134

\ istorie r evista the right side of Nistru river.the rightsideofNistru disintegration butalso generated perpetuating spirit”“bellum for national ethnicminorities-at of territorial that the Moldovan-Russianauthor makes is the fact war the not start only marked national groupsover in therecent of left-ethnic Moldova. history The mainconclusion that the 1 postsovietice. În plină tranziţie spre statul fisuri substanțiale îninteriorul societăţii deostilităţiserie șiprovocând apariţia unor divergenţe, antrenând clasapolitică într-o problema identităţii asuscitat lingvistice Moldova, Republicii teritoriul pe Legea Legea era greu decontestat, fiind confirmatăprin a limbii populaţiei majoritare arepublicii lor. privire teza cu Dacă latină originea la lului identităţii al etnocultural moldoveni- a devenit cel mai politizat factor- mode al populației majoritare. denumiriibaza limbii oficiale a identităţii de procesul dedeterminare şiperpetuare în vizare principiul pe naţional-etnic marcat într-un stat suveran aînsemnat însă şiodi- propriu şiliber. Transformarea acesteia sovietică orapiditateşi cu surprinzătoare, Moldova de comprimat din punct de vedere istoric lui totalitar sovieticîntr-un extrem interval

Lidia PRISAC, doctor în istorie, cercetător științific, Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei. E Keywords: War, Transnistrian integration, ethnicminority, ofMoldova. theRepublic E La începutulLa anilor 1990,limba română M THE WAR ON THE LEFTBANK OF THE NISTRU RIVER(MARCH 2 1992) are alsofelt today. Therefore, dimensionsofthewar influence theauthor tackles ven though it started 23yearsven ago, thoughitstarted therepercussions ofthewar (March 2 ilitară Cu privire la funcţionarea limbilor ( umane de sub opresiunea regimu- mancipată prin forţa solidarităţii AND THE INTEGRATION OFNATIONAL-ETHNIC MINORITIESINMOLDOVA 2 şi-a afirmat dreptulla un destin MARTIE – MINORITĂȚILOR NAȚIONAL-ETNICE RĂZBOIUL DIN STÂNGA NISTRULUI . S tudii DIN REPUBLICA MOLDOVA

de s ecuritate 21 IULIE atunci

și a părare 1992 părţi aeliteipărţi politice moldoveneş contracararea tendinţelor unioniste unei ale promovatriale, Moldovei ideea sovieticeşi întreprinderilorsovietice şiale agroindus- sistemului cooperativelor epocii agricole ale dinfostaales elită comunistă reformatoare a România doilea, [9],celcompus de-al mai duri, unirea pentru Republicii Moldova cu s-a pronunţat fără echivoc, înrepetate rân- lui românesc teritoriului al pruto-nistrean acestea ainsistat constant asupra- caracteru tante: FPCD fost arbitrată de două politice grupări impor tea naţională, înprimii ani dedupă 1991,a p. publice 262].Dezbaterile privind identita- 1989–1991,cât şimaidin perioada târziu [11, moldovene asocietăţii social-politică ş pondere considerabilă, mai înstructura ales ţional din punct devedere politic, ideologic, emo- (şiuneori deplină)tificare URSS cu parţială titară endemică [16,p. 62]. s-aîmpotmolitsocietatea într-o iden- criză de drept şieconomia concurenţială [19], În moldovenilor cazul s-aprodus oiden- ) şi mental. Această identitate a avut o ȘI INTEGRAREA şi PDAM. primul Dacă dintre nd -JULY 21 Lidia PRISAC

st ti. ti. , 1992) nd -21 ti atâtti st July i şi - 1 revista Militară. nr. 2 (14) / 2015

