuarie 1. Asemenea doug cgrtl ca acestea s'aa flcuta una In 12 judge de dinc6ce de Olt, si alta in cincl judge peste Olt. Cod. No. XX, fila 277. FumcIritula Adeca darea pe carciumIi pravaliI. Se plati in 1791 si 1792 cate 6 talen lsi 66 banl pe pravalia séü carciuma mare; 21/2 si 36 banl pe carciumli pravalil de a doua mana si 1 tal. 48 banl pe cele de mana a 3-a. Suditil strainl nu platesctl el fumaritultl, ci se incarca cu acésta dare proprietarula imobilulul. (1) Fumeirituli't beilfilorera darea pentru pescuitula baltilor. Ea nu era obligatóre decatti pentru satele din apropiere de baltl. Rita casa platea 66 banl. (2)

(1) Carte de fumaritulti Bucurescilor. Zemle Vlascoe Dui% obiceiri saa data acéstg cartea Domuiel mele.... carele pe anula acesta 1792 ad cumpgrata fumgritula Bucurescilor, ca sa aibg a cauta acéstg slujbg, afarg, -de sfanta metropolie, mangstirile cele mail, dumnélor boeril del vol ban pang la cluceriu de arie, jupanesele véduve ce ail stg- tutilboeriI dumnélor velitI, carele, dupg vechiulaobiceiii, ce suut de a scuti cate o pivnitg, si afarg din ceI ce aa hris6velei carpe DomnieI mele de a scuti fumgritula urniandu-se dupg obiceia ce se va fi urmatil 0 In cea-l-altg domnie a Domniel n6stre, lard, totI ce vor avea pravaliI ség carciumI, sg, aibg a plgti fumgritula dupg obiceid, log de prIvalie sétl carciuml mare Po talerl cilia 0 66 de banI, i de prgvglie sda carciamg de a doua maul Po talerl 2112 si 36 de haul, iar dela prgvglie sOil carciumg, Po talerl unula si 48 banI, iar nu maI multa cg se va pedepsi; iar cand suditil al* strginilor curtiI tina cu chirig pl./N/1ff, fumgritula acelor pravalil iée fumarula dela stIpanula prgvgliilor ; pentru care poruncima Domnia mea dumnitéle vel agg, i zapcil din °rapid. BucurescI, pe care i va arAta mal susti numitula el nu se supuna a plgti fumg- ritulti, pe unil ca aceia sg-i facetl a pithi Mg de voia Ion. 1792, Ianuarie, 1. Cod. No. XX, fila 278. (2) Carte de tioneiritula Zemle Vlascoe.... Dupg obiceitis'ati data acéstd carte a Domniel mele.... carele pe anula acesta 1792 ail cumpératii fumgritulil baltilor din' cincI judge ot peste Olt, ca sg, alobaa cguta acestil venita,i aIlia dela 6menl'Ce nut

ISTORIA. RODIINILORtt 263

111äjciritta4. Altà, dare care era asupra peeluÏ, adusd la orar era mrtjarituld. Eatl ponturile ca care s'a datd ac6stl dare dela Ianua- rie 1792. Carte de majeirita. Zemle Vlascoe Dupa obiceig stag data acésta carte a Domniel mele earele pe anula acesta 1792, ail cumpgrata slujba majarituld, ca sa aiba a atabla aid la orasuld Bucurescl sa cante acdsta slujba si dela totI coi ce vor avea posee de vé'nolare, sa ide de carea eu pesce prdspatti, fijada de baila, de helestea orl de garla, Po tal. unult1i banl 12, iar de carda cu peste sarata sa ido de vita Po banI 220, lusa de carda ca pesce pr6spkg sa ida si cate troj* oca pesce dupli obiceiii, iar mal multa sa nu se supere, dar dela pescele de helesteg si de Dam- bovita ce nu va fi cu carda, de majarita de vaina sa nu se supere; pentru care poruncimg Domnia mea tuturor dregatorilor din °rasilla Bucuresel, si dati mana de ajutor mal sus a numitulul ea si pita stringe si a lua acesta venitil dupa obiceiii. 1792, 'anuario 1. Asemenea doua cartl ca acestea facutg, una pe 12 judete de dinedce de Olt, si alta pe Craiova cu eincl judete ot peste Olt. Erbetritulit Acestd bird care dAdea ocasiune la abusurt destule, este in intreprindere pe 1792 ca urmAt6re1e ponturI: Carte de slujba erbeiritulul. Zemle Vlascoe... Dupa, obiceia s'ad data acésta carte a Domniel mele..... carde pe anula acesta 1792, ail cumpërata slujba erbaritulul din orasula Dom niel mele BucurescI, ca sa aiba a cauta acésta slujba, si ¿lela top eav vor stringe vite de negustoriesétl de matrapaslaca, séti pentru de taiatilla sauna sa erbaritula dupa obiceig, fusa de cala si de alta vita mare po banti 24 si de die i banl opta, iar nu mi multa, ea se va pedepsi; lasa de vreme ce ne-amil insciintata Domnia mea de jalbile locuitorilor cum ca erbaril ce ait fosta in anil trecutl intovarasindu-se ca vamesiti pazinda impreuna cu vamesil tergurile pe unde se valida vite, aplica pe locuitoriI carl vênda uniI la alp vite de hrana, de o parte le id varnesiI vama, de alta parte le idsierbariI erbaritd,pentru acésta sa se ferdsca, susú numitultl a nu urma intr'acestil chipa ca se va pedepsi, ei g. ido erbaritula numal dela cal mal susii numitf; pentru care porun- lecyétorI la satelecelea sciute de lana baltI,sisa, Indestuldza cu pesce din balti fara de banI, de t6ta, casa po banl 66, iar mal multa sit nu Be indraznésca a lua,ca,dovedindu-se,se va pedepsi ; lusa ac4sta slujba sil fie volnica a o cauta pana la sfintil Apostoll, si numaI o luare de banl sifie, iar dela sfintil Apostoll inainte sa nu se cuteze a mal ambla. Poruncimi Domnia mea sti dumi- téle caimacamule alaCraiove, i dumné-v6stra ispravnicilor de prin judete, datl mftna deajutortl mal misa numituldl, ca sa p6ta a lua si a stringe venitula. 1792, Ianuarie, 1. Asemenea carte ca acésta stail Menta si pe 12 judete de dinace de Olt. Co. Yo. XX, fila 279,

264 V. A. 1Jazaal cima Domniel v6stra dregatorilor din ornalil BucurescI pe care il va ar6ta mal susa numitulii ca nu se supun a pliti erbarita, pe unil ca aceia si-i tacetI fgri de voia lor a-§I pliti erbiritula dupa obiceiii. 1792, Ianuarie 1. Cod. No. XX, fila 279. Sdreiriai fiereiria din Bucuresci. Mouopolulti sarel e Cu pret4 de 6 barrt ocaua de sare pisata i5 nepisata, In 1792. 'Ling monopolti ciudatti estealtive'nerel ferulut Sudiil aus- triadi ru0 sunt slobocy de monopolti, iar negutatoril romanI platescti !., Abia pop crede a0a combinatiune de dare !...(1). Ciohodeiritul. Ca avaetil a lul Iz-Ciohodar se mal percepea dela pravaliile de cismarie cate unti talerti vechiti pe anti dupa ur- matt5rea : Carte de ciohodarit4. Zemle Vlascoe.... De yreme ce toVi eel ce se negustorescili lucrézi mq- tqugula cizmiriI, vechia obiceia este de plitesca pe tota mitt ciohodaritii, careestevenal"' aluI iz-ciohodarii,adeci de WI privalia Potalen l unula vechia; dreptil aceia admit Domnia mea acésti carte cu care saaibi volnicie a orandui °ma din partea sa in 12 judete de dinc6ce de Olt, ca el amble sa caute acesta venittl, qi dela toti cel ce se negustorescili lucrézi meqtequgulil cizmiril, sa iée de privilie Po tal. unulii vechia dupi cum arata maI susti, lar nu mal multa, ca dovedindu-se si va pedepsi ; poruncima Domnia mea 0 dum- né-v6stri ispravnicilor de prin jadee, 4 daVi tota feliula mana de ajutora °ran- duituluIce va fi din partea lui sprea putea lua 0 astringe acesta venita dupi cum sa cuprinde mal sus. 1792, Ghenarie 1. Bucurescl. Asemenea dou6 caafi ca acestea s'al facutu, ins& una in orapla BucurescI, alte in duel judete ot. peste Oltri. Cod. No. XX, fila 252. Luntinetrile decera.Monopolubl luminarilor de céra din Bu-

(1) Carte de sareirie i heretrie din Bucuresd. Zemle Vlascoe.... Dupa obiceia s'ail dataacésta carte a Domuil mele carele pe anula acesta 1792aticumpérata siriria qi heriria din BucurescI cu aceste ponturl, adeca sarea dupa obiceiù 4 o vangi numaI elù, iar alta nimenea si nu o Oncji, insa sarea pisata ocaua Po banI 6, iar cea nepisata Po banl ocaua cincI, iar pentru hat' sudi0.1 al Basili Nemtil sunt sloboefl, iar pentru ceI-l'alti de obqte si se urmeze dupi obiceia a fi opritl, §i numal laheriria Domnésca si se vêncla ocaua Po parate....iar nu mai muith, cicl de se vadovediorl aieve séú printeascunsa ca all vêndutil maI scumpa, si va pedepsi.1792,Ia- nuarie Asemenea doe; cirti ca ac6sta %cuti pe chid jadee ot. peste Olt? i pe 12 judete. Cod. No. XX, fila 280,

ISTORIA ROBLINILORt 265 curescI, dupa- und nartil ce se va alege in urma, este si acesta unti venitù fórte redusa $i numat de icanai impedicator industriel ceret galbene si albe (1). Ceretritulit. In vedere cu acesta monopoli alti luminararitulul s'a impusüi producerea cera in tóta téra, cu cate 3 bant la oca. Se opresce exportulti ceret in Austria, dar se tolera acesttl exporta in Turcia (2). De altmintrelea nict acestti monopola nu produce multa' si era numal pretextil de sicane! Cahvenele. Vel cahvegiurn curtit continua a aveai eld avaetil In 1791-92. Este unti monopola In tavórea lut Iane cahvegiulti, care singurd In Bucuresci are drepti1 a tine 3 cahvenele, apttrate de fumarittl, de

(1) Carte de luntinararie de ara din Bueuresel.

Zeinle Vlascoe.... al cumpërata pe anula acesta 1792, lumia,- riria Domasca de cera din Bucuresci, i s'aù' data cartea Domnii mole, ca diva obiceia numaI elú sa aibi, a lucra si a viudo laminad de cera, laacesta luml- nararie, lar alta' nimenI si-nu fie volnicl,c.i totl si fie oprifi ; care sa, aibi a lucra lumlnarile de cera curata, rara de alte amesteciturl, §i sa fié Intocmal la dra- marI fira a face alte amestecaturI, off ca mi sunt tocmaI ladramurl, f6rte se va pedepsi,i dupi pretula cari i se va dai nartula cela CUNTfilleiO3fi cu carele si vén4a lumtnarile ; aqiqclerea poruncimil ca la acesta laminararie sa se lucreze §i sa se v"6n41 §i luminarl de cera alba dapa cum s'alaurmatia la cea-l'alta Domnie a DomniI mele, fara alto obicelarl nout 1792, Ianuarie 1. Aasta carte a lumlnariril prefiandu-se lo urma cu alta ifosil trecuta habite la No. fól 319. Cod No. XX, fila 280

(2) Curte de slujba ceraritutul.

Zemle Vlascoe.... Dupi 'obiceia s'ail datá aasta carte a DemniI mele caro pe anula acesta ldta 1792, ail cumphatil slajba ceriritulul din tóta téra, ca sti aiba a bala qi a cauta acésta slujba In ora§ulii Craioveli In cinci judqe de dincolo deOlt,isa iée de ara de aiel de téri, de unde se va ridica de oca po banI treI,iar mai multa nu, ca se va pedepsi; Thsà slobocjenie a trece ara este namal peste Dallare In tela tarasca, lag. In alto feri straine nu este s'o- bodil nimenI a trece ; Poruncitnü Domnia meai Dumitéle Caimacamule al Cra- iovel,i Dumav6stra Ispravniciloracelor ciad judete, sa datI mana de ajutora mar susa numituluI ca si p6ti stringe acesta vena/1. 1792, lannarie 1.

V. A. UhacinX caminaritai de telte darile ce erad pe alte pravaliT. La Craiova are dreptullii monopolula unel singure cahvenele (1). Ocnele. Venittt mal seriosti a continuatti a fisi sub M. Sutu °aide, ori cafe abusurT se facei pe la ele, oil cate daruirT de insemnate cantitap de sare, se acordasera la cutare boerti, ori mônas- tire, orÌ slujbast Importanta acestui venitù, apanagia alii domniel, ni explica graba ce avu Domnitorulti de a rendui epistattt peste ocnele Slanici Te- lega, Inca dela 24 August 1791, adeca Inca inainte de intrarea Dom- nitorului M. Sutu in Bucuresd Eati ordinal de renduire a caminarulul Mosca. Doted cartI c'eitre:cantinarula Moscu cum ca 7,-aa data ocna Slanic i Telega asupra4. Chistitfii credinciosit boerulii Domniei mele I6n Ilagi Mosca biv vel egmi- nard ;iata te orênduimil Domnia mea epistatd la ocna Domnia mele Slanic

(1) Cartea lui vel :cafegiu. Zerhle 'Vlascoe... Fiind-el tahmisul, aded bItutuld cahvela qi cahvenelele priivalil tarn care se vinde Niutura de cahve In Bucurescl,este venit/ va cahvegiui dap/ obiceiti nu este nimed volnicù altuld a deschide cahvenea s6i1 a tinea tahmisd In Bucuresa firl de cartea Domniel mele,dArn Domnia mea volnicie omulul pecareleild va ordndui vel cahvegiuld Domniel mele Iane, ea dap/ obiceiii numat elli saibi a Om in Bucurescl trei cahvenele cu tahmisuhl lor,iar nimenI altulA sa nu fievolnica (afar/ din cele ce vor fi ca cartile Domnia mele, acela snu se supere), care aceste prAvAlif sI fie aplrate de famiritil, de caminaritd si de t6te dltile °Me stint obiclnuite pe and de (1/ an/ präv.Tie. Pentra care portmeima Domnia mea slujba0lor fumadi eelor- rev supgrare sl nu facetI. I saam receh gospedd. 1791, Septembrie 3. Cod. No. XX, fila 43. Cartea lust vel cahvegiii pentru o cahvenea din Craiova. Zemle Vlascoe... Fiind-c/ vênclarea lAutura eahvelel cum 0 tahmisulti, adecti batutulg cahvelel este a fi dap/ 'orindui61/venitil alilluIvol cahvegiii dui)/ care acéstti rhduial/ nu urméz/ a thin altuld prAvIlie calivenea In oralula Craiovei de cat/ aeela ce va fi orénduittl dela vel cahvegiu aid Domnia mele, preeumi aicI In Bucurescl este °Medal, dm Domnia mea volnicie omuluI pe care !IA va oréndui vel cahvegiu alit Domniel mele Iane, ca numal elisA aibl ainea in °rapid Craiova o eahvenea cu tahmisult1 el,iar nimen! altulù BA nit fie volnicii, care acést/ prIv/lie s1 fie apIrata de fumarit?i, de clminAritil 0 de t6te därile cate sunt obicInuite pe anti de (11 alte pr/vIliI; pentrucare porun- eirnil Domnia mea slujba0lor fumad i celor-PaaI, supërare si nu faceVi. I saam receh gospod. 1791, Septembrie 17. Cod. No. XX, fila '75.

'STOMA Roarbinontt 267 dala 24 ale lunel acesteia bafacl zaptd totd venituld ocnet acesteia peseima camarel DomnieI mele. Decl priimindd porunca sa ailif a orêndui cl-ta la t6tA tréba ocnel 6menl credinciosli vredniel la care !mug te vel incredintaisacautl ortinduialai trebile ocnel cu des6vêrsita volnicie ca build orénduitil de Domnia mea ; pentru care porunciml Domnia méa si voué epistailori slujbasilord ocnel care att fostil panacum sa aveti a paradosi si a face teslimd la mal susil numitulti boerii al Domniet mele de tóte,asisdereai vol ciocanasilor i magla- silori tuturor slujitoriilor de ocna, sa avetI a cundsce pe mg stud numitulti boe- red Domnief mele de epistatA ald ocnel, caruia sA-1 datI t6ta ascultarea la sluj- belei trebile ocnel, dupa datoria v6stra. 1791, Aug. 31. Cod. No. XX, fita 21-22. Asemenea se tamite ca vOlnicie Manolache cuparulti,s. iée socotélä. lui Const. Haralambie de venitulti ocnei din Valcea (1). Totil cu aceeasi grabl M. Sutu da porund. in 30 August 1791. si -seurmArésca furtisagurile de sare dela ocnele de peste Olt, furtisagurl atribuite lui Constantin credincierula dela Craiova. Domnitorulti tramite cercetAtori ca volnicie de a face zaptil tótá sarea ce se va afla depusa incòcei incolo, ca lucru de furatil (2).

(1) Porunel pentru tarea furate4 eu mumbafirei ontenif 1114rid sae, Zemle Vlascoe.,.. Fiind ca ne-am pliroforisitil Domnia mea pentru milt* fartisagdi paguba a sariI ocnelor Domniel mole de peste Olt, ce s'ad facuttl de catre Costandin Credincerul dela Craiova si de catrealtiI, cad* ad multa sama de oca inc6cei Incolea si osebitd atvéndutil mu1t, suma farti de pretil la unil ca o sane de furatil, care sa cuvine a fi dreptuld camarel Domniel mole, damil Domnia mea sa mérga la cum si tonprejurd, icât sare va gasi se6sa de gst-timpa prin marafetuld caimacamule Craiovel slialba à o face zaptii pe gna camarel cum si cata sare va gasi ver lacinedata launil altil far de prep, ca lucru de furatd t6ta sa o faca si pe aceia zaptil, de care sa tnimiï Domniel mele catastilid cata sum.? la cine anume ?i ca ce pretd vêndutd? de care va avea orinduitil mumbasird porunca Domniel mole in ce chipd sa urmeze. Tolco pisah gospod. 1791, August 30, La Calafatii, la Rimniculd sud Valcea, la Zimnicea, la mosia luI Coast. ere- dincerul, prin marafetald ispravnicilor judetulul si o carte la caimacamd dandu-1 scire de trimiterea acestor mumbasirli sa urmezeid-lul aseménea pentru cata de acestù' felt' de sare se va gasi la Craiova. Cod. No. XX, filo 17-1g. (2) Volnicie ea mumlnqir : Manolache Cuparu ca sti, »1670 la vel oena sutl Vtileea ea set iée socotéla lui Const. Harala»tbie de .venitulti(tend. Zemle namd Domnia mea volnicie boerula Domniel mete Na- nolache Cupara, sa mérga la vel ocna sud Valcea, sea ver uncle va gag pe Cos- tandin klaralambie, ce a avail epistasia ocnelor marI, pe caresa-lil apuce strins6re, ca prin scirea Caimacamului sa-sI dea socotéla de cata vênclare

268 V. A. thlEcifix

In 20 Ianuarie 1792 Domnitorulti fixézA preturile de vênciare a säreI la beiteitura ocnelor". Se va vinde suta de oca de sare cu 2 le 0 30 parale (1). Fiind-cl sarea pentru exporta in Turcia se vindé mal eftinä decatti pentru consumatiunea tèreI, se fäcéti abusurl, c'ädl cäräu0I ce transportati sarea la Giurgiu, o vindal In WA. AtuncI fu silitri Dom- nitorulti a pune sträjI privighetexe de alungulti drumuluI GiurgiuluI, ca sä Impedice acesta abusti. PoruncI s'afl datti, dar nu credema abusulti putu sä. fie Impedicatti! (2). de care a Wilt i de cita sare a taiatd Bi a scoboritg cum §i de tottivenitulA ocnelor pina la orl-ce dela sfir§itulA lul Iulie inc6ce, adeca de cind s'atir'én- duitti eltl la ocne, care socotéla va arma orênduitulti ao aduce sprevederea Domniel mele. I saam receh gospodg. 1791, Aug. 30. Cod. No. XX, fila 18. (1) Carte deseltisa catre epistap camara$ilor a ceite treleocnele, pentru hotantrea ce ail *ea .111Aria Sa cum sa urmeze a vinde sarea de la Ocnä, lar a nu cere prep mal multä Zemle Vlascoe.., Credincioqil boerilorg domnii mele epistatilor camara§iI dela cite trele ocnele sanatate ; pretulii saril aù ajunsti Incurgerea acestor ani trecatI a se vinde cite patru lei pe locA in batatura ocnelor, din réu obi- celli din rea armare la slujba a orénduitilor dela ocne camaraBI,care acésta nesuferind'o Domnia nóstra de a se arma acestti pretil WA de cavéntil §i peste mésura, am gasitA Domnia mea ca cale de a sevinde sarea pe 1061 acolo la bAtAtura ocnelor cu un pretil de mésura cuviinciosti care-'1A aratatI maI josti, Bi dupa pliroforia ce am luatti Domnia mea pentra deosebirea ce este acum intre acésta vreme la curgét6rele cheltuell ale ocnelor, cum la Watt& Arili la altele trebuinci6se, vrândù sa pacjimg mijloculil celti dreptA dupl analoghia cea Viinci6sa, hotarinag fig se vén41 sarea suta de oca cite doul leli 30 parale, ca cumpératoril sa se mulumésc i niel camAra DomnieI mele sé nu se pagu- Ned ca pricina numitelor cheltuell ; decI vé pomading Domnia mea,sl avet1 a trimiteac6sta Domnésca a n6strahotarire,laorinduitil dinar*" de la fieq-careocna,ca BN urmeze dapa Domnésca nóstrA porunci hotarire, fara de a se indrazni sa fad vre o alta rea armare de catahrisis ca a adloga pretulg peste hotarlrea Domnii mele, cad de ne vomù inseiinta cum ca nu urméza Domnescel n6stre poruncI, sa scie yowl osindi bagindu'l pe 61301 in °ma ca BA taie Bare. 1792, Ianuarie 20. Asemenea patru eartl ca adsta s'ag flea ta caImacam, i la sud. Valcea, Saac, Prahovai Dinah. ca BA faca sciuta i cunoscuta acésta hotarlre la top.* de ob0e. Cod. No. XX, fila 268. (2) Cartea ce s'at datt la indita vel. camarasä de a pkli'in drumu Giurgiului fi al Zimnicelor carele ce merga eu sare la schele. Zemle Viascoe... Fiind-cl din porrinca Domnii mele.... s'ag rénduit de catre nazaril ocuelor in dramalti Ginrgiulul ci a Zimnicil spre pa4a carelor eu sane ce

ISTORIA ROMINILORtt 269

Abusa mare se face si cu saretritula muntilor. Locuitoril teati o mica dare anuala siaveaticlreptulti sa radice cu acésta sarea ce le trebuia, din malurile dela batatura ocnelor. Pentru a imputina abusulti ce se facea in ocne, cu dreptultiscirarittatel, man- Nor, M. Sutu clete in 6 Februarie 1792 pitaculti urmatorti : Cartea pcntru malurile de sare din sud Slaam-Ramie i Buz ,si Saar, care sunt a se pi' zi. Zemle Vlascoe.... Dupa ()Muir' fiind-ca malurile de sare ce sunt In sud Slaam-Ramnic, Buzai Saac, spilzescil de vamesil camarasilor de ocne ca sa nu se faca risipa cu caruhl sOú cu calulti, afara numai de 6menI cei ce pia- tescil sararitil care sunt sciur, msai aceia ce ail voia numaI ea traista pentru trebuin0 caselor, dreptù acea dam Domnia mea acésta carte la mama.... pe care randuitti damnélor camarasI casa fiede pug la malurile de sare dintre acestea judete, sa párte grip, si sa fie ea priveghere a nu ingadui pe nimenea sa faca risipai sa ihe sare cu cara sica calulì, afara numaI din cel ce platescti sararitii, earl sunt sciutI, insa si aceia sa aiba vole a lua numi ea traista pentru trebuintacaselor loripentrrt car se hranescA ca sare dintr' acelea malurI fara de banI, sa i6e dela elenff mielulii, harii, casulfi si 6 oca la a aid cate talen l cincI, dela cine nu va avea de acelea, dér orl pecine va prinde furandil sé ii cu carta séti ca calulii, vitele bite sa, le iédo gl6b5, iar pe 6meill globésca, dup obiceitl, prin scirea dumnélor ispravnicilor de juderi, i vat-a- qilor de plaiÙ; sa fiV maul de ajutorift orinduituluI de dumnéltil velcamarasil spre a putea pazi dupI cum se cadei sa nu carga pagaba camarit 1792, Fe- vraarie, 6. Cod. No XX, fila 351. M. Sutu sine din scurtti producerea acestul importanta mono- sarel. Inca la 10 Octombrie 1791, Mosca epistatulti ocnelor, merse sä le inspecteze, cu pitacti dela Dommtor(1). trecù' la aceste clod schele anumite, i-am data acéstl, a n6stra Domnésca carte la maul, ca sa fie cunoscutil qi sciutd de acésta tréba, pentru care poruncimtl si domnieI-vdsre ispravnicilor i voila capitanilor sadatt ajutoruhl celii cuviinc.osù la celea ce vi se va artita ca are trebuinta de slujba ocuelor Domnesei, cA acésta este porunca DomnieI mele. 1792, Tanuarie 19. Cod. No. XX, fila 263. (1) Doug carp: desclaise catre Ciocùnaii i .111-4gla;it ¿lela Oena Manic i Tclga ayi face datoria slujbil lor. Fiind-cl ne-am însciivatä Domnia mea cum ca Ciocanasii i MAglasii 0,!,- nelor neurmandù' slujba lor precum stint datorr si lenevindu-se la lucru ()ender, cum si altif dosinda din limni slujba ler, pricinuescii zatignire sipagaba la venitull camaril Domnqtl, pentru care fiind-ca din pormica Domnff mele vine la amêndoug Ocnele Dumnélui cinstitil si credincios& Boerula Domnil mele Ioan Warta Romaniloril de V. A. Urechid. TOM. U aid serie!, 17861800 ei al 1V-lea dela 1774. 18*

270 V. A. Urencm.X.

N'a prea fosta darnicti M. Sutu, la boerli slujbasl, cu bolovanl de sare. Abia anula cartI dela M. Sutu de Wiruire de sare la c1- va boeri si monAstirT, cum si anume 150 bolovani pe anti, lui Dimir Baba TechesT,si 20 bolovanT pe antilui Sah-Palt delaSalihler, gazda boerilor cari mergti cu trebl la Constantinopolesi vintide acolo Incóce (1). Oeritulü. Una venita destulti de frumosti dAdea oeritula pe fie-ce anti. Interventiunea puternia a Austriei In privinta oilor mocanilor,scAcluse darea acestora cate 10 bant de oae, pe când mo- caniI supusl ¡Arel pläteati 12 banT de oae. M. Sutul gäsi utiltii dreptti a egaliza darea de oae, pentru dobanil pAmentenTi ce! din Ardeal. In acest scopti M. Sutul d6., la 6 Octombrie 1791, anume hrisovti, ce ordona a se Ostra In arhiva mitropoliel tèrel (2).

Hagi Mosca biv val caminarid epistatuld Ocnelor, ca sa faca cantare de acésta, vé poruncimd strasnicil voni5 tuturor ciocanasilor si maglasilor, fara de a vh risipi si t'Ara de a dosi vre-unuld,i sa lucratl slujba v6stra ca silinta dupa datorie fara a vh' pentru ea celul nesupusd are voesi porunci dela Domnia measa-lit bage In fiére,si sagú triméta, aicI la Domnia mea ca sa se pedepsésca. 1791 O ctombrie 10. (1) S'ad inouitil de Maria Sa Voda cartea lul Dimir-Baba-Teche, ca sa ido dela Ocna Telega, pe anh, bolovarff sare 150 bolovanl po una suta, si in vreme anda se va da si altora sA vi-o ridice sa o daca ande va vrea care acésta mill aù' avut'o, atan dela, ceI-1-altI Domn1 de maI nainte, si dela Maria Sa din cea-l-alta Domnie. 1792, A.prilie 1. Cürfile ce s'aa dura de mita de sare gasdafilor ce sunt pe drumulti rarigradului Zemle Vlascoe... Lul Sah-palt dela Salihler, cuele fiindd gazda bomilor si alt r dmenI Domnescl, carI mergd en trebI la Tatigradil si vid'. de acolo inc6ce, ait avutd -orênduiala, atatfi de la trecutI DomnI de maLpainte, catid si de la Dom- nia mea din cea-l-alta Domuie, de a lua dela ocna Telega pe and sare bolovanl 20, precum pliroforisitti Domnia mea, printeacésta carte a DomniI mele, ca sa aiba a lua acésta sare nesmintitd pe tota afluid. iporuncimil Domnia mea dumitéle vel. carnarasd de oene, sa dal ; chipd sA nu fie, ca asa este porunca Domniei mPle. 1792, Noembre 18. Cod. No. XX, fila 327. (2) Hrisovidii pentru scáWniênulit oierituldi Mihail Constantin &eral "VV. i gospod. Zemle Obstésea este inteadevërd i netagaduita datoria celor ce s'ad invrednicitd dela Dumne4ed a avea stapinire de norSde si putere, a se cun6sce pe sine-sI, si (lupa cate de marl danza s'ad Invrednicitd dala Dumnecjed, asemenea si el sa

IsTome RomisitoRti 271

Cu privire la pogorlrea din Ardél, a pastorilor cu 01 Osimti §i

(Me facerile de bine asupra norodulul ce i s'aq Ineredintatù dela DumnedeA. larA cand facetile de bine se faca vi fara de a nu fi cerute dela eel ce aa trebnintade dônsele. atta deosebire sunt, in cata de se da dela cel ce ail cere,etata adèneurile lute- lepeiuniI, (ea omenirea, numaI cand face bine se asámifina lui Dumnedea) putema clice maI cu dinadinsula, a ca anti se asémOna mai multa, and va face binele In vreme ce nu este cerutti vi In timpuld ce este trebuinciosù,i mal vArtosil cand este vi de obte la top', iar nu in parte la ting. Icésta tiara chibzuindu-ne Domnia mea vi cugetandil, nu da asemenea a ne asemOna prin fapte Dumnezeirii, ci In adevOni a sávé'rvi poruncile Dumnerlaiescl, ce ne stint date prin sfintele scriptuff, de a ocroti vi a mangaia pe supuvil novtri, nu nurnal ca una stapanitora ea °big- dairea, ci mal Ortosa ca una parinte libovula, Indata cenis'all Ineredin- tata vi !tam acdsta a dorm-6ra de Damnelaésca provedintd otearmairea acevtil de Dumnerlea pazite DomnesciI n63tre térl, ne m ilsocotindd altade cata sa afiämri miji6eele ea care sa putema a o tamOdui din vqtejirile lipsil viscapa- taciuniI, vi a o Inflan i Intru mirezmele Indestularilvia bilvaguluI,aria- panda-o ea isv6rele bunelor Intocmirli adapostindu-o de vijeliile nedreptaOlor incalgind-o ea facerile de bine celea cuviinci6se, ne mii cautandil la trebuintele visteriel cele marl vi la cheltuelile cele multei trebuincióse vi la aflarea mij- 16eelor acestor Inlesnirr, ci despre oparte vq.indli lipsai ImpuOnarea vitelor vi mai vartosil a oilor,care socotindu-o Domnia mea, cl p6tanrt va fi *IBA Inteacásta stare numal din pricina rezrrteritelor, ci pe langa aeáita vi din tauguirea cea Malta a nedreptatil ce suferea plefantenil ca a plati ciájdia oieritalui, de 6ie We 12 bad, In VC0111,3 ce vò'Iii pe sträinI. ca plateicl cate banl 10, nu atl pututtl suferi sufletula DomnieI mele, a se arma mal m iltii acésta nedreptate pam'entenilor, spre a fi adeca dobêndiV numal strOinil de acésta mill, hug panAntenil earl mai vêrtosa se cade ea se folosésea din folostila Patriel ion, sa fie lipsitt de d6usa, ci dupi buna voin0 ce avemd a se isbavi totl de acea mahnire, ce niel aa isbugnita de a, o cavdnta vi aflit prin it:angler° vi drépta dreptatea lar, ca prin acesta mijloca sa facemil Indemnare la toVi de obvte, sa se dea ca dinadinsult1 la stradania prasilei qi sporireI oilor, prin care cu mila lai Dam terjea vi blagoslovenia n6stra sa, se destuleze vi mica vi mare ea rodurilelor, la (litia a 28 a trecatel lunl a lul Septemvrie, a acestalveláttl 1791, ama facutil tOril DomnieI mele acesta drepta vi cuviiaciosii dan, radicanda cate dou'l Will din 12,ce platea pamb- tenil de die la Tremea oierituld, vi am hotaritil splatésea totl numai cate 10 banI de 6iei obicinuitele ploc6ne ; care acésta hotarlre, dap, ce amtl publicuit-o prin manta In divanuld Domniel mele, Mä filadil prea sti4itulavide Dam- neolea alesula parintele nostra metropolituláOnii, iubitoriI de Dumnerjell Orin- til episcopl, vi dumnélorti cinstitl vi credinciofi boerildivanulul Domnid mele, ama Insciintat-oi ca cartile Domniel mele la t6t5. obvtea -In téra, prin t6te .ju- deOle, oravele vi satele, spre a se bucura totI locuitorilde oblte de acésta cu dreptatei cu milostivire lacere de bine, ce de obvte amii fácuta Domnia mea ; dar pentru ca sa fie cunoseuta ea acesta scacyémênta la oieritti nu l'amti facuta Domnia mea numai pentru estimpil, cii In anilviitorivi iu t6ta vremea de Anda, hotarinda a primi eu InmulOmita vointa acesttl scadOméntade oierita pentru manglerea panAntenilor de obvte, vi pentra Indemnarea la prasila vitelor ; iata arna Intáritil averitimalula acestai prin Domnescula nostril hrisovtl, isci-

272 V. A. UazcaTX dispositinne a Jul M. Su1u, pentru a impedica strickiuni in ogóre, in calea turmelor (I.), cumispre a se sine o sémà de oile intrate in 16ra la p4iune (2).

Mil ea InsgsI iscalitura si pecetea Domnid mole loan Mihail Costan. Sutul Vv. si en credinta prea iubitilor DomniI mele fil Ioan Vv., Grigorie Vv., Alexandra Vv. si cu marturia sfintid lorparintilor arhierel,si a dumnélorcinstitilor credinciosilor boerilor divanuluI Domnil mele, care:Hrisovil dupg ce se va serie in condica divanulul si a visterieI, îlù anal Domnia mea in pastrare la arhiva me- tropolif tgriI. 1791, Oetombre 6. Cod. No. XX, fila 125, 126, 127. (1):Ceirfi desdise pe la idle jude(ele pentru vorniceä fi pentru vitae ce facrz stricaciuni. Dumngv6stra ispravnicilorot sud i vorniceilor de prin judete, fiind- ca acum este vremea cand scobóra dupg obiceiii vitele locuitorilor din tinuturile memtestI, spre ernaticil, aid In panAntulii érii rumanesd,i fiind-cg locuitoril mêntenI de aid, din ne prevederea vremiI ce aft fostii nu vor fi apucatil totI asl stringe bucatelei fénetele de peste campan, si p6te sa se inOmple a da vitae cuivasl peste nescare-va bucate sat fénete, macar ca afi porunci strainil pentru grija si paza vitelor lor; dad ca t6te aceste, vO poruncimg Domnia mea, ca de care cumvas se va intêmpla a face vre-ooalcare ski stricaciune la nescar-va bucatedù On*, sa nu se faca ca acésta globirlo si pagube celul en vitele, in mijlocg de jafi nedreptate, de vorniceI, de capitanI, séü zapcil, a face de sines1 implinirilefiind-ca aceste nu le suferimil Domnia mea, si precam ocrotimii pa- mêntenil, asai pe strainI IT ferimg de nedreptatr, ci vomicelu acela ce este orb- duitft la partea loculuT, facênda ispasalg de fata ca 6menil imprejurasl, dreptti, in adevgrg sa MIA a ar'éta la d-v6stra ispravnicilor,i d-v6stra vetl face hotarirea si implinirea pagubel pagubasulul, ea si celú pagubasil s-'1 16e dreptulg stapanuliivitelor sg nu se jfuiasc i sg se pagub6sca peste dreptate. 1791 Septembre 24. Cod. No. XX fila 94.

(2) Ciírti legate ceitre to0 vàtacii plaiurilor pentru vitelece aduciibeirsanisidin 'neiuntru la przfune, a le lua In scrisä cánd vìní, ca sä vaqä ea cdte esti din Ord Sluga Domnii mele vatase de plaifi, fiind-ca voting Domnia mea sa, scima pe barsanil strainI, earl sunt obisnuiti de-'s1 scotil vitele la pgsune aid in WI, si apól iarle Tutor& inlauntru, cu ate vite esg &id ving in téra,i cu cate se 'Mora P iata ea si poruncimil de aid inainte sa portI grijai sa fil datora, ca la vremea ce ese in térg, 041 cal ség cate vite marI adeca bol, vacl vor aveaasisde- reai cate turme de of, fies-carele? sa le MI in scrisg ca num6rulft lorg, adeca capetele a vitelor marl, a turmelor a celor mid, de carealtiI anume noug condica, in care sa le tree'. acestea, (land(' si la manile ion ravasii, ca insemna.- rea de cate vile ail seosti in téra ? si pe fiesI care lung sg aibi a trimite la dumné- lui vel spatarit. f6ie anumecutare mug ea cate vite marl, si cu Cate turme de

ISTORLi ROMINILORt 273 Avaetulli plaiurilor. Cel doT vornicT (de téra de susg si de téra de josti)icel doi logofetT, preleva, sub M. Sulu', avaeturile ur- matòre:

Avaetulii plaiurilor ce este hoteiritii a da la dumnélul vel vornicull

Miler! 60Vatavulti din PlaiuldRômnic sud Slam.-Rômnic. 100 1 Plainld Slanic sud Buzaii. 70Plaiuld Parscovuldi 200Plaiulfi despre Buzail) sud Saac. 200Plain111 Teléjanuld 120Plaiulìl PrahoveI sudPrahova 90Plaiuld Ialomita sud Darnbovita 80Plaiulú Dambovita f 80131aiuld Nucs6reI 60Plaiulii Dambovitel sud Muscel 80Plain111 ArefuluI ce 70Plaiuld Lovistif sud Argel 130Plaiuld Coziel 120Plaiula' HorezuluIslid Valcea t 90Plaiuld Vêlcanu 90Plaiulù NovaciI sud God 60Plaiulii Muntelal de susii. sud Mehedintl.

Plaiurile téril de jostt fi desusti areitate anume.

Plaiuld de susd Mehedintl ea Plaiulii Valcanului Plaiuld NovaciI Gorj Plaiulii Orezul CO 0 Valcea CD Plaiuld Cozief cL) Plaiuld Arefului ca Plainlil Lovista Arges oI ad trecutd?i inravasti, care estl poruncitd a da aceluI barsan la esirea in tara si la intarcerea lor, candvor vrea sa tréca, inlauutru, asemenea sa fil datoril a vedea suma vitelor si de vord fi OM acea suma, bine, iarA de va avea suma de vite marl mal multd decatd eacatii aii esitd, oprindd pe unuld ca acela, mime de catd cu proba sa insciintatIi Domnief mele prin dumnéluI vel spatarid, dupl cum acestd nizamd aú fostil data Inca din cea-l-alta .Domnie a n6stra, prin cartile ce s'ad fostil scrisd de obste catre vatasT, la Muhl 1789, De- cembre 22, care aceld nizamit sa-'111 urmatt si acumd, cum va poruncirnd mal susii. 17927 Aprilie 26. Cod. No. XX, fila 526.

274 V. A. URECHIX

Plaid/ Niles6ra )Muscel .a., Plaiulii Dambovita o- Plaiula Talo mita ) ,--,Qs Plaiulg Dambovita Dgmbovita12.. Plaiult1 Prahova ..--.0 ho 0 PlainIII despre Buzédi-Il Saae. o ' Plaiulil SIgniculuI -ol Plaiuld PArscovulur.. B1 uzéti ,.as Plaiuld Rômniculd Slam.-ROmnie. 4 Cod. No. XX, fila 165. Cerc ettura oeritului. De acésta slujba, sorginte nesecata de abusurl, de ImpilarI pentru t6ranti, s'a folositilqi M. Sulu, celil puling pentru unele judele. Negresitd Domnitorula dadea ordine, ca sa nu se faca din cercaturei abusti, dar Wa de abusil nu e0a nimica orl

mal nimica din cerc etturei.I...(1).

(1) Wag fAcutg porancg la ispravniciI ot sud Olt ca sil aibg voe a face cereltura la eumpérgtoriI slujba¡l oeritdd pe plglile dela vale, eu some/ leceile,la care sil fie Impreungi ispravnici, easil nu se facg vre-o supiirare locuitorilor cAcI apol ei vor avea a réspunde. 1792, Martie 18. Cod. No. XX, fila 429.

Cal de cercilturd a oeritultd pe antdil (costa 1792, Glienarie 3 Zemle Vlascoe... De vreme ce Domnia mea all %cut/ mil cu loeuitoril de obgte, qi amg scActutil din baniI eel obieInuitl a oeritului de t6t/ 6ia câte clod bad, datorl erai locuitoril de obOe a fi cunoscétorl de acéstg milgia'§Ipi/ti dreptulg °era/ la orênduip s1ujba0, iarg, carele va fi indrAsnitg a face vre-unil viclqugil In urmA dupg acéstg mila ce Iis'aiifacutii, si allgInditti sil pggu- béseg cgmara Domniei mele en aseunderea veniturilor, uniI ea aceia se cade dupg totti cuvêntulg dreptgteI a plgti negre;itil baniI oerituld indoitg pe vitele ce all tAinuitii ; dreptg acea data dupg obiceiii acésta carte a DomnieI mele dum- nélor boerilor cumphAtorI ai oerituld de est thnpù, eu care sil oréhduiaseg, cer- egtorl la judetti, earl ceregtorI, prin scirea ispravnieilor judetuluI, sil Amble pe urma slujba§ilor sil string/ rAvaqele acelorai BA dée févaplelor, pe care din slujbasI va ggsi cu oi furate nepuse in catastihil, sg-I apuce sil pig- téscA indoitt, dupg obiceiì, iarg pe locuitorilearl II va gAsi cu vite dosite neargtate la slujbail dIntéig, pe uniI ca aceia sA-1 apuce sl plAtésel negresitti banil oeritulul cu ploconulil îndoiti, dupg cum hotgrim mal susú, iarg maI multil sil nu se cuteze a supra pe locuitorl, niel cu cererl de alp' bad, niel ea cereff de come, de mâncáii béuturl,ci t6te cele va trebui loricailor sil le cumpere ca banl, care cerelturg a se face numaI ping la 10 ale lul Martie, iar nu maI multg, Ins/ boeril cumpèrgtorl sil nu or'enduiascA cercgtorl pe slujbaqiI ce all fost la cele-l-alte judete, de o fi§i cercgtorI, ci schimband/ BA orênduiascg pe alp In loctisil cerce; pentru care poruneimg Domnia meai dumnévóstrg ispravnicilor judepilul, sil avetl a da cercgtorilor ajutortail cebú euviinciosti,

ISTORIA. ROMINILORO 275

Nu numal la oeritïc se facea cercatura, cii la alte dad, 'Duna 6ra la dijmarittl, vinaricia etc. airfi legate la ispramicii °Maui, Telearman qi Flaca. Dumné-v6str/ ispravnicilor ot sud fiindcI cumperAtoriT dijmIritului de 'ast timpa aú ceruta dela Domnia mea domnescile n6stre cArti de slobolenie pentru a face cercatura slujbaailor data deosebite cartI deschise la mani care citindui-le Dumne-v6stra yeti intelege mijlocula ea care poruncima Domnia mea a face ceratoriT armare 'est timpil ; dar deosebittl lata vporuncimii Domnia mea, dumn6-v6stra ispravnicilor straanica ca sl grijiti f6rte de acésta aisl nu Inga- duitT pe cercAtorl a face vre-o urmare impotriva poruncilor Domniel mele, ora supera pe locuitorI verT cut cerere mai multl peste banil dreptI a-1 dijmaritulul, nedjindu-I peste atateai atatea pagube ce ail patimitu, veri cu a le cere conace far de plata ca sila lucrtt ce nu se afla la casele locuitorilor, veri a-i framénta intealta chipti sell a Arabia mal multil facenclii cercaturI peste oranduitula soroca ce pusti Domuia mea; pentru cA de vetT trece ca vedereai vetT ing/duT ai nu vetT loaciinta Domniel mele, bine a/ scitT ca in locula lor se vor pedepsi isprav- niciT, fiind-ca, acesta este porunca Domniel mele, ca onaula sa (He numal care li s'aii Matti de catre Domnia mea.1791, Septembrie 5. Cod. No. XX, fila 31. S'ati facuta porund In dosula jAlbiT armaaulul Manul tacsildarulfi vingri- ciuluT din sud Muscel, ca sa apuce pe macelaril ce ati scaune in Mini sa pla- t6sca obicinuitula havaetil a scaunilor dui)/ tocm611, Aid din eel ce vor avea cartile MAIM séle lul Voda, cum ai pe mazìli altil ce ail intrata In privile- giurT de scutell din qilele lui Mavrogheni ai a nerntilor. Cod. No. XX, fila 173.

Dou6 carp deschise a face cercaturei slujbafilor vi ariciu7ui in sud Dolj f i Ito»zanaft Zemle Vlascoe Dumne-v6stra ispravnicilor ot sud sgn'etate, dupa deosebita porunca Domniel mete ce vi sa trAmisti pentru a face cercgtura slujbei vinIriculuT, aretatti boeriulticumperatoarti,cum-ca i-ati sensu, el a-ti fi oranduita 6menT harnicl ai de credintg,ceratorl, der fiind-claftdoveditti ca furtiaagil s'aul facutri in suma banilor, iar nu in suma vedrelor,ipentru acea nu ail pustl i kill in rAvaati,ci numaT vedrele, iata se orandui cu poruuca acesta a DomnieT mele, ca sa facI pe depliuti cercaturl, ortinduindtii amen' de aT s61 cercItorT, aifiind-clslujbasiivinaricerT, neurmandii ponturilor DomnieT mele, ca sA pue ai suma builor In ravaati, sa aiba cercatoril a trece in dosulti rAvaaului baniT,i unde nu va glsi ravaati, sa ie adeverintl dela mana locuitorilor ce ati platita vingriciu, eu aretare .c,41 vaul al platitil vinariciu, ai intea pentru a putea cauta slujba cercltureT MI decusura, pazinda lug poruncile Domniel mele de a nu face locuitorilorsupararl impotrivA maT multü, Mil a"1 pedal a se face inplinire de banil indoitl de lamni ai dela slujbaail d'antafil pe vitele ce se vor gasi dosite. 1792, Ghenarie 3. Cod. No. XX, fila 240.

276 V. A. URECHII caruia mana de slujbasiti-aildata, iscalinda atata locuitoriula ce ea platita vinariciulit, cata si cercatorulil Indosulit ravasululsét1adevarinta,si asa urmanda la t6te dupa porunca DomnieI mete ce s'ail data mal 'nainte cuma si pentru ravasele ce vora fi printr'alte judete, a trimite porunca Domniel mele, ca sa se strtnga si acelea, adevkite cu suma banilor, atuncl oranduitula va veni de va aduce tóte ravasele la boeriulit cumpkatoriii,caruia si avetI a-ï da si totil t'elida mana de ajutoriii spre savirsirea poruncii. 1791, Noemvrie 22. Cod. No. XX, fila 196. M. Sutu, care a protegiatti crescerea de oi si vile pftmintene, acordattä protectiunea sea si economilor de vite ardeleni. Asia fu in casuld urrnlítòrei jalbe:

Jaibai porunca nnorit Biirsan't pentru sup&area ce li se face in potriva obicciulta, la lnoia nu;neistirci_Mihaiti-Vodez. Pré Inälfate Ddmne. Jaluima MariI Tale, pentru una Nástase Grecul ce se afta aicl, ca nol avênda oile n6stre pe mosia mOnastiril Miltaiii-Voda, ifiind-ca are numitulit campé- rata vtnitula'mosieT, vedemil ca, Oltra din orênduialaiobiceiulii panAntulul, ea ramal de oparte ne aii tulla tal. 6 si ne maI cere sal maI dama tal. 4 si cu ce cutentil nu scimil, ca de cand suntem ama data de perdé tal. unula si una njie1i, iar maI multa nu; deosebita avkida nisce catar pe mosie, nu si '1 impedeca sa-i dée tuteo parte, a îi lasi slobocrf de ne respAndesce iepele, ne-ail omorttil dottI miel; anca iepele nu maI sunt de prasila, fiind-ca le ail In- eillecata cataril de le-ait smintita, facendu-ne mare pagaba; ne rugama Mariel téle sa ayuna dreptate la acestea, ca nu paterna traidin pricina lul,i cum va fi mita MarieI téle. Robil Mariel téle loan Muera, loan &hila Cu tovarasil nostri ungurenI, cu oile, la Fauna sud M'ovil. Condicarula refera lul M. Sutu arMandu-'1 care erati ponturile: «La punctula g: Peutru perdé sa [liba sa dée fie-care catetal. unta, si cate unit miela lastapanilmosiilor,séti cand nu vor da miela sadée cate tal. 2, iar nu me multa, si pentru ca sa nu fie pricina, perdéua sa nu fie niel mal mare, niel mal mica, de cata de ol sépte sute, si de fies-ce sépte sute de 01, sa se dée una miela si una leii la stapanilmosiilor, iar nu mal multa, iar de a fi perdétta mal mica, asemenea iarasI sa urmeze fara pricinuire.» Illíducan, condicara. Domnitorul otäresce: Io Itlihail Constantin Sutul VV. i gospod. Zeaile Vlascoe Dup. acestea ponturl poruncimti Domnia mea si se urrneze,si in potriva supgrare sa nu se faca, 1791, Aprilie, 19. Vel logont11,

ISTOELL ROMINILORt 277

Mal ét6, o cestiune ridicat1 de BarsanIi otarItà de Domnitor: Jaiba Bdrsanilor poruaca ce s'aa data la pricina lana ce tunda dela oile lor. Pré Inaltate Dchnne. Jaluima Mariel t6le, pentru a noI santera cuoile nóstre in paméItala tara Diaria téle, ìacuna cand se vor tunde oile, fiind-ca avema trebuinO, de a duce lana ce voma tunde dela oflacasele nóstre, ue rugamtl MarieI téle sa ni se faca lumihatil porunca la vatafa plaiuluI, i la vamegil dela Cainenl, ea sa nu ne faca vre-o suparare, dad voma vrea a/ dueema lana dela oile n6stre dincolo, ne avêndfi trebuinti de lana dela alto ol, ca sa facemfi vre-una ali§veri§4. RobiI Mriei tge. NoI lude 30 ungurenl dela dou6 turme de ol ce sunt la Calara§Y. Iarasl condicarula refera: Ponturile ce sunt n condica Divanulul, pentru Arclelenl. La pontulti ant6itl, mal susfi 4i§il ciobanI, tun4êndu-§1 vitele lor, lana ce vora lua dela dhsele, sa o tréel in launtru ca una lucra al lor, ara a nu li se cere nimia, niel ea numire de havaeta, niel cu numele de vaina, insa §i ciobanii sa nu-§I tumja oile la balta, ci sa le tunla, dupa veehiula obieehl, Muga botara. La pontula 12. Cam qi lana dela vitelolor, cana vor tunde, dupa obi- dita, oile lor la hotaril, tredndu-o atuncl, sa nu fie suparatI de vaina, iar cand vor tunde oile la vale§i vor ..dabanuiall, a ea lana lor de impreuna, cumpara §i alta lana straina peutru negutitorie, atuncIptin marafetula dumnélul agentula sa se apuce ciobanil sa platésea banil vamil, sa nu se pagub6sca Visteria imparatésca, insa pentru acel ce ramanii la campa véra cu oile §i nu la munte ernéza, sa le tuncp la vale,pentru lana acestora, a§a sa urmeze vame§iI : le dra rava§a deoieritil,iv646ndil suma oilor ceati platita, sa cantarésca lana, §i sa tie in séma de lana tigae oca una de lana, de lie§ ce 6ie, qi de 6ie barsana doua, iar dupa adsta socotéla, catavolt' avea maI multe O. platésea varna, dupa dreptate. Baduean, condicara. Domnitorul decide: _Ro lIIihail Const. Suful VV. Zemle Vlascoe Poruncimii Domnia mea vame§ilora, vatasilora de piala, dupa aceste ponturl sa tirmaritY,§i impotriva sa nu se supere, iar cana se va gasii lana straina ranga a lor, atuncl pentru aceia EA aveVf a inseiinta Domni mele. 1792, Aprilie 19. Vel logofatii. Cod. No. XX, fila 499, 500, 501. Totti cu referinta la MocanI, mal aflamti de la M. Sulu ururatá- rile dispositiunl:

278 V. A. URECHIY

Cinci calf la mina sudifilcr mocani pentru väcäritulii strginilor ce este de pia- kn.?), a ni se supra in potrivd, insd una la Argef, doutY la I'dlcca doue la Gorj. Zemle Vlascoe Dumnév6strA tacsildarilorivouA slujbasiloroerl din sud va facemd In scire pentru vIcArituld strainilor, cari plAtesca suditiI Chie- saro-Crlesci la vremea verituluI pe vitele ce aa aid in térl la pasune, adecit de vita mare cate banI 33, qi de vitl mica pe jumkate, a cu acesta cuvênta ce se (lice de vitA mica pe jumatate, s'aa intdmplata la anula trecatd a face slujbasil oerl la unit din saditl supkare la potriva vechialuI obiceia fIcanda tun0f cal mar! 0 sug'étoril vite miel, pe cari slujbasil i-am pusd Domnia mea de i-aa In- torsd inapoi banil ce i-aa mata mal multù, plAtinda gi cheltuiala suditilor ;decl pentru ca sA nu se mal Intample 0 pe viitérea vreme a face vre unti slujbasil tAlmAcirea acestul cuvênta Intfalta chipd, macar ch amti poruncitd Domnia mea ca qi In ponturile slujbef sl se deslupsd, drh iatA qi la manila suditilor arna data acést1 Domnésca a n6strA carte maI 'nainte, prin care poruncima de ob0e slujba01or oierf, ca la vremea oieritnhif cea obinuita sA nu-I supkatl in potrivg, citunqilimanzatil avetI socoti dreptd vitA mica,dela care avetI a lua vAcAritula pe jumkate, adecA doul dreptd unula, lar cu sugkoril nu avetI a face 1792, August 29. Cod. No. IX, Ala 810. Zemle Vlascoe.... De vreme ce ne insciintAma Domnia mea, dela dumnélul cinstitula qi credinciosd boerula Domnii mele Tema° VicArescu, vol vist. cum cl unil din cd ceall d la pA§une pe muntif dumnélul, dupg obiceiala ce aa avuta, unil prin tainA fldndia capla branzA l-artifi ducênda aiurea, altiI l'ar fi vênciêndil pe la alte cilsAriI, de prin alte judete ; pentru care dAma volnicie omului domnid-séle ce-'16 va avea orênduita, ca prin marafetula dumnélor ispravnicilor judetulul, po nimenea dintre cel cu oile,sl nu ingAduiascA a duce capila ski a-'1il face branzA, OA la vreme,i a-'111 duce anti undevag, vên41, de numal la c4Ariile dumnelul, de uncle sl-'0 Me 0 plata lor, dupg, cum vor da 0 altl negutitorl de prin prejura ; pentru care poruncimd Domnia mea 0 dumnévéstrA ispravnicilor al' judetulaI, i vAtasilor de plaid (ccite-va rénduri nu se pottl ceti), cu asemenea coprindere poruncima sl se urmezei acumti, ca i dumné- lul la vreme si aibl a-la da la negutitoril capan111. 1792,'Maia 22. Vel. logofata. Cod. No. XX, fila 682. In contra vameOlors'ag mal PRIMA mocanil. Domnitorul ordon5.: tVIta01 de visterie, sA-I scotl maI Antêid la judecata departamentulul de qépte ande sA védd Ø puruncile Domnii mele de slujba vAmil, Ø dupA aceia0 coprin- dome urmanda, sl arete ca anafora cercetarea ce vor face intro jaluitorID cu va- me0I 1792, Maid 31. Depertamentula judec6, si aduce Domnitorulul acést6.anafora : Pré Ingate Dótnne. tVamesil puse catalogti Inaintea néstrAi dupg coprinderea luI fémane sA-'0 caute dreptulti la cump5rAtorl, iar ciobanilor sI li se dé zalégelei banii ce li

ISTORLI. ROMIRILOR6 279

1 s'ad luatd, cum 0 pentru miel ne-fiindd obiceid a lua vameqil vre un havaetd, sa intarca baciuluI cele ce s'ail obi:am:dead de i-ad luatd, 9i zapciu sii,7,faca impli- iar hotarirea cea desëvérqitd Amalie la Maria Ta.' 1792, Iunie 3. nirea'Dreighicl model. Ionlache Rudénul °lucent Dumitrache clucerd. Pascal vel vist. Cod. No. XIX, fila 358. Domnitorul decide: Ito Mihail Const. Su(ul V V i gospod. «DLO .anaforaua acésta a judecatil departamentuluI arta Domnii mele zap- cluld celii orênduitd, ca §i vame01 aii iiimasii fara de cuvAntd, ne avêndd a face apelatie ;intarimii Domnia mea acésta anafora, ca intordndd vame§il zalagile §i. banil ciobauilor, ce le va fi luatd,sa aiba all cauta cu cumparatoril, cum si pentru miel sa urmeze cum se copiinde mal jos4.1 1792, Iunie 5. Vel. logof. Nu o sa ne intindema mal multa cu studiulti asupra birurilor si avaeturilor din 1791/92; avemil sa menOonamti aci inca reparti- liunea darel soimilor pe plasl. Cap: legate catre vatafii de plaia pentru fointl. Sluga Domniel male viitap de plaid. ot sud.... fiind-ca se apropie vremea a se trimite qoimil eel obicInuitI, dupa care acestfi obiceid este dator li plaiulù acesta a da §oimI, WI ca maI nainte 11 poruncimd Domnia mea, sa. port' grije din vreme, sa gasescI qoimi bunl, frumo§1, iara A nu fie niscareva ciurele ; lima §ii acasta sit scitI ca nu voimd Domnia mea a cumpha si a aduce dintealta tail, fiind-ca se atla aid; 0 aqa la vremea dud este a trimite-sa avetl gata, §i pang la clece 4ile ale lul Iunie sa fie aduql aicea la Bucurescl negresitil,ca od-care nu va urma a aduce Oa atuncl se va trimite mum-ba§ir cu gred trépadd; acasta! 1792, Maid 7. Insemnarea de cap ;going cu plaiurile unde 8' ati scrisa carfile acestea. Plaiuld Lovi§ti sud Arge, qoimr 2 Plaiuld Arifulur sud Argeg, qoinif 1 Plaiuld NucOri sud Muscel, qoimI 2 Plaiuld Dambovita sud Muscel, goimI 1. Plaiuld Ialomita sud Dambovita, qoiml 1 Plaiuld Prahova sud Prahova, §oiml 2 Plaiuld Teléjenulul sud Saac, qoiniT 1 Plaiuld despre Bun. sud Saac, §oimI 2 Plaiuld ParscovuluI sud Buad, Joiml 1 Plaiuld SlaniculuI sud Buzad, qoiml. 1 Plaiuld Dambovita sud Dambovita,oinil 1 15 Plaiuld LoviOi sud Argq, oin3I 1 Plaiuld Arifuldi sud A.rgq,oiml 1 Plaiuld Teléjenului sud Saac, Balaban 1 Plaiuld despre Buzeti sud Saac, Balaban 1 Plaiuld SlaniculuI sud Buzed, Curoiu 2 cod. No. XX, fila 560.

280 V, A. !Amend

Carri la 5 plaint-I pentru Soimi, Balaban, Curoiu, ne obienuitl, carï, sume insemnati inapo'i. Sluga Domniel mele vAtase de plaiii sud... 11 poruncimA ca peste orénduiala soimilor cea obidnuitA, ce ji s'ail scrisA, deosebitit pentru trebuinta curtiI Domniel mele, a agonisi Ind alesI, bail, mai marl', de care mg naintea aduceril soimilor eel obicInuiVs4-'i trimiti Cu bung grije dreptA aid' la curtea DomnieI mele ca cartea ta de insciintare, cum ea acésta este cent' deosebitii pentru trebuinta carp Domniel mele, care acesta cu MA mal in grabA sA,-'1A trimiV. 1792, Maiii 7. T6te aceste &II de soimI intriacésta 4i pecetluindu-se, séra 8'4 datil in mana ciausulut spIt. sA le himitg. S'al &mitt"' carte la vAtaviI Campenil din sud Prahova, ca peste orénduiala de 2 soiml, sa maI faca unulti si mal nainte sl-'1A trimi0; care carte s'ait trimisit ca lipcanA intriadinsA.1792, lVfaiii 9. Cod. No. XX, fila 561. Na numal Cu darile cunoscute 0 asIa qicendil normale se fäcég abusurf in téra, dar ort-ce mèsura, orl-ce lucrare nascé noue seril de abusurt. M. Sutul se °tail s'a restaure curtea domnésca din Bucuresci, care o afla in ruina, 0 da ordine sa se tale lemnulil necesarti in Dam- bovita. Pe data abusurile in paduri sunt nestèr0te ! Domnitorul aflä de ele 0 rênduesce, in 13 Tunie 1792, ancheta in contra zapciulut de plasa Filip Produlescul, care tata padurile fail séma, cu nume a e pentru curtea domnésca, pe cand era pentru specula 'ill proprie (1) 0 incarca cu podvec,11 pe locuitori.

(1) Eatd acéstA carte domnesci Voluicie cu mumbafira ca s'a witted pe Blip Produlescu zapciu sud Dambovi(a pentru incarcatura ce aA fa cuta locuitorilor. Zemle Vlascoe.... De vreme ce ne insciintAmil Domnia mea,din jAlbile unora din locuitoril judetuluI DA,mbovita cum ca unu Filip Produlescu ce este zapciii de plasAil suphA si silesce pentru facutulA cherestelel domnescl mal multé. de caté. este orênduiala, ea cisla dela ispravnicil judetnluI,dreptil aceea ofèn- duimA pe sA mérg§. dreptA la ispravnicil judetuluI si poruncimil dumnev6s- tit» ispravnicilor sA datl orênduitului mumbasirA 1610 de cislaceatI fAcutù in judetti pe acéstA suma de cherestea, ce se arétA mal josti,care Wail orênduitA dela visterie la acestA judetA pentra trebuinta curtiI Domniel mele, si tu orbduitule mumbasirA, dup6 ce vel lua dela ispravnicI 161e iscAlitl de cisla cheresteld, BA mere antêiti la plasg, unde este zapciA acelA Filip Produlescu si BA cerceted pe parcAlabA si pe sitenil fies clruia satil din acea plasg,ca sA aréte WA cherestea ail Watt' ca felurimea eI anume, cu numire pentru tréba carp Dom- nose!, si dup5 ce veI isprIvi téta cercetarea de prin téte satele aceI plAsI A in-

ISTORLIL ROMINILORtl 2S1

In privinta teconstruireI cure l domnesci arse, mal aflamti urmatorulti :

Pitacil la vel Aga a argla DI'driet Séle de petrele ui allele ce aì fosta la casele Donmesci ce s'aìarsü, i la biserica de acolo. Dumnévóstra vol Ag îi &Gema in scire, a din porunca Domniel malo cercetandu-se In condica Divanului porunca ce al fosta data pentru paza caselor Domnesci a curtiI nouii, gasita la Ghenarie 20, 1790, porunca Divanului In scristi data catre (km:1Ra strasnica, ca dupil porunca ce al spre a pazicasele Domnescl cu obidnuitiI nemp din p6rta, si nrmezi a face aceeas1 pazsi Muga ac6sta s i cerceted de cele ce ati fosta In arma foculul si de cele ce lipsescti luate dela casele Domnesd, oil sobe, off petre, s6i1 ver-ce, ca sa le afli, sale gasesdi sa le ar4I. Ded poruncima Domnia mea, sa ne argtl Catagrafia co al %cata atuncI de cele ce ati fostil si de cele ce atí lipsita unde gasita séti se gasesca acum de t6te anime, sa 'te ae6tI atata dela case, cata si dela biserica curtil de acolo. Tolcho pisah gospod. 1791, Sept. 12. Vindricia. Am datil la pagina 254 ponturile vindrichaut De vi- naricitl se folosi putin M. Sutul, caci acestti venial era, inca de mal multi Domni anteriorli chiar si de catre M. Sutu, datil in folosulti unor mOnastiri din térai orientùi la diverse institutiuni. Totu0 la 31 Augusta 1791, s'el strigatti vinariciulti la kokii veaki" cu urma- térele ponturi mal putinti complecte decatil cele mal susti aduse

fatiseil cercetarea ca fóia ispravnicilor de cisla, si de se va gIsi eaati Menta locuitorii cherestea maI multa decáta se va coprinde In cisla ispravnicilor 1:a- ura dta de pOnti, sá pul pe acelti zapa In III sí sa-la adud aid la Dom- nia mea, si dumn6v6stra ispravnicilor 'tamal decâta sá oradaiyi alta zapcia in locii de va fi acola Filip si acumti. zapcia ;iasisderea poruncima, orbduitule mumbasir, sa mergl si la celea-l-alte sate i plasl ce se vorti coprinde In fóia de cisla ispravnicilor,i facAnda asemenea cercetare din sala in sata de d'U{cherestea l'anta de locuitorl cu nume de tréba curtil Domnesciica felurimea eI, sá aducI Domnia mele pliroforie in scrisa. 1792, Iunie 13. Ordnduiala A dona orénduialil. A treia orênduiaII. 18000 2000 uluce palme 10 1000 lungul. 250 Latl, cIpriorl, lusa cd 250 150 d'Intélti po stftnj ena 2 1/20 250 200 col de pe urma Po stfinjenl 40 31/2 lungultí. Talp6ie po stO,njenti. 2. Gratil. Cod. No. XX, fila 72g-729.

282 V. A. UkEcitil

Pontarile strig4ril de vinlricia a anulut acestaia 1791 August 31, strigarea Campôrdtoril si urmeze ea stringerea vindriciulul dupd obieeidqi dapl cum s'ad urmatil qi in anulti trecutti farl, de a facetnearcaturd sérf vre-o nedreptate locuitorilor intrn ceva§T. Pentra muele mônastirilor sl urmeze vindriceril Domnescl eu mijloculd ce adecI sa serie vindriciti impreund ca oamenil fie§elreia mOnastirl, care va fi orônduiti despre partea mônAstirilor qi sI facddouôcatastiqeiScIlite de vindriceril Domnescl qi de omulti mônistirescd, din care unulti trimita la visterie, iar altuld la mitropoliei banil milelor stringênda-I vindricieruld Dom- nesc sI-1 trImitl la mitropolie, 9i prinprea sfintia sa pirintelemitropolitti se va da Domnésca n6stri poruncl prin pant", ea et se dea. Privilegiatil c4T ad Domnescile n6stre cirtl din cea-l-altl Dorunie 81 se scu- Used, iar pentru eltI nu ad, se va face cercetare el la cfitIva fi ea cale a scuti si li se facI mill. Banff jumItate sI-1 dea inainte lar eel de al doilea dea plug la 20 de dile, dindti chizaqd negutitord la visterie. Havaeturile logofetilor qi ale cismelel sl le de 6 eump6rItoriT peste suma cumpiirltorid. Cod. No. XX, fila 22. C'drft legate la judefele uncle are mil4 de vinaricia episcopia R6mnic, mônästirea Ceildlrusanä, nOnlistirea Snagovul fi móiiástirea CinzeW, catre ispravnicl i vin4ricerl, ca banil trintird lavisterie,ce se va face milä m6- nastirilor acestora Damné-v6strI ispravnicilor i vindricerilor ot sud... sIntitate, fiind-ed inteaceld jadetti are mil/ de vinariciti sfânta... pentru care mill, m/earcl ad fosta po- runeitil Domnia mea Fin ponturile ce s'ati datti la mknile vinaricerilor ea haul' si se trimitA la stanta mitropolie, (lard acum vò poruncimü Domnia mea, cl ba- niT vindriciulul ace§tfl maT sus d numitel mOnlistirl,si avet1 a-1 trimite dreptil la dumnéluI vel vist. en catastihdde impreund ;si nu faceti Intealtd chipd i fitT sinIto§Y. V61cea Arge§ episcopia Rômnic. Gorj Saac mOnIstirea Cilddru§anT. Saac Budd môndstirea Snagov. Olt mônIstirea zoodohpighi a Ci§melif. Cod. No. XX, fila 96. AmA ciisÙ mal susü, ca nu numaI mOnastirilor li se facea de Domnitor avaetti din venaricia, ci si la unele acésta nu numal din vinaricilti pirpard, ci si din allele. Asia din goftinet. M. Sulu da gostina pentru sc6lai biserica din Agiescl din districtula Ialomila, ens6 gostina numal dela rèmatoril

'STOMA ROMINILORtt 283

exportap, din téra cate 8 banY de ffnatort, iar de la suditu strainù Cate fret lasuta. (1) Este êns6 de observatil ca asemené favorurt, facute sc(51eY, in mare parte intra in punga proprietarulul Agiescilor, care, precum v6gurämil la 1-a domnie a lui M. Su(u, era fiulti Dom- nitoruluT. In favdrea acestei bezadele mal dete Domnitorula, anca in 8 Aug. 1785, carte de 4 scaune de macelariein BucurescI, scu- ,tite de darl, i mai detei sare dela ocne. In 29 Septembre 1791 M. Stitt' mal scuti de dae 5 pivnite alü bezadeleT (2).

(1) Carte de slujba gojtinarituld din t6tit tOra, care este afiorisita la vc6la biserica ot. AgevtI sud Ialomita.Amil data Domnia mea acésta carte iaL. ce s'ati orênduita dela epitropula vc6161 vi ala bismied A.gevtilor, sa aiba volnicia a cauta acésta slujba aid in oravula Bucuresd, urinal:Ida intocmd eu. mijloeula ce se coprinde mal josa ea si iée gojtinaritula numaI dela ramatoril ce iesti din téra afara, iara dela ramatoriI ce nu iesa din téra afara n'are a cere gojtinaritti ; (led déra cap off din negutitorI, oudin pamênted, off staid aunt raja al pré puternicii Imp6rap, care string° ramatorl de negutitoriei vor vrea sc6te din téra gait, orl la ce parte, dela acel ramatorl ce vor evi din -téra sa jOe gojtina- ritulA deplinii, dupa vecbiulti Wed, de unti ramatorti bad optii, iara de va fi suditù alii &aid séa ald Nemiei, adev6ratil cu dovada de suditti, acelti ce sc6te ramatoril din téra, vi va fi vitele adevkate ale sudituld, cump6rate de di'', ;Ara nu alta mevtevuga, dela acela sudittlsaiée numd treI la Rita, pe catii sunt datorI suditil a da vama, pentru marfurile lora faraalta track6re,care acésta vama adeel treI la anta pentru ramatorl sa o iée numitula gojtinarti, fait de a nu avea a face vamevil ob6relor, séa ai sehelelor nimicti, ca cumpératoril de ramatorl, iara mal multa sa nu se 1ndraznésca oranduitulti a face cerero dela suditI de cata trei la suta, cum Mc vamevil sehelelor sa nu se cuteze sup6ra intru nimidi pe curopkatoriI de ramatoii,niel ca nume de treek6re, niel ca nimied alta ea se vor pedepsi; poi-11E16mA Domnia mea d-v6stra zapcillor BueuresciJor, pecare-I vaar6ta mal susa numitula ca nu sesupunii plati, supu- n41i fad de voia lor a da gojtinarita dupa cum se cuprinde me mil 1792, Ianuarie L Asemenea dou6 cartl ca acdsta s'ati facuta una pe 5 judqe ot peste Olt, vi una pe 12 judete de dinc6ce de Olt. Cod. No. XX, fila 295. (2) Carte Casii .11Idriei sale Grigora$ pentru 4 seaune din Bueuresel ale avea seutite Zemle Vlascoe Ditt-ama Domnia mea Domnésea nóstra carte prea nostru fi! Grigoravcoti.tul Vv. ca sa aiba a tinea scutite patru scaune de carne aid in oravulti Domnil mele Bucurescil, de van* de erbaritti vi de t6te orênduelile cate ali scaunile, acestea sa fie nesuparate intru nimica ; avivderea sa aiba a lua vi sare de la ocne pe anti bolovad 150, pentru ca osebita de trebuinta casi!, luminitiile séle avhda vi hotarire ca la movia sa Agieva sa into- meieze vi sedla ea copiit mëntent, sd invefe romdnesee, filr' de platil ca daseed4, qi sa ovule vi la biserica de acolopreotili cantiretil trebuinciovl, ama bine-

284 V. A. VRECHIX

In privinta esportulul rimatorilor M. Sutu, la 26 Septembre 1791 dedese urmatorulti ording: Cärf deschise la judetele marginii despre panca priï nemtep, pentru rimdtori a se lua de fievare cdte tal. jum'étate Dumnévestri ispravnicilor ot sud... sinitate, vie facemtl Domnia mea In scire ci pentru rImitoril ce treed de aid in terile nemtestl aù' fostti orênduiall ficuti din vremea obliduira ostilor nemtestl, precum ne adeverimii Domnia mea din insusI cartea divanuld ea Multi 1790, Aprilie 10, iscMitde presidentula di-. vanuluI si de dumnélor boerii divinitI, a se da de totti rtmitorulti cite done-led de parale peste obicInuita vami pentra slobodenia treceril lor, decl dupi acésti orênduiala ce amti gisit-o Domnia mea, ye poruncimii dumnévéstri ispravnicilor al judetuluI, si orenduitl omulii dumnévéstri credinciosti in drumulil treceriI la ande din poranci ca vitavulti plaiului sA pizésci trecerea rimitorilor de aid Inauntru, si dela OM rimitorulil peste obicInuita vami si aibi a lua cite doue-decI de parale dela d'inteiii de Septemvrie, câi aù trecutii, si de la call vor trece de aid inainte, care haul stringêndu-se ca catastihti anume, iscAlitù de °fen- duitil dumnév6stri si de vitaffi, pe teti luna si avetI a trimite aid la cimara DomniI mele prin dumnéluI vel vist., poruncinati Domnia mea si tie, orênduitule vAtage, si aibl purtarea de griji, a acestil trebI, de impreuni ca orênduitulti dum- nélor ispravnicilar, dupi cum poruncimù, firi de a viecuteza sA facetI vre-untl sfetirismosti citil de putiml. 1791, Septemvrie 26. Cod. No. XX, fila 98. In favòrea mon'a'stireI Pantelimonulul M. Sutu continuit de a llisa fumttritulii orasulul Tergovitea, prin urmAtorulti acta: Cartea mthzästirii Pantilimonul pentru fumeiritulti Tergoviftif Milosti. Boji...Io Mibail Costandin irtal Vv.,fiindil ci famiritulii din voittl Domnia mea de amti fostil Muttl acésti, orenduiali de scutéla scaunilorii i de sare Ind din cea Fang Domnie prin Domésca 'Distil carte ea létù 1785, August 8. Dreptù aceea amti intiritti si acum scutéla acestor scaunei orêndu- iali de sare. 1791, Septembrie 29. and cartl iareifl ale Maria sale Beizadea Grigorafco pentru 5 pivnite a avea scutite aid in Bucuresci, care s'ati *WA asemenea una ca alta Zemle Vlascoe Dat-amti acésti carte a Domniel mele casil proa iubitulul nostril. fiti Grigorie Vv. ca sA alba a tinea aid In orasa Domniel mele Bucurescil, o pivnitl scutiti, de famirita, de ciminiritti, de vinü Dononescii, de ortulii viti- sescil si de orl ce did arti fi pe alte pivnite, acésta si fie nesuparati dupi coprinderea cirtiI Domniel mele, ce are casa Luminitiel séle Ina din cea lalti Domnie a DomnieI mole dela 1785, Octombrie 29; pentru care poruncimùsi dumitale vel agi si altor zapcii aI tergului, cum si voui orênduitilor ca slujba fumiritulul, a di- minirituluT, i tie vitae de circiumarl, si nu facet1 vre o superare intru la numita pivniti, ci, asa este porunca Domniel mele. 1791, Septembrie 29. Cod. No. XX, fila 103.

Isl'oata nosikaimaitt 285 ora§ulti UrgoviOil este mill a schituluI mônIstiriI Panteilemon, ce se cheltuesce pentru bolnavil acestui spitalti, ami datil Domnia mea acésta carte la mia celul care se va orêndui de catre dumnéluf epitropuhl sfintel meinIstiff, ca sl aibl a cauta 0 a stringe acestil fumIritil, precumil ail hat/ 0 in alff anI maI nainte, de care se poruncesee 0 dumnév6strl ispravnicilor al' judetaluf, s/-1 dati 0 dumnév6strl inâmI de ajutorti, spre a putea stringe acésti obiqnuitl mil. 1792, Ianuarie 1. Cod. No. XX, fila 276. In favòrea Focsanilor, earl suferisera multil in timpulil r6sboiu1u1 M. Sutu d'O. scutire de vama despre Moldova 0 de ora01. Actuld e din 23 Septembre 1791. Domnitorula indémná pe foqenenI, s6, se readune in ora01, et-0 refacA casele 0 pavaliile, profitândil de scutirile arètate in hrisov. (1).

(1) atirtea ce s'aii dataorli pnilor din Focfanl, de pe ponturile vdmii, a nufi sup6rall de yam& Zemle Vlaseoe....Molitvelor v6stre, preotilor, bres1a0lor, orilanilor dela oraplii Domnii mele Focqanil ot sud slam. Ramie, qi tutulor locuitorilor pitrtff loculuf a:Mate, ne-amil insciintatil Domnia mea cam el, vamegil Pocganilor de aid ve super/ pentru vaml la cele ce vindeff 0 cumperatI unull dela altulti pentru trebuinta caselor v6stre aicea in tergulti Foc§anilor, care acesta fiindil in potriva obiceiulul 0 a ponturilor vlmil, care pentru ajutorulit vostru amti bine volt/ Dom- nia mea de amit avellatil 0 aniù intocmitil incii din cea-l-alta Domnie a Domniel nóstre, cum se vede in condica divanuliff Domniel mele dela létull 1786, Ianuarie, la mull 25 alit ponturilor vImilor, dupl care s'aù urmatil in toffanii phi, acumitvênclarea vlmilor tot/ cu aceste ponturf ; iatl arati datti Domnia mea strapici, poruncl vame0lor, prin ispravniciI judetuluI, ca 21 se plaséscl de ur- mixile ce s'aù obi§nuitti rel dinteacést/ trecutI vreme,i vetI vedeai vol in faptA pedépsa ce vomit face Domnia mea aceluiace se va cuteza acumti in vremea Domniel mele a face citi de putinI superare peste porunci ; dar deosebit/ iat/ trimetemü Dorunia mea si la manile v6stre acésta Doman/ a n6sta carte, ea al o pftzitl ca unit privileghig peste t6tI vremea, a fi de aperarea v6stra, prin care poruncimii, ca pentru cherestele, pentru krone de foci, pentru gil, porumbti, meitt,orzfi,pentru fasole,varzl, cépa, unte 0 altele ca de acestea bucate 0 legamI, ce vindeti 0 cumperaff voI or/§enil 0 locuitorl, intre voI, unulti dela altull, pentru a v6stra trebuinti, aicl In tergulti Foc§anilor (afar/ din celea ce mail negutitoril pentru negutitorie) superare de yam/ sit nu avetI; pentru care ve facemit Domnia mea sloboll de acestea pentru van-A, ci dar sl ve insciintatl unil pe altil de acesti mil/ 0 ocrotire ce ve facemil Domnia mea, ca toff 0, avetl bucurie, 0 Mil ce are sI vênclI si vie in WO cu lucru lul MI% de indouiala qi sI-'1ii fèn41, cum 0 celi ce are trebuinta asemenea sl cumpere MI de nicI o superare BM grip, de a plati vam/, 0 sa ve indemnatl cu totil a ye stringe 0 a ve sall§lui la ora0i. 0 la locurile v6stre, flandu-ve casele 0 pal/Mile v6stre ca sl ve odihnitl, avendi nIdejdile v6stre bane la Domnia mea, cl vetI petrece cu t6ti dreptatea v6strI, 0 vomti face de vor lipsi 0 se vor stinge en totull. letoria Romdnilaril de V. A. Irrechid. TOM. II ell aerie!, 1786-1800 Qi al 1V-lea dela 1774, 19*

86 V. A. URmild

CAP. XIII Conterciii, bresle, narturi sub 111 Sup. NurAmil, in domnia intéia, cum M. Sutu nu fu nefavorabil4 sistemel de protectionare a comerciuluii industriel 16re1. In domnia a doua M. Su.; Inca dela inceputil, introduce in brésla negutitorilor ca staroste, unü omfl str6inti bresleT, in persòna boerului I6n Popo- Acestuia Domnitorula constitue havaeturl siscutirideosebite prin hrisovulil dela 10 Septembre 1791 (1). M. Sutu a data recum5scere, cu hrisóve, in 1791, bresla bAr- bierilori bragagiilor, pe care le &Wig in note si din ele mal alAtu- off ce nedreptatiì jafurI patimiatI mal 'nainte veil de catre cine; decI poruncima Domnia mea dumn6v6stra ispravnicilor, diva ce yeti* ceti cartea acésta Intru au- 4ula tutulorit, la trel 4ile de têrgit, sa o trecet`f in condica ispravnicésciti apol sa o datI la manile oraqenilor. 1791, Septembrie 23. Cod. No. XX, fila 87. (1) Cartea starostei negutitorr, de stiirostie. Zemle Vlascoe Dat-amil cartea Domniel mele boerulul Domniel mele Joan PopovicT, pe care facutel Domnia mea staroste denegutitorl, ca alba volnicie prin acéstacarte' a Domniel mele a cautatrebilei judecatile alte socotell ce vor avea negutitoril Intro dón01 ca critecritai altele ate cu porunca DomnieI mele i dela judecata d-lor velitilor bolerI i se vor oréadui, cum §i catagrafiI, cand va fi trebuinta 0 se va porunci a face pravaliilor 0 altor avuturI i altor preturl, de zestre dupa dreptate qi pentru aceste ostenelI ce are a face la slujbai poruncile Domniel mele saaib, dap obicei, a fi ela 0 casa luI apil- rata de tóte podvódelei angariile, sa tie 0 unii logoféta scutita, care este Impreuna cu dênsulii osteaitora la scrisula trebilor, ce se va porunci de catre Domnia mea; sa OA a tinea 0 o pivnita aid In orapIti Domniel mele BucurescI, aparata de fumaritil, de carninarita, de vama 0 de tate alte augaril, ce vor fi pe alte pivnite ; sa scutésca i drepta bucatele luI de vinaricI, de dijmaiitil. A0gderea si dela vedrele care se da negutitorilor la vremea dud striaga mIere inherata ca hernia Domnesca, ne-avênda vole a string° ca alte vedre fara de llama ca acelea care se i6dela starostie, sa alba a lua de t6tit vadra cate unit galbena turcescii de talerI 2, banI 90. Asemena sa alba a tinca 0 o pravalieaicI in ora01 Domniel mele BacurescI scutita de t6te podve4ile ce vor e0 pe alte pravaliI 0 ludedot' scutitI. care dupa ce 'I va gasi sa-I dug la d-luI velvistiera, ca sa le dea a- deverinta. Poruncima Domaia meai v6ua, tutulor negutitorilor, sa avetl a 9ci a cun6sce pe mal saga numitula boerula DomnieI mele de staroste, cart& sa-1 datl dupit datorie ascultareai cinstea cea cuviind6sa. Tolco pisah gospod. 1791, Septemblie 10. Cod. No. XX, fila 83.

16TOttlA Routur.okil 287 rama si In anexa, iar la 1792 aflam dela elti un A hrisovil alü salvaragiilor, asemenea data de not ca nota. O brésla curiòsä, de curênda organisatä, cu incepere dela Ni- colae Caragea, fu acea a bucatarilor, care 's1 aleserä mal mare staroste pe Panait Ahci-basa alcurtet domnesci. Totust acéstä brésla nu are constitutiunea vechilor bresle de meseril, cad M. Sutil, priu hrisovulti ski dela 6 lanuarie 1792 (lice, ca orinduiala acésta este fnumati numat pentru trebuinta nuntilorsi a praznicilor obstiel, cart, ort grecti ort romant séü igani sa se se tocmésca prin starea numitulut vkafti, adica staroste Acesta este respunptoril and recomandatit lut volt stricabucatele dmenilor.Vkafultieste sub ascultarea ispravniculut de curte. (1)

(1) Cartea luì Panait Aleci Basa, de veit4ie, Zemle Vlascoe Fiind-ca bucitaril de aicldin Bacurescl prin jaiba ce fosta data' catre Domnia sa catre rgposatula Nicolae voda Caragea afi cerutil ea si se fad si eI rufetil,i s'ail orhdulta la d-lor boerilepitropI, uncle prin cercetare puindu-se si eI la 6res-care oranduiall, spre asI avea vatavil mal mare Intro dênsiI, ca alte rufeturI,i aa alesa ca cererea tuturor pe Panait Ahci Basa alii cuhniel gospod. si prin anafora Intaritl si de Damnia sa, dela Mai 1782, Junio 20. s'aiti orênduitil, ins/ nu pentru alta cevas, ci numal si numal pentru trebuinta nuntelor si a prasnicilor obsteI, ca off grecti, sù romina, séäigana sit se tocmésca prin scirea numitulul vatavü, si ceI ce se vor tocmi aceia sa fie datorI a'silucra insisl, tad, si nu pue pe altil fara sciinta mestesugulul. Iara cilia acel tocmitI cu marifetul vatavulul vor strica bucatele 6meuilor, paguba sa o platésca vätavulü; si pentru cad curtea gospoda avea mal adese trebuintl de bucitarI, s'ail r6nduitil ca sa fie numitula vatava sub ascultarea dumnéluI velispravnicii za curte, care pentru a se arma acésta orênluialä pria jaiba dumnéluI aù fosta ceruta la Domnia mea Inci din cea-l-alta Domnie a Domniet mele ca s/ o Intarimil spre a se arma fosta data cartea Domniel male, care o védama, dela Mil 1784, Ianuarie 18, on coprinderea de mal suit ar'étati, decl si acum. Invrednicin- du-ne Domnula Damneder' ca ala doilea Donmie a Ora rominescl, amd Inoita ama IntArita, rênduindit iarist vitava cum ail beta, ca si se urmeze acésta orênduiall Intocmal, ce este si de folosula obstel; pentru care amti data. acésti. Domnésca a 'Asti% carte la mina-I. 1792. Ianuarie 26. Cod. No. XX, fila 330 331. Cartea Breigarilor din Bueurefel. Zemle Vlascoe... Fiind-ca Inca din Domnie a Domniel mete s'aa beta %mitt' cercetare, pentru brigarfldin Bacurescl, de pota aduce ca acésta brigaril vre-o lipsa la zacherka toril, vòdutil ca nu este vrednica acesta mestesugri alit lor a aduce vre-o scadere de a simti téra vre-o lipsa,una cacl, el tail lucrula brigariet este numai din meiii, ala doilea, el nu ridica atita suma

88 V. A. Minail

In brésla croitorilor s'a intêmplatü, sub M. Su], o seril5s5. Croitoril sAracl se jaluesca contra lul terzi-baa alü lor, ca nu-'I lasa

In catil scunosca téra lipsa dinteacésta ; pentru acea dala dupa cum din vechime ail fosta ne oprii, s'ail sloboditÙ a lucra iarasT, Insa find(' numal 10 pravaliI ofén- duite de a lucra braga, ail cerutil dela Domnia mea bragarif slobodenie a lucra acestil mestesugù pang la dourt.decI de pravalil,i pentru slobodeniacésta din care ail a-'1 castiga hrana vieteI lor, cum si pentru ca sa nu se s1ob6dai alt1 maI multI decattl ceI ce vor intra la numérd 20 de pravalil, s'a4 legattl a da la orfanotrofie pe awl tal. 600; dupa a carora cerero si dup. dreptate amil Watt' Domnia mea orênduiala ce se aréta mal josù prin cartea Domnii male ce o féduma la mamila lor, ot Multi 1785, Iulie 3, prin ponturl in scrisA, adeca Nimenl altulilafar& din eel' ce vor intra la numérti de 20 de pravalil sa nu fie volnicA a vinde braga, ci totI altil sa fie popritI. Dintre acestl 20 de pravaliasI cel maI de frunte sa aiba a fi casatoritl d statornicI aid, cum si cel-l-altI pang la numérti de 20 pravaliI, iarasì sa se faca sciuiicunoscutl d toi Cu chezasl. UnuliI dintre totl acestl 20, alesti dintre dénsiI sa fie vatafil de bragarl, cardesa,fie datoril sa réspunda pentru totl col-I-alp', cum si pentra a meste- suguld bragariilor, ca la intêmplare de trebuinta sA de réspunsti Pentru slobodenia lucrarel bragarid i hrana chiverniseleii pentru oprirea altora a nu lucra braga, nimed afara dintre cestl 20 de pravaliasl ce ail castigatti, amA poruncitil ca de la t6te aceste pravalii sit se dée la orfanotrofie pe tail anulA catetal.600, adeca tal. 300, la sfeti Gheorghe, si tal. 300 la sfeti Damitru, dupa insaff legatura ion. Fiind-ca acestilrufett, dupa obiceiti ce din vechime aA fostA,i dupa cum si tréba ion urméza, ca pravaliad térgovetI ce sunt, ail a sci de zabitil alù' rufetuldlor,pedumnéltilvol aga aidtérguld,si la dumnélul amil acestil rufetil, ca sa se faca alegerea de acestl 20 pravaliasl, a fi 6med sciutl ca chezasl, sicel mai de fruntecasatoritI si statorniel aid, precum arétamil mat susti, cum si vatafulil iarAi prin damned sa li sé orênduiasca calf' ce va fi alosa de totT, sise tie f6ie de numele lor, si a cliezadlor ion in condica agid, gaduindil pe mal multI a vinde braga, decattl pe acestl 20 orênduitl pravaliasI, dedsiacum inteachta a doua Dornajo a Domniei male, inoimili intarimti slobodenia bragarilor sifolosult1 orfanotrofid, care este bine obstescil, ca sa se urmeze intocmai dupa cum mal sustisécoprinde, si vé poruncimgi voila bragarilor dandu-vé la sung orénduiala banilor orfanotrofiel la dumnélor boeril epitropi sa fitl slobodl a vé lucra acestil mestesugil alA vostru, 1791, Noembrie 20. Cod. No. XX, fila 198-199.

¿ndifalvaragii/or dinBuctwesd. ultra alte rufeturI trebuinci6se obstief, fiindù' salvaragil din Bucuresd, rufet vechiti, care din prefacerI vremilor, cadéndil din obiceiulti lor, Domnia sa fratele Domn Alecsandru IToclA, hrisovulil Domniel sale, ce Parma véduta Domnia mea, Inca, in Domnia antail a Domnid mele, aù pusil si ail asedatù fénduiala ce se cuvine d rufetulul acestuia, ca privileghiurile ion, dupa cum ail fosta md nainte, earl obiceiurli privileghiud fiindil cu cale a li se pazi,i Invrednicindu-

!mom RomiNu.oat 289 sä lucreze lucru de WO la negutitoriY ce vênd4 haine gata, ink.- ginindu-I sä lticreze la musteriY, call nu sunt negutitorY de haine gata. ne Domnulti Dumneciegi cu alg doilea Domnie a acestel crescinescI tgrY iara0 le inoimil 0 le intarimil printeacestti cinstitti Domnesculg nostru hrisovil, ca sa se urmeze (IRA cum mal jog"' se cuprinde, adeca brasla acgsta, dupa obiceiuld ce aù avatil sa aiba ung staroste, care va fi alesùi cerutti de clênA lava carele se alta 0 din brasla lor, dud din cel mal de ispravai b'gtranl sa fie proe0, ca starostea inpreuna ca dên0I sa povlitaiasca brasla lor Intru t6te ; sa aiba nuù cea0 rênduitti intro d'6n01., ca sa fie pentru aducerea celor chiamati la ja- decatl cum maI josti se cuprinde i pentru stringerea banilor in cutia milostenid, decI cand se va Intêmpla tare cl6n01 pricini, pentra lucia meOquguld lor, pentru ucenicIi cliff, qi alte asemenea pricinl mid, starostea de Impreuna cu bgtranil ru- fetalul lor, adunandu-se la unit loch, sa triméta must-art de alvaragil, ca sa aduca pe acelti chiamatti, qi flandti cercetarei jadecata asupra acelel pricinl, diva, obiceiul rufetuld lor 86-'1 wile, 0 WI indrepteze, dojanindil 0 pre celti ce va fi ea vre-o vina la ale me0equga1ul lor, sa tie qi cutia de milostenie, In care sa aiba a pane stapanulit de pravalie cate doug parale de s'éptgmana, iar calfile cate o para, qi celg ce va egi me0erg a1i deschide pravalie, sa aiba a pune In cutie tal. 11. Aqiqderea 0 de la acelti osebitti obiceig ce Intelesemii ca aù avatti la vêncjarile ce li se intêmpla, a-0 vinde marta ca ridicatai ca me bung folosg de do- bênda, din care facea parte 0 la cutie, acela obiceig sa se pazésca qi de acumil inainte, 0 cine egg se va indura pentru mantuinta sufletuld sgti sa aiba a pane In cutie, care acésta cutie sa fie pecetluita de bgtranil rufetulul, incredintata sub pastrarea starostd lor,i dud din brasla lor se va intêmpla a muri vre unulti in scapataciune desgvérOta, 0 nu vaavea cum sa-111 sati din casa, sOil vre unulg In vre-o bola indelungata, oft din slabiciunea bgtranetelor trecute ntt va fi vrednicil de a se chivernisi, séü din alta Intémplare dela Damnecleti va cadea In lipsa desgvgrOtti, atund pentru acesta felii de trebuinta vrednica, la locti cuviinciosti M. se deschicja cutia de bgtranil breslel, inaintea starostil,i dupa ce se va lua dintr'ênsa ceea ce se va socoti de catre obgte, In urma, iar4 de aceia sa se pecetluiasca ; niminea altulg,orl abagitt strging,sOil pamênténg, sa nu fie volnicg a deschide pravalie 0 a lucra me0equgula acesta fad decirea starostel 0 a rufetuld br, afar/ din cel ce sunt primiii ale§I de rufetulg lor, care ca sa fiesciutli cunoscutI, sa li se dée dela camara Domniel mele sinetti pecet- buitti tiparitil pe chipurile lor, iar altil din alte rufeturI, nimenea sa nu se amestece orl In ce &ill dechipti, la me0e§ugu1ti loll, cum 0 61 sa nu fie volnicl a lucra marfa qi meqtequgulii altor rufeturI, fad de numal postavald ce se numesce de AfarnatI, care se lacréza aid In téra, ca cheltuelile obicInuite, pentru ca dupa cum pe alti'I oprimti a lucra meOqugalg qalvaragiilor, a§a qalvaragiI sa nu lucreze me§tequgulti altoraiara care va e0 dincalff mesteri qalvaragil, starostea rufetulul de este vrednicti, antéig daca la camara Dom- niel mele, ca sa-I dea pecetluitii,i sti se apqe numele lul in condica rufetulul ap va putea deschide pravalie §i va lucra me0equgulti ; cum 0 cand se va intèmpla dintre dên01 vre-unulti a'0 da obOgsca datorie, atund starostea qi cu rafetulti dud pecetluitulg la camara Domniel mele ca sa i se sc6tI numele din condica; ucenicii sa nu fie volnicI a e0 dela stapanti pana ce nu va invgta meqte- yugulti bine; aMderea a fie osebitI din rufetulit eroitorilor, s11'0)4 terzi-bap

290 V. A. URECRIX

«Ca unil ce scimti, gicti AluitoriI, a lucra mestqugulti nostru ila amestecil cu denslY, a face dupa cum ailfostaì mal nainte rufetulaosebitil; dupa acésta qicemti mai v'èrtosil pentru rêndulti vén4greI marfurilor, ca sa aiba fiesce care/e prAvaliaA a se feri de a nu face inselaciunei pagaba obstel la pre- uttl v'enclareI, cerênd i lacominda a laa preta mal multa de dtil ceca ce se cade,i obstea si1ii fiinda de trebuinta, de nevole, vor da pretula vor cere, ci de unele lacoma ca acestea ferindu-se, sa aiba a face vênclarea numaI cu pretulii celd drepta ce se cuvine ; asisderea si lucrula lor ce-ilii vênda gata, din pit- valiI, cum:salvad dulamI, minteue, giubele, iamurlucei alte asemenea a mes- tesuguluI lor, sa ailia a le lucra ca brine cusaturli curatii, OEntêiù acestea ce le-ail gatitti de le vênda, catai celeace le va tocmi musteriula sa 'i le faca, sa nu i le Insire numai fard nid unù de a se descase in putine nicI sa strice lucrulil cuivas1 cu vre untitemel'felti de pricing,pentru ca Domnia mea pentru una ca acésta mai vêrtostl,adecg pentra alú obstel folosa i dreptate, ama facutilprivilegiula rufetululacestaia, obiceiurile si dreptatile lor printeacestil hrisovii, ca si ei sa pgasea, dreptatea obstel, sa se ferésca de inselaciunIi paguba mustereilor celorceatl a cumpha lacranf dela densiI, pentru ea dinadinsa se va face cercetare in vreml, de fata si pe subt cumpRii, si pe care dinteksil se va gasi in vina dintr'acestea, nu numaI salva- ragiula va fi pedepsittl, ci i starostea cu /Arbil vor fi in villa de a se pedepsi Ora de a nu se putea indrepta cu niel unù fela de pricing, ca unil ce pentru aceea snot orendaitI proestl, cerce povatuiasca, rufetulti in tata vremea; asisderea sg, fie starosteai ca rufetulil lor gata la poruncile domnescI, ce li se vor da ;ci c'dtI dar lucréza mestesugula acestai aù pecetluiturI Domnesci la mini, ail a se cun6sce de salvaragil, si el ail a cunasce de maI marele lord si povd- tuitora pe starostea, si a se sci pe sines1 fiesce carele ca sunt bagatI la braslai supusl starostil, a-I da ascultare in tata vremea, iar pe cold nesupusti sa aibg, starostea a'l argta, ca sa, se pedepsésca;i ama intaritil hrisovula acesta ca insge credinta Domniei mele Ico Mihail Costandin Sutul Voivodi ca credinta pre iubitilor Domniel mele fil Ian Vv., Grigorie Vv., AlexandraVv., martod puindli pe totl dumnélor cinstitilti credinciosil boeriIeel mad aI Divanulul Domniel mele, Pana Filipescu vel ban, Ienache Vacarescu velvist., Dumitraseo vel vornica de téra de susil, Manolache Brancovénut vel logf. de téra de susa, Ianache Moruzi vel vornica de Ora de josil, Manolache Cretulescul vel logf. de téra de josa, Alexandra Manul vel spatartl, Grigoraseu Sutul vel logf., Ian Florescul ve lclueera, Teodorache Guliano vel paharnica, Draghicénu Oteti- lisan vel stolnicil, Alexandru Sutul ve! comisti, Pan Dumitrache Löcustén Tel sluger, Hagi Milialache vel pit., si Tspravnicti Manolache Brancovén vel logf. la Ora de susti;i s'ag sensI brisovulil acesta la ánteulti anù dintre a doua Dom- nie a DomnieI mele aid ia °rapid scaunulul Domniel mele Bucuresel, laanil dela facerea lmnel 7300, iar dela nascerea Domnulul Dumnecleili mântuitona- lui Isus Hrist. 1792, Martie 24. Cod. No. XX, fila 445. Hrisovulii breslel bärbierilor di); Bucuresd. Fiind-ca rufetubi barbierilor meted, cad locuescil aicl in orasula Domniel Mele Bueurescl, al avutil obiceiurile si aselaménturile ce se cuprinda mal

Isroar,a. RoularLoat 291

161.0i la mqteril, pentru ce sti nu Welling?» Domnitorul autorizA

Ind mg d'inainte din vechime, avivderea aù avutilviunii proto-meterilmai mare peste dênvil, adeel staroste, pentru purtare de griji chiveruisirea rufetuld lor, cari obiceiurl eer'endii a li se intAri vi emu decAtrA Domnia meat, dupl ce ne-amil pliroforisitii ntêiù, ca avuttl acestea vi amil vgdutri Invine la nAtia lor hrisovulti Domniel meteot. 16t5.1783,Octonavrie,dineea-l'alt1 Domnie a Donnie' mele, atnù poruncitA sl-v1 alégl staroste, dupA obiceii,vi ati alesti pe Muvatù barbieruiú, elruia data). Domuia mea acestil hrisovii ala. Domnier mele, ca sa aibA a fi starostei purtAtortl de grijA peste top bArbieril de aid, vi el Impreung ca 6 mevterl epitropI al bresliI acqtia mal bkranlvi mg de chiste g lor ce vorri fi sA pAzésa orêncluiala ce ail intre el, adecA : Totl chtl lacréza mevtevugulil acesta aid in Bacnrescl, orl pAnAnted sétl strginI, din orl-ce parte arù'fi venittl, sea cAllravl, dorobantI, sérbl séri orI- ce &lit de slujitorl aril fi,sit aibA a asculta de starostea videacelvéseepi- tropI la celea ce i va povAtui pentru ale mestevugulul lor. Pentru ucenicil cari vorA avea sg, aibl de pe la mevterI, sA fie datorl a da de scire starosteli epitropilor, ea prin scireai voia lor sl iasA, jail, de sine sl nu fie volnicù, nicl vre-unulti din mevteri sA nu IndrAznésel a lua neeniculA altuia. Cana se va intempla, ori grevall sl fad vre-unii barbierd de a nu lucra bine, oil de a nu pAzi Dumineca vi alte sarbAtoff, sea' judecata saaibl unuhl cu altulti pentru ale mevtevagailul lor, sa nu fie volnicri boerulA mare egg séri alt1 zabitI judeca, fArA numal starostea, d'impreung ca epitropil, sal judece vi indrepteze, dapA obiceiulti vi oréncluiala lor, certandu-1 vi dojánindu-I dupl vine ce vor face. Pang nu-vi vor desehide mevterif eel mg de ciaste prIvAliile lor, BA nu aibl vole ceia-l-altl bArbierl ali deschide. Pentru cutia de milostenie ce art avutd obiceiA a tinea bréslaacésta, sa se i6 dela totil mevteralil, din DuminecA in DuminecA, ate banltrel, i de calfl cite bag dol, (Multi acevtl baul orl-cine aril lacra mevtevugulti acesta, se strlagA ta cutia starastel, care cutie sA se tie pecetluitl, atatil de staroste eatil vi de epitropl eu pecetile lor,i sA se plzésca peste totilanulti,ea din- Weed bag sA se cheltaiascA la prasniculil prepod6mnd ParaschiviI, ce-hl prAz- nuesdi eI, i la m6rtea vre-unul mevterti din brésla lor ce nu va avea ell ce s1-1 facA trebuinciósele IngropArel vi ale pomenird, dinteaceI bad sa-111sluj6scl s1-1 faca pomenirile luI, cam vi de va fémlnea vre-unil mevterti deailorla slAbiciune vi la sArAcie, din b611 séll din alt1 Intemplare,iarAvl dintiacel bag s1-111 ajutoreze cii ceca ce va fi ea cale, ding starea luI ; pentru care aceste cheltuell, caud se va inthipla trebuinti a se face, ea totid'impreunit sa deschiga cutia,vi ca dad de obvtealtiepitropilor sl se cheltu6sel,i data dinbanil ce se vor stringe la cutie, câttii de cheltuiala ce se va facelaacelea mal susl argtate, la totl anii sA ail)/ starostea a da socotell inaintea acelor 6 epitropl, ca sA i se can6sea de-'i este slujba cu credintl sétl nu. Decl amilIntl- rita Domnia mea hrisovalil acesta ca InsAvI iscAliturai pecetea Domaid mele, ea sA se urmeze precum poruncimil mg susii; vi s'aù' scrisil hrisovulii acesta la anulA 1791, Octomvrie 30, Mtn' alti doilea Domnie a Domniel mele. in oravulA Bucuresa Cocl. No. XX, fila 170-171t

292 V. A. Uaacml. pre croitoriI reclamantI, conformn cererel lor, in 11 Octombrie 1791. Amintimn despre acésta, cad este unulti din primele protesturTIn sensuln ala qisel libertay, In numele careia sran lucratn in Francia si apol si pe la nol, contra existenteI breslelor (1). Resolutiunea MI M. Sulu era cu tòte acestea unn amestecti in organisarea bresleI, care cu timpuln avea sa devina fataln breslelor. Ca dovada lotusY, cum ca alegerea de staroste a fostti in mare parte lasata meseriasilor respectivi, aducemti cartea de starostie de papugii, din 19 Noembrie 1791 (2).

(1) Jaiba porunca croitorilor celor mal stiracl JAluiml MiriI tale pentru terzi-basa ald nostru,el nu ne Iasi ea si lu- oriel lucra de WO dela negatitoff, dupi cum obsnuia si mal nainte, (lianda-ne ca numai luera dela mustere slucrami, iara nu si lucra detArgiI dela ne- gutitorIL care pentru acésta jiluindu-ne la starostea aid nostrui ehl nedete féspunsu, cä orI Wen' de tilrgisi dela negutitorI si luerim5, 0 la musterel si nu orl ci numaI la mustereI, si la negutitorl lucia de Orgil si nu lucrinati; ea nùii ce scimil a lucra mestesugalit nostru, si de têrg5, si la mustereI, pentra ce si na luerämfi P ci ne rugämil ea sä fie porunca 1VIAril tale a ni se da voie de a lucra mestesugulil nostril dupi cum alma lueratili pani =um, ci nol avaetult nostru celti obielnuitil ni l'amti plätittii cum va fi mila Midi tale. Roba MAril tale, noI eroitoril eel mal Arad. /co Mihail Const. Suful VV. i gospod. Zemle Vlascoe Slobocri si fitI a lucra lucralti vostru si a v5 face ails- verisuld vostra, precum at avatil °Moen'', 0 precum vetl patea pentru 'Mesta- la,reai eftinatatea obsteI noroduldi si v5 die' la manile v6stre acésti Domnésci a u6stri poranei, ca si ré aphatI de acela ce-'1a numitl vol terzi-basi, care este necunoscutili nesciutii Domnid mele. 1791, Octombrie 11. Biv vel sirdarg. Cod. No. XX, fila 279. (2) Carte de staroste de papugil Zemle Vlascoe Dat-amil Domnésca n6stri carte Ienciulul, pe canelo dupi alegerea a t6ti bresla papugiilor, de aid, din orasula Domniel mele BucurescI, 1-ama ficutd staroste de papugii, ca BAfie ea purtare de griji pentru brésla papngiilor din Bucurescl, si la poruneile Domnescl, care dupa obiceiti este dator ale slivêrqi Impreuni ea brésla acestuI meqtesugil; si judece pe eel de sub brésla lul, adeci papagiti ca papugiti, care vor fi avêndil prieinI tare (161101 pentra ale mestesugulul ion; impreuni, ea alii maI liétranI mesterl al brésliI acestia, dupft vini sA faci Indreptare si hotirire ; si iée séma totti-dé-una pentru buna orén- duel a mestesugnlul acestuia a se pizi, si la tóte a/ urmeze dupi vechiulti obi- ceni ; pentru care poruncimil Domnia mea tutulor celor ce veVi fi la acésti brésli, si avetI a'lli sci de staroste, si sA I datl ascultarei supunere la orênduéla mestesugulul vostru, eicl eelul Impotrivitor are vole facii certare dupi luI. 1791, Noembrie 19.

Innis Rom'moil 293

Cu t6te acestea malmar-basa peste lemnarY, zidarY, strungarl têmplari, numesce directit Domnitorul, socotinda ast-fehl cä pote sd impedece, prin privigherea malmar-basaleI, fraudele acestor imporlantl meseriasl. Din actuld de re'nduire alü lui malmar-basa, dela 10 De- cembrie 1791, culegema o informatiune juridic& importanta: MaImar- basa are dreptult1 a opri zidirile care astupa si inchidü vederea lumina vecinilor si a impedeca constructiuneazidirilor aduc'ébire de stricAciunl (1). Organizarea in brés11 a telalilor imisitilor, barbatIifemel este nu mal putinti curi6sl. Este pote unula din cele mal rarI documente ce aflarama despre asemenea brésla acelti ce d&nul aci:

(1) Carte de- malmar-bafa Zemle Vlascoe... Fiind-cI malmar-baya ce aìfost dupl vreml maI nainte peste lemnarI i zidarli strungarli témplarl, pentra purtarea de grip, ce avea asupra breslil aceytia de a nu tnyela pe unil alp cu banl, séa astrica lucru cuivayT, çi pentrn a se afll slujinda yi la lucru curp Gospoda, orl clnd este trebnint/ pentru slujba lor, aa avuta mill atatti dela fratil Domd de maI nainte, catil 0 dela Domnia mea, din cea-l-altI dupl. cum ne-ama pliroforisita din Ins10 cartea Domniel mele ot létulti 1784,Domnie' Mail"'22, adecl eut impreunI ceatiyula de lemnarl, i ca ceauya de zidarl erati aphatl de Me dajdiile,i osebitil avea de tinea numip maimarI-bayli null scultelnica de ajutora 0 de pos- lupnie, scutindu'yl casa intru care lucra acesta meyteyuga, de furaIrita 0 de t6te angariile ce dati alte prIvAliI; ayiyderea lua malmarl-bayil dela totl lemnaril i zidaril ceea-ce era obidnuite de da el 0 mai nainte, adecl dela plméntenI pe anti cAte parale jail dela strginiI carl vinti din strilinatate de lucréA aid 0 iar se intorcaunspre-4ece' Inapol, cAte parale done-led 0 clout)" ; ayiyderea yi and va fi trebuintl a se pretni vre-o casa, prAvAlie, séti altA namestie, ca poruncl dela judecatI, cu din b'étrênil breslil aceytia f/ceaa pretuire drépt/i dupl starea namestiel 10 lua obiclnuitulti havaetti ; amti data Domnia mea acéstI DomnéscA a nóstrA carte lul pe care Padua fAcuta maImar-baya, peste lemnarl i strungarli têmplari, poruncima ca sA i se p/zéscA orénduelilei muele ce sI arétit mal mil 0 lul nebantuitil de cAtre nimenea ;i de vreme ce °Ate se mina pentru brésla acésta a lemnarilor yi a zidarilor Bunt arétate pe larga la deosebitti hrisova ce ati, sa aibl dar numitula maimar-baya a fi cu privegherei ca purtare de grijI in t6tI vremea a se plzi 0 a se urma t6te acelea ce prin hrisovìt sunt rênduite, ca o trébl ce este a ldf; ayiyderea sA aibl purtare de grijA pentru unele binale din cele care sunt oprite de pravill, adecl care astup/i inchide lamina yi ve-. derea vecinuld, cum 0 pentru asemenea aducétóre de striciciunl, pentru t6te unele ca acestea, atatti meyterfi lemnari i zidaff sá aibI a da In scire numituluI mar-baya, catai ela O. amble adesea sA véql,i ande va gasi, s/ aibl a opri lucrulti acela,i indatl sI dée In scire Domniel mele, ca sl poruncima a se strica de tota. 1791, Decembrie 10. CO. Ng. XX, fila 226.

294 V. A. UaacxxX

Carte de telal-balsa Zemle Vlascoe Dat-amil Domnésca n6stra carte lul Gheorgbe pe carat, dupc1 alegerea ce i s'atifeicatil ¿lela cámara Domniel mele, 1-amtifacutti telal- basa asupra telalilor din Bucuresci, ca se aiba a inea cataStiliti de totI telalil c54i sedlranesca ca acestft aIiveriú,i fies-earele sa's1 dée chezasai sa fie sciutti, ea cand se va Intempla a Insela pecinevasI,numitulti telal-basa gasindui pe acelti telalü, sa aiba a face implinire stapanulul de tota pretula in cata se va fi venduta luertin acelai sa'l fie de haca, jara de va gasi pe vre-unalti ca s'aa Matta telala de sinesI, farg, de scirea luli fara a nu-i da chezasie, sa aiba te- lalula acésta, volnicie, ca sa nu-la ingadnesca nicI de cum a face telalica unula ca acela ;asisderea sa aiba a cerceta pe fiesI-care telalü, orl barbatti off mulere, romance, tigance, ovreice pamentence, câtùi strtiine femel telaleice, care obisnuesca de ridica de aicl lucran l si le dacii intealte 0,41 de le venda, ca sA dée sema orl-ce lucran l de ande le-ati luatti aflame, i cu ce felt' de mijloca sea tocméla ? si la care va ggsi ca sunt lucran l de furatfl, pe acelea sa le dée In scire la ju- docata, ca sa, fad cercetareai hotarlrea co se cuvine, avénda purtare de grije la acestea ce poruncimii, ca sa nu se faca InselaciunIi furtisagurl de catre WWI si de catre telaleice, din nepurtarea liff de grije, cad ca unula ce este incarcata cu tota trébai purtarea de grije a bresleI acesteia, va avea a respunde ell la orl-ce pricinai dupa villa se vaipedepsi ;asisdereai lucrurile care ca porunca Domnief mele se vor da la starostea de negutitorI spre ale face zaptti, starostea sa alba ca printeensula sa le dée a se face strigare de mezatft,i cel ce va esi musteril de va atardisi la mezatti, sa, nu fie volnica a se int6rce din ca- venta, ci pe cata va esi cuventulti luI din gura la mezata, sa fie dator a respunde si a lua lucrula acela, pentru ca fiinda elü facarcatti ea acésta tréba, dap& cum mal susti se areta. elti are sa dée séma dad se va Intempla vre-o pricing,. Pri- cinele celea maI raid ce vor avea telala ca telala intro (Musa', pentru ale tela- catti si pentru ucenid si calfi, telal-basa impreuna sl ca altil mat bti- trani al breslel acestia, dapa orênduélai obiceiula ion, sa-1 judecei sa-1 lndrepteze; poruncima Domnia mea si voue telalilor si telaleicelor sa-la scitI de telal-basa purtatorti de grija a bréslei v6stre. 1791, Septembre. Cod. No. XIX. fila 646. Negutitoril streinI, evreli armeni, Mct primescd dela M. Sutu hrisáve de recunoscere. Evreilor le recunósce hrisovuld ce le-ad data In prima sa Domnie, prin urmatoruld actd :

Ilrisovultt ovreilor din Bucuresci Dat-ama Domnia mea acestfi Domnescula nostra hrisova lul David, pro carele l'ama feicut4 Domnia mea staroste de ovreY, pentru care veciendti Domnia mea hrisove DomnescI, atattl ale altorti Domai de mal 'nainte catai ala Dom- Bid mele din cea-l-alta Domnie, ot létula 1783, Decembrie 7, tutu' care serie ca, ati avuta aceste obiceiurl, adeca eraela Impreung ea totl ovreiI aperaV de alte dajdif ce ese preste anti dela visterie, fail da numai ruptura loll, dapa cum era asedatl la camara Domnesca, pricinile ovreilor cele mai miel le jaded starostea, jara cele mal marl cari nu era odihnitl pe jadecata lul, le judeca dumnélul vel camarasa ; starostea si casa lal era aparati de fumaritti i alte rendueri, dijmarita pre

ISTORLI.ROMINILORel 295

drepte bucatele lul,pentra 041 stupI avea nu platea,§i cand stringea hall dajdiel dela ovrel,Ilia de name cate banl 30, pentru ostenéla NI 0 fiinda ve- °hag' 0 de hahama-bala lua de tota ovreiu casnicil cate unfi lefi pe anti,i alte veniturI ale haliamuluI, dupa orênduiala lor ; asemenea tinea ovreili povarnile ce le-afi avutti, facute ca cheltuiala lor In BucurescI, pre locurile ce li datfi dela Domn1 0 sinagoga ion ;deci acele mili 0 obiceiurl ce le-ail avutil dela top'. trap Dana', care mai stall aréta, ne-amfi milostivittli Domnia mea de le-amd latarittl,i iaralI acuml Intra a dona Dornajo; pentru care poruncimai vow)", tutulor ovreilor, sa avetI a qei pe me Basil numitulii de staroste,i sa-1 datI supunerei ascultare ce se envine, a0§derea sa-11 protimis41 orI unde i Intru t6te locurile, ca pe unii staroste alfi vostru, ca pe celii ce-lii va arta starostea potrivitor, neurmator, nesupustl, se va pedepsi. 1792, Decembrie 2. Cod. No. XX, ala 268. Armenilor le rênduesce staroste prin pitaculti urmatorit: Carte de staroste de armeni. Zemle Dat-arnü cartea Domniel mele pe carele facutti Domnia mea staroste peste top armenfi, ca sa aiba a fi starostei purtatorfi de grije, breslil ace0ia, sa judece pricinele ce vor avea Intro dOn0i arménil ca ar- ménti,i dupa alegerea lor Indrepteze, iar pe pricinile maI mar! 0 care nu se vor odihni pe alegerea ce le va face starostea, pe acoja trimita la camara Domniel mele, qi la t6te, atattl pentru brésla, catfii pentru dénsuld, sa urmeze dupa vechiuhl obiceiü, precum s'ail urmattl qi mal nainte, dupa cuprinderea pri- vileghimilori caqilor domnescI ce ail avuldi mal nainte, carl s'ail vèlutii de Domnia mea qi In condicele Divanulni; pentru care poruncimil Domnia mea tuturor celor ce tinetI legea armenésca, sa avetl qci de staroste vostrui sa-'I datI cuviinci6sa supunerei ascultare. 1791, Deeembre 23. Cod. No. XX, Illa 243. AMA végutil protectiunea acordata inca din prima domnie a luí M. Sutu fabricelori in genere comerciuIul Intru catti se acorda, acésta protectiune cu numerósele narturt impuse de M. Sutu comerciantilor de téte articolele, nu ne compete noua a grai. Intrebarea narturilor flindri putind cunoscuta, dupa cum cu totulti necunoscute sunt documentele ce posedema cu referinta la a- césta intrebare, socotimil a face und serviciti economistilor nostril, dânchl locain acestricapitold principalefor narturl intocmite sub M. Sutu. Era until modd de a se recomanda iubirel poporuluI acela de a opri pre negutitorI sa v'èncja cu preturl exagerate, mal cu séma articole de prima indestulare. Inca ca cate-va clileinainte de a infra In BucurescI M. Sutu. da urmatorula

296 V. A. URECHII

Pitace la spdtarie fi la agie ca scerceteze pre(ulit bucatelor la fiepecare de terget fi sa arete kreiriel séle. lo _M'iban Const. Suful VV i gospod. Zemle Vlascoe.... voimil Domnia mea ca sI scima in t6tI vremea cursula pretulul zacherelelor ce sö vana in targula de afarii in t6te obiclnuitele dile de têrgtl, IatA se dit strapicA porund de catre Domnia mea la spatArie, ca de acjI inainte sl fiespatária dat6re tot-d6-una a parta grije, spre a cerca in t6te martilei vinerile pretula bucatelor in têrgula de afarI, cum curgeqi pe t6te martilei vinerile saiba nelipsita a arta Domniei mele atata pretula graulul de t6ta mana, aded cela de frunte gi cela de mijloca,i cela de ála treilea mana, cata qi pretula orzulul, asemenea qi al meluluI; care ac6stA tr6bI sI o scio tiriaca o datmie a sa de astAll inainte, spre a o urma. Tobo pisah gosp. 1791, August 29. Cod. No. XX, fila 17. Indata apoI la 9 Septembrie 1791, Domnitorul insarcinéza pe mal murti boerI, Intre care cunoscutulA noua istoricti stolnicuhl Du- mitrache, sa Intocmésca nartula lucrurilor de mancarei ala cherestelelor (1).

(1) Pitacii pentru a se pune nartii lucrurilor de nt¿incare fi cherestelelor Cinstitiloricredinciql boeril Domnil mele, dumitale biv vel clucera Costache i dumitale biv vol paharnica Nicolae, i dumitale biv vel stolnice Du- mitrachei dumitale biv vol stolnice Constantine Niculescule, sIdtate !... Fiind-ca aucjimit Domnia mea o scumpete nesuferitl dreptItil qi bunel orênduell urmandu-se la pretula lucrurilor de mancare gi la vind.area cherestelelor de trebuinta lucrulul binalelor, qi altora lucran, care sunt aicl din térl, ce nu sa aduca de alte pIménturl, carona vranda Domnia mea a le da nizamula cela cuviincIosili drepta, ca una lucru ce este cela d'ant6ia trebuincIosa ala hranel noroduluI §i ala trebuintel lucrulli de obSe ; lata ama orênduitil pe dumn6v6strI câteji patru ca Disco practico0 i lubitorl dreptAtil, spre a da DomnieI mele pliroforie pentru t6te, precumil mal josii vO poruncima, ca sI putemil orêndui nartulii ion cela drepta. Decl sA vö adunar la una locai mai antéla pentru carne sl facetl alarula cela cumpgranda de pe afarl vite marli miel' de treI maInI i inaintea dumn6v6strI in vedere tlindu-se, grijindu-sei cantIrindu-se, se socotitI apol dup/ pretulii cumpérItora vitelor i a cheltuelilor cate cata se cuvine a se viudo ocaua de carne de catre mIcelarl, apol 81 facetI dupg acésta cercetare pentru luminarile de sea i pentru t6te felurimile lucrurilor ale mancáxiI,care sunt de aicldin pamêntulaönii, i pentrn lemnele de foca i pentru cherestele, cIrImidgi varula, de t6te acesteacate sunt de trebuinta obsteI norodulasa facetl dumnévóstrI o dréptit chibzuialai in ce chipa se cade acuma In stareaacestel vremi a fi nartula vanlarilor sI ar6tatl DomnieI mele t6te ca socotéla ion, anume in salsa prin anafora subt iscAliturile dumn6v6strA, ca sI dAmil nizamulii cela cuviinciosa. drepta; ~al' dar dupI ipolipsis ce avema Domnia mea asupra-va plzinda dreptatea, 81 arZitayf Domniel mele cele aclevkatel care este datoria pentru a oh-

faroma NomIN' monÒ 29r7

Damtt In nota la acésta pagina raportulti boerilor asedendti nartulti ckneY, din 11 Septembrie 1791, si pitaculti donmesca relativti, stabilinda pretula de 5 parale ocaua de carne de vacai de 6 ocaua de carne de éde (1).

OeI dreptate §i indestulare, fiinda-vg in scire O acésta, ca Domnia mea arad ridicatd ca totalti bréila precupetilor, si vataia de precapetl, ca sa na fiemal multii §i fie§care lacaitor are all viuda insuql in tergd lucruld s'el la cal ce ail trebuinta. Tolco pisah gospod. 1791, Septembrie 9, Bucurescl. Cod. No. XX, fila 47. (1) Nartul ciirnel de or'i-ce felg se obicinuepe a se vinde in térgii Pré Inilltate Do'mne. Dupa luminata porunca a Marjal Tale, adanAnda-ne la und load, amd luatù séma pentra vengarea de carne §i. insciintamil Marjal Tale, ca la 15 ale trecuteI lunI lul August, s'ad trimisil de la epitropie °mil inteadilisa de s'ad cumpgratil vite ca tocméla §i ca bna-vointa a thanilor, vacl de 3 mAnl si carlanI 6, care fachda-se ajara', precum se aréta socotdla in dosuld acesteI anaforale scatjandu-se macelarilor tina cheltuelile §i. cuviinciosuld lor ch§tigil, ad r'émasti dupa dreptate sa ven4.1 carnea de vaca ocaua parale 5 O cea deoaie Po parale 6, ca care pretil are sa urmeze pe acestd dulce ODA la lasatulii secului de postula CrAciunaluI Noembrie 14, tusa carnea de vaca sa fie huna §i grasa, del eI ad strinsil (dupa cartile divanalal), vite de asta primavera ca cuvêntd ca sa fie de hrana, politiel Bacurescilor, iar despre alta parte unildintr'ensille taie la zalhanale de le facii ser], si pentra hrana norodaluI pazescii oboruld targalul de M'ara, sed imbla prin tara de cumprira vite pr6ste, alabe, cu pretil mal atina care tainda-le la scaaue nu este de mancat'd, qi t6te pricinuescil §i bóla noro- duluI ;de acésta insciintam, iar hotarirea cea deshêrOta Amâne a seface de inaltimea ta. 1791, Septembrie 11. Costado clucerahl. Dumitrache stolniculd. Nicolae paharnicalil. Constantin Niculescu stolnicil. Aiarul pentru carnea de vaca' Talerl San! 62 60 Cumphatdrea la treI vad, insa Toleri Ball! 25 60 cea d'antaill. 19 --a doua. 18 a treia. 62 60 2 42 Cheltuiall la câte trele, tusa 12 erbaritd. 30 vama scaunelor. 1,60 cheltaiala, ca simbria argatulul. 2,42 64 60 sermaiaoa.

298 i. A. Uinciri

Cu aceea0 data este raportulti pentru nartulti brutarilor. Ace0a

Oca Dramuri 332 200 ad eWii din cate treile vacile lusa Oca Dramuri 130 cea 104 200a doua. 98 a treia. 332 200 33 se scade scapméntulti carnel la (Oca una. 299 200riSmane spre vén4are. 55 200ail eOtt seil dela cate treile. Talen _Un! 37 51 pe carne oca 2990, oca po parale 5. 18 60 »seil oca 55, oca po banI 40. 12 -- »&el pele una Po talerI 4. 36 »trel limbI, una Po banI 12. 54 » doa-spre-lece picare unalil po banI 40. 90 »treI rinichl ea inimile lor, perechia Po banI 30. 27 »treI splinl una po banI 9. 18 » 3 muschl, una po banl 6. 72 »3 perechI tul', Po ban1 24. 18 2 3 fundurl, unuhl Po banI 6. 70 66 coprinde vênclarea. 64 60 se scade cumptrat6rea qi cheltuiala. 6 06 rëmant caqtigii de la treI yac!. Aiarula pentru carnea de oaie Talerl Dan! 13 60 campgrat6rea la 6 carlanI, unult po talerl 2,30. 1 21 se incarca cheltuiala, lusa Taleri Bani 0 24 erbaritult la 6 carlanI, de unult pe banl 4. 12 vama scaunelor, pe banI 2. 1 05 cheltuiala i simbria argatulul. 1 21 14 81 Oca Dramuri 64 200 aù elitil carnea dela 6 carlanl. 3 80 se scade sca46mêntult earnel, la 10 o jumttate. 61 120 r'éman spre vênclare. Vénqarea Talar! Bani 9 24 pe carne oca 61, dramurI 210, ocaua Po parale 6. 5 30 »6 peI una, pe banI 105. 90 » 6 capaOnI ca picerele lor. 90 6 droburl, unult pe banl 15. 15 114 vênclarea. 14 81 se scade sermaiauai cheltuiala. 1 33 Amane ca9tigl de la 6 cariará.

iSTORLA. ROMINliOne 299 nu se multAmiati cu ung legiuitüi onestil beneficiti, ci inctircati si

Lo Mihail Constantin Suful VV. i gospod. Zemle Vlascoe... Poruncimfi Domnia mea dumitéle vel aga,stringêndii pe toti macelaril din Bucuresd, sa albi a'l pune la nizamil, ca voio fara de voie, ca pana la postulti Craciunultil sa urmeze negresitÙ 'manta vênVrel de carnea cea de vaca ocaua eu Dan,le 5 si cea de oaie ocaua cate parale 6,care pretù mA- car ca este cam scumpti, dar dap/ cumpgrat6rea vitelor, ea sa nu Amble macelarilor euvêntil de pricinuire, spre a fi politia indestalata, 1111 primimii intr'ac6sta vreme, insa ea acésta orênduialai porunca, ea sa fie carnea bunk grasa, din vite hranite, eadl. pentra aceea aü avutii voie slobodaivolnicie micelaril de a taia, insa de acésta primav4r1, din vreme, dupa cum ne pliroforisimit a stringe vite din téra pentru hranai politia Bucurescilor, iar nu pentru a taia la zalehanale si asla li se pane si nartulit, dapA pretultt vitelor bune, si sunt datorl ea ca vite hranite sa indestuleze politia, iar nu cut vite pr6ste si slabe, cumpiirate din obo- rulii têrgulul in pretA eftinA, pentru lacomia astigurilor iel nu se cuteze mal multii a cheltui vitele hranite pe la zalhanale, facbdu-le Annanka zaptù la acésta, cae iata deosebita facernit Domnia mea cereetare.si pe care vomit dovedi ea face acestit feld de armare, f6rte strasnieii 11 vomit pedepsi. Dec1 dupa ce yel da macelarilor nizamulit acesta, apoI sa o fad publica la totitnorodulii de obste, ca sa fie nartulù camel precum amN oreinduitA Domnia mea, fisi dupa acésta sa cereeteil pazirea, de fata si pe sub cump6tA, de pazesc5 nartuld spre a vinde en acestit prep si spre a fi carnea Minasica indestulare, cum si la cAntarit sa, nu se faca lipsa macar unit drum), ca vet' avea dumnéta a rèspunde, ca unit zabit al politiel. 1791, Septembrie 12, Bucurescl. Cod. No. XX, fila 56, 57, 58, 59. Anaforaua pentru de a vinde carnea cu nartg, cea de vaca de a o vinde mdcelaril cdte pantie cinci, cea de die cdte pantie optg 1o) Mihail Const. Sutul VV. i gospod. Zemle Vlaseoe De vreme ce diva tóte euviinclósele cereetarr facutd bine cunoseuttl, prin chibzuirea de obste a parinOlor archierei si a dumnélor beerilor, ca intru adevgrii dupa pretulii vitelor, dreptatea urméza a se vinde ca acestil naafi carnea, poruncimit Domuia mea, dumitale einstititi credinclosulil boerulit Domniel mele Iorgaehe Sute, biv vel post. epistatulA agid, ca sa dal nizamit macelarilor a vinde carnea de vaca ocaua cAte cincI parale, si carnea de die ocana, câte opttl parale ; insa de vretne ce dupa acestit naafi nu le-aii mal fémasA ma- celariloreuvAntit a se piano de vre-o paguba, sa-i silesci si fgrA de voia lor a griji, ea sa fie totù-dé-una carne bunk grasa si indestula pentru vênclarea in tèrgft, ferindu-se a nu face nicI vre-o lipsa la dramuff ; pentru care vel da dumn6ta seire si la norodtt de obste, ca sa fie insciintatii de nartulil acesta;i amii po- runeitil ca sa sefaca si afara in jadee poruneile Domnief mele, sa se urmeze twat*. nartil. 1791, Octombrie 12. Pré Inaltate Ddinne. Dupa luminata porunca Inaltima tales'arttrimisù delaepitropie omit InteadinsA d'impreuna en macelaril alesI din partea isnafulul cumpNratti

300 V. A. Tinacad.

la prepi la cumpénit Domnif tèril de apururea facuttirés-

cu bunI tocmélg cu vointa t6rani1or trd vacl detrel mâní 0 treI ol cu dd.* berbecl,i iari inaintea n6stri impreuni ea totù rufetul5 lor ficutù' aiarulq, dupi dreptate aù ecimasil s. véU41 carnea de vaci ocaua pe parale ciad, iari, esa de 6ie pe parale optà ocaua, cum se aréti mal pre larg5 socotéla din josii, pentru a oile f6rte scumpe, ajungêncla unile preste po cite tal. 4, 0 de va fi primitii de Iniltimea ta acesta nart5, face trebuin0 ca si se urmeze afari in t6ti tdra, cdela tdmisula epitropiel ne indestulamti, ci âmbli multI tëranl ficênda vênclare de carne prin sate 0 prin Mari'i vênchl ocaua cate optù 0 cite 4ece parale, iari de se va pizii dad nartula acesta din Bucuresd, ap, vor puteai micelara bneurescenl a gisi dobit6ee de hranaacestuIora01, §i inca afari prin Vri, mal s'ar5 cuveni si fie nartulù' mal jos5,ca uniI ce n'all cheltuelile micelaiilor de Bucurescl ;iari cea desiv6iviti hotirirea rgmane la Inaltimea ta. 1791, Septembrie 28. Costache elneerl Dumitrache stol. Nicolache pah. Iordacheatol.Stefan medel. Costan. Nicolescu Bt0i. Cod No. XIX, fila 18 Aiarula carnii de die. Mier! san! 18 75S'aii cumpgratil 5 °I eu douT berbed. 90Cheltuiala lor, hrani, erbiritti, vama,i simbria argatuld. 1 111 C4tigulti micelaralul, la cjece unull 21 36 Yenlarea. 13 12Pe carne oca 65 bez sciPmêntula la 4ece oca o jumnate oca Po banI 24. 15 SA oca 3, drama' 150 Po bad' 40. 54Cdpitinelei pici6rele 20. 45Ficatl 5. 6 30ee pel 5 Po tal. 1, bad 30. 21 36 Aiarula carat de vaca. Talerl Banl 42 75Camphitdrea a trd vacI. 3 Cheltuiala lor, la Irani, van* erbirit5, sinibria argatululiprod. 4 30CiSigulti micelarulul, dupi cumpkit6re. 49 105 rénclarea. 28 65Pe carne ocaua 228 0 dramurl 100, bez i sci4Omèntul5 eirnel la 4ece, una oca Po bani 15. 7 50Pe sea, oca 22 0 dramurl 100, po bad 40. 12 60Pe trel peI po tal. 4 0 bag 20. 36LimbI 3 Po ban! 12.

