CuvântulCuvântulCuvântulCuvântulCuvântulCuvântulWWW.CVLPRESS.RO / [email protected] Libert[\iiLibert[\iiLibert[\iiLibert[\iiLibert[\iiLibert[\ii Primul cotidian al Olteniei Anul XXVI, Nr. 8115miercuri, 3 august 2016  16 pagini  1 leu ImprimeriaImprimeriaImprimeriaImprimeriaImprimeria „Oltenia”,„Oltenia”,„Oltenia”,„Oltenia”,„Oltenia”, rasãrasãrasãrasãrasã dedededede pepepepepe faþafaþafaþafaþafaþa pãmântuluipãmântuluipãmântuluipãmântuluipãmântului

Dupã atâtea unitãþi productive ale Dolju- lui, o alta a intrat în destinul nemilos al regulilor de piaþã, ca sã folosim un eufe- mism ce a caracteri- zat managementul unora. Situatã în apropierea fabrici de confecþii din 1 Mai, din Imprimeria „Olte- nia” nu a mai rãmas în aceste zile nici mãcar o cãrãmidã. Cu tiraje altãdatã impre- sionante, chiar în anul 1993 de 30.000 de exemplare, când s-a retipãrit „Sã râdem cu Nea Mãrin”, apeti- tul pentru carte a cunoscut o curbã descendentã ce pare sã nu se mai opreascã pagina 88 ACTUALITATE prea curând.

de GABRIEL Brexit, adicã actualitate / 3 culturã / 9 OFF-uri BRATU-MIB Canalul Dunãre- „la revedere”, Jiu-Olt-Argeº dar mai stãm! ar înflori Chiar dacã britanicii au vo- tat pentru „Brexit” la 23 iu- agricultura Doljului nie a.c., Regatul Unit rãmâ- Liberalii spun cã au gãsit so- ne, deocamdatã, în componen- luþia salvatoare pentru agricul- þa Uniunii Europene (UE) ºi tura doljeanã. Fostul prefect de are dreptul, ca fiecare þarã Dolj Nicolae Giugea, care este membrã, la un post de comi- acum consilier judeþean, propu- sar. Dupã demisia comisaru- ne reactualizarea unui proiect lui european pentru stabilita- al perioadei comuniste de con- te financiarã, pieþe financia- figurare a unui nou canal Du- Turneul re ºi uniuni de pieþe de capi- nãre-Jiu-Olt-Argeº care sã iri- Turneul tal, englezul Jonnathan Hill, ge gravitaþional toate terenuri- „Muzica în urma votului favorabil ie- le agricole începând din Mehe- ºirii þãrii sale din UE, porto- dinþi ºi pânã în Argeº. Realiza- în Palatele foliul a rãmas încredinþat co- rea acestui canal de irigaþii im- misarului leton Valdis Dom- Deficit plicã foarte mulþi bani ºi timp, României” brovskis ºi celui francez Pier- dar beneficiile vor fi asigurate - Popescu a muncit pe rupte în re Moscovici. de personal debuteazã, campania de alegeri ºi-acum se pentru urmãtorii 100 de ani. odihneºte... în Senat. actualitate / 3 la Ambulanþã actualitate / 5 astãzi, la Calafat 2 / cuvântul libertãþiiactualitate miercuri, 3 august 2016 Elevii de la clasele XI ºi XII vor primi manuale gratuite, pentru prima datã în 26 de ani Elevii de clasa a XI-a ºi a XII-a Funeralii regale în România pentru Regina Ana. vor avea manuale ºcolare gratuite distribuite de Ministerul Educaþiei, pentru prima datã în 26 de ani. Sãp- tãmâna aceasta, reprezentanþii edi- turilor negociazã cu Ministerul Înmormântarea va avea loc pe 13 august Educaþiei în aceastã privinþã, ur- Înmormântarea va avea loc pe 13 august mând ca luni sã înceapã contracta- rea, au explicat pentru MEDIAFAX Casa Regalã a României a anunþat progra- listelor comunicate în prealabil Protocolului sicriul cu corpul neînsufleþit al Reginei Ana va surse din Ministerul Educaþiei. Este mul funeraliilor Reginei Ana, potrivit acestuia Regal de cãtre instituþiile mai sus amintite. Pu- fi aºezat pe un catafalc în Piaþa Palatului Re- vorba de trei milioane de manuale sicriul urmând sã fie adus în þarã în data de 9 blicul ºi presa nu vor avea acces în Holul de gal, în faþa palatului. Acolo va avea loc o cere- care vor costa, în total, la ambele august, pe Aeroportul Otopeni, iar apoi dus la Onoare pe durata ºederii sicriului la Domeniul monie religioasã, iar accesul publicului în Pia- clase, peste 27 de milioane de lei, Castelul Peleº (9 august) ºi Palatul Regal din Regal Sinaia. þa Palatului este liber, în zonele special amena- au mai spus sursele. Problema manualelor gratuite Capitalã (11 august), înmormântarea urmând Miercuri, 10 august, în cursul serii, corpul jate pentru participanþi. pentru anii terminali de liceu este sã aibã loc în 13 august. neînsufleþit al Reginei va fi transportat de la De la ora 11.35 la ora 12.00, cortegiul fu- discutatã de câþiva ani cu reprezen- În ziua de marþi, 9 august, la ora 15.15, si- Castelul Peleº la Sala Tronului din Palatul Regal nerar va merge, cu vitezã redusã, pe traseul tanþii elevilor. Anul ºcolar trecut se criul cu corpul neînsufleþit al Reginei Ana va (Calea Victoriei, nr. 49 – 53). Ceremonia va avea Piaþa Palatului Regal – Bulevardul Magheru – ajunsese la o soluþie de compromis, ajunge la Aeroportul Otopeni, de unde va fi caracter privat. O zi mai târziu, în data de 11 Piaþa Romanã – Piaþa Victoriei – Bulevardul prin care elevii ºi-au putut deconta transportat cu maºina la Castelul Peleº. Eveni- august ºi vineri, 12 august, de la ora 8.00 la ora Aviatorilor – Piaþa Charles de Gaulle – Arcul suma de 55 de lei în baza chitanþe- mentul se va desfãºura în prezenþa Alteþei Sale 22.00, toþi cei care vor dori sã depunã flori ºi de Triumf. La Arcul de Triumf nu va avea lor de achiziþie a unor manuale. Regale Principesa Moºtenitoare Margareta ºi a sã se închine la catafalcul Reginei Ana vor pu- loc nicio oprire ºi nu se va face slujbã reli- Însã, reprezentanþii elevilor atrã- Familiei Regale, a reprezentanþilor instituþiilor tea sã meargã la Sala Tronului de la Palatul Re- gioasã. De la Arcul de Triumf, Cortegiul fu- geau atenþia atunci, cã banii nu le statului ºi a membrilor Casei Majestãþii Sale gal, intrarea fiind liberã. nerar va continua traseul, cu vitezã obiºnui- ajungea nici pentru achiziþionarea a trei manuale ºi mulþi elevi nici nu Regelui. Publicul nu va avea acces la tã, cãtre Curtea de Argeº, în inter- au mai decontat manualele. eveniment, transmite Casa Regalã a valul orar 12.00 – 14.45, pe ruta României. Arcul de Triumf, Mogoºoaia, Buf- Pãgubiþii Carpatica Asig De marþi, 9 august 2016, ora 17.00, tea, Titu, Gãeºti, Topoloveni, Pi- pot solicita plata daunelor pânã miercuri, 10 august 2016, ora teºti, Curtea de Argeº se mai aratã 18.30, corpul neînsufleþit al Reginei în comunicatul de presã. la Fondul de Garantare va fi aºezat în Holul de Onoare al La ora 15.00 va avea loc slujba a Asiguraþilor (FGA) Castelului Peleº. În acest timp, Cus- de înmormântare a Reginei Ana în Pãgubiþii asigurãtorului Carpa- todele Coroanei ºi Familia Regalã vor Pronaosul Noii Catedrale de la Cur- tica Asig, în cazul cãreia Autorita- fi prezenþi la Sinaia. Programul vizitei tea de Argeº. Ceremonia înmormân- tea de Supraveghere Financiarã oficialitãþilor pentru a transmite con- tãrii va fi privatã, în prezenþa Fa- (ASF) a decis deschiderea proce- doleanþe la Castelul Peleº, în ziua de miliei Regale a României ºi a mem- durii de faliment, pot depune înce- miercuri, 10 august, este urmãtorul: brilor Familiilor Regale strãine, pre- pând de marþi cereri pentru plata - Orele 10.00-12.00: Reprezentanþii zente la eveniment, iar publicul va despãgubirilor care li se cuvin la Corpului Diplomatic, ai Uniunii Eu- avea acces doar în faþa porþii de Fondul de Garantare a Asiguraþi- ropene, NATO ºi ai Organizaþiilor In- intrare în Parcul Arhiepiscopiei lor (FGA). Plata dosarelor se va realiza însã doar dupã ce instanþa ternaþionale. Curtea de Argeº. de judecatã va stabili, definitiv, fa- - Orele 12.00-14.00: Reprezentanþii Ceremonia se va desfãºura în douã limentul Carpatica. Instituþiilor Statului. pãrþi: ora 15.00-15.50, în faþa Noii Fondul de Garantare a Asigura- - Orele 14.00-16.00: Instituþia Prezidenþialã, Casa Regalã a lansat ºi rugãmintea ca cei Catedrale; ora 15.50-16.10, ceremonia religioa- þilor (FGA) ar putea plãti în cazul Preºedinþia Republicii Moldova, membrii Gu- care se prezintã la Palatul Regal pentru a adu- sã a îngropãrii, în Noua Catedralã. Noua Cate- falimentului Carpatica Asig circa vernului României ºi Guvernului Republicii ce un ultim omagiu Reginei Ana sã respecte dralã nu va putea fi vizitatã în primele 7 zile 624 de milioane de lei, potrivit esti- Moldova, membrii Parlamentului României ºi mai multe reguli, printre care cele legate de dupã înmormântare. Cãrþi de condoleanþe sunt mãrilor preliminare. Fondul de Ga- Parlamentului Republicii Moldova. þinutã, sã nu vinã însoþiþi de copii sub 7 ani, sã deschise, începând de marþi, la Castelul Peleº, rantarea plãteºte daune în limita a - Orele 16.00-18.00: Reprezentanþii Acade- nu foloseascã aparate de fotografiat ori tele- la Palatul Regal (Calea Victoriei) ºi la Palatul 450.000 de lei (100.000) de euro pe miei Române ºi Academiei de Stat a Republicii foane mobile sau alte instrumente electronice Elisabeta. Ele sunt la dispoziþia publicului timp fiecare poliþã de asigurare, restul sumei în cazul în care valoarea dau- Moldova, ai Bisericii Ortodoxe, ai Bisericii Ca- ºi nimeni nu va putea depune florile personal de 40 de zile de la data decesului. Mesaje de nei depãºeºte plafonul FGA urmând tolice ºi ai celorlalte instituþii ale Credinþei. la catafalc. condoleanþe pot fi transmise online la http:// sã fie recuperatã în instanþã prin în- Accesul la Castelul Peleº se face pe baza În ziua de sâmbãtã, 13 august, la ora 10.55, www.familiaregala.ro/mesaje scrierea la masa credalã. Fondul de Garantarea avea anul trecut dispo- nibilitãþi de circa un miliard de lei, iar în aceste condiþii cele douã fali- Decanul Baroului Bucureºti: Cererea privind excluderea mente – Astra ºi Carpatica – vor duce la epuizarea fondurilor FGA. lui Victor Ponta se va discuta pe 23 august EDITOR: S.C. ED PRESS COM S.R.L. Cererea Monicãi Macovei pri- sau suspendat. Este posibil sã ce- Redacþia ºi administraþia: vind excluderea din Baroul Bucu- rem ºi punctul de vedere al avo- 200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 22A, reºti a lui Victor Ponta se va lua catului (n.r. – Victor Ponta) sau TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57. în discuþie în prima ºedinþã a con- chiar sã fie invitat pentru a uza de Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului: siliului Baroului, care va avea loc dreptul la apãrare. Daca va apre- J16/1410/2005; ISSN 1220-9538 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞII la data de 23 august, a declarat cia, consiliul o va invita ºi pe au- SR EN ISO 9001:2012 pentru MEDIAFAX decanul Ba- toarea cererii (n.r. Monica Maco- CERTIFICAT NR. 406/C/2012 roului, Ion Dragne. “Este vorba vei)”, a declarat pentru MEDIA- Societate cu capital integral privat. despre o cerere fãcutã în com- FAX Ion Dragne, decanul Barou- Cod fiscal: RO 17758027 Email: [email protected] pletarea alteia, depusã anul trecut. lui Bucureºti. Internet: www.cvlpress.ro Baroul a formulat la acel moment Potrivit legii 51/1995 privind REDACTOR-ªEF: o cerere la Ministerul Educaþiei organizarea ºi exercitarea profe- MIRCEA CANÞÃR pentru a se comunica dacã s-a siei de avocat, calitatea de avocat Prim-redactor-ºef adjunct: emis un ordin de retragere a titlu- înceteazã “prin renunþarea scrisã MAGDA BRATU Redactor-ºef adjunct: lui de doctor. Atunci a fost trans- la exerciþiul profesiei, prin deces, MARGA BULUGEAN mis un rãspuns din partea minis- dacã împotriva avocatului s a luat DEPARTAMENTE: terului prin care se comunica cã mãsura excluderii din profesie ca Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu, Valentin Ceauºescu nu existã un astfel de ordin. Sesi- sancþiune disciplinarã, dacã avo- Eveniment: Carmen Zuican zarea respectivã (n.r. fãcutã de catul a fost condamnat definitiv avocaturã doar pentru cã avea di- anunþat oficiali din ministerul Economie / Politicã: Marga Bulugean Monica Macovei) o sã intre pe pentru o faptã prevãzutã de legea ploma de doctor în drept, fãrã sã Educaþiei, decizia putând fi ata- Educaþie: Cristi Pãtru agenda Consiliului Baroului Bucu- penalã ºi care îl face nedemn de a dea examen. Titlul de doctor i-a catã în instanþã de cãtre Ponta. Culturã: Magda Bratu Sport: Marius Cîrstov, Cosmin Staicu reºti pe data de 23 august. Consi- fi avocat”. fost retras, aºa încât nu mai poa- În ordinul de ministru emis luni Fotoreporter: Tibi Bologh liul va decide prin vot dacã sunt Europarlamentarul Monica te rãmâne nicio clipã în Baroul Bu- se aratã cã “se retrage titlul ºtiin- documente suficiente ºi dacã toa- Macovei a cerut din nou, dupã ce cureºti’’, a explicat Monica Ma- þific de doctor în domeniul drept, Secretariat: 0251.412.457 tã lumea este lãmuritã sau dacã Ministerul Educaþiei i-a retras fos- covei. acordat domnului Ponta V. Vic- Publicitate: 0251.412.552 se va desemna un raportor, în ca- tului premier Victor Ponta titlul de Ministrul Educaþiei, Mircea tor Viorel de cãtre Universitatea Redacþia: 0251.412.613 zul în care sunt necesare verifi- doctor, excluderea ‘’imediatã’’ a Dumitru, a semnat luni ordinul de din Bucureºti, conferit prin ordi- Responsabilitate juridicã pentru conþinutul articolului aparþine cãri suplimentare, de exemplu, social-democratului din Baroul ministru prin care se retrage ti- nul ministrului Educaþiei, Cerce- autorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi dacã ordinul a fost sau nu comu- Bucureºti. ‘’Ponta nu mai poate tlul de doctor acordat în 2003 tãrii ºi Tineretului, nr 5663 din personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine. nicat, dacã a fost sau nu contestat fi avocat, pentru cã a intrat în fostului premier Victor Ponta, au 15.12. 2003”. miercuri, 3 august 2016 actualitate cuvântul libertãþii / 3 Brexit,Brexit, adicãadicã „la„la revedere”,revedere”, dardar maimai stãm!stãm!

