Lmnineazâ-fe ţfi vei fi! — Voest« şi vei putea! POPORULUI o. A. Лшшсгт 1 1K1UA NICOLAE ІОКСІА 6. A» CL Uli. ,4-Klíí. 75 ГЛІ^ Prim-weacwr: H BEUACŢIA : STHIDA ЛІСОІЬАК IuRttA Urni в. B 4 | •« S II11mîliai'U *> 4піУІі<і# IQ^M I Ai»SII*lSlbA 11\ : ft TELEFON No. 15-75. Apare In flecare Dumineci

Avram Iancu şi I¥. Bălcescu Avram Iancu şi M. SL Regele Ferdinand Dosarele trecutului Aceste două figuri luminoa­ Alba-Iulia, ducea scrisoarea ur­ Acolo nade simţirea naţionale delà 1848, Am petrecut şi eu îu vara aceasta unei vieţi de sat din Ardealul anilor se ale istoriei noastre au ajuns, mătoare lui Kossuth: romanească vibrează în Ardeal, omul pro­ câteva zile la o baie modestă din revoluţiei Iui Iancu. bi toiul evenimentelor măreţ* „Văzând propunerile de pace, puternic şi se mani­ videnţial care a Ardeal. Baie cunoscută şi pe vremea Acum în preajma marilor serbări festă cu emoţia ce trecut la fapte pe din anul 1849 să stea alături. pe cari ni le-a adus d-1 Băl­ Romanilor vechi, dar mai puţin cu­ de prăznuire a memoriei lui Iancu, am numai îu moment? le I ' calea armelor şi prin noscută acum în vremea Românilor cetit cu deosebit interes paginile preo­ Inflăcăratul naţionalist de peste cescu, agentul emigraţiei româ­ ne din partea guvernului un­ hotăiîtoare din viaţa 1 el, poporul român — noui. Aci puţina lume^ce se adună, tului de sub poala munţilor lui Iancu, Carpaţi după-ce a luptat cu to­ gar, trebue să ne exprimăm pă* паеі naţiuni le pot I deşi de puţină înde- de dragul isvoarelor rermale, cu un­ şi nu fără mulţămire. Are şi despre varăşii săi pentru Ideile nobile rerea de rău că în împrejurările eterniza îu suflrtul I Inngată — şi-a afir- dele vindecătoare, se cunoaşte in cu­ Iancu câteva rânduri de observaţii *i generoase, de cari se inspi- de faţă nu putem negocia cu poporului, — acolo e I mat cn p>isos că ştie rând şi intră în vorbă, fără multe originale, descriind mai ales prezen­ ra atunci toată Europa, a fost fraţii Unguri in chestiunea pă­ aproaoe, e una şi I sS moară, eă ştie »ă formalităţi. tarea lui, cu ceata de Moţi, la a doua aceeaş simţire a râr- $ lopte, eă şti? sa se mare adunare de la Blaj, ţinută în nevoit a se refugia din ţară. In cii, fiind împrejurările foarte Aşa am avut şi eu norocirea a sta critice. Armata ungurească se uiuitorului ţării : Re­ I sacrifice pentruliber- de vorbă mai des cu doftorul băilor, toamna anului 1848 Redă —separe Muntenia revoluţia tinerilor a îndepărtează, iar cea rusească gek, I taie, pentru ruperea distinsul medic de la Orăştie, Dr. — aproape verbal cuvântarea, ce a fost biruită, iar Muscalii, cari se apropie. Fe urmă am avea Ia Mnuţii Apnseui I buturilor sclaviei şi Romulus Dobo. Din vorbă în vorbă spue'o Iancu atunci pe Câmpul Li­ nevoie de foarte mult timp, I a unei iobăxii, strigă- bertăţii, cuvântare rostită „rotund şi uu intrat din nou în principa­ — cuibul CU VUlíüí'J, aflu, cu plăcută surprindere, că a- tele române, prigoneau pe toţi până să convingem poporul nade în enrgvrea § toare ia ce \ Avram micul meu are în posesiunea sa o pe scurt" >i în;hei?tă cu detună­ Iam-й n'a fost învins apostolii libertăţii naţionale. Cu pentru a se înfrăţi cu voi. To- veacurilor s'an putut carte scrisă de mâna bunicului său, tura unui pistoi In aier. tuş pentru a Vă dovedi siinţe- de nimeni, a căzut Te pá-ítra neatinse de care a trăit ii epoca de la 1848. * Pt cuvânt erau socotiţi a- minîele frăţeşti, pe cari le nu­ vb'timä împrejurări­ Asemenea - reproduce câteva idei tunci Ruşii, ca cel mai mare «bi o fa tună a vre­ La rrgarea mea amabilul doctor originale din cuvântarea „Clericului trim faţă de poporul maghiar, mi lor vitrege, a?a lor de atuuci. C»znl am hotărît să rămânem, în loi n'a fost doboiît. mi-a adus şi mi a pus la dispoziţie Axentie. Sîveru" ţinuta atunci. Peste dfŞnian al poporului nostru. cum au fost bărbăţia scumpa relicvie familiară. tot ne dâ o icoana vie a sbuciumului _ Bălcescu aparţinea grupei DE cursul acestor lupte, neutrali. şi obârşis neamului Şi eroii cari prin ei Armata ungurească nu o vom consfinţesc o epoeă Două trei zile am avut cea mai in­ ce î'isoţia viaţa românilor înniinte şi *foeri, cari combăteau pe Mus- românesc, —se piăz- teresantă lectură. du >ă cinul istoricelor prefaceri de la Са ataca şi numai în cazul, că am d;* p cfacere îu viaţa И şi căutau să se alieze eu fi atacaţi noi, ne vom apăra. nueşte şi se cinsti şte, Cartea din vorbă, un volum, ln 1848. cam se cuvine, în unni popo?, ea şi fap­ MI adversarii lor. Astfel ajun- Sperăm, eă această neutralita­ tele lor, nn se pot ne­ cuart de peste 270 padini scrise, este Dosarele trecutului nostru s'au în­ e bbgirsîoviia vară pe e el, în primăvara anului 184Í, te va fi respectată, atât din par­ socoti şi n#d:rptAţi un fel de memoriu adresat de autor mulţit deci cu un act preţios, pe care sfâi-siteaani!luil924, fiilor săi şi urmaşilor lor. Ea cuprinde ne vom da si'inţ» a-1 free cunoscut, îa licbriţiii, unde Îşi avea reşe­ tea guvernului maghiar, cât şi pesit'-u totdeauna ; din partea şefilor armatei sale. de către ţară, popor păţaniile părinteiui G-orge Dobo preot în cercuri cât mai largi, graţie moş­ dinţa guvernul lui Kossuth. şi R ge, nn veleat lăsplata vine din Cer Câmpeni, 3 August 1849, Iscălit şi adevărul popoare­ în Satul mic (Chsfalâu) de lângă tenitorului Dr. Dobo, care ni i'a pus deia naşterea lui : Dornic de-a folosi ţării sale, el Iancu, prefect." lor învinge. Alba-Iulia, mai târziu paroch in Teiuş. la dispozţie cu acest scop, cu reli- discută cu Unfjurii foarte mult Avram Iancu. cvia familiară, în cât e posibil, să După cit se vede, Iancu pro­ Părintele Doba, originar de la Ighiu, Uiodul, în care s'ar putea răpu­ D«?»ä<älicarea M. S. Avram Iancu, a în­ îşi trage obârşia dintr'o veche fami­ contribue ia zestrea sufletească a nea­ mitea a nu se amesteca în lup­ mului întreg. ne puterea Muscalilor. Ei ajun­ tele dintre Unguri şi Ruşi, da­ Regélni,— făuritorul vins. L'au răzbunat lie nobilă românească, eare a dat ţării seră, în sfârşit, la înţelegere ca Românii vor ii lăsaţi în pa­ prin ai me a răscum­ pe el şi pe toţi tri­ oameni de frunte, ca şi legendarul Prin publicarea acestor memorii se părării libertăţii şi a bunii, moţii şi victi- erou de la Agria, care cu câteva sute prin încheierea unei alianţe ro- ce. O făcea aceasta, cu atât mai va ridica pe orizontul trecutului o îiupiăştierii pentru mile a'ături cu el, de oameni a apărat la 1552 fortă­ nouă figură de preot inimos, care ie­ xnâno-magiiiare. Alcătuindu-se vârtos, deoarece Bălcescu vor­ bise, eă dacă s'ar împăca cu totdeanna a unui cal­ de toată ticăloşia ne­ reaţa Agriei faţă cu 100 de mii de şit din şcoalele Blajului, ca elev di­ o legiune română aici, ea va var ce nu ştim dacă legiuită de atunci,oş­ Turci. După eroul militar proslăvit rect al lui Bărnuţiu, se prezintă ca un Iancu, Ungurii ar avea de gând AVRAM IANCU LA VÂRSTA?DE 24 DE ANI lupta împreună cu armatele un­ să se retragă în Munţii Apuseni alt popor 1-a pătimit tenii cari ne-au în­ de atâţia poeţi unguri, ca un erou preot-tip, care munceşte cu cuvântul şi gureşti pentru eliberarea celor pentru a se lupta împreună cu în lume, — pe locu­ făptuit unirea tutu­ maghiar, familia, se vede, a scăpătat cu fapta, spre a ridica moraliceşte ror românilor. Şi eroul care a rătăcit două principate. Dar execuţia Moţii în contra Muscalilor. Dar rile unde a văzut lumina zilei, şi de sărbătoare, şi lângă el sisnt co­ şi ramura de la Ighiu, ajunsese la poporul unui sat mc; se luptă cu a purtat vitejia de Crai al Munţilor, douăzeci de ani, doinind din fluer sfârşitul veacului 18-lea la o stare greutăţi mari de neînvins, şi tot ce acestui plan întimnina greutăţi aceasta ar fi fost o nebunie. Ro­ morile cu aur, comori cari totdeauna mânii n'ar fi îngăduit-o nici în­ Avram Ianeu, înseamnă o pecetluire, au hrănit diu belşug pe alţii, numai şi cu mintea întunecată prin munţii modestă, dar totuşi menţinându-se a putut clădi — casă şi şcoală — diferite, dintre cari vom pomeni tr'un chip. o consfinţire, o închegare de-apurnri pe băştinaşi, nn. lui scumpi unde a purtat vitej a Mo­ conştiinţa nobilei obârşii. îşi vede distrus într'o zi de furia re­ numai două: 1. duşmănia din­ Autenticitatea scrisorii lui a reenuoştinţii pornită din înţelegerea » ţilor în 1848, este răsplătit de toată Tatăl său.^născutîla 1756 era nu- belilor, cu toiagul pribegiei, cutriera tre Românii şi Ungurii din Ar­ Deseăliearea Regélni, în mijlocul munţii, trece din valea Ampoiului deal şi 2. slăbirea puterii arma­ QOOP Moţilor, pe Incurii* unde a trăit şi a QOOP spre Cujirul din marginea Câmpului te a iui KcssmOi, care îu înfrânt murit Avram Iancu, prăznuit acum Pânei, cade în prinsoare, unde sufere cu săptămânile, apoi, după potolirea pe toata lima. de tot românul oriunde s'ar afla el împins de soartă, are o dt osebită în­ furtunei îşi reia toiagul păstorului da Bălcescu în discuţiile sale cu semnătate. Voevodul însuş erou al cultură, în parohia Teiuş, distingân- du-se ca om al cuvântului şi al scri­ gossuth, pentru a împăca aspi­ armelor, ѵіпр şi intră în casa din raţiile poporului român din Ar­ Vidra de sus, unde a cesent Avrăsiuţ; sului. deal cu pcîiiica ungurească re­ cercetează Câmpenii, loagărul de tinde Dar nu vreau să zugrăvesc aici comandase constituirea unei fe- Craiul Munţilor, îşi conducea cu malta figura alesului preot contimporan deraţîuni a popoarelor din Un­ iscusinţă militari, ostile victorioase ; al lui Iancu. garia. Dar această ideia fu com­ şi 1 impresionează satele pe unde odi Ceeace aş dori, ca un prinos erou­ bătută de bărbaţii politici din uioară trecuse prăpădul pastiirei a lui Munţilor, ar fi să ne cercetăm cu Dobriţin. Când însă norocul ar- focului, pe undo se înălţau furcile, toţii arhivele familiare, mari, mici, welor îl părăsi, însuş Kossuth pe un île rămâneau leşurile în ţi rână, ав , cum ar fi, şi să scoatem la iveală fiJ.Tíivz*"* yo 1?тІ^< '« ta. MunHI ale bătrânilor, manslor şi copiilor tot ce priveşte trecutul. Mai sunt, Apuseni, pentru ca să facă pro­ neştiutori de rău omlneác. înfăptui- trebue să mai fie, însemnări necu­ puneri de pace şi de alianţă iui Avram Iancu. noscute privitoare la anul 1848 şi e păcat să le mai lăsăm acoperite de Cam prin 20—22 Iulie Ш9 pulberea uitării. Fiecare filă îngăl­ sosi Nicolae Bălcescu în tabăra benită aduce o nouă lumină asupra lui Iancu din Câmpeni. Pe a- trecutului. Să scoatem lumina de tunci Craiul Munţilor, dupăce sub obroc. bătuse în trei mari bătălii osti­ Dr E. Păianu, protopop. le ungureşti era foarte preocu­ pat de viîioriui neamului său. Hotărît de-a nu da crezământ IANCU ŞI KOSSUTH făgăduinţelor umflate ale Un­ Scoală Iancule, din somn gurilor, cari, dupăce nu au iz­ Dacă vrei să te faci Domn, butit a-1 învinge, îl împresurau Şi-ţi ia sabia 'ntr'o mană acum cu propuneri de pace, în­ crederea sa în împăratul deia Şi o spală de rugină! Viena se clătinase deabinele. Iancu sabia-şi lua, Veştile, ce cari le primea delà Din teacă că o scotea tovarăşii, cari au fost trimişi la Prin duşmani o invărtia Curtea împărătească orau tot De rugina o spăla. mai slabe: nimeni nu voia să-şi Kossuth din gură grăia: împlinească cuvântul dat popo­ — Dă-te Iancule, 'n dărăpt, rului nostru. Să nu-ţi trag un glonţ în piept! Iancu ascultă deci planurile Dă-te Iancule, legat, Iui Bălcescu, care zugrăvea în ta. S. REGINA MARIA M. S. REGET. E FERDINAND Să nu-ţi trag un glonţ în cap! colori negre despotismul muscă- Iancu a fosf trasă la îndoială. deplină Ja faptelor* nemuritoare, din durerea pe care a simţit-o trupul fui mai cantor şi ep'trop al bisericei unite Iancu din grai îi grăia lesc. In conferenţele ţinute în Şi din gură aşa zicea: Dar fără nici o îndreptăţire. partea poporului român, alături cn ds mar? r, închis şi schingiuit. din Ighiu ; nu apucase să înveţe carte Câmpeni, la casa lui Todor — Nu's muere învălită Tescu, fruntaşii ardeleni repli­ Bălcescu aminteşte de ea în- Voevodul, care înfaţ şază tradiţia Ce s'a ales din neprietinii cari şi decât vr'o jumătate de an, cam pe fu­ tr'una din scrisorile sale şi Ni­ noastră, prin care mereu am ajuns riş, la Blaj, dar era vestit de înţe­ Să-mi fie de unguri frică cau descriindu-i tot asemenea crucea delà Ţebea şi mormântul şi Ci-s voinic ţi comandant teroarea crâncenă a Ungurilor. colae Bălăşescu din Sibiiu dea- la|birniuţă. amintirea lui, au persecutat-o? lepciunea sfaturilor sale, şi stăpân al semenea. mai multor realităţi, mori, etc. Aşa Cu ungurii să mă bat. Discuţiile, ce se urmau erau Pe drumul acesta de îuchinare, E o dreptate divină, care pedep­ foarte aprinse, dar tânărul Băl­ Bălcescu însă n'a avut noroc pentru a lua în inimi tot ce ne-ar şti că a fost aflat vrednic, ca protopopul Publicată de T. Frăno.u şi Gh Candrea sä ne povestiască munţii dm jertfa seşte. Ioan Clain din Cujir, să-1 iee ginere, în cartea „Românii din Munţii Aputeni". cescu avea atâta farmec în vor­ cu planul său. In vreme ce el Bucureşti 1888. bă şi punea atâta căldură în discuta în munţi, Ruşii bătuse­ zămislită a Moţilor, o Doamna îşi deşi era văduv. Iar acest protopop A. S. R. PRINCIPELE CAROL, planurile croite de mintea sa ră pe Unguri pretutindeni. Abia poarta privirile cercetătoare peste Şi deseălicarea Regelui, în Munţii Clain era strănepot al marelui vlă­ pentru viitoriul măreţ al popo­ ajunse în Bănat şl trebui să se creştetele de siânei şi peste satele MOŞTENITORUL TRONULUI Apuseni, ne îndritueşte să mai cre­ dică românesc Inocenţiu Mlcu Clain PÂNĂ FUIANCU rului românesc, încât vajnicii întoarcă din nou la Iancu, pe sărace, pe la casele de unde au pornit dem încă în o îndreptare, care trebue delà Sadu, întemeietorul Blajului ro Pană fu Iancu 'n domnie luptători din munţi îl ascultau CKî3-î rugă să-i dea adăpost. mame ca securea îu mâni să izbă- torul României îu hotarele ei naturale, să vie, şi orice întârziere e Sn dauna mânesc. El a fost însoţitorul mare­ Mâneam pită ca 'n câmpie, uimiţi. Iancu îl ascunse într'o colibă visseá iobăgia; o Doamna simte şi-şi ѵше şi-şi pleacă fruntea ia crucea ţării. lui său unchiu în exil, la Roma, şi De când Iancu s'a lăsat Atunci pentru a da prilej din apropierea Câmpenilor şi îl inviseazä lacrimile in năframă, ia simplă delà Ţrbea şi cinsteşte mor­ Moţii nu mal pot rămânea după moartea lui, el i-a păstrat şi Iar mâncăm mălai uscat. apără, vreme de-o lună, de ochii aducerea aminte a tragediei de odi- i-a adus in patria subjugată puţina Iancu cu fluer de vie unui număr mai mare de frun­ mântul care cuprinde oasele unui mereu săraci lipiţi pământului. Moţii iscoditori ai poliţiei austriace. irioa? à ; — această Doamnă e Regina siâut, al eroului Avram Iancn. Regele nu mai pot fi nimiciţi de boli; Moţii moştenire, memoriile exilului şi mar­ Ne scoase din iobăgie. taşi ardeleni să discute cu Băl­ Pe urmă către toamnă, îi dete Maria. păstrător de datini, de cuvioasă răs­ nu mai pat fi speaulaţi de exploata­ tirajului său. Iancu cu fluer de soc cescu, Iancu ţinu o conierenţă un certificat, că a luptat în con­ Şi Rfgele de mâine adânceşte îu- plată şi de înţeleaptă dreptate, cu graiul tori de moda noua. Starea materială Era un om fruntaş între fruntaşi, Umplu ţara de noroc. şi la Câmpeni, la care veniră tra Ungurilor, în legiunea sa. ţeksnl chemării codrulni, şi îi neli­ Lni, întocmai ca şi Voevozii cari au a Moţilor trebue înflorită, şi orice preotul Cujirului, care a luat ca gr Mulţumesc secure, coasă, Popa Balint, Azente Severu, Travestit plecă in fine Bălcescu nişteşte şi-l doare, văzând povara pe domnit înainte-1, preamăreşte şi bla­ jertfă să se reabzeze pentru ei, nere al său pe văduvul delà Ighiu, Că-mi ţineţi sufletu 'n oase. şi după multe peripeţii ajunse Vasile Moldovanu, popa Vlăduţ, «'ai mânuţi de munte, dncând şi azi gosloveşte, credinţa de ţară şi jertfa deoarece ei s'au jertfit prea din prisos, tatăl preotului, care ne-a lăsat acest Mulţumesc codrii şi văi la Paris. Că scăpăraţi fraţii mei. prefecţii legiunilor române, pre­ sărăcia Moţilor, ca şi îu trecut. Şi p «iitru ea, a lui Avram Iancu. totdeauna, pentru ţară. memoriu preţios pentru două familii &ІІ.