IsToals Roniliar.oatt 301

desi une orl cutropeati numal de-al sili sa imparta marele castiga, Cu e!, Cu aga, cu boieril epitropii Cu a1l slujbast Dupà aiarula facutti de epitropia obstiel, de asta data, se hotaresce pretula jimblei

36Picere 12 po ball! 3. 27RinichI parechea 3, po banl 9. _ 9 Spline 3, po banl 3. _ 9Mure 3, po banl 3. 18Ficatl 3, po banl 6. 18Bojocl 3 ca inimele lor, po banI 6. 18Schembele 3, po banì 6. 49 104 Cod. No. XIX, fila 18. S'addatilalar princercetarea dumnélor velitilor boerl pentru nartull carniI de vaca a se urma pe acestil dulce cae parale 6 ocaua,iarcarneade ramatorl si de 6ie cate parale B. Totú acumi pentra lumlnarl deseil pusil narta a se vinde ocaua cate parale trel-ded si cinc!. 1792, Ianuarie 8.

Publicafil la ate judefele Ig la caimacama, pentra nartulti ceirnii de die. Dumnév6stra ispravnicilor ot sud sannate !v facemil Domnia mea in scire, ca vrêndú Domnia mea sa cercetamii i ca alte mij16ce de vite mal multe aiaruld carnil de 6ie, ama orénduitfi inteadinsil 6menil nostri de Mi cumpèratti de pe afara 68 de miel carI tainda-se toi de o data, facêndu-se dimpreuna la totI aiarulti cela cuviinciosti, ail r5masù dupa drépta socotéla a se vinde ocaua parale cinc! tome, scotbdu-se t6te cheltuelile si castiguld macelarilor la 4ece unultii alt1 tal. 2.59 ce le mal r5mânii din 68 de miel. Dupa care nartil ama datfi Domnia mea nizamili poruncli a se viudo carnea de 6ie aicl in Bucurescl. ; clec! iata vb' poruncimii ca si dumnévdstra ispravnicilor sa datI nizamùsipo- nina macelarilor dinteacelil judetti de a viudo dupa acelil nada, facéndu-se cela nesupusti a fi urmatorl si 111 de voia lul, pentru ca de vomil audi ca ca banÙ mal mult scumpitsétilipsa la dramurialtdatù',nu numal pe acelli macelar 115 vomü pedepsi, ciiasupra dumnév6stra ne vomil turbura, fitl saatosl. 1702, Iulie 6. Cod. No. XX, fila 712. Zemle Vlascoe... Cinstitilori credinciosl boerilor Domnid mele, dumnéluI biv vel post. epistatuld agiei, dumnév6stra boerilor epitropT, fiind-ca vremea este itum aseface aiaruhl vitelor marl spre a se da nizamula macelarilor la pre- ciuld celti cuviinciosù, porancimil dumnév6stra ca sa chiamap si pe Alexe Hagi Manta spre a orêndui una omfi credinciosa delaepitropie,care dimpreuna ca orbduitulli lul A.lexe Hagi Manta si ca ali macelarilor cumpklindil vitelo celea trebuinci6se de pe afara inteaceste dile de postfi, si aduhándu-vill la unii loca dimpreuna si cu Alexe Hagi Manta, sa faceV aiarult1 lor In diva sfinteI Adormir! Precestil, cu socotéla amhunta, si sa ar'étatI Domniel, moleca ea accupretù sa poruncimil sa se vhda. 1792, Augustil 7. Vol logorétd. Cod. No. XX, fila 781. Istoria Romdnilorti de V. A. rfrechid. TOM. li a1serie!, 1786-1800 ql al 1V-lea dela 1774. 20*

302 Ar. A. ItnEcnti cu drojdil 1 para 143 de dramurI,i 'Aiwa cea-l-altA, iarasY alba, 1 para pentru 166 dramurI, iar covrigi1 3 la o para, flindil covrigulti de 30 dramur1(1).

Pitaca la spat. i aga pentru rnacelari a nu-I ingadtti sa vénda vitele tor cele grase f i s'a cunzpere altele slabe, de tréba scaunilor. Piind-ca ne insciintama Doinnia mea, cum-ca macelaril Bucurescilor, intro alte viclesugurl co metahirisescii, ca care scumpescii vênciarea camel pentru intereselelor, s'aii facuta simatrapailsi vênda in oborula têrgulul de afara vite co ail ma.' bune pentru hrana politiei in prettl scumpil, si pentru trebuinta politiel cumpha iarasI din térgivite in prep eftina, care sunt slabe, ce nu este buna de mancare carnea lor ; pentrucare adsta macar ca s'aa data poruncile Domnid mele strasnicesi catre InsisI macelariI, déra deosebitil si mg inteadinsa si mal strasnica, poruncima Domnia mea vou, vamesilor al oboruluI têrguluI de dark ca sa pazitl la t6te clilele de têrga, ca t6ta luarea amide, de fata si pe subt eumpëtü,siinclatace vetI vedea anti macelarii de al. Bucu- rescilor, ea aii adusil intêrgiivre-o vita de Ongare, numal decatil pe acela macelara sa-'1i1 prindeti si indata sa-lit trimitetl la Domnia mea ca vita de inpreuna ; asisderea sa scitl ca Domnia mea amil ridicatil matrapazlacurile si precupiile, introcarefiind-ca suntsifainaril de Bucurescl,s'aiidata poranca Domniei méle atatil dumnéluI vol split. cata si dumnéluI vol aga, A din graula ce vine de vêndare la Ohio de %rel., A se protimisésca antêia obstea a campera, si dupli obste sa campero brutaril Bucurescilor care aunt legatia parta grija de hrana politiel; (Ha fiind-ca vol vamesilor suntql de apururea la têrgii, vi5 poruncimli Domnia mea, spre a nu ingadui pe a4i1' la alto precupiI si matrapazlacuii, ci dupa obsce sa, se protimisésca brutaril Bucurescilor a cumpha suma trebuintelor de hrana politid. Tol. p. 1791, Septembrie 21. Cod. No. XX, fila 85.

(1) Nartula brutarilor.

Pré Inalfate Doinne, Insciintanaa Maria 'Me cg, dupa cum se vinde acum graula la oborula têrguluI de afara, asternemil socotéla maI josii, din care se face indestulare si de sermal'a si de cheltulalasi de castigula brutarului pe fiesce-carechilas'i cum se envine sa véncja panea insemnata mal josa. Jimbla alba ca drojdiI de hamel la para po dramurl 143. Panea ceo facti brutaril pentru obste in Bucuresel, insa iar pane alba de grailspalatil,fiind-ca Impreunate trei maul de grail, precum obicinuesca brutaril de amesteca de trel maul, vina la para po dramurl 166. Simitulli ail, ca si jimbla, la para po dramurl 100. Covrigil iar albl, la para Po dramurl 90. PrescurileicolaciIsi panea ce-I(Ilea coma, caro se lucréza de muerI, iarasi albe ca si jimbla, la para po dramurl 143. Covrigil care fact' érasI femeile, la para po dramurl 90.

ISTORIA flonittn.oatt 303

Dupg, nartuld panelialil carnel, urind unü nartti generalti de

Iar eel nieruntY, cu drojdil, la para pe dramurl 70. De acesta tnsciinOmil Maria' 'Me, lar hotartrea cea des'évèr§itO. remâne a se face de entre InAltimea Ta. 1791, Septembrie 11. Costache clucerii. Dumitrach,e stolnicil. Niculache pAharnicri. Costantin .Ni- culescu, stolnicii. Cod. No. XX, fila 59-60.

Socotéla unel chile de grail &Ina, spalatii, alma, pentru jintla reicutd de jimblara. Tal. Baal 11--Cumperat6rea und chile de grail curata. 3 Cheltuiala ins5 Tal. Baal 45China dusuId vi adusulal de la m6r1 45la spOlatil 45simbria §i. mancarea calfelor 18luminAil la merA 0 la cuptora 12o saca de apl 12sare 3china zablOullif 1 60ling cart" de lemne 300 1 Ca§tigulti brutarului la o chilA. 15 90se scade cI '§i la, insl 45dupI za. cate oca 15 45dupO, t5,r4e, oca 30 90 1430remanri. 1 51se Incard 4ecIul'alO, pentru celd ce vinde pane In WO. 1581sl ias5, paine pe dênsiT, care ese dintr'o chill, paine cepta oca 24, care full dramurT 9,600 §i vine la para po dramuff 143. Cod. No. XX, fila 60. Socotéla de pcine ce scotti brutaril, 'in térgil pentru obtefi precum obicinuescii de punii grd a de trei mini, asa si fact'tsocotéla pe ccite trei chile impreunate, inset lar din greiii, valet' si pa' ne albli. Tal.Baal 27 CumperOt6rea pe treT chile, lug Tal. Ban' din care ese paine cepta 11 pe o chill grail bunt' oca 672; care facA 9 altA, chill grad de mijloca dramurl 268,800. 7 alta chill de a treia man/ I 27

304 V. A. UaEcna toa"' felula de articole de hrariä,i de batturg.i de articote de me-

9 cheltuiala la trel chile 3 castigulit la treI chile. 39 39 suma cump6rat6ril i a cheltuelet 230se scadil ca la, lusa Tal. Bani 1 15din zasite, oca 45 1 15din tar4e, oca 90 2 30 3690r6manfi 381se incarca lecTuiala colora ce vandil panea In tare]. 4051sa pane pe dênsil, care Impartindu-I ca cele dramuel 268,000, vine la para Po dramurt 166. lo _Mima Const. Nul VV. i gospod. Zemle Vlascoe Poruncimfi Domnia mea dumnitéle vel agá, sa daI nizam brutarilor ca voie far' de voie a urina nartuhl ce li-se da diva pretulit graulul, cum si asta una data in catileste grati pe acestilpretti,sa urmeze nartulli acestuia,adica jimbla cu drojdit la o para dramurI 143,si panea cea-l-alta iarast alba de grail spalatil, la o para dramuii 166, asisdereai simigiilor sa le dat nizamtl a arma nartulilacesta, caresa, fie datorti a lucracovrigil 3 la o para, covrigulil de dramml 30, cum si celor-l-altI asemenea dupa nartulii acesta, tnsciintandri d-tai la norodult1 de obste; ca sscie nartulii acesta; mnssfact poruncita cercetare, aevea si pe supt cump6t1, ca nu numat nartuhl O, se pa- asea, ci si la drumurI sa nu fie lipa, si 'Aneasa.fiec6pti,lucrata bine si l'ara de niel unii feliz' de amestecatura, pentru ca In alta chipil de vomil gasi-o, s. scit ci d-ta vel fi In villa. 1791, Septembrie 12. Cod. No. XX, fila V. Anaforaua epitropilor pentru brutarl Pré Inpate Dcranne. Insciintamil Aflija tale pentru rufetulil brutarilor, ca el* mai ehlierei venir i ne argtara in scrisit,ca, suntmultamiti pe nartulil ce li pusil la vanclarea de palie si ca pr.... vor pazi dreptatea obstel, ca in loculd fiamangiel ce ail trasil in trecutit anT, acum sá se bucure cu multamita luI Dumne4eil. ; nu- maI róga, pe nastavuill inaltimel tale, ca sa se faca indreptare rufetuluT,cacl adunatil, mal alesil din rlismirita, multi iabangit sermainsizl si toV aù' caclutit pe acestù mestesuga, carl nefiindii prinsi in randuiala, mal de multe ort nu scotii pane In targit,i cand nu se vede bulucii de palie in targil sicliturile zabitilor razima pe cel ehliere,carl p6rta frica de necinste si de pedépsa, iar aceia dupa ce alubia de capuhl lor si palie scottl numal cand vor, vinù' si la obor In de COrgri de le strica tocmelile ce Uci cu vén415toril zacherelelor ; Intru aceia cedí sa se alta, in scrisil, si care 'si va da chezesia ca va sa fie brutard ahí obsta ca 'si va pazi mestesugulti nepristang cu sc6terea de pane pe tito) lilele In

'STOMA ROMINILORt 305 nagitil, ba si de lemn6riI, apoli nartubll de chiriY, de transporturT, targa, acela sa se primésca de rufetaifiepecaruia sa i se dea pecetluitula gospodtl, pe numele lui, ca aretare a este bratara alestii primita'de rufeta. Dapa acésta mai cera ca la obor in Ole de terga sa se protimisésca a cumpera mai anteiti obqtea, apol dupa obqte sa cumpere eel aleqI de rufetula brutarilor 0 in arma fainaril séa maI bine sil le qicemii matrapazil, iar ficleniI ceI lapadatl de rufetuliibrutarilor sil fiepopritl de a campera zacherele, séa de a maItinea, cupt6re; peste care rufetulti cere aléga dintre ei unù proestosil ea volnicie in scrisil de la Inaltimea ta, pentru purtarea de grija a acestel bune orênduelIi pentru diaforalele ce se vor intêmpla, sil aiba vre-unil din rufetula lor la socotell de ale me0equguluI lor ; de acésta insciintamil,i cea desevir0til hotarire se va fa,ce de Inaltimea ta. 1791, Septembrie 17. Costache clucerula. Dumitrache stolnica. Hicolache paharnica. Const. &MI VV. i gospod. Zemle Vlascoe.... calla inaintea Domniel mele acdsta anaforai cata pentru jabangil sermalanzil ce lueréza 0 el brutaria a intra la orênduialai datoria ce aiii brutaril eel vechI canoseug,spre a parta grip,i el de indestularea polìiei,i a se lega ca va pazi me0equgalii napristanti ca sc6terea panel pe t6te 4ilele in targai ca paza nartalul Domnesca, acésta este ca cale qi prii- mima Domnia mea cererea brutarilor, insa ca ac6-sta nu primimii Domnia mea, adeca una numerii, ca numal at'atia sil luereze brataria, iar altula sil nu fie volnica, cacl acésta nu este de folosula obtei, fara de namai interesola lor, ci langa cag se Oa astall sell mane la numera lueranda, porancima Domnia mea 0 altil sil fie s1obo41, cu acesta orênduiala însil, precuma aretarnii maI ma, ca sil se indatoréscai aceia ce aunt brutariI datorl pentru indestalarea politiel a hiera ca totil me0equgula nelipsita, a sc6te purarea pane in tergai a pazi nartalti, facetI dumniav6stra f6ie de tog spre afi sciutl, dap, care silli se dea pecetluiturile DomnieI mele, danda-i in sciinta qi adaméluI vel aga, casil fie canoscug, urmandu-se insa slobolenia acestal meqtqaga nepoprita, dapa cuma. porancimil. .A.0qderea 0 la cumperat6rea graulal in 4ilele de tergil, a se prob.- misi anteiti ob0ea, apol dapa obqte sil ampere bratariI, qi acésta o primima Domnia mea 0 nu namaI sil rérnâe matrapazil pe lima, ci inca vor fi °prig', ca unil ce bine scitI cilS Domnia mea amii ridicatii matrapazicurile i precupiile Cu totula; de care porrincima Domnia mea dumitale vel spatara, i dumitale vel aga sil urmatl acestel poruncl, ca la qilele de têrga, dupa ce va campera ob0ea sil se protimisesca brutarii Bacurescilor a cumpera ; iar pentru a orendui anti proestosa pentru rufetuhl brutarilor, la acesta avemú Domnia mea ofenduitit zabita pe dam- nélai agai niel au fosta obiceltl, niel estetrebuinta de proiestosa osebita pentra rufetula. brutarilor. 1791, Septembrie 18. Cod. No. XX, fila 72, 73, 74. Pitacil la aga pentru brutwi ea s4-1, sill;sea a avea zacherea pe cede trel luni inainte gata pentru vreml intémplato're. Fiind-ca, la o politie ca acésta ca atata multime de noroda se cadeca totti-d'a-una sil aiba brataril Bucurescilor zacherha cea trebuinci6sa, dupa so-

306 V. A. URECILIX de deschraturY etc. Acesttl nartü generabl e din 20 Septembrie 1791 cotéla multimel norodulul, pe Cate treI huff inainte, Ming mAcinatI gata, ca la intemplare de vrenif Impotrivl, off cand este cale grea de nu p6te veni zache- réua de pe afar/ la tergil de vênlare, ori cand se tuned morile din vre-o venire a apelor marl',sal dud se inghéta de itztimea gerulul de nu pote macina,off cand scadilapele,sI nu pItiméscI atuncl norodulil vre-o lipsa sal scumpetate din nepurtarea de griji a brutarilor ; iatI poruncimil Domnia mea dumitale vel agl, ca dupl mime si in cea-l-altl Domuie a Domniel" nóstre ail fostd datti nizamu1t1 acesta spre plzi brutaril ca o datorie a lor, sl aibi a stringe pe rufetule brutarilor de Bucuresci, carora al le aret'lacestl poruncl a Domniel mele,i sl-I silescli a/4 indatorezl, ca sI cumpere din vreme, acum dud din mile. luf Dumnelleil bucatele aunt indestulatei calea este bunl, pentru venirea locuitorilor de pe afarl la tergil eu grail de venclare, macine a avea fling gata sigurifsindu-te prin zapisil dela manile lorI cu chezasilunulù' pe altule, cum ca vor avea zacherka gata pe cate trel huff inainte,idup./ trecerea a 45 de (Tile, iari asemenea mal naintea soroculuI din vreme ea urmez1 dumnéta a te griji, ca asemenea sa te sigurifsescl pe celea-l-alte trel lunl inainte, sa aretf Domniel mele el se urinézI acestÙ nizamil In faptl. 1791, Sept. 25. Cod. No. XX, fila 95.

Ito Mihail Const. Supll VV i gospocl.

Zemle Ylascoe Dumnév6sta ispravnicilor ot sud Ialomita slnetate ; ve faceml in scire, el cu mare scarbI a Domnief mele au4imA cum el aief inteacelil judete, se vinde pm la o para cate 80 si 90 de dramurf, i acésta nu alb/i curatl, pentru care multe ne-amti turburatil Domnia mea in vreme ce aid in Bucuresel, se viudo acésta una data faun albai curatl la o para dramurl 150. Iarl peste patine lile averail a o sui si a o rnIii peste hue sute de dramurl, dupI pretula graulul ce s'al eftinitil, cu main mg josil, uncle acolo la judetil afara, trebuesce sl fie cu multa deosebire maI eftinIi mal indestulat/decatilinBucurescf, clef acolo este locule de nude ese graulil si nu lipsesce graulii,*lipsescei chel- tuéla caratulufi adusulti cu plata de chirie in cale departatl ; pentru care acesta inteadinsti arnü trimisil pe tutungiulii Domniel mele in partea loculul de al cercatù adusti chiaril pane de acolea din WO' de alma ve4ut-o insine Domnia mea mica si presta dui)/ cura ve al./tame mai susil ;decI iata ye poruncimil Domnia mea strasnice, ea anal posing sl aveti a da nizamil brutarilor, spre a se face si a se vinde panea mare, curatli lucratl bine, dupl nartulil ce se urmez/, si se va urma in BucurescI, cu deosebirea ceea ce urmézA a fi acolea earl, maf mare cu multi, del lipsescti cheltuelile ce all brutarif de aid, si este si boculà bucatelor acolea Fang/ dênii, pentru ca al scitf, el Domnia mea nu lipsime in t6t1 vremea a face cercetare, si de vomti aucli iarAsi ca nu a-ti date nizamule si nu a-tiindreptatil venlarea de pane precum poruneime, séù si de alto lucrurl trebuinel6se norodululul, nu numaI brutaril vor fi pedepsitT, cii vof ispravniciloril yeti cadea in mare urgie a Domniel mele ; acésta vO porunciml 1792, Martie 29. Cod, No. XX, fila 461.

ISTOIIIA RObLINILORt 307 intdrifil de M. Sutu Vodà. Este revOutil, cu modificarl,in1792,

Ito Const. Su(id VV. i gospod. Zemle Vlascoe.... Cinstitil si credinciosule boerule alù Domniel mele Ior- dache Sute vel agg, facemg dumitale In scire, cg dupg pretull graului, ce at fostal ast1-41 de vendare in tergulii de afarg,aclecg cel d'anteig, grail de frunte, spglatil, chila dela 12 lei pang. la 11, si cehl de alit' doileai aid treilea maul dela 9 lei pang la 8. Mgcarg ca dupg drépta socot611 se cgdea a da nartil brutarilor, ca sg. nu mai aibg, nid unii euventil de pricing, area flcutil socotéla acea ce este intocmit/ pe 12 lel grail de frimte, si 11 lel gran de a doua maul, si 10 leI grau de a treia mang, impreunate adecg, aceste trel maul' de gran preening obisnuescii brutaril, de asemenea grau de trei maul; de careacestilprettl M- candu-se socotéla brutarilor, dupg ce aù intratil t6te cheltuelile lor la socotélg, indreptandu-se cu multamita lor,i condeile de care se plangea, vine la o para dramurI 135 tocmaI, pane albg curatg, c6ptg bine si lucratg din grail spalatii. DecI primindù' dumnéta porunca DomnieI mele, sg aibI a da acestil naafi, carele cu teta multImita sunt datorl brutariI primi si urma, care nartil dupg vel da dumnéta brutarilor, apol sg facI publicuire 0 la total norodult1 Bu- curescilor, ca sg lie sciutÙ de obste, si pururea nu vel lipsi dumnéta, a face cer- egaile celeacuvinci6se,ca sg te pliroforisescl de sunt urmItorI brutaril WI nu 1791, Octombrie 7. Cod. No. XX, fila 123. Carte legatil la ispratmicii 111-uscelulni, pentru nartula bucatelor,triniiténdu-se copie de aid Dumnevóstrg ispravnicilorot sud Muscel, sgnetate ; amù vedutil Domnia mea insciintarea ce facetl pentru scumpetea lucrurilor ale mandril, ce Inc/ se urmézg pan/ acum acolea,i porunca ce ceretl cu aretarea nartuluI ce anal dattl Domnia mea lucrurilor de vendare aid la BucurescI ; pentru care iatvétri- metemg copie dupg nizamulii Ce avemft aicl Domnia mea, lug fiind-ca intru adeverii lucrurile ce se vêndil aid inBucurescI trebue sg, fie ea deosebire la pretil decatil celea de pre afarg,priu oraseleénii, dumnévóstrg sg ve cbibzuitl si dreptatea pgzindii sa faceti segdementula cehl euviinciosil, din pretialil de aid, la lucrurile ce se aflg, cu indestulare acolea, cum si la lucrurilece nu sunt in partea loculuI, iargsl sg intoemitl pretuld celi cuviinciosg, iarg la pane si la carne dupg pretulg graulul si alti viteler ce Este la partea loculul, asa yeti da si nizamulii brutarilor si mgcelarilor, fgcendii socotela brutarilor, cum si aiaruhl mgcelarilor, spre a putea face nartuliidreptal,si pe de o parte yeti da nizamti la vendarea lucrurilor, pe de altg, parte sg insciintatl DomnieI mele aretandu-ne nizamulti ce all gg,sitil Cu cale, acea la partea loculuT, trimitendu-ne f6ie de t6te lucrurile, anume in ce chipil intocmitii,i fitl sgatosl. 1791, Octombrie 11. Cod. No. XX, fila 130. Pitacti la aga pentru ca ssiléscel pe brutari de a vinde pima dupa nartulti ce se arétei Cinstitili credinciosil boeruhl DomnieI mele Iorgaclie Sutul bìv vel post. epistatultlagil,fiind-cg astadIail Pistilpretultigraulul celi bunil de frunte

308 V. A. Uazcza

Maiü 8. Fiinclti unti narttl care atinge atatea ramurl ale industrieI

chila tal. 11, iar celd de a doua maul mal josti,i celd de a treia maul si mat josd, dupa care acestù' pretti facandu-se socotéla a treI chile de trel maul, dupa ce intra la socot611,i t6te cheltuelile brutarilor cum si castigul lor, vine sä se van la o para dramurl 145. Poruncimil Domnia mea sa dal pe sind nizamuld brutarilor,deasta-séra, ca de mane sa sc6ta, Intargil phne de vênciare la o para drammi 145, lucrati c6pta bine,supuindu'lfarli de voia lor, a urma acestul until negresitd, de care sa InsciintezI la t6ta obstea. 1792, Februarie 3. Cod. No. XX, fila 343. Publicafil la tdte judefele pentru nartulti ciírnei si a peinei al nu se unnéza dup'd kotarire. Dumnév6stra ispravnicilor, din cercetarile ce facemd Domnia mea pe au4imil ca nartuld carnet si al panel nu se urm6za dupa porunca, pentru care iatä ne facemti Domnia mea datoria, crestinesce,i vö maI trimitemil de acésta data poruncI, priu care vë ar6tamd iarasI aiiume pretuld camel de die, ocaua parale cincl, cea de vaca de acésta data parale patru, phnea cea albaicurata,la o para, dramurI clod sute, cea de a doua maul, la o para, dramurl 400, papa va esi grauld nod ; jara dupa, acésta sit scitl Mtn' adevgrii ca avenad a trimite In- teadinsd dmenil nostri din natintru la bite targurile de prin judete, sicandsi dupa acésta vomti lua pliroforie, ca nu se urméza, nu numaI pe macelarl i brutarl cu térguldi cu ocna avemil a-I pedepsi, ci si pe Insi-v6v vomil pedepsi cu grele trepede si cu urgiei lipsire de ispravnicie ;ci datA sa scitl, ea acésta este porunca cea din urma. 1792, Julie 6. Titaell la vel vist. pentra prefult1 miera de 'éstimpti. Ito Const. Suful VV. credinciosti boerull DomnieI mele, dumnéta Ianache Vacares- cule, vel vist., End vè4utù Domnia mea anaforaua ce ne-ati facutti pré sfintia sa parintele rnitropolitti, i dumnélor cinstitiI i credinciosil boerif velitI al Divanu- lul Domnid mele, pentru pretulii mieril de 6stimpil, cuing ea In Waite d'érapanarl si stingere ce ail cercatil téra In vremea acestul trecutil r6sboiti, fiindil una,si prapadenia stupilor, din care s'ati imputinattisiailcumpgratd locuitoril turd prasila lor, cu indoittii Intreitù pretd, ce era In cea-l-alta Domnie a n6stra, de vor fisilitl a da mierea cu pretuhl de maI 'nainte, nu numal paguba li se va pricinui, cii desnadajduire de a maI prasi stupI cu 1ndestulare, pentru care ne facil rugaciune, ca sa mijlocimùi catre prea Inaltuld devletil a primi de a se cumpèra ëstimpil de catre negutitorl ocaua de miere prigolti chte 11 parale, vadra de miere Po tal. 4; decl, pentru cad este sciutai Domnief meledër'6- panarea ce ad cercatil téra In vremea rezmiratiI, si pentru ca sa nu anti en acésta pricina de mahnire locuitorilor, ci Inca sa-I indemnamd la prasilasila Inmultirea stupilor si la alte matahurl ale pamantuluI, pimindù Domnia mea a face mijlocirea acésta,i iata poruncimil dumnitale, ca sA facI poruncile DoranieI mele in Ora, adeca mierea de prigonti un-spre-Ilece parale ocaua si vadra de riere tal. patru, a o cumpha negutitorif cu acelti pretil dela locuitorl. 1792, Iulie 13. Cod. No. XX, fila 727.

Isronis RoukuLost 309 comerciultg, Domnitorul puse pe intregulti Divnti teoriséscei (1).

Douë càr,fdeschise catreora;senitdelaUrzicent i dela Bónmic i dela Focfanl pentru scumpetea ce se urtnéza la anc,larea lucrurilor Zemle Vlascoe Vou5 tutulor oraqenilor lacuitorl i thgovetl din Urzicen1 sud Ialomita, v5 facema in qcire, ca din cercetarile ce pururea facemti Domnia mea pentru a v6stra petrecere, a locuitorilor dupa gait, gala despre altele, cata despre celea trebuinci6se ale hranelv6stre, luarama in scire, cum ca acolea se vinde panea la o para dramurl 80 0 pan' la 20, qi niel acésta nu este alba gi curata, care acésta la multa turburare ne-aa adusa, in vreme ce aid in Bucu- resel se vinde asta una data, panea albai curata la o para drammi 150, iara peste putine gile, dupa pretulrz graulul ce s'ail eftinitú acum avem mad peste 200 drammi, unde acolea se cade a fi cu multa deosebire panea me mare, cad de acolea ese graula care se aduce 0 aid. la Bucuresefi lipsesce brutarilor caratula in cale departata 0 plata de chirie ;decl, nesuferinda. Domnia mea ca sa patimitI voi acésta scumpatate, spre interesulaqi lacomia Mt de m5sura a bratarilor, iata ama trimisil poruncile DomnieI mele strapice dare ispravniciI judetuluI, ca pe inti acum sá dea nizamulii cela cuviinciosti, déra voI sa nu a*- teptatI zabava nizamulul ispravnicescii, ci indata ce veti vedea ca indreptare nu fa.cuttii urméza brutariI totù interesula lora', sa mergetl cu panea acea in mana la ispravnicil judetuluI, ca sa, o artatI, 0 de nu yeti vedea nizamula care poruncima. Domnia mea, sa trimii jalba Domniel mele de acolea,fara de a v5 trepada inqi-v5, 0 nu nurnd pe brutarI ii \Tuna pedepsi Domnia mea strapicti, ci 0 pe ispravnicI '1 vomil face pilda spre inv'étatura, ca sa scie cura sa pazésca nizamulai dreptatea v6stra! acésta. 1792, Martie 29. Cod. No. XX, fila 460. Asemenea carp facutili catre ispravnicI. (1) ùarte la boerit epitropt pentru narturt, trimiNndu-se doua narturt de celea ce sunt trecute inainte Zemle Vlascoe CinstitIqi credincio0 boerilor Domniel mele, dumn6- v6stra boerilor epitropI ai trebilor ob0ieI san5tate; iata,i pentru felurimile lucrurilor de mancare, i pentru lucratorI, china vinurilor, a vaselor de tota felultl, altele trebuinci6se norodulul de ob0e, facêndu-se nartula cela cuviinciosa ca socotell de ob0e, vö trimetema dou5 catal6ge pecetluite de Domnia mea, unula pentru unele felurimI, altu/ti pentru alte felurimI; ci déra sa renduitl unii logof5til harnica dela epitropie, carele impreuna cu una zapcia, dela dumnéluI epistatulti agiel, sa le citésca la Térgula de afara, la Tergulii CuculuI, 0 pe t6te ulitele din launtrula tergulul prin mahalale, ea sa se faca sciutei cunoscute tutulora, grijinda f6rte dumn6v6stra,icand yeti vedea ca nu sepazesce,saavet1 datoria a insciinta DomnieI mele. 1792, Maiti 8. Cod. No. XX, fila 561. Carte catre dumnaut vel agá pentru narturt. Zemle Vlascoe Cinstitti gi credinciosa boerula DomnieI mele Costache Sute biv vel post. epistatula agiel, san5tate ; iata qi pentru felurimile lucrurilor

310 V. A. UREcarl

Ind, din 1791 Octombrie, Voda ceruse nartü pentru bacAniI cum se pote vede din urmAtorulti pitacti: de mancare, i pentru lucratorl, pentru vase de tota felulti, pentru china adusulul vinurilor ei altele trebuinci6se noroduluI de obste, facandu-se nartula cela cuviinciosa cu socotéla de obste, si trimitema si dumitale doua catal6ge pecetluite, unula pentru unele felurimi, altula pentru altefeluriml, ci d6ra sa oranduescI si dumnéta ung zapciti harnica, ca de-Impreuna cu logoatula orênduita dela epitropie, sa le cetésca la Targulti de gait, la Targulti Cucuhif si prin t6te ulitele, Inlauntru têrguluI si prin mahalale, ca sa se faci sciute si cunoscute tutulor de obste, grijinda Mae si supuinda pe fies-care, cu vole oil cu nevoIe, si paz6sca nartula acesta Intru t6te. 1792, Maig 8. Cod. No. XX, 61a 562. Nartulii ce Cu sfata s,-i parere de ollte ami hoteiritg Domnia mea si se urmeze acum intr'acéstd vreme la lucruri de ale mcincarilfiallele cum mal josil aretä Tal Baal Apti, sacaua In tèrgti 6 Iara In ocolulti spataresca, In mahala . . 9 Butula pastrama de capra 15 Bobuhl uscatt, ocaoa 6 MA, cela verde, ocaua 3 Branza de -oI In f6le, °can 24 Ghiudenula séti sugiucu ce se face aid In Bacurescl. 1 Gasca 45 Icrele de stiuca 60 Icrele de crapa WI de cosacti 30 Casala pr6spata, ocaua 18 Casulti In saramura, ocaua 24 Cosaculti saran, ocaua 9 Cosacula pr6sprita, ocaua 6 Curcanula mare 90 Tara cela mal mica 60 Curca mare 45 Iara cea mal mica 36 CarbunI de mangalti, suta de oca 1 Carbunl tiganescI de lucru, ocaua 1 Lintea, ocaua 3 Minatarcl, ocaua 30 Mazare uscata, ocaua 9 Tara cea verde, ocaua 7 Mierea pang se va da nartulù celti desëvérsitil, ocaua 42 Malaiula macinata de porumba, °calla 2 Malaiula macinatil de meia, ocaua 1 Nucile, suta 6 24 Otetula de vina banal ocaua . , , 1 I

ISToRTA ROMINILORO 311

Pitaed la agd # la boeril epitropi ea sd pue narld # la bdedniile ce vin4 de peste Dundre. Cinstitilicredinciostaboerulii Domniei mele, Iorgbache Sute, biv vel post. epistatulA agiei, dumné-v6stra, boerilor epitropi, fiind-ca este cu cale si de trebuinta a se pune nartil si la lucrurile de bacalica ce se aducal de peste Du- nare, ca intru t6te feliurimile sa, se urmeze o drépta ami la trebuintele norodulul de

Tal.Bata Tara otetulfi de vinfi bunicela, ocaua TÏ2 Ou'61e, trel 3 Orzula ce se vinde pe la lianuri si pravaliI, ocaua 3 Lapte dulce, de °I vi de vacl, ocaua 6 Morunulta prespeta, ocaua 45 LA, nisetru prespetfi, ocaua 39 Iara ciga prespeta, ocaua 40 Tara crapulii pr6spetil si somnulfi, ocaua 24 l'ara stiuca, prespeta, ocaua 18 ha pescele de helestefi, felurimi, ocaua 30 Pescele de Dambovita, cumfi mréna, somml, ce se viudo in Una cu copaile in apa, vial, ocaua 60 Morunulti saratii, ocaua 39 Tara somnulta saratil qi crapulfi, ocaua 24 Iara platica Barata, ocaua 9 Pastrama de vaca cea de zalhana, ocaua . 36 Prunele uscate la sere, °cana 12 Iara cele uscate la lojnita, ocaua 6 Pleura curata, ocaua 24 Puiulta do gaina 12 Raci de hita, suta 15 Iara cel de helestefi, salta 12 Rata 21 Sapunii de Ora, ocaua 24 Semen de inri, ocaua 6 Tara cea de chepa, ocaua 4 Scoiciie cele mari, anta 24 'ara cele miel', aula 15 Fasolea uscata, ocaua 6 Tara cea verde, ocaua 3 Urda sarata in burdufil, ocaua 21 IBA cea prespeta, ocaua 12 Untulfi pr6spetù', ocaua 30 Tara cela topitg, ocaua 48 Uleiulii, ocaua 60 Iara ei sa cumpere semênta cuanta s'ata qisÙ mal' Basta, ocaua.. . 6 Olalia, Irisa cate vase vor fi smaltuite, orl-ce fela de ifosil vor fi A se mesure cu apa si sa se platésca ocaua 3 ha cele ne smaltuite, ocaua 1 Cod. No. XX, fila 563.

312 V. A. UnEcira obate, vg poruncimii Domnia mea, ca sa viá adunatl la una loc5, unde sa aducl dumnéta, biv vel post.epistatule a agid, §i pe bacal-baaa, cu totilTufetulit bacanilor, qi dupa ce v11 vetl pliroforisi mal antêiti de pretulti cela adeqratil ala fiea-caruia felurima de lacru, ca carese cumpgra pe loca de acolo de peste

Nartula inceardmintelor de térd tureaca i dree-ce dintr'a Pré Inalfate M'une, Cartea de Inaciintare ce face Inaltimel tale Dumnélul Iordache capichehaia dela Giurgiovu, d'impreuna ai cu fOja de pretula vênlarel Incaltamintelor, i Orea-ce parte dintr'ale bacaniilor, precum se poliftisescti ea vénlarea larual, carede catre Inaltimea ta trimisa la epitropie ca sa chibzuima in ce chipa se cuvine a se viudo aceste Incaltaminte, ai acea parte de bacanie aicl In BucurescI, urmatorl fiinda ama facutit cercetare pe subt cumpgta de vanclarea ce faca Intr'ac6sta vreme, ai vedemil, ca dupiá cumpérat6rea lor dela rqf ei dupa vamile e1 chiriile ce daa Inteacésta vreme, nu ara fi cu cale de a vinde cu pie- ala ce s'A obicInuita ei acumt, ci maI cu eftinatate ; decI noI precuma ama socotita inteacésta vreme, O. se ;Tanga fieq-care Incaltaminte, cuma ei aceaparte de bacanie, aaternema socotea mal josit, care de va fi primita Inaltimel tale, al se dé() luminata porunca de urmare ; de acésta insciintama Inallimel tale. 1792, Iulie 13. Costaae clucera. Duntitrache Varlawnti. pod. No. XX, fila 767.

Cum véndrc preivedia,sii de voia lor Talerl Banl 2 Papud cu meal buif ca postava ai l'ara postava, jara de a doua mana, mai proatI 1, banl 90. 460Cizme voinicescI liochiu, bune. 3 90Cizmele roail turcesd de orna mare. 360Cizmele galbene de omit mare, captuaite cu musulil. 290Cizme roail de oma mare, ca douò captuaite, ca carimbu lungil ; asemenea celea negre acestacusaturI' felit de faptura. 1. 90Suraturile captuaite, iar celea necaptuaite tal. 1, bani 60. 1 90Iminei barbatesci de orna mare liochid. 1 24Ipac asemenea imind roail ; asemenea aieel negri de saftianil. 2 Papucii ca meai barbatesd, ea postavil séa fi de de postav; laxa de a doua mana tal. 1, ball 75. 4 Cizmele voinicesd liochia, bune. 360Cizmele voinicescl roail cu o cusatura. 345Cizmele galbene de téra turcésca, captu§ite cu maula ; laxa cele ce se lucréza aicl tal. 3. 260Cizme roail de orna mare, facute aicI cu douiS cusatarl ccu carlmbi lunga captuaite, asemenea ei celea negro cu acésta flptura. 160Suraturile ciptuaite, jara colea necaptuaite tal. 1, banl 45. 72 Papad femeesci galbenl cu calcaia c ara de topI. 90'paca asemenea papad liochiii.

ISTORIA itOMINELORet 813

Dallare, sa socotitl apol, cu dreptula adevlira, curia, cheltuelile celea adevarate, puinda O dobanda cea cuviinci6s4 pe cata se cuvine a se ca§tiga §i a se folosi vêncjatoril din aliveriqu lor, sa ehibzuitI apol pretulii cu care se envine a viudo

Taleri Bani 1 30Condurr cu tedia.* qi en topI liochia de copile dela 5,6 anI pana 9 §i. 10, Mil una pretil ail, iar ceI galbenI tota Cu acesta mijloca tal. 1, banl 15. 1 90Papucl cu tedia femeescI liochia eu topi li postavil roqin in launtru. 54Pantofi de copiI liochia cu topl, dela 3 anI pana la 6-7 §i. 8 ant 45Ipacil pantofI galben1 cu 00' de copil, teta asemenea. 18Perechea de postali pestritI de copa miel. 1 Cizme liodia de copil dela 7 anI pana la 10 qi 12 anI. 105Cizmele galbene, total asemenea urmare. 1 105Condurl cu .00 galbenl li. cu meqi lungI femeescI. Iara de vor fi conduri MI de topl, tal. 1, boli. 95. 1 90Condurl cu terlicIi cu 01)1 liochil 1 60Ipacil condurl ca tedia qi cu topI galbenr. 1 90Cizme galbene muerescI, bune, fara de captupla, iara de a doua mana 1 tal., 60 banl. 60Papucl galbenI cu calcaiti, femeescl §i. fara de topl.

Parlea de beicanie cum o véndil blicana, de voia lor Talen i Bani 144Oca de unta de lemml. 108Oca de sapuna bulla. 2 Oca de ara. 42Oca de °reza.

Vénclarea de la rufl, dupd insciintarea capiaehailor

1 96Papucl cu meqI en postava qi Ara postava. 1 42Papucl cu tedia' femeescI. 330Cizmele galbene voinicescI. 390Cizmele liochia. 330Cizmele roqil. 1 45Imind liochil 1 15Imind ro0I. 36 Turaua de saftiene liochil 25 Turaua de saftiene galbene. 22 Turaua de saftiene ro§iI. 33Oca °reza, ami se vinde cu paraoa,iar d'id se cumpara eu dila ocaua 30 banl. Cod. No. XX, fila 768. Pré Inaltate lio'nute. Dupa luminata porunca Inaltimel tale, s'ati vgcluta §i de catre nol acésta anafora a dumndlor boerilor epitropl, ce faca pentra nartula la fiercare tela de

314 tr. A. Carotid bAcanil acele mArfurf la norodu Bucurescilor,i sA arétaff Domnier mele nartuld cela dreptü, prin catastihil a-nume de fie-care felurime, ea sl (lama si la acestea nizamuld lor prin porunca Domniel mele, osebitil de acésta poraneinal dumit6le, epistatulli agiel, ca marfa de bacalica ce se aduce de peste DunAre, dud vine, sA grijesci, ca unù zabitil aid rufeturilor, a se ImpArfi acea marfd la top bAcanif cat' se caving., sA nu se opréscA numal de unil ; pentru care acésta sa fie datord bacal-basa a da scire dumitéle, cand vinemarfa, spre a nu se face numal de unii zaptulti acael mArfl,ei BA pAzésel orênduiala cea dréptA a rufetuluï. tol. p. gpvmd. 1791, Octombrie 27. Cod. No. XX, fila 198. Réspunsti la ispravnicil Dcímbovitel pentru véngarea pang, cum are a se urma acolo. Amil véluttl Domnia mea insciintarea ce ne faceff, dela 27 ale lunif acestia, ca socotéla ce ne-alf trimisil pe 100 oca grad, dar nu all cercatil dumn6v6strA, si cu celea-raltedouil feluff de manT, aded grad de a doua si a treia mana, cAcI socotéla brutarilor pe trel maul' de grad estefacutl,sail de nu seaflA acolea de tret feluri de grail, nu ne InsciintaV, si de este tacqi cum 4i.eemti cer- careai socotdla pe tref feluri, dupA cum asai brutaril obisnuescii de cumpérl grau de treI maul,celd d'anthd cu unú iara eu altilpreta maï josü, iara de nu se afta acum vetT face urmarea acésta dupA te va veni la tèrgil grad maï indestulatil din cebú nod si BA ne arsétatl, clef la alto asemenea judete de multi.' averail seire, ea se urrnézA nartuld ce arml data, si numal acolea vedemtl acéstA deosebire. 1792, Iulie 31. Cod. No. XX, fila 773. Deja in 1791 Septembrie, M. Sulu (Muse unti nartti apr6pe generala, celti urmatora In notà(1). incAlblminte si a 6res-ce parte de bAcAnif, prin care ardtl ea aù cercetatd si ad socotittl chiriilei cheltuelile ce ail,si &cif6res-ce seAdere din preturile yen- 4Aril ce se urmézA acum ; pentru care fiind-cA no! intru acésta vreme nu putemil face vre-o alta deosebitA cercetare asupra acestul nartd, gasimú ea cale de o cam data sA fie laminaba porunca MArief téle, dupg aasta anafora a se urma, afarA din prefuld untuluf de lemmli ala sApunuliff,fiind-el vêndarea acestora clod feluri fArA de narth le véndd bleanif acum ocaua pe banf 32, si de vreme ce damnélor epitropif pand nartil a se vinde ocaua de until de lemnd Po parale 36 si ocaua de slpuml Po parale 34, adeeI ca prep maï seumpil, decatil véndil blcanif de voia lor, de acea 4icemd cA, parfaiñ aeestor doug felurf sA se urmeze totil dupA cama véndutil pana acum, adecl pe haul 32, atatd untuld de lemnd, câtùi sApunultl, si in urmA dupl acéstA neme fiindù (maï incolo nu se po'te cett). Cod. No. XX, fila 769. (1) Pré Inaltate DoMne. Dapg luminata porunca Maria. tale, anal fleutti cercetare atatd pentra cele ce aunt de hrana obstef, catdi alte trebuinci6se norodulul, precum pentru t6te

IsoBis. lionfiNn.oittr 81

Asemenea narturi nu se aplica numal in Bucuresci. In Septem- brie 1791, se tramita narturile spreaplicare ca modificarile nece- sarii,i la Craiova: gTotil la dumnéluI Caimacam dimpreuna Cu estractula narturilor ce s'A facutil aicI din porunca Mariel séle, ca sa faca §i in ora§ula Craiovel socot6la §i. in ce chipa va gAsi cu cale a se vinde, sa dée dumnéluI nizamula cela cuviinciosa, insciintânda §i. MarieI séle.» 1791, Septembrie. se aréta mai josii la acesta protocolii, §i le-amil pusa narta precum ama socotita ca se cuvine, cu dreptate, la acésta vreme a se urma ;iara hotarirea cea des'évérita fémOne a se face de catre Inaltimea ta. 1791, Septembrie 12. Costache clucera. Dumitrache stolnica. Nicolae pallar. Constan tinescu stol. Talen.' Bani 9 Apa sacaua in térga in ocolula Agiescu. 12 In ocolula spatarief, la mahalale. 18 Butula pastrama de capra. 12 Ocaua boba. 4 Ocaua braga. 48 Brânza de °I, in fole. 11/2 Brojbiile cele marl. 1 Cele de mijloca. 1 Cele miel. 3 Bame mail dou6-4.ecl qi eludí. 3 Cele miel treI-cleci qi cinel'. 6 Varula nestinsti, cu adusula de la téra. 1 Varula nestinsil ce-111 vénelti matrapazil. 3 Varza dulce, capatina mare. 2 ha de mijlocii, capatina. 1 Cea mica, eapAtina. 6 Vana acra, capatina mare. 4 De mijlocù', cApatina. 3 Cea mica, capatina. 1112 Guliile cele mal:1, una. 1 De mijloca, doné. 1 Cele miel', trel. 1 Ghiudenult1 ocaua, ce-111 faca aicl in BucurescI. 30 Gaina batréna. 45 Gftsca. 75 Dulgherulti pe 4i, pentru lucru. 60 Zidarula, de lucru pe 4i. 75 Icre detiuca, ocaua. 45 Icre de crapt ség de cosaca, ocaua. 36 Nula in saramura, ocaua. » Carnea de 6ie, ocaua. » Carnea de vaca, ocaua. » Carnea de rimatora pr6spèla, ocaua.

816 V'. A. trREcura

In interesuld scaunelor de mäcelarie Domnitorul di circulara urmatáre In judetele unde sunt zalhanale: Cinc): cäri legate la 5 judete, uncle sunt zalhanale, la Ilfov, Saac, Vlafca, Dambovitai Prahova, ca sei 2224 tare macelara vitele acolo, ci la scaunele Bucurescilor Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud gallate ; Fiind-ca ne-amg Insciintatti Domnia mea cum ca macelaril Bucurescilor, carl ají avutil volei slobo4enie data ca volnicie Inca de asta-primavara din vreme de a cumOra vite din téra pentra hranai indrestularea obOel politiel Bucurescilor, acum acele vite hranite se pila].

Talen l %ni 90 Curcanull mare. 60 Curca mare. 45 Curca mal mica. 4 Carulil de fenti, de mgsura. 2 De a doua mana. 1 De a treea mana. 60 Caponulti. 1 60 Cárbunl de mangalil, suta de oca. 1 Carbuil tiganescl de lucru, ocaua. 260 Caramida cu adusulù, mia. 71 f 2 Lintea. 90 Lumlnarile de seti, acum sa se urmeze acesta nartti, pana la Noem- brie 1, adeca ocaua. 30 Manatarcile, ocaua. 9 Magna, °cana. 30 Melcl marI, suta. 15 Miel*, suta. 45 Mierea, ocaua, 3 Malaiti macinatti de porumbil, ocaua. 2 Malaitl macinata de mciii, ocaua. 6 Morcovl, ocaua. 3 Merele creed cele marl, cjece mere. 3 Cele miel, cincl-spre-cjece. 61/2 Nucile, suta. 6 Napil, ocaua. 24 Otetulil de vinfi bunii, ocaua. 12 00tu1ti de micdil, ocaua. 3 °une, douë. 4 Orzulfi ce se vinde pe la hanurl qi pravalil. 3 Olaria, cate vase vor fi smaltuite, orl-ce fehl vor fi, sa se m5s6re ea ap isa se platésca, ocaua 3 parale. 1112 Cele nesmaltuite. 30 Ocaua de pastrama de vaca, de zalhana. 3 pece fire, prazulti cehl mare. 3 Celil mfiruntil, 15 fire.

Tonxe. RNA/moat 317 de le tale pe la zalhanalei pentru hrana politiel cumparA din Orgulil oborulul vite prastei slabe ea pretil mal eftinii, de tale la scaune carne care Did este de mâncatili care p6te pricinui i 13611 la norodil; ded macar ca li s'afi datil de catre Domnia mea porunca strapica prin dumnéluI vel aga, ca sa nu se cuteze mal multi"' a cheltui vitele hranite pe la zalhanale, dar qi dumné-v6stra va poruncimtl strapicil sa avetI a orandui 6menl pe la za/hanale, dintr'acele judge, sa cercetezeì nicl o vita a macelarilor din BucurescI sa nu Ingaduitl a tAia la zalhana, ci Inca sa lug/ inscristi pe acelfa macelaril bucuresceani ale vite are la zalhana, pentru th.iatì, sa InsciintaV Domniel mele. 1791, Septembrie 12. Cod. No. XX, fila 62.

Taleri Baal 15 Ocaua de prune nscate la s6re. 9 Parale ocaua prune uscate la lojnitI. 24 Ocaua pleura curata. 12 Puialil de gin. 3 Nile jimbla ca drojdie, ea dramurl 143. 3 Care sa vinde In Orel de brutarl la ob§te, One alba de grlii spa,- lath*, diamurl 166. 3 Cornulti, colacili prescurile, dramurI 143. 3 Simitulti, dramur1 100. 3 Coviigil simigiilor, dramurl 90. 3 Covrigil ce facù femeile, drammi 9. 3 Covrigif cef ca drojdie, drammi 70. 3 Pacsimandula uscatil, de la simigil, dramurl 70. 36 Placinta cu until. 36 Placinta cu carne. 36 Placinta cea cu branza. 6 Ocaua patrunjelil. 15 Suta rad de bang,. 15 Suta eel de heleOefi. 24Rata. _ 3RadichI de lung, 15 rfidichl. 1112 Radichile de iarna, ocaua. _ 3Hrénulii celil grosfi, fire 15. _ 3Hrénulfi celil subtire, fire 18. 54Ocaua, stipunulii de Ora. _ 9S6mânta de infi, ocaua. 6Sfimanta de chnepa, ocaua. 30Suta de scoicl marl. 15Suta de cele mid. 40Slanina de rlmator hranitil cu porumbfi, ocaua. 36Slanina de rimator hranitti cu ghinda sé d pill, ocaua. 40 &Uhl dela macelarI, ocaua. 9Ocaua, spanaculii. 9Ocaua, telina. 3Ocaua sfecle. 40Salahorulfi, de lucru, pe li. Istoria Romdnilortl de V. A. Urechid. TOM.n abi serial, 1786-1800 §i al 117-lea dela 1774. 21*

318 V. L. UREctra

Asemenea se ordina de M. Sulu aplicarea de narturi a chrnei si la 12 judele in 12 Octombrie 1791, cum si mal sus vègur5m : Publica fil la 12 judefe pelara nartuliicarnet. Dumnavóstra ispravnicilor ot sud sanatate ; amti luath Domnia mea In- sciintare, cum di taranil pe atara \Tanda ocaua de carne cate optik si cate 4ece parale, carI acestia sunt pricina de nu potii macelariI Bucurescilor a Jai dobi- taca de hrana politid si a le viuda dupa nartulti ce le darnfi Domnia mea, cad cd de pe afara vanclAndfi carnea precum vor eI, fara de niel unti fallíde nizamti, potil a scumpi si pretulti vitelor maI multti si din ceea ce este ; pentra aceea clara, tiind-ca, Domnia mea, dura prEqulil a cate-va vite ce s'ati cumparatù In téra ca Invoiresieu huna intocmall, adeca 18 leI si 75 banT, ciad°I ca dol bar- bad, si 42 de lel si 75 banI treI vad, ama rênduitti unta macelarilor In Bu- curescl, ca sa. vancla ocaua de carne de vaca cind parale, si ocaua de carne de 6ie opta parale ; va poruncimti ca si taranilor ce vandiicarne pe ataraacestil nizama sa le datI, ca si el sa vancla, dupa acestti narttl, adeca cea de vaca cinc! parale ; Inca se cado taranilor a viuda maI josti de cata nartulfi de aid, ca el nu afi cheltuelile macelarilor de Bucurescl. 1791, Oct. 12. Cod. No. XX, fila 133.

Ta/erl Ball! 11/2 TArItele, ocaua. 9 Ocaua de fasole. 1 l'anula ce se viuda pe la pravalil. 75Halvaua ce se face in Bacuresd, cu nucI, ocaua. 3Ocaua de capa. 45Ocaua de urda. 90Untulil topitA, ocaua. 45Untuhl pr6spatii, ocaua. 60Ocaua de uleitl.... 9Samanta pentru uleiti, ocaua. eherestaa. 260Muelle cele de palme 12, suta. 1 90Inucile de palme 10, suta. 1 30D'Indio de palme 8, suta. 6Lata' de aning, de stanj. 3. 4Oel de a doua mana,. 4LatiI de teitl, de stanj. 3. 2 Cei de a doua mana. 12Grin4ile si capriorli de a doua mana, adeca latulil o schi6pa, grosul pe mucho degete 4. 18Talpoiuld de ulucl, latulti palme una si jumatate, grosulti pe mucha, degete, 4, stanjenultl. 24Grinda, latulti o palma, grosulti o schi6pa, stanjenulfi. 24Asemenea si capriorula, latuill o palma, grosimea o schiapa, staajenulti 15ScandurI de stejarti, latubl palme una si jumatate, grosula pe mucha, degete 3, stanjenull

ISTORLI toidNit.oRti 319

Ispravnicilor de Buzai li se serie, in 1792 August 10: «S'aù fAcutii porund DomnéscA, legata cAtre ispravnicil ot sud Blusa, pentru nartü,cas urmeze dup5, catalogulù Domnescil ce li maI d'inainte, fiind-ca Maria sa dela proin-beqlég5, c5 brutaril vündù coma de pane parale 10 qi macelaril vfindil ocaua de carne parale ece. 1792, Augusta 10.

Talen i Bani .--7. 12Scftndurl de stejaril, latulii palme una §i jumülate, grosulti pe mucho degete 2, stanjenulù. 12ScândurI de teiù pentra 41', una. 9De a doua mana, una. 24Scândurl de ulmü, una. 15Bulamacl, unulù. 9 Cosaculü ad. stinchil de ulacI, stInjenulti. 46Talpa de casi, latult1 palme una qi junAtate, grosulü pe muelle o schiópa, stânjenulti. 3Parulii despicatü, unuld. 1 Falli obli, anta. 1 30Nuelile curatite, lila. 90Carda de nuele ea dol bol, ne curAtite. 260Sindrila de bradil mare, mia. 2 indrila de a doua mang, mia. 2 indrila de stejaril, mia. 4 Podina pentru tavanù, de stejaril si de fagt, ulucit5,, mia. 260Carulti cu patru bol, lemne pentra focii, inchcatil bine de cera 864 de tufanti. 1 30Carulti cu dout bol, iarge cu acestil felti de lemne de cera§i. tufanii, in cArcatil. 1 Carulil de lemne de crangii incdrcatil bine. 15Ciochine. 1 Caral4 de ritdAcinl l'acarean' bine. 75Ciocla de rAdAcinI. lusa t6te carele de lemne sa lipséscI de acum inainte, aSernuturile ce latí obiqnuitií de fact.' Inauntru scaunulul caruld, aded aOernutulil de scânduri §i pe alaturea a loitrilor de '§I str5mtézacaralilca s5 luna lemne paOne. 4 Trunchiuri de teill uscatil, in créstil o palma. 12 Carulti noù'9i. mare' cu róte, de tréba campénuuld, ca dricula strimbù, lusa Lira, de fieril. 8 Carulft sérbescii mare cu dricii dreptil, farI de fierù.. 6 Cartita lima fara de fierii. 2 1/átele de cadí mare, pgrechea. 1 60R6tele de cartita, pArechea. Dogiíria 90Hardgulfi de stejaril, za vedre cind. 30Vadra de stejarti pentru cArat4 nisipti.

320 '. A. tinEcia

Tutti asemenea se apilcä narturli la Rômnicul Vâlcel, In 1792: Nspunsti la ispravnicI trimiréndu-li-se ;si copie dup'd narra, de rêndultt la ale nidncifrif. Dumnév6stra ispravnicilor ot sud Valcea, san'étate ; amú vèclutil Domnia mea insciintarea ce faceti catre dumnéluT vel vist., pentru scump'étatea ce se urmézi acolea in oraqulii Rômnicù la ale mandril qi ale imbracaminteT, de care iata v(5 trimitemü nartulii ce se urméza aici, atatil pentru ale mandril, cata'í pentru altele. DecT, vet1 socoti dumnév6stra ce schimbare se envine a avea pretulii lucrurilor acolea, ande se cuvine a fi maI eftine de catil ala bite acestea,i asupra dreptateT ce vetT da nizamulti celd ;iar pentru nartuhl imbradmin- telor maI pe arma se va trimite dumnévóstr i fitl sangto0. 1792, Martie 18.

Ti leri Bani 1 30BuriulA de stejani, za vedre cincI. 4Cercan" de butie mare cu pasan'. 38i mesterulii sa cumpere prajina. 2Cercan' de buriù de vedre eind. 12Cofa mare de bradtt 6Cofa mal mica de bradii. 4Lopata 30Albia sù capisteria mare. 15Copaia de mijlocl 9Copaia mica. 12Lingurile de lema", testeaua. 60Rogojina mare. 36Rogojina de a doua mana. 24De a treia mana. 15Testéua de funil de ten" topitil. 12Testka de funil de teiù ne-topitti. Chinavinurilor 18Dela FoosanI, de vadra. 15Dela Rômnic, de vadra. 12Dela Buzèl, de vadra. 9 Dela SëcuenI, de vadra. 9 Dela Térgoviste, de vadra. 12Dela PitescI, de vadra. Desceircátórea fiinceirceitdrea bu(ilor 1 30Descarcatulii 1 90Incarcatulù la antes, pivnita. 1 Descarcatulti 1 30Incarcatuld la a doua pivnita. 90Descarcatulii 1 Incarcatulii la a ta.eia pivnita. Din care, acestii venal are a ha Mari! pentru ostenélai manca lor o para,i cumpgratorulil venitululdelaepitropie o para cum si cheltuéla la cele trebuinci6se pe din douë dela amèndoutt partile jumgtate i jum6tate.

ISTORU ROMINILORtt 321

De multe ori aseclarea de narturl era unti mijloca de a stòrce bani dela negutitorl. E multa probabila cg urmAtorul pitacti prin cari se adgogi la pretulti de vênclare a carel in Bucuresci, in 1792 Maitl, era pleitita cu unti bacsisil de cgtre mgcelari:

Pitacil la ageí pentru nartul4 ctirnei.

Ito Mihail Canst. Suful VV. Cinstitil si credinciosti boerula DomnieI mole dumn6ta Iorgache sud biv vel post. epistatulil agiel, fiind-ca filtra atitea réndurl se jaluira Domniel mele maeelaril din Bucuresef pentru pretuld carel ea sunt in pagaba, (lapa nartulii ce s'Ea urmatil pana acumù' ; iata clara ca simfoniei ea hotarire ca acésta, ca mal ftntêid sa se faca aiarahl,i si se dée nizamulù atuncl dupa pretulif cese va faee cunoscutti prin cercare in fapta, le adangaml cate o para mal multti de oca la carnea de 6ie si la carnea de vaca, adeci sa se vênija, pe dulcele acesta ala pascellf: noul parale ocaua de 6ie, si Opte parale ocaua de vaca, iar carnea de rftmatorl mal' multa de optil parale sa nu IngaduescI niel de cumil a o inalta ; ci dad' inteacesta chipti sa le dal voie sa vêncja.Facendtl nartuhl acesta pu- blicA la norodil, ea si fie sciutù i O, portl grija de indestulare de carne bulla, cA pentru aceea le facem4 acesttl adaustl sa nu fie norodult1 lipsitù. Cod. No. XX, fila 430.

Ito Mihail Constantin Suful VV. i gospod. Zemle Vlascoe Porancimil Domnia mea dumitale vel aga, se arqf nartulii acesta la toti de obste, sa pul pe fies-care a fi urmator, si acestù nartù sa se pazésca la agie pentru sciinta dumitale,iaracele-l-alte deosebite ciad narturl serse si pecetluite in c611 mare, sa le tintuesel dumnéta, unuld la Térgulil de afara, si anula la Tergulii Cucalul, s6i1 la Her6straù, altultl in dispantie la Hanultl luI Serban \roda, altultl la p6rta din susti a Curte! Veche,i altulala Zlatarl', dandi-le in paza strajaxilor pentraale pazi si griji,ea sA eitéscafies-care pe dênsele,i sa alba, sciinta totI de obste,cu cepretil sunt rénduite, urmandt1 dumnéta a face in urna pururea eereetare pentru t6te acestea, ca sa se pazéseft nartuhl lor intru t6te negresitil. 1791, Septembrie 23.

Pré Inalfate Dómne.

Dupa luminata porunca MarieI tale, ama teorisitii si nol acestiperfil la t6te condeile de anda,i unde ni s'A parda ca cale amil mal intocmitù pretula unora, dupa starea vremel de acum. 1791, Septembrie 20. Cozma alit Ung. Viahiel, ot Rftmnic-Filaret. ot Buzai DosofteI. Ianache val vist. Scarlat vist. loan logoffitti. Manolache Gradistean. Radu Go- lescu biv vel logof. Mata Rilcoian7 vist, Qod. No. XX, fila 121,

322 V. A. UnaciaX

Mai aflämù aplicarea de narturli In judetulti SAcuenIi Prahova Ind. din Inceputuld anuluI 1792(1). Egalmente se scrisese la judetulg Muscel, Inca din 11 Octom- brie 1791. In Romanat,I nartula se aplicA In Maiti anulti 1792(2).

(1) Douil carp legate la ispravnicl ot sud Saac fi Prahova pentru nartuld de carne, pdne fi baninari. Dumné-v6stra ispravnicilorotsud...slatate ; din cercetarile ce facenul Domnia mea ca neadormita grija, pentrn t6te ne-anul pliroforisitd, cum-ca aicea, judetùse vinde Ono, optilparale, ocaua lumtnalile 60 de parale, ocaua untulil 50 parale, carne& de vaca qépte parale ocaua, iar cea de 6ie nou6' parale ocaua, iar cea de ramatotIr 12 parale ocana, pentrncare multù ne-amii turburatil Domnia mea asupra-fé, pentru ce sa ingaduitI, cu t6tA scumpèlatea, cumpha norodulti mancarea lor cea trebuinciós1 de hranaP in vreme ce aid, in politia Bucurescilor, ande se aducil de afara t6te aceste trebuinci6se de vên4are se vinde aceste en nartulii ce sarét. aded panea alba curata, c6pta, bine 0 luerata de grati spalata, ocaua 35 de dramurl la o para, luminarile de sea' ocaua 35 de parale, untula topittl ocaua unitzlottl, untilprospiltù ocaua 15 parale, carnea de vaca ocaua qépte parale, carnea de 6ie ocaua optil parale, carnea de ramatoril optù parale, dupa cum s'aili trimistl din porunca DomnieI mele la ispravnicl, nartula de carne 0 de pane ; decI, dud in BucurescI sevinde ca acestù preü, ca °Uri maI josa trebue sa se vén4A pe gad P ca adefératù vrednicl suntetl a ne aduce la turburare, de a se face osandai pedépsa pentru acestù kern, care este cea trébai grija, adeca hranai indestularea norodulul; pentra care iata,vifs' poruncimil acum pe0m1 sa datl nizamulii in fapta acesteI trebI ;facêndil acestor vénptorl zaptil de t6tA scumpRateai ferindu-v6 de oil-ce interest' alù vostru, sa-1 supunetI fara de voia lor la pretulil cela dreptil, ca BA cun6sca norodulii uqurinta acum indata,i sl scie totI de ob0e nizamulù acesta nartulù ea care ailsa cumpere ; de careiata asteptamil ca sa ne trimetetl iscalituff dela top' preotil, oraqeniT, tèrgovetil §i locuitoril, cum-ca s'aii indreptatil acésta scumpkatei cum-ca multamitii ; iar dupa acésta in urml de vomil au4i 6re§l-cum, cum-ea nu sepazescenartulii, nuvti vomtl pedepsi cu vre-o uq6ra pedépsa obinuita,cifar' de veste vè'yetisimti, ca durerea vóstrA, o strajnica urgie deosebita a DomnieI mele asuprA-vg,de vetl fi pildai altora ; acésta! 1792, Ianuarie 30. Cod. No. XX, fila 335. (2) S'ail &call carte legata la ispravnicl'ot sud Romanati pentru nartulil carnil, ala panif qi peutru alte ale mandril, ca sL dée porunca, a se urma precum &Ill Maria sa nizamil aid, 0 precum lis'aii trimisù in scrisii tOte anume, cum pentru cel ce macina la moil, sa nu ingaduésca pe morarl a lua mal maciniql oium, ci numal cea ceeste obiceiulii, fiind-ca s'atl insciintatii Domnia saca moraril prada pe locuitorl mai multil peste obiceia', cum 0 pentru igumenulii Sadovénulii, de care s'ail insciintatù ca, prinOndil nisce locuitorl, tAindii lemne din padure, pradattl ea tal. 50, ca sa cerceteze ispravnicil,i pazindil oanduiala padurilor, de '1 va fijafuindii impotriva obiceiului, sa faca indestulare locuitorilor.i implinire. 1792? Maiii 26, CO. No. XX, Ola 602.

ISTORLL ROMINILORt 323

Ming, in note, precum s'a végutil si in notele antericire, o serie de artl Domnescl de aplicare de narturI diverse 0 pe1792. S. mentionämti intre aceste narturT pe cele urnatóre: a) Nadula lucrurilor de imbracamintei incaltaminte ordonatil a se face in 3 Noem. 17910 16 Iulie1792in BucurescI, iar jValcea la 30 Martie1792(1):

(1) Pitacticcitre dumnéltd vel ageíi credinciosilor boerl epitropl pentru ca spue la orénduelt nartula lucrarilor de imbrticiiminte si incalfeiminte Mihail Constantin Su(ul VV. i gospocl. Zemle Vlascoe.... Cinstitli credinciovI boeriI Domniel mele Iorgache Sute biv vel post. epistatula agid, dumnevestra boerilor epitropi, vacjenda Domnia mea o scumpatate peste mösuri Mt de nicl o orenduiala la celea trebuinciese noroduluIicaselor de obvte, cum de imbracaminte vi incaltaminte lucrurl ce esti de aid din Ora, vi se lucréza iaravl aid In Ora, incata nu pete cine-va sa ajunga, a-vi cumpara celea netrebuinciese caselor séle, iata v poruncimil Domnia mea, sa ve adunat'i la unit' locti,i gal% numal din zaharelele mancariI, sfacetI cercetare tuturor altor feluriml de lucrarI, pliroforisindu-vg mai anteiti de pretula' lucrurilor cu care le cumpara rufeturile, sa socotitl apd cheltuiala la lucru acelora, cavtigula lor pe masura drepta, catù so cuvine, de fa ta cu vengatoriI, de acelti felil de lucrurl,i sa chibzuitI nartula celt1 dreptù', care se envine a se pune la vendarea tuturor felurimilor de lucrurl, dandil parerea dumnevestra in scrisa la fiev-care lucru, cu socotela anume, care dapa ce se va deosebi ântêiù,i de dumnelor cinstitil vi credinciovilboeril velitl aldivanuluI Domnil mele, sa, se arete Domnid mele cu anafora, ca sa damil nizamula' tuturor ; împreuuen dumnelor epitropil, sa fie vi dumneluI stolnicula Dumitrache. 1791, Noemvrie 3. Cod. No. XX, fila 168. Pitacr4 la clumnélor boera epitropl pcntru imbreicamintei inciatäminte prdste, a pune nartií. Dumne-vestra boerilor epitropI, ve' inscintama c pentru lucrurile de imbracaminte vi incaltaminte preste, ce Wail obivnuitti vendatoriI, din razmirita trecuta, atata aid cata vi gall a le vinde cu pretil nesuferit5, s'atl data porunca Dom- niel mele catre dumnévestra Inca dela, trecuta luna lul Maia 10, ca sa chibzuitl pentru acesta, cum se cade a se vinde inteacesta vreme ?i al aratall DomnieI mele prin cataloga anume ;dar pentra mai inlesnirea dumnevesra, vi pentru ca sa se fad acestil narta' drepta vi fara de grevell, amil poruncita Domnia mea pe gat% la judete, ca sä cerceteze cum sevenda vitelemarl qi mid dintea carora lana i peI esa imbracamintele vi incaltamintele pr6ste, de unde venindu-ne insciintarl; iatä trimitemil dumné-vestra, ea cetindu-le i pliroforisindu-ve, sa avetI a urma dupe porunca ce avetI data dela Domnia mea, spre a socoti dap/ pretulti acelora nartulil lucrurilor de imbracamintei incaltaminte, vi fara de zabava ne trimitetI catalogil de fiev-care anume, spre a se da vi pentru acestea nizamulft cuviinciosti, vi insciintarile ispravnicilor sa avell ale interceiarav lacancelaria DivanulnI. 1792, Iulie 16. Cod. No. XX, fila 653.

324 V. A. URECRIX b) Nartulti seulul (1): c) Nartuld clilelor de muncá la câmpti, unti ade-

Porunca legata la ispravnicii Vciled pontru rénduli nartulul de imbrdctiminte. Dumnév6stra ispravnicilor ot sud Valcea, sangtate ; macar ca In trecutele cu trimiterea narturilor de zacherelele mandrel, v'amti mnsciinatlDomnia mea pentru lucrurile de imbracaminte 0 de Incaltaminte, ca dupa ce se vor da qi la acestea nizamri, vi se vor trimite maI pe urma nartulti,mnsä papa av.6 veni nizamulil de aid, dumn6v6stra putetI a socoti pretalii celù cuviinciosii lucrurilor celor caff sunt din loca de acolea, in ce chipù se vindea mal 'nainte, ca care pretù se envine acum, facêndii deosebirea acea ce urméza a vremiI de acumi sa nu ingaduiti a discolisi norodulti de celea trebuinci6se din lacomia peste m6sura a ven46torilor, pentru ca Domnia mea an di0i cum ca o traista se cump6ra acolea Cate 20 parale,i opincile unù zlotti,ialtele asemenea f6rte peste m6sura, de care prinsfi mirare, cum de o Ingaduitl acésta in vreme ce acestea sunt lucrurI ale loculul de acolea ?cercetânda cum se vindea maI naintei ca cata osebire se cade acum, inteacésta vreme, a se vinde,i negregitù sa dap nizamulti celi cuviinciosif; de care se avernù r6spunsii. 1792, Martie 30. Cod. No. XX, fila 459. (1) Ito Mihail Const. Suful VV. i gospocl. Ana foraua dumnéluI vel agcl, pentru suma seului ce este trebuinciosil lumi- ndrarilor din Bucuresci Dupa acésta anafora a dumnélul cinstituluI i credinciosa boerulg DomnieI mele Iorgache Sutul biv vel post. epistatulù agid, poruncimii Domnia mea dumnieI tale cinstitili credinciosti boerule alii Domniel mele vel vist., sa fad' porunca Domniel mele de a se opri dela negustorii zalhanagil acésta suma de opt-decl mil oca seù pentru trebuinta politieI Bucurescilor, care sa o d6 luminararilor. 1792. Sept. 16. Prea inültate Mínine. Dupa cuprinderea luminateI Inaltimil tale poruncl, ce mi s'arz datù In dosulA acesteI anaforale, aduseiù Inaintea mea pe toff luminarariI din Bucurescl,carora cetindu-le porunca, dupa sfatulùi socotéla ce Intre d6n0I ati ar6tatil, ca le face trebuinta numal de 80 mil oca sett curatti de capra, In saim- bde,i cu alti seti vechl ce mal legatù prin zapisti ce aù datil la agie, ca pana la anu, candil va e0i cel-l-altù sei nofi, va indestulapolitia de lu- mlnarIi nu va fi lipsa, ; precum te veI pliroforisi Inaltimea ta din Insull zapisulù lor,qi eft dupa porund nu lipsescii a insciinta Maria tale. 1792, Sept. 15. Alti Maria tale plecatù slug, lorgache Surul post. Cod No. XXII, fila clo) Mihail Constantin Suful VV. Cinstitù'i credinciosil boerulti Domniel mele, dumnéta biv velpostelnice Iorgache Sate,epistatulùagieI, primindù acésta porund a DomnieI mele, sa cheml pe totl luminararil inainteadumitale,ca sa-I Intrebl sä aréteqi sa dée In scristi, suma ceea ce le este trebuinci6sa de seti, pentru indestularea politiel aduchdu-le însaminte cele din anulù trecutfi, ca ar6tareai cererea le-a fost4

'STOMA ROMINILOR11 325 irratti nizamil cam in felulti acttialelor nóstre nedrepte leg relative pe o sag, dou'é-lecI de mil, qi pe urma aù primitù name opt-4ec iése de mil, lasandù pe negustorl in paguba, ded sa scie hotaritü, ca Domnia mea pe cita stung va o arèta el ea este trebuinci6sa spreindestularea politiel estimpa, vomii face Domnia mea musaadé,i vomti porunci de a se opri suma ce vor ariga, Ins/ sa fie indator41, ca acea suma aù sa o primésca intréga, ca pretula celti euviinciosti, care se va réUdni, fara de a nu li se maI primi pia unti cuvéntÙ de pricinuireiindoiala ; acéstai sa ne facl dumnéta anafora. 1792, Septembrie 7. Pré Intd(ate Do'ntne. Cu prea plecata anafora insciintamti Maria tale, ea negutitoriI paméntenl aù inceputti a tab, vitelei caprele la zalhanale, fiinda vremea ; negutitoriIca- panlaI inca oanduescti a ridica multi Go la capanlaù; nu sole' de este trebuinta de selli pentru Bucurescl a cump'ëra luminararil, ci de va fi trelmin0 qi de cata suma, voiù avea luminata porunca Maria tale, in ce chipti sa urmezù, p'anI nu ridica capanlaulli totù Hula, 0 in BucurescI a fie lipsa. 1792, Sep- ternbrie 7. Vel vist. Cod. No. XXII, fila 143,(fineacondice). Ana foraua duninelui vel vist. pentru State postelnica, ce are 15.500 oca sett a avea voie Mug luntinati cate parale 28. 1w.Mihail Const. Suful VV. i gospod. Poruncimil Domnia mea dumitale biv vel post. epistatulaagiel, sa aibI a da slobolenie numitulti State, postelniculti, sA lucreze acesta sell ca manele, care vêncja nepopritil, cu pretulti ce se aréta maI josù, dupa anaforaua dumnélul vel vist. 1792, Maiti 26. Vel logofétil. Pré Intdfate Do'»aze. Dupa jaiba ce ail(lath'. InAiimei téle, State post. cese negutitoresce cu vitei capre, cum ca avêndili ea sett, dupa luminata porunca Domnésca ce era a se opri snit' pentru trebuinta luminararilor orapluI BucurescI,s'at popritù luI 3500 oca set', carele stAqi papa astNI de asta t6mna subt pastrare, cum ca luminararil nu vor acum sa-lù' iée, qicêndii el nu aù trebuinta,i cere ca sa.-0 afle dreptatea ; ama cercetata pricina cu amè'runtulti, qi inteacestaei este cu adev'ératili jaluitorula are dreptate, cad deosebit cAelAde atund putea salt vén4a marfa ca pretù bunt', dap, cum se cerea de capanlai, 0 nu llama ca nu a'ù vêndutti, ci stann inchisa de atuncl, ca porunca pentru tréba luminararilor, i s'atii irositti multa marfa, din pricina sca4m6ntuluI 0 din ji- ganiile ce full stricaciune, unde dupa dreptate se envine a fi indatoratl luml- nararil, ati de all trebuinta, ati de n'aa, sa-I cumpere marfa ca pretulil ces'at'i hotarita de catre Maria ta. Decl, numitula face rugaciune InaltimeI tee, ca de vreme ce marfa luI nu o cumpgra lumtnararil cu pretuhl celù hotarita de insuqI Maria ta, qi pentru pricina lor att statutd pang asta4I nevênduta, ca sa aihA ail oa, faca luminarl;i fagaduesce ca sa v6n41i ocaua ate parale 28; unde acésta

326 V. A. UazcHIX la tocmelele agricole, calï punti si ele narta muncel tèranuluI, dar nu pamêntulul ce le da proprietarula ca imastl, etc. Acestil nartil este fiindil o cerere ce nu numal dreptatea cea firésca a InaltimeI tale, cisiprivi- gherea cea ca milostivire ce al Maria ta, pentru a Inlesni intru t6te eftinatatea In orasfi, si buna petrecerea locuitorilor, care se face a fi fail, Indoiala a i-se va asculta; indrasnimil ca plecata anafora a ar6ta Maria tale, kit hotartrea cea deskarsita rknane a se face dupa cum se va gasi ca cale de catre Inaltimea ta. 1792, Mail. 26. Ienache Vlicaresca, vel vist. Cod. No. XX, fila 332. S'ail fact-1M pitacil la dumnéluI biv vel post. epistatulti agiI, cum ca fa- céndil 1VIaria sa cercetare pentru pretula seultfl, ca care sa-111 dée pam6nteniI acum Inteacésta vreme la luminkarl, s'ati gasitil ca cale si indestulti, mia de oca po tal. 725, la care acestii pretil nicI negutitoril nu di a pricinui nimicù, fiind-ca Maria sa este incredintatti, ca negustoriI pamkten1 l'ail data la capanlaI siea tal. 680 naia de oca, ci strIngêndl pe rafetulti luminararilor sa-I trimita ca a- deverintele dumnéldi la visterie, a li se face cartl, sa mérga la negutitorl sa cumpere ca acestil preta, si fiind-ca dupa acestù pretil urméza a se pune ei nartulti lumInarilor, dumngul sa, se adune ca dumnélor boeril epitropl, ca sa se cun6sca nartulù ca care se cade a vinde luminarile si sa aréte Maria s6I°.1791, No- emvrie 30. lio Mihail Cons& Su(al VV i gospod. Zemle Vlasoe....Teorisindu-se din porunca Domniel mele acésta anafora data. de dumnélor einstiti si credinciosl velitl a divanuluI Domnil mele, s'ail gasitù ea cale prin socotéla de obste, ca pana la 15 ale luí Noembrie viitorti, de vor arma luminararil a ridica si a lua WI suma seulul, dupa zapisulti lor ce ail datil, adeca opt-decl mil °ea trebuinta dinteund anti, sa aiba vole a vinde ocaua luminarilor cate 25 parale 'Ana la sfirsitulti anultfl, insa luminarl curate ; de nu vor lua pana la numitulù' sorocA teita suma maI susti numita,0, aibi a vinde laminarile ocaua ale 20 parale, iaras pana la sfirsitulq anulul, care socotéla a dumn6lor velitilor boed gasindu-o si Domnia mea ea cale, o intarimti ca hota- ere de acum isbranita ; dupa care poruncimii Domnia mea dumitale einstittl si credinciosil boeruld Domniei nnele biv vel post.epistatulg agieI sa grijitl a fi urmatorl luminararil, faandil nartultlacesta cunoscutil la t6taobstea.1792, Octombrie 6. Vel logofél. PH Inpale Do'nnie. Primindti porunca InaltimeI téle, ce prin pitacti ni s'aii datti la Septembrie 29, pentru randulti luminarilor ce se vinde de catre luminararl, care ni se poruncesce, ca sa ne adunatral la un locti, uncle sa fie fata si rufetuhl lumlnararilor, sa facemù socotélacump'érilt6reIseulul de capra, 0 cump6rat6reI seuluI de vaca si de 6ie ce-lil Ail do la macelarlei Imprennandil amêndou6acestea O. vedemil cat4 vine cumphat6rea, si apoI cercetandilce cheltuiall cargo de oca, ea deslusire, prin anafora sa facemtl argtare InaltimeI téle; din luminata porunca InaltimeI t6le adunandu-ne la un4 locti, s'ail chiamatil rufetulù luminararilor 0 ci-

ISTORIA ROMINILORt 327 din 5 Martie 1792 0 din 5 Maiù 1792 (1):d) Nartula curiosti 01 tindu-li-se pitacu IngltimeI Me, mal antéig 4iserg, ca dela macelarY nicl mill dramg de seg de vaca, sé g de 6ie,in anulii acesta n'aii luatil, cum sipentru Mil de caprg;fiindil cg pang acumfi nu s'atitgiatg caprele la zalhanale, nicl unit relit de ar6tare nu potit face ;si pang acum totg cu seulit cehl vechig, ce l'ag avutii pang acumti ag lucratfi si lucrOzg ;decI urmatorafindti poruncifThal- timiltéle, fachdit deoc'am-datg, socotéladecheltuialg ce aii,sipuindit si cump6ratórea seulul, dupg nartulg ce s'att facutil acum prin hotgrirea Ingltimel téle, arkgmil in dosuhl acestei anaforale cu deslusire si pentru castigulti ce li se cuvine la o oca, r6mane la mila Ingltimer tale ; iar pentru cea des6varsitti alegere, dupg orénduitulti sorocil, chid vor incepe a se tgia caprele, voma face cu amgruntulit socot611; darg pang a esi seulti celg nog de caprg, pentru ca sg nu curgg cu atata scumptitate, precum s'ag urmatit pang acum, cu cale arfisg, se urmeze dupg, acOstg socotélg, ce facemii acum ;iar hotgrirea cea de sgvarsitg rémane a se face de Inaltimea ta. 1792, Octombrie 5. Anastasie postelnicell Costache clucerti. Nicolache stolnict. Cod. No. XXII, fila 10. (1) Pitacti Mire dumnélor velip boeri pentru a pune nartti dad celor ce lucrévl la sapd, co'set fi la alte lucrari, cat' s'etli se dée pe (li. lo Mihail Const. Suful VV. Cinstitilor si credinciog dumnévóstrg boerilor velitI al' Divanulul Domniel mele, ve insciintamg ca inteacésta rgsmiritg trecutg, luergtoril ce lucréza pe la vil si alte trebuinte peste ang, Wag ngravita rèl a cere platg peste m6surg, $i acum fiind-ca se apropie lucrulit viilor, face trebuintg a se pune in oandu611 cum se cede a se arma plata lucrgtorilor, inteacestg vreme a plciI, ca $i cele- l-alte a'$1 veni in orênduéla lor, dupg cum $i in urma celeI-1-alte rgsmirite, ve- denni din condica DivanuluI, ca s'ail urmatti acésta a se pune in orénduélg$i acésta precum $i cele-l-alte ; poruncimit dumnév6stra, cg, aduhandu-v6 la unit locti, sg socotift pentru fies-care lucru, de cu primg-verg pang t6mna, cum este a se plati, atatil la vie, egg $i la cosa, i lasecere$i la altotrebuinte,$i dan dil nizamulg celit drepttl, sg ar6tatI Domnid mete, cu anafora, in ce chipti atI &Ha ea cale, ca sg dgmil poruncile cele cuviinci6se de urmare. 1792, Martie 5. Cod. No. XX, fila 399. Nartulti ce cu sfatil f i peirere de ob;ste, am ti hoteirita Domnia mea, sil se urmeze acum intr'acestet vreme la lucrultíviiloril, i china vinurilor f i altele precum maï josr4 se arétel. 179,2, Maiti 5. To leri Ban!. La c6sa de finh', fgrg mancare, pe 4i 48 Tara ca mancarea stgpanulul, pe 4i 42 La strinsulg fé'nulul, cu mancarea stgpanulul, pe o 24 Secergtorulti, cu mancarea stapanuluI, pe 4i 36 Salahoril pe Ili, log °multi mare primg-véra $i t6mna 36 Tara vara pe 4i 42

328 V. A. UnEcHIX

Nalbarilori potcovarilor din 23 Noembrie. Potc6vele pentru cali pen-

Lucrulii Talen l Bani La taiat5, pe (Ti 24 1-11rIcittl, pe gi 30 La cercuitil, pe di 18 Sapa de priml-vérI, pe gi 39 Asemenea 9i. de butlqit5, pe gi 36 Plivitubl, °mullí mare, pe gi 24 lar mulerea yi copii, pe gi 18 Sapa a doua de v6rA, peJi 45 Sapa de témnA, pe gi 30 Asemenea li butgqitula de t6mni, pe 4i 30 Culegétorulii, lusa °mula mare séfi mulere, pe di . . J . - 9 A011erea 91. culegétorla pe gi 18 Legatula unel butl cu cercurile i fundurile stgpInule, pentru os- tenga legAtoruluI sl i se dée 60 Legatula unel tocitorl cu infundatulá el 30 Butea nona za vedre una sut1 cincl-gecl, ce sl viudo in térgd . . 6 Tara za vedre, 100 . . .. 4 ha de a doua manI 2 Pogonula de porumbii ._ 1 Pogonulg la praqilti de porumbii 90 Haracl bunl despicatI, za palme 12 cu adusulti, mia .5 Haracil obliI ca adusulti, mia 2 Dogaria HardaulA de brad5 45 Buriulù de stejarti za vedre gece 1 Cerculti mare, Cu pusula in pivnitI la butea cu vinti 4 IarA meqterulti A cumpere prtijina 3 Cerculii de burla la vedre 4ece ea pusulii 2 Cofa mare de bradti 12 Cofa mal mica . 6 Lopata 4112 Albia ség cApisterea mare 30 Copaia de mijlocil . 15 IarI copaia mal' raid, 9 Lingurile de lemnti, testéua ...... 12 Rogojina mare 60 Rogojina de a doua manA 36 Iarl cea de a treia manA 24 Testéua funiel de tal'''. topad 15 Testéua funil de teitt netopitil 12 China vinuril'ar Pela Foqad, de vada . 15 __ 14 Dela Ramnic, de vadra ...... , ,.. . ,

isroati: Rombraoafi 829 tru cismele ómenilor sunt ung articolil de mare autare in 1792! MaY dämtii nartulti felurimelor de cherestele i a zidariel i dulgheria, din 5 Mail'. 1792(1).

Talerl Baal Dela Buz'611, de vadra 9 Dela Saac, de vadra 6 Dela Thrgoviste, de vadra 6 Dela Pitesel, de vadra 9 17 Cleirg legate catre ispravnica la 17 judge alta la caintacamula Craiovel, pentru nartti. Dumnd-v6stra ispravnicilor ot sud... san'étate; fiind-ca, ca socotéla de obste amil push Domnia mea nartulfi celil cuviinciosù Inteacésta vreme la t6te lucrurile de mftneare, de lucru, caratulti vinurilor i altele, 6ta trimitemil si la judetu dumna-v6stra, douti catal6ge pecetluite; decl, priminda-le, sit le faceti cunoseuth sciutil de obste, si sa le puneV In fapta, ca sa se urmeze, supuindh pe fie- care,atât pe vênptorii, pe cumphratortii pe huciatorù, sa lepazésca,si la Cate dinteacestea socotiVi dumné-v6stra ea acolea, la judeth, trebuescil a fi cu deosebire de cum seveUdilIn Bucurescl, saavetf a %ce deosebirea in scrish prin f6le,si sa ar'étatli DomnieI mele, si negre.sitil sa se'pazésea dreptatea norodulul Intra t6te. 1792, Maid 8. Cod. No. XIX. fila 569. Pitaa cdtre boerii epitrop pentru nartula inbrd camintelor celor pro'ste. 1w Mihail Cons& Suful V V. i gospod. Dumné-véstra boerilor epitropI, vInsciintamti ca atata locuitorii de aid din °rasa Domniel mele Bucurescii, catil si de pe afara de pe la judete, ne sciintéza ispravnicii, cum-ca v8n4ötoril de lucrurile Inbracamintelor, Incaltamintelor pr6ste, obidnuitI fiindil dintru acestea vreml treeute, ceril preturl intreita sijn- patrita, dupa cum se vindé mal nainte locuitorilorce aú trebuinta, din care pricinai urmare avêndèlorilor patimesce obstea, atála' aid, &Adi afara, si face trebuintg de a se da qi la acestea nizamil. Decl iatg, orênduimti Domnia mea pe dumné-v6strg, ca, adunandu-v6 la urnloeü, sg facetI cercetare mal In- tâiù sg vé adevgritI, cum s'all urmatg veinlarea lucrurilor pr6ste de tnbracg- minteaiIncgltgmintea mal naintearësmiritilor, apoisafacetlcercetare de pretula' v'èn4ariI lucrurilor, cum vitele, lânA (câteva réndurt nu se mal pot citz). 1792, Maiii 10. Cod. No. XX, fila 574.

(1) Ito Illihail Const., 12(ful VV. Poruncimil Domnia mea dumitale vel arma, sa fad publica la totI nal- bangiili poteovariI, ca sa, aiba a urma dupa acestil prep de acum inainte, In- sciintanda si la totl de obste. 1791, Noembre 23. Pré Inal(ate Ddinne. Insciintamil Marie! tale pentru r'endulti nalbangiilor ce potcovesca cail obstel si tiganfi ce potcovesc Incaltamintele norodulul,ca prin cercetare ne-amh

330 V. A. UREcm1

Urr era a pune narlurT obligatoriT, dar cAte odatl ele erail atatil indestulattl ca suta de potc6ve ce vina din téra turasca se vinde pe tal. 20 cum pentru potcovaril de Incaltaminte, inteadinsa cumpéranda o pareche de potc6ve bune cu opta cuie si pujada-le la cumpana venid, 7 si asupra acestor doulí In- destularI asternema mal jostisocotéla si se envine a plati nalbantuld Po parale 48 pentru potcovitula de cate patru pici6re unul cal, iar de batuta caelile cu cuele lor vine sa iée de una piciora po banl 10. Asisderea pentra tota potcovitula de IncalOminte la o pareche de potc6ve ca 8 cuie, batandu-le la cisme sa li se platésca Po parale 6, iara cele za dramuff 8 po parale cinc!, si cele za dramurl 40 po parale patru, cum si cele za dramurI 30 po parale treI iproci,iacesta fela de lucratorl fiinda in brésla dumnélaI vel armasa, sa fie luminata porunca Ina4imil Me catre dumnéluI, ca sa o faca publicatie. 1791, Noembre 18. Costache. Alecu Wiceírescu. Dumitrache stol. Nicolache atol. Pentru potcovitulä cailor. Talerl Banl 96Cumpgratórea pe patri" potc6ve turcescI, analagonti din potave 100, fiind-ca se vinde suta po talen l 20. 15Pe cuie 32, la patru potc6ve. 111 11Dobanda banilor, la que unulii. --22Castigulù nalbantuluI pentru potcovitti. 124Care faca parale 48; data se cuvine sa platésca nalbantuld pentru potcovitula unuI cala cu 4 potc6ve si cu 32 cuie, iar de batutulil cae- lilor cu cuiele lor, vine sa Me de una piciora Po banI Pentru potcovitulli cismelor. 54Cump6rat6rea une! oca de ferti. 6Una oca carbunl. 21 Ostenéla mesterulal la una oca fera. 81 9Castigula mesteruluI la 4ece Socotéla la una oca fea 400 De dramurI tuteo oca. 100Dramurl si dama sca46méntti feruluI la lucra. 300DramurI rgmanii, din care ese potc6ve parecbI cinc!, parechea Po dramurl 60, ca cate 8 cuie tuteo pareche. Cod. No. XIX, fila 45. Nartulä felurimilor de aerestea i a zidariel i dulyherid, ce cu socotéld fi pärere de obfle, anä hotärîtä ca sil se urmeze la to'te acestea mal josä numite, intr'acestä vreme. 179,2, Maiä 5. Tal.Banl cu adusula dela- éra, mia de oca 5 hard6ula za vedr6 cinc! 6 Dalgherula, pentra lucra pe 4i. 75

ISTOInd. ROMINILORB 331 de scaqute, cnegutitoriIi vênqétoril se lipsiail de a mal vindear-

Tal.Banl de lucru pe tli 60 Zidarula'Tarl ucenicil de dulgherl séti de zidarl, de lucru pe cli. . . 36 Ulucile cele de palme 12, suta.. 2 60 Ulucile Po palme gece, suta 2 LaV de anina, stanjen1 3, unula 6 Tara de a doua mana, unula 4 Lata de teiii, Po stanjenT 3, unula 4 Tara de a doua mana, unula 2 Grinda, latulti o palma, grosulti o schi6pa, stanjenula 24 Asemenea 9i. capriorula, latulil o palma, grosulti o schi6pa, stanj. 18 Grincji li capriorl de a doua mana, o schiópa grosula pe muchie, degete patru, stanjenula 9 Talpoiulù' de uluce, latula o palma vi jumatate, grosula pe muchie degete patru, stanjinulti 15 Scandurile de stejarii,latula o palma §i jumatate, grosula pe muchie degete 3, stanjenula 12 Scandurile de stejarti, latulti palme una O jum6tate, grosulti pe muchie degete dou6, stanjenulii . 12 Scandurl de teja, pentru u0, insa de 12 palme, una. 12 Scandurile de ulula', una 24 Bulamacl, unula. 15 Ctnaculti, m'icri stinghil de ulma 9 Talpa de casa, latulil palme uua §i. jamatate, grosula pe muchie o schi6pa, stanjenula . 40 Parula despicatil, de 12 palme, unulil 4 Parii obli, suta 1 Nuele euratite, mia 1 60 Nuele ne-curatite, mia 1 indrila de bradil, mare, mia 2 30 indrila de a doua mana, mia . 90 Sindrila de stejar, mia 2 Podina de stejara séri de faga, ulucita pentru tavana, mia 2 60 Carulii ea patru bol de lemne de foca inearcata bine, de cera séti tu- falta de Vlaqca 1 90 Carulti cu dodf bol, iaraq cu acestti felil de lemne, indarcatti, de Vialca 1 30 Carula de lemne de cranga, incarcata bine 1 Tara ci6clele 75 Muelle po palme 8, suta 1 30 Candil de radacini., incarcata bine 1 Jara cióclele de radacint 75 'usa, la t6te carele de lemne de acum mainte sa lips6sca a0ernuturile ce se obi§nuescil a pune inlauntrultí zgaultii carultif, adica a§ter- nuta pe scandurl qi pe alaturea cu loitrele, de stramptéza mula ca sa incapa lemne putine. Trunchiulti de teití uscata pentru lucra, in crésta de o palma, stanj. 4 Carilla mare §i noll ca r6tele §i ca dricurile strimbe de tréba cana-

32 Ar. A. UsEbralt ticole din cele pre josti taxate. Atuncl M. Sutu in genere oil. ce

Tal.Bani pénalut, tusa farg ferd 12 Tara mullí serbescii, cu dricurile drepte 8 Cartita nona l'Irá, ferd. 6 R6tele de caril, mart, pgrechia h 1 60 Rete de cgrutg, pgrechia 1 60 Cgramida, cu adasuld, tusa sa se dée calapd dela Domnie, una . . . 2 60 Iarg cea mai mica, totil (lapa calapii dela. Domnie, cu adusuld, mia. 2 60 Cgramidg de pe locti, totti dupg calapd dela Domnie, mia 1 60 Iarg cea mal mica, totd dupg calapti dela Domnie, mia. ... 1 30 Templaruld, pentru lucra pe 4i 105 Cod. No. XX, fila 553.

Carle catre b9eril epitropi ci patru. nartur'i de acestea, can' sunt trecute inapoT. Cinstitilori credinciostboerilor Domniel mele, dumnévestra boerilor epi- tropial'trebilor de obste, sanetate ;ve facemd In scire, ca cu socotélasi purtare de obste a pré sfintitulut parinte mitropolitd, a iubitorilorde Dumneded pgrintilor episcopt, a dumnélor cinstitilori credinciosilor boerilor velitTal Di- vanului Domniel mele, ama hotaritili amil tocmitil Domnia mea nartuld celd cuviinciosti tnteacesta vreme la t6te felurimele de cherestele, de zidarie, i dulgherie, procura in deosebitii patru catalege pecetluite de Domnia mea,cevise trimitd la domnia-vestra, vett vedea ;deci, Indata ce vetl primi, mime decattisa orenduitI patru din epitropit miel ca cate mal catalogil in mani la patru mar- gint ale podurilor marT ce intra tu BacurescI, si in t6to dilele ce sunt obisnuite de vinu cherestele in Bucuresel, sa plzésca venirea carelor ca acestd feld de fe- lurimI, si sa aiba dupg cataloga acesta se insemneze cu tibisird pe loitra cara- luT, dupa cataloguld Domniet mele, pretuld a fies-caruia dupg, felurimea de che-. restea, sed yeti-cealtii vor fi de acestea, cetina anteiti cataloguldceltí pecetluitd de Domnia mea, ca sg-lii vagaieranultí, spre a sci pretulti lucrulut lut, si nu se cuteze a cere mal multd ; de alta parte sa Fiveghiatt la T'erguid de afarg, unde se venda aceste cherestele, Inguntru Bucurescilor, ca ort vendetoruld de va cere maT muith, off cumperatoruld de se va cuteza a-I da mal multti, pe unuld ca acela numat decatti sg-ld insciintati Domniel -mele ; tusa nu mima acum cand primitt porunca la tn-ceputri,- sa faceg acesta priveghere iapot pe arma se amelisitT, cae de vomti audi ca nu se pgzesce nartuld,i dumné-v6stra nu ne-atI aretatd pe cel ce sunt pricina de nu se pazesce nartuld, sa scitt ca nu vetT avea respunsil de haireptare tnaintea Domniel mole; asisderea vé poruncimti sa orenduitl und logofeteld harnicd dela epitropie, cu cataloguld Domniet mele in manl, ca citésca in Bucurescl pe tete ulitile si la dile de M.O, spre a se face sciutdi cunostutti nartuld ce ama datd tuturor de obste, ca sa nu aibg pricing de indreptare niment ca nu li s'ad facutil scintg poruncai hotarirea, si fiind-ca ne-amd insciintata Domnia mea, cum ca s'ad obisnuitd uniI altil, atatd din 6menit breslelor, cata sidinteat politiel, i dinteat maimarbasil, de esd alai% inaintea carelori cuprindd cherestelele in felarl de numl,i traga pe terand t'Idee si Incolea, neurmandd a merge pana la tergd de afarg, de unde se envine sg cumpere fics-carele,i cu acésta una sa isterisescd, de nu potd sit-st campero cele

1.1.10,.. ¡n'ORLA. Itouitucon6 Bg Domn totd asa fácu) oblig pre sätenI sa aducá In Bucurescl articolele tarifate, promitênda protectiunea guvernului celor ce vor fi as- cultätorI si cà vor fi nesupèrap. Cärì legate la 5 judefe a indomia pe locuitort si vie ca bacate la térga de 'anclare. Dunané-v6strg ispravnicilor ot sud.... sgnetate, fiind-cl ast4 Mari, la giva t6rgulul din afarg prea patine care ca bacate ai venitii de ven4are de care m'ama miratù Domnia mea din ce pricing locuitoriI nu urmézit a veni 81-'0 faca aliq- veriqulti lor la t6teclilele de t6rei, ea indestalare, cand in vreme ce cgletoria pftrig acum este bung, carele ñu li se id, vre-o superare nu li-so face,iarg bucatele incg sunt din mila lul Dumneleil imbel§ugate ést timpil ; pentru care étg, inteadinsii vO poruncimil Domnia mea, ca sl avetl a face indemnare locuitorilor, d'aria de scire tuturor, ca pentru aliveriulùi folosulii îusui ala lor, sa vie fieq- carele la (piel° de t'erg], cu grál din destulil, cu orzili ca mel, ca sg vén41 pentru folosulti lor, spre a fi indestulatg politia Bucurescilor de zachereaua cea tre- buinci6sg. 1791, Sept. 16. Cod. No: XX, fila 68-69. Datu-s'a nartulil lemnelor defocilsis'a, carita modulil cum este sti se Irateze téranil carl vinü cu care cu lemne. Este de ob- ce sunt de trebuin0.; iatg amri data porunca DomnieI mele strapicg catre dum- nélul vel spgt., catre dumnélul vel agg,, ca sg facä zapta unora. ca acelora,i pe care va ggsi inteacéstg armare, ved a cul °inri va fi,sg-lü. princja§i. dée in qcirea Domniel mele ;daril§i. dumnév6strg poruncimil de una ca acésta §i. sti aretatI ca sg venimù de hacii unuia ca aceluia, fiind-cti acesta este pricina, atitg, de scump'étatea lucrurilor, chtili de a se isterisi ceI ca trebuinta. 1792, Martie 5. Cod. No. XX, fila 554. Carte deschis'd catre dumnéluI vel spátaruli,i clitre dumnélta velaga, totrt pentru, nartg,arora trimisti f i dota narturi pecetluite. Cinstitliredinciei boerl ai Domniel mele, domnia ta vel spgt. i dum- netaepistatultlagiel, fiind-cg Domnia mea, cum a unil din zapciiI breslelori altil de aI politieI obidnuiescgi esii din Bucurescl d'ara la anapri inaintea teranilor, de cuprindri earele eu felurimele cherestelelovi cu varai ca altele, §i le traga inc6ce §i in colea pentru prietinli pentra ala ion folosil, In fehirl de numid de trebuintg Domnésa i boerdscA,facendriale lor interesad, jata cg ve poruncimri dumnév6strg mad qi miel, cum§i. latoti de ob0e, ea sg se pargséscl de unele ca acestea,i dupg acésta sg aveV grijg, po- runcindà dumnéta vel. s'Atara' la toti apitanil de pe lastritjilemgrginilor podurilor, ea sg strAduiasel f6rte,i ved ala cuI omil va fi,orl ala curteI Dom- nesci, ori boerescü, orl müngstirescii, orl zapciula al breslelor dumnév6strg., isnafti, princjg pe unulii ca acela, qi datl in gcirea DomnieI mele, ca venimil de hacti, fiind-cg acesta este pricina de se isterisesce obqtea de celea trebuinciósg,i de se stricgi nartulg ce-la ofenduimil; ci fijad-ca Dom- nia mea amii dat en hotgrire acum de obOe nartuld cela cuviinciosil la t6te felurimile de cherestele, de zidarie, dulgheriei orl-ce,i ama poruncitti boerilor 'gorja RomdniZora. de V. A. Urechict. TOM. II alt serial, 1786-1800 el al IV-lea dela 1774. 28*

334 V. A. UREcsilL serval* ca. tèraniI in urma naìtulul fact' o adevèratl greva,el nu mal aducil lemne la Bucuresd, asIa. c. Domnitorultii boeril se ot.5.- rAsctia da poruna ispravnicilor de asiti pe tèranls5, aduca lemne de vênclare ! Anaforana pentru nartula lemnelor de Pa, in ce chipti s'd se urrneze la Add pentru a se face orenduialez' s'd se. aducei lemne de vênclare. 1w fJIihail Const. Suful VV. Asa si urmeze intra t6te, pentru care poruncimti atat5 damitale vetvist sa fad cuviinci6sele poruncile DomnieI mele catre ispravniclsicatre locuitod de indemnare ca sg, aduci lemne din destulti, incredintgnclu-I ca vor fi feritl de alte supgradi se vor pizi acestea negresitii, cât i catre dumn6lor zabitifi catre vamesI, al se faci deosebitii pitaculg. Domnief mole de sciinIa si urmarea acestul nizamii. 1792, Octombre 30. Pré Indlfate Do'm,ne. Dupi luminati porunca Mirid tale, adunindu-ne la und 1035, amil Montt"' chibzuire pentru nizamulti ce se cuvine a da pentra lemnele de verojare, nu numaI pentru ca nu vinti la tergil ca si fie politia indestulati, eiipentru mestesu- gurileivicleniile ce fad' tóranil, la incircatuill lemnelor, stramtmindil 9i mic- epitropI, ca si orenduiasci la t6te marginile podurilor marl, multi epitropid, ca si insemneze preÇulù fies-carda feluriml; celd ce are trebninta de off-ce, al mérgi la grgfi si cumpere, spre a proftacsi fies-carele si-'si iée in parte, si pentru ca si scitI si dumnév6stri nartulti ce alma datg, spre a facezaptil dulgherilor, zidarilor, carimidarilor, cum si cumpgritorilor sicelor cu trebuinti de lucru, spre a judeca, a hotid pe fieq-carele ce s'arti intêmpla cu pricinl de acestea, a se jilui la dumnév6stri, dupi acestù pre-0 hotiritil ; iati ve trimitemil cataloguhl Domniel mele, in care s'a.g tocmitil preu1ù fies-cireiafelurimI,de care si si priveghiatI, si pe cell"' ce nu va fi urmitoril nartului dap in scirea Dom- niel mele. 1792, Maid 5.

Patru ceir0 la Caimacam, la Tergovifte, la Buzgil,la Fooanl, cIírora tri- fi ate net nartil de acestea, trecutil, pecelluitrt. Cinstitili credinciogi boerulli Domnief mele Caimacamuhl Craiovel, fiind-ca cu socotéla de obste anul hot11rîtil Domnia mea si amú intocmitÙ nartuhl cela cuviinciosti inteacésti vreme la felurimile de cherestele, ce se aducti aid in politia Domniel mele, la varii, cirimidg, la lemnarl i zidarlsila altele ;éti si trimite si dumitale, unit catalogil pecetluitil de Domnia mea asemenea ;decl sa dal dumnétai aid la orasil nizamult1 acesta, ca si se piz6sci nartult intru tóte, ficéndu-11 publicii,i supuindil pe fies-care a fi urmitor, ség de socotescl la unele d'intr'acestea, di se cade aicea a se face deosebire, de a fi maI eftine acolo dupi cum urmézii a fi,vet* face pgrerea dumitale in scrisAi ne veI arita. 1792, Mani 6. Cod. No. XX, fila 556.

iffrom RomiNmoRt 335 vorindd carelei iniltandfi lenanele Cu cipitae, ca si arete multe, vi alfil mijlocd mal cuviinciosd nu alud pututil ana spre indreptarea asupra acestor dou'é, decatti gisimd cu cale si se urmeze Inteacestil chips": Pretuld si se hotirasca pe suma lemnelor ce sunt incircate incaruld de ven4are, Insi pe trel manT, adeci lemuele care vor fi mal gresei lungl, de tufand séA de certi, cate o para unulii, cele de a doua mani cate doi banI unuld, vi cele de a treia mana cate und baila unuld, Insi 4icernü lemne, jara nuelele sed gitejele, iar unele cele ce aducd pentra facerea de gardurl, acelea ad si se plitésci dupi nartuld ce este pusd. Porunci in targd sil se dée, ca emeniT ce vind Cu lemne tu Ore', si nu li se supere carele cu niel und feld de chipd, la nielo porunci, sed pod- vea domnesci. Strejarif sil nu Indrisnesci sa iée dela care lemnuld celd mal bund, ci iée tufe curatate, care inteadinsil sunt obivnuig Oranil de pulid In céda ca- ruinl numaT chiar pentru acésta, trébi a strejarilor, niel mortasipil si nu Indris- nésci bantui, sed a-'I jifui cu vre-und chipa, ci si iée Ramal vama drépti, urmandd IntocmaT dupi lnminatuld catalogil ahl Miriel tale, ce esteficutii pe acestil urmitord and, indreptandu-se catahrisisti ce se ficéll cu jafurile carl urmi vameviT mal nainte. Acestea Manda-se antaid, ni se pare, ci numaT ca luminate poruncile Mi- riel tale catre ispravnicT, catre locuitorl de Indemnare, ca aft aduci lemne, vi ca

Anaforaua dumnélui vel agd pentru funii a le pune narra vénfélorilor clupc1 dreptil Mihail Consl. Suful V V. Dupil pliroforia ce ne dal dumnéta biv vel postelnice, epistatule ala agiel de pretuld cu care le campera de la teranI, poruncimd dumitale ca si le fac, socotéli la 4.ece unuld cavtigù vi si le dal nizamd,ca si nu precupésci mal multd, decatil cu pretuld ce le campera, vi cu cavtigd la lece unuld vi latea- cestd chipd vel arma dumnéta. 1792, A.ugust 12. Pré Inältate N'une. La narturile ce s'ad fácutd de_ cherestele vi altele,la luna luT Maid, se vede creste testeua de funiide teid ne-topita parale patru,care aducandd cate-va testele dela precupetil de aid, ca se cumpérd pentru trebuinta caselor DomnescI, vi vrendd ca si le plitesell duptinartil, ad Inceputd a face strigare, ci eT aillcumptiratti testéua cea mici de teid topitd vi ne-topitil, cate parale 15 vi 16, vi cele marl care sunt Indoite, cate parale 24 vi 25 dela tëranilcel ce le facd ;ed, pentru ca si facd cercare si v'édd cum vêndd tgraniI locuitorl ceT ce le faca,la targovetl, ama trimisd Inteadinsil und capitand ahl agiel, Mari la 4ece ale acestel lunI vi ad cumptirata trel testeledela thaniI ceI ce le aducea la oboruld targulul de vaniare,Insi, o testea mica de teidne-topittl,parale Opte, cea de mijlocd de teid topitü,parale Boa., iari cea maT mare, care se numescd pripéne deteiti topad, parale 17 testéua, de aceea vi nu lipsimd a 1nsciinta MAriel tale, ca si ami porunci in ce chipa si urmezil. 1792, August 12. Ald Mida tale plecati slugi, Gheorghios Sufu, post. Cocl. No. XX1I, fila 129-180,

886 V. A. ORECtiLt fagaduiala ca se vor pazi acestea negresitit se vor putea indemna a aduce lemne din destuld ; iar cand dupa aceste tóte totii nu se vor indemna de buna voIe vie ea sa fie lemne indestulti, atuncI eii porunca gospod. sase faca orAnduiall In judetei vor fi silip atuncIí fara de vole a aduce; care or6nduiall noI o vomii ar6ta Mariel tale cu deosebita anafora in ce chipfi sa se faca ;iar hotarirea çea de savérqitil, n'imane a se face de catre Inaltimea ta. 1792, Octombre 28. Filaret ala Ungro-VlahiI. Nicolae Breincovén. Nictarie R6mnic. vel vist. vel logof6til Brcincovén. Cod. No. XXII, Ma 15-16. Bacanilor li se impune obligatiunea s5. aiba marfa de ajunsti, mal alesti canfitAti de until (1) si de miere.

(1) Eati pitace in acestii sonsa Pitacii la agii, ca sá, silésca pe beicani, a avea until de vagare. Lo Mihail Const. &tul i gospod. °instadi credinciostii boerulti Domnid mele, dumnéta biv vel postelnice Gheorgache Sutu, nazarula agid, fiind-ca ne tnciinAmä Domnia mea, cum ca pe la pravaliile de bacaniI, nu se ata trebuinciosultiiuntili se stenahorisesce eet ce ati trebuinta, negasinda sa cumpere ; iata-11 poruncimii Domnia mea, si daT strasnica porunca tutulor bacanilor, de obqte,ca fies-eare sa Iba la pravalia lul unta ea indestulare, sa pita gasi cet ce vor avea trebuinta a cump6ra, care atí rinde bacanil dupa nartula celtI or6nduittl,i dupa ce veI da mi- vfinciósa porunca bacanilor, 81-'1i silesel a avea la pravaliileIon unta cu indestulare. 1792, Iulie 10. Cod. No. XXII, fila 719. Anaforaua dumnelai vel vist: pentra orénduiala de unta, a se aduce din 0.6, pentru trebuinta politiel, a se da la beicanl. Ice Mihail Const. Sutul VV. Dumnéta vel vist. s'ati cetitfi acésta anafora a dumitale inaintea Domniei mete, §i amù gasitti ca cale mijloculil ce al urmatil, pentru care poruncimil iaras1 dumitale, ca dupa ce va veni untulti de pe la judete, si facIi socotéla chiriel adusuluI, §i altor cheltuell cuviinci6se ce Vor ar6ta ispravnicil, ca sa le vedemft Domnia mea, si ap voma da nartulti celti dreptil, cu care' bacaniI sa-'14 vaga norodula 1792, August 3. Pré Indltate .736nme Din luminata porunca MarieI téle, amfi cercetattii jaiba ce aù datti MarieI téle totti isnafulä bacanilor din Bucuresd, Mandil cerero, ca sa li sa faca or6n- duiala de dou6 mil oca unta, a avea prin pravalil, pentru col ce vor avea trebuinta sa cumpere; ar6tamti Mariel t6le, dupa cercetarea ce ardí facutil lor, niel °data r6nduiala la visterie ca ponina Domase/ a lua untù nu lis'afi ara numal el singud cump6ra unta de la locuitovil ce vinl 111 Biletty6S,C1 cu ul- cele qi cu putinele de vindea untfi, qi de prinprejutulii Baeurescild, dttpd cum

Inoale Rosth,u.onü 337

Comerciulg interna, era isbitt destula de gred prin narturl. urméza acdstaì simigiil, In vreme ce el facêndu-'s1 alis-verisul, in partea ce este dat6re Demnia a le face orênduiala,de cata numai orênduiala seface pentru vre-o trebuinta deosebita; dar ca sit nu Amaie si &I a nu avea unta pe la Wang a ace vêncjare norodulul dupa narta,ceestepusti de catre Maria tacata sit vénclit ocaua, ama gaSita cu cale, si li sa faca poruncile MariI télecatre dum- nélor ispravnicI de la Dêmbovita, Saac, Prahova, Ialomitai Iifov, ca ispravnicil sa orênduiasea oma prin satele judetulul a cumpka acesta unta de pe la locuitoff, ocaua pe parale 121/sipuindu-la Inputinl,iar nu In borduse fiinda scumpe, sa-'16 trimita cu chirie la dumnéluI biv vel post. nazarula agiel si socotinda cumpkat6rea ocaua Po Oral° doua-spre-clece sio lescae, icuria ce va fi,curiai putinile, sa insciinteze dumnélor ispravniciI Mariei téle, ca dupa acea socotéla sa li se puiei lor narta, cum vêncla la noroda ;iar hota- rhea cea degvtirsita rèmane a se face de catre Maria ta. 1792, August 3. lenache Viicarescu, vel vist. Cod. No. XXII, fila 119. Pitacti la agcl cum set urmeze bacanil a vinde untulìi mierea Cinstittii eredinciosti boerule DomnieI mele Iordache Sute biv vol post. epistatula agieT, en t6te c ama data Domnia poruncl In téra pentru untù, ca sa-11 vb46. locuitorifla negutitorffpare:kited, ocaua Ate parale 12112, dupa care acesta preta putea a se vinde de Mead la o socotéla amkunta si maI josil de parale 16 oca, dara ea sa aiba bacanil folosulai castigula lor, spre a nu mal putea pricinui nimicù,i sa riimae en tota fara de cuvêntti, grijindti numal de In- destularea obsteI, éta ca musaadea orênduimü. ca svétcla bacanil onus, de unta cate parale 16 topita, dra until ne topitil cate parale 10; cum si pentru miere fiind-ca avernii Domnia mea Insciintare, ca acum scalutii pretula in Ora, ce era mal inainte, dup. cum, In Ylasca i Teleorman se vinde cantarula de 44 oca panla talen l 12, care vine oca ate parale 111/a, fad si la aasta iar musaadea facerag bacanilor,i fara a cere cu Inteadinsù socotéla bacanilor, orênduimti sa o véln(la dela bacanl ocaua de miere cate parale 14 pang, la vremea ce voma da nartula cela desgvarsitil, ci dar porunciml dumitale, acurn pesinti sa daI nizama la until si la miere, ea sk-'14 v'èncla eu acela preta. 1792, Maia 4. Cod. No. XX, fila 544. Pitacrt la vel agei ca set silésca pe bacani a avea índestulare de cele trebuincio'se okstea politiei pentru mancare ad. untü altele. Dumn4ta vol aga, fiind-ca al argtatii Domniei mole, cam ca Wulf Bucn- rescilor nu art untula celú trebuinciosa politiel, cum si altele trebuinci6se non- dulul de vênciare si dinteacésta se pricinuesce lipsa politiel la trebuinci6sa hrana el, iata si poruncima Domnia mea, sa chieral pe Wail Inaintea dumitale, sa le eitesel acésta domnésea a n6stra porunci sa fad a Inteléga datoria, ca precum capanlaiI sunt datorl de Ingrijesca zaheréua cea trebuinci6sa de Indestularea Tari- gradulul, asIa si ei datorl sunt, ca unii ce tin ti pravalie aicea In BucureseI facti alisverisulai negustoria Ion, a Ingriji pentru cele trebuinci6se,"intuit"'si alta Wane, a le avea tot-d'auna cu indestulare, a nu fi lipsa In politie ; Inca mal

338 V. A. Uazczal

Apol mal talisbiadestule dad O nizamurl ! In 1792, cafe- en indemana pota fi bacanir a ingriji acésta datmie en inlesnire de a stringe si de a-'d avea gata zaherka cea trebainci6s1 fiindd de aicl, al ludid, carl potú esi dinte8nsi1 pe d'ara in tOra, ca sa campere dela locuitorl unti si orl-ce, suma cea trebuinci6s1 pe séma politiel, carora li se va da si 441 dela visteria Dom- niel mole spre slobohnia si ajatoruld lor; si In scurtd ca nisce bacan! al Bucu- rescilor sant datorI si dela Misil ceremd hrana cea trebuinci6sa politiel si mal multa si, nu audimil ca e lipsa, orI de unta, laminar!, sód verl-ce alta trebuinta norodului ; toti coi ce facd alioTerisurile acestea sa ingrij6scli si de indestalarea cea pururea in t6ta vremea fara de a pricinui altele. 1791, Septembrie 28. Cod. No. XX, fila 101. Pitacts la agd, ca O siléscel a se face Indeslulare cu ce o fi la bdcdnii unele f iallele trebuincio'se de vendare. Damitale vol aga, 11 facemd Domnia mea in scire pentra Anduld narturilor, ea dupti ce s'ad facutd cu t6ta dreptatea, prin cercetare eu am6runtult, anté-iil de boeriI orbduitI de Domnia mea practicod, al doilea prin chibzuirea prea sfintief séle parintelaf mitropolituld tgreI, a parintilor episcopl si dumnólor boerilor, carl ad sciinta a fies-caruia felurimI de lucrad ale tOre!, in ce stare se ea, si in cea de pe -arma insu-si inaintea Domniel n6stre, mal adaugandd Dom- nia mea pretald lucrurilor la cate s'aù cadutd, ca sa n'aiba fèndlitoriI cuvéntd de Tricina, si s'ad datd strasnicI poruncile Domuid mele, ea sa fie urmator fies-care spre indestularea politid, audimil acura dupi, t6te acestea, ea este lipsa de antd si. de altele ea aceste trebuinci6se obste1 norodulul, aseunOnda bacanil si ce1-1-altI de alte lucrad marfoile lor; pentru care iata poruncimd Domnia mea damitale vel aga, strasnicd, sa orênduescI zapeil harniel, ea la tóte pravaliile bacanilor si a celor-l-altI pravaliasl, t'ara de veste si mérga si cerceteze cita unta si cata alta felurime de madi, ea acésta deale mancara si a trebuintel norodulul, are fies- carele sa o ido in scrisd, cum si de ad aun:, si ad rAdicat'o si aft ascans'o séd ail véndut'o, sa faca totd feluld de cercetare sa afle ce ad facutll marfurile ion? la cine ad dat'o ? si cata? séa la ce locurl ad ascuns'o ? sa o ridice si sa o aple In pravalil, ca sa se vênda dupa nartd, 0 Mandil 161e al ar6tI Domniel mole, dar si ari5tI porunca Domniel mele zapciilor ce II vetI rêndui, si nu care cum-va sa faca vre-und cusurd la acésta poruncl, a laa dela bacanl vre-und rusfetä gi a nn sc6te la maidand t6ta marfa lor ce vor avea ascunsa séd a nu dovedi si a nu ariita Domniel mele ulule ad dat'o si chal? pentra ea pe aceld zapcid, acolo In targililil vomd pedepsi ca gr6snica pedépsa si va fi lipsitd din s'upa luí, en hotarire de a nu se mil invrednici alta data la niel o slujba; asisderea poruncimd Domnia mea si vota bacanilor si tuturor pravaliasilor, sa v6 parasitl de obicein- rile vóstre,sa fa sc6tet1 marfa la maidand 0 sa vindetl dupa narth, ca si nn afiamd latid ea nu este noroduld indestulatd si eit este lipsa in Orgil,ca de nu vetI fi iarld urmatorl, bine sa seitl, ea pe aceld bacand pravaliasd dupi ce 111 voitrece aid pe ulitele têrgalul eaznindu-'1d, apoI Ud vomil trimite la oca si i se va pecetlui si pravalia, a nu mal fislobodd de a face niel und fati de alisverisd. 1791, Septembrie 26. Cod. No. XX, Ala 99-100.

Isroarl Ewanmatt 339 nelile§icarciumile se inchidtl,ininterestligienicd, qice-se (1). Spiteril nu erati sigurI contra inchiderel prVAliel lor, sub cea mal netemeinia acusare de debar.' de medicamente veninóse.(2).

(1) _Pilaca la aga ca sa oprésca cele-l-alte cafenele afara din cele dela casele de beak%. Poruncimil Domnia mea dumitale epistatule ala agiei, go'te cafenelele din Bu- curescI, acum intr'acésla vreme de bóla ca sec nu lucreze mal multe,14- sandri nurnal o cafenea sloboda ce va fi aprópe de casele dela beilicti,unde la acesta sa daI stragnica porunca, ca adunare de orl-ce 6menl pamêntenli oil- §enI de aicl sa, nu se primesca, fara de numal musafiril strginI, ci dara sa ur- mezI dupa porunca acesta negreqita, Lisa numaI focilsa n'aiba tasteensele, vendare de cafea sa nu faca, iara pe stapanula cafeneleI ea tovaraluld seitsea sluga sa nu se sc6ta, afara din pravalie, iara aI beiliculul sa nu lucreze, cum dicema mal susii. 1792, Iulie 8. Cod. No. XX, fila 717. Pitacil la dumnélul vel spat. ca sa deschicla dirciurnile din BucurescI ce era oprite. 1w Mihail Cons& Suful VV. Dumnelul vol spat. fijad-ca pentru carciumile din BucurescI amtidatti Domnia mea vole ca sa se deschida, ca acesta hotarIre ca numaI ea ocauasa vênda In vase care sail dud pe la casele lor, iara adunare de emenI §i. beuturl In nauntrula carciumelor sa nu se faca ;iata poruncimti dumitale ca dupa acesta hotarlre sa se urmeze, iara acole doug mahalale zmreduite, poruncimil Domnia mea sa fie tail Inchise, sa nu care cum-va ca pricina acesta sa se deschida i acebo, grijindA dumneta ca la deschiderea carciumilor sa nu se supere en vre-o urmare, orl ca nume de havaetti, seit alta dare de banl. 1792, Iulie 13. Asemenea pitaa s'aa facuta fi catre dumnéluI vel agá. Li) Mihail Cons& Suful VV. Dumneta biv vol post. epistatale alit agiI, fijad-ca pentru carcitimeledin orasula BucurescI, amti data Domnia mea vole ca sa se deschida, cu acesta ho- Wire, ca numaI ca ocaua sa vénda In vase, ca sa-V dud pe la casele lor, adunare de 6menI qi b'euturI Inauntruld carciumelor sa nu se faca, eta poruncimil dumitale, ca dupa acesta hotarlre sa urmezl, grijinda dumneta dela deschiderea carciumelor sa nu se supere cu vre-o armare, orl ca nume de havaetil sea alta dare de IAA 1792, Iulie 13. Vel logogta. Cod.No. XX, fila 725. (2) Pilaca ca sa pecetluiasca pravalia lul Michel spiferula. Fijad-ea Michel spiterula de aid din In potriva canenelor doh- tonel att data fOra de reOta dumnélul arhi-iatrosiiBucurescl' dohtoriI primejduitere de viéta,

340 V. A. ITREculX

Dar cu abuzurile Capanlailor?i ace0a luail din téra marfit dupa tarifurl impuse. Un5 nenorocitd de 1ogofete15, care voise sa faca el5 comercitt de untdimiere, este deposedat5 de adunatura, In favòrea Capanlailor, strafuit5 cu 100 leIi batuta Cu 100 toiege!... (1) din care aa adusa bolnavula pana la mate, poruncima Domnia mea dumitale arhi iatrosti sa orênduescl ca acésta porunca a Domniet mele pe sa mérga ca sa- Inchidai sa pecetIniasca pravalia numitulur Michel, iara pe d'angula radicandu-la d'impreuna cu nota dela dumn6lur sielitarula nostru, sa-lti ducli sa-la faca teslima la agentie. 1791, Noemvrie 12.

(1) Ice Mikail Const. Suiza VV. i gospod.

Zemle Vlascoe.... Dupa anaforana dummilui vol vist. poruncima Domnia mea sa, se nrmeze *liara t6te si sa dea mumbasirulut trépadti tal. 100, pentru care dama volnicie slugil Domniel mele sa mérgai prin scirea dumnélor ispravnicilor ridicanda pe acera Visan garla aduca arel la Domnia mea, si blinda vol vist. sa fact porunca Domnier mele cea cuviinci6sa pentru cata unta si miere stfinsa ea sa se dea la capanlal 1792, Oetombrie 9. Procitl vel Logofatil. Pré InQate Do'»tne. Din luminata porunca lVfarier tale ama cercetata urmarile 'uf Ionita Un- cescul din sud Vlasca, ce ail fosta athisit aicr, ca porunca Mariet tale si ca mumbasir,Costandin Sandagi-Basa, si se vede In multe chipurr vinovata, antaia, ati Inselatti pe starostea de negutitorr de i-ati data adeverinta de negutitora pa- ménténa, iall Mata cartea Mafia tale deaticumphatil miere, a dona ca pentru unta cartea Mafia tale nu allavuta de slobodeniea stringe,ala treilea, ela aflandu-se logofetela pe ranga ispravnicti ail scrisa cartea lul ca orên- duiallcatre Mihaia Visinénu,zapciu, din plasa unde se afta elli zapciu, ca sa dea ela bata' de v. séma (de a doua sémei) pe miere de a't stringe, cum si pe unta, dupa cum Ociar si o f6re de socotéla a numitulur Visinén de tal. 135, °A mi data, eare si acera Visinén este vinovata, de ce sa dea dupa cartea lut banl din séma nevadanda porunca dela ispravnicr, de aceea liara gasima ea cale cata unta'imiere va fi strInsti sa se dea lanegutitolitcapanlat dupa hotaritula 3:tarta ce este pusti de catre Maria ta, i prin dumnélor ispravnicir sa se Me tescherea ca sa se vada de s'el data la capanlat,i elü pentrn pildai altora, ca sa nu indrasnésca a face fapte ca acestea, care sunt impotivit6re la orénduiala nizamulul, sa se bata en o mita de toiege,i sa déei trépadfi mumbasirulul cata se va gasi ea cale de catre Maria ta,qi sa fie adusti cu luminata porunca Marier tale si acera Mihaiti ca si se pedepséselieilt, de ce sa dea banI din dajdie, ca cartea acestur Ionita Uncescul, nevadêndli porunca ispravnicilor ? iar hotirirea i-proci. 1792, Octombrie 7. Vol vistiera. God, No. XXII, fila U.

IsTome RombaLonil 341

Dar cu v5mile ce nu pAtiati negutitoril? trat apucatl de vama si la carvasarale si la térgurt..(1) M6sura de protectiune a negotulul internù abia aflamti In ac- turd din Noembrie 1791, prin care se opresce streinilor vengarea cu amènuntulti de Mani)", dupa anteriárele nizamuri. Eat& acestil actti importanttl:

(1) Alba negufitorilor ¿lela Pitescl parunca Maria sale pentru jafurile ce li se fact. Pré Inaltate Do'mne. Juluima Maria tale, ca priu luminata carte Marid tale, ce ni s'aa flicuta din cea-l-alta Domnie, avemil buni orênduiall pentru alisverisula nostru, spre a nu fi supêrdi de ispravnicl i capitad pe la balciurl pe undo mergema precum sit aréta in copia ce avema, pentru care ne rugama sa ni sa faca luminata porunci dupa acea copie, sifiind-ca la balciarl si la terguil, din vechime ama avutil obiceig de ama data vamesilor de pravaliecite 40 de bad, iarit acum ne ja ale dor zlotIi cate dol lel, ne rugamti 1Viariel tale sa avema milai dreptate pentru acésta si ce va fi mila Marid tale. Marid tale, no! negutitoriI dela Pitescli Campu-Lung. IQ) Mihail Cons& &till VV. i gospod. Zemle Vlascoe.... Poruncimti Domnia mea dumné-v6stra ispravnicilor vouë capitanilor si zapcil i vou6 vamesilor, suparare intru nimica si nu avetl a le face preste obisnuita vama, care aa a plati la alisverisula cefaciidup6, cataloga i ponturile Domniel mole, cad altecererl cu nume de obiceia side avaeta care nu sunt inscriseprin cartile Domniei rude din cea-l-alta Donnie, Wt.() sunt jafuri çi nedreptati, fail de mire si porunca Domniel mele, de care poruncimii strasnica fies-caruia inparte,i tuturor de obste, sa se pad- sésca a nu le urma mat mula. 1791, Octombrie 6. Cod. No. XX, fila 136. Hagi Freté din sud Teleorman Cu vame# din Bucurescl, pentru vama ¿lela nisce kind. Pré Inälfate Do'nme. aluesdi Maria tale, el fiinda oile aid la Dragomirescli tundéndu-le, vénduta lana iarasl acolo la Dragomirescl,i vamesii de aid din Bucuresci alma, de vama,ieilacesta obiceid nu Perna avutù, nula scia, la care si de mieil ce 1-ama vêndutil la macelarl iar 'mi cerú vama, si de data vreme sunt si in top: anil via cu oile aid si acela obiceia nu Perna sciutil, jara dada vénda lana aid in Bucurescl sciil cä pliitesce cump'ératoril varna ; ma' rogl 1\1arie1 tale sa ama dreptate, si cum va fi mila Mariel tale. Ron' Maria tale, Hagi Freté din sud Teleor.i loan .Radui Seré dobad, Cod. No. XIX, Ma 358.