MIRCEA CANÞÃR

Chiar dacã britanicii au votat pentru forþã, compus din experþi în afaceri in- aplicarea noi directive PNR, care vizea- unei þãri, care „pleacã” din UE. Tero- „Brexit” la 23 iunie a.c., Regatul Unit terne, reþele de comunicare, tehnologii zã detectarea suspecþilor potenþiali de rismul a devenit principala problemã de rãmâne, deocamdatã, în componenþa de supraveghere º.a.m.d.. În fapt, este acte de terorism, prin colaborarea de- securitate a tuturor þãrilor europene în Uniunii Europene (UE) ºi are dreptul, vorba de un program european în ma- plinã între þãrile UE. Existã mai multe secolul XXI ºi atacurile sinucigaºe din ca fiecare þarã membrã, la un post de terie de securitate, adoptat de Comisia tipuri de ucigaºi, ºi interesantã este ultima vreme s-au înmulþit, tocmai în comisar. Dupã demisia comisarului eu- Europeanã în luna aprilie a.c., pentru opinia prof. univ. dr. Iulian Chifu, de ideea de a semãna teroare. Barbaria te- ropean pentru stabilitate financiarã, pie- viitorii 5 ani. Numirea sa ar urma sã la SNSPA Bucureºti, fost consilier al roristã surprinde de fiecare datã, teri- þe financiare ºi uniuni de pieþe de capi- fie aprobatã de Parlamentul European. preºedintelui României pe afaceri stra- fiazã ºi divide. Menþine discordia. Lu- tal, englezul Jonnathan Hill, în urma Julian King, pânã de curând ambasa- tegice, securitate ºi politici externe în- mea civilizatã trebuie sã reacþioneze cu votului favorabil ieºirii þãrii sale din UE, dor al Regatului Unit la Paris, nu este tre 2011 ºi 2014, dar alta e discuþia de promptitudine, spre a stopa curmarea portofoliul a rãmas încredinþat comi- un necunoscut la Bruxelles, fiindcã faþã, ea vizând, explicit, experienþa de de vieþi omeneºti. Cooperarea a deve- sarului leton Valdis Dombrovskis ºi anterior a mai deþinut funcþia de ºef de resort a noului comisar european, de- nit indinspensabilã. Maniera la care o celui francez Pierre Moscovici. Ei bine, cabinet la britanicii Peter Mandelson semnat de preºedintele Comisiei Euro- face, rãmâne însã o temã stringentã a preºedintele Comisiei Europene, Jean (comerþ) ºi Catherine Ashton (diploma- pene sã lupte împotriva terorismului ºi instituþille abilitate, ºi în primul rând a Claude Juncker, l-a numit, ieri, 2 au- þie). Deºi una este ceea ce a fãcut an- crimei organizate. Într-un moment mai celor informative. Uniunea Europeanã gust, pe Julian King (51 de ani) în terior, în activitãþile menþionate ºi alta mult decât delicat. Însuºi eºafodajul se aflã sub tensiune, dupã seria de postul de comisar pentru securita- este ceea ce i se cere acum – coordo- noii instituþii este unul inedit, încât o atentate din Franþa, Belgia ºi Germa- te, însãrcinat sã lupte contra teroris- narea unei structuri europene anti- decentã recalibrare n-ar presupune alt- nia, revendicate de Statul Islamic. Ceea mului, crimei cibernetice ºi organiza- teroriste, în acest rãzboi asimetric ceva decât timp ºi competenþã deplinã ce a afirmat deunãzi generalul SRI, So- te. Este un departament nou, spune cu moduri de operare ce se schimbã în materie. Fireºte, în Regatul Unit nu rin Cozma, «DAESH este „o mutaþie ge- comunicatul, aflat sub coordonarea de- mereu ºi profiluri de ucigaºi deloc lipsesc figurile consacrate în chestiu- neticã” a Al-Qaeda, care acþioneazã cu plinã lui Frans Timmermans, prim-vi- identice – premisa de la care se plea- nea anti-terorismului, dacã tot trebuia o violenþã nejustificatã», citându-l ul- cepreºedinte al Comisiei Europene, în cã fiind cã fatalismul nu este o politi- respectat un algoritm, deºi sunt date terior pe ºeful Poliþiei londoneze Ber- care Julian King, specialist în chestiuni cã. Marea Britanie dispune de „opt-out” asigurãri cã Julian King poate fi consi- nard Hogan-Howe, chiar are relevanþã. de apãrare, va fi asistat de un grup de (opþiunea de retragere), dar doreºte derat o competenþã. Reprezentantul Din pãcate, una maximã. Deficit de personal la Ambulanþã

Nu doar spitalele întâmpinã probleme din cauza numãrului insuficient de medici ºi asistenþi medicali. Lipsa de personal se resimte tot mai mult ºi în cadrul serviciilor de Ambulanþã, fiind vorba de un deficit de 40 la sutã. În plus, nici situaþia parcului auto nu aratã deloc bine. Potrivit reprezentanþilor Serviciilor de Ambulanþã din România, 80 la sutã dintre maºini, dintr-un total de peste 1.600, au o vechime de peste opt ani.

La fiecare 12 secunde, servi- rirea acestor lipsuri doar prin ciile de Ambulanþã din România muncã suplimentarã. De o bunã primesc o nouã solicitare. Sunt bucatã de timp se solicitã achizi- cinci în fiecare minut. Într-un an þionarea de ambulanþe ºi supli- întreg se adunã peste trei milioa- mentarea personalul la serviciile ne de apeluri, la care salvatorii de ambulanþã din þarã. Deocam- rãspund ºi pornesc în misiune. De datã s-au obþinut doar promisi- ani de zile, cei de la Ambulanþã se uni. În 2013, 3.000 de posturi de confruntã cu acelaºi deficit de la serviciile de ambulanþã au fost personal ºi acelaºi ritm extrem de desfiinþate. În prezent în sistemul lent de achiziþie de ambulanþe în de ambulanþã din þarã sunt apro- toatã þara. La nivel naþional este ximativ 10.350 de angajaþi ºi ar un deficit de 42%, în unele locuri mai fi nevoie, potrivit unor esti- chiar mai mare iar 80% dintre mãri, de cel puþin 3.000. În pe- maºini, dintr-un total de peste rioada 1 iulie 2015 - 30 iunie a.c. 1.600, sunt mai vechi de opt ani. serviciile de ambulanþã au inter- Ar mai fi nevoie venit în 2.752.367 de cazuri. de 3.000 de angajaþi Reprezentanþii Guvernului au „Cel mai probabil, în primul an, Aceleaºi probleme ºi în spitale mul sanitar românesc pentru a pro- promis cã, pânã la sfârºitul anu- între 200 ºi 300 de ambulanþe vor fesa în spitalele din strãinãtate. Reprezentanþii Serviciilor de lui, vor fi cumpãrate câteva sute trebui ºi pentru Ambulanþã ºi pen- România a oferit în ultimii zece Aproximativ 3% dintre doctorii Ambulanþã din România spun cã de maºini, atât pentru Ambulanþã, tru SMURD. Deci acesta este nu- ani medici ºi cadre medicale în români ºi 5-10% dintre asistente pânã în prezent s-a reuºit acope- cât ºi pentru SMURD. mãrul de început, dupã care în valoare de 600 de milioane de euro. emigreazã în fiecare an, iar cele mai fiecare an va creºte numãrul, Aºa se face cã existã zone în þarã frecvente destinaþii sunt Italia, adicã se vor da alte ambulanþe, total neacoperite din punctul de Franþa, Spania, Marea Britanie ºi pânã înlocuim parcul, pentru cã vedere medical. Iar în spaþiul rural þãrile din nordul Europei. În plus, ultima analizã fãcutã a arãtat cã sunt cele mai mari probleme în statul român a pierdut ºi foarte parcul ºi la Ambulanþã ºi la ceea ce priveºte lipsa personalu- mulþi bani. Pentru formarea unui SMURD deja a atins 7-8 ani în lui sanitar. ªcolile de medicinã din medic timp de ºase ani, statul chel- mare parte”, a spus secretarul de România scot aproximativ 3.000- tuieºte aproximativ 30.000 de lei, stat în Ministerul Afacerilor In- 3.500 de absolvenþi pe an ºi anual iar pentru specializarea acestuia, terne, Raed Arafat. pleacã din þarã aproape 3.000. încã 21.000 de lei, în total aproxi- Legat de deficitul de perso- Alarmantã este situaþia din spita- mativ 51.000 de lei în total. ªi mai nal, Arafat a spus cã sunt ºi si- le, unde existã un deficit major de îngrijorãtor este însã faptul cã s-a tuaþii în care nu se prezintã ni- medici, în cazul unor specialitãþi coborât sub pragul critic de 40.000 meni la concurs, dar cã vor fi importante precum ATI, chirurgie de medici cu liberã practicã. Prin- gãsite soluþii. Potrivit acestuia, toracicã sau cardiovascularã, ra- tre secþiile care ar mai avea nevoie o posibilã rezolvare ar putea fi dioterapie sau geriatrie. de medici se regãsesc cele de neu- implicarea rezidenþilor din me- Din 2007 pânã în prezent, pes- rochirurgie, oncologie, chirurgie dicina de familie în gãrzile de la te 18.000 de medici ºi 50.000 de vascularã sau cardiologie. Ambulanþã. asistenþi medicali au pãrãsit siste- RADU ILICEANU 4 / cuvântul libertãþii eveniment miercuri, 3 august 2016 Paginã realizatã de CARMEN ZUICAN AutorulAutorul tentativeitentativei dede violviol dede lala PredeºtiPredeºti trimistrimis înîn judecatãjudecatã ºiºi menþinutmenþinut dupãdupã gratiigratii Doljeanul de 37 de ani, din comuna Pleºoi, direct la Poliþie. Inculpatul a fost trimis în ju- arestat luna trecutã pentru comiterea infrac- decatã, dosarul înregistrându-se la Judecã- þiunilor de tentativã de viol ºi tâlhãrie, rãmâ- toria Craiova, iar luni, 1 august a.c. instanþa ne în spatele gratiilor. Bãrbatul a încercat sã l-a menþinut în arest preventiv, respingându- forþeze o tânãrã de 25 de ani sã întreþinã ra- i cererea de înlocuire a acestei mãsuri cu una porturi sexuale cu el ºi i-a sustras telefonul mai blândã. Cauza este acum analizatã în ca- mobil. Victima a reuºit sã scape ºi s-a oprit mera preliminarã la instanþã.

Reamintim cã, potrivit repre- prin acte de violenþã, a încercat ºi a potolit câinii. Însã omul a vrut zentanþilor Inspectoratului de Po- sã întreþinã raporturi sexuale cu mai mult... Fata a reuºit sã scape liþie Judeþean Dolj, duminicã, 24 aceasta ºi i-a sustras un telefon din mâinile lui ºi a urcat în maºi- iulie a.c., în jurul orei 20.45, poli- mobil. Mai exact, fata se îndrepta nã, oprindu-se la Poliþie. În urma þiºtii Secþiei 2 Poliþie Ruralã Breas- cu maºina cãtre Craiova ºi s-a activitãþilor specifice desfãºurate, ta au fost sesizaþi de o tânãrã, de oprit între Predeºti ºi Milovan, pe poliþiºtii doljeni au reuºit, în cur- 25 de ani, din judeþul Dolj cu pri- câmp, sã culeagã flori. A fost în- sul zilei de luni, 25 iulie a.c., sã vire la faptul cã în timp ce se afla colþitã de niºte câini, a strigat dupã identifice autorul faptelor, stabi- în extravilanul comunei Predeºti ajutor, astfel cã ºi-a fãcut apariþia lind cã se numeºte Constantin (Dolj) o persoanã necunoscutã, un cioban, care era cu oile în zonã Mareºi, de 37 de ani, din comuna Pleºoi, Dolj. „În urma probatoriu- pe 29 iulie a.c. s-a înregistrat la alin.4 C.p.p. menþine ca fiind le- lui administrat, anchetatorii au Judecãtoria Craiova dosarul în care gala si temeinica mãsura arestãrii luat mãsura reþinerii doljeanului procurorii Parchetului de pe lângã preventive luatã faþã de inculpa- pentru 24 de ore, ºi a fost intro- Judecãtoria Craiova l-au trimis în tul Mareºi Constantin prin înche- dus în arestul I.P.J. Dolj. A fost judecatã pe Constantin Mareºi pen- ierea nr.57 a Judecãtoriei Craiova prezentat Parchetului, cu propu- tru tentativã de viol ºi tâlhãrie. Luni, din 26.07.2016 fiind emis manda- nere de punere în miºcare a acþiu- 1 august a.c., instanþa de judecatã tul de arestare preventivã cu nu- nii penale ºi arestare preventivã, a luat în discuþie menþinerea mã- mãrul 39/26.07.2016. În baza art. iar instanþa de judecatã a admis surii preventive ºi a respins cere- 275 alin. (3) C. proc. pen., chel- propunerea ºi a dispus arestarea rea inculpatului de a fi plasat în tuielile judiciare avansate de stat pe 30 de zile a bãrbatului pentru arest la domiciliu sau sub control rãmân în sarcina acestuia. Cu drept comiterea infracþiunilor de tenta- judiciar, menþinându-l în arest pre- de contestaþie în termen de 48 de tivã de viol ºi tâlhãrie”, a preci- ventiv: „respinge ca neîntemeiata ore de la comunicare. Pronunþatã zat, la momentul respectiv, sub- cererea inculpatului Mareºi Con- astãzi 01.08.2016”, se aratã în în- comisar Alin Apostol, purtãtorul stantin de revocare si de inlocuire cheierea de ºedinþã a Judecãtoriei de cuvânt al IPJ Dolj. a masurii arestarii preventive cu Craiova. Dosarul va fi analizat de Cercetãrile s-au finalizat foarte masura arestului la domiciliu sau judecãtorul de camerã prelimina- repede, cel mai probabil autorul a controlului judiciar. În temeiul rã, urmând ca la final sã se stabi- recunoscându-ºi faptele, întrucât art.348 C.p.p. rap. la art.207 leascã data începerii procesului. Vor fi daþi în urmãrire internaþionalã! Mandate de arestare în lipsã pentru proxeneþii doljeni care exploatau tinere la „saune” în Anglia Judecãtorii Tribunalului Dolj au admis, luni, 1 august a.c., persoane suspectate de constitui- propunerea procurorilor DIICOT – Serviciul Teritorial re a unui grup infracþional organi- Craiova ºi au emis mandate de arestare preventivã în lipsã zat, trafic de persoane, trafic de pe numele celor patru doljeni acuzaþi de proxenetism care minori ºi proxenetism. În fapt, din nu au fost gãsiþi la descinderile fãcute pe 22 iulie a.c. Este cercetãrile efectuate, a reieºit cã, începând cu anul 2011, cei 8 vorba despre membrii unei grupãri infracþionale care ar fi membri ai grupãrii infracþionale obligat mai multe tinere, minore ºi majore, sã practice ar fi recrutat, prin inducere în prostituþia pe teritoriul Angliei. În urma celor opt perchezi- eroare, multe tinere, minore ºi ma- þii din Craiova ºi alte localitãþi din judeþ, douã femei au fost jore, cele mai multe din judeþul reþinute, fiind plasate ulterior în arest la domiciliu. Cei Dolj, pe care le-ar fi transportat patru bãrbaþi urmeazã sã fie daþi în urmãrire internaþionalã. ºi adãpostit pe teritoriul Angliei, obligându-le, prin acte de constrân- Reamintim cã, poliþiºtii Brigãzii torial Craiova au efectuat, vineri, gere, sã practice prostituþia. Ast- de Combatere a Criminalitãþii Or- 22 iulie a.c., 8 percheziþii domicili- fel, sub promisiuni false cã vor fi ganizate (BCCO) Craiova ºi pro- are, în Craiova, dar ºi în alte loca- angajate ºi cã vor câºtiga sume curorii DIICOT – Serviciul Teri- litãþi de pe raza judeþului Dolj, la mari de bani, cei în cauzã le-ar fi fost reþinute pe 24 de ore, iar o zi de 30 zile, începând cu data pune- determinat pe tinerele racolate sã- mai târziu au fost plasate de Tri- rii în executare. Dispune emiterea, i însoþeascã în Anglia, unde au fost bunalul Dolj în arest la domiciliu. de îndatã, a mandatului de ares- cazate în apartamente închiriate Tot atunci, procurorii au cerut tare preventivã pentru inculpaþii iar ulterior, exploatate sexual, pre- mandate în lipsã pentru patru bãr- Cioveie ªtefãnel - Cosmin, Bãl- ponderent prin obligarea acestora baþi, membrii ai grupãrii, care n- teanu Ion Gabriel, Parulea Mari- la practicarea prostituþiei la “sau- au fost gãsiþi. Luni, 1 august a.c., an si Ciuciu Octavian. În baza art. ne”, dupã cum au comunicat re- judecãtorii Tribunalului Dolj au 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuie- prezentanþii Inspectoratului Gene- admis propunerea ºi au emis man- lile judiciare avansate de stat rã- ral al Poliþiei Române (IGPR). Ba- date de arestare: „Admite propu- mân în sarcina acestuia. Cu drept nii obþinuþi de tinere din practica- nerea Parchetului de pe lângã de contestaþie în termen de 48 de rea prostituþiei ajungeau la mem- ÎCCJ – DIICOT - Serviciul Teri- ore de la comunicare. Pronunþatã brii grupului. torial Craiova. Dispune arestarea în ºedinþa din Camera de Consiliu Mai multe persoane au fost au- preventivã în lipsã a inculpaþilor de la 01.08.2016”, se aratã în în- diate la sediul DIICOT – Serviciul Cioveie ªtefãnel - Cosmin, Bãltea- cheierea de ºedinþã a instanþei. Cei Teritorial Craiova, craiovencele nu Ion Gabriel, Parulea Marian patru urmeazã sã fie daþi în urmã- Raluca Bãlteanu ºi Aneta Matei au si Ciuciu Octavian, pe o duratã rire la nivel internaþional. miercuri, 3 august 2016 actualitate cuvântul libertãþii / 5 Aºa cum am promis, repropun cititorilor acestei ru- BLOG / NOTES brici încã un scurt articol – o tabletã – recuperatã din BLOG / NOTES paginile îngãlbenite ale arhivelor revuistice. În refuzul oricãror pretenþii de naturã orgolioasã (gloria individualã GEORGE POPESCU RESTITUIRI e oricum infinit mai precarã decât cea a lumii sancþio- narã în faimoasa zisã axiomaticã latinã sic tranzit…), gestul nu-ºi asumã alt merit decât revigorarea unui oma- giu invitând la autentificarea unei anticipãri profetice pe care autorul ºi-ar fi dorit-o, dupã cei 27 de ani risipiþi CEICEI 1919 în limitele unor viscerale confuzii, irefutabil abolitã. N.B. Scrisã în tumultul febril al acelor ultime zile din (Celor cãzuþi, la Craiova. în decembrie ’89) decembrie ’89, cifra martirilor se va fi schimbat cu timpul.

