AdministrareaRelaţii internaţionale publică: şi teorieintegrare şi practică europeană 79 Relaţiile Republicii cu Republica Populară Chineză: realităţi şi perspective

Gheorghe CĂLDARE, doctor în istorie, conferenţiar universitar, Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova

Tatiana NAIZAMBAEV, master în ştiinţe politice, Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova

SUMMARY In this article, is made a short analysis of collaboration beetween the Republic of Moldova with the Peoples Republic of China is made. Political, economic and cultural-educational as- pects of Moldovan-Chinese cooperation are highlighted. A number of proposals, which could contribute to the diversification and deepening of the cooperation between our countries in various fields are suggested.

Ţările asiatice au uimit întotdeauna prin ca- pe impresionantul său potenţial economic şi pacitatea lor de a „învia din propria lor cenuşă” uman, a devenit unul dintre cei mai importanţi şi de a-şi croi destinul într-o manieră absolut actori ai relaţiilor internaţionale. Noii lideri de impresionantă, pornind pe calea dezvoltării la Beijing continuă pe plan internaţional cursul economice foarte rapid şi sigur, valorificând la spre menţinerea păcii şi stabilităţii în întreaga maximum potenţialul lor economic şi uman. lume şi soluţionarea paşnică a diferendelor. În Miracolul japonez din anii 1960-1970, care a aspect economic China se pronunţă pentru plasat „ţara soarelui-răsare” pe locul doi în lume dezvoltarea colaborării cu toate ţările, inclusiv după PIB, apoi ascensiunea „tigrilor” asiatici a cu cele în curs de dezvoltare. Din aceste consi- demonstrat un alt exemplu de dezvoltare as- derente, diversificarea şi aprofundarea colabo- cendentă a unor ţări care nu păreau că dispun rării Republicii Moldova cu Republica Populară de potenţialul necesar pentru a se lansa în rân- Chineză au devenit un obiectiv major al politi- durile economiilor prospere de pe glob. cii externe a ţării noastre. Experienţa Chinei în Referitor la China, ritmurile de creştere eco- edificarea unei economii eficiente este deose- nomică ameţitoare a acestei ţări în ultimii 20 bit de importantă pentru Republica Moldova, de ani fascinează şi uimesc deopotrivă atât pe aflată în deplin proces de reformare a econo- analiştii economici, cât şi pe cei politici. Graţie miei naţionale. Totodată, având în vedere rolul dezvoltării sale ascendente, China a devenit Chinei pe arena mondială, sprijinul acordat de în prezent cea de-a doua putere economică Beijing ţării noastre consolidează poziţiile Chi- mondială, iar ţinând cont de potenţialul său şinăului ca subiect al relaţiilor internaţionale. uman şi economic, către anul 2017, conform Relaţiile diplomatice dintre Republica Mol- pronosticurilor, va ajunge cea mai mare putere dova şi Republica Populară Chineză au fost sta- economică a lumii – S.U.A. În baza prevederi- bilite în scurt timp după declararea indepen- lor Congresului XVIII al Partidului Comunist denţei ţării noastre. Deja la 30 ianuarie 1992, Chinez din noiembrie 2012, China îşi va dubla, China a deschis ambasada sa la Chişinău, iar peste 10 ani, P.I.B.-ul său, devenind lider mon- la 21 octombrie 1994, Excelenţa Sa, Ambasa- dial incontestabil. [1] dorul Li Fengli a devenit primul ambasador Aşadar, în prezent China, sprijinindu-se acreditat al Chinei în Republica Moldova. Ţara Administrarea Publică, nr. 2, 2013 80 noastră a deschis, cu o întârziere de aproxima- interguvernamentale mixte pentru cooperare tiv doi ani, ambasada la Beijing în martie 1996. economică, comercială şi tehnico-ştiinţifică, Primul ambasador al Republicii Moldova în constituită oficial prin Hotărârea Guvernului Republica Populară Chineză a fost Vasile Şova. Republicii Moldova nr. 1112 din 2 decembrie Relaţiile moldo-chineze vor evolua de acum 1997. [6] Această comisie şi-a început activita- înainte constant, fiind caracterizate printr-un tea la 10-11 august 1999, când a fost convocată dialog politic la cel mai înalt nivel, care a per- în prima sa şedinţă. Comisia interparlamenta- mis părţilor să elaboreze un cadru juridic des- ră mixtă moldo-chineză a constituit cel mai tul de vast şi mecanisme pentru dezvoltarea important mecanism de colaborare în cadrul relaţiilor bilaterale în diverse domenii. Astfel, căreia părţile discută şi analizează evoluţia re- în timpul vizitei Preşedintelui Republicii Mol- laţiilor bilaterale şi modalităţile de aprofundare dova, Mircea Snegur, din noiembrie 1992 în a acestora. China, a fost semnat un Comunicat Comun prin Cu ocazia vizitei de stat a Preşedintelui Pe- care Republica Moldova şi Republica Populară tru Lucinschi în China, a fost semnată la Beijing, Chineză au decis să dezvolte relaţiile bilatera- la 7 iunie 2000, Declaraţia Comună a Republicii le în conformitate cu prevederile Cartei Orga- Moldova şi Republicii Populare Chineze cu privire nizaţiei Naţiunilor Unite şi pe baza principiilor la consolidarea în continuare a colaborării mul- coexistenţei paşnice, cel al respectului reciproc tilaterale în secolul al XXI-lea, în care se menţi- pentru suveranitatea şi integritatea teritorială onează că „ambele Părţi îşi confirmă fidelitatea a statelor, nonagresiune, egalitate şi neinterfe- faţă de Comunicatul Comun al