Proletari din toate țările, unițl-vă I ANUL XXXI, PENTRU 0 PIAȚA CIT MAI BINE APROVIZIONATA: SERIA II. Nr. 8158 LEGUMELE TREBIHE 6 PAGINI 30 BANI RECOLTATE,

JOI TRANSPORTATE 14 AUGUST LA TIMP 1975 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Șl REÎNSĂMÎNȚATE PE SUPRAFEȚE IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST ClT MAI MARI

RAID iN JUDEȚELE EFORTURI SUSȚINUTE, DÎMBOVIȚA Șl OLT SUCCESE DE PRESTIGIU în pagina a IlI-a ZILNIC 170 TONE DE OȚEL SUPLIMENTAR PENTRU REALIZAREA ÎNTOCMAI A INDICAȚIILOR CUPRINSE IN DOCUMENTELE RECENTEI ȘEDINȚE COMUNE A COMITETULUI Intensificînd și mai mult ritmul întrecerii socialiste in cinstea POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R., CONSILIULUI DE STAT Șl zilei de 23 August, topitorii care deservesc cuptoarele Martin de la Combinatul siderurgic Hunedoara au elaborat, de Ia începutul CONSILIULUI DE MINIȘTRI ALE REPUBLICII SOCIALISTE lunii acesteia, în medie zilnic cîte 170 tone oțel peste prevederi. ROMÂNIA Ca urmare, siderurgiștii Combinatului hunedorean au dat peste sarcinile de plan aferente perioadei care a trecut din acest ultim an al cincinalului 38 000 tone oțel de bună calitate. Aproape jumă­ tate din cantitatea de metal dată in plus o constituie oțeluri aliate și înalt aliate destinate industriei constructoare de mașini. 0 REALIZARE REMARCABILĂ: NOUL CALCULATOR DEȘEURILE METALICE DE CAPACITATE MEDIE „FELIX-512"

Specialiștii Institutului bucu- prin complexitatea sa tehnică reștean de tehnică de calcul au și prin impresionanta cantitate MATERIE PRIMA CE TREBUIE obținut, în cinstea apropiatei de gîndire inclusă în concepția sărbători a zilei de 23 August, sa poate executa, în medie, un nou succes de prestigiu — 300 000 operații pe secundă. A- realizarea calculatorului electro­ ceastă caracteristică îi acordă nic, de capacitate medie spre un grad înalt de utilizare în in­ mare. „Felix-512", din generația dustrie, știință, cercetare și în VALORIFICATA CU MAXIMA a III-a. Noul calculator electronic din numeroase alte domenii ale e- familia „Felix“ care se remarcă conomiei naționale. ENERGETICIENII ȚĂRII RAPORTEAZĂ EFICIENTĂ Energeticienii hidrocentralei pe întregul an îndeplinit, •Porțile de Fier" și ai termo­ important succes au înregistrat centralelor Ișalnița și Govora in întîmpinarea zilei de 23 „revalorifi- lanțe", a nivelului de trai al au ridicat la 155 000 000 kilowați- August și energeticienii termo­ însăși expresia carea deșeurilor" conține o celor ce muncesc — în societa­ oră cantitatea de energie elec­ centralei Ișalnița, care au reușit „motivație calitativă'1“ de care trică produsă și livrată în plus să depășească prevederile de pînă acum nu s-a prea ținut tea noastră. Accentuînd pon­ de Ia începutul anului. Colec­ plan Ia energia electrică obți­ au valoare. O derea pe care trebuie să o aibă tivul ce deservește instalațiile nută pe bază de lignit, diminu- cont : deșeurile hidrocentralei „Porțile de Fier" ind. proporțional, consumul la sursă destul de bogată de nia- in industria națională folosirea si cel al termocentralei Govora, combustibilii superiori, fapt ce terii prime este „reconsiderată" integrală a tuturor resurselor, de exemplu, se numără printre a contribuit și la o substanțială și „reintrodusă" în circuitul e- în Directivele Congresului al cele dinții unități economice XI-lea se precizează : „recupe­ din Oltenia cu angajamentele reducere a cheltuielilor la mia conomic la adevăratul său po­ de lei producție marfă. De men­ Valea Buzăului... Sălbatică pînă mai ieri, astăzi este domesticită de mîinile harnice ale construc­ tențial într-o perioadă cînd „a rarea pe scară largă de la între­ PESTE PREVEDERI, ționat că aceste unități au în­ economisi" devine cuvîntul de prinderi, instituții și populație scris în bilanțul activității des­ torilor. Aici, pe șantierul de la Siriu se va ridica un colos din beton din care vor izvorî lumină și apă ordine al oricărei