Săptămânal al scriitorilor din Republica Moldova Joi, 9 octombrie 2008 Fondat la 3 octombrie 1954 Nr. 41 (3293)

PublicaţIe de limba română La est de vest Poesis LECŢIA GOMA Andrei STRÂMBEANU Marii basarabeni s-au născut în – Ce alţi scriitori români vă sunt sate mici. dragi? DOINA BASARABEANĂ Cătunul Mana seamănă cu un cuib – Eminescu e mare poet, dar v-aş de pasăre, clădit între codrii orheieni. da un sfat: nu-l tot trageţi de anteriu, În această localitate s-a născut că se rupe. Bacovia e uriaş şi el. Să Pentru mezinul meu Andrieş acum 73 de ani Paul Goma. tot mulgi şi mulgi. La o vacă dacă tot Este comparat cu Soljeniţîn. Dar, tragi de ţâţă, curge sânge la un mo- Doină, doină, cântec greu, după părerea mea, pe nedrept. ment dat în loc de lapte. Fiule, odorul meu, Mai degrabă ar trebui să se spună – Ce ştiţi despre literatura din Ba- Gura lumii îmi tot spune că Soljeniţîn e „un Goma rus”. sarabia? C-ai venit târziu pe lume, Că mi-i chica afumată Pentru că, spre deosebire de auto- – Puţine. După ’40 terenul a fost Şi spinarea aplecată. rul „Arhipelagului Gulag”, care e un pârjolit. Rămăseseră puţini intelectu- ilustru publicist, Paul Goma a scris şi ali. Şi în locul celor plecaţi au venit Foaie verde trei sulcine, literatură artistică de o valoare excep- nişte persoane de peste Nistru, care Cum să-mi pară mie bine: ţională: „Patimile după Piteşti”, „Din nu ştiau nici o limbă. Şi au inventat O să creşti orfan, ca mine. Calidor”, „Arta refugii” ş.a. una, pe care au botezat-o „moldove- Fost-am eu orfan de tată, Dar, înainte de toate, Goma e o nească” sau cam aşa ceva. Am citit to- Şi de România toată. lecţie. tuşi nişte scriitori. Şi la voi e prăpastie Că aşa străinu-a vrut Una de bărbăţie. între generaţii. De la Nistru pân’ la Prut. Când toată lumea zicea „Da!”, – Ce amintiri păstraţi din Basara- Paul Goma a zis „Nu!”. bia? Dar e mare Dumnezeu! (Şi aici în marele scriitor se de- – Le-am pus pe toate în cărţi- Fiule, voinicul meu, velopează caracterul de basarabean, le mele. Am scris mai puţin despre Mă uit la guriţa ta, care aminteşte de un înaintaş de-al faptul că înainte de ’40 ne-au trimis Le g e n d a r a “HORA” basarabeană , c t i t o r i t ă d e r e g r e t a t u l Io n BAZATIN, l a u r e a t ă Doine vechi că va cânta. său, Mihalcea Hâncu, cel care rosti- toate javrele din regat în Basarabia. Mă uit la mânuţa ta, se celebra frază: „Vodă – „Da!”, iar Nu se poate uita cum ne-au cedat în a c e l u i d e -a l XXIII-l e a Fe s t i v a l Fo l c l o r i c d i n Zielona GORA. Po l o n i a , s e p t e m b r i e Ţara că va apăra. Hâncu – „Ba!”) 1940. Carol al II-lea a pledat pentru 2008. Iar tălpiţa ta ne-mblată E primul care a vorbit că nu există rezistenţă. Întâi au cedat Basarabia şi Va călca sârma ghimpată. graniţă dintre cei care stau în închi- Bucovina, apoi au cedat totul. Noroc Jos, în Prut arunc-o toată, sori şi cei din afara acestora. că sârbii erau ocupaţi cu nemţii, că Unde-i apa mai adâncâ A cunoscut libertatea în puşcărie şi ne cereau şi ei Banatul, iar bulgarii – Şi rugina o mănâncă. penitenţa în libertate. Muntenia. Tare nu e acela care învin- Aniversări Şi te prinde-n hora mare, Şi a scris despre ele. ge într-un război, ci acela care rezistă. Din hotare în hotare Într-o perioadă când pe marii scri- Cunosc asta din puşcărie. Gardianul, Şi cu talpa bate tare. itori români nu-i interesa decât cărţile care te ştia rezistent, te bătea, dar te Dă cu talpa de pământ lor, stând cu capul în propriile preo- respecta. Un om ca o constantă a Să te-aud eu din mormânt... cupări ca struţul în nisip, pe Goma îl – Gardianul era, evident, unul „de- Să mă bucur c-ai făcut interesa şi cărţile altora, şi grijile alto- al nostru”... Tatăl tău ce n-a putut... ra, şi demnitatea altora. – La Gherla m-au bătut ancheta- conştiinţei noastre Europa a aflat de la Goma de în- tori români, unguri, evrei. N-am făcut Frunză verde de pe rană, chisorile comuniste din România. deosebiri între ciomegile lor. Ba când Ard-o focul soartă grea – Dar şi de Basarabia sa, prezentă mă bătea un român, mi se rupea ini- Basarabie orfană, aproape în toate cele 40 de romane pe ma. Boris Movila face parte dintr-o un ministru ideal la oricare dintre Tu eşti România mea! care le-a scris. – Când aţi trecut Prutul?! generaţie care se topeşte treptat, aşa ministerele noastre, fiindcă de la ’90 Merg prin Mana, pe o stradă care-i – La 23 august 1944. Umblam fu- cum se topesc gheţarii arctici, adi- încoace, noi n-am făcut altceva de- Septembrie 2008 poartă numele. gari cu părinţii prin munţi. N-am avut că, chiar sub ochii noştri, dar fără ca cât am creat guverne, am căutat mi- „Paul Goma” nume de stradă. satisfacţia să ne prindă străinii. Ne-au să-i putem ajuta cu ceva. niştri şi am întins o tranziţie pentru Şi de univers. vânat ciobanii români şi ne-au dat pe Timpul este mai puternic ca ei şi 20 de ani. Nu Movilă a pierdut că Mesaj din SUA În 1992 în apartamentul lui din Pa- mâna jandarmilor. „Mioriţa” e uci- ei înţeleg perfect acest lucru. Fiind- n-a fost ministru, Moldova a pierdut ris l-am întrebat: derea de frate. Ciobanul mioritic e o că a fost o generaţie care totdeauna că nu a fost în stare să utilizeze un Către Forul Democrat a luptat cu cei mai puternici şi n-au asemenea potenţial. – Când veţi reveni acasă? permanenţă a istoriei noastre. al Românilor din – Cât e ora? – Păstraţi înainte de exil legături dorit să cedeze nimănui nici un mili- Am fost coleg cu el la Moldova- – 15.00. cu Basarabia? metru, nici un gram, nici un crâmpei Film şi am cunoscut şi am apreciat Moldova – La 15.01. Când voi termina răs- – Noi ne uitam tot timpul peste din conştiinţa lor. toată gama lui de calităţi, de la ome- punsul la această întrebare, voi reveni Prut. Frecventam Librăria „Cartea Cândva, când se vor face marile nia ieşită din comun până la furia ne- Conducerea Fundaţiei Iuliu Ma- la Mana. Ea e mereu cu mine. Aici, în rusă” din Bucureşti. Cumpăram cărţi evaluări istorice, generaţia lui Boris stăpânită când se ciocnea de mizeria niu întrunită în şedinţa din 20 sep- inima Franţei, mi-am făcut Mana mea ieftine editate la Chişinău cu grafie Movilă va fi definită ca una a oame- umană, mai apoi mulţi ani am lucrat tembrie, anul curent, s-a declarat şi locuiesc în ea prin limbă. Mi-am rusească, dintr-un fel de masochism. nilor care şi-au asumat mari respon- cot la cot la Editura Museum, unde solidară cu activităţile desfăşurate mai clădit aici, în Franţa, şi o Basa- sabilităţi, a oamenilor care au ştiut el printr-un joc al destinului a reve- de FDRM, care urmăresc propăşi- De acolo aflasem că Eminescu, Alec- să pună ideea naţională mai presus nit editor aşa ca în anii ’50. Multe rabie a mea. Probabil că mă tem de o sandri, Russo sunt clasici ai altei li- rea românilor din Basarabia, deveni- de orice alte interese. Şi dacă noi cărţi fundamentale au fost citite prin tă Republica Moldova. confruntare... teraturi: ai „literaturii moldoveneşti”. trăim azi liberi, trăim aşa cum ne ochelarii lui groşi şi la multe dintre – De o decepţie? Era ca un furt. Mă simţeam rănit. Apoi Suntem alături de dumnea- dorim, cum suntem capabili să ne ele el rostea o frază care a devenit voastră în eforturile pe care le – Posibil. E prea frumoasă Mana din a venit Ceauşescu. El, care afirmase organizăm, trebuie să înţelegem că celebră. Atunci când găsea vreo inima mea, ca să mă pot lipsi de ea... înainte de moarte: „Noi am făcut „pe- depuneţi pentru o cauză nobilă noi trăim visul lor şi această realita- turii române în Basarabia de după greşeală, el se minuna ca un copil, şi justă, asigurându-vă şi în viitor L-am mai întrebat (ca o mărturie restroica” în 1965, înaintea lui Gorba- te tot lor le-o datorăm. exclamând „se mai strecoară, dom- îmi e carnetul completat atunci): ciov”, reuşise să facă din România o război. Lui îi datorăm apariţia co- de tot sprijinul nostru. După război, cu un tată luat în lecţiei debut care ne-a dat o pleiadă nilor, se strecoară…” şi astăzi când – Cum vă simţiţi în Franţa? închisoare mai mare...” Cu cele mai bune gânduri fră- Siberia, Boris Movilă ajunge învă- splendidă de prozatori şi poeţi, de cei 80 de ani bat la uşă, nu-mi vine ţeşti, – Nu mă simt bine acum. Dar nici Sunt doar câteva însemnări dintr-o ţător, având în spate doar câteva cla- publicişti şi eseişti. Lui îi datorăm să cred că aceşti ani s-au strecurat în România, unde ar fi trebuit să mă discuţie, pe care le-am păstrat în unul se de liceu. A avut curajul să meargă succesele cinematografiei naţionale, parcă neobservaţi de noi, parcă ei au Justin P. LIUBA, simt şi eu acasă, nu cred că m-aş simţi dintre carnetele mele (am inserat aici pas cu pas printre toate furcile ca- căci a ştiut să susţină pe un Emil Lo- curs mai repede ca la alţii, au avut preşedinte al Fundaţiei Iuliu bine. doar câteva dintre gândurile marelui udine ale regimului sovietic şi să teanu, pe un Vlad Ioviţă, pe un Ana- un avânt mai mare şi parcă vor cu Maniu, 30 septembrie 2008, – De ce n-aţi încerca să vedeţi cum compatriot care nu au încăput într-un facă o mulţime de fapte, care mai tol Codru, pe un Dumitru Olărescu, tot dinadinsul să demonstreze că ne New York, SUA v-aţi simţi în Basarabia? interviu pe care-l pregătisem pentru târziu ne-au făcut mândri că suntem Vlad Druc ş.a. depărtăm de o generaţie deosebită, – Basarabenii mei, au stat ruşii „Sfatul Ţării”). români basarabeni, renăscuţi între Dacă o să avem răbdarea să re- generaţia oamenilor de mare res- călare pe ei, sunt prea blânzi pentru Şi îndrăznesc să cred că basarabea- Prut şi Nistru. capitulăm istoria literaturii, istoria ponsabilitate. a fi şi fericiţi. Basarabia care e ruptă nul Paul Goma a fost unicul disident Nu exclud o legătură directă cu cinematografiei, şi chiar o istorie Poate că şi anii se strecoară, un Ed i t u r a Litera: artificial de România a dat pe Hasdeu român adevărat. arborele genealogic al familiei dom- socială, capitole întregi din aceste lucru însă a fost, este şi va rămâne şi Kogălniceanu, doi uriaşi: filologia Şi azi acesta rămâne a fi unicul di- neşti Movilă, care l-a dat pe marele istorii le-a scris chiar Boris Movilă neschimbat – Boris Movilă care este n o u t ă ţ i editoriale română începe cu Hasdeu, legile por- sident român. înaintaş al culturii şi bisericii Petru prin faptele şi conştiinţa lui. una dintre constantele conştiinţei nesc de la Kogălniceanu. Pentru el lupta continuă. Movilă, un veritabil deschizător de Regret un singur lucru, şi am noastre pentru două segmente mari – Care e cel mai important scriitor Lupta pentru Adevăr. Pentru Drep- drumuri în cultura universală şi Bo- mai scris-o cu o altă ocazie, regret de timp, pentru două epoci, cea co- basarabean? tate. Pentru Basarabia. ris Movilă care este un deschizător că acestui vulcan de energie umană, munistă şi cea post totalitară. – Stere. E un scriitor pe care Ro- La ora actuală basarabeanul Paul de drumuri pentru cultura noastră. acestui vulcan de conştiinţă naţiona- mânia nu-l merită. Venise din Siberia Goma e cel mai tradus scriitor român Generaţiei lui, şi lui în persoană, lă i-a lipsit pârghia directorie a unui bestială în România liberală, cum zi- (peste 20 de volume – în franceză, al- îi datorăm tipărirea clasicilor litera- post mare în această ţară. Ar fi fost Iurie COLESNIC cea Negoiţescu. Nu prea ştia româ- tele – în engleză, germană, olandeză, neşte. Ca Rebreanu care scrisese în suedeză). ungureşte şi germană, la începuturi... Cărţile lui aşteaptă în anticamera – Dar pe Goma îl merită? Premiului Nobel. Aviz – În România nu m-am simţit aca- Să sperăm (să visăm!) că într-o zi Deputaţii din Primul Parlament al Republicii Moldova (1990-1994) sunt invitaţi la o întâlnire de să. Nu mi-e dor de Bucureşti, nici de acestea îi vor trece pragul. suflet care va avea loc sâmbătă, 11 octombrie, începând cu ora 11.00, în Sala cu Cămin a Uniunii Scri- miliţianul din colţ. Deşi locuiesc în itorilor. miezul limbii franceze, toate cărţile Nicolae Dabija mi le-am scris doar în româneşte. 2 Literatura şi arta Nr. 41 (3293), 9 octombrie 2008 Fo r u l De m o c r a t a l Ro m â n i l o r d i n Mo l d o v a Fraţi compatrioţi ştiut că după declararea independenţei ei Nici mai blajin popor pe-acest pământ. Cred că de toate câte oleacă. Că suntem români. Şi toţi prin limba ţării elemente băştinaşe de basarabeni au fost Şi toţi aceştia nu-s nişte tineri care nu- Se fac o naţiune români basarabeni şi cei care de la bun început au dat lovitura Suntem români cu inima fierbinte, şi dau seama ce vorbesc, nici nişte bătrâni De unde-atâta ură? Chiar din alte neamuri bucovineni de graţie tânărului stat Republica Moldova La Cernăuţi, la Cluj ori Chişinău, nostalgici, dar oameni maturi, copţi la min- De unde-atâta frică De unde sunt veniţi. şi implicit populaţiei româneşti de moldo- În lupta sfântă pentru libertate, te, mulţi dintre ei având studii medii sovie- De neamul nostru sfânt?! De urgia hoardelor cotropitoare a ruso- veni autohtoni. Cei care au ajuns în vârful Să ne-nsoţească bunul Dumnezeu. tice, conştienţi de ceea ce fac şi vorbesc. De fraţii noştri români?! Deci! Decât să fim comuniştilor-bolşevici care s-au năpustit ca piramidei cu puteri de decizie şi guvernare Ei au trăit şi în perioada sovietică şi în anii Când noi români ca dânşii O ţară sfărâmată o haită de lupi murdari şi flămânzi asupra în fruntea ţării au fost şi sunt şi astăzi foştii Gheorghe VACARU, de independenţă şi ar trebui ca acest fapt Suntem toţi moldovenii, Şi ca moldoveni provinciilor româneşti Basarabia şi Bucovi- nomenclaturişti comunişti, care s-au tran- s. Chiştelniţa, r-nul Orhei să se simtă în comportamentul lor. Se vede Dar călăriţi ca boii Să robim pe la străini na, peste un milion de români băştinaşi din format peste noapte în democraţi. Întreaga că aşa-i moldoveanul nostru cel cu mintea De hoarde de păgâni?! Mai bine să fim ţară aceste provincii s-au refugiat înspăimântaţi reţea de la conducerea politică şi adminis- Întreagă şi bogată din ţară, abandonându-şi meleagurile nata- trativ-economică a ţării făceau parte din Şi să ne mândrim le strămoşeşti în mâna cotropitorilor hap- elemente corupte (cu mici excepţii), care Că suntem români. sâni şi primitivi. prin profilul lor infracţional formau un or- Acolo ne-au rămas şi ne sunt gândurile ganism parazitar politico-mafiot. Elemente Simion MOSCALU, şi inimile noastre orientate spre glia sfân- corupte care au beneficiat şi sub ocupaţia or. Ştefan Vodă tă a patriei străbune răpită banditeşte de la sovietică de mare avantaje ca oameni de trupul ţării de către duşmanii cotropitori de încredere ai partidului comunist, acapa- la răsărit, care au înspăimântat lumea. Aco- rând funcţiile guvernamentale de vârf în R. Moştenire lo au rămas să-şi trăiască calvarul, durerea Moldova, au trecut la organizarea unui jaf în lacrimi scăldată sufletească şi înstrăinarea fraţii noştri ro- fără precedent asupra mijloacelor materiale mâni, basarabeni şi bucovineni sub cizma şi funciare ale tânărului stat, ducându-l în nemiloasă a muscalilor bolşevici. Acolo pragul falimentului economic şi financiar. Urmaşii lui Decebal şi Traian ne-au odihnesc somnul de veci bunii şi străbunii În această debandandă şi atmosferă creată lăsat drept moştenire o Patrie, o Credinţă, noştri români moldoveni, care au luptat de aceste elemente, au ajuns la guvernare o Limbă, un Scris. Toate acestea constituie veacuri la rând cu preţul vieţii sub voievo- agrarienii, foştii şefi de colhozuri şi sovho- averea noastră principală, vitală, cea mai zii moldoveni pentru apărarea Moldovei zuri, care prin guvernarea lor falimentară necesară pentru fiinţa noastră reală, ca şi a credinţei, limbii române şi a neamului împreună cu preşedintele ţării Petru Lu- popor, ca naţiune, ca stat unitar şi suveran, nostru românesc. Acolo sunt cetăţile, bise- cinschi au pus din nou în legalitate partidul ca neam. Le vom păstra cu sfinţenie. Dar ricile şi mănăstirile ctitorite şi zidite în de- comunist. numai cu lacrimile şi cu speranţa nu vom cursul istoriei Moldovei de către străbunii Acum ştie toată lumea că partidul co- izbuti. În primul rând, e nevoie de Unire, de şi voievozii Moldovei de la Carpaţi până la munist de la conducerea R. Moldova este respect faţă de tine însuţi, de dragoste faţă Nistru. mâna Moscovei şi din 2001 de când a pus de Ţară, de neam şi strămoşi. Să nu uităm niciodată durerea suferinţa mâna pe guvernare şi până în prezent ac- cumplită şi lacrimile vărsate de sutele de ţionează constant împotriva populaţiei Mă n ă s t i r e a Ja p c a . Fo t o Va s i l e ŞOIMARU Speranţa mii de copii, femei, bătrâni şi bărbaţi basa- băştinaşe de români moldoveni; împotriva limbii, istoriei, conştiinţei naţionale. Stra- rabeni – martiri mânaţi ca vitele în lagărele Speranţa noastră-o Ţară-adună tegia guvernanţilor comunişti în frunte cu de exterminare prin muncă şi pustiurile în- de pe urmă. Şi-ntotdeauna ne-aminteşte Voronin este izolarea completă a populaţiei Meditaţii în preajma gheţate ale Siberiei, perzându-şi libertatea Toată această “lumină” ce ne-a rămas Prutul ca şi Nistrul De flori unite-ntr-o cunună băştinaşei a Basarabiei şi Bucovinei de fra- şi viaţa în gulagul înspăimântător. alegerilor de la imperiul răului se va manifesta şi în Ne taie ţara-n două. Ce se-nţeleg în Româneşte. Istoria poporului rus s-a desfăşurat pes- ţii lor români din Ţară şi scopul lor final perioada apropiatelor alegeri parlamenta- Dar cine-au pus aceste este anularea Declaraţiei de Independen- re. Noi, cei mai conştienţi, în primul rând, Hotare dintre noi?! te 1000 de ani în crâncene şi sângeroase Câteva zile în urmă observ în faţa unui Speranţa vrea statornicie ţă a R. Moldova şi reînfiinţarea R.S.S.M. intelectualii, în aceste cazuri ar trebui să Că doar nu noi le-am tras lupte, în crime înspăimântătoare, iar după troleibuz, în care m-am urcat, o steluţă ro- În forme şi în linii drepte, împreună cu Transnistria. Dorinţa lor este luăm atitudine, că explicăm concetăţeni- La Prut şi la Nistru, eliberarea de sub mongoli au continuat fără şie din plastic. La următoarea oprire îl în- Ea tinde să ne dea tărie să realizeze acest plan înaintea alegerilor lor noiştri că la alegeri, viitorul nostru şi al Ci ruşii ce-au venit întrerupere războaiele de cucerire a popoa- treb pe şofer: La fapte mari şi înţelepte. legislative şi prezidenţiale din 2009 în R. copiilor noştri depinde de poziţia