ѴШ npAGOMiR, Moţul nn are a pâue albă la masa-i El a fost îu vremea redeşteptării mari româneşti, şi icoana fidelă a cum şi un număr însemnat de prof. univ. CU'-ST CEHAW-*AC-"V-Ţ Vuleasă din Şohndol —i ііиіи ІІІМИЦ lilllllllll IIIIII ІМІІІІІІІІИІІІІІІІИЯИМВДММИІ tribuni. Bălcescu înfăţişă pla­ nurile sale şi ceru Românilor le convenea şi ei cereau forţa şi g;aba. serviciile în biserica românească să cumva, peste 40—50 de ani, să fie de acolo Ciangăi (săcui fugiţi dm ardeleni, să-şi uite o clipă de INTRE ANII 1840 ŞI 1848 ÎN TfiANSILVANIA Intre cei nerăbdători, mai aprins era se cânte şi să se citească numai în cineva silit să caute pe Maghiari în Transilvania din cauza asupririi boie­ ura lor în potriva asupritorilor Ca să ne putem da seamă mai Banda de nobili (boieri) maghiari, baronul Wesse ényi, care cerea alun­ limba maghiară. Tot atunci se hotărî, Transilvania cu lampa; pentru, că rilor lor), dar nu pe toţi, ci să ră­ garea limbii româneşti din biserică şi că în şcoaie sâ se înveţe numai ln dacă poporul (român) din Transilva­ mână de sămânţă, pentrucă Ungaria unguri şi să ajute pe fraţii de bine de însemnătatea cea mare a eroi­ o amestecătură din toate neamurile lor ardeleni din Transilvania, fie că Ungariei şi Trans lvaniei, chiar şi din şcoală şi înfiinţarea de scoale pentru limba maghiară, preoţi sâ fie numai nia se va libera, ţara aceasta se va voia să aibă pe acolo şi Unguri, cari Peste Carpaţi. Dar oricât de au luptat cu arma în mână ca Avram neamuri înafară de aceste ţări, a dis­ copii mici (grădini de copii), pentru cei ce voibesc ungureşte. preface în ceea ce fusese înainte cu să o îndreptăţească să ajungă cu tim­ meşter a fost Bălcescu, n'a pu­ Iancu, fie cu peana, fie cu graiul, tre­ preţuit totdeauna limba maghiară şi ca maghiarizarea să se înceapă cât Camera din 1847/48 votă o nouă 900 de ani, când au venit aici Arpad pul stăpână şi pe Moldova ! Nici tut îndupleca pe prefecţi. Nu- buie să cuoaştem loviturile, cari se mulţi dintre ei nici nu ştiau ungu­ mal curând. Aceste scoale să fie obli­ lege, numita Urbariu, prin care ţăranii şi Tuhutum; uşor se poate preface un Ciangău nu a vrut să pără­ uiai Avram Iancu 1-a înţeles, pregătiau mai ales între ani 1840 şi reşte, încercarea împăratului Iosif al gatoare pentru ori ce sat românesc, români aveau să fie de nou jefuiţi — în Dacia. sească însă Moldova. iară să-i aprobe nici el, fireşte, 1848 în contra Românilor. Nu-i vorbă, H-lea (1780—1790) de-a introduce căci numai aşa se putea aştepta o ca şi în 1819 — de o parte a pă­ Legea a fost votată, dar aplicarea Fudulia aceasta a boierilor unguri, maghiarizare grabnica, pe care Wes­ firea lor, care Ii îndemna şi îi în­ îu întregime planurile DE cola­ întreaga viaţă a neamului românesc a în aceste două ţâri limba germană ca mântului lor strămoşesc. S'a găsit în ei a fost împiedecată de întâmplările fost, delà începutul pătrunderii Ma­ limbă de stat în administraţie şi jus­ selényi şi cei de o teapă cu el o spe­ adunare chiar un baron ungur — de anului 1848. deamnă să trăiască numai storcând borare cu Ungurii. Dar eroul ghiarilor în Dacia noastră veche, o tiţie, a deşteptat spiritul veşnic răs- rau în două zeci de ani înfăptuită! altminteri dujman al limbii româneşti La şedinţa aceasta era de faţă, pe munca poporului a adus nu numai nostru vedea bine din desfăşu­ luptă neîntreruptă contra asupririi tot vrătit al nobililor şi aceştia au pretins Chiar începură шгі dintre nobili să şi propovăduitor al maghiarizării Ro­ galerie şi tânărul Avram Iancu. Un anul 1848, ci şi anul 1918, care a rarea evenimentelor, că E de mai înteţite. Asupririle mai vechi ţin­ introducerea limbii maghiare în locul ceară uşurarea sau chiar ştergerea mânilor — care a luat apărarea ţăra­ prieten care era lângă ei, numai cu împlinit temerea boierului ungur din Prisos să mai moară şi numai teau însă mai mult la degradarea celei germane şi al celei latine de sarcinilor iobăgeşti, dar cu condiţia nilor zicând, între altele, că în cârca mare greutate l'a putut împiedeca să 1847: Transilvania s'a prefăcut iară să fie despăgubiţi; pentru iobagii ro­ un Român pentru cauza împă­ noastră socială, la siluirea de-a ne mai înainte. Moartea prea timpurie a ţăranului s'au pus sarcini, cari nu nu­ nu se arunce între Maghiarii, cari în Dacia ! ^ VICTOR LAZÀR părăsi legea cu ob-ceiurile ei strămo­ împăratului Iosif al II-Iea le-a făcut mâni puneau condiţia să se maghia­ ratului ori a lui Kossuth şi îi mai că întrec venitul moşioarei pe care votau mijloace nouă pentru uciderea ARMELE IANC ULUI şeşti şi la jefuirea averii şi muncii cu putinţa înfăptuirea, şi limba ma­ rizeze, dacă vreau să se bucure şi ei o lucrează, dar întrec şi puterile lui, neamului românesc. Pe drum spre veni bine să primească un ar- Românului. In deceniul dinainte de ghiară s'a înstăpânit în administraţia de uşurări. căci din ceea ce îi lasă boierul îi ia casă îi spunea că nu cu vorba se J~ele-i, Doamne, cui fi cui, ^istiţiu cu Ungurii, pentru a J~ele-i, Doamne, muntelui, 1848 se pregătea lovitura cea mare, şi justiţia Transilvaniei, cu toate că Camera (dieta) Transilvaniei votă apoi statul, căruia numai ţăranul îi pot elibera Românii, ci cu lancea lui De armele Iancului, încunjura orice vărsare de sân- care să răpească Românilor cel mai majoritatea cea mare a populaţiei era legea, ca toate condicele parohiilor plăteşte biruri. Acestuia Ii răspunse Horia. Că le plouă fi le ninge, 8e, în toiul marilor lupte ce se însemnat element, care constituie fiinţa românească. un alt boier ungur zicând : Desrobirea Un alt mijloc de strivire a Româ­ Şi n'are cine le 'ncinge, române să fie purtate în limba ma­ Că cine mi-le-a avut dedeau acum şi în Ardeal, în- unui neam, limba. Afară de aceea, Lupta pentru nimicirea limbii româ­ ghiară, iar în anul 1842 se hotărî un ţăranilor e ca şi moartea pentru noi nilor a hotărât încă tot înainte de 1848, prin o nouă lege ţăranul român avea (Ungurii). Precum noi nu ştim acum, Mi-a pus faţa la pâmănt J» Muscali şi Unguri. Astfel neşti au început o cu mijloace mai termin de zece ani, până la care Ro­ a fost colonizarea de Unguri printre Dar n'a pus-o să 'nflorească să fie jefuit şi mai mult de rodul blânde şi cu gândul de a-i da răgaz. unde a fost patria strămoşilor noştri Români. In scopul acesta a fost tri­ Ci-a pus-o să putreziască. Bălcescu pornind prin Ighiu la mânii să-şi traducă cărţile lor bise­ muncii lui. Unora dintre boieri, felul acesta nu riceşti în limba maghiară şi apoi toate veniţi din Asia, aşa să păzim ca nu mis un boier în Moldova, ca să aducă Culeasă ie Dr. faleriu Branişte Pagina 2 CULTURA POPORULUI Numărul 75 Satul şi neamul din care se trage Avram Iancu espre v r a io a ii e ii PROCESUL IN AFACEREA FONDULUI IANCU Puţine sate româneşti sunt aşe­ înainte de 1848 în Munţii Apu­ lată ce ne povesteşte nouă da focuri grozave, dar noi In 30 Noemvre şi 1 Decemvre 1899 au rămas In cassă, a cărei cheie a- zate aşa de frumos ca Vidra de seni erau abia trei şcoaie primare, Maria Ciota născută Băras, nici însamă nu le băgăm. s'a pertractat înaintea tribunalului din duso cu sine. sus, în plasa Câmpeni, jud. Turda- zidite cum se cade din porunca ţărancă de 76 de ani. Ea a Ii respingeam întotdeauna Alba-Iulia, procesul în cauza colectei Dupăce a eşit din temniţă se maii Arieş. Casele Moţilor noştri, curate împăratului Iosif al doilea. Una era văzut lumina zilei în 1848 cu pagube mari. ce se făcuse anii trecuţi pentru ridi­ adunaseră încă peste 1000 de rf. şi întocmite cu gust şi pricepere, în Bucium-sat, a doua în Albac în comuna Calată mare. In luna Iulie sosi pentru carea unui monument lui Avram Iancu. Dânsul a întregit suma la 150(3? fl. risipite pe coastele munţilor, printre şi a treia în Vidra de jos. Tata, fie ertat, mi-a spus întărire şi luptă hotărâtoare, Şlim că de vre-un an şi mai bine şi a trimis-o prin N. Roman lui Slav cari curge Arieşul mic, par nişte Avrămuţ, cu toate acestea, n'a în mai multe rânduri des­ generalul Vasváry Péter. El decurge cercetare pentru aceste colecte viei la Bucureşti. La întrebarea dacă cuiburi de lumină. De-asupra satu­ învăţat „buchile" în şcoala din pre rebelia (revoluţia) un­ comanda tot înainte şi ajun­ şi că administratorul sumelor încasate a cerut chitanţa delà Slavici, răspunde lui, la izvorul Arieşului mic, se Vidra de jos, ci s'a dus la moşul gurilor şi despre vitejia gând la un loc mai neted T. L. Albini, a fost de pe atunci de­ că n'a cerut fiindcă a avut deplină ridică muntele Găina, unde din său Ionuţ Candrea din Neagra, noastră, a Moţilor de pe numit Grinzi, îşi aşează ta- ţinut sub învinuirea că ar fi defrau încredere în el. Cumcă a depus în veehimo se ţine, an de an, în Dumi­ unde a învăţat aşa de bine, încât aceste plaiuri. dat. Pertractarea de faţă avu să diferite rânduri la „Albina", o poate neca ce urmează după Sân Petru, la examen a pus pe toţi oamenii Când bieţii români nu In dimineaţa de 6 Iulie, aducă lumină asupra acestor grave dovedi libelul de depunere, care se. vestitul „târg de fete", la care se în uimire cu răspunsurile lui dră­ mai puteau învinge cu io­ încep cu focuri, dau cu învinuiri. află la acte. adună totdeauna mulţime de popor, gălaşe şi înţelepte. încântaţi de băgia grea şi ungurii cari gloanţe, cu tunuri în chip Procesul a durat nu mai puţin decât După amiază a urmat ascultarea nu numai dintre Moţi, ci şi dintre aceste răspunsuri, câţiva fruntaşi le porunceau, s'au răsculat îngrozitor. Românii erau două zile. Acuzat era d-1 Tit. L. Albini, martorilor. Mai întâi a fost întrebat Crişeni până de pe la Arad şi l-au cinstit cu nişte galbini. Avră­ împotriva împăratului, că a răsfiraţi: osamăprintre lem­ care a avut ca apărător pe d-1 avocat I. Moţa, care a pretins să fie ascul­ Oradea-Mare. Dincolo de munţii muţ la început nu vrea să-i pri­ veau de gând ca să-1 aleagă ne, prin pădu.e iar alţii sus Dr. St. C. Pop din Arad. Martori tat în limba română. Preşedintele a împrejmuitori, mai spre miazănoapte mească; pe urmă, la stăruinţele lor, de Domn pe Kossuth şi la Fântânele, făceau la foc erau domnii: Dr. E. Dăian, Silvestru stăruit să vorbească ungureşte, dar e Âlbacul, locul naşterii lui Horia, i-a primit, dar i-a strecurat în buzu­ Ardealul să-1 unească cu ca să vadă ungurii, că unde Moldovan, Victor Tordăşan, Ion Moţa martorul n'a cedat şi a trebuit să iar ceva mai spre miazăzi, lângă narul învăţătorului său cu cuvin­ ? Ţara ungurească, pentruca sunt românii. şi V. Dresnandt. f e ascultat în limba română. Aseme­ Abrud, Cărpinişul lui Cloşca şi tele: „Nu mi-se cuvine mie, ci să ne facă pe toţi unguri. Dupăce trecu muniţiunea Tribunalul a fost compus astfel : nea a cerut respectarea dreptului său Crişan, mucenicii neamului nostru învăţătorului meu această cinste!" Atunci, odată, vine veste ungurilor, românii i-au îa- preşedinte Korbuly Lukács; juzi: Bar- frânţi pe roată !a 28 Februarie 1785 de limbă martorul E. Dăian şi dupâ Dar în curând veni timpul să şi ia noi în sat, că românii cunjurat, i-au bătut cum­ tha N. şi Atjel Béla; procuror sub­ în Alba-Iulia. La leagănul lui Avram încercarea preşedintelui şi a procuro­ plece de acasă, în străini, la în­ şi-au ales de Crai al Mun­ plit, iar pe generalul Vas­ stitut contele Lazar Árpad. Iancu încă a răsunat cântecul în­ rului de a-1 teroriza, ca să răspundă văţătură mai înaltă. ţilor, pe ficiorul lui Iancu váry Га omorât, acolo. Din Dupăce se ia naţionalul acuzatului ungureşte pe cuvânt că ştie ungure­ duioşător despre crunta săvârşire ->IVCC pe Avram, ca să ne scoată această tabără ungurească T. L. Albini, se citeşte actul de acu- din viaţă a celor trei conducători: Când 1-a dus Ghila cel bătrân şte, a declarat că nu va răspunde întăiu la şcoală pe Avrămuţ, s'a de sub jugul ungurilor. AVRAM IANCU nu au scăpat nici zece; zaţiune Apoi preşedintele expune în decât în limba sa maternă. In urmă Când i-a ars, ieşia o pară întâmplat şi cu el ce se întâmplă Avram Iancu ţine cu îm­ toţi au rămas morţi, fiind mod pătimaş cele premerse. Spune, judele Barta face pe tălmaciul şi aşa de se vedea peste ţară; cu atâţia băieţi, când se văd mai păratul şi noi toţi cei harnici la deasupra satului Calată Mai e, veniau drumurile închise. Românii :m tă­ că organele politice au cerut, ca banii martorul continuă a fasiona în limbs? iat brazii şi-au înpotmolit drumu­ iar când se sfârşiau pe roată, întăiu între străini: li-se face urît luptă şi viteji, să nu ne perdem din Chinţeşî-cu honvezi unguri. colectaţi din chestiune să fie depuşi română, declarând decltfel, că nu ştie- vremea în zadar, ci să plecăm la rile. Pe Vasváry l-a îngropat acolo ; s'a văzut în lumea toată şi fug. М-ді ales, eând ai îndrăgit Clopotele sif. ш la biserică ; fe­ la o bancă din patrie. Albini întâr­ nimic despre toată afacerea. Admite- munte, în tabăra română. şi azi i-se vede mormântul. aşa de mare minune, atât de mult satul tău şi oamenii meile cu copţii şi bătrânii satului ziind ai depune, s'a făcut arătare numai, că a adresat o scrisoare d-lui' care nu se poate spune. tăi, cum era Avrămuţ. Au plecat zilnic oamenii toţi din o luară la fugă din comună prin După lupta aceasta, toate încer­ criminală contra lui şi a fost tras în Albini, în care l-a rugat să declare^ Aşa s'a întâmplat şi cu el. jurul şi de la poalele munţilor; munţi; nu râmăsese în comună cările ungurilor au fost în zădar. De cercetare şi deţinut în arest preventiv unde şi cum e fondul, ca nimeni să Pe hotarul comunei Vidra de Când plecă Ghila bătrânul din multe zeci de mii de români erau decât grecul cel bătrân. oarece noi Moţii, sm apărat cu bu­ (cu totul nu mái puţin de 13 luni!), nu mai bănuiască pe cei delà „Tri­ sus e „dealul melcilor, un deal cum Zlatna înapoi către Vidra, iată că sus pe munte când plecasem şi eu. Acesta văzând că vin ungurii pe nul nostru tribun Nicolae Corehiş iar acum e chemat tribunalul a ju­ buna". Albini însă nu a răspuns la« nu se prea vede ori şi unde. Dealul în Valea Dosului se pomeneşte eu In ziua următoare am ajuns în ta­ deal, el le eşi înainte pe drum cu şi cu femeile fugite pe aici, сш erau deca, dacă acuzatul este vinovat, această scrisoare. întreg e din melci de mare petri- băiatul înapoia lui. băra română. Aici am întâlnit cu­ conduse de Paladia Roşu si altele. ori nu. o năframă albă într'o prăjină lungă, Au mai fost ascultaţi martorii Sil­ ficaţi de mii de ani. Unii au — „Da ce-i eu tine măi Avrămuţ? noscuţi mulţi, aproape toţi fraţi şi ie vesti că-i pace. Femeile făceau bravuri alături cu După aceasta a urmat interogato­ mărimea unui căpşor de copil. vestru Moldovan şi V.. Dresnandt,. din Munţi, acolo erau prefecţi, tri­ noi. rul acuzatului, ce i-l-a făcut preşedin 1 Eu te am lăsat în Zlatna, de ce Cu trupa ungurească, însă, veni care a spus că banii pentru fondul Casa părinteassă a lui Avram buni căpitani, toţi domnii noştri fele în aşa chip, încât a trebuit să n'ai rămas acolo?" —-întreabă bă­ chiar ftciorul lui Grecu, fecior în După aceasta a venit apoi Dra- lui Iancu îi administra Albini separat Iancu e aşezată pe malul stâng ai de român. Am păşit înaintea lor ; intervină apărătorul şi să protesteze trânul Ghila. grad de comandant. Cum a văzut goş care ţinea cu ungurii, ca să-1 de ai ziarelor „Tribuna" şi „Foaia Arieşului lângă iazul morii,odinioară m'au întrebat multe şi eu la toate în contra terorizării acuzatului din — „Fiindcă mie urît !" — fu răs­ că cineva vrea să-şi bată joc de ei, înşele pe regele nostru Avram Poporului". A mai fost ascultat V. proprietatea familiei şi aceasta. Ea le-am răspuns. Atunci eşi din ta­ partea preşedintelui, ba s'a amestecat punsul băiatului. comandantul a dat ordin să-1 îm­ Iancu, dar nu a putut. Tordâşanu ca martor, care admini­ se cunoaşte uşor dintre toate casele, — „Să te întorci, unde te-am lă­ bără Craiul Munţilor, Avram Iancu, puşte. Îndată un glonţ îl şi trânti Nu peste mult timp după aerea şi procurorul. fiind cu mult mai înnaltă decât T-n om de statură mijlocie, cap strase banii câtva timp în absenţa lui sat!" glăsui bătrânul. „Amândoi la pământ şi moaie bătrânul Giec. Albini. Infine a depus expertul în con­ celelalte şi având lângă ea un plop, Ajungând feciorul său lângă el, 0°cp sădit chiar de mâna lui Iancu pre­ tabilitate Poionyf (ungur), care a spus vtde că este chiar tatăl lui; nu că rezultatul comisiei, care a exami­ cum se spune. zice nimic şi pleacă înainte. El Peste râu delà casa părintească nat cărţile de contabilitate a institu« crezu mai întâm că este protopopul tului tioografic şi sie „Tribunei" şf a eroului, сзѵа mai în jos, e vestita Gavril Moldovan, şi pentru asta a cădere de apă numită de Moţi „Foaei Poporului", n'a putut constata poruncit foc, cu care l'a omorât că bani de ai fondului să fi intrat la „pişoaia", unde apa se prăbuşeşte însuşi pe tatăl lui. în vale de pe o stâncă înnaltă de „Tribuna" şi „Foaia Poporulu". Se 18 melri. (Ca puterea de apa delà De aici a plecat dealungul satu­ ia apoi jurământul martorilor celor această cădere s'ar putea face lu­ lui, a ajuna ia biserică, a luat clo­ români, conform cererii lor, în limba mină electrică I-i toata Vidra) potele şi le-a aruncat jos, s'au sfâ- rojnână. In acest sat şi din acest neam nmat, iar un clopot n'a avut ni­ In şedinţa a doua, după citirea tu-, de oameni s'a basent Avram Iancu, mic, aceia Iau luat şi i'au dus cu turor actelor, ce se refer Ia cerceta^ Regele Mimţilof, la 1824. Luna şi dânşii. Au furat din bjserică şi din rea făcută, precum procesele verbale, ziu.4 nu so ştie, pentruca nu e în­ sat şi apoi ungurii au dat foc gos­ luate