Pentru a obţine influenţă și a-și disemi- cepţia etnică a identităţii a devenit cea care na ideile, aceste grupări politice au mizat domină. pe susţinerea populaţiei indiferent de apar- Pe acest fundal exploziv în problema tenenţa etnică. Drept rezultat, activitatea naţională [2], în corespundere cu dispoziţi- respectivă, în unele cazuri, a fost însoţită ile de stat democratic de drept, autorităţile de conflicte cu minorităţile național-etnice moldoveneşti, imediat după proclamarea rusă şi găgăuză, politic active în republică independenţei, au acordat o atenţie sporită (exceptând comunitatea ucraineană, dis- soluţionării problemei de integrare a mi- persată în localităţile rurale din zonele de norităţilor naţional-etnice în cadrul noului nord şi de est ale republicii, care nu şi-a ex- stat pentru a atenua anxietăţile nevrotice ale primat activ atitudinea faţă de procesele în societăţii postsovietice moldovenești, gene- cauză). rate de „obsesia minorităţilor” [15, p. 36]. De remarcat că destrămarea URSS a luat Soluţionarea problemei s-a rezumat la de- cu sine noţiunea de stat supraetnic, lăsând finirea cadrului autonomiei lor culturale, a faţă în faţă o adunare de etnii în căutarea drepturilor şi normelor care provin din prin- propriului statut [24] la nivel de conştiin- cipiul universal al drepturilor omului [22, ţă, apartenenţă statală și etno-naţională. În p. 126-129]. După 1991, autoritățile centra- acest context, perpetuarea identității etno- le de la Chișinău au creat premise pentru ca lingvistice românești a fost interpretată de indivizii să-şi resimtă apartenenţa la cultura minorităţile rusolingve, după 1991, ca o lor etnică, şi chiar au luat măsuri pentru ga- tendinţă de unificare dintre Republica Mol- rantarea prin instituţii a dreptului la autode- dova şi România. Drept urmare, atât forţele terminare culturală, asigurând-o cu drepturi antagoniste, cât și autoritățile de la Mos- şi libertăţi, de genul libertăţii cuvântului şi cova au folosit abil traiectoria identitar- conştiinţei, prohibiţiei discriminării etnice națională și dezacordul minorităților şi cu dreptul la autoadministrare [6]. național-etnice din Republica Moldova în Incipient, autorităţile Republicii Mol- scopul declanşării separatismului teritorial dova au depus eforturi considerabile în cre- [13], destabilizării suveranizării republicii area şi racordarea cadrului legislativ intern [11, p. 277] și menținerii acesteia în sfera la normele dreptului internaţional privind de influență rusă. protejarea drepturilor şi libertăţilor funda- Astfel, în timp ce problema statutului mentale ale omului [23]. Principiul nedis- limbii naţionale a servit drept factor uni- criminării şi asigurării drepturilor pentru ficator pentru o parte a populaţiei româ- promovarea şi dezvoltarea specificului na- nofone a republicii şi a reuşit să-i pună de ţional etnic au fost elementele esenţiale ale comun acord pe unii politicieni şi intelec- actelor legislative în materie [28]. În art. 10, tuali, identitatea determinată de denumirea alin. 2 al Constituţiei Republicii Moldova, limbii române a devenit motivul scindării „statul recunoaşte şi garantează dreptul tu- populaţiei republicii pe criteriu etnic şi po- turor cetăţenilor la păstrarea, dezvoltarea şi litic, aşa încât, prin filiera indirectă a pro- exprimarea identităţii lor etnice, culturale, movării limbii române, discursurile au luat lingvistice şi religioase”, iar art. 16, alin. 2 forme agresive, care nu reprezentau decât stipulează că „toţi cetăţenii Republicii Mol-

confruntarea a două tipuri de stereotipuri: dova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor istorie cel al grupului majoritar şi cel al grupului publice, fără deosebire de rasă, naţionali- \ minoritar. În conştiinţa populaţiei, ca şi în tate, origine etnică, limbă, religie [...] ” [5, 135 practicile efective ale administraţiilor, con- p. 6, p. 8]. 136

\ istorie r evista a Federaţiei Ruse. separati de partea tă teritoriale, reieşind dinimplicarea iminen - ranităţii, independenţei şiintegrităţii sale unul deautoapărare, desalvgardare asuve - Nistru Republica pentru Moldova afost munitatea internaţională, războiul dela înunul regionallocal [14]. dintr-un escaladeze etc., să riscând conflict Doroţcaia,bea, Speia, Tocmagiu, Mălăieş Pohrepraşniţa, localităţilor Cocieri, Co - Nistrula s-aextins, îndoar câteva zile, asu - donată Chi dePoliţie Raională Secţia subor Dubăsari mate secesioniste ilegale au atacat şiocupat ora1992, la 22ºº,când formaţiunile înar Nistrului [18,p. 158]şinu [12]. viceversa mare malul drept pe parte(75%)locuind al ş motiv populaţia că înregiunea rusă declan- comporta caracter unasemenea dinsimplu toate[25], cu departenu nicipe acesta că numit depro-separati de forţele proimperiale într-un război de- a determinat atragerea Republicii Moldova mulţumirilor” reprezentanţilor minoritari concilieriigăsirii interetnice. Apogeul- „ne şinău depuneau toate eforturile învederea tensionat,racter deşiautorităţile- Chi dela ritari rigidă” [27,p. 33],iar relaţiile dintre majo lificată de reprezentaţiirusofoni„foarte ca faţă deminorităţi perioadă această afost- ca norităţilor naţionale/etnice, politica din primind toţi automat înmod [26]. rării independenţei destat, astfel cetăţenie în Republica Moldova momentul la - decla zero” –tuturor celor domiciliaţi permanent nie necondiţionată –a dinEuropaberale deEst, aacordat cetăţe- 4 iulie 1991,devenită una dincele mai li- ării conflictului eraîn minoritate, mai cea Recunoscut pe plan pe mondialRecunoscut şideco- Dezlănţuit în noaptea de 1 spre 2 martie În pofida tuturor concesiilor oferite mi- Totodată, M şiminoritari ilitară şinăului [21, p. 232],războiul de Legea cetăţeniei , adoptată la . S tudii continuau aibă- să unca ş tilor aArmatei a14-a ş

