DOCSLIB.ORG

Pascal Bentoiu 23 Luminiţa Duţică: Pascal Bentoiu – Eminesciana III

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Pascal Bentoiu 23 Luminiţa Duţică: Pascal Bentoiu – Eminesciana III UNIVERSITATEA DE ARTE „GEORGE ENESCU” IAŞI FACULTATEA DE INTERPRETARE, COMPOZIŢIE ŞI STUDII MUZICALE TEORETICE CENTRUL DE CERCETARE „ŞTIINŢA MUZICII” ARTES vol. 12 EDITURA ARTES 2012 CENTRUL DE CERCETARE „ŞTIINŢA MUZICII” Redactor şef: Prof. univ. dr. Laura Otilia Vasiliu Colegiul redacţional: Prof. univ. dr. Gheorghe Duţică, Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi Conf. univ. dr. Victoria Melnic, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Chişinău (Republica Moldova) Prof. univ. dr. asoc. Maria Alexandru, Universitatea „Aristotle”, Thessaloniki, Grecia Prof. univ. dr. Valentina Sandu Dediu, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti Echipa redacţională: Prof. univ. Liliana Gherman Lect. univ. dr. Gabriela Vlahopol Lect. univ. dr. Diana-Beatrice Andron Coperta: Bogdan Popa ISSN 1224-6646 © 2012 Editura Artes Str. Horia nr. 7-9, Iaşi, România Tel.: 0040-232.212.549 Fax: 0040-232.212.551 e-mail: [email protected] Drepturile asupra acestei ediţii aparţin Editurii Artes. Orice reproducere parţială sau integrală a textului sau exemplelor se pedepseşte conform legilor în vigoare. C U P R I N S A. Comunicări ştiinţifice prezentate la Simpozionul naţional de muzicologie – Identitate şi contextualitate stilistică în muzica românească, ediţia a V-a, 2011 Carmen Chelaru: Muzica românească în secolul 20: Cum? Unde? De ce? 7 Laura Vasiliu: Influenţa culturii muzicale central-europene asupra componisticii româneşti moderne. Studiu de caz: Pascal Bentoiu 23 Luminiţa Duţică: Pascal Bentoiu – Eminesciana III. „Concert pentru orchestră” sau disimularea unei simfonii? 35 Gheorghe Duţică: „Elogiul simetriei”. O viziune a compozitorului Remus Georgescu 47 Petruţa Coroiu: Muzica lui Aurel Stroe: „Dorul de cer” 67 Tatiana Oltean: Viziuni moderne asupra mitului lui Orfeu în cultura muzicală românească. Lira lui Orfeu de Tudor Feraru şi Orfeuridice de Şerban Marcu 73 Irina Zamfira Dănilă: Aspecte ale creaţiei liturgice contemporane din Republica Moldova – Liturghia de Vladimir Ciolac şi Imnele Sfintei Liturghii a lui Ioan Gură de Aur de Teodor Zgureanu 85 B. Studii cu tematică diversă concepute în cadrul cercetării doctorale Brînduşa Tudor: Clasic şi romantic în Sonata în la minor op. 164 D 537 de Franz Schubert 105 Mariana Frăţilă: Curente şi tendinţe în muzica europeană din prima jumătate a secolului XX 117 Roxana-Luiza Moldovan: Valenţele unei naturi (a)tipice – Erik Satie 131 Daniela Doroşincă: Repere teoretice şi interpretative în Liturghia modală de Achim Stoia 147 Dorina Iuşcă: Starea de anxietate asociată interpretării muzicale în public 163 Prezentul volum cuprinde, pe de o parte, comunicări ştiinţifice prezentate la Simpozionul naţional de muzicologie desfăşurat sub genericul Identitate şi contextualitate stilistică în muzica românească (Ediţia a V-a Iaşi 2011) iar pe de altă parte lucrări cu tematică diversă elaborate în cadrul doctoranturii. Majoritatea autorilor sunt din Iaşi (Universitatea de Arte „George Enescu” sau Colegiul Naţional „Octav Băncilă”) dar au fost cuprinşi şi colaboratori din Bucureşti (Universitatea Naţională de Muzică), Cluj-Napoca (Academia de Muzică „Gheorghe Dima”), Braşov (Universitatea Transilvania – Facultatea de muzică) şi Constanţa (Universitatea „Ovidius”, Facultatea de Arte). Menţionăm că revista apare în variantă bilingvă româno-engleză, traducerile fiind realizate prin grija autorilor. Precizăm totodată că, pentru a conferi unitate volumului, am folosit şi de această dată - ca şi în cazul celorlalte volume deja apărute - în redactarea notelor de subsol sau bibliografice indicaţiile oferite de lucrarea TEHNICA SCRIERII ACADEMICE semnată de Şerban C. Andronescu, apărută la Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti 1997. Muzica românească în secolul 