noastră, Ca lupii peste oi! relor vecine (de la periferiile imperiului) – Cu ce ocazie aţi lipit steluţa? Moldova. Şi acest lucru se va întîmpla dacă care ar trebui să fie mai responsabilă. Să le subjugându-le şi formând un uriaş imperiu, – Ca să fie frumos, îmi răspunde. Speranţa vede Ţara-n floare, partidele politice nu se vor uni. cerem să conştientizeze unde ne-au dus co- Da! Suntem Români dintr-un conglomerat de popoare străine. Altădată, tot în troleibuz se aşază lângă Un cer senin, oraşe sate muniştii, fiind la putere ultimii opt ani. Să Şi noi toţi moldovenii Înapoierea economico-socială şi culturală mine un bărbat cu chipiu pe care era cu- Şi-n ele are fiecare Ionel SCURTU, analizeze, să compare şi să constate cum şi- Şi limba cea Română a uriaşei mase n-a reprezentat pentru po- sut tricolorul rusesc. Îndrăznesc şi îl întreb Inimi de soră şi de frate. Piteşti au îndeplinit ei promisiunile făcute cu patru E limba ce-o vorbim poarele subjugate, printre care Basarabia şi amabil: ani în urmă şi cum vor trăi mai departe dacă Şi doar fiind o ţară Bucovina, un model de civilizaţie şi cultu- – Al cui drapel purtaţi pe chipiu? Speranţa azi desculţ aleargă, vor rămâne tot ei la putere? De votul nostru Mare Românească ră, din contra ruşii cuceritori au folosit şi Imn – Nu m-am uitat. O bat la talpă drumuri multe, va depinde viaţa noastră de mai departe. De Şi străinii-atunci beneficiat de buna stare a culturii acestor Mai deunăzi, doi bărbaţi, basarabeni, aş- Încearcă de noroc să tragă, aceea el trebuie să fie matur, bine gândit, ca Ş-or spune că-s Români. popoare. Acest popor rus crescut şi educat Suntem români acum ca niciodată, teptând troleibuzul, vorbeau între ei ruseş- Chiar când norocu-i se ascunde. mai apoi să nu ne văicărăm încă patru ani. în credinţa şi spiritul soldatului cuceritor, Suntem români pe acest picior de plai, te. După ce unul dintre ei a plecat, îl întreb Ş-abia atunci în ţară nu se împacă cu starea de lucruri actuală, Bătătoriţi în palme şi la talpă, pe celălalt care îmi este puţin cunoscut: Speranţa e că răul trece Ştefan BUROV Stăpâni vom fi cu toţii el doreşte refacerea fostului uriaş imperiu Şi dogoriţi de soarele de mai. – De ce vorbiţi în limba rusă? Şi că suntem şi noi în stare Şi ţăranii noştri chiar şi prin forţa armelor. El a trăit şi a fost – Nu-i treaba ta, îmi răspunde iritat. Să mai scăpăm de clima rece Vor fi şi ei bogaţi, obişnuit să fie condus de un dictator, pentru Suntem români, urmaşi lui Vorbesc cum vreau, mi-o taie el răspicat. Uniţi prin cuget şi ardoare. Moldovenilor Ş-om avea ş-oraşe aceea şi-au ales conducători pe măsura lor, Ştefan Vodă, La staţia de troleibuze o femeie mă în- Mândre şi frumoase care să le împărtăşească şi să le realizeze Prin secole veniţi din Decebal, treabă: Decât să fim o ţară Speranţa noastră-i Ţara toată Căci şi străinii-atunci dorinţele de cuceritori şi stăpâni peste po- Cu legământ în mănăstirea Putna, – Maşina aceasta se opreşte la Lenina? Mică, sfărâmată Ce Neamul Românesc adună, Ne-or fi în ţară fraţi. poarele lumii, Vladimir Putin, fost ofiţer Cu necruţare faţă de duşman. Mă întreb şi vă întreb, stimaţi cititori, Şi ca moldoveni Ca pân’la Soare să răzbată KGB. Politica Rusiei reprezintă şi azi ca ce-i aceasta? O indiferenţă egală cu laşita- Să fim robi pe la străini Cu toţi românii împreună. Iar în ţară-i bine şi în trecut un mare pericol şi îngrijorare Suntem români în suflet şi în cuget, tea, lipsă de cultură politică, rămăşiţe ale Mai bine să fim ţară Când ţara e întreagă şi pentru popoarele vecine libere, şi pentru C-un tricolor, cu-n cer şi un soare mentalităţii sovietice, o închinăciune oarbă Întreagă şi bogată Anatol LAZĂR, Şi cetăţenii ei întreaga Europă şi omenire. sfânt, faţă de tot ce ne-a venit de la răsărit? Şi să ne mândrim membru al F.D.R.M., Referindu-mă la Basarabia este bine Nu este-n lume o ţară mai frumoasă, Cu toţii sunt uniţi, Ţaul, Donduşeni

RÂNZA UNORA E MAI MARE DECÂT INTERESUL NAŢIONAL

Ajunşi sorilor) să ceară majorarea salariilor cu ce. Fiecare şefuleţ de partid se vede ale- comunişti). Este la mintea cucoşului că toate încercările făcute de FDRM de a-i el chiar în primele (pentru el) alegeri par- la starea de 50%. Cum se numeşte aceasta, domnilor? sul naţiunii. Dar noi, alegătorii, cu ce ne cei 100% de alegători se vor împărţi cel aduce la masa de tratative pe reprezentan- lamentare. În jurul acestui lider se poa- dezastru to- Chiar ne consideră pe noi, alegătorii, atât alegem de fiecare dată după ce lideraşii puţin în trei părţi. Partidul comuniştilor, ţii formaţiunilor de orientare naţională, te consolida o forţă politică de cca 25% tal (cei mai de naivi să-i credem? Aflându-se la pute- îşi fac mendrele? Cu buzele umflate. Cu fiind cel mai puternic partid şi, practic, acest lucru, deocamdată, eşuează. Ei bine, (menţionează autorul articolului, iar eu săraci în re atâta timp, au lucrat atât de bine, încât speranţe neîmplinite. Cu încă o perioadă unicul de pe eşichierul de extremă stângă, AMN, care s-a fript o dată cu aducerea i-aş da chiar mai mult, ţinând cont de fap- Europa şi pensiile şi salariile majorităţii populaţiei de 4 ani de aşteptări (pentru cei optimişti) având la dispoziţie maşina puterii, chiar în parlament a unor profitori politici, de- tul că un centru coalizator este mult mai cu un partid (cel puţin ale profesorilor) sunt mult mai şi cu deziluzie totală, pierderea interesu- dacă este în declin, are toate şansele să ia clară ferm că va merge în alegeri de una atractiv pentru electorat decât componen- al trecutului mici (după puterea de cumpărare) de- lui şi părăsirea meleagului pentru o altă cel puţin 25-30%. Dacă mai ţinem cont că singură. Ea are toate şansele să treacă ba- tele răzleţite, şi voturi vor veni chiar şi de în frunte), cât cele de până la 2001 sau 2005. Fiind bună parte. Observasem într-un număr PD (care ar trebui sancţionat de electorat riera de 6%, iar în parlament să sperăm la adepţii AMN-ului, PD-ului, PPCD-ului cu o eco- unicul partid la guvernare (acest avantaj recent al săptămânalului „Literatura şi pentru trădarea din 2005) şi PSD (pentru că va şti cum să gestioneze capitalul po- ş.a.). MAE şi PNL nu au nici o şansă de nomie na- deosebit nu l-au avut cei dinaintea lor), arta” un articol intrigant prin denumire: trădarea din 2008), care sunt de centru- litic obţinut. AMN speră, de asemenea, la a trece pragul electoral separat. Iată aici ţională fără venindu-le ca mană din cer fluxul valutar „Cine va forma coaliţia de guvernământ stânga, vor lua, după cum consideră auto- obţinerea unor locuri în parlament de la ar trebui să se muncească. Societatea ci- industrie, enorm de la gasterbaiterii moldoveni, co- în 2009?”, scris de magistrul în polito- rul articolului, cca 15%, iar PPCD-ul spe- redistribuirea procentelor de alegători ale vilă reprezentată de FRDM ar trebui să-i fără nici o muniştii au avut o şansă reală de a redresa logie Roman Mihăieş, pe care l-am citit răm să fie sancţionat serios de electoratul pierdanţilor. Este, într-un fel, explicabil convoace insistent pe liderii PL, PNL, perspectivă câtuşi de puţin situaţia în economie şi cea foarte atent, chiar revenind asupra unor de dreapta pentru toate trădările din toate acest lucru, însă ei, probabil, îşi dau bine MAE şi, evident, PDLM la masa de tra- de viitor, materială a majorităţii populaţiei paupe- momente. Este scris argumentat, convin- timpurile existenţei lui sub Roşca, atunci seama că o bună parte din aceste voturi tative. Eu cred că un cuvânt de spus au şi fără şanse reale de penetrare a capitalu- rizate. Chiar dacă recent conducerea de gător (nu ştiu dacă şi pentru liderii parti- pentru toate celelalte formaţiuni de cen- pierdute se vor duce totuşi la comunişti. liderii acestor formaţiuni din teren. Ei ar lui străin în economia naţională (atât timp vârf, prin fortificarea artificială a leului, delor şi partiduţelor de dreapta). În baza tru, centru-dreapta şi de dreapta rămân, Să încercăm să evaluăm şansele altor putea cere conducerilor centrale intrarea cât nu este asigurată stabilitatea politică a încercat de a-i mai „mulge” pe aceiaşi analizei rezultatelor alegerilor locale, pe teoretic, nu mai mult de cca 55-60% de formaţiuni politice de pe centru-dreapta în alegeri cu o singură listă. Este o şansă în acest colţ de ţară şi securitatea investi- gasterbaiteri, acest lucru nu s-a întâmplat. lângă două formaţiuni care au toate şan- voturi. Este o majoritate, cu care poate fi - PDLM, MAE, PNL şi PL. La ce spe- şi a lor de a intra în parlament pe o listă ţiilor), nu avem nici o şansă de a norma- Nici nu putea să se întâmple atât timp cât sele să treacă pragul electoral – PCRM formată o nouă guvernare. Problema este ră aceste formaţiuni? Deocamdată doar unică. În caz contrar şansele, chiar şi ale liza starea de lucruri dacă nu va avea loc în toate verigile puterii, în special în eco- şi AMN, autorul evidenţiază alte câteva dacă ele vor şti cum să fructifice această PDLM este cel mai dispus spre coope- PL-ului (cu toate că autorul articolului îi o schimbare a regimului politic din acest nomie, sunt plasate persoane exclusiv pe formaţiuni politice „care speră cumva situaţie. Dacă o parte din partiduţele de rare. Este absolut inexplicabilă poziţia dă cca 6-10% avându-l pe Dorin Chirtoa- colţ de ţară. Cei de la putere ne făgăduiau criterii politice, cele profesionale fiind pe să treacă pragul electoral”: PD, PDLM, centru-dreapta şi de dreapta, care se vor liderului PL – Mihai Ghimpu. După cum că, însă fără filiale serioase în teritoriu), în preajma alegerilor din 2005 salarii me- locul doi sau trei. MAE, PNL, PSD, PL, PPCD (speră iarăşi avânta în campania electorală de unii sin- menţionează autorul articolului, este me- sunt iluzorii de a trece pragul electoral de dii de 300 $, iar acum (iarăşi în preajma Ei bine, cine va face acest schimb cumva ca alte dăţi – n.n.). Eu aş adăuga guri, nu vor trece pragul electoral, atunci ritul lui Mihai Ghimpu că a crezut în şan- 6%. Să sperăm că liderii partidelor nomi- alegerilor) ne făgăduiesc nouă (profesori- al regimului politic dacă o problemă pe şi partidul „Uniunea Centristă” al lui cel puţin 20% din voturi se vor pierde şi sa lui Dorin Chirtoacă şi l-a promovat, şi nalizate vor înţelege gravitatea situaţiei în lor) dublarea salariilor din a. 2009, atunci cât de simplă într-o societate normală pe Petrache, care ar avea şanse de trecere a vor reveni, în mare parte, partidului co- eu sunt absolut de acord cu aceasta. Dar care ne aflăm şi importanţa majoră pentru când doar vreo două săptămâni în urmă un atât de complicată pentru societatea ba- barierei cu Vasile Tarlev, căruia autorul muniştilor. Cu aceste voturi, dar şi cu al tot Mihai Ghimpu poartă toată respon- noi toţi de schimbare a regimului politic. reprezentant al Guvernului declara că este sarabeană, cu specificul ei anapoda, este articolului îi „rezervează” cca 6-10% (să unor transfugi şi curvari politici, ei vor sabilitatea dacă acest tânăr politician cu o obrăznicie din partea greviştilor (profe- problema unificării forţelor democrati- sperăm că vor fi luate în mare parte de la deveni iarăşi majoritari în parlament. Cu mari şanse pe viitor va fi „îngropat” de Valeriu Dulgheru Nr. 41 (3293), 9 octombrie 2008 Literatura şi arta 3 Soluţii există „Cu şatra prin istorie” Astfel a fost intitulat materialul publicat de Nicolae satului şi numaidecât pe malul iazului (lacului). Ţiganii în de acolo, din URSS, fiind „înşurubaţi” în parla- Importantă este consolidarea segmentului Dabija în „LA” din 31 iulie a.c. Am citit cu emoţii arti- trecut n-aveau nici casă, nici masă. Aşa cum sunt descrişi mente şi guverne, nu au fost capabili să aducă de centru-dreapta, ci şi deşteptarea celor care colul despre filmuleţul „Ţiganul”. Dacă n-ar fi publicat dl în romanul „Şatra” de Zaharia Stancu. o schimbare şi în final să ne aducă în UE. Ex- i-au votat consecvent pe comunişti. Că Voronin, Nicolae Dabija materialul „Cu şatra prin istorie”, cititorii Ceea ce nu s-ar putea spune despre moldovenii (ro- cepţii, desigur, au fost, însă adevăraţii patrioţi şi Grecianăi, Lupu şi K˚ nu sunt comunişti nu e n-ar fi ştiut ce pun la cale regizorul şi producătorul filmu- mânii) din Basarabia. Ei sunt harnici şi buni gospodari. o mare parte din profesionişti au fost înlăturaţi cazul să mă convingeţi. Alta e că ideile de stînga lui, Dmitrii Voloşin şi scenaristul Serghei Frumâci.. Când Asta ar trebui să ştie Voloşin, Uzun şi alţii. Iar dacă Vo- de la procesul decizional, iar Moldova, devenind sunt cele care domină multe ţări din Europa. La Nicolae Dabija a publicat articolul „Rusoaicele”, îndată loşin a luat la bază poemul „Ţiganii” de A. Puşkin pentru ţara servilismului politic, administrativ şi a ce- noi însă e altceva. Ai viziuni de dreapta şi imediat au apărut mulţime de materiale de revoltă: Cum? De ce? a demonstra un neadevăr, atunci acest neadevăr la adresa lui meschin, s-a îndepărtat de Europa. Definitiv? eşti etichetat ca democrat şi slugoi al UE şi NATO, Că vezi unora nu le-a plăcut. Iar acum toţi tac. Când un unui popor ne umileşte, ne înjoseşte. Ştie toată lumea, că Depinde de luciditatea celui care face politică, dar vorbeşti de viziuni de stânga şi eşti etichetat ca sosit de-aiurea ne umileşte, ne ofensează nu numai pe băş- moldovenii care muncesc în Rusia, muncesc mai bine ca şi a alegătorului… slugoi al Kremlinului. Ceva nu e normal aici, de tinaşi, dar şi pe rromi. Şi-a exprimat protestul şi nedume- ruşii. Şi ei nu sunt tâlhari. Personal, nu prea agreez vorbele de genul: vină sunt şi politicienii noştri, care, bănuiesc, din rirea numai Ilie Prodan (vezi „LA” 7 august 2008). Sunt Pe mine mă supără grozav faptul că nişte indivizi îşi “scopul nostru în alegerile din 2009 este debar- ‘91 încoace au format în mod intenţionat o perce- întru totul de acord cu Ilie Prodan: dl Voloşin întrece orice permit să spună la adresa unui popor, că mai prost neam carea comuniştilor de la putere”. În opina mea pere deformată a alegătorilor. Fiind printre primii care au semnat decizia de măsură. Afirmaţia „moldovean (român), ţigan e totuna” e ca moldovenii pe faţa pământului nu se află. Şi apare în- este vorba doar de o etapă care ne-ar aduce la fi- Este dificilă obţinerea unei liste comune, dar creare a Forumului Democat al Românilor din o crimă ce merită cea mai mare pedeapsă! Dacă Voloşin trebarea: de ce Ministerul (in)Culturii nu verifică şi nu ia nalul dorit – integrarea Republicii Moldova în orice s-ar spune, e o chestiune rezolvabilă. În Moldova şi în calitatea mea de vicepreşedinte al şi Frumâci nu ne cunosc originea, asta nu-i salvează de măsuri? De ce-i permite să insulte un popor? Trebuie să se familia ţărilor europene, adică, în UE şi în cadrul acelui club de discuţii de care am pome- Mişcării Acţiunea Europeană, nu pot fi indiferent răspundere. Autorii filmului intenţionat au urmărit scopul facă tot posibilul să nu treacă acest filmuleţ. sistemul de securitate euroatlantic. Războiul nit la început, am propus crearea unui Consiliu faţă de viitoarele alegeri parlamentare. În cadrul să ofenseze o naţiune, un popor şi nu numai. În acest film Suntem absolut de acord cu autorul articolului „Cu sângeros purtat de Federaţia Rusă în Georgia este al “obrazului basarabean”, dacă doriţi, adică clubului de discuţii, organizat în fiecare miercuri nu se vor regăsi moldovenii, ci majoritatea ruşilor, care şatra prin istorie”, că filmuleţul e ofensator şi la adresa un argument major că acest sistem de securita- un Consiliu Moral. Personal, nu aş avea nimic de MAE la Uniunea Scriitorilor, i-am avut ca umblă din ţară în ţară cotropind, colonizând popoare mici. ţiganilor, şi a moldovenilor. te eurasiatic, dominat de ruşi, este periculos. În împotrivă dacă din el ara face parte Mihai invitaţi pe Nicolae Dabija, Petru Soltan şi Petru Asta-i. Dar… Să revenim la romanul „Şatra”. În carte per- acest context mesajul MAE, partidului din care Cimpoi, Nicolae Dabija, Petru Soltan, Petru Munteanu, liderii Forumului. În urma dezbater- Neprietenii noştri se străduie în fel şi chip să ne mur- sonajul nu este o aventură, ci un mod de a concepe viaţa fac parte, mi se pare sincer. Crearea polului anti- Munteanu şi alte personalităţi care au un cu- ilor am rămas cu o convingere că doar împreună dărească pe toate căile (posibile şi imposibile) limba, lite- şi o expresie a dezacordului cu ordinea socială existentă comunist, propus de Partidul Mişcarea Acţiunea vînt greu de spus în societate. Acest grup ar cu alte formaţiuni proeuropene şi democratice ratura, istoria, cultura, obiceiurile, tradiţiile. (modus vivendi). Europeană, ar fi o soluţie ideală ca noi împreună fi şi un arbitru pentru politicienii care vorbesc vom izbuti să schimbăm situaţia dezastruoasă Îmi amintesc de reclama spectacolului „Monoloagele Ţiganii de mici erau obişnuiţi să peregrineze din sat în să trimitem la gunoiştea istoriei aceste rudimente, întruna de democraţie şi integrare în Europa, tot creată de actuala guvernare. vaginului”. Chiar din prima zi am avut (şi mi-am expri- sat. Se opreau pe câteva zile la marginea satului, aranjau precum este PCRM-eul şi liderii acestuia. el ar avea posibilitatea să negocieze cu liderii Ideea principală care s-a cristalizat în cadrul mat) atitudinea negativă chiar faţă de reclamă. Din punct corturile, dădeau mâncare la cai, aranjau foiul şi produ- În viitoarele alegeri important este ca par- de partide cooperante. Un mecanism interesant discuţiilor a fost necesitatea Listei Comune. Iar de vedere gramatical nu e corect „monoloagele”, ci mo- ceau careva obiecte. Autorul nu ocoleşte clipele grele, de tidele de orientare naţională şi democratică să de conlucrare şi de creare a listei comune a pentru promovarea acestei liste e necesar un nologuri. laşitate, nu cruţă slăbiciunile momentane, izbucnirile de nu se terfelească unele pe altele. Unii mai ţin fost propus de academicianul Petru Soltatn. partid-suport. MAE (ca variantă, de ce nu?) ar Aşa se întâmplă cu filmul „Ţiganul”, film despre mol- egoism ale eroilor. Cele mai multe scene degajă o tristeţe minte că în preajma alegerilor locale, MAE a Vorba e de a focaliza interesul naţional asupra putea fi o soluţie în acest sens. Mai dificilă însă doveni al rusului (râsului) Dmitrii Voloşin prin filmul de apăsătoare, adâncă. Din loc în loc, însă, firul relatării se propus mai multor partide semnarea unor acor- personalităţilor care merită a fi incluse în Lis- e chestia cu “rînza basarabeanului”. Am reţinut, animaţie. Grădiniţa, şcoala şi liceele naţionale vor trebui întrerupe brusc şi povestitorul, obosit, parcă, să tot nareze duri de unificare a forţelor, de colaborare şi, dacă ta Comună. “Bine, stimaţi politicieni, - afirmă vorba ex-ministrului Ion Costaş, că “din trei să corecteze zeci de ani, fiindcă e mai greu să reeduci de- întâmplări întunecate se întoarce la alte episoade. Ceea doriţi, de „înţelegeri de neterfelire reciprocă”. Îmi dl academician, sunteţi orgolioşi, vă vedeţi moldoveni patru se văd şefi de partid, deputaţi şi cât să educi, să convingi tânăra generaţie, că filmul „Ţi- ce dă substanţă romanului „Şatra” (dens şi bogat în sem- pare rău, dar nu am fost auziţi şi mulţi n-au vrut să în Parlament, hai să conlucrăm, să găsim per- “nacialnici””. În alt caz o asemenea formaţiune, ca ganul”, nu e operă de artă, ci marfă care are scopul de nificaţii) nu este, aşadar, analiza psihologică, ci originala ne înţeleagă mesajul. Posibil că nici nu s-a dorit soane care ar conveni tuturor în viitoarea gu- o alternativă, ar putea fi evedenţiatăprin tragere a denigra un popor. (Poetul-academician D. Matcovschi fuziune dintre lirism şi observaţia socială. acest lucru. vernare!”