SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
CAPITOLUL III RISCURI GENERATOARE DE
SITUAŢII DE URGENŢĂ
3.1. Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competenţă. Condiţiile geoclimaterice ale judeţului Prahova, precum şi explozia tehnologică a ultimelor decenii au creat premisele existenţei unor surse de risc majore, pe teritoriul judeţului fiind identificate următoarele tipuri de risc potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, după cum urmează :
DOMENII DE ACŢIUNE
Autoritatea Autoritate Nr. Răspuns* Refacere/Reabilitare* Tipul de risc Riscul asociat responsabilă cu responsabilă cu crt. rol principal rol secundar Prevenire* Coordonare Restabilirea stării de Misiuni de sprijin Investigare/Evaluare operaţională normalitate
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
MADR MAI MS MApN MMAP MT ME MT Autorităţile MT Autorităţile MECRMA MDRAP MAI MMAP MT administraţiei publice locale administraţiei publice locale Viscol MT MDRAP MAI MP Autorităţile Operatorii Alte organizaţii şi structuri MENCS MAI administraţiei publice locale economici/Titularii de conform domeniului de MS autorizaţie competenţă
1. Furtuni şi viscol MMAP MADR MAI MS MApN MMAP MT ME MT MADR Autorităţile Furtuni - vânt puternic şi/sau MT Autorităţile MMAP MECRMA MDRAP MAI MMAP MT administraţiei publice locale precipitaţii masive administraţiei publice locale MADR MDRAP MAI MP Autorităţile Operatorii Alte organizaţii şi structuri MENCS MAI administraţiei publice locale economici/Titularii de conform domeniului de MS autorizaţie competenţă Căderi de grindină MADR
Nesecret Pagina 72 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
Inundaţii ca urmare a revărsărilor naturale ale cursurilor de apă cauzate de creşterea debitelor provenite din precipitaţii şi/sau din topirea MAI MS MApN MT bruscă a stratului de zăpadă sau MDRAP MMAP ME MT MECRMA MDRAP MADR a blocajelor cauzate de MADR Autorităţile MMAP MDRAP Autorităţile administraţiei MDRAP MAI MMAP dimensiunile insuficiente ale administraţiei publice locale 2. Inundaţii MMAP MDRAP MAI MADR MAI MS MAI publice locale Alte MADR MP Autorităţile secţiunilor de scurgere a Operatorii MENCS organizaţii şi structuri administraţiei publice locale podurilor şi podeţelor, economici/Titularii de conform domeniului de blocajelor produse de gheţuri autorizaţie competenţă sau de plutitori (deşeuri şi material lemnos), alunecări de teren, aluviuni şi avalanşe de zăpadă, precum şi inundaţii prin scurgeri de pe versanţi
MAI, MS, MApN MT MECRMA MDRAP MDRAP, MMAP ME MT Inundaţii provocate de MMAP MDRAP Autorităţile administraţiei MDRAP MAI MMAP MP Autorităţile administraţiei MDRAP ME incidente, accidente sau avarii MADR MAI MS MAI publice locale Alte Autorităţile administraţiei publice locale Operatorii MECRMA la construcţiile hidrotehnice ME MENCS organizaţii şi structuri publice locale economici/Titularii de conform domeniului de autorizaţie competenţă
MAI MS MApN MT MDRAP MMAP ME MT MECRMA MDRAP MADR MADR Autorităţile MMAP MDRAP Autorităţile administraţiei MDRAP MAI MMAP Inundaţii produse de ridicarea administraţiei publice locale MADR MADR MAI MS MAI publice locale Alte MADR MP Autorităţile nivelului pânzei de apă freatică Operatorii MENCS organizaţii şi structuri administraţiei publice locale economici/Titularii de conform domeniului de autorizaţie competenţă
MAI, MMAP, MS, MApN MDRAP Autorităţile MMAP MT MDRAP MAI MMAP MP administraţiei publice locale MT MDRAP ME Autorităţile Ninsori abundente MT MDRAP MDRAP MAI MAI Autorităţile administraţiei Alte organizaţii şi structuri administraţiei publice locale MS publice locale conform domeniului de competenţă 3. Căderi masive de zăpadă MAI, MMAP, MS, MApN MT MDRAP ME Autorităţile MDRAP Autorităţile MMAP MT MDRAP MAI MMAP MP administraţiei publice locale administraţiei publice locale Blocare căi rutiere şi feroviare MT MAI MDRAP MDRAP MAI MAI Autorităţile administraţiei Operatorii Alte organizaţii şi structuri MS publice locale economici/Titularii de conform domeniului de autorizaţie competenţă
Nesecret Pagina 73 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
MADR, MAI, MS, MApN, MDRAP ME Autorităţile MMAP MT MT Autorităţile MDRAP MAI MMAP MP administraţiei publice locale MECRMA administraţiei publice locale 4. Tornade MMAP MDRAP MAI Autorităţile administraţiei Operatorii MDRAP MAI Alte organizaţii şi structuri publice locale economici/Titularii de MS conform domeniului de autorizaţie competenţă MADR Autorităţile MMAP MADR MDRAP, MAI MMAP MP administraţiei publice locale MECRMA MECRMA MT MAI MS Hidrologică MMAP MMAP MAI MADR Autorităţile Operatorii MDRAP MAI MADR administraţiei publice locale economici/Titularii de MS MENCS autorizaţie 5. Secetă MADR Autorităţile MMAP MADR MDRAP, MAI MMAP MP administraţiei publice locale MECRMA MECRMA MT MAI MS Pedologică MADR MADR MAI MADR Autorităţile Operatorii MDRAP MAI MADR administraţiei publice locale economici/Titularii de MS MENCS autorizaţie MT Autorităţile MMAP MT MAI MApN MECRMA MDRAP MAI MMAP MP administraţiei publice locale Depuneri de gheaţă, chiciură, MECRMA MDRAP Alte organizaţii şi MMAP MT/MAI Autorităţile administraţiei Operatorii îngheţuri timpurii sau târzii MDRAP MAI structuri conform publice locale economici/Titularii de MS domeniului de competenţă autorizaţie MMAP MT Autorităţile MMAP MT MAI MApN ME MDRAP MDRAP MAI MMAP MP administraţiei publice locale MECRMA Alte organizaţii şi structuri Polei MT MT/MAI Autorităţile administraţiei Operatorii MDRAP MAI conform domeniului de publice locale economici/Titularii de 6. Temperaturi extreme MS competenţă autorizaţie
MT Autorităţile MMAP MT MAI MApN MECRMA MDRAP MAI MMAP MP administraţiei publice locale Poduri şi baraje de gheaţă pe MECRMA MDRAP Alte organizaţii şi MMAP MMAP MAI Autorităţile administraţiei Operatorii apă (zăpor) MDRAP MAI structuri conform publice locale economici/Titularii de MS domeniului de competenţă autorizaţie
MT Autorităţile MMAP MT MApN MECRMA MDRAP MDRAP MAI MMAP MP administraţiei publice locale MECRMA MT Alte organizaţii şi Caniculă MS MDRAP MS/MAI MT Autorităţile Operatorii MDRAP MAI structuri conform administraţiei publice locale economici/Titularii de MS MENCS domeniului de competenţă autorizaţie
Nesecret Pagina 74 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
MAI MApN Autorităţile MMAP MMAP MAI administraţiei publice locale MAI MMAP MP Deţinătorii/Administratorii Incendii la fondul forestier MMAP MAI MDRAP MAI Alte organizaţii şi structuri Autorităţile administraţiei terenurilor forestiere
MENCS conform domeniului de publice locale Autorităţile administraţiei competenţă publice locale MAI, MApN Autorităţile MMAP, MADR MMAP MADR administraţiei publice locale MAI, MMAP MADR, MP Deţinătorii/Administratorii Incendii la vegetaţie ierboasă 7. Incendii de vegetaţie MADR MDRAP MAI MDRAP MAI Alte organizaţii şi structuri Autorităţile administraţiei terenurilor afectate şi/sau arbustivă MENCS conform domeniului de publice locale Autorităţile administraţiei competenţă publice locale MMAP MAI MApN Autorităţile MMAP MADR administraţiei publice locale MAI MMAP MADR MP Deţinătorii/Administratorii Incendii la culturi de cereale MMAP MADR MADR MDRAP MAI Alte organizaţii şi structuri Autorităţile administraţiei terenurilor afectate păioase MAI MDRAP conform domeniului de publice locale Autorităţile administraţiei competenţă publice locale MMAP, MS, MT, MApN MAE, Salvamont Autorităţile administraţiei MAI MMAP MP MMAP MAI MMAP Autorităţile 8. Avalanşe MMAP MDRAP MAI publice locale Alte Autorităţile administraţiei MDRAP MS administraţiei publice locale organizaţii şi structuri publice locale conform domeniului de competenţă MAI, MECRMA, MT, MApN MDRAP, MS, MDRAP MMAP MADR Autorităţile MDRAP MAI MMAP MP MDRAP Autorităţile 9. Alunecări de teren MDRAP MAI MT MAI MADR MAI administraţiei publice locale Autorităţile administraţiei administraţiei publice locale MENCS Alte organizaţii şi structuri publice locale conform domeniului de competenţă MAI, MECRMA, MS, MApN, STS MT, MAE, MDRAP ME Autorităţile MDRAP, MMAP, MADR MDRAP MMAP MDRAP MAI MMAP MP administraţiei publice locale Autorităţile administraţiei 10. Cutremure de pământ MDRAP MAI MAI MADR MAI Autorităţile administraţiei Operatorii publice locale Alte MENCS publice locale economici/Titularii de organizaţii şi structuri autorizaţie conform domeniului de competenţă MAI, MS, MMAP, MDRAP/ISC MApN Alte MDRAP Autorităţile Accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, inclusiv MECRMA organizaţii şi structuri MDRAP, MAI MMAP administraţiei publice locale 11. prăbuşiri de teren cauzate de exploatări miniere sau alte MECRMA MAI MENCS MAI MAI MECRMA conform domeniului de MENCS MP Autorităţile Operatorii
activităţi tehnologice MDRAP MMAP competenţă * Prin operatorii administraţiei publice locale economici/Titularii de economici/titularii de autorizaţie autorizaţie
Nesecret Pagina 75 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
MAI, MS, MApN, MMAP MECRMA MDRAP, MAI MMAP, MT MMAP Operatorii Accidente majore cu implicaţii Alte organizaţii şi structuri MECRMA MDRAP MAI MENCS MAI MAI MECRMA MENCS MP Autorităţile economici/Titularii de pe amplasament conform domeniului de MDRAP MT administraţiei publice locale autorizaţie competenţă Accidente, avarii, explozii şi MECRMA MAI, MS, MApN, MMAP MDRAP, MAI MMAP, MT MMAP Operatorii incendii în activităţi de Accidente majore cu implicaţii MECRMA MENCS MAI Alte organizaţii şi structuri 12. MAI MAI MENCS MP Autorităţile economici/Titularii de transport şi depozitare produse în afara amplasamentului MDRAP MS MDRAP MT conform domeniului de administraţiei publice locale autorizaţie periculoase MADR competenţă MAI, MT, MS, MApN, MDRAP, MAI MMAP, Accidente cu produse MECRMA MT MMAP Operatorii MMAP Alte organizaţii şi MENCS MP, MT periculoase pe timpul activităţii MECRMA MAI MT MENCS MAI MAI economici/Titularii de structuri conform Autorităţile administraţiei de transport MDRAP MT autorizaţie domeniului de competenţă publice locale MAI, MS, MApN, MMAP MT MECRMA MT, MAI, MENCS MP MT Operatorii Alte organizaţii şi structuri Terestre MT MDRAP MENCS MAI MAI Autorităţile administraţiei economici/Titularii de conform domeniului de MDRAP MMAP publice locale autorizaţie competenţă Accidente, avarii, explozii şi 13. incendii în activităţi de MT MAI, MS, MApN, MMAP transport MT MECRMA MT, MAI, MENCS MP MT Operatorii Alte organizaţii şi structuri Aeriene MApN MAI MENCS MAI MAI Autorităţile administraţiei economici/Titularii de conform domeniului de MDRAP MMAP publice locale autorizaţie competenţă
MAI, MS, MApN Salvamont Alte organizaţii MT Operatorii Accidente, avarii, explozii şi Autorităţile MECRMA MT, MAI, MENCS MP conform domeniului de economici/Titularii de incendii în activităţi de Pe cablu MDRAP- ANRSC administraţiei MENCS MAI MAI Autorităţile administraţiei competenţă * Prin operatorii autorizaţie Autorităţile transport publice locale MDRAP MMAP publice locale economici/titularii de administraţiei publice locale autorizaţie
MAI, CNCAN, ANDR, MECRMA MApN, MMAP, CNCAN, ANDR MAI, CNCAN, ANDR MAI, CNCAN ANDR MADR, MS MT, STS, Accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în MAI MECRMA MAI/CNCAN/ MMAP MENCS, MP, MS MMAP, MS Operatorii 14. CNCAN MAI MT MAE, autorităţile activităţile nucleare sau radiologice MS ANDR Autorităţile administraţiei economici/Titularii de MMAP MENCS administraţiei publice locale publice locale autorizaţie Alte organizaţii conform domeniului de competenţă
Nesecret Pagina 76 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
MAI, MADR Autorităţile MMAP, MT, MS, MDRAP, Care pun în pericol viaţa MMAP MT administraţiei publice locale MDRAP, MAI MMAP, MT, autorităţile administraţiei oamenilor, mediul acvatic şi MDRAP MAI MADR MMAP MAI MT Alte organizaţii şi structuri MS, MP Autorităţile publice locale Operatorii obiective majore de alimentare MDRAP MS conform domeniului de administraţiei publice locale economici/Titularii de cu apă competenţă autorizaţie MMAP MMAP, MT, MS, MDRAP, MAI MADR Alte MMAP MT MDRAP, MAI MMAP, MT, autorităţile administraţiei organizaţii şi structuri Cu impact major transfrontalier MAI MT MAI MADR MMAP MAI MT MS, MP Autorităţile publice locale Operatorii conform domeniului de MDRAP MS administraţiei publice locale economici/Titularii de competenţă autorizaţie 15. Poluare de ape
MMAP, MT, MDRAP, MS, MAI MADR Alte MMAP MT MDRAP, MAI MMAP, MT, autorităţile administraţiei Poluări accidentale ale organizaţii şi structuri MMAP MMAP MDRAP MAI MADR MMAP MAI MT MS, MP Autorităţile publice locale Operatorii cursurilor de apă conform domeniului de MDRAP MS administraţiei publice locale economici/Titularii de competenţă autorizaţie
MS, MAI, MDRAP/ISC MADR, MMAP, MT, MMAP, MT MDRAP MECRMA MApN Autorităţile MDRAP MAI MMAP MT Autorităţile administraţiei MMAP MT 16. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări MDRAP MECRMA ME MAI MECRMA administraţiei publice locale MP Autorităţile publice locale Operatorii MAI MADR Alte organizaţii şi structuri administraţiei publice locale economici/Titularii de MDRAP MS conform domeniului de autorizaţie competenţă MMAP, MT, MDRAP Operatorii MDRAP, MAI MMAP, MT, Autorităţile adminis- traţiei Reţele importante de radio şi MCSI MDRAP MCSI MCSI/MAI economici/Titularii de MP Autorităţile publice locale Operatorii televiziune MMAP MAI autorizaţie administraţiei publice locale economici/Titularii de autorizaţie MMAP, MT, MDRAP STS, MECRMA MCSI STS Operatorii MDRAP, MAI, MMAP, autorităţile administraţiei Reţele importante de MCSI MDRAP 17. Eşecul utilităţilor publice MDRAP MDRAP STS MCSI/ STS/MAI economici/Titularii de MT, MP STS Autorităţile publice locale Operatorii comunicaţii şi informatică MMAP MAI autorizaţie administraţiei publice locale economici/Titularii de MS STS autorizaţie MMAP, MT, MDRAP MECRMA MDRAP, MAI, MT MDRAP, MAI MMAP, MT, Autorităţile administraţiei Reţele importante de energie MCSI MDRAP Operatorii ME MECRMA ME/MAI MP Autorităţile publice locale; operatorii electrică şi de gaze MMAP MAI economici/Titularii de administraţiei publice locale economici/titularii de MS autorizaţie autorizaţie
Nesecret Pagina 77 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
MMAP, MT, MDRAP MECRMA MDRAP, MAI, MT MDRAP MDRAP, MAI MMAP, MT, Autorităţile administraţiei Reţele importante de energie MCSI MDRAP Operatorii MDRAP Administraţia MP Autorităţile publice locale, operatorii termică MMAP MAI economici/Titularii de locală/MAI administraţiei publice locale economici/titularii de MS autorizaţie autorizaţie MMAP, MT, MDRAP MECRMA MDRAP, MAI, MT, MMAP MDRAP MDRAP, MAI MMAP, MT, Autorităţile administraţiei Reţele importante de alimentare MCSI MDRAP Operatorii MDRAP Administraţia MP Autorităţile publice locale, operatorii cu apă MMAP MAI economici/Titularii de locală/MAI administraţiei publice locale economici/ titularii de MS autorizaţie autorizaţie
MMAP, MT, MDRAP MECRMA Eşecul utilităţilor publice Reţele importante de canalizare MDRAP MDRAP MDRAP MAI, MT, MMAP MDRAP, MAI MMAP, MT, Autorităţile administraţiei MCSI MDRAP şi epurare a apelor uzate şi MDRAP Administraţia Operatorii economici/ MP Autorităţile publice locale, operatorii MMAP MAI pluviale locală/MAI Titularii de autorizaţie administraţiei publice locale economici/titularii de MS autorizaţie
MAI, MS, MApN, MT, MECRMA MDRAP, MMAP, MT, MDRAP Cedări de baraje sau alte MECRMA autorităţile administraţiei MDRAP, MAI MMAP, MT, Autorităţile administraţiei incidente care conduc la MCSI MDRAP MMAP MAI publice locale Alte MP Autorităţile publice locale, operatorii evacuarea de debite, punând în MMAP MAI organizaţii şi structuri administraţiei publice locale economici/titularii de pericol viaţa oamenilor MS MMAP conform domeniului de autorizaţie competenţă
MApN, MS, MT, MCSI, MADR, MDRAP, MMAP, MMAP, MT, MDRAP MENCS MAI MDRAP, MAI, MMAP, ANDR, autorităţile Autorităţile administraţiei ANDR MT MT, MP MENCS, ANDR 18. Căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos MENCS MAI MAI administraţiei publice locale publice locale Operatorii MDRAP MS Autorităţile administraţiei Alte organizaţii şi structuri economici/Titularii de ROSA publice locale conform domeniului de autorizaţie competenţă
MDRAP, MAI MP, Muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul MAI MENCS MAI MDRAP Autorităţile 19. MAI MApN MAI MApN SRI MENCS Autorităţile conflictelor militare MDRAP MS administraţiei publice locale administraţiei publice locale
MAI MADR/ANSVSA MApN MT MAE Autorităţile administraţiei MS MP MENCS MS MENCS MS MDRAP Autorităţile 20. Epidemii MS MAI MS MAI publice locale Alte Autorităţile administraţiei MAI MDRAP administraţiei publice locale organizaţii şi structuri publice locale conform domeniului de competenţă
Nesecret Pagina 78 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
MS MAI MAE MApN MMAP MT Autorităţile MDRAP ANSVSA ANSVSA MAI MADR administraţiei publice locale ANSVSA MP Autorităţile 21. Epizootii/Zoonoze ANSVSA MS MADR Autorităţile administraţiei MECRMA MS ANSVSA MAI Alte organizaţii şi structuri administraţiei publice locale publice locale conform domeniului de competenţă MAI, CNCAN, MECRMA, MApN MMAP, MS, MT, MDRAP, MS ANDR STS, MAE, ANDR ANDR CNCAN MDRAP ANDR, MS MP Autorităţile administraţiei Autorităţile administraţiei 22. Risc radiologic CNCAN MAI MApN MS MS MAI MAI MENCS Autorităţile publice locale Operatorii publice locale Alte MMAP administraţiei publice locale economici/Titularii de organizaţii şi structuri autorizaţie conform domeniului de competenţă MAI Autorităţile administraţiei publice locale MDRAP Autorităţile Operatorii administraţiei publice locale 23. Incendii MAI MDRAP MAI MENCS MAI economici/Titularii de MAI MP Operatorii
autorizaţie Alte organizaţii economici/Titularii de şi structuri conform autorizaţie domeniului de competenţă MAI MAE MMAP Autorităţile administraţiei publice locale Operatorii Situaţii determinate de atacul organismelor dăunătoare MADR/ANF Autorităţile MADR ANF Autorităţile 24. ANF ANF ANF MADR economici/Titularii de plantelor administraţiei publice locale administraţiei publice locale autorizaţie Alte organizaţii şi structuri conform domeniului de competenţă
Nesecret Pagina 79 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
3.1.1. ANALIZA RISCURILOR NATURALE. 3.1.1.1. FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE. Fenomenele meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru ultimii ani, caracteristicile principale situându-se între intensitatea deosebită a lor şi modul atipic de manifestare faţă de caracteristicile geo-climatice ale zonei geografice în care se află judeţul Prahova, fără a neglija efectele secundare pe care acestea le-au avut (inundaţii, recolte distruse, distrugeri ale căilor de comunicaţii rutiere şi feroviare etc.). Din punct de vedere cartografic, nu se pot evidenţia zone cu vulnerabilitate crescută; din acest punct de vedere practic tot teritoriul este afectat de astfel de fenomene. Trebuie totuşi să evidenţiem apariţia unor fenomene meteo extreme în zona muntoasă, unde adeseori s-au manifestat furtuni de o violenţă rar întâlnită şi cu precipitaţii abundente, uneori nespecifice sezonului (zăpadă, lapoviţă şi ninsoare în luni de vară, furtuni de zăpadă, ploi abundente şi avalanşe - iarna).
A. INUNDAŢII In general, reteaua hidrograficã are directie predominantã NV – SE , conform dispunerii marilor trepte de relief. Directiile V-E si NE-SV sunt dictate de particularitãtile morfologice si ele dependente in numeroase cazuri de conformatie litologicã si structuralã a teritoriului. Reteaua hidrograficã este mult mai inrãmuratã in zona muntoasã si de dealuri, unde multitudinea pantelor cu diferite inclinãri si predominarea rocilor putin permeabile au oferit, in cursul evolutiei reliefului, conditii propice pentru scurgerea apelor si formarea vãilor. In aceste regiuni, densitatea retelei atinge valori cuprinse intre 0.3 – 0.7 km/kmp, depãsind uneori aceastã ultimã cifrã.
In schimb, in partea sudicã a judetului Prahova, densitatea retelei hidrografice atinge valori intre 0,1 – 0,5 km/kmp. In zona de la NV de Ploiesti, pe conul de dejectie al Prahovei, se intâlnesc suprafete relativ intinse nebrãzdate de nici-o apã , incât aici densitatea retelei este nulã. Acest fapt, datorat grosimii mari a aluviunilor, explicã adâncimea mare la care se gãseste pânza de apã . Imediat la S si SE de Ploiesti insã, acolo unde depozitele aluvionare se subtiazã si apar izvoare, densitatea retelei hidrografice creste la 0,3-0,5 km/kmp. In regimul hidrografic al râurilor din judetul Prahova, ca si din oricare altã regiune, ansamblul conditiilor fizico-geografice joacã un rol hotãrâtor. Relieful cu inãltimea si fragmentarea lui asigurã o anumitã scurgere a apelor, iar conditiile climatice si constitutia litologicã asigurã alimentarea retelei hidrografice, in mod diferit, de la loc la loc. Astfel, scurgerea medie se cifreazã la 10 – 20 l/s/kmp in regiunea muntoasã culminând in masivul Bucegi unde atinge 35 l/s/kmp, si este asiguratã de cantitatile mari de precipitatii; dimpotrivã in zona subcarpaticã valoarea se diminueazã la 3-10 l/s/kmp iar in cea dinspre câmpie la 1-3 l/s/kmp , unde pantele longitudinale ale rãurilor sunt foarte mici. Mai bine de ¾ din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al Prahovei. Din cei 3777,5 kmp cat are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici portiuni depasesc limitele judetului, la obarsie si la varsare . In schimb , o fasie ingusta sprijinita pe limitele de vest si sud ale judetulului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; deasemenea in partea de nord-vest, o suprafata redusa este inglobata bazinului Buzaului, iar in partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarasi bazinului Ialomitei, prin intermediul afluentilor Saratei. Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana , Teleajenul, Varbilaul si Cricovul Sarat. Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 180 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov si Ialomiţa. Izvoraste din Predeal si are ca afluenti raurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului, Doftana si raurile mici Talea si Câmpiniţa. Nesecret Pagina 80 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
Doftana izvoraste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si numerosi afluenti : Musita , Prislop, Florei, Secaria, Valea Mare , Negrasul, Irmeneasa , Paltinoasa. Teleajenul are o lungime de 119 km si izvoraste din Masivul Ciucas. Principalii sai afluenti sunt : Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul. Cricovul Sarat are o lungime de 83 km , izvoraste de sub varful Poiana Hotilor si are ca afluent raul Lopatna. Alaturi de reteaua de rauri exista in judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: in campie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Saracineanca, iar in zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adauga Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate in incaperile vechilor ocne de la Slanic.
În conformitate cu Legea Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, prin - Inundaţie – se înţelege, acoperire a terenului cu un strat de apă în stagnare sau în mişcare, care, prin mărime şi durată, poate provoca victime umane şi distrugeri materiale, ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social- economice din zona afectată.
Nr. crt. Judeţul Unitatea administrativ- Tipuri de inundaţii teritorială pe cursuri de apă pe torenţi 0 1 2 3 4 1. Prahova Municipiul Ploieşti * - 2. Oraşul Boldeşti-Scăeni - * 3. Buşteni - * 4. Comarnic - * 5. Slănic - * 6. Comuna Adunaţi * - 7. Aluniş * - 8. Brazi * - 9. Dumbrava * - 10. Filipeştii de Târg * - 11. Gura Vitioarei * * 12. Măneşti * * 13. Proviţa de Sus - * 14. Râfov * - 15. Scorţeni * - 16. Starchiojd * - 17. Şirna * - 18. Târgşoru Vechi * - 19. Vărbilău - *
Lucrări Hidrotehnice Din punct de vedere al echipãrii cu lucrãri hidrotehnice in judetul Prahova functioneazã douã lacuri de acumulare mari Paltinu si Mâneciu cu un volum de 47.11 mil.mc respectiv 38.02 mil.mc, folosinta lor principalã fiind alimentarea cu apã dar prin aceste acumulãri se face si reglarea debitelor in caz de inundatii. Mai există şi o priză de apă-Baraj Nedela precum şi un nod hidrotehnic-derivaţie Nedelea – Dâmbu. Sunt de asemenea 8 diguri pentru apãrarea impotriva inundatiilor a localitatilor Aricestii Rahtivani (sat Nedelea), Drãgãnesti (Tufani), Râfov (Moara Domneascã), Mãnesti (Băltiţa), Sirna ( Brãtesti) , Dumbrava (Zãnoaga), Complexul de Porci Gherghita şi Boldeşti-Grădiştea, in lungime de Nesecret Pagina 81 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
36,48 Km aflate in adminstrarea S.G.A. Prahova, lucrãri de apãrãri si consolidãri de mal in administrarea primãriilor, lucrãri de corectii torenti in special in zona montanã in administrarea Inspectoratului Silvic Prahova si lucrãri de combaterea eroziunii solului in administrarea A.N.I.F. Filiala Judeteana Prahova si lucrãri de apãrãri de mal in administrarea consiliilor locale. De asemenea trebuie avute in vedere cele 40 acumulãri cu folosintã piscicolã din administrarea primãriilor sau unor agenti economici, din care 17 prin ruperea lor pot provoca inundarea unor localitãti. În general inundațiile sunt fenomene previzibile datorită faptului că de la declanșarea fenomenului până la propagarea în zonele inundabile din aval de baraje, sau a declanșării acumulărilor de apă datorate căderilor masive de precipitații, există suficient timp pentru avertizare alarmare. In anul 2005 s-au inregistrat, chiar din luna februarie ( 24.02.05), debite deosebite pe râul Teleajen la statia hidrometricã Moara Domneasca ( H = 565 cm, cu 65 cm peste cota de pericol si un debit de 442 mc/s), anul continuându-se cu perioade cu precipitatii deosebite si in lunile mai, iunie, iulie, august culminând cu precipitatiile din luna septembrie pe toate râurile din teritoriul judetului Prahova.
Existenţa în judeţ a două baraje de acumulare, respectiv Paltinu şi Măneciu, duce la un control riguros al precipitaţiilor de pe torent care vin din zona de munte, reprezentând un bun atenuator de viitură pe râurile Prahova şi Teleajen, astfel :
BARAJUL MĂNECIU. Singurul fenomen atipic manifestat încă din 1997 a fost variaţia presiunilor interstiţiale măsurate la celulele de presiune interstiţială amplasate în nucleu la cota 584 mdM. Fenomenul a făcut obiectul unor investigaţii speciale. Au fost executate 3 foraje geotehnice de pe coronament cu adâncimi de circa 30 m, echipate ulterior cu celule de presiune interstiţială.
Riscurile asociate barajului Măneciu: Riscul hidrologic Caracteristicile principalelor viituri înregistrate după anul 2005 sunt prezentate mai jos. Viitura cu debit maxim din acest tabel (309 m3/s), corespunzător unei probabilităţi de apariţie sub 2%, a avut loc în 2007. Nivelul maxim în lac (cota 603,30) a fost atins în timpul viiturii din septembrie 2005, care a avut un debit ceva mai mic (235 m3/s), apropiat de viitura cu probabilitatea de 5%. Volumul viiturii a depăşit 20 hm3, din care au fost acumulaţi circa 14 hm3. Viituri înregistrate la barajul Măneciu în perioada 2005-2014 DATA VALORI MAXIME TIMP VOLUM [hm3] Dh COTA Qaf Qdef Tcr Ttotal ac. tot. [m] [mdM] [m3/s] [m3/s] [ore] [ore] 19-21.09.2005 603,30 235 44 15 52 14 20 8,10 22-24.03.2007 598,10 308,85 45 19 78 13 18 6,70 01-07.04.2013 599,20 113,20 18 21 128 9 16 6,60 16-22.04.2014 599,35 108,81 18 24 79 12 15 8,70
Colmatarea lacului La scăderea nivelului în acumulare sub 590,00 mdM s-a observat o colmatare mai accentuată la coada lacului. Ritmul anual de colmatare este de 1,2%, valoare considerată normală pentru acest tip de amenajare.
Nesecret Pagina 82 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
Riscul seismic Barajul MĂNECIU este situat la o distanţă de circa 65 km de zona epicentrală Vrancea, cea mai importantă zonă seismică din România, şi la circa 110 km de zona Făgăraş-Câmpulung, a doua ca activitate seismică. Conform standardului de zonare seismică a României (SR 11100/1-1993) amplasamentul se găsea în macrozona de intensitate seismică I=81 (MSK), (unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani), la cca. 10-15 km de macrozona de intensitate seismică I=92 (MSK) (unde indicele 2 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani). În conformitate cu codul P100-1/2013, care prevede zonarea seismică a teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag, cu interval mediu de recurență de 225 ani adică 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani, barajul Măneciu se încadrează în zona cu ag = 0,40g şi perioadă de colţ Tc = 1,60.
Ipoteze la cedarea barajului: Ipotezele analizate au constat într-o combinaţie între presupuse defecte apărute în corpul barajului , apariţia unor viituri, accidente la uvrajele de descărcare a apelor mari şi se prezintă astfel: Ipoteza I – Cedarea barajului prin deversarea coronamentului barajului Ipoteza II – Cedarea barajului prin crearea unei căi de infiltrație prin corpul barajului.
IMPACTUL UNDEI DE RUPERE Ipoteza maximala Din analiza debitelor maxime rezultate, prin tranzitul undei de rupere in ipoteza maximala a rezultat ca pe raul Teleajen exista o atenuare de cca. 66% pe o lungime de rau de 143,9 km ( 3.947 mc/s amonte confluenta cu raul Prahova fata de 11.496 mc/s in sectiunea barajului acumularii Măneciu), iar pe raul Prahova de cca 48% pe o lungime de rau de 50 km ( 1.714 mc/s amonte de confluenta cu raul Ialomita fata de 3.335 mc/s in sectiunea aval confluenta cu raul Teleajen).