20: Cum? Unde? De ce? Conf. univ. dr. Carmen Chelaru (Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi Facultatea de Interpretare muzicală) Rezumat Cultura muzicală românească există şi nu există în Europa. Între cauzele care îi reduc „vizibilitatea” se numără: volumul scăzut sau chiar lipsa informaţiilor; neintegrarea bazelor de date în circuitul internaţional de specialitate datorită lipsei de comunicare într-o limbă de circulaţie. Comparând genuri de muzică românească cu genuri similare din cultura europeană, constatăm o corespondenţă valorică şi de limbaj spontană şi independentă totodată. Remediu: lărgirea canalelor de comunicare în dublu sens. Cuvinte-cheie: muzică românească, Uniunea Compozitorilor, BBC, Schönberg, Verklärte Nacht, Enescu, Octuor Demersul de faţă nu e nou, nu e lung, nu constituie expresia vreunei frustrări, ci este o constatare, o sumă de argumente, de puncte de vedere. Cel dintâi punct de vedere De multă vreme – poate chiar dintotdeauna – s-au pus întrebări, mai simple sau mai complexe, privitoare la muzica românească, între care: unde se situează în secolele 20-21, pe harta culturală a Europei? La această întrebare nu se poate oferi un răspuns exhaustiv. Vom sugera prin urmare răspunsul prin trei exemple. Primul exemplu - pagina de internet a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, „for de importanţă naţională, a cărui menire constă în susţinerea şi promovarea valorilor artei sonore autohtone, precum şi în protejarea intereselor profesionale, morale, sociale şi materiale ale membrilor săi”1 – ca să cităm din textul semnat de preşedintele actual, compozitorul Adrian Iorgulescu. Nu vom reda aici in extenso şi nici nu vom comenta justeţea ori valoarea – incontestabile, în opinia noastră – a textelor ce însoţesc site-ul în chestiune - ne referim la textele semnate de Adrian Iorgulescu, Valentina Sandu-Dediu şi Constantin Secară. Ceea ce intenţionăm este să ne aşezăm în postura unui muzician străin, aflat în căutare de repertoriu nou, de noi teritorii de cercetare, de bibliografie, de informaţii biografice şi stilistice privind muzica şi muzicienii 1 http://www.ucmr.org.ro/ 13.02.2012 7 români. Ei bine, toate acestea nu se pot face! De ce? Pentru că această ramură a site-ului nu are versiune într-o limbă oficială europeană. Cum se poate remedia acest neajuns? Nu, nu credem că banii constituie răspunsul! Iniţiativa şi perseverenţa considerăm că reprezintă soluţia şi anume: Dacă fiecare autor de muzică, dacă fiecare cercetător, atunci când elaborează texte analitice şi comentarii privitoare la propriile creaţii ori la compozitori şi creaţii muzicale româneşti ar depune prezentarea compoziţiei ori a textului muzicologic concomitent în limba maternă şi în (să zicem) limba engleză, pe hârtie şi electronic – iată un imens volum de bani, timp şi efort scutite! Condiţia ar fi crearea unei baze de date pe internet accesibilă tuturor celor interesaţi – un fel de WikiROmusica de exemplu (nu ţinem neapărat la această denumire, e doar o sugestie!). Dar o asemenea enciclopedie ar trebui să fie administrată de profesioniştii UCMR, în general de profesioniştii muzicii româneşti. Şi dacă un asemenea proiect întârzie să apară „la centru”, de ce nu ar fi iniţiat de o instituţie universitară de specialitate? Apropo: ştiaţi că s-a iniţiat un proiect în acest sens? Este vorba despre Muzică Wiki sau MusicWiki2. Pe pagina principală, site-ul are textul următor, desigur în limba română: „Acest wiki doreşte să devină o enciclopedie vastă, despre Muzică. Vrem ca acest proiect să vină în ajutorul tuturor. Dacă acest proiect va avea succes, ne propunem să îl traducem în limba engleză pentru informarea străinilor!” [s.n.] Site-ul conţine pînă în prezent doar 7 articole, între care unul despre… Michael Jackson, de 40 cuvinte! Care este grupul-ţintă al unei asemenea pagini electronice? Ce „succes” poate avea ea într-o atare situaţie? No comment! Al doilea exemplu: De curând am aflat de existenţa unui