Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a obligat Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Opinia Sportului sã aprobe tipãrirea diplomelor pentru absolvenþi ai Universitãþii Spiru Haret, promoþia 2009, prejudiciaþi de prevederile O.G.10/2009. naþionalã Detalii pe www.spiruharet.ro

Sãptãmânal de opinii, informaþii ºi idei de larg interes naþional Director: Mioara VERGU-IORDACHE

Anul 20, nr. 569, 19 martie 2012, 8 pagini, 1 leu, www.opinianationala.ro Studenþi practicieni – studenþi activi ºi integraþi

În cadrul anului II al proiectului Studenþi practicieni – studenþi activi ºi integraþi, sunt în plinã desfãºurare – la sediul facultãþilor Universitãþii Spiru Haret ºi al partenerului de proiect, Universitatea Naþionalã de Apãrare Carol I – activitãþi dedicate efectuãrii stagiilor de practicã de cãtre studenþii cuprinºi în proiect.

Amãnunte în pagina 4

Facultatea de Sociologie-Psihologie a Universitãþii Consultaþii gratuite pentru Câteva gânduri, impresii ºi idei despre Spiru Haret ºi Universitatea Paris 13 au organizat Bacalaureat ºi Admitere sâmbãtã, 17 martie 2012, în Amfiteatrul 302, Catedrala Mântuirii PaginaColocviul 8 Franco-Român Neamului Românesc cu tema Drd. Stelian GOMBOª Traumã ºi istorie Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României Au prezentat expuneri: • prof. univ. dr. Florin Tudose, USH - Istoria ca trauma • prof. univ. dr. Vladimir Marinov, Catedrala Mântuirii Neamului Românesc reprezintã Universitatea Paris 13 – Mãcelul: în clinicã, istorie ºi creaþia sinteza ethosului creºtin-ortodox al poporului român, artistic • conf. univ. dr. Aurel V. David, USH – Generalul zidirea ei implicând variate semnificaþii de la cele Berthelot - un francez cu inimã de român • prof. univ. dr. duhovniceºti - liturgice-teologice pânã la cele naþionale- Jean-François Chiantaretto, Universitatea Paris 13 – Scriere arhitecturale-sociale. În acest sens zidirea ei se constituie de sine, scriere de istorie, traumatism • prof. univ. dr. Marie- într-un simbol al permanenþei sintezei dintre Bisericã ºi Christine Pheulpin, Universitatea Paris 13 – Corpul, o cale Neam, precum ºi într-o afirmare dinamicã a valorilor de elaborare a traumatismului ºi de înscriere în istorie spirituale ºi culturale ale poporului român. În imaginea ei • prof. univ. dr. Jean-Pierre Pinel, Universitatea Paris 13 – se vor regãsi tradiþia ºi modernitatea, universalul ºi Trauma în instituþiile de îngrijire: câteva modalitãþi de particularul, amprenta inconfundabilã a devenirii istoric- eradicare istorice • asist. univ. drd. Amina Khleef, USH – religioase ºi culturale a poporului român ºi amprenta Când istoria si trauma se repet㠕 asist. univ. drd. Bogdan nãzuinþelor spirituale ale acestui popor pentru veacurile Cuc, USH – Spaþiu ºi timp în dinamica interacþiunii mam㠖 Facultatea de Matematicã ºi Informaticã organizeazã un program gratuit de ce vor veni. copil • lect. univ. dr. Rodica Matei, USH – Anna ºi istoria (Continuare în pag.5) pregãtire în sprijinul candidaþilor la examenele de bacalaureat ºi admitere la corpului sãu • conf. univ. dr. Laura Goran, USH – Abandon programe de studii care necesitã probe de matematicã ºi/sau informaticã. ºi traumã în instituþiile de ocrotire din România Pagina 3 Se apropie campania electoralã Restituiri Opinii De ce-l urâm Invitaþie la teatru Profesorul Spectacolul cu Preþioasele ridicole al Teatrului studenþesc În Serbia pe Bãsescu? Black Box Studio Sud se bucurã de un deosebit succes, astfel Mihail s-a inventat politic cã, dupã primirea favorabilã, cãlduroasã a primelor reprezentaþii, De ce nu-l vom iubi din 8 ºi 15 martie, studenþii actori ºi cadrele didactice de la MANOILESCU o nouã limbã: „vlaha” Facultatea de Arte din cadrul Universitãþii Spiru Haret invitã publicul la o nouã întâlnire joi, 22 martie, ora 19. Pagina 6 Pagina 8 pe Ungureanu?

Istoria trãitã Mioara VERGU-IORDACHE Schimb de vizite între armata românã ºi armate aliate De ce-l urâm pe Traian Bãsescu? Pentru cã l-am iubit. În general, deteºti la alþii ceea ce nu-þi place la tine. (1980-1985) Bãsescu este un român tipic, chiar dacã, la un moment dat, s-a încercat acreditarea ideii cã, în ciuda General-colonel (ret) dr. Constantin OLTEANU numelui de Traian, nu se trage de la Râm...Traian Bãsescu are toate calitãþile ºi defectele, mai mult sau mai puþin accentuate, ale fiecãrui român. O formã de întreþinere ºi de dezvoltare a relaþiilor Pe Mihai Rãzvan Ungureanu nu avem cum sã-l iubim. între armatele þãrilor participante la Tratatul de la Este stilat, echilibrat, chiar dacã, probabil, Varºovia o reprezenta schimbul de vizite la diferite mãselele-i sunt roase, cult, inteligent, cu loc de niveluri, pe linie de comandã ºi stat major, tehnicã, muncã rezervat, aºadar fãrã grija zilei de mâine. logisticã, de învãþãmânt militar. În acest cadru, un rol A ocupat, pânã la 40 de ani, demnitãþi despre care important l-au avut vizitele reciproce la nivelul unii dintre colegii de generaþie nici nu au auzit. Nu conducerii armatelor respective, care prilejuiau un înjurã, nu scuipã, nu molfãie, nu dã din mâini.... amplu schimb de experienþã prin abordarea ªi este, ºi domnia sa, român. problemelor privind instruirea trupelor, pregãtirea Despre respect?! comandamentelor, înzestrarea cu armament ºi tehnicã Aveþi dreptate, avem nevoie, în ecuaþie, de respect. de luptã, asigurarea materialã ºi medicalã ºi, Iubirea fãrã respect este o telenovelã. bineînþeles, a relaþiilor bilaterale. În cele ce urmeazã Respectul fãrã iubire este o cãsãtorie din obligaþie! prezentãm câteva exemple de vizite conduse de Miniºtrii apãrãrii ai þãrilor participante la Tratatul de la Varºovia ªi totuºi, cum ne vom alege conducãtorii? miniºtrii apãrãrii. (Continuare în pag.6) Moscova, 1981 Din iubire sau din respect? pag. 2 OPINIA NAÞIONALà 569 – 19 martie 2012 STUDENÞII ÎNTREABÃ. PROFESORII RÃSPUND Astãzi, rãspunde prof.univ.dr. Zenovic GHERASIM, Facultatea de Management Financiar-Contabil, Bucureºti Managementul proiectului; integrarea ºi scopul proiectului