842 V. A. UREcarY

Anaforaua pentru cel .ce aducrt marf4 de blic6nie fi nu a* vole a vinde Cu mdrunfifult4, fiírd numal Const. ,pful VV. i gospod. Zemle Vlascoe.... Dupi obiceiuldi dupi nizamuld politid, ce s'ad urmatd si mal 'naintetot-d'auna, precum ne adeverimd Domnia mea si din condicele Divanulul, ea altil n'ad fostd sloboll a vinde marfa cu miruntisuld, de catd rufetuld bicanilor sieel ce sunt ea dajdieaseclatI la visteria tërel, poruncimil Domnia mea dumitale biv vel postelnice Iorgache Sute epistatuld 200, si aibI a urma obiceiuld ce ad fotü,i pe toT s5,-1 oprescl de a maI rinde marta cu miruntisuld ;ci si se Intoemései eu rufetuld bicanilor spre a rinde en radicata, asIa sitfie sibicaniI datorI a vinde dupi nartuld ce li se va pune. 1791, Decembrie. Vel Pré Inalfate Ddmne. Dupi lumina% porunea IniltimeI tale, aduninclu-ne la mid loot, s'ad chil- matd rufetuld bicanilor fati, spre a se orêndni euviinciosuld mid pentru cele trebuinci6se a se da hrani obstel,i vKéndil cererea Ion totd en adaosd de in- circituri, atnd contenitù qi ispititd deosebl pe véncptoff (adecit pe negutitorff ce adued tu Ora ta bocalica), aflindd i cererea lor, iara cu preturl ne-suferite, zgmindd la prilejé ce ad cAcI stint a perioristi,idespre o partese numescii ca ad venitil vén41 marfa cu radicata, iarA despre alta gad cu cumpenili amini de-'s1 vêndd marfa en miruntisuld dintr'a cirora fapti v'élurima, si bicanil ad dreptate la cererea ce fad na;tulul,i mal alesd putemd (lice ca le se face si strImbatate, fiindd el pimênteni dajnicli porta nipaste cu nume de rufetfi ; noI nu 4icemA ca Bi li se iée marfa v'èn4'étorilor, cusila, iara de a fi popritl si nu vénli cu miruntisuld, asa ait fostd legeai obiceiuld Ord ; pentru caro gisiml cu cale si fie luminati porunca Iniltimel tale catre dumnéldi biv vel post. Iorgache Sutil epistatulilagiel,ca pe totlacel negutitorl ce aducti maría, si-I zaticasca de a mai rinde cu miruntisuld,i cndù fènOtoril nu se vor putea intoemi ca rufetuld bicanilor pe vre-und feld de marfi, radice marfa din téra si o dual airea ca sa o vêncji dupi scoposuld ler, iara cea de- stivêrsiti hotirlre fémine a se face de catre Inaltimea ta.1791, Decembrie 4. Dim Varlaam. Dim. stolnicd. Niculae St0i. Cod. No. XIX, fila 6768. Pentru a inlesni comerciula s'aa deschisti sub M. St4u, orl re- dreptulti deLbalciurl, la multe localitA4I. Dama in note 0 apoI in anexe actele relative, intre carl unele relative la bfticiurile din Riurenl (29 August 1791), asemenea privitóre la Agescl Ilfov); asemenea cu referire la tergulil dela DrAg4anl alit Episcopiel Rômnic, unde sit n'aiba vole a vinde spirtòse deatù episcopia ; mal véda-se acii urmatórea: Carte se s'a4 datiiepiscopieT Rômnic cu porung pentru unt WO ce se face la Biurenl, pe mo;sia episcopiel, a se muta iareísl pe mofia episcopiei mal aprdpe. Zemle Vlascoe..... Dumné7v6stri, ispravnicilor ot sud Vileea, sinUate. Iabi- toruld de Dunmecieti parintele episcopd Ronnie, Men rugiciune Domniel mele ca

ISTORIA RomblioRtt 843 si dimd porunci pentra und targsord ce se face Inteund and °data acum la Sep- tembrie optd. la Munn!, pe mosia episcopiel, a se muta mal apr6pe de episcopie, tad pe mosia episco piel, fiindd si de folosuld si indemanarea negutitorilor si a locuitorilor, atatti pentru ca este si la locd mal band, catd si pentra ca la acesta loca pentra episcopie snot si privilil de térgd. acate gata pentru intrarea si a- dipostirea negutitorilor. Care acésta fiindd de folosd si negutitorilor si de niel o striciciune, poruncimii dumn6-v6stri sa datl mai 'nainte In scire la tog negutitoril si locuitoril pirtel loculul, cum ca, pentra folosa si ald lor, s'ad mutatil acesta ttirgd spre a se face Magi episcopie, unde este si iced mal bund si gi- sescd adipostald lor gata cu privilil si cu cele trebuinci6se, si si-'I IndemnatI spre adunare si spre alisverisuld ion la acesta locd maI bund, ca dupi obiceiuld ce ad, mal vartosa acum dud cu mila lul pummeled s'ad linistitd vremea, si se adune cu tragere de mima a-'T facefies-carealisverisuldlor,pentru a se castiga si a se folosi pe sinell, ficênd-o ac6sta cunoscuta la tog pentru !nee- pores si IntemeIerea acestuI WO, Ind{ de a nu duce vre-o striciciune In vre-und feld de chipd acésti mutare. 1791, August 29. Cod. No. XX, fila 40. S'ail ficutd porunca la dumnélul spit., la dumn6luI agi, la starostea si la ispravnicil de Ilfov si dimprejurd, pentru Orguld ce este sit se fact{la AgescI In clitia sfantuluT Dimitrie, cum si pe t6ti, Optimana, Dumineca, ca si Indemne pe negutitorl, pe locuitorl a merge en felurl de mirfurI si cine cu ce are de vén4are. 1791, Septembrie 29.

Cartea sfintei episcopii Rdmnic pentru térguld ce se face la Dragdfani in cdte o di pe sepMmcind, pe moyia Batca din sud Vellcea, a sfintel episcopii, ca numai vinurile fi rachiurile Lsfinteiepiscopii el se yap, iard alfil sd nu fie volnici. Zerale Vlascoe Fiind-ca all afétatti DomnieI mele sfintia sa iubitoruld de Damue4eti parintele episcopd RamniculuI, Chir Filaret, cum ca targuld ce se face la DrigisanI din sud Valcea In cate o 4i pe stIpt'émani,este pe mosia &del episcopil, ce se numesce Batca, unde dupi privilegiuld ce all stipaniI mo- Odor, care se urmézi In t6titOra, de si vinde fie-care pe mosia sa vinurile si rachiurile séle,atatd cele mônistirescI, catil si boerescl,fiinda cu cale si ea dreptate de a-'i vinde sfanta episcopie si la acésti mosie pe care se face Orgil pe t6ti s'épt6mana, vinurile si rachiurile sae, amd datd Domnia mea acésti carte la manile orênduitilor sfintid s6le episcopulul, prin care poruncimil ca si fie po- prig alg strginl de acestd alisverisd Care este dreptuld mosieI, nefiindd, precum 4icemA, cu cale a se folosi alg streni ca vênlarea vinului si a rachiului in potriva obiceiului si a privi stipanuld la pagaba sa, ci numal vinurilesi racbiu- rile episcopiel si se van4i, jara candd nu va avea episcopia vinurl de vangare, atuncI cold ce va vrea sa van411,, si mérga BA se amp antaid cu stipanulti mosiel, si luanda vole, asa si vén41 ; pentru care poruncimd Domnia mea si dumn6- vista ispravnicilor al judetuluI dupa acésti porunci si fig urmitori si si, datl ajutoruld celd cuviinciosti oranduituluI sfintiel séle pirintelul episcopuluI, de a-'l putea vinde vinurile mônistirescl pe mosia sa. tolco p. gospod. 1791, Oct. 29. Cod. No. XX, fila 152.

344 Ir. A. URECHIX

Carte a se face tilrgit pe mofia Babeni din sud Buza-Lunca. Zemle Vlascoe.... Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud Buzèl, slin'étate, fiind-ca din cea-l-alta Domnie a Domniel mele, dupa jaibace ad fostddatd locuitorg dintr'aceld judetil, Domniei mele, cerêndd a se face WO in p6lele amêndurora plaiurilor, pentru lesnirea alisverisurilor, s'ad fostd scrisiidin porunca Domniel mele,i s'ati cercetatd de ad mal fostii térei la aceld loed vre-o data séd nu, si de va fi fostd, si de se va fi stricatti, din ce pricing s'ad stricatti,side se va face la acel loca, de este ea adevdratil de folosii,si de aduce vre-o stricaciune séd nu? asisderea sa, cerceteze de sunt alte targurl aprópe in jud4ele d'imprejurii, catil sunt de apr6pe gait dinteald Buzguld? Ait fostil venitti insciintarea ispravnicilor de atundf, cum ca alta data la aceld locii nu ad mal fostii tOrgti, dara de se va face, le este locuitorilor de mare folosd, fiindu-le eu lesnire de apropiere de a'sI face alisverisulii lor, cad primavéra tot-d'auna apa Bugalul" vine mare, si °and sunt ploli z16te nu ad put* sa tréca vre-o vita dinc6celat'Orguld BultmluI,i totti alisverisulit locuitorilor este, ca asl vinde din prisosuld vitelor ce ad, si neputêndd trece Buzëuiù, Arnaud de nu ad unde sa-si faca alisverisuld lor ; alte t'èrguri de cea parte de Baia mai aprópe mi este, fara numaI Orgu- rile RômniculuI care este dela und plaid cale de cincIiése césurI,iaradin and plaid 4eee, doug-spre-dece césurI, undo le este ca neindOmang locuitorilor a's1 duce vitelo tomnal la Rômnicd., pentra ca de o parte vitelo alabede iarna fiindu-le, nu le potd duce, de alta parte 0 de se clued ca cate o vita a o vinde séd nu, si le este mal multa trépaduldi cheltuiala amblandil cate patru, cine! 411e, de se pagubescitì de hrana mulled lor, alta staideiune. At scrisd ca nu are a se face vre-o stricaciune, fara de numaI targuld Bu- urméza a se maI imputina; si dap% Arebuinta ce s'aìi ardtatri ca este a sa face tArga la aceld loot, amii data Domnia mea vole, prin carte dela 14 Aprilie 1784, ce ni se aféta de o vq.umil, a se face WO la loeulti cebú ceratti de locuitorl In p6lele plaiurilor, care WO sa se faca o data pe s'éptamana, ad. Lunea, pentru ca are scadere la têrguld BuguluI, se pricinuesce pagaba la venituld vamil BuzguluI, care nu este ca cale a se strica, ca und vechid tOrgii ce s'aii aflatti, si ca nicI lesmrea si folosuld loeuitorilor st lipsésca, amd poruucitti ea vamesil Buziklul sa-'0 fèndniasca omit la tOrgulit acesta,i sa vamniasca dupa catalogil, luanda venituld Tama pe gala Buaulul ; dupg acésta, orênduiall ce din cea- l'alta Domnie a Domniel mele este facuta pentru acestdt'èrgd,ointarimii acum printeacésta carte, si poruncimd ca intocmal sa, se urmeze, spre a se face numituld Orel, Lunea, In loculti ce ad fostii pang acum pe mosia Babenl. 1792, Noembrie 20. Cod. No. XX, fila 379. Mal multe din balciurile din judetele marginase Dunarel, nu se facura in 1792, din causa nizanntlid cu Turcil, ca sa nu WA, ub pretextti de a merge la balciurl, intra in téra (1).

(1) S'ad facutd poranct la ispravnicil et sud Olt, dupa jaiba vamesilor dela aceld judettl, ca sa cerceteze balciulii ce se face la Blagovestenie,i flinda departatd de Dunare cale de 18 césurl, dupa cum at arblatil vameplti, sa aibit

laTORIA tionaruttla6 A45

Apoli din causa epidemiel se opria unele 13Alciuri (1). O mèsurà bunA, in fav6rea consumatorilor, fu oprirea din noti a precupetilor" de esercita negotultl, atAtil de scumpitor arti- dolelorZde prima necesitate. Vada-se in note dou6 acte cu referinta la acésta oprire a precupetiel (2): slobogenie a se face, tiind-ca nu aduce strichiune lanizamii, cumi alte tér- gurl de asemenea depgrtare de margine, sl nu fie oprite. 1892, Martie 20. Cod. No. XX, fila 429. Rapunsti la ispavnicii din sud Olt, pentricbeilcil4a nu se facefiindtiimpo-

trivitoriti nizamului . Dumné-v6strg ispravnicilor ot sud Olt siin6tate,amil v64utù Domnia mea insciintarea ce facetI dela 16 ale lunel acestia, pentru balciurile dinteace16 judettl, care -balciurI de vreme ce ar6tatI dumné-v6strg, ca sunt pricinuit6re de stricarea nizamuluI thel ea esireai nIvglirea turcilor, jata v6 dgmii darg Domnia mea poruncg hotgritg, sg fie quita pe acestù ad, care acésta sg o publicarisiti dumné-v6strg acolea, ca sa se asecle si in cea parte, eum ea na se fad bálciurl, si asa fiind-ca aicea in judetult1 Oltulul bftleiurl nu se faca, de a avea Turcil pricing de esire, si fin cl-ca eelea din partea muntelul la Arges i Muscel sunt depgrtate, pentru ca sg nu se pricinuiascg la venitulâ vgmel de tota scgdere sipagaba, ama data' Domnia mea vole ea numaI acolea dela imante sl se fui ;ci dar dumné- v6strg nu yeti lipsi a strgjui acolea marginea,si de care cum-vasl yeti vedea iargsI vre-o navAlire si esire de tara eu pricing de mergere la balciud, numal deatilsg ne insciintatt 1792, Aprilie 20. Asemenea dou6 poruncI fAcutil la Argessi Muscel, ca sl sefaca bftleiurile. Cod. No. XX, fila 510. (1) Pitacti la starostea de negu(itori,caset' dée in scire negufitorilor a 11/4 nierge latergulti de la Ccimpulung, ce se face la sfeti lije, fiindtc fi-icii de zntreduialei debóla ciumel. 1w :11.11hail Const. Su(ul VV i gospod. Fiind-cg pentru ferirea zmreduire a b6leI duma, care -s'aA insemnatii In multe locurI, amil trimisù porunca DomnieI melei ispravnicilor din sud Mas- cel, pentru bâlciulfi ce este obicInuitti de se face acum la 4iva sfeti prorocil Ilie, in orasulà Câmpulung, ca sg r6maie 6stimpii a nu se face si sg dée in scire si la top cfttI se envine mal din vreme, a nu se aduna laacestii ; poruncima Domnia mea starostel de negutitorl, primindii acesta Domnescu nostru pitad, numaI decaii sg aibg a da in seire la totl negutitorilinegutitorasil bucures- cenI, care obielnuescii de mergea la acestfi bâleif,ca sg scie a nu sunt sloboli a merge, spre a nu se osteni. (2) Carte pentru ridicarea precupetilor. Zemle Vlascoe Macar ca inca din cea-l-altg Domnie a Domnie n6stre amti fostii ridicata ea hgtortre precupiilei vgtgsia precupetilor a nu mal fi niel

346 V. A. trama/

Dar décA precupetil nu mal scumpea marfa, negutitoril eraù Insà adesea pradatli jefutl de zabiti de tota fe1uIt. Ba se infiintasera havaeturi de totri felulit afarl din legei obiceiurt Alta pe de o parte Domnitorul impunea narturi brutarilor, iar pe de alta aga preleva de de cum, ca o netrebuinci6s1 br6sli si ea o pricinuit6re de nedreptate noroduluI Bucarescilor si de scumpatate intru t6te lacrurile, ce esil de aid din téri, darg, acum, dupi venirea Domniel mete ca a doua Domnie, dupi cum t6te attele le-ama gisittl la rea stare si orênduiala, asemenea vkluma iarisIi ac6sti premie urmAn- du-se din care pricing, a precupetilor atl ajunsil t6te in scump6tate, si sunt si1it lo- euitorii Bucureseilor a cumpgra dela ansil, MAUI lucrad de ale mAncirel, cata si cherestka,i altele, in pretil* scumpa, preenm vor el' si le preenp6sci, avêndil sloboclenia lor nepopriti de ese Inainte celor ce villa dup4 afari nanda t6ranii lei6 ca una pretili apd el le precupesca in BucareseI precum le este voia ;deel intirinda Domnia mea hotirirea cea d'Antilladeizn6vi,In- sciintimai poi-inclina la totI de obste, [d'Ata orisenitor BacurescenI, clt si locuitorilor tgranl, ce vinil de pe afari la. M.O, si seitI ca Domnia mea ama lipsita si ama ridicata adsti br6s11, ea niel precupetil si nu mal fie, niel vitisie de precupetli poruncima gata durnitale vol agi, sa ridid acésti vitisie de pre- cupetl si pe totl precupetil a un-1 Ingiclui mal multa si faca el va:16r1 de lu- crol ver-ce In precupie, catai dumitale vel s'Atara, dupg ce yeti citi porunca acésta intra auclula de obste a tuturor, atâtú in têrgulii de afari cita si in tér- gula Cuctill si In dong treI (lile pe rênda, apol se intiritl paza pe la marginl, ea niel de cum si nu cnteze vre-unulil aesi lnaintea carelor cevilla de pe afarg, orl en legumi de ale mIncird, ver-ce feluriml, orl ea cherestele, vara, si orI-ce, de ale cumpgra pentru a le precupi, ci si fie negresitil popritii sloboill tgranil a veni tausi Cu carda in têrga si a'sl viuda lucrurile tor la cel ce trebuinti de a cumpgra; ci fies-eare locuitor Bue,arescean sascie si si se pi- j6sci fies-earele, ea la (lile de M.O se mérgi si'si campero dela tgrani zache- réua cea trebuinciósi, séú alt-fela de lucra, tara nu dela precupetii si nu te ea- tez! &mata, vol agi a ingidui mal multasi malfieprecupiesisi mal afta pe cine-val ei, oil' de fati orl plinteascunsil, en vre-o economie, treanda eu vederea de catre dumnéta, orl acum,orl dupi trecere de vreme, metachirisesee aasti precupie, cid nu mimat acela se va pedepsi, cii dumnéta nu vel patea avea niet untl aemnil de Indreptare Inaintea Domniel mete; care acésti hotirtre, pentru ea si fie sciutii cunoseuti la agie, poruncimil si se tr6eisiincon- dica agio!, spre a o pazi si urma top zabitit dupi vreml ;Insi eu acésta, si nn fie opritl ed ce ar vrea si mérgi pe la marginile Diluir/ la schele, sea a trece peste Dunire, pentru a aduce marfa ce vine de peste Dunire, cum °reza., unt-de-lemnili altele de acestea, pentru de vênclarei indestularea Bucurescilor, fiind-ci adsta oprire de precupie o t'acorna Domnia mea la lucrurile dintérg, ce vina de sino-vi si spre vênclare la Bueuresd, jara marfurI strginede peste Dunire potil a merge de a le cumpgra la schele, s6A de peste Dungre, cirora dupi pretula en care cumphi acolo, se va pnne nartula cela cuviinciosili drepta firi de pagaba lor. A.c6sti hotirire poruneimil negresitilsi se ¿urmeze. ['roleo pisah gosgod. 1791, Septembrie 8. Cod. No. XX, fila 42-43.

IsTons Roximoatr 347 la brutarY, dela totù cuptorula de pane cate 70 parale pe qi, in fa- v6rea sa si a zapciilor sèl. Negresita ca cu aceste parale se 'llama pretulti pane, inata nartula devenea ilusoria. Acesta havaeta nele- giuita a fosta desfiintata de M. Sutu prin actele ce dama in nota, din Septembrie 1791 (1).

Carfl legate la 6 jude(e: llfov, Para, Dambovifa, lalomi(a, Prahova, Saac, penfru precupc(1 ca ea ridicatit, fi, locuitorii arc a-' fi vinde lucrurile lor in tfIrga ne poprifl. Dumn4-v6stra ispravnicilor ot sud sanetate ! T6 facemd Domnia mea In scire ca pentra a-'0 putea face locuitorif aliperivild lor slobodfi, ne Inqelatl de precupetii Bucurescilor, earl eqindfi Inaintea carelor thinescl lua dela clen$1 marfa lor ea mid pretd qi aducendu-le In terguld Bucurescilor 13 precupea eI precum le era yoga, ca care acésta pricinuia $ norodulul Bucurescilor nedreptate $ scum- piitatea Intru t6te; vetI sci ca ami! ridicatd Domnia mea bresla precupetilor, cum $ vatasia lor eu totuld $ arnd datii poruncl strapice la zabitiI politiel,ea A nu Ingaduiasca mg multi precupetf a eqi earl inaintea carelor Veranescl, sért a face a1iperi$1 $ vênclare precupetil din Bucuresel de orI-ce feld de lucru, ei insu-$ locuitorii sa fie sloboli a intra In WO si!-'Ï vencja marfa lor,atattitlu- cran i d'ale mandril, catfi $ cherestele, varulri qi off-ce feld de lucrar!; decI nu lipsimd a porunci $ dumné-v6stra, la toti locuitoril de obSe sa InseiintatIi sa o faceg acésta cunoscuta fieq-caruia, spre a se fndemna qi a-'$ veni locuitoril cu cele ce at de vengare, pentru trebuinta tergulul Bucurescilor, Insull eu marfa lor Inauntruld terguluI, de a-'0 face aliperipld $ a-'T vindelucrurilelor la cel ce at trebuinta pentru folosuld vi agonisita lor. 1791, Septembrie 14. Cod. No. XX, fila 63. (1) Pitaca la boerti ce sunt asupra narturilor, pentru ridicarea celor cate 70 de parale ce obicinuia de lua aga dela brutari Dumneta biv vel clucerd Costache, dumnéta biv velstol. Dumitrache $ dumnéta biv ve! stolnice Constandin Niculescule, ce suntetl orenduiti de Domnia mea asupra narturilor, v(5 facemd in scire, ca intra alte scorniri noue $ dad no- drepteces'ad urmatiiIntr'acesta trecuta vreme a rézmiratil, ne adeverimd Domnia mea, cum ca zapciil aceSia al politid lua dela tad cuptorulfi de pane, ce lucra brutaril Bacurescilor pentru politie, pe 4i, cate 70 de parale, care aceste parale dandu-le brutariel pe teta, pia, le scotea din vênclarea panel, qi din aliq- veriquld ce facea, incarcandd la socotélalor, qiaceste prate langa alte cheltuelf ale lor, qi ap greutatea acésta o tragea iara0 norodulii de oNte ;acum dad de vreme ce amd ridicatii Domnia mea cu totuld acestft rugetd $ amii up- ratd pe brutaff de acésta dare, trebuei brutaril sa venda panea cu osebire mal eftina, ea sa cunesca qi ob0ea norodului folosfi, jara sa nu femaie numal caqtiguld qi folosuld lor; dreptii aceea vii poruncinul Domnia mea, sa v'e adunatI la und locri, unde adunandil $ pe brutaff, sa facetI dumnévestra socotéla lor cu dreptate, spre a se adloga vênclarea panel, ca cate dramurl va fi eu cale $ BA aré- tatl Domniel mele priu anafora, ca sa damd porund, urmandd nartuld diva yen- ()area bucatelor si a lemnelor. 1791, Septembrie 4. Cod. No. XX, fila 88.

34g V. L. thtudtai

Industria nationala, in mare parte In mainu tiganilor, dobandesce

Carte penfru ca s'a reidical4 avaetula ce obicinuia a se se lua de zapcia de duninélui vel agli dela brutaer, pentru cupto're. Fiind-ca Insciitatti Domnia mea cum ca dinteacésta trecuta vreme a acesteI rasmaitY, intra alte scornirl noue i ne-drepte ce s'atl urmatù In multe felurl de chipurl, aù %Gatti zapciilpolitieIi acestù inceputa de o dare noutt dela brutarif Bucurescilor, luand'A de tail cuptorula ce sc6te pane In Orgill, an- taiil pe sAptamana, apol mal pe urma pei,ego sépte-decI de parale de tot(' cuptorult,i brutatil ca sa fie diafendipsitI a putea face interesulti lor si a adi- chisi pre norodA de obste, ea a vinde pane scamp., lipsala dramurl,i lucrata orl-cum le era voIa, ca Were printeascunsa da acestù rusfeta far' de a nu se Alai si far' de a mi cere Indreptare pe acésta dare ; decl,macar ca la 29 August, dupa venirea DomnieI mete prin cartea ces'ail °Rita la WI obstea politici Bucurescilor, amti numita Domnia mea si pentru rufeturile Bucurescilor, ca de rusfeturilei havaeturile zapciilor ne-dreptei ne-obicInuite vor fi ne-su- përatI,i sa aiba Indrasnéla fies-care far' de niel o OA sa aréte Domniel mete ce supéraff vor fi avênda de catre zapcil, spre a afla ladreptarea lor, si din tacerea ce o facti, ne-arAtanda Domniel mete acésta, madé sérii altele, cun6scema ca si el' p6te voIesca si le dl mlna a da rusfetarl de acestea, spre a-'I face interesele lor, f6rte ne-ami! turburata Domnia mea, gala asupra zapciilor, dar mai Ortosti si asupra instill a brutarilor, ca, de sunti acum suphati de acésta dare si de este far' de voIa lor, pentru ce sA nu arAte Domniel mete Insu-sIel pasurile lor ? ded, siatl, printeacésta. carte a DomnieI mete, ca hotartre ridicama costa rusfetù, Insciintamai pomacima strasnicil, atìtzapciilor politieI, sa nu se cuteze mal multa a cere si a lua acesta rusfetti dela brutarI de aicI Inainte, nicl ata,tti, nid maI patina, catai brutarilor tuturor de obste, asemenea porun- cimA sA nu se cateze maI multti a da acesta rusfeta, ea socotélai ca nadejde ca vor fi diafendifsitl In vre-o nedreptate, ca, cela ce va arma mal multù acésta. fapta, bine sa scie cai zapcialti acela ce mi luatù'i brutarulA acela ce ail data vor fi pedepsitI de catre Domnia mea, cu cea mal strajnica pedépsa ;i fiind-ca acestA' rusfetti ce-'1A da brutarif pe WA cjiva la zapciil politid, este bine cunos- cutù ca-'1A scotea brutaril din vangarea panel si alisverisula facea,i intre alte cheltuell ale mestesugalul lor, aveai acésta dare de banI socotita; acum (tail de vreme ce acésta dare de banl, ce pe t6ta cjiva II da brutariI, ami! radicata Domnia mea, si nu ail mal multa acéstA greutate, este cu dreptate a adauga el vanlarea panil la dramurl, spre a cun6sce adecai obstea folosulùcela cuviinciosti din diafendifsisa si din ocrotirea ce facema Domnia mea acestul rusfetti, iar nu numal fothsuli cagtiguld lor ; pentra care arnai poruncitù Domnia mea, prin pitacuhl nostru deosebitil, la orénduitil boerl al narturilor, ca sa faca soco- téla lor,i voma face nartulti celti cuviinciosù, cu folosula si indestularea obstel, care deosebita se va publicui; iar acam o facemti Domnia mea sciutai cunoscuta tuturor de obste acésta hotarire a radicarel paralelor de cuptonl iporuncima sa se citésca acésta carte Inauntru tèrgulul, In mahalale si la t6te partite politieI Bucurescilor. 1791, Septembrie 24. q,d. No. XX, fila 89-90.

isTuRIA nonmin.onil 84g

o fabrica de arpacasil a logofaului Scarlat Greceanu. Doninitorul in 26 Februarie 1792 acorda acestel fabrid unele privilegiTi sculirl (1). Una' allil hrisova din 9 Marlie 1792, acorda M. Si4u biserice1

(1) Hrisová pentru fabrica de aqacapc a lu1 dantizait1 logof. Scarlat Gredn Dintru l'acepta la tate orav4e catea, bine sciute cu multimI de laude se lauda vi -se cinsteafiev-cine, cand (lupa puterea lui i iscusi4a afla vi ajutora obvtea eu vre-e lucrare de mevtevuga, orI ca vre-a alta nascocire a iscusintil lar, de folosuld çi agonisirea patria sale vi spre imfrumusetarea t5ril intru care se alta locuinda, spre acésta pricinuesce de Indemnarei sIrgninta de a evi pe tata IndreptarI vi deplinid la mevtevugurIi pod6be la inv5taturI, vi la politi- casca petrecere, precum vedemil la tate cele-l-alteimp5ratif vi tinuturI !aflora° vi infrumnsetate t'abrid de telurimI de lacrad vi cu priveleghiurile ce de Impljratl vi inbitorl de podóbe obladuitori se harazesca la acevtl ântêidnascocitorI,séií. intemeletorI, folositórelor vi cinstitelor meltevugurI de apururea mugd spre maI bine; drepta mea,i noI v6 landa cata sciinta are cinstitala si credinciosulti boeralti Don:miel mele,drunnaluI biv vol logof. Scarlat Grecaau, spre a agonisi patrid séte cela dup. putero folosa, eftin5tate vi cavtiga, sa avecle o fabrica de arpac tvti, (care din bogata zaharea ce din Damnepiasca putero se afta descula Inteacésta tara, pato sa !le ca tudestulare vi eftina, la tata téra,, inca sa se dée vi ta alte partI cu folosula f0ril vi ala Domniel) ; printr'acesta ala nostru Domnesca hrisova, aat6iti sa Madama pe dumnélul pentru cinstita vi iubitórea grija ce are, vi apol zinda, Inzestrama acésta fabrica ce s'a nascocita Intr'acésta Ora,ca celea din joya prhileghiurf, adeca : ant6iti amêadoue morile pentru acesta arpacavii, ce de duinnélul se face, una la satula Agevtil sud Ilfov, vicea-l-alta la satulti Cor- neseil sad Dambovita, ya fie ne3up5rate vi nebbtuite de orI-ce Doma6sca dajdie vi podvada, 6menil trebninciovI vi credinciovi acelor morI, sa fie scutiVi vi Intru tate nesupératI, ataba el', cata vi dobitacele tor,i canelo lor, a pateafi in tata vremea a fi nelipsitl dela, trebuinci6sa slujba a morilor. Tara de se va dovedi nescine fitanda Impotriva, ya se Indatorésea a da 500 leI geremea la cutie vi Ya pigubésca de tata gatirea ce faca peatru asemenea mora. 20) ya fie o singura magazie vaaptare la Ipcurescl vi namai dela act:sta sa cumpere ci vor vrea, iar pentru m5runta vêm¡are intr'acésta t6'a,sé ti cu -ridicata pentrué.ra Turcasca, sea Moldova, acésta magazie ya fie nesup5rata de vama, de fumaritil vi de cate altote ce vor fi obicInuite In BucurescI, ce sunt aicl; asemeaeai 6menil ce slu- jescti la acésta magazie, filtra tate sa fie scutiV, vamevil sa nu &iba, a cere vana niel' dela cata marfa va evi intr'acestea dou5 niunite morl, niel dela magazia Baca- resol, niel dela cump5ratoril ce vor vinde in tara, ci numal dela call vor radica pentru tara Tarasca vi Moldova, vi o vor yate la strtiine partl ;vi fiind-ca boerulti Domniel mele, dumnéluI biv vol log. Scarlat Greceanu, cu Insavl cheltuiala domniei sólo,i cu str5inImevterI alcatuesce acasta fabrica, de aceea dama dumnélul acésta epistasie vi deplina slobohnie, ca sa pule In capta colea mal de su311 artitate,vi la deplina s'év'ervireaeI, sa aduea acésta folositóre fabrica, vi dumnélul ya aiba purtare de grija de apururea a fi singura vêngare In BucurescI. 1792, Februarie 26. Cod. No. XX, fila 388. latoria Romdallora deV.A. M'echa TOM.ll alfi eeriel, 17861800 qi al IV-lea dela 1774. 28*

350 V. A. truEcnrX

40 de Anti, mitoculii episcopiei de ROmnic, renoinda privilegiile fabricel de cérA alba: Hrisovu74 bisericel a 40 mucenici, inetohulA episcopiel Nnnnic, pentru fabrica de cérei Zemle Vlascoe.... Fiind-ca sfhta biseric/ de aid din oravulti Domniel mele Bucurescl, ande se praznuesce bramult1 sfintilor 40 mucenicI, care este metohtl alü sfintd episcopil Rômnic, auavuttl privileghiu domnescil, ca singura s. aibI, a tine fabric/ intru care sl se lucreze luminIff de cera alba in toti Bucurescil, ca una ce ctitoril acestel bisericI ca o3irdie vi ea cheltuial/ silitil de s'ati in- cepubl acestti mestevugil aid in Ora, atattl spre podeba sfintelor bisericl, dig vi spre trebuinta altorobraze, precum vC4umü Domnia mea vihrisovalti fratelul dorm/ Stefan Vod/ Bacot*/ dela Mil 1764, Inlie 14, cuprincyetor/ pe laigu ahl pricinel acestia ; deci atatii pentru ca aù avatti bisericaacesttl privilegliiù maI d'inainte fcutù ea cavêntil dreptil, ca o pricinuitere a dobândi Ora mevtevuguhl acesta, at/ vi pentru cO se afia acéstO bisericd Intro cele-l-alte maI isterisita de s'évêrvittl de celil maI patina venitü, far/ de movil. filrl de vil,nil, de tiganI, séù altil CA/ de mica ajutoril, cum vi altele, fiindll ca cale a avea puting venittl din mevtevugula care Pa/ sadith, intemeiatil aid in t01; intatima Domnia meai printeacestil hrisovil alu Domniel mele privileghiul/ acestei fa- brie, ca s/ aibl tot-d'auna numal metohulii sfintel episcopiI Rômnic a pune in fapt/ acesttl mevtesug/ vi a vinde luminIrl de cérA alba numai la fabrica acésta, ne bantuitai ne sup6ratl de cumph/toruld venituluI lumingril de cera ini- meni altii a lucra vi a vinde lumingel de cera alba, ;la care acesta ne-amtl milostivittl Domnia mea vi mevterif ce vor fi lucrItoril acestul mevtevugti, sIt fie in pace vi ne supkatl de or1-ce angaril vi rênduell ce- vor evi in térl, dui)/privi- leghitilil ce ail avutiii prin brisovulti nhmitulul domnil; cum vi prIvalia acésta a fabricel sa fie apArat/ de orênduelile ce sunt pe alte pravalif ; ded poruncimil Domnia mea si dumnélul vel aga sI ingrijescI la acesta, a nu ingOdui pealtiI sO vénqg lumingr1 de cela alba, spre a se pgzi acesta privileghiil in teta vremea ne strAmutatil. intArindt1 hrisovulii acesta cu insu-v1 iscAlituraipecetea Dom- niei mele. 1792, Martie 9. Nanolache Brancoven, vel logoretti procit. Cod. No. XX, fila 404405. Povernele lacrézä. cu anevore c6cI guvernula nu ingiidue larea dealt(' a productelor stricale, precumi acésta se pote vedea din actele ce dAmti in nota(1). Asemenea nu se permite lucrarea

(1) Carte legat'd la ispravnicii lifolndul pentru nisce bucate stricate ale duninélui ba2iulul Ghica ¿lela Fierbinp, a le lucra la povarna. Dumné-vestrA ispravnicilor ot sud Ilfov slata,te; fiind-c/ dumn(quI cir stitulil credinciosull boerti alii Domniel mele Dumitrache aka biv vel banii, ail ar6tatal Domniel mele, cum el la mera dela movia dumneltfl Fierbinti, judetO, are o suma de bucate stricate, din grail, porumbili meifl,ce nu sunt de trebuinta s'ail data dela Domnia mea voIei slobodenie a lucra din-

isToRiA Romérar,ontr 351 cazanelor prin Bucurescl, unde potil ocasiona incendil. Iii interesulti eftindtatei porumbului in Ord, proprietariT, chiar iboeriT, nu putéti tr'aceste bucate stricaterachiil, liana ladoug sute chile ;decI,vO poruncima Domnia mea, ca sa fie slobodti si neoprita omult1dumnéluI,a lucra pana la acesta suma de bucate rachiil la povarna si fii stinatql. 1792, Maiti 14. Cod. No. XX, fila 591. Anaforaua pentru nine meitc alrc paharnicului Ioni(ii a avea vole &ad luereze la povarnii.

1w .lJliJiail Const., (iffulVV. Numal acesta meiti ahí paharnicultd Malta, (lama Domnia mea vole slobolenie lucra la povarna, pana se va ispravi. 1792, August 7, Bucurescl. Pre lail(ate Do'mne. Insciintama Inaltimel tale, ca in trecuta lung a lui lithein 26 a acestut urmatorti anti, dumnéluI biv vel paharnica Ionita, prin jaiba aü aratatil Inaltimel tale, ca avenda clod sute chile meia, care incepénda a se strica, ne mai fiinda de alta tréba, pentru mancare de 6menI,niel putendu-se de a sevinde,ca sa nu rgnaae de totti pagubasa, aü ceruttidela Inaltimea ta vole, ca safaca povarna de rachia, sa lucreze aceste bucate ;decave ni se porunceseedocare Inaltimea ta, ea sti teorisima jaiba acesta si sa aratama Inaltimel tale,In cata vreme se pet° cheltui acesta zaherea? urmatorI fiinda luminatel porund a InaltimeI tale dar, anteiti ama cerata dela clumnélul, dene-ail datilunti ornasid'impreuna ea unti omit' ala nostru ispravnicesca, ama trimiiii deati deschisil gropile ande are dumuélul acestil meitl, si ail valritil cA este stricatil si nu p6te a fi pentru maneare, din care aducendu-ne si la nol amil vOutú ea este într'ade- Ortí lor ; ama cereetatai prin cel ce ail lucrata povernii de aft scosa rachill, ea sa ne adeverima in egg vreme se p6te cheltui acésta suma do meiii ? ne-ail aratata, ca de va avea 6menr indestlff, eel ce lucréza acesta mestesuga si cele-l-alte trebuinci6se ea Indestulare, p6te pana inoptii lunl a se cheltui; deosebitti de acésta, insciintarna Inaltimel tale, ca multI dinlocuitorifsatelor acestuI judetti, aù venitil de 'ml-ail aratatil, ca printeensiI ail acesta fela de bucate stricate, meiü, i orza,care nefiinclacu putinta de a le vinde pentru alta trebuinta, cerea de a li se da vole sa levincja la povarnagil; fára de iuminata porunca Maria' tale, nu amil pututti lua indrasnire a li se da vote, ci de vet bine- voi Inaltimea ta a se da vole dumnélul paharnicu'ul Ionita, ca sA lucreze meiulti ce-11 are dumnélul stricata, de se va socoti de catre Inaltimeata,ca dumnélul vole sa lucreze povarna la maI indelungata, vreme, dandu-i-se i slobo- 4enie de catreInaltimea ta, ca sa cumpere si dela locuitoril judetulul, din bucatele ce vor aveastricate,ca sa nu le pagub6sca cu totula ;si cum Duhul slantil va lumina pe Inaltimea ta, iar fericita anl aI 'Oriel tale dela milostivula Dumneclea, sa fie indelungati. Ala InAltimel tale prea plecata sluga. 1792. August 2. Vistieruli Prejbénu. Cod No. XXIf, fila 121.

352 V. A. Uaccitil

dispune de recolta lor dup. vole. Et nu putéti da porumbtii, de exemplu, la porcl, MIA de anume invoire (1).

Chiar la finea domniel luT Sulu, cfind avea s5 vin5 Moruz Vod5, inca aflainti urin5t6- rele acte Ca smerittiravasilInsciintamildumitaleparinte mitropolite idumné- v6stra cinstitl velli boor" caimacanl ai pre", ca Inca dela anultl 91, avema nisce carele ne-avendA cantare a se vinde, ait inceputti a se strica de gargarite, precum si de estimpti patina ce ainti agonisitti,fiindlicrescutili Inegrita din multimea ploilor, nu este trebuinciosa de mancare, pentru care, ca sa nu léma- nemil pagnbasi de ostenélai cheltu6la ce amti facutù, ne raging ca sa ni se dée vole sa-'111 facemil rachitä, ca d6ra ca acesta troposti ne vomti ajuta cevas", Insa acestri grail HA avemil la trel locurT, adica la mosia Bistritul, la mosia Was" i aid la Sadova, totti in sud Dolju; de aceeai no rugamil si cu smerenie rgmanemh'. Prea plecatl: Paisic egumena Sadovel. Ioachim iconomulti schitulit" sud Dolj.

Dupei pdrintésca i fr(ïtésca clragoste. dunntéta Arhon vomice Präscoane Caimacamuld. Ve" vedea dumnéta acésta jaiba si cerero ce ail facutil laDivanti numitil egumeni, pentru care sa cereetez" dumnéta f6rte bine, prin vederea bacatelor ca credinciosa alit dumitale, carele sa nu se Insele de vre-unil hatIrti sétiinteresii, si cAnd vor fi stricate precum r1 ,vel da &mina vole de a le lucra la povarna ca ne-trebuinci6se de alta hrana, ca sa nu se pagubesca stapanil bucatelor, grijindri fórte, ca pe langa aceste bucate. ce stint stricate, sa nu se cheltuésca ma" multa zaherea bung. coeste pentru hrana, fiindet acéstaoprit, diva cum soil Insu-kI dimméta de ma" 'nainte, mai vertosa acum a ni se cere zacherea din tha, O. nu se faca pe langa acésta vre-o urmare impotriva. 1793, Ghenarie 25. Filaret alti Ungro-Vlabiet Nicolae bad]. .Enache vist. Costandin Caragea hatmanii. vel Scarlat vornicù. vel Cod. No. XXII, fila 91.

(1) Carte legattl la ispravnicil din sud Ronlanaft, pentru voia ce ore stolnicult1 Ionita Brdiloiu a da porundn't la rimator'i. Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud RomanatT, sanetate ; dumnélul stolniculA Ionita Brailoiu, ait Audit rugacitme DomnieI mele, ca slobolésca de a da porumbh de ala séti la nisce rimatoel ce are aicea Inteacelil judeta, fiind-ca nu se gasesee ghinda de a-1 hrani si-'í peal acele vite de fómete ;pentru care ve poruncimti Domnia mea, ca de este Indestulare aid la partea loculuIi mi este lipsa de bucate, asTa sa avetl vole a-1 da slobogenie, lusa cu mesurai f6rte cu iconomie, WA- de a se facerisipa multa bucatelor la lama. rimatorilor. 1792, Ianuarie 10. Cod. No. XX, fila 269.

ISTOILLA.Iloulanr.oRet 353

Si pre cftnd povernele in interesulti nescumpireI grului a porumbului eran impedecate in functionarea lor, importulti vinurilor rachiurilor strOne era opritil, precum se pete vedea din. urmtit(5- rele cartl: 000 dcschise pentru oprirea vinurilor i rachiurilor strNne. Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud.... i voug capitanilor de marginfiva- me,iilor de pe la schele, fiind-ca viuurile i rachiurile strdine sunt oprite Inca maI d'inainte, prin hrisoviilil Domniel mele, de a nu trece in téra ; iata v.6 porunciing

Ito Mad Constantin Su(ul VV. i gospod. Zemle Vlascoe.... Cu cale fiindil ardtarea dumnélul vol spat. qi a damned biv vel post. epistatuld agieY, diva datoria ce avetl pentru paza qi strajuirea politief de hit6mplarea foculnf, V6 poruncimti Domnia mea ca,mnele ce DU suut in locurl Cu temere de primejdia foculul, acole sa le sloboclitI a lucra, Insa, qi pe aceste sa nu IngtidnitI a lucra zaherele care sunt trebuinci6se pentru liana obOeI, ci din alte felurimi sa lucreze ;lar cazanele ce sunt la locurl uncle p6te sa se Intemple primejdie de focg, acelea ea totulti sa le opritl, cum qi povernile t6te se fie oprite. 1791, Decembrie 5. Vol logofgtil. Pré Inidtate Ddninc. Insciintaing Inaltimel tale, ca,noi dupa luminata porunca Inaltimel tale, ce ni s'ag datù, ca sfimù cu privighere §i luare aminte, atattl In mahalale, catti In fergid, vre-unil iangati sa de primejdie,politiel,fiind-canoI suntem rds- pun46torl, amil socotitti Aind-ca multI din rachierl, atatti Intèrgil,cattii In mahalale, obipuescil de ting atatù poverne, catiiicazaue de lucréza zaherele, drojdff, prune, tescovina qi secara, de scotti rachid, la locurI ca acelea, undo ferésca Dumneleil, aducti mare primPjdie, preening s'ag Int6mplatil la unele din cazane ; pentra ca sa. nu amt."' mil de primejdie, sa, cademg subt urgia Mariei tale, amti data porunea de s'ail °prat', nu numal povernele, dupa luminata porinica Maria tale, ci mai vêrtostl i cazauele, ce se aflu In WO §i in mahalale, care sunt la locurI de aducti primejdie, a nu mal hiera; acumti v'64uniti luminatuld pitacti ald Inaltimel tale dela doug a acesteI luni, Intru care ni se poruncesce, fiind-ca ni s'ail poruncitil de catre Maria ta, ca pentru cate poverne vo fi In orwilfi BucurescI Incare se lucréza zaherele de se face rachig, de vieme ce zaher6ua este trebninci6sa pentru liana locuitorilor, t6te acebo povernI sa se opr6sca, iara cazanele sluereze ;vel'sci Maria ta, ca,de a nu lucra eazanele lor nu mint embodisitl, fug, celea ce nu potil aduce primejdie, qi rötí aù Anita eI, iara cazanele care suut la locurI de p6te aduce primjdie, putinta nu este a lucra,ca nu p6te cine-va a le pazi cazanele lor, qi ac6i1i o amil facnt-o nol pentru paza orasuluI, spre a nn se Intêmpla vre-o primey,ca unil ce nol suntem réspun- 46torl ;deel dupa datorie nu lipimul a Insciinta Domniel tale, iara hotarIrea cea desavirOtti rdmaue a se face de catre Inaltimea ta. 1791, Decembrie 4. Vel spatarfi (grecescc) Cod. No. XIX, fila 63-64.

354 V. A. UnEcniX strasnicil atatti damné-v6stre ispravnicilor, cata si voue capitanilor de marginI i voue vameOlor schelelor, se avetl a face teta paza si strejuirea la acésta sise nu ingeduitl o ocl macar a trece In pementula térel, niel se va cutezatl pentru vre-una interesa a face vre-o economie printeascunsa de a trece cu vedereasi a da slobogenie macar pentru cata de putinti,cfertegreil veveVfpedepsi. I sam receh. 1791, Septembrie 10 La Caimacam, la Mehedinti, la Dolj, la RomanatT, laOlt,la Teleorman, Vlasca, Ilfov, Ialomita, Bina, Slarn-ROmnic. Cod. No. XX, fila 50.

XIV. Edilitatea Ne rémane sa arèlamù principale mèsurI de edilitate publica luate sub M. Sutu, atat4 In BucurescI catil si pe aiurea.i maI inainte de tòte, sa amintimti greaua situatiune in care se aflail proprie- taril de case si chiriasil din BucurescI, chiar si dupa ce r6sboiu1il incetà. Nimenl nu era siguril ca péte sa rèména in casa ce locuia, cacl,oil sub pretexta de higiena,orI in interesula casermarel de trupe, acelea acum stròine, omula se vedea data arará din propria sa locuinta. Ala in 11 Decembrie 1791 se desértà din porunca Dom- nésca intreg mahalalele. Eata acestti ne mal pomenitti pitacti Dom- nesca: Pitacil la dumnélul vel spálarti si la duinnélul vel agá, ca set deserte mahalalele ce sunt in steinga dc podulti Mogoso'el l'entra sederea neferilor McIriet séle Pasa', ce sunt sá vie. Io Mihail Constantin Sigui VV. i gospod. Zemle Vlascoe... Fiind-ce este trebuinte de a aduce Meria sa pré Inaltatulil Paya, o séme de neferl in Bucurescl, pentru paza ci trebuinta folosului, de obste, poruncima Domnia mea dumnéluI vel s'Atara i dumnélul vel age, ca dupe hoterirea ce s'ait %mita, cu socotéla si a dumnelor boerilor Divanului Domniel mele de obste, se. avell geti casele de conacele celea trebuinci6se in locurile ce aretemii mal josa, adece din casele reposatului biv vel logofetula Balen pe pocha Mogos6e1 inainte de rinda palie la Cismea, cate case sunt pe acestii poda, numal celea din partea din ganga, si in t6te mahalalele ce cada in partea din stanga pana in GorganI si pana in l'antena Boului, si pane in margine afare, t6te acele case sele deser- tatl,i catldin mahalagil acestor case vor avea rudenil sea prietiniinalte mahalale, orl prin vecinetate, sea mal departe si vor fi primitI din bune-vointa acelora, se ala a se muta la rudelei prietiniI lor, iare carI nu vor avea locurl a se primi din buna-vointe, poruncima Domnia mea ca Insu-t1 dumné-v6stra, sa le gesiti locuil si se-1 mutatl prin alte case, intr'alte mahalale, fecenda pe acel casnid, sa-1 prirnéscá prez de voia lor, si asa se odihnill si pe acestia care

'ISTORIA ROMINILORtr 355 se scotil din casele lor, ca sù ntt rbncle afarti fiindt't vrente de iarnil,siorl-ce gAtiri vor avea acestia, ce se scotü, strinse pentru vremea ierniI, sA aibg voIe la mutarea lor a si le rAdica sa nu le pAgubéscA, iarmai vértostivinurl ira- chiuff O, nu fémae in niel o pivnitl séft magasie,i cu totultt sA se oprései cArciumele,i sA se rAdiceivinurile i rachiurile de acolo, fArA de numal preotil bisericelor sA römae in casele lor, care sl urmeze nepopritI a lucra sfintele slujbe si leturghil, cu t6cai ca clopotulfi, dupl orênduiall ;ci clara pAnA in (loa, treI Ole ve poluncimil sA, epistäsii, ca sl se desarte negresitti Oto aceste case, care sA avetl a le curAti si a le griji, ca sA fie gAtite mai imante din vreme, %a de a nu se face vre-unù cusurii. 1791, Decemvrie 11. Cod. No. XX, fila 220. Pe de allá. parte locuitorilor din Buzki, cut phtimisera multa In limpula résboiulul, Domnitorula le trimitea indemnurT sh'yl recon- stru casele ruinate scutea de vamá pentru tota materialula de cherestea, etc. necesara caselor (1). O primil lucrare ordonath de M. Sutu la incepulula anulul 1792, a fosta facerea une l catagraffl, adech a unul recensemanta in Bucu-

(1) altre térgovetä, orüfeni, i negu(itoriä din Vrgtart _Mara Zemle Vlascoe Vou6 tutulor orAsenilor térgovetilorsinegutitorilor orasuluI Bina sAnötate! Amil vO4utù Domnia mea rugaciunea ce prin dumnélor ispravniciI acelul judetti alti Buzöulul facetlcAtre Domnia mea,ca sa fii ne- supöratl de vamA la cherestelele ce se vor aduce in térgula BuauluI, pentru caselori prAvAliilor véstre, care rugAciune cu bunI voire o am ti primita Domnia mea, si iatvO facemil Domnia mea milä pentru usurintai inlesnirea véstrA, ca sa vO putetI indemna mal cu silintl spre facereai intemeiarea loca- surilori prAvAliilor vóstrei pentru podóbai infrumusetarea orasului acestula a veni la starea lul si vO facemti sloboejli ne-supgratI a nu plAti niel utul felti de vamA la off-ce feluriml de cherestele de case i prAvAliI, se vor aduce in térgti de vênclare ; de care s'ail datili vamesilor porunca Domnief mele spre a nu vö supöra. (I dar indemnati-ve ca totil de obste si vö silitl a incepe la lucru paug este si vremea, spre a v6 aduna totI la locula vostru in orasti,casl vO avetl odihna véstrA si a copiilor vostrii si ca sA vé.facetIalisverisurile si folosurile véstre, ca sA aulimilqi Domnia mea sa ne bucurAmit Tolcho pinh gospod. 1791, Septembrie 5. Totil pottru acést'd pricind anm s'A fAcutfi rOspunsi ispravnicilor de Buzgilt, ca sA citéscA cartea intru miura tutulor si sA aréte porunca MAriel séle vamesilor, spre a nu se supöra de vaml la cherestelele de case i prävähii, ca unil ce nieln'ail cuyöntil dreptii In vreme ce nu pAgubesn vre-unfi lucru ce ar fi avuttl,iarAdinalte alisl e- risurI debucateizarzavaturIcese ya rinde In UTA, saiée vamA dup4

Cod. No. XX, fila 33.

356 V. A. URECHIA resci. Pentru acésta ail fosta renduitl banuld Brancovénu, biv vel logofetil Searlat Greceanul, vel spttaru1 i epistatultiagiel. In 22 Februarie 1792, nu era terminata acM4 catagrafie dupre cum se vede din actulti urn-Mort-1z

Pitactl la boerli ce loraduifi cu catagrafta pe Bucuresei, a face extliTire faret de gilbat4 p*, pdn'tíDunzinictl sei aduet catagrafia selvérsitel pe dece

Cinstitilori credincioqI boerilor Domniel mele, dumitale biv vel bane Ni- colae Brancovene, i dumnéta biv vel logorétti Scarlat Grecene, i dumnéta vel spataril qi dumnéta biv vel postelnicii epistata agiel. ce suntet1 rênduitl co aye- qamêntulg Bucurescilor. fiind-ca indestule 4iIe sunt de caul v'ati anduitil damn& v6stra la tréba acésta, in care qile ai avutü dumné-v6stra indestula vreme do tr6ba,i pana acum niel o armare de s'ëvêrOrea trebeI nu vedemisi ; iata darg poruneillol strapicil Domnia mea, ca pgna Dominica negreOtil,s avetI a ne arRa ca'agrafia pe (pee mailable Egvêrqite, fait de a Ne ar6ta pricinl de prelun- girl mg' multe, ca ne vet1 da pricing de turburare. 1792, Februarie 22. Cod. No. XX, fila 381.

De s'all fa'cutil sell nu pana in fine acesta catagrafie, acésta nu putemil sci, cad pana acum aflat'o nicaerl. Reaua stare in care se aflatipavelele principalelor strade din Bucurescl indémna pre Domnitor sa provoke pre Divantl ca sa-1 propue o mesura mat eficace penlru repararea stradelor. Divanulti, Ta inceputulti anuluT 1792, propune, prin anafora catre Domnitor, infiintarea unel dan t speciale pentru pavele, da-re care se va plati de fie-care proprietarti, fie boerti de ori-ce trépta, fie mOnastire, fie preott), negutitor, breslasil, birnicb, pe numerulti camerelor din casa locuità, insa darea generala va fi de 10 parale pe camera, iar preotiTi cel neboerl, pentru casete de prin mahalale cate 5 parale de camera. Acésta dare se va percepe de o comisiune de 4 boerl de alti doilea alesT de visternicula. Acestia vor primi o simbriei vor administra fondulti pentru imediata reparare a poduluT Mogosòiel si a stradel Calicilor. Vechia vornicie de podurT este continuat& de acéstä. epitropie de 4 boert Tot,i podaril sislujitoriT veehel vornicit de podurl vor trece sub ascultarea aceleT epitropil. Spataria i agia va da acesteT epitropil deosebiti slujitorl la facutula podurilor.

ISTORIA ROMINILOM7 357

Domnitorul aprobA acésta dispositiune in 29 Noembrie 1792 (1)

(1) Ice Mihail Cons& Sup VV. i gospocl Zemle Vlascoe.... FiindA-ca patimilei primejdiile ce se potti intêmpla din prIpAdenia podurilor,este latotlde obqte 0 lafieq-care in parte vélutti adev6ratù, uncle ne-fiind4 ca cale numal téra a se insArcina la acésta mare tre- buintA de cheltuialg, ce nu este inlesnitgi puting dupA starea in care ail adusti podurile,i fiindti cumptinitil qi ca mésurA dréptg acestil ajutoril ce s'ati socotitti de obOe a se da de cAtre fieq-care peutru alil sú folosù, fArg de a simti vre-o greutate, cum 0 mijloculil tacsilulul fiindti iarAff ca dréptl orinduiall chibzuitii ea sa nu se iée adecg niel in nume de dajdie, niel de bid', niel de cis% de bull, amti gasitti ca cale anaforaua pArintilor archiereli a dumnélor boerilor, primitti, en acéstA hotgrire insg, ca numal acum °data sa se dea acestil ajutorfi de oblte, fag de a se face obiceiti a se mal cere alta data, 0 fArA de a nu se metaherisi, cum gicemii maI susti, in altg numire, ci si se faca sciutil gi adedajutoril la facerea a doué podan l mad, care numal o datg acurn, iar nu mai multil; lute acestù chipù Intärimui intru t6te anaforaua pgrintilor archierel gi A dumnélor boerilor ce este ca socotélli cerere de ob§te a pArtil bisericeseI a pArtilpoliticesci, gi poruncimildumitaleeinstitili credinciostl boerulealil Domniel mele vel vist. Ianache VAcgrescule, sA pul in lucrare stringerea acestul ajutorti %tome eu mijloculA ce se cnprinde maI josù, grijindii de cele inpotriva catahrisis §i urmArl neprimite Domniel mele. 1792, Noembrie 29. Pré Inà4ate Ddnine. Dap, luminatA porunca Mgriel tale amtiflcuttl chipzuire pentru pricina acel de-o-camdatg facerl a dou'é podan l de aid din Bucurescl, adecl alt1 Mogo0SeI Calicilor, care ail ajunsil in stare ftírte préstg, ineAtti nu este eu putintg de a Ambla cine-va0 fárA temere de primejdie ; eheltuiala ce are a se face ca podurile 0 en ur0Ii ca altele panä a se s'év'èr0 aceste podan, cum cg nu se indatorézA numal téra a o face ci gi politia, este lucia netggAduitil, cad deosebl el este podóbA a oraplul nostru, dad, totl avenul trebuintA de a Ambla pe aeeste podurl qi marI i micT, fArg niel un felil de osebire ;dreptti la acéstg pricing &hurl ca cale ca qi noI inqi-ne de obOei parte bisericéseg 0 parte mirenéseti, qi marl 0 miel sg facemti ajutorulti celtl cuviineiosú pentru acésta,I dupg ce se vor stringe bang ce se vor gAsi ea calesa ajutoreze politia,ficêndu-se socotéll de cAtg suma trebuesce a se cheltui; acea ce maI trebuesce va face 0 téra ajutorti ; decI flandil multe socotell qi ellipzuirI ca ce mijlocils'articuveni a faceajutortl locuitoriI orapluI Bucurescilor, dupg dreptate, WA de a nu se pune ca sa pig- téscA, nicI unlit catti nu este puterea,i pentru ea O. nu se maI faca eisle, sA cérA de la unif aceea ce nu se cade,i pentru ea sA nu rémae tanguire la vre-unulti, cl ail data mal multtl, gi altult1 mai putinfi, ni se pare cg este intoemal en dreptatea, ca fie-care se dée pentru casa sa dupg despartiturile odAilor ce vor avea intr'énsa,i arhiereulti,i egumenulti,i preotulti,i boeril" marl 0 mid,i breslele tóte,i negutitoril totIi slujitoril §i birnicili fieq-care, pAnA la celil mal prosta, dulig suma odAilor ce va avea in casa sa, cAcl la acésta nu p6te fémânea niel un felt de tânguire séilparaponil ;decI sfanta Mitropolie, pArintif arhereliegumenl 0 top boeril velitiìlú doilea cAtl aA inbrAcat4

358 V. A. UREcara

ca note la acestil capitolti una nurnèrti de acte relative la Mema podinelor, la cisla pentru acésta lucrare, la pavarea séti repararea ma multor strade etc.(1). Se va observa cA lemnulti de pa- caftanu, sa aibù sa ajutoreze pe suma oda llar ce va avea"in cvrinderca casa' séle, de odae cdte dece parale pe veri cate case va avea In politie, iara preotiI si ce1-1-altI top', fara deosebirei alegere, si mica si mare, sa dée de odaia *Ultra care sede, val* a sea, verl cu chirie de va fi, de tóta odaia, gata. de pe la hantui cata si de prin mahalale, cate ciad parale, cacI acésta nu este vre-o cerere de dajdie, séti lucru care sa (lee prizina a se mal' face dela acela ce va da acésta si altacerero vre-o-data, ce este un ajutoril pentru podóba politid,i pentru trebuinta fies-caruia, caclfies-careArabia pe aceste podurliail trebuintade a nu se primejdui ;i asupra acestei trebl, sé, nu fie orenduitl niel zapciu orasulul implinitor, pentru ca sa 2211 se asemene dajde, la care priveleghille ndstre nu ne supune, ci din luminata poranca Mariel tale, dumnélui vel vist, se faca alegere din arhondolie de patru bocri de ala doilea, care orenduiasca pe patr a plasi, sa gringa' acesii bani, Cu catastille, acestor boeri ii se va da simbrie dintr' a- cata suma aceea ce se va socoti, pentru ca sa nu faca vre-o cerero mal multe, de cata acésta ;care cand va indrasni a o face la vre-unula, prin judecata néstra iée pedépsa dela Inaltimea ta, si strIngênda baniI sa campero podinele ursili facéndu-se teslim la durandlor boorilepitropI, la facerea podulul sa se dea polcovnicia de poda en totT poJaril si slujitoriT, dupO cum este tocmita, In manile damnélor. Dumnélor se aiba a faca polcovnicape care vor gag ca cale, del polcovnicia podurilor inteacestas chipa este intocmita a fi la epitropI, adeca Inca este si obiceia de a lise da si deosebitl slujitorl la facatula poda- rilor celor maff, dela améndoue breslele,spataréscai agiasca, ci si acum ne rugama sa faca luminata porunca MariPI tale, ca sa se urmeze Inteacestasa chipa iar hotarlrea cea desavIrsite remane a se face de catre Inaltimea ta. 1792. Filaret al Ungro-Vlahiel. Vel log.... Vel vornicil... Dumitrache ban. Nicolae vel ban. Ienache vol vist., vel logf... vel vorn. Moruzi. Scarlat Grecén. Manolache vellogf.Hicolae Filipescu.Costache G-hica. loan vist. Damaris. Scarlat Ghica spat. Costandin Filipescu. kan Ilorescu, clucer. Cod No. XXII, fila 47-48 (1) Anaforaua epitropilor pentru a se face cisla pe paduri, de podinele ce sunt a se taia. 10Jill/tail Const. Bufa V V. i gospod. Poruncima Domnia mea dumné-v6stra ispravnicilor judetuluI, sa avetI a face analoghie pe téte padurile,í dreptatea paziade, %da de a cuteza sa diafendip- 841 unele, (landa greutatea numal asupra ahora,sa, orenduitI In misil la fies- care padare sama podinilor cea trebuinciósa, pentru podurile Bucurescilor, dupa trebuinta si dupa starea fiesce-careia padure, care analoghie sa o faceg cunoscuta stapanilor de mosieipodinarilor,earora podinarl poruncima Domnia mea strasnicti, sa nu ve catezatI mal multaa strica, cidupa analogbia aceea yeti urma a implini trebuinta dela fies-care padure, nielsa ve cutez41 ca pricina acésta a strica fara de orênduiala,i l'ara de pastrare padarileicopaciI ce nu

MORI& Rombur.oat 359 vele se tale nu numal din pädurile rormastiresci, ci si din cele ale boerilon, plätindu-le nurnal o mica dijra. sunt de podinst, ci sa pazitl or6nduiala padurilor a nu se strica copacil qi padurile, de rendil fara de trebuinta, care acésta orenduiala poruncimil dumnélor ispravnicilor 0, o pazitI. 1792, Ianuarie 19. Procit. v. Logf. Pré In4atc Dónme. InsciintamÚ Maria tale pentru satulti Netezescl ot sud Ilfov,alecarort dkidiI le plAtesce epitropia la visterie, pentru podinile ce aducil de tram, podurilor celor mari, ca 0 pe acestil urmatord anù, ne-amti aqelatil ca dên0I sa idea sa aduca aicl in BucureseI podinI 240G, ci fiind-ca aceste podinI renda se taie in padufl mônastirescli boeresci, amtl grana dummilor boerilor ispravnicI acab- tui ca sa faca cisla ca analoghie pe acésta suma in fieq-care padure, pe cAtil se va cuveni dupa starea padmilor, ca sa scie numitil podinarl de uncle qi CAW se taie, cum 0 de eI sa nu faca vre-unii mastrafil la vre-o failure,i dum- nélor ne-afi data rgspunsulii, ea fara de porunca InaltimeI tale, nu potti face acésta cisla, ci sa fie luminata porunca InaltimeI tale catre dumnélor boeril ispravnicl, ea sa faca acea analoghie, dAndil de scirei staphilor padurilor, de cAta suma de podinI sa se taie in fieq-care padure, ca sa-'0 orénduiasca fie§-care stapAnti omti inteadinsti, ea sa privésea ca sa nu faca vre-o stricaciune mal multil peste cisla,qi a dona sAV iée i dijma de la d'en01 pe séma stapânilor mo0el, de untl copaciti Po parale douë, precum saù obicInuitil de li se platea, cum sa facemti indestulare qi din cartea Inaltimel tale, data din Antéia Domnie, ce se afla in pastrare la Epitropie; de acésta mnsciiuiama Maria tale, 1792, Ianuarie 16. Constandin clucerù. Dumitrache Varlaam. Dimitric stol. Nicolae St0i. Cod. No. XIX, fila 124. Anaforatta epitropilor pentru podinarI, di nu ail de uncle täia podine. loi Mihail Const. Sutul VV. i gospod. Zemle Vlascoe.... Poruncimil Domnia mea, dumné-v6stra ispravnicilorot sud DAmbovita qi Ilfov, sa avetI a face cisla ca analoghie drépta pe bite Wa- ffle, pazindti insa dreptatea la analoghie, ca sa nu diafindipsitI unele,i sa da41 tota greutatea la altele ;dupa care analoghie, poruncimti se fie urmatorl totl sta- pfiniI padurilor, ca unii lucru ce este pentru trebuinta politieI de ob0e, dAndti dumné-v6stra ispravnicilor mAna de ajutor podinarilor, spre a putea face séma analoghid cea trebuinci6sa din flog-care päduri, insai podinarif si aiba ase feri de a nu strica filra de orênduiala Warne qi copacil ce nu le sunt trebuincio§I, niel sa se cuteze mal multil peste orenduita suma a analoghiei. 1791, Oc- tomvrie 5. Biv vel shdarti. Pré Inülfate Do'nme. Insciintamil Maria tale ca Epitropia are trel sate scutite anume :BaleniI, Slobollia din sud DAmbovitai Netezescil din sud Ilfov pentru taiatuliii adu-

360 V. A. UREemX

Se vede eb. niel la flnea secolulul alCi 18-lea padurea nu era o sal(' podind de merimetula podurilor celor mall ale oracaluI Bucurescilor, care podinarl tot-d'auna podiva o Men prin Wad boerescli m6nastirescI, eu aua- loghie,delta suma ce este legat fiec-care satil, care analoghielise facea de catre dumnelor boeril ispravnicI al judetulul, precum aca s'ailurmatildinpo- rand ;ci pe acesta urmator analoghie de fiec-care padurece le este in préjma, cam cate podinI se taie, care 161e de analoghie ci pang astall se afil la mana podinarilor dela numitele maI susil sate, acum mara Insciintare dela aceste sate, cum ca nimenl din stapana mociilor ce all qi padurI, nu-Iin- gaduescil a taia podina drtpa cisla ce s'ati Matti din porunca Divanulul,i aca neavênda altü mijlocti, stall zeticnitT, neavftda de unde taia i aduce podina ce cunt datorl pentra meremetulii podurilor celor mari,i pentra ca sa nu rnmae po- duffle de tail la darapanare, se patimésca top' de ob0e, neputénda a maI LIMN pe podurl, mal de vreme facandl aducerea aminte, ne rugarra Inaltimel tale sa fie luminata porunca catre dumnélor boerii ispravhici a jadetelor ; ca sa facri de isn6va, cisla dupa starea fie-caruia Watt danda ci mana de ajutor satelor podinarl spre a putea taia podina ce li se va orêndui acum ca analoghieca pótri drege podurile la vreme, spre a nu cadeai noI In vre-ourgie a Maria' tale de stricarea podurilor ; iara cea desavarcita hotarlre ramane la Inaltimea ta. 1791, Octomvrie 2. Costandin clucera. Nicolae paharuicti. Iordache stolnicil. Cod. No. XIX. fila 13.

Amforatia epitropilor pentru podina ce este rilnceivirli pe la podinaa 1w .lJIihail Const. &gal VV i gospod. Zemle Vlascoe... Fiind-ca podinaril dela numitele sate cunt datorI arns- punde tota podina pang acum care cunt rëmacite, ca uniI ce tot-d'auna ail fosta osebitl de orkdaiala locuitorilor Vril de obcte, porancitna Domnia mea dumitale vel vistiera sa facI poruncile Domniei mele stracnice, cu mumbacirü, ami- pia-le, ca sa aduca t6ta podina ce cunt datorl. 1791, Octombrie 4. Pré Inpate Ddmne. Insclintrimii Mariel tale ca la satula Slobogia din sud Dambovita, ce sunt podinari scutitI pentru a Oh ci a aduce podina pentru meremetulù podurilor marl din calculi"' Bucurescilor, trimitênda-se dapa orénduialaunit capitant de podurl cu podina aid. In Bacurescl, fiind-ea sunt multe r6macite de podina asupra lor, caruia 1-ama data cartea n6stra de volnicie, mergêndù' la numitula satil aratandu-le trebuinta, unil din el ail prima bucurosti se Incarce podina ci se vie, iara 6 incl dintre eI, necum cri nu s'ail supus a veni cu podinri, care anume se aréta maI josli, ci ari zatignitù 0 peceI-I-altI cu multe vorbe pr6ste,iaca capitanula nostru s'ail intorsa inapoI frri niel o podina, i podurile de nu se vor maI meremetisi din vreme, pornindu-se nescal p101, vor veni la pr6sta stare; ci ca sa nu cademil noI In vin6, Insciintaruil Inaltimel tale, ca sa ni se dée strac- Did pornnca ca la epitropie de a putea sa-i aducema la cunoscinta, ori cu cu- vhtil sétl cu certare pe ceI nesupu0, roal v'èrtosù cai podina ce ofaeileste

ISTORL!. Romismont 361 proprietate in sensula modernti. Se scie ca si tèranuld aveadreptil ié lemnulti pentru cask', fàrà plata.

f6rte mincinósd, lugustit §i subtire, iard nu dupd tocmdla ce avemd cu ;ci pentru acésta sl averad porunca IndltimeI tale, ca sd le ar'étamtii sd-I infricdmil a nu maI face podina pr6std; de acésta insciintdmd Mdrid tale. 1791, Oct. 4. Costache clucertr. Nicolae pabarnicti. Iordache stoluicd. Eatd si numele celor sése : Marin Vlàsci. G. DurnitriV1ìsci. Nitul Her- gheligitc, Gheorghe Vläsci, Costache cOrcium., Maul Hergheligiu. Cod. No. XIX, fila 14. P[taca la boeril epitropi pentru de a drege podulä dela Divanil Efendipsi. Ice Mihail Cons& Su(cilVV. Zemle Vlascoe... Dumné-v6strd, boerilor epitropl fiind-cd dumnéluI Divand Efendipsi aréta Domniel mele, cum cd la pórta conaculdf domnid séle, pe acea ulitd este dt-va locil flit de podd Mudd stricatii, care lu vreme de plde cu multa discolie trece, poftimti dumn6-v6strd casd, mergeti unuld din dumné- v6strd acolo In fata locuhil, sd vedetI diastirna, sA socotitI clte podino aunt tre- buincióse de a se drege si de a se face poduld, §i dupd ce vetl pliroforisi, atfitti de podinil ce le suut trebuinci6se, sd avetI apol a rAdica dela patru poduri marl care sd meremetisesc, cu podini none, dte podial sd scotil dintr'aceste, O. se care la acestloeú, undo sl si punetI dumné-v6strd pe polcovniculd de podual, ca sl le facd. 1792, Augustti 5. Vel Poruncä la spataril, la agei -0 la armagc, ca din vinova(ii ce se aflei deela destupatulä qanturilor dela Fiind-cd este trebuintd de hiera In grabd, la podurile cele 4igarT ale politid Bucurescilor, pentru destupatuld si curAtituld santurilor, portmcimti Domnia mea dumné-v6strd, cinstiti si credinciosi boerilor Domniei mele, clumitale vel spdtaril i biv vel postelnicil, epistattl agiel si vel armad, ca din vinovatil puscAriel i din eel ce se atld inchisi la grosuhl spAtdrid si ald agid, sa datI dumné-v6strd ajutorulti odd trebuinciosil,ca d'impreund cu podaril,sd luerezeladestupatulti qatitudlor, drora poruncimti dumné-v6strd epitropilor sl le dati emeclicurl mandrel lor pe 4ilele ce vor lucra, dupd, orênduéla si obiceiuld ce ailfosttl §i din cea-l-altd Domnie a Domniel mele. 1791, Octombrie 19. Cod. No. XX, fila 137. Pitacä ceitre epitropi pentru podula d'inaintea caselor logoPtulul Crefulescu, pe la Col(ca 0 pe leingä casele vornicului Moruzi, ca facä. Fijad-cd podulti de pe ulita ce urmézd. dincaseledumnélul biv vel lo- gofétil de téra de josil, Manolache Cretulescu, unde afostil conAcitil dumnéluI vel postelnic5, pe d'inaintea porteI randstird Coltel, si pe lAngd casele dumnéluI lorniculul Moruzi, este fórte stricatiii pe alocurea lipsesce cu totuld,i fiind-cd este trebuinciosil, poruncirnd Domnia mea dumné-v6strd boerilor epitropl, unuld din drunné-v6strd sd mergetI la fata loculuI impreund cu polcovniculii de podurI

862 "V. A. UatentI Din pitaculti dela 1 Ianuarie 1792, aflarnti tare sunt taxele ea sa facet1 chefsa de podinile si cheresteua cea trebuinciesa,i indata sa incep** si la lucru a face podula aeesta dumne-v6stra, drege cu polcov- niculai ca podaril cat orenduiti. 1791, Oetombrie 21. Cod. No. XX, fila 138. Pitacti la boerii epitropl, pentru a da poclinl, ;si a orendai polcovniculuZ de pod% stl facet 1)110 din scara Domnéset pcinil in poda. Dumne-vestra boerilor epitropl, priminda Domnescultt Rostra pitacti s. avet1 a orendui pe polcovnicula de podicii podaril,carnia sa avetl a-'1 da podinile ale vor fi trebuineidse cu asternuturilelor,pentru a face piing de cate treI podinI alaturate, adica din 'Arta Domnie male pang in perta mônastireI in poda, care pimp', maine Luni sincepa negresita ale face, fiind-ca patimesce norodula ce intra si ese in curtea Domniei mele. Cod. No. XX, fila 145. Pitactt la spatartt pentra dregerea podulta dela casele ri!posatultillogoPttl _Mau, ce urznag prin mahalazta la Gorgani dinato pcind la Isvorta Dumneta vel spatara, fiind-cg, drumula ce urmeza desiire casele ri5posatultil logofétil Menu, prin mahala pana in podula de peste apa Dambovitei, dela merile ot Gorgan, cam si pe dinc6ce de podli, drumulii ce urmeza printr'acele mahalale de langa biserica Isvorulul Inainte, este fórte stricata pe alocureai pa- timeseil trecétorif, poruncima dumitale, ca sa renduesel zapeif harnicl, spre a face mahalagiii ce stint de o parte si de alta meremeta, gala baltaeurilor, cata unora podiseI ce sunt inteacesta drama, cu faramaturl de ziduffveclil, cam tufá, nuele sea cu orI-ce, silindu-te dumnéta sa nu zabovesca dresula acesta si sa epistasesel, ea cata se va putea mai in graba BS se faca meremetii bum'', de a se astapa tóte gropile si locurile. Toleo pisah gospod. 1791, Noembrie 20. Cod. No. XX, fila 197. Pitacti la dumnéltit vel spillari2 Si la du»tnélul, vel aga, pentru mere- metultt Si astupatulei nordielor. Fijad-ca pe tete ulitele din nauntrula politiel s'atl stricata podurile,s'ati fcut1 bean primejdiese, incata de obste patimesce si norodula si vitPle, si ati ajunsa luerula la o stare, incata sá nu maI peta ciue-vas1 a esi din casa sa la nicI o treba, poruncimil Domuia mea strajnica dumneluI vel spat. 0 dumitale biv'vel postelnice, epistitule ala agiet, ca fiesee-carele din dumné-v6stra, In ocolula tinu- tuluI sea, sa avetI a pane pe totI pravaliesiI i mahalagil,atata pe eelcasnicI, cata si pa ceI ne insuratl, negutitorI. rufetarI, orI-ce vor ti,ca ea vole far' de vole sa faca in graba dresulii cela caviinciosa, cu sfaratnatud de zida, eta tufili cu bresl-carl podinl, la care luera BA, pule salahorl sa (lee call., cum si la vre-o cheltuiala de bull sa-'1 indatoratIi sa-'1 silii fara de voia lor a cheltai si in scurttl pana In done', treI lile, sa se faja meremeturl pe la t6te loeurile si po- duffle strieate, laceada clumne-v6stra, totü felula de mumbasereta strasnicaIn tota chipula ea sa se ispravésca in graba. 1791, Decembrie 11. Cod. No. XX, fila 221.

ISTORLi RomiNaottO 868 ce se prelevati pe Fang taxa de camere, pentrudiferitearticole

Pitacit la boerii epitropl ca sa faca socotaa de cele trebuincidse la prefacerea podurilor. Cinstitli credincio§I boeril Domniel mele, duma-v6strg epitropilor ai ob- tieT fiind-cg podurile mail ale politiei Bucurescilor, cltegi patru se afig la pr6sta stare, inchtii mi p6te fi des6v6r0tti folostiearpéla qi meremetulil ce se face aid qi colea, del de oparte se meremetisesctii de altgparteall- turea se starling, qi este trebuin0 a se face de réndtiçi fiind-cg de odatg inteo vreme nu se póte face catell patru ;iatg poruncimti dumn4-v6stra,ca diéstima unuia din patru poduri marl', care va fi mai prosttii mai trebuinciosti, mésurandil de undei pana undo este trebuinta a se face tottl din noti, luandti In scrisfi cati staujeni sunt, sg socotiVi apoi suma cea trebuinci6sg de podini cherestea, pentru care suma de podini sa faceti dumné-v6stra ianalogia cea cuviinci6sg, ca socot616 dréptg, de uncle O. se tale, qi dela care jadea sg se aducg ? pgzindu-se dr6ptg cumpanire pgdurilor ca analoghie, ca sg nu se facg Cu acésta unor stapéni ai pgdurilor neklreptate,i sl ar6tAi Domniei mele prin anafora so- cotéla stanjenilor in suma podinelor, Cu arétare ammo de unde qi plug unde, cum qi locurile de ande sg se aducg podinele, ca d'antéiti ung podil ce va fi ma de trebuintg sg incépg a se face din nob', din care sg se stringg cu pgstrare qi ca bung socot611 podinele bune ce va eqi dinteacelti podti Doti, cum §i alte cherestele, ce cu acele qi ea alte none, care trebuinta ne va ar6ta gauci de a maI face iar41 orénduiall, sg se inc6pg altù podti qi ap i cele-l-alte in tiring. 1792, Februarie 11. Cod. No. XX, fila 371. Ice Mihail Cons& &gal VV. Ca t6te ca Domnia mea, la acésta trebuintg, de care Wm-nil facutil orén- duiala de podv6d1 farg de plata, ci ca chirie platitg, dar a ca sl nu pricinuiascg, del pentru acésta nu pota aduce pedicg, pormicimil ca aceste trelsatesg fie nesup6rate intrunimicii, iaqa sl urmatI dumné-v6stra intranimicti. 1792, Noembrie 5. Vel Logf. Pre Inaltate Ddnme. Inseihrtamil Maria' tale, ca epitropia obtei are trel sate, big Sloboclia §i Baulei ot sud D'ambovita,i Netezesci ot sud Ilfov,cad stint tocmiV podinari epitropesci, de facti qi aducti podinI pentru meremetmile podurilor celor marl' ale orapluI Bucuresci, i dgjdiele lor ce esil dela visterie se platescil dela epitropie ; acum venirg de ne araarg, ca dela fie-care satti li se certi de catre dumnalor boeril ispravnicI, care, ca sa mérga sl incarce Baredela ocne, pe la achole sa o ducg. Luminate D6mne, aceste trei satetot-d'auna era apérate de acestù felii de angarii,i mai vértosti ca acum este cea mai mare trebuinta de a se cgra de afarg podini. ca sg se carpésca podurile, fiindú ea totulti d6rapanate, a pgtimi ob§tea, pentru ca din pricina acestel Me, nu Wailpastratii niel el'de a avea podini carate aici, ca sa fie in vremi trebuinci6se,i aqa lubdu-se ea carele la acéstg angarie, nu ail mijlocù de a cgrai poding, pricinuindu-se mare zgtig-

:164 V. A. Llama& de consuma, ori In genere, dela verI-ce Marra venia sa intre nire de vor rdmaneai podurile la vreme de iarnd nemeremetisite, nefiindti podini 0. va pdtimi ob0ea fdrte greii ;pentru care ne rugdmil Mariel tale, ca sa se dée luminata porunca Inaltimeltale,Matticatre dumnélor boeril ispravnicI ot sud Dambovita, catti 0 la sud Ilfov,a se ridica d'asupra lor aceste care, impartindu-se analoghia lor pe alte sate, cum 0 de alte angaril sa fie nesupilratI, de a'ql putea qi ei ay face datoria dupd legatura cu taiatuld qiadusuld podi- nel aici In Bacuresel ;lar anil Mdriel- tale dela Dumneged,sd, fie multi qi feri- citI. 1792, Noembrie 3. Costache clucerti. Dinaitrache Varlaam. Cod. No. XXII, fila 18. Mihail Const. Szttul VV. i gosiood. Fiind-cd trebuinta acésta este obqtésed a tuturor marl qi miel, la care fieq- care stapand de mo0e este datorti, portmcimd Domnia mea, atatii isprfivniceilor de mo0l, de a nu se impotrivi la dr6pta analoghie, ce din porunca DomnieI mele ad facutri ispravnicil dupd starea padurilor, cadi orênduitulii mumba0ril epitropid d'impreund ca podinariI, sa fie slobo4Ii sa nu se poprésed a face numaI suma cea orênduitd din numitele padurI, ferindu-se insa podinadi fdrte de a nu face bad vre-unii ruastraf en a sfaxima copad l fArd de trebninti, séti alte cherestele pentru negotuld lor. 1792, Februarie 18. Pré Inätate Dóanne. lnsciinámù Marief tale pentru 6meniI podinarI din satultiValenI ot sud Darnbovita, ce qi inteacestil urmatorii and toemitti ca dên01,ca sa le platésca epitropia dajdiile la visterie,i eI sa aduca aid in Bucuresci podia 2905 peutru meremetalil podurilor celor mall, de caro amd rugatil in scrisii pe dam- nélor ispravnicii judetalul ot sud Dambovita ca sit le fad cisla, dupd, starea padurilor, sd tale ca analoghie, fdra a nu faee mastrafd, s6d alte cherestele de ne- gottad lor, 0 ail §i facutd cisla, cum te vel indestula Inaltimea ta, chiar diteacésta carte a dumnélor ispravnicilor care ne qi insciintéza, ea ispravniceir stapanilor de mo0I, ingaduesell sit intre la padurl, nefiindil odih-niti la ispravnicésca is- caliturd, cumi mumba0rulti ce-'14 avernd orênduitü asupra podinarilor,prin osebita scris6re a lul,ce ne-ad trimesd, ne aréta, ca sa ne ridiedmil nadejdea de a ne mal trimete podine ;ci de va socoti Inalta intelepciune a Mane tale, ofi sa li se fad osebitd carte a Thaltimel tale, ea volnicie la mana podinarilor, séd sa fad porund la aceste ispravnicate, fiindi cisla dumnélor arétatd pe nume ; de acésta insciintamti Indltimel tale. 1792, Februarie 12. Cost. clucerii. Durnitrasco stol., Nicolae StOilliCtii. Cod. No. XIX, fila 170. Ana foraua dela epitropI pentru a sco'te (11,ranisi, ce via& ca care alei in Bucureset tina ce se sedte de pain ;sanfurile podurilor. .10.) Mihail Constantin Supti VV. i gospod. Poruncimti Domnia mea, ed iar4I ea careletgranescIce intrd in Baca- resol,sa ridice pdmèntulti i tina ce se s4te din santnrile podurilor gi din rilnituld

IST011.1d. ROBIÁNILORtY 365

orasti. DAmil in nota taxele ce se prelevail dela diversele marfuri,

lor, avanda datorie fies-care Orna, orl slujitor, orl darvariti, scutita orl satina, de obste la esirea din Bucuresel sa incarce o-data cate una cara, care acésta epistasie a curItituluI podurilor sa o aiba polcovnicula de poda, dupa da- toda slujbel lui, ca ca aceste care sa sc6ta dará, din BucurescI pam'èntulti tina, ferindu-se tusa de vre-una catahrisisil la porunca acésta, ca sa nu se faca luare de parale, sé t altemijiociri, nesuferite Domniel mele. 1792, Fe- bruarie 18. Pré Inaltate _ahume. Insciintaml MarieI tale, pentru curatitulil a patru podad marl ale Or.q111.111* Bucurescl, ca ea destupatuhl qanturilor si curatitula lor, fiinda vechl i stricate, se aduna adesea nisce marl grame4I de pamênta pe marginea podurilor,i ne- avenda ca ce O, se ridice acea tina, cum piola, pe loca intra iara In santurl. Acest/ tina, se baga in Bucurescl pe podad din canelo obsta ce intra in térga ca povara, cacI incarcandu-se rótele de pe drama, se mitad, aicl pe podad, ca cale ar fi, ca jaral acele care sa ridice tina, a asa era si mal 'nainte o- b iceiulù, jara acum pentru una ca (lipsesce restul'a). Cod. No XIX, fila 171. Ana foraua epitropilor arl'Idnda suma cea trebuincidsli de podurl, la prefacerea podului alza mare ala Térgului de afara i cu porunca M'aria sale a face vel vist. cisla. Ico Const. Sutul VV. i gospod. Zemle Vlascoe.... Dumnév6stra boerilor epitropI, cetita inaintea Domniel mele acésta anafora,i ea socoteala de obste facênda chibzuire de mijloculil faca- tuluI si adusuluI cheresteleI ceI trebuinciIse, de undei in ce chipa? s'ea data porunca Domniei mele cAtre dumnéluI vel vistiera, ca sa se faca orênduiala din judelelece s'easocotitii,ca porunca Domniel mele de visterie pe 20,000 podinl ca pnisosñ, ca sa se elle pentru trebuinta ce mal este, tosafiind-ca ne pliroforisima Domnia mea, c ipodurile de peste apa Dambovitel de Id din politia Bacurescilor sunt slabei trebuesce unora dintAnsele prefacere, la care podad de peste Dambovita, fiind-ca sunt de trebuinta si urs1 si parí marl de apa proptele, precum si la aceste 1-alte podad, iarasisocotinati cnu pota intra podine in loca de scaunei in loca de ursI, pentru acésta darn faca trebuinta ca sa deoseb4I dumné-vIstra felurimile aceste de cherestele cate sunt trebuinciese, cata si podurilor de peste Dambovita sa le faceticantarea prin insusI vederea dumué-v6stra anume, ca mIsurile ion i facênda fffie subt iscaliturile dumné-v6stra sI o daVf la dumnélul vol vistiera si dumnélul le va intrebuinta (lupa porunca n6stra. 1792, Februarie 23. Vel logof'60. Pré Inaltate Dd»zne. Iscultanda luminata porunca InIltimel" tale ce ni s'ají data prinpitacti pentru coba patai podad marI ale orasulul Bacurescl,insciintamii Andel tale, Ieforics Romanilord de V. A. Urechid. TOIL II ala serie!, 1786-1800 ei al IV-lea dela 1774, 24*

366 V. A. URECHIX spre a constitui fondulti de intretinere si de payare a stradelor (1). ca noI de acésta data protimisindd poduld Te'rgului de d'ara,fiind-ca hrana °byte' urdina mai multil pe dasultl, a caruia diastima se afia in condicile epitropieT, insemnata, de cand s'ad %cut podurile, la latí 1776, l'usa din r5spantia ce se qice dela Butuc, unde pazesce straja., pana M'ara in m'ala podulur, stanjenT 1492, in care intra podinT 13,600, ea dintr'acestea se ayterndi in loch' de. uryT,pentru lesnirea adusululi pentru neiroséla lemnulul,i cea dréptitaye4are a .padurilor, care suma a podine o gasimd cu cale, cum yi lacondicile epitropielseafta In scriml, sa se faca dela trel judeteIlfov, Dambovitai Vlayca, iara cumpana orênduelil pe aceste judete, se va face de catre dumnéluT vel vist., cum yi analoghia padmilor nefiindu-ne noul moiilei padurile sciute ;dalia ce se va face orênduiala de catre dumnélui vel vist., sa se porundsca dumnélor ispravnicilor de judetti, ca dupa fiinta padurilori starea satelor sa faca analoghia, cu doue catastiye iscalite de dumn4lori trimise unuld la visteriei altulti la epitropie, ea sa seiniti de la fiey-care satti cate podinl primimd in fie-care qi, gil cate vor fi neaduse, cai noi sa insciintamti ispravnicilor, ca sa, faca mumbayirlicd, yi In Andulti lucruluT val-cate podinl se vor gasi bune, se va ridica pentrn meremetuld cebra 1-alte podurT, cum ni se poruncesce ;dupa acésta ar'étaindi starea faptuirel podineT sil fie in lungd stanjenT patru DomneseT, jara lata o palma Domnésca (loa degete, yi pe muche o ychi6pa buna, insa O. fie de stejarti saniitosti, iar nu de copad ca4ut1izacutl la pamêntil,i cioplitl binedatl la ata. 1792, Fe- bruarie 16. Costache clucerti. Dumisrasco stolnicti. Niculache stolnicd. Cod. No. XIX, fila 184. (1) Eatit acestti actti: ala podurilor din Bucurescl. Bani 240Carulti cu mara de lipscanie. 180Carulti cu blane de téra Leydsca. 240Caruhl cu malla cazacésca. 90Candil ca butea eu rachiti. 45 Cama ca postavti romanescd. 30Caruld cu pel de mielti. 45Candil cu pel de vaca. 60Carulti cu bogasie, astar, peytimane. 60Carulti cu pel de epure. 45Carulti cu c6se. 60Carultí en brayovenie. 60Caruld de bogasie lusa musulurT, séti mara de Rumele. 60Carulti de arnicit 45Candil cu aba de Dolin. 30Carulti cu abale de Tusluc. 60Carulti cu sticle, ce vind din launtru. 30Carilla cu sticle leyeseT. 60Candil en postavd leyesedi alto luerurl. 60Carulii eu lana de negutitorie.

ISTORLL ROMINILORO 367

Cestiunea apel In Bucurescli Impartirea el prin nol cismele aù preocupatti pre M. Sulu. Inca dela 22 Septembrie 1791, Domni- torul a ceruttlepitropieIobstescl, purtatórei de grip.' a veraturilor haznalel de ape din Bucurescl, sa presinte socotéla dela 1787 In- c(ice, dar nicl la Ianuarie 1792 socotéla nu era data. In nota se potti vede. a telte lucrarile ce mg descoperitti In privinta acestul articulti de Indestulare publica. a Bucurescilor (1).

30Caruhl Cu perú de caprA. 60Carulti cu araml lucrati. 30Carulti cu 30Carulti cu butea cu vinii din térIi. 45Carulfi Cu butea cu vinii mônistirescil i boerescfi. Asisderea si dela alte care ce vor veni In BucurescI cu alt-fela de marfur!, earl nu sunt numite, si dée de tail multi Po banI 30. Mihail Const. SuNl VT. i gospod. Fiind-cg ati cumpgratil dela epitropie pe audit acesta 1792,venitulfi podurilor din BucurescI, i datti porunca acésta a Domniel mele la maul', ca si aibl volnicie a Ina dela totI obicInaitalti acestit venittl, IntocmaI cam si coprinde mai susti ; pentru care se poruncesce dumné-v6stri zapciilor din BucurescI, aveV a'l da ajutorulti celd cuviinciosii; iar pentru sad4if Rusid si at Nem- tieI, cad vor intra si vor esi ca marfa, dupi ImOratesculti firmanti, n'afi a plAti niel podArit5, niel tredt6re, niel miscit6re, fárl numal vama la Rita tref, ci de va fi chirigiulii, caralui raja de aicl,i stIpbulti mArfeI suditù, eump6rAtorulti venitului poduluI sá aiba a laa acea ce este oanduittl dela chirigifi ;iar de va fi ebirigiulti suditali stapanula marfel raja, va avea a _lua podaritulfi dela ne- gatitorulti stgpanulil marfeI; iar cand va fi si stapanula marfel si chirigiu totti suditg, din aceea n'are a lua nimicá ;iar dela ea-I-all:I top.' de obste, boa!, mô- negutitorl si altiI, sa OA a lua pe deplinti. 1792, Ianuarie 1. Cod. No. XX, fila 264. (1) Black' la episeopulti Bûntnieuluii la unii din boerl, a lua socotaa veniturilor Inbitorulede Damned* sfintia ta pirinte episcopealiisfintel episcopil Rômnic, Chir Filaret, i dumné-v6stri cinstiOlori credinciosI bperilor DomnieI mele, dumnéta biv vol bang Dumitrache Ghica, dumnéta vel vist. Ianache rescule, dumnéta biv vol vornice de téra de susti Manolache Brancovene, dumnéta biv vel vist. Scarlat Grecenei dumnéta biv ve! post. Costandine Filipescule, ce a-t1 fostil orênduitl epistagi purtitorI de grija veniturilor sicheltuelilor haz- nelei apelor din Bucuresd, primindfi porunca Domniel mele, sl avet1 a face so- cot6la de t6te veniturile orênduite, cum si de celea dela 1787 pani acum, prin catastihti anume iscIlitti,caresocotéli impreuni cu anaforaua sfintiel tale si a dumné-v6stri, si o arblatl Domniel mele, ca si o vedemii. tol.p.1791, Sep- tembrie 22. Cod. No. XX, fila 84.

368 V. L. Uncial

Din scurgerea apelor din podulti Tergului de afarti,esisia in

Pitaca pentru socotaa cinte7ii, ceitre episcopulti Rômnic. Fiind-ca Ind dela 22 Septembrie trecutil, amii porancitil Domnia mea, cu pitacti, sfintiei tale pgrinte episcope alù RômniculuT, i dumm5-v6strg boerilor, ce ati fostA randuiti epistati purtgtorf de grijg veniturilor i cheltuelilor cipnelelor apelor din Bucuresci,ca sg faceti socotéla de t6teveniturile i decheltuelile dela 16tti 1787, Aprilie 22, spre a o argta Domniei mele, p pan acum de sunt trei lunf trecute, niel o urmare nu s'aii fAcutti; jata poruncimil Domnia mea de izn6vg, ea inteaceste lile acum sa vO adunati negreptil la milllocii,qidupg cuprinderea pitacului d'antaiù urmanda, t6te obrazele ce sunteti oranduiti, sá aveti a face negreptii socotéla,sg o argtati Domniei mele fle a se face zgbavg mai multti; pentru care poruncimii dumitale vol logofatil de téra de susii, Manolache Brancovene, sg facf epistAsie de a aduce Domniei male socotéla iscglitg de top.' orênduitii epistatf. 1792, Ianuarie 7. Cod. No. XX, fila 241. Hrisovulti 114 Dumitru suiulgi-basa. Fiind-cg pentru purtarea de grijg i pentru meremettilii p curgteniaatatil a celor doug ci§mele ce mal d'inainte sunt acute, din Domnia fratelul Alexandru Voevodti Ipsilant, una din lAuntrulii targului, la boiangil, p alta de pe podulA Ifogq6ei, din mahalaua mangstirel SArindar,care ail izvorulii lor din apele ot Giulesci, CAM p pentru cele-l-alte ci§mele din Bucuresci, ce in urmg, s'aù mai fAcutti, carele aù isvorulù lor din apelo ot Cretulesci, ce inp-ne Domnia mea din cea-l-altg Domnie, le-amii chibzuitù, le-amii isvoditù p le-amil pusti In faptg, ca incepere de lucra cu a n6strg cheltuialg ci ostenélg,amii fAcutù Domnia mea suiulgi-ba§a pe Dumitru, data acestA DomnesculA nostru hrisovil spre a avea orênduelile p muele ce le-aii avutti p pang acum, adecg clii p casaluT, sg fie nedajnicti çi nesuparattl de ori-ce dgjdif p oranduell alevisteriei p ale cgmgrii Domniel mele, scutindil ci ale WI drepte bucate dedijmAritil,stupii ramAtorl,i viile MI de vingricia, §i 150 de of de okritii, cum ei o prAvAlie, i o carciumg sá tie,ci patru lude scutiti de off-ce dAjdife1 oréndueli cu pece- tluituff dela visteria Domniei mele ; applerea sg aibg pentru cheltuiala ci oste- néla lui, ce face la acele doug föntani vechi, Mfg dela epitropie, din venitulii podurilor, cdintealti butgritului cate tal. 60 pe lung, care acestea le-al avutù beg din Domnia frateluf Alexandra Vodg, prin hrisovulii care s'ail intgritti ci cu hrisovulii Domniei naele, din cea-l-altg Domnie ;e1 deosebitù pentru cheltuiala§i purtarea de grijg a föntanilor noue, ce in uring s'aù flcutti, sl aibg pe lung cate tal. 200 din venitulii ci§melelor, ce ca sfatulti de obqte s'aù alcAtuitA, cari bani sg i se dée dupg orênduiala cuprinderea a deosebitulul nostril hrisovii, ce este dintru venitulti cimelelor, cum p 6 lude straine nedajnici, e1 pentra depgrtarea locului dela matca apelor fiindù cunoscutg trebuinta ce are de ajutorii, amtl °ran- duitù Domnia mea cinef fAntAnari i unù lemnarti, dol zidarl, unù uluerA e1 unù olangiù scutitil. Deci, sg fie datoril a avea purtare de guija purureae1 in tótg vremea pentra meremetulii, lucru ci curgteniae1 indestularea de apg la t6te aceste cipnele vechi p noue, a le tinea ei a le capui cu aluicheltuiall dinteace§ti mal suet' banice i-se dg, spre a .nu fi stricate, sail lipsg e1 imputinare

ISTORLL ROMIRILORtT 369

1792 in ()rasa o adunatura de apti, care lua, la timpti de p16e, as- de apa, afar/ flumal cand va fi trebainta a se face unde-vasT altef6ntanT none séti a se aduce alta apa din deosebita locú, elü sa n'aiba a face la acelea ; caro acésta purtare de grip., a tuturor cismelelor vechT si noue, si dupa m6rtealui o damd Domnia mea la copiii lai,sét'. la rudele lul, care va fi cu sciinta de meF,1- tesugulti acesta, si destoinicti trebiIacestia,intarindil Domnia mea hrisovultsi acesta, cu credit*, Domnid mele To Mihail Costaudin Sutul Vv. sica credinta prea iubitilor DomnieT mele fil, I6n Vv., Grigorie Vv., Alexandra Vv., si mArturiI ainú pusii pe totl velitil si credinciosI boeril Domniei mele, cel marT Divanulul Domniel mele: Filipescu, vel banii, Ienache Vacarescu, vel vist. Dumitrasco Baeovi vel vorn. de téra de sus, Manolache Brancovén vel logof. de téra de susti, 'attache Moruzi vel vorn, de téra de josti, Manolache Cretulescu vel logof. de téra de josii, Alexand.ru vel spat., Grigorie Satul vel post., Alexandra Sutul vel comis, I6n Florescu vel clucerti, Teodorache Iulianovelpaharnicil, Draghicén Otetilisan vel stolnicg, Costandin Nicolescu vel s6rdarti, Fotachetirbeiù vel medeln., Dumitrasco L6custén vel slugerti, Hagi Mihalache vel pitará;Ispravnicfi Manolache Brancovén vel logoiag de téra de susii, si s'ati scrim"' hrisovulii acesta In anulti d'ant6iii, intru a doua Domnie a DomnieT mete, aid in scaunu15. orasulal Domnief mele, la IAA' 1792, Martie. Procit. vel logof6til. Cod. No. XX, fila 502-503. Anaforaua pentru apa ce cull mahalagit din Batite a li se da din haznatta Pré Inalfate Jaluimil Maria' tale, ca in cea-l-alta Domnie a MarieT tale Dumneq.eütaù ca rivna buna cugetu Maria tale,ca celinsetosatl de apa fiindilde- partatl de Dambovita, ca aducerea apeI, ci ail fostù portmcitti Maria ta ca totI safimu inpartasitTi indestulatT, qi la acea cheltuiala a aducereI ce ne-ati ajunsti cisla ca analogon o amil datti,i s'ati adusti acea apa pana labiserica cu sfintl si pan/ la ItAsvan, iara noI ne afiamii isterisitTi tragemil mare necazil de apa ca nu va cizmegiu sa ne slobÓ4i Ilona apa acolo in mahala. fara de poiunca Mariel tale, laminate D6mne, no' in mahalale avert& puturT, tiara apa este rea sislide, de care ni se pricinuesce WM, ci ne rugamtl Mfirid tale ca sate milostivescI asupra norodulul ce ne aflamii acolo, ca sa, ni se deai mug inpar- tasire de apa,i vesnica pomenire va fi MarieI tale. Robil Maria tale, nol mahalagil din mahalaua BatesteT. cDtmané-v6stra boerilor epitropI sA teorisitI jaiba si cererea Ion, si se ar6tati Domnid mete ca anafora». 1792, Martie 8. Mihail Const. Suful VV. Zemle Vlascoe.... Dumné-v6stra boerilor epitropY, s'ati cetitti. 'naintea DomnieI mele ac6sta anaforai amtl vé4utù trebuinta ce ar6tatI ca, ati mahalagiil partiI de locii, insa fiind-ca Domnia mea voimil indestularea si a celor-l-altIlocuitorl aT politiel Bucurescilor, catI stint departatl de apa, dupa cum dintru inceputil amil avutti acestti scoposti, de cand amit doveditili amü pusil in lucrare aducerea apelor ot Cretulescl, ca nu numal o séma de norodii, ci si pe totl sa impartasimill or*O'n-

370 V. A, Unacad pectula uneI garlie, qis.Bucuresceanca». Dmti In note acte relative la acésta grlitd. (1). duimil pe dumné-v6strit ca asemenea cercetaresa facetT si In altelocurt din partile Bucurescilor, unde socotitt ca sunt departatt de Dambovita si aú trebuinta, sa mergett sa vedeti si chibzuinda, unde si la ce loeurt mal este trebuinta de hazneasidecizmele, Mandil iaral socotéla de cheltuialace trebue la fites-care,i s. facett Domniel mole o arltare de Impreuna pentru t6te in serial. 1792, Aprilie 12. Vel logofiat. Pré Ineilfate Dupa luminata porunca Mariel tale pe acdsta jaiba a mahalagiilor cercetatii la starea loculuti ne-amil Indestulatil, ca ai mare trebuinta de apa, fiinfta departatt de Dambovita, pentru care trimitéadu-se suiungi-basa de afl privita si insust, ne aduse réspunsl, ca areparlegiti a da apa, mime fiind-ca si alta mahalale din préjma loculut ot tam, ah' asemenea -trebuinta, se cuvine ca haznaua sa se faca mat la térel,sa Incapa apa multa pentru Indestularea tuturor, si iarasttrirnitéindu-1 cu mestert zidart ah' fädutil chefsuhl coprindêndti cheltuiala tal. 689, cum se face lndestulare din iscalita f6te suiulgi-basa, si de acestil hairatil raiéma. mahalagiit sa se faca din nastavulfii mila Mariel tale ca o marca sapata In pétra pe numele InAiimei sadita In fata hasnelet, pentru vesnica pomenire; de acésta Insciintamii Mariet tale. 1792, Martie 26. Cod. No. XIX, fila 261 -262. (1) Im Mihail Const. ?tiful VV. i gospod. Zemle Vlascoe Cu cale fiindil, anaforaua dumnélor epitropilor o Marinad, poruncimil, ca dumnélut epistatnlil agiet, prin zapciula dumnélut sa faca mum- basarita asupra acelora ce aù acareturt si case Imprejuril, ca negresitii sa astupe acesta santil, ad. matca meta ape. 1792, Februarie 28. Pré Intilfate Ddnine. Ascultandil luminata porunca Inaltimet tale,dela acésta jaiba a dumnélor Costandin Balacénu si loan Falcoianu, Insciintamil Mariel tale, ca de acésta data ail stricacinne si din scursura apet ot cismea, iara maI multil li se pricinuesce din piel, ca asta le este starea loculul, si la envêntulti ce-11 punii, ca, ail mutatti suiulgi-basa surupurile cismelet In spre casele dumnélor, nu este asta, ad cis- méua de cand ziditil i prisa dott5 surupurt pe doug fete, ce cauta una pe podulii têrgulut de M'ara, prinscirea Ostra, pentru curatenia podulut luatil suiulgi-basa la sine-si In pastrare, ca t6te acestea ve! sci Malla ta, ca pe langa acésta cismea, este albia unel ape ce i s'ab. lisA bucurescéna, care se face din plot si trece in curmezisula podulut têrgulut de M'ara,i epitropia a purtatil grija de cand s'ají urzitili s'al t'acida' podula têrgulut de afma, de s'el sapatil santuld care este chibzuitil si peste dênsulti asternutil poda, de care cjicerei dumnélut polcovniculut de poda sa-la destape, clara de acolen tubito, ad. josa pe qisa albie, locuitorit da Fin prejura aft totil aruncatil paniêntili gunoifi pe =toa pana s'ail astupatri, si asta ne-avêndil apa locil sa se scurgl, atara !napa

IBTOBLI ROMINILORtt 371

De pavelele CraioveI (1), de intretinerea podurilor pe garlesi apele curgatòre din Ilfovi Vlasca, cum si de apa dela Focsan't Inca s'a ocupatti M. Sutu: Réspuns4 dela ispravnicil ot Slam Rômnie pentru eisména din Focqmil, cg dupg arétarea dumnélor trebue a se face cheltuiall fiindil hasnaua apel stricata, ci in frica luí Dumne4eti sA socotéscA ce meremetti. trebue, qi ca catcheltuiall p6te smérgg, ? care sl o ar6te Maria séle anume la ce trebue a se face acea cheltu611.- 1792, Iannarie 20. Cod. No. XX, fila 275. cu pagubl, nu numg la aceste dou6 °braze, ci 0 la altI multl, cad de vor incepe ploile, vor incepe qi el a supéra auulù Mariel tale ;ci de ac6sta, mAcarti de acolea dela qisuliiantl inainte vor fi ca la treI-4ecl de stânjen1)sti fie luminatA porunca MArief tale, ca cel ce aunt cu acareturl pe linia aceld albli, destupe matca pe va tine namestia, ca p6t1 avea apa nrmarea el, precum aù avutù din vechime ; iari oea desévér0ta hotarire, amke a se face de cgtre InAltimea ta. 1792, Februarp 2. Costantin clucerù. Dumitrasco stol. Nicolae atol. Cod. No. XIX, fila 191-192. (1) Porunca ce s'arc datii in dosulti jalbei neguritorilor companiei, pentru venitulet podurilor din Craiovai pentru dresulti podurilor.

_To) Const. Sutul VV. i gospod. Cinstitili credinciosù boerulii Domniel mele, damned. Costache Strtu biv vel camara§ti,caimacamulii Craiovei, san6tate ;vel vedea dumnaa jalba acésta ce ail datil DomnieI mele totl negutitorildin compania cea vechIe qi cea noul de aicea din Craiova, icati'lpentru baniT ce arétl chtl s'atistrinsil din veniturile podurilor,i poruncinul Domnia mea sA cerceteii, chtI banI s'aft strinsti ? de cine anume ?i la cine aunt r6maql ace$1 bad strin0?i sI trimetl Domniel mele pliroforie,ar6tandu iorkduiala ce aii fostiiaicea pentru adsta, cum pentru fdcutulii idregerea podurilor, impreunI cu boerl ai Diva- nulul, sa faceti unti chefde trebuinci6sù cherestea,ide cheltuiala ce trebue, qi BA insciintatI DomnieI mele,i dupg ce ne vetI Insciinta, Domnia mea vomil pune unti nizamd 0 la orônduialacea euviinci6sA tréba adstl in ce chipil sl urmeze de acum inainte,de care a§tept4mii Domnia mea adsta pliroforie, anume la ces'aAcheltuitù, princine 0 ce 'bad aù rémasti 0 la cine ? 1792, Martie 8. Vel logofétti. Cod. No. XX, fila 912. S'ag flcutù poruncI legatela ispravnicil Ilfovululi al VlAsed, cum el din implinirea apelor rupêndu-se podurile ce era trecét6re peste ape,podaril alt1 orêndaii att trasii Cate ung vast"'iluntre inteo Mare de le tinù ascunse, 0 en acésta pricinI fad multe necuzurl trecétorilor ce sunt calétorI a trece, cerêndule platl peste mésurai aVía-ff tred ;s'ail poruncitù strapid ispravnicilor ca sa dée nizamA acelora a nu embodisi trecerea calétorilor,inicl plata al nu-1 ingiiduiasd din eat ail fosta obiceiù de lua mai nainte. 1792, Augustù 11. Cod. No. XX, fila 171. "

372 V. A. ITREend

Dàmü Inca o serie de acte relative la pavelele din Bucuresci (1 ) Deschiderea séti inchiderea unel strade in Bucuresci, nu se flicé Para de o autorisare special. Acésta se pote vedea din actulti ce darati in notA, din Maiti 1792, copringênda anaforaua vornicilor resolutiunea Domnésch, cu referinVa la intocmirea drumurilor dintre nisce propriet'ati a banului Nicolae Brancoveanul (2).

(1) Pentru orénduiala poclultd la pdrta mônstiriì Arhimandrit. (Mai incolo laumai grecesce.) Zemle Vlascoe Poruncimii Domnia mea dumné-v6stra boerilor ispravnicl, mergbdti unulfi din dumné-v6stra la fata loculut mane, sa v5 datI diastima cata este si cate podinI sáù alte cherestea trebuesce, si sa ar'étatt Domniel mele In scristi, ca sa (lama porunca. 1792, Iunie 9. Val logofiitti. Ice Mihail Const. Suful i gospod. Zemle Vlascoe Poruncimil Domnia mea dumné-v6stra boerilor epitropt, ca ca podinile ce se scotil din podurile marl, sa facett acestti podisortii sa In- lipsa acésta din podultt riiposatuluI Dudescu, pana in p6rta mônastiril, grijindti data dumné-v6stra, cOEtii polcovniculuI sa-1 (lag porunca Domniel mole, ca negresitti sa se fad,. 1792, Iunie 20, Vel logof5tfi. Pré Inä4aie Do'nzne. Din luminata porunca Mariet tale amti mersii unulri din not în fata loculuI, m5surandri diastima oath' tine din p6rta mônastirel Arhimandrituluii pana In capnlii podulut ce este facutti de eéposatulti logoféttl Nicolae Dudescu, pe d'inaintea pravaliilor dumnélul, stanjent 18, pe care facênd5 socotélit de cherestéua cea trebninci6sa,trebnescti lust 18 obli, unula pe stanjent tret, Wit podint o Rita patru-dedi patru, de stanjent 9 podini optil ; de ads-tit insciintamil Mariel tale. 1792, Iunie 15. Costache clucerd. Dumitrache Variant. Nicolae stolnicti. Cod. No. XIX, 61a 419. (2) Inaforaua duntnelui biv vel ban Nicolae Brancovén, pentru alegerea drumurilor ce merge spre gradina domniel-séle. Ice Mihail Con,st. Suptl Vv. i gospocl. Cetindu-se inaintea Domniet mete acésta anafora, si pliroforisindu-ne cum ca alegerea acestor locurt si Intocmirea drumurilor s'ati facutii cu orénduiala cea cuviinci6sa, dupa obiceiul panfatulut, de catre dumnélor cinstitti credinciost boeril Domniet mele velitt vornicI, ande aù fostti fata impreuna,i pré sfintia sa parintele mitropolit5, ca vecinti ca morile, inbitorulti de Dumneddi parintele episcopula RômniculuI,i dumnélor, cinstitIi credinciosI boeril Domniel mele, dum-

ISTOBIA ROMANILOMS 373

O dispositiune repetita de M. Sutu in interesulti pazei de foca,

néluI vol baila Filipeseu, ea veciml, duningul biv vel baniI, Nieolae Brancovén, ea -stapanil ce este acum, dumnéluI bivvol log. Scarlat Grean, ca stapanti maI d'inainte al gradind,i idi (at) allí loculd acestuia, cicuviosulti egumenti ala ranastireI Radu-Voda, ca stapanii locurilor din t6ta mahalaua acésta,iv6n46- toril acestor numite cAscióre, la. care alegerei intocmire r6maindil totlvecinil odihnitl, amù intaritOi Domnia mea, 'filtra t6te alegerea ci intocmirea ac6sta, ca dupa aceste trasurlí semne ale hotarulul, ce s'el facuttl atatil loculul veclif alti grAdineliceliff noil alti caselor ce aù cump6ratti, precum s'aa trasit incheiatù ca trasurl dupa obiceiii,i ca suma stanjenilor sa-y faca clummild biv vel han(' Nicolae Brancovén ingrAdirea sa stapanéscl ca pace. 1792, Maiii 23 Vel Pre Ineatate Dômne DumnéluI biv vel ban Nicolas Brancovén, prin anaforaua ce aO data Mariel tale, ar6tandti ea optÙ case ce sud peste drumuletii,caremerge pana acum catre gradina cbiopuluI dumnéluI vel banil Pana Filipescu, cum qi alte case ce este langa gardula curtiI dumisale, cump6randu-le dela 6re-carl locuitod, stapanI al acestor casci6re, trebuinta a se face alegerea locurilor acestor case, qi indreptarea drumurilor fiind-ca sunt futre trel drunnuri vechl,i vrêndil sa faca dum- néluI ingradirl locurilor acestor case, de juril imprejurù', cum ci curtiI chiopulul dumnéluI, pentru ca sa nu se pricinuiasca la vecinI vre-o sup6rare, cere ca, ca luminata porunca Marjal tale sä faca alegerea aeestor beani drumurl spre a fi cunoscute de undei pana unde este buniii dreptil loculú dumisale, care are stapanésca, dupa care anafora dumn6lal banuld Brancovén, ca luminatti intarirea Mariel tale ni se poruncesce ca sä mergemii la fata loculiff, unde fatai dumnéluI vel banti Filipescu, ca vecina ce este, peste drumtl de gradina chio§culuI dumiséle,i dumnéluI biv vel log. Scarlat Gredn, ca unilstapanil ce ati fosta mai nainte ala chipuluIi alti gradind pe care o stapanesce acum dumnéluI bang Brancovén,i ca unti (ideat6) ala locului ce stApanitii i egumenuld m6nAstireI Radului-Voda, ca unii stapanii ce estelat6te locuriledin mahalaua acésta, cum ci pré sfintia sa parintele mitropolitù, fiindil morile sfintal m6nAstifi vecino ca fundulii loculd grAdinel dumnéluI banii Brancovén,sifä- cêndù stapauirel ca hotard de intoemirea drumurilor sä ar6tamil tale prin anafora,i dupa luminatA poi unca InAltimeI tale urmatorfiinclti, amil mersfi chiar acolo in fata locului, unde fiindil fata pré sfintia sa parintele mi- tropolitù ci sfii4ia'sa iubitorulil de Dumneoleil parintele episcopilallí R6mni- calul, chir Filaret, dumnélul vel baml Filipescu, dumnélul biv vel bang Bran- covén, cum si dumnéluI biv vel log. Scarlat Grecku,aratiadusti mai antehl pe Ontyétoril acestor mal susú numite cascióre fata inaintea n6stra pe care intrebandu-1 cate unulii-unalii osebitil, top d'impreuna aspunsera eafiec-care art vêndutii de a sa bulla voIe,i baniI dupl tocm61A primitg top' de plin4 ; dupa acésta ama merati la drumuletuld ce se abate din drumulii mare allí strajd ci merge la p6rta gradinel dumnéluI banulul Filipescu,cida in drumulg ce merge hainte la morilesfinteimitropolil,care drumuletl voindti DumnéluI Brancovén ca bage inlauntru ingrädiului, pentru a se mg largi locula

374 V. A. Uncurl( care aiMil de adesea prefacea in cenuse intregi mahalale ale Bucu- curtiI grading dumisale, si cu putinldiastema. md pe dénsulA se lasdrumu din loculii caselor ce Val cumpératil care sa mérga la p6rta gradiniI damned banuld Filipescul inainte atilt morile sfintelmitropolil, s'ail facial cunoscutl si catre damned bandit Filipescu, acésta cerere si trebuin0 a dumnélul banuld Brancovén pentru inchiderea acelul drumuletti, si loin insasl invoirea si priminta dumnélul impala Filipescu, s'ati mutattl acelil drumuletti', lasandu-se altulti mal pro din josti, ca sa mérga la pórta dumnélul Filipescul, care drumil s'ati lasatù In largti de stênjenl patra Domnesd, adeca multii mal largil de catti era drama- letulti celti vechiti, si ail rémasù si dumnéld haul Filipescu mullamitA ;dupa aceea amtiorênduitti patru vornicl ca null boerinasù deosebitA,de al facutl trasurl si alegere in suma de stênjeni la totti locull catù are sa fie dumndlul banulul Brancovén, adeca si celti vechil all gradinel dumisale si cell noti air' caselor ce le-ati cumpératil ;care mergéndti Ant8iti, adeca la fundult1 grading dumnéld banuluI Brancovén despre morile sfintel mitropolil, si puindfi sf6ra din mamut Dambovitel Wail trasA tottl fundulti grading, pana la drumulii ce merge la morl si at esitti sténjeni sépte-cjecl si doI si palme doue, si dela acestA Berndt puindil sf6ra in lungulA grading'dreptii in josii pe drumulti ce vine dela morl pe dinaintea portil dumnéld banului Filipescu, la vale, pe drumulA ce argtamtl mal sust, ca s'ail lasatii acumA pana in drumulti cell mare care ese la stréja, at esitA stapled o KAI tref-ded si ma, si iarIsl puindti sf6ra dela acestù semnA pe fata gradinif dumnélul banuld Brincovén dreptA pe drumulù cell mare pana in apa Dambovitel, al esittl stanjenl opt-decl si sépte si jumétate, s'afi facutl otrasura,sichiar prin mijloculA grading dumnéldi banulul Brancovén,si puindil sfóra din malulti Dambovitel pang iara in drumulti morilor mitropoliel si aA esitil stanjenl sépte-gecl si sépte si jumétate ;si ca aceste mal susti numite tram!, adeca una in fundulti grading, alta in lungulA grading, si alta care este la lamina gradinel pe fata drumuld celti mare, s'al incheatil locull cell vechil abl grading damned Brancovén, in care intra dupg,acestetrusurl si vre-o cate-va din locullcaselor cele-amilcumpgratti dela mahalagiI, dala fiind-ca locurile acestor case mergil ascutitil intro drumurl, si di mal rémasù locA nein- tratti in trasurile de mal susti ar'étate, s'ail trust si acell locil ce at maI fémasii neintratil la suma trasurilor de mai susti argtate, si puindA sfóra dindrumulA call mare aid stréja pe ulita ce s'aA lasatù de merge dreptti la p6rta foisoruld a damned banuld Filipescu pang in drumulA ce vine dela stréja prea langa gradina dumnélul banulul Filipescusi merge la morile mitropoliei,atiesitil stanjed trg-decl si sépte si jamatate, a doua trasura din multi uliteI ce s'ail lasatil de ese la p6rta damned. banulul Filipescu, dreptil la vale pe drumulti ce merge catre stréja si all esittl stanjed eincI-44.ecl, a treia trIsura si. ascutitura uncle se impreuna drumurile dreptil la vale pe drumuhl cell mare, si OA iara In ulita ce s'aA' lasatil de merge la gradina dumnéld banului Filipescu, si ati OM stanjed trel-zed si trel si doua palme, ca aceste trel trasarl s'aA !noun- juratti loculii fiindil in trel coltint si asa ca aceste trasurl alegêndu-se totA loculti Cal are sa stapinésca damned banii Brancovén, cum si drumurile laslndu-se largI indestulti precumil s'ail cuvenitti, ail rémasii si toV vecinii odihnitl ne-ivindu-se nimed ca nicl untl fell' de inpotrivire sal ca vre-unticuvAntil de pricinuire ;si pe aceste trasurI ca semue ce s'aitfacutit cum se aréta maI susti,

'STOMA Romizatoat 375 rescilor, a fosta acea din 8 Septembrie 1791, oprindd constituirea in Bucurescl de deposite de fe'na (1). Sunt dela M. Sutui alte diverse dispositiunT, call de si in aparenta de naturä de edilitate, in realitate erail mai multù luate in interesulti politienesca, de siguranta publica, séti a Domnitorulul. Asia de exemplu aflamti mantinerea in Bucuresci a semnalului de batere de daraban& la o ora anumita de séra, dupa care semnalti nu mat era permisti nimérul sa amble pe strada decata purtAndtt felinarti (2). rdmane ca dumnéluI band Brancovén s-'1 faca ingradire locale domniel-séle ; jai% hotarirea cea des6v6rsitii rëmâne a se face de catre Inaltimeata.1792, Maid 19. Dumitrache vol vorn. lanache Moscu vol vorn. Cod. No. XIX, fila 322. (I) EatK acea dispositiune : Pitaca la spätarii aga pentru fénurl, a nu se aduce sume marl in Bucurescl. credinciosd boeruld Domniel mele Alexandra Manu vel spatard, fiind-ca pentru paza de temerea foculd, este datd nizamuld Domniel mole Inca din cea-l-alta Domnie pentru renurl a fi oprite, de a nu se cara inauntruld ora- quid si a se face dal si vire de Pei multti tare case, séd alaturea caselor, pe apr6pe, decatil name pe trebuinta de patine slit° la grajdurl; jara fénd mal multd pe trebuinta a t6tesi iernI este or6nduita incaiduld Divanulnl Dom- niel mele a-'111 avea fies-care pe marginisi pe la mahalale in locurl departate de case, de ande potii a cara chte putind fies-carele la grajdii pentru trebuinta vitelor,i pentru acésta ad fostil orenduialai porunca, ca prin revasulti spatariel al se dée slobocienie intrarel f6nurilorin BacurescI, spre a griji adeci durnnéta a se pane in locurl cuviinci6sesi a nu se face urmare impotriva nizamuluI a- cestuia ce ardtarml mal susit Dec1 fiind-ca tréba acésta este pentru binele ora- ;midi de obste, poruncimil dumitale, ca sä urmezl si sa pui nizamuld acesta faptii, dândú porunca la strap' jurd imprejurd pe t6ta margivea Bucurescilor, ca pe nimenI sit nu ingaduiasca fad de scirea si avasuld dumnitale a baga In Bu- curescI fênuri,ci cu rdvasuladumitale, pe call se cadei in local unde se cade veI da slobo4enie, pentru care porunciind Domnia mea si dumitale vol aga sä grijesef de acésta,ca sa nu se afle pninnauntruldorasulul si ald t6rgulul Orei clAI de fend multì, pentru cA yeti avea a respunde. Tolcho pisah gospod. 1791, Septembrie 8, Bucurescl. Cod. No. XX, fila 45. (2) Pitaca la spat. fi agá, ca sa nu ingaduésca pe nimenl a ambla fara de felinara no'ptea. Dumnéta vellspatard i dumnéta vel egg, in scire la obste sa datT, ca fiesce- carele, orI-ce brasla, sal verl-ce feld de omit va fi, curteand séd de earl, cum va bate toba de stréja séra, sa fie datortl a purta febinaril ca lumina de va avea

376 V. A. UancEri

Tota de natura politienésca era si mesurile luate in privinta cafenelelor si a carciumelor, de care ama avuta ocasiunea sa vorbima aiurea. XV M. Sup avu grijd de resc6le. Mesuri preventive. Púrta Austria fatd cu M Sutu. Mesurile luate in vedere cu siguranta publica si maI cu serna In vedere cu propria siguranta a Domniel, sunt intinse peste tlita téra. Cu deosebire eraa priveghiate miscarile clerulul. As la vedema ca calugaril din Moldova erati dap peste hotarula terel romanesd, probabila fiind-ca agitaa in sensula Rusilor ;din Craiova nu pote veni la Bucurescl una alta c6,1ugara decata cu speciala vole dela Dom- nitor (1). Modulü cum administra M. Sutu nu displacea Portel pe langa ca noula Domnitor era multa agradata si de Austria (2). trebuin0 a Imbla,i iar sI fie datorti a rgspunde strejarululi AspIntiapluI la intrebarea ce i se va face, gi dupI ce yeti face sciutI acésta la MA obOea, apol sI datI strapice poruncl zapciilor dumné-v6strA, marii mid, ca sl strejuéseL cum se cade,i oil pe cine va intêlni séra In urma tobeI de stréja, Amblaudti MA de felinarti, sa aibI opri,i aducéndulti la dumné-v6strA, sl-'14 rldicatI pang a douai, mIcarti veri a cuI omù ar fi, iarI dadi dupI acésta, iar541 nu va urma a Ambla cu felinarti, atuncI sil ni-'14 ar41 ca sl i se facai altI cercetare pentru nesupunerea la poruncI,i inteacestil chipù, omil MA de felinarri sA nu se in§ele dinzapciIa lAsa pe cine-va§I,ca sevor pedepsi f6rteréù.tol. gospod. 1791, Octombrie 28. S'atl fIcutti carte legatI la caimacamulti Craiovel, ca dée slobogenie protosinghelululdela Craiova, Chir Iosif, a veni la BucurescI. 1792, Fe- bruarie 3. S'aù facutti poruncl la ispravniciI din BucurescIi dela Sliim-R6mnic, ca pe Partenie ieromonahti moldovénil, sl-'1ìí trécl dincolo peste hotaril in Moldova.: de unde sI nu fie slobodti a se mal int6rce. 1791, Septembrie 29. Cod. No. XX, fila 102. Ind inainte de a intra In Bu curese, M. Sutn 1urn6surI da asigurare a corespon dentel ministrulul austriacti din Constantinopole, cu Viena, prin urrnAtérele acte Cartea legatli laStefan vatap¿lelo;Cainenl, ca ce clirri vor veni d'induntru, Mire Erber, .94 le triméld la ispravnicii ¿lela Vdlcea. Sluga Domniel mele vAtap tefanedela plaiulùCainenI, itl poruncimil Domnia mea strapicil, 81 portI grijei orl-ce carte va venid'inIuntru pe nu-

ISTORLL ROMINTI011t 377

In 25 Ianuarie 1792 M. Sutu primi cu solemnitate in Bucurescl firmanula PorteIi darurI de blänl, semne de buna-vointa pentru densula din partea sultanulul. Ama ar6tatt altä data cu ce umilintä Domnitoril nostril WI intru intêmpinarea unor ast-fela de darurl cum Cu cela mal mare respecta särutail oblancula selel unuI cala de dara, séti chiar si o blanä sea una caftana.i de asta-data ceremonialula primireI firmanulul si a darurilor sultanuluI se fäcu cu marepompa (1) mele excelentieI séle baronuld. Erber, ministrulti curtel AustrieT, numai decatfi acea scris6re ca burl sigurau i fara de zabava, sa ailif a o trimete dreptii in manile ispravnicilor dela R6mnic sud Valcea,i sa iel adeverin0 ca aù primit-o, carora li-s'a4 poruncitil deosebittl a urma i ispravnicil R6mnicului ca trimeterea la locubl el ; acésta poruncimil Domnia mea. 1791, August 30. Carte legata la ispravnicil ¿lela Vacea, ca ce carri vor vent catre Erber, sa le triméra la Comaneanu, ispravnicula ¿lela Teleorman. Dumné-v6stra ispravnicilor dela Mimic sud Valcea, vö poruncimil Dcannia mea strasnicii, sa purtatl grijei ori-ce carte WI scris6re pe numele excelentel séle baronuldi Erber, ministrulti curtei austriecescI, va venidela stefan ot CainenT, trimésa d'inauntru, numaT decatil acea carte sé4 scris6re, cu Nina siguranta si In grab saveti a o trimete dreptil in manile ispravnicului Coma- neanu dela Zimnicea sud Teleorman, dela care sa ieT adeverinta de primire, ca- ruja i s'ati poruncital de catre Domnia mea deosebitili Comaneanului, ca asemenea si urmeze cu trimeterea la loculti el. 1791, August 30. Cod. No. XX, fila 19. Carte legata la 6ontaneanu, ispravnicula ¿lela leleorman, ca ori-ce carte va primi are Erbert, sa o trimérd, la ,,Siflov. Dumnéta biv vel cluceril Comanene, ispravnice dela Zimnicea sud Teleorman, san6tate. ItT poruncimti Domnia mea 0, por( grijei orl-ce carte si scrisére pe numele baronului Erbert, ministrulti curtel:austriecesci, iti va veni dala ispravnicil R6mnicului sud Valcea, trimese d'inauntru, numaI decattl acea cartesell scri- s6re, sa o trimetI ca siguranta si in graba laistov, ca sa mérga la loculA eT. Cauta dara, sa nu fad la acésta vre-unti camel. .A.césta,i fit santitosA. 1791, August 30. Cod. No. XX, fila 20. (1)Alaiul4 ces'arl orencluita spre intémpinarea dumnelul cinstita credinciosti boerulti DOrintiel mele Costache Szt(ulbivvelcansilrap,ceesteorenduitii dala Devletula prea puternied Imp(7regil, cu aducerea vrednicilor de inainaciune lunzi- nate firmanurl Inzprratescii cu blana Domnki mele. 1792, lanuarie 25. DumnéluT biv vel post. epistatulii agiei,en zapcil agesei marl si mid si ca tota tacamul4 agieT. Damned vel spat., asemenea cu totù tacamulii spatgrieT.

