VINERI româneascã FOAIA SÃPTÃMÂNAL www.foaia.hu / [email protected]

„Păpărugiştii” dinMicherechi şi-augăsitprieteni laBucureşti FONDAT ÎN 1951

· „Poveştile caselor”, lansată României încapitala primanoastră carte

25

NOIEMBRIE

AL

„Sănătatea este ocomoară, păstreaz-o!” ROMÂNILOR

2011

·

ANUL

DIN

LXI

UNGARIA

NR. 80 FORINÞI 80

47 FOAIA 25 NOIEMBRIE 2011 2 româneascã

CALENdAR ORTOdOX Budapesta

28 noiembrie, luni – Sf. Cuv. ªtefan cel Nou. Gala Minoritãþilor 2011 29 noiembrie, marþi – Sf. Mc. Paramon ºi Filumen. La începutul lunii de- diþiilor culturale ale mi- 30 noiembrie, miercuri – †) Sf. Ap. Andrei, cel Întâi Che- cembrie, Institutul Cultural noritãþilor naþionale ºi et- mat, Ocrotitorul României (Dezlegare la peºte). Maghiar din Budapesta va nice din Ungaria. La fel ca 1 decembrie, joi – Sf. Prooroc Naum; Cuv. Filaret organiza cea de-a 7-a edi- ºi în anii precedenþi ºi anul Milostivul (Ziua Naþionalã a României). þie a Galei Minoritãþilor. acesta vor fi onoraþi cu o 2 decembrie, vineri – Sf. Solomon, Arhiep. Efesului. Evenimentul este organizat distincþie ºi reprezentanþi ai 3 decembrie, sâmbãtã – †) Sf. Cuv. Gheorghe de la în fiecare an în preajma comunitãþii româneºti din Cernica; Sf. Prooroc Sofronie; Sf. Mc. Teodor, Arhiep. Zilei Minoritãþilor, stabili- Ungaria. Aceastã sãrbãtoa- Alexandriei (Dezlegare la peºte). tã în 1995. Premiul Pro re va avea loc pe 11 de- 4 decembrie, duminicã – † Sf. M. Mc. Varvara; Cuv. Cultura Minoritatum Hun- cembrie, la sediul Institutu- Ioan Damaschin (Dezlegare la peºte). gariae este acordat pentru lui Cultural Maghiar (Bu- munca profesionalã ºi dapesta, piaþa Corvin nr. 8), efortul depus pentru pãs- de la ora 17.00. trarea ºi transmiterea tra- A.C.

Foaia a scris… Budapesta Jula Acum 40 de ani Concluzia discuþiilor a arãtat cã nu putem sã ne Concert ºi premii Conferinþã oprim aici, ºi nici nu putem fi mulþumiþi în felul acesta cu munca noastrã. Sunt ºcoli (ca de ex. ºcoala genera- la ICR Budapesta preoþeascã lã din Crâstor), în care limba ºi literatura românã se Institutul Cultural Ro- sã creeze o platformã so- Cu prilejul sãrbãtoririi predã ca o limbã strãinã (denumirea nu e tocmai po- mân Budapesta va orga- lidã de dialog ºi respect Sfântului Apostol Andrei, trivitã): deci elevii învaþã limba lor maternã în ore spe- niza la Duna Palota (Bu- reciproc între cele douã ocrotitorul României, la parohia din Jula, cartierul cifice de limbã românã, primesc ºi cunoºtinþele de spe- dapesta, str. Zrínyi, nr. 5), culturi. Cu aceastã ocazie Oraºul Mic Românesc, va cialitate necesare. Aceasta înseamnã, în primul rând, în data de 14 decembrie, de va avea loc un concert de la ora 19.00, festivitatea de instrumente populare sus- avea loc în data de 30 no- îmbogãþirea lexicului pe care-l folosim în viaþa de toa- iembrie, conferinþa preo- decernare a Premiului de þinut de Oana Lianu, con- te zilele, ºi nu a terminologiei specifice unor obiecte de þeascã misionarã de toam- studiu din ºcoala generalã. (Cursuri de perfecþionare Excelenþã Culturalã ºi a ferenþiar universitar, doc- nã a preoþilor din Eparhia cu acelaºi scop: Îmbunãtãþirea predãrii limbii materne, Premiului Media ale ICR tor în muzicã, ºeful Cate- Ortodoxã Românã din autor: Beatrice Elekes, Foaia Noastrã, Nr. 22, 15 no- Budapesta–2011. drei de Pedagogie muzica- Ungaria. Conferinþa va fi iembrie 1971, pag. 3) Institutul Cultural Ro- lã a Facultãþii de Muzicã a precedatã de sãvârºirea mân Budapesta doreºte sã Universitãþii din Oradea ºi Sfintei Liturghii Arhiereºti, Acum 30 de ani onoreze prin aceastã dis- dirijorul Ansamblului fol- la biserica din Jula Micã, cu tincþie cultura Ungariei ºi cloric al facultãþii. A. Butar începere de la ora 10.00. A.B.

– Anul ºcolar 1950–51, însã, l-am petrecut la Aletea, 1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890 ca directoare a ºcolii româneºti de aici. Trebuie sã vã 1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890 1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890 spun însã sincer, cã deºi aceste posturi erau „distinse”, 1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890Încheierea ediþiei: marþi, ora 18.00 1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890 nu m-au satisfãcut, cãci am simþit întotdeauna dorul 1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789 de a mã ocupa cu copilaºii mici – aceasta îmi este 123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789 profesia. Astfel, începând din anul ºcolar 1951–52 ºi 123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789Din fototeca de 60 de ani a Foii româneºti pânã la pensionarea din 1 octombrie 1981 am fost 123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789 învãþãtoare la Chitighaz, în comuna mea natalã. Pen- tru mine a fost ceva senzaþional, cã în aceste trei dece- nii am învãþat a scrie ºi a citi generaþii întregi. (Distinºi cu Medalia de argint a Ordinului Muncii, Sofia Sebesi, autor: I.Sz.K., Foaia Noastrã, Nr. 47, 22 noiembrie 1981, pag. 3) Acum 10 ani Tot aici pot sã remarc – ºi mã refer în special la satul Micherechi, unde am fãcut cercetarea – faptul cã existã canale de transmitere foarte bine organizate, chiar dacã numai acele tradiþionale, orale în totalitatea lor, adicã de la bunici la nepoþi, de la vãr la veriºor etc. Tot aici mã refer la douã aspecte: în primul rând la învãþã- torii care au cules folclorul din Micherechi. Sigur cã nu toþi copiii sunt tentaþi pentru a cânta, însã aceasta este o formã de educaþie ºi de pãstrare a tradiþiei muzicale respective. Ceea ce m-a îmbucurat în mod deosebit, este cã la Micherechi melodiile de joc sunt într-adevãr Premiaþii concursului „Ai carte, ai parte” în anul 1980, foarte bine pãstrate, datoritã faptului cã existã o sim- la o tabãrã de lecturã organizatã la Cãminul I.C. Frimu din Jula biozã cu jocul specific micherechean care a avut o lungã tradiþie. (Important este sã se povesteascã…, autor: Eva Iova, Foaia Româneascã, Nr. 48, 30 noiembrie 2001, Pãrerile autorilor nu coincid întotdeauna cu opinia Redacþiei. Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor publicate în Foaia româneascã aparþine autorilor. Foaia româ- pag. 11) neascã nu garanteazã publicarea textelor nesolicitate de redacþie.

Pe copertã: ªcolari din Micherechi deseneazã împreunã cu elevi din Bucureºti (foto: Rita Pãtcaº) FOAIA 25 NOIEMBRIE 2011 româneascã 3 Ziua Naþionalã „Poveºtile caselor”, prima noastrã a României sãrbãtoritã carte lansatã la Bucureºti Sãptãmâna trecutã a avut loc un eveniment inedit Îmi revine deosebita cin- în Ungaria cu concerte la Bucureºti. Inedit, pentru noi, românii din Ungaria. ste de a prezenta în faþa Joi, 17 noiembrie 2011, a fost lansatã prima carte a Domniilor Voastre etapele ºi expoziþie unui român din Ungaria în capitala României. Greu- scrierii acestui album, care tatea evenimentului a fost asiguratã ºi de faptul cã vã invitã la o excursie mai Ziua de 1 Decembrie adoptatã ca Zi Naþionalã a Ro- volumul în cauzã – fiind vorba despre albumul „Po- puþin obiºnuitã prin Buda- mâniei în 1990, simbolizeazã unirea tuturor românilor veºtile caselor. Români în Buda ºi în Pesta” de dr. pesta, pentru a depista ace- într-un singur stat naþional, zi în care toþi românii sãr- Maria Berényi – a fost lansat la Biblioteca Academiei le urme care dovedesc bãtorim Marea Unire de la Alba Iulia. Române. existenþa culturalã a româ- Cu prilejul acestei sãrbãtori, Ambasada României la nilor în capitala ungarã. Budapesta organizeazã în ziua de 29 noiembrie, de la La eveniment au luat terarã Românã a chemat În urmã cu doi ani, la ora 18.30, o recepþie pe vaporul de manifestãri ºi confe- parte academicieni, direc- în rândurile sale, 21 de solicitarea lui Tiberiu Boca, rinþe „Europa”, (din portul pieþei „Szilágyi Dezsõ”, secto- tori ºi colaboratori ºtiin- membri fondatori din toa- redactorul emisiunii româ- rul 1). În cadrul seratei va avea loc un concert de came- þifici ai mai multor institu- te provinciile ºi spaþiile ro- neºti Ecranul Nostru, am rã susþinut de membrii Filarmonicii din Cluj, concertul þii ale Academiei, secreta- mâneºti. Dupã aprecierile scris un scenariu pentru un fiind organizat de Institutul Cultural Român din Buda- rul de stat Bogdan Aurescu unor oameni de seamã ai film, care s-a ºi realizat, fi- pesta. ºi alþi colaboratori ai Mi- timpului (C.I. Istrati, L. ind intitulat Poveºtile case- Consulatul General al României de la Seghedin sãr- nisterului Afacerilor Exter- Mrazec), „prin însuºi actul lor. Documentarul a fost bãtoreºte acest eveniment la Hotelul Forrás din Seghe- ne ºi Departamentului pen- sãu de fondaþiune ºi con- proiectat la al 6-lea Festi- din. Festivitatea are loc miercuri, 30 noiembrie, cu înce- tru Românii de Pretutindeni, pere de la ora 18.00. dar ºi membri ai organi- Consulatul General al României la Jula aºteaptã invi- zaþiilor macedoromâne din taþii cu ocazia Zilei Naþionale a României la o recepþie, România. La lansarea cãr- pe 2 decembrie, la ora 16.30, la Restaurantul „Maestro” þii au luat cuvântul: Acad. din Jula. De la ora 18.00, invitaþii la Ziua Naþionalã ºi toþi Dan Berindei, vicepreºedin- cei interesaþi sunt aºteptaþi la un concert de zile mari, al tele Academiei Române, dr. cântãreþului Nicu Alifantis din Bucureºti. În deschidere Radu Cosma, director la va cânta grupul de etnojazz „Misteria Carpatica” din Departamentul pentru Ro- Timoc (Serbia). (Vezi afiºul din pagina a 16-a.) mânii de Pretutindeni, v doamna Ireny Comaroschi, Nicu Alifantis este un cântãreþ fost ambasador al Româ- de muzicã folk, actor ºi poet, care niei la Budapesta, care a este, fãrã îndoialã, deja un clasic al sprijinit foarte mult apari- stituire, Academia cuprin- val de Filme ale Minoritã- genului sãu muzical. Cariera sa a þia acestui album, ºi prof. dea, de la început, pe re- þilor din Ungaria în anul început acum 30 de ani, când a de- dr. Cornel Sigmirean, direc- prezentanþii gândirii ºi 2010 ºi în emisiunile televi- butat componistic. Debutul sãu sce- tor al Institutului de cerce- graiului românesc, tot ce ziunii maghiare Ecranul nic a avut loc în 1973, iar cel tãri socio-umane „Gheor- România avea pe atunci nostru ºi Együtt – Împreu- ghe ªincai” al Academiei discografic în 1976, cu Cântec de noapte. Nicu Alifantis mai ales ºi mai nobil. Toate nã. Române – Târgu-Mureº. îºi cucereºte publicul nu numai prin muzica de calitate, ci þinuturile aveau solii lor în Ideea si sugestia editãrii Dupã întoarcerea sa ºi prin versurile minunate. acest for al culturii inte- unui album trilingv a venit Grupul etnojazz „Miste- acasã de la Bucureºti, di- grale româneºti. Deopotri- din partea doamnei Ireny rectoarea Institutului de vã, erau reprezentate atât ria Carpatica”, trupã ro- Comaroschi, Ambasadorul Cercetãri al Românilor din Principatele, de curând uni- mâneascã din Timoc (Ser- României la Budapesta în Ungaria, Maria Berényi, a te, cât ºi Ardealul ºi Bana- bia), a fost formatã în anul perioada 2005–2011. De la împãrtãºit cu noi experien- tul, ºi Bucovina, ºi Basara- 2009 ºi abordeazã muzicã bun început am simþit dra- þele pe care le-a trãit în bia, ºi aromânii”. Printre gostea ºi respectul unui tradiþionalã româneascã, Capitala României (acestea fondatori erau George diplomat român pentru is- pe ritmuri ºi armonii din le veþi putea citi într-un in- Mocioni ºi Vincentiu Babeº toria poporului sãu ºi ro- jazz, rock ºi funk. „Misteria terviu publicat într-un nu- din Banat, dar care locu- lul acestuia în prezervarea Carpatica” se autodefineºte în urmãtorul fel: „Luptãm, mãr viitor) ºi ne-a pus la iau la Budapesta, precum prin artã, pentru a pãstra ceea ce este mai preþios ca dispoziþie discursul sãu ºi unul dintre cei doi ma- limbii ºi culturii comunitã- apa vie, mai mare decât vieþile noastre, ceea ce face par- rostit la Academia Româ- cedoromâni fondatori, ºi þilor româneºti din þãrile în te din noi ºi fãrã ce nu existãm – CULTURA noastrã, nã, cu ocazia lansãrii albu- anume Dimitrie Cozacovici, care se aflã în misiune. Ex- deoarece copacul fãrã rãdãcinã nu mai dã roade, ci se mului „Poveºtile caselor”. a locuit ºi el timp îndelun- celenþa Sa a dorit sã ofere ofileºte”. Redãm în întregime mai jos gat în capitala Ungariei. cititorilor acestui album un v textul acestui discurs. Aceºti fondatori ai Acade- omagiu dedicat convieþui- Concertul lui Nicu Alifantis ºi trupa „Misteria Carpati- j miei Române ºi familiile rii în acelaºi spaþiu a mai ca” este organizat de Uniunea Culturalã a Românilor din „Permiteþi-mi sã încep acestora sunt incluºi în multor culturi, între care la acest album care a fost Ungaria, cu sprijinul financiar al Institutului Cultural Ro- prin a-mi exprima, cu mul- loc de cinste se numãrã cul- prezentat Dumneavoastrã. mân de la Bucureºti ºi al Direcþiei pentru Culturã ºi Pa- tã emoþie, sincera recunoº- tura românã, dar ºi sã îi Ca un membru al comuni- trimoniu Naþional Arad. Spectacolul va avea loc la Sala tinþã pentru aceastã zi, în aducã în atenþie pe româ- Studio a Teatrului Cetãþii din Jula (str. Kossuth nr. 13). tãþii româneºti din Unga- nii care au trãit sau au tre- care o carte despre români ria, mã simt onoratã sã fiu Intrarea este liberã, în limita locurilor disponibile. cut prin Budapesta, lãsând din Ungaria, scrisã de un aici. Mulþumesc Academiei În aceeaºi zi, tot în organizarea Uniunii Culturale ºi cu român din Ungaria ºi apã- în urma lor ctitorii de sea- Române, Ministerului Afa- mã ºi poveºti de viaþã dem- sprijinul ICR Bucureºti, la Liceul „N. Bãlcescu” din Jula va rutã în Ungaria, e lansatã cerilor Externe ºi Departa- ne de a fi auzite ºi urmate. avea loc, de la ora 11.00, vernisajul expoziþiei de fotografie în cadrul celui mai înalt for mentului Pentru Românii de „Românii de la marginea lumii”, care va prezenta imagini al ºtiinþei ºi culturii româ- Pretutindeni cã au organi- Dorinþa Domniei Sale era grãitoare despre rãspândirea românilor pe teritoriul neºti. Academia Românã, zat aceastã lansare de car- sã aparã un album mo- actualei Ungarii, pornind de la comunitãþile încã existen- la începuturile sale, în 1866, te. Mã bucurã faptul cã prin nografic accesibil pentru te (pãstrãtoare ale limbii ºi tradiþiilor româneºti), reu- conform dorinþei fondato- acest album am avut po- oamenii de rând, pentru nind, în acelaºi timp ºi alte fotografii-document, cu ima- rilor, e conceputã ca insti- sibilitatea sã vã aduc o turiºtii români care vizitea- gini de antologie surprinse în aºezãrile etnicilor români tuþie academicã a tuturor Budapestã româneascã la zã Budapesta. din alte þãri din vecinãtatea României. E.I. românilor, Societatea Li- Bucureºti. (Cont. în pag. a 5-a) FOAIA 25 NOIEMBRIE 2011 4 româneascã