Pentru cã nu v-am cunoscut toarsã pe dos, cînd degetul nostru noase ale Puterii, amintirea de voi e o conºtiinþa noastrã de mîine. Voi aþi mu- atunci, în decembrie ’89. neºtiutori acuzator a fost rãsucit ºi manipulat piaþã de schimb, vã scriu sã vã asigur rit în picioare, noi - cine ºtie - în pija- ºi voi ca ºi mine, dar mai curajoºi ºi cãtre cei fãrã de vinã, m-am lovit de cã NU, NU AÞI MURIT ZADARNIC; male, înecaþi de plîns. Pentru cã, ori- mai deciºi în aºteptarea zãpezii care voi ºi trupul meu poartã urmele vagi, mîinile celor ce-au tras se umflã de cum, numele voastre sînt vii, vom stri- sã ºteargã urmele cizmelor roºii, as- pecetea neprihãnirii pe care-o purtaþi plãgi, îi trãdeazã, încã mai sperã cã ga acum cu sfialã: SFINÞEASCÃ-SE tãzi vã strig: Vã cunosc, astãzi vã în voi precum floarea în ea fructul nimic nu se schimbã. Mulþi dorm, din- NUMELE VOSTRU ! chem : Din morþi sculaþi-vã ! Uci- de mîine, astãzi vã chem, vã implor: tre noi, cei linºaþi atunci de ruºine! Dar gaºii stau în jilþuri impunãtoare goi de Nu vã întoarceþi faþa de la noi, cei ferestrele noastre se vor sparge curînd regrete. Neruºinaþii ! netrebnici ! de furtuna trezirii... Apãrut în revista „Ramuri”, numãrul du- Pentru cã atunci, în Polemkiada în- Pentru cã azi, pe coridoarele ruºi- Voi aþi fost, atunci, ºi rãmîneþi acum, blu decembrie 1989-ianuarie 1990, p. 3. Canalul Dunãre-Jiu-Olt-Argeº ar înflori agricultura Doljului

Liberalii spun cã au gãsit soluþia salva- Olt-Argeº care sã irige gravitaþional toate toare pentru agricultura doljeanã. Fostul terenurile agricole începând din Mehedinþi prefect de Dolj Nicolae Giugea, care este ºi pânã în Argeº. Realizarea acestui canal acum consilier judeþean, propune reactuali- de irigaþii implicã foarte mulþi bani ºi timp, zarea unui proiect al perioadei comuniste de dar beneficiile vor fi asigurate pentru urmã- configurare a unui nou canal Dunãre-Jiu- torii 100 de ani. trem de interesantã, chiar se gân- diserã niºte lacuri de acumulare uriaºe, localizate în munþi, ca din acea apã acumulatã sã se facã irigarea gravitaþionalã a întregii Românii, nu a unei singure re- giuni”, a mai declarat preºedinte- le PNL Dolj. Fostul prefect de Dolj Nicolae scos de la naftalinã un proiect Giugea spune cã sistemul de iri- conceput de comuniºti, în urmã O investiþie gaþii Sadova-Corabia, în cazul în cu mulþi ani. pentru 100 de ani care ar fi repus în funcþiune, nu „Trebuie sã facem o alianþã la ar mai fi o soluþie pentru agri- nivelul Olteniei pentru a susþine un Fostul prefect de Dolj este de cultura din sudul judeþului. Cos- proiect naþional de foarte mare pãrere cã proiectul noului canal turilor foarte mari pentru pune- anvergurã, un proiect excepþional: trebuie luat în consideraþie ca o rea în funcþiune a pompelor care canalul Dunãre-Jiu-Olt-Argeº. Nu investiþie pentru 100 de ani. „O trag apa din Dunãre ºi care se ali- este o noutate, acest proiect a fost investiþie de acest gen nu o faci menteazã cu energie electricã ar studiat întâi acum 35 de ani ºi este pentru 10 ani, pentru cã în 10 ani face ca sistemul de irigaþii sã nu o investiþie care ar asigura iriga- poate doar o finalizezi, ci o faci mai fie îmbrãþiºat acum de agri- rea gravitaþionalã aproape a tot pentru cel puþin 100 de ani. ªi unul cultori. ceea ce înseamnã Oltenia agrico- dintre marile proiecte naþionale „Sistemul de irigaþii Sadova - lã, pornind de la Oltenia de sub care ar trebui acceptat este acest Corabia, un concept extraordinar munte ºi pânã la malurile Dunã- canal. Mi se pare aberant dacã tot de benefic pentru zona de sud a rii”, spune Nicolae Giugea. existã Dunãrea, care curge la vale judeþului nostru, este totuºi un Consumurile energetice ar fi ºi se varsã în Marea Neagrã, exis- proiect cu niºte costuri energeti- minime, iar randamentele maxime tã Jiul care curge ºi el pe partea ce fantastice. O singurã pompã pentru cã ar asigura exploatarea cealaltã ºi se varsã în Dunãre, Ar- noi, dar avem mult mai multã de- ai apã faci agriculturã, unde nu de punere sub presiune de ali- agricolã a terenurile cuprinse într- geºul la fel... Oltul mai este valo- cât mulþi din lumea asta”. ai nu putem vorbi de agriculturã rificat prin acel sistem de hidro- mentare din Dunãre are un con- o arie vastã, din Mehedinþi ºi pânã Pe de o parte, trebuie gândit decât dacã facem mãtãnii ºi ne centrale, în rest toatã apa asta sum de un megawatt. Dacã ar fi în Argeº. cum sã fie valorificat tot volu- ajutã Cel de Sus. Cu acest canal, sã porneºti ºase pompe, asta în- „Proiectul a fost analizat la vre- curge pe lângã noi, iar noi ne plân- mul de apã, iar pe de altã parte gem cã este secetã, cã agricultu- nu s-ar mai pune aceastã proble- seamnã ºase megawaþi pe orã, mea respectivã, sunt multe tune- trebuie avut în vedere ca inter- mã. În plus, pentru cã tot ne deci niºte costuri foarte mari. Sã luri ce trebuie fãcute pentru ca ra este la pãmânt. ªi avem apã, venþiile antropice sã nu fie foar- nu atât de multã cât ne-am dori plângem acum cã sunt tempera- aduci pe treapta a patra apa pânã apa sã circule. Era o gândire ex- te puternice astfel încât sã se de- turi mari în timpul verii, factorul la Mârºani sau la Tâmbureºti sunt natureze tot ceea ce a fãcut na- acesta de disconfort poate fi niºte cheltuieli imense, þinând tura, atrag atenþia liberalii. foarte bine minimalizat prin aceste cont cã ºi fertilitatea este foarte Canalul de irigaþii intervenþii pe care omul le poate scãzutã, este nisip. Dar una este când vine apa singurã, de la deal ar avea avantaje face”, susþine Giugea. la vale, ºi una când noi o adu- multiple Tot pentru a ajuta ºi mai mult agricultura Doljului, acesta a cem de la vale la deal”, explicã Avantajele vor fi multiple ºi se Giugea. punctat faptul cã ar trebui sã se vor vedea în timp. Pe lângã efec- vinã ºi cu o lege a relansãrii in- tele benefice pentru agriculturã, Liberalii au scos de dustriei alimentare. Mai exact, sã la naftalinã un pro- se apreciazã cã vor fi create lo- curi de muncã în mediul rural ºi se creeze cadrul legislativ pentru iect al comuniºtilor cã se va proteja ºi mediul încon- înfiinþarea unui lanþ de fabrici, în Un canal nou, care sã colecte- jurãtor. mediul rural, care sã prelucreze ze apa râurilor ce traverseazã Ol- „Principalul nostru constituent produselor agricole, legume ºi tenia, ar fi o soluþie mult mai în compoziþia care se cheamã fructe, dar ºi lapte ºi carne. bunã, susþin liberalii, care au ºi agriculturã este apa. Acolo unde LAURA MOÞÎRLICHE 6 / cuvântul libertãþii actualitate miercuri, 3 august 2016 DocumentDocumentDocumentDocumentDocument alalalalal GrupuluiGrupuluiGrupuluiGrupuluiGrupului PPPPPPPPPPEEEEE În aceastã lume aflatã în schimbare, Euro- Dorim ca Europa sã îºi redobândeascã pa este în continuare cel mai bun loc din punc- poziþia de lider în domeniile cercetãrii, ino- tul de vedere al condiþiilor de viaþã. În con- vãrii ºi educaþiei. Statele membre sunt res- textul unei lumi globalizate ºi al unei tendinþe ponsabile pentru o serie de domenii impor- demografice îngrijorãtoare, dorim sã ne apã- tante, precum reformele structurale, pie- rãm economia socialã de piaþã. Pentru a pu- þele flexibile ale muncii ºi competitivitatea, tea duce la îndeplinire acest obiectiv, trebuie care se pot realiza cel mai bine cu ajutorul sã ne îmbunãtãþim competitivitatea ºi sã ex- unui dialog funcþional ºi real cu partenerii plorãm potenþialul de creºtere al Europei. sociali. În lipsa justiþiei sociale, nu se poa- Dorim sã menþinem o industrie competitivã te asigura stabilitatea pe termen lung. O care sã producã în Europa, nu sã exportãm economie socialã de piaþã funcþionalã con- locurile de muncã ºi poluarea (din ce în ce mai stituie baza oricãrui proces de creare de mare) cãtre alte regiuni ale lumii. noi locuri de muncã.

rii accesului IMM-urilor la pieþele de capi- regulate ºi acordând o atenþie deosebitã re- Asigurarea unei baze tal. Uniunea pieþelor de capital ar trebui sã giunilor în care IMM-urile nu beneficiazã pentru creºtere: sprijine dorinþa IMM-urilor de a investi în decât de un acces limitat la capital. O reglementare pentru creºtere: economia realã, în concordanþã cu Strate- stabilitatea gia Europa 2020. De asemenea, trebuie dezvoltate soluþii inteligentã pentru alternative la finanþarea de cãtre sectorul BEI are un rol esenþial în facilitarea acce- bancar, deoarece este nevoie de instrumen- o piaþã unicã În lipsa stabilitãþii, nu se poate asigura o sului la capital al întreprinderilor mai mici. te financiare moderne, precum capitalul de creºtere durabilã. Pe de altã parte, în lipsa Majorarea capitalului BEI din 2013 trebuie risc, finanþarea participativã ºi obligaþiunile europeanã dinamicã creºterii, nu se poate asigura o stabilitate sã fie valorificatã pe deplin. Este nevoie sã pentru finanþarea proiectelor. Cooperativele durabilã. Problemele fiscale dintr-un stat se mobilizeze o primã de emisiune în valoa- financiare pentru finanþarea IMM-urilor (co- Europa ar trebui sã aibã un cuvânt mai membru nu au impact numai asupra cetãþe- re de 20 de miliarde de euro pentru instru- operativele de credit) ar trebui considerate, greu de spus în domenii de importanþã ma- nilor statului respectiv, ci ºi asupra econo- mentele BEI. În cazul unei lacune generate de asemenea, instrumente alternative de fi- jorã ºi sã aibã mai puþine competenþe în ceea miei ºi locurilor de muncã de la nivelul în- de contribuþia insuficientã a bãncilor obiº- nanþare. Trebuie sã se îmbunãtãþeascã ac- ce priveºte chestiuni de o importanþã redu- tregii UE. Statele membre împreunã cu Uni- nuite, BEI poate interveni, preluând riscul. cesul IMM-urilor la finanþarea ºi la proce- sã. În aceastã perioadã în care ne confrun- unea au depus eforturi intense în ultimii ani BEI ar trebui sã acorde garanþii ºi bãncilor durile de achiziþii publice disponibile la nivel tãm cu o ratã sporitã a ºomajului ºi cu o naþional ºi la nivelul UE. pentru a recâºtiga încrederea în stabilitatea locale, care au un rol esenþial în finanþarea creºtere economicã lentã, trebuie, în primul fiscalã ºi pieþele financiare din cadrul UE. rând, sã evitãm reglementarea excesivã ºi economiei reale, îndeosebi în regiuni afec- Dat fiind cã împrumuturile pentru IMM- tate de criza economicã. De asemenea, BEI sã revizuim normele existente, adicã sã de- Am trecut cu bine peste ce a fost mai uri rãmân un instrument important, condi- ar trebui sã extindã Iniþiativa pentru finanþa- reglementãm ºi sã reglementãm din nou ca- greu, iar Europa revine încet, dar sigur, la o þiile-cadru ar trebui sã faciliteze aceste îm- rea comerþului la nivelul UE. drul legislativ în vederea favorizãrii locuri- creºtere durabilã. Cu toate acestea, încã mai prumuturi, nu sã le împiedice. Accesul IMM- lor de muncã ºi a investiþiilor. existã riscuri, iar credibilitatea redobânditã nu trebuie periclitatã. Normele prevãzute de Solicitãm realizarea unor evaluãri de im- Pactul de stabilitate ºi de creºtere, cadrul pact obligatorii pentru mãsurarea sarcinilor de supraveghere macroeconomicã, pache- administrative ºi a costurilor aferente noi- tul privind supravegherea ºi monitorizarea lor propuneri, precum ºi introducerea unui bugetare ºi pachetul privind guvernanþa eco- test obligatoriu privind IMM-urile. Grupul nomicã trebuie sã fie puse în aplicare pe PPE propune, de asemenea, realizarea unor deplin ºi respectate. Nu trebuie sã se per- evaluãri independente pentru determinarea mitã introducerea unor modificãri ºi a unor consecinþelor legislaþiei UE asupra respec- derogãri motivate politic. tãrii principiilor subsidiaritãþii ºi proporþio- nalitãþii. Europa are nevoie de propuneri sis- Asumarea în prezent a responsabilitãþii tematice pentru limitarea birocraþiei. Efor- pentru respectarea unor bugete sustenabi- turile organismelor precum cele deja exis- le ºi efectuarea de investiþii inteligente va tente în Suedia, Republica Cehã, Germania permite evitarea unei îndatorãri excesive a ºi Regatul Unit constituie un bun exemplu generaþiilor viitoare. Statele membre tre- pentru Uniunea Europeanã. buie sã respecte recomandãrile precise, specifice fiecãrei þãri, formulate în cadrul În urma solicitãrii adresate de grupul nos- semestrului european ºi sã acorde o mai tru, noua Comisie Europeanã are un vice- mare atenþie reformelor structurale ºi com- preºedinte însãrcinat cu îmbunãtãþirea re- petitivitãþii în domeniul coordonãrii econo- glementãrii ºi suntem încrezãtori cã aceas- mice ºi fiscale. Un obiectiv prioritar va fi tã nouã structurã îºi poate duce la îndepli- punerea în aplicare a cadrului convenit în nire obiectivele. Noua Comisie Europeanã ceea ce priveºte uniunea bancarã ºi asigu- este invitatã sã garanteze o reducere cu rarea respectãrii acestuia, pentru a face 25 % a costurilor legate de sarcinile biro- posibilã instituirea de urgenþã a unui sis- cratice, fãrã a aduce atingere înaltelor noas- tem credibil ºi robust. tre standarde sociale, ecologice ºi în do- meniul protecþiei consumatorilor. Normele existente ar trebui examinate în mod siste- Accesul IMM-urilor matic în vederea analizãrii valorii adãugate ºi a pertinenþei lor, respectând pe deplin la capital clauzele de încetare a efectelor sau de revi- zuire. Ar trebui sã încurajãm un mediu nor- mativ care sã le permitã întreprinderilor noi Creºterea întreprinderilor din UE este Statele membre ar trebui sã utilizeze o urilor la capital trebuie sã fie una dintre priori- sã îºi demareze activitatea cu o sarcinã de strâns legatã de stabilitatea pieþelor financiare, parte a creditelor din fondurile structurale tãþile pachetului de investiþii al Comisiei, pe reglementare ºi administrativã redusã. în sensul în care problemele de finanþare cu care le revin pentru a partaja riscurile de care grupul nostru îl va susþine pe deplin. care se confruntã IMM-urile ºi întreprinde- creditare ale BEI ºi pentru a oferi garanþii de Având în vedere sprijinul larg ºi aºteptãrile În acelaºi timp, trebuie sã definim nor- rile nou-înfiinþate nu vor putea fi soluþionate creditare pentru acþiuni în domeniul cunoaº- guvernelor naþionale, contribuþiile din par- me eficiente care sã permitã stabilirea unei decât dupã ajustarea bilanþurilor bãncilor ºi terii ºi al competenþelor, precum ºi acces la tea acestora ar demonstra într-adevãr cre- pieþe comune care sã genereze creºtere eco- punerea în aplicare în mod corespunzãtor a finanþare pentru IMM-uri. Trebuie sã con- dibilitatea acestui efort comun. nomicã ºi locuri de muncã. Finalizarea le- uniunii bancare. În urma rezultatelor testu- solidãm în continuare iniþiativele Grupului gislaþiei în domeniul siguranþei produselor BEI pentru mecanismele de finanþare inova- lui de rezistenþã gestionat de BCE, este ab- Pe scurt, UE trebuie sã mobilizeze ºi sã în- de consum ºi al supravegherii pieþei con- toare a IMM-urilor, sã încurajãm bãncile sã solut necesar ca bãncile care au nevoie de curajeze toate sursele de investiþii, atât publice, stituie un pas în acest sens. Sectorul servi- mai mult capital sã respecte planul stabilit în furnizeze resurse financiare prin împrumu- ciilor se numãrã, într-adevãr, printre sec- turi ºi garanþii ºi sã asigurãm furnizarea unui cât ºi private, pentru a garanta accesul IMM- mod specific pentru ele. Grupul nostru a urilor la capital. Parteneriatele public-privat ar toarele care aduc cea mai importantã con- depus eforturi constante în vederea facilitã- capital de risc pe termen lung fãrã a aduce tribuþie la PIB-ul UE ºi este cel mai mare prejudicii sectorului serviciilor de creditare trebui încurajate într-o mai mare mãsurã. miercuri, 3 august 2016 actualitate cuvântul libertãþii / 7 privindprivindprivindprivindprivind creºtereacreºtereacreºtereacreºtereacreºterea economicãeconomicãeconomicãeconomicãeconomicã Aºa cum prevede Tratatul de la Lisabona, de locuri de muncã, îndeosebi pentru tinerii eu- Uniunea va depune eforturi pentru a realiza „o ropeni, în rândul cãrora, în prezent, se înregis- economie socialã de piaþã cu grad ridicat de com- treazã cele mai ridicate rate ale ºomajului: petitivitate, care tinde spre ocuparea deplinã a forþei de muncã ºi spre progres social.” Europa 1. Asigurarea unei baze pentru creºtere: are un rol esenþial în acest sens, multe aspecte stabilitatea ale contribuþiei sale fiind prezentate în cadrul 2. Accesul IMM-urilor la capital studiului privind costurile non-Europei (Cost of 3. Reglementarea inteligentã pentru o pia- non-Europe study). În decursul noului sãu man- þã unicã europeanã dinamicã dat de cinci ani ºi pe baza prioritãþilor adoptate 4. Adoptarea mãsurilor necesare pentru a la Albufeira, Grupul PPE îºi va orienta activita- asigura cã investiþiile ajung la destinatar tea în jurul urmãtoarelor cinci teme, pentru a 5. Consolidarea industriei în cadrul unei stimula creºterea durabilã ºi a sprijini crearea Europe interconectate