Din observatiile privind banda inundabilă in cazul scenariului S1, conform datelor principale continute in documentatie, rezulta ca afectabile in principal urmatoarele obiective: zona intravilan Valea Bradetului pe cca. 100 m latime,pe malul stang al raului Teleajen, imediat aval baraj; zona intravilan Drajna de Jos pe cca. 125 – 175 m latime ,pe malul stang al raului Teleajen (amonte confluenta cu pr. Ogretineanca); zona intravilan Valenii de Munte pe cca. 150 – 250 m latime, pe malul drept al raului Teleajen ; zona intravilan Gura Vitioarei pe cca. 150 – 450 m latime, pe malul stang al raului Teleajen ; zona intravilan Fundeni pe cca. 75 - 200 m latime, pe malul drept al raului Teleajen ; zona intravilan Magurele pe cca. 150 – 600 m latime (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ; zona intravilan Lipanesti pe cca. 75 – 600 m latime (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ; zona intravilan Blejoi pe cca. 75 – 100 m latime, pe malul drept al raului Teleajen ; constructii – anexe de productie aferente localitatii Bucov (aval drum Bucov – Ploiesti) pe cca. 150 – 175 m latime, pe malul stang al raului Teleajen; zona intravilan Moara Noua pe cca. 100 – 400 m latime (precum si zona extravilan), pe malul drept al raului Teleajen ; zona intravilan Berceni pe cca. 250 – 450 m latime (precum si zona extravilan), pe malul drept al raului Teleajen ;
Nesecret Pagina 83 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
intravilan Coslegi aproape integral (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ; intravilan Redile integral (precum si zona extravilan)si drumul judetean Coslegi –Valea Parului ,pe malul stang al raului Teleajen ; zona intravilan Moara Domneasca pe cca. 450 m latime (precum si zona extravilan), pe malul drept al raului Teleajen ; intravilan Zanoaga si intravilan Dumbrava integral(precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ; zona intravilan Buda pe cca. 50% din localitate (precum si zona extravilan), pe malul drept al raului Teleajen ; intravilane Sicrita, Ciupelnita si Cornu de Jos integral (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ; intravilane Belciug integral, Draganesti (intre malul stang al raului Prahova si CF), Hatcarau si Tufani integral (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Prahova; intravilane Adancata integral si Patru Frati partial (inclusiv zona extravilan), pe malul stang al raului Prahova;
BARAJUL PALTINU În timpul primei umpleri, s-au înregistrat o serie de fenomene atipice. Odată cu ridicarea nivelului în acumulare se înregistrează o deplasare a coronamentului spre aval. Se constată că la contactul dintre cupolă şi aripa de pe malul stâng se produce o deplasare spre amonte. Deplasările sunt foarte mici şi umplerea acumulării continuă. În luna iunie 1974 cota în lac atinge un maxim de 642,85 şi fenomenele atipice de extind: împingeri ale fundaţiei barajului asupra CHE, deplasări vizibile la pasarela de acces în galeria de la cota 610, debite exfiltrate prin fundaţia barajului pe terasa malului stâng etc. Amploarea fenomenelor determină golirea acumulării şi executarea unor lucrări de reabilitare.
IDENTIFICAREA CAUZELOR POTENŢIALE DE RISC Risc hidrologic
Nesecret Pagina 84 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
Secţiunea barată controlează un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 334 km2 şi cu o altitudine medie de circa 900 mdM. Debitele cu diferite probabilităţi de apariţie sunt date în tabelul urmator. după un studiu INMH din 1992. Viitura de calcul are un timp de creştere de 10 ore, timp total de 48 de ore. Riscul hidrologic este în prezent micţorat din două motive: micşorarea debitului de verificare cu 20 % şi coborârea nivelului normal de exploatare cu 5,00 m. După incidentul înregistrat în 1974 au urmat lucrările de consolidare care au ţinut până în 1987 când a început efectiv cea de a doua umplere experimentală terminată îm 1996 odată cu atingerea NNR. Nu dispunem de foarte multe date cu privire la viiturile înregistrate pe râul Doftana. Instrucţiunile iniţiale nu prevedeau centralizarea acestor informaţii în cadrul urmăririi comportării. Rapoartele anuale prezintă nivelele pentru întreaga perioadă de exploatare. Se observă că au existat variaţii importante ale nivelului în lac, datorate unor debite afluente mari. Cele mai mari variaţii la creşterea nivelului în lac s-au înregistrat, în ordinea creşterilor de nivel în 24 de ore, în anii 1979 (18,75 m), 1983 (9,90 m), 1981 (8,90 m), 1980 (6,85 m), 2001 (5,05 m) etc. Ca o viitura caracteristică se reţine cea din 11 august 1999, cu un debit maxim de 218 m3/s (probabilitatea de 5%).
Nesecret Pagina 85 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
TABEL PE COMITETELE LOCALE CU LOCALITATILE, ZONELE , CARTIERELE, OPERATORII ECONOMICI SI INSTITUTIILE PUBLICE CARE SE EVACUEAZA IN CAZ DE PERICOL IMINENT
AGENTI ECONOMICI, BUNURI SI ANIMALE LOCUL DE
INSTITUTII PUBLICE CE SE EVACUEAZA DISPERSARE /
COMITETUL LOCALITĂŢI
LOCAL AFECTATE / MIJLOACE DE
NR.
(km) CRT TRANSPORT
CARE SE
DISTANŢA
LOCUITORI LOCUITORI
DE LA LA DE BARAJ
DISPERSEAZĂ 1. CLSU -Biserica Sf. Pantelimon sat -200 animale -Scoala sat; ŞOTRILE -Sat Lunca Mare 50% Lunca Mre; -bunuri materiale; -Sat Seciuri - Scoala Sat Lunca Mare; -Scoala; -Pensiunea “La Malin” Seciuri; -Sat Plaiul Campinei -Spatiul “Gara Paltinu”; -Camin Cultural sat./ -Spatiul “Han Paltinu”
-S.C. Genios SRL Lunca Mare; -S.C. Pomost S.R.L. Lunca Sat Seciuri 10% Mare; -S.C. Corello S.R.L. Lunca Mare
2. CLSU Sat Podu CHEI 10% -S.C. LEMET S.R.L. - Platou Brebu/ BREBU -S.C. FOREST SILV ♦autoutilitare
Nesecret Pagina 72 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
Sat Brebu Manastire 10% ♦autocamioane ♦autoturism
Sat Brebu Megiesesc 10%
3. CLSU MUNICIPIUL CÂMPINA 5% -S.C. Exfor S.A. -Bunurile si Campina , Tabara de CAMPINA -S.C. Apasco S.A. animalele din elevi Voila , strada -Statia de Tratare a apei gospodariile Drumul Taberei populatiei ce se evacueaza
-S.C. EMON Electric -Bunurile si Campina, Str. N. -S.C. Iatan S.R.L. animalele din Balcescu, nr. 45, gospodariile Caminul Grupului populatiei ce se Scolar de Petrol/ evacueaza 4. CLSU -Sat Doftana 50% -S.C. MOLDGAV S.R.L. Bunuri materiale -Scoala Doftana; TELEGA -A.F. Moldoveanu (Moara de -4 to din gospodariile -Muzeul Doftana; furaje) populatiei; -Fostul Muzeu
-S.C. REDELUS S.R.L. -animale 49. Doftana / -S.C. LARYEST S.R.L. -S.C. RARIDA S.R.L.
Nesecret Pagina 73 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
5. CLSU COMUNA BÃNEŞTI 20% Ag. Economici: Bunuri materiale: -comuna Banesti, str. BANESTI -S.C. Rosabi S.R.L Urgenta I: Parsani- zona - S.C. Elemi S.R.L. -Lucruri de stricta “Cozac”; necessitate -comuna Banesti, str. Institutii publice: -obiecte de cult, Drumul Mare-Zona -Dispensar Veterinar valori culturale si de Dispensar -Biserica Banesti; patrimoniu; Uman”Banesti”/ -Scoala Banesti; Urgenta II: Gradinita Banesti; -arhiva, bunuri -Postul de Politie Rurala materiale ale Banesti; persoanelor evacuate, mobilier Animale: 127 animale mari si mici si 280 de pasari;
6. CLSU -Gradinita Bobolia -documente ale POIANA - Sat Bobolia 10% -Caminul Cultural Bobolia activitatilor,
CAMPINA -Biserica Bobolia aparatura, telefoane,
-S.C. Viotin S.R.L. calculatoare, xerox,
arhiva gradinitei si
S.C. Hidroelectrica S.A. bisericii.
-S.C. CIREX S.R.L. -500buc pasari
-20buc cabaline;
32 buc bovine,
-110 buc ovine si
caprine.
Nesecret Pagina 74 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
7. CLSU MAGURENI -Sat Cocorastii Caplii 1% - -
-Lunca Prahovei 1%
8. CLSU Sat Cap Rosu 40% -S.C. Subon S.R.L. 60 t -comuna Floresti, sat FLORESTI 200 animale Calinesti, Camin cultural si Scoala Sat Novacesti 5% Generala Catina /
Sat Floresti 15%
Sat Calinesti 5%
20% Sat Catina
Nesecret Pagina 75 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
9. C.L.S.U. Comuna Filipeştii de 20% FILIPESTII de Târg DE TARG Sat Bratasanca
3% Sat Ezeni 15%
9. C.L.S.U. Comuna Ariceştii 60% 0 ARICESTII Rahtivani RAHTIVANI
Sat Nedelea 50% Sat Stoenesti 50%
11. C.L.S.U. Sat Zalhanaua 3% MANESTI
Sat Manesti 5%
12. C.L.S.U. Sat Cocorasti Grind 5% COCORESTI COLT Satu de Sus
Sat Piatra 2%
Nesecret Pagina 76 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
1%
1%
13. C.L.S.U. Sat Stancesti 70% TARGUSOR U VECHI
14. C.L.S.U. Sat Stejaru 3% BRAZI\
15. C.L.S.U. Sat Pisculesti 40%
TINOSU Sat Tinosu 80%
16. C.L.S.U. Sat Odaie 25% PUCHENII MARI Sat Puchenii Mari 60%
Sat Puchenii Mosneni 100%
Sat Miroslovesti 100%
17. C.L.S.U. Sat Fanari 3% GORGOTA
Nesecret Pagina 77 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
18. C.L.S.U. Sat Fanari 15% OLARI
19. C.L.S.U. Sat Palanca 80% RAFOV
20 C.L.S.U. Sat Independenta 1% GHERGHITA Sat Belciug 100%
Sat Gherghita 70%
Sat Ungureni 35%
Sat Malamuc 10%
21. C.L.S.U. Sat Draganesti 15% DRAGANEST I Sat Harcarau 100%
Sat Tufani 100%
22. C.L.S.U. Sat Movileanca 1% RADULESTI Sat Rasimnicea 1% Jud Ialomita Nesecret Pagina 78 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
Sat Radulesti 1%
23. C.L.S.U. Sat Adancata 90% ADANCATA Sat Patru Frati 90% Jud Ialomita
Nesecret Pagina 79 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
Viituri înregistrate la barajul Paltinu în perioada 2001-2013 VALORI MAXIME TIMP VOLUM [hm3] Dh [m] DATA COTA Qaf Qdef Tcr Ttotal ac. Tot. 24 h Total [mdM] [m3/s] [m3/s] [ore] [ore]
1979 18,75 1980 6,85 1981 8,90 1983 9,90 11.08.1999 218 2001 5,50 19-20.06.2001 278 5 12 07-08.05.2005 644,95 348 60 5 20 6,70 9,27 4,30 12.07.2005 643,30 573 45 5 20 4,96 8,20 3,25 19-20.09.2005 642,30 204 7 7 16 7,15 8,36 4,45 19-22.09.2005 646,05 204 61 7; 3 ;7 48 12,51 18,73 8,20 21-24.03.2007 646,40 408 60 4; 7 30 13,86 18,94 10,48 05-08.03.2009 644,36 149 7-14 6 34 3,35 6,65 3,71 20-23.06.2010 644,59 216 54 12; 4 20;8 5,20 8,70 2,50 03-06.12.2010 643,88 74 26 14 77 4,00 8,00 2,87 22-23.05.2012 643,80 157 26 7 24 3,80 5,11 2,25 02-05.04.2013 645,30 112 28 15 39 6,01 9,30 3,40
Caracteristicile principalelor viituri înregistrate după anul 2000 sunt prezentate tabelar. Viitura maximă din acest tabel a avut loc în 2005, cu un debit maxim de 573 m3/s, corespunzătoar unei probabilitaţi de apariţie de aproximativ 0,5%. Cea mai mare ca volum a avut loc în 2007, când s-a înregistrat și cel mai ridicat nivel, după atingerea NNR-ului (1995).
Colmatarea lacului Prima batimetrie a lacului a fost făcută în octombrie 2007. Procentul de colmatare ajunsese în 2007 la circa 20%. După această dată s-au mai înregistrat viiturile din 2009, 2010 şi 2013 care, fără îndoială, au contribuit la creşterea colmatării. Este clar că depunerile în faţa barajului sunt foarte mari în special înspre versantul drept, din cauza aportului pârâului Secăria.
Risc seismic Barajul PALTINU este situat la o distanţă medie de cca. 86 km sud-vest de zona epicentrală Vrancea, zonă a cărei seismicitate intermediară, ca persistenţă, concentrare şi intensităţi maxime observate, determină aspectul dominant al seismicităţii întregului teritoriu al României. Distanţele epicentrale ale celor mai mari cutremure intermediare vrâncene produse în ultimii 200 de ani, faţă de barajul PALTINU sunt cuprinse între 46 km [1977; Ms=7,2; Io=8,5 (MSK); IB=8,3 (MSK)] şi 97 km [1940; Ms=7,4; Io=9,0 (MSK); IB=8,4 (MSK)]. Amplasamentul barajului Paltinu se află, de asemenea, sub incidenţa zonei epicentrale Câmpulung-Făgăraş, a doua ca activitate seismică din România. Epicentrul celui mai puternic seism înregistrat în această zonă la 26.01.1916 (Ms=6,5; I0=8,0 MSK) a fost la ca 93 km faţă de amplasamentul barajului Paltinu. SCENARII DE CEDARE Ipotezele analizate au constat intr-o combinație intre presupuse defecte apărute în corpul barajului şi apariția unor modificari in structura geologica a terenului. Ipoteza I – Cedarea barajului central – barajul in dublu arc Ipoteza II – Cedarea barajului lateral – barajul de greutate.
Nesecret Pagina 72 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a
IMPACTUL UNDEI DE RUPERE IPOTEZA MAXIMALA Din analiza debitelor maxime rezultate, prin tranzitul undei de rupere in ipoteza maximala (S1) a rezultat ca pe paraul Doftana exista o atenuare destul de importanta de cca. 67% pe o lungime de rau de 18,4 km (16.737 mc/s amonte confluenta cu raul Prahova fata de 50.494 mc/s in sectiunea barajului acumularii Paltinu), iar pe raul Prahova de cca 90% pe o lungime de rau de 117,8 km (1.800 mc/s amonte de confluenta cu raul Ialomita fata de 20.741 mc/s in sectiunea aval confluenta cu raul Doftana).
Locuitorii din zonele inundabile situate în aval de cele două baraje, precum şi cei de pe cursurile inferioare ale râurilor Prahova, Teleajen, Cricovul Dulce şi al afluenţilor acestora sunt în permanenţă pregătiţi, iar în planurile de apărare împotriva inundaţiilor sunt prevăzute locuri de adunare pentru sinistraţi şi spaţii în care aceştia vor fi cazaţi. În judeţ există o reţea de lucrări hidrotehnice care protejează populaţia şi terenurile de revărsarea apelor, dar nu este suficientă, existând foarte multe zone critice, vulnerabile, precum: Azuga, Buşteni, Sinaia, Slănic, Râfov, Gherghiţa, Starchiojd, Ceraşu, Valea Doftanei, Bărcăneşti, Cornu, Proviţa de Sus, Teişani, Cărbuneşti, Drajna, Bertea, Şoimari, Şirna.
Nesecret Pagina 73 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploiești Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected] Situaţia numărului de intervenţii pentru limitarea efectelor inundaţiilor înregistrate de ISUJ Prahova în perioada 2005 – 2017 :
568 2005 2006 2007 2008 2009 315 321 2010 2011 2012 2013 2014 129 113 111 109 2015 65 70 52 57 59 2016 39 2017
Inundatii
Nesecret Pagina 74 din 88
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Din analiza efectuată în perioada 2005 – 2017 cu privire la inundaţiile produse se observă că cele mai multe s-au înregistrat în anii 2005, 2010 şi 2014 datorită căderilor masive de precipitaţii precum şi a topirii rapide a zăpezii. Din această analiză s-au desprins două posibilităţi de risc la inundaţii: producerea de inundaţii prin scurgerea pe versanţi în zonele de deal şi de munte, în situaţii de ploi în cantităţi semnificative (>de 25 l/mp), în timp relativ redus (până la 3h); producerea de inundaţii prin băltire în zona de câmpie, cauzate de ploi cu caracter torenţial (>de 25 l/m2 în mai puţin de 3 h), sau de ploi însemnate cantitativ (80-100 l/m2 în 24 h). În cursul anului 2013 sub coordonarea Consiliului Judeţean Prahova, în parteneriat cu SGA Prahova au fost întocmite hărţile de risc la inundaţii pentru toate localităţile județului. De asemenea au fost întocmite planurile de apărare împotriva inundaţiilor la localități, precum și Planul județean de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale pe cursuri de apă. Se poate concluziona că fenomenele generate de inundaţii au căpătat o amploare foarte mare la nivel global şi este de aşteptat ca inundaţiile să se producă şi în viitor. De aceea, este necesar să se întocmească din timp planuri viabile, care să răspundă riscurilor la inundaţii, şi în care să se prevadă fonduri şi utilaje necesare intervenţiei. Fiecare CLSU trebuie să acţioneze în realizarea îmbunătăţirii bazei materiale şi a pregătirii serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, în vederea unei bune gestionări a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii. De asemenea, fiecare localitate trebuie să-şi dimensioneze bugetele proprii pentru a achiziţiona materialele şi tehnica necesare intervenţiei în caz de dezastre. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Prahova a acţionat cu forţa umană şi materiale pentru scoaterea apei din locuinţe şi pentru asistarea sinistraţilor. Din punct de vedere al frecvenţei şi al consecinţelor distructive, în ultimii ani un loc aparte l-au ocupat inundaţiile, atât pe torenţi cât şi pe cursurile inferioare ale râurilor din judeţ.
B. FURTUNI, GRINDINĂ. Furtunile sunt perturbări severe ale atmosferei. Din punct de vedere științific, meteorologii consideră furtunile drept sisteme meteorologice având viteze ale vântului de intensitate 10 până la 12 pe scara Beaufort. Vânturile de intensitate 10 ating viteze de 88 – 101 km/h, iar cele de intensitate 11 ating 102 – 117 km/h, cauzând furtuni violente. Se produc cu preponderență în perioada caldă a anului, pe spații destul de restrânse și se manifestă prin cer înnorat, ploi torențiale, descărcări electrice și intensificarea accentuată a vântului. Pagubele constau, în general, în acoperișuri afectate parțial sau total, crengi ale copacilor rupte, rareori copaci smulși din rădăcină sau rupți. În funcție de locul de producere, pot fi afectate rețelele de alimentare cu energie electrică sau de telecomunicații. Datorită precipitațiilor abundente se pot produce inundații cauzate de torenți sau prin blocarea albiilor, ce afectează activitatea economico-socială, dar pe termen relativ scurt. Aceste fenomene meteorologice extreme se manifestă cu precădere în zona de munte şi de câmpie. Din păcate, unele fenomene (furtuni, tornade) debutează brusc şi se manifestă cu o violenţă extremă. Există foarte puţine posibilităţi de a fi prognozate. În zona de sud a judeţului, s-au manifestat cu precădere furtuni şi ploi abundente, urmate de distrugeri de culturi şi inundaţii de scurtă durată. În ultimii ani, au fost semnalate furtuni violente în municipiile Ploieşti şi Câmpina, oraşele Băicoi, Mizil şi Urlaţi şi multe din comunele situate în partea de sud a judeţului.. Datorită modificărilor climatice din ultimii ani, sunt tot mai frecvente furtunile cu aspect de vijelie, însoţite deseori şi de grindină. Pentru atenuarea efectului de grindină, în judeţul Prahova funcţionează sistemul integrat de luptă antigrindină, care dispune de logistica necesară şi rachete antigridină. Acest sistem acoperă partea de sud a judeţului.
Nesecret Pagina 75 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
C. SECETA – este un hazard climatic cu o perioadă lungă de instalare și este caracterizată prin scăderea precipitațiilor sub nivelul mediu, prin micșorarea debitului râurilor și a rezervelor subterane de apă care determină un deficit mare de umezeală în aer și în sol, cu efecte directe asupra mediului și în primul rând asupra culturilor agricole. În condițiile lipsei precipitațiilor, pentru un anumit interval de timp, se instalează seceta atmosferică. Lipsa îndelungată a precipitațiilor determină uscarea profundă a solului și instalarea secetei pedologice. Asocierea celor două tipuri de secetă și diminuarea resurselor subterane de apă determină apariția secetei agricole care duce la reducerea sau pierderea totală a culturilor agricole.
Seceta poate fi clasificată ca: Secetă meteorologică când domnește o perioadă mai lungă de timp lipsa completă a precipitațiilor sau când precipitațiile cad în cantități foarte mici. Seceta agricolă când există o cantitate insuficientă de apă necesară agriculturii (provenită din precipitații sau ape freatice). Seceta hidrogeologică când scade substanțial nivelul pânzei freatice, rezervorul de apă. În județul Prahova se poate afirma că partea de sud a judeţului este din ce în ce mai mult afectată de fenomenul de secetă, manifestat cu precădere în lunile de vară. Această zonă reprezintă aproximativ 30% din suprafaţa judeţului. Din studiile făcute de specialişti, se constată o tendinţă de deșertificare a zonei de câmpie datorită fenomenului de secetă. Totodată s-a constatat că, în lunile de toamnă –iarnă, apar fenomenele de ceaţă sau îngheţ, care se manifestă cu precădere în zona de câmpie şi zona colinară, uneori persistand zile în şir.
3.1.1.2. INCENDII DE PĂDURE. În literatura de specialitate, incendiile de pădure se împart în cinci categorii: Incendiul pe sol sau de litieră, numit şi „focul alergător” – se caracterizează prin aceea că arde pădurea vie şi moartă de pe suprafaţa solului: muşchi, iarbă vie, uscături, frunze căzute, cetină, resturi de material lemnos, etc. Incendiul de coronament – se caracterizează prin aceea că arde coroana copacilor(cetina, ramurile) extinzându-se şi la tulpina acestora. Viteza de ardere este cuprinsă între 8 şi 25 km/oră. Incendiul subteran – se mai numeşte şi incendiul de pământ întrucât provoacă arderea materialelor aflate imediat sub suprafaţa solului, cum ar fi: turba, cărbuni şi rădăcinile superficiale ale arborilor. Acest incendiu se extinde încet, progresând numai cu 10-20 m/oră. Incendiul combinat (de litieră şi coronament) – apare mai des în pădurile de răşinoase, unde nu s-au luat măsuri de curăţire a vegetaţiei, crengilor şi a altor resturi lemnoase aflate la partea inferioară a copacilor. Acest incendiu ia naştere, de la incendiul de litieră şi se propagă la coroanele arborilor. Incendiul de doborâturi – ia naştere în porţiunile de pădure unde copacii au fost doborâţi de furtuni puternice sau alunecări de teren sau în zone în curs de exploatare în care operaţiunea de doborâre a copacilor nu a fost urmată imediat de curăţirea şi scoaterea masei lemnoase din zonă.
Fondul forestier al judeţului Prahova este de peste 142.000 ha din care aflate în proprietate particulară 37.000 ha, suprafaţa împădurită fiind de 124.107 ha împărţită în păduri de răşinoase, foioase şi amestec de răşinoase cu foioase astfel : păduri de răşinoase – 32.197 ha; păduri de foioase şi amestec – 89.708 ha; pepiniere, plantaţii, poieni şi alte terenuri aflate în administrarea Direcţiei Silvice Ploieşti – 2.302 ha. Direcţia Silvică Ploieşti este o unitate a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi care administrează o suprafaţă de fond forestier proprietate publică a statului de 105.000 ha din care acoperite efectiv cu vegetaţie forestieră 102.761 ha, cu o mare varietate în ceea ce priveşte distribuirea
Nesecret Pagina 76 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA spaţială a vegetaţiei forestiere, respectiv de la golul alpin şi până la câmpia forestieră. De asemenea, unitatea administrează pe bază de contracte de administrare o suprafaţă de 16.000 ha pădure particulară a persoanelor fizice sau juridice de pe raza judeţului Prahova. Distribuţia pe specii este de 23% (23.504 ha) acoperite cu răşinoase (brad, molid, pin, larice şi altele) iar diferenţa de 77% (79.257 ha) este acoperită cu foioase. Specia preponderentă este fagul care ocupă un procent din suprafaţa de 42%, urmat de răşinoase şi stejari (stejar pedunculat şi gorun predominant) cu un procent din suprafaţă de 14%. Alte specii întâlnite sunt paltinul de munte, frasinul, salcâmul, cireşul sălbatic, carpenul, diferite specii de plopi şi salcie. Direcţia Silvică Ploieşti este administrată prin centrala unităţii situată în Ploieşti şi 9 ocoale silvice la care se adaugă Pepiniera Centralizată Beizadele şi Fazaneria Gherghiţa. Zonele împădurite se întâlnesc de la cota 100 m (păduri de fag, anin, frasin, stejar), trecând prin zona de deal cotele 500 m – 800 m (păduri de stejar, carpen, mesteacăn, fag), până la cota 2000 (păduri de brad, molid). Vârsta pădurilor este variată, de la plantaţii de puieţi până la pădurile de stejar pedunculat (>140 ani) aflate în gospodăria Ocolului Silvic Slănic. Accesul forţelor de intervenţie în zonele împădurite se face pe drumurile forestiere folosite pentru exploatarea masei lemnoase. Zone greu accesibile sunt cele muntoase : munţii Jepii mici – păduri amestec de răşinoase până la cota 2070, munţii Cumpătu, munţii Baiului, vârful Clăbucet (1.459,8 m) – pădure amestec de răşinoase cu foioase, muntele Furnica, vârful Peştera, Podişul Pietricica, vârful Ţiganului (1.080 m) – pădure de fag. Zonele cultivate cu cereale păioase limitrofe fondului forestier în preajma şi pe timpul campaniei de recoltare constituie de asemenea zone cu risc ridicat de incendiu, din următoarele motive: - cantitate mare de combustibil solid cu grad ridicat de uscăciune; - probabilitate relativ mare de producere a incendiilor datorită activităţii umane din zonă: recoltare, transport pe căi de comunicaţii din zonă- şosele, căi ferate; - lipsa unor surse de apă care să poată fi utilizate în caz de incendiu; - combustibilitatea materialelor şi suprafeţele mari ce pot fi afectate. a. Viteza de dezvoltarea a incendiilor poate fi exprimată în următoarele mărimi: - unitatea de drum străbătută de foc în unitate de timp (m/min, km/oră); - în unitate de creştere a perimetrului într-o unitate de timp (km/oră); - în unitate de creştere a suprafeţei într-o unitate de timp (hectare/oră); b. Viteza de propagare: - viteza iniţială = 0,1 – 0,7 m/min; - viteza ulterioară: creşte la 10 – 15 m/min sau la mai mult. c. Viteza de propagarea a incendiilor de pădure depinde de: - viteza vântului; - tipul incendiului; - natura şi vechimea pădurii; - gradul de umiditate; - densitatea pădurii; - obstacole din teren.
Viteza de răspândire a incendiilor de pădure: Incendiile de pădure nu se dezvoltă numai liniar pe direcţia vântului, ci îşi lărgesc continuu frontul de atac, suprafaţa aprinsă creşte progresiv odată cu viteza de înaintare. Viteza cu care creşte suprafaţa incendiată în unitatea de timp este definită ca viteză de răspândire a incendiului. Viteza de răspândirea a incendiului depinde de: - ora de izbucnire; Nesecret Pagina 77 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
- temperatura exterioară; - gradul de umiditate; - intensitatea şi direcţia vântului
Cauze de incendiu la fondul forestier : Din studierea incendiilor produse la fondul forestier rezultă un segment larg de cauze de incendiu cuprinzând: - folosirea iresponsabilă a focului deschis; - aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări aprinse; - jocul copiilor cu focul; - arderea resturilor de exploatare; - arderea vegetaţiei erbacee şi arbuştive rezultate din curăţirea unor - suprafeţe de teren; - trăsnetul;
Fondul forestier din zona de competenţă a judeţului Prahova este gestionată de 9 ocoale silvice, şi anume: Ocolul Silvic Ploieşti ; Ocolul Silvic Vălenii de Munte ; Ocolul Silvic Slănic ; Ocolul Silvic Măneciu ; Ocolul Silvic Verbila ; Ocolul Silvic Câmpina ; Ocolul Silvic Sinaia ; Ocolul Silvic Azuga ; Ocolul Silvic Doftana.
OCOLUL SILVIC PLOIEŞTI. Ocolul Silvic Ploieşti este situat în Câmpia Română şi se întinde până la contactul cu dealurile subcarpatice. În partea de nord s-a dezvoltat un sistem de câmpii piemontane, formate din terase, înclinate spre sud şi sud-est. În zona câmpiilor înalte (piemontane) depozitele de terasă formează roca de bază. Cu o permeabilitate slabă pentru aer şi apă şi textură grea, ele au determinat formarea unor soluri grele (soluri argiloiluviale), cu puternice fenomene de pseudogleizare. În zona câmpiilor medii (tabulare) loessul şi depozitele loesseide formează roca mamă. Materialul loesseid, cu permeabilitate bună pentru apă şi aer, cu textură mai uşoară, bogat în carbonat de calciu, a determinat formarea solurilor cu aciditate slabă şi complex absortiv saturat în baze (soluri luvice). Materialul din câmpia joasă şi luncă este format din aluviuni depuse de râurile Ialomiţa, Prahova şi Teleajen. La baza aluviunilor se află un strat de pietriş sau de nisip, urmat de aluviuni stratificate nisipoase şi nisipo-lutoase, solurile formate fiind diversificate, dar cele mai reprezentative sunt solurile brune şi solurile aluviale. Reţeaua hidrografică este relativ bogată, ea aparţinând bazinului râului Ialomiţa, care curge spre sud-est şi colectează direct sau prin intermediul afluenţilor râurilor şi pâraiele din acest teritoriu. Râurile mai importante care străbat teritoriul analizat sunt: Prahova, Teleajen, Cricovul Dulce şi Cricovul Sărat. Evident că mai sunt o serie de pâraie cu debit mai mult sau mai puţin constant, care au fost menţionate la nivel de studiu întocmit pe unităţi de producţie. În general procesul de aluvionare este destul de slab, aluviunile fiind relativ grosiere, constituite din nisipuri carbonatice. Adâncimea pe care se află pânza freatică variază între 2-5 m pe traseul râului Ialomiţa şi între 1-4 m pe traseul celorlalte râuri menţionate. Trebuie amintit faptul că apa freatică pe Nesecret Pagina 78 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA râul Teleajen ajunge în nordul teritoriului (în dreptul localităţii Scăieni) la 5-7 m, iar la confluenţa cu râul Prahova la 1 m adâncime. În ultimul deceniu s-a constatat o scădere a nivelului apei freatice pe parcursul râului Prahova (cu precădere în U.P.IV), fiind probabil unul din motivele care a contribuit la diminuarea ponderii aninului negru (de la 53,2 ha la 16,1 ha). Sunt parcele (de exemplu 14) unde aninul era în proporţie de 20-30 % în urmă cu 10-15 ani, iar la data descrierii parcelare din 2001 mai erau în proporţie de 10%. Mai mult de atât, exemplarele existente erau afectate de uscare. Pădurile din Ocolul Silvic Ploieşti au o întindere redusă, fiind păduri de foioase (stejar şi fag) având o înălţime de aproximativ 20 m, diametrul trunchiului de 0,25 m şi distanţa din arbori aproximativ 5 m. In vestul pădurii Crângul lui Bot există tufişuri, accesul în această zonă fiind mai dificilă. În estul comunei Plopu există o pădure de stejar cu înălţimea de 14 m şi distanţa dintre trunchiuri de 2 m, iar la limita din nord-est a raionului este o altă pădure de stejar cu înălţimea de 16 m, grosimea trunchiului de 0,3 m şi distanţa dintre trunchiuri de 3 m. Aceste două păduri aparţin de Ocolul Silvic Verbila. La nord-est de Păuleşti este o plantaţie tânără ce se continuă cu o pădure de stejar cu înălţimea de 12 m, diametrul trunchiului de 0,15 m şi distanţa dintre trunchiuri de 3 m. Reţele şi sursele proprii de alimentare cu apă şi alte substanţe stingătoare, râuri, pâraie cu debit relativ constant tot timpul anului; Reţeaua hidrografică este relativ bogată, ea aparţinând bazinului râului Ialomiţa, care curge spre sud-est şi colectează direct sau prin intermediul afluenţilor râurilor şi pâraiele din acest teritoriu. Râurile mai importante care străbat teritoriul analizat sunt: Prahova, Teleajen, Cricovul Dulce şi Cricovul Sărat. Evident că mai sunt o serie de pâraie cu debit mai mult sau mai puţin constant, care au fost menţionate la nivel de studiu întocmit pe unităţi de producţie. În general procesul de aluvionare este destul de slab, aluviunile fiind relativ grosiere, constituite din nisipuri carbonatice. Adâncimea pe care se află pânza freatică variază între 2-5 m pe traseul râului Ialomiţa şi între 1-4 m pe traseul celorlalte râuri menţionate. Trebuie amintit faptul că apa freatică pe râul Teleajen ajunge în nordul teritoriului (în dreptul localităţii Scăieni) la 5-7 m, iar la confluenţa cu râul Prahova la 1 m adâncime. Lungimea totală a drumurilor din O.S. Ploieşti este de 113,6 km, din care drumurile forestiere 17,1 km. Starea drumurilor forestiere este bună şi contribuie la asigurarea accesibilităţii fondului forestier. Densitatea instalaţiilor de transport publice este de 9,1 m/ha, iar densitatea instalaţiilor de transport forestiere este de 1,8 m/ha. Distanţa medie faţă de drumurile forestiere, publice şi existente este de 0,73 km. Datorită dispersiei trupurilor de pădure şi existenţei unei reţele dese de drumuri de pământ, care fac legătura cu drumurile publice, nu este necesară construirea de drumuri forestiere.
