Intellectus 2-2018 Final.Indd

ISSN 18570496

EDITOR: COEDITOR:

2/2018

MAGAZINE OF INTELLECTUAL PROPERTY

INTELLECTUS

APARE DIN ANUL 1995

Conform Hotărârii comune a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM şi Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare nr. 93 din 18 iulie 2017 „Cu privire la aprobarea rezultatelor evaluării şi clasifi cării

revistelor ştiinţifi ce de profi l” , revista „Intellectus” REVISTĂ DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ / este acreditată în categoria de clasifi care C, la profi lurile: științe juridice; științe inginerești și tehnologii; științe biologice; științe chimice; științe economice. EDITORIAL EDITORIAL Creșterea gradului de conștientizare ca parte a Strategiei de dezvoltare 5 a respectului pentru proprietatea intelectuală Raising Awareness as Part of the Strategy on Building Respect for Intellectual Property Lilia BOLOCAN

APĂRAREA DREPTURILOR DE PI PROTECTION OF IP RIGHTS Dreptul patrimonial al autorului la importul operei Author’s Patrimonial Right to Import the Work 19 Verginia BALTAG DREPT DE AUTOR ŞI DREPTURI CONEXE COPYRIGHT AND RELATED RIGHTS / CONTENTS Abordarea juridică a dreptului de autor şi a drepturilor conexe Legal Approach to Copyright and Related Rights 24 Igor SOROCEANU PROPRIETATE INDUSTRIALĂ INDUSTRIAL PROPERTY Aspecte teoretice și practice privind protecţia mărcilor gustative Theoretical and Practical Aspects of Protection of Taste Marks 31 Ludmila COCIERU Limbajul emoji și disputele privind utilizarea și obţinerea drepturilor

CUPRINS de proprietate intelectuală asupra emoticoanelor 35 The Emoji Language and Disputes on the Use and Acquisition of Intellectual Property Rights in Emoticons Victoria PLEȘCA Unele consideraţii privind conflictul dintre marcă și un nume de domeniu identic sau similar 41 Some Considerations Regarding the Conflict between the Trademark and an Identical or Similar Domain Name Florin MIHAILOV ECONOMIA PI ECONOMIA PI Features and Advantages of the Customer Relationship Management Approach for Companies in the Consumer Services Market Caracteristicile și avantajele abordării managementului relaţiilor cu clienţii 46 pentru companiile de pe piaţa serviciilor de consum Natalia BURLACU, Olga GOREMICHINA Rolul indicaţiilor geografice protejate în asigurarea calităţii produselor vitivinicole prin prisma experienţei străine 51 The Role of PGIs in the Production of Quality Wine Products in the Light of Foreign Experience Victor ZAMARU INOVARE ȘI TRANSFER TEHNOLOGIC INNOVATION AND TECHNOLOGY TRANSFER Inovarea ca factor de dezvoltare a ÎMM-urilor din Republica Moldova Innovation as a Factor for the Development of SMEs in the Republic of Moldova 58 Alexandru STRATAN, Alexandra NOVAC, Lidia MAIER Характеристика инноваций в транспортной отрасли Characteristic of Innovations in the Transport Sector 69 Елена КОМЧАТНЫХ

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ ȘI FACTORUL UMAN INTERNATIONAL PROPERTY AND HUMAN FACTOR Potenţialul de inovare și stimularea muncii inovatorilor Innovation Potential and Stimulation of the Work of Innovators / CONTENTS 75 Alexandru RUSU, Tamara LEAH PRACTICA INTERNAŢIONALĂ INTERNATIONAL PRACTICE Analiza nomenclatorului internaţional și european privind cooperarea poliţienească în materie penală Analysis of the International and European Nomenclature on Police Cooperation 80 in Criminal Matters Gheorghe GRAUR LA CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU ACREDITARE ŞI ATESTARE AT THE NATIONAL COUNCIL FOR ACCREDITATION AND ATTESTATION

CUPRINS Edificarea societăţii bazate pe cunoaștere în Republica Moldova: practici bune, orientări, probleme, sugestii (I) 92 Building a Knowledge-Based Society in the Republic of Moldova: Good Practices, Guidelines, Problems, Suggestions (I) Ion HOLBAN TEHNOLOGII INOVATIVE INNOVATIVE TECHNOLOGIES К вопросу установления расчетных характеристик сопротивляемости глинистых грунтов сдвигу при оценке степени устойчивости склонов 102 To the Issue of Determining the Calculated Characteristics of Clay Soil Resistance to Shear in Assessing the Degree of Slope Stability В.Н. ПОЛКАНОВ, Н.Г. ФУНИЕРУ, А.Д. РЫШКОВОЙ COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE SCIENTIFIC COMMUNICATIONS Studiul nanobacteriilor în calculii biliari și renali Study of Nanobacteria in Biliary and Renal Calculi 106 Anastasia LEȘCO, Alina TROFIM, Nina FRUNZE, Eugenia MELENTIEV DIN ISTORIA INVENŢIILOR: DE LA IDEE – LA IMPLEMENTARE FROM THE HISTORY OF INVENTIONS: FROM IDEA  TO IMPLEMENTATION Un pionier al inventicii românești – George de Bothezat (2) A Pioneer of the Romanian Invention – George de Bothezat (2) 112 Bogdan BORESCHIEVICI

/ CONTENTS

CUPRINS CZU 347.77 C S *

/ EDITORIAL

DR. LILIA BOLOCAN, | DIRECTOR GENERAL AGEPI

UPĂ DECLARAREA INDEPENDENŢEI, REPUBLICA (OMPI), dar și a altor organizaţii internaţionale și DMOLDOVA, LA FEL CA ȘI ALTE ŢĂRI POST-SOVIETICE, regionale din domeniul PI. A TREBUIT SĂ-ȘI DEZVOLTE, DIN TEMELIE, PROPRIUL SISTEM DE Cadrul juridic actual al protecţiei PI în Repu- PROTECŢIE A PROPRIETĂŢII INTELECTUALE. blica Moldova este complex și include: legislaţia naţională, compatibilă atât cu La 8 septembrie 2017, s-au împlinit 25 de ani standardele internaţionale, cât și cu legislaţia EDITORIAL de la înfi inţarea Sistemului Naţional de Proprie- Uniunii Europene, incluzând 7 legi speciale pri- tate Intelectuală, timp în care acesta a înregis- vind protecţia PI și peste 50 de acte normative trat o dezvoltare dinamică, traversând câteva conexe și etape distincte, în decursul cărora s-a consolidat tratatele și acordurile internaţionale, ţara cadrul normativ si instituţional, ajungând a fi noastră fi ind parte la toate cele 25 de tratate în astăzi un sistem de proprietate intelectuală (PI) vigoare, gestionate de OMPI, dar și la tratate- modern, integrat în sistemul de PI internaţional. le internaţionale administrate de UPOV, OMC, Astfel, Republica Moldova, în calitatea sa de UNESCO1 și la mai multe acorduri regionale și ţară-membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite bilaterale ce implică domeniul PI, încheiate în (ONU), este membră și a celei mai importante cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI), organizaţii specializate din cadrul acesteia – cu Uniunea Europeană (UE), Organizaţia Euro- Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale peană de Brevete (OEB), Organizaţia Eurasiatică * Principalele teze ale acestui articol au fost prezentate în de Brevete (OEAB) etc. cadrul seminarului regional „Asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală“, organizat de către Republica Moldova dispune, astfel, de un ca- Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI) dru juridic cuprinzător pentru punerea în aplicare în cooperare cu Agenţia de Stat pentru Proprietatea In- telectuală (AGEPI), cu susţinerea Proiectului fi nanţat de 1 UPOV -- Uniunea Internaţională privind Protecţia No- UE „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de ilor Soiuri de Plante; OMC – Organizaţiea Mondială a proprietate intelectuală (DPI) în Republica Moldova”, care Comerţului; UNESCO – Organizaţia Naţiunilor Unite a avut loc la Chișinău, în perioada 6-7 iunie 2018. pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură.

INTELLECTUS 2/2018 | 5 a drepturilor de proprietate intelectuală, care Actele de încălcare a drepturilor de proprie- a fost armonizat cu Acordul privind aspectele tate intelectuală sunt caracteristice pentru orice comerciale ale drepturilor de proprietate inte- societate, indiferent de maturitatea, comple- lectuală (Acordul TRIPS) și Directiva 2004/48/CE xitatea sau nivelul de dezvoltare ale acesteia. a Parlamentului European și a Consiliului din 29 Însă, dacă indicele infracţional depăşeşte nive- aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de lul admisibilităţii, fenomenul poate deveni unul proprietate intelectuală. extrem de periculos. Tendinţa de intensifi care Însă cadrul legal adecvat nu asigură de la a acestui proces negativ, într-un termen scurt, sine respectarea drepturilor de PI. Domeniul merită atenţia şi implicarea tuturor victimelor lui prorietăţii intelectuale este foarte complex și, directe sau indirecte, fi e consumatori, titulari de pe lângă faptul că include diverse obiecte de drepturi, medii de afaceri, cercetători, state sau proprietate industrială (invenţii, design industri- organizaţii internaţionale. al, mărci, soiuri de plante, indicaţii geografi ce), Lupta împotriva încălcărilor drepturilor de precum și obiecte protejate de dreptul de autor PI necesită eforturi concertate și coordona-

/ EDITORIAL și drepturile conexe, este, totodată, puţin cute din partea tuturor actorilor publici și privaţi noscut, în special în ţările afl ate în tranziţie de implicaţi. În acest proces, o importanţă deo- la economia socialistă spre o economie de piaţă, sebită trebuie acordată educării și informării bazată pe proprietate privată, cum este și cazul societăţii cu privire la benefi ciile și avantajele Republicii Moldova. protecţiei PI și urmările dezastruoase ale feno- În condiţiile economiei contemporane bazate menelor de contrafacere și piraterie. pe cunoaștere și inovare, produsele intelectuale, Întărindu-și an de an rolul ei de cataliza- informaţia şi cunoştinţele, potenţialul spiritual, tor al creşterii economice în era digitizării şi a ştiinţifi c şi cultural al societăţii contemporane economiei bazate pe cunoaştere, proprietatea sunt forţa motrice a dezvoltării durabile şi deter- intelectuală devine în același timp extrem de mină competitivitatea economică. Toate acestea vulnerabilă. Tehnologiile digitale și Internetul demonstrează creşterea rolului PI în societatea au simplifi cat foarte mult accesul la lucrările de modernă, iar eforturile guvernelor de a investi în creaţie, au contribuit la o dezvoltare nemaivăzu- consolidarea regimurilor de PI nu sunt conside- tă ca volum și viteză a comerţului electronic cu

EDITORIAL rate cheltuieli, ci mai degrabă – investiţii genera- bunuri și servicii. Totodată, capacităţile tehnice, toare de valoare adăugată şi creştere economică. care sunt atât de utile pentru consumatori, ge- Însă produsele intelectuale își pot îndeplini nerează o mulţime de probleme titularilor de rolul de stimulent al creativităţii și inovării doar drepturi. În aceste condiţii, respectarea drepturi- într-un mediu în care drepturile de PI sunt res- lor asupra proprietăţii intelectuale devine un su- pectate, iar sistemul de protecţie oferă avantaje biect de relevanţă macroeconomică ce prezintă echitabile atât pentru creatorii lor/titularii de un interes sporit la nivel internaţional, regional drepturi, cât și pentru utilizatorii acestor produ- și naţional. se, în scop ﬁ nal, pentru întreaga societate. Sistemul naţional de PI este unul complex Cultivarea respectului pentru PI nu este o sar- și cuprinde mai multe componente funcţio- cină ușoară, dar este singura cale spre dezvolta- nale, interconectate și interdependente: pe re și bunăstare socială și economică a ţării noas- lângă cadrul normativ, el include și instituţiile tre. Acest proces necesită o abordare sistemică responsabile de protecţia juridică a PI (AGEPI), și complexă care cuprinde evoluţia legislaţiei, de asigurarea respectării drepturilor (instanţele conștientizarea și schimbarea culturală a judecătoreşti, Ministerul Afacerilor Interne, Pro- societăţii, a mediului de afaceri și de cercetare/ curatura, Consiliul Concurenţei, Serviciul Vamal, inovare și colaborarea instituţională, iar toate Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor și Su- acestea se încadrează în dezvoltarea strategică a pravegherea Pieţei), dar și beneﬁ ciarii sistemu- sistemului naţional de proprietate intelectuală. lui – creatorii de PI, titularii de drepturi, precum

6 | INTELLECTUS 2/2018 și infrastructura necesară etc. Dezvoltarea și  gradul insufi cient de implementare a re- funcţionarea acestui sistem complex necesită zultatelor creaţiei intelectuale şi a activităţii ino- o abordare sistemică și o coordonare adecvată. vative; În scopul abordării operative, complete şi  valorifi carea extrem de redusă a potenţia- strategice a problemelor legate de funcţiona- lului PI de către ÎMM-uri; rea Sistemului naţional de PI, prin Hotărârea  implicarea slabă a titularilor OPI în acţiuni- Guvernului nr.489 din 29.03.2008, a fost creată le de apărare a drepturilor de PI; Comisia Naţională pentru Proprietatea Inte-  numărul mare de cazuri de concurenţă lectuală (CNPI). neloială; CNPI este un organ consultativ pe lângă  nivelul înalt al pirateriei şi al contrafacerii, Guvern, constituit în scopul coordonării şi asi- nivelul insufi cient al culturii în domeniul PI; gurării interacţiunii ministerelor, altor autorităţi  activitatea inefi cientă și netransparentă a administrative centrale, precum şi titularilor OGC-urilor etc. drepturilor de proprietate intelectuală în activi- În consecinţă, proprietatea intelectuală / EDITORIAL tăţile orientate spre dezvoltarea şi consolidarea nu şi-a ocupat încă locul de factor-cheie în sistemului naţional de proprietate intelectuală, dezvoltarea economică, socială şi culturală a combaterea şi prevenirea încălcărilor drepturi- ţării. lor de proprietate intelectuală şi lupta cu contra- În anul 2011 a fost iniţiată elaborarea unei noi facerea şi pirateria în Republica Moldova. Strategii naţionale în domeniul PI, acţiune care a Trebuie de menţionat că dezvoltarea siste- fost precedată de desfăşurarea, sub egida CNPI, a mului de PI în Republica Moldova pe tot parcur- unor consultări extinse, la nivel naţional, cu pes- sul s-a bazat pe o viziune analitică și strategică. te 50 de instituţii, agenţi economici, organizaţii Primul document strategic în acest sens a neguvernamentale etc. cu privire la percepţia fost Strategia de dezvoltare a sistemului na- problemelor ce persistă în domeniul PI și căile ţional de protecţie şi utilizare a obiectelor de de depășire a lor. Printre principalele defi cienţe proprietate intelectuală până în anul 2010, evidenţiate se numără nivelul scăzut al cunoştin- aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1143 din ţelor şi al culturii în domeniul PI la nivelul între- 18 septembrie 2003. gii societăţi, care, de fapt, și determină existenţa EDITORIAL Printre principalele realizări ale acestei Stra- problemelor menţionate mai sus. Astfel, au fost tegii se numără: identifi cate obiectivele prioritare ale Strategiei  adoptarea unui cadru legislativ echilibrat; naţionale în domeniul PI, precum şi măsurile şi  dezvoltarea unui sistem instituţional acţiunile specifi ce pentru atingerea lor. adecvat; Strategia naţională în domeniul proprietăţii  instruirea, pregătirea şi perfecţionarea ca- intelectuale până în 2020 a fost aprobată prin Ho- drelor de specialiști în domeniu; tărârea Guvernului nr.880 din 22 noiembrie 2012.  conştientizarea şi informarea societăţii Viziunea strategică: Proprietatea intelec- civile, a sferei cercetare-dezvoltare (C-D) şi a tuală trebuie să devină un instrument funda- mediului de afaceri cu privire la importanţa pro- mental în crearea unui mediu favorabil inovării, tecţiei şi respectării drepturilor de proprietate creativităţii şi liberei concurenţe, pentru dezvol- intelectuală (DPI); tarea economică, socială şi culturală a Republicii  extinderea cooperării internaţionale în Moldova. domeniul PI etc. Obiectivele generale ale Strategiei sunt Totodată, la fi nalizarea etapei de implemen- următoarele: tare a Strategiei, s-a constatat că, în afară de rea- 1. Încurajarea creării, protecţiei şi utilizării lizările înregistrate, Republica Moldova continuă proprietăţii intelectuale ca instrument-cheie în să se confrunte cu un şir de probleme ce ţin de crearea condiţiilor pentru tranziţia ţării la mode- domeniul PI: lul inovaţional al creşterii economice.

INTELLECTUS 2/2018 | 7 2. Perfecţionarea continuă a cadrului nor- conform Declaraţiei de la Tokyo privind cultura mativ din domeniul proprietăţii intelectuale, proprietăţii intelectuale (2004)2: „Doar o socie- inclusiv prin armonizarea sa cu legislaţia Uniunii tate cu un nivel înalt de cultură în domeniul PI, Europene şi implementarea tratatelor internaţi- care înţelege şi respectă creaţia intelectuală, se onale în materie la care Republica Moldova este îndreaptă spre stabilitate, ceea ce permite nu parte. numai dezvoltarea sa economică durabilă, dar, 3. Dezvoltarea şi modernizarea sistemului de asemenea, dezvoltarea invenţiilor şi inovaţi- naţional de proprietate intelectuală, sporirea ilor în vederea rezolvării problemelor cu care se transparenţei şi coerenţei sale. confruntă întreaga societate, generaţiile actua- 4. Consolidarea capacităţilor instituţionale le şi viitoare, contribuind astfel la prosperitatea ale organelor abilitate cu funcţii şi responsabi- întregii omeniri”. În Declaraţie se mai afi rmă că lităţi privind protecţia şi asigurarea respectării progresul omenirii va fi difi cil fără crearea unei drepturilor de PI, dezvoltarea unei infrastructuri culturi de proprietate intelectuală. Prin urmare, efi ciente de prevenire şi combatere a fenome- este necesar ca cultura în domeniul PI să fi e cul-

/ EDITORIAL nelor contrafacerii şi pirateriei. tivată de societate în ansamblu. 5. Promovarea şi dezvoltarea unei culturi înal- Dintre cele 6 obiective generale (OG) ale te în materie de PI, sensibilizarea şi conştientiza- Strategiei, două au tangenţă nemijlocită cu asi- rea publicului larg cu privire la rolul PI şi sporirea gurarea respectării drepturilor de proprietate interesului faţă de protecţia şi respectarea drep- intelectuală: astfel, OG 4 este detaliat în vede- turilor de proprietate intelectuală. rea implementării prin următoarele obiective 6. Dezvoltarea cooperării internaţionale, re- speciﬁ ce: gionale şi bilaterale în domeniul PI şi integrarea 4.1. Coordonarea activităţilor diverselor au- Republicii Moldova în spaţiul intelectual inter- torităţi publice implicate în protecţia drepturilor naţional şi european. de PI prin intermediul unei conduceri strategice Implementarea Strategiei naţionale de PI (aici rolul de coordonator îi revine CNPI); până în 2020 se realizează în trei etape pe baza 4.2. Consolidarea capacităţilor instituţionale planurilor de acţiuni aprobate de Guvern penale organelor abilitate cu funcţii şi responsabili- tru ﬁ ecare etapă, respectiv: tăţi privind protecţia juridică a proprietăţii inte-

EDITORIAL  I etapă: 2012-2014 (H.G. nr. 880 din 22 no- lectuale (de facto, acest organ este AGEPI, care iembrie 2012); urmează cu insistenţă atingerea performanţelor  a II-a etapă: 2015-2017 (H.G. nr. 491 din 11 în toate domeniile sale de activitate, iar rezulta- august 2015); tele sunt refl ectate în rapoartele anuale care pot  a III-a etapă: 2018-2020 (H.G. nr. 375 din 25 fi accesate pe pagina web a ofi ciului); aprilie 2018). 4.3. Consolidarea capacităţilor instituţionale În baza rapoartelor de progres prezentate de ale organelor abilitate cu funcţii şi responsabi- către instituţiile responsabile, AGEPI elaborea- lităţi privind asigurarea respectării drepturilor ză, anual și la sfârșitul fi ecărei etape, rapoartele de PI (acestea sunt Ministerul Afacerilor Interne de monitorizare consolidate pe care le prezintă (MAI), Serviciul Vamal (SV), Procuratura Gene- CNPI, iar după aprobarea acestora de către Co- rală (PG), Agenţia pentru Protecţia Consumato- misie, le prezintă Guvernului și le publică pe si- rilor și Supravegherea Pieţei (APCSP), Consiliul te-ul ofi cial al AGEPI la adresa http://agepi.gov. Concurenţei (CC), Agenţia de Administrare a md/ro/transparency/programmes. Instanţelor Judecătorești (AAIJ)). În fond, toate obiectivele generale ale Stra- În scopul asigurării schimbului de informa- tegiei sunt orientate, explicit sau implicit, spre ţii între autorităţile responsabile de asigurarea creşterea nivelului de cultură în domeniu și 2 dezvoltarea respectului pentru proprietatea International Symposium on IP Culture, Tokyo, May 25th, 2004. http://koueki.jiii.or.jp/english/isipc/declara- intelectuală. Acest lucru este fi resc, deoarece, tion.html.

8 | INTELLECTUS 2/2018 respectării drepturilor de proprietate intelec- 3. Colaborarea cu autorităţile publice şi ti- tuală, dar și elaborării unor rapoarte, studii tularii de drepturi: analitice şi statistice în domeniu, în 2011, în  realizarea schimbului permanent de date; cadrul AGEPI, a fost constituit Observatorul  stimularea implicării active şi a interesului respectării drepturilor de proprietate inte- titularilor de drepturi în procesul de asigurare a lectuală. drepturilor; În prezent, activităţile Observatorului sunt  cooperarea cu structurile similare din stră- axate pe 4 direcţii prioritare: inătate. 1. Monitorizarea respectării drepturilor de 4. Informarea OMC privind implementa- proprietate intelectuală, şi anume: rea Acordului TRIPS.  colectarea, stocarea, examinarea, sistema- Începând cu anul 2012, Observatorul pu- tizarea şi prelucrarea datelor; blică anual „Raportul naţional privind respec-  elaborarea cercetărilor, studiilor, rapoarte- tarea drepturilor de proprietate intelectuală lor şi analizelor statistice; în Republica Moldova”, cu sprijinul Misiunii UE / EDITORIAL  perfecţionarea cadrului normativ. de Asistenţă la Frontieră în Moldova și Ucraina 2. Promovarea respectării drepturilor de (EUBAM) (anii 2012-2016) și al proiectului UE proprietate intelectuală: de asistenţă tehnică „Suport pentru asigurarea  organizarea campaniilor de sensibilizare a respectării drepturilor de proprietate intelectu- societăţii; ală în Republica Moldova” (anul 2017). Raportul  colaborarea permanentă cu mass-media; se elaborează în baza informaţiilor prezentate  iniţierea instruirilor pentru reprezentanţii de autorităţile competente: AGEPI, MAI, SV, PG, instituţiilor de drept şi pentru societatea civilă. APCSP, CC, AAIJ.

EDITORIAL

INTELLECTUS 2/2018 | 9 Raportul vine să conﬁ rme buna cooperare 5.3. Creşterea gradului de conştientizare a între instituţiile menţionate și să constate des- importanţei drepturilor de proprietate intelec- chiderea autorităţilor publice în problema asi- tuală de către societate. gurării respectării drepturilor de PI în Republica În cele ce urmează, vom aduce exemple de Moldova. În același timp, Raportul subliniază acţiuni concrete întru realizarea acestor obiective. necesitatea implicării active a titularilor de drep- Asigurarea informaţională și automatizarea turi în procesul de instruire a personalului orga- proceselor de brevetare și înregistrare a obiec- nelor de control și de educare și sensibilizare a telor de proprietate intelectuală fac parte din societăţii cu privire la efectele negative ale feno- preocupările permanente ale AGEPI, care oferă menelor de contrafacere și piraterie. acces public gratuit la bazele de date ale OPI, În conformitate cu recomandarea Directi- inclusiv la deciziile examinării, precum și la un vei 2004/48/CE a Parlamentului European și a instrument unic de documentare – Panorama Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respec- de brevet, creat de către specialiștii AGEPI și tarea drepturilor de proprietate intelectuală, apreciat înalt în ţară și peste hotare.

/ EDITORIAL ca o măsură suplimentară de descurajare a Acest fapt are o importanţă deosebită pentru unor viitoare încălcări și pentru a contribui la asigurarea respectării drepturilor de PI, acce- conștientizarea publicului în sensul larg, AGEPI, sul la aceste informaţii fi ind deschis atât pentru începând din anul 2007, publică pe site-ul său ofi - autorităţile responsabile, cât și pentru persoa- cial3 informaţia legală și cea de jurisprudenţă din nele interesate. domeniul proprietăţii intelectuale. Astfel, până la Pentru a spori vizibilitatea sistemului de fi nele anului 2017, au fost publicate 616 înche- PI, mărcile naţionale au fost incluse în Glo- ieri/decizii/hotărâri ale instanţelor judecătorești, bal Brand Database (OMPI) și în baza de date inclusiv 572 – referitoare la litigiile din domeniul TMview a Ofi ciului Uniunii Europene pentru proprietatăţii industriale (dintre care 454 se referă Proprietate Intelectuală (EUIPO), iar desenele și la mărci, 25 – la desene și modele industriale și 22 – modelele industriale naţionale – în baza de date la invenţii) și 44 – referitoare la domeniul dreptului DesignView a EUIPO. de autor și drepturilor conexe (21 – privind încasa- Ţinând cont de gradul încă insufi cient de rea remuneraţiei de autor, 19 – privind contesta- cunoaștere a Sistemului de PI, AGEPI informează

EDITORIAL rea Deciziilor AGEPI referitoare la avizarea OGC, 2 – constant publicul larg asupra benefi ciilor ce pot privind încălcarea drepturilor de autor și conexe, fi obţinute prin utilizarea instrumentelor oferite 2 – privind alte cauze). de sistemul de protecţie a PI pe calea dezvoltării Un alt obiectiv strategic important axat ne- inovaţionale, dar și a riscurilor legate de ignora- mijlocit pe dezvoltarea unei culturi înalte în rea protecţiei sau încălcarea drepturilor de PI. În materie de proprietate intelectuală este OG 5, acest scop, pentru diferite categorii de benefi - atingerea acestui obiectiv presupunând: ciari, se organizează: diverse seminare tematice 5.1. Sporirea accesului la informaţiile şi cunoş- (naţionale, regionale, cu participare internaţio- tinţele din domeniul proprietăţii intelectuale. nală), traininguri, campanii de informare etc. (80- 5.2. Instruirea şi educarea în domeniul pro- 100 anual); activităţi de diseminare a informaţiei prietăţii intelectuale prin intermediul sistemului în cadrul expoziţiilor naţionale şi internaţionale şi de învăţământ preuniversitar, universitar şi post- prin intermediul emisiunilor radio şi TV, a confe- universitar. rinţelor de presă; editarea de lucrări metodice şi de popularizare a domeniului de PI; concursuri; 3 Informaţia referitoare la litigiile ce implică obiectele manifestări de amploare consacrate PI etc. de proprietate industrială (mărci, invenţii, desene și mo- Majoritatea activităţilor menţionate sunt dele industriale) poate fi accesată la adresa www.agepi. gov.md/md/decizii_judecata/index.php, iar cea referi- organizate de AGEPI de sine stătător sau în toare la litigiile ce implică obiectele dreptului de autor comun cu diverse autorităţi ale administraţiei și drepturilor conexe – la adresa www.agepi.gov.md/ro/ decisions/copyright. publice centrale, instituţii şi organizaţii din sfe-

10 | INTELLECTUS 2/2018 ra ştiinţei şi inovării şi universităţi, precum şi în învăţământ superior4, ale căror obiective princi- baza acordurilor de colaborare. Publicul ţintă al pale sunt consolidarea capacităţilor instituţiilor seminarelor organizate de AGEPI este cel mai vizate în procesele de instruire și perfecţionare divers: autorităţile publice, instituţiile de cerce- a cadrelor didactice și studenţilor în domeniul tare, școli, universităţi, mediul de afaceri/ÎMM- proprietăţii intelectuale, de formare a aptitudi- uri etc. nilor privind protecţia și valorifi carea rezultatelor Pentru realizarea dezideratelor privind activităţii inovaţionale și tehnico-știinţifi ce, crea- creșterea nivelului de cultură în domeniul rea unor servicii/centre de proprietate intelectu- PI, o importanţă deosebită o are cooperarea ală și transfer tehnologic etc. instituţională. În acest sens, AGEPI a stabilit De menţionat că actualmente în Republica relaţii fructuoase de cooperare cu instituţiile Moldova predarea disciplinelor din domeniul publice-parte ale sistemului naţional de PI, dar proprietăţii intelectuale se desfășoară după cum și cu cele din sfera C&D și învăţământ superior, urmează: cu Agenţia pentru Inovare și Transfer Tehnologic ▪ Dreptul proprietăţii intelectuale – 12 / EDITORIAL (AITT), Camera de Comerţ si Industrie a Republi- instituţii; cii Moldova (CCI), Organizaţia pentru Dezvolta- ▪ Managementul inovaţional – 8 instituţii; rea Sectorului Întreprinderilor Mici si Mijlocii din ▪ Economia proprietăţii intelectuale – 3 Republica Moldova (ODIMM) etc. Nu mai puţin instituţii; importantă în acest scop este și colaborarea cu ▪ Marketingul produselor noi – 3 instituţii; partenerii din ofi ciile de PI și ONG-urile din do- ▪ Protecţia proprietăţii intelectuale – 1 meniul PI de peste hotarele ţării. instituţie. Până în prezent au fost încheiate circa 70 de În anul 2017 s-au consolidat relaţiile de cola- acorduri de colaborare la nivel naţional și 45 de borare cu MECC în vederea includerii unui curs acorduri de cooperare / memorandumuri de de PI în programele de studii la diferite niveluri înţelegere cu parteneri de peste hotare. de instruire. Astfel, au fost elaborate și transmise O importanţă crucială pentru creșterea nive- MECC două programe de instruire în domeniul lului de cunoaștere a domeniului de PI o are in- PI pentru facultăţile instituţiilor de învăţământ struirea. O cultură avansată în ceea ce priveşte superior cu profi l economic și pentru cele cu EDITORIAL crearea şi valorifi carea economică a proprietăţii profi l tehnic. intelectuale, inclusiv a cunoştinţelor, trebuie O realizare importantă a colaborării dintre edifi cată începând de la primele etape ale edu- AGEPI și MECC ce ţine de instruirea în domeniul caţiei şi la toate nivelurile sale. Educaţia privind PI la nivel preuniversitar o constituie includerea proprietatea intelectuală trebuie să fi e inclusă în Curriculumului pentru cursul opţional de instrui- Sistemul naţional de învăţământ, cu un conţinut re a elevilor în domeniul proprietăţii intelectuale adaptat fi ecărui nivel: preuniversitar, profesio- „Introducere în proprietatea intelectuală”5 (cla- nal-tehnic, universitar şi postuniversitar. sele X-XII, 34 ore) în lista cursurilor opţionale. În Având în vedere necesitatea și importanţa dez- voltării competenţelor în domeniul proprietăţii 4 Lista instituţiilor poate fi consultată pe adresa http:// intelectuale pentru formarea viitorilor specialiști, agepi.gov.md/ro/services/instruire-%C3%AEn-dome- se impune introducerea în planurile de stu- niul-pi dii universitare, la toate formele de instruire și 5 Curriculumul a fost elaborat de către specialiștii AGEPI perfecţionare a studenţilor, a disciplinelor din în baza Acordului de colaborare dintre Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) și Ministerul domeniul proprietăţii intelectuale. Urmare dia- Educaţiei al Republicii Moldova semnat la 26 aprilie logului constructiv cu Ministerul Educaţiei, Cul- 2016 și a fost aprobat la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum din 11.04.2017 (proces-verbal nr. 12 turii și Cercetării al Republicii Moldova (MECC), din 11.04.2017) și prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. AGEPI a semnat acorduri de colaborare în dome- 265 din 28 aprilie 2017, fi ind plasat pe site-ul Ministe- niul proprietăţii intelectuale cu 12 instituţii de rului la adresa http://mecc.gov.md/sites/default/fi les/ curriculum_proprietate_intelectuala_fi nal_0.pdf.

INTELLECTUS 2/2018 | 11 luna august 2017, AGEPI a organizat primul curs lor au fost perfecţionate Planul și programele de de instruire în domeniul PI a profesorilor din ca- învăţământ, care în prezent cuprind următoa- drul instituţiilor preuniversitare de învăţământ rele discipline: dreptul proprietăţii intelectuale; care vor preda acest curs opţional. Începând cu invenţii; soiuri de plante; mărci; indicaţii geografi - 1 septembrie 2017, cursul opţional „Introduce- ce, denumiri de origine și specialităţi tradiţionale re în proprietatea intelectuală” este predat în 2 garantate; desene și modele industriale; dreptul instituţii de învăţământ. de autor şi drepturile conexe; economia și evalua- O atenţie deosebită se acordă pregătirii rea proprietăţii intelectuale. La fi nalizarea cursuri- specialiștilor în domeniul proprietăţii intelec- lor, absolvenţilor care susţin cu succes examenul tuale. În baza licenţelor eliberate de Camera de de evaluare li se acordă califi carea „Consilier în Licenţiere a Republicii Moldova, AGEPI organi- proprietatea intelectuală”. Din 1998 până în pre- zează două cursuri de instruire (cu o durată de zent, 480 de persoane au obţinut această califi - 12 săptămâni și cu un număr total de 148 de ore care (Fig. 1.), printre acestea se numără specialiștii de studii fi ecare): nou-angajaţi la AGEPI, specialiști din cadrul / EDITORIAL - „Protecţia proprietăţii intelectuale”, curs instituţiilor de cercetare, universităţilor, unor organizat începând din 1995. Pe parcursul ani- instituţii publice și private, avocaţi, juriști etc.

EDITORIAL

Fig. 1. Numărul de persoane care au obţinut caliﬁ carea „Consilier în proprietatea intelectuală”

- „Evaluarea proprietăţii intelectuale”, curs respunzătoare6. organizat începând din anul 2005. Planul de Ţinând cont de faptul că domeniul PI este învăţământ include trei discipline: proprietatea unul complex și în continuă dezvoltare, pentru intelectuală, economia proprietăţii intelectu- asigurarea calităţii înalte a funcţionării siste- ale și evaluarea obiectelor de proprietate inte- mului de protecţie a PI, o importanţă majoră o lectuală. La fi nalizarea cursurilor, absolvenţilor are educaţia continuă și formarea profesională care susţin cu succes examenul de evaluare li se acordă califi carea „Evaluator al proprietăţii inte- 6 Certifi catul de califi care a evaluatorului se eliberează pentru o perioadă de cinci ani. După expirarea valabilităţii lectuale”. Au fost 2 promoţii ale acestor cursuri acestuia, se efectuează reatestarea evaluatorilor și se eli- – în 2005 (8 persoane) și 2010 (15 persoane), în berează un nou certifi cat cu termenul de valabilitate de cinci ani. Condiţiile cu privire la atestare/reatestare sunt total 23 de persoane au obţinut califi carea co- expuse în anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr. 783 din 30.06.2003. În prezent activează 8 evaluatori ai PI.

12 | INTELLECTUS 2/2018 pentru examinatorii AGEPI, precum și specialiștii re pentru dezvoltarea unei economii bazate pe din cadrul autorităţilor și instituţiilor publice res- inovare. ponsabile de asigurarea respectării drepturilor În general, marea majoritate a ÎMM-urilor nu de PI (lucrători vamali, judecători, poliţiști etc.). utilizează regulat și extensiv sistemul drepturi- În acest scop, AGEPI organizează cursuri de scur- lor de PI. Acest lucru este valabil nu doar pen- tă durată, iar personalul AGEPI are posibilitatea tru ţările în tranziţie, dar și pentru cele destul de să urmeze cursurile de învăţământ la distanţă dezvoltate. Într-o măsură considerabilă, această organizate de OMPI, OEB și EUIPO. stare de lucruri reﬂ ectă faptul că cele mai multe AGEPI participă, de asemenea, în progra- ÎMM-uri nu sunt foarte inovative. Unul dintre ob- mele de instruire în domeniul respectării drep- stacolele de bază cu care ÎMM-urile se confruntă turilor de PI a reprezentanţilor autorităţilor frecvent este lipsa cunoștinţelor necesare pen- și instituţiilor publice, în acest sens deosebit tru dezvoltarea și gestionarea portofoliilor lor de fructuoasă ﬁ ind colaborarea cu Institutul de PI, antreprenorii deseori nu înţeleg pe deplin Naţional al Justiţiei (INJ). Astfel, Memorandu- sistemul drepturilor de PI și necesitatea investirii / EDITORIAL mul de cooperare dintre INJ și AGEPI, semnat resurselor pentru protecţia și aplicarea lor adec- în aprilie 2013, prevede necesitatea promovării vată. Aceste probleme se agravează atunci când cunoştinţelor despre sistemul naţional de pro- ÎMM-urile operează pe pieţele internaţionale tecţie şi asigurare a respectării drepturilor de PI unde au nevoie să facă faţă mai multor sisteme în rândul angajaţilor din sectorul justiţiei al Re- de PI naţionale. publicii Moldova. AGEPI investește mari resurse și depune În anul 2016, Curriculumul modulului de PI a eforturi orientate spre creșterea gradului de fost aprobat de către INJ și Consiliul Superior al cultură, sporirea nivelului de cunoaştere și dez- Magistraturii (CSM). Instruirea cadrelor se efec- voltarea abilităţilor mediului de afaceri în do- tuează atât în cadrul Programului de formare meniul PI. În perioada 2012-2017, AGEPI a or- continuă al INJ, cât și în cadrul seminarelor, cur- ganizat şi a participat cu comunicări la 146 de surilor și lecţiilor publice organizate de AGEPI, la evenimente (seminare, mese rotunde, ateliere, care participă specialiști ai MAI, SV, APCSP, pre- expoziţii), în cadrul cărora au fost şcolarizate în cum și judecători, procurori, avocaţi etc. domeniul proprietăţii intelectuale peste 7300

EDITORIAL În perioada anilor 2013-2018 au fost reali- de persoane din sectorul ÎMM şi au fost dise- zate 24 de activităţi comune ale INJ și AGEPI, în minate circa 21300 de exemplare de publicaţii cadrul cărora au fost instruite 762 de persoane, (pliante, broșuri). inclusiv 319 judecători, 132 de procurori, 90 de Totodată, menţionăm că la organizarea eveni- asistenţi judiciari, 19 mediatori, 11 formatori, 7 mentelor de instruire a reprezentanţilor ÎMM-uri- avocaţi, 5 consultanţi din cadrul Cancelariei de lor AGEPI a beneﬁ ciat și de suportul şi participarea Stat, 73 de reprezentanţi ai AGEPI, 88 – alte ca- experţilor internaţionali din cadrul Programului tegorii. TWINNING „Suport pentru implementarea şi re- Nu mai puţin importată este creșterea gra- alizarea drepturilor de PI în Republica Moldova” dului de conștientizare în rândul întreprinde- (2010-2012), proiectului UE de asistenţă tehnică rilor mici și mijlocii și al antreprenorilor cu „Suport pentru asigurarea respectării drepturi- privire la modul de accesare a sistemului de PI lor de PI în Republica Moldova” (2016-2018), al și la managementul drepturilor de PI pentru OMPI, precum și de asistenţa Camerei de Comerţ dezvoltarea afacerilor, or, în Republica Moldo- și Industrie a Republicii Moldova (CCI), ODIMM, va ponderea ÎMM-urilor constituie 98,7% din Asociaţiei Naţionale a Tinerilor Manageri din Mol- totalul întreprinderilor7, astfel, conștientizarea dova (ANTiM), Reţelei Globale a Antreprenoriatu- de către ÎMM a drepturilor de PI este hotărâtoa- lui din Moldova (GEN Moldova). Programele de conștientizare a dreptu- 7 Conform datelor BNS pentru anul 2016 http://www. statistica.md/category.php?l=ro&idc=368& rilor de PI pentru ÎMM-uri și antreprenori,

INTELLECTUS 2/2018 | 13 realizate de AGEPI, încep cu explicarea atât Seminarele s-au axat pe diverse aspecte actu- a beneficiilor economice tangibile pe care ale pentru ÎMM: le pot aduce companiei drepturile de PI, cât  Protecţia și respectarea drepturilor de PI; și a potenţialelor consecinţe negative grave  Protecţia mărcilor și designului industrial; dacă se neglijează drepturile de PI, ulterior  Aspectele economice ale PI. fiind prezentate resursele disponibile pentru Cu suportul aceluiași proiect, în anul 2017 au sprijinul ÎMM-urilor în managementul drep- fost organizate 3 zile de informare a ÎMM-urilor turilor de proprietate intelectuală: facilităţi la (rezidente ale incubatoarelor de afaceri din Ta- plata taxelor pentru obţinerea drepturilor de raclia, Ștefan Vodă și Nisporeni), un seminar de PI, consultanţa profesională necesară, instru- instruire în domeniul PI la Incubatorul de Afaceri mentele informaţionale disponibile, serviciul din Soroca, 12 vizite de consultanţă și acţiuni de de prediagnoză a proprietăţii intelectuale la suport la diverse ÎMM-uri. întreprindere8 etc. Seminarele de sensibilizare În contextul acţiunilor orientate spre și educare pentru ÎMM-uri nu se axează doar creșterea gradului de cultură în domeniul PI,

/ EDITORIAL pe aspectele juridice, ci poartă un veritabil în perioada 2012-2018 AGEPI a desfășurat mai accent de afaceri, fiind ilustrate cu exemple multe campanii de informare în domeniul PI, practice și prezentate într-un mod care este având diferite categorii de public ţintă. ușor accesibil pentru antreprenori. Prima dintre acestea a fost Campania pu- Pentru dezvoltarea culturii în domeniul PI, o blică de sensibilizare a consumatorilor importanţă deosebită o au campaniile de infor- „STOP Pirateria și Contrafacerea!”, care s-a mare a producătorilor, în special a celor din sfera desfășurat în perioada 26 aprilie  26 octom- IMM. brie 2012. Partenerii campaniei au fost: Consi- În 2016-2017 au fost realizate 2 campanii de liul Coordonator al audiovizualului, companiile acest fel în parteneriat cu CCI și reprezentanţele „Microsoft Moldova”, „Moldcell”, „Viorica-Cos- acesteia în teritoriu, cu suportul Proiectului metic” S.A., „Sympals”. „Valoarea Proprietăţii Intelectuale pentru ÎMM Lansarea Campaniei a fost precedată de efec- - VIP4SME” (Value Intellectual Property for tuarea unui studiu cu referire la percepţia con- SMEs”)9. sumatorilor privind fenomenele de piraterie şi

EDITORIAL Au fost organizate 22 de seminare, la care au contrafacere, realizat de Centrul de Investigaţii participat peste 500 de persoane. Sociologice şi Marketing „CBS-AXA”10 în baza unei anchete sociologice pe un eșantion repre- 8 Prediagnoza proprietăţii intelectuale reprezintă un zentativ de 710 persoane, cu vârstă de 15 ani şi studiu particularizat al portofoliului obiectelor de proprietate intelectuală din cadrul întreprinderii – bre- mai mult, de pe întreg teritoriul ţării. vete, mărci, desene şi modele industriale, obiectelor Rezultatele studiului au arătat că părţi semni- protejate prin dreptul de autor şi drepturile conexe, fi cative ale populaţiei Republicii Moldova nu cu- incluzând de asemenea activitatea de comercializare, gestionare și utilizare efi cientă a acestora. Servicii- nosc sau nu au auzit niciodată despre conceptele le de prediagnoză a proprietăţii intelectuale se pre- de proprietate intelectuală (52,8%), contrafacere stează pentru ÎMM în mod gratuit de către specialiștii AGEPI. Detalii: http://agepi.gov.md/ro/services/pre- (35,1%) și piraterie (55,7%) (Fig. 2.), totodată, în- diagnoza-propriet%C4%83%C8%9Bii-intelectuale-la- călcările drepturilor de proprietate intelectuală institu%C8%9Bii-%C8%99i-%C3%AEntreprinderi sunt un fenomen foarte răspândit în percepţia 9 Proiectul „Valoarea Proprietăţii Intelectuale pentru populaţiei iar pirateria prin intermediul calcula- ÎMM - VIP4SME” este un proiect european, fi nanţat prin programul de cercetare și inovare al Uniunii Europene toarelor personale nici nu este percepută ca o în- ORIZONT 2020, în baza contractului de fi nanţare cu călcare a drepturilor de proprietate intelectuală. Agenţia Executivă pentru Întreprinderile Mici și Mijlo- cii a UE (EASME) – Acordul de Grant nr.641012. Detalii: 10 Studiul „Cunoştinţe, atitudini şi practici ale populaţiei http://agepi.gov.md/ro/content/despre-proiect RM cu privire la proprietatea intelectuală”. Centrul de In- vestigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-AXA”, Chișinău, 2012, http://observatorpi.md/assets/fi les/studii/RA- PORT-Studiu-CBS-AXA.pdf

14 | INTELLECTUS 2/2018 Fig. 2. Cunoașterea de către respondenţi a conceptelor „Proprietate intelectuală”, „Contrafacere”, „Piraterie”

/ EDITORIAL Sursa: Studiul „CBS-AXA”

Campania „STOP Pirateria și Contrafacerea!” fenomenelor contrafacerii si pirateriei”  a din 2012 a avut drept obiective sporirea gradului fost desfășurată în perioada 3 martie – 24 oc- de informare a publicului larg şi popularizarea tombrie 2014 de către AGEPI în cooperare cu cunoştinţelor din domeniul PI, conștientizarea Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova (MEd) de către consumatori a pericolelor pe care le și Directia Generală Educaţie Tineret și Sport din comportă produsele contrafăcute, sensibiliza- mun. Chișinău (DGETS). Parteneri ai Campaniei rea societăţii cu privire la impactul negativ al au fost Mobiasbanca–Groupe Societe Generale, fenomenelor de piraterie şi contrafacere asupra Shopping MallDova, Misiunea Uniunii Europene dezvoltării economice, culturale și sociale a ţării. de Asistenţă la Frontieră în Moldova și în Ucraina În acest scop s-au realizat ample activităţi (EUBAM), Microsoft Moldova și Bestseller.md. mediatice: a fost elaborată şi lansată pagina Scopul Campaniei a fost informarea și sensibili- www.soppirateria.md, au fost elaborate 2 spo- zarea tinerei generaţii, în special a elevilor din clasele

EDITORIAL turi video în limba română şi 2 în limba rusă cu a IX-a – a XII-a din cadrul instituţiilor de învăţământ genericul „STOP Pirateria şi Contrafacerea!”, a preuniversitar (licee, scoli de cultură generală) din fost desfășurat un ﬂ ash mob cu distribuirea a mun. Chișinău cu privire la impactul negativ al fe- 10000 de pliante informative. nomenelor de contrafacere și piraterie asupra dez- Cu suportul Consiliului Coordonator al Audio- voltării economice, sociale și culturale a ţării. vizualului, Campania a fost larg mediatizată la În cadrul Campaniei, elevilor le-au fost pre- circa 70 de posturi TV şi radio din ţară în mod zentate o lecţie tematică privind esenţa feno- gratuit. De asemenea, au fost plasate, gratu- menelor de contrafacere și piraterie, riscurile it, bannere cu logo-ul Campaniei pe site-urile și impactul asupra tinerei generaţii, acţiunile www.publika.md, www.point.md, www.unime- de contracarare a acestor fenomene, precum dia.md, www.timpul.md, www.forum.md, www. și 2 spoturi publicitare video ce vizează aces- itmoldova.com. te fenomene, le-au fost distribuite materiale După lansarea campaniei publice, materiale- promoţionale anticontrafacere și antipiraterie le informative elaborate au fost difuzate în ma- (rucsacuri, pixuri, carneţele, tricouri etc.). Elevii gazine, în transportul public, au fost diseminate au fost consultaţi, de asemenea, cu privire la în cadrul a 11 seminare, 6 expoziţii naţionale modalităţile de contracarare a contrafacerii și (peste 20000 ex. de pliante distribuite), precum pirateriei, ﬁ indu-le prezentată o expoziţie am- și în cadrul Conferinţei studenţeşti la ASEM. bulantă de produse contrafăcute. A doua campanie amplă – „Campania de De asemenea, pentru a evalua cunoștinţele și sensibilizare a elevilor din Chișinău asupra percepţia tinerei generaţii asupra fenomenelor

INTELLECTUS 2/2018 | 15 contrafacerii și pirateriei în Republica Moldova, CA şi Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Mol- în cadrul Campaniei a fost realizat un sondaj de dova, a demarat un alt eveniment de amploare opinie. Conţinutul chestionarului a fost elaborat – Campania de informare şi instruire a biblio- de către AGEPI, cu participarea MEd și DGETS. În tecarilor, organizată în cadrul proiectului de cre- Campanie au fost antrenaţi 6400 de elevi din are a centrelor/punctelor de informare în dome- 68 de instituţii de învăţământ, fi ind completate niul PI în bibliotecile publice, membre ale reţelei 5854 de chestionare. NOVATECA, desfășurată în perioada 2014-2018. În urma analizei răspunsurilor la chestionar, Campania are drept obiectiv principal consoli- s-a constatat că scopul propus în cadrul Cam- darea cunoştinţelor bibliotecarilor în domeniul paniei a fost atins: elevii au acumulat cunoștinţe PI şi dezvoltarea serviciilor noi de consultanţă suplimentare privind importanta proprietăţii şi promovare a PI în cadrul bibliotecilor publice, intelectuale; au obţinut deprinderi pentru iden- inclusiv instruirea/școlarizarea bibliotecarilor în tifi carea mai rapidă a elementelor de contrafa- domeniul PI, dotarea gratuită a bibliotecilor cu cere și piraterie, fapt ce va contribui la reducerea publicaţii din domeniul dat, prezentarea instru- / EDITORIAL utilizării produselor piratate și contrafăcute în mentelor de utilizare a bazelor de date naţionale rândul lor. și internaţionale în domeniu, precum și, în speci- În scopul extinderii acestei experienţe la al, dezvoltarea unor servicii noi de bibliotecă în scara întregii ţări, pe 26 martie 2018, AGEPI a domeniul PI la nivel local și regional. lansat Campania de sensibilizare a elevilor din În cadrul Campaniei au fost organizate 33 de instituţiile preuniversitare din Republica Mol- seminare de informare şi instruire, care au avut dova: „Stop Pirateria și Contrafacerea!”, etapa a loc în bibliotecile publice teritoriale şi în Centre- II-a. Acţiunea este organizată în parteneriat cu le regionale de formare, create în cadrul proiec- Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării și cu tului pilot al programului IREX Moldova – NOVA- susţinerea proiectului UE de asistenţă tehnică TECA11, în cadrul cărora au fost școlarizaţi 1306 „Suport pentru asigurarea respectării drepturi- bibliotecari, fi ind semnate 14 acorduri de cola- lor de proprietate intelectuală în Republica Mol- borare cu bibliotecile şi diseminate circa 17300 dova”. De această dată, Campania va cuprinde de materiale (cărţi, broșuri, pliante). peste 60 de instituţii de învăţământ preuniversi- Un rol important în ridicarea gradului de EDITORIAL tar din Republica Moldova și vor fi antrenaţi cel conștientizare și cultivarea respectului faţă de puţin 6000 de elevi din clasele a IX-a – a XII-a. PI la nivelul întregii societăţi îl are promovarea Campania actuală este o continuare a rezultatelor muncii intelectuale, a inovaţiilor, Campaniei din 2014, ea având același scop și a creativităţii în cadrul diferitelor manifestaţii, desfășurându-se cu utilizarea acelorași instru- expoziţii, concursuri organizare de AGEPI, de mente (lecţie tematică, 4 spoturi publicitare, ma- sine stătător sau în cooperare cu alte instituţii, teriale promoţionale, consultaţii, expoziţie ambu- autorităţi sau parteneri. lantă, sondaj de opinie). În perioada 26 martie – Cel mai important eveniment de acest fel este 24 mai, activităţile planifi cate în cadrul Campaniei Expoziţia Internaţională Specializată INFOIN- s-au desfășurat în 30 de licee din diferite localităţi, VENT, organizată la fi ecare doi ani de către AGEPI la care au participat 2300 de elevi. Totalurile Cam- în parteneriat cu AȘM, AITT și CIE „Moldexpo” S.A. paniei vor fi făcute la fi nele acesteia. Evenimentul este un veritabil Forum de pro- Un suport important în diseminarea movare a inovaţiilor și creativităţii și o plat- cunoștinţelor și dezvoltarea culturii în domeniul 11 Programul NOVATECA, implementat de IREX Moldo- PI îl pot acorda bibliotecile, care prin însăși esenţa va cu suportul Fundaţiei Bill şi Melinda Gates şi Agenţia lor au această menire. Pornind de la aceste consi- Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), are drept scop consolidarea capacităţilor instituţionale derente, în luna aprilie 2014, AGEPI, în parteneriat ale bibliotecilor din Republica Moldova, inclusiv prin cu Ministerul Culturii, AO IREX Moldova/NOVATE- modernizarea tehnologiilor utilizate și diversifi carea serviciilor acordate.

16 | INTELLECTUS 2/2018 formă de comunicare între oamenii de știinţă/ Moldova, Oﬁ ciul de Stat pentru Invenţii și Mărci creaţie și business, iar aprecierea și premierea din România (OSIM) și Oﬁ ciul Român pentru celor mai bune lucrări și a autorilor acestora vin Drepturile de Autor (ORDA), în premieră, au or- să pună în valoare munca intelectuală, spiritul ganizat prima ediţie a Concursului în dome- inovativ, creativitatea, servind drept exemplu de niul PI pentru tineri. La Concurs au participat urmat în special pentru generaţia tânără. 54 de tineri din Republica Moldova și România, În scopul promovării realizărilor autohtone care studiază în instituţiile de învăţământ ge- în domeniul inovaţiilor, AGEPI an de an susţine neral, profesional tehnic, secundar și profesio- participarea inventatorilor din ţară la cele mai nal tehnic post-secundar, în clasele a IX-a – a prestigioase expoziţii internaţionale de invenţii, XII-a. Concursul are drept scop sensibilizarea produse și tehnologii noi din România, Turcia, tinerei generaţii privind fenomenele de contra- Elveţia, Serbia, Germania, Federaţia Rusă etc., facere și piraterie, dezvoltarea aptitudinilor și prezentând invenţiile sale, care sunt aprecia- spiritului competitiv, formarea unui mediu de te cu diverse distincţii (medalii de aur, argint, comunicare între tinerii pasionaţi de domeniul / EDITORIAL bronz, premii speciale). proprietăţii intelectuale şi favorizarea schim- În vederea susţinerii şi stimulării creativităţii, bului de opinii şi experienţă. În perioada apri- spiritului inovativ, cultivării respectului faţă de lie-septembrie 2018 se desfășoară a II-a ediţie PI, AGEPI organizează sau participă ca partener a acestui Concurs. la organizarea diferitor evenimente de promo- În epoca tehnologiilor digitale, informarea vare a PI, unele devenite deja tradiţionale: con- operativă și atractivă a publicului larg, în speci- cursurile naţionale „Cel mai bun elev inovator” și al a tinerei generaţii, este crucială. AGEPI este în „Marca comercială a anului”, Concursul econo- pas cu ultimele evoluţii în acest domeniu și utili- mic „Azi student, mâine antreprenor”, Concursul zează efectiv posibilităţile tehnologiilor moder- Naţional de Știinţe și Inginerie „MoldSEF”, Gala ne. Diseminarea informaţiei se efectuează foarte Antreprenoriatului Creativ și Concursul „Cupa activ prin intermediul reţelei de socializare Face- Businessului Creativ” GEN Moldova, expoziţia lu- book (50000 de followers), pe canalul Youtube, crărilor inginereşti „Creaţia deschide universul”, precum și prin media tradiţionale – presa scrisă, Competiţia Europeană Inginerească EBEC etc.

EDITORIAL radio, TV. Printre evenimentele tradiţionale de pro- În scopul informării societăţii cu privire la movare a sistemului de PI și sporirea nivelului obiectele de PI, înregistrarea acestora, necesi- de cunoaștere a domeniului se numără și su- tatea respectării drepturilor de PI și contraca- ita de manifestări dedicate Zilei Mondiale a rării fenomenelor de contrafacere și piraterie, Proprietăţii Intelectuale, care, începând din AGEPI, pe parcursul anilor 2017-2018, a lansat anul 2000, se marchează în fi ecare an, la 26 13 fi lmuleţe informative și mai multe înregis- aprilie, în toate ţările membre ale OMPI. Progra- trări video promoţionale (https://www.youtube. mul include activităţi de amploare desfășurate com/channel/UC5dvXVLKIXeYV5V1tCxj8vg/vi- de AGEPI în cooperare cu partenerii săi: Simpo- deos), care au menirea să sporească gradul de zionul știinţifi co-practic „Lecturi AGEPI”, lecţii deschise în licee, seminare în universităţi, fl ash conștientizare și nivelul de cultură în domeniul mob-uri tematice, diverse evenimente publice respectiv. (concursuri de inteligenţă și inventică, roboti- Totodată, AGEPI editează permanent diverse că, de creativitate etc.) dedicate în special tine- materiale informative și promoţionale pentru di- rei generaţii etc. ferite categorii de public ţintă, care sunt difuzate În anul 2017, AGEPI, în parteneriat cu Minis- în cadrul evenimentelor ogranizate de Agenţie terul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii sau la care participă cu activităţi de informare și diseminare.

INTELLECTUS 2/2018 | 17 Pentru ca informaţia despre PI să fie pe Moldova” și cu acordul OMPI, precum și a par- / EDITORIAL înţelesul generaţiei mai tinere, AGEPI, cu tenerilor din România (OSIM și ORDA), va edita susţinerea proiectului UE de asistenţă tehnică broșurile (benzile desenate) „Mărci”, „Brevete „Suport pentru asigurarea respectării dreptu- de Invenţii” și „Dreptul de Autor” pentru a fi rilor de proprietate intelectuală în Republica difuzate în școli.

