DOCSLIB.ORG

Războiul Din Stânga Nistrului

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text

Load more

REVISTA Militară. STUDII DE Securitate și Apărare RĂZBOIUL DIN STÂNGA NISTRULUI (2 MARTIE – 21 IULIE 1992) ŞI INTEGRAREA MINORITĂȚILOR NAȚIONAL-ETNICE DIN REPUBLICA MOLDOVA Lidia PRISAC1 THE WAR ON THE LEFT BANK OF THE NISTRU RIVER (MARCH 2nd -JULY 21st, 1992) AND THE INTEGRATION OF NATIONAL-ETHNIC MINORITIES IN MOLDOVA ven though it started 23 years ago, the repercussions of the war (March 2nd -21st July E1992) are also felt today. Therefore, the author tackles dimensions of the war influence over left-ethnic national groups in the recent history of Moldova. The main conclusion that the author makes is the fact that the Moldovan-Russian war not only marked the start of territorial disintegration but also generated perpetuating “bellum spirit” for national ethnic minorities-at the right side of Nistru river. Keywords: War, Transnistrian integration, ethnic minority, the Republic of Moldova. mancipată prin forţa solidarităţii de drept și economia concurenţială [19], Eumane de sub opresiunea regimu- societatea s-a împotmolit într-o criză iden- lui totalitar sovietic într-un interval extrem titară endemică [16, p. 62]. de comprimat din punct de vedere istoric În cazul moldovenilor s-a produs o iden- și cu o rapiditate surprinzătoare, Moldova tificare parţială (și uneori deplină) cu URSS sovietică și-a afirmat dreptul la un destin din punct de vedere ideologic, politic, emo- propriu și liber. Transformarea acesteia ţional și mental. Această identitate a avut o într-un stat suveran a însemnat însă și o di- pondere considerabilă, mai ales în structura vizare pe principiul naţional-etnic marcat social-politică a societăţii moldovenești atât de procesul de determinare și perpetuare în din perioada 1989–1991, cât și mai târziu [11, baza denumirii limbii oficiale a identităţii p. 262]. Dezbaterile publice privind identita- populației majoritare. tea naţională, în primii ani de după 1991, a La începutul anilor 1990, limba română fost arbitrată de două grupări politice impor- a devenit cel mai politizat factor al mode- tante: FPCD și PDAM. Dacă primul dintre lului etnocultural al identităţii moldoveni- acestea a insistat constant asupra caracteru- lor. Dacă teza cu privire la originea latină lui românesc al teritoriului pruto-nistrean și a limbii populaţiei majoritare a republicii s-a pronunţat fără echivoc, în repetate rân- era greu de contestat, fiind confirmată prin duri, pentru unirea Republicii Moldova cu Legea Cu privire la funcţionarea limbilor România [9], cel de-al doilea, compus mai pe teritoriul Republicii Moldova, atunci ales din fosta elită comunistă reformatoare a problema identităţii lingvistice a suscitat sistemului cooperativelor agricole ale epocii divergenţe, antrenând clasa politică într-o sovietice și ale întreprinderilor agroindus- serie de ostilităţi și provocând apariţia unor triale, promova ideea Moldovei sovietice și ISTORIE ISTORIE fisuri substanțiale în interiorul societăţii contracararea tendinţelor unioniste ale unei \ postsovietice. În plină tranziţie spre statul părţi a elitei politice moldovenești. 134 1 Lidia PRISAC, doctor în istorie, cercetător științific, Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei. REVISTA Militară. NR. 2 (14) / 2015 Pentru a obţine influenţă și a-și disemi- cepţia etnică a identităţii a devenit cea care na ideile, aceste grupări politice au mizat domină. pe susţinerea populaţiei indiferent de apar- Pe acest fundal exploziv în problema tenenţa etnică. Drept rezultat, activitatea naţională [2], în corespundere cu dispoziţi- respectivă, în unele cazuri, a fost însoţită ile de stat democratic de drept, autorităţile de conflicte cu minorităţile național-etnice moldovenești, imediat după proclamarea rusă și găgăuză, politic active în republică independenţei, au acordat o atenţie sporită (exceptând comunitatea ucraineană, dis- soluţionării problemei de integrare a mi- persată în localităţile rurale din zonele de norităţilor naţional-etnice în cadrul noului nord și de est ale republicii, care nu și-a ex- stat pentru a atenua anxietăţile nevrotice ale primat activ atitudinea faţă de procesele în societăţii postsovietice moldovenești, gene- cauză). rate de „obsesia minorităţilor” [15, p. 36]. De remarcat că destrămarea URSS a luat Soluţionarea problemei s-a rezumat la de- cu sine noţiunea de stat supraetnic, lăsând finirea cadrului autonomiei lor culturale, a faţă în faţă o adunare de etnii în căutarea drepturilor și normelor care provin din prin- propriului statut [24] la nivel de conștiin- cipiul universal al drepturilor omului [22, ţă, apartenenţă statală și etno-naţională. În p. 126-129]. După 1991, autoritățile centra- acest context, perpetuarea identității etno- le de la Chișinău au creat premise pentru ca lingvistice românești