Managementul integrãrii proiectului (managementul integrãrii în proiecte) reprezintã primul Managemen- ale proiectului, verificare scopul proiectului este reprezen- domeniu al cunoaºterii (domeniu de expertizã) definit de PMBOK®, ce cuprinde procese ºi tul scopului realizabilã prin tehnica tat de lucrul necesar a fi prestat activitãþi necesare pentru identificarea, definirea, combinarea, unificarea ºi coordonarea proiectului inspecþiei. • Controlul scopului (de echipa de lucru la proiect) diferitelor procese ºi activitãþi specifice managementului proiectelor. Se definesc astfel 3 cuprinde reprezintã procesul de monitori- pentru a se furniza un produs, grupuri de procese ale PM pentru fiecare dintre cele nouã domenii ale cunoaºterii (domenii urmãtoarele zare a stãrii proiectului (gradu- serviciu sau rezultat cu caracte- de expertizã). Prin managementul integrãrii proiectului se monitorizeazã ºi se controleazã, procese: • Co- lui de realizare a proiectului la risticile ºi funcþiunile specifica- pas cu pas, obiectivul potrivit cãruia toate componentele proiectului sunt corect ºi complet lectarea cerin- un moment dat sau la terminarea te, în timp ce scopul produsului integrate astfel încât proiectul sã se finalizeze cu succes. þelor (Collect Requirements) proiectului) ºi a scopului produ- este reprezentat de caracteristi- reprezintã procesul de definire sului, precum ºi de management cile ºi funcþiunile ce sunt ºi documentare cu privire la al schimbãrilor în liniile specifice produsului, serviciului 1 Care sunt procesele specifice managementului integrãrii proiectului? nevoile tuturor participanþilor la directoare ale scopului (scope sau rezultatului. Pentru contro- 2 Ce reprezintã managementul scopului proiectului? proiect (stakeholders) cu scopul baseline). Trebuie menþionat lul scopului, se foloseºte tehnica de a îndeplini obiectivele faptul cã, în contextul PM, analizei varianþei. 3 Din ce procese este compus managementul scopului proiectului? proiectului (fig.2).• Definirea 4 Cum definim structura descompunerii pe activitãþi, scopului constituie un proces de dezvoltare a unei descrieri WBS – Work Breakdown Structure? detaliate a proiectului ºi 5 Ce înþelegem prin descompunerea proiectului orientatã pe scop? produsului. Ca instrumente ºi tehnici pentru definirea Procesele Orice proiect în realizarea proiectului; scopului, se folosesc metoda specifice începe cu comisionarea facilitãþii de a workshop-urilor, tehnica identi- managementului definirea fabrica produsul ºi de a obþine ficãrii alternativelor, tehnica 1 integrãrii 2 scopului beneficiul dorit. analizei produsului, pãrerea proiectului proiectului. Definirea scopului unui experþilor.• Crearea structurii sunt: • Dezvol- Managementul proiect precede realizarea descompunerii pe activitãþi, tarea documen- scopului reprezintã o funcþie ºi planului de management al WBS (Work Breakdown tului de autorizare a proiectului o etapã obligatorie. Manage- proiectului. Scopul unui proiect Structure) constã într-un proces (Project Charter) reprezintã un mentul scopului unui proiect semnificã definirea misiunii ºi de divizare a activitãþilor proces prin care un proiect (sau poate fi definit ca un proces ce obiectivelor majore ale specifice lucrului echipei de o fazã) este autorizat formal; asigurã o cantitate suficientã de proiectului (pe întreg ciclul de lucru la proiect ºi a livrabilelor proiectului în componente mai documentul conþine cerinþele lucru la proiect (lucrul viaþã al proiectului) sau a mici, mai simple ºi mai uºor de iniþiale care satisfac aºteptãrile nenecesar este eliminat) prin rezultatului final al lucrului la gestionat. • Verificarea scopului tuturor participanþilor la proiect care se realizeazã performanþele proiect. Scopul proiectului dorite. Managementul scopului prezintã ceea ce se aºteaptã de este un proces de formalizare a (stakeholders). • Dezvoltarea modului de acceptare (recepþie planului de management al unui proiect se realizeazã prin la proiect dupã terminarea Fig.2. Intrãri, instrumente, finalã) a livrabilelor finalizate tehnici ºi ieºiri specifice procesului de colectare a cerinþelor proiectului este un proces de intermediul a patru etape acestuia, din partea benefi- prelucrare ºi integrare a importante: dezvoltarea concep- ciarilor proiectului. În unele Structura descompunerii pe activitãþi, WBS (Work Descom- rezultatelor mai multor procese tului prin intermediul obiecti- lucrãri, managementul scopului Breakdown Structure) reprezintã o structurã arborescentã velor proiectului ºi structurii proiectului este asimilat cu punerea de planificare, rezultând acþiunile (ierarhicã) a activitãþilor echipei de lucru la proiect, proiectului necesare pentru definirea, breakdown a produsului sau managementul ariei de 4 activitãþi necesare pentru a obþine rezultate livrabile ºi 5 serviciului nou; definirea acoperire a proiectului. Scopul orientatã pregãtirea, integrarea ºi pentru a finaliza proiectul în conformitate cu scopul (aria pe scop se coordonarea planurilor aferente scopului lucrului prin interme- proiectului (Project Scope) sau de acoperire) prestabilit. În unele lucrãri, WBS este diul structurii breakdown a aria (sfera) de cuprindere a bazeazã pe acestor procese subsidiare.• echivalatã în limba românã cu structura detaliatã un arbore care prezintã pe Execuþia planului proiectului se produsului sau serviciului nou; proiectului (anvergura proiec- orientatã pe activitãþi sau cu structura de divizare pe activitãþi. Se poate autorizarea ºi execuþia lucrului, tului) conþine activitãþile ce niveluri succesive acti- realizeazã în conformitate cu construi ºi structura detaliatã orientatã pe resurse, RBS (Resource vitãþile necesare pentru prevederile planului de precum ºi monitorizarea ºi trebuie executate pentru atinge- Breakdown Structure) sau structura descompunerii pe resurse, în care controlul progresului înregistrat rea obiectivelor proiectului. realizarea proiectului. management al proiectului resursele alocate proiectului sunt repartizate pe activitãþi. De asemenea, Activitãþile sunt descom- pentru îndeplinirea obiectivelor se poate construi structura detaliatã orientatã pe unitãþi puse nivel cu nivel pânã la proiectului.• Monitorizarea ºi organizaþionale, OBS (Organizational Breakdown Structure) sau acel grad de detaliere necesar controlul lucrului la proiect este structura descompunerii pe unitãþi organizaþionale ce pune în evidenþã pentru o planificare, urmãrire un proces de urmãrire, revizuire legãturile dintre sarcinile de lucru ºi unitãþile organizaþionale ce sunt ºi control adecvat al pro- ºi reglare a avansãrii proiectului, responsabile cu executarea acestor sarcini de lucru. Fiecare nivel iectului. Descompunerea pentru îndeplinirea obiectivelor descendent al WBS detaliazã tot mai în amãnunt elementele ºi proiectului orientatã pe scop de performanþã definite prin activitãþile proiectului. Codul identificatorilor conturilor (Code of poate fi vãzutã ca o organi- planul de management al Account Identifier) reprezintã ansamblul articolelor de identificare gramã în care posturile sunt proiectului.• Controlul integrat asignate elementelor ºi activitãþilor unei WBS. Elementele de pe nivelul înlocuite de activitãþile ce al schimbãrilor reprezintã un ierarhic cel mai de jos al unei WBS sunt denumite pachete de lucru trebuie realizate. Descompu- grup de procese de revedere a (work packages) sau de operaþii. Un cont de control reprezintã un punct nerea proiectului orientatã pe scop asigurã posibilitatea tuturor cerinþelor de schimbare, de control al managementului unde scopul, costul ºi datele despre resurse sunt integrate ºi comparate cu valorile realizate astfel încât sã de a vedea întregul proiect în de aprobare a schimbãrilor, toate elementele sale precum ºi de gestionare a se mãsoare indicatorii de performanþã ai proiectului. Fiecare pachet de lucru este necesar sã fie asociat cu un singur cont de control. În schimb, constitutive ºi modul în care schimbãrilor – toate orientate acestea se integreazã din cãtre livrabile, active ale fiecare cont de control poate cuprinde unul sau mai multe pachete de lucru. Unele lucrãri de specialitate propun metoda bazatã pe structura punct de vedere al perfor- proceselor organizaþionale, manþei, responsabilitãþilor, documente ale proiectului ºi descompunerii pe activitãþi ca metodã structuratã pentru selecþia datelor folosite pe întregul ciclu de viaþã al proiectului pentru a satisface costului ºi timpului de planul de management al execuþie. Fazele elaborãrii ºi proiectului. • Închiderea proiec- aºteptãrile tuturor stakeholder-ilor. utilizãrii descompunerii tului sau fazei este un proces prin Abordarea sistemicã a managementului scopului în MP prezintã WBS proiectului orientatã pe scop care sunt finalizate toate ca document de ieºire (output), alãturi de dicþionarul WBS, liniile sunt urmãtoarele: • Se por- activitãþile specifice grupurilor directoare ale managementului scopului ºi actualizãrile aduse neºte de la scopul general al principalului document al proiectului – planul de management al de procese ale PM, astfel încât proiectului ºi se detaliazã proiectului. • WBS este rezultatul procesului de definire a unui proiect. proiectul sã poatã fi închis formal activitãþile necesare pentru • WBS organizeazã ºi defineºte scopul total al proiectului. Oricare dintre complet. • Managementul realizarea acestuia, cu partici- intrãrile (input-uri) în WBS de pe orice nivel al WBS defineºte o parea managerilor, spe- integrãrii proiectului reuneºte componentã a WBS. Dicþionarul WBS este un document care descrie toate celelalte opt domenii ale cialiºtilor ºi executanþilor fiecare componentã a WBS: definirea scopului componentei WBS, interesaþi. • Se examineazã cunoaºterii (domenii de exper- descrierea pachetelor de lucru, definirea livrabilelor, întocmirea listei tizã) din PM; astfel, manage- descompunerea proiectului activitãþilor asociate, întocmirea listei cu jaloanele (milestones) necesare, orientatã pe scop de cãtre toþi mentul integrãrii proiectului este întocmirea listei cu specificaþiile tehnice, definirea listei cu managerii ºi specialiºtii pânã funcþie de realizarea activitãþilor responsabilitãþile membrilor echipei de lucru pentru componenta când se ajunge la un consens din aceste opt domenii ale respectivã, definirea organizaþiei responsabile, definirea cerinþelor privind asupra valabilitãþii acesteia. cunoaºterii (domenii de exper- calitatea rezultatului livrabil, definirea datelor calendaristice de început • Descompunerea proiectului tizã) din PM.• Managementul (start) ºi de sfârºit (end), a resurselor necesare, a costurilor estimate, a orientatã pe scop se utilizeazã integrãrii proiectului cuprinde, numãrului revizuirilor, a limitãrilor ºi a aspectelor neconforme cu împreunã cu programele de între altele, ºi managementul specificaþiile proiectului, a datelor referitoare la contract. În execuþie a lucrãrilor ºi interfeþelor proiectului, adicã managementul proiectelor, WBS fundamenteazã planificarea unui proiect. bugetul de cheltuieli ca Fig. 1. Privire de ansamblu asupra proceselor specifice identificarea ºi gestionarea În literatura de specialitate anglo-saxonã, specialiºtii în managementul instrument de control al managementului integrãrii proiectului punctelor de interacþiune dintre proiectelor folosesc, pentru evidenþierea structurii ierarhizate a unui proiectului pe mãsurã ce se (adaptare dupã PMBOK®, ediþia 2008) componentele proiectului. proiect, urmãtorii termeni: Project, Task, Subtask, Work Package. desfãºoarã execuþia acestuia. ISSN 1221-4019 ºi ISSN 1841-4265 (online) REDACÞIA: REVISTA OPINIA NAÞIONALà Solicitãri de abonamente, OpiniaOpiniaOpinia Mioara Vergu-Iordache, Gabriel Nãstase (redactor ºef), cu plata prin mandat poºtal www.opinianationala.ro este editatã de naþionalãnaþionalãnaþionalã Corina Ghiga (redactor), Mihãiþã Enache (fotoreporter), sau dispoziþie de platã, Cornelia Prodan, Floretina Stemate (DTP). FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE Strada Fabricii nr. 46G, sector 6, www. se pot adresa serviciului Bucureºti facebook.com/ Stimaþi cititori, de difuzare. Telefon/fax: 021 316 97 91 opinianationala Dorim sã fiþi partenerii noºtri în elaborarea publicaþiei Tiparul executat de Strada Fabricii nr. 46 G, Centralã: 021 316 97 85, 021 316 97 86, Opinia naþionalã. De aceea, vã adresãm invitaþia de a ne transmite opinii, sectorul 6, Bucureºti. 021 316 97 87, interioare 168 ºi 169 informaþii, idei de larg interes naþional, pe care sã le publicãm în ediþiile TIPOGRAFIA FUNDAÞIEI Telefon 021.316.97.88/ e-mail: [email protected]; [email protected] viitoare. Aºteptãm cu interes ºi propuneri privind conþinutul publicaþiei. ROMÂNIA DE MÂINE int.108. 569 – 19 martie 2012 OPINIA NAÞIONALà pag. 3 VIAÞA UNIVERSITÃÞII Facultatea de Matematicã ºi Informaticã Facultatea de Educaþie fizicã ºi Sport Consultaþii gratuite pentru Sesiune de comunicãri ºtiinþifice cu participare internaþionalã Bacalaureat ºi Admitere Actualitãþi, tendinþe ºi creativitate în ºtiinþele Facultatea de Matematicã ºi Informaticã organizeazã un program gratuit de pregãtire în sprijinul candidaþilor la examenele de motricitãþii umane bacalaureat ºi admitere la programe de studii care necesitã probe de matematicã ºi/sau informaticã. Conf. univ. dr. Elena SABÃU Comunicãrile prezentate au fost avizate prezentate comunicãri ce au tratat aspecte Programele de studii pentru care se organizeazã admitere la de cãtre Comitetul ºtiinþific format din noi ale antrenamentului sportiv în jocul de Facultatea de Matematicã ºi Informaticã sunt în specializãrile specialiºti ai domeniului, cadre didactice ºi baschet, handbal, tenis, volei, fotbal. La Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport, • Matematica ºi • Informaticã cercetãtori de la prestigioase universitãþi din Secþiunea de comunicãri aferentã din cadrul Universitãþii Spiru Haret, cercetarea þarã ºi universitãþi partenere din Turcia, Grecia kinetoterapiei a abordat aspecte asociate A - CUNOªTINÞE FUNDAMENTALE DE MATEMATICà ºtiinþificã reprezintã una dintre misiunile ºi Serbia. demersului modern de anihilare ºi recuperare (Sala 200, 9.00 - 13.00) fundamentale ale activitãþii corpului academic. Lucrãrile sesiunii au fost organizate în trei a efectelor stresante ale antrenamentului 1. [Algebra] Funcþii – 7.04.2012 În acest sens, conform tradiþiei, la începutul secþiuni: educaþie fizicã ºi sport, kinetoterapie sportiv. S-au prezentat noutãþi legate de 2. [Algebra] Structuri algebrice fundamentale – 28.04.2012 primãverii, cadrele didactice din facultate ºi motricitate specialã, varia. Un interes creºterea eficienþei recuperãrii prin 3. [Analiza] ªiruri (convergenta) ºi Funcþii – (continuitate ºi organizeazã un eveniment specific, respectiv deosebit ºi o atenþie specialã a atras hidroterapie, oxigenoterapie hiperbaricã ºi derivabilitate, aplicaþii) – 5.05.2012 sesiunea de comunicãri ºtiinþifice. Astfel, comunicarea reputatului pedagog, prof. univ. metode de tratament nonfarmacologic. Pentru 4. [Analiza]Funcþii (primitive, integrala definitã, aplicaþii) – sâmbãtã, 10 martie 2012, la sediul facultãþii dr. Ioan Neacºu, de la Universitatea din atragerea interesului public spre practicarea exerciþiilor fizice în beneficiul sãnãtãþii, au fost 12.05.2012 s-a desfãºurat Sesiunea ºtiinþificã cu Bucureºti, care a evidenþiat conexiunile dintre participare internaþionalã cu tema Actualitãþi, inteligenþa psihomotricã ºi cea socio- prezentate lucrãri cu conþinut din fitness, 5. [Algebra]Probleme de sintez㠖 19.05.2012 gimnasticã aerobicã, gimnasticã ritmicã. 6. [Analiza]Probleme de sintez㠖 26.05.2012 tendinþe ºi creativitate în ºtiinþele motricitãþii emoþionalã, manifestate în domeniul ºtiinþelor umane. Prin tema abordatã, s-a urmãrit motricitãþii umane. Prof. univ. dr. Ioan Ion ªi pentru tânãra generaþie s-au realizat studii, precum rolul componentei motrice în B - CUNOªTINÞE FUNDAMENTALE DE INFORMATICà canalizarea interesului participanþilor spre Lador, de la Universitatea de Medicinã ºi (Sala 600, 9.00 - 13.00) aspectele inedite ºi generatoare de noi idei, în formarea ºcolarilor mici, optimizarea practicãrii Farmacie din Bucureºti, a prezentat noul exerciþiilor fizice cu acompaniament muzical. 1. [Algoritmi] Structuri de control ºi date simple – 8.04.2012 extinderea sau aprofundarea cunoºtinþelor din concept aplicat în sustenabilitatea sistemului 2. [Algoritmi] Tablouri – 29.04.2012 domeniul nostru. Sesiunea s-a desfãºurat sub Potenþialul ºi creativitatea în domeniul educaþional din România prin intermediul ºtiinþelor motricitãþii ºi excelenþei umane au 3. [Programare in C] Tipuri de date ºi instrucþiuni – 6.05.2012 preºedinþia de onoare a rectorului Universitãþii Societãþii ªtiinþei, Excelenþei Umane ºi fost evidenþiate prin lucrãri care au evocat 4. [Programare in C] Structuri de date (liste ºi grafuri) – 13.05.2012 Spiru Haret, conf. univ. dr. Aurelian A. Sportului. De un interes deosebit, mai ales în performanþele de nivel mondial ale 5. [Programare in C] Funcþii. Fiºiere - 20.05.201 Bondrea, preºedinte al sesiunii fiind contextul actualei societãþii, s-a dovedit a fi sportivilor români, la Jocurile Olimpice sau 6. [Programare in C] Metoda Backtracking – 27.05.2012 decanul facultãþii, conf. univ. dr. Georgeta comunicarea lect. univ. dr. Mihai Micle, care Campionatele Mondiale. Niculescu. Lucrãrile au fost deschise prin a prezentat un studiu interesant asupra Evenimentul s-a încheiat cu acordarea cuvântul conf. univ. dr. Eduard Ionescu, comportamentului infracþional la minorii diplomelor de participare în cadrul prorector, care a transmis mesajul delicvenþi. Lucrãrile participanþilor au vizat deosebit de primitor al clubului Fundaþiei Programul ªcoala altfel conducerii Universitãþii Spiru Haret. diverse sectoare de interes. Au fost România de Mâine.

În cadrul programului ªcoala altfel, în ziua de 5 aprilie 2012, în intervalul orar 9.00 - 13.00, la Facultatea de Matematicã ºi Informaticã se organizeazã un program extracurricular, în cadrul cãruia, vizitatorilor le vor fi prezentate, de cãtre prof. univ. dr. Grigore Albeanu, Universitatea Spiru Haret ºi Facultatea de Matematicã ºi Informaticã. De asemenea, conf. univ. dr. Rodica Ioan va discuta despre Interviul care mã angajeazã. Admiterea la programele de studii. În cadrul Workshop - Competenþe IT, lect.univ.dr. Rodica Niculescu va acorda diplome de participare. Cu acelaºi prilej, lect.univ.dr. Vlad Copil îi va invita pe participanþi sã urmãreascã simularea unei evaluãri folosind platforma Blackboard. La final, lect.univ.dr.Rodica Nicola Radulescu le va solicita vizitatorilor sã completeze un chestionar de evaluare a programului ªcoala altfel. Informaþii suplimentare pot fi obþinute prin e-mail: [email protected] ºi la telefon: 021.314.0075 interior 121. Seminar ºtiinþific Momente ºi Personalitãþi Facultatea de Arte în Istoria Matematicii Dinamica Sesiune ºtiinþificã:

Joi, 15 martie 2012, în sala 200 a Facultãþii de Matematicã ºi culturii Abordãri ºtiinþifice moderne Informaticã, din cadrul Universitãþii Spiru Haret, a avut loc prima manifestare din cadrul seminarului Momente ºi Personalitãþi în socio- Istoria Matematicii, adresatã atât cadrelor didactice, cât ºi din domeniul muzical în viziunea studenþilor. Au fost prezentate expunerile: • Spiru Haret ºi mecanica socialã, autori: conf. univ. dr. Rodica Ioan (Universitatea Spiru juridice Haret), masterand Maria-Alexandra Ioan (Academia Naþionalã de masteranzilor muzicieni Informaþii Mihai Viteazul). • Evariste Galois - 200 de ani de la naºtere, autor: lect. univ. dr. Vlad Copil (Universitatea Spiru Haret). în România Conf. univ. dr. George GRIGORE ºtiinþific conf. univ. dr. Georgeta Pinghiriac), Influenþe folclorice în creaþia coralã a compozitorilor români Facultatea de Drept ºi Vineri, 16 martie, a avut loc sesiunea ºtiinþificã din secolul XX (masterand, an II, Andrada Palaloga; Râmnicu Vâlcea Administraþie Publicã, anualã a masteranzilor de la specializarea Artã coordonator ºtiinþific lector univ. dr. Luminiþa Constanþa, organizeazã, în Muzicalã, cu tema Abordãri ºtiinþifice moderne din Guþanu), Proiecþii ale muzicii strãvechi în folclorul Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Contabilitate ºi Finanþe, data de 11 mai 2012, la sediul domeniul muzical în viziunea masteranzilor copiilor ºi efectul acestora în educaþia muzicalã Facultatea de Drept ºi Administraþie Publicã, Centrul de cercetare sãu din strada Unirii nr.67, muzicieni. Lucrãri din domeniul Artei muzicale, (masterand, an II, Anda Moldovan Szekeres; Vâlcea în managementul financiar contabil informatizat, Centrul de cea de-a XIX-a sesiune de Muzicologiei, Bizantinologiei, Morfologiei muzicale, coordonator ºtiinþific lector univ. dr. Crinuþa cercetãri fundamentale ºi aplicative în domeniul juridic, Asociaþia comunicãri ºtiinþifice ale Esteticii ºi Stilisticii, Armoniei moderne, Popescu), Particularitãþi stilistice ale Barocului pentru studii juridice organizeazã la sediul din Râmnicu Vâlcea, studenþilor, cu tema Orchestraþiei, Interpretãrii musicale, organizatã de Italian (masterand, an I, Mihaela Ignãºoiu; str. G-ral Praporgescu nr. 22, în perioada 20 – 21 aprilie 2012, Dinamica culturii socio- Departamentul de arte ºi Centrul de Cercetare coordonator ºtiinþific conf. univ. dr. Georgeta A XX-a Sesiune de comunicãri ºtiinþifice ale cadrelor didactice juridice în România. Sesiunea ªtiinþificã ºi Creaþie Artisticã (CCSCA) din facultatea Pinghiriac), Richard Strauss ºi marea tradiþie a ºi studenþilor, dedicatã Centenarului Spiru Haret – 2012, se va desfãºura în douã noastrã, cu implicarea neostoitã a conf. univ. dr. liedului german (masterand, an I, Alina Stoican; an haretian, cultural ºi educaþional secþiuni: Administraþie Georgeta Pinghiriac (directorul Departamentului coordonator ºtiinþific conf. univ. dr. Georgeta Sesiunea va fi organizatã în douã secþiuni: economicã: Provocãri ale Publicã ºi Drept. Arte), a conf. univ. dr. Sorin Lerescu (responsabil Pinghiriac), Jocul – mijloc de formare a personalitãþii ieºirii din criza economicã ºi financiarã actualã ºi juridicã: Dreptul Partenerii ai acestui ºtiinþific al facultãþii), a lect. univ. dr. Crinuþa Popescu copilului (masterand, an II, Norica Voicu; românesc. actualitate ºi perspective. aspecte interne ºi internaþionale. eveniment sunt: Institutul (prodecan) ºi a lector univ. dr. Otilia Pop-Miculi coordonator ºtiinþific conf. univ. dr. asoc. Irina Cu aceastã ocazie, va fi organizatã ºi o expoziþie de picturã, la care Cultural de Cercetare (directorul Centrului CSCA). Lucrãrile s-au ridicat Hasnaº) ºi Virtuozitatea romanticã la apogeu – Franz vor participa elevi de la Liceul de artã ºi Colegiul Energetic din localitate. ªtiinþificã, Departamentul de la nivelul înalt al solicitãrilor, fiind validate, iniþial, în Liszt, 12 studii transcedentale (masterand, an II, La Sesiunea de comunicãri ºtiinþifice participã reprezentanþi de la: Drept ºi Departamentul de cadrul Cercurilor de Creaþie ºi Cercetare. Dintre Marilena Diaconescu; coordonator ºtiinþific lect. Academia Românã, Universitatea din Craiova, Academia de Studii Administraþie Publicã. acestea, putem enumera: Cristalizarea recitativului univ. dr. asoc. Irina Hasnaº). Economice Bucureºti, Universitatea George Bariþiu Braºov, dar ºi ºi a ariei în Barocul Italian (masterand, an I, Dupã cele peste douã ore de prezentare a profesioniºti contabili, membri ai Corpul Experþilor Contabili ºi Alexandru Davidescu; coordonator ºtiinþific conf. lucrãrilor ºi de discuþii colegiale pe marginea Contabililor Autorizaþi din România, Camera Auditorilor, Camera univ. dr. Georgeta Pinghiriac), Personalitatea acestora, iatã cã pornim mai bogaþi din punct de Consultanþilor Fiscali sau Uniunea Naþionalã a Practicienilor în Insolvenþã. expresivã a muzicii vieneze. Analiza arhitecturalã a vedere intelectual, bucuroºi cã studenþii masteranzi Invitaþi la acest eveniment deosebit sunt o serie de personalitãþi rolului Adele din opera Liliacul de Johann Strauss au abordat asemenea subiecte ºi au dus la de seamã, reprezentanþi ai administraþiei publice locale ºi centrale, (masterand, an I, Oana Raluca Florescu; coordonator îndeplinire cercetarea asupra acestora. Prefectul judeþului Vâlcea, Petre Ungureanu, Primarul municipiului Râmnicu Vâlcea, Romeo Rãdulescu, Preºedintele Consiliului Judeþean Vâlcea, Ion Cîlea, precum ºi reprezentanþi ai presei locale. Parteneri la organizarea sesiunii sunt: Academia Românã, Corpul Tenorul Adrian Mãrginean Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România, Asociaþia Generalã a Economiºtilor din România, Institutul Naþional - pe scena Teatrului Muzical Nae Leonard din Galaþi. pentru Pregãtirea ºi Perfecþionarea Avocaþilor, Organizaþia pentru Dupã debutul promiþãtor din opera Elixirul spectacol de operetã. Duminicã, 18 martie 2012, Apãrarea Drepturilor Omului. Dragostei, de Gaetano Donizetti, studentul Adrian Mãrginean a interpretat rolul Camille de Conf. univ. dr. Luminiþa IONESCU, Adrian Mãrginean (anul III, Facultatea de Arte - Rossillon din opereta Vãduva veselã, de Franz decan, Facultatea de Contabilitate ºi Finanþe, Rm.Vâlcea Muzicã) a urcat pe scenã ºi în distribuþia unui Lehar, la Teatrul Muzical Nae Leonard din Galaþi. pag. 4 OPINIA NAÞIONALà 569 – 19 martie 2012

Universitatea Spiru Haret, în parteneriat cu afaceri, precum ºi de a planifica ºi gestiona proiecte Uniunea Naþionalã pentru Drepturile Femeilor din cu scopul de a-ºi atinge obiectivele. Cursurile de Studenþi practicieni – România, organizeazã în cadrul proiectului formare oferã atât baza teoreticã, prin materiile european POSDRU/97/6.3/S/64240 –cuprinse, cât ºi una practicã prin activitatea de ProFeminAntrep - Promovarea egalitãþii de ºanse grup, prin prezentarea unor exemple de afaceri ºi studenþi activi ºi integraþi în antreprenoriat cursurile de perfecþionare cu tema: prin analiza unor modele ºi studii de caz. Durata

Vineri, 16 martie 2012, la 22 martie – 11 aprilie, în cazul implementare a Proiectului cu facultãþile economice din programelor dedicate studiilor studenþii/masteranzii din grupul Bucureºti, a avut loc întâlnirea universitare de licenþã, ºi þintã, pentru pregãtirea stagiilor cadrelor didactice coordonatoare 22 martie – 5 aprilie, în cazul de practicã, în perioada cu studenþii din anul II, grupul studiilor universitare de 20 ianuarie - 9 aprilie 2012; þintã care efectueazã practica de masterat. Acelaºi gen de activitãþi • seminarii pe tema Schimb de specialitate la specializãrile: au avut ºi vor avea loc la toate Bune Practici, cu studenþi/ Contabilitate ºi Informaticã de facultãþile din cadrul masteranzi, tutori, cadre gestiune (CIG), Management Universitãþii Spiru Haret ºi ale didactice coordonatoare ale (MAN), Finanþe ºi Bãnci (FB), Universitãþii Naþionale de stagiilor de practicã, în perioada dar, ºi cu masteranzii din anul I, Apãrare Carol I. 9 martie – 27 aprilie 2012; programul Contabilitatea În aceastã perioadã, în cadrul • colocviile de practicã, ce se Agenþilor Economici ºi a proiectului Studenþi practicieni desfãºoarã, eºalonat, în perioada Instituþiilor Publice (CAEIP). – studenþi activi ºi integraþi, au 15 februarie – 6 mai 2012. Cu aceastã ocazie, au fost loc trei categorii de activitãþi, Efectuarea stagiilor de practicã înmânate caietele de practicã ºi respectiv: este programatã în perioada studenþii au fost informaþi despre • întâlniri de lucru ale 23 ianuarie – 27 aprilie 2012. durata stagiului de practicã, membrilor echipei de Corina GHIGA Competenþe antreprenoriale. Acestea se adreseazã acestora (în ore de pregãtire) este de trei zile/24 ore tuturor femeilor din România care doresc sã se repartizate astfel: 20 ore pentru pregãtire teoreticã implice ºi sã îºi dezvolte propriile afaceri. ºi patru ore pentru pregãtire practicã. În luna martie au loc astfel de cursuri în Bucureºti Programul se finalizeazã cu un examen, în urma (16 – 18 martie ºi 23 – 25 martie), Constanþa cãruia absolvenþii programului de formare (23 – 25 martie) ºi Suceava (23 – 25 martie). profesionalã vor primi certificate de absolvire Cursurile vor fi coordonate de cãtre Ion Muga recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei ºi (Bucureºti ºi Suceava), Trifan Adrian (Constanþa) Protecþiei Sociale ºi Ministerul Educaþiei, ºi Florian Ionescu (Bucureºti), iar formatori vor Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului. fi: Dorela Fãiniºi, Mariana Rudãreanu, Elena Bicã, Universitatea Spiru Haret este furnizor de formare Viorica Mirea, Daniel Gârdan, Marinicã Dobrin, profesionalã autorizat Consiliul Naþional de Formare Elena Gurgu, Cicilia Ionescu, Alexandru Grinea, a Adulþilor (CNFPA), în conformitate cu prevederile Carmen Egner ºi Raluca Zorzoliu. OG 129/2000 privind formarea profesionalã a Programul de perfecþionare urmãreºte adulþilor, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. promovarea culturii antreprenoriale în vederea Mai multe detalii despre acest proiect se pot gãsi la creºterii abilitãþii femeilor de a materializa ideile de adresa www.profeminantrep.ro Pentru mai multe informaþii ne puteþi contacta la 021.455.19.98 sau ne puteþi scrie pe adresa de e-mail: [email protected]

Întâlnire de lucru la Facultatea de Drept ºi Administraþie Publicã, Universitatea Spiru Haret Universitatea Spiru Haret, în parteneriat cu Uniunea Naþionalã pentru Drepturile Femeii din România organizeazã sâmbãtã, 24 martie, ora 12, la Suceava, cea de-a patra conferinþã regionalã (regiunea Nord-Est) Femei de succes, în cadrul proiectului POSDRU/97/6.3/S/64240 ProFeminAntrep - Promovarea egalitãþii de ºanse în antreprenoriat. Conferinþa are loc la ªcoala Postlicealã Suceava, Aleea Jupiter nr.10 (din bulevardul George Enescu). În cadrul conferinþei se va face o scurtã descriere a programului de formare profesionalã Competenþe antreprenoriale ºi se vor prezenta cariere de succes, modele, metode ºi soluþii ale unor femei care au reuºit pe drumul ales. Proiectul cuprinde ºi activitãþi de promovare, mai precis nouã campanii Femei de success, prin care femei antreprenor din diverse domenii de activitate împãrtãºesc din vasta lor experienþã ºi susþin participantele în implementarea propriilor proiecte. Proiectul POSDRU/97/6.3/S/64240 este cofinanþat din Fondul Social European prin Detalii despre proiect se pot gãsi la adresa Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea www.profeminantrep.ro, telefon: 021.455.19.98 Schimb de bune practici la Universitatea Naþionalã de Apãrare Carol I Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013. E-mail: [email protected]

de turism turoperatoare/detailist㠕 ghid de turism performanþi participanþi la activitãþile proiectului. • agent de turism. Participanþii vor beneficia de burse CONSILIERE PROFESIONALÃ. Se va înfiinþa ºi subvenþii, precum ºi de finanþare pentru transport, un Centru de Orientare în Carierã ºi Consiliere cazare ºi masã în timpul stagiilor de practicã. În Profesionalã, în care se vor derula, în mod cadrul proiectului se vor organiza cursuri de permanent, conform unui program stabilit, Formator în domeniul turismului pentru tutori ºi activitãþi de consiliere pentru minimum 100 de Facultatea de Geografie din cadrul Universitãþii Spiru Haret vã invitã sã participaþi în data de 20 cadre didactice-coordonatori de practicã. participanþi, inclusiv pentru cei care au derulat martie 2012, ora 11.00, Bdul Timiºoara nr. 58, sector 6, Bucureºti, la Activitãþile proiectului cuprind: stagiul de practicã în vederea accesului rapid ca STAGII DE PRACTICÃ. Stagiul de practica va persoane active pe piaþa muncii. Toþi participanþii conferinþa de lansare a proiectului de tip grant avea 90 de ore/participant, din care ºase ore sunt consiliaþi vor primi ghidul Paºi pentru o carierã afectate pentru prezentarea cerinþelor ºi parcurgerea de succes. Caietului de practicã elaborat în acest sens, ºase ore FORMARE ANTREPRENORIALÃ. Pe GEOTURISMPRACTIC sunt afectate pentru evaluare, iar 78 de ore vor fi de parcursul celor doi ani de implementare a practicã efectivã sub îndrumarea specialiºtilor în proiectului, se vor organiza opt workshop-uri ID: POSDRU/109/2.1/G/81724 domeniul turismului. La stagiul de practicã vor pentru minimum 200 de participanþi. Instruirea Proiectul este cofinanþat din Fondul Social inserþiei pe piaþa muncii a absolvenþilor de învãþãmânt. participa minimum 100 de persoane în cei doi ani de se face intensiv ºi interactiv pe parcursul a 32 European prin Programul Operaþional Sectorial Proiectul promoveazã parteneriatul între instituþiile implementare: minimum 80 de participanþi se vor de ore, la care se adaugã consultanþa ºi asistenþa Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. de învãþãmânt superior ºi firmele de turism prin deplasa în zone turistice pentru a desfãºura practica pentru întocmirea planurilor de afaceri ºi o Obiectivul general al proiectului este creºterea corelarea sistemului de educaþie ºi formare de specialitate ºi minimum 20 de participanþi vor sesiune de evaluare a planurilor de afaceri. La ocupabilitãþii ºi a nivelului de calificare a studenþilor profesionalã cu dinamica pieþei muncii în domeniu. desfãºura practica în regiunea Bucureºti-Ilfov la finalizarea implementãrii proiectului, în cadrul ºi masteranzilor de la specializarea geografie. GeoTurismPractic se adreseazã studenþilor ºi agenþi economici care-ºi desfãºoarã activitãþile în competiþiei Cel mai bun plan de afaceri, se vor Pentru atingerea obiectivului general se va urmãri masteranzilor, care vor beneficia, în mod gratuit, de domeniul turistic. La finalizarea implementãrii acorda 16 premii. Toþi participanþii la realizarea urmãtoarelor obiective specifice: stagii de practicã desfãºurate în cadrul unor firme de proiectului se vor acorda 24 de subvenþii pentru workshop-ul aplicativ vor primi suportul de • creºterea calitãþii instruirii practice a studenþilor turism, precum ºi de consiliere ºi orientare finanþarea stagiului de practicã pentru cei mai curs Tineri antreprenori în turism. • realizarea de parteneriate între Universitate ºi profesionalã pentru cinci meserii din domeniul întreprinderi în vederea facilitãrii inserþiei pe piaþa turismului: • manager în activitatea de turism Detalii pot fi obþinute de pe site-ul proiectului http://www.geolandscapes.ro/ sau de la managerul muncii a viitorilor absolvenþi • monitorizarea • administrator pensiune turistic㠕 director de agenþie proiectului, prin e-mail: [email protected], [email protected]. 569 – 19 martie 2012 OPINIA NAÞIONALà pag. 5 Sã ne cunoaºtem profesorii Câteva gânduri, impresii ºi idei despre Lector univ. drd. Catedrala Mântuirii Neamului Românesc