Pe scurt… O nouã lege pentru naþionalitãþi. ªi nu pentru minoritãþi! UNGARIA SUSÞINE ADERAREA ROMÂNIEI Luni, 21 noiembrie, în cadrul unei LA SCHENGEN conferinþe de presã de la Budapes- „Scopul nostru este ºi pe ta, subsecretarul de stat pentru mai departe, ca România ºi naþionalitãþi ºi culte din cadrul Bulgaria sã facã parte cât mai Ministerului Administraþiei Publice curând din spaþiul Schengen”, ºi Justiþiei, Latorcai Csaba, a fãcut a afirmat recent ministrul un- o prezentare a noii legi a drepturi- gar de interne, Pintér Sándor, lor civice ºi a vorbit despre modi- dupã tratativele încheiate, la ficarea legii drepturilor naþionali- tãþilor din Ungaria. Budapesta, cu omologul sãu Proiectele acestor douã legi au român Traian Igaº. Acesta a fost înaintate spre dezbatere ºi subliniat cã, în acest sens, Ro- aprobare Parlamentului de la Bu- mânia are de suferit din cau- dapesta în data de 19 noiembrie. za unor considerente politice, Încã de la început, Latorcai Csaba dar ºi-a exprimat speranþa cã a precizat cã noua lege a naþiona- la urmãtoarea reuniune euro- litãþilor a fost conceputã în con- Foto: Horváth Ernõ peanã a miniºtrilor de interne, cordanþã cu noua Constituþie, în se va aproba intrarea Româ- care se precizeazã cã naþionalitã- avea loc numai în acele locuri unde recunoscut dreptul la învãþãmânt, niei ºi Bulgariei în spaþiul co- þile sunt declarate factori consti- naþionalitatea respectivã dispune înfiinþarea instituþiilor ºi funcþiona- mun european. Pintér Sándor tutivi ai statului. Subsecretarul de de o comunitate adevãratã, iar rea lor, precum ºi dreptul de a în- a menþionat cã la convorbiri stat a continuat: „Naþionalitãþile nu aceasta poate fi ºi demonstratã cu treþine relaþii internaþionale. Legea a constituit o temã importan- trebuie privite din perspectiva ra- cel puþin 30 de persoane înscrise dã rãspuns ºi întrebãrilor referi- tã problema accidentelor frec- portului minoritate–majoritate, ci în registrul de nume. Una din nou- toare la autonomia culturalã ºi vente din zona de graniþã, iar trebuie þinut cont de aportul pe tãþi o prezintã faptul cã registrul precizeazã ºi autogestiunea în do- în interesul evitãrii acestora, care îl aduce fiecare prin valorile de nume va fi întocmit, în primul meniul învãþãmântului ºi al cultu- cele douã pãrþi încearcã sã specifice culturii lor în cultura ma- rând, pe baza de datelor de la re- rii. Ca element nou apar precizate caute soluþii comune. ghiarã. De aceea s-a optat pentru censãmântul populaþiei, iar în al cu lux de amãnunte ºi drepturile în o schimbare a terminologiei, nu se doilea rând, pe baza datelor de domeniul mass-media. MULÞUMIRI UNGARIEI va mai folosi termenul de minori- apartenenþã. Proiectul de lege pre- În ceea ce priveºte noua lege a DIN PARTEA PATRIARHULUI tate, ci naþionalitate.” vede ca registrul de nume sã fie drepturilor civice, Latorcai Csaba ECUMENIC Latorcai a reamintit cã, din pã- public ºi într-o evidenþã permanen- a precizat cã prin aceasta se do- Patriarhul ecumenic al Bise- cate, în ultimii ani, au avut loc abu- tã, începând cu anul 2014. Alegeri- reºte o funcþionare transparentã ricii Ortodoxe i-a mulþumit zuri în ceea ce priveºte înfiinþarea le autoguvernãrilor naþionalitãþilor ºi necomplicatã a organizaþiilor ºefului statului maghiar pen- ºi funcþionarea autoguvernãrilor. vor fi declarate pe baza datelor de civile, încercând sã se întãreascã tru cã noua Constituþie a Un- Prin noua lege se doreºte sã se la recensãmântul populaþiei. colaborarea dintre guvern ºi sfera gariei recunoaºte ºi biserica punã capãt acestor practici ºi fe- Latorcai Csaba a arãtat cã noua civicã. A subliniat cã la baza ela- ortodoxã. Bartolomeu I s-a nomenului etnobiznis. Latorcai lege a naþionalitãþilor asigurã drep- borãrii acestui proiect de lege se întâlnit la Istambul cu Schmitt Csaba a arãtat cã fiecare naþio- turi mai largi în ceea ce priveºte aflã 16 luni de pregãtire, întâlniri, Pál, care a efectuat o vizitã de nalitate are dreptul sã înfiinþeze folosirea limbii materne, recunoaº- forumuri, dezbateri ºi prelucrarea patru zile în Turcia. Preºedin- autoguvernãri pe þarã, dar alegeri te ca drept juridic ocrotirea tradi- a aproximativ 2000 de propuneri. tele Ungariei a spus cã þara sa la nivel judeþean (ºi în capitalã) pot þiilor istorice, a culturii, a limbii. Este Gabriela Enea Elekes acordã tot ajutorul bisericilor ortodoxe din þarã, adãugând cã vicepremierul Semjén Zsolt ªtefan Oroian, la a treia Bienalã din Arad susþine construirea unei noi biserici ortodoxe pe teritoriul În aceste zile, la Arad, se orga- pentru ediþia din acest an s-au pri- Bienala se va desfãºura, con- Ungariei, informeazã agenþia nizeazã cea de-a III-a ediþie a „Bie- mit peste 210 lucrãri de la crea- form tradiþiei deja constituite, la ungarã de ºtiri, MTI. nalei internaþionale de picturã, scul- tori din România, Ungaria, Franþa, Galeria „Delta” (picturã ºi sculptu- pturã ºi graficã. Meeting Point Olanda, Canada, SUA. Printre aceº- rã), la Sala „Clio” (graficã ºi sculp- SCHIMB DE EXPERIENÞà Arad 2011”. Dupã cum a informat tia se gãseºte ºi artistul plastic turã), la Muzeul de Artã ºi Teatrul ÎNTRE GRÃDINI ZOOLOGICE presa artistul plastic Onisim Colta, român ªtefan Oroian din Jula. Clasic „Ioan Slavici” (picturã ºi scul- Administraþia Domeniului pturã). Public Oradea a organizat, la „Pãstrându-ºi orientarea – pre- sfârºitul sãptãmânii trecute, în cizeazã Onisim Colta –, cea de-a sala micã a Primãriei, o întâl- treia ediþie a Bienalei de la Arad nire cu reprezentanþi ai grãdi- propune, la împlinirea a 135 de ani nilor zoologice din Oradea, de la naºterea pãrintelui sculpturii moderne, Constantin Brâncuºi, Târgu Mureº, Turda, Râmnicu exerciþiul genezei formei plastice în Vâlcea, Dobriþân, Miscolþ ºi picturã, graficã sau sculpturã, care Nyíregyháza, discuþiile axându- sã vizeze structurarea, articularea se pe rolul grãdinilor zoolo- riguroasã a elementelor compo- gice în educaþia copiilor, drep- ziþionale în pandant cu rese- turile animalelor în Europa mantizarea, cu investirea formei cu secolului XXI, prezentul, trecu- bãtaia lungã a sensului. tul ºi viitorul grãdinilor zoo- Vernisajul celei de-a III-a ediþii logice în mileniul trei. Grãdina a „Bienalei internaþionale de pictu- Zoologicã din Oradea se pre- Lucrãrile lui ªtefan Oroian, rã, sculpturã ºi graficã. Metting gãteºte pentru a deschide în Point Arad 2011” va avea loc vi- vara anului viitor. la o expoziþie mai veche din Seghedin neri, 25 noiembrie, ora 18.00, la Galeria „Delta” din Arad. E.I. FOAIA 25 NOIEMBRIE 2011 româneascã 5 „Poveºtile caselor”, prima noastrã carte… (Urmare din pag. a 3-a) care a avut-o, în Epoca Luminilor, etãþi imobiliare. Cei mai iluºtri lo- Pe scurt… Am încercat a structura albumul ªcoala Ardeleanã, prin rolul ei ho- cuitori din centrul Pestei aparþi- ca pe un ghid turistic, ce ne poartã tãrâtor în trezirea la conºtiinþã neau acestei comunitãþi. Ei nu con- MACÃU prin cartierele ºi pe strãzile Buda- naþionalã a românilor de pe am- struiau imobile numai pentru a Reprezentanþii românilor pestei de azi. Am încercat sã-l bele pãrþi ale Carpaþilor, fãrã de avea unde locui sau pentru a le din Macãu s-au întrunit în opresc pe cititor, pe drumeþ, în faþa care acest proces ar fi fost mult folosi drept spaþii comerciale, ci ºedinþã vineri, 18 noiembrie. unor case, fãcând acestea sã-ºi mai îndelungat. La acea datã, în a pentru a investi. Familia Lica avea Membrii Autoguvernãrii Ro- mâneºti au întocmit o con- spunã poveºtile proprii, ale lor ºi doua jumãtate a secolului al 18- 15 case, iar familia Mocioni 17 cepþie bugetarã pentru anul ale timpurilor pe care le-au strã- lea ºi prima parte a secolului al case. Familiile Nedelcu, Gojdu, 2012 ºi au discutat progra- bãtut, sã ne conducã în trecut, cu 19-lea, Imperiul Habsburgic, prin Lepora, Derra, Ioanovici ºi Sina mul de lucru pentru anul vii- unul sau douã secole în urmã. Ast- poziþia sa favorabilã în centrul erau, de asemenea, proprietare ale tor. La întâlnirea de vineri fel, prin descrierile în românã, en- Europei, prin structura sa politicã mai multor clãdiri. Numeroase din- s-au întâmplat mici schimbãri glezã ºi maghiarã, pe aceeaºi pa- determinatã de prosperitate eco- tre acestea fac ºi astãzi parte din în conducerea autoguvernã- ginã, curge istoria unei Budapeste nomicã ºi culturalã, oferea o zonã patrimoniul imobiliar al capitalei rii, dupã ce Aurel Becan ºi-a româneºti ºi aromâneºti, o istorie optimã pentru valorificarea iscu- Ungariei. dat demisia din funcþia de pre- aproape necunoscutã sau, mai sinþei de comercianþi ºi oameni de Prin intermediul primelor insti- ºedinte, în fruntea Autoguver- bine zis, neconºtientizatã pânã afaceri care erau macedoromânii. tuþii create de macedoromâni ºi nãrii Româneºti din Macãu a acum. Nume de personalitãþi cul- S-au descurcat însã cu dibãcie nu români în deceniile de început de fost ales Gheorghe Ardelean, turale ºi politice, familii nobiliare, numai în lumea mercantilã a co- secol al 19-lea, s-au manifestat iar vicepreºedinte a devenit mecenaþi, intelectuali – care pen- merþului ci ºi în lumea adoptivã aceleaºi tendinþe clare de constru- Ioan Suciu. tru urechile deprinse cu o anumitã poliglotã ºi multiculturalã, dupã ire identitarã a neamului, de acce- BICHIªCIABA mentalitate, sunt nume ungureºti cum au excelat ºi în cultivarea sare a valorilor culturii, de dezvol- Autoguvernarea Minorita- – sunt decodate, istoricul familii- ºtiinþei ºi a artelor. Lupta lor pen- tare a limbii ºi a literaturii – ca cele rã Românã din Judeþul Bichiº lor este reformulat, repus într-un tru supravieþuire era alimentatã de ale ungurilor din acele timpuri. organizeazã o audienþã publi- anumit context istoric. Ajungem, mentalitatea lor tolerantã faþã de Macedoromânii ºi românii din cã în data de 28 noiembrie, astfel, într-o Budapestã locuitã de alteritate, ca ºi de isteþimea cu care Budapesta au contribuit de aseme- ora 15.30, la sediul autogu- un conglomerat etnic, din care fac au ºtiut sã se integreze ºi sã coa- nea la crearea sistemului instituþi- vernãrii (Bichiºciaba, Árpád parte ºi multe familii române ºi biteze cu o mulþime de entitãþi na- onal al naþiunii majoritare, la une- sor 18, Sala de conferinþe, eta- macedoromâne. þionale, rezistând timp îndelungat le realizãri de anvergurã ale epo- jul I). Acest volum, aºadar, a apãrut fãrã sã o abandoneze pe cea pro- cii. Buda ºi Pesta au devenit ade- sub înaltul patronaj ºi cu o prefa- prie. Ba mai mult, din macedoro- vãrate centre ale culturii ºi vieþii BÃTANIA þã minunatã a excelenþei sale Ireny mâni sau aromâni s-au ivit apoi publice româneºti. Asociaþia Românilor din Comaroschi, care, în cei ºase ani români cu o puternicã conºtiinþã Nenumãrate clãdiri budapestane Bãtania ºi Autoguvernarea de misiune diplomaticã în Unga- naþionalã. pãstreazã ºi astãzi amintirea unei Româneascã din localitate ria, a venit de nenumãrate ori în Grecii ºi comercianþii macedo- înfloritoare existenþe româneºti, organizeazã pe 2 decembrie, întâmpinarea comunitãþii româ- români de culturã greceascã au purtatã cu demnitate ºi mândrie de de la ora 18.00, Ziua cultura- neºti pe care a înþeles-o ºi spriji- venit în numãr mare în Ungaria în iluºtrii oameni care, odinioarã, lã a românilor din Bãtania. Evenimentul va avea loc la le-au ridicat, le-au locuit. nit-o. Doamna ambasador mi-a secolul al 18-lea, cei mai mulþi din Casa de Culturã „József Attila” fost ºi mie de ajutor în realizarea Moscopole (azi, Voskopoje, în su- E adevãrat, aproape nicio tablã din oraº. Dupã programul acestui volum, îi mulþumesc ºi îi dul Albaniei), din Kozani, din Bitolia. memorialã, niciun indiciu scris nu copiilor de la ºcoala genera- sunt recunoscãtoare. A fãcut tot Membrii familiilor Grabovschi, informeazã despre poveºtile, tre- lã, al corului din Bãtania ºi al posibilul ca aceastã carte sã apa- Derra, Naco, Arghir, Manno, Lica cutului românesc al Budapestei, pe oaspeþilor din Lipova, seara rã în formã tipograficã excelentã. aduceau cu ºlepurile la Pesta ce- care le-am amintit acum sumar. culturalã se va încheia cu un A cãutat ºi a gãsit sponsori gene- reale din regiunile sudice ale Eu- Însã clãdirile rãmân, prin vre- bal de binefacere. roºi. ªi pe aceastã cale le mulþu- ropei, dar fãceau comerþ ºi cu piei, muri, dovada de netãgãduit cã, în mesc din suflet pentru ajutorul ofe- pânzeturi, argint ºi tot felul de alte capitala ungarã, a existat pânã la MEDGYESEGYHÁZA rit. mãrfuri ºi articole de bazar. La începutul secolului trecut, o comu- Cu ocazia „Zilei minoritãþi- În ajutorul meu la realizarea Pesta, pe atunci, vlahii macedoneni nitate alcãtuitã din oameni ener- lor”, Autoguvernarea româ- acestui album au venit Emilia (þinþarii) erau denumiþi cu etnoni- gici ºi inventivi, mânaþi de necru- neascã din oraº organizeazã Martin, în calitate de redactor, mul de greci, deoarece greaca re- þãtoarea istorie, din locurile lor un program cultural. În cadrul Mihaela Bucin ºi Tiberiu Herdean prezenta pentru ei limba de afa- natale ale Balcanilor ºi ale altor acestuia vor evolua cu cânte- ca lectori, Vajna Tünde, Ana ceri. În familie, însã, foloseau aro- spaþii, spre plaiurile ungureºti de ce ºi poezii în limba românã pe malurile Dunãrii, pe care ºi-au copii de la grãdiniþa ºi ºcoala Scarlat, Barna Bucin ºi Vlad mâna (limba maternã a macedo- pus amprenta oferindu-le culoare, generalã. Manifestarea va Marinescu ca traducãtori ºi, nu în românilor), prin acest lucru ei în- strãlucire – cãci Omul sfinþeºte avea loc pe 10 decembrie, la ultimul rând, tânãra artistã Emilia ºiºi se delimitau de greci. Centrul locul. Macedoromânii ºi românii Casa de Culturã, cu începere Nagy, care îi dã volumului o for- economic ºi comercial al acestei au jucat un rol important în mo- de la ora 10.00. mã artisticã impecabilã. Multe comunitãþi era oraºul Pesta. dernizarea Ungariei, cãci au fost mulþumiri le adresez ºi lor. Românii ortodocºi sunt orga- avuþi, generoºi ºi uniþi. JULA Scopul acestui album este de a nizaþi ºi conduºi în Pesta de co- Astãzi, comunitatea aromânilor, ªcoala ºi Liceul „Nicolae face cunoscutã lumii imensa con- munitatea puternicã a macedoro- macedoromânilor din Ungaria Bãlcescu” s-au alãturat iniþia- tribuþie pe care membrii neamului mânilor. Timp îndelungat, românii mai poate fi întâlnitã într-un sin- tivei naþionale întru ajutora- de macedoromâni ºi urmaºii lor din Ungaria aproape cã nici n-au gur loc: în cimitire. Asimilarea ne- rea copiilor nevoiaºi, intitula- tã „cutii de pantofi”. În preaj- români au adus-o atât la reedi- avut altã burghezie, în afarã de cea miloasã ºi-a spus cuvântul, aºa ma Crãciunului, persoanele ficarea Imperiul Habsburgic, impli- ridicatã dintre macedoromâni. cum o face mai departe în rându- cit a Regatului Maghiar dupã de- Macedoromânii erau oameni sâr- binevoitoare pot oferi copii- rile comunitãþii românilor din Un- lor cadouri aranjate în cutii de vastãrile otomane, cât ºi la susþi- guincioºi ºi cumpãtaþi, puneau in- garia de azi. nerea ºi subvenþionarea vieþii cul- teresele economice înainte de toate, pantofi. Cadourile vor fi pre- Fie ca ceea ce s-a întâmplat azi date la ºcoala româneascã turale a românilor de aici, într-o þineau mult la credinþa lor orto- la Academia Românã din Bucureºti pânã în 5 decembrie, ca apoi perioadã determinatã de trezirea doxã ºi la dezvoltarea culturii. De- sã