civilizații in­ a deșeurilor și altor materiale IMPORTANTE PRODUSE fășurate de la începutul anului pentru rodnicia pămîntului buzoian... dustriale. Folosirea maximă a nefolosibile, majorarea volumu­ DESTINATE EXPORTULUI o producție industrială supli­ materiilor prime în procesul de lui acestor resurse pe întreg mentară în valoare de 61 000 000 Citiți în pagina a lll-a fotoreportajul nostru „La început a fost șantierul..." fabricație constituie una din pre­ cincinalul cu peste 55 la sută la Tinăra industrie a județului Iei. misele de bază ale oricărei „ba- fier vechi, de peste 3,5 ori la de­ Harghita, care și-a îndeplinit șeuri de oțel aliat, cu 55 Ia sută încă la finele anului trecut sar­ cinile de plan la export pe în­ r la deșeuri de cupru..." tregul cincinal, consemnează în TINERII ÎNTÎMPINĂ CONGRESUL AL X-LEA AL U.T.C. Șl CONFERINȚA A X-A AU.A.S.C.R. Recentele indicații de partid aceste zile de mare avint în accentuează necesitatea unui re­ întrecerea socialistă noi reali- gim mai riguros de valorificare a zări. în perioada ce a trecut i materiilor prime și materialelor, din acest an, oamenii muncii In pagina a ll-a a tuturor categoriilor de de­ harghiteni au realizat, peste i CONTINUITATEA șeuri, avind în vedere beneficiile prevederile de plan la zi, pro­ PREGĂTIREA ADUNĂRILOR ce se pot obține la nivelul eco­ duse destinate exportului în DE DARE DE SEAMĂ Șl nomiei naționale printr-un con­ valoare de aproape 2 milioane ALEGERI sum judicios, ceea ce atrage lei valută. după sine și micșorarea impor­ • Programul de acti­ UNEI INIȚIATIVE turilor. O primă anchetă în ca­ MINERII Iși MAJOREAZĂ vități, un instru­ drul unor instituții centrale șl Inginerul Constantin Oprea, pînă la finele anului să se reali­ Preocupați să desfășoare o ac­ mari unități industriale avind ANGAJAMENTELE ț ment precis de lu­ membru în Comitetul U.T.C. al zeze o depășire de aproximativ tivitate multilaterală, uteciștii întreprinderii mecanice de ma­ 400 000 lei. La muncă patriotică de la I.M.M.U.M. s-au angajat ca temă problema valorificării Minerii din patru exploatări i PETRE ION, PETRE ION, PETRE ION, cru, o oglindă a șini și utilaj minier, ne-a oferit !n sprijinul producției angaja­ să presteze și peste 1 000 de ore superioare a deșeurilor „prefa­ ț sudorul matrițerul inginerul cîteva amănunte din activitatea mentul inițial era în valoare de de muncă voluntar-patriotică țează" un subiect. de maximă carbonifere de pe cuprinsul ju­ activității viitoare a tinerilor de aici : „La începutul 1 milion de lei. Și acest anga­ pentru înfrumusețarea între­ dețului Gorj au raportat înde­ organizației lunii iulie. într-o plenară a co­ jament a fost suplimentat. U- prinderii, la baza sportivă de NICOLAE ADAM plinirea planului actualului cin­ Pe oameni îi deosebești, înainte de toate, mitetului U.T.C. pe întreprinde­ teciștii au prestat, pînă in pre­ caiac-canoe „Oțelul" și la com­ re, evaluîndu-ne exact rezerve­ zent ore de muncă patriotică în plexul turistic „Șuior". Pină în (Continuare în pag. a ll-a) cinal cu 5—18 luni mai devre­ după nume și prenume. Cînd numele și prenu­ • Proiecte ambițioa­ le de care dispunem, am hotărît prezent, ei au efectuat 4 000 de me. Colectivului celei mai active să ne suplimentăm angajamen­ ore muncă voluntar patriotică la mine de lignit de pînă acum mele coincid, apelezi, firesc, la faptele lor. Ce se, dar de ce rezul­ tele asumate în cinstea celui aceste obiective. Să mai adău­ din industria noastră carboni­ tate nedorite ? de al X-lea Congres al U.T.C. Uteciștii de la găm la rezultatele de mai sus ț se poate întîmpla însă cînd la nume absolut și a celei de a X-a Conferințe și economiile de materii prime feră — cel al carierei Cicani, a U.A.S.C.R. Tot cu acel prilej I.M.M.U.M.