a fost interpretată de indivizii să-și resimtă apartenenţa la cultura minorităţile rusolingve, după 1991, ca o lor etnică, și chiar au luat măsuri pentru ga- tendinţă de unificare dintre Republica Mol- rantarea prin instituţii a dreptului la autode- dova și România. Drept urmare, atât forţele terminare culturală, asigurând-o cu drepturi antagoniste, cât și autoritățile de la Mos- și libertăţi, de genul libertăţii cuvântului și cova au folosit abil traiectoria identitar- conștiinţei, prohibiţiei discriminării etnice națională și dezacordul minorităților și cu dreptul la autoadministrare [6]. național-etnice din Republica Moldova în Incipient, autorităţile Republicii Mol- scopul declanșării separatismului teritorial dova au depus eforturi considerabile în cre- [13], destabilizării suveranizării republicii area și racordarea cadrului legislativ intern [11, p. 277] și menținerii acesteia în sfera la normele dreptului internaţional privind de influență rusă. protejarea drepturilor și libertăţilor funda- Astfel, în timp ce problema statutului mentale ale omului [23]. Principiul nedis- limbii naţionale a servit drept factor uni- criminării și asigurării drepturilor pentru ficator pentru o parte a populaţiei româ- promovarea și dezvoltarea specificului na- nofone a republicii și a reușit să-i pună de ţional etnic au fost elementele esenţiale ale comun acord pe unii politicieni și intelec- actelor legislative în materie [28]. În art. 10, tuali, identitatea determinată de denumirea alin. 2 al Constituţiei Republicii Moldova, limbii române a devenit motivul scindării „statul recunoaște și garantează dreptul tu- populaţiei republicii pe criteriu etnic și po- turor cetăţenilor la păstrarea, dezvoltarea și litic, așa încât, prin filiera indirectă a pro- exprimarea identităţii lor etnice, culturale, movării limbii române, discursurile au luat lingvistice și religioase”, iar art. 16, alin. 2 forme agresive, care nu reprezentau decât stipulează că „toţi cetăţenii Republicii Mol- confruntarea a două tipuri de stereotipuri: dova sunt egali în faţa legii și a autorităţilor ISTORIE cel al grupului majoritar și cel al grupului publice, fără deosebire de rasă, naţionali- \ minoritar. În conștiinţa populaţiei, ca și în tate, origine etnică, limbă, religie [...] ” [5, 135 practicile efective ale administraţiilor, con- p. 6, p. 8]. REVISTA Militară. STUDII DE Securitate și Apărare Totodată, Legea cetăţeniei, adoptată la Conform datelor statistice, trupele so- 4 iulie 1991, devenită una din cele mai li- vietice din partea stângă a Nistrului la 1990 berale din Europa de Est, a acordat cetăţe- numărau mai mult de 3 mii de ofiţeri și nie necondiţionată – așa-numita „opţiune peste 12 mii de cadre în termen și pe bază zero” – tuturor celor domiciliaţi permanent de contract, care aveau în dotare un uriaș în Republica Moldova la momentul decla- arsenal de arme și muniţii – 120 de tan- rării independenţei de stat, astfel cetăţenie curi de luptă, 166 vehicule blindate, 129 de primind toţi în mod automat [26]. piese de artilerie, 6 vehicule blindate lan- În pofida tuturor concesiilor oferite mi- satoare de poduri, 9 elicoptere de luptă, 36 norităţilor naţionale/etnice, politica din lansatoare de rachete antitanc și cca 50 mii această perioadă faţă de minorităţi a fost ca- de arme automate [4]. Armata fostei URSS lificată de reprezentaţii rusofoni ca „foarte a pus cu generozitate la dispoziţia forţelor rigidă” [27, p. 33], iar relaţiile dintre majo- separatiste militari, experţi și echipamen- ritari și minoritari continuau să aibă un ca- te sofisticate [3, p. 117]. Deja în primăvara racter tensionat, deși autorităţile de la Chi- lui 1992, în „armata separatistă nistreană” șinău depuneau toate eforturile în vederea erau înrolaţi 8 mii de ofiţeri activi, rezer- găsirii concilierii interetnice. Apogeul „ne- viști și militari în termen, care formau mulţumirilor” reprezentanţilor minoritari „garda transnistreană”, la care se mai adău- a determinat atragerea Republicii Moldova gau 5 mii de angajaţi ai trupelor de interne de forţele proimperiale într-un război de- și 4 mii de muncitori înarmaţi din „detașa- numit de pro-separatiști drept „interetnic” mentele de autoapărare”. Pe lângă apărăto- [25], cu toate că acesta nici pe departe nu rii cauzei separatiste se mai numărau pes- comporta un asemenea caracter din simplu te 3 mii de pușcăriași puși în libertate din motiv că populaţia rusă în regiunea declan- penitenciarele rusești, cu condiţia de a veni șării conflictului era în minoritate, cea mai în ajutorul enclavei separatiste [3, p. 119]. mare parte (75%) locuind pe malul drept al Totodată, întreprinderile de la Tiraspol și Nistrului [18, p. 158] și nu viceversa [12]. Râbniţa au fost trecute pe picior de război, Dezlănţuit în noaptea de 1 spre 2 martie pentru a asigura capacitatea
Recommended publications
  • Timpul La Scos În Cale