fie un omagiu pentru macedo- prin biserica baptistã ºi cen- lor naþionalã, de închegare într-o þinând prãvãlii în toate punctele românii din istoria Ungariei ºi pen- trul de ajutor social sã fie dis- naþionalitate ºi, cu ceva mai târ- frecventate ale oraºului, în scurt tru românii care mai luptã încã sã tribuite, în primul rând, copii- ziu, în naþiune culturalã. Aº subli- timp ºi-au fãcut averi considera- nu devinã prea devreme, doar is- lor nevoiaºi din Jula. nia aici importanþa deosebitã pe bile, au achiziþionat multe propri- torie!” FOAIA 6 româneascã 25 NOIEMBRIE 2011 Baptist desemnat ca ambasador Mesaj de Advent Iubiþi fraþi ºi surori în Hristos, al promovãrii drepturilor copilului Primiþi vã rog un salut frãþesc cu ocazia apropierii Consiliul Judeþean Timiº, La evenimentul organi- Judeþean ºi ai presei, doam- sãrbãtorii naºterii Mântuitorului nostru. În aceastã pe- în colaborare cu Direcþia zat în Palatul administrativ na directoare Rodica Ne- rioadã ne amintim de dragostea Tatãlui care l-a trimis Generalã de Asistenþã So- al Consiliului Judeþean grea a înmânat distincþia pe Fiul pentru a ne elibera din robia pãcatului ºi îi sun- cialã ºi Protecþia Copilului Timiº au fost invitaþi la dez- de „Ambasador al promo- tem mulþumitori lui Dumnezeu pentru aceastã revãrsare Timiº, au celebrat, în avans, baterea cu tema: „Dreptu- vãrii drepturilor copilului” a iubirii divine. Deºi anul care se încheie a fost marcat de vineri, 18 noiembrie, Ziua rile copilului – o – priori- câtorva personalitãþi impli- dezastre naturale cum a fost cutremurul din Japonia, de Internaþionalã a Drepturi- tate a societãþii româneºti”, cate în proiecte sociale. marile miºcãri sociale din þãrile arabe ºi de o continuare lor Copilului. reprezentanþi ai autoritãþi- Printre cei care au primit a crizei economice în întreaga lumea, în calitate de cre- Acest eveniment se cele- lor, bisericilor ºi organi- aceastã distincþie s-au aflat dincioºi suntem întãriþi prin speranþa noastrã care este breazã în fiecare an, din zaþiilor non-guvernamen- ºi doi lideri spirituali: Mi- întemeiatã în cunoaºterea faptului cã Dumnezeu dom- 1989, la data de 20 noiem- tale. tropolitul Banatului, Nico- neºte asupra lumii ºi a întregului univers pe care El l-a brie ºi este o iniþiativã a În prezenþa domnului lae Corneanu ºi secretarul creat. Organizaþiei Naþiunilor prefect Mircea Bãcalã, ai general al Uniunii Baptiste, Anul trecut am îndemnat în aceastã perioadã, credin- Unite. reprezentanþilor Consiliului Ionel Tuþac. cioºii din bisericile din Uniunea Baptistã la un timp de aºteptare ºi de pregãtire a venirii Domnului (Advent), perioadã în care sã ne apropiem de Dumnezeu în rugã- Evanghelizare cu pastori ciune, post, meditaþie asupra Cuvântului. Venind împreu- nã ca ºi copii ai lui Dumnezeu însufleþiþi fiind de acelaºi Duh al lui Dumnezeu sã fim împreunã martori ai puterii din România, la Cenad de transformare a lui Dumnezeu în vieþile noastre ºi în Biserica Baptistã din de masã de la ora 9.30 ºi pastorul Ioan Buºan va sluji mod deosebit în comunitãþile noastre. Cenadul Unguresc va þine dupã-masã de la ora 14.30. în mijlocul cenãdenilor. Pentru cele patru duminici ºi sãptãmâni care antici- servicii speciale de evan- Vineri, 25 noiembri oas- Biserica Baptistã din peazã sãrbãtoarea naºterii Mântuitorului sugerez, în cele ghelizare, în perioada 25– peþii slujitori vor fi pasto- Cenadul Unguresc aºteap- ce urmeazã, câteva teme pentru reflecþie ºi textele din 27 noiembrie. Ocaziile vor rul Dan Maleº ºi un grup tã cu drag toþi cei intere- Sfânta Scripturã folosite de credincioºii din lumea în- începe: vineri de la ora de instrumentiºti al Biseri- saþi ºi dornici dupã Cuvân- treagã pentru inspiraþie în acest sezon de aºteptarea ve- 15.00, sâmbãtã de la ora cii Emanuel din Timiºoara, tul lui Dumnezeu. nirii Mântuitorului. 15.00, iar duminicã înainte iar sâmbãtã, 26 noiembrie, R.P. „Harul ºi pacea sã vã fie înmulþite! Binecuvântat sã fie Dumnezeu, Tatãl Domnului nostru Isus Hristos, care, dupã îndurarea Sa cea mare, ne-a nãscut din nou prin învie- Cea mai micã Biblie din lume rea lui Isus Hristos din morþi, la o nãdejde vie ºi la o moºtenire nestricãcioasã ºi neîntinatã, ºi care nu se poa- a fost tipãritã în România te veºteji, pãstratã în ceruri pentru voi. Voi sunteþi pãziþi de puterea lui Dumnezeu, prin credinþã, pentru mântui- O editurã din judeþul ºi a fost tipãritã cu ajuto- tã de la un magazin de car- rea gata sã fie descoperitã în vremurile de apoi! În ea Buzãu se poate mândri cu rul unor utilaje speciale. te religioasã, situat în Cen- voi vã bucuraþi mult, mãcar cã acum, dacã trebuie, sun- o creaþie demnã de Cartea Pânã în prezent, 200 de trul Buzãului. teþi întristaþi pentru puþina vreme, prin felurite încercãri, Recordurilor: o Biblie cât o exemplare au fost tipãrite, Reprezentanþii editurii pentru cã încercarea credinþei voastre, cu mult mai scum- cutie de chibrituri care poa- ºi editura se aºteaptã sã i-au contactat ºi pe cei de pã decât aurul care piere, ºi care totuºi este încercat prin te fi cititã numai cu ajuto- lanseze încã 500 de exem- la Cartea Recordurilor, ur- foc, sã aibã ca urmare lauda, slava ºi cinstea, la arãtarea rul unei lupe speciale, infor- plare. mând ca mica invenþie sã lui Isus Hristos,…” (1 Petru 1:2–7) meazã portalul „Stradade Biblia scrisã cu litere mi- fie omologatã luna viitoa- Cu stimã ºi preþuire frãþeascã, Otniel Ioan Bunaciu, Buzau.ro”. croscopice a vãzut lumina re, în cadrul unei festivitãþi. Preºedinte, Uniunea Bisericilor Creºtine Baptiste din România Fãrã acest instrument, tiparului dupã cinci ani de Recordul pentru cea mai pe paginile minusculei cãrþi muncã migãloasã, ºi a fost micã Biblie este deþinut, în nu se pot zãri decât niºte realizatã cu ajutorul unei prezent, de o cãrticicã apro- pete de culoare gri. „Minu- aparaturi speciale. piatã ca dimensiuni, dar nea” are doar 32 de pagini Biblia poate fi cumpãra- care are 800 de pagini. Cele zece reguli pentru o zi binecuvântatã 1. Astãzi nu voi riposta. Dacã cineva practica regula de aur: „Tot ce voiþi sã este nerãbdãtor, dacã cineva nu este bun, vã facã vouã oamenii, faceþi-le voi mai nu voi rãspunde în acelaºi fel. întâi”. 2. Astãzi îi voi cere lui Dumnezeu 7. Astãzi voi face ceva drãguþ pentru sã-l binecuvânteze pe duºmanul meu. cineva. Voi întinde o mânã fãrã ca alþii Dacã dau peste cineva care mã trateazã sã ºtie ºi voi binecuvânta viaþa altui om. cu asprime sau necinstit, îi voi cere lui 8. Astãzi voi ridica moralul cuiva care Dumnezeu, în tãcere, sã-l binecuvânteze este descurajat. Zâmbetul meu, cuvinte- pe omul acela. Înþeleg cã duºmanul meu le mele, expresia sprijinului meu pot în- poate fi un membru al familiei, un ve- semna mult pentru cineva care se luptã cin, un coleg de la muncã sau un strãin. cu viaþa. 3. Astãzi voi fi atent la ceea ce spun. 9. Astãzi mã voi ocupa de trupul meu. Voi alege cu mare grijã cuvintele, ca sã Voi mânca mai puþin. Voi mânca nu- nu dau prilej de bârfã. mai mâncãruri sãnãtoase. Îi voi mul- 4. Astãzi voi face ceva în plus. Voi þumi lui Dumnezeu pentru trupul meu. gãsi modalitãþi ca sã ajut pe un alt om 10. Astãzi voi creºte spiritual. Voi pe- sã-ºi ducã povara. trece ceva mai mult timp în rugãciune 5. Astãzi voi ierta. Voi ierta orice jig- astãzi. Voi începe sã citesc ceva spiritual nire sau injurie care îmi vor fi adresate. sau educativ. Voi gãsi un loc liniºtit, 6. Astãzi îi voi trata pe ceilalþi în fe- într-un moment al acestei zile, ºi voi lul în care doresc sã fiu tratatã eu. Voi asculta vocea lui Dumnezeu. FOAIA 25 NOIEMBRIE 2011 româneascã 7 2011, Anul Omagial Educaþie religioasã la ºcolile al Sfântului Botez din Jula ºi Micherechi Religia este facultativã în ºi al Sfintei Cununii ºcolile din Ungaria, nu este o materie ca toate celelal- Potrivit îndrumãrilor Sfântului Sinod al BOR, în dumi- te, dar acest lucru nu în- nica din 20 noiembrie 2011, prima duminicã din Postul seamnã cã ea trebuie eli- Crãciunului, la Sfânta Liturghie, în loc de predicã preoþii minatã complet din orarul au dat citire la Pastorala adresatã credincioºilor de cã- elevului. Educaþia religioa- tre Sfântul Sinod al BOR, cu prilejul Anului Omagial al sã primitã în casa pãrin- Sfântului Botez ºi al Sfintei Cununii. Pastorala PF Patri- teascã este izvorul de unde arh Daniel atrage atenþia asupra valorilor universale ºi se revarsã tot binele asu- creºtine, dupã care trebuie sã ne trãim viaþa. pra familiilor, asupra nea- „Familia este icoanã ºi arvunã a iubirii Preasfintei Tre- mului ºi bisericii. De aceea, imi, întrucât în ea omul trãieºte taina filiaþiei, fraternitãþii este bine dacã, pe lângã ºi paternitãþii, respectiv bucuria de a fi copil (fiu sau fii- învãþãturile de acasã sau cã), frate (sau sorã) ºi pãrinte (tatã sau mamã). De la din bisericã, copiilor li se familia conjugalã sfinþitã (creºtinã) copilul învaþã ce este spune ºi pe limba lor me- familia spiritualã sfinþitoare, adicã Biserica, ai cãrei sajul Sfintei Scripturi. Dumnezeu ºi a-l primi în sã ducã pe mai departe membri sunt numiþi fii ºi fiice, fraþi ºi surori, pãrinþi ºi La unele ºcoli din comu- sufletele lor. Eu mã aflu aici tradiþia ortodoxã ºi, nu în maici duhovniceºti în Hristos Domnul. nitatea noastrã se predã prin Binecuvântarea Preas- ultimul rând, tradiþia româ- Sfinþirea vieþii este principalul scop al familiei. Naºte- copiilor religie facultativ. Cu finþitului Siluan, sã duc mai neascã”, ne-a mãrturisit rea de prunci este semnul binecuvântãrii lui Dumnezeu ajutorul cadrelor didactice departe mesajul pe care profesorul Ciprian Gãlã- ºi rodul iubirii soþilor, al dorinþei lor de a avea copii ºi de ºi al pãrinþilor, la ºcoala Episcopia Ortodoxã Ro- þeanu. a-i creºte cu dragoste. Însã, nu numai naºterea de prunci din Jula copiii se adunã mânã de la Jula vrea sã-l La ºcoala generalã din afirmã vocaþia femeii ca mamã ºi a bãrbatului ca tatã, ci odatã pe sãptãmânã la transmitã românilor din Micherechi, orele de religie ºi educaþia sãnãtoasã datã copiilor, pentru cã implicã orele de religie, care sunt Ungaria. Importanþa acti- ortodoxã sunt þinute de ie- iubire ºi rãbdare, spune Sfântul Ioan Gurã de Aur (Omi- þinute de un nou profesor, vitãþilor se reflectã în for- romonahul Visarion, de la lie la Sfinþii Macabei). Copiii sunt dãruiþi familiei de Dum- care vine de la Arad, dom- marea acestor copilaºi, Episcopia Ortodoxã din nezeu, pentru a fi cãlãuziþi spre dobândirea vieþii veºnice. nul Ciprian Gãlãþeanu, ab- deoarece ºtim bine cã ºi un Jula ºi de Robert Ruja din De aceea, pãrinþii dupã trup ºi naºii, ca pãrinþi duhovni- solvent al Facultãþii de Te- copac, dacã de mic creºte Micherechi, student la teo- ceºti, au datoria sã se îngrijeascã de copii de la vârstã ologie. Acesta, prin binecu- strâmb ºi când va fi mare logie. Pãrintele Visarion fragedã, sã-i creascã în credinþã ºi sã îi ajute sã caute vântarea Preasfinþitului va fi tot strâmb. Un om la ne-a informat cã este foar- iubirea Tatãlui ceresc. Pãrinþii, atât cei naturali, cât ºi cei Siluan, Episcopul români- maturitate reuºeºte mai te mulþumit de copiii de la spirituali, care nu se îngrijesc de buna educaþie a fiilor lor din Ungaria, ºi-a înce- greu sã se schimbe. De ºcoala din Micherechi, lor în credinþã, ar trebui sã fie socotiþi ucigaºi de copii, put recent activitatea la aceea, noi încercãm din fra- unde a început deja sã se spune acelaºi Sfânt Pãrinte. grãdiniþa din Jula unde par- gedã pruncie sã le insuflãm pregãteascã pentru sãrbã- Educaþia copiilor în familie necesitã multã dragoste, ticipã la ore ºase copilaºi copiilor dragostea de pã- toarea Crãciunului cu o dãruire de sine ºi jertfã, fiind o lucrare mai însemnatã ºi la ºcoala româneascã rinþi ºi de bisericã, însã, îna- scenetã pe care o vor pre- decât naºterea trupeascã a acestora. Familia creºtinã, din Jula, unde sãptãmâna inte de toate acestea, dra- zenta de sãrbãtori la bise- gostea de Dumnezeu. În- ricã. La orele de religie or- binecuvântatã cu naºterea de prunci, pregãteºte în sânul trecutã au fost prezenþi deja zece copii de clasele cercãm astfel prin orele de todoxã de la Micherechi ei viitorul întregii lumi, prin sãdirea în inimile curate ale 1–4. „Copiii sunt cei mai religie sã formãm caracte- participã aproximativ pa- copiilor a credinþei în Dumnezeu, a luminii vieþii curate ºi receptivi la a-l cunoaºte pe re, sã formãm oameni, care truzeci de elevi. A. Butar a faptelor bune. Creºterea sãnãtoasã a copiilor trebuie sã se întemeieze pe iubire, dialog ºi ajutor. De la pãrinþii lor copiii trebuie sã înveþe sã dãruiascã mai mult decât sã primeascã, sã asculte ºi sã ajute pe alþii. De aceea, cea Sãrbãtoarea a doi sfinþi, mai de seamã moºtenire pe care o pot lãsa pãrinþii co- piilor este credinþa în Dumnezeu ºi iubirea de aproapele. ocrotitori ai României (…) Pe 30 noiembrie este una din sãrbãto- gurile româneºti. La români, aceastã sãr- Cu dragoste ºi responsabilitate pentru mântuirea su- rile creºtine cele mai importante – Biseri- bãtoare are o semnificaþie aparte, Sfântul fletelor voastre, vã îndemnãm pãrinteºte sã nu vã lãsaþi ca Ortodoxã Românã îl prãznuieºte pe Andrei fiind ocrotitorul României. copleºiþi de criza moralã ºi materialã pe care o traver- Sfântul Andrei, apostolul care a creºtinat Tot în aceastã zi îl sãrbãtorim ºi pe sãm ca urmare a îndepãrtãrii oamenilor de Dumnezeu pentru întâia oarã locuitori de pe melea- Sfântul Andrei ªaguna, care începând de ºi a lãcomiei nemãsurate dupã cele materiale. anul acesta va fi pomenit în fiecare an la Fiecare dintre noi trebuie sã avem o permanentã pre- Andrei ªaguna 30 noiembrie, odatã cu Sfântul Andrei, ocupare faþã de familia noastrã ºi faþã de viitorul fami- ocrotitorul României. Activitatea lui Andrei liei creºtine ºi al neamului românesc, prin redescoperi- ªaguna reprezintã momentul cel mai im- rea ºi trãirea valorilor creºtine în casele noastre, în pa- portant al miºcãrii de renaºtere a Bisericii rohiile de care aparþinem ºi în marea familie a Bisericii. Ortodoxe. Graþie lui apar o serie de inte- lectuali ºi o elitã de confesiune ortodoxã, Sã ne bucurãm totdeauna cã zãmislirea pruncilor este creând un echilibru necesar în lumea un dar dumnezeiesc, o binecuvântare pentru familie ºi transilvãneanã. Toate mãsurile pe care pentru popor, sã îi sfãtuim ºi sã îi sprijinim pe tinerii le-a iniþiat sau la care a aderat nu au fã- cãsãtoriþi sã fie roditori de copii, sã-i creascã ºi sã îi cut decât sã grãbeascã apariþia conºtiin- educe. Sã redescoperim dialogul, preþuirea ºi ajutorarea þei naþionale ºi a Unirii din 1918. Astfel, se reciprocã în familie ºi între familii. (…) uneºte spiritual sãrbãtoarea Bisericii ro- Cu nãdejdea cã îndemnul nostru pastoral va fi o întã- mâne cu sãrbãtoarea României. Ziua de rire în credinþã ºi o chemare la fapta cea bunã în folosul 30 noiembrie este trecutã în calendarele familiei, ne rugãm Preamilostivului Dumnezeu sã vã bisericeºti ortodoxe cu litere roºii, ca o binecuvinteze cu darurile Sale cele bogate, sã trãiþi vre- adevãratã sãrbãtoare a creºtinismului mea Postului Crãciunului în rugãciune ºi în fapte de mi- românesc. Ea premerge zilei de 1 Decem- lostenie, spre a vã pregãti duhovniceºte pentru slãvitul brie, Ziua Na-þionalã sau a unitãþii româ- Praznic al Naºterii Domnului nostru Iisus Hristos.” nilor de pretutindeni. A.B. FOAIA 8 româneascã 25 NOIEMBRIE 2011

