DOCSLIB.ORG

Propuneri Lista Monumentelor Istorice

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Propuneri Lista Monumentelor Istorice Anexa II.10 Propuneri Lista Monumentelor Istorice ă Nr. Denumirea Localitatea Comuna Adresa Datare Sursa Observaţii crt. Grupa valoric I. Arheologie Cercetări arheologice: 1981, 2001 - prezent; renumit 1Mănăstirea Bizere Sat Frumuşeni Frumuşeni "Fântâna Turcului" Sec. XI - XVI A CMA pentru mozaicurile sale figurative, policrome Prima vârstă a fierului 2 Fortificaţie de pământ Oraş Lipova "Coasta Rea" B CMA Cercetare de teren 2005; verificat pe teren - 2008 (Hallstatt) Cercetare de teren 2005 (georeferenţiere, curăţare 3 Turn-locuinţă (donjon) Oraş Lipova "Coasta Rea" Sec. XIII - XIV B CMA monument, foto, releveu); verificat pe teren - 2008 Prima vârstă a fierului Cercetare de teren 2008 (georeferenţiere, cules 4 Tumul Oraş Nădlac La 2,5 km NV de oraş B CMA (Hallstatt) material arheologic) 5 Tumuli Sat ŞiclăuGrăniceri La 1,5 km NV de sat Neprecizată B CMA Cercetare de teren 2008 (georeferenţiere) II. Arhitectură II.1 Ansambluri construite Are în compunere texturi neregulate şi arhitecturi PUG Vărădia de 6 Ansamblu rural Sat Baia Vărădia de Mureş Ansamblul central Sec.XVIII - XX B domestice valoroase; conţine biserica (propusă ca Mureş monument) Argumentele istorice şi morfologice sunt: atestarea 7 Ansamblu rural Sat Baraţca Păuliş Ansamblul central Sec. XIX - XX B PUG Păuliş documentară din 1764 şi gruparea centrului în jurul clădirii neoclasice situate la intrarea pe valea Baraţca. Cuprinde canalul (83,5 km), lucrările hidrotehnice şi 10 mori (din cele 13 construite iniţial), aflate în următoarea situaţie (2008): Buteni (retrocedată,vândută şi distrusă în proporţie de 50%), Bârsa (transformată în han turistic; prin construcţiile anexate fostei clădirii a morii, i-au alterat arhitectura), 1833 - 1840; proiectant: CMA 8 Canalul Morilor Buteni - Vărşand B Aldeşti (vândută şi în reparaţii), Mînerău (ruinată în ing. Beszedes Jozsef Dragoş 2009 proporţie de 90%), Bocsig (în ruinare), Bălukana (vândută şi în curs de renovare), Mocrea (vândută şi în curs de amenajare ca unitate turistică), Seleuş (revendicată şi ruinată 50%), Simand– Nădab (cumpărată de U.V.V.G. Goldiş din Arad; distrusă în mare parte), Socodor (intactă) PUG Păuliş; Are în compunere texturi neregulate şi arhitecturi 9 Ansamblu rural Sat Cladova Păuliş Ansamblul central Sec. XIX - XX B Gheorghiu 2008, domestice valoroase; conţine construcţii propuse ca p. 256 - 258 monumente individuale Sistematizarea austriacă (sec. XVIII) conservă Ansamblul din jurul ruinei de Gheorghiu 2008, organizarea mai veche (concentrarea străzilor spre 10 Ansamblu rural Sat Covăsânţ Covăsânţ Sec. XIV - XIX B biserică gotică p. 294 - 295 biserică), mobilând-o cu arhitecturi individuale tipice, unele bine conservate. Are în compunere texturi mixte, neregulate şi 11 Ansamblu rural Sat Cuvin Ghioroc Ansamblul central Sec. XIX - XX B PUG Ghioroc regulate, arhitecturi domestice valoroase; conţine biserica (propusă ca monument) Ansamblul central şi zona Conţine câteva arhitecturi comunitare şi un grup de 12 Ansamblu rural Sat Dumbrăviţa Bârzava Sec. XIX - XX B PUG Bârzava rezidenţială limitrofă gospodării valoroase Are în