angajator din Europa. Pânã la începutul la finalul acestui an. Comisia a fost invitatã Aceste mijloace financiare trebuie sã fie ori- anului 2015, noua Comisie Europeanã ar sã propunã, anul urmãtor, acte legislative entate cãtre consolidarea creºterii, abordând Consolidarea trebui sã identifice etapele necesare pentru pentru protejarea drepturilor de proprietate în acelaºi timp în mod corespunzãtor reco- industriei în cadrul eliminarea obstacolelor rãmase în calea re- intelectualã, precum ºi sã formuleze propu- mandãrile specifice fiecãrei þãri. Cu toate alizãrii unei adevãrate pieþe unice a ener- neri privind aplicarea acestora. În contextul acestea, nu vom putea promova creºterea unei Europe giei. Trebuie exploatat potenþialul de creº- economiei mondiale, astfel de norme sunt ºi crearea de locuri de muncã ºi nu vom tere economicã ºi de creare de locuri de cruciale pentru exploatarea întregului poten- putea sprijini persoanele aflate în dificultate interconectate muncã al economiei circulare. þial al pieþei digitale. Avem nevoie de o stra- decât dacã finanþarea ajunge la timp la des- tegie europeanã solidã pentru a garanta se- tinatar ºi dacã îºi atinge într-adevãr scopul. Cu toate acestea, în mod evident, cele mai curitatea internetului ºi a combate tentative- Având în vedere faptul cã „economia rea- inteligente norme nu vor fi utile decât dacã le de încãlcare a dreptului la viaþã privatã. Programele precum Orizont ºi COSME au lã” constituie baza economiilor europene, sco- vor fi pe deplin aplicate ºi respectate. Existã Trebuie realizatã o analizã pentru dezvolta- un rol esenþial în cadrul strategiei noastre pul nostru este de a consolida competitivitatea în continuare obstacole în calea creºterii rea cadrului legislativ necesar pentru soluþi- privind creºterea. industrialã ºi de a menþine producþia în Euro- economice ºi a creãrii de locuri de muncã, onarea chestiunilor precum internetul obiec- pa. Europa trebuie sã îºi atingã obiectivul de iar în anumite state membre apar noi barie- telor, respectând totodatã viaþa privatã în Datoritã concentrãrii la începutul perioa- creºtere a cotei industriei la 20 % din PIB-ul re, inclusiv prin suprareglementare („gold- mediul electronic. dei a fondurilor pentru programele-cheie ale UE. Trebuie sã mobilizãm toate mijloacele ºi plating”). Programul Natura, care ameninþã UE care contribuie la creºterea economicã resursele de care dispunem, îndeosebi în do- sã împiedice proiecte esenþiale de investiþii, Nu în ultimul rând, potenþialul pieþei noas- ºi la crearea de locuri de muncã, au fost meniul ºtiinþelor, sprijinind o politicã solidã în ilustreazã problemele care rezultã în urma tre unice poate fi exploatat pe deplin, iar posibile mai multe investiþii. sectorul cercetãrii ºi elaborând programe de aplicãrii reglementãrilor. Comisia Europea- formare ºi de educaþie de înaltã calitate, pen- nã trebuie sã abordeze aceste probleme cu tru a menþine avantajele competitive ale între- prioritate: numai dupã aceea vom putea ex- prinderilor industriale inovatoare din statele ploata potenþialul deplin de creºtere econo- membre – în special în sectoarele strategice micã ºi de creare de locuri de muncã al precum sectorul aeronauticii, cel al automobi- motorului Natura ºi numai dupã aceea vor lelor, sectorul farmaceutic sau sectorul chi- exista condiþii de concurenþã echitabile pen- mic. Industria ºi serviciile merg mânã în mânã tru întreprinderile noastre. într-o economie modernã ºi inovatoare.

În ceea ce priveºte noile proiecte din ca- Grupul nostru va depune toate eforturile drul prezentului mandat, în special piaþa uni- posibile pentru a evita ca industria europeanã cã digitalã oferã potenþial de creºtere ºi de sã fie dezavantajatã în raport cu concurenþii creare de locuri de muncã. Potrivit experþi- sãi la nivel mondial: nu vrem ca, în mediul lor, câºtigurile aferente creºterii eficienþei se concurenþial mondial, industria noastrã sã fie pot ridica pânã la 260 de miliarde de euro pe afectatã de noi sarcini. Trebuie sã stabilim un an. Fragmentarea pieþei din Uniunea Euro- echilibru just între reglementãrile de mediu, care peanã, precum ºi nivelul redus de încredere sunt indispensabile, ºi consecinþele din punc- a consumatorilor în comerþul electronic con- tul de vedere al costurilor ºi al competitivitãþii stituie obstacole majore în calea dezvoltãrii asupra industriilor noastre europene. Datoritã rapide a pieþei unice digitale. dezvoltãrii rapide de noi tehnologii, în prezent, acest echilibru este mai uºor de realizat decât ºomajul poate fi cu adevãrat redus, numai Prin urmare, trebuie sã asigurãm aplica- Grupul PPE nu va tolera nicio reducere, oricând. De asemenea, dezvoltarea tehnolo- prin sporirea mobilitãþii pe piaþa europeanã a giilor ecologice ar trebui sã devinã o ramurã rea ºi respectarea Directivei privind dreptu- forþei de muncã. nicio întârziere ºi nicio gestionare defectuoa- rile consumatorilor, a Directivei privind so- sã a programelor de creºtere sau a prioritãþi- foarte importantã a industriei europene. luþionarea alternativã a litigiilor ºi a Regula- lor politice, precum FSE, care ar putea ame- mentului privind soluþionarea online a litigii- Adoptarea mãsurilor ninþa aspiraþiile vitale cu privire la care Parla- Pe lângã preþuri la energie accesibile ºi lor. Este esenþial sã existe condiþii de con- Adoptarea mãsurilor mentul ºi Consiliul au ajuns la un acord. Gru- competitive la nivel internaþional atât pentru curenþã echitabile pentru întreprinderile care necesare pentru a pul PPE este hotãrât sã identifice o soluþie la consumatori, cât ºi pentru întreprinderi, îºi desfãºoarã activitatea în acest sector ºi lipsa recurentã de credite de platã de la nive- Europa trebuie sã beneficieze de o piaþã in- trebuie sã se acorde o atenþie deosebitã pu- asigura cã investiþiile lul bugetului UE, pentru a asigura faptul cã ternã bine conectatã ºi funcþionalã în dome- nerii în aplicare a normelor privind concu- UE îºi poate respecta pe deplin obligaþiile ju- niile energiei, transporturilor ºi telecomuni- renþa. Realizarea rapidã a pachetului privind ajung la destinatar ridice care îi revin. Grupul nostru considerã caþiilor. Pachetul de investiþii al Comisiei tre- piaþa unicã a telecomunicaþiilor va elimina cinice ºi intolerabile situaþia actualã ºi atitudi- buie sã ofere un nou impuls în acest scop. roaming-ul, va facilita armonizarea într-o mai nea anumitor guverne naþionale. În ceea ce mare mãsurã a alocãrilor de spectru ºi va Bugetul Europei alocat politicilor struc- priveºte iniþiativa europeanã privind tinerii, Alãturi de Mecanismul pentru interconec- instaura un cadru juridic pentru principiul turale pânã în 2020 se ridicã la peste 350 de suntem preocupaþi de faptul cã numai câteva tarea Europei, acesta ar putea contribui la atra- neutralitãþii reþelei. Revizuirea anumitor pãrþi miliarde de euro ºi reprezintã un instrument dintre statele membre au început sã utilizeze gerea de investiþii publice ºi private pentru imple- ale Reglementului privind telecomunicaþiile, esenþial pentru investiþii, competitivitate ºi fondurile alocate în acest scop ºi solicitãm mentarea rapidã a proiectelor de infrastructurã prevãzutã pentru 2016, ne va permite sã solidaritate, precum ºi pentru realizarea ob- adoptarea tuturor mãsurilor necesare pentru urgente, îndeosebi reþeaua transeuropeanã în examinãm mãsura în care normele sprijinã iectivelor Strategiei Europa 2020. Scopul facilitarea procedurii de depunere a cererii. domeniul transporturilor ºi 248 de „proiecte de investiþiile în acest domeniu ºi consolideazã nostru este sã consolidãm masa criticã de Aceastã iniþiativã împreunã cu Garanþia eu- interes comun” în domeniul energetic. piaþa europeanã. Îmbunãtãþirea competen- investiþii ºi sã asigurãm un impact maxim al ropeanã pentru tineret se pot dovedi extrem þelor digitale ale cetãþenilor noºtri ar trebui fondurilor structurale ºi de investiþii euro- de utile pentru a ajuta tinerii sã scape de pre- Sectorul transporturilor reprezintã elemen- sã constituie o prioritate absolutã. Trebuie pene (ESI). Acordurile de parteneriat ar tre- caritatea locurilor de muncã. Atât revizuirea tul central al motorului creºterii economice sã ne adaptãm sistemele educaþionale la noi- bui sã garanteze convergenþa bugetelor na- intermediarã a cadrului financiar multianual, europene. Proiectele legislative privind trans- le provocãri digitale. þionale cu fondurile ESI. Ar trebui sã se ela- prevãzutã în 2016, cât ºi bugetele anuale ar portul feroviar ºi aerian european trebuie sã boreze cât mai rapid strategii naþionale, care trebui sã permitã orientarea în continuare cãtre aducã progrese reale ºi sã fie adoptate rapid. Datã fiind importanþa esenþialã a protec- sã fie evaluate pentru a se asigura cã includ inovare, investiþii, locuri de muncã ºi creºte- Realizarea pieþei feroviare europene ºi a SE- þiei datelor pentru încrederea în piaþa digita- cheltuieli eficiente din fondurile ESI ºi cã re, precum ºi explorarea unei utilizãri sporite SAR reprezintã un test menit sã determine dacã lã, Consiliul trebuie sã finalizeze prima lec- sunt orientate în mod clar cãtre creºtere a instrumentelor de investiþii pentru consoli- Europa este capabilã sã depãºeascã cu succes turã a normelor privind protecþia datelor pânã economicã ºi crearea de locuri de muncã. darea efectului de levier al bugetului UE. provocãrile din domeniul infrastructurii. 8 / cuvântul libertãþii actualitate miercuri, 3 august 2016 ImprimeriaImprimeriaImprimeriaImprimeriaImprimeria „Oltenia”,„Oltenia”,„Oltenia„Oltenia”,„Oltenia„Oltenia”,„Oltenia”,”,”,

rasãrasãrasãrasãrasã dedededede pepepepepe faþafaþafaþafaþafaþa pãmântuluipãmântuluipãmântuluipãmântuluipãmântului