Sãptãmâna sãnãtãþii la ºcoala generalã din Micherechi „Sãnãtatea este o comoarã, pãstreaz-o!” În perioada 24–28 octombrie, la ºcoala generalã paniei au constat în orga- din Micherechi a fost organizatã „Sãptãmâna sãnã- nizarea întâlnirii cu poliþis- tãþii”, a cãrei idee de bazã a fost „Sãnãtatea este o tul Ioan Ruja, care le-a vor- comoarã, pãstreaz-o!” Programul a fãcut parte din bit despre efectele devas- proiectul TÁMOP 3.3.7 a cãrui coordonatoare a fost tatoare ale drogului. profesoara Viorica Oros Petruºan ºi învãþãtoarea Pânã ce elevii cursului Florica Ruja. Detalii ne-a servit organizatoarea Florica superior au dezbãtut Ruja. aceastã temã, copiii din cursul inferior au pregãtit – În fiecare zi înainte de i-a fost „Haideþi la miºca- planºe de carton cu titlul masã, elevii au avut pro- re!”. Instruite de terapeuta „Trãieºte sãnãtos!”. grame fixe, au luat parte la Mariana Bíró Ruja, fetele Ultima zi a proiectului a o orã de gimnasticã spe- din cursul inferior au fãcut avut motoul „Mediu sãnã- cialã, fiind instruiþi de fie- exerciþii de gimnasticã, iar tos”. Elevii ºcolii, împreunã care datã de câte douã ele- bãieþii, sub îndrumarea pro- cu profesorii au adunat ve din clasa a opta, iar în fesorului de educaþie fizi- deºeuri din jurul ºcolii ge- recreaþia mare au putut cã, Dumitru Boca, au luat nerale. Ei au ocrotit me- gusta din fructele deosebi- parte la diferite întreceri Iova. Concurenþii au fost sãptãmânii sãnãtãþii a in- diul, au fãcut curãþenie în te, ananas, curmale, smo- sportive. Sub îndrumarea rãsplãtiþi cu struguri, iaurt clus activitãþi de prevenire jurul lor, a conturat învã- chine, º.a.m.d. mea, elevii cursului su- ºi alte delicatese. a consumului de droguri. þãtoarea Florica Ruja. Programul zilei de luni a perior, au avut o serie de Penultima zi din cadrul Activitãþile în cadrul cam- A. Cioca inclus vizita tinerei docto- competiþii sportive. La ca- riþe din satul nostru, dr. pãtul programului fiecare Orsolya Pãtcaº, care a ter- a fost rãsplãtit cu o mulþi- minat stomatologia la me de surprize. Ziua de Oradea. Tânãra doctoriþã miercuri care a avut ca le-a vorbit elevilor cursu- subiect „Ce mâncãm ca sã lui inferior despre proteja- fim sãnãtoºi?” s-a dovedit rea sãnãtãþii dentare, dupã a fi cea mai reuºitã acþiu- care a urmat completarea ne prin pregãtirea delicioa- testelor de cãtre cei din cla- selor salate de fructe ºi sa a 3-a ºi a 4-a. Pe lângã zarzavaturi. Fiecare clasã a informaþiile primite de la trebuit sã pregãteascã stomatolog, au beneficiat ceva uºor, o salatã de fruc- ºi de informaþii practice te sau de zarzavaturi, care despre îngrijirea sãnãtãþii au fost apreciate de juriul de la medicul de familie dr. alcãtuit din bucãtarul can- Hanyecz Vince. Ziua de tinei ºcolii, Gavril Semjéni, marþi a fost consacratã un pãrinte ºi de fosta bi- miºcãrii, deoarece motoul bliotecarã Maria Gurzãu

