ISTORIA ROMANILORfi SERIA 1786-1800 TUMULI:I-IL ALO SERIEL ISTORIAROMÂNILORO CURSC FRUTt LA FACELTATEA DE L1TERE DIN BUCURESCI DUPE DOCUMENTE INEDITE DE D. PROFESORO V. A. URECHIA EMBRU ACADEMIEi ROM INF., MEMIIIIL CORESPON DINH AL( ACADEMIEI SI' MOLE, ALI INSTITITU LI I ETNOGRAFICÚ DINPARIS,SI ALL A LT01111 DI1 ERSE SOCIETITI ICONIIII ESE LITERAIIE 1 ISTORICE, 31EMIIIIU FUN DATORL ALL ATE:NEI:Eli ROM iI\L ETC. PUBLICATO SUB DIRECTIUNEA PROFESORELUI, DE COMITETULU DESTUDENTI AI FACULTÄfEI DE LITHE DIN BUCCITESCI, SERIA 1786-1800 TOMUL II AL SERIE1 CU NUMER6SE ILUSTRATIUNT, PLANURT DE RESBO1U ETC. BUCURESCI TIPOGRAFIA GUTENBERG" JOSEPH GÖI3L 22, STRAIIK D611NEI, 21 1892, \'('` 4Z)SI1/4 \ee o e/e a.POPESC1J B JENARIJ AUTOBY) V 0 LcZdea.47..azad.adv,:d.o. ISTORIA ROMÂNILORD 1786-1800 I. Moldova dupd pacea dela 1792. Alexandra Moruzi Domn. Moldova remase in urma resboiulul in multü mal pro:5stastare de catti 1,éra muntenésca, pe care N. Mavrogheni isbutisa a o ocroti mal mull(' timpil contra invagiunet Aurulti si Argintulti vérsatil de Potemkin In IasI, nu compensa tiraniilei jafurileofiterilortii os- tireI rusescl din judete. Cu tae aceste, in urma inchierei paceI dela Iast 1792, Moldova, anume prin Alexandru Moraz, dobandi, ca si Muntenia prin Sul,u. un firmanti dela Párta de recuril5scere a multorti vechl drepturt Sa analisamti acesta. firmang : Mal antaitisultanulti amintesce, ca dupa pacea dela .$istovil (1791) Porta a iertatAdarile pe 2 anl a celord 5 jud* evacuate de AustriacI,i adaoga, ca totti asemenea .pe 2 anl va fiiertattl bi- richeambghele ibairamlicurlsi alteteclifatur iale celel- 1-alte 041 din Moldova ocupata de Rust Apol firmanula aréta, ca boiarii moldovenT «catti si alT mulV locuitorl si raele» aù facuttl rugamintei cerere, prin o jalobei gre- césceti tcilinácitâ, spre a se innoi Malta porunca in coprindere latoria Románilora de V. A. Urechid. TOM. II alit Serial, op. IV 1* 2 V. A. URF.enil privileghiurii bune oranduele a loculuT, cucare mal inainte s'ah ca unii ce si din invechime ah arétath deosebita supunere plecare catre InaHula Devlet, «darsidin pricina navalireT vraj- masescl in curgere de aprópe de 4 anT ah cercath sOrta impotriva ah venith in nenorocire, nevoiti fiindh a lasa casele lorti si a se imprastie in cácei in colo.» Va se (lick Divanulh MoldoveT, sub inriurirea muscalilorh, re- innoi la 1792 acele arzmagzarurl, ce vègurama ca le trimisa Mol- dovasiMuntenialaConstantinopole, dupa !weftdela Kuciuk- Kainargic. De asta data, Sultanula, prin firmanula ceanalisamh, ijice, ca «cercetandu-se condicile de hatihumaiumuri ce sealb. in Divanh (la Porta), s'ati aflath dispositiuni relative la principate, socotindu-se aceste douè eparhii ca o magaza a lnaltei mele impératit» SultanulhdecTiérta teltedatoriile vechl aleteriloril romane; pricinele de judecata intre raele si turcl sa se caute de Domnitorh, huh intre turdi crestini (?) sa le judece Divankiatipulh Voevodu- lulialIT musulmanl, Cu apelh la cadiul Brailel. Marturia crestinului contra unuT otomanh va fiprimita numal «de epitropia vre-unul morth, ski pentru stremosesd averT.» Otomanuld care a caquth in vin'a in Principate se va tramite s6, fie pedepsith la zabetulh séh, la marginea turcésca. Turcil sa nu mal pota. calétori In Moldova, dealt' ca