Săptămânal al Scriitorilor din republica moldova Joi, 9 octombrie 2008 Fondat la 3 octombrie 1954 nr. 41 (3293) publicaţie de limba română La est de vest Poesis LECŢIA GOMA Andrei STRÂMBEANU Marii basarabeni s-au născut în – Ce alţi scriitori români vă sunt sate mici. dragi? DOINA BASARABEANĂ Cătunul Mana seamănă cu un cuib – Eminescu e mare poet, dar v-aş de pasăre, clădit între codrii orheieni. da un sfat: nu-l tot trageţi de anteriu, În această localitate s-a născut că se rupe. Bacovia e uriaş şi el. Să Pentru mezinul meu Andrieş acum 73 de ani Paul Goma. tot mulgi şi mulgi. La o vacă dacă tot Este comparat cu Soljeniţîn. Dar, tragi de ţâţă, curge sânge la un mo- Doină, doină, cântec greu, după părerea mea, pe nedrept. ment dat în loc de lapte. Fiule, odorul meu, Mai degrabă ar trebui să se spună – Ce ştiţi despre literatura din Ba- Gura lumii îmi tot spune că Soljeniţîn e „un Goma rus”. sarabia? C-ai venit târziu pe lume, Că mi-i chica afumată Pentru că, spre deosebire de auto- – Puţine. După ’40 terenul a fost Şi spinarea aplecată. rul „Arhipelagului Gulag”, care e un pârjolit. Rămăseseră puţini intelectu- ilustru publicist, Paul Goma a scris şi ali. Şi în locul celor plecaţi au venit Foaie verde trei sulcine, literatură artistică de o valoare excep- nişte persoane de peste Nistru, care Cum să-mi pară mie bine: ţională: „Patimile după Piteşti”, „Din nu ştiau nici o limbă. Şi au inventat O să creşti orfan, ca mine. Calidor”, „Arta refugii” ş.a. una, pe care au botezat-o „moldove- Fost-am eu orfan de tată, Dar, înainte de toate, Goma e o nească” sau cam aşa ceva. Am citit to- Şi de românia toată. lecţie. tuşi nişte scriitori. Şi la voi e prăpastie Că aşa străinu-a vrut Una de bărbăţie. între generaţii. De la nistru pân’ la Prut. Când toată lumea zicea „Da!”, – Ce amintiri păstraţi din Basara- Paul Goma a zis „Nu!”. bia? Dar e mare Dumnezeu! (Şi aici în marele scriitor se de- – Le-am pus pe toate în cărţi- Fiule, voinicul meu, velopează caracterul de basarabean, le mele. Am scris mai puţin despre Mă uit la guriţa ta, care aminteşte de un înaintaş de-al faptul că înainte de ’40 ne-au trimis le g e n d a r a “Hora” basarabeană , c t i t o r i t ă d e r e g r e t a t u l io n baZatin, l a u r e a t ă Doine vechi că va cânta. său, Mihalcea Hâncu, cel care rosti- toate javrele din regat în Basarabia. Mă uit la mânuţa ta, se celebra frază: „Vodă – „Da!”, iar Nu se poate uita cum ne-au cedat în a c e l u i d e -a l XXiii-l e a Fe s t i v a l Fo l c l o r i c d i n ZIELONA gora. Po l o n i a , s e P t e m b r i e Ţara că va apăra. Hâncu – „Ba!”) 1940. Carol al II-lea a pledat pentru 2008. iar tălpiţa ta ne-mblată E primul care a vorbit că nu există rezistenţă. Întâi au cedat Basarabia şi va călca sârma ghimpată. graniţă dintre cei care stau în închi- Bucovina, apoi au cedat totul. Noroc Jos, în Prut arunc-o toată, sori şi cei din afara acestora. că sârbii erau ocupaţi cu nemţii, că Unde-i apa mai adâncâ A cunoscut libertatea în puşcărie şi ne cereau şi ei Banatul, iar bulgarii – Şi rugina o mănâncă. penitenţa în libertate. Muntenia. Tare nu e acela care învin- Aniversări Şi te prinde-n hora mare, Şi a scris despre ele. ge într-un război, ci acela care rezistă. Din hotare în hotare Într-o perioadă când pe marii scri- Cunosc asta din puşcărie. Gardianul, Şi cu talpa bate tare. itori români nu-i interesa decât cărţile care te ştia rezistent, te bătea, dar te Dă cu talpa de pământ lor, stând cu capul în propriile preo- respecta. Un om ca o constantă a să te-aud eu din mormânt... cupări ca struţul în nisip, pe Goma îl – Gardianul era, evident, unul „de- să mă bucur c-ai făcut interesa şi cărţile altora, şi grijile alto- al nostru”... Tatăl tău ce n-a putut... ra, şi demnitatea altora. – La Gherla m-au bătut ancheta- conştiinţei noastre Europa a aflat de la Goma de în- tori români, unguri, evrei. N-am făcut Frunză verde de pe rană, chisorile comuniste din România. deosebiri între ciomegile lor. Ba când Ard-o focul soartă grea – Dar şi de Basarabia sa, prezentă mă bătea un român, mi se rupea ini- Basarabie orfană, aproape în toate cele 40 de romane pe ma. Boris Movila face parte dintr-o un ministru ideal la oricare dintre Tu eşti românia mea! care le-a scris. – Când aţi trecut Prutul?! generaţie care se topeşte treptat, aşa ministerele noastre, fiindcă de la ’90 Merg prin Mana, pe o stradă care-i – La 23 