cu Albini, chitanţa lui Harici des­ demnată în matriculă. Tatăl său. podăriilor. pre 1500 şi despre 2000 fl. şi acte-v Alexandru, şi mamă sa, Maria Vito, Din toată comuna numai două lor, cari arată, cum în cele din urmă numita si Maria cea mică, fiindcă case au rămas ; celelalte toate s'au s'a depus fondul la „Victoria" în, era o femei:i mititică, erau fruntaşi făcut scrum. Din Chinteşi cu toată Arad şi că s'a predat şi primit în, în comună. El purta cu vrednicie tabăra a eşit ia drumul mare, la administrarea Asociaţiunei, preşedin^ trei slujbe deodată: cea de pădu­ câmp. Aici veni călare un domn tele cere să citească ordonanţa," prin, AVRAM IANCU CU TRIBUNII SÀI. TABLOU ALEGORIC DELA SERBĂRILE ungur, se crede că ar fi fost Hat­ rar la erar sau de gornic, apoi cea DIN BLAJ DIN Í922, 15 MARTIE. care ministrul Perczel a fost oprif de jude dominai şi de primar co­ vani, care i-a îators indărapt spre ROŢI DE LA TUNURILE DE CIREŞ, colecta pentru monumentul lui iancu. RÂMASE DE LA AVRAM IANCU munal. Alexandru Iancu era un n'avem сз căuta acasă. Ne poto­ mare, păr rotunzat, faţs lată, mus Huedin şi le a dat voe ungurilor Preşedintele l-a citit apoi însuşi сц. ţăran voinic, deştept şi cinstit, cu peşte talăl tău." taţa subţire, gălbue, bărbi rară, ca să aprindă şi celelalte comune s'a încheiat armistiţiul şi ne am tras Acuzatul spune, că colecta s'a în­ voce tare şi declamatorică, ca si româneşti. Atunci ungurii au ple­ stare bună. — „Eu singur nu mă întorc." trup bine desvoitat, ţinută de-a pe la ciselé noastre, unde ne-am ceput în 1894 pe timpul Paştilor, că arate ce mare însemnătate îi dă. cat, iar ai nc'krii ь'аи retias care apucat să dregem gospodăriile. a durat până în Martie 1895 şi că Deşi nu ştia muliă carte — abia — „Atunci, hai cu mine !" dragul şi vorbă bună. El îmi puse Au urmat predariile. Procurorul 3 unde au putui j Pe domnul Ion Moldovan l-a îm­ s'au adunat cu totul 3780 fi. 64 cr. putea spune „Tatăl nostru" pe din L-a luat şi i-a dus şi dus a fost. câteva întrebări; am răspuns; m'a vorbit cu multă patimă şi ură în Odaia se porniră în tabăra noastră puşcat ş' la rănit rău. Atunci Lo­ şi 334 lei 50 bam. Câud a intrat în afară — el totuş era om de seamă Mai mult n'a fugit Avrămuţ de strâns de mână şi hai la tabărS. contra românilor şi vrând să îne- ca pe Dumnezeul Valachiior, adică nea l-a luat pe spate şi la dus arest, ia care a fost condamnat timp şi cu legături frumoase la cei mari. şcoală şi nu s'a mai simţit străin. Asta era cam intre 1 şi 5 grească memoria lui Avram Iancu, pe ; Huber, să-1 prindă şi să-1 uducă până acasă la părinţi, unde s'a de două luni pentru delict de presă, Pe cine voia să-1 scape, îl scăpa. Septemvrie 1848. Lupta se înce­ i-a zis „haramia vezér" (căpitan de Tot timpul, cât a fost la învăţă­ la munte. S'a ales un căpitan tri­ vindecat. Până la moarte Ion Mol- în 12 Decemvrie 1894, a trimis lui Pe oii)a voia el să-1 piardă, îl pierdea. puse pe unele locuri, dar peste bandiţi). Aceasta a produs mare in­ tură îofelurite oraşe, a ajuns să fie bun şi patru fecioriei t au tmers la dovanu a fost notar comunal. Slavici în Bucureşti 2500 fl. iar 500 Dovadă de trecerea deosebită ce tot locul fură alungaţi şi bătuţi dignare între românii prezenţi şi apă­ îndrăgit de toată lnmea. Învaţă bine. fl. a deous la „Aibina" avea Alexandru linca, tatăl ero­ ungurii. Noi páraam mu­ Culeasă de I. CHiUH^ şî 30—40 FL. rătorul a protestat contra acestei in­ ului, ia doctorii şi ofiţerii împără­ Era între cei dintâi şcolari. Avea ţi, cu credinţi în Craiul înfăţişare plăcută ; blondin, modest, sulte, care de alminirea cade numai teşti este şi faptul că el 1-a scăpat nostru. asupra celu: ce a îndrăznit a o face. pe M lui Gomboş, o rudă a sa, sincer, cu inima deschisă; era om de cuvânt. Faţă do alte neamuri şi Vine o veste că ungurii Munţii noştri aur poarta • • • Procurorul susţinu, că tot ce a avut delà miliţie. din Zam Sàuerai, nu se să dovediască Albini, e minciună, că legi era cât se poate de îngăduitor, ...iarnoi, noi Moţii cerşim adunare al armatei A cărei căpe­ poartă tocmai cinstit cu banii au fost defraudaţi şi că au Nie-ăii'i nu găseşti la Românii însuşirile acestea le-a avut în toată din poartă în poartă să ne tenie era Avram Iancu, Craiul Mun­ cei rămaşi ai noştri, prin fost puşi la loc din banii Ligei. Cere „'S .i patru unghiuri" atâta însufle­ viaţa lui. Dintre studii mai mult îi agonisim pâinea de toate ţilor. Craiul nostru caută încă odată sate. Asta ne supără rău. să fie aspru condamnai şi banii să plăceau matematicele şi istoria. în­ sălaşul eroului din V.dra de sus, scrie ţire, pentru ţară şi neam, ca la Ba şi mai mult ne su­ zilele. Vremuri grele au fie confiscaţi. suşirile lui alese i-au deschis uşile A doua OAIA numele în cartea pele­ Moţii noştri din Munţii Apuseni ai pără vestea adusă de un trecut peste capul Moţilor, familiior „domneşti", cum se zicea băştinaşii Munţilor Apuseni rinilor la casa lui Iancu, vrea să fie Apărătorul Dr. St. Pop, respinge Ard;, aiului. Pe cât sunt de viteji prietin care venise şi el pe atunci, unde apoi s'a poleit şi mărturie vie la ÎNSUFLEŢIREA şi la pu­ mai întâi aserţiunile scandaloase ale la tabără. Spune că uu şi aha acum începe a se în răsboaic, pe atât sunt de buni, mai mult. De aceea spun unii scrii­ terea de viaţă, care va ieşi din piep­ procurorului privitor la Iancu, arătând uugur cu numele Huber însenina tot mai mult cerul tori unguri : „Iancu avea purtări turile şi inimile celor 40 mii cari că scriitorii unguri însuşi vorbesc cu ele blânzi si do muncitori în tim- din Zam Sâncrai, nemeş, ior şi faţa lor se face din mai alese decât alţi tineri din părinţi vor veni la Vidra ! multă stima despre el. Dovedeşte spunea in gura mare: că ce în ce mai deschisă. In ţărani. " apoi cu date juridice, că nu poa+e fi ei este Dumnezeul Va­ 1914 la tâigul de fete de Când o grupă de cercetaşi din Cluj, Dupăce a isprăvit drepturile în lahilor. El îi a învăţa să te Găina, cete de jandarmi în ziua următoare zilei Eroilor, r.u 1845, Iancu cu cele mai strălucite; fluere în mănuşă. Asta cu pene de cocoş erau ajuns după ua drum greu din Abrud precum ne spune o gazetă ungu­ făcea mult năcaz fami­ post&te în jurul muntelui peste deal până la Vidra, cu capul rească („Magyarország és a nagy­ liilor românilor, rămasu ca nu cumva să se scoale plecat au zis o rugăciune pentru cel világ" iu numărul 1 din 1873) s'a pe acasă. Atunci noi ce­ deundeva Craiul munţilor, care nu mai este, lacrimile de durere dus la guvernul din Cluj să-i dea tăţenii ia vreo 150 de despre care cei mai mulţi şi oftatele ieşiau cu suspine, din ini­ o slujba iară plată. Dar bietul Avră­ bărbaţi, din care ne ale­ credeau că trăieşte încă, mile lor, iar când au cântat de înche­ muţ nu şi-a dat seamă, că în ţara gem eu şi „Domnul", aşa dar nu se ştie pe unde, iere Deşteapta-te Române, fiecare la­ ungurească, până la 1848, nu tot s'a numit pe atunci fe­ şi va aduna mocănimea la crimă era un mărgean, fiecare suspin omul era om. ciorul părintelui proto­ sfat în contia puterii mari un dor de A ne învrednici de aceste „Iancu", zicea numita gazetă, pop al nostru Ion Mol­ a ţării. Atunci dansul vesel, momente curate şi de a ne pune în „n'avea înfăţişarea, care trebuia; dovan, Simion Iiicea, de mu'te ori se încheia cu gând să căutam A-1 cunoaşte şi a el nu ştia să se îndoaie, nici să lin- Lonea, Bara şi alţii. Noi lacrimi; îmi aduc aminte trăi în sufletul celui pentru care am guşiască. Pe ţinuta lui şi pe faţa am cerut tribunului no­ cum jandarmii din Băiţa venit la Vidra. iui mândră, bărbătească, se oglinda stru M. Corehiş ca să de lângă Vaşcău au chinuit o conştiinţă, pe care numai propria raporteze Craiului Mun­ pe un fecior voinic ca bradul Iar, când vom mai ajunge să ne GIULEA LUI PIATRĂ vrednicie, ţi-o poate da*. uşurăm sufletul la umbra casei lui FOLOSIT LA TUNURILE LUI ţilor, năcazul nostru de care ameţit se certa cu AVRAM IANCU LA ANUL І348, El a fost respins, pentruca era acasă. Zis şi făcut. altul. îmi aduc bine aminte Iancu din Vidra, momentul să fie unul ŞI CARE GIULEA SE AFLA ÎN delà ţară; adecă nu era nobil. de privirea neîncrezătoare dmtre cele mai frumoase din viaţă, MUZEUL ISTORIC DELA ARAD CANA LUI AVRAM IANCU De rana aceasta a suferit mult In ziua următoare, la a fiecărui ţăran din aceste să fie un moment când ne umplem sufletul lui Iancu. El s'a întors delà 6 Noemvrie, ziua de Luni, sufletul de farmec şi de -putere, şi am iuat cu noi arme şi. plaiuri, când se uita în ochii puri de pace. Poate să fieadevăra t guvern nu umiiit,ci revoltat în dem­ T când ne luăm hotărîrea de a fi Român nitatea sa de om. S'a dus apoi ia CASA pe aceste plaiuri, alături de Acela vorba de defraudare, dovezile lip­ ce se zice, că nicăiri în Dacia îm­ tunuri şi am plecat deia CARE S'A NĂSCUT ŞI A COPILĂRIT AVRAM IANCU unui domn în haine negre. Târgul-Mureşului şi s'a scris la munte jos până la Cerita ™ Nu-i venea par'că la soco care ca'că cu mândrie şi încredere sesc. Cere achitarea acuzatului. păratului Traian sângele roman n'a tabla regească cancelist, cu scop de Suvara,un câmp întins între Caietele el acasă. In calc- au întâlnit un biet teală să creadă că-i Român, ci vre-un prin locurile tainice ale codrilor de După ce a sfătuit două ceasuri, la rămas mai curat ca în acest cuib a se pregăti pentru concursă de şi Calată Mare. Aici am aşezat ta­ cojocar, l'a care au intrat în casă străin cu vorba românească, cari sunt brad, peste culmile munţilor de unde 6 ora sara, tribunalul a anunţat sen­ muntos. Ca să arătăm vrednicia avocat. Avocat putea fi şi dacă nu băra noastră română şi gara am şi l'au întrebat înde slă Hubert, mai primejdioşi decât străinii cari nu se vorbeşte cu buciume, venind să tinţa, prin care acuzatul T. L. Albini, deosebită a acestui popor, va fid e era nobil. Nobili nu se făceau avo­ plecat cu un tun de doage de cireş cojocarul le-a arătat. Tribunul i-a le vorbea limba. Cu greu puteai să aducă bucurie, mândrie şi suflet de în lipsa dovezilor, a fost achitat de caţi; ale lor erau slujbele publice plin cu râşână. Când a înserat intri în voibă cu Moţii; au păţit-o erou acestor oameni dornici de viaţă ajuns să amintim părerea slujba­ poruncit cojocarrhii să-i coasă cu­ acuzaţia defraudârii. A fost însă osân­ cele mai bine plătite. ne-am aşezat deasupra comunei reaua, delà sab->, deoarece era de veacuri cu încrederea şi cu vorba bogată în lupte şi vitejie, suflet de dit pentru călcarea ordinului minis­ şilor nemţi şi poleci cari după anul Sâncrai ; am slobozit tunul plin eu aur oţelit de vremuri vechi. AT. PUPA Din tinereţe îl frământă dorul ruptă, şi într'o clîpu o găti cojoca­ dulce, — ziceau ei în gândul lor — terial, prin care se oprise colectarea 1849, trăiau în aceşti munţi. râşână, dând foc comunei. de-aşi, vedea neamul liber. Sufe­ rul, si oi au plecat la Dumnezeu! toate patimile şi su­ în favorul unui monument pentru Ei ziceau : „Nicăiri n'am văzut un rinţele Românilor îl mişcau adânc. Ungurii o luară la fugă, lăsân- Valahilor. ferinţele pe cari le au Iancu, la 15ziieacest 100fl. amendă avut au venit peste ei şi purtarea cheitue'iior de proces. astfel de popor; aceştia nu fură, nu I. fiECRGESf.U du-şi toate. Noi am luat comuna Ajunşi h\ Hube au intrat în beau, nu se bat, nici nu se îmbată; dc-a rândul, am casă şi fiind acasă ansul1 , au po­ crezând în cinstea şi Arestul însă i se socoteşte ca împli­ nit prin cele 13 luni ce le-a suferit noi n'avem nici un lucru aici". adunat de ce am runcit ra într'o el) SĂ fié gate, vorba celor cari se Cuvintele acestea sunt cu atât mai avut nevoe şi am să-şi încalţe eizœ» nonă en phi- apropiau de ei. în arestul preventiv, iar amenda şt preţioase, fiindcă Moţilor le ieşise plecat la tabără, feni, să prindă bh ii la c -;r şi vor Inima ior era foarte cheltuelile se cons'deră neincasabile veste slabă între străini, că sunt unde ne-ani ho- pleca. mâhnită, închisă şi dn cauza lipsei de avere. ín urmă sentinţa anunţă confiscarea sumei de răutăiîioşi şi sălbatici, şi au omorît dihnit până dimi­ Hubert a FĂONL î-:-are şi când cernită de jalea cea sa 4701 fl. adunată pentru monument în răscoală mii de Unguri nevi­ neaţa, câud ne-a plece doi r.old ".ţi r•uţ i L'-l legat cu de veacuri, nu mai novaţi. Cunoscânclu-i străinii mai (kt signal cu clo­ brsţelo către loit-м. 'e cu-ului şi la dorea să mai ştie şi dispune cu viceşpanul din Arai de aproape pe Moţii noştri, nu aveau potul df-la bise­ drum cu el ca r-?. : I şi i-au dus la cineva de durerile să sechestreze banii depuşi la banca destule cuvinte să-i laude. rica noastră din Craiul Munţdor şi •icolo şi-я luat lor, nădejde numai „Victoria", ca să-i transpună li­ Avrămuţ, cum îi ziceau părinţii Calată, că au ve­ rasple. în Cel de sus mai belul de depunere la „Victoria". era un băiat cuminte şi avea fire nit îii Chinteşi La câteva luni m prin Mai 1849 avea, când va veni Acest proces pentru spiritul duş­ de Moţ adevărat : gânditor şi scurt hoardele ungu­ din nou veniră t- gurii şi atunci vremea... Şi vremea mănos, cu care s'a condus, poate fi la vorbă, dar bun la inimă şi mare reşti. Noi ne-am au trfcut pria con) ucle româneşti, a venit! La 10 ani pus cu tot dreptul alături cu faimo­ la suflst. retras la munte fură tot ce găsef o în cale şi le de când nădejdile sul procuror, prin cari s'a făcut fai­ Născut în aceşti munţi acoperiţi punnndu-ne îu aprind, Iăsându-!o •crum. Nu cru- zilei de azi au în­ mos tribunalul din Alba-Iulia. Cazul cu codrii de brad, unde dorul de poziţie de a-i ţau pe nimeni, Í i••:. : bătrâni, nici ceput a încolţi, Craiul cu confiscarea prin sentinţă — lucru libertate ardea pururea, ca jăraticul primi. femei, nici copii Tot ce le eadea Românilor vine să ne mai pomenit în felul acesta ? sub spuză, şi de unde au ieşit, In ziua deSNo- în drum omorau şi chinui úr, mai facă o rugăciune la după unii chiar ilegal — este notă atâţia Români vrednici, el de tim­ emvrie, era chiar cu seamă pe femei i fete le bat- Troiţa (crucea) care caracteristică a acestui proces cu puriu da semne de o bunătate şi Sf. Dumitru, di­ jocoriau fără milă. se înf'ge în vârful atâtea laturi triste. agerime de suflet deosebită. y y ; FETE DIN CÂMPENI mineaţa, pe deal Ajungând Ia munţi încercau a G ă i n e i, locul de CASA LUI AVRAM IANCU Din „Gazeta Transilvaniei" din 1898" ABONAMENTUL: Pe un an 200 lei. Abonamentul pentru instituţii finan­ Pentru sătenif învăţători, profesori, ciare, biblioteci, cluburi şi localuri preoţi, studenţi, funcţionari, mese­ publice 300 lei. Pentru sprijinitorii riaşi şi muncitori 150 lei pe un an. foaei minimum 300 lei. In America Abonamentul se plăteşte înainte; se 3 dolari. In Iugoslavia 100 dinari face abonamente şi pe jumătate an wului pe an. In străinătate 300 lei pe an