-Baia Mare și materiale : circa 1 000 kg de IN PAGINA a 5-a din bazinul Rovinari. colectiv identice se adaugă renumele uhor fapte în­ • Clarificarea eviden­ am hotărît să declanșăm o ac­ execută, în afara orelor electrozi, 100 kg de vopsea, care și-a onorat sarcinile cin­ țiune de masă intitulată „Nici strîngerea a 100 tone fier vechi. scrise și ele pe aceleași coordonate ? ței un tînăr sub normă". Prin a- de program, comenzi de Credem că am reușit să con­ cinalului la sfîrșitul lunii iunie ceastă acțiune intenționăm ca, anul trecut — i s-au alăturat, turăm astfel o imagine cît mai ț In loc de răspuns, reporterul nostru Romulus pînă la data începerii Congre­ producție fidelă a muncii entuziaste a încheierea vizitei treptat, muncitorii și tehnicie­ sului tineretului, să nu existe în membrilor organizației U.T.C, întreprinderea noastră nici un nii carierelor Gîrla și Beterega Lai, pus la încurcătură de șirul unor asemenea de la I.M.M.U.M. — Baia Mare, tînăr care să nu-și îndeplinească care, în întrecerea pentru de­ sprijinul producției în valoare de muncă soldată cu rezultate de coincidențe, vă invită să-l însoțiți în căutarea norma. Sîntem hotărîți să conti­ primului ministru vansarea îndeplinirii cincinalu­ 430 000 Iei. O inițiativă mai veche excepție, explicate, așa cum ne nuăm și după Congres acțiunea în ansamblul acțiunilor inițiate de lui, au cîștigat cîte șase luni și unui erou : sublinia inginerul Constantin amintită !“ comitetul U.T.C. este și aceea jumătate și minerii de la Lu- că, de comun acord cu conduce­ Oprea, prin via activitate poli­ Cum arată însă noile angaja­ al poaia, primul colectiv din valea rea întreprinderii, organizațiile tică de la om la om, desfășurată mente ale uteciștilor de la Motrului ce a înregistrat un U.T.C. contractează diferite co­ de întregul activ U.T.C. Mobili­ PETRE ION DE IA GRIVIȚA ROȘIE I.M.M.U.M. ? Primul și cel mai asemenea succes, colectiv care menzi pe care le execută în a- zarea tinerilor, descoperirea re­ important este acela prin care ei Ceremonia semnării pină la sfirșitul lui decembrie fara orelor de program sau prin zervelor de care dispun aceștia (TN PAGINA A lll-a) și-au suplimentat cu 80 la sută urmează să extragă în „schimburi de onoare". Un reprezintă, după părerea in- planul economic al activităților circa 400 000 tone cărbune. exemplu demn de urmat îl con­ ginerului Oprea, explicația re- Comunicatului comun de muncă patriotică. Este vor­ stituie în acest sens cele 13 or­ zultatelor foarte bune pe care ba de o sporire de peste 200 000 ganizații U.T.C. de la secția ei le obțin în. munca de zi cu zi. lei din care uteciștii au obținut „Montaj" pentru care inițiativa deja 34 000 lei. Se estimează ca amintită a intrat în tradiție. P. TEODOR

M. M., o elevă de liceu din Scrisoarea ta are însă un ton a- se adesea la simpozioane școla­ Roman, ne scrie in termenii cei tit de vehement mistic, este cu re. se referă, vezi bine, la ofen­ mai categorici : „într-una din atît mai singulară în ignoranța siva pașnică a lucrurilor rațio­ A intrat pe stadion omul acela ciudat, de a-și demonstra. Maratonul nu e nici cum _el continuă să alerge și să intre în rubricile ziarului ați afirmat o- și bigotismul ei, incit, in acest nale. logice și explicabile. Acea care alergase patruzeci de kilometri, a măcar metaforic. A fost, la început, cînd arenă, de asemenea, aclamat’este accentul dată că nu va fi sfîrșitul lumii. luminat și raționalist secol XX scară a cunoașterii căreia tu. îi intrat alergînd domol, ca și cînd fuga i a semnificat un fapt. Primul maratonist final și necesar, care închide în excepție Tqcmai aici vroiam să vă con­ aflîndu-ne. am cercetat plicul, refuzi din capul locului evidenta. se transformase în zbor lent, ca și cînd al lumii, un grec firește, a alergat pa­ rasa maratoniștilor. El desenează cu trazic : va fi sfîrșitul lumii". în marca și adresa. Spre a-ți tri- Evidența ține și de becul de 220 era singura sa modalitate de deplasare, truzeci și doi de kilometri pentru câ avea virtutea acestei Wați care arde uitînd mersul obișnuit al oamenilor obiș- ultima