site intitulat Enciclopedia României. Pagina principală arată astfel: 2 http://ro.muzica.wikia.com/wiki/Pagina_principal%C4%83 8 Nici aici nu există vreo tentativă de deschidere spre lume: doar limba română! Vorba poetului: Trăind în cercul nostru strâmt…3. Am avut desigur curiozitatea să ştim ce compozitori români apar (deocamdată) în această enciclopedie4: Ar mai fi nevoie de comentarii? Nu credem! Al treilea exemplu îl constituie pagina de internet a unui post de radio aparţinător companiei BBC. Nu e nevoie să justificăm această alegere, precum şi locul companiei britanice în mass-media internaţională actuală. Curiozitatea ne- a împins să aflăm cum percepe Radio BBC – şi, prin aceasta, cum oferă mai departe auditorilor săi – muzica românească şi pe creatorii ei. Şi iată ce-am aflat: Căutând cuvinte-cheie precum Romanian Composers şi Romanian Musicians am optat pentru una din primele adrese electronice apărute, Canalul 3 Radio BBC, Discografie românească (Romania: Discography) cu o listă de înregistrări pe CD5. Înregistrările conţin exclusiv folclor şi sunt grupate pe principalele zone de cultură din ţara noastră – Transylvania, Wallachia & Moldavia. Pagina cuprinde de asemenea înregistrări recomandate de ofertanţi, precum şi sumare informaţii despre muzică şi interpreţi. 3 „Ce-ţi pasă ţie, chip de lut,/ Dac-oi fi eu sau altul ?/ Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece,/ Ci eu în lumea mea mă simt/ Nemuritor şi rece” (Eminescu, Luceafărul) 4 http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Enciclopedia_Rom%C3%A2niei 10.11.2011 5 http://www.bbc.co.uk/radio3/world/guideromaniad.shtml 13.02.2012 9 După cum se poate vedea mai sus, există o listă de abrevieri şi un dicţionar, cu ajutorul căruia un necunoscător se poate considera îndrumat spre ceea ce este reprezentativ şi valoros în concepţia ofertanţilor. Dicţionarul împarte muzica în două zone – cea din
Load more

Recommended publications
  • Contemporary Romanian Music for Unaccompanied
    View metadata, citation and similar papers at core.ac.uk brought to you by CORE provided by KU ScholarWorks CONTEMPORARY ROMANIAN MUSIC FOR UNACCOMPANIED CLARINET BY 2009 Cosmin Teodor Hărşian Submitted to the graduate program in the Department of Music and Dance and the Graduate Faculty of the University of Kansas in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Musical Arts. ________________________ Chairperson Committee Members ________________________ ________________________ ________________________ ________________________ Date defended 04. 21. 2009 The Document Committee for Cosmin Teodor Hărşian certifies that this is the approved version of the following dissertation: CONTEMPORARY ROMANIAN MUSIC FOR UNACCOMPANIED CLARINET Committee: ________________________ Chairperson ________________________ Advisor Date approved 04. 21. 2009 ii ABSTRACT Hărșian, Cosmin Teodor, Contemporary Romanian Music for Unaccompanied Clarinet. Doctor of Musical Arts (Performance), May 2009. Romanian music during the second half of the twentieth century was influenced by the socio-politic environment. During the Communist era, composers struggled among the official ideology, synchronizing with Western compositional trends of the time, and following their own natural style. With the appearance of great instrumentalists like clarinetist Aurelian Octav Popa, composers began writing valuable works that increased the quality and the quantity of the repertoire for this instrument. Works written for clarinet during the second half of the twentieth century represent a wide variety of styles, mixing elements from Western traditions with local elements of concert and folk music. While the four works discussed in this document are demanding upon one’s interpretative abilities and technically challenging, they are also musically rewarding. iii I wish to thank Ioana Hărșian, Voicu Hărșian, Roxana Oberșterescu, Ilie Oberșterescu and Michele Abbott for their patience and support.
