philatelica.roAnul IV. nr. 4 (21) - iulie - august 2012 editor-fondator: DAn n. DObREscu redactor-şef: LászLó KáLLAI Etape intermediare în fabricarea pagina 8 ü Cărți poștale 1878, 5 Bani clișeelor emisiunii Paris albastru pe carton roz Acte de procedură juridică pagina 2 ü pagina 9 ü Mecanotelia în perioada experimentală-neoficială pagina 10-11ü Sticla, între mărgică și fibra optică (VII) pagina 12-15ü Perenitatea românească în filatelie (V) pagina 18-21ü Asociația Filateliștilor din România și statutele sale Întreg poștal model ACTE DE PROCEDURĂ, 1940 pagina 28-31ü Colecția Emanoil Săvoiu inEDITORIAL Să învățăm filatelie In nomine Patris... Antarctica (I) pagina 32-35ü Cu niște ani în urmă am desco- László KÁLLAI perit noua minune al World Wide Web: blog-ul (cuvânt provenit de la stat că o parte dintre Top descoperiri expresia engleză web log = jurnal cei care în urmă cu cinci ani mă tra- românești (IX) pe Internet). După ce m-am lămu- tau ca pe un ciudat au deschis blog- rit ce înseamnă și cum funcțio- uri. Unii scriu în exclusivitate des pre pagina 36-38ü nează am deschis un jurnal filatelic. filatelie - și o fac bine -, alții își fac Atunci, în vara lui 2007, o serie publice opiniile politice. Nu con- Pierre de Coubertin de filateliști, conservatori nu doar tează ce se publică în acele jurnale în domeniul filateliei, dar și în ale online, important este că au avan- (1863-1937) tehnologiei informației, mă pri- sat. Și acest lucru este spre binele pagina 40-42ü veau ca pe un puști găozar care stă filateliei românești, și spre liniștea cu flaconul de cola și cu mormanul sufletelor autorilor. de chiștoace de țigări ieftine pe Mai bine târziu decât niciodată! Galeria celebrităților birou și butonează nopți în șir. Cei P.S. 1 - Din păcate mai sunt fila- botoșănene (XII) mai mulți nu s-au sfiit să mă apos- teliști care nici de licitații online nu trofeze, declarând că e o prostie să știu nimic. pagina 44-45ü scrii pe Internet. Unii, mai derutați P.S. 2 - Această revistă s-a năs- în viață, nici nu știau ce presupune cut ca o urmare a blog-ului hulit de Cluburile filatelice un jurnal pe Internet și vorbeau analfabeții IT. Și stupoare pe lângă despre mine și blog-ul meu ca des- apariția tipărită se regăsește și pe postdecembriste (III) pre niște monștri. blog-uri, forumuri online și pagini ü Acum, în toamna lui 2012, con- de socializare. pagina 46-47 ^

Colectia, Emanoil Savoiu 1878 - 5 bani blue on rose card Acte de procedură juridică

Fig. 1

Fig. 9

Fig. 2a philatelica.ro actualitate 1812 - Basarabia - 2012 Dumitru F. DUMITRU care cu 200 de ani în urmă s-a cernat o medalie și s-a dezvelit o S-au împlinit anul acesta, în semnat Tratatul de Pace după placă comemorativă prin care se luna mai, 200 de ani de la Pacea războiul ruso-turc. La ambele consemnează „...200 de ani de la de la București (Hanul lui Ma - manifestări Asociația Filate liștilor încheierea Tratatului de pace nuc, 16/28 mai 1812), încheiată din București a fost invitată să ruso-turc, semnat la 16/28 mai în urma războiului ruso-turc, participe cu exponate te- matice, 1812...” - (Fig. 4). când Imperiul Țarist anexează expunând pe câte un panou: fila- La cele două acțiuni a partici- teritoriul dintre Prut și Nistru. telie tradițională - Dumitru F. Du- pat un numeros public alcătuit Astfel, jumătate din Principatul mitru & Ioan Daniliuc; cartofilie - din istorici, diplomați, oameni de Moldovei era anexată Imperiului Șerban Drăgușanu; întreguri poș- cultura români, turci și de la Chi- Rus sub falsa denumire de Basa- tale și ilustrate maxime - Emil șinău, lansându-se volumele Re- rabia, devenind primul teritoriu Stanciu (Fig. 2). zistența Basarabiei 1812-2012 și românesc anexat de acesta (Bu- În cadrul manifestării de la Basarabia 1812-2012. Documen- covina de Nord și Ținutul Herța „Hanul lui Manuc” (Fig. 3) s-a de- te și cercetări (Fig. 5).

Fig. 1 Fig. 2

Fig. 3 Fig. 5

fiind următoarele, un secol mai De subliniat că cele trei expo- târziu). Cedarea de către Impe- nate carto-filatelice s-au bucurat riul Otoman a acestui teritoriu de aprecierea unanimă, fiind so- nu se justifica, deoarece acesta Fig. 4 licitate (în copii color) de repre- era legat de un acord cu Prin- zentantul Ligii românilor din SUA cipatele dunărene (Capitula țiile ) spre a fi expuse și peste ocean. prin care otomanii se obligau să Panourile respective sunt pre- păstreze integritatea statelor zentate la sediul Asociației Fila- vasale . telice din București (AFB) ca Comemorând Bicentenarul expoziție permanentă. cedării Basarabiei, Liga culturală Cu prilejul Zilei Aerofilateliei pentru unitatea românilor de Române, în cadrul unei mini- pretutindeni și Fundația Euro- expoziții organizată de AFB și peană „Nicolae Titulescu” au Fundația Bartoc la Mall Plaza Ro- organizat două manifestări în Bu- mania (31 august - 2 septembrie curești: la Fundația „N. Titules- 2012) au fost prezentate și pa- cu” (24 mai) - Fig. 1 și la „Hanul nourile privind Basarabia. lui Manuc” (27 mai), în sala în pagina 1 ü philatelica.ro ^intreguri postale,

Acte de procedură juridică Moto: Sunt prea tânăr ca să fiu bătrân ing. Gheorghe TUDOR Acest tip de efecte poștale au fost realizate de Poșta Română la cererea Ministerului de Justiție și al Notariatului de Stat în vederea utilizării în corespon - Fig. 1 dența zilnică a aparatului în subordine. Deși poartă diferite titluri aceste efecte poștale ca- pătă caracter de întreg poștal întrucât au o marcă fixă încrustată sau aplicată cu valoarea poștală de circu - lație, având inscripționat în cuprinsul mărcii fixe POȘTA Pe verso s-a aplicat cu o ștampilă de cauciuc o ROMÂNĂ, iar în unele cazuri chiar emblema poștei pe citație, în vederea completării cu datele desti na tarului lângă aceea a Ministerului de Justiție. (Fig. 2a, coperta 2, colecția Emanoil Săvoiu). Se găsesc Imprimatul se compune din două părți, prima cu exemplare și pe hârtie alb-cenușiu. rubrici pentru persoana citată sau a unor comunicări, 1941 AP. 6 M.f. Efigia Mihai I lila / hârtie cărămizie- iar partea a doua se detașează după completare, ca brun, 14 LEI. Format 233 x 178 mm. Model nr. 3. urmare a îndepliniri scopului de predare către desti- 1947 AP. 7 M.f. Efigia Mihai I brun / hârtie gălbuie, 47 natar și reex pedierea la autoritatea emitentă. LEI. Format 252 x 175 mm. Model nr. 2. De regulă pe fața imprimatului se află tipărit RECO- 1948 AP. 8 Supratipar negru R.P.R. pe AP. 7, lila / hâr- MANDAT la început, apoi numai litera R. tie gălbuie, 47 LEI. Conform ordinului MTTc nr. 5 sunt În perioada 1934-1940 toate aceste efecte evidențiate următoarele acte de procedură (tarife poștale au avut imprimat, sub marca fixă încrustată, poștale la data de 1 aprilie 1982)8: denumirea întreprinderii unde s-au tipărit respectiv 1982 AP. 9 M.f. Stema RSR T12 gri, 2 LEI (loco) FABRICA DE TIMBRE și numele machetatorului St. AP. 10 M.f. Stema RSR T12 gri, 7,50 LEI (loco) CONSTANTINESCU. AP. 11 M.f. Stema RSR T12 gri, 8 LEI (alte localități) Dumitru Biala, Kiriac Dragomir, Silviu Dragomir, Lás- AP. 12 M.f. Stema RSR T13 gri, 7,50 LEI (loco) zló Erös, Petru Mihailov, Emanoil Săvoiu, pe bază de AP. 13 M.f. Stema RSR T13 gri, 8 LEI (alte localități) documente și materiale aflate în colecții personale, au publicat lucrări privitoare la acest tip de întreguri poș- B. ACTE DE PROCEDURĂ CU CITAȚII (APC) tale 1-7 . În cele ce urmează încercăm să prezentăm sin- 1935 APC. 1 M.f. Efigia Carol II negru / hârtie crem, tetic rezultatele acestor studii și cercetări, ilustrate cu 15 LEI. Format 245 x 149 mm. Model nr. 2 (loco): cu / materialele aflate în colecția personală și nu numai. fără citație detașabilă. Catalogul Michel semnalează asemenea acte de procedură și cu formatele: 245 x A. ACTE DE PROCEDURĂ (AP) 179 mm și 245 x 162 mm. uuu 1934 AP. 1 M.f. Efigia Carol II albastru / hârtie cenușie, 8 LEI. Fig. 3 Format 210 x 160 mm cu două file și patru fețe. Model nr. 1 (loco): cu / fără citație detașabilă. 1935 AP. 2 M.f. Efigia Carol II negru / hârtie alb- cenușiu, 15 LEI. Format 250 x 178 mm. Model nr. 3 (loco): cu / fără citație detașabilă. AP. 3 M.f. Efigia Carol II lila / hârtie gălbuie, 25 LEI. Format 249 x 176 mm. Model nr. 3: cu / fără citație detașabilă. 1939 AP. 4 Supratipar negru pe AP. 2 (Fig. 1), deasupra valorii nominale, lila / hârtie gălbuie, 9+1 pe 25 LEI 1940 AP. 5 Supratipar negru pe AP. 2 (Fig. 2, coperta 1, colecția Emanoil Săvoiu), peste valoarea nominală veche, lila / hârtie gălbuie, 13+1 pe 25 LEI 1 Dragomir, Kiriac - Catalogul mărcilor 3 Erős, László - Din nou despre actele de catalogate, Completări la „Actele de poștale românești ‘74, partea a III-a G. procedură, Filatelia, nr. 7/1982. procedură” (II), Filatelia, nr. 7(362), Citații judiciare, București 1974, p. 4 Săvoiu, Emanoil - Primele întreguri XXXV, iulie 1986, p. 6. 499-501. poștale ale Republicii, Almanah Filatelic 7 Biala, Dumitru; Săvoiu, Emanoil - În- 2 Biala, Dumitru; Dragomir, Silviu ing. - 1984, p. 247. treguri poștale românești 1948-1952, Actele de procedură - Întreguri poștale 5 Mihailov, Petru - Întreguri poștale ne- Almanah Filatelic ‘90, p. 149-152. necatalogate, Filatelia, nr. 8/ 1981, p. 7- catalogate, Completări la „Actele de 8 Marinescu, Călin - Tarifele, taxele și 8 și nr. 9/1981, p. 6-7. procedură” (I), Filatelia, nr. 6(361), gratuitățile poștale în România 1841- XXXV, iunie 1986, p. 6-7. 2008, Editura Medro, București, 2008, pagina 2 ü 6 Mihailov, Petru - Întreguri poștale ne- Vol.1, p. 312-317. philatelica.ro ^intreguri postale,

APC. 2 M.f. Efigia Carol II lila / hârtie gălbuie, 25 LEI. Format 250 x 178 mm. Model nr. 2. Fig. 4 1938 APC. 3 M.f. Efigia Carol II negru / hârtie alb-cenușiu, 9+1 LEI. Model nr. 2 (loco). 1940 APC. 4 M.f. Efigia Carol II negru / hârtie gălbuie, 10 LEI. Format 251 x 180 mm. Model nr. 2. APC. 5 (Fig. 3, colecția Emanoil Săvoiu) M.f. Efigia Carol II negru / hâr- tie gălbuie, 10 LEI. Format 250 x 180 mm. Model nr. 2 (loco). APC. 6 M.f. Efigia Carol II negru / hârtie gălbuie, 14+ 1 LEI. Format 241 x 182 mm. Model nr. 2. APC. 7 M.f. Efigia Carol II negru / hârtie gălbuie, 15 LEI. Format 247 x 179 mm. Model nr. 2 (loco). 1941 APC. 8 M.f. Efigia Mihai I lila / hârtie cărămizie, 20 LEI. Format 232 x 170 mm. Model nr. 2 (loco). 1945 APC. 9 M.f. Efigia Mihai I lila / hârtie gălbuie, 31 LEI. Format 251 x 178 mm. Model nr. 2 (loco). 1946 APC. 10 M.f. Efigia Mihai I lila / hârtie alb-cenușiu, 32 LEI. Format 258 x 178 mm. Model nr. 2 pe spate în stânga jos. APC. 11 M.f. Efigia Mihai I lila (Fig. 4) / hârtie gălbuie, 36 LEI. Format: 248 x 177 mm, 251 x 181 mm sau 252 x 178 mm. Model nr. 2 în stânga jos. Texte în culoarea măr- Fig. 5 cii fixe. C. CITAȚII TELEGRAFICE (CT) 1935 CT. 1 M.f. Efigia Carol II roșu / hârtie alb- cenușiu, 75 LEI. Fig. 6 Format 210 x 145 mm. Pliant - texte în negru. CT. 2 M.f. Efigia Carol II albastru / hârtie alb- cenușiu, 105 LEI (Fig. 5, colecția Emanoil Săvoiu). Format 210 x 110 mm. Pliant - texte în negru. D. CITAȚIE (CI) 9 1935 CI. 1 (Fig. 6) M.f. Efigia Carol II verde închis / hârtie alb-cenușiu, 8 LEI. Format variat: 207 x 148 mm, 207 x 147 mm și 208 x 147 mm cu două file și patru fețe. Model nr. 1 (loco). CI. 2 M.f. Efigia Carol II verde / hârtie alb satinată, 15 LEI. Format: 209 x 146 mm și 209 x 149 mm. Model nr. 1. 1947 CI. 3 M.f. Efigia Mihai I negru / hârtie alb- cenușiu, 50 LEI. Format: 219 x 153 mm. Model nr. 1. După proclamarea Republicii Populare Române la data de 30 de- cembrie 1947 și până la realizarea și punerea în circulație de noi impri- mate, s-au folosit cele vechi cu efigia Regelui Carol II (Fig. 7 10) sau a Regelui Mihai I, aplicându-se mărci poștale adezive pentru completarea tarifului poștal în vigoare 8. Petru Mihailov face precizarea că în perioada 1950-1952 s-au aplicat mărci poștale adezive pe formulare noi conform convenției nr. 680 P. Pentru perioada 1952-1957 face precizarea că pe imprimate s-au apli- cate mărci poștale adezive de 2,35 lei (loco) - Fig. 8 11 și 2,55 lei (alte localități). uuu 9 Există și citații cu marcă fixă și timbru umed fiscal. 10 Citația nr. 963/29 ianuarie 1948 a Judecătoriei rurale Nicolae Jianu, obliterată cu ștampila de plecare NICOLAE JIANU JUD. BRĂILA 31 IAN 948 și cu ștampila de sosire 2 FEB 48 cu care prilej s-a aplicat timbrul fiscal IOVR 1 LEU. De precizat că emisiunea de mărci poștale VEDERI SUPRATIPAR R.P.R. a fost pusă în circulație în martie 1948, până atunci aflându-se în circulație, din 15 august 1947, emisiunea MIHAI I - VEDERI cu care este francat suplimentar întregul poștal din Fig. 3. 11 Dovada de îndeplinirea procedurii expediată în regim URGENT loco CARAN - Fig. 7 SEBEȘ la data 5 IAN 57. pagina 3 ü philatelica.ro ^intreguri postale,

1954/59 5 CI. 4 M.f. Stema RPR tip 3 negru / hârtie albă poroasă, 2,55 LEI. Format: 142 x 118,5 mm. Fără inscripții sub marca fixă. CI. 5 M.f. Stema RPR tip 3 negru / hârtie albastru- verzui, 2,55 LEI. Format: 142 x 118,5 mm. Fără inscripții sub marca fixă. Fig. 8 CI. 6 M.f. Stema RPR tip 3 negru / hârtie glace pe față, poroasă pe verso de culoare albastru-verzui des- chis, 2,55 LEI. Format: 141 x 116 mm. Fără inscripții sub marca fixă. CI. 7 M.f. Stema RPR tip 3 negru / hârtie albastru- verzui, 2,55 LEI. Format triptic 213 x 155 x 156 x 152 mm. Sub marca fixă textul: Ștampila de zi cu data prezentării. Stânga jos - IMF C. 2270. CI. 8 M.f. Stema RPR tip 3 negru / hârtie albă po- roasă, 2,55 LEI (Fig. 9 - triptic, coperta 2, colecția Ema- noil Săvoiu). Aceeași înscripție sub marca fixă ca la CI. 7. 1965 CI. 19 M.f. Stema RPR tip 3 negru / hârtie alb- CI. 9 M.f. Stema RPR tip 3 negru / hârtie alb-gălbui gălbui poroasă, 2,55 LEI. poroasă, 2,55 LEI. Format: 145 x 107 mm. Fără Format 211 x 150 mm. Date de identificare: I.P.F.T. inscripții sub marca fixă. c-da 251 - B.T. III. 1965 - 300.000 ex. N.I. Cod 99. CI. 10 M.f. Stema RPR tip 3 negru / hârtie alb-găl- CI. 20 M.f. Stema RPR tip 9 negru / hârtie alb- bui poroasă, 2,55 LEI. cenușiu, 2,55 LEI. Format triptic 211 x 153 x 155 mm. Sub marca fixă Date de identificare: I.P.F.T. c-da 1135 - B.T. XII. 1965 textul: Ștampila de zi cu data prezentării. - 500.000 ex. N.I. 17 Cod 99. CI. 11 M.f. Stema RPR tip 3 negru / hârtie alb-găl- CI. 21 M.f. Stema RSR tip 9 negru / hârtie alb- bui, 2,55 LEI. cenușiu, 2,55 LEI. Format 218 x 150 mm. Sub marca fixă textul: Format: 206 x 105 mm. Date de identificare: Ștampila de zi cu data prezentării actului de procedură. I.P.F.T. c-da 1045 - B.T. XII. 1965 - 150.000 ex. N.I. 17 cu liniatura întreruptă pe mijlocul imprimatului pentru Cod 99. detașarea dovezii, fără date de identificare; în stânga 1966 CI. 22 M.f. Stema RSR tip 10 negru / hârtie alb- jos atât pe CITAȚIE cât și pe DOVADĂ apar imprimate gălbui, 2,55 LEI. pentru mențiunea RECOMANDAT, inițiala R, Of și nr. Format 209 x 153 mm. Date de identificare (pe (în sistem de fracție). verso): I.P.F.T. cd. 387 - B.T. III. 1966 - 700.000 ex. N.I. CI. 12 M.f. Stema RPR tip 3 negru / hârtie albă po- 17 Cod 50/66. Are o casetă pentru Of. Poștal (89 x 7 roasă, 2,55 LEI mm) Sub marca fixă textul: Ștampila de zi cu data pre- CI. 23 M.f. Stema RSR tip 10 negru / hârtie alb- zentării actului de procedură. cenușiu, 2,55 LEI. CI. 13 M.f. Stema RPR tip 3 negru / hârtie albastră, Format 214 x 149 mm. Date de identificare (pe 2,55 LEI. Fără inscripții sub marca fixă. verso în dreapta): I.P.F.T. cd. 1137 - B.T. IX. 1966 - 1964 CI. 15 M.f. Stema RPR tip 3 negru / hârtie alb- 138.500 ex. N.I. 17 cod 50/66. gălbui poroasă, 2,55 LEI. Această emisiune a fost tipărută în mai multe Format 214 x 300 mm (se împăturește în două). nuanțe de culoare a hârtiei și a grosimii, cu formatul Date de identificare: I.P.F.T. c-da 954 - B.T. I. 1964 - mărcii fixe și al imprimatului diferențiat: 500.000 ex. N.I. C. 33. - hârtie alb-cenușiu subțire, format 214 x 153 mm CI. 16 M.f. Stema RPR tip 3 negru / hârtie alb-găl- și marcă fixă de 18 x 24 mm; bui poroasă, 2,55 LEI. - hârtie albă tip carton, format 208 x 153 mm și Format: 214 x 150 mm, 213 x 145 mm. Date de marca fixă de 17,5 x 24 mm. identificare: I.P.F.T. c-da 354 - B.T. IV. 1964 - 500.000 ex. CI. 24 M.f. Stema RSR tip 10 negru / hârtie alb- N.I. C.33. cenușiu, 2,55 LEI. CI. 17 M.f. Stema RPR tip 3 negru / hârtie alb-găl- Format 214 x 151 mm. Date de identificare (pe bui poroasă, 2,55 LEI. verso în dreapta în poziție verticală): I.P.F.T. cd. 1243 - Format: 214 x 150 mm. Date de identificare: I.P.F.T. B.T. X. 1966 - 334.800 ex. N.I. 17 cod 225/66. c-da 625 - B.T. VIII. 1964 - 450.000 ex. N.I. C. 33. Emisiunea în format 213 x 153 mm a fost tipărită CI. 18 M.f. Stema RPR tip 3 negru / hârtie albă, și pe hârtie alb-cenușiu subțire lucioasă. 2,55 LEI. CI. 25 M.f. Stema RSR tip 10 negru / hârtie alb-găl- Date de identificare: I.P.F.T. c-da 1027 - B.T. XII. 1964 bui, 2,55 LEI. - 300.000 ex. N.I. Cod 33. Format 211,5 x 150,5 mm. Date de identificare (pe verso în dreapta în poziție verticală): pagina 4 ü uuu philatelica.ro ^intreguri postale,

I.P.F.T. cd. 1306 - B.T. XII. 1966 - 165.200 ex. N.I. 17 cod 225/66. CI. 26 M.f. Stema RSR tip 10 negru / hârtie alb-cenușiu, 2,55 LEI. Cu un fond linear al mărcii fixe și desenul realizat printr-o grafică foarte fină, față de emi- siunile precedente. Are o casetă pentru Of. Poștal (90 x 11 mm). CI. 27 M.f. Stema RSR tip 10 negru / hârtie alb-gălbui, 2,55 LEI. Format 211 x 150 mm. Date de identificare: I.P.F.T. cd. 3029 - 500.000 ex. N.I. 142/66 cod 145/67. 1967 CI. 28 M.f. Stema RSR tip 10 negru / hâr- Fig. 10 tie albă poroasă, 2,55 LEI. Format 214 x 153 mm. Date de identificare: I.P.F.T. cd. 3033 - Cod 145/67. CI. 29 M.f. Stema RSR tip 10 negru / hârtie alb- gălbui poroasă, 2,55 LEI. Format 212 x 154 mm. Date de identificare: I.P.F.T. cd. 3075 N.I. 142/67 Cod 366/67. 1969-1994 CI. 30 (Fig. 10) Din 1969 nu se mai folosesc formulare Acte de procedură juridică cu marcă fixă imprimată. For- mularele sunt tipizate cu loc rezervat pentru apli- carea de mărci poștale adezive conform tarifelor poștale în vigoare 8. E. EXTRASE DE SENTINȚE PENALE (ESP) 1954-1959 ESP. 1 M.f. Stema RPR tip 4 negru / hâr- tie albastru-verziu, 2,55 LEI. Format 214 x 158 mm. Sub marca fixă textul: Fig. 11 Ștampila de zi cu data prezentării. ESP. 2 M.f. Stema RPR tip 4 negru / hârtie albas- tră, 2,55 LEI. Format 209 x 155 mm. Date de identificare: I.P.F.T. Format 214 x 145 mm. Sub marca fixă textul: cd 1160 - B.T. I. 1966 - 250.000 ex. N.I. 17 Cod 98. Ștampila de zi cu data prezentării. ESP. 10 M.f. Stema RSR tip 10 negru / hârtie albă, ESP. 3 M.f. Stema RPR tip 4 negru / hârtie alb-găl- 2,55 LEI. bui poroasă, 2,55 LEI. Format 204 x 153 mm. Aceleași date de identificare 1960-1963 ESP. 4 M.f. Stema RPR tip 4 negru / hârtie ca la ESP. 9. Detașarea anexei se face pe mijlocul im- albastră, 2,55 LEI. primatului, marcat printr-o liniatură întreruptă. Format 209 x 148 mm. Același text sub marca fixă. 1967 ESP. 11 M.f. Stema RSR tip 4 negru / hârtie alb- ESP. 5 M.f. Stema RPR tip 4 negru / hârtie alb- cenușiu, 2,55 LEI. gălbui poroasă, 2,55 LEI (Fig. 11, colecția Emanoil Format 210 x 155 mm. Date de identificare: I.P.F.T. Săvoiu). c-da 3029 - 100.000 ex. N.I. 142/66 Cod 147/67. Format 211 x 148,5 mm. Același text sub marca ESP. 12 M.f. Stema RSR tip 4 negru / hârtie alb-găl- fixă. bui, 2,55 LEI. Format 211 x 148,5 mm. Date de identi- 1964 ESP. 6 M.f. Stema RPR tip 4 negru / hârtie alb- ficare: I.P.F.T. cd. 318 - B.T. III. 1967 - 250.000 ex. N.I. gălbui poroasă, 2,55 LEI. 142/66 Cod 28/67. Format 210 x 148,5 mm. Date de identificare: I.P.F.T. 1968 ESP. 13 M.f. Stema RSR tip 4 negru / hârtie alb- C-da 986 - B.T. I. 1964 - 100.000 ex. N.I. 17 C. 36. gălbui, 2,55 LEI. ESP. 7 M.f. Stema RPR tip 4 negru / hârtie alb-găl- Format 210 x 149 mm. Date de identificare: I.P.F.T. bui poroasă, 2,55 LEI. 3006 - Cod 215/68. Format 210 x 155 mm. Date de identificare: I.P.F.T. C- F. CITAȚII PENTRU NOTARIATUL DE STAT (CNS) da 621 - B.T. VII. 1964 - 500.000 ex. N.I. 17 C. 30. 1965 ESP. 8 M.f. Stema RPR tip 4 negru / hârtie alb- Acest gen de întreg poștal a fost folosit pentru ci- gălbui poroasă, 2,55 LEI. tarea moștenitorilor în cazuri succesoriale. Format 213 x 155 mm. Date de identificare: I.P.F.T. 1959 CNS. 1 M.f. Stema RPR tip 4 negru / hârtie al- C-da 321 - B.T. IV. 1965 - 100.000 ex. N.I. 17 Cod 98. bastru-verzui, 2,55 LEI. 1966 ESP. 9 M.f. Stema RSR tip 10 negru / hârtie alb- Format 142 x 118 mm. uuu gălbui, 2,55 LEI. pagina 5 ü philatelica.ro ^intreguri postale,

1960-1964 CNS. 2 M.f. Stema RPR tip 4 negru / hârtie albastră, glace pe față, poroasă pe spate, 2,55 LEI (Fig. 12, colecția Emanoil Săvoiu). Format 143,5 x 108 mm. Sub marca fixă textul: Ștampila de zi cu data prezentării. CNS. 3 M.f. Stema RPR tip 4 negru / hârtie alb-găl- bui poroasă, 2,55 LEI. Sub marca fixă textul: Ștampila Fig. 12 de zi cu data prezentării. 1966 CNS. 4 M.f. Stema RSR tip 4 negru / hârtie albă, 2,55 LEI. Format 210 x 152,5 mm. Date de identificare: I.P.F.T. cd. 615 - B.T. VI. 1966 - 100.000 ex. N.I. 17 Cod 112/66. Prețul de vânzare nu s-a mai imprimat pe citație. 1967 CNS. 5 M.f. Stema RSR tip 4 negru / hârtie alb- gălbui, 2,55 LEI. Format 216 x 154 mm. Date de identificare (pe verso în stânga în poziție verticală): I.P.F.T. cd. 3004 - B.T. I. 1967 - 200.000 ex. N.I. 146/66 Cod 29/67. CNS. 6 M.f. Stema RSR tip 4 negru / hârtie alb-găl- bui, 2,55 LEI. Fig. 13a