EDITORIAL

Printre proiectele de viitor în planul ridicării etatea intelectuală li se acordă pe an ce trece nivelului de cultură în domeniul PI și a respectă- o atenţie tot mai mare din partea Guvernului, rii drepturilor de PI, se numără: în special, în procesul de integrare a Republicii  Implementarea platformei de instruire la Moldova în Uniunea Europeană. AGEPI, în co- distanţă e-learning, cu suportul proiectului UE operare cu alte autorităţi responsabile, insistă de asistenţă tehnică „Suport pentru asigurarea asupra protecţiei și respectării drepturilor de respectării drepturilor de proprietate intelectu- proprietate intelectuală. În acest scop, AGEPI ală în Republica Moldova”; se implică activ în ceea ce privește ridicarea  Customizarea cursului OMPI de instruire nivelului de cultură în domeniul PI la scara la distanţă DL-101, cu suportul Academiei OMPI; întregii societăţi, acordând o atenţie spori-  Elaborarea materialelor de instruire în do- tă, în acest sens, tinerei generaţii. Doar ast- meniul PI; fel vom putea să atingem gradul necesar de  Organizarea instruirii profesorilor din conștientizare a importanţei PI și vom asigura școli/licee și universităţi care vor preda discipli- respectarea drepturilor de proprietate intelec- nele din domeniul PI. tuală și diminuarea fenomenelor pirateriei și Din cele relatate, se poate concluziona că, contrafacerii. Rezultatele, bineînţeles, nu vor în ţara noastră, problemelor legate de propri- întârzia să apară.

18 | INTELLECTUS 2/2018 CZU 347.78 D

VERGINIA BALTAG, | MAGISTRU ÎN DREPT, AUDIENT AL INSTITUTULUI NAŢIONAL DE JUSTIŢIE, CANDIDAT LA FUNCŢIA DE JUDECĂTOR

PROTECTION OF IP RIGHTS

NUL DINTRE DREPTURILE MAI PUŢIN REGLEMENTATE ATÂT Însă reglementarea dreptului de import în

UÎN LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ, CÂT ȘI ÎN CEA INTERNAŢIONALĂ legislaţiile naţionale, inclusiv în cea a Republicii APĂRAREA DREPTURILOR DE PI/ ÎN DOMENIUL DREPTURILOR DE AUTOR ESTE DREPTUL AUTORULUI Moldova, a fost determinată de încălcarea inte- LA IMPORTUL OPEREI. reselor patrimoniale ale titularilor drepturilor de autor prin importul masiv pe teritoriul multor ţări Acest drept presupune facultatea autorului de al operelor contrafăcute. În acest context, intro- a permite sau interzice importul exemplarelor de ducerea dreptului la import al autorului este unul operă, inclusiv al exemplarelor produse cu acordul motivat, deoarece această măsură legală plasează autorului sau altui titular al drepturilor de autor. produsele contrafăcute în afara legii. Deocamda- Este de menţionat faptul că nici Convenţia de la tă, nu există o statistică a infl uenţei introducerii Berna cu privire la protecţia operelor literare și artis- acestuia asupra scăderii importului de producţie tice din 09.09.1886, ratifi cată prin Hotărârea Parla- contrafăcută (ne referim, în particular, la obiectele mentului Republicii Moldova nr.511-XIII din 22 iunie drepturilor de autor). 1995, nici Tratatul O.M.P.I. privind dreptul de autor, În Republica Moldova, dreptul de import este re- ratifi cat prin Hotărârea Parlamentului nr.1452-XIII glementat de Legea nr. 139 din 02.07.2010 privind din 28 ianuarie 1998, și nici Acordul TRIPs din data dreptul de autor şi drepturile conexe (în continuare de 15.04.1994, ratifi cat prin Legea Republicii Mol- Legea) la art. 11, alin. (1), lit. d). Anume respectiva dova nr. 218-XV din 01 iunie 2000, acte care guver- prevedere face obiectul următoarelor analize. nează cadrul juridic internaţional în domeniul drep- Astfel, conform normei menţionate, „autorul sau turilor de autor şi celor conexe, nu reglementează alt titular al dreptului de autor are dreptul exclusiv acest drept al autorului ca drept separat. Acest fapt să efectueze, să permită sau să interzică valorifi ca- este condiţionat de conexiunea dintre dreptul pa- rea operei inclusiv prin (…) importul exemplarelor trimonial al autorului la comercializarea operei și operei în vederea distribuirii, inclusiv al exemplarelor dreptul la import. Anume din acest considerent ac- confecţionate cu consimţământul autorului sau altui tele respective nu reglementează dreptul de import titular al drepturilor de autor”[3]. ca fi ind unul separat, ci îl includ în defi niţia dreptu- Legea însă nu defi nește noţiunea de import, lui de comercializare şi principiul teritorialităţii acţi- aceasta fi ind reglementată, separat, de art. 31 al unii drepturilor de autor. Codului vamal al Republicii Moldova, care prevede:

INTELLECTUS 2/2018 | 19 „Importul este regimul vamal în care mărfurile intro- gresul ştiinţifi c şi la binefacerile lui. Fiecare om are duse pe teritoriul vamal primesc statut de mărfuri dreptul la ocrotirea intereselor morale şi materia- puse în liberă circulaţie numai după ce sunt plătite le care decurg din orice lucrare ştiinţifi că, literară drepturile de import și sunt aplicate măsurile de po- sau artistică al cărei autor este” [1]. litică economică”. Totodată, art.1 al Codului vamal O altă omisiune în reglementarea dreptului de arată că „regimul vamal este totalitatea reglementări- import ţine de conexiunea acestuia cu contractul lor vamale care determină statutul mărfurilor și al mij- de autor, mai cu seamă, cu clauza privind teritoriul loacelor de transport în funcţie de scopul operaţiunii de valorifi care a operei stabilit de părţi. comerciale și de destinaţia mărfurilor”[4]. Odată ce dreptul de import al autorului presu- O altă sursă care s-ar părea că elucidează une- pune că acesta poate să permită sau să interzică im- le aspecte ale dreptului de autor este Hotărârea portul operelor, inclusiv al celor produse cu acordul Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii lui, rezultă că el poate permite importul operelor Moldova cu privire la aplicarea unor prevederi ale sau exemplarelor de operă inclusiv pe un teritoriu legislaţiei privind dreptul de autor și drepturile co- care nu este prevăzut în contractul de autor, astfel nexe, însă, cu regret, în privinţa dreptului la import, încălcându-se clauzele contractuale și drepturile al- documentul în cauză nu oferă nicio interpretare a tor titulari. Unii autori identifi că clauza contractuală aplicabilităţii normelor indicate, Curtea limitându- privind teritoriul de acţiune cu dreptul de import şi PROTECTION OF IP RIGHTS se doar la citarea textului acestora. respectiv cu punerea în circuitul civil al operei [6]. În urma analizei normelor sus-citate, ies la iveală O asemenea poziţie are la bază anume afi nitatea un șir de lacune în reglementarea dreptului de im- şi interconexiunea acestor categorii. APĂRAREA DREPTURILOR DE PI/ port al autorului în legislaţia Republicii Moldova. Clauza contractuală privind teritoriul de valo- În primul rând, considerăm că introducerea aces- rifi care a operei este într-o conexiune și cu moda- tui drept nu a adus rezultatele scontate. litatea de epuizare a dreptului de distribuire. Con- Într-o etapă a dezvoltării informaţionale aglo- form art.11, alin. 3 al Legii, „dreptul de distribuire se merate și rapide, transferul unei opere de pe un epuizează odată cu prima vânzare sau cu altă primă teritoriu pe altul nu se mai face preponderent prin transmitere a dreptului de proprietate asupra origi- traversarea de către aceasta, în forma sa fi zică, a fron- nalului ori exemplarelor operei pe teritoriul Republicii tierelor statale. În același timp, dreptul de import nu Moldova”[3]. poate fi aplicat relaţiilor din sfera informaţională, în Evidenţiem faptul că dreptul de distribuire se urma cărora operele sunt „importate”, în format di- epuizează odată cu prima vânzare sau altă primă gital, fără niciun control atât din partea titularilor transmitere a dreptului de proprietate asupra ope- de drepturi, cât și din partea autorităţilor. Astfel, nu rei indiferent dacă există sau nu autorizarea autoru- poate fi invocată încălcarea dreptului la import în lui în acest sens. Totodată, Tratatul O.M.P.I. privind cazul în care opera sau exemplarele de operă sunt dreptul de autor, ratifi cat prin Hotărârea Parlamen- introduse pe teritoriul Republicii Moldova prin me- tului Republicii Moldova nr.1452-XIII din 28 ianuarie diul on-line sau prin alte modalităţi care nu pot fi 1998, în art. 6 (Dreptul de distribuire) prevede: „(2) monitorizate de organul vamal. Niciuna dintre dispoziţiile prezentului tratat nu aduce Legislaţia restrictivă, cu caracter conservativ, nu atingere libertăţii pe care o au părţile contractante face altceva decât să limiteze dezvoltarea activi- de a determina condiţiile eventuale în care epuiza- tăţilor comerciale, altele decât cele care presupun rea dreptului prevăzut la alin. (1) se aplică după pri- forma materială a obiectelor dreptului de autor, şi ma vânzare sau după altă operaţiune de transfer de totodată limitează progresul cultural şi stiinţifi c. Or, proprietate a originalului sau a vreunui exemplar din acesta este unul dintre drepturile fundamentale ale operă, efectuată cu autorizarea autorului”[2]. omului, prevăzut în art. 27 al Declaraţiei Universale Putem concluziona, astfel, că, pentru a nu admi- a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948, care te încălcarea drepturilor de autor, art. 11 alin. (3) al defi nește că „orice persoană are dreptul de a lua Legii nr. 139 din 02.07.2010 privind dreptul de autor parte în mod liber la viaţa culturală a colectivită- şi drepturile conexe trebuie adus în conformitate cu ţii, de a se bucura de arte şi de a participa la pro- art. 6 alin (2) al Tratatului O.M.P.I., adică să conţină

20 | INTELLECTUS 2/2018 două elemente esenţiale, și anume: a) epuizarea O situaţie similară este epuizarea dreptului de dreptului prevăzut la alin. (1) se aplică după prima autor pe teritoriul Republicii Moldova după prima vânzare sau după altă operaţiune de transfer de pro- vânzare efectuată cu autorizarea autorului. În cazul prietate a originalului sau a vreunui exemplar din respectiv, autorul sau titularii drepturilor de autor operă; b) prima vânzare sau altă operaţiune de trans- nu vor putea exercita dreptul de import în situaţia fer de proprietate a originalului sau a vreunui exem- în care operele vor proveni dintr-un stat terţ, dar vor plar din operă trebuie să fi e efectuată cu autorizarea fi importate pe teritoriul Republicii Moldova. autorului. Totodată, dreptul la import are un caracter re- La examinarea atentă a conţinutului art. 11 alin. strictiv, în sensul că acesta poate fi exercitat doar cu (3) al Legii nr. 139 din 02.07.2010 privind dreptul de scopul de distribuire a operei sau a exemplarelor de autor şi drepturile conexe, observăm că, dacă ele- operă. mentul a) (epuizarea dreptului prevăzut la alin. (1) se Articolul 3 al Legii defi nește distribuirea ca fi ind aplică după prima vânzare sau după altă operaţiune „punerea în circulaţie, prin vânzare sau prin orice alt de transfer de proprietate a originalului sau a vreunui mod de transmitere în proprietate, cu titlu oneros sau exemplar din operă) din Tratatul O.M.P.I. este inserat gratuit, a originalului ori a copiilor unei opere sau a în corpul articolului din Legea Republicii Moldova, unor obiecte ale drepturilor conexe, precum și oferirea elementul b) (prima vânzare sau altă operaţiune de publică a acestora”. transfer de proprietate a originalului sau a vreunui Deși, în același context, se poate admite faptul că PROTECTION OF IP RIGHTS exemplar din operă trebuie să fi e efectuată cu auto- importul unei opere poate avea drept scop inclusiv rizarea autorului) este omis, lipsește din textul arti- difuzarea, traducerea, aducerea la cunoștinţă pu- colului. blicului, publicarea sau alte acţiuni de valorifi care a APĂRAREA DREPTURILOR DE PI/ Urmare celor expuse, se impune concluzia că acesteia. omiterea autorizării autorului ca condiţie de epui- În cazul dat, suntem în situaţia când autorul, sau zare a dreptului de distribuire după prima vânzare alt titular al drepturilor, poate interzice sau permite sau după altă operaţiune de transfer de proprietate importul operei doar într-o singură condiţie: atunci a originalului sau a vreunui exemplar din operă ex- când scopul acestui import este distribuirea. tinde excesiv limitele condiţiilor epuizării, ceea ce Este incontestabil faptul că verifi carea fi nalităţii aduce atingere în mod direct intereselor legitime procesului de import al obiectelor drepturilor de ale autorilor. autor depășește competenţa organului vamal. Omiterea sintagmei „cu autorizarea autorului” În afară de aceasta, nici Codul vamal și nici Le- drept condiţie de epuizare a dreptului de distribu- gea privind dreptul de autor şi drepturile conexe nu ire a operei permite interpretarea legii în sensul că, prevăd condiţiile în care autorii ar putea să-și exer- pentru orice operă (adică introdusă în circuitul co- cite dreptul dat. Or, dacă aceștia ar comunica orga- mercial în mod ilegal, fără permisiunea autorului), nului vamal despre interdicţia în privinţa unei ope- dreptul autorului de distribuire a operei se epuizea- re, comunicarea respectivă ar putea avea implicaţii ză după prima vânzare sau după altă operaţiune de inclusiv asupra persoanelor care au procurat opera transfer de proprietate a originalului sau a vreunui sau exemplarul de operă pentru uz personal. exemplar din operă. Această situaţie poate fi clarifi cată prin aplicarea Conform opiniei unor autori, aplicarea princi- prin analogie a art. 5, alin.(2) din Directiva 2001/29/ piului epuizării teritoriale implică mereu dreptul de CE, conform căruia „statele membre pot prevedea import [7]. excepţii şi limitări de la dreptul de reproducere Dacă admitem faptul că operele au fost impor- prevăzut la art.2, în următoarele cazuri: b) pen- tate pe teritoriul Republicii Moldova de către o per- tru reproduceri pe orice suport, realizate de către soană autorizată, dar fără a avea acordul autorului persoana fi zică în scopuri private şi pentru scopuri pentru distribuire pe teritoriul Republicii Moldova, care nu sunt direct sau indirect comerciale (…)”. dreptul de distribuire se epuizează, acest fapt fi ind Din cele menţionate mai sus, rezultă cu certitudi- o încălcare fl agrantă a drepturilor autorului și care ne că dreptul de import al autorului are un caracter cauzează acestuia prejudicii considerabile. contradictoriu. Pe de o parte, acesta este restrictiv,

INTELLECTUS 2/2018 | 21 deoarece nu înglobează în sine situaţiile de traver- în România aplicabilitatea acestui drept este condi- sare a frontierelor statale prin mediul virtual, nu ţionată în mod esenţial de caracterul legal al copii- permite limitarea importului în situaţii în care sco- lor realizate, în situaţie contrară fi ind incidente dis- pul este altul decât distribuirea, iar pe de altă parte, poziţiile art. 1396 din Legea nr.8/1996, care prevede permite extensiv autorului de a-și exercita dreptu- sancţiuni de natură penală [8, pag.78]. rile patrimoniale asupra operei, existând riscul în- În cazul normei enunţate din Legea României, călcării clauzelor contractuale și prejudicierii altor există o claritate a situaţiilor în care dreptul respec- titulari de drepturi. tiv poate fi exercitat. Vom sublinia faptul că Legea Federaţiei Ruse În contextul celor expuse supra, este evidentă privind dreptul de autor și drepturile conexe re- existenţa unor omisiuni în reglementările naţionale glementează absolut similar dreptul de import în ceea ce priveşte dreptul de import al autorului al autorului (art.16 (2) al Legii Federaţiei Ruse). La şi necesitatea încadrării acestuia în limitele faptice polul opus se afl ă Legea României privind dreptul ale unei exercitări efective şi garantării intereselor de autor și drepturile conexe, adoptată în 1996 (ac- autorilor. tualizată în Aprilie 2011). Considerăm că legiuitorul REFERINŢE român a reușit eludarea omisiunilor și lacunelor la 1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care am făcut referire.

PROTECTION OF IP RIGHTS adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Na- Articolul 13 al Legii României privind dreptul de ţiunilor Unite la 10. 09. 1948. autor și drepturile conexe prevede că „utilizarea unei 2. http://www.hotararicedo.ro/files/files/DE- opere dă naștere la drepturi patrimoniale, distincte și

APĂRAREA DREPTURILOR DE PI/ CLARATIA%20UNIVERSALA%20A%20DREPTURI- exclusive, ale autorului de a autoriza sau de a interzice LOR%20OMULUI.pdf (accesat l a 07.07.2017). importul în vederea comercializării pe piaţa internă a 3. Tratatul O.M.P.I. privind dreptul de autor, rati- copiilor realizate cu consimţământul autorului, după fi cat prin Hotărârea Parlamentului nr.1452-XIII din operă”[5]. 28 ianuarie 1998. Suplimentar, art. 142 al Legii României defi nește 4. http://lex.justice.md/index.php?action=v noţiunea de import, una absolut distinctă de regle- iew&view=doc&lang=1&id=363454 (accesat la mentările vamale. 10.07.2017). Prin import, în sensul Legii României privind dreptul de autor și drepturile conexe, se înţelege 5. Legea Republicii Moldova nr. 139 din „introducerea pe piaţa internă, cu scopul comercia- 02.07.2010 privind dreptul de autor şi drepturi- lizări, a originalului sau a copiilor legal realizate ale le conexe. În: Monitorul Ofi cial nr. 191-193 din unei opere fi xate pe orice fel de suport”[5]. 01.10.2010. În virtutea prevederilor menţionate, autorul 6. http://lex.justice.md/md/336156/ (accesat la poate decide introducerea în circuitul comercial a 07.07.2017). operei sale sau, după caz, poate interzice acest pro- 7. Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149 ces. Legea română nu limitează exercitarea acestui din 20.07.2000. În: Monitorul Ofi cial nr. ed.special. drept doar la traversarea frontierei statale, ci intro- din 01.01.2007. duce o noţiune mai amplă, cea de „piaţă internă”. 8. http://lex.justice.md/index.php?action=view Astfel, exercitarea acestui drept pe „piaţa internă” &view=doc&id=319745 (accesat la 07.07.2017). nu este limitat de reglementările vamale. 9. Legea României privind dreptul de autor şi De asemenea, spre deosebire de Legea Repu- drepturile conexe nr. 8/1996. În: Monitorul Ofi cial al blicii Moldova, care admite exercitarea dreptului la României nr. 60 din 26.03.1996. import şi asupra operelor contrafăcute (fapt care, 10. http://www.dpvue.com/legislatie/legea-nr- considerăm noi, trebuie interzis, pentru că produse- 81996-privind-dreptul-de-autor-si-drepturile-cole contrafăcute sunt plasate apriori în afara legii, or, nexe-actualizata/ (accesat la 10.07.2017). în condiţiile formulării respective, legiutorul admite 11. Dreptul de autor şi drepturi conexe: Manual. că autorii sau alţi titulari ai drepturilor de autori ar Agenţia de stat pentru Proprietatea Intelectuală. Co- putea permite importul produselor contrafăcute), ord. de proiect Liliana Vieru. Chişinău: Cartier. 2012.

22 | INTELLECTUS 2/2018 12. MĂMĂLIGA, Sergiu. Dreptul de autor şi drep- the impact of the Internet on intellectual property turile conexe. Legea nr. 293-XII/1994 comentată. Chi- relationships creates favorable conditions for the şinău: Editura Arc. 2000. exercise of copyright by facilitating access of both 13. PAULA, Andreea. Drepturile morale şi dreptu- authors and end users to intellectual property ob- rile patrimoniale ale autorului. Bucureşti: Universul jects. In the same context, the lack of an appropri- juridic. 2011. ate framework to regulate the regime of copyright objects allows a fl agrant violation of these rights as REZUMAT well as abuse by the holders. Key words: patrimonial right, import of work, ri- Dreptul patrimonial al autorului la importul ght of import, right of distribution, right of reproducti- operei. Prezentul demers cuprinde o analiză suc- on, transfer of property. cintă a dreptului de import al autorului și lacune- le legiferării acestuia în ţara noastră. Dezvoltarea РЕФЕРАТ tehnologiilor moderne și în special impactul internetului asupra relaţiilor din domeniul proprietăţii Имущественное право автора на импорт intelectuale creează condiţii favorabile exercitării произведения. Данная статья содержит крат- drepturilor de autor, facilitând accesul la obiectele кий анализ права автора на импорт и законода- de proprietate intelectuală atât autorilor, cât și con- тельных пробелов в нашем государстве. Разви- PROTECTION OF IP RIGHTS sumatorilor fi nali. În același context, lipsa cadrului тие современных технологий и, в особенности, adecvat de reglementare a regimului obiectelor влияние Интернета на отношения в сфере интел- drepturilor de autor permite o încălcare fl agrantă a лектуальной собственности создают благопри- APĂRAREA DREPTURILOR DE PI/ acestor drepturi, precum și abuzul din partea titu- ятные условия для осуществления авторского larilor. права, облегчая доступ в равной степени авто- Cuvinte-cheie: dreptul patrimonial, importul рам и конечным пользователям к объектам ин- operei, dreptul de import, dreptul de distribuire, drep- теллектуальной собственности. Однако в этом tul de reproducere, transfer de proprietate. же контексте, отсутствие надлежащих правовых норм в сфере авторских прав приводит к серьез- ABSTRACT ным нарушениям этих прав, а также к злоупотре- Author’s Patrimonial Right to Import the блениям со стороны их владельцев. Work. This approach includes a brief analysis of the Ключевые слова: имущественное право, им- author’s import right and the gaps in the relevant порт произведения, право на импорт, право на norms of the legislation of our state. The develo- распространение, право на воспроизведение, пе- pment of modern technologies and, in particular, редача собственности.

INTELLECTUS 2/2018 | 23 CZU 347.78 A

IGOR SOROCEANU, | STUDENT, ANUL III, FACULTATEA DE DREPT, ACADEMIA „ȘTEFAN CEL MARE” A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

TIINŢA JURIDICĂ EXAMINEAZĂ DREPTUL DE AUTOR CA FIIND că o asemenea protecţie devine inevitabilă, însă ar ŞO INSTITUŢIE A DREPTULUI CIVIL CE REGLEMENTEAZĂ RELA- fi benefi c să fi e creat un spectru de limite în care să ŢIILE PRIVIND DREPTURILE SUBIECTIVE ALE AUTORILOR OPERELOR se identifi ce toate atributele ce caracterizează pro-

COPYRIGHT AND RELATED RIGHTS DE ARTĂ, LITERATURĂ ŞI ŞTIINŢĂ. prietatea intelectuală, în special dreptul de autor şi drepturile conexe, precum şi să ﬁ e speciﬁ cat care Articolul 3 al Acordului cu privire la colabora- sunt drepturile legate de aceste valori sociale. rea în domeniul protecţiei dreptului de autor şi a În acest context, este necesară reevaluarea unor

DREPT DE AUTOR ŞI DREPTURI CONEXE/ drepturilor conexe [3, p.15] indică faptul că state- momente expuse anterior. Potrivit opiniei unor au- le părţi urmează să ia toate măsurile necesare în tori, noţiunea de proprietate intelectuală înglobea- vederea elaborării şi adoptării unor proiecte de ză două segmente: a) proprietatea industrială, b) legi care ar asigura ocrotirea dreptului de autor şi proprietatea artistică, ştiinţifi că şi literară; iar forme- a drepturilor conexe la nivelul rigorilor Convenţiei le juridice pe care le îmbracă acestea sunt, respec- de la Berna cu privire la protecţia operelor literare tiv: a) dreptul de proprietate industrială, b) dreptul şi artistice, adoptată la 9 septembrie 1886. Această de autor şi drepturile conexe [1, p.494]. Pentru a reglementare a contribuit plenar la soluţionarea crea o claritate între sintagmele utilizate, se impu- confl ictelor dintre normele juridice existente în ne o delimitare după conţinut între proprietatea legislaţia diferitelor ţări până la adoptarea ei [13, intelectuală şi proprietatea industrială, drepturile p.21], a Convenţiei Mondiale Universale cu privire ce reies din acestea fi ind drepturi de proprietate la drepturile de autor de la Geneva, a Convenţiei intelectuală. Prin drept de proprietate intelectuală Internaţionale pentru protecţia artiştilor interpreţi înţelegem ansamblul normelor de drept ce regle- sau executanţi, a producătorilor de fonograme și mentează relaţiile sociale patrimoniale şi perso- a organismelor de radiodifuziune şi televiziune, nal nepatrimoniale care se nasc o dată cu crearea, semnată la Roma. transformarea şi valorifi carea bunurilor intelectuale Pornind de la ideea enunţată de către autorul S. [14, p.5]. Proprietatea intelectuală este examinată Brânză precum că, din punct de vedere juridic, pro- în raport cu instituţiile care îi afi rmă existenţa – in- tecţia adecvată oferită creatorilor şi operelor create stituţia dreptului de autor şi drepturilor conexe şi de aceştia a devenit o necesitate generată de im- instituţia protecţiei obiectelor netradiţionale de perativul funcţionarii normale a actului de geneză proprietate intelectuală. Adică, dreptul de autor şi şi de afi rmare naţională şi universală a valorilor cul- drepturile conexe formează doar conţinutul unui tural ştiinţifi ce [1, p.528], este necesar de a sublinia element al întregului, pentru întregirea categoriei

24 | INTELLECTUS 2/2018 fi ind necesară și examinarea dreptului de proprie- este nu numai recunoaşterea anumitor drepturi citate industrială ca un alt element component. vile pentru creatori, dar şi asigurarea unei efi ciente Dispoziţiile normative în vigoare adoptate în protecţii juridice a acestora (un cumul de măsuri Republica Moldova prevăd în mod expres că drep- orientate spre recunoaşterea ori restabilirea dreptu- tul de autor şi drepturile conexe, protecţia acestor rilor de autor şi protecţia intereselor deţinătorilor în drepturi şi răspunderea pentru încălcarea lor sunt cazul încălcării şi/sau contestării acestora) [7, p.133]. reglementate de Constituţia Republicii Moldova, În viziunea doctrinarilor V. Volcinschi și A. Barbă- tratatele internaţionale la care Republica Moldo- neagră, dreptul de autor, în sens obiectiv sau ca insti- va este parte, de Legea privind dreptul de autor şi tuţie juridică, reprezintă un sistem de norme juridice drepturile conexe şi de alte acte normative [4, art.1 stabilite prin lege, care protejează operele creaţiei in- alin.(l)]. telectuale din domeniul literaturii, artei şi ştiinţei, ex- Raporturile ce apar la crearea şi valorifi carea ope- primate într-o formă obiectivă ce permite a le repro- relor literare, artistice şi ştiinţifi ce (drept de autor), a duce atât publicate, cât şi nepublicate, indiferent de interpretărilor, fonogramelor, videogramelor şi emi- forma, destinaţia şi valoarea fi ecărei opere, precum siunilor organizaţiilor de difuziune (drepturi cone- şi de procedeul de reproducere a acesteia; iar în sens xe), precum şi alte drepturi care sunt recunoscute subiectiv, este un ansamblu de drepturi concrete ce în legătură cu activitatea intelectuală din domeniul apar odată cu crearea operei [8, p. 12]. literaturii, artei şi ştiinţei sunt reglementate prin Dreptul de autor, subliniază cercetătorul C. Ro- intermediul Legii privind dreptul de autor şi drep- miţan, ca instituţie juridică, cuprinde totalitatea turile conexe [4, art. 1 alin.(2)]. Statul are misiunea, normelor juridice care reglementează raporturile în baza dispoziţiilor legii supreme, de a contribui la referitoare la realizarea şi protecţia operelor literare,

păstrarea, dezvoltarea şi propagarea realizărilor cul- artistice sau ştiinţifi ce [2, p.4]. COPYRIGHT AND RELATED RIGHTS turii, ştiinţei naţionale şi mondiale [5, art.33]. Alt autor cunoscut, N. Korşunov, menţionează Cercetărorul I. Niţu afi rmă că sursa principală că dreptul de autor este dreptul unei persoane de de reglementare a protecţiei obiectelor dreptului a se considera autor al operei. Esenţa acestui drept de autor în dreptul civil o reprezintă Codul civil al constă în determinarea persoanei în cauză în cali- DREPT DE AUTOR ŞI DREPTURI CONEXE/ Republicii Moldova (CC al RM). Totodată, invocând tate de creator al operei concrete [7 p.46]. În acest anumite subtilităţi legate de dreptul de autor, el sens, se defi neşte dreptul de autor ca un cumul de consemnează că protecţia este reglementată nu norme juridice care reglementează bazele apariţiei, numai de CC al RM, dar şi de Legea privind dreptul modifi cării şi încetării, precum şi ordinea, metode- de autor si drepturile conexe [6, p.32]. le de realizare şi proiecţie a drepturilor exclusive, a Pornind de la această idee a autorului, deducem drepturilor personale nepatrimoniale asupra lucră- că, în mod cert, sursa principală de reglementare a rilor literare, ştiinţifi ce şi culturale [7, p.21]. Ulteri- protecţiei obiectelor dreptului de autor în dreptul or se consemnează că dreptul de autor reprezintă civil este CC al RM, deci reglementarea relaţiilor so- doar un cumul de drepturi acordate autorului (îm- ciale în domeniul proprietăţii intelectuale, precum puterniciri) şi necesare pentru protecţia intereselor şi, în ansamblu, în domeniul drepturilor de proprie- intervenite în legătură cu opera (creaţia) elaborată tate intelectuală, trebuie să se regăsească în dreptul şi folosirea ei de către societate (aceste drepturi, în civil. De altfel, anterior au mai fost exprimate opini legislaţie şi doctrină, sunt numite tradiţional – ex- privind considerarea dreptului proprietăţii intelec- clusive). În aceeaşi ordine de idei, autorul în cauză tuale ca fi ind o subramură a dreptului civil. Diferenţa operează cu dreptul conex dreptului de autor în o face momentul reglementării răspunderii pentru limitele cumulului de norme juridice, care regle- încălcarea relaţiilor ce privesc domeniul proprietăţii mentează bazele apariţiei, modifi cării şi încetării, intelectuale. Drepturile de autor sunt apărate prin precum şi ordinea, metodele de realizare şi proiec- intermediul normelor de drept civil, contravenţio- ţie a drepturilor exclusive, a drepturilor personale nal şi penal [7, p.45]. În acest ultim sens, urmează nepatrimoniale asupra rezultatelor activităţii inter- să se precizeze că o condiţie indispensabilă pentru pretative, înregistrărilor audio (fonogramei) şi înre- dezvoltarea cu succes a proprietăţii intelectuale gistrării video [7, p.22].

INTELLECTUS 2/2018 | 25 Pornind de la defi niţiile date de autorii sus-nu- g) operele audiovizuale; miţi, putem formula o defi niţie a dreptului de autor, h) operele de pictură, sculptură, grafi că şi alte şi anume: totalitatea normelor care privesc naşte- opere de artă plastică; rea, modifi carea şi stingerea drepturilor morale şi i) operele de arhitectură, urbanistică şi de artă patrimoniale ce ţin de domeniul creării şi dispunerii horticolă; de operele de natură ştiinţifi că, artistică şi de cultu- j) operele de artă aplicată; ră formează categoria dreptului de autor. k) operele fotografi ce şi operele obţinute printr- Doctrinarul L. Lupaşcu include, nuanţat, în ca- un procedeu analog fotografi ei; tegoria obiectelor dreptului de autor „operele, l) hărţile, planşele, schiţele şi lucrările tridimensi- sub care se înţelege sistemul ideilor, gândurilor şi onale din domeniul geografi ei, topografi ei, arhitec- aspectelor ce au primit exprimare obiectivă, fi ind turii şi din alte domenii ale ştiinţei; redate în forme concrete, accesibil de a fi sesizate m) bazele de date; pentru om” [9, p.67]. n) alte opere [4, art.7 alin.(2)]. Operând cu prescripţiile conţinute în legea de Nu constituie obiecte ale dreptului de autor: reglementare a domeniului vizat, identifi căm fap- a) actele normative, alte acte cu caracter adminis- tul că dreptul de autor se extinde asupra: a) opere- trativ, politic sau judiciar (legi, hotărâri judecătorești lor, indiferent de locul primei lor publicări, titularii etc.) și nici traducerile ofi ciale ale acestora; dreptului de autor ai cărora sunt persoane fi zice sau b) simbolurile de stat şi semnele ofi ciale ale sta- juridice din Republica Moldova; b) operelor publi- tului (drapele, steme, decoraţii, semne băneşti etc.); cate pentru prima dată in Republica Moldova, indi- c) expresiile folclorice; ferent de cetăţenia titularului dreptului de autor; c) d) noutăţile zilei şi diversele fapte ce reprezintă o

COPYRIGHT AND RELATED RIGHTS altor opere, în corespundere cu tratatele internaţio- simplă informaţie [4, art.7 alin.(1)]. nale, la care Republica Moldova este parte [4, art.6 Faptul nerespectării de către autori, producători alin.(l)]. sau alţi executori tehnici a unor norme juridice ce Aceste opere pot fi exprimate în formă: nu ţin de domeniul dreptului de autor (reguli de DREPT DE AUTOR ŞI DREPTURI CONEXE/ a) scrisă (manuscris, text dactilografi at, partitură editare, marcare a producţiei, licenţiere a produc- etc.); ţiei, licenţiere a activităţii, ambalare etc.) nu poate b) orală (interpretare publică etc.); constitui, în opinia autorilor V. Volcinschi, A. Barbă- c) imprimare audio sau video (mecanică, magne- neagră etc., un temei pentru privarea autorului de tică, digitală, optică etc.); drepturile sale asupra operei respective [8, p. 12]. d) de imagine (desen, schiţă, pictură, plan, foto- Prin dispoziţiile legii se indică la două semne cadru etc.); care identifi că dreptul de autor: caracterul creativ e) tridimensională (sculptură, model, machetă, şi forma obiectivă de exprimare a operei (dreptul construcţie etc.); de autor protejează operele creaţiei intelectuale în f) în alte forme, cunoscute în prezent sau care ur- domeniul literaturii, artei şi ştiinţei, exprimate într-o mează să fi e descoperite [4, art.7 alin.(l)]. anumită formă obiectivă ce permite a le reproduce, Cadrul normativ în vigoare include în categoria atât publicate cât şi nepublicate, indiferent de for- obiectelor dreptului de autor: ma, destinaţia si valoarea fi ecărei opere, precum şi a) operele literare (povestiri, eseuri, romane, po- de procedeul de reproducere a ei [4, art.5 alin.(l)]). ezii etc.); După cum consemnează, pe bună dreptate, L. b) programele pentru calculator care se prote- Lupaşcu, dreptul de autor apără toate rezultatele jează ca şi operele literare; activităţii intelectuale, având un caracter universal. c) operele ştiinţifi ce; Operele ocrotite de dreptul de autor se împart în d) operele dramatice şi dramatico-muzicale, sce- două grupe mari: nariile şi proiectele de scenarii, libretele, sinopsisul a) independente (în cazul în care toate elemen- fi lmului; tele formei sunt create de autor, fără o inspiraţie din e) operele muzicale, cu sau fără text; alte opere. Dreptul de autor asupra lor nu depinde f) operele coregrafi ce şi pantomimele; de dreptul de autor al altor persoane.

26 | INTELLECTUS 2/2018 b) dependente (acele opere în care sunt folosite Este important ca opera derivată să facă menţi- elemente ale altor opere. Exemple tipice pot servi une despre inspiraţia, punctul de plecare existent, traducerile. Traducătorul, la fel, se foloseşte de drep- respectiv opera originală care a stat la baza creării tul de autor asupra traducerilor sale, dar cu condiţia operei derivate. respectării dreptului de autor original, prin urmare, Originalitatea, în viziunea unor autori, presupu- el trebuie să respecte dreptul de autor asupra origine faptul ca opera – pentru a se încadra în limitele nalului operei [9, p.67]). rezultatelor unei activităţi creatoare a autorului – să De asemenea, opera poate fi creată de un singur nu se limiteze la o executare mecanică a lucrării, autor ori în coautorat (mai mulţi autori). Prin operă prin mijloace tehnice obişnuite [9, p.67]. singulară înţelegem opera creată de un singur au- În viziunea autorilor V. Volcinschi și D. Chiroşca, cea tor. Prin operă comună înţelegem opera creată de mai reuşită noţiune este cea propusă de A. Bertrand, doi sau mai mulţi coautori, în colaborare. Prin operă care consideră originală creaţia ce nu este o simplă re- colectivă înţelegem opera comună în care contribu- producere a unei opere anterioare, ci care exprimă gus- ţiile autorilor formează un tot întreg, fără a fi posibil, tul, inteligenţa şi priceperea autorului său; altfel spus, dată fi ind natura operei, să se atribuie un drept dis- personalitatea sa în compoziţie şi expresie [10, p.8]. tinct vreunuia dintre coautori asupra ansamblului Legiuitorul nostru nu pune accentul pe semnul operei create. Opera comună se împarte în opere originalităţii operei, lăsând fără mari deosebiri ca- divizibile şi opere indivizibile. racterul creativ al operei şi originalitatea acesteia În acest sens, opera prezumă originalitate. Prin ope- [10, p.8]. ră originală se înţelege opera care a fost creată fără C. Romiţan opinează asupra faptului că originali- folosirea unei opere preexistente. În legătură cu cri- tatea este un criteriu subiectiv şi relativ, autorul re-

teriul folosit la realizarea clasifi cării operelor în opere alizând opera în funcţie de propria sa personalitate. COPYRIGHT AND RELATED RIGHTS originale şi opere derivate trebuie precizat că există o Susţinem că originalitatea nu trebuie să se confunde categorie de opere situate la limita dintre opera origi- cu noutatea, deoarece anume originalitatea apare ca nală şi opera derivată, şi anume este vorba de operele criteriu subiectiv, iar noutatea – ca criteriu obiectiv care fac obiectul drepturilor conexe de autor şi a celor [2, p.61]. Lipsa de noutate a unei creaţii nu determină DREPT DE AUTOR ŞI DREPTURI CONEXE/ care fac obiectul drepturilor sui generis. lipsa caracterului original al acestei opere. Prin operă derivată se înţelege opera care a fost În dependenţă de gradul unicităţii, originalităţii creată plecând de la una sau mai multe opere pre- şi irepetabililăţii, se deosebesc rezultatele de creaţie existente. şi non-creative ale activităţii intelectuale [7, p.21]. Prin realizarea de opere derivate în accepţiunea În viziunea autorul N. Korşunov, creative sunt actuală a legiuitorului moldav se înţelege traduce- acele rezultate care formează masa principală a rea, publicarea în culegeri, adaptarea, precum şi ori- produselor intelectuale protejate. Fiecare rezultat ce altă transformare a unei opere preexistente, dacă creativ se caracterizează prin noutate, originalitate aceasta constituie creaţie intelectuală. şi irepetabilitate. Parametrii acestor caracteristici se În doctrină, aceste opere derivate sunt cunoscu- modifi că de la obiect la obiect şi sunt concretizate te şi sub denumirea de opere compozite. Cercetă- de un cumul de norme speciale vizând categoriile toarea Yolanda Eminescu menţionează că principiul separate ale proprietăţii intelectuale. În dreptul de pe care se bazează protecţia operelor derivate este autor, prioritate are forma rezultatului (originalita- următorul: ori de câte ori dependenţa în raport cu tea şi irepetabilitatea), în dreptul de brevet conţinu- opera preexistentă este atât de redusă încât rolul tul (originalitatea şi aplicativitatea productivă). Însă acesteia din urmă a fost exclusiv acela de a stimula în toate cazurile protecţia juridică se răspândeşte crearea unei opere; în realitate autonome, ne afl ăm doar asupra rezultatelor noi, obţinute în urma în faţa unei utilizări libere; dacă însă gradul de de- muncii persoanei fi zice concrete. La cele non-crea- pendenţă de opera preexistentă este mare, dar în tive se atribuie rezultatele, în particular, mijloacele acelaşi timp rezultatul utilizării acesteia este o crea- de individualizare (denumirea de fi rmă, marca co- ţie intelectuală personală, acest rezultat este şi pro- mercială, denumirea locului de provenienţă a măr- tejat [14, p.46]. fi i), secretele producerii [7, p.21].

INTELLECTUS 2/2018 | 27 Cea de-a doua condiţie pentru formarea obiec- vizează drepturile de autor în drepturi personale tului dreptului de autor este aceea că opera trebuie nepatrimoniale (morale) şi drepturi patrimoniale să îmbrace o formă concretă de exprimare, percep- (economice). Această clasifi care are o importan- tibilă simţurilor. Această condiţie înseamnă că drep- ţă deosebită, deoarece Legea reiese din faptul că tul de autor se naşte din momentul în care opera drepturile personale sunt nişte drepturi ce aparţin îmbracă forma de manuscris, schiţă, temă, tablou numai autorului operei de artă, literatură şi ştiinţă ori altă formă concretă. Ceea ce nu înseamnă că în şi ele nu pot fi înstrăinate. Drepturile patrimoniale toate cazurile opera trebuie să fi e fi xată pe un su- asupra operei pot fi transmise persoanelor terţe în port material [9, p.67]. Această ultimă soluţie este baza contractelor încheiate de aceștia cu autorul adoptată şi de legislaţia altor state (Marea Brita- [15, p.194]. nie, SUA, Irlanda). De altfel, Convenţia de la Berna Roland Dumas specifi că, în una din lucrările sale, pentru protecţia operelor literare şi artistice din 9 câteva semne ale dreptului personal (moral), şi anu- septembrie 1886 lasă statelor semnatare libertatea me termenul nelimitat al acestui drept, caracterul de a dispune, prin legile naţionale, ca operele să nu inalienabil şi imposibilitatea însuşirii acestui drept benefi cieze de protecţie atâta timp cât nu au fost [16, p.167]. fi xate pe un suport material [2, p.62]. Concluzie. Caracterul nelimitat reiese din însăşi O operă este susceptibilă de aducere la cunoş- esenţa operei, care este eternă. Aceasta se mani- tinţă prin reproducere, distribuire, reprezentare sau festă prin faptul că opera poate fi publicată şi după orice alt mijloc, dar este recunoscută şi protejată moartea autorului de succesorii în drepturi. Drep- independent de aducerea ei la cunoştinţa publică turile morale sunt inalienabile şi nu pot fi înstrăina- [2, p.62]. te datorită însăşi naturii juridice a acestor drepturi.

COPYRIGHT AND RELATED RIGHTS D. Chiroşca subliniază că, respectând prevede- Caracterul imposibilităţii însușirii acestor drepturi rile legislaţiei internaţionale privind drepturile de reiese din caracterul inalienabilităţii dreptului mo- autor, legiuitorul moldav stabileşte un şir de limi- ral. tări ale dreptului de autor, ce sunt concentrate în Art.9 al Legii privind drepturile de autor şi drep- DREPT DE AUTOR ŞI DREPTURI CONEXE/ art.20-23 din Legea nr.293/1994 şi vizează anumite turile conexe stabileşte următoarele drepturi per- cazuri care se referă la circumstanţe de ordin econo- sonale (morale): dreptul la paternitate, la nume, la mic sau social (art.20 instituie limite ale drepturilor integritatea operei, la stima reputaţiei şi dreptul de autorului privind valorifi carea operelor în scopuri a da publicităţii opera. personale; art.21 – la valorifi carea operelor de către Drepturile patrimoniale (economice) sunt defi - biblioteci, arhive şi instituţii de învăţământ; art.22 – nite în art. 10 al Legii, care stabileşte dreptul la rela valorifi carea liberă a operelor; art.23 – la repro- producerea operei, difuzarea exemplarelor operei, ducerea programelor pentru computer) [11, p.41]. importarea şi exploatarea exemplarelor operei, de- Autorul B. Dragoş menţionează că armonizarea monstrarea publică a operei, interpretarea publică intereselor autorilor şi consumatorilor de opere şi a operei, comunicarea publică a operei, traducerea obiectivele culturale urmărite de state au impus in- operei, dreptul la prelucrarea, adaptarea, aranja- stituirea unor limite şi în privinţa drepturilor autori- mentul şi alte asemenea modifi cări ale operei. lor, unii specialişti considerând că măsurile legislati- Legislaţia în vigoare a Republicii Moldova acordă ve în domeniu trebuie să răspundă la trei obiective: autorului operei de artă, literatură şi ştiinţă drepturi să asigure şi să faciliteze nu doar protecţia dreptului exclusive de valorifi care a operei sale. Dreptul ex- de autor, ci şi accesul publicului la opere; să cree- clusiv de valorifi care presupune şi dreptul autorului ze condiţii optime pentru ca şcolile, bibliotecile şi de a permite terţelor persoane accesul la opera sa. centrele de documentare să-şi poată îndeplini mi- Autorii sau alţi titulari ai dreptului de autor sunt în siunea socială; să garanteze autorilor o remuneraţie drept să difuzeze originalul sau unele exemplare proporţională cu nivelul de utilizare a operelor lor prin închirierea operelor audiovizuale, programelor [12, p.48]. pentru computer, bazelor de date, a operelor fi xate Atât literatura de specialitate, cât şi Legea RM în fonogramă, indiferent de dreptul de proprietate privind drepturile de autor şi drepturile conexe di- asupra acestor exemplare.

28 | INTELLECTUS 2/2018 Modul de achitare a remuneraţiei de autor pen- 9. LUPAŞCU, L. Dreptul de autor în reglementarea tru fi ecare valorifi care a operei se stabileşte în con- legislaţiei în vigoare. În: Revista Naţională de Drept, tractul de autor, precum şi în contractul cu benefi - 2001. ciari, încheiate de organizaţia de administrare pe 10. VOLCINSCHI, V., CHIROŞCA, D. Originalitatea principii colective ale drepturilor patrimoniale ale operelor de literatură, artă şi ştiinţă – condiţie sine autorilor. qua non a protejabilităţii în dreptul de autor. În: Le- Formele de valorifi care a operei nu se limitează gea şi viaţa, 2005. doar la actele indicate mai sus. Orice alte forme de 11. CHIROŞCA, D. Caricatura, parodia şi pastişa – valorifi care, existente la momentul dat şi care vor limite de exercitare a dreptului subiectiv de autor. apărea în viitor, necesită a fi aplicate doar cu per- În: Revista Naţională de Drept, 2007. misiunea autorilor sau succesorilor în drepturi [13, 12. DRAGOŞ, B. Limitele protecţiei dreptului de p.62-63]. autor în România şi Republica Moldova. În: Revista În concluzie, prin crearea unei opere ştiinţifi ce, de drept privat, nr.2, 2002. literare sau artistice autorul operei dobândeşte atât 13. VOLCINSCHI, V., CHIROŞCA, D. Dreptul propri- drepturi morale (nepatrimoniale), cât şi drepturi etăţii intelectuale. Editura Museum, Chişinău, 2001. patrimoniale [2, p.74]. Aceeaşi logică o urmează şi 14. DĂNILĂ, Ligia. Dreptul de autor. Editura All autorul N. Korşunov. Acesta subliniază că dreptul de Beck, Bucureşti, 2005. autor are un caracter dihotomic [7, p.43]. 15. СЕРГЕЕВ, А.П. Право интеллектуальной REFERINŢE собственности в Россииской Федерации. М., 1. BRÂNZĂ, S. Obiectul infracţiunilor contra pa- 1996. trimoniului. Monografi e. Chişinău: Universitatea de 16. ДЮМА, Р. Литературная и художествен- Stat din Moldova, 2005. ная собственность. М., 1989. COPYRIGHT AND RELATED RIGHTS 2. ROMIŢAN, C.R. Protecţia penală a proprietăţii intelectuale. Bucureşti: Editura C.H.Beck, 2006. REZUMAT

3. ROŞ, V. Regimul drepturilor morale de autor Abordarea juridică a dreptului de autor şi DREPT DE AUTOR ŞI DREPTURI CONEXE/ în România şi în Republica Moldova. În: Revista de drepturilor conexe. Totalitatea normelor privind drept privat, nr. 1, 2001. apariţia, modifi carea şi stingerea drepturilor mora- 4. Legea nr. 139 din 02.07.2010 privind dreptul le şi patrimoniale referitoare la domeniul creării şi de autor și drepturile conexe // Monitorul Ofi cial nr. dispunerii de operele de natură ştiinţifi că, artistică 191-193 din 01.10.2010, în vigoare din 01.01.2011. şi culturală formează categoria dreptului de autor. 5. Constituţia Republicii Moldova adoptată la O caracteristică a dreptului de autor, precum și a 29.07.1994 // Monitorul Ofi cial nr. 1 din 12.08.1994, proprietăţii intelectuale în ansamblu, o constituie în vigoare din 27.08.1994. natura lor teritorială, adică legea care face ca aces- 6. NIŢU, I. Modalităţi juridice de protecţie a drep- tea, la apariţia lor într-o anumită ţară, să benefi cieze turilor de autor în Republica Moldova şi România. În: de protecţia juridică limitată a statului. Depășirea Legea şi viaţa, nr.9, 2009. principiului teritorialităţii presupune încheierea de 7. Интелектуальная собственность. Краткий acorduri internaţionale privind recunoașterea reci- учебный курс. Под общей редакцией Н.М. procă și protecţia dreptului de autor. Коршунова. Москва: Издательстово НОРМА, 2006. Cuvinte-cheie: proprietate intelectuală, dreptul 8. BARBĂNEAGRĂ, A., VOLCINSCHI, V. Comenta- de autor şi drepturile conexe, drepturile subiecti- riu asupra încălcărilor dreptului de autor şi a dreptu- ve ale autorilor, drepturile morale şi patrimoniale, rilor conexe prin prisma noilor prevederi penale. În: protecţie juridică limitată. Revista Naţională de Drept, nr. 10, 2008.

INTELLECTUS 2/2018 | 29 ABSTRACT РЕФЕРАТ

Legal Approach to Copyright and Related Правовой подход к авторскому праву и Rights. All the norms regarding the appearance, смежным правам. Совокупность норм, касаю- modification and extinction of moral and patri- щихся возникновения, изменения и прекращения monial rights related to the creation and dispo- моральных и имущественных прав в связи с соз- sition of works of a scientific, artistic and cultural данием научных, художественных и культурно- nature form the category of copyright. A feature просветительских произведений и распоряже- of copyright, as well as intellectual property as нием ими, относятся к авторскому праву. Особен- a whole, is their territorial nature, that is the law ностью авторского права, а также интеллектуаль- which makes them, upon their appearance in a ной собственности в целом является ее террито- particular country, benefit from limited state le- риальный характер, то есть при их возникнове- gal protection. Exceeding the principle of terri- нии в той или иной стране они согласно закону toriality implies the conclusion of international пользуются ограниченной правовой охраной го- agreements on mutual recognition and protecti- сударства. Выход за пределы, основывающиеся on of copyright. на принципе территориальности, предполагает Key words: intellectual property, copyright and заключение международных соглашений о вза- related rights, subjective rights of authors, moral and имном признании и охране авторского права. patrimonial rights, limited legal protection. Ключевые слова: интеллектуальная соб- ственность, авторское право и смежные права, субъективные права авторов, моральные и имуще- ственные права, ограниченная правовая охрана. COPYRIGHT AND RELATED RIGHTS

DREPT DE AUTOR ŞI DREPTURI CONEXE/

30 | INTELLECTUS 2/2018 CZU 347.772 A

LUDMILA COCIERU, | ȘEF SECŢIE MĂRCI INTERNAŢIONALE, AGEPI

INDUSTRIAL PROPERTY

PROPRIETATE INDUSTRIALĂ/ ENTRU A RECUNOAȘTE OBIECTELE ÎNCONJURĂTOARE, predispoziţie, pornire, preferinţă. 3. Plăcere, dorinţă, POAMENII SE FOLOSESC DE TOATE CELE CINCI SIMŢURI: poftă. AUZUL, VĂZUL, MIROSUL, GUSTUL ȘI PIPĂITUL. AȘA REUȘESC SĂ Cu referinţă la prima semnifi caţie, gustul este DEOSEBEASCĂ ȘI PRODUSELE ASEMĂNĂTOARE CE SE GĂSESC PE unul dintre cele 5 simţuri ale omului, care ne face PIAŢĂ, PRODUSE CARACTERIZATE PRIN ORIGINALITATEA ȘI CHIAR să recunoaștem aromele și compoziţia alimentelor. EXTRAVAGANŢA AMBALAJULUI, A UNEI CULORI SAU A UNUI MIROS Dar, în afară de această latură, se poate vorbi despre DEOSEBIT. gust ca fi ind o impresie polisenzorială a omului. Ori- ce copil a respins cel puţin o dată mâncarea pregăti- Gustul este unul dintre primele criterii de selecţie tă de mama lui fără ca s-o guste, doar privind-o sau pentru cumpărare, care determină opţiunile consu- mirosind-o. Astfel, gustul este direct legat de carac- matorilor. De la produsele agricole, cum sunt, de teristicile percepute de alte simţuri. Aroma, textura, exemplu, roșiile, până la fabricatele gen crema de aspectul, mirosul sunt parametri care participă la unt, precum cele de marca Nutella, gustul oame- analiza unui aliment. nilor a evoluat, în tendinţa de a obţine noi savori, Toţi avem, încă de la naștere, o predilecţie aparte create pentru a cuceri consumatorul. Să vedem, pentru dulce. Acest gust rămâne, pentru majorita- așadar, în ce măsură, în condiţiile pieţei moderne, tea, una dintre sursele de plăcere și de confort pe gustul a devenit un atu de marcă pentru a ne cuceri parcursul întregii vieţi. Un copil plânge? O bombo- sau recuceri. nică – și lacrimile dispar imediat. Necazuri în dragos- Ce este gustul? Conform DEX-ului, cuvântul te? O cutie enormă de îngheţată – și totul e uitat. GUST are mai multe semnifi caţii: În realitate, gustul este foarte personal și I. Simţ prin care organismul primește (cu aju- diferenţele de percepţie gustative între doi oameni torul limbii și mucoasei bucale) informaţii asupra sunt importante, mai ales în cazul amărăciunii. Unul proprietăţilor chimice ale unor substanţe cu care adoră gustul de cafea, de grepfrut, de andivă, iar al- vine în contact; senzaţie produsă de o substanţă tul nu le poate suporta. Fiecare cu gustul lui! (alimentară) prin excitarea limbii și mucoasei bu- Gustul se dezvoltă de timpuriu, unele studii cale; proprietatea unor substanţe (alimentare) de a arată că ceea ce mănâncă un copil până la 3 ani, provoca această senzaţie. infl uenţează mult gustul lui la maturitate. II. Figurat 1. Capacitatea de a înţelege sau de a Gustul și identitatea. Însușirea gustului este o aprecia frumosul (în natură, în artă). 2. Înclinaţie, etapă primordială în viaţa unei persoane, deoarece,

INTELLECTUS 2/2018 | 31 la maturitate, gusturile noastre alimentare spun/ Constatarea e valabilă și în cazul ciocolatei favo- vorbesc despre noi înșine. rite, care poate fi recunoscută după forma triun- Analizând meniul cotidian al unei persoane, îi poate fi ghicită provenienţa (originea). În asemenea caz, gustul devine carte de identitate. Paleta de gusturi, de la cele naturale la cele ghiulară . Aceste mărci au de- create în totalitate. Natura este extrem de bogată venit deja tradiţionale. în gusturi. Fructele, legumele, carnea, condimente- Mărcile netradiţionale pot fi compuse din sem- le etc. au gustul lor propriu, care uneori nu poate fi ne vizibile, spre exemplu, forme, culori, holograme, defi nit decât prin denumirea sa, de exemplu: gustul imagini animate, sau din semne invizibile – sunete, de carne de viţel. gusturi, texturi, mirosuri. Chiar același tip de produs poate avea gusturi În multe cazuri, este greu să faci diferenţa între diferite, ce pot fi naturale sau create. Este exemplul gustul şi reţeta produselor unui producător de cele ale concurenţilor. De obicei, în cazul reţetelor, pro- ducătorii recurg la protecţia acestora prin secret co- INDUSTRIAL PROPERTY mercial. În unele ţări, în urma modifi cării legislaţiei, este oferită şi protecţia gustului prin marcă. merelor: Golden sunt crocante, dulci; Mărcile gustative reprezintă gusturi artifi ciale,

PROPRIETATE INDUSTRIALĂ/ create pentru a deosebi produsele. În prezent există un număr foarte redus de asemenea mărci, care au reușit să obţină protecţie. Unul dintre aceste cazuri Granny Smith sunt acrișoare și su- apreciabile și rarisime este cel al unei mărci înregis- trate la Oﬁ ciul din Benelux, reprezentând un gust de lemn dulce pentru hârtie. Deoarece consumatorii sunt mereu tentaţi să descopere gusturi noi, zilnic sunt inventate nume- culente. Soiul Pink Lady este creat roase gusturi. Gusturile create fac furori; de exemplu,

din Golden Delicious și Lady Williams , fi ind recunoscut prin gustul lui foarte dulce. chipsurile LAY`S cu gust de pui prăjit cu- Gustul se dezvoltă din copilărie și durează toa- ceresc consumatorii, care sunt conștienţi că acest tă viaţa. El creează preferinţe și, mai ales, provoa- gust este creat artifi cial, însă produsul este ales nu că emoţii. Acest lucru a fost cel mai bine înţeles și pentru gustul de pui prăjit, în general, ci anume folosit de producătorii de alimente. Încercând un pentru cel de la LAY`S. produs, gustul acestuia rămâne mult timp în min- Cu timpul, consumatorul devine fi del unei game tea consumatorului și, pe viitor, respectivul gust al vaste de mărci-gust, care l-au vrăjit prin savori și produsului va fi atribuit mărcii. arome inconfundabile. În Republica Moldova, con- Majoritatea consumatorilor pot recunoaște fără sumatorii recunosc cu ușurinţă gustul produselor nicio difi cultate băutura răcoritoare preferată, după

marcate cu semnele sau . Din punct de vedere comercial, gustul este inconfundabil. Consumatorii sunt ademeniţi forma sau culoarea sticlei, de exemplu , iar , gustul de gustul produselor, care la momentul procu- deosebit al acestei băuturi poate servi drept exem- rării este discutabil, având în vedere faptul că plu de marcă potenţială pentru marca gustativă. preferinţele cumpărătorilor sunt foarte variate.

