Proletari din toate țările, uniți-vă ! 1 ANUL XXXVII, Din cronica La invitația președiirtelui SERIA II, Nr. 10082 întrecerii Nicolae Ceaușescu, • COLECTIVELE A PEȘTE 30 DE UNITĂȚI ECONOMICE IMPOR 6 PAGINI TANTE DIN JUDEȚELE astăzi sosește in țara noastră DOLJ, MEHEDINȚI ȘI GORJ au raportat înde 30 BANI plinirea mai devreme a sarcinilor de plan pe zece președintele RețpuMicii luni la principalii indica tori economici, avansurile ciștigate permițindu-Ie să LUNI înscrie in plus in bilanțul perioadei o producție- Federale Germania, 26 OCTOMBRIE marfă in valoare de peste un sfert de miliard lei. In rindul acestora se află 1981 hidrocentralele „Porțile Karl Carstens ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST de Fier" și de la Valea Mare, termocentrala de la c Ișalnița, întreprinderea minieră, țesătoria „Caza- I nete" și Șantierul naval din Orșova, micrccarie- BUM VENIT rele „Valea Racilor", .Jtoșiuța-2" și Ploștina, Schela de foraj Cra- Prin mobilizarea tuturor forțelor satului, iova. ÎNALTULUI OASPETE! • Hotăriji să încheie Karl Carstens primul an din actualul s-a născut la 14 să facem din aceste zile care preced „Ziua recoltei cincinal cu realizări pe decembrie 1914 măsura faptelor și a în orașul-land angajamentelor asumate. Bremen. DU- CHIMIȘTII PRAHOVENI Pw absolvirea au ridicat, duminică, cind cursurilor gim- instalațiile cu „foc con naziale a făcut tinuu" au mers din plin, studii de drept 0 SĂPTĂMINĂ DECISIVĂ PENTRU la 800 000 tone produsele și de științe po livrate economiei națio litice la univer nale peste prevederile la sități din țară și zi din acest an. spor ee din Franța și întrece substanțial sarci Statele Unite, ÎNCHEIEREA LA TIMP A RECOLTATULUI obținind diplo nile stabilite în planul pe ma de jurist și 19 luni la produețla- titlul de doctor in lumina hotăririlor adoptate de Comitetul Politic Executiv marfă. Succesul este re in drept. al C.C. al P.C.R., a sarcinilor și indicațiilor secretarului general zultatul activității desfă în perioada ol partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, prin mobilizarea 1945-1949 a prac șurate de colectivele uni ticat avocatura tuturor forțelor de la sate și accelerarea vitezelor zilnice in tăților respective, îndeo această săptămină, pînă la 1 noiembrie cind se va sărbători în orașul natal, „Ziua recoltei**, trebuie să se ir.cheie culesul, transportul și sebi rafinăriile, care, în din 1949 și pînă condițiile ridicării produc în 1954 deținînd depozitarea porumbului, legumelor și furajelor, să se acționeze funcția de re cu intensitate pentru pregătirea condițiilor optime de iernat a tivității muncii, valorifi prezentant ple animalelor și punerea in funcțiune a obiectivelor de investiții cării superioare a mate nipotențiar al din zootehnie programate pentru această perioadă. Condițiile riilor prime și a celor se landului Bremen meteorologice sint favorabile desfășurării pe front larg a lucră cundare, au încheiat eele pe lingă orga rilor menționate, dar volumul mare de muncă rămas de efec nele federale, trei trimestre cu un în intervalul tuat impune o riguroasă organizare, o amplă participare a tu spor dc aproape 250 mi turor oamenilor muncii de fa sate, a tinerilor. In acest sens 1950—1973 acti- menționăm că au mai rămas de recoltat mai puțin de 500 mii lioane lei la producția vează în învăță-, netă. mîntul superior, în 1960 dsve- comună semnată la Bonn, în iu ha cu porumb, peste 75 mii ha cu sfeclă de zahăr, aproxima nind profesor universitar de nie 1973, cu prilejul vizitei în tiv 50 mii ha cultivate cu soio, circa 10 mii ha cu orez, pre • DE LA ȘANTIERUL drept public și drept internațio R.F. Germania a, președintelui cum și importante cantități de furaje ce trebuie grabnic insilo- nal lă Universitatea din Koln. Republicii Socialiste România, NAVAL GALAȚI — acolo Incepînd din 1954 lucrează și Nicolae Ceaușeson. zate. O mențiune specială se evidențiază pentru activitățile unde a fost făurită de is In cadrul Ministerului Federal al Documentul menționat reafirmă, din grădini, unde se află incă importante cantități de legume. cusiți! constructori de nave Afacerilor Externe, in intervalul de asemenea, dorința comună 1960—1964 avînd funcția de se Timpul scurt care o mai rămas pinâ la „Ziua recoltei" obligă gălățeni — a plecat spre „de a adinei în continuare rela cretar de stat la acest minister, țiile de prietenie, respect re la acțiuni operative, astfel incit fiecare zi in agricultură să fie mare, locul în care își va în 1957 devine secretar de stat la ciproc și colafaprars multilaterală, o „zi record* in ce privește rezultatele din campania de recol începe activitatea de son Ministerul Federal al Apărării, pe baza durabilă a principiilor și iar în perioada 1968—1969 înde normelor de drept internațional tare. In acest amplu efort, așa cum am menționat, o contribu dare în căutarea „aurului negru", platforma de fo plinește funcția de secretar de și justiție, pentru a contribui ție efectivă trebuie să o aducă tinerii, a căror prezență s-a stat al guvernului federal și șef astfel la cauza păcii și securită raj marin „Orizont", a al Oficiului cancelarului federal. ții în Europa și in lume". dovedit deosebit de utilă pe tot parcursul campaniei. doua de acest fel plămă între anii 1969—1972, Karl O reflectare a bunelor relații dită aici, la mila 80 a Carstens a îndeplinit funcția de statornicite între România și R.F. director al Institutului de cerce Germania o constituie creșterea Cantităfile de porumb recolta nici un fel cooperativele agri sau chiar la cota zero — coo Nu știu precis. Operativa Dunării. Instalația — o tări științifice al Societății de însemnată pe care a cunoscut-o te sporesc cu fiecare zi ce ne cole să intensifice ritmurile de perativele agricole de producție estĂ la președinte. adevărată uzină plutitoa politică externă din Bonn. in ultimii ani volumul total al pronie de întîi noiembrie. Fi livrare. încă la ora 14 (în ziua izvoarele. Letca Nouă si Naipu. — Șj președintele ? re de o înaltă complexita în 1972 a fost ales deputat în schimburilor de mărfuri.. între resc ar fi ca în același ritm să raidului nostru) nu intraseră — Este la sfeclă. Dar noi am Am încercat să aflăm ceva de te tehnică — poate fora Bundestag, al cărui membru ră- firme române și veșt-germane a crească și livrările la fondul de d&rît 12 mașini. - la delegații unităților restante, predat porumbul mai mult la ECONOMIA — mîne pînă în 1979. între 1973 și fost încheiat un mare număr de stat și la fabricile de nutrețuri — Or să vină mai multe după dar n-am găsit nici urmă de ei F.N.C, Este mai aproape. pînă la adincimea de 1977 a asigurat președinția contracte de cooperare economi combinate. Ceea ee nu se in- amiază, ne spune Constantin în baza de recepție. Cind ne Cit, n-am putut afla. Noroc 6 000 m, noua platformă Grupului parlamentar din Bun că, industrială și. tehnică., pre timpiă — fapt demonstrat și de Nan, mecanic la BP 30. Ieri am pregăteam de plecare însă, a că a sosit eontabiluj-șef, Marin se la o săptămină destag al coaliției Uniunea Creș- raidul nostru — in județul Gogoașe, care ne-a lămurit că deschizînd, practic, fabri cum și cu privire la livrarea de Început să lucrăm abia la unu sosit o mașină de la Izvoru. O 1 cația de serie a platfor tin-Democrată — Uniunea Creș- instalații industriale. Giurgiu. r.ici la F.N.C nu s-a livrat prea alta tin-Socială (U.C.D.—U.C.S.), fiind Evocînd cu satisfacție raportu mult—"'doar 400 tone. melor românești de foraj și membru al Rrezidiului U.C.D. rile dintre România și R.F. Ger încă de Ia intrarea în între — Cît porumb este netrans- marin. De notat că, în La 14 decembrie 1976 a fost de prinderea de valorificare a ce portat ? • MODERNIZAREA mania, care au cunoscut, o dez comparație cu „Gloria" — semnat președinte al Bundesta- voltare și diversificare continuă, realelor Giurgiu, baza-siloz Chî- — 700 de tone. Avemși mij- ȘI PREGĂTIREA FER gului. în spiritul celor convenite cu pri riacu. găsim un tabel ce cuprin PORUMBUL loace de transport. Dar nu prima platformă construi La 23 mai 1979 este ales pre lejul întîlnirilor româno—vest- de cooperativele agricole afiuite avem oameni la încărcat. Lu- MELOR ZOOTEHNI tă Ia același șantier — ședinte al Republicii Federale livrare germane lâ cel mai înalt nivel, aici, ritmurile zilnice de ,crăm la sfeclă manual, așa că piesele turnate ce se mon Germania pentru o perioadă de președintele Republicii Socialiste și chiar orarul mașinilor pentru' muncă CE PENTRU IARNĂ - .toată' forța noastră de tează pe cele patru pi cinci ani. preluînd oficial această România, tovarășul Nicolae ______a nu se ____creasupra situații de livrat cu operativitate este concentrată acolo. o acțiune care în ju funcție la 1 iulie 1979. Ceaușescu, arăta : „Aș UVdoriu sasă aglomerare. „E drept, aflăm de . — Și dacă plouă ? cioare ale platformei „Ori Este căsătorit cu doamna Ve subliniez în mod deosebit dezvol la tovarășul Florian Niță, con- — Nu se întîmplă nimic. dețul Brașov a găsit zont" au fost confecționa ronica Carstens, doctor în me tarea continuă,a relațiilor eco tabilul-șef al unității, deși ora („Sănătoasă" mentalitate), Și dicină. nomice, a colaborării tehnico-stî- rul mașinilor nu se respectă, săptămină trecută a plouat. formule eficiente de te chiar în cadrul șantie Ia fondul de stat rului gălățean, ceea ce a Stabilirea, în 1967, a relațiilor ințifice și în alte domenii de in supraaglomerare n-a fost în — Cind veți strînge tot po desfășurare. diplomatice dintre Republica teres comun, ceea ce a determi nici o zi, deoarece nici celelalte rumbul ? Mai este o săptămină contribuit ia obținerea u- Socialistă România și Republica date înscrise în tabel nu sint nat creșterea de peste trei ori, In respectate de către nici tina pînă la întîi noiembrie. • RUBRICILE: Noul nor importante economii Federală Germania a deschis ultimii opt . arși, a schimburilor și jumătate. Așa că azi este mai fi cu porumb, ne-am gîndit. Nu. — Am recoltat 220 de hecta calea dezvoltării pe multiple pla comerciale dintre țările noastre dintre cooperativele agricole a- bine. Era cu soia. Tot e bine, mai mecanism economico- valutare. De asemenea, nuri a raporturilor bilaterale, re- fluite. Din planul t„l_ltotal de 27 00® re din 1 075. Știți, porumbul se și realizarea unor acțiuni concre Mai bine și nu prea. Deoa ales că era însoțită de delegatul poate recolta și pe zăpadă. Sfe față de prima platformă, prezentînd. totodată, o contribu te , de cooperare în producție. tone porumb nu s-au insilozat rece sint puține cooperativele unității. Emil Fota. financiar văzut de la rezervoarele de apă pota ție de mare însemnătate la pro Considerăm insă că sint încă po decit ceva mai mult de 7 000 agricole de producție (Valea cla. hu I — Ce știți despre porumb? Deși contabilul-șef al unității locul de muncă ; Ar bilă și de combustibil au cesul de înțelegere și destindere sibilități largi de dezvoltare a tone". Bujorului, Putineiu, Dimitrie — Noi n-am mai adus porumb în Europa, de normalizare a re relațiilor economice dintre țările Deși aici, în bază, au fost Cantemir) care au livrat jumă acuză lipsa forței de muncă, în gumentele faptei; Cît fost dublate, mărindu-se, de la începutul lunii. Eu nu fața sediului cooperativei și în lațiilor între Statele continentu noastre și in mod deosebit în. ce pregătite___ toate___ silozurile.. s-au tate din cantitatea Se porumb știu de ce. Mergeți mai bine la totodată, și capacitatea de lui. în cei 14 ani care au trecut, privește realizarea unor noi ac pus la punct stațiile de batoza- prevăzută, iar celelalte (și ar sat oamenii stau și așteaptă... consumăm, cît și cu ce C.A.P. probabil o inițiativă a Consiliu depozitare a cimentului și a avut loc un progres continuu țiuni de cooperare în producție’*. re de mare capacitate (BP 39 trebui să le numim pe toate) al colaborării economice, tehni- Opinia publică din țara noas și BP 12), iar lucrătorii încear sint puțin mai departe de cota I-am urmat „sfatul" și ne-am lui popular sau a Consiliului eficiență producem ; baritei, fapt ce permite oprit la , sediul cooperativei' a- unic agroindustrial Putineiu, co-științifice, culturale, tematica tră iși exprimă convingerea că că să reducă cît mai mult din zero (C.A.P. Stănești — 728 de Ce hotărîm, ce înfăp ca noua platformă să dialogului româno—vest-german vizita in România a președinte cele 30 de minute afectate fie tone știuleți și 29 tone boabe gricole Izvoru. N-am găsit-o dacă cele ale C.A.P.-ului Izvoru decit pe secretara organizației nu sint bune decit... pe zăpadă ! funcționeze mult mai lărgindu-se și intensificindu-se lui Karl" ' Carstens,~ convorbirile ----- cărei mașini de la intrarea pînă din 5 203 tone ; C.A.P. Izvoru — tuim ; Atitudini și.,, a- neîntrerupt. în cadrul acestui care președintele Nicolae la ieșirea din bază — toate a- 63 de tone din 5 440 tone, C.A.P. de partid. Maria Iepure. mult timp in regim au Pe * CRISTINA RALIAT titudini. tonom. dialog' s-a pornit de la dorința ■ Ceaușescu le va avea cu înaltul ^ceste fapte nu determină în Cucuruzu — 527 tone din 1 865) — Cît porumb aveți recoltat ? de a găsi noi căi de colaborare oaspete se vor încheia cu rezul și de soluționare a problemelor tate pozitive, contribuind la ex în interesul reciproc, pe baza tinderea și adîncirea în continua principiilor de egalitate în drep re a relațiilor româno—vesi-ger- turi. de respect al independenței mane pe multiple planuri, la și suveranității naționale, nea prdmovarea procesului de des A FI SAU A TRĂI mestec în treburile interne și tindere și colaborare pe conti avantaj reciproc, de] renunțare la nentul nostru și in întreaga . forță și ia amenințarea cu forța lume. în relațiile dintre state. Aceste La sosirea pe pămîntul Româ niei, poporul nostru adresează LA ÎNĂLȚIME principii au fost, dealtfel, con președintelui Karl Carstens tra semnate și în Declarația solemnă diționalul „BINE AȚI VENIT Hotărît lucra, despre romanele învecinate cu eile de piatră rămase din vremea Briacoveatiulni, Pietroasele au fost mai rare șansele de a se scrie. ca pentru a-i delimita moșia de „sforile" împărțite E drept că la Pietroasele, unde au ieșit din pămînt la țărani. Cine are, zic, această curiozitate, dă cit și Castrul roman și Tezaurul, istoria se uită prin ochii de „Drumul Mare", care, lega Buzăul de Plo ASTĂZI, LA POSTURILE NOASTRE DE RADIO tre araci la oameni și-i îndeamnă parcă să nu ră- iești, încă de pe cind îl călcau trupele lui Mihai mînă mai prejos... E drept că la Pietroasele duo Viteazul, ori carele cu mărfuri, ori primele poșta- Șl TELEVIZIUNE multe din drumurile de faimă ale buzoienilor, dar lioane : drum pe care s-a Călătorit, după o noapte tot așa de drept este că ele nu se opresc aici. Cine petrecută la Buzău, in trecere spre București, Ale Astăzi, in jurul 16, posturile radio șl are curiozitatea să le străbată mai departe, lăsind xandru Ioan Cuza, cu alaiul său. Un fir de asfalt e orei de in nrmă lăcașul de îndelungată taină al Cloștii cu gata sâ-1 conducă pe vizitator, cățărindu-se pe o televiziune vor transmite direct ceremonia so puii de aur și să răzbată prin dantelăriile de pantă, pînă în pragul unei primării. A comunei viță din Împrejurimi, descoperă, una cite una, ero Breaza. sirii președintelui Republicii Federale Germa Aici, la Breaza, pentru a sta ici, la poalele dealului Istrița, la ței de vie, cel puțin, sint gata nia, Karl Carstens, și a doamnei Veronica de vorbă cu primarul „ăl tînăr" 756 metri altitudine, se cuvine să rivalizeze cu oricine. O tra Carstens, care, ia invitația tovarășului Nicolae (cum ii zice lumea) la primărie, să fim la înălțime I" îl aud pu- diție de mai bine de un secol și nu pe cîmp, în plină perioa nind pe seama glumei un ade face ca aici să existe o școală Ceaușescu, președintele Republicii Socialiste dă de Cules al strugurilor, e văr. Iar ce înseamnă pentru Io de viță, . in care se practică cel nevoie de noroc, să zicem, ca el mai bun altoi din țară. Țărani România, și a tovarășei Elena Ceaușescu vor să fi fost chemat la cine știe ce din Breaza au fost trimiși, de urgent și prea însemnat tele cițiva ani încoace, in Libia, ca efectua o vizită oficială in țara noastră fon, ori — ceea ce mi s-a în Munca — înalta specialiști (iar alții vor pleca în Noblețea efartuluia Fțto : Ga. CUCU tâmplat — să ai t{n însoțitor ca alte țări) pentru a face cunoscu Nicolae Ranete, un tînăr inimos școală tă experiența lor și rodul n-a și descurcăreț care cunoaște bine întârziat să se arate. în vreme atît locurile (s-a născut și a trăit ce, acasă, pe o întindere de 750 aici) cit ți pe noul lor primar, a caracterelor hectare (din peste 4 000 ale co fost, pini nu de mult, cum este munei) și-au dat, și în această SA DISCUTAM DESPRE TINEREȚE, EDUCAȚIE, RĂSPUNDERI el, activist al comitetului jude toamnă, cota de belșug — 13 000— țean al U.T.C. cuitorii celor cinci sate ale 14 000 leg la hectar — soiuri ca lată-mă așadar față în față cu comunei Breaza (cel de reșe Fetească regală, Riesling italian, Prima lui scrisoare era zgu vați, altele ne care le-a creat siguri că tatăl va. tace chitic. în trezit pe birou cu o aHă scri de bărbat pentru două luni de Valerian Nedelcu, primarul de dință, Greceanca, Vispești, Vă- Otonel, Hamburg, Merlot, Chas- duitoare. O lungă poveste a natura. Totdeauna am fost soli văluit in faldurile călduroase soare. zile, insă am fost respins cate curind instalat In funcție, la leanca-Vinănești și Bădeni) „a la, o „tămiioasă" specifică ș.a. unui om bolnav, hăituit prin dar cu oamenii necăjiți, mi-a ale noii sale vieți de familie, și goric". într-o altă parte a scri treizeci și ceva de ani ai săi. fi la înălțime", urmează să tran Au fost ani la rtnd, începînd spitale, lipsit de căldura familiei venit să le întind o mină și să ne pregăteam sâ-i punem și lui SANSA sorii povestea că in „1880 m-am înalt cum este și spătos și calm, scriu... din 1973, care au adus viticulto (părinții divorțaseră și tatăl său lupt pentru ei. oriunde ar fi ca cîteva întrebări și să-i pricinuim UNUI CERTIFICAT DE „SĂRAC" internat în spitalul C. I. Parhcn