. După mine, acest comitet ar mai avea la sorţi. Asta trebuie să înţeleagă partidele care spunea pe drept cuvânt, că n-avem teatru, ci marfă). Se Citim pagini, când ţiganca naşte unde o apucă vre- Deşi am fost lipsiţi de posibilitatea de a par- şi o altă conotaţie, cea de a-i sancţiona pe cei ţin cu adevărat la destinele neamului şi înţeleg ştie că moldovenii (români) nu sunt ţigani, că ţiganii au mea, copiii ţiganilor se căsătoresc, bulibaşa are dreptul ticipa la alegerile locale din anul trecut, am orga- care, în determentul interesului naţional, în mod că menţinerea la putere a treia oară a PCRM-ului baştina lor – India şi sunt împrăştiaţi pe tot globul pămân- să-i vândă etc. nizat cîteva mese rotunde în problema unificării cel mai neobrăzat au grija doar de “turta” lor. este o catastrofă pentru basarabeni şi o eternă tesc. Dar acestea nu caracterizează poporul nostru. Precum forţelor naţionale şi democratice, iar în turul doi Vorba e şi de sancţiuni morale care ar trebui să durere de cap pentru Europa. În detrimentul Are dreptate Ilie Prodan, când afirmă că autorii filmu- nici faptul, că un moldovean fumează cu două lulele. l-am susţinut necondiţionat pe Dorin Chirtoacă fie aplicate asupra celor încăpăţinaţi în cazul în aşteptărilor comuniştilor este real şi un alt lucru, lui trebuiau să se consulte cu specialiştii în domeniu. Ca Aceasta mai degrabă e caracteristic neamului Voloşin. la funcţia de Primar General al capitalei. În care PCRM, Doamne fereşte, ar mai dobîndi un destul de important, cînd e vorba de modalitatea să-şi formeze o concepţie despre şatră, despre ţigani etc. Ruşine şi celor 15 pictori, şi celor de la „Zdob şi Zdub”, şi anul curent ne-am încadrat cu toată sinceritatea mandat de guvernare… Multor nu le prea place de încludere în listă a persoanelor destoinice, din Scriitorul Zaharia Stancu are un roman „Şatra” (1968), scenaristului Serghei Uzun. Încă Puşkin a creat o impresie în acţiunea de promovare a acesului liber al cînd se pomeneşte de Antonescu, însă Mareşalul partea partidelor politice şi a societăţii civile. în care scenele naturaliste abundă. Printr-o latură a operei eronată despre moldoveni. Poate asta, concepţia eronată a băştinaşior în zona de frontieră de cincizeci de afirma, că de asupra tuturor ambiţiilor personale Care ar fi criteriile de creare a Listei? sale Zaharia Stancu aparţine naturaliştilor. Ba mai mult: lui Puşkin (poemul „Ţiganii”) a servit lui Voloşin şi sce- kilometri din dreapta Prutului şi am fost alături şi de grup este Patria, şi acolo, pe pământ şi în E vorba de promovarea oamenilor cinstiţi şi Zaharia Stancu este creatorul naturalismului liric. Autorul naristului Serghei Uzun ca punct de pornire? de ziariştii de la Unimedia, presaţi de autorităţi şi ceruri, unde se întrunesc interesele majore noi necompromişi, tinerilor şi personalităţilor noi. reflectă asupra naturii umane, asupra destinului. Într-o mulţime de lucrări din literatura noastră: „Răz- multe altele. La moment se întîmplă ceva straniu, trebuie să fim grămăjoară. Sunt convins, că după destrămarea imperiilor, in- Să se fi inspirat Dmitrii Voloşin din acest roman? Prea van şi Vidra” de B. P. Haşdeu, (Răzvan era ţigan, fost rob, deoarece mi se crează impresia că liderii MAE clusiv şi a celui sovietic, lipsa unor tradiţii şi a puţin probabil, fiindcă nu poate cunoaşte Voloşin, nici dar nu român), „Istoria unui galben şi a unei parale” de se umilesc bătînd înyădar drumuri pe la uşile Andrei Covrig, elitei politice a avut drept consecinţă crearea unor realizatorii acestui filmuleţ un aşa mare scriitor, cum e Vasile Alecsandri (în care ţiganii erau vânduţi ca vitele unor lideri de partid în insistenţa de a stabili un vicepreşedinte al MAE, mari probleme pentru fostele colonii. După 1991 Zaharia Stancu. la iarmarocul din Craiova) şi o lucrare (o nuvelă) mai parteneriat. preşedintele Asociaţiei Combatanţilor la noi această criză este constantă. Cei „veniţi” Îmi amintesc din copilărie diferite întâmplări. În fie- recentă „La ţigănci” (1959) de Mircea Eliade e prezentă care sat veneau cu şatra familii de ţigani. Se „oploşeau” această temă. la marginea satului cu cai, căruţe, câini şi familii cu copii Autorii ar putea face o excursie, o întâlnire cu operele (mulţi copii) mai mici şi mai mari. Aveau numaidecât un despre ţigani, ca să se dumirească. Dar, din păcate, scopul ARHIVELE STATULUI foi. Confecţionau obiecte din metal: sape, hârleţe, lopeţi, lor este altul: de a ne denigra şi face de râs în faţa unei furci, greble. Oamenii din sat îi răsplăteau cu produse ali- lumi întregi. mentare. Stăteau în acel loc nu prea mult – o săptămână- VĂZUTE DIN INTERIOR (2) două şi îşi luau tălpăşiţa. De aici şi expresia: „Ca ţiganul Ion PÂRNĂU, cu şatra”. Dar nu se auzea să fure nici păsări, nici cai. profesor de limba şi literatura română Din notiţele unui istoric-arhivist Plecau fiindcă aşa le era obiceiul, aşa le era destinul. Se la Liceul Profesional Nr. 2, (continuare din numărul 26 din 26 iunie 2008) instalau în altă localitate, în alt sat. De obicei la marginea mun. Chişinău

lui arhivei sunt vorbe goale. Metoda aceasta apa de la ouă poţi să te bărbiereşti! Genial, publicat numeroase articole documentare, siderabil la completarea fondului arhivistic. stabilizeze regimul stabilit. Vă daţi bine sea- draconică a fost inventată de fostul director nu ? Fără discuţii că în Arhiva OSPRM sunt dezgolind monstruozitatea ocupaţiei Basara- Este un om onest şi principial. Se bucură de ma, că pensionara directoare-interimară n-a al AOSPRM Andrei Cechirlan .Omul venea şi specialişti care merită tot respectul. Printre biei de sovietici, a crimelor săvârşite de ocu- respect nu numai în colectivul de muncă, dar luat nici o măsură administrativă. Cu aseme- să se angajeze într-o funcţie sau alta, iar Ce- aceştea se numără Veaceslav Lupan, istoric, panţi împotriva populaţiei băştinaşe. Aceste şi în organizaţiile sursă ale Arhivei OSPRM. nea conducători, domnilor guvernanţi, speraţi chirlan îi propunea cea mai inferioară funcţie arhivist, şef de secţie, care de mult ar fi me- publicaţii au apărut în „Literatura şi arta”, Tatiana Gâlcă, politolog, angajată de câţiva să ajungeţi în Europa? Valentina Ivanicova, (în cazul dat funcţia de şefă a sălii de studiu ritat funcţia de director al Arhivei OSPRM. „Ziarul de gardă”, „Capitala”, „Glasul ani la Arhiva OSPRM în funcţie de specialist custode-şef, studii tehnice, pensionară, din CADRELE... este mult mai inferioară, comparativ cu func- Este un om onest, un bun profesionist, auto- Naţiunii”, „Flux”, Analele Ştiinţifice ale în secţia Completare...a dat dovadă că poate iunie 2004 îndeplineşte funcţia de director- Este cea mai mare şi cea mai importanta ţia de specialist-coordonator. Şi după poziţia rul Îndrumător-lui Arhivei OSPRM, un cu- Universităţii de Stat din Moldova, revistă lucra într-o arhivă, este un executor respon- interimar al Arhivei OSPRM. Probabil că nu- problemă, şi dacă vreţi locul cel mai vulnera- ierarhică şi financiară). Spre exemplu: cum ar noscător al istoriei şi culturii noastre, are un „Magazin istoric” etc. sabil şi harnic. mai în Republica Moldova cuvântul interimar bil al Arhivei OSPRM (dar şi a Arhivei Naţio- fi dacă ar veni un profesor cu facultatea ter- vocabular bogat şi un cunoscător al limbilor Plus la cele menţionate sunt coautorul a Tamara Palamarciuc, a lucrat o bună este înţeles pentru o perioadă de cel puţin 5 nale, despre care vom vorbi mai târziu AlM). minată la directorul şcolii să fie angajat, iar română, rusă şi franceză; un cunoscător al două volume de carte cu caracter istorico-do- perioadă la Arhiva OSPRM în funcţie de se- ani. Nu mai vorbesc de lipsa cunoştinţelor în Nu mă voi referi ce a fost până la anul directorul i-ar propune mai întâi să fie paznic tehnologiilor informaţionale în domeniul ar- cumentar, care au fost înalt apreciate de spe- cretar-dactilograf, fiind un bun executor ale domeniul istoriei. E greu totuşi de înţeles lo- 2003, fiindcă pe atunci nu lucram şi nu ştiu sau dereticătoare. Tot aici trebuie să menţio- hivisticii, care în RM nu se aplică. Mai laco- cialişti de anvergură europeană. dispoziţiilor directorului A. Cechirlan. Pe tot gica Serviciului de Stat de Arhivă a RM. La situaţia cum se spune „pe viu». nez, că volumul de lucru al postului vacant de nic spus: un specialist ca dl Veaceslav Lupan Pentru mine restabilirea adevărul istoric parcursul activităţii aşa şi nu a mai învăţat să Arhiva Naţională a RM lucrează toată viaţa Ţin să menţionez, că pe tot parcursul pe- specialist-coordonator era şi este pus pe ume- şi-ar dori orice arhivă prestigioasă europeană. este ceva sfânt. Provin dintr-o familie de in- lucreze la calculator, tipărind textele la ma- doamna Nelia Krasovski, un adevărat pro- rioade de activitate (februarie 2003-februarie rii şefului de secţie Valorificarea documente- Un alt specialist, care, pe bune, e mare pro- telectuali deportaţi de autorităţile sovietice de şina de scris. Vocabularul sărac, caracterul fesionist, cu Facultatea de Istorie şi Arhivisti- 2008), Arhiva OSPRM niciodată n-a acti- lor şi al şefei sălii de studiu, primind pentru fesionist este dna Măria Cruşelinskii, isto- ocupaţie. Bunelul meu Ion Alexandru Moraru imprevizibil şi comportamentul departe de a că absolvită la Moscova. Respectiva doamnă vat cu toate statele de funcţie completate, aceasta un adaos de râsul câinilor...... ric, arhivist, activează în funcţie de specialist a fost împuşcat, tatăl meu Valeriu împreună fi numit civilizat, a produs multe situaţii de munceşte în funcţia de custode-şef la Arhiva lucru care-l consideram la început întâmplător În cele din urmă, dra Cristina Galiţ a de- principal la respectiva arhivă. Are cunoştinţe cu încă 3 fraţi ai săi au fost exilaţi în Siberia conflict atât în interiorul colectivului, cât şi Naţională a RM şi ori de câte ori se schimbau şi care s-a dovedit a fi dirijat. Cum poate fi! pus cerere şi s-a concediat. În scurt timp a aproape enciclopedice, ne mai vorbind de is- pentru 9 ani. Cel mai mic „duşman al poporu- în relaţiile cu publicul. Trăsăturile acestea de directorii la ANRM (fiindcă în ultimii câţiva Lumea caută de lucru, sute de mii de şomeri, fost angajată într-o funcţie onorabilă la Com- toria românilor. De naţionalitate - ucrainean, lui» avea 8 ani, iar cel mai mare 14 ani. (Vezi excepţie au fost depistate şi dânsa a fost an- ani datorită politicii de cadre nechibzuite au oamenii îşi iau lumea în cap şi pleacă de la pania Moldcell cu un salariu bun. Numai un a absolvit cu succes Universitatea de Stat din scrisoarea Ministerului Securităţii Naţionale a gajată la o altă instituţie de stat cu un statut fost schimbaţi câţiva directori, şi numai din copiii lor, de la casele lor în străinătate în cău- director, care ştie a preţui specialiştii valoroşi Moldova Facultatea de Istorie, grupa rusă. RM din 25 februarie 1994, n-M-115) Cum să mai prestigios. motiv că nu s-a ţinut cont de studiile lor şi tarea unui loc de muncă, iar aici sunt locurile poate face ca instituţia să prospere şi să fie Dar este printre puţinii alolingvi, care ne res- nu scriu despre crimele şi mârşăveniile săvâr- Valentina Bulala, custode, fără studii, profesionalism, în loc de istorici a fost adus vacante cu anii şi nu este angajat nimeni?! respectată. Dar în arhivă e altă atitudine... pectă istoria, limba şi tradiţiile naţionale. De şite pe acest pământ scăldat în sânge? Dacă susţinută de custodele-şef Valentina Ivani- mai întâi un ziarist-filolog , care după câteva Şi ca să nu fiu numai cu vorba, vă propun Printre cei care au primit refuz în an- sine stătător a studiat limba română şi o vor- lumea ar fi puţin mai harnică şi s-ar trudi să cova. Are o memorie fenomenală şi ar putea săptămâni de activitate în funcţie de direc- câteva exemple: gajare în funcţia de specialist-coordonator beşte tot atât de bine cum vorbeşte limba rusă cunoască documentele din arhivă, n-ar mai povesti zile în şir seriale din telenovele. Vrei tor al Arhivei Naţionale a RM mă întreabă: Din 2004 până la 1 martie 2008 cel pu- în secţia Valorificare a documentelor au fost sau ucraineană. Este un specialist serios cu o vota nimeni, indiferent de naţionalitate pe co- să-ţi treacă ziua repede, invit-o pe dna Valen- „Domnul Moraru, spune-mi te rog şi mie ce ţin funcţia de specialist coordonator în secţia şi istoricii Silvia Dulischii, Svetlana Basa- responsabilitate maximă. munişti sau pe politicienii ,care le curg mucii tina şi întreab-o: Ce a mai făcut Hulio Ignasio e mai mare fondul sau inventarul?!!!!”; apoi „Valorificare a documentelor” a fost vacantă. malerecă, Nadejda Dragomir, dr. Mariana Ţinând cont, că numai în Arhiva OSPRM mai mult la Moscova decât la Chişinău. Ei au cu Măria? Şi când te uiţi, e ora mesei! a fost adus un pensionar de la Ministerul de În respectiva perioadă au fost o mulţime de Ţăranu etc., profesorii filologi Ludmila am lucrat şase ani, cu riscul de a fi considerat adus numai nenorociri şi jale în casele oame- Nu cunoaşte nici calculatorul nici metode- Interne, care vedea în toţi arhiviştii infractori istorici (unul din ei chiar cu titlu ştiinţificdoc - Profirii, Veronica Pricopii, Olga Ostrovs- ne modest voi scrie şi câteva cuvinte despre nilor. Cu regret însă judecând după rezultatul le moderne de activitate într-o arhivă de stat. de mare anvergură) Directorului Serviciului tor în istorie), jurişti, filologi şi pedagogi să chii şi alţii. mine. Alexandru Moraru, istoric, arhivist tuturor alegerilor, cetăţeanul nostru rămâne Permanent primeşte câte un salariu jumătate, de Stat de Arhivă a RM dl. Vasile Isac nici se angajeze în această funcţie. Dar măiestria Mai sus a menţionat că în luna iunie 2004 şi publicist, transferat de la Arhiva Naţională uşor manipulat de radio şi TV, deoarece cu deoarece şi în secţia respectivă este o funcţie prin cap nu i-a trecut să o transfere pe dna şi talentul oratoric al directorului A. Cechir- directorul AOSPRM dl Andrei Cechirlan s-a a RM unde am lucrat în funcţie de specialist cititul stă din ce în ce mai prost. vacantă de custode, la care nu sunt angajaţi Nelia Krasovski de la funcţia de custode-şef lan (corect Ciocârlan - probabil că şi dânsul retras la „odihna binemeritată”. Acesta a fost principal, apoi şef de secţie în perioada aprilie Cucuie am primit şi pentru publicaţiile oameni, pentru a avea posibilitatea de a-i face în funcţie de director-interimar. Cu toate că ar ştie - Al. M.), apoi a custodelui şef V. Ivani- un exponent clasic al nomenclaturii comunis- 2000 - februarie 2003. La Arhiva OSPRM a mele.Chiar şi transferul meu de la Arhiva Na- adaos la salariul povestitoarei din Bălăşeşti. fi avut toate motivele - studii excelente, ex- cova, care a devenit director interimar pentru te, care a lucrat mulţi ani în structurile de vârf fost numit în funcţie de şef secţie Valorificare ţională la Arhiva OSPRM a fost condiţionată Iana Ceban, absolventă prin contract a perienţă vastă şi respectul de care se bucură cinci ani, i-au convins pe şomeri că salariul ale partidului comunist, un om cu un voca- a documentelor de arhivă. În perioada aflării de ex-directorul Serviciului de Stat de Arhivă Facultăţii Relaţii Internaţionale a USM ,an- doamna nominalizată. e micuţ, că nu vor avea nici o perspectivă de bular şi cu un potenţial intelectual destul de în respectiva funcţie a statele secţiei n-au fost a RM Victor Feofanov prin cuvintele: „Tam gajată prin cunoştinţă în funcţia de şefa sălii Dar în cazul Arhivei OSPRM s-a procedat creştere profesională etc., etc. limitat, dar cu un spirit de iniţiativă ale unei nici odată completate. De fiecare dată cel pu- partiinîe documentî ! Ih ne nado trogati! V de studiu. Pentru lucrul cu publicul (cercetă- anume astfel. Fără studiile corespunzătoare, Printre ei (voi da numai câteva nume, cu eventuale întreceri socialiste. Poate din acest ţin un specialist era funcţie vacantă. Au fost protivnom sluciae vas ojidaiut bolişe nepri- torii) nu cunoaşte îndeajuns nici româna, nici fără cunoaşterea istoriei, etc., etc., pensiona- toate că am întreaga listă) dra Cristina Galiţ, motiv sau în urma volantelor „de pe lângă di- perioade când din anumite motive obiective eatnosti! A vam ăto nado?” rusa. Într-o simplă cerere adresată directoru- ra V. Ivanicova a fost aprobată în funcţia de cu Facultatea de Drept a venit să se angajeze rector”, sau ale altor întruniri unde membrii sau subiective am îndeplinit volumul de lucru Îmi amintesc un caz haios, când un bun is- lui sau şefului secţiei poate comite 2-4 gre- director-interimar pentru o perioadă de cel la funcţia vacantă de specialist-coordonator, colectivului AOSPRM aveau ocazia pe viu să al secţiei de unul singur. Am executat câteva toric şi cercetător neobosit dl Alexei Memei a şeli ortografice sau stilistice. În majoritatea puţin cinci ani. dar a fost angajată la funcţia de şefa sălii de se convingă de” talentul oratoric şi cunoştin- mii bune de certificate de arhivă, pentru foş- depistat un