tușă profilul acestor gînditori. El credințe : „Să în camera ta, de treabă. El trebuia să anunțe o victorie. nu vă mirați da­ apa care în­ nuiți, cu mîna ridicată în semn de salut Atunci, metafora clară a fost simțită de araiă care este scopul alergării, fair că eu privesc cu gheață la 0° C, spre tribuna care vuia, un „ave" trium­ toată lumea și omagiată ca atare. De-a play-ul său de sportiv este învingerea ae­ dispreț încercă­ de suma un- fător.ca o confesie totală. Lui, învingâ- lungul miilor de ani sensul victoriei a rului, a timpului, a singurătății. El arată rile colegilor de Din ce galaxie ghiurilor unui torului, i s-ă pus pe umeri cu­ a mă obliga să triunghi întot- nuna cu lauri - el reușește să că numai primul maratonist, merg la anumi­ deauna iegală cu învingă reperele singurătății, el cîștigătorul, seamănă izbitor, te activități. Mi 180° C. de pă- se putuse gîndi liber, în cei cu celălalt mare cîștigător, mîntul care se se dă un bilet patruzeci de kilometri cît a cel al cursei de o sută la teatru, eu iau ne scrie rotește de mi- ATLETISM de metri. între zborul de două, le plă­ lenii îni jurul alergat, la condiția umană. Singurătatea alergătorului de zece secunde și alergarea tesc și le rup. soarelui. de Smaranda Jelescu de patruzeci de kilometri este Luindu-le, pă­ Nu numai cre­ cursă lungă s-a spart cu vuiet zesc doi oameni dința întunecă mare în Agora, tribuna elec­ o izbitoare asemănare, ca in să nu mai pă- bigota M.M. ? gîndurile tale, orice învingere a limitelor, o, Cum pregătiți trizată s-a ridicat ca un arc în picioare, devenit abstract, s-a sublimat în esența dar orice cătuiască. La M. M., — și mă iar chipurile oamenilor care aclai______sportiv care ajunge în film n-am fost întristează mai mau erau însăși^ a victoriei - adică, în condiție arena olimpiadelor fericite. Puteai privi limpede un chip spe­ și se prezintă la niciodată, nici mult descoperi­ umană. Veți fi observat și dumneavoas­ startul probei de cial al fericirii colective, nu cea de la fot­ o sută de metri nu știu cum e rea aceasta, — tră că la maraton oamenii din tribună, poate alerga această distanță, im- pe acolo, la televizor nu mă uit, mite o bibliografie completă a cît ignoranța, prejudecata, re­ noul an de bal, pătimașă, atunci cînd jocul patimilor care aclamă fericiți, nici nu iau foarte portant este numai învingătorul. Inu- muzică nu ascult defel și cărți cărților de căpătîi din galaxia fuzul obstinat al cunoaște- este cîștigător, ci o fericire destinsă, în- bine în seamă naționalitatea, celui care rii, al înțelegerii, til să spunem că lucrurile stau altfel la citesc numai anumite... Doamne, Gutenberg. al rațiu- treagțr tribună la unison omagia victoria aleargă și care învinge. Este el, omul, cite prostii și minciuni sînt ne- Și dacă vom discuta în aceste nii. O anatemă absurdă și maratoniști. Aici important este să ter­ voiți să ne îndruge nouă profe­ cîteva pagini, amical desigur, imposibilă care trece dincolo de invățămint ? condiției umane asupra relativității. Splen­ cel care a alergat patruzeci și doi de sorii de geologie și biologie, și aceasta pentru că însăși știința pragul religiei. Porunca scrip­ doarea totală a cursei de maraton este kilometri și care-i reprezintă, dînd sens mini cursa. Astfel, ultimul maratonist este să rătăcească mințile elevilor!" de care tu cu oroare te lipsești turii „crede și nu cerceta" fă­ acea că nu are în ea nimic ambiguu, exact tuturor maratoanelor noastre inte­ aclamat, ca și primul. Astfel, emoția crai­ cuse în Evul Mediu ca omul să O ANCHETĂ DESPRE STA­ Cum orice act rațional are ca nu dispune de mijloace de con- timid sau numai disimulat. Maratonul este nicului vorbind despre atletism, era prim moment îndoiala. îți măr­ strîngere, nu are o inchiziție cu primească drept răspuns, la DIUL CONSTRUCȚIILOR rioare, capacității de rezistență, gîndire o probă limpede, eliminatorie din start pen­ și efort. Splendizi sînt