Izvoare 2020
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
IZVOARE Revista Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română SerieIZVOARE Nouă - Tel Aviv - Nr. 6/2019-2020 IZVOARE Revista Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română 2019 - 2020 REVISTA CUPRINS IZVOARE Revistă de literatură Inspiraţie și creaţie fără Arie Kupferschmidt 95 Publicaţie a Asociaţiei frontiere 5 Paul Leibovici 98 scriitorilor israelieni Shaul Leizer 102 de limbă română Bianca Marcovici 7 Mioara Iarchy Leon 107 Livia Abba 15 Darius Liber 108 Comitetul ASILR: Berthold Nicholas Lungu 110 Dragoș Nelersa - președinte Aberman Tellu 17 Magdalena Brătescu - vicepreședinte Eduard Mattes 111 Maria Găitan Mozes - secretar general Alexandru Anca 24 Gabi Moscovici 115 Ada Shaulov - comitet conducere Raul Anchel 25 Livia Abba - financiar Maria Găitan Mozes 119 Alexandru Andy 27 Revista Izvoare 2019-2020 este Dragoș Nelersa 121 editată de Asociația Scriitorilor Jean Askenasy 32 Nicolae Pavel 123 Israelieni de Limbă Română Emilia Ataba 35 Liliana Paul 124 Harry Bar-Shalom 37 Nota Redacţiei: Silviu Sanie 125 Textele apar în ordinea alfabetică a Getta Berghoff 40 Dorel Schor 130 numelui autorului. Beatrice Bernath 42 Ediția aceasta a fost distribuită gratuit Rely Schwartzberg 132 online cu ajutorul doamnei Bianca Lică Bluthal 44 Marcovici. Ada Shaulov 135 Redactia „Izvoare” nu răspunde de Sergiu Brandea 47 conţinutul sau opiniile autorilor. Marcu Simionovici 139 Magdalena Brătescu 50 Hedi S Simon 141 Realizare tehnică: Andy Ceaușu 58 Radu Todericu Teșu Solomovici 147 Petre Cioclu 60 Layout coperta: Francisca Stoleru 151 Ioana Toff Ady Covaliu 67 Ilustrații: Tiberiu Șmilovici 153 Andy Ceaușu, Eduard Mattes, Madeleine Davidzon 70 Ioana Toff 156 fototeca ASILR. Andrei Fischof 73 Corectura: Adi Covaliu, Theodor Toivi 158 Magdalena Brătescu Simon Glasberg 75 Rav Iosef Wasserman 161 Rodica Grindea… 76 Redacţia şi administraţia: Adi Gruber 80 Oaspeți Revista Izvoare P.O.Box 7159 Solo Har 81 Ivan Lungu 167 Rishon Letzion, 7517101, Israel Arnold Helman 82 Martha Eșanu 168 Tel: 0524-716004 (Dragoș) Adina Hershcovici 84 Horia Bădescu 170 E-mail: [email protected] Lucian-Zeev Herșcovici 86 Mihai Batog-Bujeniţă 172 Copyright © 2020 ASILR Ernest Hușanu 89 Daniela Semenescu 174 Revistă distribuită online gratuit și Silvia Katz Ianăși 93 Irina Airinei 176 tipărită la cerere în Israel Pag. 4 ♣ IZVOARE INSPIRAȚIE ȘI CREAȚIE FĂRĂ FRONTIERE evista Izvoare, publicaţia anuală a scri- cu cincisprezece sau patruzeci de ani, am op- Ritorilor israelieni de limbă română, tat odată pentru totdeauna Suntem, în to- continuă să ne surprindă prin materiale ori- talitatea fiinţei noastre, israelieni, la bine și ginale, creative și de foarte bună calitate la rău Ne plătim impozitele, votăm, slujim Observăm un fenomen literar de dragoste su- sub arme, am făcut câteva războaie, trăim, premă pentru limba română a unor oameni, muncim și simţim ca orice locuitor al aces- mulţi dintre ei plecaţi de multă vreme din tui pământ România nu e pentru noi decât România, care continuă să creeze în limba o amintire – mai agreabilă sau mai penibilă română materiale literare de un înalt nivel – din tinereţe, sau un loc de vilegiatură