    Timpul La Scos În Cale

    Filiala „Transilvania” Departamentul „Memoria Chișinăului” TIMPUL L‐A SCOS ÎN CALE CONSTANTIN TĂNASE BIOBIBLIOGRAFIE Chișinău, 2015 TIMPUL L‐A SCOS ÎN CALE 3 CUPRINS CĂTRE CITITOR ..................................................................................................... 4 STUDII INTRODUCTIVE ........................................................................................ 6 Dan DUNGACIU. Confesiunile unui jurnalist niciodată „la modă”… ............... 6 Ion HADĂRCĂ. Hamletianul constantin tanase sau a fi constant cu Timpul ..................................................................................................... 16 Vlad POHILĂ. Legenda Constantin Tănase .................................................... 22 Vladimir BEȘLEAGĂ. Un adevărat testament ................................................ 26 TABEL CRONOLOGIC .......................................................................................... 29 OPERA Ediții aparte ................................................................................................... 39 Alcătuitor, coautor, coordonator, redactor .................................................. 40 Publicistică (social‐politică; pe teme de morală, lingvistică, istorie, românism, sociologie; tablete, cronici, pamflete etc.) ........................... 43 Publicistica anilor 2012‐2014 din ziarul Timpul online netipărită .............. 221 Interviuri realizate de Constantin Tănase.................................................... 242 VIAȚA ȘI ACTIVITATEA Referinţe biografice şi profesionale
  • Cultura În Moldova

    Cultura În Moldova

    ISSN 1857-1506 CULTURA ÎN MOLDOVA BULETIN DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE IANUARIE-DECEMBRIE 2016 Biblioteca Naţională a Republicii Moldova Chişinău, 2017 CZU 008(478) Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Maria Sargun Redactori: Tatiana Bahmuteanu, Cornelia Hîncu Coperta: Vladimir Kravcenko Cultura în Moldova : Buletin de informare şi documentare : ianuarie- decembrie 2016 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova ; dir. gen.: Elena Pintilei ; alcăt.: Maria Sargun. – Chişinău : BNRM, 2017 (Chişinău: Centrul editorial-poligrafic BNRM). – 272 p.; 20 cm: F. preţ, 10 ex. © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2017 ARGUMENT Buletinul bibliografic „Cultura în Moldova” constituie o parte com- ponentă a sistemului de publicaţii bibliografice, editate de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Lucrarea prezintă un buletin de informare şi documentare destinat diverselor categorii de beneficiari (cercetători, teoreticieni ai culturii, lucrători în domeniul culturii şi artei, oameni de creaţie, bibliotecari, studenţi etc.). Buletinul este o lucrare curentă cu o periodicitate anuală. Refe- rinţele bibliografice sunt clasificate conform tabelelor CZU. Baza de date „Cultura în Moldova” se efectuează în programul de bibliotecă SIBIMOL, cu afişare în aplicaţia locală (OPAC). Buletinul este alcătuit pe baza descrierilor bibliografice selectate din producţia de tipar naţională, intrată curent în fondurile Bibliotecii Naţionale. În buletin sunt incluse titluri de cărţi, articole din culegeri, din publicaţii seriale, recenzii, ce vizează diverse
  • Codru an - Piatra De Citire.Pdf