378 V. A. Uazczul si de sigura ocasiona 1111 M. Sutil, séa mal bine Orel, insemenate cheltueli, cacT aducètoril de darurT, ba chilari cel carI trimiteaa asemenea dama, asteptaa remunèrator rèspunsa dela Domnitor. Les petits cadeaux entretienent primea in orienta o varianta: in loca de petits, cand era darula dela una Domn romana, se punea vorba grands. Nu numal inaintea Turcilor aducenda des petits cadeaux, ci inaintea orI caruI slujbasi turcesc, rusesc ori austriac, se insirail alaiurI intocmite de Domnitor cu pitact Domnesc. De asemenea alaiurl, inteuna timpti cand se negocia pacea cu Rusia aa trebuita fie multe in BucurescI, cae' mult1 aa fostai diversa insarcinap cu misiun't diplomatice intre Rusia, Turcia si Austria, Dama in nota, dintre aceste alaiurl, pre acela t'acula lul chargé d'affaires"ala Rusiel, trecênda prin Bucuresct la 12 Mar tie 1792; asemenea ala-

Dumnélut vel post., asemenea cu tacamulaportAriT. Dumnélut turnagi-aga zabitulù' Bucurescilorasemenea. Dumnélut vel armalt, ea Uta tacamula arm CA1Ara0 i lipcant dupA orêncluiala lor. Postelniceit toli cate dol. 3-lea comisa Cu rahtivan. 2-lea comisa Cu 2-lea pitart. VAtafa de Divanti CU vAtaft de paharnicie. VAtafti de aproll CU ceauqa de apro4t. 3-lea vist. CU 3-lea post. 3-lea logordtil Ca 3-lea logoftta. 2-lea logofilta CU 2-lea vist. Vel pitara Cu 2-lea post. Dumnélut vel post. ca dumnélut vel comisa. o Ce Dumnélut vel cAmitra0 r..1MI o 2-lea cAmAraqa cu dol ciohodart. 44 S:11

Lo Mihail Const. Suful VV. i gospod.

Zemle Vlasoe.... Poruncima Domnia mea vItap de paharnicel, sInsciint,ezt la tott boeril i boerinaqili zapciit ca maine la trel césurt din 4i, sA se afle tott la Capula podulut erban-Vodl, grijindù pentru buna orênduiall a alaiulut ca sA nu se faci vre-una cusura. 1792, Ianuarie 25. Cod. No. XX, fila 329.

laxo= RomiSmoa0 379 iulti, slAvitulul cliatip Effendi» rninistru turcescù, trecètortila Viena si alaiulti vice-consululul rusesal din 6 Mala 1792 (1).

(1) Alaiuld Domnid séle cinstitulut 4S'arge Dafer ab-4 Rusia, dela conaculti Domniet séle pana aicl la Domnésca no'strd curte. Polcovnicala de OTO ca 50 cazad al luI, dupa orénduiall, ea curate In- bracaminte. Vol capitantl de dorobantl ca 50 de dorobantI, asemenea curatl, ea cliivere, dupa orênduiala lor. Patru postelnicI iara patru postelnid. 2-lea pitarO cu rahtivana. 3-lea post. cu 2-lea comisli. Vat. de aprocjI ea ceausil de aprocy. Vel pit. ea 2-lea postelnica. Vel post. cm toti portdreil. Una saraciii unti salaborti. Trer capitanl ageqtI iar 3 capitanI ageqtr. Cinel ciohordarl lar 5 ciohordarl. Careta gospod. cu 6 telegari. (Cdte-va rendursi nu se pea ceti, fiindd ruptd fdia). Para alai' ceau0 ca icioglan-ceau0, sa se afiela 'Arta curtel Domnescl spre intêmpinarea Domniel séle, iar cel din launtrula cartel DomniI mele, qi cel de susfi, dupi osebita rênduiala. lio Mihail Constantin &tul VV. i gospod. Poruncima Domnia mea vataqulul iz-ceauqa de aprogr,sa datIscire de astacjI fleq-carora,§ii si avetI a gati acesta alajú, mane la trel ceasurl sa se afle totl la conacula Dornniel séle cinstitulularje Dafer, de ande aveg a face Dom- niel séle acesta alaiti, gata la venire cata gi la inbárcere. 1792, Maiti 12. Cod. No. XXII, fila 20. S'el facuta ponina la capitanubl dela podula Valed, pentru un orna ala Domnniel séle cinstituluI Elciu al Prusiel, ce i s'el'trimisa ea dol arnautI de pul ca 0,-1' p6rte grija de ale mancara séle, pana va sosi cinstitulù'Elciu. 1791, Noembrie 28. .Alaiuld luminatilor beidadele, en care aií mensa la conacult1 Domniei séle ) arje Dafer. PoterasI pe josti iar poterasl pe josii. Seimed polcovnicescI seimenli bulug-bapl. Edecurl. TM' postelnicl iar trel postelnicl. Ceaul-agesca ceau§-spatarescl

380 V. A. UstEcEaX

Cu t6te aceste alaiurYi cu tòte relatiunile bune ale Domnito-

Rahtivanulti 2-lea pitarù. Polcovnicil de ciocli polcovnicii de seimenl. Polcovnicil de potera 2-lea comisil. Baq-bulug-ba§a polcovnicit de tergù. Vel capit. za lefegiI vel capa. de Vel capit. de dorobanV 3-lea postelnicii. 2-lea posteluicti cp Salahoril pe josit b.0 Alajú ceau0 c-4 oo oco 112 p, Ei x-c) ua OC

) P.N

szi CD C-) o o

Secretarulti. Vatafulü alti luminailor beizadelei patru icioglanl. l'u) Mihail Cene& Suful VV. Poruncimti Domnia mea vatap de pabarnicer, sa fil mumbairti, ca mane la ceasurile sa fie gata totti acestil alajú pentru lumina0 beizadele. 1792, Martie 14. Cod. No. XXII, fila 417. Alaiula pré slavituldi Ratip Efencli, elciu intp&eitescii, trecjtorü la Viena. Dumnélul vel post. epistatultiagiel cu zapcil ageOlmaff miel Cu totil tacamulfi agiel. Dumnéltif vel spat. asemenea ea tottl tacamulil spatariel. Dumnélul vel port. asemenea. DumnéluI turnagiú aga, zabitulti Bacureseilor, asemenea. Dumnélul vel armap, asemenea cu totil tacâinulrt armgqieI. Postelnicl cate dol calar!. 2-lea COIlaidi cuala 3-lea comisil. Vatafa de Divanti Cuvatafulil de paharnicI. Vatafú de aprocp cuceausil de apro4I. 3-lea vistierA cuala' 3-lea postelnicú. 3-lea logordit cuallí 3-lea logofëtú. 2-lea logogitit cu2-lea vistierti. Vel pitarl Cu2-lea postelnicti. Vel posteluica cuvel comisù'. DoI-spre-dece Alehter-bap cu t6tA taifaua luI. Cod. No. XX, fila 176.

!STOMA R0MINILOR6 381 ruluI cu Austria, Domnia luT avea sa fie fòrte scurta. Bétranulti Mo- ruz legase prea bune relatiunI, ca Dragoman la congresuln delaistov, pregatise ast-fel avenimentuln la tronuln MoldoveI dupa pacea cu Rusil dela Iasi. Dar acésta Domnie nu convenea Moruzestilori decl ei intrigan pentru de a dobandi pre aceea ce era In manele luI M. 6E5. cum atuncI cancl Sutu isI credea asigurata Domnia romanescl, elf' o perdu, cad se dete tinérulul Moruz care de abia se instalase in Moldova.

Alaiula dumnélul cinstitulta Vi(e-consululsa Rusieä. Polcovnicu]ü de tergil ea 50 cazad l al 01. Vel cIpitanü za dorobantl ca 50 dorobantIi en zapciI s61. Dol postelnicel dol postelnict Rahtivanuld 2-lea pitarulü. 2-lea comisù 3-lea postelniel Ceausil de aprodi vatafil de aprodl, Cu 6menil lor. Unü salahora unü saraciti. Dol cIpitanl agestl dol cIpitanI agestl. DoI capitanl spatAreseI dol cApitani spatarescI. TreI ciohordarl trel ciohordaff. Careta Domnéseg ca 6 telegarI. Alta careta, ca dol telegarl, pentru secretarulil. Ico Mihail Constantin Stgul VV i gospod. Portincimil Domnia mea Map i enlisù de aprodl ce suntetl mai susti numitl, sa avetI a gAti alaiulù acesta, ca mâne VinerI la... ceasurI, sA se afie totl strinsi aid in curtea gospod. spre venirea Domniei séle aid la Domnia n6strI, de uncle cu acestü ^1ü avetl a vg int6ree iarAs1 la conaculd dumnéluï, insI sa fitI cu purtare de ;J.a nu se face vre-unü cusuril; asisderea sa datl in scire de ast/d1 pr6 sfintieI bae pArintelul Metropolitü,iubitorilor de Dumnedeil parintilor episcopI si dumnélor cinstitilor si credinciolI boerilor velitI aI Divanulul DomnieI mele, haleai mazill, ea müne, la vremea ce va fi venirea dumnélul cinstitului Vite-consulü,sI seafie alela Domnesculü nostru Divanü.1792, Mahl 6. Cod. No. XX, fila 549.

FINEA TOMMY 11 (ALt SER1ET 1786 1800).

AL6 IV DELA 17741103.

letona Romdnilora de V. A. Urechid. TOM. II aid eerie, 17861800 §I al IV-lea dala 1774. 2)*

ANEXE

OCUPATIUNEA MUNTENIEIDE CATRE AUSTRIACI

Duo.

CADEREA LUI N. MAVROGHENI

DIN DOMNIA LU1 M. SUTU.

ANEXE LA ANIT 17901791

Dania aci o serie de documente carl complecta studiula nostru despre timpula ocupatiunel austriace in Muntenia, dupa caderea uciderea lul N. Mavrogheni. 0 mare parte din aceste documente sunt din condica No. 18, dela Arhiva Statulul, t6te inedite pana astadl. Unele sunt dupa ori- ginale aflatòre in posesiunea n6stra.

La pag. 228 a tomulul alt.].seriel 1774-1800, ama amin- tita juraméntula ceruta boerilor muntenI de principile de Saxa-Coburg, cand Ostea austriaca intra in Ducurescl in 1789 dupa Walla dela Rômnic (10 Noembrie stila noa). In vol. II de legende ama narata fapta patriotica a bberimel muntene prin care a inlaturata juramén- tula impusa de principele de Baxa-Coburg. Dup. ce Austria se véçlu la striml6re prin joculfi politicel Pru- sieli ala Angliel, administratorele austriaca din Muntenia, póte flind-ca aflase cum boerimea bucuresteana nu prestase niel una ju- raménta, aü supus-o sa dée una alta juraménta, ce Patna descoperitti mal in urma si pe care Mt damù in facsimile. Prin acesta juraménta boerilor li se cere sa numésca. pe Impèratula Leopold pro- tectorü stapcinultt multor tgri",i promita acestul protectora «de a uni folosula paméntuluI romanesca cu interesula stapanireI séle pentru binele de obste». Boeril mal jura ca vor ajuta dupa putinta la trebuintele ostasescY, dupa stareai putereatéril.Dar Austria se léga a pazi privileghiurile téril si de a ocroti téra. Acesta juramenta este din 21 Maia 1790.

386 V. A. IJBEcfaX

acum sa aducemil acte relative la requisitiunile fiicute sub Austriaci sila diferitefapte din aceltitimpti, in legaturt cu ocu- paliunea.

Pitacil catre vel spatardi catre vel aga, ca ne fiindd de ajunsd suma carelor, ea s'aii %cad orênduiala, pentru bolnavl ostast, ce treed spre Craiova, sa faca damndlut vel spatard 25 de care, i damned veJ. aga 13 caro, si 'Ana la vremea tocit, sa le faca teslimil la orênduitil caprarl, sa ridice bolnavit dela Fun- ded, fiind-ca este zabava pana a se face din judettl. 1791, Martie 1. Cod. No. XVIII, pag. 41. Porunca la dumndlul vel agá, a indemna pe negutitorl BA mérga la lagaruld dela lalomip Cu de-ale mandril 0 ale Matadi,i VQ11 fi slobocy a viudo cum vor vrea. 1790, Martie 3.

Porunca ce s'aa fet Ma &titre dumnelul vel vist. n dosulil raportulul &maul, pentru orzula ce azdata egumenula PloitiíriOenul. vëcjutd la Divadi adeverinta ce are egumenult1 la mdnile sdle,care adeverinta este bung dovada intocmal ca o cfetantie, cum ca acestea (Pee chile jumatate de orzil ad intratil in magazie, facêndu-se tezlim la dumnéld oberst laitnantelimbe1, precum insult cu saisdrea dumnélut adeverdza acésta, care trebue sa princla locù ca o cfetaatie,i dreptate are egumenu, ort dela comisia dumnéld fon Flex-Direction, séti dela oberstu laitnantelimber SA i se platésca, ci davA sA graesct dumnéta de acésta cu dumnélut oberstul Elinser, spre a i se orêndui plata acestui orzd, sA nu-'1 lase pagubasd, fiind-ca atuncl aii fostii dum- lieuielimber magazieril, pentra cad husaril dumnélut Kimegher polcovnicil ail admit acestù orzil la magazie, de aceea catre durnnélut ait datil aceld rgspunsil de primirea acestut orza la magazie, si este destula Incredintare. 1790, Maid 3. Cod. No. XVIII, pag. 126. S'aii datù porunci la vel aga, ca si orënduiascei o saca la casele dumnélul vornicului Slätinenu, unde este conacu ecselenfid sale gheneralulul , merting, uncle este si spierie, fiindd trebuinci6sa. Dupa, insciintarea medel. Gegorie poste-maister,ca estetrebuintaa se trimete 1180 oca fieril, pentra poduld ce se face peste apa Buz6alut, Wail data porunca la coinisia visteriet ca trimita. 1790, Maid 6.

Publicap la 12 judge dare ispravnici pentru ostaFil ce vorit mai face de acum inainte supërare a lua care delalocuitori,scl-'1, insciinfeze Divanulul cu grabei, qi pentru nisce bol ce all fugita la efirea o;stirilor la laydra. Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud sanétate ;yeti sci ca Maria sa prd Inaltulti Principe at datd strapica porunca, cum ca de acum inainte, oil dela ce regimentil se va lua de vert-careofitirdi ostasù macar namat anti card aid locuitorilor mat multi" peste ortinduiala la; va fi indestald numat insciintarea dumnd-v6stra adevgrata, de ce ofiteril anume si de care reghimentù" si are data porunca proa Inaltulti Principe, a se orêndui Inteadinsilstaysù'-ofitir

'STOMA IloatiamoRt) 387 de le va sc6te acelea care va luai caluta pedépsa; ci dara, nu lipsimú a vis insciinta ca sa aveti lu grija,i Indata ce se va intêmpla a se mai lua de verI- care °genù vi ostava unit card macar maI multti pesteorénduiala luI, uumal decatti ea graba sa insciintatI cum 'Id chiama vi din ce reghimenta este ? vi nu numai se va scate acelea care de catre orénduitulti staps-ofitir ce Inteadinsti este orênduitti de Inaltuld Principe, ci Inca '111 va aducei In osanda a i se face vi cazuta ped6psa ; avivderea vinsciintamil, a la evireaovtirilor din BucurescI fiindit vremea ploi6sa s'ad perdutti din viteleCraeseI dela reghimentultiErste Seder inSa din celea de Watt, trei bol vini InsemnatI cornula ea numérul 17, i doI tauravI negri de trei anI, vi alt1 dol ból galbenI, fara de alte semne; pentru care se poruncesce dumné-v6stra, ca sa cereetati in tad' jadetula, sa se gasésca acestea vite vi se le trimitetl aicea ea insciintarea dumné-v6stra. 1790, Maitt 6, BucureseI. Cod. No: XVIII, pag: 130. S'aa Wahl porunca catre dumnélor eamaravti za Oena Telega sud Prahova, ca se pule pe Luticoa soldatulti in Ocna, ca sa se o3andésel dupa vinovatia avêndu-la in Mina paz, vi le-ad trimesit vi o carteinlimba nemtésea intrit care se coprinde vinovatia luli hotarirea judecatel ce i s'ad facuta dupa pra- vitae ostivesd, ca sa o aiba Mtn' pastrare, spre a fi sciutti in ori-ce vreme, vi sa aiba a da adeverinta la mana numituld mumbavirti, cum el lis'afianti' pentru care s'ait poruncittii damned vel armavti, ca indata ce va lua porunca, triméta la °end fat% de zabava. 1790, Maia 10. Cod. No. XVIII, Illa 140. Catre dumnéluI cinstitti landis comisard SuleovicI, ea sa va4a inseiintarea ce face Costandin capitanula de lefegiI,ceesteorênduitti mumbavirti In sud Ilfov, pentru carelé i salahoriI ce s'ati facatil orênduiall inteaceld judetii, pentru trebuintele lagarulul, din care va iatelege din ce pricina nu se petit Implini carele i salahoril, ci fiind-ea dumnélul este orênduitti asupra acesteI trebI, sa bine- voiasca a pune la orënduiala vi a face Indreptare pentru carele ce stint luate de ostavl la plecare,i niel pana acum nu s'ag slobolitti a veni,dincare pricina nu Se p6te face implinire orênduita suma a lagarulul. 1790, Maid 17.

Porunal clitre dumnélui vorniculit Statineanu j ciltre vistierulli dumnélui Costandin Stirbei, ca s'd fac4 socotela pentru banil cislelor i clteltuelileces'ail plätiti2i care /2U s'aa Fiind-ca multl se jaluescti DivanuluI din eel ceall data lucran l vi nu li s'ati plátitù, cerkdit dreptula lor pe lucrurilece li s'ati luatti,vi fiind-ca Di- vanulti scie cum ca s'att data vi dela visterie bani cu nume de eheltuell,i s'ati Meadi eisla pe Bucuresei pentru bauil de cheltueli, pentru aceea voesce Di- vanulit a sci, ce but' de cheltuéla s'aii data dela visterie? pentru care cheltuell anume ? cum i ce bad s'ait implinitil?i pentru care iaravI cheltuelI anume? vi unde s'ail data aceI banI? vi acevtia ce se jalueseaea nu li s'aaplAtitdi sa iée, din care eheltuell suut ? de s'aa platita acele eheltuell, oft' dela visterie, orl din cisla Bucurescilor ?i pentru ce nu li s'ati plâtitd dreptula lor pana acum ? Divanula orênduesce pe dumnéta, ca unulti ce ai statuttii In dreetoria visterieli seii socotelile acestea, ea de tótecu amaruntula sa cereetezii sa fuel

388 V. A. 1.1aEontI socotéla, cerenda qi dela starostea, i dela dimmed spat. i aga, arete implinirea ce s'aa facuta de cisla cea orênduita, 0 se aretl Divanului in scrisa pe larga; la care orênduesce Divanula zapciii la treba acesta, pe vatafula de visterie, dumneta vornice Slatinene, la tete socotelile sa fiI impreuna. 1790, Maia 17. Cod. No. XVIII, pag. 148.

Pommel Mire tort, de obste a nu n2erge nim enea altulti la lagár, afaril de col ce se arétei intr'acéstel carie. Dela Divanula Trincipattelul prei Romeinescl. In sciinta safietuturor de ob0e, boerilor marl 0 miel,slujitorilor tuturor tagmelor verl de ce bresla sea renduiala vora fi, di Maria sa pre Inal- tula Principe Koburg, marele comandira alft tutuioroØirilor, prin luminata or- derail Inaltimel sale, dela Maia 19, dupa straenica poruncesce, cum ca la Armadia cea mare ce este subt comandacalindarula' dumnéluI Feld-Margal-Leit- nant Baron Spleni, Impreuna ca domnulil ghenarara maior Smell i maiora (ne- descifrabilit) este sa se afle numaI dumnelul ispravnicil de Ilfov,i clumnélui ispravnicii dela Argeq, earl sunt a fi pe lä,nga dumnelul sulcovicl :Landis conzisaris, jara afara dinteace01 dol ispravnicI, 0 din dumnelul vel vist. Scarlat Grecenul, nicI net boerii, sett alta slujbasfi, °mil ce nu se tine de armadie, sa nu fie slo- boa' a se afla acolo la lagart, nicl a veni acolo fara de sloboleniaiporunca InaltimeI sale, care slobogeniei poruncântêiù trebue sa se cearai sa se m- tepte respunsa, cad intealta ehipti de se vora indrasni, sea se vor cuteza cine- vae a face urmare. va fi silita Inaltimea sa, peste voia InaltimeI séle, a dojani pe unii ca aceia, jara negutitoriIi ómenil pro0I, ceductide vengare ace§tia aunt slobogl a merge ea lucrurl de véngare, carl ea anteitisaviela mine celti maI josfi iscalita Feld-Yarplula Leitnant Entimberg. spre a le da la manl papprile mele pentru cunosciata qi priminta lor la lagara pentru dia- fendipsisa dela vre-o supërare lor, sea marfurilor lor ;decl, acésta 'Malta porunca ce s'aii cetita la divana Intru augula tuturor, jata o publicamfi 0 o vestimii la totI de ob0e, ca fites-carele, orl de ce trepta vorfi, oma ce nu setinede armadie, earl din dumnelor maI susnumitil boerl, sa nu aibi a merge ia se afla acolo la lagara; pentru care sa poruncesce dumneluI vel vist. cai boerilor boerinapor ce s'a4 trimisa la acesta lagar, sa leporancescl a se Interce inapol; a0sdelea poruncesce divanula 9i dumnéluI vel gr"ti damned vol egg sa facetl acésta porunca seiutai cunoscuta la totl de t;jara care din ne- gastoni emenl pro$1 vor vrea ea duel la vengare orI-e seleporuncescIa veni antela la mine cela mal josa iscalita sa le dail pamurI qi sa-'1 slobogi- a merge ca lucrurile de vengare. 1790, Mehl 19. Cod. No. XVIII. pag. 139. Dupa respunsula comisiel visteriel pentru cererea ce face dumneluI senior RaicovicI, a i sa da gepte care de maldarti pe septarnana, facuta porunca catre Vasile biv logof. za visterie, vechila ispravniceI de curte,ca din carele ispravniceseI ale darvarilor, care posluqesca la curtile miiibor lor ghenerarilor la alte partI, ce acum sunt la ordiesa orénduiasca qepte care pe séptëmâng, a cara maldara pentru domnieI séle senior Raicovicl, pe cad daturi sa se lee chitantie. 1790, Maiii 24. Cod. No. XVIII, pag. 162.

'STOMA ROMINILORCI 389

Publicara la 12 jude(e pentru caii, imp6ratescl cese perda dela lagara si dela pasune Porunca catre ispravnicii ot sud Find-ea de apururea se inté'mpla de fuel si se perdd cal de pe la reghi- menturi, atatti dela lagard dig si dela Aline, pentru acésta poruncesce Maria sa prea inaltatulil Printip Coburg,ghenerald feld-marsal, comandiruld si obla.- duitorulà Ora' acestia, ca pe la t6te judetele sa se dée strasnice poruncI zapciilor si tuturor slujbasilor, ca off unde se va afla, séti se va pripasi niscare-va cal imperatescl, indata, fara niel o alta zabava, si se adevereze si cu graba sil se trimita aid ;deci dupa prea Malta poranca, Divanuld ve poruncesce sil daV strasnice poruncl, atatti zapciilor de prin plasI, si altor slusbasI al jude.tuluI, catti si parcalabilor de prin sate si mal vêrtosil vornicilor, ca orl unde va afla, séii se va pripasi niscare-va cal de acestia, perdutl si de pripasd,indata, fail de nimicti zabava, sil aiba a-'ítrimite aid, la ecselentia sa ghenerard feld-marsal-leitnant baron fon Entiberh, fara de a Dll se tinea la d'ensiI popritI, cacI in urma, dovedindu-se, vor fi de nevole. 1790, Maid 24. Dou'e septarnad sunt de cands'ailfuratù'domnielséle bivvelvist. Constantin tirbeIdivanituld,n6pteadingrajdtiunticald murgilinchisii, cam negru i pintenogd de und piciord d'inapd,calii de mijlocd, dara legatii bine; sil poruncitI dumné-v6strasi pentru acesta la totI de obste,ca unde se va gasi, oil vendutd sell ascunsti, luandu-se sil se trimita negresitil,si va lua bung bacsisti colacasulii acela. Catre dumnéluI vel vist. cum -ca, Maria sa prea Inaltulririntipti prin in scristi patina ce all trimisil la Divanti, cere sil 'i se trimita la ordie lece care mocanesd, fiindd trebuinta, ci dara dumn6lul sil grijésca acum indata sil se por- nésca aceste care,caresil le duel in mana domniel see Landis-Comisara Sul- covicI.1790, Maid 28. Cod No. XVIII, pag. 163 Porunca catre comisia visteriel dupa nota damnélul Oberst-Leitnant, cum ca cinstita directie a Ardéluld voesce sa dée Fese ,Feid gatite a fi, pentru caratula zacherelelor pe apa Oltulul, dela R6mnic sud Valcca pana la Slatina, unde este hotlirire de a se desalt-ea, care vor fi incarcate cu orzd din Curnut si papa la 116mnic,uncle trebue a se trimite ;la care seicI aréta ca (Ora de carmacil eel trebuinciosi, Si opta luntra0, face trebuinta inca peste acestia a se mal or'endui si dol purtatorl de grija pentru incarcatd, pentru dug si pentru feritù de primejdie, urmandil dupa povatuirea ofiteruluI dela 1/6mnic, ce este orenduitÙ pentru acésta tréba, si plata o lasa la buna socotinta a Divanuld, ca una ce trebue A, o dée .tOra, de care Divanulti nu lipsesce a insciiuta (1mM-sale ca sil faca oancluiala de 6menri eel trebuinciosI. 1790, Maiti 26. Cod. No. XVIII, pag. 165. Dupa raportuld comisiel visterid pentru eel ce ad fostii orendu41 a cumpera zacherea, ca cea ce s'ati cumperatil pana acum sil fie bine luata, iar ce bad vor fi datI pe la locuitorl,flind-ca se plangd ca n'ad zacherea, si ce bad vor fi remasù' la cumperatort sil se iée inapd. 1790, Maid 27. Cod No. XVIII, pag. 165.

390 V. A. INEcarÀ

Pal)Heap la 12 judge pcntru dol oinc)11 fagitti chid cal. Dumné-vestra ispravnicilor ot sud.... sa facetI In scire, ca dela lagaruld ot Giurgiul, la 5 ale land lui Tunic, (1110 calindarul nog, aO fugitit doI 6menl, Insa unulA anume Giulbarfi dela Cicvomlu, hone& nelnsuratii,mevterilzidarti, omit perula capulul castanill,i legatù ca Oda cam scurta, asemenea mustatile cam rarl la Ora, fata obrazulal prelungai uscgivù, nasulti ca de 30 anl, scie sa vorbesca romanescevi unguresce, ce aù' fostO vizitit la Ritmaister Baroslan ;altulit anume Mihaiú Calemet, nascutil in tinutulti Buzeti, omù' de 35 ani', de statil smalli gros4,la °brazil Meta, perulti capului cas- tanitiitaiatil, must4a gr6sai rovie atarnata la vale, vorbesce romanesce vi ungaresce, ati fostù argatil la Ritmaister Rabaco3iu, din regimentulti lal Barco; avivderea la 4 ale land lul Iunie, iarag dapa calindarula noù', ati peritti treI cal dela pavane unui oficheal dela lagarü, 'Msit unti cald negra malta de 14 puma!, de 7 ani, farii alte semne, gala numal ca, la piciorulii stangil din napoI are he'll M, i anti calS galbenù, Inaltti de 14 pumai, de optiiaal,scoverdatil de vela, ca uml semi"' albti pe nasti, ea dunga 'Agra pe spivare, urechea drepta puOntelt. spintecata, pe piciorulil dreptil d'inapoI ea he'll M. B. vi altfi calti murgti deschisil, hand de 14 pumni, de 6 anI, cu dunga negra pre spinare, cu henil la piciorulii stangti d'inapoI; pentru care Divanulti vé poruncesce sit datI poruncI pre la zapcil de prin plavl, pe la *Wail, pe la totI slujbaviI judetalul, ca sa faca cercetare In totti judetulti damne-vestra, ca sa segasésca acevtI Ornen! vi cal, vi gasindu-se acevtldoi sa avetI a'l trimete aid la &sae* sa Generalfeld- marval-leitnant, iara acevtl treI cal sal trimetetl la lagarti in ordia cea mare, la stab-prefus, vi liana Increditare sa aiba, ca va capeta plata Indestulg acelti care va dovediacevtl (Smen1 i cal.Avivderea vi sa maI da in scire,ca la optil ale lund dupg, calindaralti noti, dela pavane, aft peritO dad cal, Insg, o iapa vanata inchisa, de anl 8, 'nalta de pumal 15, ma calS venatù deschist1 de anI 9, 'naltil de puma! 15, unit cabl vargti ca picerele negre de anl 5, naltil de 131/2 pumnl ; und calti murgi deschisti, fara altti semml, de anl 10 'naltii de 15 pumnI ;anti manz'ù vanatil inchisil de 1 anti;pentru care sa urmatl iaravI a face cercetare, ca sa se gasesca negrevitil,isa, se aduca aid la dumoéluI domuul Ritmaister Igla,i bung bacvivfi va capeta celti ce-'I va duce. 1790, Maid 29. Cod. No. XVIII, pag. 171. Poranca catre vatavula de plaiulti Campinil, sud Prabova. cum cit dela cincI ale lanai luI Maiti i s'ati poruncittl pentru carciumile din dramulll CampiniI din- teacelii plait, ca sa cerceteze de cine seinài cu ce ave4em6ntil? fiind-ca are cheltuiti ban! camara Imperatésca la acele namestil,vipana acum n'ati maI venitti divanului in scire dupa porunca ce at avutü, vi se cadea acum a-'Itri- mete mumbavirti ca trépadii, ci dar acum fact zabava sa trimita insciintare. 1790, Junio 2. Cod. No. XVIII, pag. 176. Porunca la ispravniciI Magee', cg, pentru carciumile ce aunt %cute In drumulti Branulul, care s'ati Watt' ea cheltuiala camaril craescI,s'atigasitti cale ca aceI ce tinii In stapanirea Ion acele carciume, in loculticheltuelii cad era datorlvi poruncitI a int6rce la camara craiasca, sefiedatorladrege acelti drumil ahl BranuluI,i dumnélor se oranduiasca mumbaviril asupra acelor ce le stapanescti carciumile, a drege fara de zabava,i sa nu se u4d§jduiasea

ISTORIA ROMINTLORII 391 numaI ea aù poruncitü, ci sa p6rtei grija a se drege,i sa Insciinteze Divanu- luI de urmarea ce aù facutil,i ce mumbaOrti ail orênduitii ; deosebitA de acésta fiind-ca dumnéluI Landis comisarA Gaodis aù cerutilsalahorI, sa facao suma care fênü, aiel la acelii judetti, pentru trebuinta trecgtorilor transporturilor, care n'A flind-ca este sa se platésca ca banl pe la conacele acelul drumti, divanulti ali socotitil, ca aceI ce tinti carciumele sa se ¡l'urce a facei fenultl, en salahoril qi plata de la dét01, fiind-ca vor faca aliperipla lor,yi pentru a putea face acestO fênù ea inlesnire, sa-1 dée dumnélor ajutora eu salahorii gi la anfèndoue sa pórte grija a nu se face vre-unA cusurti. 1790, lunie 2. Cod. No. XVIII, pag. 176-177. Rtispunstl catre Clucerulil M'ova, ispravniculA judetuld Buzèl, pentru jaiba ce aft trimisti asupra meh-mandarulul dela lagarulti de acolo, pentru care ecselentia sa Entimberg Feld-Leitnant catre ecselentia sa Feld-marplA Leitnant Stader in dosulA jalbiI dumnélul, ci dar insull acésta jaiba insemnata sa aiba a o da in mande ecselentieI séle va afla t6ta indestularea dreptatil MI. 1790, Iunie 5. Cod. No. XVIII, pag. 181. Porunca catre dumnéluI vel spatarti, dupa reportullI dumnéluI vist. Gradiq- ténu, ca sa faca mare strins6re tuturor celor ce sunt la cisla carelor, eatotit felulti de straquicie, ca negre§itti pana in 2-3 pe, sa se implinésea toi ban- chiril carelor,i sa se dée la dumnélul vist. GradiOénu. 1790, Iunie 21. Cod. No. XVIII, pag. 209.

Dela Divanul principatului Vrei romdnesei, porune'd d'are medelnicerultí Grigorie Hrisoseoleu. Ii facemilinscire,ca Inca de asta-iarna,chipa Mina venirea oOirilor craescl, s'afi dattl in scire prin ispravnicil judetulul Prahova, la totI stapanil moqiilor din drumulO TimequluI, ca sa se apuce a face carciumele aceluI drumd, la locmile cele obielnuite, unde sa amlei t6te celea trebuinci6se de conacil, ca sa ggsésca calëtoriIi 6menil impAratesel, ce mergO qi vial pe acela drumA, ca zacherele de hrana §i eu alte trebuinci6se adapostirl pentru dén01 pentru vitelo lori cele trebuinci6se en plata de bani,en folosul'Ai ca§tigula lor, Ara, de niel o pagaba, yi ne-urmandO stapanil mo§iilor a griji de acésta, afi patimitii 1.16, atata cal'étoriI ce veniati dinlauntru, cata §i carauii ce aduceati pro- viantA, de lipsa celor trebuinci6se, qi de iutimea vremel de iarna, ne-avhdil co- na& de adapostire, in catil unora intêmplatüi m6rte dinviforultl ce ati datti antgiti ;dreptti aceea trebuinta aA silitit a face Malta gubernie, o armare cuviinei6sa la acésta,i s'ati aplatù' unti Ioan Manole ea tovaraplil gil mar- chitanI, de Mi %edil carciumI din paji§te, cu cheltuiala din amara craiasea, rinde ait pasa de t6te celea trebuinci6se pentru odihna §i indestularea ealAtorilor, dupa cum se urmézai pana acuna; dar fiind-ca Domnia ta ar datA jaiba DivanuluI pentru careiuma din Valea UrsuluI, ce este pe mo0a dumitale, bannindii pentru ce sa faca acestil ali§veriqA pe moqia dumitale §i al cerutti a o tine dumnéta sa rgspuncli cheltuiala ce s'a LIMA, Divanultl primesce acésta cerere a dumitale, dupa dreptatea ce 1, ea o moqie ce este a dumitale, care niel impgratia, niel InaltulA printipA nu voesce acésta a te pagubi, séil a te isterisi de veniturile séle;insa

392 V. A. ITREcud fiind-ca banil cheltuelilorce s'A %edil laaceste carciume se certi acum la amara craéaca, dupa cum si orderd dela Inaltuld printipti s'ad data la Divanii, In done rendurl, pentru acesta, si pe langa acésta fiind-ca celd ce va sa tie carciumile de iérna, trebue de acuna al se scie asedatil, spre a putea sa pue gata n'unid cela trebuinciosd de conace a-'14 gati stringe de acum, pana nu trece vremea Mulle, cum si grauntele si t6te cele-l-alte ce trebue din vremea lor sa le capuésca, la care acestea cere Divanuld bulla incredintare si siguranta dela dumnéta, ca le va pazi dupa cum si numitula Ión Mande asemenea este legatti la malta gubernie ; jata Inteadinsii se serie dumitale acésta porunel, la care ceremd rdspunsd hotarltil dela dumnéta in scrisd pana in 5, 6 di e, aded : vrel dumnéta sa ieicarciuma asupra dumitale, sa ',latosa acum baniI chel- tueliI ce s'ad facutd la carciuma si la imprejmuirile el,carl sunt sa t e dée l. amara craesca ? sa platescl dumnéta luIEón Manolo natura ce va fi striusa la carciuma, cum :vinù, rachiti, bucate pentru trebuinta caldtorilor, ca pretuld ce le-ar fi vendutti eld ? si pentru ca sa fie Divanuld bine nadajduitd, ea dumnéta veI fi Insull silitoril a avea t6tecele trebuinci6se pe iérna viit6re, cum rachiti, pane, n'A, gratuito siadapostire deodilina caletorilor si nu se va face vre-unti cusurii, sa puI dumnéta la Divanfl, ca uiiù amanetd, talen l 2000, sa stei in pastrare,ca &id se va face vre-una cusuril si se va intêmpla a pittimi CA- 16toril vre-o o lipsa de cele trebuinci6se, sail primejdie din neaflarea adapostirei, sa ráspuncJI ea acestd amanetii ;iara cand durnnéta acestea nu le veI primi a le face, atuncl va rámanea asupra numituld I6n Manolo, in cata nu mal va fi vremea rhmiritig jara nu mal' multú, pentru ca dumnéta aI di eptate adeváratil ca unid stapand allí mosid a le tine acestea, dar si trebuinta vremel rásboiulul ur- méza a inlesni trebuintele ostirilorsi a celor ce caletoresed pentra ostirl, cara este folosil ala t'661 si bine de obste ;ci dar la una dintr'acestea done' asteptámil ráspunsti hotarltil.1790, Iulie 23. (Asemenea porund si la egumenuld Marginénu si la egumenuld Sinaitul). Cod. No. XVIII, pag. 234-235.

Porunca catre dumnélul velspatart, i vel agai starosteade negutitorl, ca sa faca publicatie In totd t'erguid si la totI de obste, pentru o corabie mare bina de vendare, ce este la Coeni langa Arges, ce este luata dela turd, ca cine va fi mustered sa mérga la dumnéluI Hoembruc, maiorti dela pontinerl, sa se tocmesca si sa o cumpere. 1790, Septembrie 19. Cod.-No. XVIII, fila 257.

Porunea catre ispravnieri ot sud Slam-Rôlunie.

Fiind-ca din cisla banilor caratuld zachereld dela Foesad, suntetY duma- v6stra, remasita huna tal. 561. M'ara de tal. 404 ce atI ardtatil pricina de mortI fugitl, care banl fiind-ca sa cere la cámara craiasca, t'ara alta prelungire mal munid, pentru care ne-atlpusil sorocti de 10 dile ea s-'1 implinitl, gata sa tramite inteadinsd acestd aeam-basa anume.... ca care vi5 poruncima strasnicii, ca fará alta prelungire, sa avetl a numera negresittl in mande 111totI acestIbad, ca Cu una ceasti mal inainte sa se afle Cod. No. XVIII, pag. 273.

ISTORIA Roxamonit 308

Publicap la agä i la sp'ett.i la Nte judefele pentru optil calme fngite.

Optil catane dela regimentula luI Kenih, asdfugittl anume Paul Co- vancic. dela escadronulti obristulul d'antela, vicaprarti din téra ungurésca, diu tinutulfi Rapul, din satul5 IutavenI, vArsta lid de anI 22, catolicfi, holteifi, 'naltti de 5 qucurI, la fa ta lungil, °cha* albaOriI, pgrula capului murgii inchisti, tara barba, ca o iapa venata rotata, t'ara alte semne, de anI noul, 'nana de 14 pumn1 doneóle. tefan Morani, ipacti dela acelfi eseadronti, catana din téra comitatuluI Cion- gradi, din satulti Topolia, de ni' 25, Molía, hoItehl 'naltil de 5 sucurI i 5 tolurl si doul striy, la obrazil rotunda siroqu,ochir albaqtri caml capruI,cu unfi calfi romanescti mitrgà inchisii, fara alte semne, de 8 mi, 'nalttí de 14 pumnI doue6le. Miliaiù Tama0, ipacti dela acelfi escadronti, dela Pesta din satuln Cacine- met, de ad 25, calvinii, cu me§temigii panzarfi, holteiti, 'naltil de 5 qucurl i qése tolurI, ochil i barba si Omití mire inchise, cu unticaltiromanescti negra, pintenogtilapiciorultidreptù d'inapoI,deanl5,'naftade14 pumnI§i done t6le. Iosif Bresiciu, dela escadronulti obristuluIallídoilea din téra Raab, din satulti Banstorf, de anI 23, papistaqil, holteirt, 'nalttí de cillaueuni i cincI tolurl §.1 dona striy, la obrazti lungili slabfi, pèrula capuluI negra,t'arabarba, ca unfi cala murgil Inchisfi, fanti alte semne, de anl 11, 'naltil de 14 panul qi trel t6le. Ioan Trensca, ipacù dela aceli escadronti din téra Tonentul, din satult1 Luc- satin,de anI 23, papista§11, holteifi,'nalttide cinc):ucunT i cinci tôlei trel striy, la t'ata frumosti,p6rulti capulul negra, barba mica *d., ca umi callí murga lochistl, t'ara de alte semne, de aol 10, 'nana de 14 puma i 3 t61e. Ioan Povoza, dela escadronult1 ala doilea maiorfi, la antéiulit escadrontt din téra Neograd, din satula Piliq, de anI 32, papistapl, holteiti, 'palta de 5ucurl i patru t61e §i 3 striy, la t'ata slabtii negra, pgrulA, ochil §i barba mugí in- chiO, cu unti calfi murgii deschist, t'ara alte semne, de ani 10, ',naltti de 14 pumnI, dona t6le qi dona striy. Andreiti Bucoveti caprarfi la 04 doilea maiorris la allí doilea escadronfi din téra Trenciti, din satulti Balt., de anI 33, papista0, holteii, 'nana de cincI qucurl i 8 tolurl, la fata rotunda, pgrultí capulul §i barba murgl 1nchise, cu unfi calfi murgil deschisti, ara alte semne, de anl 6, 'naltil de 14 pumn1 i dona t6le. Stefan Sabo, catana ipacti dela acelasa escadronfi din téra Pegta, din satulti Dunavetql, de anl 40, papista§d, holteiù, 'naltil de 5 §ucurl4 tee i unti strijü, la fata grasuliti, prulù capuluI putinfi, t'ara barba, cu una calfi murgil deschisti, t'ara alte semne, de anl 5, 'naltii de 14 pumnI i done tole. Pentru care Divanulii vö poruncesce sa cercetatI In t6te satele, ora§ele térgarile aCeluI judep, ca negreqittl sa se gasésca §.1 trimitetIaicI,ca sa se ddei plata cea hotarita acelora ce-'i va gasi. Cod. No. XVIII, pag. 274-275. Divanulti principatulai romeinesel. Porunca ditre ispravnicil ot sud Ilfov. Indatl ce vet1 primi porunca acésta numaI decatti sti avetI a face, fdie de 'Me vasele pentru podurI, cate s'A fostii luatil la venirea oSirilor pentru trebuinta

894 V. A. tnEend

podurilor pe apa Arges, dela cine anume? boerescl? maAstirescl? WI ale vefl-cut ail fostil ? ce fehl de vase si cftte, cu funit icu tóte cite s'ati luatA dela fies-care unde duel ? si ce s'atl fAcuta acele vase ?i unde se aft acum ? arétAndu-le pe anume, de sunt t6te acelea,skidintrInsele,silace locurtsean, ? numal decAtil sa aveV a trimite acéstA féle, gait de zAbavg, aid, cu pliroforie bunA. 1790, Octombrie 18. Entenberg ghenerahl. Cosma Dumitrache bamt /62. Manolache Grit' difténu. Constantintirbel. MateZ Fülcoianu. Marchelius. Asemenea porund fleutil si la Ialomita, i Vlasca. (Original in mfinile mele). Dela Divanulit principatuldiére.lromdnescl, Are pre sfin(ia sa parintele me- tropolittii ceitre iubitorulii de Du»tnedeli episcopubl Buzeuluï. Fiind-ca din talen t 21,000, ce all fostil poruncg a secislui pe mônIstirt si pe preott, pentru china zacherelelor, ce adusil dela Focsant, ait fémasfi ne dap la camara ImpèrAtéscA talen t 4,500, aded patru mil Gina sute, nepu- téndu-se cu suma cisletce s'allfacutii mat 'nainte, nu s'ail ajunsù banil la plata chiriilor carelor ce all argil zacherea, fiindil poruncl a se cislui pe 4 let, numal pe dot, pentru cart bad gasittl cu cale de a se cisluii acestia pe mÔnIstirt i preqt la 12 judete ; pohtimi dar pe pré sfintia ta, fAcêndu-se cisla (MO dreptate, a-'1 da fies-care mônAstire preotil,i Implinindu-se fArA de zAbavii, sse dée la cAmara Imp5rAtéscA, ca sA se ridicei acéstA cheltuiall. 1790, Octombrie 22, Bucureset. Enfenberg feld-marsal-leitnant. Damitrache bang vel vist. loan Damaris. Manolache Gradisteanu. Magda Falcoianu. Illerchelius ofichiahl im- përAtesdi. (Origin, la mine). Divanulte prinCipatuldi tsérei ronanescl ; poruncd Ore duning/u1, vel Pentru trebuinta a dold regimente, Orosili Spleni, ce se afll aid In Bu- curescl cu sederea, se cere unA loctl unde sa se pule una sutA douA-4ect de vite pentru Wan, asemenea si unit scaunA de mAcelArie si o casl unde sA ségi floes- caruhl, care casA, prezum trebue apr6pei bunk dupA, argtarea regimentulut Spleni, este cea cu No. 13, care acésta se cere, unde fArA zAbavA trebue sA se facI gl- tirea la man cerutil locA, pentru punerea vitelori pentru mAcelArie de tAiatù si de sederea flescarulut ; dect, Divanulti poruncesce dumitale, ea mergêndil fata loculut, BA pul dumnéta, O. se deserte si sa se gAtéscA acestil bett pentru Mena cArnet, pentru sederea flescaruluti pentru punerea vitelor, MA de zilbavA. 1790, Noembrie 11. Cod. No. XVIII, pag. 301. Din respectulii administratiuneI si a urmArirei slujbasilor lul Ma- vrogheni, subt ocupatiunea austriac5., mal aducemti urmAtórele acte: DupA raportubl dumnélut vel vist. cl-'111 cere a merge la Hierescl cinstitil polcovnicA fon Helisar sA pue trebile In oraduiall si mane SAmbAtA va se plece, i s'ait datù réspunsti dela Divanii, a mergesifArA de zAbavl sl se Int6rcl. 1790, MaiA 3.

'STOMA ROMINILMIÙ 39t

Dupa raportulti dumnélul vel vist. pentru dumnéluI clucera Vintila ispravnica Ilfov,ca nu arda supunere a merge la ordie dupa poruncile ce are a fi cate unti ispravnica la lagar, s'aadata r6spunstila dumnélul vel vist. prin care se poruncesce eluceruld Vintila a merge, si sa orbduiasca pe vatafula de vist. porni astall. 1790, Maia 3. Cod. No. XVIII, pag. 123.

Publicatit are Divanuli Craiovel,icitredumnélut vol spitari, ivel agi citre ispravnicit din 12 jude fe, pentrucoi ce se vor dovedi in mincitor it si jafurt, a se inglobi indeciti, care si se facet' mail de milostenia sa'raeilor. Maria sa prea Inaltul pridip, obladuitorularii acestia,ail data luminata orderulti InaltimeI see la Diva* dela Mail 7, dupa carindarulti noa, care cuprinde ala, cum ca : dupd multii sciinpce art luati Inigimea sa pentru obi- ceturileacestel obliduirl,cum se urna in vremea domnilor de mat 'nainte la dregitorit acestut prin(ipati, delaceli mat mare pcind la celi mat midi, cei nu ai tbsti cu slobodenie nict intr'uni Mika a se face pedépsa dmenilor, prin globire de banti prin miluirl,insi nict la negigitort, mat niel la cele-l-alte ruffeturt cu mestefugur; niel la locuitorit Want, care obiceii fiindi nu numal puni de drept ate,cii fo'rte cinstiti, pentru ca si nu vie intru perdare,ci mal vértosti sa se intarésea, al gasitti Ina4imea sa ca euviinta, pentru binele obsteI, ea sa se publicuiasea la totl o inseiidare ca acésta ce este plina de bucurie, si care provlima de unti bunit obieeitl, vrednieti de lauda,cese unesce intocmal pravilelor ehe- saricescI, de a se urma si a se Om ea o porunca ea strasnicie, si a se pazi ea o povatuire parintésea,a fi tara primida taturor ca una lucra ceeste intru t6te folositora, si cum ca la t6ta ministralia (sic) boerilor ce se &Nett in dregatoril pana la cola maI mica slujbasa, li se da o ineredidare f6rte adev'érata, ea cola ce nu se va thin de o drépta ea ac6sta,;si nu va goni dala elénsul'u' globirile ci kripirile cele ce se urma,fis'arface caort-ce mijlocire, nu numat cd-'0 va perk cinstea tistit séle, f i mcii indecita va pläti aceea ce va lua, cart 1)=1 se va face venia de milostenia siracilor,çi mal Ortosa sa se Indemneze cu .totil a se tinea de untiobicelilipravila ca asata, ea pe eel ce all greselele mal marl, sa-'l infatoseze in vedereai audirea Divaaulul,ea sa-'1 cereeteze si sa-'I pedeps6sea, pentru care poruneesce Inaltimeasa, ea acésta sit se faca sciati la top'. Ci dar nu lipsesce Divanula a insciida dumné-v6stra luminata porunca Inaltimel 861e, intoemaI dupa ordertl,ea safitI urmatorI acestel drepte poruncI hotarire a InaltimeI séle, data dumné-v6stra edit si zapeiiI si 6menil dumné- v6stra, pad la edit mal mica slujbasti.1790, Maig 1. Cod. No. XVIII, pag. 129. Volnicia sa aduca pe vist. Neagul ce al fosta ispravnica la sud Raga, spre a-'1 ineheia socotéla cuvisteria ca soroca pana in don6-led de Ole. 1790, Maiii 3. Cod. No. XVIII, pag. 125.

Porund catre boerilcomisiei socotelelorvisterieI Ord, cum ea dumn6lui stabs-cadelistul Raab, ca unil talmacia trebuinciosa este sa mérga la lagarti trebile cereetariI socotelilor la camele era dumnéld oranduitfi, s'ati data asupra

306 V. A. LTREcita

dumnélul Racovita, sa OA a se argta dumisale, spre a cunásce ca a fi impreuna la cautatulti socotelilor, ar'étânda dumisalei t6te socotelele ceail cautat acum. Maiü lo. Cod. No. XVIII, pag. 141.

Carte de isprlivnicie aVkiscil ce s'att datil pitaruldi Duca, in locult1 lut Ionip Colfescu. Mire pitandil Costandin Duca. Fiind-ca Ionita Colfescu, ispravnicti din sud Vlasca, purtata ca lenevire, cu nepurtare de grija la poruncile DivanuluI si la grabnicele trebuinte ostasesd, ca ne-aducerea cherestelel de antelerie la HerascI, in vremea cea trebuinci6sa orênduita,ca a le arma si a le sgarsilavreme si la scrod'', cum si din locuitoril acestuI judetti,multi s'afi inprastiattl stramutându-se de prin sate si silistele lor, pentrut care acestea cusuruff lipsindn-se din ispravnicie, iata orén- duesce Divanula pe dumnéta ispravnicti la Vlasca, in locula numituluI Colfescu, pentru care ti sa (la acésta carte a Divanului de ispravnicie, (led priminda-o sa te scoli fara de zabava, sa naerg-1 la numitula judeta, ande sa apucI trebile ca tota osirdia, a le arma si a le stivërsi la vreme qi la sorocti, grijinda f6rte pentru buna petrecerea locuitorilor, letra tóte, ca dreptate si ca iubire de dupa buna voirea si scopulti cola crestinesca ala Maria* sae pré InaRule printip, spre afi feritI locuitoril de bira si de alte suporarI, nedreptati si cored mal multti peste celea orênduite pe térk, cari stint a da locuitoril, ea milostivire si cu usurare pentru hranai trebuinta crestinescilor otinT, prin scrisa poruncile DivanuluI, si iata dela di Antéla de Iunte, dupa calindaru Doti, 11 este orênduita léfa ispravniciel pentru slujba-11, de care se pormacesce dumitale v1 vist. sciI de ispravnica, ase4andu-'14 la léfa de la ântkiti de Iunie, canija sa-1 dal poruncile celea cuviinci6se care are a le urma, scriindti dumnéta porunca la Colfescul, ca se scie ca este lipsitú de ispravnicie, si se fie datorti a paradosi t6te trebile judetuluI la ispravniculti ce se orênduesce acum ; deci poruncesce Di- van* si tuturorboerilor,boerinasilor,mull!,breslasl,negutitorY,oraseni, slujitorl, zapcil si de °Me locuitorilortërani al acestuI judetü,sa avetl a-'1O cun6sce pe numitala boeril de ispravnicai judecator alü judetului, caruia sa-'1 datl t6ta supunerea qi ascultarea, dupa datoria supunerii v6stre la trebile judetulul si la inplinirea poruncilor ostasescI. 1790, Maill 15. Cod. No. XVIII, pag. 144. Catre boerif judecatori dela depertamentti. Fiind-ca dumnéluI paharn. Saul eintélulti judeditortl, este neputinciostii slabù, neputandti in t6te qilele a merge la departamentti, divanulti poruncesce ca in 4i1ele ce este dumnélui neputinciostä, si nu p6te veni, sa nu fie silita sea supgrata, ci sa catite dumnélor trebile ju- decatorid, si sa i-se aduca de catre logof. celti orênduita cartilesi anaforalele ca sa se iscalésca, jara in qilele ce p6te veni va arma datoriel slujbll domnief- séle. 1790, Maiti 15. Cod. No. XVIII, pag. 146. Catre boerif epitropl porunca, ca de astadI inainte niel unitbanii frirade scireai porunca Divanulul in scristi din veniturile cute, sa nu fie volnica a cheltui si a da verl ande; asemenea sa faca socotéla de orl-ce banl aprimitasi

Lao= rtorditxmoRtt 397 primesce, ei de ati data dintr'énsil anume saarete unde ?siCuCO porunca P sice banI se ell acum la epitropie ? care socotéla sa oaréte Divanuld. 1790, Mai('15. Cod. No. XVIII, pag. 147. Catre ispravnica din sud Slam-Rômnicu, pentru Ida Copcea care s'aa aflatti ca osirdie si ea credinta la venirea ostilor, slujinda ca dreptate craescilor a caruia slujba fiinda cunoscata, Wad testa orênduitti Inca de atuncl ceausa la Focsanl, iara In urma s'ad pomenitti scosa din ceausie, viindd In locula s'ea unti Tudorasco Paraschivescula, fara de a face vre-und cusura la slujba sa ;lepo- runcesee Diva.nula, sa aiba a areta Divanulul, si ea cepricings'ati seosti din ceausie ? si acela Tudorasco ea ce porunca orênduita ?si de are la mina-I vre-o carte, 0, o Me si sa o trimita sa o vacia divanula, iara Copcea sa fie nelipsita dela slujba, 'Ana nu se va artita vre-una cusurd la slujba luI, fiind-ca este si porunca Inaltuld Printip a nu se lipsi coi ce slujescd bine. 1790, Maid 15. Cod. No. XVIII, pag. 147. Raspunsti la Ispravnieil dela Teleorman, dup. insciintareaceailfacutti pentra polcovnicti cu poterasil acelul judeta, la care respunde Divanulk c6, po- terasii asupra dumnélor n'aa facuta, numal fiiada. vreme de prima-vére.,de vor sta polcovniculti ca poterasil langa dumnélor, gasescil mijlocil fletitoril de vele a face hotie, si de aceea le-aa peruncita Divanulti, ca sa-'1 slobóla a ambla prin judetti dupa hotI, Ins& tota prin scirea durnuelor ati a faceori-ce miscare,si dud va fi trebuinta, dumnélor i-va orênclui sA mérga in graba la partea ce se va simti de hotie, jara clad n'aii niel o tréba, sa slujéscaieI la trebile ostasescI, ei dumnelor sa grijésca pentru urmarile lor. 1790, Maia 20. Cod. No. XVIII. pag. 154.

Porundi ciitre comisia vislieriel, pentru a oré,ndui pe vistierulì alá doilea séá altä treilea, pentru trebile ce se caurd la Divanil, ale visteriei, fi a se muta comisia vistierid la Divanä, in loculA celti orenduittä. Fiind-ca Divanula are obladuirea tutulor trebilor de obste,aletareI, de unde spanzura povatuirea,atatti a pricmilor ce sunt cuviinciese a se lntocmi la comisia vistierid, cata ei la alte comisil deosebita In parte, trebuinta este, ca In cjilele de Divanti sa se afle de-apururea dela comisia vistieridmattlogotatil harnicil dintre cinurile logofetilorvisterrel,ea sciinta de a raspunde laintre- barea de vre-o pricina, ce s'aa Intocmita delavisterie,e ea pracsisti a face zapta raspunsurilor ce di Divanuld la comisia Visterie, dupa cum asla aS testa orênduiala eiobiceiula tent' din Inceputa, 9i asIa urrneza si trebuinta acurn, ca sa nu se faca amestecare cvre-unti casará trebilor. Drepta aceea, poruncesce Divanuld sa bine-voiasca cinstita comisie, orI pe allí 2-lea, ori pe alit 3-lea vistierii, sa-'111 orênduiasca a pazi la Divanti in tóte 4ilele ce le orbduesce Di- vanulti, care sit cetesca raportarile comisieI visteriel, sa scrie rtispunsurile si po- rancile ce face Divanuld catre comisia visterid,de carebite acestea 96,tie condica,i fiind-ca la acebtl Divana' este loculd cola cuviinciosa si rAnduita pentru tete comisiile si departamenturile, trebuinta este, ca si camisia visterid sa se mute aid la Divanil la locula' celii orênduitti. 1790, Mada 29. Cod. No. XVIII, pag. 196. Moritz Romdnilora de V. A. Urechiel. TOM. It ald serie!, 1788-1800 si al 1V-lea dela 1774. 28*

398 V. A. UatcsnX

Dupa insciintarea ispravnicilor Buz6u1til, pentru una Petra Schiopul, carele In vremea Domnulul Mavroglieni, ati jafuitil pe qatrarula Iordache Neculescu cu multe luermi, i dup. porunca Divanulul puindu-la in mana infatip cu vechiulti Otrarulift,;si a face implinire de cele ce se va dovedi bune asupra-I, '1-aft fosta pusil la oprélti,i ea gasinda aralicil aù fugitil,i cell porunca, cum sa urmeze pentrn nisce marfa a WI: tutu* pescei stupI ce se afla acolo ;pentru care fiind-caatrarult1 at trimesa jaiba ceréndil a se viudo acelea, ibanil sa stea la pastrare pang va e0 lacercetare, Divanula all gasita ca cale cererea qatraruluI,i poruncesce ispravnicilor sa le vén11.1 Cu mezata,i bana s. stea in pastrare pana vor eqii alp'davagiI al lul,0 se va pune Oa in maul ca sa stea la cercetare. 1790, Junio 5. Cod. No. XVIII, pag. 181.

Poruncü ce s'arc datii c'atre al ce alljlllaill pentru Dumitrache Turnavitu. (Vedr pag. 360 861, 111). Pela Divanula principatului te"re1 Romeinesc1. Dumné-v6strg tuturoril mal josil numitilora jaluitorI, ce aft data jaiba pentru Dumitrache Turnavitu,i dupa ale dumné-v6stra AMY, s'ati oprita marfa Tur- navituliii,i sta pana acum poprita, fiind-ca, Armappolon comisionerula Turnavitulul ail data jaiba Divanulul, ca ori sa luatl asupra-vé t6ta acea marfa, sa nu stea inchisai poprita, spre a nu se intêmpla vre-o stricaciune, sért sa i seslobOc,la a o radica, sa o trimita unde este poruncita de Turnavitn, qi dupa cum qicemil maI susti, acésta marfa este poprita duptti ale -dumné-v6stra jalbI in scristi ;de aceea dara Divanula care iara0 dela dumné-v6stra réspunsti in scrisa, dela fiqce- carele osebita, subt iscalitura, orl sa se slob6da de yeti primi, sai ce réspunsa sa datl in ? sa avetl a aréta DivanuluI in dosulil auesteI porunci, caci comisionerula Turnavitulul este calétortl, qi astadl are a face Divarrilii stivér0rea pricinel. Peutru care rênduimil pe... zapciu, ea sa, aduca réspunst 4-la totl in serisil subt iscalitmile fieqce-caruia, fiind-ca comisionerulii da adeverinta in scristi subt iscalitura de primirea, a tóteI marfel intréga,i ap pote sa i se dée iar intréga, sai a o lua intréga asupra lof, iara a se desparti dintr'énsa, acésta nu se pote ; ci sa datl réspunsil :oft sa se slob641 tóta, sal va sta tOtA oprita, citad nu vetI primi a o lua tOtA asupra-vé,icell."' ce ail data jam de s'ail oprita, va da réspunsul. 1790, Iulie 3. Entiberg feld-marqal-leitnant. Cosma alit Ungro-Vlahiel. FilaretBeimnieu. Dimitrache banit. loan Damaris. IllanolacheGrädi,sténu. Constandin Stirbeiei, numnéluI biv vol vist. Fülcoianu. DumnéluI biv vol caminara Hagl Mom. Domné-el medelnicerésa Sultana, skra caminarulul. Sfintia sa parintele Danid Zihno. Dumnéltif vel post. Dumitrache Yarlaam. Dumnélul Costea biv vel vame01. Dumn.élul Atanase polcovnica f cumpératorif oboruluI iala erbaritului pe Dumnélul Hristodor ceatqa létula 1788. Cod. No. XVIII, pag. 214.

ISTOULL ROMINTLORt 366

Publicafie la 12 jude(e, a nu ingadui pe nimenea rara de paptfurl se amble prin jude(e. Dela .Divanula prin(ipatuluiërei romdnesd. Dumné-véstri ispravnicilor ot sud.... sinétate, fiind dar ca totl de ob0e catI sunt siliti dupiale lor trebuinte a Ambla prin téri, se cuvine si aibi pamurI la manile lor, ca in ofi-ce vreme sa póti aficunoscutl ;drepta aceea papprile ce le V017 avea, trebue se fie, orI dela pré Inaltul Prinipù, séti dela mine feld-marsal-leitnant Baron fon Entinberg, sétt dela altù gbenerar comandirii, cu acestalfelti de pamuri potii totI a Ambla dupi ale lortrebuinte ; pentru acésta se poruncesce dumné-v6stri ispravnicilor judetuluI, i cipitanilor, i rata- flor de plairi, qi vame0lorí zapciilor de pumpläT, ca de acum Inainte, pe cati vetl gisi WA de a nu avea, oil alii pré Inaltului Printipii pamii set' alti meii feld-marqal-leitnant Entinberg, séü alti altuI comandiril gheneralti, pe mil ca aceea prin4éndu-1, impreuni cu ori-ce alte pamuri vor avea, trimetetl dreptù aid Cu buni pazi ; ci dari dumné-véstri ispranicilor, pentru acésta si facetI inteadinsti cercetare inteacestd judetil,i sa urmatI intocmal dupi cum mai susù vi se poruneesce, cad intfacesta0 chipil este porunea pré Inaltului Printipil; aseme- Bea 0 cAtl va avea papprI dela dumnéluI Oberst Fi§er gheneral aghiotantii, iariql stint slobodl a imbla. 1790, Iulie 29. Cod. No. XVIII, pag. 238. 12 Publicap pentru una °fiferi pentru cinci casa el fugig. ()titre ispravnicil ot sud.... Dela corposuld muschicescù" lipsesce anti ofitera cornet(' ea 5 cazad,i nu se scie unde se afli,care fiind-ca se cere acehl ofiterilla corposil,Divanulii vé poruncesce sifacetltotù felulii decercetare cu multi strignicie, ca aflatIi cu vole firi de volesi-'111 trimetetI negre0tii in lagirulti Muschicescg, insciintAndtii Divatmlil indati ca arétare : cum? unde s'aù" aflatil ? 0 in ce vreme PatI pornitù ?. 1790, August 15. Cod. No. XVIII, pag. 247. Din sfera justitieT, sub regimula austriaca mal aducem aci ur- matcírele acte, ca anexe la pag. 357 din urmti.. Dupi raportulil dumnélui" vel agi pentru unil stefan mofluzul, ce aùin- §elati pe maI multi cu bag, s'aildab"' porunci la dumnéle vel agi, ca 84-'1 (We sorociide trei,patru séptemAul", 0 de un va pliti, si aréte Divanulni ca trimiti la ocni. 1790, MaiÙ 1. Cod. No. XVIII, pag. 119. Hcteirireaces'ati facuta in dosula anaforalel depertamentului de cremenalion, pricina a trei figani ai dunzndlui vornica Constantin Cre(uleseu, anume Barbut, i Radu, ccite trei frati, ce lama pre sine Domnesci, prin cereetare s'aa dovedita buni a'i, Dela Divanula prin(ipatulu'i. Find-ca tota cuviinci6sa cercetare 6'3.5 Matti 0 atfttil din alto dovedI de mArturiI ale némulul lor, catili prin mArturia ce ail datil zapcil breslel armi-

400 V. A. Minna qescI, se dovedesed aceqg tiganI bud ai casEI dumnéluI vornicului Cretulescu, ne avendrt la mAnile lor niel In scrisd vre-untl sinetti,niel vre-o dovadi vrednicl a se dovedi, pe sine cl aft fostd Domnescl; intaresce Divanuld anaforaua acésta a judecatel depertamentulul, spre a-'1 face dumnélaI vornieul zaptfi 0 a-1 stapAni cu pace ; pentru carese porancesce dumitale vel arma §t1 sa-1 fad teslimil la dumnélaI vorniculd. 1790, Maid 1. Feld-marpl-leitnant. ot Rebnnie-Filaret. Danatrache Ghica band. Cod. No. XVIII, pag. 143-144. Pitacd dela Divanti catre dumnéluI vornicil Slatinénu, i catre dannélui vel logof. Tonga, i catre dumnélul biv vel vist. Mat& Filcoianu, ca t6ti diaforaua do- solipsiY,ce arecomisulti Ianache Barcanescu ea sotia sa Smaranda Manil,sa urmeze dupa poruncile pravilel ce se cuprindil la insciintarea ce ail Mad pa- harniculd Saul, 0 pentru off-ce alte prigoniri vor fi intre dumnélor de dosolepsie, de t6tesi se faca de catre dumnélor curata alegereqiizbranires'évér0ta. 1790, Maid 4, Cod. No. XVIII, pag. 127,

Carte pria care se orenduesce sfinfia sa Vleidica Zehno,epitropulei easel vornicului Bacovip Fiind-ca slugeruld Iordacbe Palada,ce aù fosta ping acum purtatorii de grije easel dumn6lul biv vel vor. Dumitrapo Racovita, s'ad arétatd réü iconomd, risipitordi pagubitorti veniturilor easel, nevrednicil socotéla a-'§1 da de Mated qi datuld dupa poruncile ce In doug, treI rêndarl 'i s1aü datil, ca sg se vala cu ce s'ad a/an dumnéluI vornied dela casa domnieI Ole, la nevoia i lipsa de cheltuialg, ce se BRA In téra stréing ;din care acésta pricing irea iconomie a numituluI slugerd, nepurtAndil grija a proflasi la dumnaul namitulti boerü vre-und ajutorii, ei viindil la multa stenohorie §i lipsa de cheltuiall,vg4ut'amd la mg- nele sfintiel séle parinteluI VIldical Zehno, epitropuhl m6nastirel Coltel,cartea dumn6liff numituluI boerti, prin care-11 poftesce sg, faca silintg,oil din veniturile easel, orl sa i6e in datorie, off cu ce altd mijlocil va patea sa-'i ggsései talen l douI mil', ca sa platésca o polita de atAtIa bag ce s'ad Inprumutatil dum- nélul acolo, la care aasta trebuintg,arétandu-sesfintiasaea proftmie, 91 dela slugerulti Palada, neputêndil primi niel unit ajutord, dAndil réspunsil hota- rItd, ea niel o para nu are sa dée din veniturile easel, 0 vgqêndil ca din 41 In 4i merge casa dumnéluI spre risipirei prapadenie, aù cerutd sfintia sa cu jaiba la Divand sg.'i se dée asupra casa dumnélif numitulul boefú ; deci vé4éndi1 Di- vanuld rea iconomia slugerulul Palada 0 protimia numituluIatchireil, care fi la epitropia mo'ngstiresi Colp art fosta aretathi marturisitil de numitulil boeril de buna iconomil, 'i-amù data cartea Divanulul la mânT, prin care orênduima pe sfintenia sa epitropd qi purtatord de grije easelBivenituriloreasel dumn6lul, atitil mo01', viI, mori, i tiganIiorl-ce, t6te si le faca zaptd, sa le iconomi- s6sca cu durere Bi eu silinta sprefolosult1iajutorulft celtl euviinciosti, pentru t6te catastihti matt], earele sa BAIA. volnieie a lua i socotéla de veniturile i cheltuelele de pang acum, atfitil slugeruluI Palada, catili tuturor isprav- niceilori vitasilor de tiganl d'impreung ca dumnélor boeril epitropl,earl aunt poruncitI mai 'nainte de acésta tréba A socotelilor,i oil-ce ajutoril va avea tre- bninciosdla ale easel qivor fi cu cale qi dupa orAnduiall, 'ise va da dela

ISTOBIA ROMINILORti 401

Divanù ; pentru care poruncesce Divanulti si vou6 taturor isprOvniceilor si 6me- nilor easel, i vou6 vOtasilor de tiganf,sA avetI a sci pe sfiutiasa de epitrop5, dindu-'1 supunerea si ascultarea la trebile easel. 1790, Mail 8. Cod. No XVIII, pag. 137. Porunci catre dumn6lor boerilor judecatorl dela departamentul5 de creme- nalionù', ca pe tate qilele 81 aiba a cauta ea sigurantl pricinile vinovatilor, si, lamuriniu-le pe t6te s6pt6mOnile, Vinerea, si aibl a raportui Divanuluf in scrisa ca anafora, si dumnélul vol armad, pe t6t1 Vinerea sa aducl la Divanfi ar5tarea acésta fa said. 1790, Man 17. Cod. No. XVIII, pag. 148.' Porunca catre dumn6luf vel spat. i vel agg, ca sa oraduiasel dumn6lor pe t6t1 s6ptOmOna, a fi dol slujitorf ne-lipsiti langa dun-11161d Landis comisar, ea sa fie pentra trimeterea dumn61or ofiterf si altil,ce se porneseti cupostia, a-'1 duce la comisia visterid, si de acolo la vol capitanti, ne-sciinda ostasif nude este comisia si postia si zabovesdi trebile. 1790, Mai5 24. Cod. No. XVIII, pag. 162. S'ag facutti porunel la ispravnicif ot sud Saac, cum caladi int6iÙ de /unieestesA se v6n4a ea mezat5 aid in Bucuresef viile luf Petcus satrAre15, ce stint la acelti judetii, si sA dée in scire la vecinif imprejuras1 i la alp' de obste catf vor vrea a fi musteriI, la caro li este sa vie dela Brasov aid si curatorulti cell or6nduitti, spre a fi de fata la vhdare. 1790, Man 29. Pela Divanulti printipatuluf tgrel rominesci catre cinstin magistrat5 alti crIescel cetatf Brasov. Cartea cinstituld magistratil dela qi int6i5 de Iunie pentru viile Id Petcut satrArelti, s'a5 cititti la Divan& siiata s'ati ficutti publicatie, int6iÙ aid inlauntru politief Bucurescilor, la totT, call vor vrea a fi musterif, catil si afara la judete,satenilor, unde sunt numitele vii, la totl imprejurasil vechaï, cum s'i la alp, ca sa scie tog cum ca la di int6iti a lunil luf Junio dupa el- lindarulti no5, este sl se faca vhdarea ca mezat5 viilor lul Petcuta, (sic) pentru care nu lipsesce Divanuliiainsciinta ;4i cinstitulul magistratil, ca la acea di sa vie si dumnélul curatorulti aid in Bucuresel, uncle esteobiceiulù' de se face meza- turile la starostie, clruia i se ea de la mid cartea cinstituluf magistrat5 spre a fi cunoscut5 Divanuluf. 1790, Mai5 29. Cod. No. xviu, pag. 172. Porunel catre starostea de negutitorT, ca sa d6e in scire la totl negutitoriP si la alp ce vor fi musterif de vil, cum ca la dikni6i5deEllieva si faca mezatu viilor luf Petcuta satrArelti ce le are aid in panféntulA t6riT, ca celt1 ce vrea, sa campero. 1790, Man 29. Poruneg pentru pricina ltil Stoica Hardoiu i Stan Zabava, birsanY, ea pan- tiril din plaiulii Ialomita, de of 580, cele-ailluatiiaceipantirl,sis'atl ho- tArit5 a le plati 6ia Po talen l 1, bag 60, din care cei-l-altf banf s'ati implinitti, iar tal. 430 implinindu-se prin chezasia lui Sterie vatafulil de plaiù, 1-ail opritfi ispravnicif, de care s'ati facutti porund ea mumbasirti pahar.... catre ispravnid, ca A dée ace1 bad negresitii, ca de na vor fi urmatorf, se va trimite mumbasirit, si vor plAti si t6ta cheltuiala. 1790, Maiti 29, Cod. No. XVIII, pag. 173,

402 V. A. UREmil

Catre durnnéld vol vist. diva raportubl dumnélul vel vist. prin care aréta zachereaua ce s'aù' cump'ératil,i baniice ail rAmasd din baniI ce ail luatA cu zapisù dela camara, is'ait datil rgspunsti In dosulA raportulul damned, ca acel bad ce ail r'émasilicu banil ce s'ail string din judo*, dupa. Aspunsulii ce luatù dela stolniculA Nencialescul, ca stint bad de a se implini ca suma acea In visterie, sa se dée banil acum la camarAi sa se iée zapisulA care sa dée Divanuld lar/ de prelungire. 1790, Maiil 31. Cod. No. XVIII, pag. 177. Dupa raportulA dumnéld logof. IoniÇii Damarisi alti cumnatei lui, Maria Cantacuzino,ce aréta ca la beleOeulil ce-lit-ail In tovara0e Cu dumnéld biv vel vist. Inache VAcArescu, la Banésa,avêndil trebuinta de a suma cherestea pentrn facerea und podi01, ail tocmitù cu satenii dela Butimani CoconiI, ca sa faca acea cheresteai sa o aducl, dandu-lei talen i 200 din pretulA tocmelel, de asta-t6mna de cAnd tocmitù, abia ail adusil a treia parte din cherestea, dintru acea pricina Intêmplatù multA paguba fiindA heleqteuill deschisti, de s'ail dusù pescele 0 o mori§ca sta in uscatù de unti anù ;dupa cerere orênduitA mumbaOrti, ca priu scirea ispravnicilor, sá fad, strins6re acelor sated, pentru aducerea cheresteld rêndurl, rêndurl, dap/ tocméla ce aavutù, iar avêndii a r'éspunde sá aduca doI, treI vechill la Divanùi celor-l-alVi. 1790, Junio 3. Porunca ces'ail Wail in dosulA jalbeli anaforald depertamentuld la pricina luf Gaetan Roea, locuitoni dela téra leqésca ot Stanislav, pentru unel mo01 ce ail cumpè'ratio en zapisii, dela létù 1789, Junio 29, pe §ése ad, care sa chiama ChisallA ot 3/Toldovadin tinutuld Bucovinel,i acum Arabia a intérce slugerult Dona dela Foc§ad véndatorulA, cu pricina ca ar fi mat-o sora dumnélul, qi sora dumnéld Ecaterina aù datti adeverinta ca nu este mo0a dumnéd, in dosultl careia adeverinta facutil anaforaua depertamentuld. Dela Divanulti prinfipatulu'i romcinescl. Dréptaicu caleflinthl anaforaua acésta a dumnélor boerilor judecatod dela depertamentù, ce facü, dela patru ale acestd lual, care este alaturata fate- acésta,ointaresceqi Divanulù,qiorênduesce pe sluga Divanuld aprodA ceau§eseil, care mergêndù sa iée pe slugerala Dona sA-'15. aduca 'naintea isprav- Mellor judetuld, qi de va odihni pe numitulA jaluitoriti pentra t6te, ca sá se mul- tamésca, bine; iara ne odihnind pe jMuitorq, acolo 'naintea dumnélor ispravnicilor, sa iée pe slugerulti Dona aduca aid la Divaml. 1790, Junio 5. Entenberg, feld-mar§al-leitnant. ot Ittimnic-Filaretts. Dumitrache banA. Ion Damaris. Dumitrade Catargiu. Marehelius. Cod. No. XVIII, pag. 178. aci o catagrafie de lucrurl, cu evaluarea lor, fòrte proprie a aréta in ce staé averea nemiscatòre la finea secolului 18-lea si care era valelrea lucrurilor. Catagrafie vénclarea lucrurilor rcvposatulul lón Puiul,nifeiltdrei nemi,sedldre precum ma'i jost1 pe nume se arétei. Talen l Rani 7 O g-iubea de postavA imblanita cu vulpe vechle. 1 90Alta giubea de zufil vkata vechie,

ISTORIA ROMINILOR6 403

Taled Bani 5 93una capotil de postavü Onatfi. vechitl. 5 300 génta de sea turc6sca. 27 900 giubea de eatifea vhgata si Cu sireturI buue. 42 63 10 750 giubea de hatai verde desblanita $i cu sireturI, vechle. 11 60Ipacfi o giubea ghermesutfi albastra cu profirurile de zarvadea ve- chIei in launtru sandracei blana de 6ie. 31 O plapama de belacosa verde cu florli Cu cérsafultí 7 O blana de sandrace dela giubea feme6sca, fara profilii,vechïe. 28 Ipacti, blana de pacea de jderil dela o jubea feme6sca,fara profilti. 130 78 11 O tilie vechle de hatai verde, blanita Cu eacomti. 9 6017n1 profilti de sangeapfi dela o giubea feme6sca. 12 O amase de panza si ea ismenele cu florl. 51 600 rochie de atlasil verde eu anteriulfi eIi cu gure de hirti. 4 600 umbrela de sandall 4 Doua branisóre de panza cusute ca matasurli umplute ca &fi. 223 18 82 Uuti binisti de postava cafenifi, blanitti cu znihi (?) 5 150 veznea de cele marl. 11 Cincl feto de panza lesésea ca orbote. 14 Umi arsafil de panza cusutil ca tiriplictii impluttl cu &fi ca 2 fete perno miel, ca retelele cu firti. 120 strafilea de pai6re albastra. 335 45 2 780 buiama ea uslinurl (?)si o jum'étate testernelil. 1 30Doull fete de perla de panza cusute ea matase. 11 Uml ceasornicti de argintti stricatil. 2 930 pareche ciorapl nemtesci de matase. 1 450 pareche condurI de catifea cusutl, i pareche ciorapl. 354 51 7 O suia de sidefti ca colanfi de arma. 48 0 dita nemtésca de copilti. a 60Douö fete de pera de panza lesésca ca retele, i ami cérsaftí asemenea, 6 épte servete de panza lesésca, i uml peschira panza de Vil, 1 750 ghelberea vechIe. 1 30Patru testopanurl femeescI, vechi, cusute ca matase. 376 24 12 150 jubea de postavii, blanita ca vulpe. 361050 buc citarle, coi 18. 5 75 coi uzbote negro. 8 75Una s)peta de cele mart 9 60Unti fral Cu presinil ca alamurI. 448 39 2 Patru solnite de clestarti,i o caramfill, 1 Dou'6 calcece de manl. 15UTA ibricil smaltuita,

404 V. A. Miscall

Talen t 13ant 2 317nfi pistolti cu toculti lul. 2 150 basma de pang, cu firA. 455 72 7 605 cotI citarie. 25 45Unti biniO de postavti nAllutitz. 7 1811 coVi macatA liachela. 16 60 4 coi postavA 1 15Trel tabacurl, 513 30 28 6019 oca cositorti talere i castr6ne, oca po par. 60. 5 60 6 cotl pAnzA 1eq6sci cu 8 75 1 §apazargicti Cu scArile de alaml i cu hap postavti. 5 2 tabacherl de peatrA. 32 2 inele, uuu1ì ci zamfirti cu 2 diamantele,i altulA rubiuù Cu 2 diamantele. 592105 2 Un ti 41icA bArbAtescit 2 Unti tulpanti i patru bucAtele. 1 12 Ore urmuzil. 1 30Unil iatanti. 1. 600 vesnea 600 75 30TreI feligene pr6ste, 4 450 pAi6rA négrA cu qireturI. 7 Unti tool' talere cositorti, oca patra, dramurl. 275, po para 60. 5 393 oca cositorti talare, Po para: 60, oca. 692 spete: 2 2 bucAtele macatti 618 18 1 30TreI feligene bane, i 4 zarfurl tumbacil. 1 302 petice de nurcA. 301 petecil de gmi ro01 cu fir4 prostA. 2 Una ibnicú cu leghianti vechit. 780 tavA de cele de Beci5: Cu 8 pahare. 1 720 tavA de aramil. 625 18 2 603 tAvY mal 1 601 ibricti de cafea mare. 5 O scatola cu clondire. 9 9013 oca aramA veche, cAldArr, cazane, oca Po par. 30. 3 15 2 oca dramurI 100, o cAldare. 647 3 78Ting ceainicti. 1 63'MIA grAtaril de herti. 450 tigae de he'll. 240 tigae de aramk

ISTORIA ROMINILORO 405

Taleri Beal 2 6 farfuril marl. 1 30TreI farfuril, i unÙ feligeanti. 654 3 450 pgreche c4ite de masA. _ 15Unti sfequicti stricatii. 7 81Oca 6, dramuri" 300, cincl tingirl. 2 632 grItare de fell, 1 pentru rod, li alta pirostrir. 2 96Oca 2, o aldare. 1 3Uml cantaril. 668 66 2 93Unti sufertapl mic5 stricatti. 4 42Oca 4, patru tipsil, i mitt sahauti, oca Po par. 45. 2 36HMI ligheanti mare. 7 3Piulita cu uni pisalugti. 685 0 66Trel ibrice de cafea vechl. 390 tug de fell de pr5jitti cafea. 30Unfi sipettl stricatil. 1 620 Ore urmuzti. 12 Nisce lijare de ciorapl. 687 33 48Nisce gull. 7 6060 oca prune uscate. 3 450 oglindl. 90 plosa stricatl. 90-nil sipetti stricatri. 1814 petecele de retele. 699 63 45Unil calùpti de iqlicii. 18Nisce petecele postavil. _ 30Nisce mItInil de sidefü. 3 363 perne implute cu pene. 1 3 chisele BUM,. 960 oglinda stricatA. 705 48 3 und scaunti cu postavù vên'étti. 1 Cincl petece de postavil, i unulù atlasti. 903 litre cafea. 12 6ijn4 cazanti cu capil, oca 8, dramurl 300, po par. 55. 6 300 plapomg citil, cu cér§afulil el. 1 810 ap'erat6re nemtéscl ea tocula el. 730 15 600 retea lungl. 3 603 vi6re. 14 664 coi atlasÙ In qatrange. 19 450 jubea femeéscl, qtofg négrl, desblitnita.

406 V. A. URECEUX

Taleri Bani 2 30 masa de plaza. 5 9693 cog orbote albe. 775105 810 fa ta de perna, 4 182 coi si 3 nip! tabinite. 9 124 coi postavÙ 570 perie de Bee%i uucolanti. 1 244 parechl" f6rfecl. 791 57 1 306 coi dulgbettl 1 18 0 tug de feligene de alma. 22 6050 dramurl sireturT bune, dramula Po par. 18. 1 Unit peptene de baga. 4 15Doua br6sce de usa, nemtescl. 821 60 1 906 cog be1ic6sa négra. 7 152 cog si unrupti atlj.li lOE atrange. 753 rupl tabinite. 3 458 coi zuf, negru. 900 fa ta de perna terpet. si 2 bucaOle. 835 15 1 21Patru manuche de peatra de bast6ne. 10 905 coi si unti rupii atlasa limpede. 23 3 inele de aurfi, cu cate unù diamanteltt. 450 sticlis6ra de crista16. 48 130 petecti sandalti, i unti petecrt atlasti, i 2 petece gurl late. 300 tabachera. 600 tabacbera cu nisce petricele pr6ste. 871 69 9014 chiotorl de firit 14 6058 drammi argintù, farfurie cu liugurita el. 210812 dramuri siretri bunti, 7 bucaOle. 5 3025 tabacherl próste. 1 215 hartil de sponce. 2 305 coi lana. 898 48 15Cind sticle de césornice. 3 2 coi si 3 rupl atlasi limpede. 540 pene mare. 1 30Unti cotti postavil vên'étri. 33Nisce condes de plumbA i nisee carami nerat.esel. 903 60 300 pareche manusi de matase. 45Thai burete. 45Nisce petricele pr6ste. 1 90Dramufl 14, 12 copci de argintti.

ISTORIA ROMINILORt 407

TaleriBani 3 O crucilita de aurit 330 cabe en ceara n6gra. 5 10218 colane de matase. 1 124 bucag gull de Lipsca, cog 6, parale 7 cotultt 916 57 1 212 bratarl en sponce de argintti. 3 33Dramuff 12, null zarfti de argintti. 1050 sponculita ca peatra. 630 retea i 2 parechT bratarl de cordele. 15Nisce petricele de granatit 922 54 2 48Gull ver4I de catifea, coi 16, Po banT 18. 5 51217 coi siretti galbenti de cele de carata, po banT 3. 453 coi panglice galbene. 6917 cog sireturI inguste cu firO. 48Gull de fill prostil, coi 16, po banT 1. 931 75 pareche cutite argintti. 15 752 lingur4e argintti. dramurT, po banT 28. 2 undrele ipacti. 3 720 suia de argintit dramuff 18. 2 O cutie en 2 parechTcorcel, i 3 sponcTi dong petricelepróste. 1 960 lingurita de argintO, i o sponca de argintil, dramurl 9. 954 78 40. - Unti cotti si 4 rupT de materie grea de &it 171112 bucag catifea vèrgata. 24 Unù biniii cu sangep de postavti vechiti. 61086 coi si 6 rupI catifea sangepie i galbeva. 1 63Unit cotti si 5 rupI catifea négra. 2 15Nisce gallop de margaritarti 30Una cutie de lemnA de cele de pusil marfa. 1047 45 13 UnO sipettl mare. 2 24-Unit sipetelti micsorit 1 24 0 cutie ca doftoril. 2 6015 coin& de fira prostit 33'nil tafturù de curea. 1 O lada veche. 1057 66 30Until felinarti vechiii stricatti. 65 3010 coi si 7 rupl stofa, négra Po tal. 6 cotulti. 22 60Oca 90 safi lana, oca po parale 10. 380 Vedre vinü, po par. 45 vadra. 7820 ic6ne de hartie. 5 Gémurl de Aida. 18 Dupa: 6 coi catifea galbena, po tal. 6 cotulti.

408 V. A. Uanclui

TalerlBall! 5 Und galbend ce s'ad Osad ta perinsie, 1900 Vêndarea caselor ce ad prinsti. 8454 24 660 43se scade. TalerlBanl 8525S'ail p1titdatoria dovedita de ale reposatuld cu zapise si tara zapise, In Tal.Bant = RaducanuluT Têrgovistén eu zapisuld reposa- tuluT dela 1789, Noembrie 6. 1090La copiiI reposatuluT Radu logf. fiindù chezasil pe Una* ce luasa dela Ianache Caciup priu zapisulú reposat. Ivan, ca mula 1788, Au- ust 22. 30 Luí chir I6n Pana dupa zapisulti reposatulul ot léta 1789, Decembrie 25. 355Luí 16n Turcin ce-'1 dedese de aft platitt1 vaina podulù' pentru 5 buVf eu vind. 31 Inculta Vutcaru ot hanuluT Serban-Voda, pe care banl avea amaneta 2 inele,care luandu-se s'ad vendutd. 10 Alta datorie a reposatulul : mgrunta. 8525 14718Simbria Bftlaii slujniceI, pe anT 8, cate tal. 30, dela léta 1782 si pana acum 1790, gua din tal. 92 ce ad luda dela reposatulft rênd ari pentru imbracamintea el, dupa f6ia ce ad arè.tatd. 232 43 22 108 LuT I6n singa, cusurd din simbrie. 17172Telaliculti starostel de negutitorl,i alta telalîcü, dupa obiceid, de lea: Po banT 6. 1860LaT Vasile capit., nepotuld reposatulul 16n, pentru cheltuiala mancara copiluluT in 3 lunT, cata' ad fostil la elti. 15 Zapciulul celd orénduitfi de dumnélul volaga, ce ad fostù napristand trepadator la facerea mezatuluï. 10 Logontului starostesca pentru ostenela sa. 190 Cheltuiala pogrebanid reposatuluT I6n Chiru,sialte obisnuite pomenirl, sarindare,imilosteniT, dupa f6ia iscalita, ce acum ad datti chir Ianache Cincu. 66043 2793101R6mane suma %mural mostenire pe séma 1111 Alexandru, copiluld. 475 Se mal scade coprinderea anaforalel depertamentulul, a se da luí chird Teodorachi Cincu,i Ianache Cincu, dup. cererea cefaca, ca si se 1mplinésca, luatI de dumnélor tal. 1000 milostenie,ce prin diati ad lasatil sotia luí Ivan Chiratica. 2318101Rémane, adeca (long miT trel sute opt-spre-deeei baui 101, Cod. No. XVIII, pag. 184-191,

isTonte. RomisiLoatr 409

Dela Divanulil prin(ipatului rérel romdnesc Din porunea Divanulul, fAcêndu-se catagrafie §i vênciare ca mezatd miqeAt6re ale mortulul Ivan, ca unor lucrurl peritóre ce nu era de trebuintA, niel de vre-und folosti copiluluI Asta, cum ei la o casa a luT Ivan, care vi aceea s'ad socotitd mal ca cale inteacéstA vreme a se vinde,s'aù'adusù. la Divand acestd catastihti de s'ati v'éclutd vênqarea In suma ce all prinsii pe t6te, ca care acéstl catagratie ad trimesd dumnélor epitropii obetei, i ca starostea de neguti- torli anafora la Divanti serse del i4 Iunie a acestui urmAtor, prin care serie, a de fatft,Cu chiril lanache Cincul, unchiuldiepitropuld nevêrstnicului A- lexandra, copiluld sin Ivan Chiru, Wadi dupA obiceill mezatuI i v'encjarea acestor lucruri, earl din clod vil care s'ad popritd din porunca Divanalul pe séma ne-v8rstnicului, d'andu-se do dumnélor epitropii subt purtarea de grijA a ne- gt4itord de credinta, ca sA le lucreze pang igi va veni copiluld in vArsta cea dupA pravilA, de anl 25, luandu-'§I acelii negutitord venituld ce va eql dintr'acele vil, fArl numal din anti in anti, sA se dée copilului pentru ajutord la crescereai pro- copséla luI Po talen l 70, ei atunci, copiluld Orsta, iée acele viieóre Intra a sa stkpftnire, 'aerate ca tóte pamestiile lor, dupA zapisuld ce ad datd la epitropti; aqi0erea serif' dumnélor epitropii e1 pentru talen l475, ce-'1 scadd din suma pereasid, ca s'ad pliroforisitd, cum ea m6rta, muma ne- v'èrstniculnI, prin diata sa adeveritA ci prin zapisuld Aposatulal Ivan, soOld el, ail oraduitli sl dée talen l 1,000, milostenie la fete mad, racing, prin mftnele lui chir Ianache Cinculd ei a Id chir Teodorache Cinculd, din earl s'ad fostd datit namal talen l 525, care acestd zapisd fijad-cl se vga qi la Divan6, bine all urmatii dumnélor epitropiI de scA4uttl, insA datoll se fie numitir negutitorl a Implini or'enduiala aceea, ca care mérta 1-ati indatoratd; iarA aceqt1 tal. 2,300 opt-spre-4ece, banl 101, allporuncita Divanuld dumnélor epitropilor,al gl- séscA negutitord, omd de credintA, spre a-'i da in doblndl, care dobandl sa se dée iar ajutor la creseerea e procopséla copiluluI ; dad, pentru ca sAfie sciutd ci bine sigurifsitl acéstA periusie de ban!, a numituld copild ei viile,all IntAritd Divanuld acéstl catagrafie, care dupfi ce se va trece in condica Divanului ei in condica epitropid, sa se dée in mftnile epitropului, la care s'ail data ci copi- ca in vreme cuviinciésI, sA-Vi caute acéstA pereusie,luftndd pang, atund pe totil anuld dobftnda acestor banl, ImpreuuIei cu acel tal. 70, din venituld viilor. 1790, Iunie 7. Elfenberg feld-leitnantil Cozma alilUngro-Vlahiel. ot R6mnic-Filaretos. Dositeirc Betzeì. Rada Slatineanu. Manolache Grüdifteanu. Dumitrache Catargiu. Merchelius. Cod. No. XVIII, pag. 191-192.

PoruncI catre starostea de negutitorl, ca sit publicuiascA ca talalfi, in tétil politia Bucurescilor, catre toff Boeril, negutitoril,&1i cAtre veri-eine, parte mire- néscft i bisericéscA, spre a fi de obOe înseiinaï, cA e porunca e hotAtirea Diva- nulul, ca de acum Inainte sA nu Ind Imprumuteze euhaul,niel pe PitArésa, niel pe fluid dumné-el, sat a primi amanetù verl-ce, cl celdce va frnprumuta va perde. 1790, Iunie 17. Cod. No. XVIII, pag. 204.

410 t A. Uttgani

Publicatil la 12 judetc, ci la spdt. i vel agá, pentru o slugd ce ad fugitil. Dela Divanuld Printipatuluirei Romeinescl. Poruncd cdtre.... Fiind-ca unit argatd alit dumnélul Oberlaitnant Baron de Pree dela reghimentuld luT Levener savolejard (chevaux légers ?) aü fngit, numele II este Gaspar Hi- las, dela téra CehuluT, insuratil, papistasa, la vêrsta mare, de chid sucuri si done degete la fa ta rosu, perulti capulur murgii, barba nu rade, frunte scurta, omit gros?i, cu jubea albastra, al/611dd gulerd rosu, i manecard rosu, ca nadragl albT, care fiind-ca multe pagube aù facutii la stApanulft sü. s§, datl dumne-vòstra in scire la toti zapciil i capitaniT sa cerceteze pentru acestit omit, si ori unde-la va gasi, prin- 46nda-lit aducl la stapanulit séü, ca bung bacsistiare a lua delastA- panuld sèlt acela va gasi va prinde. 1790, Iunie 26. Cod. No. XVIII, pag. 211.

Poruncd ditre dumnélor boerii judecdtorZ al deperiamentuldi de cinc!, fi ai departamentului de cremcnalion ca sd nu fie filranil, (inuri sec trag prin judec41. Dela Divanul Principatului Kra Romtinese, riind-ca Inteacésta vreme, cavenita lucruluT, diva obiceiii ce aû fostfii mar nainte, care este cuviinciosii a se pazi si a se arma, s'aii data pornucile Diva- nulul, ca nimenea din tgranT sa nu fie tinutt séù trasl pentru pricinT de judecatl, ODA dupA luna luT Tulle; ca sa póta locuitoril de obste stringe bucatele qi a-'sT cosi fkurile, Divanalit poruncescei aid la depertamenturl, ca inteaceste doue-treT iIe, 0, se caute en silinta si mai ca osebire pricinile celor de afarA, care stmt incepute qi intrate la judecata acestor depertamenturl, spre a lua sar- OW,i Mercurl sa se aducl la Divand tete anaforalele lor, pentru care poruncesce strasnicii Divanuldi damne-v6stra tuturor zapciilor Divanaliff, sa avetT a infatosa pe tgranl inaintea tuturor altor BucurescenT Inaintea judecAtiT, sa canto pricinile lor,i Mercarl sa avetT a aduce anaforalele. 1790, Inure 30. Cod. No. XVIII, pag. 219.

Publicatie la 1,2 jude(c, i la spilt.i agd pentru unä maraitand ce se ccre. Pentru un ti marchitand anume Mihaiii Haibel, versta Id de 40 anT,sta- tulft luT maruntil, la fatA uscativit murgü, *alit capuluT negra rotundd, °chi' negri, -en straie nemtesci, ca und laibara ca maned' cenusid albit,cu palarie negra rotunda, care fiind-ca este omd ca pricina,ifiind-case cere a se gAsi negresitii, WI de nicl unit feld de altd cuvénta, se poruncesce dumné-v6stra ispravnicilor, sl-'14 cautatl ca tad felnlit de mijlocd in tad coprinsulit judetuluT, negresitd prinOndu-'10, ca bunl paza sa-'14 trimitelT aidisa avernil panel. 1790, Lille 31. PoruncA catre dumnelal vel arma, ca sa iee dela Inchisereadumnélul vel spatarit, pe Stan Schiopu, pe Marin Petco si pe Ene Nedelcu,i s1-1 trimita la ocna Telega,i WA de a doma poranca, sa nu se slob641, aducêndil mum- basirulii armAsescil aspunsil de sëvêrsirea poruncel. 1790, August 16. Cod. No. XVIIr, pag. 245.

0.11...... 1stonis Romératont 41i Carte la magistratula BrapvuNI pentru viile Parasehivel, fata luI Peteoinaf. Dela Divanulü prin(ipatului Ord romünese, dike einstitulii maghis- tratialä erased eetüti Brapvul. Insciintimil cinstitulul maghistratri, ca avéndrz multi credited, si iée date- ria de bail dela Patent sAtrIreltilil, ce ail murittl, and din plménturile crlesd, si de aid, care Peteut avéndù vil aid in pamêntulii Ord Romftnesd, dupg jAlbile creditorilor de aid din pArtile loculul, aù venitù carte Divanulul dela Inalta gubernie a printipatuld cetata Sibiulur, spre a se vinde viile la mezatil, trimi- Onchl aid siprocuratorti alti lor, ca sa fie fa tlla vAnclare, cad vir Divanuhl le-ail datù spre vén4are la mezatil, care mezatii se si urmézA ;dar acum asnpra urmArel mezatuluI,searétAcu jalbg laDivaralParaschiva fata Petcoinas, prin care arag, ca numitulii tatAlii söiPetco i nasit, avéndil 18 pog6ne de vie la valen PopeI sud. Saac, care dânda-le la numitulii Petcut zgloga prin zapisil pen- tn.' tal. 1000, n'ail pututtl nicI tatIlil siti, Bid ea a se desface de Petcut, sc6te numitele pog6ne de subt zglogire, pAal acum cind crediterulii lul coprinsil tóte viile lui, iutre care (lice numita Paraschiva jaluit6rea, ea coining" si pog6nele ei,i cautA numitif credited, ca impreung cu. viile IttI Petcut al vêtt41 si via el ; pentru care slice el s'ail judecatù ca creditoril lui Petcnt aid la ma- ghistratii pentru acéstl vie, de undo afiatti dreptateai astéptl sI vie de- liberatü dupg orênduiala judecgtel ; dupg a cgruia jaiba Divanuhl pe de o parte ail popritti acum de acéstl datl mezatulil acestor pogke de vie ale eI pAnl si se pliroforisésci Divanula de curgerea pricind, dar de altg parte, nu lipsimii a insciinta ciustituluI maghistratil, de este dupg cum aréta numita Paraschiva jg- luit6rea, ca s'af" cercetatal priciva eI acia de fatA en creditoriT, addi cu insult sotia lul Petcut, care se cuvine a se intreba de acéstI pricinI, ca al aréte cum scie pricina, si ce réspunde la acésta ? BA bine-voiasclcinstitulil magistrata sa insciinteze Divanulil ce judecatA si hotArire s'ail fAcutil ? care acéstl insciintare catil maI in grabg, fiind-cg numitulù Ode zAticnitti. 1790, August 17. Cod. No. XVIII, fila 248.

Divanulü prinfipatului fi'.rel rowel' nescl. Se dg volnicie... sI mérgä la sud Bugg, de mide sä radice pe Panait sht- gerulii, i pe IonitA cAmArasuhl, i pe Gheorghitl samesulii, cum si vist. Neagu rilnduiasca vechiltl, care sa rispumll si la banl, si pe catell patru ridicandu-'1, MA a primi dela d.énsiI vre-unil rispunsil de pricinuire séú intêrcjiare,cu vole, fir' de vole, s1-1 aducA cum me fárl de zAbavl ca sl stea cu totI de fatl in judecatA ; pentru care se dA in scire si la cinstita comisie a visterid,cl de se at% vre-unulil dinteacestI trei la vre-o trébg, sA aibg a oréndui pe altulA iar pe (Musa sl-'1 ridice negresitii sg-'I aducg ; pentru care se poruncesce si tie orênduitule zapciù, sI nu te intorcI cara de d'énsiI, ci Fatal in sépte optii 4ile sorocil, sA te afii cu patru cl fiindil intealtù chip, nu numaI vel fi lipsitil din trébet1 ca unü nevrednicil, ci incg te vel si pedepsi; iar dum- néta vel armad pe cel-l-alfi ce sunt cad al fostù in minAll, aibl gata, sI nu pricinuescI cl iargsl lipsesce afar/. din Arbut ce Wall rtinduitti en isprAvnicia, ci indatA ce se vor strings totI,sgaibI dupi infitisare la de- pertamentO, a implini numaI decal bang ce Bunt hotiritIi sciutl MArid séle prea Inaltulni printipil, dela totI ea nine bunl dovedifi asupra lor fiti de pri-

412 V. A. UREcrial. cilla, t'Ara de a mai astepta a dona porunel, Amaina numif pentru vinovAtia fapte'or, a face In urnia depertamentuld judecata pentru osênda lori anafora catre Divanti, cAd, c6,nd niel dupa acésta nu vel fi dumnéta urmAtord,i vei face iarAl prelungire, vol fi cunoscutd de neurmatord datoriel slujbel dumitale. 1790, Octombrie 15. Enfenbery feld-marsal-leitnantd. Dionitrache banuld. loan logf. Constan- din Stirbeiti. Cod. No. XVIII, fila 276. PoruncA cdtre ispravnicil Prahovel,ca sa trimita pe Tova Nicolaa dela Ploescl cu omd Inteadinsti, de Impreaua si ea davagiuldluI Radu MAnzu, ca vole far' de vol°, la Brasov, ea sa-'11 isbranésea pricina de tovarasie ce ad Intre el, care prin erotoerisie li s'ad clutatd plicinaacolosi socotéla,ca iarasI de acolo si se dée si sfArsituld. 1790, Octombrie 18. Cod. No. XVIII, fila 280. Dela _M'anula prei" ronkinesd. Catre dumnélar stolniculd D unitraehe,starostea de negutitorI,si catre preestesil companiel negatitorilor stréinl,anume, dumnéluI Costea biv vol vamesa, Panaiotu Dimancea, Mihali Gheorghiu, Nicola Dimitru, Hristea Dus Chiriac Potiza. Fiind-cl Zamfirache sArdaruld, ce ad mirad la Misia, este datord la mult1 creditorl dela Lipsia, a carera vechild' este aicea Petre Vasiliu lipscanuld, i la Ioan Cincul ot Sibil:1 i la altil din t6rilecraese'l, cum si de aicl, a carora datorie este sa se Implinésca din r6masuld periusiel a namitalul Zamfir, ce are aicI In téra, care s'ad fostd data asupra sardarultilChiriac Arbut, i din veniturile casel luI Zamfir din epitropiace ad fostd mal nainte satraruld Angheli, fiind-ca, trebue ca datornicil sa-'s1 dovedéscl antdia fiesee-care datoria 111 prin cercetare de judecata, en sineturl si ea dovedl vrednice si asla sA, intre la analoghie a lua fiesce-care partea ce-'ld va ajunge cu rémasuld, carona sineturI i dovedI, trebue sa li se faca o bulla cercetare, ea deosebitA luare aminte,i ea judecata, dupit orênduialapravililor, cAddatoraied este mortd ;de aceea Di- vanulti orênduesce o deosebita comisie, pe dumnéta stolnice Dumitrache, ea und practicosd la dreptatea judecatilor si laalepravilelor, iea, peunnlilce 1 fostd d'Ant6id orênduitü si la socotelele venitulul case! Zamfiraehe sia pe- riusid hl',siai sciinta pricinel acestia, i pe dumnéld starostea de negutitod si pe dumné-v6stra proestosilor al companid, ca la o pricinace este de 'lega- titord stréinil, dupl obiceiula ce ad fostd a tilref, ca sa v'éadunatI top' la ami leed, ande venindd atAtii Petre Vasiliai loan Cineul, cum si toti altI creditorI, sit cereetatl pentru fies-care deosebitd f&te ca buna inane aminte, cata datorie are? cu ce dovedli sinetarl? de cAnd? si de ad luatit dintr'acele datoril séd' nu? cu dreptuld Mulada diva oranduiala dreptAteI si dupa pravilf, sa lamuritI datoriile ce vor fi bune, si sa artítati DivanuluI pentru fiesce-care datoruied deosebita ea anafora; de alta parte sA aducetI si pe sardartild Chiriae Arbut, cAruia sa-'1 ceretl cartea Divkinulul, ea sa vO pliro4.brisitl de averea luI Zamfirache sAr- daruld, ce s'ad data subt epitropia sa, l'ara care sunt t6te arnate anume, si sa luatI In scrisd venituld caselor si a viilor, dupa cartea pe care este datord Arbut sa o dée, pe vremea de dad s'ad facutii epitropia pana acum; asisdereai banil

ISTORTA ROM1NILORO 413 care ail fosta asupra satrarulal Angheli din epitropia sa gap sunt anume, sa vé. pli- roforisit1 iarAs1 din cArtile dumnéluI si de iail datd toti sé ti nu? iarAg si-1 luatI In scristl, aduckda cu socotéll buna Incondee, biteveniturilepereusiel lul Zamfir ce sunt fn banI gata, cum si la alte pricinI din veniturf si socotell ale caseI lul Zamfir, de aa f6masil sltrarala Angheli indatorata din epitropia sa, dupi judecata Divanuld, cu loan Cineu a mal rëspunde la cevasI,orl a aduce gil a da niscare-va sineturl, telte acum si le lAinttritI si si argtatl Divanalul In scrisd cu anafora, ca dintr'acele veniturl ce se aduna In banl gata si din vénclarea lucrarilor tul Zamar, care s'ail data spre vênclare cu mezata, si poruncései Divanula a se da datornicilor ce ad a lua ; msa, fiind-ca datornicil ati provalositili pentru mosia BalotescI ce ati fosta a lul Zamarache, si se afla anal stapanindu-se de medelnicerésa 1'6m:intuid Mihalachi medeln., avénd-o camp6rati dela mezata lila dinitele MArieI séle Alexandru Vodi Ipsilant, cerkida a-'1 pliroforisi dumnéeI de dreptaì cuvénta stipinirel séle asapra numitel moqiI, trebuinti este acum a se chiima de fati si dumnélui cilminarl Hagi Moscu, vechilula dumn6eI medelnicereseI, unde vor fi si datornicil fatl, ca 81-'0 aréte sinetula si dreptAtite ce are asupra sti- panireI namiteI mosil, care si le cercetatl dumné-v6strA spre a se da pliroforie datornicilor la kara ce faca si si ariitatl si Divanulta in scrisa ;care datornicI ati voIe, sil-'i socotéscii si-1 dovedéscl, si si aréte la judecati orl-ce alte lucrad' ale le Zamtir, vor mal' patea dovedi arara din celea ce Bunt sciute Diva- nulul din cercetirile ce slati finta ; pentru care orénduesce Divanula zapcia pe vitafula de Divand, care ailfostad'antéiii la pricina acésta orênduitd, spre a face zapcilicula cela cuviinciosa, dupi povAtuirile dumné-véstri, pentru urmarea si sëvérsirea trebei. 1790, Octombrie 18, BucurescI. Enienberg feld-marsal-leitnant. Dumitrache banti. loan logofilta. Coslandin

Cod. No. 5(V111, pag. 282. Porunci catre vl5dica Sindis, si catre paharnicula Gregorie Grecéna ca sil cerceteze pricina Abel' MariutiI Visteresil si a bArbatulul séa Cazote, pentru por- nirea ce al finta ispravniciel el cu mare necinste aducênda-'1,i dandu-'1 josil sil-'t batn, pentra cam pasa do 'I sinesi inchisl,pentru cidag luatti peo nep6ti a lor ce vrea si o (He mumg-sa dupi unü oma nevrednicil, si vrea si o dée dupi anula ; si cerceteze sfintia sai dumnéltif pah. si si insciinteze Diva- iari pe jAluitorl slob646, dela Inchis6re,trimiténda-'1 aid Impreuni si ea acea cereetare. Cod. No. XVIII, fila 293-294.

Carte de judecatorie la sud Oil ce s'eta data a fi judeceitor Radu biv 3-lea logofati, dukú cererea luï. Dela Divanta Prinfipatuldi Romcinescl. Pentru inlesnirea locuitorilor ce ati pricinI de judec/pi pentru usurarea si a ispravaicilor, care ail trebile judetaluI, priminda Divanula cererea sa, s'ad' °M'adulta judecAtorti la sud Oltti ;cleci se poruncesce dumné-v6strl ispravnieilor sil-'16 cun6sceti de judecitoril pe numitulti biv 3-lea logofétil Radulii, si si aibA a cAuta pricinile de judecAtI ale norodulul. cu dreptate i cu silinti, d'andu-I dumné-v6stra ajutoruld celti obiclnuitil de slujitorti pentru ceI co sunt In pricini Merla Romdnfiorii de V. A. Urechid. TOM. II alti setiel, 1786-1800 si al IV-lea dela 1774. 27*

414 V. A. t.Tittenti de judecata, la care yeti fi cu purtare de grija dumné-v6stra spre a nu se face catahrisisii la tréba judecatorieI, 1790, Noembrie 15. Entenberg, feld-marF,salii leitnant. Ot .Remlnie Filaret. ldn logof. Damaris. Cost. Stirbeiü. Cod. No. XVIII, pag, 317. Dela Divanulil Printipatulairei Bonginescl. Porundi ditre dumnélor boeril judeatorl dela depertamentalti de Cremenalion. Cinstitil magistratii alù craescil cetati Brasovului insciintéza Divanulul dela 9 acestel lunI, dupa calindaruhl noil, cum ca Inteacésta trecuta vara, s'A pasa In tinutulil Branulul una hota mare, anume Capü' defierti,careestesipana acum la inchisére acolo, pentru care aréta cinstitula magistrata cum ca adeveritil, ca acestil numita bota ar hi maI t'anta multe hotili pagube In pa- m'éntula tara aid; ded Divamilil poruncesce dumné-vástra, As faceti cercetare in condicile puscariel,ìori" de ait fosta acestù" namita hotil vre-o data In pedépsa puscarid, oil de sunt treeute In condicl nescareva pricinl de hotiI ale lul, si ce hotil anume ail l'acatit? si in cate rénduri si dela cine? In ce vreme? sa le scrietl téte,siseargtatl DivanuluI prin dumnélul vel Armasil,care cercetaresa avetl dumné-v6strA a o face ea graba, si sa ariitatl Divanulul, fiind-ca are Di- vanulii a da réspunsll cinstituluI magistratii. 1790, Decembrie 10. Bacuresci. Entenberg. Ot R6mnie Filaret. liada Slatinénu. Idn logof.2JIateiì1al- coianu. lifarehelius. Asernenea porunel ea acestea Menta si la Muscel, Arges, i DA,mbovita. Anexe la pag. 365 (T. III) Cu referipta la dOrI, vhml, cutia milelori in genere la afacerl de ale visterid, mal dAm6 urmAtòrele acte de sub administratiunea austriacA: Dupa r5spunsull comisiel visterid, ca dupa porunca ceailprimita dela Divanil pentru pacura masalalelor a se plati dela visterie, ea dée poruncl naruluI Manu, ea al aduca cartile de orênduialai fitantiile de datil, data Po runa catre caminara Manu, ea sa dée cartilei fitantile la visterie. 1790, Maiil 23 Cod. No. XVIII, pag. 357. Catre dumnélul vol vist. pentru talenr. opt-decli una, pretula a ciad bu- catI citai coll 13, ce s'all fosta mata lui IVIanolache Oheorghiu, omula dumi- séle Barontl Bucovil, in viemea DomnuluI Mavrogheni la '-réba térel, adeca pentru imbracamintea caselor de mosafirl, fiind-ca din socotelile de atuncI a venitulul thel sunt rè"masi o séma de bani (1), sa se dée numituluI negutitoril acestl tal. 81 si se va tine In séma. 1790, Junio 7. Cod. No. XVIII, fila 193. Catre cinstitall rnagistratii alit craeseil cetatI Brasovulul, raspunsii la cartea ce a trimisa, pentru dol bol ce aii mata vatavala de plaiula Dambovita, sud

(I) Ea15 culi.' se conslatii crt aü fostu r6roasil dttpii Mavrogheni, banl in visteria

lvrottre Romkitt.oart

Dambovita, dela unil Martin Eltu din téra Barsil, carI-'I avea cumpilratI de aid din téra in 45 nemtescl si vrea sa-'I tréca inIuntru, si róga a se ierta boil acestiff sOussi-se dée huff InapoI, fiind-ca nu ail Sciutn ca esteporunca afi oprip; Divanuin réspunde, ca pentra oprirea vitelor s'an facutil Insciintare la malta craiasca guvernia SibiuluI,i gubernia va fi insciintatil pentru acésta, si magis- tratulti de nu s'an ìmplinitü datoria a insciinta la totl locuitoril de obste,este datorti a plati tota paguba jaluitoruld ; numal face gra0e (1) acum de acéstl data. poruncitti vatavald de plain, sa Implinésca bang jaluitoruld, jailboil sunt opritl a esi dui)/ porunca Inaltuld Plincipe. 1890, Junio 20. Cod. No. XVIII, pag. 208. Catre comisia visterid, dupa Insciintarea ispravnicilor ot sud Saac, pentru nisce vite ce le-a prinsn treandil peste plain, unii Toma, fiind-ca Insciintarea nu aréta loculti unde le-a prinsti,i Toma prin jaiba la Divanil ca era sa le dud la pasune, unde sunt vitele frate-sén,ii la HomoracI le-an gasitil plaiasiI, care Homoracl fiind-ca este departe de hotarn, de va fi adevérattl, nu este vinovatii, si sa-'I dea vde a le vinde aid In téra, ci Inteacestasil chipù si féspunza ispravuicilor. 1790, Tulle 12. Cod. No. XVIII, pag. 228. Publicafie la 12 judge, a este sise strige vindriciuld la sft3r;ituld hit August. Dela Divanuld prinfipatulal Wei romdnesel. Dumné-vóstra ispravnicilor ot sud.... vetl sci ea In sférsitulti lund lul August este si se strige venlarea viniriciulul, diva obiceiii, pentra care sa publicuitl la tot' de obste, ca cine va vrea a fi musterin, si scie pia cea orbduita, ca si se afie aid, or)* Insusl, sén vechilil lor, ca si dée la mezatil, de uncle este slobodil fiesce-carele a cumpéra ne-opritil,Indemnanclii dumné-v6stra pe totI musteril la acésta, fiind-ca rodaln viilor estimpti, dela Dumneden sé aréta ;ci clan/ si nu facetI cusuril la acésta, ci pe top' InsciintatT, pentru ca de se va Intómpla vre-und musteriii a ni i se aróta de catre dumné-v6stra mal 'nainte liaa cea orsénduita a vhd'érel, si scig ca vefi avea a respunde. 1790, Mlle 29. Cod. No. XVIII, pag. 239. Publieafie la 12 judgei la cdminarulti lifoseu, pentru slobolenia vitelord. Cdtre ispravnicii ot Fiind-ca pentru scumpetea de ale mandril in partile locurilor Cräiesci, celea d'inapd, alla trebuinta slujbei cu cale, acum a sloboli saterea vitelor din téra romanésca, si a lasa de a se deschide locurile pe unde ar putea trece vitele, de acum dela 4i &Min Septembrie, dupi multi calindarn; decI si vestitI dumné- vóstra ispravnicilor, &Mtn locuitoril térel, catii si la negutitorI acésta slobodenie, pentru care acestea vite ce volt trece ail a plati pentru slobogenia alisverisurilor, din care se folosescil si se castiga, preste obicInuita varna ce platea, adeca adausi de inn bon sén de min calii tal. unulti, de o vaca bad 90, de unn ¡anal, manzn sOit rimatorn bad 60, de óle sOi cap% cate bad 40, care acestI 6men1 trebue si aiba pasusurile celea trebuincióse dela insusI gheneralii comando, earl pasusurl

(1) Pentru prima data allamil utilisata vorbagra¡ieIn limba romina I

416 V. A. Unucta

sunt sa se (We de aid dela mine feld-malal-leitnant Baron fon Entenberg, or prin dumn6-v6stra ispravnicilor sse eéra, ca sg, se päta arta acelea pap- qua la vanil; pentru care s'ag datil porunca Divanubil qi la dumnélulcminarú Hagi, Mosca epistatulil vAmilor, ca sa ineiinteze pe vameql sa iée vama cea hotgritg, preening maI sus sg aréta,i sa se de banil la lada rèsboIuluI de aid. 1790, August 12)23. Cod. No. XVIII, pag. 245.

Porunca ce s'ati daei în dosulti raportutuï, caminariului Moscu. Dala Divanulti printipatulta Vre't romänesd, are &maul cantinarulti Moscu, epistatulti vibnifor. cetitti la Divang acestil raportil aid dumitale,i câtil pentru venitulfi balciulul GajenI, dumnéta sg te pliroforiseseI Inteadevärg catl hull acuprinsil sa arätI DivanuluI, fiind-cg este sa se dée dumitale porund spre a segdea pe dumnélul vistiernlGradiqteanu ca ace$1 banI, dupg orderuld Inaltului pin care ail bine-voitil InAltimea sa a se pgzi privileghiurile môngstirilor dela trel domnl, iara pentru ciauulä DrAgoiti, ce ail cumpäratil fumgritulg bAltilor, fiind-ca este sciutg, ca in vremea ce era a data acésta slujba, While fiindg asupra räsboiulur cgtre Giurgiov, apucatil a data acestg fumgritg', fiind-ca locurI sunt la vale asupra Minkel unde se cuprinserai top' slujbalil a nu Ambla, pentru aceea se cade sa albA IngAduiala pentru acestil casual de bad.. 1790, August 16. .Entenberg feld-marpl-leitnant. ot Rämnic-Filaretos. Ioan Damaris. Costandin prbeiä. Mateiti Fälcoianu. Cod No. XVIII, pag. 248. Rfispunsil la vAtafulti Sterie dinplaiult1 Ialomita, sud DAmbovita, pentru unil Coman zettl Serbu, din tinutulg MoeciuluI, cares'ati pninsit Impotriva poruncilor ca gépte bol treandu-1 hotaruhl, i pentra Stan Geese ce ail fostil parintiI luI locuitod aI plaitild la satulil Serbanesel, iarg, acum s'ag mutatil in plgOle judetulul la satulg Valea-Lunga, ca alt1 patrueind 6menI, rude ale luT, carI facil multe urmarl ne-trebnice ;ca vitele sa le tie acolo, jara pe sta- pAnulil vitelor sg-'14 triméta aicea, §i de hotatirea ce va fa,ce Divanulii, va avea räspunsg; jarA pentru celii stramutatil la loculg luI, care are a se duce la urrd, s'ag datil réspunsii la comisia visteriel, a face porunca cea euviinci6s1, ca o trébg a vistierieI. 1790, Octombrie 21. Cod. No. XVIII, pag 285.

Dela Divanula prin(ipatuluZ Vrel romänescl, poruncä catre boerii epitropi. Dela 10 ale acesteI inni, s'ail datil dumné-v6strA porund pentru veniturile cutiel, ca sa aveti a fé da socotéla inaintea parintilorarhivel, dupg orändniala hris6velor de tag luatulgi datulil,care socotelIteorisindu-se de catre pré sfintia sa, sl aréte la Divank i pad, acum mid' o urmare nu 41 Mental, care In 12 qile de cilnd s'ag datil poruucai pang acum, ai pututg dumnä-v6stra a vä face catastihulg socoteler, a dai a Implini porunca ; ci dar, pentru acésta Intea- dinsg se trimete dumné-vóstrai acästa alg doilea porunek ca Mil de a zabovi

Isroars Rom/101.0ot 417 mal multü, sa avetl a va da socotéla negresita, Oa mane, care socotele, sa bine-volesci pré sfinfia ta, parinte mitropolite, ale teorisi si ale da la Divana. 1790, Octombrie 22, Bucurescl. Entenberg feld-marsal-leitnant.Dirndl-ache b antl. loan Danzaris. .21/atehl Rilcoianu. Cod. No. XVIII, pag. 286. Dela DivanulA prinfipatulta (era ro»zcinesci. Pentru 12 butt cu viral si 12 putini ea strugurl ale Radultii catana Bra- sovénul, ce ail facutti in viile séle, care le are aid in téra, se poruncesce dum- né-v6stra ispravnicitor i vatafilor de plaia i vamesilor de schele, sa aveV a da vole ca sa si le ridice si sa si le tréca inlauntru la Brasov, fara de Ma o oprire, dupa cum sloboll aü fostal Brasovenil in toff ani a's1 trece vinurile lor ne-opriV; pentru care sa aibä a's1 plati vama ca unù sudita ce este dupa tarifti, cate trel la suta MIA de alta sup6rare, numal sa ingrijiff ca pe lama acestea vinurI din viile stile sa nu ridicei altele, de cumphata fiinda, ca ca acésta se pagubesce venituhl vamiI. 1790, Octombrie 29. Enfenbery gheneralti. Cosma ala Ungro-VlahleI. Dintitrache bang. vel _roan logf. Costandin Stirbe'i. 111-archelius. Asemenea cärÇì s'ati datil Fi la acesa, mai jostí Nicola Ciurcul, 12 bufI ca vintl si 2 putiif strugurl. Dumitra Moise Brasovén, 16 butI ca villa, 20 putinI strugurl. Than Stoica Brasovénul, 10 bug ca viml. Dumitru Ioan Brasovén, 8 but' ca vina, i 20 putint strugud. Lazar Chiral Brasovén, 10 bufl ca vinti i 20 putidi strugurl. Dumitrul Ciurcul Brasovén, 10 buff ca villa i 20 putinI strugurl. Ioan Lebula Brasovén, 12 buff ea vina, i 20 putinl strugurl. Ioan BredicI Brasovén, 12 butI en vinti, 20 putinl strugarI. Ionifa Dan Brasovén, 11 bufl ca vina, i 20 putinl strugurl. Ioan Marco Brasovén, 12 butl ca vina si 20 putinl strugurl. Dela Divana. Cod. No. XVIII, pag. 30. Publicap la 12 jude(e pentru a Mt supt5ra de vícàriti pe Praoven't Breizzoil ca eta, ca chirie. Divanula Prinp:patulza (0ei Romeinescl. Poruncd are ispratmicii ot sud S'ail insciinfatti Divanuhl, cum ca PraoveniI, ilocuitoriI de la Brawl si alfi ce vina ca carele ea chiril aidin Ora, si iara se intorcil cachiril inapoi, cum si cel tragtiodaile al cal inhamaV la care sidecalarie,asisderea si ceT ce-'s1 aduca marfurl iarasI ca chiriI pe cal impovarafl, si iara se intorca inapoI, care pentru uni1 ca acela de cal inhamafI la earl si de cal de calarie de ceI impovarafI ce vina si mere' ca nisce mozafiri, n'ail fosta obiceia a plati vacaritil, fara numaI de vitele cele slobode ce le aduca inteadinsil pentru ernatie, la pasune, acele numaI aù sil plat6sca vacaritulti, dupa ponturile si obiceiulti

418 V. A. URECHIX iar acum la potriva 'i-ar fi supgrandti slujba0I a le Ina vacaritulii ; decl, fiind-ca pentru acestil facutiiqi invremea Domniei sale Mihaiti Voila Sute, poruncl de a fi nesupgratI, precum este sciutti Divanultg, pentru care se porunuesce dumné-v63tra sa dati porunca in tota judetulù, la capitanI, la zapcil, la vata0I de plaiil i la totl slujba0r, ca nicl 'Meant"' chiprt sa nu ingildniasca pe s1ujba01 oIerl a face vre-o supkare de vacarita pentra acestrt felri de cal, a dumné-vbstra vet1 fi in vinovatie intocmal ca acel jafaitorIi calcatorl de po- rand in potriva ponturilor 0 a obiceiurilor. 1790, Noembrie 10. En(enberg, feld-leitnant. Dumitrache banti vel vist.Io'n logof. Manolack Greic 6ostantin Mateiel Falcoian. _Marchelius. Cod. No. XVIII, pag. 312.

Porunca ceitre ispravnicel ot swi Delmbovi(a. (ve41 vol. III 1774-1800 pag. 874). VetI vedea anaforaua ce ati datti la Divanii prea sfintiasa parintele me- tropolitti,pentru care Divanult1 poruncesceca pe acel locuitorI sa-'Ifacetl a fi urmatorli supql la aceledrepteobiceiurlale mo0d, spre a-y da adetulti lor la sfinta Metropolie, dupa obiceiniti ce aa avuttl maI 'nainte pnli s'aA datil acea carte la maul, §i dap cum dad 0 altt imprejuralI dupa, alte mo0f de prin prejunl, mônastirescI i boerescI, qi acea carte ce art la mama. dela Domnultii Ma- vrogheni, cumi acea adeverinta a rëposatulul parinteluI metropolitil, ce de sill 0 de nevole, le-ati datù, luandu-le sa, le trimitetl la Divanti. Enfenherg leitnant-fel-marpl. i 1?6mnic Filaret. Cod. No. XVIII, pag. 119. Porunca catre cornisia visteriel, dupa orderulti Inaltuld printipil, cum ca dela Noembrie ant8iti 1789 pana la August 30 1790, s'aiisfêrOtil o jumgtate de anti, decl face trebuinta a se paradosi socotéla visteriel de datti 0 de luatti la Divantl, 0 ce banl va Arnanea din socotéla,. sa de la camara craiasca, pentru care este indatoratii Excelentia sa gheneralultii a avea purtare de grija la sëvêr- gire 0 a da séma,i bine-volesce shêrOrea acesteI trebI,celti multú panala jmnëtatatea hind lul Iunie, ca de atuncl inainte sase p6ta a sévêtyi tréba zacherelei, gala cea din natura, catrii cea ca banl, la care trebue si inaI fie zabava, dar a aceea sa id sférOtti pana la sfèr0tulii lul Iulie. 1790, Maiti 20. Cod. No. XVIII, pag. 153.

Porunca si hoteirirea ce ail feicutei in dosula anaforalei ispravnicilor Delmbovita, pentru pricina inoiel Sei'culeni (le acolo, di nu urinézei locuitorii clatoria lor. (Nit III pag. 874). S'art cetitti la Divantii acésta anafora a dumné-v6stra pentru impotrivirea ca care s'ail arëtatti numitil sated, pe carli pan. acum qteptanda-i la Divanti sfintia sa parintele Yladica Sidis (?) nu &ail ar6tatrt pip a veni, dupti sorocula ce y-all putt inaintea durnné-vdstra,deel obiceiultithii se urnaka la tóte mo011e mônastirescl qi boerescI, §i mal vêrtosil ditpa, cum se va fi urmandri la totI altiI imprejurenI de aicea de pe mOile mtiinastirescI§iboerescí,sunt datorli ace01 locuitori sritenI de pe mo0a SacuenI a fiarmatorl,qiilapotti ca nicl unri cav'e'nfrt a fi deosebitI in alteobiceiurI,cand na ati la manile lor

ISTORIA ROMINILORO 419 niel un d sinetd Domnescd vechid,sévre-una ase4améntd la sfanta metropolie, mal d'inainte de vremea domnulal Nicolae voda Mavrogheni, ca care sa p6tii dovedi de adevérata (iisa lor, Divanuld poruncesce dumné-v6stra, ea sa aveti su- pane WI de vola lor la datoriei obiceialii acela ce este si la altl locuitorl de pe mosiile m3nastirescl si boerescI de aid dimprejard, si precum eel de apr6pe vecid ai lor sant uumatorl, asa si el sa fie datorI a clacui gile dapa cupriuderea pravilnicescif condicI,si a-'i da dijula fènulal intocmal precum dad si a10 im- prejared, si damné-v63tra santetr datorl a face urmarea poranceI Divanulal cu implinirea cea cuviinci6sa pentra t6te dreptele obiceiuri ale mosiel,i acele sineturl din vremea Domnid s6le Nicola° voda Mavrogheni, dup. poruuca ce avetI, lué,nda-ledin manile ion,sa aveV a le trimete la cancelaria DivanuluI. 1790, Iulie4. Enfenberg, feld-leitnant. Ot Rdmnic Filaretos. loan Damaris logof. Na- nolache Greickteanu ; Marchelius. Cod. No. XVIII, pag. 219-220.

Din respectult1 bisericel, a soilel si in genere alt1culturel, mal aducemil aci unele documente relative la administratiunea austriacrt dupà caderea lui Mavrogheni, ca anexe la vol. III (seria 1786-4800). Pitacil are eintropie pentru léfa celor ce invap Divanultí prinfipatului fifreä romcinesci, are boerii epitrop. Pentru cantaretil ce invéta uceniciIcantarl grecescI si romanesd, earl aft 16fa pe lung, unulil tal. 25, si altuld tal. 20, ce teed la améndoI talen l 45, poruncesce Divanuh, ca dapa orénduiala hris6velor domnesel, vechT, sa avetl a le da aasta orênduita 16fa, pe luuile ce ad a lua améndoI, adeca tal. 45 pe luna la amiindol. 1790, August 11. En(enberg feld-marsal-leitnant. ot Römnic-Filaretos. loan logofétd.111ano- lache GIL .6teanu. Costandin Marchelius, Cod. No. XVIII, pag. 244.

Carte ce s'ai *WU in &swill raportulul dumisaie vistierulti Constandin Stirbeitl, care este asemenea cu cartea ce s'ati data nzadistirei Pantelimon. Dela Divanulii prinfipatulaïërei ronuinescl. Cu cale fiindd cererea durnnélul vistieruld. s'atit primitil la Divand, pentru care Divanuld poruncesce molitvelor vóstre preotilori tutulor locuitorilor acestor mahalale, ca de acum inainte ilia de cum sa nu vé indraznitl a preface stapanirea binalelor v6stre pe alte name str6ine, fara de scireai iscalitura stapanulul ci la orl-ce schimbare sa sci1i, ca avetI datorie, sa datI in scire dumndul, iscalindu-se inteacea schimbare,prin care se va muta stapanirea binalel dela and obragi la altnI,i sa tréca numele aceluia ce se face nod stapanft, in catastihuld dumaluI, pentru care se orênduesce zapciulfi Divanulul ca sa publicuiasca acésta porund la tog preotil si malialagiil,facéndil si pliuire de dreptuld chirid de pe la aceI ce vor fi datorl,iar child in urma, dupa ce se va publicui acésta perinea., i vor tos!, Vor face urmare im-

420 V. A. 1.JuvauI potriva, nepazindù acésta orêndniala,atunel se da volnicie printeacdsta tArunca a dumn610 numitulul boerti, ca pe cola ce va gasi intratil in stapanirea vre-und binale fara de a0a iscalitura, unula ca acela al fiedatorai silita a face on dumnéle noti aseprOnta pentru chirie, fara de a nu putea pretenderisi urmarea chiriel celel veelfi; a00erea qi dijmurile rodurilor ce puna pe mo0a acésta, dupa obiceiula pAmhtulul, sa se implinésea dinfieq-care--prin mal susil ofanduitula mumba0ra, iara pe carele se va impotrivi a nu plat' drépta chirie, sail a 1111-V da dijma panahltule din rodurl, aduca la judecata,deosetitti poruneesce Divaualiii vanaarea de vinn i rachiü, sa fie cu scirea qi voia stapanule mega, platinda fiere-care obicInuita adetti, ea orI-carele in urma dupa acta nu va fi volnicil a maI vinde, ei va fi Cu totalaopritil, cum §i pentruvite poruncesce Divanulii pue vacara de pug, spre ale paitori,i a le punta pe unde mergü vitele Bucurescilor, spre a nu calca gi a face stricaciune semünaturilor de bucate, cad se vor da subt glába vorniceilor, ipagubele ce vor face, eidara orònduitula zapcia la bite acestea se faca a fi urmator. 1790, August 22. Enfenberg, ot Ii6mnic-Filaretos. loan TRonaris. 111404 Falcoianu vistiera. Illanolade GradOcanic. 111archelius. Cod. No. XVIII, pag. 250.