maratoniștii care emoția tribunei solidare. Să mergem mai turisesc sincer. M.M.. că la în­ care ți-ar putea forța convinge­ ȘCOLARE ÎN PAG. A 4-A ceput m-am îndoit dacă trebuie rile. Caracterul militant al ști­ LUCIA HOSSU tru cei care ar dori s-o abordeze din vane vin după învingător, splendid este ultimul des la atletism. Să mergem mai des la să-ți accept provocarea sau nu. inței, de care ai auzit vorbindu- (Continuare in pag. a ll-a) ambiții, din lecturi paralele sau din nevoia maratonist. Ultimul maratonist și felul această desfășurare de înălțătoare izbînzi. „SClNTEIA TINERETULUI" pag. 2 JOI 14 AUGUST 1975

Pregătirea adunărilor de dare de seamă și alegeri BRIGADIERII CONSEAANEAZĂ PROGRAMUL DE ACTIVITĂȚI, NOI SUCCESE PE FRONTUL PROIECTE AMBIȚIOASE, ACȚIUNILOR PATRIOTICE In întreprinderile industriale, derea „Solventul", în perioada ore, obținînd produse în valoare de construcții, transporturi, co­ celor 12 zile, tinerii au efectuat de aproape 5 milioane lei. In merț și cooperație din județul 15 mii ore muncă patriotică la 33 C.A.P. și I.A.S. din localită­ un instrument precis de lucru, DAR DE CE Timiș circulă în aceste zile o darea in folosință a căminului țile Făget, Becicherecu Mic, ștafetă-albnm „Ștafeta muncii", pentru nefamiliști. Dudeștii Vechi și Jimbolia vor dedicată Congresului al X-lea Pe ansamblul județului, între participa la lucrările de sezon al U.T.C. și Conferinței a X-a a 16 iunie și 9 septembrie, peste circa 8 000 de elevi și studenii. U.A.S.C.R., în care sînt con­ 19 000 de tineri își vor aduce con­ Tot in această perioadă 200 de semnate rezultatele acțiunilor tribuția la lucrările în agricultu­ tineri contribuie la terminarea o oglindă a activității viitoare REZULTATE NEDORITE? de muncă patriotică în sprijinul ră. silvicultură, pe șantiere cu și darea in folosință a Casei producției, realizările obținute, profil social-cultural, unde vor c- tineretului, alli 100 participă la fapte de muncă deosebite ale i'ectua acțiuni de muncă patri­ lucrările de demolare in stra­ da Mărășești unde, în curind. în mod firesc, în aceste zile, păcate, acțiuni interesante și a- colectivelor de tineri în vederea otică. In perioada amintită, pe centrul de greutate al întregii preciate de tineri cum ar fi îndeplinirii sarcinilor de plan aceste șantiere se vor executa va fi înălțat un nou hotel. De noastre vieți de organizație îl la toți indicatorii, înainte de lucrări în valoare de 60 mili­ asemenea, sute de elevi și stu- organizației ciclul „Prietenii noului înca­ termen. Ștafeta rămine în fie­ rtenți iși aduc zilnic contribuția constituie buna pregătire și des­ drat" sau dezbateri pe temele oane lei și se vor realiza im­ fășurare a adunărilor de dare de legislației socialiste au fost care întreprindere timp de 12 portante economii de materii pe șantierele Facultății de elec­ O problemă oarecum contro­ cretizării precise a felului în care ne îndrumă activitatea de seamă și alegeri. Ceea ce nu abandonate la sfîrșitul lunii iu­ zile. Pină in prezent a poposit prime. Numai pînă in prezent trotehnică, Liceului pentru îm­ versată în organizații este și cea care organizația U.T.C. va spri­ toate zilele. Discuțiile pe care înseamnă că viața de organiza­ lie și nu se preconizează pentru în 20 de intrenrinderi timișore­ s-au înregistrat economii mate­ bunătățiri funciare și Liceului a „Programelor de activități". jini munca pentru depășirea le-am purtat în organizații au ție, acest capitol atit de dens și perioada următoare reluarea lor. ne. Din paginile albumului am riale in valoare re încătrău în univers, trei sute de ani. Raționamentul tată din care ne scrie bigota Aici intervine și aspectul con- operațiunilor organizatorice. De­ rii unei căsătorii ei nu-i mai gu, Dumitru Sima, Stclian și MIRCEA TACCIU fără coliziune, fără traval, să este ultrabanal ; în loc să suferi M. M. ,'SClNTEIA TINERETULUI" pag. 3 JOI 14 AUGUST 1975