de ti dreptti „interetnic” ş a-numita „opţiune s ecuritate

și a părare ti ti - - - 136]. Trebuie remarcăm să atunci că, când sub arme 10miideoameni cca [3,p. 135- de interne şisubunităţile depoliţie aveau atingea de 1,5miideoameni. cifra Trupele moldoveneş putul lunii aprilie armatei 1992,efectivul luni. Astfel, sfâr la 1991, intra învigoare întârziere cu de ş preş Armate ale Republicii Moldova stituire, Forţelor formarea Decretul Despre dova aflau se doar înfazaincipientă decon- timp ceforţele armate Republicii ale Mol- transnistrean nu puteau fidecâtiluzorii, în soluţionare militară cale adiferendului pe ţelor separatiste. aasigura capacitateapentru deluptă afor Râbniţa au fost trecute picior pe derăzboi, Totodată, întreprinderile Tiraspolde la în ajutorul enclavei separatiste [3,p. 119]. penitenciareleş ruse te 3 miide pu cauzeirii separatiste mai se numărau- pes mentele deautoapărare”. Pe lângă apărăto- şi 4miidemuncitori înarmaţi din„deta gau 5miideangajaţi ai trupelor deinterne transnistreană”,„garda care la mai se adău - vi erau înrolaţi 8miideofiţeri activi, rezer lui separatistă 1992,în„armata nistreană” te sofisticate [3, în Deja p. 117]. primăvara separatiste şiechipamen militari,- experţi a pus generozitate cu dispoziţia la forţelor de arme automate [4]. Armata fostei URSS lansatoare derachete antitanc 50mii şicca satoare 9elicoptere depoduri, deluptă, 36 6vehicule blindatepiese deartilerie, lan- deluptă,curi 166vehiculeblindate, 129de arsenal de arme de contract, care aveau îndotare unuria peste 12 mii de cadre în termen numărau mai mult de3miiofiţeri şi stângă dinpartea vietice aNistrului 1990 la ş ti şimilitari întermen,ti care formau Sigur că Conform datelor statistice,- so trupele edintele 3septembrie la ti, cu voluntariti, cu şirezervi ş ansele Republicii Moldova de ş căria şi muniţii – 120 de tan- şitul lui –înce martie - ti, cu condiţiati, cu deaveni şi pu şi în libertate din , semnat de i pe bază bază şi pe ase ase ş ş ti, a- şi ş - - revista Militară. nr. 2 (14) / 2015 s-a produs incidentul de la Dubăsari, care în acest domeniu era respinsă de liderii se- a delimitat trecerea de la perioada de pro- paratiştilor, care, din 1989, au pornit pe ca- vocări şi hărţuire continuă a autorităţilor lea creării unei structuri chemate să apere legale ale Republicii Moldova de către for- „cuceririle socialismului” şi să încalce in- ţele separatiste la un război nedeclarat îm- tegritatea teritorială a Republicii Moldova potriva Chişinăului, Republica Moldova a [10, p. 438]. intrat în acest război, practic, fără armată, La cererea preşedintelui M. Snegur, si- armament şi muniţii, având la dispoziţie tuaţia din regiunea transnistreană a fost doar efectivele subunităţilor de poliţie [7]. examinată, pe 20 martie 1992, în cadrul re- Pe lângă aceasta, autorităţile centrale au unii şefilor de state CSI de la Kiev. aplicat de la izbucnirea conflictului armat Preşedintele României, Ion Iliescu, pro- tactica războiului poziţional, de apărare în fund îngrijorat de evenimentele tragice din tranşee, ceea ce acţiona demoralizator asu- regiunea transnistreană, a transmis mesaje pra combatanţilor [3, p. 259]. preşedinţilor rus şi ucrainean în care pleda Autorităţile de la Chişinău aveau la dis- pentru respectarea integrităţii teritoriale a poziţie un spaţiu de manevră limitat. La în- Republicii Moldova şi pentru necesitatea ceputul războiului, Republica Moldova nu găsirii unei soluţii paşnice politice. Româ- se bucura nici de susţinerea OSCE, nici a nia îşi declara disponibilitatea de a conlu- altor organisme internaţionale, în timp ce cra cu Rusia, Ucraina şi Republica Moldova separatiştii transnistreni, pe lângă supor- în acest scop. tul Armatei a 14-a, se bucurau de sprijinul La 23 martie, la Helsinki, reprezentanţii Dumei de Stat şi al mass-media din Federa- ministerelor de externe ale celor patru state ţia Rusă [21, p. 232]. Or, se ştie foarte bine au difuzat textul unei Declaraţii comune în că arsenalul mediatic propagandistic de la legătură cu evoluţiile periculoase din stân- Chişinău era foarte fragil – relatarea războ- ga Nistrului, iar la 6 aprilie a fost semnată iului în mass-media fiind pusă pe umerii a la Chişinău de către miniştrii de externe ai doar cinci jurnalişti de război – Valentina Federaţiei Ruse, României, Ucrainei şi Re- Ursu, Nicolae Pojoga, Tudor Iovu, Sandu publicii Moldova Declaraţia cvardipartită Gherman şi Victor Bucătaru [1]. privind soluţionarea conflictului transnis- Conştientizând pericolul escaladării trean. Printre măsurile urgente propuse în conflictului armat, conducerea Republicii scopul prevenirii escaladării conflictului, Moldova a întreprins acţiuni energice pe participanţii la reuniune au atras atenţia şi plan politico-diplomatic în vederea resta- asupra inadmisibilităţii implicării Armatei bilirii păcii în regiunea nistreană. a 14-a în conflict şi în afacerile interne ale Potrivit concluziilor mai multor misi- Republicii Moldova [10, p. 436-437]. uni internaţionale, dar şi a Sovietului Su- Luând în vedere necesitatea consolidării prem al Federaţiei Ruse, conflictul armat încrederii în zona de conflict, miniştrii de din raioanele Republicii Moldova situate externe au cerut crearea unei Comisii mix- pe malul stâng al Nistrului avea un caracter te, cu participarea celor patru state, care să politic şi nu interetnic, rădăcinile rebeliunii exercite controlul asupra deciziei de stopare anticonstituţionale neconstând în încălca- a focului şi de dezangajare a forţelor în spi-