Dug raportula dumnéle vist. GradiOeanu, pentru privileghiula mbnastireI Sinad, ce s'ati intaritaí ell cartea Divanulul, a lua venitula dela têrgulil din 4 Mari ce se face pe Valea Negovanilor sud Saac, care tine tèrgula Orlatil inteacésta luna Oetombrie, ea sitie in séma clumnélul caminarula Mosca dupg, ponturile ea care s'aü Vendutil, s'ail data porunca la dumnéle caminarea ca sa se adevereze üntêiii, de cata venita va stringe mônastirea, 0 sa tie in séma dumnaul Vist, la sferturile ce plateseii. 1790, Octombrie 18.

S'aa Moen porunca la ispravnicfl Saae, ca sit orêndeasca a lua in scrisa tota venitula ce va stringe 6meniI mônastiref Sinad, din 4 Marti ce se face WO pe Valea Negovanilor, dreptula adevara sa iusciinteze DivanuluI, fiind-ca ara a se scadea dumnéle vist. Gradi§teanu din sfertarile ce platesce la camivarula Mosca. 1790, Octornbrie 18. Cod. No. XVIII, pag. 284.

Eaca unele documente relative la comercitiiedilitate. Porunel catre Nicolae Toplicean, ispravnicü ot FocpuI, fiind-cas'aa In- seiintata Divanula cum ca dumndlul ait deschisa sehela Gradiscel 0 se negutito- resee ea marfa ce vine de la Braila, 0 s'an data poruncit de eqte laAprilie 25, ca eel ce vor avea a face pe margiul sa se traga, neentezIndu-se mal meta a cuteza sit urmeze impotriva, osebita aa scrisa caminarulti Mora la totl vatqpil, de obqte, din porunea Inaltului pri4ipit pentru acestea, spre a se pazi nizamula acesta, datord era 0 dumnélul sa urmeze, 0 cum cutezatii de ail Ueda acésta fapta ? pe rang, alte rele urrnarI, impaninda drumurile cu jitorl de trage pe negatitorl ori dincotro vina la. Gradisee vamuesee, de care este vinovata, cere Divanulü In graba r(3spunsti de acésta urmare a sa, 1790, Maui 10. Cod. No. XVIII, pag. 141.

'STOMA ROMINILontr 421

Ogre diannelta vel agil. s'ati insciintatd Divanulfi, cum ea cosaril, impotriva obiceiulul ce aù fostd, iaú cate patru parale de mid cosil, plata lor, care acesta plata fiindd peste mesura, si fiind-ca mai nainte era numal cate o para, Divanuld ad gasitil cu cale adaustl Inca cate o para, care este indestula plata doue parale de und costi ;decl, poruncesee Divanuld dumitale vel aga, nu numal lorsale dal porunca sa nu cera maI multd, ci si la obste in tOta politia sa vestescl, el fiesce-care are a plati de co.d cate done parale, iara nu maI multa 1790, Oc- tombrie 21. Cod. No. XVIII, pag. 284. Ctlire dumnelut vcsptt. i catre dumnélui ve l agei, ca th arete tacdmula focului. La Dechembrie allí anulal trecutti, diva porunca Maria' sele prea Inaltulul Principe de Sacsonia-Coburg, Divanuld ad Licata.oranduiall,ca fie-careledin dumnd-v6stra sa avetI in curtea dumné-v6stra gata tot-deuna 20 sacale pline en apa, i 50 topóre, i 2G0 donitl, i 20 cangI,20scarI bane sanötesesi2 tulumbe, la care acestea tOte Wad cheltuitd banl cu cisla delabreslele Bucures- cilor, de -s'ati cumperattii s'ail data dumne-v6stra, spre a le avea pururea gata in pastrare pentru: intêmplare de foeil, in nanntru politiel, spre a alerga Cu 6menif dumné-v6stra spre stingere ;decl, fiind-ca acum este sa se dée nizamuíi sa se pue la cale miji6cele cele euviincióse pentru iutemplare de foal', Divanulil core dela dumne-v6stra Argtare de t6te acestea mal sus d numite lucran l cu f6Ie anume undo sunti cate? care pana mane asteptIrmi Beim acestora sAdatI damn& v6stra negresitil cu raportù in scrisil. 1790, Octombrie 28. Enfenberg feld-mars.-leitnant. Dumitrache bang. Mateill Cod. No. XVIII, pag. 293. Dela Divanulti Prin(ipatuluiëreì Ronuinescl. Ceitre ispravniei ot sud Saac. S'ail cetitù la Divand atattl insciintarea dumne-v6stra, cattisia locuitorilor, negutitorilor, a vatavalul de plaid, cad cu totl cera sa se faca Orel Joia la Cislad, pe mosia sfinteI episcopiI Bun, a carera cerere o gasitIsi(Winne- v6stra ca cale, ea und lucru ce argtatl, ca nu numal nu este spreo vatamare cevasl, ci inza si spre folosuld la venitulil vamil all camaril ImphatescI, si spre indemanarea la alisverisuld locuitorilor, fiindd departatI de alto tergurl calein- delungata, pentru care, dupa raportuld dumné-v6stra, iata s'ad data dela slobodenie pentru facerea acestal tèrei la Cislad, pe mosia episcopiel,pentru care vetI insciinta la totI, ca 0, se adune spre a-'11 face alisverisd meopritl, atata numai poruneesce Divanuld dumne-v6stra sA grijitl ferte ca nu cum-va cu prieina acestul têrgA sa aduca stricaciune la alto te'rgurI ce cadd in partea loculul mal aprepe, care stint vechI, ci sa cautatI, ca si aceste terguel sa se faca pentru indemanarea locuitorilor, orenduindù' o di dud nu este tergd in cele-l-alte ter- gurT,i niel acele vechi din depOrtarea loeuluI sa nu se smintesca.1790,0e- tombrie 29. Fazfenberg ghenerald. Comm alù' Ungro-Vlabiel. Dumitrache band. Costantin Marchelius. Cod. No. XVIII, pag. 301.

422 V. A. UnEcirIX

Vela Divanulti prinfipatului frfrd románesel. Poruned catre dumnetui vel ay4 i catre dumnelid biv ve? stolizia Costan. Nieuleseu, epistatult"c narturilor térgului. Fiind-ca Insciintata Divanuld, cum ca aid in politia Bucurescilor, patimesce obstea cea sama de lipsa luminarilor, pricinuinda luminararil ca seula cata avuta apr6pe este sa se stèrsésca de tota, Divanulti poruncesce dumné-v6stra, ca l'adata dupa primirea acestia, numaI decatil 81 vsculatl dumné-v6stra, (iar O, nu randuitI pe alta cine-va) sa reergetli sa facetI eu amëruntulil cercetare, atata aid In tota orasultä, cum si pro afara prin prejurula Bucurescilor, verl nade yeti gasi sea, orl ala luminararilor 864 ala negutitorilor ce ati Mata vite la zalbanale, séa macara ala cui va fi, dupa ce-VI vetI lua In scrisa cata suma de oca este si la cine anume gasita acestù' setl, sa-la pecetluitI apoI prialocurile unde-'1a vetI atta, &inda strasnica porunca stapanilor acelul setä, ca niel de cum sa nu se cuteze a ridica seula din loculù 05, pana nu li se va da alit doilea porunca a DivanuluI, prin dumné-v6stra, cad orl-carele se va In- drasni a face o armare ca acésta in potriva porunceI Divanulul, hotarita sa scie ca nu numal se va pedepsi strasnica, ci Inca va figlobita cu mare strafa, iar dela dumné-v6stra asteptama t'ara de zabava, sa aduceti la Divaml catastihù cuata de cata suma oca s'ajígasitü, prin ce locurl si ca aratare anume cul este aeelù sea? adeci fies-carele cata SUMA oca de sea are? ci dar asIa yeti arma negresita. 1790, Decembrie 2, Bucurescl. cod. No. XX, fila 330.

Vela Divanulii prinfipaltdul Vrei romdnesel. Poruneei catre duninéltd vel speit. i dumnatil vel agtí. La trel ale lul Ianuarie dupa alindara' noii, este sa se vênda. cu mezan aicl Inaintea carauld, 150 caí unguresd simoldovenescI, decl sa avetI dumn6- v6stra a da de scire la totI de obste aici In Bucurescl, ca orl-cine va fi mus- teria sit vie a campgra. 1790, Decembrie 13. Enienberg. ot R6mnic, Filarat. Diana. baut. Rad. Slatinén. _roan Da»taris. Mateii1 Faleotan, 111-arehelius. Asemenea cartt Murta si la 2 judete de prin prejura. Cod. No. XVIII, pag. 337, ',peltre ispravnicii ot sud Prahova. At primita Divanula raspunsa ce facetl la porunca ce vi s'al trimesa Inca dela 15 ale trecutulul Noembrie, pentru pricina seuluT, ce ca drépta analoghie randuita a da si negutitoril ce ait strinsii vitei le-ail taiata la zalhanale aicI Inteacela judetil, prin care ar'étag, eA aduana pe acel negutitorl,i apu- candu-1 sa faca Implinire de suma cea oanduita, af6tatil, ca niel macara 10 oca nu se gasesce la dé.nsil, pricinuinda ca fies-care aveail strinse cate treHeel, 40 de vite, dupa ce le-ail Mata la zalhanale, câtit patina seil ce ait esita, unii adusa la Bucuresci, alii 'l-ail data pe la luminarariI ce sunt printêrgrt- rile de pe afari, dincare féspunsa ala dumn6-vóstra, ama cunescutil, ca orl diafendipsitl pe acel negutitorl pentru vre-unil interesa ala dumné-v6stra, ski el Incredintata numal la spusai isele Ion,t'ara de a va mal abate In vre- o

ISTORIA ROMiNILOR6 423 cercetare, ca sa aflatl adevèrulù, spre a implini si a savérsi porunca Divanulul ; drepta aceea, atfttil vi se poruncesce, ca indati dupa primirea acestuia, numal decata sa fendu41 6menI de credint i liarnid, ca sa faca f6rte Cu amaruntula cercetare in tota judetula, si off ande va gasi sea macar alctilvafi,insa sume mal marl, dup. ce 'la va tua in scrisa cata suma de oca este ? si la cine anume s'ati gasitil ? pecetluitI, apol prin locurile uncle vetI afia, dandil strasnica porunca stapanilor meld sea, ca niel de cum sa nu se cuteze ala radica din loeula saa, pana nu vi se va trimete ala doilea porunca a Divantilul, cad orl-care se va indrazni a face o armare ca acésta, impotriva porunca, nu numal se va pedepsi strasnica, ci Inca va fi globita si ea mare strafa, jail, dela dumné-v6stra asteptamil Mt de zabava sü trimetetI la Divana catastilid curata, de cata suma de oca Wag gasita, prin ce beani ca afétare anume alü mil este mail sea?i fies-eare cu deosebire cata suma are ? ci dar asa vet'l urma negresitil. 1790, Decembiie 2. Asemenea porunca Waal facuta si la ispravnicil ot sud Vlasea. Cod. No. XVIII, pag. 337. "Mai dam la finea volumului, ca addenda la vol. III o serie de documente fórte importante din administratiunea Munteniei, de sub austriaci. De aci dam loe anexelor insesi volumulul de fata : AnexA la pag. 5 Amti promisti la acésta pagina sa amt.]. intrega firmanulti provocata de arzmagzarurile boerilor, dupa instigatia muscalilor, din 1792. Ama analisatti acestil firmantl, dela pag. 2 la pag. 5, 'a acestul volum. Aci îIü damil in intregimea sa, dupa uricarultz d-lui T. Codescu (Tom. III pag. 1.31-144). Talmeicirea finnanulul imp'éraescit cAlesule intre igemouff némulta mesiacescii, Alexandre fiule ala luI Con- stautin Voevod, safie sfe'rsitult1tèü ca bine. Ajungênda acésta a u6stra inalta porunca, cunoscuta sa-11 fie,ca, Maud-a-se pace intre vednica mea impe'ratie si Austria, dupa ce ca indurare,i en mill pentru locuitoril acelor chid tinuturl : a Moldova int6rse inapa de catre Austria, Wail data sfanta mea porunca in cuprindere de citarepentru tota felula de darI multe sea patine,incurgere de da anI,incepAndu-se dela trel a lunel Zilbige la anula 1205, ca pace ca Austria si contenindil in urmai rasboiula Intre vednica mea imparatie curtea Rosia, s'aa data asemenea a mea sfanta porunca in cuprinderea, ca raelile Moldova, care in curgerea rësboinlni, dupa navalirea vrajmils6sca aä venita in nenorocire, int'empinandaiticalosiI, sa fie ertap totil in vade de doi anY, precum mai ma dela 22 a luna Gemaziulahar anula 1206, de tall felulil de dart multe séil putine, precum si de richiamvigelei bairamclacurli alte deosebito teclifaturl; iar acum fiind-ca [data boeril pomenitel MoldaviI, catai alt1 locuitoriiraeleailfacuta rugaminte si cerere prin o jalaba grecéscai talmacita spre a se inoi inalta porunca In cuprinderea pe preveleghiurl si bune o-

424 V. A. UngcraX rendaelI a loculul eu care maI 'nainte s'ag miluita, ca waif cesi din vechime aii aretata deosebita supuneresi plecare catre inaltula meù deArletti, dar si din pricina navalireI vrajmisescl in curgere apr6pe de patru anI,aitcereatas6rtl impotriva,siaft venita Innenorocire,nevoitI fiiindù a lasa casele lor si a se imprastia inc6cei incolo, si Ionia s'ati pustiitg ;asIa dar pentra acea de mal susa pomenita cerereí rugaminte a lor, cercetanda-se condicile de hamaiumuri ce se afla in Divana, s'afi gasita c. raelile MoldavieI si a Valahid, socotindu-se -a- ceste done eparhif ea o magazie a inalteI mele imperatiI, platinda darea lor, sa nu li se cera socotell vechI, or in ce chip ar fi, Mg in bad gata,sé a intealta cand Intre raele si musulmanI se va nasce pricina de judecatg, atuncea Voevodul Moldavid, chiamanda pe amencloue partile si pe jaluitorI si pe paritl, va da fiesce-caruia dreptulti ce va descoperi, iata aid se va intempla pligonire sfada intre una musulmana si o raea, atuneea divanchiatipula Voevodului altI musulmanI vor mijloci spre impacarea partilor prigonit6re i pricinile acele earl nu vor lua sfersita, niel prin mijlocirea musulmanilor, niel prin vre-o alta aleatuite, ce arprivi numaIinumal si pagnbescai sa vatéme ca judecatl mincinóseinselat6re pe gracile raele, aceste se vor infatosa la cadiula carele intru cea maI mare dreptate si neasuprire le va curma, ingrijindu-se en totti chipulti spre a nu lama ceva impotriva dreptel judecatl,i avendil cea mar mare sirguinta si frica, ca sa nu pricinuésca vre-o bantuéla gracilor raele a Mol- davel,care pe langa acesta na vor fi sup'6rati ca tragere la streine judecatoril, maI vertosii marturia unul cresting pentra ung otomanti va fi primita la judecata de epitropia vre-unui morta, sea pentru stramosescl aveff,iarin pricinl ce se atarna de darea dreptatilor dupa hotarireai glasuirea pravilelor, nu va fi primita nnarturia anal crestinii pentru tang otomanti. Asemenea cand uuì otomana, sea din Btarea ostinésca, sa din alta stare. va fi supusti sub invinovatire pentru vre-o greséla in Moldova, se va trimete la hotarele megiesite si se va pedepsi de catre otomanicescula sett zabitti ; pe langa acestea ca t6te ca s'ail data locuitorilor Moldaviel poruncl una dupa alta,ca atatttaceia cad din hotarele si de pe langa malurile Dullard, fall vole, improtiva alcatuireI de mal 'mint° trecenda in Moldova, si inprigonirile dintredensil cacjenda in ucidere, supera pe raele eu cerero de pretti de s'ange, cum si altI facetorI de velei 1'61, carI fara vre-ung cuventil gmbla prin locarile Moldaviei,sa se gon6sca ; hag neincapenda niel o indoela ca aceI facetorl de rele vor avea tot-d'auna in cugetarea lor iutrarea in Moldova, pentru acesta se hotaresce, ca earl din eel numitl negutitorI si orenduitl, nu este sloboda niel until otomang din locurile megiesite a intra in Mol- dora; dar si acestl negutitorI vor avea la mana marturie in scrisil dela za,bitiI lor, de vole, pe care aretaudu-le la Voevodul Moldavid, sea la vechilulti sett,si luanda in sorisú vole dela Voevod, sal vechilula sea, vor merge la tinuturile de afara,idupa poruncile inaltede maI 'nainte, ca sa nu supere turcii ce vor ambla prin tinuturl pe raele ca cerere de menzilufl, sea sa semenei sa secere si el, seti sa se faca stapani a vre-und case sell menzil, si atatii dupa asemenea chipa sase lucreze nestramutata asegamenturile imperatescl; ascmenea BA nu fie ertatti si slobodg a se supera gracile raele,renduindu-se mumbasira in Moldova din partea vizirilor, zahiturilor i judecatorilor, pentru naincin6se pricinI de judecatl ; pe WTI acesta averilei pamenturile, earl fiindti mônasiirescl sea a altor ipochimene,s'ati luatiidin mana lor sise numeseta a acelei raele ce le-ag rApitù, cand se va dovedi cA nedreptti s'att Matti, pamentula sea acaretula acela se va int6rce la eel dreptI stapanl. Asisderea nu se socotesce de crtviinta

Isrmtu RomintomO 425 ca tagma negutitorilor otomanI sd Ad in Moldova averli mo0I, séú sl tie cu anulii, ski sd hrdnésci dobit6ce. Asemenea viziriI §i mirimiranil mergbdil la mansupurile lor, sd nu se abatd din drumuld celil dreptili intrandil in Moldova sd ceje ca sdlnicie MI% plata cadutd acele de trebuintd lor pentru mancare, séü menzilud, séù cal, care aceste naacuviintate lucrurI nicl de cum mi stint primite ImpgrAtiel mele ; precum acel car! vor merge in nIscal-va locurI ca pricinl de trebuintd, el nu se abatd din drumulil celù dreptiii ajungêndil in Moldova sd ceje cal mal multi decatil acoI insemnatl prin podorojna lor, care acésta de 0 panacum s'atrecut cu vedere, de acum lug inainte nu se va urma cea mal micA lenevire spre paza acestel orênduelI, qi pe cutezdtorl se va pedepsi indatd ; asemeneaiacelearl strIngil haraciulili alte zabeturI, sd, nu supere pe locuitoff,ceradu-le spinzd pentru haracifii alte jalnice cererl, dud mergil pentru a lor pricinIicdqti- guff pe la satele qi tèrgurile apr6pe de Dundre, precum §i 6menil séúcolcil zabeturiloristringgtorilor de haraciil, sd nu fie slobodl a Ambla prin Moldova subt cuantil el cautd raé strAind ;care aceste t6te pronomil se vor pAzi intoc- maI nejignite, diva acele din vechime- date inalte poruncI, dar nicl se vor cerceta de cdtre vre-unil otomanù pentru straele ce vor purta, dupd slobodenia ce din invechime aù avutù locuitoril loculul acestuia. BoeriI earl cu puiuù mai Inainte ail venitilcu jalbd,ail facutùargtare cd s'ar fi aflandù' inane poruncI, i sfinte haturi in cuprindere, cd (WI vre-unulii din moldovenI va lua lege otomanicéscd, sA nu OW, a ma cere clironomie dela cre0inil 01 parinti,i ca bite cd cercetandu-se condicele §i catastihurile nu s'ail gäsitù sd se fi datil acestil fail de poruncl séü sfàntù hattl, însA fiind-cd acésta se atarna de pravile, eat' cdutatù hotarirea praveliloris'aii vè4utù 1egiuitì, cd décd vre-unii cre§tinù se va sfinti ca sfantula islamismosfi, dap, m6rtea 1111 nu clironomisesce cre0inul sèù tatd,i bArbatulil una cre0ine fdandu-se musul- mantl, nu clironomisesce pe sotia sa murindil In nelegiuire,i feciorulù unel cre§- tine (WA se va face musulmanù, murindil tatahl gil cre§tinti nu-'14 clironomisesce fittlù' celil musulmanili unit musulmanti avêndri robii pe unil cre0inil acacia-1A slobodil, décd, va muri fdrd sd vie la islaimsmostl, nu-'111 clironomisesce. A0a dar, dupd aceste patru hotarld de pravile se va paziiIn Moldova prin casapba0, dar fiind-cd este de neapArata trebuintd a se stringe oI din tad acea de Dumnedetl 'Azad stapanire a mea, atatti pentru hrana locuitorilor Ta- rigradulul, catili tainaturile mirieI, raelile Moldavia sl nu ascundd oile ce le aii spre vêndarei dui)/ pretulii hotdritil, sa le dée la negutitorili gelebil,i sl nu aréte cea ma mica nebdgare de grnd spre a se trimite oI Cu tótd Indestu- larea, sub privighereai purtarea de grijd a VoevoduluI Moldavia, iar oile acestea dandu-le negutitorilori gelebiilor Inadin0 orhduiti mime pentru aducerea oilor, se nu le vamp Intealtd parte de locù; pe langd acestea, fiind-ed Moldova se socotesce ca o magazie a inaltulul meA scaunùi adunarea zacherelelor trebuin- ci6se se ingrddesce nume din Moldova §i Valahia, ail ajunsa a se cere dela aceste doue locuri pentru toma irea hranel locuitorilor TarigraduluT, zachereaua numitd mucaghesdn, care acéstd cerere de mucaghesan pricmuesce stricaciunea plgubirea sdracelor raele, pentru acésta s'ail facutù impArdtésca aqedare pentru d.esrddlcinarea acestuI mucaghesan, subt acéstd alcdtaire; antêiù',zachereaua ce se va stringe, impreundi dobitócele duandu-se lachelei Ondêndu-se dupd pretulil hotdrittl, sd BO trimitd la Tarigradù', prin inadinsil cordbil a capanulul intealtd parte sd nu se dée ;allí dallen, sd nu lase Mtn' lenevire semhAtura

426 V. A. UREcna secerisula, sub euvanta ridic,atti mucaghiaoa,i altir snegutitorascaca zachereaua co vor avea er pentru v6n4are, In catù ieiinsusIsi se folosésca, dar si locuitoril Tarigraduliff sa nu int6rnpine lipsa de hrana trebuinci6g,iara Voevodulti Moldova Impreuna cu boerir se vor sirgui in prieina acésta. Fiind-ca din pricina rashoinlif, atatti din boerr, cat' si din raele, ail &Ida In vre-o gresall,t6teaceste in oilce fehl de vorti fi,lasandu-se lam uitare, se iarta,numal dad se vor afla acum cu supunereiascultarei ca nisce supusr nu se vor abate din drumulii plecaril,i sa fie incredintatl ca nu vor vedea altal de catii milostivire, mili Indurare, si acésta Imparatésca a mea orlare sa le-o fad cunoscuta, sfltuindu-% a petrece rugándu-se pentru multimea anilor vieter melei neclatirea Imparatier mele. Alegerea In trepte fiindil spanzurati de manile Domnulul,acerde acum Inainte Domn VOT alego dupa trebuinta la aceste pe acer credinciosrì vrednicl, Matti din grecl, cata si din pam6ntenl. Pe langa acesta,cherestelileearl'din invechime s a obicInuitil a se taid din muntir Moldaviel si al Valahier pentru ce- tape dela Runtile, sa se duca pe lacetatI, iar plata pentru taiatili caratti, dupaacelepecetluiteInscrisa adeverinte, cese vorda decatre se vor socoti deplina in banir birulul, care este in mana Voevodului, fara a li se taia macar null banil. Asemenea fiind-ca Voevodulti. Moldavier, dupa obiceiula ie vama pentru t6te catevilla' la Galati, nu se va face nicr o Impotrivire din partea nazaruluI Miel, carele prin amenir sal tsr trage dritula asupra \Tara Galatilor, si fiind-ca Incondicile Imparatescr nicr de cum nu se AI scristi, ea sa se atle In Galati vamesti trimisil deja Isakcea, se vor isgoni de acum inainte,atatil amenil nazirulul Kilier pentru yamA, catili vamesa Isakcer. Dar sisilitra care se strloge pe fie-care anil pentru trebuinta taraphanaler, nu se va da in vênclare la altuld cine-va, care ca acésta se pricinuasea stricaciunei pagubire saracilor care este cu totulti in potrita Imparatescir mele von*, ce prin Voevodula Moldavielraele' se va face economie, ea gala pretulti, cata' si china pentru adusti, sa se socotésca In birula par, iar acésta dandu-se mar WM de scire,taraphanaler, se va pogorI la off sicarechelei prin eorabil se va trimete la Tarigrad. pentru ca sa aiba puterei tarie fiesce-care porunci Impératesca, si acelil impotriva urmator capetelor mar sustl Insemnate sa se pedepsésca, se va cerceta condica, si se va face aratare la Imparatia mea. Pe Lang aceste, boerir Valahier si al Mol- dovier, precum i t6te cele-l-alte raele, ertandu-se dap/ cum s'a isù mar susti, pentru greselile In care ail calutil in curgerea rasboiulur, vor stapani pamênturile numite mosil,i cinurile ce ail avuta inaintea resboiulta, dupa dou6 Inalteporuncr hate-humaiumul ce s'a data deosebita la 1108 la wijlocula lunil Seval; asa dar locuitorli acestor eparchiI, boerili saraeir, pAzinda datornica supunere si plecare catre Imparatia mea, si aratanclti mare ascultareì asemenea supunere ighimo- nulta, ce se va orendui, nedepartandu-se niel de-cuni de datorie, ci Indeletnicin- du-se ca acea mal desavarsita priveghere Intru savarsirea trebuitórelor Imparl- teser slujbe, fara acela mar micti cusura, vor fi partasl dupa vrednicie, de mill indurare si se vor umbri subt acoperemantula Imparatier ; dupa acestea, pentrit haraciula loculur din Valachia, nu se vor cené mar multa de 619 pungl si din Moldavia nimica mar multil de 135 pungI si 4441/2 ler,i dandi-se la srersitula fiesce-carna anti haraciulù pomenita dela amandoue aceste eparchir la Tarigrad, nu se vor mar sili a da si la havalele ;iarA pentra bairamlacurr se vor da din Valachia iii banI Duman* si lacran r 90,000 lel,i pentru rechiavie 40,000 ler, din Moldavia pentra bairamlacurl in ban gata si lucran l90,000 si pentru

IsTome rtontamostr 427 richiavie 25,000 leI,i maI multi si, nu se edit Dela DomnI sa nu se dri ni- micù pentru ipcai déca nu se vor dovedi vinovatl de vre-o gresall si nu se schimbe si dela domnil ce se faci acum din not], si, nu se iée nirnicù maI multii de aceli obicìnuitú, fir% a putea insi siie i el ceva dela raele, trigêndd numal avanturile lor, precurn: sare, vami si altele asemenea; asemenea pasiT,cadiil aIi zabetl, ce se afli pe langi aceste douè eparchiT, s nu céri avaeturl supéri- tére si pignbitére pentru raele,precum side a trimete mumbasill numai si numaI ca si iée darurli sa strangi UnT, del acésta este ca totulti impotriva poruncel Inaltel mele impërAii. Cand va urma a se orêndui séti a se scobori acei ce se vor fi aflandii in trepteleInaltei mele impéritiI, si nu fie trebuinti niel cu unii chipil a da beiT avaetii ; zacherelele ce se vor trimite din loculii acesta, si se triméti asTa, in catii si nu se pricinuiasci lecuitoriloracesteI eparchil, vre-o strimptorire,i dud se va cumpéra din partea mirieT, si se plitésci pretuli zacherelei in numéritére,i si nu se inearce asupra locuitorilor, iari cum- pérandu-se de citre negutitorl li se va pliti in numéritére dupi prenlù locului. Fiind-ci mal 'nainte ail ficutti arare ei cumpéritórea oilor de la aceste doui eparchiT prin 6menr si caigil al casapbasilor pricinuesce pigubire raelelor, lisatii a nu se maI urma acésta cu chipulù arétatil; dar de trebuinti fiindi a se cumpéra oI din téti acea de Dumnelleil piziti stipanire a mea, atatfi pentru locuitoril Tarigradaltil, cati si pentru tainatarl, vor vinde raelile acestor douè locurI subt privegherea ighemonulul lor, oile cele de vêncjare la negutitorl gele,T ca pretulti curgétorti, fdri a trece ca vederea can de patina, cea ca imbelsugare trimitere de cifla Tarigrad, care acésta se cuprinde inte aanandoué pomenitele sfinte poruncli In sfêrsitii si se fad silinta cititä latru sév'èrsirea dupi euviinti a poruncilor in pricina oilor ;cand va fi trebuinti a se cere cherestea si alte de nevoIe la aceste doué locuff, mai antki se va da de scire beilor, cati sumi trebuescei in urmi se va pogori la hotarele améndoror pomenitele eparchiI, iari plata pentru tAiatft iciratii se va da in numéritóre de citre mumbasiril orkiduitl inteadinsii pentru acésta, precum va da mana raelelor, si nu fie silitl a o duce in locuri peste botare ;si dud se vor cere salahorl care dela locuitoriI acestor doué eparhii, si nu li se tale niel unii bang micar din pretuli obicinuitü, niel si se prelungései plata. Pe langi acestea, afari de &manila negutitorl, nimenI altulii, niel din megiesl, niel din emad, si nu intre inteaceste doné locurIi Amblandù din locilinlocq,si pigubésci peraele, aduandil in locurile acestea dobitóce spre brani,séri séminandi si seceranda pimkiturilei ogérele locuitorilor acestor eparhiT, ski si le stipanéscA;iori- care va cuteza a se parta impotriva acesteI orênduelT,se va pedepsi strasnicil asemenea (WA dupi pace s'ail stipaniti nedrepti pamaturf ski tarinI, se vor intérce la aceI dreptI stipanl; asisderea cand nu va fi vre-o neapérati trebuinti, si se triméti mumbasiri din partea impènäiei la aceste doué locurI,si mum- basiriI trimisl si nu péti cere dela raele embote, si pentru felurl de pricinl si nu intindi zibava lor in IVIoldova. Pentru ca si se pue in lucrare cu t6th scum- pétatea alcituirile de mal sus, dupi acea din vechime askjare, de cuviintieste a se pistra in manile Tale, ca cerêndi trebuinta si se caute fiesce-ce pontÙ si pe impotTivi urmatoruld inaltelor poruncl dovedindu-se, si se pedepsésel de orl-ce stare va fi. Boeril carI aréti supunere eltre Dommni lori slujesci cu credintlInal- tali meil devletti, si rémae in °hurdle si treptele ce ail avutil inaintea resboiuluT stipanései pimkiturile ce se numescil mosiT.

428 y. A. Timan'

Asta dar, fiind-cg sirguintai privigherea a se phi In nejignire acele In- semnate mat susg, atlanda-se boeril inlinistirea si dob6ndireacinurilor lor, cu supunere, intru unire cu Domnulg lor, catre a mea Imparatie, este pricinuit6re de fericirearel, si una din boert supóra pe raele ci cererea peste putinta, si poruncita ca acestia sa se traga dela acesta fela de nedreptei farg de cu- véttl lucrad. iar ei nesupuindu-se se amestecg iariist in pricinlnepotrivite lor, si asa Indrasnesca a pricinui jignire cersutet bune orhduelf, impotrivindu-se chi- purilor celor cu bung chibzuire a ocarmuiret Domnilor lor, pe acestia Voevolit, ca acel ce aa slobodg putere, II vor pedepsi, vor intelepti dupg cuviinta. lar tu, precum mat sus, sa te sirguesci atatii spre pedépsa acestora, cataí spre linistirea saracilor raele; dupa acésta adunandg dare potrivita fiesce-caruia rara osebire si Lira a se insarcina partea dgret unuia asupra altuia, Cu felurl de pricid,i departandu-te de acesta felg de sup'érare, sl te sileset spre Marsirea dreptatel, precurn si In 4ilele gvarsituld mosulut mea Sultan Abdul- Hamidt, data asemenea poruncg; drepta aceea, fiind-ca ImpIratósca mea milostivire, se reversa bogatil asupra tuttilor raelelor de obste,de trebuinta este a se pune in lucrare tóte mijlócele ce ar privi spre liniscirei inmultire. Asta dar Imphatósca mea milostivire si indurare, intinqêndu-se catre tott supusit sg- red' si In nevd, cad dela Dumne4eg sunt amaneta puterel mele, s'ea socotita de cuviinta, sa se intaresca malta poruncii, ce s'a data mai 'nainte, pentru buna orênduélg loculdi In 4ilele iubit6rei de Dumneleii puteret mele, pentru ca si In Lama sa se faca purtare de grijei silinta trebuinci6sa, spre linistirea raeli- lor, si mal alesù lucranclu-se bite acelea coprinse prin malta poruncg data pentru acea ea milostivirei blandee ertare de bir'6 in cargere de dot ad, se va arùla tal osirdia calda, spre a se unelti t6te acelea ce se atêrna de fericirea loculut; pentru acésta s'aii data acésta de acum malta ponina, ca sa se impar- tasesca raelele Moldavet ocrotiret si a ap'érarel trebuinci6se, &inda dupg trecerea profezmiel de da mil si birula potrivitti lor rachiabighelilor, bairamlicurile precumi avaeturile acestut de acum Voevodù', pazindu-se nestrgmutate alcatuirile de mal sus(, care poruncg trimisfi la tine. lar tu, namitule Voevoda, pri- n'inda acata malta poruncai cetind-o inaintea mitropolitulut Moldaviet, epis- copilor, arhimandritilori egumenilor, a tutulor boerilor, capitanilorsiaaltor locuitort de oil si ce stare, le vet aféta, ca In cata vreme vor petrece cu ca4uta supunere, intemeiata pe statorniciei curnenia inimet, se va rev.6rsa bogatil asupra lor Impftatésca mea milostivire ;si tu, cum si urmasil tél, cánd te vei arZita cu cunoscinta imp'óratescilor mole facert de bine si s'éversinda pomenitele imparatescl porunct, nu ve! avea niel o Ingrijire pentru schimbarea ta in graba,de cata numal atuncia d'ad te vel dovedi vinovatil vre-unet greplt vrednicg de pricinui schimbarea. Astépta dar, ca si tu vel rilmanea in domnia ta,ca una credinciosil cu t6te jertfele catre Impératia mea ;iacele mat susil insemnate (lupa pronomiile date de catre vrednicula filtra pomenirea unchialut mel Saltan Mahmet, se vor pazi nestramutata si din partea Imp5r4iet mele, yizirili altit, décg cine-va din locuitoril de peste Minarei alp, raid ség marT, vor trece hotare In minutulii aula, se yor pedepsi. Si ta te vol' ruga pentru neclgtirea si intarirea pazitel de Dumneeleil putert a mele, si ca sfkiirea ta si totl boerit Moldavel, departanda-se ea frica de tota lucrula Impotrivg. Asa sg scil, si te sapuue sfantulut mea semnii. S'ají scrisa la sférsitulghuid Rantazan, 1206.

!STOMA ROMINIL0110 420 Anexà tot la pag. 5 (Tornula de fata) Amtt proniisti a da aci, In intregimea lul, tratatula de pace dela dupà -Mitchinson, din opula acestuia "Tableau, (lela ilfoldavie et de la W«lachie", pag. 230. Traité définitif de paix entre S. M. l'impératrice de 11a3sie et de la .Porte Ottomane, signé à l'assi le 29 Décembre 1791 (9 Janvier 192). Au nom du 11,-;,s-Ilaut. La très-puissante impératrice de tontes les Missies et le très-puissant empereur Ottoman, désirant rétablir la paix, qui a été rompue par quelques acci- dents, et terminer la guerre qui a duré jusqu'à présent entreleursétatsres- pectifsen fondant sur une base solide la paix, l'amitié et la bonne intelligence, LL. MM. ont jugd à propos de confier cette oeuvre bonne etsalutaireaitzèle et aux lumières de leurs savoir :de la part de l'empereur Otto- man. S. Exc. Jussui paella,phinipotentiaires' grand vezir de la sublime Porte ;et de la part de l'impératrice, S. Exc. le comte Alexand .e de Besborodlco, conseiller privé actuel et chevalier des ordres de Russie: et pour suivre cettenégociation LL. MM. ont choisi et muni de pleins-pouvoirs nécessaires pour, rédiger, conclureetsi- gner le présent traité, les personnes suivantes, savoir : l'impereur otomau, les ex- cellents et très-savants Fels effendi Eiseid Abdallah 13iri ; Ordu Cardissi,revêtu de la dignité de stambol-efendi ; Seid Ibrahim, ismet bei. et Rusnamadzii, Ervel Mahomet, durri efendi; el l'impératrice, TAL. Exc. MM. Alexandre de Samoilof, lieutenant-général des arrnées russes, chambellan de Sa Malesté, directeur de la chancellerie du &oat, chevalier de plusieurs ordres ; Joseph de Ribas, général- major, commandant de la flottede Raenes. chevalier de plusieursordres ;et Sergius de Lascarof, conseiller d'état et chevalier, lesquels Hinds à Iassi,pour conclure une paix durable entre les den. empires, out respectivement accepté et arrêté les articles suivants : Article premier. Toutes hostilités et toutes inirnitié3cesserontdès att- jould'hui et pour toujours entre S. H. le grand seigneur et S. M. l'imptiratrice de toutes les Hussies, 1Purs héritiers et successeurs,de milme qn'eutreleurs empires et leurs sujets respestifs ;elles seront ensevellies dans un éternel oubli, et il existera h l'avenir entre eux une paix solide et durable surterreetsur mer.Il sera établi et entretenu une amitié constante et une harmonie durable, taut qu'on observera avec franchise et sincérité les articles présentement arrêtés du traité de paix, de manière qu'aucune des deux parties ne fasse on no tente secrètement .ui ouvertement contre l'autre, aucune entreprise ou expédition. Par suite de renouvellement d'une amitié si sincère,les deux hautesparties contractantes accordent respectivement une amnistie et un pardon généralh tout ceux de leurs sujets, sans amine exception, qui auraientoffensél'uned'elles, rendaut la liberté h ceux de leurs sujets qui se trouvent sur les galères ou dans les prisons, permettant en outre à tous ceux qui ont émigré ou qui out été bannis, de rentrer daus leurs foyers et promettant de leur rendre après la paix les biens et les houneurs dont ils avaieut joui auparavant, sans leurfaireéprouver la moindre insulte, préjudice on offense, mais au contraire de les recevoir, comme tons lours compatriotes, sous la protection des lois et des usages du pays. ¿atora RomdniZonl de V. 4. Ureellid. TOM. II aldeerie!,1736-1800 el al IV-lea dela 1774. 29*

430 V. A. Un

Art. IL Le present traite de paix confirme et ratifie le traité concha et signé le 10 juillet 1774, on de l'hégire l'an 1188, du 14 da mois de zamazielevel; la convention explicative du 20 zamazielakir, ou du 10 mars 1779 ;le traité de commerce du 20 du mois du redjeb 1187, on 10 juju 1783;et l'acte conclu le 15 seffer 1198, ou 28 décembre 1783, relatif à l'incorporation a la Russie de la Crimee et de l'ile de Taman et qui fixe pour limite le fieuve de Kuban ;et les deux ha,utes puissances contractantes s'engagent à observer religieusement et faire executer avecexactitude et fidelite tous les articles de cestraités, qui n'ont point ad) changes par le present, ou par des traités antérieurs. Art. 111. En vertu de l'art. II des Préliminaires, quiétablit :Que le Dniester sera poztrtoujours la limite qui séparera les deco empires,les deux hautes partiescontractantes sout respectivement convenus par le present, qu'à l'avenir le Dniester servira pour toujours de bornes aux deux empires, de manière que le territoiresitué sur la vive droite de ce &live sera muchu a la Sublime Porte, et restera à jamais et incontestablement sous sa Domination ;comma au contraire, tout le territoire situé sur la vive gauche du mame fieuve, restera jarnais et incoutestablement sous la Domination rasse. Art. IV. En consequence de la dite clause relative aux limites des deux empires, et vu radicle IV des Préliminaires, qui établit:Que toutes les autres froutières des deux empires resteront telles qu'elles étaient au commencement da la presente guerre, et que tous les pays qui durant leshostilités, ont été pris par lestroupes russes,avec toutes lesfortificationsqui s'y trouvent et dans l'état ou elles sont actuellement, seront rendus k la Sublime Porte ;S. M. l'Im- pératrice lui restitue la Bassarabie, ainsi que lesplaces de Bender, Akerman, Kilia et Ismail, et toutes les villes et villages que renferme cette province. De plus,S. M. l'Impératrice rend ala Sublime Porte la province de Moldavie, avec ses villes et villages, et tout ce qu'elle renferme, aux conditions suivantes, que la Sublime Porte promet de remplir fidèlement : 10. D'observer et d'executer religieusement tout ce qui a étéstipule en faveur des deux provinces de Valachie et de Moldavie, dans le traite de paix conclu Pan de l'hégire 1188, du 14 du mois zemaziel-evel (10 juillet 1774) dans la convention explicative conelue le 20 zemaziel-akir 1193 (10 mars 1779). ainsi que dans l'acte du 15 du mois du seffer 1198 (28 décembre 1783),que* le grand vézir a signés au nom de la Porte. 20. De ne point exiger de ces provinces aueun remboursement de dettes arrierées de quelque nature qu'elles soient. 30 De ne point exiger de ces pays, pour tout le temps de la guerre, au- cunescontributions ou paiements ;mais au contraire, et en considerationdes dommages et des devastations quils out soufferts pendant laditeguerre, les libérer pendant deux années k dater de l'époque de laratification du present traité, de toutes charges et impositions quelconques. 40. De permettre aux families qui voudraient quitter leur pays et s'établir ailleurs, de sortir librement et d'emporter avec elles leurs biens ;et afia qu'elles aient le temps de prévenir leura parents, sujets de l'empire ottoman, de veudre leurs bieus meubles ou immeubles, selon leslois du pays, a d'autres sujets de l'empire ottoman, el de mettre enfin ordre à leursaffaires, il leur sera accordé un délai de quatorze mois, à dater du jour de l'échange et de laratification du present traité. Art.V. Pour prouver la sinceritd avec laquelle les deux hautes

Romix' moRti 431 sauces contractantes désirent, non seulement pour le présent, rétablir la pail et la bonne harmonie entre elles, mais la consolider l'avenir et éloigner tout ce qui pourrait fournir le plus léger prétexte à desdifférends,la Sublime Porte promet, en renouvelant le firman qu'elle a déja expédié, de défendre sévèrement aux commandants des frontières, au pacha d'Akhaltziké ou Achiska, d'inquièter, partir de ce jour, sous quelque prétexte que ce soit, secrèment ou publignement, les pays et les habitants qui sont sons la dominatidn du Omar de Tiflisou de Cartaliuie, et de lui ordonner expressément de ne point interrompre les relations d'amitié et de bon voisinage. Art. VI. Le deuxième article du préseuttraitéayant confirmé, entre mitres traités précédents, Pacte du 28 Déoembre 1783, relatif à l'incorporation l'empire russe de la Crimée et de Pile de Turnan, etqui fixepour limite des deux empires les fleuve Kuban, la Sublime Porto promet et s'augagesolennel- lement a employer son autorité et tons ces moyens pour maintenir dans Pordre les peuplades qui habitent la rive gaucho du Kuban, et les empêcher de faire des incursions dans l'empire russe, on de porter préjudice, soit secrètement, soit ouvertemeut, sous quelque prétexte que ce soit, aux habitans russesde la rive droite. Pour cet effet la Sublime Porte enverra à qui il appartientlesordres les plus exprès, pour défenclre, sous les peineslesplussévères,d'enlever des sujets russes et de les conduire en esclavage, et elle fera spits l'échange et la ratification du présent traité, publier stir les lieux mames ces Menses. Si aprè3 ces dispositions il arrivait que qu.elqu'individu de ces pleupladesfit des incursions sur le territoire russe, leur dérobat du Mail ou toute mitre propriété, ou réduisit en esclavage des sujets russes ; sur la plaiute portée à ce sujet, il sera fait prompte justice, et les objets pillés ou volés seront restitués. II ne sera fait ar.- cline difficulté relativement aux enquêtes néoessaires pour découvrir ceux qni auront enlevé des sujets russes, et pour la délivrance de ces derniers ;de plus, les frais que pourront occasioner ces reeherches seront a la charge delaPorte, et les anteursreconnus de ces délitsseront sévèrementpunis en présence du com- missaire russe, qui aura été nominé à cet effet par le commandant desfron- tières. Si, contre toute attente, laréparationn'avait paslieusix mois après la datedelaplainte,laSublime Portes'engage,un moisaprès la récla- mation faitele ministrede Russie,à payer toilslesfraisqui se- raient résultés de ces incursions; bien entendu que malgré ces dédommagements, les peines, dont nous avons parlé plus haut, contre ceux qui troubleraient le re- pos et la bonne intelligence qui doit régner entrevoisins,seront sur-le-champ appli quées. Art. 'VII. Le commerce, formant le lieu véritable et le plus constant de l'harmonie réciproque, la Sublime Porte, pour prouver qu'elle désire sincèrement fleurissa autaut que possible, et se fasse avec sfireté et profit parles su- sujets des deux empires, renouvelle ici l'art. VI du traité de commerce, relatif aux corsaires d'Alger, de Tunis et de Tripoli, et stipule partieulièrement que si un sujet russe rencontre nu corsaire d'Alger, de Tunis, ou de Tripoli ;s'il est pris, ou si les corsaires s'emparent de son batiment ou de marchandises quelconques appartenants à des marchants rinses, elle s'engage à employer son crédit auprès de ces régences, pour faire rendre la liberté aux sujets russes qui auraient été conduits en esclavage. latir faire restituer leur navire ou leurs marchaudises, et à, les indemniser complètement; et si l'on apprend, par des ruports certains, que les [Imams n'opt point été exécutés par les dites régences, la Sublime Porte

432 it. A. troxita. s'engage, sur la reclamation du ministre ou charghed'affairesrusse,etdans l'espace de deux mois, à compter de la date de sa reclamation,ouplutOt s'il est posible, de payer le montant de l'indemuité de son tresor imperial. Art. Yin Tous les prisonniers de gaerre et autres esclaves des deux sexes,quels qu'ilssoient,qui se trouvent dans les deux empires, exceptésles chretiens qui, en Turquie, auraient ambrassé la religion mahométane, seront mis enlibertéimmédiatement après l'échange du presenttraitéet sans aucune ran9on,ainsi que touslesautreschrétiens(pi sont tombés en esclavage et nommement Polonais, Moldaves, Valaques, habitants du Peloponnese et des lies, Georgiens,et tous autres cbrétiens, sans exception et sans ran9on. Ces dispositions s'étendront également,après la conclusion du present traita à tous les svjets ruses qui, par quelque evénement que ce soit,tomberaient en esclavage dans l'empire ottoman;et la Russie promet d'user, à regard des sujets de la Porte, de la plus parfaite réciprocité. Art. IX. Pour eviter touteespèce de malentendu ou d'erreur,après l'armistice pendant lequel se sent si heureusement terminées les présentes ne- gociations, le grand vezir de la Porte Ottomane, et le ministre plénipotentiaire de S. M. l'Impératrice, feront savoir, immediatement après la signature du present traité, à, tons les chefs des -armées et des flottes des deux empires, que la paix et l'amitid se sont rétablies entre les deux puissances. Art. X. Pour mieux cimenter la paix et l'amitié qui uniront désormais les dens empires, les hautes parties contractantes s'envenont réciproquement des ambassadeurs extraordinaires à une époque dont elles conviendront;ilsseront re9us aux frontieres, avec tous les honneurs et le ceremonial que les deux cours accordent aux ambassadeurs des puissances les plus favorisees sous ce rapport. Les deux souverains se feront, par leurs ambassadeurs respectifs,des presents conformes à leur dignité. Art. XI. Après la conclusion de ce traité et après l'échange des ratifications de la part des deux souverains,les troupes russes et la flotte de Ra- cues procéderont h l'évacuation du territoire ottoman. Mais les obstacles qu'oppose la saison smack, obligeant de différer cette evacuation, les deux hautes parties contractantes sont convenues d'en fixer le dernier terms au 15 mai (vieux style) de l'année prochaine 1792, époqueitla quelle toutes les troupes de S. M. l'Im, pératrice se retireront en longeant la rive gauche du Dniester, et toute la flotte de Racues quittera l'embouchure du Danube. Tant que les troupes roses oc- cnperont les pays et les forteresses foi, en vertu du present traité, seront resti- tués h la Porte Ottomane, l'administration et l'ordre des choses établis actuellement, subsisteront, et la Porte ne s'en mélera en auntie fa9on jusqu'au moment de l'entière evacuation ;les troupes russes continueront à recevoir jusque-lh tous lesvivres,fournitures et objetsde nécessitéquileur ont été livrés jusqu'h, present. Art. XII. Quinze jours après que le plénipotentiaires respectifs, réunis h Jassi, auront signé le present tread, ou plus telt s'il est possible, ils en feront l'échange, qui donnera à cette ceuvre salutaire toute sa force. Art. XIII. Le present traite, heureusement conclu, qui assure aux deux empire une paix perpétuelle, sera confirmé par la ratification signée solennelle- ment, de la propre main de LL. MM. le grand-seigneur et r Impératrice de Russie; et ces ratifications seront echangées par les plénipotentiaires qui auront signé le traité, dans cinq semaines,ou plus VA s'ilest possible. Tons les plenipoten-

'STOMA ROMINIL01111 433 tiaires respectifs ont signé le présent traité,et après y avoir apposé leur sceau, en ont fait un échange réciproque. Fait a Jassi le 29 décembre 1791(9 janvrier 1792) ou le 15 du mois zemadziel-evel (djournadi 1-er) 1206. Signé Alexandre de Samodow. Joseph Ribas. Serge Lascarof. Anexa la pag. io La circulara din 26 August 1791, boeriT divanisti din Roman réspunsea in 30 August, cu manifestare de bucurie si de simpatie si devotamenta la noula Domna ala' Moldovefi ValahieT si-1 aréta starea desolata a tèrel in urma rèsboiulut Pe data, in 2 Septembrie ace- Iasi anti 1791, M. Sulu rèspunde boerimeI moldovene, Cu urmAtárea adresà: Nspunsil clitre Lora, din finutulii calor cincl jude(c de dincdce de Sireil Nol Mibail Sutul Yoevodti, ca mila lul Dumnegeti Domnull Ord Roma- nescI,i obladuitorulti tinuturilor Moldovei pana in apa Siretulttl. °instilli credincioql boerilor Domniei mele, dumné-v6stra boerilor al t5rel Moldovel, ce suntetl locuitorl in hotarele DomuesciI n6stre obladuirl, san'étate in- tréga politima dumné-v6stra dela milostivulti Dumuegea! serisérea dutnné-v6stra ce ne-ati trimisil dela Augast 30, cu bung, placere o ama primitti, vëcpuda intru densa de s'évar00.1 bueuria dumné-v6stra ceatlcercata pentru harazirea Domuiel n6stre a Valachiel §i obladuirel a tinutnrilor IVIoldovei pana inSiretti, ce ni s'ati facutil de catre pré puternica Impëratie, ne-ama mnveseliti multa- mimti damné-v6stra 0 de urarea ce ne facetl; ne-ama intristatù insa. nu putinti, pentru starea intru care ne ar5t4l (iumné-v6stra ca se Oa acestetinuturl,de care 0 naal wide eramili fira indoiala ca se vor fi aflanda intra acesta obladuita hindi pana acum de stapanitorl vremelnici,insa,nadajduinda lane- marginita milostivire a pré puternicii ImpsératiI, 0 la ajutorula §i buna obladuirea n6stra, dud va fi impreuna glasuitére §i implinirea datorieI dumné-v6stra, de indoiala des5v5rlitti mangaiatIi incredintatI, ca in patina vreme vor dobandi aceste tinutarr infrumusetata qi indestulata starea lor cea de mar naintea Asnairetif. Domnia mea neav'endit insciintare pentrn dumné-v6stra de v5atiatI acum inteaceste tinuturl, de aceea nu v'amù" scrisi deosebitil cu venirea caima- camuluI Domniel mele ; acum dar vestindu-mi-se din scrisórea dumné-v6stra, finta de fata a dumné-v6stra inteaceste tinuturI, dupa datorie, qi vé lndemnamil §i v5 poruncima, ca la t6te pricinile banel obladuirI acetii partl MoldovenescI sa fitI impreuna sirguitorl,d'impreuna eu dumnéltil caimacamula, sfatuindu-hl pentru téte cele curiinciése, ce cauta la bum ocrotire qi odihna multamita saracilor locuitorl, ca printeacestti mijloca sa fie bine placuta, slujba credinta dumné-v6stra, nu numal la Domnia mea, ci prin Domnia mea mai v'èrtosa la pré puternica Imp5ratie td la pré Inaltil stapanT, pentru evniai nazarulil Domniei mele, sa fitI des5v8r0ta incredintatl dumné-v6stra (cand veti urma precum poruncima), ca nu numal in vremea obladairel nóstre le vetl dobandi, ei diva co crt ajutorula 1111 DamnegeA sa va orêndui Domna Ord MoldoveneseI,

434 V. A. UnEcnil

dela Domnia, sa. AvIa dar, ramainda incredintay, sfitT urmatod dap/ cura ve poruncimil,i O. petrecey in dragoste vi unire cu caimacamula Dornniel mole, cautanda Triang'alereai huna starea loouitorilor,i sa ne serietl vi de obstevi In parte dumnó-v6stra, verI când va fi trebuinta pentru verI-ce,vifiy dumné- v6stra sauatovl. 1791, Septembrie 2. Ala dumné-v6stra de bine voitorii. Cod. No. XX, ala 23. Anexa la pag. 14 Ead. eudoxulti PatriarculuI de Constantinopole pentrualegerea de noti mitropolitti. «Neofita cu mila hiT Dumnedeii archiepiscopii Constantinopoleo3, alü Romel nona vi ahl lumel patriarchtl. Iubitorilor de Dumnederi episcopl al sfintitel mitropolii Moldova, Romanula chir Antonia,vi Huvul chir lacov,intru duchula santa iubit'lfray vi impreuna slujitori ai smerenia n6stre, harti vi pace fie voug dela Domnulti. Fijad-ca cea Intru t6te madularile alcatuita vi imprennata vi supusl sfintita mitropolie a Moldovei la acesta dela poi sfintitti apostolescil i patriarchicesca ala lama Hawai% dintru inceputti (lupa. camine, se atta in vaduvie vi lipsitade dreptal pastora vi arehieretiì plinirea crevtin6sca dintru sine sta vi se alla in isterisie de archie- résca purtare de guija vi duhovnicésea umbrire, caraeste trebuinciósa la totti bine-credinciosultii pravoslavniculti noroda, spre acésta na, ce dapa mila lui Dumnederi ailata indreptanda Carmelo a sfintittilul apostolicesca, patriar- chicescil ala lumel scauna, ca sfatulti de obvte vi ala celui d'imprejaralii riostra sfantili cuviosil sinoda a sfiutitilor Impreuna fray sfintl arcillara' vi pré cinstitl lutin duhula sfanta iubiti fray vi impreuna slajitorI, dapa cele dintru inceputti cuviinciase vi pré slavite pronomil a lumnicesculal (icumeniculul) scauna Bordada prin aasta a nastra patriarcéscai sinoclicésca ecdosisii, indemnama vi dama' voIe vouti inbitorilor de Duninedea episcopl a sfintiteI mitropold acevtia, ca in vremea ce cu ajutorula lul Dumnedal prin socotinta a pré inaltatultd, pré bine-credin- ciosului vi pré crevtinulusi Domna vi stapanitorti a bita Moldovlachia, chir Ioan Alexandru Constantin Moruzi voevoda, Intru Christos Dumnedeti fia multa iubita vi dorita ala smereniel nóstre, celui dupa lege obladuitor a crevtina stapaniri acevtia, se va face dapa cele dintru inceputa obiceiurl a pamantulal cea dupa lege vi ca- nonidsca alegere a unul °braza tomatera de Dumnelert, marturisitti §i ispititti cele dreptei bine-credinchise dogme, l'Ara santa cuviin i impodobita ata(' in trupésca avedare, catai intru stilletescileobicInainte, vi vrednica intru tate cuviinciosil spre duchovnicasca obladuire acestelstintitemitropolil, fticênda chiamare vi calor ce se afla acolo sfintI archierel a acelei dula noi sfintel biseria a lui Christos, ola se envine dapa entine, atata chirotonia, cata vi mutarea se faca cela mal patina de tra archierelsa avedati pe cela ce se va alege dupa cea dintru inceputa bisericésel orênduiala vi canouicésca inchipuire, drepta dupa pravila vi can6ne, mitropolita acestel sfiutitemitropolil a MoidoveI vi duhovni- casca ala el aratuitor,cu ciaran iputerea a présrantuluii incepaorulul fiinda indatoritil a pomeni canonicescull i patriarchicesculti nostru mime la t6te sfintele savarvirli slujbe, precum legiuita, vi a da datornica ascultare vi Empanare catre cela dela na sfintitilapostolicescii,patriarchicesetial4

ISTORTA Roarbrmont 435 lumeI scaunii, ca madulare a sa adevrati ne-stramutata a pazi pronomiele ce are acestil potriarchicesca scaunaIiibita eparchiasa,visaavego la condica santa mitropolir canonicescula s'éapomelnica,ca spre acéga s'A data acésta sfanta patriarchiascavi "sinodiasca ecdosii, la vel6til1792,in luna Aprilie, indictula 10.»(Urrnéza iscaliturilearchiereilor, membriI sinodulurlit numgra de 11) (1). DIO ce lacov s'a radicata la trépta de mitropolita in lunaluT Iimie, e- piscopia de lln0 Amase vacanta numaI cate-va gile, vi indata fu alesa ieromo- nahulil Veniamina, egumenulft sfautulur Spiridon din Iavr.

AnexA tot la pag. 14 Ami) mentionatil la pag. 14 (Tomula acesta) despre regularea hotarelor intre Transilvania si Moldova, in urma pitceIdela istov din August 1791. Dama aci intregulti actil ficsandti hotarele la 1792, dup6. cum Ha aflAmti in codula de documente alti AcademieI (N. I) Ja pag. 137. D. Teodor Codrescu, cu mic1 schimbari, dete acelas1 do- cumenttl, in Uricar, T. W, pag. 269. Cercetarea hotarului intre Transilvania, fi intre Moldova, f'dcatií la anula 1792. avegata la trataturr caittarea hotarelor a ambelor pri, dupa, inscrisula avegarer ce s'A dan In ivtov,balita vi pecetluita de plenipoten- .1iariT rênthiiT, alta dela malta otomaniasca imp6ratie,cata vi dela imperato- riasca impëratie a germanilor, la a treia gi a luneI Zelige, a anular otomani- cesed 1205, la a patra gi a 'traerlui August, a anula crevtinesca1791 ; Nor, cuí mal josti ne-ama iscalita Saabica Mane Tescheregisi Saadeslu hagi Abdulah Efendi, liase Minan i Halifesi Izeetu hagi Ahmet IsTar Ulah E rendi, rkidu41 fiincla dela Inalta otomaniasca impér4ie, vi pie cinstitula Ventinslaus fon Turunfel maiorft, qi cinstitula Ernumtul fon Minar capitang delaaladoilea regimenttt ala secuilor, rênduitr fiinda dela imperatoricésca impëratie a germanilor impreuna la 10 gile a lur Muharet, a anuliff otomanicesca1207vi la29gile a luner lui August, a anulul crevtinescil1792. Putna. Inceputulil cercetarilor hotarelor, s'afi l'hutade lude se int6InescA done pici6re a mtu4ilor Giurgiuli Gorul, unde se unesca trel hotare a Transilvanier, a Moldover vi a Orer Tomanescr, iara hotarula ce desparte Moldova de Transil- vania, pogorandu-la de acolo in olVérOa p6réaluT Gorul, ce isvorasce din valea ce

(1) lnseninare. Ecdosula acestapatriarchalu de alegere de mitropolitil,este o escepiie dela datinele réreT, dupi care téra d'a-dreptulu pi§esce la alegere,frui a ascepta motivu de Darà a fostrt motivatù de anomatia ce urmase la mitropolia MoldoveT prin denumirea luT Gavriil mitropolittí de cAtre guvernula ruma'. Patriarhula, precum s'a I,su, a caterisitu mitropolia lul Gavriil ca ne canordcl, §i prin acesta ecdosil Indt'mln5 pe archiereI a face alegere eanonicli de mitropolita. (Episcop Ilielchisedec),

436 V. A. UnEcniX este l'are manta Giurgiul vi Gorul,urin6za curgerea lui pana unde da fu apa Mala 'imitan Ora Gorul, vi acolo este marca austriecOcti. De acolo suinda hotaralil, pe apa Zibalei impotriva curgereI el, pe care o numesca augura Mala PatneI, merge pana la obérvia O, vi de acolo se sale tainda in curmezivil una picioril de munte co se numesce fata Arevoae, vi unguresce Araiaoa Oldura, pana in earmatura dintre obe'rvia apel Mala vi oHrvia apel Panel*, ande este marca austriecésca. Do acolo pogorandu-se botarula in obérvia apel PutneI, ce o musca augura, Vrancea nana, urméza curgerea el, pana mide dintr'ensa unú pêrea ce se numesce Valea MArulul, iar unguresce, Sarom potat, andeeste marca aus- triecésca. De acolo lasandil hotarula apa Putnel, se sale la Mula Mestécan, ce-'I icunguril Mastachiile, prin carmatura, vi pogorandu-se la vale se sale iarkl la déla, tainda curmezivri pepiciorula Sarel ce 1 gica auguraoberv, vi de acolo tainda asemenea curmezivii pe'résulti Paltinul, ce-1 Oca augura* Valea Lepv5I, vi alta piciora ce se immeace Paltincc-1 (pea litigara Calioravberta, se pog6ra In apa LepvaI, vi trectlinda in ceca parte, se sne pe o cursara In vêrfula munteluI Clabucul, ce-1 qiefl 1111gUtil CAlbnl, mide este marca anstriacésca.

Baca . De la marea din vèrfula muntelta pogorandu-se hotarula iarilvi pe o scur- Ball in apa Cavinul,i trecenda apa in acea parte ce sale pe alta scursura drepta la vêrfulii muntelul C6rnele, ce-1 lid.' unguril, Dobocofe mica, vi de acolo merge In muntele Bancal albii, ce-1 (pea ungura Faervii unnéza tota zarea luI pana ce se pogóra In apa Oitazulta,dreptil gura pêrCialta Cernica, mide este marca austriaasca. De acolo se sale hotarula pe pCirCulti Cerniera In SlISit pana la olArvia lul, ce-1 clicti ungura indopotam,vi cotindil hotarula dela olfèrvie, tineplaiulii pe zarca CernicaI catre muntele Chivaov, vi iirméza pana unde se intelnesce plaiula Cerniceicu picioralftmuntelnI Chivaov,vi in curmatura numituluIplaiil este marca austriac6sca. De acolo abattIndu-se hotaralii in mana drépta ce pogdra. In per'ettla ce se numesce Pascariul vi urméza curgerea lui pana. mide da in apa SlaniculuI, ce o numescri ungurii Solo* Potac,i urinka asemeneai curgerea lal pana, In gura pêrêului clx1c6estiluï,vi de acolo urmtSza impotriva curgerel lui in susil, pana subt piciorula Cicklevalta, vi de acolo lasitud') botitrula pêré'ulta CacIcaevul, pucA zarea piciorulul CacIcaevulul. vi merge pe la capula muntelta andral mare, ce-1 (lid' augura Nocrivandru, vi de acolo merge la verfulil Sandrulta mica, ce-11 gicil ungura Chivvand7a, vi de acolo pe la locula ce se chiama P6rta de Opta, ce se numesce unguresce Schileopo, vi se sue in verfula muntelta Nemire raid, ce-1 gica angula Chivnemire, vi se pog6ra prin caminara ce este intre manta Nemire micai Nemire mare, mide este marca austriadsca. De acolo suindu-se In vi:irfula muntelal Nemire mare ce-1dicaunatiril Noghi nemire, se pogóra pe zare pana Ia caminara ce este la sfervitula muntelul,b ande este marca austria.césca. De acolo pogorandu-se hotarula in obêrvia pêrêtilul Nemira ce-1" dial augura Chiecheelchiv, urméza curgerea Ita pana ande da numitala perla intealta petretri 13arzauta,d de acolo urméza curgerea VérêuluI Bar- Muta pana unde da in apa Unzalvi de :acolomergendil, ImpotrivacurgereI

1STORIA ROMINILORO 437 numiteI apUnzal, pana dreptil unú piciorti anume Obrajasc, la gardull de peatra, ande este inard austriacésd. De acolo lasandA hotaralA apa Unzul, merge pe piciorulA ObrAjasculuT ce-1 qicù Morgeru§ orco,sila Mg pana ande se despartesd done drumurl in v8rfulA picioruluT Obrajase,dincare drumurT unan' merge la muntele Lapos, ce este in Moldova, si cel-l-altA spre muntele 1VIierus, ce este In téra Ungurésd, si din numitulA loCa trece hotarulA pe drumulA ce mergo spre muntele Miaus, prin curmatura ce este subt numitulA munte,si se pog6r1 dreptA la vale pe una per8i1 ce muge din muntele Miaus,si dla apa CioduasuluT, si de acolo se sale impotriva curgereT numitei appana la gura p'6r6uluT Carunta,si de a- colo lasandA hotarulA apa CiobanasuluT se suTe in munteleoliontorinl prin cursara ce se face din curmatura ce este In v6rfultiacestul munte ande e marca austriadsca. De acolo pogorinda-se hotarulA la vale prin curmatura munteluT, dA inpèreuliloliontoritilce-1 (PO unguril Pricica,si urrnéza eargerea p"6- itulul pana da in apa Sula,side acolose suIe impotriva curgerel manad ape, pana in gura anal Oreú ce se numesce Aghipiósa si de acolo suindu-lA tu- potriva curgerel acestuT pereil, merge dreptil la v6rfulA munteluT Caracbic, ande sunti boure Doinnescl, si de acolo se pog6ra in apa Cioghiesul, si trecéndil apa in ceca parte, merge pe la loculA ce se chiarna Poiana liff Stop, pe la fôntana, iar unguril Ii did poiana CotumbeT, si se sale la délil prin Poiad tAindcur- mezisti unii piciorti ce se numesce Fagetul albitti,iar augura' 1'1 icù Fierbic, asemenea tAjadA curmezisAi altii piciorA al munteluT Apahaos, se sub) printr'o curmatura fara copad, ce este pe numitulti munte si de acolo trece prin poiaua Arsa, ce o nurnescfiunguriT Igetumezasi prin Ars'éta popoiuluT si se sale in (Mula Aldamasul, si se pog6rA pe zarea picioruluT délului Aldamasul pana d'inaiutea porteT GhimesuluT ce mal din afara la sf6rsitalli podulul despre Moldova ande este marca austriacéscA. De acolo merge hotarulii pe lungulA sautalul pana in apa TrotusuluI,dreptil gura p6r6ultil Ciodamirul,i trecadA Trotusul in ceca parte la gura pèreuluT merge in susil pe pêréli in protiva curgereT luT, pana la capulii unuT picioril ce este intre ob6rsii1e acestuT p6reti Ciodamirul, de acolo lag p'éréald si se sue la délA" pe zarca acestul piciorA, tAindi drumulA ce merge din déluIA GhimesuluT asupra muntelul Codamirul, i pogoranduse putinii la vale, iarAsT se sue in curmatura dintre muntiT Ciodamirul si Tarhaosul, si de acolo nrméza zarca muntelaT Tarhaosul pana in Orfulil lul, mide este marca austriacéscA,. N e a 9n ( u 1. Dela marca din v6rfulti munteluT TarhaosuluT, urm64, hotarulii totil zarca pana la capulil numitulul mute, de ande se facil doue pici6re, unulA spre t6ra I.Tngurésca,i altulti spre Moldova,i hotarulii pogorandu-se la vale printre aceste picióre,trece p'ér6ula Tantita pe dela vale de ob6rsie, si se sale la déla prin poiaua Tarcuta, adeca prin Arsita TarcuteTi urm6za zarca poeneT panA la ster- situlA eT,si de acolo se pogóra in vêrfulil Bolohanus, putinA mal josA de obêrsia ltd,i trec'endit p6reulil in acea parte. rnerge pe cósta munteluT Bolohanus, si se sale la d6lulA Melechavas, mide .este marca, austriacésca. De acolo se pog6rA hotarulil pe zarca piciorulal Melechavai tredndil apa Bratisu, se sue pe zarca picioruluT ce sa chiama Crucea Rosie, iar unguriT qicfi Rosca Cherestitre- cena prin poiana Cruel Rinda' se sale la capa muntelur Toroglejulti despre Ora Ungurésca, ande sa chiama la Buor, din care se facil treT -pici6re, lusa ho-

438 V. A. UnEcad tarula unnéza pe piciorula de mijlocil, si pogorandu-'la pe zarea 14 trecep'è- rAuld ce si chiama Anta, iar unguril '11.161Etepotac,sisuindu-sepe zarea unul piciora mica, se cob6ra, in valea dintre muntele Langa, ce-'i qicïlunguril Hosohovas, si diutre muntele Fiare, si merge prin acésta vale pana la locula ce se numesce fundula IvanisluI, si Muda peste curmatura fundulul Ivanislul,se cobóra In obtirsia pArAuluf Ticosula si unida curgerea pêrhlul pana In apa Becazuluf, si de acolo sa Bufe pe numita apa impotriva curgerel eI pana In gura pêrhluI Pisirigula, unde este marca austriacésca. De acolo merge hotarula impotriva curgerel numituluf pêréa Pisirigulti, si aplica pe «acula pêrêuluI ce curge de subt Mula Vérfulti CapreIj merge pana la obarsia luI, si din obêrsie se sale in ;T'Adula délulul Caprasise cob6ra pe zarea picioruluf Fatatalula Capreli da in apa Bistra dreptii in gura Orkilui Frantura, si de acolo urméza apa Bistra impotriva curgerel el pana la gura pg- Aulul Bistrita si de acolo lasa apa Bistra, si se sue pe zarea unuI piciorti ala muntelul Cencerel pana in curmatura din care leso pêrhlil ce se cbiama Pan- ticult, nudo este marca austriacésd. De acolo se cobarli hotarula inolArsia pérêuluI Panticulti,i urméza curgerea luf pana da In apa Pietriciara, ce-'I 4ieti unguriI Chis bestarta si. de acolo se suIe pe Pietriciara impotriva cargereiel pana la gura pèrênlul ce se chiama Prisacarula, iar ungmil qicriChisfemius potac, unde este marca austriacésca. De acolo sesue hotarulil pe numitula parêt1 pana la ob'èrsia luI, lar din ob6rsie seBife pe zarea munteluI Petrele RosiI pana In Vérfula lei, ce-'I Oca unguril Chisfemias talio si de acolo se co- ball pe piciorula ce merge la muntele .A.lbiile, si urinéza zuna numitulul pi- clora pe plaiü,i trecênda prin poiana ce se chiama prelunca UrsuluI, se suIe in muntele Albille, si de acolo unnanda tota zarca numitaluI munte, Be cobara In carmatura dintre muntiI Albiile çi Tablesulti mica, unde este marca austria- asea. Suceava Dela marca dintre muntif Albiilei Tablesul mica ce este in cutmatm Ase sule hotarula In vêrfulti muntelul Tablesul mica, si se pogara in curmatura dintre muntil Tablesul micasi Tablesul maro ;de acolo se pog6r1 In obArsia p6- rAuluI Crastisorul ce-'Iicú ungurif Chisghelenties, si urméza curgerealuI pana in apa ce se numesce Neagra sacuésca, iar unguriI 11 4icú Chisfecheteviz,si se sue improtiva curgereI el pana la locula ce se numesce fantana Vinulul, iar unguril if qica Veres Borsichil, ande este marca austriacésca. De acolo se suIe hotarula tota pe apa Négra sacuésca, Improtiva cargereI eI, pana In gura pêréuluI Dragoésca, ande este marca austriadsca. De acolo laza hotarula apa Négra secuésca, si aplica pe pêrêulti Drligoésca impyotiva curgereI pana In gura pêr'éalui Paltinis si de acolo merge pe acesta pêr'6a improtiva curgereI luf pana In gura unul pêrél mica, ce se chiama Tapa laI Zobal, urmandil pe acesta péV65, pana la ob&rsia MI, se sale in curmatura dintre muntele Paltinisul, si Mula Dragaica in poiana, unde se chiama la Pri- son, si de acolo se sale princapulti Mullí Drag6ica, si urrnéza zayea luI pe lungii, ei pe piala, pana ande se intêlnesce numitula (Mili cu unti picior din muntele Calimanul, ce se numesce Bacinimul, etainda carmezistl acesta piciora da In obArsia p6r6uluf Bucinisul, pe caro treandu-o in cea parte, se sule pe o cursara s6o1 la muntele Miman, trednda pe la vale de Otra Miman pe plaiulti care urméza pana la una piciora ce se chiama Ciribucul, pe care pogorIndu-se

ISTORIA ROM INILORb 439 da In apa Negra Sarultl, ce-1 gica unguril Noghifechete, dreptil gura peraulul Haita si trae-Onda Negra SaruluT de cea parte, urméza pereula Haita improtiva curgereI pana in gura paraulul ce se chiama Scafa, pe cara 1111 urméza palla in gura perauluT Taetura,i urmeza si pe acesta parea pana in gura parauluT Pe- trileRosiT,i urniézi perenlaPetrile rosil pana la obersia MY, care acestor trel perae ;Soafa,, Taetnra, si a Petrilor Rosii, le numesca unguril ea una nume Gireada, si din obarsia parauld Petrilor Rosil suindu-se hotarula la ;T'adula mun- tolla Petrile Rosa', la coltula unde se afla marea austriacésca. Acolo se unescil treI botare ale TransilvanieI, BucovineTi Moldavel, unde s'ala sfersitil cercetarea hotarulul Tare Transilvania si intre Moldavia, de catre Bol oranduitif de ambele par!;i spre 1ntemeerea lucruluï, s'ají scrisil done asemenea sineturT, carl isdlite si Intgrite cu pecetea ambelor pri, s'ad schimbata In tergulil nIticenI la 29 gile ale Tunal tul Rebiul Evel a anula! 1207, si la 14 4ile a luneT lui Noembrie a anulul 1792. Iscalitl, Nicolae Han gerliul Hatman. Lapul Bal*.

Anexa la pag. 15 (Tomult1 de NO

Each intregI actele numal analisate la pag. 15:

Alexandru Constanthi Iticruz VV., Boj. milost. gospodarri, zemle moldavsea (1).

Cercetandu-se de catre InsusT Domnia mea acésta sobornicesca hotarIre, s'ají aflata, ca este pre ca calesi ca dreptate,vagênclu-se cä privesce mima si numai la folosula patria, si la indamanai inlesnirea aflareT trebuinciesel cherestele pe la sarhaturl si la Tarigrad, cum si la implinirea dreptatel ce trebuia sa aiba col ce aù mosiT ca pádtiri,sa-'s1 ie dreptula venita, preeum asemenea iaií si ceT ce aú mosiT la campa; decT dar, ca pa odrépta alegare,hotarima Domnia mea intocmaI asemenea sa urmeze, cum pe larga maT josa In anaforaua acesta se cuprinde, pazindu-se nestreinutatilinvecT,ca o folositerei drépta pravila a parnantulul; la care poranc,inna Domnia mea, dumne-v6stra velii logo- fatI, indata sa se serie carpe DomnieT mele pe la tete tinuturile, spre Insciinta- reai pazirea de obstie a acesteT folositere pravili,pe tanga care d'It sase déei osebite drOle DomnieT mete, la mana calor ce vor avea padurT pe mo- sine lor, ca dupla hotarirea acésta sa se urmeze nestramutattl; iarcare din lo- cuitorT, ar urma 1mpotriva, sa se pedepsésea spre pilda altora, decI anaforaua acésta ea a nestra domnésca isoalituA,i pecetie. 1792, Noembrie 28.

loculù (Iscalit.) lo) Alexandra Constantin Mona YV. peco¡er

(1) Ilrisovula acesta este scrisú litmuritù' pe hArtie 1e un4 cotO. Originalult, este In pozitia domnulu1 Teodor Kodre,sou,

440 V. A.LIBEctul

Pré Inàlate Dianne. Prin domnésea tidull ni se poruncesce, ea adunandu-ne la unit locfi,sti so- cotimit in ce chipi sit se urmeze, peutru codril intregl, i land,i dumbrAvl gi padurI, aded cate cattt saibA a da eel ce iacherestea dela stApanil socotindfi ca niel stapanil sl nu se pagub6scA de venitubl mo0ilor, dar nicl locuitoril sA nu se supere, sail sA se asupréscA peste dreptate Cu cerere ¡kg ran- doiall, ci 0 o parte 0 alta sa rémaIe multamitl, pentru ca sA pata locuitoril a nu se lipsi pentru trebuiuta lemnilor.i dupg socot6la ce vomit face in ce chipfi vomit gasi cu cale, pe larg,fi sa Insciintamtt pe InAltimeata. NO a InAltimeI tale poruncA adunandu-ne :anig statutaasocoti pricina acésta ca aménun- tuliii cu tata luarea aminte, qi macar ca prin coudicavisteriel, ce hotarésce ca numaI rediurileì dumbrAvile sA fie opritei aparate, jail. kindle 0 Warne marI,adeclcodrifsAfie neapératIi slobegl a Oda fiepe-cine orI-ce felfi de lemutt ar vrea.i maI alesit hinca Prutulul pana acum n'atifostil popritA Did ()data, dar fiind-ca dintru inceputit erati padurIi luncI mal multedecatfi acum (dupa cum este sciutil), la facerea condicelor, nu s'ati fosti socotit4 bine cata stricaciune de obOie ail pututil sA pricinuiascA In vremea viitóre, ne pazai ne apArarea pAdurilor, care padurli luncI, in tata vremea flindii trebuincidse 0 de folosulii ob§teI, se di:lea sl se fi pusii la cale de a fi 0 acestea subt paza, aparare a nu se strica Ma de cale de catre norodfi ;ca in vremea ce va avea cine-va trebuintA de cherestea, orI pentru case, sad orI pentru care altil sa gls6sca prin padurile de pe aprape mal ca eftinit pretù'.Tara nu dap cum se urm6z1 In vremea de acum :a se cumpéra cheresteaua podurilor Ia0I, altor trebuinte, cu prettl mare,afara de rênduiall,care scumpete nu urraézi dintealta, fdrA numal din departarea Wu] ilor; din care rea urmare ce afi festal In pamatulti acesta, de a nu fi pazite padurile, dupi cum printr'altetérI, s'ail suitit pretulii cherestelel atata de mare, ca cum ar veni clintealte térl sti riine depArtate, care acésta este unit lucru fade vredniett de socotintA, cum ca se cade a se apga la o huna raduialai paz, ca atatti in vremea de acorn, catd mal alesit qi in vremea viitóre, sA, se folosésa obOia cu indestulareai eftinatatea cheresteld, prin aflarea cea inlesnita, atatti fiesee-care pentru a sa trebuinta, cata cai orI In ce vreme s'ar cere cherestea, atatit aicea, alit 0 la Tarigrad, 0 pe la sarhaturl :dupl cum impotriva, dud nu se Ya face pazA i ap6rare padurilor se prieinuesce greutatei supérare ob0el, pentru pricinI ca acestea.Antéifi, ca prin padurI se afil multime de lemne doborite josa,de putrezescilIn zadarii, dar locuitoril ce aducil lemne pentru. arsil In foca, de vagare, ne-fiindit Wa- hl° poprite, cauta care copaciil este mal bunit qi mai drepta qi ILA tae pentru lemne de focti, despicandu-la sA se aréte frumase ca sl pata lua preuhit celti (dupl cum qi jail, nu cauta incarce carele din lemnele cele uscate, ce suutti doborIte la pamatit, fiindili mal bune de arsit, dar mal ne- arétase,i maI alesù unil dobarl copad ldin eel marl numaI crengile le incarca in carei le adnett de le v'éndil In tare' lemne de arsil In focti, jara tul- pina rémane de putrezesce in padure in zadarti, care,dintr'otulpina ca acelea pate se incarce 10 0 20 care ; dama pentru ca sA nu se ostenascA, i0 incarcl carele numaI din erne. Alti doilea, peutru taiatull cherestelel ce vandfi locuitorif in térgurI §i factt plute de \radii la corabiI, acellocuitorI cevêndti acea cherestea, taie cate 10 BMil 5 copad, pana MIA unfi lemnfi bunfi de le vine la mésura ce aft trebuintl,i pentra unit lemni striel 10 0 15 0 acole lemne

Isrome. Romincoittr 441 ce fémânil doboratejosti, putrezescti vi se perdii. Allí treilea, de multe off lo- cuitoil ce sunt trAitorI pe langi piduri, nu p6rti de griji faci tea de ea véri vi lama Ivi lernézi ciredl de vite, numal cu pidurea, de remann copacil eel maI de trébi vi dumbrivile,careviacevtia nu putini striciciune facti pi- darilor,i osebitil de acésta fact' pigubire celor ca dumbrivile, ci acel copad dirimati pang, In 20 séti 30 de ani, nu factlgltindi, cu care se hrinescil oile raascuril, care pe acea ghindi stApanii moiiIoîtotl anil ar lua venitil dela negt4itoril ce full time de neguOtorie,i inteatata suma, de anl remanil stipanii pigabavl de aceln venitil ce potil a avea de pe ghindi. Alti patiulea, multi dill locuitorl obidnuescti de fad, curiturl paltru aratili pentra cositn nun, tAindtí de-arendulti copacii din pidure mereil, de o fad" campti, care acésta s'ati °bid- nuitil peste totti loculti, de strici pidurile uumal pentru el na vor smérgi la campti, pentra depArtarea locului ; maI sunt vi alte indreznell a locuitorilor, de stria, pometiIi livedile, pricinuindu-se tan din nepazi,care ne fiindti vole vi porunci dela Domnie, nu s'ail urmatil pânacum,icu acéstipricini multe dumbrivI vi pädurii codrii mereil ait fémasn mal câmpii, precut!' este sciuttl vi vedutti de top, ci ',MORI la tinutulti SoroceIallfostilnisce dumbrivI ca nisce codri,i actim mal nid se cunoscil 'ludo ait fostil; asemenea vi la tinutulti Co- vurluiului all fostil catI-vacodri mereti care era férte de trebuinti ;iar cand era vre-o porunci vrednici de grAbire, ca si se de din téra acésta cherestea pentrn trebuinta TarigraduluI, sal' pe la sarhaturI, acolo se gisiai precum ca lesnire se pogora la schele, iar acum all remasù campti, numai abea se among ciriteii. asemenea all remasnialte pduri marl' i ltmd de pe la tinutuli, vi de nu se va face ciduta poptire, en vreme nu se va afla nicl va rilmane In pidurI lemnil trebuinciosti, mal alesil cherestea mare pentru trebuinta Tarigraduluï,ialtorti sarhattirl. Decl la o pricìncacésta, de citre nol aceste chipurl de indreptare s'ati g.sitú cu cale, precum artmll in jocii, adeci: Se fie poprirede a nu se strica pidurile iidumbrivile, subt nicl un felti de nume, ci stipanil moviilor si le apere vi si le pizasei,i *I'M ce se face priu dumbrivl, stipanil acela sA fie voluici a-15 vinde cu pretulti ce se vor putea invoi la negutitoril si la altil ce fact' turme de mascan, iar firi de invoiala stipanulul moviel, de va cuteza cine-va si minance jirulil cu mascurii, sea cil oile lul, sén st taie copad ce pottl fi trebuinciovi pentru cherestea si se pe- depsésci, cumi pe cmbucile ce taie din pidure ciubuccil, BA dée deciuéli la stk.- pânalü moviel, din 4ece unuhl, asemeneavidin haracii pentru vil,dinbetile peutru cercan l vi din pari Inca st dée cieciuélg din qece unulti, cum vi din nuele BA dée din dece braturi unulii, iar bani el nu iée stipaniI pentru acea deciaélAI pentru ci precum iall stipanii moviilor dijmurl de pe moviite ce an la campti, avla se cade a luai cei ce an mosil cu pidurI, iar din copacii ce vor fi cadutI la pimenttl, si nu fie niminl popriti a lua lemne pentru foal, firi a nu da uic, o cieciuéla. Lunca Prutuldf, i a Siretulul, i alte luncli piclud BA, fie poprite de a nu se strica dupi obiceialti norodulai celuiprostil,ea coice vor avea BA tale lemne pentru foot, BA nu aibi voIe a tAia copacl marii si iée numaI crengile, ci Incarce carele ca lemne de cele em stint doborite la pimentn, etci acole lemne sunti bune de arsil In foc.1, iirt copacil de filet ne /find(' atftta de trebuinciovl, st aibi vole a tila pentru lemne defocii,qicand nu vor gig niel copaci de fagn, niel alto lemne din celedoboritejosil,atuncea eltale vi din copacif col ce nu sunt de trebninti, ferindù' copaciI cel bud.; avivderea vi che-

442 V. L. OREcati restea de casa sgi de vén4are de va avea sa tale cine-va, Antal sa se invoiasca Cu stapanultií clandll 4eciuiala din 4ece lemne unuln, a fie volnicI a tia, iara de va indrazni sa tale fail de invoiall, A. se pedepsésea, dar pe Iemnele pentru foca, BAmi clée nimictl 4ecinialA. Padurile §i codril marl pe unde vor fi, saibadatoria neapnrata sta.- panif mo0i1or a pune pazitorI, ea asemenea cai luncile sa fie aphate, iorl- cine va tia cherestea, oil de ce feln, sa dée leciuiall mo0eI din (lea lemne iar care va indrazni stale fárinvoiala stapanulul mo0eT, sa se pedep- sésca, fara numaI de pe c,heresteaua ce se va tala Cu raduiala, din porunca domnéscl 0 pe cherestha ce se va tala pentru bisericl, qi pe cea care i0 vor tala-o locuitoril ce vor fiecj..étorl pe acea mo0e facl loru-'0 case, sa nu dée leciuiall, cum 0 pentru lemnele de arsii in focd din cele doborlte jostl, sé d cand nu vor fi de acelea din copacii de fagil sén dintr'altI copael ne-trebuincio0, cum s'ad ariitatn mar susl, sa nu fie popriti, niel locuitoril ce vor gedea pe acele mo01, nicl altil de pe aiurea, ci sa, fie volnici a lua, dupa acésta rênduiala, ne-dandn niel o 4ecittiala. OrI-carele,volnien sa fie a taia poml pentru lemne de foci',sé t.oil pentru ce trebuinta alta. Spinil, porumbreI, catinai altl spinI,sil na fiepopritl,ci fiesce-cine sil tale fara a nu da niel o 4eciuiall stapanulal. mo0el. Oil-cine va iudrazni 0 va urma impotriva acesteI hotitrirI, nu numal sil dée hotarita cjeciuiala, ci sil se 0 pedepsésca spre pildai altora, pentru ca acésta nu se vor strica rediurile, i dumbravile, i luncilei codril in zadaril, cum stapanil mo0ilor ce vor avea 'Atha, vor caltiga dreptateit Ion, luanclut-'0 hotarita cleeiniall a mo0ilor, precum eel ca mope ce afi la eampil,i se face o drépti cumpanire de ()Vie, iar acelora ce ad sil taleoil-ce feldde lemml, (amara din cele artlate, pe care na al sil dée 4eciaiala), nuliseface niel o stambatate, pentru cil vor da 4eciuiala mo0el, cael locuitoril véndn cherestéua cu Indestulii prep, precum acésta 0 de catre InAltimea ta esto seiutn,i trebue sil ¡He venituln moqiilor mime,istapftnil sil nu cuteze a pricinui supérare asupréla, ca sil-'i traga cleciniala pentru untlfeln de cherestea dintealtn feld ; qi osebitd din totù' feluld se aiba lua leciuiala, cum niel sil se supere a lua banl pentrueciuiaIil, ad care vor cuteza cu urmarea impotriva acestel hotarirl, nu numai si pagubéscA acea 4eciuiala, dar Inca sa, se qi pedepséscl. Osebittl mal socotimii, hag de se va gasi 0 decatre Inaltimea ta cu cale,ea in vremea t6mnelor, dupa ce ill' ridica locuitoril totd lama painêntultil, pe lalocurile unde este lipsa de lemne, stapanil aceI ce vor avea mo0i fara pldure, si vie si aréte la Domnie, ceréndti und ajutorn in chipti de clad dela locuitoril ce vor fi qe4ntorl pe acele mop', ca si jasa inteo 4i, sén in cate se va socoti, cu plugurile sil are 0 semene ghinda, iar pa undo vor ficiriteI,sil-'i curatésca, ca sil se lesnésca spre creseere, de a se fact copad l marl qi Donmia portmcinclii dregnto- rilor de pe la tinuturile uncle vor fi acele mo01, vor pune in lucrarei ca chi- pulii acesta, s'ar spori dumbravileí pe acolo uncle aeum este ca totuld lipsa qi niel locuitorilor nu le-ar cAdea cu greutate acea clacuire ce ar da spre folosulli Pré InAltate D6mne, noI inteacestd chipti arntl gasitii cu cale a se urma qi insciintamn, iar hotarirea rè'méne la Malta intelepciune a Inaltimel tale. 1792, Octombrie 16. Al Inaltimel tale pré plecate slue. (Urmizeiiscciliturile a 10 boeri mar). S'ad trecutil in condica de anaforale. Maid Kostin, condicarti. Anafor.ua ac6sta Cu rezolutia Domtuisca tn fruute, este scrisl pe tifirtie1nt1oit. Origi- nalulit este la D. T. Koclrescu.

ISTOALL ROMiNILORit 443

Anexa tot la pag. 15l 32-40

Dämtii actele de indreptare (?) a hotarelor RomanieI despre Ardeal, dupa cum le-aa publicata réposatula P. Teulescu In «Arhiva romana. Documente istorice, seria I-a», 80, Bucurescl 1860. Fostula Directora ala Arhivelor Statulul, Teulescu, precede documentele ce publica, de hotarnicie a t6rei muntenescl, despre Arde, cu una acta din 1801 Iunie 5 (data o credema greOta), prin care orènduesce pre boerula Petrache clucera za arie, sa ridice, impreuna cu delegatil austriacl, unele pajore pretinse caclute §i sa le reaecie pe la locula lor vechia. Domnitorula flordona a se posrètui la lucrare de vechia otdrnicie a tdre i despre _Arda, cea intocmitd la 1792, sub Domnitorul Sutu. Ama adusa deja in acesta voluma (Daginele 32-40) o serie de acte relative la cercetarea otarelor Romanescl despre Transilvania, in urma pacel delaistov. Aci voma reproduce, dupa Teulescu, acte cari complecta cele deja publicate de nol mal susa. In adevérti ac- -hila prima publicata de Teulescu pare a acta% fina% ala comisiunel cercetat6re otarelor in 1792.

B-ortdnicia férd despre Ora nemfiel.

Protocold pentru Indreptarea hotarelor Imptirdtescl intre malta P6rta oto- mdn63c1, cal imperitild chesaricescil, lag la partea Ora Valahiel pe Huía hota- raid' nemtilor din optd judete: Mehedintil, Gorjul, Argesul, Muscelul, Dâmbovita, Prahova, Saac si Buzëul, cu care judete se rëzorescd provinciile chesaricesd, ins1 Banatul pAnd la Sciiiisórd, cu judetuluI Mehedintilor, iar de acola inainte Opte muntl, iar MehedintI si cele-l-alte sépte judete se r6zorescri cu Ardélul. Comisan l din partea IndltateIPortI, ad fosta slAvituld El hagi Abdulah Efendi, Sabica Malie tescheregési, i dumnélul El hagi Ahmet Nurula Efendi mal mare calfa sa ;iar din partea chesaricésa domnuld oberst-leitenant Adam Ma- hivas cu domnuld Petre Daca inginerulii maior, i domnuld Rodia capitanuld dela reghimentuld românescil Mirescu (?)i dumuéluI senior Titer, talmaciuld im- pgrAtesed pentru Banat, iar la partea Ard6lulul dumnélul oberst-leitenant Ignat

Se observa' cal hotarele denumite ad, nu suutcele de ast541 In Cinìt,acesteaatlitn- du-se mal tniittntrulti tèrel nóstre, (Nota de Teuteseu)

444 t. A. UARciiii

Stoeniciii cu dotnnula Avram Calianicapitactula dela reghimentula romanescil d'antéiai Simion Tolltofan, talmacinla itnpératesca, iar din parea térit ValabieT, orêncluitt de pré Luminatula si pré Inaltatala Donna Ion Mihail Constantin Nut Voevoda, not cot mat josa iscalitt. 1792, August 21.

Sua 3 Eh eclin(I.

Acestil judeVi Mebedintl ala Orellabia se razoresce in hotara cu pro- vincia Banatultif chesaricesca, i cu Ardélul, printre care. aprópe de Dimare, curge apa Bann'. ce se nasce din paméntula tarn ot Gornavodita, si se térna in Dunare din josula cetateI Rusavel, ce este zidita pe ostrova In Dunare, rémainda judetula IVfebedintl alii tarn' despre rfisfiritil, iar parten Banatulut despre ['Tog si hotarti este (disa apa Balina) incepéndu-se din Dunare de din josa de cetatea Rusavel, urméza pe cursula Bahneiinsusa, msA acoleaunclese térna in DaRare, desprerésarita, in téraeste mosia Vodita, (asfiutei manastirt Tismana), iar peste Mina catre apusa este o sprancéna de paménta priutre Dunare si pe subtpóleledélulurilor muntelut AlionuldeBanat,Intincléndu-sesprancéna spre orasulii Rusava din Balma pang in opa Cernit cesi acésta apa Cerna se nasce din paine'utula Ord dindol. munti Fetele Manesi. i Turcinéna sud fltorj,caresprancénade loca,delalétula1739,luandii Pérta otomanésea dela nemtl pe numitacetate Rusava,era F,a acestaloctisubobladuirea Portel, iar acum eaincheerea pacel dinanultitrecuta 1791, la congresula ot Sistov, aù rémasil sa fie Weil sloboda, ca ala nimanui, numindu-'1i1 lacon- tractuff Campuletula si acolea pe drumulii celti mare ce urdina din Cernetl la Rusava peste apa Bahnii, langa pisculii délului Alionul, in paméntulft Banattilut este cordont, adeca stréja chesaricésca ce ati fosttl mal nainte casa de mara, alaturea ca drumnlil de-a stanga litinga apa Balma. este semna cliesaricescti, tabla en zgriptulii zugravita, pug in stalpii, infipta lute° movila Matta dupa incbeerea acestei pact, apol si de acolea inainte urméza linia hotaralul ton pe apa Banner In susa pana uncle se tang inteinsa apa TarovatuluT, ce se nasceiardinpli- mhtula férit, din muntele meterezu lui Tudoran, si pana acolo curgerea Bahnet, este printre Muni Cliarstica, despre Valabia, si printre Alionul Banatulni,iar acolo rémainda apa Ballad in paméntula Valahiet, intre hotarula pe apa Taro- vatulul, iota printre Alioni printre Charstica, pana la gura Anna Bucovétula, ce vine din Banat, unde acolo peste Tarovatil in Banat, iar cordonili zgriptora este ce-1 4icA Thicovatula,i iar pe apa Tarovétulut In susil printre dada Bait ala téril Valahiel,i plintre Multi Warne din Banati printre ca,mpulti Ialo- iar all Valahiet, pana in dreptula unel silisce de sata din Banat, ce-'1 4icil nemui Tufgrile vechr ;acolea in marginile Tarovétulut peste apa in Banat este cordonai zgriptorii, qica nemtil Takao vecht ;j iar pe apa Tarovétulut ala Valahiei,i printre muntele Dranicul ala Banatulut, pana in palele lui Tu- doran Meteréza, in care coprindere de locil sunt pe marginea Draniculul despre apa in Banat trei zgripturt chesariceseT, pusa ulna numesca Dranicula, altula Fantana Pérultif, i altuni Carmatura, apol tese hotarulfi la déla pe obhsia Tarovétultif, ce e3te despre Banat, printeacelti ogasil s611 vélcea, in care este altil zgriptorti, si mat la Ma spre Meterez este si cordona ; iar alta obérsie ce mat are Tarovétul, rémane in paméntula Valabiet ;de acolea sute hotarulalaTu- doran Meterez, in culme, nude stint doné movile vechi si donii petre hotarii, do

tSTORIA ROMÁIVILORO 445 acolea urmézI pe campula Meterezultif pang la Curmitura muntelul Predélul, in care chmpil sunt sése movilii dolzg,riptorl nturtindu-I nemtil unulaPoiana Detuff.i altula Fantfina Rece, cum si in CurmAturA este cordontlsizgriptora ce-'I 4icù subt Pred61 ;de acolo urm6z1 botara prin vêrfulti munteld Predélul. unde este movill (acolo se sf6rsesce mosia mOnastira Tismanii si se incepe mo: sia Cirisenilor) si pe culmea Predélului lusa acolea apr6pe este movila si zgrip- Ora ce-'I clicil nemtil v6rulti Predeuld, iar romitnesee v6rfulti PredéluluI, ea null cordona stricattl ;de acolea Vaud in poiana RachileI, unde subt poianA este movilii zgriptora ce-1 dicil RAchila,i maI 'nainte alta cordona i rciovill ce se (lice in poiana RAchileI ; de aci urmézI hotarulti prin vé'rfulti muntelul Arzanul, unde este cordontii zgriptorti, ce-1 (peg i nemtil Arzanai prin v6rfulti Topolovel, ce-'f (pea si Prislopele mad (mosie a Podenilor), uncleeste una cordontlstri- catti si zgriptora,i pr;n ob6rsia vAiI PogArilor ce-'I qicil nemtili Plostina Mo- sorouil,ande estecordonai zgriptorili prin v6rfulaCraculul-cu-peril pAna subt p6lele SuliteI, nade este cordonti,i in dólrt zgriptorti ce-'I gicti v8rfula si prin v6rfulti muntelul GrtibUneculul, unde estezgriptora,si pe culmea luí,si pe culmea munteluI ce-'1 (pea Peatra luI Costa (mosie a lul Mihal Cog° este zgriptora In padure ce-1 4ieú Cornul Petrel luI Coäï,i prin v6rfula aces- tuI munte, de unde se nasce apa Comuna este zgriptortíiar in Odure, pentru care zgriptora aù ar6tatil mosnenil cum a altI-datg, mal fosta, ci astl-t6mnA raft pusti,i CUM cstgpanirea mosiel acesteia dela rhmerita rusilorot létti 1768 panacum la punerea zgriptorultiI mergea pe cum cado linia dr6ptA din muntele GrAbanecul drepta prin alta Oral raaI 'DOM ce-'Iicù Peatra luí séa Comlna, care este in susa pe urmarea hotaruluI despre mia0-n6pte ; de acolo merge hotarula prin pgdrtre panA la zgriptorulti Custura Petril1111 Cosa! sóut Peatra v6nAtA ; de acia inainte la poiana lui CosAl ce-'I 4icú nemtil poiana Cuteului de susa, unde in marginea pa.dureI Yang, poiang este zgriptorti ; de acolea trece prin poian1 çi apucA prin c6stele muntelui Cute'ul de slag], si sesuIe in v6rfulalui ; uncle estezgriptoril,apoi urmézI prin v6rfuliiCustarel Cu- teuluIdinPrisécri ,uncleestezgriptora ce-'IdiedPriséca ; de acolea co- b6rA la clp6t6iula PlainluI B6hintl, unde se impreunA cu plaiula 1351teI Cerbulul; este aci zgriptorti ce-'1 (pea nemtiI intre plaiurl. ApoI prin curmUtura plaiuluI BalteICerbuluI pana in marginea poeniI,ce-'Iìeù Balta Cerbulul,uncle este zgriptora cu acelasI 11111110 (mosie a Gornovodicenitor); de acolea urnatizA hotarula de fata munteluI Ielenetula mare, uncle este zgriptortl ca ace)* nume, si prin poiana ce cade susil aprópe de vérfula lelAnetulul si pe subt custura lui prin dosulti luI cob6r5. In apa TesuiI dreptil pestera munteldf Seca allí ValahieI, cdruia ii (VAí gaura fetd (care apI a Tesuil se nasce din muntele Ciolanula ala Valabid si din dosurile Iebriténuluf, iar ale Valahiel, si da in apa Cernef In josti de plaiula Tesnel), si apol pe apa TesneI In josa printre muntele Seca alti Valahiel* si printre dosurile IelgnettiluI mare ce r6manii (le Banat pang la cheia TesneY, iar acolo r6mAindti apa Tesnef in vale de Banat,este hotarti la uscata In marginea despre mia4I-nópte, si acolea este zgriptorti langl unti copactl Teifi, ce-1 dicti nemtil Tesna ; apol stile hotarula in Ma pe la cap6t6iula munteluI &Gala ce-'1 4icü plaiula sat cheia TesneI.i da prin poiana de subt petrile &clad, uncle este cordonili zgriptorti. ce-1 clicti nemtil intre Tesna (mosia a Gornavitenilor) ;apoI cob6r1 in apa Cernel pe la Vadula B6trUnti dreptil gura unul ogasti ce se face din Banat si urméza pe apa CerneI de susa (pe dinc6ce de Cerna este mosia Presnenilor pang in vAlcéua ce-'1 4icü Fuer6ga PorculuI, ¡atora Romdni7ort1 de V. A. UrechiA. TOM. U aid Berta, 1786-1800 FA al IV-lea dele, 1774. 2£'

44d V. A. VitEciti apoI movia IzvIrnenilor pana la plaiulù'Cerbulta,viapoI movia MarlvevcI- lor vi a Brabinarilor) pana ande se torna in Cerna o apg din Banatce-'1qictl Craiova séti Craiovita ;iar acolo pe gura Craiove eindù hotaralfi la uscatil, suIe pe craculil muntelui Cupinul, prin palanga ce ail fostù facut'o nemtiI la fézme- rita ot létÙ 1788, vi la loculii ce-'1 dicil Gura CraioveI, in 'Aclare este zgriptoril Cu acelavI nume, vi mal inainte totù pe acestil eludí, iar in pAdure este zgriptoril la curmatura, vi iar pe culmea craculá pana la golulil CapInulul, unde in marginea padurel la loculii ce se chiama baza Capanulul, este,cordonili zgriptoril cu acelavl nume ; de acolea urca hotaruld in vêrfuld golulul CapInuluI pana la loculti ce se chiaml MlacI, ande acolea este o gr6pa de cordonù stricatilvi zgriptoril ca acestù nume ;i apol urméza pevêrfulti munteluI Dobre,vêrfulil unde este zgriptora ; de aci pe culmea lui la vale pana la craculti Maticul, ande este zgriptordi prin curmAtura de unde este apa Gadinul, ce cargo in Valahia, acolea este cordong ;de acolea suie la déla tottl pe calme, vi pe vêrfulil mun- teluI Olanul, vi la locula ce se chiam1 Cur-rece salCractil Dragutalul este zgriptoril ;j jara pe culmea Olanuld1 la loculii ce se chiamg Petrile Albe sub vérfulii Tatulul este cordonil vi zgriptoril, care acestii zgiiptorti fiind-ca v'édutii de catre dumnélor Muhadeti Efen41, cum ca este pusii strimbil, vi nu cauta dreptil in vêrfulil Tatulul pe unde s'aù urmatfi stapanirea movnenilor MarbescI, ci prin c6s- tele lui, ca care acésta se impresura cat-va loca din cea despre Valahia, Ltri a a acestul munte, icunoschdil dumnéluI comandantulti Nahovatil,ea acesta este ca nedreptate, ari data figaduiall cum ca va porunci strajarilor indrepta, ca scauto vi sa urmeze hotaruld dreptù, prin vêrfulil Tatulur vi totil pe culmea lui pana lalocal(' ce 'I 4icil pétra Girbova, unde este cordonil vi zgriptoril, totil movie a mai susù numitilor movneni ; de acoleacob6rN, hotarula la vale pe ogavulti ca isvorulil lul Dragomir, unde peste api in Banat este cor- donù vi zgriptoril ea numele Isvoruldi,i iara pe Isvor la vale,careisvoril se torna in rialii Savu ce &urge din muntele Godénul allí Valahiei spre Banat, panl la Aula aul, unde acolea tredndil acestil rîù de-acurmezivù, to acea parte este cordoml ca nume Mijlocul-riulul ;iar de acolea din 'tila Savul se incepe muntelo Tulla, vi urméd, botar(' pe °almea lul pana la cordonula vi zgriptorulil ce-1 dice lsvorul-riulai séti Clencinc ;vi iara pe culmea lul pana la cordonulù' ce-1 elica Mlacile vi de acolea totil pe culmea muntelul acestuia pana la cordonulil vi zgriptorulil ce-'1icù nemtil Tutila, vi de acolo pe craculil muntelui Godénul ce-'i jidú Sisecul,iar nemtil 116 numescil cracula Zanil,este cordon,vi prin vêrfulfi muntelui acestnia Godénul, ande este zgriptoril cu acelavI nume, vi prin curmltura lui ce-1 lid" cintura GodénuluT, unde este cordel('; de acolo urmég hotarulii prin vêrfulti muntelui Gugul Morarul çiprin curmatura lui unde este cordoml, apol suie prin capAtêilil muntelui Scariv6ra trecênclil de-acurmezivulil merge pana lapetrile,vi ~tara ce sa chiama Scgrivóra, unde se sfêrvesce razorirea c,u Banatul, acolo este zgriptorulii.

Ipaci2 f6pte munfi al Vatahil ce se fina iota de judefulil 11Iehedinp, dar ri5zoresc4 cu Ardelul.

Rhorirea cu Ardélul se incepeiarAvI dinnumita curmatura a Scariv6ril linde este vi zgriptoril al Ardélultd çi urméza hotaru prin vorfuiri muntelui Bulzul, vi prin altil v6rfa totil al5 BuiznIul, ce-'1 licii nemtil vêrfulil Scurtelor,vi prin

ISTOitIA ROMINILORO 447 obarsia i vérfula munteluI Vlasia,i prin varfula muntelul Micusuli prin varfula munteluI StIna mare, si prin obêrsia i culmea i scaris6ra i vêrfula munteluI Galbenal din Gimbosa, (pana aicl totl muntil acestia sunt al mosnenilora ClosanI) prin varfulasicurtnatura muntelui Scurtulalmosneniloril PadisanI si pe varfula fetilor Manesil dnpä scursura apelora, la pagrula Sturul ntim6rala dol ; de acesta botara urméza pe culmea Paltinil,pe varfula S6rbelor pana la piatra Alba pe valea Séca In josil care da In apa JiuluIsi la pajarea numhrula g, In campula SaruluI (acesti treI muntl :fetile 1VIanesil. Sórbele si l'anilla, se bebida Idean nume ce-'1 (lid' in varfula Sturul, lusa fetileManesiI este al manastiriI Tisineni, si cu altri mosuenl, iar Sórbele nurnaI ala Tismenil, cum i Paltina este parte din Ar- da munte Chesaricesc si din campula Sarillai pe matca Jiulul in jo3a, pe sub muntele Oslea, ce este In partearii Valahil (ala mônastiril Tismenii), insa la locula ce-'1 campula Mieluluï, In paméntula de Ardeal este cordona pana in gura vad iar acolea este hotaril din apa Jinlul pe uscata, si sure d'a costisula pana in p6lele a TreI crac!, insa pe la Zmila bëtrana a craculul Rastovanul, i pe la Otra craculul Negra si pe la Ci6ca cracultd galbenii, pana in plaiula Pribeg, unde acolo in padure este zgriptoril ca acelasi nume, si mal la vale spre JAI in pamantula de Ardeal cordona ;de acolocob6ra catre Asarita pe «acula Pribé- gula! pana In valea de pesce, ande este cordonii ; apol sule prin poiana ce-'I (pea Sacia" David, (mosie a Frantesc,ilor si aGurenilor)si pe culmea cracului petrel MauruluI, si pe varfula muntelui SaglauluI ala doilea si pe varfula Sa- glaulul unde este zgriptoril,i mai la valein paméntula de Ardeal cal drama, si de aicI pe culmea acestul manto si pe craculil luI, cob6ra In apa Za- n6gel,i urméza pe mal in s'asa pana la obarsia el (mosie a Bancenilor) si prin varfula muntelui C6rnele, si prin ;radiad muntelul Negrile, si prin varfula muntelul Mutula al mosnenilor VeleseY, i Fratescl, i CalescIi prin varfula muntelul Stréja, ande este zgriptora, ala mosnenilor Curpenanl i Val-de-El si prin varfula muntelul Futeeiula si prin =malura i varfula munteluI Cartianul (al mosnenilor Cartieni)i prin culmea SasuluI DiuluI ce-'1 Oca si Vilcanulii, ande este zgriptorti, si prin 1/adula muntelul Draganu, si prin obêrsia parauluI DiuluI, si prin Sasul DamitriT,i prin obarsia Morisoril, si prin vérfula Dumitril,i prin varfulii Dragoiti, uude este zgriptora, si pe culmea Murjilor, cob6ra la vale pe la 'Arete, dreptii in apa Jiului, ce curge printre muntI in Ora Valachiel catre rhsaritii (al mosnenilor SchelerI) si trecanda Jiul In curmezisa drepta loonla unde da isvorula Stolojiu in apa Jiulul, aplica pe aula isvora ala Stolojil pana subt piscula Pe- tricelel si apol sale In piscula acela ande este zgriptorti ce-1 gica Polafistea ; de aci urméza pe subt muntele Sapa, ce rhmane ca totulaala ValachieI,i prin curmatura munteluI Gropul, ce rhmane In Ardeali apol cob6ra in apa politiel JiuluI, (mosie a Bembescilor)i treandu-o de-acurmezisula, suIe pe piciorula poeneI Ascunse si pe vadea eI, si pe culmea Prisl6pelor, unde este zgiiptora, ce-' icù Preslopul ;de acolo suIe pe varfula muntelul Grivelor, (mosie a Bar- lespilor),i varfula munteld. SurupetiI, si pe varfula munteluI Mandra, unde este zgrjptora, ce-'1 (pea Paringula, (aI mosneuilor Sacelenl), si pe vérfula muntelul Frumosa,ce-'1 Oca si Graiul Rosilor,(aI mosnenilor Radosi), si prin arfula munteluI Paclisa, (alh mosnenilor HulubenI),cese hatarasce in varfa ca muntele Vierosul din Arda ; i iar pe culmea luI si pe varfula munteluI Iasul, ce se hotarésce Invarfiliar ca numitulh munte Vierosula,(ala Ani- nosanilor), si prinvarfulii muntelul Chstalui Rusul,careestedespre pétra taiata a Ovil Valahil si despre varfula Gaurilor, iar al thril,i prin curmatura i

448 V. A. Unvcrui vêrfulú i culmea muntelaT Ciobanula (ala Canipeuilor) qiprin gr6pa Soca i culmea i Odia si ~matara acestaI munte, unde este zgriptoril,ce-'i licil curmatura gropiI (ala mosnenilor Gliebaul sél Aliroslovenii)si prin calmea §1 vêrfula munreliff Fometeseula (ala mosuenilor Halabeni)si prin vêrfula i culmea munteluI Buzta(iarala Ghebanilor) siprin curmatura ivdrfala ~- tela!PravAul(alamolnenilorRadosI)qiprin vêrfulamanteliff poiana Muerai prin poiana acestul manto, nade e,te cordonaizgriptorti ;si iar pe calmea lul(ala mosnenilor CAnipemi iCiocazen1)qi prin culmea ca Ociare a muntelal Salanile,i prin N-Adula MI pana la gura PoticaluT, linde este cordona zgriptorit ca acesta name ; de acolo cob6ra hotarala pe apa izvoraliff Smidil marl, pana in riala Salantila, pe care trecênda-1 de-acurmeziala, sale la dail pe Smida mica prin padurei prin curmatara eT si pe langI runcurile Salanilor, ce rilmana in téra, Valahiel ; apoI cob6ra in alta ria ce-1 qicù iar Salanulai treanda-la de-acurmazisula, urca /a déla pe cracula muntelul Slimoiala pana la zgriptorula ce-1. dicil Slimoiulii; de acolo cob6r6, drepta spre r6saritti pe piciorala Slimoiulul la va/e, pana la Hala Framosa,i apoT urméza pe ria in susa pana unde se torna in acestil ria ce-1 dial Praia; iar acolo rëmaindii isvorula Frumosa in Ora, aplica hotarula pe izvoralli Prajii in susa pana sub cracula PrajiI; unde acolea la eapul acestul crac, rëmaind'ai ac,esta izvora inOra., urca hotarula la déla pe culmea munteliii ce despre Arda *fi dica Proja, iar despre téra Larga lui Baronlii pana in vkfula Largilor, ande este zgriptoril ce-1 dicil T'Otra Alba ; de acolea cob6rit hotarula la vale pe piciprult1Praji'i pana la 1106 Balului, si Po ria la vale pana unde se torna acestil ria in apa Lotrultd, si apol pe hotarulfi in Pez* pana la loculil ce-1 (lid' copula podulaT din Saracinala Grabescilor ; acolo in marginea hotarulul, este zgriptora ce-1 dica Saracinula.

Insciin(are de indreplarea a dita; semne a hotarclor,nsä Vili filia nzuntelaï Tatalu7, i Baila Ccrbuldi ce se arZtO in prolocola, c rjillaSCSC indreptata.

Pio InOlfate Djmne.

Luminata poruncaInaltimiI Tale, ce mi s'ailtrimisa dela 7 ale lai Iulie cu multa plecaciune o ama priimitii, l'ara care mi se poruncesce pentru duoö semne ce s'oil gasita puse strimbil la comisia ce s'al' Malta de dumnélor cinstitil MuhadiT ide dumnélor comisaril Chesaricesd, ceatifosta orênduitT botar- niel intre Austrid si futre pamantallítOrel romanesd,i dela acea comisie au rëmasa a se indreptai aceste doue semne, sa catite drepta pe linia hotaraliff, dupa cum cauta si cele-l-alte, §i sa ariita inscrisa InalOmel tale, la cate loma gasita acele semae?i in ce chipaali fostastrISmutate din loculti lor séa strimbe din puaula lorPi de nu s'adIndreptata pana acum in fapta s. epistatisesca si sa staa pana la sfëqitalii trebiT a se indrepta. Dupg, care luminata porunel a Inaltimel tale si mal intrecateleqile pa larga arnil insdintatA, de t6ta pricina Ion, in ce chipa ail cursa, trimiténda si cartea aceluI Mamila OlArst-leitenanta Macovat, ce aìi fosta comisara, ea sase vagai de Inaltimea ta, dar qi acum ariita Thaltimer ta/e.

ISTORIA ROMINILORt 449

«Una semnù ar" fostil la poiana Cerbalul,careera pusil cu dosula spre tira romanisca qi ca fata spre tira neésci strimbil de nu cauta dreptù pe unja botaraluT. «Alta semn1 sut vêrfulil muntelal Tatul, ce-'1 gicil qi °lana], pasa iara0 strimbil, ca o parte de cauta spre tira romanésca, eare dup vremi patea sa vre-o bocata de locA din plantan"'reL Deel urmitortl flindìl laminador pa- lmad §d In totil aipultsi cu mergerea pe la aceI do.nuT comisad trimiterea imeni!or pe la aceste doue semne., de aa vC4utü ca ocbil lor cea de- siverqitil indreptarea lor, pana s'A indreptatù ca adevérattl qi nu aa mal rimasù casara ida la aceste doue semne ;i desivirlireatrebil nu lipsiiù a Irisen* Inaitimei téle prin iscaliturai pecetia mea, dttna cura mi sepo,..un,ies;e,jar aniI Mariel tale si fie mult1i tudelangatf. 1792, August 7. Al Alada téle, prea plecatù" singa.

L. P.

Alta insciinfare la porunca cc 'i s'as' ca prin vederca su sei se indestulate de indreptarca uccstur scmne, d'impreuna cu orenduitulti, &sin-e partea s61e, l'arma vatufula.

Pré inill(ate ahnne.

450 V. A. ihtEcniX

trecuteleile am ti iusciintata Inaltimel tale ;§i dupa luminatft poruncaurm- tori fiindti, trimitema cartea nastra, iscalita qi pecetluita cu pecetiile nóstre, iar niïMariel tale se fie multI §i indelungatl. 1792, August 12. Pré plecatl slue,

L. P. L,Stiucti. Pcirml Oat

Adeverin(a ce s'aa datti la möntistirea Tismana de clitre domnulti clipitatul Avram Calian, din comisarii Chesaricescl fi de bocrulA cela réndiati2 de Maria sa Yodei, pentru indreptarea hotarului: munfilor numitel m6ulistiri in sud Gorj, volniciti fiindti de cinstilii, Multadip a améndurora ptirfilor.

Ap4area hotaruluI asupra pricind ce ail fosta pentru muntele Sórbele sfinteI raOnastirI Tismeni, intre muntiI t6rel Ardélulul adeca Dupa eoprinderea sinetululirtiva§ulii Domnulul obêqt-leintenantStoi- niciu spre Implinirea trebiI aseclate,arna urmatti spre a§egarea urmarif trebel, nol ceI maI josii iscalitl, care inteacésta 4i a Lund lid August 30,laloculti pricinel Sturul; ne-ama suitimpreuna cusfintiasa Arhimandritula Stefan, egumenula mOnastirel TismaniI, de fa ta fiindti patru calugarli unù céu0, ami- me Pêrvulti, cu dol-spre-lece inT. despre partea politiel Valahie, iar despre partea Impgratil Ramlinesel, tint cgpra.ra. cu 4 catanei eu doI amenl de al provinciel Ardélulul ;in tata curgerea nu numaI amil urmata,cibine invétandu-'1 cum se propoveduiasca, aqeqarea hotaruluI intro împérii facuta,ipajarea impii- ratésca de locula unde s'ati aflata Ind'ératil la vérfula cela mal ala mun- teluf Sturul Infata lor s'afiaplattiaci,seintelege cum ca incepénd de la muntele Sturulfi prin vêrfula fetilor Manesil, pe scursura apelor, pe la pajarea SturuluI, cea de iznava a§e4ata, pe culmea Paltinili prin vérfula Sórbelor pang, la pétra Alba, de aci pe valea Séca in josii,panla pajarea numgruluI trel, campuliiéru1ui, iopreuna cu acevtI amenl pentru deplina curmareapriciniï, amblatti,i noT cel mal josti ; cu iscaliturile manilor nastre adeverima qi cu pecetile Intarima. Scris'a Sturul. 1792, August 30.

Avram Calian capitanulii dela regliimentula d'antéitiro- L. P. manes& ala doilea comisar chesaricescti.

L.P. Alecsandru sin Stelnicti Dimitrache 3-lea logoftitti.

ISTORIA ROMANILORt1 451

Insemnare de dmenit ce aii fosa fard la asa/arca acaba' helara, ce s'ati datil in serie& sutil isciditurii de or'enduituliiboerti la 1114Mita mendatire, pentru siguranrt. ()mena, Chesaricesel. Domnula cinstitulticapitana Avram Calian dela reghementula d'Autkia romanescil ala 2-lea comisara. George munténula. Dumitrapu munténulti. Catane dela unntitula reglie- Patru Popescu dela Hateg. menta dela com. domnuluT ma- Hanai§van dela Totescl. ior Rot. 1VIucenieul Hantal dela SalaTil de misa. (imnenti Domad.

Alecsandru ala e-lea logoróta sin D. Stolnica Dimitrache. Parvul Céu§ul sin Martiu dela Popesci. Siman Mihoiul dela Izvarna. lón Butescu dela Tismana. Catan° din judetula Gorjulta Costandin Istodor dela Picr6ia. din vataqia Valcanulta. Costandin Cocarla ot tam. I6n Zanfiroiul dela Boroscenl. Costandiu Sacaoa lipcanula rénduitil de Mina Sa en numitula boeril.

6menii nt6nüstirescl. Stefan Arhimandrita, egumenula Tismenel. Climent Ieromonahul Iconomul. Misail Cantaretula. Grigorie Ierodiaconula. Costandin Botan ot Tismana. Vasilie ala Stameni ot tam. Ioan Tiviga ot tam. Tiganii. Mihai Togoiu glomnica. I6n Manghera. Gheorghe, bucatarull Dumitru Cimbrea vizitiula.

timenii streini, de la Ardél. Dan Bocan din Ohaba de sub Otra din Vidinul Hategultd. Iosif Vladut din Paroe, singa luI Ianoq Saban din Mote0I. Ace§tia ail fosta l'ata la a§egatula tableiinv'erfuliicelamal' 'nana ala muntelui Sturulli la aratarea hotarului muntelut Sórbele, ala m6nastirel Tis- rnanil de catre Ardél. 1792, Angust 30. Aloxandru alil 3-lea logof6til sin stolnicu Durnitrache,

452 V. A. UREcua

Adevcrinfa ce ar4 data egumenula mad stird la mana renduitulid bocra, potent indreptarea hotarultd. Tismana. Dupa porunca Slavitilor Efezl, viinda damliéluT biv ala 3-lea logoifitil Alexandra sin stolnicul Durnitrache impreuna ca domnul capitan Calian,ailmutatal tabla in vêrfula Sturulul, ande aù fostil mal nainte,i ne-ail arkattl si seinnele telui mônastirei S6rbelai, precum sail asegatil in sinet, la care suntemil multa- mitIi odihnitI. Drepta aceea am data acésta adeverinta a n6stra la mana dum- nélul pentru s'évêrsirea porunceI. 1792, August 30.

L.S. Stefan Arhimandritil. egumenulii Tismeul

Scrisdrea egumenultd maneistire'f, di Ire Maria sa, pentru Indreptarea hotarelor acestoril munti. Pré Ialfate Do'mne Cu plecaciune inseiinteza InaltimeI tale, ca dripa lurninata porunca a Thal- timeI tale, in puterea aselZimêntululsineturilor, ce aft facutacinstitil comisani imp5ratescl, pentru pricina muntelul SórbeluI allí sfinteimCinastirI Tismeni si pentru tabla din mantel() Stara], ce era Ail pusa, viindil dumnélul biv 3-lea logo- fëtù impreana ca unulii din comisarif chesarieescl, aid la sfanta mônastire, s'aii suitti d'inipreuna ca mine si ca alti 6menl privitorl,atatadin tara Ard6- luluT, catil si de al nostril, si aù mutatii tabla in locula cela cuviinciosil, in cela mal inaltil vêrfil ala munteluI Sturul, undo ail fosta maI inainte, si ail amblata pe t6ta unja hotaruluI acestor doI muntI, propoveduinda in au4ulil tutulor, cum aseqatil a fi hotarula la loculd acesta ; la care sfanta mônastire este odill- nita, fiind-ca s'ail intocmitil pricina intocmaI dupa cereroi scrisorile sfintel mô- nastirl. Dreptil aceea cunoscênda acesta bine si care câ esteliltingsi name dinsirguintai ravna InaltimeI tale, ce al' asupra sfintelor locasurI si de obste, pentru t6te coprinsurile supusilor printipatulul acestuia,spre a nu seinstriiina si a se zmata de unil altiI, ca plecata mea scris6re alma Inaltimeltale cea dupa datolie multamita, ruganda pe ala tota tiitorulaca sa pazésca pe Maria ta in starea DomnieI, cu deplina sanétate si fericire, impreuua cu. Wtâ luminata familiei odraslele Priarid tale; iara anil Maria tale, faca-i Domnult1 Dumnegeù' multi si indelungatI ca fericire. 1792, Augusta 30. Allí Maria tale ea totala plecatil si catre Dumnegeti ferbinterugatoril, Stefan archimandritultl, egamenula Tismenel. Adeverinfa nemtésca ce aa data comisarula aesaricesca deosebita, catre cinstip efendii muhadifl, pentru mutarea sentnului itnpilriltesdi la locula cela cuviinciosti Talmacirea Dupa instrumentula (sineta)iravasula (scrisdre)dumiséleobêtst-leitenanta fostonil chiehtii la dina de asta-4I, s'aft pusil indArAtii senmulti impgrAtescil la vêrfulil celii mal mare alit muntelul Stural, de careadeverezil printfacésta 1792, Septembrie 10. Calian cApitanuhl dela regimentula d'ântal romanesali Inteacésta shipa praias.cai imphatésca? comisaril,

ISTORLi. ROILLNILORe 453 Anexa la pag. 28

Vorniculti Priscoveanuli Banulti Filipescu se bucura sub Mihal Sutu de mare consideratiune. Asla in 11 Septembrie, anuld 1791, Dom- nitorulti adreséza anurne pitacti Domnesc catre ruda sa Costache Sutu biv ve! sphtariI, Caimacamul CraioveY, prin care 11 recomandh pre biv vel vorniculti Priscoveanul ca pre unü boerpracticosü, pànin- téuì Ø cu ipolipsisü cütre Domnia mea" 0. indémna pre gi- sulil Caimacam, sä petréch cu Priscoveanul. in dragoste, 4camendol unindu-v6 si ar6tandti d-tale cele cif cale si sfäluindu-te pentru cele ce cauth la dreptateai buna ocrotire a locuitorilor, duph povétuirile la poruncile ce amti datti d-tale prin cuventti». Each intregti actulh:

Carte legata la caimacamula Craicvd pentru )nergerea dumneltti vorniculti Priscovimul acolo. Cinstittii eredinciosti boeriilü Domniel mele, Costache Sute biv vel spgt. caimacamulg Craiovei sgdétate, Îi facemti in scire, c dumnélui cinstittli credinciosti boeruliu Domniel mele Stefan Priscovénul biv vel vornicil, aù luattldela Domuia mea vole, si iatg. vine aid la Craiova; decl ca pentru anti boeril practieosti, pgmaténil si ca ipolipsis cgtre Domnia mea, nu lipsimil a serie dumitale spre petrece in dragoste, amêncloi unindu-v, si ar'étândti dumitale celea eu cale si sfgtaindu-te pentru celea ce cauta la dreptatei bung, oerotirea locuitorilor, dupg povatuirile si poruncile ce amil data domnid-tale prin cuvêntg, cum si damned area cun6see pe dumnéta decaimacamtiivechil alù Domniei meleifil dumné-ta sangtosti. 1791, Septembrie 11. Cod. No. XX, fila 54. Boerult1 Filipescu este incä si in mal mare vagh.' deck Prisco- vénul.111. Sutu îlü face din noti banultiCraiovei, desi mhntine in Chimhchmie pre Costache Sutu. Each pitaculti de vènduire in bailie a luT Filipescu:

Carie la caimacamulti Craiovei ;si la boeril Divanift, cunt si la ispravnicit din cincl judete, pentru vestire de ln'inia dumnélui banulul Cinstitiicredinciosil boeftal Domniel mele, dumnéta Costache Sute biv vel cgrograsil,caimacamule, i dumné-vdstrgboerilor dela Craiova sAngtate ;vti faceroil in scire eg la 23 ale luneI acestia, amú cinstita Domnia mea pe dam- néluI si credinciosii boerulti DomnieT mele, Pang Filipeseul biv vel bang iarasI ca dreggtoria bauiel, imbrAcandu-'14 ca Domnesculti nostril hilatti, si ea, pre un tlboera barana alaérii, paniênténa dintre eel d'antéia, practicosa,ci;

454 V. A. UnEcuLt ipolipsis la Domnia mea si vrednicii,care a'iisi, patimitit pentru (era; ded nu lipsimil a innata pe dumné-v6strd totï, ca sd scitT si slcun6sce11 pe dum- néluI haló vel bant, si pentru tóte pricinile 01.0 loculuI cate dupil obiceiil se cavial la dregatoria Unid, sd aveti a insciinta pentru t6te acelea pe dumnélui", dumnélul va ar'éta Domniel: mele, ca sl se dée poruncile cele cuviincióse de urmare ;de care suntemii nadajduiti la silinta si vrednicia dumn614 cl va odihni pe Domnia mea, qi yeti fi si dumné-v6str6 multdmifi pentru curgerea si urtnarea pricinifor pIrtil loculul ca bund orênduiall dupd dreptate si insusl scoposuld si vointa Domniei mele. 1791, Octombrie 24. Asemenea arti s'ad facutd si la ispravniciI din cind judete ot preste Oltti, cad cliti s'ad trimisil la caimacaml, ca sd le trimit6 la judete. Cod. No. XX, fila 141. Anexa la pag. 43 (Tom. II 1792-1800) Eaca Inca unti pitad' relativa la urma'rirea functionarilor lui N Mavrogheni, sub M. Sutu: S'ad flcutd porund la ispravnica Buz6uld, flind-c6 la cercetarea ce este sit se fac6 de cdtre dumn6lor veliii boerI pentru lucrurile si moii1e celea luate de Mavrogheni, este trebuintl a se afla ala la cercetare, cel mal josti insemnatI, trimita puindu-le sorod, ca cum maï Ara de alma s6 vie aid, care carte s'ad datd ast6-V la eincl asad dini, s'ad datili in mftna la allí 3-lea vist. 136).bucénu. Gazda jade, clucerd Cdrlova, slugerd Vargulésa §i Costea polcovnicd. Asemenea porund fácutal si la ispravnicii Prahovel. Cod. No. XX, fila 144. AnexA la pag. 64 EacA inca unele acte relative la oprirea suditilor de a posede proprietatl, oil de a lua cu arenda mosit etc. Poruncit la ispravnicii Prahovd, pentru una ce finzl veniturile de mosiii altele, cari sunt streinI. Dumné-vdstrd ispravnicilor ot sud Prahova,sangtate ; insciintattl Domnia mea, cum cd inteacést6 trecutd vreme a AzmiriteT acestia,obldduindil aid îaéri ostirile nemtescl, unil din locuitorff tinutului: BArseI din téra Nem- téscl, ait fostd cump6ratil arende de rusa in partea loculut pe apa PrahoveI, dela egumenuld Sinaitu i dela Margineana si dela altif,dintre carl cumphatorl arendall, unuld anume han Gociman dela &cele, ad Menta'i her'éstr6ti de lucra de cherestea la Slonuld de P6trl, pe naosia Margineanuld ;decl, flindii lucra impotriva nizamului thei, de a tinea stre'init ce nu sunt locuitorI aid, arende de mosii si acaretuff stAtIt6re In térd ;iat6 v'6 poruncimd strasnictl, sd aduceti" pe egumenuld Md.rgineanu i pe egumenuld Sinaitul, cum si pe acel arendasl Maltea dumné-v6strA, sA cercetatl tocmelile ce ad avutdi soroculd pftnalace vreme le sita date, sd-'I socotitI si pe fles-care 86-'1 desfacep, maI vêrtostl acelul eu.