Format 211 x 159 mm. Date de identificare: I.P.F.T. cd. 3018 - B.T. III. 1967 - 225.000 ex. N.I. 142/66 Cod 29/67. CNS. 7 M.f. Stema RSR tip 4 negru / hârtie alb-găl- bui, 2,55 LEI. Fig. 13 Date de identificare: I.P.F.T. cd. 3029 - B.T. IV. 1967 - 500.000 ex. N.I. 142/66 Cod 145/67. CNS. 8 Idem, fără B.T. IV. 1967 CNS. 9 M.f. Stema RSR tip 4 negru / hârtie alb-găl- bui, 2,55 LEI. Fig. 14a

Format 211 x 156 mm. Date de identificare: I.P.F.T. cd. 3033 - Cod 145/67. CNS. 10 M.f. Stema RSR tip 10 negru / hârtie alb- cenușiu, 2,55 LEI. Fig. 14 Date de identificare: I.P.F.T. cd. 3033 - Cod 146/67. CNS. 11 M.f. Stema RSR tip 10 negru / hârtie alb- gălbui, 2,55 LEI. Format 208 x 157,5 mm. Date de identificare: I.P.F.T. cd. 3075 - N.I. 142/67. G. PLICURI (PL) 12 1968 CNS. 12 M.f. Stema RSR tip 10 negru / hârtie alb-gălbui, 2,55 LEI. Format 207 x 152 mm. Date de Ministerul de Justiție a folosit (prin comandă spe- identificare: I.P.F.T. cd. 3005 - Cod 214/68. cială) începând cu anul 1957 plicuri speciale. CNS. 13 M.f. Stema RSR tip 10 negru / hârtie alb- 1957 PL. 1 M.f. Stema RPR tip 4 roșu-carmin / hârtie gălbui, 2,55 LEI. Format 208 x 154 mm. Date de iden- albastru, înscripționare în roșu, 1,55 / 1,75 LEI. tificare: I.P.F.T. cd. 3040 - Cod 142/68. Format 174 x 125 mm. 1958 PL. 2 M.f. Stema RPR tip 4, hârtie gri poroasă, RECOMANDAT - roșu, 1,55 / 1,75 LEI (Fig. 13, colecția 12 Tudor, Gheorghe; Biala, Dumitru C.; Popovici, Mihail; Roth, Emanoil Săvoiu). Paul Mircea - Catalogul întregurilor poștale românești, vol III Format 161 x 113 mm. În titlu, la antet, REPUE LICA (plicuri 1905-1997), București, p. 10PI și următoarele. (Fig. 13a) în loc de REPUBLICA (Fig. 14a). uuu pagina 6 ü philatelica.ro ^intreguri postale,

Date de identificare: I.P.F.T. C-da 548 - B.T. IV. 1966. PL. 12 M.f. Stema RSR tip 12, RECOMANDAT, 1,55 / 1,75 LEI. Format 161 x 113 mm. Date de Fig. 15 identificare: I.P.F.T. C-da 1224 - B.T. X. 1966 - 300.000 ex. 1968 PL. 13 M.f. Stema RSR tip 12, RECOMANDAT - albastru, 1,55 / 1,75 LEI. Plic format mare. Date de iden- tificare: I.P.F.T. C-da 2043. PL. 14 M.f. Stema RSR tip 12, RECOMANDAT - albastru, 1,55 / 1,75 LEI. Plic format normal. Date de identificare: I.P.F.T. C-da 2042. 1969 PL. 15 M.f. Stema RSR tip 12, ultramarin, 1,55 / 1,75 LEI. Petru Mihailov5 a identificat e- misiuni de CITAȚII folosite de unele întreprinderi și instituții13 ca: - Întreprinderea de Colectarea și Industrializarea Laptelui Argeș - Comisia pentru soluționarea litigii- lor de muncă a folosit, în perioada 1962-1967, astfel de între guri poș- tale pentru înștiințări de plată - pla- tă litigioasă. Aceste înteguri poș- tale, inițial au fost tipărite pe hârtie albă poroasă, iar ulterior pe hârtie de culoare albastră. Fig. 16 - Ocolul Silvic Costești (județul Argeș), care în anul 1957 a folosit astfel de formulare pentru trimite- PL. 3 M.f. Stema RPR tip 4, hâr- MANDAT, 1,55 / 1,75 LEI. rea încheierilor de aplicarea de tie albastră, RECOMANDAT - roșu, Format 159 x 113 mm. sancțiuni persoanelor ce au comis 1,55 / 1,75 LEI. 1964 PL. 8 M.f. Stema RPR tip 5, contravenții silvice. Un astfel de Format 217 x 152 mm. În titlu, hârtie brun-vărgată, RECOMAN- imprimat a avut codul 50/66. la antet, REPUE LICA în loc de RE- DAT - carmin, 1,55 / 1,75 LEI. În prezent actele de procedură PUBLICA. 1966 PL. 9 M.f. Stema RSR tip 12, juridică nu mai au caracter de în- 1959 PL. 4 M.f. Stema RPR tip 5, RECOMANDAT - albastru, 1,55 / treg poștal, fiind formulare tipi- hârtie roz pal, RECOMANDAT - 1,75 LEI. zate ce au aplicată mențiunea T.P. roșu, 1,55 / 1,75 LEI. Format 159 x 114 mm. Date de (taxă plătită) - Fig. 15. Format 172 x 125 mm. identificare: I.P.F.T. C-da 548 - B.T. Actele de procedură au circu- 1960 PL. 5 M.f. Stema RPR tip 4, IV. 1966 - 300.000 ex. lat și cu indicația EXPRES (Fig. 16), hârtie brun-vărgată, RECOMAN- PL. 10 M.f. Stema RSR tip 12, caz în care li s-a adăugat tariful DAT - roșu, 1,55 / 1,75 LEI. RECOMANDAT - albastru, 1,55 / aferent acestei indicații speciale8. Format 209 x 160 mm. 1,75 LEI. 1961 PL. 6 M.f. Stema RPR tip 4, Format 228 x 162 mm. Date de Ing. Gheorghe TUDOR, născut în hârtie brun-vărgată, RECOMAN- identificare: I.P.F.T. C-da 548 - B.T. anul 1928, licențiat al Facultății de DAT - carmin, 1,55 / 1,75 LEI. IV. 1966 - 100.000 ex. mecanică (1956). Autor a multor Format 161 x 112 mm. PL. 11 M.f. Stema RSR tip 12, lucrări, dintre care cele mai impor- 1963 PL. 7 (Fig. 14) M.f. Stema RPR RECOMANDAT - albastru, 1,55 / tante: Catalogul întregurilor poș- tip 5, albastru / hârtie albă, RECO- 1,75 LEI. Format 227 x 160 mm. tale românești (1873-2002), Măr- cile poștale românești (1858-2009). 13 Instrucțiuni pentru executarea serviciilor de corespondență poștală internă, Preocupări filatelice: întreguri poș- ediția 1973 precizează la art. 72 - Instituțiile sau întreprinderile își tipăresc for- tale în legătură cu România. mulare, de îndeplinirea procedurii cu aprobarea DGPT. Textul actelor de pro- Contact: [email protected]. cedură se redactează de expeditor în funcție de scopul urmărit. Aceste instrucțiuni fac parte din prevederile Decretului nr. 197/1955. pagina 7 ü ^

philatelica.ro filatelie traditionala, Etape intermediare în fabricarea Étapes intermédiaires dans la fabrication clișeelor emisiunii Paris (I) des clichés de l’émission Paris (I) ing. Emanoil SĂVOIU Această etapă se referă la identificarea clișeelor Cette étape concerne l’identification des clichés dé- defecte și scoaterea lor din ciclul de producție. fectueux et leur élimination du processus de fabrication. Voi prezenta, în cele ce urmează: Je vous présente ci-dessous: - două probe de 1½ Bani albastru, unul pe hârtie - deux épreuves de 1½ Bani bleu, l’un sur papier groasă (Fig. 1) și unul pe hârtie subțire (Fig. 2), ambele épais (Fig. 1) et l’un sur papier fin (Fig. 2), tous les deux prezentând defecte în zona cercului efigiei la ora 0-2; avec des défauts au cercle de l’effigie à 0-2 heures; - o pereche de 5 Bani verde pe hârtie crem la care - une paire de 5 Bani vert sur papier crème où le a doua marcă are o pată de culoare la perla a șasea deuxième timbre-poste a une tache de couleur à la sixième de jos, în loc de un punct de culoare (Fig. 3). perle de bas, au lieu d’un point de couleur (Fig. 3). Deoarece aceste defecte apar în zona semnelor carac- Le fait que ces défauts sont dans la zone des signes teristice ne întărește părerea că acestea au fost realizate caractéristiques nous affermit l’opinion qu’ils ont été intenționat și nu au apărut întâmplă- commis intentionnellement, ces signes, et qu’ils ne tor în procesul de fabricație. sont pas aparrus par hazard dans le processus de fa- Aceste semne brication. caracteristice s-au Il a été possible que ces signes ca- putut realiza deoa- ractéristiques soient ainsi réalisés rece se făcea o gal- parce que la galvanisation des cli- vanizare în baia de chés imprimés en plomb été faite cupru a clișeelor im- Fig. 1 dans une bain de cuivre. primate pe plumb. Les clichés défectueux ont Clișeele defecte été éliminés du Fig. 3 se scoteau din pro- Fig. 2 processus de fabri- cesul de producție, cation, les timbre- în acest fel timbre poste avec défauts cu defectele mai présentés cidessus sus prezentate ne- n’étant pas décou- găsindu-se până în vert jusqu’à pré- prezent. sent.

Neil A. Armstrong (1930-2012) …Un pas uriaș pentru omenire De câte ori mă întorc seara acasă și văd Luna pe cerul mai mult sau mai puțin senin, gândul mă duce la personalitatea astronautului explorator Neil Arm- strong, cel pe care 450 de milioane de pământeni l-au văzut în direct la TV alb-negru pe 20 iulie 1969 punând piciorul pe suprafața astrului mult cântat de poeți. De fiecare dată mă opresc pentru cîteva secunde, mă uit generația mea a fost - înainte de toate - un Model. Ca la satelitului nostru natural și, apreciind distanța de la să folosesc termenul american pentru demonetizatul Pământ la Lună ca fiind uriașă pentru posibilitățile pi- cuvânt românesc omagiu, inventariez acum micul meu cioarelor mele, am instinctiv tendința să mă înclinn î tribut în onoarea sa în ultimul sfert de secol și constat semn de respect pentru cel care m-a făcut martor la că este reprezentat de un număr de cinci ștampile unul din marile momente ale explorării spațiului cos- ocazionale, tot atâtea plicuri speciale și un articol*. mic. Îmi reiau mersul cu Armstrong în minte și mereu Dacă și cât timp vor rămâne acestea în mica memorie realizez că acest om, având o faimă măcar egală cu a filatelică a colegilor de hobby - nu pot să știu. Neil Arm- marilor exploratori din stirpea lui Cristofor Columb, a strong se pregătește a reveni în pulberea de stele din lui Fernando Magellan sau a lui James Cook, a fost un care suntem cu toții plămădiți, așa că nu voi zice ceea erou caracterizat printr-un înalt profesionalism și ce se spune de obicei la dispariția unui om, ci doar un printr-o extraordinară modestie. În ziua de 25 august See you soon, Neil Armstrong! a anului 2012, Neil Armstrong a început acea călătorie Florin PATAPIE - RAICU fără întoarcere, pe care o facem fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu. Neil Armstrong a fost mai mult * Patapie - Raicu, Florin - Apollo 11 - 40 de ani de la primul decât un Om, el a fost un Simbol, iar pentru cei din pas pe Lună al unui pământean, philatelica.ro, I, nr. 3 - au- gust 2009, 32-38. pagina 8 ü philatelica.ro postal stationery Cărți poștale 1878, Post cards 1878, 5 Bani albastru pe carton roz 5 Bani blue on rose card ing. Emanoil SĂVOIU, engineer Valoarea de 5 Bani albastru pe carton roz a fost The value of 5 Bani blue on a rose card was printed tipărită în coli de 8 bucăți (patru rânduri verticale in sheets of 8 pieces (four vertical lines x two horizon- x două rânduri orizontale, cărțile poștale orizon- tal rows, the horizontal post cards being in a tête- tale fiind în poziția tête-bêche) 1. bêche position) 1. Până în prezent cunoaștem două tipuri de To this day, we know two types of sheets, having coală, având ca element de comparație dimensiu- the comparison element the size of the line (Fig. 1 - nea liniuței (Fig. 1 - coperta 2, vezi săgeata albas- cover 2, see the blue arrow) under the text POST tră) de sub textul CARTĂ POSTALĂ. CARD. Tipul I de coală (8 bucăți) 1, în care dimensiu- Type I of sheet (8 pieces) 1, in which the size of the nea linuței, exprimată în mm, este menționată în line, noted in millimeters, is mentioned in Table 1. Tabelul 1. Type IIa of sheet (4 pieces tête-bêche), fragment Tipul IIa de coală (4 bucăți tête-bêche), frag- lower-left corner, in which the size of the line, noted ment colț stânga jos, în care dimensiunea liniuței, in millimeters, is mentioned in Table 2a. exprimată în mm, este menționată în Tabelul 2a. Type IIb of sheet (4 pieces tête-bêche), fragment Tipul IIb de coală (4 bucăți tête-bêche), fragment lower-left corner, in which the size of the line, noted in colț stânga sus, în care dimensiunea liniuței, exprimată millimeters, is mentioned in Table 2b. We must men- în mm, este menționată în Tabelul 2b. De menționat, tion, regarding type II, that half of the sheet can be con- în ceea ce privește tipul II, că jumătatea de coală poate sidered as being made out of the both the first post fi considerată ca fiind formată atât din primele cărți cards in the upper part, as well as the last four post poștale de sus sau din ultimele patru cărți poștale de cards in the bottom part. In this kind of post cards there jos. La aceste cărți poștale se cunosc varietăți cu Tiraju are known varieties that Tiraju (the run printing) is wit- fără anul 1878. Deoarece am în colecție o pereche ver- hout the year 1878. Because I have in my collection a ticală de acest tip, consider că și aceste cărți poștale vertical pair of this kind, I believe that these post cards au fost tipărite în coli de 8 bucăți în care toate cărțile as well were printed in sheets of 8 pieces in which all poștale nu aveau anul 1878. of the post cards did not have the year 1878. În Tabelul 3 sunt prezentate evaluările în € pen- In Table 3 you can see the evaluation in € for these tru aceste cărți poștale. post cards. Tabel 1 / Tabel 1 1 A 17-a licitație Christoph Gärtner GmbH & Co. KG, 7 - 12 martie 2011 / Christoph Gär- 13 11 Tabel 2a / Tabel 2a Tabel 2b / Tabel 2b tner GmbH & Co. KG - Auction No. 17, March 11 13 7th - 12th 2011, philatelica.ro, III, nr. 3(14) - 13 13 11 13 13 13 mai-iunie 2011, p. 9 13 13 11 11 13 13 Tabel 3 / Tabel 3 Denumire Neobliterat Uzat Item Mint Used 5 Bani albastru carton roz liliachiu / 5 Bani blue on rose card (Tirajul 1878) 66 5 Bani albastru carton roz liliachiu (Tiraju)/ 5 Bani blue on rose card (Tiraju) 20 20 Perechi verticale Tiraju( 1878) / Vertical pairs Tiraju( 1878) 40 - Perechi verticale Tiraju( ) / Vertical pairs Tiraju( ) 200 - Blocuri de patru tête-bêche (Tiraju 1878) / Block of four tête-bêche (Tiraju 1878) 600 - Coală de opt bucăți (Tiraju 1878) / Sheet of eight (Tiraju 1878) 4000 - Revista presei HE PHILATELIC JOURNALIST, nr. 138, iunie later (Victor Manta); IOC: Demanding too much? T 2012, revistă bilingvă (germană-engleză) a As- (Wolfgang Maassen); International philatelic exhibi- sociation International des Journalistes Philatéli- tions: Inflation in fees - not only for literary exhibitions! ques (Asociația Internațională a Ziariștilor Filatelici) (Wolfgang Maassen); New website online! (Claudia - AIJP (www.aijp.org). Din sumar: IPHLA 2012 Mainz Maassen); Printed books versus E-Books (Nina Hoff); welcomes guests from around the world (Wolfgang Digitizing archives, another follow up (Rainer Fuchs); Maassen); The Royal Philatelic Society London part of Cristian Andrei Scăiceanu: Istoria mișcării filatelice din initiative with leading philatelic libraries; WADP, WNS România (Uwe Konst). (dnd) and illegal postal stamps: balance sheet ten years pagina 9 ü philatelica.ro mecanotelie

Mecanotelia în perioada Tabel 1 experimetală-neoficială Simbol Data Tipul și modelul mașinii de Valoare de primei francat poștal maximă 1897-1920 catalog semnalări catalog ing. Mircea PĂTRĂȘCOIU (US$) O istorie a mecanoteliei în lume nu ar SUA Grupa A: Impresiuni de mărci timpurii din perioada experimentală-neoficială 1897-1920 putea să înceapă decât cu o prezentare a A1 1897 Di Brazza (Fig. 1) 30.000 impresiunilor semnalate de la începuturi, A2 1912 Pitney Postal Machine Co. 2.000 adică din perioada cunoscută sub denumi- A3 Nov. 1913 American Postage Meter Co. 400 rea experi men tală-neoficială . Este cunos- 28.05.1914 cut că mecanotelia, în progresul său, are Norvegia Grupa A: Impresiuni de mărci din perioada două etape: experimetală-neoficială 1897-1920 - etapa experimentală-neoficială, cu im- A1 1900 Kahrs (Fig. 2) 2 20.000 presiuni numai pentru circuitul poștal in- A2 1903 Uchermann - Krag (Fig. 3) 750 tern1 (Fig. 2), 1897-1920; NOUA ZEELANDĂ Grupa A: Impresiuni cu mărci circulare și ovale - etapa oficială, cu impresiuni pentru 1897-1920 ambele circuite poștale, intern și inter - A1 31.03.1904 AFM (Moss) „1” (Fig. 4) 900 național, ca urmare a hotărârilor luate la A2 23.06.1904 AFM (Moss) „1” 900 cel de-al doilea Congres al UPU, din anul A3 08.10.1904 ASC (Moss) „2” ? 1920, desfășurat la Madrid, din 1920 - până A4 07.07.1904 NZFM (Wales) (Fig. 5) 800 în prezent. A5 10.10.1904-07.02.1905 NZFM (Wales) 800 Referindu-mă la perioadele cele mai A6 08.02.1906 ASC (Moss) „3” ? vechi, unde tipurile de mașini pentru fran- A7 vara 1906 ASC (Moss) „C” 600 carea poștală erau utilizate numai în interio- A8 1907 AFM (Moss) „C” ? rul țării producătoare de asemenea mașini, A9 iarna 1908 AFM (Moss) „C” 1.000 din studiile efectuate și prezentate în litera- NOUA ZEELANDĂ Grupa B: Impresiuni cu mărci în dreptunghi în tura de specialitate rezultă o serie de date picioare 1897-1920 statistice ce au fost aduse la cunoștiința B1 1910 AFM (Moss) „C” (Fig. 6) 500 celor care se ocupă de studiul mecanoteliei. B2 11.05.1916 AFM (Moss) „D” și „E” 500 Primele țări din lume care au fabricat și NOUA ZEELANDĂ Grupa 00: Impresiuni cu mărci speciale folosite utilizat mașinile pentru francarea trimiterilor numai de către mașinile de francat poștale sunt: SUA (1897), Norvegia (1900) și ale poștei guvernamentale 1897-1920 Noua Zeelandă (1904). 001 1907 AFM (Moss) „C” 1.000 Din semnalarea de impresiuni, sunt cu- 002 1910 AFM (Moss) „C” 500 noscute următoarele 8 tipuri ale mașinilor 003 1910 AFM (Moss) „C” 500 de francat poștal sub denumirile: 004 1915 AFM (Moss) „C” 250 - 1897: Di Brazza (Italia - SUA) 005 1918 AFM (Moss) „D” și „E” 150 - 1900: Kahrs (Norvegia) - 1903: Uchermann - Krag (Norvegia) În cele ce urmează voi prezenta - 1904: ASC (Moss) - The Automatic pentru cele trei țări (SUA, Norvegia și Stamping Co. (Ernest Moss din Noua Zeelandă) date conform celor Noua Zeelandă) indicate în Tabel 1. AFM (Moss) - The Automatic J. A. Hawkins și R. Stambaugh3 Franking Machine Co. Ltd. (Noua semnalează 21 de impresiuni vechi, Zeelandă) care reprezintă un tezaur pentru me- NZFM (Wales) - New Zealand canotelia mondială. Franking Machine Co. Ltd. (Robert Sunt așteptate și alte semnalări din Wales din Noua Zeelandă) partea cercetătorilor filateliști ai do- - 1912: Pitney Postal Machine Co. (SUA) meniului mecanoteliei. Despre aceasta - 1913: American Postage meter Co. (SUA) numai timpul va putea decide! uuu Fig. 1

1 Se cunosc și pentru circuit poștal extern numai după ce au ing. Mircea PĂTRĂȘCOIU, născut în 1933 la București, fost francate suplimentar cu o marcă poștală adezivă. 2 licențiat în inginerie minieră (1957). Membru activ al Marcă de poștă locală Spizbergen cu francatură mecanică Societății americane de francaturi mecanice - Meter Kahrs de 10 øre. 3 Stamp Society (2004), vicepreședinte al Asociației Hawkins, Joel A.; Stambaugh, Richard - The international filateliștilor feroviari din România. Expozant cu activitate postage meter stamp catalog, 2005 (supliment 2008) - publicistică filatelică ce s-a concretizat în șapte lucrări fi- http://en.wikibooks.org/wiki/International_Postage_Meter latelice și peste 300 de articole. _Stamp_Catalog. Contact: [email protected]. pagina 10 ü philatelica.ro mecanotelie

Fig. 2 - Carte poștală ilustrată (1900) din Spizbergen expediată la Dresda (Germania), francată cu marcă de poștă locală Spizbergen și impresiune Kahrs 10 øre. Deoarece corespondența era externă s-a francat suplimentar și cu o marcă poștală adezivă din Norvegia de 10 øre. (a se vedea Meter Stamp Society - MSS, web site address: http://www.meterstampsociety.com/gal- lery/Norway10ore.html, afiliată la American Philatelic Society).

Fig. 3 Fig. 6

Fig. 5

Fig. 4

cd Probă adoptată nenominată ing. Emanoil SĂVOIU Alăturat (Fig. 1) este prezentat un fragment de coală din proba nenominată din valoarea de 15 Bani violet a emisiunii Carol I cap mare, gravate. Eseul este de culoare roşie. Din acest tip de eseuri se cunoaşte o formaţie maximă - coală de 24 bucăţi (4x6 rânduri) având dimensiunea de 250 x 325 mm. Fragmentul de coală din Fig. 1 are dimensiunea 130 x 155 mm fiind colţul de coală cunoscut cu cel mai mare spaţiu netipărit. În colţul din dreapta sus se află o amprentă de culoare roşie a eseului, iar o altă amprentă se regăseşte în aceeaşi poziţie şi culoare pe verso (Fig. 2). Tot pe verso, în culoarea violet, sunt impri- mate două poansoane cu literele C.P. (Fig. 3).

Fig. 3 Fig. 1 Fig. 2 pagina 11 ü ^

philatelica.ro filatelie tematica Sticla, între mărgică și fibra optică (VII) Florin PATAPIE - RAICU Cercului Militar, pe care eu - ca tu- În memoria colectivă, becul rist școlar - l-am prins la vreme de electric este asociat cu numele seară prin vara anului 1964, încon- americanului Thomas Alva Edison. jurat de privitori spre stele prin te- Există un număr destul de mare de lescopul său instalat pe esplanada efecte poștale dedicate celui care a Casei Centrale a Armatei, așa după Fig. Fig. fost considerat un mare inventator cum avea atunci numele de pe fron- 144 145 (Fig. 144, SUA Mi #551). De fapt, tispiciul clădirii, schimbat de către Edison a fost mai curând un CEO regimul comunist). Göbel și-a conti- (Chief executive officer, adică Pre- nuat experimentele începute în Germania în legătură cu sursele de ședinte al consiliului de adminis- Fig. trație) priceput în a fructifica ideile lumină artificială: în anul 1854 a fo- altora și în a le pune în practică la losit filamente încălzite electric, fă- 146 scară comercială, trăsătură tipică cute din fibre de bambus spiritului antreprenorial american carbonizate introduse în sticle de care a făcut din SUA un stat aflat în parfum sau în baloane vechi de sti- avangarda progresului economic și clă vidate, obținând pentru respec- tivele becuri un timp de viață de de unul din primele becuri electrice social. Dacă ne referim doar la in- ale lui Göbel. venția numită bec electric, aceasta 200 de ore. La acel moment, singura sursă practică de electricitate erau În acei ani în care domeniul este rodul muncii și al diverselor electricității, ca parte componentă idei, patentate sau nu, apar- ținând bateriile, care reprezentau un impe- diment serios pentru aplicații co - a științei fizicii, începea să intere- unui mare număr de savanți și in- seze publicul larg și să ocupe tot ventatori (eu am reușit să identific merciale (primul proiect utilizabil al unui generator de curent continuu, mai mult loc în presa cotidiană, dar nu mai puțin de 56), cei mai mulți și tot mai numeroase pagini în lu- fără reprezentare în filatelie. Un tim- cunoscut și sub numele de dinam, va fi inventat simultan în 1867 de crările ori tratatele savanților, a exis- bru german emis în anul 2004 m-a tat o adevărată efervescență în determinat să caut informații la către Werner von Siemens și Char- les Wheatstone). Conrad Göbel și-a domeniu, descoperirile noilor feno- acea vreme și să aflu că inventatorul mene și explicarea lor punând min- primului bec electric funcțional este folosit invenția la iluminarea vitrine- lor propriului magazin și a mașinii de țile luminate ale vremii într-o un sas cu spirit inventiv, emigrat în competiție la vedere pentru marele America din cauza sărăciei. Johann cusut la care fiica sa lucra și după lă- sarea serii. public, competiție în care uneori Heinrich Christof Conrad Göbel, explicațiile de moment date în ex- fiul unui grădinar, s-a născut la 28 În 1879 Thomas Alva Edison a inventat, independent, un bec cu fi- terior - în mod firesc - erau parțial aprilie 1818 în Springe, un orășel de eronate ca la orice început ori - la lânga Hanovra, în Saxonia Infe- lament de carbon (Fig. 145, timbrul SUA Mi #317, emis în 3 variante ale fel ca în zilele noastre - descrierile rioară. A învățat meseriile de opti- eronate se datorau proastei înțe - cian și de ceasornicar, după care a dantelurii) și, mai târziu, a realizat un sistem complet de alimentare cu legeri din partea presei, dar uneori construit aparatură complexă în do- - perfect justificat - se păstra un meniul opticii și al tehnicii pentru energie electrică. În 1893 a fost un proces în justiție între General Elec- anume secret până la confirmarea Politehnica din Hanovra. Deoarece prin brevete sau prin publicarea de veniturile nu îi permiteau să-și în- tric Co (firma lui Edison) și firma Beacon Vacuum Pump, în timpul lucrări care să ateste întâietatea trețină familia, în anul 1848 a emi- unuia sau altuia dintre cei implicați. grat în SUA. A deschis în New York, desfășurării căruia s-a arătat că Heinrich Göbel a inventat o lampă Diverse firme în domeniu erau pe Monroe Street, un magazin de într-o competiție acerbă iar în instrumente optice, având înscris pe electrică utilizabilă cu 25 de ani înaintea lui Edison. Göbel a murit la instanțe se duceau adevărate bătă- firmă Jewelry, Horology and Opti- lii pentru prioritatea unor brevete. cian's Store. Pentru a câștiga ceva vârsta de 75 de ani, pe 16 decem- brie 1893. Procesele în apărarea lui Din Germania și până în Statele bani în plus, americanizatul Henry Unite, din Rusia și până în Franța, o Goebel a construit un telescop pe au continuat până în mai 1894, când i s-a recunoscut prioritatea in- lume inventivă - de la savanți la care, între anii 1850 - 1860, îl ducea autodidacți - era preocupată de a seara - pe o căruță trasă de un cal - venției. În ciuda importantei sale contribuții, numele îi este puțin cu- pune în practică electricitatea în fo- în Union Square (pe atunci inventa- losul cetățenilor și de a obține pro- torului i se spunea telescope-man), noscut în SUA. Timbrul din Fig. 146 - emis de Deutsche Post AG la 7 fiturile așteptate. Ceea ce acum ni iar contra unei taxe orice persoană se pare ceva firesc în legătură cu putea privi planetele Sistemului aprilie 2004 (Germania Mi #2395) - comemorează cea de-a 150-a ani- bunurile dobândite în ultimul secol Solar și stelele (în mod similar acelui și jumătate ținând de lumea elec- întreprinzător din București din fața versare a becului electric cu incan - descență, care - în forma sa trică în care trăim, la acea vreme era doar punctul zero al uuu pagina 12 ü modernă - apare în ilustrație alături ^ philatelica.ro filatelie tematica