Republicii Mol- renţă în afacerile interne. [2, p. 326] dova şi Republicii Populare Chineze din 7 no- Vizita Preşedintelui Mircea Snegur în China iembrie 1992 fiind profund convinse de nece- a dat startul elaborării cadrului juridic de cola- sitatea de a dezvolta şi aprofunda în continu- borare, în timpul vizitei fiind semnate 13 acor- are relaţiile de prietenie între cele două ţări şi duri bilaterale, între care Convenţia Consulară, popoare în conformitate cu scopurile dreptului consolidând, astfel, principiile de colaborare internaţional pe baza respectului reciproc, su- la nivel diplomatic. [3] Tot atunci s-a instituit veranităţii şi integrităţii teritoriale, neameste- o tradiţie specifică în relaţiile moldo-chineze cului în afacerile interne.” [7, p. 116] şi anume – oferirea de către partea chineză a O mare importanţă pentru dezvoltarea creditelor nerambursabile pentru Republica continuă a relaţiilor moldo-chineze a avut vi- Moldova. La această primă vizită, ţării noastre zita în Republica Moldova a Preşedintelui chi- i-a fost oferit un grant de 30 mln. yuani chinezi nez, Jiang Zemin, care s-a realizat în perioada în scopul procurării produselor alimentare. [4, 19-20 iulie 2001. [8] Această vizită, încadrată în p. 158] În baza acordului de colaborare şi con- turneul diplomatic al Preşedintelui chinez în sultanţă între guvernele Republicii Molodva Estul Europei, a constituit un punct culminant şi Republicii Populare Chineze din noiembrie în dezvoltarea relaţiilor bilaterale moldo-chi- 1992, au fost iniţiate consultări sistematice la neze. Cu această ocazie a fost semnată Decla- nivelul ministerelor de externe. Vicepremierul raţia comună a Republicii Moldova şi Republi- Consiliului de Stat (executivul statului chinez), cii Populare Chineze în care a fost reconfirmat ministrul afacerilor externe al Republicii Popu- ataşamentul faţă de Comunicatul Comun de lare Chineze, dl Qian Qichen, pe lângă stabili- bază din 1992 şi Declaraţia Comună a Repu- rea unui plan de aplicare a acordului de schim- blicii Moldova şi Republicii Populare Chineze buri culturale şi acordării ajutorului material cu privire la consolidarea în continuare a cola- în valoare de 500 mii yuani, aduce în discuţie borării multilaterale în secolul al XXI-lea din 7 pentru prima dată necesitatea de a lărgi rela- iunie 2000. Ambele Părţi au fost de părerea că ţiile dintre agenţii economici chinezi şi autoh- menţinerea şi dezvoltarea continuă, pragmati- toni prin organizarea măsurilor de creare a in- că şi constantă a relaţiilor bilaterale corespund treprinderilor mixte moldo-chineze. [5, p. 168] intereselor actuale şi pe termen lung ale celor În această ordine de idei ministrul moldovean două ţări şi popoare şi sunt în favoarea păcii şi al afacerilor externe dl Mihai Popov va pune, în progesului regional şi mondial. septembrie 1996, la Beijing bazele unei comisii O mare importanţă pentru dezvoltarea AdministrareaRelaţii internaţionale publică: şi teorieintegrare şi practică europeană 81 continuă a relaţiilor moldo-chineze a avut in- neze, fapt pentru care părţile şi-au luat răgaz cluderea în Declaraţie a prevederii, conform pentru redefinirea priorităţilor. Însă în această căreia Republica Moldova şi-a reafirmat poziţia perioadă nu au încetat schimburile de vizite, conform căreia recunoaşte că în lume nu exis- ele având loc doar că nu la aceleaşi niveluri. tă decât o singură Chină, Guvernul Republicii Republica Populară Chineză a avut grija să tri- Populare Chineze este unicul guvern legitim mită ajutorul financiar nelipsit de câteva ori în al Chinei, Taiwanul este o parte inalienabilă a această perioadă. În acest sens este semnifi- teritoriului Chinei şi sprijină China în realizarea cativă oferirea unui set de echipament de vot cât mai rapidă a cauzei reunificării. Republica pentru Parlamentul Republicii Moldova în no- Moldova nu va stabili sub nicio formă rela- iembrie 2004 în valoare de circa 100 mii dolari. ţii oficiale şi nu va avea schimburi oficiale cu Un eveniment important l-a constituit şe- Taiwanul, nu va sprijini aderarea Taiwanului la dinţa ordinară a comisiei interguvernamentale organizaţiile internaţionale din care fac parte mixte, care a avut loc în decembrie 2006 la Bei- numai state suverane (art. 5 al Declaraţiei). jing. Discuţiile din cadrul comisiei s-au concen- Republica Populară Chineză îşi reafirmă trat asupra câtorva proiecte importante pentru respectul faţă de independenţa, suveranitatea dezvoltarea de viitor a relaţiilor moldo-chine- şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, ze. În primul rând, delegaţia chineză a ţinut să sprijină eforturile Republicii Moldova îndrepta- ducă la bun sfârşit un proiect început cu câţi- te spre soluţionarea conflictului transnistrean, va ani în urmă, pentru care a acordat 500 mii îşi exprimă speranţa că părţile mediatoare vor dolari, de constituire a centrului de medicină depune eforturi susţinute în vederea soluţio- tradiţională chineză la Chişinău. Centrul a fost nării cât mai rapide a acestei probleme, precum deja deschis, însă pentru o mai bună funcţio- şi pledează pentru realizarea cu bună-credinţă nare a acestuia, China urma să trimită experţi a deciziilor organizaţiilor internaţionale şi re- locali în domeniul medicinei tradiţionale