Și nu Fiind în contact permanent cu litera- înţelegem de ce, ca scriitori, ar trebui sa fim tura română de azi, noi, cei care scriem în altceva decât suntem ca oameni Desigur, un românește în Israel, ne punem problema accident biografic ne împiedică să scriem în „identităţii” noastre: aparţinem literaturii is- limba ţării noastre Dar resimţim acest fapt raeliene sau române? Sau amândurora? Sau ca pe o infirmitate, nu ca pe un motiv de niciuneia? mândrie” Desigur, ne întrebăm dacă limba e sin- În plan practic, problema identităţii și a gurul element determinant al identităţii factorilor care o determină nu are, de fapt, ni- naţional-literare sau dacă mai sunt și alte cio importanţă Importantă este opera scriito- elemente Tematica scriitorului israelian este rului care, atunci când e foarte bună, nu mai alta decât a celui român get-beget? Peste ani, contează în ce limbă a fost scrisă De aceea, va fi interesant de studiat istoria cărei litera- nu trebuie să ne oprim din febra creaţiei, in- turi ne va consemna și pe noi, scriitorii is- diferent că este în limba română sau în limba raelieni de limbă română Trăim într-o ţară ebraică Nu trebuie să ne împiedicăm de ba- specială, într-un mediu original și unic în riere lingvistice, de apartenenţă naţională sau lume în care din punct de vedere literar s-au de loialitate Sugestia mea e cât se poate de adunat scriitori din toate colţurile lumii Unii simplă; să creăm și să colaborăm pe tărâm li- s-au ebraizat, dar majoritatea au continuat să terar Să răspundem stimei cu stimă, priete- scrie în limba maternă niei cu prietenie Să onorăm invitaţiile care Și pentru noi, originarii din România, este ni se adresează și să ne onorăm pe noi înșine, foarte important să avem literatură în limba invitând la rândul nostru Pe de altă parte, ţării mamă Rădăcinile le avem în sânge și să ajutăm și noi la o mai largă cunoaștere a ar fi o mare greșeală să le renegăm; dimpo- literaturii române de către cititorul israelian... trivă, ele trebuie transmise urmașilor noștri pentru că noi știm mai bine decât alţii că ca parte a culturii dobândite din casa părin- această literatură merită să fie cunoscută tească Unii dintre noi însă, se simt întrucâtva Dragoș Nelersa stânjeniţi... le e cu neputinţă să accepte su- Președintele Asociației Scriitorilor gestia unei „duble loialităţi” Ei spun, în Israelieni de Limbă Română (ASILR) esenţă, următoarele: „venind aici, în urmă IZVOARE ♣ Pag. 5 Bianca MARCOVICI POEZII Ultima zăpadă m-a întristat romantic ne macină impostura, furtul internetic Nu mai recunosc anul sau locul doar la drumul mare starea „și eu vreau să fiu scriitor”– spune Respiram aer curat ciocănitoarea mâncând hârtia făcută din lemnul atât Cel visat cel în tempo moderato de scump! Anotimpuri uitate precum gândurile retroactive * Cu cizmele udate și mirosul de vanilie De ce te uiţi la mine acum? Nu-ţi mai asculta mintea nici pulsul care bate atât de repede în preajma ta Cu cine mai semăn? Nu-ţi da cu presupusul când luna plină Ultima dragoste a copilăriei devine te schimbă și energiile pozitive prima năpârlesc Spre bătrâneţe visezi la patul nupţial, Nu mai privi înapoi cu mânie Doar mobilul că-l ţin în mână mă când cei care i-ai iubit te-au părăsit