inspiră încredere și echilibru. rilor din Breaza, Ordinul Mun nu voia să audă de drama fiu pătul și oricit de greu s-ar ajunge atîta necaz incit să-l vedem cum pe baza unei adeverințe de lu Te uimește rapida lui acomodare CIFRE $1 SEMNIFICAȚII cii clasa I, și Ordinul „Meritul lui), lipsit de bani, bătînd pe la acolo. Am propus o rubrică nouă stă în genunchi în fata fiului Scrisese unei emisiuni de ra crător temporar la C.E.C.,- earn in primul rină cu oamenii, ale tot felul de uși ca să obțină un care urma să se numească Vo- și-i cere iertare și-1 roagă să-i dio („Răspundem ascultători- mi-a fost primită printr-un mi căror nume și fapte le cunoaște ■ La cinci rate, cinei mii de lo DRAGOMIR MAGDIN loc de muncă din care să se racol deoarece aveam să aflav și se mindrește cu ele, cum fac cuitori. Agricultori, crescători de poată întreține. O boală de sto mai tîrziu că nu era legală. alții cind le aparțin. „Trăind, a- vite și viticultori. In cultura vi- (Continuare in pag. a II-a) mac îl tinea mereu sub spectrul Drumul anevoios al căutării amenințător al unei operații di unui loc de muncă a continuat ficile. Nu se putea interna în și-n toamna anului 1980 fără nici un spital pentru că nu avea 465 de pași în căutarea curajului nici un rezultat. Cil toate aces Ip pag. a 2-a adeverință de încadrat, iar achi- tea ăm reușit din nou să mă in ■ tarea spitalizării era mai grea ternez după o serie de demer chiar decit boala. Ne mai scria suri speciale la Ministerul Să Înalta răspundere pentru creșterea de,cei 465 de pași care-1 despăr cile omeniei în care cei generoși primească ajutorul. Dar au tre lor“) și i se răspunsese că „nu nătății, de data aceasta în Spi țeau de tatăl său care, persoană ar fi putut întinde o mină de cut cîteva săptămîni. „465 de mă pot interna decit dacă pre talul municipal. Aici, deși eram importantă, nu-1 primea și nu ajutor unui tînăr aflat într-o si pași in căutarea unui tată" n-a zint adeverință sau dacă sint în plină perioadă dureroasă, PRODUCȚIEI AGROALIMENTARE, PENTRU voia să audă de ce suferă băia tuație disperată. Articolul se mai apărut. M-am opus, cre- căsătorit pe baza adeverinței so cum am intrat toi așa atn ieșit. tul rămas totdeauna in fața in chema „465 de pași , în căutarea zînd că e deja tîrziu, că Adrian ției, în caz contrar fiind nevoit Durerile mele nu i-au impre trării. Am simțit o revoltă pro unui tată" și conținea fragmente C. Ionescu își găsise de lucru, să plătesc spitalizarea, mi s-a sionat pe doctori, aceștia spu SATISFACEREA CERINȚELOR DE CONSUM ȘTIINȚIFIC fundă, începeam să am durerile dramatice ale unei scrisori sem își tratase boala și nu mai avea -spus că altfel nu se poate. Iu lui și mă pregăteam să-1 ajut.. nate de Adrian C. Ionescu sens să pornim o furtună toc disperare de cauză am întrebat CORNEL NISTORESCU i Există oameni care trăiesc dra (București, str. Valea Călugă mai cind se terminase deșertul. (pe redactora emisiunii — nota FUNDAMENTATE me, unele în care există vino- rească, nr. 4, bloc A 10 A). Eram Cîteva luni mai tîrziu m-am noastră) dacă nu mă poate iua (Continuare în pag. a H-aî „SCtNTEIA TINERETULUI" pag. 2 LUNI 26 OCTOMBRIE 1981
TELEGRAMĂ ' 25 — 31 OCTOMBRIE „SĂPTĂMÎNA ECONOMIEI"
Domnului FRANCOIS MITTERRAND - Președintele Republicii Franceze Economisirea— mijloc de educare ' - Palatul Elysee Deprinderea de a economi vită pe linia operațiunilor ale elevilor se păstrează de ' , » • i PARIS Domnule președinte, si este o trăsătură a poporu C.E.C. de peste 10 000 de u- fiecare casă de economii șco lui nostru ce datează din tim nități situate în orașe, sate lară la C.E.C. pe un libret de Cea de-a 83-a aniversare a zilei dumneavoastră de naștere îmi puri străvechi care s-a am și la locurile de muncă ale economii la care Casa de E- oferă plăcutul prilej de a vă adresa calde felicitări și cele mai bune plificat din generație in ge cetățenilor. Economisirea la conomii si Consemnațiuni a- urări de sănătate și fericire personală, de .■ deplin succes in înalta Z4K4>»>: nerație. căpătînd valențe noi C.E.C.. pe variate forme și cordă o dobîndă de 3,5 la sută dumneavoastră misiune consacrată bunăstării națiunii franceze, în orînduirea noastră so instrumente de economisire, pe an. Pe baza hotăririi adu idealurilor de pace, democrație, dreptate socială și națională, co cialistă. Astăzi, familia, școa sporește veniturile depună nării generate a casei de eco laborării și ințetegerii interaațioaale. la. organizațiile! de tineret, torilor prin dobînzi si cîști- nomii școlare, dobînzile cu Folosesc acest ipriăej pentru a exprima încă o dată convingerea că înscriu pe agenda preocupă- guri. venite se utilizează pentru relațiile tradiționale de prietenie și cooperare, bazate pe stimă și j rilor lor educarea tinerei ge în activitatea sa. Casa de diferite acțiuni colective : respect reciproc, care unesc țările noastre, vor continua, prin efortu nerații in spiritul economi Economii și Consemnațiuni procurări de material didac rile noastre comune, să se amplifice în avantajul mutual al popoare sirii. al vieții chibzuite, cum acordă un loc deosebit edu tic, sportiv, organizarea de lor român și francez, al cauzei securității, independenței naționale și pătate. La acest complex pro excursii etc. precum si pentru păcii în Europa și în întreaga lume. cării tinerei generații în spi ces educational o contribuție ritul economiei. în care scop premii individuale. de seamă are Casa de Eco pune la dispoziția elevilor Cu prilejul „Săptămînii e- NICOLAE CEAUȘESCU nomii și Consemnațiuni. in mijloace adecvate : timbre și conomiei". manifestare de * Președintele Republicii Socialiste România stituție menită să cultive in foi de economii, cecuri de venită tradițională care are rindul tinerilor spiritul eco economii școlare, uni bogat și loc în luna octombrie între 25 nomiei. folosirii cu chibzuin variat material de populari si 31 se organizează ample ță a valorilor materiale și bă zare : afișe, afișele și foto acțiuni cu caracter educativ AGENDA nești de care dispune socie montaje. pliante, orare șco Si de bilanț specifice tinerei Slobozia Foto : O. PLECAN tatea si fiecare cetățean al lare, calendare, agende, ga generații si în mod deosebit său indiferent de virstă. zete ocazionale si broșuri cu- în ziua de 26 octombrie cind Duminiclă și-a încheiat vizita \ Duminică a fost deschis Ia Urmare a dezvoltării ra prinzînd povestiri. schițe, are loc „Ziua elevului eco oficială în țara noastră Torsten Buzău tradiționalul „Tirg de „Toamna băimăreană" pide a economiei naționale a versuri pe terna economiei. nom". Astfel se vor organiza Crustafsfion. ministrul apărării toamnă", manifestare organizată A SAU A TRĂI crescut continuu bunăstarea Cu sprijinul Ministerului E- șezători, concursuri ..CinC știe al Suediei. Oaspetele a avut 4 Intilnirile cenaclurilor Arta de materială, nivelul de viată ducației și învățămîntului, al ■cîstigă" si expoziții de dese în întimpinarea apropiatei zile al întregului nostru popor. Pe U.T.C. si C.N.O.P. se organi ne pe tema economiei, con convorbiri la Ministerul Apărării a recoltei, reunind cele mai re Z-. Ia Casa de cultură a sindicate Naționale, a vizitat .unități și in lor și „Liviu Rebreanu“ al stu această bază s-a dezvoltat ac zează multiple si variate ac vorbiri despre importanta si prezentative realizări ale harni țiuni educative, la orele de rolul economisirii la C.E.C., stituții militare de .ănvățămmt. cilor agricultori din județ. La ■ denților au marcat, duminică, la țiunea de economisire la obiective economice și turistice. actuala ediție sint prezentate Baia Mare. încheierea manifes C.E.C. care practic a cuprins dirigenție. în tabere etc. Ast articole la eezetele de perete, La plecare, pe aeroportul mașini și utilaje agricole, crea tărilor înscrise pe genericul ce aproape întreaga populație a fel. pină în prezent au fost vizite Ia unitățile C.E.C. și Otopeni. ministrul apărării al ții ale specialiștilor consiliilor lei de-a X-a ediții a Festivalu tării. Ca si in anii trecuti organizate peste 10 000 de ac altele. Și in viitor. Casa de (Urmare din pag. 1) T molatec acest, tinăr înalt și spă lui cultural-artistic ..Toamna și in anul‘1981 economisirea țiuni instructiv-educative in Economii si Consemnațiuni Suediei a fost salutat de gene- unice agroindustriale de stat și tos, vizibil pus, cum se spune, laiul-locotenent Corttanțin Ol- cooperatiste, animale de rasă Băimăreană1'. Desfășurate în pe la C.E.C. cunoaște o evo grădinițe, școli generale, li îsi va concentra eforturile agricol* clasa I, pentru produc pe fapte mari ! Nu l-am 'văzut luție ascendentă. Astfel in cee. casete pionierilor și șoi teanu. ministrul apănării națio obținute in fermele zootehnice, ții care au atins, la un moment înflăcărîndu-se, pe durata unei rioada 18—25 octombrie și in ca spre dezvoltarea în rîndul nale. cte primul adjuspcf și ad- precum și rase de păsări de drul Festivalului național „Cin- primele trei trimestre ale milor patriei. în tabere și sate dat, 17 100 kilograme de struguri zile de dialog „printre picături", acestui an populația a eco de vacantă. De asemenea, au tinerei generații a simțului de junctii ministrului apăsării na curte expuse de crescătorii in la hectar. Cum. a fost posibil? decît atunci cind am adus vorba tarea României", acțiunile poli ționale. de generali și ofițeri ai tico-educative și cullural-artis- nomisit la C.E.C. cu 16,6 la fost înființate cu rezultate prevedere si bună gospodă dividuali de la sate. Am zice, mai intii printr-o ne de tinerii comunei, interesindu- bune 1157 case de economii armatei române. măsurată dragoste de pămînt, mă în ce măsură „stau pe acasa". tice — spectacole, expoziții de sută mai mult decît in pe rire. într-un cuvînt al eco Erau prezenți Hans E. Skbld, care face să fie cultivat fiecare — Au tot plecat, de-a lungul artă plastică, simpozioane, pre rioada corespunzătoare a a- școlare, care au emis pină în nomiei, atit de utile în toate ambasadorul Suediei în țara La Curtea de Argeș s-a înche petec, mergindu-se cu plantații anilor, căutîndu-și de lucru prin miere teatrale și cinematografi nului trecut. în prezent asu prezent peste 25 000 librete noastră, colonel Petre Torsten iat, duminică, cea de-a 11-a edi ce. întîlniri cu scriitori — au domeniile de activitate. ție a „Săptămînii culturale a ora le, cum mi-a fost dat să văd, orașe, dar — vedeți — tocmai constituit un prilej de intensi pra populației există peste pentru elevi. Sumele econo Karl Gustav, atașat .militar, piuă la gardurile sectorului zo asta mă frămtntă !, să-i adu 18,5 milioane de librete de misite pe aceste librete pro șului", desfășurată sub genericul otehnic al C.A.P. Respectul față ficare a activității educative și EUGEN IONESCU, aero și naval, membri ai amba Curtea de Argeș — istorie și cem îndărăt. ^economii, aceasta fiind ser venite din micile economii director în Centrala C.E.C. sadei. contemporaneitate". de virtuțile roditoare ale pă- — Sînt semne că ar fi posibil ? artistice de masă din această mîntului s-a manifestat și se — Da. Vă pot da și exemple, parte a tării- manifestă, la acești oameni, dintre cele mai recente. Un fost printr-o hărnicie care i-a fă sudor la I.U.T. Buzău, Petre NAR VARȘOVIAN: Capitol (orele cut vestiți și care i-a făcut să Tărchilă s-a întors în comună 9: 11,15: 13.30: 15,45: 18; 20,15). prospere ei înșiși intr-un fel pe la începutul anului și are, de TNTÎMPLARE NOCTURNA: Cen (Urmare din pag. 1) Rîdea cu gura pină la urechi eă pierde postul ăla de impiegat la de doi bani, și n-am mai înțe TV tral (orele 9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; deosebit. Dacă la cooperația de ja, peste 250 norme la C.A.P., un 20). consum din comună, dotată cu altul, Vasile Frusinoiu, fost degeaba îl amendează pentru că o coloană, nu era greu, banii les, îi era rușine de mama lui. TARO, FIUL DRAGONULUI: 9 unități de vinzare cu amănun strungar la Întreprinderea de nindu-mi că ar fi mai mult în și așa nu au cum să-i retină erau buni, aveau nevoie de un de cunoscuti. de eșecul la ad PROGRAMELE 1 ȘI J Scala (orele 9,15; 11,15; 13,15; 15,15; tul, 4 unități de alimentație pu sîrmă, se numără acum printre chipuite decît trăite. Problema banii. Nu-i era nici un pic de om cu studii liceale. Si a în mitere datorat bolii si suferin 17.15; 19,15). blică și cu un complex de talie, viticultorii cu performanțe ; un adeverinței aveam s-o dezleg rușine. Aproape că se mîndrea ceput iar, că a trebuit să refacă ței, sau mă purta ca pe un ne tn jurul oref IS. Transmisiune ASOCIATUL: Patria (orele 9: orășenească, impresionant și tinăr șofer și alții și alții au ve abia după doi ani, în ianuarie cu asta. Printre altele mi-a spus analizele și cînd s-a dus cu ele, bun, cum încercase să-i mai directă. Ceremonia sosirii pre 11,15: 13.30; 15,45; 18: 20); Festival prin arhitectură, deverul anu 1981, cînd am aflat că mă pot in că are o dorință, să devină stu era prea tirziu. postul fusese poarte și pe alții ca să-i facă ședintelui Republicii Federale (orele 9: 11.15; 13,30; 15,45; 18: nit să se intereseze ce le-am terna pe baza unui certificat de dent la istorie. Bine, i-am zis, ocupat. Inspectorul Mircea rost de un serviciu pe măsura Germania, Karl Carstens. 20.15) : Modern (orele 9; 11,15; al este de 16 milioane lei, dacă putea da de lucru și de lucru se 3X30; 15.45: 18; 20,15). in 1981 s-a realizat, pină la a- găsește, berechet. Cei care se pauperitate (adică de sărac), eli de ce nu accepți orice fel de Hristea a pronunțat inițialele dorințelor lui nici măcar lim PROGRAMUL 1 PROGRAM DE DESENE ANI ceastă dată, un volum anual de întorc sau pe care ne străduim berat de Circumscripția finan post, eu în locul tău as vinde și unei alte instituții unde i se pezi și hotărite. A promis că se MATE: Doina (orele 9.15: 10,45; 16 milioane lei, aceste cifre sem să-i convingem noi să facă asta, ciară a sectorului 6 din care să lozuri, as trage tare, aș intra la oferise un post. Acolo, mi-au va încadra ca sortator, că nu Emisiune în limba maghia 12.15; 13,45: .15.15): MILA PENTRU nificative nu sint lipsite de le au în față modelul multor ab rezulte că nu am nici o sursă facultate si noroc bun. Cum să promis, dar s-a îmbolnăvit di mai poate aștepta, ca peste citeva ră. 18,50 1001 de steri. 19.00 Tele CEI VII (orele 16,45; 19). gătură cu faptul că veniturile ce solvenți ai liceelor agroindus de venituri". S-a internat, a fost vînd lozuri ?, a zis el. asta fac rectorul și mi-au spus să aștept zile, cind l-am sunat iar, cu jurnal. 19,25 Actualitatea econo MAREA BAIE NOCTURNĂ: BU- lor două cooperative agricole de operat de ulcer duodenal și odi pensionarii și ăștia cu șapte și tot aștept. Am întrebat ce aceeași voce rebelă, dezamăgită, mică • In întimpinarea Zilei eești (orele 15.30; 17,30; 19,30). triale, bine integrați în muncă și seea continuă : „După ieșirea clase. Atunci încadrează-te ca locuri sînt disponibile. Erau emanind indignare și dispreț, recoltei pe ogoare, mobilizare TOATA’LUMEA E A MEA: Bu* producție (Breaza și Grecean- în viața localității. Populația din spital, problema găsirii unui muncitor necalificat, califică-te grămadă. Unele pentru munei să-mi spună că nu se poate duce exemplară, acțiuni lurtărite pentru zești (orele 9,45; 12,45); Feroviar ea) înregistrează 18 milioane lei comunei fiind îmbătrînită, vă încheierea tuturor lucrărilor din (orele 8.45; 12; 16: 19,30): Excel numai din livrarea către stat a dați seama cit loc este pentru re loc de muncă revenise din nou. și dă admitere. Nu pot, a zis el, Ușoare, altețe mai grele, tot felul ca sortator că nu-i pentru pre- campania agricolă de toamnă. sior (orele 9; 12; 16: 19); Flamura celor peste. 10 milioane de fire, venirea tineretului la matcă. de întreținut am fost întreținut găurea lui (de. modest absolvent Note, reportaje, Informații. 19.40 (orele 9; 12: 16; 19). de mama, deși mă apropii de 21 de liceu trecut dintr-o clasă LEGĂTURĂ DE SÎNGE: Dacia de la școlile de viță. Unde mai —■ Cînd spuneți tineret, vă Tribuna experienței. 20.10 Practic, pui că fiecare gospodărie îți are, de ani și aș dori să pot lucra îintr-alta călare pe note de cinci util, gospodărește. 2UU» Roman (orele 9: 12; 16; 19). gîndiți și la fete ? undeva pentru a-mi întreține >,-.LȘi de-șSseR Si în loc să încerc foileton ..VSntul speranței"- Episo ESCADRONUL HUSARILOR exploatind la maximum grădi 465 de pași ZBURĂTORI: Giulești (orele 9; nile, propria ei școală de viță, — Bineînțeles. Fetele și tine existența și a nu mă mai simți — să-L mai-a jut, să mai trag oa- dul 9. 21,10 Cadran mondial. 21,85 rele femei se bucură chiar, de rușinat de acest lucru in fața meni la răspundere pentru re Documentar științific : Patentele 12; 16; 19). de unde și cele peste 200 de au mamei și a cunoscuților. Am fă- naturii — soluții biologice aie pro ECHIPAJUL: Cotroceni (orele toturisme proprietate personală, cițiva ani, de frumoase promo fuzuri imaginare am simțit că-1 blemelor tehnice. 22,20 Cîntecele 15,30; 19). vări în viața comunei : avem, de „cut cunoscută situația mea și la dMretWMSisPPWV SfflrtRul fapt REGINA DIN TlRNOVOt Viito cele 100 de băi instalate în ca în căutarea curajului ^ <■> -roă'bă^fare. Cfr.'mă.facuse să popoarelor. Program muzical. se, cele peste 300 de telefoane, pildă, secretară U.T.C., șefe de Comitetul U.T.C. al sectorului 6 —- 22,35 Telejurnal. rul (orele 15,30; 17,30; 19,30); DE- ferme, brigadiere, dirigintă a și mi s-a spus acum patru luni că pe urmă nu mai pot da ad de munci pentru._____ tot ___felul41e s'Utăf'Ta leCTUTatecHsofli Iui dis GEȚICA (ora 13). apa trasă în locuințe prin capta poștei, președintă a comitetului să aștept. Să aștept ! Dar pină perate, pentijl că mă revoltasem FUGA DE ACASĂ: Popular (ore rea izvoarelor naturale, asfalta mitere sau mă pun să plătesc pîini.