    Codru an - Piatra De Citire.Pdf

    ANATOL CODRU PIATRA DE CITIRE Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Concep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta: Vladimir Zmeev Ilustra\ii de Alex Ussow Tabel cronologic de Tudor Palladi Fotografii din arhiva autorului REFERIN|E ISTORICO-LITERARE: Grigore Vieru, Ion Milo=, Ion Ciobanu, Nicolae Corl[teanu, Eugen Lungu, Mihai Cimpoi, Victor Cr[ciun, Tudor Zegrea, Arcadie Suceveanu, Constantin T[nase, Ion Ciocanu, Gheorghe Calot[, Petru Soltan, Mihai Dolgan, Tudor Palladi, Nicolae Dabija, Emilian Galaicu-P[un, Nichita Danilov, Leo Butnaru, Ana Banto=, Carmelia Leonte, Gheorghe Vod[, Raisa Suveic[, Kopi Kycyku, Andrei Vartic, Gheorghe Ciocoi, Victor Teleuc[, Aurel Ciocanu, Ion Proca, Elena |au, Serafim Belicov, Arcadie Donos, Timotei Melnic, Ana Manole, Mircea Snegur, Lauren\iu Nicolau, Theodor Codreanu, Dumitru Ol[rescu, Lucian Vasiliu, Andrei Dumbr[veanu, Viorel Dinescu Editura Litera Interna\ional O. P. 61; C.P. 21, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax (021) 3303502; e-mail: [email protected] Grupul Editorial Litera str. B. P. Hasdeu nr. 2, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova tel./fax (3732) 292 932, 294 110, fax 294 061; e-mail: [email protected] Prezenta edi\ie a ap[rut ]n anul 2003 ]n versiune tip[rit[ =i electronic[ la Editura Litera Interna\ional =i Grupul Editorial Litera. Toate drepturile rezervate. Editori: Anatol =i Dan Vidra=cu Lector: Tudor Palladi Tehnoredactare: Lorina G]ncu Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chi=in[u Comanda nr. .... CZU 821.135.... C ... Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii Codru, Anatol Piatra de citire / Anatol Codru (Bibl.
  • Ştiinţa În Moldova

    Ştiinţa În Moldova

    Science in Moldova’2015 ISSN 1857-4092 Academia de Ştiinţe a Moldovei Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) Ştiinţa în Moldova Buletin tematic Fasc. 8 2015 Chişinău, 2016 0 Science in Moldova’2015 Alcătuitor: Janna Nikolaeva ISSN 1857-4092 © Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut), 2016 1 Science in Moldova’2015 Cuprins Probleme generale ale ştiinţei 3 Istoria ştiinţei şi învăţământului 8 Personalia 15 Starea actuală a ştiinţei, perspective 32 Ştiinţe naturale şi ale vieţii 32 Biologie, chimie, geografie şi ecologie 32 Medicină 38 Agricultură 42 Ştiinţe exacte şi economice 45 Fizică, matematică, tehnică 45 Economie 49 Ştiinţe umanistice şi sociale 55 Filosofie, Sociologie, Demografie 55 Drept, Jurisprudenţa, Administrare publică, Arta militară 58 Politologie, Istorie, Arheologie 65 Etnologie/Etnografie, Artă, Patrimoniul cultural, Sport 74 Filologie, Teorie şi istorie literară, Bibliologie 79 Tehnologii informaţionale 86 Ştiinţa şi economia naţională 88 Ştiinţa şi rezolvarea problemelor globale (ecologia, energetica,...) 92 Ştiinţa şi învăţământul, psihologie 94 Activitatea centrelor ştiinţifico-auxiliare (biblioteci ştiinţifice, AGEPI...) 107 Rapoarte anuale şi de autoevaluare 109 INDICE DE NUME 119 INDICE DE TITLURI 132 2 Science in Moldova’2015 Începînd cu anul 2009, Biblioteca Ştiinţifică Centrală “Andrei Lupan” (Instutut) elaborează buletinul tematic „Ştiinţa în Moldova”. Intenţia de la care au pornit alcătuitorii acestui buletin a fost oglindirea stării actuale a cercetărilor ştiinţifice din Republica Moldova. Atenţie primordială a fost acordată lucrărilor teoretice, metodologice şi de sinteză. Ediţia de faţă cuprinde monografii, articole din reviste, culegeri tematice, materialele conferinţelor ştiinţifice, bibliografii pe perioada an. 2015. Buletinul „Ştiinţa în Moldova” nu cuprinde manuale, suporturi de curs, materiale didactice, articole din ziare. Lucrările editate în 2014, care n-au fost incluse în fasc.