cuplează cu realitatea doar pentru că Virusul coroana ne Încoronează! își caută alte fiinţe care să le cumpere tăcerea! * Îţi plângi de milă – îţi spui, privind în oglinda fisurată de vreme – Doar rama veche îţi mai păstrează Ne distrugem singuri planeta, conturul! provocând seisme! Ne mâncăm între noi, provocând * dezgust pisicile negre sunt cam multe; Orbecăind, căutându-ne rădăcinile, să scuipăm peste umăr Rima perfectă se dezvăluie, Armonia devine o corvoadă, Privim istoria care se repetă sau crime Slăbiciunile sunt puse pe tapet, în serie, Gândurile sunt aliniate ca soldaţii, căutând ADN-ul ucigașilor Sunetul e numai ritm de orgă Învăţământul perpendicular electronică „multilateral dezvoltat” Până și violonista își caută echilibrul pe toate căile se anulează baza temeinică Vibrato-ul larg, flagiolet, sunet pe o a unei meserii coardă de canar și ce dacă te pricepi la calculatoare, la programe, la mobile, unde ne e Într-un târziu, racul din mine baza unei meserii adevărate, studiu, născut de solstiţiu, vă spune adevărul doctorate (ne)împrumutate avocaţi Publicul e înșelat de virtuţile fără examene IZVOARE ♣ Pag. 7 comentatorilor Iar nopţile albe sunt copleșitoare de pe margine; Visez cu ochii deschiși petrecerile au reușit să ne divizeze în grupuleţe, trecute ciopârţite de furtuna de nisip Mi le închipui pe cele noi ca un lapte corăslit – Uneori, aceste scenarii dictate de starea * în care mă aflu sunt penibile atacuri la persoană – Sexualitate sau arta de a tăcea! Parcă ceva din mine se dedublează Tot sexul meu e bolnav de apatie În altă fiinţă dintr-o oglindă concavă De fragilitatea pierdută în ani, Care-mi arată cu degetul ridurile, Ca o floare care se închide Falii de nevindecat, În faţa soarelui dogoritor cu toate că încă nu-s oarbă Picioarele încrucișate Mă împac cu mine în târziul amintirilor Să oprească fecundarea bune Cu liane ascunse văzului Și mă rog să nu răspund cu instinctul Doar materialul în bie agresiv Cum mama mea îl croia Cu aceleași cuvinte chintă spartă de Se mula pe nepuţinţa oglinda cioburi De a înţelege trecerea anilor Judecătorul îmi dă și el ultima sentinţă: Reprimarea sau regenerarea care viaţa! Se mai zărește doar într-un surâs forţat * * O pasăre Tot mai lungi îmi par zilele fierbinţi Prea puţine lucruri seamănă cu realitatea (ne)virtuală, Pag. 8 ♣ IZVOARE nici măcar muzica sufletului! cumsecade, în zorii zilei,) tonul joacă rolul principal, așa cum poza mă arată sterilitatea imaginilor care cumulează atunci, la 18 ani în van doar o umbră a copacului redă în mod real vârsta nepriceperii în domeniul portretul meu ca o Giocondă bifurcaţiilor de tot felul poem de debut Stângaciul din naștere descris prin faldurile rochiei, prin te poate ajuta! poziţia mîinilor) nu încerca să înţelegi această scrisoare dacă trăiești în trecut lava se revarsă fără avizul cerului, ai șansa să-ţi recuperezi adolescenţa; fără dicţionarul minţii, cum spui tu ai șansa să-ţi întâlnești idealul pierdut; în limba care vrei să mă visezi! Cifrul lunei pline ai șansa să cuprinzi braţul bărbatului se ascunde de mine astăzi ales chiar de-mi este înscris în palmă să te conducă spre noaptea sărutului chiromanţia eșecului ca și semnul apei! aprins Cu toate astea, ea mă ghidează,