    [Show full text]
  • George Enescu, Posthumously Reviewed
    George Enescu, Posthumously Reviewed Va lentina SANDU-DEDIU National University of Music Bucharest Strada Știrbei Vodă 33, București, Ro-010102 Romania New Europe College Bucharest Strada Plantelor 21, București, Ro-023971 Romania E-mail: [email protected] (Received: November 2017; accepted: January 2018) Abstract: This essay tackles some aspects related to the attitude of the Romanian officials after George Enescu left his country definitively (in 1946). For example, re- cent research through the archives of the former secret police shows that Enescu was under the close supervision of Securitate during his last years in Paris. Enescu did not generate a compositional school during his lifetime, like for instance Arnold Schoen- berg did. His contemporaries admired him, but each followed their own path and had to adapt differently to an inter-war, then to a post-war, Communist Romania. I will therefore sketch the approach of younger composers in relation to Enescu (after 1955): some of them attempted to complete unfinished manuscripts; others were in fluenced by ideas of Enescu’s music. The posthumous reception of Enescu means also an in- tense debate in the Romanian milieu about his “national” and “universal” output. Keywords: Securitate, socialist realism in Romania, “national” and “universal,” het- erophony, performance practice It is a well-known fact that George Enescu did not create a school of composition during his lifetime, neither in the sense of direct professor–student transmission of information, as was the case in Vienna with Arnold Schoenberg, nor in the wider sense of a community of ideas or aesthetic principles. His contemporaries admired him, but they each had their own, well-established stylistic paths; in the Stalinist post-war period, some of them subordinated their work to the ideological requirements of socialist realism and it was generally discouraged to discern the subtle, but substantial renewals of Enescu’s musical language.
    [Show full text]
  • Constante Şi Deschideri În Cvartetele De Coarde Ale Lui Wilhelm Georg Berger (I)
    MUZICA nr.1/2010 CREAŢII Monica CENGHER Constante şi deschideri în cvartetele de coarde ale lui Wilhelm Georg Berger (I) Interesul lui W.G.Berger pentru genurile instrumentale verificate de proba îndelungată a istoriei, primordiale fiind cvartetul de coarde şi simfonia alături de concertul instrumental şi sonată, s-a concretizat într-o vastă operă de autor, elaborată în spiritul unui virtual dar ingenios dialog cu valorile supreme ale culturii. Sintagma goetheană “dacă vrei să păşeşti în infinit, parcurge finitul din toate direcţiile” este emblematică demersului său artistic. Vocaţia renascentistă de a iscodi concreteţea artei muzicale din mai multe ipostaze (istorice, estetice, matematice, componistice şi nu în ultimul rând interpretative), a fost dublată de însuşirile unei personalităţi profunde, înzestrată cu o fină inteligenţă, generozitate şi fire contemplativă cu nuanţe de blândeţe. “Fenomenul W. Berger – căci a fost un fenomen cu totul neobişnuit – nu s-a produs în locuri obscure sau ascunse, ci în plină lumină”1- releva pe un ton admirativ Pascal Bentoiu. Această forţă iradiantă însoţită de bucuria revelaţiei pe care i-a oferit-o cunoaşterea, l-au călăuzit întreaga viaţă, conturându-i opera de autor pe dimensiuni monumentale, masive şi de o anvergură nemaiîntâlnită la noi. Abundenţa cu care dădea la iveală creaţiile muzicale şi lucrările muzicologice reprezintă amplitudinea aspiraţiilor sale de largă cuprindere, în care erudiţia naşte imaginaţie şi detaliul se generalizează în concepte abstracte. Există o cadenţă în evoluţia lui W.G.Berger. Pe de o parte urmăreşte împlinirea unor ţeluri pe planul gândirii despre muzică, pornind de la analiza resorturilor intime ale fenomenului muzical, conturând liniile de forţă ale curentelor şi mentalităţilor artistice; pe de altă parte, se defineşte printr-o consistentă gândire componistică cu deschideri atât către tradiţii cât şi spre înnoiri.