Despre eroul Avram Iancu ІлірЕеІе dîn Щипііі Afiuseni: Hatvány Ţara Hloţilor Cea diutâi datorie a noastră faţă piilaţia cea mai nenorocită. Ei I. pentrucă cei delà comandă să Cuprinsă intre sinurile munţilor Bi cei mai tineri le trec peste munte, de figara eroică şi tragică a lui sunt aceia cari, încă delà înce­ Revoluţionarii unguri înşiruie poporul îo coloane. horului, Crişul Alb, munţii Trascăului. adună pentru o trăsură şi de cu primă­ Comandaţii s'au postat cu muncii Giiăului pânâce se încheie cu vară merg în lume să aducă bucate Avram Iancu e să-1 scoatem din putul insurecţiunii, au sprijinit ajunseră stăpânrpe aproape îutreagă Ţara ungurească, trupele lor, aproape după munţii Bihorului din regiunea Huedi­ pentru iarna grea, când nici nu pot negurile unei legende neclare şi armata austriacă, şi ruşii au cu escepţia Munţilor —• acelaş plan, ca şi cu prile­ nului, această ţară a fost un centru ieşi din casă atât de mult ninge. naive pentru a» fixa istoric ce a avut să se laude mult de con­ Apuseni. jui întăielor lupte cu Hat­ de viaţă românească în toate timpu­ Femeile şi fetele cu furca la brâu rile. Cultura cu greu a putut pătrunde fost el în adevăr, care a fost in­ cursul lor pentru aprovizionări Cercul de fier se strân­ vány. El venise de data cutreeră toată ziua dealurile şi munţii prin văile Arieşului mic şi Arieşului tenţiile şi acţiunile sale, ce legături Unirea lor cu ungurii delà în­ gea tot mai de aproape, asta eu 2800 luptători şi 4 In urma oilor sau cu ghituţele, cari mare, delà Moldoveneşti până la Brad tără a putea să sufoce însă tunuri. Lupta începu în 18, le dă hrana de toate zilele. Nici o Şi-a creat el în timpul când — căr­ ceput ar fi dat o altă întorsă­ şi Scărişoara. Bogată este Ţara Mo­ niciodată îndârjirea şi vi­ atacând vrăjmaşul mai vio­ comună nu prea are păşune comu­ turarii făcând obişnuita diplomaţie tură insurecţiei. Fără proviziile ţilor în toate celea. In aur, în argint, tejia luptătorilor lui Iancu. lent spre Roşia şi Corna, nală nici nu au numai un singur om Prin oraşe — el singur era, cu pre- dar mai ales In suflet şi simţire. pe care le-am găsit în princi­ Puternice trupe ungureşti ca şi cum ar fi voit să în­ de pază pentru oi, ci fiecare umblă tnl vieţii sale, reprezintantul lup­ pate şi fără Iancu, căpetenia au răsbit îu trei rânduri cerce siguranţa drumului Durerile din trecut au lăsat multe cu ale lui şi pe locurile lui şi în munţii tător cu armele, deşi pregătirea ini românilor din Ardeal, n'aş fi până în oraşul Abrud — de ţară spre Zlatna. Hat­ brazde pe faţa lor, portul lor a sufe­ lor, grijind şi păzind fiecare turma sa. era aceia a unui advocat, pentru putut reuşi. De aceia printre iuima Munţilor Apuseni — vány în furia lui neputin­ rit multe schimbări siliţi să schimbe Puţine case sunt care nu au vite cioasă a dat ordin să se sau oi. Pâine se mănâncă, dar nu drepturile poporului său. Atunci, corespondenţele pe cari le-am dar au fost silite să pără­ îa zile de. lucru cătrinţa de lână cu sească oraşul, foarte repede, împuşte sau sâ se spân­ şorţul cumpărat deia străini. Hainele este hrana principală. Mămaiiga e eând se vor face răbdătoare studii prins, am găsit scrisori ale lui retrăgându-se cu pierderi zure o mulţime prizonieri lor de sărbătoare sunt însă cele fru­ mai rară. Caşul, brânza, untul, lap­ Ae arhive în locul frazelor de cir­ Kossuth către Iancu, în care deosebit de mari. Alte trupe români, între cavi marc nu­ moase, curate şi aproape de gingăşia tele, acestea sunt mijloacele de trai. cumstanţă, când se vor răsfoi, de spunea că ungurii se căiau că ungureşti au fost oprite şi măr de copii şi femei. In celor delà poalele Carpaţilor. Păsări de curte nu pot ţinea, n'au cu Pildă, eorespeadenţa din 1848, abia n'au ţinut în seamă drepturile nimicite chiar la treeătorile 19 Mai lupta se apropia de Limba lor este cea mai veche limbă ce le ţinea, porci nu prea, decât doar câte 1—2 la casele mai bune, totul |tinsă pe dinafară de ai noştri, fraţilor lor români şi că, în caz spre Munţi cum a păţit la t;s za ei hotărâtoare. Către românească, tipul limbei vorbită de Fàntâueie Vasvári cu oa­ amiaz trupele lui Hatvány Daco Romani din primele zile ale ce le trebuie aduc din ţară şi delà ^are se păstrează în biblioteca Mu­ de succes aceştia ar putea să menii săi. Astfel strîmtoriie au fost respinse spre oraş, neamului. La ţara lor nu sunt multe crâşmele din comună. zeului cultural din Arad, se vor aştepte toate concesiile pe care din Zarand au foot apărate dia toate părţile. Imediat el porţi de intrare, singur Arieşul te Lucru de mână se face mai ales avea solide pagini de istorie despre le cereau. Românii sunt foarte de prefectul Buteanu: sec­ o şi iea la fuga, spre Zlutna. duce In plaiurile cu casele resfirate, Îmbrăcăminte de rână, postavul lor dânsul. vrednici de interes, şi am adre­ torul Turda—Cluj era apă­ Fu luat repede la goană, sărăcăcioase, fără grajduri şi fără stă alături de cel lucrat de fabrica delà Cisnădie, pânza lor de asemenea. sat în favoarea ior un memoriu rat de prefectul Simion pe când ajunse cu trupele grădini, una pe o culme, alta pe o Pentru acea vreme culeg dintr'o Balint din Roşia; linia altă culme de deal. Lucru de mână femeiesc nu se prea împăratului (Nicolae), care mi-a în Gura-Cornii. Aici fu ata­ carte franceză, care a avut trei Amd — Teiuş era apărată cat de bravii Buciumat)i, sub Cine merge între Moţi, niciodată face, femeile nu pot să stea mai mult ediţii (a treia, aceea pe care o în­ răspuns, că nu putea să intervie de vice-prefectul Prodan comanda lui Vlăduţ. Apare nu e vesel, ci îngândurat. Nu vezi timp într'un loc, ci sunt nevoite ori să meargă în ţară cu bărbaţii lor, trebuinţam, Ia Paris în 1867) Chré­ în acest domeniu, dar că trans­ Probu, preot; la Ponorul AVRAM IANCU, LA 24 DE ANI. pe vârfuri de deal şi prefec­ feţe vesele şi par'că nici n'ai îndrăzni misese memoriul Curţii din Viena. — Remetei era tribunul Ma­ tul Balint, cu trupele sule sâ le conturbi starea liniştită, melan­ ori cu vitele cari apoi nu le dau răgaz. tiens et Turcs a Iui Poujade, aceste tei Nicola, mai târzm, iar locuitorii Casele sunt din lemn de brad toate, Austria s'a îndatorat a da ro­ si ungurii înarmaţi din Abrud şi proaspete. Trupele ungureşti încun- colică a sufletului lor, prin râsete şi declaraţii ale guvernului rus Lüders, din Albac, Manşei şi Someşul reee cele sărăcăcioase n'au decât o singură Roşia. A doua zi — 7 Mai — Iancu jurate de două părţi, au fost măce­ glume. Vorba şi umbletul una sunt: care a mers în Ardeal şi Ungaria mânilor drepturi egale acelor au aparat cu multă vitejie linia Hue­ încăpere la etaj; în subsol (parter) primi la Câmpeni provocarea să lărite aproape total, iragânate şi mulcome, cum îi este ale celorlalte naţionalităţi, dar din şi drumul deia Oradea-Mare— fiind grajdurile şi coteţul. Curăţenia gă suprime revoluţia ungară: „Ceux-ci depună armele. Prefecţii Buteanu Măcelul şi-a ajuns culmea la Cer­ felul de viaţă. Ciuj. Situaţia luptătorilor din Munţi şi viaţa higien'că lasă mult de dorit, surtout (Ies Roumains) sont à l'état ei sunt într'o înjosire desăvâr­ şi Dobra au fost puşi sub pază, bii. Hatvány şi câţiva călăreţi reuşită Cheia Turzii dinspre apus de Turda devine tot mai grea. Bern intră cu mai ales în timpul ernei, vara trăind de parias et forment en Transyl­ şită". românii mai de frunte, preoţi şi să se strecoare peste podul numit este o deschizătură, o poartă în Munţii trupele iui In Sibiu şi trupei?; austri­ Apuseni. Pe Arieş în sus mergem în­ zi şi noapte sub cerul liber având In vanie la population le plus malheu­ Mărturia e absolut formală. mireni întemniţaţi. In curând se „la Boltii"), şi cotind la dreapta, apropiere apa cristalină de munte. Cu aco evadează spre Ţara româneasca. o luară spre satul „După-piatră". cetul cu încetul printre comune şi reuse. Ce sont eux qui ont, dés le atât mai îngrijite şi mai frumoase Generalul rus a avut în mână „Deia îucepui*) — scrise Iancu — Buciumanii îi ajunseseră din urmă; oameni, cari tot mai mult se deose­ commencement de l'insurrection, sou­ scrisorile, şi cuvintele lui, tran­ puţin ajutaţi şi îu mania sacrificării besc unii de alţii. La Sâlcina suntem sunt casele cu stare mai bună, unde femeile îi aşteptau în culmea dea­ găsim covoare lucrate cu o fineţă şi tenu l'armée antriehiene, et les noastre trataţi cu dispreţ, văzuţi lului cu pietre, la strâmtoare era între Moţi, iar la Câmpeni în capi­ smise de un consul al Franţei ou neîncredere, adese calomniaţi, varietate admirabilă. Cu un fest extra­ Russes ont eir beaucoup à se limer la Bucureşti, căsătorit cu o fe­ Groza şi oamenii lui înarmaţi. Cu tala lor. Lupşa cu bisericile cele multe ba încă şi insultaţi, noi ne văzu­ este o comună mare, are o întindere ordinar în combinarea figurilor şi a de leur concurs pour les appro­ câţi oameni s'a putut strecura Hat­ culorilor. mee din familia Ghica, nu pot răm dintr'odata, daţi prada furioi vány, prin atâtea primej Iii? Unii de „şapte hotare", Bistra din apro­ visionnements. Dès le principe fi puse la îndoială. Va fi scris unui duşimm barbar"'. ţin că cu 14, alţii cu 50 şi iarăşi piere este paza Balomiresei, muntele Cine va merge pe această vale a leur union avec les Hongrois aurait Vidrelor, va sta de vorbă cu oamenii Kossuth mai târziu ce va fi Oâineuiï curgeau din toate păr­ alţii cu 80 „Este deci) — con­ care dă hrană cu lemnul ciuberelor In casele lor, va cunoaşte destul de probablement donné une autre ton- vrut ; în acel moment acestea ţile spre Munţi: nădejdea cea din clude Iancu — probabil, că mai la toţi Moni delà Câmpeni până la bine caracterul general al vifţii acestor nure à l'insurrection. Sans les prof- urmă. Preoţi, linen, cari voiau să mulţi de o sută nu m scăpat; prin Sâlcina. Peste Muntele Mare trece eram sentimentele sale. Oe altfel oameni, cari într'adevăr trăiesc o viaţă scape de serviciul militar sr b un­ urmate trupa întreagă a lui Hat­ cărarea care serveşte drumarului de visions que j'ai trouvées dans les scrisorile lui Bălceseu, din Amin­ : de mucenicie. Vizitând cât de mult guri, toată lumea, care eunoaşt«a vány a fost ni-nisită, îu senzul li călăuză spre oraşul mare din Ardeal, Principautés et sans Janco, le chef- tirile de pribegie ale lui Ion spre Cluj. Drumul Clujului vine delà aceste regiuni, ne luăm îndemnul de des Valaques en Transylvanie, je ïiau- Ghica, despre négocier le cu mi­ Albac, trece peste munţii Giiăului la a le fi într'ajutor şi a face să se rais pu réussir. Aussi parmi les cores- nistru Battyănyi şi legăturile cu Gilău de unde un pas bun (moţănesc) bucure şi ei acasă la ei de roadele pondances que j'ai interceptées .ai-je şi eşti ia Cluj. într'o zi dacă mergi bune ale veacului XX, altcum drumul aceiaşi revoluţionari unguri ale bine, il faci. nostru n'are alt sens decât numai al trouvé des lettres de Kossuth à Janco, lui Boliac, când tipăria la Braşov curiosului, care face călătoria pe Câmpenii, Albacul, Vidrele, Soho- dans lesquelles il disait que les Hon­ picioare fără un îndemn superior in­ „Expatriatul" întăresc existenţa dolul, Cărpenişul, Abrudul şi Buciu telectual şi sentimental. grois se repentaient d'avoir méconnu acestui reviniment în po­ manii sunt adevăratele comune delà les droits de leurs frères valaques litica dictatorului. Ei însuşi nu Moţi, fără a mai aminti de Scărişoara, *T POPA et qu'en eas de succès ceux-ci po­ era ungur de sânge; Kossuth care deşi numele o spune de mică, urraient compter sur tontes les con­ nu însemna nimic în ungureşte AVRAM IANCU LA 43 DE ANI este una dintre cele mai lungi comune cessions qu'ils demadaient. Les Va­ şi s'a vorbit de origina iui slavă. din ţară : delà Cucurbâta Bihorului (m.mte) până la Gura Albacului, nici Iată şi două documente, câte au laques ajoutait le général Luders porniră omorurile, spânzurarile, ja­ Intre ţăranii români am găsit mai mult nici mai puţin decât drum putut scăpa de perire, cari s'au găsit sont très dignes d'intérêt, et j'ai furile şi inesndiurile atât în Abrud, de aceia cari se chiamă Coşotă, cât şi în Roşia. de o jumătate de zi. în casa Iui Alexandru Iancu, mort în adressé en leur faveur im mémoire cu sufixul, foarte obişnuit „otă". In 8 Mai — după săvârşirea Cme n'a cutreerat Ţara Moţilor 2 Octombrt 1855 (tata lui Avram iancu) à l'Empereur, qui m'a répondu qu'il aceste documente se află la Asocia- Statuia la Arad e învelită în atâtor infamii, Dragoş provoacă va crede că cine ştie ce curiozităţi ne ponvait pas intervenir en pareille încă odată pe iancu, să depună vor fi pe acolo. Nu sunt. Sunt fru ţiune. pânze ocrotitoare, dar şi tăi- matière, mais qu'il avait transmis armele. Acesta îi răspunde scurt, moaşe locurile ca peisaje, ca tablouri, Domnului Nicolae Coreheş tribun nuitoare. Vădirea ei n'ar fi o Ţara este bogată dar oamenii săraci. le mémoire à le Cour de Vienne. că după ce s'a doyedit cu vârf per­ din oficiu în primejdie — căci vai de statul fidia maghiară, rupându-se armis­ Cel mai important centru este Câm­ Câmpeni L'Autriche sera obligée de donner care s'ar teme de bronzurile tiţiul oferit, chiar din partea lui peni, un târguşor foarte mic, cu câteva „Ştiind că domnul Isncu nu-i în aux Valaques de droits ègaus à PREFECTUL BUTEANU |j PREfECTUL POPA BALINT mute — dar pepiedestal s'ar pu­ Kossuth, deaci înainte numai sa­ case în jurui unei pieţe şi atâta tot. Câmpeni, am venit a-ţi face cunos­ ceux des autres nationaUtès, mais bia va mai hotăra între români şi Târguşorul este spălat de apele ce se tea scrie cuvintele lui Lüders cut, că la Bucium sunt patru tunuri ils sons dans nn abaissement complet". barbariile săvârşite de honvezi. unguri. teral al cuvântului." scurg de pe dealurile dimprejur când în lucrare, câte de un stângin de despre căinţa lui şi recunoa­ Axente Sever şi oamenii săi au Planul de luptă se făuri în pripă. Dar Alba Iuiia trebuia cucerită ploua bine. Arieşul vine desml de lungi şi se fac din fier vărsat cup- Adecă: Aceştia (românii) mai şterea către Avram Iancu a fost primiţi ou'muUă bucurie. Cate trei coloane fură aşezate dea- eu ori-ce preţ, prin urmare şi re­ repede, Câmpenii fiind ta stânga, iar tuşit cu lemn. Dudele (ţevile) cele Ungurii din Abrud şi Roşia în­ zistenţa îndârjită a Moţilor. în dreapta o prea frumoasă pădure ales sunt în stare de pariaşi dreptului nostru întreg, N. IORGA dreapta şi stânga drumului, ce duce vărsate ie-am căpătat din Bucium cepeau să vorbească pe alt ton, A plecat deci Kemény Farkas de brad. Cine numai din auzite îl şi formează în Transilvania po- peste Abrud la Ztatna. Li dealul deia maşina lui Schlafkovits, de 6 Din revista „Transilvania* 1922. agitând lumea, în aşteptarea lui Ştiurţ se postă viceprefectui Simion şi Forró cu 7500 soldaţi de infan­ cunoaşte se va mira cât de neînsem­ ţoii largi şi de un ţol groase. Meşter Hatvány şi a trupelor lui. Munţii Groza, preotul din Rovina; mai terie, uu esoa irón de cavalerie, nat a fost şi este. avem bun, şi de cumva ne-am putea trebuiau cuceriţi eu ori-ce preţ, 19 tunuri şi' 4 baterii de rachete îu jos, spre Cernita era tribunul La 5 km. de Câmpeni, peste satul folosi, «tata fier vărsat, pe aceea Amintiri caoi altcum Alba-Iulia nu putea Ö împotriva vitejilor lui Iancu. în­ Nicolae Coreheşiu şi deeurionul Mihâieşti se împreună Arieşul mic cu seamă, şi mai largi avem, cât şi 30 ocupată şi păstrată din partea hon- treagă armata ungurească care apare Iambor, iar spre drumul de ţară cel mare. Pe Arieşul mic este Pono- de tunuri am putea face. Pe Msrţi vor vezimei. Guvernul unguresc a şi în­ asupra strâmtorilor din Munţi, în Avram Iancu erau tribunii Rusu şi Aiudanu. In relul Vidra de jos, Vidra de mijloc fi gata vre-o două. Ai grija şi ţine cercat o cursă d-i împăciuire, prin I. flancul stâng erau pe dealuri de colaborare eu Kemény atingea praful cel de tunuri, (tata-1 primise Scriu tot sub impresiunea mo­ el era numai de atunci căsătorii, şi cea de sus. Dealungul râului este Dragoş, deputat la dieta ungurească, cătră Roşia, tribunul Mihni An- cifra de 15 mii luptători: şi Ro­ din Alba-lulia şi-1 trimise lui Iancu) mentului. La insulta procurorului avea o nevastă foarte tânără şi fru­ şoseaua destul de bine îngrijită, care care a plătit cu vieaţa această în­ dreica; în faţa Abrudului tribunul mânii din Munţii-Apuseni le-au ţine şi pe seama noastră, precum şi de paradă, Lazăr Miklós, titulat şi moasă ; una din fetele acestuia a fost ne duce prin comune cari nimic nu cercare nenorocită. Faur cu buciumanii. Tiupa din ţinut piept la început cu 1000 (zic: din gloanţele cele mari, ca delà 6-8 conte, ce ni-o făcu numind „haramia maritală după românul Alexandru prezintă altă mantie faţă de celelalte Ungurii din Abrud, cari erau în centru sta sub comanda preotului una mie oameni). funţi şi carteciuri. vezér" pe scumpul nostru de pioasă Vele, major de honvezi, pe atunci regiuni mocăneşti, fără numai că do- Viâduţ şi a căpitanului Ivauovich; memorie Avram Iancu, regele min­ pensionat. minează pădurea de fag şi numai „înştiinţează şi pe di Iancu despre Axente Sever ocsupă drumul ce ţilor, eroul nobleţ din 1848, — mi-am crestele dealurilor sunt acoperite cu acest lucru". Ilie Vlassa Cicudi, fostul canonic duce la Dealul-mare. Lupta a fost revocat în memorie suvenirile, de brad. Valea Dolii care vine din munţi foarte cruntă. Hatvány văzându-şi Abrud, 2 Ianuarie 1849. aeum vreo 55 de ani. mitropolitan, în 1848 era paroh în în Ponorel este o cale sălbatecă, bo­ Vereşmort, lângă Mures Uioara. (Ou înfrângerea sigură a trupelor, co­ gată, în chei şi în locuri frumoase. Ion Şuluţiu m. p. tribun Pe atunci eram prunc, dar ca toţi turbărările da sub episcopul Lemeni mandă să se împuşte foarte mulţi Comunele au puţine case, rari, foarte pruncii foarte bine ţin minte cele romani în piaţa Abrudului, între Il X- destituise Guganeţ, episcopul rari ici-colo două case alături, cele­ Domnului prefect Avram Iancu * petrecute, căci si altcum eram în. cari şi prefectul Dobra. Atacul de­ lalte pe dealuri la depărtări de unde în Câmpeni şcoală* înaintată. Cuartirul îmi era, rutean, ca comisar; deodată mai cisiv a fost început de Iancu în- numai cu buciumul (tulnicul) se pot înCluj, în uliţa Turdii,sub „temeteu" destituise şi ps socrul meu Paul suş, urmat de celelalte coloane, „Trimit cei 406 funţi de plumb; Înţelege. Intre casele din vecini este praful încă nu l-am câpâtai. Golescu (cimitir) la octagenarul Andrei De­ Poruţiu, protopopul Almaşului-mare, între cari se distinge mai ales bra­ cale odată şi câte 3—4 km. apropi­ meter, cetăţean înflăcărat naţiona­ vura oamenilor lui Viâduţ. Hat­ asarâ veni deia Ziagna, spune că pe profesori şi pe mulţi alţii. In ere, iar intre cele de pe dealuri şi armata lui Bem a pornit catrâ Blaj, list român al timpului său In faţă cu vány în 10 Mai încearcă sa fugă mai mult. Pe lângă şosea sunt cârciu- noi era curtea lui Bergai profesor acele zile de