32 | INTELLECTUS 2/2018 Când achiziţionezi pentru prima dată un produs ambalat, care nu poate ﬁ gustat, contează anume marca și designul acestui produs. Pentru a ademeni consumatorii și a-i îndemna să aleagă un produs sau altul, producătorii au adoptat tactica de a indica gustul produsului în marcă. Atunci când ai ocazia . să optezi pentru anumite gusturi, prima percepţie, Variantele traduse ale cuvântului GUST sunt, de chiar și a mărcii, are un rol imens. De exemplu, mar- asemenea, utilizate în cadrul mărcilor, de exemplu: – varianta engleză FLAVOUR se regăsește mai ca (PLĂCINTĂRIE GUSTUL PLĂCERII PĂLI-V-AR FOAMEA) poate ﬁ per- mult în mărcile pentru ţigări, ; cepută diferit de consumatori: unii o pot percepe ca – varianta franceză GOUT se utilizează frecvent

ﬁ ind o expresie-glumă, atrăgătoare, iar alţii – ca pe INDUSTRIAL PROPERTY un blestem și o expresie amorală. Cuvântul GUST poate ﬁ marcă? La o simplă cercetare în bazele de date, cuvântul GUST nu a

PROPRIETATE INDUSTRIALĂ/ fost găsit în calitate de marcă pentru nicio clasă de produse și/sau servicii. Însă sunt protejate ca mărci pentru produsele de patiserie și cofetărie: o mulţime de cuvinte ce au ca bază acest cuvânt, – varianta rusă VKUS/VCUS o găsim în mărcile formând o familie de cuvinte. De exemplu: pentru produsele alimentare și pentru băuturi neal-

coolice, precum și în cele alcoolice: ,

. În cadrul examinării mărcilor, la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (în continuare AGEPI) gusturile se discută, se analizează. . Atunci când mărcile sunt compuse exclusiv din La fel, cuvântul GUST se întâlnește în numeroase cuvinte ce indică caracteristici ale gustului, ele se slogane sau expresii ce fac parte din mărcile combi- refuză în baza articolului 7(1)c din Legea nr. 38- nate, de exemplu: XVI/2008 privind protecţia mărcilor (în continuare Legea 38/2008). În prevederile acestui articol, gustul și caracteristicile acestuia (”dulce”, ”delicios”, ”amărui”, ”vanilat”, ”intens”, ”acru” etc.) se încadrează în 2 noţiuni: ”specia produselor și/sau serviciilor” și ”caracteristica produselor și/sau serviciilor”.

INTELLECTUS 2/2018 | 33 Atunci când caracteristicile gustului sunt parte din- marken/f/directives_marques/Directives_Ma- tr-o marcă combinată, fără ca ele să inducă în eroare rques_01012017.pdf. consumatorul cu privire la natura produselor și/sau 6. Руководство по экспертизе товарных serviciilor, mărcile respective vor fi acceptate fără ex- знаков в ФИПС, http://www.tm-patent.ru/Trade- tinderea drepturilor exclusive asupra elementelor ver- marks-manual1.html. bale ce defi nesc o anumită caracteristică a produsului. 7. https://ibn.idsi.md/sites/default/fi les/imag_ fi le/Marcile%20netraditionale%20%281%29.pdf.

REZUMAT

Aspecte teoretice și practice privind protecţia Exemplu: (STAR R XXL PEANUT mărcilor gustative. Scopul acestui studiu este PUFULETE IMENS GUST INTENS). de a arătă că gustul constituie un element decisiv În cazul în care marca este înșelătoare și poate în alegerea consumatorului, ajutând la efectua- induce în eroare consumatorul cu privire la natura/ rea diferenţei; la fel, de a evidenţia și alte tipuri de INDUSTRIAL PROPERTY caracteristicile unui anumit produs, aceasta va ﬁ mărci, precum sunt cele gustative, și de a demon- acceptată parţial în baza articolului 7(1)g din Legea stra că mărcile din categoria mărcilor netradiţionale 38/2008 și fără extinderea drepturilor exclusive asu- au tendinţa de a deveni tradiţionale.

PROPRIETATE INDUSTRIALĂ/ pra elementelor verbale ce deﬁ nesc tipul și o anu- Cuvinte-cheie: proprietate intelectuală, gustul mită caracteristică a produsului. produsului, producător, consumator, mărci gustative, mărci netradiţionale.

ABSTRACT

Theoretical and Practical Aspects of Protec- Exemple: (BUCURIA CIOCOLATĂ tion of Taste Marks. The purpose of this study is DE DESERT CU LAPTE ŞI GUST DE CAPPUCCINO) to show that taste is a decisive element in consumer choice, that taste helps to make a diff erence, to highlight other types of trademarks, such as taste ones, and to demonstrate that trademarks in the category of non-traditional trademarks tend to to (Gold MINE Beer Fresh lemon). become traditional. Gustul a ajuns la un nivel ireversibil de seducţie și, mai Key words: intellectual property, product taste, ales, a devenit un cod de identitate al mărcii. Gustul par- producer, consumer, brands, non-traditional brands. ticipă la transmiterea valorilor, obiceiurilor și tradiţiilor. După identitatea grafi că, olfactivă și sonoră, mărcile РЕФЕРАТ trebuie să-și defi nească identitatea gustativă pentru a putea seduce și mai mult potenţialii cumpărători. Теоретические и практические аспекты REFERINŢE охраны вкусовых товарных знаков. Цель дан- 1. Legea nr. 38-XVI/2008 privind protecţia mărcilor. ного исследования – показать, что вкус является 2. Ghidul de examinare a mărcilor EUIPO. решающим элементом в выборе потребителя, что 3. Les echos ”Culte des marques et goût du haut вкус помогает сделать разницу, выделить и дру- de gamme”, par Vincent De Feligonde, https://m.le- гие виды товарных знаков, такие как вкусовые, sechos.fr/18486-178-ECH.htm. и доказать, что нетрадиционные товарные знаки 4. https://ua.coca-colahellenic.com/ro/produ- имеют тенденцию становиться традиционным. sele-noastre/explorati-marcile/. Ключевые слова: интеллектуальная соб- 5. Directives en matière de marques, https:// ственность, вкус продукта, производитель, по- www.ige.ch/fileadmin/user_upload/schuetzen/ требитель, бренды, нетрадиционные бренды.

34 | INTELLECTUS 2/2018 CZU 347.77:347.78 L ĊĒĔďĎ

INDUSTRIAL PROPERTY VICTORIA PLEȘCA, SPECIALIST COORDONATOR, | SECŢIA MĂRCI INTERNAŢIONALE, AGEPI

PROPRIETATE INDUSTRIALĂ/

A MOMENTUL ACTUAL, LIMBAJUL ÎN GENERAL A DEVENIT sensurilor, împrumutul lexical, norma gramaticală, LCOMPLEX ȘI EXPRESIV, ALCĂTUIT DIN SUPRAPUNEREA NU- interferenţa registrelor etc1. MEROASELOR TIPURI DE TEXT, CU REGULILE LOR DE CONSTRUCŢIE ŞI La mijlocul anilor ’90, când comunicarea prin DE SELECŢIE MAI MULT SAU MAI PUŢIN INDIVIDUALIZATE. e-mail și internet câștiga teren în ţara sa natală, Shi- getaka Kurita, angajatul unei companii telecom din Limbajul comunicării pe internet reprezintă, nu Japonia, a observat că aceste noi mijloace de comu- numai pentru limba română, limbajul cu cea mai nicare se confruntă cu o problemă serioasă. În mod mare ascensiune şi cu cel mai puternic impact asu- tradiţional, poporul japonez comunica prin scrisori pra limbii comune ale cărui atribute sunt: costuri personale lungi, înţesate cu expresii și felicitări pro- scăzute, exprimare concisă, feed-back imediat, în lixe, menite să transmită emoţii care nu întotdeau- ciuda distanţelor foarte mari. Odată cu explozia in- na puteau fi redate concis2. ternetului şi apariţia sistemului global de hipertext, Drept urmare, căutând să găsească o modalitate calculatorul s-a infi ltrat cu repeziciune în viaţa noas- nouă, mai succintă de exprimare a conotaţiilor unor tră. Internetul a devenit o nouă modalitate de pre- cuvinte utilizate în mod tradiţional, Kurita a dezvol- lucrare, prezentare şi comunicare a informaţiei ce tat o serie de simboluri care reprezintă emoţii sau permite implementarea unor noi modele şi concep- diverse idei abstracte. Simbolurile, numărul cărora te până acum de neimaginat: la un alt mod de a par- constituia la început 176 de semne cu dimensiunea curge informaţia scrisă utilizând referinţe încrucişa- de 12 pixeli, au evoluat în cele din urmă în mai mult te generate de hyperlinks, la prezentări multimedia de 1.000 de simboluri cunoscute sub numele de ce includ text, imagini, animaţii şi sunete în aceeaşi emoji3. entitate. Rapiditatea cu care s-a răspândit şi mediile Cuvântul ”emoji” provine din limba japone- prin care se propagă, având în vedere faptul că cel ză și este format din semnele ”e” (絵, “imagine”) care comunică făcând apel la internet nu mai este condiţionat, mai nou, de existenţa unui computer 1 http://www.philippide.ro/distorsionari_2008/249-258%20 (şi telefoanele mobile oferă acest tip de servicii), NECULA%20Gina.pdf – accesat la 28.02.2018. constituie o ilustrare contemporană a schimbării 2 https://www.theverge.com/2013/3/4/3966140/how-emo- lingvistice în care se manifestă fenomene genera- ji-conquered-the-world – accesat la 20.03.2018. 3 le precum ortografi a, formarea cuvintelor, evoluţia http://nymag.com/daily/intelligencer/2014/11/emojis-rapid-evolution.html – accesat la 20.03.2018.

INTELLECTUS 2/2018 | 35 plus moji (文字, “caracter”), incluzând ideograme și municăm mai bine, ba chiar dimpotrivă. Pentru a feţe zâmbitoare folosite în mesajele electronice și confi rma acest lucru, o echipă de oameni de știinţă pe paginile web; el poate exista în diferite moduri, de la Universitatea din Minnesota a intervievat redând expresii faciale, obiecte comune, locuri, ti- 304 oameni în legătură cu semnifi caţiile pe care le puri de vreme și animale4. atribuie celor mai populare emoji-uri. În 25% din Deși Shigetaka Kurita nu a prevăzut succesul imi- situaţii, participanţii nu au putut nici măcar să cadă nent pe care urma să îl aibă emoticoanele inventate de acord în privinţa emoţiei transmise7. Ca urmare, de el, în scurt timp, acestea au devenit un suport al a fost inventată o enciclopedie online – https:// culturii americane după ce Apple, în anul 2011, a in- emojipedia.org/, care are menirea să deslușească clus o tastatură emoji cu actualizarea iPhone iOS 2.25. înţelesul fi ecărui emoticon în parte. Mai mult decât atât, în viaţa lor scurtă, emoji-uri- Lucrurile sunt și mai confuze din cauza fap- le au avut, într-un fel, contact și cu sistemul juridic tului că același emoji poate varia considerabil în american. În contextul procesului penal, instanţele funcţie de platformă și de tipul telefonului. Diver- au început să admită dovezi care includ emoji în se emoticoane arată în funcţie de suportul care conţinutul unui mesaj text sau postării online. De le afișează.

INDUSTRIAL PROPERTY exemplu, în anul 2015, judecătorul Katherine For- Într-adevăr, lumea ”emoji” a invadat rapid viaţa rest, prezidând un proces de judecată în privinţa oamenilor, ﬁ ind prezentă nu doar în lumea virtuală, unui site online pe piaţa neagră a drogurilor, a în- or, la momentul actual există chiar și o traducere a PROPRIETATE INDUSTRIALĂ/ sărcinat juriul să noteze orice emoji inclus în orice marelui clasic american Moby Dick în limbajul emoji – document și să examineze partea emoji a oricărui Emoji Dick8. Mai mult decât atât, și Biblia a ajuns să document prezentat în calitate de probă6. ﬁ e tradusă în limba milenialilor (Generaţiei Y), pe Experţii în lingvistică compară emoji-urile cu care o numim simplu „limba emoji”. Aplicaţia pen- hieroglifele egiptenilor, pentru că, până la urmă, tru iOS a fost creată de un tânăr cu multă imaginaţie avem de-a face cu un nou limbaj care înlocuiește și cu cel puţin la fel de mult timp liber (autor care a cuvântul scris. Și totuși, nimeni nu poate contesta dorit să rămână anonim) și se numește Bible Emoji: faptul că emoji-urile nu ne ajută într-un fel să co- Scripture 4 Millenials9.

4 https://ro.wikipedia.org/wiki/Emoji – accesat la 23.03.2018. 7 5 https://playtech.ro/2016/nici-noi-nu-stim-de-ce-folosim- https://www.theverge.com/2013/3/4/3966140/how-emo- emoji-iar-stiinta-o-conﬁ rma/ - accesat la 28.02.2018. ji-conquered-the-world – accesat la 20.03.2018. 8 http://www.emojidick.com/ - accesat la 23.03.2018. 6 https://www.nytimes.com/2015/01/29/nyregion/trial-silk- road-online-black-market-debating-emojis.html?_r=0 – ac- 9 https://playtech.ro/2016/cum-arata-biblia-tradusa-in- cesat la 20.03.2018. emoji-uri/ - accesat la 28.02.2018.

36 | INTELLECTUS 2/2018 Infl uenţa pe care o au emoticoanele asupra generaţiei actuale a determinat și apariţia primului fi lm de lung metraj dedicat ideogramelor și feţelor zâmbitoare folosite în mesajele electronice și pe paginile web - The Emoji Movie10. Compania de stat Mutual Life Assurance (acum Reieșind din cele menţionate anterior, nu este sur- societatea Allmerica Financial Corporation) a făcut prinzător faptul că, pe de o parte, mulţi încearcă în fel postere, butoane și semne împodobite cu zâmbe- și chip să tragă foloase de pe urma utilizării emoti- tul caracteristic, în încercarea de a-și face angajaţii coanelor atât prin plasarea acestora pe produse, cât să zâmbească mai mult. Nu se știe dacă noul logo și în campaniile de promovare a acestora, pentru a-și a amplifi cat sau nu moralul, dar faţa zâmbitoare a spori cantitatea vânzărilor, iar pe de altă parte, tot fost o lovitură imediată, iar compania a produs mii atât de mulţi, apelând la drepturile de proprietate inde butoane. telectuală, tind să deţină dreptul exclusiv de utilizare a acestor semne, obţinând astfel dreptul de a interzice oricăror altor persoane folosirea sub orice formă şi în orice mod a acestor semne grafi ce deosebite. INDUSTRIAL PROPERTY Totodată, este discutabil și faptul dacă în general aceste semne grafi ce pot și trebuie să fi e protejate,

fi e prin dreptul de autor sau prin înregistrarea lor în PROPRIETATE INDUSTRIALĂ/ calitate de mărci comerciale, or există părerea precum că emoji-urile trebuie să aparţină domeniului public, astfel oricine dorește ar putea să le foloseas- că după bunul său plac. Cel mai răsunător confl ict privind drepturile de proprietate intelectuală asupra emoji-urilor este Pe de altă parte, în anul 1972, jurnalistul francez Franklin Loufrani a început să folosească faţa centrat pe faţa zâmbitoare (smiling face) cu- zâmbitoare pentru a evidenţia cazurile rare de ves- noscută ca ”Regele emoticoanelor”. te bună în ziarul France Soir. Ulterior, în anul 1997, Versiunea originală a feţei zâmbitoare a fost cre- jurnalistul și, respectiv, compania creată de el (The ată pentru prima dată în Worcester, Massachusetts, Smiley Company) au încercat să înregistreze simbo- de regretatul Harvey Ross Ball, un grafi cian ameri- lul (și chiar cuvântul „smiley”) în calitate de marcă can și un om de reclamă. Ball a venit cu imaginea în comercială în Statele Unite. Acest 1963, când a fost însărcinat să creeze un semn grafi c lucru i-a adus lui Loufrani un con- pentru a ridica moralul angajaţilor unei societăţi de fl ict cu WalMart, care a folosit faţa asigurări după o serie de fuziuni și achiziţii difi cile. zâmbitoare în campania publicitară Ball a terminat designul în mai puţin de 10 minute și „Rolling Back Prices” cu un an mai a fost plătit pentru munca sa cu 45 de dolari. înainte. WalMart s-a opus înregistrării emoticonului de către The Smiley Company, ulterior încercând să înregistreze pe numele său acest emoji. Părţile au prezentat în faţa Ofi ciului de Proprietate Intelectu- ală din SUA și în instanţele judiciare de resort diverse argumente, invocând drepturile de proprietate intelectuală, precum și distinctivitatea feţei zâmbi- toare în raport cu produsele și serviciile altor persoane juridice. Ulterior, în 2006, WalMart a început să elimine faţa zâmbitoare de pe veste și de pe site-ul său, iar 10 https://en.wikipedia.org/wiki/The_Emoji_Movie – acces- în iunie 2010, cele două companii, WalMart și The ta la 26.03.2018.

INTELLECTUS 2/2018 | 37 Smiley Company, au soluţionat disputa lor de 10 ani trat în calitate de marcă comercială doar dacă în faţa instanţei federale din Chicago, fi ind încheiat îndeplinește următoarele condiţii de protecţie: între acestea un acord de înţelegere, condiţiile căru- 1. servește la deosebirea produselor şi/sau ia rămân a fi confi denţiale. În 2016, WalMart a adus serviciilor unei persoane fi zice sau juridice de înapoi faţa zâmbitoare pe site-ul său web, pe profi - cele ale altor persoane fi zice sau juridice; lurile mass-media sociale și în magazinele selecta- 2. poate fi reprezentat în Registrul Naţional te, iar The Smiley Company imprimă, în continuare, al mărcilor (ţinut de către AGEPI) într-o manieră emoticonul pe toate produsele pe care le comercia- care să permită autorităţilor competente, precum lizează, acordând și altor companii, în baza licenţei, și publicului, să identifi ce clar și precis obiectul dreptul de a utiliza vestitul emoticon. protecţiei conferit de marcă. Un alt caz interesant centrat pe Așadar, îndeplinind condiţiile menţionate ante- protecţia emoticoanelor a apărut rior, și emoticoanele pot fi înregistrate în calitate cu câţiva ani în urmă, când compa- de mărci comerciale, or acestea reprezintă, de fapt, nia Gap Inc. și compania DVF Studio niște semne grafi ce și sunt tratate ca atare atunci ce aparţine designerului american când este efectuată examinarea de către Agenţia

INDUSTRIAL PROPERTY Diane Von Furstenberg au solicitat de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. instanţei federale din Districtul de Sud din New York De exemplu, în Republica Moldova, au fost ac- să se pronunţe asupra faptului dacă emoticonul ini- ceptate spre înregistrare în calitate de mărci comer- PROPRIETATE INDUSTRIALĂ/ mii <3 poate fi protejat ca marcă comercială. În plân- ciale următoarele semne grafi ce (emoji) care conţin gerea lor declarată împotriva lui VeryMeri Creative în sine imaginea unei feţe zâmbitoare: Media Inc., ei au susţinut că VeryMeri (magazin de îmbrăcăminte pentru copii care vinde, printre altele, tricouri ce au imprimate pe ele diverse emoticoane) nu putea pretinde drepturi de proprietate intelectu- ală în privinţa logo-ul inimii sale stilizate, care com- pune sau încorporează emoticonul <3, întrucât acest logo/emoticon este “utilizat pe scară largă în legătură cu îmbrăcămintea și deoarece “logo-ul inimii stilizate” nu este altceva decât o reprezentare grafi că a unei emoţii, utilizată în mod obișnuit și bine cunoscută, și astfel nici o entitate nu ar trebui să aibă dreptul exclusiv asupra tuturor formelor acestui semn grafi c [emoticon inima]11”. Care ar fi totuși posibilităţile de protecţie a unui În ceea ce privește dreptul de autor asupra emo- emoticon prin dreptul de autor și oare ar recunoaște ticoanelor, menţionăm faptul că în Republica Mol- cineva emoji-urile în calitate de semne care servesc dova, ca și în restul ţărilor membre ale Convenţiei la individualizarea şi deosebirea produselor şi/sau de la Berna13, prin dreptul de autor benefi ciază de serviciilor unei persoane fi zice sau juridice de cele protecţie toate operele exprimate într-o anumită ale altor persoane fi zice sau juridice? formă obiectivă din domeniul literar, artistic şi ştiin- Potrivit legislaţiei Republicii Moldova privind ţifi c, indiferent de faptul dacă acestea au fost sau nu protecţia mărcilor12, orice semn poate fi înregis- aduse la cunoştinţa publicului, autorul benefi ciind de protecţia dreptului de autor asupra operei sale 11 http://www.tsclex.com/en/blog/2016/2/16/emoticons-and- prin însuşi faptul de creare a ei, iar pentru apariţia şi emojis-can-they-be-protected – accesat la 27.03.2018. exercitarea dreptului de autor nu este necesară în- 12 Legea nr. 38 din 29.02.2008 privind protecţia mărcilor, pu- blicată în Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova nr. 99-101 13 Convenţia de la Berna pentru protecţia operelor literare şi din 06.06.2008. artistice din 9 septembrie 1886.

38 | INTELLECTUS 2/2018 registrarea operei, nici alt act de notifi care sau alte REFERINŢE formalităţi.14 1. http://www.philippide.ro/distorsionari_2008/ Astfel, emoji-urile pot fi încadrate în categoria 249-258%20NECULA%20Gina.pdf – accesat la operelor grafi ce. Prin urmare, orice emoticon, inclu- 28.02.2018. siv faţa zâmbitoare, va fi protejat de dreptul de au- 2.https://www.theverge.com/2013/3/4/ tor dacă acesta este original, în sensul că reprezintă 3966140/how-emoji-conquered-the-world – acce- prin sine însuşi o creaţie intelectuală de autor, or sat la 20.03.2018. faptul că opera grafi că poartă denumirea de ”emoji” 3. http://nymag.com/daily/intelligencer/2014/11/ nu schimbă deloc situaţia. emojis-rapid-evolution.html – accesat la 20.03.2018. La fel, emoticoanele pot fi atribuite unei familii 4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Emoji – accesat de fonturi reprezentând astfel o serie de imagini la 23.03.2018; care, individual sau împreună, comunică unele 5. https://www.theverge.com/2013/3/4/3966140/ informaţii. Fonturile computerizate sunt și ele pro- how-emoji-conquered-the-world – accesat la tejate de dreptul de autor, așa cum este programul 20.03.2018. pentru calculator (software-ul). Apple și alţi produ- 6. https://www.nytimes.com/2015/01/29/nyre-

INDUSTRIAL PROPERTY cători de dispozitive digitale creează, cumpără sau gion/trial-silk-road-online-black-market-debating- licenţiază fonturile incluse în software-ul lor. Deci, emojis.html?_r=0 – accesat la 20.03.2018. emoticoanele care apar pe tastatura dvs. iPhone sau 7. https://playtech.ro/2016/nici-noi-nu-stim-de- Android sunt utilizate în urma încheierii unor acte ce-folosim-emoji-iar-stiinta-o-confi rma/ –accesat la PROPRIETATE INDUSTRIALĂ/ juridice. Acesta este motivul pentru care un emoji 28.02.2018. poate arăta diferit pe diferite dispozitive. Puteţi fo- 8. http://www.emojidick.com/ – accesat la losi acele emoji ori de câte ori doriţi să comunicaţi 23.03.2018. ceva, însă ceea ce nu puteţi face este să reproduceţi 9. https://playtech.ro/2016/cum-arata-biblia-tra- acele emoji pe un produs. Pentru asta veţi avea ne- dusa-in-emoji-uri/ – accesat la 28.02.2018. voie de o licenţă (contract de autor) care trebuie să 10. https://en.wikipedia.org/wiki/The_Emoji_ fi e încheiată în formă scrisă şi să prevadă modul de Movie – accesat la 26.03.2018. valorifi care a operei (dreptul concret care se trans- 11. http://www.tsclex.com/en/blog/2016/2/16/ mite prin această licenţă), termenul de valabilitate, emoticons-and-emojis-can-they-be-protected – teritoriul de acţiune a dreptului, cuantumul remu- accesat la 27.03.2018. neraţiei sau baza de calcul a acesteia pentru fi ecare 12. Legea nr. 38 din 29.02.2008 privind protecţia tip de valorifi care a operei, condiţiile şi termenul de mărcilor, publicată în Monitorul Ofi cial al Republicii plată ale remuneraţiei, precum şi alte clauze pe care Moldova nr. 99-101 din 06.06.2008. părţile le consideră esenţiale. 13. Convenţia de la Berna pentru protecţia ope- Totuși, confl ictul apărut între dreptul de autor relor literare şi artistice din 9 septembrie 1886. și drepturile asupra mărcii comerciale în ceea ce 14. Legea nr. 139 din 02.07.2010 privind dreptul privește emoticoanele rămâne actual și, indubita- de autor şi drepturile conexe, publicată în Monito- bil, vor fi refuzate de la înregistrare semnele grafi ce rul Ofi cial al RM nr. 191-193 din 01.10.2010. care conţin în sine opere (în diverse forme de exprimare) incluzând anumite semne ce ar putea leza REZUMAT drepturile de autor ale altor persoane, drepturi do- bândite de către acestea înainte de data de depozit Limbajul emoji și disputele privind utilizarea a cererii de înregistrare a mărcii sau înainte de data și obţinerea drepturilor de proprietate intelec- priorităţii invocate în sprijinul acestei cereri. tuală asupra emoticoanelor. Odată cu apariţia limbajului emoji, care este considerat limbajul cu cea mai rapidă dezvoltare din lume, s-a schimbat considerabil modul în care comunică oamenii, pre- 14 Legea nr. 139 din 02.07.2010 privind dreptul de autor şi cum și diversele entităţi sociale și economice. Da- drepturile conexe, publicată în Monitorul Ofi cial al Republi- torită infl uenţei pe care o are limbajul emoji asupra cii Moldova nr. 191-193 din 01.10.2010.

INTELLECTUS 2/2018 | 39 generaţiei actuale, se produc din ce în ce mai frec- these graphic signs, i.e. the right to prohibit any vent dispute privind utilizarea și obţinerea drepturi- other person from using in any form and in any way lor de proprietate intelectuală asupra emoticoane- the signs in question. lor. Mulţi încearcă în fel și chip să tragă foloase de Key words: intellectual property rights, copyright, pe urma utilizării emoticoanelor – atât prin plasa- acquired rights, emoji language, emoticons, graphic rea acestora pe produse, cât și prin campaniile de signs, work, use of work. promovare menite să sporească nivelul vânzărilor. O altă categorie numeroasă, apelând la drepturile РЕФЕРАТ de proprietate intelectuală, tinde să-și însușească dreptul exclusiv de utilizare a acestor semne gra- Язык эмодзи и споры относительно исполь- ﬁ ce, respectiv dreptul de a interzice oricăror altor зования и приобретения прав интеллектуаль- persoane folosirea sub orice formă şi în orice mod ной собственности на смайлики. С появлени- a semnelor în cauză. ем языка эмодзи, который является самым бы- Cuvinte-cheie: drepturi de proprietate intelectuală, стро развивающимся языком в мире, способ об- drepturi de autor, drepturi dobândite, limbajul emoji, щения между людьми, а также между различными

INDUSTRIAL PROPERTY emoticoane, semne graﬁ ce, operă, valoriﬁ carea operei. социальными и экономическими субъектами зна- чительно изменился. Из-за влияния эмодзи на ны- ABSTRACT нешнее поколение все чаще возникают споры от-

PROPRIETATE INDUSTRIALĂ/ носительно использования и приобретения прав The Emoji Language and Disputes on the Use интеллектуальной собственности на смайлики. and Acquisition of Intellectual Property Rights Многие пытаются любыми способами извлечь для in Emoticons. With the emergence of emoji lan- себя выгоду из использования смайликов – как пу- guage, which is considered the fastest growing lan- тем их размещения на товары, так и с помощью ре- guage in the world, the way people communicate, кламных кампаний для увеличения продаж. Дру- as well as the various social and economic entities, гая многочисленная группа, используя права ин- has changed considerably. Due to the inﬂ uence of теллектуальной собственности, стремится присво- emoji language on the current generation, disputes ить исключительное право на использование этих on the use and acquisition of intellectual proper- графических символов, а соответственно и право ty rights in emoticons are increasingly occurring. запрещать любому другому лицу каким-либо обра- Many try to make good use of emoticons - both зом использовать данные знаки. by placing them on products and through promo- Ключевые слова: права интеллектуальной tional campaigns meant to increase sales. Another собственности, авторские права, приобретен- large category, by resorting to intellectual proper- ные права, язык эмодзи, смайлики, графические зна- ty rights, tend to acquire the exclusive right to use ки, произведение, использование произведения.

40 | INTELLECTUS 2/2018 CZU 347.772 U

FLORIN MIHAILOV, INDUSTRIAL PROPERTY | SPECIALIST SECŢIA GESTIUNE COLECTIVĂ, DIRECŢIA DREPT DE AUTOR, AGEPI

PROPRIETATE INDUSTRIALĂ/

NUL DIN PRIMELE PRECEDENTE LEGATE DE DISPUTELE norul american, Dennis Toeppen, a înregistrat 200 UPRIVIND SIMILARITATEA NUMELUI DE DOMENIU ȘI MĂR- de nume de domeniu care corespundeau atât unor CII COMERCIALE ÎL REPREZINTĂ CAZUL JURNALISTULUI QUITTNER. denumiri generice, cât și unor mărci populare ale ACESTA A ÎNREGISTRAT DOMENIUL „MCDONALDS.COM”, PE CARE, vremii. În acea perioadă, singura opţiune disponibi- ULTERIOR, L-A VÂNDUT CORPORAŢIEI CU ACELAȘI NUME ÎN SCHIM- lă pentru reclamanţi era de a se adresa instanţei de BUL UNUI ECHIPAMENT PENTRU CALCULATOARE1. ÎN PREZENT, judecată în legătură cu încălcarea dreptului de pro- ACEASTĂ PRACTICĂ DE A OBŢINE VENITURI ESTE ILEGALĂ, CAZUL prietate asupra mărcii. În cele din urmă, Toeppen RELATAT CONSTITUINDU-SE DE FAPT ÎNTR-UN ADEVĂRAT SEMNAL a fost găsit vinovat de diluarea mărcii comerciale, DE ALARMĂ ÎN LEGĂTURĂ CU UN DOMENIU, ÎNCĂ NEEXPLORAT, CE acesta fi ind unul din primele cazuri când instanţa URMA SĂ PROVOACE MAI APOI ZECI DE MII DE LITIGII. a constatat că atacurile de tip cibernetic reprezintă o ameninţare periculoasă pentru buna protejare a Relaţia dintre mărci și numele de domeniu a mărcilor2. dat naștere la numeroase probleme. De exemplu, Litigiile privind confl ictele dintre marcă și nume- ce se întâmplă atunci când cineva dorește să înre- le de domeniu pot fi soluţionate atât în instanţa de gistreze un nume de domeniu identic sau similar judecată, cât și pe calea alternativă de soluţionare, cu o mărcă? precum arbitrajul sau medierea, fi ecare modalitate Una dintre formele de încălcare a drepturilor la având particularităţile sale de examinare. marcă, apărute pe internet, este înregistrarea unor Confl ictele dintre numele de domeniu și mărci- nume de domeniu similare sau identice cu o marcă le comerciale prezintă caracteristici specifi ce, care deţinută de o persoană terţă. Constituindu-se într-o depășesc capacitatea sistemului judiciar obișnuit. încercare de șantajare a deţinătorilor de drepturi Fiind constituit pe criterii teritoriale, acest sistem nu asupra unei mărci în scopul obţinerii de venituri, poate oferi întotdeauna o soluţie cuprinzătoare pe practica a devenit cunoscută ca piraterie cibernetică marginea unui confl ict cu o dimensiune globală. În sau cybersquatting. plus, litigiile pot fi lente și costisitoare, factori care Un precedent judiciar de cea mai mare anvergu- pot produce situaţii în care titularului unei mărci co- ră în acest sens a avut loc în 1995, când antrepre- merciale îi este mai avantajos să recurgă la un cyber- 1 MURRAY, A. Information Techonology Law, trad. proprie, Oxford, Oxford Universitx Press, 2013, pag. 419. 2 Panavision v Toeppen, 1998.

INTELLECTUS 2/2018 | 41 squatter3, dând curs unei solicitări de cumpărare a tate asupra unei mărci) și modalitatea de soluţionare a drepturilor asupra unui nume de domeniu, decât să litigiului iniţial pe cale amiabilă. În cazul în care există încerce să recupereze aceste drepturi prin interme- incapacitatea de a negocia litigiul, acesta urmează a ﬁ diul litigiilor4. soluţionat în instanţa de judecată din Republica Mol- Astfel, ca reacţie la fenomenul cybersquattin- dova în conformitate cu legislaţia în vigoare. gului, ICANN (Internet Corporation for Assigned Numele de domeniu, în Republica Moldova, sunt Names and Numbers / Corporaţia de Atribuire a puse la dispoziţia utilizatorilor de către Registrato- Numelor și Numerelor în Internet – corporaţie ame- rul naţional Î.S. MoldData. Registratorul naţional și ricană responsabilă pentru stabilitatea și guverna- dealerii (persoanele autorizate pentru pregătirea rea internetului), alături de Organizaţia Mondială a înregistrării numelor în domeniul de nivel superior Proprietăţii Intelectuale (OMPI), a dezvoltat Politica .md) sunt obligaţi să efectueze înregistrarea după de Rezolvare Uniformă a Disputelor (în continuare – principiul „primul venit – primul servit”, în condiţii PRUD). Aceasta prevede proceduri administrative nediscriminatorii. și măsuri împotriva pirateriei cibernetice. La baza În acest context, potrivit punctului 5.5 din Re- soluţionării litigiilor în cadrul centrului de arbitraj și gulamentul cu privire la gestionarea numelor în INDUSTRIAL PROPERTY mediere OMPI se aﬂ ă un panel specializat în litigiile domeniul de nivel superior .md, este interzisă privind numele de domeniu. menţinerea sau gestionarea numelui de dome- Avantajele acestui mecanism de eliminare a încăl- niu, conţinutul căruia are caracter obscen sau

PROPRIETATE INDUSTRIALĂ/ cărilor cibernetice sunt timpul redus de soluţionare ofensator, defăimează Republica Moldova sau a litigiilor (aproximativ 2 luni), dar și profesionalis- alte state, cheamă la violenţă, poate aduce pre- mul membrilor comisiei de soluţionare, aleși în baza judicii imaginii ţării sau care poate fi utilizat în unei liste speciale, aprobată de ICANN. Un alt avan- scopuri și activităţi interzise de legislaţie și de taj îl reprezintă și posibilitatea de a formula plângeri convenţiile internaţionale. În același timp, regis- privind abuzul cibernetic la Centrul de arbitraj OMPI tratorul naţional și dealerii nu sunt responsabili (sau la alţi câţiva „furnizori” regionali desemnaţi de pentru o eventuală încălcare, din partea registran- ICANN pentru soluţionarea litigiilor). tului, a dreptului la marca de comerţ, inclusiv pen- Precizăm că, potrivit punctului 2.3.3. din Regula- tru situaţiile de confl ict apărute în urma încălcării mentul nr. 196 din 19.02.2001 cu privire la gestionarea acestor drepturi. numelor în domenul de nivel superior .md, registrato- Din ce este format un URL rul naţional este responsabil de respectarea regle- Un URL, precum http://www.agepi.gov.md, este mentărilor IANA/ICANN. compus din: De asemenea, conform punctului 3.4 din același ▪ http:// – pagina folosește un protocol regulament, este interzisă activitatea de înregistra- hypertext pentru transfer; re în scopuri de şantaj/acaparare a mărcilor comer- ▪ www – pagina poate fi găsită pe reţeaua ciale sau a proprietăţii intelectuale. Punctul 3.7. ara- internaţională (world wide web); tă că registratorul naţional are dreptul la revocarea ▪ agepi.gov.md – reprezintă adresa unică a numelui în conformitate cu regulamentul dat. AGEPI, aceasta fi ind compusă din trei nume de do- Mai mult ca atât, în contractele de prestare a servi- meniu; ciilor de înregistrare și menţinere a domeniilor în zona ▪ .md – domeniul de nivel superior care comu- .md există clauza de a respecta condiţiile Regulamen- nică utilizatorului apartenenţa la Republica Moldo- tului cu privire la gestionarea numelor în domeniul de va a site-ului; nivel superior .md, mai exact, obligaţia ca domeniul ▪ .gov – sub-domeniu al domeniului de nivel propus spre înregistrare să nu încalce un drept anteri- superior .md, înregistrarea căruia se efectuează nu- or al unei persoane terţe (precum dreptul de proprie- mai pentru structurile administraţiei publice centrale de stat și funcţionarii săi; 3 Persoană care înregistrează nume de domeniu pentru a ▪ .agepi – este un domeniu de nivel secundar ce le vinde ulterior titularilor de mărci identice/similare, fenomen denumit și cybersquatting. identifi că operatorul site-ului în cauză. Prin urmare, 4 http://www.wipo.int/amc/en/processes/process1/. numele de domeniu trebuie să fi e unic.

42 | INTELLECTUS 2/2018 Potrivit reglementărilor ICANN, o înregistra- E de remarcat faptul că mecanismul de solu- re abuzivă apare atunci când adresa unică este ţionare a confl ictelor dintre numele de domeniu similară sau identică cu marca comercială asu- și marca comercială, furnizat de OMPI, este totuși pra căreia reclamantul are drepturi. În aceste o procedură administrativă, dar similară cu arbi- condiţii, proprietarul domeniului nu are drep- trajul. În consecinţă, acest mecanism nu exclude turi sau interese legitime în privinţa numelui de soluţionarea ulterioară a unor asemenea litigii de domeniu și acesta este înregistrat și utilizat cu către instanţele de judecată naţionale, mai ales rea-credinţă. când este vorba de pricini cu element de extrane- PRUD reprezintă o procedură administrativă itate, prevăzute de art. 460 CPC alin. (1) lit. j). complexă, iar orice pretenţie în legătură cu în- Există, bineînţeles, circumstanţe în care registrarea unui domeniu administrat de ICANN soluţionarea unor asemenea litigii în instanţă este trebuie să demonstreze că: preferabilă. De exemplu, natura consensuală a PRUD ▪ numele de domeniu este identic sau similar face ca aceasta să fi e mai puţin adecvată în situaţiile cu o marcă comercială asupra căreia reclamantul în care una dintre cele două părţi afl ate în confl ict are drepturi; este extrem de necooperantă. În plus, o hotărâre

INDUSTRIAL PROPERTY ▪ proprietarul actual al domeniului nu are drep- judecătorească va fi preferabilă dacă, pentru a-și cla- turi sau vreun interes legitim cu privire la numele de rifi ca drepturile, o parte încearcă să obţină stabilirea domeniu; unui precedent juridic public, și nu încasarea valorii ▪ numele de domeniu a fost înregistrat și utili- unui prejudiciu care se limitează la relaţia dintre părţi. PROPRIETATE INDUSTRIALĂ/ zat cu rea-credinţă. În orice caz, este important ca părţile din litigiu să fi e Un proprietar de nume de domeniu poate conștiente de opţiunile lor de soluţionare a litigiilor demonstra un drept sau un interes legitim prin pentru a putea alege procedura care se potrivește cel acţiuni precum: mai bine necesităţilor lor5. ▪ utilizarea sau pregătirea pentru a utiliza nu- La nivel naţional, articolul 9 din Legea nr. 38 din mele de domeniu a avut loc înainte de orice notifi - 29.02.2008 privind protecţia mărcilor stipulează că care asupra litigiului; înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul ex- ▪ proprietarul a fost cunoscut public prin nu- clusiv asupra acesteia. Titularul mărcii este în drept mele de domeniu; să interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor co- ▪ proprietarul face uz legitim necomercial de mercială, fără consimţământul său, un semn identic numele de domeniu, fără a urmări obţinerea de cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu avantaje comerciale, înșelarea consumatorilor sau cele pentru care marca este înregistrată. Din șirul de compromiterea mărcii comerciale în cauză. interdicţii face parte și cea de interzicere a utilizării Un proprietar de marcă comercială poate semnului în reţeaua internet, inclusiv în calitate de arăta că un nume de domeniu a fost înregistrat nume de domeniu. și folosit cu rea-credinţă, inclusiv prin faptul că De asemenea, în cazul similitudinii dintre nume- proprietarul numelui de domeniu: le de domeniu și marcă se pot aplica prevederile ▪ a înregistrat numele cu scopul de a-l vinde alin. b) și c) din același articol, care oferă titularului sau transfera proprietarului mărcii comerciale sau posibilitatea de a interzice utilizarea semnelor care, unui concurent al proprietarului mărcii comerciale din cauza identităţii ori similitudinii cu marca înre- la un preţ mai mare; gistrată şi identităţii ori similitudinii produselor sau ▪ urmărește prevenirea utilizării numelui de do- serviciilor acoperite de semn şi de marcă, generea- meniu de către proprietarul mărcii comerciale; ză riscul de confuzie în percepţia consumatorului. ▪ a înregistrat numele de domeniu cu scopul Riscul de confuzie include şi riscul de asociere în- perturbării activităţii unui concurent; tre semn şi marcă. Titularul poate interzice de ase- ▪ încearcă să-i determine pe utilizatori să se menea utilizarea semnelor identice ori similare cu orienteze către un anumit site web, urmărind prin marca pentru produse şi/sau servicii diferite de cele aceasta un avantaj comercial și generând astfel ris- pentru care marca este înregistrată, când aceasta a cul de confuzie cu marca comercială. 5 http://www.wipo.int/amc/en/center/advantages.html

INTELLECTUS 2/2018 | 43 dobândit un renume, iar persoana terţă, fără motive în cadrul PRUD care are nevoie de reformă urgentă justifi cate, profi tă de caracterul distinctiv ori de re- astfel încât să fi e luate decizii echitabile în cores- numele mărcii sau le aduce atingere acestora. pundere cu scopul iniţial al acestei politici. Astfel, în caz de încălcăre a unor drepturi de proprietate intelectuală, titularii își pot apăra drepturile REZUMAT iniţiind acţiuni în instanţele naţionale de judecată în vederea reparării prejudiciului material sau moral Unele consideraţii privind confl ictul dintre cauzat sau apelând la oricare altă metodă de apăra- marcă și un nume de domeniu identic sau simi- re a drepturilor civile stipulate în art. 11 al Codului lar. Autorul scoate în evidenţă fenomenul încălcării Civil. Sancţiunea civilă are drept rol de a face să în- drepturilor asupra mărcii prin înregistrarea unor ceteze confl ictul și de a repara prejudiciul cauzat6. nume de domeniu similare sau identice cu o marcă Concluzii deţinută de o persoană terţă, cunoscut ca piraterie Numele de domeniu reprezintă o secvenţă de cibernetică sau cybersquatting. Un mecanism efi ci- caractere alfanumerice ce permite identifi carea unei ent de combatere a acestui fenomen este Politica adrese pe Internet. Înregistrarea numelui de dome- de Rezolvare Uniformă a Disputelor promovată de

INDUSTRIAL PROPERTY niu nu-l învestește pe deţinătorul acestuia cu drep- Corporaţia de Atribuire a Numelor și Numerelor în turi exclusive similare cu drepturile de proprietate in- Internet și Organizaţia Mondială a Proprietăţii Inte- telectuală. Înregistrarea conferă un simplu drept de lectuale, care prevede proceduri administrative și PROPRIETATE INDUSTRIALĂ/ folosire, care urmează a fi realizat cu bună-credinţă. măsuri împotriva pirateriei cibernetice. Litigiile din- Achiziţionarea sau înregistrarea unui nume de tre numele de domeniu și marcă pot fi soluţionate domeniu în mod abuziv sau cu scopuri speculative de asemenea prin intermediul instanţelor naţionale constituie o faptă ilicită ce poate fi sancţionată prin de judecată. anularea înregistrării acestuia. Cuvinte-cheie: marcă comercială, nume de do- Totuși, dacă titularul are o marcă înregistrată, meniu identic/similar, piraterie cibernetică/cyber- nu înseamnă automat că proprietarul numelui de squatting, Politica de Rezolvare Uniformă a Dispu- domeniu nu are drepturi legitime asupra înregis- telor (PRUD), Corporaţia de Atribuire a Numelor și trării ei. Mai mult ca atât, numele de domeniu se Numerelor în Internet (ICANN), Organizaţia Mondială distinge de marcă prin dimensiunea sa globală, iar a Proprietăţii Intelectuale (OMPI). buna credinţă și dreptul anterior urmează doar a fi demonstrate în fi ecare caz aparte.7 ABSTRACT În același timp, observăm că Politica de Rezolva- Some Considerations Regarding the Confl ict re Uniformă a Disputelor promovată de Corporaţia between the Trademark and an Identical or Si- de Atribuire a Numelor și Numerelor în Internet și milar Domain Name. The author highlights the Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale cu phenomenon of violation of rights in a trademark intenţia de a reduce povara litigiilor și de a asigura by registering similar or identical domain names corectitudinea în raport cu toţi deţinătorii de drep- with a trademark owned by a third person known turi a evoluat într-o așa măsură încât s-a transfor- as cyber piracy or cybersquatting. An eff ective me- mat într-un sistem care îi avantajează pe deţinătorii chanism for combating this phenomenon is the de drepturi asupra mărcilor comerciale. PRUD a Uniform Dispute Resolution Policy promoted by extins semnifi cativ sensul noţiunii de „rea-credinţă”. the Internet Corporation for Assigned Names and În loc să se concentreze asupra modului în care se Numbers and the World Intellectual Property Orga- utilizează marca comercială, există tendinţa de a se nization, which provides for administrative proce- concentra asupra faptului dacă marca comercială dures and measures against cyber piracy. Disputes a fost utilizată în general. Acesta este un domeniu between the domain name and the trademark can also be settled through the national courts. 6 CÎRCA Adrian, Protecția drepturilor intelectuale – Actualități și perspective, București, Universul Juridic, 2013, pag. 277. Key words: trademark, identical/similar domain name, cyber piracy/cybersquatting, Uniform Dispute 7 Droit des marques, Signes Distinctifs – Noms de domaine, Andre R. Betrand, Ed. Dalloz, Pg.387 Resolution Policy (UDRP), Internet Corporation for As-

44 | INTELLECTUS 2/2018 signed Names and Numbers (ICANN), World Intellec- Интернет-корпорацией по присвоению имен и tual Property Organization (WIPO). номеров и Всемирной организацией интеллек- туальной собственности, которая предусматри- РЕФЕРАТ вает административные процедуры и меры про- тив киберпиратства. Конфликты между домен- Некоторые соображения относительно ным именем и товарным знаком могут быть так- конфликта между товарным знаком и иден- же урегулированы в национальных судебных тичным или схожим доменным именем. Ав- инстанциях. тор акцентирует свое внимание на случаи нару- Ключевые слова: товарный знак, идентич- шения прав на товарный знак путем регистра- ное/схожее доменное имя, киберпиратство/ки- ции доменных имен, схожих или идентичных с берсквоттинг, Единая политика по урегулиро- товарным знаком третьего лица, известные как ванию споров в области доменных имен (ЕПУС), киберпиратство или киберсквоттинг. Эффектив- Интернет-корпорация по присвоению имен и ным механизмом борьбы с данным явлением номеров (ICANN), Всемирная организация интел- является Единая политика по урегулированию лектуальной собственности (ВОИС). споров в области доменных имен, проводимая INDUSTRIAL PROPERTY

PROPRIETATE INDUSTRIALĂ/

INTELLECTUS 2/2018 | 45 CZU 339.138 F A C R M A C C S M

IP ECONOMY

ECONOMIA PI/

OLGA GOREMICHINA, PHD CANDIDATE | PROF., DR. HAB. NATALIA BURLACU |

FREE INTERNATIONAL UNIVERSITY OF MOLDOVA

1. Introduction lment and customer service. The main goal of the N RECENT YEARS, THE TECHNOLOGIES OF CUSTOMER RELATI- CRM approach is to form a holistic and accurate IONSHIP MANAGEMENT (CRM) HAVE BECOME A STRATEGIC customer perception by implementing integrated BASE FOR MANY COMPANIES AND AN IMPORTANT FACTOR IN THEIR client-oriented business processes throughout SUCCESSFUL ACTIVITY. MORE AND MORE DIFFERENT COMPANIES the company [2]. A well-developed CRM system, INCREASE PROFITS AND IMPROVE COMPETITIVENESS BY STREN- along with marketing, sales, sales channel ma- GTHENING RELATIONSHIPS WITH EXISTING CUSTOMERS AND IN- nagement, customer service, encompasses such CREASING THEIR ATTRACTIVENESS FOR NEW ONES. PROSPECTS FOR areas as management of logistics network, ﬁ nance THE CRM TECHNOLOGIES HAVE TAKEN HOLD OF THE CONTEM- and human resources. PORARY MARKET, CREATING THE FOUNDATION FOR A LONG-TERM 2. Comprehensive capabilities of CRM systems SUCCESS OF AN INCREASING NUMBER OF COMPANIES IN ALMOST Based on the analysis of CRM systems of vario- ALL BRANCHES OF THE ECONOMY [1]. us companies-vendors, it is possible to identify the The implementation of CRM systems allows main blocks necessary for companies operating in raising the real economic value of the company the consumer services market. Figure 1 shows a by increasing the total amount of value received typical block diagram that characterizes the com- throughout the life cycle from all customers of the prehensive capabilities of such CRM system. The company. This provides companies with a stra- presented here CRM system contains the following tegic advantage. CRM supports a full cycle of in- main components: marketing, selling, customer teraction: from attracting customers to order fulﬁ l- service, processing.

46 | INTELLECTUS 2/2018 IP ECONOMY

ECONOMIA PI/

Fig. 1. Comprehensive capabilities of CRM systems

Below are the functions and characteristics of planned and monitored within the framework of a the main components of the CRM system. closed marketing cycle through all channels of interaction with the client and across all divisions of 3. Functions and advantages of main components of CRM systems the company. The fl exibility of the planning process 3.1. Marketing ensures rapid adaptation to changing market trends; Planning marketing activities. A fully integra- the integration with the processes of the front-offi ce ted system is implemented which combines all the and back-offi ce allows the use of all available data on necessary data in the fi eld of marketing from a vari- customers, products and the market. ety of sources, both internal and external. With the Customer segmentation. In a dynamic market, help of the CRM system, all marketing activities are operational segmentation of the customer base is

INTELLECTUS 2/2018 | 47 very important. A comprehensive analysis of custo- Managing information on customers and mer information allows to identify and diff erentiate contacts. The CRM system allows to register, moni- the characteristics of diff erent groups of potential tor, store and track all important information about customers that the company would like to attract. existing and potential customers or business part- CRM makes it possible to create clearly defi ned tar- ners, such as detailed customer profi les, contact get segments at the level of customers, partners, history, and reviews of most important phases of potential individual customers or groups. With the relationships with all of them. The database is reple- help of data visualization functions, specialists can nished within the process of each interaction with

IP ECONOMY quickly identify new potential opportunities and the client. assign customers to well defi ned segments. Managing potential opportunities. Sales ma- Sales promotion. CRM helps eff ectively plan, nagers get quick access to data on potential custo- execute and evaluate sales promotion programs, mers and the dynamics of the potential transaction: such as: promotion of special properties of pro- “potential customers - possibility of transactions - ducts/services, demonstration of goods/services, orders”, which allows organizing an eff ective, result- seasonal discounts, etc. The CRM system allows oriented work with them. to automate the initial pre-sale process, giving an Managing off ers and orders. Accurate infor- opportunity to focus on most promising potential mation about products/services, prices, taxes, avai-

ECONOMIA PI/ customers. An operative analysis of the value and lability of products is very important when creating degree of “maturity” of a potential client and the off ers, during processing and managing orders of rapid transfer of all necessary information to the customers. With the help of CRM, confi guration, right employee maximize the speed of converting evaluation and preparation of proposals for clients potential sales opportunities into real transactions. is carried out and then business operations are ini- Personalized Off ers. Advanced methods of the tiated. analysis and data retrieval support eff ective sales of Sales channels. The CRM system allows, in the related and alternative products assist in providing work with customers, to maximize the use of all a customer with a list of most popular products/ possible sales channels: direct and indirect sales, services, which contributes to the growth of spon- phone sales, sales through the Internet. Therefore it taneous purchases and increases the profi tability of is possible to eff ectively manage the sales cycle and each interaction with a client. The company has an develop competitive products and off ers. Using the opportunity to create personalized product off ers Internet as a sales tool provides customers with a for each visitor to its Web site. convenient interactive Web site for sales and self- Marketing analytics confi gures information service; and the use of mobile capacities: laptops, about customers, segments, competitors, sales personal digital assistants or cell phones, provides channels, and market trends. It allows to optimize employees with basic information regardless of the planning of marketing activities and to track their location. and measure results for all marketing activities. 3.3. Customer service 3.2. Selling Servicing is considered to be an important Sales forecasting and planning. The CRM sys- aspect of competition and a decisive factor for tem allows to quickly obtain data on potential sales success. Now the service is not just a response opportunities and competently manage customer to customer requests or complaints but proac- information, which helps to quickly develop opti- tive work with customers to prevent unplanned mal off ers for customers and put customer orders downtime of equipment. Management of service into the system. Thus sales managers have a tool for operations is one of the main business processes. accurate planning, forecasting and reporting. The Eff ective processing of requests for service and of graphical presentation tools display information in complaints is the main factor in attracting and re- a user-friendly manner, using historical sales data taining customers. Customer support is eff ectively and cyclic forecasting functions. implemented by creating a fi sh-bone database of

48 | INTELLECTUS 2/2018 problems and solutions, which allows to optimal- ▪ Reducing the time for access to customer in- ly use the experience gained in the company in formation by approximately 30%; solving certain problems. This database allows to ▪ Increasing the number of orders per custo- liberate most qualifi ed employees from solving mer by 5-10%; routine tasks and an ordinary employee of the ser- ▪ Saving time for marketing and achieving tar- vice or call center operator, or even the customer geted sales volume from 10% to 20%. himself can fi nd the right solution via the Internet, ▪ Reducing the time for analytical develop- thus saving staff time. ment and arranging advertising campaigns while 3.4. Interaction center maintaining profi tability at the same level; IP ECONOMY Over the past 10 years, call centers have beco- ▪ Increasing the eff ectiveness of Internet sales me full-featured interaction hubs, moving from just by about 10 - 15%; answers to customer calls to processing all contacts ▪ Increasing customer satisfaction and custo- with customers via all communication channels: te- mer retention rates, on average, by 20% and 15%, lephone, e-mail, fax and the Internet. respectively. Competitive companies are creating interacti- Conclusions on centers to stay ahead of the pack. An interacti- Today the CRM approach combines many solu- on center provides multiple contact options and tions and covers a huge range of technologies, but ECONOMIA PI/ efficient new ways to respond to client queries. the primary goal of CRM systems is to integrate and It also allows a company to leverage its inter- automate sales, marketing, and customer support. nal corporate knowledgebase and the growing That is why the basic blocks of CRM systems are: power of the Internet fully. Interaction centers marketing, sales, customer service, and all this is re- fuse existing call center technologies with new alized via such an integrated solution as interaction Internet technologies, resulting in an integrated centers. Logical introduction of a CRM system al- solution that gives companies almost infinite fle- lows increasing eff ectiveness of marketing commu- xibility and control over their customer response nication, reducing the cost of sales and marketing, systems [3]. improving customer service, increasing indicators Many companies use their interaction centers of customer satisfaction and retention, and gaining as strategic channels for providing supporting ser- a competitive advantage at the end. vices, sales and marketing activities. Today, an in- BIBLIOGRAPHY teraction center can quickly and conveniently com- 1. PAYNE, A. Handbook of CRM: Achieving Excel- bine all the information from the front offi ce to the lence in Customer Management, Routledge, 2012, back offi ce on a common business platform. 464 p. 4. Key performance indicators for implemen- 2. PEPPERS, D., ROGERS, M. Managing Customer ting CRM systems Relationships: A Strategic Framework, 2nd Edition, The eff ectiveness of the implementation of CRM John Wiley & Sons, 2011, 512 p. systems is determined by a number of parameters. 3. DELIO, M. Turning Call Centers into Interaction However, quantitative indicators vary greatly de- Centers, http://www.destinationcrm.com/Articles/ pending on the fi eld of application, vendor com- Editorial/Magazine-Features/Turning-Call-Centers- pany, implementation methodology, etc. Based on into-Interaction-Centers-46705.aspx, Retrieved averaging the data from the best practices of vario- 16.05.2017 us companies selling CRM-packages, the following 4. https://ru.scribd.com/document/51253431/ parameters can be stated Best-practices-for-implementing-Salesforce-com, [4, 5]: Retrieved 14.02.2017. ▪ Reducing the time for processing outgoing 5. https://www.sap.com/products/crm-commer- calls by about 40%; ce.html, Retrieved 12.03.2017.

INTELLECTUS 2/2018 | 49 ABSTRACT racteristici ale acestui sistem. Beneﬁ ciile implemen- tării sistemului CRM rezidă în creșterea satisfacţiei Features and Advantages of the Customer consumatorilor și eﬁ cientizarea gestionării comen- Relationship Management Approach for Com- zilor, reducerea timpului de acces la informaţie și panies in the Consumer Services Market. Mo- procesarea apelurilor. dern CRM system is an integrated platform that Cuvinte-cheie: managementul relaţiilor cu maintains a full cycle of interactions with cus- clienţii, sistemul CRM, marketingul relaţiilor. tomers. Comprehensive CRM system scheme is

IP ECONOMY proposed, which is suitable for companies in the РЕФЕРАТ consumer market. The main components and features of this system are described. Increasing cus- Особенности и преимущества системы tomer satisfaction and order management eﬃ ci- управления взаимоотношениями с потреби- ency, reducing time for information access and for телями для компаний на рынке потребитель- processing calls are principal advantages of CRM ских услуг. Современная CRM система пред- implementation. ставляет собой интегральную платформу, под- Key words: customer relationship management, держивающую полный цикл взаимодействия с CRM system, relationship marketing. потребителями. Предлагается схема комплекс- ECONOMIA PI/ ной CRM системы, подходящей для компаний REZUMAT на рынке потребительских услуг. Описываются основные компоненты и особенности этой си- Caracteristicile și avantajele abordării ma- стемы. Важными преимуществами применения nagementului relaţiilor cu clienţii pentru com- CRM системы являются повышение удовлетво- paniile de pe piaţa serviciilor de consum. Siste- ренности потребителей и эффективности управ- mul CRM modern este o platformă integrată care ления заказами, сокращение времени доступа к menţine un ciclu complet de interacţiuni cu clienţii. информации и обработки звонков. Se propune schema unui sistem CRM complex, care Ключевые слова: управление взаимоотно- este potrivit pentru companiile de pe piaţa de con- шениями с потребителями, CRM система, мар- sum. Sunt descrise principalele componente și ca- кетинг отношений.

