POPORULUI Lmnineazâ-Fe

Lmnineazâ-fe ţfi vei fi! — Voest« şi vei putea! POPORULUI o. A. Лшшсгт 1 1K1UA NICOLAE ІОКСІА 6. A» CL Uli. ,4-Klíí. 75 ГЛІ^ Prim-weacwr: H BEUACŢIA : STHIDA ЛІСОІЬАК IuRttA Urni в. B 4 | •« S II11mîliai'U *> 4піУІі<і# IQ^M I Ai»SII*lSlbA 11\ : ft TELEFON No. 15-75. Apare In flecare Dumineci Avram Iancu şi I¥. Bălcescu Avram Iancu şi M. SL Regele Ferdinand Dosarele trecutului Aceste două figuri luminoa Alba-Iulia, ducea scrisoarea ur Acolo nade simţirea naţionale delà 1848, Am petrecut şi eu îu vara aceasta unei vieţi de sat din Ardealul anilor se ale istoriei noastre au ajuns, mătoare lui Kossuth: romanească vibrează în Ardeal, omul pro câteva zile la o baie modestă din revoluţiei Iui Iancu. bi toiul evenimentelor măreţ* „Văzând propunerile de pace, puternic şi se mani videnţial care a Ardeal. Baie cunoscută şi pe vremea Acum în preajma marilor serbări festă cu emoţia ce trecut la fapte pe din anul 1849 să stea alături. pe cari ni le-a adus d-1 Băl Romanilor vechi, dar mai puţin cu de prăznuire a memoriei lui Iancu, am numai îu moment? le I ' calea armelor şi prin noscută acum în vremea Românilor cetit cu deosebit interes paginile preo Inflăcăratul naţionalist de peste cescu, agentul emigraţiei româ ne din partea guvernului un hotăiîtoare din viaţa 1 el, poporul român — noui. Aci puţina lume^ce se adună, tului de sub poala munţilor lui Iancu, Carpaţi după-ce a luptat cu to gar, trebue să ne exprimăm pă* паеі naţiuni le pot I deşi de puţină înde- de dragul isvoarelor rermale, cu un şi nu fără mulţămire. Are şi despre varăşii săi pentru Ideile nobile rerea de rău că în împrejurările eterniza îu suflrtul I Inngată — şi-a afir- dele vindecătoare, se cunoaşte in cu Iancu câteva rânduri de observaţii *i generoase, de cari se inspi- de faţă nu putem negocia cu poporului, — acolo e I mat cn p>isos că ştie rând şi intră în vorbă, fără multe originale, descriind mai ales prezen ra atunci toată Europa, a fost fraţii Unguri in chestiunea pă aproaoe, e una şi I sS moară, eă ştie »ă formalităţi. tarea lui, cu ceata de Moţi, la a doua aceeaş simţire a râr- $ lopte, eă şti? sa se mare adunare de la Blaj, ţinută în nevoit a se refugia din ţară. In cii, fiind împrejurările foarte Aşa am avut şi eu norocirea a sta critice. Armata ungurească se uiuitorului ţării : Re I sacrifice pentruliber- de vorbă mai des cu doftorul băilor, toamna anului 1848 Redă —separe Muntenia revoluţia tinerilor a îndepărtează, iar cea rusească gek, I taie, pentru ruperea distinsul medic de la Orăştie, Dr. — aproape verbal cuvântarea, ce a fost biruită, iar Muscalii, cari se apropie. Fe urmă am avea Ia Mnuţii Apnseui I buturilor sclaviei şi Romulus Dobo. Din vorbă în vorbă spue'o Iancu atunci pe Câmpul Li nevoie de foarte mult timp, I a unei iobăxii, strigă- bertăţii, cuvântare rostită „rotund şi uu intrat din nou în principa — cuibul CU VUlíüí'J, aflu, cu plăcută surprindere, că a- tele române, prigoneau pe toţi până să convingem poporul nade în enrgvrea § toare ia ce \ Avram micul meu are