  • Literatura Şi Arta” Împreună Cu Citito- Ţire Actorul Nicolae Darie

    Săptămânal al Scriitorilor din republica moldova Joi, 1 ianuarie 2009 Fondat la 3 octombrie 1954 nr. 1 (3305) Poesis publicaţie de limba română La est de vest ION BUZDUGAN La mulţi ani, dragi cititori! (1887-1967) Sacrificiu UMBRA SFÎNTĂ Poetul nostru dintâi, Dosoftei, care a sacralizat limba română, traducând în ea Psal- mii (ziua Sfântului Poet Dosoftei, sanctificat de către Biserica Română, cel care a fost Te privesc, măicuţă blândă, în apus, mitropolit al Moldovei şi a trăit în anii 1624-1693, o serbăm la 13 decembrie), spunea în Cum te-ntorci din câmp peste colină, Psalmul 101, editat la 1673: Am mâncat pâine cu zgură Purtând pruncu-n braţe, iar de sus Şi lacrămi în băutură... Steaua-i pune cearcăn de lumină. De-a tocma ca pelicanul Prin pustii petrec tot anul... În sărăcăcioasa, prăfuita-ţi haină, Pelicanul este simbolul lui Iisus, care se sacrifică pentru a da viaţă morţilor, suge- Treci prin lan de grâu şi de secară; rează Euharistia. Pe cărări de seară şi de taină, Leonardo da Vinci descrie astfel această pasăre de baltă: „Îşi iubeşte nespus puii şi, găsindu-i ucişi de şarpe în cuib, îşi sfâşie pieptul cu ghearele şi-i scaldă în propriul sânge, Creşte umbra albă, de Fecioară... redându-le viaţa.” Pelicanul e o pasăre de apă. I-am admirat în Delta Dunării ciocul foarte lung şi lat, Şi, cum vii trudită, sîrguind pe cale, sub care atârnă o membrană roşie ca o desagă, în care-şi păstrează peştii prinşi pentru a-şi Legănîndu-ţi pruncul, în lumină, putea ulterior hrăni cu ei puii.
  • Soroceni De Dincolo De Soroca” Ediția a II-A Referințe Biografice P-Z