chi- gionale referitoare la Republica Moldova (art. neze. 6 al Declaraţiei). [9, p. 97 - 98] Prin semnarea Evenimentele din primăvara-vara anu- acestei Declaraţii comune Republica Moldova lui 2009 au fost tratate cu înţelegere de către şi Republica Populară Chineză au consolidat China, partea chineză afirmând în continuare baza politică a relaţiilor bilaterale, fapt ce s-a sprijinul şi ataşamentul pentru Republica Mol- răsfrânt pozitiv asupra relaţiilor moldo-chine- dova. Acest lucru a fost menţionat şi de către ze. Preşedintele interimar al Republicii Moldova, În cadrul vizitei din iulie 2001, cele două ţări dl , în ziua de 26 august 2010, au semnat Memorandumul privind cooperarea la prezentarea scrisorilor de acreditare a dlui în domeniul viticulturii şi vinificaţiei, dar care aşa Tong Mingtao în funcţia de ambasador al Re- şi nu a fost realizat integral. publicii Populare Chineze în Republica Moldo- Însă după anul 2003, relaţiile moldo-chi- va. [10] neze au cunoscut pentru prima dată o scurtă Printre vizitele succesive ale oficialilor de răcire. Dintre cele peste 20 de proiecte puse pe la Chişinău în China din ultimii ani poate fi tapet în timpul vizitelor de până atunci, doar menţionată cea din 11-14 septembrie 2010, câteva au fost duse la bun sfârşit. Nici comisia când premierul a participat la Expo- interguvernamentală mixtă moldo-chineză nu ziţia World Expo Shanghai 2010. Expoziţia a a fost convocată din 2002, pentru o perioadă reprezentat o platformă grandioasă pentru ex- de patru ani. Strălucirea vizitelor la nivel înalt tinderea ulterioară a relaţiilor reciproc avanta- şi grandiozitatea planurilor de colaborare făcu- joase şi consolidarea relaţiilor de prietenie deja te păreau pierdute din atenţia oficialilor celor existente dintre China şi Republica Moldova, două state. Această scădere în intensitatea re- prin intermediul unui parteneriat de afaceri laţiilor moldo-chineze nu poate fi caracterizată în diverse domenii din ambele ţări. Pavilionul totuşi drept o criză. Printre motivele care să fi Republicii Moldova a fost vizitat de circa 1,6 provocat această situaţie poate fi menţionată milioane de persoane. Sloganul standului Re- schimbarea vectorului proeuropean al Repu- publicii Moldova „Oraşul meu este şi oraşul tău” blicii Moldova şi schimbarea conducerii chi- a adus în prim-plan trăsăturile naţionale ale Administrarea Publică, nr. 2, 2013 82 poporului nostru – ospitalitatea şi bunăvoinţa, privind acordarea de către Republica Populară precum şi deschiderea spre cooperare în toate Chineză a unui ajutor nerambursabil Republi- domeniile: cultură, ştiinţă şi economie. Expo- cii Moldova în valoare de circa 15 milioane lei, 2010 a reprezentat şi un simbol al viitorului, care va fi folosit în procesul de reformare şi mo- care indică direcţia dezvoltării unei economii dernizare a armatei Republicii Moldova. [14] globale integrate. [11] Numeroasele întrevederi bilaterale care au În perioada 11-13 septembrie 2011, a avut avut loc pe parcursul anului 2012 au contri- loc vizita oficială în Republica Moldova a dlui buit substanţial la dezvoltarea relaţiilor mol- Sang Gouwei, vicepreşedinte al Comitetului do-chineze. Astfel, în perioada 9-13 aprilie, o Permanent al Adunării Populare a Chinei. În delegaţie a Grupului de prietenie cu Republi- cadrul acestei vizite, oficialul chinez a avut o ca Populară Chineză din cadrul Parlamentului întrevedere cu dl , Preşedinte in- Republicii Moldova, condusă de vicepreşedin- terimar al Republicii Moldova, Preşedinte al tele Legislativului, , a efectuat Parlamentului Republicii Moldova. În cadrul o vizită în China. La Beijing parlamentarii mol- întrevederii au fost abordate subiecte ce ţin de doveni au avut o întrevedere cu Li Zaohing, consolidarea şi extinderea bunelor relaţii bila- preşedintele Comitetului Afacerilor Externe al terale dintre ţările noastre; au fost discutate, de Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Poporu- asemenea, perspectivele consolidării coope- lui din Întreaga Chină (A.N.R.P.Î.C.), preşedinte rării parlamentare şi a cooperării în domeniul al Grupului de prietenie cu Republica Moldova economic şi umanitar. [12] din cadrul A.N.R.P.Î.C., şi Ma Wenpu, vicepreşe- În anul 2011 a fost marcată cea de-a 20 ani- dinte al acestui comitet. Membrii delegaţiei au versare a stabilirii relaţiilor diplomatice dintre vizitat municipiile Shen Zhen şi Shang Hai, au Republica Populară Chineză şi Republica Mol- avut întâlniri cu conducerea comitetelor per- dova. Cu acest prilej, la Beijing a ieşit de sub ti- manente ale Adunării Naţionale a Reprezen- par revista LOOKWE consacrată acestei aniver- tanţilor Poporului din aceste municipii şi au sări. [13] În cei 20 de ani, cu eforturile comune luat cunoştinţă de activitatea mai multor uni- depuse de guvernele şi popoarele celor două tăţi economice din aceste oraşe. [15] ţări, relaţiile de colaborare prietenească dintre Relaţiile interparlamentare moldo-chineze China şi Moldova au cunoscut o dezvoltare se caracterizează printr-o dinamică pozitivă, considerabilă. China şi Moldova se sprijină re- în ultimii ani au avut loc mai multe schimburi ciproc şi colaborează în organizaţiile internaţi- de delegaţii ale parlamentarilor (în septembrie onale şi regionale, aducând propria