Ana Maria Puiu, Urmare din pag.1 Este nevoie de un asemenea omului: în acest adevãr stã efort spiritual ºi material pentru a „pragul speranþei” pentru noi o voce inconfundabilã da viaþa sacrã unui spaþiu care va Credinþa ca manifestare a folosi nemijlocit nu numai unui persoanei în comuniune se poate popor aflat în rugãciune, ci ºi unui întrupa într-o viziune teologicã în corul Preludiu popor chemat sã-ºi afirme mereu asupra orânduirii spaþiului sacru care identitatea, verticalitatea ºi mãies- teologhiseºte ºi exprimã aceastã personal-comunitare descoperite tria, precum ºi fidelitatea faþã de credinþã într-o intimã corespondenþã deplin în Iisus Hristos. Conf. univ. dr. George GRIGORE nãzuinþele înaintaºilor care doreau cu Evanghelia, dogma ºi experienþa Asumarea unui asemenea cu ardoare zidirea unui asemenea Bisericii. Arhitectonica Catedralei proiect deºi se realizeazã în istorie, Preocupatã de muzicologie, cadrul Facultãþii de Muzicã a Mãlãncioiu ºi Alexandru Reisz – locaº. Comuniune a oamenilor cu ne introduce în experienþa eclesialã depãºeºte pentru fiecare creºtin, cu accent pe creaþia muzicalã a Univer-sitãþii Spiru Haret, în nãscut în anul 1991 (apãrut Iisus Hristos ºi întreolaltã, legãturã a credinþei care converge în multi- imediatul cotidian, asemuindu-se Evului Mediu, dar ºi de muzica anul 2006 devine asistent uni- în Comentarii muzicologice, între generaþii, punte între eclesial, plele ei manifestãri spre dimen- cu itinerarul „darului” transformat contemporanã, respectiv creaþia versitar ºi, din 2009, este lector Timiºoara Muzicalã Academicã, cultural ºi social, deschidere siunea sacramentalã, care, în dupã cuvintele lui Iisus Hristos în coralã, lector univ. drd. Ana Maria universitar pe aceleaºi discipline 2008), ,,Þara la ceas mieriu de responsabilã spre istoria ºi spiri- Euharistie oferã omului unirea „comoara din ceruri”. De aceea, tualitatea poporului, afirmare a maximã cu Iisus Hristos ºi totodatã darul fiecãruia pentru aici, în Puiu, cadru didactic al Facultãþii de specialitate. apus în viziunea componisticã a lui vederea unei asemenea construcþii, de Arte, specializarea Pedagogie Dorind sã aplice ºi în practicã Petru Stoianov” (articol publicat în identitãþii ºi a permanenþei creº- pregustarea plinã de har ºi de tinismului ortodox pe aceste adevãr a Împãrãþiei ca neînseratã va fi „un dar pentru eternitate”. muzicalã, îºi dedicã timpul ºi artei valenþele vocale de artist liric Ipostazele muzicii moderne în Pentru împlinirea acestui deziderat corale interpretative, fiind una pe care le are, lector univ. drd. meleaguri, simbol al unitãþii zi a opta. Configuraþia ansam- sec. XIX – XX, Editura Euro- spirituale a poporului român, blului arhitectural pune aceastã spiritual care se întinde ca un arc dintre vocile inconfundabile ale Ana Maria Puiu colaboreazã peste generaþii este nevoie sã-i stampa, pag. 96, septembrie 2008), spaþiu viu al afirmãrii valorilor dimensiune sacramental-liturgicã Corului Preludiu, condus de substanþial cu Corul de Camerã Jean Baptiste Lully ºi opera acordãm acestuia un loc în Evangheliei lui Iisus Hristos într-o în centru prin simbolistica sufletului nostru, loc care va deveni dirijorul Voicu Enãchescu. Preludiu, condus de dirijorul Voicu francezã; date stilistice vizibile la lume secularizatã ºi globalizatã, POTIRULUI, dupã cum în interio- Începând cu Liceul pedagogic Enãchescu, susþinând diferite treptat semn al Împãrãþiei ºi al nivelul Uverturii Operei „Alceste” Catedrala Mântuirii Neamului rul acestui centru se ridicã vieþii veºnice, legându-ne totodatã Mihai Eminescu din Suceava, turnee în þarã ºi în strãinãtate. (articol publicat în Analele Românesc rãmâne un ideal care maiestuos Catedrala a cãrei tânãra aspirantã la tainele artei În activitatea de cercetare de aspiraþiile înaintaºilor ca la Facultãþii de Muzicã, Univer- trebuie asumat continuu de cãtre simbolisticã graviteazã în jurul rândul nostru sã lãsãm o moºtenire muzicale Ana Maria Puiu a ºtiinþificã, lector univ. drd. Ana sitatea Spiru Haret, 2008, vol. I, fiecare creºtin. De ce? Pentru cã Pantocratorului Iisus Hristos ºi a cu valoare de simbol naþional ºi continuat sã le descifreze pe Maria Puiu s-a implicat din plin, seria Muzicã, pp. 117 – 124). are menirea cuprinzãtoare de a ne Treimii care cuprinde întreg universal urmaºilor. Totodatã, aduce aminte, mereu ºi mereu, într- universul creat, începutul, mijlocul acestea ºi ca studentã a Univer- aducându-ºi contribuþia la sesiu- Lector univ. drd. Ana Maria pentru împlinirea acestui deziderat sitãþii Naþionale de Muzicã nile de comunicãri ºtiinþifice din o lume care renunþã cu atâta ºi sfârºitul creaþiei. Statornicia spiritual, care deºi se sãvârºeºte pe Puiu a insistat de-a lungul pre- uºurinþã la propriile-i rãdãcini Tradiþiei Bisericii se împleteºte Bucureºti, în cadrul Facultãþii de cadrul Facultãþii de Arte, dar ºi la gãtirii carierei sale profesionale pãmânt, are rânduiala cetelor Pedagogie Muzicalã, urmând alte manifestãri de acest gen. transcendente, cine suntem. Numai constructiv cu dinamica acesteia îngereºti, pentru ca oamenii îm- sã înveþe de la mari persona- apoi ºi un masterat în cadrul Participarea la sesiuni ºi congrese în mãsura în care vom conºtientiza într-o aspiraþie spre a cuprinde preunã cu îngerii, creaþia întreagã litãþi în domeniu, ceea ce i-a creio- Facultãþii de Compoziþie, Muzi- ºtiinþifice naþionale ºi internaþio- necesitatea acestei miºcãri universalul ºi particularul într-o sã doxologeascã Creatorului ei, nat o dorinþã acerbã de perfec- lãuntrice de asumare dinamicã a sintezã a coborârii iubitoare ºi este nevoie de o credinþã vie ºi cologie ºi Pedagogie Muzicalã, nale cu comunicãri ºtiinþifice a fost identitãþii noastre vom reuºi sã mântuitoare a lui Dumnezeu la om specializarea Educaþie muzicalã motivatã de existenþa unor lucrãri þiune. Fiind o bunã cunoscãtoare dinamicã ºi de o iubire neîndo- a psihologiei umane, un auto- descoperim sensul ultim al acestei ºi o urcare iubitoare ºi mântuitoare ielnicã faþã de Bisericã ºi Neam. contemporanã. Solistã pian, dar recunoscute ºi apreciate. Articolele zidiri impresionante pe pãmânt a omului la Dumnezeu prin Iisus Biserica este un dar, de aceea sã ºi vocalã, având aptitudini apãrute în publicaþii de specia- didact creativ în cadrul sistemului de învãþãmânt, a aplicat cu corec- românesc care nu este altul decât Hristos în Duhul Sfânt. Desigur nu fim fericiþi cã suntem chemaþi sã fim dobândite printr-o educaþie litate sunt, de asemenea, nume- cel legat de aspiraþia spre propãºire lipseºte din ansamblul arhitectural Biserica lui Dumnezeu, sã avem susþinutã în domeniu, Ana Maria roase. A publicat volume ºtiinþi- titudine cunoºtinþele în sistemul ºi mãrturisire a credinþei neamului. nici dimensiunea eshatologicã a bucuria cã aparþinem Bisericii Lui. Puiu a urmat ºi un curs de teatru fice reprezentative pentru genul pedagogic din cadrul Facultãþii de Ori neamul – chiar într-o lume creaþiei reprezentatã de cele opt turle Ea este un dar frumos, în interiorul – actorie la Teen Media. Este muzical respectiv, precum Muzica Arte. Sociabilã ºi cu o fire deschisã, globalizatã - ca de altfel fiecare ca simbol al zilei a opta. În interiorul cãreia noi trãim deodatã, cu Iisus înscrisã la cursurile doctorale cu la curtea Regelui Soare (Editura s-a integrat uºor colectivului persoanã - chiar într-o lume hiper- Catedralei ca spaþiu sacru, oamenii Hristos, frumuseþea negrãitã a tainei lucrarea de cercetare Dimen- Axa, Botoºani, 180 pagini, 2007), de cadre didactice al facultãþii individualizatã - este chematã sã nu numai vor privi estetica plinã de istoriei neamului nostru ºi a veºniciei siunile estetice ºi stilistice în articole importante ca Lili noastre, orele sale fiind o bucurie conºtientizeze cã nu-ºi poate afla semnificaþii teologice, duhovniceºti lui. Prin urmare, sã fim recunoscãtori pentru darul Domnului, pentru cã creaþia coralã a secolelor XIV – Duºescu – un Pygmalion al artei pentru studenþii sãi. Pe scen㠖 ca sensul profund ºi ultim al existenþei ºi culturale, ci se vor ruga, se vor voce a Corului de camerã Preludiu în afara lui Iisus Hristos. Catedrala angaja într-un itinerar spre sfinþenie, „împreunã cu Hristos” noi expri- XV. În 2004 a susþinut concurs ºi interpreta-tive româneºti (revista ne aratã cã menirea ultimã a pregustând taina zilei a opta în mãm experienþa de a fi cu toþi uniþi a devenit preparator universitar, Cronica fundaþiilor, an IV nr. 31, - sau în sala de curs, lector univ. lumii este dincolo de lume, ea ne Tainele Bisericii ºi fãcând în numele Lui, experienþa de a fi predând disciplinele Istoria 2007), Catharsis - de Gabriel drd. Ana Maria Puiu este o indicã cã locul omului este experienþa acestei Taine ca ºi sens Bisericã, manifestatã de poporul lui muzicii ºi Citirea de partituri, în Mãlãncioiu, Irisation - de Gabriel prezenþã tonicã ºi pozitivã. Biserica ºi Iisus Hristos este locul profund ºi esenþial al existenþei Dumnezeu în jurul Sfintei Treimi Noutãþi editoriale: Invitaþiile Doamnei Pictura Ce este omul? de Wolfhart Pannenberg Vã place BACH? Ce este omul? Antropologia Mihai ªerbãnescu, actuala în lumina teologiei, cartea lui Wolfhart Pannen- berg, unul dintre cei mai importanþi teologi ºi gânditori un nobil religioºi contemporani, repre- zintã o radiografie a condiþiei umane din perspectiva antropo- logiei teologice. Volumul a printre artiºti apãrut recent la editura Herald în tradcerea lui Ioan Mâlea. „ªtiinþele care se ocupa de om sunt astãzi pe cel mai bun drum Aristotel BUNESCU pentru a dobândi, în conºtiinþa generalã, locul pe care în Scriu aceste rânduri pe data ºi un timp mare. El cuprinde secolele anterioare l-a deþinut de 13 martie, zi în care marele istoria universului. Ei bine, existã metafizica Astãzi, în fata pictor Mihai ªerbãnescu împli- libertãþii modelatoare a omului în raport cu oameni, printre ei se aflã ºi lumea, se ridicã cu deosebitã urgenþã întrebarea ce este neºte vârsta de 56 de ani. Prin pictorul ªerbãnescu, care ne atrag urmare, cuvintele urmãtoare omul însuºi. Omenirea ºi-a pierdut vechiul punct de sprijin al atenþie la timpul mare, la o Genezã A absolvit Academia de Arte tezaurizeazã nu numai admiraþia ordinilor stabile, fie ele ordini ale cosmosului sau pretinsa ºi la o Creaþie. Nu întâmplãtor, Nicolae Grigorescu (Bucureºti), ordine a societãþii oglinditoare a cosmosului. Istoria modernã mea pentru acest artist aparte, dar Mihai ªerbãnescu a ales sã picteze ºi bucuria de a vã spune cã mai secþia picturã, clasa profesorului a spiritului este marcatã, de la Pascal pânã în prezent, de spaimã biserici ºi cetãþi ce strãbat secolele Vladimir Zamfirescu. Absolvent existã oamenii de valoare, într-o pentru a ne arãta ce este important în fata libertãþii fãrã margini a omului modern. În realitate, la al ªcolii Populare de Arte întrebarea: ce este omul? nu se mai poate rãspunde astãzi perioadã a ierarhiilor inversate. în lume. Fiind o minte liberã, dar Târgoviºte, la clasa profesor Petre plecând de la lume, ci întorcându-ne la omul însuºi. Prin Am aflat cu regret cã în lumea ºi eliberatã, nu am forþat nicio- Un tânãr muzician talentat ºi-a luat Marin Constantin. Este membru aceastã ºtiinþã despre om capãtã o importanþã pe care nu a artelor mai sunt ºi personaje datã nota. Poate Dumnezeu a vrut violoncelul, partiturile cu integralã al Uniunii Artiºtilor Plastici. Este avut-o niciodatã”, spune Wolfhart Pannenberg minore, care din cauza orgoliului sã fiu vãzut fãra a defila ºi a face suitelor lui Bach pentru violoncel solo profesor la ªcoala de Arte nemãsurat, lovesc fãrã milã ºi în mult zgomot; dupã cum se ºtie, ºi, însoþit de artistul multimedia Tom Octav Enigãrescu din Târgoviºte, dreapta ºi în stânga. În schimb, butoaiele goale sunã cel mai Brânduº ºi videoproiecþiile sale Clasa de Artã Modernã. A Mihai ªerbãnescu este un nobil tare Frumos spus, domnule concepute special pentru concert, a participat la expoziþii în New Gala Premiilor de rasã purã. Destinul ? Cred cã ªerbãnescu. Numai cã dumnea- pornit prin þarã sã încânte publicul. York, Veneþia, mai multe oraºe vii pe lume cu datele necesare voas trã defilaþi liniºtit pentru a Rãzvan Suma este violoncelistul care, pentru a depune un mare efort din Suedia. Tablourile sale au Observator arãta ce este permanent uman, dupã ºase turnee în formulã de trio, spre a sta toatã viaþa pe gânduri. fost expuse de multe ori la adevãrat, asta nu sunã tare, dar susþine primul sãu turneu solo naþional, Scopul este fie „a ucide”, fie spre Bucureºti ºi Târgoviºte. Are cultural, 2012 sunã esenþial, istoric ºi vital pentru sugestiv intitulat „Vã place BACH?”. a înalþa. Probabil cã am fost ales lucrãri în muzee ºi colecþii Evenimentul propune spectatorilor din spre a mã uimi de forme, de cei din jurul nostru. Palatul particulare din România, Japonia, Parlamentului, acolo unde sunã La sfârºitul lunii martie va þarã sã gãseascã rãspunsul la aceastã culori, de aura formelor ce ne Franþa, Italia, Olanda, Germania, avea loc cea de-a ºasea ediþie a întrebare dupã mai mult douã ore de înconjoarã, pentru cã este ºtiut din pãcate prea multe butoaie India, Mexic, Columbia, Premiilor Observator cultural, spectacol complet. Turneul naþional faptul cã aceia care se ocupã de goale, a gãzduit ºi o impresionantã Groenlanda, China, Tibet etc. decernate pentru cele mai bune „Vã place BACH?” reprezintã prima artele vizuale ºi sunt practicieni, colecþie de tablouri semnate Burse: S.U.A. (New York), apariþii editoriale din 2011, (2009), Mircea Ivanescu interpretare a unui artist român, într-un nu teoreticieni, vãd ºi simt mult inconfundabil Mihai ªerbãnescu. Suedia, Italia (Veneþia). la categoriile „Proza”, „Poezie”, (2008), Mircea Horia singur concert, a integralei lui Bach mai mult decât cei din alte sfere A fost un regal vizual ºi spiritual Distincþii: Meritul Cultural- „Debut”, „Eseu. Memorialisti- Simionescu (2007). Din juriul pentru violoncel solo ºi se va încheia la de activitate. Aºa cã, o împletire pentru mine sã îi vãd dablourile, Gradul I. ca. Publicistica” ºi „Criticã. acestei ediþii fac parte: Bucureºti, printr-un concert de factori a determinat alegerea dar mai ales sã-l întâlnesc pe Istorie ºi Teorie literarã”. În Paul Cernat, Caius Dobrescu, autorul lor. Îl cunosc de mai mulþi extraordinar susþinut la Sala Radio în artei vizuale. Sunt cuvintele În primele minute din 13 martie, cadrul Galei, va fi acordat ºi Antonio Patras, Iulia Popovici ani ºi îl admir necondiþionat. Am data de 21 martie. Biletele se pot rostite de Mihai ªerbãnescu. Mihai ªerbãnescu a primit un dar Premiul „Gheorghe Crãciun” ºi Carmen Musat (preºedintele Atenþie, acum scriu un lucru aflat apoi de Maria Coman minunat, o întâlnire cu actorul ºi achiziþiona de la sãlile de concerte din pentru Opera Omnia. În anii juriului) Gala se va desfãºura important. Dincolo de timpul (doamna cãsãtoritã cu italianul gânditorul Dan Puric, aºa dupã precedenþi, premiul a fost acordat pe 26 martie, de la ora þarã, iar în Bucureºti de la casa de mic, cu sculat, mers la rezolvarea Rino Antelmi, mare amator de cum a mãrturisit, dupã o confe- lui Emil Brumaru (2011), Radu 19:00, la Teatrul Odeon din bilete a Sãlii Radio ºi prin reþeaua problemelor cotidiene, masã, culturã), cea care a învãþat picturã rinþã la Târgoviºte. Îi urãm ºi Cosaºu (2010), Norman Manea Bucureºti. Intrarea este liberã. www.eventim.ro. dormit ºi iar la drum, mai existã chiar de la Mihai ªerbãnescu. noi, din toatã inima, La mulþi ani! pag. 6 OPINIA NAÞIONALà 569 – 19 martie 2012 Restituiri Istoria trãitã Profesorul Mihail MANOILESCU Schimb de vizite între armata Ecouri peste timp pe plan internaþional românã ºi armate aliate (1980-1985)