Dupã atâtea unitãþi productive ale Doljului, o alta a intrat Puiu Haºoti. Oare de ce oamenii Numai cã, din 2013 CNI Coresi a în destinul nemilos al regulilor de piaþã, ca sã folosim un cãuta sprijinul unui deputat din intrat în insolvenþã, dosar nr. Cluj? Cei din Dolj probabil cã avea 29785/3/2013, încheierea de ºedin- eufemism ce a caracterizat managementul unora. Situatã în alte greutãþi pe cap! þã din data de 16.10.1013 pronun- apropierea fabrici de confecþii din 1 Mai, din Imprimeria þatã de Tribunalul Bucureºti, Sec- „Oltenia” nu a mai rãmas în aceste zile nici mãcar o cãrãmi- Peºtele de la cap... þia a VII-a Civilã. dã. Cu tiraje altãdatã impresionante, chiar în anul 1993 de Rãzboiul dus, atunci, de angajaþi cu directorul general interimar Ilie Pleacã tipografia, 30.000 de exemplare, când s-a retipãrit „Sã râdem cu Nea Bogdan Marius a fost inutil. Venit vine supermarketul Mãrin”, apetitul pentru carte a cunoscut o curbã descenden- din interiorul primãriei Bucureºti, CNI Coresi a înstrãinat Impri- tã ce pare sã nu se mai opreascã prea curând. unde s-a ocupat exclusiv de retro- meria „Oltenia” din Craiova cãtre cedãri conform Legii nr. 10/2001, o societate comercialã cu profil conducãtorul a fãcut ce-a putut ca imobiliar, taman din Galaþi. Aceas- Cartierul 1 Mai din Craiova, 4 ani, de când a început sã pri- acea datã, mai exact octombrie sã nu renunþe la ideea vânzãrii se- ta din urmã a plãtit circa 1,7 mili- acum în plin proces de reabilitare, meascã lovitura finalã, imprimeria 2012, colectivul salariaþilor a în- diului, dupã cum preciza, tot în oane de euro, dar a revândut-o ra- a fost în urmã cu mulþi ani o zonã avea un numãr de 41 de salariaþi în cercat sã caute înþelegere la direc- 2012, sindicatul. O strategie viabi- pid cãtre cel mai agresiv retailer locuitã de persoane cu venituri re- activitatea de bazã, cu vârsta me- torul general interimar al compa- lã de a pune din nou pe picioare de pe piaþa României – Kaufland. zonabile. Mulþi dintre ei lucrau fie die de 50 de ani. Era evident cã o niei mamã Coresi, la Bucureºti. unitatea era singura variantã, pe Pânã sã vedem un al treilea maga- la unitãþile militare situate pe str. reconversie profesionalã ulterioa- Douã deplasãri ºi tot atâtea expli- care orice manager dotat doar cu zin Kaufland în Craiova, lucrãrile Caracal, fie la cea mai mare fabricã rã ar fi fost de-a dreptul imposibi- caþii sfidãtoare. „Ni s-a spus cã bunã-intenþie ar fi trebuit sã o ad- nu au început fiind nevoie de re- de confecþii din municipiu, fie la lã, cu atât mai mult cu cât Doljul vom fi relocaþi într-un alt spaþiu opte. Din pãcate, la 1 octombrie zolvarea situaþiei generate de de- Imprimeria „Oltenia”. O viaþã cu este de multã vreme în top, cu cel ce urmeazã a fi construit, pe un 2012, din cele 4 puncte incluse pe vierea canalului colector, care, supleþe ºi fãrã prea mari griji pentru mai mare numãr de ºomeri. Gând teren ce urmeazã a fi cumpãrat, ordinea de zi a sedinþei Consiliului încã, trece pe aceastã locaþie. ziua de mâine. Anii au lãsat în urma rãu i s-a pus prin intenþia de vân- într-o zonã ce urmeazã a fi gãsitã, de Administraþie ºi care vizau re- Reuºim sã facem, iatã, din nou lor rezultatele strãdaniilor unor inºi zare a imobilului cu terenul aferent. într-un timp ce urmeazã a fi stabi- dresarea, 3 au fost respinse de loc unui alt supermarket, ce va oferi deprinºi cu fapte nu tocmai curate. O gurã de oxigen a venit în anul lit, la niºte costuri ce urmeazã a fi membrii C.A. ca fiind neprofesio- câteva locuri de muncã plãtite ac- Aºa se face cã, pe amplasamentul 2011, când în acelaºi sediu al Im- calculate, dupã vânzarea sediului nale. Mai mult, Consiliul de Admi- ceptabil pentru cei ce nu mai ºtiu la fostei imprimerii, acum, sunt doar primeriei „Oltenia” a luat fiinþã un actual. Se vede clar, cã aceastã po- nistraþie a propus reducerea chel- ce uºi sã batã în obþinerea un job buruieni. Deocamdatã. târg comercial. Chiriile obþinute veste de relocare nu este altceva tuielilor prin disponibilizarea a 33 modest, însã viitoare motostivuitoa- O istorie de aproape 180 de ani, ulterior ºi profitul rezultat din acti- decât modalitatea cea mai comodã de angajaþi. Cea mai la îndemânã re umane în „devenire”. Vor muri în vitatea de bazã au permis plata da- de a închide Sucursala Imprimeria soluþie a problemelor financiare! câteva luni sau dacã nu le va fi foar- lichidatã în 4-5 ani toriilor cãtre ANAF, îmbunãtãþirea Oltenia”, se menþiona în memoriul Ce a urmat se ºtie. ªi, cum din te greu micilor magazine de cartier În urmã cu 179 de ani, la Cra- cash-flow-ului ºi chiar au fãcut ca depus de reprezentanþii sindicatu- istorie nu vrem sã învãþãm nicioda- din 1 Mai, iar noi vom începe sã lã- iova s-a înfiinþat ceea ce devenise balanþa comercialã de la 31 august lui din cadrul Imprimeriei Oltenia tã, sã mai amintim cã: la data de 8 sãm din propriile buzunare, la casele una dintre cele mai mari tipografii 2012 sã fie pe plus. Craiova în Camera Deputaþilor ºi mai 1951, s-a inaugurat „Combi- de marcat, în medie zilnic, peste 3-4 europene din perioada interbelicã: Totuºi, pe acest sediu a fost pus înregistrat la biroul parlamentar al natul Poligrafic Casa Scânteii I.V. miliarde de lei, fãcându-ne cumpã- Institutul de Editurã ºi Arte Grafi- sechestru pentru datoriile neplãtite deputatului Mircia Giurgiu sub nr. Stalin”. În anul 1999 s-a transfor- rãturile de aici. „Lidl ºi Kaufland ºi- ce „Scrisul Românesc”. Pânã mai ale întregii companii de la nivel 4393B/16.10.2012. Ulterior, aces- mat în C.N.I. Coresi. „Am trecut au extins afacerile în România cu acum ceva ani se numea Imprime- naþional. De amintit cã, Sucursala ta a formulat o interpelare adresa- prin multe transformãri, impuse de ajutorul unor bani primiþi de la Ban- ria „Oltenia” Craiova. În urmã cu Imprimeriei „Oltenia” avea doar tã ministrului Culturii ºi Patrimo- o evoluþie fireascã, dar noi, cei de ca Europeanã pentru Reconstrucþie 8% din totalul acestor datorii. La niului Naþional, de la acea vreme, la C.N.I. Coresi, am pus bazele in- ºi Dezvoltare, precum ºi de la IFC, dustriei poligrafice din România, prin divizia de investiþii a Bãncii Mondia- oamenii care vreme de 50 de ani au le. Pentru toatã Europa de Est, cele însufleþit acest loc, au muncit, au douã lanþuri comerciale germane, creat, au scris, au trãit. Suntem care au acelaºi patron, au atras sume mândri de istoria ºi de moºtenirea uriaºe de la cei doi creditori interna- noastrã, de faptul cã muncim în þionali. Cum BERD ºi IFC sunt pa- „Casa Scânteii’’, simbol al oraºu- tronate de guvernele care cotizeazã, lui, al unei epoci, dar ºi al izbândei creditele acordate companiilor pot fi ºi al transformãrii”, sublinieazã CNI considerate finanþare publicã. O for- Coresi în caseta sa de promovare. mã controversatã de finanþare pu- blicã, pentru cã existã voci care spun cã scopul acordãrii acestor finanþãri, ºi anume combaterea sãrãciei, nu este îndeplinit”, menþiona în iulie 2015, The Guardian. Potrivit date- lor obþinute de ziarul britanic, finan- þãrile pe care Lidl ºi Kaufland le-au luat de la BERD ºi IFC pe parcursul unui deceniu se ridicã la 900 de mi- lioane de dolari. Banii au fost folosiþi inclusiv în România. Tot potrivit The Guardian, în 2009, Lidl a primit de la creditorii internaþionali 66 de mili- oane de dolari pentru extinderea în România, iar Kaufland a primit 75 de milioane de dolari atât pentru ope- raþiunile româneºti, cât ºi pentru cele din Bulgaria! miercuri, 3 august 2016 cuvântul libertãþii / 9 educaþie Paginã realizatã de MAGDA BRATU TTTTTurneulurneulurneulurneulurneul „Muzica„Muzica„Muzica„Muzica„Muzica înînînînîn PalatelePalatelePalatelePalatelePalatele României”României”României”României”României” debuteazã,debuteazã,debuteazã,debuteazã,debuteazã, astãzi,astãzi,astãzi,astãzi,astãzi, lalalalala CalafatCalafatCalafatCalafatCalafat Astãzi debuteazã la Calafat cea de-a IV-a edi- þie a Turneului Naþional „Muzica în Palatele Ro- mâniei”, avându-l protagonist pe Costin Soare – unul dintre cei mai valoroºi muzicieni români, care va propune la lãutã ºi chitarã un itinerariu sonor ce va porni din perioada Renaºterii ºi va ajunge pânã în spaþiile sonore spaniol ºi sud american ale secolului XX. Recitalul sãu are loc la Muzeul de Artã – Palatul „Marincu” din Ca- lafat, începând cu ora 18.00. Iubitorii artei su- netelor se vor lãsa învãluiþi de armonii imagina- te de Valentin Bakfark, John Dowland, Joan Ambrosio Dalza, Isaac Albeniz, Jorge Morel, Ariel Ramirez, Agustin Barrios-Mangore, Hei- tor Villa-Lobos ºi Francisco Tarrega. Prima oprire din Turneul Naþional „Muzi- iar proprietar a fost ªtefan Marincu, om bo- tural „Palatele Brâncoveneºti”. Turneul va yal Scottish Academy of Music and Drama ca în Palatele României” va fi Palatul „Ma- gat ºi primar al Calafatului în perioada 1911- continua apoi, pânã pe 21 august a.c., în – Glasgow (Marea Britanie), iar în anul 2008 rincu” din Calafat, edificiu arhitectonic 1914. Palatul are peste 40 de încãperi, pe alte spaþii încãrcate de istorie ºi frumos: ºi-a finalizat studiile („teacher training pro- construit dupã planurile arhitectului francez trei niveluri, ºi o suprafaþã de 8.333 mp. Ca Cetatea Prejmer (7 august), Castelul Karo- gram”) la Universitatea de Educaþie (Depar- Paul Gottereau, renumit la începutul secolu- stil arhitectonic, aparþine neo-clasicismului lyi din Carei (9 august), Castelul Nako din tamentul de Muzicã) din Sapporo, Hokkaido lui al XX-lea în România, unde a mai proiec- francez cu accente de baroc ºi roccoco ºi Sânnicolau Mare (10 august), Cetatea Fã- (Japonia), ca bursier al guvernului japonez. tat ºi Palatul Regal din Bucureºti, Biblioteca cu influenþe ale arhitecturii româneºti de la gãraº (11 august), Palatul Brâncovenesc Este preºedintele Asociaþiei Culturale Kitha- Centralã Universitarã, Casa CEC de pe Calea începutul secolului al XX-lea. de la Mogoºoaia (14 august), Palatul Cul- ralogos, iniþiator ºi director artistic al Festi- Victoriei ºi Palatul „Jean Mihail”, actualmen- Turneul „Muzica în Palatele Româ- turii din Iaºi (18 august), Palatul Cuza din valului International „Serile de chitarã”, ajuns te Muzeul de Artã din Craiova. Constructorii niei” este organizat de Asociaþia Culturalã Iaºi – Muzeul Unirii (19 august), Palatul în 2015 la cea de-a V-a ediþie. Este profesor Palatului „Marincu” au fost italienii Pietro „Pro Valores” ºi este co-finanþat de Uniu- Sturdza de la Miclãuºeni (20 august), Pa- la Colegiul Naþional de Arte „Dinu Lipatti” ºi Adotti, Georgetti, Traunero, aflaþi sub su- nea de Creaþie Interpretativã a Muzicieni- latul Cuza de la Ruginoasa (21 august). profesor asociat la Universitatea de Muzicã pravegherea arh. Constantin Rogalski. Pia- lor din România, Consiliul Judeþean Iaºi, Costin Soare (n. 1978) s-a impus în lu- din Bucureºti. Apare frecvent în juriile con- tra de fundaþie s-a pus în toamna anului 1904, Primãriile municipiilor Iaºi, Carei ºi Fãgã- mea muzicii clasice din România în dublã cursurilor naþionale ºi internaþionale din þarã, lucrarea finalizându-se trei ani mai târziu. raº, Primãria Sânnicolau Mare, Primãria ipostazã, de interpret ºi pedagog al chitarei ºi unde contribuie la descoperirea ºi recompen- Palatul a fost inaugurat cu mare fast în 1908, Municipiului Bucureºti, prin Centrul Cul- lãutei. A absolvit cursurile de master ale Ro- sarea tinerilor muzicieni.

uneori în prim-plan ºi imaginea de altãdatã „Poveºtile noastre, povestea Craiovei”, sau mai recentã a oraºului. „Întâlnirile au loc lunar, proiectul urmând sã fie implementat pe o perioadã mai lungã ºi are drept scop cu medicul Violeta Comãnescu ca, la final, sã realizeze un puzzle, un mo- zaic din poveºtile subiective adunate, care La Casa de Culturã „Traian Demetrescu” va avea loc vineri, 5 august, de la ora sã reconstituie un portret în timp al Craio- 18.00, o nouã întâlnire din cadrul proiectului „Poveºtile noastre, povestea Craiovei”. vei, cu schimbãrile care au avut loc, dar ºi Invitat este medicul Violeta Comãnescu, care, potrivit organizatorilor evenimentu- cu nostalgia unor repere din geografia urba- lui, „va depãna poveºti despre Craiova de altãdatã, aºa cum a cunoscut-o, despre nã, cu evocarea unor personaje sau unor anii de ºcoalã, de adolescenþã ºi de maturitate, despre condiþiile în care se practica momente din istoria oraºului. Toate aceste medicina înainte de 1989 ºi cum funcþioneazã sistemul acum, despre felul în care a poveºti parþiale ce vor reda o imagine de evoluat oraºul în diferite perioade de timp”. La final, Violeta Comãnescu va dialoga ansamblu a oraºului – sau cele mai intere- cu cei interesaþi. Moderator al întâlnirii va fi Cornel Mihai Ungureanu. sante dintre ele – ar putea, eventual, sã alcã- Violeta Comãnescu (n. 13 decembrie tor, lucrãri de specialitate, are specializãri în tuiascã ºi o carte”, se menþioneazã într-un 1952) este medic primar în cadrul laborato- histopatologie, histochimie, citologie ºi imu- comunicat de presã al organizatorilor. rului de anatomie patologicã al Spitalului Cli- nohistochimie ºi o experienþã bogatã acu- Invitaþii de pânã acum în cadrul proiec- nic Judeþean de Urgenþã Craiova. A absolvit mulatã în proiecte sau programe de cerce- tului au fost Lorena Stuparu Pãvãlan – cer- Liceul „Fraþii Buzeºti” ºi Facultatea de Me- tare. cetãtor ºtiinþific, Nicolae Pîrvulescu – pro- dicinã a Universitãþii din Craiova, iar din 1996 „Poveºtile noastre, povestea Craiovei” fesor ºi scriitor, Nicolae Marinescu – profe- este doctor în ªtiinþe Medicale. Este mem- este un proiect al Casei de Culturã „Traian sor ºi editor, Mihaela Albu – prof. universi- brã a Societãþii Române de Morfologie, a Demetrescu”, în care invitatul – una dintre tar ºi scriitor, Jean Bãileºteanu – scriitor ºi Societãþii Naþionale de Biologie Molecularã personalitãþile craiovene sau unul dintre oa- editor, Rodica Mixich – medic, George Po- ºi a European Society of Pathology meni legaþi de acest oraº – îºi spune propria pescu – scriitor ºi traducãtor, Mircea Pos- (ESCOP). A publicat, ca autor sau co-au- poveste, lãsând sã se întrevadã în fundal sau pai – jurnalist ºi scriitor. „Prietenii Istoriei” îºi dau întâlnire, în august, la Muzeul Olteniei La Secþia de Istorie-Arheologie a Muzeu- identifice un sit arheologic, sã traseze o lui Olteniei (strada „Madona Dudu” nr. 14) secþiune arheologicã, sã foloseascã instru- are loc astãzi, ora 9.30, deschiderea proiec- mentele specifice unui ºantier arheologic tului cultural-educativ „Prietenii Istoriei”, în (ºpaclu, ruletã, perie, busolã), sã cureþe ºi cadrul cãruia se vor derula ateliere creative sã clasifice obiectele descoperite, sã dese- ce vor iniþia copiii, cu vârsta cuprinsã între neze ºi sã reconstituie un vas ceramic. 4-14 ani, în tainele istoriei ºi arheologiei. „Completarea unor trasee tematice expo- Primul modul se va desfãºura pânã la ziþionale cu materiale vizuale din expunere sfârºitul lunii august, în fiecare zi de mier- este de naturã a oferi o imagine de ansam- curi, între orele 9.30-11.00, ºi va avea ca blu, utilã celor mici pentru înþelegerea feno- tematicã principalã arheologia, micuþii ur- menelor istorice ºi arheologice, printr-un mând a se familiariza cu tehnicile ce aduc limbaj adaptat vârstei lor. La finalul ateliere- la viaþã obiectele ºi comorile civilizaþiilor din lor, copiii vor deveni arheologici onorifici ai trecut. Alãturi de specialiºtii Secþiei de Is- Muzeului Olteniei”, precizeazã reprezentan- torie-Arheologie, cei mici vor învãþa sã þii instituþiei într-un comunicat de presã. 10 / cuvântul libertãþii educaþie miercuri, 3 august 2016 Paginã realizatã de CRISTI PÃTRU O elevã de la Colegiul Naþional Economic „Gheorghe Chiþu”, laureatã la un concurs naþional de Geografie