în posesiunea sa o pe scurt" >i în;hei?tă cu detună Iam-й n'a fost învins apostolii libertăţii naţionale. Cu pentru a se înfrăţi cu voi. To- veacurilor s'an putut carte scrisă de mâna bunicului său, tura unui pistoi In aier. tuş pentru a Vă dovedi siinţe- de nimeni, a căzut Te pá-ítra neatinse de care a trăit ii epoca de la 1848. * Pt cuvânt erau socotiţi a- minîele frăţeşti, pe cari le nu vb'timä împrejurări Asemenea - reproduce câteva idei tunci Ruşii, ca cel mai mare «bi o fa tună a vre La rrgarea mea amabilul doctor originale din cuvântarea „Clericului trim faţă de poporul maghiar, mi lor vitrege, a?a lor de atuuci. C»znl am hotărît să rămânem, în loi n'a fost doboiît. mi-a adus şi mi a pus la dispoziţie Axentie. Sîveru" ţinuta atunci. Peste dfŞnian al poporului nostru. cum au fost bărbăţia scumpa relicvie familiară. tot ne dâ o icoana vie a sbuciumului _ Bălcescu aparţinea grupei DE cursul acestor lupte, neutrali. şi obârşis neamului Şi eroii cari prin ei Armata ungurească nu o vom consfinţesc o epoeă Două trei zile am avut cea mai in ce î'isoţia viaţa românilor înniinte şi *foeri, cari combăteau pe Mus- românesc, —se piăz- teresantă lectură. du >ă cinul istoricelor prefaceri de la Са ataca şi numai în cazul, că am d;* p cfacere îu viaţa И şi căutau să se alieze eu fi atacaţi noi, ne vom apăra. nueşte şi se cinsti şte, Cartea din vorbă, un volum, ln 1848. cam se cuvine, în unni popo?, ea şi fap MI adversarii lor. Astfel ajun- Sperăm, eă această neutralita tele lor, nn se pot ne cuart de peste 270 padini scrise, este Dosarele trecutului nostru s'au în e bbgirsîoviia vară pe e el, în primăvara anului 184Í, te va fi respectată, atât din par socoti şi n#d:rptAţi un fel de memoriu adresat de autor mulţit deci cu un act preţios, pe care sfâi-siteaani!luil924, fiilor săi şi urmaşilor lor. Ea cuprinde ne vom da si'inţ» a-1 free cunoscut, îa licbriţiii, unde Îşi avea reşe tea guvernului maghiar, cât şi pesit'-u totdeauna ; din partea şefilor armatei sale. de către ţară, popor păţaniile părinteiui G-orge Dobo preot în cercuri cât mai largi, graţie moş dinţa guvernul lui Kossuth. şi R ge, nn veleat lăsplata vine din Cer Câmpeni, 3 August 1849, Iscălit şi adevărul popoare în Satul mic (Chsfalâu) de lângă tenitorului Dr. Dobo, care ni i'a pus deia naşterea lui : Dornic de-a folosi ţării sale, el Iancu, prefect." lor învinge. Alba-Iulia, mai târziu paroch in Teiuş. la dispozţie cu acest scop, cu reli- discută cu Unfjurii foarte mult Avram Iancu. cvia familiară, în cât e posibil, să După cit se vede, Iancu pro Părintele Doba, originar de la Ighiu, Uiodul, în care s'ar putea răpu D«?»