50 | INTELLECTUS 2/2018 CZU: 663.2:347.774:005.6(478+100) R

IP ECONOMY

VICTOR ZAMARU, DRD., LECTOR UNIVERSITAR, | DEPARTAMENTUL MANAGEMENT, ASEM ECONOMIA PI/

ALITATEA PRODUSELOR ESTE FACTORUL CARE DETERMINĂ practici în cadrul companiilor producătoare de vin CNIVELUL DE SATISFACŢIE A CONSUMATORULUI. ÎN VEDE- din Republica Moldova. REA ASIGURĂRII ACESTUI DEZIDERAT, COMPANIILE STRĂINE INVES- Metodele de cercetare care au asigurat reali- TESC ÎN CONSOLIDAREA ȘI ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII PRODUCŢIEI, zarea prezentei investigaţii sunt: analiza cadrului A MANAGEMENTULUI COMPANIEI ȘI A IMAGINII PE PIAŢĂ. TOATE legal, analiza datelor în urma studierii rapoartelor ACESTE ASPECTE POT CONTRIBUI LA CREȘTEREA VÂNZĂRILOR, LA instituţiilor competente în domeniu, comparaţia, POZIŢIONAREA PE NOI PIEŢE ȘI LA ATINGEREA UNUI RENUME LA asocierea și corelaţia factorilor. NIVEL MONDIAL. Pentru economia Republicii Moldova, industria vitivinicolă este un sector prioritar. Sectorul vitivini- Indicaţiile geografi ce protejate (IGP) atestă o apre- col este poziţionat la intersecţia infl uenţei mediului ciere înaltă a calităţii produselor. Produsele care sunt socio-cultural, politic, fi nanciar și informaţional, fi - certifi cate IGP sunt unice datorită condiţiilor climate- ind afl at în continuă schimbare. rice, solului, reliefului, într-un cuvânt, terroir – concept Premisele create pe continentul european au ge- creat de francezi, care încorporează toate trăsăturile nerat cea mai mare concentrare de producători de distincte ale unei anumite zone viticole, cu efect asu- vin, ce deţin aproximativ 70% din producţia mon- pra gustului și calităţii vinului. Avantajul economic dială și reprezintă o piaţă de desfacere cu o cotă de care este oferit de certifi carea vinului cu IGP se răsfrân- 60% la nivel global [2]. ge direct asupra preţului de vânzare. În Franţa un vin Succesul producătorilor de vin în Uniunea Euro- cu IGP are un preţ cu cca 50% mai mare faţă de un vin peană este asigurat în mare parte datorită imaginii ordinar, în România un vin cu IGP are un preţ cu cca companiilor pe piaţa locală și cea mondială, res- 25-30% mai mare faţă de un vin ordinar [1], pe când în pectării calităţii produselor fabricate, a normelor și Republica Moldova preţul unui vin cu IGP este cu cca cerinţelor legale. 15-20% mai mare faţă de un vin ordinar. Uniunea Europeană ocupă primul loc în Scopul prezentului articol este de a reliefa prin- producţia mondială de vin. Ţările Uniunii Europene cipalele trăsături ce determină succesul companii- benefi ciază de o suprafaţă viticolă de 3,5 milioane lor pe piaţa mondială a vinului prin prisma asigu- ha, ea producând aproximativ 160 de milioane hl rării calităţii produselor și implementarea acestor de vin, aceasta alcătuind 60% din producţia mondi-

INTELLECTUS 2/2018 | 51 ală de vin. Producţia de vin constituie aproximativ în mai mult de 60 de ţări ale lumii, producţia de vin 5% din producţia agricolă a UE [3]. din doar 3 ţări, și anume Italia, Franţa și Spania, repre- Recent, Organizaţia Internaţională a Viei și Vinului zintă aproximativ 50% din producţia totală de vin [4], (OIVV) a lansat noile statistici privind producţia mon- aceste ţări ocupând și poziţii de lider în clasamentul dială de vin pentru anul 2016. Deși vinul este produs mondial după volumul producţiei fabricate.

IP ECONOMY

ECONOMIA PI/

Figura 1. Clasamentul mondial: Top 10 ţări producătoare de vin Sursa: Preluată de autor din Top 10 wine producing countries [4]

Deși Italia a suferit din cauza condiţiilor meteoro- cantitate de un anumit tip de produs pe fi ecare an, logice difi cile, astăzi ar putea confi rma poziţia sa de respectând propriile tradiţii distincte în procesul de producător mondial de vin cu 50,9 mil. hl., compa- fabricare a produselor. Din informaţia expusă ante- rativ cu 50,0 mil. hl. în anul 2015. Soiurile de struguri rior, observăm că și principalele soiuri de viţă-de-vie care sunt cultivate intens în această ţară sunt: San- cultivate diferă de la un stat la altul. giovese, Trebbiano. Dacă la nivelul mondial România nu s-a Furtunile puternice care au lovit Franţa în re- poziţionat în top 10 ţări producătoare de vin, la ni- giunile viticole importante în anul 2016, cum ar fi velul UE ea deţine locul 6 în top 10 ţări producătoa- Beaujolais, Bourgogne sau Champagne, au făcut ca re de vin, cu 4,1 mil. hl. în anul 2015 [5]. producţia de vin din această ţară să se diminueze Cât privește Republica Moldova, anul 2017, da- cu 10% până la valoarea de 45,2 mil. hl. faţă de anul torită condiţiilor climaterice favorabile, politicilor 2015, cedând astfel prima poziţie Italiei. Soiurile statului care au fost orientate spre îmbunătăţirea principale de struguri cultivate intens în această sectorului, creșterea calităţii vinurilor și extinde- ţară sunt: Merlot, Grenache. rea pieţelor de desfacere, a fost unul de succes în Datorită vremii favorabile, Spania a fost capabilă istoria vinifi caţiei moldovenești. În timp ce marii să majoreze producţia de vin până la valoarea de producători europeni, Franţa, Portugalia, Italia și 39,2 mil. hl., comparativ cu 37,7 mil. hl. în anul 2015, Spania, au înregistrat cea mai scăzută producţie situându-se pe locul trei în clasamentul mondial din ultimii ani, companiile vinicole autohtone și- după Italia și Franţa. Soiurile de struguri cultivate au îmbunătăţit recoltele de struguri și au câștigat intens aici sunt: Tempranillo, Garnacha. teren pe plan extern. Este posibil ca succesul acestor ţări să fi e garan- În anul 2017, sectorul vitivinicol din Republica Mol- tat de faptul că în arealul Uniunii Europene există dova a înregistrat cel mai mare volum de producţie tendinţa ca producătorii de vin să-și planifi ce o din ultimii patru ani, adică 1,8 mil. hl [6], cu mult mai

52 | INTELLECTUS 2/2018 mult decât în anul 2016 când volumul de vin produs Vitivinicole, organizată și desfășurată în premieră la a constituit 1,4 mil. hl. (ﬁ gura 2). Informaţiile au fost Chișinău de către Oﬁ ciul Naţional al Viei și Vinului prezentate în cadrul Conferinţei Naţionale a Filierei (ONVV) la 27 februarie 2018.

IP ECONOMY

ECONOMIA PI/

*cu excepția vinurilor pentru distilare, vinuri folosite la producerea vinurilor aromatizate (vermut) și la producerea oțetului din vin. Figura 2. Evoluţia producerii vinului în Republica Moldova (2010 – 2017*) Sursa: Preluată de autor din Raportul ONVV, prezentat în cadrul Conferinţei Naţionale a Filierei Vitivinicole În perioada anilor 2014–2017, s-a pus accen- Indicaţie Geograﬁ că Protejată (IGP). În lipsa materi- tul pe consolidarea terenurilor și îmbunătăţirea ilor prime care să corespundă normelor tehnice re- plantaţiilor de viţă-de-vie. Acest fapt s-a datorat glementate în caietul de sarcini, în această perioadă orientării companiilor spre producerea vinului cu au fost plantate 8,6 mii ha de vii.

Figura 3. Evoluţia plantaţiilor de viţă-de-vie cu IGP în Rep. Moldova (2015 – 2017, ha) Sursa: Preluată de autor din Raportul ONVV, prezentat în cadrul Conferinţei Naţionale a Filierei Vitivinicole

INTELLECTUS 2/2018 | 53 Astfel, suprafaţa podgoriilor cu IGP a crescut cu Pentru asigurarea calităţii producţiei, urmează 37% în anul 2017 comparativ cu anul 2015 (fi gura a fi respectate un șir de reglementări tehnice, ela- 3). Actualmente, 64 de producători din regiunile borate în conformitate cu specifi cul fi ecărei zone IGP au un potenţial de producere de peste 2 mln IGP. Reglementările tehnice sunt incluse în caietul de sticle: vin alb – 0,90 mln (45%), rose – 0,14 mln de sarcini, aprobat de către Ministerul Agriculturii, (7%), roșu – 0,82 mln (41%). Cea mai mare creștere Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM). a fost înregistrată în zona IGP Divin, unde au fost Printre cele mai importante reglementări menite plantate 2129,94 ha cu viţă-de-vie în intervalul ani- să asigure calitatea vinului cu IGP, le enumerăm pe

IP ECONOMY lor 2015–2017. următoarele: Potrivit legislaţiei Republicii Moldova, aria ge- ▪ Să fi e respectată tehnologia de cultivare a ografi că pentru producerea vinurilor cu IGP se viţei-de-vie pentru vinurile cu IGP, care include: extinde strict pe teritoriul geografi c delimitat în º densitatea plantaţiei (numărul de butuci conformitate cu Ordinul Ministerului Agriculturii și plantaţi la hectar) – minimum 2500, Industriei Alimentare al Republicii Moldova nr. 12 º golurile în plantaţiile viticole – cel mult 15% din 28.01. 2016 [7]. din suprafaţă, Astfel, pe teritoriul Republicii Moldova sunt de- º puritatea soiului – 100%, limitate trei zone pentru producerea vinurilor cu ECONOMIA PI/ º încărcătura la butuc / numărul de ochi viabili Indicaţie Geografi că Protejată. Regiunea IGP „Divin”, la butuc – 30-40, recunoscută pentru producerea rachiurilor din dis- º tăierea viţei-de-vie trebuie sa fi e efectuată tilate de vin, maturate în baricuri de stejar, se extin- până la 20 aprilie, de pe tot teritoriul geografi c al Republicii Moldova. º irigarea: admisă numai în anii secetoși prin Pentru vin, sunt delimitate următoarele trei area- decizia autorităţii de reglementare în domeniul luri geografi ce (fi gura 4): vitivinicol;  Zona IGP „Codru” ▪ Producţia maximă de struguri la hectar și ran-  Zona IGP „Ștefan-Vodă” damentul în vin la fabricarea produselor vinicole cu  Zona IGP „Valul lui Traian” IGP nu trebuie să depășească limitele prestabilite de caietele de sarcini pentru fi ecare zonă; ▪ Concentraţia zahărului în struguri trebuie să corespundă caracteristicilor prezentate în tabelul 1: Tabelul 1 Concentraţia zahărului în struguri Categoria de produs vinicol Concentraţia în masă a zahărului, min. (g/l) în funcţie de zona IGP Vinuri albe și roze 175 – 185 Vinuri roșii 180 – 195 Vin materie primă pentru vinuri spuman- 170 – 215 te, spumante de calitate, spumante de calitate de tip aromat, vin materie primă pentru vinuri licoroase Sursa: Preluat și adaptat de autor din caietele de sarcini ale vinurilor cu IGP [9] ▪ Recoltarea strugurilor este efectuată manual. La fabricarea vinurilor roșii si vinurilor licoroase se admite recoltarea mecanizată care exclude pierde- Figura 4. Delimitarea arealului geografi c pe zone pen- rile și alterarea producţiei; tru producerea vinurilor cu IGP în Republica Moldova ▪ Prelucrarea strugurilor trebuie să fi e efectuată Sursa: Preluată de autor din Raportul ONVV, prezentat cu evitarea operaţiilor mecanice brutale de supra- în cadrul Conferinţei Naţionale a Filierei Vitivinicole zdrobire și fărâmiţare a ciorchinelor și a seminţelor,

54 | INTELLECTUS 2/2018 folosind aparataj tehnologic și procedee tehnologi- Certifi catele IGP se eliberează după un lung proce admise de reglementările în vigoare; ces de autocontrol, control intern și extern. În acest ▪ Temperaturile de fermentare la fabricarea vi- scop, vinul este supus unei analize chimice, după nurilor albe și roze nu trebuie să depășească 240C, care urmează evaluarea calităţii lui de către o cola fabricarea vinurilor roșii – 320C, la fabricarea vinu- misie de degustare (formată din experţi certifi caţi), rilor materie primă pentru spumante, spumante de astfel încât tot procesul de producţie să corespun- calitate, spumante de calitate de tip aromat – 200C, dă cerinţelor Caietului de sarcini corespunzător. iar la fabricarea vinurilor materie primă pentru vinu- Responsabile pentru controlul și autocontrolul rile licoroase – 280C, avându-se în vedere că: privind îndeplinirea cerinţelor Caietului de sarcini IP ECONOMY º fermentarea malolactică totală sau parţială sunt conducerile întreprinderilor producătoare. este obligatorie la fabricarea vinurilor roșii seci; Controlul extern este desfășurat de către autorita- º fermentarea secundară este operaţia indis- tea competentă responsabilă de verifi carea respec- pensabilă și obligatorie la fabricarea vinurilor tării Caietului de sarcini – Agenţia Naţională pentru spumante; Siguranţa Alimentelor (ANSA). ▪ Maturarea vinurilor este facultativă; Pentru a asigura executarea tuturor etapelor ▪ Vinurile cu IGP pot fi comercializate numai procesului tehnologic de fabricare în conformitate

îmbuteliate (ambalate). Comercializarea în vrac a cu indicatorii de calitate, este impusă respectarea ECONOMIA PI/ vinurilor materie primă cu IGP, inclusiv a vinurilor trasabilităţii produselor cu IGP. materie primă tratate cu IGP, poate fi efectuată doar Conform standardului ISO 9000:2005, trasabili- în interiorul zonei geografi ce; tatea este capacitatea de a regăsi istoricul, realiza- ▪ Îmbutelierea vinurilor cu IGP poate fi efectu- rea și amplasarea (locaţia) a ceea ce face obiectul ată numai în cadrul zonei strict delimitate, în reci- unei examinări. Dacă ne referim la produse, atunci piente admise pentru folosire în acest scop (butelii această defi niţie presupune posibilitatea de a regă- de sticlă, bag-in-box etc.), cu capacitate de maxim si, după caz, originea materialelor, componentelor 20 de litri; și produselor încorporate în produsul fi nit, istori- ▪ Îmbutelierea (ambalarea) vinurilor cu IGP cul realizării produsului și/sau amplasarea acestuia poate fi efectuată de către producător sau alţi după livrare [8]. agenţi economici din zona delimitată IGP.

Tabelul 2 Etapele procesului de asigurare a trasabilităţii și elementele lui componente Localizarea  Densitatea  Maturitatea stru-  Identifi carea volu-  Identifi carea  Rezultatele parcelei gurilor melor lotului ambalat analizelor de  Identifi carea  Nr. cadastral,  Trasabilitatea prac- (data, volumul, laborator soiului suprafaţa, denu- ticilor oenologice soiul etc. ) mirea aplicate  Volumul de vin  Starea de declarat ca IGP întreţinere a halelor  Trasabilitatea și echipamentului recoltei până la tehnologic

Elementele de trasabili- Elementele tate condiţionare Etapa Plantarea Modul de con- Recoltarea Vinifi carea Condiţionarea Trasabilitatea ducere – Tratarea (ambalarea)- produsului fi nit a viţei de vie – Maturarea Depozitarea  Documente  Proiectul Fișe  Registre  Declaraţii  Buletine de grafi ce  Declaraţia Declaraţii  Plan  Registre analiză  Proiect golurilor în Registre  Fișe  Analiza labo- plantaţiile  Registre rator viticole

Documentele Documentele asociate Sursa: Elaborat de autor

INTELLECTUS 2/2018 | 55 În Tabelul 2 sunt arătate etapele ciclului de mari-producatori-de-vin-din-europa-14231504/ producţie a vinului cu IGP și elementele de trasabili- poze/, accesat la 20.04.2018. tate a acestui proces. Elementele fi ecărei etape sunt 6. Sectorul vitivinicol din Moldova: Rezultatele, obligatorii și urmează a fi parcurse și înregistrate cu tendinţele și inovaţiile din ultimul an, vizualizat la: stricteţe. Se impune cu necesitate ca înregistrările https://agrobiznes.md/sectorul-vitivinicol-din-mol- să fi e efectuate și documentate cu multă grijă de că- dova-rezultatele-tendintele-si-inovatiile-din-ulti- tre companie, care are sarcina de a asigura calitatea mul-an-de-zile.html, accesat la 20.04.2018. produsului executat. 7. Ordinul Ministerului Agriculturii și Industriei

IP ECONOMY Din cele indicate în tabel, observăm importanţa eta- Alimentare al Republicii Moldova nr. 12 din 28 ianu- pelor parcurse și necesitatea păstrării înregistrărilor. arie 2016 cu privire la delimitarea ariilor geograﬁ ce Considerăm, în concluzie, că păstrarea obliga- vitivinicole pentru producerea vinurilor cu indicaţie torie pe suport de hârtie a documentaţiei privind geograﬁ că protejată. producerea vinului cu IGP îngreunează accesul la 8. New ISO standard to facilitate traceability sinteza, generalizarea, prelucrarea, extragerea da- in food supply chains, https://www.iso.org/news/ telor pentru ulterioarele decizii. În cazul solicitării 2007/07/Ref1063.html, accesat la 20.04.2018. de către autoritatea competentă, responsabilă de 9. Caietele de sarcini ale IGP Codru, Ștefan-Vodă,

ECONOMIA PI/ verifi carea respectării Caietului de sarcini, a even- Valul lui Traian http://www.db.agepi.md/GeogrIn- tualelor rapoarte privind procesul de producţie, dications/SearchGI.aspx timpul necesar pentru elaborarea acestor rapoarte ar fi destul de mare, generând astfel inefi cienţă ma- REZUMAT nagerială. În scopul evitării unor asemenea situaţii, se recomandă crearea sau preluarea și implementa- Rolul IGP în asigurarea calităţii produselor rea softurilor, care ar permite facilitarea accesului la vitivinicole prin prisma experienţei străine. Con- informaţii pentru persoanele autorizate să verifi ce tinentul european, actualmente, este cel mai mare provenienţa și calitatea produselor fabricate. producător și exportator de vinuri și în același timp reprezintă cea mai mare piaţă de desfacere a vinului REFERINŢE din întreaga lume. Republica Moldova, fi ind parte 1. Value of production of agricultural products integră a continentului european, dispune de un and foodstuff s, wines, aromatised wines and spirits potenţial important în consolidarea și promovarea protected by a geographical indication (GI), pag. 79, poziţiei sale pe piaţa europeană a vinului. În ciuda https://ec.europa.eu/agriculture/sites/agriculture/ suprafeţelor limitate, Republica Moldova poate fi files/external-studies/2012/value-gi/final-report_ un concurent redutabil în ceea ce privește calitatea, en.pdf , accesat la 20.04.2018. notorietatea și particularităţile gustative specifi ce 2. European Union Wine Label Information, ale produsului. În această ordine de idei, calitatea, https://www.wine-searcher.com/wine-label-eu.lml, originea și siguranţa produsului trebuie să se trans- accesat la 20.04.2018. forme în prioritatea numărul unu a producătorilor. 3. IAŢIŞIN, Tatiana. Experienţa Uniunii Europene Se impune ca originea să fi e indicată cu claritate și privind reforma sectorului vitivinicol, Analele IEFS, susţinută de sistemele de control prin asigurarea ediţia A III-a, 2013, pag. 61–65, accesat din: https:// trasabilităţii proceselor, pentru a se evita fl uctuaţia ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Experi- calităţii vinurilor. Totodată, calităţile gustative deo- enta%20UE%20privind%20reforma%20sectoru- sebite ce provin din condiţiile specifi ce naturale ale lui%20vitivinicol.pdf la 20.04.2018. zonei urmează a fi scoase în evidenţă și protejate 4. Top 10 wine producing countries, http:// juridic prin înregistrarea indicaţiilor geografi ce la blog.yourwineestate.com/top-10-wine-producing- Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. countries/, accesat la 20.04.2018. Cuvinte-cheie: Indicaţie Geografi că Protejată, 5. Topul celor mai mari producători de vin din Eu- areal geografi c, trasabilitate, calitate. ropa: http://www.zf.ro/companii/topul-celor-mai-

56 | INTELLECTUS 2/2018 ABSTRACT РЕФЕРАТ

The Role of PGIs in the Production of Quali- Роль охраняемых географических указа- ty Wine Products in the Light of Foreign Expe- ний в обеспечении производства качествен- rience. The European continent is currently the ной виноградно-винодельческой продукции largest wine producer and exporter, and at the через призму зарубежного опыта. В настоящее same time it is the world’s largest wine outlet. The время европейский континент является крупней- Republic of Moldova, as an integral part of the шим производителем, экспортером и крупней-

European continent, has an important potential шим в мире потребительским рынком вина. IP ECONOMY in consolidating and promoting its position on Республика Молдова, являющаяся неотъемле- the European wine market. Despite limited are- мой частью европейского континента, обладает со- as, the Republic of Moldova can be a redoubtable лидным потенциалом для укрепления и продви- competitor in terms of the quality, notoriety and жения своих позиций на европейском рынке вина. specific taste features of the product. In the same Несмотря на ограниченность площадей Республи- vein, the quality, origin and safety of the product ка Молдова может стать серьезным конкурентом must become the number one priority of the pro- по качеству, известности и специфическим вкусо- ducers. It is imperative that the origin is clearly вым особенностям продукции. В этом контексте ка-

ECONOMIA PI/ indicated and supported by the control systems чество, происхождение и безопасность продукта by ensuring the traceability of the processes in должны стать приоритетом номер один для произ- order to avoid the fluctuation of the quality of водителей. Происхождение продукта должно быть the wines. At the same time, the special gusta- четко указано и поддерживаться системами управ- tory qualities that come from the specific natural ления путем обеспечения отслеживаемости про- conditions of the area are to be highlighted and цессов во избежание любых отклонений в каче- legally protected by registering of Geographical стве вина. В то же время, особенные вкусовые каче- Indications with the State Agency on Intellectual ства, определяемые специфическими природными Property. условиями региона, должны быть выделены и по- Key words: Protected Geographical Indication, лучить юридическую охрану путем регистрации ге- geographical area, traceability, quality. ографических указаний в Государственном агент- стве по интеллектуальной собственности. Ключевые слова: Охраняемое географиче- ское указание, географическая область, отсле- живаемость, качество.

INTELLECTUS 2/2018 | 57 CZU 001.895+334.72 I ÎMM- R M

M.C.AL AŞM, DR.HAB., PROF. ALEXANDRU STRATAN, DIRECTOR, | DR. ALEXANDRA NOVAC, ȘEF SECŢIE „CERCETĂRI ÎN ANTREPRENORIAT”, LIDIA MAIER, CERCETĂTOR ŞTIINŢIFIC, INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE

„Trebuie să ﬁ m conştienţi de faptul că nu este nimic mai diﬁ cil de înfăptuit, cu mai puţine şanse de succes şi mai periculos de manevrat decât să iniţiezi un nou mod de gândire” Niccolo Machiavelli

Importanţa sectorului IMM pentru economia salariaţi angajaţi în întreprinderi, cu 32,13 mii de sa- naţională, rolul inovării şi inﬂ uenţa acesteia asu- lariaţi în creștere faţă de anul 2015. Sectorul IMM a pra dezvoltării IMM-urilor. Rolul IMM-urilor în so- generat în anul 2016 venituri din vânzări în mărime luţionarea problemelor socio-economice în multe de 124,94 mld. lei sau 41,5% din totalul veniturilor state ale lumii a crescut în mod vizibil în ultimii ani. din vânzări înregistrate în 2016 de către întreprinde- Dezvoltarea IMM-urilor oferă o multitudine de posi- rile autohtone. Proﬁ tul până la impozitare în cadrul

INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC/ bilităţi de creare a locurilor de muncă, contribuind IMM-urilor a constituit 5878,5 mil.lei (39,1% din suma astfel la scăderea ratei şomajului, revigorează pro- totală a proﬁ tului din economia naţională). cesul de producere a bunurilor şi serviciilor, creează Un indicator important care permite evaluarea INNOVATION AND TEHNOLOGY TRANSFER venituri în bugetul de stat, generează inovaţii, asi- elementelor cantitative şi calitative ale contribuţi- gurând creşterea economică şi nivelul de bunăstare ei IMM-urilor în dezvoltarea economică a ţării este a cetăţenilor. ponderea acestora în PIB. Acest indicator (începând Potrivit Biroului Naţional de Statistică (BNS), la ni- cu anul 2007 până în 2010 inclusiv şi, de asemenea, velul anului 2016 în Republica Moldova erau luate la în 2012 şi 2016) a fost caracterizat printr-o tendin- evidenţă 51626 de IMM-uri, care angajau 313,5 mii ţă de descreştere: doar în 2011, 2013, 2014 şi 2015 de salariaţi, ceea ce constituie 61,2% din numărul de acest indicator a marcat o creştere.

Fig.1. Cota principalilor indicatori ai IMM-urilor în economia naţională a Republicii Moldova, anul 2016, % Sursa: potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică

58 | INTELLECTUS 2/2018 Nu este surprinzător faptul că IMM-urile se afl ă în şi devenind, totodată, un factor al competitivităţii. centrul preocupărilor publice şi ştiinţifi ce, unul din- Prin urmare, în principalele documente de politici tre raţionamente fi ind stimularea dezvoltării aces- europene care vizează susţinerea antreprenoriatu- tora. Dezvoltarea IMM-urilor este condiţionată de lui, inovarea ocupă un spaţiu distinct, regăsindu- un şir de factori: resurse umane, resurse fi nanciare, se în diferite priorităţi, obiective sau acţiuni. Spre atragerea investiţiilor, cooperarea întreprinderilor, exemplu, principalul document cadru pentru IMM- politica statului privind dezvoltarea antreprenoria- uri este SMALL BUSINESS ACT PENTRU EUROPA, care tului, mediul de afaceri în ţară/regiune, inovaţii. refl ectă tendinţele actuale ale statelor-membre ale Unul dintre factorii imperioşi pentru dezvoltarea Uniunii Europene în domeniul susţinerii IMM-urilor, sectorului IMM sunt considerate a fi inovaţiile, care con- conţinând un ansamblu de 10 principii, menite să tribuie la creşterea competitivităţii afacerii şi, în conse- ghideze conceperea şi punerea în aplicare a politi- cinţă, favorizează intensifi carea ritmurilor de creştere, cilor atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivelul extinderea pieţei, dezvoltarea exportului, atragerea statelor-membre. Două din aceste principii vizează investiţiilor, creșterea vânzărilor şi implicit a profi tului, direct antreprenoriatul, IMM-urile şi inovaţia [4]: dezvoltarea potenţialului creativ al lucrătorilor. ▪ Principiul 1 – Crearea unui mediu în care între- În condiţiile concurenţei acerbe, inovarea nu mai prinzătorii să poată prospera şi unde spiritul antrepre- reprezintă o alegere, ci mai degrabă devine o ne- norial este recompensat – încurajează statele membre cesitate absolută şi o importantă premisă de supra- să acorde o atenţie deosebită viitorilor antreprenori, vieţuire a oricărei întreprinderi. Inovarea reprezintă stimulând, în special, spiritul antreprenorial şi talen- una dintre calităţile esenţiale pentru reuşita compa- tul, mai ales în rândul tinerilor şi al femeilor, şi simpli- niei atât pe plan naţional, cât şi internaţional, fi ind fi când condiţiile transmiterii de întreprinderi. considerată una dintre principalele forţe motrice ▪ Principiul 8 – Promovarea ameliorării compe- ale competitivităţii şi dezvoltării economice şi soci- tenţelor în cadrul IMM-urilor şi a tuturor formelor de ale a organizaţiilor şi, în special, a IMM-urilor. inovare – încurajează investiţiile IMM-urilor în cer- INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC/ Într-o măsură mare, avantajele întreprinderilor cetare şi participarea acestora la programe de susţi- mici în ceea ce privește sfera inovaţională se mani- nere a cercetării şi dezvoltării, a cercetării transnaţi- festă prin următoarele: onale, a grupării şi a gestionării active a proprietăţii INNOVATION AND TEHNOLOGY TRANSFER – în întreprinderile mici se creează condiţii fa- intelectuale de către IMM-uri. vorabile pentru creativitate, care poartă un caracter Un alt document strategic al Uniunii Europene individual; este STRATEGIA EUROPA 2020, care are ca principal – decizia de a inova este luată de un număr scop crearea unor condiţii prielnice pentru creşterea mic de persoane, iar inventatorul, proprietarul şi economică inteligentă, durabilă şi favorabilă inclu- managerul, de obicei, este aceeaşi persoană, fapt ziunii. Unul dintre obiectivele, stabilite în această ce elimină, într-o măsură mare, multe probleme în strategie, este Creştere inteligentă: dezvoltarea unei gestiunea corporativă; economii bazate pe cunoaştere şi inovare, care presu- – tehnologiile informaţionale noi creează între- pune consolidarea cunoaşterii şi inovării ca motoare prinderilor mici condiţii favorabile pentru funcţio- ale creşterii economice viitoare. Uniunea Europea- nare, anterior posibilă numai în întreprinderile mari; nă încurajează statele membre să îmbunătăţească – fi rmele mici pot avea un avantaj inovativ dato- calitatea sistemelor de învăţământ, să întărească rită diferenţelor dintre structurile de management [1]; performanţa în cercetare, să promoveze inovarea şi – nivel de birocraţie mai redus comparativ cu transferul de cunoştinţe, să folosească pe deplin teh- companiile mari [2, 3]. nologiile informaţiei şi comunicaţiilor şi să asigure Rolul inovaţiilor în dezvoltarea IMM-urilor în ca ideile inovatoare să fi e transpuse în noi produse Uniunea Europeană: strategii, planuri de acţi- şi servicii, care generează creştere, locuri de muncă uni, program. În Uniunea Europeană (UE), rolului de calitate şi contribuie la abordarea provocărilor cu inovării pentru dezvoltarea IMM-urilor i se acordă o care se confruntă societatea europeană şi cea mon- atenţie deosebită, deoarece inovarea se afl ă în cen- dială. Însă, pentru a reuşi, toate acestea trebuie core- trul creşterii economice, fi ind catalizatorul acesteia late cu spiritul antreprenorial și posibilităţile de fi nan-

INTELLECTUS 2/2018 | 59 ţare, luând în considerare, bineînţeles, necesităţile Inovării” – una dintre iniţiativele emblematice din utilizatorilor şi oportunităţile pieţei. cadrul Strategiei „Europa 2020”, ce vizează asigurarea De o importanţă deosebită pentru dezvoltarea competitivităţii globale a zonei europene şi repre- potenţialului antreprenorial şi stimularea spiritului zintă cel mai amplu program de cercetare şi inovare întreprinzător şi culturii inovării este şi PLANUL DE derulat vreodată de Uniunea Europeană. Programul ACŢIUNE „ANTREPRENORIAT 2020”. Acesta se bazează propune un model unic de fi nanţare pentru toate pe 3 piloni, care vizează: educaţia antreprenorială la tipurile de organizaţii participante şi introduce un in- toate nivelurile; un cadru de reglementare simpli- strument specifi c pentru IMM-uri, prin care se doreş- fi cat şi predictibil; un acces la fi nanţare orientat pe te ca cel puţin 20% din bugetul programului să fi e di- inovare şi, respectiv, competitivitate. Principalele recţionat către acestea. Instrumentul pentru IMM-uri acţiuni pentru IMM-uri cuprind: consolidarea bazei susţine întreprinderile mici şi mijlocii cu risc ridicat, de cunoştinţe privind principalele tendinţe ale pieţei şi dar cu potenţial sporit de a dezvolta şi a introduce pe modelele de afaceri inovatoare; adoptarea măsurilor piaţă noi produse, servicii şi modele de afaceri, care necesare pentru susţinerea comercializării proiectelor ar putea stimula creşterea economică. de inovare, de cercetare şi de dezvoltare, ţinând sea- De asemenea, există şi un şir de alte programe ma de provocările speciale cu care se confruntă fi rme- europene care au ca scop susţinerea IMM-urilor în le nou-înfi inţate [5]. Transpunerea la nivel naţional a activităţi de cercetare-inovare şi îşi propun să ofere tuturor preocupărilor Uniunii Europene cu privire o susţinere directă şi să creeze un mediu favorabil la antreprenoriat şi inovaţie are ca efect principal de creştere pentru IMM-urile inovatoare: structurarea politicilor publice din perspectiva unei COSME este Programul pentru Competitivitatea abordări ecosistemice. Întreprinderilor şi IMM-urilor, care are ca obiectiv Un document al Uniunii Europene care pune general consolidarea competitivităţii şi sustenabili- accent pe promovarea inovării ca element central tăţii întreprinderilor europene, precum şi încuraja- INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC/ în consolidarea competitivităţii întreprinderilor, în rea culturii antreprenoriale şi promovarea înfi inţării special din sectorul IMM, este PLANUL DE ACŢIUNI şi dezvoltării IMM-urilor. Obiectivul general va fi PENTRU PROMOVAREA INOVAŢIILOR BAZATE PE DE- atins prin îndeplinirea celor 4 obiective specifi ce: INNOVATION AND TEHNOLOGY TRANSFER SIGN. Prin acest Plan de acţiuni, Uniunea Europeană ▪ îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la fi nanţa- încurajează statele membre să utilizeze designul ca re prin aport de capital propriu sau prin îndatorare; element esenţial al strategiilor de inovare şi dez- ▪ îmbunătăţirea accesului la pieţe, în particular, voltare a IMM-urilor în condiţiile pieţei globale de în spaţiul intracomunitar, dar şi la nivel global; astăzi, menţionând că aceasta nu este doar o mo- ▪ îmbunătăţirea condiţiilor cadru privind com- dalitate formală de a creşte atractivitatea produse- petitivitatea şi sustenabilitatea întreprinderilor eu- lor şi serviciilor, ci şi o cale de a folosi materiale noi ropene, în particular, a IMM-urilor, inclusiv în secto- şi tradiţionale, noi instrumente pentru producţie şi rul turismului; procese, precum şi o metodă de abordare inova- ▪ promovarea antreprenoriatului şi a culturii toare pentru o mai bună înţelegere a necesităţilor antreprenoriale. clienţilor. Designul duce la regândirea ideilor, cum EUREKA este o iniţiativă interguvernamentală şi ar fi schimbarea formei unui produs, rearanjarea are ca scop creşterea productivităţii şi competitivi- funcţionalităţilor unui site pentru a fi mai uşor de tăţii industriei şi economiei ţărilor europene pe pia- utilizat, retehnologizarea unei linii de producţie ţa mondială, printr-o strânsă cooperare în domeniul pentru efi cientizarea resurselor sau a proceselor în tehnologiilor avansate, între întreprinderi industria- cadrul unei întreprinderi care să ducă la îmbunătă- le, universităţi şi instituţii de cercetare. ţirea performanţei. EUROSTARS este un Program European de fi nanţa- Având un buget de aproape 80 de miliarde de re a IMM-urilor, dezvoltat de Iniţiativa Eureka şi Comi- euro, „ORIZONT 2020” este programul-cadru al Uni- sia Europeană. Acesta oferă un cadru fi nanciar gândit unii Europene pentru cercetare şi inovare, care se special pentru IMM-urile cu activitate de cercetare- desfăşoară în perioada 2014 – 2020. Acesta este dezvoltare, prin care se vor putea demonstra capacită- instrumentul fi nanciar de implementare a „Uniunii ţile antreprenoriale ale IMM-urilor, potenţialul avansat

60 | INTELLECTUS 2/2018 al acestora pentru dezvoltare, potenţialul lor de inter- tr-o măsură mai mare sau mai mică, şi unele direcţii, acţiune imediată cu piaţa, capacitatea IMM-urilor de a obiective şi acţiuni, orientate nemijlocit spre susţi- conduce consorţii şi proiecte internationale. nerea activităţii inovaţionale a IMM-urilor. Printre STARTUP EUROPE este o iniţiativă a Comisiei Eu- principalele acte legislative şi documente strategi- ropene creată pentru a conecta start-up-uri, inves- ce, care vizează aceste domenii, menţionăm: titori, acceleratori, antreprenori, reţele corporative, – Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republi- universităţi şi mass-media, printr-o serie de reţele. cii Moldova, nr.259 din 15.07.2004, Iniţiativa are ca scop să ofere numeroşilor antrepre- – Legea cu privire la parcurile ştiinţifi co-tehno- nori din Europa oportunitatea de a deschide mai logice şi incubatoarele de inovare din 21.06.2007, uşor afaceri şi de a-şi extinde activitatea în statele- – Legea privind susţinerea IMM-urilor din membre ale Uniunii Europene, de a deveni între- 21.07.20161, prinderi de elită la nivel mondial. – Strategia inovaţională a Republicii Moldova PROGRAMUL DESIGN PENTRU ÎNTREPRINDERI pentru perioada 2013-2020 „Inovaţii pentru Com- (Design for Entreprises) reprezintă o gamă întreagă petitivitate”, de cursuri pentru adoptarea unor concepte şi teh- – Strategia de dezvoltare a sectorului IMM pen- nici inovative de design, destinate IMM-urilor şi in- tru anii 2012-2020, termediarilor de afaceri care susţin IMM-urile. – Strategia Naţională în domeniul Proprietăţii Iniţiativa EUWIN urmăreşte promovarea imple- Intelectuale până în anul 2020, aprobată prin Hotă- mentării inovaţiei la locul de muncă în întreprin- rârea Guvernului nr.880 din 22 noiembrie 2012, derile europene, în special în IMM-uri, şi creşterea – Programul de activitate al Guvernului Repu- gradului de conştientizare al factorilor de decizie blicii Moldova 2016-2018, politică, la toate nivelurile, în ceea ce privește bene- – Foaia de parcurs pentru ameliorarea competi- fi ciile acestor inovaţii. Întreprinderile care conştien- tivităţii Republicii Moldova, tizează că personalul este resursa cea mai de preţ şi – Planul naţional de acţiuni pentru implemen- INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC/ încurajează creativitatea angajaţilor, le oferă acesto- tarea Acordului de Asociere Republica Moldova– ra oportunităţi de dezvoltare, aplică managementul Uniunea Europeană în perioada 2017–2019. participativ pot face faţă mai uşor competitivităţii în Actorii-cheie în dezvoltarea inovaţiilor. În ge- INNOVATION AND TEHNOLOGY TRANSFER creștere a mediului de afaceri. Fiecare idee, indife- neral, prin inovare se subînţelege conversia unor rent de cât de nesemnifi cativă pare a fi iniţial, poate noi cunoştinţe în benefi cii economice şi sociale, ca plasa întreprinderea cu un pas înaintea concuren- rezultat al unor interacţiuni complexe între numeroşi ţilor săi. actori în cadrul unui sistem, numit sistem de inovare. Din anul 2014, Republica Moldova este eligibilă Sistemul de inovare este un ansamblu complex de pentru activităţile din cadrul Programelor ORIZONT întreprinderi inovatoare, obiecte ale infrastructurii 2020 şi COSME. de inovare, instituţii şi mecanisme (organizaţii), care Privire de ansamblu asupra cadrului legis- asigură condiţii favorabile pentru elaborarea, imple- lativ și documentelor de politici de susţinere a mentarea şi difuzarea inovaţiilor. Fiecare dintre acto- inovării în IMM-uri. În Republica Moldova în ulti- rii implicaţi în procesul de inovare, de obicei, au roluri mii ani a fost adoptată o serie de documente strate- diferite, dar obiectivul lor este unul comun – produ- gice, programe, concepte şi acte normativ-juridice, cerea unui produs/serviciu nou sau semnifi cativ îm- orientate spre stimularea elaborării şi implementă- bunătăţit şi promovarea lui pe piaţă. Astfel, actorii- rii inovaţiilor şi susţinerii IMM-urilor. Cu toate aces- cheie ai sistemului de inovare, care interrelaţionează tea, în Republica Moldova, activitatea de susţinere în procesul activităţii de inovare, convenţional, pot a IMM-urilor şi cea de încurajare a procesului ino- fi divizaţi în trei categorii diferite, care, schematic, ar vaţional se desfășoară în mod separat şi nu există putea fi reprezentate astfel: acte normative ce ar reglementa integrarea acestor procese. Totuşi, actele legislative şi documentele de 1 Noua lege a IMM-urilor prevede un șir de modifi cări, noul politici care vizează domeniul inovării şi IMM-urilor format al legii incluzând în premieră un articol nou cu privire la încurajarea inovaţiilor şi internaţionalizarea întreprin- abordează, pe lângă domeniile principale vizate, în- derilor mici şi mijlocii.

INTELLECTUS 2/2018 | 61 poate avea rol dublu şi chiar triplu: este atât sursa ofertei, cât şi sursa cererii. Anume statul este primul interesat ca produsele/serviciile autohtone să fi e competitive şi anume statul are cele mai multe posibilităţi de a stimula dezvoltarea inovaţiilor, atât din punct de vedere fi nanciar, cât şi prin crearea mediului favorabil pentru desfăşurarea cu succes a activităţii de inovare. Funcţiile statului sunt de a elabora şi promova politici clare, mecanisme şi instrumente viabile, care să încurajeze introducerea inovării în economie, să evidenţieze legăturile şi corelaţiile dintre actorii activităţii de inovare, să sta- bilească funcţiile şi responsabilităţile lor, să monito- rizeze întreg procesul de inovare. Infrastructura de inovare este o componentă Fig. 2. Actorii-cheie în dezvoltarea inovaţiilor importantă în implementarea inovaţiilor. Statul Sursa: elaborată de autori. stimulează şi susţine efortul de inovare şi de ab- „Producătorii” inovaţiilor (organizaţii ştiinţifi ce – sorbţie a inovării în economie şi societate, la nive- instituţii de cercetare ştiinţifi că, universităţi –, între- lul agenţilor economici, prin crearea unui mediu prinderi cu activitate ştiinţifi că) sunt entităţile care favorabil dezvoltării entităţilor din infrastructura contribuie la crearea de cunoştinţe, de idei funda- de inovare. mentate ştiinţifi c, deci, care formează oferta pentru Infrastructura de inovare reprezintă ansamblul inovaţii. resurselor şi instrumentelor, puse la dispoziţia INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC/ „Consumatorii” inovaţiilor (întreprinderi, forme IMM-urilor, care intenţionează să realizeze proiec- de cooperare, inclusiv clusterele, asociaţii de afa- te de inovare şi transfer tehnologic, să valorifi ce ceri etc.) sunt entităţile care contribuie la valorifi - rezultatele cercetării şi dezvoltării tehnologice. In- INNOVATION AND TEHNOLOGY TRANSFER carea rezultatelor cercetării, implementarea ino- frastructura de inovare este un element important vaţiilor şi tehnologiilor noi, inclusiv prin transferul al Sistemului Naţional de Inovare, care oferă IMM- tehnologic, în scopul fabricării produselor compe- urilor inovatoare o întreagă gamă de stimulente titive noi sau semnifi cativ îmbunătăţite, precum şi şi benefi cii, pentru a le ajuta să obţină o valoare în scopul utilizării unor procese, servicii şi tehno- şi o productivitate mai ridicate, o creştere mai ra- logii progresiste, sau actorii care formează cererea pidă, să depăşească cu succes problemele cu care pentru inovaţii. se confruntă, obţinând acces la active de inovare Intermediarii – instituţii publice şi private (AITT, adecvate la fi ecare etapă a procesului de dezvolta- AGEPI, parcuri ştiinţifi co-tehnologice, incubatoare re a afacerilor – demarare, expansiune, producţie de inovare, instituţii fi nanciare, fonduri şi agenţii şi marketing. Infrastructura de inovare, ca factor de dezvoltare etc.) contribuie la buna desfăşura- de creştere a efi cienţei activităţii de inovare, faci- re a activităţii de inovare, îmbunătăţind legăturile litează conectarea efi cientă a persoanelor, ideilor, dintre producătorii şi consumatorii inovaţiilor prin resurselor şi a capitalului, îmbunătăţind în mare proximitate fi zică şi printr-un management efi cient măsură rezultatele şi micşorând cheltuielile tota- al întregului ciclu de inovare întru atingerea obiec- le pentru obţinerea acestora. Deşi, în general, di- tivelor prin utilizarea optimă şi efi cientă a tuturor versitatea tipologiei infrastructurii de inovare este resurselor existente (materiale, umane, fi nanciare mare, în Republica Moldova ponderea cea mai etc.) şi înlesnind astfel accesul comun la facilităţi şi mare revine incubatoarelor de inovare şi parcurilor expertiză. Cu alte cuvinte, intermediarii asigură in- ştiinţifi co-tehnologice. teracţiunea dintre cerere şi oferta pentru inovaţii. Incubatoarele de inovare sunt entităţi din re- Totodată, e de menţionat că rolul principal de ac- ţeaua de infrastructuri de susţinere a întreprin- tor în dezvoltarea inovaţiilor îl deţine statul. Acesta derilor mici şi mijlocii inovative, cu termenul de

62 | INTELLECTUS 2/2018 activitate de până la 3 ani sau a potenţialilor an- rul de rezidenţi a evoluat de la doi în anul 2008 până treprenori inovativi, care asigură creşterea ratei la şapte în anul 2010, iar din anul 2010 se înregis- de supravieţuire a afacerilor. Acestea au rolul de trează o reducere drastică a acestora: de la şapte la a atenua impactul problemelor cu care se con- trei rezidenţi în anul 2013, în 2014 acest incubator fruntă antreprenorii începători sau potenţialii an- nu a găzduit nici un rezident, iar în anii 2015 şi 2016 treprenori la etapa de demarare şi dezvoltare a în cadrul acestuia activa doar câte un rezident! Tot- afacerilor, bazate pe elaborarea şi/sau implemen- odată, fl uctuaţia mare pe ani a rezidenţilor acestui tarea inovaţiilor [6]. incubator arată că multe dintre întreprinderile in- În Republica Moldova există incubatoare de afa- cubate nu şi-au îndeplinit obiectivele de creştere, ceri şi incubatoare de inovare. Deosebirea dintre de creare a noilor locuri de muncă şi de lansare pe incubatoarele de afaceri şi cele de inovare este că piaţă a inovaţiilor. Adesea încetarea activităţii în- incubatoarele de afaceri, conform defi niţiei pro- treprinderii a apărut la scurt timp după expirarea movate de Comisia Europeană, sunt percepute ca statutului de rezident sau chiar în timpul perioadei un spaţiu, în care sunt concentrate fi rme nou înfi - de incubare. Această situaţie indică şi problemele inţate, având ca scop îmbunătăţirea ratei lor de su- privind selecţia întreprinderilor incubate, dar şi cali- pravieţuire şi creştere, prin asigurarea unor facilităţi tatea serviciilor oferite acestora. comune (telefax, echipamente IT etc.), precum şi a Parcurile ştiinţifi co-tehnologice sunt, de aseme- suportului managerial necesar. Accentul se pune nea, entităţi din reţeaua de infrastructuri de susţi- pe dezvoltarea locală şi crearea de locuri de muncă. nere a IMM-urilor inovative cu termenul de activita- Pe când în cazul incubatoarelor de inovare accentul te mai mare de trei ani. Aceste structuri, în afară de se pune pe elaborarea şi implementarea inovaţiilor, asigurarea unor facilităţi comune, au ca obiective şi transferul tehnologic. atragerea de investiţii, crearea unor sectoare com- Actualmente, în Republica Moldova există 8 petitive ale industriei în baza tehnologiilor avansate

Incubatoare de Inovare. Acestea sunt incubatoa- şi inovative, desfăşurarea de activităţi în concordan- INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC/ re academice şi universitare. Cu toate că aceste ţă cu oportunităţile de dezvoltare specifi ce zonei în structuri au fost create şi oferă o anumită gamă de care sunt amplasate. În plus, parcurile ştiinţifi co- servicii de incubare, ele nu corespund aşteptărilor tehnologice pun la dispoziţie IMM-urilor inovative INNOVATION AND TEHNOLOGY TRANSFER principalilor actori implicaţi în activitatea de inova- încăperi de producţie şi utilaje, valorifi că facilităţile re, având un impact minim asupra dezvoltării sec- legale în benefi ciul rezidenţilor săi, intervin în rela- torului IMM. ţiile cu autorităţile administraţiei publice centrale şi Incubatoarele academice, crearea cărora a fost locale pentru soluţionarea problemelor activităţii iniţiată încă în 2007, au reuşit să susţină, în de- de inovare a întreprinderilor rezidente, contribuie la cursul activităţii lor, înfi inţarea şi dezvoltarea de orientarea activităţii organizaţiilor din sfera ştiinţei afaceri inovatoare, unele dintre care, fi ind lansate şi inovării spre necesităţile pieţei interne şi externe, pe piaţă, activează mai mult sau mai puţin efi cient asistă rezidenţii la promovarea rezultatelor obţinu- până în prezent. Dar incubatoarele create pe lângă te în cadrul manifestărilor, expoziţiilor, târgurilor universităţi au rămas preponderent inactive, unele naţionale şi internaţionale etc. [6]. nereuşind nici până în prezent să atragă rezidenţi, În prezent, în Republica Moldova există ofi cial 3 fi e în virtutea specializării lor, fi e din lipsa unui ma- parcuri ştiinţifi co-tehnologice: unul cu specializare nagement efi cient şi a specialiştilor în materie de universală, unul specializat în agricultură ecologică inovare. şi unul – în nanotehnologii. Potrivit raportului de Principalele probleme care nu permit dezvolta- activitate al AŞM din anul 2016, doar rezidenţii par- rea efi cientă a acestor entităţi, totuşi, ţin de atrac- cului ştiinţifi co-tehnologic cu specializare universa- tivitatea redusă a acestor mecanisme de susţinere lă au desfăşurat activităţi de inovare în 2016, creând a afacerilor. Anume acest fapt este demonstrat în locuri de muncă, atrăgând investiţii şi obţinând urma analizei situaţiei prin prisma evoluţiei numă- venituri din produsele inovaţionale comercializate. rului de rezidenţi în cadrul primului Incubator de Parcul specializat în nanotehnologii a înregistrat în inovare „Inovatorul”, unde putem observa că numă- dreptul tuturor acestor indicatori, inclusiv la numă-

INTELLECTUS 2/2018 | 63 rul de rezidenţi, valoarea 0 (zero), iar parcul speciali- a dus la descurajarea antreprenorilor în intenţia lor zat în agricultură ecologică, cu o activitate mai mult de a se implica în activităţi de inovare, iar facilită- sau mai puţin efi cientă în trecut, neavând adminis- ţile menţionate, probabil, au fost determinante în trator, nu activează de câţiva ani la rând. Acest lucru atragerea rezidenţilor. demonstrează că performanţa celor două parcuri Implementarea proiectelor de inovare şi este, în general, slabă, iar problemele cu care se transfer tehnologic. Proiectele de transfer tehno- confruntă, fi ind aceleaşi ca şi ale incubatoarelor de logic reprezintă, actualmente, principala metodă de inovare, ne confi rmă o dată în plus că atractivitatea susţinere de către stat a implementării rezultatelor lor ca instrumente de susţinere este foarte redusă, ştiinţifi ce şi inovaţiilor în cadrul întreprinderilor. iar activitatea – inefi cientă. Pentru implementarea proiectelor, până la 50% Totodată, problemele în activitatea infrastructu- din costul total al proiectului este fi nanţat din buge- rii de inovare sunt condiţionate de o serie de factori. tul de stat, restul sumei rămânând pe seama agen- Printre aceştia, insufi cienţa profesioniştilor în do- tului economic – coordonatorul proiectului, sau meniul inovării reprezintă o provocare importantă terţului – sponsorul proiectului. la adresa entităţilor infrastructurii de inovare şi nu Analiza dinamicii proiectelor de transfer tehno- numai. Ca rezultat, nu poate fi identifi cat şi valori- logic indică un număr relativ mic de proiecte im- fi cat în mod optim întreg potenţialul de inovare al plementate anual (Fig. 3). În perioada 2005–2016 ţării, iar oferta de inovare şi transfer tehnologic nu au fost fi nanţate 291 de proiecte de transfer teh- vine din activitatea de cercetare autohtonă, ci, mai nologic în diverse domenii de activitate economi- frecvent, aceasta reprezintă o tendinţă de aplicare că, cumulativ valoarea fi nanţării din bugetul de a inovaţiilor şi tehnologiilor străine. Iar, ca urmare stat constituind 78,17 mil lei. Ca rezultat al imple- a eforturilor de atragere a rezidenţilor, infrastruc- mentării proiectelor fi nanţate, în perioada anali- tura de inovare a susţinut mai curând înfi inţarea şi zată, 2005–2016, volumul producţiei inovaţionale INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC/ găzduirea întreprinderilor decât întregul spectru de comercializate a constituit 299,5 mil lei. Astfel, la servicii relevante. fi ecare leu investit din mijloace publice în proiecte Însă cel mai important factor negativ este cel de transfer tehnologic s-au obţinut aproape 3,8 lei

INNOVATION AND TEHNOLOGY TRANSFER legislativ – imperfecţiunea legislaţiei, anularea faci- vânzări de produs. lităţilor fi scale şi vamale promise rezidenţilor iniţial În ceea ce priveşte cofi nanţarea proiectelor, prin Legea cu privire la parcurile ştiinţifi co-tehno- remarcăm tendinţe diferite. În ultimii ani, Agen- logice şi incubatoarele de inovare (Acestea au fost ţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic a reuşit anulate în anul 2012, iar pană atunci nici un rezident să atragă mai multe fonduri din sectorul privat. nu a benefi ciat de ele!). Astfel, în 2014, valoarea cofi nanţării proiectelor Astfel, în prezent, în Republica Moldova, prac- din alte surse a atins o cotă maximală în perioada tic, nu există mecanisme şi instrumente reale de analizată. susţinere a proiectelor realizate de către rezidenţii Proiectele de transfer tehnologic finanţate se incubatoarelor de inovare şi parcurilor ştiinţifi co- referă la următoarele direcţii strategice prioritare: tehnologice. Imperfecţiunea legislaţiei creează materiale, tehnologii şi produse inovative; efici- confuzii, iar rezidenţii infrastructurii de inovare enţa energetică şi valorificarea surselor regenera- sunt lipsiţi de stimulente pentru a realiza proiecte bile de energie; sănătate şi biomedicină; bioteh- inovaţionale în cadrul acestor structuri. Acest lucru nologie.