Concert de muzicã uºoarã la „Bãlcescu”

Elevii Liceului „Nicolae Bãlcescu” din Jula s-au distrat sãptãmâna trecutã alãturi de o formaþie de muzicã uºoarã. Pe 11 noiembrie, trupa Dirty Skippers a concertat pe scena Centrului Cultural Românesc, concertul fãcând parte dintr-un turneu ºcolar. În cadrul concertelor, Dirty Skippers atrage atenþia tinerilor asupra cancerului de col uterin ºi alte probleme grave ale adolescenþei. FOAIA 25 NOIEMBRIE 2011 româneascã 9 „Pãpãrugiºtii” din Micherechi ºi-au gãsit prieteni la Bucureºti Micii ziariºti ai revistei ºcolii generale din Miche- rechi ºi-au gãsit noi prieteni la Bucureºti. Datoritã unui parteneriat între ªcoala generalã din Miche- rechi ºi ªcoala cu clasele I–VIII, nr. 117 din Bucu- reºti, cu ocazia excursiei românilor din Ungaria, în perioada 3–6 noiembrie, la Bucureºti, elevii celor douã ºcoli româneºti s-au întâlnit în capitala Româ- niei. În cadrul întâlnirii amicale, ºcolarii ºi adulþii au fãcut cunoºtinþã ºi ºi-au exprimat aºteptãrile legate de colaborarea româno-românã. Proiect comun situaþia de minoritar a co- ªcoala generalã din Mi- piilor din comunitãþile is- cherechi ºi ªcoala cu cla- torice româneºti, modali- sele I–VIII, nr. 117 din Bu- tãþile prin care aceºtia sunt cureºti au încheiat actul de îndrumaþi sã-ºi pãstreze colaborare în cadrul pro- identitatea ºi limba mater- iectului „Conexiuni trans- nã. „Ideea unei colaborãri a „pãpãrugiºtii”, micii ziariºti emoþii în clasã ºi cu frica frontaliere româneºti. Con- În acest proiect, realiza- ºcolii din Micherechi cu o ai revistei „Pãpãruga”, ºi cã nu ne vom împrieteni, tacte cu elevii români din torii, elevii ºi pãrinþii se vor ºcoalã din Bucureºti a ve- profesorii lor, sã viziteze ºi dar ei au fost foarte pri- comunitãþile istorice ro- întâlni ºi vor dezbate pro- nit în urma unui fapt care ºcoala partenerã din Bucu- mitori, ne-am înþeles foar- mâneºti din jurul Români- bleme educaþionale ºi cul- þine de un eveniment al fa- reºti, sã facã cunoºtinþã cu te bine. Eu personal m-am ei (Ungaria)”. Actul de co- turale. Pe timpul ºederii lor miliei mele, când fratele ºi colegii de acolo, sã lege împrietenit foarte bine cu laborare a fost semnat pe la Bucureºti, elevii din Mi- cumnata mea au fost la prietenii. colega mea din Bucureºti, 30 septembrie, la Bucureºti, cherechi vor fi gãzduiþi în mine ºi au vãzut filmul pe Românii sosiþi la Bucu- am fost invitatã la ea aca- de cãtre viceprimarul familiile elevilor români, iar care ªtefan Crâsta l-a rea- reºti de lângã graniþa de la sã, ºi ne-am fãcut deja pla- Bertold Netea, în numele profesorii, organizatorii ºi lizat cu ocazia taberei de celãlalt capãt al României nuri pe viitor. Am dori ca Primãriei din Micherechi, ºi oaspeþii de aici în familiile la Jula, Taberei revista au fost primiþi ca oaspeþi pe viitor sã pãstrãm legã- de cãtre directoarea ªcolii profesorilor din ªcoala Nr. »Pãpãruga« de la Miche- de onoare. Profesoara de tura.” (Carina Iuhas) „Mi-a Nr. 117 din Bucureºti, Vio- 117. Coordonatorii proiec- rechi”, povesteºte profe- desen ºi religie Mirela Ion fãcut mare plãcere când leta Nicoleta Hubca. tului sunt directoarea din soara Mihaela Bucin, care a salutat românii de din- doamna Eva ne-a spus cã Scopul proiectului este Micherechi Maria Pãtca împreunã cu Eva Iova, re- realizarea schimburilor de Petruºan ºi profesoara din dactorul ºef al sãptãmâna- elevi ºi profesori pentru a Bucureºti Paulina Nãstase. lului Foaia româneascã re- contribui la conservarea dacteazã revista ºcolarã identitãþii naþionale ºi ling- Rãsplatã din Micherechi. „ªtiam cã vistice a comunitãþilor ro- pentru ziariºtii aceastã ºcoalã din Bucu- mâneºti din afara þãrii, la de la Pãpãruga reºti are chiar mai multe racordarea acestor comu- Iniþiatorul acestei cola- reviste ºcolare, de o þinutã, nitãþi la cultura þãrii-mamã. borãri între cele douã in- bineînþeles, mai ridicatã Pe de altã parte, e impor- stituþii de învãþãmânt a fost decât revista »Pãpãruga« tant ca elevii din România dr. Mihaela Bucin, ºefa Ca- de la Micherechi, care fãrã sã cunoascã viaþa ºi pro- tedrei de Limba ºi Litera- îndoialã are meritul de a fi blemele pe care le ridicã tura Românã din Seghedin. prima revistã ºcolarã a unei ºcoli generale româneºti din Ungaria. Dupã ce ne- am uitat la acest film, am hotãrât sã încercãm sã fa- colo de graniþã cu multã o sã avem o excursie la Bu- cem o înfrãþire între cele dragoste, invitând copiii la cureºti. Mi-am dorit mult douã ºcoli. Aceastã înfrã- activitãþi comune. Elevii au sã ajung în capitala Româ- þire, în gândul meu, era nu- fost puºi sã realizeze îm- niei. ªcolarii din Bucureºti mai o modalitate de a-i preunã un calendar al anu- au citit revista noastrã, le- rãsplãti pe aceºti copii ºi lui, fiecare lunã fiind picta- a plãcut foarte mult ºi au de a-i motiva de a partici- tã de câte un ºcolar miche- dorit sã ne întâlnim. Eu am pa mai departe la scrierea rechean ºi unul bucureº- stat într-o bancã cu o feti- revistei »Pãpãruga« ºi de a- tean, care au stat împreu- þã drãguþã din clasa a i da ºansa sã ajungã în nã în bancã. Organizatorii cincea. Ne-am înþeles foar- capitala României. Poate o au vrut ca în acest fel elevii te bine. Am fãcut schimburi vizitã de câteva zile la Bu- sã se socializeze, sã se cu- de adrese. Vrem sã þinem cureºti îi costã pe aceºtia noascã, sã vorbeascã ro- legãtura. De acum încolo identitatea pe care ºi-o for- mâneºte. Impresiile a douã îi aºteptãm noi pe ei cu meazã adolescenþii despre fete din Micherechi reflec- mult drag la Micherechi.” þara-mamã.” tã clar cã întâlnirea ºi-a (Diana Bogdan) Deci, dupã semnarea atins scopul. „Sunt pentru actului de colaborare, pri- prima datã la Bucureºti. Nu Profesorii ma ocazie de întâlnire a am gândit vreodatã cã voi la masã rotundã partenerilor de proiect a ajunge în capitala Româ- În timp ce copiii au lu- fost pe 4 noiembrie. În ca- niei. Mã bucur foarte mult crat într-un atelier comun, drul excursiei românilor cã am fost la ºcoala Nr. adulþii s-au retras în can- din Ungaria, în perioada 3– 117 unde ne-am cunoscut celarie. 6 noiembrie, la Bucureºti, cu elevii, ne-am fãcut noi (Continuare s-a ivit posibilitatea ca prieteni. Am pãºit cu mari în pag. a 10-a) FOAIA 10 româneascã 25 NOIEMBRIE 2011