OCOLUL SILVIC AZUGA. Ocolul Silvic Azuga este situat în partea de nord a judeţului Prahova şi gospodăreşte o suprafaţă de 12137,7 ha din care 8158 ha păduri de răşinoase şi 3979,7 ha păduri de foioase. Vârsta pădurilor este variată, de la plantaţii tinere până la arborete ce depăşesc 170 ani. Accesul forţelor de intervenţie în zonele împădurite se face pe drumurile forestiere existente care se utilizează la transportul masei lemnoase exploatate şi pe drumurile publice. Drumurile forestiere sunt incluse, cu toată lungimea lor, în fond forestier administrat de ocol. Lungimea lor este de 116,5 km. Reţeaua de drumuri publice care deserveşte pădurea este de 19,5 km. Totalul lungimii drumurilor existente este de 136,0 km. Densitatea reţelei instalaţiilor de transport este de 10,5 m/ha, din care 9,0 m/ha pentru drumurile forestiere şi 1,5 m/ha pentru drumurile publice. Pe suprafaţa gospodărită de Ocolul Silvic Azuga se află şi zone greu accesibile cum ar fi în U.P.I. Caraiman, U.P.II Valea Cerbului (abruptul Munţilor Bucegi), U.P.VI Valea Azugii (Unghia Mare
Nesecret Pagina 79 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
şi Unghia Mică) care sunt acoperite cu păduri de răşinoase foarte vulnerabile la incendii, datorită afluxului mare de turişti atât vara cât şi iarna. În cadrul ocolului există mai multe zone de risc expuse incendiilor, datorită afluxului mare de turişti, atât vara cât şi iarna. În unitatea de producţie IX există o suprafaţă de 1 ha. care aparţine Primăriei oraşului Buşteni şi care este folosită drept rampă de gunoi. Primăria practică în această rampă focul deschis pentru arderea deşeurilor menajere. De asemenea zone cu grad mare de risc privind producerea incendiilor sunt bazinul Văii Azugii şi Văii Limbăşelului unde sunt arborete pure de molid precum şi zona Văii Cerbului în jurul Cabanei turistice Gura Diham, deoarece mulţi turişti amplasează vara corturi pe terenul primăriei oraşului Buşteni, care se învecinează cu pădurea. Traseele turistice cele mai expuse incendiilor sunt : - Buşteni-Gura Diham-Poiana Izvoarelor; - Căminul Alpin-Poiana Coştilei-Poiana Izvoarelor-Vânători; - Azuga-Cabana Gârbova-Cabana Clăbucet plecare-Cabana Susai; - Azuga-Valea Limbăşel-Cabana Susai; - Azuga-Valea Azugii-Pietricica; - Cabana Susai-Valea Roşie-Poienile Ritivoiu-Lacul Găvan-Cabana Rentea
Zone/Puncte vulnerabile: în nord-vestul raionului, la vest de Azuga este o pădure de brad şi fag, cu înălţimea de 28m, diametrul trunchiului de 0,50 m şi distanţa dintre trunchiuri de 5 m, care se continuă spre vest cu molid, cu înălţimea de 30 m, diametrul trunchiului de 0,60 m şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m; la limita nord-est, între Clăbucetul,Azuga şi Munţii Neamţului este o pădure de brad, cu înălţimea de 16 m, diametrul trunchiului de 0,20 m şi distanţa dintre trunchiuri de 2 m, iar la sud de aceasta este o pădure de brad şi fag, cu înălţimea de 26 m, diametrul trunchiului de 0,40 m şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m; la vest de Buşteni este o pădure de brad şi fag, cu înălţimea de 28 m, diametrul trunchiului de 0,50 m şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m, iar la est de Buşteni este o pădure de brad, cu înălţimea de 28 m, diametrul trunchiului de 0,50 m şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m. Trasee turistice: NR. CRT. TRASEUL TURISTIC U.P./u.a. 1 Hotel Silva- Cascada Urlătoarea U.P. I/u.a. 12-2 2 Hotel Silva- Cabana Caraiman U.P. I/u.a. 13 şi 24 3 Căminul Alpin – Poiana Costilei- Cabana Poiana U.P. II/u.a. 11-35-47 Izvoarelor 4 Cabana Gura Diham- Cabana Poiana Izvoarelor U.P. II/u.a. 52-47 5 Cabana Gura Diham- Cabana Dihamul Militar U.P. II/u.a. 53-58 6 Azuga- Cabana Gârbova U.P. IV/u.a. 55-49 7 Cabana Gârbova- Clăbucet Plecare- Cabana Susai U.P. V/u.a. 7-16 8 Cabana Susai- Poienile Ritivoiului- Lacul Găvan U.P. VI/u.a. 15, 47, 46-60 9 Cabana Susai- Cabana Piatra Mare U.P. VI/u.a. 15-20
Traseele turistice cele mai expuse incendiilor sunt: - Buşteni – Gura Diham – Poiana Izvoarelor; - Căminul Alpin – Poiana Coştilei – Poiana Izvoarelor – Vânători; - Azuga – Cabana Gârbova – Cabana Clăbucet plecare – Cabana Susai; - Azuga – Valea Limbăşel – Cabana Susai; - Aguga – Valea Azugii – Pietricica; - Cabana Susai – Valea Roşie – Poienile Ritivoiu – Lacul Găvan – Cabana Rentea.
Nesecret Pagina 80 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
OCOLUL SILVIC CÂMPINA. Suprafaţa fondului forestier administrată de O.S. Câmpina este de 14011 ha, din care, 82% sunt păduri de foioase şi 18% păduri de răşinoase. Zonele împădurite se întâlnesc de la cota 100 m până la cota 1700 m , vârsta arboretelor variind de la 1 an (plantaţii + regenerări naturale) până la 180 ani (arborete de fag). Suprafaţa fondului forestier administrat de O.S. Câmpina este cuprinsă în 7 unităţi de producţie: UP I Câmpina, UP II Cheile Brebului, UP III Florei, UP IV Prislop, UP V Orjogoaia, UP VI Musita şi UP XII Măgureni. Administrativ suprafaţa O.S. Câmpina este amplasată pe teritoriul judeţului Prahova – 99% şi a judeţului Dâmboviţa (loc. Moreni) – 1%, în raza teritorială a următoarelor localităţi: Filipeşti de Pădure, Măgureni, Proviţa de Jos, Poiana- Câmpina, Câmpina, Cornu, Şotrile, Secăria, valea Doftanei şi Moreni. Ocolul Silvic Câmpina face parte din D.S.Ploieşti fiind situat în partea de vest a Subcarpaţilor Prahovei şi în vestul Munţilor Teleajenului fiind împărţit în 4 districte silvice şi 24 cantoane silvice. Limita sudică a ocolului este drumul judeţean Băicoi- Moreni, iar cea nordică ajunge până la golul de munte Musita (1700 m). Hidrografic, suprafaţa O.S.Câmpina aparţine cursului mijlociu al râului Prahova şi a principalilor lui afluenţi: râul Doftana şi râul Proviţa. Principalele ape care străbat O.S. Câmpina sunt râul Prahova cu afluienţii săi Doftana şi Proviţa. În bazinul râului Prahova sunt cuprinse unităţile de producţie U.P.I Câmpina şi partea vestică a U.P. II Ch. Brebului ; în bazinul Proviţei se găseşte U.P.XII Măgureni, iar în bazinul Doftanei sunt situate U.P.III Florei, U.P. IV Prislop, U.P. V Orjogoaia şi U.P. VI Musita. Râul Doftana, în bazinul căruia se află majoritatea pădurilor din O.S.Câmpina, are mai mulţi afluienţi cei mai importanţi fiind: Secăria, Florei, Prislop, Orjogoaia şi Musita. Accesul forţelor de intervenţie în zonele împădurite se face pe drumurile forestiere folosite pentru exploatarea masei lemnoase. Acestea sunt în număr de 16 şi au o lungime totală de 65,8 km: DAF Tisa Mare, Valea Câmpiniţa, Florei, Zănoaga, Mierlele, Prislop, Purcareata, Baiul Mare, Cotofana, Valea Seacă, Orjogoaia, Glodeasa, Paraie Caleasa, Calda şi Musita.
Trasee turistice/zone vulnerabile la incendiu: Nr. Denumire Traseu UP U.A. crt. Turistic 1. Ruda XII Măgureni 111-130 2. Podul cu Tei II Ch. Brebului 6-10 3. Orjogoaia V Orjogoaia 55-68 4. Podul Musitei VI Musita 59-62
OCOLUL SILVIC VERBILA. Suprafaţa actuală a fondului forestier proprietate publică a statului este de 10679 ha, din care 10517 păduri şi 162 ha alte terenuri. Calea de acces (DC 71A şi DJ 100H) este practicabilă tot timpul anului, asigurându-se accesul autospecialelor în zona suprafeţelor împădurite. Pantele abrupte existente în imediata vecinătate a drumului de acces fac imposibilă acoperirea întregii zone cu dispozitive de stingere realizate de la autospecialele de intervenţie. Alimentarea autospecialelor cu apă se poate realiza doar din surse naturale, în urma amenajărilor de captări pe cursurile de apă existente în zonă – pârâul Niscov. În această situaţie, prima intervenţie pentru stingerea unui eventual incendiu se poate realiza doar cu mijloace iniţiale de stingere. În cazul unui eveniment de amploare care nu poate fi controlat de forţele de intervenţie locale, se preconizează întinderea pe o durată mare de timp o a operaţiunilor de localizare şi lichidare a incendiului, datorită distanţelor mari faţă de sediile de dispunere a forţelor specializate, a drumului de acces accidentat şi greu Nesecret Pagina 81 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA accesibil precum şi a timpului estimat pentru amenajarea captărilor pe sursele de apă, în vederea alimentării autospecialelor.
OCOLUL SILVIC MĂNECIU. Suprafaţa fondului forestier administrată de O.S. Măneciu este de 23986,4 ha şi este organizată în 9 unităţi de producţie, astfel: U.P.I Crasna – 4219,2 ha; U.P.II Orăţii – 3620,8 ha U.P.III Grohotiş – 2128,5 ha U.P.IV Suzana – 3269,3 ha U.P.V Cheia – 1008,2 ha U.P.VI Bratocea – 1333,0 ha U.P. VII Zăganu – 1116,1 ha U.P. VIII Clăbucet – 4019,0 ha U.P. IX valea Stânii – 3272,3 ha Suprafaţa Ocolului Silvic Măneciu este situată în întregime pe teritoriul judeţului Prahova. Pădurile din acest ocol ocupă 99% din suprafaţa totală a fondului forestier şi 78% din întreg teritoriul ocolului silvic, procent considerat ca fiind foarte bun faţă de necesităţile de reglare a factorilor climatici, de menţinere a echilibrului hidrologic şi de reglare a altor funcţii social-economice. Pădurile sunt răspândite în mod uniform pe teritoriul ocolului, fiind formate, în cea, mai mare parte, din bazine şi bazinete compacte. Sub raportul claselor de vârstă şi al compoziţiei, structura actuală a arboretelor este diferită de cea normală. Din punct de vedere geografic, teritoriul O.S. Măneciu este situat în Carpaţii de Curbură, respectiv Munţii Grohotişu şi Munţii Ciucaş din Masivul Teleajenului şi în partea de nord a Vărbilăului din Subcarpaţii Teleajenului (% din U.P.VIII şi U.P.II). Din totalul suprafeţei cu păduri şi terenuri destinate împăduririi, 20100,5 ha (84%) sunt ocupate cu staţiuni de productivitate mijlocie, 2547,1 ha (11%) sunt ocupate de staţiuni de productivitate inferioară şi 1089,7 ha (5%) cu staţiuni de productivitate superioară. În cadrul O.S. Măneciu au fost identificate 24 de tipuri naturale de pădure, dintre care cele mai răspândite sunt: Făget montan pe soluri schelete cu floră mull (m) – 10467,2 ha (44%); Brădeto-făget cu floră de mull de productivitate mijlocie (m) – 5398,3 ha (23%); Făget sudic de altitudine mare cu floră de mull (m) – 2653,3 ha (11). Arboretele actuale sunt natural fundamentale de productivitate superioară (3%), de productivitate mijlocie (57%) şi de productivitate inferioară (10%), artificiale de productivitate superioară şi mijlocie (28%), subproductive (1%) şi parţial derivate (1%). Reţele şi sursele proprii de alimentare cu apă şi alte substanţe stingătoare, râuri, pâraie cu debit relativ constant tot timpul anului; Sursele de alimentare cu apă în caz de incendiu. reţelele de alimentare: Râul Teleajen, Telejenel şi reţeaua hidrografică care alimentează aceste râuri, Barajul de acumulare Măneciu; reţeaua de apă a comunei Măneciu; puncte de alimentare: - centru de fructe la 500 m de unitate, pepiniera Oraţii la 6 km de unitate, Brigada silvică Cheia la 18 km de unitate, Garda de Intervenţie Măneciu la 300 m de unitate, platforma amenajată pentru alimentare, realimentare auto pompieri cu apă în zona Valea Popii;
OCOLUL SILVIC SLĂNIC. Ocolul Silvic Slanic este situat in bazinul mijlociu al raului Teleajen (bazinetele Varbilau, Cosmina, Mislea), regiunea Carpatilor Meridionali, Carpatii de Curbura, Muntii Cicas (Muntii Grohotis din Masivul Teleajen) si Subcarpatii de Curbura, Subcarpatii Teleajenului. Padurile ocupa o parte din Nesecret Pagina 82 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA versantii sud vestici ai Muntilor Grohotis (versantii sudici ai Muntelui Radila si versantii vestici ai Muntelui Moasa) si din Subcarpatii Teleajenului (Dealurile Varbilau, Dealurile Cosminele, Depresiunea Magurele, Depresiunea Bertea, Depresiunea Mislea – Podenii Noi), pana spre Campia Piemontana a Ploiestilor. Suprafata fondului forestier national proprietate publica a statului administrat de ocolul silvic Slanic este de 10003.41 ha. In cadrul ocolului silvic sunt constituite patru unitati de productie: I Cosminele, II Varbilau, III Plopeni, IV Doftanet. Suprafata fondului forestier administrat de Ocolul Silvic Slanic este arondata pe patru districte silvice conduse de un sef de district. In cadrul districtelor silvice sunt un numar de 22 de cantoane silvice conduse de un padurar. Ocolul Silvic Slanic se invecineaza la: N si V cu Ocolul Silvic Doftana, pe culmea Clabucet, plaiul Radila, culmea Macinului, Plaiul Hotilor, Plaiul Nemernicului, Culmea Pietriceaua, Culmea Clabucet, DJ Baicoi – Bordenii Mici; N – E cu Ocolul Silvic Maneciu, pe plaiul Moasa, plaiul Trifoiului, plaiul Serban Voda; E cu Ocolul Silvic Valenii de Munte, pe plaiul Muscelului, plaiul Comorilor paraul Varbilau, raul Teleajen, DJ Plopeni – Magurele, DN 1A Ploiesti - Brasov S cu Ocolul Silvic Ploiesti pe DJ Gageni – Baicoi – Floresti, linii parcelare. Ocolul Silvic este delimitat de limite naturale formate din culmi inalte numai cu O.S. Ploiesti limita este prin linia somiera deschisa. Arborii de limita sunt insemnati cu vopsea rosie cu litera H. Caracteristicile de ansamblu ale arboretelor din cadrul O.S.Slanic sunt date de dispunerea lor teritoriala pornind de la campie inalta (Plopeni) si pana in zona subalpina (loc. Stefesti) precum si de compozitia si structura lor. Intalnim arborete valorose de stejar pedunculat cu varsta de peste 140 ani, amestecuri de gorun si fag cu diverse specii valoroase, amestecuri de fag cu rasinoase, fagete precum si molidisuri. Datorita faptului ca O.S.Slanic este dispersat pe raza a 15 localitati (Alunis, Baicoi, Bertea, Cocorastii Mislii, Cosminele, Dumbravesti, Lipanesti, Paulesti, Plopeni, Scorteni, Slanic, Stefesti, Telega, Varbilau, Valcanesti), cu retea de drumuri relativ deasa (publice, forestiere, industriale si de colectare a masei lemnoase), alternanta suprafetelor impadurite cu fanete si pasuni, fragmentarea padurii in trupuri ale diversilor proprietari, cu gospodarii care in marea majortiate se intind pana la marginea padurii si existenta in zona Baicoi si Doftanet a sondelor de extractie pertoliera riscul de producere a incendiilor este accentuat. De asemenea arboretele de rasinoase din bazinul Varbilaului prezinta un risc ridicat pentru incendii. Padurile mai frecventate de turisti sunt in jurul Plopeniului si pe valea Varbilaului de la Stefesti in sus cand turistii amplaseaza corturi in poenile ce apartin cetatenilor. Sursele de apa pentru stingerea incendiilor sunt cele naturale din raurile Varbilau, Bertea, Cosmina, Slanic, Doftanet, Teleajan, cat si doua lacuri naturale de pe Valea Doftanetului. Pentru anul 2011 s-a avut in vedere dotarea-completarea pichetelor de prevenire si stingere a incendiilor conform Normelor de Prevenire si Stingere a Incendiilor in Fond Forestier (8), precum si respectarea si efectuarea cu strictete a traseelor de patrulare in zonele de risc. Alimentarea cu curent electric a cantoanelor si constructiilor ce apartin Ocolului Silvic Slanic se fac din reteaua electrica a S.C. ELECTRICA S.A.
OCOLUL SILVIC SINAIA. Fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Sinaia este situat pe ambii versanţi din bazinul mediu şi superior al râului Prahova în regiunea de munte şi o mică parte în regiunea deluroasă. Suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului administrată de Ocolul Silvic Sinaia este de 10804 ha, reprezenta 0,30% din suprafaţa fondului forestier al ţării, fiind ocupată, în principal, de arborete cu un deosebit rol social şi economic. În cadrul Ocolului Silvic Sinaia, răşinoasele ocupă aproape jumătate din suprafaţa acestuia, 44% ponderea deţinând-o fagul cu 48%, urmează apoi gorunul cu 1%, restul de 9% fiind specii mai puţin valoroase. Suprafaţa fondului forestier administrat de Ocolul Silvic Sinaia este de 13817,0 ha şi este împărţită în 11 unităţi de producţie după cum urmează:
Nesecret Pagina 83 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Nr. Denumirea Suprafaţa crt. 1 U.P.I. Comarnic 2999,3 ha 2 U.P.II Posada 851,0 ha 3 U.P.III Valea Largă 1093,1 ha 4 U.P.IV Valea Izvorului 1633,0 ha 5 U.P.V Sinaia 879,7 ha 6 U.P.VI Piatra Arsă 738,2 ha 7 U.P. IX Valea Sipei 887,5 ha 8 U.P.X Valea Rea 1168,1 ha 9 U.P.XI Valea lui Bogdan 1345,3 ha 10 U.P.XII Floreiu 925,8 ha 11 U.P.XIII Proviţa 1296,0 ha Total 13817,0
Suprafaţa arboretelor, pe formaţii forestiere, se prezintă astfel: Brădeto – făgete 32%; Făgete pure montane 32%; Brădete pure 3%; Amestec Mo, Br, Fa 10%; Făgete de dealuri 8%; Rest formaţii 15%. Rezultă că cele mai reprezentative sunt bradeto – făgetele, brădetele şi făgetele pure care ocupă 71% din suprafaţa păduroasă a ocolului. Majoritatea acestor arborete sunt cuprinse în clase de producţie superioare I – 8%; II – 27%; III – 47%. Reţele şi sursele proprii de alimentare cu apă şi alte substanţe stingătoare, râuri, pâraie cu debit relativ constant tot timpul anului; Zone de risc deosebit de mare : toate zonele cu pădurile din vecinătatea complexelor turistice, a traseelor turistice pietonale şi auto din zona localităţilor Sinaia, Buşteni, astfel: Urlătoarea – Poiana Ţapului – Piatra Arsă; Valea Babei – Poiana Stânii – Piatra Arsă; Peleş – Furnica – Poiana Stânii – Piatra Arsă; Peleş – Furnica - Poiana Stânii – Cota 1400 – Cota 1500; Calea Codrului – Furnica – Drumul Cotei; Calea Moroieni – Vânturişa; Păduchiosu – Cota 1000 – Dichiu; Platoul Izvor – Olga Bangic – Valea Largă; Valea Şipa – Tufa – Cumpătu; Valea Rece – Piscul Câinelui; Izvorul Rece – Valea Gagului; Izvorul Rece – Valea lui Bogdan Zone de risc mediu: traseul C.F.R., Valea Largă – Posada; D.N.1 – Sinaia – Comarnic; Zone de risc scăzut: toate lizierele din preajma localităţilor, pajiştilor, islazurilor.
3.1.1.3. AVALANŞE. Avalanşele sunt definite ca fiind o cantitate mare de zăpadă care se deplasează cu viteză în zona abruptului muntos, fiind provocate de cauze naturale, de natură umană sau animală şi de cauze artificiale. Au o mare forţă distructivă şi provoacă daune materiale complexelor industriale şi hidrotehnice, căilor ferate şi drumurilor, reţelelor electrice şi de comunicaţii, localităţilor şi nu rareori produc victime omeneşti. Se produc de regulă în munţii cu versanţi abrupţi şi se formează din zăpada ce Nesecret Pagina 84 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA se strânge pe pantele din apropierea vârfurilor, formând nămeţi uriaşi care în anumite condiţii îşi pierd stabilitatea şi se prăbuşesc, antrenând totul în calea lor.
Cauzele producerii : Naturale : mişcările seismice care pot antrena concomitent mai multe avalanşe; suprapunerea straturilor de zăpadă ; suprapunerea mai multor tipuri de straturi de zăpadă: primul strat granulat şi crustă îngheţată, restul straturilor putând fi de orice altă natură (pulver, compactă etc) ; cornişele care prin mărire devin instabile, rupându-se şi antrenând restul masei de zăpadă. Umane şi animale : vibraţiile – pot apărea în urma deplasării unui schior, om sau animal, pe creastă ; fisurarea straturilor de zăpadă în urma deplasării unui schior în zona firului văii. Tipuri de avalanşă : avalanşa pulver care are o forţă distructivă mai mică, de cele mai multe ori decesul persoanelor surprinse sub avalanşe este cauzat de asfixiere ; avalanşa în plăci are cea mai mare forţă distructivă, fiind antrenate mai multe straturi compacte şi delimitate de cruste îngheţate. Decesul intervine prin zdrobire şi asfixiere ; avalanşa mixtă are o forţă distructivă medie. În Munţii Bucegi cele mai multe avalanşe se produc în zona localităţii Buşteni. Caracteristica principală a acestor avalanşe este că nu afectează locuinţele populaţiei, nu blochează căile rutiere sau feroviare. Avalanşele produse afectează traseele turistice şi ceea ce este şi mai grav, îngreunează intervenţia echipelor SALVAMONT. Zonele cele mai expuse avalanşelor şi cu flux mare de turişti sunt : - telecabina Buşteni – Cantonul SCHILL Piatra Arsă; - Buşteni – Pichetul Roşu – Bucşoiu – Vf. Omu; - Buşteni – Pichetul Roşu – Mălăieşti ; - Buşteni – Pichetul Roşu – Cabana Caraiman şi Cabana Babele; - Buşteni – Poiana Coştilei – Valea Cerbului – Cabana Omu. Datorită condiţiilor meteo (viteza vântului peste 15 m/s şi producerii avalanşelor, rămân izolate următoarele cabane : Cabana Omu, Staţia Meteorologică Omu, Releul Coştila, Cantonul Baba Mare, Cabana Babele, Cabana Caraiman, Cabana Piatra Arsă, Cabana Vârful cu Dor şi Cabana Mioriţa.
3.1.1.4. FENOMENE DISTRUCTIVE DE ORIGINE GEOLOGICĂ A. CUTREMURE. În ceea ce priveşte fenomenul seismic, este de notat faptul că majoritatea cutremurelor sunt de natură tectonică, cele mai puternice putând afecta tot teritoriul judeţului. Caracteristica generală a cutremurelor din România este aceea că, în general, sunt cutremure de adâncime medie, cel mai adesea cu epicentrul în zona de curbură a Carpaţilor, la confluenţa plăcii geologice Est-europene şi respectiv a stratului sub-geologic Moesian şi Inter-Alpin. Profunzimea medie a epicentrelor se situează la 100-150 km adâncime, cu magnitudini de până la M=7 pe scala Richter, intensităţi de până la VII-IX pe scala MSK (Medvedev-Spoheuer-Karnik). Zona Vrancea coincide cu locul de contact dintre trei plăci tectonice şi cu un fenomen de subducţie asociat cu fracturi ale plăcilor la diferite adâncimi prin procese de rupere, lunecare, etc. Seismele din zona Vrancea sunt denumite normale (h<60 km) sau intermediare (h=60 la 150...220 km), în funcţie de adâncimea focarului. Zona în care se produc cutremurele intermediare este bine identificată şi prezintă un mare interes datorită particularităţilor sale specifice: izolare, concentrare şi regularităţi în modul de producere (câmp macroseismic, mecanism focal, activitate seismică după şocul principal, ciclicitate etc.). Zonele afectate de cutremure de mică adâncime (mai puţin de 10km) sunt: Azuga-Sinaia. Datele statistice arată că periodicitatea cutremurelor de mare amploare în Vrancea este de circa 100 de ani, cu Nesecret Pagina 85 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA circa 3 perioade de activitate seismică intensă. Printre cutremurele importante ale ultimului secol, cu epicentrul în Vrancea, sunt de notat cele din 1940, 1977, 1986. Din punct de vedere seismic, judeţul Prahova este împărţit în trei zone: zona A, partea de sud-est (Vălenii de Munte-Mizil- Urlati); zona B, partea de sud şi centrală (Ploieşti-Câmpina-Băicoi-Slănic); zona C, restul judeţului. Analiza câmpurilor macroseismice ale cutremurelor istorice evidenţiază următoarele aspecte: cutremurul din 26.10.1802, s-a caracterizat printr-o intensitate epicentrală I0 = IX-X, urmată de o zonă extinsă de intensităţi I = VIII MSK (în care a fost cuprins şi judeţul Prahova), o zonă importantă de grad I = VII MSK, acestea însumând cca. 50% din teritoriul României de azi. Restul ţării a fost afectat de intensităţi I=VI MSK (cca. 30 %) şi I=V MSK (cca. 20 %); cutremurul din 10.11.1940 s-a caracterizat printr-o zonă de intensităţi I=IX MSK (relativ restrânsă), o zonă importantă de grad I=VIII MSK la care trebuie adăugată o amplificare de I=VIII în zona Ploieşti, o zonă importantă de intensitate I=VII şi similar I=VI MSK. Zonele de intensitate I=VI-IX MSK acoperă 50-60% din teritoriu; o pondere de cca. 10% a fost apreciată cu efecte I=V MSK; cutremurul din 4.03.1977 s-a caracterizat printr-o zonă de intensităţi I=VIII de o extindere moderată la curbura Carpaţilor, la care trebuie adăugate amplificările cu I=VIII de la Bucureşti, Zimnicea şi Iaşi într-un cuantum total de 5-10% din teritoriu. Aproape 45% din teritoriu a fost afectat de intensităţi I=VII MSK. Dincolo de Subcarpaţi se remarcă o amplificare locală de grad I=VII în zona de munte a judeţului. În urma acestui dezastru, în judeţul Prahova au rezultat următoarele pierderi şi distrugeri: 39 de morţi, 335 răniţi, 4846 sinistraţi, 26 instituţii cu clădiri distruse, 228 instituţii cu clădiri avariate, 416 locuinţe distruse şi 5648 lociunţe avariate. Cele mai mari distrugeri s-au produs în municipiile Ploieşti şi Câmpina şi în oraşele Plopeni, Boldeşti-Scaeni, Mizil şi Vălenii de Munte.
Pierderi cauzate de cutremure puternice în România : Nr. Data Timp M Pierderi de vieti si Avarii si pierderi economice crt. (UT) Richter raniti Zona Vrancea - Cutremure intermediare 1 1940 Noie 10 01:39 7.4 500 morti - Avarii grave la cladiri joase in multi raniti special in zona epicentrala; - cladirile moderne inalte avariate si una prabusita in Bucuresti; - 10 milioane US$ pagube 2 1977 Mar 3 19:21 7.2 1570 morti - 32900 cladiri prabusite si grav 11300 raniti avariate; - 28 cladiri pre-1940 prabusite si 3 cladiri post-1940 partial prabusite alte avarii ample; 2 miliarde US$ pagube 3 1986 Aug 30 21:28 7.0 2 morti - 55000 cladiri au suferit diferite 558 raniti grade de avariere 4 1990 Mai 30 10:40 6.7 7 morti - Avarii puternice in zona epicentrala; 100 raniti -avariile nestructurale sunt majoritare 5 1990 Mai 31 00:17 6.1 Avarii moderate cumulate cu cele precedente
Izoseistele cutremurelor din 30/31.08.1986 şi respectiv 30/31.05.1990 arată că la seismele de magnitudine apropiată de 7, zonele de intensitate I=VIII rămân concentrate în jurul sursei Vrancea, zona de grad VII este importantă, iar zona de grad VI este extinsă către S-V. În Moldova, Transilvania şi Dobrogea zonele de grad V sunt importante, dar comparabile cu cele de grad IV, III şi II MSK.
Nesecret Pagina 86 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
În privinţa cutremurelor puternice, intermediare, (I0VII MSK, M6,7), pe baza experienţei evenimentelor istorice, se pot remarca următoarele caracteristici: izoseistele sunt puternic alungite în direcţia NE-SV pentru unele cutremure (1802, 1940, 1977) dar există şi date privind elipse izoseistice orientate pe o direcţie perpendiculară faţă de aceasta (de. ex în 1990 - date instrumentale, 1471 - date istorice); seismele sunt resimţite la mari distanţe (Moscova, St. Petersburg, Istanbul); uneori apar amplificări locale ale intensităţilor la distanţe considerabile: 200-300 km; procesul de rupere este un eveniment multiplu (de exemplu în 1977 au fost 3 şocuri principale) planul de rupere (falie inversă) fiind orientat N 40oE şi scufundat 70o către NV, sub Munţii Carpaţi; şocurile principale sunt urmate de post şocuri pentru care diferenţa M0 - M11,9; cele mai mari post-şocuri nu sunt asociate cu o activitate post-şoc importantă; ciclicitatea este de cca. 100 ani, cu trei intervale de timp în care activitatea seismică este mai intensă (pe ansamblu anii 5 ; 35 ; 80 din fiecare secol); conform mai multor autori, următorul cutremur puternic (M>7,0) este prognozat pentru începutul secolului XXI; ca urmare a studiului acestor caracteristici, rezultă că teritoriul României este afectat, în cazul cutremurelor de Vrancea cu magnitudine M7,0 şi intensităţi IVII MSK, pe mai mult de 50% din suprafaţă: cutremurele de adâncime intermediară de Vrancea în sud-estul ţării (cca.50% din teritoriu) ; pe bază instrumentală, la cutremurele din 4 martie 1977, 30 august 1986 şi 30 mai 1990 au fost remarcate mai multe situaţii în care acceleraţia de vârf a terenului a fost între 0,2 g şi 0,3 g. În aceeaşi zonă s-au mai produs cutremure puternice în 30 august 1986 (M=7,0), 30 mai 1990 (M=6,7) şi 31 mai 1990 (M=6,1). Dupa anul 1977, în urma studiilor întreprinse şi ţinând cont de ciclicitatea cutremurelor din zona Vrancea, s-au întreprins măsuri privind disciplina în constructii, de la proiectare şi până la execuţie, după normative care au luat în considerare microzonarea seismică şi izoseistele. În conformitate cu Legea Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţiona l- Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, prin cutremur, se înţelege mişcarea vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală în aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale.