ªcoala craioveanã a mai obþinut un succes. La sfârºitul tru certificarea introducerii lunii iulie, o elevã din Bãnie a arãtat cã are foarte multe „Scoarþei Olteneºti” în patrimoniul cunoºtinþe de geografie, trecând peste toþi adversarii sãi. UNESCO. A fost nevoie de zile ºi sãptãmâni în ºir pentru a pune la În perioada 18-22 iulie, la Hu- Arta strãveche, adusã în atenþie punct o asemenea lucrare. „A fost nedoara s-a desfãºurat etapa na- necesarã o documentare bibliogra- þionalã a Concursului de Comuni- Se numeºte Iulia Jianu ºi, pânã ficã de specialitate, dar nu a lipsit cãri ªtiinþifice ale Elevilor din În- în aceastã varã, a fost elevã la Co- activitatea din teren, unde au fost vãþãmântul Liceal – Geografie. legiul Naþional Economic „Gheor- prezenþi specialiºti în domeniu. S- Lucrãrile au fost prezentate în ghe Chiþu”. Se pregãtea pentru au adus în atenþie mai multe as- cadrul a trei secþiuni: Geografie Bacalaureat, dar nu s-a dat la o pecte: apariþia, evoluþia ºi dezvol- fizicã, Geografie umanã ºi Geo- parte pentru a arãta cã are cunoº- tarea aºezãrilor olteneºti din Câm- grafia mediului. Au participat 115 tinþe solide ºi de geografie. A avut- pia Bãileºtiului, prin intermediul elevi din 37 de judeþe ºi din Bucu- o mereu aproape pe prof. Rodica elementelor specifice în materie reºti. Judeþul Dolj a fost reprezen- Vladu. A participat la Geografia de tipologia satului, a gospodãrii- tat de trei eleve, din tot atâtea uni- mediului ºi lucrarea ei s-a bucurat lor, a detaliilor acestora ºi, nu în tãþi de învãþãmânt preuniversitar: de toate aprecierile. „Aºezãri, gos- ultimul rând, a artei populare tra- Colegiul Naþional Pedagogic „ªte- podãrii ºi locuinþe în Câmpia Bãi- diþionale, care se regãseºte în ob- fan Velovan”, Colegiul Naþional leºtiului” a fost titlul cu care a apã- iectele din interiorul caselor, în Economic „Gheorghe Chiþu” ºi rut în faþa comisiei de examinare. elementele de medicinã empiricã, temporanã, printr-o abordare in- mai departe tot ceea ce þine de tra- Colegiul Naþional „Elena Cuza”, O Geografie contemporanã, de gastronomie ºi, nu în ultimul terdisciplinarã, adaptatã la socie- diþii”, a menþionat prof. Maria toate din Craiova, dacã ar mai fi printr-o abordare interdisciplinarã rând, în poezie. În mai puþine cu- tatea zilelor noastre. Este nevoie Ciobanu, inspector de Geografie nevoie de prezentare. Una dintre Punctul de interes al lucrãrii a vinte, care vin ca o concluzie, se sã ºtim unde ºi cum trãim, sã ne în cadrul Inspectoratului ªcolar participante a fost laureatã. constat în demersul realizat pen- poate vorbi de o Geografie con- cunoaºtem trecutul ºi sã ducem Judeþean Dolj. „Tonomatul de vacanþã” Parteneriat pentru îi plimbã pe copii pe tãrâmurile cunoaºterii solidaritate internaþionalã Inspectoratul ªcolar Jude- Agenþia de Dezvoltare Regio- Este timpul în care toatã þean Dolj deruleazã, în cadrul nalã Sud-Vest „Oltenia”, In- lumea se odihneºte ºi viaþa Programului Erasmus+, Pro- spectoratul ªcolar Judeþean merge mai departe. Dar la iectul ACTECIM. Este vorba Dolj. În luna septembrie, la Centrul Judeþean de Resur- despre un parteneriat strategic Universitatea din Lyon, cadre se ºi Asistenþã Educaþionalã ºcolar, care vizeazã elemente didactice de la cele patru uni- Dolj (CJRAE) nu este de educaþie pentru dezvoltare tãþi ºcolare din Craiova (Liceul vacanþã. Vorbim de perioada durabilã ºi solidaritate interna- „Traian Vuia”, ªcoala Gimna- în care copiii vin la diverse þionalã, un concept aflat în pli- zialã „Mihai Viteazul”, Liceul acþiuni, îndrumaþi de pãrinþi nã evoluþie, pentru construirea Sanitar „Charles Laugier”, Li- unei cetãþenii mondiale. Scopul ceul Francez „Voltaire”), selec- ºi profesori, ºi iau pulsul este contribuþia la dezvoltarea tate în program, vor participa vieþii ºcolare, aºa cum este unei cetãþenii globale active în la un curs de formare. Anul vi- ea. „Tonomatul de vacanþã” cele trei þãri participante (Ro- itor, întâlnirea se va desfãºura este manifestarea care le dã mânia, Franþa, Italia), prin la Craiova, la care vor fi pre- resurse ºi speranþe. ºcoli, comunitãþi, asociaþii. zente cadre didactice din cele «Proiectul se va derula în pe- trei þãri partenere, la care se „Tonomatul de vacanþã”, edi- rioada 2016-2018, între urmã- adaugã 100 de elevi ce vor fi þia a II-a, ºi-a fãcut, din nou, sim- torii parteneri: Rectorat de iniþiaþi în noþiuni de dezvoltare þitã prezenþa în spaþiul educaþional dezvoltare”; „Vacanþã, distracþie, Pentru ei, sunt cele mai frumoase Lyon, Gipal – Formation, Re- durabilã ºi solidaritate interna- craiovean, ca ofertã educaþionalã dezvoltare”; „Oglinda personalã”; fragmente de viaþã ºi ºtiu sã le trã- sacoop, Espe Lyon, College þionalã», a menþionat prof. Ani de valorizare ºi valorificare a tim- „Descoperim magia din lumea po- iascã. «Magia „Tonomatului de „Jean Moulin” din Lyon, toate Drãghici, inspector pentru de- pului liber al copiilor, ºi în aceastã veºtilor”; „Educaþia pentru carie- vacanþã” îi cuprinde pe copii încã din Franþa, Regione Piemonte, rularea proiectelor europene în vacanþã de varã. CJRAE Dolj ofe- rã”; „Super- eroi de ... poveste”. din primul moment, când sunt în- Cop Torino, ambele din Italia, cadrul Inspectoratului ªcolar rã, de fapt, copiilor, ºapte progra- „Cunoaºte-te pe tine însuþi... !” tâmpinaþi cu imnul programului (in- ºi Universitatea din Craiova, Judeþean Dolj. me de dezvoltare personalã, având tonat de toþi copiii ºi asistenþii lor – ca adresabilitate toate categoriile de Copiii, însoþiþi de pãrinþi, sunt n.r.), care are rolul de a le deschi- vârstã, oferite cu sprijinul financiar prezenþi la aceste activitãþi, ºi bu- de acestora drumul cãtre mesajul al Consiliului Judeþean Dolj. În plan curia se vede pe chipul lor. Cu ino- central: ... „Cunoaºte-te pe tine sunt incluse mai multe proiecte: cenþa vârstei, nu þin cont de nimic, însuþi ºi îþi vei construi ºansa ca „Alege calea cãtre succes”; „Con- ci pur ºi simplu se joacã. κi trã- propriile vise sã devinã realitate”. silierea 3D: Distracþie, destindere, iesc vârsta ºi nu þin cont de nimic. Emoþia ºi energia melodiei „Visã- tor”, de anul trecut, s-a întruchi- pat, în acest an, în „Super-ofertã la vise”. Fie cã vorbim de jocuri de rol, de proiecþii, activitãþi de pic- turã, desen, teatru, dans, evaluãri psiho-aptitudinale, consiliere, cei aproximativ 200 de copii, care vor trece pragul „Tonomatului”, vor descoperi, în sufletele lor, bagheta magicã, una ce îi va ajuta sã des- cifreze tainele vieþii prin ÎNCRE- DERE, CURAJ, MOTIVAÞIE, CREATIVITATE, BUCURIE, sau, foarte concis, pot deschide porþile vieþii folosind cheia potrivitã: POT!», a precizat prof. dr. Mari- nela Dumitrescu, director al CJRAE Dolj. miercuri, 3 august 2016 externe cuvântul libertãþii / 11 DonaldDonald TTrumprump sugereazãsugereazã cãcã alegerilealegerile ªTIRI Guvernul turc a preluat controlul fabricilor ºi ºantierelor prezidenþialeprezidenþiale dindin StateleStatele UniteUnite navale militare Premierul turc, Binali Yildirim, a declarat cã Turcia a preluat controlul asupra fabricilor ºi a ºantierelor arar puteaputea sãsã fiefie „fraudate”„fraudate” navale care erau în subordi- nea Statului Major al arma- tei, ca parte a unui proces Candidatul republican, Donald a mai adãugat cã a auzit “din ce amplu de reorganizare a Trump, a sugerat luni cã se teme în ce mai des” faptul cã alegeri- forþelor armate în urma cã alegerile prezidenþiale “vor fi le de anul acesta ar putea sã nu tentativei de loviturã de stat fraudate”, o afirmaþie fãrã pre- fie echitabile, însã nu a oferit mai de luna trecutã. Yildirim a cedent în istoria recentã din par- multe detalii. Anterior, Trump a declarat, de asemenea, cã tea unui candidat la preºedenþia sugerat cã alegerile primare din restructurarea forþelor armate Statelor Unite. Trump nu a ofe- Partidul Democrat au fost aran- ale Turciei nu va slãbi arma- rit încã o dovadã în acest sens, jate pentru ca Hillary Clinton sã- ta, ci o va determina sã se însã ar putea avea consecinþe l învingã pe Bernie Sanders. În concentreze asupra activitãþi- grave pe termen lung pentru sprijinul afirmaþiilor sale, Trump lor esenþiale pentru securita- modul în care vor decurge ale- a fãcut referire la mesajele elec- tea naþionalã. gerile din acest an. “Trebuie sã tronice ale liderilor democraþi fiu cinstit, mã tem cã alegerile care indicau o preferinþã a aces- vor fi fraudate” a declarat can- tora pentru Clinton. Totuºi, Hil- Nadia Savcenko intrã în greva didatul republican cu ocazia unui lary Clinton a primit cu 3,7 mili- miting electoral care a avut loc oane de voturi mai mult decât foamei, cerând Ucrainei luni la Columbus, Ohio. Trump Sanders la nivel naþional. sã obþinã eliberarea prizonierilor din Rusia Japonia, îngrijoratã de acþiunile provocatoare Deputatul ucrainean Nadia Savcenko, fost pilot din partea Chinei ºi Coreei de Nord militar eliberat recent de Rusia, a intrat ieri în greva Programul de dezvoltare a arma- În ceea ce priveºte China, raportul foamei, cerând Administra- mentului balistic ºi nuclear al Coreei criticã acþiunile chineze de extindere þiei de la Kiev acþiuni pentru de Nord ºi acþiunile provocatoare al teritorialã în zone contestate, precum eliberarea altor prizonieri Chinei sunt identificate ca principalele ºi creºterea capacitãþilor militare, fapt ucraineni. În prezent, în ameninþãri la adresa securitãþii în re- ce a dus la “dereglarea echilibrul mili- Rusia se aflã alþi 25 de giunea est-asiaticã, potrivit unui raport tar în regiune”. Raportul mai averti- cetãþeni ucraineni arestaþi în anual de apãrare aprobat marþi de gu- zeazã cã Beijingul desfãºoarã unele contextul conflictului din vernul de la Tokyo. În documentul de “acþiuni periculoase, care ar putea de- estul Ucrainei. “I-am cerut 484 de pagini, citat de agenþia de ºtiri clanºa situaþii neprevãzute”. În raport acþiuni concrete preºedintelui The Associated Press, se afirmã cã se mai afirmã cã autoritãþile chineze Petro Poroºenko - trebuie sã “Activitatea militarã a Coreei de Nord ar trebui sã recunoascã o hotãrâre re- începem imediat transferul” a exacerbat tensiunile în peninsula centã a curþii de arbitraj internaþional, prizonierilor, a declarat coreeanã ºi constituie o ameninþare ce a decis invaliditatea revendicãrilor Nadia Sancenko, explicând gravã ºi iminentã, nu doar pentru Ja- maritime ale Beijingului în Marea Chi- cã liderului de la Kiev pare ponia, dar ºi la adresa securitãþii în re- nei de Sud, fapt ce ar duce la o deten- sã nu îi pese de ucrainenii giune ºi chiar în plan internaþional”. sionare a situaþiei din aceastã zonã. închiºi în Rusia. Savcenko a anunþat cã va fi în greva foamei pânã când se vor înregistra progrese în schim- Complice al autorului atacului Zeci de moschei, închise în Franþa bul de prizonieri.