64 | INTELLECTUS 2/2018 Fig. 3. Dinamica ﬁ nanţării proiectelor de transfer tehnologic în perioada 2005-2016 Sursa: Elaborat de autori în baza datelor [7] INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC/

Principalele bariere care limitează accesul – Lipsa personalului caliﬁ cat, cum ar ﬁ ingine- IMM-urilor la inovare. În cadrul Institutului Naţio- rii, tehnologii, programatorii etc., reprezintă, potri-

INNOVATION AND TEHNOLOGY TRANSFER nal de Cercetări Economice (INCE), pe parcursul mai vit respondenţilor, un obstacol destul de serios în multor ani, au fost efectuate, cu participarea autori- dezvoltarea şi implementarea inovaţiilor. În primul lor, un şir de interviuri şi chestionări cu antreprenorii rând, înșişi antreprenorii dau dovadă de un potenţi- în vederea identifi cării principalelor constrângeri cu al inovaţional şi de cercetare scăzut. De asemenea, care se confruntă sectorul IMM, inclusiv în dezvolta- există o insufi cienţă de lucrători califi caţi, capabili rea şi implementarea proiectelor de inovare. Printre să mânuiască utilajele moderne în baza noilor teh- principalele bariere care limitează accesul IMM-uri- nologii. În prezent, multe IMM-uri continuă să utili- lor la inovaţii, respondenţii au menţionat [8, 9, 10]: zeze echipamente şi tehnologii învechite, fapt care – Lipsa resurselor fi nanciare este cel mai mare contribuie negativ la procesul de inovare. obstacol pentru IMM-urile care doresc să inoveze. – Conştientizarea insufi cientă a avantajelor co- Procesul complicat de a accesa un împrumut bancar operării de către antreprenori şi cercetători, care aprofundează această stare a lucrurilor. Este foarte sunt principalii subiecţi ai procesului elaborării şi difi cil pentru IMM-uri să acceseze granturi pentru implementării inovaţiilor. Antreprenorii nu înţeleg implementarea și dezvoltarea inovaţiei, iar creditele pe deplin importanţa implementării inovaţiilor ba- bancare sunt emise la rate ale dobânzii foarte mari. zate pe rezultatele cercetărilor, iar cercetătorii – ne- – Strâns legată de insufi cienţa resurselor fi nan- cesitatea comercializării rezultatelor lor. ciare este şi difi cultatea de a achiziţiona noi echipa- – Difi cultatea de a găsi partenerul necesar, apă- mente şi tehnologii. Potrivit antreprenorilor, costul rută la antreprenorii şi cercetătorii care sunt intere- echipamentelor este destul de înalt, iar achiziţia saţi în cooperare. tehnologiilor noi necesită resurse fi nanciare supli- E important însă de menţionat că o altă barieră mentare, pe care nu le au. cu care se confruntă antreprenorii în implementa-

INTELLECTUS 2/2018 | 65 rea şi dezvoltarea inovaţiilor este cultura antrepre- ştiinţifi co-tehnologice şi incubatoarelor de inovare; norială și inovaţională insufi cientă. Atât angajaţii in- ▪ Elaborarea altor legi şi acte normative, a unor stituţiilor publice, cât şi antreprenorii consideră că mecanisme noi, care ar contribui la dezvoltarea ino- există o conştientizare redusă din partea mediului vaţiilor; stimularea activităţii de inovare în cadrul de afaceri a importanţei şi contribuţiei inovaţiilor la IMM-urilor (privind capitalul de risc, voucherul ino- creşterea competitivităţii. O opinie mai optimistă vaţional, acordarea condiţiilor preferenţiale pentru o au reprezentanţii agenţiilor implicate nemijlocit activităţile de inovare a IMM-urilor, facilitatea acce- în activitatea de transfer tehnologic. Aceștia consi- sului inovatorilor la resurse fi nanciare, stimularea deră că numărul unor astfel de întreprinderi este în activităţii inovaţionale prin achiziţii publice, dar şi creştere, iar antreprenorii care activează în sectoare altor tipuri de stimulente). cum ar fi domeniul TIC conştientizează într-o măsu- Referitor la îmbunătăţirea relaţiilor dintre mediul ră mai mare importanţa inovaţiilor [10]. academic şi cel de afaceri Concluzii și propuneri. Având în vedere impor- Rezultatele activităţii de inovare depind de in- tanţa strategică a sectorului IMM pentru creşterea stituirea şi menţinerea unui larg parteneriat pentru economică şi crearea de locuri de muncă, dar şi ro- inovare. Acest parteneriat presupune o perspectivă lul inovării în dezvoltarea IMM-urilor, considerăm că coordonată, integrată, predictibilă, dar şi credibilă aceste două elemente sunt motoare indispensabile asupra evoluţiei lui corelate, cu mobilizarea tuturor ale viitoarei creşteri economice. Pornind de la expe- eforturilor (publice şi private), inclusiv fi nanciare. rienţa Republicii Moldova, se poate constata că la Parteneriatul în cauză are nevoie de reguli clare şi momentul actual în Republica Moldova se imple- stabile, de repere de excelenţă internaţionale, care mentează o politică de inovare cu impact minim ar încuraja colaborarea şi competiţia în mediul ino- asupra dezvoltării sectorului IMM. vaţional. În acest context, se impune: Evident că în dezvoltarea antreprenoriatului şi ▪ Crearea unei platforme de orientare şi tran-

INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC/ inovaţiilor rolul principal îl are statul. De deciziile zacţionare pentru cererea şi oferta de inovare care eﬁ ciente ale statului depinde dezvoltarea eﬁ cientă ar promova implementarea oricăror tipuri de ino- a acestor sectoare, dar şi creşterea interesului faţă vaţii în cadrul IMM-urilor (inclusiv de marketing,

INNOVATION AND TEHNOLOGY TRANSFER de activitatea de inovare. Pentru încurajarea spiri- organizatorice, îmbunătăţiri de design şi ambalaj tului inovator al IMM-urilor şi creşterea competitivi- a produselor etc.), dar şi implementarea realizări- tăţii acestora, dar şi a economiei în ansamblu, este lor ştiinţifi ce ale savanţilor autohtoni; ar contribui necesar ca acestea să benefi cieze de politici publice la stimularea cooperării dintre cercetători şi antre- adecvate şi efi ciente, de reglementări inteligente prenori; ar facilita crearea de relaţii de cooperare care să corespundă prevederilor de dezvoltare ale între savanţii şi întreprinderile inovatoare din ţară Uniunii Europene. şi străinătate pentru integrarea în circuitul global al Având în vedere cele menţionate, propunem inovaţiilor; mai jos câteva soluţii pentru îmbunătăţirea dezvol- ▪ Elaborarea unui mecanism de identifi care a tării activităţii de inovare. necesităţilor economiei naţionale în inovaţii şi sta- Referitor la îmbunătăţirea documentelor de politici bilire a sectoarelor şi direcţiilor prioritare, în care ce- care vizează IMM-urile şi inovarea rerea pentru inovaţii este mai mare, şi, respectiv, de Extrem de necesară este revizuirea şi îmbunătă- reorientare a cercetărilor ştiinţifi ce în aceste direcţii. ţirea cadrului existent în domeniul inovării. Experi- Referitor la îmbunătăţirea dezvoltării infrastructu- enţa străină arată că un cadru legislativ efi cient este rii de inovare şi susţinere a IMM-urilor inovatoare una din condiţiile dezvoltării cu succes a activităţii Infrastructura de inovare reprezintă un răspuns de inovare. În acest sens se impune: la problemele dezvoltării întreprinderilor mici şi mij- ▪ Revizuirea Legii cu privire la parcurile ştiinţi- locii inovatoare. Valorifi carea potenţialului inovator fi co-tehnologice şi incubatoarele de inovare astfel al IMM-urilor trebuie realizată în strâns parteneriat încât să fi e posibilă acordarea stimulentelor (fi scale, cu autorităţile publice şi cu ceilalţi actori ai activităţii creditare, vamale etc.) pentru rezidenţii parcurilor de inovare, implicând activ camerele de comerţ, aso-

66 | INTELLECTUS 2/2018 ciaţiile de afaceri, agenţiile de dezvoltare regională, ▪ Facilitarea participării IMM-urilor inovatoare asociaţiile profesionale etc. În acest sens, se impune: în cadrul proiectelor şi programelor internaţionale ▪ Susţinerea creării şi dezvoltării unei reţele de şi informarea acestora, cât şi a întregii societăţi, cu investitori privaţi, interesaţi să investească în pro- privire la oportunităţile existente. iectele de inovare, sau a unui fond public-privat REFERINTE care ar susţine IMM-urile inovatoare – rezidente ale 1. ROTHWELL, R., (1989), Small Firms, Innovation infrastructurii de inovare în realizarea proiectelor and Industrial Change, Small Business Economics 1, de inovare şi transfer tehnologic; p.51–64. ▪ Evaluarea minuţioasă a performanţei incuba- 2. SCHERER, F., (1991), Changing perspectives on toarelor de inovare şi parcurilor ştiinţifi co-tehnolo- the fi rm size problem. In Innovation and Technoogi- gice existente, identifi carea problemelor specifi ce cal Change: An International Comparison, edited by activităţii fi ecărei entităţi în parte, iar în cazul în care Z.J. Acs and D.B. Audretsch. Ann Arbor, MI: Universi- aceste bariere nu pot fi depăşite – reorganizarea lor ty of Michigan Press, p.24-38. astfel încât acestea să nu fi gureze doar ca număr în 3. LINK, A. and BOZEMAN, B., (1991), Innovative cadrul infrastructurii de inovare. Totodată, este ne- behaviour in small-sized fi rms. Small Business Econo- cesar de a stimula activitatea entităţilor funcţionale mics, 3(3), p.179-184. sau, cel puţin, cu perspectivă de creştere şi de a ana- 4. Comunicarea Comisiei către Parlamentul liza şi posibilitatea de creare a unor noi entităţi de European, Consiliu, Comitetul Economic şi So- susţinere a IMM-urilor inovatoare, cum ar fi cluste- cial European şi Comitetul Regiunilor, „Gândiţi rele, ofi ciile de transfer tehnologic, acceleratoarele, mai întâi la scară mică”: Prioritate pentru IMM-uri centrele de excelenţă, de design etc. un „Small Business Act” pentru Europa. Disponi- Referitor la îmbunătăţirea dezvoltării IMM-urilor bil: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ inovatoare TXT/?uri=celex:52008DC0394

INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC/ Competitivitatea bazată pe inovare trebuie 5. Comunicarea Comisiei către Parlamen- să devină prioritate pentru IMM-urile autohtone. tul European, Consiliu, Comitetul Econo- Aceasta presupune că, în afară de cadrul legal care mic și Social European și Comitetul Regiuni- INNOVATION AND TEHNOLOGY TRANSFER să-i încurajeze, antreprenorii mai au nevoie şi de lor. Planul de Acţiune Antreprenoriat 2020. Disponibil:http://eur-lex.europa.eu/legalcontent/ cunoştinţe în domeniul inovării, de dezvoltarea ro/TXT/?uri=CELEX%3A52012DC0795 capacităţii lor de a absorbi tehnologiile de ultimă 6. Guvernul Republicii Moldova, (2007), Lege Nr. 138 generaţie, de a adapta aceste tehnologii la nevoi- din 21.07.2007 cu privire la parcurile ştiinţifi co-tehnolo- le pieţelor deservite şi de a dezvolta, la rândul lor, gice şi incubatoarele de inovare. Publicat: 27.07.2007 în tehnologii sau servicii care să le permită obţinerea Monitorul Ofi cial Nr. 107-11 art Nr: 476. progresului. Totodată, capacitatea de comercializa- 7. Academia de Ştiinţe a Moldovei, (2016), Ra- re foarte limitată a rezultatelor cercetării şi inovării port privind activitatea Consiliului Suprem pentru şi nivelul foarte scăzut al antreprenoriatului bazat Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică şi rezultatele ştiin- pe inovare impun dezvoltarea unor noi modele de ţifi ce principale obţinute în sfera ştiinţei şi inovării afaceri, bazate pe inovare şi transfer de tehnologii, în anul 2015. Responsabili: Aurelia Hanganu. Chişi- care ar contribui la menţinerea fl uxului continuu de nău: Biblioteca Ştiinţifi că Centrală „A. Lupan”. ISBN inovaţii în economie. În acest scop, se impune: 978-9975-3044-6-7. ▪ Elaborarea şi implementarea unor mecanisme şi 8. ACULAI, E., BULGAC, A., NOVAC, A. ş.a, (2009), instrumente pentru susţinerea creării noilor întreprin- Fundamentarea mecanismului de susţinere a între- deri (start-up-uri) inovatoare şi susţinerea personalu- prinderilor mici şi mijlocii exportatoare de mărfuri şi lui din cercetare sau din universităţi pentru dezvolta- servicii de producţie proprie. Raport ştiinţifi c (fi nal). rea de IMM inovatoare (spin-of-uri), care ar contribui la Chişinău: IEFS, 218 p. sporirea capacităţii de comercializare a cunoştinţelor 9. ACULAI, E., VINOGRADOVA, N., NOVAC, cu accent pe sectoarele cu potenţial creativ; A. ş.a., (2010), Identifi carea problemelor principale ale

INTELLECTUS 2/2018 | 67 ÎMM din Moldova şi elaborarea materialelor metodice tor are not suffi ciently exploited. There are many pentru crearea şi dezvoltarea clusterelor. Raport ştiin- factors that hinder the development of innovati- ţifi c, Chişinău: IEFS, 121 p. on in small and medium-sized enterprises in the 10. ACULAI, E., VINOGRADOVA, N., NOVAC, A., Republic of Moldova. The paper aims to highlight PERCINSCHI, N., MAIER, L. ş.a., (2014), Analiza posi- the main barriers faced by SMEs in the innovation bilităţilor şi constrângerilor în consolidarea parteneri- process. The authors also analyze the importance of atului dintre IMM-uri, instituţiile publice şi mediul de the SME sector for the national economy and the cercetare în vederea creşterii competitivităţii afaceri- role of innovation in the development of SMEs as lor. Raport ştiinţifi c, Chisinau: INCE, 209 p. well as the role of innovation incubators and scientifi c-technological parks as important factors in the REZUMAT implementation of innovations. At the same time, the authors propose solutions to improve the deve- Inovarea ca factor de dezvoltare a IMM-urilor lopment of innovation activity in SMEs. din Republica Moldova. În condiţiile concurenţei Key words: Innovation, SMEs, innovation incuba- acerbe, inovarea nu mai reprezintă o alegere, ci mai tors, scientifi c-technological parks, innovative sphere, curând o necesitate, fi ind considerată una dintre “producers” of innovations, “consumers” of innovati- principalele forţe motrice ale dezvoltării economi- ons, intermediaries – public and private institutions. ce a organizaţiilor, în special, a IMM-urilor. În Repu- blica Moldova, IMM-urile reprezintă partea cea mai РЕФЕРАТ importantă a agenţilor economici. Totuşi, rezervele considerabile ale sectorului IMM nu sunt sufi cient Инновации как фактор развития МСП в Ре- exploatate. Еxistă mulţi factori care împiedică dez- спублике Молдова. В условиях жесткой конкурен- voltarea inovării în întreprinderile mici şi mijlocii din ции инновации больше не являются выбором, а ско-

INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC/ Republica Moldova. Lucrarea urmăreşte scoaterea рее необходимостью, считающейся одной из основ- în evidenţă a principalelor bariere cu care se con- ных движущих сил экономического развития ор- fruntă IMM-urile în procesul de inovare. Autorii ana- ганизаций, особенно малого и среднего бизнеса. В

INNOVATION AND TEHNOLOGY TRANSFER lizează, de asemenea, importanţa sectorului IMM Молдове МСП занимают наибольшую долю среди pentru economia naţională şi rolul inovării în dez- хозяйствующих субъектов. Тем не менее, значитель- voltarea IMM-urilor, precum și rolul incubatoarelor ные ресурсы сектора малого и среднего бизнеса de inovare şi al parcurilor ştiinţifi co-tehnologice ca все еще недостаточно эксплуатируются. Существу- factori importanţi în implementarea inovaţiilor. Tot- ют множество факторов, препятствующих разви- odată, autorii propun soluţiile privind îmbunătăţi- тию инноваций на малых и средних предприятиях rea dezvoltării activităţii de inovare în IMM-uri. Молдовы. Статья направлена на выделение основ- Cuvinte-cheie: Inovare, IMM-uri, incubatoare- ных барьеров, с которыми сталкиваются МСП в ин- le de inovare, parcuri ştiinţifi co-tehnologice, sfera новационном процессе. Авторы анализируют также inovaţională, „producătorii” inovaţiilor, „consumatorii” важность сектора малого и среднего бизнеса в на- inovaţiilor, intermediarii – instituţii publice şi private. циональной экономике и значимость инноваций в развитии МСП, роль инновационных инкубаторов ABSTRACT и научно-технологических парков в качестве важ- ного компонента в реализации инноваций. В иссле- Innovation as a Factor for the Development довании представлены основные предложения по of SMEs in the Republic of Moldova. Under the совершенствованию развития инновационной дея- conditions of fi erce competition, innovation is no тельности в малых и средних предприятий. longer a choice, but rather a necessity, being con- Ключевые слова: инновации, МСП, иннова- sidered one of the main driving forces of the eco- ционные инкубаторы, научно-технологические nomic development of organizations, especially of парки, инновационная сфера, «производители» SMEs. In the Republic of Moldova, SMEs represent инноваций, «потребители» инноваций, посред- the most important part of the economic agents. ники – государственные и частные организации. However, the considerable reserves of the SME sec-

68 | INTELLECTUS 2/2018 УДК 330.341.1. Х

Е.В. КОМЧАТНЫХ, | СТАРШИЙ ПРЕПОДАВАТЕЛЬ КАФЕДРЫ ЭКОНОМИКИ, НАЦИОНАЛЬНЫЙ ТРАНСПОРТНЫЙ УНИВЕРСИТЕТ, УКРАИНА

ЕГОДНЯ ИННОВАЦИИ ЯВЛЯЮТСЯ ОДНИМ ИЗ тием сферы обслуживания по всему миру и уве- СКЛЮЧЕВЫХ ФАКТОРОВ ДОСТИЖЕНИЯ И ПОДДЕРЖАНИЯ личением потребностей общества в продуктах КОНКУРЕНТНЫХ ПРЕИМУЩЕСТВ НА РЫНКЕ. ОНИ ЯВЛЯЮТСЯ этой сферы, все больше исследователей начина- ОДНИМ ИЗ ТРЕБОВАНИЙ СОВРЕМЕННОСТИ ДЛЯ ЭФФЕКТИВНОГО ют уделять внимание факторам ее эффективно-

INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC/ ФУНКЦИОНИРОВАНИЯ ПРЕДПРИЯТИЯ НА РЫНКЕ, А ТАКЖЕ го функционирования, в том числе инновациям. САМЫМ ЦЕННЫМ АКТИВОМ СОВРЕМЕННОГО ПРЕДПРИЯТИЯ. ЭТА Подход ученых к инновациям в сфере услуг ис- ЦЕННОСТЬ СВЯЗАНА С РОЛЬЮ, КОТОРУЮ ИННОВАЦИИ ИГРАЮТ ключительно как к потребителям промышлен-

INNOVATION AND TEHNOLOGY TRANSFER ДЛЯ ПРЕДПРИЯТИЯ. ОНИ ПОМОГАЮТ НЕ ТОЛЬКО УЛУЧШИТЬ ных инноваций начал меняться лишь в послед- КАЧЕСТВО ПРОДУКТОВ И УСЛУГ ПРЕДПРИЯТИЯ, А ТАКЖЕ ние десятилетия. ЯВЛЯЮТСЯ СРЕДСТВОМ ВЫЖИВАНИЯ И РАЗВИТИЯ, РЕАГИРУЯ Целью статьи является изменение класси- НА СИЮМИНУТНЫЕ ТЕНДЕНЦИИ РЫНКА И АДАПТИРУЯСЬ К ческого подхода к отождествлению инноваций ТРЕБОВАНИЯМ ПОТРЕБИТЕЛЕЙ. услуг с инновациями промышленности, опре- деление экономической сущности инноваций На современном этапе развития экономи- транспортных услуг. ки наблюдается значительное увеличение роли Методика исследования. Информационную сферы услуг. Услуги становятся главной дви- базу исследования составляют иностранные на- жущей силой экономики и основным факто- учные источники, исследования, посвященные ром роста производительности, особенно бла- проблемам теоретического обоснования инно- годаря активному использованию информаци- ваций в сфере услуг. В процессе выполнения ис- онных и компьютерных технологий, в резуль- следования использованы общенаучные методы тате чего радикально преобразуется матери- исследования, такие как сравнение, обобщение, альная база, модели и методы производства во анализ и синтез. всех отраслях экономики. Длительное время Результаты исследования. Проведенные ученые-экономисты не уделяли особого внима- аналитические исследования научной литерату- ния исследованию инноваций в сфере услуг, ис- ры показали существование определенных раз- следуя только инновации промышленных пред- личий между инновациями услуг и инновация- приятий. Инновации в сфере услуг рассматри- ми промышленности – первые представляют со- вались лишь как деятельность, дополняющую бой процессы, которые должны рассматривать- производственные процессы. Однако с разви- ся отдельно от вторых. То, что воспринимается

INTELLECTUS 2/2018 | 69 как «продукт» предприятием сферы услуг, может этой сфере. Профессор Манчестерского уни- рассматриваться в качестве «процесса» на про- верситета Б. Тэтэр [7] при сравнении иннова- мышленном предприятии. ций в сфере услуг и промышленности пришел Как правило, при исследовании инноваций к выводу, что предприятия сферы услуг в боль- в контексте промышленности, их связывают с шей степени концентрируют внимание на орга- НИОКР и количеством патентных заявок. Такой низационных инновациях, тогда как промыш- же подход к инновациям услуг все чаще подвер- ленные предпочитают инновации-продукты и гается критике, в основном со стороны западных инновации-процессы. К аналогичным выводам ученых, поскольку приводит к их необъектив- в своих исследованиях пришли ученые из Испа- ной оценке. Наибольший вклад в этом направ- нии [8] при сравнении технологических иннова- лении принадлежит таким ученым, как Е. Майлз ций с организационными и маркетинговыми ин- [1], Дж. Сундбо [2], Ф. Галлуа [3], которые в сво- новациями в сфере услуг и промышленности. их работах показали существование уникальной Также они отмечали, что промышленные пред- и важной инновационной деятельности в сфере приятия более склонны к технологическим ин- услуг, которая существенно отличается от инно- новациям (продуктовым и процессным), тогда вационной деятельности промышленных пред- как представители сферы услуг большее внима- приятий. ние концентрируют на организационных и мар- В исследовании Р. Кумбса и Е. Майлза [4] при- кетинговых инновациях. Исследования, прове- водятся три различных подхода к определению денные в Швеции [9], подтвердили эти результа- сущности инноваций в сфере услуг: ассимиля- ты. Норвежские ученые [10], исследуя взаимоза- ции, демаркации и синтеза. Подход ассимиляции висимость инноваций и финансовых показате- подчеркивает сходство между инновациями- лей, пришли к выводу, что инновации положи- процессами в промышленности с инновациями тельно влияют на финансовые результаты, как в INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC/ услуг. Подход демаркации признает различия промышленности, так и в сфере услуг. между инновациями в промышленности и сфе- Согласно исследованиям К. Ванса и А.Триго ре услуг, акцентируя внимание на организаци- [11] предприятия различных отраслей сфе-

INNOVATION AND TEHNOLOGY TRANSFER онной сущности последних. Согласно подходу ры услуг имеют разный уровень инновацион- синтеза игнорируются особенности инноваций ной активности. Так, наиболее инновационно- услуг, и они рассматриваются с точки зрения ин- активными, по мнению авторов, являются новаций промышленности. бизнес-услуги, в то время как транспортные К. Пэввит [5] отмечал, что большинство пред- предприятия имеют показатели ниже средних. приятий сферы услуг работает в отраслях с низ- При этом каждой отрасли сферы услуг присущ кой наукоемкостью и зависят от поставщиков собственный уровень наукоемкости и иногда инноваций, поскольку не имеют возможности она даже выше, чем в некоторых отраслях про- собственными силами заниматься исследовани- мышленности. ями и разработками. Данная теория была дора- Сфера услуг многогранна, поэтому нельзя ботана М. Миоззо и Л. Соэт [6]. Они в сфере услуг дать одно всеобъемлющее определение инно- выделяли отрасли, связанные с промышленно- вациям услуг. Различным видам деятельности в стью (транспорт, связь, торговля, финансовые сфере услуг присущи разные особенности, объ- услуги и т.д.), и считали, что в них заинтересова- емы, меры необъятности продуктов деятельно- ны поставщики новых технологий. Таким обра- сти и потоки знаний, а, следовательно, и различ- зом, предприятия этих отраслей принимают уча- ные инновационные процессы. Поэтому далее стие в создании инноваций, обслуживая про- сосредоточимся на инновациях транспортных мышленность. услуг, определение сущности которых собствен- Следует выделить ряд зарубежных ученых, но и было целью этого исследования. занимавшихся исследованием инноваций услуг Характеризуя транспортные услуги, следует в контексте инновационного развития, анали- подчеркнуть, что они имеют ряд особенностей зируя данные статистических исследований в и значительно отличаются от продукции дея-

70 | INTELLECTUS 2/2018 тельности других отраслей материального и не- учной (исследовательской), технической, орга- материального производства. В широком смыс- низационной, финансовой, маркетинговой (ком- ле деятельность транспорта направлена на пре- мерческой) деятельности, целью которых явля- одоление пространства для перемещения лю- ется внедрение новых или существенно улуч- дей и грузов. Продуктом производственной дея- шенных продуктов и процессов. Инновации в тельности транспортных предприятий являются транспортной отрасли призваны решить про- транспортные услуги, полезный эффект от кото- блему растущих потребностей транспортных рых создает их потребительскую стоимость. предприятий в условиях ограниченных ресур- Нематериальная форма транспортной про- сов (материальных, финансовых, производ- дукции сочетает в себе место, время, объе- ственных, человеческих и т.д.). мы производства и потребления транспортных Основными целями инновационной деятель- услуг. То есть, транспортные услуги потребляют- ности транспортных предприятий являются: по- ся во время производственного процесса. Не- вышение качества транспортных услуг; адапта- смотря на нематериальную форму транспорт- ция транспортных услуг к потребностям потре- ных услуг, они, как и любая другая продукция, бителей; снижение эксплуатационных расходов; характеризируются качественными характери- внедрение экологического транспорта; повы- стиками для удовлетворения потребностей по- шение эффективности деятельности; увеличе- требителей: своевременностью, доступностью, ние доли рынка; улучшение условий труда; улуч- удобством, безопасностью и т.п. шение имиджа предприятия; повышение гибко- Деятельность транспорта обусловлена по- сти предприятия; совершенствование системы явлением вторичного спроса. То есть спрос на управления предприятием. транспортные услуги зависит от спроса на про- Работ посвященных инновациям в сфере дукцию других отраслей, потребность в переме- транспортных услуг на сегодняшний день со- щении которой (или «к которой» в случае пас- всем мало. В 2008 году С. Вагнер [13] опублико- INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC/ сажирских перевозок) он удовлетворяет. Транс- вал результаты своего исследования, согласно портные услуги увеличивают конечную стои- которым за 40 лет только 6 работ было посвя- мость желаемого продукта для потребителя, щено инновациям в деятельности транспорта и INNOVATION AND TEHNOLOGY TRANSFER создавая так называемую добавленную стои- логистике. То есть можно сказать, что внимание мость. Каждая транспортная услуга носит инди- на этот вопрос обратили только в последнее де- видуальный характер – разнообразие подвиж- сятилетие. Находясь внутри цепочки поставок, ного состава определяет их качественную неод- транспортные предприятия сочетают промыш- нородность, а многогранность пожеланий кли- ленность и сферу услуг. Глобализация экономи- ентов приводит к значительным различиям в их ки и повышение конкурентного давления за- себестоимости и рентабельности. ставляют предпринимателей искать новые ме- По сути, осуществление перевозок сложно тоды снижения затрат и улучшения обслужива- отнести к высокотехнологическим задачам, од- ния потребителей, в том числе за счет логисти- нако процессы, которые поддерживают этот вид ки. Таким образом, логистика стала рассматри- деятельности, становятся все более упорядо- ваться как важный инструмент в конкурентной ченными, автоматизированными и интегриро- борьбе, что в свою очередь оживило конкурен- ванными. Инновации наполняют транспортную цию между транспортными предприятиями и их отрасль в виде взаимосвязанных систем снаб- стремление к инновациям, как основному фак- жения, систем отслеживания и трассировки гру- тору успеха. зов, радиочастотных идентификаторов, оптими- Одним из самых основательных исследований зации программного обеспечения и т.п. в этом направлении считаем труд турецких уче- Согласно терминологии Организации эконо- ных [14], в котором авторы с использованием ма- мического сотрудничества и развития (OECD) тематического моделирования и бинарных ре- [12] инновационная деятельность, в том числе грессионных моделей анализировали статисти- на транспортных предприятиях, состоит из на- ческие данные транспортно-экспедиционных и

INTELLECTUS 2/2018 | 71 логистических предприятий. Они доказали, что подразумеваем новые действия, направленные следующие факторы оказывают положительное на внедрение новых или улучшение уже суще- влияние на инновации: открытость внешних ис- ствующих процессов, приводящих к улучшению точников информации, эффективное использо- всех аспектов (экономических, финансовых, тех- вание собственных источников информации, нических, технологических и т.д.) деятельности расходы на НИОКР (в т.ч. внутренние), сотрудни- транспортных предприятий для максимального чество в развитии логистической сети, исполь- повышения экономических или социальных ре- зование финансовой поддержки, количество со- зультатов их функционирования. трудников и размер рынка. Согласно рекомендациям Руководства Осло На основе проведенного выше исследования, [13], при обследовании инновационной деятель- считаем возможным дать собственное опреде- ности различают технологические (продуктовые ление инноваций в сфере транспортных услуг. и процессные) и нетехнологические (маркетин- Под инновациями в сфере транспортных услуг говые и организационные) инновации (табл. 1).

Таблица 1 Виды инноваций в транспортной отрасли Виды инноваций Характеристика Примеры инноваций продуктовые принципиально новые или улучшенные Услуга «Точно в срок» («Just In Time»); процессы перевозок пассажиров или Услуга «Кросс-докинг» («Cross-docking»); перемещения грузов, которые могут Отслеживание грузов («Track & Trace»); обеспечить потребителю объективно Перехватывающие парковки («Park and ride»). новые преимущества или возможности процессные разработка и внедрение новых или Новые способы перезагрузки; значительно улучшенных методов в Новые решения в интермодальных перевозках; различных аспектах транспортных Системы автоматической идентификации: INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC/ услуг, которые приведут к улучшению штрих-коды, RFID-метки; их качества и эффективности, то есть к GPS-навигаторы; внедрению продуктовых инноваций Современные системы оплаты проезда с использованием электронных билетов,

INNOVATION AND TEHNOLOGY TRANSFER

технологические банковских карт, QR-кодов, NFC-чипов. организационные ориентированы на реализацию Соглашения о сотрудничестве, консорциумы, новых организационных процессов кластеры; и систем управления деятельностью Платформы электронного сотрудничества; предприятия Интеграция через провайдеров 4PL; Гибкие графики работы; Системы мотивации работников. маркетинговые связаны со сферой продаж и Продажа услуг через транспортные биржи; маркетингом транспортных услуг Электронные логистические каналы распределения; Программы лояльности для клиентов;

нетехнологические Ивент-маркетинг («Event-marketing»). Источник: собственная разработка По мнению автора, под продуктовыми ин- Процессными инновациями на транспорт- новациями транспортного предприятия следу- ном предприятии можно считать новые или зна- ет понимать принципиально новые или значи- чительно улучшенные процессы в различных тельно улучшенные процессы перевозок пас- аспектах деятельности предприятия, приводя- сажиров или перемещения грузов, которые мо- щие к улучшению качества и эффективности пе- гут обеспечить потребителю объективно но- ревозок, то есть к внедрению продуктовых ин- вые преимущества или возможности. Они могут новаций. Они могут быть связаны с изменения- быть связаны со значительными улучшениями ми в технике, оборудовании, программном обе- технических параметров и компонентов, предо- спечении, в технологиях перевозок, подвижном ставлять новые функциональные возможности. составе или быть комбинацией таких изменений.

72 | INTELLECTUS 2/2018 Организационные инновации на транс- области, становится возможным привести сле- портных предприятиях – это новые мето- дующие закономерности, присущие инноваци- ды в деловой практике предприятия, ори- ям в сфере транспортних услуг: ентированные на реализацию новых – транспортным предприятиям в связи со организационно-управленческих процессов: спецификой их деятельности в большей степени организация рабочих мест, распределение пол- присущи процессные и организационные номочий, логистика, управление человечески- инновации; ми ресурсами, изменения в организационной – большинство инноваций в сфере структуре или во внешних отношениях пред- транспортних услуг, как и в других сферах приятия. нематериального производства, не подлежит Маркетинговые инновации связаны со сфе- патентованию, что существенно сокращает их рой продаж и маркетингом транспортных услуг. жизненный цикл; Это новые методы планирования услуг, их про- – инновационное развитие транспортных движения и распространения, использование предприятий непосредственно зависит новых моделей ценообразования. от уровня инновационного развития С точки зрения инноваций в сфере транспорт- промышленности; ных услуг, особенно интересной для рассмотре- – наличие собственной базы знаний и ния является сфера деятельности логистических возможность доступа к внешним источникам предприятий. Находясь внутри цепочки поста- информации играет ключевую роль в вок, логистические предприятия, по сути, выпол- активизации инновационной деятельности няют роль связующего звена между промышлен- транспортных предприятий; ностью и сферой услуг. Предприятия сферы ло- – квалификация кадров является ключевым гистики имеют значительные инновационные фактором инновационной деятельности на

возможности. Однако это, в основном, крупные всех предприятиях сферы услуг, в том числе на INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC/ и международные организации, которые ищут транспортных; новые возможности и инновационные решения. – независимо от того относится предприятие Структура цепочки поставок требует, чтобы к промышленности или сфере услуг, НИОКР INNOVATION AND TEHNOLOGY TRANSFER все ее звенья действовали как единое целое, остаются ключевым фактором инновационной вместо того, чтобы внедрять поодиночке новые деятельности; технологии. Это также поддерживает интерак- – инновационная деятельность требует тивный характер логистических инноваций. Ин- от предприятий больших затрат ресурсов и новации в логистике состоят как из внедренных поэтому большие предприятия имеют больше инноваций промышленности, так и из собствен- шансов в этой сфере; ных инноваций-процессов. Более того, тот факт, – состояние и размер рынка транспортных что производственный сектор имеет дело с ло- услуг имеет значение для осуществления гистической деятельностью, делает инновации инноваций; в логистической сфере значительным фактором – для осуществления инноваций транспорт- конкурентоспособности промышленных пред- ными предприятиями необходимо тесное сотру- приятий. дничество в инновационной сфере. Развитие инноваций в логистической сфе- ЛИТЕРАТУРА ре происходит параллельно с развитием инно- 1. MILES, I. (2001), Services innovation: A reconﬁ - ваций в промышленности. Поэтому создание guration of innovation studies (PREST Discussion Pa- узлов общей ценности внутри цепочек поставок per 01 – 05), University of Manchester, Manchester, может создать синергетический эффект для раз- UK. вития инновационной деятельности. 2. SUNDBO, J. (1997), «Management of innovation Выводы. На основе исследованных работ in services», The Service Industries Journal, vol. 17, западных ученых, посвященных инновациям в no. 3, pp. 432-455. сфере услуг и с учетом специфики исследуемой

INTELLECTUS 2/2018 | 73 3. GALLOUJ, F., (1998), «Innovating in reverse: РЕФЕРАТ services and the reverse product cycle», European Journal of Innovation Management, vol. 1, no. 3, Характеристика инноваций в транспорт- pp. 123-38. ной отрасли. В статье рассмотрены современные 4. COOMBS, R. and MILES, I., (2000), «Innovati- теоретические представления о сущности и on, measurement and services: the new problema- роли инноваций в сфере услуг. Проведено ана- tique», Innovation Systems the Service Econom, литическое исследование научной литературы Springer, Boston, MA, pp.85-103. с целью поиска различий между инновациями 5. PAVITT, K. (1984), «Sectoral patterns of technical услуг и инновациями промышленности. Опреде- change: towards a taxonomy and a theory», Research лена экономическая сущность инноваций для policy, vol. 13, no. 6, pp. 343-373. предприятий сферы транспортных услуг с уче- 6. MIOZZO, M. and SOETE, L., (2001). «Internati- том специфики их деятельности. onalization of services: a technological perspective», Ключевые слова: услуги, транспортные Technological Forecasting and Social Change, vol. услуги, инновации, инновации услуг, классифика- 67, no. 2-3, pp. 159-185. ция инноваций, транспортное предприятие. 7. TETHER, B.S. (2005), «Do services innovate (di- ferently)? Insights from the European Innobarometer REZUMAT Surrvey», Industry and Innovation, vol. 12, no. 2, pp. Caracteristicile inovaţiilor din industria trans- 153-184. porturilor. În articol sunt abordate conceptele te- 8. CASTRO, L. M., MONTORO-SANCHEZ, A., & oretice moderne privind esenţa și rolul inovaţiilor ORTIZ-DE-URBINA-CRIADO, M. (2011), «Innovati- din sectorul serviciilor. Este realizat un studiu ana- on in service industries: Current and future trends», litic al literaturii știinţiﬁ ce pentru a găsi diferenţele The Service Industries Journal, vol. 31, no. 1, pp. dintre inovaţiile din sectorul serviciilor și inovaţiile 7-20. din industrie. Este determinată esenţa economică 9. ARVANITIS, S. (2008), «Explaining innovative a inovaţiilor pentru întreprinderile din sectorul ser- activity in service industries: Micro data evidence for viciilor de transport, ţinând cont de speciﬁ citatea Switzerland», Economics of Innovation and New Te- activităţilor acestora. chnology, vol. 17, no. 3, pp. 209-225.

INTELLECTUAL PROPERTY AND HUMAN FACTOR Cuvinte-cheie: servicii, servicii de transport, 10. AAS, T. H., and PEDERSEN, P.E. (2010), «The inovaţii, servicii de inovare, clasifi carea inovaţiilor, în- impact of service innovation on fi rm-level fi nancial

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ ŞI FACTORUL UMAN treprindere de transport. performance», The Service Industries Journal, vol. 31, no. 1, pp. 1-20. ABSTRACT 11. VENCE, X. and TRIGO, A. (2009), «Diversity of innovation patterns in services», Service Industries Characteristic of Innovations in the Transport Journal, vol. 29, no. 12, pp. 1635-1657. Sector. The article deals with modern theoretical 12. OECD (2015), Frascati Manual 2015: Guidelines representations about the essence and the role for Collecting and Reporting Data on Research and Expe- of innovations in the services sector. An analytical rimental Development, OECD Publishing, Paris, France. study of the scientifi c literature has been carried out 13.WAGNER, S.M. (2008), «Innovation manage- to fi nd the diff erences between service innovations ment in the German transportation industry», Jour- and industry innovations. The economic essence nal of Business Logistics, vol. 29, no. 2, pp. 215-231. of innovations for the enterprises of the transport 14. BURMAOGLU, S., KAZANCOGLU, Y., SESEN, services sphere taking into account the specifi city H. (2015) «Determinants of logistics sector innova- of their activity is determined. tion: creating common value nodes in supply cha- Key words: services, transport services, innova- in», EUL Journal of Social Sciences, vol. 6, no. 2, tions, service innovations, classifi cation of innovations, pp. 37-58. transport enterprise.

74 | INTELLECTUS 2/2018 CZU 001.895 P

DR. HAB. ÎN AGR. ALEXANDRU RUSU, DR. ÎN AGR., CONF. CERC. TAMARA LEAH, | CERCETĂTOR ȘTIINŢIFIC PRINCIPAL | DIRECTOR ADJUNCT PENTRU ȘTIINŢĂ

INSTITUTUL DE PEDOLOGIE, AGROCHIMIE ŞI PROTECŢIE A SOLULUI „NICOLAE DIMO”

E ŞTIE CĂ STATISTICILE PRIVIND BREVETELE DE INVENŢIE de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectu- SCONSTITUIE INDICATORUL DE BAZĂ AL POTENŢIALULUI DE ale (OMPI) [Ratingul ţărilor lumii…, 2017]. Con- INOVARE ȘI UNUL DINTRE INDICATORII-CHEIE DE DEZVOLTARE TEH- form estimărilor acestei organizaţii, Republica NOLOGICĂ A ŢĂRILOR. Moldova ocupă, după gradul dezvoltării inte-

lectuale, o poziţie foarte modestă printre ţările INTELLECTUAL PROPERTY AND HUMAN FACTOR Datele statistice privind activitatea de breve- lumii (tab. 1).

tare în ţările și teritoriile lumii sunt emise anual PROPRIETATEA INTELECTUALĂ ŞI FACTORUL UMAN Tabelul 1 Dezvoltarea intelectuală comparativă a diferitelor ţări ale lumii în anul 2012 Numărul de publicaţii în Venitul naţional Investiţii în Numărul de cereri de brevet Populaţie, reviste recenzate Ţara brut per locui- cercetare, % persoane la 10 000 la 1 mil. tor, $/an din PIB total total locuitori locuitori China 1 343 239 923 8 260 1,70 415.829 3,10 89 894.4 67 SUA 313 847 465 56 180 2,90 247.750 7,89 212 94.2 677 Feder. Rusă 138 082 178 9 720 1,16 26.495 1,92 14 150.9 102 Japonia 127 368 088 38 000 3,36 287.580 22,58 47 105.7 370 Germania 81 305 856 43 660 2,82 46.986 5,78 46 258.8 569 Franţa 65 630 692 38 950 2,25 14.655 2,23 31 685.5 483 Regatul Unit 63 047 162 42 390 1,76 15.343 2,43 46 035.4 730 Coreea Sud 48 860 500 27 600 3,74 138.034 28,25 25 592.7 524 Ucraina 44 854 065 2 310 0,86 2.649 0,59 1 726.9 39 România 21 848 504 9 470 0,47 1.424 0,65 1 625.9 74

INTELLECTUS 2/2018 | 75 Numărul de publicaţii în Venitul naţional Investiţii în Numărul de cereri de brevet Populaţie, reviste recenzate Ţara brut per locui- cercetare, % persoane la 10 000 la 1 mil. tor, $/an din PIB total total locuitori locuitori Belarus 9 542 883 5 600 0,64 1.725 1,81 341.6 36

Azerbaidjan 9 493 600 4 760 0.25 193 0,20 148.7 16

Kârgâzstan 5 496 737 1 100 0.16 134 0,24 17.0 3

Georgia 4 570 934 3 810 0,21 138 0,30 117.6 26

Moldova 3 656 843 2 120 0,53 97 0,27 76.2 21

Letonia 1 970 530 14 770 0,80 93 0,26 203.5 58

Lituania 3 525 761 14 630 0.60 173 0,49 457.4 130

Armenia 2 970 495 3 760 0.27 121 0,41 184.6 62

Estonia 1 274 709 17 750 1,62 62 0,49 514.2 403 Sursa: Calcule efectuate în baza datelor Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale După cum se vede din datele prezentate, cele După cum o dovedesc analizele prezentate, nive- mai multe cereri de brevet de la rezidenţii locali la lul intelectual de dezvoltare a ţărilor este determi- 10 000 de locuitori au fost înaintate în Coreea de nat în primul rând de volumul ﬁ nanţării cercetărilor. Sud (28,25 cereri) şi Japonia (22,58 cereri). Ca să Pentru a descrie cantitativ variabilitatea numărului aducem expunerea în sfera economică, menţio- de cereri de brevet în funcţie de volumul ﬁ nanţării năm că în ultimele decenii produsele acestor ţări, cercetărilor, a fost creată ecuaţia de regresie (Y). În precum şi înalta lor calitate sunt cunoscute de orice urma calculelor indicatorilor luaţi în analiză prin locuitor al planetei. programul Excel, ecuaţia de regresie a căpătat ur- Numărul cererilor de brevet nu depinde nicide- mătoarea formă:

INTELLECTUAL PROPERTY AND HUMAN FACTOR cum de venitul acestor ţări. Nu există nicio corela- Y = 5,07*X – 2,44, unde: ţie între aceşti indicatori. Ca indice al potenţialului Y – numărul cererilor de brevet estimat; intelectual al ţărilor, numărul cererilor de brevet X – investiţii în cercetare, % din PIB; PROPRIETATEA INTELECTUALĂ ŞI FACTORUL UMAN corelează foarte strâns, linear şi pozitiv cu volumul 5,07 – multiplicator care arată cu cât se modifi că investiţiilor din sfera cercetării. Coefi cientul de co- Y atunci când X creşte / scade cu o unitate; relaţie (r) dintre investiţiile în cercetare şi numărul 2,44 – valoarea lui Y pentru cazul când X = 0. cererilor de brevet la unitatea de populaţie este r = În baza datelor statistice privind Republica Mol- 0,83, iar coefi cientul de determinare este r² = 0,83² dova, vom încerca să rezolvăm două probleme cu = 0,69 – mărime ce arată că la 69% variabilitatea ajutorul ecuaţiei constituite. numărului de cereri de brevet depinde de volumul Prima – în scopul determinării procentului de investiţiilor în cercetare din ţările respective. S-ar abatere a rezultatelor calculate după formulă faţă putea afi rma, în acest context, că în 69% din cazuri de cele real existente. După înlocuirea în formulă există o variantă comună între variabilele analizate, a indicatorului X cu valoarea investiţiei reale în do- iar în celelalte 31% din cazuri numărul cererilor de meniul cercetării din Republica Moldova, numărul brevet se explică prin alte motive. De asemenea, se cererilor de brevet poate constitui: Y = 5,07*0,53 – caracterizează ca fi ind puternică, însă în măsură mai 2,44 = 0,25 cereri / 10 000 locuitori. În realitate, în anul mică, asocierea între fi nanţarea cercetării în diferite 2012 au fost înaintate de către rezidenţii locali din ţări şi numărul publicaţiilor în reviste recenzate la Republica Moldova 0,27 cereri / 10 000 locuitori. unitatea de populaţie. Coefi cientul de corelaţie în- Diferenţa dintre numărul real al cererilor înaintate tre aceste valori constituie r = 0,76, iar cel de deter- şi cel calculat este de 0,02 (0,27–0,25), valoare ce minare r² = 0,58. constituie o abatere de 7,4% de la numărul real de

76 | INTELLECTUS 2/2018 cereri înaintate pe unitatea de populaţie (0,27 cereri decât implementarea tehnologiilor avansate, de- / 10 000 locuitori). Mărimea acestei abateri (erori) oarece capitalul uman este instrumentul cu care se este una acceptabilă pentru calculele statistice şi, elaborează aceste tehnologii, contribuind astfel la prin urmare, formula creată descrie sufi cient de formarea unei noi economii, respectiv „economia precis starea evoluţiei intelectuale a diferitelor ţări. inovaţională”. Al doilea exemplu este consacrat domeniului de Modifi carea rolului capitalului uman, transfor- folosire a ecuaţiei de regresie în domeniile progno- marea lui din element al costului în principalul zării, planifi cării şi comparării dezvoltării intelectua- factor productiv şi social al dezvoltării, a condus la le a popoarelor şi regiunilor. Dacă investiţiile în cer- necesitatea formării unei noi paradigme a dezvoltă- cetare s-ar majora cu 0,01% din Produsul Intern Brut rii. În conformitate cu noua paradigmă a dezvoltării (PIB) al Republicii Moldova, atunci numărul cererilor comunităţii mondiale, capitalul uman deţine un loc de brevet ar creşte la circa 0,30 cereri / 10 000 locu- primordial în avuţia naţională. Actualmente, în ţări- itori (5,07*0,54 – 2,44). Iar în total pe ţară, numărul le dezvoltate ale lumii circa 80% din creşterea PIB- cererilor de brevet s-ar majora cu 12 cereri, faţă de ului este asigurată de inovaţii. Numărul lucrătorilor anul de referinţă, de la 97 la 109 cereri de brevet pe din sfera inovaţională în SUA şi UE s-a dublat în ulti- an (0,30*3 656 843 /10 000). mii 15 ani, iar în Asia de Sud-Est a crescut aproxima- În baza ecuaţiei create, se poate planifi ca, de ase- tiv de 4 ori. Generarea ideilor noi, implementarea menea, şi nivelul de creştere intelectuală a naţiunii. acestora în tehnologii şi inovaţii determină calitatea De exemplu, ce procent din produsul intern brut al dezvoltării social-economice şi nivelul de trai. Este Republicii Moldova ar trebui de investit în cercetare evident că dezvoltarea economiei inovaţionale de- pentru a avansa, după indicele creşterii intelectuale vine imposibilă fără dezvoltarea accelerată a sferei a ţării, până la nivelul Estoniei din anul 2012? Pen- social-economice şi a investiţiilor în factorul uman, tru a răspunde la această întrebare, îl extragem pe X în fi nanţarea educaţiei şi cercetării. din formula stabilită: X = (Y + 2,44) / 5,07. Îl înlocuim După cum rezultă din analiza efectuată, rolul pe Y cu numărul cererilor de brevet ale rezidenţilor hotărâtor în intensifi carea procesului de cercetare- estonieni din anul respectiv, iar rezultatul ecuaţiei dezvoltare îi revine factorului material – fi nanţării. va fi răspunsul la întrebarea pusă mai sus: X = (0,49 Însă o cotă de circa 30 la sută din inovaţiile realiza- + 2,44) / 5,07 = 0,58 % din PIB-ul Republicii Moldova. te se datorează stimulărilor de ordin moral. Fiecare

Anterior am menţionat că coeﬁ cientul de deter- dintre persoanele angajate, inclusiv inovatorii, îşi INTELLECTUAL PROPERTY AND HUMAN FACTOR minare dintre numărul cererilor de brevet şi pro- intensiﬁ că activitatea dacă sunt apreciaţi de colegi

centul din produsul intern brut destinat cercetării şi încurajaţi de şefi i lor. În acest sens, credem că cri- PROPRIETATEA INTELECTUALĂ ŞI FACTORUL UMAN constituie în medie 0,69. Deci, în 69% din cazuri teriile adoptate spre aplicare pentru evaluarea acti- dezvoltarea intelectuală a ţărilor depinde de in- vităţii de cercetare ştiinţifi că trebuie periodic deta- vestiţiile fi nanciare în ştiinţă. Însă în 31% din cazuri liate şi completate cu noi indicatori, care ar descrie evoluţia cercetării este condiţionată, presupunem, pe cât e posibil mai complet varietatea activităţilor de factorul uman. Omul este partea cea mai fl exibi- cercetătorilor [Hotărârea CSŞDT nr. 28 din 23.02.12]. lă, mai adaptabilă şi mai valoroasă din sistemul unei Pentru a fi generate idei creatoare, este necesar ca organizaţii, dar şi cea mai vulnerabilă la infl uenţele directorii institutelor de cercetare să utilizeze teh- ce-i pot afecta performanţele. Potrivit afi rmaţiilor nici stimulatoare ale creativităţii, iar ideile inova- unor cercetători occidentali, capitalul uman este toare să fi e acceptate pentru a încuraja în mod real factorul determinant al dinamismului acestor soci- activitatea inovatoare, creativă. Astfel, institutul de etăţi [Manolescu, 2003]. cercetare ar avea realmente o reputaţie de instituţie Formarea economiei inovaţionale, în care rolul inovatoare. primordial îl are factorul specifi c „cunoştinţele”, îi Succesul în activitatea de cercetare este încunu-

determină pe cercetători să actualizeze conceptul nat de implementarea rezultatului ﬁ nal al oricărei de capital uman [Stoican, 2010]. Funcţionarea şi cercetări în producţie. Când se accede la această dezvoltarea capitalului uman, utilizarea potenţi- realizare, din punct de vedere moral, savantul se alului intelectual nu devin mai puţin importante simte cu adevărat satisfăcut de munca sa şi împlinit

INTELLECTUS 2/2018 | 77 cu desăvârşire. Însă, pentru testarea rezultatelor ex- a crea o piaţă nouă și diferită, a avea o nouă vizi- perimentale în condiţii de producţie şi diseminarea une asupra a ceva, înţelegând tot mai bine proce- acestor rezultate, este nevoie de susţinere morală sul vieţii, a evolua într-un sens pozitiv și a câștiga, și, mai ales, fi nanciară (cheltuieli pentru materiale, a lua hotărâri potrivite – toate acestea presupun servicii, deplasări) din partea conducătorilor. Or, anumite trăsături de comportament și de persona- în condiţiile actuale activităţile de implementare, litate fundamentate în concept și teorie. Un sistem practic, nu se fi nanţează. inovativ se referă la toate activităţile omenești. Ino- Prin investiţii şi prin politicile adoptate, societa- vatorii văd schimbarea ca pe ceva sănătos. Ei caută tea ar trebui să tindă spre transformarea cercetăto- schimbarea, o folosesc pentru a obţine rezultate. Ei rului în factor de producere a noilor cunoştinţe. Iar transferă posibilităţile din zonele cu productivitate investiţiile în aceste active nemateriale sunt condi- și randamente crescute în zone cu productivitate și ţionate de apariţia şi dezvoltarea formelor noi de randamente scăzute, știind că există riscuri ce pot fi interacţiune dintre producţie şi ştiinţă, având un rol reduse prin aplicarea corectă a unor legi binecunos- determinant în economia inovaţională. Experienţa cute, folosind o metodologie adecvată. Căutarea mondială demonstrează că dezvoltarea societăţii organizată și cu un scop bine defi nit, abordarea sis- inovaţionale este direct legată de conceptul de ca- temică, administrarea corectă în scopuri bine deter- pital uman – prin dezvoltarea sectoarelor unde are minate pot face din inovaţie o sursă de succes. Astfel loc acumularea capitalului uman şi, în primul rând, apar provocări noi pentru sistemul de învăţământ în sfera învăţământului şi ştiinţei. Cercetarea, dez- și pregătire pentru toţi membrii societăţii. Dezvol- voltarea şi inovarea au o importanţă decisivă pen- tarea teoriei și practicii educaţionale poate oferi tru înţelegerea mecanismelor generale ale proce- soluţii actuale viabile pentru o adevărată industrie sului inovaţional, acesta reprezentând la momentul a pregătirii continue. actual una dintre cele mai importante probleme în Concluzii dezvoltarea competitivităţii şi avantajului competi- Numărul cererilor de brevet, ca indicator al po- tiv ale unei economii. tenţialului intelectual al ţărilor, corelează foarte În opinia vestitului economist şi fi lozof Smith strâns, linear şi pozitiv cu cantitatea de investiţii în [1962], individul apare ca „un om, pentru a cărui in- cercetare. Coefi cientul de corelaţie (r) dintre inves- struire s-a cheltuit multă muncă şi timp, care trebuie tiţiile în cercetare şi numărul cererilor de brevet la

INTELLECTUAL PROPERTY AND HUMAN FACTOR să dovedească un nivel superior de califi care şi dexte- unitatea de populaţie este r = 0,83. În 69% din ca- ritate, fi ind astfel comparat cu orice maşină scumpă, zuri numărul cererilor de brevet depinde de volu- PROPRIETATEA INTELECTUALĂ ŞI FACTORUL UMAN dar performantă”. Cheltuielile pentru educaţia unei mul fi nanţării cercetărilor, iar în 31% din cazuri nu- persoane reprezintă „esenţa investiţiei în capacitatea mărul cererilor de brevet se explică prin alte cauze. de a câştiga în viitor, ele trebuind să se recupereze în Legătura dintre numărul cererilor de brevet (Y) şi perioada vieţii active a omului”. Smith a folosit aceas- volumul de fi nanţare a cercetărilor (X) se descrie cu tă perspectivă privind egalitatea de şanse pentru a precizie satisfăcătoare prin ecuaţia Y = 5,07*X – 2,44. explica de ce ratele salariale diferă. În opinia sa, aces- Prin modelarea volumului de fi nanţare a cercetări- te rate ar fi mai mari pentru operaţii care au fost mai lor se poate planifi ca numărul aproximativ al cereri- greu de învăţat, deoarece oamenii nu ar fi dispuşi să lor de brevet ce vor fi înaintate, folosindu-se ecuaţia le înveţe dacă acestea nu ar fi fost compensate de X = (Y + 2,44) / 5,07. un salariu mai mare. În acest context fi lozoful Smith REFERINŢE constată că: a) odată cu diviziunea şi specializarea 1. Hotărârea CSŞDT nr. 28 din 23.02.12 cu muncii, creşte, în mare măsură, îndemânarea indivi- privire la evaluarea performanţei activităţilor zilor; b) nu individul, ci capacităţile sale reprezintă un de cercetare-dezvoltare. [accesat: 21.10.2016]. element decisiv al bogăţiei naţiunii; c) investiţiile în Disponibil: . surse viitoare de venit. 2. IONESCU, T. Istoria gândirii economice univer- A crea ceva nou, a face ceva diferit, a schimba sale si româneşti, Editura Sarmis, Cluj-Napoca, 1999, sau transforma valori, a sistematiza standardizând, p. 47-76.

78 | INTELLECTUS 2/2018 3. MANOLESCU, A. Managementul resurselor ABSTRACT umane. Ediţia a IV-a, Bucureşti: Editura Economica, 2003, p. 25-40. ISBN 973-590-909-X. Innovation Potential and Stimulation of the 4. Ratingul ţărilor lumii după numărul cererilor Work of Innovators. The number of patent appli- de patente, nivelul activităţii de cercetare şi inves- cations as an indicator of countries’ intellectual po- tiţiile în cercetare-dezvoltare. [accesat: 01.11.2017]. tential, which correlates very closely, linearly and Disponibil: <[ http://www.wipo.int/> was analyzed. The deviation percentage of the cal- 5. SMITH, A. Avuţia naţiunilor. Cercetare asupra na- culated results compared to the real ones existing turii si cauzelor ei. Volumul I. Bucureşti: Editura Acade- in the Republic of Moldova, which is - 7,4% was de- miei, 1962, pag. 13-28. [accesat: 21.10.2017]. Disponi- termined. If the investment in research would incre- bil: patent applications would increase to around 0.30 6. STOICAN, Mirela. Formarea Sistemului Na- applications/10,000 inhabitants. ţional de Inovare. Experienţa Uniunii Europene şi Key words: patent applications, amount of ﬁ nan- perspectivele României. În: Revista ”Economica” nr. cing, investments, inventors. 3(73), Chişinău, 2010, p. 124-129. ISSN 1810-9136. РЕФЕРАТ

REZUMAT Инновационный потенциал и стимулиро- Potenţialul de inovare și stimularea muncii вание труда новаторов. Проведён анализ ко- inovatorilor. S-a analizat numărul cererilor de bre- личества патентных заявок как показатель ин- vet, ca indicator al potenţialului intelectual al ţări- теллектуального потенциала стран, который lor, care corelează foarte strâns, linear şi pozitiv cu очень тесно, линейно и позитивно коррелирует volumul investiţiilor în cercetare. A fost determinat с объемом инвестиций в исследования. Опреде- procentul de abatere a rezultatelor calculate faţă лен процент отклонений расчетных результатов de cele real existente în Republica Moldova, care от реальных в Республике Молдова, который со- constituie 7,4%. Dacă investiţiile în cercetare s-ar ставляет 7,4%. Если инвестиции в исследования увеличились бы на 0,01% от ВВП Молдовы, то majora cu 0,01% din PIB-ul Republicii Moldova, nu- INTELLECTUAL PROPERTY AND HUMAN FACTOR mărul cererilor de brevet ar creşte la circa 0,30 cereri число патентных заявок увеличилось бы до 0,30 заявок/10000 жителей.

/ 10 000 locuitori. PROPRIETATEA INTELECTUALĂ ŞI FACTORUL UMAN Cuvinte-cheie: cereri de brevet, volum de ﬁ nan- Ключевые слова: патентные заявки, объем ţare, investiţii, inventatori. финансирования, инвестиции, изобретатели.

INTELLECTUS 2/2018 | 79 CZU 351.74:061.1 A

MASTERAND ÎN DREPT GHEORGHE GRAUR, | ASISTENT UNIVERSITAR, INSPECTOR, CATEDRA DREPT POLIŢIENESC, ACADEMIA „ȘTEFAN CEL MARE” A MAI AL REPUBLICII MOLDOVA

INTERNATIONAL PRACTICE

PRACTICA INTERNAŢIONALĂ/ EL MAI IMPORTANT DOCUMENT CU VALOARE ABSOLUTĂ În ultimii ani, în organizaţiile internaţionale care au CUNIVERSALĂ ÎN MATERIA DREPTURILOR OMULUI DIN CARE preocupări pe linia drepturilor omului a fost abordată DERIVĂ TOT NOMENCLATORUL JURIDIC PRIVIND COOPERAREA în mod repetat problema activităţii poliţiei. Congre- POLIŢIENEASCĂ ESTE DECLARAŢIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR sele cincinale privind prevenirea și combaterea crimei OMULUI (DUDO), UNUL DINTRE INSTRUMENTELE PRIMORDIALE și delicvenţei internaţionale, organizate sub auspi- CARE GARANTEAZĂ DREPTURILE ȘI LIBERTĂŢILE OMULUI ȘI OCU- ciile Naţiunilor Unite, au dezbătut și ele aspectul de PĂ UN LOC ADECVAT ALĂTURI DE MAREA CARTĂ A LIBERTĂŢII, fond privind conduita preventivă a poliţiei. Desigur, în DECLARAŢIA FRANCEZĂ A DREPTURILOR OMULUI ȘI CETĂŢEANULUI, privinţa rolului poliţiei au fost și sunt încă păreri des- DECLARAŢIA AMERICANĂ DE INDEPENDENŢĂ ETC. tul de controversate, dar s-a ajuns unanim la ideea că acest organ este foarte necesar pentru societate, in- Toate documentele internaţionale, atât cele în- diferent de sistemul politic și forma de guvernământ cheiate în cadrul ONU, cât și cele la nivel regional, și că plasarea lui pe o anumită conduită contribuie atestă că recunoașterea drepturilor omului are un substanţial la stabilitate și echilibru în societate4. caracter de universalitate și că protecţia lor juridică Cât privește continentul european, nici organis- se impune oricărui stat, oricărei comunităţi, cu va- mele internaţionale europene n-au rămas în urmă cu loare de obligativitate ,,erga omnes”1. adoptarea unor măsuri în acest sens. Astfel, Aduna- Potrivit specialiștilor, „Declaraţia, încorporată în preambulul constituţiilor multor state și reluată rea Parlamentară a Consiliului Europei a elaborat, în de alte documente ale Adunării Generale, a contri- 1979, Declaraţia cu privire la poliţie, prevederile căreia buit la formarea unor reguli cutumiare bazate pe conţin aceleași preocupări asupra rolului poliţiștilor ca conţinutul declaraţiei”2. garanţi și protectori ai drepturilor omului. Întru conﬁ r- Pe parcurs, după Declaraţia Universală a Drep- marea celor expuse mai sus, sunt dispoziţiile puncte- 5 turilor Omului, Adunarea Generală a ONU a adoptat lor 1, 2 și 4 ale Preambulului sus-citatei Declaraţii .

peste 60 de convenţii, pacte și alte documente pri- 4 3 BĂLAN, Oleg, URÂTU, Ștefan. Poliţia și societatea civilă, Aca- vind drepturile omului . demia ,,Ștefan cel Mare” a MAI al R. Moldova, Catedra Drept 1 VIDA, Ioan. Drepturile Omului în Reglementări Internaţionale, Public, Comitetul Helsinki pentru Apărarea Drepturilor Omu- București, Editura LUMINA LEX, 1999, p. 26. lui în Moldova, Chișinău, Colograf-Com, 2001. p. 110. 5 2 POTÎNGĂ, Alexei, COSTACHI, Gheorghe. Asigurarea drep- BÎRGĂU, Mihail, GLADCHI, Gheorghe, STAMATIN, Ștefan, turilor omului în lume, Chișinău, Editura Epigraf, 2003, p. 45. CUȘNIR, Valeriu ș.a. Poliţia și securitatea publică, Chișinău, Centrul editorial al Academiei ,,Ștefan cel Mare” a MAI al R. 3 Ibidem p. 46. Moldova, 2003, p. 38.