țRoze de tot nu prea erau. îitopotriva_situâției-mnui om care le 15.30; 17.30; 19-30). rea în proporție de 80 la sută a comunal de „Cruce Roșie" etc. cînd ? Am sau nu am dreptul Ia contractul. Și atunci ce fel’ de -ifiar se putea trai Cinstii' Si' cu BĂTRÎNUL ENIGMATIC: Cos comune- ș.a. Indici de viață care Avem fete și tinere femei har muncă, drept fundamental al slujbă vrei ? Să • nu fie pe oarece cîștig din fiecare. Nu i-a se agăța Ac o piiTîtă diplomă de CINEMA mos (ora 9,30): POLIȚIST SAU nice la munca timpului, la zo omului, garantat și de constitu schimburi, că nu pot lucra, mă suris nici una. Bine, am zis, eu liceu și trăia pe spinarea mămiei DELINCVENT (orele 11.30; 13,30; nu sint nici ei străini de norma otehnie, în viticultură. Satisfac ția tării noastre ? Și dacă da, lui. avînd scuzele unei boli, 15.30: 17.30: 19.30). convențională de 60 lei, cunos atunci nnde să mă prezint, oa apucă durerile, să nu fie prea miniat. te plingi că n-ai unde să pentru că îi acuza pe toți și s-a YANKEU: Luceafărul (orele 8,30; cută la C.A.P. in anii din urmă... țiile lor nu sint puține ! grea cu ridicăturt Și m-am tre muncești, că ti-e rușine să tră ÎNTOARCERE LA dragostea meni buni, la ce uși să mai bat plîns tuturor instituțiilor care 11,15; 14; 17: 20): București (orele „A trăi la înălțime“, iată ipos Dialogul meu cu tînărul pri pentru asta ?“ Semna Adrian zit că se apucă iar să înjure ta iești din munca mamei tale si că primesc plîngeri. uitînd să-și DINTÎT: Volga (orele »; 11,15; 13,30; 8.30; 11; 13,45; 16,45; 19,30); Favorit taze demne de așezarea geogra mar al comunei Breaza n-a vrut tăl pentru nepăsare, birourile n-ai bani nici de tichete I.T.B., 15,30; 18; 20,15). (orele 8,45; 11,30; 14,15; 17; 19,45). C. Ionescu și expresia feței lui plîngă exact lipsa de curaj, pen ALO, ATERIZEAZĂ STRĂBU fică avantajoasă ! să fie, nici pe departe, un in disperate mi-a- revenit iar în serviciilor de personal pentru că de ce nu accepți să lucrezi o tru că nu se rușina să facă roet NICĂ: Timpuri Noi (orele 9: 11; NUMELE MEU E IUBIRE: Vic terviu, ci modalitatea . firească nu-i oferă nimic conform pregă vreme ca sortator' de încălță toria (orele 9,30; 12,30; 16; 19). minte. De trei ani căuta de lu de hîrtii care să dovedească 13,15; 15,30; 17,45; 20); Drumul Sării TINERII, INCET-1NCET, de cunoaștere a unui fel de a cru. i se oromisese. i se dădu tirii lui. o răutate care mă spe minte la un depozit ? Am ple faptul că ar fi sărac, dar se ru (orele 16: 18; 20). KRAMER CONTRA KRAMER: gîndi — iată — în favoarea tine ria și mă făcea inofensiv. cat împreună la I.C.R.T.I. Aveau ȘTEFAN LUCHIAN: Ferentari ÎNAPOI IA... VATRĂ ! seră fișe de încadrare, dar peste șina să lucreze alături de „ăi cu Grivița (orele 9: 11,15; 13,30; 15,45; rilor. Si se mai cuvine spus tot găsise ocupat, dăduse de locuri, munca nu era grea, ma șapte clase". L-am crezut Și-l (orele 15,30; 17.30 > 19,30). 18; 20,15); Cultural (orele 9; 11,15; că, tot în favoarea tinerilor, noul O DIPLOMĂ joritatea erau l'smei, nu se lu ÎNVINGĂTORUL: Melodia (orele 13,30; 15,45; 18; 20). posturi blocate, de promisiuni, cred și acum bolnav. Dat chiar Îmi dădeam seama, în timp lor primar intenționează •acor ȘI-O DEMNITATE DE NOTA S cra pe schimburi și putea foarte «; 11,15; 13,00; 15,45; 18; 20,15); Glo CĂLĂREȚUL ELECTRONIC: Efo ce-l ascultam cum. prezintă, dez darea unor spații destinate ac de refuzuri politicoase, de urări frumos să se pregătească pentru dacă nu se face să-i spui unui ria (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; rie (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; involt și cu simțul matur al tivităților culturale, dezvoltarea de succes. A scris la redacția Am plecat împreună la Biroul admiterea la facultatea de isto bolnav cuvinte mai aspre m-am 20). 20.15) ; Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; unui cotidian, a scris la Scîn- trezit că-i spun : praful și 15,45; 18; 20). semnificațiilor, cifre și realizări, bazelor sportive, în sfirșit. dina forțelor de muncă tel sectorului 6 rie. A luat o fișă de încadrare o LUME FAR A CER: Miorița coordonate și perspective, gre teia tineretului, a scris la Româ și m-a întrebat dacă directorul pulberea se va alege de admite PIEDONE ÎN EGIPT: Lira (orele mizarea vieții de organizație a nia liberă, a scris la Consiliul de hotărit sâ-1 Însoțesc peste tot, rea ta. Poți să mai încerci încă (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20). fate pe o „hartă" surprinzător uteciștilor. atragerea tinerilor la pe unde fusese refuzat si amă nu știu cărei instituții se va în 10; 12; 15.30; 17,45: 20); Tomis de bine asimilată a locurilor, că muncile de înfrumusețare a unei Stat, cerînd disperat ajutor și git, aminat și purtat pe drumuri. toarce din spital și-i va aproba două decenii, tot nu intri, asta ANA ȘI „HOȚUL*6: *funca (ore (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; țipătului primar Valerian Ne- acuzîndu-și tatăl pentru nepă pentru că un bărbat care n-are le 15,30; 17,30; 19,30). ;20,15) Arta (orele 9; 11,15; 13,30; localități deja frumoase și Si la Biroul forțelor de muncă, încadrarea atunci ce face pentru curajul să ia taurul de coarne 15,45; 18; 20). delcu anii de muncă (de teren !) sare. Prima dată cînd am tresă că acolo e mai bine. Brusc toată CONVOIUL: Progresul (orele 16; fruntașe, ca și la înfrumusețarea rit a fost la povestea amenzilor inspectorul Mircea Hristea îl nu va cîștiga niciodată un război RĂZBOIUL STELELOR: Pacea la Comitetul județean Buzău al cunoștea ca pe un prieten mai suferința acestui om mi s-a Pă 16; 20). (orele 15,30; 18,30); Flacăra (orele U.T.C. i-au fost de cel mai bun propriei lor vieți. Cam atît pen date de I.T.B. pentru că nu-și vechi și cind l-a văzut i-a zis, rut altfel, lipsită de orice măre și nu are nici o șansă să învețe ZIUA DE NAȘTERE A UNUI Tî- 15; 17,30; 20). augur. Deloc pripit și deloc tru tin viitor— apropiat ? cumpără bilet de călătorie. vai, amice, dar cum ai putut ție. dimpotrivă, aproape mizeră. și să înțeleagă istoria. ÎNALTA RĂSPUNDERE PENTRU CREȘTEREA PRODUCȚIEI AGROALIMENTARE, PENTRU SATISFACEREA CERINȚELOR DE CONSUM ȘTIINȚIFIC FUNDAMENTATE Recentele decrete ale Consi lor la aprovizionarea generală Paralel cu studierea evoluției țional un meniu cu resursele activitatea agricolă. Experiența voltare, încă din 1969, asupra liului de Stat stabilesc un com a populației. Consfințirea, o dată probabile a nevoilor și cererii disponibile pe piață, cum să-și altor țări, ca dealtfel și expe necesității reducerilor pierderilor plex de măsuri care să asigure în plus, prin decretele prezente, alimentare, influențarea și ori gospodărească bugetul familial riența din unitățile noastre a- dc rasurse, formulînd in această ‘ Sortimente de pîine corespunzătoare atit în prezent, cit și în viitor a principiului autoaprovizionării entarea conștientă a acesteia etc., acest domeniu de cercetare gricole, arată că stimularea ma privință chiar o strategie prio un echilibru între consumul ali teritoriale cu produsele alimen din urmă necesită perfecționarea și influențare a consumatorilor terială a producătorilor agricoli ritară sub denumirea de „Răz mentar «1 populației și resurse tare de bază constituie un pas sistemului de educație alimen este încă neabordat de noi. constituie o garanție în transpu boi risipei". După evaluările cerințelor firești le alimentare naționale. înainte pe calea întăririi răspun tară a populației, de informare Documentele de stat și de nerea în viață a programului de F.A.O., pierderile de produse Decretele Consiliului de Stat derii conducerilor județelor și corectă și eficientă asupra con partid, adoptate recent, des creștere însemnată a producției agroalimentare, de la recoltare Poate nimeni dintre noi mul lucrător, întrunind a- sînt menite să asigure o aprovi comunelor, asigurarea resurse ținutului și valorii nutriționale chid perspectivele evoluției agricole și de înfăptuire practi pină la consum, ating cifre nu cunoaște mai bine prețul probarea unanimă, lncepind zionare bună și stabilă a popu lor alimentare corespunzătoare a produselor alimentare și a preocupărilor științifice și prac că a revoluției agrare pe teme foarte ridicate în țările în curs plinii ca acei oameni, imbră- cu data de 21 ale lunii au lației, satisfacerea oerințelor de din punct de vedere al volumu unui întreg ansamblu de preo tice și în aceste direcții, pentru iul celor mai noi cuceriri ale de dezvoltare, de pină la 40 la cați în halate albe, care, fost inițiate măsuri de mări consum. în conformitate cu lui și structurii consumului ali cupări de economie familială a asigura o conștientizare a ma științei și tehnologiei. Raportul sută din producția din lan. Li noapte de noapte, o plămă re a producției plinii cu gra principiile eticii și echității so mentar rațional. care să-i învețe pe consumatori, selor de consumatori asupra fo dintre veniturile populației din chidarea numai a acestor pier desc, la fierbințeala cuptoa maj mic, măsură necesară și cialiste și, totodată, să ducă la Multe și complexe sînt măsu mai ales pe tinerele familii, cum losirii raționate și utile a resur producția agricolă și veniturile deri și ar fi suficient centru a relor pentru ca dimineața folositoare pentru noi toți, înlăturarea tuturor formelor de rile ce trebuie luate atit în pri să-și alcătuiască un meniu selor alimentare disponibile în populației din activitățile nea lichida foamea din lume. s-o avem în rafturile 'maga pentru a avea la fiecare ma risipă, a tendințelor de supra- vința consumului alimentar, cit zilnic, săptămînaL lunar, sezo fiecare etapă de dezvoltare. gricole joacă un mare rol în Cînd mergi în urma unei zinelor. Este firesc, îmi spu să piinea proaspătă și nu de MODERISIZASEA ȘI PREGĂTIEEA Argumentele faptei FERMELOR ZOOTEHNICE PENTRU IARNĂ Tinerii muncitori o acțiune care în județul Brașov a găsit formule eficiente de desfășurare în sprijinul Pentru a se pune in valoare prezente în majoritatea celor ultimii efectuin-d în prezent născut Vom mai aminti că în posibilitățile de creștere a ani lalte ferme. confecțiile metalice din. adă incinta fermei s-au realizat 2 tinerilor malelor și sporirea producției Sub îndrumarea Comitetului posturi pentru a termina lu silozuri de adincime din beton zootehnice, în ultimii ani, la județean de partid, organele crarea de la stația de muls tip armat cu o capacitate de 2 400 nivelul județului Brașov, a agricole județene se ocupă de tandem. tone, de unde se va asigura in zootehniști fost elaborat un plan de mo aplicarea indicațiilor secretaru împreună cu Horst Oyntzen, perioada de iarnă hrana nece dernizare a fermelor zootehni lui general al partidului în ve președintele C.A.P. Ghimbav, sară animalelor. O echipă de tineri munci ce care vizează mecanizarea derea creșterii și îngrijirii ani trecem in revistă cele 9 graj La C.A.P. Stupini de-abia tori din Galați, lucrează in principalelor lucrări : adăpa malelor tinere. în acest scop s-a duri ale unității. Din acestea, acum se pune problema și fiecare zi la C.A.P. Sivița. Nu rea, mulsul, prepararea fura trecut la amenajarea de mater trei au fost modernizate, din s-au început lucrările de con jelor. amenajarea de platfor nități în toate. fermele zooteh care unul în acest an. Lucră struire a căilor de acces din la strîngerea recoltelor, ci In me cu siloz în incinta ferme incinta fermei zootehnice. în zootehnie. Tocmai acest fapt lor, evacuarea dejecțiilor, schimb, grajdurile au fost vă ne-a atras atenția. crearea unor căi de acces care ruite, 5 din ele sint deja mo — Acești tineri, ne spune să facă posibilă furajarea ani- Probleme la zi, soluții la zi dernizate, mulsul se face cu o I malelor și în anotimpul rece. instalație cu transportul lapte Nicolae Ocheșelu, președinte Programul este în curs de lui pe conductă. Se înclină al C.A.P. Sivița din comună materializare, pină la sfîrșitul însă spre „mulsul la bidon", Tulucești — execută lucrări anului vor fi modernizate 70 nice pentru a asigura o bună rile au fost efectuate de către fapt considerat de Gheorghe la sută din fermele zootehnice îngrijire a animalelor gestante, o echipă de întreținere -a uni Făgărășan, inginerul șef al de modernizare la un grajd ale C.A.P.-urilor și I.A.S.-uri- precum și a produșilor, în pri tății, iar instalația electrică de C.A.P.. ca. fiind de natură să pentru 240 capete de vaci cu lor. . Pentru generalizarea ma perioadă de viață. Pentru a iluminat, ca și instalațiile teh cointereseze îngrijitorii. Ră- lapte. Este vorba deci de o nice de exploatare ale tande acestor acțiuni au fost extinse desfășura această activitate, mînem.mai mult în maternita inițiativă a Comitetului jude experiențele unităților frunta unității-o agricole au primit un mului au fost făcute de mun tea fermelor care vă fi dată șe ale C.A.P. Cristian și I.A.S. sprijin substanțial' din partea citorii de la întreprinderea ae în folosință în curînd și apre țean Galați al U.T.C., . de a Prejmer și ale altora unde au unor întreprinderi industriale ronautică din localitate. Cele ciem calitatea lucrărilor, dis sprijini unele unități agricole avut Ioc vizite, schimburi de din municipiul Brașov- și cele 3 grajduri modernizate vor fi tribuirea bună a spațiilor pen in realizarea lucrărilor de in lalte centre industriale ale ju populate cu 300 capete taurine, experiență, adoptindu-se cele tru vacile-mamă, pentru vițeii vestiții în zootehnie, inițiativă mai eficiente și economice so dețului. Vom aminti astfel ac în lactație și întreținute în care vor fi adăpostiți aici pină alcătuite din membrii coopera principală preocupare la nive venirea iernii. Trebuie deci luții.' S-au transpus în realita tivitatea desfășurată de echi stabulație liberă. S-a creat vor împlini 6 Tuni. Maternita tori, elevi din comună și ti lul județului Brașov. Au fost mobilizați pe șantiere mai de care beneficiem si noi te proiectele tip . elaborate pe pele de muncitori de Ia între posibilitatea realizării mulsu tea a fost executată de mai neri de la Tractorul. Acțiuni luate o serie de măsuri menite mulți meseriași localnici. Tot din plin. plan central, adaptate la con prinderile nr. 2 și Radiatoare lui mecanic în stație tip tan multe echipe ale tinerilor de le concrete întreprinse la fer să urgenteze lucrările. Activi acum se string ultimele fu Ne apropiem de tinerii care, dițiile locale existente, vizînd și cabluri în fermele zootehni dem, adăposturile au fost re la întreprinderea Tractorul ca ma zootehnică din Stupini în tatea se desfășoară concomi raje, tot acum trebuie puse în creșterea animalelor în graj ce din Măieruș, a constructo parate, toate fermele au fost re au început să lucreze aici ultimul timp au garanția că la tent cu celelalte lucrări de in funcțiune bucătăriile furajere finind strîns picamerele in duri cu stabulație liberă și rilor de autocamioane la mo văruite, se așteaptă venirea încă din luna mai. în regie primăvară spațiile încă pline vestiții din fondurile centra deci trebuie procurate și in mină, efectuează fundația in muls în stații de tip tandem, dernizările de îa sTărlungeni și animalelor pentru perioada de proprie și cu ajutorul con cu nămol dintre grajduri vor lizate pentru construirea unor stalațiile de preparare a fura stalației cu racleți pentru Purcăreni. Combinatul chimic iarnă. care au fost terminate la structorilor de tractoare au fost deveni suprafețe ocupate cu complexe de creștere a vacilor jelor, astfel ca odată cu sosi evacuarea dejecțiilor. „Eu C.A.P. din Cristian. Vulcan, Si întreprinderea de utilaj Tot aici se află în construc efectuate și celelalte moder verdeață, iar cantitatea de și a tineretului taurin cum este rea sezonului rece animalele Făgăraș': fiind în curs de exe chimic din Făgăraș, în cadrul ție o maternitate modernă nizări : instalația de apă, adă- lapte preconizată în perioada cazul la Măieruș, Ileni, Vad- să aibă nu doar adăposturi, ci sint sudor la T.C.M.S. Galați, cutare la C.A.P. Rîșnov. Cod- C.A.P. Făgăraș, întreprinde pentru 49 de vaci gestante pătorile, sistemul de evacua de stabulație (7 litri pe zi) poa Șercaia. și hrană corespunzătoare, con ne spune Eugen Crăciun. Am lea și multe ale ferme zooteh rea chimică și întreprinderea care va crea condiții favorabi re a dejecțiilor cu racleți. Se te fi obținută, datorită furaje Se cere deci din partea con diție esențială pentru buna în venit aici la solicitarea orga află în construcție un castel lor realizate, cu mult peste siliilor unice pe raza cărora se treținere a animalelor în peri nizației U.T.C, pentru a ajuta nice, precum și sistema de muls de scule din Rîșnov în cadrul le din punct de vedere zoove- pentru alimentarea cu apă a cifra de plan. în continuare ac efectuează asemenea lucrări, oada de stabulație. la bidon și cu transportul lap fermelor zootehnice ale coope terinar și profilactic pentru animalelor. lucrare la care tivitatea de modernizare a fer să acționeze mai energic pen la realizarea mai rapidă a telui pe conductă, instalații rativei agricole din localitate. vacile mame și tineretul nou participă echipele de meseriași melor zootehnice constituie o tru realizarea lor înainte de A. VELEA unei lucrări care este priori tară în zootehnie. Muncim < . ... :_ cu tragere de inimă fiindcă știm că acțiunea noastră este urmărită cu interes și se inte Noul mecanism economico-financiar •> grează intr-un program vast Departe de noi intenția de a cheltuielilor materiale cu 6,5 tem în sfîrșit informați că prac condițiile în care, ne-am con pentru creșterea producțiilor presupune că inginerul Nicolae milioane lei, la producția marfă tic măsurile stabilite la începu vins, cauzele care generează ac agricole". Geta Diacoițu. se văzut de la locul de muncă Alexe, directorul întreprinderii vîndută și încasată restanțele tul anului sînt finalizate, ceea tualele lipsuri sînt cunoscute. cretară a comitetului comu de prefabricate Militari, n-ar depășesc 30 milioane lei, astfel ce face ca situația întreprinderii Mult mai puțin avizată însă în nal U.T.C., de față la acest Cunoaște greutățile. cu care se incit, față de un beneficiu pla să fie— radical schimbată. Măr problemele întreprinderii, ca și confruntă unitatea pe care o nificat de 10 milioane lei. nu turisim, în condițiile în care ne- în cele ale organizației de tine dialog, ține să precizeze . conduce. Cei mult ne permitem