Tribuna 227 (16-28 Februarie 2012)
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Black PANTONE portocaliu TRIBUNA 227 Judeþul Cluj R e v i s t ã d e c u l t u r ã • s e r i e n o u ã • a n u l X I • 1 6 -22 9 f e b r u a r i e 2 0 1 2 3 lei Alexandru Vlad www.revistatribuna.ro O carte în dezbatere Ploile amare Radu Preda Claudiu Groza Poeme de Emergency Mitropolii ºi Octavian Soviany mitropoliþi Entrance la Graz Ilustraþia numãrului: Miron Duca 1 Black PANTONE violet Black Pantone 253 U bloc-notes TRIBUNA Director fondator: Ioan Slavici (1884) Un zeppelin velin ªtefan Manasia PUBLICAÞIE BILUNARà CARE APARE SUB EGIDA e la Zalãu ne soseºte noul numãr CONSILIULUI JUDEÞEAN CLUJ (ianuarie 2012) al Caietelor Silvane, Drevistã a comunitãþii scriitoriceºti din zona Sãlajului, în care întîlnesc, de fiecare Consiliul consultativ al revistei de culturã datã, lucruri interesante. Meritã lãudat efortul Tribuna: redactorului ºef Daniel Sãuca ºi al prietenilor Diana Adamek sãi de a însufleþi un loc altmineri urgisit Mihai Bãrbulescu economiceºte în capitalismul nostru crunt. Aurel Codoban Am reþinut, pentru cititorii Tribunei, proza Ion Cristofor scurtã semnatã de Alexandru Jurcan Marius Jucan (ªoarecele din vaza cu flori), cronica literarã Virgil Mihaiu marca Traian T. Coºovei, episodul 4 al Ion Mureºan reportajului savant orchestrat de Györfi-Deák Mircea Muthu György (La Moigrad, pe traseul Vanca – Ovidiu Pecican Techergheli sãlãjene 4), studiul tradus de Petru Poantã Daniel Hoblea (René Guénon, Arborele ºi Ioan-Aurel Pop ºarpele). Din cele „trei cãrþi de la Iaºi” Ion Pop semnalate de Marius Chelaru, m-a fãcut Ioan Sbârciu curios ºi m-a întristat în acelaºi timp apariþia Radu Þuculescu antologiei poetice Din literatura chilianã Alexandru Vlad contemporanã (selecþie, traduceri ºi prezentãri de Mario Castro Navarette, Editura „Opera Redacþia: I. Maxim Danciu magna”, 2011): intruvabil în librãriile clujene, (redactor-ºef) volumul prezintã fie autori-cult (Pablo Neruda, Nicanor Para, Roberto Bolano, Ovidiu Petca Vincente Huidobro, Gonzalo Rojas, Carmen (secretar tehnic de redacþie) Berenguer, Guillermo Teiller) fie poeþi cîteva dintre capodoperele scrisului sãu. O mapuche/araucani (Elicura Chihuailaf, fãceau ºi alþi scriitori satirici, unii Ioan-Pavel Azap Sebastian Queupul, Rayen Kvyeh), în contemporani cu el, care înþelegeau, ca ºi el, Claudiu Groza tãlmãcirea unui nativ care „ºi-a petrecut bunã cã omul este produsul mediului în care ªtefan Manasia parte din viaþã la Iaºi”. trãieºte. De exemplu, la Cehov, contradicþiile Oana Pughineanu Pentru cã în 2012, „pe 30 ianuarie se ºi viciile din viaþa adulþilor se rãsfrîng în cea împlinesc 160 de ani de la naºtere, iar în 22 Nicolae Sucalã-Cuc a copiilor. La Caragiale, o societate prost iunie va fi centenarul morþii”, Viorel Mureºan Aurica Tothãzan organizatã, o clasã politicã ºi o obºte taratã, Maria Georgeta Marc ne rãsfaþã, în paginile Caietelor Silvane, cu un înþesatã de figuri vicioase, germineazã în neconvenþional ºi – vai! – atît de actual eseu, universul copilãriei din schiþe. Lucrul acesta Tehnoredactare: intitulat I.L. Caragiale ºi clasa cea nouã: n-a trecut neobservat, iar Garabet Ibrãileanu Virgil Mleºniþã „Scrise adesea cu mijloacele gazetarului, l-a intuit între primii: «El urãºte atît de mult ªtefan Socaciu schiþele în primul rînd stau dovadã cã I. L. (fotoreporter) clasa cea nouã, încît o prigoneºte, cum s-ar Caragiale