80 | INTELLECTUS 2/2018 Cooperarea poliţienească internaţională presu- acţiunile în favoarea prevenirii şi eliminării tuturor pune mai multe activităţi, precum: studii internaţi- formelor de tortură şi de maltratare în Uniunea onale de identiﬁ care corectă a ameninţărilor; coor- Europeană şi în întreaga lume. Promovarea şi pro- donarea acţiunilor instituţiilor implicate; creşterea tecţia acestui drept reprezintă o prioritate a politicii schimbului de informaţii; armonizarea legislaţiei Uniunii Europene privind drepturile omului. Luând penale şi procedurale a statelor; asistenţa juridică în considerare vectorul proeuropean al Republicii internaţională în materie penală; derularea şi exe- Moldova, respectarea și implementarea valorilor cutarea unor acte procedurale solicitate prin comi- supreme promovate de UE se constituie într-o sar- sii rogatorii; schimbul de date şi informaţii operative cină primordială pentru ţara noastră. şi cooperarea directă între poliţiile diferitelor state6. Globalizarea deschide posibilităţi enorme pen- Cooperarea poliţienească internaţională este tru dezvoltarea societăţii umane și schimbarea or- opera coordonată a poliţiștilor din mai multe ţări ce dinii mondiale, dar acest proces creează și un șir de acţionează în același timp ca furnizori și ca solicitanţi ai probleme care pot afecta soarta civilizaţiei umane. informaţiilor și serviciilor necesare prevenirii și comba- ,,Pentru a evita această extremă, umanitatea va tre- terii criminalităţii internaţionale. La realizarea scopu- bui să dezvolte și să promoveze normele dreptului rilor și sarcinilor prevenirii și combaterii criminalităţii internaţional în relaţiile dintre state, norme care, internaţionale o contribuţie deosebită este adusă de prin esenţa lor, au menirea să asigure supremaţia

181 de ţări care formează O.I.P.C. – INTERPOL. legii în relaţiile internaţionale și naţionale ale state- INTERNATIONAL PRACTICE

Organizaţia Internaţională a Poliţiei Criminale – lor și să consolideze un cadru instituţional efi cient PRACTICA INTERNAŢIONALĂ/ INTERPOL este un mecanism intermediar de co- de construcţie a păcii mondiale și de soluţionare a laborare practică a serviciilor poliţiei criminale ale tuturor diferendelor”9. diferitor state în activitatea lor de preîntâmpinare și Materiale și metode. În procesul studiului dat descoperire a infracţiunilor, de cooperare și coordo- au fost utilizate următoarele metode de cercetare nare a acţiunilor comune de urmărire, depistare și știinţifi că: analiza istorică, analiza sistemică, analiza reţinere a infractorilor internaţionali. INTERPOL acti- logică, analiza comparativă, sinteza și clasifi carea. vează ca un centru mondial unic în elaborarea stra- Materialele utilizate sunt: actele legislative și tegiei și tacticii comune în combaterea criminalităţii normative internaţionale și naţionale în domeniu, cu caracter internaţional7. doctrina și alte materiale relevante. Pe măsură ce programele de educaţie Rezultate obţinute și discuţii. În literatura de spe- transnaţională continuă să prolifereze, se remarcă și cialitate doctrinarii autohtoni au reiterat ideile enunţate o amplifi care a competenţei interculturale, concept de tratatele internaţionale pentru îmbunătăţirea no- modern care vizează o adaptare corespunzătoare menclatorului/cadrului juridic privind cooperarea poli- a curriculumului și a resurselor umane implicate ţienească internaţională și europeană. în astfel de programe educaţionale. Senzitivitatea Cooperarea poate presupune, pe lângă schimbul culturală a fost identifi cată ca un predicator esenţial de informaţii, toate celelalte atribuţii ale Europol, în al succesului atunci când se învaţă și se acţionează special schimbul de cunoştinţe de specialitate, ra- 8 într-un mediu intercultural . poarte privind situaţii generale, informaţii privind Menţionăm că toate statele membre ale Uni- procedurile de investigare, informaţii privind meto- unii Europene susţin cu fermitate politica privind dele de prevenire a criminalităţii, participarea la acti- vităţi de pregătire, precum şi oferirea de consultanţă 6 POPESCU, Agata-Mihaela. Importanţa cooperării poliţienești şi sprijin în investigaţiile criminale individuale10. internaţionale, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, București. Vol. 3. Issue 2/2014. De fapt, activitatea poliţienească și interacţiunea sa cu societatea civilă a fost mereu la limitele echilibru- 7 GÂRLEA, Radomir, DOGOTARI, Ian, CLEFOS, Alic. Interpol: istorie și actualitate, Chișinău, Centrul editorial al Academiei lui, respectiv ea devine un subiect în vogă atât pentru ,,Ștefan cel Mare” a MAI al R. Moldova, 2003, p. 20. 9 8 BARBĂNEAGRĂ, Alexei. Infracţiunile contra păcii și securităţii PÂRLOG, Cornelia, CONSTANTIN, Daniela Luminiţa. Dezvol- omenirii, Chișinău, Tipografi a ,,Sirius”, 2005, p. 3-5. tarea regională și integrarea europeană, Lucrările celui de-al Doilea Simpozion Naţional al Asociaţiei Române de Știinţă 10 IACOB, Adrian. Cooperarea poliţienească între state, Editu- și Regionale, Editura OSCAR PRINT, București, 2003, p. 266. ra Tritonic, Bucureşti, 2007, pag. 336.

INTELLECTUS 2/2018 | 81 statele dezvoltate, cât și pentru cele în curs de dezvol- Astfel, conform art.2 al Legii nr.320 din tare printre care se numără și Republica Moldova. 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul Relaţia dintre poliţie și public este un element- poliţistului, ,,Poliţia este o instituţie publică speciali- cheie într-o democraţie. În acest tip de societate, zată a statului, în subordinea Ministerului Afacerilor poliţia este responsabilă nu doar în faţa statului, dar Interne, care are misiunea de a apăra drepturile şi li- și faţă de populaţie, iar efi cacitatea sa depinde, în bertăţile fundamentale ale persoanei prin activităţi mare măsură, de susţinerea celei din urmă. În acest de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securi- sens, funcţia socială și calitatea de serviciu public tăţii publice, de prevenire, investigare şi de descoperire al poliţiei sunt importante, de asemenea, pentru a infracţiunilor şi contravenţiilor”15. funcţia sa represivă11. Potrivit destinaţiei sociale a poliţiei, sarcinile ei ţin Poliţiei, ca parte integrantă a acestei societăţi, îi de combaterea fenomenelor sociale periculoase. revin sarcina nobilă și obligaţia de a garanta res- Menţionăm că sub incidenţa expresiei ,,fenome- pectarea valorilor umane. Poliţia este o refl ectare ne sociale periculoase” cad acele fapte reprobabile fi delă a societăţii. Cetăţenii sunt din ce în ce mai care se extind în afara frontierelor unui singur stat exigenţi faţă de poliţia lor. Pe de o parte, ei își cu- asemeni unei caracatiţe (criminalitatea organiza- nosc mai bine drepturile și solicită respectarea lor, tă, asociaţiile criminale etc.). Combaterea acestor pe de altă parte, ei așteaptă din partea poliţiei o mai fenomene este mai efectivă cu ajutorul cooperă-

INTERNATIONAL PRACTICE mare implicare în domeniul umanitar12. rii poliţienești în diferite sfere/domenii, prioritate

PRACTICA INTERNAŢIONALĂ/ Într-o interpretare de sinteză, ordinea publică având cooperarea poliţienească în materie penală. este ansamblul de instituţii și reguli destinate asigu- Cooperarea poliţienească în materie penală re- rării bunei funcţionări a serviciilor publice ale ţării, prezintă un domeniu foarte important pentru drep- precum și raporturile de moralitate și securitate ale tul comunitar. Conceptul a fost introdus formal prin locuitorilor săi. Tratatul de la Maastricht16, având o altă denumire la În opinia autorilor Victor Balmuș și Valeriu Mun- început: cooperarea în domeniul justiţiei şi aface- tean, ordinea publică reprezintă proprietatea sis- rilor interne. Prin Tratatul de la Amsterdam, preve- temului social, care este un sistem de relaţii sociale derile Pilonului III – Cooperarea poliţienească şi judi- apărute ca rezultat al respectării și executării nor- ciară în materie penală – au fost extinse şi detaliate, melor de drept și celor de alt gen, de a reglementa datorită importanţei deosebite a acestui domeniu. comportamentul uman în locurile publice în care se Uniunea Europeană constituie, prin caracterul său asigură securitatea personală și publică13. absolut unic pe scena relaţiilor internaţionale şi prin În cadrul forţelor de ordine publică (poliţia, tru- întrepătrunderea dintre drept şi politică, un obiect pele de carabinieri etc.) și al sistemului judiciar din de studiu deosebit de interesant nu doar pentru şti- Republica Moldova, prima linie de apărare împo- inţele juridice, ci şi pentru ştiinţele politice17. triva infractorilor o constituie forţa poliţienească, Sistemul instituţional al Uniunii Europene este care, în principiu, execută serviciul intern în contact foarte bine conturat în Tratatul Uniunii Europene direct cu strada, populaţia, având misiunea de a (Art.9). Uniunea Europeană dispune de un cadru aplica legea și a veghea la respectarea ei14. instituţional care vizează promovarea valorilor sale, urmărirea obiectivelor sale, susţinerea intereselor 11 CREANGĂ, Constantin, STAMATIN, Ștefan. Ghidul deontologiei poliţienești, Chișinău, Centrul editorial al Academiei 15 ,,Ștefan cel Mare” a MAI al R. Moldova, 2004, p.13. Legea nr.320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Po- liţiei şi statutul poliţistului, publicată la 01.03.2013 în Mo- 12 CREANGĂ, Constantin, STAMATIN, Ștefan. Ghidul deonto- nitorul Ofi cial nr. 42-47, art. nr: 145, data intrării în vigoare: logiei poliţienești, Chișinău, Centrul editorial al Academiei 05.03.2013. ,,Ștefan cel Mare” a MAI al R. Moldova, 2004, p.13. 16 Tratatul privind Uniunea Europeană (numit și Tratatul de 13 BALMUȘ, Victor, MUNTEAN, Valeriu. Elemente de drept la Maastricht) a fost semnat de Consiliul European la 7 fe- poliţienesc, A.Ș.M., Institutul de fi lozofi e, sociologie și drept, bruarie 1992 în localitatea olandeză Maastricht, reprezen- Chișinău, Tipografi a AȘM., 2006, p. 17. tând până atunci cea mai profundă schimbare a tratatelor 14 de la înfi inţarea Comunităţii Europene. Acest tratat a pus STAMATIN, Ștefan, GRATI, Veaceslav, DOGARI, Ian. Teoria și bazele Uniunii Europene. tactica aplicării și folosirii armei de foc în contextul drepturilor omului. Chișinău, Centrul editorial al Academiei ,,Ștefan cel 17 GORNIG, Gilbert, RUSU, Ioana E. Dreptul Uniunii Europene, Mare” a MAI al R. Moldova, 2004, p. 9. Editura C.H.Beck, 2007, p. 27.

82 | INTELLECTUS 2/2018 sale, ale cetăţenilor săi şi ale statelor membre, pre- Obiectivele posibil de realizat, unanim recunos- cum şi asigurarea coerenţei, a efi cacităţii şi a conti- cute de organele poliţienești naţionale sau regiona- nuităţii politicilor şi a acţiunilor sale. le în vederea contracarării tuturor formelor de cri- Un subiect destul de mediatizat, considerat o minalitate, se rezumă la o ,,cooperare poliţienească soluţie pentru spaţiul comunitar/european și nu internaţională”. doar acolo, este crearea și implementarea unei noi Printre cele mai utilizate metode de cooperare forme de instituţii poliţienești. Un alt aspect, o altă poliţienească internaţională, evidenţiem: conduită și o nouă dotare presupun a fi un început - asistenţa juridică internaţională în materie penală; bun, dar implementarea ,,de facto” a poliţiei comu- - schimbul internaţional operativ de date şi infor- nitare va fi accelerată de conștiinţa membrilor ei și maţii cu caracter poliţienesc19. de mentalitatea tuturor celor ce vor avea tangenţe Cooperarea poliţienească internaţională este cu aceste organe nou create. dictată, în multe cazuri, de conţinutul unor tratate, Astfel, poliţia comunitară încearcă să intervină convenţii, pacte sau acorduri, încheiate ori ratifi cate direct pentru eliminarea problemelor criminalităţii de două sau mai multe state, ori de unele înţelegeri și a dezordinii din comunităţi prin implicarea di- şi protocoale încheiate din proprie iniţiativă, care rectă a comunităţii. Ofi ţerul poliţiei comunitare presupun executarea unor activităţi cu caracter po- acţionează printr-o prezenţă înarmată, îmbrăcat în liţienesc. uniformă, pentru a combate criminalitatea, dar cu Indiferent de actul care generează cooperarea INTERNATIONAL PRACTICE

ajutorul cetăţenilor se implică în rezolvarea proble- între state, aceasta poate fi clasifi cată astfel: PRACTICA INTERNAŢIONALĂ/ melor înainte ca ele să se manifeste în diferite forme a) După numărul părţilor contractante, există: ale criminalităţii. Poliţistul îndeplinește o mulţime - cooperare bilaterală între două state; de servicii, de la iniţierea cetăţenilor în prevenirea - cooperare multilaterală între mai multe state. criminalităţii și organizarea asociaţiilor de cartier b) În funcţie de interesele regionale şi de poziţia până la culegerea informaţiilor care conduc direct geografi că a statelor contractante, există: la arestarea infractorilor. De asemenea, ofi ţerul - cooperare continentală (la nivelul Europei, Asi- poliţiei comunitare acordă atenţie specială unor ei, Americii etc.); categorii specifi ce ale populaţiei, în mod obișnuit - cooperare regională (de exemplu, între ţările bal- femei, copii și bătrâni18. canice, cele ale Americii Latine, Europei de SE etc.); Potrivit prof. univ. dr. Pavel Abraham, „locul - cooperare universală (în cadrul OIPC – Interpol). poliţiei comunitare într-un sistem de adminis- c) După conţinutul actului încheiat, există: trare a justiţiei nu poate reprezenta un segment - cooperare simplă, când actul încheiat între sta- instituţional izolat, defalcat dintr-un angrenaj te conţine doar unul sau două obiective (trafi cul de care poate să funcţioneze în aceiași parametri droguri sau terorism); și fără intervenţia sa. Tendinţa care se manifestă - cooperare multiplă, când actul încheiat între în societăţile moderne este de a crea structuri state cuprinde mai multe obiective20. care să administreze justiţia în comunitate și, cu Cercetătorii Centrului de Studiu al Opiniei Pu- siguranţă, această formă de poliţie constituie blice din Marea Britanie au stabilit o altă tipologie punctul de pornire în conturarea unui sistem co- privind formele cooperării poliţieneşti: munitar. Fără îndoială, drumul de parcurs pentru a) cooperare macro – care priveşte şi pune în dis- atingerea acestui obiectiv este dificil și va necesi- cuţie probleme constituţionale şi de ordin legislativ; ta ajustări repetate, dar nu trebuie să se uite sco- b) cooperare medie – care se referă la structurile, pul ce trebuie atins și care a fost formulat încă de procedurile şi practica poliţienească (TISPOL – Or- acum aproape 200 de ani: Poliţia este publicul și ganizaţia Poliţiilor Rutiere Europene); publicul este poliţia”. 19 POPESCU, Agata-Mihaela. Importanţa cooperării poliţienești internaţionale, București, 2014, p.1. 18 ABRAHAM, Pavel, NICOLĂIESCU, Victor, IASNIC, Bogdan Ștefăniţă. Poliţia comunitară: abordări conceptuale și per- 20 ŞERB, Stancu, DRĂGHICI, Constantin, IACOB, Adrian, IG- spective contemporane, Editura Expert, București, 2002, NAT, Andrei. Drept poliţienesc şi contravenţional, Editura Tri- p.137. tonic, Bucureşti, 2003, p. 217-218.

INTELLECTUS 2/2018 | 83 c) cooperare micro – privitoare la prevenirea şi - să consolideze protecţia drepturilor și interese- represiunea unor infracţiuni specifi ce21. lor resortisanţilor statelor membre prin instituirea Tratatul de la Maastricht (TUE), semnat în anul unei cetăţenii a Uniunii; 1992 (intrat în vigoare în 1993), este considerat ac- - să menţină și să dezvolte Uniunea ca spaţiu tul constitutiv al Uniunii Europene, care, la momen- de libertate, securitate și justiţie în interiorul căru- tul fondării, avea la bază trei piloni: Comunităţile ia este asigurată libera circulaţie a persoanelor, în Europene, Politica externă şi de securitate comună corelare cu măsuri adecvate privind controlul fron- – PESC şi domeniul Justiţie şi Afaceri Interne – JAI. tierelor externe, dreptul de azil, imigrarea, precum Conform Articolului B din TUE, Uniunea îşi propune, și prevenirea criminalităţii și combaterea acestui printre obiective, crearea unui spaţiu fără frontiere fenomen; interne, întărirea protecţiei drepturilor şi interese- - să menţină integritatea acquis-ului comunitar lor resortisanţilor statelor membre prin instituirea și să-l dezvolte, cu scopul de a examina în ce măsură unei cetăţenii a Uniunii şi dezvoltarea unei coope- politicile și formele de cooperare instituite prin tra- rări strânse în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. tat ar trebui revizuite în vederea asigurării efi cienţei TUE, potrivit unor autori, a marcat instituţionaliza- mecanismelor și instituţiilor comunitare. rea problemelor aferente JAI, pentru care Uniunea Astfel, în titlul VI (CPJMP) rămân activităţile de Europeană, în consens cu statele membre, trebuie prevenire şi combatere a infracţiunilor grave (tero- INTERNATIONAL PRACTICE să adopte măsuri adecvate de cooperare, control şi rism, trafi c de fi inţe umane şi infracţiuni împotriva

PRACTICA INTERNAŢIONALĂ/ combatere. copiilor, trafi c de droguri, arme, corupţie şi fraudă), Prin Tratatul de la Amsterdam, semnat în 1997 cele specifi ce grupurilor de crimă organizată şi cu (intrat în vigoare în 1999), care a amendat prevede- caracter transfrontalier. Pentru realizarea acestor rile TUE, sunt instituite noi prevederi prin care Uniu- activităţi, se propune elaborarea unei acţiuni comu- nea Europeană tinde să devină, de facto, un ,,spaţiu ne a statelor membre în domeniul cooperării poli- de libertate, securitate şi justiţie”, iar fostul dome- ţieneşti şi judiciare în materie penală în trei direcţii niu JAI se transformă în „Cooperare poliţienească (conform art. K1): şi judiciară în materie penală” (CPJMP), fi ind scoase – cooperarea între forţele de poliţie, autorităţile şi introduse în primul pilon, la nivel de politici ale vamale şi alte autorităţi competente, direct sau prin Uniunii Europene, domeniile şi reglementările le- intermediul Europol, în conformitate cu articolele gate de libera circulaţie a persoanelor (controlul la K.2 si K.4 din Tratat; frontiere), vize, azil şi migraţie. Conform Articolului – cooperarea între autorităţile judiciare şi alte au- B (modifi cat), Uniunea își propune ca obiective: torităţi competente din statele membre, în confor- - să promoveze progresul economic și social, mitate cu articolul K.3 lit. a-d şi articolul K.4; precum și un nivel ridicat de ocupare a forţei de – uniformizarea normelor de drept penal, în con- muncă și să ajungă la o dezvoltare echilibrată și du- formitate cu articolul K.3 lit. e. rabilă, în special prin crearea unui spaţiu fără fronti- Tratatul de la Lisabona (semnat în 2007, intrat în ere interne, prin consolidarea coeziunii economice vigoare în 2009), cuprinde, în partea a III-a, întitulată și sociale și prin instituirea unei uniuni economice si Politicile şi acţiunile interne ale Uniunii, reglementări- monetare care să permită, în fi nal, o monedă unică, le fundamentale privind spaţiul de libertate, secu- în conformitate cu dispoziţiile tratatului; ritate şi justiţie. Conform art. 67 TFUE (ex-articolul - să își afi rme identitatea pe scena internaţională, 61 TCE şi ex-articolul 29 TUE), Uniunea constituie un în special prin punerea în aplicare a unei politici ex- spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, cu respecta- terne și de securitate comune, inclusiv prin defi ni- rea drepturilor fundamentale şi a diferitelor sisteme rea treptată a unei politici de apărare comune care de drept şi tradiţii juridice ale statelor membre. ar putea conduce la o apărare comună, în conformi- Uniunea acţionează pentru a asigura un înalt ni- tate cu dispoziţiile articolului J.7; vel de securitate prin măsuri de prevenire a crimi- nalităţii, a rasismului şi a xenofobiei, precum şi de 21 POPESCU, Agata-Mihaela. Importanţa cooperării combatere a acestora, prin măsuri de coordonare şi poliţienești internaţionale, Universitatea Creștină „Dimitrie de cooperare între autorităţile poliţieneşti şi judicia- Cantemir”, București, Vol. 3. Issue 2/2014.

84 | INTELLECTUS 2/2018 re şi alte autorităţi competente, precum şi prin recu- La baza INTERPOL-ului nu a stat nici un tratat noaşterea reciprocă a deciziilor judiciare în materie internaţional sau document cu caracter legal. Ac- penală şi, după caz, prin apropierea legislaţiilor pe- ţiunile poliţieneşti în colaborare erau planifi cate în nale (alin.3). cadrul unor întâlniri ale şefi lor structurilor poliţie- În ceea ce priveşte cooperarea judiciară în materie neşti, nefi ind girate de sistemele politice naţionale. penală, aceasta este reglementată de art. 82-86 TFUE. Organizarea poliţienească internaţională nu a be- Astfel, conform art. 82 alin.1 din TFUE (ex-articolul 31 nefi ciat de o recunoaştere internaţională pentru o TUE), cooperarea judiciară în materie penală, în ca- perioadă îndelungată şi, în aceste condiţii, nici ob- drul Uniunii, se întemeiază pe principiul recunoaşte- ţinerea statutului de membru nu presupunea vreo rii reciproce a hotărârilor judecătoreşti şi a deciziilor procedură legală. În prima fază, conducerea a fost judiciare şi include apropierea actelor cu putere de stabilită la Viena. Acolo poliţia dispunea de facilităţi lege şi a normelor administrative ale statelor mem- avansate precum divizii specializate de identifi care bre în domeniile prevăzute la alin.2 şi la art.83. a paşapoartelor furate şi de evidenţă a amprentelor În măsura în care este necesar pentru a facilita şi fotografi ilor. recunoaşterea reciprocă a hotărârilor judecătoreşti Propunerea de constituire a uniunii şi a deciziilor judiciare, mai ales în ceea ce priveş- internaţionale a poliţiei a parvenit în anul 1910 din te cooperarea judiciară, Parlamentul European şi orașul Buenos Aires. Consiliul, hotărând prin directive în conformitate Încercarea de a organiza un sistem practic de INTERNATIONAL PRACTICE

cu procedura legislativă ordinară, pot stabili norme conlucrare între puterile poliţiei criminale a fost PRACTICA INTERNAŢIONALĂ/ minime, care se referă la admisibilitatea reciprocă a întreprinsă de doctorul Heindel. Ca urmare a efor- probelor între statele membre, drepturile persoa- turilor întreprinse de Heindel, în anul 1912, în nelor în procedura penală, drepturile victimelor orașul Berlin, este convocată conferinţa forţelor criminalităţii şi alte elemente speciale ale procedu- poliţienești din landurile (pământurile) germane. rii penale. Pentru adoptarea unei astfel de decizii, De jure, istoria INTERPOL-ului începe din anul Consiliul hotărăşte în unanimitate, după aprobarea 1914, când 188 de participanţi, reprezentanţi din Parlamentului European. 14 state, membri ai unor servicii departamentale În prezent, cadrul juridic european de cooperare naţionale, s-au reunit la Monaco22. poliţienească este constituit de articolele 29 şi Drumul parcurs de INTERPOL de la înfi inţare 30 (K.1 şi K.2) ale Tratatului Uniunii Europene şi de și până în prezent se aseamănă cu cel al multor articolul 135 (116) al Tratatului privind Constituţia organizaţii internaţionale care au apărut în ultimul Europeană, iar Comisia Europeană a stabilit urmă- pătrar al secolului al XIX-lea și la începutul secolului toarele priorităţi de acţiune în acest sens: al XX-lea. Odată fondate, acestea au adoptat nume-  crearea de structuri de coordonare la nivel le de ,,Comisie” (de exemplu: Comisia Internaţională european în domeniile informaţiei operative (Euro- a Poștelor) și au avut ca membri reprezentanţi ai pol), al comunicării interpersonale a top-manageri- unor ţări, instituţii și chiar persoane particulare, lor (Task-Force-ul European al Şefi lor de Poliţie), al pentru ca mai târziu denumirea să fi e schimbată în pregătirii personalului (Colegiul European de Po- ,,Organizaţie”, membri fi ind numai statele suverane23. liţie) şi al participării la eforturile de peacekeeping Europa anului 1914 a cunoscut o primă și im- (Forţa Europeană de Reacţie Rapidă); portantă Conferinţă internaţională de poliţie or-  prevenirea criminalităţii transnaţionale prin ganizată la sugestia prinţului Albert I de Mona- promovarea celor mai bune practici şi susţinerea co, în statul monegasc, în perioada 14-18 aprilie. Forum-ului de Prevenire a Criminalităţii; Obiectivul acesteia era crearea unei poliţii judiciare  implementarea măsurilor cu privire la libertatea de circulaţie, prevăzute pentru poliţie de 22 GÂRLEA, Radomir, DOGOTARI, Ian, CLEFOS, Alic. Interpol: Convenţia Schengen; istorie și actualitate, Academia ,,Ștefan cel Mare” a MAI al R.  combaterea huliganismului la evenimentele Moldova, Chișinău, Centrul editorial al Academiei ,,Ștefan cel Mare” a MAI al R. Moldova, 2003, p.10. sportive majore; 23 TRONECI, Vasile. INTERPOL, poliţie fără frontiere, Editura  combaterea terorismului. Tehnică, București, 2001, p.20.

INTELLECTUS 2/2018 | 85 internaţionale, la care au participat reprezentanţi dependenţă de reformele din spaţiul comunitar sau din 27 de state, guverne și teritorii și chiar persoane internaţional. private importante24. Vom aminti aici că, în urma destrămării URSS, Fenomenul criminalităţii are o dimensiune Republica Moldova a adoptat măsuri adecvate în naţională (respectiv suma infracţiunilor ce se pro- vederea apărării și controlului frontierelor sale după duc pe teritoriul unui stat și nu comportă aspec- ce formaţiunile de grăniceri de pe teritoriul său au tele de cooperare infracţională transnaţională) fost scoase din subordinea Comitetului de pază a și o dimensiune transnaţională (respectiv suma frontierei de stat al URSS. Prin Decretul Președintelui infracţiunilor care se comit și se consumă prin coo- Republicii Moldova nr.190 din 03.09.1991, a fost perarea dintre infractorii care acţionează pe terito- declarată trecerea sectorului frontierei de vest sub riul mai multor state)25. jurisdicţia deplină și exclusivă a Republicii Moldova, Elaborarea unei strategii de colaborare în mate- paza frontierei de stat ﬁ ind încredinţată Ministeru- ria penală se manifestă prin schimbul de informaţii lui Securităţii Naţionale al Republicii Moldova28. și asistenţa judiciară dintre părţile contractate prin- Natura apolitică a Comisiei Internaţionale a Po- tr-un regulament prestabilit (statut). liţiei Criminale a fost readusă în discuţie odată cu Statutul, la art.12 și 46, și Regulamentul Ge- expansiunea nazistă în Europa, dar, de data aceasta, neral, prin art.57, au precizat și dezvoltat în fapt ca mecanism de control al regimurilor politice. Ast- INTERNATIONAL PRACTICE capacitatea Organizaţiei de a încheia acorduri fel, după anexarea Austriei în 1938 şi instaurarea re-

PRACTICA INTERNAŢIONALĂ/ internaţionale. Personalitatea morală internaţională gimului nazist, preşedinţia Comisiei a fost luată de este opozabilă tuturor statelor membre ale OIPC, un ofi cial german, care a mutat sediul la Berlin, sub iar INTERPOL este opozabil tuturor altor organizaţii controlul structurilor Schutzstaff el (SS – Eşalonul de internaţionale care acceptă să intre în raporturi re- protecţie). Sfârşitul celui de-al doilea război mon- gulate de cooperare cu INTERPOL. dial a condus şi la reforma Comisiei care, începând Caracterul interguvernamental al Organizaţiei a cu 1946, şi-a mutat sediul în Lyon, Franţa. Din acel fost recunoscut fără rezerve de guvernul francez26. moment, Interpol s-a extins având în prezent peste Actualmente Lyon se consideră capitala poliţiilor 180 de membri. lumii. Cooperarea poliţienească şi judiciară în materie În fosta URSS problemele infracţionalităţii crimi- penală fac obiectul unui Pilon al Uniunii Europene, nale ţineau în exclusivitate de competenţa internă respectiv al treilea Pilon, şi se referă la cooperarea a statului. În perioada sovietică, posibilitatea par- interguvernamentală. Atribuţiile acesteia sunt sti- ticipării în activităţile Interpolului era percepută pulate şi în articolul 30 al Tratatului de la Maastricht. mai mult dintr-o perspectivă negativă. Iată de ce Instituţiile create pentru acest Pilon sunt Poliţia problematica Interpolului nu și-a găsit valorifi care Europeană (Europol), care are rol de coordonare şi deplină. Doar după destrămarea URSS și activizarea strângere de informaţii. Mai există şi un organism contactelor internaţionale interesul pentru temati- european pentru îmbunătăţirea cooperării judiciare ca Interpolului cunoaște o anumită ascensiune în (Eurojust). mediul știinţifi c27. Mandatul Europol s-a extins pentru a cuprinde În acest context, politica de securitate toate formele grave de criminalitate internaţională, naţională a Republicii Moldova se afl ă într-o strictă aşa cum sunt acestea enumerate în Anexa la Con- venţia Europol. Convenţia Europol a fost ratifi cată 24 TRONECI, Vasile. INTERPOL, poliţie fără frontiere, Editura de toate statele membre şi a intrat în vigoare la 1 Tehnică, București, 2001, p.21. octombrie 199829. În urma adoptării mai multor 25 IAMANDI, Luca, GHINEA, Nicolae, NEAGU, Norel ș.a. hotărâri cu caracter juridic cu privire la Convenţie, Protecţia juridică a României împotriva criminalităţii transnaţionale, București, Pro Universitaria, 2010, p.25. 28 GUŢULEAC, Victor. Dreptul poliţienesc, Institutul de Știinţe 26 TRONECI, Vasile. INTERPOL, poliţie fără frontiere, Editura Penale și Criminologie Aplicată, Institutul de Cercetări Juri- Tehnică, București, 2001, p.32-33. dice și Politice al AȘM, Chișinău, 2015, Tipografi a Centrală, p.129. 27 STERPU, Vladimir. Tratarea problematicii Interpolului în literatura știinţifi că din Federaţia Rusă, Revista știinţifi co- 29 Convenţia Europol-www.mai.gov.ro/Documente/Relaţii practică „Legea și Viaţa” (ianuarie, 2013), p.16. internaţionale/CONVENTIE EUROPOLRO. Pdf.

86 | INTELLECTUS 2/2018 Europol a început să îşi desfăşoare toate activităţile La originea cooperării dintre forţele de poliţie în în data de 1 iulie 1999. Europa, miza era aceea a pregătirii unei riposte in- Europol are misiunea de a-şi aduce o contribuţie stituţionale comune în faţa ameninţării teroriste şi a semnifi cativă la acţiunea Uniunii Europene de apli- dezvoltării criminalităţii transfrontaliere. Mafi ile na- care a legii împotriva crimei organizate şi a teroris- ţionale şi grupurile teroriste au pus în practică, îna- mului, concentrându-şi eforturile asupra organiza- intea tuturor, principiile liberei circulaţii în Europa. ţiilor criminale. Sens în care criminalitatea transfrontalieră depăşeş- În plus, principalele priorităţi ale Europolului inte cu mult cotele alarmante ale efectelor produse la clud infracţiunile împotriva persoanelor, infracţiuni- nivel micro şi macro social33. le fi nanciare şi infracţiunile cibernetice. Aceasta se Internaţionalizarea criminalităţii obligă statele aplică atunci când este implicată şi o structură de să coopereze în scopul unei investigări efi ciente a crimă organizată şi sunt afectate două sau mai mul- crimelor. Instituţiile asistenţei juridice internaţiona- te state membre30. le în materie penală au devenit parte componentă În Convenţia Europol se stipulează că Europol va în- a sistemelor naţionale de drept, având un rol pri- fi inţa şi păstra un sistem computerizat pentru a permi- mordial în efectuarea investigaţiilor şi identifi carea te introducerea, accesul şi analizarea datelor. Conven- făptuitorilor. În acest scop, judecătorii naţionali sunt ţia prevede un cadru strict pentru a garanta protejarea chemaţi să aplice corect normele în materie de co- drepturilor persoanelor şi a datelor, precum şi contro- misii rogatorii, extrădare, recunoaştere a hotărârilor INTERNATIONAL PRACTICE 31 34 lul, supravegherea şi siguranţa acestora din urmă . penale ale instanţelor judecătoreşti străine ş.a. PRACTICA INTERNAŢIONALĂ/ Sistemul computerizat al Europol (TECS) va avea Pe continentul european, cooperarea poliţie- trei componente principale: nească e pusă în practică în a doua jumătate a se- – un sistem informaţional; colului al XIX-lea şi avea în vedere în speţă obiective – un sistem de analiză; politice protecţioniste orientate spre regimurile – un sistem de index. conservatoriste. Altfel spus, la începuturile sale coo- Sistemele de analiză şi de index sunt deja opera- perarea poliţienească urmărea contracararea activi- bile. Noul sistem de informare este utilizat de către tăţilor subversive. Conform Encyclopedia of Crimi- Europol de la începutul anului 2005, iar din octombrie nology, cel mai elocvent exemplu din acea vreme 2005 este disponibil pentru statele membre. „Dat fi ind îl constituie Uniunea Poliţienească a Statelor Ger- că activităţile ce ţin de crima organizată la nivel inter- mane, o instituţie poliţienească supranaţională naţional nu se opresc la graniţele naţionale, Europol (1851-1866), al cărei obiectiv a constat în oprimarea şi-a îmbunătăţit cooperarea privind aplicarea legii opoziţiei politice a anarhiştilor, democraţilor şi so- internaţionale prin negocierea de acorduri operative cialiştilor. bilaterale sau strategice cu alte state şi organizaţii in- Premisa creării acestei Uniuni a fost reglemen- ternaţionale, după cum urmează: Bulgaria, Canada, tarea unor sisteme de schimb de informaţii între Columbia, Banca Centrală Europeană, Comisia Euro- membri cu ajutorul unor formulare sau prin inter- peană, inclusiv Ofi ciul European Anti-Fraudă (OLAF), mediul unor întâlniri poliţieneşti. Ecoul Uniunii nu EUROJUST, Centrul European de Monitorizare a Dro- a reuşit să atragă decât şapte poliţii, toate reprezen- gurilor şi Dependenţei de Droguri, Islanda, Interpol, tante ale unor state vorbitoare de limbă germană, Norvegia, Elveţia, Turcia, Statele Unite ale Americii, constituite politic într-o formă federală. Întrucât au- Biroul ONU privind Drogurile şi Criminalitatea, Organi- tonomia organizării poliţieneşti în raport cu dimen- zaţia Mondială a Vămilor, România şi Rusia”32. siunea politică a statului era încă precară, începerea

30 http://www.politiaromana.ro/DPT/cooperare_internatio- 33 nala.htm. LIXANDRU, Oana-Cristina. Rezumat la teza de doctorat „Managementul constituirii şi funcţionării structurilor specia- 31 PLATONA, D., DĂNILĂ, M. Instituţii de cooperare poliţie- lizate în investigarea criminalităţii transfrontaliere”, Bucureşti, nească, Noţiuni introductive. 2011, Academia de Poliţie „ALEXANDRU IOAN CUZA”, Facul- tatea de Poliţie. 32 BUZATU, Nicoleta-Elena. International institutions involved in the prevention and fi ght against illicit drug consumption and 34 POALELUNGI, Mihai, DOLEA, Igor, VÎZDOAGĂ, Tatiana ș.a. traffi c, Sibiu Alma Mater University Journal, Series B. Law and Manualul judecătorului pentru cauze penale, Chișinău, 2013, Administrative Sciences, Vol. 2, nr.2/2009, p. 57-61. Tipografi a Centrală, p.10.

INTELLECTUS 2/2018 | 87 Războiului Austro-Prusac a cauzat desfi inţarea Uni- operare în Sud-Estul Europei, a fost recunoscut unii Poliţieneşti a Statelor Germane. interesul ţărilor în ceea ce privește combaterea Sociologul Mathieu Defl em consideră amplifi - infracţionalităţii transfrontaliere și dezvoltarea carea organizării poliţieneşti un rezultat al creşterii unei mai strânse cooperări regionale în aplicarea autonomiei forţelor de ordine în cadrul statului na- legislaţiei, fi ind convinse că infracţionalitatea exis- ţional, prin dezvoltarea acestor instituţii, prin sepa- tentă la frontierele Părţilor reprezintă o ameninţare rarea obiectivelor poliţiei de cele ale clasei politice serioasă pentru suveranitatea acestora și pentru şi prin ocurenţa unor probleme cu caracter interna- comerţul legal, aceasta putând fi combătută în ţional care implică dialogul de specialitate. Acelaşi mod efi cient prin cooperarea între autorităţile cu sociolog menţiona referitor la aceeaşi perioadă că, atribuţii legale specifi ce. „cu cât este mai mare distanţa pe care instituţiile În acest context, problema frontierelor este una ex- naţionale de poliţie au câştigat-o în poziţionarea trem de gravă în Republica Moldova și cu foarte multe independenţei faţă de centrele lor politice, cu atât implicaţii în plan geopolitic și geostrategic. De altfel, este mai mare şansa ca aceste instituţii să poată însăși Republica Moldova este o frontieră, o frontieră dezvolta cooperarea internaţională”. între romanitatea orientală și slavitatea orientală, între Concluzii. Analiza nomenclatorului internaţional Europa de Sud-Est, Europa Centrală și Europa de Est. și european privind cooperarea poliţienească în ma- În mare parte, mulţimea de frontiere și limitele INTERNATIONAL PRACTICE terie penală este o cercetare foarte complexă. Acest ce se întâlnesc în ţara noastră sunt o consecinţă a

PRACTICA INTERNAŢIONALĂ/ studiu are menirea de a soluţiona doar mici tangenţe acestei așezări geografi ce. Din nefericire, în ultima ce ţin de cooperarea poliţienească internaţională și vreme avem impresia că Republicii Moldova îi va benefi ciile organelor noastre poliţienești (în speci- reveni calitatea de frontieră între Europa politică și al ale României și ale Republicii Moldova) în urma sfera de infl uenţă rusă sau chiar a unui bloc neoco- 35 acestei cooperări. Problemele care apar aici sunt le- munist refăcut în jurul axei Beijing-Moscova . gate de adaptabilitatea cadrului naţional la strate- Cu mare regret, menţionăm că Republica Moldo- giile comunitare sau internaţionale. Din cauza lipsei va are și astăzi reminiscenţe ale crimei organizate culturii civice si a resurselor necesare, transpunerea transfrontaliere, care reprezintă poate cea mai puter- în viaţă de către Republica Moldova a standardelor nică ameninţare contemporană la adresa securităţii supranaţionale promovate de INTERPOL, EUROPOL statelor lumii, iar reţelele ilicite transnaţionale nu etc. lasă mult de dorit. pot fi dizolvate fără conjugarea unor măsuri unitare Principiul de bază al cooperării transfrontalie- din partea tuturor organismelor statale specializate re este realizarea în ariile frontaliere a unor spaţii în ofensiva antiinfracţională36. contractuale în scopul găsirii soluţiilor comune la Caracterul secret și bine organizat al acţiunilor problemele similare, entităţile statale neignorând, întreprinse de cei care fac parte din crima organiza- faţă de colectivităţile lor periferice, particularitatea tă se impune din ce în ce mai mult în percepţia co- şi specifi cul problemelor de vecinătate cu care aces- lectivă. Crima organizată este percepută ca un feno- tea se confruntă. men distructiv, capabil de a ameninţa integritatea Acest fapt subliniază în mod simultan nevoia de statelor, de a aduce daune considerabile economiei a asigura nu numai perenitatea identităţilor regio- și de a infl uenţa negativ sferele psihosocialului și nale, dar şi necesitatea de a face ca procesul con- politicului.37 strucţiei europene să benefi cieze de dinamismul şi Eliminarea acestui fenomen criminal poate fi de geniul propriu colectivităţilor locale şi regionale realizată prin norme juridice care să reglementeze situate de o parte şi de alta a unei frontiere, atunci 35 Securitatea și apărarea Naţională a Republicii Moldova, când ele încearcă să dezvolte împreună un partene- Institutul de Politici Publice, Chișinău, Arc, 2002, p.12. riat real, o adevărată sinergie şi deplină solidaritate 36 IAMANDI, Luca, GHINEA, Nicolae, NEAGU, Norel ș.a. conform imaginii a ceea ce ar trebui să constituie o Protecţia juridică a României împotriva criminalităţii Europă unită şi diversă. transnaţionale, București, Pro Universitaria, 2010, p.24. 37 Din dorinţa de a lărgi şi diversifi ca relaţiile de IAMANDI, Luca, GHINEA, Nicolae, NEAGU, Norel ș.a. Protecţia juridică a României împotriva criminalităţii cooperare în cadrul programului Iniţiativei de Co- transnaţionale, București, Pro Universitaria, 2010, p.25.

88 | INTELLECTUS 2/2018 modalitatea de sancţionare a membrilor crimei or- ale statului, care realizează măsurile speciale de ganizate transfrontaliere, prin dezvoltarea coope- investigaţie şi autorităţile de aplicare a legii din rării în cel mai înalt grad între autorităţile cu atribuţii străinătate; legale specifi ce. 2) gestionarea fl uxului informaţional de interes Construcţia europeană, cu atât mai mult integra- operativ aferent cooperării internaţionale și furniza- rea europeană, are în mod fundamental nevoie de rea informaţiilor de domeniu cu respectarea reguli- aceste spaţii transfrontaliere pentru a-şi demonstra lor de confi denţialitate şi de protecţie a datelor cu fi abilitatea, autenticitatea şi legitimitatea. Regiunile caracter personal; transfrontaliere devin într-un fel laboratoare privile- 3) dezvoltarea cooperării internaţionale în lupta giate ale construcţiei europene. împotriva criminalităţii în domeniul schimbului de Analizând nomenclatorul internaţional și eu- date şi informaţii operative; ropean privind cooperarea poliţienească în ma- 4) consolidarea capacităţilor subdiviziunilor In- terie penală, conchidem că România, la nivel spectoratului/MAI pentru investigarea infracţiuni- instituţional, și-a împlementat o strategie destul de lor şi contravenţiilor. efi cace de combatere a acestui fenomen. Cadrul REFERINŢE juridic privind cooperarea poliţienească este mai 1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. palpabil în ţara vecină decât în Republica Moldova. Adoptată şi proclamată de Adunarea Generală а ONU Aici Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţio- la 10 decembrie 1948. Tratate internaţionale, 1998. INTERNATIONAL PRACTICE nală (CCPI) constituie autoritatea naţională centrală 2. Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omu- PRACTICA INTERNAŢIONALĂ/ în domeniul cooperării poliţieneşti internaţionale, lui și a Libertăţilor Fundamentale. Adoptată la Roma fi ind specializată în schimbul de informaţii opera- la 4 noiembrie 1950, în vigoare pentru Republica tive în domeniul combaterii criminalităţii la nivel Moldova din 1 februarie 1998, în Tratate internaţi- internaţional şi schimbul de informaţii operative în onale la care Republica Moldova este parte (1990- domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere, 1998), ediţie ofi cială, vol. I, Monitorul Ofi cial al Re- precum şi gestionarea fl uxului informaţional de publicii Moldova, Chișinău, 1998. interes operativ aferent cooperării internaţionale 3. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la derulată de structurile specializate ale Ministerului 29 iulie 1994. Publicat: 12.08.1994 în Monitorul Ofi - Afacerilor Interne. cial Nr. 1. Data intrării în vigoare: 27.08.1994. CCPI reuneşte următoarele canale de cooperare 4. Legea nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la poliţienească internaţională: INTERPOL, EUROPOL, activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului. Publicat: Sistemul Informatic Schengen/SIRENE, legătura 01.03.2013 în Monitorul Ofi cial Nr. 42-47 art. Nr: 14. operaţională cu Centrul SELEC, precum şi cu ataşaţii Data intrării în vigoare: 05.03.2013. de afaceri interne şi ofi ţerii de legătură, atât români 5. VIDA, Ioan. Drepturile omului în reglementări acreditaţi în străinătate, cât şi străini acreditaţi în internaţionale, București, Editura LUMINA LEX, 1999, România. p.26. Activitatea CCPI atribuţiile și competenţele aces- 6. POTÎNGĂ, Alexei, COSTACHI, Gheorghe. Asi- tei structuri de cooperare poliţienească din Româ- gurarea drepturilor omului în lume, Chișinău, Editura nia sunt relevante și pentru Republica Moldova. Epigraf, 2003, p.45. Este necesar ca gestionarea și facilitarea schim- 7. BĂLAN, Oleg, URÂTU, Ștefan. Poliţia și soci- bului de informaţii operative la nivel internaţional, etatea civilă, Academia ,,Ștefan cel Mare” a MAI al regional și naţional, în domeniul combaterii crimi- Republicii Moldova, Catedra Drept Public. Comite- nalităţii, prin intermediul canalelor de legătură avu- tul Helsinki pentru Apărarea Drepturilor Omului în te la dispoziţie în Republica Moldova (INTERPOL, Moldova, Chișinău, Colograf-Com, 2001, p.110. EUROPOL şi SELEC/GUAM) să nu fi e doar la nivel 8. BÎRGĂU, Mihail, GLADCHI, Gheorghe, STAMA- teoretic, ci să fi e realizate în practică prin prisma TIN, Ștefan, CUȘNIR, Valeriu ș.a. Poliţia și securitatea următoarelor funcţii: publică, Chișinău, Centrul editorial al Academiei 1) asigurarea schimbului informaţional dintre ,,Ștefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova, 2003, subdiviziunile Inspectoratului/MAI și alte instituţii p.38.

INTELLECTUS 2/2018 | 89 9. POPESCU, Agata-Mihaela. Importanţa coope- 24. GUŢULEAC, Victor. Drept poliţienesc, Insti- rării poliţienești internaţionale, Universitatea Creștină tutul de Știinţe Penale și Criminologie Aplicată, In- „Dimitrie Cantemir”, București, Vol. 3. Issue 2/2014. stitutul de Cercetări Juridice și Politice al Academiei 10. GÂRLEA, Radomir, DOGOTARI, Ian, CLEFOS, de Știinţe din Moldova, Chișinău, Tipografi a Centra- Alic Interpol: istorie și actualitate, Academia ,,Ștefan lă, 2015, p.129. cel Mare” a MAI al Republicii Moldova, Chișinău, 25. PLATONA, D., DĂNILĂ, M. Instituţii de coope- 2003, p.20. rare poliţienească, Noţiuni introductive. 11. PÂRLOG, Cornelia, CONSTANTIN, Daniela 26. BUZATU, Nicoleta-Elena. International insti- Luminiţa. Dezvoltarea regională și integrarea eu- tutions involved in the prevention and fi ght against ropeană, Lucrările celui de-al Doilea Simpozion illicit drug consumption and traffi c, Sibiu Alma Mater Naţional al Asociaţiei Române de Știinţă și Regiona- University Journal, Series B. Law and Administrative le, Editura OSCAR PRINT, București, 2003, p.266. Sciences, Vol. 2, nr. 2/2009, p. 57-61. 12. BARBĂNEAGRĂ, Alexei. Infracţiunile contra 27. LIXANDRU, Oana-Cristina. Rezumat la teza păcii și securităţii omenirii, Chișinău, 2005, p.3-5. de doctorat „Managementul constituirii şi funcţio- 13. IACOB, Adrian. Cooperarea poliţienească în- nării structurilor specializate în investigarea crimina- tre state, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007, pag. 336. lităţii transfrontaliere”, Bucureşti, 2011, Academia 14. CREANGĂ, Constantin, STAMATIN, Ștefan. de Poliţie „ALEXANDRU IOAN CUZA”, Facultatea de INTERNATIONAL PRACTICE Ghidul deontologiei poliţienești, Academia ,,Ștefan Poliţie.

PRACTICA INTERNAŢIONALĂ/ cel Mare” a MAI al Republicii Moldova, Chișinău, 28. POALELUNGI, Mihai, DOLEA, Igor, VÎZDOA- 2004, p.13. GĂ, Tatiana, ș.a. Manualul judecătorului pentru cauze 15. BALMUȘ, Victor, MUNTEAN, Valeriu. Elemen- penale, Chișinău, 2013, Tipografi a Centrală, p.10. te de drept poliţienesc, AȘM Institutul de fi lozofi e, so- 29. Securitatea și apărarea naţională a Republi- ciologie și drept, Chișinău, 2006, p.17. cii Moldova, Institutul de Politici Publice, Chișinău, 16. STAMATIN, Ștefan, GRATI, Veaceslav, DO- Arc, 2002, p.12. GARI, Ian. Teoria și tactica aplicării și folosirii armei de 30. Convenţia Europol- www.mai.gov.ro/Do- foc în contextul drepturilor omului, Academia ,,Ștefan cumente/Relaţii internaţionale/CONVENTIE EURO- cel Mare” a MAI al Republicii Moldova, Chișinău, POLRO. Pdf. 2004, p.9. 31. http ://www.politiaromana.ro/DPT/coope- 17. GORNIG, Gilbert, RUSU, Ioana E. Dreptul Uni- rare_internationala.htm. unii Europene, Editura C.H.Beck, 2007, p.27. 18. ABRAHAM, Pavel, NICOLĂIESCU, Victor, IAS- REZUMAT NIC Bogdan Ștefăniţă. Poliţia comunitară: abordări conceptuale și perspective contemporane, Editura Analiza nomenclatorului internaţional și Expert, București, 2002, p.137. european privind cooperarea poliţienească 19. POPESCU, Agata-Mihaela, Importanţa coo- în materie penală. Autorul scoate în evidenţă perării poliţienești internaţionale, București, 2014, p.1. importaţa cooperării poliţienești pentru comba- 20. ŞERB, Stancu, DRĂGHICI, Constantin, IACOB, terea criminalităţii internaţionale, care presupune Adrian, IGNAT, Andrei. Drept poliţienesc şi contraven- un șir de activităţi, precum: studii internaţionale de identifi care corectă a ameninţărilor; coordonarea ţional, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003, p. 217-218. acţiunilor instituţiilor implicate; creşterea schim- 21. TRONECI, Vasile. INTERPOL, poliţie fără fronti- bului de informaţii; armonizarea legislaţiei penale ere, Editura Tehnică, București, 2001, p.20. şi procedurale a statelor; asistenţa juridică interna- 22. IAMANDI, Luca, GHINEA, Nicolae, NEAGU, ţională în materie penală; derularea şi executarea Norel ș.a. Protecţia juridică a României împotriva unor acte procedurale solicitate prin comisii ro- criminalităţii transnaţionale, București, Pro Universi- gatorii; schimbul de date şi informaţii operative şi taria, 2010, p.25. cooperarea directă între poliţiile diferitelor state. La 23. STERPU, Vladimir. Tratarea problematicii In- realizarea scopurilor și sarcinilor prevenirii și com- terpolului în literatura știinţifi că din Federaţia Rusă, baterii criminalităţii internaţionale o contribuţie de- Legea și Viaţa, ianuarie, 2013, p.16.

90 | INTELLECTUS 2/2018 osebită este adusă de Organizaţia Internaţională a pean Community, INTERPOL, EUROPOL Convention, Poliţiei Criminale – INTERPOL, de EUROPOL și alte international legal assistance, police cooperation in structuri de cooperare poliţienească internaţională criminal matters. ca mecanisme de colaborare practică a serviciilor poliţiei criminale ale diferitor state în activitatea lor РЕФЕРАТ de preîntâmpinare și descoperire a infracţiunilor, de cooperare și coordonare a acţiunilor comune Анализ международной и европейской de urmărire, depistare și reţinere a infractorilor номенклатур полицейского сотрудниче- internaţionali. ства в уголовно-правовой сфере. Автор под- Cuvinte-cheie: cooperarea poliţienească interna- черкивает важность полицейского сотрудни- ţională, dreptul comunitar, cadrul juridic european, чества в борьбе с международной преступно- Comunitatea Europeană, INTERPOL, Convenţia EU- стью, что предполагает ряд мероприятий, та- ROPOL, asistenţa juridică internaţională, cooperarea ких как: международные исследования по пра- poliţienească în materie penală. вильной идентификации угроз; согласова- ние действий задействованных органов; рас- ABSTRACT ширение обмена информацией; гармонизация уголовно-процессуального законодательства

Analysis of the International and European государств; международная юридическая по- INTERNATIONAL PRACTICE Nomenclature on Police Cooperation in Criminal

мощь в уголовно-правовой сфере; осуществле- PRACTICA INTERNAŢIONALĂ/ Matters. The author highlights the importance of ние и исполнение процессуальных действий по police cooperation in combating international cri- поручению судебных учреждений; обмен опера- me, which involves a number of activities, such as: тивными данными и информацией и непосред- international studies of correct threat identifi cation; ственное сотрудничество между полицейски- coordinating the actions of the involved institutions; ми учреждениями разных государств. Особый increasing information exchange; harmonizing the вклад в достижении целей и задач предупрежде- criminal and procedural laws of the states; interna- ния и пресечения международной преступности tional legal assistance in criminal matters; carrying вносят Международная организация уголовной out and executing procedural acts requested by полиции (ИНТЕРПОЛ), ЕВРОПОЛ и другие струк- rogatory commissions; exchange of operative data туры по международному полицейскому сотруд- and information and direct co-operation between ничеству в качестве механизмов практическо- the police of diff erent states. To the achievement of го сотрудничества служб уголовной полиции the goals and tasks of preventing and combating различных государств в своей деятельности по international crime a special contribution is made предупреждению и раскрытию преступлений, by the International Criminal Police Organization - сотрудничества и согласования совместных дей- INTERPOL, EUROPOL and other international police ствий по преследованию, выявлению и задержа- cooperation structures as mechanisms for the prac- нию международных преступников. tical co-operation of the criminal police services of diff erent states in their activity of prevention and Ключевые слова: международное полицей- discovery of off enses, cooperation and coordina- ское сотрудничество, право Европейского сооб- tion of joint actions for the prosecution, detection щества, европейское правовая база, Европейское and detention of international off enders. сообщество, ИНТЕРПОЛ, Конвенция о ЕВРОПОЛ, Key words: international police cooperation, международная юридическая помощь, полицей- community law, European legal framework, Euro- ское сотрудничество в уголовно-правовой сфере.

INTELLECTUS 2/2018 | 91 CZU 001.89 E R M: , , , (I)

DR. ÎN FIZICĂ ION HOLBAN, | INSTITUTUL DE DEZVOLTARE A SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE

REZENTA CERCETARE A FOST REALIZATĂ ÎN CADRUL PRO- s-a scurs de la obţinerea independenţei republicii PIECTULUI „PLATFORMA PILOT PENTRU ASIGURAREA EVALU- până în prezent, ce realizări pozitive s-au înregis- ĂRII CALITĂŢII ŞI VIZUALIZAREA CONŢINUTULUI ŞTIINŢIFIC DIGITAL trat şi ce trebuie de întreprins ca lucrurile să se aşe- DIN RM” (2015-2018), COD 15.817.06.13.A, LINK CĂTRE ze în albia normalului. PROIECT: HTTP://IDSI.MD/SCIFORM. 2. Rostul vieţii Se zice că menirea unei corăbii nu este de a pluti, Acronime utilizate: CDI – cercetare-dezvolta- ci de a ajunge într-un anumit port. Acelaşi lucru pu- re-inovare; CNAA  Consiliul Naţional pentru Acredi- tem aﬁ rma şi despre rostul vieţii unui om în parte, tare şi Atestare; ANACEC – Agenţia Naţională pentru care, în cele din urmă, ţine de dăinuirea unui neam, Asigurarea Calităţii în Cercetare; MECC – Ministerul a spiţei omeneşti. După cum au stabilit astroﬁ zicie- Educaţiei, Culturii și Cercetării; IDSI – Institutul de Dez- nii, viaţa în Univers este un fenomen rar, are culoa- voltare a Societăţii Informaţionale; IBN – Instrumentul re înguste, capcane, prăpăstii, cotloane genetice Bibliometric Naţional, AGEPI – Agenţia de Stat pentru pândesc omenirea la tot pasul. În milenarele sale

LA CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU ACREDITARE ŞI ATESTARE/ Proprietatea Intelectuală; BNS – Biroul Naţional de peregrinări prin Văile Cosmice, omenirea va avea Statistică; RM – Republica Moldova; SUA – Statele Uni- şanse să supravieţuiască numai dacă nava vieţii va fi te ale Americii; UE – Uniunea Europeană. cârmuită de ştiinţă. Ştiinţa şi tehnica sunt sponsorii 1. Introducere progresului, dăinuirii omenirii. Dezvoltarea durabilă Problemele sistemului naţional de cercetare- AT THE NATIONAL COUNCIL FOR ACCREDITATION AND ATTESTATION presupune o ştiinţă avansată, o educaţie pe potri- dezvoltare-inovare (CDI) şi ale celui de pregătire a vă și o cultură înaltă, pilonii principali ai dezvoltării personalului ştiinţifi c ar trebuii să fi e supuse unor durabile. Dăinuirea fi ecărui popor se realizează prin dezbateri publice, având în vedere rolul însemnat cetăţile ştiinţifi ce, educaţionale şi culturale pe care pe care știinţa îl joacă azi în societate. Acest lucru acesta le înalţă. Știinţa și tehnica sunt chemate să ţine de conceptul de Ştiinţă Deschisă, Acces Des- amplifi care forţele fi zice și intelectuale ale omului, chis, Educaţie Deschisă, de asigurarea transpa- și prin aceasta să-i asigure viitorul. Forţa motrice a renţei activităţii în domeniul dat, de dezvoltarea progresului este inovaţia, pe ea se ţine competiti- istorică a domeniului în contextul evoluţiei știinţei vitatea instituţiilor de cercetare, competitivitatea în lume. În cele ce urmează, vom analiza cum au economică a ţării. Inovaţia, noutatea constituie unul evoluat lucrurile în domeniul dat în perioada ce dintre elementele principale din cariera academică.