ZONAREA SEISMICĂ A ROMÂNIEI
Toate localităţile urbane din judeţ sunt expuse la o intensitate seismică cuprinsă între VII şi IX grade pe scara MSK, situația fiind prezentată în tabelul următor:
Nesecret Pagina 87 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Unitatea administrativ- Intensitatea seismică exprimată teritorială în grade MSK Municipiul Ploieşti VIII Municipiul Câmpina VIII Oraşul Azuga VII Oraşul Băicoi VIII Oraşul Boldeşti-Scăeni VIII Oraşul Breaza VIII Oraşul Buşteni VII Oraşul Comarnic VIII Oraşul Mizil IX Oraşul Plopeni VIII Oraşul Sinaia VII Oraşul Slănic VIII Oraşul Urlaţi IX Oraşul Vălenii de Munte VIII
B. ALUNECĂRI DE TEREN. Alunecarea de teren reprezintă o deplasare a rocilor şi/sau a masivelor de pământ care formează versanţii unor munţi sau dealuri, a pantelor unor lucrări de hidroamelioraţii sau a unor lucrări funciare, ce poate produce victime umane şi pagube materiale. Alunecările de teren sunt provocate de precipitaţiile abundente care generează eroziunea la baza versantului, cu declanşarea accelerării şi extinderii deformaţiei acestuia şi avansării masei de alunecare pe rampa astfel creată şi denumită suprafaţă de alunecare. În acelaşi timp, alunecarea terenurilor este provocată şi de existenţa unor râuri subterane care, negăsindu-şi un spaţiu de deversare, se infiltrează în masa de pământ, îi slăbeşte coeziunea, şi sub greutatea proprie, în zonele slăbite, de regulă cele formate de straturile de argilă prăfoasă, alunecă atâta timp cât nu întâmpină un blocaj pentru sprijinire. Sunt de menţionat o serie de caracteristici, specifice alunecărilor de teren, de care se ţine seama în analizarea mecanismului de producere a evenimentului, şi în mod deosebit a efectelor post dezastru, în cazul în care nu se întreprind măsuri adecvate, corespunzătoare. Alunecările de teren sunt procese ce se desfăşoară în timp, acestea accelerându-se în perioadele cu precipitaţii abundente sau intervenţii asupra zonelor caracteristice, care modifică structura geologică naturală a terenului, în scopul construirii unor obiective industriale sau sociale, după necesităţile economice ale unei perioade determinate. Fenomenele de tip alunecare de teren care se întâlnesc în aproape 60% din localităţile judeţului reprezintă un motiv în plus de îngrijorare pentru autorităţile locale, dar fiecare zonă trebuie tratată individual, dat fiind faptul că o abordare globală pentru eliminarea cauzelor care le provoacă este imposibilă. Posibilităţile legate de efectele dezastruoase asupra comunităţilor umane sunt cele care primează în luarea deciziilor pentru apărare la dezastru. În urma precipitaţiilor căzute, pe teritoriul judeţului Prahova, au fost reactivate/activate alunecările de teren din următoarele localităţi:
Nr. Nr. Localitati Localitati crt. crt. 1. Municipiul Câmpina 32. Comuna GuraVadului 2. Oraşul Azuga 33. Comuna GuraVitioarei 3. Oraşul Băicoi 34. Comuna Izvoarele 4. Oraşul Boldeşti - Scăieni 35. Comuna Jugureni 5. Oraşul Breaza 36. Comuna Lapoş 6. Oraşul Comarnic 37. Comuna Măgurele 7. Oraşul Mizil 38. Comuna Măgureni
Nesecret Pagina 88 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
8. Oraşul Sinaia 39. Comuna Măneciu 9. Oraşul Slănic 40. Comuna Păcureţi 10. Oraşul Urlaţi 41. Comuna Plopu 11. Oraşul Vălenii de Munte 42. Comuna PodeniiNoi 12. Comuna Adunaţi 43. Comuna PoianaCâmpina 13. Comuna Aluniş 44. Comuna Poseşti 14. Comuna Apostolache 45. Comuna PredealSărari 15. Comuna AriceştiiZeletin 46. Comuna Proviţa de Jos 16. Comuna Baba Ana 47. Comuna Proviţa de Sus 17. Comuna Bătrâni 48. Comuna Salcia 18. Comuna Bălţeşti 49. Comuna Sîngeru 19. Comuna Bertea 50. Comuna Scorţeni 20. Comuna Brebu 51. Comuna Secăria 21. Comuna Călugăreni 52. Comuna Starchiojd 22. Comuna Cărbuneşti 53. Comuna Surani 23. Comuna Ceptura 54. Comuna Şoimari 24. Comuna Ceraşu 55. Comuna Şotriile 25. Comuna Chiojdeanca 56. Comuna Ştefeşti 26. Comuna CocorăştiiColţ 57. Comuna Talea 27. Comuna Cornu 58. Comuna Tătaru 28. Comuna Cosminele 59. Comuna Teişani 29. Comuna Drajna 60. Comuna Telega 30. Comuna Dumbrava 61. Comuna ValeaDoftanei 31. Comuna Gornet 62. Comuna Vărbilău
Cauzele principale ale reactivării alunecărilor de teren au fost, pe de o parte, intensificarea alimentării alunecării din fronturile freatice care acced din platoul înalt prin izvoarele de la creasta versantului, ce apar la contactul cu marnele vinete reprezentând patul impermeabil al apei subterane cantonată în nisipuri şi calcare, iar pe de altă parte ploile abundente căzute în cuprinsul alunecării. O altă cauză care a dus la producerea de alunecări de teren a constituit-o defrişările masive ce au avut ca efect slăbirea rezistenţei solului şi implicit producerea de astfel de fenomene.
Efectele alunecărilor de teren au constat în: distrugerea sau avarierea gospodăriilor cetăţenilor; distrugerea drumurilor pe diferite lungimi şi lăţimi; blocarea drumurilor de masa de pământ căzută de pe versanţi; apariţia de denivelări, tasări şi crăpături în carosabilul drumurilor; avarierea podurilor (desprinderea sau apariţia de crăpături în culeele podurilor); distrugerea sau deplasarea lucrărilor de apărare; distrugerea stâlpilor de înaltă şi joasă tensiune şi întreruperea alimentării cu energie electrică a locuinţelor cetăţenilor; blocarea accesului hipo şi auto ca urmare a apariţiei făgaşelor cu adâncimi mari şi frământării drumurilor, ducând la izolarea colectivităţilor de cetăţeni; avarierea conductelor de gaze şi apă; prăbuşirea livezilor de pomi fructiferi şi înclinarea copacilor cu scoaterea rădăcinilor din pământ. În judet nu s-au produs în ultimul timp alunecări de teren masive în zonele locuite. Există localităţi în care un număr limitat de case sunt ameninţate şi pentru care au fost luate măsurile necesare privind prevenirea populaţiei şi au fost identificate locaţii pentru eventualii sinistraţi în locuri mai sigure.
Nesecret Pagina 89 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
3.1.2. ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE 3.1.2.1. RISCURI INDUSTRIALE La nivelul judeţului Prahova există un număr de 10 operatori economici cu risc de producere de accidente majore, în care sunt implicate substanţe periculoase. Pentru prevenirea şi înlăturarea posibilelor categorii de accidente şi a limitării consecinţelor lor asupra securităţii şi sănătăţii populaţiei, precum şi asupra calităţii mediului, ISUJ Prahova împreună cu Agenţia judeţeană de Protecţie a Mediului Prahova, monitorizează îndeplinirea prevederilor legislaţiei în vigoare, respectiv Legea 59/2016 :
Activitate Substanţe nominalizate Substanţe nominalizate Denumire Adresă principală amplasament amplasament (conform listei de Capacitate de Denumire Capacitate de activităţi SPIRS) Denumire substanţă stocare (t) substanţă stocare (t)
SE30/60 2146 N-metilanilina 589
SE65/80,75/115 1526 Aditiv ADD8 202
Light Nafta type 2 11654 HITEC 3062 28 aditiv
Normal Hexan 7324 White Spirit rafinat 722 white Spirit 103 combustibil tip P 352 Rompetrol calor 1271 extra 1 Rompetrol calor 966 economic 3 CLU tip 3 (amestec) 187
păcură 40/45 8282
şlops (component pt. 2936 Rompetrol - rafinării păcură) Punct de lucru Ploieşti petrochimice/petro Rafinaria Vega liere fracţia C5-C6 1470
Hidrogen 0.4
păcură 16427 slurry 421 JET A 1 1794 rafinat 4794
white-spirit sfabricat 377
Distilat de vid 305 aditiv ADD8 202
Citom 143
Hexan nesolventat 554 hexan solventat 0 Light nafta tip A 660 benzină grea Hexan 381
benzina semifabricat 108
Nesecret Pagina 90 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Activitate Substanţe nominalizate Substanţe nominalizate Denumire Adresă principală amplasament amplasament (conform listei de Capacitate de Denumire Capacitate de activităţi SPIRS) Denumire substanţă stocare (t) substanţă stocare (t)
benzina comerciabilă 90650 ţiţei 179600 benzină semifabricat 48020 benzen 5910 petrol comercial 17680 toluen 1830 petrol semifabricat 8440 xileni 2290 motorină finită 54250 pentan 250 motorină 43100 5598 semifabricat MTBE/ETBE propan 840 stadis-aditiv 0,8 propilena 1005 amoniac soluţie 2 combustibil lichid 9720 ETANOL 6506 usor produse component termic 2070 depozitate în 236 lichid depozitul chimic fracţii uşoare 16668 izohexan 1200 fractie grea de CC 3060 alchilat 2270 GPL auto 405 biostable 22 Aragaz 6563 OMV GPP08 12,4 OMV rafinării oxigen 61 mc dodiflow 568 PETROM - comuna Brazi petrochimice/petro rafinăria percloretilena 1,12 liere butan-butene 4239 Petrobrazi izohexan 1200
chimec 25 păcură 42000
fracţie C5 C6 12000 distilat de vid 45900 metanol 2549 etilmercaptan 850 hidrogen 54 mc 2-etilhexilnitrat 110 produse stationate in 6840 OMV PP08 110 triaj - GPL gazolina 900 keropur 14 rafinat 4700 aditiv Afton 14
concentrat aromatic 5400 Holse fuel green 19
fracţie grea 1540 GTL 2300 izomerizare extract aromatic 250 izopentan 1014 benzina 56 titei 13992 leunasol 50 SC Rafinăria rafinării Steaua Câmpina petrochimice/petro păcură 1609 liere Română SA combustibili diesel 2931 metanol 1620 Titei 121800 gaze lichefiate extrem de 7280 MTBE 2950 rafinării inflamabile si gaz SC Petrotel - Ploiesti natural Lukoil SA petrochimice/pet ro liere Hidrogen 2 aditivi carburanti 500
benzina semifabricat 21000 etanol 2100 Nesecret Pagina 91 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Activitate Substanţe nominalizate Substanţe nominalizate Denumire Adresă principală amplasament amplasament (conform listei de Capacitate de Denumire Capacitate de activităţi SPIRS) Denumire substanţă stocare (t) substanţă stocare (t) benzina finita 53000 FAME 6500 fractia C5-C6 1970 păcură 70 motorina 25900 semifabricat motorina finita 9500 SC Bulrom amestec propan, Gas Impex Ploieşti depozitare GPL butan, propilena, 990 SRL GPL percarbonat de motorină 60 195 sodiu alte activităţi alcooli (cod CAEN 61 SC Unilever polietoxilaţi Ploieşti 2014 - România SA amoniac gaz 2,2 producerea detergenţilor) compoziţii pentru 63 parfumare
propan 278 SC GASPECO autogaz 84 L&D SA - producerea, punct de lucru depozitarea şi Aragaz 340 Brazi staţia de distribuţia în motorină 4 îmbuteliere vrac a GPL Negoieşti metanol 3.35
produse militare finite continand > 200 subst. periculoase
hexogen, AIX2 si
PbAl Pulbere nitroceluloza,
pulbere nitroglicerina
pulbere neagră TO CN Romarm producerea, 34 SA - Filiala SC distrugerea şi azotat de potasiu Uzina Plopeni sulf cărbune Mecanica depozitarea de lemn Plopeni SA explozivilor >50
DRP - pulbere neagra azotat de potasiu sulf cărbune de lemn
ST 1 MGS 54 SB 160 MS-2 V-11
Nesecret Pagina 92 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Activitate Substanţe nominalizate Substanţe nominalizate Denumire Adresă principală amplasament amplasament (conform listei de Capacitate de Denumire Capacitate de activităţi SPIRS) Denumire substanţă stocare (t) substanţă stocare (t) PK-5 MGS-100 pulverin tetril
pulbere cu triplă
bază M 30
TNT
furnizare de abur păcură 25237 SC Veolia şi aer condiţionat, Energie Brazi Prahova SRL producţie de energie electrică
hidrogen 0.0897 soluţie amoniacală 0.91 motorină 2.4
lacuri, vopsele protecţii metalice
depozitarea şi SC Dachser Ariceştii GPL 10 8783 România SRL Rahtivani distribuţia en gros şi en detail substanţe pentru protecţia plantelor
În conformitate cu prevederile Ordinului M.A.I. 647 din 16.05.2005 în planurile de urgenţă internă şi externă, sunt prevăzute pentru fiecare operator economic, măsurile de protecţie şi intervenţie pe tip de eveniment şi scenariu posibil să se producă la un moment dat, cu efecte atât în interiorul amplasamentului, cât şi în exteriorul acestuia. Planul de urgenţă externă cuprinde informaţii despre obiectiv şi despre teritoriul din jurul obiectivului, zone locuite, condiţii meteorologice, centre vulnerabile, dispunerea forţelor de intervenţie şi a autorităţilor publice locale, căi de comunicaţii, organizarea centrului de coordonare a intervenţiei, atribuţiile autorităţilor administraţiei publice şi forţelor de intervenţie, cât şi proceduri clare şi specifice fiecărui tip de scenariu pentru forţele de intervenţie care trebuie să intervină împreună cu celelalte autorităţi pentru limitarea şi înlăturarea efectelor produse. Trebuie avut în vedere faptul că există posibilitatea producerii efectului de domino, datorită poziţionării relativ apropiate a operatorilor economici, sursă de risc, deoarece razele de acţiune se întrepătrund, fiind necesare măsuri suplimentare de prevenire şi intervenţie.
Nesecret Pagina 93 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
În cadrul fiecărui plan de urgenţă externă sunt dimensionate capacităţile de răspuns şi măsurile de protecţie civilă adecvate pentru fiecare tip de scenariu identificat şi evaluat, cu efecte în exteriorul amplasamentelor (scenarii de tip C). Având în vedere posibilitatea producerii unui accident major cu implicarea zonelor limitrofe şi că aproape toţi operatorii economici sunt înconjuraţi de zone locuite, au fost întocmite planuri de înştiinţare-alarmare-evacuare a populaţiei din zonă, precum şi măsurile de protecţie ce trebuiesc luate pentru oameni şi animale, imediat după producerea accidentului, pentru înlăturarea contaminării. Riscul tehnologic reprezintă activitatea de extracţie şi tratare a ţiţeiului (operator economic OMV Petrom, zona de producţie Asset VII Muntenia Est), cele mai importante zone unde sunt amplasate sonde, parcuri, staţii de tratare şi distribuţie sunt situate în zonele Boldeşti Scăieni, Urlaţi,Cărbuneşti, Băicoi. Depozitarea şi vehicularea produselor periculoase (solvenţi, gaze lichefiate,produse toxice şi corozive) induc riscuri antropice şi pe amplasamentele altor operatori economici situaţi în parcurile industriale (Ploieşti, DIBO Negoeşti, Plopeni, Mizil, Urlaţi) şi staţiile de tratarea apei în vederea potabilizării (prin depozitele de clor) situate în localităţile: Câmpina, Vălenii de Munte, Măneciu, Păulești, Șirna.
3.1.2.2. RISCURI DE TRANSPORT ŞI DEPOZITARE DE PRODUSE PERICULOASE. Judeţul Prahova se caracterizează printr-o reţea densă de şosele şi căi ferate, pe care circulă o mare diversitate de vehicule. Un rol aparte îl au vehiculele de mare tonaj care transportă substanţe sau deşeuri periculoase, destinate proceselor de producţie, stocării sau distrugerii în instalaţii speciale. De regulă, substanţele periculoase destinate operatorilor economici din judeţ sau care tranzitează judeţul sunt gaze petroliere lichefiate (GPL), carburanţi, alte mărfuri periculoase aparţinând tuturor clasificărilor ADR, inclusiv deşeuri periculoase ş.a. Riscul cel mai mare îl reprezintă implicarea acestor vehicule în accidente rutiere sau feroviare, în urma cărora pot să apară emisii de produs periculos, ceea ce impune luarea unor măsuri specifice pentru gestionarea intervenţiei. Zonele cu risc ridicat în producerea accidentelor cu autovehicule ce transportă substanţe periculoase, sunt DN1 în zona de munte, Comarnic-Azuga, zona Ploieşti-Mizil şi DN1B, în zona Vălenii de Munte - Cheia.
RUTE DE TRANSPORT DEŞEURI ŞI MATERIALE PERICULOASE: Ploieşti-Câmpina-Sinaia-Azuga; Ploieşti-Boldeşti Scăieni-Vălenii de Munte-Cheia Ploieşti-Albeşti Paleologu-Ciorani Ploieşti-Cocorăştii Colţ Ploieşti-Filipeşti de Pădure Ploieşti-Pucheni-Potigrafu Marii operatori economici - rafinăriile Petrobrazi, Petrotel Lukoil, Vega, parcurile industriale, deţin parcuri proprii de mijloace de transport auto autorizate ADR destinate mărfurilor proprii sau celor achiziţionate.În acelaşi scop sunt încheiate contracte operatori specializaţi: Romstyl Târgovişte, Oil Depol Constanţa, Envirotech Constanţa, Consal Trade.
3.1.2.3.TRANSPORTURI. A. TRANSPORT RUTIER. Reţeaua de drumuri cuprinde: o autostradă : Bucureşti – Ploieşti; 6 trasee de drumuri naţionale, din care: - 1 traseu de drum european, E 60; - 5 trasee de drumuri naţionale principale; 71 trasee de drumuri judeţene; 214 trasee de drumuri comunale.
Nesecret Pagina 94 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Situaţia transporturilor speciale monitorizate de ISUJ Prahova în perioada 2010 – 2017
Transporturi speciale Anul deşeuri Total materiale explozive bunuri şi valori periculoase 2010 674 302 1733 2709 2011 902 302 3380 4610 2012 1220 2536 3756 2013 1165 2463 3628 2014 1291 2888 4179 2015 1366 3397 4763 2016 1329 2668 3997 2017 5119 1447 3713
Situaţia accidentelor rutiere 2005 - 2017 684 647 700 646 616 565 600 496 464 500 444
400 334
300 206 200 26 100 14 19
0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
În funcţie de locaţia în care s-au produs cele mai multe accidente se evidenţiază pe arterele rutiere naţionale, pe raza localităţilor municipiul Ploieşti, Băicoi, Bucov, Bărcănesti, Puchenii Mari, Valea Călugărească, Boldesti Scăieni, Comarnic.
B. TRANSPORT FEROVIAR. Reţeaua de cale ferată are o lungime de 348 km din care 163 km este electrificată, densitatea fiind de 73,8 km/1.000 km2 teritoriu situând judeţul pe locul 3 în ţară. Municipiul Ploieşti, reşedinţa judeţului, este un important nod de cale ferată, asigurând tranzitul atât spre capitala ţării cât şi spre Transilvania şi Moldova. În judeţul Prahova, sunt identificate cinci staţii C.F.R. cu risc ridicat de producere a situaţiilor de urgenţă, acestea fiind poziţionate în apropierea localităţilor sau a agenţilor economici identificaţi ca sursă de risc.
Nesecret Pagina 95 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Astfel, în apropierea municipiului Ploieşti sunt amplasate staţiile C.F.R. Ploieşti Sud şi Ploieşti Est, staţii tranzitate frecvent de garnituri ce transportă produse petroliere şi gaze petroliere lichefiate. O eventuală situaţie de urgenţă produsă în aceste locaţii impune o concentrare masivă de forţe pentru punerea în aplicare a măsurilor de protecţie civilă, respectiv evacuarea populaţiei din zona periculoasă. În zone relativ izolate faţă de centrele urbane, se află staţiile C.F.R. Ploieşti Ghighiu şi Ploieşti Triaj, staţii în care permanent se află mari cantităţi de produse petroliere sau g.p.l. O altă staţie C.F.R. identificată cu risc ridicat de producere a situaţiilor de urgenţă generate de incendii (datorită cantităţilor mari de produse petroliere care o tranzitează), este staţia C.F.R. Brazi. Astfel, cantităţile mari de substanţe combustibile care tranzitează sau staţionează în respectivele staţii, duc la o creştere a riscului de incendiu iar natura acestora duce la apariţia riscului de explozie, cu implicaţii majore asupra procedurilor de limitare şi lichidare a efectelor negative (prin realizarea intervenţiei de specialitate) dar şi pentru protejarea populaţiei aflate în zonele de risc (prin evacuare sau adăpostire). Programul de modernizare a căii ferate Bucureşti-Ploieşti-Braşov, componentă a Culoarului IV Paneuropean de transport feroviar, reprezentând o investiţie de aproximativ 240 milioane USD din surse guvernamentale şi externe, a transformat acest sector în cale ferată de mare viteză. În cadrul aceluiaşi program a fost inclusă şi modernizarea Gării de Sud a municipiului Ploieşti, aceasta devenind Eurostaţie la standarde europene, ceea ce a implicat nu numai reabilitarea staţiei şi a spaţiului adiacent, dar şi modernizarea infrastructurii de comunicaţii CF pentru culoarul IX Paneuropean. Reţeaua de cale ferată poate fi afectată de înzăpeziri şi căderi de stănci, inundatii, cutremure în special, dar şi de accidente majore în dreptul localităţilor unde sunt amplasate obiective deţinătoare clasificate din punct de vedere a directivei SEVESO II. Înzăpeziri se pot produce pe rutele Ploieşti – Mizil, Ploieşti – Urziceni, Ploieşti Vest – Buda – Găgeni, Buda – Câmpina, Ploieşti Est – Vălenii de Munte şi Ploieşti Triaj – Brazi – Crivina. Circulaţia poate fi blocată din cauza căderilor de stânci pe traseul dintre staţiile Câmpina şi Azuga. În dreptul staţiilor de cale ferată Ploieşti Triaj şi Brazi acţionează pericolul accidentului chimic de la operatorul economic Petrobrazi, în staţia Ploieşti Sud de la operatorul economic Astra Română iar în staţiile Ploieşti Est şi Corlăteşti de la operatorul economic Petrotel Lukoil.
C. TRANSPORT AERIAN. În judeţul Prahova nu funcţionează nici un aeroport civil pentru transport aerian de călători şi marfă, dar beneficiază de serviciile celui mai mare aeroport din România-Bucureşti Otopeni, amplasat la distanţe între 60 km şi 120 km de capitalele judeţelor regiunii.
3.1.2.4 RISCURI NUCLEARE Accidentele nucleare sunt evenimente nucleare care afectează instalaţia şi provoacă iradierea sau contaminarea populaţiei ori a mediului, peste nivelurile permise de reglementările în vigoare. Riscurile constau în executarea transporturilor cu material nuclear pe căile de comunicații (feroviar și rutier) cât și prin contribuirea factorilor climatici care ajută la deplasarea norului radioactiv în urma accidentului produs la CNE Kozlodui – Bulgaria. CNE – PROD CERNAVODĂ este construită pe malul stâng al canalului Dunăre - Marea Neagră, la proximativ 2 km est de orașul Cernavodă și la 3 km est de fluviul Dunărea, fiind proprietății Societății Nuclear – Electrica. CNE – PROD CERNAVODĂ este proiectată să cuprindă 5 grupuri de tip PHWR – CANDU anvelopate, cu o putere de 2180 Mwt și 700 Mwe fiecare. În caz de accident nuclear cu depășirea barierei de protecție a anvelopei se pot elibera și dispersa în mediu produși radioactivi sub formă gazoasă, lichidă sau aerosoli, care se pot răspândi pe o suprafață
Nesecret Pagina 96 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA mare, astfel încât, în czul unui accident nuclear major se pot depăși nivelurile de intervenție asociate măsurilor de protecție. Radioactivitatea poate depăși normele admise atât din punct de vedere al expunerii externe la radiațiile ɤ emise de radionuclizi prezenți în nor sau depuși pe sol, cât și din punct de vedere al expunerii interne prin inhalare, consumul apei și alimentelor contaminate, prezentând un pericol deosebit izotopii radioactivi ai iodului, stronțiului, cesiului precum și ai gazelor nobili. Aceste evenimente pot provoaca iradierea sau contaminarea populaţiei şi a mediului înconjurător peste limitele permise de normele în vigoare. Urgenţele radiologice pot fi generate de : instituţii medicale cu aparatură folosită în radiografiere sau radioterapie; dispozitive industriale folosite în defectoscopie, indicatori de nivel, carotaj şi perforare in industria petroliera; instituţii de cercetare şi învăţământ din municipiile Ploieşti şi Câmpina (Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti şi Institutul de Cercetare şi Proiectare în domeniul petrolului şi gazelor Câmpina); orice tip de rută de transport (rutier, pe calea ferată) pe teren neted sau accidentat; aplicaţii de teren cu radiografie gama; altă locaţie: pe câmp (surse de radiografie gama); activităţi teroriste sau criminale; trafic ilicit;
Principalele riscuri ce pot apărea la anumite obiective sau practici desfăşurate sunt: Nr. Obiectivul Descrierea riscului Obs. Crt. sau practica 1. Prelucrare Off-site: fara potentiale efecte deterministice. O mica eliberare radioactiva in exteriorul radio- amplasamentului. Eliberarea poate fi marita de un incendiu si este functie de cantitate si farmaceutica volatilitate. Exploziile, furtunile scurgerile si rupturile prezinta un risc scazut. On-site: efectele deterministice asupra sanatatii sunt putin probabile, dar este posibila depasirea limitei dozei operationale. 2. Spitale Off-site: fara potentiale depasiri ale dozelor permise legal On-site: posibile efecte deterministice pentru personal, daca sunt utilizate surse etanse. 3. Laboratoare Off-site: deoarece cantitatile de materiale radioactive depozitate si utilizate nu sunt mari, nu de cercetare exista o potentiala eliberare radioactiva care sa depaseasca nivelele de urgenta. On-site: pot aparea efecte deterministe pentru personalul implicat prin expunere externa. 4. Aparate de Off-site: dozele localizate sunt suficiente pentru a duce la efecte deterministe si la depasirea realizare a nivelului de urgenta si la contaminarea localizata de la surse pierdute sau furate. radiografiilor On-site: posibile efecte deterministe de la o sursa externa prin pierderea ecranarii sau printr- un control al accesului neadecvat. 5. Pachete Off-site: acestea contin numai cantitati minore de materiale radioactive. Nu exista nici un exceptate risc pentru consecinte radiologice, care sa necesite actiuni protective speciale. On-site: fara aplicabilitate. 6. Pachete Off-site: acestea contin numai cantitati minore de materiale radioactive. Nu exista nici un industriale risc pentru consecinte radiologice, care sa necesite actiuni protective speciale. On-site: fara aplicabilitate. 7. Pachete de tip Off-site: Activitatea prescrisa pentru pachetele de tip A limiteaza pericolul radiologic. A Depasirea dozelor peste limitele de urgenta nu prezinta nici un pericol in vecinatatea pachetului. In cel mai rau caz limita poate fi depasita prin inhalarea fumului rezultat in urma unui incendiu la locul accidentului. Insa persoana contaminata poate pleca de la locul accidentului fara a i se face monitorizarea. Este posibil sa fie necesara decontaminarea locului unde a avut loc accidentul. On-site: fara aplicabilitate.
Nesecret Pagina 97 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
8. Pachete de tip Off-site: pachetele de tip B pot contine o cantitate mare de material radioactiv. Aceste B pachete au fost proiectate sa reziste la orice accident posibil; de aceea dozele care sa depaseasca limitele nu pot fi luate in considerare. Insa, daca pachetul este fisurat si are loc un incendiu la locul accidentului, dozele pot depasi limita de urgenta in imediata apropiere. On-site: fara aplicabilitate. 9. Accident cu Off-site: Daca are loc un incendiu sau explozie in urma utilizarii unei arme nucleare, pot arma nucleara- aparea efecte deterministice prin inhalare sau resuspensia materialelor depozitate. Zona eliberare de Pt contaminata semnificativ poate fi de cativa kilometri patrati. On-site: fara aplicabilitate.
10. Sursa Off-site: Sunt posibile doze letale pentru cei care utilizeaza o sursa neecranata. Dintr-o sursa pierduta/furata fisurata pot rezulta doze letale si semnificative contaminari. Poate fi contaminata o arie /necontrolata considerabila din cauza activitatilor desfasurate de personal. On-site: fara aplicabilitate.
11. Contaminare Off-site: Sunt posibile depuneri semnificative la mari distante de la un obiectiv foarte din cauza unei indepartat. eliberari On-site: fara aplicabilitate. transfrontiera 12. Caderea unui Off-site: Riscul este foarte scazut si va fi imposibil sa se limiteze zona in care trebuie luate satelit nuclear actiuni de protectie rezonabile. Parti din satelit sau manevrarea unor piese din acesta pot duce la efecte deterministe. On-site: fara aplicabilitate. 13. Importul de Off-site: utilizarea necontrolata a otelului contaminat sau a altor materiale de acest fel poate materiale sau conduce la depasirea dozelor peste nivelul de urgenta. alimente On-site: riscul poate aparea din aducerea in interior materiale sau surse necunoscute. contaminate Obiectivul poate fi primul care sa identifice pericolul.
În categoria accidentelor nucleare intră: accidente nucleare majore survenite la o centrala termonucleara din tara sau strainatate; caderea unor obiecte cosmice care ar putea produce contaminare radioactiva in zona de impact. In ambele cazuri efectul este producerea unei urgente radiologice In situatia urgentelor radiologice pot sa apara urmatoarele efecte: contaminarea solului,vegetatiei si a animalelor cu elemente radioactive; contaminarea radioactiva a apelor de suprafata si a lacurilor de acumulare de la Paltinu si Maneciu precum si lacurile din domeniul piscicol; contaminarea furajelor,alimentelor si produselor agroalimentare cu radionuclizi; transferul radionuclizilor din lanturile alimentare in organismul uman. La nivelul compartimentului de specialitate din cadrul ISUJ Prahova se ţine în permanenţă evidenţa surselor radioactive de la operatorii economici care lucraza in mod curent cu acestea. Situatia surselor este intocmita dupa datele furnizate de reprezentantul CNCAN şi Laboratorul de Igiena Radiaţiilor din cadrul DSP Prahova, astfel:
S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. – municipiul Ploieşti, str. Mihai Bravu, nr.235; S.C. TEHNICAL DIAGNOSTICS S.R.L. – municipiul Ploieşti, str. Mihai Bravu, nr.235; S.C. WEATHERFORD EASTERN EUROPE S.R.L. – BOSS CÂMPINA – municipiul Câmpina, str. Orizontului, nr.2A; S.C. ATLAS GIP S.A. – Laborator de carotaj radioactiv situat în municipiul Ploieşti, str. Clopoţei, nr.2A; S.C. 24 IANUARIE S.A. – municipiul Ploieşti, str. General Dragalina, nr. 18; S.C. INSPET S.A. – municipiul Ploieşti, str. Crâşmăriţelor, nr.4; S.C. UPETROM – 1 MAI S.A. – municipiul Ploieşti, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr.1; S.C. DYOMEDICA CND S.R.L. – municipiul Ploieşti, str. Intrarea Cibinului, nr.3; SPITALUL MUNICIPAL PLOIEŞTI (Schuler) – str. Ana Ipătescu, nr.59;
Nesecret Pagina 98 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ (Buna Vestire)– municipiul Ploieşti, str. Buna Vestire, nr.3; SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ (Pneumologie) – municipiul Ploieşti, str. Oborului, nr.2; SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ (Boldescu) – municipiul Ploieşti, str. Romană, nr. 116; SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ (Nord) – municipiul Ploieşti, str. Găgeni, nr.100; S.C. CONFIND S.R.L. – municipiul Câmpina, str. Progresului, nr.2; S.C. CONFIND S.R.L., Punct de lucru Floreşti – comuna Floreşti, str. Gării, nr.1; S.C. LUKOIL ENERGY & GAS ROMANIA S.R.L. – municipiul Ploieşti, str. Mihai Bravu, nr.235; S.C. UZUC S.A. – municipiul Ploieşti, str. Depoului, nr.16; S.C. MONTICOR INDUSTRIES S.A. – municipiul Ploieşti, str. Rudului, nr.7.