platină nu a fost suficient de lumi- noasă iar starea sa de incandes - Fig. cență nu dura suficient de mult 148 pentru a fi practică, dar a reprezen- tat precedentul din spatele efortu- rilor a zeci de experimentatori din următorii 75 de ani. În 1809, Davy a inventat prima lampă cu arc cu Fig. doi electrozi din carbon conectați la o baterie formată din 2.000 de ce- 149 lule, a cărei primă demonstrație în Fig. Fig. funcționare a făcut-o la Institutul 147 150 Regal în anul 1810. În anul 1872, deci înaintea lui unei munci de pionierat într-o nouă portante, precum cel al fizicianului Edison, rusul Alexandr Nikolaevici etapă de dezvoltare a umanității, și chimistului britanic Joseph Swan, Lodîghin (Fig. 151, URSS, Mi #1581) iar promotorii aveau de învins opo- creditat cu invenția la 1878 a unei depune o cerere de brevet pentru zițiile inerente ale unei majorități lămpi cu filament de carbon, ori cel lampa electrică cu filament din fir de conservatoare în mentalitate, care al fizicianului american William Da- carbon plasat într-un glob din sticlă, nu prea înțelegea nevoia de schim- vid Coolidge, care la 1909 a inventat pentru care la 11 iulie 1874 i se bare și în același timp se temea de filamentul din tungsten ductil, nu acordă brevetul de invenție nr. 1619. ceva cu totul nou și cu aparențe ale apar încă pe mărci poștale. Pe Hein- Lodîghin și-a patentat invenția în unui pericol de moarte. Între Edi- rich Göbel (cu primul bec electric Austria, Anglia, Franța și Belgia. În son și Tesla s-a purtat o adevărată funcțional pe durata a 200 de ore) 1873 a făcut demonstrații publice cu batălie nu numai cu argumente și pe Thomas Edison (creditat în in- prototipurile sale de becuri cu fila- științifice, ci și cu metode murdare venția becului electric - dar nu prea ment în aula Institutului Tehnologic din partea primului, în a stabili care corect - cu aportul referitor la prin- de Stat din Sankt Petersburg. Între dintre curenții electrici - cel conti- cipiul balonului vidat, principiu pe 1873-1874 a condus experimente cu nuu sau cel alternativ - este mai fe- care l-a folosit mai întâi Göbel) toc- corpuri de iluminat pe nave și pe zabil și mai economic în a fi mai i-am prezentat, iar în rândurile străzile orașelor. În 1874, Academia exploatat - pentru acel început - la următoare vom vorbi, la modul suc- Rusă de Științe l-a răsplătit cu Pre- scara unui stat. cint, despre contribuțiile celor lal ți miul Lomonosov pentru inventarea Una dintre marile invenții ale prezenți pe materiale colectibile. becului cu filament de carbon. În omenirii, în prezent mult-criticatul Louis Jacques Thénard (Fig. 148, același an, Lodîghin a fondat Com- bec electric cu incandescență (Fig. Franța, Mi #1174) a arătat în anul pania de Iluminat Electric, A.N. Lodî- 147, Germania, Mi #1031, obliterat 1801 că un fir metalic poate fi adus ghin & Co. Pentru că împărtășea cu ștampila Prima zi a emisiunii din la incandescență prin încălzirea sa ideile socialiste ale narodnicilor și era 14.11.1979 a oficiului poștal Bonn la trecerea curentului electric. în atenția Ohranei țariste, în 1884 a 1), s-a dovedit a fi - în sensul tehnic Sir Humphry Davy (Fig. 149, emigrat în Franța și mai apoi în SUA. al termenului - unul dintre primii Union des Comores, Mi #1981; Fig. În 1907, Lodîghin s-a reîntors în consumatori de curent electric, fie 150, România, o ștampilă figurativă Rusia. A continuat să lucreze la dife- el continuu sau alternativ. Becul de la Turda cu data 17. 12. 2008) rite invenții, a predat la Institutul de electric este o lampă electrică cu avea în 1802 cea mai puternică ba- inginerie electrotehnică din Sankt incandescență care produce lumină terie electrică din lume la Institutul Petersburg, iar în 1914 a fost trimis prin trecerea curentului electric Regal al Marii Britanii. În acel an el de Ministerul Agriculturii să conducă printr-un filament. El este alcătuit a produs prima lumină incandes- planurile de electrificare ale guber- dintr-un soclu și un balon de sticlă centă prin trecerea curentului elec- niilor Oloneț și Nijni Novgorod. Du- vidat sau umplut cu un gaz inert, în tric de la bateria sa printr-o bandă pă Revoluția din Octombrie 1917, interiorul căruia se află filamentul. subţire din platină, acest metal fiind Lodîghin s-a reîntors în SUA. A refu- Filamentul incandescent este pro- ales pentru că are un punct de to- zat propunerea sovietică de a lucra tejat și ferit de o eventuală oxidare pire extrem de ridicat. Banda de pentru Planul de stat pentru electri- în aer de către balonul de sticlă. ficarea Rusiei sovietice (1918), stin- Într-o lampă cu halogeni, evapora- gându-se din viață la 16 martie 1923 rea filamentului este prevenită de Fig. în cartierul Brooklyn. un procedeu chimic ce redepozi- 151 Inginerul electrotehnician rus tează vaporii de metal în filament. Pavel Nikolaevici Iablocikov (Fig. Dintre cei 56 de savanți și inven- 152, URSS, Mi #1581) realizează în 1875 așa-numita „lumânare elec- tatori pe care i-am găsit implicați în Fig. creația numită bec electric, doar 11 trică” - primul model al uuu 152 apar pe efecte poștale. Nume im- pagina 13 ü ^

philatelica.ro filatelie tematica

Fig. Fig. 154 Fig. Fig. 153 155 156 unei lămpi cu arc electric fără reo- lucreze ca săpător de șanțuri contra #1006; Fig. 156, o stat. În același an a plecat la Paris, sumei de 2 dolari pe zi. Tesla a con- bancnotă de 20 aici construind un prototip indus- siderat iarna 1886/1887 ca un mo- Schilling cu por- trial al becului său și obținând bre- ment al vieții plin doar de dureri de tretul inventato- vetul de invenție francez cu nu- cap teribile și de lacrimi amare, în rului, emisă la 2 mărul 112024 din anul 1876. Prima acest timp punând la îndoială valoa- iulie 1956) este utilizare publică a sistemului lui Ia- rea și importanța educației sale. În cel creditat în a fi blocikov a fost în octombrie 1877, Fig. 153, pe timbrul Mi #2596 din introdus pentru la Hall Marengo din Grands Maga- Iugoslavia, Nikola Tesla apare, nu în- prima dată fila- Fig. sins du Louvre, unde au fost aprinse tâmplător, ținând în mâna stângă un mentul metalic la lămpile 157 6 becuri cu arc electric. Iablocikov a bec electric în stare aprinsă: astfel, cu incandes cen ță în anul dezvoltat și a introdus sistemul de designerul a sugerat utilizarea in- 1898. Deși osmiul utilizat de el era iluminat electric prin folosirea cu- venției lui Tesla legată de folosirea un metal prea rar pentru uzul ge - rentului alternativ, făcând prima generatoarelor de unde de radio- neral, îmbună tățirea făcută a des- demonstrație publică la Expoziția frecvență pentru aprinderea unor chis calea pentru introducerea Mondială de la Paris din anul 1878. becuri fluorescente de la distanță, filamen tului din tungsten și, ca ur- După succesul acestei demonstra- fără utilizarea vreunor conductori mare, a becului electric modern. ții, oameni de afaceri din Franța, electrici, dar poate și ideea savantu- Același von Welsbach realizează în Anglia și SUA s-au arătat interesați lui legată de exploatarea gratuită a 1906 filamentul din osmiu și tung- de utilizarea comercială a invenției electricității pe care planeta noastră, sten/wolfram, punând pe piață lui Iablocikov în țările lor. un veritabil dinam cu auto-excitație lampa OSRAM, al cărei nume co- Cehul František Křižík (Repu- (denumire pur științifică, enunțată mercial provine din combinația blica Cehă, Mi #151) inventează în de fizicianul Ștefan Procopiu), o unor părți ale cuvintelor care denu- 1881 o lampă automată cu arc poate oferi tuturor printr-o captare mesc cele două elemente compo- electric, așa-numita „Lampă din adecvată, pe care - se zice - Nikola nente, OSmiu și wolfRAM (numele Plzen”, al cărei patent și l-a apărat Tesla o pusese la punct. de tungsten, de la suedezul Tung cu succes în justiție contra lui În 1897, fizicianul și chimistul Sten, care înseamnă piatră grea, Werner von Siemens. german Walther Hermann Nernst, cât și cel de wolfram, de la germa- În 1886, marele savant istro- laureat al Premiului Nobel pentru nul wolf rahm, care înseamnă spu- român Nikola Tesla - stabilit în Sta- Chimie în anul 1920, a inventat o ma lupului și denumește mineralul tele Unite - și-a format propria lampă electrică (Fig. 154, Suedia wolframit, sunt utilizate pentru companie, Tesla Electric Light & Ma- Mi #1132; RDG, Mi #268), având în unul și același element chimic, pri- nufacturing. Compania a instalat loc de filament o bară incandes- mul fiind folosit în special în limbile sisteme de iluminare bazate pe des- centă din material ceramic (oxid de engleză și franceză, în timp ce al cărcare în arc electric proiectate de zirconiu în amestec cu oxid de doilea este folosit în majoritatea Tesla și a folosit, de asemenea, co- ytriu). Invenția sa, cunoscută sub limbilor europene, în special ger- mutatoare pentru mașinile gen manice și slave, care s-a și înce- dinam electric, acestea fiind primele numele de lampa lui Nernst, a fost tățenit ca nume și simbol chimic W brevete obținute de Tesla în SUA. succesoarea lămpii cu filament de în Tabelul periodic al elementelor). Atunci când savantul a propus com- carbon și precursoarea becului in- O altă firmă faimoasă în produce- paniei să dezvolte ideile sale pentru candescent. Această lampă nu ne- rea becurilor electrice cu incan- motoarele și sistemele de transmi- cesita vidarea balonului din sticlă și descență (și a tuburilor electronice) sie ale curentului electric alternativ, era de două ori mai eficientă decât este firma ungară TUNGSRAM, în- investitorii nu au fost de acord și în lămpile cu filament de carbon, în ființată la 1896, care prin denumire cele din urmă l-au concediat. Tesla același timp emițând - fapt extrem a împăcat utilizarea celor două a fost lăsat fără niciun ban după ce de important - o lumină mai „natu- nume ale aceluiași element chimic. a fost forțat să părăsească Tesla rală”, adică mai apropiată ca spec- Owen Willans Richardson (Fig. Electric Light & Manufacturing, iar tru de cel al luminii zilei provenite 157, Republica Guineea, Mi # 3826) pentru a putea trăi a fost nevoit să de la Soare. a publicat în 1901 rezultatele unor Savantul austriac Carl Auer von experimente referitoare lauuu pagina 14 ü Welsbach (Fig. 155, Austria Mi ^ philatelica.ro filatelie tematica curentul de electroni emis de un fir faimoasa Colecție Roger Viollet. metalic încălzit prin trecerea curen- Pe 12 noiembrie 1884, la Timi- tului elec tric. În anul 1928 i s-a de- şoara se introducea iluminatul cernat Premiul Nobel în Fizică electric permanent al străzilor. pentru lucrările referitoare la feno- 731 de becuri incandescente cu Fig. menul termoionic și pentru desco- filament de cărbune, montate perirea efectului și a legii care îi într-o reţea cu lungimea de 59 158 poartă numele (în lucrarea sa de km, s-au pus în funcţiune pe stră- licență, autorul acestor rânduri a zile Timişoarei - primul oraş euro- avut onoarea să facă o demonstrație pean cu iluminat electric stradal. matematică a legii emisiei termoe- Iată cum descria cotidianul de lectronice a lui Richardson, bazată limbă română Luminătorul (un Fig. pe principii ale mecanicii cuantice). titlu predestinat în raport cu su- 159 În anul 1902 compania germană biectul acelui moment) punerea Siemens&Halske, fondată de Wer- în funcțiune a lămpilor electrice ner von Siemens (Germania, Mi pe stăzile Timișoarei în anul 1884: #528; Mi #1642; West Berlin, Mi „Una din invenţiunile cele mai #97), a lansat în fabricație lampa cu mari ale timpului prezent a ajuns filament din tantal, care era mai efi- a fi pusă în practică şi dată spre cientă decât cea cu filament din întrebuinţare omenirii din oraşul carbon grafitizat și putea funcționa nostru.” Aceeași presă a vremii la temperaturi mai ridicate. Firma surprindea noul aspect nocturn al americană General Electric a cum- orașului, dar și reacția publică: „O părat drepturile de a utiliza aceste lumină alb-gălbuie inundase in- filamente din tantal și le-a produs stantaneu străzile din urbea de pe în Statele Unite până în anul 1913. Bega şi colora clădirile elegant de- Una din problemele becului e- corate cu arabescuri şi motive ale lectric standard este cea a evaporă- barocului târziu. Lumea rămăsese rii filamentului în timpul exploa - surprinsă de absenţa lampagiilor tării. Chimistul și fizicianul ame rican care, cu suliţa, aprindeau felinar Irving Langmuir, laureat al Premiului după felinar. Dacă aveai răbdare Nobel pentru Chimie în anul 1932 suficientă, puteai vedea cum lu- Fig. (Fig. 158, Micronezia, Mi #1255 = mina se întindea în lungul străzi- 160 Bloc 98) și colegul său Lewi Tonks au lor, ca un val ce avea să spargă descoperit că timpul de viață al fila- misterele nopţii”. Un calendar de mentului din tungsten crește sub- buzunar din anul 2010 (Fig. 160), stanțial prin umplerea balonului din emis de Asociația Filatelică Timi- sticlă al becului cu un gaz inert, cum șoara, în a cărui ilustrație apare, Fig. ar fi argonul. Ei au mai descoperit că printre altele, un stâlp cu bec de 161 spiralarea filamentului îmbunătă- iluminat public stradal - așa cum țește eficiența acestuia. Ambele arăta cu mai bine de un secol în legi internaționale - a fost impusă descoperiri au fost comunicate și urmă - își are locul într-un exponat din motive de economisire a ener- propuse de Langmuir în anul 1911 participant la Clasa Open. În pre- giei electrice pentru a înlocui becul ca fiind soluții eficiente în perfec- zent, iluminatul stradal se realizează cu incandescență, este lampa fluo- ționarea becului electric. cu ajutorul lămpilor fluorescente cu rescentă compactă sau becul eco- De-a lungul acestor ani, în care vapori de mercur sau de sodiu. El nomic (Fig. 161, Bolivia Mi # 1661; am asistat la evoluția becului elec- are un caracter local, spaţiul încon- Olanda Mi # 2470 - timbru dintr-un tric, s-a încercat punerea în practică jurător rămânând întunecat (lăm- carnet, emis în trei variante de pre- pe scară largă a iluminatului cu pile dau o iluminare mai mare pe zentare) - o adaptare a tubului fluo- acest dispozitiv. Au fost astfel lumi- orizontală decât pe verticală, evi- rescent industrial la utilizarea cas- nate vitrinele unor magazine, apoi tându-se astfel fenomenul de or- nică, economică în ceea ce privește magazine întregi ori piețe centrale bire). Lămpile fluorescente cu va- consumul de energie electrică, dar sau câteva străzi din marile orașe pori de mercur sau de sodiu func- - ca realizare tehnică - mai scumpă ale lumii. De exemplu, în 1882 la ţionează pe baza fenomenului de decât becul cu incandescență, iar ca Grenoble s-a introdus pe câteva luminiscenţă, care constă în emite- iluminare - incomodă, mai ales străzi iluminatul cu becuri electrice, rea de către o substanţă (numită lu- pentru noi filateliștii, din cauza fapt comemorat pe marca poștală minofor, depusă pe sticla lămpii) a spectrului „nenatural” al luminii franceză Mi #2349, cu care s-a rea- unei radiaţii electromagnetice sub furnizate. lizat o ilustrată maximă (Fig. 159) pe influenţa electronilor care se depla- un suport al Editurii Empire Philate- sează în câmpul electric dintre doi continuare în nr. 6(23)/2012 lique, a cărui ilustrație provine din electrozi. O altă inovație, care - prin pagina 15 ü ^

philatelica.ro filatelie tematica

Timbrul GLK a fost anulat cu Este material filatelico-poștal adecvat? (III) două ștampile rotunde (Heaven László KÁLLAI Cato6, accesibil de pe conti nen tul 0000/18 JUN 2007/GLK Post Of- Moda micronațiunilor1 este de la antipozi doar cu hidroavione. fice), alături s-au aplicat două ștam- veche cât istoria omenirii. În a GLK nu a fost recunos cut de guver- pile roșii, una în chenar cu textul doua parte a secolului trecut au nul australian sau de vreun alt stat ROYAL GAY MAIL, iar a doua cu tex- apărut o sumedenie de entități din lume. În ciuda acestor tul POSTED. Aceasta din urmă a fost care au pretins că sunt națiuni „amănunte” guvernul GLK a pus în adnotată manual cu data (18/6/ 07) indepen den te, dar care nu au fost curculație monezi și o serie de și textul Cato is GLK (Cato este GLK), recunoscute de guverne sau de o „mărci poștale” formată din nouă respectiv semnă tu ra lui Dale An- organi zație internațională. valori. derson. Ca o pată de culoare, pe Întrepinzătorii proprietari de În vara lui 2007 în timp ce fă- ștampila de zi GLK drept localitate „state” în marea lor majoritate în- ceam o documentare pentru reali - apare Heaven care se traduce Pa- temeiază noua țară pe mici insule, zarea unui material jurnalistic radis, Fericire supremă. dar au fost cazuri când ”inde pen - des pre legislația în lume privind Despre localitatea de unde poș- dența” statului se referea la su- căsătoria între persoanele de ace- ta australiană a primit respectivul prafața unor platforme petroliere lași sex am descoparit pagina o- plic este greu de precizat. Marca abandonate2, 3. ficială GLK. Printre solicitările mele poștală australiană a fost anulată Micronațiunile din era Interne- tului se limitează aproape exclusiv la simulări ale activității unui stat real în cadrul unor grupuri virtuale, cum ar fi League of Micronations4. Ca „statul” să fie cât mai veridic in- ventivii ori escrocii sau chiar nebu- nii lor patroni bat monede proprii, emit timbre. Rareori acest tip de „efecte poștale” au fost folosite pentru francarea unor trimiteri re- ale, circulate prin sisteme poștale autorizate. Una dintre excepții este cazul de mai jos, când administra - ția poștală a unei micronațiuni fo- pentru articol l-am rugat pe Dale cu o ștampilă linie, cu imprimantă losește emisiunea proprie alături Anderson să-mi trimită o serie din cu ace, cu textul PROCESSED 547 19 de francatura unei administrații mărcile poștale emise în „țara” sa. JUN 2007. Cum localitatea nu figu- poștale recunoscute de UPU. Astfel s-a născut piesa din ima- rează pe ștampilă nu rămâne decât Una dintre cele mai recente ginea de alături. Spre surprinderea să restrângem aria după codul poș- micronațiuni - între timp dispărută mea când am primit scrisoarea am tal 547, alocat ca grup de cifre pen- de pe „harta” geopolitică a lumii - constatat că a fost aplicată o fran- tru oficiul de cartare din Brisbane, este Gay and Lesbian Kingdom of care dublă, GLK și administrația Statul Queensland (informație obți- the Coral Sea Islands (GLK)5. Statul poștală din Australia. Pentru servi- nută în urma unor schimburi de imaginar al homosexualilor și les- ciile poștale pe „teritoriul” GLK, scri- mesaje cu filatelistul Glen Stephens bienelor din Australia a luat ființă în soarea a fost francată cu o marcă (www.GlenStephens.com), deți nă - iunie 2004 și a fost creat de un grup Gay Kingdom de 2 Euro roz (mo- tor și el al unei trimiteri similare cu de protestatari gay împotriva refu- neda națională GLK este Euro roz), cea prezentată aici7). zului guvernului australian de a le- cost care a acoperit transportul tri- Am decis să prezint această galiza căsătoriile între persoanele miterii de la Reciful Cato, cu hidroa- piesă considerând că ar putea fa- de același sex. Liderul protestatari- vionul, până la primul port al con- ce parte dintr-un exponat tematic lor, Dale Anderson, a fost declarat tinetului. Cea de-a doua francare referitor la drepturile omului, mi- împărat al regatului, devenind Ma- aparține poștei austra lie ne cu o norități sexuale, recife, insule (GLK jestatea Sa Dale Anderson I. Grupa- marcă cu valoarea facială de 1,95 se află pe Reciful Cato, iar marca rea Anderson a ocupat o mică AUD (Scott #2630), valabilă pentru austra lia nă are ca ilustrație Insula insulă în Marea de Corali, Reciful trimiterile internaționale. Fraser) etc. 1 Wikipedia: Micronațiuni - http://ro.wikipedia.org/wiki/ 4 League of Micronations - http://lom_site.tripod.com Micronațiune 5 Wikipedia: Gay and Lesbian Kingdom of the Coral Sea Is- 2 Alistari, Cătălin - Ţările ipotetice ale nebunilor cu bani, Capi- lands - http://en.wikipedia.org/wiki/Gay_and_Lesbian_King- tal, 10 septembrie 2011 dom_of_the_Coral_Sea_Islands 3 Fabio V. - Rose island, Insulo de la Rozoj a dream of freedom, 6 Wikipedia: Cato Reef- http://en.wikipedia.org/wiki/Cato_Island Il Collezionista Bolaffi Edition, decembrie 2006 7 Glen Stephens: Gay Glen? - http://www.glenstephens.com/ pagina 16 ü snaugust06.html ^ philatelica.ro filatelie tematica Joseph Haydn Prof. Victor NECOLAU Joseph Haydn (Fig. 1) s-a născut la 31 martie 1732 în Rohrau an der Leitha (Austria, Sc #1210), provenind dintr-o familie modestă. Tatăl său, Ma- thias Haydn, era rotar, iar mama, Anna Maria Koller, fuse se, înainte de a se căsători, bucătă rea să la fami- lia contelui Karl Anton Harrach. La vârsta de opt ani, Joseph Haydn este admis în Fig. 1 corul catedralei din Viena - Stephansdom, unde Fig. 4 cântă până la 17 ani. În perioada 1749-1759, Haydn își câștigă existența ca muzician liber profesionist. Studiază ca autodidact teoria muzicală și contra- punctul și primește ocazional lecții de la renumitul compozitor italian Nicola Porpora. În 1760 se că- sătorește cu Maria Anna Keller. Anul 1761 reprezintă un punct de cotitură în viața lui Haydn, fiind angajat în calitate de conducător mu- zical secund, iar din 1765 șef de orchestră la curtea prințului Nikolaus Joseph Eszterházy, rămânând 30 de ani în serviciul acestei familii. După moartea prințului Eszterházy, în anul 1790, se mută la Viena. Aici acceptă oferta impresa ru l ui englez Johann Peter Salomon pentru a dirija un ciclu de concerte la Londra în stagiunea 1791-1792. Uni- versitatea din Oxford îi acordă titlul de Doctor hono- ris causa. La Londra, Haydn redescoperă genul vocal simfo- Fig. 2 nic-oratoriu, gen pe care îl mai abordase când se afla în slujba prințului de Eszterházy. Între călătorii la Fig. 3 Londra, Haydn trăiește la Viena unde îl are elev, prin- tre alții, pe tânărul Ludwig van Beethoven (Fig. 2). Joseph Haydn este și autorul melodiei imnului național al Germaniei, compusă inițial în onoarea împăratului Francisc al II-lea al Austriei în timpul războaielor napoleoniene și introdus apoi ca mișca - rea a doua în Cvartetul de coarde op. 76 Nr. 3, cu- noscut sub numele de Kaiserquartett. Deși recunoscut încă din timpul vieții drept unul din marii compozitori ai epocii, renumele său a scăzut pe parcursul secolui al XIX-lea, pe măsura creșterii prețuirii creațiilor lui Ludwig van Beethoven (Fig. 2) sau Richard Wagner. Abia în cursul secolului al XX-lea renumele lui Joseph Haydn a reînceput să crească, fiind recunoscut la adevărata sa valoare. Importanța lui Haydn în istoria muzicii constă, creații: 106 simfonii, 83 cvartete de coarde, 126 trio-uri mai ales, în dezvoltarea simfoniei și cvartetului de pentru diverse instrumente, 6 oratorii, 14 messe, 20 coarde (Grenada, Sc #1865a-i, Cvartetul de coarde opere în stil italian ș.a. în Do Major), precum și în perfecționarea formei de Joseph Haydn moare la Viena pe 31 aprilie 1809 (Fig. sonată (Fig. 3 - Sonata în re major). 4 - Austria, Sc #644, Ungaria, Sc #1260). Totalitatea operei lui Joseph Haydn a fost reunită Lumea filatelică l-a omagiat pe Haydn și în: Austria - Sc în anul 1957 de Antony von Hoboken în Catalogul #B50, Dominica - Sc #527, Germania - Sc #804, Grenada - Hoboken și cuprinde o selecție a principalelor sale Sc #1995a-h.