    Soroceni De Dincolo De Soroca” Ediția a II-A Referințe Biografice P-Z

    SOROCENI DE DINCOLO DE P-Z SOROCA Soroca 2020 1 2 Primăria Municipiului Soroca Biblioteca Municipală „Mihail Sadoveanu” „Soroceni de dincolo de Soroca” Ediția a II-a Referințe biografice P-Z Soroca 2020 3 Alcătuitor, culegere computerizată: Viorica Gaja Colegiul de redacție: Bucataru Grigore, Railean Eugenia, Țîrdea Elena Prefață: Eugenia Railean Procesare computerizată: Viorica Gaja Copertă: Viorica Gaja Soroceni de dincolo de Soroca: Referințe biografice. P-Z. Ediția a II- a/Primăria Municipiului Soroca; Biblioteca Municipală „M. Sadoveanu”; alc. și tehnoredactare Viorica Gaja. – Soroca: BM „M. Sadoveanu”, 2020. – 381 pag. 4 © Viorica Gaja Biblioteca Publ „...Orașul Soroca poate fi asemănat cu Sinaia sau cu Piatra—Neamț ce se bucură de o minunată poziție geografică. O parte din oraș este așezată pe munte, pe uriașele stânci de piatră; vatra orașului este pe vale, pe malul Nistrului, care la răsărit, la podul „Bechirului”, face pe sub pădure un fermecător cot, ocolind stâncile împă- durite până la Trifăuți. Minunatul scoborâș pe la Bechir înfățișează o priveliște ce nu se poate uita. În dreapta vii, în stânga , deasupra stâncilor, dintre livezi și podgorii, răsar casele satului Zastînca, mahala de gospodari orășeni. Într-un uriaș perete de piatră se vede ușa unei chilii, unde a viețuit până la război un schivnic. Chilia este la o înălțime mare de la pământ și pusnicul urca și cobora pe o frânghie. De sus Soroca se vede ca în palmă cu Cetatea lui Ștefan Voievod, cu Nistrul care-l încinge ca un brâu de argint. Soroca este orașul cel mai vechi din Basarabia. Ar fi existat de prin secolul al V-lea înainte de Hristos sub așezare de colonie grecească denumită „Olhionia”.
  • Academicianul Sergiu Ion Chircă, La 80 De

    Academicianul Sergiu Ion Chircă, La 80 De

    ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI la 80 de ani de la 80 , Academicianul Sergiu Ion Chircă, Cavaler al Ordinului Republicii, la 80 de ani BIOBIBLIOGRAFIE Cavaler al Ordinului Republicii Cavaler BIOBIBLIOGRAFIE Sergiu Ion Chircă, Academicianul Editura ASEM ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI BIBLIOTECA ŞTIINŢIFICĂ Academicianul Sergiu Ion Chircă, Cavaler al Ordinului Republicii, la 80 de ani BIOBIBLIOGRAFIE Chişinău-2014 2 CZU 016:[33+929] A 15 „Academicianul Sergiu Ion Chircă, Cavaler al Ordinului Republicii, la 80 de ani” – lucrare-omagiu, consacrată jubileului academicianului, economistului şi marelui patriot Sergiu I. Chircă, editată de Biblioteca Ştiinţifică şi Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM Alcătuitori: Silvia Habaşescu, Svetlana Studzinschi Responsabil şi coordonator al ediţiei: Dr. Silvia Ghinculov, director al Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Academicianul Sergiu Ion Chircă, Cavaler al Ordinului Republicii, la 80 de ani: Biobibliografie / Acad. de Studii Econ. a Moldovei, Bibl. Şt. ; alcăt.: Silvia Habaşescu, Svetlana Studzinschi ; resp. şi coord.: Silvia Ghinculov. – Chişinău : ASEM, 2014. – 215 p. 130 ex. ISBN 978-9975-75-706-5. 016:[33+929] A 15 ISBN 978-9975-75-706-5 Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM 3 SUMAR 1.Grigore Belostecinic. Academicianul Sergiu Ion Chircă – promotor neobosit al valorilor spirituale 5 2.Spicuiri din biografie 9 3.Curriculum Vitae 16 4.Dumitru Moldovanu. Sergiu Chircă – academician- economist şi mare patriot.. 33 5.Ivanciu Nicolae-Văleanu. Protagonist al vieţii economice 35 6.Raisa Ciobanu. Un adevărat fiu al neamului 36 7.Anatol Caraganciu. Academicianul Sergiu Ion Chircă 44 8.Nicolae Belli. Recunoaşterea unor merite deosebite 48 9.Eugeniu Hrişcev.