rea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor sau ritul Cartei ONU, documentelor CSCE şi istorie ale minorităţilor naţionale, deoarece soluţi- normelor de drept internaţional [10, p. 438]. \ onarea conflictului în baza normelor gene- În pofida semnării Declaraţiei, Federa- 137 ral recunoscute ale dreptului internaţional ţia Rusă, sfidând autorităţile de la Chişinău, 138

\ istorie r evista a României; nepătrunderea unor alte state urmărit excluderea masadetratative dela în contextul negocierilor Federaţia Rusă a re aautorităţilor Chi dela a aplicat deameninţare/intimida şitactica - 19 iunieder depe –7iulie) Federaţia Rusă în contextul operaţiilor militare- Ben (dela ruso-ucraineană. Maitică mult decât atât, vei îmbinată economico-poli oblocadă cu - agresiune militară făţi teritoriul Republicii Moldova, precum şio flictului şiretragerii Armatei a14-adepe o politică duplicitară în soluţionarea con- tat operaţiile de luptă, iar Rusia a propagat Nistru, formaţiunile separatiste nu au înce- privind aplanarea conflictului armat pe de celor şiamăsurilorale părţi patru aprobate melor ONU Cartei [10, p. 439]. o încălcare flagrantă a principiilor şinor treburile interne Republicii ale Moldova şi Congres drept unamestec impertinent în blicii Moldova acalificat rezoluţia acestui Consiliul Suprem Repu al de Securitate - reglementare diplomatică aconflictului. fiind de naturăsă prejudicieze procesul de claraţiilor Kiev, dela Helsinki şiChi Republiciidrul Moldova contravenea- De statutul regiunii juridic al îndispută- înca ficare şiiniţierea privire cu denegocieri la formarea Armatei a14-aînforţă- depaci legislativ Rusiei al în care cerea se trans- aceea lor terorizaţi de mercenarii ru încălcate, defapt, drepturile moldoveni - nu aveau niciunsuport juridic, aici fiind nare minorităţii ale regiune înaceastă ruse pretenţiile că cunoscuseră deautodetermi- nisterului Federaţiei al deExterne Ruse re- spre autodeterminare, Mi după- ce experţii pasiunea năzuinţa pentru poporului rmn omului în stânga Nistrului, invocând com - rezoluţie privind respectarea drepturilor deputaţilorVI-a al poporului, a adoptat o 8aprilie Congresuluila 1992,încadrul al Înaltor pofida runde [8] de negocieri M şi Federaţie Rusă. Hotărârea forului ilitară . S tudii ş