document, în care era vorba despre cazurilor cu cercetătorii şi publicul vorbeşte Aici se potriveşte vorba fabulistului studiu (funcţie mai inferioară şi mai prost plă- ţele vaste ale fostului director A. Cechirlan. tii membri ai comitetelor raionale de partid şi un comunist cu funcţie care a violat un câine, ruseşte. E arogantă. În fiecare zi se prezenta A. Donici: Dumnezeu să ne ferească, de tită, care nu face parte din lista funcţionari- El a dat naştere la multe cuvinte înaripate, comsomol şi ai CC al PCM şi ULCTM, ca iar Biroul l-a pedepsit pe făptaş cu o mustrare la lucru cu minim o oră întârziere, orice lucru judecata...!”Deşi A. Cechirlan a fost pensio- lor publici) cu condiţia ca în perspectivă să care le cunosc numai specialiştii din arhivă. în baza acestor documente să li se mărească aspră. Dl. A. Memei a solicitat să i se facă de îl face superficial. Fiind în secţia de care eu nat, metodele lui şi politica de cadre în AOS- fie trecută la funcţia despre care este vorba. Ca să nu ghiciţi, vă propun un simplu şi mai mult pensiile pentru munca „titanică» pe respectivul document o copie xerox. Di- eram responsabil, am depus 3 demersuri pe PRM au rămas şi prosperă. Un jurist şi un specialist bine pregătit, care exemplu. Când un lucrător al arhivei se adre- depusă întru prosperarea burgheziei comunis- rectorul Arhivei OSPRM a refuzat însă decla- numele directorului - interimar, pensionarei Cu regret, rămân cu convingerea, că gu- în scurt timp a devenit un bun arhivist, în- sa la distinsul director, pentru a solicita ajutor te. Am fost întotdeauna un lucrător incomod rând că acesta este material compromiţător şi Valentina Ivanicova, pentru a lua măsuri cu vernele anterioare ale Republicii Moldova au deplinea certificate de arhivă şi se bucura de sau susţinere în soluţionarea unei probleme, pentru şefii pensionari mai mari şi mai mici, poate compromite un conducător. Dezamăgit şefa sălii de studiu. Dânsa le-a adunat vreo avut o atitudine superficială faţă de arhivele mult respect din partea cercetătorilor, vorbea deseori puteai auzi: Asta nu atârnă de mine! deoarece în afară de arhivist eram şi publicist. şi supărat dl Alexei Memei a spus: adică con- 3-4 luni, apoi a organizat o adunare, care de statului şi nu s-a străduit nimeni să intre in engleza şi franceza cu cercetătorii din străină- (vrând să spună că aceasta nu depinde de el). Faptul că lucram cu toate documentele finan- ducătorii trebuie să ne frece câinii, iar noi să fiecare dată mai mult seamănă cu o şezătoare esenţa problemelor pe care le-au avut şi le au tate, vorbea o limbă română literară şi îi co- Bancuri cu domnia sa şi despre el au fost o ciare, Cărţile de Dispoziţii şi alte documente ţinem în secret să nu fie ştirbită autoritatea lor. şi a spus: „tî znaeşi Iana cto Moraru napisal arhivele. recta colegial pe cei cu un vocabular şi limbă sumedenie, dar aceasta este o temă pentru un importante, inclusiv tot felul de hotărâri de Nu mai comentez , e clar ale cui interese le na tebea 3 demersa?” Eu am rămas şocat de Oare şi noul Guvern condus de dna Zinai- pocită, dar cu funcţie de răspundere . alt articol. Cu toate acestea, ca fiecare om a birou, cel puţin deşănţate, mi-a dat posibili- apără conducerea arhivei. asemenea atitudine a unui conducător! Pe da Grecianâi în problemele arhivelor va lua Conducerea arhivei a ţinut-o în funcţia făcut şi lucruri bune. tatea de a cunoaşte la perfecţie mecanismul Despre dl Victor Taşci, istoric, arhivist urmă mi-am dat seama, că V. Ivanicova per- aceeaşi atitudine ca guvernele precedente? de şefă a sălii de studiu pe dra Cristina Ga- El ne-a învăţat cum să facem economie invizibil al Comitetului Central al PCM, al cu o experienţă bogată se poate spune multe sonal vine la lucru la orele 10-11, sub diferite liţ fără să o treacă în funcţia promisă, până de gaz şi de apă. Explic: dacă ai fiert câteva CC al ULCTM şi al comitetelor raionale ale lucruri bune. Este un specialist-coordonator motive subiective şi obiective. Astfel este o când tânăra a înţeles că cuvintele directoru- ouă, de găină desigur, scoate ouăle fierte şi cu acestora. În baza documentelor de arhivă am competent şi harnic, care a adus un aport con- reacţie firească împotriva celor care vor să de Alexandru MORARU 4 Literatura şi arta Nr. 41 (3293), 9 octombrie 2008 Dragi prieteni! Goma, omagiat la Mana Mulţumiri tuturor celor care au participat la… pretextul cu pricina. La 2 octombrie, unul dintre cei mai de acea mană care i-a întreţinut pe vechii pentru Drepturile Omului”. E nevoit, în Mulţumiri pentru urări – vi le întorc. Mulţumiri pentru fo- seamă scriitori contemporani, cel mai tra- evrei până au scăpat de robie. Scrierile 1977, să plece în exil în Franţa. Dorul de dus român în limbile lumii, Paul Goma, a lui Goma asta urmăresc: să ne ajute să ne Basarabia, de ţinutul orheian, de Mana tografii: m-au… înmuiat de tot. Am mai “discutat” cu Ovi- fost omagiat în localitatea Mana, unde a scuturăm de starea de sclavie în care mai îi sfâşie inima... Deseori sloboade câte o diu Creangă: n-am murit (încă), pentru a fi ne-murit prin uliţa văzut lumina zilei acum 73 de ani. orbecăim în căutarea de sine. E cel mai lacrimă de nostalgie pentru locurile na- Acţiunea a fost desfăşurată la iniţiati- tradus scriitor român la ora actuală. Mân- tale, repetând mereu: „Ah! cât mai vreau principală din Mana (unde mai pui, bust la Orhei!). va Filialei Orhei a FDRM. driţi-vă cu cel care merită cu prisosinţă să sărut meleagurile dragi, unde m-am Dar pot eu să protestez împotriva celor care, cu mari sacri- În incinta grădiniţei din localitate, la Premiul Nobel, pe care sperăm, visăm, născut şi am copilărit!!! Să miros aerul festivitate au sosit consătenii distinsului credem că încă are şanse să-l ia. Ne-am Codrilor la poalele unde mi-i aşezat lea- ficii, mă onorează? prozator: pedagogi, rude, prieteni. bucurat când am aflat că strada principală gănul Copilăriei mele”...” Meseriaş al cuvântului, prin cuvinte mă arăt recunoscător. Lidia Popescu, şefa bibliotecii publi- a satului se numeşte „Paul Goma”. Data Gheorghe Maxian a menţionat că a ce săteşti Mana, care a fost şi moderatoa- viitoare, când vom reveni la Mana, spe- propus, din partea FDRM, ca o stradă din rea acţiunii, a ţinut să menţioneze: „Azi răm să găsim Gimnaziul „Paul Goma”, o Orhei să poarte numele lui Paul Goma, Să trăiţi cu toţii, ai mei, e ziua lui Paul Goma. Deşi nu e aici, cu placă memorială pe faţada casei în care iniţiativă acceptată de primăria orăşe- sufletul consăteanul nostru se află cu noi, s-a născut, un bust al scriitorului... ” nească, ce se află acum în căutarea acelei Paul Goma în acest sătuc mic în care s-a născut un Andrei Vartic, prim-vicepreşedinte străzi destoinice de numele marelui scrii- 03.10.08, Paris om mare”. al FDRM: „L-am cunoscut pe Goma în tor FDRM va propune şi dezvelirea unui Valentina Saviţchi, directoarea Gim- 1990, la telefon. În ’93 am editat două bust al lui Goma la Orhei. naziului din localitate, a spus, între altele: volume remarcabile ale acestui scriitor Nina Negru, funcţionară a Bibliotecii „Consătenii îi zic şi azi Păulică. Toamna român. La ora actuală e suferind, stă mai Naţionale din Chişinău: „Biblioteca Naţi- la noi începe cu ziua de naştere a domniei mult în pat. Boala lui se trage din închi- onală organizează anual „Topul celor mai De la Mana la Paul Goma sale. S-a născut în Mahalaua de Sus a sa- sori. În cărţile sale Paul Goma a pus de- citite cărţi”. Aproape în fiecare an cărţile tului. De sat îl leagă amintirile, iar pe noi getul pe rănile lumii. El preferă să repete: lui Goma sunt incluse în acest top. Pu- blicistica lui e comparabilă cu cea a lui La Mana, judeţul Orhei, în unul al pământului” care l-au format pe Mihai Eminescu din anii 1878-79.” din cele mai mici sate româneşti viitorul scriitor. Pa r t i c i p a n ţ i i l a Si m p o z i o n u l d e d i c a t l u i Pa u l Go m a l a Ma n a Lidia Sitaru, directoarea Bibliotecii din Basarabia, s-a născut la 2 oc- judeţene „A.Donici” din Orhei: „L-am tombrie 1935 unul din cei mai mari Marele (mult mai mare decât descoperit pe Goma în 1992, când Ni- români, scriitorul Paul Goma. Pă- toţi scriitorii de mucava care-l po- colae Dabija ne-a adus mai multe cărţi rinţii lui, Efimie Goma şi Maria Po- negresc) Paul Goma a avut şi are cu autografele autorului. Am organizat pescu, erau atunci tineri învăţători. o viaţă foarte grea. Privită dintr-o imediat şi un simpozion: „Un Soljeniţân Dar ce învăţători, ce învăţători... (În parte, mai ales dinspre geopoliti- român”, cu titlul preluat din „Literatura şi actuala criză de proporţii a cadrelor ca şi mesianismele actuale, viaţa Arta”. Am aflat numărul de telefon de la pentru învăţământ din republica lui Goma pare chiar insuportabil nepoata scriitorului, Angela Turceac-Go- Moldova, 90% din tinerii învăţători de grea. Dar anume oameni ca el ma, profesoară de istorie la Liceul „Oni- îşi primesc îndemnizaţiile şi fug în – refugiat din Basarabia ocupată sifor Ghibu”. Scriitorul mi-a spus la te- Italia fiindcă nu sunt motivaţi nici de ruşi, deţinut politic în România, lefon: „Mi-i dor de Mana”. Tot ce găsim într-un fel să-şi slujească naţia care foarte talentat ca scriitor, foarte cu- despre Goma păstrăm într-un fond speci- i-a născut.) Tinerii învăţători Goma rajos şi drept, din părinţi drepţi şi al al Bibliotecii „A.Donici”. Când l-am vin la Mana, unde nu exista nici patrioţi - trebuiau să sufere ce au chemat acasă, mi-a spus cu tristeţe: „N-o urmă de şcoală, şi o construiesc suferit şi să relateze „experienţa” să vin cât la putere sunt comuniştii.” mai mult cu mâinile lor. Era vorba, lor întregii lumi pentru a se putea Leonid Popescu, verişor al lui Paul este adevărat, de o şcoala primară, împuţina - măcar cât de cât - neno- Goma, care locuieşte în Chiştelniţa: „Eu dar o casă şi şcoală (sic!), cu un rocirea comunistă. sunt feciorul fratelui lui Goma. Paul mai misterios calidor, din care a pornit are un verişor – pe Ştefan Goma din Cio- copăcel, copăcel (ce frumuseţe de Cine se interesează de ziua de câlteni – care n-a putut veni. Am scris is- metaforă a transformării copilului ieri, dar mai ales de cea de mâine a toria satului Chiştelniţa, unde i-am dedi- în om a mai dat şi poporul român), neamului românesc, să îndrăzneas- cat câteva pagini şi verişorului nostru.” scriitorul şi cetăţeanul român Paul că şi să citească finalul din „Arta Gheorghe Vacaru, profesor la Şcoa- Goma spre lumea largă, de fapt spre refugii”, unde un copil de refugi- la Agricolă din Cucuruzeni: „Soţia mea toată umanitatea, atâta câtă a mai aţi basarabeni, absolut singur, îşi e verişoara lui Paul Goma. Mă mândresc rămas pe pământ (că oameni sunt caută pe la închisorile din Ardeal că sunt ruda acestui mare scriitor. azi peste 6 miliarde, dar umanita- părinţii arestaţi de securitate. Cine Mă mândresc că sunt român, te este parcă mult mai puţină decât are îndoieli despre închisorile lui Că am sângele de dac... era în micuţa Mana în anul naşterii Paul Goma să meargă la Sighet şi Dacă dau duşmani-n ţară, lui Paul Goma). De unde izvora în să încerce să reziste măcar 5 mi- Gata-s să le vin de hac.” inima tinerilor învăţători fără studii nute în acel tip de „cameră” unde În continuare Gheorghe Vacaru a reci- superioare Efimie şi Maria Goma a stat Goma (împreună cu alţi zeci tat câteva dintre poemele sale. (el din Ciocâlteni, ea din Chiştel- de mii de întemniţaţi ai regimului măcar reparând casa/şcoala de la Vasile Şchiopu, directorul Casei de niţa) acest patriotism profund: să comunist). Cine nu crede în scrisul de el – cărţile pe care le-a scris. Am auzit „Eu m-am născut la Mana. Mana e cen- Cultură din Mana, a povestit despre călă- Mana şi transformând-o în casă- târziu despre el. Am aflat despre consă- trul lumii.” construiască o şcoală pentru copiii lui Paul Goma să citească măcar muzeu (avem mostre din întreaga toria sa la închisoarea de la Sighet, unde ţăranilor dintr-un sat aşa de mic? cercetările bazate pe o documen- teanul nostru mai întâi din „Literatura şi În continuare, Andrei Vartic a citit a fost închis şi Paul Goma, transforma- lume ca să fie unul din cele mai de Arta”. Ne duce dorul, mi-a spus asta la mesajul lui Paul Goma adresat partici- Răspunsul este simplu: din cererea tare serioasă a crimelor regimului învăţătură muzee româneşti). Tre- tă azi în muzeu. „În camera 44 am găsit imperioasă de carte a ţăranului ro- comunist. Cine nu înţelege ce hotar telefon. În cimitirul satului am înălţat o panţilor la Simpozionul de la Mana. trecut şi numele lui Paul Goma. „E de la buie să-l punem pe Paul Goma în cruce pe locul unde a fost înmormântat Gheorghe Maxian, preşedintele Fili- mân şi din flacăra uriaşă a patriotis- pentru întreg neamul românesc este manualele de limbă română şi de mine din sat”, le spuneam ghizilor. Nu mului românesc, ce era susţinută de Basarabia să vină la Mana, unde re- istorie a românilor? În mod obliga- această cerere. Dar şi statul român torica amorală şi spiritul de gaşcă toriu. Dacă dorim un viitor copiilor a investit atunci enorm în învăţă- al actualilor „pui de bolşevici” se noştri, dacă dorim o Românie în- torii săi (şi prin reformele civiliza- topesc de la sine. floritoare pe harta Europei, dacă ne toare ale basarabenilor Mihail Ko- gândim la un popor român puternic gălniceanu şi Constantin Stere): a Trebuie să-i mulţumim Manei fi- şi peste o mie de ani. fi învăţător în România interbelică indcă a dat poporului român pe Paul era o mare onoare. În zodia ferici- Goma? Desigur, în fiece an la 2 oc- Dacă vrem, simplu, să ne mân- tă a acestei minuni, umbrită azi de tombrie românii de bună-credinţă drim că suntem români, să ne mân- pragmatism şi haotism, s-a născut ar trebui să meargă în pelerinaj la drim şi cu Paul Goma, mare scriitor Paul Goma la Mana, un sat mic de Mana şi să stea în tăcere măcar 5 român, alungat din România, lipsit tot de lângă Orhei, aşezat pe un fi- minute în pridvorul simplu al casei/ şi azi de cetăţenia românească, încă ricel de apă ce se varsă în Răut. Cei şcolii unde s-a născut. Trebuie să-i trăitor la Paris, dar născut la Mana, care ajung la Mana pot vedea şi azi mulţumim Basarabiei? Desigur, în codrii de mit ai Orheiului, în Ba- din „calidorul” acelei case-şcoală a măcar cu un bust al lui Goma la sarabia, pe 2 octombrie 1935. lui Efimie şi a Mariei Goma orizon- Orhei. Trebuie să-i mulţumim până turile largi, basarabene, de „buric la pământ lui Paul Goma? Desigur, Andrei VARTIC

Partiicipanţii l a Si m p o z i o n în p r a g u l c a s e i p ă r i n t e ş t i , u n d e s-a n ă s c u t Pa u l Go m a , d e s c r i s ă în r o m a n u l “Din Ca l i d o r ”

fratele lui Paul Goma, Petrică...” alei Orhei a FDRM, directorul Muzeului m-a crezut nici unul dintre ei, până nu le- Raisa Saviţchi, profesoară de limba şi din Orhei: „Azi, acest nume de excepţie în am arătat paşaportul.” literatura română la Gimnaziul din Mana: viaţa politică şi socială a Basarabiei şi Ro- Elevii de la Mana au prezentat în „Dragule Paul Goma! Ai fost rupt de sat, mâniei, Paul Goma, împlineşte 73 de ani. cadrul simpozionului un recital de po- ca hrinca de la pâine. Dar noi ne regă- Această mare personalitate întruchi- ezie, interpretând şi cântece patriotice: sim în toate cărţile tale. Ţi-am cunoscut pează destinul tragic al Basarabiei, care „De unde începe ţara”, „Moldovă – va- eroii: pe moş Iacov, meşterul de butoaie este jertfa pe altarul suferinţelor neamului tră daco-romană”, „Cât trăim pe-acest din ramură de alun, cel care ne povestea românesc. În lucrările sale consacrate co- pământ...”, „Am o casă printre ramuri”, cum făcea ruguri în pădure pentru tine, pilăriei, „Din Calidor” şi „Alte refugii”, „Sfântă lumină cerească”, „La mulţi ani ca să te încălzeşti, pe mătuşa Domnica şi marele scriitor şi disident descrie prima să trăiţi” (dedicaţie lui P.Goma). pe atâţia alţii.” „eliberare” din iunie 1940 şi pe cea din Bibliotecii săteşti, care a organizat Nicolae Dabija, preşedintele Forului martie 1944 a ocupanţilor ruso-sovietici. şi expoziţia „Un basarabean călător”, Democrat al Românilor din Moldova: După evenimentele din 1956 din Ungaria, FDRM i-a făcut o donaţie de circa 300 de „Cărţile lui Paul Goma respiră, visează, protestând împotriva acţiunilor U.R.S.S., volume, multe dintre ele purtând semnă- suferă, se bucură, au făptură ca nişte fiin- este condamnat la 6 ani de închisoare; tura lui Paul Goma, scriitorul de la Mana, ţe vii. S-a născut la Mana, într-un loc de urmează alţi 3 ani de arest la domiciliu. Bucureşti şi Paris. Ca s a p ă r i n t e a s c ă d i n Ma n a a l u i Pa u l Go m a pe glob unde s-a risipit mana cerească, În 1977 iniţiază „Mişcarea democratică Ştefan Codreanu Nr. 41 (3293), 9 octombrie 2008 Literatura şi arta 5 Nicolae Ghicitoare A fost crescut de-o Chiui, PETRESCU-REDI lupoaică, Cobor grăbit ancora – Despre impostorul C. Nu de un urs. Apa se tulbură; Mă ia şuvoiul… Viorel Dinescu – Grăbit trecut-a Prutul, În stânga stângii Amintiri Odgonul edecarului Un nimeni călare M-ajunge din urmă, Trag la edec arca de lut, Pe asinul din el. Acuma e bici! Eros şi Anteros Dulce ca mierea, Dulce ca fierea Se crede ziarist, Mitologia elenă relatează despre Eros ajunge, alături de acesta, un ca o rece lumină / te-nvârţi într-un Îngropată în colb Înjură pădurea Eros că ar fi fost copilul lui Ares tânăr zvelt şi frumos. Adică se îm- joc ireal”. E funia edecarului; Că nu se pleacă spre est, La balul ierbii şi al Afroditei, Zeul Iubirii. Dar plineşte. Poetul e înconjurat de oglinzi Că foşneşte doine. acesta nu se dezvolta ca toţi copi- Aşadar, Erosul şi Anterosul din – motiv care întregeşte sugestia Rouri m-aşază La balul ierbii, ii, rămânea mic, cu aripile fragile titlul volumului semnat de poetul titlului. Iubirea înaintează „printre În leagăn de verde, Loveşte cu bâta Un greier focos, şi o faţă mărunţică şi vicleană. Ca Viorel Dinescu, reeditat recent la oglinzi ovale”, „foşnesc oglinzi- Ca o sămânţă de nimb, În pomi înfloriţi, orice mamă, Afrodita se neliniştea. Chişinău, la Editura pentru Litera- le uitate-n cer”, plâng „oglinzile Îmi jăruia talpa, Căci vrea să doboare Oracolul îi dă soluţia al cărei înţe- tură şi Artă, nu sunt două noţiuni Şoptindu-mi: prin care-am trecut amândoi” şi în Cuibul ciocârliei. les avea să-l pătrundă mai târziu – antagonice, nu se exclud, ci, dim- acest univers „oglindisianic” eul li- „Eros nu poate creşte fără patos”. potrivă, se completează, se întrepă- ric încearcă să-şi găsească iubirea Are limbă de lemn, “Nu fi îngrijorat, Dansatorule, Legenda spune că numai după ce trund, devenind indisolubile. adevărată, să se regăsească, să-l ză- Limbă lungă… Afrodita îl naşte pe Anteros, Zeul Volumul cuprinde trei secvenţe: mislească pe Anteros. Prin codru se zice Că pot sfârşi strivit Oglinda Sub pasul tău apăsat!” Pasiunii sau Dragostea renăscută, „Trup cristalin”, „Interval de quar- Metaforele dinesciene surprind, Că-i coadă de topor. tă” şi „Radiografia pescăruşului”, captivează, pentru că ele cântă, şi Lui Grigore Vieru dar motivul-titlu străbate paginile versurile se cer nu atât citite, cât as- de la o copertă la alta. cultate. Chiar şi trecerea Timpului Câini pestriţi Pan Halippa Povara Poetul însuşi, se pare, trăieşte „e un concert de ore, vesperal / Cu Lătrau ca turbaţii între două lumi, care fie că se ca- vagi aluzii lente, de final”. Un nufăr cu petale Şi dacă iar, În palma stângă, ută: „o parte a lumii se ascunde, / Fără să cadă în fatalism, poetul De cânt. năprasnic, În palma dreaptă cealaltă parte ca un fum se infil- săgetat de Eros crede în destin: „eu Veni-va gerul Avea trează...”, fie că se zămislesc una nu pot să schimb ce ţi-a fost scris”, Peste neam, Câte un cui. Nufărul creştea, din alta: „în lumea mea s-a născut şi chiar dacă pe alocuri dezamăgi- Înveleşte, Doamne, altă lume”, fie că se întrepătrund: rile încearcă să-l determine să dis- Înmiresma lutul, Inima românului Pe talgerul sângelui Preschimba lacrima „Şi-am să-mi cufund lumina mea trugă toate punţile: „Să nu mai treci În steagul lui Mihai! Le cântărea colţii, cerească / în chipul tău ca într-un prin umbra mea subţire / Oglinzi- De deasupra lui, Le cântărea sloiul. lac de munte”. le le-am spart”, pe Cea cu care s-a În oglinda cerului… Ajută-l să învingă Viorel Dinescu şi în aceste 63 contopit ca Erosul cu Anterosul nu Balaurii nopţii - Grele, de poeme e cu adevărat pătruns de o poate „pedepsi” decât cu nemu- Şi hămăiau câinii Cu lancea razei Grele mai sunt, Tată, „lumina cerească” – raţională, rece, rirea: „La alte porţi degeaba ai să La luna plină, Din el, Piroanele! indiscernabilă. Iubita „vine din baţi:/ În versul meu ţi-s paşii-ncă- Cerul se privea, Gemea El… spaţii ideale” în „grădinile albe”, tuşaţi.” Aprindea noi stele, Aminteşte-le Ca cerul din mine, „culorile se subţiază de frig” şi „tu Ludmila Pădureţ Îşi pieptăna norii Rătăciţilor Ca lutul din ei Cu cărare de fulger. Că Romulus-străbunul Gr a f i c ă : Io n PUIU Sunt grele, Tată! Mesaje din SUA Alexei Agachi – savantul însetat de document Salut frăţesc