    [Show full text]
  • AM-2015-12.Pdf
    Serie nouã ACTUALITATEA decembrie12 2015 (CLXXIII) 48 pagini MUZICAL~ ISSN MUZICAL~ 1220-742X REVISTĂ LUNARĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA D i n s u m a r: Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor la 95 de ani Festivalul Internaţional MERIDIAN Festivalul INTRADA, Timişoara Danube Jazz & Blues Festival Rock îndoliat În imagine: Constantin Brăiloiu, Alfred Alessandrescu, Lansare carte Maria Dragomiroiu George Enescu, Ion Nonna Otescu, Mihail Jora Recunoaştere Preşedintele României Klaus Johannis a înmânat, în cadrul ceremoniei din data de 05.11.2015, UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA (UCMR), cu prilejul aniversării a 95 de ani de la înfiinţarea Societăţii Compozitorilor Români (precursoarea UCMR) şi a aniversării a 20 de ani de la constituirea Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creaţie (ANUC), Ordinul „MERITUL CULTURAL” în grad de „OFIŢER”. În argumentarea aferentă distincţiei se menţionează că aceasta se conferă în semn de înaltă apreciere pentru implicarea directă şi constantă în organizarea şi promovarea manifestărilor muzicale, pentru meritele deosebite avute la susţinerea patrimoniului clasic autohton, a creaţiei muzicale contemporane, contribuind astfel la afirmarea internaţională a compozitorilor şi muzicologilor români. DIN SUMAR UCMR la 95 de ani................................1-10 Interviu cu dl. Ulpiu Vlad....................11-12 Festivalul internaţional MERIDIAN.....13-27 Conferinţa OPERA EUROPA.................27-28 Tatiana Lisnic la ONB..........................28-29 Concerte sub... lupă.................................31 Corespondenţă de la Oldenburg...........32-33 Festivalul INTRADA.............................34-35 “In Memoriam #colectiv”....................36-37 “Danube Jazz & Blues Festival”...........38-39 Rock îndoliat......................................42-43 Lansare carte Maria Dragomiroiu........44-45 Discuri................................................46-47 Muzica pe micul ecran.............................48 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 12 Decembrie 2015 1 UCMR 95 timp de răzBOI.
    [Show full text]
  • THE UNKNOWN ENESCU Volume One: Music for Violin
    THE UNKNOWN ENESCU Volume One: Music for Violin 1 Aubade (1899) 3:46 17 Nocturne ‘Villa d’Avrayen’ (1931–36)* 6:11 Pastorale, Menuet triste et Nocturne (1900; arr. Lupu)** 13:38 18 Hora Unirei (1917) 1:40 2 Pastorale 3:30 3 Menuet triste 4:29 Aria and Scherzino 4 Nocturne 5:39 (c. 1898–1908; arr. Lupu)** 5:12 19 Aria 2:17 5 Sarabande (c. 1915–20)* 4:43 20 Scherzino 2:55 6 Sérénade lointaine (1903) 4:49 TT 79:40 7 Andantino malinconico (1951) 2:15 Sherban Lupu, violin – , Prelude and Gavotte (1898)* 10:21 [ 20 conductor –, – 8 Prelude 4:32 Masumi Per Rostad, viola 9 Gavotte 5:49 Marin Cazacu, cello , Airs dans le genre roumain (1926)* 7:12 Dmitry Kouzov, cello , , 10 I. Moderato (molto rubato) 2:06 Ian Hobson, piano , , , , , 11 II. Allegro giusto 1:34 Ilinca Dumitrescu, piano , 12 III. Andante 2:00 Samir Golescu, piano , 13 IV. Andante giocoso 1:32 Enescu Ensemble of the University of Illinois –, – 20 14 Légende (1891) 4:21 , , , , , , DDD 15 Sérénade en sourdine (c. 1915–20) 4:21 –, –, –, , – 20 ADD 16 Fantaisie concertante *FIRST RECORDING (1932; arr. Lupu)* 11:04 **FIRST RECORDING IN THIS VERSION 16 TOCC 0047 Enescu Vol 1.indd 1 14/06/2012 16:36 THE UNKNOWN ENESCU VOLUME ONE: MUSIC FOR VIOLIN by Malcolm MacDonald Pastorale, Menuet triste et Nocturne, Sarabande, Sérénade lointaine, Andantino malinconico, Airs dans le genre roumain, Fantaisie concertante and Aria and Scherzino recorded in the ‘Mihail Jora’ Pablo Casals called George Enescu ‘the greatest musical phenomenon since Mozart’.1 As Concert Hall, Radio Broadcasting House, Romanian Radio, Bucharest, 5–7 June 2005 a composer, he was best known for a few early, colourfully ‘nationalist’ scores such as the Recording engineer: Viorel Ioachimescu Romanian Rhapsodies.