de ă împotriva Moldo- s şinău. Totodată, ecuritate şi veniţi din

şinău, și a părare - masa de negocieri, ceea cei-aşireumasa denegocieri, ceea tarea” autorităţilor Tiraspol dela ilegale la Bielorusiei) în soluţionarea flagelului;„invi - din zonaş megie încetarea Nistru foculuipe s-adesfă p. 451,p. 458]. clara zonă această „pământ rusesc” [10, onale Republicii ale Moldova, rămasă faţă diplomatic, îndetrimentul intereselor naţi - mânia şimai puţin Ucraina –din dialogul echipierilor agasanţi Kremlin pentru - – Ro facto stânga Nistrului. detrai din înlocalităţile giaţilor locurile la economiceblocadei şireîntoarcerea refu- Armatei a14-aFederaţiei Ruse, ridicarea trol, aneutralităţii respectareastricteţe cu ritate şiaunei ComisiiUnificateCon- de în conflict creareaprin unei- zonesecu de a ostilităţilor şidezangajarea aflate părţilor Moldova tului armat din zona nistreană aRepublicii la principiile reglementării paş semnarea luipersoana , şis-asoldat cu ei, dar şiaautorităţilor Tiraspol dela în Moldova, Elţin, pre Boris ş lui Mircea Snegur, pre ş rat 21 iulie Moscova,pe la participarea cu ucrainean”, tot a regiuneacă transnistreană este „pământ Helsinki,la 9–10iulie, pe tot afirma acesta nenţa Moldovei. Totodată, reuniunea la de orepublică devină să autonomă încompo- Kievului regiunea că transnistreană trebuie tele Ucrainei, declara drept poziţia oficială a 23 iunie,de pe Kravciuk,Leonid pre ş exemplu, înajunul Dagomîs întâlnirii dela piere vădită apoliticii ruso-ucrainene. De aRusiei, cea cu cedemonstra ceea oapro- rundelor s-asuprapus aceasta denegocieri conflictul armatpe parcursul de pe Nistru, Cât priveş „Ultima” privind denegocieri rundă Încheierea Convenţiei doi”, „în dar de „în trei”, „în aconsemnat eliminarea co - , care prevedea încetarea completă Convenţiei moldo-ruse cuprivire te poziţia Ucrainei faţă de ă aconflictului (Bulgariei şi ş a după Moscova cum de- edintele Republicii edintele Rusi- nice aconflic - şit. - edin ş u-

revista Militară. nr. 2 (14) / 2015

în faţă, de una singură, cu presiunea poli- tre care 51 de mii s-au localizat în partea tică, economică şi militară rusă. Acordul, dreaptă a Nistrului) [17, p. 46]. În confor- denumit şi Convenţia Elţin – Snegur, a re- mitate cu statisticile transnistrene, forţele prezentat, de fapt, actul de capitulare a Re- separatiste au pierdut peste 500 de oameni, publicii Moldova faţă de Tiraspol, care a ob- iar 899 au fost răniţi [29, p. 306]. ţinut dreptul de a-şi decide viitorul în mod În concluzie putem spune că declanşarea independent în cazul modificării statutului flagelului militar de pe Nistru (2 martie – de stat independent al Republicii Moldova. 21 iulie 1992), în fond, a determinat atât în- Cu toate că semnarea Convenţiei a fost ceputul dezintegrării teritoriale a ţării, cât total defavorabilă în plan strategic pentru şi temperarea tendinţelor unioniste ale for- Republica Moldova, aceasta a contribuit la ţelor proromâneşti din Republica Moldova stoparea vărsărilor de sânge care au durat cu România. Totodată, „învingerea” în răz- aproape cinci luni, pierderile materiale su- boi a Republicii Moldova de către Federaţia portate de Republica Moldova se estimau Rusă a definit în esenţă continuitatea spiri- între 12 mlrd. [17, p. 46] şi mai mult de 40 tului bellum la minorităţile naţionale/etnice mlrd ruble (echivalentul a 10 mlrd. dolari din dreapta Nistrului în pofida promovării SUA) [3, p. 258], alte 15 mlrd. ruble erau de autorităţile de la Chişinău a unei din cele necesare pentru restabilirea infrastructurii mai liberale legislaţii în spațiul ex-sovietic şi edificiilor distruse [20]. Totodată, pier- cu privire la minorităţi. Nesoluţionarea derile umane se evaluează între 320 [17, diferendului din stânga Nistrului – factor p. 46] şi o mie de persoane [3, p. 258], altele major de nesiguranţă, instabilitate şi risc, 1180 [17, p. 46] sau 2 mii de persoane [3, precum și dezideratul definitivării statutu- p. 258] au fost rănite şi maltratate. Zona lui juridic al regiunii transnistriene a plasat conflictului armat a fost părăsită de cca 3 Republica Moldova în spaţiul geostrategic mii de refugiaţi [3, p. 258] sau după alte rusesc, creându-se situaţia permanentă de date 108 mii de persoane au plecat din „ţinere în şah” a autorităţilor de la Chişinău partea stângă Nistrului şi din Tighina (din- de către Moscova.