contribuţie 2011 a efectuat o vizită oficială în Republica la pacea şi colaborarea globală. Practicile de 20 Moldova Sang Guowei, vicepreşedintele Comi- de ani au dovedit pe deplin că relaţiile de cola- tetului Permanent al Marii Adunări Naţionale a borare dintre China şi Moldova corespund in- Reprezentanţilor Poporului Chinez). Grupul de tereselor de bază ale celor două ţări şi popoare, prietenie cu Republica Populară Chineză din având un potenţial mare de dezvoltare. cadrul Parlamentului Republicii Moldova este În perioada 10–15 septembrie 2012, în Chi- constituit din 32 de deputaţi. na s-a aflat o delegaţie a Ministerului Apărării În perioada 19-20 iunie 2012 a avut loc vi- în frunte cu ministrul Vitalie Marinuţă. Vizita a zita la Chişinău a dlui Zhang Gaoli, vicepremi- inclus o întrevedere cu omologul său chinez er al Guvernului Republicii Populare Chineze, Liang Guanglie şi vicepreşedintele Comisiei prim-secretar al Partidului Comunist Chinez al militare Centrale a Republicii Populare Chi- regiunii Tianjin. Dl Zhang Gaoli a avut o întreve- neze Guo Baxiang. În cadrul întrevederilor a dere cu Primul-Ministru al Republicii Moldova, fost trecut în revistă stadiul actual al relaţiilor dl Vlad Filat. În cadrul întrevederii s-a discutat moldo-chineze în domeniul militar şi, în speci- despre starea relaţiile moldo-chineze şi despre al, a fost menţionată colaborarea în domeniul mai multe proiecte comune care sunt în deru- învăţământului militar şi cel medical, precum lare. Oficialul chinez a menţionat că, în ultimii şi schimbul de experienţă în sfera transmisi- ani, a crescut vertiginos volumul schimburilor unilor, tehnologiilor informaţionale. Miniştrii comerciale, dar că există un potenţial enorm apărării din cele două ţări au semnat Acordul ce trebuie valorificat în promovarea culturilor AdministrareaRelaţii internaţionale publică: şi teorieintegrare şi practică europeană 83 naţionale şi a turismului. El a subliniat că ţara ză o constituie şi sprijinirea reciprocă în cadrul noastră trebuie să preia din experienţa altor O.N.U. şi agenţiilor specializate, care se carac- state care au implementat proiecte de succes, terizează printr-o evoluţie pozitivă. Astfel, pe în special în domeniul economic, pentru a in- parcursul anilor 2008-2011, Republica Mol- tensifica creşterea economică şi a oferi cetăţe- dova a sprijinit China la alegerile în mai mul- nilor moldoveni locuri de muncă şi un trai mai te organe elective ale O.N.U., indicator care bun. Vlad Filat a mulţumit pentru ajutorul ofe- demonstrează o continuitate şi durabilitate în rit ţării noastre pe parcursul anilor, menţionând relaţiile dintre cele două state. Pe de altă par- că, din anul 2001 până în 2011, China a acordat te, China reprezintă unul dintre cele mai active ajutor nerambursabil Republicii Moldova în va- state ale O.N.U. atât în grupul regional asiatic, loare de circa 15,8 milioane dolari. [16] cât şi în Adunarea Generală. La 26 octombrie 2012, preşedintele Par- Colaborarea comercial-economică chino- lamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, moldovenească este o componentă impor- a avut o întrevedere cu delegaţia Conferin- tantă a relaţiilor bilaterale. În scopul consoli- ţei Consultativ-Politice a Poporului Chinez dării prieteniei şi colaborării dintre Republica (C.C.P.P.C.), condusă de Zhang Rongming, vice- Moldova şi Republica Populară Chineză şi preşedinte al Comitetului Naţional al C.C.P.P.C., dezvoltarea relaţiilor comerciale şi economice care, în perioada 26-28 octombrie 2012, a efec- bilaterale, la 18 ianuarie 1992 a fost semnat la tuat o vizită oficială în Republica Moldova. [17] Chişinău Acordul comercial-economic dintre Gu- Preşedintele Parlamentului a accentuat faptul vernul Republicii Moldova şi Republica Populară că Republica Populară Chineză este un parte- Chineză. Acest acord a pus bazele dezvoltării ner strategic şi că acest parteneriat joacă un rol unor relaţii economice şi comerciale stabile deosebit în ansamblul relaţiilor internaţionale şi de lungă durată. Ambele state au decis să ale Republicii Moldova. creeze condiţii favorabile pentru dezvoltarea La 4 ianuarie 2013, a avut loc şedinţa Co- relaţiilor comerciale, să-şi acorde sprijin în or- mitetului Interministerial pentru Planificare ganizarea târgurilor şi expoziţiilor cu profil Strategică (C.I.P.S.), prezidată de către Primul- tehnico-economic, să efectueze schimburi de Ministru Vlad Filat. În cadrul şedinţei a fost dis- delegaţii şi grupuri comerciale. Se prevedea cutat şi programul de asistenţă al Guvernului deschiderea pe teritoriul ambelor state a re- Republicii Populare Chineze pentru Republica prezentanţelor permanente ale companiilor, Moldova. Astfel, membrii C.I.P.S. au aprobat întreprinderilor şi organizaţiilor ce practică ac- proiectele ce vor beneficia de asistenţă finan- tivitatea economică şi comercială, a punctelor ciară în baza ultimului Acord financiar semnat şi staţiunilor de deservire tehnică a mărfurilor cu Guvernul Republicii Populare Chineze, în de export. [19, p. 269] decembrie 2011, în valoare de 9,5 milioane La 19 ianuarie 1992, la Chişinău a fost sem- dolari. Respectiv, urmează a fi implementate nat Protocolul Tratativelor dintre delegaţia gu- următoarele proiecte: vernamentală a Republicii