StampLand http://www.stampland.net Link to World pagina 17 ü ^

philatelica.ro filatelie tematica VALAHICUM sau perenitatea românească în filatelie (V) László KÁLLAI Fig. 33). Descriere: marca poștală Saint Vincent & Grenadines: reprezintă personajul principal al fil- 1996 - Jocurile Olimpice de Vară At- mului Dracula în interpretarea lui lanta - 1996 (Scott #2320g). De- Béla Lugosi. Emisiunea a fost tipă - scriere: emisiunea este compusă rită în minicoli ce conţin 20 de po - din nouă mărci poştale sub forma ziții, cu mărcile pe locuri variabile. unei minicoli şi o coliţă cu patru Minicoala în frontispiciu îl pre zintă mărci poştale. Minicoala are în pe Béla Lugosi, Lon Chaney Jr., Boris compoziţie o marcă care redă ima- Karloff şi Lon Chaney. O coală de ginea gimnastei Nadia Comă neci în tipar în treagă conţine nouă mi - timpul efectuării unui e xerciţiu. Pe nicoli, astfel că prin de taşare se pot marcă apare inscrip- ţia: NADIA realiza două perechi cu punte dublă COMĂNECI/(ROMANIA)/GYMNAS- (minicolile sunt separate între ele Fig. 31 TICS/MONTREAL/ 1976 GOLD. pe verti cală prin perforare). Pri mul, Saint Vincent & Grenadines: Dracula pe partea stângă, iar Fran- 1997 - ArtiştiScott ( #2511a, ).b De- kenstein pe partea dreaptă, a doua scriere: emisi unea este compusă Dracula pe dreapta, iar Fantoma din Fig. 32 din trei minicoli. Pe una dintre coli Operă pe stânga. sunt redate două sculpturi ale lui Béla Lugosi37, pe numele real Constantin Brâncuși, Pasărea Mă- Béla Ferenc Dezső Blaskó (n. 20 oc- iastră - Fig. 31 și Nou născut. ”În tombrie 1882, Lugoj - d. 16 august fauna mitologică româ nească, Pa- 1956, Los Angeles) a fost un actor sărea Măiastră este considerată celebru mai ales pentru rolul său regina păsărilor, mesageră a zâ- Dracula, mai întâi pe Broadway, nelor. Ca orice fiinţă supranaturală mai apoi în prima ecranizare a po- înzestrată cu puteri magice, este vestirii clasice despre vampiri a lui destul de scumpă la vedere, fru- Bram Stoker. S-a născut în Lugoj ca museţea ei unică şi lumina celestă cel mai tânăr fiu (din cei patru) al pe care o răspân deş te încântând unui bancher. Numele de artist gaţi) - documentat în Ţara Moţilor. doar privirea celor cu adevărat pri- „Lugosi” vine din numele localităţii Ungaria: 1963 - A 5-a Conferin- vilegiaţi. Despre cântecul ei, care nu natale (Lugoj în limba maghiară Lu- ţă a miniştrilor P.T.T. din ţările co- răsuna decât în singurătate, se gos) şi înseamnă „din Lugoj”. muniste (Scott #C245). Descriere: spune că ar întineri orice ascul - Ungaria: 1925 - Centenarul naş- marca poștală redă imaginea măr- tător.”36 Pasărea Măiastră a fost terii scriitorului Mór Jókai (Scott cii poştale româneşti cu valoare aleasă, în anul 2000, drept sculp- #400-02 - Fig. 34). Descriere: emi- nominală 1,20 lei din seria Căţe- tura secolului XX. siunea este compusă din trei mărci luşa Laika, primul călător în cos- Saint Vincent & Grenadines: poştale având valorile nominale: mos (1957 - Scott #1200). 1997 - Millenium (Scott #2742h). 1000K, 2000K şi 2500K. Jókai Mór Ungaria: 1967 - A 25-a reuniune Descriere: emisiunea este compu - de Ásva (1825-1904) a fost un scri- a Comisiei Dunării (Scott #1833 din să din două minicoli. Una dintre itor şi jurnalist maghiar. A scris în seria 1828-34 - Fig. 35). Descriere: mărcile poștale redă portretul lui special romane istorice. Şi-a dedi- marca poștală de 2Ft redă imaginea Constantin Brâncuși. cat întreaga viaţă cultivării limbii portului fluvial Galaţi şi steagul Sierra Leone: 1997 - Filme ho- maghiare. A fost considerat un pa- României. În 2006 s-au împlinit 150 ror (Scott #2034g şi #2035). Emisi- triot maghiar liberal, după 1897 de ani de la semnarea Tratatului de unea este compusă dintr-o mini - fiind ales în parlament. Jókai a e- Pace de la Paris (30 martie 1856), coală formată din nouă mărci poş- fectuat zece călătorii de documen- după războiul Crimeii (1853-1856), tale din care una redă imaginea ac- tare în Transilvania. În urma aces- tratat care includea şi prevederi re- torului bănăţean Béla Lugosi în rolul tor voiaje s-au născut romanele feritoare la internaţio nalizarea ape- lui Dracula, respectiv o coliţă pe „Egy az Isten” (Unul singur e Dom- lor Dunării, înfiinţarea Comisiei care apare acelaşi Lugosi - Fig. 32. nul) - documentat în Rimetea (ju- Europene a Dunării, pro-clamarea Statele Unite ale Americii: 1997 deţul Alba), „A nagyenyedi két neutralităţii Mării Negre. Comisia - Personaje din filme de groază fűzfa” (Două sălcii din Aiud) - do- Europeană a Dunării a reprezentat (Scott #3169 din seria 3168-3172 - cumentat în Aiud (judeţul Alba), prima organizaţie internaţio nală - în „Szegény gazdagok” (Sărmanii bo- contextul secolul 19 - dedicată coo- 36 Moldoveanu, Oana Ilinca - Pasărea Măiastră, 10 octombrie 2009 - http://www. perării dunărene. daciccool.ro/traditii/legende-datini-si-obiceiuri/698-pasarea-maiastra Ungaria: 1972 - Campionatul 37 Wikipedia: Béla Lugosi - http://en.wikipedia.org/wiki/Bela_Lugosi European de Fotbal (Cupauuu pagina 18 ü ^

philatelica.ro filatelie tematica

Henri Delaunay) (Scott #C317 - Fig. 36). Descriere: emisiunea este formată dintr-o minicoală cu opt mărci poştale. Marca cu valoare nominală de 60f redă o fază de joc fiind implicat un fotbalist cu echi - pamentul naţionalei României, iar în partea dreaptă a mărcii se află tricolorul naţional. Pe marginea colii, în cazul Scott #C317 în dreapta acesteia, este în- scripţionată numele ţării în limba maghiară respectiv în limba română (ROMÁNIA/ROMÂNIA). Ulterior, această emisiunea fost realizată şi în coli de câte 20 de mărci poştale din aceeaşi valoare. Ungaria: 1975 - 20 de ani de la semnarea Pactului de la Varşovia (Scott #2393). Descriere: marcă poştală cu valoare nomi nală 1Ft emisă cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la semnarea Tratatului de la Varşovia. Pe marca poștală este redat steagul României alături de cel al Bulgariei, Cehoslovaciei, Republicii Democrate Germa ne, Ungariei, Poloniei şi URSS. Ungaria: 1977 - Conferinţa de Securitate şi Coo- perare în Europa - Belgrad (Scott #C376). Descriere: coliţa redă, pe margine, printre steagurile ţărilor par- ticipante la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) din octombrie-noiembrie 1977 din Belgrad (Iugoslavia) şi tricolorul românesc. Ungaria: 1977 - Navigaţia Europeană pe Dunăre Fig. 33 (Scott #2514). Descriere: minicoală cu 11 mărci poştale aşezate în jurul a două viniete, una centrală de dimen- cu textul „PORT POPULAR / de- siunea a patru mărci poştale laolaltă şi una de mărimea numirea minorităţii naţionale / unei singure mărci. Vinieta mare (centrală) este DIN UNGARIA”, în limbile slova- ilustrată cu harta fizică a căilor de comunicați fluviale că, germană, croată şi română. transcontinentale Dunărea-Main-Rin, vinieta mică, În Ungaria, grupuri compacte situată la subsolul colii, a doua unitate din stânga, redă de români trăiesc în mai multe imginea Fântânii Danubius din Piaţa Erzsébet (Bu- aşezări rurale din apropierea dapesta). Partea superioară a compoziţiei arhitecturale graniţei cu România şi în oraşul se extinde şi pe vinieta mare, acestea fiind despărţite Jula (maghiară Gyula). prin perforare doar parţial. Marca „Valahicum” este Ungaria: 2006 - Compozitori - emisiune comună amplasată în coloana din dreapta colii şi este cea de-a Ungaria-România (Ungaria - Scott #3989, România - treia de sus, reprezentând steagul României. Scott #4838). Descriere: marca de 90Ft îl înfăţişează Ungaria: 1981 - Porturile populare ale minorită-ţilor pe compozitorul, violonistul, pedagogul, pianistul şi naționale din Ungaria (Scott #2713 - Fig. 37). Descrie - dirijorul George Enescu. Acesta este considerat cel re: minicoală cu patru mărci poştale plus patru vinie te mai important muzician român.

În loc de epilog mite cred că în viitor se vor găsi În tematica Valahicum pot intra Serialul pe care l-am realizat filate liști care, precum într-o serie mărci poștale, ștampile ocaziona - în decurs de aproape un an nu de țări europene, se vor ocupa de le și speciale, întreguri poștale etc. s-a dorit a fi un catalog și nici această tematică. Mai mult sunt pe care se regăsește denumirea măcar o listă completă a mărcilor optimist și cred cu tărie că este țării, simboluri naționale (steagul, poștale „Valahicum”. Este mai de- doar o chestie de timp ca Fede - stema etc.), delimitarea teritoriul grabă o provocare pentru acei fi- rația Filatelică Română sau orice național pe o hartă, menţionarea late liști care din motive diverse alt for al filateliștilor din România unor cuvinte româneşti, toponi - se simt apro a pe de acest subiect. va îmbrățișa ideea de a înființa un me, hidronime etc., care consem- Spre surprin de rea mea reacțiile grup de studiu a mărcilor poștale nează evenimente isto rice ori filateliștilor ro mâni au fost foarte și pieselor filatelice „Valahicum”. politice ro mâneşti, pre cum pie - firave și în une le situații chiar Dar și până la acel moment sele care au ca subiect evenimen- răutăciose (nu la adresa autoru- philatelica.ro va publica în conti - te sportive ori comemorarea par - lui, ci spre colecționarii cărora nu nuare materiale care vor prezenta ticipării sau a unor re zultate ob - le-a trecut prin minte exploata - piese filatelice din acest domeniu. ținute de sportivii care au concu- rea subiectului). Iar în final o scurtă aducere de rat sub drapelul României. Indiferent de semnalele pri- aminte ce înseamnă „Valahicum”. pagina 19 ü philatelica.ro thematic philately

VALAHICUM or the Romanian perenniality in philately (V) László KÁLLAI shows Béla Lugosi, Lon Chaney Jr., Saint Vincent & Grenadines: Boris Karloff and Lon Chaney. A 1996 - Atlanta Summer Olympic complete sheet contains nine Games - 1996 (Scott #2320g). Des- mini-sheets, therefore by deta- cription: the issue consists of nine ching you can have two pairs with stamps in a small sheet and a sou- double bridges (the small sheets venir sheet of four stamps. The are separated vertically through small sheet has in it’s composition perforation). The first is with Dra- a stamp that shows the image of cula on the left and Frankenstein gymnast Nadia Comaneci during an on the right, the second one is exercise. On the stamp there is the with Dracula on the right and the Phantom of the Opera on the left. Fig. 34 inscription: NADIA COMĂNECI/ 37 (ROMANIA)/GYMNASTICS/MON- Béla Lugosi , real name Béla Fe- TREAL/ 1976 GOLD. renc Dezső Blaskó (born Octomber 20th, 1882, Lugoj - deceased August Saint Vincent & Grenadines: th 1997 - Artists (Scott #2511a, b). 16 , 1956, Los Angeles) was a fa- Description: the issue is composed mous actor, especially for his role as of three small sheets. One of the Dracula, first on Broadway, an then sheet contain the sculptures Maias- in the first screening of the classical tra bird and New-born of Constan- story about vampires by Bram Sto- tin Brancusi. „In Romanian mytho- ker. He was born in Lugoj as the logical fauna, Maiastra bird is con- youngest son (out of four) of a ban- sidered the queen of birds, messen- ker. His scene name ‘Lugosi’ comes ger of fairies. Like any supernatural from the name of his birthplace creature endowed with magical po- (Lugoj in Hungarian Lugos) and it Abklatsch pe marca Scott #402 wers, it is a rare sight, her unique means ‘from Lugoj’. beauty and the celestial light she Hungary: glows can only enchant the sight of 1925 - The cente- the truly privileged ones. About her nary of birth of song, that can only be herd in soli- writer Mór Jókai tude, it is said to rejuvenate any lis- (Scott #400-02 - tener.” 36 Maiastra bird was chosen, Fig. 34). Descrip- in the year 2000, as being the 20th tion: the issue is century sculpture. composed of Saint Vincent & Grenadines: three stamps 1997 - Millenium (Scott #2742h) - with face values Fig. 31. Description: the issue is of 1000K, 2000K composed of two small sheets. and 2500K. Jókai Sierra Leone: 1997 - Horror Mo- Mór de Ásva vies (Scott #2034g and Scott (1825-1904) was Fig. 35 #2035). The issue is composed of a a Hungarian wri- ter and journalist. small sheet made of nine stamps, unty), ‘Szegény gazdagok’ (The out of which one of them shows He mostly wrote historic novels. He dedicated his whole life to improve poor rich men) - documented in the image of Banat actor Béla Lu- Maramures County. gosi in the role of Dracula, also a the Hungarian language. He was considered a liberal Hungarian pa- Hungary: 1963 - The 5th P.T.T. mi- souvenir sheet on which there is nistries from communist countries the same Lugosi - Fig. 32. triot, being elected in the Parlia- ment after 1897. Jókai made ten convention (Scott #C245). Descrip- United States of America: tion: the stamp shows the image of 1997 - Horror Movies Characters documentary journeys in Transyl- vania. After these journeys he gave the Romanian stamp of face value (Scott #3169 from the issue 3168- 1,20 lei from the issue Laika the 3172 - Fig. 33). Description: the life to the novels ‘Egy az Isten’ (God is only one) - documented in Rime- pup, first traveler in Cosmos (1957 stamp presents the main character - Scott #1200). of the movie Dracula being played tea (Alba county), ‘A nagyenyedi két fűzfa’ (Two willows from Aiud) Hungary: 1967 - The 25th Reu- by Béla Lugosi. The issue was prin- nion of the Danube ted in small sheets of 20 items, - documented in Aiud (Alba co- uuu with stamps on different places. 36 Moldoveanu, Oana Ilinca - Pasărea Măiastră, 10 octombrie 2009 - http://www. The small sheet in the frontispiece daciccool.ro/traditii/legende-datini-si-obiceiuri/698-pasarea-maiastra 37 Wikipedia: Béla Lugosi - http://en.wikipedia.org/wiki/Bela_Lugosi pagina 20 ü philatelica.ro thematic philately

Commission (Scott #1833 from the gary, Poland and USSR. issue 1828-34 - Fig. 35). Descrip- Hungary: 1977 - Security tion: stamp of 2Ft showing the river and Cooperation in Europe port Galati and the Romanian flag. Conference - Belgrade (Scott In 2006 we celebrated 150 years #C376). Description: the sou- from the signing of the Peace venir sheet has on the sides Treaty in Paris (March 30th 1856), the Romanian flag through after the Crimean War (1853- all of the flags of participant 1856), a treaty that also included countries at the Organization points on the internationalization for Security and Cooperation of the Danube waters, establishing in Europe Conference (OSCE) the Danube European Commission, of October - November 1977 Fig. 36 declaring the neutrality of the Black in Belgrade (Yugoslavia) . Sea. The Danube European Com- Hungary: 1977 - mission represented the first inter- European Naviga- national organization - in the 19th tion on the Danube century context - dedicated to Da- (Scott #2514). Des- nubian cooperation. cription: small sheet Hungary: 1972 - European Foot- of 11 stamps arran- ball Championship (Henri Delaunay ged around two vig- Cup) (Scott #C317 - Fig. 36). Des- nettes, a center one cription: the issue is composed of of the size of four an eight-stamp small sheet. The stamps together, stamp of 60f face value shows a and a second one of game play of a footballer in the Ro- the size of a single manian national equipment, and piece. The big vig- on the right side of the stamp it is nette (center) shows Fig. 37 written the name of the country in a physical map of Europe transconti- Hungarian and Romanian (ROMÁ- Hungary: 1981 - Hungarian na- NIA/ROMÂNIA). Later, this issue nental waterways Danube-Main- Rhine, the small vignette, located at tional minorities folk costumes was printed in sheets of 20 stamps (Scott #2713 - Fig. 37). Descrip- of the same value. the bottom of the sheet, second unit to the left, shows the Danubius tion: small sheet of four stamps and Hungary: 1975 - 20 years from Fountain in Erzsébet Piazza (Buda- four vignettes with the text ‘FOLK the signing of the Warsaw Pact pest). The upper part of the archi- COSTUME / name of the national (Scott #2393). Description: tecture composition extends also minority / OF HUNGARY’, in Slovak, stamp of face value of 1Ft issued on the big vignette, these being se- German, Croat and Romanian. In on the celebration of 20 years parated through partial perfora- Hungary, compact groups of Roma- from the signing of the Warsaw tion. The mark ‘Valahicum’ is set in nians live in many rural settlements treaty. The stamp shows the Ro- the right sided column of the sheet near the border of Romania and in manian flag next to the ones of and is the third one from the top, the town Jula (Gyula in Hungarian). Bulgaria, Czechoslovakia, Ger- representing the Romanian flag. man Democratic Republic, Hun- to be continued on page 23

Instead of epilogue there will be philatelists who, as what ‘Valahicum’ represents: in The series I have made in the being in a series of European coun- the theme of Valahicum you can course of almost a year did not tries, will develop this theme. I am find stamps, occasional and special want to be a catalogue, not even a more of an optimist and I truly be- stamps, postal stationeries etc on complete list of ‘Valahicum’ lieve that it’s just a matter of time which you find the name of the stamps. It is rather a challenge to before the Romanian Philatelic country, national symbols (flag, those philatelists who, for various Federation or any other philatelic emblem etc), the territory board- reasons, feel close to this subject. forum in Romania will embrace ers on a map, the mention of Ro- To my surprise, the Romanian phi- the idea of establishing a study manian words, places, rivers, cities latelists reactions have been very group for ‘Valahicum’ stamps and etc, that record Romanian historic quiet, and in some situations even philatelic items. or political events, such as the mean (not to the author, but to the But, to that moment, philatel- stamps released for sports events collectors that didn’t think about ica.ro will continue to publish ma- or the celebration of participation, developing this subject). terials that will present philatelic or for the results sportsmen have Whatever feedback I have re- pieces from this domain. had while competing under the ceived, I believe that in the future In the end, a short reminder of Romanian flag. pagina 21 ü philatelica.ro ^intreguri postale, Între erori și greșeli pe întregurile poștale românești (VII) Un întreg poștal corectat prof. Valentin BEREZOVSCHI Continuând seria semnalărilor făcute de către câțiva filateliști1-3, mă alătur acestora și, la rândul meu, semnalez o astfel de greșeală de machetare. Despre ce este vorba? Intrigat de semnalările celor trei cunoscuți fila- teliști, am verificat și eu „zestrea” mea de câteva su- te de întreguri poștale pe care le am în colecție. Și... ceea ce nu am remarcat cu ani în urmă, am desco- perit acum, o „șopârlă” cum se spune în gazetărie. Concret. Este vorba de plicul întreg poștal cod 159/2004 (Fig. 1), dedicat marelui tenismen român, Fig. 1 Ilie Năstase. Privindu-l, observăm că jucătorul ține racheta cu mâna stângă, poziție care este incorectă deoa- rece Năstase este jucător de mâna dreaptă. Deși imaginea este frumos realizată, ea este incorectă. Așa că, surprinde cum această scăpare nu a fost observată, măcăr în ultimul moment, de cel care a dat bun de tipar. Însă Ilie Năstase a observat și întregul poștal a fost retras fiind machetat eronat. Urmare a acestui fapt, ulterior a fost pus în circulație plicul întreg poștal cod 167/2004 (Fig. 2), care corectează aceas tă eroare de machetare. De această dată au profitat numeroșii colec- ționari care „vânează” astfel de „perle”. Fig. 2 Atenție machetatori!

1 Patapie - Raicu, Florin - Între erori și greșeli pe întregurile nr. 4(15) - iulie-august 2011, 16. poștale românești (I), philatelica.ro, III, nr. 1(12) - ianuarie-fe- 3 Diaconu, Aurel ing. - Între erori și greșeli pe întregurile poștale bruarie 2011, 38. 2 Potcoavă, Andrei ing. - Între erori și greșeli pe întregurile românești (V), philatelica.ro, IV, nr. 1(18) - ianuarie-februarie poștale românești (II), Erori impardonabile, philatelica.ro, III, 2012, 22. Revista presei EVISTA F.A.E.F., organ al Federației Argentiniene tautomation.de). Semnalăm articolul dlui Rolf Goebel R de Filatelie, bilingv (spaniolă-engleză), nr. 135 - despre obliterările DAGUIN în Chile (Weitere Belege martie 2012. Din sumar: mesajul președintelui dr. mit Abschlägen von Daguin-Stempel aus Chile). Eliseo Ruben Otero, Thematic philately (Jonas Hälls- OPICAL TIME, vol. 63, nr. tröm), Cartas a Francia (José Amadeo Garcia), MO- T 3(373), mai-iunie 2012, NACOPHIL 2011, an event not to be missed (Igor revistă de filatelie tematică a Rodin), El rallye de Montecarlo (Segundo Heredia Asociației Tematicienilor Ame- Machado), Primeras marcas postales mecánicas ricani (ATA). Din sumar: Dar- (Elvio Selhos). De menționat că dl Jonas Hällström, win, god and philosphers: Part candidat la președinția Comisiei de filatelie tematică II - From Bacon to Feuerbach a FIP, analizează regulile de evaluare a unui exponat (Corey W. Ericson), How the- de filatelie tematică, exemplificându-le cu propriul matic exhibiting stifles topical exponat Maneuver Warfare. Autorul a ales să utili- collecting: the Walt Disney zeze pentru prezentare formatul A3. example (Ken Lawrence), Stu- UNDBRIEF, nr. 2-2012, publicație în limba ger- dy unit spotlight: American R mană, dedicată automatizărilor poștale, a BPA - Society of polar philatelists (www.polarphilatelis - BRIEFPOSTAUTOMATION (http://www.arge-briefpos- ts.org): Lesser-known bases and camps of the United States Antarctic program (Steve Pendleton). (dnd) pagina 22 ü ROMÂNIA EMISIUNI 2012 Sursa imaginilor: UPU - WADP Numbering System (WNS) http://www.wnsstamps.ch/en ROMANIA 2012 ISSUES și http://www.stampnews.com Pești Fishes

Peștele molly Bibanul-soare Peștele paradis Poeciclia sphenops Eupomotis gibbosus Macropodus opercularis The molly fish The sunfish The paradise fish Data punerii în circulație: 15.06.2012. Date of issue: 15.0 6.2 012. Dimensiuni: marca poștală, 36x36 mm; Size: s tamp, 3 6x36 m m; bl oc k, bloc, 100x100 mm (în album filatelic). 100x100 mm (in philatelic album). Machetator: Alec BARTOS. Designer: Alec BARTOS. Prezentare: coală de 28 mărci poștale; Page composition: sheet of 28 stamps; minicoală de opt mărci poștale și o vinietă small sheet of eight stamps and one label; plasată central (rând 2, coloana 2); bloc de block of four stamps with illustrated bor- patru mărci poștale cu manșetă ilustrată der (in philatelic album). (în album filatelic). Printing system: offset, in four co lours Tipărit offset, la patru culori pe hârtie on chromo-gummed paper - UK origin. cromo-gumată (Anglia). Run printing: 157,080 (1 .4 0 L face Tiraj: 157.080 (valoarea nominală de value), 3 1,08 0 (3 .0 0 L face value), 7 3,08 0 1,40 L), 31.080 (valoarea nominală de 3,00 (3 .1 0 L face value), 2 4,080 (1 4.5 0 L face L), 73.080 (valoarea nominală de 3,10 L), value), 500 blocks (in philatelic album). 24.080 (valoarea nominală de 14,50 L), Peștele Gura de foc Two FDC’s, into run printing of 300 en- 500 blocuri (în album filatelic). Thorichthys meeki velopes equipped with the stamps of the Set de două FDC-uri în tiraj de 300 plicuri The firemouth cichlid issue, num bered and c ancelled with the echipate cu mărcile poștale ale emisiunii, nu- first day postma rk in black and 500 enve- merotate și obliterate cu ștampila P.Z. cu negru și 500 plicuri lopes (in philatelic album) equipped with the stamps of (în album filatelic) echipate cu mărcile poștale ale emisiunii, the issue, numbered and cancelled with the first day pos- numerotate și obliterate cu ștampila P.Z., cu roșu. tma rk in red. Carton filatelic, în tiraj de 160 exemplare, echipat cu Philatelic document, into a run printing of 160 copies, mărcile poștale ale emisiunii, numerotat și obliterat cu equipped w ith the stamps of the issue, num bered and ștampila P.Z. cancelled with the first day postma rk. Album filatelic, în tiraj de 500 exemplare, echipat cu The philatelic album, into a run printing of 5 00 pcs., blocul special de patru mărci poștale și plicul prima zi cu equipped w ith a special block of four stamps of the issue mărcile poștale ale emisiunii având ștampila P.Z. aplicată and the FDC with the set of the issue, having imprinted in cu roșu. Ambele produse sunt numerotate cu roșu de la red the first day postma rk. Both products are numbered 001 la 500. in red from 001 to 500.

Revista presei following from page 21 EPA NEWS, nr. 22, iunie 2012, revistă Hungary: 2006 - Composers - Hun- F a Asociației Federațiilor Europene de gary-Romania joint issue (Hungary - Filatelie - FEPA (http://fepanews.com).În ca- Scott #3989, Romania - Scott #4838). drul rubricii Aici este opinia mea, Lumir Description: the stamp of 90Ft shows Brendl, AEP, AIJP - Czech and Central Eu- the composer, violinist, teacher, pianist ropean Philately goes on! (2011-2013) and conductor George Enescu. He is menționează revista philatelica.ro și lu- considered the most important Roma- crarea dlui Cristian Scăiceanu - Istoria nian musician. mișcării filatelice din România, care vor fi prezentate la expoziția IPHLA 2012. (dnd) pagina 23 ü Ziua mărcii poștale românești, 125 de ani - Romanian stamp day, 125 years - Institutul Național „Victor Babeș” The „Victor Babeș” National Institute Data punerii în circula ție: 16.07.2012. Date of issue: 16.07. 2012. Dimensiuni: mărcile poștale, 48x33 mm; bloc, 136x100 mm. Size: stamps, 48x33 mm; block, 136x100 mm. Machetator: Răzvan POPESCU. Designer: Răzvan POPESCU. Prezentare: coală de 32 mărci poștale; minicoală cu opt Page composition: sheetof 32 stamps; small sheetof eight mărci poștale de aceeași valoare și o vinietă plasată central stamps and one label (each value); block of two stamps. (rând 2 - coloana 2); bloc de două mărci poștale. Printing system: offset, in four colours on chromo-gum - Tipărit offset, la patru culori pe hârtie cromo-gumată med paper - UK origin. (Anglia). Run printing: 49,440 (3.10 L face value), 19,040 (7.60 L Tiraj: 49.440 (valoarea nominală de 3,10 L), 19.040 (valoa- face value), 7,500 (block). rea nominală de 7,60 L), 7.500 (bloc). FDC equipped with the stamps of the issue, numbered in FDC echipat cu mărcile poștale ale emisiunii, numerotat în black and cancelled with the first day postmark. Run printing: negru și oblite- 300 envelopes. rate cu ștampila Philatelic do- P.Z. în tiraj total cument, into a de 300 plicuri. run printing of Carton filate- 160 copies, e- lic, în tiraj de 160 quipped with exemplare, echi- the stamps of pat cu mărcile the issue, num- poștale ale emi- bered and can- siunii, numerotat celled with the și obliterat cu first day pos- ștampila P.Z. tmark.