NOTE ȘI REFERINȚE BIBLIOGRAFICE: 1. „…Războiul de pe Nistru dacă a şi fost câştigat de separatişti, atunci doar prin propaganda şi ideologia pe care o făcea mass-media din Rusia…”, din Interviul realizat de Lidia Prisac cu Val- entina Ursu la Radio Europa Liberă pe 22 martie 2012; Interviu realizat de Lidia Prisac cu Nicolae Pojoga pe 20 martie 2012. Vezi pe https://ssaj2011.wordpress.com/2012/03/28/razboiul-de-la-nist- ru-trait-de-jurnalisti/ (accesat: 07.09.2015). 2. Alexandru Zavtur, Emil Ciobu, Relaţiile interetnice: realităţi şi perspective, în Probleme ale filosofiei şi dreptului, Chişinău, 1993, nr. 2, p. 28-35. 3. Anatolie Munteanu, Nicolae Ciubotaru, Românii de la est. Războiul de pe Nistru (1990–1992), Bucureşti, Editura Ager Economistul, 2004. 4. Chiril Levinţă, Conducerea militară în războiul pentru independenţa Republcii Moldova, în Cugetul, nr. 3-4, 1993, p. 54-60. 5. Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29.07.1994, Chişinău, Moldpres, 1994. 6. Despre cum s-a elaborat legislaţia în domeniul drepturilor omului şi minorităţilor naţionale/ etnice în Republica Moldova după 1991 a se vedea şi , Basarabia română la cumpănă de istorie milenii: (Antologie 1988–2010), Chişinău, Litera, 2011. \ 7. Despre inegalitatea forţelor a se mai vedea: Iurie Pântea, Aspectul militar în soluţionarea con- 139 flictului din zona de est a Republicii Moldova, în Aspecte ale conflictului transnistrean, Chişinău, 140