Prof.univ.dr. Octavian Gh. BOTEZ (Urmare din pag.1) în cabinetul acestuia. Pânã la începerea ceremoniei, am avut o amplã ºi interesantã discuþie cu Erich În anul 2012 se împlinesc elogioase asupra teoriei lui anbasadorului Braziliei, Jeronimo INVITAT ÎN REPUBLICA Honecker, de faþã fiind ºi Egon Krenz, care îi va 85 de ani de la apariþia Manoilescu. De remarcat cã în Moscardo, fost ministru al cultu- 1. DEMOCRATà GERMANÃ. succeda în funcþie în 1989, în legãturã cu vizita 3. Între 1 ºi 5 iunie 1981 am efectuat o vizitã efectuatã, cu relaþiile dintre România ºi lucrãrii celei mai reprezen- acest oraº latino-american se aflã rii în cel mai mare stat sud-ameri- tative a profesorului Mihail sediul Comisiei economice ONU oficialã în R.D.Germanã, în fruntea unei R.D.Germanã, cu situaþia politico-militarã din can. Acesta a þinut sã sublinieze Europa ºi din lume. Întors recent din în Japonia, Manoilescu, care l-a consacrat în delegaþii a Armatei române, la invitaþia ministrului pentru America latinã (CEPAL), opera magistralã a profesorului Erich Honecker mi-a împãrtãºit câteva impresii rândul iluºtrilor cercetãtori de pe unde, de zeci de ani, sunt elaborate Mihail Manoilescu, pe care l-a apãrãrii, generalul de armatã Heinz Hoffmann. În timpul vizitei, am discutat aspecte legate de din acea vizitã. Mi-a relatat cã fusese realmente glob prin contribuþia sa originalã lucrãri ºi rapoarte importante considerat un economist de talie surprins de înaltul nivel al organizãrii ºi eficienþei la teoria comerþului internaþional. privind economia þãrilor din Sudul universalã, ce a contribuit, prin colaborarea bilateralã în numeroase domenii, ni s-au prezentat unitãþi de instrucþie, inclusiv dintre activitãþii economice nipone. În sprijinul celor Sublinierea, chiar ºi numai a ºi Centrul Americii. Deosebit de teoria sa, la crearea Braziliei afirmate, a folosit câteva exemple, începând cu cel câtorva episoade petrecute în cele interesantã este ºi relatarea profe- cele din categoria „gata de luptã permanent”, instituþii moderne. Concepþia manoilescianã de învãþãmânt militar, printre care Academia Militarã al unui combinat metalurgic, cu o producþie de patru peste trei sferturi de secol, care sorului Nicolae Belh, cercetãtor de privind necesitatea dezvoltãrii milioane de tone de oþel anual, în care, s-au scurs de la apariþia vârfului elitã al Academiei Române, timp industriale, inclusiv nevoia de în zona productivã, lucrau 90 de cercetãrii ºtiinþifice a profesorului, de peste jumãtate de secol, care, productivitate înaltã în statele salariaþi pe schimb, în timp ce, în este semnificativã în legãturã cu fãcând parte din delegaþia romînã subdezvoltate, ºi protejarea domeniul cercetãrii, îºi desfãºurau ecoul internaþional al operei sale. la prima sesiune UNCTAD, la acesteia, legitimã ºi raþionalã, prin activitatea 2000 de persoane. În Începem cu evocarea realizatã Geneva, în anul 1964, asistând la instrumente comerciale, au repre- investiþiile realizate de japonezi în de profesorul american Joseph o dezbatere în cadrul unei comisii, zentat pilonii de bazã ai propulsãrii diferite þãri, datoritã nivelului ridicat Loze, de la Universitatea din a avut deosebita plãcere sã-l audã economice a Braziliei. de organizare ºi dotare tehnicã, Ilinois (SUA), într-un studiu din pe Raul Prebisch evocând actuali- aceºtia foloseau foarte puþinã forþã anii 90 ai secolului trecut: tatea teoriei lui Manoilescu. Având * de muncã în comparaþie cu alþi „Manoilescu, Prebisch and the în vedere cã în mediul universitar La 125 de ani de la naºterea investitori. În industria japonezã se utilizau circa 7000 de roboþi, în timp Thesis of Unsequal Exchange” , din România nu se predã doctrina profesorului Mihail Manoilescu, prin care acesta aprecia cã, dupã lui Manoilescu, vorbind despre ce „noi laolaltã”- spunea el - având în anul 2016, nu ar fi de mirare în vedere cele douã state germane anul 1950, ne-am aflat în faþa unui cele întâmplate celorlalþi membri ca ideile ºi opera sa, atât de „al doilea val” al interesului lati- ai delegaþiei, economiºti de primã împreunã- nu avem decât în jur de apreciate în continuare în marele 3000. În context, s-a referit la bunele no-american pentru opera lui mãrime: Costin Murgescu, Vasile spaþiu geografic latino-american, Manoilescu. Acelaºi profesor Malinschi ºi Roman Moldovan, relaþii cu R.F. a Germaniei, de la care în primul rând Brazilia, care a R.D.Germanã primea anual, sub nord-american subliniazã activita- aceºtia i-au explicat profesorului trecut pe locul cinci în ierarhia tea unuia dintre discipolii mano- Belh cã, având în vedere implicaþiile diferite forme, un important ajutor mondialã privind dezvoltarea lescieni, în persoana profesorului politice negative din activitatea din Dresda, întreprinderi care reparau tehnicã material ºi financiar. De altfel, atât Erich Honecker, economicã, sã determine una sau Florin Manoliu, fost asistent al politicã a lui Mihail Manoilescu, militarã, obiective economice, istorice ºi de artã, am cât ºi ministrul Heinz Hoffmann aveau rude, mai multe Academii de ªtiinþe de celui pe care îl omagiem, care, timp în România nu se face referire asistat la activitãþi practice în unitãþi din diferite membri ai familiei, în R.F. a Germaniei. În treacãt pe continentul sud-american sã de douã decenii (1951-1971), la opera sa. arme, în ºcoli militare, în poligoane ºi pe aerodromuri fie spus, militarii celor douã Germanii nu puteau fi atribuie profesorului Mihail devenit cetãþean argenti-nian, a Însuºi cel care vã supune atenþiei din mai multe garnizoane. Între localitãþile vizitate deosebiþi dupã uniforme, întrucât acestea erau aproape identice (cu excepþia cãºtilor metalice care popularizat ideile românului, iar, rândurile de faþã a trãit un mo- Manoilescu titlul post-mortem a figurat ºi vechiul oraº german Dresda, port pe de academician. Credem cã o Elba, important centru industrial ºi cultural, reînnoit aveau forme diferite ºi a unor însemne). În timpul din 1958, a predat la Univer- ment de descumpãnire în anul discuþiilor, care au durat în jur de o orã, Erich sitatea din Bahia Blanca din 1970, tot la Geneva, cu prilejul astfel de reacþie a strãinãtãþii ar dupã rãzboi, dar care mai pãstra, ici ºi colo, urme fi de naturã sã revigoreze în ale devastatoarelor bombardamente ale aviaþiei Honecker nu a spus mãcar un cuvânt despre Argentina. Remarcând faptul cã, unui stagiu de pregãtire în Tratatul de la Varºovia, ceea ce mi s-a pãrut totodatã, doctrina Manoilescu era domeniul politicii comerciale întreaga viaþã academicã Aliaþilor occidentali din februarie 1945. Cu prilejul unui spectacol la opera din localitate, gazdele ne-au semnificativ. Pe ºeful statului est-german îl voi prezentã ºi în cursurile þinute la externe a statelor, organizat de româneascã un sentiment puternic pentru o judecatã de informat cã acest strãlucit lãcaº de culturã fusese întâlni de 12 ori în anii 1980-1987, la activitãþi pe universitãþile din Peru ºi Chile, Acordul General pentru Tarife refãcut ºi readus în aceastã stare prin contribuþia linia Tratatului de la Varºovia, în timpul vizitelor profesorul Florin Manoliu a mai (vamale) ºi Comerþ (GATT). valoare autenticã, fãrã conotaþii politice, operei ºtiinþifice a material-financiarã comunã a celor douã state întreprinse de acesta în România, cu ocazia arãtat cã, între anii 1961-1966, a Atunci, un coleg de stagiu din germane. Fãrã comentarii.În acelaºi timp, delegaþia prezenþei mele la Berlin, în 1987, în calitate de þinut ore la universitãþile din Paris Costa Rica, pe nume Herman profesorului Mihail Manoilescu. primar general al Bucureºtiului, la ceremoniile Deoarece aceastã operã Armatei române a vizitat vestita localitate (Franþa) ºi Liege (Belgia), unde a Cortes, m-a întrebat ce pãrere am Peenemunde, cea mai cunoscutã bazã unde germanii dedicate marcãrii a 750 de ani de atestare diseminat teoria protecþionis- despre teoria în domeniul comer- reprezintã o îmbinare fericitã documentarã a oraºului Berlin. între gândirea economicã de experimentaserã, în timpul celui de al Doilea Rãzboi mului modern manolescian, ca o þului internaþional a lui Mihail Mondial, faimoasele arme secrete V1 ºi V2 (V este În timp ce delegaþia Armatei române vizita Poarta idee precursoare a noului concept Manoilescu ºi, spre ruºinea mea, excepþie, care a avansat soluþii iniþiala cuvântului Vergeltung-rãzbunare). În Brandenburg, însoþitã de omologul meu, generalul de „desarello” (dezvoltare) al lui am dat un rãspuns evaziv, necon- viabile pentru marea majoritate apropierea mãrii, pe un sol nisipos, acoperit de de armatã Heinz Hoffmann ºi câþiva dintre Raul Prebisch, argentinian de cludent, ca sã-mi acopãr ignoranþa. a þãrilor lumii, promovând arbuºti, se mai puteau observa urmele, afectate de colaboratorii lui, la un moment dat, ni s-a prezentat, origine cehã, ajuns ulterior secretar Abia în anii 80 ai veacului trecut, industria acestora, concomitent scurgerea timpului, ale rampelor de lansare ale în trecere, într-o clãdire anexã, o expoziþie de carte gene-ral al Conferinþei Naþiunilor când am urmat doctoratul sub cu protejarea ei faþã de produsele temutelor rachete. Gazdele noastre ne-au furnizat „confiscat㔠de la anumite persoane din vest, care Unite pentru Comerþ ºi îndrumarea regretatului mare þãrilor dezvoltate, în limite interesante detalii în legãturã cu aceastã fostã bazã. încercaserã sã introduc㠄clandestin” aceste produse Dezvoltare (UNCTAD) în anii 70 profesor Constantin Moisuc, raþionale, în beneficiul tuturor La sfârºitul vizitei, delegaþia Armatei noastre a editoriale. Ceea ce m-a surprins nu au fost titlurile ai secolului trecut. La rândul sãu, acesta, cu rãbdare, m-a fãcut sã statelor. Impulsul de preþuire fost primitã de Erich Honecker, ºeful statului est- lucrãrilor, ci, mai ales, acoperirea sub care erau Ernest Wagenare, nãscut în Chile, parcurg cãrþile pleiadei extraordi- bine-meritat suntem convinºi cã german, comandant suprem al armatei. La primire a prezentate. Sã mã explic. Volumele, în limba devenit ulterior economist nare de profesori români interbelici, va crea premisele unui demers fost prezent ºi Gheorghe Tache, ambasadorul germanã, în ediþii îngrijite, erau lucrãri cu caracter german, care a înfiinþat renumitul din care fãcuse parte Virgil hotãrât pentru acordarea de cãtre României, ºi colonelul Mihai Burbulea, ataºatul memorialistic sau de sintezã, privind generali ºi Institut de Conjuncturã din Kiel, Madgearu, Victor Slãvescu, Mitiþã Academia Românã a titlului de militar român la Berlin. Membrilor delegaþiei le-au feldmareºali germani de seamã din timpul celui de cunoscut în întreaga lume, Constantinescu, Victor Bãdulescu Academician post-mortem, aºa fost înmânate decoraþii de cãtre ministrul apãrãrii, al Doilea Rãzboi Mondial, între care Erwin Rommel, Heinz Guderian, Erich Manstein, Albert întorcându-se în þara natalã, ºi,bineînþeles, Mihail Manoilescu. cum s-a întâmplat ºi în ultimul generalul de armatã Heinz Hoffmann. Mie, în Kesselring. Cam prea frumos aranjate ºi prezen- conducând Institutul de Economie Cele mai laudative aprecieri secol cu alte mari personalitãþi calitate de