LA ÎNCEPUT PENTRU 0 PIAJĂ CÎT MAI BINE APROVIZIONATĂ: A FOST ȘANTIERUL LEGUMELE TREBUIE RECOLTATE, TRANSPORTATE Evenimentele se succed cu tru că acum lucra pe melea­ pid, fiindcă, zi de zi, sosesc repeziciune la Siriu... gurile rșatale. După ce uce­ pe șantier alte zeci de ti­ Nu există oră, nu există nicise la Bicaz, după ce fu­ neri. Tinerețea va fi, in zi în care să nu apară nou­ sese șef de lot la barajul scurt timp, dominanta de tăți. Viața șantierului pul­ Uzului, inginerul Andrei se aur a șantierului, încă o LA TIMP SI REÎNSAMÎNȚATE sează din plin. Au sosit aici reîntorsese pe meleagurile garanție că lucrările vor fi oamenii despre care ne vor­ natale primind comanda gata la timp. Deja, se vor­ bea, anul trecut, in noiem­ unei mari bătălii pentru lu­ bește despre primele rezul­ brie, inginerul constructor mină și apă... tate de excepție ale organi­ hidroenergetician Cornel An­ Și bătălia a început ! zației U.T.C. de la șantie­ PE SUPRAFEȚE CÎT MAI MARI drei, directorul șantierului. Imaginile imortalizate pe rul Siriu. E așa cum am a- El ne spunea atunci : „Vom peliculă capătă valoare de mintit mai sus, raportează lucra cu meșteri căliți pe simbol, marchează, dacă se primele lor succese obținute alte șantiere și din miinile poate spune așa. istoria în cinstea zilei de 23 August cărora s-au ridicat comple­ in acțiune. Cindva, privindu- și a celui de al X-lea Con­ xul energetic „Porțile de le, muncitorii de aici, in­ gres al U.T.C. Sint succese LA „DRUMUL BELȘUGULUI» fier", hidrocentrala de pe ginerul Andrei și colabo­ la care in anii următori ti­ Argeș, salba de lumini a ratorii săi vor spune : „La nerii constructori vor adău­ Bicazului. O garanție pentru început a fost șantierul !“. ga alte și alte unindu-le in­ mine că lucrările vor fi e- Cindva, vizitatorii văii Bu­ tr-o minunată zestre a hăr­ PREA MULTĂ RISIPĂ xecutate la timp și de bună zăului, turiștii care vor ad­ niciei. Iar peste alți ani, a- calitate...". Atunci, în biroul mira minunea de beton năs­ flați la virsta tâmplelor ar­ Cooperatorii din unitățile a- Recoltatul se desfășoară co­ ducții, depozitării și conservării modest al directorului șan­ cută din hărnicia și eroismul gintii și privind fotografiile gricole ale județului Dîmbovița respunzător, ritmic, potrivit ei imediat fără a se risipi nici tierului, se discutau alte lu­ cotidian al constructorilor vor de astăzi vor exclama, poate depun în aceste zile eforturi unui grafic riguros. Ieri, de cea mai mică cantitate. Este, de cruri. Atunci se căuta un spune, poate, și ei : „La cu nostalgie, dar și cu min- stăruitoare pentru a produce pildă, după cum sublinia pre­ aceea, de neînțeles faptul că, fochist, care să asigure căl­ început a fost șantierul...". cantități cit mai mari de legu­ ședintele C.A.P. „Mircea Vodă", dată fiind încetineala cu car" dura primilor muncitori so­ O viață trepidantă, ner­ drie : „La inceput a fost me în sortimente cit mai varia­ Nicolae Prodan, unitatea a li­ se acționează, la C.A.P. „Dru­ siți pe șantier, și se calcula voasă. O încleștare de forțe. șantierul te. Ferma legumicolă a C.A.P. vrat către AGROCOOP. 800 kg mul belșugului" zac depozitate consumul de păcură pentru Se pregătește asaltul. Ma­ „Drumul belșugului" din Tîrgo- roșii, 600 kg ardei, 600 kg ceapă intr-un grajd 120 tone ceapă, că iarna care încă nu-și arătase istrul Laurențiu Artimescu, TEODOR POGOCEANU viște a livrat, pînă la această ș.a. Contități similare sînt livra- alte 2 tone de ceapă recoltate la colții. Sigur, obiectivul prin­ împreună cu echipa sa, lu­ Foto : GH. CUCU oră, peste 1 200 tone de cartofi, C.A.P. „Mircea Vodă" stau pe cipal, șantierul, nu era omis, crează, la confecțiile meta­ ceapă, varză, ardei, tomate, do­ cîmp. O situație similară am dar directorul sublinia că lice și de timplărie mecani­ vlecei etc. recoltate de pe cele întîlnit și la C.A.P. Nucet, unde firi a asigura cele mai bu­ că. Ei au executat 70 tone 120 hectare