s-au realizat nici 2 milioane be realizările la netă depășesc în ret, ni s-a părut a fi subinginera „Numai cu forțele noastre, nu Creșterea spiritului gospodăresc să credem că zilele 'trecute a neficii. Cauzele acestor nereali- continuare 4 milioane lei, chel Alexandrina Bezmen, secretar am fi reușit pină la sfîrșitul Încercat — înțr-o manieră oare zări sint binecunoscute : proasta tuielile materiale sint depășite al comitetului U.T.C. „Ar fi anului să modernizăm și cum originală, e. drept — să pre întreținere a utilajelor a dus la , în prezent cu 12 lei la 1 000 lei greu pentru numai 400 de ute- zinte ceva mai în roz situația depășirea cu peste 700 mii lei producție marfă, beneficiul pla ciști ciți numără unitatea noas acest grajd. Este deci o acțiu se regăsește în sporul de beneficiu reală. Mai concret» știam cit se a valorii’ ‘i amortizării calculată nificat fiind diminuat cu 19 tră să ne implicăm mai mult în ne deosebit de utilă". poate de bine că deși întreprin : la, fondurile fixe casate înainte milioane lei, ne vine greu să aceste probleme care, sincer, ne O acțiune pe care o con derea se bucură de o dotare teh depășesc", ne mărturisea eu can nică dintre cele mai moderne, doare tovarășa secretară. Noi semnăm ca atare, menționind totodată potrivit informa în perioada parcursă din acest an personalul muncitor de îa cheltuielilor de producție și poate chiar cea mai modernă credem că, de fapt, aceste pro „Carboehim" a depășit substanțial sarcinile de plan la toți in creșterea ne această cale a pro din țară — dotare pentru care bleme o depășesc doar pe ea. țiilor primite la Comitetul ducției nete. Intr-adevăr, in s-au depus multiple eforturi. impunîndu-se deci cuvenitele ■județean Galați al U.T.C.. că dicatorii, reolizind suplimentar 77 milioane lei la producția inclusiv valutare — totuși uni 59La noi situația e măsuri, și că, dimpotrivă, apor marfă, 26 milioane lei la producția netă, 9 405 000 lei beneficii, cursul acestui an. de pildă, au lucrări de modernizare a fost elaborate tehnologii care tatea înregistrează substanțiale tul celor 400 de uteciști aflațj 6 077 lei, pe o persoană retribuită, la productivitatea muncii. permit reintroducerea în pro depășiri ale cheltuielilor de pro Sn evidentă (cărora li se adaugă grajdurilor au mai fost efec ducție, ca materii prime, a ducție, cu precădere ale celor alte cîteva sute de tineri neute- tuate recent de către tineri —- Comparand aceste realizări precum si programul, în deta 136 tone subproduse în secția materiale, la care se adaugă res radical schimbată..." ciști, pînă la 30 de arii, al căror la C.A.P. Berești, iar altele cu cele din anii anteriori, con lii. pentru reducerea cheltu electrozi siderurgici (autor tanțe la producția fizică, toate număr, între altele fie spus, se statăm că ele sint mult supe ielilor de producție, aprobat maistrul Remus Vlasiu) și 84 acestea ducînd la serioase difi cretara organizației de tineret urmează să înceapă în cu- rioare sub aspectul eficientei în adunarea generală a oame tone rezultate de la grafitarea cultăți provocate beneficiarilor nu-1 cunoaște nici măcar cu rind, potrivit contractelor în economice. Care considerați că nilor muncii. electrozilor ; la electrozii de — în principal șantiere de con în bine sau in rău? aproximație) la rezolvarea prin cheiate, la C.A.P. Smîrdan. cipalelor probleme ale între este factorul esențial care a ...Maistrul Emest Berenczi baterii, 260 tone; la secția e- strucții din Capitală. Totodată, LA ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICATE Braniștea. Matca etc. Inițiati contribuit la saltul calitativ al deschide pumnul și lasă să lectrocorindon. 3 000 tone zgu să nu uităm, toate aceste ne- prinderii poate fi mai mare. Ne activității dumneavoastră ? cadă o pulbere fină, Curentul ră (tehnologie pusă la punct tmplin’iri se reflectă fidel în MILITARI, BUCUREȘTI gindim, de pildă, la dezordinea va sc află in curs de desfă — Aplicarea fermă a noului din sala în care avea Ioc adu de inginerul Nagy Vasile) etc. situația economico-financiară a din și de pe lingă depozitele de șurare. întreprinderii, implicit în cîștigu- materiale, la risipa întîlnită în mecanism economic si finan narea utecistilor. o dispersea Se recuperează inclusiv sub I , ION CHIRIC ciar, apreciază tînărul munci ză în aer. Cei mai multi nu a- produsele de la corpurile abra rile oamenilor muncii. secții. Ne gindim că organizația tor Gheorghe Ghemeș. din sec c-ordă gestului prea mare a- zive. care, prin concasare. mă Firește, un semnal de alarmă de termen. în plus, doar la sec înțelegem în ce constă radicala U.T.C. n-a întreprins mai nimic ția corpuri abrazive. Și, iată de tentie. Apoi, maistrul ia o cre cinare si sortare se folosesc la ș-a tras încă la adunarea gene ția Militari cheltuielile supli schimbare. Am fost informați că pe linia ridicării calificării pro sablajul produselor refractare, rală a oamenilor muncii de la mentare pentru întreținerea și pentru mai atenta cîntărire a fesionale, după cum nulă este ce : unul dintre principiile sale tă si trece la treabă : „Ceea ce funcționarea utilajelor depășesc materiilor prime fusese pus în și activitatea comisiei profesio- fundamentale este gospodări ati văzut era un pumn de sub înlocuind corindonul din im începutul acestui an. și chiar funcțiune un cintar-basculă. că rea cu cea mai mare răspun produs, . rezultat din fabricarea port. mai devreme. cînd,, : dealtfel, a 2 milioane lei-;, datorită unor nal-științifice. Simptomatic mi — Care ar fi, așadar, efec deficiențe calitative beneficiarii depozitele de materiale sint bine se pare, dealtfel, și faptul că în dere a materiilor prime, ma carburii de siliciu. Practic, un fost întocmit și un acceptabil organizate, că fără nici o ex terialelor. energiei și combus „deșeu". Zic. ,.deșeu“. pentru tul utilizării integrale în pro program de măsuri menit să au refuzat produse în valoare de timp ce în preajma întreprin ducție a subproduselor de care aproape 3 milioane lei și multe cepție materialele se eliberează derii — și chiar în incinta ei — Ce hotărîm, tibilului. valorificarea cu chib că pînă acum el se arunca. Are contribuie la redresarea situa în exclusivitate pe bază de fișe zuință si inteligentă a tuturor mult prea multe impurități vorbeam, la nivelul întreprin ției. Cu o condiție : transpunerea altele. zac grămezi mari de fier vechi derii dumneavoastră ? irpediată în practică a acestor Principala măsură luată, aflăm de consum, despre multe alte și neferoase, planul la muncă resurselor, oricît de neînsem pentru a mai putea fi între de Ia directorul întreprinderii, măsuri chipurile finalizate. Dar, patriotică nu este îndeplinit nate ar părea ele la prima ve buințat. Așa pare însă doar la — Concret, acest efect se sin măsuri, cărora puteau să le fie stupoare ! Consultînd darea de decît pe sfert ! Am putea aminti ce înfăptuim dere. cu convingerea că în fi prima vedere. Deoarece, teh tetizează — spune tovarășul adăugate, încă din primul tri a fost... refacerea programului mestru, multe altele, ceva mai inițial de măsuri, astfel incit, seamă întocmită în vederea încă multe alte aspecte care nal acest spirit gospodăresc se nologic. problema poate fi so Ioan Mărginean, secretarul co conform spuselor sale, situația ar apropiatei adunări generale a concură nemijlocit la actuala va regăsi în sporul de benefi luționată destul de simplu, mitetului de partid — în re concrete. Cert este că, deși în oamenilor muncii (presupunem Răspunsul prompt cii al întreprinderii. în pro împreună cu chimistul ' loan ducerea cu 4,3 lei la 1 000 lei majoritate aceste măsuri tre fi acum cu totul alta. Solicităm situație negativă a întreprinderii priile noastre cîstiguri. Vădeanu am și demonstrat. producție marfă a cheltuielilor, buiau deja măcar parțial fi exemple concrete legate de re că, in sfîrșit, a avut timpul ne de prefabricate Militari. Ne ducerea cheltuielilor materiale. cesar să o consulte și inginerul oprim aici, convinși fiind că, în — Teoretic așa stau lucrurile. totale și cu 3 lei la 1 000 lei nalizate, pînă la adunarea ge Optimist, inginerul Nicolae Ale- Alexe), aflăm că, de fapt, amin al uteeiștilor Cum ați reușit dumneavoastră producție marfă a cheltuielilor nerală a reprezentanților oame sfîrșit, mult tergiversatele mă nilor muncii din luna august, xe ne vorbește in schimb despre titele măsuri și încă altele la insă, organizația U.T.C., să materiale pe 9 luni. Datorită suplimentarea unor livrări, si fel de necesare nu sint nici pe suri vor fi aplicate, că impli Pînă nu de mult utilajele familiarizați pe tineri cu acest ÎNTREPRINDEREA acestor substanțiale reduceri a nu s-a întimplat așa. Astfel că și echipamentele miniere în darea de seamă erau prezen tuație reală, probabil (despre departe aplicate. Convingerea' _ carea membrilor organizației de mod de gîndire economică, cu „CARBOCHIM" costurilor de producție, pre restanțele de 7 300 metri cubi la noastră este că programele de realizate la întreprinderea această autoexigență, pentru cum și datorită depășirii pro tate nerealizări mai mult decît BCA, curios, omite să vorbească, măsuri se întocmesc pentru a tineret la soluționarea acestora cu acest profil din Petro ea ea să devină suportul în ducției marfă, am reușit să ob îngrijorătoare. Restanțele la va fi mai vizibilă. CLUJ-NAPOCA ținem o valoare suplimentară dar oricum nu acesta era aspec fi transpuse în practică- și nu șani erau trimise direct in tregului climat de muncă din netă atingeau 5 milioane lei, tul care ne interesa). Reve pentru a fi mutate dintr-un abataje fără probe comple întreprindere ? de 26 milioane lei la produc EMIL STANCIU ția netă. îndeosebi datorită depășirii nind la întrebarea inițială sîn- dosar intr-altul, mai ales în te cu riscul apariției, in — încă din 1978, cînd s-a in timpul exploatării, a unor trodus experimental indicato deocamdată experimental, că Bineînțeles la acest rezultat rul producției nete, organiza adăugat într-un anumit pro foarte bun nu s-a ajuns ex defecțiuni mai greu de re ția de partid din întreprinde cent in rețeta de fabricare a clusiv prin folosirea mai eco mediat. Consiliul oamenilor nomică a materiilor prime, muncii a hotărit să se cree rea noastră si — sub conduce electrozilor, acest subprodus materialelor si energiei. Ute- rea și îndrumarea sa — orga nu numai că nu slăbește ca ciștii de la „Carboehim" au Atitudini și... atitudini ze in întreprindere condi nizația U.T.C. și sindicatul au litatea acestora, ci dimpotrivă contribuit în această perioadă, țiile tehnice necesare pen declanșat o serie de acțiuni cu o îmbunătățește sensibil prin e- după cum ne informează tova tru verificarea în amănunt caracter politic si educativ care lementele pe care le conține. rășul Augustin Racolța, secre- a fiecărui utilaj înainte de îsi propuneau să-i conștientize Si. acum să facem un calcul. tarul comitetului U.T.C. pe în „Patronii" de tractoare a părăsi întreprinderea, mai ze. să-i antreneze oe munci Cantitatea pe care o țineam în treprindere. la o serie de ac tori si specialiști în combate pumn, si pe care am strins-o Volumul mare de muncă, cerut în aceste zile de prioritățile precis să se construiască rea oricărei forme de risipă, de pe jos. cintărea cam o sută țiuni și inițiative care au con campaniei agricole, poate fi acoperit prin utilizarea judicioasă a cîteva bancuri de pro curat la depășirea producției tractoarelor și mașinilor agricole pe tot parcursul zilei, precum bă, complexe. Organizația în căutarea căilor practice de de grame. Introdusă în ames și noaptea îndeosebi la crearea frontului de lucru pentru semă reducere a consumurilor spe tecul rețetei, ea echivalează cu nete. Prin atingerea cu un tri nători. Astfel, la S.M.A. Mizil, inginerul Constantin Ivan, direc U.T.C. și-a propus să spri cifice. de punere în valoare cu economisirea a 15 grame de mestru mai devreme a para torul unității s-a ocupat personal de organizârea celui de-al doi jine operativ această acțiu maximă operativitate a ideilor materie primă din import". metrilor proiectați la noua sec lea schimb de lucru pe tractoare grăbind executarea arăturilor ne, asumîndu-și răspun novatoare care vizează crește și pregătirea terenului. Această măsură nu este o noutate, s-a în sală tinerii sint numai ție de corpuri abrazive pe bază mai aplicat la unitățile din zonă cu bune rezultate. Alături de derea mobilizării ceior mai mecanicii din cadrul atelierelor se află 25 tineri elevi ai liceului pricepuți tineri pentru a rea eficientei ‘economice la ochi și urechi. Calculul este de lianți de bachelită și lianți fiecare 10c de muncă si pro surprinzător. Ajunge la rezul agricol din localitate, precum șî alți tineri absolvenți ai liceului participa la elaborarea so ceramici, s-a cistigat o produc de profil din Bărcănești, care asigură primul schimb pe 40 de luțiilor tehnice, la proiec dus, intervine in discuție to tatul că: aruneînd azi un pumn, ție dublă fată de cea planifi tractoare. Pînă la un punct toate sint bune. Numai că doi dintre varășul Laurențiu Onuț, secre acești tineri s-au prezentat la conducătorul S.M.A.-ului deoarece tarea și finalizarea în ate mîine alt pumn de asemenea cată. Prin organizarea fabri șeful secției de mecanizare de la Cireșanu nu a binevoit să-i pri liere a ștandelor respective. tar adjunct al comitetului pulbere. întreprinderea pierde mească. Ba, mai mult, le-a interzis tinerilor să dea o raînă de cației pe flux tehnologic și ajutor la executarea arăturilor motivînd că „tractoarele sînt ale Pentru grăbirea execuției U.T.C. Obiectivul muncii noas anual nu mai puțin de 3 900 linii, la corpurile abrazive, a mele*. Cit de fragilă este o asemenea atitudine se deduce de la s-a muncit inclusiv in afa tre politice este acela de a-i tone suproduse. care pot de crescut cu 300 Ia sută produc sine. Din păcate mentalități asemănătoare ne-a fost dat să sur ra orelor de program, pri determina pe tineri să vadă prindem însă și în alte zone și chiar la „case mai mari* ca de veni o valoroasă materie pri tivitatea muncii in acest ate exemplu în cazul directorului S.M.A. Hagiești. întrebat fiind dacă mul ștand de încercare a noul mecanism economic și fi mă. ..Cheltuielile materiale Ia lier. Prin eliminarea locurilor nu s-ar impune ca mecanizatorii disponibili, datorită faptului că complexelor de mecanizare nanciar ca un sistem de muncă 1 000 lei producție marfă —• au tractoarele defecte, să treacă pe alte tractoare și să asigure de tip S.M.A. 1 și S.M.A. 2 înguste în alte secții de bază astfel aratul în două schimburi, ne-a interpelat după „optica* fiind pus în funcțiune în unitar, bazat pe organizarea conchide maistrul — s-ar re s-au cîștigat de asemenea spo dinsului. „Nu se poate! Dumneavoastră ați da altcuiva pantofii?*. științifică perfectă a produc duce la nivelul întreprinderii Fără comentarii. tr-un timp record. Secțiile ruri importante de productivi G- NICOLAE de susținere, celelalte sub- ției, deschis spre o nouă cali cu un leu pe an. dacă am valo tate. Așadar. în aplicarea nou ansamble ale complexelor tate. spre eficientă sporită, în rifica integral suprodusele re lui mecanism economic si fi Avantajele acordului global mecanizate se testează ast care fiecare tînăr. fiecare mun zultate în secția Carbură-elec- nanciar. organizația U.T.C. de fel în hala de montaj în citor dobîndeste la locul Iui trozi. Numai că aceasta nu este la „Carboehim" acționează, Colectivul de mun puțin obișnui# cu lui global, formația condiții similare celor din că din secția de disciplina industri noastră prelucra lu abataje. în prezent acțiunea de muncă un rol determinant. singura resursă. Să continuăm astfel, nu numai în direcția pregătire a fierului ală. Dar n-au avut nar 2 500 tone fier vechi a Combinatu se extinde in atelierul Com Fără îndoială că n-am omis calculele..." cunoașterii temeinice a princi încotro» trebuiau vechi. Cîștigul me nici una din formele educative Astfel de demonstrații prac lui metalurgic Cîm- să se supună majo diu era de 1 850 lei. bină de abataj, condus de piilor autoconducerii și auto- pia Turzii, aflată la rității. Acum însă, Acum, pe septem subingincrul Viorel Liva- obișnuite ale muncii U.T.C., tica au dovedit că tinerii. în Apahida, județul chiar după prima brie, situația. se gestiunii muncitorești de că Cluj, a hotărit să-și lună de aplicare, sa prezintă "astfel: a- daru, se lucrează Ia reali ponderea avînd-o dezbaterile treg personalul muncitor pot fi tre toți tinerii, ci și a antre organizeze, în ce- tisfacțiile sînt una ceeași formație a zarea unor ștanduri pentru din adunările generale, dar un sensibilizați în sensul unei ati pînd cu vara aces nime. prelucrat... 