restrişte, dar de un spre Brad, folosiuduse de întune­ cu ce scop nu se ştie, de obşte se mele cari sunt câte 4—5 într'o co­ vorbeşte, că vrea să atace Sibiiul şi prodirector al liceului academic,, prospect mai de bun al erei liber­ cimea ploiei şi a negurei, luând mună, şcoala, la 3—4 sate câte una mai târziu proprietatea românului tăţii popoarelor, ajungând Iancu cu drumul spre Cernita, întovărăşit de din nou; destul câ pe unde merg tot şi biserica fieeărui sat, bisericuţa din pustiesc, şi bărbaţii, cari sunt harnici, avut Molnár. Г Iosif Moga şi alţii la Vereşmort, mai multe familii maghiare. Co­ lemn cu foişor pentru sfaturi. In colo loanele postate în dreptul Cerniţii Ii duc cu sine. Ce va fi de noi, aflară pe posesorul din Vinţul-de-sus PREFECTUL AXENTE SEVER SIMION BÀRNUTIU casele mai de dai Doamne, sunt mai într'o zi de toamnă din 1848, îl simţiră cu oarecare întârziere şi Dumnezeu ştie; destul de rău stâm; mergând eu la şcoală, aflai pe De­ Kovács (ungur) şi pe preotul re­ la o poştă. Mori sunt destule şi le mă mir şi de comitetul naţional, de se năpustiră asupra lui. Partea cea merg bine, mai ales că piatra moale, meter vorbind cu Bergai. Salu- format văduv tot de aoolo, încătuşaţi, corespondenţă neîntreruptă cu tru­ mai mare a trupelor lui Hatvány In 8 Iunie Kemény pleacă cu ce nu scrie. Ar fi bine să trimiţi ex­ tându-i, eram să trec în drumul lasă multă, urmă în făina de grâu pres la Sibiu, să - vedem cum stau Iancu şi-a scos sabia din teacă şi pele honvezimei, prin maiorul Csu­ au fost măcelărite total, scăpând oastea spre Abrud, opăcit de Groza meu, dar mă agrăi gazda mea, d. în strâmtoarea delà Buceş, luând şi de porumb. Pâinea lor este lucrurile. Se vorbeşte, că Laurian a i-au apărat de moartea mai mult tak din Brad, nu mai aveau răb­ el cu câţiva oameni spre Bral. neagră de nu Indrăsneşti s'o mă­ Demeter: „Cornedisti?" (ai mâncat). dare. Prefecţii Balint şi Axente Restul trupelor şi al locuitorilor contact cu trupele române la Vul­ scris delà Olmiiţ comitetului, mă mir sigură. Aceasta mi-a istorisit-o nu nânci, grea şi când o mănâncă, ni­ Atunci Bergai îl întreba: „Quat Sever îl roagă pe Iancu să nu stea unguri au fost nevoiţi să se îna­ can, Ciuruleasa, Sohodol intrând çum nu se împărtăşesc prefecţilor — probes habet in hospicio?" (câţi numai odată acel Ilie Vlassa, care-mi apoi în Abrud. A avut şi el soarta sipul din moară sgronţăie printre dinţi. fi bun trimite încă astăzi expres la de vorbă în ce priveşte împădu­ poieze în oraş. Românii văzând Te miri de rezistenţa acestor oameni, oopU ai în cuartir) — „Quator" fu era cumnat (ţinând pe o soră a rea cu Ungurii. Dragoş aduce o în piaţă victimele rămase pe urma lui Hatvány. In 12 Iunie sa por­ Sibiiu; apoi te rog tiimite-1 pe la răspunsul, „eed omnes pétulantes" în contra cărora stau to tte relele îm­ mine. Scrie şi la Dobra, ca să fii nevestei mele) şi o spune şi soţia scrisoare deia Kossuth având data lui Hatvány s'au înfuriat grozav. neşte atacul general şi Kemény (patru, dar toţi sunt neascultători). neputând primi ajutoare şi alimente preunate cu sărăcia şi beţia cari ан sigur pentru bucate, şl uă-le drum mea, care a cre3cut la dânsul şi e 26 Aprilie 1819, în care se declară Retorsiunea a fost fără milă: nici mare trecere pe la ei. Nu din vina Iar Bergai îi zise: „et in aula mea armistiţiu; se garantează români­ un ungur n'a mai scăpat cu viaţa deia Bad — ocupată fiind linia siobod. Numai decât scrie pentru sunt très : minor Tobias, ét iile est martoră oculară. da oamenii lui Groza — în 16 Iu­ lor ci a lumii, care a fost atât de rea bucate, ca nu cumva Intorcându se lor libertate şi drepturi, folosirea în Abrud, în afară de cei ascunşi că nu le-a întins nici o mână de aju­ petulans, — major Tobias probus limbei naţionale, ajutorarea şcoli­ de câţiva prieteni ai lor români. nie se retrage spre Zlatna. După barbarii pe acolo, să le pastiasca". Abrahamus Шпси autem est hones- Acestea sunt fapte, cari dovedesc tor să-i scoată la lumină şi la viaţă nobleţă eroului Iancu, ca să nu mai lor, a preoţimei, amnestie generală luptele din ziua precedentă- Ke­ Abrud, 2 Februarie, 1849. tissimus et humanissimus juvenis, mény ar fi exclamat: „Dresă se mai bogată în manifestări culturale. amintesc şi altele, pe cari le-am pentru întreg neamul românesc, cu Oamenii strigau din toate păr­ Ion Şuluţiu m. p. tribun. vid*ntur habuisse bonam educatio- escepţia episcopului Şaguna. ţile după vânzătorul Dragoş, pe mai bată cu popii." * nem". (Şi i j t trei. Tobias auzit din rostul consularilor mei Deia Câmpeni până Ia casa Iui a m ne sim Cu toate aceste promisiuni fă­ care aflându-1 în o pivniţă, l'au In retragere Kemény a îndurat cel mai mic şi acesta e neascultă­ de odinioară Parteniu Raţiu, Morar, Iancu deia Vidra sunt aproape 23 km, Luat din „Biografia lui Avram cute pe hârtie, Iancu şi oamenii scos afară şi l-au tăiat eu lăncile la Valea-Cerbului aproape acelaş tor; Tobias cel mai mare e un tânăr etc., fost ѵісѳ-tribuni, — tot fapte De aci până la Gâina un drum pe Iancu" de losií öterca Şuluţiu de lui au fost anunţaţi, că Hatvány în bucăţi. dezastru, ca şi Hatvány. Spre no­ de treabă, Avram Iancu însă este de lealitate, de generozitate şi o ramură a muntelui de 3 ore mer­ Cărpeniş. ЙіЬііи lsa'if. înaintează spre Abrud eu trupe II. rocul Iui, reparase de mai nainte eel mai cinstit şi uman tânăr, se umanitate. Dar istoria naţională este gând cât de comod. Vidra de sus se considerabile. Romancierul Mauri- Hatvány promisese ungurilor din podurile stricate şi sa îngrijise de-a jette a fi avut ambii bună educa- unul din cele mai scumpe tesaure întinde pe lângă Gâina până aproape ciu Jókai*; în amintirile sale din Abrud, câ îu trei zile se va îna­ se de lăture baricadele din cale, alt­ ţmne). Iancu cu Tobias cel mai mare pentru oricare popor. Ea e chemată de piciorul Cucurbetei celei mici pe 1848, îl numeşte pe Hatvány aven­ poia. In 16 Mai, va să zică după cum dezastrul lui ar fi întrecut erau jurişti, iar cel mai mic Tobias şi competentă a dovedi şi arăta care este cărarea spre Băiţa, Vascău turier, atacând pe români la Abrud o săptămână, s'a şi ţinut de vorbă. mult pe acel al lui Hatvány. fiömnazist. meritele bărbaţilor jertfiţi pentru înspre câmpie. libertate- şi nobleţă eroilor noştri fără nici un motiv, în vreme Ne putându-i-se opune, pentru mo­ AL. CIURA Ciuberele le fac acasă la ei, doa­ Aşa s'a exprimat despre Iancu de armistiţiu. ment, rezistenţă, ajunge în oraş, Fragment din „ Povestire pe scurt a vieţii tUiN PAPÎRIU PO", gele le lucrează în pădure, le clădesc, fără multă opintre. La ord nul lui lui Avram Iancu". Broţură editată de co­ msuşi profesorul său, prodirectorul protopop Hatvány intră în Abrud cu 1400 mitetul pentru ridicarea unei statui lui se usucă şi apoi cu căluşeii Ie aduc *»rgai» bărbat da vreo 60 de ani; Din „Gazeta Transilvaniei" anal 1899. soldaţi şi 3 tunuri, ataşându-i-se Iancu, s'a dat semnalul de bucium, Avram Iancu, în Cluj. acasă. Le lucrează cei mai bătrâni, Pagina 4 CULT ÜB A POPORULUI Numărul 7S AVRAM IANCU IM CRONICA ANULUI 1848 PRIETENUL MEU CULTUL LUI AVRAM IANCU Frunzăresc „Cronica anului 1848" ale sclaviei s'au rupt, a sunat ora în tări eroice, conduse de Beg- — Bine zici tu Avrămuţ Cu fiecare pas, pe care 1 făcea de pe amvonul bisericilor fanatizatei publicaţie interesantă alcătuită de Dr. care suferinţele seculare trebue să nescu, cel mai mare cân­ — zise tata — zi-i numai: măreţul convoiu funebru spregrospa cu atât mai mult creştea îu ini­ E. Dăianu, la 1898, pa când era înceteze, deci Românii să vină la adu­ tăreţ, El a întonat pe drum mèi; el încă e Român ca de sub gorunul istorie, personali­ mile noastre dragostea pentru „pre­ directorul „Tribunei" din Sibiiu. narea naţională, unde sâ-şi croiască o cântare nouă, un marş, şi tine. tatea lui Avram Iancu apărea tot fectul legiunei aurăria gemina", Era atunci aniversarea^ de 50 ani a^ înşişi soartea şi să nu mai sufere, ca care începe : — Oh bată-vă să vă bată mai strălucitoare. Astrucând în ţă­ „cea mai frumoasă figură a epo- revoiuţiunei ardelene şi ca un prinos străinii să mai decidă asupra lor. Astăzi cu bucurie norocul copii, că iute se râna scumpă delà Ţebea ceeace peei eroice de acum trei sferturi trecutului directorul „ Tribunei" reînvia, Despre uniunea Transilvaniei cu Românilor veniţi, împrietiniră, zise mama lui până atunci se părea o ruină de de veae. Iar când un procuror im- zi de zi, ca într'o cronică a zilei pre­ Ungaria, proclamaţiunea vorbeşte cu Pe Dragoş în Câmpie Avrămuţ şi apoi intră iarăşi viaţă omenească, din s cea clipă pecil îndrăznia să insulte aminti­ zente evenimentele timpului. un fel de simpatie, dar pretinde în Cu toţii-Tînsoţiţi... în odaie. eroul nostru deveni un simbol rea lui Ianeu la o şedinţă a tribu­ Curios, să văd cum apare Iancu termini energici şi resoluţi, ca iobă­ Din acest moment noi pentru neamul său: al celor mai nalului din Alba-Iulia în anul 1898, pe scena evenimentelor urmiresc zi gia să se şteargă, căci cei-ce vor Abrud, 8 August. Preotul am simpatizat totdeauna. generoase aspiraţii de libertate, pe se ridică un protest aţâţ de puter­ de zi „Cronica", care începe cu 1 încerca să susţie acest mur al Simion Balint o maltratat Spun vrăşmaşii neamului c-tri le-au plămădit Românii din nic din toate colţurile locuite de Martie 1848. evilor baibarl, de puterea braţelor ro­ în chip neomenesc. Pe când românesc, că „Avrămuţ" Ardeal într'o nouă epocă de asupriri. Români, în cât asupritorii înşişi se află deţinut aici, deodată Până la 26 Martie Iancu nu apare. mâne vor fi cutropiţi sub ruinele lor a murit sub gsrduri, ca El fu numit, cu drept cuvânt, în au rămas uluiţi. Atunci fu depusă s'a trezit că arde casa pe Peste tot Românii târziu se ivesc pe proprii. eerşitor, în stare de beţie, panegiricul ce se rosti la mormân­ pe morcântul doJa Ţobea o ad­ el. Ungurii strigau că dân­ film. Proclamaţiunea aceasta s'a scris nebun. tul său, zelos apostol martir al li­ mirabilă cunună do lauri, cu o sul a pus foc şi îl înjurau. Iată şi câteva spicuiri: mai întâi în 42 exemplare. Aceasta Nu ştiu, n'am văzut. bertăţii nuţionale şi însufleţit pate panglică de tricolor naţional, învâ- Cu deosebire senatorul L. Sibiiu, 13 Martie. Măria Sa Andreiu au fost împărţite printre studenţi şi A şa când ar fi, eu totuşi eă de un dar profetic. George Secula lită în fior negru, de către trd ti­ Koncz îl maltrata, lovindu-1 Şagutia, nou denumitul episcop, plecă copiate în 400 exemplare. nu mă lapăd de el : amic rosti atunci aceste cuvinte memo­ neri entuziaşti, cu inscripţia: „Dormi în spate cu patul pustei. ieri la Cluj, unde va petrece 10 zile. mi-a fost când l-am văzut rabile : „mai curând ori mai târziu, în piicţ? 1 Noi veghiăm 1 Tinerimea Azi, când clericii au ieşit la pre­ Unii voiau să-1 arunce le­ După reîntoarcere va merge la Viena întăiaşi daiă, în cămaşa lun­ dar sigur, va veni ora, când ideea română lui Avram Iancu*. Şi de umblare spre grădina podului mare gat în foc. Arseră 6 case. spre a-şi face umilita mulţumită, apoi gă ca unui amic îi păstrez de libertate naţională va recşi fapt, această generaţie cară ştiu să mulţime de studenţi erau adunaţi Balint fu pus apoi în prin­ la Carloviţ, spre a se hirotoni. — acolo, fiecare cu proclamaţiunea în memoria. Dar teamă-se de mândră şi triumfătoare". vegheze cu credinţă îa căpătâiul soare grea între furi şi tâl­ eroului, văzu, şi îndeplinirea ide­ № d. Tr.") mână. mânia lui Dumnezeu şi de Fiecare epocă îşi are idealul său hari. (Org. Naţ. nr. 15). alului visat de Avi am Im • u Blaj, 25 Martie. Azi s'a ţinut o Aici s'a decis, ca flecare călă­ L ] urgia istoriei viitoarea nea­ şi de aceea generaţia delà 1872 alături de un Alecu Gole-eit, sau conferinţă în casele canonicului T. torind cătră locul naşterei sale, să Sibiu, 18 August. Dupăce lt-..mului românesc, ceice 1-a vedea în Iancu mai ales pe apos­ Nicolae Bălcescu. Cipariu, spre a se sfătui ce ar fi de cerceteze cât va putea mai multe guvernul Transilvaniei încă Шаа ítdus pe láncul la асѳеа tolul martir al libertăţii naţionale, stare înfiorătoare. De câte­ făcut in faţa evenimentelor. Consfă­ sate, încredinţând şi îndatorând în Maiu a desfiinţat comi­ AVRAM IANCU, LA VÂRSTA DE 46 ANI pe care împăratul pela Viena o mai înşirând evenimentele în înlăn­ tuirea s'a continuat şi după ameazi poporul, ca şi el să răspândească tetul naţional al Români­ ori îmi aduc aminte de casa jertfi odată de dragul Ungurilor. ţuirea lor logică şi aşezând în mij­ şi la aceasta a luat parte şi tinerimea, faima în satele învecinate. Planul lor; dupăce comisiunea tri­ Iancului.totdeauna îmi trece In acest sens fu transmis cultul locul lor personalitatea lui Iancu, dinaintea ochilor mei sufleteşti clericii şi studenţii din clasele gimna­ peregrinărei este făcut, flecare îşi misă la Sibiu pentru a pedepsi pe Dormi în pace, nefericite amicei pe lui Avram Iancu şi generaţiilor el ne apare însă nu numai ca un ziale superioare. S'au rostit cuvântări are designată ruta, ce are să per- Românii cei răsculaţi (?) n'a putut In ziua de azi nu ne este iertat o umbră de meianeholie, care pă­ următoare : „Spiritul lui Iancu", apostol al libertăţii naţionale, ci înfocate din partea profesorilor sus­ curgă. face nimic, guvernul şi-a propus să-ţi ridicăm o cruce la mormânt, trunde atât de adânc în inimă, un spune Tribuna din 1899, a fost tot­ mai ales ca eroul, către eare în­ farmec, în care inima mea atât de ţinând, că nu fnbue lăsată ocazîunea Unica şi marea durere a tineri­ să pună mâna pe câţiva fruntaşi nici să-ţi facem o biogrefie, cum deauna carna şi oase pentru noi. tr'un moment se îndreptau toate adânc se cufundă, şi fără veste îmi nefolosită. mei e, că feriile de Paşti se încep români. Aşa a venit aci în 15/3 1. ai merita ; dar dormi liniştit, va Astăzi ca oricând Iancu înseamnă nădejdile poporului românesc din vin aminte cuvintele marelui logo­ Cipariu era de părere, că Românii numai poimâine în 8 Aprilie. c. Fr. Beldi, corniţele-suprem, tri­ veni o zi, când vom fi liberi, iar pentru noi inearnaţiunea cea mai Ardeal. De aceea poporul îi câată făt Văcărescu, scrise par că anume să recurgă c'o cerere la împăratul; Aceste două zile li-se par tineri­ misul baronului Vay. Joi, îu 16 atunci se va găsi condeiul, care să desăvârşită a idealelor poporului în poezia sa, iar intelectualii con­ pentru de a le pune în gura lui canonicul Raţ4i zicea, că la dieta ţărei lor entuziaşti doi seeoli întregi. 1. c., se putea auzi deja, eă vre-o te învie din morţi şi să-ţi facă nu­ nostru. El este suveranul etern al timporani, fára să cunoască tot ee Avrămuţ : şi la împăratul totodată. Profesorul Se naşte ideea, că studenţii să câţiva Români vor fi prinşi ; chiar mele nemuritor. Voi contribui şi sentimentelor şi aspiraţiilor noastre a sbuciumut aeest suflet mtVeţ, 1- au Ioan Turcu — un bărbat ingenios şi plece de azi, care încotro şi să nu şi numele celor cari vor fi arestaţi eu din parte-mi la nemurirea nu­ „Acolo am eu căscioara naţionale. El este duhul nostru pus alături de cele mai mari figuri cu ştiinţa, însă adict peste măsură al mai aştepte declararea oficioasă a se putea auzi pronunţându- se. Nu­ melui tău, pentru meritele tale şi Pe un vîrf de delişor ; ^ sfânt. Spiritul lui politic este spi­ ale istoriei noastre. Cât do frumos Episcopului Leményi, şi fără încredere vacanţelor. Unii se opun. Tânărul mai cei interesaţi nu ştiau nimic, pentru dragostea şi alipirea ta, pe Curge 'n vale o apşoară ritul mântuirei noastre politice. scria Gazeta Transilvaniei în ne­ înaintea tinerimei — atingând unele cleric Todoranu sare în mijloc şi mai bine zis nu se simţiau vino­ care ai arătat-o in toetă viaţa ta Murmurând încetişor". De aceea opresorii noştri au cău­ crologul publicat la moartea sa : momente din istoria veche şi mai re­ zice : vaţi şi aşa nu credeau că vor fi faţă cu familia noastră. Chiar în Aci în acea „apşoară", un rîuleţ tat totdeauna să-i întunece nimbul „Martir al sorţii naţiunei ! Du-îe centă a Românilor, între „vivat"-e „Fraţilor 1 Focul aprins în mine prinşi. La ora 10 seara Beldi eu ultimii ani ai vieţii tale, când min­ ce curge în dosul gradinei, îl gă- şi să-i şteargă pomenirea. Alături la masa cea pompoasă a etenid entusiaste şi-a înche:at cuvântarea cu şi dorul de a vesti Românilor ziua vre-o câţiva soldaţi a mers la os- tea ta se întunecase, iar sufletul siam adese pe amicul meu memorii, unde cu eroii Ştefan cel propunerea, ca Românii, in virtutea libe'tăţei, nu-ші pe; mit, ca să aş- pătaria „Mediaşului,"und3 a fost tău s'a frânt, când de nime nu te prinzând peşti. Mare şi Mihaiu, mişoaţi zeii, ea să condus de Dobokai, un Ro - forţei brsţelor, să nu se mai roage ci mai interesa', umbra tatălui meu, Când scrisesem „Memo­ nu fie târziu a împrăştia toţi nourii, mân renegat, vămaş la a „controlorului Şuluţiu", ţi-se în- să pretindă. Din fundul săki strigă riul" meu, atunci acea casă ce vor a întuneca otizontele vieţii Turnu-roşu. Scopul princi­ făţişea adesea, te impresiona şi-ţi atunci clericul Todorat:u, cu vocea era pustie, ruină monument, naţionale politice a fraţilor şt ne­ pal al lor a fost să pună reîmprospăta suveuiri plăcute, căci lui de basso pătrunzătoare: „Ba nu, de aceea am zis: „Călăto­ poţilor voştri români din Ardeal, mâna pe Bărnuţiu. In toate adesea întrtb:-ti răstit : „eunoscut-ai onorată conferinţă : Noi nici să cerem, rule, când vei rătăci prin cari cu pietate vă » divinizează. nici să pretindem, ci să luăm, ce este odăile ospătăriei întrebau po controlorul Şuluţiu?" Şi când Eternă a ta memorie pe arinele de Bărnuţiu. In fino într'o ţi-se răspundea; ;Da!'' atunci cu acei munţi giganţi, căutând al nostru"... desfătare în măreaţa natură, faptelor talc, săpata în istoria na­ odaie din parter, de cătră drsg ziceai: „Vezi acela a fost om ţiunei române", sibiu, ORAGOMIR Sibiiu, 26 Marile. S. Bâînuţiu re­ ori singurătatea, alungat de dacta azi a doua proclamaţiune, pe uliţă, Dobokai a întrebat de omenie şi Român adevărat!" chiar pe Bărnuţiu, că n'ar valurile vieţii, nu încunjura care jurişti o mult plică şi împrăştie Rălăciai prin munţi, cântând cu acel lőj, intiă îu scea casă prin toate centrele româneşti. Autorul şti spune unde pe află de o rară măestrie din fluer doine de Testamentul lui Avram îancu présent Bărnuţiu? Bărnuţiu pustie, dar mai n.iinte des- strigă eătra Români : adunaţi-vă în jale ; în acei munţi, cari sub co­ văleşte-ţi capul tău si adă-ţi „Unicul dor al vioţii mele ete jurul principiuiui naţional, aci să staţi, s'a îngrijat foarte; deci până manda ta răsunau de strigătul de incuisitorul cerceta după el aminte, că în pieptul ace­ să mi văd Naţiunea mea fericită, de aci să porniţi, acesta să-1 pre- vitejie, iar acuma căutai singmă lui fiu de iobsgiu (sclav), în alte cdăi, a sărit afară tatea, alungat de valurile vieţii şi pentru car.