cultivate cu legume DÎMBOVIȚA așteaptă, și cam de mult, să fie ne condiții de viață pentru confecții metalice. S-au în­ în cîmp și de pe un hectar de ridicate 4 tone de ceapă și o în­ constructori, lucrările vor ceput lucrările de montaj seră. După aprecierea inginerei te zilnic potrivit unui grafic semnată cantitate de ardei. Ne­ demara mai greu. Iar el și la secția pentru sortarea Maria Tomescu, producții bune stabilit la începutul fiecă­ ridicate la timp, legumele se avea nevoie de meșterii a- agregatelor care va „înghi­ s-au obținut la varză timpurie, rei săptămîni între C.A.P. ți degradează, ocupă locul, frînea- ceia, avea nevoie pentru ți" peste 100 tone confecții conopidă, cartofi timpurii, cea­ AGROCOOP. Faptul este de re­ ză procesul de recoltare. Cen­ mai mulți ani. Pentru că metalice. Acum îți spun pă, dovlecei și castraveți. Pen­ ținut și apreciat pentru eficien­ trul de legume și fructe și la Siriu se va munci ctți- cuvintul și sudorii. Munca tru a asigura pieței o cantitate ța sa. Toate aceste date și cifre AGROCOOP Tîrgoviște moti­ va ani buni. Și inginerul lor : peste 2 000 metri li­ cit mai mare de legume pe su­ subliniază efortul depus pentru vează că nu dispun de spațiile Andrei continua : „Aici te niari de sudură. In alte prafața de 70 hectare au fost a obține de pe suprafețele cul­ de depozitare necesare și cores­ va ridica un baraj de peste locuri se excavează pămin- plantate, în a doua cultură var­ punzătoare. Așa că mai bine să 120 metri care va aduna tul, mașinile cară în șir ză, castraveți, fasole, ridichi, tivate producții cit mai bune, se strice ceapa în fermele legu­ milioane metri cubi de apă. nesfîrșit, tone de piatră. Șo­ morcovi, praz, varză roșie si de a aproviziona piața cu pro­ micole, decit la dinșii în depo­ In faza finală a lucrărilor, ferii se află, deci, și ei in sfeclă roșie. duse în cantități suficiente și zite. Este de datoria producăto­ va fi terminată amenajarea primele linii ale bătăliei. La cooperativa agricolă „Mir­ rilor, a celor care aprovizio­ hidroenergetică a întregii văi Afirmam, la începutul fo- cea Vodă“ de pe cele 30 hectare în sortimentele necesare. îa pa­ nează piața să valorifice inte­ a Buzăului. Constructorii to-reportajului, că noutățile din grădină s-au recoltat peste ralel însă cu aceste evidente gral producțiile legumicole. vor dărui lumină și apă în­ sint la ordinea zilei, că eve­ 50 tone de diverse produse : ar­ preocupări pentru a asigura Așteptăm, așadar, răspunsul ce­ tregului județ. Și lumină, și nimentele se succed cu repe­ dei, roșii, varză etc. La rîndul belșugul piețelor o atenție deo­ lor chemați să rezolve grabnic apă, pentru oameni, pentru ziciune. Un asemenea eve­ lor, cooperatorii din Nucet, au asemenea situații. rodnicia pămintului pe ca- niment s-a petrecut de cu- livrat 20 tone ceapă și 27 tone sebită Se cuvine acordată valo­ rțș-l lucrează..." Nu vorbea rînd : s-a constituit organi­ de varză. rificării integrale a întregii pro­ AL. DOBRE eu patimă inginerul Andrei. zația U.T.C. a șantierului. Era calm, reținut, ca un co­ Ea număra, in ziua sosirii mandant înaintea unei mari noastre, 68 de uteciști. O bătălii. Numai inima sa bă- cifră, veți spune, mică. O tea probabil mai repede pen­ cifră, însă, care crește ra­ CULTURA A DOUA NU ÎNSEAMNĂ... PE PLANUL AL DOILEA Un prim sondaj : piața. Mese, doua : mazăre, fasole, castra­ hectare din celelalte legume In îndeplinirea angajamentelor la export: chioșcuri și tonete curate, bine veți, varză de toamnă. La ora (tomate, ardei, castraveți — de aprovizionate, chiar expoziții actuală, numeroși cooperatori fapt cele mai pretențioase și di­ Tineri proiectanți cu vînzare. Imaginea, deci, este sint pe cîmp, participînd la ficil de întreținut). Rezultatele: una de bogăție și varietate — prășitul plantelor, la alte lu­ așa și așa, adică mai mult așa... satisfăcătoare. Semn că legumi­ crări specifice, iar modul în slăbuțe. Pentru