REVISTA Militară. STUDII DE Securitate și Apărare RĂZBOIUL DIN STÂNGA NISTRULUI (2 MARTIE – 21 IULIE 1992) ŞI INTEGRAREA MINORITĂȚILOR NAȚIONAL-ETNICE DIN REPUBLICA MOLDOVA Lidia PRISAC1 THE WAR ON THE LEFT BANK OF THE NISTRU RIVER (MARCH 2nd -JULY 21st, 1992) AND THE INTEGRATION OF NATIONAL-ETHNIC MINORITIES IN MOLDOVA ven though it started 23 years ago, the repercussions of the war (March 2nd -21st July E1992) are also felt today. Therefore, the author tackles dimensions of the war influence over left-ethnic national groups in the recent history of Moldova. The main conclusion that the author makes is the fact that the Moldovan-Russian war not only marked the start of territorial disintegration but also generated perpetuating “bellum spirit” for national ethnic minorities-at the right side of Nistru river. Keywords: War, Transnistrian integration, ethnic minority, the Republic of Moldova. mancipată prin forţa solidarităţii de drept și economia concurenţială [19], Eumane de sub opresiunea regimu- societatea s-a împotmolit într-o criză iden- lui totalitar sovietic într-un interval extrem titară endemică [16, p. 62]. de comprimat din punct de vedere istoric În cazul moldovenilor s-a produs o iden- și cu o rapiditate surprinzătoare, Moldova tificare parţială (și uneori deplină) cu URSS sovietică și-a afirmat dreptul la un destin din punct de vedere ideologic, politic, emo- propriu și liber. Transformarea acesteia ţional și mental. Această identitate a avut o într-un stat suveran a însemnat însă și o di- pondere considerabilă, mai ales în structura vizare pe principiul naţional-etnic marcat social-politică a societăţii moldovenești atât de procesul de determinare și perpetuare în din perioada 1989–1991, cât și mai târziu [11, baza denumirii limbii oficiale a identităţii p. 262]. Dezbaterile publice privind identita- populației majoritare. tea naţională, în primii ani de după 1991, a La începutul anilor 1990, limba română fost arbitrată de două grupări politice impor- a devenit cel mai politizat factor al mode- tante: FPCD și PDAM. Dacă primul dintre lului etnocultural al identităţii moldoveni- acestea a insistat constant asupra caracteru- lor. Dacă teza cu privire la originea latină lui românesc al teritoriului pruto-nistrean și a limbii populaţiei majoritare a republicii s-a pronunţat fără echivoc, în repetate rân- era greu de contestat, fiind confirmată prin duri, pentru unirea Republicii Moldova cu Legea Cu privire la funcţionarea limbilor România [9], cel de-al doilea, compus mai pe teritoriul Republicii Moldova, atunci ales din fosta elită comunistă reformatoare a problema identităţii lingvistice a suscitat sistemului cooperativelor agricole ale epocii divergenţe, antrenând clasa politică într-o sovietice și ale întreprinderilor agroindus- serie de ostilităţi și provocând apariţia unor triale, promova ideea Moldovei sovietice și ISTORIE ISTORIE fisuri substanțiale în interiorul societăţii contracararea tendinţelor unioniste ale unei \ postsovietice. În plină tranziţie spre statul părţi a elitei politice moldovenești. 134 1 Lidia PRISAC, doctor în istorie, cercetător științific, Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei. REVISTA Militară. NR. 2 (14) / 2015 Pentru a obţine influenţă și a-și disemi- cepţia etnică a identităţii a devenit cea care na ideile, aceste grupări politice au mizat domină. pe susţinerea populaţiei indiferent de apar- Pe acest fundal exploziv în problema tenenţa etnică. Drept rezultat, activitatea naţională [2], în corespundere cu dispoziţi- respectivă, în unele cazuri, a fost însoţită ile de stat democratic de drept, autorităţile de conflicte cu minorităţile național-etnice moldovenești, imediat după proclamarea rusă și găgăuză, politic active în republică independenţei, au acordat o atenţie sporită (exceptând comunitatea ucraineană, dis- soluţionării problemei de integrare a mi- persată în localităţile rurale din zonele de norităţilor naţional-etnice în cadrul noului nord și de est ale republicii, care nu și-a ex- stat pentru a atenua anxietăţile nevrotice ale primat activ atitudinea faţă de procesele în societăţii postsovietice moldovenești, gene- cauză). rate de „obsesia minorităţilor” [15, p. 36]. De remarcat că destrămarea URSS a luat Soluţionarea problemei s-a rezumat la de- cu sine noţiunea de stat supraetnic, lăsând finirea cadrului autonomiei lor culturale, a faţă în faţă o adunare de etnii în căutarea drepturilor și normelor care provin din prin- propriului statut [24] la nivel de conștiin- cipiul universal al drepturilor omului [22, ţă, apartenenţă statală și etno-naţională. În p. 126-129]. După 1991, autoritățile centra- acest context, perpetuarea identității etno- le de la Chișinău au creat premise pentru ca lingvistice românești a fost interpretată de indivizii