Jocurile Olimpice de Vară - Londra 2012 London 2012 - Olympic Games

Data punerii în circulație: 27.07.2012. Date of issue: 27.07.2012. Dimensiuni: mărcile poștale, 48x33 mm. Size: stamps, 48x33 mm. Machetator: Victor TELIBAȘA. Designer: Victor TELIBAȘA. Prezentare: minicoli de patru mărci poștale de aceeași Page composition: small sheets of four stamps of valoare. each value. Tipărit offset, la patru culori pe hârtie cromo-gumată Printing system: offset, in four colours on chromo- (Anglia). gummed paper - UK origin. Tiraj: 74.000 (valoarea nominală de 1,20 L), 86.000 (va- Run printing: 74,000 (1.20 L face value), 86,000 (1.40 loarea nominală de 1,40 L), 52.000 (valoarea nominală de L face value), 52,000 (2.10 L face value), 22,800 (6.00 L 2,10 L), 22.800 (valoarea nominală de 6,00 L). face value). Set de două FDC-uri în tiraj de 300 plicuri echipate cu mărcile Two FDC’s, into run printing of 300 envelopes equip- poștale ale emisiunii, numerotate și obliterate cu ștampila P.Z. ped with the stamps of the issue, numbered and cancel- Carton filatelic, în tiraj de 160 exemplare, echipat cu led with the first day postmark. mărcile poștale ale emisiunii, numerotat și obliterat cu Philatelic document, into a run printing of 160 copies, ștampila P.Z. equipped with the stamps of the issue, numbered and pagina 24 ü cancelled with the first day postmark. Rase de câini Dog Breeds

Ciobănescul românesc Ciobănescul românesc Teckel cu păr scurt mioritic carpatin Short haired dachs- Romanian mioritic Romanian carpathian Golden Retriever hund (Teckel) shepherd shepherd

Data punerii în circulație: 10.08.2012. Date of issue: 10.08.2012. Dimensiuni: marca poștală, 33x48 mm; bloc, 127x130 mm. Size: stamp, 33x48 mm; block, 127x130 mm. Machetator: Ludmila LUPU. Designer: Ludmila LUPU. Prezentare: coală de 32 mărci poștale; minicoală de opt Page composition: sheetof 32 stamps; small sheetof eight stamps and one label; block of four stamps. mărci poștale și o vinietă plasată central (rând 2 - coloana 2); Printing system: offset, in four colours on chromo-gummed bloc cu cele patru mărci poștale ale emisiunii. paper - UK origin. Tipărit offset, la patru culori pe hârtie cromo-gumată (Anglia). Run printing: 20,040 (4.50 L face value), 23,240 (5.00 L face Tiraj: 20.040 (valoarea nominală de 4,50 L), 23.240 (va- values), 19,240 (8.10 L face value), 17,640 (9.10 L face value), loarea nominală 5,00 L), 19.240 (valoarea nominală 8,10 L), 7,000 (block). 17.640 (valoarea nominală 9,10 L), 7.000 (bloc). Two FDC’s, into run printing of 300 envelopes equipped with the stamps of the issue, numbered and cancelled with Set de două FDC-uri în tiraj de 300 plicuri echipate cu mărcile the first day postmark. poștale ale emisiunii, numerotate și obliterate cu ștampila P.Z. Maxicards: 300 sets (4 images). Ilustrate maxime: 300 seturi (4 imagini). Philatelic document, into a run printing of 160 copies, Carton filatelic, în tiraj de 160 exemplare, echipat cu mărcile equipped with the stamps of the issue, numbered and cancel- poștale ale emisiunii, numerotat și obliterat cu ștampila P.Z. led with the first day postmark. Emisiune comună ROMÂNIA - ARMENIA Joint stamp issue ROMANIA - ARMENIA 500 de ani - Biserica Mănăstirii Hagigadar Armenian Monastery armenești Hagigadar Church - 500 years Data punerii în circulație: 11.08.2012. Date of issue: 11.08.2012. Dimensiuni: marca poștală, 48x33 mm; Size: stamp, 48x33 mm; block, bloc, 127x81 mm (în album filatelic). 127x81 mm (in philatelic album). Machetator: Mihai VĂMĂȘESCU. Designer: Mihai VĂMĂȘESCU. Prezentare: coală de 32 mărci poștale; Page composition: sheet of 32 minicoală de opt mărci poștale și o vinietă stamps; small sheet of eight stamps and plasată central (rând 2, coloana 2); bloc de one label; block of two stamps. două mărci poștale. Printing system: offset, in five colours Tipărit offset, la cinci culori pe hârtie cromo-gumată (Anglia). on chromo-gummed paper - UK origin. Tiraj: 22.440 (marca poștală), 7.500 blocuri, 500 blocuri Run printing: 22,440 (stamp), 7,500 blocks, 500 special speciale (în album filatelic). blocks (in philatelic album). 300 FDC-uri echipate cu mărcile poștale ale emisiunii co- 300 FDC’s equipped with the stamps of the joint issue of both mune realizate de România și Armenia, numerotate și oblite- Romania and Armenia, numbered in black and cancelled with the rate în negru cu ștampila P.Z. a țării corespunzătoare și 500 first daypostmark of the corresponding country and 500 envelo- plicuri (în album filatelic) echipate cu mărcile poștale ale emi- pes (in philatelic album) equipped with the stamps of the joint siunii comune realizate de România și Armenia, numerotate issue of both Romania and Armenia, numbered in red and can- cu roșu și obliterate cu ștampila P.Z. a țării corespunzătoare. celled with the first day postmark of the corresponding country. Ilustrate maxime: 500 bucăți (o imagine), în album filatelic. Maxicards: 500 pieces (one image) in philatelic album. Carton filatelic, în tiraj de 160 exemplare, echipat cu mărcile Philatelic document, into a run printing of 160 copies, equip- poștale ale emisiunii comune realizate de România și Armenia, ped with the stamps of the issue, numbered and cancelled with numerotat și obliterat cu ștampila P.Z. a țării corespunzătoare. the first day postmark. Album filatelic, în tiraj de 500 exemplare, echipat cu blocul The philatelic album, into a run printing of 500 pcs., equip- special de două mărci poștale, cu elemente grafice în folio aur, ped with a special block of two stamps of the issue, with graphic plicul prima zi al emisiunii având ștampila P.Z. aplicată cu roșu elements in gold foiling, the FDC of the issue, and a maximum și o ilustrată maximă. Produsele sunt numerotate cu roșu de card. The products are numbered in red la 001 la 500. from 001 to 500. pagina 25 ü ^ philatelica.ro istorie postala, Poșta M.A.I. M.A.I. post ing. Emanoil SĂVOIU, engineer În anii ’60 corespondența secretă dintre între- In the 60’s secret mail between socialist enterprises, prinderile socialiste ca și cea dintre unitățile militare as well as the one between military units, was made se efectua prin poșta M.A.I. - Ministerul Afacerilor by the M.A.I. (Ministry of Internal Affairs) post1, 2. Interne1, 2. The goal of this article is to present the indent and Scopul acestui articol este de a prezenta dantelura the burelage (security feature) of the M.A.I. postal și burelajele (fond de siguranță) timbrelor poștei M.A.I. stamps. Astfel, valoarea de 1 Lei negru Fig.( 1) pe hârtie Thus, the value of 1 Lei black (Fig. 1) on white paper albă nu are burelaj și are dantelura 13 / 14. În Fig. 1 does not have burelage and has the indent 13/14. In se prezintă un plic expediat de la o întreprindere din Fig. 1 it is presented an envelope sent from an enter- județul Satu Mare către ministerul tutelar. prise from Satu Mare County to the tutelary ministry. Valoarea de 1,50 Lei negru are burelaj galben- The value 1.50 Lei black has a yellow-orange bure- portocaliu și dantelura 13 / 14. lage and an indent of 13 / 14. Valoarea de 5 Lei negru este cunoscută cu burelaj The value 5 Lei black is known with a blue burelage albastru și dantelură 13 / 14. În Fig. 2 prezentăm o and an indent of 13 / 14. In Fig. 2 we present a mark marcă de 5 Lei negru pe fond albastru, fără burelaj, of 5 Lei black on a blue background, without burelage, fără dantelură pe trei laturi și dantelată în partea de without indent on three sides and an indent in the sus2. Provine dintr-o corespondență între două upper side2. It is a resultant of a correspondence be- unități militare. tween two military units.

Fig. 1 Fig. 2

1 Tripcovici, Nicolae - „Tichetele” poștei de curier, Filatelia, 1 Tripcovici, Nicolae - „Tickets” of courier mail, Filatelia mag- an XXXIX, nr. 10(413). octombrie 1990, p. 1. azine, year XXXIX, no. 10(413), October 1990, p. 1. 2 Marinescu, Călin - Poşta militară română 1859-1995 și 2 Marinescu, Călin - Romanian military post 1859-1995 and corespondența prizonierilor de război, 16. Transportul co- war prisoners’ mail, 16. Secret MAI-MI mail transport, Bu- respondenţei secrete MAI - MI, Bucureşti 1998, p. 304-306. charest 1998, p. 304-306. cd 150 de ani de la înființarea Ministerului Afacerilor Externe Asociația Filateliștilor din București a consemnat 015 de ani de la înființarea Ministerului Afacerilor Externe punând în circulație o ștampilă omagială la Oficiul poștal BUCUREȘTI 1, datată 03.08.2012 și ilustrată cu portretele lui A. I. Cuza și Apostol Arsache - întâiul Ministru al Afacerilor Străine din Principatele Unite. De menționat că înființarea Ministerului Afacerilor Ex- terne s-a făcut prin decretul domnesc nr. 168 / 27 iulie 1862 semnat de A. I. Cuza - Domn al Principatelor Unite. Plicul omagial precum și ștampila ocazională, ilustrate alăturat, au fost machetate de dr. Ioan Daniuliuc. (dfd) pagina 26 ü philatelica.ro eveniment Comemorarea a 100 de ani de la moartea scriitorului Ion Luca Caragiale ing. Aurel DIACONU Comemorarea a 100 de ani de Fig. 1 la moartea lui Caragiale nu putea să se facă decât în orașul al cărui fiu se considera: PLOIEȘTI. Manifestările organizate la da- ta de 22 iunie 2012 au debutat cum era și firesc la bustul scrii - torului de pe Bd. Independenței cu o alocuțiune susținută de dl. Nico- lae Boaru, directorul Bibliotecii „Nicolae Iorga”, care a adus un o- magiu marelui dispărut. S-au de- pus coroane și buchete de flori în semn de cinstire a personalității scriitorului. La Colegiul Național «I. L. Cara- giale» a urmat o evocare a per- Fig. 2 sonalității dramaturgului, la care au rostit cuvinte pline de recu - noștință față de persoana come - morată: prof. Horia Victor Popa - inspector general școlar al jude- țului Prahova, Petre Năchita - di- rector al colegiului și elevul cole - giului Anton Teodor. Au parti cipat și membri ai Academiei Române, în frunte cu președintele acesteia acad. Ionel Haiduc. Manifestarea principală s-a desfășurat, însă, la sediul Consiliu- lui Județean Prahova, unde, în foaierul sălii Europa au avut loc o serie de evenimente: - S-a lansat plicul special oblite - rat cu ștampila ocazională 22.06. 2012 100590 PLOIEȘTI-1 (Fig. 1) criticul de artă dl. Tudor Octavian. noare al Academiei; acad. Ale - realizat de către Clubul Filatelic După consumarea acestor mo- xandru Zub; acad. Nicolae Berin - Municipal Ploiești cu sprijinul Pri - mente emoționante, în sala Eu- dei, Cetățean de Onoare al măriei Municipiului Ploiești. Pli cul ropa s-a desfășurat sesiunea oma- Municipiului Ploiești; acad. Aurel și ștampila au fost machetate de gială a Academiei Române (Fig. 2, Ion Pop, rectorul Universității Ba- dl. dr. Ioan Daniliuc. Într-o scurtă foto dr. Ioan Daniliuc), dedicată beș-Bolyai din Cluj și acad. Eugen alocuțiune am prezentat locul lui comemorării a 100 de ani de la tre- Simion, președintele secției de Caragiale în filatelia românească. cerea în neființă a lui I.L. Cara giale, filologie a Academiei Române, Ce- - De asemenea, a avut loc lan- sub genericul Caragiale și lumea tățean de Onoare al Municipiului sarea volumului de caricatură Ion românească . Ploiești, care cu toții au evocat per- Luca Caragiale, un oma giu plane- Participanții la sesiune au fost sonalitatea lui Ion Luca Caragiale. tar, autor Nicolae Ioniță. Prezen - salutați de Prefectul Județului Pra- La încheierea lucrărilor sesiunii tarea a fost facută de directorul hova, dl. Mircea Cosma și de re- omagiale a Academiei Române, Muzeului Național al Literaturii Ro- prezentantul Primăriei Ploiești, autoritățile locale au acordat invi- mâne dl. Lucian Chișu și de dl. Silviu după care dl. acad. Ionel Haiduc a tațiilor la manifestare premii și dis- Angelescu, directorul Institutului de declarat deschisă ședința solemnă. tincții, constând dintr-un set de Istoria Artei al Academiei Române. Au susținut alocuțiuni domnii Mir- „opere complete” ale lui Caragiale, La prezentare s-au alăturat și cari- cea Ionescu-Quintus, președin te al editate de Academia Română și o caturistul: dl. Ștefan Popa Popa’s, Consiliului cetățenilor de onoa re; frumoasă plachetă, oferită de cetățean de onoare al Ploieștiului, acad. Dan Berindei; E.S. Monse - Primăria Ploiești. însotit de jurnalistul, scriitorul și niorul Ioan Robu, membru de o- pagina 27 ü philatelica.ro istoria filateliei Asociația Filateliștilor din România - AFR și statutele sale ing. Călin MARINESCU Asociaţia Filateliştilor din Repu- HOTĂRÂREA blica Populară Romînă, respectiv privind sărbătorirea a 100 ani de la apariţia primelor mărci poştale din Republica Socialistă Româ nia romîneşti, emisiunile „Cap de bour” şi de organizarea poştei (AFR), a fost prima organizare ofi- în Principatul Moldovei cială care a reunit pe toţi filateliştii Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romîne, din România. Unele încercări de Având în vedere că la 12 iulie 1958 se împlinesc 100 ani de la apariţia reunire a acestora au datat di- primelor mărci poştale româneşti, emisiunile „Cap de bour”; nainte de izbucnirea celui de-al Având în vedere că în acest an se împlinesc 100 ani de la organizarea poştei în Principatul Moldovei; doilea război mondial, dar toate au Pentru sărbătorirea acestor două evenimente, hotărăşte: rămas fără rezultat. Această reu- 1. Se înfiinţează „Comitetul pentru organizarea centenarului mărcii poş- nire este în vigoare şi astăzi, chiar tale romîneşti şi al poştei în Principatul Moldovei”, sub preşedinţia minis- dacă forma de organizare a fost trului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. modificată şi tendinţe separatiste Componenţa acestui comitet se va stabili de preşedinte. îşi fac tot mai mult loc. Comitetul de organizare a sărbătoririi centenarului va elabora regula- Ani de zile crearea AFR a fost mentul expoziţiei filatelice festive cu caracter internaţional, prevăzut la punc- prezentată ca una dintre cele mai tul 2, cum şi condiţiile de participare la aceasta. De asemenea, va stabili mari realizări ale filateliştilor ro- emisiunile de mărci poştale romîneşti şi străine ce urmează a fi puse în ex- poziţie, componenţa juriului, premiile, diplomele şi distincţiile ce se vor mâni ai acelor ani, care a fost pusă acorda. în practică cu ocazia festivităţilor 2. Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, prin Departamentul dedicate centenarului mărcii poş- Poştelor şi Telecomunicaţiilor va organiza o expoziţie festivă filatelică in- tale româneşti. Din cei care au trăit ternaţională, în cadrul căreia vor fi expuse pe lângă mărcile romîneşti de acele vremuri au mai rămas câţiva, valoare şi colecţiile de mărci străine aparţinînd Departamentului Poştelor cei care erau tineri atunci nu au în- şi Telecomunicaţiilor şi colecţiile instituţiilor, intreprinderilor şi muzeelor ţeles semnificaţia momentului, iar din Republica Populară Romînă, ale marilor muzee din străinătate precum cei tineri azi sunt în necunoştinţă şi ale filateliştilor romîni şi străini. În oraşul Bucureşti se va organiza o expoziţie de mărci poştale romîneşti de cauză. cu caracter permanent. AFR nu a fost întemeiată de fi- 3. Ministerul Învăţămîntului şi Culturii, Departamentul Culturii va rea- lateliştii români pentru binele fila- liza un film documentar, de scurt metraj, privind istoricul poştelor şi mărcii teliştilor români (chiar dacă ea era romîneşti, precum şi editarea unui material documentar cu acelaşi subiect. necesară şi benefică), ci a fost înte- 4. Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor prin Departamentul meiată de clasa politică de la acea Poştelor şi Telecomunicaţiilor, va emite o serie de mărci poştale privind co- vreme pentru a putea avea sub memorarea celor două evenimente şi va asigura confecţionarea a diferitelor control numărul mare de filatelişti accesorii filatelice, albume, plachete, insigne etc. din România şi activitatea acestora. 5. Se autorizează înfiinţarea „Asociaţiei Filateliştilor” din Republica Populară Romînă, care va funcţiona sub îndrumarea Ministerului Trans- Baza legală prin care s-a înte- porturilor şi Telecomunicaţiilor - Departamentul Poştelor şi Telecomuni- meiat AFR a fost H.C.M. nr. 833 din caţiilor. 18 iunie 1959 (Fig. 1). În mod cu- Asociaţia Filateliştilor din Republica Populară Romînă va funcţiona rios aceasta nu a mai fost repro- din venituri proprii, în baza unui statut aprobat de adunarea generală a dusă până acum în literatura fila - asociaţiei şi confirmat de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, telică. Poate că nu s-a vrut să se cu avizul Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Ro- vadă greşelile elementare cuprinse mînă. în aceasta (organizarea poştei Prin- Preşedintele Consiliului de Miniştri cipatului Moldo va nu s-a realizat în Chivu Stoica Fig. 1 anul 1858, ci cu mulţi ani înainte) Bucureşti, 18 iunie 1958 şi nici caracterul său politic. Din start se poate observa că municaţiilor şi să primească avizul Prima menţiune în acest sens a prin art. 5 a H.C.M. nr. 833 „Asocia- Consiliului Central al Sindicatelor fost publicată în revista Filatelia nr. ţia Filateliştilor” din Republica Po- din Republica Populară Romî nă. 7/1958: pulară Romînă/Republica Socialistă Acest H.C.M. a fost în vigoare în „Spor la lucru Asociaţiei Filate- România - AFR era autorizată să toată perioada 1958-1989, adică liştilor din RPR! funcţioneze sub îndru marea Minis- toată activitatea AFR a fost efec- În baza HCM nr. 833 din 18 terului Transpor turilor şi Telecomu- tuată „în spiritul şi litera” sa. Aşa se iunie a.c. a fost constituit un comi- nicaţiilor - Departamentul Poş- explică prezenţa şi chiar rolul con- tet de iniţiativă pentru organiza- telor şi Telecomunicaţiilor, iar sta- ducător al oficialităţilor (chiar în rea Asociaţiei Filateliştilor din tutul său trebuia confirmat de Mi- rang de ministru uneori) din Minis- R.P.R. (AFR). nisterul Transporturilor şi Teleco- terul Transporturilor şi Telecomu- În ziua de 27 iunie a avut loc o pagina 28 ü nicaţiilor la toate şedinţele AFR. şedinţă la Departamentul uuu philatelica.ro istoria filateliei

Poştelor şi Telecomunicaţiilor, în derii” prin care trecea România prezenţa şefului Departamentului, acelor ani. Totuşi lipsa unei men- tov. D. Simulescu, adjunct al Mi- ţiuni privind prevederile HCM nr. nistrului Transporturilor şi Teleco- 833 n-a împiedicat ca la a V-a Con- municaţiilor şi a tov. ing. V. Hor- ferinţă pe ţară a AFR din ianuarie vat, Directorul General al Poştei şi 1977 lucrările să fie conduse de di- Difuzării Presei. Au fost stabilite rectorul general adjunct din DGPTc, primele obiective ale Comitetului care a luat şi toate hotărârile. de iniţiativă: organizarea înscrierii Statutul 1968 a fost tipărit la de membri în AFR, constituirea fi- Întreprinderea Poligrafică Bacău lialelor regionale, afilierea AFR la cu comanda 12043-1968. El cu- Federaţia Internaţională de Fila- prindea 16 pagini format 120 x Fig. 2 telie şi pregătirea primului Con- 160 mm (Fig. 3). gres al Asociaţiei. 1978 - Statutul AFR din 1978 a În şedinţa din ziua de 1 iulie crt. fost adoptat (probabil) la cea de-a a fost constituit biroul provizoriu V-a Conferinţă pe ţară a AFR din al Asociaţiei...” 23 ianuarie 1977. Statutele AFR Statutul din 1978 a fost tipărit la Ca orice organizaţie/asociaţie Întreprinderea Poligrafică „Filaret” care se respecta activitatea AFR a Bucureşti cu comanda 55-1978. El fost bazată pe stipulările unui Sta- cuprindea 32 pagini format 100 x tut propriu. În toată perioada 140,3 mm (Fig. 4). 1958-1989 Statutul AFR era apro- Statutul AFR din anul 1978 a bat şi modificat de către conferinţa fost valabil până la sfârşitul anului pe ţară a AFR cu 2/3 din numărul 1989, nemaifiind aprobat sau tipă- delegaţilor. rit altul. Primul Statut al AFR a fost a- Organe de conducere a AFR doptat în anul 1958. El era un sta- a) Congresele şi Conferinţele Fig. 3 tut provizoriu, dar era necesar pe ţară AFR pentru buna organizare şi funcţio- Statutul provizoriu AFR din nare a AFR. Este posibil ca un nou 1958 prevedea probabil şi ţinerea statut sau tot cel din 1958 să fi fost unor Congrese ale AFR. Se preco- aprobat la Conferinţa AFR pe ţară niza la început ţinerea unui Con- din 13-14 februarie 1960, dar nu gres al A.F.R. o dată cu expoziţia s-au găsit date certe până acum. din noiembrie 1958, apoi în locul Toate statutele AFR, cu excepţia acestuia se preconiza ţinerea unei celui din 1968, au inclus un articol Conferinţe pe ţară a AFR, ambele cu privire la punctul 5 din H.C.M. însă nu au mai avut loc. nr. 833, prin care AFR funcţiona Pentru perioada 1960-1989 or- sub îndrumarea Ministerului Tran- ganul suprem de conducere al sporturilor şi Telecomunicaţiilor - AFR a fost Conferinţa pe ţară, for- Departamentul Poştelor şi Teleco- mată din delegaţii aleşi la Confe- municaţiilor/Direcţia Generală a rinţele filialelor. Conform Statu tu - Poştelor şi Telecomunicaţiilor. lui conferinţele pe ţară ale AFR 1963 - Statutul AFR din 1963 a trebuiau să aibă loc o dată la patru Fig. 4 fost adoptat la Conferinţa pe ţară ani. Această stipulare a Statutului a AFR din 30 martie 1963, fiind nu a fost însă respectată. În decur- avizat anterior de Consiliul Central sul celor peste 31 de ani de exis- al Sindicatelor din R.P.R prin Marin tenţă a AFR au avut loc un număr M. şi cu acordul ministrului Trans- de cinci Conferinţe pe ţară ale porturilor şi Telecomunicaţiilor - AFR. Toate Conferinţele pe ţară ale etc. S-a hotărât ca în luna noiem- D. Simulescu. El cuprindea 8 pa- AFR au avut loc în Bucureşti, unde brie 1960 să se ţină primul con- gini 150 x 205 mm (Fig. 2). se afla sediul central. gres al AFR, idee care însă nu a 1968 - Statutul AFR din 1968 a Prima Conferinţă pe ţară a AFR mai fost pusă în practică. fost adoptat la cea de-a II-a (rede- a avut loc în zilele de 13 şi 14 fe- Pe data de 30 martie 1963 a numită ulterior a III-a) Conferinţă bruarie 1960 în prezenţa întregii avut loc Conferinţa pe ţară a pe ţară a AFR din 11 februarie conduceri a Direcţiei Generale a AFR, denumită ulterior a II-a. Lu- 1968. Acest statut este singurul Poştei şi Telecomunicaţiilor: ing. crările au fost conduse uuu care nu a făcut o referire la HCM nr. Ieronim Florea - director general, 833, probabil ca urmare a „deschi- Laurenţiu Botez - director adjunct, pagina 29 ü philatelica.ro istoria filateliei de ing. Gr. Marin, adjunct al mi- şurarea acestora. al AFR pe preşedintele acestuia. nistrului Transporturilor şi Teleco- b) Consiliul (Central) şi Plena- Aşa cum se arată mai sus Consiliul municaţiilor şi ing. Ieronim Florea, rele AFR (Central) al AFR alegea/desemna director general al Poştelor şi Potrivit prevederilor Statutu- Preşedintele AFR. Totuşi, chiar Telecomunicaţiilor. lui, Consiliul AFR era organul care dacă nu era stipulat în Statute, Trei ani mai târziu, pe data de conducea întreaga activitate a mai ales după anul 1968, Preşe - 20 martie 1966, a avut loc Confe- AFR în perioada dintre Conferin- dintele AFR avea puterea supre- rinţa Consiliului Central al AFR. Şi ţele pe ţară ale AFR. Consiliul mă în AFR, până când „orga nele aceasta a avut loc în prezenţa di- (Central) al AFR era ales de dele- de partid şi de stat” hotărau că rectorului general al Poştelor ing. gaţii la Conferinţa pe ţară a AFR şi trebuie înlăturat. Dumitru Popadiuc. la rândul său alegea Comitetul În cei circa 31 ani și jumătate de Cea de-a II-a Conferinţă pe ţară executiv al Consiliului AFR format funcţionare AFR a avut opt preşe- a AFR, redenumită ulterior a III-a, din preşedinte, vice-preşedinţi, dinţi. În Tabelul nr. 3 sunt pre- a avut loc pe data de 11 februarie secretar general, membri. Statu- zentaţi cei opt preşedinţi şi perioa- 1968, lucrările fiind conduse tot tele AFR din anii 1968 şi 1978 dele de timp cât au fost la condu- de ing. Dumitru Popadiuc, directo- stipulau întrunirea Consiliul AFR o cerea A.F.R. Pentru „alegerea” lor rul general al Poştelor. dată pe an în Plenare ale AFR. în funcţii toţi preşedinţii AFR trebu- A III-a Conferinţă pe ţară a AFR În Tabelul nr. 2 sunt prezentate iau să aibă acordul PCR. De fapt a fost programată pentru data de datele la care s-au ţinut Plenarele până în anul 1975 şi pentru a fi pre- 18 noiembrie 1972, dar a avut loc AFR şi revistele Filatelia în care şedinte la cel mai mic cerc filatelic în zilele de 17-18 decembrie 1972, sunt relatate informații privind era obligatorie apartenenţa la PCR. fiind în luna decembrie 1974 renu- desfăşurarea acestora. Literatura filatelică a timpului, merotată „a IV-a”. formată cu precădere din revista În anul 1977, pe data de 23 ia- c) Preşedinţii AFR Filatelia, nu făcea decât scurte re- nuarie, a avut loc cea de-a V-a Nici unul dintre cele trei Sta- feriri la activitatea preşedintelui Conferinţă pe ţară a AFR. Lucrările tute AFR - 1963, 1968, 1978 - în AFR. În acele vremuri preşedin- au fost conduse de dr. Virgil Şchio- vigoare în perioada 1963-1989 nu tele conducea mai mult discret. pârlan, director general adjunct al menționa ca organ de conducere Lipsa datelor din literatură fac ca Direcţiei Generale a Poştelor şi Te- Tabel nr. 2 să rămână multe neclarităţi pri- lecomunicaţiilor. vind activitatea lor. În anul 1980 se pregăteau lucră- Nr. Data evenimentului - Filatelia Astfel, primul preşedinte al rile pentru cea de-a VI-a Conferinţă crt. Plenara AFR nr. AFR a fost acad. dr. Ştefan Milcu pe ţară a AFR, care urma să aibă loc 1 9 februarie 1960 2/1969 (secretar prim al Academiei RPR). în anul 1981. În lunile ianuarie-fe- 4/1969 Mandatul său a fost foarte scurt, bruarie 1981 au avut loc chiar con- 2 22 februarie 1970 3/1970 întrucât în luna noiembrie 1958 ferinţele filialelor judeţene la care 3 4 iulie 9171 7/1971 este menţionat ca preşedinte AFR s-au ales delegaţii pentru cea de-a 4 21 iulie 1973 8/1973 prof. dr. Mihai Ghermănescu, care VI-a Conferinţă pe ţară a AFR, care 5 16 noiembrie 1974 12/1974 la rândul său a avut un mandat era programată pentru luna martie 6 30 martie 1975 6/1975 foarte scurt, în luna aprilie 1959 7 26 februarie 1978 3/1978 1981. Şi ... atât. Nu a mai avut loc 8 18 martie 1979 4/1979 fiind desemnat un nou preşedinte nici o Conferinţă pe ţară a AFR 9 2 martie 1980 4/1980 AFR - Ştefan Ralescu. După circa până la înfiinţarea FFR, în 1990. 10 20 decembrie 1980 1/1981 un an Ştefan Ralescu a murit într- În Tabelul nr. 1 sunt prezentate 11 19 decembrie 1981 1/1982 un accident, fiind înlocuit de prof. datele când au avut loc cele cinci 12 17 decembrie 1983 1/1984 univ. Sergiu Raşeev, rectorul Insti- Conferinţe pe ţară ale AFR şi re- 13 25 aprilie 1987 4/1987 tutului de Gaze, Petrol şi Geolo- vistele Filatelia în care sunt rela- 14 9 iulie 1988 7/1988 gie, eveniment comunicat în luna tate informații privind desfă- 15 6 mai 1989 5/1989 septembrie 1960. uuu Tabel nr. 3 Tabel nr. 1 Nr. Conf. Data evenimentului Filatelia Nr. Nume și prenume Perioada mandatului de președinte crt. AFR nr. 1 Acad. dr. Ștefan MILCU 1 iulie - ... 1958 2 Prof. dr. Mihai GHERMĂNESCU ... noiembrie 1958 - ... 1959 1 I 13-14 februarie 1960 2/1960 3 Ștefan RALESCU ... aprilie 1959 - iun. / sept. 1960 2 a II-a 30 martie 1963 4/1963 4 Prof. univ. Sergiu RAȘEEV ... iunie / septembrie 1960 - ... 3 a III-a 11 februarie 1968 3/1968 5 Emanoil ȚIULESCU 30 martie 1963 - ... noe. 1964 4 a IV-a 17-18 decembrie 1972 1/1973 Gen. col. (r) Constantin SMIRNOV - ... 1965 - 11 februarie 1968 5 a V-a 23 ianuarie 1977 1/1977 interimat 2/1977 6 Gen. col. (r) Constantin SMIRNOV 11 februarie 1968 - 23 ian. 1977 7 Prof. univ. dr. Constantin DANCIU 23 ianuarie 1977 - 20 dec. 1980 8 Dr. Apostol TURBATU 20 dec. 1980 - decembrie 1989 pagina 30 ü philatelica.ro istoria filateliei