compunere texturi mixte, neregulate şi 13 Ansamblu rural Sat Ghioroc Ghioroc Ansamblul central Sec. XIX - XX B PUG Ghioroc regulate, arhitecturi domestice valoroase; conţine biserica (propusă ca monument) 14 Depou de tramvaie Sat Ghioroc Ghioroc Ghioroc - sud 1906 B PUG Ghioroc Arhitectură industrială 15 Staţie tramvai şi transformator Sat Ghioroc Ghioroc Centrul comunei 1906/1913 B PUG Ghioroc Arhitectură industrială Zona are o textura mixtă: un fragment de sat "de vale" şi o zonă "aliniată" de austrieci.Conţine Ansamblul central şi zona 16 Ansamblu rural Sat Groşii Noi Bârzava Sec. XVIII - XX B PUG Bârzava gospodării tipice ale zonei denivelate şi singurul rezidenţială limitrofă monument clasat din sat (şi comuna) - biserica de lemn Are în compunere texturi mixte, neregulate şi PUG Vărădia de 17 Ansamblu rural Sat JuliţaVărădia de Mureş Ansamblul central Sec.XVIII - XX B regulate, arhitecturi domestice valoroase; conţine Mureş biserica (propusă ca monument) Are în compunere texturi mixte, neregulate şi 18 Ansamblu rural Sat Lalaşinţ Bârzava Ansamblul central Sec. XIX - XX B PUG Bârzava regulate, arhitecturi domestice valoroase; conţine biserica (propusă ca monument) PUG Vărădia de Are în compunere texturi neregulate şi arhitecturi 19 Ansamblu rural Sat Lupeşti Vărădia de Mureş Ansamblul central Sec.XVIII - XX B Mureş domestice valoroase Are în compunere texturi mixte, neregulate şi 20 Ansamblu rural Sat Miniş Ghioroc Ansamblul central Sex. XIX - XX B PUG Ghioroc regulate, arhitecturi domestice valoroase; conţine biserica (propusă ca monument) Ansamblul central şi zona Zona are textura tipică a "satului de vale" şi conţine 21 Ansamblu rural Sat Monoroştia Bârzava Sec. XVIII - XX B PUG Bârzava rezidenţială limitrofă biserica propusă ca monument de arhitectură Ilustrează exemplar un model urbanistic al colonizării Gheorghiu 2008, austriece: tip grupat, regulat, concentrat, rectangular, 22 Ansamblu rural Sat Neudorf Zăbrani In integrum Sec. XVIII - XX B p. 159 - 162 fără dentru definit; biserica romano-catolică cuprinsă în LMI 2004 Are în compunere texturi mixte, neregulate şi 23 Ansamblu rural Sat Păuliş Păuliş Ansamblul central Sec. XIX - XX B PUG Păuliş regulate, arhitecturi domestice valoroase; conţine construcţii propuse ca monumente individuale Are în compunere texturi regulate tipice, arhitecturi 24 Ansamblu rural Sat Sâmbăteni Păuliş Ansamblul central Sec. XIX - XX B PUG Păuliş domestice valoroase; conţine biserica (propusă ca monument) Are în compunere texturi regulate adaptate, tipice, Gheorghiu 2008, 25 Ansamblu rural Sat Sânpetru German Secusigiu Ansamblul central Sec. XIX - XX B arhitecturi domestice valoroase; conţine biserica p. 63 - 65 catolică şi statuia Sf. Petru (ambele în LMI 2004) Între străzile Eminescu, Include monumentele clasate Casa urbarială şi 26 Ansamblu construit Oraş Sântana Sec.XVIII - XX A PUG Sântana Bucegi, Căprioarei şi Rozelor "Convict" Între străzile Bucegi, Textură de aşezare aliniată, tipică pentru colonizarea 27 Ansamblu construit Oraş Sântana Eminescu, Bistriţei, Mihai Sec.XVIII - XX B PUG Sântana austriacă (sec. XVIII) cu exemple de arhitecură Viteazul domestică relevante PUG Vărădia de Are în compunere texturi neregulate şi arhitecturi 28 Ansamblu