aparþine unei mari familii de spirite zice popular, pînã-n pînzele albe, pînã în Colaþionare ºi supervizare: care au ceea ce G. Cãlinescu numeºte tristeþe copiii ei mici, care sunt antipatici (Domnul L. G. Ilea veselã. Aceastã marcã apropie adultul de Goe, Vizitã). Dacã n-am ºti cã, prin Domnul copil, îi pune în ochi o luminã încãrcatã de Goe ºi Vizitã, Caragiale satirizeazã o clasã Redacþia ºi administraþia: ambiguitãþi pe care numai artiºtii le pot socialã, dacã n-am ºti cã aceste douã bucãþi 400091 Cluj-Napoca, str. Universitãþii nr. 1 exprima. Existã o micã prozã a lui Charles sunt tot literaturã socialã (ºi nu psihologicã), Baudelaire intitulatã Jucãria sãracului, unde se Tel. (0264) 59.14.98 atunci faptul cã, de cîte ori Caragiale a aratã cã aceastã tristeþe veselã poate fi Fax (0264) 59.14.97 zugrãvit în schiþele sale copii, i-a zugrãvit cu E-mail: [email protected] contagioasã. Acolo, «un copil frumos ºi antipatie, ne-ar îndritui sã credem cã marele Pagina web: www.revistatribuna.ro fraged, îmbrãcat în portul acela de þarã aît de nostru scriitor nu numai cã nu e un om bun, ISSN 1223-8546 plin de cochetãrie», aflat în grãdina unui dar cã e un om foarte rãu».” Exemplificînd castel, îºi abandonase în iarbã o jucãrie afirmaþiile cu personajele Nicu (bãieþelul din bour minunatã ºi privea lacom prin grilaj la «un alt Grand Hotel «Victoria Românã») ºi D-l Goe, copil, murdar, pirpiriu, funinginos». Copilul inubliabilul repetent, eseul lui Viorel Mureºan din curtea scãldatã în soare a castelului confirmã, în fapt, detestabilele realitãþi sorbea din ochi jucãria celuilalt, aflat între actuale. Pentru cã, nu-i aºa, ne-o spune tot ciulini ºi urzici: o cutie cu zãbrele în care era Nenea Iancu, în Valahia pînã ºi grãdiniþele un ºobolan viu. «Fãrã îndoialã din economie, sînt „pepiniere de escroci”! pãrinþii îi scoseserã jucãria chiar din viaþa însãºi. ªi cei doi copii rîdeau unul la altul frãþeºte, cu dinþii de un alb egal», îºi încheie Baudelaire poemul în prozã.” ªi continuã, de astã datã, lucidul profesor de limba ºi literatura românã, Viorel Mureºan: „În contextul societãþii româneºti actuale, cea a anului 2012, criza cea mai acutã poate cã se simte în educaþie. Caragiale rezervã acesteia Responsabil de numãr: ªtefan Manasia 2 TRIBUNA • NR. 227 • 16-29 februarie 2012 2 Black Pantone 253 U Black Pantone 253 U editorial susþinerea sporitã de care se bucurã acestea în Scopuri intersectate rândul populaþiei. O strategie ecologistã sustenabilã poate fi un rãspuns original oferit întrebãrii referitoare la ieºirea din criza Sergiu Gherghina economicã. Deºi rezultatele nu vor fi vizibile pe sigurarea prin rotaþie a preºedinþiei Uniunii opunându-se de ceva vreme ridicãrii acestor termen scurt, pânã la finalul mandatului, mãsurile Europene (UE) este deseori menþionatã în restricþii. În acelaºi timp, este destul de dificil de luate pot reprezenta o bazã pentru politicile Amass-media la începutul ºi la finalul unui estimat ce va face Danemarca referitor la urmãtoare. În plus, credibilitatea Danemarcei în mandat. Existã promisiuni de început ºi un cvasi- numeroasele încãlcãri ale dreptului de liberã ceea ce priveºte astfel de mãsuri este mult mai raport de final, fãrã nicio implicaþie de fond sau circulaþie a cetãþenilor europeni în câteva state mare decât în ceea ce priveºte politicile de discuþii ulterioare. Nu existã evaluãri ale unor membre (de exemplu, Franþa, Italia) când tocmai