Fig. 5 - Prezidiul Conferinței AFR din ianuarie 1977 (de la stânga la dreapta fotografiei): Constantin Smirnov, Răzvan Panaitescu, Gabriela Roth, ... , Virgil Şchiopârlan, ..., Constantin Danciu , Victor Puchiţă şi dr. Valeriu Neaga. Două persoane nu au putut fi identificate în fotografie, dintre care una putea fi Gheorghe Agiu, ales responsabil cu propaganda şi redactor şef al revistei „Filatelia”. Preşedintele Sergiu Raşeev ar torat neregulilor constatate la în viitor. În acest context s-a subli- fi trebuit să-şi ducă mandatul Conservatorul Poştei Române: dis- niat că pe baza preţioaselor indi- până la 30 martie 1963, dar se pariţii de mărci poştale clasice, în- caţii primite din partea conducerii pare că între timp nu mai era pre- locuirea cu altele false, folosirea superioare de partid şi de stat, în şedinte AFR, întrucât la data de 30 unor ştempluri pentru confecţio- centrul atenţiei DGPTc stă preocu- martie 1963 se făcea menţiunea în narea unor ilustrate maxime ante- parea majoră de a crea prin filate- revista Filatelia că participa la Con- datate etc. Nu se ştie cât de reală lie şi în cadrul filialelor judeţene ferinţa pe ţară ca „membru în con- era legătura între conducerea AFR ale AFR, un puternic mijloc de edu- siliul de conducere”, fiind enu- şi neregulile constatate la Conser- caţie socialistă în rândurile mase- merat după Constantin Smirnov - vatorul poştal, dar un lucru este lor largi...” vice-preşedinte AFR şi ing. Victor cert: acestea datează dinainte de În contextul presei timpului Coman - secretar general al AFR. anul 1977! care abunda de astfel de texte, ele Pe data de 30 martie 1963 a Într-o fotografie inedită (Fig. au trecut aproape neobservate, fost desemnat preşedinte al AFR 5), realizată, se pare, la Conferinţa dar după o „pauză” de 22 de ani Emanoil Ţiulescu, care ar fi trebuit pe ţară din ianuarie 1977 „se putem vedea adevărata faţă a să aibe un mandat cuprins între simte” atmosfera „încărcată”. unei asociaţii în care membrii in- 30 martie 1963 şi 11 februarie Ultimii doi preşedinţi ai AFR trau, în general, de bună-voie, dar 1968. În realitate ultima menţiune prof. univ. dr. Constantin Danciu şi Statul făcea totul ca să-i ţină sub scrisă despre acest preşedinte AFR dr. Apostol Turbatu au avut man- un control şi o „îndrumare” per- a fost în luna noiembrie 1964, ul- date de trei şi respectiv nouă ani. manentă. terior numele şi prezenţa sa nu au Acest scurt studiu a încercat să mai fost semnalate la evenimente atingă doar câteva aspecte ale ac- Bibliografie filatelice. Peste tot, inclusiv la ex- tivităţii AFR din perioada 1958- 1. Colecţia revistei Filatelia, Bucu- poziţia Naţionala 66, a fost pre- 1989. Subiectul poate fi inclus în reşti, 1958-1989 2. Colecţia de Hotărîri şi Dispoziţii zent şi a condus festivităţile numai câteva volume fără a fi prea deta- ale Consiliului de Miniştri al Repu- vice-preşedintele AFR la acea data liat. A fost perioada „de glorie” a blicii Populare Romîne, nr. 26 / 8 gen. col. (r) Constantin Smirnov. mişcării filatelice române, fiind iulie 1958 Următorul preşedinte AFR de- totodată şi perioada „de masă” a 3. Colecţia de Legi, Decrete, Hotă- semnat pe 11 februarie 1968 a acesteia. rîri şi Dispoziţii ale Consiliului de fost fostul vice-preşedinte gen. Pentru a nu se uita însă adevă- Miniştri al Republicii Populare Ro- col. (r) Constantin Smirnov. În cei rul crud al acelor vremuri trebuie mîne, Vol. 1, iulie-31 august 1958 circa nouă ani de mandat AFR s-a reamintită menţiunea făcută în re- 4. Dumitru, Dumitru F. - Președinții consolidat şi a cunoscut o dezvol- vista Filatelia nr. 1/1977 cu privire de-a lungul vremii..., Catalog Ex- poziția filatelică jubiliară AFB 35 tare deosebită. la a V-a Conferinţă pe ţară a AFR. de ani de activitate, București, 12- Din relatările de epocă ale re- „...La încheierea lucrărilor Con- 16 noiembrie 1993. gretatului prof. Vasile Arnăutu, ferinţei, de Virgil Şchiopârlan, di- 5. Scăiceanu, Cristian Andrei - Is- fost preşedinte al Filialei judeţene rectorul general adjunct al Direc- toria mișcării filatelice din Româ- AFR Botoşani, înlocuirea din func- ţiei generale a poştelor şi teleco- nia, Cap. III.7 Activitatea filatelică ţie a preşedintelui Constantin municaţiilor, care a condus lucră- între 1959 și 1989, Ed. Oscar Print, Smirnov, cât şi a întregii conduceri rile Conferinţei, a jalonat direcţiile București 2011. centrale a AFR în anul 1977 s-a da- principale ale activităţii filatelice pagina 31 ü philatelica.ro filatelie pentru tineret

Să învățăm filatelie Noi, în schimb, l-am pierdut pe Teodor Negoiță, la doar un an după închiderea activității. ANTARCTICA (I) Având în vedere materialele publicate anterior în Zoltán MORE legătură cu subiectul Antarctica4, 5, în cele ce ur- În continuarea materialelor publicate anterior1,2 mează vom prezenta informații despre alte stațiuni vom aborda subiectul Antarctica, continentul alb din aflate în acest teritoriu. Sudul globului pământesc. Stații Antarctice Argentiene În mod oficial Antarctica nu aparține nici unei Argentina, cu partea ei sudică fiind în anticamera națiuni. Este un continent al cercetării și a cola orăriib Antarcticii, și-a amplsat o serie de cercetări antarctice internaționale. Totuși, unele țări pretind anumitefe - în imediata apropriere, în zona Peninsulei Antarcti ce, lii din contiment, pe diverse considerente. Unele într-o arie destul de restrânsă (între coor donate le 350 țări, ca Argentina, Australia, ori Chile, motiveazăa - până la 600 longitudine vestică), și anume stațiile: ceasta cu aproprierea geografică a țării de coastele 1. CARLINI (fostă Jubany, recent rebotezată) respective, altele pretind unele zone, în care au deja 620 14’Sud - 580 34’ Vest o mai veche tradiție (Franța și Marea Britanie). Acest 2. MARAMBIO, centru meteorologic (Fig. 1) fapt se remarcă de altfel, și în dispunerea stațiilor. 650 15’ Sud - 560 31’ Vest Argentina își concentrează majoritatea stațiilor 3. BELGRANO II (Fig. 2) sale în zona Peninsulei Antarctice și a unor insule în 770 52’Sud - 340 33’ Vest jurul acesteia. Chile, de asemenea are stații în acest 4. ORCADAS 640 44’ Sud - 44 Vest uuu spațiu, însă aceasta nu exclude drep- tul altor națiuni de a avea tot în acest perimetru stații polare proprii. Franța revendică un mic culoar chiar Fig. 1 în zona care este denumită Austra- lian Antarctic Territory, căci aici a acostat în vremurile de pionerat ma- rele navigator Dumont d’Urville, bo- tezând regiu nea în Țara Adelie (după prenumele soției sale) și unde se află cea mai importantă stație antarctică france ză, Dumont d’Urville. Însă, majoritatea statelor respec - tă neutralitatea continentului, nici chiar superputerile lumii, SUA, Rusia sau China, nu emit pretenții teritori- ale. Țara noastră, deși prin marele nostru ex- plorator Emil Racoviță a avut contribuții importante în cercetarea continentului, nu posedă stație de cercetare proprie. Fig. 2 O singură rază de lumină a apărut când, după multe eforturi un alt entuziast, regretatul ex- plorator Teodor Negoiță a reușit să obțină de la guvernul Australiei vechea lor stație dezafectată, care apoi a funcționat, timp de două sezoane antarctice, ca Stația Law-Racoviță 3. Nici după acest succes, neprimind sprijinul de care ar fi avut nevoie din partea statu lui, a fost nevoit să renunțe. Astfel, stația s-a închis. Vecini noștri din sud, bulgarii, ne-au între- cut și pe acest plan, stația lor, denumită Kli- ment Ohridski, anul trecut a aniversat 20 de ani de funcționare!

1 More, Zoltán - Inițiere în filatelia polară, philatelica.ro, II, cembrie 2011, p. 9. nr. 4(9) - iulie-august 2010, 44-45. 4 More, Zoltán - O tematică incitantă: filatelia polară, serial 2 More, Zoltán - Adrese utile din zonele subarctice, philate- de inițiere (partea a II-a), Curierul Filatelic, XIX, nr, 156 - ia- lica.ro, II, nr. 5(10) - septembrie-octombrie 2010, 40-41. nuarie-martie 2010, 19-23. 3 Kállai, László - VALAHICUM sau perenitatea românească 5 More, Zoltán - O tematică incitantă: filatelia polară, serial în filatelie (I), philatelica.ro, III, nr. 6(17) - noiembrie-de- de inițiere (partea a III-a), Curierul Filatelic, XIX, nr, 157 - pagina 32 ü aprilie-iunie 2010, 18-24. philatelica.ro filatelie pentru tineret

5. ESPERANZA 630 24’ Sud - 560 39’ Vest și Forțele aeriene Argentiniene, cu avioane tip Her- 6. SAN MARTIN 680 58’ Sud - 670 52’ Vest (Fig. 3) cules C-130 ce fac dese zboruri de aprovizionare. Stații deschise doar în sezonul de vară antarctică: Pentru a putea obține plicuri din Antarctica 0 0 Argentiniană, cea mai bună posibilitate este de a tri- A. CAMARA 62 36’ Sud - 59 57’ Vest mite grupat într-un plic mai mare toate plicurile către B. DECEPTION 620 59’ Sud - 6-0 44’ Vest 0 0 stațiile dorite. Acestea trebuie să aibă francatură C. MELCHIOR 64 20’ Sud - 62 59’ Vest argentiniană de 9,50 $ A, sau câte un cupon de răs - D. PETREL 630 28’ Sud - 560 12’ Vest 0 0 puns internațional. Pe fiecare plic, cu creionul, în col- E. PRIMAVERA 61 Sud - 60 37’ Vest țul superior drept se va nota numele stației. Toate Aprovizionarea acestor stații este efectuată de nave plicurile se introduc într-un plic mai mare și se ale Marinei Argentiniene. Cea mai însemnată navă adresează: Negocios Filatelicos, Casilla Correo 4224, este ALMIRANTE IRIZAR, momentan aflată în moder- C 1000 WBQ Ciudad de Buenos Aires, Republica Ar- nizare, dar alte nave o înlocuiesc, ca: PUERTODESEADO gentina . După primirea trimiterii, veți primi confir- marea că au fost recepționate aceste plicuri, și după sosirea lor de la stații, vă vor fi trimise într-o scrisoare recomandată, oficială, a Poștei. Data limită de trimitere către agenție este sfârșitul lunii octombrie a fiecărui an. British Antarctic Territory - Teri- torile Antarctice Britanice Marea Britanie posedă atât în Antarctica propriu-zisă, cât și în aproprierea continentului o serie de Fig. 3 teritorii ca: Insulele Flakland (Mal- nive), Insulele South Georgia, In- sulele South Shetland. În vederea cercetării continentu- lui a folo sit, imediat după încheierea celui de- al Doilea Război Mondial, un număr mare de stații, care au fost numerotate folosind lite- rele alfabetului. Aceste stații vechi au fost apoi dezafectate, acoperite de calota glaciară sau modernizate. Dintre acestea amintim: Baza B (Deception Island), Baza C (Cape Ged- des), Baza D (Hope Bay), Baza G (Admirality Bay), Baza N (Anwers Island) și Baza T (Ade- laide Island) - Fig. 4. În teritorile antarctice funcționează urmă- toarele stații de cercetare: Fig. 4 1. Stația antarctică ROTHERA (Auckland Island) 670 34’ Sud - 680 07’ Vest (Fig. 5) 2. Stația antarctică HALLEY-VI (Coates Land) 760 34’ Sud - 260 32’ Vest (Fig. 6) Fig. 5 3. Stația antarctică SIGNY (South Orkney Islands) 600 43’ Sud - 460 56’ Vest 4. Stația muzeu antarctic PORT LOCKROY (peninsula Antarctică) - Fig. 7 640 49’ Sud - 630 30’ Vest În prezent, Marea Britanie efectuează cercetări în bazele sale din South Georgia: baza KING ED- WARD POINT (Fig. 8) și stația BIRD ISLAND. Corespondența se franchează cu mărci poștale din South Georgia & South Sandwich Islans respectiv British Antarctic Territory. Pentru a ob ține oblite- rarea pieselor trimise, utilizați urmă toa rea adresă: Leader of station „...” British An tarctic uuu pagina 33 ü philatelica.ro filatelie pentru tineret

Survey c/o Stanley, Falkland Islands FIQQ IZZ, via G.P.O. LONDON, United Kingdom. Mărcile poștale adecvate se pot comanda la adresa: Fig. 6 Philatelic Bureau Falkland, Stanley, Falkland Is- lands FIQQ IZZ c/o G.P.O. London, United King- dom (la valoarea nominală la care se adaugă taxa de împachetare și porto). De menționat că flota de cercetare antarc- tică britanică este compusă din RRS ERNEST SHACKLETON și RRS JAMES CLARK ROSS. În a- fara acestora activează nava de supraveghere a pescuitului M/S PHAROS SG, precum și nava de patrulare a marinei britanice HMS PROTECTOR. Stația Republicii Cehia Republica Cehă și-a înființat propria bază de cercetări antarctice în anul 1989, în insula Nel- son, situată în aproprierea Peninsulei Antarctice. Stația poartă numele de GREGOR MENDEL, nu posedă oficiu poștal, nefiind o stație perma nentă. Fig. 7 În Fig. 9 prezentăm o carte poștală emisă cu prilejul celei de a 15-a aniversări a bazei. Antarctica Chiliană Alături de Argentina și statul Chile are preten - ții asupra unor teritorii în aproprierea țării și a unor insule din jurul Peninsulei Antarctice. Chile are o intensă activitate în regiunile antarctice șide asemenea numeroase stații antarctice ce func - ționează tot anul: 1. EDUARDO FREI MONTALVA 610 12’ Sud - 580 55’ Vest 2. BERNARD O’HIGGINS (Fig. 10) 680 05’ Sud - 570 54’ Vest 3. ARTHURO PRATT 620 24’ Sud - 550 38’ Vest 4. ESCUDERO JULIO 620 12’ Sud - 580 57’ Vest 5. RODOLFO MARSH 620 11’ Sud - 590 57’ Vest Stații deschise doar în sezonul de vară antarctică: A. GONZALEZ VIDELA B. PATRIOT HILLS C. CARJAVAL Aprovizionarea acestor stații este Fig. 8 efectuată de următoarele nave: AP ALMIRANTE OSCAR VIEL, ATP LAU- TARO, ATP LEUCOTON și AP AQUILES, precum și FUERZA AEREA CHILENO (FACH), prin avioane stația inițială a expedițiilor fiind scufundată în gheța militare de aprovizionare decolând de la Punta Arenas. acumulată, a fost abandonată, în locul acesteia con- Adresa pentru trimiterea plicurilor: Instituto Antar- struindu-se o stație modernă - DUMONT d’URVILLE. tico Chileno (INACH), Plaza Munoz Gomero 1055, Punta Coordonatorul expedițiilor antarctice franceze Arenas, Magellanos, Chile. Tarif actual 570 Pesos. este Institut Polairer Française Paul-Emile Victor (IPEV) - http://www.ipev; dr. G. Jugie, B.P. 75, F- Stațiile antarctice franceze 29280 Plouzane, France. Tarif în vigoare: 0,90 €. Expedițiile antarctice franceze anuale - consecu- Stațiile antarctice franceze sunt: tive au ajuns dincolo de cifra 60, acum desfășu - A. DUMONT d’URVILLE în Terre Adelia (Fig. 11, plic rându-se cea de a 62/63 expediție. Stația CHARCOT, zburat cu avionul „Twin Otter”, ce a decolat de pe pagina 34 ü ghiața mării din aproprierea navei ASTROLABE, uuu philatelica.ro filatelie pentru tineret

Fig. 10

Fig. 9

la baza DUMONT d’URVILLE) 660 40’ Sud - 1400 01’ Vest B. CONCORDIA, stație comună franco- italiană (Fig. 12) 750 04’ Sud - 1230 23’ Vest C. DOME C (funcționează numai în timpul verii antarctice). Pentru a obține piese în legătură cu expe- dițiile, se poate utiliza una dintre urmă toa - Fig. 11 rele variante: - trimitere directă adresată oficiantului poștal al bazei DUMONT d’URVILLE: Monsieur Le Ger- ant Postal, Dumont d’Urville Station, Terre Adelia TAAF, via F-95700 ORLY, CTCOM, France (în fiecare toamnă până la 25 septembrie). - prin nava expediționară și de reaprovizionare Fig. 12 M/S L’ASTROLABE, Port de Brest 28200, France (în timp ce este „acasă”, deci vara după iunie, până în septembrie, când plecă). Nu abuzați de bunăvoința celor care ne ajută, trimiteți doar maximum două plicuri francate corec t și autoadresate totodată. Pentru toate bazele franceze, cererile vor fi direcționate doar către baza Dumont d’Urville, de unde se direcționează către celelalte două baze. continuare în nr. 6(23)/2012 Zoltán MORE, născut la 26 mai 1944, licenţiat în arte muzicale. Preocupări filatelice: filatelie polară în toate formele. Contact: [email protected]

Revista presei URIERUL FILATELIC, an XXII, nr. 165, aprilie-iunie Nicolae Ilișiu), Noi emisiuni de mărci poștale româ- C 2012. Din sumar: Comemorarea a 100 de ani de nești, Știri din țară, Cotele emisiunilor România. la moartea lui Ion Luca Caragiale - Ploiești 2012 (Aurel TUDII FILATELICE BRAȘOVENE, nr. 2(23)/2012, Diaconu), Un istoric al cercetărilor privind istoria S revistă bilingvă (română-engleză) a Asociației poștelor locale turistice din Ardeal - V (dr. Mircea Dra- Filateștilor din Brașov. Din sumar: Machete, proiecte, goteanu), Însemne ale Astrei pe corespondență (prof. modele și probe pentru timbrele românești - VI (Victor Nicolae Ilișiu, Mihai Cojocar), Școala civilă de fete cu Iordache); Calea ferată Dunăre - Marea Neagră internat a Asociațiunii din Sibiu (ing. Ioan Dejugan), (D.B.S.R.) cum a fost ratată ultima șansă (Gabriel Sas- Ștampile ale unui lagăr de prizonieri nesemnalat încă sower); Importante descoperiri M.V.i.R. - IV (George (ing. Francisc Kiraly), Păstrarea colecțiilor și albumul Morărel), Primele ordine și medalii românești - E- pe suport electronic (Norbert Blistyar), Arctica - II (Zol- voluția ordinului „Steaua României” în perioada 1877- tán More), Recenzii filatelice, Documentar Fram (prof. 1947 (Ștefan Samoilă). (dnd) pagina 35 ü ^

philatelica.ro filatelie tematica Top descoperiri românești (IX) Top Romanian discoveries (IX) Primul laser românesc The first Romanian laser Florin PATAPIE - RAICU În romanul Castelul din Carpați In the novel The Carpathian Cas- (Monaco Mi #1310; Fig. 1, România tle (Monaco Mi #1310; Fig.1, Roma- Mi #5919), a cărui acțiune se pe- nia Mi #5919), whose action takes trece pe actualul teritoriu al Ro- place on the present territory of Ro- mâniei, Jules Verne vorbește despre mania, Jules Verne talks about a soli- o invenție a unui fizician solitar, pe tary physicist’s invention, which care astăzi o cunoaștem sub numele today we know by the name of de holografie - o aplicație specială a holography - a special application of laserului. Faimosul savant istro- the laser. The famous Istro - Roman- român (naturalizat american) Nikola ian scientist (American naturalized) Tesla a proiectat și se spune că ar fi Nikola Tesla designed and is said to realizat un dispozitiv cu astfel de caracteristici, Fig. 1 have made a device with similar features, called numit teleforță. Copiii din gene rația mea - cei care teleforce. The children of my generation - those who au citit în urmă cu jumătate de secol prima ediție nî read half century ago the first Romanian edition of .H limba română a romanului lui H. G. Wells, Războiul lu- G. Wells' novel, The War of the Worlds - found about milor, au aflat de raza termică , acea armă teribilă, the heat-ray, that terrible weapon, similar to a high- similară unui laser de mare putere și aflată în dotarea powered laser which was placed in the Martian in- invadatorilor marțieni. Tot în urmă cu jumătate de vaders’ personal endowment. Half-century ago, at the secol, dar în lumea reală din ziua de 20 octombrie a same time, but in the real world on October 20th, anului 1962 [1], [2], savantul român Ion I. Agârbiceanu 1962[1], [2], the Romanian scientist Ion I. Agârbiceanu punea în funcțiune la Măgurele primul laser românesc put into operation at Măgurele the first Romanian gas cu gaz (heliu-neon), care fusese proiectat doar la un (helium-neon) laser which was designed only a year an după testarea de către Ali Mortimer Javan, William after the testing by Ali Mortimer Javan, William Ralph Ralph Bennett, Jr. și Donald Richard Herriott a primu- Bennett, Jr. and Donald Richard Herriott of the first lui laser de acest tip Fig.( 2, plic special dedicat Sa- laser of this type (Fig. 2, special envelope dedicated to lonului de invenții Iași ’86, obliterat la Iași cu o the Hall of Inventions Iaşi'86, cancelled in Iași with an ștampilă ocazională datată 15.10.1986 și ilustrată cu occasional postmark dated 15.10.1986 and illustrated un laser He-Ne). Întregul poștal Cod 0197/82 (Fig. 3, with a He-Ne laser). The postal stationery code dintr-un set de șase plicuri, emis cu ocazia Conferinței 0197/82 (Fig. 3, from a set of 6 envelopes, issued for și Școlii Inter naționale de Laseri și Aplicații, Măgurele the Conference and International School of Lasers and - București, 1982) este obliterat cu o ștampilă specială Applications, Măgurele - Bucharest, 1982) is cancelled dedicată, având data primei zile a acestei conferințe - with a dedicated special postmark in the first day of 30 august 1982. În ilustrația sa apare corpul central al this conference - August 30th, 1982. In its illustration is platformei Institutului de Fizică Atomică de la Mă - the main building of the Institute of Atomic Physics gurele, locul de care este legată istoria semicen tenară platform from Măgurele, the place that is linked tothe a Școlii românești de laseri. Atunci când primul laser history of the semi-centenarian Romanian laser optic a fost construit în anul 1960, el a fost numit o School. When the first optical laser was constructedin soluţie în căutarea unei probleme. De atunci, uti- 1960, it was called a solution looking for a problem. lizarea laserului optic a fost tot mai diversificată[3], [4], Since then, the use of the optical laser was increasingly de la aplicații în cercetarea științifică la cele din diversified[3], [4] from the scientific research applications medicină, metalurgie, comunicații spațiale, uuu in medicine, metallurgy, space communications, uuu

Fig. 2

pagina 36 ü philatelica.ro thematic philately energe tică, industria tipografică etc. și culminând cu energy, printing etc., and culminating in the IT industry aplica ții în industria IT. applications. Ion I. Agârbiceanu, the son of Ion Agâr- Ion I. Agârbiceanu, fiul scriitorului Ion Agârbicea - biceanu writer, was born on January 6th, 1907 in the nu, s-a născut la 6 ianuarie 1907 în localitatea Bucium- town Bucium-Șasa, Alba de Jos county. He was edu- Șasa, comitatul Alba de Jos. Și-a făcut studiile la Liceul cated at the Gheorghe Bariţiu School in Cluj-Napoca Gheorghe Bariţiu din Cluj-Napoca, iar după absolvire and after graduation attended theElectrotechnical In- a urmat cursurile Institutului Electrotehnic din Bucu- stitute in Bucharest between 1925 - 1929, and then reşti între anii 1925 - 1929, apoi a urmat studii la Fa- studied at the Faculty of Sciences in Paris, where he cultatea de Științe din Paris, unde și-a luat doctoratul received his doctorate in 1934 with a reference work în anul 1934 cu o lucrare de referință în domeniu - in the field - Recherche sur le spectre de fluorescence Recherche sur le spectre de fluorescence et d'absorp- et d'absorption des vapeurs de Iodine, developed tion des vapeurs de Iodine, elaborată sub conducerea under the leadership of the physicist Aimé Auguste fizicianului Aimé Auguste Cotton. În anul 1948 devine Cotton. In 1948 he became a professor at theInstitute profesor universitar la Institutul de Petrol și Gaze din of Oil and Gas in Bucharest. Since 1951 he is a profes- București. Din anul 1951 este profesor la Facultatea sor at the Faculty of Mathematics and Physics from de Matematică și Fizică a Universității București. În University of Bucharest. During 1955 - 1971 he held perioada 1955-1971 deține funcția de șef al Catedrei the position of Head of the Department of Physics at de Fizică de la Institutul Politehnic din București. În the Polytechnic Institute of Bucharest. In 1956, at the anul 1956, în cadrul Institutului de Fizică Atomică din Institute of Atomic Physics from Bucharest, Prof. Dr. București, prof. dr. Ion I. Agârbiceanu a organizat la- Ion I. Agârbiceanu organized the laboratory of Optical boratorul de Metode Optice în Fizica Nucleară, unde Methods in Nuclear Physics, where various researches s-au realizat numeroase cercetări privind structurile were conducted on atomic hyperfine and isotopic atomice hiperfine și izotopice, rezonanța magneto - structures, magneto-optical resonance and thin dielec- optică și păturile subțiri dielectrice. În acest laborator, tric layers. In this lab, under his leadership, the first Ro- sub conducerea sa, a fost proiectat și realizat primul manian gas laser (helium-neon) was designed and laser românesc cu gaz (heliu-neon). Savantul şi inven- developed. The scientist and inventor Ion Agârbiceanu tatorul Agârbiceanu a fost reprezentantul României la was Romania's representative to the IUPAC Interna-( IUPAC (International Union of Pure and Applied tional Union of Pure and Applied Physics), the Euro- Physics), la European Group for Atomic Spectroscopy pean Group for Atomic Spectroscopy and actively și a participat activ la mişcarea pacifistăPugwash . La participated in the Pugwash peace movement. On 21 martie 1963 a fost ales membru corespondent al March 21st, 1963 he was elected as a corresponding Academiei Române. S-a stins din viață în ziua de 9 member of the Romanian Academy. He died on March martie 1971 la Cluj-Napoca, opera sa fiind continuată 9th, 1971 in Cluj-Napoca, his work being continued by de colegii și discipolii săi. În memoria sa, la 20 aprilie his colleagues and disciples. In his memory, on April 1990 s-a înfiinţat în BucureștiSocietatea ştiinţifică Ion 20th, 1990 in Bucharest was established The Scientific Agârbiceanu - laseri în medicină. Istoria frământată a Society Ion Agârbiceanu - lasers in medicine. The trou- cercetării științifice românești se caracterizează prin bled history of the Romanian scientific research is numeroase transformări organizatorice cu caracter characterized by numerous organizational changes of politic în ultima jumătate de secol; în cazul domeniu- a political nature in the last half century; in the laser lui laserilor, cercetarea științifică s-a desfășurat în field, the scientific research was conducted in the același Institut de cercetări (fie că el a fost cunoscut, same research institute (whether it was known to all, pe rând, sub acronimele MALIRM, IFTAR sau INFLPR) under acronyms as MALIRM, IFTAR or INFLPR) in par- în paralel cu producerea unei game diverse de laseri allel with the production of a variety of lasers Fig.( 4, (Fig. 4, întreg poștal Cod 0201/82, ilustrat cu uuu postal stationery code 0201/82, illustrated uuu

Fig. 3 Fig. 4 pagina 37 ü ^

philatelica.ro filatelie tematica

Fig. 5

Fig. 6 imaginea tăierii țevilor cu laserul) și de aparate cu with pipes being cut by a laser) and laser devices, laseri, menținând școala românească de laseri în elita keeping the Romanian school of lasers in the world’s mondială. Periodic s-au organizat conferințe și școli elite. Regularly international conferences and schools internaționale în domeniul laserilor (Fig. 5, întreg for lasers were organized (Fig. 5, postal stationery code poștal Cod 0109/85, ilustrat cu echipament ALGOCS 0109/85, illustrated with ALGOCS alignment equip- de aliniere cu laser He-Ne pentru orientarea și con- ment with He-Ne laser for underground guidance and trolul în subteran, dintr-un set de 5 plicuri dedicate control, from a set of 5 envelopes dedicated to the In- Conferinței Internaționale Tendințe de dezvoltare ale ternational ConferenceTrends in Quantum Electronics, electronicii cuantice și Fig. 6, o ștampilă ocazională de and Fig. 6 - a special postmark from Măgurele, dated la Măgurele, cu data de 29.08.1988, dedicată urmă - 29.08.1988, dedicated to the next session of the Inter- toarei sesiuni a Conferin ței Internaționale cu aceeași national Conference with the same title). As an inter- titulatură). Ca o recu no aștere internațională a valorii national recognition of the Romanian value and și a expertizei ro mâ nești în domeniul laserilor, la expertise in the lasers field, Măgurele will house the Măgurele va fi construit cel mai puternic laser din most powerful laser in the world, which has already lume, care deja a primit finanțarea în valoare de 180 received funding worth 180 million Euros from the Eu- de milioane de euro din partea Uniunii Europene: Pro- ropean Union: The Project ELI (Extreme Light Infra- iectul ELI (Extreme Light Infrastructure) va fi mai mult structure) will be more than a laser of which each decât un laser la care fiecare puls va avea o putere de pulse will have a 10 PW (1 Petawatt = 1015 W), a com- 10 PW (1 Petawatt=1015 W), va fi o infrastructură de prehensive research infrastructure which will be in- cercetare complexă care se va înscrie pe lista marilor cluded on the list of major research laboratories laboratoare de cercetare ale lumii. worldwide.