Fruntaşi Basarabeni, Joi, 2 octombrie, în Sala Polivalen- Cuvinte de laudă a rostit psihoso- Valentin Tomuleţ, doctor habilitat Academiei de Ştiinţe, a vorbit: „Fiecare făcut o carte bună, care este frumoasă Stimată Audienţă, tă Nr. 2 a bibliotecii din cadrul ULIM- ciologul Mihai Şleahtiţchi, prorector în istorie, profesor universitar, l-a feli- carte se scrie ca să fie citită, şi autorul, prin sobrietate şi simplitate. Despre dl Vă transmit pe această cale un cald ului, unde director general al Departa- ULIM: „Este o lucrare excepţională, la citat pe autor, dar şi pe cititor din sim- când scrie cartea sa, probabil se gân- A. Agachi putem spune că este un au- salut frăţesc şi calde felicitări cu oca- mentului Informaţional Bibliotecono- care s-a lucrat pe parcursul mai multor plul considerent că se va familiariza cu deşte pentru cine o scrie şi cine o s-o tor foarte responsabil de ceea ce face, zia lansării lucrării mic este Zinaida Sochircă, a avut loc ani şi care reprezintă efortul emoţio- un material inedit. Dumnealui a atras citească. L-am cunoscut pe dl Agachi insistent şi perseverent. A trudit asupra ”Ţara Moldovei şi Ţara Româ- lansarea cărţii „Ţara Moldovei şi Ţara nal pe care l-a depus doctorul Alexei atenţia la câteva principii care au stat la ca pe un cititor care este îndrăgostit de fiecărui cuvânt. Cele două cărţi, apărute nească sub ocupaţia militară rusă Românească sub ocupaţia militară rusă Agachi. Această carte răspunde de unde baza scrierii acestei lucrări. „Unul din document, care nu poate trăi fără docu- una la Iaşi şi alta la Chişinău, nu sunt (1806-1812)”. (1806-1812)”. Autorul cărţii este doc- îşi are rădăcinile Republica Moldova şi principii este al lui Octavian Augustus: ment, şi din câte am observat, perma- identice. Autorul a revenit asupra tex- Sunt bucuros că am putut contribui torul habilitat în istorie Alexei Agachi, cum a procedat Rusia Ţaristă, care a ur- Grăbeşte-te încet. Alexei Agachi s-a nent se gândeşte ce scrie şi pentru cine tului, a aprofundat nişte idei, le-a per- la publicarea acestei importante lu- care i-a avut ca recenzenţi pe acade- mărit să scoată din predecesorii noştri grăbit încet, dar a lăsat o lucrare funda- scrie. Cartea doctorului habilitat Alexei fecţionat, pentru că perfecţiunea nu are crări de cercetare a zbuciumatei istorii mentală pe această problemă. Al doilea sfârşit. Este o carte care pune în valoare a Basarabiei natale, contribuţie pe care principiu este al lui Platon: să spui lu- nişte adevăruri incontestabile, dar care, am dedicat-o memoriei tatălui meu, crurile aşa cum sunt. Ultimul principiu, din păcate, şi astăzi sunt ascunse, înglo- Preotul Vasile Ţepordei. al lui Tacitus: trebuie să spui lucrurilor date de unii pretinşi istorici. Din acest De-abia am primit două exemplare pe nume. Alexei Agachi este acela care punct de vedere, cred că lucrarea este ale cărţii şi am fost foarte impresionat a spus lucrurile aşa cum sunt. El a scris de valoare, pentru că ea va deschide do- de conţinutul lucrării, de volumul de aşa cum i-a dictat sufletul şi aşa cum i-a cumentar ochii multor oameni care nu informaţii istorice incluse în acest stu- dictat documentul. Este autorul care a cunosc evenimentele descrise sau nu diu, ca şi de calitatea excepţională a ştiut să trateze obiectiv toate probleme- vor să le cunoască.” tiparului. le şi principiile adevărului ştiinţific.” La sfârşitul prezentării, dl Alexei Voi dona un exemplar al acestui Dinu Poştarencu a zis despre aceas- Agachi a venit cu mulţumiri pentru volum de studii istorice Bibliotecii tă carte următoarele: „Această carte va toţi cei care l-au ajutat, l-au felicitat Congresului Statelor Unite ale Ameri- ocupa un loc de frunte în istoriografia şi i-au fost alături. Îndeosebi a mulţu- cii din Washington, pentru a îmbogăţi românească referitoare la războiul ru- mit sponsorilor: dl Valentin Ţepordei, colecţia de cărţi româneşti de valoare so-turc din 1806-1812. Dl Agachi, ca Communications Vice President Scien- a bibliotecii. un istoric exigent, atât faţă de sine cât şi tis Emeritus Virginia (USA); dr. Justin Încă o dată felicitări autorului şi faţă de ceilalţi, a scris această carte cu P. Liuba, Preşedinte al Fundaţiei „Iuliu colaboratorilor care au contribuit la exigenţa care îl caracterizează. Meritul Maniu” (USA); Florin Cârlan şi Tudor această realizare deosebită. dlui Agachi este că a scos o parte din Spătaru, Membri ai Fundaţiei „Iuliu arhiva Fondului Nr. 1 şi a dat-o publici- Maniu” (USA), datorită cărora a editat Cu cele mai bune gânduri, tăţii prin această lucrare.” această carte. Autorul a mai menţionat Ing. Valentin V. ŢEPORDEI micienii Alexandru Moşanu şi Demir spiritul de neam şi de libertate. În lu- Cu o menţiune originală a venit următoarele: „Am scris cartea cu gân- Agachi se deosebeşte în mare măsură 30 Septembrie 2008 Dragnev. Această monografie a apărut crare observăm cum a evoluat de fapt dl Valeriu Popovschi, cercetător şti- dul la cititor. De aceea aveam o mare simultan la Editura Pontos din Chişinău verticalitatea neamului nostru şi cum inţific: „Cu toate că anul 2008 a fost de multe alte lucrări prin acel aparat au- responsabilitate ce scriu şi cum scriu. O realizare extraordinară şi la Editura Demiurg din Iaşi. Lucrarea au fost puse vertebrele.” desemnat Anul tineretului, pentru dl xiliar pe care îl are. Sunt sigur că dacă La elaborarea cărţii am pus în centru începută cu mulţi ani în urmă a văzut în Dl Alexandru Moraru, istoric, ar- Agachi anul 2008 este un an de suc- un cititor va vrea să caute ce este scris interesele principatelor Ţării Moldovei despre o personalitate, despre o locali- Domnule Alexei Agachi, sfârşit lumina tiparului, fiind desemnată hivist şi publicist, a menţionat: „Nu fi- ces. Mai rar se întâmplă ca un istoric şi Ţării Româneşti. M-am străduit ca ecare are acea tenacitate ca să lucreze tate, despre o temă etc., va găsi, pentru Distins Auditoriu, drept o carte foarte frumoasă cu un con- să scoată două cărţi pe an. Probabil că fiecare afirmaţie, fiecare concluzie să ţinut bogat şi de o importanţă ştiinţifică cu documentele de arhivă. Cu atât mai că autorul a avut grijă de acest aspect, De pe Coasta estica a Statelor Uni- în viaţa omului vine o perioadă când aibă document şi argument. Acesta a deosebită. Cercetătorii vor putea găsi în mult că e vorba de documentele de ar- l-a orientat prin indexurile auxiliare, pe te ale Americii, Fundaţia Iuliu Maniu el acumulează multe energii şi aceste fost principiul de bază.” această carte momente despre cum s-a hivă din secolul al XIX-lea.” care le găsim la sfârşitul acestei cărţi.” salută lansarea lucrării Ţara Moldovei energii răbufnesc. La dl Agachi a venit Această monografie relatează ade- pregătit războiul ruso-turc şi ce urmări Doctorul habilitat Pavel Parasca Cuvinte frumoase la adresa autoru- şi Ţara Românească sub ocupaţia mi- perioada răbufnirii energiei, manifesta- văruri preţioase despre istoria ţării a avut. Autorul s-a bazat pe o studiere şi-a axat discursul pe latura politică a lui a rostit şi Marcela Mardare, direc- litară rusă (1806-1812), semnată de tă prin editarea acestei cărţi.” noastre, despre soarta ei şi despre ne- meticuloasă a surselor documentare, a cărţii, acesta specificând: „Lansarea torul editurii Pontos: „Cred că despre Domnul Alexei Agachi, doctor habili- Ion Şpac, bibliograf la Biblioteca trebnicii care au profitat de naivitatea lucrat minuţios cu arhiva Fondului Nr. acestei cărţi este un eveniment nu nu- o carte bună are fiecare ce spune. Am basarabenilor. Cartea înfăţişează cri- tat în ştiinţe istorice. Cu atât mai mult 1 al Senatorilor din Moldova şi Vala- mai ştiinţific, dar şi politic. Cartea dlui că această carte este dedicată memo- mele odioase ale ruşilor, crime care nu hia, un fond care nu a fost elucidat în- Agachi nu lasă nici un teren neexplo- au fost săvârşite nici chiar de turci. Cu riei preotului Vasile Ţepordei, fiu al deajuns. Sunt demonstrate toate căile rat. Îi recomand dlui Agachi să dăruie Basarabiei româneşti, cu ocazia cente- toate că ruşii speculau lozinca ortodo- prin care erau acaparate bunurile ţării o carte şi dlui Tarlev. Lucrarea arată un xiei libere încă din secolul al XVI-lea, narului naşterii sale. şi cum decurgea comerţul în acea peri- alt adevăr decât cel pe care vor să ni-l s-au comportat mai rău decât turcii. Dl Felicitări autorului şi întregii echipe oadă. Dl Demir Dragnev a menţionat: impună ruşii, este o carte care desco- Agachi specifică în concluzie că turcii ce a participat la această extraordinară „Lucrarea are câteodată şi un caracter peră de fapt o realitate. După părerea au luat cam 1/3 din ceea ce au luat ru- realizare. Am aflat, în sfârşit, de peri- polemic, arată inconsistenţele predece- mea, presa liberă ar trebui să publice şii. Populaţia locală, clericii, boierimea colul prin care a trecut întreg spaţiul sorilor noştri care falsificau istoria. Se secvenţe din această carte, ca astfel să s-a deziluzionat de ceea ce credeau ei, românesc de la acea vreme. Nu mult a arată făţărnicia ţarismului care se pre- afle toţi cetăţenii adevărul despre ce au că ruşii sunt creştinii care au venit să le lipsit ca toate provinciile româneşti să gătea de anexarea ambelor principate făcut acei pretinşi eliberatori.” aducă libertatea. Dar ruşii nu au făcut aibă soarta Basarabiei. încă de la bun început. Citind această Ion Jarcuţchi, cercetător, doctor altceva decât să împartă ţara, să o ducă Vă asigurăm, pentru anii ce vin, de carte, ajungem la concluzii care se re- în istorie, a remarcat: „Această lu- la foamete şi la o decădere economică, toată susţinerea noastră în nobila luptă feră şi la ziua de astăzi: cum se face di- crare prezintă o contribuţie ştiinţifică pe care Basarabia târziu a putut s-o de- dusă pentru apărarea adevărului isto- plomaţia, cum se comportă statele mai substanţială la cercetarea problemelor păşească. De aceea cartea este de o va- ric şi a cauzei naţionale. mari faţă de cele mai mici, prin urmare legate de situaţia Principatelor Româ- loare incontestabilă şi cred că ar trebui Cu frăţietate, cartea este actuală. Lucrarea este foar- ne din perioada războiului ruso-turc şi citită de toţi cetăţenii. Fundaţia Iuliu Maniu, preşedinte te bine structurată, are tot ce se cuvine constituie un suport ştiinţific pentru vi- Justin P. LIUBA, unei monografii ca să ajungă la conclu- itorii cercetători.” Eugenia CIOBANU New York zii bine închegate.” 6 Literatura şi arta Nr. 41 (3293), 9 octombrie 2008 Scriitorii Eugen Simion şi Nicolae Breban la Iaşi Ve r n i s a j

În ciuda frigului incredibil ce a urmat Premiu Nobel?! Acelaşi Eugen Simion, în servi rece, câte două găluşte în porţie). Se Elena, profesoară, care împreună cu doam- Miercuri, 8 octom- canicula incredibilă – fenomene care înju- acelaşi articol, face o foarte utilă şi subtilă vor verifica listele şi Traian va merge în nele profesoare Anicuţa Rugină şi Ioana brie, ora 15.00 în mătăţesc aproape matematic luna septem- observaţie în sensul dat: „Scriitorul român câteva rânduri la magazin... Se vor consulta Irimia alcătuiesc un splendid trio la bucă- incinta Muzeului brie – sosesc la Iaşi în ziua de 24, în toiul are, de regulă, talent dat de Dumnezeu şi variante ale variantelor meniului (e respec- tărie, şi un admirabil cvartet împreună cu Naţional de Artă al evenimentelor academice şi ştiinţifice. În- aşteaptă, cu multă răbdare, să-i vină inspi- tat sfatul academicianului Constantin Cio- Traian! „Lista” de mai sus este parte com- Moldovei va avea tâlnirea de lucru, din câte îmi dau seama, raţia. Şi, cum inspiraţia vine greu, scriitorul praga, iar amfitrioanaRaiului este discipol ponentă a unei invitaţii prefaţată de un du- loc vernisajul expo- se va desfăşura sub… egida declarată a nu se grăbeşte. Filosofia lui de existenţă se al domnului academician, dumnealui fiind blu motto: „Intelectualul trebuie să trăiască ziţiei comemorative celebrei stări-sintagme de origine nietzs- conduce după legea lui „ce-o fi o fi” şi ,,n-a şi un mare cunoscător practic! al bucătăriei de două ori: să trăiască Viaţa – ca muritorii, a chenian-simioniană ca „răul de citit”, „răul băgat Dumnezeu zilele în sac”... Scrie, în tradiţionale) pentru recepţia dată, cum spu- să trăiască Ideile – ca nemuritorii.” (Petru artistului plastic de scris”. Nimic deosebit în aceste sacre in- concluzie, puţin şi publică în cinci ani două neam, de Societatea culturală Plai Miori- Botezatu) şi „Fără bunătate şi iubire, fără Alexandru Plămă- evitabilităţi ale unui scriitor serios, cum ar povestiri bine stilizate, cu fraze memorabile tic… unde vor fi sărbătoriţi zeii (formularea încredere şi fără visuri, nu e viaţă ome- deală spune-o chiar intelectualul care citeşte, gân- şi metafore de preţ. Mateiu Caragiale este Ioanei) deja sosiţi şi care participă la Zilele nească, ci e un chin zădarnic ca al geniilor deşte, analizează, scrie şi editează de peste modelul de ieri şi de azi al acestui scriitor academice ieşene: acad. Eugen Simion este căzute din paradis în infern.” (Vasile Pâr- Expoziţia prile- 40 de ani! Momentul delicat e îndreptăţit şi artist, boem, simpatizat de criticii literari şi aşteptat şi acasă la Plai Mioritic pentru a van) şi e prezentată de Ioana-amfitrioana, juită de împlinirea prin nuanţa foarte importantă pe care urma lăudat de colegi pentru existenţa lui... Este fi omagiat în anul său jubiliar în prezenţa-i împreună cu sugestia unui meniu-glumă, a 120 ani de la naş- s-o aflu: savantul aşteaptă apariţia volumu- limpede că N. Breban, autor a douăzeci de – în luna mai a fost sărbătorit la Societate urmat de meniul real, de zile mari. Discuţii terea lui Alexandru lui Genurile biograficului, ediţia a II-a, re- cărţi, face parte din altă familie de spirite şi în absenţă! Iar acad. Nicolae Breban, stră- despre marea literatură, artă, ştiinţă, despre Plămădeală – per- văzută şi adăugită stil Simion! cu peste o are, cum am precizai mai înainte, alte rit- lucitul romancier, eseist, dramaturg, cineast istorie şi politică… Despre Basarabia şi sonalitate notorie mie de pagini… Cu cât mă apropii de Iaşi Ţară. Despre „rădăcini”, prietenie şi pentru cultura naţi- înţeleg că tabloul evenimentelor academi- frumuseţe, inclusiv despre frumu- onală – include 76 ce de această dată e uşor diferit prin faptul seţea moldovencelor… muntence, opere din patrimo- că acad. Eugen Simion, despre Domnia Sa românce adică (Eugen Simion). În niul MNAM şi din e vorba, efectuează o călătorie de lucru de onoarea omagiatului (şi a zeilor) se fondurile Arhivei câteva zile prin ţară şi soseşte de la Oneşti rostesc felicitări, discursuri, recita- Naţionale. Lucrările la Iaşi, însoţit de o mare somitate a litera- luri – Cristina Ciubotaru, un frag- prezintă opera lui Alexandru Plămădeală realizată în perioada anilor 1912- turii române… Aşadar, e limpede: în loc de ment din Amintiri din copilărie de 1939. o somitate, sosesc două la Iaşi! În ospeţie Ion Creangă şi Anicuţa Rugină, Alexandru Plămădeală s-a născut la 9 octombrie 1888. Studiile primare la somităţile ieşene! Vă daţi seama ce se poemul Doar femeia de Dumitru le face la Seminarul teologic. În 1909-1910, fiind pasionat de desen, învaţă întâmplă… Un fel de minunat, crengian Matcovschi. Lui Eugen Simion i la Şcoala comunală de desen din Chişinău în clasa profesorului Vladimir colac peste pupăză în dulcele târg al Ieşi- se înmânează Diploma de Exce- Ocuşco, este absolvent al Academiei de Arte Frumoase din St. Petersburg. lor! Mai meditez şi tot la formula crengia- lenţă a Institutului de Filologie al Între 1912-1916 îşi continuă studiile la Şcoala superioară de pictură, sculp- nă rămân: „Nu ştiu alţii cum sunt…”, dar