  • Nicolae Dabija, Cioplitorul De Ferestre

    NICOLAE DABIJA MONOGRAFIE BIBLIOGRAFICĂ Colecția Bibliographica Colecția Bibliographica a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” include cercetări bibliografice fun- damentale ca monografii bibliografice, bibliografii tematice sau selective consacrate unor subiecte de interes comunitar sau cultural; de valorificare a co- lecțiilor BM; de prezență a unui subiect în colecțiile marilor biblioteci din RM; a subiectelor prioritare precum: Chișinăul, dinastia Hasdeu, Biblioteca Mu- nicipală „B.P. Hasdeu” (imagine, prezența în presa scrisă și on-line, inovație, colecții, autografe, dedi- cații) sau biobibliografii despre viața și activitatea unor personalități ale științei, culturii, literaturii și artei bazate pe studii și cercetări realizate de angaja- ții-cercetători ai BM. Pentru o sistematizare a aparițiilor editoriale, Bibli- oteca Municipală „B.P. Hasdeu” a constituit și alte colecții prin care se vor pune la dispoziție elaborări, sinteze, descoperiri inteligente și esențiale pentru bibliotecari, precum: Professional, Chișinăuiana, Exegeze literare, BiblioEseu, Antologii. Lidia Kulikovski • Claudia Tricolici NICOLAE DABIJA, CIOPLITORUL DE FERESTRE Monografie bibliografică Chișinău 2019 MONOGRAFIE BIBLIOGRAFICĂ 5 CUPRINS Claudia TRICOLICI. Către cititor .............................. 7 Lidia KULIKOVSKI.Nicolae Dabija. Un portret vegetal........... 11 I. STUDII INTRODUCTIVE Vlad POHILĂ. „Poate cea mai complexă personalitate culturală din Basarabia” ................................................... 27 Dan PURIC. Omul-mac ........................................
  • Medalia a Fost Concepută Ca O Recompensă Destinată Militarilor

    Medalia a Fost Concepută Ca O Recompensă Destinată Militarilor

    Heraldica Moldaviae, I, 2018 Medalia a fost concepută ca o recompensă destinată militarilor implicaţi „...în apă- rarea inviolabilităţii graniţelor sau în luptele contra diversioniştilor, spionilor şi alţi (sic!) duşmani ai Republicii Populare Române...”. Medalia nu a fost niciodată conferită, ea fiind abrogată prin Decretul nr. 22 din 15 ianuarie 1958, în cadrul măsurilor de „destalini- zare” luate de către autorităţile româneşti. Cuvinte cheie: Republica Populară Română, Medalia „Pentru Vitejie”, faleristică, relaţii româno-sovietice, destalinizare. AN EPHEMERAL ROMANIAN DECORATION: “FOR GALLANTRY” MEDAL (1953-1958) ABSTRACT Instituted by the Decree no. 37 of January 20, 1953, “For Gallantry” Medal belonged the first series of awards of the Romanian People’s Republic. Closely inspired by a Soviet decoration having the same name, “For Gallantry” Medal illustrates not only the features of the Romanian phaleristics during the early period of the republican regime, but also the political relations between Romania and the Soviet Union before and immediately after Stalin’s death. The medal was intended to reward the militaries involved with the protection of the state borders, as well as against “diversionists, spies and other enemies of the Romanian People’s Republic”. The medal was never conferred, being revoked by the Decree no. 22 of January 15, 1958, as a part of the policy of the Romanian authorities of eradicating Stalin’s legacy. Keywords: Romanian People’s Republic, “For Gallantry” Medal, phaleristics, Romanian-Soviet relations, De-Stalinization. 20.08.2018 Tudor-Radu Tiron – jurist, heraldist, doctor în istorie; consilier superior la Cancelaria Ordinelor, Administraţia Prezidenţială a României, Palatul Cotroceni, Bulevardul Geniului, nr. 1-3, sector 6, RO-060116 Bucureşti, România; membru al Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, membru asociat al Academiei Internaţionale de Heraldică; e-mail: [email protected] ILUSTRAŢII: Fig.
  • Academia De Ştiinţe a Moldovei În Presă (2004-2009)

    Academia De Ştiinţe a Moldovei În Presă (2004-2009)

    ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI Biblioteca Ştiinţifică Centrală „A. Lupan” (2004-2009) B i b l i o g r a f i e Chişinău, 2012 Academia de Ştiinţe a Moldovei în presă (2004-2009) CZU 016 A 15 Redactor ştiinţific: dr. Aurelia HANGANU Alcătuitor: Lilia BODAREV Procesare şi machetare computerizată: Lilia Bodarev Academia de Ştiinţe a Moldovei în presă (2004-2009) : Bibliografie /Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală „A. Lupan” ; alcăt. : Lilia Bodarev; red. şt. : Aurelia Hanganu. – Ch. : Bibl. Şt. Centrală „Andrei Lupan” a Acad. de Ştiinţe a Moldovei, 2012. – 151 p. ISBN 978-9975-4405-8-5 016:[001.32(478):070] A 15 © Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” a AŞM www.bsclupan.asm.md Page 2 Academia de Ştiinţe a Moldovei în presă (2004-2009) C u p r i n s : Argument...............................................................................................................................4 I. Ştiinţă. Generalităţi. AŞM.........................................................................................5 II. Asambleea AŞM. Alegeri. Adunări........................................................................31 III. Instituţii, secţii şi asociaţii ştiinţifice....................................................................34 IV. Congrese, conferinţe, simpozioane, seminare, mese rotunde...........................42 V. Programe şi proiecte ştiinţifice.............................................................................52 VI. Colaborare internaţională......................................................................................58
  • Moldova: Opposition & Civil Society Ask International Involvement