-, după puteri am şi lu­ tindeţi înainte de toate; chiar pentru care s'a născut într'însa la pe fereastra deschisa, foră de ingratitudinea oamenilor delà crat până acuma, durere, fură mult aceea nici o uniune cu Ungurii, сьгі anul 1824, a bătut o inimă nu vreau sl ştie de acest prinipiu. a fi oprit de poporul adunat putere. Poporul se aduna în jurul succes, ba tocmai acuma cu întris­ înaintea ospătăriei şi aşa a cel puţin atât de nobilă, tău şi te asculta în tăcere eu o tare văd, că speranţele mele şi Tg.-Mureş 26 Martie. Asară sr-ăpat ca prin minune, încât u meritat numele de : tinerimea maghiară fă..u conduct cu sfântă pietate, mai ales când cântai jertfa adusă se prefac în nimica. având norocul, că îneuisi- din gură doina făcută de tine: Begeh Munţilor. 200 torţe pe stradele oraşului cân­ torul ru 1-a cunoscut. IflSIF SîERCA ŞUUIŢ U Nu ştiu câte zile mai pot avea; un Din „Bibliografia lui Avram Iancu". tând imnul lui Petőfi. „Ne jurăm pe „Frunză lată de pe baltă, fel de presimţire, îmi pare, că rai-ar Dumnezeul Ungurilor, câ robi mai Intr'acestea la cuartirul Fostu-mi-a şi bine-odatâ; spune, că viitorul este nesigur. mult nu vom fi". — Samuil Poruţiu, lui Nie. Bălăşesou erau as­ Dar s'a întors frunză pe tău POEZII POPORALE cancelist român, fiind provocat de cunşi 5granadiri cu porunca, Voieso dară şi hotărât dispim ca Şi-am ajuk*á la atâta răul" Pe drumul Bălgradului colegii săi români, cari se aflau de că îndatăce va întră în casă dură moartea mea, toată ьverra Merge oastea Iancului. faţă din ctriositate, vorbi şi el, dupăce să-1 prindă dar nici eu apu­ Când mi-s'a împărtăşit această mea mişcătoare şi nemişcătoare îă MOŞUL MARTA GH. DILA, " cătura aceasta n'au isbutit Iancu merge tot cântând PREOTUL IOAN GOMBOŞ, la adunare fu cu plăcere ascultat de fost servitor pe lângă casa părintească a lui Avram doină, eu la moment am întrodus-o deocamdată, căci Bălâşescu Oastea urmează horind, din Vidra-de-sus. A luat parte la înmormântarea treacă în folosul naţiunii, pentru Unguri. Iancu. Irăeşte şi azi; are 93 de ani în ziarul meu cu următorul adaus: lui Avram Iancu.—Trăeşte şi e de vreo .90 de ani în noaptea aceea din în­ Că-s cătane voinicele, lïjutoriu la înfiinţare unei academii Cerând cuvântul i-se dădu între „Fii pe pace Iancule, Merg cu voe'n bătăi grele. tept ora, în care ni-se va decreta tâmplare n'a venit acasă. Dimi­ de drepturi, tare crezând, că luptă­ strigăte de „éljen". „Fraţilor — zise Om onest si bravule, Coalea pe din jos de deal de campania infructuoasă a Saşilor vacanţa ; sunt silit a rupe disci­ neaţa, pe când Laurianu era să torii cu arma legii vor putea scoate el — pentruce pretindeţi că toate S'a 'ntoarce frunza pe dos Vine oastea lui Orbeau. şi a ofiţerilor austriaci din anii plina. Adio, fraţilor, să ne revedem plece cătră Braşov, apoi spre sunt numai ungureşti? Penfruce faceţi Şi-o să-i vezi fugind pe jos". Mai în jos pe lângă vale 1848—52, s'a redactat o întreagă drepturile naţiunei mele. Câmpeni» chiar şi pe Dumnezeu unguresc? Haid' în Dumineca Tomei..." Bucureşti, ca să-şi ocupe pos­ Vine şi-a lui Niculae. literatură ungurească pentru a po­ 20 Decemvrie 1850. Avram Iancu, să zicem şi să jurăm pe Dumnezeul El să şi depărta cu ochii plini tul său Dobokai însoţit de locote­ Noi am simpatizat din momen­ Şi de-acum până'n vecie negri acţiunea românească delà 48 advocat şi prefect emerit". popoarelor !" — Aceste puţine cuvinte de lacrămile emoţiunei. nentul Banffy şi o patrolă de sol­ tul când ne văzurăm întâiaşi dată. Tot Românul să o ştie: şi in deosebi pentru a răpi lui ftră respinse cu dispreţ şi cu un sgo- Cei rămaşi amuţiră eu toţii şi daţi întră la Hessler, unde era în- Iată cum am descris eu acel episod Să se lupte strămoşeşte Avram Iancu aureola de erou mar­ mot terbl de cătră Unguri. cu ochii, asemenea scăldaţi în cuartirat Laurianu şi acum era în „Gazeta Transilvaniei" Nr. 20, CANCERUL SE VA VINDECA gata de plecare. a. 1891: Şi să salte voiniceşte 1 tir. Izvoarele cari mărturisesc im­ Un tinâr, Urházt, şeful lor, se în­ lacrămi, îl petrecură pânăce a portanţa sa istorică au rămas ză­ ;; Chipul acesta ne „Dă-te jos, ia-ţi bagajul, eşti „Era, pare-mi-se, la anul 1834, * * toarse cătră Poruţiu cu cuvintele : dispărut după podul Târnavei-mici, vorite şi astfel, din lipsă de docu­ arată pe profeso­ arestat!" striga Dobokai, apoi îl tatăl meu, care era funcţionar ca­ — Nouraş mândru, frumoşi „Dar", d-ta ai subscris uniunea, d-ta aproape de grădină în direcţiune mente autentice, s'au pus în cir­ rul Gaetano Fi­ prinseră, îl duseră la casarmă şi îi meral reg. cu locuinţa în Câmpeni eşti Ungur acum, concetăţene Poruţiu!" cătră Alba-Iulia. Ce veste ni-aduci din josl culaţie informaţii mincinoase, me­ chera delà Univer­ luară toate hârtiile. Peste o oră şi superiorul peste acele comune, Dupăce percurseră străzile între In fiecare să deşteptă atunci — Colo'n jos pe lângă Tisa nite a servi orgoliul unui popor sitatea din Paira, Dobokai cu soţii lui şi cu soldă- într'o zi irumoasă de vară m'a luat strigăte: „trăiască Kossuth, trăiască ideea să urmeze exemplul lui To- Două tabere-s întinsei fanatic, care n'a ştiut să respecte Italia. El a aflat ţimea se afla la cuartirul lui Bă- cu sine şi m'a dus la Vidra. Maghiarii" se opriră la frumoasa fân­ doran şi să plece în direcţiunea ce nici sentimentul de pioasă recu­ un leac sigur pen­ lăşescu. „Eşti arestatul meu!" Peste — Vino să te duc cu mine, până tână din mijlocul pieţei şi deacolo de i-s'a prescris. Iată Iancu a răspuns : noştinţă a poporului nostru. Dar tru vindecarea can­ alt ceas deja sunt vizitate ce eu îmi gat lucrul meu cu judele sus detunară cuvântări înflăcărate Intreveni insă profesorul Pum­ toate — Eu de frică nu-s pătruns. cu cât cădeau mai grele insulte cerului. hârtiile lui, şi bibliote- cătră mulţime. Ei concludau, strigând nul, care observa ce se petrece în Nici de aceea nu mă tem, pentru memora lui Iancu delà tri­ ca-ai prea frumoasă a Dânsul va ţinea cu ton înalt: sânul tinerimei şi le făcu obser­ Măcar că-i acolo Bem. buna parlamentului, din gura das­ fost sigilată. Bălăşescu o conferinţă despre aceasta la adu­ „Uniune au moarte ; să ne unim vări, că dacă s'ar depărta fără Sus, feciori cu mândră călilor orbiţi de patimă, sau chiar concesiunea obicinuită ar compro­ grijit de patrolă era în narea Ligei Naţiunilor. ^ cu ţara ungurească, pentrucă alt- arest la cuartirul său. [chică, minireri vom peri". mite pe superiorii lor, ou deose­ Staţi în gledă fără frică ; bire pe acei profesori, cari s'a pus Era Vineri spre seară, Vre-o doi tineri români erau pe Sus feciori iară musteaţă, în fruntea trebilor. El le spuse, eă când se aude, că voesc fântână şi se uitau retraşi, câtă în­ Staţi în gledă fără greaţă, in atenţia d-lor Jandarmi! urmările ar putea fi fatale atât să prindă şi pe agentul sufleţire, cât entusiasm, la un popor Să ne scoatem din robie, pentru persoanele angajate, cât şi ţărei româneşti, care ve­ aşa de mic pentru o cauză atât de Ţărişoara din sclavie! Nu mai există boale de vite pentru însăşi cauza, căreia s'au nise deia Frankfurt, dar cornuto, dacă flecare gospodar nedreaptă. (Papiu Ilarion). hotărît a-i servi. a scăpat, Faima arestări­ îşi va îngriji regulat vitele Tg.-Mureş 26 Martie. Azi, lor a produs indignaţiune cu saroa antiseptică nutritoare Dacă Românul a avut răbdare sara, sosi aici un tânăr delà Blaj, în tot oraşul. Românii şi a suferi secoli întregi — zicea Nie. Bîrlea, nepot al episcopului şi Saşii umblau zăpăciţi, — Iancule, craiu luminat, Pumnul — să arătăm, fraţilor, că DESINFECTOR naţionalist înflăcărat. El spuse, că şi că nu le mai era asigu­ Dacă mai crezi în păcat, ne ştim stăpâni, când recere cauza profesorii din Blaj împreună cu tine­ rată viaţa. Vino 'n Bihor, fă dreptate, sfântă a naţiunei. a prim-medicu!ui veterinar rimea studioasă ţinură ieri, şi con­ Dacă crezi în cele nalte! Dr. Dávid Elemér, care ѳзіе tinua a ţinea conferinţe spre a se Tinerii s'au domolit ; şi-au supus Sâmbătă dimineaţa o concesionată prin l^ge. inima raţiunei şi mai ales iubirei sfătui ce ar fi de făcut pentru naţiune. mulţime de grăniţeri ro­ De-ar fl Ungurul cuminte, Un pacliot do un sfert de bgr. îm­ Cei mai mulţi sunt învoiţi în punctul ce aveau faţă cu Pumnul. In tăcere mâni veniră la Sibiu Cu Românul nn s'ar prinde, Reprezentant pontu preună cn iuRtruoţii asupra modu­ toată ţara, firma : lui de întrobuinţare, coata 20 lei.— naţionalităţei, dar ei vreau să ştie ce adâncă, doi câte doi, luptând fie­ conduşi de parochii lor, Ci-ar băga sabia 'n teacă SÜ0S & COMP. Pentru rovanziUoi'i trimitem un pa­ care cu revolta din internul seu, Tur ffu-Mureş, Str. Principesa Kărioara ^o 2. chet pOBtal, conţinând 20 pacheţele vreau tinerii de aici, ca să lucreze în pentrucă să afle cauza ( Şi 1 ar ruga ca să tacă: COHORTA DE CEKCETAŞI DIN CLUJ de oâte un ulert do kgr., contra su­ consonanţă. clericii se reîntorc în Blaj şi întră arestărilor. „Bărbaţii ace­ Şi ar pune sabia 'n cuiu, D-nii învăţători şi jandarmi fiind în legătură mei de lei 300 trimişi înainte eau LA CASA LUI AVRAM IANCU 820 lei eu rambure. în Seminariu. фира V. Moldovan). cu gospodarii sunt rugaţi să răspândească şi Sara se adunară vre-o 30 cance- ştia trebue să fie slo­ Şi n'ar spune nimănui; explice gospodarilor marele folos aï acestor pre­ lişti români in locuinţa lui Avram boziţi din prinsoare, căci ei ne-au din sat, tu te vei juca cu băiatul Ar pune-o să ruginească La comenzi rugăm a îndica Blaj, 30 Aprilie. parate. Pentru acest sprijin le acordam 100 lei adus nouă lumină ; până atunci Şi s'ar pnne să muncească. remiză după câte un pachet postai conţinând 20 exact comuna, judeţul şi Iancu. Entusiasmul şi unirea frăţească dânsului. Are un băieţel, Avrămuţ posta ultimă. împodobi adunarea. După-ce Bîrlea La 10 ore dimineaţa soseşte Iancu noi nu ne mişcăm de aci", ziseră îl chiamă, foarte isteţ". de pacheţele à un sfort de kgram, un pacheţel. expuse mişcările din Blaj şi să des- şi Butean cu Muntenii. însufleţirea bravii grăniţeri, şi numai dupăce Bucuria mea ; când am intrat în "SC»« bătu puţin se primi conclusul următor : poporului abia se poate descrie. li-se făcu promisiunea, că nesmin­ curte „Avrămuţ" stetea în mijlocul ÎNMORMÂNTAREA LUI „Pe Dumineca Tomei, după Paşti, Vivate prelungite răsună în aer şi tit vor fi liberi peste puţin, se de­ curţii, în cămaşă lungă, încins peste toţi tinerii câţi se află în aceista toată piaţa undulează de mulţimea, părtară. Dar o nouă veste, că mijloc cu un şerpărel neted, cusut AVRAM IANCU mică adunare, cu toţi cunoscuţii lor, care flutura in aer pălării şi batiste. noaptea vor transporta pe cei ares­ frumos, iar în cap avea o pălărie Iancu a murit în 10 Septembre civili şi preoţi, inteligenţi şi ţărani, pe Iancu şi Butean sunt ridicaţi pe umeri taţi într'o temniţă maghiară, care neagră cu ciucuri roşii. Tatăl meu 1872 în Baia de Criş şi a fost în­ Pluguri (schimbătoare | cari îi vor putea îndupleca, să se afle şi purtaţi în triumf printre massele a pus în mişrare poporul, care a luat pe judele Iancu cu sine şi mormântat In 13 la 3 oare p. m. în Blaj". poporului. însufleţirea se perde într'un împreună cu grăniţerii rămaşi încă a mers în sat. Eu şi Avrămuţ fă­ sgomot de bucurie mare, din care nu la Sibiu toată noaptea a pândit, curăm la moment cunoştinţă; am în Ţebea sub uriaşul goron al lui Toţi într'un cuget şi o simţire îşi Horia. ridicară sus manile şi cu însufleţire se pot desluşi decât vivatele pentru ca nu cumva să se întâmple ceva. dat o roată peste văi şi peste dâlme, română jurară, că pe Dumineca Tomei, împăratul şi naţiune, şi pentru oamenii Se afirmă, că cauza arestărilor ne era lumea par'că prea îngustă. Pe casa mortuară a fălfăit un prin foc şi prin apă, prin toate reri- poporului. este partida reacţionară din Ro­ Dar eu eram totuşi mai sprinten, stindard naţional cu fior negru. colele vieţei, să se întâlnească în Iancu şi Butean ţin vorbiri salută- mânia, la care s'a mai adus din nu mă putea ajunge. 30 de preoţi, de ambele confesiuni, Banat. Cunoaştem Trupele române au luat atunci altă a măririi. Ei s'au deslipit de averile porunca lui Dumnezeu, caro ne deasupra Câmpenilor, de unde îm~ toţi împreună priveau la El, ca la 'nasurile luate de acesta din urmă. poziţie, înaintând dela Sohodol la Sti­ pământeşti, le-au împărţit săracilor porunceşte să nu furăm şi să în­ proşcă cu rachete tabăra lui Iancu, întruchiparea energiei şi eroismului, §Ub îngrijirea sa fu organizată o nouă har cu gândul să nu lase în pace pe şi astfel au câştigat comoară în toarcem înapoi lucrurile furate. care s'a aşezat către Certeje. A doua care au aşteptat o mie de ani so­ expediţie In Munţii Apuseni, care avea duşman. Balint, Vlăduţ si Moldovan, cer, după cuvintele sfintei Evanghelii A împlinit şi porunca iubirii de 5 fie condusă de către colonelul Lupu zi Insă s'a retras. AVRAM IANCU, CU MINTEA sirea eroului nostru. s toţi eroi bine cunoscuţi şi tribunul de astăzi. aproapelui, iijutà.d dm averea lui (Faikîs) Kerné y. „Problema D-tale Ciurileanu au pornit la ?tac de pe ÎNTUNECATA SU VIU DRJG0MIR Comandantul duşman vedea bine Tocmai, fiindcă nu este dat fie­ pe cei săraci. Dar i-a rămas şi lui va fi") spune Bem „de-a sparge tă­ dealul Suhirului. Z'ua era către a- Din volumul „Avram Iancu" 1924. că nu se poate secera biruinţă intre „Dracul să se mai bată cu popii"! cărui om să ajungă la atâta desă­ avere, ca să-şi crească copiii şt să cerile acestor cete de hoţi şi a-i mi^ză când ai noştri deschiseră focul Moţi. In 12 Iunie soldaţii săi au mân­ şi desigur atunci hotârî, ca a doua vârşire, lisus nu o pofteşte aceasta le lasă moştenire şi totuşi lisus i-a alunga în regiunea neproductivă din de tunuri şi de tiruliori. Kemény toc­ cat ultima pâine. De atunci încoace zi să spele putina, căci într'adevăr dela fiecare om. Se poate mântui zis : Astăzi s'a făcut mântuire e?isei spatele Câmpenilor, pe urmă a-i strâm­ mai şedea la masă. Când auzi bu­ POEZII POPULARE îşi stâmpărau foamea numai cu tărâţe „popii" noştri făceau minuni de omul şi fără să şi vândă averea, acesteia ! Ce eă facă aşadar cel bo­ ba în aşa chip peneuca sä nu li-se buitul tunurilor, s'a sculat exclamând: Pe dealul Feleacului şi cu grăunţele de porumb găsit în vitejie. La chemarea lui Iancu ei dacă împlineşte poruncile lui Dum­ gat, ca să moştenească şi el viaţa poată aduce nici un fel de alimente „Obraznicii! nu-mi dau pace nici să Merge carul Iancului casele părăsite ale Abrudenilor. se adunară în dimineaţa zilei ur­ nezeu. Pe bogatul, care împlineşte de veci? Să-şi foreetcze averea şi îiici de către Baia de Criş, nici din prânzesc în linişte", şi se grăbi ia Carul merge 'mpedecat „De patru ziie", scrie Kemény, „sol­ mătoare pentru a organiza al doi­ poruncile, Dumuezeu îl iubeşte. dacă