ISTORIA BOIRINILORItt 455 hertistrétl, intérca stApanulil mosiel analogonilce va fi,neingaduinda mal multa stral de dincolo a thin arende de mosiI aid in téra; danda poruncl stapanilor de mosiï, ca sA nu urmeze mal multil acestù' alisverisa cu striiinil de dincolo, ce nu sunt locuitorI aid in Ora. 1791, Octombi ie 26. Cod. No. XX, pag. 145. Carie legat'd la ispravnicil Muscelului, pentru nisce ccirciumi ce aft streinii in pgmentulti gra. Ispravnicilor ot sud Mused, san'étate ; ama luata Domnia mea insclintare, cum ca Rucarenil aü avail aprépe de hotarula nemtesca, pe paméntula prel Domnid mele, trd carciuml ale lor, care ar4andu-se de escherlAi turd la venirea nemtilor in Ora, s'ar fi pus tt neguOtoril din Brasov de ail facuta altele, in care s'arii vêndutvinulü i rachiula lor pang, la August, cand s'aa intorsa armia nemOsca; decI fiind-ca locuitoriI de dincolo nu este slobodil a stapini aca- reta statatora ala lift aid inpaméntalti rel, vé poruncima Domnia mea, sa chiamatI pe stapanil ce vor fi ai meld mop, uncle sunt carciumele, BA le ()jeep', ea sft Intérea pr4ula acelor namestiIi sa rémana ale lor,i negresita art eu acesta mijlocil ce v6 poruncima, séti precum veV socoti sa facet1 sa lipsdsca stapanirea celor de dincolo dela acele carciumr. 1791, Noembrie 8. Cod. No. XX, pag. 175. Rapunstt la ispravnicii Prahovel, pentru sudiii ce (lac venituri de nzofii. Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud Prahova, amilvéclutti Domnia mea in- sciintirea ce ne facql, dela 10 ale acestel lunl,pentru Ioan Gociman sudit ot Sacele, cumpératorula divenitula moqiilor mônastirel Margined, a manastirei Sinaia, cum ca viind inaintea dumné-v6stra, n'atí primitti a se socoti cu num4i1 egumed si a se desface de acolea, 4icêndil ca vine la Bucurescl pentra acésta, si eerett porunel de urmare : de este a venii egumenil aicl la Bacuresd, séti nu? pentru care vporuncima Domnia mea, de este ea adedratil cum ca numi- tall loan Gociman vine la Bucuresd, si nn face alta prelungire, sa avetl a tri- rnite si pe egamenl, iar pentru Than Manolo sudita,dupa ce va veni ca d sa avetI a insciinta Domnid mele, ea sa (lama porunca de a veni acoleasi Apos- tolache Turnavitu vénOtorulti. 1791 Noembrie 14. Cod. No. XVIII, fila 186, Anexa la pag. 81 Intre pitacele de natuth administrativa, se cade a mal adangi cele urmatòre: (Anaforaua e in grecesce) .1117hail Const. Su(ul Vv. Dupa acésta judecata ne adeverima la lei din dumnélor judecAtoriI Di- vanulal din Craiova. ea numiii cumpanistI, in urmA din sines1 ail si datti banil numituluI vortara Eschistamboli ail rémasil multamipi izbranip, dupa cum

456 V. A. URECHLk nicI vre-o apelatie vedemtl ca nu ni s'aa' data in vreme de vre-o 9 lunl,ce aa trecutd dela judecata Craiovei pânacum ;decI, intarimil Domnia mea acésta isbranire ce s'a-a facuta intre negulitoril cu Eschistambola, spre a fio parte de catre alta in pace. 1792, Noembrie 9. Gheorgbe Eschistambola ot port. ot Craiova, prin jaiba ce ail data la Maria sa pré Inaltula nostru DommI, lio Mihaiù Sntu Voevodri, s'atl infatosata inaintea nóstra la judecata cu negutitoriI de la am6ndou6' companiileCraioveI,cerilnda dela el tal. 1250, care In anula trecutri, subt obladuirea nemtilor, silita aù fosta de data la num4i1 companiatI, fára a i-se cerceta judecata Cu amtiruntulit, care nedreptate insusl et cunosandu-o, ar fi venita in trecutele qile compania cea mica cu tal. 500, rugandu-la sa.-rf primésea inapoT, (lar fail de judecata n'ar fi vruta ; dupa a caruia jalba dela 29 ale trecutulul Ghenarie, ni se poruncesee de catre Maria sa Voda, ca sa eercetamil pricina ca amgruntulil, si orI sa se implinésea dreptula jaluitorulul, séa fiinda pricina sa-1 trimitema la luminatula Divanula Maria tale ;deer, mal ântêifl pana a intra in cercetare ea amgruntulit se intrebara numitiI eompanisti de ail primita dela Port. Eschistambolu banil ce se aréta mal susit si de ail mersil in unni cu acel tal. 500, sa-'I dée inapoi, nu aa vrutit sa-1 prim6sca ;la care respunsera ca adeqratti este, si la acésta niel o tagaduire nu facurN, fad numaI cerü dreptula lor sa li se implinései dela cine judecata va gasi en cale ;si asIa arëtara o carte de judecata cu. lag 1790, Maia 27, a DivanuluI de aid, subt obladuirea nempor, cu care botarascil a plati negutitorilordumnéluI stolniculaGlogovean, tal. 1400 si Port. Eschistambola 1,100, cum si deal:data banilor clumnélor jum6tate si negutitoril jumnate, din care carte sa dovedesce pricina inteacestapl chipù, adeca :in vremea trecutel rëzmiriV, e'and aid la Craiova se afla eaimaeamil unit Turnagi Ismail Aga si cu una Derviq Aga. Port. Eschistambolu si en dumnéluI stoluicula Glogoveanul, se aflaù ispravnici la judetula Doljilor, daraclupa sueleceerail pe acea vreme pentra lefile ascherliilor, s'att Oita i acésta companie de catre numitiI caimacaml turd, de ail data tal. 2500, pecare si tacriliiaft data la mana negqi- torilor, cu euvênta, de fata ca numitil ispravnicI, ca sa le dée banil din r6ma- siturile orênduelilor ce era pe judetula Dolju, iasl'a cum ail data neguporil acestI banI peste done dile,din porunca lui Mavrogbeni, aft plecatil Port. Es- chistambol la BucurescI,i fémaindil la tréba ispravnicii si la sc6terea fémasi- telor din judetri, dumnéluI stolniculaGlogoveanu, era ca dela dumnéluI sa-'s1 primésea neMitoril suma banilor ce li se luase, precumi acésta de fata inaintea n6stra nu putura negutitoril sa o tagaduiasca ;dreptitaceea,cercetanda noi ca sa ne pliroforisimú cata suma de banl este implinita, dintr'acea Amasita ce all fosta in judetula Ilfov, si de ail intrata dinteaceea niscal banl in mana Port. Eschistambolu, séit émenilor s'éldupa plecarea la Bucuresd, si ce suma Amalie asupra dumnélul stolnicului Glogoveanu ? se vede dup. cuprinderea calla de judecata, ce se numesce maI susa, ca dumnéluI stolniculti Glogoveanu in done andurl al fostii data josil ; dar una cu alta potrivita cu tóte acestea, in cea de pe urma f6Ie aréta, ca ail fosta esita tal. 22,118, din earl banI, se scadil tal. 7000, asupra luI Eschistambulu cu aceste pricinI, big 2500, ce 'I-ar fi trimesa Tur- navitulul cri cartea luI Mavroghene de or'enduiala, pentru care bag aréta Eschistam- bolu sinetud, cum ea facutit teslimii Turnavituldf, alta condeia de tal. 4500, tulip.' prin logofèlula Gheorghe Nica vechilult1 portarulig, earele fata fiinda in Divanil nu tagadui,ci aréta ea acésta suma de banl '1-ail matti ênsa tal. 1200 cu tacrilil

IsToRIA RombaLORO 457 luI Dervis aga, §i precuinil'1-ail luattiIndata si data la numitalg Dervi§ aga, lasandu'-Itaevilti la Sanies, iar tal. 3250'I-aft inplinita Samesu, bez tal. 361 banI 36, ce aù' Dista luata port. Esehistambola din zarafte din femasiturile fainil i porambuluI a anulul trecuta (de atuncl) si Indata '1-ati si data la portarula Ianache Giurgiu Maimandar, asada sa ida ca adeverintele nemtilor, caimacamil turcl pentru unta i mierei alto masarifuel ale tainaturilor, carelei el a fiinda in Divana' fa,' nu faca tagaduire de primirea acestor banI:se mal' veda dar rilmasa asupra dumnélul stol. Glogovén tal.15,118, din carI bani dupa cuprinderea carta* de judecata ce se aróta mal sasù el este din obladuireanemttlor, dovedita ca ail data dumneluI tal. 9000 in lefileascherliilor, iar bani r5meng a se argta acea f6Ie ce ea data damnéluI stolnicu, ca sa cerceteze la judecata fata ca negrititorl t6te condeile ;s'aitisü negutitorilor pentru ce nu facea atuncl adese cerere la dumnélul stolnicu, sa le dais ? si c;lisera ca in tóte Vele faceacerere,dar Osera ca le-agcerutti una renda de haine, si intemplandu-se si vevirea nemtilor fara zabava, el se afta si pana acum paga- basT ;decl lasanda no' cererea negutitorilor a se cereeta osebita numal cu dum- peal' stolnicula Glogovenul, hotarima ca totl banil ce aa luatil numitil compa- nistI dela Eschistambol, prin judecata obladuirel nemtilor, sa'-i dOe inapoI nurni- tala: port. doveditil fiinda, casupra sa banil din femAsitele acelea ale judetulul pentra ca tal.500,ce mi maIiSil el ca art fosta huta port. Eschistambol dela satula Cioroiti, aceia s'ea dovedita luatI mai d'inaiute pana a na pleca la Bacuresci si ca niel sant intr ,tl in f6Ia ce mi data dumnéluI stolniculti Glogovenul. Acésta scriem. 1792, Fabruarie 11. Costache Sequi. Stefanache Prarovén. 1oni Argintoian. Cod. No. XXII, fila 29.

S'A acata carte legata la ispravnieft ArgesuluI dupa anaforaua dumnélui vel vist. pentra nisce fhil ala polcovniculiff Salida Varzarul ce i s'ea Mata la minzilhanea, ca secerceteze, si de va fi laatilacestti fènù fara de orênduiala, 85;4 faca inplinire cum vor gasi cu cale, ca sa nu r5mhe de totti pagubasil. 1792, Februarie 5. Cod. No. XX, fila 353.

Porunccátre isiwavnica llfov pcntru nisce v.ite Inlyériltesci fugite. Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud Efov v5 facemti in scire ca in ostrovula ce este l'Are TartacaTa si intre Oltenita, impotriva ail fostri o suma de vite Im- p5rateseIt6teinherateciisemnti in Orne; din careacole vitefiind-ca aú trecutti o séma dinc6ce de pilmentulti Veril impotriva, pentru prisnne, si fiind-ca se cera aceste vite din ponina. Imp5ratésca, ;iata v5 porancima Domnia mea strasnicii, ca indatá ce ver primi pomada, numal de cata sa orenduitI inteadinsù 6menl harnicl, cati sa faca Una felulti de cercetare, in tóta partea loculd si pe t6ta, margina, de rendai prin tótesate/e, atata de t'ata, ca,til si pe sub cumpaii, ca negre§ita aceste vite Imp5rateseI sa se eleisa se gasósca, farade alta prieina, care facendu-le ziptii si puinda-le pe soma buna, numal decatil sa insciintatl Domniel mele cate vita si ande si la ce loca s'ea gasitti? lasa cautatI de facetl cercetarea ca t6ta silinta, ca sa atlati de aceste vite negresitti,i astep- tatua r5spunsil. 1791, August 30. Cod. No. XX, fila 21.

458 V. A. Untond Anexd tot la pag. 8x Inscaunarea mitropolitulul Filaret II la 23 Septembrie 1792, se film dupà ce Patriarcul din Constantinopole tramise eudoxis Cu mitropolitulti Stavropolia Actulti Domnesc alti insca'unArei este din 24 Septembrie 1792. P. S. Melchisedec scrie despre acésta: «pupa mertea mitropolituluI térei Cosma, intemplata la 2 Septembrie, anula. 1792, Domnitorul Mihail Sutu, adunand Divanil din clerula înaltúi boerilt'e- rel, a% ales& n unanimitate pre episcopal& Filaret, apoI prin effisdrea Domnéseti ¿lela 5 Septenzbrie, catre patriarhulA icumenieti Neo fit, Domnitorul are «dosis pa- triarchicesert catre mitropolitula Stravropoliei Grigorie, carele se proclame qi se instaleze pre Filaret la scaunula mitropolid. Domad clice in scriserea -sa catre patriarhula, despre alegerea lui Filaret çi despre calitatile lui : Fiind-ca prestinta mitropolie de sub Domnesculi stapanesculii nostru trona a rémasil 1/Huya de duhovnicescula ei pastoril, sférOndull acum viata fericitula mitropolita ala Un- gro-Vlahiei D. Cosma la 2 ale curenteI dimineta,i totI cei de aid, ca dintr'o gura, atata el* din sfintitulii clerú, cat qi cel din ordinea politica.ne-aa pro- pus, ca iubitorulii de Dumnedea sfintitulti episcopii ala Ramniculd, D. Filaret, este vrednica de succesiuneaacestel pre sfinte mitropolil, marturisinda toi cu una glasai yugandu-ne ca o socotinta nestramutata, pentru a§edayea teofilid sea la pastorirea cea de capetenie locala. De alta parte cunoscéndai noI demnitatea persend respectabile a teofilid séle, presum §i calitatile sufletescI §i spi- rituale ale MI qi ca este cela mal bgtranil dintre episcopl etc., ama admisii pre teofilia sa la tronula mitropolid Ungro-Vlachid. Apot cero la patyiarchie re- cun6scerea lui Filaret, çi insarcinarea mitropolitului Stavropoliei de ala instala. Patriarhula eespunde Domnule prin scriserea dela 13 Septembrie,prin care imputernicesce, ca sinodula patriarhicescii, pre mitropolitula Stavropoliel a instala pre Filaret la mitropolie. Pro Filaret 11 numesce «contrate preiubitil, vrednicii, probatil, cuviosfi intrn tete».Patriarhuhl tota atuncI a scrisit mitropolitului Grigorie ala Stavropolid, care traia in Bucuresd, ca sa proclame pre Filaret mitropolita,i impreuna ca cel-l-alt1 episcopi din tera adunandti-se in biserica mitropolid, si faca forma de alegere bisericesca, care represinta una tela de votare sea balotagia filtre cal-va candidatI pqi de forma, qi care in limba bisericesca se chiami epsifiareì ipopsifiare»sea aruncare de 8041,din care tot-d'a-una ese candidatula hotartta de mal inainte. La acesta ocasiune candi- data pu§I de forma aú fostii: mitropolitula Lidiel Grigorie, qi Dosotheiii Filitis episcopuld de Niza% Acésta operaVe se face prin una prescriptil verbalii trecutii in condica santa, subscrisil de arhiereii, cariati luattiparte la ipopsifiare, sub pmedintia aybiereulul delegan inadinsii de patriarh la instalarea noului mitropolitti (1).

(1) Acésta ipopsifiarea se pastrézii la no ls't astrilI, dar consta numal intrit aceea, crt in séra dinainteaileï destinati pentru chirotonia until noù ariliereb,catT-va arhierel,convocall de mitropolitulil, se aduna in biserica MitropolieI, si la finele vecerniel dupa o micd ceremonie speciala bisericéscii, se inchee tullí preseriptil verbalu lu condice sfintri,In careto se trece nu- mete candidatuluT alesii din Sinod i recunoscutti de llego, sii se facecuitoscittil, ca dona are sa fie chirotonitti archiereil,

istome RomINmont1 459

Reproducemil aidprescriptulti verbalA Incheiatl la ipopsifiarea mitropolituld Filaret : cirémAindil védavA mitropolia Ungro-Vlachiel, fiind-cA cela ce al fostti pAnA acum archiereù, D. Cosma, 'vi-a sfOrvitù viata, din ordinulti Inaltù pié sfintitulul patriarchù ecumenicti, D. D. Neofit, cu consimtimantulli pré cucerniculul vi pré Iniltatulal nostru Domnitor, Ioan Mihail Sutil Voevoda, ami"' intratA in templula sfinteI mitropolii a Bucurescilor, insemnatil cu amintirea sfintilor slOvitilori intocmal cu apostoliI impérati Constantin vi Elena, spre a facesortI pentru celii ce are sA primésca acestù tronA féduvil, vi in adevArii, ântêiù ami pusti pe Inaltii pré sfintitulti mitropolitti alü Lidel, D. Grigorie,alù doilea pe iubitorulù de DumnedeA episcopulA BuguluI, D. Dositheiù,i alatreilea,pe iubitorulti de Dumnecleti episcopulti Rbmnicalul, D. Filaret, carele a fostù preferitA pentru pOstorirea acesteI mitropolil. De aceea trecutti numele lor in presenta condid santa 1792, Septembrie 23. SubscrivI: Grigorie allí Stavropoliei, Antim allí Pogoniand, Neletie alit Thebaidel, Dositeiù ah"' Buzéulul, Nicodim alti Iliopoleli Ioan VOcArescu dicheofilaxald bisericeI ceI marI vi mare n'Atara.» PrescriptulA verbahli subscrierile, sunt in limba grécl. DupO acésta, archiereiI aid mentionatI §d cu marele n'Atara Domnescii, VOcArescu, att datù lul Filaret urmAtorulti acta"' pentru recumiscerea luI in demnitatea de mitropolitA, teta in limba grecéscA. »Fiind-cA vi dupl alegerea comunA a intregeI obvtii,sfintite yi politicescI, vi cu consinntiméntul pré InAltatulul, pré cucerniculul vi pré incuviintatulul Dom- nitor vi cArmuitor a bita TJngro-VlachieI D. D. loan MichailConstantin Satal Voevod, Inalt pré sfintia véstrg al fostil alesù vi proclamatù pentru tot-d'auna (pe viatl) mitropolit acesteI mitropolif féduve a Ungro-Vlachiel, fiind-cg fostulil D. Cosma s'a mutatù cltre Domnulú, Inaltti vi pré sfintituhl nostru Domar' vi stApanil vi Patriarchù ecumenicù D. D. Neofit, cu sfantulii de pe lAngi dênsulii Sinod, conformAndu-se ca vechialti obiceitl alti localuI, a primitù acéstl alegere comuna, yi cu ecdosù patriarchicescti yi epistoll sinodall iml poruncesce mie celuI mal mica, ca, impreuni cu fratil sfintitlArchiereI, aflatorI aid, sA facemil obi- cInuitil sfintitil vi bisericescii sortl (psift), vi se ridic pre Inaltù pré sfintia véstrA, la Scannulti cela vAduvù alti Ungro-VlachieI, yi decI, supuindu-mé porancil Ki- riarchicescI, cel date mie, implinescù' acesta ordinùsanta,dorindti Inaltù pró sfintiel véstre din adênculd sufletultd. ; multI ani StApAne. 1792, Septembrie 24». UrmézA acelévI sub-scrierI, ca vi la psifiare. (Revist. Biser. ort. rom. an. IX luna Octombrie p. 757-767). Aceste recun6scerl vi psifierl séù votad bisericescI erati numaI simple for- malitItl de a doua mAng. Filaret era deja mitropolitti indatO dupg mértea pre- decesorulal séri ; cicI in condicasant1, gAsim, cA elù ca mitropolitti ahí Un- gro-VlachieI, la 8 Septembrie, confirml psifiarea séri votarea bisericésci a Ar- chimandritulai Nectarie, carele se alesese ca succesorti alti séù la Episcopia BC)m- niculul. (Condica Sf. vi aceeavl Revistl, luna Noembrie p. 841). Anexa la pag. 94 Reparatiunea m6nästirel Cotrocenilor: S'ah t'Acata ponina legatO la ispravnicil ot. sud saac, dupA jaiba egume- nuluI Cotroc6uul, ca sA trimita pe locuitoril ce sunt tocmitl a aduce §indrild, fOr4

460 ir. A. UREcini de zabava a veni cu çindril, fiind-ci Maria sa art poruncitii egumenulul ca ara de prelungire sa dréga mônastirea. 1792, Aprilie 16. O mésur5. reinoitä. sub M. Sutu in favòrea Bisericilor, este acea urrnatelre relativa la viile pAräginite, din celesa' dite pe loculti unel memästiri: Anaforaua mitropolituluI pentru präginiri de vil'. Mihail Const. Suful VV. i gospoll. Zernle Vlascoe.... Cu cale fiindil anaforaua pré sfiintielséle parintelul mitropolitil, o intarimiii Domina, mea, ca ca acésta porunca a Dornniel mele, sa dée acum de scire tuturor celor ce ail avutil vil pe pamêntulil mitropoliel i s'aii ca sa se apuce fiq-care sa le lucreze, iarä carele nu le va lucra niel' de acum nainte, sa scie ca de acum qi peste trel alu, dupa obiceiula paméntuluY, are mitropolitulO voIe a le face zaptii qi a le da altora ;dreptil aceea sa se faca cunoscuta de acum hotarirea acésta fieq-caruia. 1791, Octombrie 15. Biv vel sard. Pré Ineiltate Pe mo0a sfinteI mitropolil de aicl din Ulula Bucurescilor,fiindaviI ale mora, altora, unele paraginitagasiadii pricina stapanil lor, ca de sila raz- meritil ; pentru care rugamil O, fie luminata porunca Mari tale, sfinteI mitropolil, ca locula viilor unora ca acelora,ce sitia sétidin vrerea lor,sei de nevoIe paraginite, sa aiba, mitropolia a le da de scire ca sa le lucreze, fiinda asta-data stenahoriile fézmeritl, potolite,i care nu vor vrea, séa nu vor putea, mitropolia, ca o stapana moqieT, sa le dée la alta de a le lucra, ca sa nu se pagubésea, casa sfintei mitropolii de dreptula dijmei paniêntulul, §i fiindai vecina obiceia ala and o vietrel anl in rélda nu se va hiera, are stapOnula mo0eI vole a o da la altula O. o lucreze, ca sa nu se pagabéscadedijmapamênttilttl ; aniI N'aria tale dela Domnul Do,mnedeil n'Orna sA fie mullí qi norocitI. 1791, O ctombiie 14. Al Mari tale catre Dumnedeil ferbinte rugatorai parinte sufietescii. Cosma alii Ungro-Valahie. Cod. No. XIX, fila 22. Acésta' naësurä, este reinoirea in cat-va a dispositiunei lul Alex. Ipsilant din 1775 in coprindere : Carte de vil pariísite. Domnitorulti, dupa vechiulii obiceiü, viile parasite de mal multii de 3 anT, invoIesce sa le iée alt1 6menT sa le lucreze qi sa le iée rodula, pe orl-ce moOT, prin scirea ispravnicilor din judeta. Aceqtia mal antal sa vestésca pe vechii po- sesorI ; cand niel acum nu vor vrea aceia O, le lucreze, aluna ispravniciI sa dée cartl de stapanire asupra viilor, la alte fete,gcti care cartf, bine sa fie aceia incredintatl ca vor fi bine stapânt desilv8r§itT., Cod. No. II, pag. 20.

ISTORIA 110MINILO1lII 461

Anexe la pag. 117-124 In 1792 Sata reguléza din nog darea preotilor pentruc(Sle si pentru cutia de milostenie. Prin pitaculd catre mitropolitai episcopT,din 11 Iunie 1792, se aréta ce sume ati a plati diversele eparchil,dareafiincld de cate 3 galbenT pe anti.Se amintesce, ca pe trecuta asemenea dare nu s'a platitti regulata, din causa evenimentelor din urma si se reguléza plata de acum, pe viitoril, de cate douë orT pe anti. Documentula acesta spune, ca:«Din suma preotilorf diaco- nilor, ce se afla in cate trele eparchiile,dupa catagrafia ce s'a!Until la No-. embrie trecutfi, facema Mdria mea musaadea la plata banilor cutiel de milostenie aT §c6lelori scAlêndaCuanaloghie- tjecivala fiq-cdria eparhie, rgmane bun! la hrisovil 5000 tocmal, adecd, mitropolia BucurescI 2450,episcopia Ramie 2020 si episcopia Buz 'éti 530, ca sa respunda acel cate taled trel pe anti, dupa coprinderea hrisovulul, la cutia milostenid 0 la sefile,din care banT sa se dea jum'étate acum, aT anuluT acestula, pentru sautula Gheorghece a trecutti,iar jumatate la santula Duman' ce vine.DecT, fiind-ca pentru alte multe trebl ale ca care am d fosta impresuratl, zdbovindu-se nizamuld acesta ala preotilor, nu este sciuta qi hotdrIta suma ce are a se cere la implinirea sfertulul santuluI Gheorghe trecuta; acum dar, pe acésta suma s'a orênduita P. S. vestra a se face implinirea banilor sfertulul desântulti Gheorgbe trecuta,ca sd, se dée la epitropula obstel, urmandil qi la alit doilea dead asemenea, Iulie 23.Urméza po- runcT legate la amêndoT episcopiT,ca sa poftéscaa trimite haullcalelor epitropiel, ce sunt hotdritT a da din eparchiile lor, sfertula sfantuluT Gheorghe tre- cutdp (pag. 757). In BucurescI, la Sf. Gheorghe se continua luv'étatura limbel romanescI aceleT slavone. Prin pitacula urm. dascaluld Constantin iipodidascalula amendol pam'entenT, dolAndesca dela M. Suta intarire peutru scutirilei folosin- tele ce le mad dasedlil dela sautulti Gheorghe, dela DomniT anteriorT «De vreme cecala slovenéscd, ce este aqegata aicea,in orasulii DomnieT mele, Bucuresd, lasantulti Gheorghe celú vechiti, care este de invëtdturd, slo- venéscd i romanescd,uncle nu numaT dincopiil painentenilor se afla la acésta qc61d, cii alti strainT din alte t6r1 sunt venitl,careqc61aeste Mae trebuin- ci6sala teta obqtea acesteIérL pentruinv'etatura,fiindametahirisitatotil norodula cu acésta invfitatura, la tate trebuintele,sprea cdrora dare de invg- taturl, de vechTi betranI rgposatI DomuI sunt orênduitl, cu platd Domnesca, dol dascAlT, ca sa so afla in Vita vremea sd, invete copiil, la care qcfila se afla Con- stantin dascdlulil slovenesca cu und ipo-didascala ali sfiii, care flindd pam6ntenT, ea cale socotit-amii, Domnia mea trebuinta ce ar avea qi nu 'I-am Matti sa fie de totil lipsii elTrméza scutirile ca in scrisfirele urmatere din 1792, Ia- nuarie 22, in ald doilea ana ali DomnieI luT Mihail Const. Sutu.» Cod. No. XVII, fila i)09. Unti altti acta dela acestasT Domnitor ne anal, ca dascAlulti Constantin a reclamata sá i se platésca lefa, pe timpulti dela stricarea veniturilorc61elor de cdtre Mavrogheni. Domnitorul Sutu a tramisa reclamatiuuea dascaluluT Constantin la boeril. epitropl, cerendu-le informatiunT.Prin anaforaua din 1792, Februarie 5, scrisa in dosula jalbel dascaluluT Constantin,epitropiT spunii, ea ail platitfi lefa acestuia, cite 25 talerT pe lund,«de cand s'ati or6nduita rênduiala qc61elor en letona Romknilor4 de V. A. Urechid. TOM. naiserie!,1786-1800Si al IV-lea dela1774. 30*

462 V. A. veniturile lor,»adeca dela 1776, dar ca dela stricarea venituluT qc6lelor de catre reposatulii Mavroglieni, nu 'i s'a mal data 16fadascalulul Constantin. Domnitorul pune resolutie pe anafora: Portmcima Domnia mea, dumn6-v6stra boerilor epitropl, sa avetT a da de la cutie dascaluluT Constantin slovan, a cate 25 talen l pe lunaormandti-i-se dela ftut6iii Septembrie. 1792, Februarie 21. Vel Bata intr6g6 anaforaua epitropilor : Pré Inal(ate Do'nme. Ascultanda luminata porunca InaltimeT tale,la ac6,sta jaiba, insciintama Maria tale, ca precum se jaluesce a0a este ca adevèrata ;a avail 16f6, pe lung Cate 25 talen, care i urmata dela epitropie de cand s'ail orênduita rên- duiala §c6le1or ca veniturile lor, iara de cand stricatti veniturilec6lelor, in vrernea repausatuluT Mavrogheni,debaepitropie n'a mai luata ;ci rëm'ane cum duhul sfantil va lamina nastavrt Inaltimel tale, macar ca ela aréta, ca acea orbduiala de Mfg, s'a urmata ca darea de catre pré sfintia sa parintele mitropolita pana la buna-venirea InaltimeT tale.)1792, Februarie Constantin cluceril. Dionitrascu stol., 11Ticolae stol. Cod. No. XIX, fila 179.

La m6nastirea MotruluT exista §c6la roman6,sca pe la 1793. Alexandru Mo- ruzi Voevod, in acela anfl, Martie 5,i apoT la 1793, Septembrie 8, Domnitorul Constantin Ipsilante, daú dascaluluT dela Motu], scris6re de scutire. Acésta c6la continua 0 in 1813. (Condica No. 47, fila 121).

Biblioteca se stramuta la Sf. Gheorghie-vechiii. Domnitorula dispune strii- mutarea bibliotecel, ajutandu-se la acésta 0 la inveutoriare Panaite Dascalulii, ca vre-unula séji doT din ucenicil procopsitl, in asistinta unuia din epitropi. Acésta resulta din resolutiunea Domnului M. Sutu, pasa pe anaforaoa epitropieT, in 25 Noembrie 1791. Bata acésta resolutiune : Ito Mihail Const. Sutul V V. Poruncimit Domnia mea, Dascale Pauaite,ca orT iustitT sa mergT, sü sa trimitT doT ucenicT procopsitl, ca sa faca alegerea act-1sta ce am poruncittit Domuia mea. 1791, Noembrie 23. Vel logofilta. Pre ingtate D(hune. eDupg luminatü pitacula InaltimeT tele, am gasita odae ca t6te cele trebnin- ci6se, in m6nastirea srantului Gheorghie-No, pentru a§edatulil violiilor scólelor Domnescl ot S-tul Sana, ci fiind-ca trebuesce a se face alegerea felurimelor de vivlil, ca sa se puna ea ofenduiall la loculh' lor, sa fie luminata porunca Mariel cat e Panaite Dascalulii, ea, ail însuT, séü vre-uurt ucenica a lui, ski doT, ce-'1 va sci ca stint proeopsiti, sa m6rga impreuna cut unula din nol epitropil, ca sa le

isTORIA ROSTINttoftt 463 facemtl alegere,i prin catagrafiT a se pile pe la bula lor in Damita odae. De ac6sta insciintamti InaltimeI tale». Constantin clueca,. Dumitrache Varlaam. Dumitrache stol., Nicolache stol.(1) Dascalulfi Panaiti uceniciTnamiti in pitactilli de misil,sunt proba, ca totil mal exista in Bacurescl timbra de sc6la Domnésca. Mai exista asemenea la 13acurescI sc6la dela S-tul Gbeorge. Se constata acésta din pitacult1 NI M. C. Sutu, din 22 Ianuarie 1792.

Anexe la pag. 137200 Ca adaosa la documentele relative la justitie, inregistramti aci Inca Pitadi pdrintele Initropolita, ca sjure Tiinase i ÄLihai, la pricina 1?usciuchlilor celor jelfuirt de Pananait Ico Mihail Constantin Su(ul VV. i yospod. Zemle Vlascoe Prea sfinte parinte mitropolite, fiind-ca la cercetarea ce facutù astadl in Divanulrt Domniel mele asupra pricineI luT Stafi i Samel rusciuclati ca Panait capitanult1 de volintirl suditulti cartel austriacescl, ai fostil prea sfintia ta fata, este dar sciutil prea sfintiel tale tacrirulil ce aú datti Ta- pase i Milial, marturisindii In cea de pre urnal in0qIel adev6rulù lacrarilor in fata luT Panait, cum a din marfa namitilor rusciuclal ce era la satula Tigauesd In coprulti luT IoiiicA saténultl, ail fostil Indemnatti Tallase de Panait a cump6ra deladênsulti o suma de malla dintr'acea diandu-I, ea sa se folosésca, tasa a d'Oigoi elti dinteaasta marfa oprita a numitilor rusciuclai, ilind-ca tota vor o i6 Nemtii, qi inca Insu-qI Panait ati trimistl pe Unas° in copra de atl alesft 'nadaiar" ridicatal catil ail vrtittl Intr'utalcara' mocanesa, aruia datti Tallase drumulil inteaceeal n6pte, mutându-o dela Tiganesci la Mavrodiu, cu sluga lor Pobre Bia, ande ari descarcat-o la casa luI Mate! arciumarulii lor la satulil Mavrodin,i diva ce 10-atl ispravitil vorba qi tocm6la acelel madi' hl- tre dênii, dandu-i 1111 Panait pentru acea marfa a rusciuclailor diii coprulil luI Ionica, dela TigInesel tal. 700, all plecatil apol §i el pe arma marfel dela 'Viga- nescI la Mavrodin, diandrt Tanase, cA ail greOttl cA n'ad spustl adev6rahl acesta la t6te judecatile de mai nainte, qi ari cerattlertaciane pentru tagaduirile ce amagita de ad Muta pana acum ; (lea ca sa un mal r6mae cuvatti de pri- cinaire qi de banuiala,fiind-ca, cera Palma ca sa incredinteze numitil M'ase i Mihal acestuI tacrirrii marturie a lor pria juraméntil, éta i trimitemtl ca zap- ciulaceillorénduitti ca sa-ví. pul sil facai jaram6ntri pe Tallase i MihaI cum a cele ce aft marturisitil inaintea Domaid mele suat dreptei adev6rate ; avenir' r6spunsti pria anafora in scristl, fiindii fatii Panait ca omaní agentid 1792, Februarie 2. Vel logof6tti. Vel pitara. Cod. No. XX, fila 342.

(I) Cond. No. 19 fila 44. In Beschreibung und Seltichsale von Bender, Bokarest und Orsova" (Viena 1790) la pagina 100se ainintescedosprealta biblioteca eistandu la Mitropolia din Bucuresd, compusti din o parte din cartile rilmase in 145 de la invillatulu Doinnu fandriotu N. Ilavrocordat. Velb §i Sultzer.

4(14 V. A. thttclia

Rispunsil la ispravnicii ca srtInute a nu trimite pe Hristache Sanies. Donné-v6stra ispravnicilor ot sud Vlwa sgn6tate, ati argtattl DomneieI mele dumnéluI vel vist. Insciintarea ce fazetI pentru Hristache logf. samesulti jude- 010, cum cl incgrcattl fiind dedumn6v6strgeta multe trebt ale judetuluI, nu puteti de a-'1i1trimite pentru pricina tiganilor ce afostil jdluittl ;ci dar, de vreme ce ar6tatI ca este trebuinciosil la judetil, ama poruncitd zapciului ca sg supere ; pentra care, nu lipsimil a respunde, ca sg fitI mnsciiu4T,ifitI sangtosI. 1791, Noembrie 14. Cod. No. XX, fila 186. scrisil la Paraschiva cgnagrapill ca sI riispunqg la Insciintarea ce ail Monta Mgrief séle dumnélul Haseni agai ca alte agale din Nicopol, cum cg Paraschiva aNata ca nemtil o suma de stupl aI Nicopoenilor ;pentru care ar6tatfi omuld dumnélul Haseni aga, cum cg ar ficautfindil Paraschiva sd faca pace cu tal. 100,ci ori sa se 1mpace,sOu sl aréte Aigriel séle pricina intea- dev6ril ;carecarte s'ad' datil ast641la spdtgrie sg o trimitgqi sg aducg r6s- punsil. 1791. Decembrie 30. Anexa la pag. 204 La capitolulti boerii" mal d5.mil urmatòrele documente de deosebite favorua acordate la boeri, orI la ma7.111, de M. Sulu: Cartea lai Hagi Nicolae pentru a scati o diciamil i una scaanil de carne. Zemle Vlascoe.... Dat'amil cartea Domad mele luI Nicolae Vasile din Bu- curescl,ca sg aibá a scuti ocdrciumg i und maulla de carne ce are inaintea cdrciumeI aicl In Bucuresa, care cdrciumg i scaund sg fie apgrate de fumgritg, de cgmingritil, de vamg, de ortuld vatfiqescil,de erbdritili de oil-ce alte dari ehte sunt obidnuite pe alte Cardumei scaune de carneacestea sg fie In pace ne supi3rate ; pentru care poruncimil Domnia mea dumné-vóstrA zapciilor Bit- curescilor, i voug slujbaOlor fuman, cdminarI, vamegi, erbarli tuturor slujbaOlor, sg avet1 a vg feri de acéstd chrciumd,i scaunii. 1791, Ianuarie 4. Cod. No. XVIII, fila 246. Zemle Vlascoe.... llapa ruggciunea ce ad fostil t'Actúa DomitieI mete dum- n6lul cinstituldi credinciosd boeruld DomnieI mele Stefan Prêqcovénul biv vel vornich, inca in eea-l-alta Domnie a ngstrg. amü fostil hgrazitfi dumnéluI jumgtate din loculd Domnesc ceare slobodil intre dond uliti,una ce vine despre Serban Vodg, $ una ce vine din ulita ce urmkg spre S6larT,care amhdoug acesta ulite dad in pgrta cea de sustl a curtel ved)",care local'ail din porunca Domniel mele, si l'ad fAcutii teslimil prin cartea DomnieI mele dela 16td 1784, Februarie 22, Amaindfi jumiltate din loculd acela a fi des- chisù'i slobodd tot-d'auna ; pe care locil ce i s'ail hgrezitil de Domnia mea, ad acata dumnéluI case de §edere pivnitgde desubt, insg fiind-cdicererea dumndluI vorniculufi hotgiirea nóstrg ac6sta ati fostg, adecg ca facg pivnitg primal pentru tinerea vinurilor de trebuinta casei dumn61111, iar nu cdrciumg pentru v-émitire qi a1isveri01devind, dupg cnmi in -cartea Domniei mele ce s'ail datù la maulle dumudini cuprinde,iiindilopritil dumn611 de ac6sta Inca

ISTORIA ROILINILORt 465 de atuncI de cand i lenta acesta (hit atata pentru ea era aprape lana zidula curtili Fatiga ferestilecaselor DomnescI, catai pentru del in potriva, Teste ulita,aprópe,este carciuma vechie a dumnéluI cinstitululi credinciosii boerula DomnieI nlele Manolache Brancovénù vel logof.de Vira de sust, ce o are debavting, en v'èngare de villa, caruia nu era cu cale a i se da smint61a, vi a i se faca pagaba la alivverivula eI en pricina acestuI hara,ce amil Menta dumnéltil vorniculuI Prêvcovénul ; pentru aceea dura ají anta acum rugaciune cerere DomnieI mete, dumnélul maI susil numitultl boerulii DomnieI mele Ma- nolache Brfincovénul vel logof., ca sa dama porunca Domniel mele in scrisa maiiile dumnéluI spre diafondipsi careiuma dumnélul, cu oprirea véillyiril de vinurI i rachinfl inteacésta pivnita vi casa a dumnélul vorniculul Pdveovénul, ea nu, dupa vremI, deschipndu-se carciuma, de vênclare do vinurI i rachiniI, ne-avênda porunca DomnieI mele de oprire, va pricinui impotriva vointel vi ho- tallref Domniei mele ce ama lenta, paguba vi nedreptate veeinuluI la pivnita vi car- duma ce o are din vechime dumuélul vel logof. Manolache Brfincovéna ; decI dat-aula acésta Domnésea n6stra carte, prin care poruneima Domuia mea damnélul vel agá,i tuturor zapeiilor OrgulaT, ce vet1 fi dupa vreml, ea niel odata sa nu ingaduiti de a se face vénclare de vina inteacésta pivnita vi casa a dumnéluI vorniculul, ci srt opritl aeumi tot-d'auna, avada dumnélul vornionla pivnita ac6sta numal pentru tinerea vinurilor de trebuinta caseI dumn6,11,iar nu de vhciare inteé-nsa. 1791, Decembria 22. Cod. No. XX, fila 232.

Carte a se face leasei la nti*aTeinabure;sci,din Sud Ialomi(a, a &mulata val logof. Manolache Brdneovénu

Zemle Vlascoe Fiind-ca dumnélul einstitai eredincio3a boerula Dom- niel mele Manolache Brancovén. vel logofkilde téra des'asa,ne-aa adtata cum ea pe movia dumnélul Tambureseil din sud Ialomita, fiindd varsaturI de apaibaila ea pesce, aa avutù casa dumn610 din vechime, lésa pentru vena- tórele de pesce care lésa cera damnéltil, ca sa aiba vole, cu chieltuiala dummi- 14 a face ;decl s1aú data dumnéluI sloboqenie prin cartea acésta a Domnid mele, ca sa alba vole a'vI face acea lésa, ca prin cheltuialai ostenéla dumneuI sa-'0I alba tota folosulai ton venitula din vênatarea pescelui, ca una stapanti de movie, ne supgrata intru nimica de nimenl cu vre una felt1 de cerere ;pentrit care poruncimai dumné-vóstra ispravnicilor al judetuluI izapciilor, ca odnduitula dumnélta .....nu numaI sa,' fie ne poprita a face acea 16'4i a-'11 lua venitulti el nesuparata de nimenea, ea una dreptil allí moviel dumnélul, ci sa-'i datI vi mana de ajutoril diafendipsinda-la. 1792, 'anuario 14. Cod. No. XX, fila 267.

Anafora dala boerii aede,:»Ontar't ai Bucurescilor, pentru api"rarealui Bragomir Slavescu,mazil de diljdii

.211iltail Const. S'Oil VV. i gospod. Dupa pliroforiace ati data Domniel mele dumn6lor cinstitIi credinciovl boeriI Domnil mele, ce sunt oranduitI ca aqedtmilntulti Bucurescilor, pentru acestü

466 V. A. UREend

Dragomir Slavescu Mazil,i ne-amti milostivittl Domnia mea asupra lui,i atatù de dajdie '15 iartamti ca sa fie apérat5, cata si drepte buca ele Ni sa fie scutite : stupil,i ramatoril de dijmAritai vinuhl de vinariciti. 1792, Martie 3. Vel Pré, Inttltate Djmne. InsciintAmti MAril tale, cl la cereetarea ce din lumi nata ponina InaltimeI tale facenui 6menilor orasuluI Bucurescilor, intre altise aréta si acestù Dragomir Slavescu, ce este ca dajdie filtre boerimei mazilI, pe carele '14 vNuramil i férte trecutù In virsta bètranetelor, si din cercetarea ce amti facutù luaramil incredintata mArturie dela preoti si (lela mahalagiil lul, cum ca este fórte scapatatti, In catil hrana din téte 4ilele ii lipsesce,care fiindil vrednicti a se Impartasi din mila Marii tale cu apérare, printeacésta pré plecata a nóstra anafora,Insciintamti, ffindti-ca dupi vechia or6nduiall, brésla mazililor are privileghiti de seutescil bucatele lor,stupili ramatoril de dijmarital, si villa de vinariciti, ca unuhl ce este vechiil nénul de mazilti,dupa bétrAnetele si scapataciunea In care se afla dupa slujbele ce ne incredintaramti dela obraze cinstite, ca aü slujitti Inca de mica vhsta Curtii DomnescI, fiindtii Intre copiiI de divanil, sa se reverse mila Mari tale asupra lul cu a'sI avea acestù privileghiii,precum avutù si cum Dumne4eti va lamina pe Maria ta asupral. 1792, Aprilie 20. Al Madi tale pré plecate slugl, Nicolae Brancovén vel banti. Sear. Grecéntt. Alex. Illanu. Gheorghe Cod. No. XIX. pag. 300-301.

AnexA la pag. 222 Mal al cate-va documente relative la capitolula vamilor etc.

Cctrte de Aninaritti pentru m'O', pe Bueuresel.

Zemle vlascoe Dat'amtí cartea DomnieI mele.... orénduitti de catre dumnéluI cinstitù si credinciosù boeruhl Domniel mele s'AL Gherache epistatulù caminarid, a cauta aicl in BucurescI si a stringe venitulti caminariel pe ama acesta 1792, care este obiclnuitù dela téta butia Cu viml, ce se vinde In carciuma, M'ara de santa mitropolie i de mewastirile celea marI, i de dumnélor boeril, dela vel banil pana la vel clucertíde arie, si din jupanesele vedare ce ati statutù boeriI dumnélor velitI, cuí mi a scuti dupa vechiuhl obiceiù cate o carciuma, si afana din cel ce atihrisévele i cartile Domniel mele de scutéla, ce1-1-a1t1totl de obste plateseù acestù obidnuitù caminanith, Insa fiind-ca ne-amil Insciintatil Domnia mea, cum ca carciumaril, dupa ce se folosescù' si se castiga dinteacestil alisverisù' ce facii, nu urméza a se punta ca dreptate la plata caminaritulul, ce In felurl de chipurI faandù InselaciunI si economiI pagubescii venitult1 caminarieI ; pentru aceea clara arad da-U' volnicia orênduitulul dela dumnélui epistatulti caminarid, eaarara de mal' susti numitii privilighétI ce aù sa scutésca cate o carciuma,i acelor ca cartile Domniel mele, sa serie téte cele-l-alte carciume de obste, qi pentru cate butI ca vinurI va gAsi In fies-care carciuma, sa iée pesinù banil caminAritulul, care caminaritù dupa alisverisu i dupa c'astigurilei folosu-

ISTORIA ROMINILORt 467 rile ce aii. carciumariI, acum la vênclarea vinurilor, ca osebire diu altereml de mal 'nainte ;orenduimil Domnia mea sg,-'ll platéscg de butie cate 50 parale si sg, dée 'Vasil de platg, afarg nurnal din butea ce ail plittita cgmingritti si va fi avenda ravasil de platg, acele ravase sg le tie in sémg, ferindu-se jasa carciumaril a nu se ajunge ea caminaril ce ail fostil de a lua ravase vechi. ea acelea dovedindu-se nu se vor tineain soma si pentru catebutt cu vinti vor 'mal aduce In carciumi In t6t1 curgerea anuluI, sa platésca tag cu acestii mijlocil ce poruncimil maI susilorenduitulul carningritüi s(We ravasù de platg,i apoi In vremea ce vor incepe vengarea vinululdinteaceleabutI, 0,fiecarciuma- rucu totultinesupöratI de nimenl. Inteacestasilchiptiporuncimil sase urmeze strinsultivenituluIcamingrieI iarde se va cutezaorênduitulti acesta a facevre-ourmare mal multti impotrivg, nu numal se va pedepsi,ci Inca poruncima dumitale epistatule camingrid, pui sa intórcg Indoitti ;pentru care porunciiml Domnia mea si dumitale vel spataril, sit avetI a da totil ajutoruld cola cuviinciosù orenduitulul acestuia, spre a cauta venitulü aceste slujbe, intoc- maI cum poruncinal 1792, Ianuarie 1. Dupg, care acestg carte poruncimil O. se fag, si osebita cartea Donanid mete pe Craiova, cum si pe 17 judete osebite cgrtile Domniei mele. Asemenea carte ca acésta s'ail facutùi pe orasulil Craiova, poruncindu-se caimacamului,ca de vor face cgmivarii vre-o urmare in potrivg sg.-'1 pue sg intiircg indoitil, lipsindti prostichiulii de josti, pentru a se face carp prin judete. Cod. No. XX, fila 257. Garle de slujba seireiritului munfilor. Zemle Vlascoe.... S'ati datti acesta carte a Domniel mele lat.., care pe anulù acesta, létil 1792, ati cumperatil slujba sargrituluI muntilor, ca sg aiba a gmbll prin t6te satele celea sciutedin judetula Sacuenilor, Buzöti i Slam-Remnic, sa caute acestg, slujbg si din totl ómeniI ce se indestuléza en save din buV fara de sg aibg, a lua de °mulà casnicil Po bani 66, dap, obiceiti, iar maI multù nu, ca. se va pedepsi ; insg ackistg slujbg sa tievolnictia cauta pang la sfintii Apostoll,i numall o luare de Nail sg,fie;iardela sfintiiApostoll inainte sg nu mg cuteze a maI gmbla ; pentru care poruncinul dumné-v6strg, ispravnicilor de pe la aceste judete, pe care va aröta mai susd numitula, ca nuse supunti a-'1 plgti sargritulti, pe unit' ca acesfa facelli arg de voia lor a-'1 plgti dupg, obiceil 1792, Ghenarie 1. Cod. No. XX, pag. 176. 17 carp de edmineiritulii rachiuluï, la tdte judetele. Zemle Vlascoe.... Dat'amil Domnésca ngstra carte, ce s'ati orenduitil de cgtre dumnélul cinstituliii credinciosulti boeril alti Domniel mele, spatarula Glie- rache, epistatultí cgmingriel, ca slujba camingsituld in orasele,i tilrgurile belciurile mart din sud....ca sg aibavolnicie a cgutavenituliiacesta, adecg afarg, din santa Alitropolie, amendoue episcopiile i din mangstirile cele marl, si damnélor boeril, dela vel bang pang la vel clucerti de arie, cum si din jupfine- sele vgduve, ce ati statutti boeril dumnélor velitI, care dupg vechiula obiceiù ati a scuti cate o pivnitg,i afarg din cel ce ail cartile DomnieI mele de scutélg, saserietinecele-l-altecarciumede scutélg,imagazildeobstP,sipen- trucatebutIcu rachiurldet.érti,sétirachiurlstreine, sevaggsi

468 V. A. UnEcEni fieq-care,saiépeqinilde tag, butea mica ea rachia, catetal.trel",iar de butea mare de racial Catetal. §ése, sa 0d6efévaqii de plata,ca dud va incepe §i va vinde sa fie ca totulti nesup6rata intru nimica ;a00Ierea §i pentru Cate alte butt ea rachiurl va aduce carciumarilincurgereaacestuI anti, asemenea sa urmeze a lita caminaritulil, fiind-ca aceste'caminarif ca dreptate este a le plati carciumariI, dupa alioreri§ulti ce faca, idupa pretula rachiulta care-la v'endil ;iara de se va cuteza ofenduitulti acesta, a face vre-o armare mal multil impotriva, nu numal se va pedepsi, ci inca porancimil dumnélor ispravnicilor al judetultif, sa-la punetI sa int6rca indoita ; asemenea mg poruncima dumnév6stra, sa datI §i ajutorulti celti cuviinciostlor'enduitultil la stringerea acestulvenitil. 1792, Ianuarie1. Cod. No. XX, pag. 260-261. Pitacti la peírintii, archierel Si la durnnélor velip bterï, a lua socotéla epitropia. Pré sfintia ta parinte mitropolita, iubitorilor de Dumnegeil parintilor epis- copI, qi dumne-v6stra cinstitilori credincio0lor boerI vent! ai DivanuluI Dom- niel mele, adunandu-vti la until 100, nade aduc'enda pe boerilepitropIcel do ob§te, sa le ceretI ca sa dée socotéla de t6te veniturile epitropiel pang. acum i de ch eltuell, insa ale cutieI de milostenie, ale podurilor, ale 0.61elor qi ale orfanotrofiel, care sa le cautatl dumnév6stra ea tóta p(rierghia cea cuviinci6sa, spre a v'a pliroforisi ant6iti de t6te veniturile cate sunt legate laepitropie,cari ail fost oraiduite a intra in cutia ob§teI, i de afétatele cheltuell ca dovegI prin sineturile cele cuviinci6se, §i incheinda Vita soeot6la pang, acum, sa ariitatI Dom- niel mele pTin anafora 0 ca catastiha nun° de bite, ca sa se vall de nol totl. pisah gospd. 1791, Octombrie 29. Cod. No. XX, pag. 151. S'ail facutti faspunsti caimacamultfi Craiovel, pentru camintiritula ce corea negutitoril companieI de acolo, a nu platidupa hrisovulace ail, ca sa-lil pia- tésca negre0ta, fiind-ca cu acésta orênduiala s'ati inoitti ihrisovulii, adeca nu- End pe acesta anti sa platésca, iar pe altIanl inainte sa-'0' OA privileghitilii 0 sa nu amble mail iscodindil, ca sa nu-V piarqa 0 privileghiula ce ail. 1792, Maiti 14. Cod. No. XX, pag. 591. Anexa la pag. 286

La comerciti, bresle, fabricI etc. ad'aogttrnti documentele urm'atóre:

Carte legata la Atafil de Ccimpina, pentrucelece sunt slobode fi cele ce sunt oprite, sil fie oprite. Sluga DomnieI mele, vata03 dela plaiula Campinel, sud Prahova, pentru negutitoril ce merga de aid in téra nemtésca ca marfurile slobode,afara din zacherele i vite 0 cele ce sunt poprite,'tlporuncimil ca numai decatasa--1 sloboqI sa tad ca pace, fara de al opri maI multa, qi fail de a le face pie o zatignire marfurilor. 1791, Inuarie 9. Cod. No. XX, fila 247.

ISTORIA ROZAIIILORO 469

Esista o fabrica de sticle a la Savu i Coman din 11(Irgovevte vi a lu'l Mina Cuiungiu, la 1791, sub. Milmi Stitt". Cartea de cuiungiu-basa. Zemle Vlascoe Dat'amil Domnésca n6stra carte lul Gheorglie sin 011iea pie carele l'amil facutil Domnia mea cuiungi-bava,ca sa aiba volnicie printe- acésta carte a Domnia mele, a avea cautarea, purtarea de grija de t6til, brésla cuiungiilor din Bucuresa,i sa fie ca purtare degrija,laporuncile Domnia mele, ce i-se vor da, care dupa obiceiti va fi ela datortla .le savarvi impreuna ca brésla acestul meOevuga, sa judece pre cel de sub brésla lui, adeca cuiungiu ca cuiungiu,carl vor fiavanda pricia intro dênii, pentru a le mevtequgulta (cdteva renduri MU se 1)014 cet9i la t6te surmeze dupa vechita obiceitl, pentru ca avla poruncimtl Domnia mea tuturor celor ce ITV fi la acésta brésla, sa avq1 sci de cuiungiu-bava, isa-'Idap' ascultarea la orênduiala mevtevugulul vostru, i ca celuI Impotrivitor are vole sa-'1 faca cercetare diva vina lul. 1791, Septembrie 17. Cod. No. XX, fila 71. Pitacti la dumnaul vcl spc7taril si vel agá a 22U ingddui pe vamesi s'd iée vanul dela carele de lemne mai milli de ccitii cea ce se cuprinde intr'acestii pitaca. Cinstitilori credinciovI boerilor Domnia mele, dumnéluI vel spatara, dum- nélul vel aga, vö însciii4amú Domnia mea, ca vameviI oborulul targulul de afara, cad vamuescil lemnele de fool ce vina in Bucurescl de vêndare prin orênduitil lor, ce pazescil marginele, cu acésta tocméla ati avuta vama cumpërata precum ne pliroforisma din condica Divanulifi, adeca dela carula de lemne sa iée varna mima patiu parale,iar dela caruta Mica ca o vita sa iée numa Ilona parale, precum catalogula ce ail In mama° lor avla cuprinde, dupa care 1-amil lasatil vi Domnia mea a fi urmatorI pe acestea patru lunl pana la sfilrvitulti a- nulul, dupa tocméla cu care ail cumpè'ratil vama, fara de a-1 volnici sä faca la aceste pontuff alte schimbarI sea unraill; acum andinda cImpotriva urmandil. Ingreuiaza vi supra pe saracil locuitorI, luandu-le varna la null caril cate vépte, opta vi pana la Gjece parade,dincarlacésta pricinase scumpescei pretula lemnelor,de nu OW da mana nicilocuitorulul prang a pazi nartulti ce s'ail hotaritil de catre Domnia mea ; pentra care acésta, multa supératil Domnia mea asupra acelor varnevT, vi de ce vi dumné-v6stra, ca zabiff ai politiel, sa nu o 0141 vi sa o cercetatIdecl mal ântêiù vamevilor sa le arèlatI porunca Dom- niel mele,i stravnicasa-1 straduitl, ca Indata ce vetl afla ca vi dupa acésta urméza fapta acéstai stip(Ira ma multi'''. pe locuitoff, numa decata sa ne in- sciintaff ; de alta parte sa faceti publica, danda in scire pe la marginI strajarilor réspanteiavilor, cum ma vartosil Iaranilor locuitoff, sa o facetI bine cunoscuta aasta ca nu aa sa dée mai multi,iar de-'1 va sup'éra sa vie dintiênvil unulil sa (He scira dumné-v6stra, ca sa i le impliuescI indoite, vi ca sa vala Insu-vI pedépsa mobil vamevii. 1791, Octombrie 29. Cod. No. XX, fila151. Anaforaua epitropilor pentru indreptarea postavului de land. Pré Indl(ate Djmne. Insciintamii Maria tale, pentru postavula ce se face aid in tOra vi de vi- clevugula ce s'aii naravitil postavaril de o vreme inc6ce, de-la faciiingustii

470 V. A. URECIIIX anti rail din t6sutii 0 din intinsti,i pretulfi se ja pe tocméla cotului, pentru care facêndti cercetare, ne indestulamti ca din(jeceoca mn .esepostaviide frunte cot! 22,i de celii de a doua maul coi 24. Decl, din cele cjece oca de Etna amil scallutil oca doll, al fie tina pentru spalatti qi alta pentru peptanatti torstl,i rémaindfi lucrata 8, &al dramurI 3200,dincare impartindti dramurile pe eel coi 22, se envine a fi la postavulil celii de frunte, inteunii cotii dramurI 145, iara postavulti de a doua mana, adeca in cei cotl 24, este sa fie In fie-care cotfi Po drammi 133i inteadinsil cumphandti asta-41 unti cotal de postavti de frunte, gasil intr'ansulti numaI dramuri 110, din care va sa ica ca viclenesce obOea la fie-care cotti cu dramurl 35; ci de va socoti malta Intelep- ciune a Maria talA, ca sa se faca publicatie ca marifetula dumnéluI vel vist., fiindü acesta rufetil subt ascultareavisteriel,ca orl sa se indrepteze postavarii sa faca postavulii batutii qi latfi, cum era din vechime, ca 81 vie fie-care felurime la cotti po dramurile ce afdtamii mai susti, iara de nu vor urma acestel dreptati, sa scie ca cumphatorri vor avea vole de a lua cotuhl, ca dramurile ce arëtamü maI sust ; iara cea des6vNita botarire rémane a se face de Inaltimea ta. 1792, Noembrie 15. Costache clucerti. Dumitrache Variant. Di»zitrache stol. Nicolache stolnicti. Stefan medel. lntärirea acestel, anaforale. Ito Mihail Const. ,§fittalVV. Cu. cale fiindil anaforana dunmeor epitropilor, ointarimti Domnia mea 0 poruncimil, ca dumnéta vel vist.,sefacIcuviincióseporuncile Daniel mele. 1792 Noembrie 17. Vel Cod. No. XIX, fila 37. Nartulil la postavii: Ico Mihail Const. &gal V V.i gospod. Zemle Vlascoe.... Pentru ca sa Mama pliroforia cea destivarOtti spre a da niza- mulú celil dreptfi la pricina acésta, cu cale este anaforaua dumnélulvel vist. spre a se face acésta cercare, adaogéndti Ina de a se face cercarea acésta i ca tang pr6sta ce este mal eftina, apoli ca lana mai bung care este mal scumpa, pentru care poruncimil dumné-v6stra boerilor epitropI sa urmatl a face acésta cercarei din una 0 din alta, 0 sa afétati DomnieI mele socotéla prin. anafora. 1792, Ianuarie 4. Vel logofati. Pré Inid(ate Do'mne. Amü intelesti luminata poranca Maria tale, ce mi s'ari data in anaforaua dumn6- lor boerilor epitropi ce art facutii catre Inaltimea ta, pentru postavulil ce se face aicl in Ora,ìde viclepigulü ce s'aii naravitil postavarif dela o vreme inc6ee, de-'16 facii ingustiii rail, 0 chiamanda pe vatavu de postavadi ca iznafulii, cetindu-le atattl anaforaua, dad i luminata porunca Maria tale, alta nu avura a pricinui,farade numaf,cá acum lana din care iese postavulti este scumpa, cump'érandu-oiel cate tal. 1 ocaua, cumi vapseleleiara§I sunt scumpe, §i din pricina acésta facit postavu dupa cum se ar6ta mal susti, neputhdti ei d'a-

ISTORIA ROBIARILORII 471

supra cand 'In va face dup cum era maI 'nainte ;ci ca tot( se réga InaltimeI taleprin mine,ca sa sefacacercare de catre dumnélor, boera epitropl, ad. sa fie luminata porunca Inaltimel tale catre clumnélor ca sa cumpere vre-3 cate-va oca lana, sä pue sa ospele, sa o tarea, sa o tésa, cum §i sa o vopséscai sa o faca postavü, sa vaga catil va e0,i pentru lucrulti acestuI postal,/ sa se dée &al megterl de catre Maya de postavarI,i scotêndil chieltuiala ce s'an facutn, seva cun6scecatii rnmane mal multi'', dupa care socotindu-se cata cheltuiall merge la unii coal' de postavti, §i catti se envine a-le rémanea pentru manca ostenéla lor,i a0a atuncI dupa acea alegere li se vor pune mtrtùivor fi urmatorl ; de care nu lipsiI a insciinta MarieI tale, §i dupa cum se va hotart de Inaltimea ta a0a se va arma. 1792, Ianttarie 2. Ienaelte vel vist. Cod. No. XIX, fila 103. Dreptii de tèrgil. Cartea dumnelui clucertiStirbiia-';g1 lua pdraua de locì dela Ti:rgulti de afarti ce se face pe inofia lid. Zemle Vlascoe Piind-ca oboruld iVèrguln de gal/ este pe mogia FundeniI din sud Dolj,care vine pang In marginea Bucurescilor a d-luI cins- tail 0 credinciosti boera a Domnieï mele Constandin Stirbeia' biv. vel clucern, am"' deal d-lul acésta domnésca n6stra carte, ca sa lua paraua de locii, cum an luat'oi in nil trecutl, qi dupa obiceiulfi ce se urméza 0 pe la cele- l-alte mogif cu obortl, fiind-ca este dreptula mo0eI, care i-se cuviue dumnéluI; pentru care poruncima Domnia meai vame§ilor oborulul, sa nu aiba, a face ca aces tti drepta al stapa,nulifi mo0eI mntru nimieü, ci sa caute vama Domasca dupa catalogiii dupa ponturile vama. 1792, Glienarie 12. Cod. No. XX, fila 261. Noun,. Sian facuttivolniciecu mumba0ritciohodariusaaduca pe Andrein Vamegu cean cumparatil vama Valenilor cu pacurile,sa-'0 dée chiezagI la visterie,i sa-'0 Inspuncla sferturile la amain. 1792,Februarie 26. Mehl la AgeseI. Cea din 'lima carte pentra buiciurile ce sunt hotarite a se face la Agiescl. Zemle Vlascoe... Fiind-ca la mo0a Agiescii, din plasa Mostiqtea, din sud It- fov, a casel prea iubituluI nostru fiti, luminatulfi Gregorie Sutul Voevodn, prin hrisovulfi DomnieI mele, din cea-l-alta Domnie, delalétulti 1785 August, s'ati intocmitti a se face doue bilciurl intr'unn anti, care bilciurI le intocmimil Dom- nia mea, a se face acum inteacestii chipú, adecaunulti la Ispas la liva tareI Domnulul nostru Isus Hristos,i altuln la santa Dumineca a Precesta deosebitil Dumineca, pe téta, snpfémana, sa sefaca Ore' ;decare poruncima Domnia mea, alga dumitale vel spatarti, i dumitale vel aga, i starosteI de ne- gutitorI, cat/idumné-v6stra ispravnicilor judetuluIIlfoviacelor de prin prejura sa publieuii, sa vestitI la totlnegutitoril orapnIi locuitoril, indem- nandn pe fie§-care deoseban in parte, 0 pe ceI maI multi de obSe, ca pentru folosuldi aIiveriulú lor, sa mérga cu marfurì 0 cine cut ce are, de a vinde qi

472 V. A. UuEcaLl. de a cump6ra, car1 vor fi nebantuiti de [ate sup6rarl, fa,c6nda-'s1 alisverisulfi cu pace, platina numal vama drópt i obicinuita de alisverisulil ce vor face, precum si pe t6ta s6pt6mana Dumineca la Wrgula ce este sa se faca, asemenea sa se indemneze fie-care cu feluri de marfurI a merge s-'1 faca alisverisulfi lor, avadil loctl cu in 'emana si indestulatil, unfie la acestebilciurl in t6rgil. vamesiT obo- ruluI s6i1 ai judetuldf. nu aii a face, niel o pretendirisire sOil amestedi intru dupa hrisovula Domnie'i mele, neavelndii niel unil cuvantil vrednicil. 1792, Aprilie 28. Cod. No XX, fila 525.

1Var1ula ce s'ag pusil macelarilor, cum, art a vinde carnea de die. Poruncimil Domnia mea dumnélui biv vel post. Iorghachetiu, epistatulii agiei, sa dai nizamfi macelarilor,ca de asta-41inaintesa vi* carnea dupa acestfi nartal, cu ocaua parale cinci, supuindu-'1 a fi urmatorTifar' de voia lor, si sa le ar6t1 hotarireai porunca Domniel mele, ca dovedindu-se vre-unula ca ají Ondutil macar cu unil badi maI multa se va pedepsi, cu cea maT grea ped6psa precumi lipsa in dramuri de se va gasi, iarasi" va lua ped6psa. 1792, Iulie 4. Pré, huMate Mime. Insciintamfi Mariel tale, ca ubicada si nartulfi macelarilor inaintea n6s- tra, amú plisa de ama taiatii inaintea n6stra 68 de miel, care din porunca Ma- riel tale, s'ad cumphatti de dumn6ltil chir Alexe H. Manta, siiaralf inaintea Ostra s'A Ondutii la obste cu omìprin cantaril,si precum seenvine a se vinde ocaua de carne de 6ie asta una data, de catre macel tril de obste,te veI pliroforisi Inaltimea ta din socotéla ce asternemii mal josü inteacésta anafora, ce de va fi primita Inaltimel tale, se va da luminata porunca InalOinel tale de a se pazi ; de acésta insciinAmù Marid tale. 1792, Tulio 4. Iorghache Sueu post. Constandin clucerti. Var/aain Nieolac St01.. Cod. No. XIX, fila 449-450. Ajar pcntru carnea de die Tal. Ban1 127 60cump6rat6rea a 68 mel. 3 40erbarita, vama scaunelor, de unil mielfi pe bala' sOse. 12 11castiga macelarilor. 142 119 Tal. Bani 79 22pe carne oca 633 pol ce aù eitú la vilnlare cu oca prin oca Po parale cinci. 78 60pe 68 tighire eu praporu lor, unta' Po banT 15. 3 48pe 68capatini, una po han! sése. 54 48pe peI 68, una po par. 32. 145 78pl. cuprinde vênciarea. 142 119capetele ce se vede impotriva. 2 59le mal fémane macelarilor câtigü, arara din 10 unulil, Cpd. No. XIX, fila 41945Q.

1STORIA flondwn.on0 418

10.lJIihail Const. Sigui VV. Poruneimti Domnia mea euvio0e1 tale egumene Vacareqtene, peutru tiganil domneseI carIsunt cu me0e§ugil,lueratorlde herii potcovarI trebuincioql, atatil la Domnésca n6stra curte, catil qi la ob0ea politid, ce nu potil a se departa, sl aibl cuvio0a ta a-'I priimii a le da locti de mutare aicI In tigania mandstireI, la Vaearesel, trimitênda pe tiganiI imInIstirest la alto miniI a mônas- tireI, In cata vreme va fi b6la acésta naprasnica. 1792, Septembrie 1. Cod. No. XX, fila 812. Têrgulú Dragaica. Pririna pdrintelui episcopa Buz4 cu negutitoril ce se adund la térguld Drtigilica de acolo din. Buza, pentru chiri, cum ad citad la preiveilii. Alexandra Const. .211oruzi VV. Citiudu-se Inaintea DomnieI mele anaforaua dumnéld cinstitúi credinciosil boeruluI DomnieI mele, Ianache Vacaresca vel spataril, o gasima dréptai Cu cale, In urma careia nicI negutitorii, precum niel despre partea sfintel episcopil nu ne-ail data niel o apelatie in sorocfi de 60 de dile, ce li data vremea cea orênduita ;dreptil aceea Intarimil Domnia mea ca sa se urmeze Intoemal. 1793, August 22. Pré indltate Ddnlne. Din luminata poranca InaltimeI tale, mergêndfi la FocqanI spre int(Impinarea mareltil sold ald impi1rd(iei rusesci,i ajungi;nditaici in orasuld Buzeulta, iubitoruld de Dumneded episcopulilalaacesteieparchii, infatoqatii luminata porunca InaltimeI tale, prin care mi se da, volnieie, ea sa cereetezil prigonirea ce are sfanta episcopie ea totl negutitorii ce se aduna la térguld sloboda, ce se face aid la 24 a lunel acesteia, ditpa luminatele Domnesd hris6ve, ce sunt date sfinteI episcopil, pentru acésta panighirica adunare, la pricina_ pravaliilor ce face sfanta episeopie, pentru chifla ce se Indatoréza negustoril a plati pentru aceste intru care igI vêndii marfa, poruneinduni-se de catre Inaltimea ta pentru de acum, sa pretneseti pravaliile, sa cercetezh' cheltuiala ce ail lenta sfanta e- piscopie 6stimpil eu právaliele, qi dupa cuviii4rt srt implinescil de pe la negutitorI aceea ce voiii gasi a fi cu dreptate, gata pentru ca sa nu pagubésca sMnta, episcopie cheltuiala ce ati facutfi tistimpti eu pravaliile, catai pentru ca sa dobéndésca china loculul pe care sunt prrtväliile,i a0a intoemindil acésta prieina dupfi dreptate, sa facii amhdoue partile a cuu6sce acésta dreptate,i(lupa ce voiti intocmi ale anuluI aeesta cu 16ttl 1793, sa daú unii nizamtl qi pentru anit viitorI, ca sa nu mal rëmale prigouireniella o parte,niel' la alta. Luminatel poruncl Mafia' tale, intocmaIfiindilurmatoritl,ntêi amti cercetattice cheltuiala %edil sfanta episeopie 6stimptilaaeestepravaliI,i dupa ce m'ama ludes- tulatti de acéstd idee, mil limita multe cercetarI In parte de curgerea preu- lui feltidecherestea, dincares'ailfacutilpravaliile ;amil mersfi Insu-ml acolo la l'ataloculuI, unde este acestti Ore', fiindil departatil de ora§il ca la o jumëtate de césil,i amblandil prin tottl Orgulti ca unil privitortl, amA %cual perierghie de suma pravaliilor,de starea in care se afia, O.de starea Intiu care alud ar fi,n'-ar mai ròmane prigonire, niel 'bite° vreme pentra ac6sta, l'ara de a nu dice nimicii m'amù intoisti iara.0 la casa, rindei cu multe fe- lurlde cercetarlce amti acida_ prin boeril ce ail fostil ispravnicl dupa vreml,

474 V. A. UnEonii de ati mal fostii acestù t'ere' vre odatA panA a nu se harAzi sfinteI episcopiI, incredintatù ca au fostù si se faceaaiol In orasulit BuzeuluI, idum- nélor ispravnicil dupA vremI lua chirie dela aceste prIvAla (mAcar ca nu le lacé dumnélor, ci fies-care negutitorit, sea punea satra lul, sé I fAcea umbrarA cu cheltuiala luI),i pana la talen l tre'l ;dupA acésta ama'cercetattide mal are santa episcopie si vre-o deosebitA alta cheltuialA ca acestù têrg, afarl din prA- vAlil, si iarAs1 incredintatti cá are, ca hesita si ca neferil de aicl,i ca neferil ce vial din Bucurescl, dandi-le tainil, cala, pane,carne si altele, panA se sfersesce têrgulú. DupA ce le-amti fAcutil tete acestea si m'amil domerittl de- sëv-ersitO pentru teta curgerea pricinel, eri la 21 ale acestia, amA trimesti si amtt adunatal pe cel mal multl negutitorI, dintargfi, dintre cel de mana antela,de mana a doua si de mana a treia,i adunandu-'I fa t1 inaintea mea de impreunA si ca Meletie archimandritù vechildsfintelepiscopiI,le-amttcetitil luminatA porunca Marid tale, ce mi se dA, pentru acésta pricinA,i dupA ce s'aù lucre- dintattl ca amil volnicie sA Medí, sa botArAscil si O, ca sunt re'vnitotill a lasa acéstA volnicie sA o facù mal la urml, iar acum anteiù le-amù aretattl ca, alisverisù faca la acéstd, adunare, si cum d. acéstA adunare nu este data aliverialui lor, ci este hArAzitA de luminatI Domn1 folosulul sfintel episcopil ; aretatti si datoria ce avemii totl crestiniI pentru folosula sfinteI biserecl, le-amil aiétatü i cheltuiala ce s'ad facutil in adevArti ; le-amil ar'étatO si ce platea mal nainte ;si dupA tete acestea le-amO 4isù,ca nu li se envine sA vie in judecatI ea santa episcopie pentru atata hura,si trimisù la episcopie sl se invoiascl ea pArintele episcopit, ci de bunl-voIa lorù',i -asIa du- céndu-se, dupA multe intrebArI si rè'spunsurI ce aft fAcutil acolo, episcopulti s'ail multAinitti ca pentru anulit de gstimpil sA-1 plAtéscA, de treI mâni, dupA starea loculuI ce se afll prAvAliile, jara nu dupg pretulA prAvAliilor, adecI tal. 4, trel si ;negutitorff iarAsTati primitù ca sa dée tal. treI,doli unulù,i asIa neputêndu-seinvoi acololaepiscopie venittide iznkA inaintea mea, fati si cu iubitorulil de Dumllecleù pArintele episcopti, si asa intrebandu-'1 pe ne- gutitorI pentru ce nu multAmitti la cererea episcopulul ? Aspunsii, ca de si este cheltuiélA la prAvAlil, darA nu sunt dupA vointa lor ; intrebatti de Mi arAtatOsi in ce chiple este vointa a se face prAvAliile,i n'A episcopulù a le face ? respunsti ca aretatii ; le-amù gisù ca ce se invi- novAtezeepiscopia,cand nu atlaretatti in ce chipa sa ve faca prIvAliile ? ci pentru anulii de estimpii eta mijlocescA la o parte si la alta ca sA v13' multAmitT, adecA sA respundetl mana anteiti Po tal. trel si jumiltate, mana de a doua po tal. doIi jumétate,i malla de a treia Po tal.unultii jumëtate, si asa s'A multAmittii iubitorulit de Dumnegett episcopil si negutitoril,de fatA inaintea mea, si aù mema ca sA plAtésca banil la episcopie ; iara pentru anulti viitor totil la acestA adunare amli fAcutù acestilfelit de hotArire, ca fies-care negutitor sA arete ce felti de prAvAlievoesce ca sl-'1 facasfAntaepiscopie, si ce chille sa multAmesce a-'I da pe acea prAvAlie ? SfAnta episcopie se indatorezA sA le faca si sA le pulemunérü,qi sA ele zapisù dela fies-care, dura tocméla ce vor face, dupA care zapisili tocmélA, sA aibA a se armai la anula viitor si de-a pururea, sA nu mal fie niel o data prigonire pentru acésta niel la o parte niel la alta. Tutea- cestas(' chipit, amil data nizamulti acesteI pricinl, si ama sAvirsitti luminatl porunca MArieI tale ce mi s'atidata,fémainda amendoug pArtile d'inaintea mea multAmite, andesi nu lipsiili ca sa facil tnsciintare ca plecata-'mi anafora la luminatulti DivanA IVIAril tale. 1793, Iunie 22. Ala MAriel pré plecatA slugA.Ienachencarescul, ve! spAtaril. Cod. No. XX, fila 411-412.

ADDgNDA LA TOMULU III (1786- -1792)

Alma promisti a termina acesta volumü cu o noua si Mute in- teresanta serie de documente relative la administratiunea Wet Ro- manesct de catre Austriacl. Aceste documente nu infirma in nimica asertinile nóstre cu referinta la istoria anilor 1790-1791, dar le complecta. si le ilustréza minunatti. Pe coperta Codulul Letop. No. 24 dela Muzèulti din Bucuresct este nota urmatelre :111avrogheni Voda a plecatti din Bucurescl spre Giurgiu In 3 Octombrie 1789 si la 29 Octombri2. Lunt séra, in acelast anti, aü intratti Nemtit in BucurescY. » Reese apot din cetirea noilor documente ce aducemti, ca Principele Coburg continua pana la finea lut Februarie 1791 a fi obladuito- rulfc" térel, cand fu inlocuitti cu Wallis, iar Baronul Von Ertemberg feldmaresalul, avu presedinta Divanulut, semnandti °laetrile acestuia alaturea cu boerit, pana la Septembrie 1790, cand erbligatiunile séle militare, 1361a, séti alte imprejurart îlü facti a nu mat lua parte la sedin- tele Divanulut, flindilcredemtiabsentti din Bucuresd, séti in Will casula a nu mat semna otarfrile acestuia impreuna cu boerit. Semnalamti durtt acesteast documente, traiultigreil alti Diva- nulul, dela unti timpü, cu Baronul Entenberg. Cu Principele de Saxa Coburg Divanulti a tinuta mal buna casa, iar cu Entenberg Divanistil avura diverse conflicte, In carece-I drepttlboerimea se manifesta cu o neasteptata demnitate cu o energie, care pecatti ca n'a pus-o

476 V. A. UREcuil mal nainte, alaturea cu Mavrogheni, In apèrarea Orel contra invacliu- nei austriace! Opositiunea ce Ertenberg stirnise in sinula Divanulul prin des- potica sa administratiune, ca presedinte ala acestuia, merge tota spo- rinda, pilna cand, la lima lul Februarie 1791, Austria va fi silita sa dée obladuirea lérei Grafulul von Wallis. Dar in intervalula dela Ia- nuarie la finea lui Februarie, Ertenberg a permist1 sà destitue din Divanil pre vistierula Scarlat Greceanu, inlaturandu-la din dregatoria visterieI si ce e mal gravil, a ordonata inlaturarea din Divana si a episcopulul de ROmnic Filaret, sub pretexta ea Ertenberg a rénduita o comisie care sil cerceteze asupra unor invinovatirI pentru unele pagube sétl furtisagurl aduse camariet impëratesci «si pentru ca dar comisia sa plita face cercetarea urma sil nu mal fie in Divana». Di- vanula pe de o parte recomanda pentru postulil de vistiernicil pre logofélula Rä'ducanu Golescu si pe de altà parte protestéza in contra ordinulul lui Ertenberg. prin urmatorula actil Mrte important(' : (lima cetitú arëtarea ce DI facuta Eoselenta ta In scrisa DivanuluI la 26 ale lung, cum ca dupa cererea pré cinstitel comisiel, ce s'ati randuita, al lipsita Eeselenta ta dela Divana pe episcopula ROmnic chir Filaret Divanitul,catii qi pe VistierilScarlat Grecénul din dregatoria visterid, pentru ca sa p6taface orênduita comisie cercetarea sa,careia esclEcseleata ta Indatorata el da OW ajutorulii ;i ai ceruta Ex. ta, ca sa aléga Divanula Ina obraza a se orkdui in locula dumnéluI vistierului Scarlat,caruia sa-i sá dea téta iugrijirea visterid. Dupi porunca urmItorl fiinda, éta amú facuta alegerea pe dumnéluI logofiltula Raduc. Golescul, pe care l'ama qi argtatil In scristi EcselenteI tale, qi astalI s'ati qi randuitil de catreEcselenta ta ca Divanula impreuna la tréba visteriel. Dar nu lipsimú a face qi nol ariltarilen6stre cunoscute qi sciute EcselentPI tale, ca de a face adsta comisie cercetare pentru off ce pagubI séti furtipgil ala camareI ImpgrateseI, nol nu numaI no impotrivima, ci Inca urmatorl stimulia da ton ajutorulai inlesnirea acea ce se va cadea din partea n6stra, ca nisce juratI ce suntem pentru folosula camareIi pentru interesula Imparatesca ; lug mijlocula inceperei prea ciAtitel comisiI t¡tiporvirile L'aselen(citale,ni se pare di sunt impotriva band orénducli qi impotriva chiar a insu§l' chipuluI stapanird eel' creqtinesci a pré milostivulul Imp `ératulul qi Kesar Leopold ala 2-lea. La niel o stapdnire crestinésai nu se necinstesce nici nu se sedte din sjuba sa ninteni cu acestfi farei de a se face mg d ntait cercetarea sea qifara de a se dovedi vinovata in fapta ;care acésta ne al dat-oi insaqI Ecselenta ta în scrisa la 17" August 1790, din porunca InaltuluI Priatipelul Coburg, in numele ImpëratultiI, arritandu-ne ca se pazesce ca o pravill acestti drepta obcieIa in stapanirea Imptiratiel séle, de a nu se sc6te nimenT din traa sa maI 'uainte far'de cercetare qi mal 'flaintede a se face antaia cunoscuta vina sa, macaricei mal miei slujba0, ea cata mal v6r-

lamina 1101,1111' 477 tosil memrurile (membrurile ?)Divanului theï a se isgoni dela Dim& si a se lipsi din slujba far' de cercetare si Wa de villa dovedita ? Este sciutù la intelepciunea Escelentel tale, cum si la toff de obste este cunoscuta de multilacésta, cg,Divanultieste trupulaeel.% rérei trupulù' celù ingrijatil Cu ocarmuirea Orel, care acésta scimù ca aft voitil si reposatulii intrufelicire Imphatulil losif alit2-lea(Dumnecjeil sa-1 odihnésca sufletulil !)i suutemù' incredintatT, ca o volesceì pré bunultt Impgratil Leopold alù 2-lea (Domnulii Dumnecjetl sa-'I intarésca stapanirea)i aù intarit'o si Pr6 Inaltulii Printipe Coburg fel-dmarsali obladuitor theI acestia,care este null memru (membru) alù ImpgratieI cu order dela Noembrie 10, 1789, candil intocmitù si ail incheiata acestù Divan*, prin care da DivanuluT acestuia o Intréga si o desAv'èrsita putere, cu stringre, si o depling, cinstei cuviinta, adaogêndil acésta, ca mitropolitil si episcopii Orel sa stée la tinerea DivanuluT vor avea graiurile sélelegate, incredintandu-ne de o protectie si de o Mina vointg, atattl pentru patrie, cat i pentru fie-care deosebitd. Dupa acéstai maI in urmA la juramêntulù ce amil fácutü spre a fi ore- dinciosT spre a cun6sce de ocrititorii altI nostru pe stralucitulil, pe puternicultl, nebiruitulfi impgratil Leopold aid 2-lea, s'aa legatili acésta, adeca :sa ni se peizescei privileghiurile si cu acésta nadajduindu-ne amil sgOrsitù juramêntulil juraméntulù nostruail fostilbine primitù;care privileghiulù acesta era celù d'antaifi si maI cuviinciosù la unti norodti slobodti, ce se obladuesce de o cresti- nésca si drépta stapanire :a nu ridicacinstea si epistasia mil-vast ea acestù mijlocil de categolie, fax' de cercetare si far' de Villaiar Ecsele4a ta vedemil ca al facut-'oacésta antêiùla memrurile Divanului, numal ca sa p6ta face comisia cercetarea sa, si ce embodion p6te sa aibacinstitacomisie la tréba sa despre vre-unù °brazil altt DivanuluT, cand comisia este deosebita, nuseface la Divanù ? sétl care cercetare ail inceputil sa faca cinstitacomisiein'aft pu- tat-o sevArsi din pricina vre-unul ()brazil? Cum si ce Inapotrivirl aù cunoscutù de catre vre-unultidin Divanitl ?orl-ce ajutorù aù cerutil dela Divanù si urmatil a da ?Cinstitacomisie puteaip6te sa facacercetarea sa far'de a strAmuta si a stricadnteitt sistema si incheierea Divanulul,ifar' de a sminti mal antaiù cinsteacul-vasT far' de vina si orl-ce paguba séti furtisagilaltI camarel Imgratesci, adeca ceea ce s'ar fi poptitù si nu s'ar fi datil deplinù suma cea orênduita pentru ostirile Kesaro-creiesci va dovedi, atuncl vomii fi qi noT Diva- nitil impreuna davagil, ca nisce juratT ce suntemil pentru dreptatile camarel Im- pgratescl, si nu rAmane la uime atuncI nicl o banuiala séú mahniciune, cand se va face tréba cu cercetare dupa orhduialg. Alte pire de maT sunt, ca s'ar fi napastuitil locuitoriT,prinvre-oluare ce li s'ar fi facutil maT multil peste orénduelile camareT,hotarite de env° Di- vantl, acelea sunt tréba DivanuluI a le cerceta si a le indrepta, unde sa vie in- siI pggubasil la Scaunulti Isérel EA arke,i vonl gasi tóta dreptatea lordela spre a se despagubi adeca înii acel grad' locuitorl si a se int6rce la clksiT dreptult1 lor, acela ce se va implini dela jafuitorif lor, clef neurmandu-se ea acésta oOnduiala, se va pricinui dinteacésta in viitórele vremI, mare ticalosie qi pagaba la ticalosil locuitorT al tgreT, pentru ca de vor veni turciI, voratria ca un rc temeitt, a urma asemenea cerceteirl vor strica puterea Divanulul, Cu cuvéntil c'd'in vremea steipdnirelaustriacesci,s'atiurmattiacésta. Decl nu putemù crede a fi aceste impreunate ea celedrepte gandurT alevointelprg puterniceTi crestinescel impérap, care tóte aceste cercetg,f1 potil sa se faca Maria Romilnilorti dle V. A. Urechilt. TOM. II alit seed, 1786-1800 al al IV-lea dela 1774. 31*

458 V. A. 1.Tatcifil troposù îne1eptù, far' de a se pricinui zgomotai turburareobsta, ifar' de a se sup'6ra impëratia. Iar far' de cercetare, numal dupa clevetirI a se necinsti si a se isgoni din Divana, maI 'nainte de a se dovedi in vre-o vinA, obrazele Di- vanulul, cari art stujita armiei impl"ratescl, la vremea trelmincidsä,mal vArtosil ea vistierulil Scarlat Greceanu, mai 'nainte de acésta, ea ceruta slobo4enie din slujba visterid inteatatea radurl, precum seiliEscel. ta, si ne-aI data bota- rîtù raspunsii In scrisa prin orderula dela Ghenarie 14, cum ca niel Eseel.ta, niel Divanula nu 'Ate a sc6te si a pune vistiera mare, pana nu va face Diva- nula agtare la pré inalte locurl, si pana nu se va facecercetare sisocotéll; Iar acuna vedema de-odata porunca dela Escel. ta,ea nu numaI dumnélul si se mita de la visterie, ciiepiscopula ROmnieu far' de vre-ovina aratata sa lipsésca dela Divana, care Divanù, scie Escel.ta pr6 bine, eanieiallavutil, niel are a face cu trebilevisteriel, fiinda' opritù ehiar in orderula alil înaltului Prin- 01)5, dela Iunie 28, ce prin Ecsel. ta s'ail data, a nu se amesteca Intru nimica la trebile visteria,i Inca ama fostfi poruncitl dama totù ajutorulù. Deci pentru acesta necinste a Divanalul, carnia nu 'i se püzesce niel o tregimei pentru o pornire ca acesta a Ecsel. talefür'decercctarei fär' de vina, aventa toti mare manire. De care rugama pe Ecsel. ta de indreptare, ca ori M20 aiba Divanula oraduialaintregimea lui, séa ixtr'alta chipa, nol nu ne vom mai antestica, niel vom rattinea mai multa respancgtorila nielo in- tatplare ce se va int6mpla, pana la indrcptarea dreititel. De care ea una glasa de obste, rugamil pe Ecsel. ta, sa insciintezI de acésta pricinai lacelemal' inane loeurI, pentru ea noI porunca Ecsel. tale, ama armat-o si ama Implinit-o, ea sa nu dama niel o pricing de smiutéla poruncilorce se dail la Divanti, dar nu putemil iarasl a Otea si a nu arata mahuirea n6stra, cand ne vedema trit- tilluitI (1) ca acesta mijlocii de necinste. 1791, Ghenarie 17, BucureseT. Cod. No. XVIII, fila 428-431.

Energica purtare a boerilor din Divanti fatli cu En(enberg si de sigurü intervenirea Curtel dela Viena, avu efectele dorite, cala privesce rechiámarea lul Filaret, ba si a lui Scarlat Greceanu in sinula Diva- nula La 21 Februarie 1791, Entenberg a fostii scrisii deja in acestá sensti DivanuluT, dar acesta ié si din acéstá adresa a presedinteluT ocasiune de a-'I face imputäri grele, prin urmátórea anafora : gAil primita Divanla doue ordere ale EcselenteI tale, unulti dela 2 ale Martie, dupa calendarultl noa, si anula dela 4 aleacesteia(Martie), prin ear,,e ni se poruncesce, cDivanula sa chiame si sa pohtésea pe stintia sa iubitorulll de Dumnelea episcopulti Rômnic, ehir Filaret, si pe dumnélul vist. Searlat Gre- ceanu, si sa se pule in cea mal d'inainte slujba ;de care nu lipsima a Insciinta, ca noI l'adata ce ama primita cea d'antaia porunca a Ecselentel tale, numal de cata amil trimisú chiar acé porunca la aceste done pers6ne, arUandu-le ea sa vqa in00 porunca in ce chipa este, qi de urmarea poruncel al f6masil InsiI indatoratl a raspunde. Acum fiad-ca Eeselenta ta vedema ca poruncescI, ea Di-

(1) Prima 1ntrebuire a acesteI vorbe.

IST011. ROMINILOIlt vanulii chiémei sé-I pue la slujba cea maT d'inaiute, réspundemil la a- césta, ci aceste doue pers6ne nu numai nu ail fostii scoqi dela stujbil prin vre-o a ndstrd gdsire ca cale, ci mai Ortosili mahnirea ce aù avutti Divanulil pentru sc6terea din slujbé a acestor done pers6ne, far' de ving cercetatli doveditl, in scrisfi arnd daté Ecselentei tale, earl niel ad fostti porunciri dela Divanii vre-o- data ea sé, fie 1ipsii, ci singurti Ecselenta ta, dupd ce le-altrimisti poruncï pe a casd, ca mal multti la slujbd sd nu se amestece, apol aï trimesii si la Divanä orderti, cd &nit lipsiri din slujbd. Ded, precu»z Ecselen(a ta '1-cti lipsitä din slujbd singuriliftir' de voIa fi gäsirea ca cale a Divanuluï,í acurn iardsi Ecselenfa ta .raidne sa le argtI porunca Inaltel impèrätil In ce chipil este, cei cï insdsï Ecselen(a ta, de fafd in Divanii, ne-al çlisd, cez Divantati niel pdte sd scop, niel sd pue la acestli felti de dregi5torie. Cosma alii Ungro-Vlachid. Dumitrache bar& loan logofétfl. Illanolache Grd- disteanu. Buzeii Dositheiii. Mateiä Fdlcoianu, Bas Marcheliu ofichealii impérétescii (?) Cod. No. XVIII, pag. 498.

Mal crunta infruntare nu puteati boeril Divanisti face luI Enten- berg, decata aceace-Y adreséza in réspunsula lor, ce acum repro- duseramii. Deja mal inainte, lupta intre Divanti Baronul Entenberg era pe cale de inasprire, cum se pcíte vedea in Anaforaua DivanuluI printipatulul térel romanesd din 10 Octombrie 1790, care ne aréta aceea, ca la data acésta boerimea incepuse aluaOre-care indraz- néla intru apèrarea autonomieI Ve'reY, fat,d cu reprezentantil austriad dela guverna. -Divanula imputa lui Enterberg cd adreséza farä scirea luI, ordine relative la administratiunea tèrel si-'I cere cu destula energie, ca orI-ce poruncl pentru pricinIitrebuinteale 16- reI, sa se facd cu scirea si a Divanululsi sa pazésca buna orên- duiala a iscalii Divanulü de-impreuna cu Ecselenta sa si a se face cu statili cu socotéla de obste. Eatd acesta actia:

«Vedemii cl lapricini itrebile p6m6ntuluI 0 ale Ord, (iar nu osta- §escl),sedadînscrissingureporuncile Ecselentei tale, gall inguntru po- laid, call 0 pe afarain téré, cum pentru cercetareai nartulii vêndérei panel, trébi- a noroduluI de obqte ipentru vitei altele care,este impotriva build voin0 0 a fégaduintei Ecselentel tale,cea pururea nisearété, prin insuqI graiulùMériel tale, cI orl-ce pricina a pgm6ntuldi qi a politid volescl a o lucra 0 a o s6v8r0 ca Divanuld d'impreuné. Din care acésta p6te sé se Int6mple greqell §i incurcéturl trebilor la urmareai gv6r0rea lor.Ci pentru mai bung inlesnire la sév6r0rea poruncilor 0 a trebuintelor, care se p6te gési mijlocù ca socot6la sfatulul de ob§te, rugAmti pe Ecselenta ta, ca dupé bunele flgéduell ale

480 V. A. UnEcniI

Mariet tale, orI-ce poruncl pentru priciditrebuinte aletard, sase faca cu scirea qi a Divanuldi sa se pazésca buna orênduiall a iscali qi Divanula d'impreuna Cu Ecselenta ta si a se face cu sfatili cu socotéla de obste». Cosma alù Ungro-Vlachiel. Dunzitra che bawl. loan Damaris. Manolache Grlídigeana. Const. ?tirbeirMateiii F'alcoianu. Cod. No. XVIII, pag. 405.

Una alta conflicta ce urma Intre Divanai regimula austriaca' pro- veni delardorinta boerilor Divanitl de a avea mana liberd intru a schimba pe ispravnicli zapcil, dup. placula lor, dorir4a impedicata de catre Coburg, de a se aduce la indeplinire. Caracteristica este urmatorula raporta aid DivanuluI c5.tre Co- burg, cad pe de o parte aréta cum ela cere boerilor Divanig sa fie Ore-care stabilitate in slujbe, sti nu fie schimbatl mere' ispravnicil, iar pe de alta cum Divanula crede a legitima asemenea schimbarI de slujbasl, pe obiceiulil Vérel pentru cet stud multi peimenteni cart' se cade set intre in rënda la slujbei, ca prin slujbel Ø os- tenélei sec' ajungä' fief-carele a se imptirtei fi de vre o clavernisélci" Mal resultadin acesta raporta, cä era una obiceia, ca unula din doi ispravnicI sa tie dintre localnicl, cel mat practicosù' ala judetuluI acela sa stea neschimbata In dreghtoria sa, iar altula sa se schimbe. Eacä insusi actula : Arna intelesa luminata orderula Maria talede la 25 hind acestia, care cuprinde pentru ispravniciIdela Teleorman, cum ca pe amhdod 'I-ar fiscosri divanuladin dregatoria lor ;pentru carenu lipsima ca plecaciune a insciinta Maria tale, ca pe Paraschiv camarasa, celil ce este locuitora de acolo, cunosca- tortipartilorlocuriloracelora, practicosillaale marginal,§i ca t6ta sciinta acelul judeta, divanula nu-'111 aù scosa din ispravnicie, nicl '1-di Matti vre-una felti deschirnbare,ci estesi acum nelipsita din dregatoria sa si va fiqi de acum inainte,precum poruncescI Maria ta,ca unú trebuinciosiii vrednica ce este, dupa marturia Maria sale generalula Maiersama §i. dupa cum §i divanula asla scie iserie dumiséle vistierula Mariasa generalulaehiarpentru dénsulii ;iar clucerula Machu fiinda trebuinciosil a veni aid, atta pentril de a incheiasocotelile judetuld ca visteria,cata si pentru a-'la orêndui iarki la slujba aici, uncle este idimonüicunoscatora loculul,i-s'ail scrisa ca sa vie, fdnduinda in loculii saa acolo pe medelnicerula Constantin Filipescu, iarasI pa- mhthil cu sciinta de tréba ispravnicésca qi osirdiitorú cu credintil la trebile o§tirilorti imparatescI,care va prinde loculà Balachuld la slujba §i. la silinta, dupre cum si Insult Balachul multamindu-se la acésta mutare, ne-ail tramisa cartea sa din 14 ale lund, de multamita ; care acésta ordnduiall a ispravnicilor de pe la judete este obicInuita de ma inainte intr'acestasil chipa, adeca spre a finnula din doul cela mal practicosa alti judetulul aceluia slAtornicai ue-

ISTORIA ROMINILORO 481 schimbatddin dregitoriasa, iaraltultisa se schimbe, una pentru incbeerea socotelilorvisterieT, 0 alta pentru cicI sunt multi pamAnten1 care se cade si intre In fAndil la slujba, ca prin slujba i osten611 sI *mg/ fie-carele a se im- parta0de vre-ochivernis616, dupa cum aqla ad fost i obiceiuld tare l a§la socotima ca este 0 dreptatea, care nadajduimfi a fi cunoscutai primita 0 la buna obladuire a Marie' tale eea dréptai iubit6re de 6menI, pentru economia pentru 6re0-care mângaiere 0 a celor-l-alt1 pamêntenI, a se mangftia fie§- carele In Andil. 1790, Februarie 17. Cod. No. XVIII, pag. 364.

Dar a considera slujbele ca mijlocti de chiverniséld, datorita pe renda fie-c'äruia, era a nasce apetiturI nestersile si a inmu4i dròia de postulanil. Divanulti se vèclu debordatù de solicitatorl !... Atund duph sfatulü unuia din el,care auclise dár de acésta metòd'a prac- tical& de curendti de catre revolutionarii francesi, Divanulti pro- ceda la alegerea until ispravnica prin scrutiml secretti!... Eacà anaforaua curiosa si unica in secolulti XVIII, prin care Divanulri arétft regimuluI austriacù, modalitatea cum a fácutti alegerea ispravniculul, a caruia intArire o supune cApetenieT austriace. Catre Maria sa préWet Prinfipe. Dela Divanultiërel, raporta. Fiindù trebuinta a se rAndui unit ispravnicti la judetuhl BuzguluI In loculd domnieI séle Constantin Campinénul, s'ati ficutù alegere de treT pers6ne, cAte-'0 trele paméatene, earl s'ail gasittl ca cale a avea réna bunii de a intra la slujba, anume dumn61u1 cluceruld Dumitraqcu Racov41 i dumnélul clucerulti Tonita Co- manénu, l'Anga care era 0 dumn6luI serdarulti Damitrache Brezoianu; dar fiind-ca dela Februarie 1 0 pilna acumil fostil lipsitd din 16f la judecatoria Depar- tementuluI, undei acum este rAnduitti judecatord culéfa §i osebittl i facutti §i alte ajutorurl dinveniturile Ord, ail &Rd Divanuld ca cale ca laacésta alegere de ispravnicie si intre in loculù' s'éd cluceruld Ionita Brezoianu,fratele dumnéluT serdarulul;ale carora nume insemnandu-se la trelidule de-asupra unel catiT ce inteadinsti'a facutil et' trel giarl, pe care puindu-o acoperita in mijloculd tuturor divanitilor, fiinddi dumnéhif vel vist. impreunai aruncindd totl cate ca o gluga inteacele gaurT ale cutiI, nesciindd nicI védêndd ceT-1-altI la care din ace0I treT TO di fie§-care divanitil cuvIntultt qi puteree sa, s'ail deschisil In urma acele4 cutil de fati In vederea tutulor 0 ail caclutil la cluceruld Comanénu dol sorsi, la clucerulti Ionita Brezoiana numal unull, lard la cluceruld Dumitra§cu Racovita ail cadutti 11 sort1 §i pe acesta ailhotaritil Divanulti de ispravnicti ;ca care acésta orênduiall drépta, aftrémasili eel doT fara de cuvéntil de banuiali, asceptfindil pana la alta,alegere, cand iargql va fi locti la vre-und judetil, cad nu voltfi uitatT, ca unil ce me d'inainteail fostilaleff, cu acestti mijloca orl-ce banuialai Fake de f64,

482 V. A. UREcuLl

DecI nu lipsesce Divanu15, cu plecaciune a ar5ta InaltimeI tale mijloculri care s'ait inlocuitit la alegerea ispravnicilor, pentru buna orênduiala a dreptatel, care este bine voita a InaltimeI tale. 1790 Iunie 15. Cod. No. XVIII, pag. 392.

In luna Ianuarie 1791 Entenberg, pentru unt motivil, care nu pote fidecatt bdnescit, cere neasteptatt Divanulul schimbarea de °data tuturor ispravnicilor de prin judete. Divanult tèrel romanesci, este indignatt de asernenea mésurai intimpina ca urmatdrea anafora, de Ore-care demnitate, care pote se esplica prin imprejurarea ca boerimea incepuse a intelege, ca ocupatiunea militara a téreI de catre austriacl nu va maI dura multt. Eaca acésta anafora: tAmil citita la Divana nota pré cinstiteI comisiI, ce ail data catre Ecse- lenta ta, prin care cere, ea in t6te judeteletè'relsa se faca de o-data acum schimbarea tutulor ispravnicilor, pe unil cu lipsirea din slujba de totri, iara pe altil cu mutare dela cal judetù la altulit,dupa cum dice cinstita comisie ca ati inteles5, cum ca sa fie datili dumnélul vel vist. Rada Golescu rgspunsti la intrebarea ce i s'ar fi !Until, ca nu numal stricaciune in trebile -Orel nu se face dintfaclista, ci big este binesi defolosa. Asemenea amìt cititaçi orderula Ecselentel tale ce aI datil la Divanii, prin care voIescl Ecselenta ta parerea Di- vanulul sa ti se aréte la acésta, de p6te adeca a fi de folosii slujbei, acésta de o-data lipsire e schimbare a tutulor ispravnicilor cu acesta mijlocit, séa de pricinuesce vre-unit fért? Na lipsimù dupa porunca a r5spunde, antêiù pentru parerea dumnélui noulul vistierit, ce ar fi data la acésta comisie, ca aducênda pe dumn51ul unlit vist. fata in Divanai intrebandu-lit de acésta, dumnélul ne dete r5spunsù in dou5treI randurl inaintea a tótelfadunarl de obste, ca cimica de acésta argtare a cinstitel comisil nu are scire de alta, fara numaI ca Tait cerutit cinstita comisie, schimbareai lipsirea ispravnicilori l'aa silita ca sa dée fae de numele altor noul ispravnicl, sa se orênduiasca in locii; la care acésta cerere a cinstitel comisil, dumnéluI a r5spunsii,ca fara descireai faia de porunca si socotéla Divanului, nu p6te niel sa sc6ta nicI sa mute, niel sa orênduiasca ispravnicl nod, jara alta vorba afara de acésta mal rnultü, niel aA avuta ea cintita comisie, niel ari data vre-una fela de parere a dumnéluI. Acesta este Aspunsulit dumnélul vel vist., care '1-aI audita si &select& ta, fiinda de fall la intrebarea ce emit facia. Jara noI Divanitil, la cererea ce ne fad Eeselenta ta,spre a-11' da Diva- nulìl parerea sa maI ante-hi, eyeing a face acésta intrebare Ecselenteltale, ca unit' ce suntema incarcatl ca ingrijirea trebilor Orel, de este adica la cinstita comisie data poruncai volnicie de la pré puterniculit impèratil, ca indata dupa sosirea in BucurescI, mal anteiaacésta incepere ea se feel, adeca a lipsi din slujba pe slujbasIsi pe totI ispravniciI, precum al lipsititantkit dela Divana pe episcopula Minnie chir Filaretdivanitulit si pe vist.Scarlat Greceanu, cu acesta mijloca de rusine si de mare mahnire, maI 'naintedecercetarei mat 'nainte de a pe psi vinevap: Intru cevasl, séii easefacaantkitt cercetarea do

ISTORIA ROMINILORII 483 pari dupa orênduiala, cad' de este acésta porunca chiar imp'ératésca, atuncl nu mal r'émane acelor dela Divanii Biel' o parere sal sfata, ci dupa porunca impZi- ratésca poi urma a lipsii ispravnicil si a schimba pe toslujasiI, precum facut-o acésta antal la memrurile Divanului,careia porunci urmatoff sun- temi nu ne putemii impotrivi, precum niel avemil a da vre-unii r6spunsii la oI-ce intêmplare ce s'ar intêmpla, ci Escelenta ta, ca mill obladuitora Ord ce escI, presidenta mai mare la Divanula Ord, vet' avea a da rtispunsti. lar de nu. este Ecselentei tale vkluta si bine sciuta acestafelri de porunca impgratésea, noT avemii a r'éspunde la acésta. inteacestù chipaEcselenta ta sciI, ca ne-aI data ca o pravill ordinula Mariel séle, pr6 Inaltatuliff printipil Coburg, cum ca nimenl din slujba tèrel, macaricelii mal mica, sa nu se sc6ta fail, de cercetare si fail de via care ordera liii pazimil in cantelaria DivanuluI, ca pe o porunca santai iarasI seff. in Cate rAndurl amù ceruta înine nol cai unil din ispravnicI sa se schimbe in vreme cuviinci6sa, precum si din zapciil DivanuluI si din altl slujbasi',i sa se orênduiasea altil, earl aii slujitfi ostirilor chesaro-craesei si Er- selenta ta, cu unù cuvênta ne-aI hotaritii, ca nu se póte far' de cercetare si far' de vina a se sc6te nimenT din slujba sa, nid poi a striea orênduelile pré Inal- tuluI printipti, far' de porunca impèratésca, de care ama raportuitil de acésta ru- gaeiune acum in treeutele qile si la Inaltulti printipil Coburg, ea sa dée slobogenia acéstai Did unii féspunsil nu amil primal Acum vedernii, ca orênduelile InaltuluI Printip nu se socotesca intru nimiiui.Poruncilei hotaririle Ecselenteitale se schimbiisi se prefacii ; obiceIurilei privilegh:urile n6stre de a nu se necinsti nimene far' de cercetare far'de vita, nu se numgi a nicaerliin locilde cunoscinta slujbelor ama aeé.,ta Asplatire : putereai ipolipsis allí Divanulul o iidiel si o slabescl, nergmainda la noIaltii acum decata grijai infricosarilece nedal pe t6te spre a implini cutarei eutare trebuinta a ostirilor cu graba pana la catare césùi pana la cutare minutii ;si ce putere séii ipolij sis rémane la Divanü de a putea implini trebilei poruneile ostirilor si a socoti vre-o Mina intocmire, curgerea oanduelilor thil la acésta vreme delicata, ChM ântêiù capulai trupula érii cela d'antèiù nu-V are intregimea, nici orêndmllai cinstea luI ? Nol amil aratata Ecselentel tale si ar'étamai acum, ca mi suntem im- potrivitorl a face cinstita comisie cercetare pentru dreptula camarri Impèratescl, ci Inca datorl Bunten:di ca nisce juratl pentru slujbele Imphatululi pentru interesula camariI a da ajutorulii cela cuviinciosa ; dar faca cinstita comisie antélti cercetare fies'f-caruia judetii, prin ofiteriI ImphateseI orénduitI de Ecselenta ta si ca boeril fanduitI de catre Divanula, cu mij16ce intelepte, spre a nu da turburare noroduluii zaticnire trebilori orênduelild slujbeI, neprimindil phi dela eel turburatorl, earl numal pentru ale Ion interesurI, ca acesta felti de mij16ce tur- burat6re norodulul, sesilesca a dobandi scoposulii interesurilor si pe cari din ispravnicl séti slujbasI va gasi princercetare invinovatitI ca aü mâncata adeca banl al camariI Impè'ratesel, din orênduelile ce ail fostú, atuncI pe unil ca aceia sa se lipsésca, sa platésea banil ce allmancata, la cámara, si se vor pune in loeula' ion la slujba altil alesI de Divanil, cari sunt sciuti cu praxis cu ipolipsis, bunl panahtenI, earl aa maI slujitaostirilori earl ail cuOntula dreptatii, iar sa nu intro in slujba Impèrat4sel si la obladuire de noroda, intfacésta vreme delicata, unili altii, 6meni" strginl, Ara niel unfi ipolipsis i sciutl de rasvratitorI. lar pentru alto Mari mai multù peste dreptulaciimaril, de sunt jalbI ca ìi facutil jafù, orI ispravnicil, zapciii, séü alp, dela locuitoff, s6i1 verl dela cine,

484 V. A. Mama acesta este treba Divanului t'erii, care o ceremA si acum dupI cum amil mal ar'etat-o Ecselente'l tale, ca Divanulù sl le cerceteze si Divanulti sl le si impli- nescA, nu pentru altù sférsitti, ci ca ca jafultiacela sA se despAgubesca 1120.-0 slraciI locuitori, acela ce sunt j/fuitlsi sa se indestuleze ca acel haul,chiar pAgubasil, a cArora este dreptulti acela. Deci vie la Divanulti Veril ace' jaluitorl plguba0 sI arete si vonl avea dreptatea lor, del Divanulfi este deschisü si nimeni nu se opresce a-'0 da jaiba 10, macar cA amù augitil cum-cA unil din p/mênteng nostri ati mersÙ la cinstita comisie, ca sa campero jafurl de acelea si ail datù si zapise de sume de banI,din care acesta pete cunesce fitesi-cine ce pricinl de maI mail jafuff si ce turburare are a se face, când acei cumpgrAtorl al a face felti de fold de mestecIturI pentru interesulii lor spre a se folosi si a se clstiga pe sine-0 si sA r'emle grad locutoriI eel plat! In pagubl. Acesta socotimù cg niel firesca milostivire si crestinesca stl,phire a mArirelChesaro- craescI nu o va suferi de a se viudo jafulù si dreptulti saracilor pagubasl, carI-'1 aù slujitil si slujescg Imperatiel sele, iar cinstita comisie vedemil cl o primes ce si o cercl acesta. LAngA cele-l-alte vedemil si altele impotriva bunel orendueff, ca niel o-datl nu se primescù, nicl se ofendueseti pidtoril de a fi totil el si platorl 0 comisanl asupra pirilor ion, ci dupl or'enduelA scimti, cl la o comisie de cercetare trebue sl fie pershe adiafori, ce nu sunt interesati, lar la cinstita comisie vedemil cii 1'1300 piratorif sunt si judecAtorl sicereetatorl primitl si pe Mug/ aceea mg vedemti si. Pe dumnelul Gaodis, pentru carele vedemti insu-s1 insupd-'1 jAlbl dela locuitori pornite de cum s'aú vggutil cl di esital dumnélui aicl in ter/. DecI Aspunsulti si plrerea divanuld la intrebarea ce ne facl Ecselenta ta este acesta :e6,tóte acelea ce aretA einstita directie.prin orderulil ce ni l'-al datfi astAlI, dupl. nota dumisele, provianttimesteril; spre chibzuirea divanuld, cum el pottl sl se intemple zAtienitere intemplad pentru hrana si tinerea ostirilor impl'atescl si o ineurelturA si nelesnire la curgerea trebilor slujbel si o pil.- cinl de turburare ea a se face acesta reforml de schimbare a tuturor dregl- torilor,cariafi cunoscintI de treba judetuluisisciintl de starea locuitorilor thil, sunt adelTgrate si pail sl se intemple negresitti, pentru el numal clAti s'ati augitil aceste inceperl de mijlece ale comisiel, aulimil dupl afarl cl trebile sluj- beI nu curet ca inlesnire si orênduiala care trebuinta grabnicil o cere, ca catil mal vertosii dupl. ce se face o rèsvratire ca aceea, socotesce Ecselenta ta ce nelesnire si impedicare trebilor are a se face si ce felti de intrégl 0 deplina cercetare potil sa facl cercetItoril ce se vor orendui, când ispravnicil eel 041 se vor muta din judetele lorsi nu vor fi de fatä cu piritorif lor acolo la cercetare, ca zapciii si slujbasil judetelor, printr'a cArora mauls'ail flcutti si se face implinire si orênduiala de la locuitoril judetulul. Pentru aceea dar, nol nu putemil da Ecselenteltale nicl' o incredintare si pliroforie pentru cele din urml intemplatóre si WA aretAmti Ecselentel tale mai 'nainte, ca sA nu fimil InvinovItitl. 1791, Ianuarie 28. Semnatl : asma al Ungro-VlachieI. ot Buzeti Dositeiii. Dumitrache banù. Ilfarchclius (P).

Lupta boerilor contra WI Entenberg isbutesce in câtva. Curtea dela Viena se otaresce a da administratiunea 16reI Grafulul de Wallis,

ISTORIA RODLINILORtr 485 ca succesor lui Coburg. Se vestesceacéstAschimbare Divanulut si elf.' adresézä lul de Wallis urrnAtorult1 raportg: Catre lif. Sa Pre Inaltula comandira, felcl-marfalii ala ostirilor cesaro (sic) eraesei, graf V071 Wallis. Dela Divanula Prin(ipatuldi p-6- romanesei. Luminatl cartea InIltimel tale dela 13 alelul Februarie, en multl ple- cAciune amii primit-o, din care mare bucurie amil primitg cut totii, atujindO cum el Inaltimea ta esel oblAduitorulil téreI n6stre, in loculil M. sale pré In. Printipeltit Coburg, carele s'afi arltatil ca téte blandetile 0 buna ocarmuire, 0 dup. lipsirea InAltimel séle, ne-ari orênduitil pe Ecselenta sa feld-mar§al leitenant Barona von Entenberg, care ail fostil poruncitil 0 silita a urma orênduielele InAltimel séle cele bune (Domnul Dumnegeil a darnéseI InAltimeT séle téteferieirile !). Amil intelesil §i pliroforiile ce ne dA InAltimea ta, pentru orênduitulil Comisiona ce subt antéia pdere a DomnuluI gheneral-maioril fon Maiersam, cum eA Inal- tele &Muff ale pré puternieulul 0 milostivriluI Impëratil, sunt ea cele intoe- mite prin porunca MAriel séle, pré Inaltului Printipeliff Coburg 0 prin mitropo- Multi, episcopiI §i ocarmuitoriI Orel, parte politicéscA,sA se urmeze intoemaY, spre a'0 avea adeel Divanulii intregimea sa la dutarea trebilor tèreI, 0 cin- stituliiComisionil sA cereeteze pricinIce vor fi ca unir-altif din persónele os- ta0lor ImphAtid, earl se afil aid in tOra romanéscl qi pricinl de vre-o pagubl a venitulul 0 dreptuluI am/1.d imp'érAtescI, care aceste cercet/r1 sl le facA ea ferire a nu se aduce in prelungireqi in ailing. cercetare ;iar pricinile ce vor fi avêndtl pAméntenii intre dénqii cu s1ujba01 Orel, pentru ale lor niseare-va nedrep- t4i, sA le mute Divanulil Ord, fArl de a se amesteca einstitulil Comisiona. MultAmitl suntem, Pré Inalte Dimne, ajuterulul 0 bunatltilor InIltimel talepentru acéstA imphAtéscA poruna, ce ne-o vestesci, care aceste t6te §i Dal d'Antéia§I-datA le-amil list' dece nu ail venitil Comisionula in Bucuresd, intocmar dupi gandurile imp6rAtesel; dar einstitulil Comisiona n'ai1 vrutil sl intelégrs nimica, ci impotriva Inaltelor &dull ale ImperAtiel urm'andri altele, ail datil o pricing de turburare norodululdeailzAtienitil trebile qi slujbele oqtirilor, ce sunt rênduite pe térl 0 nu putemil a eluta grabniel slujbA eu orênduiala cea ma d'inainte, 0 pe tang/ acésta ne 0 necinstesce §i ne categorisesce impotriva bund-vointe a milostivulul Impératil ; de care amil §i fa,cutii jalbA la pré puternica Impératie, a areia copie trAmitemil 0 InAltimeltale, spre intelegerea pe 'argil de urmArile cinstituliff Comisionti ; dar ne rugAmil 0 InAltimel tale, dupA buna norocire ce avemil, ca a c4tiga pe InAltimea ta de oblAduitoritl§i ocro- titorifi alii nostru, sI ail/mil dreptate la necinstea n6strA i(Ailing. laliniscea norodului celti tulburattl. Nol' nu vomtl lipsi, Pré InAltate D6mne, dupii datoria n6strA a sluji ca WA osirdia, dui)/ cum d'inceputd 0 panl a0a.§i do aicea inainte, silindu-ne §i strljuindu-ne ca trupurile §i sufleteleacum' néstre, pentru cele dupI putinta Orel a le impliui pe call va fi mijloeil 0 a mult/mi Wirile Impératu/u1; dar fiind-cl din multele patiml, ce ail avuttl tOra in vremea Dom- nuliff Mavrogheni, de o parte de cAtre osta01 ascherliI turd,dealtil parte de catre insult numitulii Dom:lit, ail slrAcitil des6v6r0ta 0 s'ag imputinatil 0 norodulil f6rte, in catti ea mare necazti, implinimil trebuintele oOirilor, ne rugAmil Ingltimel tale, sA nu departed ajutorulti §i mila InAltimel tale d'asupra ticllései

486 V. A. URECHIX

Orel acesteia, vi de mum Inainte, ci cu firésca iubire de 6menT ce aI Inaltimea ta, BA ne ajuti vi sa ne credl cele peste putinta törel, vi dupa, cum area mines- cut(' milostivirile Inaltulul Printipelul Coburg, avIa sa cunóscemti vi ale IWO.- me. tale, porunciniii Ecselen(el séle feld-marwclulta leitenant, presidentulul Diva- nulaï, a plizi acele oreluluiett, dupa cum Impératia s'ati milostivitti ivoma fi, dupa cum vi suntemti, rugatorl ferbintl catre Dumneletl, d'impreuna ca téta téra, pentru scumpa viata InaltirneI tale vi pentru armele Pré Puterniculul Impérata. 1793, Martie 3. Cod. No. XVIII, pag. 445. Subt acestti actil, este insemnata notita «acesta raporai ail r6nzasil » Dar chiar de nu s'a data, el(' esprima simtirile DivanuluIi ca atare se cuviné sa, fie cunoscutti. Divanuld raportéz6, luI Entenberg, In 10 Martie 1791, cele ur- matóre : Amti cetittiorderulti Ecselentel tale, prin care ne arétl cum ca Ecselenta sa Domnulti feld-marevalti Greg fon Wallis,din pricina foilorti ce tra- mtsil, aleveniturilortéreI icheltuielile ce trebue sa se faca, da de Intelesti cum ca suma (lard ce s'ati orénduitti de talen l 440,000 lel sa se faca silinta a se stringe papa la sférvitulil Jul Maitl, de care macar cA pentru cererea de acésta numita suma,DivanuliiIn 2 rênduff aú maI raportataEcselentel tale, dar vi amnia nu lipsimùa réspunde antéitipentru acele foi ce se aréta ca order(' ca s'ar fi tramisti, noI nu Beim(' sa fi transcrisd de la Divan(' foT de veniturile téreT, séti de cheltuielile ce trebue sa se faca, fall de numaT acésta scimil, ca la 22 ale hind Februmie, dupa calendarulti nostru, amti tramistl catre pré puterniculti Impératil jalba de rugaciune, arétandft-I halu téreI Impreuna cu doué catastive copringétére de (Wile ce all &AA téra dela venirea armiel pang, acum vi de cele ce sunt orênduite sA dée pana la Maiì, ca sa cun6scai Insull Maria sa ca téra n'ati dattl numal acele ce all intrattl In °Amara Impératésca, ci sunt mg' multe cele-l-alte darl din afara la hrana vi trebuinta ovtilor Impératiel séle, care aceste catastive cu jalba n6stra fiind-ca de aicl s'ati pornittl la 25 ale lunel luT Februarie, dupa calendarultlnostru,n'atl avuttl vreme and a ajunge vi a veni veunti réspunsti, ce acum avteptarna ea mare nadejde, mangaere de acésta grea vimare suma, care este de totil fárAputinta a seimplini, clef macar ca orderult1 Ecselentel tale se coprinde,ca de se va orandui suma acésta cu Mina cumpanire, nu p6te sa fie Ord ca greutate vi cum ca multi bauT ail adustl armia aid vi aù rémasti In téra ; dar la acésta amA maI réspunsti EcselenteI, cola alA doilea raporta, ca ostavir nicI de cum bat:1ff sél nu i-ati data la téranl de pomana,C6 drepttice ati dattl. lul aùvi Nat(' vi Inca ail luatA vi mal mull(' deck('at" data, Oka din cele ce all data Ora ca randuialai WA de randuiall, IrtmaTi singurti pentra trebuinta ovtirilor fara vr'o plata.Fdrte cu dada ne este, Domnule,ca ne vedemtl asupritI cu [west(' cuvantii, care ni se (lice el armia ati adusil banI In Ora vi aú rémasil In téra,cad' acesta este unA semù cum ca. téra ar trebui ea fie mg bogata decattlinaste vremT, iar noI de Etta vedemtl, ca Ora aajunsa IntFatata stare, call ne maf avéndti saracii locuitori ce sa manancei levinanda de f6me, aduna gheorghine din padurI vi ca coja de copactl anaestecandu-lei macinandu-le le faca tilde vi le punti de le coca iu

ISTOIITA RomINTLoat 487 foal, ci cum mInancii bea apI, se bolnIvescili moil. La acésta este dovadI nu numat In scristi ar'étarea ispravnicilor judetelor din sud Oltü, care all trImisil de s'ailvëdutil fa t/ aid in Divan/ ci proba de acele turte ce mlnlne/ sIracii locuitorl, ci ci dumnaut °filer/ ImptirItescil al/ judetulnI, carele ail trl- mist"!iEcselentel tale probl de acelea,din care fijad-ea s'al imbolnAvitil mor Omenit,eel./ispravnicilvoie dela mine, mitropolitull t6ret, ca sa dam/ slobolenie locuitorilorsl mInancecarneMiercureai Vinerea, Inca §i tarn acestalslut/.qi mare postl, luau ce nict o datl nu s'aii mat urmattl In tOra romlnésca,de care de mare nevoie suntemli snip: a da acéstl slobodenie ea sl nu per/ norodulttDecI lAsImil acum ca sa sesocotéscl de ort-ce persona inteléptli iubitóre de 6ment, de la acestri felii de térI de este cu putintI sl împlinimù atata suma, s611i alta macar all de mica ci cand Ecselenta ta nu o vet face acésta cunoscutli sciutI la t6te inaltele locurt, te Ms/mil sub pacatull Aspunderet Inainteahit Dumnedeil,iar not ca nisce juratt ai Imp'Orattilul, in- credintImil, ea téra ail seed/ de tot/ ci nu cutezAmil Bid putemil sa facemil vre-o cereredela camel, fiind-ca de vomil si face, nu avenal de uncle sI luamil.lar de este vre unit dintre not care vor fi araandil ci vor fi ponosluindtl Ora cum ca are vre-a punte de Aspundere, aceia iasl de fatI sl arke de unde qi cum sl 1791, Martie 10. Cosma alit Ungro-Valahiet. ot Rômnie-Filaretos. ot Buzac-Dositeirc. Dumi- trache ban/. Scarlat vist. loan logofOtú. Manolache Gradisténu. Const. Stirbeitl. Radu Goleseu. Cod. No. XVIII, pag. 457.

Eaca Inca cate-va acte de natura administrativa,séti carT pri- vescri pe administratoril austriad: Dupl ordinuld NI Coburg din Martie 6, Divanulli rénduesce 12 portidne de fen/i on/ pe 4i tut Baronul Tuhut, consilierulut Raicovicl 6 portiOne §i cantelarictilorcurtil qiat tactulul cate 3; lut IVIarchelius ci tut Raab clte 4. Divanulti a data porancI comisiet visteria, ea de la di I klunil sl se duca pe la casele acestor obraze. In 26 Februarie 1790, Divanulti tnsciint6z1 pe Saxa Coburg el al vestal comisia socotelilor victoria cum el s'a rbduittuí la ea cancelaristult1 Curtiti al/ Statulut d'impreuna cu orenduitit bout. Cod. No. XVIII, pag. 370. Pentra a se lua socotaa boerilor epitropt de veniturile Cutlet, vet sci Ecse- lenta ta ca hrisovull domniet-séle Alexandru-Voda Ipsilante, canelo ai intocmittl antaii acésta cutiei aii orênduitil veniturile et, ce este scrisI de la létulú 1780 Ghenarie antal, cuprinde ca socotaa epitropilor de veniturile i eheltuelile Cu- tier. s/ secaute lamitropolie inaintea mitropolituluiériii a parintilor epic- copli iscAlindu-se de sfintia lor qi de 3 epitropl marl din 4 ce cunt ortinduitl, sI se aducli inaintea Divanulut sI o vagl qi sI o Intarésca ;care acésta soco- taI sl se trécI in deosebitI condicI a epitropiei, ca sa se afle tot-d'auna socotelile serse in rOndl la mil locii, sI se va41 de all prisositilsOil de s'al cheltuitil mal multildapI care ac6sta cheltuialI a urmatili domnit ea din arma

488 V. A. 1.1aEctul

artintarita asemenea prin deosebite hris6vele domniilor séle. Decl fiind-ca Ecselentata poranceseIcasa se cautosocotéla epitropilor, nu lipsima (lupa datorie a arata EeselenteI taleobiceial si orênduiala hrisávelor pentru socotéla epitropilor in ce chipa este.1790, Octombrie 8. Cod. No. XVIII, pag. 403.

Documente relative la rechisitiane. Mimü loca aci la o nota serie de acte relative larequisitiunT. Intre aceste sunt de observat cu deosebire acele relative la arunca- rea uneI neasteptate rechisitiunT de aprópe jumëtate mitionil de lei, numal pe 1'2 judete de dincòce de Olt, la inceputula anulul 1791. De unde Divanutil credea a cislui pe térti 31.250 taler1 pentru plata vitelor importate din Ardél pentru trebuinta ostirel austriace, de odat& i se cere o dajdie general& de 440.000 lel! Se cuvine a observa, ca in genere Divanult1 ati apérattl téra in contra rechisitiunilor grele de totti felulti impuse de Entenberg sétl de Coburg. EatA acésta nouè serie de acte: Divanula supune anafora lui Entenberg. Ati primita ordinele lul de a se cislui pe tOra prin comisia visterieli a se implini baúl pentru vitele impëra- tescl ce s'al data la estire.Insa aducema aminte Ex. tale,casocotéla acata pe 27.000 de ostasì, carI sant in bita Ora romanésca, adeca aicI in 12 judete si in 5 j'id* de peste Olt.» Divanala propio() dapa rugaciunea ce a facuta la malta curte sa se primésea pentru vitele imp6rateseI date ostireI, talerl 31.250, ajutora la amara Irnp6ratésert. «DecI, de s'ail primita rugaeiunea nóstra la pré malta curte, dreptatea urrnéza, calaacésta fagaduita suma de banl sa intre dupa datorie si judetele de peste Olt, ca analoghia ce se va cadea pentru ostirile ce sunt acolo». Divanulii riga sa se poruncésca la Craiova, ca sa, se cis- luésea si acolo. Divanula mal adaogi,ea aA primita doue raporturl cei eri s'ad primita la Divana dela 2 jadee, Prahova si SacuenI, cai acum totti ca vite din téra dela locuitorl se hranesca ostasii si pe de o parte li sei6 vitele, pe de alta parte li se faca dala sa clée pentravitelo de hrana ostirilor si cum vor mal putea trai locuitoril tu acesta fela de greutap (8i ne mama si pentru acésta sa dée Er. ta un nizamil». 1791, Ianuarie 11. Cod. No. XVIII, pag. 424.

Entenberg nu se multamesce cu 31.250 de talerY, ci cere o dajdie general& de 440.000 de le!, numal dincele 12 judete, pe sése lunI de iarna, care dajdie FA. se implinéscit in tre1sorelce,pana la 15 Aprilie. Austria, care simpa ca la inchierea apropiéra a pace!

[... ISTORIA ROMINILORt 489 va trebui sa prirnésca a esi din térä, se gräbea sä järuésdi. téra cu felurite nurniri. Divanulti in unanimilate, negresitii mal putinti Mar- chelius, prin anaforaua care Entenberg, din 21 Ianuarie 1791, r6s- punde ordinulul acesluia din 25 Ianuarie st. noti, cu Ore-care energie laudabild.

iTdte't okstea DivanuluI prel»ice lui Entenberg, cli enu lipsimù a ar6ta Ex. tale, ca dupa intrarea armid chesarocraescl, cerêndti Divanulti de la In. sa printipulti Coburg feldmaresali obladuitorulii Orel, ca sa ni se aréte datoria téreI cea dupa putintA, pentru hrana i trebuinta ostitilor ; In. sa ne-ati data orderd in scristi, sub insasl iscalitura In. séle,incheiattiin 11 ponturl, pentru t6te cele ce sunt a da t6ra,incare order cu hotatire ni se aréta, la capulti II-lea, drier scriindii asaeféra sup6rare de bird n'are, Ara numal zacherea, adeca de omti cate und coretil de grad, unit eoretti de orzili mid card de fend mare ;acésta zacherea safieinlocti de bird,peste care acésta suma hotarita aii maI dattl térai cate unti covet(' de porumbtii cate unti coretil de meiti si deosebitti ati data' téra Inca alte oren- duell de zacherele pang acum, care amit facutil silinta cu multa greutatea locuitorilor de Wag implinitt" din téri cu orendu615. spre multanaireai indestularea ostirilor, gall din zacherele, carele, vitele,fênurilesi alto nenum6rate ce s'art luattl fArA otenduiald, dela top de obste,athtti dela téra, câtùi dela noI toVi, de care ne afiamd pagubasI pana acum, care putemti aice mai multe sunt acele fara orênduiala luate decata cele cu orenduiala,in cad va fio mare mirare F,,x. tale dud le yel vedea in scrim'', de uncle pututti de s'ati implinita atata atata, d'inteotéra ca putintinorodti, prapaditai saracita de r6zmeritile ce ail fost i sunt !Dupa careordeal' al d In. séle scotendd asemenea copie, éta-'1d trimitemil Ex. talepentrudeplind,incredintarei indestulare de acésta hotarire. DecI, osebitd caacéstacererede bird este impotriva acestel hotarirl a obladuitoruluIhel, plintipult" Coburg, si peste datoria rel,dér incredintamd pe Ex. ta si acésta, ca putere n'aft mal römasti t6reI nu numaI atata suma mare de banI a da, ci nici macar end de putintl, ca niel de cele orenduite putt acum n'ati pututil t6ra a se platii Inca sunt neirnpliuite, precum acele 63 de pungl ce ni sa cere sa damti acum pentru pagaba vitelor impöratescI, ce vor Mt se dée la ()stiff, care ca mare greutate silimil de a se implini peste 48 pungi ce amti platitti caratuld zacherelel din Focsanl si peste trel rendurl de cheltuelI ce ad datti in banl téra si peste altele nenum6rate, atâtü datan lluaturI, ce ar6tamd mal susù di ni s'ail facutti, cu catti mal ve'rtasti sa maI insarcinamil téra acum la acésta vremesi cu altadare de banl. Acésta va fi negresitd o pricing do mare desnadajduire Orel ;pentru care nu lipsima a r6spunde Ex. tale,ca téra ne avenad mal multa putere, niel unti feld de cisla de banl noI nu cutezamd a se face mal multd, fiinda peste putinta si peste bunele fagaduell a le ImparatieI si ale a printipil qi impotriva juramentului ce amti facutti, prin care s'ail legatti ca cele dupd putinta Ord sa damil numal si dupa cum amil maI ar6tatil Ex. tale si cu alte raporturl, de se va necaji si se va insarcina tt.irai cu alte cererl peste putinta,se va sparge negresitd si se va pricinui zaticnire mare trebuintelor ostasescl.1791, Ianuatie 21. Cod. No. XVIII, pag. 425-427.