3.1.2.5. RISCURI DE POLUARE A APELOR. Poluările accidentale reprezintă un fenomen în judeţ datorită în primul rând consecinţelor. Fie ele cu produse petroliere sau cu alte categorii de poluanţi, poluările accidentale prezintă acelaşi grad de risc pentru flora şi fauna acvatică. Se cunoaşte faptul că în zona municipiului Ploieşti, apa din subteran este poluată cu produse petroliere. Dintre posibilele cauze ale poluării subteranului enumerăm : pierderile de produse petroliere din rezervoare, separatoare, bazine de decantare, batale, rampe de încărcare, conducte subterane, reţele de canalizare ; calamităţile naturale (cutremure) ; bombardamentele din al doilea război mondial ; incendii, explozii.
Rafinăriile, fac eforturi de depoluare a subteranului, cel puţin în incinte, dar datorită curgerii pe direcţie NV-SE, „pata” s-a extins. Nu există studii recente referitoare la acest subiect, însă se fac eforturi pentru depoluarea subteranului în zona de sud-est a municipiului Ploieşti. De luat în seamă este şi poluarea difuză. Fără sursă precisă, poluarea difuză se încadrează în acea categorie de poluare extrem de periculoasă, neputând fi nici prevenită, nici anticipată. Se cunoaşte faptul că topirea zăpezilor, precipitaţiile peste gunoaiele depozitate necontrolat pe malurile cursurilor de apă sau pe suprafeţe agricole tratate cu substanţe nutritive şi/sau antidăunători, trecerea apei peste roci conţinând săruri solubile sunt potenţiale surse de poluare. Analizând doar principalele cursuri de apă (râu, curs de apă cu evacuări ale potenţialilor poluatori), este posibil ca un afluent de mică importanţă care străbate aşezări umane, fără sistem de canalizare, să fie cauza creşterii concentraţiei poluantului în apa de suprafaţă. Sistemul de monitoring al Administraţiei Naţionale “Apele Române” (recoltarea periodică a probelor de apă de suprafaţă) nu permite caracterizarea acestor fenomene, el are drept scop caracterizarea şi aprecierea evoluţiei calităţii apelor de suprafaţă de-a lungul timpului, de-a lungul unui râu. Doar întâmplarea şi/sau analizarea apei brute la intrarea în staţiile de tratare (unde este absolut necesar) pot conduce la depistarea poluărilor difuze, încercându-se explicarea apariţiei şi evitarea opririi staţiei de tratare, în caz că apa nu poate fi tratată. Prezentăm câteva obiective cu problemele specifice, puncte critice, poluări accidentale şi măsurile necesare pentru evitarea şi/sau limitarea efectelor acestor tipuri de poluări : S.C. Rafinăria ASTRA ROMÂNĂ S.A. Ploieşti Poziţionată în partea sudică a municipiului Ploieşti, rafinăria şi-a întrerupt activitatea la finele anului 2004. Cu toate acestea sunt monitorizate în continuare punctele critice din incinta acestei unităţi. Staţia de epurare a rafinăriei este în funcţiune pentru epurarea apelor uzate provenite de la Rafinăria Vega, S.C. SSVAC Ghighiu, etc. Nesecret Pagina 99 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Datorită faptului că în staţia de epurare apa la intrare şi pe diferitele trepte de epurare este analizată cu o frecvenţă de 4 ore, se poate semnala orice creştere a valorilor concentraţiilor indicatorilor de calitate şi pot fi semnalate poluările accidentale. În staţia de epurare, măsurile ce pot fi luate sunt limitate şi depind de poluantul din apă (by-pass treaptă biologică), dar pe traseu se pot lua măsuri de limitare a efectelor poluării şi anume stoparea sursei, stocarea apei uzate, izolarea zonei şi recuperarea produsului petrolier (dacă poluarea a fost produsă de acest poluant), evitarea contactului cu sursa pentru personalul necalificat, evitarea şocurilor puternice şi contactului cu focul. Batalul de reziduuri industriale al unităţii este amplasat în afara perimetrului unităţii şi are o capacitate proiectată de 115.000 mc, suprafaţa fiind de 2,6 ha. Amplasamentul (departe de resursa de apă), existenţa şi monitorizarea forajelor de observaţie, fac ca batalul să nu fie o potenţială sursă de poluare.
Rompetrol Rafinare – punct de lucru Rafinăria VEGA S.A. Unitatea a creat de-a lungul timpului probleme în ceea ce priveşte poluările accidentale. Având două evacuări, din care una în pârâul Dâmbu, iar cealaltă spre staţia de epurare a rafinăriei Astra la Corlăteşti, cu posibilitate de trecere din una în alta, au fost semnalate situaţii de depăşiri ale valorilor indicatorilor chimici ai apelor uzate evacuate în special datorită poluării cu produse petroliere şi alte reziduuri din procesul de prelucrare. Poluarea din primăvara anului 1997 cu n-hexan şi alte produse petroliere a condus la producerea unui incendiu la gura de evacuare a apelor în pârâul Dâmbu. În urma acestui eveniment nedorit, unitatea a fost obligată să suprime evacuarea apelor uzate în pârâul Dâmbu şi să canalizeze toate apele uzate spre staţia de epurare a rafinăriilor Corlăteşti. Acest lucru a condus la investiţii pentru repararea, înlocuirea, testarea şi mărirea capacităţii tronsonului de canalizare din municipiul Ploieşti spre Corlăteşti. În vederea preluării debitului suplimentar de ape provenit din precipitaţii şi evitarea inundării zonei s-a construit un bazin de retenţie cu un volum util de 2500 mc. În incinta unităţii există : 13 bataluri de gudroane acide, în care se depozitează şlamurile rezultate din curăţarea rezervoarelor, a canalelor tehnologice, precum şi a unor componente ale instalaţiilor ; 3 batale de şlam de alumină cu o suprafaţă de 1100 mp, capacitate totală depozitată de circa 600 tone (instalaţia de catalizatori este în conservare). Începând cu anul 2002, conţinutul lichid al batalurilor acide este preluat şi procesat în instalaţia de prelucrare gudroane acide, exploatată de către S.C.Ecomaster Servicii Ecologice S.A. După golirea acestora, se va trece la ecologizarea solului şi a apelor subterane, conform studiului de fezabilitate întocmit de firma CDM din S.U.A. Cele 3 batale de alumină urmează să intre într-un proces de lichidare. Unitatea dispune de o reţea de monitorizare a pânzei freatice constituită din 14 foraje de observaţie. Pe lângă calamităţile naturale (seisme puternice, ploi extrem de abundente), printre cauzele provocatoare de poluări accidentale pot fi erori de operare, distrugeri sau defecţiuni apărute accidental la instalaţiile şi utilajele din dotare, incendii, acţiuni răuvoitoare. Pentru evitarea poluărilor accidentale, unitatea are un program permanent de instructaj al personalului care lucrează în punctele critice.
S.C. Steaua Română S.A. Câmpina În ceea ce priveşte alimentarea cu apă a unităţii, există probabilitatea de a avea probleme datorate poluării pârâului Voila şi a râului Doftana în amonte de captările unităţii. Unitatea nu a avut în general probleme la alimentarea cu apă, datorită faptului că apa captată din sursa râu Doftana este utilizată în scop industrial, rareori acesta fiind poluat.
Nesecret Pagina 100 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Influenţă a avut doar accidentul (spargerea conductei aparţinând S.C. Petrotrans S.A.) din luna ianuarie 1996, atât pentru râul Doftana, cât şi pentru alimentarea cu apă potabilă a S.C. Steaua Română S.A. (din sursa S.C. C.P.G.C. S.A. Câmpina). Evacuarea apelor uzate provenind din rafinărie se realizează prin lacul Peştelui. Apele uzate intră în lac, considerat ca lac de aerare naturală, printr-o conductă de Ø 800 mm şi este evacuată după aproximativ 5-7 zile printr-un canal deschis din beton, cu deversare în trepte. Dimensiunile lacului sunt 800x40/90x2 m, capacitate de aproximativ 92.000 mc. Lacul are rol benefic în ceea ce priveşte calitatea apei uzate evacuate de către unitate, deoarece prin staţionare o parte din emulsii se desfac formând peliculă recuperabilă, suspensiile se depun şi, parte din fenoli se degradează. Perioada de staţionare a apei în lac permite luarea de măsuri în caz de poluări accidentale şi permite recuperarea produselor petroliere flotante pe suprafaţa apei, unitatea preconizând a face acest lucru în mod permanent. Pentru evitarea poluărilor şi pentru limitarea efectelor acestora, s-au prevăzut amenajarea de baraje pe colector (doar în caz de poluare accidentală) în vederea recuperării produselor petroliere evacuate, înălţarea şi consolidarea malului de la coada lacului Peştelui, recuperarea permanentă a şlopsului din lac. Unitatea are 10 bataluri (3,9 ha active), amplasate pe malul drept al râului Doftana. Batalele conţin gudroane acide şi au capacitate de depozitare redusă circa 10 % din capacitatea totală. Pentru evitarea poluărilor accidentale au fost consolidate şi înălţate malurile batalelor. În prezent gudroanele acide nu sunt recuperate de către unitate. Pentru evitarea poluărilor accidentale, unitatea monitorizează permanent zona. Începând cu anul 2009 activitatea de prelucrare a ţiţeiului a fost întruptă pe amplasament desfăşurându-se activităţi de colectare uleiuri uzate şi fabricare combustibil de focare ( păcură , combustibil uşor etc.)
S.C. PETROM S.A. – Punct de lucru PETROBRAZI Interconectările sistemelor de canalizare de pe plarformă, lipsa din inventarul unităţii a canalelor de evacuare ca mijloace fixe, necunoaşterea traseelor de canalizare a condus la apariţia substanţelor poluante (în special produse petroliere). Evacuarea apelor uzate, într-un receptor constituit dintr-un canal aparţinând S.G.A. Prahova, prin mai multe puncte şi faptul că acest canal este parţial subteran (posibil spart şi în legătură cu pânza freatică infestată cu produs petrolier din aval de perimetrul unităţilor), conduc la considerarea apei uzate evacuate ca sursă permanentă de poluare. Totuşi, s-au înregistrat şi poluări accidentale, cu produse petroliere în special, datorate imposibilităţii epurării apei din cauza concentraţiilor prea mari din apă la intrarea în instalaţiile de epurare, sau din cauza unor erori de operare la rampa de descărcare a staţiei de epurare Ploieşti, fără ca emisarul să fie afectat grav, produsele petroliere nedizolvate fiind reţinute la instalaţiile de recuperare montate pe canal. Se consideră întreaga incintă a Sucursalei Petrobrazi ca punct critic în ceea ce priveşte poluările accidentale, acordându-se atenţie în special, instalaţiilor de epurare, dar şi canalizărilor. Având în vedere poluările frecvente apărute înainte de anul 2000, canalizările industriale şi meteorice au fost redirecţionate către staţiile de epurare ECBTAR II şi III, (ECBTAR I fiind actualmente folosită ca bazin de stocare). Există două conducte de avarie care sunt sigilate şi deversarea în caz de forţă majoră pe aceste conducte se face numai cu acceptul şi înştiinţarea S.G.A.Prahova.
S.C. PETROTEL – LUKOIL S.A. PLOIEŞTI Faţă de anii precedenţi, după finalizarea modernizării staţiei de epurare a societăţii la sfârşitul anului 2004, s-a diminuat pericolul apariţiei unor poluări accidentale la această unitate. În prezent, activitatea de epurare şi alimentare cu apă industrială este externalizată către S.C. PRO-WATER ECOSISTEM S.R.L. care asigură prin instalaţiile proprii, o diminuare a pericolului de poluare. Se consideră puncte critice : instalaţiile tehnologice, rezervoarele de produse petroliere, rampele de încărcare, batalele de şlamuri, nămoluri şi reziduuri de produse petroliere. Pe lângă calamităţile Nesecret Pagina 101 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA naturale, printre cauzele provocatoare de poluări accidentale, enumerăm avarii la instalaţiile tehnologice, fisuri apărute în digurile batalelor, accidente tehnice, erori de operare. Ca măsură de prevenire a poluărilor accidentale, instalaţiile tehnologice sunt dotate cu bazine de avarie care pot prelua zestrea tehnologică în situaţie de accident tehnic. În situaţia depăşirii valorilor admise ale impurificatorilor la intrarea în staţia de epurare, apele uzate sunt dirijate şi stocate în bazinul de egalizare care trebuie menţinut permanent 7 trepte gol (3.000 mc disponibil). Unitatea are 3 batale de depozitare gudroane acide, amplasate pe malul drept al râului Teleajen. Dat fiind faptul că în acea secţiune debitul râului Teleajen este în medie de aproximativ 7,5 mc/s, iar gradul de periculozitate al amestecului apei acide – produse petroliere este mare, se poate aprecia că poluarea va afecta flora şi fauna pe tot tronsonul din aval de batal până la vărsarea în râul Prahova. În scopul evitării poluărilor accidentale, unitatea monitorizează permanent zona. Se impune impermeabilizarea batalului şi neutralizarea in situ a apelor acide conţinute de batal.
S.C. CONPET S.A. şi S.C. PETROM S.A. - Sucursala Ploieşti – Schelele petroliere Boldeşti şi Băicoi Deşi nu au evacuări de ape uzate în resursele de apă, care să creeze probleme de poluare, aceste unităţi pot fi considerate unităţi potenţial poluatoare datorită profilului de activitate. Desele spargeri ale conductelor de transport în scopul sustragerii de produse petroliere au condus la poluări accidentale, în special ale solului. În ceea ce priveşte Schelele petroliere, ele pot fi oricând surse de poluare accidentală. S-a constatat că batalurile de pământ aferente forajelor sondelor au fost şi sunt în continuare surse de poluare. În prezent li se acordă o atenţie deosebită pentru eliminerea lor ca surse de poluare, folosindu- se rezervoare şi renunţându-se la batalele de pământ. Este în curs de ecologizare batalurile existente prin firme specializate, existând o monitorizare permanenta a factorilor de mediu , apă şi sol.
S.C. APANOVA S.R.L.PLOIEŞTI Această unitate necesită investiţii masive pentru realizarea Programului de Etapizare, staţia de epurare a municipiului Ploieşti având doar treaptă mecanică, ea nu face altceva decât „să tranziteze” apa uzată. Aceste ape uzate nu provin doar din gospodării, ci şi de la unităţile industriale de pe teritoriul municipiului Ploieşti. Nu putem considera că apa uzată evacuată de S.C. ApaNova S.R.L. Ploieşti poluează accidental, poluarea fiind continuă. Eforturile de a întreţine în bună stare de funcţionare decantoarele sunt insuficiente pentru ca apa uzată evacuată să nu reprezinte o sursă permanentă de poluare. Ca principiu, orice unitate industrială sau de gospodărire comunală poate fi considerată potenţial poluatoare în caz de calamitate naturală, accident, avarii sau din cauza unor erori de operare. Considerăm că doar măsurile de prevedere pe care unităţile le iau, creşterea gradului de implicare şi de interes pentru problemele de protecţia mediului, cointeresarea acestor unităţi, atât prin măsuri coercitive cât şi punitive, ar conduce la scăderea numărului şi a gravităţii poluărilor accidentale. Poluările accidentale ale cursului de apă pot afecta alimentarea cu apă a unor unităţi, întrerupând continuitatea acesteia şi, dacă nu se acţionează corespunzător, pot fi înregistrate efecte importante asupra populaţiei sau proceselor industriale şi pagube materiale importante.
Unităţile ce pot fi afectate de o deteriorare a calităţii apei la captare sunt: S.C. CIVITAS BREAZA Este unitatea care se ocupă de alimentarea cu apă a oraşului Breaza, una din surse fiind captarea din râul Prahova, în zona Nistoreşti. Apa este trecută prin bazine de infiltraţie şi apoi pompată în rezervor de stocare înainte de alimentarea gravitaţională a consumatorilor. Atenţionarea în timp util şi o Nesecret Pagina 102 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA acţiune eficientă a operatorilor staţiei de tratare pot avea ca rezultat evitarea situaţiei neplăcute în care poluantul ajunge în reţea.
Sursele de apă din râul Doftana, respectiv Teleajen, aparţinând A.N. APELE ROMÂNE Aceste surse de apă pot fi afectate de poluările accidentale ce se pot produce în amonte de lacurile de acumulare, Paltinu, respectiv Măneciu, direct în acestea, sau pe cursul de apă până la staţiile de tratare, de unde apa pleacă prin conductă către utilizatori. Nu există unităţi economice posibile surse de poluări accidentale în zonă, dar prezenţa conductelor de combustibil, posibilele accidente rutiere pe şoselele din apropierea obiectivelor, poluarea difuză produsă de aşezările umane pot afecta calitatea apei. Având în vedere importanţa acestor obiective, este bine stabilit modul de acţiune în cazul acestor evenimente, pentru a evita pătrunderea poluantului în acumulări sau în cursul de apă, în staţiile de tratare sau chiar, în cazul grav, în apa furnizată consumatorilor.
ZONE CRITICE. Siturile contaminate cu fosfogips, cenuşi piritice, gudroane – reziduri petroliere şi alte deşeuri , în judeţul Prahova, au însumat cca.132 ha la finele anului 2012, în diminuare cu 6 ha. faţă de anul 2011, prin încheierea lucrărilor de decontaminare la trei situri poluate care aparţin S.C. Petrotel – Lukoil şi la două situri aparţinând Rafinăriei Petrobrazi. Cele 132 ha. terenuri contaminate reprezintă un pericol real pentru apele şi terenurile agricole şi se localizează în: Batal fosfogips Valea Călugărească – 56,0 ha. Depozit de cenuşă pirită Valea Călugărească – 6,5 ha. Batal gudron Vega – Ploieşti – 10 ha. Batal reziduri petrol Rafinăria Astra Ploieşti – 2,6 ha Batale gudron Rafinăria Astra Câmpina – 16,0 ha. Batal reziduri Petrotel – Lukoil – 4,5 ha. 18 Batale industria extractivă - Petrom S.A. – 2,7 ha. Batal zona Vega – Direcţia Silvică Prahova – 1,9 ha. Rampa deşeuri menajere Teleajen – Primăria Ploieşti – 31,0 ha. Batal reziduri petrol Câmpina – Primăria Câmpina – 0,8 ha.
Pentru decontaminarea acestora este pus în aplicare un program riguros de eliminare a poluării istorice şi recente prin participarea operatorilor economici poluatori şi a autorităţilor locale. De asemenea, calitatea aerului, solului şi vegetaţiei sunt afectate de poluarea cu metale grele (plumb, zinc), datorită traficului auto foarte intens, specific traseului DN 1 şi aglomerărilor urbane. Pentru zona industrială dezafectată Romfosfochim Valea Călugărească, considerată „pata neagră nr. 1” a judeţului Prahova, datorită cantităților uriașe de cenușă piritică și fosfogips, cu impact asupra atmosferei, solului și subsolului, a început implementarea unui program amplu de ecologizare având două componente principale: evacuarea întregii cantități de cenușă piritică și reconstrucția ecologică a terenului; asanarea, reconfigurarea, tratarea fizico-chimică și biologică a batalelor de fosfogips și înființarea pe terenul astfel rezultat a unui parc fotovoltaic cu o putere instalată de 5 MW.
MANAGEMENTUL DEŞEURILOR Componentă importantă a programului judeţean de protecţie a calităţii mediului, gestionarea controlată a deşeurilor s-a înscris într-o evoluţie pozitivă în judeţul Prahova, urmărindu-se încadrarea în preverile Directivelor europene şi a reglemetărilor interne în materie.
Gestionarea deşeurilor Nesecret Pagina 103 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
La nivelul judeţului Prahova au fost elaborate două documente importante privind gestionarea deşeurilor: Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD 2008), aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 113/30.09.2008, care asigură cadrul necesar pentru dezvoltarea proiectelor de gestionare a deşeurilor municipale cu finanţare din fonduri europene; optimizează investiţiile şi costurile operaţionale în domeniul gestionării deşeurilor municipale la nivel judeţean; asigură, pe termen mediu şi lung, dezvoltarea unor sisteme integrate de gestionare a deşeurilor municipale, cu efecte pozitive asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Planul de Investiţii pe Termen Lung pentru perioada 2008-2038 privind Managementul Integrat al Deşeurilor în judeţul Prahova - identifică măsurile, pentru o perioadă de 30 de ani, care trebuie îndeplinite pentru dezvoltarea unui sistem integrat de management al deşeurilor solide în judeţul Prahova.
Tipuri de deşeuri Deşeurile municipale reprezintă totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere şi asimilabile), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii-demolări generate în gospodării şi colectate de operatorii de salubritate şi nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti. Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere. Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice locale, care, în mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator economic autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri. Colectarea deşeurilor menajere nu este generalizată la nivelul judeţului. În anul 2013, primăriile şi operatorii de salubritate au colectat deşeuri menajere de la 90% din populaţia urbană şi 44,86% din populaţia rurală, ceea ce reprezintă, la nivelul judeţului, o medie de 67,43% (conform datelor preliminare raportate de operatorii de salubritate din judeţ).
Cantităţile de deşeuri municipale colectate în anul 2017 Cantitatea de deşeuri Tipul de deşeu colectat (tone) 1. Deşeuri menajere şi asimilabile – Total, din care: 142 686 deşeuri menajere de la populaţie, în amestec 107 107 deşeuri menajere şi similare de la unitǎţi economice, unitǎţi 32 185 comerciale, birouri, instituţii, unitǎţi sanitare deşeuri municipale fără altă specificaţie 1 660 deşeuri menajere colectate separat (fară cele din construcţii, 1 734 demolǎri) 2. Deşeuri din servicii municipale – Total, din care: 33 007 deşeuri stradale 28 053 deşeuri din pieţe 1 820 deşeuri din grǎdini, parcuri şi spaţii verzi 3 134 3. Deşeuri din materiale de construcţii şi deşeuri de la 3 558 demolǎri Total deşeuri municipale colectate 179 251 Sursa: Date transmise de operatorii de la salubritate la ANPM
Nesecret Pagina 104 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
În ceea ce priveşte sistemul de colectare al acestor deşeuri, metoda tradiţională de colectare în amestec este cea mai frecventă. Colectarea selectivă are încă o pondere redusă, fiind în curs de extindere.
Compoziţia deşeurilor menajere Nr. Compoziţia Tip deşeu Crt. deşeurilor % 1. Hârtie/Carton 9,30 2. Sticlă 3,61 3. Metale 2,00 4. Material plastic 8,60 5. Deşeuri biodegradabile 57,82 6. Lemn 1,70 7. Altele 16,97 Total 100,00 Sursa: Date transmise de operatorii de la salubritate la ANPM
Deşeuri biodegradabile Fracţia biodegradabilă reprezintă aproximativ 65% din deşeurile menajere şi asimilabile. În anul 2013, o cantitate de 111 309 tone deşeuri biodegradabile a fost depozitată în rampele de gunoi, din care aproximativ 33 007 tone reprezintă deşeuri provenite din parcuri şi gradini. Soluţiile de recuperare/reciclare şi de reducere a materiilor biodegradabile trimise spre depozitare finală, disponibile la acest moment, sunt: compostarea (degradare aerobă) – cu producere de compost utilizabil; degradare anaerobă cu producere de gaz utilizabil; tratare termică; tratare mecano- biologică (degradare aerobă) – cu producere de deşeuri stabilizate, depozitabile. La nivelul judeţului Prahova, în comuna Balta Doamnei, functioneaza staţia de compostare a deşeurilor menajere biodegradabile, capacitate de 2000-4000 tone/an. Aceasta este dotată cu două linii tehnologice: una pentru deşeurile menajere biodegradabile şi una pentru transformarea în compost a resturilor vegetale şi a gunoiului de grajd de la gospodăriile populaţiei. În anul 2013 a fost adusă în vederea compostării o cantitate de 2 511 tone resturi vegetale, din care o cantitate de 2 138 tone au intrat în procesul de compostare.
Depozitarea deşeurilor industriale periculoase şi nepericuloase La nivelul judeţului Prahova, în anul 2013 au fost în operare două depozite de deşeuri industriale: -un depozit pentru deşeuri periculoase, situat în comuna Ariceştii Rahtivani, sat Târgşoru Nou, administrat de SC Ecomaster Servicii Ecologice SRL, cu o capacitate proiectată de 1 576 000 tone si un volum de 985 000 mc, în prima fază funcţionând cu o celulă de 212 000 mc; - un depozit pentru deşeuri industriale nepericuloase, situat în oraşul Baicoi, administrat de SC Vitalia Salubritate Prahova SRL, cu o capacitate proiectată de 1100000 mc, în prima faza funcţionând o celulă de 300 000 mc. Odată cu realizarea platformelor de compostare prin sistemele integrate de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului, se va realiza şi colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile. In proiectul „ Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Prahova” este prevăzută o staţie de tratare mecano-biologică la Ploieşti, pe o suprafaţă totală de 7 ha, cu o capacitate de 50 000 tone/an. Cantitatea de deşeuri biodegradabile care va intra în staţie a fost stabilită prin studiile pentru implementarea ţintelor naţionale de reducere a biodegradabilelor depozitate. Din această cantitate un procent de 75% il reprezintă fracţia biodegradabilă, iar 25% fracţia nebiodegradabilă.
Nesecret Pagina 105 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Incinerarea deşeurilor periculoase. În judeţ este în operare un incinerator de deşeuri periculoase, amplasat în comuna Brazi, sat Negoieşti. Instalaţia are o capacitate de ardere de 4 000 tone/an deşeuri periculoase. În anul 2017 a fost colectată o cantitate de 2226 tone deşeuri, din care o cantitate de 1968 tone deşeuri a fost incinerată.
Deşeuri generate de activităţi medicale Gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale este reglementată prin acte normative specifice ale Ministerului Sănătăţii. Unităţile sanitare elaborează şi aplică cu prioritate programe, strategii de management şi proceduri medicale care să prevină generarea de deşeuri periculoase sau să reducă pe cât posibil cantităţile produse. Unităţile sanitare elaborează şi aplică planul propriu de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, în concordanţă cu regulamentele interne şi cu codurile de procedură, pe baza reglementărilor în vigoare. Eliminarea finală a deşeurilor medicale periculoase, colectate de pe raza judeţului Prahova se realizează prin incinerare în instalaţii autorizate. O alternativă privind tratarea deşeurilor este reprezentată de neutralizarea prin sterilizare termică a deşeurilor periculoase medicale la nivelul unităţii sanitare (echipamente proprii), deşeurile tratate, fiind nepericuloase, sunt depozitate în depozitul de deşeuri municipale. O astfel de tratare a deşeurilor medicale se realizează în instalaţia deţinută de Spitalul Judetean de Urgenţă Ploieşti. Cantitatea de deşeuri medicale periculoase colectată şi incinerată în anul 2017 a fost de 537 tone.
Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti Nămolurile rezultate din staţiile de epurare a apelor uzate orăsenesti provin din diferite etape ale proceselor de epurare. Înainte de valorificare sau eliminare, nămolurile trebuie să fie supuse tratării, cu scopul de a reduce conţinutul de apă, proprietăţile de fermentare si prezenţa agenţilor patogeni. Nămolul tratat poate fi utilizat sau eliminat, cel mai frecvent, în trei moduri: utilizarea în agricultură, incinerarea sau depozitarea în depozite de deseuri, funcţie de proprietăţile nămolului, precum si de opţiunea operatorului staţiei de epurare.
Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale La nivelul judeţului Prahova sunt 18 agenţi economici care au staţii de epurare industriale. Cantitatea de nămoluri generată în industrie este de aproximativ 18000 tone substanţă uscată. Cantităţi importante de namoluri industriale, în special cele de la rafinării, au fost transportate pentru valorificare prin co-incinerare la fabricile de ciment din ţară şi au fost supuse unui tratament fizico-chimic sau unui tratament biologic, în vederea eliminării.
Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări Conform PRGD- Sud Muntenia nu există capacitate de depozitare specifică pentru deşeurile din construcţii şi demolări. Aceste tipuri de deşeuri se folosesc pentru reconstrucţia ecologică (dacă se pretează pentru acest tip de valorificare) sau se elimină necontrolat (în marea majoritate). In judeţul Prahova, operatorii de salubritate colectează separat deşeurile din construcţii şi demolări. In anul 2013 cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări colectată a fost de 3558 tone. In judetul Prahova, la data de 1 iulie 2014, din cele 104 localităţi, 101 au serviciile de salubrizare contractate (95 cu operatori specializaţi si 6 localităţi au servicii publice organizate de către Consiliile locale). Nu au contractat încă acest serviciu comunele Călugăreni, Salcia şi Tătaru, urmând să contracteze serviciile după organizarea licitaţiilor publice de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Parteneriatul pentru Managementul Deşeurilor Prahova. Situaţia contractelor de salubrizare pe localităţi conform zonării stabilite prin proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Prahova” este următoarea:
Nesecret Pagina 106 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
ZONA 1
Nr. CLAUZĂ CONTRACT LOCALITATE OPERATOR crt. OPERARE SERVICIU 1 AZUGA ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 2 BUȘTENI COMPREST S.A. BRAŞOV Selectiv 3 SINAIA GRUP SALUBRIZARE URBANĂ S.A. Selectiv
ZONA 2
Nr. CLAUZĂ CONTRACT LOCALITATE OPERATOR crt. OPERARE SERVICIU 1 PLOIEŞTI ROSAL Selectiv 2 BĂICOI S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv 3 BOLDEŞTI SCĂENI VITALIA SERVICII PENTRU Neselectiv MEDIU 4 PLOPENI SERVICIU LOCAL Neselectiv 5 SLĂNIC LICITATIE Selectiv 6 ALUNIŞ TERMOELECTRICA (CSPER) Selectiv 7 ARICEŞTII RAHTIVANI ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 8 BĂRCĂNEŞTI LICITATIE Neselectiv 9 BERCENI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 10 BERTEA SERV. ECOLOGICE SALUBRITATE Selectiv PRAHOVA 11 BLEJOI VITALIA SERVICII PENTRU MEDIU Neselectiv 12 BRAZI AQUASAL UTIL SERV-BRAZI Neselectiv 13 BUCOV LICITATIE Neselectiv 14 COCORĂŞTII COLŢ S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 15 COCORĂŞTII MISLI GOSP. LOCALA BĂICOI Neselectiv 16 COSMINELE ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 17 DUMBRĂVEŞTI TERMOELECTRICA (CSPER) Selectiv 18 FILIPEŞTII DE PĂDURE SERV. LOCAL Neselectiv 19 FILIPEŞTII DE TÂRG GOSP. LOCALA BĂICOI Neselectiv 20 FLOREŞTI SERV. LOCAL Neselectiv 21 GORGOTA S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Selectiv 22 LIPĂNEŞTI FLORICON SALUB Neselectiv 23 MĂGURENI FLORICON DISTRIBUTION Neselectiv 24 MĂNEŞTI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 25 OLARI TERMOELECTRICA (CSPER) Neselectiv 26 PĂULEŞTI S.C G.L. BĂICOI Neselectiv 27 POIENARII BURCHII S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 28 PUCHENII MARI TERMOELECTRICA (CSPER) Neselectiv 29 SCORŢENI S.C G.L. BĂICOI Neselectiv 30 ŞIRNA SERV PUBLIC BRAZI/AQUASAL Neselectiv UTILSERV 31 ŞTEFEŞTI SERV. ECOLOGICE SALUBRITATE Selectiv PRAHOVA 32 TÂRGŞORU VECHI SERV LOCAL Neselectiv 33 TINOSU S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Selectiv 34 VÂLCĂNEŞTI TERMOELECTRICA (CSPER) Neselectiv 35 VĂRBILĂU ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv
Nesecret Pagina 107 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
ZONA 3
Nr. CLAUZĂ CONTRACT LOCALITATE OPERATOR crt. OPERARE SERVICIU 1. BALTA DOAMNEI TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv 2. BODEŞTI GRĂDIŞTEA VODNA ECOSAL Selectiv 3. CIORANI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Selectiv 4. DRĂGĂNEŞTI VODNA ECOSAL Neselectiv 5. DUMBRAVA VODNA ECOSAL Neselectiv 6. FULGA TERMOELECTRICA(CSPER) Selectiv 7. GHERGHIŢA VODNA ECOSAL Neselectiv 8. RÂFOV ROMPREST SERVICE S.A. Neselectiv 9. SĂLCIILE VODNA ECOSAL Neselectiv
ZONA 4
Nr. CLAUZĂ CONTRACT LOCALITATE OPERATOR crt. OPERARE SERVICIU 1 URLAŢI S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv 2 ALBEŞTI PALEOLOGU ROSAL GRUP Neselectiv 3 BABA ANA SALUB INTERSERV Neselectiv 4 CĂLUGĂRENI NU ARE CONTR. - 5 CEPTURA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv 6 COLCEAG TERMOELECTRICA (CSPER) Neselectiv 7 FÂNTÂNELE TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv 8 GORNET CRICOV TERMOELECTRICA (CSPER) Neselectiv 9 GURA VADULUI IN CURS DE SEMNARE CONTRACT Selectiv 10 IORDĂCHEANU ROSAL GRUP Selectiv 11 JUGURENI SALUB INTERSEV Neselectiv 12 LAPOŞ TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv 13 PLOPU S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 14 SÂNGERU TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv 15 TĂTARU NU ARE CONTR - 16 TOMŞANI S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv 17 VADU SĂPAT IN CURS DE SEMNARE CONTRACT Neselectiv 18 VALEA SALUB Neselectiv CĂLUGĂREASCĂ
ZONA 5
Nr. CLAUZĂ CONTRACT LOCALITATE OPERATOR crt. OPERARE SERVICIU 1. VĂLENII DE MUNTE SALUB Neselectiv 2. APOSTOLACHE VALEA LOPATNEI Selectiv 3. ARICEŞTII ZELETIN VALEA LOPATNEI Neselectiv 4. BĂLŢEŞTI TERMOELECTRICA(CSPER) Selectiv 5. BĂTRÂNI TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv 6. CĂRBUNEŞTI VALEA LOPATNEI Neselectiv 7. CERAŞU TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv 8. CHIOJDEANCA TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv 9. DRAJNA TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv 10 GORNET S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 11 GURA VITIOAREI ROMPREST SERVICE S.A. Neselectiv 12 IZVOARELE ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 13 MĂGURELE TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv Nesecret Pagina 108 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
14 MĂNECIU URBAN Neselectiv 15 PACUREŢI TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv 16 PODENII NOI TERMOELECTRICA(CSPER) Selectiv 17 POSEŞTI TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv 18 PREDEAL SĂRARI TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv 19 SALCIA NU ARE CONTR - 20 ŞOIMARI VALEA LOPATNEI Neselectiv 21 STARCHIOJD TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv 22 SURANI VALEA LOPATNEI Neselectiv 23 TEIŞANI ROMPREST Neselectiv
ZONA 6
Nr. CLAUZĂ CONTRACT LOCALITATE OPERATOR crt. OPERARE SERVICIU 1. VALEA DOFTANEI SERVICII SALUBRITATE Selectiv BUCUREŞTI S.A
ZONA 7
Nr. CLAUZĂ CONTRACT LOCALITATE OPERATOR crt. OPERARE SERVICIU 1 CÂMPINA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv 2 BREAZA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv 3 COMARNIC PISA ECO AMBIENT Neselectiv 4 ADUNAȚI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 5 BĂNEȘTI S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv 6 BREBU S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv 7 CORNU S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv 8 POIANA CÂMPINA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv 9 PROVIȚA DE JOS S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Selectiv 10 PROVIȚA DE SUS S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 11 SECĂRIA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv 12 ȘOTRILE S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 13 TALEA LICITATIE Neselectiv 14 TELEGA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv
În scopul respectării acquis-ului comunitar de mediu, Consiliul Judeţean Prahova a iniţiat constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Parteneriatul pentru Managementul Deşeurilor Prahova, la care au aderat toate localităţile din judeţ. Această organizare instituţională permite abordarea problematicii privind gestiunea deşeurilor în sistem integrat la nivelul întregului judeţ. În anul 2013 Consiliul Judeţean Prahova a obţinut finanţarea proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Prahova”, în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu, Axa prioritară 2, Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric, Domeniul de intervenţie 2.1. Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și extinderea infrastructurii de management al deșeurilor.