Referinţe / Bibliography: [1] Patapie - Raicu, Florin - Laserul românesc la a 25-a ani- [3] Anghelescu, Dan - Catalog - Atomul în filatelia română / versare / The 25th anniversary of the Romanian laser, Fila- The atom in Romanian philately 1947-1998, București 1999, telia, XXXVI, 10 (377) / octombrie / October 1987, p. 4 web site address http://www.philatelica.ro/carte_da.htm [2] Patapie - Raicu, Florin - Sticla, între mărgică și fibra optică [4] Patapie - Raicu, Florin - Laserul în filatelia mondială / The (IV) / Glass between the bead and the optical fiber (IV), phi- laser in the world philately, Filatelia, XXXVII, 2 (381) / februa- latelica.ro, nr. 1(18) / februarie / February 2012, p. 13-17 rie / February 1988, p. 7 și / and 13

De la Asociația Filatelică Timișoara Asociația Filatelică Timișoara, în prima parte a anului 2012, în colaborare cu Consiliul Județean Timiș, a realizat o serie de ștampile ocazionale și/sau plicuri omagiale dedicate unor evenimente, după cum urmează: Campionatul European de Fotbal 2012 (27.06.2012 și 28.06.2012 Timișoara 1 - 300790), 100 de ani de la zborul lui Vlaicu la Lugoj (23.07.2012 Lugoj 30550), Jocurile Olimpice LONDRA 2012 (31 iulie 2012, 1 august, 3 august, 8 august 2012 Timișoara 1 - 300790), Ziua Marinei 2012 - 280 de ani de la prima cursă Timișoara Pancevo pe ca- nalul Bega (15 august 2012 - 300790 Timișoara 1). dr. ing. Marius MUNTEAN pagina 38 ü philatelica.ro actualitate Copiii, urmașii noștri! ing. Ana GHEORGHIU Pentru Asociaţia Filatelică Harghita HARFILA cel mai important eveniment al ultimilor ani l-a constitu it orga - nizarea expoziţiei MARTINEL-MICI MACKÓ. Anul 2012 marchează cea de a IV-a ediţie a acestui eveniment deo - sebit, unde atât copiii ce expun cât şi cei ce vizitează, vin în contact cu lucruri interesante. Lucruri interes ante pen- tru că expozanţii îşi îmbogăţesc cunoş tinţele de cultură generală atunci când realizează exponatul, îşi petrec Palmaresul expoziției filatelice pentru copii și tineret - plăcut timpul liber, se împrietenesc cu alţi filatelişti, iar MARTINEL-MICIMACKÓ 2012 vizita torii au ocazia să admire munca şi pasiunea altor Nume şi prenume Tema exponatului copii ca şi ei şi pot lua exemplu de la aceştia chiar dacă Vermeil: nu în domeniul filateliei. Totuşi filatelia este o pasiune ce Lőrincz Szabolcs Oldsmobile conduce la îmbogăţirea cunoştin ţe lor de cultură gene - Nikula Attila Specialități în realizarea mărcilor rală şi aşa cum se spune: într-un timbru găsim o lume. poștale maghiare Andreea Diaconu Sporturi nautice Trebuie să menţionez faptul că pentru A.F.H. HAR- Irina Ene Hunter and its prey FILA, cât şi pentru organizatori această expoziţie este o Alexandra Rădulescu Fraţii Grimm în filatelie adevărată piatră de încercare, fapt datorat perioadei de Lőrincz Barnabás Attila Venues and mascots of Beijing008 2 Argint Mare: criză prin care trece şi filatelia alături de celelalte activităţi Cătalin Ene Ocrotiți animalele padurii din ţară. Cu toate marile eforturi care se depun, atât din Antonia Orban Veverița cu coada stufoasă punct de vedere spiritual, dar mai ales material, la în- Horia-Filip Rădulescu Păsări în pericol cheierea fiecărei ediţii satisfacţia organizatorilor şi a ju- Holly-Cristina Dolinski Ciuperci Flavia Cîrdei Aviația și filatelia riului este deosebită. An de an numărul copiilor Szabó Boglárka A torna a bélyegen expozanţi a crescut, calitatea exponatelor s-a îmbună tă - Beteg Emese Orhidee și cactuși ţit, comple xi ta tea şi varietatea teme lor şi-au mărit aria Mariana-Loredana Bolboacă Campionii Pădurii Argint: de cuprindere. Ioan-Paul Bereholschi Pagini de Pictură Românească Ne bucurăm când constatăm că în sfera învăţă- Ambrus Szeréna Prietenii cei mai dragi ai omului mântului se întâlnesc profesori care, cu multă răbdare, Cosmin-Viorel Avram Ctitorii Medievale Româneşti îşi consacră timpul liber şi cunoştinţele preocupându-se Emanuel-Paul Olenici Lut, Lemn si Istorie Holly-Cristina Dolinski Les Perles de la Bucovine de îndrumarea micuţilor filatelişti. Toţi trebu ie să ţinem Ariana Lazurcă Expoziţii filatelice de protecţie a naturii cont de faptul că „nimeni nu se naşte învăţat”. Daniela Lupoaie Lumea toată-i o grădină Au participat 54 expozanți, din care în afara concur- Simona Purice Lumea colorată a gâzelor Hegedűs Ágnes A fost odată ca niciodată... sului: Dávid Tamás, Tiberiu-Matei Gheorghiu, Ana Maria Dorgó András Crăciun Nicolau, Artur Curtveli. Juriul (preșe dinte - ing. Ana Claudia-Ionela Hîncu Pionieri ai aerului: Aurel Vlaicu Gheorghiu, membrii: Bencze Károly, Kápolnásy Lajos, se- Nagy Szabolcs Programul Apollo: Aselenizarea cretar - ing. Lőrincz Ildikó) a decernat medaliile prezen- Lőrincz Barnabás Attila Jocurile Olimpice Szabó Anna Pisici și feline mari tate alăturat. Florina-Ancuţa Cotleţ Bucovina's Pearls De asemenea menționăm organizarea unui concurs Bronz-Argint: filatelic, unde copiii au dat dovadă de bune cunoaștințe Andra Cristina Stoian Sportul, Sănătate şi Onoare filatelice, primind numeroase cadouri. Alexandra-Ionela Buliga Pagini de istorie românească Georgiana Stuparu Pete colorate în zbor: Fluturii Elevul Dorgó András (Miercurea Ciuc) a prezentat un Ionela-Florentina Coman Minuni în zbor: Fluturii program pe calculator, intitulat Fauna județului Harghita Georgiana-Mihaela Tânjală Aromele Pădurii reprezentată pe mărci poștale. Téren Levente Márton Viteza Claudia-Ionela Hîncu Pădurea, suflet verde Numai preocu pân du-ne de copii şi insuflându-le a - Livia Pistol Curcubeu cu flori ceastă minuna tă pasiune pentru filatelie ne putem mân - Kovács Nándor Personalități în filatelia românească dri că vom avea urmaşi. Ne dorim din tot sufletul să Bronz: existe cât mai mulţi profesori şi părinţi care să-şi îndrume Téren Balázs Péter Gradina mea zoologica Iura Bogdan Pe drumuri și șosele copiii spre această pasiune. Larisa-Valentina Olaru Ocrotirea naturii Nu pot să închei fără a mulţumii absolut tuturor celor Larisa-Valentina Olaru Pagini culturale gălăţene care, indiferent de mărimea implicării, își aduc Genina Lupoaie Păsări de baltă Oana Andra Frătiţa Frumuseţea cailor contribuția, ca aceas tă minunată expoziție să existe. Daniela Pistol Era frumoasă de nespus în portu-i de la ţara Molnár Kincső Flori pe mărcile poștale maghiare Iuliana Lupu În lumea animalelor Traian-Iosif Tudosă Protecția naturii Diplomă: Ariana Daniela Popovici Femeia în filatelie

pagina 39 ü philatelica.ro open Pierre de Coubertin (1863-1937), fondateur des Jeux Olympiques Réne GESLIN, AEP de toutes les bonnes volontés, l'abbé Henri Didon* Pierre de Frédy, baron de Coubertin - Fig. 1, était (Fig. 6) au premier chef. Les deux hommes se rencon- un historien et pédagogue français qui ressuscita les trent pour la première fois le 2 Janvier 1891. Jeux Olympiques à l'ère moderne. Pierre de Coubertin, homme de sport (Républi- Né le 1er Janvier 1863 (Fig. 2; Hongrie, Mi #1953A, que Togolaise, Mi #2198A), pratique: le tennis (Bur- B; Allemagne - DDR, Mi # 939; Monaco, Mi #738) à kina Faso Mi #1138), l’aviron, la vélocipédie, Paris au 20 de la rue Oudinot dans une famille aristo- l’escrime, l’équitation. En 1888 il rejoint les pionniers cratique. La famille Frédy a par les hommes des origi- de l’athlétisme français encore balbutiant avec le Ra- nes Italiennes, une branche de la famille a émigré en cing-Club crée le 13 Décembre 1883. uuu France. A la cour de Louis XI nous trouvons un Pierre Frédy seigneur de la Motte et Chambellan du Roi. En Fig. 1 - Statue 1577, Jean Frédy acquiert la seigneurie de Coubertin du baron Pierre (Fig. 3) située prés de Versailles (Yvelines). de Coubertin Ses parents sont Charles-Louis de Frédy de Couber- dans le parc du tin et Marie-Marcelle Gigault de Crisenoy, héritière du Centenaire à château de Mirville (Seine-Maritime) en Normandie Atlanta, érigée où Pierre passe son enfance. Son grand-père est Bo- à l'occasion des naventure Julien, baron de Coubertin (1788-1871), Jeux Olympiques haut fonctionnaire de Napoléon Ier à Brême et Olden- d'été de 1996 bourg en Allemagne du Nord, haut officier militaire Fig. 1 - Statuia dans l'armée de Louis XVIII, premier baron de Couber- baronului Pierre tin en 1821 et ensuite maire de Saint-Rémy-lès-Che- de Coubertin vreuse (Fig. 4) jusqu'à sa mort en 1871. în parcul Cente- Pierre écarte rapidement les carrières militaire et nar din Atlanta, politique. Il a alors 24 ans et décide de se consacrer à dezvelită cu oca- l'amélioration du système éducatif français en s'inspi- zia Jocurilor rant des exemples britannique et américain, Olimpice de Vară particulièrement des travaux du Britannique Thomas din 1996 Arnold concernant le sport scolaire. Il débute sa campagne de promotion de sport sco- laire en 1887 en signant livres et articles. Pierre est le directeur et rédacteur en chef du Revue Athlétique (le 1er numéro le 23 Janvier 1890) - Fig. 5. C’est dans cette revue que le bandeau du titre mentionne pour la première fois la devise CITIUS - ALTIUS - FORTIUS (Allemagne -DDR, Mi #940), qui deviendra la devise Olympique. Sur l'ensemble de sa vie, Coubertin laisse plus de 60 000 pages. Il organise des conférences, crée des comités de soutien au sport et sollicite l'aide

* Henri Didon (1840-1900) Père Dominicain, nommé en 1890 Prieur du Collège Albert le Grand à Arcueil. Ce collège Fig. 2 practique le sport sur des bases modernes.

Fig. 3 Fig. 4

pagina 40 ü philatelica.ro open

réservé à cette idée audacieuse donna confiance à Pierre de Cou- bertin qui n’eut plus un moment de répit pour organiser son Con- grès en vue du rétablissement des Jeux Olympiques Modernes. Dans l'amphithéâtre de la Sor- bonne (Monaco, Mi #2098) est crée le Comité International Olym- Fig. 6 pique le 23 juin 1894, à Paris lors du premier congrès olympique. En 1896, les premiers Jeux olympi- ques rénovés ont symboliquement lieu à Athènes, et la fréquence quadriennale est établie. Les femmes, absentes des pre- miers Jeux de 1896 (Coubertin con- seillait la gymnastique aux femmes dans une optique de santé, la com- pétition et les muscles ne leur cor- respondant pas, à ses yeux), elles Fig. 5 - Pierre de Coubertin font leur entrée lors des deuxi- photographié en 1890 (photo èmes, à Paris, en 1900 (16 partici- Vallus), document Geoffroy pantes), leur nombre ne cessera de Fig. 7 de Navacelle croître par la suite malgré l'opposi- Fig. 5 - Pierre de Coubertin tion du baron. fotografiat în 1890 (foto Président du CIO depuis 1896, Vallus), document Geoffroy Coubertin s'en éloigne en démis- de Navacelle sionnant de son poste en 1925, c'est aigri qu'il constate que ses En 1891 il se montre capable de successeurs ne le mettent pas au courir dans les fondrières plus de courant de ce qui se passe, alors dix kilomètres en compagnie du que les Jeux sont son œuvre. père Henri Didon et fréquente le Ruiné, avec un enfant handi- collè-ge d’Arcueil berceau du capé, il s'implique dans l'organisa- sport scolaire. Le 20 Mars 1892 tion des Jeux de 1936 de Berlin, sur la pelouse de Bagatelle il arbi- qui avaient été prévus avant l'arri- tre la première finale du Cham- vée au pouvoir d'Hitler. Le baron pionnat de France de football- de Coubertin est malgré tout amer rugby. C’est lors de cette rencon- devant la récupération politique tre que pour la première fois le trop omniprésente. Il meurt à Bouclier de Brennus fut remis au Genève le 2 Septembre 1937 (Fig. vainqueur le Racing-Club de 7, République Gabonaise, Mi France. #991), victime d'une crise cardia- Le 25 Novembre 1892 (c’était que. Il est enterré à Lausanne dans Fig. 8 un vendredi) lors de la réunion de le parc de la Grange sur le rive gau- l’Union des Sociétés Françaises che du Léman. des Sports Athlétiques se tenant à Comme l’avait souhaité Pierre de Coubertin, son cœur (Fig. 8) fut René GESLIN, membre de l’Acadé- Paris à la Sorbonne trois orateurs mie Européenne de Philatélie - AEP avaient été chargés de parler de déposé (1938) à Olympie à l’inté- rieur du monument commémora- et de la Fédération Internationale de l’évolution des exer cices physiques Philatélie Olympique - FIPO. Spécia- c’est là que… tif (Thailand, Mi#1718; Fig. 9, Allemagne - DDR, Mi #1490; lités: La bicyclette au service de Pierre de Coubertin lança l’idée l’homme (médaille d’Or FIP), ca- de Restauration des Jeux Olympi- Grèce; Mi #1073) de la rénovation des Jeux Olympique, inauguré en chets DAGUIN à travers de l’Europe. ques (Monaco, Mi #2098; Alle- Contact: + (33) 01-47.80.74.88. magne - DDR, Mi #1489). L’accueil sa presence en Juin 1927.

StampLand http://www.stampland.net Link to World pagina 41 ü philatelica.ro open Pierre de Coubertin (1863-1937), fondatorul Jocurilor Olimpice Réne GESLIN, AEP ansamblul vieții sale, Cou- Pierre de Frédy, baron de Cou- bertin a lăsat peste 60.000 bertin - Fig. 1, a fost un istoric și pagini. El organizează confe- pedagog francez care a resuscitat rințe, creează comitete de Jocurile Olimpice ale erei moderne. susținere a sportului și soli- S-a născut la 1 ianuarie 1863 cită ajutorul tuturor binevoi- (Fig. 2, Ungaria, Mi #1953A,B; RDG, torilor, abatele Henri Didon* Mi # 939, Monaco, Mi #738) la (Fig. 6) fiind primul condu- Paris str. Oudinot nr. 20, într-o fa - cător. Cei doi oameni se vor milie aristocratică. Familia Frédy întâlni prima dată la 2 ia- era de origine italiană, o ramură a nuarie 1891. unei familii ce a emigrat în Franța. Pierre de Coubertin, om La curtea lui Louis XI găsim un de sport (Togo, Mi #2198A), Fig. 9 Pierre Frédy senior de Motte și practică: tenisul (Burkina Fa- Șambelan al Regelui. În 1577, Jean so Mi #1138), canotajul, ci- clismul, scrima, echitația. În Frédy achiziționează senioria de de sănătate, competiția și muscu- Coubertin Fig.( 3) situată în apro - 1888 întâlnește pionierii atletis- mului francez care debutaseră la latura necorespunzând în viziunea piere de Versailles (Yvelines). sa), și-au făcut intrarea la ediția a Părinții săi sunt Charles-Louis de Racing-Club creeat la 13 decembrie 1883. În 1891 se arată capabil să doua, la Paris, în 1900 (16 partici- Frédy de Coubertin și Marie-Mar- pante), numărul lor creascând cu celle Gigault de Crisenoy, moșteni- alerge în cursa de fond de 10 km în compania părintelui Henri Didon și toată opoziția, din păcate, a toare a castelului din Mirville (Sei- baronului. ne-Maritime) în Normandia unde frecventează Colegiul din Arcueil, leagănul sportului școlar. La 20 Președinte al CIO după 1896, Pierre își petrece copi lăria. Buni- Coubertin va demisiona din acest cul său este Bonaventure Julien, martie 1892 pe peluza de la Baga- telle arbitrează prima finală a cam- post în 1925, când constată că suc- baron de Coubertin (1788-1871), cesorii săi nu se pun la curent cu ce înalt funcționar a lui Napoléon I la pionatului Franței de rugby. Ur- mare a acestei întâlniri, pentru se întâmplă, anume că Jocurile Bremen și Oldenbourg în Germania sunt opera sa. de Nord, înalt ofițier militar în ar- prima dată, Bouclier de Brennus a fost remisă învingătorului - Racing- Ruinat, cu un copil handicapat, mata lui Louis XVIII, primul baron el se implică în organizarea Jocu- de Coubertin în 1821 și apoi primar Club de France. La 25 noiembrie 1892 (era rilor din 1936 de la Berlin, care au de Saint-Rémy-lès-Chevreuse (Fig. fost prevăzute înainte de venirea 4) până la moartea sa în 1871. într-o vineri), urmare a reuniunii Uniunii Societăților Franceze a lui Hitler la putere. Baronul de Cou- Pierre parcurge rapid carierele bertin este tot mai dezamăgit față militară și politică. Se decide la 24 Sporturilor Atletice ce se ținea la Paris la Sorbona, trei vorbitori au de situația politică. Moare la ani să se consacre ameliorării sis- Geneva la 2 septembrie 1937 (Fig. temului educativ francez inspi - fost însărcinați să vorbească despre evoluția exercițiilor fizice... 7, Gabon, Mi #991), victimă a unei rându-se din exemplele britanic și cize cardiace. Este înmormântat la american, în mod particular din Pierre de Coubertin lansează ideea reluării Jocurilor Olimpice Lausanne în parcul Grange pe lucrările britanicului Thomas Ar- malul stâng al Léman-ului. nold privitoare la sportul școlar. (Monaco, Mi #2098; RDG, Mi #1489). Primirea rezervată acor- Conform dorinței sale Pierre de În 1887 debutează campania sa Coubertin, inima sa Fig.( 8) a fost de promovare a sportului școlar dată acestei idei îndrăznețe i-a dat încredere lui Pierre de Coubertin că depusă (1938) la Olympia în interi- semnând cărți și articole. Pierre orul monumentului comemorativ este director și redactor-șef al Re- este momentul pentru organizarea unui Congres în vederea reluării (Thailanda, Mi#1718; Fig. 9 - RDG, vistei Atletism (primul număr la 23 Mi #1490; Grecia; Mi #1073) al ianuarie 1890) - Fig. 5. Aceasta este Jocurilor Olimpice moder ne. În amfiteatrul de la Sorbona, reluării Jocurilor Olimpice, inaugu- revista care menționa, în bandero- rat în prezența sa în iunie 1927. lă, pentru prima dată deviza CITIUS- Paris (Monaco, Mi #2098) a fost ALTIUS-FORTIUS (RDG, Mi #940), creat la 23 iunie 1894 Comitetul In- care va deveni deviză olimpică. Pe ternational Olimpic, urmare a pri- René GESLIN, membru al Acade- mului congres olimpic. În 1896, miei Europene de Filatelie - AEP şi primele jocuri olimpice moderne al Federaţiei Internaţionale de Fila- * Henri Didon (1840-1900) preot do- au avut loc la Atena, fiind stabilită telie Olimpică - FIPO. Specializare: minican, numit în 1890 Prieur al Cole- o frecvență de odată la patru ani. Bicicleta în serviciul omului (meda- giului Albert cel Mare din Arcueil. lie de Aur FIP), ştampile DAGUIN în Acest colegiu practica sportul pe baze Femeile, absente la primele Jo- moderne. curi din 1896 (Coubertin privea întreaga Europă. Contact: + (33) 01-47.80.74.88 pagina 42 ü gimnastica feminină într-o optică philatelica.ro actualitate Filex Transsilvanica 2012 ing. Coriolan CHIRICHEȘ În perioada 9 - 15 iulie 2012, la Bistriţa s-a desfăşurat expoziţia filatelică naţională „Filex Transsil- vanica” - ediţia a XVIII-a 2012 în colaborare cu Primăria şi Consiliul Municipal Bistriţa, Centrul jude- țean pentru cultură Bistrița-Nă- săud, Centrul cultural municipal „George Coșbuc” Bistrița, Cercul Fig. 1 militar Bistrița, sub patronajul Federaţiei Filatelice Române. Tematica expoziţiei a fost: „România - Ţara turismului” şi Ziua filatelistului - ed. a II-a - 150 de ani de la apariţia emisiunii „PRINCI- PATELE UNITE”. La expoziţie au fost prezentate în trei locaţii (Casa de cultură, Ga- leriile de artă şi Cercul militar) un număr de 7 exponate la Clasa Hors Concours, 17 exponate la Clasele filatelie, maximafilie şi în- treguri poştale şi 12 exponate la Clasa cartofilie, expuse pe un Fig. 2 număr de 101 feţe de panou. Juriul expoziţiei alcătuit din: Nicolae Salade (preşedinte), Ioan Dejugan, Bogdan Butnariu, Aurel Diaconu, Coriolan Chiricheş Fig. 3 (membri) şi Horia Blănaru (secre- tar) a acordat, la clasa filatelie, un număr de 17 diplome în rang de medalii, astfel: medalie de Aur - Adrian Popa - Scrisori circulate în Transilvania 1742-1867; Vermeil Mare - Lucian Mihai Valea - Fi- ligranul în filatelie şi Mircea Calu - Errare humanum est; Vermeil - Constantin Daniliuc - De la Bure- bista la Unirea Principatelor; Mi- haela Ene - Paradisul păsărilor - Delta Dunării şi Lucian Mihai Valea Bronz - Luminița Irimie cu trei ex- - Gheorghe Gîlcă - Popas prin - Contribuţii la studiul emisiunilor ponate - Plantele medicinale în lăcaşuri de cult; Ferdinand Grandl Mihai I 1940-1948; Argint Mare - slujba sănătăţii; Flori din grădina - Dunărea în zona Cazanelor şi a Andrei Potcoavă - Construcţii rea- mea şi Compendium floral. Porţilor de Fier; Mihai Ceucă - lizate pe teritorii unde locuiesc La clasa de cartofilie s-au acor- Invitaţie la drumeţie; Alexandru If- români şi Raul Iancovici - Nostal- dat 12 diplome în rang de: Dia- timie -Ţăranul român. gia Micului Paris; Argint - Mădă- mant - Radu Cornescu - Vilegia- Au fost realizate două plicuri lina Ababei - Istoria Moldovei ; Ma- tura; Mihai Ceucă - Capitale eu- omagiale și s-au utilizat două rilena Iosub - Realizări ale arhitec- ropene; Mircea Calu - Fortificaţii ștampile ocazionale (Fig. 1 - 2). turii româneşti şi Leon Iancovici - săseşti din Transilvania; Rubin - De remarcat, ca de obicei, buna Bucureştiul secolului XX - Periplu Radu Cornescu - Plajele României organizare şi ospitalitatea deo- turistic; Bronz argintat - Emil Sîn- Mari; Dan Pisău - Vânatul şi sebită a gazdelor, implicarea efec- georzan cu două exponate - Cră- vânătorul; Nicolae Stan - Veşnicia tivă a Primăriei Municipiului (pri- ciunul în filatelia lumii şi Paştele - satului românesc; Ion Stancu - mar dl. Ovidiu Teodor Creţu - în Drumul Crucii; Ionuț Țogorean Trandafirul pe cartea poştală; Fig. 3 alături de dl. Mircea Calu). (tineret) - Pe Valea Someşului; Petru Suciu - Cheile Turzii; Smarald pagina 43 ü ^ philatelica.ro filatelie tematica Galeria celebrităţilor botoşănene (XII) dr. Gică MARIŢANU Johann GORGIAS (1768-1841) 28 decembrie - 170 de ani de la moarte Primul farmacist (spiţer) din Botoşani, Johann Gor- gias, s-a născut într-o familie de saşi din Braşov, în 1768. După absolvirea „şcolilor latineşti”, între 1783-1788, studiază „ştiinţa farmaciei” şi îşi începe cariera în far- macia lui Iohann von Becher din Braşov. Pentru a-şi îm- bogăţi experienţa profesională, lucrează câţiva ani în diferite oraşe, ajungând într-un final la Iaşi unde obţine consacrarea definitivă prin activitatea desfăşurată în cadrul Farmaciei Geofroy. După moartea farmacistului Geofroy, care-l desem- nase ca „succesor universal”, a moştenit farmacia şi în- treaga avere a acestuia, iar în 1793 s-a stabilit la Botoşani şi a înfiinţat prima farmacie a oraşului, în vir- tutea prevederilor hrisovului din 5 octombrie prin care domnitorul Mihail Şuţu încuviinţa cererea botoşăneni- lor de a avea un doctor şi un spiţer. În timpul revoluţiei din 1821, farmacistul Gorgias a În 1801 s-a căsătorit cu Rosalia, fiica doctorului Jo- reuşit să stăvilească barbariile revoluţionarilor îndrep- hann von Zigler, care, după nouă naşteri cărora le-au tate împotriva concitadinilor de altă opinie iar în mo- supravieţuit doar trei copii, s-a stins în 1821, rămânând mentul în care trupele turceşti au intrat în oraşul părăsit văduv până la sfârşitul vieţii. de autorităţi, s-a erijat ca ispravnic şi a arborat steagul Având o pregătire profesională de excepţie, a mun- austriac pe care turcii îl respectau, salvând viaţa multor cit cu pasiune în farmacia care funcţiona în clădirea „bătrâni, bărbaţi, femei şi copii, fără deosebire de reli- proprie din centrul oraşului şi a beneficiat de „privile- gie“ pe care îi adăpostise în casa şi subteranele sale. giile” acordate de Voievozii: Alexandru Calimach, Ale- Pentru meritele şi marile sale virtuţi cetăţeneşti, în xandru Constantin Moruzi, Scarlat Alexandru şi Ioan 1823 a fost răsplătit de domnul Ion Sandu Sturdza cu Sandu Sturdza. titlul de „boer moldovan de clasa întâia”, iar împăratul În clădirea farmaciei, „cea mai frumoasă şi mai so- Austriei, Francisc I, i-a acordat, în 1830, Medalia de aur lidă casă din oraş”, care a purtat de-a lungul anilor di- civilă de onoare. Distinsul şi onorabilul farmacist Johann Gorgias a în- ferite denumiri şi care a fost demolată în 1980, Johann cetat din viaţă la 28 decembrie 1841, la Botoşani. Gorgias a găzduit călători străini însărcinaţi cu diferite misiuni în zonă, a patronat întrunirile emigraţiei străine Referinţe: din Botoşani. Gorovei, Artur, Monografia oraşului Botoşani, Institutul Integrat în viaţa oraşului, s-a făcut remarcat, din de Arte Grafice „M. Saidman”, Fălticeni, 1926, pag. 121- nou, prin cinstea, loialitatea, altruismul, spiritul civic şi 126 şi pag. 281-290; de bun organizator, în timpul epidemiei de ciumă din Gomoiu, V. Dr., Repertoar de medici farmacişti, veterinari 1818-1819, când, riscându-şi viaţa, separă bolnavii de din ţinuturile româneşti înainte de 1870, Tip. „Pressa”, populaţia sănătoasă, îi internează în spital unde îi vizi- Brăila, 1938, pag. 43, 167; Gomoiu, V. Dr., Adaos la vol. I din Repertoriul medicilor ..., tează zilnic şi le asigură hrana şi medicamentele nece- Bucureşti, 1941, pag. 19. sare pe propria cheltuială. Octav BĂNCILĂ (1872-1944) 7 ianuarie - 140 de ani de la naştere Pictorul realist cu orientare militantisă de stânga, Octav Băncilă, s-a născut la Botoşani la 7 ianuarie 1872, ca fiu al soţilor Vasile Băncilă-Gheorghiu și Puheria-Pro- fira Neculce. Rămas orfan la vârsta de 4 ani şi-a petre- cut copilăria la Iaşi, sub oblăduirea surorii sale Sofia, cunoscută militantă socialistă, căsătorită cu Ion Nă- dejde, unul dintre fondatorii revistei Contemporanul. A urmat cursurile primare şi două clase la Liceul „Ştefan cel Mare” iar în 1887 s-a înscris la „Şcoala de Arte Fru- moase” din Iaşi, unde l-a avut printre profesori pe Gh. Panaiteanu Bardasare. Dorinţa de a-şi perfecţiona tehnica artistică îl deter- mină să urmeze între 1894-1898 cursurile uuu pagina 44 ü ^ philatelica.ro filatelie tematica „Academiei de Arte Frumoase” din München. Studiul coale şi Historia, iar frământările sociale care preves- intens şi lucrul în atelierele pictorilor Haschbe şi Len- teau apropierea războiului l-au apropiat de cauza mun- bach îi permit să relizeze câteva expoziţii personale cu citorimii căreia îi dedică o serie de lucrări, dintre care lucrările create în această perioadă. cităm: Muncitorul, Grevistul, Întrunire şi Pax. După o scurtă şedere în Italia dedicată studierii ope- Şi-a prezentat lucrările la Bucureşti şi Iaşi în nume- relor create în perioada Renaşterii, s-a întors la Iaşi unde roase expoziţii personale sau de grup, alături de Gheor- a îmbrăţişat cariera didactică fiind profesor de desen şi ghe Petraşcu, Jean Steriadi, Paul Verona ş.a., întrunind caligrafie la Şcoala Normală „Vasile Lupu” şi la Gimnaziul aprecierile pozitive ale criticilor de artă. În 1942, la Sa- „Ştefan cel Mare”, pentru ca din 1916 să devină profesor lonul Moldovei, i s-a decernat Premiul Naţional pentru la „Şcoala de Belle Arte”. Aici, la Iaşi, a obţinut consacra- mesajul umanist transmis prin opera sa compusă rea ca pictor, punându-şi talentul în slujba idealurilor de dintr-un număr de aproximativ 1.500 de lucrări. Pictorul Octav Băncilă a încetat din viaţă la 14 aprilie emancipare socială. Astfel, în perioada 1905-1916, con- 1944, la Bucureşti. siderată de specialiştii în domeniu ca fiind cea mai pro- lifică din punct de vedere creativ, pe lângă portrete, Referinţe: peisaje, flori şi naturi statice, Băncilă pictează militantist Iov, Dimitrie, Cronici. Oct. Băncilă, Marincea Stănescu, teme ţărăneşti şi muncitoreşti. Luchian, N. Dărăscu şi Mogoş, în „Luceafărul”, Sibiu., nr. Impresionat de răscoalele din 1907 realizează 15 ta- 7/1914, pag. 212; Pedvisocar, Sanda, Octav Băncilă, în „România literară”, blouri pintre care se numără: Înainte de 1907, 1907, din 27 ianuarie 1972, pag. 24. Execuţia, Recunoaşterea, Înmormântarea, După răs- Ion APETROAIE (1937-1997) 11 ianuarie - 75 de ani de la naştere Ion Apetroaie s-a născut la 11 ianuarie 1937 în satul Lişna, comuna Suharău din judeţul Botoşani. Şcoala pri- mară a urmat-o în satul natal între anii 1944-1948, după care a frecventat cursurile gimnaziului „Anastasie Başotă” din Pomârla pe care l-a absolvit în 1951. Starea materială precară a familiei nu-i împiedică părinţii să-l înscrie la Liceul „Gr. Ghica VV” din Dorohoi astfel că în 1954, la numai 17 ani, se număra printre absolvenţii prestigioasei instituţii de învăţământ. Greutăţile materiale îl împiedică să urmeze imediat învăţământul superior şi ca atare între 1954-1956 va funcţiona ca învăţător în satul Cordăreni din judeţul Bo- toşani şi comuna Podu-Iloaie din judeţul Iaşi. Abia în 1956 reuşeşte la examenul de admitere în Universita- tea „Al. I. Cuza” din Iaşi, la Facultatea de istorie-filosofie, secţia Limba şi literatura română. Conştiinciozitatea şi drei de literatură română şi comparată din cadrul Fa- profunzimea cunoştinţelor acumulate în perioada stu- cultăţii de Filologie din Iaşi. denţiei l-au determinat pe acad. Al. Dima ca în 1960 A continuat să scrie şi să publice numeroase articole să-l oprească asistent la catedra de Literatură română. de specialitate colaborând la diferite publicaţii, a îngrijit În acelaşi an, debutează publicistic în Iaşul literar cu şi prefaţat o serie de ediţii, a contribuit cu numeroase două comentarii critice. Urmează o perioadă de studiu studii la editarea unor volume colective în ţară şi în stră- intens concretizată prin publicarea a numeroase arti- inătate şi nu în ultimul rând a creat o operă durabilă de cole de specialitate, eseuri, analize literare, studii des- critică şi istorie literară. pre scriitori români, recenzii etc. în diferite reviste Profesorul universitar Ion Apetroaie s-a stins din viaţă ştiinţifice locale sau centrale. la 24 august 1997, la Iaşi. Îşi continuă cariera universitară la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi devenind lector în anul 1970, iar din Referinţe: 1972 va preda în Franţa cursul de Limbă şi civilizaţie ro- Apetroaie, N., Viaţa soţului meu în „Sinteze”, nr. 8/1998, pag. 7; nr. 9/1998, pag. 9; mânească la Universitatea „Paul Valery” din Montpel- Ciopraga, C., Rigoarea discursului, timbru participativ în lier până în 1975 şi la Sorbona între 1975-1976. „Cronica”, nr.1/1997, pag. 9; În anul 1974 devine doctor în filologie cu o teză de Hangiu, I., Dicţionar al presei literare româneşti (1790- doctorat, extrem de apreciată, dedicată operei scriito- 1982), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987; rului buzoian Vasile Voiculescu. Ulici, L., Literatura română contemporană, Editura Emi- Reîntors în ţară în anul 1976, îşi reocupă funcţia de nescu, Bucureşti, 1995; lector universitar, iar în 1977 devine şi secretar de re- Zaciu, M., Dicţionarul scriitorilor români: A-C, Editura Fun- dacţie al Analelor Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” daţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995; Zugun, P., Un intelectual adevărat, în „Cronica”, nr. 4/1997, din Iaşi. În 1978 obţine titlul de conferenţiar universitar, p. 10. iar din 1991 devine profesor universitar, titular al Cate- pagina 45 ü philatelica.ro istoria filateliei