10 650 încercarea combinelor CA 1 nării acestora în acțiuni care tui an, întreaga ac — Să ne referim tone de fier vechi, accent deosebit am pus pe tudini -combative, intransigente să găsească calea cea mai tivitate pe principii Ia situația pe luna tar cîștigul mediu și CA 2. Eficiența acestei munca de Ia om Ia om. adică fată de risipă și mobflizati în scurtă spre o nouă calitate în le acordului global. septembrie, îi pro s-a ridicat la 2-13G inițiative se vede în sub de Ia tinăr la tinăr. pentru ca masă la căutarea soluțiilor teh Firește, nu toți pun maistrului Pe lei. teran tinde riscul unor de întreaga activitate economică a muncitorii împărtă trindeanu, pentru O pledoarie cum fecțiuni și, deci, al stagnării tot! să cunoască cu cea mai nice pentru valorificarea mai colectivului lor. șeau această in că tocmai s-a înche nu se poate mai tenție — ne măr iat bilanțul. convingătoare pen utilajelor și echipamentelor mare precizie -sarcinile între eficientă a fiecărui gram de turisește maistrul — Lucrurile stau miniere se reduce conside prinderii si ale lor personal. materie primă, la reducerea ROMULUS LAL loan Petrindeanu — așa: înainte de in tru extinderea acor rabil. La Întreprinderea „Tractorul" — Brașov și îndeosebi cei mai troducerea acordu- dului global (R. Lai). Poto : V. TANASOF X 7 „SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 4 I LUNI 26 OCTOMBRIE 1981 „Cultivînd consecvent spiritul obiectiv, științi & fic, în judecarea valorilor literare, manifestînd exi gență principială față de lipsurile și fenomenele negative- din sfera creației, critica trebuie să încurajeze cu pasiune orientările pozitive, valo Ol’IXIA rile autentice, să constituie un sprijin real în dezvoltarea literaturii noastre noi, revoluționare" NICOLAE CEAUSESCU LITERARA SI ARTISTICI a. - \JrOPINIA UN IM LI1ITFRAI 1 ElyMI C/ ARTISTICA O PRIVIRE DE AZI ASUPRA POEZIE] ALEXANDRU BĂLĂCI D. I. SUCHIANU Continuam în numărul de astăzi ancheta critic de cinema isteric literar , ‘ noastră asupra poeziei contemporane. Rea Cinematograful a făcut posibilă mintim întrebările adresate participanților; Această vastă deschidere spirituală 1. CE REPREZINTĂ PENTRU DUMNEA orientează toate generațiile de poeți inaugurarea unui VOASTRĂ POEZIA? nunea difuză în viața univer va înlocui harul inefabil al ta 2. ESTE POEZIA O NECESITATE A VIEȚII? sală. lentului care încoronează frun Cu atîția ani în urmă am ti tea poetului, nou spațiu al poeziei 3. CUM VEDEȚI POEZIA VIITORULUI părit un volum flexibil și exiguu 3------de versuri al unui adolescent cu 4 vestire literară prezintă nu graful îi dă această putință. Căci SAU VIITORUL POEZIEI ? ochii dilatați de mirare și care Totdeauna, ca o expresie a numai fapte, acțiuni, dar și ana un film este tocmai o colecție de încerca să bată la marile porti sensibilității și visului omului O deschidere vastă către toa 1 2 3 4 —— lize amănunțite ale gîndurilor asemenea momente care durează 4. CE PĂRERE AVEȚI DESPRE FENOME de mister ale lumii. De atunci care, chiar dacă a atins cu mij te orizonturile artei si sensibili Poezie, cuvînt perfid. Căci ori personajelor, la care se mai a- o jumătate de minut, dar care poezia a rămas o stare de per loace mecanice Luna, nu a pu tății caracterizează poezia con de cite ori ni se pare că ceva daugă șl părerile personale ale trezesc în minte o lume. Un film NUL POETIC CONTEMPORAN ? manentă sensibilitate, acel „sin tut s-o desacralizeze. Compu temporană. Nu există teme tabu este foarte frumos și nu putem povestitorului, explicații date de este asta, sau atunci nu mai este gur lucru" pe care îl aduce orice terele au încercat să fie progra în zonele artei verbului, în care spune de ce, zicem, atunci cu el, mici reflecțiuni care obligă pe deloc. Cinematograful a adus pe om pe arcul său existențial. mate pentru actul magic al ge se consolidează un principiu . ifos de om care pricepe lucruri cititor să înțeleagă și dînsul la lume o poezie nouă, așa de ne Există o stare lirică continuă în nerării artei, dar cristalele lor fundamental de concordanță în grele : „Este multă, multă poe fel. Toate acestea sînt interzise cesară, așa de indispensabilă/ fața Universului și orice om. lichide nu au avut transparente tre estetic și etic, o preocupare zie în întîmplarea asta/ (sau în cinematograf. Acolo spectato omului de astăzi. Iată de ce a- dincolo de orice activitate, tră și nu s-au putut înseria în lan majoră de transmitere do, idei în ființa asta, sau în activitatea rul, și numai el, trebuie să ghi cest fel de operație poetică este CONSTANTA ClMPEANU iește în lumea poeziei, crezînd țul stelar al metaforelor create generale, de idei-simbol. de o asta etc. etc.)“. Dar dacă ne în cească, îndărătul faptelor, sem indisolubil legată de mintea că poate străbate întunericul, de om. Numai el poate să intre nouă tipologie umană. Există o treabă cineva ce înțelegem prin nificația pe care acțiunile perso omului contemporan. După homo solistă de operetă înterpretind poemul scris cu ca în rezonanță sensibilă cu uni vibrație intensă și un patos' al poezie, vom amuți. Regretabil. najului o ascund. Spectatorul nu faber, după homo sapiens, tim ractere misterioase al Naturii. versul înconjurător. Chiar dacă confruntării lucide a ideilor Intre altele pentru că in e influențat de vreo prelegere purile noastre au adus în scenă Există în permanență, la orice va atinge și cele mai îndepăr care sînt caracteristice unei li tr-adevăr poezia s-a schimbat. explicatiyă a autorului. Sensurile, pe homo cinematograficus, titu om. un nesfirșit fond de vise si tate ceruri, la întoarcerea din teraturi de valoare de totdeau Poezia de azi nu mai este aceea tilcurile disimulate în dosul ac lar al unei poezii noi. O poezie Poezia întotdeauna coborîrea introspectivă în anali Cosmos, un poet al viitorului na. Credem. în același timp, că de pînă acum. Omul contemporan țiunilor trebuie să le descopere care aduce nu numai desfătare, ză. echivalente cu poezia. va fi o picătură de cristal din această vastă deschidere spiri caută această substanță poetică singur. O dată descoperite, el va ca cea de odinioară. Aduce mult ) imensul fluviu uman, căutînd să tuală orientează toate generațiile altfel. Aș spune că vechea poezie broda in jurul lor altele și alte mai mult : aduce fericire. răsfrîngă în transparențele sale de poeți în varietatea multiformă era verbală, pe cînd poezia omu are prezent, trecut întreaga curgere și frumusețe a a personalității lor. Ii reflectă le. Un film bun conținei cîteva Fericirea nu e o vorbă lată, ci lumii pămintului. Și in viitor lui contemporan este cinemato zeci de asemenea „momente de o operație simplă și măsurabilă. Da, pentru că numai poezia mișcarea care schimbă liniile is grafică. Vreau să spun că acel adevăr", scene cheie, plăcere stabilește raporturi între starea poetul va trăi cu intensitate în toriei dar și ale vieții fiecăruia mister,' acea vrajă, acea explo Este banalul verb : a reuși. Dar tr-o uriașă combustiune interi dintre noi. Este o dinamică a enormă de a scăpa de eroare, de nu oricum, ci a reuși... tot vizibilă și invizibilă a realități oară. străbătînd cu ochii dilatați zie de înțelesuri ascunse, acea a nu mai înțelege greșit, ci de a timpul, mereu, în fiecare zi. Și și viitor lor. Neliniștea continuă existen spiritualității românești, o axă bruscă apariție de adevăruri in ne simți năpădiți de gînduri noi. țială care intuiește taine de la timpul și locurile care-i deter cardinală a poeziei sale, o linie este oare asta posibil ? Spuneam deauna și pretutindeni oamenii mină trăirea. Un poet este întru time, nu se mai obține, ca altă Este exact plăcerea pe care cu că literatura, și mai ales poezia năprasnica mișcare cosmică continuă de tensiune și de forță dată, numai prin cuvinte, ci vintele fotbal xi. Din etapă adunate... Competiții organizate de U.T.C A fost mai intii o miercure a „cupelor europe Să fie de bun augur! Doi jucători aflați in liti ne". Cu excepția lui Dinamo, celelalte două echi giu, multă vreme, cu cluburile — și care s-au an pe, Universitatea Craiova si F.C. Argeș, au ieșit trenat in orașul de pe Bega — s-au reîntors și cam șifonate, prima prin înfrîngerea suferită in au apărut în echipele lor : Bozeșan la Sportul LUMINI ȘI UMBB fața unei echipe de pe locul... 124 in Europa, iaț studențesc și Bazno la Chimia Rm. Vilcea. Sco a doua prin proporțiile scorului 'din prima re rul etapei s-a înregistrat la... Tg. Mureș. De mult priză (0—3). Misiunea cea mai ușoară, in retur, nu s-a mai intimplat un asemenea eveniment o au craiovenii, apoi, in ordine — avind in vede pe meleaguri mureșene. ‘ Un meci cu „probleme" ÎNTR-0 ÎNTRECERE DE MASĂ re forma bună — Dinamo, și in ce-i privește pe a fost cel de sub Feleac, dar și cu o... premieră argeșeni nu știu ce să mai cred după eșecul de mondială. Cu probleme pentru că arbitrul Gh ieri in fața liderului. Jucan a refuzat gazdelor, după cum s-a trans în săptămîna care s-a înche trial de construcții nr. 3 Ora se ridică la cotele corespunză Prima acțiune a noului antrenor al echipei na mis de la fața locului, două lovituri de pedeap iat, timp de două zile, in pisci dea ; 3. Schneider Veronica — toare în ceea ce privește per ționale, Mircea Lucescu, a produs și prima sen să, ceea ce a produs irascibilitate, nervi in am na din Cluj-Napoca, s-au des Liceul sanitar Arad : 4. Țin- formanțele. organizarea dife zație, prin convocarea unui lot substanțial struc bele tabere, și urmarea — cartonașe galbene șt fășurat întrecerile finale pe țară teanu Carmen (județul Sucea ritelor etape și răspunderea turat. Un portar nou — arădeanul Ducadam ; ves roșii! Nu știm cum vine asta ca arbitrul, cind ale „Cupei U.T.C.” la înot. Or va) ; 5. Dorhoi Gabriela (Cluj); unor factori. De ce ? Iată și tea ne face plăcere intrucit l-am recomandat și vede că nu mai e stăpin pe situație și pe sinp, ganizate pentru o singură ca 6. Galgotzi Mihaela (Timiș) ; argumentele. Lipsesc din cele noi selecționerilor mai înainte, ca fiind demn fio să se răzbune pe alții pentru... propriile greșeli!'’ tegorie de vîrstă, 15—16 ani, 200 m. băieți : 1. Geantă Da patru ■ ierarhii reprezentanții tricoul naționalei; reducerea procentului deținut Să fie lăsat pe margine, să mai mediteze, ori să fete și băieți, la două probe — niel — Liceul de filologie-isto- unor județe unde există ba de campioni : de la 8 la 4 (Ștefănescu, Țicleanu, urmeze un curs rapid de reciclare ! Și faptul, cu viteză și rezistentă, ambele în rie nr. 2 București ; 2. Wirag zine de inot și se practică, pe Bălăci, Cămătaru); apariția a 4 jucători hunedo- totul senzațional, petrecut la Cluj-Napoca : an stilul liber — întrecerile celei Eugen — Liceul industrial scară largă, acest sport. (Să ne reni (Rednic. Klein, Văetuș, Gabor); revenirea trenorul naționalei, Mircea Lucescu, intră pe te de-a IV-a ediții a competiției „Electrotehnic” Timișoara ; 3. amintim de cifrele amețitoare lui Dobrin, Bolbni, Bărbulescu, Stănescu. M. ren, schimbind un jucător în ultimul sfert de ori amintite s-au bucurat de un Stroie Viorel — Liceul ener cu care ne bombardează orga Sandu; o noutate — lorgulescu: în rest — Mo și înscrie golul egalizator ! Un fapt demn de frumos succes. getic Brașov ; 4. Sălăjan Mar nizatorii acțiunii „înotul pen ra ru, Sameș, Augustin, Dudu Georgescu, Șoi- analele fotbalului mondial ! Prima repriză a fost In primul rind trebuie privi cel (Bihor) ; 5. Senceac Călin tru toți”). Prahova. Brăila, Con man. Prima apariție a noului team tricolor — a oaspeților : la Pitești conduceau dinamoviștii tă ca o realizare în sine exis (Arad) ; 6. Petcu Daniel (Pra stanța, Hunedoara, Galați. Si miercuri,_ pe stadionul „23 August" (orele 18,30) •ar la Tg. Mureș — gazdele, in rest — egalitate, tența unei asemenea competi hova) ; 150 m. fete : 1. Dincă biu... Ies, clar, în evidență lip cind va înfrunta echipa „cangurilor". Propunem în a doua parte a meciurilor, gazdele au mai re ții. care reunește la Start pe Daniela (București) ; 2. Nagy sa de interes și lipsa de răs ca cel puțin in prima repriză hunedorenii pre- dresat situația cîștigind in cinci partide ! Sigur, tinerii dornici să practice unul Katalin (Bihor) ; 3. Schneider pundere ale organelor locale — zenți la C.M. din Australia să evolueze în. echipa luptă mare pentru puncte, dar cam multe laude, dintre sporturile cele mai com Veronica (Arad) ; 4. Galgotzi C.J.E.F.S.. U.T.C. — pentru re medaliată cu bronz. Ne vom da mai bine seama pe calea undelor, la adresa calității partidelor și plexe și utile în viată — îno Mihaela (Timiș) ; 5. Ținteanu alizarea acestui obiectiv în do de valoarea lor. a fotbalului jucat. S-ar părea că sîntem nemai- tul. Apoi merită amintit suc Carmen (Suceava) ; 6. Dorhoi meniul sportului : organizaiea Și citeva mici notații de pe... meridianele eta pomenyt de buni! Faptele, rezultatele, deo cesul de organizare — laude Gabriela ; 50 m. băieți : 1. Wi și desfășurarea unei competiții .podiumul de premiere ! Ce s-a cărora se petrec asemenea lu pei. Surpriză la Pitești — unde gazdele sînt în camdată, insă, ne contrazic ! Cu vorbe umflate inițiatorilor manifestării, pre rag Eugen (Timiș) ; 2. Geantă înscrise în calendarul „Dacia întîmplat între timp ? — cruri ? Să mai amintim absen vinse la scor și de două ori surpriză la București nu mai ajungem în finalele competițiilor inter' cum și organizatorilor locali — Daniel (București) ; 3. Senceac dei”. Și ca să mergem mai de Frunză Gheorghe (Vaslui), ța de la finale a unor județe unde Steaua și Sportul studențesc cedează cita naționale. și cadrul de desfășurare a pa Călin (Arad) ; 4. Hirko Walter parte pe filiera răspunderii să Zamfir Marius (Călărași). Nu din cauze ce trebuie să fie te un punct la echipe ce nu se prea văd în cam sionantelor întreceri: bazinul (Caraș-Severin) ; 5. Sălăjan mai arătăm că. dacă partici se pot tolera și trebuie sapc- meinic analizate : Mureș, Bis- pionat. Multi tineri in echipa lui Traian Ionescu C. VASILE olimpic din orașul de sub Marcel (Bihor) ; 6. Sălăjan Do parea la o competiție înseam ționate cu asprime falsurile în- trița-Năsăud, Botoșani, Sălaj, Feleac. Zilele de întreceri, ca rin (Maramureș). nă, totuși, ceva, lipsa de pre tr-o competiție de masă ! Din Dîmbovița, Olt — cu sportivi și momentele de luptă din ba Prima constatare care se im gătire a concurenților nu poate nou, și la Cluj-Napoca comisia absenți la ambele categorii — zin. pentru un loc cit mai bun pune este aceea că. de regulă, fi nici justificată și nici ierta de validare a exclus din com Bacău, Vrancea. Vaslui. Neamț, CLASAMENT ETAPA DIAGRAMA ETAPEI în ierarhia tinerilor înotători, cam aceiași concurenți au do tă. A fost neplăcut să privim petiție două concurente legi Harghita, Caraș-Severin, Satu abandonuri pe distante atît de DINAMO 11 1 3 1 23—10 17 nu vor putea fi uitate ușor. minat întrecerile la toate pro timate. cu- clasificare sportivă Mare, cu absente la finalele U. Craiova 9 8 0 1 26— 5 16 VIITOARE V. CRAIOVA — S.C. BA- Parcurgînd lista primilor cla bele. Bucureșteanca Dincă scurte sau să vedem tineri de care n-aveau drept de partici fetelor. Corvinul 11 5 3 3 25—15 13 CAU : 4—1 (1—1). Au înscris în sați avem si revelația sporirii Daniela a cucerit ambele ti 15—16 ani care se prezintă la pare : Magda Petrescu (Con E locul să ne exprimăm și o S. C. Bacău 11 4 4 3 12—13 12 (simbătă 31 octombrie) ordine de la craioveni Irimescu numărului de centre unde îno tluri. iar colegul ei de liceu. finala pe tară și nu știu să stanța) și Laura Policarp nedumerire : cum e posibil ca Steaua 10 3 5 2 11—11 11 (min. 8), Cirtu, de două ori tul a prins putere. Este, însă, Geantă Daniel — ei sînt pre înoate. Aceasta pune sub sem (Brăila) 1 Atitudinea factorilor la o competiție de masă, cu F. C. Olt 11 5 1 5 15—16 11 (min. 65 și 87) și Lunca, auto nul întrebării înseși organi Sportul 11 3 5 3 13—14 11 Progresul Vulcan — Politeh f la fel de adevărat că în ultimii gătiți de antrenorul-profesor locali — în primul rind a caracter republican, 'unele ju F.C.M. Brașov nica Timișoara — F.C.M. Brașov gol (min. 90). Pentru băcăuani ani s-a construit si dat în fo A. Bărbulescu — a ocupat, la zarea și desfășurarea diferite C.J.E.F.S., care eliberează ade dețe să nu-și trimită reprezen 11 4 3 4 9—12 11 a marcat în min. 40 Șoiman. lor etape. Cum au ajuns U. Cluj-Napoca 11 4 3 4 11—15 11 — Universitatea Craiova ; Uni losință un număr apreciabil de o probă, locul unu, iar la cea verințe in acest sens — cu to tanții ? Socotim că aceste ab C. S. Tîrgoviște 11 4 3 4 13—18 11 versitatea Cluj-Napoca — F.C. ARGEȘ — DINAMO : bazine de înot. Dar să vă pre laltă locul doi. Ceea ce arată sportivi atît de slab pregătiți tul condamnabilă ! La capito sențe reflectă, mai departe, Poli. Timisoara 10 4 2 4 12—10 10 Steaua ; Corvinul Hunedoara — 0—2 (0—1) .Singura victorie a zentăm cîștigătorii și perfor că finalele au fost dominate de la finalele pe țară ? Iată cîteva lul abandonuri și falsuri se im ignorarea atribuțiilor, fapt ce U. T. Arad 11 3 4 4 13—15 10 Cătălin Jiul Chimia Rm. Vilcea ; Jiul Petro oaspeților în această etapă a merii finalelor. La proba de aceleași centre de înot din exemple : Carabiber pune o concluzie exprimată se cere discutat și analizat se 11 3 4 4 13—18 10 șani — Sportul studențesc ; F.C. fost realizată de către Dudu viteză. 50 m fete, clasamentul tară. (Harghita), Ionescu Florin printr-o întrebare : cine plă A.S.A. Tg. Mureș 11 4 1 6 17—14 9 Olt — F.C. Argeș ; F.C. Con Georgescu care a înscris în primilor 6 arată astfel : 1. Din Dacă competiția, în sine, este (Vrancea). Micu Dumitru tește cheltuielile făcute cu de rios de către factorii de răs Chimia 11 3 3 5 13—19 9 (Gorj), F. C. Argeș 11 2 4 5 8—11 8 stanța — A.S.A. Tg. Mureș; Di min. 22 și 76. Arbitrul loan Ig- că Daniela — Liceul de filolo- o reușită, fie și numai ca idee, (Neamț). Bușe Aurel plasarea. cazarea și masa aces pundere. F. c. Constanța 11 2 4 5 12—16 8 namo — S.C. Bacău; C.S. Tir- na a fost nevoit să arate car gie-istorie nr. 2 București ; 2. realizarea ei. sub toate aspec David Marian (Brăila) — anul tor sportivi ? N-ar trebui să le Progresul 11 14 6 12—26 6 goviște — U. T. Arad. tonașe galbene lui Bumbescu si Nagy Katalin — Liceul indus- tele și la toate nivelurile, nu trecut brăilenii au urcat pe suporte, cumva, cei din vina VASILE CĂBULEA Tulpan. STEAUA — C.S. TlRGOVIȘ- TE : 1—1 (0—0). Tirgovistenii au România Noua Zeelandă 6-14 deschis scorul în minutul 29 prin Gheorghe, iar Iordănescu a re înotul nostru, cel care promite ușit egalarea în min. 31. JOC ȘI SPECTACOL „U.