3.1.2.6. PRĂBUŞIRI DE CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ORI AMENAJĂRI. Având în vedere urmările cutremurelor de mare intensitate ce pot afecta pe scară largă populaţia, construcţiile, bunurile şi funcţiunile social-economice, reducerea riscului seismic al construcţiilor existente trebuie considerată ca o acţiune de interes naţional.
Nesecret Pagina 109 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Situaţia centralizatoare referitoare la construcţiile expertizate tehnic şi încadrate în clasele 1, 2 şi 3 de risc seismic din judeţul Prahova. Nr. Localitatea Adresa Tipul de imobil Destinaţia Clasa de Locuitori Observaţii crt imobilului risc 1 PLOIESTI Str. Democratiei, Bloc 108 – Bloc P + 4 locuinţe II - II ~120 pers. / 40 ap. Expertizat în anul 1995 110D 2 PLOIESTI Str. Democratiei, Bloc 96 – Bloc P + 4 locuinţe II - II ~360 pers. / 120 ap. Expertizat în anul 1995 106E 3 PLOIESTI Str. Democratiei, Bloc 92 – Bloc P + 4 locuinţe II - II ~120 pers. / 40 ap. Expertizat în anul 1995 4F 4 PLOIESTI Str. Crizantemei, Bloc 8 Bloc S+P + 9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap. Expertizat în anul 1995 5 PLOIESTI Str. Cameliei, Bloc 112 Bloc S+P +9 Locuinţe II ~120 pers. / 40 ap. Expertizat în anul 1995 6 PLOIESTI Ploiesti Nord, Bloc 29 Bloc S+P +9 Locuinţe II ~120 pers. / 40 ap. Expertizat în anul 1995 7 PLOIESTI Str. Jianu, Bloc A Bloc S+P +9 locuinţe II ~219 pers. / 73 ap. Expertizat în anul 1995 8 PLOIESTI Str. Jianu, Bloc B Bloc S+P +9 locuinţe II ~219 pers. / 73 ap. Expertizat în anul 1995 9 PLOIESTI Str. Jianu, Bloc C Bloc S+P +9 locuinţe I ~219 pers. / 73 ap. Expertizat în anul 1995 10 PLOIESTI Str. Cameliei, Bloc 42 Bloc S+P +9 locuinţe I ~120 pers. / 40 ap. Expertizat în anul 1996 11 PLOIESTI Str. Cameliei, Bloc 43 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap. Expertizat în anul 1996 12 PLOIESTI Str. Cameliei, Bloc 45 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap. Expertizat în anul 1996 13 PLOIESTI Str. Scorusului, Bloc 13 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap. Expertizat în anul 1996 14 PLOIESTI Str. Scorusului, Bloc 15 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap. Expertizat în anul 1996 15 PLOIESTI Str. Scorusului, Bloc 13 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap. Expertizat în anul 1996 16 PLOIESTI Str. Cameliei, Bloc 39 Bloc S+P +9 locuinţe II ~120 pers. / 40 ap. Expertizat în anul 1996 17 PLOIESTI Str. Alunului, Bloc 1 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap. Expertizat în anul 1996 18 PLOIESTI Str. Cameliei, Bloc 113 S + P+ 9 locuinţe II ~120 pers. / 40 ap. Expertizat în anul 1996 19 PLOIESTI Str. Cameliei, Bloc 24 S + P+ 9 locuinţe I ~120 pers. / 40 ap. Expertizat în anul 1996 20 PLOIESTI Str. Cameliei, Bloc 53 S + P+ 9 locuinţe II ~120 pers. / 40 ap. Expertizat în anul 1996 21 PLOIESTI Str. Cameliei, Bloc 59 S + P+ 9 locuinţe II ~120 pers. / 40 ap. Expertizat în anul 1996 22 PLOIESTI Centru Civic Vest S + P+ 4 locuinţe I ~396 pers. / 132 ap. Expertizat în anul 1996 Tronson, I,II,III,IV 23 PLOIESTI Str. Teatrului, nr.7, 9, 11 S + P + 3 Locuinţe II – II - II ~60 pers. /20 ap. Expertizat în anul 1997 24 PLOIESTI Str. E.C.Catalin, nr.3 –5 S + P + 5 Locuinţe I – I ~210 pers. / 70 ap. Expertizat în anul 1997 25 PLOIESTI Str. M Bravu, nr.1 S + P + 3 Locuinţe II ~18 pers. /6 ap. Expertizat în anul 1997 26 PLOIESTI Str. Paris, nr.1 S + P + 3 Locuinţe II ~18 pers. /6 ap. Expertizat în anul 1997 27 PLOIESTI Str. M.Eminescu, nr.2, 4 S + P + 4 Locuinţe I - I ~252pers. / 84 ap. Expertizat în anul 1997 28 PLOIESTI Str. Unirii, nr.8 S + P + 3 Locuinţe II ~21 pers. /7 ap. Expertizat în anul 1997 29 PLOIESTI Bdul Republicii, Bloc 201, P + 9 Locuinţe II – II ~240 pers. / 80 ap. Expertizat în anul 1998 207 30 PLOIESTI Ploiesti Nord, Bloc 2 S + P + 4 Locuinţe I ~90 pers. /30 ap. Expertizat în anul 1998 31 PLOIESTI Ploiesti Nord, Bloc 5, 9, 10 S + P + 4 Locuinţe II ~270 pers. /90 ap. Expertizat în anul 1998 32 PLOIESTI Str. M.Eminescu, Bloc 3 D + P + 3 Locuinţe II ~96 pers. /32 ap. Expertizat în anul 1998 33 PLOIESTI Str. M.Eminescu, Bloc 1 D + P + 4 Locuinţe I ~108 pers. /36 ap. Expertizat în anul 1999 34 PLOIESTI Soseaua Nordului, Bloc 4 S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. /60 ap. Expertizat în anul 1999 35 PLOIESTI Soseaua Nordului, Bloc 11 S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. /60 ap. Expertizat în anul 1999 36 PLOIESTI Soseaua Nordului, Bloc 12 S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. /60 ap. Expertizat în anul 1999 37 PLOIESTI Bdul Republicii, Bloc 209 – P + 9 Locuinţe II ~120 pers. /40 ap. Expertizat în anul 1999 210 38 PLOIESTI Bdul Republicii, Bloc 210 P + 9 Locuinţe II ~120 pers. /40 ap. Expertizat în anul 1999 39 PLOIESTI Str. Tarnavei nr.3, Bloc A2 S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. /60 ap. Expertizat în anul 2000 40 PLOIESTI Str. Cibinului nr.2, Bloc A7 S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. /60 ap. Expertizat în anul 2000 41 CAMPINA Str. M.Eminescu, nr. 6 P + 3 Locuinţe I ~72 pers. /24 ap. Expertizat în anul1995 42 CAMPINA Str. M.Eminescu, nr. 8 P + 3 Locuinţe I ~72pers. /24 ap. Expertizat în anul 1995 43 CAMPINA Str. M.Eminescu, nr.10 P + 3 Locuinţe I ~96 pers. /32 ap. Expertizat în anul 1995 44 CAMPINA Str. Orizontului, P + 9 Locuinţe I ~600 pers. /200 ap. Expertizat în anul 1997 Bloc 38,39,40,41,43 45 URLAŢI Str. 1 Mai Bloc 1 P + 1 III ~96 pers. /32 ap. Expertizat în anul 1998 46 MIZIL Str.N.Balcescu, Bloc 15 S + P + 4 III ~24 pers. /8 ap. Expertizat în anul 1995 47 MIZIL Str.N.Balcescu, Bloc 16 S + P + 4 III ~24 pers. /8 ap. Expertizat în anul 1995 48 MIZIL Str.N.Balcescu, Bloc 17 S + P + 4 III ~24 pers. /8 ap. Expertizat în anul 1995 49 MIZIL Str. Unirii, Bloc 43B S + P + 4 III ~36 pers. /12 ap. Expertizat în anul 1995 50 MIZIL Str. Unirii, Bloc 43C S + P + 4 III ~24 pers. /8 ap. Expertizat în anul 1995 51 MIZIL Str. Unirii, Bloc 43A S + P + 4 III ~24 pers. /8 ap. Expertizat în anul 1995 52 VĂLENII Str. B.Delavrancea, nr. 1 P + 3 II ~36 pers. /12 ap. Expertizat în anul 1995 DE MUNTE 53 VĂLENII Aleea Alunilor, Bloc 5 P + 4 II ~60 pers. /20 ap. Expertizat în anul 1995 DE MUNTE 54 VĂLENII Aleea Alunilor, Bloc 6 P + 4 II ~60pers. /20 ap. Expertizat în anul 1995 DE MUNTE 55 BOLDEŞTI- Str. Fagului nr.19, Bloc 2B P + 4 III ~57 pers. /19 ap. Expertizat în anul 1994 SCĂIENI 56 BOLDEŞTI- Str. Fagului nr.17, Bloc 3A P + 4 III ~75 pers. /25 ap. Expertizat în anul 1994 SCĂIENI Nesecret Pagina 110 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
57 BOLDEŞTI- Str. Podgoriei nr.9, Bloc 2 P + 2 II ~54 pers. /18 ap. Expertizat în anul 1994 SCĂIENI 58 BOLDEŞTI- Str. Podgoriei, nr.5 P + 2 I ~54 pers. /18 ap. Expertizat în anul 2001 SCĂIENI 59 BOLDEŞTI- Str. Fagului, nr.21 P + 4 II ~60 pers. /20 ap. Expertizat în anul 2001 SCĂIENI 60 BOLDEŞTI- Str. Intr.Pietii nr.3, Bloc 12 P + 3 I ~96 pers. /32 ap. Expertizat în anul 2002 SCĂIENI
Din datele prezentate, rezultă că: fiecare categorie de clădiri, pe regim de înălţime şi material, perioadă de construcţie şi norme de proiectare antiseismică aplicate, implică măsuri specifice de protecţie în raport cu expunerea locuitorilor din acestea la riscuri, ca urmare a acţiunii seismice; categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori şi/sau prezintă caracteristici de vulnerabilitate deosebite pentru viaţa acestora, trebuie să fie analizate prioritar pentru a identifica potenţialele de vulnerabilitate, a evalua efectele şi măsurile pentru a-i proteja şi educa adecvat pe locatari. În aceste categorii pot fi incluse: clădirile pre-1940, proiectate numai la încărcări gravitaţionale şi avariate succesiv de cutremure; clădirile înalte pre-1977 (situate cu precădere în zona centrală, cartier Cina, Cartier Nord zona pieţii, Complexul Mic, str. Cameliei) proiectate potrivit unor norme dovedite insuficient de acoperitoare în 1977, fără cerinţe moderne de ductilitate şi cu utilizarea unei curbe spectrale inadecvate, structurile cu parter flexibil, unele categorii de structuri în cadre şi diafragme fără armare corespunzătoare, structurile glisate cu calitate de şantier necorespunzătoare. categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori dar nu prezintă caracteristici de vulnerabilitate excesive vor fi încadrate în activităţile curente de protecţie şi educaţie antiseismică. În aceste categorii pot fi incluse: clădirile cu P...P+1 niveluri, cu caracteristici arhitectural-constructive şi conformare antiseismică acceptabilă, stare de întreţinere bună şi fără avarii evidente. clădirile din panouri mari P+4 si P+8 realizate în Ploieşti în număr mare.
3.1.2.7. EŞECUL UTILITĂŢILOR PUBLICE. Reţeaua de alimentare cu apă. Probabilitatea de eșec la utilitățile publice este direct legată de factorii de mediu și de ceilalți factori de risc dar și de starea tehnică a rețelelor. Pe raza județului Prahova s-au produs asemenea evenimente, de mică amploare, la rețelele de apă, electricitate, gaz și telefonie fixă. Factorii determinanți sau favorizanți pentru producerea eșecului utilităților publice sunt: - starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a rețelelor; - exploatarea necorespunzătoare a rețelelor; - eroarea umană și nerespectarea normelor de securitate; - acțiunea negativă asupra rețelelor a fenomenelor meteorologice periculoase (furtuni, inundații, îngheț, înzăpeziri, temperaturi ridicate), cutremure, alunecări de teren; - avarii, accidente, explozii la obiectivele situate în apropierea rețelelor; - acțiuni cu caracter terorist, 1. Sursele de apă pentru sistemele zonale şi microzonale: a. În administrarea S.G.A. Prahova: a. Barajul Paltinu şi Staţia de tratare a apei Voila; b. Barajul Măneciu şi Staţia de tratare a apei Măneciu; c. Sistem de stocare comuna Movila Vulpii - capacitate 60.000 mc.; d. Barajul de priză Nedelea; e. Conducte de transport: Nesecret Pagina 111 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
- Paltinu - Movila Vulpii; - Măneciu - Movila Vulpii. b. În administrarea Consiliului Judeţean Prahova: f. Captarea Azuga; g. Front captare puţuri forate Bălţeşti; h. Captare şi transport din sursa Vulpea; i. Captare şi transport din sursa Crasna; j. Conducte de transport: - Staţie tratare Azuga - Buşteni - Sinaia; - Staţia Bălţeşti – Urlaţi - Mizil; - Staţia Bălţeşti - Podenii Vechi - Bălţeşti - Gornet.
2. Sistemele zonale şi microzonale existente şi dezvoltate pentru alimentarea cu apă a localităţilor prahovene: Sisteme existente: a. Sistemul deservit de sursa Paltinu b. Sistemul deservit de sursa Măneciu c. Sistemul microzonal Azuga d. Sistemul microzonal Bălţeşti
Alimentarea cu gaze naturale Sistemele de alimentare cu gaze naturale asigură distribuția (total sau parțial) în 56 localităţi ale județului Prahova, din care în 13 oraşe și 43 de comune.
Alimentarea cu energie termică Singurul sistem centralizat de furnizare a energiei termice pentru populaţie funcţionează în municipiul Ploieşti. Acesta este gestionat de către S.C. Veolia Energie Prahova (fost S.C. Dalkia Termo Prahova S.R.L.), care asigură alimentarea cu energie termică (apă caldă şi căldură) a circa 58.000 apartamente din Ploieşti, a instituţiilor publice şi a unui număr important de agenţi economici, însumând aproximativ 150.000 persoane. Dalkia Termo Prahova este rezultatul unui parteneriat între Dalkia România, Consiliul Local al Municipiului Ploieşti şi Consiliul Judeţean Prahova, realizat pentru delegarea prin concesiune a gestiunii serviciului public al judeţului Prahova de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în sistem de producţie - transport - distribuţie. S.C. Veolia Energie Prahova exploatează întregul lanţ de producere, transport, distribuţie şi furnizare energie termică precum şi producerea de energie electrică. Transportul energiei termice se realizează printr-un circuit primar bitubular în lungime de 65,1 km realizat eşalonat îm perioada 1968-1993, urmat în anul 2002 de joncţiunea cu magistrala V Mihai Bravu. La sistemul de transport sunt racordate 116 puncte de distribuţie şi 49 puncte termice din care sunt alimentaţi consumatorii de tip industrial şi urban. În anul 2010, Veolia Energie Prahova a inaugurat la Centrala Electrică de Termoficare CET Brazi o turbină cu gaz în cogenerare, investiţie de cca. 15 milioane de euro. Aceasta produce în cogenerare energie termică şi electricitate pe aproape tot parcursul anului, insa cu precadere in timpul verii si in intersezon, atunci când cererea de căldură este mai mică. Valoarea investiţiilor realizate de către Veolia Energie Prahova de la începutul contractului de concesiune (anul 2004) până la finele anului 2014 se cifrează la 27,4 milioane de euro faţă de obligaţia contractuală de 19,8 milioane de euro. Investiţiile au vizat îmbunătăţirea funcţionalităţii sistemului,
Nesecret Pagina 112 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA modernizări-automatizări-optimizări de trasee, creşterea siguranţei în exploatare, etc., atat pe retelele primare cat si pe cele secundare de transport si distributie.
Alimentarea cu energie electrică Energia electrică pentru toate categoriile de consumatori publici şi privaţi este asigurată prin Sucursala de Distribuţie Ploieşti aparţinând S.C. Electrica Distribuţie Muntenia Nord S.A. Reţeaua de distribuţie şi exploatare la nivelul judeţului Prahova cuprinde:
Posturi Staţii de transfer Linii electrice aeriene (LEA) Linii electrice subterane (LES) de (km) (km) transformare 110 KV MT (nr.) • 110 KV – 830,34 110 KV – 4,5 Medie Tensiune (MT) – 2.291,9 Medie Tensiune (MT) - 1.105,2 2.088 31 16 Joasă Tensiune (JT) – 9.234,7 Joasă Tensiune (JT) – 1.349,1
Lungimea reţelei de iluminat public în municipiul Ploieşti este de 221 km (din care 196 km reţea aeriană şi 25 km reţea subterană). În restul localităţilor din judeţul Prahova funcţionează instalaţii comune de distribuţie şi iluminat public. În perioada 2007-2013 Electrica S.A. a realizat un numar de 40 de lucrări pentru îmbunătăţirea condiţiilor tehnice de alimentare cu energie electrică a consumatorilor în 25 de localităţi din judeţ; 47 lucrari pentru imbunatatirea nivelului de tensiune in 31 localitati , 2 staţii de transformare 100/20KV.
3.1.2.8. CĂDERI DE OBIECTE DIN ATMOSFERĂ SAU DIN COSMOS Căderile de obiecte cosmice sunt fenomene relativ rare şi greu de prognozat. Accidentul unui satelit cu alimentare nucleară poate fi prevăzut cu câteva săptămâni sau luni înainte, dar se poate întâmpla ca anumite astfel de accidente, să poată fi prevăzute doar cu câteva ore înainte. Deşi nu se poate determina exact locul impactului, se poate face o determinare a zonei unde se aşteaptă să aibă loc impactul. Zona tipică de impact este de 100.000 km2. Un satelit poate conţine materiale radioactive sub formă de reactor nuclear sau de generator termic. Riscul iradierii dat de aceste materiale poate varia de la foarte mic la foarte mare. Din resturile de sateliţi au fost înregistrate nivele ale radiaţiilor de până la 5000 mSv/h. Conform Convenţiei de Notificare Rapidă în caz de Accident Nuclear, autorităţile naţionale competente vor fi informate prin AIEA despre orice cădere de satelit, după ce s-a primit notificarea din partea statului responsabil pentru satelit. Teritoriul judeţului Prahova este străbătut de rute aeriene, având în vedere existenţa aeropoartelor din Bucureşti. De asemenea pe teritoriul judeţului există suprafeţe agricole care sunt tratate aerian. Având în vedere aceste aspecte există posibilitatea prăbuşirii unor aparate de zbor.
3.1.2.9. MUNIŢIE NEEXPLODATĂ. Muniţii rămase neexplodate – toate categoriile de muniţii utilizate în scop militar, trecute prin gura de foc, lansate sau iniţiate, care nu au avut efect final prin nefuncţionare sau cele neutilizate şi care nu au fost distruse, descoperite în locuri, altele decât cele permise. Acţiuni ce pot determina existenţa unor muniţii rămase neexplodate: atacuri aeriene; operaţiuni şi manevre terestre; explozii sau incendii la depozitele de muniţii sau materiale explozive; accidente pe timpul transportului; trageri de instrucţie cu muniţie de război, în poligoane ce au trecut în circuitul economic.
Nesecret Pagina 113 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Tipuri de muniţie : muniţie de infanterie: - cartuşe calibrul 4 – 14 mm; - grenade de mână; - mine antipersonal; muniţie de artilerie: - bombe (mine) de aruncător calibrul 60 -120 mm; - proiectile de artilerie calibrul 20 – 240 mm explozive,fuzante, brizante, incendiare, fumigene şi reactive; muniţie de aviaţie: - bombe brizante de calibru 0,5 – 150 Kg.; - bombe exploziv - brizante de calibru 50-10.000 Kg.; - bombe (mină) cu acţiune explozivă de calibru 150-5.000 Kg.; - bombe pentru rupere – pătrundere de calibru 150 – 5.000 Kg.; - bombe de apă destinate distrugerii prin efectul şocului hidraulic; - bombe de aviaţie – ghidate (rachete). Descoperirea muniţiei neexplodate se face, de regulă, pe timpul executării de: lucrări arheologice, lucrări de construcţie, sistematizări şi îmbunătăţiri funciare, lucrări agricole, în alte cazuri speciale.
Asanare/distrugere muniţie 2006 - 2017 2006 120 110 2007
100 2008 78 79 2009 72 80 70 2010 61 56 53 2011 60 50 50 2012
40 2013 26 24 2014 20 2015 2016 0
3.1.3. RISCURILE BIOLOGICE Epidemii și epizotii. Epidemie – răspândirea în proporții de masă și într-un timp scurt a unei boli transmisibile la oameni, determinând astfel erodarea stării de sănătate a populației și perturbarea activităților economice, sociale și de altă natură. Declanșarea efectelor vătămătoare se datorează acțiunii specifice provocate de agenții patogeni asupra oamenilor. Epizotiile – reprezintă răspândirea în proporții de masă în rândul animalelor a unor boli infecto- contagioase, unele din ele putând fi transmise și la oameni prin contactul direct cu animalele sau prin consumul de produse de origine animală contaminată. Deținătorii de animale au obligația și răspunderea aplicării măsurilor stabilite de organele sanitar – veterinare pentru prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale precum și de asigurarea bazelor materiale și a condițiilor organizatorice necesare.
Nesecret Pagina 114 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Prezentăm principalele surse potenţiale de izbucnire a unor epidemii, pe domenii monitorizate de D.S.P. Prahova – Serviciul Evaluarea factorilor de mediu şi Serviciul Supraveghere şi control al bolilor transmisibile.
Resursele de apă Resursele de apa potentiale si tehnic utilizabile se afla in Bazinul hidrografic Ialomita, administrat de A.B.A. Buzau –Ialomita, iar pentru judetul Prahova prin Sistemul de Gospodarire al Apelor (SGA) Prahova. La nivel bazinal, resursele de apa se exprima prin doi indicatori importanti:
- cerinţa de apă, pe surse şi utilizări: Destinaţia 2017 Sursă suprafaţă Sursă subterană (mii mc) (mii mc) populaţie 19035 23567,88 industrie 46160 17941,86 Pastrăvării/ piscicultură si 14650 480,7 alte activităţi Total 79845 41990,44
- prelevarea de apă pe surse şi utilizări: Destinaţia 2017 Sursă suprafaţă Sursă subterană (mii mc) (mii mc) populaţie 14440,734 23022,559 industrie 35158,777 13013,579 Pastrăvării/ piscicultură si 16096,257 316,404 alte activităţi Total 65695,768 36352,542
Apele de suprafaţă si apele subterane - lungimea cursurilor de apă( km) evaluată din punct de vedere calitativ: 651 km; - ponderea tipului de calitate din lungimea totala evaluata(%): Evaluarea stării ecologice a corpului de apă s-a realizat prin integrarea stării dată de toate elementele de calitate biologice cu starea dată de toate elementele de calitate fizico-chimice generale si poluantii specifici. In anul 2013 au fost monitorizate 25 corpuri de apa din care 23 corpuri de apa naturale, un corp de apa puternic modificat si un corp de apa artificial, iar rezultatele încadrării sunt următoarele: . stare ecologică bună la nivelul a 18 corpuri de apă reprezentând un număr de 462 km (70,97%) . stare ecologică moderată la nivelul a 5 corpuri de apă reprezentând un număr de 189 km (29,03%) . potentialul ecologic moderat pentru corpurile de apa puternic modificat si artificial reprezintă un numar de 39 km (7,7%).
Calitatea apei lacurilor din judeţul Prahova Evaluarea potentialului ecologic al lacurilor de acumulare s-a realizat prin integrarea potenţialului dat de elementele de calitate fizico-chimice generale (oxigen dizolvat, fosfor total) si poluantii specifici pentru cele două lacuri monitorizate.
Nesecret Pagina 115 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Acumulările Paltinu si Măneciu sunt folosinţe complexe cu rol de atenuare unde de viitura, rezerva de apa pentru alimentarea cu apă a zonei urbane Câmpina-Ploieşti şi producerea de energie electrică. Potenţialul ecologic stabilit pentru cele doua lacuri a fost bun.
Apele subterane-calitatea apelor freatice la nivel judetean In anul 2013, in judetul Prahova, corpurile de ape subterane au fost monitorizate în 8 izvoare, 32 foraje si 6 fântâni. Numai 3 din acestea au înregistrat depăşiri la indicatorul azotati, reprezentând un procent de 6,52%.
Apa potabilă - Urmărirea calitătii apei de suprafaţă destinate potabilizării s-a realizat printr-un numar de 17 sectiuni in subbazinul hidrografic Prahova. Secţiunile de potabilizare sunt amplasate imediat în amonte de priza de apa pentru prizele situate pe apele curgatoare de suprafata şi in secţiunea de priză (baraj, mal) in cazul acumularilor. Conform Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările si completările ulterioare au fost stabilite ca puncte de monitoring, acele corpuri de apa desemnate pentru captarea apei destinate consumului uman, care asigură in medie mai mult de 100 mc apă/zi. Sectiunile de potabilizare s-au incadrat in categoriile de calitate dupa valoarea medie anuala a indicatorilor fizico-chimici si microbiologici, indeplinind conditiile de potabilizare impuse de reglementari.
Apa de îmbăiere - La nivelul judeţului Prahova nu s-au identificat ape de suprafaţă utilizate ca ape de imbaiere.
Situatii deosebite (neconformitati la calitatea apei) se inregistreaza la nivelul localitatilor/statiilor : -Valea Doftanei, Talea,Malu Vanat-Izvoarele, Filipestii de Targ, Puchenii Mari, Busteni-Zamora, Cosminele (neconformitati frecvente la parametrii bacteriologici); -La statiile de tratare Crasna Schiulesti si Stefesti sunt inregistrate deficiente in procesul de tratare a apei de suprafata; statia de tratare Stefesti este depasita fizic si moral din punctul de vedere tehnico-sanitar; Breaza (zona Nistoresti-turbiditate) si Valea Doftanei (bacteriologic si turbiditate); Fantanele, Vadu-Sapat si Podenii Noi (datorita prezentei nitratilor in sursa de apa); Scorteni - au fost inregistrate in mod sistematic depasiri ale concentratiilor maxime admise la parametrul cloruri. -Cornu de Jos si Cocorastii Colt (pentru nitriti); -Poienarii Burchii, Poienarii Rali si Cocorastii Colt (pentru amoniac); -Iordacheanu (pentru fier); O alta problema o constituie efectuarea necorespunzatoare a dezinfectiei apei potabile distribuite sau neefectuarea dezinfectiei apei distribuite (Busteni). Sunt zone amplasate pe teritoriul administrativ al orasului Comarnic si care nu sunt monitorizate din punctul de vedere al calitatii apei. O problema deosebita o reprezinta prezenta poluarii microbiologice masive si prezenta nitratilor/nitritilor in apa de fantana asa cum reiese si din monitorizarea fantanilor publice de la nivelul judetului Prahova in cursul anului 2017. DSPJ Prahova a impus prin notificarile si controalele efectuate o serie de masuri de remediere dintre care amintim: salubrizarea zonei din jurul surselor locale de apa,asigurarea de perimetre de protectie pentru aceste surse, amplasarea si amenajarea corespunzatoare a acestora,asanarea si dezinfectia periodica si ori de cate ori este nevoie a fantanilor.
Nesecret Pagina 116 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
PREZENTAREA ZONELOR DE APROVIZIONARE CU APA POTABILA (ZAA) (sisteme centralizate-judet Prahova - 2017) Operatori -numar: 42 Numar de zone de aprovizionare cu apa potabila(ZAA) : 178; Numar statii de tratare a apei:106 Numar fantani publice: 1085; Numar fantani individuale: 33663
Impactul asociat. distribuţia discontinuă crează dificultăţi în funcţionarea unor agenţi economici (ex: unităţi de cazare, de alimentaţie publică), dar şi a unor instituţii publice (unităţi de învăţământ, unităţi sanitare). La toate acestea se adaugă, agravând situaţia, lipsa unor rezervoare de înmagazinare ce sunt obligatorii să asigure o rezervă pentru cel puţin 12 ore la nivelul spitalelor (ex: Spitalul Judeţean Boldescu, Buna Vestire, Dermatologie, TBC, Municipal 1, Spital Sinaia, Spital Azuga, Spital Mizil, Spitalul Vălenii de Munte, Bălţeşti, Câmpina, Băicoi, Poiana Câmpina, Voila, Bălţeşti, Filipeştii de Târg, Sanatoriul TBC Floreşti, Sanatoriul Balneoclimateric Buşteni, Spitalul de Boli Pulmonare Breaza); distribuţia discontinuă, asociată cu starea reţelelor, determină deteriorarea calităţii apei, provocând disconfort şi reclamaţii din partea populaţiei.
Conţinutul mediu de nitraţi din apa distribuită. Concentraţia nitraţilor în apa distribuită în sistem centralizat este mult sub C.M.A. (50 mg/l). Conţinutul de nitraţi variază între 0 mg/l şi 25 mg/l. Concentraţii mai mari chiar peste C.M.A. se înregistrează în fântânile din zona de sud şi est a judeţului (ex: Lapoş, Balta Doamnei, Ciorani, Gherghiţa, Gorgota, Plopu, Vâlcâneşti, etc.). Cele 30 de localităţi rurale, dar şi unele sate din localităţile care dispun parţial de sisteme centralizate sunt aprovizionate din surse locale (fântâni publice). În aceste localităţi se constată: inexistenţa şi/sau nereactualizarea evidenţelor fântânilor publice; neimplicarea primăriilor în amenajarea, întreţinerea, asanarea şi dezinfecţia acestora; existenţa unor instituţii publice fără apă curentă (unităţi de învăţământ, cabinete medicale individuale); calitatea necorespunzătoare chimică şi bacteriologica a apei acestor fântâni; construcţia, amenajarea şi întreţinerea necorespunzătoare a surselor locale (fântâni publice): fără perimetre sanitare, acoperiş şi capac;
Servicii de salubritate. Asigurarea serviciilor de salubritate în cadrul unei comunităţi reprezintă un factor de prevenire şi combatere a apariţiei factorilor de risc potenţial de izbucnire a unor epidemii, fiind cunoscută interrelaţia existentă între factorii de mediu (apă, aer, sol, habitat) şi modul de reflectare a poluării unuia dintre ei în ceilalţi factori de mediu.
