Acad. Dan Dubină
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
reViStĂ editAtĂ de AcAdemiA românĂ director: AcAd. ionel-VAlentin VlAd, preşedintele AcAdemiei române nr. 6 iUnie 2016 Anul XXVi 308 directori: conSiliUl editoriAl: Acad. Mihai DRĂGĂNESCU Acad. Ionel-Valentin VLAD (director fondator) Acad. Cristian HERA octombrie 1990 – ianuarie 1994 Acad. Bogdan C. SIMIONESCU Acad. Victor SPINEI Acad. V.N. CONSTANTINESCU Acad. Alexandru SURDU februarie 1994 – ianuarie 1998 Acad. Victor VOICU Acad. Eugen SIMION Acad. Dan BĂLTEANU februarie 1998 – aprilie 2006 Acad. Alexandru BOBOC Acad. Constantin IONESCU- Acad. Ionel HAIDUC TÎRGOVIŞTE mai 2006 – aprilie 2014 Acad. Ioan-Aurel POP Acad. Eugen SIMION Acad. Ionel-Valentin VLAD Acad. Răzvan THEODORESCU din mai 2014 – Acad. Maria ZAHARESCU colegiUl de redAcŢie: Sector teHnic: Redactor-şef Tehnoredactor Dr. Narcis ZĂRNESCU Stela ŞERBĂNESCU Secretar de redacţie Operatori-corectori Sofia ŢIBULEAC Aurora POPA Ioneta VLAD Redactori I Elena SOLUNCA-MOISE Mihaela-Dora NECULA E-mail: [email protected] Tel. 021 3188106/2712, 2713; Fax: 021 3188106/2711 Cuprins SUB cUpolA AcAdemiei Dorel Banabic, inginerii în Academia română: trecut, prezent şi viitor . 5 Dan Dubină, Academicieni, ingineri constructori în Academia română „făuritori de şcoală“ . 8 Viorel Bădescu, petrache poenaru (1799–1875), primul inginer membru al Academiei române . 12 Alexandru M. Morega, Mihai Iordache, nicolae Vasilescu-Karpen – fondatorul şcolii politehnice din Bucureşti . 15 Ladislau Vékás, ingineri hidraulicieni în Academia română . 19 Ion Boldea, Simplu despre energie . 22 Cristian Hera, conferinţa mondială de drept penal pentru mediu . 24 FiliAlA iAşi A AcAdemiei române Alexandru Zub, Academia militans . .27 Mihail Voicu, la aniversarea a 150 de ani ai Academiei române . .32 Vasile Apopei, institutul de informatică teoretică al Academiei române . .34 Bogdan Creţu, institutul de Filologie română „A. philippide“ al Academiei române . .35 FiliAlA timişoArA A AcAdemiei române Păun Ion Otiman, 65 de ani de activitate ştiinţifică şi culturală în Banat . .37 AcAdemiA românĂ şi AStrA Elena Macavei, Asociaţiunea transilvană şi Academia română – relaţii de colaborare . .47 opinii Dinu C. Giurescu, manualele de istorie în perioada interbelică – carte de învăţătură pentru tinerii acelor timpuri . 61 Marcel Spinei, Un manuscris cu relevanţă deosebită de la muntele Athos . .62 3 AniVerSĂri Marius Porumb, profesor universitar dr. dumitru protase, senior al arheologiei transilvane, dascăl devotat al învăţământului universitar românesc . 65 Păun Ion Otiman, crişu dascălu – 75 . .67 Niculae Ionescu, profesorul claude nicolau – un om cu multe valenţe . 69 Claude Nicolau, cuvânt de mulţumiri . 72 eVocĂri Păun Ion Otiman, la căpătâiul seniorului nostru, academicianul Valeriu d. cotea . 77 in memoriAm neculai Alexandru Ursu (1926–2016) . 79 thomas Walter Bannerman Kibble (1932–2016) . .80 cronicA VieŢii AcAdemice . 81 ApAriŢii lA editUrA AcAdemiei . 83 gHid pentrU AUtori . 85 . Sub cupola Academiei inginerii în Academia română: trecut, prezent și viitor* Acad. Dorel Banabic Preşedintele Secţiei de ştiinţe tehnice Este un privilegiu și o bucurie pentru mine să vă român al scriitorului Liviu Rebreanu, respectiv Elo- spun, în numele Secției de știinte tehnice, „Bun giul satului românesc al poetului şi filosofului venit la această sesiune dedicată împlinirii a 60 de Lucian Blaga. După aproape 80 de ani vremurile ani de la înființarea acestei secții în cadrul Acade- s-au schimbat, România s-a transformat, lu mea a miei Române!” Sunt rare ocaziile, precum aceasta, devenit tot mai tehnicizată. Ca urmare, pentru a fi în în care punem în lumină adevăratele valori ale pas cu vremurile, astăzi vom aduce un omagiu ingi- acestei țări. nerului român. Scopul sesiunii organizate astăzi de Secția de Primul inginer a fost ales în Academia Română știinţe tehnice este acela de a evidenția astfel de va - în anul 1870. Acesta a fost Petrache Poenaru, perso- lori din domeniul ingineriei. Noi, cei care ne-am nalitate complexă, spirit enciclopedist, remarcabil adunat sub cupola Academiei Române, avem bucu- inginer, inventator și matematician. La scurt timp, în ria de a-i omagia și a le aduce cinstea cuvenită celor anul 1871, l-a urmat un inginer agronom, și anume care au contribuit prin activitatea lor la dezvoltarea Ion Ionescu de la Brad. ingineriei în România. În primii ani, inginerii au activat în Secţia În sesiunea din 27 iunie–2 iulie 1955, Adunarea științifică, alături de matematicieni, fizicieni, chi - generală a Academiei a hotărât înființarea unei secții miști, medici, biologi, geologi. Odată cu creș terea de știinţe tehnice de sine stătătoare, prin des prin - rolului științelor exacte pe plan mondial, și implicit derea ei din fosta Secție de știinţe tehnice și