“ CLUJ NAPOCA - F.C. CRONICA CORVINUL : 1—1 (0—0). Boca pentru clujeni a înscris în min. 77, iar proaspătul antrenor al RUGBISTTC DE CLASA reprezentativei naționale. M. NOUTĂȚILOR în spatele „preocupărilor majore" Lucescu, introdus la pauză, a Un eșec în fața echipei de Fouroux, prezent în tribunele reușit egalarea in min. 89. O EVARISTO Șl JUNIORII DIN QATAR ! Răspunzînd la criticile pe care Dacă, în ceea ce privește com anului 1974, vom vedea că, la rugbi a Noii Zeelande, dețină stadionului se declara „surprins partidă foarte aspră, in care ar le-am făcut la adresa înotului petenta noastră, de a face pro 800 m liber s-a progresat cu... 2 bitrul Gh. Jucan, după ce a Fără îndoială, revelația recent Încheiatei ediții a Campionate secunde, că la 200 m bras s-a toarea unui impresionant pair de deciziile arbitrului” și că arătat cartonașe galbene lui Du- lor mondiale de fotbal pentru juniori a fost echipa Qatarului, nostru și la propunerea avansată puneri, ar fi destul de discutat, mares internațional și, în mod „românilor le-au fost refuzate — medaliată cu argint. Ascensiunea senzațională a tinerilor fotba — de a se opera unele modificări dacă mai ales propunerea noas mai smuls o secundă, la 4X100 ni neoficial, a titlului de campioană după opinia sa — două încercări binciuc și Petcu, i-a eliminat liști din Qatar trebuie pusă, fără îndoială, pe seama a două as în activul tehnic al federației tră este „destul de ușuratică” și liber cîștigîndu-se aproape două a lumii — pare să constituie ar valabile”. pe Boca și Andone. pecte destul de puțin cunoscute ; intii, e bine de știut că ei au —, F.R. Natație ne-a precizat în- dacă nici n-a fost urmarea' unei secunde, iar la 4X100 m mixt — gumentele cu care înfrîngerea de F.C. OLT — POLI TIMIȘOA fost antrenați de binecunoscutul ex-internațional Evaristo și, in Intr-adevăr, un scor mai strîns RA : 2—0 (0—0). în min. 63 tr-o scrisoare *ă : „în acest con analize de fond, iată că oferim, chiar 3 și ceva ! Ca să nu mai simbătă a românilor, în partida- ar fi reflectat mai bine forțele de al doilea rind, că stagiul de pregătire a echipei s-a desfășurat nu text de preocupări majore ale astăzi celor care au competenta vorbim de 1 500 m liber, unde test, de pe stadionul „23 August” Șoarece a fost faultat în careu In Qatar, ci in patria antrenorului, Brazilia. Acest stagiu a durat recordul nostru mai are aproa pe teren. Ne-am apărat excelent și Iamandi a transformat penal- exact 3 (trei) luni, lotul juniorilor qatarezi numărind nici mai federației, apare mai neverosimi să aprecieze munca federației și să ne mai domolească, intr-un și am contraatacat tăios. Cu a- lă sugestia redactorului dv. de să dicteze schimbările, o situație pe... două minute pină la a atin ty-ul. State, în min. 79. a sta mult, nici mai puțin decît... «0 de jucători. fel, amărăciunea. ceasta, sperăm că rugbiștii noștri bilit rezultatul final. schimbare a activului federației, concretă. De fapt, situația și lo ge recordul lumii !! Totul în Examenul deosebit de impor au intrat definitiv în elita mon BJORN BORG E TARE OBOSIT... exact 7 ani, răstimp in care tant și greu ia care au fost su A.S.A. TG. MUREȘ — JIUL : atribut dealtfel al Biroului Exe cul înotului nostru, pe plan in recordurile mondiale. Infinit măi dială a rugbiului. Turneele mai 4—0 (3—0). Tirgmureșenii în ...dar nu se retrage din activitate, după cum circulă un zvon, în cutiv al C.N.E.F.S. și al Plenarei ternațional, în momentul de față, puși rugbiștii români a fost tre vechi sau mai recente, din Ar greu de ameliorat, au scăzut cut destul de bine. Ei au avut gentina, Noua Zeelandă, Țara plină vervă au înscris prin fun lumea tenisului internațional ! Intr-un interviu, acordat recent, federației, luind in considerare în acest sens, propunem factori mult mai substanțial. dașul Szabo, in min. 19. Biro I celebrul tentsmen suedez a dezmințit faptul că intenționează să posibilitatea (ne referim și la jo Galilor, Irlanda, Scoția, vizita în min. 36 și 64 și Hajnal, min. , se retragă din marile turnee, anunțind că va participa la „Grand că articolul nu este urmarea lor de decizie să examineze cu Oare ce lipsește înotătorilor cul de la Constanța) chiar, să echipei „AII Blacks” sînt tot atî- Prix“-ul de la Tokio, care va debuta marți. In schimb, Borg a re obțină o notă maximă. Dar, și o 40. Un debut în arbitraj : tînă- cunoscut că este obosit, mai mult psihic și că își va lua un „con unei analize de fond a natației, atenție tabelul de mai jos, tabel noștri pentru a progresa și a de tea argumente, marcate și cu re rul Ion Crăciunescu. cediu- de patru luni, după turneul din Japonia, unde speră să-l veni competitivi pe plan interna subliniem de la început, carențe zultate de prestigiu, că rugbinl conține multe erori și — ca ata in care prezentăm — deocamdată le mai vechi, in special cele ce românesc are o valoare compe U.T.A. — PROGRESUL „VUL iutilnească din nou pe John McEnroe, in finală. Făcind abstracție re — apare destul de ușuratică la masculin — o comparație între tional ? Din cite știm, nu mai CAN” : 4—1 (1—1). Bucureste- de faptul că Bjorn dorește cu orice preț să-și ia revanșa in fața țin de tehnica individuală au ie titivă reală, are resurse de pro nii au reușit în min. 20 să în rachetei nr. 1 a lumii, din acest moment, merită să reținem și propunerea care este de compe- actualele recorduri ale României, departe decît anul acesta, cei șit din nou la iveală, ele răzbu- gres. scrie primii prin Apostol, dar faptul că această revanșă e puternic stimulată și de premiul ofe tența altor foruri”. cele europene și mondiale : mai valoroși inotători români au nindu-se în momentele „cheie” Peste citeva zile, la Narbonne, arădanii au răspuns prompt. în rit ciștigătorului turneului — 55 000 dolari. Oboseala psihică mai ale jocului. Dacă din punct de tricolorii întilnesc echipa Franței, poate aștepta, deci !— fost selecționați intr-un Iot re- vedere al rezistenței fizice și în cadrul Campionatului euro scriind prin Cura. rnin. 29. Mu- 1974 1981 prezentativ și puși sub comanda șat, min. 58, Giurgiu, min. 62 și CE MAI SCRIU CRONICARII ? morale, putem să fim mulțu- pean de rugbi — F.I.R.A. în ca Coraș, min. 75. Proba Rec. Rec. European Mondial antrenorului federal. Pregătirile miți de jucătprii noștri — care litate de deținători ai ultimului României României F.C. CHIMIA — F.C.M. BRA Promovat (sau autopromovat) la rangul de cronicar sportiv, ti s-au desfășurat în condiții abso- au avut pe tricouri ecusonul cu trofeu trebuie să dovedim că mișoreanul Teodor Bulza, ne-a oferit recent, în revista „Orizont-, „frunza de stejar” — despre sîntem capabili să ne onorăm a- ȘOV : 1—0 (0—0). Gabriel Stan o dilemă pe care ar trebui s-o spulbere în numărul viitor. Iată ce 100 m liber 53,4 53,4 50,14 49,36 lut excepționale, testările inter- unele execuții ce țin de tehnică, cest titlu continental, demon- a reușit golul victoriei în min. scrie scriitorul : „...iul Angelo Niculescu... aflat acum la Cluj-Na 200 m liber 52. poca să cugete, îi transmit, d-aci, pe-unde a mai umblat, un 1:58,5 1:56,81 1:49,81 1:49,16 naționale (in deplasare !) au fost îndeosebi, pasa rapidă și în re strind marile și constantele pro SPORTUL STUDENȚESC — gînd de dragoste și neuitare; lui, ca slavă a muncii de antrenor 400 m liber 4:14,8 4:09,38 3:51,20 3:50,49 din belșug, numai că, la ora gim de viteză, spontaneitatea și grese ale rugbiului nostru prin- F.C. CONSTANȚA : 0—0. al celor ce-au trecut oceanul, spre Mexic, deci lui, numitului 800 m liber 8:57,8 8:53,3 7:56,49 7:56,49 finalizarea acțiunilor, toate aces tr-un joc de clasă. Angelo Niculescu, F.R.F. trebuie să-i comande un portret imens, Campionatelor europene. Iotul a te momente le-au tratat din nou în partida cu Noua Zeelandă in mărime naturală, și să-l așeze la Intrarea în sediul acelei 1 500 m liber 16:52,5 16:37,58 14:58,27 ,14:58,27 dispărut ca prin farmec, negă- în mod deficitar. punctele noastre au fost realizate • In campionatul diviziei B instituții (...) cu Dobrin ne-au păcălit antrenorii de pină mai 100 m bras 1:08,5 , 1:08,5 1:02,86 1:02,86 Echipa rugbiștilor „AII Blacks”, de Alexandru (min. 9 — lovitură de fotbal (seria a II-a) s-au in- ieri (...). sindu-se nici măcar UN ÎNOTA- Hai să trecem peste faptul că Angelo Niculescu are un cap 200 m bras 2:32,5 2:31,0 2:15,11 2:15,11 TOR CARE SA JUSTIFICE IN- întîlnind pentru prima dată în de picior căzută) și Constantin registrat următoarele rezultate : imens, din moment ce T.B. vede portretul In mărime naturală la 100 m spate 1:02,2 59,78 56,30 55,49 țara noastră echipa reprezenta (min. 80 — lovitură de pedeap Rapid — Mecanică fină 2—1 ; aceste dimensiuni, dar e interesant ce va spune Dobrin, cind va VESTIȚIILE PE UN AN IN- tivă a României, și-a dovedit, să), iar pentru oaspeți au înscris Automatica — Metalul 1—0 ; afla că Angelo Niculescu e propus pentru un asemenea portret, 200 m spate 2:13,5 2:07,75 2:00,80 1:59,19 TREG ! prin jocul său, înalta sa clasă, Hewson (min. 21 — lovitură de Gaz Metan Mediaș — Rulmentul cum ar fi și mai interesant de știut ce va spune „Profesorul-, 100 m fluture 1:00,3 57,79 54,15 53.81 N-ar fi oare cazul să ne între- capacitatea de a întoarce soarta pedeapsă), Rollerson (min. 53 — Alexandria 1—0 ; Petrolul — E- cind va afla că acela care-i, transmite un glnd de dragoste ii re 200 m fluture 2:13,7 2:07,60 1:59,19 1:58,01 unei partide, cel mai edificator lovitură de picior căzută) și nergia Slatina 2—0. în clasament amintește de „cazul Dobrin-, marea gafă a carierei sale, făcută băm și să întrebăm la rîndul nos- exemplu constituindu-1 înscrie tocmai in Mexic, și întorcindu-ne și la o mai veche „cronică 200 m mixt 2:15,3 2:11,89 2:03,41 2:02,78 două încercări prin Sallmon conduce Rapid cu 17 puncte, ur sportivă- a lui T.B., să reținem că „e toamnă, oricît am vrea să tru ce s-a făcut în acest an de rea a două încercări pe domi (min. 66), Dalton (min. 68). mată de Petrolul Ploiești. 16 ținem calendarul in august ; soarele se înmoaie, noaptea, care 400 m mixt 4:49,3 4:43,74 4 :21,97 4:20,05 pregătire și, mai ales, pentru narea noastră. Iată formațiile aliniate : puncte. mușcă din luminile zilei, ne aduce frigul și tușea ; cîmpia doar 4x100 m liber 3:39,0 3:37,75 3:21,48 3:19,74 ce ? Firește că da. dar cum nu Revenind la jocul echipei ro ROMANIA : Bucan, Munteanu, se aprinde la focurile campaniei agricole, la pules de cucuruz 4x200 m liber 8:08,5 7:53,78 7:23,50 7:20,82 mâne, care timp de aproape 50 Dinu, Dumitru, Ionescu (Caragea ori de struguri, unde se va da o bătălie tot cu timpul, ca în e... competența noastră să punem de minute s-a bătut de la egal Ia — min. 68), Murariu, Stoica, sport-. Cu timpul și cu sportul trebuie să dea o bătălie (mai 4x100 m mixt 4.-07,0 4:03,15 3:44,23 3:42,22 MERIDIAN serioasă) și Teodor Bulza. aceste întrebări, rugăm res- egal cu neo-zeelandezii, trebuie Borș, Paraschiv — căpitanul e- pectuos Biroul Executiv al să scoatem în evidență din nou chipei), Alexandru, Aldea, I. • La Genova, în Cupa cam aportul pachetului de înaintași, TOT DESPRE DELTAPLANISM După cum e lesne de observat, ral Tiberiu Munteanu), recordul C.N.E.F.S. (sau Plenara federa Constantin, Lungu, Fuicu, Florea. pionilor europeni la polo pe sîntem departe, foarte departe României era de 53,4. Acum, care, Ia presiunea oaspeților, de Antrenori : Vaieriu Irimescu și apă, echipa Dinamo București a Printre numeroasele scrisori care ne vin Ia redacție, pentru a ției) să îl roage, la fel de res bordantă, grupată și fără mena Th. Radulescu. NOUA ZEELAN- învins cu scorul de 14—8 forma saluta efortul nostru de a fi reglementat sportul tehnico-aplicativ chiar de recordurile Europei și după 7 ani, recordul este același. pectuos, pe antrenorul federal să jamente, rugbiștii noștri au răs DA : Ketels, Dalton — căpita ția italiană Bogliasco. numit deltaplanism, arădeanul Arpad Kiss — cel dinții zburătoi ale lumii, distanta măsurîndu-se S-ar putea spune că e o situație puns pintr-o contrapresiune per nul echipei, Spiers, Whetton, cu aripa delta, de la noi — ne comunică următoarele : „In martie, explice care au fost principiile manentă, care au stopat atacu Haden, Shaw, Shelford, Mexted • Campionatele republicane 1979, am primit din partea Departamentului Aviației Civile un în zeci de secunde ceea ce, în lim singulară, dar nu e deloc așa, de pregătire după care s-a de gimnastică s-au încheiat du răspuns cu nr. 5 281/15 martie 1979, în care se precizează : In bajul înotului, înseamnă o dis rile succesive ale oaspeților. (Reid — min. 62), Loveridge, urma analizării de către specialiștii noștri a metodologiei de cal pentru că, la 100 m bras, timpul călăuzit, care au fost obiectivele Înfrîngerea la scorul de 14—6, Rollerson. Fraser, Cameron, Sall minică in Sala sporturilor din cul a structurii de rezistentă a deltaplanelor, înaintate de dv„ vă tanță... astronomică. Dacă pri realizat de V. Costa. în 1972 (!), și, in final, cine suportă cheltu în condițiile jocului din ultimele mon, Wilson, Hewson. Antrenor, Bacău, odată cu desfășurarea informăm că materialul transmis poate II considerat ca bază în vim citeva probe, cu rezultatele adică 1:08,5, rămîne imbatabil, minute ale partidei, cind am ata Pat Gill. concursului special pe aparate, dezvoltarea calculului de rezistență a deltaplanului”. ielile acestea fără nici un fel de cat grupat, chiar riscînd, abor- Arbitru : Allan Hosie — Sco în competiția feminină. Cristina Mulțumindu-i lui Arpad Kiss pentru că ne-a comunicat acest lor, vpm descoperi și alte lucruri în pofida atîtor preocupări ma Grigoraș a obținut două titluri, lucru, reamintim Federației aeronautice române că așteptăm răs finalitate ?! dind loviturile de pedeapsă cu tia, a condus jocul în partea fi punsurile la Întrebările publicate în ziar și expediate apoi, pe interesante, edificatoare în pri jore, în plan tehnic, bineînțeles ! Aceasta, numai în privința bă încercări de joc la mină, pe fon nală confuz, depășit și surprins cîștigind la sărituri cu 19.53 cale oficială, la Departamentul Aviației Civile. vința „preocupărilor majore”. în alte probe s-au înregistrat, dul unor erori de apreciere in de replica românilor. A fost aju puncte și sol — 19,70 puncte. ieților. Despre fete, săptămîna arbitrajul scoțianului A. Hosie Dumitrița Turner a obținut vic ( Astfel, la 100 m liber, e bine de e drept, unele progrese mai... tat la margine de T. Witting și AL. H. viitoare 1 (din min. 79 și 80) — credem că C. Udrea. toria la paralele inegale cu un știut că in 1974 (cind se instala spectaculoase și, luind ea termen scorul este prea mare. Chiar an total de 19,65 puncte. în timp ce la F.R. Natație antrenorul fede- de comparație tot recordurile AL. HORIA trenorul echipei Franței, Jacques GABRIEL FLOREA la birnă a cîștigat Rodica Dunca — 19,775 puncte. Iată învingătorii în concursul masculin — sol : Dan Odorhean — 19.075 puncte : cal cu mine- re : Sorin Cepoi și Kurt Szilier — cite 19.00 puncte ; inele : Ro mulus Bucuroiu — 18.925 punc te ; sărituri — Aurelian Geor gescu — 18,975 puncte : parale le : Kurt Szilier — 19,00 puncte: Automobilismul românesc în pragul maturității bară fixă : Emilian Nicula — 19,525 puncte. — De cîți ani se practică modificate concurează Ia Gru • La „Dumbrava Sibiului” automobilismul sportiv, in țara De vorbă cu secretarul responsabil al FUA.K, pa I, iar cele cu modificări se s-au desfășurat campionatele noastră, tovarășe Mitrescu ? VALERIU MITRESCU întrec în cadrul Grapei a II-a. naționale de maraton și marș, — De practicat, șe practică — Cine asigură aceste ma în cursa de maraton rezervată de multă vreme, dar în mod șini ? organizat, sub conducerea fe seniorilor, victoria a revenit lui derației de specialitate, putem care s-a consemnat participarea — în prima fază, a întrece Dumitru Nicolae (Rapid Bucu tin 7 competiții, după care, pri rilor cu caracter de masă, se rești), cronometrat pe 42.195 km vorbi despre automobilismul unui număr de aproximativ mind licența, sportivul ana in 2h 24’31”. proba similară fe sportiv, competițional, abia din 10 000 de viitori ași ai volanu participă, de regulă, pe auto drept de înscriere in campio- turismele proprietate persona minină fiind cîștlgată de Doina 1974, anul înființării F.R.A.K. lui. Cea de a doua filieră este na tele naționale. Pop (Rapid Oradea) — 2h 59'09”. — Ce s-a realizat în acești mai lungă, în timp, dar și mai lă, dar odată intrați în campio — în ce constau aceste cam- natele naționale, sportivii bene La tineret a ieșit învingător î ani ? recomandată. Concret, inițierea pionate naționale ? f Aurel Toader (Metalul Bucu — Elocvent este faptul că în începe la virsta școlară. pr*n — în anul 1981, calendarul ficiază. de regulă, de mașini și Fotografia : ȘTEFAN STANESCU asistență tehnică asigurate de rești) — 2h 29’31”. prezent există pestș 100 de sec practicarea kartingului. în ca competițional intern a progra Campionul pe acest an la 50 ții afiliate, în care activează drul sistemului P.T.A.P. sau mat 9 raliuri, 6 concursuri de cluburile pe care le repre- tru automobilistic pe plan in raliuri și viteză pe circuit. Re de un sprijin total din partea zintă. km marș seniori este Constan circa 2 000 de sportivi legiti sub egida cercurilor tehnico- viteză în coastă și 5 de viteză ternațional și care sînt sporti zultatele mereu mai bune ne conducerii Automobil Clubu tin Stan (Steaua București) — mați, la automobilism, ca și la aplicative de la casele pionie pe circuit. In total, deci. 20 de — Numiți-ne citeva dintre vii noștri cei mai valoroși ? îndreptățesc să sperăm in per lui Român, găsind o tot mai 4h 22’52”, în timp ce la tineret, karting. rilor. Cei mai buni sportivi de întreceri sau, mai corect spus, cluburile fruntașe in sportul — Pe plan internațional, ne formanțe tot mai bune. în anii mate audiență și la C.N.E.F.S., a trecut primul linia de sosire — Cum poate ajunge un tînăr la karting sinf legitimați și în 20 de etape ale campionatelor nostru automobilistic. aflăm in pragul atingerii unei următori. în privința sportivi avind in vedere că tot . mai Gheorghe Ureche (C.S.M. Reși să practice automobilismul ? scriși apoi în sistemul competi republicane, desfășurate la cele — Pe primul plan se situează maturități competitionale, dat lor cei mai valoroși, ei sînt în multi tineri sînt atrași de ța) cronometrat pe distanța de — Ar fi două filiere : cea țional, talentele autentice fiind două grupe... I.A.P. Dacia Pitești, care dispu fiind că în sportul nostru se cer momentul de față Ludovic Ba- această disciplină sportivă și că 50 km cu timpul de 4h 53’12". dinții implică participarea la apoi promovate la automo — Ce reprezintă aceste ne atît de condițiile tehnice, cit nu numai mașini puternice, lint — Constantin Zărnescu ( media de vîrstă a competitori competițiile organizate sub ge- bilism. „grupe" ? și de piloți foarte buni. Apoi, bine pregătite și piloți temei- (I.A.P.), Nicu Grigoraș — Ovi- lor este în scădere vertigi O în meciul pentru titlul nericul „Daciadei”, pentru iu- — La cite competiții cu- ca — înscrierile și clasamentele I.N.M.T. București, C.S.U. Bra nic’antrenați, dar și o mare ex diu Scobai (I.A.P.).