AŞM – director dr. Ana Bantoş, i se tură şi arhitectură din Moscova în clasa sculptorului Serghei Volnuhin, care Eugen Simion ştie a face cadouri! După dăruiesc portrete: unul fotografic – a jucat un rol preponderent în formarea calităţilor artistice ale lui A. Plă- ce a adus vagoane de carte în Basarabia acad. Mihai Cimpoi şi altul pictat în mădeală. După absolvire a lucrat la Monetăria din St. Petersburg, unde s-a (o parte dintre ele alcătuind onorariul său ulei – prof. Dan Hatmanu. Se scriu manifestat drept un miniaturist iscusit. În 1919, după moartea lui V. Ocuşco şi dreptul său de autor), când a fost să-şi autografe. este numit director al Şcolii de desen din Chişinău. dea acordul de a primi titlul onorific de Amintesc, evenimentul de mai În anii 1924-1925 Plămădeală este preocupat de realizarea monumen- Doctor Honoris Causa al Universităţii de sus se înscrie perfect în cadrul Zile- tului lui Ştefan cel Mare. Un interes deosebit îl prezintă cele două schiţe Stat din Chişinău, aşa cum nu este egoist, a lelor academice ieşene, ed. a XXI- de ghips din colecţia muzeului. După multiple căutări şi un lucru titanic în spus că ar fi bine dacă i s-ar acorda această II-a, prefaţează, într-un fel, Simpo- primăvara anului 1928, la intrarea în Grădina Publică din Chişinău a fost onoare unui deosebit politolog francez care zionul Internaţional Distorsionări inaugurat monumentul Domnitorului. vrea să înţeleagă complicatele mecanisme în comunicarea lingvistică, literară Printre alte lucrări importante ale sculptorului menţionăm statuia Mun- ale politicii, încearcă să le pună în ecuaţii şi etnofolclorică românească şi con- citorul, Tors, Stânca, Portretul soţiei Olga, Autoportret cu soţia, o serie raţionale, sau cam aşa ceva. Şi în ziua de textul european, ed. a VIII-a, orga- de nuduri şi miniaturi. Toate operele lui Alexandru Plămădeală se disting 27 septembrie 2005, împreună cu Thierry nizat de Academia Română, Filiala printr-o rară frumuseţe, graţie şi plasticitate a formei. Astfel, prin caracterul de Montbrial, directorul Institutului Fran- Iaşi, Institutul de Filologie Română autentic al creaţiei sale şi a activităţii polivalente, Alexandru Plămădeală cez de Relaţii Internaţionale, membru de A. Philippide şi Asociaţia culturală rămâne o figură marcantă în istoria artei plastice din Moldova. onoare al Academiei Române, şi-au primit A. Philippide. În deschidere Dan înaltele titluri la Chişinău, onorând ştiinţa Mănucă, directorul Institutului de „Numele lui Alexandru Plămădeală va rămâne încă mult timp unul de românească din Basarabia. Acum vine, îm- Eu g e n Si m i o n ş i Ni c o l a e Br eb a n l a Ge n e v a , 1972 Filologie Română A. Philippide rezonanţă pentru cultura noastră, generaţiile viitoare de artişti plastici preună cu un strălucit coleg de generaţie, avea să analizeze istoricul apariţiei având misiunea să păstreze cu sfinţenie moştenirea artistică pe care a lă- cu un alt mare admirator şi prieten apropi- fenomenului distorsiunilor, să subli- sat-o marele sculptor.” at al lui Nichita, cu cel mai mare prozator muri şi alte modele epice. Şi le-a precizat el şi poet – prietenii Domniei Sale vorbesc şi nieze prezenţa fenomenului dat în comuni- însuşi, în mai multe rânduri: Dostoievski şi despre o poezie de calitatea prozei breba- Tudor BRAGA, critic de artă român, cu academicianul Nicolae Breban, carea de zi cu zi, dar şi despre prezenţa lui Expoziţia va fi deschisă publicului larg până la 16 noiembrie 2008 la Iaşi, la Zilele academice ieşene, ediţia Thomas Mann. Acesta din urmă, deducem niene!, needitate, poate chiar nepublicate – în literatura clasică. Acad. Eugen Simion, a XXIII-a, în cadrul cărora se va lansa şi din jurnalul intim, este o veritabilă maşină cărui i-au apărut de-a lungul anilor la Iaşi preşedinte al Secţiei de Lingvistică a Aca- Biblia în cinci volume a episcopului Petru de scris, îndată ce se trezeşte, se aşează la câteva importante volume ca Bunavestire demiei Române, director al Institutului Pavel Aron, important monument de lim- masa de lucru, scrie câteva ore bune, mă- (1977), Spiritul românesc în faţa unei dic- de Istorie şi Teorie Literară G. Călinescu, bă şi cultură, la 243 de ani de la traducerea nâncă, se plimbă, apoi o ia de la capăt. Rit- taturi (volum de eseistică scris în Franţa, în a analizat fenomenul distorsiunilor ling- ei, evenimente continuate de Simpozionul muri cosmice.” Poate şi: „Ce mi-a plăcut şi autosurghiun, pentru cititorii de acolo până vistice în legătură cu perioadele de criză A ruginit Internaţional Distorsionări în comunicarea îmi place, în continuare, la Nicolae Breban în 1988 şi apărut peste un deceniu, în 1997, ale literaturii din secolele XIX şi XX, din lingvistică literară şi etnofolclorică româ- – el însuşi un mare romancier – este ambi- la Iaşi) şi Sensul vieţii, memorii, I (2003) şi contemporaneitate, proces studiat şi foarte nească şi contextul european (cu participa- ţia lui de a fi scriitor…” (Ibidem, Ambiţia cum maestrul Breban „adoră să piardă vre- analizat de teoreticienii, istoricii şi criticii rea savanţilor din Ucraina, Italia, Canada, de a fi scriitor, p. 6) mea cu străvechi prieteni”, îşi va reîntâlni literari din întreaga lume, aşa-zisul „deces Danemarca, Franţa, Germania, Austria, R. Încercăm să aducem mai aproape un colegi-academicieni, cititori, editori, admi- al literaturii”, a amintit de studiul Sfârşi- frunza din vii… Moldova). scriitor foarte cunoscut şi foarte apreciat al ratori… Străvechi prieteni, cum spuneam. tul certitudinilor al fizicianului şi filoso- Dumnezeu mi-e martor că am vrut să literaturii române ce, indiscutabil, e printre Se vor potrivi în câteva rânduri feţe de fului Ilya Prigojine, laureat al Premiului citez integral, excepţional eseu de Fănuş cei 5 (10?!) cei mai mari scriitori români masă de colecţie – tradiţionale şi moder- Nobel, conform căruia „trăim intr-o lume contemporani ai României, printre cei 50 ne – pe mesele aranjate la terasa de la etaj! De mai multe ori am tot regretat Neagu, când a fost vorba să prezint în pa- din „structuri dissipative”, într-un precar că nu suntem estonieni, lituanieni ginile revistei Literatura şi arta volumul cei mai mari scriitori ai Europei… Cum Se vor lustrui în câteva rânduri lustruitele echilibru al incertitudinilor, insecurităţilor, sunt şi Preda, Stănescu, Simion, Neagu, pahare, cupe, veselă şi tacâmuri de epocă sau letoni… Din varii motive dar, Manual de trudire a cuvântului. Eugen fluctuaţiilor şi probabilităţilor, unde şansa mai ales, pentru că ştiu să-şi iubească Simion (omagiu), Bucureşti, Ed. Univers Vieru, Dabija, Druţă… Nu e cazul să rea- şi ele… Se vor schimba în câteva rânduri omului este de a se strecura printr-un spaţiu mintesc despre faptul că autorul volumului scaunele în jurul mesei – Traian va crea 33 cu o asemenea forţă cântecele, încât Enciclopedic, 2003) din mai multe motive: îngust, spaţiul de trecere, care desparte ve- să-l coboare din ceruri şi pe Dum- subsemnata, cunoaşte experienţa adunării, Francisca (debut, 1965), roman cu care a de locuri până la urmă… Se va schimba, chea concepţie deterministă şi unde nu mai intrat în literatură direct printre clasicii în tot în câteva rânduri, şi ora „bătută în cuie” nezeu, să-l coboare în mijlocul lor pregătirii scrierii şi publicării în L.A. ani este loc pentru creativitate şi pentru ideea de şi să-l facă şi pe El să cânte alături în şir, pe articole, a unui întins capitol la viaţă, ca Nichita cu Sensul iubirii (1961) a începutului recepţiei... Doina şi Stelică Dumnezeu, că în lumea aleatorie, în hazard, şi Eugen Simion cu Proza lui Eminescu – nora şi fiul soţilor Irimia, veniţi de pe la de ei umăr lângă umăr, voce lângă temă şi inclus în volumul omagial consacrat nu mai este loc pentru raţiune şi nici litera- voce… scriitorului-academician Eugen Simion, pe (1964), a scris în acea perioadă şi celebrul munci (Doina e director de şcoală iar Cătă- tura nu are cum să fie sănătoasă, prosperă, roman Animale bolnave (1968), a scris şi lin Stelian e inginer) se vor include şi vor Iată că Festivalul Internaţional de atunci preşedinte al Academiei Române (e credibilă – a intrat şi ea în „dinamica siste- Muzică Corală, ediţia I, ce va desfă- vorba de volumul Vertical într-o lume agi- Don Juan (1981)... Că se căsătoreşte la Pa- contribui la bunul mers al pregătirii eveni- melor instabile”, trăieşte şi ea acest „sfârşit ris, în 1986, cu Cristiana (Cristina), care mentului. Andreea şi Sabina au rugat-o pe şura la Chişinău, în perioada 12 – 15 tată. Eugen Simion şi Basarabia, lansat în al certitudinilor”. Acad. Mihai Cimpoi, în octombrie, vine să repare, într-un fel, aceeaşi zi de 27 septembrie 2005 la Chişi- este, cum deducem, o soţie polivalentă – şi bunica să semneze nişte cereri de eliberare continuare, s-a referit la fenomenul analizat muză, şi secretară, şi prima cititoare, şi pri- de la ultima lecţie în care explică profesoa- această nedreptate – aduce în Basa- nău, volum la reeditarea căruia se lucrează); în cadrul simpozionului, amintind că în Bu- rabia suflul, ideea, spiritul secularei aceeaşi, subsemnata, semnează cu foarte ma recenzentă a volumelor, şi fotograf-cro- relor că trebuie să fie la acea oră acasă, unde covina, începând cu 1 septembrie, discipli- nicar al familiei… are loc o importantă sărbătoare literară! Iar Sărbători a Cântecului de pe me- mici excepţii, aproape în totalitate rânduri- nele principale se studiază în şcoli în limba leagurile Ţărilor Baltice. Şi pentru le din amplul eseu, adeverind cu mâna pe …Raiul pe pământ al Ioanei Irimia, Alexandru, nepotul mai mare, absolvent al ucraineană, a punctat că interpretul de suc- prietena Forului Democrat al Românilor din Universităţii din Iaşi, are program foarte în- aceasta trebuie doar să facem efortul biblie, că el ar putea vorbi şi despre acade- ces Pavel Stratan exploatează cu mult sârg de a ieşi din casă cu toată casa şi de a micienii Eugen Simion, Mihai Cimpoi, Moldova, a revistei L.A. şi a noastră, despre cărcat şi nu va putea fi… acest fenomen al distorsiunilor, urmându-şi care Literatura şi arta a scris în mai multe …Recepţiile. Unii nu le frecventează, merge acolo unde ne aşteaptă cânte- Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Dumitru modelul Vîsoţki, a amintit în acelaşi context cul şi oaspeţii la a noastră Sărbătoare Matcovschi, Alexandru Moşanu, Petru rânduri, după „efortul” taximetristului ie- alţii vin cu buchete de flori direct la acest de un titlu de roman pe care nu a putut să-l şean (şi pe parcursul aceleiaşi zile mai mulţi eveniment. Jurnaliştii, de regulă, îşi scriu a Cântecului. Soltan etc., etc., etc. pronunţe, a mulţumit şi Domnia Sa orga- Dăm şi unele repere de Program: …Prozatorul Nicolae Breban… Cum oaspeţi ai Raiului au fost plimbaţi până şi în articolele la acea oră şi nu pot fi prezenţi... nizatorilor Simpozionului… Aş mai aminti afara Iaşilor de atâta osârdie profesională!), Iar dacă şi sunt acolo – nu prea văd cum Duminică, 12 octombrie, ora bine ştiţi, are o operă demnă de Nobel, dar la aceeaşi temă de nişte nevinovate metafo- 16.00, Concert de muzică sacră la nu se ştie dacă-l va obţine: 1) nu este scri- mă aştepta. Azorică, un năzdrăvan mai pu- şi-ar putea, la o adică, îndeplini meseria: re ale poeţilor basarabeni Pan Halippa şi ţin înflorat ca faimosul Florică al lui Eugen notiţele, dictafonul, aparatul de fotografiat biserica romano-catolică (str. Mitropolit Dosoftei, 85). itor al unei limbi de o circulaţie mai largă; Vladimir Cavarnali, care au apreciat încă Luni, 13 octombrie, ora 16.00, Deschiderea oficială a Festivalului In- 2) opera sa e mult mai bună, spun gurile… Simion de la Chiojdeanca Prahovei, se face – toate acestea incomodează, trezesc sus- în perioada interbelică că am traversa vre- a uita că suntem buni prieteni încă din vară piciuni. Iar masa este un simbol biblic, ca ternaţional de Muzică Corală „A ruginit frunza din vii”, Concert de Gală, rele, decât cea selectată şi premiată de înal- muri respectiv ca „horbecăire” în ceaţă şi Sala cu Orgă. tul şi compromisul juriu al premiului; 3) nu şi mai să dărâme cu inspirat lătrat imensul şi prietenia pentru omagiatul Eugen Simi- de rupere a zilelor clare ale istoriei… său… coteţ-împărăţie! Pisicile, în schimb, on, spune undeva Tudor Nedelcea. Sosiţi Marţi, 14 octombrie, ora 11.00, Concert de Muzică corală naţională în este evreu; 4) dar, mai ales, este român! Şi Iată un sinopsis al celor două zile pe- Piaţa Marii Adunări Naţionale. alţi uriaşi scriitori români dinaintea Domni- mă privesc într-un singur ochi – cu celălalt şi basarabenii, scriitorii Mihai Cimpoi şi trecute la Iaşi, alături de literatura şi ştiinţa pândesc soarele zgârcit ca să-l prindă pen- Ana Bantoş (osârdia taximetriştilor ieşeni, Participă: ei Sale (printre care Blaga şi Stănescu) tot lingvistică românească la vârf, alături de li- Corul de Tineret Ave Muzica al Academiei de Muzică „G. Dima” din din aceste considerente nu l-au primit. Dar tru o clipă bună de tolănit printre florile din cum spuneam mai sus!) şi-şi ocupă locurile teraţi şi filologi români dintr-un larg spaţiu curticica Raiului şi cele de prin ghivece. la masa cu prieteni biblici. Alături de aca- Cluj-Napoca. Dirijor – Ciprian Para; să nu alimentăm la nesfârşit acest nenoroc de răspândire a limbii şi literaturii române. Corul de Tineret din Ventspils, Letonia. Dirijori – Minjona Rebhuna, al literaturii noastre! Cine ştie! Iată ce spu- Iar Ioana, preşedintele Societăţii culturale demicienii Eugen Simion, Nicolae Bre- Alături de academicienii scriitori Eugen Plai Mioritic Iaşi-Chişinău-Cernăuţi – e la ban, Viorel Barbu (preşedinte al Filialei Marga Tropina; ne şi Eugen Simion într-un articol omagial: Simion şi Nicolae Breban, două erudite Corul Vognik din Kiev. Dirijor – Svetlana Stepanenko; „…ideile nu zboară în epica masiva şi aca- cratiţe! Înconjurată de fructe, legume, zar- Iaşi a Academiei Române), Valeriu Cotea, piscuri, două verticalităţi ale literaturii ro- zavat tradiţional şi exotic, pachete şi pache- Constantin Ciopraga, Alexandru Zub, Corala Rodoliubeţ din satul Valea Perjii, Taraclia. Dirijor Anna Dia- paratoare a lui N. Breban, ideile par trase, în mâne contemporane, cărora aşi îndrăzni a kov; căruţe alcătuite de patru cai din rasa aceea ţele, borcane şi borcănaşe, un vas cu carne Alexandru Husar. Alături de pictorul dr. le aminti să treacă şi Prutul… Şi Basarabia, în curs de pregătire pentru friptură, un altul prof. univ. Dan Hatmanu şi soţia-i Maria, Corul de Studenţi al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din gospodărească, vânjoasă, cu piepturi de cen- cu bibliotecile şi sălile lor de lectură, şco- Chişinău. Dirijor – Ilona Stepan; tauri şi copite enorme... Oricât de mare ar e plin cu apă sărată şi conopida ce urmează critic în studiul artelor, pictorul dr. prof. lile, liceele şi universităţile ei, intelectuali- şi ea a fi dată la cuptor… Se vor prepara univ. Dimitrie Gavrilean şi soţia-i Maria, Capela Corală Academică Moldova a Companiei „Teleradio Moldova”. fi încărcătura din vehicul, este sigur că ei îl tatea, îi aşteaptă la întâlniri cu cititorii, la Dirijor – Valentin Budilevschi; vor duce la destinaţie.” De ce să nu credem găluşte, care nu sunt sarmale, ci nişte go- economistă, actriţa şi scriitoarea Cristina lansări de carte. Şi Basarabia este în aştep- goşi potrivite dintr-un aluat consistent, cu Ciubotaru, istoricul literar dr. prof. univ. Corala Unison de la liceele teoretice „Ginta Latină” şi „Nicolae Iorga” că destinaţia operei brebaniene este şi cuce- tarea zeilor… din Chişinău. Dirijori – Elena Marian, Victor Creangă. rirea pentru literatura naţională a imperfec- prună în interior, fierte şi apoi rostogolite Mihai Dorin, scriitorii Andi Andrieş, Ho- şi prăjite uşor în pesmeţi (desertul se va ria Zilieru şi Vasile Fluturel cu soţia-i Sunt invitaţi toţi doritorii, prietenii muzicii, artei corale. tului, vis-a-vis de propriile sale principii, Elena TAMAZLÂCARU Cor. L.A. Nr. 41 (3293), 9 octombrie 2008 Literatura şi arta 7 Sărbătoarea limbii române în Basarabia Vlad POHILĂ: „Dacă nu aş crede în Reunire, la ce bun aş mai face umbră acestei palme de pământ românesc, atât de vitregită de soartă, numită Basarabia?!” ţini ştiu că la finele secolului al XIX-lea, nanţa unui ofiţer bucureştean, despre care Muzeului literaturii din Chişinău scrisese siv prin faptul că au găsit aliaţi în unele importanţa prezenţei lor în R. Moldova? un episcop al Basarabiei, Lebedev, a dispus îşi amintea cu multă căldură, pentru că i-a româneşte într-o carte de impresii la un mişcări politice, în partidul lui Iurie Roşca să fie adunate, din bisericile şi mânăstirile arătat o atitudine extraordinar de binevoi- muzeu din Erevan, capitala Armeniei. În- şi în unele personalităţi care anterior erau – Nu deţin statistici exacte, dar impre- basarabene, toate cărţile sfinte în limba ro- toare, nu numai ca superior, dar şi ca re- tors acasă, peste puţin timp a fost concedi- anticomuniste şi pro-româneşti, “tovarăşii” sia mea e că s-au întors puţini acasă – mai mână. Şi cu Bibliile româneşti pe care le-a prezentant al Regatului faţă de un român at – fusese turnat «colegial» la KGB de un au devenit cu mult mai impertinenţi, mai ales cei care nu s-au putut adapta în mediul putut aduna, o iarnă întreagă şi-a încălzit dintr-o provincie nou-unită. Apoi, rudele coleg de serviciu şi de călătorie la poalele agresivi. Apoi, şi-au subordonat justiţia, românesc, ori nu s-au putut realiza în Ro- sediul acest trimis al Patriarhiei Ruse, care noastre pe linie paternă au trăit drama re- muntelui Ararat... Pentru mine, alfabetul poliţia, majoritatea structurilor adminis- mânia, nici mai departe, în Occident. Din- şi acum îşi etalează pretenţiile de a fi o “a fugiului: doi fraţi de-ai tatei, unul învăţător, latin era unul “familial”, ba, aş zice, unul trative locale; prin fraudă, minciună, prin tre cei care au venit, totuşi, acasă, în Basa- treia Romă”. altul dascăl, după ce “au gustat” un an de “de uz intern”, pentru că anumite notiţe sau metode KGB-iste de a arunca oase de ros rabia, ştiu că mulţi au greutăţi la angajare regim sovietic, în 1944, când venea din nou dedicaţii pe cărţi, scrisori celor apropiaţi le sau de a intimida, au corupt mulţime de – pentru că nu cunosc prea bine rusa, care e, – Cine a avut curaj să întreţină flacă- Armata