Moldova şi delegaţia - instalarea bateriilor solare de colectare a guvernamentală comercial-economică a Repu- energiei (400-450 mii dolari pentru cca 48 de blicii Populare Chineze care a avut drept scop localităţi); aprofundarea colaborării comercial-economi- - dotarea serviciului poliţiei rutiere cu echi- ce: elaborarea şi semnarea documentelor pri- pament modern (1 milion dolari); vind problemele protecţiei investiţiilor străine, - dotarea instituţiilor penitenciare cu echi- evitarea impunerii duble, modul de efectuare pament necesar realizării securităţii interne, a operaţiilor bancare, organizarea transportu- managementul informaţiei şi asigurarea unui lui, organizarea comerţului reciproc avantajos, sistem de comunicaţii moderne (costul integral dezvoltarea relaţiilor de cooperare, crearea al proiectului urmează a fi calculat ulterior); unor societăţi comune şi întreprinderi mixte, - dezvoltarea Centrului de Medicină Tradiţi- organizarea expoziţiilor şi târgurilor industrial- onală Chineză (1 milion dolari). [18] comerciale. [20, p. 270] Un rol important în cooperarea dintre Re- Deosebit de important este şi Memoran- publica Moldova şi Republica Populară Chine- dumul în domeniul viticulturii şi vinificaţiei, sem- Administrarea Publică, nr. 2, 2013 84 nat în anul 2000, care urmează să pună bazele în urma crizei în exporturile vinurilor pe piaţa colaborării în acest domeniu. Memorandumul rusă din anul 2006. includea un complex întreg de proiecte care În ultimii ani, Moldova importă din China prognozau o dezvoltare rapidă a colaborării maşini, echipamente de construcţie, medica- în acest domeniu. [21, p. 167] În anul 2003, o mente, electrocasnice şi utilaje pentru teleco- delegaţie a Departamentului „Moldova-Vin” a municaţii. Produsele industriei uşoare, precum semnat cu partea chineză un Protocol de co- confecţiile, care erau cândva mărfuri principa- laborare cu primăria oraşului Yantai în vederea le ale importurilor din China, ocupă acum o creării unui centru tehnologic moldo-chinez şi pondere relativ scăzută în totalul importurilor creării unei întreprinderi mixte de producere a din această ţară. Cât priveşte exporturile mol- butoaielor din stejar. doveneşti pe piaţa Chinei, produsele agricole, Problemele exportului vinurilor moldove- mărfurile de vinificaţie au început să fie cum- neşti în Republica Populară Chineză au fost dis- părate tot mai mult în China. În anul 2010, ex- cutate şi în cadrul vizitei la Chişinău a dlui Wu portul vinului moldovenesc către piaţa Chinei Banggou, preşedintele Comitetului Permanent a crescut de 7 ori faţă de anul precedent. În al Legislativului chinez, în perioada 20-22 mai anul 2011, exportul vinului moldovenesc către 2006. Conducerea de la Chişinău a perceput China a ajuns la 3,03 milioane dolari, o creştere această vizită drept un important sprijin moral de 2,28 ori faţă de anul 2010. La 20-21 aprilie din partea Republicii Populare Chineze. [22] 2012, 17 companii din Moldova au participat la O contribuţie considerabilă la promovarea Shanghai la un festival dedicat vinului şi cultu- relaţiilor economice moldo-chineze aduce Or- rii autohtone. [25] ganizaţia de Promovare a Exportului din Mol- În perioada 24-27 martie 2012, ministrul dova (M.I.E.P.O.). La 23 octombrie 2010, în in- agriculturii şi industriei alimentare al Republi- cinta C.I.E. „Moldexpo,” în comun cu Ministerul cii Moldova, , a efectuat o vizită Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republi- de lucru în China. În cadrul vizitei a fost semnat cii Moldova şi Ambasada Republicii Populare contractul de cooperare între Combinatul de Chineze în Republica Moldova, a fost organi- vinuri „Cricova” şi Compania Chineză „Malul de zată, cu suportul M.I.E.P.O., masa rotundă „Ex- Aur,” care deschide o nouă etapă a promovării portul vinului în Republica Populară Chineză.” vinului moldovenesc în China. Proiectul preve- În cadrul şedinţei la masa rotundă a fost pre- de livrarea de către combinatul „Cricova” a unui zentat sectorul vitivinicol al Republicii Moldo- million de sticle de vin anual în China şi pro- va, companiile din ţara noastră exprimându-şi movarea de către partea chineză a culturii con- intenţiile de colaborare concretă cu partea chi- sumului de vinuri în baza produselor „Cricova.” neză. Totodată, a fost discutată şi posibilitatea Pe parcursul vizitei ministrului Vasile Bumacov, atragerii investiţiilor din cele două ţări în pro- au avut loc întrevederi la ministerul chinez al ducerea şi vânzarea vinului. agriculturii şi la o serie de companii, interesate Promovarea vinurilor moldoveneşti pe pia- de afaceri cu produse agricole din Republica ţa chineză a fost efectuată şi prin micşorarea Moldova. [26] tarifului vamal pentru vinul îmbuteliat la 14 % Un rol important în desfăşurarea cooperării şi la 20 % pentru cel turnat, de la tariful de 43 % economice moldo-chineze este Centrul moldo- existent până la 1 ianuarie 2006, indiferent de chinez de cooperare social-economică, fondat în felul în care acesta este transportat. Vinul şi cul- luna noiembrie 2009 şi reînregistrat la Minis- tura consumului de vin abia începe să se dez- terul Justiţiei din Republica Moldova. Centrul volte în China, situaţie care avantajează mult moldo-chinez de cooperare social-economică exportatorii de vin din Republica Moldova, este o organizaţie nonguvernamentală, având care au şansa de a acoperi importante nişe de drept obiectiv intermedierea relaţiilor de coo- piaţă şi de a-şi construi un nume în acest sens. perare între oamenii de afaceri din Republica În China există cca 500 de companii producă- Moldova şi Republica Populară Chineză. Din toare de vin, dar care nu acoperă necesităţile primăvara anului 2010, la Beijing funcţionează pieţei interne. Din aceste considerente, pieţei filiala din China a Centrul moldo-chinez de coo- chineze i se acordă o atenţie sporită, în special perare social-economică. AdministrareaRelaţii internaţionale publică: şi teorieintegrare şi practică europeană 85