negutitorl, cu invoire in scrisa dela zabetil lora sicare invoirT le vora area la Voevodula loculul, séa la vechilulh séh. Se opresce turcilorh a supera raelele, prin tinuturl, séh cu cc- rerl de menziluri, sétl cu sacerare, séh facêndu-sestapanl a vre- unel case, sal menzilti. Viziril nu vorhputé réndui in Principale Mumbasirl, zabetl, judecatorT, pentru mincimise pricinl de judecatl. Proprietatile monastiresci si private se vorh intbrce la cel dreptl stapant Negutitoril otomanl nu sunt invoiti a tine mosil in Principate, orl In arenda cu anukt mirmiranii, calétorindh prin téra, sa, plätésca cu buna ISTORIA RomiNILontl 3 tocméla cele pentru mancare simenzilurile deca!,nicl sa cera mal multi cal decata cel insemnatl prin podorojna lora Si sa nu se abata din drumula lora. Stringetorl de haraciurI turd sa nu Amble prin Moldova, sub cuvinta ca cauta raie straina. LocuitoriI tereI nu vora fi superap pentru straile ce porta. «BoeriI, ca puting mal nainte aa venita cu jaloba, aa fa.- cutti aretare, ca s'arg fiaflanda si alte poruncI si sfinte haturl in coprindere: ch déca vre-unulg din Moldovenl va lua lege otomana, sa nu póta a mal cere clironomia dela crestiniI seI ptrini icu tóte ca cercetandu-se condicile si catastihurile, nu s'aa gasitg sa se fie data acesta !big de poruncI, sea sfinta hata, insa flind-ca acesta se atirna de pravile, s'ag cantata hotarirea pravilelora is'ag legiuita, cà déca vre-una cresting se va sfinti cu sfintula islamismos, dupa mòrtea lui nu clironomisesce crestinula sèu tata, ibarbatula unel crestine, facendu-se musulmana, nu clironomisesce pre sotia sa mu- rinda in religiune, ifeciorula' unel crestine, décä se va face mu- sulmang, nu cliromosesce pe tatala sea cresting, si ung musulman, avendg robg pre una cresting si facêndula sloboda, déca va muri farà s'a'vie la islamismosa, nu'la clironomisesce»: Se mal dispune: Sà WA cumpera oI neMitorili gelebil pen- tru Constantinopole si tainaturile mine!, cu preturl otarite. Mukagitesinulù, adeca luarea de zaharea pentru Coonstantino- pole, nu se va mai stringe directg din tea, prin agentil PorteI, ci pro- ductele se vora duce la scheli (porturl) cu preWrI °Mite si vora fi incarcate pe vasele Capanuluif, spre a fi duse la Constantinopole. Se acorda amnistieboerilorg iraelilora gresite in timpula resboiulul. Alegerea in trepte fiinda atirnata de manile Domnulul, acel de acumg inainte Domni vora alege dupa trebuin(äla aceste, pe aceI credinciosl si vrednicI, atatil din greci, cát i din peimenteni.» In comptula banilora biruluI catre Porta se volt taia cherestele din padurile muntilora Wet si se vora cara la cetatile dela Rumile. Domnitorula Moldovel va lua vana de la bite cate ving la Ga- neimpotrivita de Nazirula KilieT, care prin ómenil se! isl trage 4 V. A. INmill drituld asupra \Tame' Galatilord. Se vord goni din Galati vamesil turd dela Isacceai Kilia. Silitra ce se va aduna pe fie-ceanti pentru trebuinta tarabha- nalel nu se va da in vinslare la altuld cine va, ca sa se pricinuésca stricaciunei paguba raelelorti, scaslendu-se pretuld el si china trans- portulul la Constantinopole prin corabil din darea catre Peel Haraciuld Valachiel nu va fi mal mare de 619 pungl, iar aid MoldoveI 135 pungi si 4441/2 lei platibill la sfarsituld fle-6,ruT anti, fara a mal da si la