Roşie, au lăsat aici casă şi masă, scriam, totuşi, cu litere latine. Acum, după oameni. Între timp, sute de mii de basara- de fapt, a doua limbă oficială (dacă nu chiar ra românismului? refugiindu-se îngroziţi în dreapta Prutului. aproape 20 de ani de utilizare generalizată beni – dintre cei mai instruiţi, dintre cei prima!), dar şi pentru că “pur şi simplu” Tot în Regat se află şi sora cea mai mică a şi exclusivă a grafiei latine, am probleme cu verticalitate, ataşaţi ideilor naţionale şi sunt suspectaţi de “ataşament exagerat faţă – În Basarabia sovietizată a existat, to- tatei, Liuba Iancovici (n. Pohilă), şi acum (şi nu numai eu!) în a scrie ruseşte cu lite- democrate, nemaiputând suporta mizeria de România”. Cazul primarului general de tuşi, învăţământ, radio, TV şi presă în limba trăitoare la Bucureşti, fostă profesoară la rele lor! de aici, au luat drumul pribegiei – unii Chişinău, Dorin Chirtoacă, licenţiat al Uni- română (chiar dacă se numea “moldove- Universitatea din Capitala română. Într-o în Occident, alţii în Rusia lui Putin, cea versităţii Bucureşti, şi care nu-şi ascunde nească” şi se scria cu litere ruseşti), s-a dez- anumită perioadă, în copilărie, mi se părea – Lupta scriitorimii basarabene pen- îmbogăţită peste noapte, graţie scumpirii ataşamentul faţă de valorile româneşti, fi- voltat o literatură, o mişcare culturală (cu cam ciudat că tata şi surorile lui din Basara- tru revenirea la alfabetul latin a luat di- gazelor, petrolului... În aceste condiţii, pen- ind şi un unionist discret, ei bine, asemenea accentul pe folclor), s-au făcut cercetări şti- bia sunt moldoveni, iar cei de la Bucureşti mensiuni greu de stăpânit de către “ohra- tru liderii comunişti de la Chişinău nu mai cazuri sunt mai puţine, dacă nu izolate. Pe 31 august, la Chişinău, este aniver- inţifice, oricât de ideologizate... Astfel încât sunt români, foarte curând însă lucrurile se na kaghebistă”. Care era atmosfera în contează opinia altcuiva, cu atât mai puţin sată o sărbătoare astrală pentru basara- în Basarabia, (alias RSS Moldovenească) limpezeau. Rudele noastre din România au anii perestroikişti 1986-1989? părerea celor ataşaţi românismului. Aşadar, – Cum se văd de la Chişinău acţiunile beni, dar şi pentru tot neamul românesc: sub ocupaţie sovietică, au existat mai multe avut un extraordinar rol culturalizator în erodarea pro-românismului basarabean din politice şi culturale întreprinse de auto- 19 ani de la declararea limbii române ca premise pentru menţinerea românismului. existenţa noastră, a celor născuţi sub ocu- – Problema alfabetului latin s-a aflat 1989 s-a făcut cu arme tipic KGB-iste: prin rităţile post-decembriste ale României în limbă oficială în stat şi adoptarea grafiei Aceasta, în pofida faptului că după cel de-al paţie sovietică: ne aduceau cărţi, discuri cu mereu “pe agenda” intelectualităţii româ- dezbinare, prin zâzanie, prin şantaj, plus, vederea integrării Basarabiei? S-a întâm- latine în locul celei ruseşti. După dezghe- Doilea Război Mondial spaţiul dintre Prut muzică populară şi uşoară, ne antrenau în neşti din Basarabia, sub ocupaţie sovietică. desigur, prin alimentarea continuă a unei plat ceva notabil în această direcţie? ţul generat de Perestroika lui Gorbaciov, şi Nistru a fost văduvit de circa un milion nişte discuţii datorită cărora ne dumiream Ea a prins contururi prin editarea revistei sufocante atmosfere românofobe şi euro- românii din stânga Prutului au luat pe de locuitori, în majoritate absolută băştinaşi definitiv în chestiuni de istorie, care nu pu- “Glasul”, idee lansată, în toamna lui 1988, fobe, a unor atitudini anti-româneşti, poate – Orice s-ar spune, după decembrie cont propriu derusificarea accelerată a români (din totalul de aproximativ 3, 5 mi- teau să nu vizeze şi românitatea, identitatea de către scriitorul Ion Druţă, şi materiali- chiar mai agresive, mai penibile decât exis- 1989, s-a făcut mult, enorm, pe linia Bu- culturii şi vieţii de zi cu zi. Deşi struc- lioane la acea vreme): vreo 400-500 de mii noastră etnică, lingvistică etc. Le rămân zată de o echipă de scriitori şi ziarişti, în tau în URSS. cureşti-Chişinău, în vederea integrării spi- turile opresive kaghebiste erau încă în au luat calea refugiului – în România şi mai mereu recunoscător pentru acele cadouri fruntea cărora se afla poeta Leonida Lari, rituale a Basarabiei (mai puţin în ceea ce funcţie, tăvălugul românesc al fiinţei departe, spre Vest; altă jumătate de milion a (cărţi, discuri), dar şi pentru acele discuţii, şi cu suportul, cu riscurile financiare ale – Cât de adâncă este astăzi falia cre- priveşte integrarea ei economică sau de altă era de neoprit. De la blocarea tancuri- fost deportată în Siberia, mulţi, foarte mulţi adevărate prelegeri de românism – lui tanti Eugeniei Duca, una din primele femei-bu- ată între “pro” şi “anti” românii din Ba- natură): mii de burse pentru tinerii studioşi, lor ruseşti, ieşite la defilare, până la ti- pierind pe drum, alţii – în gheţurile siberi- Liuba, verişorului Virgil Pohilă, inginer din sinessman din Basarabia. Primul număr al sarabia? sute de mii de volume pentru zeci de bibli- părirea clandestină, în Ţările Baltice, a ene, deşi nu puţini au fost exterminaţi şi pe Bucureşti, altor rude ce s-au călătorit deja “Glasului” a fost adus la Chişinău din Le- oteci româneşti etc., etc. Din păcate însă, unor reviste cu grafie latină – o încălcare loc, în satele şi oraşele basarabene. pe lumea cealaltă... Mama păstrase câteva tonia, la 13 martie 1989, şi în seara acelei – Ar fi exagerat şi nedrept dacă am la Chişinău, nu se vinde nici un ziar de la a “legii” încă şi mai gravă decât demon- manuale din şcoala primară - atât de dragi îi zile a şi prins a fi difuzat, printre trecători, spune că în societatea basarabeană ar fi Bucureşti (doar integrame şi reviste de di- straţiile neautorizate! –, basarabenii au – A existat o rezistenţă anti-sovietică şi erau, încât le-a adus din casa ei părintească, în centrul oraşului. Atunci am văzut cum dominat vreodată exclusiv atitudinile pro- vertisment), în timp ce chioşcurile sunt in- dat dovadă de un curaj eroic. Organizaţi anti-comunistă, aşa cum a fost în Româ- deopotrivă cu zestrea. Din ele am învăţat luau unii exemplare ale acestei reviste, româneşti. Să nu uităm că ţarismul rus, undate de presă periodică din Rusia. Există în grupuri de acţiune, intelectualii, şi în nia, în anii ‘50? a citi, iar mama ne-a învăţat a scrie româ- sărutându-le; am văzut apoi cum citeau, apoi ideologii sovietici au avut grijă să di- însă şi un aspect negativ foarte grav: îmi primul rând scriitorii basarabeni, au re- neşte, încât şi eu, şi fraţii mei, şi surorile plângând, „Doina” lui Eminescu, tipărită în lueze elementul românesc, prin colonizarea este de-a dreptul penibil să amintesc, de pil- uşit o adevărată revoluţie naţională. Pe – Au existat şi asemenea manifestări, mele, am cunoscut mai întâi literele latine, „Glasul”. A doua, a treia zi, toată Basara- acestui pământ cu tot felul de străini: ruşi, dă, de incredibilele umilinţe, de adevăratul 31 august 1989, pe când la Bucureşti ni- dar acestea au fost mai curând episodice şi apoi pe cele ruseşti. Alfabetul latin era scri- bia numită de „Glasul” vorbea! La 15 iunie ucraineni, bulgari, găgăuzi, poloni, evrei... calvar prin care trec basarabenii care doresc meni nu credea că vom scăpa vreodată strangulate din faşă de organele represive sul casei noastre. Cum părinţii nu ştiau ru- 1989, sfidând cenzura, s-a tipărit în grafie Iar printre moldoveni, au aruncat mereu se- să-şi redobândească cetăţenia română, ori de dictatura comunistă, în Piaţa Marii sovietice. Putem însă vorbi de o rezisten- seşte, am purtat corespondenţă cu ei numai latină şi un număr al revistei „Literatura şi minţele suspiciunii, apoi ale urii, dispreţu- să scoată, acum, o viză pentru România... Adunări Naţionale din Chişinău s-au ţă prin cultură, prin spirit, prin câteva re- româneşte. Mama ne-a dat şi prima lecţie arta”, care, sub redacţia scriitorului Nico- lui faţă de tot ce-i românesc, concomitent De aceea, rămân la părerea că Bucureştii, adunat circa un milion de persoane, care pere emblematice, simbolice. Voi enumera privind identitatea lingvistică: “Noi grăim lae Dabija, avea pe atunci un tiraj fantastic elogiind continuu tot ce e rusesc, inoculân- Cotrocenii adică, nu au avut o politică prea au impus legea limbii şi a grafiei latine. câteva dintre acestea: figura lui Ştefan cel la fel cu românii, numai că ei grăiesc mai – 250.000 exemplare, pentru vreo trei mi- du-le ideea că au o mare, unică şansă de a transparentă şi eficientă faţă de Basarabia. Lovitura dată atunci de moldoveni me- Mare, inclusiv monumentul domnitorului delicat decât noi...”, prin “delicat” subîn- lioane de români basarabeni! Tot atunci, la trăi “la sânul” unui popor mare, puternic, Ciudat, poate chiar incredibil, dar după cum tropolei moscovite a avut o mare contri- (rămas printr-un miracol în chiar centrul ţelegându-se “mai corect”, “cu o pronunţie începutul verii, a apărut şi “Deşteptarea”, purtător al unei culturi şi civilizaţii unice... se văd lucrurile la noi, Budapesta e mai pre- buţie la destrămarea, în 1991, a Uniunii Chişinăului), apoi opera puţinilor scriitori şi un vocabular nealterate de iniluenţa rusă. ziarul Frontului Popular, transformată ul- de a trăi într-o super-putere, nu într-o oare- zentă în viaţa politică, diplomatică, poate şi Sovietice. clasici români care erau studiaţi – trun- Privind retrospectiv la aceste lucruri, îmi terior într-o publicaţie românească de ex- care “mică şi slabă Românie”... Şi atunci, economică, poate şi culturală a R. Moldova Unul dintre actorii importanţi ai zile- chiat, ca “moldoveni” – în toate şcolile şi dau seama că tot mama ne-a dat şi o lecţie cepţie, “Ţara”. În iulie 1989, a fost adus când ţi se spune zi de zi, ani, decenii la rân- (nu numai a Transilvaniei!) decât Bucureş- lor de aur ale deşteptării naţionale a fost în unele colegii, la unele facultăţi: Alec- extraordinară de istorie, de tulburător ro- de la Vilnius numărul doi al “Glasului”, iar dul, că albul e negru, chiar şi unii oameni tiul– diplomaţii maghiari folosesc cu multă şi scriitorul, jurnalistul şi traducătorul sandri, Creangă, şi poate, în primul rând, mânism. Avea o slăbiciune pentru geografie în ajun de 31 August 1989, au fost puse în pregătiţi au căzut pradă acestei propagande abilitate “canalul basarabean” pentru a-şi Vlad Pohilă, istoric al artelor şi muzeist, Eminescu. Al treilea reper ar fi muzica ro- şi, în orele libere, îşi permitea plăcerea de vânzare primele exemplare ale îndreptaru- nefaste. rezolva anumite probleme legate de nostal- omul care a învăţat toate limbile slave şi mânească, graniţele zonale fiind complet a “călători” pe hărţi, prin atlase. Privind la lui meu “Să citim, să scriem cu litere la- Prin 1989-1991, în R. Moldova, cu giile lor hungariste. limbile ţărilor baltice, franceza şi italia- diluate, căci Maria Tănase, Maria Lătăreţu, harta României socialiste, ne arăta, pe dibu- tine”, pe care m-a luminat Dumnezeu să-l peste patru milioane de locuitori, din care – Credeţi în reunirea Basarabiei cu na. A lucrat şase ani ca ghid şi translator folclorul muzical sau coregrafic din Mara- ite, unde se aflau cele mai vechi şi mai fru- scriu în doar două nopţi! La 27 august, a cam 70 la sută erau băştinaşi, cred că ju- Ţara? în marile centre culturale ruseşti, Mos- mureş, din Banat ori din Oltenia erau savu- moase mănăstiri româneşti, aşa cum ţinea avut loc prima Adunare Naţională, în piaţa mătate din aceştia alcătuiau „aripa pro-ro- – Cu mult timp în urmă, aflându-mă cova şi Leningrad (Sankt Petersburg). rate la fel de mult ca orice cântec sau dans ea minte, şi avea o memorie fenomenală. În primăvara-vara lui 1989, participă popular din Moldova. Odată, privind configuraţia acelei Românii, la editarea primei reviste în grafie latină de după 1945, ne-a spus: “Harta asta nu-i de la Chişinău, “Glasul”, tipărită la Riga „TVR, Radio Bucureşti şi Radio bună... Când învăţam eu la şcoală, Româ- (Letonia) şi Vilnius (Lituania). Tot atunci Iaşi au jucat un rol covârşitor în nia era ca o pâine coaptă, ca un soare, ca o editează îndreptarul “Să citim, să scriem dăinuirea noastră ca români” inimă... da’ amu... îi ruptă aici...” - şi puse cu litere latine“, care a avut un tiraj to- degetul pe partea din stânga Prutului. tal de circa un milion de exemplare. În – Mass-media românească a jucat 1990, tipăreşte ghidul “Grafia latină pen- vreun rol în menţinerea românismului „Am văzut cum citeau plângând tru toţi”, iar în 1998 - “Mic dicţionar de peste Prut? Doina lui Eminescu” nume proprii străine”, fiind şi coautorul unui foarte util “Dicţionar de greşeli”. – Radio Bucureşti, la fel şi Radio Iaşi, – Ruşii spun că alfabetul ruso-chirilic La diferite posturi de radio şi televiziune ca şi TVR, până la dramatica lor prăbuşire ar fi mai potrivit pentru limba română de- a avut câteva sute de emisiuni de culti- în hăul cultului ceauşist, au jucat un rol co- cât cel latin... vare a limbii române. În 2008, îi apare vârşitor în dăinuirea noastră ca români. Am volumul de eseuri “Şi totuşi, limba româ- spus-o şi cu altă ocazie, o repet şi acum: – Nouă, basarabenilor, până la 31 Au- nă!...”. În prezent, este redactor-şef al încă nu s-a găsit la noi un poet vrednic să gust 1989 (într-o măsură mai mică, şi după revistei de cultură “BiblioPolis”, editată dedice o odă, un imn de slavă şi de recunoş- această dată), ni se inoculau zilnic, peste de Biblioteca Municipală “B. P. Hasdeu” tinţă a basarabenilor pentru aceste posturi tot, falsuri din astea. Îmi amintesc mereu din Chişinău. de radio. Graţie lor, aveam alături mereu, zi cu jenă cum, la un curs de limbă “moldo- de zi, mostre admirabile de limbă română, venească”, la universitate, un distins ling- “Românismul este o realitate in- dar şi cele mai diferite exerciţii de cultură vist basarabean, profesor, doctor în filolo- contestabilă în Basarabia” generală. În fine, flacăra românismului a gia română, ne vorbea despre “avantajele fosţ menţinută, cu certitudine, şi de cena- alfabetului chirilic-rus faţă de cel latin”, – Supravieţuirea românismului în Ba- clul “Flacăra” al lui Adrian Păunescu, iarăşi patru ore ne-a vorbit despre aceasta! - evi- sarabia, sub stăpânirea rusească, şi apoi prin Radio Bucureşti; apoi, graţie filmelor dent, nu din convingere, ci pentru că aşa i sub ocupaţia sovietică, este un fenomen istorice ale lui Sergiu Nicolaescu şi ale se cerea, imperativ, ca să nu zic - cu pistolul mai puţin cunoscut în dreapta Prutului. altor regizori, fie ei şi mai puţin talentaţi. pus la tâmplă... Nu pot să nu precizez că, Cum a fost posibilă? Cine urmărea pe atunci TVR, la noi, avea şi după 1989, acest linvist, acad. Nicolae Cor- un sentiment în plus de “europenitate”, de lăteanu (1915-2005), s-a căit amarnic, iar – După un veac şi mai bine de ocupaţie “occidentalitate”, dacă vreţi. Aceasta dato- puţin timp înainte de moarte a lăsat un Tes- Ce t a t e a Al b ă . In t r a r e a p r i n c i p a l ă . Fo t o Va s i l e ŞOIMARU ţaristă (1812-1918), apoi încă cinci decenii rită faptului că numai astfel şi noi, româ- tament, în care scrie: “Ţineţi minte! - v-o de ocupaţie sovietică (1940-1941; 1944- nii din Basarabia ocupată de ruşi, puteam spun ca încercat drumeţ pe întortocheatele centrală a Chişinăului, unde sute de mii de mânească”. În prezent, am impresia că la la Vilnius, în Lituania, ascultam frapat re- 1991), după serii interminabile de intimi- vedea unele filme celebre, cu laureaţi ai căi ale basarabenilor: Limba Română este basarabeni, veniţi din toate raioanele şi ora- noi a crescut mult numărul românofobilor flecţiile unui naţionalist de acolo, care avea dare, marginalizare, deportare şi nimicire Premiilor Oscar, la fel şi unele seriale ame- numele corect şi adevărat al limbii noas- şele republicii, au cerut autorităţilor “Lim- – inclusiv pentru că rămânem tot mai pu- un refren preferat: “Când se va prăbuşi a elitei intelectuale, românismul rămâne o ricane, despre care majoritatea absolută a tre şi ea trebuie să ne unească, să devină bă oficială, alfabet latin!”. Pe 31 August, ţini: după cum se ştie, în ultimii 10-15 ani, URSS...”. Or, până la prăbuşirea imperiu- prezenţă, o realitate incontestabilă în Ba- locuitorilor URSS nici nu auzise. un izvor de bucurii pentru contemporani şi sesiunea Sovietului Suprem (Parlamentul) au plecat din R. Moldova, în disperare de lui relelor erau încă opt ani! L-am întrebat, sarabia. E la mijloc un adevărat miracol, pentru cei care vor veni după noi. Eu cred, din Chişinău a trebuit să adopte cele două cauză, vreo 500-800 de mii de locuitori, cu sincer, dar naiv, desigur: “Chiar crezi că pentru că, după calculele cotropitorilor, “Alfabetul latin era scrisul casei cred sincer în izbânda Limbii Române şi a legi, cu privire la limba de stat (oficială) şi precădere băştinaşi, preponderent oameni URSS-ul se va prăbuşi?”. Lituanianul mi-a care au făcut toate eforturile, posibile şi im- noastre, fiindcă părinţii nu ştiau Neamului Românesc!”. cu privire la revenirea la grafia latină... instruiţi, ataşaţi ideilor românismului... răspuns ferm, însă prea delicat, ca să nu-mi posibile, de rusificare a populaţiei de aici, ruseşte” Aşadar, din cele vreo patru milioane de sune în urechi şi astăzi replica sa: “La ce noi de mult trebuia să vorbim ruseşte şi să – Cum aţi suportat, ca lingvist, opre- – Cum au putut comuniştii, după locuitori, cam un milion sunt lipsă la apel, bun aş mai trăi, dacă nu aş crede în aceas- avem o mentalitate perfect est-slavă... Mă – Dvs. personal când v-aţi dat seama siunea unui alfabet străin asupra limbii 2001, să reintroducă conceptul de “lim- alt milion fiind format din străini, venetici ta?... Vă recomand din tot sufletul şi vouă, gândesc nu numai la “ohrana” (poliţia se- de adevărul românităţii dvs., adevăr pe române? bă moldovenească”, fără ca populaţia să sau moldoveni deznaţionalizaţi. Ca să nu basarabenilor, să credeţi în prăbuşirea UR- cretă) ţaristă, urmată de NKVD-KGB, la care ocupantul sovietic încerca, după cum reacţioneze ca în 1989? Ce anume a con- mai spun de o stare generală de apatie ce SS-ului...”. Parafrazându-l pe acel distins hoarda de funcţionari venetici – aroganţi, am văzut, să-l ascundă? – Pe timpul acela, cei care scriau cu tribuit la erodarea pro-românismului ba- a cuprins populaţia din R. Moldova, într-o intelectual şi patriot lituanian, spun şi eu: agresivi, marcaţi de un spirit maladiv al mi- litere latine, în alte sfere decât cele strict sarabean? proporţie înspăimântătoare. “Dacă nu aş crede în Reunire, la ce bun sionarismului sovietic, dar mă gândesc şi la – La acest capitol, pot spune că am fost personale, riscau cele mai diferite pedepse: aş mai face umbră pământului, acestei pal- Biserica Rusă, şi la mulţi promotori ai învă- un favorizat. Şi mama, şi tata aveau ace- de la concedieri din serviciu, la internări cu – Este o mare diferenţă între starea de “Bucureştiul nu a avut o politică me de pământ românesc numită Basarabia, ţământului, culturii ruse aici, în Basarabia. le patru clase româneşti, făcute în timpul forţa în spitale de psihiatrie, şi până la câţi- spirit ce exista în 1989 şi cea de astăzi - şi eficientă faţă de Basarabia” atât de vitregită de soartă?!”. Căci dacă despre atrocităţile KGB-ului se când Basarabia făcuse parte din Româ- va ani de detenţie. Un coleg de-al meu de a populaţiei, şi a vârfurilor diriguitoare. mai ştie în lume, apoi despre alte faţete ale nia. Tata a fost ostaş în Armata Română, promoţie a fost exmatriculat de la univer- Când au revenit la putere, în 2001, comu- – Totuşi, forţele românismului s-au Ion LONGIN POPESCU “trudei” ocupanţilor nici măcar la noi nu se inclusiv în anii celui de al Doilea Război sitate, după ce a fost denunţat că la cursuri niştii de la Chişinău erau mai timizi... După îmbogăţit prin zecile de mii de tineri care (“Formula AS”, numărul 35, ştia până nu de mult. Bunăoară, prea pu- Mondial. Ca militar în termen, a fost ordo- lua notiţe cu acest alfabet. Un lucrător al 2005, când şi-au consolidat forţele, inclu- şi-aufăcut studiile în România. Care este 29 aug. - 5 sept., 2008) 8 Literatura şi arta Nr. 41 (3293), 9 octombrie 2008 Aviz Cuvânt de mulţumire Realitatea aşa cum e