    [Show full text]
  • ARTES Vol. 12
    UNIVERSITY OF ARTS “GEORGE ENESCU” IAŞI FACULTY OF PERFORMING, COMPOSITION AND THEORETICAL MUSIC STUDIES RESEARCH CENTRE “ŞTIINŢA MUZICII” ARTES vol. 12 ARTES PUBLISHING HOUSE 2012 RESEARCH CENTRE “ŞTIINŢA MUZICII" Editor in Chief: Professor PhD Laura Otilia Vasiliu Editorial Board: Professor PhD Gheorghe Duţică, University of Arts “George Enescu” Iaşi Associate Professor PhD Victoria Melnic, Academy of Music, Theatre and Fine Arts, Chişinău (Republic of Moldova) Professor PhD Maria Alexandru, “Aristotle” University of Thessaloniki, Greece Professor PhD Valentina Sandu Dediu, National University of Music Bucharest Editorial Team: Professor Liliana Gherman Lecturer PhD Gabriela Vlahopol Lecturer PhD Diana-Beatrice Andron Cover design: Bogdan Popa ISSN 2344-3871 ISSN-L 2344-3871 © 2012 Artes Publishing House Str. Horia nr. 7-9, Iaşi, România Tel.: 0040-232.212.549 Fax: 0040-232.212.551 e-mail: [email protected] The rights on the present issue belong to Artes Publishing House. Any partial or whole reproduction of the text or the examples will punished according to the legislation in force. C O N T E N T S A. Research papers presented within the National Musicology Symposium - Stylistic indentity and contexts of Romanian music, 5th edition, 2011 ROMANIAN MUSIC IN THE 20TH CENTURY: HOW? WHERE? WHY? Associate Professor PhD. Carmen Chelaru,”George Enescu” University of Arts, Iasi, Romania……………………………………………………………………….7 THE INFLUENCE OF CENTRAL EUROPEAN MUSICAL CULTURE ON MODERN ROMANIAN COMPOSITION. CASE STUDY: PASCAL BENTOIU Professor PhD. Laura Vasiliu,”George Enescu” University of Arts, Iasi, Romania………………………………………………………………….…….…23 PASCAL BENTOIU – EMINESCIANA III. A “CONCERTO FOR ORCHESTRA” OR THE DISSIMULATION OF A SYMPHONY? Music teacher PhD. Luminiţa Duţică, The National College of Arts “Octav Băncilă”, Iasi, Romania……………………………………………………….......35 “AN ENCOMIUM TO SYMMETRY”.
    [Show full text]
  • CREAŢII „Săteasca” Enesciană Şi Constelaţia Ei
    Revista MUZICA Nr. 8 / 2015 CREAŢII „Săteasca” enesciană şi constelaţia ei Vasile Vasile Dacă uvertura, poemul simfonic şi simfonia programatică au oscilat, în ceea ce priveşte orientarea tematică, între solida ancorare în trecutul istoric românesc (având în vedere uverturile naționale, Ştefan cel Mare, Cetatea Neamţului etc.) sau în oglindirea frumuseţilor patriei și a spiritualității ei (Pe şesul Moldovei, Hanul Ancuței - cu ultimul tablou – Cu steaua, sau având integrată melodia Mioriței, alături de melodii de joc - creații ale aceluiași Zirra), Amintiri din Carpaţi etc.), în orientarea spre subiecte mitologice (Marsyas de Alfonso Castaldi, Acteon, Didona de Alfred Alessandrescu, Vrăjile Armidei de Ion Nonna Otescu etc.) şi spre cele cu caracter filosofic (Eroul fără glorie cu ale sale trei părţi intitulate Între bine şi rău, Între tot şi nimic, Între viaţă şi moarte de Alfonso Castaldi), suita, mai ales cea programatică, va deveni principalul mijloc de dezvoltare a unei serioase orientări naţionale în muzica simfonică românească. După ce şi-a plătit şi ea tributul față de forma neoclasică şi neoromantică (Suita în stil vechi pentru pian (1897), Suita pentru orchestră nr. 2 (1915), ambele de George Enescu, Suita în stil clasic (1925) de Ion Ghiga şi după anumite tatonări şi abordări ale genului, înţeles ca o reuniune de dansuri românești (suita simfonică – Impresii româneşti (1913) de Alfonso Castaldi, Suita muntenească (1923) de Ion Borgovan, Suita Carpatica (1923) de Paul Richter, suita se apropie - ca şi genul muzical - dramatic
    [Show full text]
  • The Iasi School of Musicology
    Înv ăţământ, Cercetare, Creaţie (Education, Research, Creation) Volume I THE IASI SCHOOL OF MUSICOLOGY Author: Associate Professor PhD. Ruxandra MIREA Ovidius University of Constanta Faculty of Arts Abstract Music proves to be an axis of the human spirituality which establishes a connection between the ephemerality and eternity. By means of vibrational energy, music, which is art and science alike, expresses, builds, uplifts and transcends the experiences and the feelings of any human being endowed with conscience. Musicology is the science which comprises the complex music, in a practical and teorethical way, diachronical and synthetical, and also esthetical way. The musicologist is the complex artistic personality which sums all the knowledge of these subjects, subjects which interpenetrate. In time, musicologists from Iasi, have intensivly manifested their intelectual authority. They represent the third fulcrum, grographically and spiritually, of a third that fulfills the harmony of the contraries, Bucharest, Cluj, Iasi: Theodor T. Burada (1839-1923), Eduard Caudella (1841-1924), Titus Cerne (1859-1910), George Pascu (1912-1996), Mihail Cozmei (n.1931), Liliana Gherman (b. 1939), Laura Otilia Vasiliu (n.1958). Keywords: music, musicologist, monografies, composer, magazines, lexicography, symposium, etnography, instruments, organologie. 1. The art of musicology Music proves to be an axis of the human spirituality which establishes a connection between the ephemerality and eternity. By means of vibrational energy, music, which is art and science alike, expresses, builds, uplifts and transcends the experiences and the feelings of any human being endowed with conscience. From an ethimological point of view, the word music originates from the triad musaion-museon-muse, which represents the nine protecting gods of the arts and sciences, from Parnas, Pind and Elicone.