să-și resimtă apartenenţa la cultura minorităţile rusolingve, după 1991, ca o lor etnică, și chiar au luat măsuri pentru ga- tendinţă de unificare dintre Republica Mol- rantarea prin instituţii a dreptului la autode- dova și România. Drept urmare, atât forţele terminare culturală, asigurând-o cu drepturi antagoniste, cât și autoritățile de la Mos- și libertăţi, de genul libertăţii cuvântului și cova au folosit abil traiectoria identitar- conștiinţei, prohibiţiei discriminării etnice națională și dezacordul minorităților și cu dreptul la autoadministrare [6]. național-etnice din Republica Moldova în Incipient, autorităţile Republicii Mol- scopul declanșării separatismului teritorial dova au depus eforturi considerabile în cre- [13], destabilizării suveranizării republicii area și racordarea cadrului legislativ intern [11, p. 277] și menținerii acesteia în sfera la normele dreptului internaţional privind de influență rusă. protejarea drepturilor și libertăţilor funda- Astfel, în timp ce problema statutului mentale ale omului [23]. Principiul nedis- limbii naţionale a servit drept factor uni- criminării și asigurării drepturilor pentru ficator pentru o parte a populaţiei româ- promovarea și dezvoltarea specificului na- nofone a republicii și a reușit să-i pună de ţional etnic au fost elementele esenţiale ale comun acord pe unii politicieni și intelec- actelor legislative în materie [28]. În art. 10, tuali, identitatea determinată de denumirea alin. 2 al Constituţiei Republicii Moldova, limbii române a devenit motivul scindării „statul recunoaște și garantează dreptul tu- populaţiei republicii pe criteriu etnic și po- turor cetăţenilor la păstrarea, dezvoltarea și litic, așa încât, prin filiera indirectă a pro- exprimarea identităţii lor etnice, culturale, movării limbii române, discursurile au luat lingvistice și religioase”, iar art. 16, alin. 2 forme agresive, care nu reprezentau decât stipulează că „toţi cetăţenii Republicii Mol- confruntarea a două tipuri de stereotipuri: dova sunt egali în faţa legii și a autorităţilor ISTORIE cel al grupului majoritar și cel al grupului publice, fără deosebire de rasă, naţionali- \ minoritar. În conștiinţa populaţiei, ca și în tate, origine etnică, limbă, religie [...] ” [5, 135 practicile efective ale administraţiilor, con- p. 6, p. 8]. REVISTA Militară. STUDII DE Securitate și Apărare Totodată, Legea cetăţeniei, adoptată la Conform datelor statistice, trupele so- 4 iulie 1991, devenită una din cele mai li- vietice din partea stângă a Nistrului la 1990 berale din Europa de Est, a acordat cetăţe- numărau mai mult de 3 mii de ofiţeri și nie necondiţionată – așa-numita „opţiune peste 12 mii de cadre în termen și pe bază zero” – tuturor celor domiciliaţi permanent de contract, care aveau în dotare un uriaș în Republica Moldova la momentul decla- arsenal de arme și muniţii – 120 de tan- rării independenţei de stat, astfel cetăţenie curi de luptă, 166 vehicule blindate, 129 de primind toţi în mod automat [26]. piese de artilerie, 6 vehicule blindate lan- În pofida tuturor concesiilor oferite mi- satoare de poduri, 9 elicoptere de luptă, 36 norităţilor naţionale/etnice, politica din lansatoare de rachete antitanc și cca 50 mii această perioadă faţă de minorităţi a fost ca- de arme automate [4]. Armata fostei URSS lificată de reprezentaţii rusofoni ca „foarte a pus cu generozitate la dispoziţia forţelor rigidă” [27, p. 33], iar relaţiile dintre majo- separatiste militari, experţi și echipamen- ritari și minoritari continuau să aibă un ca- te sofisticate [3, p. 117]. Deja în primăvara racter tensionat, deși autorităţile de la Chi- lui 1992, în „armata separatistă nistreană” șinău depuneau toate eforturile în vederea erau înrolaţi 8 mii de ofiţeri activi, rezer- găsirii concilierii interetnice. Apogeul „ne- viști și militari în termen, care formau mulţumirilor” reprezentanţilor minoritari „garda transnistreană”, la care se mai adău- a determinat atragerea Republicii Moldova gau 5 mii de angajaţi ai trupelor de interne de forţele proimperiale într-un război de- și 4 mii de muncitori înarmaţi din „detașa- numit de pro-separatiști drept „interetnic” mentele de autoapărare”. Pe lângă apărăto- [25], cu toate că acesta nici pe departe nu rii cauzei separatiste se mai numărau pes- comporta un asemenea caracter din simplu te 3 mii de pușcăriași puși în libertate din motiv că populaţia rusă în regiunea declan- penitenciarele rusești, cu condiţia de a veni șării conflictului era în minoritate, cea mai în ajutorul enclavei separatiste [3, p. 119]. mare parte (75%) locuind pe malul drept al Totodată, întreprinderile de la Tiraspol și Nistrului [18, p. 158] și nu viceversa [12]. Râbniţa au fost trecute pe picior de război, Dezlănţuit în noaptea de 1 spre 2 martie pentru a asigura capacitatea