august 1944. Umblam fu- cum se topesc gheţarii arctici, adi- încoace, noi n-am făcut altceva de- Septembrie 2008 poartă numele. gari cu părinţii prin munţi. N-am avut că, chiar sub ochii noştri, dar fără ca cât am creat guverne, am căutat mi- „Paul Goma” nume de stradă. satisfacţia să ne prindă străinii. Ne-au să-i putem ajuta cu ceva. niştri şi am întins o tranziţie pentru Şi de univers. vânat ciobanii români şi ne-au dat pe Timpul este mai puternic ca ei şi 20 de ani. Nu Movilă a pierdut că Mesaj din SUA În 1992 în apartamentul lui din Pa- mâna jandarmilor. „Mioriţa” e uci- ei înţeleg perfect acest lucru. Fiind- n-a fost ministru, Moldova a pierdut ris l-am întrebat: derea de frate. Ciobanul mioritic e o că a fost o generaţie care totdeauna că nu a fost în stare să utilizeze un Către Forul Democrat a luptat cu cei mai puternici şi n-au asemenea potenţial. – Când veţi reveni acasă? permanenţă a istoriei noastre. al Românilor din – Cât e ora? – Păstraţi înainte de exil legături dorit să cedeze nimănui nici un mili- Am fost coleg cu el la Moldova- – 15.00. cu Basarabia? metru, nici un gram, nici un crâmpei Film şi am cunoscut şi am apreciat Moldova – La 15.01. Când voi termina răs- – Noi ne uitam tot timpul peste din conştiinţa lor. toată gama lui de calităţi, de la ome- punsul la această întrebare, voi reveni Prut. Frecventam Librăria „Cartea Cândva, când se vor face marile nia ieşită din comun până la furia ne- Conducerea Fundaţiei Iuliu Ma- la Mana. Ea e mereu cu mine. Aici, în rusă” din Bucureşti. Cumpăram cărţi evaluări istorice, generaţia lui Boris stăpânită când se ciocnea de mizeria niu întrunită în şedinţa din 20 sep- inima Franţei, mi-am făcut Mana mea ieftine editate la Chişinău cu grafie Movilă va fi definită ca una a oame- umană, mai apoi mulţi ani am lucrat tembrie, anul curent, s-a declarat şi locuiesc în ea prin limbă. Mi-am rusească, dintr-un fel de masochism. nilor care şi-au asumat mari respon- cot la cot la Editura Museum, unde solidară cu activităţile desfăşurate mai clădit aici, în Franţa, şi o Basa- sabilităţi, a oamenilor care au ştiut el printr-un joc al destinului a reve- de FDRM, care urmăresc propăşi- De acolo aflasem că Eminescu, Alec- să pună ideea naţională mai presus nit editor aşa ca în anii ’50. Multe rabie a mea. Probabil că mă tem de o sandri, Russo sunt clasici ai altei li- rea românilor din Basarabia, deveni- de orice alte interese. Şi dacă noi cărţi fundamentale au fost citite prin tă Republica Moldova. confruntare... teraturi: ai „literaturii moldoveneşti”. trăim azi liberi, trăim aşa cum ne ochelarii lui groşi şi la multe dintre – De o decepţie? Era ca un furt. Mă simţeam rănit. Apoi Suntem alături de dumnea- dorim, cum suntem capabili să ne ele el rostea o frază care a devenit voastră în eforturile pe care le – Posibil. E prea frumoasă Mana din a venit Ceauşescu. El, care afirmase organizăm, trebuie să înţelegem că celebră. Atunci când găsea vreo inima mea, ca să mă pot lipsi de ea... înainte de moarte: „Noi am făcut „pe- depuneţi pentru o cauză nobilă noi trăim visul lor şi această realita- turii române în Basarabia de după greşeală, el se minuna ca un copil, şi justă, asigurându-vă şi în viitor L-am mai întrebat (ca o mărturie restroica” în 1965, înaintea lui Gorba- te tot lor le-o datorăm. exclamând „se mai strecoară, dom- îmi e carnetul completat atunci): ciov”, reuşise să facă din România o război. Lui îi datorăm apariţia co- de tot sprijinul nostru. După război, cu un tată luat în lecţiei debut care ne-a dat o pleiadă nilor, se strecoară…” şi astăzi când – Cum vă simţiţi în Franţa? închisoare mai mare...” Cu cele mai bune gânduri fră- Siberia, Boris Movilă ajunge învă- splendidă de prozatori şi poeţi, de cei 80 de ani bat la uşă, nu-mi vine ţeşti, – Nu mă simt bine acum. Dar nici Sunt doar câteva însemnări dintr-o ţător, având în spate doar câteva cla- publicişti şi eseişti. Lui îi datorăm să cred că aceşti ani s-au strecurat în România, unde ar fi trebuit să mă discuţie, pe care le-am păstrat în unul se de liceu. A avut curajul să meargă succesele cinematografiei naţionale, parcă neobservaţi de noi, parcă ei au Justin P. LiUBA, simt şi eu acasă, nu cred că m-aş simţi dintre carnetele mele (am inserat aici pas cu pas printre toate furcile ca- căci a ştiut să susţină pe un Emil Lo- curs mai repede ca la alţii, au avut preşedinte al Fundaţiei Iuliu bine.