Servicii de canalizare şi epurare a apelor fecaloid menajere. Principala problemă în acest domeniu, din punct de vedere epidemiologic, o reprezintă lipsa canalizării, în special în mediul rural, cu deversara apelor uzate direct pe sol, canalizarea parţială/sau deteriorată a unor localităţi şi neutralizarea necorespunzătoare a apelor uzate datorită lipsei sau existenţei unor staţii de epurare neperformante/exploatate necorespunzător (în special nerezolvarea dezinfecţiei înainte de deversarea în emisar a efluentului (pentru staţiile de epurare orăşeneşti) şi în canalizare (pentru unităţile sanitare).
Nesecret Pagina 117 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Gestionarea deşeurilor medicale periculoase. Principala problemă în acest domeniu o reprezintă existenţa unor spaţii şi circuite necorespunzătoare de depozitare temporară, respectiv evacuare a deşeurilor medicale periculoase, datorită soluţiilor constructive depăşite moral a tuturor unităţilor sanitare din judeţul Prahova. La aceasta, se adaugă şi posibilitatea nerespectării cu stricteţe a prevederilor existente în actul normativ ce reglează acest domeniu (O.M.S. 219/2002). Riscul epidemiologic este cu atât mai important, cu cât grupele populaţionale expuse prezintă deja o imunitate scăzută (pacienţi).
Habitat. Chiar dacă mai dificil de cuantificat, există numeroşi factori de risc cu potenţial epidemiologic în habitat, în afara celor deja amintiţi, care acţionând independent sau sinergic, pot să-şi producă efectul, astfel: poluarea aerului (industrială, trafic, interioară) cu afectarea grupelor populaţionale la risc (copii, bătrâni, bolnavi, convalescenţi) ducând la deprimarea imunologică a acestora şi creând premizele apariţiei unor epidemii (gripă etc.). Surse: unităţi industriale intens poluatoare (rafinării , uzine chimice, industria materialelor de construcţii, metalurgie, centrale termoelectrice) sisteme locale de încălzire ale populaţiei, traficul intens în marile oraşe, condiţii insalubre de habitaţie (locuinţe necorespunzătoare ca suprafaţă/volum, lipsa de utilităţi).
Bazine naturale. Cu toate că în judeţul Prahova nu există declarate bazine naturale amenajate/neamenajate pentru îmbăiere, D.S.P. Prahova a monitorizat calitatea apei din bazinele naturale ale râurilor Prahova şi Teleajen, evidenţiind încărcătura microbiologică a acestor cursuri de apă, precum şi prezenţa bacteriofagilor anti- salmonella, ceea ce sugerează prezenţa unuia sau mai multor purtători cronici şi eliminatori de salmonella, creând un risc crescut de izbucnire a unei epidemii de febră tifoidă. Astfel, o atenţie deosebită trebuie acordată exploatării, dezinfecţiei şi monitorizării corespunzătoare a apei tratate în cadrul staţiilor de apă care folosesc ca sursă râul Teleajen (staţiile de tratare Măneciu şi Vălenii de Munte). La aceasta se adaugă şi necesitatea avertizării turiştilor care campează lângă aceste cursuri de apă şi care le folosesc în scop menajer.
Unităţi agro-zootehnice. Principala problemă o reprezintă în cazul acestor unităţi depozitarea, evacuarea şi neutralizarea purinului şi a gunoiului de grajd necorespunzătoare, ca şi practicile de folosire a apelor uzate rezultate din activitatea lor, ca şi a gunoiului de grajd neutralizat necorespunzător ca ape de irigare/îngrăşământ, în special pentru culturile agricole care se consumă în stare crudă. De asemenea, deversarea necontrolată a apelor uzate din aceste unităţi influenţează încărcătura microbiologică a surselor de apă subterane şi de suprafaţă folosite ca surse pentru consumul uman.
Unităţi sanitare. Dintre unităţatile sanitare care reprezintă surse potenţiale de izbucnire a unor epidemii, datorită specificului afecţiunilor tratate, amintim în special, spitalele de boli transmisibile: Spitalul de boli infecţioase Movila (Ploieşti, B-dul Republicii, nr.271), spital de referinţă în domeniu la nivelul judeţului Prahova, fiind unitatea desemnată pentru internarea eventualelor cazuri de boli infecţioase ca: SARS, gripa aviară etc.; Secţia de boli infecţioase a Spitalului orăşenesc Băicoi (Str. Unirii, nr.10); Secţia de boli infecţioase a Spitalului Municipal Câmpina (Str. Vasile Alecsandri, nr.10); Nesecret Pagina 118 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Sanatoriul TBC Drajna (com. Drajna, sat Drajna de jos, Str. Principală, nr.888); Spitalul de pneumoftiziologie Floreşti (Str. Gh. Gr. Cantacuzino, nr. 44); Secţia de pneumoftiziologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti (str. Oborului, nr.5). Toate probele recoltate din focarele epidemiologice sunt lucrate în cadrul laboratoarelor D.S.P. Prahova din Ploieşti, Câmpina, Sinaia şi Vălenii de Munte. În domeniul sănătăţii animalelor, există pericolul îmbolnăvirii animalelor, care poate să ducă la evoluţia unor epizootii sau zoonoze. Pericolul îl reprezintă un element care influenţează direct sau indirect sănătatea animalelor. Pentru animale, cel mai frecvent pericol îl reprezintă agenţii patogeni şi/ sau toxinele acestora. În categoria agenţilor patogeni sunt incluşi: virusuri, bacterii şi paraziţi. În anumite condiţii, aceşti agenţi patogeni pot produce boli la animale, unele dintre ele putând să se transmită şi la oameni (zoonoze). Bolile infecţioase pot avea un caracter sporadic (apar rar) sau pot să apară cazuri frecvente, cu o oarecare permanenţă într-un teritoriu sau regiune şi cu difuzibilitate mare. În acest din urmă caz, boala evoluează epizootic. Se ştie că animalele domestice şi sălbatice bolnave sau convalescente, precum şi produsele provenite de la acestea, cadavrele de la animale pot constitui surse de infecţie. Principalele boli pentru care diferite specii de animale mai importante constituie rezervor şi sursă de infecţie pentru om, sunt: de la bovine, se pot transmite la om tuberculoza, antraxul, bruceloza, leptospiroza, pasteureloza, febra aftoasă, babesioza, cisticercoza. Pentru cele mai multe din aceste boli, laptele consumat crud constituie mijlocul principal prin care infecţia se transmite la om, pentru altele contactul direct cu animalele bolnave. de la porcine, se transmite la om bruceloza, leptospiroza, salmoneloza, pasteureloza, rujetul, trichineloza, cisticercoza, boala lui Aujensky. de la cabaline, se transmite morva, antraxul, bruceloza. de la oi si capre, se pot transmite la om: bruceloza, febra Q, fascioloza. păsările, constituie un rezervor important de boli transmisibile la om cum ar fi tuberculoza, salmoneloza, colibaciloza, pseudopesta aviară şi gripa aviară. câinii şi pisicile, pot transmite turbarea, toxoplasmoza, echinococoza.
Principalele căi de transmitere a bolilor infecto-contagioase şi parazitare la om sunt: contact direct cu animalele domestice sau sălbatice bolnave sau purtătoare de germeni; manipularea cadavrelor, cărnurilor, pieilor, lânii de la animalele bolnave; venirea în contact cu obiecte contaminate de animalele bolnave; consumul alimentelor de origine animală provenite de la animalele bolnave, cum sunt carnea şi preparatele din carne (la om poate să apară trichineloza ca urmare a consumului de carne necontrolată sanitar-veterinar şi insuficient prelucrată termic). un risc al contaminării rumegătoarelor cu diferite parazitoze îl constituie păşunile care nu sunt tratate corespunzator. În acest sens DSVSA Prahova a înştiinţat Consiliile locale, prin medicii veterinari zonali, cu privire la obligativitatea efectuării acţiunilor fitosanitare pe suprafeţele păşunabile.
Factori care favorizează producerea unor epizootii şi zoonoze: – factori demografici (densitatea populaţiei, urbanism) – neajunsuri ale măsurilor legate de sănătatea publică Modificări în mediul social – statut socio-economic (sărăcia, lipsa resurselor pentru un trai decent) – mobilitate (călătorii în alte ţări, continente) – medicali ( vaccinarea) Factori tehnologici – producţia de hrană (reciclarea) – contactul cu animale (din sălbăticie, grădina zoologică) – agricultura (defrişările) Factori ecologici – poluarea mediului (produce imunosupresie) – încălzirea globală (consecinţe asupra florei şi faunei)
Nesecret Pagina 119 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Prin aplicarea măsurilor cuprinse în „Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului „ la nivelul judeţului Prahova s-a reuşit menţinerea indemnităţii pentru majoritatea bolilor infecţioase.
La nivelul judeţului Prahova, în ultimii ani au evoluat următoarele boli: cărbunele emfizematos (Câmpina şi Starchiojd); rabia (turbarea) în special la animale sălbatice din zone colinare şi mediul silvatic; pesta porcină clasică, în exploataţii de tip gospodăresc (cele mai multe focare în localitatea Târgşorul Vechi; pseudopesta aviară a evoluat în gospodăriile populatiei, de cele mai multe ori ca urmare a nevaccinării păsărilor; trichineloza la porcine, ca urmare a lipsei acţiunilor de deratizare; în anul 2006, în judeţ au fost notificate 55 de focare de gripă aviară, localizate în special în zona oraşelor Ploieşti şi Câmpina, în localităţi situate de o parte şi cealaltă a DN1 care face legătura între Braşov (au apărut primele cazuri de gripă în ferme de creştere intensivă a păsărilor) şi Bucureşti. Au evoluat focare de gripă şi în localităţi izolate (Proviţa de Sus, Şotriile, Trestioara, Predeal Sărari).
Principalele tipuri de risc, epizootiile şi zoonozele pot să apară frecvent: în zonele unde se cresc un număr mare de animale, cum sunt fermele de creştere a animalelor; în localităţile judeţului sau areale definite de mai multe localităţi, dispuse pe principalele căi de comunicaţie sau nu; în localităţi dispuse pe principalele cursuri de apă. Pentru gripa aviară, la nivelul judeţului Prahova, au fost stabilite 11 localităţi ţintă cu risc, situate în apropierea lacurilor, râurilor unde pot staţiona păsări migratoare (Balta Doamnei, Ciorani, Sălciile, Fulga, Boldeşti Gradişte, Puchenii Mari, Gorgota, Bucov, Valea Doftanei, Măneciu).
3.1.4. ANALIZA RISCURILOR DE INCENDIU Prin „incendiu” se înţelege acel proces de combustie complexă, cu evoluţie aleatorie, definit de următoarele elemente: existenţa materialului combustibil şi acţiunea unei surse de aprindere (de iniţiere a incendiului); iniţierea şi dezvoltarea în spaţiu şi în timp a unei arderi şi scăparea ei de sub control; producerea de pierderi materiale şi/sau umane în urma arderii; necesitatea intervenţiei printr-o acţiune de stingere, cu scopul întreruperii şi lichidării procesului de ardere. Apariţia unui incendiu este direct proporţională cu existenţa „riscului de incendiu” care reprezintă acea stare exprimată prin relaţia de interdependenţă între probabilitatea globală de iniţiere a unui incendiu şi gravitatea consecinţelor evenimentului respectiv. De regulă, relaţia este exprimată prin produsul celor doi parametri enunţaţi anterior. Datorită faptului că fiecărei construcţii i se stabileşte un risc de incendiu, conform normativului de siguranţă la foc indicativ P 118-99, s-a determinat ca „risc de incendiu acceptat” acel nivel limită al riscului de incendiu existent, considerat acceptabil din punct de vedere al gravităţii consecinţelor incendiului, corelat cu probabilitatea de iniţiere a evenimentului respectiv. La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilităţii de iniţiere a unui incendiu şi a consecinţelor acestuia, se au în vedere, după caz: factorii care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu (clasele de combustibilitate şi de periculozitate ale materialelor şi elementelor de construcţii, respectiv ale produselor şi substanţelor depozitate sau prelucrate, sursele de aprindere
Nesecret Pagina 120 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
existente, condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea, măsurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor menţionaţi anterior); agenţii termici, chimici, electromagnetici şi/sau biologici care pot interveni în caz de incendiu şi efectele negative ale acestora asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a utilizatorilor; nivelurile criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa de calitate "siguranţă la foc" (comportare, rezistenţă şi stabilitate la foc, preîntâmpinarea propagării incendiilor, căi de acces, evacuare şi intervenţie); nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, starea de funcţionare şi performanţele acestora; factorul uman (numărul de persoane, vârsta şi starea fizică a acestora, nivelul de instruire); alte elemente care pot influenţa producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu. Sursele de aprindere se clasifică, după natura lor, în următoarele grupe: surse de aprindere cu flacără (de exemplu: flacără de chibrit, lumânare, aparat de sudură, flacără închisă); surse de aprindere de natură termică (de exemplu: obiecte incandescente, căldură degajată de aparate termice, efectul termic al curentului electric etc.); surse de aprindere de natură electrică (de exemplu: arcuri şi scântei electrice, scurtcircuit, electricitate statică); surse de aprindere de natură mecanică (de exemplu: scântei mecanice, frecare); surse de aprindere naturale (de exemplu: căldură solară, trăsnet); surse de autoaprindere (de natură chimică, fizico-chimică şi biologică, reacţii chimice exoterme); surse de aprindere datorate exploziilor şi materialelor incendiare; surse de aprindere indirecte (de exemplu: radiaţia unui focar de incendiu). Condiţiile (împrejurările) preliminate care pot determina şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu se clasifică, de regulă, în următoarele grupe: instalaţii şi echipamente electrice defecte ori improvizate; receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi; sisteme şi mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate; contactul materialelor combustibile cu cenuşa, jarul şi scânteile provenite de la sistemele de încălzire; jocul copiilor cu focul; fumatul în locuri cu pericol de incendiu; sudarea şi alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor specifice de P.S.I.; reacţii chimice necontrolate, urmate de incendiu; folosirea de scule, dispozitive, utilaje şi echipamente de lucru neadecvate, precum şi executarea de operaţiuni mecanice (polizare, rectificare, şlefuire etc.) în medii periculoase; neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operaţiunilor şi lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a maşinilor şi aparatelor cu piese în mişcare; scurgeri (scăpări) de produse inflamabile; defecţiuni tehnice de construcţii-montaj; defecţiuni tehnice de exploatare; nereguli organizatorice; explozie urmată de incendiu; trăsnet şi alte fenomene naturale; acţiune intenţionată ("arson"); alte împrejurări. Măsurile de apărare împotriva incendiilor, avute în vedere la determinarea riscului de incendiu existent, sunt cele destinate reducerii neutralizării şi/sau eliminării factorilor de risc, respectiv pentru limitarea, localizarea şi/sau lichidarea unui incendiu, în cazul în care acesta s-a produs. Măsurile de apărare împotriva incendiilor se analizează şi se stabilesc, după caz, pe baza prevederilor reglementărilor tehnice, normelor şi dispoziţiilor generale de P.S.I. şi a celor specifice fiecărui domeniu de activitate, în corelare cu natura şi cu nivelul riscurilor identificate.
Nesecret Pagina 121 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
La nivelul judeţului Prahova, pe lângă obiectivele identificate SEVESO s-au determinat şi obiective cu un risc mare de incendiu (risc determinat prin documentaţiile tehnice depuse la avizarea din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor). Grupându-se pe diverse categorii, acestea sunt: fabrici de mobilă, amplasate în intravilanul localităţilor (S.C. DOINA N S.R.L. Ploieşti, S.C. ANTECO S.A Ploieşti, S.C. RELAXA S.A. Mizil) sau în zone izolate, la marginea acestora (S.C. LEMET MOB S.R.L. Brebu); gatere amplasate în zona montană, principala problemă constituind-o depozitarea necorepunzătoare a deşeurilor combustibile precum şi al accesului greoi al autospecialelor de intervenţie; fabrici de alcool (S.C. ALEXANDRION GROUP S.R.L. Bucov, S.C. GLOBAL SPIRITS S.R.L. Ploieşti etc.); fabrici de confecţii (Arlen Textiles, SC Modexim SCM, S.C. Oztasar S.R.L. Păuleşti, SC Ottorese Rom SRL etc.) hipermarket precum: CARREFOUR, METRO CASH&CARRY, PRAKTIKER, BRICODEPOT, BAUMAX, SELGROS, AUCHAN, KAUFLAND, CORA, DECATHLON, de tip supermarket precum: BILLA, MEGA IMAGE, PROFI, PENNY, LIDL, KLASSE şi de tip mall: WINMARKT, PLOIEŞTI SHOPPING CITY, AFI PALACE PLOIEŞTI şi WEST MALL PLOIEŞTI. 286 structuri de primire turistică (unităţi cu cel puțin 5 locuri-pat), din care: 76 hoteluri, 7 hosteluri, 16 moteluri, 40 vile turistice, 12 cabane turistice, 3 tabere pentru elevi si prescolari, 130 pensiuni, un bungalou si un camping. fond forestier; unităţi pentru educaţie, sănătate, artă, cercetare şi dezvoltare, asistenţă socială (714 unităţi şcolare, 25 unităţi spitaliceşti, Muzeul Național Peleș Sinaia, Muzeul Național al Petrolului, Muzeul Cinegetic Posada, alte 17 muzee, 594 mănăstiri, biserici, case de rugăciune, etc); instituţii de cultură : Teatrul Municipal „Toma Caragiu” Ploieşti, Teatrul pentru copii Ciufulici, Ploieşti, Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploieşti, Muzeul Memorial „B.P. Haşdeu” Câmpina, 5 case de cultură municipale: Ploieşti şi Câmpina, 12 case de cultură orăşeneşti: Băicoi, Boldeşti–Scăeni (2), Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlaţi, Vălenii de Munte, 92 cămine culturale.
Statistica incendiilor produse în perioada 2005 – 2017:
Incendii
800 715 700 641 583 593 591 600 550 523 547 465 493 515 515 500 442 400 Incendii 300 200 100 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Nesecret Pagina 122 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
200 161 136 134137139 150 130117 121122 121 115 107108107 100 92 85 100 69 82 77 30 34 34 35 50 25
0 EFECT TERMIC AL SCURTCIRCUIT FLACARA JAR SAU SCANTEI EFECT TERMIC CURENTULUI EL. ELECTRIC
2017 2016 2015 2014 2013
250 228 193 200 144144137 146 150 124 114 132 96 92 100 69 67 62 56 51 41 44 38 34 41 50 33 33 32 25
0 INST. EL. DEFECTE BURLAN, COS DE FOC DESCHIS IN ACTIUNE FUMATUL IN FUM SPATII DESCHISE INTENTIONATA LOCURI DEFECT\NECURAT NEPERMISE
2017 2016 2015 2014 2013
Nesecret Pagina 123 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
791 800 697 700
600 SITUATIA
500 ARDERILOR NECONTROLATE 413 413 2010 – 2017 400 353
300 248 233 216 200 87 89 73 66 66 76 71 78 100 57 49 54 45 34 39 29 22 0 FUNINGINE COS DE FUM GUNOI MENAJER VEGETATIE USCATA
2017 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010
3.1.5.ANALIZA RISCURILOR SOCIALE. Riscul social se referă la acea parte a riscului ce poate afecta un număr oarecare de oameni ce participă la diferite manifestări cultural-sportive şi sociale. Mișcările sociale posibile pot fi organizate în timpul sărbătorilor religioase (Ziua Paștelui, Ziua Nașterii Domnului, etc.,), sau în timpul manifestărilor culturale naționale (Ziua internațională a muncii – 1 Mai, Ziua Europei – 9 Mai, Ziua Națională a României – 1 Decembrie, etc.) cât și în timpul evenimentelor cultural, social – economice (bâlciuri, festivaluri). Pe teritoriul judeţului PRAHOVA, ca manifestări cu caracter permanent/temporar se pot enumera: Oborul Ploieşti – amplasat în zona sud-estică a municipiului, ce are un caracter permanent sâmbăta şi duminica; Festivalul “Zilele Toamnei”– în orașul Urlați (centrul orașului); Festivalul “Sinaia Forever” – în orașul Sinaia; Festivalul Vinului – în localitatea Valea Călugărească; Festivalul Ţuicii – în localitatea Vălenii de Munte; Festivalul Caşcavelei – pe terenul de fotbal din localitatea Valea Doftanei, sat Trăisteni; Şcoala de Vară – în localitatea Vălenii de Munte; Meciuri de fotbal de pe stadioanele” Ilie Oană” şi „Astra”; Competiţiile sportive şi concerte din Sala Sporturilor „Olimpia”. De asemenea majoritatea localităților din județ aniversează anual evenimente cultural-artistice cu specific local cu public numeros de regula aparținând comunităților organizatoare. Toate aceste adunări şi manifestări, pot aduna un număr apreciabil de oameni (de la 1500-2000 la festivaluri şi până la 2500- 3000 la meciuri sportive). Manifestările tip obor sau festivaluri au ca particularitate numărul mare de tarabe, chioşcuri etc. pentru etalarea produselor sau a diferitelor obiecte artizanale. La aceste manifestări se utilizează foc deschis (grătare) ce poate constitui un pericol potenţial în caz de evenimente nedorite sau panică. La nivelul judeţului sunt identificate peste 160 de obiective (excepţie căminele culturale şi casele de cultură) care au în componenţă săli aglomerate (încăpere sau grup de încăperi care comunică direct Nesecret Pagina 124 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
între ele prin goluri (protejate sau neprotejate), în care suprafaţa cei revine unei persoane este mai mică de 4m2 şi în care se pot întruni simultan cel puţin 150 de persoane (săli de spectacole, săli de întruniri, încăperi pentru expoziţii, muzee, cluburi, cinematografe, comerţ, cazinouri, discoteci, cluburi etc). Când sunt situate la parter, se consideră săli aglomerate cele cu mai mult de 200 persoane). Pentru aceste manifestări, ca riscuri potenţiale ce pot afecta un număr mare de persoane se pot enumera: incendii; fenomene meteo deosebite ca vijelii, ploi torenţiale sau grindină; cutremur; căderi de persoane în şanţuri, fântâni etc. funcţie de configuraţia terenului unde are loc manifestarea; îmbolnăviri în masă; act terorist; artificii sau focuri de artificii neautorizate; panică ce poate determina învălmăşeli, striviri, răsturnări de grătare urmate de arsuri, izbucniri de incendii datorită densităţii mari de obiecte şi îngustarea căilor de intervenţie şi acces/evacuare.
3.1.6. ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISCURI. Se constată o creştere importantă a numărului de autovehicule ce se deplasează pe o infrastructură ce nu asigură un trafic fluent şi în condiţii de securitate. Teribilismul şi nerespectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice au dus la creşterea numărului de accidente de circulaţie, având ca rezultat decesul conducătorilor auto şi a ocupanţilor autovehiculului şi în cel mai fericit caz rănirea şi încarcerarea acestora. I.S.U. Prahova prin echipajele S.M.U.R.D., în colaborare cu Serviciul Judeţean de Ambulanţă Prahova şi echipajele de poliţie, asigură prin proceduri specifice, accesul personalului medical, la persoana încarcerată şi acordarea primului ajutor medical de urgenţă. Procedurile specifice acţiunilor de descarcerare, executate în ordinea lor logică, asigură un timp de acces la încarcerat cât mai scurt, în condiţii de siguranţă maximă.
Evoluţia intervenţiilor SMURD în intervalul 2007 – 2017 se prezintă astfel :
12000 11588 11288 10340 10000 9713 9772 8000 7476
6000 5039 5463 5657
4000
2000 1109 328 0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Nesecret Pagina 125 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Situaţia accidentelor rutiere comparativ cu anii 2011 și 2017 684 616 700 565 464 600 444 500 334 400 206 300 200 100 0 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
O altă categorie de acţiuni la care este solicitat I.S.U. sunt deblocările de persoane. Aceste acţiuni constau în asigurarea accesului persoanelor în locuinţe, asigurarea evacuării persoanelor din ascensoare. Datorită precipitaţiilor abundente căzute, a incapacităţii sistemului de canalizare de a prelua apa sau a proiectării defectuase a acestuia, în foarte multe situaţii I.S.U. a fost solicitat pentru a evacua apa din subsolurile unor clădiri. Pe timpul desfăşurării acţiunilor de evacuare a apei s-au constatat o serie de neajunsuri, în primul rând dotarea cu un număr insuficient de motopompe transportabile atât la forţele proprii cât şi la cele cu care se cooperează, precum şi alocarea unei norme de carburanţi reduse.
3.2. CLASIFICAREA LOCALITĂȚILOR, INSTITUȚIILOR PUBLICE, OPERATORILOR ECONOMICI ȘI OBIECTIVELOR DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECȚIEI CIVILE, ÎN FUNCȚIE DE RISCURILE SPECIFICE.
Clasificarea unităţilor administrativ-teritoriale din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specific
TIPUL DE RISC
Nr. Localitatea crt.
teren
secetă
epizootii
avalanşe epidemii
inundaţii
Cutremur
număr locuitori
accident chimic
accident nuclear
incendiu masă în
incendii de pădure incendii de
Alunecări/prăbuşiri Alunecări/prăbuşiri de
eşecul utilităţiloreşecul publice
accident grav de transport
MUNICIPII
1. PLOIEŞTI c Id S Ach an Im atp eup ed ez 222545 2. CÂMPINA c at/pt Id S Ach an Im atp eup ed ez 35764 ORAȘE 3. AZUGA c at/pt id S Av Ip an im atp eup ed ez 4.757 4. BĂICOI c at/pt S an im atp eup ed ez 19.239 5. BOLDEŞTI- c At/Pt Id S ach an im atp eup ed ez 11.251 SCĂIENI 6. BREAZA c At/Pt Id S an im eup ed ez 17.103 Nesecret Pagina 126 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
7. BUŞTENI c at/pt id S Av Ip an im atp eup ed ez 9.784 8. COMARNIC c At/Pt Id S an im atp eup ed ez 12.649 9. MIZIL C S an im atp eup ed ez 15.796 10. PLOPENI c S an im eup ed ez 9.161 11. SINAIA c at/pt Id S Av Ip an im atp eup ed ez 11.159 12. SLANIC c at/pt id S Ip an im eup ed ez 6.237 13. URLAŢI C at/pt S an im eup ed ez 11.291 14. VALENII DE MUNTE c at/pt Id S ach an im atp eup ed ez 13.389 COMUNE 15. ADUNAŢI c At/Pt id S eup ed ez 2.082 16. ALBEŞTI- c eup S an atp ed ez 5.675 PALEOLOGU 17. ALUNIŞ c at/pt id S eup ed ez 3.467 18. APOSTOLACHE c at/pt id S eup ed ez 2.188 19. ARICEŞTII c eup S ach an atp ed ez 8.350 RAHTIVANI 20. ARICEŞTII ZELETIN c at/pt id S eup ed ez 1.242 21. BABA ANA c at/pt id S eup ed ez 4.271 22. BALTA DOAMNEI c S eup ed ez 2.604 23. BĂLŢEŞTI c at/pt S eup ed ez 3.763 24. BĂNEŞTI c S an atp eup ed ez 5.606 25. BĂRCĂNEŞTI c S an X atp eup ed ez 9.687 26. BĂTRÂNI c At/Pt id S eup ed ez 2,055 27. BERCENI c S ach an X atp eup ed ez 6.306 28. BERTEA c At/Pt id S eup ed ez 3.217 29. BLEJOI c S ach an atp eup ed ez 8.654 30. BOLDEŞTI- c eup S ed ez 1.862 GRĂDIŞTEA 31. BRAZI c id S ach an atp eup ed ez 8.320 32. BREBU c At/Pt id S eup ed ez 7.239 33. BUCOV c at/pt id S ach an X atp eup ed ez 11.296 34. CĂLUGĂRENI c at/pt id S eup ed ez 1.244 35. CĂRBUNEŞTI c at/pt id S eup ed ez 1.794 36. CEPTURA c At/Pt id S an eup ed ez 4.821 37. CERAŞU c At/Pt Id S eup ed ez 5.037 38. CHIOJDEANCA c At/Pt id S eup ed ez 1.725 39. CIORANI c Id S an atp eup ed ez 6.986 40. COCORĂŞTII COLŢ c at/pt S atp eup ed ez 3.132 41. COCORĂŞTII MISLII c S eup ed ez 3.405 42. COLCEAG c S an eup ed ez 4.981 43. CORNU c At/Pt id S eup ed ez 4.381 44. COSMINELE c at/pt Id S an eup ed ez 1.086 45. DRAJNA c at/pt id S eup ed ez 5.495 46. DRĂGĂNEŞTI c S an eup ed ez 5.002 47. DUMBRAVA c id S eup ed ez 4.599 48. DUMBRĂVEŞTI c S eup ed ez 3.773 49. FÂNTANELE c at/pt S an eup ed ez 2.184 50. FILIPEŞTII DE c eup S atp ed ez 10.405 PĂDURE 51. FILIPEŞTII DE TÂRG c id S atp eup ed ez 8.283 52. FLOREŞTI c S an atp eup ed ez 7.823 53. FULGA c S eup ed ez 3.432 54. GHERGHIŢA c S eup ed ez 1.870 55. GORGOTA c S an eup ed ez 5.322 56. GORNET c At/Pt id S eup ed ez 2.986 57. GORNET-CRICOV c at/pt S eup ed ez 2.330 58. GURA VADULUI c id S eup ed ez 2.301 59. GURA VITIOAREI c at/pt id S an atp eup ed ez 6.091 60. IORDACHEANU c id S eup ed ez 5.389 61. IZVOARELE c id S an atp eup ed ez 6.672 62. JUGURENI c at/pt S eup ed ez 553 63. LAPOŞ c at/pt S eup ed ez 1.267 Nesecret Pagina 127 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
64. LIPĂNEŞTI c S an atp eup ed ez 5.344 65. MĂGURELE c id S an atp eup ed ez 4.745 66. MĂGURENI c at/pt id S eup ed ez 6.321 67. MĂNECIU c at/pt id S av Ip ach an atp eup ed ez 10.633 68. MĂNEŞTI c id S eup ed ez 3.887 69. OLARI c S eup ed ez 2.167 70. PĂULEŞTI c S an atp eup ed ez 5.751 71. PĂCUREŢI c At/Pt id S eup ed ez 2.204 72. PLOPU c at/pt id S eup ed ez 2.412 73. PODENII NOI c at/pt id S eup ed ez 4.849 74. POIENARII BURCHII c S eup ed ez 5.030 75. POIANA CÂMPINA c At/Pt id S eup ed ez 5.171 76. c eup POSEŞTI at/pt id S ed ez 3.966 77. PREDEAL-SĂRARI c at/pt id S eup ed ez 2.384 78. PROVIŢA DE JOS c id S eup ed ez 2.335 79. PROVIŢA DE SUS c id S eup ed ez 2.050 80. PUCHENII MARI c S an atp eup ed ez 8.593 81. RÂFOV c Id S eup ed ez 5.352 82. SALCIA c at/pt id S eup ed ez 1.051 83. SĂLCIILE c S eup ed ez 1.848 84. SCORŢENI c at/pt id S eup ed ez 6.145 85. SECĂRIA c at/pt id S eup ed ez 1.277 86. SÎNGERU c at/pt id S eup ed ez 5.510 87. STARCHIOJD c at/pt id S eup ed ez 4.218 88. SURANI c at/pt id S eup ed ez 1.784 89. ŞIRNA c id S atp eup ed ez 4.938 90. ŞOIMARI c at/pt id S eup ed ez 3.210 91. ŞOTRILE c At/Pt id S eup ed ez 3.329 92. ŞTEFEŞTI c at/pt id S eup ed ez 2.378 93. TALEA c at/pt S eup ed ez 1.075 94. TĂTARU c at/pt id S eup ed ez 998 95. TĂRGŞORU VECHI c id S atp eup ed ez 9.903 96. TEIŞANI c id S eup ed ez 3.780 97. TELEGA c At/Pt Id S eup ed ez 5.673 98. TINOSU c S eup ed ez 2.410 99. TOMŞANI c id S an atp eup ed ez 4.471 100. VALEA c eup Id S an atp ed ez 10.761 CĂLUGĂREASCĂ 101. VALEA DOFTANEI c at/pt Id S Ip eup ed ez 6.684 102. VĂRBILAU c at/pt id S eup ed ez 7.076 103. c eup 1.762 VADU SĂPAT S ed ez
104. VÂLCĂNEŞTI c at/pt id S eup ed ez 3.867
3.3.OBIECTIVE SURSĂ DE RISC. Datorită dezvoltării economice puternice (judeţul Prahova este unul dintre cele mai industrializate din ţară) procesele tehnologice care manipulează, stochează, produc, transportă substanţe periculoase, prezintă un risc potenţial major asupra salariaţilor, populaţiei şi mediului. Managementul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase, se concretizează prin planuri de protecţie şi intervenţie pe tipuri de accidente. Cele mai periculoase obiective din punct de vedere a riscurilor pe care acestea le incumbă sunt operatori economici SEVESO II şi operatorii care deţin substanţe toxice industriale aflate în rezervoare sub presiune.