rural Sat Stejar Vărădia de Mureş Ansamblul central Sec.XVIII - XX B Mureş domestice valoroase Piaţa bisericii romano-catolice (LMI 2004), structurată Gheorghiu 2008, 29 Ansamblu rural Sat Vinga Vinga Ansamblul central Sec. XVIII - XX B cartezian, are încompunere arhitecturi domestice p. 69 - 70 valoroase Piaţa bisericii romano-catolice şi zona adiacentă, Gheorghiu 2008, remobilate în sec. XVIII - XX, păstează elemente de 30 Ansamblu rural Sat Vladimirescu Vladimirescu Piaţa Bisericii Sec. XVIII - XX B p. 102 - 105 compoziţie urbanistică mai vechi şi conţin ruinele bazilicii romanice (LMI 2004) II.2 Monumente de arhitectură individuale Casa a fost proprietatea Emiliei Cernovici, soţia Începutul sec. XIX; stil CMA; Arad 31 Casa Janos Damjanich Municipiul Arad Tribunul Axente nr. 20 B generalului revoluţionar Janos Damjanich (1804 - baroc 2007, p. 14 1849) CMA; Arad Pictura realizată de Nicola Alexici, iconostasul de 32 Biserica ortodoxă Micălaca Veche Municipiul Arad Str. Renaşterii nr. 9 1845; stil baroc B 2007, p. 16 Lazăr Ianici; renovată 1966 - 1969 Construită după planurile arhitectului austriac Joseph CMA; Arad 33 Biserica reformată (calvină) Municipiul Arad Str. Eminescu nr. 33 1852; stil baroc B Hoffer, pe un teren cumpărat de comunitatea 2007, p. 18 reformată în 1840; cea mai recentă renovare: 2004 Cuprinde locuinţa privată a lui Heim Domokos, primar 1830; cu elemente de stil CMA; Arad al Aradului între 1829 şi 1842, 1849 şi 1852; aici a 34 Casa Heim Domokos Municipiul Arad Str. Eminescu nr. 22 B clasicist 2007, p. 17 locuit, în 1849, generalul austriac Julius Haynau (supranumit "hiena de la Brescia") Construită ca sediu pentru şcoala de ucenici (1892), CMA; Arad transformată în şcoală superioară de meserii (1894); 35 Clădirea Grupului Şcolar "Aurel Vlaicu" Municipiul Arad Bd. Dragalina nr. 28 1892 B 2007, p. 65 atelierele construite în 1895 iar sala de festivităţi în 1911 (LMI 2004, jud. Arad nr. 170) CMA; Arad 36 Colegiul Naţional Elena Ghiba Birta Municipiul Arad Bd. Dragalina nr. 6 1880; stil eclectic B Clădire ridicată pentru şcoala superioară de fete. 2007, p. 66 1905; arhitecţi: Fodor şi CMA; Arad 37 Liceul Pedagogic Dimitrie Ţichindeal Municipiul Arad Bd. Dragalina nr. 7 B Liceul funcţionează în această clădire din 1922. Reisinger 2007, p. 67 În 1924 - 1925, clădirea a fost supraînalţată cu un Vechiul sediu al Camerei de Comerţ şi Bd. Dragalina colţ cu str. Gh. CMA; Arad etaj, intrarea a fost mutată pe str. Gh. Lazăr şi pe 38 Municipiul Arad Începutul sec. XX B Industrie Lazăr 2007, p. 83 faţadă au fost amplasate basoreliefurile realizate de sculptorul G. Rubleczky (1881 - 1970) Fosta Casă de Cultură din cartierul CMA; Arad A fost ridicată din donaţii publice şi a găzduit o vie 39 Municipiul Arad Str. Dorobanţi 37 - 39 1902 B Pârneava 2007, p. 86 activitate culturală românească încă din 1907. 1904; stil secession; CMA; Arad 40 Vila prefectului Urban Ivan Municipiul Arad Str. Cloşca 4 B Clădirea se degradează galopant după retrocedare. arhitect: Iosif Steiner 2007, p. 92 1906; stil secession; CMA; Arad Faţada mutilată de intervenţii recente şi în stare de 41 Casa de raport a văduvei Jakabffy Municipiul Arad Str. Cloşca 14 B arhitect: Köver Lajos 2007, p. 94 conservare proastă.