de la Nisa, inculpat ºi arestat în urma seriei de atentate Aproximativ 60.000 preventiv în Franþa chiar în rândul de persoane au fugit musulmanilor. Un militant islamist acuzat de pat luni searã pentru “asociere cu Acest anunþ are din Sudanul de Sud complicitate cu autorul atentatu- infractori în scop terorist”, fiind loc dupã ce Ma- din cauza conflictelor armate lui de la Nisa, soldat cu 84 de plasat în arest preventiv. “Sus- nuel Valls, pre- morþi, a fost inculpat ºi arestat pectul avea legãturi cu Mohamed mierul Franþei, s- Aproximativ 60.000 de preventiv luni searã, anunþã au- Lahouaiej Bouhlel de cel puþin un a declarat într-un persoane au fugit din Suda- toritãþile franceze. Hamid Z., în an”, a declarat o sursã judiciarã interviu cã este în nul de Sud, unde violenþele vârstã de 36 de ani, avea legãturi francezã. Mohamed Bouhlel a favoarea unui dintre militarii fideli preºe- cu Mohamed Lahouaiej Bouhlel, fost împuºcat mortal imediat dupã control mai dur dintelui Salva Kiir ºi adepþii autorul atacului terorist comis de ce a omorât 84 de persoane ºi a asupra moschei- rivalului acestuia, Riek Ziua Naþionalã a Franþei în ora- rãnit alte peste 300 cu un camion, lor din Franþa. Machar, se intensificã de trei ºul Nisa. Islamistul a fost incul- în oraºul Nisa. Bernard Caze- luni, a anunþat Înaltul neuve a confirmat cã va fi relan- Comisariat al ONU pentru Aproximativ 20 de moschei au satã o “fundaþie a islamului în Refugiaþi. Melissa Fleming, fost închise din decembrie ºi pânã purtãtorul de cuvânt al în prezent, potrivit declaraþiilor lui Franþa”, care va avea misiunea de a garanta transparenþa totalã a fi- instituþiei, a indicat cã a Bernard Cazeneuve, ministrul de primit informaþii foarte Interne francez. Acesta a adãugat nanþãrilor moscheilor ºi care sã cuprindã respectarea principiilor îngrijorãtoare cu privire la cã urmeazã a avea loc expulzãri grupuri armate care opereazã riguroase ale laicitãþii. O primã ale predicatorilor extremiºti. Ca- pe drumuri spre Uganda zeneuve a fãcut aceste declaraþii încercare a unei astfel de funda- pentru a-i împiedica pe civili presei franceze, dupã o întreve- þii, FOIF, înfiinþatã de Dominique sã se refugieze în aceastã dere avutã la Minister cu preºe- Villepin, s-a soldat cu un eºec, þarã. “Grupuri armate dintele ºi secretarul general al având un singur donator ºi deve- devasteazã satele, îi asasinea- Consiliului francez al Cultului nind þinta diverselor scandaluri. În zã pe civili ºi îi înroleazã pe Musulman (CFCM), Anouar Kbi- Franþa se aflã aproximativ 2.500 tineri ºi pe copii în rangurile bech ºi Abdallah Zekri. În cadrul de moschei ºi sãli de rugãciune, lor”, a adãugat ea. întrunirii s-a discutat despre finan- dintre care 120 sunt considerate þarea islamismului în Franþa, ex- a rãspândi o ideologie fundamen- trem de criticat de clasa politicã, talistã salafistã. ªTIRI 12 / cuvântul libertãþiiprograme TV / utile miercuri, 3 august 2016 MIERCURI - 3 august RECOMANDÃRI TV ○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○ ○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○ TVR 1 PRO TV ANTENA 1 Mad Max: Drumul furiei 07:00 Olimpicii României 07:00 ªtirile Pro Tv 09:00 Poftiþi pe la noi! (R) Se difuzeazã la HBO, ora 20:00 07:55 Sporturi 10:30 La Mãruþã (R) 10:55 Teleshopping 08:00 Telejurnal matinal 12:00 Lecþii de viaþã 08:45 Jocurile Olimpice Rio 13:00 ªtirile Pro Tv 11:15 Mireasã pentru fiul meu 2016 14:00 Visuri împlinite 13:00 Observator Creatorul legendarei francize 09:00 Adio, tovarãºi 1996, SUA, Dramã 14:00 Mireasã pentru fiul meu „Mad Max”, George Miller 10:00 Dosar România 16:00 Ce spun românii 16:00 Observator 11:00 Necazuri de puºtoaicã 17:00 ªtirile Pro Tv 17:00 Poftiþi pe la noi! ocupã din nou scaunul regizo- 2000, Canada, SUA, Comedie, 18:00 Iarna rãzbunãrii ral ºi aduce, din mai, pe marile Dramã, Familie 2016, Turcia, Dramã 19:00 Observator 12:00 Teleshopping 19:00 ªtirile Pro Tv 20:00 Observator special ecrane „Mad Max: Drumul 12:30 Descãlecaþi în Carpaþi 20:30 Las fierbinþi 20:30 Splash! Vedete la apã Furiei”, o nouã incursiune în 13:00 Fãrã etichetã 2012, România, Comedie 00:00 Insula iubirii universul exploziv al lui Max 14:00 Telejurnal 21:30 Recompensã cu bucluc 02:45 Observator special (R) 15:00 Teleshopping 2010, SUA, Acþiune, Comedie, Rockatansky. 15:30 Convieþuiri Romantic, Dragoste 03:15 Nemuritorii Urmãrit de un trecut turbulent, 16:50 Profesioniºtii... cu Eugenia 23:45 ªtirile Pro Tv 1974, România, Aventuri Vodã 00:15 Jane ºi Maura: Detectivi în 06:00 Observator Mad Max prefera sã cãlãtores- 17:55 Superconsumatorul Boston cã de unul singur ºi sã nu iºi 18:55 Exclusiv în România 2010, SUA, Crimã, Dramã, PRIMA TV ○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○ facã prieteni. În ciuda convin- 19:45 Sport Mister 07:00 Teleshopping gerilor sale, se alãturã unui 20:00 Telejurnal Meteo 01:15 Recompensã cu bucluc 07:15 Cred în mine (R) 20:40 Fotbal (R) 08:45 Cronica netului (R) grup de supravieþuitori ai 22:40 Studio fotbal 2010, SUA, Acþiune, Comedie, deºertului... 23:20 Adio, tovarãºi Romantic, Dragoste 09:30 Teleshopping 00:20 Charlot la patinaj 03:00 Las fierbinþi (R) 10:00 Nimeni nu-i perfect Recompensa cu bucluc ○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○ 1916, SUA, Comedie, Scurt 2012, România, Comedie 2008, România, Comedie metraj 04:00 La Mãruþã (R) 10:15 ªcoala.tv Se difuzeazã la Pro Tv, ora 21:30 00:40 Charlot o noapte fãrã 05:30 Lecþii de viaþã (R) 11:00 Teleshopping somn 06:15 Ce spun românii (R) 11:30 Focus din inima României 01:00 Exclusiv în România ACASà (R) Milo Boyd, un agent de recu- 01:50 Vorbeºte corect! 12:10 Cireaºa de pe tort perare fara noroc, primeºte în 02:00 Telejurnal Meteo 07:00 In asteptarea dragostei 13:30 Teleshopping 02:30 Charlot sef de raion (R) 14:00 Focus sfârºit misiunea vieþii lui: i se 1916, SUA, Comedie, Scurt metraj 08:00 Puterea destinului (R) 14:30 Teleshopping cere nici mai mult nici mai 09:15 Trandafirul negru (R) TVR 2 10:15 Quiero amarte (R) 15:00 Mondenii puþin decât sã punã mâna pe 2006, România, Comedie 07:00 Teleshopping 11:30 Pânã la capãtul lumii (R) fosta lui nevastã, reportera 16:00 Cronica netului 08:10 Cartea cea de toate zilele 13:30 Teleshopping Nicole Hurley, care încerca sã 08:20 Poveºti de istorie 14:00 Clona 16:30 Focus 08:55 Sporturi 15:00 Soþ de închiriat 17:00 Trãsniþi din NATO (R) scape de închisoare. La înce- 09:00 Tatã de vacanþã 16:00 Spune-mi cã eºti a mea 2003, România, Comedie put, el crede cã va câºtiga 2002, Italia, Comedie 17:00 In asteptarea dragostei 18:00 Focus extrem de uºor banii de recom- 09:50 5 minute de istorie cu 18:00 Quiero amarte 19:30 Mama mea gãteºte mai Adrian Cioroianu 19:00 Trandafirul negru bine pensa, dar când Nicole îi fuge 10:00 Documentar 360°-GEO 20:00 Pana la capatul lumii 20:30 Venice underground – printre degete, pentru a urmari 22:00 Puterea destinului 11:00 La fix Botezul focului o pista în legatura cu muºama- 12:00 Telejurnal TVR 2 23:00 Regina 00:30 Clona (R) 2005, SUA, Thriller lizarea unei crime, Milo îºi da 12:25 Jocurile Olimpice Rio 22:30 Trãsniþi din NATO 2016 01:30 Pânã la capãtul lumii (R) seama ca nu-i va merge de loc 12:30 Televiziunea, dragostea 03:15 Regina (R) 2003, România, Comedie mea 04:30 Soþ de închiriat (R) 23:15 Focus din inima României uºor cu Nicole... 13:20 Tatã de vacanþã 05:30 Ce se întâmplã doctore? 23:45 Echipa specialã 2002, Italia, Comedie 06:00 Spune-mi cã eºti a mea 1998, SUA, Acþiune, Thriller Ucigaºul de pe Craigslist 14:15 Teleshopping (R) 02:00 Mama mea gãteºte mai 14:30 Cultura minoritãþilor PRO CINEMA bine (R) Se difuzeazã la Pro Cinema, 15:00 Telejurnal TVR 2 02:45 Venice underground – ora 20:30 15:50 Jocurile Olimpice Rio 07:00 Abracadabra (R) Botezul focului (R) 2016 09:15 Ce spun românii (R) 2005, SUA, Thriller 16:00 Ieri-Azi-Mâine 10:30 La bloc (R) 04:30 Mondenii (R) 16:55 Sporturi 12:45 Rãzbunare cu stil (R) "The Craigslist Killer" urmãreºte 17:00 Actual pe 2 2006, România, Comedie întunecata ºi misterioasa viaþã a 18:00 Ora de ºtiri 14:30 Jurat de profesie (R) 05:00 Trãsniþi din NATO (R) 19:00 Jocurile Olimpice Rio 16:15 La bloc 2003, România, Comedie lui Philip Markoff (Jake McDor- 2016 18:30 Conspiraþia tãcerii 05:45 Focus (R) man) în timp ce se pregateºte 19:10 Dincolo de moarte… 20:30 Ucigaºul de pe Craigslist 06:45 Teleshopping pentru un viitor promiþãtor ca IUBIREA!… 22:30 Colecþionarul de oase 20:10 Împãrãteasa roºie / 01:00 Tentatia seducþiei 2 (R) KANAL D doctor ºi o viaþã fericita alãturi Uraganul 02:45 Cine A.M. 07:00 ªtirile Kanal D de logodnica lui, Megan McAllis- 1934, SUA, Dramã, Istoric ter (Agnes Bruckner). Nimeni nu 22:00 Telejurnal TVR 2 SPORT.RO 07:45 Teleshopping 22:30 Jocurile Olimpice Rio 08:15 Ne vedem la tribunal (R) ar crede cã cel mai strãlucit 07:00 ªtiri Sport.ro student de la Universitatea din 2016 09:10 Ora exactã în sport 10:00 Teleshopping 22:40 Ex 10:00 ªtiri Sport.ro 10:30 Cu capul în nori Boston ar fi un criminal. ªtiu asta 2009, Italia, Comedie, Romantic 10:10 Ora exactã în sport 2007, Turcia, Comedie 00:50 Televiziunea, dragostea mea numai el ºi victimele sale. Prima 10:45 Ora exactã în sport 12:30 ªtirile Kanal D lui victima este o maseuza... 12:00 ªtiri Sport.ro HBO 13:30 Te vreau lângã mine sursa: cinemagia.ro 12:10 Ora exactã în sport 16:00 Teleshopping 07:30 Why I Did (Not) Eat My 13:00 Fotbal UEFA Champions Father League: Manchester United – 16:45 1001 de nopþi 09:10 Aceasta este lumea mea CFR Cluj 2006, Turcia, Dramã VALUTA 10:40 Aproape liber 15:00 ªtiri Sport.ro 18:45 ªtirea zilei 12:15 Cu acest inel 16:00 Ora exactã în sport 19:00 ªtirile Kanal D Cursul pieþei valutare din 3 august 2016 - anunþat de BNR 13:45 Hotelul Best Exotic 17:00 Rezumate UEFA Euro 2016 20:00 Bahar: Viaþã furatã 1 EURO ...... 4,4546 ...... 44546 1 dolar SUA...... 3,9782...... 39782 Marigold 2 18:00 ªtiri Sport.ro $ 15:45 Sã uiþi Parisul 18:30 Ora exactã în sport 2014, Turcia, Dramã 1 lirã sterlinã...... 5,2649...... 52649 1 g AUR (preþ în lei)...... 173,9283.....1739283 17:25 Cel mai nervos bãrbat din 19:00 Fotbal Uefa Champions 22:30 Roata norocului (R) Brooklyn League, Roma – CFR Cluj 00:30 ªtirile Kanal D (R) 19:00 Jucãtorii 21:00 ªtiri Sport.ro. Ora exactã 01:45 Cu capul în nori (R) METEO 19:30 Directori adjuncþi în sport 2007, Turcia, Comedie 20:00 Mad Max: Drumul furiei 22:00 Dã-i bãtaie! Local Kombat 22:00 În acea noapte 03:45 Te vreau lângã mine (R) În mare 00:00 ªtiri Sport.ro miercuri, 3 august - max: 33°C - min: 20°C parteploaie senin 23:05 În mijlocul furtunii 00:30 Rezumate UEFA Euro 2016 05:30 Pastila de râs (R) ploaieploaie 00:35 Transporter: Moºtenirea 01:30 Dã-i bãtaie! Local Kombat 06:00 Teleshopping miercuri, 3 august 2016 publicitate cuvântul libertãþii / 13 Anunþul tãu! S.C. EXPERT PREV S.R.L. C.N.T.E.E. “ Transelectrica ” S.A., Bucureºti – Sucursala de EXPERIENÞA NE RECOMANDà PRIMÃRIA Daneþi anunþã publi- Transport Craiova, cu sediul în cul interesat asupra depunerii soli-  Cele mai înalte standarde de municipiul Craiova, str. Brestei nr. citãrii de emitere a acordului de me- profesionalism 5, judeþul Dolj scoate la concurs  Suntem la dispoziþia dumnea- 1 post vacant de “ºef turã staþie diu pentru proiectul „Modernizare voastrã: drumuri agricole în extravilan, Comu-  SSM Securitate ºi Sãnãtate în electricã” (duratã nedeterminatã) na Daneþi, Judeþul Dolj”, propus spre Muncã (Protecþia Muncii) la Centrul Exploatare Tr. Severin - a fi amplasat în Comuna Daneþi. In-  Situaþii de Urgenþã – Preveni- Staþia 400 kV Portile de Fier, mu- rea ºi Stingerea Incendiilor (P.S.I)- nicipiul Dr. Tr. Severin, cart. Gura formaþiile privind proiectul propus Protecþia civilã pot fi consultate la sediul Agenþiei  Întocmirea Documentelor Iniþiale Vãii, judeþul Mehedinþi. pentru Protecþia Mediului Dolj, Cra-  Evaluare de risc de accidente ºi Relaþii suplimentare se pot obþi- iova, Str.Petru Rareº, nr. 1 ºi la se- îmbolnãvire profesionalã ne la numerele de telefon 0251/  Întocmire plan de intervenþie 307.115, 0251/ 307.117. diul Primãriei Daneþi, str. Principalã,  Managementul Mediului nr. 158, Comuna Daneþi, Judeþul Dolj, în zilele de luni pânã joi, între orele Relaþii la telefoanele: 0766/632.388 ºi OFERTE SERVICIU Angajãm mecanic 8.00-16.30 ºi vineri între orele 8.00- 0760/678.231. ANGAJEZ perso- auto. Telefon: 0765/ 14.00. Observaþiile publicului se pri- nal fast-food olan- 799.173. mesc zilnic la sediul Agenþiei pentru CENTRUL COMERCIAL SUCPI dez. Telefon: 0763/ Angajãm maºiniste Protecþia Mediului Dolj, Craiova, str. Unora le place 175.855. marochinãrie. Tele- Petru Rareº, nr. 1, fax: 0251.419.035, sã munceascã DJ - organizez eve- fon: 0730/584.449; e-mail: [email protected] decât sã piardã timpul nimente pentru 0722/943.220. SC DRUM CONCEPT SRL, titular ºi sã aºtepte onomasticã, cunu- PRESTÃRI SERVICII al proiectului „Modernizare strãzi în speranþa unui „job”. nie, botez, nuntã. Fotografiez, filmez oraºul Segarcea”, propus a fi ampla- Sunã la telefon 0251/ Relaþii la telefon: Full HD la diverse sat în oraºul Segarcea, judeþul Dolj, 438.440 ºi vino în Calea 0727/757.913. evenimente: nunþi, botez, majorat. Re- anunþã publicul interesat asupra luã- Bucureºti, strada Grigore Cãutãm cuplu cu rii deciziei etapei de încadrare de cã- laþii la telefon: 0767/ Pleºoianu, sã închiriezi un vârsta 23-33 ani, 674.328. tre Agenþia pentru Protecþia Mediului stand la cel mai bun preþ. permis conducere: Execut zugrãveli, Dolj, în cadrul procedurilor de evalua- englezã începãtor, re a impactului asupra mediului ºi de Cu noi vei avea gletuieli, montez evaluare adecvatã pentru proiectul propriul „job”! pentru a lucra ca ºi parchet. Garantez „Modernizare Strãzi în Oraºul Segar- persoanã fizicã in- calitatea. Telefon: cea”, propus a fi amplasat în oraºul dependentã în An- 0755/010.296. Segarcea, judeþul Dolj. Proiectul nu glia – Regiune Es- Filmãri foto video se supune evaluãrii impactului asu- S.C. CORIMEX sex. Cuplul lucrea- de calitate superi- pra mediului ºi nu se supune evaluã- zã împreunã la cu- oarã la preþuri rii adecvate. Proiectul deciziei de în- S.A. CRAIOVA rãþenie: case, bi- avantajoase. Tele- cadrare ºi motivele care o fundamen- rouri, grãdini. Trimi- fon: 0766/359.513. teazã pot fi consultate la sediul Agen- închiriazã teþi C.V. cu pozã ºi Tapiþer la domiciliu. þiei pentru Protecþia Mediului Dolj, din numãr de telefon Telefon: 0768/ Craiova, Str. Petru Rareº, nr. 1, jude- spaþii la e-mail: ploaelau- 623.964; 0351/ þul Dolj, în zilele de luni-joi, între orele [email protected] 416.198. 8.00-16.30 ºi vineri între orele 8.00- ºi birouri. com. Cuplurile VÂNZÃRI 14.00, precum si la urmãtoarea adre- alese vor primi pe GARSONIERE sã de internet http://apmdj.anpm.ro. Relaþii la email-ul lor toate Vând garsonierã Publicul interesat poate înainta co- detaliile. Preþul Bucureºti, Dristor, mentarii/observaþii la proiectul deci- telefon: drumului este su- 24.000 Euro. Ex- ziei de încadrare în termen de 5 zile portat de fiecare, clus agenþii. Tele- de la data publicãrii prezentului anunþ. 0771/289.009. fãrã alte costuri. fon: 0724/167.883. 14 / cuvântul libertãþiipublicitate miercuri, 3 august 2016 Vând MATIZ, cu- Vând arbore motor Cadã baie fibrã sti- Vând cãrucior din Centrul Comercial loare verde, stare nou Dacia 1600, clã, ghivete baie, lemn cu roate cu SUCPI impecabilã, AER arc suspensie spa- coº de þeavã pen- ºinã imitaþie, di- anunţă programul condiþionat. Tele- te Dacia papuc 5 tru centrale, cârlige mensiunile 1x0,50 fon: 0724/305.886. locuri. Telefon: jgheaburi zincate. m, butelii aragaz de lucru: Vand Seat Leon 0745/589.825. Telefon: 0767/ voiaj 5 litri. Nego- Luni - Vineri 1.6. Înmatriculatã Aragaz voiaj douã 153.551. ciabil. Telefon: 9.00 - 20.00, RO; - An fabricaþie: ochiuri cu butelie, po- Telefon mobil 0251/598.518; 2003; Km: 195000; EBODA sigilat, 0748/233.140. Sâmbătă 9.00 - 18.00, lizor unghiular (flex) Sâmbătă 9.00 - 18.00, - 105 CP; Benzinã; D 125 / 850W, ca- cutii metalice pãs- ÎNCHIRIERI OFERTE Duminică 9.00 - 18.00. Euro 4; - Aer Con- nistre aluminiu 20 litri trare armament Închiriez garsonie- diþionat; 6 airbag- noi, loc de veci Si- cartuºe, piese rã Doljana. Telefon: Dacia noi, piei bo- APARTAMENTE Zonã centralã, te- uri; - Geamuri Elec- neasca douã gropi 0770/413.319. trice; Închidere suprapuse. Telefon: vinã ºi oaie argã- Apartament 4 deco- ren 760 mp, utilitãþi site- vopsite, în- DIVERSE mandate toate îm- centralizatã; ABS; 0251/427.583. + casã demolabilã. Servodirecþie; Xe- cãlþãminte piele Singura argintãrie bunãtãþirile. Tele- Telefon: 0724/ Vând þiglã Jimbo- militare, combinã din Craiova, situa- fon: 0745/995.125. non; - Interior Re- 309.640. caro; Preþ 2700 lia, cãpriori ºi cãrã- muzicalã Stereo tã în ValeaVlãicii CASE Vând teren intravi- Euro, negociabil. midã din demolãri. 205, calculator (vis-a-vis de Elec- Vând casã Catar- lan 4200 m, cadas- Relaþii la telefon: Telefon: 0722/ instruire copii. trica) unde gãsiþi giu, teren 400 mp tru , pomi fructiferi, 0765/312.168. 943.220. Telefon: 0735/ bijuterii lucrate sau schimb. Tele- vie la 10 km de Cra- Vând bicicletã co- manual, cu ar- VÂNZÃRI DIVERSE 445.339. fon: 0761/049.374; iova schimb – pii 4-5 ani – 50 lei, Vând maºinã cu- gint la schimb ºi apartament + dife- Vând lucernã, rela- manopera/ob- 0753/626.631. þii la telefon: 0764/ televizor Goldstar – sut, frigider, ºifoni- Vând (schimb) renþa. Telefon: 100 lei, 4 gropi su- er, canapea, foto- iect. Telefon: 0727/884.205. 779.702; 0767/ 0351/423.493. casã locuibilã co- 453.030. prapuse Roma- lii, scaune, biblio- muna Periºor + Vând 400 ºi 1500 neºti convenabil, tecã, aspirator, Caut depanator Vând bicicletã maºinã de cusut masã, saltea copil. maºinã de scris. anexe, apã curen- mp Bãile Govora, damã, giurgiuvele tã, canalizare la toate utilitãþile, îm- Ileana. Telefon. Telefon: 0770/ Telefon: 0251/ vopsite, cu gea- 0729/977.036. 298.240. 415.586. poartã, teren 4500 prejmuit, asfalt, lân- muri, presã hidrau- mp, livadã cu pruni, gã pãdure. Telefon: licã mase plastice, vie. Telefon: 0765/ 0351/402.056; 2 butelii. Telefon: ANUNÞ GRATUIT (maximum 15 cuvinte) 291.623. 0744/563.640.  TREBUIE PREZENTAT TALONUL DIN ZIUA ÎN CARE SE FACE SOLICITAREA 0767/153.551.  VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE ªI ABONAÞI PERSOANE FIZICE Vând teren casã AUTO Vând cort 4 per- TALONUL - CONTRACT DE MICà PUBLICITATE NR: comuna Pieleºti, ROMÂNEªTI soane, 2 comparti- ...... judeþul Dolj – Vând Dacia 1310 mente ºi verandã, Cãtre S.C. ED PRESS COM S.R.L. 1820 mp. Infor- pentru programul douã aragaze vo- Subsemnatul...... maþii. Telefon: Rabla. Telefon: iaj, butelie aragaz. Domiciliat în ...... 0723/447.493. 0770/333.559. Telefon: 0773/ Posesor al B.I. Seria ...... Numãrul...... Casã mare cu 801.619; 0351/ vã rog sã publicaþi urmãtorul anunþ în ziarul dumneavoastrã, STRÃINE la rubrica ...... la data de ...... toate utilitãþile su- Vând Skoda Octa- 410.383. asumându-mi responsabilitatea conþinutului: per-îmbunãtãþitã via Tour 1.6 benzi- Vând 12 (douãs- în comuna Lipovu ...... na, unic proprietar prezece) taburele ...... cu teren 7000 mp. - de nouã, super din material mela- ...... Telefon: 0742/ ...... întreþinutã, toate minat. Telefon: ...... 450.724. consumabilele 0728/911.350...... TERENURI ...... schimbate recent, Vând macrame bej ...... Vând pãdure Bo- fãrã nici un defect. gheme mari ºi ghe- ...... rãscu - Gorj. Tele- Telefon: 0766/ me mici. Telefon: fon: 0723/693.646. 632.388. 0785/959.809. miercuri, 3 august 2016 Semnãtura:...... miercuri, 3 august 2016 sp rt cuvântul libertãþii / 15 Paginã realizatã de MARIUS CÎRSTOV HANDBALHANDBAL (F)(F) TTomasomas Ryde,Ryde, despredespre marilemarile bãtãliibãtãlii dede lala JOJO