Însă, în pofida eforturilor depuse de cele mentale mixte moldo-chineze pentru coope- circa 30 de intreprinderi mixte moldo-chineze rarea comercial-economică. Subiectele de pe înregistrate în prezent în sfera comerţului, ho- ordinea de zi au vizat dezvoltarea cooperării telieră şi medicină, şi mai puţin în sfera produc- bilaterale în domeniul comercial-economic ţiei, ele nu acoperă potenţialul de colaborare şi investiţional, creării parcurilor industriale, economică bilaterală, aceasta rămânând a fi agriculturii şi vinificaţiei, transporturilor şi in- una dintre prerogativele dialogului economic frastructurii drumurilor, muncii şi protecţiei pentru viitor. Deşi relaţiile politice au cunoscut sociale, construcţiei şi dezvoltării regionale, o dezvoltare ascendentă, cele economice şi co- comunicaţiilor şi tehnologiilor informaţionale merciale au rămas ceva în urmă. Mecanismele etc. Părţile au semnat un Protocol care asigură de colaborare create şi implicarea ambelor gu- un cadru general propice pentru iniţierea acti- verne pentru stimularea acestor relaţii se pare vităţilor de intensificare a cooperării în dome- că nu sunt chiar atât de efective. niile menţionate. De asemenea, a fost semnat Analizând datele statistice privind evoluţia Acordul de cooperare economică şi tehnică între schimburilor comerciale moldo-chineze trebu- Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Repu- ie să evidenţiem câteva elemente distincte. În blicii Populare Chineze privind acordarea unui primul rând, volumul comerţului dintre Repu- ajutor nerambursabil în valoare de 20 milioane blica Moldova şi Republica Populară Chineză a yuani, din care 500 mii dolari destinaţi pentru început să crească în ritmuri ascendente după sprijinirea activităţii de reconstrucţie a caselor anul 2001, ele fiind incomparabil mai mari de- distruse în urma inundaţiilor care au avut loc în cât cele înregistrate cu alte ţări. Astfel, dacă în Republica Moldova. [24] anul 2000 volumul schimburilor comerciale Relaţiile culturale şi educaţionale moldo- bilaterale au înregistrat cifra de doar 4 milioa- chineze au cunoscut, de asemenea, o dezvol- ne dolari, apoi în anul 2005 volumul comerţu- tare destul de variată. Acestor domenii li s-a lui bilateral s-a cifrat la suma de 74,6 milioane acordat o atenţie sporită şi au fost reglemen- dolari, ca în anul 2010 să atingă cifra de 322,5 tate de acorduri bilaterale încă din primii ani milioane dolari. În anul 2012 volumul schimbu- de stabilire a relaţiilor oficiale. Relaţiile mol- rilor comerciale moldo-chineze a atins cifra de do-chineze în domeniul educaţional şi cultu- 424 milioane dolari, China situându-se pe locul ral sunt reglementate de un cadru juridic bine şapte printre partenerii economici externi ai elaborat, şi anume Acordul privind colaborarea Republicii Moldova. culturală dintre Guvernul Republicii Moldova şi Alt element distinct al schimburilor co- Guvernul Republicii Populare Chineze, semnat merciale moldo-chineze este cel al deficitului la Beijing, la 6 noiembrie 1992. Ţinând cont de enorm al balanţei comerciale pentru Republi- rolul important al culturii în apropierea popoa- ca Moldova. Astfel, conform datelor Biroului relor ambelor ţări, Moldova şi China au conve- Naţional de Statistică, din totalul schimburi- nit că vor stimula şi sprijini schimburile şi cola- lor comerciale bilaterale în anul 2012 de 424 borarea în domeniile cultură, învăţământ, ştiin- milioane dolari, importul Republicii Moldova ţe sociale, ocrotirea sănătăţii, sport, activitate din China a constituit suma de 415,7 milioane editorială şi presă, radio şi TV, cinematografie. dolari, iar exportul în această ţară – doar circa Părţile au convenit asupra următoarelor mo- 8,3 milioane dolari. În rezultat, balanţa schim- duri de realizare a schimburilor şi colaborării în burilor comerciale moldo-chineze este de circa domeniul cultural, artistic şi învăţământ: 407,5 milioane dolari, fiind a doua după Ucrai- - organizarea reciprocă a zilelor de cultură; na, deficit înregistrat de Republica Moldova în - schimburile reciproce de vizite şi turnee comerţul cu alte state. [23] Aşadar, unul din- ale grupurilor artistice de profesionişti şi ama- tre obiectivele majore ale relaţiilor comerciale tori şi ale actorilor; moldo-chineze constă în reducerea pe cât este - schimburile reciproce de vizite dintre scri- posibil a soldului negativ al balanţei comerţu- itori şi artişti; lui bilateral. - schimburile reciproce de expoziţii cultura- La 14 septembrie 2010, la Beijing a avut loc le şi artistice; cea de-a