\ istorie r evista conflictuluiDubăsari la de Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2005,p. 311-338;Vlad Grecu, Oviziune din focarul Clujeană, 2004,p. 285-305;Idem, Aspecte bizare ale războiului de pe Nistru (I),înAIO memorialistice 14-a aFederaţiei Ruse în războiul din Transnistria (1991–1992). Aspecte social-politice, militare, Rusiei în Balcani istorie de , înCaiete Cugetul Economistul, 2004;Anatolie Munteanu, 1990–1992.Luptele pentru Tighina. Sacrificiu şi trădare , în Nicolae Ciubotaru, Românii de la est. Războiul de pe Nistru, Bucureşti, (1990–1992) Editura Ager dealul lui Traian: ce facem cuecologia din sufletele noastre!?! Chişinău, 2004;Anatolie Munteanu, uc, din Transnistria conflictului 2002, nr. 2,p. 1-10;Natalia Stela Cojocaru, Suhan, Organizarea şi reorganizarea socială amemoriei Chişinău, 2002;Anatol Ţăranu, Cauzele conflictului armat de istorie la de Nistru, înCaiete Chişinău, 2000;Tudor Imperiului, slujba în Iovu, Poduri de foc: cronica alb-negru a unui război, Moldova Republicii ritatea Editura 1997;Idem, Centrală, Cartea memoriei celor căzuţi în luptele pentru independenţa şi integ- 1993, Chişinău, 1996;Olga Logos, Căpăţină, În memoria ostaşilor căzuţi în Transnistria, Chişinău, drepturilor şi libertăţilor omului în raioanele de est ale Republicii Moldova, Chişinău, 12–13ianuarie, ştiinţifico-practice, Interesele de stat şi rolul organelor de interne în asigurarea ordinii constituţionale, Român tura Fundaţiei Culturale Române, 1993;Idem, Procesul Ilaşcu. Cartea Albă aComitetului Helsinki Victor Bârsan, Masacrul inocenţilor. Războiul din Moldova. 1martie–29 iulie, Bucureşti, 1992 - Edi Budeanu, războiul pentru independenţa Republicii Moldova ante şisoluţionarea diferendului Conducerea transnistrean Levinţă, Chiril vedea: ase militară în acţiunilorderularea militare, activitatea de stat legale structurilor în depăşirea situaţiei beliger nistrene 2septembrie la 1990. aşa-numita avea următoarea componenţă moldoveni etnică: –40,4%,ucraineni –25%. –28%,ruşi a regiunii transnistrene din cele mai vechi timpuri până în prezent, Chişinău, Civitas, 2007,p. 438. 2001, nr. 1,p. 16-28. cele mai vechi timpuri până în prezent, Chişinău, Civitas, 2007,p. 440-459. Separatismul transnistrean: aspecte interne şi internaţionale, înOistorie aregiunii transnistrene din 9–10 iulie Moscova dela până cea la data Gheorghe depe vedea de21iulie 1992ase Cojocaru, 25iunie,de pe Moscova dela 3şi6iulie, depe Limanskoe dela 7iulie, depe Helsinki dela depe 24 Lisabonamai, de pe Tiraspolde la 15 iunie, de pe Dagomîsde la 23 iunie, de pe Istanbulde la Chişinău, Biblioteca„Andrei ŞtiinţificăCentrală Lupan”, 2015. Organismul militar al Republicii Moldova. Construcţia militară şi securitatea statului: Monografie, tare aRepublicii Moldova (1990–2011), Chişinău, Bons Offices Constantin SRL, 2011; Manolache, Studii de securitate şi apărare, 2012,nr. 1(7),p. 29-33;Vitalie Ciobanu , Organizaţia instituţiei mili- armate forţelor structura 2002, p. 314-329;Iurie privind Gârneţ, Consideraţii 2001, p. 94-122;Iulian Fruntaşu, Oistorie etnopolitică aBasarabiei. 1812–2002 , Chişinău, Cartier, 14. Mai multe despre detalii conjunctura politico-armată anterioară declanşării războiului, 13. La 19august13. La 1990,înrazaraioanelor Comrat, Ceadâr-Lunga şiVulcăneşti afost declarată 12. În 1989,conform ultimului recensământ sovietic,populaţia stângă dinpartea aNistrului 11. Iulian Fruntaşu, Oistorie etnopolitică aBasarabiei. 1812–2002,Chişinău, Cartier, 2002. 10. Gheorghe Separatismul Cojocaru, transnistrean: aspecte interne şi internaţionale, în 9. Gheorghe O cronică Cojocaru, a evenimentelor din istorie august de ’91, înCaiete despre8. Detalii Chişinăude la întrunirile 17 aprilie, de pe Taşkentde la 15 mai, de pe de la Eroi soroceni în războiul de la Nistru, Chişinău, 2004;Ştefan Jurja, Ciuruit de zeci de schije în M , Bucureşti, 1994;Conflictul din Transnistria: adevărul cum aşa a fost el: ilitară , nr. 4(24), 2004, p. 27-35; Nicolae Enciu, Transnistria, breşa strategică aUniunii Sovietice/ Transnistria în flăcări, Chişinău, 1993; Valentina Ursu, Râul de sânge, Chişinău, 1993; rss găgăuză , înAnuarul de Istorie Orală (AIO), vol. V, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară . S tudii cu drepturicu de republică unională, succedată defondarea aşa-numitei

de , Chişinău, Editura 2000; Gheorghe Separatismul Centrală, Cojocaru, , Chişinău, Prut Internaţional, 2005; Anatolie Munteanu, Sacrificiu şi Sociologie românească, înSociologie s ecuritate , nr. 12,2004, p. Implicarea 23-27;Eduard Boboc, Armatei a