cumva află, ox are şi avere Дгсіеаі, nici din Câmpeni şi nici dela locul de luptă. Vânătorii îui hncu fă­ Iancu merge supărat daţii mei n'au primit pane, rechizi­ lea atac fixat pentru 17 Iunie. Dar Averoa unui astfel de om este o câştigată pe nedreptul, aceasta să Gilău peste munte. Vei g iji mai vâr­ ceau minuni de vitejie; duşmanul fu Pentr'un hoţ de împărat. ţiona nu puteam, căci nu aveam unde; Kemény şi de sstădată le strică isvere curată, pentrucă nu este o întoarcă, pentrucă celor cari fură tos sä iei dela aceşti tâlhari, întru strâmtorat tot mai mult către oraş. Românii au transportat totul adânc socoteala. Sleit de puteri el nu şi înşeală numai ч şa li-se iartă pă­ va sta ш câştigată cu fui tul, nici cu minciuna cât îţi puiinţă, toate tur­ Tunurile pe eare le luase Iancu dela Boii-s cu coarne de ceară, în munţi şi aşa mă temeam, că sol­ mai era în stare eă reziste : „Tru­ sau înşelăciunea. Omul bogat, care catul, dacă întorc pagubele făcute. mele de vite". Hatvani fură întrebuinţate acum pen­ Om ca Iancu nu-i în ţară. daţii vor contracta o boală conta­ pa mi-s'a obosit", spune el, „pâine îşi foloseşte averea spre lucruri Să muncească cinsüt, siiindu-se, tru întâia dată cu efect. Deoarece Boii-s eu coarnele de spume, Pianul de a înfrânge rezistenţi lui gioasă din cauza cărnii goale, fără nu avem, muniţia toată mi-a trecut, bune spre binele familiei şi a se­ ca toata averea lui să fie câştigată Iancu răsărea dinfr'o îndoită necesitate, nu aveau artilerişti şi nu ştiau trage sare, căci au slăbit foarte mult". El şi aşa în 16 Iunie m'am retras". Om ea Iancu nu-i în lume. 3 pe cale cinstită. Să ajute pe cei Boii-s cu coarnele verzi, menilor săi, nu lucră împotriva politică şi strategică. De aceea fu Retragerea lui Kemény a fost săraci, muiţumiud lui Dumnezeu, trimes în munţi unul dintre cei mai mai norocoasă decât a înaintaşului că lui i-a dat putere, sănătate şi buni comandanţi si armatei ungureşti, său. In zori de zi el făcu un atac minte, ca să-şi poată câştiga averea. colonelul Kemény, dela talentul stra­ WÊÊÈÊÊÊÈsÈÈÊÊÊÊÊÈÈÈ furios în potriva aripei pe eare o Dreptatea şi mila subţiază furia tegic al căruia se aşteptau Ungurii comanda Simeon Groza, şi în a- acum la izbânda desăvârşită. de corabie acelui sărac, g şa încât ceeaş vreme trimise către Roşia o poate să încapă prin urc-bea acu­ Iancu află în 30 Maiu de această coloană puternică, pentru a-şi des- lui. Auziţi dar bogaţilor : fiţi drepţi expediţie. O parte din legiunea sa eh de, cu mai multă siguranţă, dru­ şi miloşi şt atunci ve-ţi moşteni şi uase parte la atacul concentrat îm- mul spre Zlatna. Pe urmă, sub voi împărăţia lui Dumnezeul jotriva honvezilor, cari împresurau protecţiunea unei negure dese, ieşi Alba-Iulia. Către sfârşitul lui Mai ei din Abrud fără zgomot, încă înainte Vedem. însă de mvlteori, că sunt se întoarseră la vetrele lor, obosiţi şi de amează. Iată cum povesteşte oameni bogaţi, cari nu au niei-o ară de un rezultat favorabil. Acum însuş Kemény, pe scurt această milă de cei săraci şi nici simţ de deci fură din nou chemaţi la arme, retragere : dreptate. Nu sunt în stare să în­ tindă nici mă'iar o etaje de pâne pentru a combate pe un duşman cu „Am avut o zi norocoasă, dar celui sărac. Rglreenia lor e mare, mult mai puternic şi numeros. Intr'a- îngrozitoare (irtózatos). Vreme de în Joc să întindă vre - un sjutor celui devăr trupele lui Kemény reunite la opt ceasuri am stat într'un foc fără sărac sunt buni bucuroşi să le ră­ irad cu ale colonelului Forró, care întrerupere. Ei construiseră baricade, pească şi brum'i de avere ce o mai cucerise Deva, întreceau numărul de la spatele meu, pe şoseaua strâmtă, au, ca eă şi-o îmulţeaseă pe a lor. şase mii, cu un escadron de cavale­ şi au stricat cal mai înalt pod de Despre un as'fel de bogut ne spune rie, 19 tunuri de calibre deosebite şi peatră. Mi-a trebuit un ceas şi ju­ şi lisus, eă a sjuns în munci, îu patru baterii de rachete. Dar, în mătate până l-am refăcut. Până a- iad, pentrucă n'a fest în stare să aceeaş vreme fură întărite şi trupele, tunci duşmanul atacă trupa din dea măcar o co?.je de pâ-ie lui care operau în celelalte puncte (Cluj, dârăt atât pe şosea, cât şi din pă­ L;z'ir cel sărac, ori măcar o zdranţă Turda, Teiuş, Zlatna), ale cordonului dure, din dreapta şi din stânga. cu care să-şi acopere trupul plin tras de Români. Soldaţii mei slăbeau şi astfel îna­ de bube. „Ne-am încrezut în Dumnezeu şi intau duşmanii. Observând aceasta în dreapta noastră cauză şi ne-am m'am întors şi eu cu o companie lisus Hristos a zis odată : Fericiţi pregătit ?ă prîmim duşmanul cum se- din regimentul Booskay şi cu 2 sunteţi sărăciilor, că a voastră este cuvine", «pune Iancu. El dete poruncă companii din batalionul al 11-lea. împărăţia lui Dumnezeu. Bogatul să fie îndoite posturile de pază la Le adusei aminte despre Ьаійііа încă poate să fie sărac, fă ă să se cordon, iar pentru a se întări şi în dela Simeria, flăcăii se însufleţiră, lapede de averi. Dacă eel bogat lăimtrul munţilor, puse iarăş să sufle porniră la asalt şi îi respinseră. împlineşte poruncile lui Dumnezeu, In tulnicul, care răsună acum mai I-au făcut să alerge în dreapta şi atunci este sărac de pacte şi atunci prelung ca altădată. Unde bărbaţii nu stânga pe dealuri şi acolo dease- FLUERUL LUI moşteneşte împărăţia lui Dumnezeu, *înai ajungeau, femeile le luară locul, menea i-au împrăştiat. Iatr'aceea AVRAM IANCU. lisus ne-a poruncit să n-. îmbogă­ lmplinindu-şi datoria, mai ales Bit- bravul colonel Forró restaura podul. FLU ERUL SE PĂS­ ţim în fapte bune. Ni m o nu are ciumanele, cu un admirabil eroism. Am plecat la drum şi luptându- TREAZĂ ÎN MU atâtea prilfgiuri să se îmbogăţească ZEUL NAŢIO­ CRUCEA LUI AVRAM IANCU DE LA BLAJ Planul lui Iancu fu să reziste duş­ mă neîncetat am adus norocos la NAL DIN ARAD în - fapte bune, ta -л1) gaţi în manului cât va fi cu putinţă, ca sâ-1 Zlatna atât pe soldaţii mei, cât şi averi pământeşti. F p'oi b -re duc împedice de-a intra in Abrud iar, tunurile şi pe răniţii din luptele po cei bogaţi î u i'Ч ă'ăţia lui dacă va izbuti să inire, să-1 închidă dela Abrud, precum şi pe femeile Om ea Iancu nu mai vezi. voinţei lui Dumnezeu. Ba omul Dumnezeu. Să?a> de pacte sub­ acolo, să-i taie mijloacele de comuni­ ÎNMORMÂNTAREA LUI AVRAM IANCU LA ŢEBEA şi pe bărbaţii, cari au voit să se chiar are datoria să strângă averi, ţiază funia de c ir. bi., bogăţia fap­ caţie, să-1 neliniştească fără de înce­ refugieze. Pierderi am avut un o- pentru copiii lui, ca la întâmplarea, telor bune lărgeşte urechea acului. tare şi in chipul acesta sä-1 înfrângă. cu ele, un vânător din Roşia cu nu­ se gândi să angajeze tratative cu Ro­ fiţer mort şi doi răniţi, 15 soldaţi Jele-i, Doamne, cui i-e jele, când ar muri pe neaşteptate, să După legile omeneşti aceasta este Prefectul Bálint fu chemat în ajutor mele Jurca Todoruţ, avu ideea inge­ mânii. Scrise pe rând şi trimese prin morţi şi vre-o 20 răniţi". Jale-i, Doamne, codrului nu-i rămână copiii pe drumuri. Omul cu neputinţă. Sărăcia păcatelor De armele Iancului. şi bogăţra faptelor bune smulge deasemeni şi Axente, care se afla în nioasă să pună mai întâi puşca pe ştafete oferte lui Iancu, Vlăduţ şi Norocul, căruia de atâtea ori îi cuminte şi cu frica lui Dumnezeu Că le plouă şi le ninge însă pe cel bogat din braţele dia­ regiunea Zlainei. gura tunului să ţintească cu ea şi Balint. Răspunsurile toate arătau per­ atribuie Kemény scăparea sa, con­ nu se alipeşte prea mult de averile Şi n'are cine le'ncinge. volului şi îl apropie de Dumnezeu. Astfel după ce grosul armatei un­ apoi să îndrepte după puşcă şi tunul. fidia lui Kossuth, cu care nu se poate sista în faptul, că folosindu-se de pământeşti. El nu socoteşte averea Că cine mi le-o avut Dar la Dumnezeu,, — după cum gureşti fu strâns la Brad încă din 3 Aşa a şi făcut şi cu loviturile sale sta de vorbă. Atunci, ca şi lui Hatvani, negura deasă s'a strecurat neob­ ca pe-o ţintă a vieţii sale, ci ca Mi-o pus faţa la pământ, vă spune sfânta Evanghelie de Iunie, Iancu trimese pe preotul Simeon sigure a dus moarte în rândurile Un­ nu-i mai rămase nici lui Kemény alt­ servat către Zlatna şi astfel n'a pe nişte mijloace, cari îl ajută să-şi Dar n'o pus'o să'nflorească, astăzi, — toate sunt cu putinţă. Groza, ca sâ-i împiedice de a jefui gurilor. Odată a ţintit asnpra lui Ke­ ceva, decât să-şi asigure retragerea. putut fi urmărit decât de o parte împlinească slujba pe acest pământ. Ci-a pus-o să putrezească Şi pustii averea Românilor şi pe urmă mény, şi cum spune mărturia ungu­ Isteţimea şi curajul excelentului strateg a trupelor noastre dela aripa stângă, El şi în câştigarea de averi ur­ SEPTi'IU POPA Şi nă nu mai haiducească! să aştepte pe Kemény în pasul Bu- rească „un glonţ de şase funţi a ni­ fuseseră deplin înfrânte prin tactica de Buciumani şi Mogoşeni, cari mează calea cinstei şi nu se abate ceşului, unde fură construite baricade merit frâul dela calul colonelului, care lui Iancu. totuş i-au căşunat pierderi cu mult dela cărările dreptăţii. Nu mai există bcafè ûb poc, cu gândul să încalece alt cal îşi dă­ * * şi săpate şanţuri adânci. Totuş Kemény nu aşteaptă atacul mai mari, decât cum mărturiseşte Cei cari se alipesc prea mult. de epidemie şi boalele de gură! dea pe al său unui husar; o giulea Strigă Bărnuţ din Sibiiu, Povestind aceste lupte grele ale general al Românilor, ci în ziua de Kemény: peste 250 oameni. De averile pământeşti sunt în stare ï de 12 funţra zburat abia de-o palmă Că Ardealul nu-i pustiu. — ^Românilor din munţi, vom urma altă parte norocul lui Kemény fu 15 Iunie luă el iniţiativa. latre 10 şi Strigă Iancu dela munte: să-şi piardă chiar şi sufletul, numai •arăş raportul lui Avram Iancu în peste capul meu şi al colonelului Ke­ şi împrejurarea, că Axente nu era, 11 înainte de amiază el trimese un Nu te teme măi Axente, să şi-le poată înmulţi. Averile unor care găsim adevărul complet, întărit mény". cum prevedea Iancu, la DealuMare, corp de vre o miie de oameni cu două Că şi eu vin dela munte astfel de oameni sunt câştigate pe Şi prin alte mărturii, chiar ungureşti. cu armata sa, ci îşi perdea timpul In chipul acesta a ţinut lupta până baterii de rachete împotriva aripei dm Cu opt mii şi nouă sutei nedreptul ; sunt plămădite dm lacri­ Acest raport redactat în toamna anu­ seara la orele 6, când ungurii fură stânga a lui Popa Balint. Către amiază în mici expediţii fâ>ă rost, lăsând mile şi suferinţele celor năcăjiţi. lui 1849 de către Ion Maiorescu după respinşi în toate punctele spre oraş prefectul din Roşia trebui să se re­ astfel să scape din cuşcă duşma- Şi când Iancu se găta După dreptate, aceste averi nici nu cura i i-a dictat Iancu însuş, este şi De atunci se schimbă norocul. Un tragă până !a Gherghel, unde ocupă cui bătut, Şi dela munte pleca sunt ale lor şi poate tocmai de el o dovadă despre sufletul mare şi Sas, care se luptă alături de Români, o poziţie mai favorabilă. Lupta se în­ Dacă fiecare gospodar îşi va îngriji regulat Cu toate acestea retragerea no­ Toată Turda tremura aceea se alipesc de ele prea mult. vitele saie cu sarea antiseptică nutntoare totuş modest, care împodobea pe a trecut la unguri şi a trăd.tt lui Ke­ cinse din nou şi când tribunul Ciuri­ rocoasă a lui Kemény însemna Şi din gură cuvânta: Aşa a fost şi tânărul din sfânta «oul nostru. mény poziţia şi tăria trupelor româ­ leanu sosi cu 400 de oameni ai săi, „DESINFECT0R" / cea mai frumoasă biruinţă pentru — Iancule, Maria ta, Evanghelie de astăzi. lisus poate, neşti. Fără veste duşmanul se aruncă la timp potrivit, duşmanul începu re­ Avram Iancu. După luptele grele, tocmai de aceea ia dat sfatul să-şi a pritnmedîcului veterinar dr. DÁVID ELE­ In 8 Iunie, înainte de răsăritul soa- Lasă Turda, n'o prăda, VER, care este coneesior'ată orin lege şi cu putere mare asupra aripei din tragerea in debandadă, către Abrud. ! ^lui, Keme'ny a pornii în marş dela cari au ţinut nouă zile, duşmanul Că ce-i cere noi ţi-ош da, vândă avei ea şi să o dea săracilor, cu folosirea acestuia fiecere gospodar tş f stânga, a Iui Ciurileanu, unde erau La amiază atacară pe Kemény atât Bad către Abrud. Preotul Groza, în obosit, sleit de puteri bătut prin Şi ţi-om da bani cu mierţa, fiindcă ştia că averile lui au fost poate asigura o prăsire de porci sănă­ a mai slabi şi îi constrânge să se re­ Gomboş cât şi Fodoreanu, în centru, toasă, bine mâncătoae şi bine desvolta*à, [ tâ puterii mari, dar numai după o urmare, a fost silit a se retrage. Galbinii cu ferdela ! câştigate pe nedreptul. Iar celce luptă înverşunată, s'a retras dela tragă şi prin aceasta ameninţă să iar Vlăduţ la aripa dreaptă. Când Când a auzit generalul Bem de vrea să fie desăvârşit, trebue să se mai iute ingr&sătoare şi bine mâacăcioî'Să 'asul Buceşului. Insă, după ce armata învăluie trupele lui Balint şi Vlăduţ. ziua era pe sfârşite, Ungurii fură siliţi isprava colonelului său s'a înfuriat lapede de tot ce îl leagă de acest Un paohet de an efer: de kgr împreună ea — Nu-mi daţi voi bani cu mierţa Instrucţie! авирга modului d« întrabuinţare, costă tn Ei s'au retras deci rână la dealurile a se retrage în poziţiile din care au pământ. Tânărul a fost bogat foarte, Rurească trecuse, şi-a reocupat peste măsură şi ia poruncit lui Ke­ Nici aur cu ferdela ! 20 lei. Peotru comercianţi şl cooperative în . Sohodolului, unde au luat din nou plfccat. In toate punctele Românii nu mény să se întoarcă imediat din de aceea auzind cuvintele lui lisus paeh«te de 20 bucaţi a on sfert de kgr. trimite tocul şi in aceeaş zi a bătut o ceată Puneţi unguroaele contra sumei de lei 300, trimişi înainte sau B20 |e honvezi, care escorta un transport contact cu inamicul. Dar şi de astâ- numai că s'au ţmut bine, dar au şi nou în munţi, dar bietul colonel s'a dus întristat. Prin aceasta a lei cn ramburs în toată ţara. Repreiontantul Să svârle mănuşele nostru general pentru toată România : Urma dată au trebuit să cedeze. Pe dealul înfrânt puterea ofensivă a duşmanului. avu noroc, că pătrunzând Ruşii dovedit, că gâudul, cu care s'a Je Proviant. Două care încărcate de Şi să ţeasă pânzele Heteului s'au oprit pe urmă iarăşi şi Rezultatul ar fi fost şi mai strălucit, în Ardeal, fu comandat în altă apropiat de lisus n'a fost curat. Ba, piue au fost prinse, celelalte alungate Cum le ţes româncele! fa Brad cu escortă cu tot. Kemény dupăce înoptase, lupta se isprăvi. dacă Groza ar fi putut sosi la timp parte. Când a ajuns la Zlatna făcu când s'a lăudat, că el a păzit po­ Ia locul ce i-s'a hotărât. Dar el veni T.