92 | INTELLECTUS 2/2018 Procesarea și asimilarea cunoștinţelor noi se face re a ideilor, a metodelor care pot fi aplicate. Știinţa prin intermediul oamenilor de vază ai poporului, ai transformă posibilul în certitudine. Generarea de lumii. Viaţa este o continuă rezolvare de probleme. cunoștinţe are loc azi într-un ritm exponenţial. Pot formula ştiinţifi c şi soluţiona probleme majore În toate ţările civilizate, accentul se pune pe doar oamenii de ştiinţă; cei care au urcat piscuri ale știinţifi zarea societăţii. Asimilarea noilor cunoştinţe, cunoașterii văd mult mai departe. Înaintemergăto- ca orice lucru nou, se dovedește a fi greu de însuşit; rii, făcătorii de pârtii sunt buni rezolvatori de pro- există mai multe bariere, inclusiv psihologice. Nimic bleme, pun mult sufl et și gând în ceea ce fac, creea- nu vine de la sine, trebuie să ne bizuim pe forţele ză prototipuri pentru soluţionarea altor probleme, proprii. Obţinerea unor rezultate importante nece- exemplul lor este demn de a fi urmat. sită eforturi susţinute – intelectuale, fi zice, fi nanci- 3. Gradul de civilizaţie și de bunăstare a societăţii are. În acest scop, republica trebuie să dispună de: În dezvoltarea noastră istorică nu putem miza pe – un potenţial știinţifi c uman de înaltă califi ca- forţele ieftine de muncă; nici chiar China și India, cu re, adecvat unei dezvoltări durabile; populaţii mari, nu fac acest lucru. Trăim într-o lume – o reţea optimă de instituţii de cercetare cu o a tehnologiilor avansate, computerizate, în care mai bază tehnico-știinţifi că și informaţională adecvată puţin contează braţele ieftine de muncă, și mai mult cerinţelor zilei, ancorată în soluţionarea probleme- valorifi carea la maxim a intelectului uman. În această lor concrete ale republicii în contextul dezvoltării situaţie, nivelul intelectual înalt al societăţii joacă un știinţei mondiale; rol-cheie. În mare parte acesta este determinat de – acoperirea unui areal optim de cercetare; persoanele cu grade și titluri știinţifi ce și știinţifi co- – o încadrare efi cientă a procesului local de cer- didactice. Ne putem afi rma în lumea contemporană cetare în cel internaţional; doar printr-un nivel de competitivitate (știinţifi că și – un sistem CDI receptiv la implementări și în economică) înalt. Prin urmare, apare necesitatea de acord cu sectorul privat; a dezvolta în ţară ştiinţa, de a investi în cercetare și în – o politică a priorităţilor clară; tehnologii înalte. Nivelul de pregătire a cadrelor ştiin- – existenţa unui vast sistem de instruire și reci- ţifi ce este determinat de nivelul de înzestrare a labo- clare a cadrelor, care să asigure afl uxul de cadre în ratoarelor cu utilaj ştiinţifi c. Gradul de civilizaţie a so- toate domeniile economice ale ţării, la toate nive- cietăţii este determinat de infl uenţa ştiinţei şi tehnicii lurile, inclusiv cel al știinţei. Societatea are nevoie asupra întregii ei vieţi social-economice, de capacita- de oameni doritori de a cunoaște, creativi, inventivi, tea societăţii de a prevedea, în baza cunoștinţelor şti- rezolvatori de probleme mari. inţifi ce și a informaţiei despre prezent şi trecut, eve- Este de datoria știinţei să menţină în societate un nimentele ce vor urma. Știinţa este baza dezvoltării; nivel intelectual înalt, să extindă continuu orizon- starea economică a ţării depinde nemijlocit de cea a turile cunoașterii, precum și capacitatea societăţii

LA CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU ACREDITARE ŞI ATESTARE/ știinţei și, în primul rând, de cea a domeniului ştiin- de asimilare a noilor achiziţii ale știinţei și culturii ţelor reale, care formează osatura știinţei în general naţionale și mondiale, să debaraseze populaţia de și constituie forţa motrice a acesteia. O importanţă starea de inferioritate intelectuală, insufl ându-i în- majoră o are învăţământul, el fi ind chemat să asigu- credere în forţele proprii, să semnaleze, să formu- re afl uxul de noi specialiști în știinţă. Este un adevăr leze și să soluţioneze cele mai stringente probleme AT THE NATIONAL COUNCIL FOR ACCREDITATION AND ATTESTATION axiomatic: trăiesc bine ţările care investesc mult în ale societăţii, să menţină sistemul de învăţământ la știinţă, drept dovadă servind SUA, ţările Uniunii Euro- cele mai înalte cote, să dezvolte învăţământul prin pene, Japonia, Coreea de Sud și altele. Ideea edifi cării cercetare la toate nivelurile. Cu alte cuvinte, să fi e unei societăţi bazate pe știinţă unește și însufl eţește o ştiinţă ancorată în problemele reale ale republicii, popoarele lumii. uşor adaptabilă la schimbările din lume, implicată în pregătirea de specialiști capabili să formuleze și 4. Panaceul ştiinţei să rezolve probleme complexe. 4.1. Pro știinţa Rolul ştiinţei în viaţa societăţii moderne este 4.2. Specifi cul știinţei enorm. Activitatea omenească se deplasează din Ca să se dezvolte, știinţa are nevoie de liber- sfera de producere a lucrurilor în cea de produce- tate academică, de la ea cerându-se, în schimb,

INTELLECTUS 2/2018 | 93 responsabilitate, calitate a muncii, rezultate de știinţa calculatoarelor. În știinţă este important să performanţă. Pentru mediul academic este impor- nu fi e limitat dreptul persoanei la libera gândire și tantă comunicarea, cooperarea, dialogul, care con- exprimare, să nu fi e paralizată iniţiativa personală. stituie suportul schimbului de idei, de experienţe, 4.2.2. Caracterul internaţional al ştiinţei de metodologii etc. În acest sens, în unităţile de cer- Cercetarea știinţifi că este organic condiţionată și cetare au fost înfi inţate seminare știinţifi ce de profi l. are rădăcini atât în societatea autohtonă, cât și în Din aceleași considerente, a fost stabilit dreptul la comunitatea știinţifi că mondială. Prin funcţiile spe- mobilitate al cercetătorilor, fapt ce asigură circula- cifi ce pe care le are, știinţa preia, asimilează și pre- rea și extinderea ideilor pe un areal tot mai extins, lucrează cunoștinţele de bază afl ate în circulaţie în diseminarea cunoștinţelor. Mobilitatea contribuie lume la momentul dat. Experienţa ţărilor dezvoltate esenţial la creșterea profesională a cercetătorilor. dovedește că cea mai profi tabilă investiţie pe ter- 4.2.1. Știinţa  rod al muncii colective men lung este cea făcută în știinţă, acest sector de Ştiinţa are un evidenţiat caracter colectiv şi in- activitate necesitând să fi e ancorat cât mai profund ternaţional; toate sectoarele ştiinţei naţionale tre- în problemele societăţii. Da, știinţa este un rezultat buie să corespundă cerinţelor știinţei mondiale. În al muncii colective, dar să nu uităm că succesul, de domeniul știinţei, accentul se pune pe elementul fi ecare dată, aparţine unor persoane concrete, deci colegial al activităţii, graţie căruia se manifestă ple- se cere ca să nu fi e subminat factorul individual. nar efectul sinergetic (antagonismul în știinţă e dis- Desfacerea nemotivată a contractului de muncă cu trugător). Ştiinţa este domeniul ce îi uneşte cel mai un cercetător important, de exemplu, poate da pes- mult pe oameni, în fi ecare caz aparte, prin găsirea te cap programe întregi de cercetare și de educaţie. soluţiei unor probleme concrete. Gândirea colec- Factorul sinergetic poate fi valorifi cat și prin utili- tivă s-a dovedit a fi mult mai puternică decât cea zarea în comun, de către cercetătorii din diverse individuală. Nu întâmplător, în cadrul instituţiilor instituţii, a aparatajului știinţifi c sofi sticat, cum ar de cercetare sunt formate consilii știinţifi ce, iar în fi , bunăoară, telescoapele și ciclotroanele moder- instituţiile de învăţământ superior – senate uni- ne. Neintegrarea în comunitatea internaţională în- versitare, organe de decizie colectivă. Edifi carea seamnă faliment. societăţii bazate pe știinţă este cea mai bună idee, 4.2.3. Ştiinţa  sistem deschis; știinţa funda- în jurul căreia se unesc popoarele lumii civilizate. În mentală și cea aplicativă cazul știinţei, în afară de efectul sinergetic, se mani- Ştiinţa este ca un organism viu. Pentru ca să festă productiv interacţiunile neliniare și legăturile evolueze, ea trebuie să funcţioneze ca un sistem inverse, deci este necesar de a asigura cât mai multă deschis, cu acces liber atât la problemele societăţii, transparenţă în acest domeniu de activitate. Carac- cât și la rezultatele proprii, pentru alţi cercetători, teristic pentru lucrările ştiinţifi ce este faptul că pe utilizatori, doritori. Accesul universal la cunoștinţele

LA CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU ACREDITARE ŞI ATESTARE/ baza lor se creează alte lucrări ştiinţifi ce [1], care vin știinţifi ce a tuturor categoriilor sociale este un de- să confi rme sau să infi rme cele enunţate în lucrarea ziderat al știinţei. Ştiinţele, la rândul lor, se împart dată, să dezvolte ideile productive care stau la baza în fundamentale şi aplicative. Patul germinativ al acesteia și să le înlăture pe cele greșite. cercetării constituie stadiul avansat al cercetărilor AT THE NATIONAL COUNCIL FOR ACCREDITATION AND ATTESTATION În istoria știinţei, un rol însemnat îl joacă școlile fundamentale, care lansează idei, sugerează experi- știinţifi ce, în care oamenii se unesc în jurul unor enţe. Știinţa aplicativă, fără cea fundamentală, e ca celebrităţi capabile să polarizeze în jurul lor alţi cer- un pom fără rădăcini. Anume știinţa fundamentală cetători, în numele unor idei și interese știinţifi ce. În formează concepţiile noastre despre lume, ne pune acest sens, merită să fi e menţionată școala știinţifi că la curent cu cele mai noi idei elaborate de oamenii internaţională a lui Niels Bohr (1885-1962), în care, de ştiinţă. Fără cunoştinţe profunde despre atom, pe parcursul mai multor ani, într-o atmosferă de bunăoară, nu ar fi fost posibilă fi zica semiconduc- gândire democratică și de liberă exprimare, au torilor de azi, chimia, biologia, medicina moder- avut loc dezbateri aprinse ce au condus la nașterea nă. Planifi carea ştiinţei fundamentale se bazează unei știinţe noi, mecanica cuantică [2], graţie căreia pe intuiţia creativă şi cunoştinţele unor oameni s-au dezvoltat ulterior mai multe domenii, inclusiv înzestraţi. Intuiţia lor le permite să aleagă direcţia

94 | INTELLECTUS 2/2018 de cercetare, să formuleze și să rezolve probleme De la cercetător se cere prestigiu ştiinţifi c, pro- mari. De regulă, acești oameni sunt și adepţi şi pro- fesionalism, creativitate, competitivitate, partici- motori ai dezvoltării ştiinţelor aplicative. pare la dobândirea de cunoștinţe noi, la procesul Este oare necesar să dezvoltăm în Republica Mol- inovaţional și transferul tehnologic, contribuţie dova cercetarea fundamentală, care a devenit foarte personală prin rezultate competitive, lucrări pu- costisitoare? Sau poate e sufi cientă doar cea aplicati- blicate în reviste de prestigiu, brevete, integritate vă? Răspunsul nostru este afi rmativ. Cercetările aplica- știinţifi că și etică, principialitate, responsabilitate, tive pot fi realizate prin atașarea la anumite programe independenţă, pasiune în muncă, să dea dovadă de internaţionale sau, mai ieftin, prin simularea pe calcu- toleranţă, răbdare, să fi e cooperant, să participe la lator a unor fenomene fi zice fundamentale (modelul pregătirea cadrelor, la diseminarea cunoștinţelor, digital al Universului, de exemplu). Acest fapt denotă la prestarea de servicii știinţifi ce. Aceste lucruri îl importanţa cercetărilor ce se întreprind în toată lu- fac pe cercetător competitiv în lume. Includerea în mea, astfel înţelegem de unde se poate de așteptat competiţia știinţifi că internaţională îi oferă cercetă- surprize în anumite domenii ale știinţei. Avem un torului anumite avantaje morale și materiale, con- exemplu de fundamentare teoretică a observaţiilor tribuind, totodată, la formarea unei imagini favora- astronomice demn de urmat, cel al astrofi zicianului bile a ţării sale în lume. Nicolae Donici (1874-1960) [3]. Consumatorii știinţei 5. Oamenii de știinţă fundamentale sunt, în primul rând, instituţiile de 5.1. Curiozitatea oamenilor de știinţă învăţământ superior, utilizând frecvent cunoștinţele Omul ca fi inţă biologică are calitatea de a fi curi- în scopuri instructiv-educative. Nimic nu dezvoltă os din fi re. Dorinţa de a cunoaşte lumea înconjură- mai bine capacităţile intelectuale ale omului decât toare este imprimată în adâncul conştiinţei umane cercetările într-un domeniu fundamental al știinţei. și constituie premiza progresului omenirii atât în Învăţarea devine foarte efi cientă, atunci când docto- plan material, cât și spiritual. Omul de știinţă dă randul, masterandul, studentul, elevul lucrează asupra dovadă de o curiozitate de copil pe tot parcursul unor probleme de căpătâi ale știinţei. vieţii, privește lucrurile cu ochi miraţi de copil, de 4.2.4. Rolul masei critice în știinţă parcă le vede pentru prima dată. El mai are calita- O unitate de cercetare poate să devină proce- tea de a se uimi și de a fi pasionat de ceea ce face. soare de cunoștinţe noi dacă dispune de o anumită De aceea, școala trebuie să stimuleze curiozitatea masă critică de cercetători. În unele cazuri, aceas- naturală a copiilor, starea lor de uimire, acestea tă masă critică poate fi atinsă și depășită prin coo- înlesnindu-le calea spre cercetare – condiţie fun- perarea cu cercetătorii străini din același domeniu damentală a societăţii bazate pe cunoaștere, cu știinţifi c. De aceea, în știinţă este foarte importantă educaţie continuă. cooperarea cu cercetătorii din alte ţări. Fără o masă

5.2. Creativitatea oamenilor de știinţă LA CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU ACREDITARE ŞI ATESTARE/ critică de oameni nu poate funcţiona o instituţie, un „Sensul existenţei şi datoria fi ecărui om este cre- grup de creaţie, o școală știinţifi că. aţia”, afi rmă Mircea Eliade. Creativitatea este pusă 4.2.5. Instituţii și cercetători pe primul plan peste tot în lume. Om de ştiinţă nu Excelenţa în cercetare și învăţare poate fi atin- poţi deveni prin vot, ci prin creativitate, prin antre- să prin crearea instituţiilor de cercetare ca sisteme narea în permanenţă a minţii. O misiune supremă AT THE NATIONAL COUNCIL FOR ACCREDITATION AND ATTESTATION deschise, cu legătură inversă, cu autonomie și liber- a şcolii este de a crea în societate un climat creativ, tate academică, asigurate cu echipament știinţifi c de a-i învăţa pe oameni să fi e creativi și de a stimula și informaţional adecvat (este imposibil de obţinut creativitatea lor în fel și chip. De exemplu, în timpul rezultate de categoria 1-a cu echipament știinţifi c elaborării bazelor electricităţii, vestitul inventator de categoria a 3-a), cu acces la sursele de informa- Edison (1847-1931) stimula activitatea creativă a re, la literatura de specialitate, la bazele de date lucrătorilor săi cu ajutorul unei mici orchestre, care internaţionale, cu garantarea autonomiei activităţii le cânta toată ziua. Activitatea cea mai creatoare a cercetătorului, independenţei sale economice şi in- omului se manifestă la vârsta de 19 –35 de ani. De telectuale, dreptului la mobilitatea știinţifi că, la pro- aceea, viitoarea elită ştiinţifi că trebuie descoperită prietatea intelectuală, la perfecţionarea continuă. de timpuriu, de la o vârstă fragedă și susţinută în

INTELLECTUS 2/2018 | 95 efortul ei de a se afi rma. Cu câtă uimire am desco- 117]. Adevărul merge mână în mână cu frumosul, perit [4] că în perioada interbelică un profesor din cu esteticul – o dovedește în învăţătura sa Dirac clasele primare a intuit capacităţile intelectuale ale (1902-1984), savantul care a descoperit pozitro- fraţilor gemeni Vsevolod (1928-2018) şi Sveatoslav nul dintr-un simţ al frumosului [7]. Lumea știinţei (1928) Moscalenco, viitori fi zicieni academicieni, este o lume a adevărului, frumosului şi a binelui. notând în caracteristica eliberată după absolvirea Arta (frumosul) prezintă un instrument efi cient de clasei a 4-a: „buni pentru muncă intelectuală”. cunoaștere multidimensională a realităţii, ea (el) Instituţia care promovează cel mai activ inovaţia trezește uimirea. Privind multidimensional la lume la noi este Agenţia de Stat pentru Proprietatea Inte- și cunoscând tainele ei intrinseci, omul devine mai lectuală (AGEPI), în obligaţiile căreia intră protecţia înţelept, mai puternic. E îmbucurător faptul că, la rezultatelor muncii creative, inclusiv a invenţiilor. noi, o instituţie precum Universitatea Tehnică a Conform Indexului Global al Inovaţiei, realizat de Moldovei îmbină instruirea studenţilor prin cerce- Institutul European de Administrare a Afacerilor și tare cu educarea estetică. de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, 7. Raportul știinţă-cultură Republica Moldova s-a plasat, în 2016, pe locul 46 Știinţa mai este și elementul defi nitoriu al în topul celor mai inovaţionale state, dintr-un nu- culturii. Cultura prezintă suma de cunoştinţe măr de 128 [5], lucru care ne caracterizează ca pe retopite în creuzetul limbii. Este important să un popor inventiv. Inovaţia cere multe competenţe; conștientizăm faptul că cunoştinţele se transmit în ţările dezvoltate, inovaţia este viaţa fi rmelor mici. nu prin ereditare, ci prin cultură. Din acest motiv, Politica guvernamentală trebuie să încurajeze și să la repartiţia fi nanţelor, cultura nu trebuie tratată recunoască creaţia, spiritul de iniţiativă și de afaceri, ca o cenușăreasă. Până la obţinerea independen- încrederea omului în forţele proprii, fi zice și intelec- ţei, aportul ştiinţei din Republica Moldova la pros- tuale, drepturile de autor. Și să nu uităm un lucru: perarea culturii era unul minor, oamenii de ştiinţă oamenii de știinţă, producătorii de cunoștinţe noi contribuiau insufi cient la stabilirea terminologiei își doresc să fi e creatori, nu luptători. ştiinţifi ce naţionale, la diseminarea cunoștinţelor 6. Etica și estetica știinţei în limba română, în republică practic nu existau Știinţa este un domeniu care se bazează pe reviste şi cărţi de popularizare a ştiinţei în limba principii știinţifi ce și morale riguroase. De la cer- maternă. Existenţa unei separări între oamenii cetător se cere integritate ştiinţifi că şi morală. În de ştiinţă şi restul populaţiei generează un me- domeniul știinţei omul trebuie să dea dovadă de diu propice apariţiei unor concepţii dogmatice, un comportament etic în orice circumstanţă. Nici antiștiinţifi ce despre lume. Epoca Renașterii a de- unui cercetător nu i se permite să îngrădească ac- monstrat că în perioadele când înfl oresc ştiinţele, cesul cuiva în domeniul său de cercetare, toleranţa înfl oresc şi artele şi viceversa. O bogată zestre in-

LA CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU ACREDITARE ŞI ATESTARE/ fi ind o caracteristică de bază a comportamen- telectuală poate fi achiziţionată numai din tezau- tului cercetătorului; aici are dreptul la viaţă doar rul infi nit al ştiinţei şi culturii universale. De aceea, competiţia, performanţa. Orice expertiză cu con- instituţiile de cercetare au menirea ca, prin reali- fl ict de interese este toxică știinţei. În scopul exclu- zarea unor cercetări la standardele mondiale, să AT THE NATIONAL COUNCIL FOR ACCREDITATION AND ATTESTATION derii fraudelor știinţifi ce, plagiatelor, confl ictelor menţină un nivel intelectual înalt în ţară, sub toate de interese a fost elaborat Codul de etică şi deonto- aspectele. În acest context, vom cita un gând su- logie profesională a cercetătorilor şi cadrelor univer- gestiv, repetat adeseori de profesorul de mecanică sitare, aprobat prin Hotărârea Comisiei de atestare cuantică al autorului, Iurie Perlin (1918-2007): „Da- a CNAA nr. AT 3/1 din 23 mai 2012. Comportamen- nemarca este cunoscută ca un mare producător tul etic al cercetătorului este primordial, deoarece de unt, dar în primul rând ca patria lui Niels Bohr, în știinţă piatra de temelie o reprezintă căutarea unul dintre creatorii mecanicii cuantice”. Deci, să și găsirea adevărului, oricare ar fi el. „Știinţa este nu uităm de dimensiunea culturală a vieţii. Omul făclia adevărului”, afi rmă Dimitrie Cantemir [6, p. de ştiinţă e bine să fi e dublat de omul de cultură.

96 | INTELLECTUS 2/2018 8. Conștientizarea rolului știinţei în Republica rioare de Atestare (CSA, ulterior CNAA, azi ANCD Moldova și ANACEC), prin Decretul Președintelui RM nr.76 Constatăm că cercetătorii noștri au conștientizat din 25.03.1992 [8], iar mai târziu, prin Decretul rolul știinţei în societate ca sursă de creștere econo- Președintelui RM nr. 1743-III din 19.03.2004 „Privind mică sustenabilă, acest fapt conﬁ rmându-l crearea, ediﬁ carea societăţii informaţionale în Republica după obţinerea independenţei, a Comisiei Supe- Moldova” [9].

Fig.1. Numărul de titluri știinţifi ce de doctor și doctor habilitat conferite anual de CNAA pe parcursul anilor 1993-2017 LA CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU ACREDITARE ŞI ATESTARE/ Deși s-a confruntat mereu cu numeroase obsta- De la obţinerea independenţii statale, în dome- cole, comunitatea știinţifi că ţine sub control și în niul ştiinţei din Republica Moldova s-au produs stare de continuă funcţionare această sferă de ac- schimbări esenţiale. Printre realizările notabile am tivitate de primă necesitate – pregătirea cadrelor putea enumera: elaborarea legislaţiei specifi ce ne- AT THE NATIONAL COUNCIL FOR ACCREDITATION AND ATTESTATION știinţifi ce (fi g.1). cesare privind cercetarea știinţifi că și ajustarea aces- 9. Părţile forte și părţile slabe ale sferei CDI teia la cea europeană; atmosfera mult mai demo- din Moldova cratică și colegială în care se desfăşoară activităţile; În continuare, ne vom referi la părţile forte și îmbunătăţirea esenţială a cooperării instituţiilor părţile slabe ale sistemului CDI, vom examina de cercetare, ele asociindu-se pentru: moderniza- oportunităţile, provocările și constrângerile apăru- rea infrastructurii știinţifi ce, crearea de centre de te, vom formula unele opinii și posibile soluţii pri- excelenţă; ieşirea din izolare a ştiinţei moldoveneşti, vind evoluţia domeniului în cauză. încadrarea cercetătorilor moldoveni în programe internaţionale de cercetare, obţinerea de granturi 9.1. Părţile forte internaţionale, creșterea mobilităţii persoanelor; or-

INTELLECTUS 2/2018 | 97 ganizarea unor manifestări știinţifi ce comune (con- mai bună a limbajului ştiinţifi c românesc; venirea în ferinţe, seminare, mese rotunde, ateliere de lucru ştiinţă a unui contingent de cercetători, cunoscători etc.); constituirea unor școli doctorale; alcătuirea ai limbilor de circulaţie internaţională; ameliorarea unor programe de cercetare și de studiu comune problemei de gender; încurajarea spre cerceta- și testarea acestora; elaborarea și promovarea în re a femeilor. Conform evidenţei ţinute de CNAA comun a unor criterii, standarde, acte normative; [8], în 1995, în RM erau înregistraţi 550 de doctori extinderea cotei de fi nanţare a știinţei în bază de habilitaţi, inclusiv 54 (9,8%) de femei, și 4024 de competiţie; accesul mai lesne la infrastructuri mari doctori în știinţe, dintre care 1132 (28%) de femei. de cercetare, de excelenţă din alte ţări, la publicaţiile În 2015, un an mai comun în activitatea CNAA, au de specialitate din bazele internaţionale. susţinut tezele de doctor în știinţă 185 de persoa- Cooperarea la nivel regional și internaţional a ne, dintre care 112 (60%) femei. În 2017 activau în știinţei moldovenești este un factor important pen- cercetare în RM [10] 361 de doctori habilitaţi, in- tru sporirea competitivităţii, căci numai fi ind com- clusiv 73 (20,22%) de femei, și 1331 de doctori în petitiv poţi deveni partener viabil pentru centrele știinţă, inclusiv 633 (47,56%) de femei. Ameliorarea de excelenţă din lume. Trebuie să ne integrăm cu situaţiei la acest indicator este evidentă. adevărat în circuitul de valori al lumii dezvoltate și La părţile forte se înscrie și elaborarea concep- să fi m compatibili cu această lume, ceea ce presu- tului „Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova pune a avea o știinţă și un învăţământ performant, 2030” [11], care este un studiu de previziune bine- credibilitate și predictibilitate în politica internă și venit. externă. Drept dovadă de internaţionalizare a cer- 9.2. Părţile slabe cetării și educaţiei pot servi: participarea cercetăto- Părţile slabe ale sferei CDI din Moldova au rădă- rilor moldoveni la programele cadru pentru cerce- cini adânci în realităţile noastre social-economice. tare și inovare ale UE – PC7 și Orizont 2020, la alte Republica Moldova se caracterizează printr-un me- programe de cercetare, la manifestările știinţifi ce diu rural afl at la un nivel redus pe scara civilizaţiei. internaţionale etc. Este remarcabil faptul că, în peri- Se constată un defi cit de cultură politică și integri- oada anilor 1993-2017, cetăţenii Republicii Moldova tate, lipsește o clasă mijlocie prosperă, care ar asi- au susţinut 620 (13,04%) de teze de doctorat în 18 gura cu demnitate bunul mers al ţării într-o direcţie ţări ale lumii (recunoscute și echivalate), iar numărul de evoluţie apreciabilă. După aproape 30 de ani lucrărilor care au fost elaborate și susţinute în RM de independenţă, modernizarea și bunăstarea nu de către cetăţeni din 41 de ţări ale lumii a constituit au coborât în straturile mai profunde ale societăţii. 675 (14,2%) de teze de doctorat. În perioada anilor Valorile și normele europene, practicile necesare 2007-2014, de exemplu, în RM s-a apelat de 927 de unui stat de drept, lupta anticorupţie, modifi carea ori la serviciile experţilor străini (din 16 ţări) pentru codurilor penale nu au câștigat prea mult teren.

LA CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU ACREDITARE ŞI ATESTARE/ expertizarea tezelor de doctorat, în 337 de cazuri Derapajele politice ale celor afl aţi la putere descu- în calitate de membri ai consiliilor știinţifi ce speci- rajează. Oamenii nu au încredere în clasa dirigui- alizate, iar în 590 de cazuri – în calitate de referenţi toare, mai mult decât atât, au pierdut încrederea ofi ciali. Integrarea comunităţii știinţifi ce din Repu- și în sine înșiși. Din această cauză, rămânem cronic AT THE NATIONAL COUNCIL FOR ACCREDITATION AND ATTESTATION blica Moldova în Aria Europeană de Cercetare și cea în urma sau chiar pe din afara proceselor de mo- a Învăţământului Universitar (aderarea RM la Proce- dernizare ce au loc în lume. Patrimoniul existent sul de la Bologna, implementarea Principiilor Salz- nu se utilizează sau este utilizat inefi cient. Lipsește burg), în circuitul european și internaţional de valori o politică adecvată de deschidere a noi locuri de știinţifi ce și culturale este un însemn de participare muncă, de fi nanţare a sferei CDI, de salarizare ju- reală a RM la construcţia europeană. dicioasă a personalului știinţifi c. La aceasta se mai Printre alţi factori pozitivi pot fi menţionaţi: ela- adaugă lipsa unui sistem de educaţie a populaţiei borarea de standarde educaţionale naţionale în active, inclusiv a celei din mediul rural, neasigurarea baza celor internaţionale; trecerea învăţământului educaţiei pe tot parcursul vieţii. A scăzut nivelul de universitar la trei trepte: licenţă, masterat, doctorat; instruire, cel al competenţei absolvenţilor liceelor și creşterea mobilităţii cercetătorilor; asimilarea tot ai instituţiilor de învăţământ superior. Toate aceste

98 | INTELLECTUS 2/2018 neajunsuri oferă explicaţia marelui decalaj tehno- barea contingentului vârstnic din știinţă are loc logic și economic ce se înregistrează comparativ anevoios, dată fi ind motivarea economică slabă cu ţările dezvoltate ale UE, exodul de cercetători a cercetătorilor. Cariera de cercetător rămâne și în știinţifi ci, interesul scăzut al tineretului faţă de mun- continuare una neatractivă, neprestigioasă, statu- ca știinţifi că, bazinul mic de selectare a oamenilor tul juridic al doctorandului – neadecvat, perspec- talentaţi pentru ştiinţă. tiva promovării în domeniul preferat și pe scara În realitate, nu s-a întreprins până azi o reformă socială este, de cele mai multe ori, incertă, nu exis- cardinală în știinţă, iar ceea ce reușim să realizăm tă oportunităţi clare pentru cercetare. Din acest seamănă mai mult cu o tranziţie fără sfârșit. Bune- motiv, cei mai buni absolvenţi refuză să lucreze le intenţii și pasiunea pentru profesie ale cercetă- în instituţiile de cercetare și universităţi. Drept ur- torilor se manifestă, mai mult sau mai puţin, însă mare, se produce exodul tinerilor talentaţi către acest lucru nu este sufi cient pentru a înregistra sistemele de cercetare și învăţământ din ţările mai performanţe veritabile. Factorii care împiedică cer- dezvoltate, fenomen care conduce la dezmembra- cetarea să devină competitivă, să transforme idei- rea școlilor știinţifi ce și la disoluţia instituţiilor de le știinţifi ce în produse și servicii, să obţină suport cercetare și de învăţământ. Asigurarea nesatisfăcă- social și politic sunt diverse: asigurarea nesatisfăcă- toare a afl uxului de cadre ştiinţifi ce tinere în ştiinţă toare a laboratoarelor de cercetare cu echipaj şti- se datorează, în parte, și existenţei unei neconcor- inţifi c modern și tehnică computaţională, de aici și danţe între programele de pregătire a cadrelor pe pregătirea insufi cientă a ştiinţei pentru competiţie; discipline la nivel de bacalaureat (colegiu), licenţă, slaba diversifi care a surselor de fi nanţare a ştiinţei; masterat, doctorat, precum și selecţiei neadecva- difi cultăţile existente în accesarea fondurilor UE; te a celor care doresc să-și continue studiile prin participarea neînsemnată a sectorului privat la dez- doctorat. Drept rezultat, avem o efi cienţă scăzută voltarea ştiinţei (deși avem un exemplu excepţional a studiilor prin doctorat, doar 5-12% dintre docto- de contribuţie a sectorului privat la dezvoltarea ranzi își susţin tezele în termen. știinţei – este vorba de activitatea astrofi zicianului Lipsește un studiu fezabil al pieţei muncii (în mare Nicolae Donici de la Dubăsarii Vechi din prima ju- parte și din cauza emigrării masive a populaţiei). mătate a sec. XX [3]; nevalorifi carea oportunităţilor Instituţiile de învăţământ superior nu au o imagi- create de integrarea europeană; lipsa investiţiilor ne cât de cât clară a angajării absolvenţilor lor, nu străine directe în știinţă; capitalul autohton nu a cunosc ce procent dintre aceștia activează conform fost canalizat spre produse de înaltă tehnologie. profesiei obţinute, fapt ce nu permite o planifi care Există și probleme de altă natură, care necesită să fi e judicioasă de pregătire a specialiştilor la toate cele soluţionate cât mai curând: imixtiunea politicului în trei cicluri universitare și astfel, evident, nu poate fi activitatea sferei CDI, conlucrarea slabă a factorilor asigurat un fl ux continuu de studenţi pentru fi ecare de decizie din domeniu – ANACEC, ANCD, AŞM, mi- domeniu în parte. Aici mai poate fi menţionată slaba LA CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU ACREDITARE ŞI ATESTARE/ nistere, BNS. La toate acestea se mai adaugă și in- implicare a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ cluderea unui număr prea mare de indicatori după superior în susţinerea activităţii de cercetare a res- care se contabilizează activitatea știinţifi că și cea de pectivelor instituţii, atragerea doar sporadică a di- pregătire a cadrelor știinţifi ce, indicatori iniţiaţi ne- asporei românești pentru susţinerea activităţii de AT THE NATIONAL COUNCIL FOR ACCREDITATION AND ATTESTATION coordonat de instituţiile care monitorizează această cercetare și de pregătire a cadrelor știinţifi ce. activitate. 9.3. Câteva soluţii O problemă îngrijorătoare o constituie gradul Pentru sporirea efi cienţei sistemului de cerceta- de îmbătrânire a cadrelor știinţifi ce, reducerea re-dezvoltare-inovare şi de pregătire a cadrelor şti- afl uxului de tinere talente în știinţă. Conform da- inţifi ce, propunem următoarele soluţii: telor [10], în 2017 activau în domeniul cercetării – executarea în paralel (concomitent) a unor 3180 de persoane, dintre care 22,4% – sub vârsta activităţi de expertizare, de exemplu, evalua- de 35 de ani, 36,1% – între 35 și 55 de ani și 41,5% rea calităţii cercetării și a predării, abilitarea unor – cu o vârstă mai mare de 55 de ani; persoanele de instituţii cu activitatea de doctorat și a cercetători- peste 65 de ani erau în proporţie de 21,8%. Schim- lor cu dreptul de a conduce doctoratul;

INTELLECTUS 2/2018 | 99 – tezele de doctor habilitat să fi e susţinute în [8] Comisia Superioară de Atestare a Republicii baza lucrărilor ştiinţifi ce publicate, fără a se scrie Moldova (alcătuitori Ion Holban, Tatiana Lâsâi (Chi- disertaţia ca atare, procedeu deja însuşit la scrierea rilă)). Chişinău, 2003. - 12 p. tezei de doctor. Principalul, ele să fi e net superioare [9] Decretul Președintelui RM nr 1743-III tezei de doctor, să fi e deschizătoare de direcţie; din 19.03.2004 „Privind edifi carea societăţii – armonizarea nomenclatoarelor specializări- informaţionale în Republica Moldova” (MO, 2004, lor la toate treptele: bacalaureat, licenţă, masterat, nr. 50-52, art.3000). doctorat; [10] http://www.statistica.md/newsview.php?l= – reducerea domeniilor ştiinţifi ce la cel mult 25, ro&idc=168&id=5973. coordonarea acestor modifi cări cu Biroul Naţional [11] Notă de concept privind viziunea Strategiei de Statistică; Naţionale de Dezvoltare „Moldova2030” – utilizarea mai efi cientă a pârghiilor fi nanciare https://cancelaria.gov.md/sites/default/fi les/do- de redresare a situaţiei; cument/attachments/viziunea_snd_2030_2_0.pdf – perfecţionarea mecanismului de antrenare a [12] STEPANIUC, Victor. Evoluţia statalităţii cercetătorilor în adoptarea unor decizii; moldovenești în epoca contemporană. Autoreferat al – creșterea prestigiului omului de știinţă, a sta- tezei de doctor în istorie. Chișinău, 2007. – 20p. tutului doctorandului în evoluţia sa de la student la [13] HOLBAN, Ion. Oare cât va dura drama lim- cercetător; bii române în Basarabia? „Literatura şi Arta”, nr. 38 – în această ordine de idei, anii de studiu să fi e (2874), 21 septembrie 2000. incluşi în vechimea de muncă drept activitate de cer- [14] HOLBAN, Ion. „Munca creativă – garantul dăi- cetător și să fi e luaţi în calcul la calcularea pensiei; nuirii unui popor”. „Intellectus”, 2016, nr. 2, p. 89-103. – în programele de studiu să fi e introduse [15] http://www.aee.edu.md/sites/default/fi les/ elemente de matematică și informatică moderne raport_examene_2016.pdf. adaptate la profesie. [16] KAPIŢA, P.L. КАПИЦА, П.Л. Эксперимент, REFERINŢE теория, практика. Москва: „Наука”, 1977. - 352с. [1] VORONŢOV-VELIAMINOV, B.A. ВОРОНЦОВ- [17] BOLDEA, Afrodita Liliana. Identifi carea cor- ВЕЛЬЯМИНОВ, Б.А. Очерки о Вселенной. Москва: purilor cerești cu metode computaţionale. Fizica și „Наука”, 1976. - 720 с. Tehnologiile Moderne. 2016, v. 14, nr. 3-4 (55-56), p. [2] БОР, Нильс. Атомная физика и человеческое 33-41/ ISSN 1810-6498 / ISSNe 2537-6349. познание. Москва: „Иностранная литература”, [18] TERCU, Ovidiu. Activitatea ştiinţifi că şi educa- 1961. - 152 с. ţională desfăşurată la planetariul şi observatorul as- [3] HOLBAN, Ion, GRIGORIŢĂ MUGUR, Ioan. „Ela- tronomic din cadrul Complexului Muzeal de Știinţele Naturii „Răzvan Angheluţă”, Galaţi. Conferinţa „Te-

LA CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU ACREDITARE ŞI ATESTARE/ nul tineresc şi visul cutezător al astrofi zicianului Nico- lae Donici, ctitorul unei citadele ştiinţifi ce la Nistru” . lecommunications, Electronics and Informatics”, „Biblioteca IDIS „Viitorul”, Institutul pentru Dezvolta- Chișinău, Moldova, 24-27 mai 2018, p. 291-294, re şi Iniţiative Sociale, Chişinău (12.03.2015), - 36 p. ISBN: 978-9975-45-540-4. [4] HOLBAN, Ion. Doi brazi viguroşi ai fi zicii ba- [19] HOLBAN, Ion. Vectorul european de dezvolta- AT THE NATIONAL COUNCIL FOR ACCREDITATION AND ATTESTATION sarabene (schiţă de portret al fi zicienilor Vsevolod şi re a Republicii Moldova. Conştientizare şi alegere. Bi- Sveatoslav Moscalenco). Chişinău: „TEHNICA-INFO”, blioteca IDIS „Viitorul” (Institutul pentru Dezvoltare 2013. – 79 p. (ISBN 978-9975-63-354-3). şi Iniţiative Sociale), 19 p., 25 iunie 2014. – 19p. [5] http://www.allmoldova.com/ro/news/mol- [20] https://en.wikipedia.org/wiki/South_Korea dova-in-prima-jumatate-a-indexului-global-al-ino- [21] https://en.wikipedia.org/wiki/IBM vatiei-2016. [22] penitenciar.gov.md/ro/statistica [6] CANTEMIR, Dimitrie. Istoria ieroglifi că. Chişi- [23] COJOCARU, I., CUCIUREANU, G., MORARU, O. nău: „Cartea moldovenească”, 1973. – 394 p. Instrumentul Bibliometric Naţional – sistem informa- [7] DIRAC, Paul. П. А. М. Дирак. Воспоминания о tic performant, deschis, fl exibil, scalabil. În: Intellectus необычайной эпохе: Сб. статей. - М.: Наука, 1990. nr. 2, pp. 44-55, 2010.

100 | INTELLECTUS 2/2018 [24] HOLBAN, I., CUCIUREANU, G., MINCIUNA, ABSTRACT V. The Role Of Information Instruments In Ensuring Transparency In Scientifi c Research (The Case Of The Building the Knowledge-Based Society in Republic Of Moldova). Proceedings of International the Republic of Moldova: Good Practices, Gui- Conference „Central and Eastern European e|Dem delines, Problems, Suggestions. The measures and e|Gov Days 2017”ISSN: 2520-3401. undertaken in the Republic of Moldova, during the [25] COJOCARU, Irina, BUTNARU, Viorica, HOL- period 1993-2017, for the building of the knowled- BAN, Ion. În căutarea unui „brici Ockham” care să ge-based society, the promotion of the quality in reducă numărul de indicatori necesari evaluării activi- the fi eld of science and innovations and training of tăţii organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării şi de pre- the scientifi c staff , the main pillars of the sustainable gătire a cadrelor ştiinţifi ce. Conferinţa Internaţională development of the society, the use of the IT tools Ştiinţifi co-Practică „Creşterea economică în condiţi- for the evaluation of the RDI activity are presented. ile globalizării”, ediţia a XII-a. Institutul Naţional de The author highlights the resilient and vulnerable Cercetări Economice, Chişinău, 12-13 octombrie sides of the process, the interference of the political 2017, Chişinău: INCE, 2017. factor, proposing solutions for improving the situa- [26] ALBU, Svetlana, GHEORGHE, Ciprian. Eva- tion in the given fi eld, diversifying and amplifying luarea – instrument sau știinţă. Buletinul AGIR, the fi nancing, modifying the normative acts. nr.3/2014, iulie septembrie, pp. 33-36. Key words: knowledge-based society, information society, IT tools, political factor, scientifi c staff , REZUMAT doctoral studies, pre-university education.

Edifi carea societăţii bazate pe cunoaştere РЕФЕРАТ în Republica Moldova: practici bune, orien- tări, probleme, sugestii. Sunt prezentate măsu- Формирование в Республике Молдова об- rile întreprinse în Republica Moldova, în perioada щества, основанного на знаниях: передовая 1993-2017, pentru edifi carea societăţii bazate pe практика, направления, проблемы, предло- cunoaștere, promovarea calităţii în sfera ştiinţei şi жения. Представлены меры, предпринятые Ре- inovării şi în cea a pregătirii cadrelor ştiinţifi ce, pilo- спубликой Молдова в период с 1993 по 2017 nii principali ai dezvoltării durabile a societăţii, utili- года для формирования общества, основанно- zarea instrumentelor informatice pentru evaluarea го на знаниях, продвижения качества в области activităţii CDI. Autorul evidenţiază părţile forte și науки и инноваций и в сфере подготовки науч- cele slabe ale procesului, imixtiunea factorului po- ных кадров  основные оплоты устойчивого раз- litic, propunând soluţii pentru ameliorarea situaţiei вития общества, а также использования инфор-

în domeniul dat, prin diversifi carea și amplifi carea мационных инструментов для оценки научных LA CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU ACREDITARE ŞI ATESTARE/ fi nanţării, modifi carea actelor normative. исследований, разработок и инновационной де- Cuvinte-cheie: societate bazată pe cunoaștere, ятельности. Автор обращает внимание на силь- societate informaţională, instrumente informati- ные и слабые стороны процесса, вмешательство политического фактора, предлагая решения для ce, factor politic, cadre știinţifi ce, studii doctorale, AT THE NATIONAL COUNCIL FOR ACCREDITATION AND ATTESTATION învăţământ preuniversitar. улучшения ситуации в данной области путем ди- версификации и увеличения финансирования, внесения изменений в нормативные акты. Ключевые слова: общество, основанное на знаниях, информационное общество, информа- ционные инструменты, политический фактор, научные кадры, докторантура, довузовское об- разование.

INTELLECTUS 2/2018 | 101 УДК 624.131 К

В.Н.ПОЛКАНОВ, ДОКТОР ТЕХНИЧЕСКИХ НАУК, ДОЦЕНТ TEHNOLOGII INOVATIVE/ | Н.Г. ФУНИЕРУ, СТАРШИЙ ПРЕПОДАВАТЕЛЬ А.Д. РЫШКОВОЙ, СТАРШИЙ ПРЕПОДАВАТЕЛЬ

INNOVATIVE TECHNOLOGIES ТЕХНИЧЕСКИЙ УНИВЕРСИТЕТ МОЛДОВЫ (ТУМ)

1. Введение грунтов применительно к реальным оползне- РЕДИ ДЕНУДАЦИОННЫХ ПРОЦЕССОВ, ФОРМИРУЮЩИХ вым объектам, расположенным в центральной ССОВРЕМЕННЫЙ РЕЛЬЕФ РЕСПУБЛИКИ, ОПОЛЗНИ части Молдовы. ЗАНИМАЮТ ОДНО ИЗ ВЕДУЩИХ МЕСТ [1]. НЕРЕДКО В 2. Методы исследования ОПОЛЗНЕВОЕ ДВИЖЕНИЕ ВОВЛЕКАЮТСЯ ЛЁССОВЫЕ ПОРОДЫ, Характеристики сопротивляемости сдвигу СЛАГАЮЩИЕ ВЕРХНЮЮ ЧАСТЬ СКЛОНОВ И ДОСТИГАЮЩИЕ определялись путем испытания образцов грун- ПО МОЩНОСТИ 15–20 И БОЛЕЕ МЕТРОВ [2,3]. В СИЛУ та на сдвиг. Срезы производились по методи- ЭТОГО, ПРАВИЛЬНЫЙ ПОДХОД К ИЗУЧЕНИЮ ОПОЛЗНЕЙ И ке быстрого сдвига на приборах конструкции ВОПРОСАМ НАДЁЖНОЙ ОЦЕНКИ СТЕПЕНИ УСТОЙЧИВОСТИ Маслова-Лурье при трёх значениях вертикаль- СКЛОНОВ ПРИОБРЕТАЕТ ОСОБОЕ ЗНАЧЕНИЕ. ПРИ ЭТОМ ного давления p = 100 – 300 kПa. ВАЖНОЕ ЗНАЧЕНИЕ ОТВОДИТСЯ ИСХОДНЫМ РАСЧЕТНЫМ Наличие трещиноватости и ослабленных зон в СХЕМАМ, СТЕПЕНИ ИХ СООТВЕТСТВИЯ РЕАЛЬНОЙ ПРИРОДНОЙ массиве в лаборатории моделировалось сдвигом ОБСТАНОВКЕ, ПРИНИМАЕМЫМ ДЛЯ РАСЧЁТА КОЭФФИЦИЕНТАМ образцов по подготовленной поверхности. Крат- ЗАПАСА ХАРАКТЕРИСТИК ПРОЧНОСТИ [4,5,6]. ковременное увлажнение трещины поверхност- ными или хозяйственными водами – сдвигом по В силу сказанного возникла необходимость подготовленной увлажненной поверхности. оценить возможное влияние на получаемые Учитывая, что прочностные характеристики гор- высокие значения коэффициенты устойчиво- ных пород, слагающих оползневые склоны, умень- сти статистических методов установления рас- шаются при увлажнении в периоды обильного вы- чётных показателей сопротивляемости грунтов падения атмосферных осадков и снеготаяния, часть сдвигу: сцепления (С ) и угла внутреннего тре- расч образцов подвергалась сдвиговым испытаниям по- ния (φ ). расч сле дополнительного водонасыщения в течение С этой целью различными практикуемыми длительного времени (более 40 суток). методами были найдены значения С и φ и расч расч С целью выявления закономерностей в изме- произведены расчеты коэффициентов устойчи- нении прочностных свойств грунтов строились вости. Анализ производился на основе результа- графики рассеяния по влажности, плотности, тов исследования физико-механических свойств числу пластичности, сопротивляемости сдвигу;

102 | INTELLECTUS 2/2018 точечные графики изменения значений этих ха- сыпками песка и алевритов по поверхности на- рактеристик по глубине, а также изменения зна- пластования, с редкими, но хорошо выраженны- чений сопротивляемости сдвигу в зависимости ми наклонными зеркалами скольжения. от плотности и влажности грунта. Анализ полученных результатов определения Значения сцепления и угла внутреннего тре- прочностных свойств грунтов показал: ния определялись по известной прямолинейной 1. Прочность нижней толщи, слабо или совсем зависимости не подверженной активным деформациям, зна-

Spw = p·tgφw + Cw, (1) чительна: значения общего сцепления и угла вну-

Сw = СС + Σw (2) треннего трения для обследованных участков

где Spw – сопротивляемость сдвигу, соответству- лежат в пределах Cw = 134 – 192 kПa; φw = 13° – 26°. ющая плотности-влажности грунта, kПa; 2. Прочность пород верхней более деформи- p – давление в плоскости сдвига, kПa; рованной толщи, в пределах которой происхо-

φw и Cw – соответственно, угол внутреннего дят активные оползневые смещения, резко сни-

трения, град, и общее сцепление, отвечающие жена: Cw = 48 – 113 kПa; φw = 10° – 18°. истинному состоянию по влажности, kПa; 3. Падение прочности в условиях деформа- С – структурное сцепление, kПa; ции глинистой толщи происходит за счёт нару- С TEHNOLOGII INOVATIVE/

Σw – связность водноколлоидного характера, шения присущего грунтам структурного сцепле- kПa. ния СС при почти неизменном значении угла вну-

INNOVATIVE TECHNOLOGIES Величины Срасч и φрасч устанавливались мето- треннего трения, что подтверждает установлен- дами: ное ранее [1,4,5] на основе многочисленных экс- – среднеарифметического значения; периментов утверждение об основной причине – среднего по медиане; снижения прочности глинистых грунтов во вре- – среднего минимального значения; мя деформации ползучести. – среднего квадратичного отклонения; 4. На величину прочности пород существен- – гарантированных значений (по Пильгуно- ное влияние оказывают структурные особенно- вой З.В.). сти грунта: наличие и направленность зон осла- 3. Результаты исследования. Дискуссия бления, и прежде всего, зеркал скольжения, а При изучении геологического строения вы- также возможность увлажнения по ним. Сказан- полненные исследования позволили в песчано- ное подтверждается тем, что для всех обследу- глинистых отложениях сарматского возраста вы- емых участков в пределах верхней зоны отсут- делить две характерные толщи, отличающиеся ствуют зависимости значений сопротивляемо- по наличию перемятых зон и зеркал скольже- сти сдвигу от глубины отбора монолитов: плот- ния, затронутости глин процессами выветрива- ности и влажности грунта, не наблюдается в от- ния, изменению цвета. дельных случаях зависимости между сопротив- Верхняя толща мощностью до 10 метров ляемостью сдвигу и действующим вертикаль- представлена делювиально-оползневыми пе- ным давлением и т.д. строцветными комковатыми, перемятыми гли- Трещиноватость во всех случаях уменьша- ет сопротивление пород сдвигу. Для образцов с нами dpQIV от высокодисперсных до алеврити- стых. Эти глины разбиты, в основном, разнона- подготовленной поверхностью сдвига значение правленными трещинами выветривания, чаще сопротивляемости сдвигу снизилось по сравне- вертикальными и блестящими наклонными зер- нию с образцами естественной структуры для

калами скольжения. Первичную горизонталь- грунтов верхней толщи в 1,5 – 1,8 раза (Spw =

ную слоистость с тонкими прослойками песка и 0,62·p + 90, kПa); нижней – в 1,9 – 2,4 раза (Spw = алевритов по напластованию глины сохраняют 0,86·p + 120, kПa). лишь в отдельных небольших блоках. 5. Прочность глинистых грунтов на ополз- Вторая толща представлена серовато- невых склонах во многом зависит от степени зелеными и тёмно-серыми горизонтально- увлажнения. Для образцов естественной струк- слоистыми менее выветрелыми глинами с при- туры увеличение влажности на 3 – 6 % привело к

INTELLECTUS 2/2018 | 103 снижению общего сцепления на 40 – 50 %, а угла ответственно оказалась равной: для Срасч – ΔVC =

внутреннего трения на 20 – 30 %. 34 %; для φрасч – ΔVtgφ = 26 %. Однако такое изменение влажности при рав- Классификационные схемы по формам изу- номерном поступлении и распределении вла- ченных оползней свидетельствует о преиму- ги в ненарушенном массиве наблюдается редко. щественном проявлении покровных ополз- Чаще всего, в связи с тем, что в плотных глинах ней с фиксированной поверхностью скольже- всегда имеются поверхности ослабления в виде ния. В силу этого для расчетов коэффициентов макро- и микротрещин, увлажнение их проис- устойчивости выбран метод горизонтальных ходит не равномерно, а избирательно, по осла- сил Маслова-Берера [4], дающий в таких случаях бленным зонам. В связи с этим при дополнитель- весьма удовлетворительные результаты. ном увлажнении прочность грунта может рез- Выполненные расчеты показали, что величи- ко снизиться. Полученные для образцов грунта ны коэффициентов устойчивости, определен-

с подготовленной увлажненной поверхностью ные с использованием Срасч и φрасч, установлен- сдвига значения сопротивляемости сдвигу сни- ных различными статистическими методами, жены по сравнению с образцами естественной оказались примерно одинаковыми и значитель- структуры для грунтов верхней толщи в 2,7 – 3,3 но больше единицы.

TEHNOLOGII INOVATIVE/ Это означает, что статистические методы уста- раза (Spw = 0,34·p + 59, kПa); для нижней – в 2,6 – новления расчетных показателей сопротивля- 3,5 раза (Spw = 0,58·p + 72, kПa). INNOVATIVE TECHNOLOGIES В периоды максимального выпадения осадков емости сдвигу оказывают относительно малое и снеготаяния, при возможном некотором набу- влияние на величину коэффициента устойчиво- хании глинистого грунта прочностные характери- сти и не могут являться причиной отмечаемо- стики могут быть снижены для грунтов верхней го практикой расхождения между расчетами по оценке степени устойчивости и действительной зоны в 1,6 – 4,3 раза (Spw = 0,38·p + 60, kПa); ниж- устойчивостью склонов. ней – в 3,8 – 5,0 раз (Spw = 0,47·p + 60, kПa). 6. Прочность оползневых грунтов зависит от Данное обстоятельство потребовало прове- степени деформирования склона. Для склонов дения дополнительных исследований по выяв- предельного уположения средняя прочность лению причин указанного несоответствия. делювиально-оползневых накоплений верхней С этой целью для обследуемых участков были толщи значительно ниже, чем для склонов, ещё произведены «обратные расчеты», которые по- не достигших предельного уположения. зволили установить, что «требуемые» значения Так, грунты естественной структуры для участ- прочностных характеристик, особенно сцепле- ка в г. Теленешты в целом имеют более высо- ния, должны быть резко снижены по сравнению кие значения прочностных характеристик, чем с полученными расчетными значениями. оползневые грунты участка в г. Единцы. Это может Последующие расчеты показали, что значе- быть объяснимо тем, что формирование склона в ния прочности грунта в зоне оползневого сме- г. Теленешты еще не закончилось, на отдельных щения, при которых коэффициент устойчивости примерно равен единице, составляют: φ = 5°; участках сохранились блоки пород с ненарушен- расч С = 10 kПa. ной структурой, прочность грунта вне зон осла- расч бления еще не достигла минимального значения. Общие выводы Результаты исследований подтвердили ранее 1. Проведенные исследования показали, что высказанные суждения [5,6], что значительный статистические методы установления расчетных разброс значений показателей сопротивляемости показателей сопротивляемости сдвигу оказыва- сдвигу является характерным свойством пород. ют относительно малое влияние на величину ко- эффициента устойчивости и не могут являться Отклонение расчетных показателей Срасч и причиной отмечаемого практикой расхождения φрасч от среднеарифметического значения (в рав- ной степени, как и пределы рассеяния) зависят между получаемыми посредством расчетов зна- от генетического типа породы. чениями коэффициентов запаса и действитель- Величина средних значений отклонений со- ной устойчивостью склонов.