----- Mircea noasă, nutresc convingerea că, mondial de șah de la Morano, bitorii sportului automobi racter de masă trebuie să par din competițiile automobilistice șov, I.P.A.S. Sibiu, Politehnica periență de concurs și echipe Bucur — Cornel Simeanu hu peste mult timp, automo după remiza înregistrată in. (I.P.A.S.), Victor Nicoară partida a 8-a. marele maestru listic, care nu sînt încă le ticipe un conducător auto, pen se fac pe clase și pe grupe. București, Nicolina Iași. Unirea cit mai omogene. Pină în pre bilismul românesc va face pro gitimați. Cred că e bine să tru a putea intra in posesia li Clasa de cilindre reprezintă Tricolor București și Tractorul zent, reprezentanții noștri au (I.A.P.) și- Ursu Burebista sovietic Anatoli Karpov, cu pie amintim că, numai în cursul cenței de sportiv automobi capacitatea mașinii, iar grupele participat la Campionatul Bal (I.N.M.T.). grese spectaculoase. sele negre, l-a învins in 44 de acestui an, au fost organizate list? sînt date de existenta sau Brașov sînt alte cluburi cu re canic și la Cupa țărilor socia — Cum vedeți viitorul spor mutări in partida a 9-a pe șa- peste 400 de asemenea competi — Regulamentul în vigoare inexistența unor modificări zultate constant bune.. liste, competiții. care, contează tului nostru automobilistic ? Interviu consemnat de iangerul său Viktor Korcinoi. ții, cu caracter de masă, Ia prevede participarea la cel pu- făcute la motor. Mașinii® ne- — Unde se află sportul nos- in Campionatul european de — Dat fiind că ne bucurăm H, ALEXANDRESCU Scorul meciului a devenit 4—1 în favoarea lui Anatoli Karpov. 1 maginea preconcepu Nesfirșitele artere comerciale tă pe care o ai despre Graben, Maria Hilfestrasse, Viena — aceea a unui Ktirtnerstrasse condensează Ioraș încremenit tn farmecul timpurilor de demult gloria amintirilor și cu atracțiile contemporane. Șl, în acordurile valsului — începe nu în ultimul rlnd, vestitul să se destrame chiar din mo Ring-artera circulară ce se în mentul in care ai părăsit aero tinde pe o distanță de patru portul Schwechat. Faci cunoș kilometri, pe care se inșiruie oraș pustiu. Din loc In loc, LA NAȚIUNILE UNITE în numeroase țări vest-europene tință cu un oraș modern, ce are cea mai mare parte a edifici atrăgînd atenția și uneori ad încheierea lucrărilor o viață trepidantă fără să pară ilor reprezentative ale capitalei mirația rarilor trecători, tineri incurcat de maiestuozitatea austriece. In 1857, tînărul îm așezați pe caldarîm. sau pe imenselor palate pe care le părat Franz Iosef hotăra ca, pe marginile bazinelor ce incon- A fost adoptat proiectul Congresului U.T.M.S. Ample manifestații pentru cuprinde, de vechile clișee cu locul vechilor ziduri de întărire joară fîntîni arteziene, improvi care s-au obișnuit atit vienezii, ale orașului, să se dureze o zează, ajutați de o chitară, me din R, P. D. Coreeana cit și vizitatorii strătni. Bine „via triumphalis", Ring-ul fiind lodii in tonalități joase, parcă înțeles că rămîn la locul lor, conceput ca o alee circulară de pentru a nu tulbura liniștea de rezoluție inițiat de România La Phenian s-au încheiat, încetarea cursei înarmărilor apreciate și respectate cum se paradă și promenadă, cu străzi metropolei care se odihnește. «îmbată, lucrările celui de-al cuvine, obișnuitele puncte de comerciale dispuse paralel și Luni dimineața, Viena își reia VII-lea Congres al Uniunii PARIS 25 (Agerpres). — Zeci telor de croazieră", „Dezamor reper ale capitalei austriece : altele, radicle; de acces spre ritmurile din timpul, săptăminii, privind organizarea Anului Tineretului Muncitor Socia de mii de persoane din toate sarea și scoaterea de pe terito Opera, Praterul, Grinzingul, centrul istoric al Vienei. locuitorii săi îmbinînd munca, list (U.T.M.S.) din R.P.D. Co regiunile Franței au participat riul Europei a armelor nuclea preocupările, cu „gemiitlichkeit" reeană. Luind euvintul la șe duminică, la Paris, la mari ma re", „Pentru o zonă denucleari- — bonomia specifică, despre dința de închidere, tovarășul nifestări în favoarea dezar zată in Europa". care se vorbește ca făcind parte internațional al tineretului Kim Ir Sen, secretar general mării, ai căror inițiatori au fost La manifestație, organizată de din spiritul vienez. Identificat al Partidului Muncii din Co Partidul Comunist Francez, „Comitetul național pentru pace cu ritmul valsului, cu perma NAȚIUNILE UNITE (Ager rea fiecărei națiuni, consolida reea, președintele R.P.D. Co Confederația Generală a Muncii și dezvoltare" au participat re SPIRITUL VIENEZ nenta bună dispoziție, cu stră pres). — Corespondentă de la rea independenței naționale sau reene, a apreciat rolul im — cea mai mare centrală sin prezentanți af celor mai largi lucirea și eleganța, eu hărnicia H, Căplescu : Vineri, după în afirmarea dreptului la autode portant ce revine, în prezent, dicală din Franța, Mișcarea sectoare politice democratice și .meticulozitatea, esența aces cheierea dezbaterilor din Co terminare. împotriva dominației tineretului in efortul de dez Franceză pentru pace. „Marșul belgiene, între care ai Partidu tui spirit cuprinde, mai mult mitetul pentru problemele soci sau ocupației străine, pentru voltare socialistă a tării, sub ' tineretului pentru pace și lui Comunist, partidelor socia decit orice, plăcerea spectaco ale, umanitare și culturale la promovarea progresului econo liniind necesitatea unei mo dezarmare" a reunit peste liste flamand și francofon, ai lului, vienezul acordindu-i punctul privind Anul interna mic, social și cultural al popoa bilizări sporite a acestuia 25 090 de tineri din toate partidului Frontul Francofon ilcn- cinstea supremă și privindu-l pentru îndeplinirea sarcinilor departamentele țării, cărora Bruxelles-ezi și ai organizațiilor țional al tineretului, initiat de relor, menținerea păcii mondi trasate de cel de-al VI-lea ca pe una din sărbătorile vieții România, a fost adoptat prin ale și extinderea cooperării și li s-au alăturat reprezen sindicale. lui. Este poate și motivul pen Congres al Partidului Muncii tanți ai mișcărilor pacifiste din consens proiectul de rezoluție înțelegerii internaționale. Toto din Coreea, precum și in lup tru care Viena, de-a lungul prezentat de tara noastră refe dată. rezoluția evidențiază fap alte țări occidentale — R.F.G., STOCKHOLM 25 (Agerpres). anilor, n-a fost și nu este nu ta dusă de întregul popor co Marea Britanic, Olanda și Ita — O amplă demonstrație de ritor la pregătirea și marcarea, tul că Anul internațional al ti reean pentru reunificarea mai o importantă arhivă a ar in 1985, a acestui an. sub devi neretului trebuie să constituie lia. Coloanele de demonstranți protest împotriva escaladării telor, ci o prezență activă In pașnică a patriei. Ki Ge Ri- purtau pancarte cu inscripții cursei înarmărilor a marcat du za generoasă „Participare, Dez un prilej pentru mobilizarea e- ong a fost reales in calitate viața spirituală contemporană. voltare, Pace". La proiectul de forturilor la nivel. național, re prin care guvernele slnt che minică, la Stockholm, începutul Arta Austriei, viața ei cultura de președinte al Comitetnlui mate să acționeze în favoarea acțiunilor din Suedia din cadrul rezoluție s-au asociat, in calita gional și internațional în vede Central al U.T.M.S. Delegația lă, nu se reduce la o colecție te de coautori, nu mai puțin de rea asigurării unor mai bune destinderii și a dezarmării, îm „Săptăminii mondiale a dezar de locuri și nume celebre, in U.T.C. condusă de tovarășul potriva amplasării de noi ra mării". 81 de delegații, reprezentind toa condiții de muncă, educație și Mihai Hirjeu. secretar al Co virtutea amintirilor unor epoci te zonele geografice. Unanimita viață pentru tînăra generație, a chete nucleare pe continentul La manifestație, organizată de strălucire. Ea reprezintă un mitetului Central al U.T.C., european, pentru a se pune ca din inițiativa Comitetului sue tea cu care statele membre ale unei participări active a sa la care a fost prezentă la lucră flux continuu marcat de con O.N.U. au adoptat rezoluția păt înarmărilor nucleare, pen dez pentru crearea unei zone tribuția generațiilor tinere. dezvoltarea societății și ela rile congresului, a participat tru ca o parte din cheltuielile denuclearizate in nordul Euro propusă de țara noastră consti borarea de programe destinate De obicei, cînd se vorbește tuie o expresie concludentă a la on miting de prietenie, or militare să fie destinată luptei pei, au participat reprezentanți despre spiritul vienez, este ne largii adeziuni întrunite de ini tineretului, în conformitate cu ganizat la Cooperativa agri împotriva foametei și a subdez ai partidelor politice, ai sindica glijat un aspect extrem de im colă de producție „Prietenia voltării. telor. organizațiilor de tineret țiativa României, faptul că ea experiența, condițiile si priori româno-coreeană". portant, cel economic, deoarece răspunde unei cerințe reale de tățile fiecărei țări. Marșul pentru pace și dezar și femei, ai altor organizații alături de Austria culturală și afirmare tot mai puternică a mare s-a încheiat printr-o adu Obștești. turistică, există o la fel de in rolului tineretului în Viata po nare populară pentru dezarma în cursul mitingului care a teresantă Austrie muncitoare, litică și socială mondială. re, acțiune de amploare desfă urmat, s-a .subliniat necesitatea care a dat umanității nu numai 4000 miliarde pentru arme șurată într-unul din marile continuării politicii de destinde mari compozitori și scriitori, Potrivit termenilor rezoluției parcuri pariziene, care a reunit re, a intensificării acțiunilor îm a fost aprobat programul de mă dar ji oameni de știință de re peste 100 000 de cetățeni. Au potriva amplasării în țările nume mondial, (aureați ai Pre suri și activități ce urmează a participat Georges Marchais, se vest-europene de noi rachete fi întreprinse înainte și în tim într-un singur deceniu! miului Nobel. Astăzi, cină cretar general al P.C.F., alte nucleare cu rază medie de ac sărbătorește împlinirea a 26 de \ pul Anului internațional al ti personalități. țiune. într-o rezoluție adoptată neretului, program elaborat, RAPORTUL S.I.P.R.I. RELEVĂ 0 DATĂ ÎN PLUS de participant! se adresează gu ani de la adoptarea de către ' după cum se știe, de Comitetul BRUXELLES 25 (Agerpres). vernului și parlamentului sue Consiliul Național a legii con consultativ internațional pentru DIMENSIUNILE ABERANTE ALE CURSEI ÎNARMĂRILOR — Zeci de mii de luptători dez apelul de a acționa pentru Hofburgul și Schonbrimnid, Poate să fie o afirmație ab stituționale privind neutralita pregătirea acestui an — a cărui pentru pace, pentru dezarmare crearea unei zone denucleariza faimoasa cafenea Sacher, Școa solut subiectivă faptul că pala tea permanentă. Austria se nu președinție o deține reprezen-r STOCKHOLM 25 (Agerpres). S.I.P.R.I. subliniază pericolul pe nucleară s-au reunit duminică te in nordul continentului euro la spaniolă de călărie, catedrala tul Schdnbrunn, cu cele 1 200 mără printre țările dezvoltate tantul României, tovarășul Nicu — Cheltuielile militare în lume care îl reprezintă pentru pacea la Bruxelles, cerînd încetarea pean. Sf. Ștefan etc. Sint insă și ima de camere ale sale, cu podoabe ale lumii, optind pe plan In Ceausescu, secretar al C.C. al au fost. în 1980, de 500 miliarde lumii comerțul cu arme, care a producerii și a stocării bombei gini care te fac să uiți, chiar și masive și aer somptuos, impre ternațional în favoarea promo U.T.C. — organism alcătuit din dolari — se arată în ultimul dus la o proliferare a armamen cu neutroni și exprimîndu-și re VIENA 25 (Agerpres). — „Nu pentru citeva ore, că Viena sionează mai puțin decit casele vării unei largi cooperări între 24 de state, ce și-a ținut prima raport al Institutului Internațio telor în diferite zone ale lumii fuzul față de instalarea aces bombei cu neutroni !“, „Pentru este orașul de care istoria arte modeste, rătăcite in verdeață, națiuni, virtutea dialogului sesiune la Viena, în primăvara nal de la Stockholm pentru Stu și deci la o creștere a factorilor teia, ea și a rachetelor cu rază o zonă denuclearizată în Euro lor este | atit de intim legată, case in care Beethoven, Mo Constituind o altă componentă acestui an. De asemenea, s-a a- dierea Păcii (S.I.P.R.I.), ceea ce de tensiune și conflict. Potrivit medie de acțiune și a celor de pa !“, „Să prevenim o catastro indicii sigure că vienezii nu zart, Schubert sau Bruno Wal a spiritului vienez, austriac. probat convocarea în 1982 a ce face ca într-un interval de un estimărilor raportului, în pe croazieră în Europa, informează fă nucleară" — sub aceste lozinci mai trăiesc de mult doar din ter și-au purtat visurile și ne In acest context, un loc deo lei de-a doua sesiuni a Comi decerflu omenirea să fi irosit, rioada 1977—1980, cel mai mare agenția France Presse. Coloana s-a desfășurat în orașul austriac amintirile și valorile trecutului liniștile. Pulsația afectivă pe sebit îl ocupă legăturile stră tetului consultativ, care are pentru crearea de noi arme de exportator de arme grele au fost dc manifestanți a parcurs mari Innsbruck o amplă demonstrație și că ei mizează, cu hotărire, care o ai în aceste locuri re vechi dintre România și Aus mandatul de a formula reco distrugere, nu mai puțin de Statele Unite, cărora le revin le bulevarde ale capitalei bel in cadrul „Săptăminii mondiale spre viitor. apare atunci cînd ochii intil- tria, ce au căpătat noi valențe mandări suplimentare privind 4 000 miliarde dolari (la valoa 43,3 la sută din totalul vinzărilor giene scandînd lozinci ca : „Nu a dezarmării". Au participat re întregul peisaj vienez este o nesc ■ o veche cunoștință : Du după cel de-al doilea război punerea in aplicare a progra rea monedei americane din de armament pe plan mondial. armelor nucleare în Europa", prezentanți ai diferitelor parti fericită îmbinare a tradiției cu nărea. Nu atit de albastră cum mondial. Fructuoasa colaborare mului. 1978). Documentul S.I.P.R.I. re Principalele zone către care s-a „Nu, bombei cu neutroni, ra de politice, membri ai organiza prezentul, cu înnoirile ce-și fac a văzut-o Johann Strauss-fiul, romârio-austriacă cuprinde, ca In rezoluția adoptată se sub levă faptul că. din totalul chel îndreptat acest adevărat flux de chetelor ,;Pershing 2“ și rache- țiilor sindicale și de tineret. loc pe nesimțite, semn că ve cînd a compus celebrul său momente de referință in mar liniază importanța deosebită a tuielilor pentru înarmare. 43 la arme au fost Orientul Mijlociu, chea metropolă atestată de vals, dar străjuind cu mersul carea drumului ascendent al participării directe a tineretului sută aparțin țărilor membre ale cu 32 la sută din totalul im PARIS peste 20 de secole nu putea să său domol întreg orașul. relațiilor dintre țările și po- ia modelarea viitorului umani N.A.T.O., ponderea cea mai im porturilor de arme, precum și rămină in afara timpului. La ora la care luminile ora poaiele noastră, îhtîlnirile și tății, precum și contribuția va portantă avind-o Statele Unite, statele industrializate, cu 31 la Autostrăzile modeme, încăpă șului se Sting, Viena are Un as convorbirile la nivel înalt tn loroasă pe care o poate da la cu 24 la sută din totalul sumei sută. Congresul P.S.F. și-a încheiat lucrările toare, metroul, complexul pe pect Straniu, din cauza reflexe cadrul cărora vizita efectuată înfăptuirea noii ordini economi destinate înarmărilor. trochimic ce domină colinele lor pe care le au în semiobscu Us Austria de președintele PARIS 25 (Agerpres). — Du greșului a luat cuvihtul Lionel din partea de nord a orașului, ritate clădirile imense și NICOlae Cedușetcu in lUna tunie ce internaționale, bazată pe e- O tendință evidențiată de au « COMPANIA NAȚIONALA chitate și justiție, la rezolvarea torii raportului este aceea pri minică după-amiază s-au înche Jospin, prim-secretar al P.S.F., Donauturmul — săgeata de be severe, numeroasele gru a acestui an a marcat o treap braziliană a petrolului (Petro iat lucrările Congresului Parti care a formulat o serie de con ton ce găzduiește un restaurant puri statuare. La fel pare tă superioară in evoluția ra problemelor/ fundamentale ale vind creșterea cheltuielilor mi bras) a anunțat descoperirea u- lumii de azi. în același timp, litare ale țărilor „lumii a treia", dului Socialist Francez, care a cluzii privind dezbaterile asupra rotitor la 160 de metri înălți și la sfirșitul săptăminii, porturilor de prietenie și nui important zăcămint de țiței adoptat moțiunea națională de proiectelor de documente și a me, Centrul internațional deoarece viața agitată de cooperare romăno-auslriacă. se relevă necesitatea imperioasă care au ajuns la 15 la sută din în zona platformei continentale orientare, ce sintetizează obiecti reafirmat opțiunile programa O.N.U., sint numai citeva din fiecare zi își încetinește ritmul, de a se canaliza energiile, entu totalul mondial al anului trecut, din apropierea portului Campos, vele partidului în lupta pentru tice ale socialiștilor francezi. noile repere ale prezentului. Viena avînd aspectul unui RODIUA AVRAM ziasmul și capacitățile creatoa față de 9 la sută în 1971. situat la 400 kilometri nord de socialism. Vorbitorul a expus sarcinile ce re ale tinerilor pentru întări Pe de altă parte, documentul Rio de Janeiro. în încheierea lucrărilor con- revin partidului in noua situație politică din Franța, in lupta îm potriva șomajului, pentru apli carea legilor de naționalizare, i „Guemica“ acasă Potrivit calculelor realizate de savant, ța stelari se condensează și devine mai pentru realizarea. în toate do PE SCURT în fiecare zi sistemul nostru se apropie cu densă, iar stelele își reduc dimensiunile și meniile, a programului de trans La „Cason de buen re tiro", anexă a mu- 15 kilometri de Constelația Săgetătorului. își schimbă orientarea în spațiu. formări înnoitoare. El a subli TERORIȘTI CONDAMNAȚI rare a revoluției (C.D.R.), la oficialități în probleme