Load more

Recommended publications
  • AMENAJAREA TERITORIULUI URBANPROIECT - BUCURESTI Str
    INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI URBANPROIECT - BUCURESTI str. Nicolae Filipescu 53-55, 020961 Bucuresti 2, ROMÄNIA tel. 021 316 78 42; 021 316 78 43; fax 021.316 49 06; e-mail: [email protected] DEPARTAMENTUL: AMENAJAREA TERITORIULUI PROIECT NR.: 6961/2007 TITLUL: ACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN ARAD ETAPA II: DIAGNOSTIC PROSPECTIV ŞI GENERAL, PRIORITĂŢI BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN ARAD PROIECTANT: INCD URBANPROIECT DIRECTOR GENERAL: arh. DOINA BUBULETE DIRECTOR ŞTIINŢIFIC: arh. VALENTINA DUMITRU ŞEF DEPARTAMENT: arh. ION PELEANU ŞEF PROIECT: arh. ALEXANDRINA RETEGAN ACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN ARAD ETAPA II DIAGNOSTIC PROSPECTIV ŞI GENERAL, PRIORITĂŢI August 2008 CUPRINS I. INTRODUCERE II. ANALIZA SWOT III. DIAGNOSTIC PROSPECTIV ŞI PRIORITĂŢI PE DOMENIILE SPECIFICE AMENAJĂRII TERITORIULUI 1. STRUCTURA TERITORIULUI 1.1.Cadrul natural 1.2.Calitatea factorilor de mediu 1.3.Zone de risc natural 1.4. Patrimoniul natural şi cultural 1.5.Reţeaua de localităţi 1.5.1.Structură, ierarhizare, indicatori minimali de definire 1.5.2.Infrastructura socio – culturală 1.5.3.Echiparea tehnico – edilitară 1.5.4.Locuirea 1.6.Infrastructurile tehnice majore 1.6.1.Gospodărirea apelor 1.6.2.Amenajări pentru agricultură 1.6.3.Infrastructura de transport 1.6.4.Producţia şi transportul energiei electrice 1.6.5.Producţia şi transportul energiei termice 1.6.6.Producţia şi transportul de gaze naturale şi fluide combustibile 1.6.7.Reţele de telecomunicaţii 1.6.8.Gestionarea deşeurilor 1.7.Zonificarea teritoriului 2. STRUCTURA SOCIO - DEMOGRAFICĂ 2.1.Estimarea evoluţiei populaţiei şi potenţialul demografic 3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR 3.1.Agricultura, piscicultura şi silvicultura 3.2.Industria şi construcţiile 3.3.Serviciile 3.4.Turismul 3.5.