Naþionala femininã de handbal a ajuns a mãrturist selecþionerul Tomas Ryde, într- deja la Rio, având plãcutul sentiment cã un interviu acordat Prosport. poate câºtiga în sfârºit o medalie, dupã alte trei prezenþe în turneul olimpic în care a “Brazilia e cea mai puter- rãmas în afara podiumului. România se ba- nicã adversarã a Româ- zeazã la Jocurile Olimpice pe o echipã foar- niei” te experimentatã, a cãrui medie de vârstã Dupã un început facil, cu “cenuºãreasa” este de 30 de ani, cu handbaliste care au Angola”, meci programat în 6 august, Ro- mai trecut printr-o astfel de competiþie, mânia va da, douã zile mai târziu, peste gaz- precum Aurelia Brãdeanu, Cristina Neagu, da Brazilia. ”În 8 august trebuie sã fim la Valentina Ardean, Florina Chintoan ºi Ga- potenþial maxim. Brazilia cred cã s-a pre- briella Szucs. gãtit foarte bine, va juca pe teren propriu, Drumul cãtre podiumul olimpic se anun- are abilitãþi excepþionale sã câºtige chiar þã însã mai mult decât dificil, având în ve- titlul olimpic, sunt foarte sigur de asta. Con- dere numele participantelor, cât ºi compo- sider cã Brazilia este cea mai puternicã ad- nenþa grupelor. La cel mai înalt nivel dom- versarã a României! Cu Norvegia am jucat neºte echilibrul, cel mai bun exemplu fiind destul de des în ultima vreme, ºi la Mondia- cã în momentul de faþã nu poþi sã nomina- le ºi în preliminariile CE. În acel meci de la lizezi cu certitudine câte patru favorite la Cluj (n.r. 25-20 pentru România), Norve- calificarea în sferturi în cele douã grupe. gia a evoluat fãrã Oftedal, dar ne-a arãtat Atât în Grupa A, cât ºi în Grupa B, dupã multe lucruri. ªtiu cã s-au antrenat foarte prima fazã a competiþiei va rãmâne în afarã mult pentru jocul 7 contra 6 în atac, vom câte o echipã mare. În Grupa A va fi out vedea ce va ieºi”, a adãugat Ryde. una dintre România, Norvegia, Brazilia, Muntenegru ºi Spania, iar în Grupa B una “Cu Muntenegru fi out. Nu vreau sã spun nimic despre acest final, sã vedem ce putem obþine”, a fost dintre Suedia, Rusia, Franþa, Olanda ºi Co- va fi meciul cheie” lucru azi. Nu ºtiu care este pãrerea voastrã replica lui Ryde, care are aºteptãri mari de la reea de Sud Fãrã îndoialã, naþionala va urmãri sã câº- despre Campionatul European la fotbal, de- handbalistele cu experienþã, dar ºi de la cele ”Mergem la Rio pentru a reprezenta Ro- tige toate meciurile din grupã, dar de un spre Þara Galilor, despre Irlanda de Nord. mai puþin aflate în lumina reflectoarelor pre- mânia ca o þarã puternicã ºi mândrã. Rãs- lucru este sigurã, conform strategiei lui De aceea este interesant sportul, pentru cã cum Gabriela Perianu, Laura Chiper, Flori- punsurile le vom afla la sfârºitul Jocurilor Ryde, jocul trei din Grupa A are o impor- nu ºtii niciodatã ceva dinainte. Trebuie sã na Chintoan: “Sunt jucãtoare care trebuie sã Olimpice dar, dintr-un anumit punct de ve- tanþã capitalã pentru tot parcursul la Rio: ne pregãtim foarte bine, sã avem o strate- aibã sentimentul cã sunt foarte importante, dere, toþi jucãtorii care participã la Turneul ”Cu Muntenegru este meciul cheie. Urmea- gie ºi puþin noroc.” sã-ºi asume responsabilitãþi.” Olimpic sunt deja câºtigãtori. În lume sunt zã apoi meciul cu Spania, vom vedea ce se În încheire, cel care a condus România Jocurile Olimpice de la Rio reprezintã deja foarte mulþi sportivi ºi nu toþi dintre ei vor întâmplã apoi. Am încredere foarte mare spre bronzul mondial în decembrie 2015, a o provocare uriaºã atât pentru Tomas Ryde, ajunge la cel mai ridicat nivel – la Jocurile în echipa mea, am încredere în jucãtoarele concluzionat: “ªtiu cã ne aºteaptã un meci dar ºi pentru jucãtoare, decise sã nu rateze Olimpice. Tocmai de aceea românii pot fi mele”, a mai spus tehnicianul suedez, care, fizic cu Brazilia, am un plan pentru partida o astfel de ocazie, care s-a dovedit în ulti- deja mândri pentru cã sunt reprezentaþi de întrebat apoi despre cine va fi eliminat din cu Muntenegru, iar cu Spania va fi vorba mele decenii destul de rarã, adicã o datã la una dintre cele mai bune echipe din lume”, faza grupelor, a rãspuns: “Nu ºtiu cine va în special de tacticã. Rãmâne Norvegia la 8 ani! LIGA CAMPIONILOR – TURUL III Halep, nominalizatã la titlul PRELIMINAR – MANªA SECUNDà de jucãtoarea lunii iulie, în circuitul WTA Astãzi în tur FC Copenhaga (Dan) – ASTRA 1-1 jucãtoare în rundele STEAUA – Sparta Praga (Ceh) 1-1 precedente, a reuºit o Hapoel Beer Sheva (Isr) – Olympiakos CFP (Gre) 0-0 victorie impresionantã Young Boys Berna (Elv) – ªahtior Doneþk (Ucr) 0-2 în finalã, scor 6-0, 6-0, FC Salzburg (Aus) – Partizani Tirana (Alb) 1-0 împotriva jucãtoarei PAOK Salonic (Gre) – Ajax Amsterdam (Ola) 1-1 Anastasia Sevastova Celtic FC (Sco) – FK Astana (Kaz) 1-1 (Letonia, locul 55 Legia Varºovia (Pol) – FK AS Trencin (Slc) 1-0 WTA). Anderlecht Bruxelles (Bel) – FK Rostov (Rus) 2-2 La Rogers Cup, AS Monaco (Fra) – Fenerbahce Istanbul (Tur) 1-2 turneu disputat pe hard la Montreal, Simona Asearã, dupã închiderea ediþiei Halep le-a învins, Qarabag Agdam (Azb) – Viktoria Plzen (Ceh) 0-0 printre altele, pe APOEL Nicosia (Cip) – Rosenborg BK (Nor) 1-2 Karolina Pliskova, Dinamo Tbilisi (Geo) – Dinamo Zagreb (Cro) 0-2 Svetlana Kuzneþova, Steaua Roºie Belgrad (Srb) – Ludogoreþ Razgrad (Bul) 2-2 Angelique Kerber, iar Dundalk FC (Irl) – BATE Borisov (Blr) 0-1 în ultimul act al Învingãtoarele acestor duble vor merge în play-off-ul competiþiei, iar învinsele în faza competiþiei a trecut de similarã a Europa League. Madison Keys, scor 7-6, 6-3. În iulie, Venus SPORT LA TV, ASTÃZI – Williams a fost finalistã la Stanford ºi a fost TRANSMISII ÎN DIRECT eliminatã în optimi la Simona Halep, aflatã pe locul 3 în Montreal, Madison Keys a jucat finala la DIGI SPORT 1 clasamentul mondial, a fost nominalizatã, Montreal, în timp ce Johanna Konta s-a 2:30, 4:30 – FOTBAL – Meciuri amicale, ieri, la titlul de cea mai bunã jucãtoare a impus la Stanford ºi a ajuns pânã în International Champions Cup: Bayern Mun- lunii iulie, conform site-ului WTA. sferturi la Montreal. chen – Real Madrid, AC Milan – Chelsea. Contracandidatele tenismenei noastre Câºtigãtoarea titlului de jucãtoarea DIGI SPORT 2 sunt Venus Williams (6 WTA) ºi Madison lunii iulie va fi anunþatã vineri, 5 august, 21:00 – FOTBAL – Meci amical, Interna- Keys (9 WTA), ambele din Statele Unite în urma voturilor acordate de cãtre fani. tional Champions: Barcelona – Leicester ale Americii, precum ºi britanica Johanna Precedentele câºtigãtoare, în 2016: City. Konta (13 WTA). ianuarie – Angelique Kerber, februarie – EUROSPORT 1 Halep, în vârstã de 24 de ani, a câºtigat Carla Suarez Navarro, martie – Victoria 2:00 – FOTBAL SUA/Canada – MLS: Copenhaga – Astra Giurgiu. douã turnee WTA în luna recent încheiatã: Azarenka, aprilie – Angelique Kerber, mai Toronto FC – Real Salt Lake. PRO TV BRD Bucharest Open ºi Rogers Cup. – Garbine Muguruza, iunie – Serena TVR 1 20:45 – FOTBAL – Liga Campionilor: La Bucureºti, dupã ce a eliminat patru Williams. 20:45 – FOTBAL – Liga Campionilor: FC Steaua – Sparta Praga. 16 / cuvântul libertãþii miercuri, 3 august 2016 sport Paginã realizatã de COSMIN STAICU Mulþescu:Mulþescu:Mulþescu:Mulþescu:Mulþescu:Mulþescu: “Mai“Mai“Mai“Mai“Mai“Mai facemfacemfacemfacemfacemfacem greºeli,greºeli,greºeli,greºeli,greºeli,greºeli, dardardardardardar suntemsuntemsuntemsuntemsuntemsuntem pepepepepepe drumuldrumuldrumuldrumuldrumuldrumul celcelcelcelcelcel bun”bun”bun”bun”bun”bun” Antrenorul Craiovei a fãcut o rediografie a partidei cu ASA, remarcând ocaziile echipei sale, dar ºi o fragilitate pe faza defensivã, pe final Dupã prima victorie pe banca binaþii. Va veni timpul când va arã- Universitãþii Craiova, Gigi Mulþes- ta ºi în meciurile oficiale ceea ce cu a fost de neoprit la conferinþa aratã la antrenamente. Lui Mãzã- de presã, în discursul sãu exhaus- rache i-am spus cã va avea douã- tiv cuprinzând aproape orice sub- trei ocazii de gol, având în vedere iect, iar jocul ºi evoluþiile alb-albaº- faptul cã avea un singur adversar trilor au fost analizate în amãnunt. pe care l-a putut uºor depãºi. Ori- „Ne-am propus sã facem un joc cum, mi-a plãcut construcþia, toþi ofensiv. Cred cã am condus 80- jucãtorii au fost implicaþi. Am în- 90% din joc. Am construit bine ºi ceput acþiunile din spate, sigur mai variat, am avut o groazã de ocazii, sunt unele greºeli, nu se informea- unele mai mari decât altele. În loc zã unii jucãtori bine, dar suntem sã avem douã-trei goluri diferenþã pe drumul cel bun. Am avut 10-15 la pauzã, în startul reprizei a doua ocazii de gol, dacã eram nemþi îi am fost egalaþi. Totuºi, este bine bãteam la cinci ºase goluri diferen- cã am rãmas concentraþi, nu am þã” a spus Mulþescu. acuzat ºocul, ºi a venit just golul Antrenorul a apreciat modul doi. Puteau sã mai vinã ºi altele. cum a fost întâmpinat de fanii cra- Vreau sã-i felicit pe jucãtorii mei, ioveni, cu aplauze, în ciuda tre- noaºtem foarte bine, am lucrat îm- care Samsunspor era o echipã de pentru cã au construit, au trebuit cutului dinamovist ºi a înfrângerii Mulþescu ºi Daum preunã, în Turcia, ne-am confrun- succes ºi puternicã. Beºiktaº a fost sã alerge mai mult decât adversa- de la Severin: “Eu îmi fac treaba au depãnat amintiri din Turcia tat de câteva ori. El era la Sam- mereu o echipã de top. Am discutat rul pe cãldura asta, la peste 40 de la Craiova, am venit cu sufletul sunspor, eu eram la Beºiktaº ºi sunt despre aºa-zisele vremuri bune”, a grade la nivelul terenului. Au avut deschis. Mã bucur cã suporterii Gigi Mulþescu s-a întreþinut dupã unele poveºti vechi. Era perioada în adãugat ºi Daum. dinamicã ºi au reuºit sã câºtige me- sunt inteligenþi, au înþeles cã sunt meci cu selecþionerul Christoph ciul. Îmi place sã joc pe atac, dar a profesionist ºi am venit sã fac Daum cei amintindu-ºi vremurile trebuit în final sã securizez zona, treabã. Plus spectacol. ªi eu, când când erau adversari în Turcia, Daum Liga I – etapa 2-a de-asta l-am introdus pe Dumitraº. jucam o fãceam ºi pentru specta- antrenând Beºiktaº, iar Mulþescu pe Rocha nu a fãcut bine faza defen- tori. Am ºtiut sã mângâi mingea, Samsunspor. Totodatã, tehnicianul sivã, iar Zlatinski în minutul 90 urca sã dau niºte pase care sã placã. român a adãugat cã Daum a eviden- CSMS Iaºi – Gaz Metan 3-1 în ofensivã. Poate este ºi vina mea, Gen Ilie Balaci, geniul Craiovei, ori þiat spiritul ofensiv al echipei din Bã- Au marcat: Þigãnaºu 5, Bole 81, And. Cristea 90 / Axente 34. cã asta le-am cerut, sã atace. Dar Cârþu, ori Donose. Lumea asta nie. “L-am întâmpinat în turceºte pe FC Botoºani – CFR Cluj 3-1 2-2 sau 3-1 nu sunt acelaºi lucru. aºteaptã, sã vadã artã. ªi ca an- Daum. Avem o relaþie de respect, ne Au marcat: Matulevicius 40, Fulop 48, Muºat 80 / Jakolis 19. Gustavo nu este la potenþial ma- trenor sunt tot ofensiv. Sã pierd cunoºteam de când amândoi antre- Dinamo –ACS Poli 2-1 xim acum, dar atunci când a pus cu 3-2 decât cu 1-0. Doar aºa se nam în Turcia. Mi-a urat succes ºi a Au marcat: Rotariu 27, 37 / Scutaru 48. piciorul pe minge s-a vãzut. A dat dezvoltã fotbalul. Eu am rãmas un evidenþiat cã echipa are un spirit Pandurii – Astra 0-0 câteva pase bune, a intrat în com- sentimental“. ofensiv” a spus Mulþescu. “Ne cu- Viitorul – Steaua 1-3 Au marcat: Chiþu 41 / Tudorie 29, Ad. Popa 61, Stanciu 89. “U” Craiova – ASA 2-1 Au marcat: Nuno Rocha 32, Mãzãrache 65 / Ivan – autogol 47. Selecþionerul Daum, despre Ivan: Concordia – FC Voluntari 0-4 “Se vede cã are potenþial” Au marcat: Novac 61, Cãpãþânã 75, Ivanovici 84, Ad. Bãlan 90. CLASAMENT M V E Î G P Atacantul de 19 ani a fost lã- udat ºi de antrenorul Mulþescu, 1. Dinamo 2 2 0 0 6-2 6 în ciuda autogolului marcat 2. Pandurii 2 1 1 0 2-1 4 Selecþionerul Christoph Daum ºi- 3. Voluntari 2 1 0 1 4-1 3 a continuat turul Ligii 1 ºi a asistat la 4. Steaua 1 1 0 0 3-1 3 victoria Craiovei în faþa lui ASA Târ- 5. CSMS Iaºi 1 1 0 0 3-1 3 gu Mureº. Printre cei urmãriþi de neamþ s-a numãrat ºi Andrei Ivan, 6. Botoºani 1 1 0 0 3-1 3 care a înscris un autogol, dar a avut 7. Craiova 2 1 0 1 3-3 3 per total o evoluþie solidã, contribuind 8. Gaz Metan 2 1 0 1 3-4 3 la fazele celor douã goluri ºi având un foarte bun aport defensiv, cu ex- 9. Viitorul 2 1 0 1 2-3 3 cepþia execuþiei nefericite de la au- 10. Astra 2 0 0 1 1-4 1 togol. Ivan a fost lãudat la final de 11. Chiajna 2 0 0 2 0-6 0 antrenorul Mulþescu: “Ivan a fãcut 12. CFR Cluj 2 1 0 1 3-3 -3 un joc foarte bun pentru echipã, a reuºit sã alterneze buta pe banca naþionalei luna viitoare, contra repre- acþiunile individuale cu cele colective, a fãcut ºi faza zentativei din Muntenegru. Primul meci din prelilmi- 13. ASA 2 0 0 2 2-4 -6 de apãrare. În opinia mea a avut o evoluþie foarte so- nariile Cupei Mondiale din 2018 va avea loc la Cluj- 14. ACS Poli 1 0 0 1 1-2 -14 lidã. Exact pe ceea ce spunea Daum, pe filosofia lui. Napoca, pe 4 septembrie. Spunea cã apreciazã jucãtorii disciplinaþi, care se dã- Dupã meci, Andrei Ivan a vorbit despre meci, de- ruiesc echipei. De data asta Ivan a fost receptiv la spre echipa naþionalã ºi despre faza autogolului: „Sunt ceea ce i-am cerut, a fãcut unul dintre cele mai bune primele trei puncte, este o victorie mare A fost puþi- Liga I – etapa viitoare jocuri ale lui. A avut mingea, a driblat, dar s-a implicat nã presiune prin faptul cã a fost domnul Daum în ºi în combinaþii. Nu a avut ºansa golului. Ar fi trebuit tribunã, dar va trebui sã- demonstrez de la meci la sã aibã mai multã iniþiativã” meci cã sunt mai bun. Eu voi da totul pentru cã îmi FC Voluntari – FC Botoºani, vineri, ora 18.30 Christoph Daum a vorbit ºi el, la final, despre Ivan: doresc ca la meciurile de calificare sã fiu pe teren. ASA – CSMS Iaºi, vineri, ora 21 “Se poate vedea cã are potenþial. Nu conteazã dacã La execuþia lui Zicu am încercat sã deviez peste poar- Astra – „U” Craiova, sâmbãtã, ora 19.00 uneori nu este ziua ta, cum se spune; dacã nu eºti în tã, a fost primul autogol din cariera mea. În aceastã Steaua – Chiajna, sâmbãtã, ora 21.30 cea mai bunã dispoziþie, se poate întâmpla ºi acest sãptãmânã trebuie sã ne antrenãm ºi mai bine, ne Gaz Metan – Viitorul, duminicã, ora 18.30 lucru. Cunoaºtem calitatea acestui jucãtor, care este dorim sã facem un meci bun la Giurgiu, dar ºi în ACS Poli – Pandurii, duminicã, ora 21 un fotbalist de viitor pentru România”. Daum va de- Cupa Ligii, cu CFR Cluj“. CFR Cluj – Dinamo, luni, ora 21