conducãtor al delegaþiei, decoraþia mi-a fost datã de Erich Honecker, ceremonie separatã, tate pentru niºte cãrþi confiscate!. de la Santiago de Chile, face referiri au venit, la Bucureºti, din partea ale neamului românesc. Filmul de pe Bulevardul Capucinilor 45 Tânãra Artã la porþile Marii Culturi ulterior pe Mussolini. Filmul lui Pastrone, fi aºteptat-o ºi pe micuþa romanã dacã, la sã iasã din Cartagina, în timp ce Maciste ºi realizat la scurt timp dupã încheierea rugãmintea doicii, patricianul Fulvius ºi Cabiria eºueazã, primul ajungând la rãzboiului italo-turc, finalizat cu cucerirea sclavul sãu Maciste, doi spioni romani în închisoare, iar fetiþa, prin mila Sophonisbei, unor teritorii fost otomane din Africa de Cartagina, nu ar fi intervenit, salvând este ascunsã la curtea lui Hasdrubal. Nord, aduce în prim-plan opoziþia dintre copila. Impresioneazã în acest episod Penultimul episod se remarcã prin prezenþa gloria civilizaþiei Romei ºi sãlbãticia reconstrucþia arhitecturalã a giganticului secvenþei în care Arhimede, inventatorul Cartaginei în contextul celui de-al doilea templu al lui Moloch, cu o gurã imensã ca grec din Siracusa, aliatã a Cartaginei, aduce rãzboi punic. Structura narativã este destul înfrângerea flotei romane prin incendierea de complexã, cu numeroase personaje, firul velelor cu sistemul sãu de oglinzi ce epic dezvoltându-se pe cel puþin douã Cabiria transforma razele soarelui în sursã de foc. planuri, unul constituit din aventurile celor Il Quinto Episodo, a cãrui acþiune se douã personaje principale romane, (Giovanni Pastrone, 1914) petrece dupã zece ani, se deschide cu asediul patricianul Fulvius Axilla (Umberto romanilor lui Scipio asupra Cirtei lui Mozzato) ºi musculosul sãu sclav Maciste intrare, strãjuitã de capul zeului cu cei trei Syphax (Alessandro Bernard), noul rege Silviu ªERBAN (Bartolomeo Pagano), celãlalt urmãrind ochi. În interior, o statuie imensã a aceluiaºi numidian ºi soþ al Sophonisbei, în serviciul întâmplãrile de la curtea fenicianã zeu înaripat, în poziþie ºezândã, ce ascunde, cãreia o regãsim pe tânãra Cabiria (Letizia Pe fondul unei istorii culturale monu- cartaginezã ºi de la curtea numidianã din în fapt, un crematoriu imens în care sunt Quaranta). Prin forþa împrejurãrilor, Fulvius mentale ºi în vecinãtatea temporalã a Cirta, aliaþii lui Hannibal. Pastrone împarte aruncaþi, rând pe rând, copiii, pe fondul ºi Maciste ajung prizonieri în acelaºi loc, la nai aºezat lângã bompresul navei, cu spectacolelor verdiene de Grand Opera, Cabiria în cinci episoade inegale, dintre incantaþiilor preoþilor ºi al freneziei fiind eliberaþi odatã cu cãderea cetãþii Fulvius mãrturisindu-ºi iubirea Cabiriei, cinematograful italian nu putea ocoli care ultimul ocupã jumãtate din lungimea credincioºilor. O scenã ce cautã sã sugereze numidiene. Filmul lui Pastrone se încheie în timp ce, în jurul întregii nave, se roteºte subiectele inspirate din îndelungata istorie. totalã a filmului. Episodul introductiv audienþei natura cruzimii ºi a lipsei de cu scena plinã de dramatism a sinuciderii un cerc format din zâne dansânde, unica Gli ultimi giorni di Pompeii sau Quo prefaþeazã destinul întortocheat al micuþei civilizaþie a vechilor duºmani ai Romei ºi, fiicei lui Hasdrubal, refuzând umilinþa de a supraimpresiune utilizatã de regizor, Vadis? sunt douã dintre succesele anului Cabiria (Carolina Catena). Izgonitã din casa implicit, a contemporanilor oponenþi ai fi prezentã la parada triumfului Romei, ºi prin care creeazã singurul moment liric 1913, însã cea mai largã recunoaºtere pãrinteascã de o violentã erupþie a Italiei. Imaginea lui Hannibal (Émile cu imaginea poeticã a lui Maciste cântând într-un film saturat de epic. internaþionalã este culeasã de producþia vulcanului Etna, aflat în vecinãtatea casei Vardannes) trecând Alpii deschide Il Terzo * * * lui Giovanni Pastrone, din 1914, Cabiria, pãrinteºti, fetiþa împreunã cu doica sa, Episodo, semn cã ne aflãm în plin rãzboi Deºi în plin Al Doilea Rãzboi Mondial, Luchino Visconti, fost asistent al lui Jean Croessa (Gina Marangoni), ajung, în punic, apoi, asistãm la pecetluirea alianþei care în scurt timp ajunge sã fie proiectatã Renoir, îºi face debutul spãrgând cu greu cenzura guvernului fascist, în 1943, pe Broadway, la Knickerbocker Theatre. episodul secund, prizoniere ale unor piraþi Cartaginei cu regele numidian Massinissa Cabiria a generat o serie de controverse, fenicieni în Cartagina lui Hannibal. Cele (Vitale Di Stefano), cãruia Hasdrubal cu Ossessione, o adaptare neoficialã dupã romanul lui James M. Cain, The Postman datoritã subiectului sãu ºi al autorului douã sunt vândute lui Karthalo (Dante (Edoardo Davesnes), general cartaginez, Always Rings Twice. Vãzut de unii ca primul film neorealist, Ossessione nu are o acestuia. Scenariul ºi intertitlurile sunt Testa), Înaltul Preot al zeului Moloch, o frate al lui Hannibal, îi promite de soþie pe viaþã prea liniºtitã dupã lansare, fiind interzis la câteva luni de la prima proiecþie, creaþia scriitorului Gabriele d’Annunzio, divinitate canibalã în cinstea cãreia se fiica sa Sophonisba (Italia Manzini). Cât iar, dupã rãzboi, din cauza problemelor de copyright, avea sã fie proiectat, pânã promotor al ideilor fasciste ce l-au ghidat obiºnuia sã fie arºi copii. Aceeaºi soartã ar priveºte pe cei trei strãini, Fulvius reuºeºte în 1976, anul morþii regizorului, doar între graniþele Italiei. 569 – 19 martie 2012 OPINIA NAÞIONALà pag. 7 Programul Televiziunii H2.0 ºi Radioului Hfm2.0 LUNI – 19 martie 2012 23:00 Istoria cu învãþãturã. 13:58 Promo 18:30 Forum IT. chemaþi sã-ºi spunã opinia despre Emisiune de Valeriu Râpeanu 14:00 Universitaria* Trãim într-o lume dominatã de tehno- principalele probleme de pe agenda 06:00 Ecumenica 00:00 Internetul ºtie tot? (r) 14:58 Promo logie, computere, telefoane mobile, politicã. Emisiune de Sorin Bejan 01:00 Universitaria (r) 15:00 Universitaria* tablete, toate fac parte din viaþa omu- Emisiune de Ionela ªufaru 07:00 Ghiozdanul cu surprize 15:58 Promo lui actual. Aflã ultimele noutãþi din 19:30 Jurnal 2.0 Emisiune de Carmen Fulger MIERCURI – 21 martie 2012 16:00 Viaþa fãrã fard. domeniu! 20:30 Sãptãmâna viitoare. 08:00 Matinal 2.0 Emisiune de Ciprian Vasilescu Emisiune de Cãtãlin Grosu Principalele evenimente din lumea Emisiune infotainment, ºtiri, video- 06:00 Calitatea în învãþãmântul superior. 17:00 ªtiinþã ºi imaginaþie. 19:30 Jurnal 2.0 politicã de sãptãmâna viitoare vã clipuri, realitãþile zilei de la primele Emisiune de Gheorghe Duda Graniþa dintre ºtiinþã ºi imaginaþie ªtiri diverse din toate palierele infor- sunt prezentate încã de pe acum. ore ale dimineþii. 06:30 Tranziþia de la ºcoalã la viaþa activã. devine din ce în ce mai subþire. Ceea maþiei, ºtiri obiective, verificate din Emisiune de Sebastian Lãzãroiu Realizator Daniel Paraschiv Emisiune de Eugen Ghiorghiþã ce pãrea de domeniul imposibilului mai multe surse, culese ºi prezentate 21:30 Film serial - Copiii din Arbat ep. 3, 4. În fiecare duminicã, vã invitãm sã Azi, despre ieri ºi mâine. 07:00 Medicina tv. în trecut a devenit realitate în zilele de o echipã tânãrã, dinamicã ºi profe- 10:00 urmãriþi serialul ecranizarea cele- Emisiune de Corneliu Toader Prof. univ. dr. Andrei Firicã noastre. sionistã brului roman Copiii din Arbat scris Seara românilor. 10:15 Universitaria* 08:00 Matinal 2.0 Emisiune de Alexandru Mironov 20:30 de Anatoli Rîbakov. O poveste 11:20 Promo 10:00 Azi, despre ieri ºi mâine. 18:00 Viaþã de român. Folclorul este parte integrantã a emoþionantã de dragoste în vremuri 11:30 Universitaria* Emisiune de Corneliu Toader Ce înseamnã sã fii român în zilele poporului român. Momente de suflet de restriºte stalinistã Varia ºi 13:58 Promo 10:15 Universitaria* noastre, totul reflectat în realitatea cu mari artiºti ai muzicii populare din Sasha sunt nãscuþi pentru a fi împre- 14:00 Medicina tv. 11:20 Promo cotidianã. toate zonele þãrii. unã, dar se gãsesc separaþi prin Prof. univ. dr. Dorin Sarafoleanu 11:30 Universitaria* Emisiune de Simona ªerban Emisiune de Georgel Nucã evenimentele crude ale anilor 1930- Educaþie medicalã, informaþii despre 13:58 Promo 18:30 Economia, pentru cine? 21:30 Film românesc - 1940. Copiii din Arbat este o poveste noutãþile din medicina modernã 14:00 Medicina tv. Criza economicã este subiectul nu- Dincolo de America (2008) ce poate fi asemuitã cu Romeo ºi 14:58 Promo Prof. univ. dr. Alexandru Oproiu mãrul unu peste tot în lume. Încotro Un thriller psihologic, cu inserþii ero- Julieta într-o epocã sovieticã. 15:00 Universitaria* 14:58 Promo se îndreaptã economia mondialã ºi, tice, care includ atât sentimentul cel 23:00 Total weekend cu Sorin Lupaºcu (r) 15:58 Promo 15:00 Universitaria* implicit, cea româneascã în viitor? mai genuin, cât ºi sexualismul cel 00:30 Gala cântecului românesc (r) 16:00 Calitatea în învãþãmântul superior. 15:58 Promo Emisiune de Ilie ªerbãnescu mai cinic - ca arhetipuri codificate 01:30 Focus grup (r) Emisiune de Gheorghe Duda 16:00 Toatã viaþa învãþãm. 19:30 Jurnal 2.0 ale unei societãþi închise, coercitive, 02:30 Sãptãmâna viitoare (r) 16:30 Medicina tv. Emisiune de Emilian Dobrescu 20:30 Viaþa în doi. dictatoriale. Canavaua epicã este de 04:00 Film documentar – Lumea spec- Prof. univ. dr. Andrei Firicã 16:30 Medicina tv. Prof. univ. dr. Dorin Viaþa ºi activitatea adevãratelor per- basm modern, pe o variaþiune a temei taculoasã a automobilelor (r) 17:30 Internetul ºtie tot? Sarafoleanu la dispoziþia dvs sonalitãþi din lumea actorilor ºi nu Pygmalion ºi Galateea cu roluri 05:00 Forum IT (r) Ce ºtie internetul despre persona- 17:30 Internetul ºtie tot? numai. inversate, desfãºuratã într-un spaþiu litãþi ale vieþii publice, lucruri puþin Emisiune de Robert Tache Emisiune de Veronica Popescu concentraþionar, conducând la un * Metode de predare interactivã, cursuri cunoscute publicului larg ºi, mai 18:30 Sondajul zilei. 21:00 Nocturna. CASABLANCA est-european, în aduse în casa telespectatorului de profesori ales, ce va ºti internetul despre aceºti Emisiune de Cristina Matei Noutãþile din lumea sportului, statis- care povestea de dragoste, fundament prestigioºi. Emisiune realizatã în cadrul oameni dupã emisiune. 19:30 Jurnal 2.0 tici, cele mai importante evenimente al pãstrãrii identitãþii umane, înfruntã Departamentului Învãþãmânt. Emisiune de Robert Tache 20:30 Amintiri despre viitor. din calendarul sportiv al sãptãmânii. regimul totalitar. Dincolo de America 18:30 Sondajul zilei. Talk-show moderat de Emisiune de Mugur Popovici – un film in regia lui Marius Th Barna. Emisiune de Cristina Matei Sebastian Lãzãroiu 22:00 Lumea vãzutã de aproape. Cu: Daniela Nane, Stãnescu, Valentin Pentru noi este important sã aflãm 21:30 Noul viitor. Dialoguri ºi amintiri cu reprezen- Teodosiu, Maria Dinulescu. Radio Hfm2.0 opiniile cetãþenilor pe subiectele care Emisiune de Marilena Lãcãtuº tanþi ai vieþii politice ºi diplomatice 23:00 Cinefilia. conteazã cu adevãrat în viaþa de zi cu 22:00 Albã ca Zãpada. din România. Emisiune de actualitate, educaþie ºi LUNI zi. România 2.0 este þara oamenilor Emisiune de Robert Emanuel Emisiune de Neagu Udroiu culturã cinematograficã. 