    [Show full text]
  • Capitolul IV
    Capitolul IV Eseu de Doru Popovici (Doctorul, muzicologul şi profesorul universitar Petre Brâncuşi şi lupta sa, eficientă, împotriva «stalinizării» muzicii româneşti, în România «obsedantului deceniu») 129 Doctorul, muzicologul si profesorul universitar Petre Brâncuşi si lupta sa, eficientă, împotriva „stalinizării” muzicii româneşti, în România „obsedantului deceniu” Pentru noi, muzicienii români, punctul culminant al „diktaturii staliniste”, a fost atins, în lugubra „Săptămână a muzicii româneşti” din toamna anului 1951. În acest context, plin de tragism, citez un amplu fragment din volumul meu, închinat muzicii româneşti, din „obsedantul deceniu”: «Am părăsit acea „mică Vienă” - poetica Timişoara. A fost toamna anului 1950, care mi s-a arătat ca un început de lume. Părinţii mei, chirurgul Ion Popovici - ucis mişeleşte în sinistra închisoare de la Gherla, la 26 septembrie 1959 - şi mama mea, Eugenia au divorţat. O mare lovitură pentru mine şi fratele meu, viitorul chirurg, Zeno Popovici, specializat după anii 1960 în operaţii de esofag şi în cele legate de chirurgia toracică. Tatăl meu m-a socotit „un fiu nedemn”, deoarece nu am dorit să mă dedic medicinii şi am urmat sfaturile profesorului meu, Liviu Rusu, precum şi pe cele ale descoperitorului talentului meu, neobarochistul Zeno Vancea, şi am ales cariera de muzician. Tata a fost un mare chirurg, format la Budapesta şi la Viena, şi a slujit medicina, cu religiozitate, în oraşul meu natal, Reşiţa, şi, apoi, la Timişoara. A urât „stânga românească” şi sindicatele, socotindu-le „simboluri ale descompunerii României!” A fost spion şi soldat, în perioada primului război mondial, slujind mişcarea naţionalistă „de peste deal” a lui Iuliu Maniu şi Alexandru Vaida Voievod.
    [Show full text]
  • Contemporary Romanian Music For
    CONTEMPORARY ROMANIAN MUSIC FOR UNACCOMPANIED CLARINET BY 2009 Cosmin Teodor Hărşian Submitted to the graduate program in the Department of Music and Dance and the Graduate Faculty of the University of Kansas in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Musical Arts. ________________________ Chairperson Committee Members ________________________ ________________________ ________________________ ________________________ Date defended 04. 21. 2009 The Document Committee for Cosmin Teodor Hărşian certifies that this is the approved version of the following dissertation: CONTEMPORARY ROMANIAN MUSIC FOR UNACCOMPANIED CLARINET Committee: ________________________ Chairperson ________________________ Advisor Date approved 04. 21. 2009 ii ABSTRACT Hărșian, Cosmin Teodor, Contemporary Romanian Music for Unaccompanied Clarinet. Doctor of Musical Arts (Performance), May 2009. Romanian music during the second half of the twentieth century was influenced by the socio-politic environment. During the Communist era, composers struggled among the official ideology, synchronizing with Western compositional trends of the time, and following their own natural style. With the appearance of great instrumentalists like clarinetist Aurelian Octav Popa, composers began writing valuable works that increased the quality and the quantity of the repertoire for this instrument. Works written for clarinet during the second half of the twentieth century represent a wide variety of styles, mixing elements from Western traditions with local elements of concert and folk music. While the four works discussed in this document are demanding upon one’s interpretative abilities and technically challenging, they are also musically rewarding. iii I wish to thank Ioana Hărșian, Voicu Hărșian, Roxana Oberșterescu, Ilie Oberșterescu and Michele Abbott for their patience and support. iv TABLE OF CONTENTS INTRODUCTION………………………….