104 | INTELLECTUS 2/2018 2. Установлено, что одной из основных при- РЕФЕРАТ чин такого несоответствия является назначение К вопросу установления расчетных харак- расчетных прочностных характеристик грунтов теристик сопротивляемости глинистых грун- без их «привязки» к реальной действительности. тов сдвигу при оценке степени устойчивости 3. При количественной оценке степени устой- склонов. На основе обработки данных сопротив- чивости склонов прочностные характеристики ляемости сдвигу оползневых грунтов с помощью в каждом конкретном случае необходимо уста- нескольких статистических методов и выполнен- навливать с учетом стадии формирования скло- ных расчетов устойчивости доказана необходи- на, литолого-структурных особенностей грунтов, мость назначения расчетных значений прочно- степени их сохранности, возможности увлажне- сти в увязке со стадией формирования склона, ния, с обязательным учетом их действительной литолого-структурных особенностей грунтов, их природной степени плотности-влажности. степенью сохранности, состоянию по плотности- Особое внимание должно быть уделено при- влажности, с учетом возможного нарушения сущему глинистым грунтам сцеплению с учетом структурного сцепления во времени. возможного его изменения во времени в усло- Ключевые слова: глинистые грунты, проч-

виях проявления реологических процессов. ность, устойчивость, установление расчетных TEHNOLOGII INOVATIVE/ ЛИТЕРАТУРА характеристик. 1. ПОЛКАНОВ, В.Н. Роль реологических процес- REZUMAT INNOVATIVE TECHNOLOGIES сов в развитии оползней на территории Молдо- Cu privire la determinarea caracteristicilor вы.- Кишинэу: ТУМ, 2013. - 176с. de proiectare a rezistenţei la forfecare a soluri- 2. БОГОМОЛОВ, А.Н. Инженерно-геологическая lor argiloase în evaluarea gradului de stabilita- характеристика лёссовых пород междуречья te a versanţilor. În urma procesării datelor privind Прут-Днестр / А.Н. Богомолов, Ю.И. Олянский, С.И. rezistenţa la forfecare a solurilor cu pericol de alu- Шиян, Т.М. Тихонова, О.В. Киселёва // Вестник Вол- necare cu ajutorul mai multor metode statistice și гоградского Гос. архит.-строит. ун-та. Серия: Строи- a calculelor de stabilitate efectuate, a fost demon- тельство и архитектура.- 2011.- Вып.24 (43).- с.33-45. strat că la determinarea valorilor rezistenţei trebuie 3. БОГОМОЛОВ, А.Н. Особенности оценки про- să se ţină cont de perioada de formare a taluzului садочных свойств лёссовых пород при проекти- sau versantului, de particularităţile litologo-structu- ровании оснований и фундаментов в Централь- rale ale solurilor, de gradul de integritate și de den- ной Молдавии / А.Н. Богомолов, Ю.И. Олянский, sitate-umiditate al acestora, precum și de eventuala Е.В. Щекочихина, И.Ю. Кузьменко, С.А. Чарыкова modiﬁ care în timp a coeziunii structurale a solurilor. // Вестник ПНИПУ, Серия: Строительство и архи- Cuvinte-cheie: soluri argiloase, rezistenţă, stabili- тектура.- 2016.- т.7, №3.- с.46-54. tate, determinarea valorilor rezistenţei. 4. МАСЛОВ, Н.Н. Механика грунтов в практи- ке строительства (оползни и борьба с ними).- ABSTRACT М.: Стройиздат, 1977.- 320с. To the Issue of Determining the Calculated 5. МАСЛОВ, Н.Н. Физико-техническая тео- Characteristics of Clay Soil Resistance to Shear рия ползучести глинистых грунтов в практике in Assessing the Degree of Slope Stability. Based строительства.- М.: Стройиздат, 1984.- 176с. on data results of landslide soil resistance to shear 6. ТИМОФЕЕВА, Т.А., ЧЕРНЕНКО, Н.Б. Факторы, by means of several statistical methods and stabi- определяющие снижение прочности пород в зоне lity calculations, it was proven the necessity to set оползневого смещения // Исследование устойчи- the calculated strength values in association with вости геотехнических сооружений.- Днепропе- the stage of slope formation, lithologic and struc- тровск: ДИИТ, 1992.- с.53-57. tural features of soils, their degree of integrity, their density-humidity state, taking into account the possible disturbance of structural cohesion over time. Key words: clay soils, strength, stability, determi- nation of calculated characteristics.

INTELLECTUS 2/2018 | 105 CZU 579.8 S

ANASTASIA LEȘCO, LICENŢIAT ANUL IV, | UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL DR., LEC. UNIV. ALINA TROFIM, UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA DR., CONF. CERC. NINA FRUNZE, INSTITUTUL DE MICROBIOLOGIE AȘM DR., CONF. UNIV. EUGENIA MELENTIEV, UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE/

A SFÂRȘITUL SECOLULUI XX, ÎN IZVOARELE TERMALE DE teriile aveau învelişul format din apatite, care era

SCIENTIFIC COMMUNICATIONS LLÂNGĂ NAPOLI, GEOLOGUL AMERICAN DE LA UNIVERSI- un mediu favorabil de dezvoltare și de protecţie a TATEA DIN TEXAS, ROBERT FOLK, A DESCOPERIT UN NOU TIP DE bacteriilor de mediul înconjurător pe o perioadă BACTERIE. îndelungată. Nanobacteriile au fost descoperite în- tr-un număr mare în ser şi în urina omului. Conform Utilizând microscopul electronic, au fost studiate surselor bibliograﬁ ce [6], nanobacteriile au fost izo- bacteriile ce aveau o formă ovoidă şi prismatică, din late din sânge, urină, calculi dentari şi dintr-un şir de centrul substanţelor anorganice (Fig. 1A). Nanobac- ţesuturi moi (Fig. 1B).

Fig. 1A. Microfotograﬁ a electronică a nanobacteriilor Fig. 1B. Nanobacterie depistată în interiorul cu un diametru de aproximativ 2 μm. [5] unui calcul renal parţial dizolvat [5]

Recent, datorită dezvoltării microscopiei electro- sunt răspândite în natură, ele putând ﬁ depistate nice și metodelor biologiei moleculare, a devenit doar cu microscopul electronic, așa cum au fost posibilă cercetarea nanobacteriilor cu dimensiunea descoperite pe apatite. Integrarea nanobacteriilor de 200-300 nm, acestea ﬁ ind denumite „ultramicro- în noţiunea de microorganisme se datorează faptu- bacterii” sau „nanoforme”. Aceste microorganisme lui că ele sunt capabile de reproducere [3,4,5].

106 | INTELLECTUS 2/2018 La sfârșitul anilor ’90 ai secolului trecut, o grupă logiei din China au arătat prezenţa mai multor celule de savanţi microbiologi ﬁ nlandezi, sub conducerea de nanobacterii aderente la pietrele renale [1]. lui Olavi Kajander, au decelat în organismul uman Nanobacteriile au fost depistate de asemenea în microorganisme vii ce se înmulţesc, numite nano- apele potabile [2]. Cercetările recente au demon- bacterii, cu diametrul de 200 nm [11, 12, 13]. strat că calitatea apei potabile în multe ţări este Rolul nanobacteriilor în patogeneza formării cal- determinată de prezenţa nanobacteriilor și că nu- culilor renali este studiat mai aprofundat în ultimele mărul lor în apa potabilă depinde de mineralizare, decenii. Rezultatele specialiștilor din domeniul uro- duritatea totală și conţinutul de ﬁ er (Tabelul 1).

Tabelul 1 Efectivul numeric al nanobacteriilor în 1 ml de apă

Nr. Probele examinate Cantitatea de nanobacterii în 1 ml, *104 1 Apa cu cantitatea normală de fi er 95 2 Apa cu cantitatea mică de fi er 23 3 Apa cu cantitatea mare de fi er 180 4 Apa termală sulfuroasă 285 5 Apă de iod-brom 188 COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE/ 6 Apă din izvor 20

Potrivit microbiologului Conova I., nano- Nanoarchaeota. Dar este indiscutabil faptul că SCIENTIFIC COMMUNICATIONS bacteriile se dezvoltă abundent și în soluri. anume nanobacteriile participă în procesele de Reprezentanţii nanobacteriilor aparţin mai transformare a fierului în sol, precum și în alte multor structuri sistematice, inclusiv Filumului procese importante [3,4].

Fig 2. Nanobacterii la studierea cu microscopul electronic. Scara albă din colţul din dreapta jos este 100 nm [10].

Problema studierii bacteriilor nanoforme (ultra- diversităţii bacteriilor din sol, funcţiile cărora în bio- microbacterii) a atras atenţia savanţilor în ultimul sferă practic nu sunt studiate. Aceste organisme timp, odată cu creșterea interesului faţă de dez- pot să joace un rol important în procesele de for- voltarea nanotehnologiei. A fost lansată opinia că mare a solului [14, 15, 16, 17]. bacteriile nanoforme sunt parte componentă a

INTELLECTUS 2/2018 | 107 COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE/

Fig. 3. Aspectul exterior al nanobacteriilor [13]

SCIENTIFIC COMMUNICATIONS Savantul rus Vanicova A.A. [17] a stabilit că o parte Rolul nanobacteriilor în declanșarea unui șir importantă a bacteriilor de turf-podzolic și din zo- de maladii a fost stabilit de mai mulţi savanţi. De nele rădăcinilor plantelor de lucernă au dimensiuni exemplu, aceste microorganisme au fost depistate, ultramicroscopice, diametrul mediu al celulelor fi ind în afară de calculii renali, în calculii dentari și calculii de 0,31±0,22 μm, iar lungimea – de 0,55±0,27 μm. biliari [8]. Se presupune că nanoformele sunt adevăraţii locu- În urma studierii formării calculilor renali la om, itori ai solurilor, sunt prezente în toate mediile natura- a fost demonstrată legătura strânsă între calculii le, inclusiv în corpul uman. De asemenea, acestea sunt renali și calcifi carea nanobacteriei. În procesul de cauza îmbătrânirii organismelor vii. Nanobacteriile studiere a pietrelor renale și a nanoparticulelor sunt agenţi patogeni care, pătrunzând cu ușurinţă în calcifi catoare (CNP), s-a demonstrat că 69% din pie- ţesuturi și celulele vii, provoacă cele mai grave maladii trele analizate prin scanarea electronică microsco- ale civilizaţiei contemporane. Prin urmare, problemele pică (SEM) conţin agregate de nanobacterii. După legate de habitatul nanobacteriilor în sol și circulaţia demineralizarea acestor pietre cu HCI, nanobacte- lor în biocenoză rămân practic neexplorate și sunt o riile, izolate sau în grupuri, au fost vizualizate prin direcţie prioritară a cercetărilor actuale. SEM. Spectroscopia cu raze X a demonstrat că în Nanobacteriile sunt agenţi patogeni noi care componenţa calculilor intră, în principiu, calciul, fo- formează minerale, aceasta fi ind de fapt cauza sfatul și aluminiul din hidroxoapatită. S-a constatat, prezenţei lor în rocile sedimentare. Aceste microor- de asemenea, că la 35% - 40% dintre pacienţi 80% ganisme produc apatita biogenică in vitro și in vivo. din pietrele la rinichi conţin calciu sintetizat [9]. Apatita este considerată principalul component Scopul prezentei lucrări este studiul nanobacte- care declanșează formarea calculilor la rinichi. Ast- riilor din calculii biliari și renali ai omului. fel, nanobacteria este cauza apariţiei acestor calculi. Materiale și metode Experimentele de laborator pe mamifere arată că Investigaţiile au fost efectuate conform metodei nanobacteriile injectate în sânge prin celulele renale descrisă în sursa [18], materialul de studiu reprezin- trec în urină. Prin urmare, ele contribuie la formarea tă formaţiunile colectate de la diferiţi pacienţi (cal- apatitelor sau a altor tipuri de sedimente renale [7]. culi biliari și renali ) – Figura 4.

108 | INTELLECTUS 2/2018 A B

COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE/

C D

Fig. 4. Aspectul exterior al calculilor biliari (A, B, C) și renali (D), depistaţi în mostrele cercetate SCIENTIFIC COMMUNICATIONS

Studiile au fost efectuate conform următoarei zdrobiţi mecanic și solubilizaţi în H2SO4 0,1 N, HCl proceduri: calculii minerali au fost uscaţi la o de 0,1 N acid acetic. După aceasta, probele au fost temperatură de +18... +20 °C timp de 4-6 ore, apoi analizate la microscopul electronic JEM-100, JEOL (Laboratorul Iași) la diferite mărimi.

a b

c d Fig. 5. Imagini originale cu nanobacterii din probele de calculi renali

INTELLECTUS 2/2018 | 109 Cercetările au demonstrat că formaţiunile cal- 4. ЛЫСАК, Л. и др. 2013: Численность, жизне- ciﬁ cate din vezica biliară și rinichi se dizolvă cel способность и таксономический состав нано- mai bine în urma adăugării 0,1 N acid acetic. După форм бактерий в железо-марганцевых, Почвове- distrugerea calculilor și mărunţirea lor, nanobacte- дение, №6, c. 707-714. riile au fost separate și vizualizate la microscopul 5. ДЕМИН, Н. 2008: Мочекаменная болезнь. electronic JEM-100, JEOL. Majoritatea nanoforme- Основные принципы лечения. Регулярные выпус- lor bacteriene au fost localizate pe structurile cal- ки «РМЖ» №5 М., http://www.rmj.ru/articles_5843. culilor. htm, стр. 353. În Figura 5 observăm aspectul exterior al calcu- 6. BANOV, P. 2014: Aspecte actuale ale etiopato- lilor renali, vizionaţi la microscopul electronic, pe genei litiazei renale, Buletinul Academiei de Știinţe a care sunt prezente bacterii de dimensiuni foarte Moldovei, Știinţe medicale, 4 (45), p. 227-237. mici. Presupunem că aceste microorganisme sunt 7. CIFTCIOGLU, N., BJÖRKLUND, M., KAJANDER, nanobacteriile care contribuie la formarea calculilor O. 1999: Stone formation and calciﬁ cation by Nano- renali și biliari. bacteria in human body. Department of Biochemis- Nanobacteriile din imagine sunt prezente pe try and Biotechnology, University of Kuopio; Kuo- toate formaţiunile minerale ale calculilor biliari. pio University Hospital, Clinical Physiology, Kuopio;

COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE/ Numărul lor a variat de la 8 la100 în proba analizată. Central Hospital of the Central Finland, Jyva¨skyla¨, Nanobacteriile au, de regulă, forma de bastonaș cu Finland, Kidney International, Vol. 56 , p. 1893–1898. dimensiuni de până la 300 nm. 8. СМИРНОВ, Д., ВОЛКОВА, Н. 2006: Нано- SCIENTIFIC COMMUNICATIONS S-a stabilit deja că nanobacteriile sunt conside- бактерии – как биоиндикатор экологического rate provocatoare ale maladiilor renale și biliare, неблагополучия среды или заболевания чело- precum și ale calculilor dentari. În opinia noastră, века, Известия Томского политехнического уни- studiul nanoformelor bacteriene poate ﬁ conside- верситета, Т. 309, № 8, c. 179-182. rat o metodă de constatare a afecţiunilor renale și 9. AMAURI, B., CARLOS, T., CINTIA, D., KAREN, C., biliare. PAULO, R., GELSA, E. 2012: Occurrence of Nanobacte- Concluzii ria-Like Particles in Renal Stones of a Southern Brazi- Calculii renali și biliari cercetaţi de noi se dizolvă lian Population. Open Journal of Urology 2, p. 1–5.

în acid acetic (CH3COOH) 0,1 N. Pe formaţiunile mi- 10. FOLK, R.L. 1993: SEM imaging of bacteria and nerale au fost depistate, cu ajutorul microscopului Nano bacteria in carbonate sediments and rocks. In: J. electronic, bacterii de dimensiuni foarte mici, care Sediment Petrol, p. 63–99. pot fi nanobacterii. Considerăm că studiul nano- 11. KAJANDER, O., CIFTÇIOGLU, N. 1998: Nano- bacteriilor ce provoacă calcifi erea în diferite organe bacteria: an alternative mechanism for pathogenic reprezintă un pas important în explorarea etiologiei intra- and extracellular calcifi cation and stone for- formării calculilor. mation. In: Proc. Nat. Acad. Sci. USA, Vol. 95 (14), p. REFERINŢE 8274–8279. 1. HONG, Xin, XIAOFENG, W., TIAN, W., CHEN- 12. KAJANDER, E.O. 2006: Nanobacteria – pro- GFAN, Y., HUI, L. 2016: Role of nanobacteria in the pagating, calcifying, nanoparticles. In: Letters in Ap- pathogenesis of kidney stone formatio, J Transl Res, plied Microbiology, Vol. 42 (6), p. 549–552. 8(7), p. 3227-3234. 13. MILLER, V. et al. 2004: Evidence of nanobac- 2. ВОЛКОВА, Н. 2006: Исследование биомине- terial-like structures in calcifi ed human arteries and рализационного геоэкологического фактора в cardiac valves. In: Am J. Physiol Heart Circ Physiol., подземных водах Томского района. Диссертация, Vol. 287 (3), p. 1115 –1124. 152-c. 14. ПОЛЯНСКАЯ, Л., ПИНЧУК, И., ЗВЯГИНЦЕВ, Д. 3. КОНОВА, И. 2013: Наноформы бактерий в 2015: Оценка численности, биомассы и размеров некоторых почвах России: диссертация канди- клеток методом «каскадной» фильтрации в дата биологических наук: 03.02.03, Гос. ун-т им. различных почвах. В: Eurasian Soil Science, а. № 3, М.В. Ломоносова, Москва, c- 119. c. 330–336.

110 | INTELLECTUS 2/2018 15. ПОЛЯНСКАЯ, Л., ГОРОДНИЧЕВ, Р., Cuvinte-cheie: nanobacterie, calculii renali, cal- ВОРОБЬЕВА, Е., ЗВЯГИНЦЕВ, Д. 2015: Численность culii biliari. и размеры бактерий в ходе культивирования их мелких форм. В: Почвоведение, б. № 4, С. 447–451. ABSTRACT 16. KOGURE, K., SIMIDU, V., TAGA, N. A tentative direct microscopic: methods for counting living ma- Study of Nanobacteria in Biliary and Renal Cal- rine bacteria. In: Can. J. Microbiol.,1979, Vol. 25, p. culi. Nanobacteria are very small in size (about 200- 415–420. 300 nm). They can only be viewed using the electro- 17. ВАНЬКОВА, А. 2013: Наноформы бактерий nic microscope. Nanobacteria have been identiﬁ ed в системе «почва – растение». Автореф. дисс. in soil, water, dental stone, blood, urine and soft tis- sues. They were also found in renal and biliary calculi, д.б.н., Москва, 43 с. causing a number of diseases leading to death. 18. СМИРНОВ, Д., ВОЛКОВА Н. 2006: Нанобак- Key words: Nanobacteria, renal calculi, biliary терии – как биоиндикатор экологического неб- calculi. лагополучия среды или заболевания человека, Известия Томского политехнического универ- РЕФЕРАТ ситета, Т. 309, № 8 , c. 179–182.

Изучение нанобактерий в желчных и по- COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE/ REZUMAT чечных камнях. Нанобактерии очень малень- ких размеров – примерно 200-300 нм, можно Studiul nanobacteriilor în calculii biliari și SCIENTIFIC COMMUNICATIONS увидеть только с помощью электронного микро- renali. Nanobacteriile cu dimensiuni foarte mici – скопа. Были выявлены в почве, воде, зубном кам- aproximativ 200-300 nm – pot ﬁ vizualizate doar cu ajutorul microscopului electronic. Au fost identiﬁ ca- не, крови, моче и мягких тканях. Нанобактерии te în sol, apă, piatră dentară, sânge, urină și ţesuturi были обнаружены и в желчных и почечных кам- moi. De asemenea, au fost depistate în calculii re- нях, они вызывают ряд заболеваний, которые nali și biliari, acestea provocând o serie de maladii приводят к смертельному исходу. care duc la deces. Ключевые слова: нанобактерия, почечные камни, желчные камни.

INTELLECTUS 2/2018 | 111 CZU 929:629.73 U – G B. R (2)

| EC. ING. BOGDAN BORESCHIEVICI

Un gând special de recunoștinţă dlui dr. ing. Vasile BUIU, fără de susţinerea căruia acest articol nu apărea

Continuăm descrierea succintă a datelor bi- retice1, iar în 1913 Botezat va începe testele în tu- ograﬁ ce ale lui Gheorghe Botezatu, inventator nelul aerodinamic. Modelul era introdus în tunel, de origine basarabeană, cel care a inventat unul se stabileau și notau condiţiile iniţiale, se efectuau dintre primele elicoptere din lume. testele, se notau rezultatele și se efectuau corecţiile necesare pe model. Ciclul se relua. Testele erau urmărite cu mare interes de lumea știinţiﬁ că și militară din Rusia. Exista un comitet special creat pentru evaluarea rezultatelor expe- rimentelor. Raportul din decembrie 1913 stabilea importanţa continuării studiului și recomanda alo-

DIN ISTORIA INVENŢIILOR: DE LA IDEE – IMPLEMENTARE carea a încă 10.000 de ruble pentru experimentări. În timpul experimentărilor sale, Bothezat va face numeroase prezentări știinţiﬁ ce în conferinţele naţionale; publică câteva articole și o broșură în presa străină de specialitate2.

1 Va publica în acest an lucrarea: „Введение в изучение устойчивости аэроплана. - СПб., 1912”; http://gpntb.dli- FROM THE HISTORY OF INVENTIONS: IDEA – TO IMPLEMENTATION brary.org/ru/nodes/search?utf8=%E2%9C%93&query=%D 0%91%D0%BE%D1%82%D0%B5%D0%B7%D0%B0%D1% Suma cerută pentru experimentări se ridica la 82&commit=%D0%98%D1%81%D0%BA%D0%B0%D1%8 2%D1%8C 211.000 ruble. 2 Georges de Bothézat, ingénieur, docteur ès sciences de Comisia va decide alocarea acestei sume în rate, l’Université de Paris. Le mécanisme de l’action des em- urmând un plan de studiu bine determinat. Anul pennages horizontaux des aéroplanes, Revue de méca- nique. 1911/07-1911/12; Théorie générale des régimes de 1912 este dedicat practic integral pregătirilor teo- l’aéroplane, Revue de mécanique. 1913/01/31-1913/06/30; Théorie générale de l’action stabilisatrice des empennages horizontaux de l’aéroplane, suivie d’un aperçu gênéral sur les divers procédés de stabllization de l’aénoplane par Georges de Bothezat, Revue de mécanique. 1913/07/31-1913/12/31.

112 | INTELLECTUS 2/2018 Câteva observaţii: din Novocerkask este mult mai apropiată de tem- I. Articolul din 1911 este semnat de Bothezat ast- peramentul și creativitatea lui Bothezat, iar dotarea fel: „Georges de Bothézat, ingénieur, docteur ès scien- tehnică net superioară. ces de l’Université de Paris”; Bothezat va căpăta titlul de profesor și un grad II. Următorul articol va fi semnat simplu, Georges înalt de consilier de stat. Potrivit „Tabelului rangu- de Bothezat; rilor”, gradul obţinut corespundea clasei a cincea, III. Iar articolul din 1913 este semnat „Georges de adică ceva între rangul militar de colonel și general. Bothézat” și indică adresa și data: „Saint-Pétersbo- Războiul a încurcat planurile de învăţământ re- urg, juin 1913”. dactate de Bothezat; acesta dorea crearea la Institu- În lipsa altor informaţii sunt tentat să consider că tul Politehnic a unei elite de specialiști în domeniul schimbarea de nume făcută la Paris este ofi cial defi - aviaţiei. nitivă; nu m-aș hazarda să afi rm că numele adoptat/ Războiul a dejucat toate ipotezele și strategiile adaptat era folosit și în Rusia. militare bazate pe cavalerie și tacticile clasice și a În această perioadă, Bothezat primește o serie adus în prim plan războiul motorizat. Nevoia unei de însărcinări speciale și datorită, spune literatura, reacţii rapide în faţa acestei situaţii a condus la mo- aprecierii de care se bucura, încă din 1910, din par- bilizarea aproape totală a experţilor în domeniul tea Alteţei Sale Alexandru Mihailovici Romanov3, aeronauticii la Sankt-Petersburg. Cu toate acestea, unul din iniţiatorii Școlii aerului de la Sevastopol și postul de profesor i-a fost păstrat lui Bothezat la In- inspector general al aviaţiei rusești (1916). stitutul Politehnic. În anul 1914 pentru Bothezat devine clar că Poziţiile militarilor vechi erau departe de obţinerea la Petersburg a postului dorit nu se va cerinţele războiului modern, drept pentru care ac- realiza prea curând sau deloc. Este posibil ca fi rea tivitatea Universităţii din Sankt-Petersburg a avut dinamică și poate unele excese de orgoliu au făcut mult de suferit. Și totuși Bothezat reușește să con- lumea universitară reţinută în ceea ce privește defi - vingă și să construiască un tunel aerodinamic de nitivarea la catedră a lui Bothezat. mari dimensiuni pentru efectuarea testelor nece- Ca urmare, va depune o cerere la „Донской sare. политехнический институт” din Novocerkask. În momentul în care a fost înţeleasă importanţa Institutul Politehnic va aproba imediat cererea lui aviaţiei în mersul războiului, sprijinul necesar a Bothezat, acesta urmând a ţine cursurile începând crescut, dar au crescut și sarcinile Institutului. Mai cu anul universitar 1914–1915. mult, apar domenii noi care cer studii aerodinamice Efectul plecării a constat în întreruperea experi- avansate, ceea ce aglomerează activitatea. Unii din mentelor de la Sankt-Petersburg. noii veniţi erau colegii din meteorologie care aveau

DIN ISTORIA INVENŢIILOR: DE LA IDEE – IMPLEMENTARE Singura sursă pe care am găsit-o și care comen- nevoie să calibreze diferite instrumente de zbor. tează acest moment afi rmă că „între timp sunt găsite Cerinţele tehnice vorbeau despre viteze ale aerului și alte soluţii pentru asigurarea stabilităţii avioane- de cca 100 km/h și tunel aerodinamic de cca 2 m în lor și interesul pentru varianta Bothezat se reduce diametru. simţitor”. În fi ne, în 1916 devine clară necesitatea de a Bothezat se va arunca cu trup și sufl et în noua avea un corp de specialiști de elită în domeniul

activitate. Se pare că viaţa știinţifi că din Institutul aeronavigaţiei. Și așa se revine la proiectele prezen- FROM THE HISTORY OF INVENTIONS: IDEA – TO IMPLEMENTATION tate de Bothezat cu ceva ani înainte. 3 Alexandre Mikhaïlovitch (en russe: Александр Михайлович Романов dit «Sandro» (Сандро)) né Bothezat va înainta un proiect de mari dimensi- le 1er avril 1866 à Tifl is et mort le 26 février 1933 à Roque- uni dedicat unui institut specializat în studii aerona- brune, est un prince russe de la dynastie des Romanov. utice și care, prin dotarea sa, să permită experimen- Amiral de la fl otte de la Russie impériale (1915), il est ad- judant-général (1909), président du Conseil pour la Ma- tări foarte variate. Printre altele, se prevedea un turn rine marchande de 1900 à 1902, membre honoraire de de 50 de m înălţime, o pistă pentru avioane și una l’Académie navale Nikolaïevsky (1903), l’un des fondateurs de l’Armée de l’air impériale russe, l’un des initiateurs de pentru hidroavioane. l’École de l’air à Sébastopol (1910) et inspecteur général Între timp a fost decisă trecerea întregii activităţi de l’aviation militaire russe (1916) https://fr.wikipedia.org/ legată de zboruri într-un departament special al ar- wiki/Alexandre_Mikha%C3%AFlovitch_de_Russie

INTELLECTUS 2/2018 | 113 matei prin constituirea Ofi ciului Forţelor Aeriene4. mai mare decât al construcţiilor precedente, Bo- În cadrul acestui Ofi ciu ia fi inţă Comitetul tehnic thezat dorea să obţină viteze ale aerului apropiate format din specialiști care trebuie să cunoască bine de viteza sunetului. Acest tunel (tub aerodinamic) a problemele știinţifi ce ale domeniului aeronauticii și fost proiectat de Б.М. Богословский sub conduce- din reprezentanţii domeniilor relevante ale tehno- rea lui Bothezat. Tunelul urma să aibă un diametru logiei. de 1 m, lungimea totală de 17,25 m, din care 10 m În comitet vor fi atrași specialiști din domeniul difuzorul și 5 m colectorul. Viteza aerului urma să fi e aeronauticii sau domenii înrudite, de multe ori de 90m/s, pus în mișcare de două ventilatoare cu acești specialiști fi ind aduși din cadrul unităţilor motoare de 100 CP fi ecare. combatante. Un asemenea caz este al lui Nicolae Nevoia de aparate de zbor solicitate de armată și A. Florin, specialist în rezistenţa materialelor, a că- incapacitatea fi rmelor particulare de a asigura ne- rui colaborare cu Bothezat și alţi colegi a permis cesarul cerut au impus realizarea de fabrici de stat realizări foarte importante în domeniul rezistenţei care să asigure necesităţile armatei. Era de dorit ca construcţiilor aeronavelor. aceste fabrici să fi e dispuse într-o zonă cu climă care Bothezat va fi inima activităţii Comitetului, să permită testări în cea mai mare parte a anului. petrecându-și, de fapt, zilele și nopţile în centrul Pe de altă parte, era nevoie ca în zonă să existe un de cercetări. În lucrarea „Drumul aerian”, vorbind puternic suport profesional știinţifi c. Era, deci, inte- despre eforturile lui Bothezat, autorul îl va pune resant de legat proiectul de fabricaţie de masă cu pe locul al doilea după Nikolai Jukovski, considerat cel al „Aerodromului Principal”. „părinte” al aviaţiei rusești. Opţiunile decidenţilor s-au îndreptat spre sudul În 1916 se aprobă și începe construcţia a ceea Rusiei, respectiv Herson, orășel din Ucraina lipsit ce se va numi „Aerodromul Principal  Главный atunci de suportul universitar necesar. Bothezat ar аэродром”. În concepţia lui Bothezat acest aero- fi preferat Novocerkask sau Odessa. Din acest pro- drom era un pas spre realizarea unui centru com- iect, ca și din multe altele, s-a ales praful și pulberea plex de studii din domeniul zborului, complex dotat din cauza nepriceperii celor care, după revoluţie, au cu laboratoare, ateliere, piste etc. După un început preluat conducerea. nefericit, proiectul capătă substanţă și ca urmare a În lista profesorilor îl găsim pe matematicianul și identifi cării unui excelent șef de lucrări în persoana mecanicul (cu sensul de specialist) George Bothezat lui А.Н. Вегенер (A.N. Veghener), caracterizat drept (Г.А. Ботезат)5. un pilot de excepţie, un foarte bun specialist și un Ne întoarcem în anul 1915; Bothezat este invitat excelent organizator. Veghener va face o echipă să colaboreze, în afara programului său universitar, excelentă cu G. Bothezat. Nu vom insista aici asu- cu fi rma DEKA6 afl ată în Rusia și care producea o

DIN ISTORIA INVENŢIILOR: DE LA IDEE – IMPLEMENTARE pra conţinutului proiectului fi nal, fi ind sufi cient să gamă largă de echipamente electrice, inclusiv mo- subliniem complexitatea deosebită a viitorului ae- toare și generatoare, dar și motoare cu ardere inter- rodrom și capacitatea mare de a satisface nevoile nă, frigidere, telefoane etc. Colaborarea ar fi trebuit cercetării din domeniu. Printre altele, aerodromul să permită construcţia unui avion cu stabilizare au- va avea două laboratoare: unul „mobil” și altul „zbu- tomată, dorinţă mai veche a lui Bothezat. Studiile rător”. Cel mobil urma a fi tractat, cu mare viteză ulterioare tezei de doctorat au permis savantului să-și revizuiască soluţiile iniţiale; intenţia lui Bo- FROM THE HISTORY OF INVENTIONS: IDEA – TO IMPLEMENTATION pe șine, permiţând studiul diverselor componente ale aparatelor de zbor. Cel de al doilea urma a fi o thezat era de a realiza un pilot automat bazat pe cabină închisă, montată pe avion și unde se făceau mecanisme giroscopice. Înainte de a se lansa în măsurătorile direct în zbor. 5 В.П. Иванов к.т.н., член Секции истории авиации Tot în anul 1916, Bothezat va aloca mult timp и космонавтики СПбФ ИИНТ РАН  Вклад Санкт- pentru proiectarea unui tunel aerodinamic, dome- Петербургского политехнического института в становление и развитие авиационного образования niu în care era, fără tăgadă, cel mai mare specialist России; http://ivak.spb.ru/aviation/vklad-sankt-peterburg- din Sankt-Petersburg. Pe lângă diametrul sensibil skogo-politexnicheskogo-instituta-v-stanovlenie-i-razvitie- aviacionnogo-obrazovaniya-rossii.html 4 Управление Военно-Воздушного Флота(УВВФ) под 6 http://uabusiness-resources.blogspot.ro/2008/12/motor- командованием генерал-майора М.Н. Пневского. sich.html

114 | INTELLECTUS 2/2018 acest proiect, Bothezat va încerca să aplice soluţia este imposibilă din lipsă de personal califi cat pentru pentru sistemele de vizare automată în sistemele executarea de lucrări de mare precizie, precum și din de bombardament aerian. cauza lipsei indicaţiilor necesare din partea profeso- Problema preciziei bombardamentului din avion rului Bothezat”. era practic nerezolvată la 1915. Bothezat va pro- Pentru a încheia această etapă a vieţii și creaţiei pune conducerii Direcţiei principale pentru dotare lui Bothezat, ne vom referi, urmând exemplul lui tehnico-militară din Ministerul Apărării7 un sistem Miheev, la alte două domenii de excelenţă ale sa- de nomograme care permiteau o precizie ridicată vantului: a vizării în funcţie de viteza avionului, de înălţime 1. Construcţia de avioane; și de tipul bombei. În testele de teren, soluţia Bo- 2. Studiul în domeniul elicelor. thezat-Fridman va oferi cele mai bune rezultate. 1. Construcţia avioanelor Comisia va solicita însă extinderea tabelelor pentru În 1915, Bothezat va dezvolta proiectele pentru înălţimi de peste 2000 m și creșterea preciziei. două tipuri de avioane: distrugătoare și bombardiere. Bothezat este conștient de faptul că nomogra- Distrugătoarele erau avioane de luptă proiectate 8 mele sale se foloseau greu de către piloţi și își ori- pentru luptele în aer cu forţele aeriene ale inamicu- entează cercetarea pe două direcţii: simplifi carea lui, iar bombardierele pentru bombardarea obiecti- nomogramelor și, a doua, realizarea unui sistem de velor terestre. vizare automată. Distrugătoarele urmau să atingă 150 km/h având Noile nomograme vor fi folosite pe toate avioa- o mitralieră, iar bombardierele urmau să transporte nele de bombardament rusești până la fi nele răz- cca 20 de puduri11 (cca. 328 kg) de bombe la o viteză boiului, având două menţiuni: „secret” și „în caz de de 120 Km/h. cădere în teritoriul inamic se vor distruge”. Motoarele celor două tipuri erau de același mo- Urmând a doua direcţie, Bothezat cu câţiva del – RENAULT de 220 CP, produse de secţii dedicate specialiști din aviaţia militară vor perfecţiona forma ale DEKA. Suma plătită urma să fi e de 36000 ruble. aerodinamică a bombelor, realizând ceea ce se va Bothezat urma să primească cca 6% din costul total numi: „Săgeata pentru lansarea de pe avion”. Produ- al avionului, sumă comparabilă cu ceea ce primeau sul a fost bine primit și armata a lansat o comandă specialiștii străini de la Ministerul Apărării. de 400.000 de piese. Comitetul tehnic a aprobat, fără comentarii, pro- Bothezat continuă însă studiile și reușește să re- iectele lui Bothezat. alizeze, după multe peripeţii, un sistem de vizare de În 1917, după multe peripeţii, este gata primul calitate foarte bună pentru acele vremuri. În reali- distrugător. Specialiștii susţin că era unul din cele zarea acestui dispozitiv Bothezat se va adresa și va

mai avansate modele de avion de luptă monomo- DIN ISTORIA INVENŢIILOR: DE LA IDEE – IMPLEMENTARE colabora cu ﬁ rma DEKA. tor din lume, atât prin caracteristicile aerodinamice, În 1917, după ordinul lui Larin9 de lichidare a in- cât și prin materialele folosite. dustriei aeronautice, despre sistemul de vizare au- Ghinionul însă se ţine scai de Bothezat: pilo- tomată a lui Bothezat nu s-a mai vorbit. tul desemnat nu avea experienţă de zbor, dar era Comisia venită la DEKA pentru a-i analiza acti- de partea bolșevicilor. Fără comentarii. După cca vitatea constată10: „Continuarea lucrărilor și testelor 15 minute de „încălzire”, pilotul se declară gata de

7 Главное военно-техническое управление Военного decolare. Deși acesta nu a respectat nimic din pro- FROM THE HISTORY OF INVENTIONS: IDEA – TO IMPLEMENTATION министерства (ГВТУ). cedura convenită cu Bothezat, avionul s-a com- 8 http://xn--80aafy5bs.xn--p1ai/aviamuseum/dvigateli-i-vo- portat excepţional în faza de decolare, această oruzhenie/aviatsionnoe-vooruzhenie/rossijskaya-imperiya/ concluzie ﬁ ind atât a celor prezenţi, cât și a pilo- 9 http://www.encyclopedia.com/religion/encyclopedias-al- tului, concluzie înscrisă în raportul său de zbor. manacs-transcripts-and-maps/larin-yuri Totul se încheie însă rapid deoarece pilotul nu ob- 10 Прибывшая в ДЕКА Специальная комиссия ВВФ РККА сделала следующий вывод: „Дальнейшее nроизводство servă copacul de la capătul pistei și intră în el. работ и изысканий невозможно как по причине отсутствия специального персонала для исполнения требующuxся 11 pud, puduri, s.n. Unitate (rusească) de măsură pentru чрезвычайно точных работ, так и за отсутствием greutăţi egală cu 16,38 kg - https://dexonline.ro/deﬁ nitie/ требующихся указаний профессора Ботезата” pud

INTELLECTUS 2/2018 | 115 Practic aici se termină proiectele lui Bothezat le- Studiul lui Bothezat a oferit posibilităţi deosebi- gate de construcţia de avioane în Rusia. te pentru acţionarea elicopterelor. Cu toate acestea, Pentru a completa acest capitol se cere amintită Bothezat va fi mai curând preocupat de problema contribuţia lui Bothezat la proiectarea și construcţia stabilităţii elicopterului și dezvoltă mai puţin aspec- unui bombardier de mare capacitate. Datele teh- tele legate de proprietăţile elicei. nice prevedeau: biplan cu 6 motoare RENAULT, cu Literatura de specialitate afi rmă că în 1917 moto- sarcină la decolare de 9800 kg și 700 kg bombe, rul pentru elicopter era o problemă rezolvată. Mo- cu suprafaţa aripilor de 276 m2. Viteza de zbor 160 toarele rotative ușoare puteau oferi timpul de mers km/h pe durata de 5 ore și cu un echipaj de 8 per- necesar și nu mai aveau nevoie de sisteme de răcire. soane. Un candidat potenţial erau motoarele electrice. În 1917 componentele avionului erau gata în Pe baza teoriei impulsurilor dezvoltate de el și a proporţie de 40–50%. Proiectul a fost abandonat. cercetărilor experimentale, Bothezat spera să con- Ulterior s-a dorit reluarea acestuia, dar Nicolae A. struiască un elicopter de mare performanţă. Preo- Florin a fugit cu toate planurile la albgardiști. cuparea centrală pentru Bothezat era rezolvarea Ar mai trebui spus că acest avion se construia în problemei stabilităţii aparatului. urma constatării faptului că dirijabilele care erau Studiile existente arătau că forţa de tracţiune construite la fabrica din Ijor nu făceau faţă noilor se modifi că în cazul deplasării axiale a elicei: la co- cerinţe ale războiului. borârea elicei de-a lungul axului forţa de tracţiune 2. Studiul elicelor12 scădea și invers. Teoria lui Bothezat a permis Este probabil ultimul capitol de care s-a ocupat înţelegerea cauzei acestui comportament datorat Bothezat în timpul activităţii sale din Rusia. După modifi cării direcţiei componentei axiale a fl uxului, un studiu foarte amănunţit a tot ce era accesibil în precum și modifi cării unghiului de atac din triun- domeniu în literatura rusă și străină, Bothezat va pu- ghiul vitezelor axiale ale palei rotorului. blica o lucrare amplă asupra acestui domeniu. Bothezat a identifi cat componenta viteza, care Titlul lucrării s-ar traduce cam așa: „Cercetarea era orientată în sens invers mișcării, ca o compo- fenomenului funcţionării elicei cu pale. Determinarea nentă ce permite menţinerea nivelului de zbor. condiţiilor optime de funcţionare și bazele genera- Concluzia era că utilizarea unui sistem cu patru le ale dimensionării elicelor, ventilatoarelor, elicelor elice dispuse în romb va conduce la o importantă pentru elicoptere și a turbomotoarelor”13. Lucrarea creștere a stabilităţii elicopterului. are trei capitole, respectiv: Ca urmare, Bothezat a montat două perechi de 1. Deducerea ecuaţiilor fundamentale; elice: două pe lungimea elicopterului și două pe 2. Descrierea regimurilor de lucru ale elicelor lăţime. Sensul de rotaţie al elicelor din aceeași pe- DIN ISTORIA INVENŢIILOR: DE LA IDEE – IMPLEMENTARE (Bothezat propune 16); reche era unul invers celuilalt. 3. Analiza celor 16 regimuri. Cele patru elice erau înclinate ușor spre interior; Teoria dezvoltată de Bothezat conţine câteva prelungind axele celor patru elice, acestea se inter- erori apărute probabil din cauza grabei savantului14. sectau într-un punct comun deasupra centrului de greutate al elicopterului. Acest fapt trebuia să asi- 12 Publica în 1917: „Исследование явления работы gure o creștere a stabilităţii statice a elicopterului.

FROM THE HISTORY OF INVENTIONS: IDEA – TO IMPLEMENTATION лопастного винта. Установление 16-ти режимов Războiul va decide altceva. работы лопастного винта” http://gpntb.dlibrary.org/ru/ ……………………………. nodes/5252#page/1/mode/grid/zoom/1 Voi încerca în continuare o revenire la întrebarea 13 „Исследование явления работы лопастного винта. Установление 16 режимов работы лопастного винта. referitoare la naţionalitatea lui George de Bothezat Определение наивыгоднейших условий работы и făcând apel la informaţiile din literatura de brevet. общие основания расчета пропеллеров, вентиляторов, Aceasta poate ﬁ , adeseori, nu numai o bună sursă геликоптерных винтов и турбомоторов” pentru documentarea tehnică dar și pentru recon- 14 OKULOV, V.L., SORENSEN, J.N., van KUIK, G.A.M. Develop- ment of the optimum rotor theories. Moscow-Izhevsk: R&C stituirea sau conﬁ rmarea unor părţi din viaţa inven- Dyn., 2013. 120 p. ISBN 978-5-93972-957-4. was translated tatorului. in English of by interpreters of Institute Termophysics, No- vosibirsk, Russia

116 | INTELLECTUS 2/2018 Am decis să verifi c sub ce nume a depus Bote- i. În brevetul 443330 – „Aeroplan stabil în mod zatu cererile sale de brevet15 și am găsit, peste tot, automat”16, depus la 2 mai 1912 la Ofi ciul Francez, George de Bothezat. înregistrat ca brevet de invenţie la 11 iulie 1912 și Uneori, atunci când un brevet era sau este solici- publicat la 21 septembrie 1912, se specifi că faptul tat în altă ţară decât cea de rezidenţă, inventatorul că solicitantul se numește Georges de Bothezat și sau solicitantul oferă unele informaţii suplimentare este rezident în Rusia. De reţinut că la baza cere- privind cetăţenia și rareori naţionalitatea. Încercând rii depuse în Franţa stă cererea de brevet depusă să urmăresc această fi lieră, am găsit următoarele: în Belgia la 15 mai 1911, informaţie provenită din declaraţia solicitantului. 15 Am inclus în Anexa 1 lista brevetelor identifi cate. 16 Aéroplane automatiquement stable. M. GEORGES DE BO- THEZAT résidant en Russie.

ii. La 14 mai 1912, de Bothezat va depune o ce- sei sale: George de Bothezat, subiect al Ţarului Rusiei, rere de brevet cu numărul 11493 în Marea Britanie rezident la adresa camera 32 din institutul Politehnic pentru aceeași invenţie „Aeroplan stabil în mod au- Vasilivschi Ostrov linia 2, nr, 11, Saint Petersburg, Ru- tomat”, dar oferă mai multe informaţii asupra adre- sia, profesor; strada Claude Bernard, Paris, Franţa.

DIN ISTORIA INVENŢIILOR: DE LA IDEE – IMPLEMENTARE

FROM THE HISTORY OF INVENTIONS: IDEA – TO IMPLEMENTATION

INTELLECTUS 2/2018 | 117 iii. Tot în 1912, la 14 ianuarie, Bothezat depune registrat în 14 ianuarie 1914. Botezat se înscrie ca o cerere de brevet în Danemarca. Brevetul va ﬁ în- George de Bothezat – Profesor, St. Petersburg, Rus- land.

iv. Tot în 1912, Bothezat va depune cererea de Elveţian. Depunerea se face la 7 mai 1912 la ora 7 brevet pentru „Aeroplan stabil în mod automat – ¼ h.p. Inventator: Georges von Bothezat, St.-Pe- Aeroplane automatiquement stable” la Oﬁ ciul tersbourg, Russie.

DIN ISTORIA INVENŢIILOR: DE LA IDEE – IMPLEMENTARE

FROM THE HISTORY OF INVENTIONS: IDEA – TO IMPLEMENTATION

118 | INTELLECTUS 2/2018 Voi remarca faptul că Bothezat va păstra atât tură ca orgolios și mândru, dar, dincolo de orgolii noua formă a numelui – Bothezat, dar ţine foarte și poate oarece complexe, particula este perfect mult și la particula nobiliară exprimată de regulă justiﬁ cată prin titlul nobiliar primit de la tatăl prin francezul „de”, altădată prin germanul „von”. lui Bothezat, dar care titlu nu se include într-o Putem încerca să facem comentarii asupra ca- formă specială în numele formulat în limba rusă. racterului lui Bothezat, apreciat nu o dată în litera- Voi reţine și următoarea cronologie a depunerii brevetelor:

Membră la Convenţia de Ţara Data depunerii Data înregistrării la Paris Franţa 2 Mai 1912 21 Septembrie 1912 1883 Elveţia 7 Mai 1912 1884 Marea Britanie 14 Mai 1912 30 Ianuarie 1913 1884 Danemarca 14 Mai 1912 14 Ianuarie 1914 1894

Prin prevederile Convenţiei de la Paris de la 1883, Institutul Politehnic din Petrograd. Bothezat putea obţine un brevet în mai multe ţări Dar speranţele lui Bothezat legate de noua pu- făcând referire la o cerere iniţială depusă cu maxi- tere erau din ce în ce mai palide. Spre conducerea mum 18 luni înainte într-un alt stat. Toate statele economiei naţionale și a industriei militare își făceau în care Bothezat a solicitat brevet erau deja sta- loc analfabeţii. Mai încet sau mai repede, specialiștii te membre ale Uniunii de la Paris. În același timp, erau îndepărtaţi19 (în perioada 15-19 noiembrie 1917 sunt State în care interesul, studiile și încercările în sunt îndepărtate 50 de persoane „necorespunzătoa- domeniul zborului erau importante. Ca urmare, Bo- re politic”, ofi ţeri și specialiști, iar în 20 decembrie vor thezat își va proteja interesul ca inventator și titular, pleca alte 80 de persoane); la fi nele lui ianuarie 1918, dar va putea benefi cia și de o popularizare impor- Bothezat este ofi cial îndepărtat din Comitet. La con- tantă și nu prea scumpă a creaţiei sale. ducerea Увофлот va fi numit К.В. Акашев. Deși brevetele nu au adus nimic nou sub rapor- În bătaie de joc, Larin îi va recomanda lui Bo- tul subiectului studiat, ele se vor dovedi utile în mo- thezat să-și caute un alt Stat în care ar putea să-și mentul când vom aborda informaţia de brevet sub etaleze cunoștinţele. Mai mult, Bothezat va primi un aspectul efectului de „propagare” a cunoștinţelor document ofi cial în care se spunea: „Prin prezenta tehnice. Pănă atunci: se confi rmă faptul că din partea УВВФ20 nu există

B. Spre Statele Unite ale Americii piedici ca profesorul Bothezat să incheie acorduri DIN ISTORIA INVENŢIILOR: DE LA IDEE – IMPLEMENTARE Am găsit foarte puţine surse de informaţii inde- cu Statele aliate privitor la folosirea descoperirilor pendente privitor la plecarea lui Bothezat în SUA. 19 „15-19 ноября совместная комиссия Бюро и Авиасовета Sursa cea mai importantă rămâne Miheev. провела радикальную чистку Увофлота. Из его аппарата Așa cum îl descrie Miheev, Bothezat avea un ca- уволили свыше 50 «политически неблагонадежных» racter diﬁ cil: nerăbdător și cu un aplomb deosebit офицеров и специалистов. Д.В. Яковлев остался на своем посту, однако реальный контроль за работой și destul de excentric; nu erau trăsături de natură să Управления перешел к политкомиссарам из числа îl ajute în carieră. тех, кто и организовывал чистку. Главную роль среди FROM THE HISTORY OF INVENTIONS: IDEA – TO IMPLEMENTATION них играли К.В. Акашев, С.Е. Андреев, А.В. Можаев и În vara lui 1917, Bothezat este numit „președinte А.В.Сергеев. 20 декабря началась повторная чистка, в al comisiei pentru organizarea conferinţei unionale ходе которой Авиасовет лишился еще 80 работников. a lucrătorilor din aviaţie”17. Tot în 1917, este numit А затем Народный комиссариат по военным и морским делам (Наркомвоенмор) приказал поставить во главе președinte al Comitetului Tehnic al Aeroclubului Управления новообразованную Всероссийскую Rusiei18. Tot atunci capătă și numirea ca profesor la коллегию Увофлота под председательством К.В. Акашева”. Марат Хайрулин, Вячеслав Кондратьев Военлеты 17 „Председатель организационной комиссии по созыву” погибшей Империи. Авиация в Гражданской войне; Всероссийского съезда „авиадеятелей» (vezi Miheev). https://www.e-reading.club/book.php?book=90903 18 Технический комитет Всероссийского аэроклуба (vezi 20 УВВФ, Управление Военно-воздушного флота – Condu- Miheev). cerea Flotei Militare Aeriene.

INTELLECTUS 2/2018 | 119 și invenţiilor sale”21. Bothezat nu a fost singurul care a cercetat sursele biografi ce, precum și o serie de a primit asemenea documente. Era începutul terorii documente afl ate în arhive, care demonstrează că roșii cu toată suita de consecinţe: lipsa de alimente, renumitul inventator al unui model de elicopter lipsa de locuri de muncă, crime etc22. este de origine română. De asemenea, este descri- Bothezat va primi, prin intermediul să activitatea lui George de Bothezat ca unul dintre reprezentanţilor mai multor ambasade, invitaţia de fondatorii dinamicii de zbor a aeronavelor. a-și continua activitatea în străinătate. Poate cel mai Cuvinte-cheie: inventica românească, model de insistent a fost atașatul militar al Statelor Unite. Bo- elicopter, aerodinamică, dinamica de zbor a aerona- thezat a ezitat destul de mult timp să-și părăsească velor, tunel aerodinamic, aeronavigaţie, construcţia ţara; s-a mutat mai la sud la Odesa, în apropiere de de avioane, studiul în domeniul elicelor. moșia sa, dar și de Aerodromul principal. Dar istoria avea alt curs: Odesa va fi ocupată de ABSTRACT trupele austro-ungare, iar Basarabia va reveni Româ- niei. Miheev consemnează faptul că autorităţile ro- A Pioneer of the Romanian Invention – George mâne l-au tratat într-un mod extrem de corect pe Bo- de Bothezat. Biographical Highlights. The article thezat. La invitaţia M.S Regele Ferdinand I, Bothezat presents a brief description of Gheorghe Botezatu’s a vizitat Iașiul, capitala temporară a României, unde biography, an inventor of Bessarabian origin. The a făcut și câteva prezentări pe probleme de aviaţie. author studied the biographical sources as well as a Bothezat va refuza invitaţia de a rămâne în România series of archival documents that prove that the fa- defi nitiv. Bothezat va reveni la Petrograd și de aici, mous inventor of a helicopter model is of Romanian după intervenţiile ambasadei SUA, va pleca, în mai origin. It also describes George Bothezat’s activity 1918, din portul Arhanghelsk, spre Statele Unite, pe as one of the founders of aircraft fl ight dynamics. un vapor de război britanic. Va putea lua cu el nu Cuvinte-cheie: Romanian invention, helicopter numai toate lucrările sale și lucrările în curs, dar și o model, aerodynamics, aircraft fl ight dynamics, aero- mare parte a bibliotecii. Îl va însoţi I. Ermoleev. dynamic tunnel, aeronautics, aircraft construction, Ceilalţi colaboratori și colegi nu au avut, în cele study in the fi eld of propellers. mai multe cazuri, nici pe departe șansa lui Bothezat. РЕФЕРАТ Multumesc domnilor Tudor Jovmir și Adrian Broj- boiu pentru ajutorul dat în documentarea subiectului. Джордж де Ботезат – пионер румынского изобретательства. Краткие биографические REZUMAT данные. В статье представлена краткая био-

DIN ISTORIA INVENŢIILOR: DE LA IDEE – IMPLEMENTARE графия изобретателя с бессарабскими корня- Un pionier al inventicii românești – George de ми Георгия Ботезата. Автор изучил биографиче- Bothezat. Repere biograﬁ ce. Articolul prezintă o ские источники, а также ряд архивных докумен- descriere succintă a biograﬁ ei lui Gheorghe Bote- тов, подтверждающих, что известный изобрета- zatu, inventator de origine basarabeană. Autorul тель прототипа вертолета имеет румынское про- 21 „Настоящим удостоверяется, что со стороны УВВФ исхождение. Он также описывает деятельность не встречается препятствий к тому, чтобы профессор Джорджа де Ботезата как одного из основателей FROM THE HISTORY OF INVENTIONS: IDEA – TO IMPLEMENTATION Г.А. Ботезат вступал в соглашения с союзными динамики полета самолета. державами относительноиспользования его открытий и изобретений” (vezi Miheev) Ключевые слова: румынское изобретатель- 22 Pentru o documentare mai detaliată, recomandăm: Марат ство, модель вертолета, аэродинамика, ди- Хайрулин, Вячеслав Кондратьев Военлеты погибшей намика полета самолетов, аэродинамический Империи. Авиация в Гражданской войне; https://www. тоннель, воздухоплавание, самолетостроение, ereading.club/book.php?book=90903 исследование в области пропеллеров.

120 | INTELLECTUS 2/2018 Abonarea-2018

Catalogul publicaţiilor AGEPI propuse spre abonare pentru anul 2018 include următoarele publicaţii periodice (pe suport hârtie şi electronic):

 „Buletinul Oﬁ cial de Proprietate Industrială” (BOPI)  Revista de proprietate intelectuală „Intellectus”

Preţuri de abonare

- BOPI (hârtie) – 220 lei pe 3 luni, 440 lei pe 6 luni, 875 lei pe un an; - BOPI (CD) – 90 lei pe 3 luni, 180 lei pe 6 luni, 360 lei pe un an; - „Intellectus” (hârtie) – 110 lei pe 6 luni, 220 lei pe un an; - „Intellectus” (CD) – 70 lei pe 6 luni, 140 lei pe un an;

AGEPI vă propune, de asemenea, unele publicaţii contra plată: „Rapoarte anuale”, suplimentul „AGEPI-Expo-2017”, „Dimensiunea economică a proprietăţii intelectuale”, diverse culegeri de acte normativ-legislative din domeniul proprietăţii intelectuale, alte publicaţii. O informaţie mai amplă privind condiţiile şi preţurile de abonare se va accesa pe web site-ul www.agepi.gov.md, compartimentul Servicii informaţionale/ Biblioteca PI/ Catalogul abonării. Buletinul Ofi cial de Proprietate Industrială (BOPI) apare din anul 1993, având o periodicitate lunară. Include informaţia ofi cială referitoare la cererile de brevetare/înregistrare a obiectelor de proprietate industrială (OPI) în Republica Moldova şi titlurile de protecţie acordate, la modifi cările intervenite în statutul juridic al OPI, precum şi la rezultatele examinării contestaţiilor în Comisia de contestaţii a AGEPI, deciziile instanţelor judecătoreşti privind litigiile legate de OPI, informaţii de ordin general.

Revista de proprietate intelectuală „Intellectus” apare din anul 1995, având o periodicitate trimestrială. Abordează multilateral diverse aspecte ale proprietăţii intelectuale, prevederile legislaţiei naţionale şi internaţionale în domeniu, publică studii semnate de cercetători şi inventatori din diferite domenii ale ştiinţei, economiei şi tehnicii. Coeditor al revistei este Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare (CNAA). Consiliul ştiinţiﬁ c: dr. L. BOLOCAN (preşedinte), dr. hab. A. BURIAN (vicepreşedinte), acad. Gh. DUCA, acad. B. GAINA, acad. V. RUDIC, membru cor. C. GAINDRIC, dr. hab. I. BLIZNETZ (Federaţia Rusă), prof. dr. Emil BURZO (România), dr. hab. Gh. AVORNIC, dr. hab. V. DULGHERU, prof. dr. hab. Maciej KOLWAS (Polonia), dr. hab. C. SPÂNU, prof. dr. Hubert SCHERRER (Franţa), dr. hab. N. TARAN, dr. hab. P. ŢIBULIOV (Ucraina), dr. D. CHIROŞCA, dr. I. HOLBAN, dr. S. MUNTEANU, dr. V. ROŞ (România), dr. I.G. SANDU (România), dr. I. ŢÎGANAŞ, dr. V. VOLCINSCHI

Colegiul de redacţie: Preşedinte – dr. L. BOLOCAN Membri: Drept de autor şi drepturi conexe – responsabil A. POPA Proprietate industrială – responsabili dr. S. MUNTEANU, dr. S. LEVIŢCHI, dr. V. IUSTIN Apărarea drepturilor de PI, Jurisprudenţă – responsabil D. STICI Economia PI – responsabil dr. N. MOGOL Inovare şi transfer tehnologic – responsabil dr. V. IUSTIN Tehnologii informaţionale şi PI – responsabil O. BEICU Comunicări ştiinţiﬁ ce – responsabil dr. S. MUNTEANU Cercetarea şi potenţialul uman – responsabil dr. hab. T. MUNTEANU Calitatea cercetării şi învăţământului superior – responsabil dr. hab. V. MINCIUNĂ Practica internaţională în atestare şi acreditare – responsabil dr. hab. V. PERJU Proces editorial – responsabili I. DIVIZA, Şt. SECĂREANU Copertă, design, tehnoredactare – L. PATRAŞCO

Opiniile exprimate în revistă aparţin autorilor articolelor respective şi nu reﬂ ectă în mod obligatoriu punctul de vedere al coeditorilor. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor revine în exclusivitate autorilor.

Adresa redacţiei: str. Andrei Doga nr. 24, bl.1, MD-2024, mun. Chişinău, Republica Moldova, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI). Redacţia revistei “Intellectus”. Tel. (37322) 400-589, 400-586. E-mail: [email protected]; [email protected]; [email protected]