agri- și în România, Secția științifică a dobândit o cole. însemnătate din ce în ce mai mare și o consolidare În perioada actuală, marcată de profunde tran - continuă, inclusiv prin alegerea în rândul ei a unor s formări sociale și economice, societatea are nevoie ingineri eminenți, în special constructori și agro - de repere profesionale, morale și spirituale. Inginerii nomi. Astfel, în anul 1892 a fost ales membru al au contribuit esențial la trans formarea României Academiei Anghel Saligny, unul dintre cei mai mari dintr-o țară eminamente agrară (la sfâr șitul secolului ingineri pe care i-a avut România, iar în anul 1901 al XIX-lea) într-una industrială (la începutul secolu- Gheorghe Lahovary. lui al XXI-lea). Pregătirea acestei sesiuni omagiale Până în anul 1948 ponderea inginerilor în Aca- mi-a oferit ocazia de a parcurge istoria ingineriei în demie a fost redusă, numărul total al acestora fiind Academia Română. Este o istorie fascinantă, făcută de 18, reprezentând un procent de sub 4% din de oameni excepționali din punct de vedere pro - numărul total al membrilor Academiei. Câteva fesional și cu un înalt spirit patriotic, mulți dintre ei nume de referință ale unor ingineri primiți în fiind implicați activ în viața socială și politică a Academie, până în anul 1948, au fost: Nicolae Vasi- României. lescu-Karpen, electrotehnician și fizician (1923), La sfârșitul anilor ’30 ai secolului trecut, doi Gheorghe Ionescu-Şişeşti, o însemnată personalitate dintre academicienii transilvăneni, unul scriitor, iar a agronomiei româneşti (1925), Elie Radu (1926), un altul filosof, au adus laude – în discursurile lor de constructor, Dionisie Ghermani, inginer mecanic recepție la Academia Română – unul țăranului (1945), Traian Vuia, inventator (1946). Cei mai român, iar al doilea satului românesc. Mă refer aici mulţi dintre aceştia (cu trei excepții) erau ingineri la cele două discursuri celebre Laudă țăranului constructori sau agronomi. *Alocuţiune susţinută la Sesiunea omagială „Secţia de ştiinţe tehnice la 60 de ani” (27 noiembrie 2016, Aula Academiei Române) 5 Evoluția societății românești impunea o nouă Populare Române, 1948–1949, p. 40]. După anul structură a Academiei Române, adaptată la 1948, ponderea inginerilor a crescut semnificativ, realitățile vremii. Prima propunere de formare a autoritățile comuniste punând accent pe științele unei secții de Știinţe tehnice în cadrul Academiei exacte și aplicate în detrimentul științelor sociale. Române a fost făcută de Dimitrie Gusti în discursul Astfel, în anul 1948 au fost primiți un număr de opt său intitulat „Propuneri pentru reorganizarea Acade- membri corespondenți, iar trei membri au fost miei Române” la ședința din 20 mai 1941 (Figura 1) titularizați. Această primire masivă a inginerilor în [Analele Academiei Române, Tom LXI, 1940–1941, Academie a avut scopul de a se forma o Secție de p. 155]. știinţe tehnice de sine stătătoare, fapt petrecut în Fig. 1 Extras din discursul lui Dimitrie Gusti „Propuneri pentru reorganizarea Academiei Române”, prezentat în şedinţa din 20 mai 1941 Din păcate, propunerea de reformă a Academiei anul 1955. Un an de grație pentru Secția de științe Române făcută de Dimitrie Gusti în anul 1941 a fost tehnice a fost anul 1963 când au fost primiți 15 amânată. Abia în anul 1948, odată cu reorganizarea membri corespondenți, iar șapte membri au fost Academiei Române de către noul regim politic titularizați. Noii membri acopereau domenii de spe- instaurat în România, s-a înființat o secție de Știinţe cialitate recent apărute (automatică, electronică etc.) Tehnice şi Agricole. sau cu tradiție în România (mecanica, aviaţia etc.). Noua structură a Academiei, transformată de Secția de știinţe tehnice cuprindea astfel per - regimul comunist în Academia Republicii Populare sonalitățile de prim rang ale ingineriei românești, Române, cuprindea șase secții împărțite la rândul lor precum: Elie Carafoli, Ștefan Bălan, Remus Ră - în 25 de subsecții (Figura 2) [Analele Academiei duleț, Radu Voinea, Gheorghe Buzdugan, Ioan 6 Anton, Aurel Beleș, Gheorghe Cartianu, George nouă pre ședinți, șase au fost ingineri, ceea ce re - Bărănescu, Ștefan Nădășan, Corneliu Penescu, flectă ten dințele actuale din societatea românească. Nicolae Tipei și alții. Într-o încercare de recuperare Ponderea inginerilor în Academia Română este a inginerilor din diaspora în anul 1965, respectiv astăzi de 17%. Este mult, este puțin? Reflectă acest 1970, sunt aleși membri titulari doi inventatori cele- procent evoluția societății românești și tendințele bri pe plan mondial, George (Gogu) Constantinescu globale de „tehnicizare” și „computerizare”? Este și Henri Coandă. Astfel, prin alegerea celor doi corelat acest procent cu acela al inginerilor în inventatori, alături de Traian Vuia (ales membru de societate și cu contribuția