    [Show full text]
  • PLAN URBANISTIC GENERAL PILU Pronr.16 Fau : P.U.G
    "l.:'~ Arad, ~-dul Revolu~ieiDr. 71, ap. 13, teV fax. 0257-214423,0744997597 FOAIE DE CAP AT DENUMIRE PROIECT: PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA PILU B ENEFI CIAR: CONSILIUL LOCAL PILU PROIECT Nr.: 16 FAZA: P.U.G. PROIECTANT: S.C.PRO URBAN S.R.L. - -If ~. ,-'"" -,.oA~~/. / .~..~?.~ \~ P .V.G. COMUNA PLAN URBANISnC GENERAL PILV ProNr.16 Faza : P.V.G. BORDEROUVOLUMUL I. PlESE SCRISE Foaie de capit Fisa de responsabilitati Borderou de volume Borderou volumul I Memoriu general 5.1.INTRODUCERE 5.1.1.Date de recunoastere. P.U.G , 5.1.2.Obiecrol P.U.G . 5.1.3.Surse documentare ~.2.STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARD 5.2.1.Evolufie 5.2.2.Elemente ale cadrului natural 5.2.3.Relapi in teritoriu 5.2.4.Avtivitap economice 5.2.5.Populatia .Elemente demografice .,i sociaIe 5.2.6.Circulatie 5.2.7.Intravilan existent. Zone functionale.Bilant teritorial. 5.2.8.Zone cu riscuri naturale 5.2.9. Echipare edilitara 5.2.10.Problemede mediu 5.2.11.Necesitap .,i optiuni ale populatiei 5.3. PROPUNERI DE DEZVOL T ARE URBANISTICA 5.3.1. Studii de fundamentare 5.3.2. Evolupe posibila, prioritati 5.3.3. Optimizarea relapilor in teritoriu 5.3.4. Dezvoltarea activitatilor 5.3.5. Evolutia populatiei 5.3.6. Organizarea circulatiei 5.3.7. Intravilan propus.Zonificare functionala.Bilant teritorial. 5.3.8. Masuri in zonele cu riscuri naturale 5.3.9. Dezvoltarea echiparii edilitare 5.3.10.Protectiamediului 5.3.11.Reglementariurbanistice ~\\, ~. S.3.12.0biectivede utilitate publici 5.4. CONCLUZII- MASUR! iN CONTINUARE 5.5.
    [Show full text]
  • Strategia De Dezvoltare a Orașului Ineu
    Strategia de Dezvoltare a Orașului Ineu (Conform PODCA, Axa Prioritară I) Beneficiar: Primăria Orașului Ineu 1 Beneficiar: ORAȘUL INEU Elaborat de: S.C. IDEA PRO S.R.L. Denumire lucrare: STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI INEU 2 COLECTIV DE ELABORARE Ec. Ecaterina Rădulescu Ec. Nicolae Munteanu Ec. Faur Francesca Ec. Aurelia Bivolaru Ing. Corina Giurgi Ing. Elena Szabo Th. Cristina Borhan Th. Nicoleta Popa 3 CUPRINS 1 Introducere ....................................................................................... 5 2 Caracterizarea generală ........................................................................ 6 2.1 Caracteristici demografice şi sociale ale orașului Ineu ....................................... 6 2.1.1 Istoric ........................................................................................................................................... 6 2.1.2 Localizare geografică ................................................................................................................ 7 2.1.3 Cadrul natural, resurse naturale ........................................................................................... 10 2.1.4 Populaţia .................................................................................................................................... 14 2.1.5 Caracteristici sociale ............................................................................................................... 24 2.2 Caracteristicile economice ale orașului și comparație cu celelalte orașe ale regiunii 47 2.2.1 Contextul
    [Show full text]
  • CUPRINSUL VOLUMULUI PIESE SCRISE Foaie De Capat
    Cod proiect: 254-01-35/BIRD2/2007 Denumire proiect: Master Plan privind alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate in judetul Arad Faza de Proiectare: Master Plan Predarea: 2 Volum: 1/2- Master Plan Data predarii: Aprilie 2008 Autoritate Contractanta Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile Beneficiar: Consiliul Judetean Arad CUPRINSUL VOLUMULUI PIESE SCRISE Foaie de capat CUPRINSUL VOLUMULUI ........................................................................................................................... 1 LISTA DE ABREVIERI ................................................................................................................................ 10 MASTER PLAN PRIVIND ALIMENTAREA CU APA SI EVACUAREA APELOR UZATE IN JUDETUL ARAD .......................................................................................................................................................... 12 REZUMAT MASTER PLAN ........................................................................................................................ 13 1. PROPUNERILE MASTER PLANULUI ................................................................................................ 13 1.1 ISTORIC ...................................................................................................................................... 13 1.2 SCOPUL PRINCIPAL .................................................................................................................. 15 1.3 IDEI PRINCIPALE ......................................................................................................................