400 V.A. MIECHIX

Entenberg insista raerá:1i cu a doua ordine catre Divanti, ca sa se arunce asupra térii birultide 440.000 detalen, pre cari i-a refuzatti mal susti la 21 Tanuarie. La a doua ordine Divanultirès- punde punendti in l'ata textuluT socotinteT lui Entenberg rèspunsurile séle propril, in modula urrnatord: Ponturile socotinte1 Eesel.tale Ir,spunsurile eCisla darilor ce de catre mine s'ail Cererea acésta nu se rézima in da- orênduita, se rézima in datoria de ob- toria t6rel, fiind-ca téra nu mima da- Oe a fieve-careia6r1,i ca atatti mal toria acea intoemita prin orderulti Pré putinti, se p6te privi in téra romanésca, In. Printipa Coburg V-ati implinit-o, ca o deosebita asuprire, fiind-ca avemil incai peste acea intocmita dato- dovada luaintea n6stra, precum ca, oran- rie, ah' totti datai d i asta-4i,in duita suma lutind-o cu bulla cumpanire, cata ati IngenuchIatil de t'Ad §ieste nu va calca puterearei, lana aceea detota peste putinta a se implini ce ati data altaérI, asemenea in pri- acésta suma; iar ca aú fosta alte t6r1 cina rhmiriteI,i cu bucurie ati fosta ca bucurie la r6spundere, ca gata mal la r6spundere.» v6rtosti este invederata dovada pentru téra acésta, ca tótecererilecate aii fosta pentru trebuinta o$irilor, le-aa Implinitti bucurósa ;iar acum n'a mal r6masil mijlocti de ac6sta mare cerere, niel de alta macar qi mal mica nu este. gNu voinati sa tagaduima cum el Ca ají ajutattiiatí hranita Ora pe téra, nu el ajutoratii armadia cu za- armadie cu zacherelei cat6te cele cherele, dar t6ta trebuinta zacherele- trebuincióse este cunoscutti ; iara ca lor, n'ati dat-o numaI téra romanésea, adusti o§tirilebanl §iatir6masii in ci ati trebuita sa se aduca din t6rile -Ora, care bani ar fi suma multa mal dinapoI o suma f6rte mare de zache- mare decata ceeace s'aluattidin- rea ;catre acésta, se mal impreuna a tr'ansa, la acésta se póte socoti ca se socotii acésta delicata luare aminte, de cum nu '1-ati data la pran't de po- cum ca o§tirile aú adusfi in téra multa mana, ci drepta ce ati data afti luata, mai mare suma de banI §i inca se aduce inca ati luata preta' qi mal' multa de pana acum, decata aceea ce s'el. 'uta' cata ati data. i cele ce ati data téra dinte6nsa ; decl déra téra n'are pricina ca rênduialai far' de rênduiala, drépta de a se phi de asuprirI niel fostii numaIisingurtipentru tre- inteunti chipa.» buinta o$irilor, fara de niel o plata, cand acestea t6te se socotescii drepta nimica, jata ca acéstaadev6ratti i se face asuprire ; iarca s'ají adusildin Orne d'inapoI suma de zacherea, cand o suma de oOire a testa bite° téra d6rapanata, cu una noroda pré putina,trebuinta vafisilitti de a se aduce zachereauaqidin altepartl ; iar téra acésta aa data zacherea cata Mi testa putinta intoemaI (lupa cero- rile cate ni s'A Multa.

15±ORIL ROMINILORt 491

«Dovada cea desehisa este cum ea In ce1-1-altii raporttl ce amti data tétevenituriletéreI impreuna soco- Ees. tale, la 21 ale acevtia, amil aré- tindu-se, nu face a 6-a parte din léfa tattl, a cele luate din Ora, atatil ea ce 16e soldatil, care téta se cheltuesee rénduiala, Cat vi fat% orénduiala, Insa In téra » mime ces'a pututtl afi seiute de nol, de le veI vedea Ecs. ta In scristi, ti se va pricinui o mare mirare, aeum dar flindil silitl printeacésta alit doui- lea porunen, iata, prin deosebittl catastihil facemil arétare de suma ce ail evitil din Ora, din vremea ce ail cal- catti pré puternica chesaro-cra6sca ar- mie aid vipan acum,altiearuia catastihiltale suma 4.544.048. Decl pricepe Ecs. vi socotesce acum, ca cata parte din ceiétisoldatiltale suma acésta ? «Cinstitulil Divaml are pré multa «Cu t6te ca privigherea Divanulul privighere la tóte, in cad nu face tre- este pré multa, dar vi suma ceall buinta a-I aduce pré multe doll ecjI do- dat-o téra este pré speriata, in call vi veditére spre prieeperea trebei». noI vi térane-amtl ametitil ne mal avéndil mijlocil de undo sa Implinimil. «Poruncile pré InaHuila' Printip vi «Cum cuprinde porunca, avla s'av't ea deosebire acelea pe call se razima urmattl, el nu numaI cele ce s'ati rén- cinstitultI Divanti, nu le este opréla la duitti atuncia la venirea armiel, ci vi orênduiala darilor, ci vi intemeiaza da- cele-l-alte urmatére vi necontenite ce- toriatérel vi iar la acea porunea In red s'atiImplinittl vi se Implinescil ; pontulti 011 doilea chiar se lice cum iar porunca seriechiar avIa, ea téra fiev-care locuitorti are sa dée mill co- biril mare sa dée ;ci numita zacherea ree' de grâti vi Rail corezil de orzil vi va fi In locti de_ bird vi dreptil aceste altele, care dare se va primi in loud mal sustiarétate,datoria ne face sa de dajdie, iar catil pentru cea-l-alta damil Ese. tale cea mai din "Irma aré- trebuinta vi in ce chip are sa se dée, tare, ca niel de cum mijlocil vi puse va lua porunca urmatórele pentru tere n'atrial Amami tériI a implini acea d'ântéitl dare ce s'ail facutti. Din suma acésta, niel nu cutezamtl a face care urméza ca darea cea d'ântêiii asu- o orénduiall ca acésta In téra, fiiind- pra naturalclor este sa fie primita in ca ail calicitii de tail vi In vreme c'And locti dedajdie, iar nu ca, trebue sa dela Eeselentiata, earele eseI comandirtl se faca niel o orênduiala de dajdie, ea vi presidenttl alt1 DivanuluI, vedemil ca vre-o porunca ca acésta nu s'all datii.» la arétarile ce facemil pentru cea de totil grade a tériI, nu numai credinta niel ascultare nu ne daI, ci mal Or- tostl, In locii de mangftere vi de uvu- rinta la greutatile téreI, Impotriva vedemil ca. Ecs. ta nu conteneseI Cu cere una peste alta a pururea vi in téta vremea, in eatil ne-amti ametitti vi nu seima ce sa, mal facemil ? Amalie sa nazulmil vi sa alergamil la mila qi

492 V. A. Uittuird

bunnatea pré puterniculd Impgratfi, de unde avemti Mina. nAdejde ea, vomil d'a indreptare si usurinta tgriI la a- t'atea dar1 ce ad fostili sunt pe sama térl,care de insusI ochil Ecs. tale sunt vglute ;iar noI ca unü en- vantil sfarsimiii qicemti,ca nu mi- tezamil, nu indrasnimfi, niet ne ames- tecamil mal multa la acésta.

Acéstá anafora care, cum giserAma face onelre DivanuluitdriI si ne silesce a uita, ct aprópe acelasI Divana aa fosta ceruta, cu pupa mal nainte dela Principele Coburg, reinflintarea iolAgieY, este semnata de mitropolitulti Cosma, de DosiLeialü Buzèultif, de Ma- nolacbe Gradisteanu, Constantin StirbeI, Ioan Damaris, Dumitrache baria, si chiar si de marele partisana ala Austriacilor Ioan Cantacu- zen ve! spatartl. Numele a cestor boerl carI cu atta energie apérara téra de ultima spoliare a regimulul austriaca se cade sri. fie consem- nate cu onelre in istoria némulul, cu Mata mal multa, c'a sunt asla de rarY esemplele de asemenea virtute cetatenésca, in seculula ala 18

Requisifittne de morl,vite etc. DivanulA arét1 ca Uta zacherka pentru estire este macinata la morile din téra Ora plata de oenul. ApoI gmorile se tinti cu cheltuiala mare si muna. multa; le trebue ferü,oelü, sapunti, seti, cherestele si mal ve'rtosil dregerea zágazelor, cumptiratóreapetreloriincele dupa urma ca moraril ceI ce insisI pazesce morile,fiind 6menI supusl la rtIsptinderile datoriel lor tè'reIi neavéndli din ce asllua parteade oemA dupa obiceitl,aù inceputti a napusti morilei napus- tindu-le, nu ad stapaniI morilor ca cine sa le tie. Se macina zacherelele imptira- tescIi in cea-l-alta resmerita, dar nu ca acum, t'Ara plata, si se platia de t6t1 chila cate talen l 1, ci fiind-ca pentru acésta ait jaluitti la Divanti stapaniI morilor (1) Manda cerere de a-Y patea capáta dreptatea ce li se cuvine, nu lipsimil, ca plecaciune, a insciinta 1Vlariel tale, dreptatea ce ají la cererea ce facil ;ci sa bine-voiescl InAltimea ta a se da luminata porunca, ca de acum inainte la orI-ce m6r1 va mcina zacherea pentru tréba ostirilor, sa platéscI de 'Uta chila po tal. dupa. cum asla s'ad urmatti si in vremea cea-l-alteI resmerite. Iar pentru cata zacherea s'a amacinatù pana acum, s'afi datil porunca DivanuluI, catre stapani ca prin catastiva sa aréte suma de chile ce s'A macinatti la fies-care m6ra cai pe acelea sa li se platésca, cicI de nu se va plati dreptatea stapanilor morilor ca sale p6ta ajunge ea cele trebuinci6se IrlaaT en, (sic) urinéza sa fémaie

(1) N u de moran l le era grija divanitilor, ci de propriult1 lor intoresìl, cild ale lor erafi morile, ale boerimeT I..

IsTons Romizatoat 493 morileintru darlpinare qipustiire ci atund va fisilitti divanula de nevoie A. le faca din noü, cu grele cheltuiell. 1790, Ghenarie 28. Cod. No. XVIII, pag. 365. La venirea armiel aid in tea s'aluatti pentru corposula Maersam ghenerala 543 vite dela 6 judete, pentru mâncarea octilor Impgratesd. Si locuitoril de la care s'ail Matti vitele 41 cera acum plata lor de la serdarul Hristodor, care le-aii Matti prin unti Dumitru LOnaru, magaziera 0 acum la Rocil-de-Vede. Acesta aréta, ca, din acele vite s'ail data carne la osta0 68,640 funV in preta de 1716 talen. Serdarulti Hristodor aréta, ca aceltl magazieril Inca n'ati ispravita cu soco- téla 0 locuitoril dela calls'ail luatti vitele se vedil paguba0 0 supera deapururea Divanultl, cerAndu'0 dreptula lor ; gasesce Divanalil cu cale a se aduce acela magaziera aid la Bucuresci, ca sa, se renduiasca la comisia visterid 1m- pretina cu Hristodor sa-'I dea socotéla. Tota pentru acesta Dumitru Lanarul ail aretatil ispravniciI din sud Teleor- man, ca face multa napastuire locuitorilor la primirea zacherelelor qi dela comisia visteriel s'ail poruncitti in doué rendurl ispravnicilora-lii lipsi qi sa orenduiasca anti magazieril in locula lul. «Se vede ca este diafendipsitti de dumné- lor comandirii ostüfesci, et nu aa pututü a-'14lipsi dintrélnl) Divanulti cere luI Coburg sa ordone comandantuluI austriactl, sa tramita pre Ltinarul la Dieu- rescl, la socotéla 0 sa se ienduiasca de ispravnicI alta magazinerit 1790, Fe- bruarie 12. Cod. No. XVIII. pag. 363. Scutelnica boeresci fi requisitiile. Boeril ca 0.20 faca interesulil lor, intervina la 24 Februarie 1790, cu raporta catre Saxa Coburg, cerênda ca scutelniciI sa nu dée fie-cave chte una carti de Mai in natura, cad nn ail fella 0 unil niel bol, cad li Wag luattl fenulti tail pentru octire, ca le mor vitele de féme ; asemenea sa fie scutitI de a transporta lemne la Bucurescl, putênda sa se faca aceste transportuffcelti multa de scutelnicil de prin judetele mal apropiate de Bucurescl.Scutelnicil jaluitorl propuna sa dée bull pentru lemne. Divanula mijlocesce ca sa nu se cera unilcall de fail, de catil dela 2 scutelnid, dar ci pe acesta sa-11 platéscain bait ate 2 talen l carulù', cu careWill, ispravnicil judetelor A pule salahorl cu plata sa-liicosescO. prin locurile 0 1ive4ile ne-cosite qi sa-'111care laorênduitele magazil. Cod. No. XVIII, pag. 373. Scutiri de quartiruire. Divanulil vega pe principele de Saxa Coburg, si scutésca de quartira casa unul boeril «fiind-ca ati rtimasa copile de versta qi copil shad ci far'de tata qi far' de mama, cari traesca cu mila dela creqtin1.11790, Martie 10. Cod. No. XVIII, pag. 380. Spese dela visterie. Cisl4 pe negutitorii pentru casele Divanului. DivanulA informéza pe Coburg, ca cumperarea de sad pentru magaziI qi cheltuiala intocmirel quartirurilor ci a caselor DivanuluI, in suma de 3898 talerl, platitl dug. porunca Printipeliff din venitulti dupa rimatorl, nu se cuvine81-'1 platésca negutitoril 0 alte bresle prin cisla, cum ceru maI in urma Coburg. Di- Maria Rom4niloris de V. A. Urechid. TOM. II ail eerie!, 1786-1800 iii al IV-lea dela 1774. 82*

404 V. A. ijancaLt vanulti aréta ca banil sacilor dela magazil, tot-d'auna si In vremea o§tirilor tur- cescI qi in cea-l-altarëzmerita, platittidin visteria Orel 0 dela carnal* asemeneai intocmirea quartirilor ostapscI. NumaI cheltuiala pentru casele Di- vamiluI ail fosta obicefa de a se plati prin cisla dela negtititorli bresle. Divanula cere deslegare. 1790, Martie 11. Cod. No. XVIII, pag. 381.

Cherestea requisitionatel. Aga Scarlat Campineanu s'ati jaluita,ca la mo0a sa CandesciI, din judetulti Buzea, s'ati luatti o suma de cherestea, ce facuse pentru casa sa,qi s'aa Muhl ca ea qandramale pentru Wire. Acum cere norunca catre ispravnicif judetulul, ca eu cisla pe sate sa pue sa tale alta cherestea in localù celeI ce i s'a Matti. Cere Divanula deslegare. 1790, Martie 10.

Seutirl de sate de podinarl. Divanula cere scutirea satelor Netelescil(Ilfov)i Slobo4ia (Dambovita), de podve4I ostasescl, pentru ca sa p6ta cara podine pentru meremetula podurilor eelor mar' din Bucuresd. Divanulti cere sa fier'enduitIcate dol soldatI in fie- care Bata, earl' sa impedice ridicarea din sata, de 6rnenIi care la podveil. 1790, Martie 11. Cod. No. XVIII, pag. 382. Compturile visteriel. Divanula presinta socotéla In 11 Martie 1790 pentru tal. 27,452 al' cum- pgrat6rel zaherelelor ipentru tal.22,477 §i banl 18 aloerituluI qi promite Divanulti, ca visteria va presenta socotéla de cate off se volt da baul la casa r6sboiuhif. Cod No. XVIII, pag. 383.

Zacherele. .Raporta catre Oberst-Leitnant von Elipr. Divanula amintesce ca locuitoril din plaiurI nu potti da zacherea in natura ca stinti judete cad ati lipsa de prolucte. Deaf, pentru aceea s'ati hotafita ca rechisitiunea de zacherea sa se faca la bard. Divanula aa Anduitii cumpkatorI ca bald' imprumutatI dela camama Imphatésca, ca dupa, ce sevor cumptira zacherelele, costulti lor prin analoghie sa-'1ii implinésca dela plaiurIi dala satele lipsite de provisiunl. 1790, Maiti 10. Cod. No. XVIII, pag. 390.

ImpuOnarea oilori vitelor marl. In 10 Octombrie 1790 Divanulti raportéza catre Ecselenta sa feld-maresal leitnant Baron von Entenberg (1) cele urmatiire aratama Ecselentiel tale, ca de dud

(1) Dela acésta data nu mal aflAinùpe Ertenberg semnandti alaturea cu Divani§tiI,§i ace§lia adreskii lui anaforalele lor, iar la 1791 Martie 3, cum villurama, Graf von Wallis feld- mare§al ogtireldevine guvernorlii loculd luI Coburg.(Ve01 Cod, XVIII, pag, 455).

ISTORLL ROMINILORtt 495 s'atiinceputfi C6zmerita si ailvenitilIn tka ostirile turcesci t6ta trebuinci6sa carne pentru hrana qi demancarea a tuturor ostirilor in cata vreme s'ají prelun- gitii r6sboiuld pana la venirea ostirilor chesaricescI, numaI din ol ad fostil fiind-ca TurciI acésta carne obicInuescil la mancarea lor li atata s'ad 1mputinatd oile In téra si ail rknasil locuitoriI saracl, In cata poi Ecselentia ta a te pliroforisi mi numai de adevërulil lucrurilor, ce este de fata vèqute si cunoscute In téra, la ce stare all fémasil saraelf,ci si din pilda vênlaril venitulul de acum cata scadere are din suma ce esia mal 'nainte la vénclare, din care acésta poti Ecselentia ta cu drépta socotéla a cun6sce lipsa si Imputinarea oilor. Dupa venirea chesari- cestilor qtill si pana la esirealagarululiaraqldela locuitoril tkiI s'ail luatil de catre ostasI vitele de bol sivaci pentru hrana lor orl-unde gasia. ili se platia cate 2 florinp si cate 2 leI vita, In catasi vitele marl s'ail apropiatil a se sfOrsi de totti§ti ailr'émasùlocuitoriIcarI avea fiesce-care pe la casele lor cate 5-6 capete de vite, lipsitI, ne avéndd cu ce sa-'§1 hranéscit qi sa-'0 mangae copia si acestd felil ad cursil tréba vitelor, pana cand dupa eOrea lagaruld abia s'ad pusii tréba la orênduiala si mi inceputil a se da vite imp6ratescI la hrana ogtirilor. Acum, undo aqtepta locuitoril, cu botarle, ca In vreme de armistitie si de pace, dupa ce s'ad imputinattl §i o§tirile, sa rilmae cate o vita pentru prasila si pentru hrana lor si acopiilorlor,vedemil chiar InteacOsta vremo poruncele ExelenVeI tale pe la judete, ca iarasl locuitoriI sa dée vite pentru hrana ostirilor si sa fémae pamkatenil ca totuld lipsitI si de prasila si de hrana vitelor. Pentru care, macar ca s'ad %edil dela Ecselentia ta bune oandueli cu ponturl cuviin- ci6se, dar cine este acela din ostasi raid ski marl a pazi orénduiala qi a arma ponturile ?pentru ca locuitorif necontenitai se planga iar41, ca vitele li se iail fara de pretildecatreostas1si ce vor aceea le arunca pe (huele O nu latí numal catii le este de trebuinta, ci orl la care saracI gasescù vita cea mal buna si de nadejde le i6 cu totulil, ca sa le prisoséscasiprisosuld acela de carne tiindu-hi si stricandu-se ilii lépada, lar tisturile latí t'ara de plata, cacl batali6nele si diviziunil e sedil risipite si departate una de alta, ande nu este cu putinta a pune locuitoriI pe la t6te satele cate ami macelaril, ca va merge cheltnéla multa si nu se vor alego saracil ca nimicti. Ci dupa cum ami cunoscutil pe Ecselentia ta si in alte bunatatI ajatatorfi V6ril, ne rugamd sa bine-voescI a face si acestil bine, ca prin mijloeirile Ecse- lentieI tale, sa se pazésca orénduiala acea ce s'afi facutal, ca sa se dée iara0 vite Impgraresci la hrana oOirilor,spre a Amane sisaracilor locuitorl cate o vita pentrn hrana lor; si pentra acestil ajatorti ce va face Ecselentia ta la unil norodti intregd', vel avea mare pomenire pentru atatea suflete crestinescI a nu-'1 lasalipsitIde yiteleceletrebuinci63e,de hrauasimangaerea lor.1790, Octombrie 10. Cod. No. XVIII, pag. 403.

Raport4 de laDivanrc catre ober-leitnant fon Elischer Pentru zachereaua de gratí chile 2500 si orzti chile 7000, ce ni se porancesce decatrecinstita comisie directionali de a se cislui pe Ora pentra trebuinta ostirilor, nol dapa cum amti fostd supusl la t6te trebuintele pana acum, ce s'adceratfl pentru ostia,si de acum Inainte si la acésta orênduiala de zacherea suntem supusI a urma poruncii, numal ne rugAmil si anItamti einstitei

406 V. A. UREMIA' comisil,ca téra ailajunsti la mare scapataciune si mare lipsa de bucate si de altele, una casunt 4 anI de aid patimesce t6ra cu rasmirita, a doua ca tist- timpti, din seceta ce aft fosta, ail ajunsti unele judge a nu avea bucate pentru hrana familiilor. Si ne rugamti sa bine-voiasca cinstita comisie a mijloci la locurile uncle se cade, de a se mg scadea din suma acésta, de vreme ca de se va cislui acésta zacherea t6t1, Mae le va cadea cu grea si suntem ingrijati ca nu va esi.Ci acum sa se ridice mear pe jamètate si pe junAtate se vor nevoi a oda,cine vor avea in natura si cine mi, in han!. Si dup. cum in multe rên- dull s'a ajutatii téra si nou5, ni s'ati data ascultare la rugaciunile ce amil gnat.' si acum sa nu rò'manemtiobiditI si mahnitl la cererea ce ea rugaciune facemil. Starea ttiril, neputinta saracilor este vkluta de totI cel maI marl si mid al' ostirilor Impè'ratescI, Intru care se ea, si noI nu lipsima a ar6ta. 1790, Octombrie 24. Cod. No. XVIII, pag. 410.

Anafora la En(enberg. Divanulii insciintéza ea vel vist. si sinior Marchelius railvestitti ca nu se vor maI lua care cu sila,%nil de pe ding], pasgrI,vitesi altele dupa la saraciI locuitorI, ci se cere numal taIerea de carne pentru hrana ostasiler. Di- vanilla aréta, ca dupa cum ail primita mike reghimente a li se da vita imptira- tescI, tota asemenea sa se trimita de acesteasi la alte reghimente, «cad amti arolatti Ecs. tale, de va rtimane tréba sa anima pe locuitorl a-'sl da si Cale o vita ce le a mal rëniasti pe dinaintea usil, negresita fara de alta indoiala urinéza sa rè'mane muritorl de Rime, ne mal Amaindu-le anti nadejde, cum te potI incredinta Ecs. ta din insall insciintarea dumnélul vist. si a domnuldi Marcheliii, ca rimatorti, puke séti alta vre-o iconomiede hrana saracilor si nu aa maI Amami nimicti ;ci de acésta ne rugama Ecs. tale, sa bine-voescl de a da dum- néltil numituldl polcovnica porunca, sa primésca vita impò'ratescI, precum ari pri- mail si alto reghimenturl. Ca sa nu rôniale téra Inlipsa si Inpericiune desg- vêrsitti.lar pentru fait, cum si pentru cele-l-alte jajurl ce s'ail Matti pana acum, macar ca dumnélul vistiera si dumnkul Marchelius insciintéza tare fagadaéla din partea comandhllor ca vor da poruncl cu strapicie de a nu se mai urma dar acesta felt"' de fagaduell si alte daft' ni s'aa data si nu s'ail urmatti. Pentru care fiindil ingrijafl si acum ca nu se va pazi, ne mama ca umilinta Ees. tale, ca unula ce ese! bine pliroforisita de stareai halula töril acestia, sa dal acum de isn6va la t6ta partea ostalésca poraneI, ea catti de mare strasnicie, ca sa se ferésca de a mal lua fénti de pe la camp'', oil ala cal gasesca, fiind-ca portiile li se dail deplina ; sa se parasésca de a mal jafui pe saracil locuitorl, luandu-le In silnlcie pasen l ski vite de d'inaintea usil si chiar imbucatura din garg. Ase- menea si pentru carelede lasatala Draganescil, sa se faca porunca Ecs. tale catre acela ofiterti, ce se all la qaartira acolo, ea sa nu le mai supere. 1790 Noembrie 17. Cod. No. XVIII, pag. 423.

Divanala raportéza luI Coburg, ca ispravnicil dela Arges aft insciintatti la comisia visterieI, ca gheneralulti Entenberg si rnajorula Gubet din libmnicul- Valcea, certi 50 de salahorl si mesterI, sa tale cherestea pentra cine! podurl ce sunt a se face peste Olt, dela Rômnic pana la Cozia la Calimanesd, si maI cell si 400 de bol ca ténjele, sa care cherestha pang la marginea OltuluI si se me

ISTORTA. ROALLN. ILOItt 497 care si artileria Impgratésel ce are a sosi din Sibitt Acestetênjeff de boI vor fi impartite In patru puncte, Intro CalnenI si Poéna Schitultil Cornetai Rôm- nic. IspravniciI aréta, clocuitoril nu mai potil implini asemenea porunca, in vreme decand judetuld acesta este incarcatil ea alte cererl, adeca cu ordinft dela RosI (de Vede), osebitii posta, cu dregerea drumurilor 9i:a podurilor pe drumuld Carne- nilor si in totti jacletulti. Divauuld da luI Saxa Coburg informatiunede téte orênduelile si cererile,i aréta ca locuitorilor nu li se mal péte pune o noul sarcina, iar mal ales a meld judetd «in vremea turcilor aù fostii unuld din boazuld, adeca gura de hotarti, pe care '1-ad darimattl, macinatd stiflsà multime de turd, ce s'ad aflatd in doI anl nelipsitI din acad. judetü.» Divanuld propune scutirea judetulul Arges, cpandd ca judetulti Valcel este mal Impoporatd decatd ahl ArgesuluI. Cod. No. XVIII.

La 21 Ianuarie, 1791, Divanuld arta luí Entenberg, ca cererea de 85 care pentru caratulil sacilori dégelor de but6Ie,dela Campina la Brasov, cum si peutru Incarcatuld ovkulul din Bucuresci la Slatina si din Ploesel la Bucurescl, 9i dela FocsanI la Buzed, ca in trebuinta ostirilor data 3350 care «de pro- tacsescil ,si no'iotea insa la caratuld fènulul i la alte trebuinte, pe drumulli Timesulul i ald CraioveI, la Campina pentru bolnavl si transportanl ce mergd Inlauntru si vind, la Prahova pentru reghimenturl ce mergd inlauntru, la caratuld ovkulul din Campulungii la RusiI-de-Vede,laVlasca de adacil fènd la reghimentuld lui Barcov Huzar, la Ilfov de cara paie iarasl la acelft re- ghimentd. Deosebitil de acésta, mal este o rénduiall de a se aduce de pe la bir- Meg in natura lemne de focd, earl dia zacheréaa ce se cump'éra, din sud Talo- mita si eel ce iad banI pe zacherea stint IndatoratI a o face teslimd la locurile undo va fi porunca, adeca dela Dikisenl la Slobo4ia si suntsi pe la cfartirurl pe la tóte locurile uncle se allaostasl.Cele-l-altecare, ce ad maI Amasti In téra, la care nu maI fémane putere a mal da téra alto care, ca n'ail mal fémasil; ci ne rugami se bine-voesci Ecselenta ta, a se face economie pentru acésta, de a se cara qi podve4ile acestea cu carele ce sunt arnate mai susd, cu féle deosebita de poslusanie, cum se vede. 1791, Ghenarie 21. Cod. No. XVIII, pag. 428.

Catre baronuld Entenberg. Pela 19 ale lund acesteia,dupa,calendaruld nod, poruncescI Ecs. ta, ca Divanuld sa dea Insciinta caminarulul Hagi Mosc, ca de acum Inainte O. nu OA a cara sarea dela ocnele Telegai Slanic, dupa all 3-lea pontii all contractule, ce al facutti cu pré Inaltuld Printipii Coburg, caci carele nu ajungti pentru aducerea naturalelor, a finuluI si a lemnelor, cand nu va avea lipsa ostasil de zacherea find si lemne; nu lipsimú a respunde Ecs. tale, ca DivanuluI niel II este sciuta tocméla qi asepmêntuld cu care tine caminaruld Mosc ocnele, niel 'i-al vêndut Divanuhl ocnele, niel acelil contractd nu 'i s'ad ar'étatil ; iar Ecs. ta, precum sciI tréba acéstasi precum gaseseI cu cale veI porunci caminarulul Mosc. 1791, Martie 10. Cosma all Ungro-Vlach. episcopd_Rennnic.episcopd Buza. Dumi- trade band. Scarlat vist. Ion log. C. Stirbcy. Mateii4 Fölcoianu. Marchelius. Pod. No, XVIII, pag. 458.

498 V. A. URECRIX

Ingreuerea peste séma a teranulul prin requisitiuni,sili pe unil sa emigreze. Unìsattlintregil (Neclescil din Rómnicul-Sera), fugi peste Milcov, unde spera a afla o viéta mal posibila, subt regimulti muscalescti.... Sermanil se Eaca actulti, amintindti fugirea acelul sattl : IspravniciI dela Retmnicul-Sarat, insciintda comisia visterid, ca din multe greutatI ce trap judetula, ati fugita un satilNeclesciI,Impreuna ea Necles- cif ce era posta01 la po0ia RômniculuI,i ail trecutala Moldova intinutulii ru0lor, patru césurI cale dela Focpul, la vale peste botara,uncle acolo aréta, ca se afla nisce volintirl rusescI, cad de multe orl treed dinc6ce prin satele din pamêntulti tard, hotesce qi facil multe jafurl. Inaltimea ta sa bine-voescl a serie la cine se va socoti pentru acésta, ca atahl pe totI fugaril sa se int6rca Inapol la urma lor, cum 0 pe acel volintiri sa-'I infrêneze a nu mat trecedinc6ce In satele Orel, sa faca jafurI, fiind-ca din pricina aasta p6te sa fugaialte sate 0 a se primejduiascaiispravnicilisa se pricinuésai pagaba visterieI. 1790, Februarie 25. Cod. No. XVIII, pag. 366. Din actele mal susti aduse, s'a pututti vedea, ca Entenberg, in- tréndil in lupta Cu boeriI din Divanti, aü fosta intreprinsil o cam- panie Ore cum in favórea satelor, cu cercetarile renduite pentru a constata, déca nu s'ati perceputti dela locuitorI banIi naturale" preste orenduelile cunoscute prin Divantii comandamentele ostasescl. Nisce acte mal avemtl de adustl, din care se vede: 1) ca, dupti incurageara data de Entenberg, unele sate din Ialomita,se ridica vinti in Bucurescl, ca sa reclame contra ispravniculul Ior Colceag si contra vatafulul de plasa. Divanulti, el ti care toff' declara ca nu fuge de cercetarea abusurilor, este silitü sa se pronunte in acésta afacere. alti 2-lea, cad Comisionul" adeca ancheta renduita, in loca de a se duce ea pe la sate, ceru sé. se aduca satele la Bucurescl. Mare foalaprindilautoritatile austriace in Muntenia, dând fihilüesplo- siunel téranesci; dar ce le pasa austriacilor! Divanulti protesta in contra procederel din urmé, de a se ridica satele si a se aduce la BucurescI la cercetare, iar in sensultt specialti alü satelor, venitti la Bucurescl sa denunte abusurile luI Col- ceag ispravnicubl; Divanulti face anafora deosebita. Eata aceste doue acte: La anteia Februarie dupa noulti calindara, aù cerutti cinstita Comisie, dupa cum ne-atiaratatii,ca sA orônduósca earl In. 6ra, latóte judeOle ate unit

ISTOR1A ROMINILOItt 499 ofiteril Impératescti impreuna cu cate unú bouù altitéril spre cercetarea satelor de darile ce aildatil, care aceld mijlocilfiindti ea orênduiala, amù rilspunsil Ecselentel tale In scristi, dupa cum si lid rindil mai 'nainte arati argtatii, ca nu tiumaI nu se impotrivesce Divanuld, ci înc s damil si nd ajutorulù ce se va cadea din partea n6stra spre inlesnirea cinstituluT Comision,i uncle astep- tamtl acésta oréduiala dupa pofta ComisionuluI,cu mijloculti ce ailar'étatti, vedemil alta schimbare : Ne aröï Ecselenta ta ca cinstitulü Comisionil acum cero 6men1 de prin sate si Insa'sI sate IutregI prin parcalabiI si fruntasil satelor a se aduce aci in Bucuresel, lacercetare,de care neiporuncescI ea In grab' sa facemti orênduell catre ispravnicl pentru ridicareai trimiterea satelor aid. Nu lipsimil a arta Ecselentel tale :sell Ole orkduelli cererI sunt asta una, data In téra pe sate, precum : banl pentru paguba vitelor Impératescl, caff-'1 cere camara cu mare graba, vite de brana oqtirilor, lemne de focù a se dra la magazia Bu- curescilor, care de poslu0td si de caratulii amid i deosebitti de acestea earl ardtamd maI sue!, maI sunti ceca de in t6te pele trebuinte a posluqanid pe la fiesce-care sat, unde aunt in quartirurI si osta§1i alte trebuinte intAmplatóre si grabnice, carT nu da rtingaduiala niel de o qi macar,asupra carora nu numal zapciili slujba0I ispravnicescI stag in napristanii, faandti mare zord satelor, ce 0 de aceea sunt triniii boerina0 Intr'adinst1 pentra implinirepentru care de o parte suntemil silil de aceste trebuinte, ca sa le Implinimit cu graba, din téra, de alta parte ne poruncesd acum sa trimitemil poruncl, sa vie locuitoril satelor Apol dud satele se vor ridica, sétifruntasilsatelor, earl' sunt réspundétorl la trebuintele otirilor, spre a se aduce aid, de unde rémane a se implini acelea t6te ? Trebue sa soil &sale* tai acésta, ca locuitorif satelor,pentru ca sa scape de trebuintele ce li se certigrabnice,pitting pricina astépta numaI cu acestal mijlocti de trimitere cu porunca si cu totulti se vor ridicai vor porni a veni la Bucuresd, nu silitliporunciti, ciinsisI de sine vor pIec, ca sa scape din manele zapciilor 0 ale osta0lori iata tóte orênduielele si trebuintele rémand neimplinite ! Pentru care nol ne tememd, domnule, a da insine pricina de stricaciunea slujbeI ImpgratescI si nu cutezamil a faceast-felil deorêndaiele, larcinstita Comisie faca cercetarl prin judetei plin sate, ea ofiterli ea Wed, dupa cum insu-si ad gasit-o cu cale antélil si ad cerutil, far' de a-'I ridica din loculd lor, ca sa nu se dea slujbeI Impératescl a ostirilor zaticnire ; ca de s'ar fi trimisil do atuncI cate und ofitertii cate und boeril prin fiq-care judetd, pana acum s'ar fisi facutil incepere de dovada celor ce se vor afia In ving si ar fi datd in scire DivanuluT, ca cu acésta dovada s'ar fi 0 sebimbatil pana acum coi doveditI de vino- vatli en cuvéntil aId dreptatil, iar nu far' de cuvéntil.Socotéla nóstraeste acésta, iar Ecselenta ta de socotescI ca este cu cale inteald chipii, o si sévh- sésce ;iai pentru Intrebarea ce ne fad, nu s'ail primitd din téra bad sub numele dajdiilor ajutoruld résboluluI gi altele ca acestea ? Ar6tamd Ecselentd tale, ei pang la Iunie 28 aid anuluI trecutil,papa dud era trebuintele visteriel si orênduelile prin sciinta DivanuluI, nu s'ati data dela Divand niel o porunca catre visterie a se cislui séd a se primi din téra banI ca acest nume de dajdie, adeca ajutoruld resboitatil, lar dela Iunie inc6ce,fiind-ca ad fostd porunca data dela Maria sa pré Inaltuld Printipe prin orderuld Ecselentd tale, ca Divanuld niel und felt: de amestecti sa nu aibala trebilevisterid,sa se faca intrebare de

500 V. A. UREatil acésta la Comisia visterid, ca pentru o tréba de banY ce este a visterieli slujba datorie. 1791, Februarie 5. Cosma ala Ungro-Vlahiel. .Dumitracke bull Ion logofétA. Dositeu-I3uziA Ion vel spataril. Cod. No. XVIII, pag. 443.

Ana foraua Divanultd cittre Entenberg, din 7 Februarie 1701. La aceste maI josti argtate 3 note, ale ciustitei comisil, ce le al datti Ec- selenta ta Divanului spre chibzuire la 26 ale luneiacesteia,dupa calendarulti noil, nu lipsima a réspunde Ecselentei tale : Pentru Alexandru Colceac, ispravniculil IalomiteIi pentru Const. pitanu, za,pciuld din plasa Stelnicei, fiind-ca ail venitil asti-cji la Divanuld Ord locuitoril din satele plei Stelnica, earl art datil jalba Divanultil pentru mai susti numitii, arétandti multi suma de daturl de bani, cum si osebitù in naturale, la socotind Divanulù" a fi vinovatü numitultl Colceac si cu numitubl zapciti, cu luaturi mal multii pestedatorialocuitorilor,dupa arétarea jaluitorilor de daturilelor ifiindil trebuinta de a veniacestiadefa taaicl,s'a trimisfi dela Divanfi unit zapcia postelnicelii, ea pe améndoi sa-'I ridice cu t6te catastisele, estracturile s't insemnarile de orT-ce implinirl ail facutil dintr'acea plasa, dela venirea armlet Oita acum, sa se aduea aid la Divanulii rel, unde se va face cercetare dupa orênduiala,i dupa ce se va dovedi bine vinovati, va avea DivanulA a face indestularei implinire saracilor locuitori de cele ce se va dovedi ca luatil ma' multi peste datoria Ion, iar pe vinovatl II va oséndi cu. pedépsa cea cuviinci6sa.i asla fiind-caispravniculili zapciulileelpiriti, se ridica din judetil si seaducil aid,n'are decine a se mai oprisi a se in- grozi arétatoril de AM, si dela Divanù are a-'i afla dreptatea, fies-care. 20) Pentru vatafulil Sterie dela plaiula Ialomitei sud Dambovita, arétanati Ecselentei tale, ca iarasi la Divang aü fost4 venitù plaiasii de s'ail jaluitii, pentru care Divanulti a face orênduiala ceacuviinciésa la jaiba saracilor, indata ati trimesii untl vornicelil cu pOrunca DivanuluI, acolo in piaiù, sa cercetezei fiindil vinovatil sa-'111 ridice, sa-'14 aduca. In urma nu s'aii arétatil la Divanti vre-o jaiba cu acesta dela plaiasi, cum ca Sterie ail dositii de acolo si cum ca ispravnicil ail opritti pe jaluitori a nu veni la Divanil dui)/ piritult1 lor ; pentru ca de ar fi avutil scire Divanultl, n'ar fi suferital una ca acésta, precum nici osufere caul piritult1 lor este in Bucurescl.i iata amil trimesil porunca Divanului la ispravnici, vinuindu-1i osindindu-I pentru o faptaa acésta, cand va fi adevérata, scriindu-le ca si slobogésca indata pe 2, 3 jaluitori vechili tutulor celor-l-alti, sa vie la Divanù fail a nu se ridica plaiulù totil, cad va ré- imanea trebuintele ostirilor josuí,i sa dea ispravnicil féspunsil detù facutil urmare cu acésta. Jara pe vatavult1 Sterie,amil poruncitilsa se dée aid pe chezasie, pani vor venii darvagil lori Divanuhcercetanda-1 iarasi, va face urmarea cea cuviinci6sa, cu implinirea dreptului saraciloricu osanda celui vinovatil. 30) Pe caminarulfi Hagi Mosca, niel nu l'a rênduitii Divanulil la epitropia ocnelor si a vamilor, pie! 'I-ati véndutii Divanulti ocne séti vami, Did s'afi facutil Divanului antéiii vre-o intrebare de incredintarea, séfi vén4area acestor venituri ale &Arid impératesol, ci cu .uni1 cuvéntil ne-ail réspunsti, ea sunt date asupra dunin6luI qi n'are a face Divanulit Bed, Ecselenta ta iarkf potT scii a ingriji

ISTORIA RO2dINILORO 501 de siguranta acestor slujbe ale citmarieT, mai vertosa ca dintre paméntenii boeri ati fostil =Worn' la ocne 0 la carvasara, carI ar6tata la strigarea vamilor, ceranda sa le cumpere, ili s'afi data r6spunsii, cum ca sunt date dum- nélul caminarului Mosca. 1791, Februarie 17. Comm alit Ungro-Vlachiel. Dositeirc-Buzerc. eons& Stirbeill. Damitrasco bana, Badu Slatineanu. Dumitrade bana. Mateirc Facoiana, Cod. No. XVIII, pag. 44G. Boerii Divanitl facil tota ce pota ca s6 impedice cercetarea abusurilor prin sate, directiA, de catre Comission". Cetindti nota dela vale, nu scil de trebue sa creep, cDivanubl lupta spre a nu i se atinge drepturile séle autonomice, ori déca se silesce a acopen i cu cunoscuta musama, abusurile administratorilor, din cad abusurI vor fi beneficialk si Anaforaua Divanulai din 23 Februarie 1791, dare Enfenberg. Amù intelesa ar6tarea ce fad Ecs. ta Divanului prin 2 ordere din Martie 3, cum ca cinstitula Comision, ce este sub annia pdere (presidcn(a) a dumnélul Gheneral-major baron Maiersam,areacerceta 0 a pune in descoperire numal drepturile camaril imp6ratesci, cure 0 drepturile ce vor avea a face cereri cine- va0 catre camera imphatesca, dupa intelegerea poruncel pr6 Inaltulul sfatii alii r6sboiultil curteiimp6ratesci, dela, 14 ale lunii aceOia,care o fad Ecs. ta cunoscuta, Divanului, la t6ta partea bisericescai politicesca,ca sa scimfr ce este tr6ba cinstitului Comision, spre a da adeca la aastai Divanula ajutorulii cuviinciosa cinstitului Comision, la care urmatorl suntem 0 nu ne impotrivimil la cercetareadrepturilorcamarif a o facecinstitulaComision ca mijlocula celli dupa cum d'intru inceputa amti réspunsa ;ìnsa vel sci Ecs. ta ca Lug la 17 411e, cand Ecs. ta pentru neputinta san'etatil nu te-ai aflata fata la adunarea nastra, ande eramii strinql in particulara, stringênclu-ne pentru grabnicile trebuinte aleqtirilor imphatescl, viindú dumnélui Gheneral-major Maiersam, ne-aii data acésta nota scrisa catre Divana, faiä lung fara veleta, ca multe ar6taff, dupa cari scotenda asemenea copie, eta oalaturamil langa acésta ca sa te pli- roforisesci Ecs. ta de scoposurile 0 de cererile cinstitului Contision 0 In ce chipa sunt, ci datoria nastra este a ar6ta Ecs. tale scrisele cinstitulul Comision, ca la una presidenta elf' Divanulta, catre carele se cuvine a réspunde Divanului, dupa cum a§la amù urmatii qi urmamit de cand ail venitil otirile pana acumi Ecs. ta vel r6spunde cinstitului Comision cele cuviinciase pentru urmarea dupa lute- Iegere a pre *Malta porunci imp6ratescl, ca de a cerceta drepturile camaril mijloculii este acesta, adeca :cinstitula Comision sa céra orênduelile cele in scrisii prin poruncile Maid see preInalt. Printipe Coburg qiprinorenduelile Ecs. tale, cad an fosta facute dela Divana, prin Comisia visterieli cisluite in de bail veri ca ce Ma de numire a trebuintei i de naturile zacherelelor, %nu- rilor, lemnelor 0 a off-ce. A0§derea sa cérä tocmeleleqi yen46rile veniturilor tern' cad stint obicinuite, a le camarii imp6ratescr, adeca :oieritultl, vacaritu/ii, ocnele, vamile ca slujbele lori cu carvasaraua,ca sa iluteléga, cele ce aa fost4 orbduite dela Dived' a yeni in camera impératésca,

502 V. A. UREcna apoI sa cerceteze ciustituluI Comision de ailintrata In carnal% t6te acele °ran- duite, deplina,i cand va gasi lipsa dintr'acele, nedate deplina la camara, va r6spunde Comisia visterieli aceia carI ail avuta epistasiaveniturilor camaril; cire cercetare are a o face cinstitula Comision, precum icemü aid, dela visterie, dela casa carnal-if si dela eel ce ati avuta epistasia veniturilor camaril,iar cercetarile earl sunt pentru catil ar fi data locuitorif maI multti peste acele °ran- duite, ca care vor fi jafilitti ispravniciIi zapeii peste drepturile carnarii si peste cele orênduite ostirilor, a carota cercetare urmóza a se face gall, In tóra, aicI intre locuitoril plmantenI alrii, ca ispravniciIi ca slujbasil tóril ;acésta este tróba Divanulul a-le cauta si a despagubi ca aceleluaturI mai multti pe Insil locuitoriI acel pagubasI. De care amti facutil orênduell de a trimite cate unti boera despre partea Divanulul la total judetula, gal% In ca sa cerceteze si Divanula va face indestularea dreptatif locuitorilori peddpsa acelor ispravnicl slujbasI ce se vOr gasi vinovatT, care acésta datorie este a nóstra,fail de a nu avea a face cinstitull Comision. lar ca este porunca Impóratósca a cerceta cinstitulti Comisioni dreptatilece vor avea cinevall a face catre camara,la acésta suntem cu totil multamitl de o bunii-voire si mill Imp'ératésca. si ne ru- guma sA avema rilspunsl dela Ecs. ta, cum se platesce camara de cele ce multi pagubas1 ar cere drepturile ion, cum: plata pentru macinisula morilor, fènulti, zacherele, fimatorlialtepeste cele oranduite si peste datoriei se va argta fies-care plgubasa cu jaiba sa. ide vreme ce ca stramutarea satelor si aducerea locuitorilor dupa afara, aid la Comisie, tóte trebilei slujbele ostirilor Impè'ratescI stall neimpliuite si se pricinuesce multa zaticnire, trebue Ecs. ta sa fad o centenire pornirel acestia ca unulti ce escI Aspundatoril,i Ecs. ta d'impreuna ca Divanulti, la Intamplarea zaticnireI slujbel ostirilor Impò'ratesciióta Divanulii va face cercetareaacésta ca mijlocula ce aréta mai mg, care nu aduce Ma la trebile slujbeI zaticnire.1791, Februarie 23. Cosma alù Ungro-Vlachiei. Dositeiu-Buza Dumitraehe banii.ion logof. 111-anolache Gradisténu. Ccnst. Stirbey. Maid Faleoianu. Cod. No. XVIII, pag. 449. Untt singura documentti mal aducema, din care s'ar putea vedea, nu numai a Coburg s'ati opusti la reinfiintarea iobagiel, dar inca, ca tèranil aü reclamatil la austriacI, une oft, contra nedreptatirl lor cu pontula. Intrebata de Entenberg asupra unui raportil alü re- presentanteluI austriactí din judetulii Prahovel, care denunta' abusurl ale proprietaruluI moOel Filipescl, abusurl cu atatil maI nesuferite locuitoril de acolo awl intrebuintall ca postasi, Divanulti réspunde precum se va vedea mal josti: Divanulù' a primita, pe MITI unÙ ordintl alii lui Entenberg si anti raporta alitunter-leitenantuluiaustriacil adlatus la ispravnicatulil Prahovei(erail cate una asemeneaofitera pe langa töteispravnicaturile). Unter-leitenantulti vestia pare-se,ca Omni! dela Filipescl se jaluiaa contra proprietarului mosiel Medel. Filipescu,ca-'I board ca daca si lecerei cate tal. 12 de omfl. Divanulil aréta luI Entenberg, caobiceiulti ptimantuluTi privileghiula mosiilor» care s'aii

ISTORLL RomiNn.oRt 503 urmatildin vechime, cum side la venirea ostirilor chesaricesd pang, acum, este ca fies-carele locuitora de obste, fara deosebire, macar posa, sévi oft-cine, sa lucreze stapanulul mosiel 12 cjile pe ami daca. Dupa care acesta obiceia suut datoff si acestl satenI postasi ot FilipeseI sud Prahova, ca sa lucreze aceste 12 olile pe ami la numitulii stapanii alii mosiel, fara de niel una cuvênta de impotrivire fara de a nu puté pricinui cu slujba postasiel cad pentru slujba postasiel se scutesca de orbduielile visteridrel, cad este alt.' lor interest'. Pentru care sa bine-voiasca Ecselentata a rgspundecatredumnélul numitula ofiterti ca sa le aréte sa-'1 faca urmatorli supusI obiceiului si datoriel, iar cand ei insi-0 nu vor vr6 a lucra, sa-'0 puje gmenI cii plata lor lar cata pentru cererea de tal. 12,acéstaeste WI decale,de cares'aii facuttl porunca Divanuluicatre medel. Pilipescu stapanulamosiel, casa nu-'1 supere de bani ;ci sa-V caute daca de 12 4ile.1791, Ghenarie 24. Dimitrie WA. Radul spatarii. loan Danzaris.ot Buzai-Dositeia Const. Stirbeiti. Mates Brancoan Cod. No. XVIII, pag. 431. O rechisitiune curiósa avemti de inregistrata. Mill soldatil ro- manta. din òstea austriaca, la batalla deba Rômnic a pusu mana pe nisce sfinte Apol acele i rec1izitionat4 unti sag' alii lui. Soldatulti le reclama la Entenberg: Catre Beselentia sa generala baronil Enfenberg Inseiintare fact"' Ecselentd, tale cum ca dud erama eti Svhadronulii domnulul capitanti Lascaricapral eù inca dupa porunca fostil dusa cu Svhadrona (Escadronu ?)la Walla Rômnicululi dupa isbanda n6stra s'ail intêmplatil de amil avutili eil o norocire, de amii aflata si ea unti lucru Mae scumpii, adeca nisce radstesfinteiaducêndu-leeti eu mine, all aflata domnula maiora Sert cum casunt la mine,aù venitù domnula maior Sert la fartiruhl mea peste Olt la Maul siall Nat'l acelesfintele m6stei luandu-le acele sfinte m67te de la mine, cerênda eili zapisa data pentru mai mare adeverinta, zapsil pecare zapisilprinigndu-la aicea l'amil trimesa Eeselentel tale, ea iscalitura domnuld maior ca sa nu 4icl, cu imblu cu viclesughi rugandu-mg eii de multeorIca dea indaratil si panacum n'ail data séma de acelii lucru scumpa,i fiind tota la domnu maior ama vg'cluta' ca s'ati dusa de aicea, aceea Inca ama aucjita, ca se duce departe si ca sa nu rgmal si ea de atata luerusfänta pagabasa, ca ea n'as1 da niel pentru 400 séti 500 lel, mg roga miel çiajutorinteIEcselentel tale, ca sa te milostivescl a-'mi fi intru ajutora sa-'ml pota dobêndi acelea sfitele m6ste indereptiii dupa multa ajutorinta. 1789, Iulie 10 (KinenI). EcselenteI tale rgmaI umilita slugi roba, Lazar Popazul. Din seria de documente relative la rechisitiunl de orsi-ce natura mal inregistrama cate-va din ultimele documente din Cod XVIII. Se vor vedea ad i diverse reclamatiunl dela eel requisionatl si marl abusurl de cererl de care, contra carora reclama adesea Divanula.

504 V. A. UREctul

Oprirea esportuluI de vitei cereale, in interesuld armateI austriace nu era de natura nicl ela a ajuta pe nenorocitil locuitorT, dar de asta data nicl pre boeri. Abusurile comise de requisitionarI, fie el pamentenl, fle austriad, adaogise la ingenuchiarea satelor. Pan&i insisI comandantula ostirel austriace se spariase dela una timpa de asemenea abusurI, carI fa- ceati sa emigreze sate intregT, cand la Turd, cand in Moldova, sub °bid duirea rusésal, cum vklurama mal Susa. AtuncI Curtea dela Viena transforma comisiunea cercetatoria a abusurilor; de care ama vorbita mal susti, in una Comisionii stabila, cum il cjiceaü divaniìi muntenT. Acesta Comisioniti Cu proce- darile séletulbura multa Divanula. Comisionul4 sepcírta Mrte necuviinciosa, ca si Entenberg. Dealtmintrelea, actele ce &anti la vale, aréta carl era') atributiunile acestuI Comisionai limitele lul de ac- tiune fat& cu Divanulai cu cele-lalte autoritati pamêntene. Schim- barea lui Entenberg, seri cela putina inlocuirea lui Coburg, prin Gra- fula feld-maresala Wallis, in cursuld luneI Februarie 1791, provocata de reclamatiunea energica a DivanuluI, trimisa la Curtea dela Viena, contra lul Entenberg si a Comisionului, nu aduce ins.ä nicI o usu- raredin respectula requisitionarilorsia ingenunchiareIgrelea satelor. Actele relative la requisitiunl, atingaprin o lature,insusl co- merciuld Véreli vamile, ha ibirurilepercepute de calre téra, fie cu titlu normala, fie ca requisitiune. Este a se adaoge, a de si la inceputa Coburg lasasevisterni- culuI obligatiunea cé vechle, de a aduna, subt controlula Divanulul, darile, si de a face socotelile, dar ceva mal apoI, in Lillie 1790, Cur- tea dela Viena nemulVamita de gestiunea financiar&a WI Scarlat Grecénu si aDivanuluI,organizasa, cum vègurilmil,o comisiune special& pe Lang vistierie, in care intraa impiegati directiaustriacI. pe langa vistierula mare. Acésta comisiune scdse cu totula gestiunea financiara de subt controluld Divanulul. Eaca acum diversele acte ce adaogema la cele deja reproduse: In 20 Maid 1790, se rênduescil doI boerina§I unulti la lagArulii dela trda altulil la magasia dela Slatina, prin ispravnicil de Olttl, pentra slujba

ISTORIA. Rombummer 50 1.3.111.0.11....

Divanuld cerei pentru ace0ia WI cum se da la altI 15 utilisag laslujbe identice. Cod. No. XVIII, pag. 390. Se adaogti lefile slujbailor dela ocne si carvasara: Dapa arétarea caminaralut Hagi Moscu,epistatulli vamitor 0 alit ocnelor se adaoge lefile celor orênduitI la carvasara gfiindit vreme de scump'étate la t6te.» A0a Medelnicerultil StefOnica, i se urea léfa dela 70 talen f la 150. Unlit card- tor de marfa 'i se hotaresce 30 let pe lung; la alitdouilea cercatorcfite 20; clout gramatict, adeca canteliqt1 tal. 30; dout trepadatort tal. 24. 1790, Aprilie 18. Cod. No. XVIII, pag. 389. Divanulti intervine la Coburg, ca el sa serie comandantulut dela Sibiti, ca sa de ajutorildreptitteIvechilulut, lui Iordake Ishistambol, ca sa se Implinésca dela Ionita clucertl Buzescu din Craiova, aflatorit la Sibiü. huff datoritI cu zapisil, 1500 talerl, dela Mt(' 1789 lulie 25. 1790, Februarie 13. Divanubl catre Coburg, cere liberarea din Belgrad a doI seiment §i null Gheorghe lipcanu robig de oSirea austriaca la Foc§anl, unde-1 trimisese Ma- vrogheni Voda acum dot ant, dupa zacherelei implinifi de bant. (cFiind-cá acegtia sunt pam'éntent de aid, avandti case, neveste, copiI gi rude, care prin jaiba cerurA la Divant. slobodenia Ion, a veni la patria Ion. 1790, Februarie 13. Cod No. XVIII, pag. 361. Divanulil mizlocesce la Coburg, sa de carte catre judecatoria din Ripov §i Brapv, sa judece pe mill Sandra de acolo, unit Pavel Poenarui unii Savul Raclacina, cart la 1788 Iulie 25 afi. Matti dela Don, iComan, i Aldea, locuitoril satuluI Filipesci-de-Padure, o suma de 57 cal, ce-'i avea In muntele Caraiman 0. nu platitti. 1790. Februarie 13. Uml Saya capitanil, i Hristea capitanil i Chiriac, cu altI volintirl, in vreme &and aft intratti armia aid in Bucurescl, aft Matti macaturile 9i alte Inabracaminte din doué °dal a caselor de beilict. Acum ese davagiù pentru citurile acelor ma- catlIcurl unù' Manoil negutitorti, omulf" domnulul Baron Ansov, dichdil ea aeele citurt, Ini1e1e Domnulul Mavrogheni i luatù din pravalialul, prin =Ina starostet de negutitorl, de all imbracatti acele (AO din porunca Domnésca i banil pe acele citurt niel pitina acum de nime nu i s'ail platitil. Si fiind-ca raportulti ce fa,ce dumnéluI vel aga catre Divanti, dela 11 ale acestd lunT, aréta ca adeverittl pentru mat susti numitit volintirI, c sunt sub comanda maiorulut Neculi ca ace§tiaaft luatti cu adev6ratil Imbracamintea acelor °dal ; sa bine-voescI InOltimea ta a da luminata porunca catre maiorult1 Necula, sa trimiO pe met volintirt aid, ca sa vie O. sté fata la Divanù ca numitulti Manole, ale caruia atl fostù citurile qi se atia paguba01. 1790, Februarie 12. Cod. No. XVIII, pag. 362. Aura data la pagina 380 (III) o nota relativA la Adunarea de br6sce tes16se. Eacti unti raportti auDivanului din Inv, cu referinla la acésla :

506 V. A. UREC111.1

eDupa luminatti orderulti Maria tale, dela 20 ale land, pentru 300 br6sce test6se, ce pohtesce sfintia saepiscopulti Grafu Batan dela Carlsburg, a i se tramite de aicl, vrêndii Divanuld caosirdiea-'Itisluji la acésta cerere, mil poruncitù la ispravnicil judetuluI Ilfov, pentru maI In graba, fiinda maI aprópe, unde sciamti ca stint de eel cart obicInuia ca acestfi aliperisa, ca a le hrani br6scele la suhatil, si amti primitil asta-4I r6spunsti, cum ca Inteacestù anfi, pentru ale vremel tulburarl, n'ati pututù metahirisi acestil alisveriO. Mal sunt si la judetulti Teleorman, 0 la judetulfi Romanatl, peste Olt, al#I ce obicinuesca acestii alisverisfi, fiind-ca In partea locului eel cele mal multe br6sce testóse 0 bune, unde amti 0 scrisa de acésta. Dar atatti dela cate-va °braze de aid, ce mitt de acesta alisverisfi, ne-ama adeverita, catil 0 Insi-0 broscaril aceia din judetulit Ilfov aii arètatti ispravnicilor, ca acesta felù de br6sce test6se, cum 0 alto felmiml de jiganiI ale pamêntulul, nu se aft/ acum, Oa estevremea rece, ci tocmaI la luna lul. Aprilie, dui)/ ce se incallesce vremea lesa dinpamantil, dad atuncr se 0 stringa si se punù la hrana desuhaturI.Ci nu lipsima ca plecaciune a insciinta Maria tale. 1790, Februarie 21. Cod. No. XVIII, pag. 366. Divanula dupá cererea luI Coburg, Invoesce pe Anastasio negutitorula sa faca racl3iii din melù stricatü, dandti zapistica nu va lucra ca producto buue de mancare (1). Cod. No. XVIII, fila 371. Divanulii raportéza In 23 Februarie, 1790, ca se full la Cascióre said ca feril adusti dela Roman la Focsani 0 ca mal trebuesce lemne, scandurl si o funie 0 220 fui, lopatarI, din judetulii VlasceI 0 Ilfov. AceOia vor avea hotarita plata pe 4i, pentru manca lor, qi demancare, qi nu vor fi sup6ratI de (Mal si vor fi puqI subt armaplil Nicolae, ca unü practicos ce a mal fosta la acésta tréba qi in vremea trecuta (2). Cod. No. XVIII, fila 372. Se supune luI Saxa CoburgtacriruliiluI Constantin doctorulti, ce ati fostti trimisti la sud slam Ramnicii, pentru cercetarea b6leI de care patimiag locuitoriI partel loculuI. Asemenea s'ati supusù si f6lacheltuelei de 58 talen, facuta de acestù doctora, cum 0 alta 16e decheltuiala a 72 talen, facuta de satrarulii loan, doctorulti dela Colea, trimisù pentru cercetarea aceleea0 b6le In Muscel. Cod. No. XVIII, fila 373. 0 vênlare euri6sa se face dupa ordinultiluI Saxa Coburg, din Martie 6, stilù' noa. Acela a trimesil Divanulul una cataloga de carVf,carI erati de van- 4are prin licitatie. Divanulti a comunicatti acestü catalogti la totlboerif 0 ail

(') In Martie in 3 anuld 1790, Divanulti insciintézI pe Saxa Coburg, ci mar sunt si 411 negutited car1 cert.' sd lucreze rachiü din bucate slricate. Divanuld nu le-ad data vole insg, sciindil el povernele sunt oprite, dar propune sti li se dée acéstä voIe, spre a se utilisa buea- tele stricate subt privegherea until membru aluepitropieobstelsiclanddchezilsieprin zapisù la Divand, cd nu vor lucra bucate bune de mdncare. (Yell actulti 54 din cond. XVIII, pagina 374). (2)Relativillaacestevase,mal sunt acteincod. XVIII,pag. 378, din 6si 7 Martie 1790.

ISTORLS. ROMINILORCT scrisù" starostelui de negi4itorI, ca sa publicuéscl la obOe vanciarea acestor cartI 0 cine va fi iubitoril de inv6taturi"i mu0erill de a cumgra, sa se afle la loculd ande este a se face mezatuld acelord carp. 1790, Februarie 26. Divanuldin 26 Februarie 1790 repeta ltil Saxa Coburg rugaciunea de a ordona ober-leitenantulul Nicolal Cantacuzino, sa trimita la judecata 11 volintirl ce ad fostii ceta0 al hotulul Dina Bulubaq,i acum se afla sub comanda dumi- s6le. El se ceriide departementuld de ciiminalionii ca sa gspun41 la cererile paguba0lor ces'adjafuitti de ace01 volintirl, mal alesii ca Maria, femeea luI Stoian, se jaluesce ca barbata-su sta. Inchisil in purarie Inca de la venirea armiel pang acumqi niel ohotarire nui-se face, ha s'a bolnavitu de ling6rei vr6 sa mora.Decl Divanuld nu vrea sa cada inosinda pacatulul, and se va in- tanipla mórte in pararie numitulul Stoian aqteptamil luminata porunca cum sa urmamil ?sasloboclimil 0 pe aceOia earl stint iach4f, sea sa-'I maI tinemd ? ca sa scimd 0 ce sa g'spundemil la jalbile pagaba0lor, fiind-ca Divanuld nu-'I p6te slobo4i pe cel Inch41, pentru ea sunt paguba0 cad ceril dreptuld Cod. No. XVIII, fila 370. Principele de Saxa Coburg, la 2 Martie, 1790 serie Divanulul pentru BuguluI, ce '1-ad cump6ratil und anumeCarlova,Intrebandu-ld «de este codreptate a da numituld cumpératord acésta slujba la vinarireril Printuld Mavrogheni?», Divanuld gspunde, in 9 Martie 1790, «ca la Muhl 1789 a primitii Divanuld luminatù orderuld Maria tale, Intru care ni se poruncesce cbiar 41"a, cum cavinariciulii din judetuld Bugulul i aid Rômniculd, s'ati véndutii Inca de cand tabaraera la FoepnIis'aii primitili bani la camara Impératésca, talen l 2200, pentru care Divanuld sa n'aiba mal multú amesteed la acésta. Decl dapa adsta luminata porunca a Marie)" tale, ce ni s'ad datd, cu hotarire fiind. urmatorl , cutezatii a intra maI multil la niel o cercetare asupra acestel pricinI. Cod. No. XVIII, pag. 379. Divanuld raportéza in 2 Martie 1790 cum un Stoian ce s'ail Matti capitand de volintirI,iar acum se numesce comandantd, la 1788 ad volnicitii pre unit Oprea Bradosul ca sa iée oeritdi vacaritti pe manta de la vitele locui- torilordeaicl din Ora §i ad 0 luatd Oprea banIi vita dandu-i la numituld Stoian.Oprea fuses°insarcinatd de Stoianin 28 Septembrie 1778, sa mérga in munV cu arnautli ca vanatorl 0 de la orI-ce ol se ja carat'. ate 4 parale 0 o leteae de 6ie i plocond de la 10 iainte Cate 80 bad 0 de vaca ate 40 banIvacaritii,iar de la care 'nu va avea bani ja din 15 of 2 buns grase 0 din20 de cal s6ii vacl, una. Dinteund sinetil de la 4 Februarie 1790, Di- vanuld constata, ca Oprea ad dusd baniI qi vitele la Stoian gi ca vitele s'ad ta- iatdla 6stea ce era de paza loculuI despre vrajma01. Divanuld care judecarea lui Stoian &IA ca locuitorii de la cad ad luatil oenitù, vac/rail ski vita. Acésta judecata sa se facA la Craiova uncle e Petre Stoian, Cod. No. XVIII, pag. 376. In 2 Martie,1790, Divanuld ar6tainsciintareamedelnicerulul Grigorie Hrisoscoleul, epistatuld poSelor, ca lipsesed cal la poqtei cere deslegare ce sa se faca? Cod. No. XVIII, pag. 347.

50E1 V. A. UnEcini

Dap, ordinulii dela 20 Martie st. n., Divanula informéza pre Coburg, dupa raportulil vel armwiluI, care are epistasia peste tigani 0 sciinta obiceiulul 0 a datoriilor lor, ca msaril 0 Meta ce se numescil 0 lingurad,cad platescil bi- rulil lor in /ma da ii cate chid talerl pe aml de lude, platitI rênduri, inceOndil dela 1 Martie qi istovindii la Decembrie ; iar spalatoril de aura, ce se numesca rudad, cad platescllbiruhl lor ca aura netopitti, dail de tail numele cate treI dramurl inteunil anti, incepêndii dela 15 August papa la stér0tula lid Decembrie. Divanula probéza acésta cu dou6 pecetluiturl Domnesci, iar altos hrisóve nu p6te produce,cad'velarma01 aréta, ca le ail luata Mavrogheni la plecare.1790, Martie 19. Cod. No. XVIII, pag. 385. In 23 August 1790, Divanulti intervine ea raportii la Coburg in fav6rea redeschidereI Cahvenelelor,qicênclti cacfiind-ca celce se hranescil en acestil mestequgil ...se pupil unii pealtil chezasa, cum ca nu vor suferi a se face In launtrult1 lor (a cafenelelor)niel null fela de mwaaverele sdil alte vorbe, 0 fiind-ca sunt 0 amen' saracl, cad acestii aliperi01 l'ail inv6tatil numal, ca care I§I tina hrana vieteI, sa bine voiesd, Inaltima ta, a porunci sa se deschida acum dud este si vremea cuviinciósa de a se sloboli, nefiindil trebuinta a qedea mal multa inchise.» Cod. No. XVIII, pag. 401. Divanulil raportéza lul Eutenberg, care a fosta cerutil In interesulii oOirel 0 se pule nartil dupa care carciumaril sa vénda vinufl la catane, orl déca nu se pite pune narta, sa se dée vole de importare de vinud de peste Dunare, numal pentru trebuinta catanelor. Divanula aréta ca asemenea importa de vinurI straine «este spre mare nedreptate a 1611 0 ca acésta se strica qi privileghiulil pamal- tuba!, care s'ail pazitil tot-d'auna,» caci nu va fi posibilti a se importa vinil nu- maI pentru catane gqi se va imple téra cu vial str6imi 0 intru zadaril ramane truda 0 ostenéla pamêntenilor, earl facil lucrulil viilor, cad platesell 0 vinariciii 0 vama la camara imparatésca ; ci vinurile straine ne rugamil sa se dée porund pe la t6te marginile, ea sa fie oprite». Boeril totuqI:facil socotéla pentru amiarea until. narta potrivita, macar ca manca acum este maI scumpa, ca inainte lucra- torulii lua pe qi cate parale 5-6, Mg multa ODA la 10, iar acum se platesce cate 25 parale pe 41 0 de mancare. China adusuluI de vadra era de la 2-3 parale 0 f6rte rarti cate 4 parale, iar acum se platesce chirie de vadra cate 10 0 pana la 14 parale 0 inca nicl atata nu se potil gasi care ea lesnire. «Acura dupa scumpatatea lucrurilor 0 a grelelor cheltuell, socotésca intelepciunea Ecs. tale, de da mana a se da o oca mai josii decata cela putinii 7 parale vinula nog 0 12 parale celii vechia. i fiind-ca totl pamatenil de obOe la acésta numal ami ramasii a nadajdui acum, adeca din rodult1 viilor sa ne ajutamii casele, ne rugamii de obOe sa bine-voescI a primi acesta nartii,dupa caresase d6e poruncile Ecs. tale la t6ta partea ostaOsca sa urmeze acestii prettl, adeca ocaua drépta, vinula noil, 7 paralei vinula vechiii ocana 12.» 1790, Octombrie 13. Cod. No. XVIII, pag. 407. Entenberg nu aproba nartula propusa de boed, ela le cere declarare ca vor vinde ocaua de vinil la ostaqI pe 4 parale vinula mal prostil 0 6 parale vinulil cela bunii, iar de nu vor vrea boeriI acestii naafi se vor aduce vinurl de peste

ISTORla RoadNir..oat 509

Danare. Divan ulú röspunde lui Entenberg ca nu p6te scadea nartalti dupa so- cotéla ce deja all presentatil, ba ca Bid cu 7 parale precum ail arétatil ântal nu potti vinde ocaua de vinil notl,cicertlcate 8 paralei pentru celù vechiA 12.

O V. A. t.TRzcivi de viudo in altaparte,asla si luminAraril,ca una rata ce este legatti cu acésta purtare de grija,trebue sa nu vdn45, acelùsetice '1-ailluattl dela scanne si dela vitele lor, la negutitorff din téra turcésca, iar de vreme ce el aft urmatfii inte'acestasi chipti, este cu mare nedreptate sl se ja acum mula zalhanagiilor cu preú hotárittii sl se dde luminararilor,ca nu este en dreptate a se castiga lumináraril din paguba zalhanagiilor. Dupg t6te acestea, mar ad lit- minárariI si alta vinovatie, ca t5stimpil (mar malle t'orbenedescifrabile) aft vMutil f6rte bine ea vitele s'ah' mar scumpittl multil decâtil in anulatrecutii, dupli care trebuia sA socotésca, cai seuhl arma sa se scumpésca, dupa pretulil vitelor ;i fiind-ca mal nainte de arnaistitie, ping a nu se deschide schelele tèrer turcescr, seulti se vindea mia de oca tal. 350-345, trebuia sa coprinda seulti celti trebuinciostl peste ami ; iara el inteacdstá vreme d'id era mula ca acestti pretfi, nu numal ca n'ají avut4 purtare degrijlE, ca sá,ficuprinsil seulti de ce avea trebuinta, ci inca ne ardtaraunirdinzalhanagil, ca atund avêndilseuri prin zalhanale, care sedea si n'avea unde sa-'14 vêndá, ail mersil de s'el rugatii luI Gheorghe, vatafulù' de luminárarY,ca primésca el cu talerl 345 mia de oca, si luminararil vruttl niel intettnü chipil ;atl pusil mijlocitoril si pe starostea de negutitorr, easá-'1r6gesa-'1iiprimdscai niel ea rugaciunea si mijlocirea starostel nu '1-ail primitii, diana, ca n'ají trebuinta ;care pentru a- césta, gima zalhanagiil, ea ail dorada pe insusI starostea de negutitorIdupa care se vede ca el hranindil scoposti pentru seultizalhanagiilor, de aceea nido ati vrutrt atuncI sl cumpere seulti,ca sa le fie de ajuma pentru trebainta de gol, nici att vrutfi se tie seurile lor,ci le-ailvdndutilla negutitorl stedinr, cut pretil de talerl 550 si inca si mar susfi,i acum apila pe zalhanagir, ca sa le ide seult1 lor. Parerea Divanului inteacestasl chipa fu, de a nu se face nApastuire si pagaba la obstea cea Anca, caraiijliScelei vicleniile luminfirarilor, ce ur- mdzi, si apd pe de alta parte nu contenéza apururea a face cererl ca sA li se mar inalte pretulti la vêndarea luminatilor. 1790, Octombrie 31. Cod. No. XVIII, pag. 413-415.

In 4 Noembrie 1790, Divanulil (mar putinilMarehelius) intervine la En- tenberb, aréthndu-'1 cá, mônástirea Vlah-Saraii maástirea Megaspilion ait pri- vileghiurl de vinaricifi, peste Olt, remite cu cártile Divanulal cdupá buna-voire a Mafia seo Inaltnlui Printipti.v Totl boerii cumpdrAtorl de vinariciurr judeteite, nu s'el opusil a recun6sce acele privileghiurr; ajar dumndlui spatarulil Geano- glu, Impotriva cartilorInaltultif Printipti, aleEcselentertalesi ale Divanulur, si impotriva ponturilor tocinelel en care aù cump.dratfi,s'ah' pustldeati luatil totl bottil vivariciulur, acestor 2 mônIstirt» Divanulil cere sa fie obligatilG-ea- noglu a restitui banil acestor 2 mOnAstirI. Cod. No. XVIII, pag. 417.

In 5 Noembrie 1790, Divanult1 cene lui Entenberg. de a se opri exportulii ptin paza hotarelor, ca strasnid porund, sa nu trdca sdul5i orr-ce felti de zacherele si de ale mIncárer, fiind-ca este cunoscutá trebuinta dinteacéstá vreme a ostirilor,i lipsa intru care se afla Ora, mal vêrtosil scurnpetea ce patimesce t6ta politia Bucurescilor de luminarI din pricina lipsel sènini. S'ajífácutil Ees. tale bine scinta din jálbile norodulta, ce pe tdte pele sunt la Divanil. Cod. No. XVIII, pag. 429.

IsToftte lioulxitoizer Mi

Ana for alta Divanulul catre Ente nbcrg Dinalaturatriliirëvasii.velintelegeEcselentata. jaibadumisale biv velvistierii,ManolacheGradisténu,divanitulù, cumparatoruldl'ame!Ploes- cilorot sud Prabova, peritrucare no lipsim ainsciintaEcselenteletale, caatestatérghalaPloescilor, cumicele-l-altefiindhstricatesipus- tiite din vremea trecuta, en multa silintasi traciaavamesilorsia isprav- nieiler, s'ah adunatti pana, abia aii venith la 6resI-ce stare, ala earul venitfi do vamit s'ai vindoth dela camara, imp'évatésea, pentra cave platesch vamesil sferturile la cantara. Atora, de rio se va pune la cale, spre a lipsiacesth fela do armad, negresitfi unnéza a se sparge thgulii,si nu numal venituliivaina se pierde, ci si treekoril ostasI si alti calliterl, siimprejureniIde acolo se isteri- sesea de cele trebuincióse de cumpérath. Ce cath pentrit drunnélnl Lupec-maister, sa bine-voesel Ecs. ta, a serie cuviinciasa porunca, ca pentro trebninta ce are, sa arate si sa cera la ispravaicia judetulta dupa orênduiala ce este, iar tu têrgulii sa dumnélul a face mal multii de a sopiira negutitoril s6fi térgo- vetii, dupa, cum pentra acésta credeing ca niel dela Ecs. ta,nieldela cinstita directione nu va ti unta porunca, a lira negutitoriI têrguliiI si a sparge targulit, §i atesta se vede ca afi facut-o de sinesI, t'ara niel o randuiall. Iar pentrn acelit polcovnich. Divanulii gasesee tu cale da a se trimite una' mumbasira sa-la ridice, aducii aici ca pe una vinovath, carel° fiind-ca ponina dela ispravniel n'ah avuth, este cunoscuth, canumnalpentro jafililuarede banI,face atesta l'ah de urmarl si in loculil lul, sa rénduiasel dumnéluI velspat. vecbil la tréba polcovnicief. 1790, Noembrie Cod. No. XVIII, pag 419.

in 9 Noembrie, 1790, Divanulii intervine la Entenberg, sA dea invoire la nisce 'locuitorldin Bran, carf ah tanta agricultura in Vra. cu 10 phigarl, sa, exporte din productEle adunate, fiind-ca sedil la drumula mare, pe nade gazdueseit calétorIi 6meal Impératesel. Divanulh le acorda exportalh de cela mal multa 20 chile de bucate. Cod. No. XVIII, pag. 420.

Tinacomand. Balcill siJarca DitiCul din Bran,aréta cii ea transpartnla tunurilor austriace i-art perith 24 vite, obligath hind de a date tnnurile pana la Campu-Lungh. Divanulfidreptil despagubire if acorda exportulfi a 7 bol si intervine la Entenberg, sa aprobe acésta sisa, dea 6menilor pasush pentro asemenea vite. 8 Noembrie, 1790. Cod. No. XVIII, pag 417.

De altmintreleaEntenberg dispune liberarea, exportuluIde vite din tlira roma,n6scil, luandu-se de una boh, séh de unir calti 1 talerti, de o vaca 90 banl, de unir manzh, s6ii rimatoril banl 60, de 6ie, sért de capa banl 40; ateste sitial adaush peste obicInuita Divanulh e gata a se supuue la acéstadispositinne, din Noembrie, 1790, «dar védênda trebuinta ce are tara iateac(ssta vrerne de vite pentru transportitri pentru alte petvódei slujbe ale Viril si secotindfi si acestit putinh venitil ce sé- oré.nduesee ase loa dela ateste vite, esiadildin t6ra,enn6scemil ea mal multa esto strieaciunea tiall ce urrnéza a se intampla dinteac6sta, dedal acelil

512 V. A. Mezcal' patina folosil allí camaril, ce s'ar agonisi din slobo4enia lor ;cAci de se va da acum acésta slobo4enie, totl locuitoril de obOe ar fi gata a-'i vinde t6te vitelo cele trebuinci6sede transportula qi de potv6da taril, spre a mapa qi a raman6 nesuparatide slujbaidatoria lori nu vomtl avé cu CO implini trebuintele ; iarvitele m6runte, precum :rtmatoril,capre,ce nu sunt de slujba, pota a fi slobode sa iasa. Pentru care, cu pleeaciune Indrasninda la Inalta intelepeiune a Marieltale,cea euprin46t6rei de cele viit6re, ne rugamil de ob§te, sa bine- voiescl a porunci pentru vitelo maff gi of de prasila sa se pazésca nizamulil lor spre a fi oprite, dupa cum aú fosta pana acum ; iar vitelo de negutitorie ce sunt strinse mal d'inainte qile iail la suhaturile t6ril, acelea eand nu vor gasi deale vindeaicId'anpici6rele,niel nu le vor tia la zalanalele tariI, d'anda cele obiclnuiteqi celece sunt hotarite de catre InAltimea ta qi acelea slobo- 4enia lor sa fie cu chezaqie date la visterie qi cu teschererile vameqilor, ca nu carecumva§I printrevitele lor sa fie §i de ale locuitorilor, a sepa de slujba tariIisali-se déei cartl de la comisia visteriel dupa orênduiala ceeste. Cod. No. XVIII, pag. 418.

Poi uncei (Tare ispravnicii ot sud Ialomi(ct Divanulü, la 20 Ianuarie, 1791, vestesce, ca a primita insciintarea lor, de la 13 lanuarie pentru 1000 oca sea ce cu cislft ordonata sa Implinései dela negutitoriI ce ail strinsti vite fa judetula Ialomita e a viindil negutitorl turcI cu ponmei de slobolenie, doI-treI din cel carl aa fosta strinsti vite ail vêndutti la acei turcl gd'anpici6rele, cate o eiréda ce aa stransil, iar la zalhanale niel unula n'ail Watt"» Divanula cere sa i-se spuna numele negutitmilor celor carl ati steinsti vite ? catl sunt ? Id cate cire41 ? In fiq-care ciréda cate vite ? q'a cuI poruncaù avutti la maulle lor de slobolenie ? Fiind-ea aceste t6te, dupa orénduiala trebue sa fie trecute In condica ispravniasca. 1791, Ianuarie 20. Cod. No. XVIII, pag. 413.

Ama cetitti' nota dumnéluI Stih,stabs-auditorula ce cu dumnéluI senior Marchelius, ofiterula Imparatesça divanitula, ce ni s'ail trimisil de catre Eeselenta ta la Divanti ruin poruncl, ca sa vedeml di nu gasesce domnula auditona cu cale a se judeca aicl dumnélul Gaudis cu 04101 s6I Radul vatafulaI cu eel-1-altI locuitolI de aicea, ci cererile lor ce aù asupra domnuluI Gaudis sä m6rga sa, le faca la judecata BraqovuluI, unde este Gaudis ca qederei supusti judeeatil de acolo ;acésta gasire cu cale a dumnélul auditor se anelisesce printeadsta dreptate, del Insu0 Ecselenta ta ne-ar ar6tata porunca dela pré milostiva qi pré inalta curte, piin care se face aratare, ca cinstita Comisie, ce este or'énduita aicea In BucurescI, sub antela qedere a domnulul ghinaralti barona Maiersam, este mal alesti ci mai vartosti pentru acésta orênduita, adeci :din panAnten1 de aice de vor fi vre-uniI napastuitI cu vre-una felti de mijlocti, de catre persónele Imp6ratieI séle, prin cercetare qi aflare de dreptate sa despagubésca pe aceI napastuitl panAn- tenl. Dec1, cand este aasta milostiva porunea la mijloca, domnula Gaudis se envine a fi supusti la judecata cinstituluI Comision §i Maria sa domnula gheneralti Maiersam, dupa halla porunca pate a fi supust, ca sa primésca jalbile acestor locuitorI, earIprivescil asupra domnuluI Gaudi, ce gi dumnéluI este mulla din persónela Imparatiel §i rémane Maria sa indatorata a facecuviinciósa('a t-e- (1)acttinane (satisfaclittne, V. A. U.) la dreptatea ce vor avea aceqtI sarael locui-

forms Rom/moat 513 torY, de care Ecselenta ta te veI intelege cu domnuld gbenerald Maiersam, ca sa nu rgmae locuitorii obidii in vreme cand el si jaluitoril sunt alce gi pirituld se afla aicei pricinai luarea vitelor lor iara0 aice inérlis'afi facutd maI vêrtosii, casemene pricinl s'ad cautatii, alce la Divand, adeca piri01 eel ea cererile erad locuitorl din launtru din téra ArdéluluI qi piritiIerail paméntenI locuitorl de alcei Divanulti la dreptatea piri0lor le ad Mouth' implinirea dela paméntenI de alce. 1791, Februarie 18, BucureseY. Cosma ald Ungro-Vlahid. Buiett-Dositeia. Damitrake band. Const. Stirbeifi. Mateii alcoianu. Illarehelius. Cod. No. XVIII, fila 453.

La 9 Februarie 1791 Divanuld r5spunde luY Entenberg, la intrebarea ce i-a adresatil acela, in 7 Ianuarie dap calindaruld nod, in privinta a celor 3 talenf ce s'arfi luandfi de ispravnicl dela fie-care vita ce seexporta. Divanulft a n'are ilia o scire despre acésta, ci datfi vre-o porunca dela Divand pentru acésta luare, niel este obiceid. Pentru care Ecselenta ta al' trimisd dimpreuna cu Divanulfi poruncI catre ispravnicl inca de atuncl ca sa rgspunga la acésta. Si ad venitd de la judetele Ialomita, Buzed, Ilfov, rèspunsurile ispravnicilor, ca sunt feritI de o urmare ea acésta, iara dela cele-l-alte jadee nu avemd papa acum r5spunsd nicl vre-o jalba dela cine-va0 n'amd vklutd asupra acestel pricinI ca si cercetamti ; iard la 21 August, 1790, aI poruncitil Ecselenta ta a se ha peste vama cea obidnuita dela vitele ce vor eqi din téra, de boil séfi cala cate tal. 1, de vaca cate banI 90, de juncii, mane' sea rimatord cate bad 60, de 61e, de capra cate haul 40; pentra care acesta venitd are a da sémit dum- nélul caminaruld Mose, fiindil incarcatft de a r5spunde ace0I banl la cámara resboiulul. 1791, Februarie 9. Dumitrache banti. Radii Sttitinéna.Ionlogoffitfi.Const. Stirbeiti.ltiatcY Rileoianu. Marehelius. Cod. No. XVIII, pag. 445.

Divanuld prin anaforaua de la 22 Februarie, 1791,catre Entenberg, cere se fie ingaduitl macelaril din Bucuresel gi ne-popritI de a cump5ra vite pentra indestularea orapluIqi a Wirilor, cum qi negutitoril zalhanaga caritale vitele in téra. Cod. No. XVIII, pag. 449.

Ana foraua Divanulul ceitre Wrong Im(enberg.

(cAd vèlutti Divanuld amêndou5 notele Maria séle, domnulul glienerald- majord, barond Maiersatn, ce aft data catre Ecselenta ta, una pentru cererile ce face dumnéluI vel post. Dumitrache Varlaam, a se despagubi de nine %inn und podilqi mult1 rimatorY, ce (lice ca este prep pestetali,talen l 1478, qi alta pentru cererea ce facesardaruld Stefan Costescu de 92 care de MO, ce clice ea is'ati luatfi qi nu i s'ar fi platitil; dupa care note,Ecselenta ta poruncesce Divanulul a r5spunde cele drepte.Spre a se putea da cuviinci6sa indestulare, nu fipsimd a arèta EcselenteI tale, ca cererile am5)adorora acestor dou5 pers6ne, se vgdfi a fi impartite in 2, adeca, la unele madele se jaluescd, ca li s'ad facutd imán l chiar de °braze ostalesel, iara la altele din madele, ar6ta ca li s'afi facutd

514 V. A. URECHIX

Mari do obraze pamfintene, al nootrif de aicI,i fiind-ca in orderulti ce al trimesil Eeselenta ta la Divanti, dela 10 ale lul 1Vlartie, dupa noul6 calindarti, ni se a- ca pré Malta porunca a AntéitioeflAtortisfatuluiostaoeseti ahí cartel, ce trimes6 dela 25 Februarie, la pontit alti 2-lea, cuprinde chiar aoIa: «pricinI de acestÙ felù, carl privescfi la téra muntenésca intre sine-í, de se vor fi oi a- rfitat6 la comisia cereetard, na p6te sa le euerghisdsca comisiacercetaril, niel sa le caute ;iara la pontuld 3-lea cuprinde arkarI: gjalbl prin carl unú slujbaoil alü statului postra catre altulii, unti romAnti catre altulA, din persónele n6stre, din pricinf temeinice a miel' Indestulad deosebite. skidin pricinI temeinice a nitelpagubid a camAril la cumpArat6rea sé g la darea zaalerelelor yi a banilor, care ar putea sa se arke la ori-ce administratie, se envine a le cerceta comisia cercetarel.» llapa acésta Malta hotarlre oi poruncti,se envinedar a se nana oi la aceste doné obraze oi trebue sa se porunasca postelniculul Varlaam oi ser- daruluI Costescu, ca pentru madelele luarilor, ce lisevor fi facutticiliar de cAtre persónele ostAoescl, sa se faca jalbilei cere,rileinsa-oI catrecinstita comisie a cercetareI oi de acolo sa-'icérA indestulare la dreptatea ce vor avé jara pentru madelele luarilor ce li se vor fi facial:1do catre obraze pamkitene de ama, sa-'i faca jAlbilei cererile insuoI catre Divanuhi Ora oi prin cercetare cu amkuntulA, de vor avea dreptate, 10' vor afla-o negreoitfi. Ci clara InteacestA chipti te va iutelege Ecselenta ta cu domnulfi gheneraltiAlaiersam, pentru urmarea acestor dou6 note. 1791, Martie 3. Cosnia alit. Ungro-Vlachiel. Dositeia-Buzil. kan logeftA5. troche banti. Bada Slägineanu. Illanolache Greiditeanu. Marcheliu. Cod. No. XVIII, pag. 451.

Divanulii face raportti la Entenberg, in 4 Martie 1791,oi vestesce cA ail opritii exportulfi din téra a vitelor mad princartI latotl ispravnicil,repetiln- du-le ordiuele anteri6re, ca «oi pe ceI cut paouourIi carti sa-'í opréscai lufind6 paouourilei cArtile din mânele lor, sa le trimita aicI, dupa orderulti EeselenteI tale ce ne-al datü, fiind-ca numai ofiteril dela hergheliile imptiratesel vor avea voia acésta, iar macelaril carl cumpAra vite pentru tirana politiel Bucurescilor §i a ootirilor, cum oi negutitorir zalhanagil, carl stringA vite de taiatti la zalhanale, din eare ese sAulA pentru trebuinta lumAnArilor politiei Bucurescilor oia osta- Olor, cum oi cervioultii pastrama, care se cheltuesce intéra, aceotiaca ce sunt pentru lunai trebuinta tfirel,nu se potil opri ;insa nu totl cAtI ar vrea sa metahirisésca acestù alioveriotl, pentru alteinteresad ale lor,din care sa n'aiba tkai politia niel una folosti,ci numai Bucureseenil, de carIfackidil fke anume, carl sunt 20 la numkulii lor, datii la comisia vistieriel, spre a se da cartl de sloboflenie, prin marafetulii starosteI de negutitod, ca orênduiala cea cuviinci6sa, dupa obicei, spre a faceacestil alioverioti peutru indestularea tfireI, far' de a sc6te afaradintéra nimicti;de care nu lipsimfi aarfita Ecs. tale. 1791, Martie 4. Semnatl: accia.p. Cod. No. XVIII, pag. 459.

1STORIA ROMINILORt 515

Cu referinta la menziluri (poste), inca avemit de inregistrata ur- intitòrele acte: Epistatulti poqtelor ati raportuita la Divanti, cum ca postea ce era ase4ata in vama Tiniest'luI, s'ati ridicatti, ea porunca Eeselentel séle ghenerala comandira ala Sibiulul,i aa rëmasii postasii Ord ce stint la Predeal a purta posta pana in cetatea Brasovuld; carora fijada-le peste putinta a parta atata greutate, ur- méza a se stricai acésta po$e a Ord din Predeal; ci fiind-ca pe acesta drama nu se lucrézi numal corespondentiilede carp, earl se 'Arta de lipcad i call- rasI cAlAn, cii alte trebuinte de cart* cu cal, uncleacolo, pe Prahova, sate nu sunt Imprejurti altele, unde sa gasésca carute si cal, fail ruling acesta sata Comarniculce este indatorita a pinta postea mime pana In valea TimesuluI ; iar ce! din Times ati si carutai cal; sa bine-voescI Inaltimea ta a seriecatre Ecselentia sa gheneralula, a porunci sa se apcje posta la locii, ca sA. nu se fad dinteaCésta vre-o zaticnire si contenire la corespondentile acestd druma. Cod. No. XVIII, pag. 379.

Epistatulti postelor, ail raportuita la Divana iarasl pentru radicarea potel din vama Timesuld. Divanulti cere din noa, la 9 Martie 1790, reaseslarea poste! dela Timela Brasov. Cod. No. XVIII, pag. 384,

Jiaportiali Divanului calve Entenbcrg.

primita porunea Ecselentel tale,ce s'ait data pentru stricaciunea po- telor, ca se pricinuesce maI multa din capitanil ceIorênduitl,clef nand-Li-se acestl capitanl ca dare de bad, nu se potti orêndui 6men1 vredniel, earl se p6tit cauta indestularea slujbeI; asemeneai capitaniI, ca unil ce se faca prin dare de bad, cugeta si el tat'. ea Ware la jafuire, neavêndilhotaritti ce sa-'Ifie plata hi!Si cu acésta tréba,postia r'émane eu totulane-Ingrijita si inloede a ti slujba indestulata dupa trebuinta ce are ca necurmare, se urméza Impotriva, fg- Ondu-se multe cusururli zaticniii de a palanca, la mergerea curierilor stafe- turilori altor poruncIi deosebitilpatimescei tical6satéra ca ne-ajungerea cailor, carutelor si a surugiilor ; de care pentru ca sa iéei acésta o indreptare, ai gasita Ecselenta ta cu cale, ca totI capitanil postelorsa, nu fie indatoratI a da la nimed macar o para en mime de bavaetti, dara niel dela satele postelor sa nu iée nimicti, ce ca sa, sciei el pentru ce plata ait sa slujésea, poruncesce Eeselenta ta, ca Divanulti sa faca o chibzuire, ca orl din venitula postelor, dupa ugeretulii ce se stringe, séri insusI de prin satele postd, sA li se hotarasel léfa cu care ar putea fies-care sluji. Dec!, Divanula la acésta rtispunde,CA. socotinta EeselenteI tale este bangi ca cale,si asIase urma pentru capitadsimaI 'nsinte vreme, însA ve! sci Ecs. ta,ea dupa cum ne-ama îuseiiirath, pricina stricaciund postelor este, nu numal facerea capitanuld prin dare de bad, ci cea maI mane pricing de stricaciune si ca totula spargerea postelor,este acésta, ca totl de obste, oil ofiterI séa soldatI, orl in ce parte de loca ait sa mérga, séti vie, ambletula este tota cu cal de menzilai pearl' orl-ce mica trebuinta ski macar numal salta sa fie, nu ié nuind una caltii anti surugia, ci ié caruta de clad], care caruta, negresita, trebue sa fie eu 4 cal, uniIi ca porancI in scristil

516 V. A. URECHIX

far' de poruncI, ca de 0 stintrénduitI pe la postie ale o za16g11, dala ofiteriii altil din partea ostasésell, ce mere' §i vinù, iaù ante cu cliVI cal le este vola, ne-putenda nimenI sa le stea impotriva, fiinda si aceia ostasI Imp5ra- tescl. La altele din poste, zal6gele ce sunt andaite, oil-cine vine si cere car,* si cal de salad, fgra a mg cere sa vacja de are vre-o porunca in scristi séa nu, numal decata Ii da caruta 0 cal.Acestea sunt pricinelestricaciunel,séti maI bine sa Ocema a de tota spargereli darapanarei postelor. De acésta dar rea armare, Divanulti niel o indreptare nu p6te sa fad, acésta sta numg la mana Eeselentei tale, ca unit ghenerala comando, sa se faca indreptarea ce maI josù impotriva argtarna. Fiind-ca tréba acésta a poqtelor se spânzaiä de visterie, ca de una ce are tOtá purtarea de grip, pentru greutatea téreI, din care Ora sad date satele spre slujba acestel trehf a postelor, 0 despatarie ca una ce acésta dreg5torie are purtarea de grija a capitanilor, ce sunt orênduitI la pote, sá fie porunca Ecse- lentel tale, catre aceste dou5 persone ca dumnélor, segrijasca pentru tapitanI a se orêndui 0 a se pune pe la poOf. 6menl vrednicl, ca sa mute slujba ca indestulare si fara de cusurti,i pentru a lor slujba, ce plata sa aiba, iarasI dum- nélor se chibzuiasca 0 cum vor gasi ea cale a. aréte Ecs. tale §i Divanuld, dupa acea orénduiala li se va urma plata lor. La t6te capeteniile postelor sa se orênduiasca cate unit caprara cu unulti séú doI soldatl, 6menI vrednicI, la mana carora si sedée poruncile Eeselentel tale in scristi, ca nimhul fill% de carte iscalita de Maria tai de eel* ce se ca- vine, sa nu dée cart* Ail cal de olacii, 0 pe eel ce vor vedea ca ambla se iée cu sila, sa li se impotrivésel §i aréte la EC3. ta,i cum Ocemti, cacI carutele, niel de cum fara porund in scrisit, care se fie v'écluta qi de capitanula postel, nimanul sa nu dée. Cola ce este orênduita vel capitana, elli singura sa aiba tétA purtarea de grija pentru buna orênduiala a acestor postil qi numal de grumazula lul sa fie tréba acésta spanzurata, ea unulti ce este vechia la tréba acésta qi are tota felulti de praxis(' si manta a acesteI slujbe,i totI capitana ce se vor orêndui la od-ce poqtie, de elti se fie alesI qi afétatl la dumnélor numitele dou5 pers6ne, si aceia sit fie orênduitl in slujba capitanid, cad acesta felti urmandu-se, apoi pentru orI-ce cusurit qi vinovatie a capitanilor, are sa d6e sOma velcapitanula,i ehl r5mane vinovata. Aceste bite urmandu-se,i postele isI vor avea orênduiala pe deplina zaticnire la trebilei poruncile imp5ratescI, nu se va face. 1790, Septembrie 29. Coma alit Ungro.Vlachiei. ot Rómnic-Filaretos. Ioan Damaris. Constantin Stirbeirt.lateift Falcoianu. Marchetins. Cod. No. XVIII, pag. 405.

Anexa la pag. 344-345 (T. III)

Numirl in slujbei favorisari diverse acordale de Saxa-Coburg unora din boeri, orI jupaneselor, semal pot afla in cond. XVIII la paginile 366-368. Tot4 acolo este repetitAi mesura raportat6.de noi la Tom. 111

ISTOBIA ROMIN11.0811 517 despre ficsarea pretulul galbenulul «la alisveristi mèruntil pan& la 4, 5 14 drept 5 florintIo. Se mal ordonéza de Saxa-Coburg urmdrirea pentru datoril a vorniculuT George Glica ce este datord cu 1000 florintl si a lul Con- dili secretarulti printipului Mavrogheni, pentru datoria de 160 florintl catre casa baronutul de Mertzburg. Divanulti r6spunde lul Co- burg c5. acestil secretar ti se afla la Tarigrad si aicea nu are nicl unil fell de stare, iath pentru vornicula Gheorghe atí poruncitti s6.-14 afle. In 23 Februarie 1790, Divanuld raportéza ca aceld vornica Gheorghe Glica, nu s'ail aflatti In téra romanéscg, nicI este cunoscutti acolo «dar se Intelege din insusi zapisuld lul, ce este scrisd la 1778 Iulie,ca Inteacea vreme r6posatuld barond Metzburg era la Iasl la Moldova, unde acolo trebue sit fie si acel Gheor- ghe Vorniculd». Divanulti restitue zapisuld si polita lul Condili.

Dintriuml actil cu No. 72 relativd la und procesd pentru datorie de acum 57 anl (1733) aflamd a In Bucurescl ceI mat vechl negutitorI cu lipscaniei cd mal &Witt' erad Floru I6n si Chirca. cod. No. XVIII, pag. 382.

Divanulii pril, arc Entenberg

Alm!'"intelesd orderuld Ecselenteltale dela 12 ale Muff acestia si end pentru ingrijirea ce poruncesce Ex. ta a avea Divanuld pentru a fi magaziile In- destulate si Mud, lemne, si zachereaua cea trebuinci6sa ostirilor acum, escI Ex. ta insdintabl, ca tóte orênduelile cele mal strasnice mug facutt, trimitêndd pe la judete atatii zapcil de al nostri, catil si ofiteri, cu porund tali, pentru aducerea in graba a bite cele trebuinci6se ostirilor, spre Indestularea magaziilor si s'aii luatti de la top' de rêndd carele si a t6ranilor si a scutelnicilor si a tuturor de le-ailIncarcattl. Deosebitii de acestea acum amd mat or8nduitd si pe dumnélui vistScarlat Grechul i pe dumn6lul vist. Gradist6nu, ca d'impreung cu comisia visteriel, sa faca t6ta osirdia si ingrijirea pentru implinirea Amasitelor de aceste naturale si aducerea In graba la magazil si n'a me fémasd dumnélor nicl ling mijloch, care sa nu-'14 fi metacherisitd spre lmplinirea slujbel acestia. lar pentru a face oanduéla si pe alte 4 lunl de la Maid inainte, de alta zacherea, acésta fiind-ca urméza a se cere din zachereaua noud, cad de vre-o zacherea veche nadejde nu este,rgmane sa asteptamd pang. la Maid, ca sa vedemti antéid ce rodire ne ark/ timpuld viitord, ca sa scimd dupa argtarea rodurilor pamêntuld sa facemii si orênduéla cea cuviinciósa, dud atund, dupa cum amil grijitd In t6ta vremea de hranasi zachei eaua ostirilor, asemenea vomil griji sipe numitele 4 lud, dupa putinta t'ériI. 1791, Martie 6. NB. Acosta este ultimuld documentil din condica Nr. 18. Cu condica Nr. 19Incepe Domnia lul Michail Sutu. Intre 4ioa cand keep° condica Nr. 19 si acea de la care este datatti acestd ultima documentd din condica XVIII, de sigurd ati maI urmatti acte dela Divand, dar aceste pana astacil nu ati ajunsti la mama

518 V. A. URECHIX u6strd. De ce nu s'ati inregistrata mal departe in sondicd, unde ciliar mal suut Amase file albe ? Raspunsuld nu-'14 paterna da. Totusl spanqurarea viziruluT dela Constautinopole, pentru ca aa ucisa pe Mavroglieni, In luna Februarie, 1791, si concesianile ce Austria se vede silitit a face la Sistov, ande se trata la data acésta despre pace, ad patata pune pe gandul' pre boerif divanitT, pánd 'n acea mdsurd, !acata sa cante a nu mal da pe fatd unele din lucrdrile Ion, mal alesa din cele contrare Turcilori familiel Mavrogheni. Dama acésta negresita ca o simpld su- positiune. Catre barontart Enfcnberg. Dumnélor boeriI ce s'aa insemnata mal josa, carl sunt in catastiliula lefilor cela intAritai intoemital de Maria sa, pré Inaltuld Printipa Coburg, cu léfa ce insemnamil mal josii, facial ar'étare, cd s'ail data poruned la comisia visterieT, de a se ridicadincatastihulalefilor cu totula,si de a li se opri rkdaita léfd ; pentru care noI scimil, cd, poruncile imphatescl, carl ni le-aa l'acata InsusT Ecs. ta... sunt ca orbduielele si intocmelele 1Vidrief séle huait. Printipii Coburg, sil se pazéscli si sd se urmeze intru t6te. Asisdereai Ecs, ta, tot-d'auna ne-aT ardtata si ne argtl, cd nu poi strkiuta niel unele din rênduielele InaltuluT Printipa ; inca si in trecutelei1e fdandu-se cuvktare la Divana Ecs. tale,pentra6res'i-care intocmire a catastihulul de letl, ne-al data rëspunsii,atata prin cuvktil cata ;si In scisù,ca si Divanula silfaca numal intocmirea aceea,ce socotesee,pe sama ce este rênduitd, iar nu mal multii, dar urmarra se va face jara prin poruncd dela Inaltele locurT, neputada Ecs. ta a face niel' o schimbare orênduie- lelor Inaltulul Printipti. Asisderea si de Cate orl ama Muda arétare Ecs. tale, de a se schimba unil din ispravnicT i zapcil de aI DivanuluT i altl slujbasl, tota asemenea rgspunsa ne-ai data, cd nu potT Ecs. ta a da slobodkie,fati de poruna dela Inaltele locurT,la niel unele din cele ce ail aselata Inaltulù Prin- tipti,i acum impotrivd, audima poruned datd, nu la Divanii,dupd, orênduiald, ci la comisia visteriel, pentru sc6terea cu totulil a acestor mal" josü aratate per- sóne,dincatastihulil Printipulul. DecT,de nu este slobodeniei poruncl dela Iualtele locurl,a sestrica orkduiala pré Inaltulul Printipti,sil bine-voesel a porunci la comisia visteriel,ca niel pe acesti boerI sil nu-'I isterisésed de léfa, lor; iar de este slobodenie, vO rugama sd, ni se faca cunoscuta acéstd slobolenie si ponina, ca si la ocne si la carvasara si la altI slujbasT si zapcif aitdreI, sd, faca Divanula o intocmire de reforma iardsI cuviinciósd, dréptd i vrednied orénduiala slujbel ion. Talen 100al domnuluT vornica Cretulescu. 100 1 domnulul vistiera Ghiurgiu. 150al domnuluT postelnica Varlaam. 100aI domnuluI postelnica Vdcdrescu. 200ai ispravniculuI de Curte. 100aT MI Aleen, feciorultl stolniculuT Dumitraclie. 220aT domnulul clucerii Dumitrache Catargiu. 30unkl oghiotautd. 10unid uta din ghenerala (?) 100lel stolniculul Niculescu. Cod. No. XVIII, fila 989.

!n'ORLA. ROBEINILORit 519

Inainte de a termina cu addendele relative la toma III, credernft a aduce una servida studiului dreptuluT comerciala. prin reprodu- cerca aci a unor acte relative la o poli(ci data de Statula romana la nisce negOtorT ardeleni, in conditiuni cu totulti anormale. Ad cercetatii Divanuld jalba data PrintipeluI de Ionita Marcovici acea a lui Teodosie Constantin. sudeaustriacI, pentru banii ce le-ad luatil Domnuld Mavroghenii anume 8738 talen l de la Marcovicl si 600 talen l de la Teodosie, dandu-li-se la m'ad polip din parea visterieT térel, iscalite de Scarlat Grecénu pe atuncIvc1 vist.sicu marturia archiereilor sia boeriloi DivanuluT, catre .111-arcu portard la SibiL spre a numara la numiii aceste sume de banl, din care (1 lid.' ca n'al primita nimicù. Divanuld explica, ca«la ridicareasuditilor de aicIafrandu-se acestIdol negutitorlca banI la dênsii, cand numitului Doma inschntase medelniceruld alache, ce se afla tovarasd cu Marca Portara la ispravnicia ot sud Valcea, cum ea tovarasulil s'A Marca Portaru ad ridicatd din judetii baúl ai visteriel tal. 11,121 si ad fugitti la Sibid, ad apucatd numituld Doma' pentru acea pricina a banilor cel hrapiti de Marca de aicl diu téra pe numitiI doluegutitorI side lainchisére laude eral închii aci la DudescI le-ad luatd liumita suma de banI 8978 de la amêndoI si ad pornucitil de li s'A datii de , avisteriepolite catre Marca Portarn, ca din baniI ce-1 hrapise din judetulil 'Valed dupa argtata socotéla a medelnicerului Enache, sa numere la numitii doI negutitorl,lui MarcovicI tal. 8738 si lui Teodosie tal. 600, pentra alt! atItla ce A data"' aicl ; cu care polita mergélda la Sibid i apucandd pre Marca Portara, ad disti ca n'ad luatd atatIa baul pe cata ad arèlatil Enache medelniceruld aicI, ci mal putind, dar niel ad vrutti sa primésca politele intru nimicù, ci ridicandu- se din Sibid ad trecutd la Moldova mide ad intrata in slujba ostirilor rusescI, iar negutitorifs'ad intorA in desertilcu politele neplatite, carI macar ca prin jalbile lor ad cerutti banil lor de la obrazele ce sunt iscalitI in polite, dar fijad-ca adevéruldpricineleste sciutdsi cunoscutd tuturora,ca banii lor 'i-ail luatil Domnulii Mavrogheuii obrazele ce sunt pirite ad iscalitil din porunca Domnu- ltif ca nisce supusI si silitY, neavkdd putere a se impotrivi iu vremea acei sciute obladuirIsi nu sunt vinovap la nimia' la pagaba negutitorilor acestora ;Di- vanulii ad Osad cu cale, ca numitil negutitorlsa, se apuce de Marca Portara fijad-ca pentru dênsulil s'A pradatilei cu acestl ball!; iDSA flind-ca era banuiala dupa tagadniala lul Marca, carele s'ad ar'étatii ca n'ad luatd atata suma de banl, pe catft ad ar6tatil medelnicerulil Enache, nu cum-va va fi rémasti insu-s1 asupraluI Enache medelniceruld vre-o suma de bani luatI din judetuld Valcel sipentruca sal* mistuiasca ad arRatil catre numituld Domad, ca '1-ad luattl Marca,niel ad fostii amestecatil, sédatinsilde vre-undinteresd, s'ad adusd pentruacésta medelniceruld Enache inteadinsd, pe carele l'a supusd sub jura- mêntd siad fâcutd juraméutd, de fati cu Teodosie negutitoruld sudad, ântéid eaintruadevOrdadariitatcatre nutnituld Domad suma banilor pe Mil' ad luatti Marcu Portaruld, iar nu mal multü ;ala doilea, ca nu s'ad atinsd nimia" dinrémasiturilebanilor judetulul dalia fuga Marca, descarcandu-se asupra lul Marca si folosindu-se pre sine-sI ; ald ca n'ad sciutd ca va sa, fuga tovarasulti sed, niel 'i-ad fostd prin sciintatreilea'Dec1 fiind-ca ca juram'éntulft ce A facutil numitulti medelnicerü Enaches'ad curatitil si acea banuiala ce era adeea, ca nua fi luatil Marca Portarn M'ata suma si ad ranasti bine doveditd

520 V. A. UREcluX

Marcu de hripitorili fuel de totT aceotT banT, carele aft socotittl ei cu fuga din loca' in loca si scapeoi si minince dreptull visteriel tgreT, pentru ale cgruia hotil s'al pigubitti aceotl doT ticaloi negatitorT nevinovatT, se r6g1 Divanula cu pleciciune Iniltimer tale si bine voiesel a serie catre Mirla sa pré Emita printipa Potemkin feld-mareoalloiobliduitorg tgrel MoldoveT, ca cu iubirea de dreptatei milostivirea ce are Iniltimea sa asupra acestor doT ticilooT negutitorl nevinovatI, si porundsci PortaruluI Marca straonieg oi si i-se faca strinsgre a da aceotI banT ce 'I s'al hripita la fuga luT din judetult1 Vàlcei, spre a afta aceoti negutitorl dreptatea lor, ea de la o creotingscg obliduire a Iniltimel d'id Marea Portara iargil va pricinui ci nipistuitti tovarionhlluI Enache medelnicerull cu argtarea de atita sumg, ToT va cauta cu medelnieeruld Enache tovargoull sèüi dovedindu'll eg al argtattl, atancea nu numal va pliti Enache medelnicerultl, ci inca se va oi osândi, ea una mincinosti oi ca una cAlcitor de jurtimênt. 19 Augusta, 1790.

Coburg a rinduittl o comisiune speciali de 4 judecgtorl si cerceteze afacerea. Alegerea comisiunel tu adusi la Div.ing. De oi nu fa data en unanimitatea membrilor,hotArtrea comisiuneI fu, ca visteria si plitgsci banil luatI de la ceT dolnegutitorT.«Cicand Mgria ta veT hotirt a se pliti negreoitg din visterie aceotI banT,gil dintoirit, Iniltimea ta escI stipinfi oi visterieTigreli precum veI bine voi a porunci,se va urma !...par noT sunteml datorl a atila IniltimeI tale adevgrula pricineT cum mi cursd. AntêiA, cA Domnun Mavrogheni n'al luan numaldela aceotl doT suditl numita sama de banT, ei al luatù" mil nenumgrate dela totl de obote,i streinl oi pimintenT, dela uniT cu una' fan de pricing,dela alp en alt-fehlde pricing, precum aola al luani dala aceotl doI suditI cu prieina pentru Marca Portarulit. Decl dind visteria oi tgra va sta a plitila unull sél ladoldintr'aceI jifuitl de numitull Doma, nu numai a'cum nu se va mintui t gra, ei niel in urmi dupg acésta. Dar ca aft iscilitù la politele acestor doI negutitorl suditI daningluT val vist. ea ung vistiera mare ce se aflai arhiereili boerii mirturil, este sciutil tuturor de °bote atarea in care ne aflarroli sila ce amil avuta" oi frica primejdieI vietel n6stre, de era cu putinti inteaceeaoTsilnici vreme a ne impotrivi si nu isoilimg, sé g a lice cu- venin de Impotrivire ; In cita nu numaI la acestea ama iscilitil de silgi firi de voia n6stri, nefiindti amestecatT niel la luarea banilor suditilor acestora, la paguba lor, precum niel visteria tgreI,ei inci oi la zapise de mooil oi mênturl, care In sili aft luatti de la unil In loca de ball ama iseilitü mirturiT, ciail validan debuni voia lor. Acestd Marea Portara oi n'al fosar' vre- una' piminteanil ala tgreT de aicT, ce al fostil boerfi grecl ala MAriel séle, venitil din Tarigradi orênduin de Maria saispravnicl cu tota trgba judetulul In ming ; care fiind-ci n'al *adulta In Sibil el al luatd banl din judetull Vilcel, fir' de numal aftpricinuitl el jifuitù oi pe dênsull Domnulit Mavrogheni ca nisce bunurl,i pentru acea pagubi a luTar fi luan aceT banT, oi cum el ar fi maT patina luatull lul, p6te judecatai dreptatea, dupg insiol netigiduirea lul, indatorésel ca si, dge acel banT pe citd al luan TnapoT ; ca nisce banl dreptl altgrei,oi In urmg tol va ciata ea Domnuld Mavrogheni, pentru pagaba ce clice cA I-ati finta Domnulil Mavrogheni ; ce dupi cura intgig, prin deosebitd raporta, ama ar'étatil.Diaria tale pe largil pricina aegstai pirerea Divanulul, aoTai acum ne rugimik IniltimeI tale, cu umilinti si fie tugiduiali la acgsta oi si bine voiescl serie InAltimea ta la Mirla sa pr6 batirla Printipg Potem.

ISTORIA ROUINILORti 521 kin, argtanda acésta plecata rugaciune ce o facemii despre partea theY, ca sa poruncésca luT Marcu Portara si platésca banil ce ail tutti, ca nisce dreptT banT al' tgreI, .care tagaduitil cum ca i-aii luata, de care suntemil nadajduitr la bunatatea si iubirea de dreptate a InaltimeT séle,di va afia téra Indreptare de la Inaltimeasa. 1790, Septembrie 8. Corma al Ungro. ot Römnic-Filaretos. Dumitrache bang. han Damaris. Manolache Gradiftenu. Mata Falcoian. Cod. No. XVIII, pag. 399.

Raportulli Divanului catre En(enberg.

Ama vgcluta porunca Ecs. tale pentru taler1 9028 aT luT Ionita Marcovicl Const. Teodosie suditT austriacescI, ce li luata de Domnul Mavrogheni, care banT poruncescl Ecs. ta, dupa pareriledumnéluT auditoruluT Smith si a dumnélul stabs cancelara senior a Marchelius, ca sa se implinésca pana In doug sgptilmanT, séa sa aibi Divanula pana In 3 lile a da rgspunsil ; pentru care nu lipsimfi a argta Ecs. tale, ca pentru acele 2 polite, In doug rêndurl ama rgspunsfi prin raporturl Inscrisil catre Maria sa pré In. printipa Cobrirg,',Me& fiinda aici, cum qi catre Ecs. sa ministrula chesaro-craescii curtl barona von Herbert, mal' In urma ama facutil argtarea pricinil acestia cu raporta in misa, dupa care raporturl scotênda asemenea copil, éta le dama Ecs. tale, din care Indestulti va fi a Intelege Ecs. ta pricina pe larga, si rgspunsula Divanulul Ince chipa este, dar nu lipsima a rgspunde deosebitil si la bite parerile dumnélul auditoruluT ale dumnélul cancilistru, precum maT josil ve! vedea Ecs. ta.

Ponturile dupil nota dumnélui audito- RI"spunsurile Divanului. ruta fi a dumnelul staps-cancelistru. eFiind-ca acésta pricina privesce nu- Niel téra, niel Divanulg nu este vi- maT la Ora si la Divaml, decT bota- novata In pricina acésta nimicil, pen- rirea !Astil nu Incape si ar fi de niel tru cA nieltéra, niel Divanulg n'aa o bagare de séma. Decl mi lipsimil luata banil lor, nicl aa Amasa In téra, cea drépta parerea n6stra». séti in visteria tgriT baniT lor, niel ail fostù pricina téra séa Divanula de pagaba lor, ci paguba negutitoiilor privesce, orl la avutula lul Mavrogheni, carele pe dgnsiT jafuitil t'Ara dreptate si pe noT ne-aa silitù fail de vole de ama iscalitil la acele polite, orl la Marcu Portarulù pentru a caruia pri- cinA jafuitù',sétl la camarasula Ianculü nepotula luT Mavrogheni, carele ati primitaacestil jata de banl In manile lui. «Uta acésta Intêmplare este Diva- Niel o Impartasire de dreptate n'ama nuluT bine cunoscuta, fiind-ca s'ail in- cunoscutil dela acelil Comision, dela 10 sciintatil de hotarirea ce s'alat'acata ale lunil Septembrie, spre a plati téra la Comision, adeca la 10 ale lima luT jaluitorilor acest1 banT, pentru el dupa Septembre, léta 1790: adeca téra cum pe dênsiT ag jafuita Domnulii Ma-

V. A. UREcia fie indatorata a plati datoria jaluito- vrogheni asla si tara ail saracit-oi ail rilor de talen l 9028 impreuna cu teta pradat-o, încâtú ati lasat-o a- fi vred- pagabai cheltuiala lor». niel de jale si pe noI ne-aalasatil pradatI si saracitl. «Acésta licencia d'inainte, putema Eata. si Divamila face dreptate are- încsa aducema urmaterele cuventarl, tarilor sale, ca riispunsil la fies-care Muga acele ale ComisionuluI d'antdia cuventare. cunoscute». «JaluitoriI nu sunt vinovatI,ca ail Cu atata maI multa nu este vino- fugittl portarula Marea ca baniI vis- vata, niel tara,nidDivanulü, pentru terieT; talen l 11,121> . fuga portarulul Marca ca baniI visteriel, niel oil fosta omú pamenténti ala térd, ea sa fie tara Indatorata pentra fuga lul, ci inca ar avea dreptate tara, sa cera acestI baal. ca niscebanl aI sal, luatI delalocititoff sinedatI in visteria Domnula Mavrogheni avea dreptate l'arte erresitaeste parerea acésta, ca banil acestia carl '1-ail furatil Marca, ca avea dbreptate domnultí Mavroglieni, trebue sa--1 implinésea tara, decl dar implini din téra banil furatl de era ferte cii nedreptate de a implini Manen, pentru ca una ispravnica sea pagaba dela acestl sudit,1pentru fo- slujbasti cdnd furasimanduca, nis- losulaOrei. care-va ball, nu seosludescetara a plati, ci Domnula vinde casa si averea ispravniculul aceluia, gil a slnj- basululi implinesce ; pentru acea dar, si Domnula Mavroglieni, cu teta tira- nia 111 si cu teta nedreptatea ce t'Un la obste, acésta n'ati vruta a o cerca, pentru ca de ar fi sciutil ca are asta dreptate, In mana lidera puterea ar fi si Menta, fiind-ca vreme ati avuta ; dar sciindil obiceiula si judecd'iula ca saracil locuitorl nu sunt vinovatl, de aceea niel ati vruta O, o cerce macar, iar ca aa Malta nedreptate, de implinita pagaba dela ace$1suditI, acéstai DOiocuneseemil,Irisa mi pentru vre-unil folosù ala férel. fitind amendoT jaluitoriI nu ar Ii fostii Amil data respunsit baca, o data, la aici, o gima tara, ar fifosta trebuitil pontula din susula acesteiasi mal sa Implinesca pagaba(lupapravila raspundema incasiaid,ca pravila Vöril nu este de a plati tara pagaba de furtisaga ala banilor domnesel, ce se fura sea se perdil de catre vre-nnil ispravnicil, sea slujbasil, cl dupa ce ají platita tara o data.datoria el, este nesuperata si pagaba vi-o cauta Domnula de la Insu-si ispravnicula acela. Peer

ISTORTA. ROMINILOTte ti2

ca gres416, o did dumnélor at:4sta iar In si16, cu nedreptate si peste paguba thit putea d o tacit, 'mg pentru cAcI ar fi putatti sl facA Mavrogheni o nedreptate ca acésta, not nu putemil a pildui acum acea silA a la! Mavro- gheni,s6 facemti nedreptate, fiind-cit niellui Dumnedeti nu-I este iubitl niel Impkatulul nu va fi suferita. ten acestii felii de chipti téra Niel datóre aü fostil Ora, niel ail tttta vreme Ind nus'ail descgreatil avutil pentru ce a se deseArca, cad de datorie». din césultt ce ail implinitti datoria el In =bile ispravnieulifi, n'ati mal masil dat6re. «Este mare strimbltatecaacestI not dicemil,cA s'ail Wail a- doi negutitorl, fiind-cti sunt suditI Im- cestor audit.' mare strlmbatatei acésta p6r6tescI, sA pAgubéscA talen l9,028, o marturisimil,insA strimbatatea; nu earl hani li s'ati luatil pentru folosuld li s'a fleuttt,niel de dtre not, niel eu siliiicie,ca Ingrozirei ca de catre térI, niel pentru folosaltt Inehisorli. ci s'ati Watt' f6,r' de cuvkitil dreptal deeItreDomnulti Mavrogheni,pe careleiata-JA cAi "wall dumn6lul auditoruldsi damned Stabs-cance- listra, printeacestil pontil d'impotriva lIA marturisescil de silnicii,el, ea silnicii,cu ingrozirei ea inehisori ati Matti nest." haul dela suditii Im- pkAtesel. COnd dar acestiacarIeraii supusI altor Imptiratif ait fostil siIuFÇi, ingro- ziti si inchisl pad, le-ail luatú banil, cu catit mal vhtosti nol,cart eramil supusI stAphirei luI, ce putere avémil a ne impotrivi si a nu iscali la aeele polite de haul, ce nicI in mânile n6stre, niel în visteria Ord n'att intratil; dud ar fi luatil IVIavrogheni bang a- cestia, dela acestI suditi pentru térg, ar fi rktduitil pe sudip iardin Oa s a's1*-1jOe,iarelil1-attAnduittit acolo ande cuvenitti, aded la Por- taril Marca, pe carele avutil In Irani la Sibitli cu totI banil eel fa- ratl dela Válcea asupra luii fdr de popri si a-'I face vre-o strins6re ca puterea judedteT, de acolo datti dramulttsi sloboditilde s'ail dust]. Trebue se mat faeemil urm6blrea Nu este Inputerea Divanulut

524 V. A. thkscrra chibzuire, cum eft térai insu-sl Di- a Ord a apuca pe Marcu Portaru vanulti p6te sft,afle mijlóce a se des- de acestibani,cftnd Mara lipsesc, pftgubi dela Portarii Marca, care jftlui- subt altft stapinire,niel nu ne toril niel inteunti chipûi cu niel unfi noI s66 téra la adsta, ci insiI felil de pricinft, nu sunt indatorap a negutitoril, ca nisce pftgubasI din pri- o face». cina luI, potil apuca dupi politele ce aa in mftuile lor cfttre dênsulì, dud insu-si n'ati tagaduita eft sunt haul a- supra luI, luati din judetulii ValceI si la acésta vor cere ajutorulil A/Mid sale Kesaro-Crlesel ? «Din aceste argtate cuvinte,este Dreptatea nu Indatoresee niel tOra, pftrerean6strft,ca jftluitorilTeodo- Didpe noI, a da bull ce n'amil luatti, siesi MarcovieI, silse despftgubéscft iara mijkiceleearlle-amilsocotitil de tal. 9028, Impreuna ca tóti paguba spredespftgabirea acestora,sunt a- cheltuiala lor din téril si sil se fad, cestea cad le ar'étlimtisila pontulù cele anaI vrednice mijl6ce, ci destulft d'fintélti, in 3 mijI6ce : orl dela Iancu vreme este si se cade in totti chipulti Mavrogheni, ce afi luatabanil jftlui- a se apgra, ca nisce suditI si a li se toruluIinmftnilelul,carele acum face dreptate la acéstftticAl6sti stare inteacésti vreme se afil in epieratia a lor». stlpinireI Kesaro-CrftescI, la Thest, p6te a se pune in strins6re ca sft-'í téscl ; orI din averea d-luI Mavrogheni jftfuitorult1 lor unchiultiistftpftnulti lanculuI Mavrogheni ;off dela Marcu Portarulfi pricinuitorulil jafurilor.lar ca se cade a fi jaluitoriI acestia apg- rap, ca nisee suditl, la acésta niel téra, niel Divanulti, nieI o bftntuélft sétl pagubl nu le face ; ca nisce suditI ade- v'ératI al' unel erestinescIi drepte trebue ieI de dreptate sil se tie si fdrft de a tftgAdui adevkulti lucrurilor, cum all fosttl,silmérgleft ail, acolo uncle este ca dreptate ; iar na dela WA, séü dela Divaml, eft niel noI, niel téra nimictl nu le-amil luattl, niel pricinuitorl de pagaba lor nu mil fostil ;ci Neii noIiéra, amtl fosta jEfuitli ticAlositI ca si el. Aeesta este celfi dupft urmi i destiv'èrsitil r'éspunsil alù Divanulul, care '1l dftmg la piicina aastai ne rugftmg Ecs. tale de dreptatei noI si téra, ca pe lângil atfttea si atftteadarIi oraduelI. ce stint pe saraca térft, care ea mall necaztii ea destull lipsi ne silima de a le implini, pentru otiri, precum de In- suT ta sunt t6te vélute si cercAmtl o mare ne-avêndtr acele imOrltescI trebuinte a le implini ca lesnire,sft, nugreutate' se mal incarceisil seIA- pftstuésci téra si cu acéstft geremea, fiindti cu totula farrde cale si Ara de dreptate. 1791, Ianuarie 6. Semnati.Cosma 011 Ungro-VlahieI. Epicop Baza. Damitrache banil. Bada Sleitinénu. Ion logof. Mateitl Rilcoianu vist.

isTonte flomintkith

Anafora catre En(enberg. AmúvNutil astäí argtarea ce ne fad* Ecs. ta in scrisa, dela 21 ale hind acestia, dupa calindaruld nod, pentru banil ce ati jafuita Domnul Mavroglieni pe Constantin Teodor vi pe Ionita, Marcovicl,carl 'Icere acum dela nol, ail din Ora, cum ca aI porunel sa ne sileseI vi cu oprire a mi ne Jitsa sit evitna din casa afara pe niel unula papa nu vomii hotari, ea indata sa li se platésea. cael In multe rêndurls'afacial)aducere aminte Divanulta pentru ae6sta vi n'amil facutil Did o isbranire. NoI de cate ori ama festal portineiti pentru aasta n'ama lipsitil tot-d'auna a argta pricina vi a da f6spunsulii nostril,atata prin euvéntil inteatatea rindurI in Divanri, cu indestula pricepere, fatafiinda iinvil suditil acevtia, eatil vi In scrisa prin raporturile nóstre, earl pentru aducerca aminte pentra deplina intelegerea pricinel, pe larga 0 a risisptinsula nostru, étit argtamil litugit acestea copiile raporturilor n6stre ce amil data, unula din August 18, létfi 1790,catre Maria sa pré In. Printipa Coburg, vi altula dala Noembrie 7, léta 1790, catre Ecs. sa barona Herbert, ministrultil Kesaro-craeseel curtí vi altuld dela Ghenarie, 9 16td 1791, catre Ecs. ta. Dad, de vreme ce Ecs. ta, dupa ce ama arkatd inteatatea randurI vi prin euvéntil 0 In scrisil dreptula ion de nade este a vi-la cauta, iaravt mal poftesel altti Aspunsa dela nol, prin orderuld da astaf, ca sa argtama pe cine adeca cun6scema a fi dater(' la plata acestor ban!? Nu lipsimti iaravl a inaI ar6ta Ecs. tale vi acum, ca datora este cela ce 'I-ad jafuita vi le-aa matit banii fara do dreptate, acela sa-1i platésea, adeca Domnul Mavroglieni. carele fiind-ca dupa, fapta aft luatai drépta fésplatire dela oskidindu-la cu márte,vi Itiandti la camara Imp6ratésea avutuld sèd,Imp6ratula' altil mijloeil nu este in puterea n6stra a face pagubavilor acestora vre-o Indestulare, fara de numal sa seriemOii not o carte de rugaciune catre Ecs. sa domnula ministru aid liesaro-craescei baronti von Herbert, artitat6re de dreptula negutitorilor acestora, eu care sa mérga inviI el' acolo la Ees. sa, sa bine-vasca Ees. sa a grai la Malta adunare cu mi- nistruld Portil impgratesel spre a se face despagubirea lor din insall averea DomnuluI Mavrogheni; care aasti anidifacut-o la cea din urma cuv'entare ce ma avuta ea Ecs. ta la Divanü pentru pricina acésta, dar suditif n'ati pri- matt* iici inteuna chipg; s64 pentru mal apropierea vi maI lesnirea trebel, artl- taindialtil maI pe scurtil fiind-ca'anent Mavrogheni, camaravula Domnului Mavrogheni, intr'a caruia mana ari intrata acevtl banl, se Oa la Triest in tarile stapanireI chesaro-craescI, sa se apuce, ea porunca, camaravula Mavro- glieni, ca ori sa-SI platésca, séa sa-'1t1 aduca aid, ca sa intro in judecata cu ne- gutitoriI acevtia, pentru ea niel noI, niel t6ra, niel visteria tëril banil lor nu Matti,piel suntema datorI a plati,niel noI,niel Ora jaftirile lui Mavroglieni. 1791, Martie 12. Cod No. XVIII, pag. 460. Acum, pentru a termina, sa aducemti o serie de acte privinda edilitatea public& : m6surl contra incendiilor, facerea de pavele, dru- murT In téra, crearea, séti numal intretinerea de spitale etc., acte de adaos catre acele deja publicate In tomuld nostru III (1786-1792): Divanula dap/ cererea mareluI visternicil din 22 Februrie. propune la 1 Marti° 1790, ca cheltuiala f icuta pentrn cele trebuincióse ale focultil,it still- ptoria Romdnilortl de V. A. Ureeltid. TOM. II obi iperiol, 1786 1800 gd al IVlea dew. 1774. 34*

526 V. A. thocitil mente, earl s'ati data la guardia cea mare, laspatarie vi la agie, cum vi pentru meremetulti caselor Divanultg, (1) amAndoué condeile tainchl suma de talenl 2459 banl 117, sa se cisluésca, prin starosteie de negutitorr, cu drépta cumpanire, pe rufeturile Bucurescilor, carivi mai 'nainte réspundea cheltuelile Implinindu-se prin zapciliculA dumnehil vel spatarti i dumnélul vel agA, sse dée la visterie in loculA, de unde s'ail cheltuittl, la care acesta cisla sa fie vi serdaril Arbut, ce ati fostù staroste, prin care se facea cislele lefilor neferilor, pana a nu intra ovtirile ImpérAtescI In tea vi altor cheltuelf ale politiel. (2) Cod. No. XVIII, pag. 374. Spitale Divanula raportéza la Printip pentru cele trebuinciáse materia- lue a dou6 spitalud mad, cum ca s'a data la visterie porunca Intoe- mal dupa' order spre a se face In grab (1 Martie 1790). In 9 Martie Divanultl maI refer5. lul Coburg cele urmtitáre: «DumneluI vel vist. all raportuitti Divanulul pentru cele trebuinciese ma- terialuel la facerea acelor doué spitaluel dela Sf. Pantelimon vi dela Marc*, ca véclendii cherestelele dupl fól'a ce ail data clumneluI cinstitulti polcovnica de in- ginerl Froni socotindtii starea tereI vi a judetelor intrucare se afla acum, dupa Insciintarile ce villa diva gall la Comisia visterid, lipsite de dobitece, In- sarcinate ca atatea alte podve4I ce sunt pe tete jilelei suite aeum Intiacesta vreme de primavera a face araturile de zachereaoa cea trebuinci6sA, nu potA grata suma de cherestea ce se cere Did in 2-3 lunI 3-4 judge Intregi a le face vi a le cara, dela care judete alta slujbl vi posluvanie sa nu se maI ceradecatti inteacesta manca sa se afle a cherestelilor despitalurl,fiindAf6rte multe vi grele ;care acésta fiindI cunoscuta qi Divattulur, ne rugamil ca, cu intelepciunea blandetile MarieI tale, sa lee grim spre a cun6sce, ca nu aretamil nesupunere la porund, nicl sauteing necunoscétorl acesteI trebl, ce este de folosuld obvtiel, ci marturisimA neputintai dreptuhl adevéril ;Insá un licema iaravI, se remae acesta tréba, care este muIttrebninciesa ; ce de ver gAsi Maria ta ea cale, nol socotimil, ca la 2 menastirl marl, ce sunt earl din politie, CotroceniIi Taca- resciI, cu odAI din destule, sa se faca aceste 2 spitalurI, uncle pete sa trebuésca numal jumétate, sea' vi mal putinti de jumétate de materiahl decatil aril trebui la facerea din Doll vi se vor ispravi mal cu Inlesnire vi mal In graba ;de care avteptamti luminata porunca MarieItale, ca fiindil primita vi Marie' tale aré-

Altà-datá reparatiunea caselor DivanuluI gi cheltuiala la tacimulti de foal f5- eutil din banil rimatorilor, iar nu prin cislil asupra negutitorilor. (VeqI actuld No. 60 din cod. XVIII pag. 277). Totú in I Martie 1790 Divanulfi raportézil, cà pentru facutulii cupt6relor gi reparatiunea quartirurilori spitalurilor s'a chettuitil prin darnnéluI vel egg gi prin altI ordnduitI, taled' 4547, bad 15, dele 15 Decembre pâiìà la Februarie 15. Divanula cere ca acésti cheituialil care s'a platitti dupl porunca lul Coburg din varoT, 55 se tré.ett ca cbeltuirt din veniturile tèriI ce se dau la erunara 111101.516ml a r4sboiuluT.