Să ne aducem aminte: Cluburile filatelice postdecembriste (III) - Clubul Filatelic Municipal Ploiești ing. Aurel DIACONU Discuțiile au continuat luni de Clubul își începe activitatea „în Activitatea filatelică în orașul zile, fără nici un rezultat. forță”, membrii săi vrând să de- Ploiești este consemnată încă din Așa se face că în luna noiembrie monstreze că activitatea la Ploiești anul 1932, când înaintașul nostru 1990, cei nemulțumiți de discuțiile, continuă, prin realizarea de mate- Toma G. Comănescu, adunase în certurile și dezacordurile din inte- riale filatelice pentru colecționarii jurul său filateliștii din Ploiești și riorul noii conduceri aleasă (și mai săi. Astfel în 1991 s-au realizat trei Câmpina1 . ales că cel ce obținuse cele mai ștampile cu tematica „cosmos” și Ideea unui cerc filatelic munici- multe voturi și urma, logic, să ocu- primul plic special dedicat organiză- pal în Ploiești a reapărut încă prin pe funcția de președinte, a fost rii „Primului Târg filatelico-numis- anii ‘80, când în cadrul Filialei Pra- „convins” să se retragă) adepții rea- matic «EXPO FOTBAL»”. hova a AFR, cunoscutul filatelist lizării unui cerc municipal s-au adu- Tot în 1991 reușim să edităm ploieștean colonelul în rezervă Con- nat și și-au propus înfăptuirea primul număr al buletinului TIM - stantin Nistorescu a propus condu- vechiului proiect de cerc filatelic BROFILUL, care, spre regretul nos- cerii de atunci a filialei înființarea municipal, sub denumirea de Clu- tru, a avut o existență efemeră, unui cerc filatelic puternic la nivelul bul Filatelic Municipal Ploiești. datorită neajunsurilor financiare. municipiului, prin unirea cercurilor În ziua de 10 decembrie 1990, De-alungul anilor conducerea „mărunte” de la nivelul unităților un grup de 28 de filateliști ploieș- clubului a suferit modficări, din economice din oraș („filatelia de teni, în frunte cu Constantin Nisto- cauze mai mult sau mai puțin su- masă”). Pe vremea aceea ideea nu rescu și Constantin Boris, s-au biective (retrageri din viața filatelică a „prins”, deoarece președinții de întâlnit, au disctat și aprobat urmă- - prof. Petre Columban; decese etc.) cercuri ar fi putut pierde avantajele toarele documente: statutul Clubu- astfel că din 1995, conducerea clu- pe care le aveau ca șefi, mai ales la lui Filatelic Municipal Ploiești (care bului este asigurată de: Aurel Dia- repartizarea de colițe nedantelate este valabil și astăzi); alegerea Con- conu (director), Gabriel Stoian ce se distribuiau cu restricții, numai siliului de conducere a clubului, for- (director adjunct), Mihai Tudor (se- celor „merituoși” (de foarte multe mat din 15 membri; alegerea unei cretar), Nicolae Iosif (contabil), Co- ori erau trecuți pe aceste tabele comisii de cenzori. riolan Traian Tomovici (membru). „membrii filateliști” care nici măcar În urma votului secret, pe bază Din anul 2008 s-a renunțat la ti- nu știau că sunt filateliști). de buletine, a rezultat următoa- tulatura de „director de club” și s-a Au venit evenimentele din de- rea conducere a Clubului Filatelic revenit la cea de „președinte”, pen- cembrie 1989 și ca peste tot și la Municipal Ploiești: prof. Petre Co- tru a ne alinia la terminologia adop- nivelul Asociației Filateliștilor din lumban (director), Marian Ghinea tată de FFR. Prahova s-a trecut la înlăturarea și Constantin Boris (directori ad - De la înființare numărul mem- vechii conduceri și instaurarea juncți), Marin Papacostea (secre- brilor a avut o evoluție continuu uneia interimare, din care au fă- tar), Neuman Niederhofer (con- descrescătoare, astfel: dacă în cut parte și unii din cei „margina - tabil), Aurel Diaconu și Traian To- 1997 aveam 115 membri, am a - lizați” anterior. movici (membri). juns ca in 2009, numărul celor ac- După numai trei luni, s-a ales O dată constituită conducerea tivi sa fie de numai 24. Acest lucru noua conducere a Asociației Fila- clubului, a urmat procedura de in- se datorează în primul rând situa- teliștilor din Prahova și când a ieșit trare în legalitate: înregistrarea la ției actuale (scăderea puterii de pe primul loc, cu cel mai mare nu- Judecătoria Ploiești a noii orga - cumpărare a membrilor; crește- măr de voturi, deci ca președinte nizații. „Nașterea” nu a fost lipsită rea nejustificată a nominalurilor un filatelist din Câmpina, au inceput de „dureri” așa că după mai multe mărcilor poștale româ nești, lipsei „discuțiile”: piedici puse de noua conducere a unor spații adecvate pentru des- - cum poate conduce un om Asociației Filateliștilor din Prahova, fășurarea activității filatelice etc.) care nu este de la „centru”? care își vedea pierdută o parte din și în general a stării filateliei româ- - următorii, în ordinea număru- membri, la data de 3 ianuarie 1991, nești actuale, a politicii de editare lui de voturi, ce funcții să aibe? prin sentința civilă nr. 1 se dispune a mărcilor poștale românești. - dar cu „ceilalți” cum rămâne? înscrierea Clubului Filatelic Munici- Astfel se face că urmare a ale- - etc. pal Ploiești în „registrul special ținut gerilor din 16 mai 2009, Clubul Fi- în acest scop, la Judecătoria Plo- latelic Municipal Ploiești are ur mă- 1 Diaconu, Aurel - O pagină din istoria iești”. Așa a luat „naștere” noua for- toa rea conducere: ing. Aurel Dia- filateliei românești - Cercul filatelic mațiune filatelică. conu (președinte), prof. Gabriel Ploiești, philatelica.ro, II, nr. 3(8) - În același an, am solicitat și ob- Stoian (vicepreședinte), ing. Mihai mai-iunie 2010, p. 13. ținut aderarea la FFR ca membru cu Dumitrescu (secretar), Nicolae Io- sif (responsabil financiar), pagina 46 ü drepturi depline. uuu philatelica.ro istoria filateliei ing. Sorin Georgescu (membru). numit Liceul „Sfinții Petru și În decursul celor 21 de ani de Pavel” și pentru care s-au implinit Fig. 1 existență, filateliștii ploieșteni au la 29.06.1995 100 de ami de la realizat câteva expoziții locale, punerea pietrei de temelie. fiind ajutați de unele instituții din Nici eclipsa de soare din 11.08. municipiul nostru. Am realizat și 1999 nu a „scăpat” atenției noa- câteva premiere, cum ar fi: primul stre, mai ales că ne-am aflat în zona plic special bilingv: româna-en- de totalitate a fenomenului. gleză (inclusiv prima ștampilă bi- Clubul Filatelic Municipal Plo- lingvă) cu ocazia „Primei expediții iești a trecut și prin momente difi- internaționale de căutare a lui cile, când, în 2008, a contestat în ROMANICHTHYS VALSANICOLA instanță hotărârile „așa-zisului Con- (Aspretele)” - pește descoperit în gres al FFR”, desfășurat în afara sta- România în 1956, și care a fost o tutului federației, fapt ce ne-a adus surpriză pentru ihtiologii din în- în fața Justiției cu amenințarea des- treaga lume, conducând la modi- ființării de către mai marii fede- ficarea clasificării sistematice a rației, care consideră că dacă nu familiei Percide. Este o fosilă vie, ești cu „ei”, ești împotriva „lor” care supraviețuiește numai în Ro- (metode de pe vremea care o știm mânia, în râul Vîlsan. Această spe- cu toții și pe care o credeam apusă, cie a fost inclusă în „Lista Roșie a dar se pare că nu-i chiar așa). Am giale2, am avut sprijinul atât al Pri- Speciilor Europene Amenințate rezistat și s-a dovedit în fața judecă- măriei Municipiului Ploiești (pen- cu Dispariția, aprobată de C.E.E. torilor ca am avut dreptate: congre- tru 30.01.2012 - 160 de ani de la în 1991. De altfel, peștele a fost sul repectiv fiind anulat. Iar Clubul naștere și 22.06.2012 - 100 de ani există în continuare. de la moarte), cât și al Teatrului inclus, la cererea expresă a Clubu- 3 lui Filatelic Municipal Ploiești, pe Activitatea se desfășura din ce în Toma Caragiu pentru turneul valoarea de 10 lei din emisiunea ce mai greu (mai ales din lipsa unui realizat de acesta în Germania cu „Pești” din anul 1992 (Mi #4779). spațiu de întâlnire), până când am piesa „O noapte furtunoasă” în Am căutat să evidențiem perso- primit un ajutor semnificativ din februarie 2012. Beneficiind de ta- nalitățile marcante ale municipiului partea Casei de cultură a sindicate- lentul d-lui dr. Ioan Daniliuc, am sau județului nostru; astfel am de- lor, care ne-a creat condiții prielnice reușit, poate, cele mai frumoase dicat plicuri și ștampile speciale: în de a putea să facem schimburi de piese filatelice din scurta noastră 1993 și 2003 poetului Nichita Stă- materiale și idei în spațiul pus cu ge- istorie. nescu; în 1996 (Fig. 1) și 1998 Iuliei nerozitate la dispoziție săptămânal. De fapt, Clubul Filatelic Muni- Hașdeu, la Câmpina; în 1999 am De la inființare și până astăzi, cipal Ploiești ar trebui să se nu- aniversat centenarul nașterii com- un bilanț sumar arată că am reali- mească Clubul filatelic Toma zat 102 plicuri speciale, apreciate Comă nescu , după numele înain- pozitorului Paul Constantinescu, iar tașului nostru, care în 1932 a con- în 2000 l-am sărbătorit pe actorul în țară și peste 140 de ștampile speciale. La manifestările din anul stituit primul nucleu al filateliei în Toma Caragiu (75 de ani de la naș- acesta dedicate lui Ion Luca Cara- Ploiești. tere) și tot în 2000 l-am comemorat pe Nicolae Iorga (60 de ani de la asasinarea lui la Strejnic, în apro- piere de Ploiești). În 2001 am aniversat 80 de ani de la zborul peste Carpați al lui Ioan Peneș (un pionier uitat al aviației române) printr-un plic special, cir- culat cu mașina pe ruta Băicoi (de Fig. 2 unde a plecat Peneș) - aerodromul Stejnic și zburat apoi până la Ghim- bav (Fig. 2). Unul din edificiile importante de cultură ale municipiului este, actualul Colegiu Național „Mihai Viteazul”, dar care în trecut s-a 2 2012 - Anul Ion Luca Caragiale, philatelica.ro, IV, nr. 2(19) ing. Aurel DIACONU, născut la 9 martie 1942 în Brașov, - martie-aprilie 2012, cop. 2-3. România, licențiat al Facultății de Construcții - Iași. Preo- 3 Diaconu, Aurel - Festivalul de teatru „Toma Caragiu”, phi- cupări: filatelie tematică, astrofilatelie. latelica.ro, III, nr. 6(17) - noiembrie-decembrie 2011, p. 37. Contact: [email protected]. pagina 47 ü philatelica.ro anunturi, Al șaselea caiet Pe urmele unor expoziții Dan ȚĂRAN continuă periplul său inti- un mesaj pentru viitorime. tulat Pe urmele unor expoziții și ne propune De menționat cele șase pagini dedicate un nou caiet din acest ciclu, având ca evenimentelor din Decembrie 1989 privind motto Gândește-te că tot ce are un sfârșit, reflectarea acestora în filatelia timișoreană. a avut și un început. Caietul este editat în Din nou, apreciem ca meritoriu efortul aprilie 2012 la Leonberg (Germania) și se autorului de a rememora, folosind docu- desfășoară pe 64 pagini, fiind realizată în mente din presa vremii, încă o pagină din regie proprie. Lucrarea este dedicată expo- activitatea expozițională desfășurată la zițiilor ZIUA ARMATEI, ZIUA EUROPEI, ISTO- Timișoara. RIA. Retrospectiva care ne-o propune Lucrarea poate fi accesată în format di- autorul acoperă perioada 1979-2011. gital. Cei interesați în procurarea lucrării se Lucrarea se adresează filateliș tilor pre- pot adresa autorului, tel 0049 715 229 124. ocupați de istoria filateliei românești, fiind (dnd)

In memoriam ► licitatii, ► auction ► Răzvan-Radu POPESCU (1952-2012) Christoph Gärtner Auktionen Cu toții ajungem în fața lui tală (Poșta fero- http://www.auktionshaus-gaertner.de Dumnezeu, care ne judecă pentru viară), de ștam- faptele și gândurile noastre, unii pilografie (fran- David Feldman mai devreme, alții mai târziu. Pe caturi mecanice), http://www.davidfeldman.com cei mai buni dintre noi Dumnezeu de filatelie tradi- îi alege și-i cheamă la El. Așa a fost țională (a avut cazul lui Răzvan-Radu Popescu, cea mai bună care a plecat într-o lume mai și comple tă co- dreaptă în Sfânta Duminică de 15 lecție a emisi- iulie 2012. A fost un om cu un rar unii „Spic de Grâu”). Pe toate le-a bun simț, de o nemărginită bună - realizat cu drag, cu pasiune și mai tate și de o cinste ireproșabilă. ales cu corectitudine. Pe plan filatelic a abordat cele A fost absolvent al Facultății de mai diverse sectoare, totdeauna Energetică (secția subingineri), Publicitate. Machete și negociere tarife cu rezultate remarcabile: a publi- dar și licențiat în istorie. Advertising. Up-making and cat numeroase articole, a făcut Toți cei care l-au cunoscut îi publicity price list parte din multe jurii, s-a ocupat de vor păstra o vie amintire. László KÁLLAI - offi[email protected] cartofilie, a făcut colecții tematice Dumnezeu să-l odihnească în ► Minimum charge €4.00. Six times

(Schiul în filatelie), de istorie poș - pace! for the price of five. Twelve times for

the price of nine. Send text to László ^ KÁLLAI, offi[email protected] and pay- ment to Coriolan CHIRICHEȘ, e-mail: ► schimb filatelic ► cumparare ► vanzare^ ► [email protected] ► Taxa de mică publicitate (schimb ► philatelic exchange ► buy ► sell ► filate lic, vânzare-cumpărare) este de ► Cumpăr piese (pentru colecție OPEN) Pharmacie Militaires, București 1937, 0,20 € pentru fiecare cuvânt, dar nu mai tematica (zona) Snagov (lac, pădure, [email protected]. puțin de 4,00 € - 20 de cuvinte. Pentru canotaj, personalități asociate), mănăs- ►Caut literatură (mă interesează inclu- 6 apari ții se plătesc cinci apariții, iar tirile Căldărușani și Țigă nești (detalii în siv fotocopii) referitoare la emisiunea pentru 12 apariții se plătesc nouă www.FundatiaSna gov.ro). Tel: 0722 601 Ziariști-1920-Újságírók. Mă in tere sea ză apariții. Textul se trimite d-lui László 830, e-mail: [email protected] și articole din presa vremii precum și KÁLLAI (office@stamp land.net ), iar con- ► Caut scrisoare sau fragment având materiale legate de Congresul Ziariş ti lor travaloarea anun țu rilor de mică publi - aplicată ștampila ocazională IXeme Con- din Transilvania şi Banat, respectiv Ottó citate se achită d-lui Coriolan CHIRI- gres International de Medicine et de Ámon. offi[email protected] CHEȘ (coriolan2006 @yahoo.com ).

► Responsabilitatea juridică lor. este o marcă înregistrată sub nr. 101604 pentru conţinutul articolelor ► Reproducerea parţială sau Tipărit la Director: Coriolan CHIRICHEŞ aparţine autorilor. integrală a materialelor din ► Responsabilitatea pentru revistă este permisă numai cu Cap limpede: Coriolan CHIRICHEȘ conţinutul anunţurilor (schimb, acordul scris al editorului. Redactor: Dumitru F. DUMITRU vând, cumpăr) revine exclusiv ►Manuscrisele spre publicare Traduceri: Gilda ROŞCA, Florin PATAPIE - RAICU, celor care au solicitat apariţia se transmit editorului: Dan N. DOBRESCU [email protected] Abonamente: [email protected]

pagina 48 ü ISSNFormat 2065-6009 electronic: http://www.philatelica.ro/revista.html Dr. Ioan Daniliuc - Realizări personale de ilustrate maxime

Ziua internațională a teatrului - Anul Caragiale, 100 ani de la moarte Ion Luca Caragiale, suport tipărit la Editura AXA Botoșani, suport tipărit în 2012 la Editura AXA Botoșani, francat cu marca poștală de 3 L - francat cu marca poștală de 5 L - emisiunea Portretele bancnotelor - emisiunea 2012 - Anul „Caragiale” - punere în circulație 10.02.2012, punere în circulație 30.01.2012, obliterat 27.03.2012 014700 BUCUREȘTI 1. obliterat 22.06.2012 100590 PLOIEȘTI 1.

Ziua mondială a mediului, 150 de ani de la înființarea Ministerului suport tipărit în 2012 la Editura AXA Botoșani, Afacerilor Externe, francat cu marca poștală de 1 L - suport tipărit în 2012 la Editura AXA Botoșani, emisiunea Flora României „Florile faunei” (I) - francat cu marca poștală de 2,10 L - emisiunea punere în circulație 17.01.2012, Ministerul Afacerilor Externe, 150 de ani de obliterat 05.06.2012 105100 AZUGA. diplomație - punere în circulație 25.04.2012, obliterat 03.08.2012 014700 BUCUREȘTI 1. ^ cartea de pe coperta Remember (4) Retrospectiva scrierilor filatelice ale lui Marcel Șapira Dan N. DOBRESCU, AIJP care ilustrează o parte a acestor Cărțile cu conținut filatelic ale lui subiecte 1, 2. Marcel Șapira pot fi grupate astfel: B. Urmările filatelice ale celor A. Catalogul mărcilor poștale două războaie mondiale: Emisiu- românești - atipice, vol. 1 - Erori nile de mărci poștale din Transil- (1865-1991), Editura SIGMA, Bucu - vania de Nord (20 noiembrie rești 1992, 54 pag.; vol. 2 - Varietăți 1944-26 martie 1945), Editura de dantelură (1876-1991), Editura SIGMA, București 1993, 140 pag.; SIGMA, București 1992, 56 pag.; Emisiunile provizorii de mărci Cluj vol. 3 - Varietăți de culoare, ima- și Oradea (27 iunie 1919-31 de- gine și poziționare, varietăți per- cembrie 1921), Editura SIGMA, cepute pe verso mărcilor (1858- București 1994, 104 pag.; Emisiu- 1992), Editura SIGMA, Bucu rești nile de ocupație din nord-vestul 1993, 64 pag.; vol. 4 - Varietăți per- României (5 mai 1919-28 martie cepute prin transparență, varietăți 1920), Ocupația franceză în Arad, de material, varietăți ale supratipa- C.M.T., Debrețin I, Debrețin II, xa de factagiu (1895-1908), măr- relor (1858-1992), Editura SIGMA, București 1999, 158 pag. cile uzuale ale poștelor din Austria București 1993, 68 pag; vol. 5 - Cu- Lucrările se constituie ca pagini și Ungaria circulate pe teritoriul riozități cu semne suplimentare pentru un viitor catalog al mărcilor României (1894-1900), București (1864-2000), Editura SIGMA, Bucu - poștale românești. 2002, 150 pag. rești 2001, 140 pag. C. Studiul mărcilor postclasice Lucrările reprezintă, în bună Lucrarea a acoperit un gol românești: Emisiunea Paris (1872 măsură, o sinteză a materialelor imens chiar dacă unele articole au -1885), Editura SIGMA PRIMEX, elaborate de generații de distinși fost publicate în reviste de specia- București 1996, 68 pag; Emisiunile filateliști la care se adaugă cerce- litate, constituind primul catalog, București (1876-1885), Editura tările autorului, întinse pe mai în literatura filatelică din România, SIGMA PRIMEX, București 1997, multe decenii, precum și conside - privind acest subiect. 130 pag; Mărci postclasice româ- rațiile personale ale acestuia. Pie- S-au păstrat două exponate nești emise și utilizate în perioada sele reproduse în lucrări au februarie 1890-iulie 1894, Bucu- apar ținut cu precădere colecției 1 rești 2000, 100 pag.; România pe- autorului, dar și unor colecționari Șapira, Marcel - Romanian stamps rioada postclasică (1894-1908): partially printed, web site address care au avut amabilitatea să le http://www.philatelica.ro/ 04_19.html emisiunea postclasică Spic de Grâu pună la dispoziția acestuia. 2 Șapira, Marcel - Romanian curiosites, (1894-1908), seriile postclasice Ta- Cei interesați în consultarea web site address http://www.phila - xa de plată tip Goarna în patru acestor lucrări se pot adresa Biblio- telica.ro/ 04_17.html colțuri (1898-1908), emisiunea Ta- tecii Muzeului Național Filatelic. cd AEROMFILA 2012

Plicuri ocazionale dedicate evenimentului. Machetare plicuri și ștampile ocazionale - dr. Ioan Daniliuc.