    [Show full text]
  • CAMERA DE AGRICULTURĂ a JUDEŢULUI ARAD (1925-1948) Ionale Ţ
    © Arhivele Naţionale ale României 1 ARHIVELE NAŢIONALE DIRECŢIA JUDEŢEANĂ ARAD Inventar nr. 32 României ale CAMERA DE AGRICULTURĂ A JUDEŢULUI ARAD (1925-1948) ionale ţ Na Arhivele © Arhivele Naţionale ale României 2 CAMERA DE AGRICULTURĂ A JUDEŢULUI ARAD (PREFAŢĂ) Constituite în conformitate cu prevederile legii din 13 aprilie 1925, camerele de agricultură aveau menirea, în calitatea lor de instituţii publice, să reprezinte interesele agriculturii, zootehniei şi silviculturii şi au funcţionat ca organe consultative şi administrative ajutătoare ale Ministerul Agriculturii. Începând din anul 1930, ele devin instituţii publice autonome, lucrând din iniţiativa şi cu mijloace proprii, dar continuând să fie concomitent şi organe consultative, ajutătoare şi de execuţie ale Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. În baza legii din 6 aprilie 1939, camerele de agricultură sunt desfiinţate şi pe temeiul aceleiaşi legi de creează camerele agricole judeţene, subordonate direct ministerului de resort, ca organe teritoriale de execuţie. Conform legislaţiei din anul 1940, camerele de agricultură sunt instituţii publice judeţene pentru reprezentarea intereselor agricultorilor, cu sarcina de a aplica măsuri luate de minister. Camerele agricole sunt desfiinţate în anul 1948, iar atribuţiile lor preluate de serviciile agricoleRomâniei judeţene. Camerele de agricultură îşi aveau sediul la reşedinţa judeţului, iar pe teritoriu funcţionau ocoale agricole, subordonate acestora. Camera de Agricultură a Judeţului Arad avea în subordine 13 ocoale agricole, în fiecare plasă a judeţului, conduse de câte un inginer agronom. ale * * * Arhiva Camerei de Agricultură a Judeţului Arad a fost preluată de către Filiala Arhivelor Statului Arad, pe baza procesului-verbal nr. 1525/30.07.1956, de la comisia de lichidare a Sfatul Popular Regional Arad.
    [Show full text]
  • 2. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI 2.1. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI URBANE ŞI RURALE Reţeaua De Localităţi a Judeţului Arad
    2. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI 2.1. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI URBANE ŞI RURALE Reţeaua de localităţi a judeţului Arad (PLANSA 2) este formată din: - 1 municipiu : Arad, reşedinţa de judeţ; - 9 oraşe (Chişineu-Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana, Sebiş), formate din 21 de localităţi, din care 9 sunt localităţile urbane propriu-zise şi 12 sunt sate ce intră în componenţa UAT1 urbane; - 68 de comune cuprinzînd 261 de sate; dintre acestea, trei comune sunt înfiinţate prin Legea 84/ 2004 : Dorobanţi, prin desprindere de oraşul Curtici, Frumuşeni, desprinsă din comuna Fântânele şi Zădăreni, desprinsă din comuna Felnac. Teritoriul judeţului cuprinde 78 UAT, din care 10 sunt urbane şi 68 rurale. UAT Localitati componente Numarul localităţilor urbane 10 22 din care: MUNICIPIU 1 1 ORAŞE 9 21 Numarul comunelor 68 261 TOTAL 78 273 Sursa: INS 2007 Densitatea localităţilor urbane este de 1,28 oraşe/ 1000 kmp, mai mare decât media pe ţară de 1,09 oraşe/1000 kmp, iar cea a satelor este de 3,52/ 100 kmp ( mai mică decât media pe ţară de 5,47 sate/100 kmp). Reţeaua de localităţi urbane prezintă unele caracteristici specifice judeţului Arad. Analiza distribuţiei populaţiei în cadrul reţelei de localităţi indică o mare concentrare de populaţie urbană în municipiul reşedinţă de judeţ (167980 locuitori2), respectiv 36,6% din populaţia totală a judeţului şi 66% din populaţia urbană. Populaţia municipiului Arad reprezintă 13,7% din totalul populaţiei urbane din Regiunea Vest, în timp ce întreaga populaţie urbană a judeţului reprezintă doar 20,8% din populaţia urbană a regiunii. Celelalte oraşe sunt de talie mică- populaţia lor variază între 6474 şi 13384 locuitori.