havalele.larpentru bairamlicun Valachia va da, in banl si lucrun, 90.000 lel,i pentru rechiabie 40.000 lel. Moldova pentru bairamlicurI, in banI si lucrun, va da 90.000 lei, iar pentru rechiabie 25.000 lel. Dornnii sa nu platésca nici o alta suma pentru ipca si de nu se volt proba vinovatl sa nu se schimbe, si dela Domnii ce se fact' acumti din nod, sa nu se ja nimicû mal multa decdtd cele obicInuite. Domnil sa nu ie dela supuslalte clan dectitd havaeturile lord, precumd sarea, vama si alte asemenea. Pasil, cadiiii a1t1 zabetl de pe marginea principatelorti, sà nu reclame delaelehavaele,niclsa trimita mumbasir la ele ca sa string damni banl. La schimbarea de functionarlsuperior'in Divanultiturcescti, Domnil sa nu le dea havaeturl. Zaherelele sa setrimit.a, farastrimtorarea locuitorilord princi- patelord. Acestea sa se platésca in banl gata de catre mine, on de catre negutaton, dupd pretuld locului. Cumperarea de oI pentru Constantinopole se va face de ne- gutitorl si gelebl cu pretuld curgetorti. Cherestea se va putea cere dela Dom ni,iar plata pentru Wald si caratti pana la hotarele We' se va face in numertitelre de catra mumbasirii otaritl anume. Tenle volt' da, la cerere, salahon si care cu plata pretulul obicl- nuitdi fara prelungirea acesteI Boerii, can vord arèta supunere catra Domnuld lordi credinta PorteI, vord fi repusi in staptinirea mosiilord lord. Boeril sa fie impedecati de Domnitord de a supera raelele peste isToitra putin/a, Cu cererI nedreple. Domnitorula pedepsésca si ii*- 1eMésca dupd. cuviin4ä(1). Acesta firmana data in mijlocula luneI Ramazan, anula maho- metana 1206, coprinde, dupd cuma s'a pututa vedea.1111t1 fela de promulgare in Principate a insusl tratatuluI de pace din Iasi, dintre Rusia si Turcia. Acesta firmana mal coprinde Incaicateva dis- pos4iunl relative la materil nementionate in tratatula de pace (2). Despre acesta tratata de pace scria F. de Ciriacy (3) majora in serviciula Prusiel la 1828, ca, pacea de Tal asigura complecta Ru- siel tòte posesiunile de tèri dobandite prin pacea dela 1774 si ca: «Indépendement de ces cessions, la Porte dut encore abandonner le pays entre leDniester et le Dnieper; ce ne fut que par la média- tion de l'Angleterre, de la France, de la Prusse et de la Suède, que la Porte ottomane évita de plus grandes pertes, peut-être mélne de n'étre pas dèslors entièrement chassée de l'Europe». Iata cuma analizéza primele articole din tratatula dela Iasi, din 1792, Ianuare 9 st. n., coprinsa in 13 articole, scriitorula Koch (in editiunea luI F. Schoell (4): Art. 1. Restabilesce paceaiamicitia Intre ambele guverne acordd amnistia supusilor reciprocaminte. Art2. Rennoiesce tratatele precedente, incelAnda cu pacea de la 1774. Art. 3. Nistrul este otarita otarula dintre ambele imperil «Ocea- covula remane RusieT, Basarabia, Benderul, Akerman, Kilia, Ismailul si Moldova se restituesc PorteI, care se angajéza sa mentind tòte cate prin tractatele din urma stipulata In favòrea celor din urmd, Vedi in anexi Intregn firmanulii, dupa Uricarti, Tom III pag1'31 'Anti la 144. Mail in anexii tratatulti intrega alii paceI din lap% Veil! Willkinson in Tableau dela Moldavie et de la Walachie, pag. 230. Vedi Theatres de Guerre de l'Autriche et de la Russie dans la Turquie d'Europe Paris 8, 1828.