ä<älicarea M. S. Avram Iancu, a în îşi trage obârşia dintr'o veche fami contribue ia zestrea sufletească a nea mitea a nu se amesteca în lup mului întreg. ne puterea Muscalilor. Ei ajun tele dintre Unguri şi Ruşi, da Regélni,— făuritorul vins. L'au răzbunat lie nobilă românească, eare a dat ţării seră, în sfârşit, la înţelegere ca Românii vor ii lăsaţi în pa prin ai me a răscum pe el şi pe toţi tri oameni de frunte, ca şi legendarul Prin publicarea acestor memorii se părării libertăţii şi a bunii, moţii şi victi- erou de la Agria, care cu câteva sute prin încheierea unei alianţe ro- ce. O făcea aceasta, cu atât mai va ridica pe orizontul trecutului o îiupiăştierii pentru mile a'ături cu el, de oameni a apărat la 1552 fortă nouă figură de preot inimos, care ie xnâno-magiiiare. Alcătuindu-se vârtos, deoarece Bălcescu vor bise, eă dacă s'ar împăca cu totdeanna a unui cal de toată ticăloşia ne reaţa Agriei faţă cu 100 de mii de şit din şcoalele Blajului, ca elev di o legiune română aici, ea va var ce nu ştim dacă legiuită de atunci,oş Turci. După eroul militar proslăvit rect al lui Bărnuţiu, se prezintă ca un Iancu, Ungurii ar avea de gând AVRAM IANCU LA VÂRSTA?DE 24 DE ANI lupta împreună cu armatele un să se retragă în Munţii Apuseni alt popor 1-a pătimit tenii cari ne-au în de atâţia poeţi unguri, ca un erou preot-tip, care munceşte cu cuvântul şi gureşti pentru eliberarea celor pentru a se lupta împreună cu în lume, — pe locu făptuit unirea tutu maghiar, familia, se vede, a scăpătat cu fapta, spre a ridica moraliceşte ror românilor. Şi eroul care a rătăcit două principate. Dar execuţia Moţii în contra Muscalilor. Dar rile unde a văzut lumina zilei, şi de sărbătoare, şi lângă el sisnt co şi ramura de la Ighiu, ajunsese la poporul unui sat mc; se luptă cu a purtat vitejia de Crai al Munţilor, douăzeci de ani, doinind din fluer sfârşitul veacului 18-lea la o stare greutăţi mari de neînvins, şi tot ce acestui plan întimnina greutăţi aceasta ar fi fost o nebunie. Ro morile cu aur, comori cari totdeauna mânii n'ar fi îngăduit-o nici în Avram Ianeu, înseamnă o pecetluire, au hrănit diu belşug pe alţii, numai şi cu mintea întunecată prin munţii modestă, dar totuşi menţinându-se a putut clădi — casă şi şcoală — diferite, dintre cari vom pomeni tr'un chip. o consfinţire, o închegare de-apurnri pe băştinaşi, nn. lui scumpi unde a purtat vitej a Mo conştiinţa nobilei obârşii. îşi vede distrus într'o zi de furia re numai două: 1. duşmănia din Autenticitatea scrisorii lui a reenuoştinţii pornită din înţelegerea » ţilor în 1848, este răsplătit de toată Tatăl său.^născutîla 1756 era nu- belilor, cu toiagul pribegiei, cutriera tre Românii şi Ungurii din Ar Deseăliearea Regélni, în mijlocul munţii, trece din valea Ampoiului deal şi 2. slăbirea puterii arma QOOP Moţilor, pe Incurii* unde a trăit şi a QOOP spre Cujirul din marginea Câmpului te a iui KcssmOi, care îu înfrânt murit Avram Iancu, prăznuit acum Pânei, cade în prinsoare, unde sufere cu săptămânile, apoi, după potolirea pe toata lima. de tot românul oriunde s'ar afla el împins de soartă, are o dt osebită în furtunei îşi reia toiagul păstorului da Bălcescu în discuţiile sale cu semnătate. Voevodul însuş erou al cultură, în parohia Teiuş, distingân- du-se ca om al cuvântului şi al scri gossuth, pentru a împăca aspi armelor, ѵіпр şi intră în casa din raţiile poporului român din Ar Vidra de sus, unde a cesent Avrăsiuţ; sului.

Load more