ce pri l zeului Prado din Madrid, a avut loc simbă- In întreaga perioadă a existenței sistemu \ niat cerința creșterii rolului ÎN CONTUMACIE care au luat parte delegați din vesc relațiile dintre cele două ? tă un eveniment de seamă in viata arttsti- lui solar, care este apreciată de știința partidului la toate nivelurile, a întreaga țară — transmite agen țări. ț că și culturală spaniolă — s-a inaugurat modernă la cinci miliarde de ani, această încă un cuceritor \ întăririi unității sale, pentru a Curtea de juri din localitatea ția Prensa Latina. în încheierea i oficial expoziția Picasso cuprinzînd am- putea să-și îndeplinească man Italiană Viterbe a pronunțat, lucrărilor a luat cuvîntul Fidel • LA BEIJING a avut loc o * piui manifest antirăzboinic care este cele- al Everestului datul încredințat de poporul simbătă, sentința de condamna Castro Ruz. prim-secretar al întrevedere intre Yao Yilin, vice- l bra piază ,,Guemica‘‘ și o serie de schițe \ francez. re la închisoare pe viață împo C.C. al P.C. din Cuba, președin premier al Consiliului de Stat »l 1 și alte lucrări ale artistului. Ministrul spa- Alpinistul american dr. Peter Hackett, în cadrul congresului a fost triva a trei inculpați — mem tele Consiliului de Stat și al R.P. Chineze, și Jacques de ) nioi al culturii, Inigo Cavero, a evocat în virstă de 35 de ani, a reușit să escala \ prezentat mesajul transmis de bri ai organizației teroriste au Consiliului de Miniștri ale Re Larosiere, directorul general 1 viața și activitatea marelui artist spaniol deze simbătă virful Everest (8 848 metri), președintele Franței, Francois tointitulate „Prima linea". Doi publicii Cuba, care s-a referit la ai Fondului Monetar Internațio ’ Pablo Picasso, a cărui dorință a fost ca de toate cel mai înalt din lume. El a pornit singur dintre inculpați au fost condam nal, informează agenția China Mitterrand, în care se relevă ro rolul acestei organizații de masă lucrarea sa „Guemica" să revină in Spa- spre virful muntelui de la ultimul popas, nați in contumacie. Nouă. Au fost examinate aspecte 1 situat la 8 000 metri, și a rămas timp de ț lul P.S.F. ca forță de schim în procesul de edificare a socia , nia după restabilirea democrației în țară. deplasare pe traseul cosmic a fost de 24 bare, pentru mobilizarea maselor Instanța i-a găsit vinovați pe lismului în Cuba. ale situației economice interna de qni lumină, o jumătate de oră la 8 848 metri înălțime populare în vederea înfăptuirii cei trei de asasinarea a doi ca ționale, precum și probleme le \ Și Soarele se mișcă pentru a efectua o serie de teste medicale rabinieri, în cursul atacului or CONVORBIRI gate de cooperarea dintre R.P. Batrakov a elaborat un nou model ma îndeosebi cu privire la efectele presiunii cu succes a programului și ganizat de teroriști împotriva MEXICANO-CHINEZE Chineză și F.M.I. i Omul de știință sovietic furi Batrakov, tematic al deplasării stelelor în aglome atmosferice de la altitudinea menționată aspirațiilor comune. unei agenții bancare din Viterbe. J de la Institutul de astronomie teoretică al asupra organismului.' I La lucrările congresului. Parti Premierul Consiliului de Stat • UN RAPORT al Băncii cen rări, ținind seama de fenomenul așa-nu- dul Comunist Român a fost re Un al patrulea inculpat în ace al R.P. Chineze, Zhao Ziyang, a ț Academiei de științe a U.R.S.S., a calculat mitei „frecări dinamice" — pierdere de e- Peter Hackett este cel de-al 111-lea al lași proces a fost condamnat la trale a Filipinelor, dat publi ’ i viteza și direcția in care se deplasează in pinist care a reușit să escaladeze „acope prezentat de tovarășul Constan 13 ani închisoare. sosit la Ciudad de Mexico, într-o tații la Manila, relevă. între ai 1 spațiul infinit Soarele, purtlnd după el nergie pe seama rotației și atracției reci rișul lumii", cum i se mai spune virfului tin Dăscălescu, membru al Co vizită oficială de trei zile, anun tele, că deficitul cumulat al ba ț planetele sistemului solar. proce. Cu timpul, arată savantul, substan Everest. • LA HAVANA au luat sfîr- ță agenția China Nouă. El va lanței de plăti a țării pe primele mitetului Politic Executiv, secre șit lucrările celui de-al li-lea avea convorbiri cu președintele nouă luni ale anului se ridică la 4 tar al C.C. al P.C.R. Congres al Comitetelor de apă Jose Lopez Portillo și cu alte 369 milioane dolari. rarea unor resurse materiale și tehnico-științifice din sectorul mondial o uriașă industrie de armament a putut fi pusă pe fiilor pină în anul 2 090, așa cum a stabilit Organizația Mon civil, unde are ioc creșterea economică, în sectorul militar, picior de pace intr-o perioadă relativ scurtă. Numai în S.U.A. dială a Sănătății, ar fi o altă direcție în care potențialul in neproductiv, transfer care in ultimele decenii a cunoscut în au fost demobilizați circa 10 milioane de soldați, iar bugetul dustrial și științific folosit pentru înarmare ar putea fi re- țările* industrializate un ritm anual de 8—10 la sută, a an militar s-a redus cu aproape 40 de miliarde, fără ca șomajul orlentat. trenat după sine reducerea' continuă a volumului investițiilor să dea semne de alertă ; mai mult, producția civilă a cu Studiul menționat conchide că reconversiunea, departe de a și a slăbit simțitor pulsul întregii activități economice. Reali- noscut un ritm viguros. fi un obstacol obiectiv în calea dezarmării, este posibilă și tate'a infirmă teoria că mărind cheltuielile de înarmare s-ar In al doilea rind, structura producției de război, deși spe- ‘ necesară. mări corespunzător și numărțil locurilor de muncă. S-a calcu cîațizată și concentrată; nu este în totalitate difej-ită de cea De fapt, în spatele raționamentelor de eficiență economică LEXICONUL lat că după această teorie nivelul la care s-a ajuns cu în civilă. Este evident că tot ceea ce ține de întreținerea armatei dominate doar de grija pentru profitul maxim și imediat, se armările ar fi trebuit să ducă demult la eliminarea șomaju (hrană, îmbrăcăminte, construcții etc.) poate fi destinat con ascunde, ca și irț cazul dezarmării, lipsa voinței politice a lui din viața economică și chiar din amintirea oamenilor. In sumului civil fără a ridica probleme de reconversiune. Sint, ‘ unor state de a trece la măsuri hotărite de încetare a cursei s' ' t' Scînteii. ■ tineretului.A.. ‘ *' ■ fapt, numărul șomerilor in țările capitaliste a sporit con de asemenea, fabrici care deși produc material militar pot înarmărilor, de a renunța la folosirea forței Și amenințării tinuu ajungîndu-se în prezent la circa 30 de milioane. - cu ușurință să fie transformate pentru a produce in scopuri cu forța, la violările repetate ale independenței și păcii po Prin definiție cheltuielile militare slnt inflaționiste ; sporind pașnice. Intră in această categorie fabricarea de armament poarelor, a dreptului lor Ia progres și dezvoltare. cererea de consum fără să mărească' și volumul mărfurilor clasic, de mijloace de transport, și o parte din echipamentul Problema reconversiunii pune în evidență, poate tocmai disponibile, exercită presiuni în direcția creșterii preturilor electronic. Reconversiunea producției de asemenea arme hu prin aspectele sale cele mai dificile, legătura nouă, dialectică in întreaga economie. După părerea multor experți. cursa este o chestiune „insurmontabilă". Ea nu creează dificultăți . dintre dezarmare și dezvoltare, legătură ce dă dimensiunea De la cursa înarmărilor înarmărilor stă la originea crizei financiar-valutare. Măsurile mai mari decit cele obișnuite în ce privește desfacerea și niii schimbărilor profunde pe care viața le impune in gîndîrea luate in 1971 de S.U.A. în urma cărora sistemul monetar nu necesită restructurări dramatice. S-a ijalculat că într-o politică și economică internațională. internațional, bazat pe dolar, a încetat să mai funcționeze au perioadă de 1—2 ani procesul de reconversiune în acest do- Dezvoltarea economică nu este numai beneficiarul măsuri- la dezarmare — cerință fost direct legate de presiunile exercitate asupra monedei meniu ar fi încheiat in termeni de eficientă acceptabili. lor'de dezarmare, dar și o modalitate sigură și unică de în americane de cheltuielile militare ale Statețor Unite angajate în fine, râmîne un segment al producției de război,. cel făptuire a dezarmării. Dacă dezvoltarea, viața economică să atunci in războiul din Vietnam. Menținerea bazelor militare legat de armamentul ultramodern, în primul rînd armele nu nătoasă a tuturor statelor, .prosperitatea popoarelor nu pot fi și a numeroase trupe pe teritorii străine conduce la dezechi cleare. care ridică probleme mult mai sgrioașe. Se au în atinse fără dezarmare, tot așa nici înfăptuirea unor măsuri in numele vieții, al viitorului librarea balanței de plăți a multora din țările capitaliste dez-, vedere rachetele din sistemele nucleare strategice și tactice.. reale, substanțiale, de reducere a cursei înarmărilor și df voltate. Importul de tehnică militară.'de multe ori ca urmare submarinele, navele mari de război, bombardierele grele și dezarmare nu poate avea loc fără dezvoltare. îmbinarea or a atragerii in cursa înarmărilor a unor țări mai puțin dez armele de luptă, domeniile de vîrf ale cercetării științifice ganică a acestor două imperative de maximă urgență pentru voltate economic de către furnizorii de armament, are ca și tehnice, tehnicile spațiale, armele chimice sau bacterio omenire — Dezarmarea și Dezvoltarea — condiționează pacea efect înrăutățirea situației financiare a acestor țări și sporirea logice. Activitatea economic^ pașnică, ca rezultat al recon- și securitatea omenirii, existența și progresul fiecărei țări. UI. Reconvertirea mijloacelor militare deficitelor balanței de plăți. vensiunii producției in aceste domenii, ar depăși capacitatea „Lupta pentru dezarmare, arăta tovarășul NICOLAE Efectele negative ale cursei înarmărilor asupra dezvoltării de absorbție a unui singur 6tat sau a unui grup de state. CEAUȘESCU, este strîns legată de luptai pentru dezvoltare, sint demonstrate demult in lucrări ale unor prestigioase in Dar și aici, dificultățile țin nu de reconversiune ca atare, pentru eliminarea subdezvoltării, pentru o nouă ordine eco in fonduri pentru dezvoltare-o necesitate stitute de cercetări, lor le-au fost consacrate studii și rapoarte ci de modul depășit de abordare a ei, bazat pe interesele nomică internațională. Numai astfel se poate asigura dezvol ale O.N.U., dintre care se impun atenției cele două ediții (a înguste ale profitului maxim imediat, de cadrul limitat în tarea generală a economiei din toate țările, realizarea unei treia este \n curs de elaborare) ale raportului intitulat „Con care este plasat. Actuala situație economică din lume nu colaborări echitabile, a unei păci trainice in lume". obiectivă, de stringentă actualitate secințele economice și sociale profund dăunătoare ale cursei poate fi temeinic redresată fără soluționarea problemelor Sesizarea acestei legături intime dintre Dezarmare și Dez înarmărilor" inițiat de tara noastră. Cercuri largi ale opiniei globale acumulate de-a lungul timpului, cum ar fi cele ale voltare dă consistență concepției și propunerilor țării noastre, acea și securitatea internațională slnt amenințate publice internaționale, masele largi populare simt din greu energiei, alimentației, educației, sănătății etc., fără transfor formulate la O.N.U. și în alte foruri 'internaționale, pentru nu numai de existența în cantități tot mai mari a și sint convinse de influența nefastă a înarmărilor asupra marea structurală a relațiilor economice internaționale. In oprirea cursei înarmărilor și pentru dezarmare. înghețarea armamentelor și, în primul rind, a armamentelor vieții lor economice. țările industrializate se simte nevoia acută a unor prefaceri și reducerea bugetelor militare, măsura pe care România o Pnucleare. Aceeași amenințare o comportă și evolu Cu toate acestea, adversarii dezarmării, cei interesați în economice, printre care cele legate de înnoirea mijloacelor promovează activ pe plan internațional, ar avea e"° ■ țiile ce au loc pe pianul situației economice mondiale, domi profiturile aduse de producția de armament. în perpetuarea de producție și repartizarea lor mai echilibrată pe întreg teri cele mai pozitive nu nuipai de ordin politic și militar, dar ar nată de acumularea unor probleme complexe a căror acui politicii de forță, se adăpostesc in spatele afirmației că, in toriul țării, pentru eliminarea inegalităților și discrepanțelor, ușura în mod simțitor povara imensă ce apasă pe umerii tate și gravitate cresc neîncetat. termeni economici, dezarmarea ar fi mult mai costisitoare, că pentru mai multă echitate și justiție socială, ocupă un loc de popoarelor, ar duce la o ameliorare certă a vieții economice producția de război trebuie acceptată ca un râu necesar. frunte pe lista priorităților. Continuarea progresului econo a tuturor statelor, ar permite îmbunătățirea condițiilor dc Cine poate garanta că persistența crizei economice mon Chiar dacă se admite că înarmarea dăunează economiei sta mic al acestor țări nu mai poate fi imaginat fără dezvoltarea viață ale celor ce muncesc. Totodată, diminuarea cheltuielilor diale și împletirea ei cu crizele energiei, a materiilor prime, telor, se încearcă să se demonstreze că dezarmarea ar avea, statelor rămase în urmă din punct de vedere economic și de înarmare ar face posibilă susținerea eforturilor statelor a sistemului monetar și financiar, cu adîncirea fenomenelor chipurile, efecte și mai serioase asupra situației economice a fără așezarea schimburilor dintre acestea pe baze noi, juste și în curs de dezvoltare pentru înfăptuirea programelor lor eco subdezvoltării nu vor împinge lumea în pragul unei confla statelor și aceasta în perioada unei crize ce capătă accente echitabile. Uriașul potențial al industriei de armament mo nomice și sociale. în acest context, se impune să fie reamin grații mondiale, de această dată, cu consecințe fatale pentru tot mai grave. Se susține astfel că reconversiunea, adică dern, bazat pe cele mai îndrăznețe cuceriri ale științei și teh tită propunerea președintelui României, formulată In Mesajul întreaga civilizație. transformarea industriei de război în industrie de pace (ci nicii, care după cum se afirmă nu poate fi reconverts, își adresat Conferinței UNCTAD din 1979, privind crearea unui Din orice parte ar fi abordate problemele economice ale vilă) și orientarea fondurilor către o finalitate pașnică ar fi poate găsi un cimp larg de manifestare, utilă omenirii, prin Fond comun dc dezvoltare alimentat și din economiile re tuturor statelor și ale unei lumi tot mai interdependente ca In mod „obiectiv" imposibilă. punerea la punct și întreținerea unui sistem viabil de folo zultate pe baza cheltuielilor militare și care să fie pus la dis cea de astăzi, nu pot să nu ducă la concluzia că un rol de Care este însă realitatea ? Organizația Națiunilor Unite a sire a energiei solare, astfel îneît problema energiei să fie poziție cu prioritate țârilor în curs de dezvoltare. terminant în apariția și menținerea lor l-a avut risipa imensă consacrat un studiu de amploare raportului dintre dezarmare odată pentru totdeauna rezolvată, prin efectuarea unor lu Angajată puternic in realizarea profundelor șale programe de resurse materiale și umane care este cursa înarmărilor. și dezvoltare la a cărui elaborare, tocmai pentru a lua in con crări de anvergură de desertificare și fertilizare a unor su de dezvoltare economico-socială, de edificare a unei societăți Mai mult, sporirea continuă la nivele tot mai ridicate a chel siderare toate părerile, au foșț antrenate institute de cer prafețe întinse de pămint. soluționîr.du-se astfel problema socialiste multilateral dezvoltate, România nu numai că mi tuielilor militare constituie un nou obstacol de care se izbesc cetări din cele mai diferite state. Studiul. Ia a cărui efectuare alimentației, prin înfăptuirea unor proiecte de amploare me a participat și țara noastră, este înaintat actualei sesiuni a nite să soluționeze problema locuințelor, a transportului; în litează activ pentru dezarmare, dar ii dă acesteia un sens încercările de ieșire din criza actuală și de redresare a eco Adunării Generale și cuprinde un întreg capitol dedicat general a condițiilor de viață în aglomerările urbane și ru-. concret, o împletește cu luptă îndelungată a poporului nostru nomiei mondiale, eforturile de eliminare a subdezvoltării și analizei obstacolului „obiectiv" în calea dezarmării — recon rale. Același vast potențial industrial și tehnico-știintific Doate pentru pace, .bunăstare și progres, pentru prietenie și înțe de instaurare a noii ordini economice internaționale. versiunea. Nu este, desigur, aici locul să intrăm în demon și trebuie să fie utilizat pentru lichidarea analfabetismului și strațiile și argumentația sobră ale studiului. Totuși, cîteva formarea de cadre printr-un sistem educațional bazat pe folo legere cu toate popoarele, pentru mersul înainte al Întregii Este cunoscut că criza economică actuală — cea mai pu din argumentele acestuia sint extrem de pertinente. în primul sirea mijloacelor de comunicație moderne, soatiale, utilizate civilizații umane. ternică din perioada postbelică — se caracterizează prin re rînd, reconversiunea a fost deja încercată. Istoria nu prea astăzi în scopuri militare. Eradicarea bolilor și atingerea GHEORGHE TINCA cesiune, inflație și nivele dramatice ale șomajului. Transfe- îndepărtată arată că imediat după cel de-al doilea război obiectivului îmbunătățirii stării dc sănătate a tuturor oame- SABIN POP ------1------2------3 ------1------4 ------:------ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: București, Piața Scintell, TeL 17 SC 10, n 60 M. Abonamentele se fac la oficiile poștale și dlfuzorii din întreprinderi și instituții — Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa Scinteii". Cititorii din străinătate se pot abona adresindu-se la 1LEX1M — departamentul «xport-import presă P.O. Box 134—137, telex 11224 București, str. 13 Decembrie nr. L I