    [Show full text]
  • Planul De Management Al Riscului La Inundaţii
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Crișuri Draft CUPRINS Cap. 1: Prezentarea generală a spațiului hidrografic Crișuri......................................3 Cap. 2: Riscul la inundaţii în spațiul hidrografic Crișuri ..............................................9 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ...................9 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................... 40 2.3. Istoricul inundațiilor ........................................................................................ 45 2.4. Evenimentele semnificative de inundații ........................................................ 48 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații............................................... 49 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații ..................................................... 52 2.7. Indicatori statistici .......................................................................................... 57 Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundaţii ................... 59 Cap. 4: Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea acestora .................................... 62 4.1. Măsuri aplicabile la nivel național .................................................................. 62 4.2. Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Crișuri .................................................... 66 4.3. Măsuri aplicabile
    [Show full text]
  • Plan De Analiză Şi Acoperire a Riscurilor
    PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD PLAN DE ANALIZĂ ŞI EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD SE APROBĂ PREŞEDINTE AL CONSILIULUI JUDEłEAN ARAD NICOLAE IOłCU PLAN DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR - JUDEłUL ARAD - INSPECTORATUL PENTRU SITUAłII DE URGENłĂ “VASILE GOLDIŞ” AL JUDEłULUI ARAD INSPECTOR ŞEF COLONEL ING. IOAN BOGDĂNESCU 1 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD PLAN DE ANALIZĂ ŞI EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD CAPITOLUL I - DispoziŃii generale SecŃiunea 1. DefiniŃie, scop, obiective Planul de analiză şi acoperire a riscurilor cuprinde riscurile potenŃiale identificate la nivelul judeŃului Arad, măsurile, acŃiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopul P.A.A.R. este de a asigura cunoaşterea, de către toŃi factorii implicaŃi, a sarcinilor şi atribuŃiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariŃia unei situaŃii de urgenŃă, de creare a unui cadru unitar şi coerent de acŃiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaŃii de urgenŃă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenŃă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Obiectivele P.A.A.R. sunt: • Prevenirea riscurilor generatoare de situaŃii de urgenŃă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenŃei de producere ori limitarea consecinŃelor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, confomr schemei cu riscurile teritoriale; • Amplasarea şi dimensionarea unităŃilor operative şi a celorlaltor forŃe de pe raza judeŃului Arad, destinate asigurării funcŃiilor de sprijin privind prevenireaşi gestionarea situaŃiilor de urgenŃă; • Stabilirea concepŃiei de intervenŃie în situaŃii de urgenŃă şi elaborarea planurilor operative; • Alocarea şi optimizarea forŃelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaŃiilor de urgenŃă pe raza judeŃului Arad.