migraþie sau economice. mandate, nu sunt judecãþi de valoare referitoare la Danemarca este cea care a impus controale la Una dintre marile provocãri ale preºedinþiei performanþele unei þãri. De multe ori þãrile ce graniþele sale în condiþiile în care este membru al daneze este legatã de unitatea statelor membre. asigurã preºedinþia Uniunii sunt necunoscute spaþiului Schengen care garanta libera circulaþie. aºa cum a ilustrat ºi recent adoptatul tratat cetãþeanului european obiºnuit. O excepþie este Astfel, este greu de imaginat cum Danemarca bugetar, þãrile pun pe primul plan interesele reprezentatã de populaþia statului ce asigurã poate soluþiona unele probleme legate de migraþie naþionale. Au fãcut aºa ori de câte ori o decizie preºedinþia, de obicei aceasta beneficiazã de o pe plan european când ea însãºi oferã exemple majorã a trebuit luatã la nivel european. În cantitate mai mare de informaþii despre ce se considerate negative de oficialii de la Bruxelles ºi contextul crizei economice aceste disensiuni s-au petrece la nivel european. Din aceastã perspectivã, Strasbourg. accentuat, au fost din ce în ce mai multe voci a informãrii cetãþenilor, rotaþia preºedinþiei este Aceste douã aspecte vin sã nuanþeze separate. Coordonarea ºi acþiunea comunã sunt una binevenitã. La începutul mandatului þara care optimismul afiºat de ministrul danez pentru singurele care fac din UE ceva mai mult decât o preia preºedinþia îºi expune prioritãþile pentru afaceri Europene în momentul preluãrii uniune monetarã, o apropie de caracteristicile perioada de ºase luni în care este la conducere. preºedinþiei UE. Acesta a menþionat cã prioritãþile unui actor politic. Deºi nu a fost membru Marea majoritate a acestor prioritãþi are caracter sunt legate de dinamism, responsabilitate, fondator, Danemarca este în UE de aproape patru general iar dezideratele sunt ample. În ce mãsurã securitate ºi mediu. Este adevãrat cã înþelegerea decenii. Mulþi dintre europarlamentarii danezi, sunt aceste planuri aplicabile? Aceasta este acestor termeni destul de generali poate sã difere, întrebaþi de prioritãþile preºedinþiei þãrii lor, au întrebarea la care îmi propun sã ofer un rãspuns dar responsabilitatea pe plan economic nu a fost evidenþiat necesitatea unei astfel de unitãþi ce în rândurile urmãtoare, utilizând exemplul vizibilã pânã în prezent. Dacã securitatea fãcea poate garanta succesul la nivel unional pe mai Danemarcei ºi primele ºase luni din 2012 în care referire la statutul cetãþenilor europeni care multe dimensiuni. În acest sens, Danemarca are este la conducerea UE. muncesc în altã þarã, nici acest scop nu este unul avantajul de a succeda Poloniei, o þarã ce nu are Situaþia financiarã dificilã din Europa ºi uºor de îndeplinit. Actele Danemarcei au vizat reputaþia unui susþinãtor fervent al idealurilor ºi falimentul Greciei a determinat ca prioritatea mai degrabã protejarea propriilor cetãþeni ºi la unitãþii europene. Danemarca mai are cinci luni sã ultimelor cinci state care au asigurat preºedinþia securizarea graniþelor sale. În schimb, axarea pe arate contrariul. UE sã fie ameliorarea situaþiei. Semnarea problematicile de mediu la nivel european este Tratatului bugetar – de cãtre 25 din cele 27 de realistã. Succesul înregistrat în ultimul deceniu de state membre – la începutul preºedinþiei daneze partidele verzi din Europa Occidentalã ilustreazã indicã faptul cã aceastã preocupare nu se va schimba.