ISTCSRLII. Rouliatoktt n7 tarea nóstrg, sg orénduima numal decata la numitele mônistirI, sg se numere odgile §i a OA locil de inciperea a cav bolnavl a fi trebuintg sg se fad. gitirea. Cod. No. XVIII, pag. 378-379. In 22 Iunie,1790, Divanula core Printipeld Coburg respeetarea privile- gfilor spitaluld dela Coltea, intgrite de Alex. Ipsilante, Caragea §i MihaT Sutu, In puterea egror spitalula are a primi 2,500 talenin trel eiverturl dela SIgnie pentru dijma de sane ce lua môngstirea din vechime fiinda ocnele pe mo§ia môngs- tird qi osebitù 400 bolovad sane de la ciocanaqii de acolo pentru daca i dijma cesuntdatorl môngstirel, fiind-el locuesca§ise hrgnesca pe numita mo§ie môngstiréscg.Divanula a fostiiintgritaaceste privilegil eu cartea sa din 20 Ianuarie. In 31 A.ugust, 1790, Divanula intervine §i pentru tal. 500 ce din ve- nitulaocnelor de peste Oltqi din judetala Valcea are a lua spitaluladela môngstirea Pantelimon, fiind-ci ocnele mitt pe mo§ia spitaluld §i. are acéstg mill delaalp: Domd. Divanula core ca Printipele sg ordone lul Hagi-Mosc a da ace§tI banT. Cod. No. XVIII, pag. 395.

Drumuri fi, poduri. Pentru dregerea qiintoemirea drumurilor pe uncle all si vie tunurile cele marl, di fosta Anduiti boeril vol post. Dumitrache Varlam, pe drumula Campi- ne!, §i medelnicerula Grigore Hrisoscoleu pe drumula. Campu-Lungulul. Divanula '1-aa pornita en po§ta, sa se apuce de dresula drumurilor §i alit podurilor cum §i sA-'§Iggtéscgceletrebuincióselaconace, pentru vitelo ce aduca artileria§i pentru 6meniI lor. 1790, Martie 11. Cod. No. XVIII, pag. 383. Divanulli nu se p6te conforma ordinuld luT Coburg de a se rfidica vasele dela Bro§ted §i dela Clzgnescl, ea sg se facg cu ele poda nog pe Ialomita la MoldovenT, cad trebuesce lasate podurile din Bro§tenT qi ClzgneseT in trebuinta o§tireT. Divanula propune sg se facg alte vase nod pentru podula dela Bro§ted. 1790, Martie 20. Cod. No. XVIII, pag. 386. Divanulainsciintézg dupg raportula vel visterniculd cgmedelnicerula GrigorieailOvér§ita podiscele §i le§ile pe drumula Campinei iar podultidela VglenT pe Ialomita, fiind mare, se cere ur§1 §i podine din noù'. Pentru podulti dela Hiergsd pe Arge§ s'aù intrebuintatil opta tumbazuff literatela Cgsci6re §i se mal certi hid patru tumbazurT, ca si coprinclg apa din mala pang In mala. 1790, Martie 20. Cod. No. XVIII, pag. 33b.

Nizanzula pentru foca. Fiind-cg Intêmplarea primejdiel foculd inguntrulii politid, nu numal este o ticilo§ie vrednicg de t6ti jalea, la acela ce se intêmplg, cgtre carele se envine a avea fiesce-carele milosirdie §i a da ajutorti ca t6tg iubirea de 6menT, ci §i o pricing de care p6te (feréscg Dumneddi) a se aduce peire §.1la totiioraplii. De aceea dar, socotinda mij16cele cate sunt trebuinci6se a se pune In faptg pentru

S28 V. A. UREcttix strijuirea din vreme, cum 0 pentru sprijinélai ajutorula guild lacésulti in- tamplirel, se di dela Divana acestil nizamti prin ponturl,atatit de obytecatre totl locuitoriT politiel, cum 0 in parte la dumnélor zabitiltérgulul,dupi obi- ceiulli téreT. 10) T6te casele de °byte, la marl yi la miel, datora si fie vatafula de co- vari toti coyarli a griji yi a le mitura pe tóti s'éptò'mana o-datii sti-'i plata ce ail randuita Divanulù, de coya cate 2 parale.Pentru care a orénduitti Divanulai léfi, vitafuluT de coyarT, pe lung cate talen l 10, delaepitropie, lânga dénsula s'aa oranduita dela cinstita comisie a visteriel yi ludele cele tre- buincióse de coyarT, pe Ma s'aa socotita a fi de indestula de a proftaxi la a- césti trébi, cirora osebita de plata ce iéti, li s'atihirizitildela visteria t6rel yi scutéla de dijdiT 0 de orl-ce, ca si p6ta griji ea protimie de acéstitréba. DecT, dud vitafulai cu orénduitil coyarl, acésta datorie nu o vor implinicu curiitenia coyurilor, bite de obyte, si fie pedepsiti la trupulid lor. 20) Vizitiili slugile boerescl, m6nastiresd yi a tutulor de °byte, si nu fie slobo41 a ilnabla prin grajdurl yi prin fénaril, lueranda cu ciubuca aprinsil; ayiyderea niel pe ulitI se nu amble maT multtl nimenT,niel boerü, niel negutitorti, mare séa mica, ca ciubud, verl 4iva, verl dap ce aa inserata, ci totI de obyte si fie opfiti ;iar carele se va priude inteacesta, multi ca acela si nu fie tainuitil ascunsti, ci si se ar6te la Divana ea sit-'0 iée osinda dupa °brazil,orI pe- dépsi de bufl séti batae la trupa, la care acésta si aibi dumnélor zabitil politiel purtare de griji cu mare luare aminte, ca si se pazései porunca. 30) Dumnélor zabitiI politiel, adeci dumnélui vel spitara, prin mabalale, iari maI vêrtosili maT ca osebire dumnélui vel agä,printérga,si grijései pentru fénuei a nu se pune aprópe pe laugacoyurl, pe langi culmil 0 case, ci dill se va putea maT departe,incicel d'induntru targuluI fénurile cele maT de prisosti mal pe la mahalale, iar si nu le 'AA iniuntrulti t6rguluT, mide este pururea grijii primejdie. 40) In t6t1 politia,fiey-carecasnicili priviliaya, dupi obiceiula ce ail fostil si aibi tot-d'auna, o putini tot-d'auna plini cu apa,pentru care dum- nélul vel agi i dumn6lui vel spitara,sä cerceteze acum itot-d'aunai si supue pe acela priviliaya, fir' de vol'a luT, a avea acea putini nelipsitù, ca api tot-d'auna. 50) Dumneul vel spitartii dumnéluT vel agi, sa faci ciutare stégurilor, de focurT, care sunt dou6 la spatirie cu 75 de dmenli dou6 la agie cu 45 de 6menl, scutitli obicinuitl de slujba acésta, pe earl0.21stringi dumnélor pe top, a se afla gata de slujba, firi de a nu ingadui dumnélor pe cIpitanl sa le iée hauli si le dée drumultl, ciel dupi insciintarea acestuT nizama,ati a se cere la numéra In vedere, de fati,i dud vor fi lipsa, dumnélor ca nisce zabitI vor raspunde, del n'aù' venitti de lima acelor cipitanT 0 de lipsesce din stégurl cevayT, si le dée porunci si gisésci altiI in loca, spre a-0 implini stégurile yi si-'l aréte la cinstita comisie a visterieT. 60) Fiind-ca in luna lul Decembrie, a anuluT trecuta,s'ad cumpératti cu banl din cisla cheltuelilor ce all plitita politia Bucurescil, We cele trebuinci6se tacamurl de tréba foculuI yi si poruncitl la dunned vel spittail 0 la dumnéluT vel agit, ca fiey-care din dumnélor sit aibi in curtea dumnélor, gata tot-d'auna aceste lucrurT, earl s'ati data In manile dumnélor, ea f6Te anume, adeca : 20 sacale pline de DTI, 50 top6re, 200 donite, 20 cingT, 10 scirT buue sdnat6se, i 2 tulumbe ; si aibä dumnélor acum a face eintare la acestea, si le stringi, si lo

IsTonle. RostliirLoarr 529 implinésci t6tei pururea si le aibi gata in toticésul, afari din trel sute to- póre ce s'att (WA atuncl la guardia mare. Ca aceste tacamurl ale foculd sfie damned vel spitarili dumnéld vel ag. datori indata ce se vor da semna de focti la vre-o parte de locù,si alerge d'impreuni ca capitaniI de foctii ca totI 6meniI lor d'imprSanti cum si top zapciii spitirescI i agescl, ea totl 6amenil lor d'împreun salerge la loculti foculul, fail de a nu socoti c este plasi agésci sé tl spitarésca, niel si se OM indrepta ca zapciiI dumnélor. fostil de rAndtl, ci la o intêmplare ca acésta top cel se se afia. in zapcilaa, sl fie datorl a alerga pentru stingerea foculd pentru apharea politieT, la care si lucreze far' de sgornotÙi firi destrigare, Cu scarl, ca api, cu cane, ca top6rei Cu t6teergaliile dupi trebninti pana In stérsitil. Vatavulti de sacagili ca tog sacagiff Bacurescilor, cari sunt indestd, datori si fie si el,osebit din sacaleleagescI si spatitrescI a alerga, ca si dea ajutorA ca caratula de api pentru stingerea foculd, pani in sférsitil ; pentru care dumnéld vel spitarg i durnnéld vel agi si-'1 siléscA fari voIa lor la intdmplare de foc4 a se Oa ca grabi ca sacalele pline de apai .a cira nelipsita se stinge. T6ta prostimea carI sunt privitorl, ce nu se afli cu nicl o tréba, si fie datorl a da ajutor pentru stingerea foculdf, iar vecinula de aliturea are a'sY griji de casa luI dud vênttìlfi foculul 11 este in potrivi, firi de a na se trage la alttl, neputbd4 la 2 locuri a proftaxi. Acesttt nizama a fosta supusil IntarireT feld-marqalulul leitenant baron fon Entenberg comandantultt tuturor oOrilor Printipatulul Va- lachiel, cu urmati5rea anafora: «Acesta este nizamulti celti obicinuitti alg politid la tréba foculd, ce s'a6 urmatA tot-d'auna, care v'épndu-se da Ecselenta tal si bine-voescl a-'111 iscili Ecselenta ta, snre a se facepublic in t6ti politia si a se pane de citre dam- nélor zabitil politieibite infapta, iar pentru ajutorahl ce se mine a face si partea ostasésci la intêmplare de foal', fémane a face Ecselenta ta rênduelile cele cuviinci6se, unite ca acesta nizarml; insi ne rugimd EcselenteI tale, ca sa bine- voescl a pane pe soldatI la nizamil pentra a iconomisi si a cumpini focurile in quartirurile ce sedti mal cu mgsura si md ca socotéla si cu grije i pentru as- ternuturile de anti i pale si fie ea grije de focti,i pentru ciubuce a nu Arabia nicl el* pe rang& fênurI si la grajdurl i pentrucuratireacosurilori pentru a sirguii insusi catana aceld quartirA sprn stingere pkn' a proftaxi ajutorult1 celti mare, iar sa nu-'s1 lase quartiruhl indata dupa ce s'ail aprinsil, sit fuga. cat sciute aunt si vèlute de fati jalnicele intémplarI marl de primejdiile foculd, ces'ati intêmplatil inteacésti politie, la staxile cele d'antélii ale orasulul, precum scaunlfi domnieli s-ta mitropolie, cum si altele dupiafari, uncle n'ail venitti %cult' de acolea, ci s'ati aptinsil chiar din nauntru, uncle oral* numal catane septóre si pe 1Ingi ticAloia acelor ziairl, carl arsA, Ming indrasnéli a arilta Ecs. tale si alto rele cercirl ce all cercatil soldatil pe la casele 6menilor si pe drumti pe cine intêlnia inteacele césar, in can ati mare griji 6menil de urmarile lor; carl aceste t6te ne rugimti si le pue Ecselenta ta la orbduiall dupi cum vei gasi ea cale. 1790, Octombrie 29. Cod. No. XVIII, pag. 410-413.

ILUSTRATIUNI

N'ama pututa afla adevératula portreta ala lul Mihal Sutu. Ne ama adresata la d. Grigorie Sutul (din Bucurescl) cu rugaminte sa ne comunice, fie acela portreta, fie orl ce acte relative la familia sa, dar domnia sa réspunsa, ca nu posede nimic, absoluta nimica despre Domnitoril Sutu. Totusl ama dobandita o esplicare utila In privinta portretulul cu numele Mihail Sutu, ce ama anexata la an- teriorele nostru voluma. Acesta M. Sutu este cela care Domnesce in Moldova, la 1816, ded lectorele nuila va confunda cu M. Sutu de care se ocupa volumula de Ltd. In volumula V voma da portretula lift Al. Moruzi. Rugama pre totl cel call, din familiile Domnilor de carI ne ocu- pama, séa si streinl lor, poseda actei portrete relative, sa ni le im- prumute, spre a le utiliza la opera nòstra si apoI le voma restitui. Voma indica pururea cu buna credinta' sorgintea comunicarilor. Facsimile ce anexama la acesta voluma sunt din codicile XVIII, MX, XX, si XXII. Nu puternü da facsimile si dup. cod. XXI, pentru ca acesta co- dice nu mat esita la Arbiva Statulul.

INDICELE TOMULUI II ----

CAP. I Pagina

Moldova dupit pacea dela 1792. Alexandru Moruzi Domutl 1 Arzmagzar alü DivanuluI MoldoveT 2 Aualisa FirmanuluI Porti1 2 Analisa luT Koch a primelor articole din tractatu1t1 dela las' 5

CAP.

Tdihaiü Stitu Domnti ambelor Principate 6 Cartea caimacamuluT ce s'a orénduitil la 5 tinuturT ale MoldoveT de ciltre Sutu 7 pece 011 ispravnicilor co s'a ort.nduitrt la 5 tinuturI ale MoldoveT.... 8 Publicatie la 7 judete ale 061 si la 5 linuturT ale Aloldovel, cä siltpSuirea nemtilor este numaT pftng, la August 28 10 Divanult1 din Romani caimacamulti luT Suttt In Moldova 10 Carte legaa ce s'ají fácutrt r6spuns5 la episcopuIrt RomanuluT si la boerii din cincl judete ale Moldovel 11

CAP. III

Donmia lul Alexandru Moruz. Catirisirea mitropolituluI MoldoveY. Iacob Sta- mate. Némult1 luT Moruzi. Se opresce la Roman 12 Ambrosio vechibl mitropolieI Wolf despre acéstA mitropolie ...... Inceputula actulul prin care Comisiunea mixt5.alésti de Al. Moruz reguléz5 ho- tarde MoldoveT despre Transilvania 14 Mitropolitult1 Gavril aruncata In fiare si trimistl la Constantinopol. lacob Sta- mate succede. Veniamin Costacbe la episcopia de HusT. Miscarea li- terar5. sub Iacob Stamate. Regularea hotarelor MoldoveI despre Ardél. Delegatil MoldoveT la acdstA lucrare 14 Nizarnulü prin care Al. Moruz apilr5 pàdurile de ttliere neregulata ...... 15 HoeriT din Divanukt lui Moruz. DriighicT despre acest5 Domn5 .?,. 16

532 V. A. URECIILI

CAP. IV Pag i !hl

"Mallad Sutil Donniu ala Munt(liiei 15 Necesitatea de a se serie istoria documentan 17 Obiclimitula alai in ce chipa s'aillactad la intrarea luT Milmia \roda Sutil! in a dona dorniiie 17 Ordinula pentru alaiuiu primirel D6nmel luí Miltail \roda Sutul in Buctiresci . 2 Publicarte la 17 judete ale torilila 5 tinuturl ale Moldovei pentrit veslirea Doné niel Mihail Sutil 22 Proclarnatiunea catre tértl. inaintala ispravnicilor in cele 17 juche ale Aluideniel 23 Puhlicatia de Insciintarea domniel, data In Bucitrescl 25 Proclamatiiineit adres.i15. deI. Sutil Craiovenilor prin caimaciunuf Craiovel. . 27

CAP. V

Administratiunea sub M. Sutut Caimacamulti Critiovel insacinata sil primésca. judetele (lleno (lela Mitrolschi. Divanula lul Sutil. Boeril grecT. . . 28 Liga de Tiumele ispravnicilor rénduitl de M. Sutul la judete In 1191, Sept. 13 .. 29 Hotiile volintirilor 1792. Aprilie 2i1 30 Stapirea hotilori combaterea epidemici 31 Cart] legate catre anume hoerT pentru a cerceta hotarete despee nerntl, de s'ad mal intinsa cu tablele inc(ice séa nu 32 Pitacil la velitil loerT. sil socotéscil ce boerl sil mOrga ett botarnicil impèratescl . 32 Cali legate catre mal mult] boer] ce avéa sil cerceteze hotarele despre nemt] . 32 CiIrticatre hoeril ce s'ajíorOnduita a fi tanga,hotarnicil tOrel romanesci sia1 Nern ti e] :33 Persecutarea partisanilor lui Mavrogbene. Numele hoerilor cc s'ati rénduita in judetele margintnie, pentru cercetarea botarelor 34 Porinica a da hotarnicilor impèratesel, cal.* si cal si cele trebuinci6se de tirana mergEnd pe la botara 35 Carte lega& la caimacamil. tota pentru cal §i cande, de tréba botarnicilor impO- ritesci 33 Carte legata la Stefan Macoveia. a fi la judetula Buzèü cil hotarnicia tOre1. . Carte catre Ghittrgiu paharniculu: catre stolnicula Dimitrache cu altT dol, co sutil renduiti a holari terl 36 Irrinalirea avereT lul Mavrogheni. Béspunsti catre boeril ce sunt oréndifill tanga hotarnicil Ore! 36 Carte legala la Mihaia Sthica, pentru indreptarea la nisce senme dela holanda (Ora 37 Jaiba boerilor celor ìipricina cu nisce sal, pentru muntele Baiul 37 Porunca Dommilta M. Sutil. de a se cerceta afacerea BaiuluT, din 5 tunie, 1792 38 Cartea catre hoeril rénduitl. a cerceta la botare muntil ce se impres6r1 de ROsnovitl 39 Carie legata la ispra niel] Giurghilill. a da mana de ajulorti lul Alecu biv 3') logf., cc este orénduitit a indrepta hotarultt despee nendi, la munti1 Tismane1.. 39 Pitacu ta pariutiI arehiertli vetitl hoevI. peutru eercetarea tucruritor tul Mavrogbeni lIrmarirea slujbasilor lui Mavroglieni 41 Ordinula hit Mich. Sutil. catre ispravnicii din judetula Gorj. de a se cerceta cele coinimicate vel h,l.Enache Vacarescu, pelan( nisce ne-orOnduelT in judetulti Cod. pe vrempa liti Mavroglieni 42

ISTORIA ROMANILORCF 533

Pugina Anaforatia ispravnicilor Gorjului. ca respuesu la ordinulaDoinnultif. Pitaculu din 19 Main, 1792 42 Carte la ispravnici1 IliisceltiliiT. C11111 sa urtneze la pricinI de judecittl, perdru jade- -rile Intemplate in resmirita. Respunsil la ispravnicil ot sud Prahova. pentru afacerea liff Stoica, cu nisce volintiji 43

CAP. VI

Nizamuln lurcilor subt Sete. Pasportn. Diverse alte mesurl 41 Cartl legate la 17 judete ale tem.!. peetru nizamuln turcilor 44 Publicatie la 17 judete si la caimacarnit, pentru suditI 45 Cali la totl vatasiT plaiurilor. ca sa nil slobilda pe iiiineul a trece inlatettre, fara de revasulil dunmeltif vol spataril, ltespensn ispravnicilor Bezel)let pentre Smaranda sotia cilpitanululCristett.sa ;MA vole a merge In Ardeal, asemenea pentrit Pavel lialeanu Carte care Durnitrache, vatafulu de plain si catty locuitoril de acolo. ca s'au ase- Ohl told Durnitrache velat11 96 Carte pentru a se face cercetare lui Duntitrache vatallilu din plaiuln despre Bu- zeil, sud Saac 47 Despre nizamulil vatasilor de plain. Carte de vatafil de plain. care se da la millet vatasilor de plain 49 Carte legal& dire Alexandre Farfara ispravnica ot sud MeltedintI, a cerceta While ce an daté plitesil pentre Petro vatafulft 51 llavaeturile. Actil relativn la havaetttlnspatarultil alil 2-lea. Angora pentru urmarirea dupd reclamatitml particulare a admnistratiunel luT Mavrogheni. Respunsa la caimacamil pentru pricina jaluireI potecasilor din Valcea, le ié vittafulil cate 2 jderl...... 51.1 Avitetulil (venitulti) ce treletesca sit dée plaiurile dimmeluI vol vornicil Lista plaiurilor teril de sus(' si de josn 53 Anaforaua luI lenache Moruzi, vel vornicé. pentrit afacerea llinciti, sotia Michael, vatafttliSt plaittluT Ialomita ot sud. Dantbovita Carte legata la Cairnacameln Craiovel ca sa lee cate 4 parale de rimatorn ce ese ditt téra. cunt a fostil obicein. 55 Publicatie la 17 judete pentru neferil zabitilor a 1111 face jafurT unora si altora Anaforaita ce s'an filcutil iii dosuln jalbeIpreotilor si maziliTi locuitoril din satele ot plaiulul Scileitilor sud Saac. pentru a-'l face capetenie Ilona la acosté locil fundé fen de bolt Anaforatia 56 Anatoratta dittnnéltil vol spittarn peutru slejitori1 capitaniel MarginenI 57 Gererea dumuéluT vel spataril iiiacestit afacere 57 Carte de indrepiare luI Const. Plicleanti, vittafti din plaiiiln Slanicultd 58 litiporteln episcopulul Dositein Blizeil in acésta afacere ...... 58 Cali legate la ispravnicIi una la Caimacamelft Craiovet pentru 59 Pitacit la spatard pentru 6meniT streinT ce itnibla villa néptea In Bucurescl 60 Carte cu zapcin renduitil (lela dumnelet vol spatarni ce 50 poteras1 pentre 11001 ce ail esitti intre Maxineeli Gradiste 61 Por;; ncT pentru Ii isce hotlcea é calcaln pe tier' Weill neintit si l'au omoritu la sud Alelletlintl 61

534 V. A. niscuLt

Pagina Carte de polcovnicil de Craiova. Mihal Sutu a pastrattl organele de administratiune aseciate de Alexandru Ipsilante 62 Carte de polcovnicd ot Cernet1 sud Mehedintl. Dumitrache Sandulache, polcovnicd la Craiova 63 Carte de polcoimicie de Tergovisce . 63 Publicatie la bíte judetele pentru suditl a nu cumpera lucru statator In ter&.. 64 Carte legata la ispravniculd PrahoveT pentru venituld mosiilorce Nail date la streinl 64 Carte la ispravnicil VâlciY,ca sa nu Ingaduésca pe Emil suditd Nica sa cumpere lucru statator 64 Carte la ispravniculd Argesulul pentru und munte vendutd la nisce UngurenT in anuld trecutd, oprindu-se a-'1d mal vindei anuld acesta 65 Carte la ispravniciT Gorjulul pentru und munte ce este zalogitd de mosneniT Fran- cesa la nisce streinl 65 Pitacd la boeril epitropT pentru venituld mosid GanjanT, vendutd la una turca s'o ja In zaptuld epitropie1 si sa Intòrcä banil turculuT 66 pece citrY deschise la judetele de pe marginea DunareT pentru veniturile de mosil 66 Carte legata la ispravnicil \rased', pentru venituld mosiel Paraipanil, ce ad cumperatd Dumitru Goia cu banT turcescl 67 Volnicie cu copild de casa pentru aducerea ispravniculuT unemosil ce ad venduta venituld aceleia until turca 67 Aducerea luT Nic6ra si a luT Paraschiva carI cu baniI until turca au cumperatd venituld mosiel Ulmul 67 Porunca cu mumbasird-ciohodard, ca *sa, cerceteze pricina mosiel celel marl In urma raportuluT medelnicerulul Gr. Hrisoscoleu ca cumpératoril sunt amestecatl cu turciT 68 Respunsd la ispravnicil din Ilfov pentru und Pascal negutitord Darstorén.. . 69 ,Poruncà catre ispravniciT din Ialomita pentru superarile facute de dol turcl .. 69 Porunca catre ispravnicil cator-va judete a da ajut6re until beslega Insarcinatd cu prinderea unor turd trecutl in téra WI vole 70 Jalba lul Dec. capitan catre Vocla M. Sutu prin, care 'I cere a departa din sata pe preotésa lul popa Florea Mclean din MatrenT, pentru al atrage prin purtarile el role pe Turcl, carI facd superare satulul 70 Raportuld lul Vintill Prejbeanu catre tnitropolita In afaccrea preotese preotulul din Matrent 71 Ordinuld luT Voda M. Const. Sutu de a ridica din amid said pa preotésa .. 71 Ponturl calm vätaseil plaiurilor In ce chipa sa urmeze pentru paza plaiurilor.. 71 Carte ce s'a Muhl catre locuitoril plaiululi catre vatasiI dela plaiuld TeleajenuluT sud Saac, pentru paza plaiutuT. Pasusd. Regulele prin sate din res- pectuld hotitor 73 Anafora de vinovatia lui Manolo ce ad fosti1 vätafti la Teleajen 74 Raportuld vol logof. Manolache Brancoveanu In acésta afacere a luT Manolo vatafuld 75 Bud altd raportd Inafacerea vatafuluT Manole, da catre Const, Cantacuzino Alexandru Clucerd 76 Carte catre polcovniculd Bank& Urseanu renduitd epistatil la Campulung .. . 76 Carte de judetie a WI Sterie a judetutuT din ampulung 76 Anaforaua Domnuluí Alex. Const. Moruzi, care dovedesce conservarea privileghiu- rilor din trecutd ale republicel Campulungultil 77

!mate Romix' moat 535

Pagina Anatoraua Domnulul Mihail Const. Stitt" de a se implini talen l 40 lul Nicolae ceausd care a fostd pradatd de Const. Hrisoscoleu ispravnicd la Buzdd 78 Raportuld. luT Gheorghe comisd catre Domnitora In acésta afacere a ceawluT Nicolae 78 Delegarea luT Vasile, tutungi-ba§a, sa cerceteze faptele judetulul dela Ocnele marl 78 Raportd alit marelul visternicd asupra neregularitatilor unor parcalabl 79 HotArIrea DomnuluT asupra acestul raportd 79 Carte de judetd la orasuld vel Ocna sud Valcea 79 Volnicie cu orènduitd ald Mariel séle ca sá fad, cercetare de jalbile impotriva luT Gheorghe, cdpitanuld dela Ciocanescl .. 80

CAP. VII

Religiunea sub Mihail Sutu. Mórtea mitr. Cosma. Filaret II Inscdunatd la 23 Septembrie 1792 81 Pitacd catre dumnélul vel spatard i cdtre dumnélul vel post. epistatuld agiel de a nu punta nimenea portd arndutescl i arme, far& de did arnautil . . fi Carp legate la Wiz judetele partil de josti, ca sa Insciinteze pe egumenl sá viná cu hrisdovele sa si le Inoésed 82 Pitacd la pdrintele mitropolitd si la parintil episcopl si la dumnélor veliti1 logofet1 a da porunca egumenilor sa drégá midnastirilei bisericile 82 Raportuld mitropolituluT Filaret In privinta relel stArl a meindstirel Coziai acor- darilacesteT mOndstirl de 3 anT de scutire si de10 ludiT 83 Carte de egumenie a lul Nechifor eromonachd, eclesiarchtl santeT mitropolil la mörtds- tirea Délul. Repararea mônastirel sfantulul Saya 83 Carte de vindricid a bisericeT de la Agiescl pentru vindriciu ce are la sud Saac 84 Carte de vindricid a bisericel de la Agiescl pentru sud Olt 84 Cartea bisericeT din Agiescl pentru vinariciuld din sud Dambovita 85 Cartea bisericel ditt Agiescl pentru vindriciuld din sud Slamd Minnie 85 Cartea bisericeT din AgiescI pentru vindriciuld totd din sud Saac 85 Cartea mOndstireI Vlachsaral de vinariciu ce are la sud Romanatl 86 Cartea de vindriciti la 89 pop6re micT §i marT la sud Gorj catre mòndstirea VlacsaraT 86 Cart,T la 5 judete ot preste Olt pentru vinariciuld ce ad manastirile acolo . . .. 87 Carte sfinteT EpiscopiT 116mnic pentru tèrguld ce se face la Dragd§anTi Batca . 87 Volnicil cu mumba0rd pentru baniT milelor mOndstirilor 88 Carte la calmacamd totd pentru acésta pricina 88 Carte cu logof. orénduitü ca sá asetle egumend la mandstirea Radu-Voda .. 88 Carte de egumenie a luT Ignate Protosighel ce s'ad facutd egumend la Radu-Voda 89 Anaforaua pentru a se luasocotéla proegumenulul Portenie Delénul 89 Raportuld mitropolituluT Cosmai vol logoféld Manolache In acésta afacere .. 90 Réspunsd la calmacamuld' Craiovel pentru vinäriciuld din Doljd . 90 Pitacd pentru a se lua socotéla pro-egumenuluT Macarie ce a fostd la Antimd . 90 Pitacd la cel orOnduitI ca sa iée socotéla memdstirel Glavaciocd 91 Cartea pdrinteluT episcopd Minnie pentru 4 scaune 91 Carte pentru und scaund de carne scutitd ald mOndstirel sfantulut Spiridon din BucurescI 92 Cartea mOnastireT Snagova pentru unit scaund de pe Valea Negovanilor sud-Saac

pentru o blicanier4, 9 I e 92

536 V. A. Unmena

Pagina Carte descittéla a untit semilla de carne a bisericeldin malutlatia saintuliff Gheorgbe ot Craiov 92 Resolutia plisa de Miliail Sutu pe anaforatia mitiopolilului Cosma in privitita ménas- tirii sfantu Ion din Foe;iftill 93 Angora pelan' a fi opérata naittastirea saltan Ion din Foqatil de datornicl ... 93 Iirisovii ala schittiltti sfantu Eletterie din IlueureseI pentru muele ce are. . 94 lirisovulastintelmanastiri Nauta de Ruga cetatea ()brida 9:1 Biserica catolica ntiliti1 90 Oratiile ce s'att cititu la !batida, seetthil de postule cela nutre ala' Pascilor 1792 Februarie 15 97 Cartile ce s'ag. Menta catre locuitoti prin judete pentru postula' Pascilor 98 Enache Viicaresett dicheotilax contribue la alegereaIttIFilaret 99 Carti pentroceice vorfi dalori la réposattilil milropolitu Cosiuia ca !limita ispravnicii judetelor airl la cantara domnésea*ila caimacamil 100 Anaforatta i resolutitinea liii Voda Alorttz in procesula pentru Ine*,:te dintre Pan sin Popa Constantinett egumenula Spirean 100 Siintaméntula pudfirel la romance. Langeron 4despre etic6nele romanex 102 Scandalurile cu fetele neeinslite. Anaforafta mitropolitulta Cosma din 4 lidie 1792. relativa la fetele ticcinstite 102 Procesulu fetel Anastasia ett capitaitula Luca. ca ari uecinstil-o 103 Pitacti la agá.i spittara pentru fetele ce cada in spinarea 6menilor. Publicatie la 16te judetele ila caitnacamil ca sa faca eunoscuta. la totl botarirea in privinta fetelor 10 I Anaforaua In dosulu jalbel Alariel véduveT. in procesula Cu Polichronie cO. -aa t'a- cula 1.111a copilu 105 Analbraua iii dosula jalbil Tufi Varlami Radu in procesula co S6re Oprea pentru stricare de fete ... 106 Judecata lui Nicola Cojocaru cu Anita fat.t 107 Anaforaua in dosula jalbiI Mari contra barbatit-séu care s'a cuntinatil Cu allá. muere 108 135svralirea preotilor din Mehedinti. Actele relative 109 Ciuma la Bucuresci in 1792. Pitaca la agá. ca sa implinéscit slégult1 polcovniculul de cioeli. Pitaca la spataruht sa mt ingadue mutarea de altI mahalagil in maltalatia 110 Nizamula dela 25 lidie1792 oprintla pravalia01 de a dormi prin pravaliI din cama ciumeI 111 Construire de lazarete pentru ciumatI. Raporlula liti Vintila Prijbénul inteacésta afacere 112 Cutia milelor si veniturile ei. Itincluirea lul Sloica logf. de epitropil 11:3 Perceperea diverselor venittni ale cutieT 114 Alectt Vdcarescu cOtitittard datora sa-'0 platésca laxa la culie. Incheerea socotelilor cutiei. Pitaculu doinnesca din 6 lunie 1792 §i anaforaua epitropiel relative la ettLie 115 Pensitud la védilve si la'echi ofjeill dula cutie. Pensiune de 5 tal. ferneil Pet- cana eitit din roble. Pensiiine luI Nicolae ce au foto limara 116

CA I'. VIII Cultura publica. e6la sub Al. Pensitine lui Neculai fost ciato,ot de tu- narL Aspineuea liii Radu post. Moldovénul. Asemenea hil l'alache proin ciu-

Istoku. Romiarri.ontiT

Pdgina

bucciii. Anaforatia pentru pensiimea lul Siefan ciipitani1 Prijbtt nl. . 117 llrisovulti sctile1 sloveneset din SI'. Glieorghie vechiä 117 Scóla dela SE Saya octipatil de curlea dornitéscit 119 Pitará la vel agá sä. radtdasclunO zapciä Cu 10 slujitorl la repararea caselor din Sf. Saya. Pitacil din 4 Sept. 1792 relativa la biblioteca (lela Sf. Saya Alta:uva sctileT elenice dela SE Saya la D-na Pilacil pelan' che'. tuéla restauräriT caselor dela Sf. Saya mide se miltä. domnia. Carte le- gatä la ambiT episcopT sit trimitä banii sctilelor. Pitacil la milropolitti pentru baniT ce mòniístirile art a da se(ilelor. 190 Sctilele inchise din causa citimeT. Setilä la JiT ki la CarbuileseT. Stolniculu mitrache organisézil o sc616. la Jii. Carie deschisä la ispravniciT dela JiTulti de susä, aruncandti date pe negutitorl in favirea sctileT 121 Drisovulá sctilel dela DragoichioT pc drinnula ConstantinopoleT 192 *ctila de pe mosia Preajba a 1111 Ilagi Stan Jianul. Hrisovulii paharnicillid Stan Jiamil . 123

C.11). IX

Ti'raniT sub M. Sutu. Revocarea asedäril 1111 MavroglieniT in favtirea Orando].. 191 TreI ciírti clítre locuitorii din Jitil de susrt pentru iênduiü alca. Sittu revticá fo- losintele locuitorilor de pe mosiile mitropolieT. Actele relative 197) Achl de revocarea ponturilor 111T MatToghetii 121i Drephilá de a face vinäi rachirt de cAlre sätenil de pe mosiile nnilstirescIni re- vocatrt cu pitaculti lid Mihail Siitu. Anaforaua si resolutiunea Domnito- rultiT din Decembrie 1791. relativä la monopolulá spirttiselor, la dijma fe'nultiT. /a podulti de apa lalomiteT, la drephila de a lila lemne din pädure, la t'in- mullí dela mtirá, la litere de vite pentru mancare. 127 Anaforatia pentru locuiloriT de pe mosia Gherghita a mitropolieT. relativá la clactI. Carte banultiT Brancoveanti ca sa nu v(Indälocuitori1 vinti siniebla pe rnosia GAgenii 128 Dreptuhi táranilor la lemne din padure. Apárarea prulurel Aftintatilor. Cartea mänästirii 11lärginenT pentru cárciumile dela Ocna Teleg-t 130 Dumitrache Catarght cere ap6rarea prompi de pe mosia Ghebtiia. Calle de padure opritá in favtirea paharniculuT Valgan'. In mosiile Mogosescili Verescil 131 Calle de Ocluye a nafingstirel Slobodia. Drephilä desuliali1atolocuitorilor. Dreptult1 de pescuitrt in bälti 132 Carie pelar(' a se face leasä la salida Tigruiesci. Dreptidri de a hia brudina la poduti. Resoluthinea anaforana dupit jaiba Ittl Matiolache lirancovektint relativa' la brudina 111101' podurt 133 locuitorilor de a nit fi trasT la judecatá palia la 10 Maia. Publicatie la ttite judetele. pentru a mi trago prin judecAtT pe itimenT iii cursulu lu- ne lulie. 134 Ronninula casätoritil cu o tiganeit devine roba. Procesulti setrarultil Stefan 0111- nescu cu Marin, pe care-'111 cere deigattä. Publicatie la ttile jinletele la Caimacamul CraioveT pentrn a iii1 se tragr 1.)111P111 ill jIlllecalA diga UiSep- tetubrie pilliä la funge ItO Octombrie 135

538 t A. Mama

CAP. X Pagina Justitia sub Mihal Sutti. Pitaca dire boeril judecAtorl dela depertamentù', caute judecAtile 137 Pitaca la mitropolita si la velitilboerI, 0, se adune la 2 césurl din di. Pitactl catre stolnicula Dumitrache sa mérga la depertamentula de 7, sa suplinésca nisce judecatorT absenp. Boeril grecl din jurula luT Sutu. Carte de ald 3-lea logof. la depertamentula de 4 dela Craiova 138 Fanariotil isbutesca sIt obtie admiterea In slujbe, alaturea cu boeril paméntenT. MésurT luate de M. Sutu In justitielegea protimisuluT. Circulara relativa la acésta mésurti. 139 Pitacula Domnitorulul, prin care se ordona. Divanulul sIt alcatuiasca nizama regu- lAtora la arendarea pasunilor 141 Raportula Divanulul catre Domna, prin care se insciintéza, ca subt cuvénta de protimisisa, unil arendas1 nu vor sa iasa de pe mosiei sa o predea proprie- taruluT la termen, ci o inchiriéza altul arendasa, ca si cand ela ar fi stapänù. 142 Raportul din 25 lunie, 1792, aid logof. Brancoveanu, 'relativ la filodorimei resolutiunea lul Sutu din 3 Iulie, acelasT ana 143 Interesula ce Oda M. Sutu, pentru sérta arestatilor sub villa de hotie. Porunca catre dumnéluI vel caimacama, sa trimitá lista fie arestatil ce sunt In pus- caria Craiovel 144 Carp legate cAtre camArasil de la Ocna Slanic i Telega, ca sa trimita catastiha de cel îiichi1 acolo.Pitaca la boeril dela Criminalion, pentru coi ce se aducil la osanda puscAriel 145 Anaforaua domnulul vel spatara, pentru hop ce se sloboda dela puscarie, a se da prin scirea spAtariel sub chezAsie. Resolutiunea DomnuluT pusA pe acéstA angora 140 Raportula caimacamulul Const. Sutu, pentru Pavel post. dela Caracal, a i se pre- lungi sorocula datoriel Inca cu 3 lunT. Incuviintarea Domnulul ., . 147 Porunci Domnitorulul M. Sutu, catre biv vel stolnicula lordache Colfesculí cutre ispravnicil ot sud Vlasca, ca sa iée subtepitropie pe copiil ColfesculuT. Porunca dire ispravnicit din sud Slaam-Rômnic, sIt orénduiasca una coma, care O. inscrie Inteuna inventara averea unuT sudittl némta si sa o dée pe séma lul loan Gotfrid Ipocicar, care se angajéza a o da la agentia aus- - Pitaca catre postelnicula Teodosie Tigara, a deserta casele mainel TurnavituluT 148 Carte pecetluita la mOnAstirea Snagov, ca sa tie Inchisa pe Nicolae Mavriche. A doua carte totti In acésta privinta. A treia carte tota la egnmenulil mOnastirel Snagov, ca sIt trimita pe Holteia la mônastirea Marginen1... 149 Douè carp legate la Teleorman si Olt, pentru una Balinasoglu, turca Nicopoian, ce s'a facuta stapana pe 2 mosil si le-a dijmuita, ale vorniculuT Slatineanu. Porunc5, de volnicie pentru una Enache, catre vel armasa, ca sa o dée la Ocna Telega 149 Carte legata, rèspunsa la vatafula din CAinenT, pentru o muere de dincolo de muntT, ce fusese prinsá arandti in térai detinuta la judecata tére1 149 Carte legata CaimacamuluI Craiovei pentru 2 hop ce sunt prinsl acolo, sa-'1 trimita 150 Pitaca la polcovnicula de seimen, ca pe Alex. Colceag sa-'14 ridice la. Inchisúrea seimenilor. Porunc5, la ispravnicil Focsanilor, ca sá se iée In scrisa lucrurile luT Bogdan arménula, ommita de Osman Nefer 150

Romixmone 539

Pagina FlAspunsti catre ispravnica ot sud Valcea cum ca. a scrisd M'Aria sa InAuntru se pringa Dima Soittos, ce trece peste munpi prada pe plaiasI 150 Carte de ftore armad ot Craiova 150 Carte de ald 3-lea logof. la Divanula CraioveI 151 Volnicie cu mumhasira paliar., sa aduca pe Map, i Caterina, ca sa stea in ju- decatá cu egumenula Bistriteanu. Pitacü la dumnélul vel spat.i vel agá pentru o muere si cu un-d copild dela orasul Tibre de peste Dunare, ce ati furatd nisce banl a unuI Serdeni Gheciti, Osman Aga stApAnuld lor 151 RAspunsil la Caimacarn4 pentru averea unuI Stoian capitan, ce aa fugitd la NemtI 152 Carte de condicaril de judetil 152 Numele condicarilor ce se orAnduescd pe la judete 154 Rèspunsa la ispravnica PrahoveY, pentru suditi1 ce tind veniturl la moi1. Po- runci catre isprav. ot sud Teleorman pentru und Nicola ot Rol-de-Vede, ca trimitA la Maria sa. Porunca. catre ispravnicil ot sud BuzAd, ca sá trimita la Voda. pe Alargarit biv 04 3-lea vist. 155 Carte de boera judecatorn la depertamentul de patru ot Craiova 155 Carte de judecatorti la Divanuld Craiovel .. 156 Carte de judecatord la depertamentuld de criminalion ot Craiova 156 Carte la vornicula Prescovénu, pa sá fie si dumnéluI la Divanult1 Craiovel. 157 Carte la dumnélul caimacamula Craiovel pentru dumnélul biv vel vornicd Pros- covénu 157 Carte catre caimacamuld Craiove1, dAndu-se scire de judecatoril ce s'ag rénduitd. Divanitil CraioveI afar& din dumnélul Prescovénu ce s'ad rênduita cu deosebire, 1791, Noembrie 18. (Top sunt hoeil roman», 158 Depertamentual de 4 ot Craiova . 158 Depertamentulti de criminalionil ot Craiova. Poruncá catre agá ca sa slobéda, din inchisére pe uncí oeril al lul Dumitrache Turnavitul. Carte de judecatoril rAndititil la judetri 156 Judecatori1 ce s'ad rAnduitti,1791, Noembrie 12: la depertamentula de 8; la depertamentulil de sépte; la criminaliond. BoeriI epitropT. Ajutoruld epitropilor 160 Se da carte de volnicie zapciuluI spataxescti, sá mérga a gasi pe negutitorasulli ma- mularO Tanase si a-'1d aduce inainte impreuna. cu Samen arméndi Panait fostd capitand de volintirT. Carte legal& la caimacamula CraioveI pentru holta luI Dobrotan a o vinde la mezatti. Carte de volnicie cu 2 neferl ca SrL aduca surghiumd la MOnastirea MarginenT pe Dumitrache Deribeiu. 116spunsil la isprav. ot sud. Prahova pentru marfa Radulul MAnzul. Carte de volnicie zapciulul spatarescO, ca srL ia pe Stoica ot Flamanda duca' surghiuma la M-rea Marginen!. Voinicie cu mumbasirù, cu zapciO spatarescil, srL aduca pe nisce 6men1 dela satuld TignescT pentru pricina judecatil Armenilor ceI jafuitl de Tanait ce all fostd capitann de volintirl . 161 Anaforaua ce s'ad flcutil in dosula jalbeI ltli Barbu 13echénul pentru paguba ce 'I-a"facutO unti hotd. Raportulti lul Teodorache pahar., Dumitrache stol., Constantin stol., Dumitrache serdard pentru jalba lul Barbu Bechénul . 162 Judecata 10 Alex. logf. eu Constantin Ciolac pentru o casá ce ad hotaritil a o lua cu protimisisti. Divantatt cérta pe judecatorl Ca nu ail conclusa bine a- cestri procesil, prin anaforaoa din 1791, Septembrie 18 163 Anforaoa Tudorache pahar. si Durnitrache Bréz sérd. Cu resolutia Domnulta

540 #. A. IInteittit

Pagina tlin 18 Septembrie 1891, relativit la judecata hit Const. Ciolaci Alexandru logofètil. Ordiiiiilliti 'S'oda ca in susil disa judeeata sa se urmeze diipa ea- pula 111 listilla optulea din cartea 10 Armenopulos 164 Judeeata argintarttla cu Panait selarula pentril primejdia ce s'a inte'in- plata la sotia lul din prieina unor pisltile ale set:trulla 164 Raportula lui Iordache grarniitica, Serban Andronic i Dumitru Clucer. pentru nevasta lui 1-triste argintarula ce a fosta impuscatti (ranitA)de tina soldala care spala pist6lele liii Panait selarula 165 Anaforaua ce s'ají facuta in dosula jalbeT vataftiltif Iladu cu alft tiganl din 63ta lu1. Raportula lui lordan gramática. Serban Andronic si Dumilrache Clucer, relativa la cele comise de vAtaruin Radit icéta, liti de tigani 166 Anaforana penlru prieina duninélifi medelnicera I6n Stirbeirt cu Dinul Orèscu polcovnica pentru una igana. Raportula DivantilitT in acésta afacere ... 167 Raportula bit Stefan Prescov6Ind pentru una Portilrescu care a insultata pe Jiantil anaforaila Dontnitiul relativa la acésta ;d'acere 167 Judecata luI Iilie ovreittlil din teca lesésca cu vatafu célalit1 de butarl pentru o bute Cu rubia ce i-aa spart-o bagemdu-o in pivititit 172 Anaforaua ce s'ají Menta Indosula jalbil a lude 4 ot satula C.ampu-mare sud Arges,pentrualti 4 InuenI de ai loe ce se allá inchis1 la puscarie pentru cheztisia Ploscariultil 173 llaportulavel vistieriduI catre Donnitia penIrti afacerea intreispravnicTot sud Prallova. Enache Ciupescul si Mire Matiolaclie "Tuca. care reclama a din causa Ciuteientid liime de una aga turca 20 care en IêiiQ. Ordintila Domnitortilitl 174 Dragliieéntt Grecénu medeln., CoiNtantin pit.. Iordache Ilutlénu clucerrt, Pashal vtor. vist. aréta Donmultft eererea ce face milt6ra Pftuna pentru succesiune laaverea tatane-séa. Ordintila Domnulul din 1792 Ianuarie 10 176 Catre dinunélor boeriI judeatorl ot depertamentula judecateT 177 Prieina de judecata ce are popa Stan dela Zimnicea cii Négial. Iota de acolo, pen- tria nisce hanI negutitoresa Interogatortila 177 Pillete interogatorultd cliestiuniI de ma1 susa 178 Sentina provisorie a judecatorilor'l'Habitara Domnitorulift. Ordinula tul \roda catre aprodula vatasesca, de a conduce pe anabele part1 la ispravnicil din jud. Teleorman 179 Cererea luT Pana vel bana. Nicolae Brancovénu batiù,vel vorn., vel logof., catre Donm. de a ordona sa. se aduca la judecatá Sartal parcalaba ot Tiganesc1, pentru a se completa judecata intre Stefan i Salmen, armenT,cu suditula n6mta Panait. Ordintila Donnitilul. Anaforaua liii Stavrache de banil ce i s'aa luatri. eand s'aa dusrt jticandil cu naprustace. de cei mal josil adeca cu una liristache poleov. cu altit 180 Raportula DivanuluI pentru judecatit intre medelnicerésa Anastasia cu tilda vitrega lonita Falcoianu 18E Pa de zestre, a niedelniceresa din cate eere tul lonitá Fäle. lipsa. 182181 Anaforaua 1111 Dobrotan pentru datornicT. Anaforatia egumenultil Vilcaresitintil chir Nicodin Cu Gheorglie Diaconul Pan:1, Grigore si Itadu din sud Vasca, pentru calcarea mosiilor din botara 184 Ilapoitialit vel spatarultil Alex, Greceanti. in privinta judecatel dintre Consl. Cielep mili capilana din jud. Teleorman, Ordinitla DonmitorilluT, llapor-

lerontA Iloatimottt 541

Pagina tula lul Voda boerilor judecatorT dela depertamentulil de sépte, cerAndu-le daca trebue a se vinde cu mezatil casele cuvenite unor minorT. Raportula judecatorilor 186 Judecata luI Isac ovreiulil cu Hagi-Moscu pentru nisce sare. Raportulii judecii- torilori ordinulti DomnuluI 187 Volnicie cu mumbasirlacu, sä dée pe Ióni Alanciul la °cilia 'relega 189 Carte legatä la egumenultt Int.Thastirei MarginenT ca sa slolaida pe duinnéluT Cara- manlau. Volnicie etc mumbasiril, sa, aduca pe Toplicénu. Volnicie cti armaseln sa aduca pe nisce ucigasI dela Teleorrnan. ce ail omorita pe mitt Tulati great ianiot 189 AnaforaualuT Mecsovitul cu Zoita, sotia rèposatultd DasuluT, ce ati fosta nepota Nitulul, pentru tal. 600 dela Zoita, cu 3 zapise. Ordinulil Donmulul. 190 Judecata Oprel ¡lea Ungttreanu, cu tufecci-basit Mavrodin, pentru nisce galbenT ce se qice cii avutil la gatulti une1 oI 191 192-193 Ordin air° vatafultt dela Cainenl, pentru septe cittane; pe Sandu sin Andrel dela Cotesd 0 pe Dumitru sin Maleiti trimita. la BucurescI 191 Judecata egurnenuluT sfinteT ramastirT Comana, cu Nanescu, pentru mosia mOttils- tire1, ce se botarasce cu mosia luT Nanescu si se Impres6ra de Nitnescit .. 191 195 Judecata satrarulul Iordache Nicolescu, cu Gheorghe si Tudor din sud 13'17.66 pentru cele ce cerca dela dumnéluI 196 Carte prin care se trimete la ménastirea MarginenT, Raducanu Topliceanu . . . 197 Pricina ce ati avuta Nitu Capitanu ctt Maria NIttsulingione, pentru cad aú scosti felucca lui din fire si at'dus-o la casa eI, pentru care pricina s'atl scosiT din BucurescI 198 Anaforaoa In pricina MT Stan, ce are sti iée datorie de banT tal. 148.dela cumnata-séti Sére 199 Rèspunsa calve boerilhotarnicT, cc sunt orénduiti la rnosiaSltinic, a mtinas- tireI Coltel 199 Pitaca la starostea de negutitori, ca sti v6i1q5. via Dedulit1 la mezattl 200 Pitacti la starostea de negutitorl, a vital° cu mezata viile Dedului. spre a plati tal 102 ce este datort1 Jul Dir Suclitut .. . .. 20L Pitaca catre caimacamula CraioveI, penlru vinderea la mezatil a une bolt1 a ltet Hagi loan staroste ot tam si pentru Disco móte, sa se spite uncle se nuit . 202 Zapistila de asegéminte 1ntre slug: Scarlat Milialescu cu Diamandi Bulticbasit. penfrit rèmasula sotiel luT . 201

CAP. XI

Bovril sub M. Stitt'. Privilegliiile boeresc1 sub M. Sutu 201 Ponturl pentru scutelnicT, aratatére de chipulti si mijioculü prin care sil se !hell urmare de acum Inainte . 205 Porunca data de M. Sutu vel vist. lenache Vacarescu. ca sii pile In aplicare ponturile de scutelnicl maI susti citate 220070 Hriséve speciale unora din boerI pentru scutelnieT. Hrisovulti durnnéltrt banult6 Chica pentru scutelnicl. Scaune de nuiceltirie scutite ...... Palm carp la warn scaune din BuctirescT.ce cu brisovúi cu deosebilecartI le are sculite casa Itiminatuhil beizadea Grigorasco Sutu. Cartea (11=16- istoria Romeiniloril de V. A. Urechill, TOM. JI alll serial, 17861800 al IV-lea data 1774. 05*

V. A. tiltECHIA

Pagina liii logf.Manoi1 za vist. pentru una scaunii de carne din BucurescT. Calle de sculire a ami( semilla de carne alit lui Dumitrache duma ... 208 Carie de una scauna de carne scutita alti ha Serban biv ala 3-lea toga din po- porulü sud Buzárt. Jalba si porunca gospod. ce s'art Menta In (losa pentru nisce seaune sculite, ce art mosnenit DobrotenT, pc mosia lor sud. Saac 200 Cartea duninéluT vet logf. Cretulescu pelani una semilla de carne din valea Poe- neT. sud Saac. Carte de volnicie data biv. vel hanulul Nicoltte Branco- vénta de a face pe mosia chut-mata GagenT térgit tu fte-care anil la Dunli- lleCit TomiT. Carte tota catre Nicolac Bdincov. biv vel baila penlru scutire a 4 scaune de carne si apérare de erbárita 210 Brisovulti dumnéluT vornicalaT Morirá pentru mosia PloescT. Carte de slobotlenie biv. vel logf. de téra de josa Costache Ghica de a hice térgil o data pe sèp- tèmäná la mosia sa BaTcoin sud Prahova 211 Sése-spre-gece privileghiurT alevornicilor, Insa 8 de téra de stisCisi 8 de téra de josti 213 M. Sutil Tedia de asttpra boerilor camináritula iii iinatO de Mavroglieni, scutinda pe boerl de la vel baila pana la vel clucera de arie, mitropolia, episcopia mandstirile mar". PublicatiT pe la bite judetele pentrtt crninrituí. ca sit se iée de pe la boerT 214 TreT privilegiurT ale logofetilor de la depertamenturile din Bucuresci, "usa la depertamenturile de opta, de sépte si de criminalionrt 215 Patru privilegiurt a mara logofett de la Divanula Craiovel 215 Hrisovula de scutirei dare de privilegiT a patru logofett de la epitropia obstéscit din BucurescT. Cartea de scutirT a Itizbasil de laDivanit 21G Ilrisovulrt Domnulal M. Stita prin caro se relnoesca ciocanasilor de la ocna mare dinValcea scutirilei jurisdictiuneaspecialrt.Mile date la boerT. Pitaca catre stolnicula Dumitrache, ca srL dée lal. 1000 pentru beTzadelele Glii- culescI 217 Pilan la boeriT epitropt, ca sA deschi4á o odae de la Dtímna Bilasa. ce este en Iticruilaled-rulul Glieorgache,s'O o desertepenttu batuda llrisoscoleu. Cartea lul Gavril avgibasa peste venittorT. Avaetul Multurdariultir 218 Campulunga obtine si dela M. Sutu reinoirea vechilor séle privilegiurl de municipiu Citea de clacrt a dumnélut vel vornica Moruzi pentru maja PloescI . 219 Itrisovulaorasenilorde la Campu-Lung sud Muscel 220

CAP. VII

Barde i vrimile sub M. Exporittla de rimatorl, incetaté In limpula ocup. austrioce, rehicepe. Cartel legalä catre ve! sardarit Dumitrache ispralniculu ot sud Gorj pentru 2 parale de rimatora cc ese din téra 222 caro la tate judetele cu plaiurI a nu se mal /tia cate 20 parale de la eintittoril ce trecainlauntru, s'au ridicata 222 Taxe vamale gostina. Pece cartT la judetele cu plaiurl pelan vama rimatorilor 223 Carie legatá la ispravnicil dula Valcva pelan' timittorT. Carle la, N-Martilla dita Citinenl, iota pentritriniAlorl. A dota carie eiltreacelasT In acetozt a- t'acere 223

IsTuutA fiordNii.oker 54:1 .....110se

Pagina Cererea epitropiel obstes11 a i-se acorda venita din vaina porcilor. Hotarirea Donmulul din 10 Noembrie 1792 225 Anaforaoa epitropilor pentru banil cutiel ce ail luata dela medelnicerula Mimilit chip& cartile negutitorilor. Ordinula Domnultil In acésta pricina. M. Sittu opresce exportulti marfurilor si prod. neprevétlute in tractatele Turciel cu Austria. Ordinula DoninuluT asupra anaforalel epitropiel obstireI pentru absula ce se fa.ce cu vinderea slujbelor epitropiel ...... 226 Anaforaoa in pricina de mal sus il 227 Anaforaua epitropilor pentru Implinirea avaetulta cutieI dela ceT ce imbraca caftane, urmata de 2 ordine ale Domnultil relativo 227 Carte legata la vatafula dela plaiula CampineT. pentru celea ce stint oprite a nit esi dintérii, 228 Carte ce Watt data caminarulul Moscu-pentru vamile din 12 judetei tèrgurl de Mara, a fi tota asupra duninéluT si pc aceste patru lunl pana la stèrsitula anuluI 229 Carie armasultil Arcudi, cum ca 1-a data Maria sa carvasaraua pang, la sférsitula lul Decembrie. Vama de térgur1 arendata caminarulta Mogett. Etta- fumaritula, majaritulai cele-l-alte (MA pe 1792 229 Saptinaritula vornicultil de harerna. A treia strigare a mi lor si a slujbelor vamilor 1792. Licaatiunea 2.30 Porunca catre ispravnicii din sud Slam Rémnic a nu ingadui sit' vie pleura din Moldova. Cartl la bite judetele cit plaitnY si la caiinacamtilil Craiovel pentru oprirea vitelor marl 231 Pilaca la 4 boetY pentru ca sit faca teoria catalogultaamilor .. . .. 232 Carte de vamit, caro se da' impreunit cu catalégele. Catalogula vamilor 233 Cartl 17, la téte judetele si una la caimacamti, ca din iliva lul sfeti Vasile, adeca la antéia Glienarie, sit rénduiasca cate unit credinciosa la vantif. (FPO) . 283 Cart] legate la ispravnicil plaiurilor de peste Olt, a nu se indrasui sa slobéda vile a trece peste hotara in éra romanésca 244 Carte legata la vataful4 de plaiula Caineul sud Arges, pentru nisce marfa, a o slobodi. Ponturile de vétalarea vamilor pc anula 179?, lanuarie . .. 249 Restrictiunl facute la vamuirea suditilor 250 SitpunAiitula ca birù' generalCi. Carte de sapunaritil. Carte la mrna oréndui- tulta dela carvasara, ce se trimete la Siigarcea 253 Cartea ce s'aa data la mama domitulul vol vamesti, pentru a oréndui mortasipl sit cattle marfa ce o ascunda negutitoril viinda pe &lima. Pitaca la aga, pentru vatafula de macelarI i de tabacT, a aréta la carvasara pe cel ce véndai cumpéra pel.Ponturile veniqérei vitariciulta anulul acesluia 1791 CotAritulil 255 Circulara catre taxildariI de prin instritiudu-I a urma conforma cu ponturile véndèrel vinariciultti. Carte la ispravniciI ilfovului,ca sa mérgä unulu din dumnélor in judeta, sit mésére .cu urmare ditpa ponturile vinaricittluT, fiind-ca vinaricerl domtiescI la acela judeta nu stint 256 Cartea ce Wail data la manite color ce ambla ca slujba coturilor si cu ploconulu d'imAr4ieT prin jude1c, ca sit le dée ispravniciI ajutorti. Carte de ploconu la crimarasia noud. Carte de colaritti alO camarasiel domnescI 257 Carte ce se da dumnélitY vel camarasa, pentru coturile co se datt pe la negutitorl prin tkrgurT. 3 cilr0 In 12 judete, la mana celor ce stint orfinduitI pentrit ploconula cutnìuTxitíiei §i a Imptir1i (Mud 258

7)44 V.A. thisena

Pagina Gardaritula, venitü ald spatarulta ald 2-lea. Carte de gardurarart ala lui alii 2-lea spatard, la judetuld BuzettluI. Carte pentru mgsuratulti butilor cu cotula lul vel cupard. Carte de slujba Incarcatultai descarcatuluI butilor ... 259 Apaltula tabaculta. Caminaritula. Cartea dun-wail vol caminara pentru vama tabaculuI din Bucurescl 260 Cartea ce s'ait data locuitorilor din plaitila Slaniculta sud Buzga, pentru supgra- rile co aa de caminarT i de vamesT. Stujba can tartiluT. Carte de slujba cantaruluT 261 Fumarituld. Fumaritulil baltilor. Carte de furnaritula Bucurescilor. Carte de fumarituld baltilor 262 Majaritula. Carte de majarita. Erbaritula. Carte de slujba erbilrituluT 26.3 Stirgriai fieraria din Bucuresa Ciohodaritula. Carte de ciohoddritù'. Mo- nopolulti luminarilor de céra. Carte de sarOrie i herarie din BucurescI . 264 Ceraritula. Cahvenele. Vol cahvegiula curtil cu avaetd dela cahvenele. Carte de lutninararie de céri in Bucurescl. Carte de slujba ceraritultiT . 265 Ocnele. Doug call catre caminarula Moscu cum ca, 1-ail data ocna i Te- lega asupra-1. Cartea luT vol cafegia. Cartea luT vol cahvegiti pentru o cahvenia din Craiova 247; Poruncl pentru sarea furatA, cu mumbasira 6meniT Mariel séle. Volnicie Cu mumbasira :Manolache mart) ca sA mérga, la vol Ocna sud Villcea, ca sa iée socotéla luT Const. Haralambie de venitula Ocitel 267 Carte deschisa catre epistatiT.ámarasilor a catetrele ocnele, pentru hotarirea ce art facuta Maria sa, cum sA urmeze a vinde sarea dela ocna, iar a nu cere pretd mal multa. rartea co s'aa data la mana vol camarasulta, de a pazi In drumula Giurgiulta si ala Zimnicilor, carelce mergd cu sare la schele. 297 Cartea pentru malurile de sare din sud Slaam-R6mnic i Buzgd Saac, care sunt a se pazi. Doug carp deschise catre ciocanasil i Maglasil dela ocna nic i Telega, a-''l face datoria slujbel lor . 969 Oerituld. Carte luT Dimir-Baba-Teche, ca sA iée dela ocna Telega 150 bolovata sare. Mille ce s'ad data de mila de sare gilsdasilor,ce sunt pe dril- l-II-mkt Tarigradula Hrisovula pentru scaslOmèntuld oTeritulta 270 carp deschise pe la t6te judetele pentru vorniceli pentru vitele ce facti strica- ciunT 272 carp legate pentru totT vatafil plaiurilor pentru vitele ce aduca barsanil din 'Alin- trulaptistine,a le lua In scrisd cand vinti, ca sa. vada cu cata rsi1 din térl. ... 272 Avaetula platurilora. Avaetulti plaiurilor, ce este a se da dumnéluT vol vorniculta. Plaiuriletoril de susai dc josil argtate anume 273 Cercrattra oeritultd. Porunca la isprav. ot sud Olt, ca st faca cercaturt la cumpgratoril oerituluT. Carp de cercatura a oerituluT pe.anuld acesta 1792, Otte- narie 3 274 Carti legate la isprav. Oltulta, Teleormani Vlasca. Porunca, in dosuld jalbiI ar- masuluT Manul tacsildaruluT, vinariciulul din sud Muscel, ca sit iée havaetula scaunelor de la macelariT de acolo. Doug carp deschise a face cercatura slujbasilor vinaricittluT, in sud Dolji RomanatT 275 Jalbai porunca unor barsanT pentru supgrarea ce li-se face impotriva la mosia ni5raistirel Ponturile arglate Dommilul. de condicarti, asupra ,carora punte li SP facea asuprirI blirsanilor 276

ISTORIA. 110111/41LORt 545

Pagiva Jaiba barsanilori porunca ce s'ad data la pricina lanel ce tumid de la oile lor. Ponturile ce sunt In condica Divanultd pentru ArdelenI 277 Cincl carp la Juana suditilor mocanI pentru vacatituld streinilor ce este de platescd, a nu se supera impotriva, Insa una la Arges, &tie laValcea si doue Gorj. Porunca Donmultd catre mocand de pe mosia vel vist. Ordinula DomnuluI catre varnesil de carl s'ad jaluitti mocand, Anaforaua depertamentultd despre judecata vamesilor dupa reclamatia mocanilor 278 Hotarirea DomnuluI In afacerea mocanilor cu vamesii. Carp legate catre valafil de plaid pentruoim1. Insemnarea de cap soindi plaiurile uncle s'ad scrisd carple acestea 279 Carn la cinc! plaiurI pentru solml, balaban!, coro!, neobichluin, earl sunt Insem- nap Inapol. Carte la vatafuld Cdnapend pentru a orendui Inca und *alma peste ce! dol. Volnicie Cu mumbasird, ca sa aduca pe Filip Produlescu, zapcid sud Ddmbovita, pentru Incarcatura ce ad facutd locuitorilor.JafurI In Mcrae pa.durilor 280 Pitacd la vel agá, a areta Mariel sale de petrelei altele ce ad fostd la casele Dotn- nescl ce ad arsd, i la biserica de acolo .. 281. Vinariciuld 281 Ponturile strigareI de vinaricid a anultd acestuia 1791, August 31, strigare d'anteid Carp legate la judetele uncle are mill de vinaricid episcopia. mtinastirea Caldaruszild, meinastirea Znagovul si mtinastirea CistneleT,calve ispravnicI i vinaricerl, ca band sa-'1 trimita la visterie, ce se va face mila mOnastirilor acestora. Protectiunea acordata de Sutu sctilel dela Agiesci. 282 Carte de slujba gostinaritultd din ttitä Ora, caro este afiorisita lactilai biserica ot Agiescl sud Ialomita. Carte case! MarieT sale Grigoras, pentru 4 scaune din Bucuresd, a le avea scutite 283 deschise la judejele margineT despre partea Orel nemtescl, pentru ramatorT, a se lua de fieste-care cdte tal. jumetate. Cartea mônastireT Pante/imon pentru fumarituld Tergovistel. Cincl earn iarasT ale Mariel sale, beizadea Grigoras, pentru 5 pivnite, a avea scutite aidin Bucurescl, care s'ad Mudd asemenea una cu alta 264 Cartea ce s'ad datd orasenilor din Focsanl, de pe ponturile vainel, a nu li supe- rail de vama 285

CAP. XIII

Comercid. bresle, narturl subt M. Suttt. Protectiunea comercitiluIi industrie]. Cartea starostel de negutitorI de starostie 286 13réslalbucatarilor. Cartea lul Panait Ahci-Basa, de valasie. Cartea bragarilor din Bucurescl 287 G&ta croitorilor, subt M. Sutu. Hrisovuld salvaragiilor din BucurescI ... 288 Ilrisovuld breslel barbierilor din Bucuresci 290 Jalbai porunca croitorilor celor maI grad. Carte de staroste de papugiI. 292 Organizarea In brésla a telalilori misitilor. Carte de maimar-basa 293 Carte de telal-basa. Hrisevuld evreilor din BucureseI 294 Carte de staroste de armen!. Intrebarea narturilor. Oprirea preturilor exagerate 295

5 Vi V. A. tJANClla

l'itglua Pitace la spatarie si la agic ca scerceteze pretttlit bucatelor la fiesce-carei de ttIrgrti sa aréte Mariel sale. Pitaca' pentru a se pune llartO lucrurilor de máncarei cherestelelor 206 Raportula boerilor prin care se aséza nartula carel: Nartula carel de ce fela se obidnuesce a sé vinde In tîtrga. Aiarula pentru carnea de vaca ... . 297 Aittrula pentru carnea de 61e. rémlare.t 208 Porunea catre vel agsdea nizama macelarilor, a pinte In aplicatie nartula de nutl susa. Anaforatta de a viudo carnea Cu nada, cea de vacâ de a 9 viudo macelariT cate parale 5, cea de 61e paiale opt. Ordinula Dom- nulul de a se, aplica acesta 'tarta 299 Aiartat carne! de 61e. ViIngarea. Alarida carnet' de vaca. Vénqarea. 300 Publicatiite la t6te judetele si la caimacamil, pentru nartula carnel de 61e . . 301 Ordinulu D-torulul catre biv vel post. epistatula agieTi epitropl al obsteI, sa cheme pe Alexe Hagi Manta, ea sa aléga una orna din al epitropiel, care cu ala sérti eu ala macelarilor sa faca aiarula vitelor mart. 1792, August 7.. 301 Pitaca la spatarrt i agá pentru nacelarl, a nu-'I Ingadui s'a' vênA vitele lor cele grasei sa, cumpere altele alabe, de trata seaunelor. Nartula brutarilor. Raportula boerilor epitropl de preturile pe carl se ~da artieolele de brutarie. 302 Socotéla uncí chile de gráa bulla, spalata, curatrt, pentru jimbla l'acula. de jimblati. Socotéla de parte. ce scota brutarit In tèrga pentru obste si precum obi- cTnuescil de puna gran de 3 mlnI, asta sa. faca socotéla pe 3 chile Impre- unate, lusa iar din grart si palie alba, 303 ()Minuta lul M. Sutu, ca sa se dea de catre vel agá una nizama pentru ca brutaril sa urmeze nartula' de la pag 303 304 Anaforaoa epitropilor pentru brutarl 301 Ordinula DomnuluT relativil la anaforaoa boerilor pentru 'mutad 305 Pitacti la aga pentru brutart. ca s'a-1 silésca a avea zacherea pe cate 3 lunl inainte gata pentru vreml Int'émplät6re 305 Pitacti catre ispravnicil ot sud Ialomita de a face sA se eftinésca panca In acela judeta 306 l'ataca catrevel aga lordache Sutu, a Otee !tarta pentru parte po para 135 dra- murIi sa publice acésta spre sciinta tutulor. Carie legatâ la ispravniciT pentru nartulil bucatelor, trimitêndu-se si copie de aicl.Pitaca la agá., pentru ca sAsilésca pe brillarl a vinde panca (lupa. nartulti ce se aréta 307 Publicatiela t6te judetele petruitartulacarnet si alrt panel,ca, nu se urmézá dupa, hotarlre. Pitacrt la vel vist.--pentru pretula mierel de 6stimprt . . 308 Dou6 cartl deschise catre oräseniT de la Urzicen1 i de la ROmnic i de la FocsanT pentru scumpetea ce se urinéza la vé'n4area lucrurilor. Carte la boeriI epitropl pentru narturT, trimiténdu-se 2 nadar( de celea co sunt trecute inte. Carte catre dumnéluI vel agá.' pentru nartur1 309 Nartula ce Cu sfatii cu parere de obste ama'hotärîtû Domnia mea, sa se tir- mezo acum Inteacésta vreme la lucruri de ale mandrili altele eunt mal josrt aréta 310 Pitacillaaga.sila boeriI epitropl, ea sa puic nada si la bacaniile ce vina de peste Dunare 311 Nartula Incaltamintelor de téra turcésca i ce diutea bactinieI. Cum v'éndri pravaliasil de voia lor 312

'n'ORLA ROMINILORO 547

Pagina Marra tic bacanie cum o vétula bacaniT de yola lor. Vèndarea dela rusT. (lupa insciintareacapichehailor. Raportulti DivanuluT cu.observatiunT asupra nartulul bacaniilor l'acula de epitropiT obsteT 313 ROspunsa la ispravnici1 DamboviteT pentruv 6ndarea panel, cum are a se urtna acolo 314 Raportultí boerilor epitropl din Septembrie 1791, prin care cere de a se face 'tarta si la orasula CraioveT. Raportula epitropilor Insotitil de o lista a obiec- telor, pe carT s'ají plisa narta neta. Mirla generil 315 Chicl cartI legate la 5 judete, unde sunt zalhanale. la llfov, sud Saac, Vlasca, Dam- bovita si Prahova, ca sa nu taie macelaril vitele acolo, ci la scaunele Bu- curescilor 310 Publicatie la 12 judete pentru nartula carneT. Cheresteatta 317 Porunca legata catre ispravniciT ot sud BuzOti pentru nada. ca sa urmeze (lupa catalogula Domnesca. Dogaria 319 Narturl la R6mnicul-ValceT. R6spunsti la ispravnicI, trimittuulu-li-se si copie dupa. narta, de rêndula la a le mancariT. China vinurilor. Descarcá- t6reai Incarcatórea butilor 320 NegutitoriT conrupa pe cel Insarcinal Cu facerea narturilor. Pitaca la aga pentru nartula cama Pitaca la vel ag., de a face cunoscuta la totT de obste nartula carnet. Rgspunsulti DivanuluT catre Domn, ca aa Intocmila una narta de t6te lucrurile de consumatie dupa starea vremeT de acutn . 321 NarturT in judetele Sacuenii Prahova 1792. NarturT in Muscel 1791. Nar- turT In RomanatT. Douè cartllegate la ispravniciTot sud Saaci Pra- hoya pentru nartula de carne, p5.inei ltunInarl. Carie legata la isprav- uiciT ot sud Romanatl pentru nartultt carneT 322 Pitactí catre dumnélul vel agái credinciosilor boerTepitropT,pentru ca sa, pue la orènduell nartulti lucrurilor de Imbracaminte si incaltdminte. Pitacti la dumnélor boeril epitropl, pentru Imbracamintei Incaltaminte praste, a pune narta 323 Portilla legata la ispravniciI N'alca pentru iêndulú narluluT de Imbracaminte. Anaforaoa dumnélui vol aga. pentru suma seulul ce este trebuinciosa lumlnararilor din Bucurescl. Porunca DomnuluT catre vel vist., a se opri dela zalhanagil 80,000 oca sea, pentru trebuinta Bucurescilor.Pitacti catre biv ve! postelnicula Iorgache Sutu. de a comunica lumlnararilor sa-'1 spuc cata sea le trebue 324 Anaforaoa biv ve! postelniculul Iordache Sutu. comunicanda dumnéluT cele corte prin pitacula de maT susa. Anaforaua dumnéluT vol vist.,pentru State postelnicula, ce are 15,500 oca sea, a avea voTe sa-'111 v6tula luminar)* cale parale E8. Ordinula DomnuluI la acésta anafora Pitaca la clumnéluT biv vol post..epistatulaagieI,ca s'a taxata mia de oca de sea Po 725 talerT. Anaforaoa Divanulul din 5 Octombrie, 1792. Re- solutiunea Dommtlul asupra acesluT raporta :3 '6 Nafta asupra munce1 tOranulta. Pitaca catre durnnélor velitiT boerT, pentru pune mulailel, celor ce lucréza la sal:a,cósá. si la altelucrarT. cata O. li se dée pc 4i. Nartulet ce cu sfatai parere de obste. ama hotarnu Domnia mea, sa se urmeze acum intrlacésla vreme la !t'eruta viitor. i china vinurilor si alte, precum mal josil se aréta. 1792. Maia 5 327 Nartula nalbarilori potcovarilor. din 23 Noembrie. Lucrula viilor. Dogaria. China vinurilor 328

548 V. A. URECIIII

Pogina Narturl asupra cheresteleT. zidariel i dulgheriel. Call 17, legate, la 17 judete alta la cairnacamuld Craiovel, pentru nartd. Pitaat catre boeril epitropl, pentru nartuld imbracamintelor celor prdste. Pitaed dire vol arrnasd. a publica nartuld nalbangiilori potcovarilor. Anaforaoa boerilor, din 1791, Noembrie 18, prin care-'s1 dad pilrerea asupra uartulul potcovarilor... 329 Pentru potcovituld cailor. Pentru potcoyituld cismelor. Socotéla la una oca herd. Nartuld felurimilor de cherestea i zidariel i dulgheriel, ce cu soco- téla. si Were de obste, s'a hotaritil ca sa se urmeze la tdte acestea mal josù numite, Inteacésta vreme. 17112, Maid 5 330 Carte cAlre boeril epitropl cu palm narturl de acestea, earl sunt trecute lnapol . 332 Carp legate la 5 judete a Indemna pe locuitorl sa vio cu bucate la tergd, de vén- dare. Multi asupra lemnelor de foal. Carte deschisk catre dumnélta vol spatarulti i catre dunanéluY vel aga, told pentiu narW, carora li s'ad trimisd si doua narturl pecetluite 333 TeraniI véndator1 de lonne se punti in grevil. Domnuldi boeril IT silescil sa vénda lemne. Anaforaoa pentru nartuld lemnelor de foe, In ce chipa sit se urmeze la plata si pentru a se face orénduiala sut se aduca,lentil° de vandare. Ordinuld Domnulul la acésta. Patru clip la caimacarnti, la Térgoviste. la Buz6d, la FocsafiL carora li s'aft trImisdi ate und narld de acestea, d'inapca trecutd, pecetluitd 331 Anaforaoa DumnéluT vel aga pentru funi1 a le pune fiartù. véndatorilor clupa dreptd. Ordinula Domnulul la acésta anafora.... 335 Pitacd la aga. ca sutsilésca pc Wan], a avea untd de véndare. Anaforaua dumnéluT vel vist. pentru orenduiala de until, a se aduce din téra, pentru trebuinta politieI. Ordinulti Donmulul la acésta din 1792, August 3 ... 336 Pitacd la aga cum sa urrneze bacana a vinde untuldi mierea. Pitacd la vol aga ca sa silésca pe Meant' a avea Indestulare de cele trebuincidse obstel politieT 3:37 Pitacti la agit ca sut silésca a se face Indestulare cu ce o ff la bacani1 uncle si al- tole trebuincidse de ven4are 338 Pitacd la agA ea sa oprésel cele-l-alte cafenele afar& din cele dela easel° de bellied. Pitacd la dumnélta vol spatard ca sa deschida carciumile din Bucurescl ce emit oprite 339 Asemenea pitacti s'a facutti si dire dumnéluT vol Pitacd ca sa pecetluésea pravAlia lul Michel spiteruld 339 Abuzurile capanlailor. Anaforaoa vol vistieruluT cittre Domnitord, ca sa se pedep- sésca und dre-care TlihaT Visan zapcití. Ordinuld Domnitorulul de a se aducei pedepsi Visan zapciuld 304 StreiniTsuntopritT a yinde Meanie Cu maruntisuld. Jalba negutitorilor de la Piteseli porunca MItiiel séle pentru jafurile ce li se facd. Hagi Freté din sud Teleorman cu vamesildinBucuresci, pentru vama de la nisce 15.11A 341 Anaforaoa pentru cel ce aducti marta de bachnie si nu ad vole a vinde cu runtiplii, far& nurnal bàcanil. Ordinuld DoinnuluT la acesta anafora .. 342 Reinoirea dreptulul de bAlciur1.Carte ce s'ad data episcopieT a se muta billciuld iarAsT pe mosia episcopiel mal apr6pe 342 Portnicacatrespataril iagil, la staroste si la ispray. ot Ilfoy pentru térguld ce este a se face la Agicscl. Cartea glutei episcopil Minnie pentru térgulti

ISTORIA. Roximmoad 549

Pagina ce se face la DedgAsanl in cate o o pe sèptéinand, pe mosia Batea din sud Valcea a sfintel episcopil, ca numaT vinurilei rachiurile sfintei episcopil stt se vélidd,iaraltiI sa nu fie volnicI 343 Carte a se face WO pc mosia BAbenT din sud Buzéd-Lunca. Poruned la ¡s- pray. din sud Olt ca sd. se cerceteze balciuld ce se face de Blagovestenie . 344 13alciurI oprite din cauza epidemiel. Réspunsil la ¡spray, din sud Olt, pentru a nu se face flinda Impotriva nizamuluT. Pitaed la starostea de negutitorT, ca sd dée In scire negutitorilor a nu merge la tèrguld de la Campu-Lung. ce se face de sfantu lije, Bind frica de smreduiald de btila ciumel. Carte pentru ridicareaprecupetilor 345 CAM legate la 6 judete: Maya, Vlasca, Dambovita, Ialomita, Prahova, Saac, pentru precupeti1 ed s'ad ridicatailocuitoril aù a-sI vinde lucrurile lor In WO nepopritI. Pitacd la boeril ce sunt asupra narturilor pentru ridicarea celor cate 70 parale ce obiclnuia de lua aga de la brutarI 347 Parte din industria nationald In mana tiganilor. Carte pentru ed s'ad ridicatd havaetuld ce obicfnuia a se lua de zapeil de dumnéluI vel agd de la bru- tarI pentru cuptére 348 Hrisovd pentru fabrica de arpaeasil a dumnéluI logof. Scarlat Greceanul ... 340 Hrisovuld bisericel a 40 mucenicT, metohuld episcopieT R6mnic, pentru fabrica de cérd. albd. Carte legatd la isprav. Ilfovulul pentru nisee bucate stricate ale dumnélul banului Ghica din FerbintI, a le lucra la povarnd.. . 350 DestildrI de béuturl din bucate stricate. Anaforaua pentru nisce meid ald paharniculul IonitA, a avea vole sa-'14 lucreze la povarnd. Ordinuld Dom- nuluI la acéstd anafora 351 Jaiba egumenulul Paisiei economuluI Maim cdtre Diyand, pentru nisce grad stri- catd. Cartea Divanulul eltre vornicul Prascovén Caimacamul Craiovel. Carte legate la isprav. din sud RomanatI, pentru vela ce are stolniculd IonitA BrAiloiu a da porumbd la rImAtorl 352 Importuld vinurilori rachiurilor stréine opritd. Aete relative. Anaforaoa vel spdlaruluT relativd la oprirea cazanelor situate In incur! primejdidse. Or- dinuld Domnultil la acéstA anafora 353

CAP. XIV

Edilitatea publicd. Nesiguranta locuintel. Pitacd la dumnéluT vel spAtard la dumnélui vel agá ea si desert° mahalalele ce sunt In stanga de poduld Mogoséel pentru sederea neferilor MdrieT séle PasiT, ce sunt sä vie .... 354 CAIre térgovetil ordsenT i negutitorI din tèrguld Buzél. Told pentru acéstd pri- chid. Recenseinèntd In Bucuresel 355 Pang la boeril cel orenduiti cu catagrafia pe Bucuresel, a face sévérsire ffird de zdbavli 'And Dumineed sá aducd catagrafia sévérsitd re 4ece malialale. Dare pentru pavagiul stmdelor 850 Divan!,ld printeo anal'. arétA DoninuluT necesitatea de pavage si de o dare in a- cestd scopd. Aprobarea DomnitoruluI 857 Anaforaoa epitropilor pentru a se face cisld pe pddurl,de podinele ce sunt a se Mkt. Ordinuld DoinnuluI 358

550 V. A. UmEcniX

Pagina Anaforaoa epitropilor pentrtt podinatl.c. nu ad de unde tia podine. Ordi- nuld Domnitorulul 359 Anaforaoa epitropilor pontruodina ce este 1.611144d pe la podinarT. Ordinuld Domnitorttlul la acéstg. anafora 360 Pitacd la boeriT epitropT pentru de a drege poduld dela Divand Efendisi. Po- runa la spätaril, la agg, si la armase'', ca din vinovatil ce se aflO incbisT, dée la destupatuld santurilor la podurl. Pitacd catreepitrorl pentru poduld d'inaintea caselor logofeulul Cretulescu, pe la Colteasi pe längO casele vorniculuT Moruzi, ca sA-Id faca 362 Pitacti la bocril epitropT pentru a da podinT si a or6ndupolcovniculuT de podd, sh faca puntT din scara DortmésclpìnIn podd. Pitacd la spOtard pentru dregerea poduluT dela casele räposatuluT logof. BOleanu. ce urrnéza Fin ntahalaua GorganTi dincolo pänO la isvorulti tmAduirel. Pitacdla dumnéluT vel spOtard si la dumnélul vol aga pentru ineremetuld si astil- patuld noróelor 362 Pitacil la boeril epitropl ca sà fack socotélit de cele trebuincitise la I refacerea rodulul. Raportuld cluceruluT Costache iala' lui Dumitru Varlaarn din :1 Noembrie 1792, cu privirela scutirea de facerl de podurl locuitorilor din satele Slobogiai Bänlel din sud Diimbovitai Netezescl din sud lifov. Ordinuld DomnitoruluT 363 Raportulti epitropilor pentru locuitoril podinarT din silbad ValenT de a li se j ida dajdiilede cAtre epitropie. Anaforaoa dela epitropie pentru a sedte te- rma ce vind cucare aid in Bucurescl tina ce se sc6te de prin santurile rodurilor 361 Anaforaoa epitropilor arätänd suma cea trebuinciós1 de podurT la prefacerea podului mare ala t'érgultil de darài cu porunca MärieT séle a face vol vist. cisll. Ordinul DomnuluT 33(1i56 Obiclnuituld venitd' ald podurilor din Bucuresct .. ltnpärtirea apel prin cismele. Ordinul Domnultil din I lanuarie 1792, cätre zap- ea din Bucurescl. Pitacd la episcopuld116nuncultd si la uniT din bocel a lua socotéla veniturilor cismelel 367 Pitad" pentru socotéla cismeleT, afro episcopuld Remmic. Hrisovuld lul Dumi- tru suelgi-basa 368 Anaforaoa pentruapa ce cera mithalagiT din Batiste a li se da din basnaua cis- meleT. Ordinuld DomnuluT de a li se acorda acésta clupà ce mal (tutela se va cerceta lucruld 369 Ordinuld data deyodA epitropiloracercela de se maT aflà unde-va lipsh apA. Raportuldepitropilor. Ordinuldlul VodO cOtreepistatulil hagieT,sO facO mumbOsirlic asupraacelora cm:1ailacareltal Impre- juruld poduluT turculuT ca astupesanturile. Anaforaoa epitropie1 relativl la acésta. 379 Räspunsil la isprav. ot pentru cisméua din FocsanT. Poruncd cc s'ad data In dosuld jalbeT negutitorilor companiel. pentruvenituld poduri- lordin Craiovai pentru dresuldpodurilor. Ponina ispravnicilor din sud Ilfov a opri pe podan Tstt ascumjâ vasele de trecètóre la nuni a ha taxele Indoile celor ce vor trece 371 DeschiderT de strade. Pentru orAnduéla podultil la p6rta MeniastireT Archiman- dritd; anaforaua epitropiel precedatä de 2 ordine relative.Anaforaoa dumné-

ISTOBIA ROMINILORO 551

Pagina lui biv vel band Nicolae Brancovénu, pentru alegerea drtunurilor ce mergo spre gradilla domniei-séle.- Ordinuld DomnuluT 372 Amblarea séra pe strada. Pitacti la spatard la aga. pentru fenurT a nu se aduce sume rimel in Bucuresci. Pitacil la spatardi aga, ca sa nu in- gaduésca pe nimenT a Alubia faya felinard nciptea 375

CAP. XV

Miliail Sutu avu grija de resc6le. Mesuri preventive. nirta si Austria NI cc Mihail Sutu. Porunch la cahnacamald CraioveT, ca s'a (lee slobodenie protosinglielui Chir losif. Poruncl la isprav. din Bucureseli Slani-Renn- nic, ca pe Partenie eromonahul sa-ld triméta. peste hotaril in Moldova, dc uncle s'A nu mal vie. Carte legatá la Stefan vatafd dela Caineni, ca ce art.( vor veni d'inauntru catre Erbert, sa. le trimita la isprav. dela Valcea. . . 376 Bulla' voluta Sultanulul l'ata de Sutu. Ceremonialuld primirii darurilor Sulta- tanultd. Cartea legata. la ispravnicd dela Valcea, ca ce cartI vor veni catre Erbert, sa le triméta, la Comanénu ispravnicula dela Teleorman. Cartea legata la Comanénu isprav. dela Teleorman. Alaiuld ce s'a ordnduitil spre Intèmpinarea dumnéluT chistad si credinciosuld boeruld Domniel Costaclie Sutil), biv vol camarasd ceeste orducluitd dela devletuldpré puterniceT Imperatil cu aducerea vrednicilor de Inchinaciune luminate firmanuri Impè- ratesci,i cu blana Donmului 377 Alaiurilo ce se lacead la primirea ambasadorilor strèinT. Ordinuld lul Sutu;catre vatavuld de paharnici, a face ca totl boerii sa, asiste la alaiuld primirii fir- manultd 378 Alaiulù domnieT sale cinstitulniarge Dafer ald RusieT, dela conaculd domnie1 sale pana aicl la Domnésca curte. Caretagospod. cc 6 telegarl. Porunca. capitanulul dela Poduld ValenT pentru a ingriji de mancarea luT Elciu al d Pru- sieT, care va sosi acolo.-Alaiuld luminatilor belzadele,Cucarl at mersil la conaculd domniel séle luminatului . arge Dafer 379 Ponme& vatafuluT de paharnicei, ca sA gatésca alaiuld belzadclelor. Alaiuld pre slavitului Ratip Efendi, elciu Imp6ratescd trec5tord la Viena 380 Alaiuld dumnéluT cinstituluT vice-consululuT RusieT. Porunca catre vatafuld de aprodi si catre ceausuld de aprodl a gati alaiuld 381 Anexa la ocupatiunea Austriaca. Anexe la and 1790-91. juralnéntd impusd boerilor de catre Austriaci. Austria se lega a pazi privileghiurile tèriT 385 Acte relative la rechisititinilel'acule sub AustriacT. Pitad:1 catre vol aga si vel spatard a complecta carele trebuinci6se bolnaviloraustriaci,co sunt a se transporta spre Craiova. Porunca catre vol aga, a Indemna pe negutitori sa. mérga. cu de ale mancaril la lagaruld de la Ialomita. Porunca ce s'ad fletad catre dumnélui vol vist.in d3suld raportultd dumnélui,pentru or- zuld ce ad datd egumenuld Plataristeanul. S'a datd porunca la vol aga ca sa or8liduésca o saca la casete dumnélui vornicului Slatineanu. Pu- blicatii la 12 judete catre isprav. pentru ostasilce vor mal face de acum mainte supèrare a ha care dela locuitorl 386 Porunca catre dumnélui camama za ocna Telega. ca sit pue pe Luticon soldatuld

552 V. A. Hanna

l'agina In ocna. Care dumnéluI landis-cornisar Sulcovict ca sa. va qa Insciinta- rea ce face Constantin, capitanuld de lefegil. Porunca, calve dumnéltd vorniculd Slatineanu i catre vistieruld clumnélul vorniculd Const. Stirbel, ca faca socotéla pentru band cislelor i cheltuelile, ce s'ail plaiita i carI nu s'ad platitd 387 Poruuca catre totl de ob,te a nu merge nitninea altuld la lagartt, afar& de col ce se arétif Inteacésta carte. Porunca luI Vasile biv vel logof. za visterie a orêndui 7 care, de a cara maldarl pentru cail dumnélul senior Raicevicl . 388 Publicatil la 12 judete pentru call Impèratescl, ce se perdil dela lagardi dela pa- une. Porunca catre dumnélul vel visi h trimite qece care mocanesc1 printuluI Coburg, 28 Maid 1790. Porunca crate comisia visteriel cum ca trebuescd dol órnen1 la fie-caredin cele sése ,eicI ce stud pe apa Oltulul pentru caratuld zachereleI, 26.Maid 1790. R6spunsd la raportuld comisiel visteriel pentru zachereaua luatit psana acum, iarbanil luatl acomptd pe o noua zacherea de catre locuitorl, sti se dée Inapol, pentru cit multi se plangd cti /111 ad zacherea 389 Publicatil la 12 judete, pentru doI 6menl fugitIi cinc! cal.Porunett dire vatafuld din plaiulti Câmpinel, stt cerceteze de cine se tinti arciumele din drumuld Campinel ? Porunca la isprav. din Muscel,pentrucarciumele ce stint In drumuld Branulul 390 ROspunst1 dare cluceruld Carlova, ispravniculd judetuluI Buz6ti, pentru jaiba ce trimestí asupra meh-mandarultd dela lagaruld de acolo.Porunca catre dumnéltd vel spatard, ca se face mare strlint6re celor ce sunt lacisla carelor. Dela Divanuld printipatulul t6rel romanescT, porunca catre model- »iceruld Hrisoscoleul 391 Porunel catre durnnélul vel spatard i vel aga i starostea de negutitorl, a face publicatie pentr.0 o corabiè, ce este de vendare la Coonl, lAngA Arge,. Po- runcit catre ispravnicil ot sud Slam-R0mnic 392 PublicatiI la aga i la spatardi la tóte judetele, pentru optti care fugite.Divanuld printipatulul Orel romanesel, Porunca catre ispravnicil ot sud Ilfov... 393 Dela Divanuld printipatulul Orel românescl, care pré stintia sa parintele mitropolitdi catre iubitoruld de Dumneged episcopuld BuzeuluI. Divan uld printipatulul t6rel romanescl; poruncit catre dumnéluI vol aga.Porunca dum- néltd vel vist., a merge la Hierescli a se Intórce curènda ...... 394 Poruncl clucerulul Vintill, a se supune vatafulul visteriel, ce va sa-'1d aduca. judecata Divanulul. Publicatil catre Divanuld Craiovel i dire dumnélul vol spatard i vel agai catre ispravnicil din 12 judete volnicie sa aduel pe vist. Neagul.Porunca catre boeril comisiel visterieT Ore, cum ca fune- tiunea cantelistuluI Raab, este ocupatA pe viitord de und Racovita .... 395 Carte de ispravnicie a Vlaseel, ce s'ad datt1 pitarulul Duca, catre booril judecator1 dcla depertamentd. Porunca catre boerilepitropl, ca de acTI inainte sa nu mal dée fara de scirea DomnuluY, niel und band din veniturile CutioI. 390 Ca.tre ispravnicil din sud Slam-R5mnic pentru on Copcea. Porunca la ispravnicil dela Teleorman a lasa pe polcovniculd de poterasT. sa amble prin judetil dupa hotl. Porunca catre Comisia visteriel, de a rendui pe visteruld ant6d, ski al 2-lea, pentru trebile ce se cauta la Divantli a se muta com visteriel la Divand, In loculd cela orénduitti 379 Porunca catre isprav. Buz6ultd pentru und Potro Schiopul, care a jafuita pe fetra-

IsTow. Romilitt.onts Jeh.;t C.1

Pagina ruld Iordache Neculescu. Porunca ce s'atidata catre eel ce s'ad ja- luitd pentru Dumitrache Turnavittt 398 Publicatil la 12 judete, a ntt Ingadui pe nimenea lara pastisurT sa amble prin judete. PubHeald pentru und ofitertii pentru cind cazad fugitT. Acte relative la justitie. Porunca catre dumnélu1 vel aga pentru und Stefan mofluzul a-'I da termend de 34 saptamanT sa-'s1 platésca datoria. Ro- ll-term ce s'ad facutd in dosuld anaforaleT depertamentulul de criminaliond, de pricina a treI tiganl al dumnéltd vorniculd Const. Cretulescu 399 Pitacti dela Divand catre dumnélul vorniculd Slatinénu i calm dui-111161W vel logf Carte prin care se orènduesce sfintia sa Vlädica Zelmo,epitropuld case1 vorniculuT Racovita 400 Poruncit catre dtunnélor boeril depertamentulul de criminaliond, ca sâ caute ett sirguinta pricina vinovatilor. Porunca catre dumnéluT vel spat i vel aga. a rändui pe fie-care se'plamatiä Otte 2 slujitorI langa dumnélul Lan- dis cornisard. Porundi la isprav. ot sud Saac, cum ca. la qi fintéid de lunie este sa se yang in Bucaresd vide lul Petcus .5etrarel. Adresa DivanuluIcareccinstituldmagistratil aldcraesci1cetett1Brasov». Poruncrt. catre starostea de negutitoft a Insciinka, pe negutitor1 de vinderea Cu mezatd a viilor lui Petcusetrarel. Porunca pentru pricina lul Stoica Hardoiu si Stan Maya. 401 Porunca catre vel vist. a hiainta la camara nisce bald ramasT din band dela camarg, pentru zacherea $,ti sa Insciintezo Divanuld 409 Portinca Divanultd la jaiba logof. loni. Damarisi cumnata luY Maria, pentru lo- cuitori1 dela Butiman si.Cocond, ca nu s'art tinutd de angajamentuld de a le aduce o cherestea. Porunca ce s'ad facutd In dosuld jAihili anaforaleI depertamentultdla pricina lid Gaetan Rosca, locuitord din téra lesésca ot Stanislay. Réspunsuld Divanultd la anaforaua judecatorilor de la depertamentil in pricina slugerulul Dona. Catagrafiede v&olarea lucrurilor raposa- tuluT Ion Puitil, miscattírei nerniseatäre precum_maI josd pe nume se aréla 402 Calagrafia .. 401-408 De la Divanuld Printipatulul Ord romrtnesd. Porunca catre starostea de ne- gutitorT sa publiciuésca cu telald in politia Bucuresclor, a nu mal Imprtimuta nimen1 niel pe pitarésa nicT pe fluid el 409 PublicatiI la 12 judete si la spatard i vel aga, pentru o slug ce ad fugit. Po- runcit dumnélor boeriT judecatorY al depertamentultd de cindi aI de- pertamentuluI de criminaliond, ca sa nu fie tärand tinutT séü tras1 In judecatl. Publicati1 la 12 judete, i la spatar i aga, ca sit iée dela Inchistirea dumnélul vel spatard pe Stan Schiopul, Marin Petco si pe Ene Nedelcu .. 410 Garle la magistratuld Brasovulul pentru viile Paraschivel, fata, lul PetcoinasI. De la Divanuld Printipatultd Ord romanesd catre cinstituld magistratrt alri craesciT qtat1 Brasovul.-0 alta. anafora a DivanuluY cu volnicie de a ridica pe Panait slugeruld, i pe 10110. Carnärasul i pe Gileorghill Samestil ... 411 Porunca catre ispravnici1 Prahove1, ca Sit trimita pe Iova Nicolati. Anaforaoa Diva/mini dare dumnéluT starostea de negutitorTi catre proistosil companieT streine 412 Portinca dire Vlitdica Sindis catre Grigorie Grecku. ca sit cerceteze pricina Ma- riuteT vistereseT. Carte de judeealorie la sud OIL ce s'ail datil a ti judecatord Radu biv aid treilea logoreld 413

V. A. CItECIIIA

Pagina Pollux& catre dumnélor boeril judecatorT, dela depertameutula de criminaliont1. Anexe la pag. 365 (Tom III). Acte cu referinta la (IAA,vamT, Raspunsa la comisia visterieT, pentru 'Acura masalalelor.Catre dumnéluT vel vist., pentru talen l 81, pretula a 5 bucapcart si cop 13. 116spunsti la cartea ce a trimesacinstitulamagistrala alacrtiesceT cetatT Brasovid pentru cloT bol co luata vatafula din I:dahlia Dambovita . 414 Catre comisia visterieT, pentru nisce vite ce prinsa trecèndil peste plait,. PublicatiT la 12 judete, ca este sa sestrige vinaricinfillasffirsitulaluT August. Publicatie la 12 judete si la caminarula Moscu, pentruslobo- 4enia, vitelor 415 Porunca ce s'ati data In dosula raportultd caminandul Mosel', epistatulti vamilor Raspunsa la vatafula Sterie, din plaiula lalomita sud Dambovita.Dela Divanula k6rel romanescI, porunca catre boeril epitropl...... 416 Dela Divanula printipatulid tare1 romilnescI, pentru 12 but1 cu vin6 i12 putinT cu strugurl, ale RaduluT catana Brasoveanul. Asemenea carp s'ail data si la cestl maT josa numitT. PublicatiT la 12 judete, pentru a mi supra vacarita pe prahovenTi branenl, cu cal cu chirle 417 Porunca catre ¡spray. ot sud Dambovita. Porunca dUre comisia visteriel, cum ca dela Noembrie 1, 1789, pfina la August 30, 179u, s'it stèrsita o jumètate de anti, pentru care trebue sfaca socoteli. Poruncai hotarIrea ce ail lentil In dosula anaforalel ispravnicilor DamboviteT, pentru pricina mosiel SaculenT de acolo, ca nu unnéza locuitoriT a-'1 da datoria lor ... .. 418 Documente relative lacOlei bisericT. Pitaca catre epitropie pentru léfa celor ce Invéta, cantarl. Carte ce s'atifacuta in dosula raportuluT dumisale vistierula Constantin Stirbeia, care este asemenea Cu cartea ce s'atl data manistireT Pantelimon 419 Dupe':raportula dumnéluT vist.Gradisténu, pentru privileghiula M-reT SinaeT. Porunca la ¡spray.sud Saac, ca s. ornduésca a lea in scrisil venitult1 M-re1 Sinael. Documente relativela comerciasi edilitate. Porundi calm Nic. Toplicénu,ca sa Inceteze a tinedeschisa schela GradisteT si negutitori cu mad! din Brad 420 Carte catre dumnélul vel aga. Catre dumnéluT vol spatara i catre dumnéluT vol aga, ca sa arate taciimulti foculid. De la Div. tèriT; catre isprav. ot sud Saac 421 Dela Divana: Porunca catre duinnélul vol aga si catre dumnéltd biv vol stolnica Constantin Niculescu, epistatula narturilor tftguluT. Poruncil catre (1=116- luT vel aga i vol spatara.Care isprav. ot sud Praliova 422 Anexa la pag. 5 (tom. IV). Arzmagzarurile boerilor dupa instigatia muscalilor. Talmacirea firmanuluT ImpOratesca (423428) 423 Anexa Iota la pag. 5 (tomula de fata). Tratatula de pace dela 1a0 dupa Will- chinson (429-433) 429 Anexa la pag. 10. Rèspunsula intusiasta alaboeritordivanist1din Roman dire M. Sutu. Rèspunsula catre boeril din tinutula celor 5 judete de ilinc6ce de Siret 433 Anexti la pag. 14, Eudocsula patriarchuluT de Constantinopole Neofit. pentru a- legere de noti mitropolita. Numireit mitrop. lacob Stamate 434 Anexa Iota la pag. 14. Acte de hotarnicie a /aril. Cereetarea hotariiliil Intre Transilvaniai hure 'Moldova, Willa la anula 1792 435

ItOILAN1L1ifte

Pagina Botarel° din Putna 435 Bacäd 435 Neamtul 437 Suceava 438 Aluna la pag. 15- (tonada de fat1). Ordinuld luT Sutu la anaforaua boerilor din 1792, Octombrie 16, de a li-se respecta de guvernd si de TurcI dreptuld ce ad asupra produselor moniilor lori mal alesd asupra padnrilor 439 Anaforana boerilor din 16 Noembrie 1792 pentru pMur1 440 AnexA totd la pag. 15i 32-40. Acte relative la botarele RomanieT despre Ar- dupg, Teulescu. Hottirnicia täriT despre gra NeadieT 443 Sud Mebedintl. (444-446) 444 Iptted altl Opte muntY al Valachiel, ce se tina totd de judetuld Meliedintl, dar se räzorescd cu Ardélul 446 Insciintare de indreptare a done senme a hotarelor, insä. virfuld munteluT Tatilliti, i Balta CerbuluT, ce se arétä In protocold, eä rämäsese neIndreptath . . 448 Alti insciintare la porunca ce-i s'ad datil, -ca prin vederea sa sä, se Indestuleze de Indreptarea acestor semne, d'impretinft cu oränduituld despre partea Märie1 sale. Pärvul vdtafuld 449 Adeverintä ce s'ad data la MOnästirea Tismana de catre dumnéluT clipitand Avram Cabal), unuld din cornisaril chesaricesdi de boeruld celd ränduitil de Ag- ria sa Vodä la Indreptarea botartiluT 450 Insemnare de tírneni1 ce ad fostil fag la asetlarea acestul botara, ce s'ad data in scrisd sub isealiturl de oränduituld lucru la numita mOnAstire, pentrtt si- gurang. OmeniT domnescT, chesarieescI, al mengstireT. tiganiT,Ornen iT strdinT, dela Ardél 451 Atleverinta ce ad datd egumentilil mOntistireT la intima rdnduituluT lor, pentru indreptarea botaruluT. Scristírea egumenuluT mOnastireT catre M'aria sa, pentru Indreptarea hottu.ulul acestor muntI. Adeverinta nemtéscá ce ad data cornisarul chesaricesci1 deosebitd, catre cinstitil efendiT muluadi1, pentru mutarea senmuluT la loculd cel cuviinciosd: talmAcirea 452 Anexa la pag. 28. Vorniculd Prescovénui batuda Filipescu se bucurl sub M Sutu de mare consideratiune. Carte legatä la caimaeamuld CraioveT pentru mergerea dumnélul vorniculuT Prescovénu acolo. Carte la caimacamula CraioveT §i la boerd DivanitT, cumi la ispravnicil din 5 judete, pentru vestire de bänia dumnélul bantilid Filipescu 453 Anexa la pag. 43 (tomul II, 17921800). PoruncA, la ispravnied BuzduluT pentru urmarirea functionarilor sub Mavroglieni. Anexa la pag. 64. Acto relativo la poprirea suditilor de a posede proprietätT imobile. Porunctl isprav. PraboveT, pentru uniT ce tintl veniturT de nic01altele, carT sunt sträinT. 954 Carie legag la ispravnici1 MusceltiluT, pentru nisce arciumT, ce ad sträind In pä- mäntuld tdriT lidspunsd la isprav. PrahoveT,pentru suditil ce tina* ve- ititurT de mo§iT. Anexa la pag. 81. Anaforaoa catre Divand in afacerea luI Glieorghe Eschistambolu cu negutitoril din 2 compand ot Craiova ... 455 Carte legatälaispravniciT ArgquluT dupä, anaforaoa dumn6lul vel vist. pentru nisce fOnd ald polcovniculul Sandu Värzarul. Poruncit cutre isprav. llfov pentrit nisce vite Impärätesci fugite 457 Anex6 iota la pag. 81. Inscauntirea mitropolitulul Filaret 11. Cele serise de P. S. Melchisedec In acéstä privintä ,, . . 458

,`) 5 V. A. llama

Pagina Anexa la pag. 94. Reparatia mOnastirel C.otrocenilor 959 Anaforaoa rnitropolituluI, pentru paraginirI tie vil.Raportuld mitropolitului Cosma, catre Domndr din pricina viiLor paraginite. Carte de vil parasite ... . 460 Anexe la pag. 117 124. Sutu reguléza din nod Llama preotilor. . c1:11a dela sfintu Gheorghe continua inv6tAtura limbel romtlitescl si a celel gavotte. Pitacd pentru a se or6ndui left regulate la doT dascall delasf. Gheorglie. 461 Porunca Domnitorulta de a se da 16fa luT Constantin, dasealuld dela sf. Gheorglie pc timpuldstriearel veniturilorscólelde dire Mavroghenii acesta In urma anaforaleI boerilor,relativa la dascaluld susd citatd. Scris6re de scutire dasealulul dela m6nastirea Motru. Str6mutarea bibliotecel S-tulul Saya, la sfintuld Gheorghe-vechitl. Anaforatta boerilori ordinuld Dom- nulul, relativd la acésta 469 Anexe la pag. 137-200. Adaosd la documente relative la justitie. Pitacd la parintele mitropolitil. ca s5, jure Tallase i Mihaith la pricina ruseittclailor irt- fuitT do Panait Capitanu 461 116spunsa IA isprav. VlareT, ca sa r6trule a nu trimete pe Hristache Sams.S'ad scrisd la Paraschiv camarasuld. ca sa r6spunda la insciintarea ce ad facuLd Mariel séle, dumnéluT Haseni aga. Anexa la pag. 204. Carte lul Hagi Nicolae, pentru a scuti o carciuma i una scaund de carne. Carte, prin care se slobeale untl locO Domnescd Intre dou6 ulitT, dumnelul *tefan Pris- coveanul. 464 Carte, a se face 16sa. la mosia TamburescI din sud lalemita, a dutnnélul vel lo- gof6td Manolache Brancoveanu. Anafora dela hoeriI ased6mintar1 al Bu- curescilor, pentim ap6rarea lui Dragomir Slavescu, mazild ald dajdiel. Or- DomnitoruluT. 463 Anexa la pag. 222. Documente relative la vaml. Carte de caminard pentru villa, de Bucuresel 466 Carte de slujba sar6ritultil muntilor. 17 carti de caminarituld rachiului, la (Me judetele 467 Pilacd la parintil archicreT si la dumnélor velitii boerT, a lua socotéla epitropiel. S'ad Matta r6spunsti la caImacamuld CraioveT pentru caminarituld ce ce- read negutitoril companiel de acolo. Anexa la pag. 286. Documente la comercid, bresle, fabricT, etc. Carte legata lavataftild dela Cartipina pentru cele ce sunt slobode si cele ce sunt oprite, sa fie oprite 468 Fabrica de sticle la T6rgoviste a lid Savu si Coman. Carte de cuiungid-basa. Pitacd la dumnélul vel spfit.si vel aga, a nu Ingadui pe vamesI sa iée varnit dela carelede lemne mal multd decata ceca ce se cuprinde In acestd pitacd. Anaforaoa epitropilor pentru lndreptarea postavultIT de lana .. . 469 Ordinuld Domnescd la mal susd citata anafora.Nartuld la postavd: acte relative . 470 Dreptd de térgd. Cartea dumnelul clucerd StirbeI lua paraoa de locd dela t6rguld de alai% ce se face pe mosia luT. Pacura. Balcitt la AgiescT. Cea 1in urma carte pentrtt balciurile ce sunt hotarite a se face la Agiescl . 471 Nartuld ce s'ad pusil macelarilor cum ad a vinde carnea de 6ie: Raportuld boerilor ordinuld Domnultd relative la acestd narta. Aiard pentru carnea de 6ie. 472 Porunca catre egumenuld Vacaresténul pentru tiganil domnescI earl, sunt cu meste- sugd, a-'1 primi pe pamentuld memastire1 Vacarescl. TOrguld DragaTea. Pricina parinteltd episcop Buz.60, Cu negutiloril ce se aduna la t6rguld galceT. Raportuld episeopuluTi ordinuld Domnulta relative 473

'STOMA ROMIALORIZI 557

Pagina Addenda la tomula III (1786 1792). Venirea neintilor in urma plecaril luT Mavro- gheni. Printuld dc Coburg este Inlocuitd Cu Wallis. Entenberg ja presi- dentia DivanuluT. Trainla gred ala DivanuluT Cu Entenberg .. .. . 475 Opositiuttca Divantilut fata. de Entenberg. Sc6terea din Divana a episcopulul Rgmnic-Filaret si din visteria luT Scarlat Greceanu de catre Entenberg. Actula prin caro Divanuld amintesce tut Entenberg nedrepta purtare fata cu divanitit cu functionariT inalt1 aT térit 470 Rechilmarea luT Filaret In Divana. Refining Divanulut de a rechiama Ott pe Filaret si pro vistierula Greceauct: s-'1 rechiame cine i-a destiluita . 478 Divaitula imputa lut Entenberg ca adutinistréza directa, fara interventiunea sa. Raportula ad-hoc 479 Conflicting Divanulu1 pentru numirTi destituirT din ispravnicate. Haportula Di- vatittlul care Coburg In acesta privinta. 480 Divanula considerit slujba ca mijlocd de chiverniséla, datorita fie-cartel romând pe renda. Atiaforaoa pentru alegerea prin smiting secreta a unul ispravnica . 481 Entenberg cere schimbarea tuturor ispravnicilor.Divanula refuza. Actuld relativa 482 Grain de Wallis succode luT Coburg 484 Raportuld Divanulul calm fon Wallis, relativa la Comisionuld Inftintala pentru cer- eptarea abuzurilor. Divanktla nu e multamitil de procedimentele acestei Comisiunt 485 Raporta catre Eutenberg. din 10 Martie 1791, relativil la darea impuslt de 440,000 lel. Tera n-o plite plan. 'Mannld se ltranesce cu ceije de copaca .. 186 Alte acto de natura administrativa. Portiane de feral si orza la mal maril Atis- triad. RInduirea cancelistuluT curtil de Viena In Comisia socotelelor. Raportuld DivanuluT dspre modula cum se ja socotelele cutlet 487 Documente relative la rechisitiunit Austriacit eera 440,000 leT. 188 TOM obstea Divanulul Ora refuza plata birulut impusa de 440,000 let. Rapor- Wig ad-hoc. 489 Noud ordine ale luT Entenberg pentru acel 440.000 la Divanuld rdspunde negativa. punendu in rata pasagelor din ordinula luT Entenberg, Intempinarile séle. 490 ChiarboeriI eel mal prietenT Austriel refuza darea. Rechisitiunl de morl;vite, etc. 499 Reclamatinnea pentru 543 vitedela 6 judete,rechizitionate pentru corpulù' litl Maiersam. Scutelnicil boeresc1i rechizitiile. Divanula cero scutirea de quartira a unel case boeresc1, uncle sunt fete marl orfane. Cisla pe negu- titorT pentru repararea caselor DivanuluT 493 Cherestea rechizitionata. ScutirT de sate de podinarl. Compturile visteriel pentru zacherea. Raporta dire Obcr-leilnant von Elischer pentru zacherele. Imputinarea oilori vitclor marl din causa rechizitiunilor 494 Divanula reftiza not rechizitiunT de gréai orza, act téra e steal 495 Anafora la Entenbera contra marilor rechizitiunt. Raporta la Cobnrg pentru salahorl, mesterl si cherestea, ce se cere pentru S podurT In drumula CozieT pe uncle are sa vint artileric de la Sibia 496 Divanulg refuza not rechizitiunl de care. Divanuld rdspunde luT Entenberg. n'art data ela luT Hagi Moscu venitttlit ocnclori flier se amesteca la acésta. 497 Tdrang etnigréza din causa rechizitiunilor. Una sata Intregai fugo peste Milcov. Comisionttla de ancheta agita salde In contra boerimet. Divanulg protesta. contra procedaril comisionuluT de a ridica sable si a le aduce la Bu- curescl. Done acte relative 498 Istoria Romanilord de V. A. Urechid. TOM.nald merit% 1786-1800aial dele 1774. N.

558 V. A. URECELIX

Pagina Anaforaoa DivanuluT catre Entenberg. din 7 Februarie 1791, raspunOnda la 3 note ale aceluia 500 Boeril Divanitl cauta, sa impedice lucrarile comisionuluI. Anaforttoa Divanulnl, din 23 Februarie 1791. relativa la procedirile comisionulul ...... 501 AustriaciT intervind In privinta claceT taranilor. Intti,mpinarea Divanulta. din 24 lanuarie 1791 502 Catana Lazar Popazu reclama, dela Entenberg restituirea m6stelor ce aü capOlata In batalla dela Calatai care i le-art !nata majorul Schertz 503 Comisionuld devine stabila. Purtarea nectiviinciosa a comisionulul si a tul En- tenberg. Comisiune specialit pe tanga visterie. Dol boerina0 randuiti la lagarula dela Ud i la magazia dela S'atina 504 Sporirea lefilor s1ujba.5ilor dela ocne si carvasara. Divanula intervine la Coburg, ca sA serie la Sibila In afacere de procesa pentrn banT. Divanulti intervine pentru liberarea din Belgrad a dol scimenT si una lipcana, robitl de AustriacI In bátalia dela FocanT. Divanula mijlocesce la Coburg intr'untt procesa pendenta la judecittoria de Flasneni Brasov ...... 505 Divanuld cere trimiterea In judecata a nisce volintirT, carl aa desbracata mobilele dela casete din Beilic 505 Raportula Divanulul. pentru br6scele testase, cerute de episcopula graL Batiam. Divanula dA. vote negutitorulul Anastase. sa faca rachia din lucia stricatil. Durare de seici la Cascióre. Doctorula Constantin trimesa la 116mnic doctorula Satrand loan. dela Coltea. trimesd la Muscel. sa cerceteze b6la care acolo s'a ivitit. Biblioteca vanduta prin licitatie... 50t3 Cererea Divanulul catre Coburg. ca sA. ordone oberleitenantulta Nicolae Canlactt- zino. sa trintita, la judecata 11 volintiri ce sunt stibt eld. Vinaricittlu dela Buzaa. cumparata de Carlova. Stoian, capitana de volintirT In 1788, per- cope oerita vacarita. tara niel una drepta. Divanula cere judecala ha Stoian. Raportultt DivaauluT relativa la lipsa de cal de posta 507 Informatiunea Divanulta din 20 Martie, 1790,tlespre datoriile tiganilor ursarT laetl. Divanula cere luT Coburg redeschidereacafenelelor.promitelitla proprietarii lor, cil'int ior suferi a seface In cafeneleniel una felu »infaverele. Divanuld raportéza Jul Entenberg,protestandacontra im- portarel de vinurl straine, in favarea o$irol.Boerii propuna 'tarta pentru vanijarea vinulta prin carciume. Entenberg int aprobâ nartula propusu de boerl, pentru vinurl 508 Anaforaoa Divanulta, din 31 Octombrie 1790. in privinta luminararilor din Bueurese1 si a seuluT ce eT reclama, dela zalhanagil 509 Divanula intervine in fav6rea manastirilor Vlah-sarai si Megaspilion 510 Divanuld cere oprirea exportulul seuluTi a zacherelelor, In 5 Noembrie 1790 . 510 Anaforaoa Divanulul in favórea fostuluT vistiera Manolache Gradisténul. cump6ra- torula vamil Ploescilor. Divanulit cere vole pentru nisce locuitorI din Bran, carl ad l'Unta araturl in tara, cu 10 plugurT,stl-'0exporte productele re- coltate. Divanulti acorda despagubire pentru Báicilái larca Duicul din Bran. carora, le-aa perita 24 vite transportanda tunurile austriaco, sa.-'0 ex- porte7 boT In Ard61. Entenberg divune libertatea de exporta de vite, ciar Divanula protesta 511 Porunca, catre ispravnicil din lalomita pentru 1000 oca sed, de Ittata cu cista dela nisce negutitorl de vite. Divanula protesta contra refuzuluT. ca Gauclis sa

Is.rotue Romixn.oati 559

Pagina fie judecatti In Vogti cere sadesfactidnela dreptatea locuitorilor asupritT de catre Gaudis 512 R5spunstibl Divanultti din 9 Februarie. 1791, relativd la 3 talen ices'ar fi Wanda de ispravnici de la vita exportata. Divanulti cere ca macelaril din Bu- curesci sa fie liberl de a cumpèra vile. Analbratia DivanuluT in privinta reclamatiunilor marelat post. Durnitrache Varlaam. care cere despagubire de uncle rechisitiunT 5Ia Ilaportulti Divanultil din 4 Martie. 1791. vestincla ca. art opritu exportula vitelor mari 514 Acte cu referintala poste. Satulti Comarnicul, care face serviciulti de posta la Predeal,cere sä nu sedestlintezepostaatistriaca. din Times. ca sh lilt fie comarnicenii obligati de a merge pain. In Brasov. Divanulti intervine In fitv6reacereril. Epistotultipostelor raportéza pentru ridicarea posteT dinvalea Timesului. Divanulttcere mantinerea el. la 9 Martie, 1790. Raportuhl DivanuluI calm Entenberg, relativil la organisarea poslelor, din 29 Septembrie 1760 515 Anexa, la pag. 344-345 (tom 111) 516 Fixarea pretului galbentiluT. Urmarireit penirtidatorila vorniculinGlieor- ghe Ghica siaItiiCondeli. secretartin lui Mavroglieni. HOspulisula Divanultii in chestiune.Cei mal vechi negutilorl lipscani din Bucureset Divanulficatre Entenberg relativ lagrija de magazil cu provizitini, din 6 11Iartie 1791. 517 fltirnulü documentil din cod. XVIII. 517 Reducerea lefilor until itunièrO de Wert. (NO porunca ban:main Entenberg si pro- testultí Divanulul 518 Aliteerea une politi (TOM de visterie. pe timpultiliti Mavroglieni, catre doi negu- titorT suditT.Marcovicli Teodosie. AnaforatiaDivanuluT in acésfa pri- vintit. dela 19 August, 1790 519 Coburg randuesce o comisitine speciala. sa cercetezeace:slit afacere. Divan ulti refuza exectitarea sentintei cornisitmel. In 8 Septembrie. 1790 520 Noin interventiune din partea ItilEntenberg. DivanultireftizaIn 6 lanuarie, 1791. plata politeT.aduc6n1t1r5spunsurile sae in paralelu cu pasage din ordinea lui Entenberg 521 Analora calm Entenberg. din 12 Martie. 1791. respinginn16 din noti ordinea de a plitli polita. Edilitatea publica. Instrumentele pentru incendii platite de negutitorT 525 Spitale. Anaforaoa. Divanulat catre Coburg. pentru organizaren color dou6 spitale dela Pantelimon iMarcuta. Facerea cupt6relor ireparatiunea quarlirurilori spitalurilor. Raportuld Divanului. din 1 lhugie, 1790.. 596 cere lui Coburg respectarea privilegiurilor, spitalulul Coltea. Drumuri podur1 reparate prin boeri1 Dumitrache Varloami Grigore Hrisoscoleu, pe ale Campina Campulung. Podurile deja BroscenTi CazaneseT. Podul4 dela Valeni pe Ialomito. Nizamulti ski regulamentulti pentru foell. In 9 articole 527 Supuilerea acesitit nizam6. la Intarirea ltif Entenberg 529 llustratitinT. . 530 Indicele tomulin if 531559 Eraja principalà.. 560 e.-

PrincipalT erod de indreptata

La pagina 12, rindula 2, in loca delacob,, sí se citéscaGavriil » :36, a se interverti notele, punAndu-se ultima ca a 2-a. 56, rindulalO 6-lea, a se pune (*) dup. vorba havaeturile"i asemenea la Inceputula uoteT. Inainte de vorba 81, elidida 9. lit loca de elleligiunea luI Sutt.12., sà se citéscitheligiuuca sub Sutil 82. penultima rinda. In loca de 202, sa se citésca 426. 10:3, Andula 7. Dura acesta rinda Incepe nota (1) din codicele XIX, dela filete 466-467. S'a uitata a se deosebi din textil acésta' nota cu (1), care din eróre s'a pusii tocnutT In jostila pagineT. 113, rindulu 19, a se pune una *i la linea paginel altulù, cti vorbele (* : vegt anexa. 117, Awilda 24 dinnota. In locil de Proni C:itibuccia, sa se citéscitxproin Citibuccia . 138, la 1-a nota, in loca de 38.3, sa se citéscii. 380. 148, rbultilit 30 din nota, In loca de 1791, sa se citésca 1792. 313, rbidula 17 din nota, in loca deParteasit se citéscaMarfa NI3. Suntema departe de a fi relevatu tiite erorile, ci ama Inseinnata numal cele co ne-aa venita sub oclil, din iiitérnpliu.e. Lectorele va scuza cele ce le va putea Indrepta. promitétida ca la alu 8-lea voluma N-orna da o eran generan. Sa mal observe lectorde, ca. numele propril, niaT alesa germane, sunt serse In diferite modurT:Enteberg ,Entenberg .Er(enberg ,etc. Aini1 conservata scrierea numelia dupit documentultt ce ama copian

FINEI Tamnul )

TIPOGRA1'14. ((GUTENBERG)) JOSEPIt 6613L, SISADA DOAMSEI, 23-25

Fac-simile dupà Cod. XIX fila170

L ( s-7.t ,e4 ct.)(7/ d azaV 1,714 va.cux

v-fa it." A ft 1 4674p, a e 4vi A me4.Gib&fr- ovekaz 4,C,04, 0 efrc ocea.kaverdoo-cc01,,Q,A06 ezaAta: J4,01):4/ZesziPcitaligyokst)-Aa9,/644-e/e,i.Z:,

2)s. .c5/0 Millao 171f,7, V a6 kipg°Cf," ACI! aa gA:t 0-Wdt Ole;/4,m,,e,btr-74' er (.441."/ rL ,2 r ...egoi (I? We-Er0?..42'eaul.4.4/ 1 ,j 1,R97-o (.4 en,ot92i2 -70_ Ago ci9&74, a,,41 °g`Q:il-f4 mr.ccet, aye;

fer? J 0 ellear4444a74,,49,44w' ) joiti4r.e4pLit& al) ;I:11' COW/t "'I 2j7 2.11ci.A6.fictl etr" ea a%A.LPftioi.04'. bra4 e/t E :

Fac-simile dupà Cod. XXII

.4,f 4m1, 41.

aiL,Z, 4 AL7Z ZZo,v$14-4;t_ PIZ/1I',ref Zig 81/11/1(101,6 4:t6ittesf:m 1 S f A R), 2 ifry 114- iZr 7,73 5 i/47.4644-1, 4- ay,: .00-- Ic-amporea.4, 21.01.4.11$1,1'ctow6441,fp) ecx,r 4:41- AN '14; di1? (7t A ria.coxi4(41--) , e. / sr 44110 ir"'0 e 46,4442? 5.0142/4,,Z4^.b.2.71, 45iljeigbArl/SI11;" L.'4411'4IL: ; AV( flip A.7-- 4/4-egrxnv641#1? e4V/COLA Ff4,i . +1it6x9/// 4-4-w-*%*rt /AZ& "a./p. -' '4// 12frUjoi"7 locarAg's /r:" 4410 ,(0,- V lv ri(v.wo,oe,97jtyL1aLfs- p gatICI pgrist'A,t_ )1atPVY eat;rdA0:11,a,v6t4 latior- 111 5"447; 91; jar i'cue 49111.,/t)ItSidj 10/ slie7rt4-44"/""e`L' °2:47721// "fa)(2 nikar.62/4""r51 e./14 (VIM.

,S1K;s& 6-°22141171,t44144%***

(2,(-1 23a C.17

5 it )kia bu I. L-,At uzaforot tiailar tiqrrit 151114ALItegia?Pil

MI/AAAIVizztjt¡Ittt? SLvd_ ,a/f

4. ey

Fac-simile dupà Cod. XVIIIfila 391 aefel: t6

e/I all- LA ei0501 Isew-) 0,47:144 amou), 67574 are y 4 /r,..) Zr..) /-//1- 4j 7-2--4",07 Agar, orttlf trazadift ne.triazvit,$12216cro arzxsps --4a0stir ETO l 6"Pg _ 5e tp4 cri t#./4,r1/eSizr4, czeri¿Aewer, f *11/1'..ir.ADC:41%4441.14e1Ati_1 42741? ..r/Iva/ 12. 7p4 arax 160 Aer )/zr Caz-20e4r zr oar gaze.ezzr4Avzkir ezraGT- g, 3!ei,6.irtezoo f zdet. 2i itiotripicS-s/(44;x4,;;;/2'"-'4.., 6-11,22,1,0 4 7cy: v az,v4"t ,..) gf we4Akift05,-, Z aloopqf 162-11W £.0 ffiLVeie.Zr4ZI/V-4:reP";e . -0 i 1 " 111.4:krfi ttyn 005 4'LP-tr./If 4..a.i0f..(/i f&poi-mrto "of ,Zr/ LAfrZlarjOE.07.4-ifp.41 a 2, e _22ti le2tt atrar5jej3. 14,6ziy:Lac-zi-z-z. z74-zzr-c- i f , Ar a2-o(N'ht.xcr%444./r4c:i , 4,-Ar i (1.) ,Is 44/-rs e_.-'a Z4f.-17 ',1 I .74,I 4,x/s

te:arI.)0=19,14fi 1g do 0$11 i;a315 41422.0tlXlic ?---jfeLpg ( ati,5 ,e,.. z Itd,4441. 2..,7,Ze .4z., A 7264-fly1713,zeitpz Aa.ref'elei-vr4 Sr'. esafir _Z"rilaaearps at eertels14/'/rt ard2" "..Zt2.55dazz.R'arGetf-ciJ kg4-44,4224ptroliztpc' ¢../. Ar ?peri ale 4/ a re, 4044 1 790: ista4 (LP ,_ (5 I( le-c,(.; 3-54?-,. )1 'c-;$ 9 h N-0./ ovz.cri-e4 a p ?sezr_,:e et/A ,e, ../..., A.,/ 2;24jc.fra4f,ale44LzA. (4. 7 , 13 i 1-31- 1 -fe ei."ge---) 4 Vie i 144-i&A X.a. ei,44a4z.(44 : .a/05 0., y,t.".. ";47:&/4cAlt 7414 . C. Z -. 4'v 2(44 ;.5ariattedz4 44'44i:0J al 4426644a ._ a44 /A ,,,livz,d AslarArAeli.(e"ez z71:19,4111Al,c4.4A4fizizezi mr:Pr,Y.et4eLpi ?4-1:Zi..:23 I3st7;;;ezrAfejeg 1-1...."',z?.4 ...pt.' 04124,.' 1,. 7r r.1 1C..." _9- /zap t. azfauwir a.t.l. przedef ea-° 4.1 4 /f(1,), if-a a9t 4 g,-(4,3 arit90zro,CK 241z,rellfi

.l.fiar-V-S azr/Dfror+0 ot"'?\"3,a V' (Le 00.-/e..414 d I 'celeir4,& LA*. aL"I 1,,f.a.4.10,44a4 14.04 ; ,z.u.sr:._7: tt "t)4 t6?;:ac2(2.0greWl.5.frgAtell6call Ca.a.tair e..-0(1) bi er-4.. 40 /1,047 /4Vectie! eagit-14.elicK/,J .0.4oiiriv,V4; 4t aCI ,t4g7rLd

fir

25 TIPOGRAF/A ,OMENBERG", JOSEPTIGOBL, STR. 1P5M10EI, 23

Fac-simile dupà" Cod. XVIII

fl4N -1 -75 ti6 Ariptli44.140--eett4 tNa bet/ 5/1-L u4g4e2,4-1.3.1,1,77

£44i-zgu /(:aji,Serf M.114,(4'ItrazZA 94.;44115;idif!/;°; uzz°,11;c4' arde clad .2ito*ka&a.31:40 &flit' 44eAtigs."'341-ya, z436t

4 ,rCt 44,,e4?214 art 41:4 , ;..4.zzl' azd' hi giaij (fug ,I,: p (..ø2t,tert41 a*Lt.4pclio ar IZAAta. -Au,/ ,dizr4/11ceesepiciadtp 4s2A. SkilzrojA 0-/), eA 5 et- 20 024, ' 1.7 meat., 9M-0%Ni.11kt:ins,- aara Mc_ tila/tosic ta7ferf 3.4 am. !"-za,v4aAcal2441,21

SLl-sh Ci4 &At/8'. 46-1,4

Fac-simile dupà" Cod. XIX fila 186

I ,7 9- 4 n 9 4) e42 )(1' 7° VA/ tiy2 cir3 CW g xtrA).44,66091g

-J)8*(7,f' c<34-° ) urj ,14 3 J-° me'1/4,tA424hi."-4' 3 cz,v(.) 00 I cydli , a, a to 44) 9(, cogo-ort,, oetti. /yab mze .4/161x3a24M-14 #?u-b /14'

s t17'16rc5AtaIte V' AVZ s AA4 a;4.6jv 41kt" "Aez To 5 44-S a OW c40-ecz-3 ;7 A r e At/K v ci..(4 0.7ji..ta.592:ti!ifx. A ciyi?..va4 0.(c2 Q- eA) AS)y t sO V t V VA, _2.o t twil a KA 411 vr v4-4, r4 A merWCccd 4 A 4A, (Lbt Zi9 g

D C2/ 3 (14`7 6 ut4 a. LA,T)/(47 a ¡'pza a6 6i3gazI T91xvt, :14.7

TIP CPA I,C 'ITEMS, I ("; ", JOSEPH GOBI., STR. 13610TET, 23-25