07.00-12.00 – Matinal 2.0 informaþi ºi pregãtiþi pentru viitor. În 23:00 Între alb ºi negru. 23:00 Ilinca Dumitrescu ºi invitaþii sãi. Realizator Daniel Paraschiv Realizator: Alina Toma, Tibi Ursan fiecare searã, telespectatorii vor putea O lume aflatã la o graniþã invizibilã Muzica clasicã prezentatã pe înþelesul 00:00 Cafe concert. 12.00-13.00 – Internetul ºtie tot? urmãri rezultatele unor sondaje în care nuanþele de gri lipsesc cu tuturor. Cele mai importante concerte Emisiune de Sorin Petre Realizator: Robert Tache profesioniste realizate de IRSS (Ins- desãvârºire. Idei tranºante care nu ºi festivaluri din România ºi din lume. 00:30 Seara românilor (r) 13.00-16.00 – Ce conteazã titutul Român de Studii Sociale). lasã loc interpretãrilor. 00:00 Universitaria* (r) 01:30 Nocturna (r) Realizator: Antonio Glodeanu Sondajele sunt realizate telefonic pe Emisiune de Simona ªerban 02:30 ªtiinþã ºi imaginaþie (r) 16.00-19.00 – Drive Time eºantioane reprezentative, cu o zi 23:30 Românul, cetãþean european. SÂMBÃTà – 24 martie 2011 03:30 Ilinca Dumitrescu ºi invitaþii sãi (r) 19.00-22.00 – Scurt pe doi ... punct 0 înainte, ºi oferã reacþii la cald ale 04:30 În cãutarea folkului pierdut (r) Realizator: Maria Ilie Politicã autohtonã ºi europeanã, 22.00-23.00 – Café Nocturn românilor pe temele zilei. modul prin care înþelege românul 06:00 Casã dulce româneascã. 05:30 Miºcare, sãnãtate ºi frumuseþe (r) Realizator: Luminiþa Bondrea 19:30 Jurnal 2.0 de rând ºi clasa politicã afinitatea Emisiune de Cãtãlin Maximiuc 20:30 Amintiri despre viitor. la valorile Uniunii Europene. 07:00 Post scriptum muzical. DUMINICà – 25 martie 2012 MARÞI Idei ºi proiecte de viitor ale oamenilor Emisiune de Cristina Pãiuºan Nuicã Emisiune Sorin Lupaºcu 07.00-12.00 – Matinal 2.0 politici din România. Talk-show 00:00 Internetul ºtie tot? (r) 08:00 Film pentru copii - Animalia 06:00 Agricultura ºi alimentaþia. Realizator: Alina Toma, Tibi Ursan moderat de Sebastian Lãzãroiu 01:00 Universitaria* (r) 09:00 Ghiozdanul cu surprize. Emisiune de Gheorghe Predilã 12.00-13.00 – Internetul ºtie tot? 21:30 Noul viitor Emisiune pentru copii, un punct de 07:00 Lumea sporturilor. Realizator: Robert Tache Emisiune de Marilena Lãcãtuº JOI – 22 martie 2011 început pentru descoperirea unor Emisiune de Cristina Matei 13.00-16.00 – Ce conteazã 22:00 Albã ca Zãpada talente aflate în stadiul incipient. 07:30 Cronica scepticului. Realizator: Antonio Glodeanu Emisiune de Robert Emanuel 06:00 Start în carierã. Emisiune de Carmen Fulger Emisiune de Cristian Român 16.00-19.00 – Drive Time „Albã ca Zãpada” este o emisiune Emisiune de Laura Goran 10:00 Agricultura ºi alimentaþia. 08:00 Competiþia Fulger. 16.30- 17.30 – Invitatul de la radio fãrã precedent, un concept media 07:00 Medicina tv. Principalele baze de dezvoltare ale Copiii se întrec în cadrul unui concurs Realizator: Sorin Lupaºcu care promoveazã tinerii oameni Prof. univ. dr. Dorin Sarafoleanu agriculturii, idei ce pot fi puse în ce le este destinat. Douã echipe, de la 19.00-22.00 – Scurt pe doi ... punct 0 politici ºi îi încurajeazã sã-ºi spunã 08:00 Matinal 2.0 practicã pentru ca România sã rede- douã ºcoli generale, îºi dovedesc Realizator: Maria Ilie pãrerea pe diverse teme de actua- 10:00 Azi, despre ieri ºi mâine. vinã grânarul Europei. inteligenþa ºi perspicacitatea, dar 22.00-23.00 – Café Nocturn litate. Exerciþiul dezbaterii ºi perfec- Emisiune de Corneliu Toader Emisiune de Gheorghe Predilã premiile se dau atât pentru învin- Realizator: Luminiþa Bondrea 11:00 Start în carierã. þionarea argumentãrii reprezintã 10:15 Universitaria* gãtori, cât ºi pentru învinºi. MIERCURI mijloacele prin care „Albã ca 11:20 Promo Crezi cã domeniul ales þi se potri- Emisiune de Carmen Fulger veºte? Eºti mulþumit de alegerea 07.00-12.00 – Matinal 2.0 Zãpada” iºi atinge scopul: acela de a 11:30 Universitaria* 09:00 Deschide cartea! Realizator: Alina Toma, Tibi Ursan descoperi politicienii de mâine ºi de 13:58 Promo fãcutã? Aflã ce-þi doreºti cu adevãrat Deschide o carte pentru a înþelege ce 12.00-13.00 – Internetul ºtie tot? a gãsi împreunã cu ei soluþii pentru 14:00 Medicina tv. de la specialiºtii Centrului de Con- înseamnã un act de culturã. Împreunã Realizator: Robert Tache problemele de azi! Prof. univ. dr. Andrei Firicã siliere ºi Orientare în Carierã. cu reprezentanþii actuali ai literaturii 13.00-16.00 – Ce conteazã 23:00 Viaþa fãrã fard. 14:58 Promo Emisiune de Laura Goran române. Realizator: Antonio Glodeanu Emisiune de reportaj. Prezintã rea- 15:00 Universitaria* 12:00 Lumea sportului. Emisiune de Alexandru Mironov 16.00-19.00 – Drive Time litãþile dure ale vieþii urbane din 15:58 Promo Sportivii români au adus din tot- 09:30 Ecumenica. 19.00-22.00 – Scurt pe doi ... punct 0 Bucureºti, prin prisma investigaþiei 16:00 Vorbiþi, scrieþi româneºte. deauna glorie pentru þarã. Cei mai Telespectatorii pot urmãri Cuvântul Realizator: Maria Ilie socio-culturale. Emisiune de Valeriu Marinescu importanþi dintre aceºtia îºi destãi- duminical, Calendarul ecumenic – 22.00-23.00 – Café Nocturn Emisiune de Ciprian Vasilescu 16:30 Medicina tv. Prof. univ. dr. nuiesc amintirile ºi planurile de viitor. momentele importante ale sãptãmânii Realizator: Luminiþa Bondrea 00:00 Internetul ºtie tot (r) Alexandru Oproiu la dispoziþia dvs Emisiune de Cristina Matei ce urmeazã pentru Biserica Ortodoxã 01:00 Universitaria (r) 17:30 Internetul ºtie tot. 12:30 Partizanii raþiunii Românã, Biserica Romano-Catolicã, JOI Emisiune de Robert Tache Cele mai neobiºnuite teorii din ºtiinþã Biserica Românã unitã cu Roma, 07.00-12.00 – Matinal 2.0 sunt disecate într-un mod original, Biserica Reformatã, Cultul Mozaic, Realizator: Alina Toma, Tibi Ursan MARÞI – 20 martie 2012 18:30 Sondajul zilei. 12.00-13.00 – Internetul ºtie tot? Emisiune de Cristina Matei acid, dar întotdeauna echidistant. ºi Cultul Musulman. Tot în aceastã Emisiune de Cristian Român Realizator: Robert Tache 06:00 Cinepanorama 19:30 Jurnal 2.0 producþie va fi introdusã ºi o rubricã 13:00 Har et party. 13.00-16.00 – Ce conteazã Emisiune de Eugen Atanasiu 20:30 Amintiri despre viitor. ineditã: Revista presei bisericeºti. Realizator: Antonio Glodeanu Deschide cartea! Emisiune de divertisment realizatã Realizator Sorin Bejan 06:30 Talk-show moderat de Sebastian împreunã cu studenþii Universitãþii 16.00-19.00 – Drive Time Emisiune de Alexandru Mironov Lãzãroiu 10:30 Mioriþa – antologie de folclor 19.00-22.00 – Scurt pe doi ... punct 0 Spiru Haret, pentru toþi tinerii stu- tradiþional. 07:00 Competiþia Fulger 21:30 Noul viitor. dioºi din România. Realizator: Maria Ilie Emisiune de Ioan Filip 22.00-23.00 – Café Nocturn Emisiune de Carmen Fulger Emisiune de Marilena Lãcãtuº Emisiune de Carmen Fulger 11:30 Film documentar – Realizator: Luminiþa Bondrea 08:00 Matinal 2.0 22:00 Albã ca zãpada. 14:00 Cinepanorama. 10:00 Azi, despre ieri ºi mâine Emisiune de Robert Emanuel Lumea spectaculoasã a automo- Lumea filmului, un univers atractiv VINERI Emisiune de Corneliu Toader 23:00 Portrete ºi consemnãri. pentru toatã lumea. Planeta de bilelor 10:15 Universitaria* Imaginea evenimentului istoric, 12:30 Forum IT. 07.00 -12.00 – Matinal 2.0 celuloid expusã într-un mod origi- Realizator: Alina Toma, Tibi Ursan 11:20 Promo artistic ºi cultural raportat la perso- nal, filme care au marcat istoria. Emisiune de Cãtãlin Grosu 13:30 12.00-13.00 – Mâine, astãzi va fi ieri 11:30 Universitaria* nalitatea celor mai demni repre- Emisiune de Eugen Atanasiu Destine ºi pasiuni. Realizator: Robert Tache, Corneliu Toader 13:58 Promo zentanþi ai fenomenului cultural 14:30 Locuri de poveste. Emisiune de Viorel Popescu 13.00-16.00 – Ce conteazã 14:00 Universitaria* autohton. Cele mai pitoreºti locuri ale României, 14:00 Miºcare, sãnãtate ºi frumuseþe. Realizator: Antonio Glodeanu 14:58 Promo Emisiune de Cezar Lungu descrise cu har ºi imaginaþie. Ima- O viaþã cumpãtatã înseamnã miº- 13.00-16.00 – Frecvenþa obligatorie 15:00 Universitaria* 23:30 Anul electoral 2012. ginea unei þãri frumoase, a cãrei care, o alimentaþie sãnãtoasã, lipsa Realizator: Alina Toma 15:58 Promo Alegerile electorale de pe întregul renaºtere se lasã aºteptatã. viciilor. Toate acestea atrag de la 16.00-19.00 – Drive Time 16:00 Tranziþia de la ºcoalã la viaþa activã. mapamond ºi, mai ales, felul în care Emisiune de Viorel Popescu sine ºi frumuseþea. 19.00-22.00 – Scurt pe doi ... punct 0 Emisiune de Eugen Ghiorghiþã acestea vor influenþa viitorul politic 15:00 Viaþa în doi. Emisiune de Cristina Matei Realizator: Maria Ilie 16:30 Post scriptum muzical. al omenirii. Emisiune de Veronica Popescu 14:30 Total weekend cu Sorin Lupaºcu. Artiºti exponenþiali ai scenei Emisiune Simona ªerban 15:30 Sus cortina! Pop, dar ºi rock, muzicã de SÂMBÃTà muzicale româneºti. Dezvãluiri des- 00:00 Internetul ºtie tot? (r) Teatrul pe placul tuturor, adus pe calitate, artiºti români de seamã, toate 08.00-12.00 – Matinal de week-end 01:00 Universitaria* (r) micul ecran de o echipã tânãrã de premisele pentru un show de calitate. 12.00-13.00 – IT&C pre lucrurile importante din acti- Realizator: Tibi Ursan vitatea ºi cariera lor. actori. 16:30 Cinefilia. VINERI – 23 martie 2012 Realizator Viorel Popescu 13.00-17.00 – Siesta de week-end Emisiune de Sorin Lupaºcu Realizator Daniel Paraschiv Realizator: Robert Tache 16:30 Virtuþi ºi vicii. Gala cântecului românesc. 17:30 Internetul ºtie tot? 06:00 Toatã viaþa învãþãm. 17:30 17.00-19.00 – Sacreat în România Emisiune de Robert Tache Viciile ºi virtuþile unei lumi aflate în Muzica popularã îºi premiazã de Realizator: Robert Tache Emisiune de Emilian Dobrescu cãutarea unor repere, pierdute demult. 18:30 Sondajul zilei. 06:30 Vorbiþi, scrieþi româneºte. fiecare datã cei mai de seamã repre- 23.00-00.00 – Café Nocturn Emisiune de Cristina Matei Istoria lumii influenþatã de cei doi zentanþi în cadrul unei gale, unde Realizator: Luminiþa Emisiune de Valeriu Marinescu termeni, reduºi la un inevitabil cliºeu. 19:30 Jurnal 2.0 tradiþia ºi tinereþea stau pe aceeaºi 07:00 Medicina tv. Emisiune de Alexandru Lucinescu 20:30 Amintiri despre viitor. scenã. DUMINICà Prof. univ. dr. Alexandru Oproiu 17:00 Film documentar – Spectaculoasa 08.00-12.00 – Matinal de week-end Talk-show moderat 08:00 Matinal 2.0 Emisiune de Georgel Nucã lume a automobilelor Focus grup. 12.00-13.00 – Omul din spatele personalitãþii de Sebastian Lãzãroiu 10:00 Azi, despre ieri ºi mâine. 18:00 Destine ºi pasiuni. 18:30 Probleme sociale, politice, economi- Realizator: Maria Ilie 21:30 Noul viitor. Emisiune de Corneliu Toader Destinul, amprentã indubitabilã 13.00-17.00 – Siesta de week-end Emisiune de Marilena Lãcãtuº 10:15 Universitaria* a vieþii fiecãrui om, dar mai ales a ce au impact asupra vieþii tale de 17.00-19.00 – Top 2.0 22:00 Albã ca Zãpada. 11:20 Promo celor din viaþa publicã. zi cu zi! Focus grup – o emisiune în Realizator: Alina Toma, Alex Crãciun Emisiune de Robert Emanuel 11:30 Universitaria* Emisiune de Viorel Popescu care oamenii obiºnuiþi, ca tine, sunt 20.00 – 22.00 – Poveºti nespuse pag. 8 OPINIA NAÞIONALà 569 – 19 martie 2012