    [Show full text]
  • Istoricul ,,Canalului Morilor Palatinul József Al Crişului Alb Din Comitatul Arad“
    AUREL DRAGOŞ Istoricul ,,Canalului Morilor Palatinul József al Crişului Alb din Comitatul Arad“ EDITURA 1 AUREL DRAGOŞ Istoricul ,,Canalului Morilor Palatinul József al Crişului Alb din Comitatul Arad“ 2 AUREL DRAGOŞ Istoricul ,,Canalului Morilor Palatinul József al Crişului Alb din Comitatul Arad“ EDITURA ARAD, 2011 3 CUVÂNT ÎNAINTE Pentru mine a fost clar demersul afectiv al autorului acestei cărţi – fiu al Ţării Zarandului – din clipa în care a venit pentru prima dată la mine cu dorinţa de a fi sprijinit de către Complexul Muzeal Arad. Pe vremea aceea activam încă la instituţia muzeală pilot arădeană, aflată în incinta imensului Palat Cultural. De fapt, ne-am întâlnit întâmplător în casa scărilor dinspre parc. Începutul l-a constituit traducerea documentelor găsite de autor pe teren, în zona, pe care am numi-o de elecţie, cea a Crişului Alb. Apoi l-am îndemnat să se îndrepte spre nepreţuitul rezervor de informaţie oferit de arhiva Prefecturii arădene. Treptat mi-am dat seama câtă râvnă, abnegaţie şi dragoste avea în proiectul său. Nu cred că i-a fost uşor autorului să ne facă pe noi cititorii să înţelegem problemele tehnice ca, de pildă, detaliile mecanice ale morilor de apă cât şi ale întregului ansamblu legat de folosirea energiei hidraulice ale renumitului odinioară Canal al Morilor de lângă Crişul Alb. Problematica pe care şi-o puseseră în primele decenii ale secolului al XIX-lea iniţiatorii acestui canal presupunea o ecuaţie cu mai multe necunoscute: eliminarea podurilor de gheaţă, evitarea inundaţiilor, drenarea permanentă a surprusurilor de apă şi, poate fără să vrea şi fără să ştie pe atunci că inovaţia lor era menită să repare parţial greşala de ordin ecologic (tăierile de buclă a râului, la modă până la jumătatea secolului al XIX-lea.
    [Show full text]
  • Download This PDF File
    LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE, SERIA I, VOL.XVIII (1) CURRENT SITUATION AND FUTURE PERSPECTIVE OF LAND RECLAMATION (HYDROAMELIORATIONS) ARRANGEMENTS IN BANAT. CASE STUDY: ȚEBA-TIMIȘAȚ DRAINAGE ARRANGEMENT 1 1 1 GABRIEL CODRUȚ LEUCUȚA , TEODOR EUGEN MAN , GEORGE NARCIS PELEA , 1 1 MARIANA TAMAȘ (GIRU) , CIPRIAN BALAJ 1 Politehnica University of Timișoara, Faculty of Civil Engineering, Hidrotechnics Dept., Romania, e-mail: [email protected] Abstract: This paper presents briefly the evolution in time of land reclamation (hydroameliorations) arrangements in Banat (Caraș-Severin, Timiș and Arad counties), and the perspective of development that these arrangements have, and the requirements of this future evolution. This paper uses the case study of Țeba-Timișaț drainage arrangement for illustration. Banat was, approximately 200 years ago, a swamp, a situation that imposed some works of improvement (damming, water drainage, soil erosion control and irrigations). The climate changes (global warming) have led to the necessity of applying irrigation measures to the same region, in order to ensure the success of agricultural production, regardless of how the weather conditions will evolve. Key words: land reclamation arrangements (damming, drainage, soil erosion control, irrigations), sustainable development, global warming INTRODUCTION In 1900, the areas that had excessive moisture were reduced by 50% through land reclamation for agriculture, by works of drainage. The 190 million hectares surface was accomplished during two centuries, and the actual rate of expansion is 0.5-1.0 million ha/yr. Between 50-70% of the traditional irrigation and drainage works from around the world need modernization. In Romania, the excess of moisture affects a total agricultural surface comprised between 5,530,000 and 7,470,000 ha, depending on the quantity of rainfall.
    [Show full text]