Excursie de neuitat „Pãpãrugiºtii” din Micherechi în Valea Prahovei ºi-au gãsit prieteni… (Urmare din pag. a 9-a) Pedagogii ºi pãrinþii din Ungaria au fost salutaþi de directoarea Violeta Nico- leta Hubca, dupã care co- ordonatorul proiectelor europene, profesorul Con- stantin Harabor, a descris activitatea multilateralã a ºcolii. Despre ºcoala ro- mâneascã din Micherechi au vorbit profesoara de matematicã Maria Boca Cozma ºi profesorul de ro- mânã ºi educaþie fizicã rechi sã devinã mai româ- socializare, dupã care se Dumitru Boca. În numele nã. Suntem convinºi cã prin vor realiza cãrþi de bucate primãriei din Micherechi, existenþa prieteniilor cu ti- cu reþete specifice locale, viceprimarul Bertold Netea neri din România, copiii atât din zona Bucureºtiului, a mulþumit conducerii ªco- noºtri ºi-ar pãstra mai cât ºi a Micherechiului. Apoi lii Nr. 117 din Bucureºti uºor identitatea de români”, se va realiza un schimb de pentru deschiderea de care a spus Bertold Netea. excursii: elevii din Bucureºti au dat dovadã prin cola- Distanþa fiind relativ merg o datã pe an într-o borarea iniþiatã, a sublini- mare, 600 de km, între Mi- excursie de cunoaºtere a at caracterul românesc al cherechi ºi Bucureºti, României, anul viitor venind satului Micherechi, pe care ºcolarii români vor cola- la Oradea, vor vizita ºi Mi- vor sã îl menþinã prin întã- bora prin internet. Micii zi- cherechiul ºi Jula, iar elevii rirea ºcolii româneºti, a ariºti din Micherechi vor fi de la revista „Pãpãruga” din generaþiilor viitoare, expri- În perioada 27–30 oc- mira priveliºtea spre Valea îndrumaþi de redactorul ºef Micherechi vor vizita în mând aºteptãrile michere- tombrie, un grup de 22 de Prahovei ºi zona muntoa- Eva Iova ºi profesoara luna aprilie Bucureºtiul, fi- chenilor faþã de proiectul persoane de la Bedeu a fã- sã cu formaþiuni stâncoa- Mihaela Bucin care depun ind cazaþi la familii. Copiii comun. „Ne dorim ca prin cut o cãlãtorie în România, se. Grupul bedeuanilor a eforturi pentru ca elevii sã din Micherechi vor câºtiga colaborarea copiilor noºtri, pe ruta Sighiºoara–Buº- poposit în aceastã zonã scrie româneºte. Pentru în- astfel nu numai prieteni, dar elevii sã însuºeascã mai teni–Sinaia–Curtea de câteva ore ºi a vizitat încã ceput, copiii micherecheni ºi ºi cunoºtinþe valoroase de bine limba românã, iar Argeº–Sibiu–Salina. Excur- douã castele, Castelul Bran bucureºteni vor putea face limba românã. ºcoalã generalã din Miche- R. Pãtcaº sia de patru zile a fost fi- ºi Peleº. Ziua urmãtoare au cunoºtinþã prin reþelele de nanþatã ºi organizatã de poposit la Curtea de Argeº Autoguvernarea româ- vizitând mai multe obiecti- neascã localã. În prima zi ve turistice ºi catedrala or- Seratã româneascã ºi colinde la Chitighaz a excursiei, grupul format todoxã dupã care au tre- La sfârºitul sãptãmânii onoratã ºi de prezenþa PS din profesori ºi localnici a cut Transfãgãrãºanul fã- trecute, Centrul Cultural Pãrinte Episcop Siluan ºi poposit la Sighiºoara ºi la când un popas ºi la Barajul „Táncsics Mihály” din Chi- pr. Florin Olteanu, parohul Buºteni, în micul orãºel de Vidraru. Grupul a fost ca- tighaz a gãzduit o seratã Bisericii Ortodoxe Române munte de pe valea Praho- zat în satul Tãlmãcel din literarã, oferitã de Centrul din localitate. În încheierea vei, unde au fost ºi cazaþi. judeþul Sibiu. A patra zi ex- Cultural Municipal „George întâlnirii, PS Siluan a mul- Iar dacã grupul s-a aflat în cursioniºtii au vizitat cen- Coºbuc” ºi Societatea Lite- þumit bistriþenilor pentru superba staþiune Buºteni, trul Sibiului iar în drum spre rarã „Conexiuni” din Bistri- acest moment cultural de nu au scãpat ocazia sã casã au poposit ºi la Sali- þa, oraº înfrãþit cu Chitig- excepþie, la care am putut urce cu telecabina în vârful na de Turda. Grupul a avut hazul. Evenimentul a cu- participa sâmbãtã seara. munþilor, la Babele. Timpul parte de o excursie minu- prins atât prezentarea de Ziua urmãtoare, duminicã, fiind frumos au putut ad- natã ºi de neuitat. A.C. muzicã popularã tradiþio- 20 noiembrie, oaspeþii din nalã româneascã, oferitã Bistriþa au prezentat cre- de mai mulþi interpreþi de dincioºilor de la biserica muzicã popularã ºi de or- Gyuricska Kalcsó ºi de ortodoxã româneascã din chestra „Cununa de pe Elisabeta Ardelean, direc- Chitighaz ºi un concert de Someº”, a Centrului Cultu- toarea Casei de Culturã din colinde tradiþionale româ- ral din Bistriþa, condusã de Chitighaz. Serata a fost neºti. A. Bauer Neagoº Cosmin, cât ºi mo- mente literare, respectiv lansarea ultimelor reviste ºi cãrþi editate de Societatea Literarã „Conexiuni” din Bis- triþa ºi recitaluri de poezie. Serata a fost moderatã de Florin Bojor, care la rândul sãu ºi-a prezentat „Dicþio- narul român-catalan, cata- lan-român”, rodul muncii sale laborioase din ultimii doi ani. La eveniment oas- peþii au fost întâmpinaþi de doamna primar Maria FOAIA 25 NOIEMBRIE 2011 româneascã 11

Concurs de recitãri dedicat memoriei poetului „Lucian Magdu” Sãrbãtoarea poeziei româneºti la Bãtania Fundaþia „Lucian Magdu”, împreunã cu ªcoala ge- neralã ºi Grãdiniþa românã „Lucian Magdu” din Bã- tania a organizat sâmbãtã, 19 noiembrie, concursul de recitãri dedicat memoriei poetului Lucian Magdu. Elevii participanþi din ºcolile bilingve ºi unde limba românã se predã ca obiect de studiu au concurat în douã categorii, cu douã poezii, una obligatoriu de Lucian Magdu ºi una la liberã alegere din literatura românã.

În total 22 de elevi au avem foarte mare nevoie. participat sâmbãta trecu- Directoarea a mulþumit în tã la concursul de recitare mod special doamnei Vio- „Lucian Magdu” din Bãta- rica ªutea, preºedinta Fun- nia, care este organizat din daþiei „Lucian Magdu”, care anul 1995 din doi în doi ani a contribuit la sprijinirea în memoria poetului bã- acestei întâlniri. tãnian. Dintre aceºtia, 14 La concurs a luat parte elevi au reprezentat ºcolile ºi PS Siluan, Episcopul entuziaºti, au învãþat rolu- bilingve, iar 8 au venit din Eparhiei Ortodoxe Româ- rile foarte repede ºi abia au Premiaþii concursului au fost urmãtorii: ºcolile unde limba româ- ne din Ungaria, care a pus aºteptat sã vinã la Bãtania. nã se predã ca obiect de în valoare munca micilor Sceneta cu care ne-am pre- ªcolile unde limba românã se predã studiu. Toþi elevii, care s-au participanþi la acest con- zentat astãzi se numeºte ca obiect de studiu: prezentat la acest concurs, curs, ei alcãtuind un sprijin »ªezãtoare«, în care am Clasele 5–6: au depus o muncã deose- de nãdejde al acestei co- cãutat sã prezentãm tradi- Locul I: Eva Boglárka Otlãcan (Leucuºhaz) bitã ºi ºi-au prezentat ta- munitãþi. þiile românilor, care sunt Locul II: Kristóf Oromos (Apateu) lentul în faþa juriului. Juriul Elevii ºcolilor din Miche- totdeauna o veritabilã va- Locul III: Alexandra Debreczeni (Medgyesegyháza) a fost compus din Ana rechi, Chitighaz, Jula, Med- loare ºi o carte de vizitã Oros ªimon, referent pen- gyesegyháza, Aletea, Bãta- oriunde mergem. Am pre- Clasele 7–8: tru învãþãmânt din cadrul nia, Bedeu, Apateu, Leu- zentat ºi un costum tradi- Locul I: Lili Luncz (Cenadul Unguresc) AÞRU, Maria Pãdurean, di- cuºhaz, Pocei, Sãcal ºi þional din Curtici, pe care Locul II: Sabina Anita Szabó (Apateu) rector adjunct al Liceului Cenadul Unguresc au ieºit bãtrânii încã îl poartã”, Locul III: Olivia Faludy (Cenadul Unguresc) Pedagogic „Dimitrie Þichin- la microfon în ordinea pe ne-a declarat Flavius Lazãr, deal” din Arad, pr. Ilie Cio- care au primit-o la punc- student la Facultatea de ªcolile bilingve: can, preot paroh al Biseri- tul de înregistrare ºi au Teologie Ortodoxã din Clasele 5–6: cii Ortodoxe Române din spus prima datã poezia Arad. Locul I: Hajnal Putin (Bãtania) Bãtania, Delia Magdu obligatorie de Lucian La finalul concursului, Locul II: Estera Ardelean (Jula) Krasznahorkai, sora poetu- Magdu, dupã care a urmat doamna Ana Oros ªimon Locul III: Anett Buka (Bedeu) lui Lucian Magdu ºi profe- poezia aleasã la liberã ale- a înmânat premiile bineme- soara Magdalena Tompan gere din literatura românã ritate celor mai talentaþi Clasele 7–8: Bessenyei. sau din literatura români- elevi, înainte de acestea fi- Locul I: Diana Patricia Bogdan (Micherechi) Înaintea concursului, di- lor din Ungaria. În prima ind împãrtãºite publicului Locul II: Maria Olteanu (Chitighaz) rectoarea ºcolii din Bãta- parte a concursului, juriul cele mai importante impre- Locul III: Patricia Roºu (Jula) nia, Iulia Olteanu le-a adre- a ascultat concurenþii de la sii ale juriului: „Concursul sat copiilor câteva cuvinte ºcolile unde limba româ- de recitare a devenit de-a de încurajare. Aceasta a nã se predã ca obiect de lungul anilor sãrbãtoarea evidenþiat faptul cã pentru studiu, dupã care au urmat noastrã, sãrbãtoarea po- comunitatea din Bãtania ºi elevii de la ºcolile bilingve. eziei româneºti, sãrbãtoa- pentru întreaga comunita- Dupã recitarea poeziilor a rea limbii române. Comu- te româneascã din Unga- urmat un program artistic nitatea noastrã se strãdu- ria, poetul Lucian Magdu pregãtit de elevii Liceului ieºte sã se menþinã, sã îºi este un simbol. A devenit Pedagogic „Dimitrie Þichin- întãreascã sentimentul de un simbol pentru cã prin deal” din Arad. La realiza- apartenenþã. Aceasta se poeziile lui exprimã dra- rea scenetei au lucrat în- datoreazã faptului cã pro- gostea faþã de familia sa, vãþãtoarea Mariana Criºan fesorul de limba românã de comunitatea sa, tole- ºi studenþii Alina Sârbu ºi vorbeºte cu copiii la orele ranþa faþã de oameni, im- Flavius Lazãr. „Copiii din de studii în limba românã. portanþa iubirii de care azi clasa a treia au fost foarte Eu cred cã profesorul ar trebui sã primeascã o mai mare atenþie din partea pãrinþilor ºi din partea co- munitãþii noastre”, a con- turat doamna Ana Oros Leucuºhaz, premiul redac- elevei Patricia Roºu, care a ªimon înaintea decernãrii þiei „Cronica” a fost dãruit luat locul trei în categoria premiilor. elevei Lavinia Bogdan din claselor 7–8 a ºcolilor bi- j Micherechi. Din partea or- lingve. Dupã înmânarea Juriul a înmânat premii ganizatorilor au primit pre- premiilor, toþi copiii ºi pro- speciale urmãtorilor con- mii speciale trei partici- fesorii însoþitori au primit curenþi: premiul Centrului panþi: Daniel Sztojka, (Ale- din partea doamnei Delia de Documentare ºi Infor- tea), Zoltán Horváth, Magdu Krasznahorkai ºi a mare l-a primit Titanilla (Sãcal), László Kókai-Szabó, Fundaþiei „Lucian Magdu” Popucza, elevã în clasa a (Chitighaz). PS Siluan a în- un mic cadou. 7-a la ºcoala generalã din mânat un premiu special A. Cioca FOAIA 12 româneascã 25 NOIEMBRIE 2011