V-a şedinţă a Comisiei interguverna- - invitaţiile reciproce la festivaluri artistice şi Administrarea Publică, nr. 2, 2013 86 concursuri şi la alte activităţi culturale interna- Cu un amplu turneu artistic de durată a ţionale pe teritoriul propriu; evoluat în China Ansamblul Naţional Acade- - vor trimite reciproc profesori, savanţi şi mic de Dansuri Populare „Joc.” La Beijing a fost specialişti în vizite, la studii, la ţinerea unor cur- organizată expoziţia de fotografii şi grafică suri, în funcţie de necesităţi; „Patrimoniul natural şi cultural al Republicii - în funcţie de necesităţi şi posibilităţi, se Moldova.” A beneficiat de un turneu în China, vor acorda reciproc burse de studii; cu rezultate dintre cele mai bune, ansamblul - vor stimula şi sprijini instituţiile de învăţă- de dans sportiv „Codreanca”, cunoscut pentru mânt superior ale celor două ţări în stabilirea performanţele sale în toată Europa. de legături de colaborare directă între ele; În cadrul Expoziţiei Mondiale Shan- - vor discuta posibilitatea semnării unui ghai-2010, în perioada 10-14 septembrie, Mi- acord referitor la recunoaşterea reciprocă a nisterul Culturii a asigurat partea cultural-artis- certificatelor, diplomelor, gradelor şi titlurilor tică a participării Republicii Moldova la acest ştiinţifice, acordate de cealaltă Parte; eveniment, precum realizarea a 6 filme de pro- - vor stimula şi sprijini colaborarea directă movare a Republicii Moldova şi concertul „Folk dintre instituţiile de învăţământ în achiziţiona- and jazz inspiration from Moldova,” care a com- rea şi schimburile de manuale şi alte materiale pletat programul dedicat celebrării Zilei Naţio- didactice. nale la Pavilionul Republicii Moldova, susţinut Bazându-se pe dorinţa de a dezvolta şi a în Red Hall-ul Centrului Expoziţional, au evoluat întări relaţiile de prietenie şi schimburile în do- ansamblul popular de muzică şi dans „Fluieraş” meniul cultural şi educaţional între Republica şi interpreta de muzică etno-jazz Geta Burlacu, Moldova şi Republica Populară Chineză, sunt acompaniată de trupa lui Alex Calancea. [28] semnate un şir de acorduri bilaterale, printre În baza Acordului interministerial de coo- care vom menţiona: perare militară bilaterală, începând cu anul de - Acordul de colaborare şi prietenie între studii 2003-2004, Republica Populară Chineză Ministerul Tineretului, Sportului şi Turismului al oferă Armatei Naţionale câte o bursă în insti- Republicii Moldova şi Federaţia Chineză a Tine- tuţiile militare de învăţământ al Republicii Po- retului semnat la Beijing, la 6 noiembrie 1992; pulare Chineze. Astfel în perioada 2004-2009, 4 - Acordul de colaborare în domeniul Tu- reprezentanţi ai Ministerului Apărării au finali- rismului încheiat între Ministerul Tineretului, zat studiile în China, cheltuielile fiind suportate Sportului şi Turismului al Republicii Moldova şi de partea chineză. La cursul cu genericul „Curs Administraţia Naţională de Turism a Republicii de apărare şi cercetare strategică,” septembrie Populare Chineze, semnat la Beijing, la 6 no- 2010-iunie 2011, şi la cursul „Apărarea Naţiona- iembrie 1992 (în vigoare din 26 aprilie 1992); lă şi Strategia de Apărare,” care s-a desfăşurat în - Acordul între Guvernul Republicii Moldo- perioada septembrie 2011-iulie 2012, de ase- va şi Guvernul Republicii Populare Chineze re- menea, au fost detaşate două persoane. feritor la desfiinţarea regimului de vize privind La 29 septembrie 2009, a fost inaugurat In- călătoriile turistice în grup semnat la Beijing, stitutul Confucius în incinta Universităţii Libere la 7 noiembrie 1992 (în vigoare din 1 ianuarie Internaţionale din Moldova. Fondat cu sprijinul 1993) etc. [27] Ambasadei Republicii Populare Chineze la Chi- La 20 iulie 2001, la Chişinău a fost semnat şinău şi organizaţiei Han Ban, în parteneriat cu un Acord între Guvernul Republicii Moldova şi U.L.I.M. şi „Northwest Normal University,” Lanz- Guvernul Republicii Populare Chineze cu privi- hou din China, Institutul Confucius este o pre- re la cooperarea în domeniul învăţământului, mieră pentru ţara noastră, unul dintre obiecti- iar în domeniul culturii au fost elaborate pro- vele căruia fiind promovarea relaţiilor educaţi- grame de colaborare pentru perioade de 1-2 onale, economice şi culturale între Republica ani. Guvernele ambelor ţări, precum şi amba- Moldova şi Republica Populară Chineză. Graţie sadele lor se implică activ în îndeplinirea pre- lansării acestui proiect, Republica Moldova viziunilor actelor bilaterale semnate între părţi, devine membru al reţelei internaţionale „Con- dar şi în prelungirea programelor la expirarea fucius”, de rând cu astfel de ţări ca Franţa, Spa- acestora. nia, Germania, Austria, Marea Britanie, Cehia, AdministrareaRelaţii internaţionale publică: şi teorieintegrare şi practică europeană 87