și a părare , înCugetul , nr. 3,2003,p. 40-53;AlexandruCimbrici- , nr. 3-4,1993,p. 54-60;Gheorghe Materialele conferinţei conferinţei Materialele Revista Militară. , înRevista , vol. VI,Cluj- , Chişinău, , Chişinău, O istorie istorie O rssm rssm - revista Militară. nr. 2 (14) / 2015 trădare. Războiul de secesiune din Republica Moldova (1990-1992), Bucureşti, 2005; Ştefan Trofim, Candela Speranţei, Chişinău, 2005; Petru Soltan, Transnistria, lacrima mea, Chişinău, 2006; Femeia în zonele de conflict: Istoria verbală, Chişinău, 2006; Eduard Boboc, Aspecte bizare ale războiului de pe Nistru (II), în AIO, vol. VII, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2006, p. 367- 398; Anatol Ţăranu, Mihai Gribincea, Conflictul transnistrean: Culegere de documente şi materiale (1989–2012), Chişinău, Lexon-Prim, 2013; Ion Stăvilă, Gheorghe Bălan, Conflictul transnistrean: eşecul reglementării unui conflict care poate fi soluţionat, în Revista Militară. Studii de securitate şi apărare, 2010, nr. 2 (4), p. 4-26; Vitalie Ciobanu, Eduard Ohladciuc, Conflictul transnistrean şi perspective de soluţionare, în Revista Militară. Studii de securitate şi apărare, 2011, nr. 1 (4), p. 12- 18; Vitalie Varzari, Noile perspective de soluţionare a conflictului din raioanele de est ale Republicii Moldova în contextul integrării europene, în Revista Militară. Studii de securitate şi apărare, 2012, nr. 2 (8), p. 25-33; Ion Costaş, Transnistria 1989–1992: Cronica unui război „nedeclarat”. Dedicată celor căzuţi în luptele pentru integritatea Republicii Moldova, Bucureşti, 2012. 15. Matei Cazacu, Nicolas Trifon, Moldavie ex-soviètique: histoire et enjeux actuels, în Collection Cahiers d’Itzok, nr. 2-3, Editions Acratie, 1993. 16. Mihai Gribincea, Basarabia în primii ani de ocupaţie sovietică (1944–1950), Cluj-Napoca, 1995. 17. Natalia Chirtoacă, Analiza juridică a documentelor semnate în cadrul procesului de negoci- eri privind problema soluţionării conflictului transnistrean, în Aspecte ale conflictului transnistrean, Chişinău, Ştiinţa, 2001, p. 16-65. 18. Nicolae Ţâu, Politica externă a Republicii Moldova, Bucureşti, 2000. 19. Octavian Şofransky, Republica Moldova: capital geopolitic, Chişinău, Cartier istoric, 1999. 20. Pentru comparaţie, venitul naţional al Republicii Moldova în 1991 era de 15,4 mln. ruble. 21. Republica Moldova. Ediție enciclopedică. Ediția a doua revăzută și adăugită, Chișinău, Insti- tutul de Studii Enciclopedice, 2011. 22. Rodica Svetlicinâi, Activitatea social-politică a minorităţilor naţionale din Basarabia în anii 1917/1918–1923 şi 1989–1994 (studiu comparativ), Teză de doctor în ştiinţe istorice, Chişinău, 2006. 23. Stela Garaz, Mecanismele de protejare a minorităţilor naţionale în cadrul Consiliului Europei, în Unificarea europeană: Filosofia diversităţii, Materialele conferinţei internaţionale, 7-8 mai, 2004, Chişinău, 2004, p. 190-197. 24. Valeriu Moşneaga, Eugen Bravco, Cu privire la studierea statutului minorităţilor etnice în Republica Moldova, în MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică), Chişinău, USM, Partea V, 1995, p. 56-64. 25. Vezi caracterul nonetnic al conflictului în Lidia Prisac, Istoriografia separatismului transnistrеan, Iaşi, Lumen, 2008. 26. Vezi mai detaliat în Lidia Prisac, Republica Moldova în contextul edificării statului de drept: tendinţe şi caracteristici generale (1991–1994), în Materialele conferinței științifice internaționale Consolidarea şi dezvoltarea statului de drept în contextul integrării europene, Ediţia a V-a, 31 martie 2011, Chișinău, 2011, p. 97-111. 27. Ирина А. Субботина, Стратегия поведения русской молодежи в странах нового зарубежья: Молдавия, Москва, 1998. 28. Михаил Сидоров, Обеспечение и защита основных прав и свобод человека, în Proce- sele integraţioniste din Republica Moldova. Elaborarea strategiei naţionale. Materialele conferinţei internaţionale, Chişinău, Vector, 2000, p. 162-167; Mihail Sidorov, Legislaţia Republicii Moldova privind drepturile minorităţilor naţionale, în Departamentul Relaţii Interetnice al Republicii Mol- dova. Documente, date, fapte, comentarii, Chişinău, Editura Cartea Moldovei, 2003, p. 29-32; Игорь Пивовар, Законодательное обеспечение прав национальных меньшинств в контексте европейской интеграции Республики Молдова, în Republica Moldova – casa noastră comună. istorie Materialele conferinţei republicane ştiinţifico-practice, Chişinău, 21 august 2006, Chişinău, Business- \ Elita, 2006, p. 22-27. 141 29. Н. В. Бабилунга, Б. Г. Бомешко, Исторя родного края, Тирасполь, RIO GIPK, 2005.