NOI, anul III, nr. 26, 25 iunie 1993 25 NOIEMBRIE 2011 FOAIA româneascã 13

NOI, anul III, nr. 51, 17 decembrie 1993 FOAIA 25 NOIEMBRIE 2011 14 româneascã Handbalistele au câºtigat Acces pentru femei la pas Trofeul Carpaþi ºi copii la meciuri Naþionala de handbal Comitetul Executiv al FRF a hotãrât cã femeile ºi copiii feminin a României a câº- sub 14 ani vor putea asista din tribune la meciurile pro- tigat duminicã, 20 noiem- gramate cu porþile închise din România. Prima echipã brie, Trofeul Carpaþi, dupã beneficiarã de noua regulã este Petrolul. ce a zdrobit Serbia, în ulti- Femeile ºi copiii sub 14 ani vor putea asista din tribu- mul meci, scor 37-18 (22- ne la meciurile programate cu porþile închise din Româ- 8). De remarcat cã Serbia nia, conform unei hotãrâri a Comitetului de Urgenþã al învinsese sâmbãtã Unga- FRF din 8 noiembrie ºi validatã, joia trecutã, de Comitetul ria, scor 37-33, la o zi dupã Executiv. ce reprezentativa maghia- Prima partidã cu porþile închise la care vor putea asista rã dispusese de România femeile ºi copiii este Petrolul Ploieºti – FCM Târgu Mureº, cu 35-33. programatã, vineri, de la ora 18.00, pe stadionul „Ilie Marcatoarele României Oanã”, în cadrul etapei a XIV-a a Ligii I. în meciul cu Serbia au fost: Comisia de Disciplinã a hotãrât, la 2 noiembrie, ca Ardean Elisei – 6 goluri, echipa Petrolul Ploieºti sã joace ºase meciuri fãrã spec- Farcãu – 5, Fiera, Chirilã, tatori ºi sã piardã partida cu Steaua prin forfait, în urma Chintoan – 4, Manea, Vãr- lele din Brazilia, din perioa- Busuioceanu, Cristina Vãr- incidentelor care au avut loc la partida din etapa a XII-a zaru – 3, Brãdeanu, Curea, da 3–16 decembrie, selec- zaru, Adriana Nechita, a Ligii I. Atunci, un suporter al echipei Petrolul Ploieºti a Nechita – 2, Buceschi ºi þionerul Radu Voina a Ramona Farcãu ºi Oana intrat pe teren în minutul 41 al partidei, l-a lovit cu pum- Cartaº – 1. anunþat lotul pentru turne- Chirilã. nul în faþã ºi l-a scuipat pe fundaºul stelist George În urma acestor rezul- ul final: În lot nu au fost incluse Galamaz. Mai mulþi jucãtori ai Stelei l-au lovit cu picioa- tate, clasamentul final al Talida Tolnai, Tereza Ionela Stanca (însãrcinatã), turneului este urmãtorul: Pâslaru, Denisa Dedu (por- Patricia Vizitiu (accidenta- 1. România (4 puncte), tari), Valentina Ardean- tã) ºi Oana Gogoriþã. 2. Serbia (4), Elisei, Iulia Curea, Oana La CM din Brazilia, Ro- 3. Ungaria (4) Manea, Florina Chintoan, mânia va juca în grupa C, 4. Macedonia (0 punc- Carmen Cartaº, Carmen la Sao Paolo, alãturi de te). Amariei, Adina Fiera, Eliza reprezentativele Franþei, La finalul acestui turneu Buceschi, Mihaela Tivadar, Braziliei, Tunisiei, Cubei ºi pregãtitor pentru Mondia- Aurelia Brãdeanu, Amelia Japoniei. 16 echipe calificate la Campionatul European din 2012 Lista cu echipele care meciuri de calificare pen- România a ratat califi- rele pe fanul care a pãtruns pe teren, în încercarea vor evolua la Campiona- tru campionatul european carea la Campionatul Eu- de a-l imobiliza. Dupã ce forþele de ordine au calmat tul European de anul viitor de anul viitor. ropean din 2012 dupã ce spiritele ºi l-au reþinut pe suporterul respectiv, arbitrul a fost finalizatã dupã ce Reprezentativele se alã- a remizat pe teren propriu, Robert Dumitru a eliminat doi jucãtori steliºti, pe Croaþia, Cehia, Irlanda ºi turã astfel celor zece echi- scor 2-2, cu Belarusul, în Martinovici ºi pe portarul Stanca, pentru loviturile apli- Portugalia au reuºit sã pe care s-au calificat deja vreme ce contracandidatele cate fanului ploieºtean. treacã de faza calificãrilor. la turneul de vara viitoare. s-au impus în penultima O mãsurã similarã a fost luatã ºi în Turcia, unde Fe- Dupã ultimele meciuri dis- Cele 16 reprezentative rundã. deraþia a decis sã interzicã accesul bãrbaþilor pe stadio- putate marþea trecutã, ta- calificate la turneul final al Tragerea la sorþi pentru nul grupãrii Fenerbahce. Sancþiunea a fost dictatã dupã bloul de la turneul final al Euro-2012 sunt Polonia, a stabili componenþa gru- ce suporterii echipei Fenerbahce au intrat pe teren la un Campionatului European Ucraina (þãri organizatoa- pelor de la Campionatul meci amical disputat, în luna iulie, cu formaþia ªahtior din 2012 este complet. re), Germania, Rusia, Italia, European 2012 va avea loc Doneþk, antrenatã de Mircea Lucescu. Croaþia, Cehia, Irlanda ºi Franþa, Olanda, Grecia, An- la 2 decembrie, la Kiev. Iniþial, forul turc a sancþionat echipa Fenerbahce cu Portugalia au completat lis- glia, Danemarca, Spania, Turneul final va avea loc disputarea a douã meciuri cu porþile închise, însã ulteri- ta cu echipele care au ob- Suedia, Irlanda, Croaþia, în perioada 8 iunie – 1 iu- or a revenit ºi a decis sã permitã accesul la meci numai þinut victorii în ultimele Portugalia ºi Cehia. lie 2012. pentru femei ºi copiii sub 12 ani, pentru „a le aminti su- porterilor frumuseþea ºi valorile fotbalului”. Debut într-o nouã carierã Mihai Leu a câºtigat primii bani din postura de arbi- tru. Fostul campion mondial la box profesionist a reve- nit la sportul care l-a consacrat ca arbitru de masã, el conducând un meci internaþional în Macedonia. „Priete- nul meu István Kovács, unul dintre cei mai valoroºi pugi- liºti ai Ungariei, m-a convins sã fac acest pas. Mi-am luat atestatul în Ungaria ºi deja am fost oficial la un meci internaþional, care s-a disputat cu o centurã conti- nentalã pe masã. Pentru a obþine licenþa de arbitru in- ternaþional în boxul profesionist am susþinut un exa- men. Testul nu a fost dificil. Au fost întrebãri cu caracter tehnic din box”, a declarat Mihai Leu, potrivit Mediafax. Fost campion mondial de juniori în 1987, Mihai Leu a cucerit titlul mondial la profesioniºti la categoria semi- Jucãtorul ceh, Petr Jiracek, celebrând marcarea unui gol în meciul mijlocie WBO în 1997, la Hamburg, pe care ºi l-a mai prin care naþionala Cehiei s-a calificat la Campionatul European din 2012 apãrat o datã înainte sã se retragã neînvins. FOAIA 25 NOIEMBRIE 2011 româneascã 15