    [Show full text]
  • Wilhelm Georg Berger
    Liana Alexandra Compositeur, Interprete, Professeur Roumanie, Bucarest A propos de l'artiste http://romania-on-line.net/whoswho/AlexandraLiana.htm Qualification : PROFESSEUR DOCTEUR EN COMPOSITION ET MUSICOLOGIE Sociétaire : GEMA - Code IPI artiste : I-000402252-8 Page artiste : www.free-scores.com/partitions_gratuites_lianaalexandra.htm A propos de la pièce Titre : Wilhelm Georg Berger - profil de compositeur (2010) Compositeur : Alexandra, Liana Droit d'auteur : Copyright © Liana Alexandra Editeur : Alexandra, Liana Instrumentation : Théorie de la musique Style : Classique moderne Liana Alexandra sur free-scores.com • écouter l'audio • partager votre interprétation • commenter la partition • contacter l'artiste Ajoutée le : 2016-04-07 Dernière mise à jour le : 2016-04-07 18:16:24 1 Wilhelm Georg Berger – profil creator Wilhelm Georg Berger este un compozitor aparte în peisajul muzical al celei de a doua jumătăţi a secolului XX,atât în creaţia românească,cât şi în cea universală. Autor prolific,care a produs 24 Simfonii,19 Concerte instrumentale, 11 Cantate,Oratorii,Misse, 29 de Sonate instrumentale pentru diverse combinaţii timbrale,9 Cicluri de Lied-uri(adevarte simfonii vocale),pentru voce şi diverse combinaţii instrumentale,13 Poeme simfonice,21 Cvartete de Coarde +Cvintet pentru 2 viori,2 viole şi violoncel, lucrări pentru orgă solo şi,nu în ultimul rând 20 de cărţi, tratate de muzicologie,cu o problematică fabuloasă în domeniul cercetării fundamentale. Spirit enciclopedic, Wilhelm Georg Berger a fost un mare compozitor, un mare muzicolog, interpret(a cântat la violă) şi, de asemenea, a fost şi dirijor. L-am cunoscut personal în anul 1978,când întors de la Concursul internaţional Carl Maria von Weber de la Dresda, unde fusese in juriul de creaţie,m-a anunţat că am obţinut premiul I,la acel prestigios concurs.
    [Show full text]
  • Études Balkaniques, 13 | 2006 La Roumanie
    Études balkaniques Cahiers Pierre Belon 13 | 2006 Création musicale et nationalismes dans le Sud-Est européen La Roumanie. Culture musicale au fil de l’histoire Rumania. Musical Culture Historically Gheorghe Firca Édition électronique URL : http://journals.openedition.org/etudesbalkaniques/323 ISSN : 2102-5525 Éditeur Association Pierre Belon Édition imprimée Date de publication : 1 janvier 2006 Pagination : 214-229 ISBN : 978-2-910-86006-6 ISSN : 1260-2116 Référence électronique Gheorghe Firca, « La Roumanie. Culture musicale au fil de l’histoire », Études balkaniques [En ligne], 13 | 2006, mis en ligne le 01 septembre 2009, consulté le 19 avril 2019. URL : http:// journals.openedition.org/etudesbalkaniques/323 Ce document a été généré automatiquement le 19 avril 2019. Tous droits réservés La Roumanie. Culture musicale au fil de l’histoire 1 La Roumanie. Culture musicale au fil de l’histoire Rumania. Musical Culture Historically Gheorghe Firca 1 Sur le territoire de la Dacie, ancienne province romane, entre les Carpates et la Mer Noire, par le processus de romanisation de l’élément géto-dace autochtone, est né, au nord du Danube, le peuple roumain. La branche thrace principale - à laquelle les Daces et les Gètes s’apparentaient - identifiable entre le Danube et les Montagnes du Haemus (les Balkans) a été soumise à un processus similaire, même plus étendu, de romanisation (dans le cadre de la province de Mésie). La fin du processus de formation de la langue et du peuple roumain s’était produite, semble-t-il, au IXe siècle après J.-C., lorsque cette langue romane orientale a assimilé, en dehors des éléments daces et latins primordiaux, les dernières influences non-romanes, slaves surtout.
    [Show full text]