-MrREŞ, тт. Principesa №. Z Pcupă o poziţie favorabilă la muntele In aceeaşi zi, două companii de raport către comisariul guvernial. runcile lui Dumnezeu din tinereţele prea târziu şi Kemény avu timp să lui, a spus un neadevăr. Dorinţa La comenzi rugăm a indica punotuos ad­ 'ulçan, unde îl aşteptau Românii Săcui escortau din Brad un mare El îşi începe scrisoarea cu aceste Cât e dealul de lungat evite învăluirea, apărându-se cu un lui, da-a fi desăvârşit a fost o do­ resa exactă (judeţul noşta ultimă) a» ?" o poziţie nu mai puţin favorabilă. transport de bucate spre Abrud. Preo­ cuvinte: „Măria Ta te vei mira, Nu-i ca Iancu de'narmat, Ju foc ucigător pe care-1 deschise asupra rinţă lumească. El credea, că lisus Interesul fiecărei gospodar este ca tn fle­ Pă amează între orele 1 şi 2 se tul Groza, care se ţinea în defileul că m'am dat îndărăt dar eu m'am Că-şi face tunuri de brad straşnicului tribun. îi va da alt sfat, prin împlinirea care eomuna, cooperativelor şi сотегсіяп- •jcepu lupta cu un foc aprig de tunuri dela Buceş, i-a atacat, a omoiât 15 retras numai". Această frază e Şi mere la Bălgărad, căruia să-şi câştige mai multă vază ţilorsă comunise această publicaţie şieăvln- • tiraliori, care a ţinut cinci ore fără oameni şi a prins 38 de care încăr­ Seara la masă se spune, că ar mai mult ca o jumătate de măr­ Şi-şi lace tunuri de fag şi cinste înaintea oamenilor. wèrupere. Când a început a se cate de pâne şi două care de slănină. fi zis Kemény: turisire. Vedea şi el că înfrânge­ Şi merge la Cluj ou drag Pagina 6. CULTUKA POPO Hvrm Numărul 75 RĂVAŞE DELA SATE Din Mâmnicti-Vâlcea Din Dobriceni (jud. Vâlcea) ciul şi Sobolul", comedie morală eărţi cu subiecte religioase, şi du­ Duminecă, 29 Iulie, a avut loc blică „Zăvoiul" din localitate. Pro­ In ziua de 17 August, societatea într'un act de V. Eftimiu. Piesa a pă asta sm fost îndemnaţi să cerce­ pe terenul de sport al Reg. 2 gramul bogat organizat de d-1 co­ culturală „F*rul", a ţinut a treia fost bine jucată. Soarta sărmanu­ tăm biblioteca acestei parohii, în­ Vâlcea un match de footbil între mandant al acestei echipe a fost şedinţa literară artistică. lui Sobol, reprezentat prin Diman- fiinţată de acest cerc şi care se află SSV. (Sor-ietatea Sportivă Vâlceanà) compus din muzică, recitări, gim­ D-1 N. Opriţoi, învăţător, a făeut cea, omul bun şi amical, perfect, laPr C. Braboveanu. (Despre acea­ şi HTV. din Sibiiu. înfrângerea a nastică suedeză şi egipteană. S'au darea de seamă asupra „Sociolo­ executat de d-1 Alexandru Lătun, stă bibliotecă voi scrie mai târziu). sbferit-o echipa HTV. din Sibiiu remarcat cercetaşii D. Criştofor care giei" de Emil Durkhaim. Confe­ învăţător înPopeşti, a produs părerea Ce fericire a căzut peste comuna cu 2-1. a condus lucrările şi micul N. 2Ж *v3P Ж li Г. renţiarul arată regulele ce autorul de rău în sufletul celor de faţă, Brabova, odinioară cu un trecut Cu acest prilej d-1 Ionel Fârcă- Criştofor care a fost îmbrăţişat de aduce în formarea nouii sale metode căci sărmanul după ee primeşte eu cultural vădit ! Oamenii aduşi cu şanu, preşedintele SSV., a dăruit public. sociologice. dragoste şi prietenie pe Părosu, prie­ deasda, au plecat mulţumiţi fiindcă acestei societăţi suma de 22 mii Luni sara cercetaşii au plecat, Prima Fabrică Româna de Vagoane şi Motoare S. A. D-1 Traian Z. Tăcău a citit bu­ tenul său, care e ariciul, mereu învăţaseră ceva. La împărţirea căr- de lei. fiind îndelung ovaţionaţi de pu­ rătăcitor, în casa sa, se vede ame­ ţdor toţi au dat năvală, dar prea DIRECŢIUNEA GENERALĂ : căţi din „Romanţe pentru mai E o faptă bună ee ar trebui re- blicul aflător în gară. т AZAHTEG. târziu" de I. Minulescu şi a recitat ninţat ea să fie dat afară din casă, puţini au fost acei cari au căpătat. tot ca pe nenorocitul sobol din peUtă mai adeseori de către toţi IIUCUREŞTI, Str. Lascar Catargiu 11 „Cetatea Neamţului" de Gt. Coşbuo. Ceialalţi să vină să ia delà bi- acei cu dare de mână, deoarece fabulă. bboteoă. Către sprijinitori noştri. — Telegrame : VA G ON ASTE A BUCUREŞTI. D-l G. Bobei, acompaniat de dl societăţile noastre de educaţie fiziră Preoţi, învăţători şi săteni căr­ Autobuse Strunguri de precizie G. Tănăsoiu, a cântat la vioară Producţia artistică fiind terminată Să fie oare aceasta un semn spre Scrisori : CĂSUŢA POŞTALĂ 136, BUCUREŞTI. şi morală, n'au altceva decât avântul turari, vă rugăm să răspândiţi de pasageri pentru oraşe pentru tăiarea de ghevin- „Caravana" de Aseh, şi eu vocea D. Diaconescu, vice-preşedintel - progres? Vom vedea m*i târziu. tinereţii şi dorul de mai bine. această foae cât mai mult. Mij­ şi localităţi balneare. Pro­ duri Withworth, mili­ „Pe cărările pădurii" de Traian De- cercului, a făcut apel Ia cei de faţă IAN AL IU" MARTIN locul ar fi acesta: iecte de exploatare şi de metrescu şi altele. pentru a colecta fiecare după pu­ metrice si modal. Dis­ terile sale, la strângerea unui fond O echipă din cohorta de cerce­ Să îndemnaţi pe prieteni să o rentabilitate la vérere. tanţă întră vârfuri 1000, După pauză, d-1 Marinescu-Pasoi UN NOU $01 DE CUCURUZ învăţător, a ţinut conferinţă despre pentru biblioteca cercului. Din taşi din Ismail (Basarabia) a sosit citească; Camioane 1200, 1600 si 2500 mm. »cum o lună la Calimăneşti (jud. cu transmisiune prin car­ „Psihologia mulţimii" arătând în această colectă s'a strâns mica sumă ţ Acesta este agrono­ Să ne trimiteţi liste cu nume­ Piese cu excentric Vâlcea) sub conducerea d-lui I. dan, sau lanţuri. Capa­ ce fel se manifestă individul aparte, de 205 lei, care de şi neînsemnată mul american F. D le acelor gospodari cari credeţi cu cursă de 30 mm. pre­ pentru mulţi, nespus de mare şi Cristesou, maestru de gimnastică, citate ЗѴг tone. şi în colectivitate, în faţa aoe- Richey care a des­ că s'ar abona la foae; siune de- 8 tone. folositoare pentru cercul cultural. coperit un nou soi pentru aer şi apa minei ala din luiaş act. D. Oogăroiu Cineva din sat, iubitor de car­ âiitomobile-eisterne Notăm pe Preotul Emilian Lăstun, de cuc ruz (popu- acea localitate. pentru transportul de Grupuri electrogene Din Tomeşti (jud. Tutova) te, să ne ceară nu număr de foi, Torna Marinescu, I. Barbulescu, şoi), care se face şi Joi, 7 August, din iniţiativa d-lui uleiuri, benzină, şi petrol. de 35 Kw, 110 sau 220 Duminecă, 10 August, s'a târno- ca să le împartă pe bani, la ţă­ învăţător, D. Vuşcan şeful postului, se coace în timp de s="b!oeot. Momoael, şeful muzicei Capacitatea 3550 litri. Volţi, putând alimenta sit biserica d;n satul Tomeşti, com. N. Predescu notarul comunei, 1. rani. Dacă în sat s'ar găsi o pră­ 70 de zile. Noul cu­ Reg. 2 Vàk-e;, s'a dat la Calimă­ Automobile cu pompă 150 becuri de 25 lumini. Pogana, căreia i s'a făcut o repa­ Bălteauu, primar şi I. Diaconescu vălie unde să vândă foia ar fi curuz creşte foarte neşti un concert pentru strângerea de incendiu pentru raţie deaîntregul. Biserica este ve­ licenţiat în drept, cari au dat câte şi mai bine. Motoare de benzină jos, aproape de pă­ unui fond îu folosul cercetaşilor pompieri. che — aproape 200 ani — însă acum 20 lei. Aducem deasemenea mul­ mânt şi îi prieşte şi locuri mai sec1, ismaileni. S'au cântat bucăţi fru­ O foae costă 3 lei iar pentru de 6, 14, 45, 60 şi 90 HP. Ш fiind tocmită, poate să ţie încă mulţi ţumiri şi sătenilor cari au depus ca Statele-Unite şi partea de jos a moase, iar dl subloßot. Momoeel, strădanie, dăm 60 bani, adică Automobile stropitoare ani. Actul sfinţirei a fost săvârşit ou dragoste micul lor obol, care Canadei. care a condus concertul a fost mult să primim numai 2 lei 40 bani. pentru oraşe, lărgimea de Maşini de găurit de către P. S. Protoiereu C. Hârnea, va produce o dobândă înmiită. aplaudat. stropit 5 metri. de 15 mm. şi 35 mm. ajutat de preoţii Ilarion Dodu sub- Dacă acest cucuruz se face în 70 Cu felul acesta de împrăştie­ protoiereu şi Cornel Grumăzeseu. La ora 12 s'a început în sala de zile, atunci el poate fi sâ mânat Duminpcă, 10 August, cercetaşii re a „Culturei Poporului", vom Predica a rostit-o părintele Cornel şcoalei, o petrecere ou jocuri na­ de două ori, să dea două recolte din Ismail au dat o frumoasă ser­ fi în stare să aducem cât mai Produsele noastre se găsesc cu preţurile originale ţionale, timp de 2 ore, când ou într'o vară. bare câmpenească în gradina pu­ multe îmbunătăţiri la ea. Grumăzeseu, care a scos în Jumină de fabrică la următoarele firme: Ш bogatul cuprins din evanghelia zilei. toţii s'au îndreptat spre casele lor, La sfâşitul slujbei au vorbit: Păr. mulţumiţi şi fericiţi. Ar fi bine ca •АААААААААААААААААЛААААААЛАААААААААААААААААЛАд.*.ЛААААІ.Ад.А AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA -щ AKAD: întreprindere de Maşini şi Automobile, Str Alexandri 6. protoiereu, d-1 prefect Nestian, cari să se ţină cât mai multe şezători • BRAŞOV : „Silvani** întreprinderea Teelmică, Strada Spitalului 64. au adus laude sătenilor, eari au pentruca încetul cu încetul sătenii ClùVJ': Blaga Bmil, întreprinderea Te^hnică, Piaja Ştefan cel Mare C. luat parte pentru înfrumseţarea sf. şi tineretul nostru, să părăsească LUGOJ: Schwäbische Zentralbank, Filiale Lugoj. locaş. S'au adus mulţumiri şi preo­ cârciumile şi localurile nefolositoare TEASCUR MEDIAŞ i Departamentul Maşinolor al reun. agr. s. a. suc. tului Іогаі Grigore Blinariu, pentru de petrecere. pentru struguri şi fructe OR A DJiA-MA RIÎ: .Economia' S. â. Orc er ( şi Indust., V. M. ѴНчксЫ strădania depusă Ja aceasta restau­ Cum vedem cercul nostru cultu­ SÄTMAR : Fraţii Priutir Fabrica de Magini şi Turnătorie rare şi pentru donaţia de 7 mii de ral, aşa de bine intitulat „Lumina" SIBIU (.Departamentul A'nşinoîor al roim agr. s. a. suc. fi lei făcută bisericii. aducă pe fiece zi ee trece tot mai SIGHIŞOAUA : Hepartamantul Maşinelor al reun. agr. s. a. suc. multă lumina şi dragoste de cul­ i v %.\J !\i TÂRGU-MUUEŞ : Biri E„ Ing. mecb. ou diţ.l. întreprind oro» teh­ La ora 1 după amsază s'a ser­ tură In satul nostru. Mulţumim cu nică, Str, Ştefan Voda l/a. vit praznicul, după care fiecare e'a căldură cercului şi tinerilor; cari cu pentru struguri şi fructe •TIMIŞOARA ! Bohwäbisoher Landwirtacbaftsverein. retras dueâudu-se întru »le sale. avânt şi dragoste către satul în care combinate şi simple. 92 4- Lăudăm râvna Tomeştilor pentru s'au născut, duo o muncă aşa de în­ Casa Domnului şi dorim ea să fie tinsă pentru luminarea sătenilor, pildă şi satelor Bogeşti şi Pogana pregătindu-i pentru lupta culturală Tocătoare de nutreţ şi maşini a căror biserici au nevoie de grab­ de mâine. Cu toţii se ne rugăm nice reparaţiuni. Nădăjduim că bunului Dumnezeu ca să le dea preotul Grigore Blinariu va pune viaţă lungă, sănătate şi putere pen­ pt. despicat strujeni de porumb Cea mai mare întreprindere pentru export şi import de în lucrare cât mai curând şi acele tru a putea duce, deşi ou greutăţi rin *k Ä MB WJ1 două biserici. A. B mari, că ci sunt mulţi răivoitori furnizăm eu preţuri reduse şi imediat JL Din Tazlău-Lucăceşti (jud. Bacău) ÎD sat, cari văd o mare pierdere pentru ei prin luminarea sătenilor, întrebuinţate şi nonă, de pateri pentru motorină benzină, In ziua de Sf. Petru a avut loe să poată duce QU dragoste şi avânt DEPARTAMENTUL «AŞINELOR gaz паші-аі şi ga?, uieta». Not«vr Diesel orizontal şi vertical. la şcoala din satul Tazlău, com. opera de luminare a satelor, pe Lucăeeşti, serbarea de fine de an. care au început-o aşa de frumos. al Retininnei agricole săseşti ardelene .fee. Această serbare a început prin mar­ şul „Trecerea regimeutului". După MITICĂ DELADAEŞTI SIBIU, Strada Surei Wo. 22. acest cor a urmat darea de seamă Din Comuna Brabova, G"d. Dolju.) făcută de d-1 Petru Torna dirigin­ Йагтттттттттттттттѵтттѵтттттттттттттттттттттгттттттттттттттттттттттттттѵтттттттѵттг Maşine întrunirea cercului cultural-reli- Construcţium en vapor tele şcoalei, dând totodată şi situa­ da mori şi di­ ţia elevilor. gios „Renaşterea". De multă vreme semissabile. se simţea îa aeeaată comună, ca şi ferite maşine Elevilor meritoşi, d-na Sofia P. in cele din Împrejurul ei, nevoia pentru mori. Maşine de Torna, învăţătoare, le-a împărţit, unui cerc cultural religios. Domnul Specialităţile fabricei de bere (ZELL df n Cluj treerat în con­ cărţi şi rechizite şcolare în valoare a voit, cercul cultural-religios a dition! de plată de o mie lei. Au fost premiaţi elevii: Consiliu şi luat fiinţă, şi necredinţa care în­ expertise favorabile. el. 4 Dârliiu Natália, Andrăşoaei colţeşte din ce în ce mai mult în Lucreţia şi Ionescu Eleia; cl. 3 da inginer sufletele locuitorilor, să sperăm oă arafuit ! Oferte, prospecte Comănescu Ioan, Zota To>der şi va fi alăturată prin activitatea aces­ se t.-'.tfl-t ,s»«dist. Moisă Adela; el. 2 Rădulesou Ale­ » tui cerc. Zio necredinţa, deoarece «I xandru, Dârlău Emil şi Andrăşoaei pe aici oamenii au uilat de biseroâ ; «»» » bere imtrrtoare, specialitatea XEAGULĂ din malţ dublu Ioan ; cl. I. Ionescu Mrcea, Şipoş biserica lor, atât Dumineca cât şi » Elena, şi Lupu Elisabeta. e> în celelalte zile de sărbătoare, este » După împărţirea premiilor, a ur­ cârciuma. Dar ceva şi mai grav; » mat un bogat program format din nu numai oă stau In cârciumă şi cântece frumoase pe trei voci, poezii uit de biserică, care i-ar pregăti » URS inginer TEODOR HOFFiflA. ШШ şi jocuri naţionale. S'a jucat de pentru viaţa viitoare, însă au înce­ către elevii şcoalei piesa de teatiu put să muncească la câmp în aceste CLUJ, Str. Regina Maria 38. » bere ALBA, mult apreciată „Într'un alapost". zile lăsate de Domnul, pentru mân­ » PubLcui a lămas adânc mulţămit tuirea sufletului. Şi de ce n'ar t de felul cam fiecare elev şi-a jucat aşa, când cârciumile stau deschise «I» din caiMza căutaţilor lor neîntrecute s'nu dove­ 9 fr RECLAMELE «lin „Cultura Poporului*' au cel rolul, plecând delà aceasta serba e în fiecare zi, de dimineaţa până » cu lacrămi in ochi, pentruca acea­ seara târziu?! Când târgul dumi- «I* dit ca marca cea mai superioară. Se capaiâ pretutindeni mai mare şi mai desăvârşit succes! stă serbare ne-a amintit timpul pe­ necal a fost mutat prin mijlocirea » trecut în restrişte în războiul tre­ preoţilor acestui eerc, pe lângă cei cut, mulţumind din suflet inimoşi­ în drept, Sâmbăta, şi când oamenii —" ~ ' -™-- •• ' _ _ - - - - lor învăţători ai şcualei d-na Sofia banului, cu stăruinţi şi mai multe, şi Petru Torna. C. I. au readus târgul iarăşi Dum neea, ЛАААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААА^ vâzând că nu ie merg bine aface­ Din Popeşti (Vâlcea) rile. In seara zilei de Duminecă 10 August, s'a ţinut în sala şcoalei Dar să mergem mai departe, de­ Roate de tors poporale oarece nu aceasta voiam să spun. din satul nostru o mare şi frumoasa Invelire de case eu ETERNIT! farnizează prompt orice cantitate din depozit şezătoare culturală a cercului cul­ Cercul cultural-religios „Renaş­ tural „Lumina" din localitate. Lume terea", de când a luat fiinţă ş până rnubă a luat parte la cea mai mândră In prezent, a ţinut mai multe în­ Departamentul Maşiuelor şezătoare care s'a ţinut în satul truniri In fiecare paroohie, al cărei nostru. Producţia artistică a fost preot face parte din acest cerc. al reuniune! agricole săseşti ardelene bine compusă şi reuşită. Pe ziua de 10 August a avut loc SIBIU, STRADA SÄREI No. 22. După deschiderea şezătoarei, fă­ a treia întrunire, In comuna Bia cută cu câteva cuvinte pline de bova, ou locuitorii de mai nus. In faţa unui număr prea mic de creş­ avânt şi dragoste de către preotul Firul regalat ! Ca flecare roată de tors se dă Emilian Lăstun, parohul comunei tini, în proporţie cu comuna, dintre şi preşedintele cercului, a urmat cari autorităţile nu lipsesc, s'a ofi­ un prospect conţinând instrucţiuni pentru în­ producţia artistică, compusa din ciat slujba rislgioasă de către preoţii trebuinţarea ei. No. 89—4—2 cântece patriotice şi populare, în cercului — câţiva au fost lipsă. După care remarcăm pe domnul Alexan­ terminarea slujbei, am plecat cu dru Georgescu, învăţător Oleşani, toţii spre şciniâ unde a avut loc care a cântat cu avânt „Dezertorul" întrunirea. Aci, aduşi cu sila de au­ cântec patriotic şi „АЫ codrule Г torităţi, aşteptau oamenii, mai mulţi AVANTAJELE LWELIREf CASELOR CU ETERNIT SUNT: cântec popular şi pe Gh. Predescu, ca alltădată, printre cari am văzut seminarist, care a cântat „Foae câţiva negustori, ale căror prăvălii 1. Forma exterioare foarte plăcută. 6. E absolut impermeabil. verde de dudău" cântec popular şi şi cârciumi fuseseră închise, luoru 2. Eternitül e uşor şi, deci, nu re­ 7. E o bună materie izolantă. „Cântecul Generalului Dragalina", neplăcut pentru dlor. Preşedintele clamă decât o coamă uşoară. 8. E de mare flexibilitate, rezistent cântec patriotic, poezii recitate, cereului, Pr. Sendulian (Seacu) Ga deplini garanţia aa înainta at coruri mixte şi o piesă într'un ect. urează în numele preoţilor „bun 3. Nu e fragil, ci din contră, foarte şi soliditate. războia — oala вші aaaa Dintre recitări remarcăm pe D. găsit", apoi declară şedinţa des­ elastic. 9. Este imediat şi în orice cantităţi, Diaconescu, licenţiat în drept, care chisă, dând cuvântul Pr. Mhalache 4. E absolut incombustibil. fuinizabilă prompt, din depozit. CURELE a redat mmunat poezia „Sub patra­ (Predeşti), care, In trăsături generale 5. E nealterabil prin îngheţ şi rezistă 10. E mult mai ieftină decât tabla ne-a arătat însemnătatea Sf. Scrip­ fir" de Gh. Coşbuc şi pe Nieu tuturor intemperiilor atmosferei. sau alte materiale de învelit. DE TRANSMISIITrVE Dumitraşcu, elev clasa 6-a liceu, turi. Pr. Sandulian arată pe înţe­ H aratiearal« авааіаУК^: Carele tfealel a peatra tfhuuaart, 8at»are> «sare »I ta! felal ia piti atetra iafrabatatare fttkaiea - кЧагенВ care a recitat „Unul ca o sută" lesul tuturor, mai amănunţit însem­ poezie de Gh. Coşbuo şi „Herşcul nătatea Sf. Scripturi. Ca şi la bi­ IO (zece) ani g-aranţie tn scris pentru calitatea materialului ! Boccegiul",vedevil de V. Alecsandri, serică, ne-a povestit fapte petrecute, GRATII RENNER care a produs veselie printre cei din cari toţi am Înţeles cât de mare cu conştiinţa curată şi roşcată în este puterea credinţei şi cum sunt Mostre, oferte şi prospecte cu preţuri, trimite, la cerere, imediat gratuit: at COMF. faţă pentru cei necinstiţi. răsplătite faptele noastre îa „Lumea cealaltă". Ne-a plăcut ceiace a spus SOCIETATE Tot deodată, printre diferite cân­ al R. A ST. Атиям părintele şi toţi am izbucnit în S.Ardelen. E. v л. tece şi recitări s'au executat câteva aplauze. Corul cântăreţilor, con­ DEPARTAMENTUL MASii e coruri mixte, dintre care notăm : dus de Pr. Mihalache, a cântat 87, 4-3 SIRIU, STRADA SAIUI No. 22. Ciobănaşul şi Seara când răsare mai multe cântece religioase. luna. Dar ceeace a mişcat mult mai întrunirea s'a terminat la ora 1 mult pe publicul a fost piesa „Ari­ după ameazi dupăce s'au împărţit /ттттттттттттттѵттттттттттЧттѵттттттттттттѵттттттттттттттѵтттттттттттгттттттѵтттт^ O RECLAMA folositoare se face în „CULTIJRA POPORULUI' care se tipăreşte în 56 mii de exemplare

«yeni KkMflrafUi „Viaţa", Clm], Steaáa Raataa Жагт Sâ,