Nr. Obiectiv Activitate Materiale Eveniment Consecinţe Zone şi obiective afectate crt. combustibile, inflamabile, toxice sau radiologice Caracteristici de risc
1. S.C. PETROTEL LUKOIL Prelucrare ţiţei GPL, produse Explozie de Distrugeri/avarii,radia 1. Colonia Teleajen; S.A. Ploieşti lichide, cocs, gaze, incendiu ţie termică, victime 2. Cartierul Mihai Bravu. bitum. Nesecret Pagina 128 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
2. OMV Petrom – rafinăria Prelucrare ţiţei Ţiţei, carburanţi Explozie de Distrugeri/avarii,radia 1. Com. Brazi, sat Popeşti; Petrobrazi auto, turboreactor, gaze, incendiu ţie termică, victime 2. Com. Brazi, sat Negoeşti; combustibili lichizi pentru focare, aditivi pentru carburanţi 3. S.C. ROMPETROL Prelucrare ţiţei Benzine, Explozie de Distrugeri/avarii,radia 1. Colonia Vega; RAFINARE – Punct de motorină, bitum. gaze, incendiu ţie termică, victime 2. Cartier Boldescu; lucru Rafinăria VEGA S.A. 3. Sat Ţânţăreni; Ploieşti 4. Staţia C.F.R. Ploieşti Nord; 4. S.C. VEOLIA ENERGIE Producere de Combustibili Incendiu În literatura de specialitate pentru stocarea păcurii în energie electrică, lichizi pentru rezervoare subterane sau supraterane protejate de cuve furnizare abur şi focare (păcură) de retenţie, incendiul se consideră improbabil. Un aer condiţionat eventual incendiu ar provoca poluarea aerului cu gaze de ardere. 5. S.C. GASPECO L&D Fabricare şi GPL Explozie Distrugeri/avarii, 1.sat Negoieşti; îmbuteliere GPL Incendiu radiaţie termică, 2. parcul industrial DiBO; victime 3. Rafinăria Brazi 6. SC BULROM SRL Fabricare şi GPL Explozie Distrugeri/avarii, 1. Colonia Teleajen; îmbuteliere GPL Incendiu radiaţie termică, 2. Cartierul Mihai Bravu; victime 7. SC DACHSER ROMÂNIA Depozitare substanţe Incendiu Dispersia gazelor arse 1. sat Buda; S.R.L. – Punct de lucru substanţe fitosanitare şi de 2. West Industrial Park Ploieşti; Depozit Ariceştii Rahtivani fitosanitare şi de protecţia plantelor 2. Com. Blejoi; protecţia plantelor 3. Com. Păuleşti; 3. Com. Târgşoru Vechi, sat Strejnic. 8. S.C. UNILEVER Fabricare Amoniac, incendiu radiaţie termică, Blocurile de locuinte din ROMÂNIA S.A. detergenţi, Percarbonat de dispersie toxică imediata vecinătate, fabricare alimente sodiu. supermarket Lidl. 9. S.C. STEAUA ROMÂNĂ Prelucrare ţiţei Combustibil de radiaţie termică Nu dă efecte în exteriorul S.A. Câmpina focare, parafină, Incendiu amplasamentului. motorină 10. C.N. ROMARM – Filiala Fabricarea Substanţe Explozie Distrugeri, victime Nu dă efecte în exteriorul Uzina Mecanică Plopeni: armamentului şi explozive Incendiu amplasamentului. sector pirotehnic muniţiei 11. S.N.P. PETROM S.A. Extracţie Tiţei Explozie Radiaţie termică, Cartier Lilieşti; SCHELA Băicoi –staţia de Incendiu distrugeri. dezbenzinare Lilieşti 12. S.N.P. PETROM S.A. Extracţie Tiţei Explozie Radiaţie termică, 1. Cartier Balaca; SCHELA Boldeşti-staţia de Incendiu distrugeri. 2. Cartier Scăieni. dezbenzinare şi depozitul de ţiţei Boldeşti- Scăieni 13. S.C INCAF S.A. - Depoziteaza amoniac Dispersie toxica Contaminare 1.Cartierul Vest; FRIGORIFERUL Victime 2.British Tabacco; 3.Fabrica de Pâine; 4. Depozitele din zona Xenia; 5. Coca cola; 6. Fabrica de bere. 14. S.C. AGRISOL S.A. BoldeŞti Producţie, Amoniac şi G.P.L. Dispersie Distrugeri, Boldeşti Scăieni Scăieni Procesare şi toxica, Explozie Contaminare Salariaţi şi locuinţe învecinate. depozitare produse şi incendiu Victime din carne 15. E.S.Z Prahova – Punct de Depoziteaza Clor Dispersie toxica Contaminare 1. Salariati; lucru Statia de tratare apă Victime 2. Lunca Mare. PALTINU 16. E.S.Z Prahova – Punct de Depoziteaza Clor Dispersie toxica Contaminare Vălenii de Munte, lucru Statia de tratare apă Salariati şi locuinţe învecinate. Vălenii de Munte 17. E.S.Z Prahova – Punct de Depoziteaza Clor Dispersie toxica Contaminare Zone locuite în vecinătate. lucru Statia de tratare apă Victime MANECIU 18. E.S.Z Prahova – Punct de Depoziteaza Clor Dispersie toxica Contaminare Salariaţi şi DN 1. lucru Statia de tratare apă Victime MOVILA VULPII 19. S.C. ATLASGIP S.A. Depoziteaza Surse radioactive Contaminare Raniti 1. Cartier Bereasca; radioactiva Contaminare 2. Agenţii economici din zonă. Victime 20. S.C. UZUC S.A. Depoziteaza Surse radioactive Contaminare Raniti Zona de sud a municipiului radioactiva Contaminare Ploieşti. Victime 21. WEATHERFORD Depoziteaza Surse radioactive Contaminare Rraniti 1.Zona Autogării Câmpina; CAMPINA radioactiva Contaminare 2. Sterom; Victime 3. IRA. Nesecret Pagina 129 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Staţii C.F.R., tranzitate de garnituri ce transportă produse petroliere şi G.P.L.: Staţia C.F.R. Ploieşti Sud; Staţia C.F.R. Ploieşti Est; Staţia C.F.R. Ploieşti Ghighiu; Staţia C.F.R. Ploieşti Triaj; Staţia C.F.R. Ploieşti Brazi.
Fond forestier : Ocoalele silvice Azuga, Sinaia, Măneciu, Slănic, Câmpina, Vălenii de Munte şi Doftana.
Zone cu mari întinderi de culturi agricole : Zona Boldeşti - Grădiştea, Ciorani, Sălciile; Zona Puchenii Mari, Poienarii Burchii, Balta Doamnei, Gherghiţa; Zona Ariceştii Rahtivani - Filipeştii de Pădure.
Conform Legii nr. 575/22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, unitățile administrativ teritoriale afectate de inundații sunt: municipiul Ploiești, orașele Boldești Scăieni, Bușteni, Comarnic, Slănic și comunele Adunați, Aluniș, Brazi, Dumbrava, Filipeștii de Târg, Gura Vitioarei, Mănești, Provița de Sus, Râfov, Scorțeni, Starchiojd, Șirna, Târgșoru Vechi și Vărbilău. Potrivit aceleiași legi din punct de vedere al producerii alunecărilor de teren județul Prahova este încadrat la grad de risc ridicat, fiind enumerate următoarele localități: municipiul Câmpina, orașele Azuga, Boldești Scăieni, Băicoi, Breaza Comarnic, Sinaia (mediu), Slănic,Vălenii de Munte, Urlaţi și comunele Adunaţi, Aluniş, Apostolache, Ariceştii Zeletin, Bălţeşti, Băneşti (scăzut), Bertea, Brebu, Bucov, Călugăreni, Cărbuneşti, Ceptura, Chiojdeanca, Cornu (scăzut), Cosminele, Filipeştii de Pădure (scăzut), Drajna, Fântânele, Gornet, Gornet Cricov, Gura Vadului, Gura Vitioarei, Iordăcheanu, Izvoarele, Jugureni, Lapoş, Măneciu (mediu), Păcureţi, Păuleşti (scăzut), Plopu, Podenii Noi, Poiana Câmpina, Poseşti, Predeal Sărari, Proviţa de Jos, Proviţa de Sus, Salcia, Sângeru, Scorţeni, Secăria, Starchiojd, Surani, Şoimari, Şotrile, Ştefeşti, Talea, Vâlcăneşti, Teişani, Telega, Valea Călugărească, Valea Doftanei (mediu), Vărbilău, Târgşoru Vechi(scăzut). În ceea ce privește riscul de cutremur județul Prahova este amplasat în zona cu intensitate seismică VII – IX, fiind afectat în totalitate.
3.4. LOCALITĂŢI, ZONE ŞI OBIECTIVE CE POT FI AFECTATE DE OBIECTIVELE SURSĂ DE RISC: A. Incendii, explozii, avarii, accidente chimice 1. S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti: a) municipiul Ploieşti cartierul Mihai Bravu (50.000 persoane); cartierul Dâmbu (600 persoane); cartierul Bereasca (800 persoane): b) comuna Berceni satul Pantazi (820 persoane); 2. S.C. Petrom S.A. – Grupul O.M.V. – Sucursala Petrobrazi; S.C. GASPECO L&D S.A. Negoieşti; S.C. Veolia Energie Prahova S.R.L.: a) municipiul Ploieşti Bariera Bucureşti – U.P.G. (800 persoane). b) Comuna Bărcăneşti satul Bărcăneşti (5.500 persoane); satul Tătărani (1.600 persoane); Nesecret Pagina 130 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
satul Ghighiu (800 persoane). c) Comuna Brazi satul Popeşti (1.700 persoane); satul Negoieşti (1.850 persoane). 3. S.C. Rompetrol S.A. Ploieşti – Rafinăria VEGA Ploieşti a) municipiul Ploieşti zona Găgeni (900 persoane); zona Radu de la Afumaţi (900 persoane). b) Comuna Blejoi satul Ploieştiori (2.000 persoane); satul Ţânţăreni (1.800 persoane). c) Comuna Bucov satul Bucov (6.800 persoane). 4. S.C. Steaua Română S.A. Câmpina a) municipiul Câmpina zona amplasamentului Rafinăriei (30.000 persoane). 5. D.G.R.S. – U.T. 440 Gura Vitioarei a) Comuna Gura Vitioarei Satul Gura Vitioarei (150 persoane) 6. Abatorul de pasari AGRISOL Boldesti Scaieni – contaminare cu amoniac prin dispersie (8 tone) GES Scaieni (500 persoane) Scaieni (3500 persoane populatie) 7. FRIGORIFERUL Ploiesti contaminare cu amoniac prin dispersie (35 tone) cartierul de vest al municipiului Ploiesti (20.000 persoane) zona de nord-vest a municipiului Ploiesti (15.000 persoane) in aceast perimetru sunt cuprinsi si operatorii economici din zona de planificare la urgenta B. Avarii la construcţii hidrotehnice 1. Barajul Paltinu Din observatiile benzii inundabile, conform datelor principale continute in documentatie, rezulta ca afectabile urmatoarele obiective inundabile: - zona construita amplasata pe malul drept al raului Doftana, imediat in aval de barajul Paltinu este inundabila pe cca 250 - 300 m latime, in care se include drumul judetean; - drumul judetean este inundat incepand din imediata apropiere a barajului pana in dreptul localitatii Brebu Megiesesc – pe cca. 10,7 km ; - o serie de constructii amplasate langa drumul judetean, pe malul drept al paraului Doftana in dreptul localitatii Seciuri; - o serie de constructii amplasate langa drumul judetean, pe malul drept al paraului Doftana in dreptul localitatii Sotrile; - zona intravilan Lunca Mare, amplasata chiar langa drumul judetean, pe malul drept al paraului Doftana in dreptul localitatii Seciuri; - zona intravilan Lunca Mare pe cca. 150 – 200 m latime (incepand de la drumul judetean) ,pe malul drept al paraului Doftana ; - zona construita de pe malul drept al paraului Doftana, pe o banda de 50 – 75 m de la drumul judetean, in dreptul localitatii Plaiu Campinei ; - zona de intravilan Telega este partial inundabila, fasie intravilan 100-150 m latime, pe malul drept a paraului Doftana ; - zona intravilan localitate Banesti este inundabila pe o banda de cca 150-200 m pe malul stang al paraului Doftana, precum pe cca. 200 – 250 m pe malul drept;
Nesecret Pagina 131 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
- in zona de confluenta Doftana- Prahova, pe malul drept al raului Doftana, o parte de intravilan, care tine de orasul Campina pe o fasie de cca 100-300 m este afectabila, inclusiv benzile de incadrarede la variantele de drum national DN1. - pe raul Prahova in aval de confluenta cu paraul Doftana este afectat si rambleul C.F. Ploiesti - Campina, pe cca 1000 m lungime ; - zona intravilan Bobolia, pe malul drept al raului Prahova, halta C.F. Bobolia si cca 200 m din rambleul C.F. sunt zona inundabila; - anexe si unitati aferente S.C. MICHELIN (uzina de apa Victoria), amplasate pe malul stang al raului Prahova, la Floresti; - zona intravilan Calinesti situata pe malul drept al raului Prahova, intre canalul Iazul Morii (Prahova -Cricov) si drumul Floresti-Calinesti ; - priza cu baraj de la Voila pe paraul Doftana si priza de la Nedelea de pe malul stang al raului Prahova situata in aval de Floresti, sunt afectabile la unda de rupere, care are elemente caracteristice foarte periculoase pentru sectorul de calcul luat in considerare precum si in continuare in aval; - zona intravilan Filipestii de Targ, amplasata pe malul drept al raului Prahova; - zona intravilan Aricestii Rahtivani, amplasata pe malul stang al raului Prahova; - drumul judetean Zalhanaua – Manesti amplasat pe malul stang al raului Prahova este inundat pe 500 m; - zona intravilan Manesti, amplasata pe malul drept al raului Prahova ; - zona intravilan Stancesti, amplasata pe malul stang al raului Prahova ; - zona intravilan Tinosu, amplasata pe malul drept al raului Prahova ; - zonele intravilan Pucheni – Mosneni si Miroslavesti, amplasate pe malul stang al raului Prahova ; - zona intravilan Palanca, amplasata pe malul stang al raului Prahova; - intravilanul localitatii Belciug amplasat pe malul stang al raului Prahova este inundat aproape in intregime ; - zona intravilan Gherghita, amplasata pe malul drept al raului Prahova ; - zona intravilan Ungureni, amplasata pe malul drept al raului Prahova; - intravilanul localitatilor Hatcarau si Tufeni amplasate pe malul stang al raului Prahova este inundat aproape in intregime; - zona intravilan a localitatii Draganesti amplasata pe malul stang a raului Prahova si drumul judetean Draganesti – Gherghita;
2. Barajul Măneciu Din observatiile privind banda inundabilă rezultă ca afectabile in principal urmatoarele obiective: zona intravilan Valea Bradetului pe cca. 100 m latime,pe malul stang al raului Teleajen, imediat aval baraj; zona intravilan Drajna de Jos pe cca. 125 – 175 m latime ,pe malul stang al raului Teleajen (amonte confluenta cu pr. Ogretineanca); zona intravilan Valenii de Munte pe cca. 150 – 250 m latime, pe malul drept al raului Teleajen ; zona intravilan Gura Vitioarei pe cca. 150 – 450 m latime, pe malul stang al raului Teleajen ; zona intravilan Fundeni pe cca. 75 - 200 m latime, pe malul drept al raului Teleajen ; zona intravilan Magurele pe cca. 150 – 600 m latime (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ; zona intravilan Lipanesti pe cca. 75 – 600 m latime (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ; zona intravilan Blejoi pe cca. 75 – 100 m latime, pe malul drept al raului Teleajen ; constructii – anexe de productie aferente localitatii Bucov (aval drum Bucov – Ploiesti) pe cca. 150 – 175 m latime, pe malul stang al raului Teleajen; Nesecret Pagina 132 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
zona intravilan Moara Noua pe cca. 100 – 400 m latime (precum si zona extravilan), pe malul drept al raului Teleajen ; zona intravilan Berceni pe cca. 250 – 450 m latime (precum si zona extravilan), pe malul drept al raului Teleajen ; intravilan Coslegi aproape integral (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen; intravilan Redile integral (precum si zona extravilan)si drumul judetean Coslegi – Valea Parului ,pe malul stang al raului Teleajen ; zona intravilan Moara Domneasca pe cca. 450 m latime (precum si zona extravilan), pe malul drept al raului Teleajen ; intravilan Zanoaga si intravilan Dumbrava integral(precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ; zona intravilan Buda pe cca. 50% din localitate (precum si zona extravilan), pe malul drept al raului Teleajen ; intravilane Sicrita, Ciupelnita si Cornu de Jos integral (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ; intravilane Belciug integral, Draganesti (intre malul stang al raului Prahova si CF), Hatcarau si Tufani integral (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Prahova;
1. Zonele de risc urbane Sunt zonele puternic industrializate, pe teritoriul cărora funcţionează operatori economici cu grad ridicat de risc în exploatare şi care în cazul realizării unui complex de parametri nefavorabil, pot duce la accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, soldându-se cu explozii, incendii sau contaminări cu substanţe toxice industriale. Din acest punct de vedere, cele mai expuse riscurilor sun municipiile Câmpina şi Ploieşti şi oraşele Boldeşti Scăieni şi Vălenii de Munte.
2. Zonele de risc preurbane Sunt zonele delimitate de localităţile aflate în imediata vecinătate sau care au pe teritoriu obiective cu risc în exploatare şi care pot duce la apariţia unor situaţii de urgenţă generate de operatorii economici sau existenţa unor aglomerări umane cum ar fi târguri, oboare, supermagazine. În această categorie intră localităţile: Brazi, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Bucov, Păuleşti, Floreşti, Gura Vitioarei.
3. Zone de risc rurale În acestă categorie intră toate celelalte localităţi ale judeţului care se află într-o zonă de influenţă majoră a cutremurelor din zona Vrancea. Practic, toate localităţile sunt cuprinse în intervalul VII-IX, intensitatea seismică exprimată în grade MSK. De asemenea zona colinară este supusă riscului la alunecări de teren ce se produc, de regulă, în urma precipitaţiilor abundente.
4. ESTIMAREA RESURSELOR UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE NECESARE PENTRU PREVENIREA ŞI GESTIONAREA TIPURILOR DE RISC EXISTENTE ÎN ZONA DE COMPETENŢĂ.
Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate de comitetul judeţean şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. Consiliul judeţean şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă. Nesecret Pagina 133 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Forţele şi mijloacele necesare pentru prevenirea şi intervenţia în situaţii de urgenţă sunt cele conform Registrului de capabilităţi judeţean. În cadrul Inspectoratului judeţean sunt constituite şi funcţionează structuri specializate destinate să execute misiuni de prevenire, monitorizare şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, având în componenţă echipaje specializate pentru intervenţie: a. Detaşamentul 1 de Pompieri Ploieşti b. Detaşamentul 2 de Pompieri Ploieşti c. Detaşamentul de Pompieri Câmpina c.1. Garda de Intervenţie Băicoi c.2. Punct de lucru Plopeni d. Detaşamentul de Pompieri Sinaia d.1. Punct de lucru Valea Doftanei d.2. Punct de lucru Comarnic e. Detaşamentul de Pompieri Mizil e.1. Garda de Intervenţie Urlaţi e.2. Punct de lucru Apostolache f. Detaşamentul de Pompieri Vălenii de Munte: f.1. Garda de Intervenţie Vălenii de Munte f.2. Garda de Intervenţie Măneciu f.3. Garda de intervenție Slănic f.4. Punct de lucru Cheia f.5. Punct de lucru Lipăneşti
În funcţie de destinaţia mijloacelor de intervenţie, pentru îndeplinirea misiunilor, subunităţile se pot întrebuinţa, în principal, astfel: echipajele de primă intervenţie şi comandă asigură coordonarea forţelor proprii la locul intervenţiei şi fluxul informaţional cu punctul de comandă; echipajele de intervenţie cu apă şi spumă acţionează pentru oprirea procesului de ardere prin diferite procedee, protecţia căilor destinate salvării şi evacuării persoanelor, animalelor şi bunurilor materiale, protecţia instalaţiilor şi construcţiilor situate în zona afectată, alimentarea cu apă menajeră a populaţiei etc.; echipajele de intervenţie cu pulberi acţionează pentru localizarea şi stingerea incendiilor de natură electrică şi din domeniul petrochimiei; echipajele de intervenţie pe autocamion şi motopompă participă la localizarea şi stingerea incendiilor (fond forestier, arderi necontrolate etc.), transportul efectivelor şi altor materiale la locul intervenţiilor, desfăşoară izolat misiuni de evacuare a apei şi acţiuni pentru înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă; echipajele pentru evacuarea fumului, gazelor şi iluminat acţionează pentru evacuarea produselor de ardere, refularea aerului în spaţiile inundate de fum, executarea desfacerilor sau demolărilor, iluminarea locului acţiunii etc.; echipajele de intervenţie şi salvare de la înălţime acţionează independent sau în cooperare cu alte echipaje de intervenţie pentru salvarea persoanelor de la înălţimi sau pentru realizarea dispozitivelor de intervenţie la nivelele superioare ale clădirilor şi instalaţiilor; echipele de căutare-salvare acţionează pentru căutarea şi scoaterea victimelor de sub dărâmături, din adăposturi blocate, salvarea victimelor de la înălţimi, consolidarea clădirilor care ameninţă cu prăbuşirea, executarea de treceri printre şi peste dărâmături spre locul intervenţiei, precum şi pentru iluminarea punctelor de lucru; echipajele serviciului mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare acţionează pentru permiterea accesului, degajarea victimelor în cele mai bune condiţii şi cât mai rapid posibil, fără a agrava leziunile existente, concomitent cu acordarea asistenţei medicale de urgenţă, în
Nesecret Pagina 134 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
timp util, în cazul incendiilor, accidentelor şi altor situaţii de urgenţă în care funcţiile vitale ale persoanelor afectate sunt sau se presupune a fi în pericol iminent; echipajele de intervenţie pe apă (ambarcaţiuni cu motor) acordă asistenţă tehnică pentru stingerea incendiilor izbucnite la nave, platforme marine, obiective portuare marine şi fluviale sau pe canalele şi râurile navigabile, precum şi pentru salvarea persoanelor aflate în pericol de înec, a naufragiaţilor, misiuni cu caracter umanitar; echipajele autospecialei de intervenţie la dezastre (accidente colective) asigură operaţionalizarea punctului medical avansat şi execută operaţiuni de descarcerare folosind utilaje grele; echipele pirotehnice acţionează pentru identificarea, dezamorsarea, ridicarea, transportul şi distrugerea muniţiei rămase neexplodate din timpul conflictelor militare, cu îndeplinirea strictă a măsurilor de securitate în muncă pe timpul lucrului.
SERVICIILE VOLUNTARE ŞI PRIVATE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ CARE DISPUN DE MIJLOACE SPECIFICE NECESARE INTERVENŢIEI ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ LA NIVELUL JUDEŢULUI PRAHOVA
Încadrare Nr. Date contact Tip autospeciale personal Denumirea serviciului Şef serviciu crt. (tel./fax) (stare) angajat/ calificat SERVICII DE CATEGORIA III-V S.V.S.U. S.V.S.U. AZUGA Tel: 0244/326300 M.A.N. 22410 DFA 1. Mitru Nicolae 6/6 (cat. III) Fax: 0244/326330 (foarte bună) Tel: 0244/320182 S.V.S.U. BUŞTENI Haiduc A.T.I. R 12215 2. 0244/322005 6/6 (cat. III) Gheorghe (precară) Fax:0244/320752 Tel: 0244/340508 S.V.S.U. BREAZA A.P.C.A. R 12215 3. Marian Necula 0244/341460 4/4 (cat. III) (bună) Fax: 0244/320428 S.V.S.U. CEPTURA Chioveanu Tel: 0244/445130 A.P.C.T. R 8135 4. 1/1 (cat. III) Constantin Fax: 0244/445002 (precară) S.V.S.U. BĂLŢEŞTI Tel: 0244/219023 A.P.C.T. R 8135 5. Ionescu Roza 2/2 (cat. III) Fax:0244/219486 (precară) S.V.S.U. CIORANI Răduţă Tel: 0244/462091 IVECO MAGIRUS 6. 2/2 (cat. III) Constantin Fax: 0244/462025 (bună) Tel: 0244/390930 S.V.S.U. COMARNIC A.P.C.T. R 8135 7. Dan Gheorghe 0244/390438 3/3 (cat. III) (bună) Fax:0244/360076 S.V.S.U. DRĂGĂNEŞTI Tel: 0244/465208 A.P.C.A. R 12215 8. Savu Cristinel 3/3 (cat. III) Fax:0244/465208 (bună) S.V.S.U. FILIPEŞTII DE Tel: 0244/386801 A.P.C.T. R 8135 9. Adina Filip 5/5 PĂDURE (cat. III) Fax:0244/386094 (bună) S.V.S.U. FLOREŞTI Rusu Iustinian Tel: 0244/369502 10. M.A.N. 13168 0/0 (cat. III) Fax:0244/362161 S.V.S.U. FULGA Enache 11. Tel/fax: 0244/449000 A.P.C.T. R 8135 1/1 (cat. III) Camelia S.V.S.U. VALEA Ţuţuianu Tel: 0244/365367 Mercedes 12. 5/5 DOFTANEI (cat. III) Vasile Fax:0244/365202 (foarte bună) 2 autospeciale,1 scoasă din S.V.S.U. SLĂNIC Tel: 0244/240299 5/5 13. Stegaru Nelu interv. A.P.C.A. R 12215, (cat. III) Fax: 0244/240704 IVECO S.P.S.U.
Nesecret Pagina 135 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
Tel. 0244/547121, S.C. VEOLIA ENERGIE 1 A.P.C.T. R 8135-1979 1. Catalin Scarlat 0244/522988, 18/18 (cat. IV) (stare tehnică bună) Fax 0244/597767 S.C. STEAUA ROMÂNĂ A.T.I. ROMAN 19256 2. Dorel Găman Tel./fax 0244/336152 8/8 CÂMPINA S.A. (cat. IV) (precară) S.C. HIDROJET S.A. Tel. 0244/340350 A.P.I.C. – TV 12M 3. Catalin Cofaru 12/12 BREAZA (cat. IV) Fax. 0244/340719 (precară) S.C. ELVILA S.A. Mitran Tel./fax. 0244/251199 A.T.I. R 12215 4. BUCUREŞTI RELAXA 8/8 Valentin Tel. 0372/713020 (precară) MIZIL (cat. IV) S.C. RAFINĂRIA ASTRA Tel. 0244/573571, A.T.I. Roman 12215 5. ROMÂNĂ S.A. PLOIEŞTI Drăgaică Petre 12/12 Fax: 0244/575939 (precară) (cat. IV) S.C. MICHELIN ROMÂNIA Tel. 0244/307379, Picioreanu A.T.I. Roman 12215 6. S.A.-punct de lucru FLOREŞTI 0244/307539; 9/9 Silviu (precară) (cat. IV) Fax 0244/307385 S.C. OMV PETROM SA-EPS 1 Mercedes Actros
FC 10 BAICOI (Runcu Tintea, Paunescu 2 A.T.I. Man 7. 0730/170683 64/64 Boldesti, Predeal Sarari, Urlati) Dumitru 1 APCA Roman 19215
(cat. V) DFA (bună) S.C. GLOBAL SECURITY SISTEM S.A. BUCUREŞTI Bengescu Tel. 0244/406183, 2 Iveco Magirus DEUTZ 8. 29/29 PUNCT DE LUCRU Octavian Fax 0244/514469 (bună) Rafinăria VEGA Ploieşti ADMINISTRAŢIA 1 A.Sp.P.N.P-1983, NAŢIONALĂ A Istrate 9. Tel. 0244/285177 1 A.P.C.A. R-12215- 12/12 REZERVELOR DE STAT-UT Gheorghe 1983, stare tehnică bună. 440 GURA VITIOAREI 2 A.S.P.L.P., 2 A.T.I., S.C. FIREPROOF TEAM 2 A.P.C.A., Tel. 0244/520989, 10. S.R.L. Pârvu Sorin 1 A.P.C.T, 108/108 0244/545029 (cat. V) 2 A.Sc.M., 2 A.T.I. (bună şi foarte bună) - 3 A.T.I., - 2 A.P.C.A.T 2 Mercedes Rosenbauer S.C. FALCK FIRE Dumitrescu Tel. 0244/543121 TLF, 11. SERVICES S.R.L. 94/94 Adrian Fax 0244/540208 2 Mercedes Rosenbauer (cat. V) ULF, 1 A.Sc.M Magirus 35m, 1 A.S.L.P.A. S.C. SION SECURITY S.R.L. – Obiectiv S.C. TIMKEN 1 Renault VI Midliner 12. Manole Florin Tel.0244/403000 15/15 ROMÂNIA S.A. PLOIEŞTI M230 (cat. IV) Tel.0244/401119 S.C. UZUC S.A. PLOIEŞTI 0244/401115 13. - Motopompă 4/4 (cat. III) Fax.0244/517725 0244/510329
S.C. ANTECO S.A. 14. - Tel.0244/543088 Motopompă 4/4 PLOIEŞTI (cat. III)
S.C. 24 IANUARIE S.A. 15. - - Motopompă 4/4 PLOIESTI (cat. III)
Nesecret Pagina 136 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA
În activităţile de intervenţie mai pot fi implicate şi formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor descentralizate şi al societăţilor comerciale specializate, dotate cu mijloace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în organizaţii neguvernamentale cu activităţi specifice. La locul intervenţiei se mai pot constitui forţe auxiliare care se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planurile de apărare, elaborate conform legii. La nivelul structurilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, resursele materiale şi financiare se alocă de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă primesc resurse materiale şi financiare prin bugete locale, precum şi alte surse (sponsorizări, donaţii). Instituţiile deconcentrate cu rol de management în cazul producerii unor situaţii de urgenţă îşi asigură resursele prin bugete proprii, alocate de la ministerele în subordinea cărora funcţionează. În cazul producerii unor dezastre sau în alte situaţii de urgenţă de amploare, Guvernul analizează şi aprobă scoaterea de la rezervele de stat a unor produse şi bunuri materiale necesare sprijinirii autorităţilor administraţiei publice locale şi populaţiei afectate.
Anexe : Anexa nr. 1 Scurt istoric al zonei de competenţă Anexa nr. 2 Harta cuprinzând amplasarea obiectivelor care constituie surse de risc major Anexa nr. 3 Harta cuprinzând zonele de risc la inundaţii Anexa nr. 4 Harta cuprinzând riscurile tehnologice Anexa nr. 5 Harta cuprinzând riscurile biologice Anexa nr. 6 Harta cu alunecările de teren Anexa nr. 7 Hărţile cu zonele de risc la alunecări de teren ale localităţilor Aluniş, Ariceştii Zeletin, Bertea, Breaza, Brebu, Cărbuneşti, Chiojdeanca, Cornu, Cosminele, Drajna, Izvoarele, Poseşti, Sinaia, Slănic, Salcia, Sângeru, Secăria, Şoimari, Şotrile, Ştefeşti, Surani, Teişani, Telega, Vâlcăneşti Anexa nr. 8 Harta cu sursele de risc la incendii pădure Anexa nr. 9 Harta cu sursele de risc la avalanşe Anexa nr. 10 Harta cu sursele şi zonele specifice riscului la cutremure Anexa nr. 11 Harta cu zonele de planificare la urgenţă Anexa nr. 12 Harta cu reţeaua de drumuri publice Anexa nr. 13 Harta cu alimentarea cu apă a localităţilor Anexa nr. 14 Harta cu reţelele de canalizare Anexa nr. 15 Harta cu alimentarea cu gaze Anexa nr. 16 Situaţia drumurilor judetene Anexa nr. 17 Situaţia drumurilor comunale
Nesecret Pagina 137 din 142
str. Rudului, nr. 96, Ploieşti Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66 E-mail: [email protected]