TTTVR 1 TTTVR 2 O VOCE ROMÂNEASCÃ Viaþa ºi tradiþiile românilor din Ungaria Luni 28 noiembrie Luni 28 noiembrie 6.00 Telejurnal 8.00 România, zi de zi! 9.10 7.00 Serial. Tandem de ºoc 8.10 Film. Omul ºi maºina 28 NOIEMBRIE, LUNI (Iulia Kaupert) Serial. Legendele palatului: prinþul Jumong (R) lui (R) 10.00 Confesiuni (R) 11.00 Bazar (R) 11.30 16.00: Introducere, cuprins 16.05: ªtiri, date 13.00 Telejurnal 14.30 Maghiara de pe unu Ora de business (R) 13.00 Arhi-texturi (R) 13.35 meteo 16.15: Evenimente calendaristice 16:25: 16.00 Telejurnal 16.30 Serial. Prin pãduri ºi Împreunã în Europa 15.00 Serial. Tandem de ºoc Sport 16.30: Reportaje, interviuri 17.00: ªtiri, munþi, inimi înlãnþuite 17.25 Serial. Legendele 16.00 Confesiuni 17.00 Telejurnal 17.30 Rãzushow date meteo 17.10: Montaj de muzicã popularã Palatului: Tãrâmul dintre vânturi 19.00 Telejur- (R) 18.30 Arena leilor 19.25 Ora de business 20.10 17.55: Încheiere nal 20.00 Prim plan 21.00 Cu ochii’n 4 22.10 La mustaþã 21.00 Ora de ºtiri 22.00 Face toþi banii Cazare ieftinã Replay. 22.35 Film. Despre bãieþi ºi fete. 29 NOIEMBRIE, MARÞI (Iulia Kaupert) 16.00: Introducere, cuprins 16.05: ªtiri, date la Centrul Cultural Marþi 29 noiembrie Marþi 29 noiembrie meteo 16.15: Evenimente calendaristice 16:25: Românesc din Jula 6.00 Telejurnal matinal 8.00 România, zi de zi! 7.00 Serial. Tandem de ºoc 8.00 Film. Io no spik Sport 16.30: Reportaje, interviuri 17.00: ªtiri, 9.10 Serial. Giuvaierul palatului 10.25 Prim plan english 9.50 Confesiuni (R) 11.00 Bazar (R) 11.30 date meteo 17.10: Reportaje, interviuri 17.30: Liceul „N. Bãlcescu”, ªcoala 11.40 Serial. Legendele palatului: prinþul Jumong Ora de business (R) 13.00 Tribuna partidelor parla- „Din 4 colþuri ale lumii” 17.55: Încheiere Generalã ºi Cãminul de Elevi din 13.00 Telejurnal 14.30 Rom european 15.00 mentare 13.35 Împreunã în Europa 15.00 Serial. Jula funcþioneazã într-o clãdire im- Maghiara de pe unu 16.00 Telejurnal 16.30 Tandem de ºoc 16.00 Confesiuni 17.00 Telejurnal 30 NOIEMBRIE, MIERCURI (ªtefan Crâsta) pozantã. Instituþia oferã cazare la Serial. Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite 17.30 Film. O viaþã nouã 19.20 Lumea modei 20.10 16.00: Introducere, cuprins 16.05: ªtiri, date nivel superior. 17.25 Serial: Legendele palatului: prinþul Jumong La mustaþã 21.00 Ora de ºtiri 22.00 Supravieþuitori meteo 16.15: Evenimente calendaristice 16:25: În cadrul centrului dispunem de 19.00 Telejurnal 20.00 Serial. Anatomia lui Grey în jungla urbanã 22.35 Film. Despre bãieþi ºi fete. Sport 16.30: Reportaje, interviuri 17.00: ªtiri 5 camere de oaspeþi cu câte 2 21.45 Dincolo de celebritate 22.10 Film. 17.10: Reportaje, interviuri 17.50: Interviul zilei paturi ºi 5 camere cu câte 3 pa- Solomon ºi regina din Saba. Miercuri 30 noiembrie (reluare) 17.55: Încheiere turi. Acestea pot fi închiriate pe 7.00 Serial. Tandem de ºoc 8.10 Film. O viaþã nouã parcursul întregului an. Fiecare ca- Miercuri 30 noiembrie (R) 9.50 Confesiuni 10.50 Bazar (R)l 11.25 Ora de 1 DECEMBRIE, JOI (Tiberiu Boca) merã are baie separatã ºi un mic 6.00 Telejurnal 7.00 România, zi de zi! 9.10 business (R) 13.00 Sfinþi ºi meserii (R) 13.35 Împre- 16.00: Introducere, cuprins 16.05: ªtiri, date balcon. meteo 16.15: Evenimente calendaristice 16:25: Serial. Giuvaierul palatului 11.40 Serial. Legen- unã în Europa 15.00 Serial. Tandem de ºoc (R) 16.00 Contacte ºi informaþii: dele palatului: prinþul Jumong 13.00 Telejurnal Confesiuni 17.00 Telejurnal 17.30 Film. Dragostea Sport 16.30: Reportaje, interviuri 17.00: ªtiri, e-mail: [email protected] 13.45 Mai aproape de tine 14.30 Oameni ca noi învinge totul 20.10 La mustaþã 21.00 Ora de ºtiri date meteo 17.10: Reportaje, interviuri 17:30 telefon: +36/30-692-7359 15.00 Convieþuiri 16.00 Telejurnal 16.30 Serial. 22.00 Frãþia vinului 22.30 Film. Una e blondã, alta ºi Nota sãptãmânii semnatã de Edda Illyés 17.40: Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite 17.25 mai blondã. Revista presei 17.50: Interviul zilei (reluare) Serial. Legendele palatului: prinþul Jumong 19.00 17.55: Încheiere Telejurnal 20.00 Serial. Mici crime în familie 21.50 Iubiri dincolo de ecran 22.10 Film. O altã 2 DECEMBRIE, VINERI (Iulia Kaupert) faþã. 16.00: Introducere, cuprins 16.05: ªtiri, date meteo 16.15: Evenimente calendaristice 16:25: Joi 1 decembrie Sport 16.30: Reportaje, interviuri 17.00: ªtiri, 6.00 Telejurnal matinal 7.00 Omul ºi timpul (I) date meteo 17.10: Reportaje, interviuri 17.50: Ediþie specialã de 1 decembrie 10.00 Aniversa- Interviul zilei (reluare) 17.55: Încheiere rea Zilei Naþionale 11.00 Omul ºi timpul 12.00 Profesioniºtii…cu Eugenia Vodã 13.00 Telejur- 3 DECEMBRIE, SÂMBÃTÃ (Iulia Kaupert) nal 13.45 Film. Actorul ºi sãlbaticii 16.20 Dinco- 16.00: Introducere, cuprins 16.05: Programul lo de celebritate 17.25 Serial. Legendele pala- bisericilor ortodoxe ºi al adunãrilor baptiste Vând casã cu comfort lux, tului 19.00 Telejurnal 20.00 Concert aniver- 16.15: Evenimente calendaristice 16.25: Re- piscinã, 2 saune, aer condiþio- sar: Benone Sinulescu 23.10 Film. Matadorul. portaje, interviuri 17.25: Stele de cinci stele – emisiune de muzicã uºoarã 17.55: Încheiere nat. Proprietatea are 1.200 mp teren, iar casa are 250 mp 4 DECEMBRIE, DUMINICÃ (ªtefan Crâsta) ºi se aflã în centrul oraºului Joi 1 decembrie 16.00: Introducere, cuprins 16.05: „În lumea Bichiºciaba, strada Vajda nr. 6.00 Cântec pentru oameni buni 7.00 D’ale lu’ Miticã credinþei” – emisiune religioasã 17.00: Sinteza 5. Contact: +36-66/739- 8.15 Film. Declaraþie de dragoste 10.00 Paºaport ºtirilor sãptãmânii 17:10: Retrospectiva sãptã- 219, +36-70/635-7577. în România 11.00 Fraþi de viþã 11.30 Film. Masca de mânii (spicuiri din interviurile ºi reportajele di- argint 13.30 Împreunã în Europa! 15.00 Confesiuni fuzate pe parcursul sãptãmânii) 17.55: În- 123456789012345678901234567890121234567890

123456789012345678901234567890121234567890 16.00 Film. Colierul de turcoaze 17.40 Rãzushow 123456789012345678901234567890121234567890 cheiere 123456789012345678901234567890121234567890

123456789012345678901234567890121234567890

18.30 Film. Totul se plãteºte 20.00 La mustaþã 21.00 123456789012345678901234567890121234567890Vând casã cu mansardã,

123456789012345678901234567890121234567890

123456789012345678901234567890121234567890 Ora de ºtiri 22.10 Film. Animal de pradã. Ecranul nostru 123456789012345678901234567890121234567890comfort lux, încãlzire centralã 123456789012345678901234567890121234567890

123456789012345678901234567890121234567890 123456789012345678901234567890121234567890cu gaz, anexe, în centrul Chi- miercuri, 30 noiembrie 2011 (m1, ora 13.30) 123456789012345678901234567890121234567890 Vineri 2 decembrie Vineri 2 decembrie 123456789012345678901234567890121234567890 123456789012345678901234567890121234567890

Reluare: joi, 1 decembrie 2011 (Duna TV, ora 11.30) 123456789012345678901234567890121234567890tighazului (Kétegyháza), cu o 6.00 Telejurnal 7.00 România, trezeºte-te! 9.10 7.00 Serial. Tandem de ºoc 8.10 Film. Totul se plãteº- 123456789012345678901234567890121234567890 1234567890123456789012345678901212345678902 123456789012345678901234567890121234567890suprafaþã de 98 m . Casa are Serial. Giuvaierul palatului 11.40 Serial. Legen- te (R) 9.50 Confesiuni 11.25 Ora de business (R) 123456789012345678901234567890121234567890 Programul prevãzut pentru 123456789012345678901234567890121234567890 123456789012345678901234567890121234567890o grãdinã cu o suprafaþã de dele palatului: concubina regelui (R) 13.00 Te- 13.00 Motomagia (R) 13.35 Împreunã în Europa! 123456789012345678901234567890121234567890 1234567890123456789012345678901212345678902 lejurnal 13.45 e-Forum 14.30 Tribuna partidelor sãptãmâna viitoare: 123456789012345678901234567890121234567890960 m , grãdinã cu gazon, 15.00 Serial. Tandem de ºoc 16.00 Confesiuni 17.00 123456789012345678901234567890121234567890

123456789012345678901234567890121234567890 parlamentare 15.00 Parlamentul României 16.00 Telejurnal 17.55 Tragerea la sorþi a grupelor turneului La începutul acestui an s-au împlinit 60 de ani 123456789012345678901234567890121234567890 123456789012345678901234567890121234567890aranjatã. Contact: +36-30/

123456789012345678901234567890121234567890 Telejurnal 17.25 Serial. Legendele palatului: final UEFA EURO 2012 19.30 Latitudini. Documentar de la înfiinþarea primului sãptãmânal în limba 123456789012345678901234567890121234567890 123456789012345678901234567890121234567890540–7766. 123456789012345678901234567890121234567890 prinþul Jumong 19.00 Telejurnal 20.00 O datã’n 21.00 Ora de ºtiri 22.00Unora le place…cu Florian românã din Ungaria postbelicã. Publicaþia apa- 123456789012345678901234567890121234567890 123456789012345678901234567890121234567890 re ºi în zilele noastre, dar condiþiile sunt tot mai 123456789012345678901234567890121234567890 viaþã 21.00 O datã’n viaþã 22.10 Film. Incorup- Lungu ºi Mike Godoroja 23.00 Serial. Detectivul 123456789012345678901234567890121234567890 123456789012345678901234567890121234567890 grele în ultimii ani. Reportajul oferã o retros- 123456789012345678901234567890121234567890 tibilul. Murdoch. 123456789012345678901234567890121234567890

123456789012345678901234567890121234567890 pectivã a celor ºase decenii ºi încearcã sã 123456789012345678901234567890121234567890 123456789012345678901234567890121234567890

123456789012345678901234567890121234567890 Sâmbãtã 3 decembrie Sâmbãtã 3 decembrie caute rãspuns la întrebarea: ce va fi cu tine, 123456789012345678901234567890121234567890 123456789012345678901234567890121234567890

123456789012345678901234567890121234567890 6.00 Desene animate 7.10 Omul ºi timpul 9.00 7.00 Arhi-texturi. Documentar 8.00 D’ale lu’ Miticã Foaia româneascã? 123456789012345678901234567890121234567890 123456789012345678901234567890121234567890

123456789012345678901234567890121234567890 Fii pãrinte, fii deºtept! 9.30 Profesorul trãsnit (R) 9.00 Serial. Micul Dracula 10.10 Film. Sarea în Realizator: ªtefan Crâsta 123456789012345678901234567890121234567890 123456789012345678901234567890121234567890

123456789012345678901234567890121234567890

10.30 Ca la carte 11.30 Europa mea 12.00 bucate 11.50 Pastila de sãnãtate 12.10 Puzzle- 123456789012345678901234567890121234567890 Nu rãspundem pentru eventualele 123456789012345678901234567890121234567890

123456789012345678901234567890121234567890 Aventura urbanã. Oraºe mici, poveºti necu- Week-End în 2. 14.10 Film. Paul VI, un papã în modificãri în programele radio ºi tv! 123456789012345678901234567890121234567890 123456789012345678901234567890121234567890 noscute 13.00 Telejurnal 14.10 Gala Persoane- 123456789012345678901234567890121234567890 mijlocul furtunii 16.00 Bagã la cap 17.00 Paºaport 123456789012345678901234567890121234567890 lor cu Dizabilitãþi 15.40 Iubiri dincolo de ecran de România 18.00 Festivalul Circo Massimo 19.00 123456789012345678901234567890121234567890 16.00 Premiile TVR Internaþional (I) 18.00 Te- Rãzushow 20.00 CSI: Crime ºi investigaþii 20.50 zaur folcloric 19.00 Telejurnal 20.00 Întrecerea Pastila de sãnãtate 21.00 Ora de ºtiri 22.00 Timpul Vând teren îngrãdit pentru anilor 22.00 Profesioniºtii…cu Eugenia Vodã chitarelor 23.00 Serial. Aventurierii. construcþii la Jula, lângã poia- 23.10 Film. Soþia anarhistului. na Dürer, într-o zonã rusticã în Duminicã 4 decembrie dezvoltare, potrivit pentru între- Duminicã 4 decembrie 7.00 Bagã la cap (R) 8.00 Paºaport de România (R) 6.00 Desene animate 7.10 Universul credinþei 9.00 Serial. Micul Dracula 10.00 Motomagia 11.00 prinderi turistice. Terenul are o 2 9.00 În grãdina Danei 9.35 Viaþa satului 11.00 Jamie în America 12.10 Week-end 2 14.10 Film. Paul suprafaþã de 10.444 m . Con-

Viaþa satului 12.00 Presã ºi putere 13.00 Te- VI, un papã în mijlocul furtunii 16.00 D’ale lu’ Miticã UMOR tact: +36-70/701-9286. lejurnal 13.30 Film. Mircea 16.00 Supermarket 17.00 Naturã ºi aventurã 17.30 Pescar hoinar 18.00 de divertisment 19.00 Telejurnal 20.00 Distractis Latitudini 18.30 Pe picior mare 19.10 Film. Vulpea Show 20.35 Film. Agentu’ de serviciu 22.15 neagrã 21.00 Ora de ºtiri 22. Acadeaua 23.00 Serial. Muzicã de camerã www.radio.hu Garantat 100%. Aventurierii. Sãptãmânal al românilor din Ungaria. Editat de Editura de presã ºi cãrþi „NOI”. Director: Eva Iova. Colectiv redacþional: Rita Pãtcaº, Anca FOAIA Liana Butar, Ana Cioca Czesznak. Editura ºi redacþia: 5700 Jula, str. Gh. Doja nr. 8., CP 95. Telefon: (66) 463-152, 361-789 Fax: (66) 463-152, E-mail: [email protected], Editor responsabil: Dr. Ioan Ciotea, preºedinte, Uniunea Culturalã a Românilor din Ungaria, 5700 Jula, str. Gh. Doja româneascã nr. 8. Internet: www.romanul.hu, [email protected]. Tiparul: Schneider Nyomda Kft, 5700 Jula, str. Károlyi M. nr. 7. Index: 25291. ISSN 1418-8341. Abonamente la Foaia româneascã în judeþele Bács-Kiskun, Bichiº ºi Ciongrad se efectueazã la oficiile poºtale, iar în celelalte judeþe 25 noiembrie 2011 la adresa redacþiei atât personal, cât ºi prin cec poºtal. Abonamentele pe anul 2011: 3 luni 1050 forinþi; 6 luni 2100 forinþi; 1 an 4200 forinþi. www.foaia.hu Publicaþia apare cu sprijin de la Fondul „Wekerle Sándor” ºi de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.