Opinii În Serbia s-a inventat politic o nouã limbã: „vlaha”

Tudor NEDELCEA Moldova, 2011). Doar Ungaria îºi proclamã românã”. Iatã ºi alte afirmaþii sprijinea diaspora ºi chiar stimula unele ale unor cãrturari medievali strãini: peram ca, odatã cu moartea acþiuni iredentiste. Fosta Iugoslavia nu „Românii se trag din romani [...]. Sub Sdictatorului de la Kremlin, stalinis- fãcea parte, oficial, din rândul celor 12 valuri de barbari, ei totuºi mai exalã mul sã intre în desuetitudinea sau la coºul state socialiste, comunitatea româneascã limba românã ºi ca sã nu o pãrãseascã de gunoi al istoriei - acolo unde îi este de aici bucurându-se de unele facilitãþi nicidecum, se împotrivesc cu atâta locul. Speram ca politicul sã nu se mai acordate de constituþia þãrii (vizite ºi îndârzire, încât îi vezi cã luptã nu atât implice malefic în problemele ºtiinþifice, munca în strãinãtate, de pildã). pentru pãstrarea neatinsã a vieþii, cât a aºa cum Stalin dirija lingvistica din þãrile- upã cãderea fireascã a regimurilor limbii” (A. Bonfini, 1434-1503). „Ei îºi satelit ale Moscovei, prin „vestita” sa Dcomuniste în 1989 ºi, mai ales, dupã zic în limba lor români [...] ºi când lucrare Cu privire la marxism în lingvis- reglementãrile juridice ale Adunãrii vreunul întreabã dacã ºtie careva sã ticã, inventând „limba moldoveneascã”, Parlamentare a Consiliului Europei vorbeascã în limba lor valahã, ei spun în pe care urmaºii sãi au impus-o la Chiºinãu (APCE) ºi a Convenþiei Cadru pentru felul acesta: «ºtii româneºte»” (Fr. della ºi Cernãuþi ºi dupã destrãmarea imperiului Protecþia Minoritãþilor Naþionale, Valle, ? – 1545). „Acest popor al roºu. Stafia lui Stalin bântuie încã ºi face problematica minoritãþilor naþionale a valahilor se numeºte român” (Al. prozeliþi acolo unde interesele politice intrat în preocupãrile guvernelor din þara- Guagnini, 1535-1614). primeazã în faþa adevãrului ºtiinþific: în matrice, cu o condiþie subtilã: minoritatea n Valea Timocului, politica înlocu- Valea Timocului sârbesc. Serbia este þara respectivã sã se regãseascã, etnic ºi ieºte adevãrul ºtiinþific, în suferinþã vecinã cu care românii nu au purtat terminologic, într-o þarã din configuraþia Î fiind românii din zonã; problema a rãzboaie; sârbii sunt un popor dârz, demn, actualã a lumii, membrã ONU. Existã azi fost internaþionalizatã în zilele noastre. calitãþi dovedite în istorie: la Kossovopolie o þarã numitã Valahia, Vlahia?! Prin Un scurt istoric al problematicii. (Câmpia Mierlei, 1448) ºi în faþa lui Hitler, întreruperea relaþiilor dintre românii de a iniþiativa parlamentarului basara- dar ºi în faþa lui Stalin. pe ambele maluri ale Dunãrii, începând Lbean Vlad Cubreacov, europarla- n Serbia trãiesc români în douã zone cu 1941, mai accentuat în perioada mentarul german Jurgen Herrmann a distincte, privite diferit, din pãcate, postbelicã, cei din sud au fost supuºi unui elaborat, în urma unei anchete, un raport limbã; sã identifice ºi sã aplice soluþii Românilor din Bor. Despre românii Î de Belgrad: 38.000 locuitori în amplu ºi perfid proces de asimilare, înaintat Adunãrii Parlamentare a tehnice care sã le permitã persoanelor din timoceni, Eugen Simion a scris cu acest Voivodina (numit ºi Banatul sârbesc), deruntându-i spre a nu-ºi cunoaºte bine Consiliului Europei (APCE), care a emis estul Serbiei sã recepþioneze emisiunile prilej: „sunt creºtini ortodocºi, vorbesc care se bucurã de toate drepturile identitatea etnicã ºi culturalã, obârºiile Rezoluþia 1632/2008 cu privire la în limba românã difuzate în Voivodina. o limbã românã veche, cu multe sârbisme cuvenite unei minoritãþi naþionale, ºi ºi tradiþiile comune. Li s-a inoculat ideea drepturile minoritãþii române din Sintagma iniþial㠄minoritatea românã/ (proces firesc), îºi pãstreazã tradiþiile (la circa 300.000-400.000 de locuitori în cã ei sunt vlahi, valahi, vlaºi, de origine Timocul sârbesc, demonstrând cã româ- vlahã”, propusã de Jurrgen, a fost nuntã, înmormântare, botez), cântecele Timoc (sau Serbia de rãsãrit). Miza necunoscutã sau slavã, în niciun caz nii ºi vlahii sunt aceeaºi, spre deosebire modificatã special spre a crea confuzie. (unele splendide)”, iar doleanþele lor „mi politicã aici este deosebit de agravantã. români. Ei au rãmas la stadiul de delegaþia Serbiei, sprijinitã de Grecia, „minoritatea românã ºi vlahã”, ºi a fost s-au pãrut rezonabile. Sunt cetãþeni fideli Provenind din romanitatea balcanicã sud- cunoºtinþelor medievale, când „vlah”, Cipru ºi Rusia, care considerau cã existã admisã ultima formulã cu sprijinul ai statului sârb. Vor doar limba românã, dunãreanã, completaþi, în decursul „valahi” era termenul folosit de cãlãtorii douã minoritãþi. Rezoluþia 1632/2008 europarlamentarului român Cornelia acces la mijloacele de comunicare. veacurilor, cu români din nordul Dunãrii strãini pentru românii din þãrile româneºti constatã cã minoritãþile naþionale din Cazacu ( care a votat amendamentul („Academica”, XV, nr. 43, oct. 2005, p. (cãci, vorba lui Vasile Pârvan, „Dunãrea sau cei sud-dunãreni. Domnitorii români estul Serbiei sunt defavorizate faþã de Serbiei!?) ºi a absenþei de la vot a lui 30). Vizita reprezentanþilor Academiei nu a fost niciodatã un duºman hain, care din epoca medievalã nu ºi-au pus în cele din Voivodina ºi „roagã insistent Cezar Preda, Ilie Ilaºcu, Relu Fenechiu Române (la care s-au alãturat scriitorii sã despartã pe fraþi, ci a fost un prieten titulatur㠄domn al Valahiei”, ci „domn autoritãþile sârbe sã coopereze deopotrivã ºi M. Tudose. sârbi Adam Puslojici, Srba Ignatovici, bun, care i-a unit”), românii timoceni îºi al Þãrii Româneºti”. La Iaºi, apare, în cu B.O. Sârbã ºi B.O. Românã pentru a 29 aprilie 2010, parlamentarii Radomir Andrici) s-a vrut, cum sublinia cer drepturile minime: folosirea limbii 1643, Carte româneascã( ºi nu moldove- gãsirea unei soluþii practice de naturã sã Lromâni ºi basarabeni ( Titus Corlãþean, Eugen Simion, doar sã dea un semnal: materne în bisericã, ºcoalã, administraþie, neascã!!) de învãþãturã, adresatã întregii facã efectivã libertatea religiei ºi în partea Cristian David, G. Frunda, Valeriu semnalul cã intrarea noastrã în Europa presã. Ei sunt cetãþeni loiali statului sârb, seminþii româneºti. Râmnicul vâlcean de rãsãrit a þãrii, aºa cum este deja în Ghileþchi, Ana Guþu, Adrian Nãstase, (a românilor ºi a sârbilor) presupune, nu vor sã strice frontierele, sã se uneascã devine, între 1726-1761, un puternic cazul Voivodinei”. Totodatã, „conºtientã Cezar Preda, M. Tudose) au introdus între altele, respectarea drepturilor cu România. „Nu unirea cu România o centru editorial ºi tipografie de tipãrire de faptul cã cooperarea dintre statul de un amendament prin care solicitau minoritãþilor de a avea ºcoalã ºi de a se vrea cineva, ci concordia deplinã”, scria de carte ortodoxã ºi pentru sârbi, fapt reºedinþã ºi statul înrudit, prin interme- APCE ca Serbia sã respecte drepturile putea ruga în limba lor (Ibidem).Urmare Eminescu în „Timpul” (nr. 100, 5 mai recunoscut de istoricii din þara vecinã. diul acordurilor bilaterale, prezintã un minoritãþii române. acestei vizite a fost elaborat Atlasul 1883), referindu-se la românii sud- ermenul vlah este de origine celticã interes real în scopul garantãrii stabilitãþii n luna decembrie 2011, douã asociaþii lingvistic al Regiunii Valea Timocului, în dunãreni. ªi continuã Eminescu Tºi a fost utilizat de popoarele în Europa, Adunarea cheamã autoritãþile Î care se declarã reprezentantele 2006, de cercetãtorii clujeni Petru comentariul sãu, parcã scris în zilele europene neromanice (germani, slavi, sârbe sã-ºi intensifice relaþiile de bunã vlahilor, Consiliul Naþional al Neiescu, Eugen Beltechi ºi Nicolae noastre: „Dar naþia româneascã are o turci, greci, maghiari, albanezi), în vecinãtate cu statele înrudite Minoritãþii Vlahe (care primeºte oficial Mocanu, care dovedesc, cu argumente pur singurã ºirã a spinãrii ºi un singur creier. scrierile medievale ºi se referea la (România...)”. Prin urmare, Adunarea de la Belgrad 90.000 euro anual pentru ºtiinþifice, cã românii timoceni vorbesc un Ceea ce se întâmplã dincolo ne doare pe romanitatea balcanicã, fiind echivalentul invitã autoritãþile competente din Serbia astfel de activitãþi) ºi Asociaþia „Gergina” grai de sintezã bãnãþean ºi oltenesc. noi, orice injurie fãcutã naþionalitãþii lui „roman (romanizat) ºi romanic „sã continue sã dezvolte ºcolile bilingve anuleazã hotãrârea vechii conduceri a cademia Românã, ca for ºtiinþific, noastre dincolo e o injurie asupra (adesea specializat pentru francez, ºi ºcolile în limba maternã; sã suprime Consiliului Naþional al Rumânilor ºi A fãrã nicio coloraturã politicã, a sângelui ºi numelui nostru. Nu cuceriri italian, dalmat sau român” (Marius Sala, diferenþele regionale existente în ceea ce declarã încheiat procesul de organizat, la 31 octombrie 1994, o urmãrim sau am urmãrit vreodatã, cãci Începutul a fost fãcut, în „Academica”, priveºte garantarea efectivã a drepturilor standardizare a alfabetului vlah cu 35 de sesiune ºtiinþificã, cu tema Limba semne grafice, testat pe Internet ºi votat nu suntem nebuni, ci oameni în toatã firea XV, nr. 43, oct. 2005, p. 31.) Sensul sãu minoritãþilor (în special privind folosirea românã ºi varietãþile ei locale, adeverind prin ridicãri de mânã. ºi-n toatã mintea. Dar voim respect etnic a evoluat în decursul istoriei ºi în limbilor minoritare în administraþie, cã unitatea limbii române vorbitã la a 25 ianuarie 2012, APCE a votat pentru poporul românesc pretutindenea anumite regiuni geografice spre sensuri învãþãmântul în limbile minoritare, nordul ºi la sudul Dunãrii este atât de un amendament la Rezoluþia unde se aflã, ºi nu ne este amic acela care sociale (pãstor nomad sau ºerb), libertatea religiei etc.) punând integral în L concludentã, încât se poate spune nu se preface a mãguli susceptibilitatea mare religioase (ortodox). Lingviºtii anteriori aplicare, ºi pe întreg teritoriul, legislaþia 1632/2008, prin care consfinþeºte limba vlahã în ºcolile ºi mass-media din Timoc. numai cã aromâna (ca ºi megleno- ºi energicã a întregului popor romanic din secolului XX foloseau sensul numelui în vigoare în acest domeniu; sã ia româna) ºi daco-româna sunt Rãsãrit” (Mss. 2264). vlah ca echivalent pentru român sau în mãsurile necesare pentru a le înlesni Noua Rezoluþie 12813/25.I.2012 este un pas înapoi faþã de cea anterioarã. Cum asemãnãtoare, ºi cã sunt chiar identice fost doar un singur caz particular, sens restrâns pentru locuitorii sud- valahilor/românilor care locuiesc în estul în trãsãturile lor fundamentale, A când trei români timoceni dunãreni de la munte (Apud Diana Serbiei (pe vãile Timocului, Moravei ºi este posibil ca în decurs de numai patru ani „vlahi/români” sã devin㠄vlahi ºi constituite de-a lungul secolelor (unele (dr. A. Butoarcã ºi preoþii Gh. I. Suveicã Cotescu-Nedelcea, op. cit., p. 237-238). Dunãrii) accesul la învãþãmânt, la presã excepþii în vocabular, cel mai sensibil la ºi Adam Fistea) cer mareºalului I. Flavio Biondo scria, la 1453, c㠄valahii ºi la administraþie publicã în limba lor români” ºi ei sã nu existe (conform recensãmântului din 2002) decât în schimbãri, în contactele cu alte limbi). Antonescu, la 29 aprilie 1941, rezolvarea aratã originea lor prin limba cu care se maternã ºi sã le ofere acestora mijloacele iciun for ºtiinþific (Academia, problemelor românilor din Serbia prin mândresc ca de o podoabã ºi pe care o de a-ºi þine servicii religioase în aceastã numãr de 2778 etnici români, care nu depãºesc 15% din totalul populaþiei? Ninstitute de cercetare) de la Belgrad unirea cu România. Cu o corectitudine nu s-a pronunþat în privinþa existenþei politicã exemplarã, mareºalul însãrcinea- Rezultatul recensãmântului din octombrie 2011 nu este încã dat limbii vlahe. Întrebãri fireºti se impun: de zã pe unii specialiºti (Victor Papacostea, unde atâta înverºunare din partea unor Vasile Stoica) sã elaboreze un amplu publicitãþii. Din motive strategice? Un politicieni sau „asociaþii”, chiar a unor studiu ºtiinþific pe marginea acestei cereri singur punct din Rezoluþie este conform vorbitori de limbã românã din Timoc (atât ºi, urmare acestui studiu, nu acceptã cu realitatea etnicã ºi istoricã: îndemnul cel sârbesc, cât ºi cel bulgãresc) de a se alipirea acestor teritorii, ci solicitã cãtre autoritãþile din Serbia de a gãsi înfiinþarea unui episcopat ortodox român „soluþii practice pentru ca libertatea considera ºi declara vlahi ºi nu români? pentru românii din Peninsula Balcanicã serviciului religios sã devinã o realitate Din reacredinþã sau neºtiinþã?! De ce unii ºi respectarea drepturilor minime în Serbia de Rãsãrit, aºa cum se întâmplã cosângeni din sudul Dunãrii se declarã conaþionalilor noºtri (apud Diana deja în Voivodina”. ªi mai este un crud români în România, dar vlah în Serbia ºi Nedelcea Cotescu, Biserica româneascã adevãr: existenþa a „trei grupãri ale Bulgaria? De ce Episcopia Ortodoxã din Serbia, Craiova, Fundaþia Scrisul vlahilor din Serbia de Rãsãrit”. Iatã unde Românã, condusã de P.S. Daniil Partoºanu, Românesc, 2006). duce lipsa de unitate a românilor. Existã pendinte de Biserica Ortodoxã Românã, e ºtie cã în perioada postbelicã, þãrile o explicaþie: toþi românii, declaraþi ca sau preotul protopop Boian Alexandrovici Sbolºevizate erau conduse de atare ºi care s-au înscris pe liste româneºti din Timoc nu sunt recunoscuþi de unii Moscova, prin consilieri, în toate la alegerile din toamna anului trecut, au protopopi sau lideri români din domeniile de activitate. În privinþa fost ameninþaþi ºi anchetaþi, unii localnici Voivodina? De ce, în cele din urmã, minoritãþilor naþionale se acordau din Petrovaþ ºi Pojarevaþ au fost chiar românii timoceni nu se declarã ca atare în drepturi preferenþiale, cum a fost cazul reþinuþi sub stare de arest. ªi încã o statisticile oficiale? Ce au fãcut diplomaþia minoritãþii maghiare din România. O tezã precizare: Belgradul alocã pentru cei româneascã ºi cei 35 de europarlamentari era obligatorie: problema sârbilor, 300.000 români (care sunt autohtoni, români care-ºi aratã patriotismul la germanilor, turcilor etc. din România se provenind din aria etnogenezei televiziunile din þarã? Unde au fost aceºtia rezolva numai la Bucureºti; cea a româneºti) suma de 60.000 euro, pe când când s-a adoptat aceastã rezoluþie? Unde românilor din þãrile vecine se soluþiona Bucureºtiul repartizeazã, pentru cei mai încape atâta duplicitate! de cãtre guvernele respective. Diaspora 22.000 etnici sârbi din România, suma Sunt întrebãri la care timpul ºi româneascã sau problematica românilor de 700.000 euro, aceºtia neavând motiv diplomaþia vor da rãspunsul cuvenit. din jurul României nu era oficial în de creare de instituþii private de Dar trebuie sã le amintim minoritãþii vizorul guvernanþilor de la Bucureºti. S-a învãþãmânt sau culturã. sârbe din România (ºi ei cetãþeni loiali solicitat, totuºi, în convorbirile româno- entru aflarea adevãrului la faþa statului în care trãiesc) cã ei se bucurã sovietice, denunþarea Pactului Molotov- P locului, o delegaþie a Academiei de toate drepturile fireºti pentru orice Ribbentrop ºi revenirea Basarabiei, Române (care are bune relaþii ºtiinþifice minoritate etnicã, exact de aceleaºi Bucovinei ºi a Þinutului Herþa la þara- cu Academia Sârbã), formatã din drepturi pe care le solicitã ºi cosângenii mamã, dar cei care conducea lagãrul preºedintele ei, acad. Eugen Simion, noºtri din Serbia de Rãsãrit. socialist – URSS – nici n-au vrut sã audã acad. Marius Sala, acad. Mihai Cimpoi, Poate o colaborare între cele douã (vezi Gh. Buzatu, N. Ceauºescu. Rãzvan Voncu, a întreprins, la 5 minoritãþi din cele douã state vecine ºi Biografii paralele. Stenograme ºi septembrie 2005, o vizitã de prietene ar putea fi o „poartã a sãrutului” cuvântãri secrete. Dosare inedite. Foto: www.vacantierul.ro documentare, în Valea Timocului, la peste Dunãre ºi peste interesele „Procesul” ºi execuþia, Iaºi, Tipo invitaþia Forumului pentru Cultura politicianiste ale unora ºi altora.