Biserica ortodoxă Sf. Teodora de la Sihla din Chişinău (str. Puşkin 20A) Exprim pe această cale cele mai sincere mulţumiri tuturor celor care va găzdui, în perioada 13-18 octombrie, moaştele mai multor Sfinţi-părinţi au fost alături de mine şi celor care mi-au adresat cuvinte de felicitare Flori boiereşti din Grecia: Nectarie, Anastasie Persu, Haralambie de la Ierusalim, Ciprian, cu ocazia zilei de naştere, dorindu-le din tot sufletul frumoase realizări Atanasiu Cristianopolis, Marina, Ioan Gură de Aur, Policarp, Constantin în munca de fiecare zi, împliniri în viaţa personală, sănătate cât mai Nu-i deloc uşor să găseşti azi perfecte? Lângă imensele buchete, din Idra, Tarasie, Ioan Prodromul, Nicolae Plana, Atanasiu Tumegalo cel multă şi să fim întotdeauna împreună la bine şi la greu. un buchet de flori. Chiar dacă sunt înzorzonate cu hârtii colorate? Sau, Mare, însoţite de o delegaţie preacucernică din această ţară. multe pieţe cu flori. Chiar dacă cu- poate, din cauza preţului lor simbo- Biserica va fi deschisă pentru toată suflarea creştină 24 din 24 de ore. Pe lorile şi soiurile lor sunt dintre cele lic nu sunt suportate alături? Cu profund respect, mai atrăgătoare. Chiar dacă au pe- Înainte de valul ploilor, care a parcursul acestei săptămâni, la orice oră, sunt bineveniţi preoţi din ambele Ozea RUSU, talele atât de perfecte de parcă ar fi înecat zăpuşeala şi praful de pes- Mitropolii la oficierea sfintelor Liturghii, acatiste, paraclise şi predici. director general al pictate. De parcă ar fi trecut toate te an, am întâlnit lângă un ghişeu institutului de Neurologie printr-un conveier al naturii diri- o bătrână stând răbdătoare pe un Parohul Catedralei Sf. Teodora, protoiereu Ioan Ciuntu şi Neurochirurgie jat de mâna omului! Ele nu rezistă scăunaş pliant, străjuind un imens în apă simplă ca florile obişnuite. buchet de flori înghesuit într-o căl- Ele “papă” doar chimicale ca să fie dare cu apă. Lumea alerga pe lângă atrăgătoare un timp mai îndelun- ea după cumpărături, de ale gurii. gat. Sunt florile businessului. Sursa Iar florile bătrânei radiau cu ochii existenţei pentru un mare număr de lor multicolori, aveau în ele bucu- Felicitări pentru Doamna Eleonora Cercavschi oameni. Iar pentru cel care le cum- ria dimineţii. pără - un fel de amăgeală. Amăgesc Le-am recunoscut, erau florile deţ Chişinău, a fost dev şi Smirnov, care l-au instaurat în partea rasist al lui Smirnov. El a legiferat exportul ochiul, mai întâi bucurându-l. Ţi- copilăriei noastre, care însoţeau pe desemnată laureată stîngă a Nistrului în 1990. Şi Putin, şi Med- şi importul în această regiune separatistă. nute în soluţii speciale timp înde- timpuri cărăruşele de prin grădinile a Premiului pentru vedev, şi Smirnov, şi Antiufeev promovea- Peste 490 de întreprinderi şi agenţi econo- lungat, cum nimeresc în apă obiş- bunicilor şi ale vecinilor. Deşi şti- Democraţie „Ion ză în Transnistria o politică rasistă. Ei au mici din Transnistria alimentează regimul nuită, mor. am cum se numesc, am vrut să aflu Raţiu-2008”. Acest interzis copiilor din şcolile moldoveneşti terorist. Cu susţinerea tacită a lui Voronin, Acestea sunt florile orgoliului şi de la vânzătoare cum le zice. premiu a fost oferit din această regiune a Moldovei să studieze Lupu, Şova şi Greceanâi, Smirnov maltra- omenesc. Frumoase, deosebite, - Boiarskie ţvetî! de Centrul Interna- în limba română. Timp de peste şapte ani tează în fiecare zi copiii din Grigoriopol. V. perfecte. Dar fără miros, ca fără - Adică, tot flori boiereşti! ţional „Woodrow copiii şi profesorii de la Liceul Teoretic din Voronin nu demult l-a decorat cu Ordinul de suflet. Omul s-a luat la întrece- Tot spiritul popular le-a recu- Wilson” din Wa- Grigoriopol se deplasează câte 34 km pe zi Republicii pe directorul Uzinei metalurgi- re cu natura, fiind sigur că poate noscut semeţia faţă de celelalte shington, de Centrul pentru a avea posibilitatea să studieze în ce din Râbniţa, pentru că acesta a luptat cu face ceva mai frumos decât ea. Şi flori de grădină şi le-a dat un nume de Democraţie „Ion şcoala românească din Doroţcaia. Oameni şcoala românească din acest oraş. Dar de a făcut. Dar n-a izbutit să-i dea flo- aristocratic - Flori boiereşti. Nu Raţiu” şi de funda- buni! Eu vă întreb unde, în ce ţară dintre ce tace Uniunea Europeană? Noi învinuim rii principalul – mirosul, pentru că ştiu care este denumirea lor ştiinţi- ţia de caritate „Ra- acele peste 200 care există pe mapamond, UE că susţine economic regimul separatist asta nu mai e în puterea lui. După fică, ştiu doar că numele ştiinţific ţiu” pentru activi- se întâmplă aşa atrocităţi, fapte ilegale, te- de la Tiraspol. Nu face nimic pentru a ajuta cum nu este în puterea lui să înzes- al florilor se scrie cu literă mare. tatea pedagogică şi roriste, rasiste faţa de copii? Vă răspund. aceşti copii, care vor să înveţe valorile de- treze cu suflet păpuşile, pe care le Toată privirea întâlnită în cale apărarea drepturilor Numai la noi, în Republica Moldova, în mocratice. face la chip mai perfecte decât este se întorcea spre neobişnuitul meu copiilor la studii de raioanele ocupate de către Federaţia Rusă Smirnov face comerţ cu 90 de întreprin- omul uneori. buchet de flori simple, dar cu atâ- calitate şi promova- din 1990 şi conduse de regimul rasist al lui deri din Uniunea Europeană şi are conturi Ne-am obişnuit cu florile de im- ta lumină! în petalele lor potocalii, rea valorilor demo- Smirnov şi Antiufeev, cetăţeni ai Rusiei. în băncile din Europa şi America. Toate port, care sunt totdeauna la modă, roze, liliachii, roşii, galbene, cără- cratice. Timp de peste 18 ani Smirnov a dezlănţuit aceste finanţe îi permit lui Smirnov, Putin şi ne ruşinăm să mergem la diferite mizii… Doamna Ele- o luptă inumană cu şcolile româneşti din şi Medvedev să pedepsească copiii moldo- ocazii, nunţi sau la aniversări cu flo- Şi casa s-a umlut de lumina şi de onora Cercavschi Tighina, Râbniţa, Grigoriopol, Tiraspol, veni din Transnistria, să le înterzică dreptu- rile noastre străvechi, adorate mai aroma lor de flori de grădină. este o personalitate Dubăsari şi alte localităţi. El a fost pus în rile lor legitime la învăţătură. Cine va vota mult de artiştii plastici. Ei le caută, Nici pensula mezinei n-a rezis- notorie a sistemului fruntea acestei regiuni de către Elţin, Putin la alegerile parlamentare din 2009 pentru le imortalizează pe pânzele lor. În tat în faţa acestor flori. Le-a înveş- de învăţământ şi a şi Medvedev. Pe de altă parte, noi îl învinu- Voronin şi comunişti, să ştie că acela va realitatea urbană nici nu le prea gă- nicit pe o pânză cu tot cu ulciorul culturii naţiona- im pe preşedintele Voronin că nu respectă deveni călăul copiilor noştri din Transnis- sim. Ţărăncile nu prea fac comerţ de lut. le din Basarabia şi Constituţia, nu poate să apere cetăţenii Re- tria. Treziţi-vă, oameni buni! Luptaţi pentru cu flori. Marfa lor nu mai ţine piept De atunci am cea mai scumpă Recent doamna Eleonora Cercavschi, Transnistria. Împreună cu toţi ceilalţi 20 de publicii Moldova, face politică antiromâ- apărarea copiilor din Grigoriopol. concurenţei de azi. Bujorii, gher- achiziţie autumnală, cea mai du- directoarea Liceului „Ştefan cel Mare şi profesori de la acest liceu, ea a îndurat toate nească în folosul Federaţiei Ruse, a distrus ghinele, busuiocul, vâzdoagele, ioasă amintire - florile preferate ale Sfânt” din oraşul Grigoriopol, cu sediul înjosirile, fărădelegile, urmăririle, persecu- Armata Naţională, a jertfit peste 200 000 de Anton Moraru, astrele sunt scoase în afara pie- bunicilor noastre, cu toată dulcea- la Doroţcaia, raionul Dubasari, fostul ju- tările regimului terorist al lui Putin, Medve- copii din Transnistria în folosul regimului dr. hab. în istorie, prof. univ. ţei, ca în afara societăţii. Pe la sta- ţa şi ştrengăria copilăriei alături. ţii de troleibuz, pe lângă ghişeuri, Toamna n-a venit anul acesta cu pe lângă poarta Pieţei Centrale. De mâna goală. parcă le-ar fi ruşine să stea la locu- 5 octombrie – Ziua Bibliotecarului rile amenajate pentru comerţul cu „Praful este una dintre cauzele principale de distrugere chimică, flori. Ce să caute alături de florile Lidia CODREANCA fizică şi biologică a cărţilor...” Aviz Interviu cu Valentina Granaci, şefa Centrului naţional tehnic de conservare şi restaurare a documentelor de la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova Teatrul municipal Satiricus Ion Luca Caragiale în colaborare cu le, pentru a reduce contactul direct cu do- ciupercă. De aceea e necesar ca orice colec- cări structurale pot fi motivele deteriorărilor Uniunea Scriitorilor din Moldova şi revista Stare de urgenţă organi- cumentul. Camerele mereu trebuie aerisite ţie procurată, achiziţionată sau donată să fie morfologice, iar gradul ridicat de umiditate zează concursul „Tinerii în natural şi artificial (climatizoare, sistemul dezinfectată la intrarea în bibliotecă. poate favoriza instalarea atacului produs de avanscenă” de ventilaţie al clădirii, deschiderea gea- Regulat, trebuie să se dezinfecteze încă- microorganisme şi răspândirea insectelor Teatrul municipal Sa- murilor ş. a.). perile depozitelor de carte, invitând specia- dăunătoare în fondurile de carte. De ace- tiricus Ion Luca Caragiale R. P.: Praful e chiriaşul tuturor bi- lişti competenţi din republică, de la servici- ea, pentru a proteja depozitele de carte de în colaborare cu Uniunea bliotecilor, care dăunează atât cărţilor, ile sanitare. E necesar de a efectua contro- calamităţi naturale, e necesar ca clădirea să Scriitorilor din Moldova cât şi sănătăţii bibliotecarului. Ce reco- lul permanent al fondurilor, pentru a se lua fie îngrijită, acoperişul reparat, jgheaburile şi revista Stare de urgenţă mandări de profilaxie aţi sugera pentru la timp măsurile de conservare şi profilaxie să funcţioneze, geamurile să fie într-o stare organizează concursul „Ti- combaterea bolilor cărţilor şi, desigur, contra atacurilor biologice şi chimice care bună. La geamuri neapărat sunt necesare nerii în avanscenă” destinat ale bibliotecarului? afectează documentele. În continuare aş plasele de protecţie contra insectelor, furtu- tinerilor autori dramaturgi V. G.: Cât priveşte praful, este una din menţiona că temperatura constantă trebuie nilor de praf, jaluzelele de protecţie contra de până la 35 ani. Participanţii pot prezenta texte publicate sau nepubli- cauzele principale de distrugere chimică, să fie de 180-200 C şi umiditatea de 45%- razelor solare. cate pe orice temă, în orice cheie artistică, exceptând piesele pentru copii, fizică şi biologică a cărţilor. Aerul prăfuit 65%. Aceştia sunt principalii agenţi ce pot R. P.: Actualmente, care sunt factorii în şase exemplare, însoţite de CV-ul autorului şi o poză. Piesa câştigătoa- din depozite poate afecta organele respira- garanta o bună conservare a materialelor de nocivi în bibliotecă care acţionează asu- re va fi montată pe scena Teatrului Satiricus Ion Luca Caragiale în sta- torii ale bibliotecarilor. Praful poate provo- bibliotecă. pra sănătăţii bibliotecarului? giunea 2009 – 2010 de către un regizor de până la 35 ani. Manuscrisele ca alergii. El este un mediu propice pentru R. P.: Aerul poluat de afară, umidita- V. G.: E clar de la sine că munca unui se depun pe adresa mun. Chişinău, str. Mihai Eminescu 55. Persoana de circulaţia microbilor, care afectează atât tea, arşiţa soarelui de vară, localizarea în bibliotecar e nocivă. Masivul de documen- contact – Victoria Cazacu. documentele, cât şi colaboratorii. Pentru a bibliotecă a diferitor insecte zburătoare te (aproximativ 3 milioane) e vechi, prăfu- Raisa Plăieşu: Cărţile nou-editate şi preveni acest lucru, trebuie aerisite şi men- pot acţiona negativ asupra cărţilor? Ce it, cu un miros specific, care afectează căile Data limită de prezentare 10 noiembrie 2008. Cîştigătorul va fi anun- toate publicaţiile periodice primite în bi- ţinute în curăţenie încăperile, documentele măsuri ar putea întreprinde în aceste ca- respiratorii. Unor bibliotecari le este con- ţat în cadrul Festivalului. bliotecă conţin un aspect poligrafic chi- trebuie curăţate cu aspiratorul. Bibliotecarii zuri bibliotecarul? traindicat lucrul la calculator, care emană mic. Până ajung pe poliţele bibliotecii, trebuie să lucreze cu măşti şi mănuşi şi în V. G.: În conservarea fondurilor de bi- iradieri electromagnetice. bibliotecarul execută anumite operaţi- permanenţă să folosească săpunul. bliotecă, pe suport de hârtie, unul din facto- Chimicalele cu care se dezinfectează uni: înregistrarea, clasificarea lor, ştam- R. P.: Care sunt cele mai frecvente rii determinanţi este controlul parametrilor cartea afectată de ciupercă (formalină, ti- Aviz pilarea, analiza statistică, conservarea boli ale cărţilor ce acţionează asupra ambianţi: umiditatea, temperatura, venti- mol) sunt foarte nocive pentru microbio- etc. Aspectul poligrafic al cărţii poate să omului? laţia şi iluminarea (naturală şi artficială): log. Revista de Cultură şi Creaţie Literară a Tinerei acţioneze asupra sănătăţii bibliotecaru- V. G.: Din experienţă se ştie deja că aceştia sunt parametrii microclimaterici R. P.: Să sperăm că condiţiile de mun- Generaţii Clipa Vă invită vineri, 10 octombrie, ora lui? boala cea mai des întâlnită la bibliotecari (clima interioară) ai spaţiilor de depozitare, că ale bibliotecarilor se vor îmbunătăţi 14.00, în incinta Bibliotecii publice “Onisifor Ghi- Valentina Granaci: Dacă am examina este alergia la praful de cărţi, precum şi la dar mai trebuie luaţi în consideraţie şi fac- peste ani şi va fi mai bine... Să nu uităm bu” la Gala Laureaţilor Concursului Naţional de structura chimică a tuturor materialelor de mucegai, ciupercă. Ciuperca are capacita- torii clamaterici externi – poluarea aerului, însă că Ziua Bibliotecarului e o sărbă- Creaţie Literară bibliotecă, am putea constata că toate căr- tea de a se dezvolta pe piele. Pe materialele variaţiile diurne, sezoniere şi anuale, pre- toare deosebită. Ce le-aţi dori cu acest “Iulia Hasdeu”, ţile conţin: celuloză, amidon, sulfat de alu- de bibliotecă sau cărţi, ciuperca se poate cum şi îngrijirea clădirii. prilej colegilor din republică? ediţia a X-a, 2008. miniu, care duc la aciditatea materialelor. observa cu ochiul liber ca o pată verzuie, Pentru conservarea fondurilor este ne- V. G.: Tuturor bibliotecarilor multă să- În cadrul manifestării: De asemenea, vopseaua care este folosită cenuşie, roză, galbenă. Ele se dezvoltă re- cesar ca aceşti parametri să fie menţinuţi nătate, voie bună, succese în toate! semnalarea apariţiei nr. 5 al revistei Clipa – numărul laureaţilor; la tipărirea documentelor este foarte dău- pede la temperatură ridicată, 230 – 250 C, şi între anumite valori. Fondurile de carte R. P.: Vă mulţumesc mult pentru di- decernarea premiilor laureaţilor. nătoare sănătăţii bibliotecarilor, şi anume: la umiditate mărită, de 70%. Bibliotecarul sunt alcătuite predominant din materiale alog. atacă căille respiratorii şi provoacă alergii. trebuie să fie atent în lucrul cu cartea infec- organice, hidroscopice, care tind continuu V. G.: Cu plăcere. Sunteţi aşteptaţi cu tot dragul. De aceea, e necesar ca în procesul de lucru tată, căci ciuperca se dezvoltă foarte rapid să intre în echilibru cu ambiantul, cedând bibliotecarul să folosescă masca şi mănuşi- pe piele. Pielea omului este o hrană pentru umiditate sau absorbind-o, aceste modifi- Consemnare: Raisa Plăieşu

“Literatura şi arta” apare la Telefoane: Redactor-şef: Nicolae DABIJA Adresa Chişinău în fiecare joi în limba Redactor-şef: 23.82.l7, 2l.02.l2. Secretar general de redacţie: Raisa CIOBANU redacţiei: română. Secretar general de redacţie: 2l.02.l2. “Literatura şi Indice general de abonare - 6778l. Secţia literatură, publicistică, Publicistică şi informaţie: Elena TAMAZLÂCARU, Aleutina SARAGIU; Literatură: stilizator, fotoreporter: 23.82.l6. arta” Indice de abonare privilegiată Nina JOSU; Arte: Doina DOBZEU; Cultură: Iulius POPA; stilizator: Valentin GUŢU; Contabil: 23.85.46 str. Sfatul Ţării (pentru pensionari, studenţi şi Machetare şi design: Andrei Dorgan; relaţii cu publicul: Eugenia CIOBANU; ilustrator: e-mail: [email protected] nr.2, invalizi) - 67881 Leonid POPESCU; contabil: Cristina FRUNZĂ; corector: Ana SURDU; fotoreporter: 2009, or. Chişinău http://www.literaturasiarta.md/ Victor LAVRIC.

Tipografia “Universul” Comanda nr.: 4068