    Moldova: Opposition & Civil Society Ask International Involvement

    MOLDOVA: OPPOSITION & CIVIL SOCIETY ASK INTERNATIONAL INVOLVEMENT April 11, 2009 PETITION of Moldova's opposition and civil society groups and personalities Chisinau, 10th of April, 2009 To: Council of Europe, OSCE, UN On April 7, 2009, in the central part of Chisinau city, the capital of the Republic of Moldova, have gathered tens of thousands of protesters with o view to contest the results of parliamentary elections which took place two days earlier, there are many suspicions that these ones had been fraud. While on the Great National Square held a peaceful meeting, groups of protesters have gathered in front of headquarters of the Presidency and the Parliament, then they get in and devastated them. Both buildings were set on fire from inside, being in part destroyed. Police forces didn’t intervene, but more, they left them early, leave buildings on hand of vandals. They get into offices, although their doors were locked, they opened safes, impossible to open without knowing the code, the archives of the Parliament were destroyed, protected by special steel doors, they have climbed the roofs of both buildings, which is impossible without the help of administration and the security of Parliament and the Presidency. Please note that the attackers were well trained, wearing mask on their faces, and most of them were not so young. The ruling Communist Party tries to make responsible of these acts of vandalism the opposition parties PLDM, PL, AMN- that became the parliamentary ones after last parliamentary elections, but also Romania, the EU state member, not presenting in this respect any plausible evidence.
  • Doctori Honoris Causa Ai Academiei De Studii Economice a Moldovei

    Doctori Honoris Causa Ai Academiei De Studii Economice a Moldovei

    Grigore BELOSTECINIC (coordonator) Nicolae BRÂNZILĂ, Andrei PRODAN, Silvia GHINCULOV Doctori Honoris Causa ai Academiei de Studii Economice a Moldovei (ediţia a 2-a) Chişinău, 2016 1 CZU 378.25(092):378.633(478-25) D 61 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Doctori Honoris Causa ai Academiei de Studii Economice a Moldovei / Grigore Belostecinic (coord.), Nicolae Brânzilă, Andrei Prodan [et al.]; Acad. de Studii Econ. a Moldovei. – Ed. a 2-a. – Chişinău: ASEM, 2016 (Î.S. F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 108 p. – (25 septembrie 2016 25 de ani de la fondarea ASEM). 200 ex. ISBN 978-9975-75-820-8 378.25(092):378.633(478-25) Autori: Grigore Belostecinic (coordonator), Nicolae Brânzilă, Andrei Prodan, Silvia Ghinculov cu participarea: Natalia Cheradi, Ina Nicuță, Ana Gudima, Ana Muntean Redactor literar: Constantin Crăciun ISBN 978-9975-75-820-8 ©Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM 2 Cuvânt înainte De câteva sute de ani universităţile acordă titlul de Doctor Honoris Causa (în traducere din limba latină: doctor datorită meritelor). El onorează personalităţi ilustre, din ţara respectivă sau din alte state, care au adus eminente servicii în principalele domenii de activitate umană: ştiinţă, artă, învăţământ, cultură, viaţa socială etc. De asemenea, titlul de Doctor Honoris Causa se decernează pentru contribuţii însemnate, de orice natură, la dezvoltarea universităţilor respective. Este de menţionat faptul că însăşi întrebuinţarea numelui de doctor ca titlu academic are o istorie îndelungată, fiind acordat pentru prima dată chiar de universităţile medievale. Orice profesor care aduna în jurul său un număr de studenţi era numit doctor. În secolul al XII-lea, titlul de doctor a căpătat o importanţă şi mai mare, fiind iniţial acordat în drept civil (doctores legum), apoi în dreptul comun (doctores decretorum) şi, în secolul al XIII- lea, în medicină, gramatică, filozofie sau logică.