Ungaria etc. În prezent, Institutul Confucius din statele noastre este valorificat insuficient. Se cadrul U.L.I.M. este dotat cu două laboratoare impune necesitatea aprofundării colaborării lingofonice modern echipate, un birou perfor- moldo-chineze pe plan politic, comercial-eco- mant, materiale didactice, toate sponsorizate nomic, cultural-educaţional, tehnico-ştiinţific de „Hanban Confucius Institute Headquarters” etc., care va contribui la avansarea acestora că- şi „Northwest Normal University,” Lanzhou, Chi- tre o etapă calitativ nouă. În vederea realizării na. Cadrele didactice sunt profesori chinezi cu acestui deziderat major, urmează să fie realiza- o bogată experienţă de predare: Xiang Jilin te, în opinia noastră, următoarele propuneri: Reuben, Ma Linjuan şi Zhao Huangai. Institutul - intensificarea dialogului politic bilateral Confucius tinde să devină parte componentă a pe dimensiunea organelor de stat, la nivel par- Catedrei de Limbi Orientale pe lângă U.L.I.M., lamentar şi ministerial; unde studenţii vor avea posibilitatea să studi- - sporirea eficienţei activităţii Comisiei in- eze nu doar limba chineză, ci şi coreeană, ja- terguvernamentale mixte moldo-chineze de poneză, turcă, ebraică, arabă etc. În prezent, cooperare comercial-economică; circa 70 de cetăţeni moldoveni studiază limba - având în vedere existenţa unui potenţial chineză. important de colaborare comercial-economică La 20 iunie 2011, la Chişinău, şi-a început moldo-chinez, este necesară suplinirea perso- activitatea Centrul de Medicină Tradiţională nalului scriptic al Ambasadei Republicii Mol- Chineză în Moldova, care a fost creat conform dova în China cu încă 2-3 unităţi, de preferat Acordului de cooperare în domeniul economic specialişti în domeniul comercial-economic; şi tehnic între Guvernul Republicii Moldova şi - ţinând seama de experienţa acumulată de Guvernul Republicii Populare Chineze din 24 China în crearea şi funcţionarea Zonelor Eco- iulie 2002. Pentru deschiderea Centrului, Re- nomice Libere, se impune necesitatea valorifi- publica Moldova a beneficiat de asistenţă ne- cării plenare a modelului chinez în acest dome- rambursabilă în valoare de 5 milioane de yuani niu, care ar contribui substanţial la relansarea (cca 540 mii euro), graţie căreia au fost efectu- economiei Republicii Moldova; ate lucrările de renovare a Centrului şi dotarea - sporirea numărului de întreprinderi mixte acestuia cu echipament şi cu plantele medici- moldo-chineze axate pe cooperarea de pro- nale pentru proceduri. Centrul este conceput ducţie, crearea condiţiilor optime pentru atra- cu 3 direcţii de activitate: acupunctură, terapie gerea investiţiilor de capital chinez în econo- manuală, fitoterapie chineză şi autohtonă. În mia naţională; cadrul Centrului vor activa, pentru o perioadă - organizarea expoziţiilor de vinuri în diferi- de doi ani, 3 medici – specialişti în medicina te regiuni ale Chinei, cu concursul ambasadei chineză şi specialişti din Republica Moldova. Republicii Moldova la Beijing, precum şi a unor La moment, în Centrul de medicină tradiţio- agenţi economici din domeniu interesaţi în ex- nală chineză, alături de cei trei medici chinezi, portul producţiei lor pe piaţa chineză. De ase- activează 4 medici autohtoni. [29] Deschiderea menea, se impune necesitatea invitării şi parti- acestui Centru va permite diversificarea spec- cipării frecvente a agenţilor economici chinezi trului serviciilor medicale acordate populaţiei la expoziţii de profil organizate în Republica şi îmbunătăţirea accesului la servicii de recu- Moldova; perare. - amplificarea contactelor cu diaspora mol- La etapa actuală, Republica Moldova şi Re- dovenilor din China care numără în prezent cir- publica Populară Chineză au asigurat un climat ca 1 500 de persoane şi pot fi un factor impor- favorabil pentru dezvoltarea relaţiilor bilatera- tant în impulsionarea colaborării dintre ţările le, însă potenţialul real de colaborare dintre noastre în cele mai diverse domenii.

BIBLIOGRAFIE 1. , accesat la 30.11.2012. 2. Comunicatul comun al Republicii Moldova şi Republicii Populare Chineze. În: Tratate Internaţaionale la care Republica Moldova este parte (1990-1998), ediţie oficială, vol. XVIII, Administrarea Publică, nr. 2, 2013 88

Ed. Moldpress, Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Chişinau, 1999, p. 326. 3. , accesat la 10.10.2012. 4. Gargalic Andrei. China la început de mileniu, cap.VII //Republica Moldova şi China la început de colaborare. Chişinău: Editura Elena-V.I. S.R.L., 2005, p. 158. 5. Gargalic Andrei, op. cit., p. 167-168. 6. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1112 din 02 decembrie 1997. 7. Tratate internaţionale, vol. 24. Chişinău, 2001, pag. 116. 8. , accesat la 10.10.2012. 9. Declaraţia comună a Republicii Moldova şi Republicii Populare Chineze. În: Tratate in- ternaţionale la care Republica Moldova este parte (1990 – 2002), vol. 29. Chişinău, 2002, p. 97-98. 10. , accesat la 20.12.2012. 11. , accesat la 15.12.2012. 12. , accesat la 10.10.2012. 13. , accesat la 19.10.2012. 14. , accesat la 05.01.2013. 15. , accesat la 10.10.2012. 16. Tratate internaţionale, vol. 24. Chişinău, 2001, pag. 270. 17. , accesat la 20.12.2012. 18. , accesat la 05.01.2013. 19. Tratate internaţionale, vol. 24. Chişinău, 2001, pag. 269. 20. Tratate internaţionale, vol. 24. Chişinău, 2001, pag. 270. 21. Gargalic Andrei, op. cit., p. 167. 22. , accesat la 20.12.2012. 23. , accesat la 14.03.2013. 24. , accesat la 11.01.2013. 25. , accesat la 11.01.2013. 26. , accesat la 17.12.2012. 27. Tratate internaţionale, vol. 24. Chişinău, 2001, pag. 116. 28. , accesat la 15.12.2012. 29. , accesat la 30.11.2012.

Prezentat: 26 martie 2013. E-mail: [email protected]