cultura a doua cultorii olteni nu se dezmint în care se înfățișează toate aceste Curtișoara își planificase 10 RESPECT PENTRU CALITATE, ce privește tradiția și hărnicia. plante dă garanția sigură a hectare. Nici mai mult nici mai De-a lungul Oltului și pe ma­ bogăției rodului de mai tîrziu. puțin. Dar, pe parcurs, unita­ caută proiecte... lul Dunării — ne confirmă to­ Dar să amănunțim exemplele tea, conducerea acestei unități varășul Constantin Bălșeanu, și paralela propuse discuției. desigur, (președinte Ion Dumi­ OPERATIVITATE ÎN LIVRARE contabil șef al întreprinderii tru. inginer șef. Ilie Andreescu, județene Olt de legume și fruc­ inginer Ion Tănase, șeful fer­ „Mica publicitate" în jurul unui atentat al birocrației te — 7 600 hectare organizate mei legumicole) n-au mai însă- Dintre produsele industriei larea unor noi tipuri de trac­ tehnic al întreprinderii. în 5 complexe sînt destinate în OLT mîntat și plantat nimic. Proba­ la capacitatea creatoare a tinerilor unui institut de noastre constructoare de mașini toare Cealaltă acțiune a uteciștilor principal legumelor. în această bil că tot în virtutea aceleiași care s-au impus cu deosebit La acestea, tovarășul Dumi­ de la „Tractorul", pe care o vară, alte 2 250 hectare au fost Directorul de complex, Dimitrie lipse a spiritului de răspundere cercetări prestigiu pe plata mondială, tru Bolat, secretarul comitetu­ desfășoară în cinstea Congresu­ plantate cu legume, cultura a Traicu, — în grija căruia se află la Curtișoara a fost abandonat tractoarele ocupă un loc de lui UTC adaugă : lui U.T.C. și despre care ne doua. Și deși această cultură, 1 300 hectare de culturi princi­ un solar de 10 hectare a cărui frunte. Ele și-au lărgit an de — în afara participării obiș­ vorbește secretarul comitetului numită și succesivă, se află în pale și 150 hectare din cea de a investiție încă neamortizată Se vorbește, se scrie, se speră mult de la tinerii cercetători șt an aria de desfacere fiind so­ nuite la activitatea cotidiană de U.T.C. are ca obiectiv efectua­ plină perioadă de creștere, vii­ doua cultură — are cuvinte de este de peste un milion de lei. licitate în prezent în aproape producție a colectivului, la suc­ rea unei susținute activităU pa­ toarele ei rezultate pot fi foai- stimă și laudă pentru coopera­ Oamenii își amintesc însă că proiectanți. Faptul că aceștia constituie majoritatea lucrătorilor din 60 de țări. Mult mai mult con­ institutele și întreprinderile specializate este un argument în plus cesele sale, tinerii de la Uzina triotice în sprijinul producției te bine confirmate (sau infir­ torii din Brîncoveni care de pe aici se cultivau cu puțin timp tează insă faptul că tractoarele de tractoare aduc în întrecere în vederea îndeplinirii exem­ mate) de cele obținute acum, în cele 100 hectare au dat și con­ în urmă cite 120 hectare cu le­ pentru preocuparea deosebită de care dau dovadă conducerile teh­ românești se cer în număr me­ acțiuni și inițiative proprii, de plare a angajamentului uzinei tinuă să dea producții deosebi­ nice. organizațiile U.T.C. din respectivele institute și întreprinderi plină campanie de recoltare a gume de pe care se obținea rod reu sporit și se cumpără cu un certă valoare educativă și efi­ în întrecerea pe anul în stirs. culturii principale. „Pentru că te. Desigur, pentru conducerea bogat. își amintesc doar... privind integrarea cit mai rapidă și profundă in sfera producției a preț avantajos, competitiv. acestor tineri. Căci, ei trebuie să contribuie din plin, alături de cei­ ciență economică. Mă refer doar — Nu ne-am stabilit un nu­ — ne spune tînărul inginer unității, dar în mod deosebit în sfîrșit. iată și excepția : — Tocmai de aceea — ne Ia două dintre ele. în primul măr de ore — reia tovarășul Alexandru Velea, specialist cu pentru tehnicianul Gheorghe nu cea care întărește regula ci lalți cercetători și proiectanți, Ia elaborarea unor soluții tehnice noi, mărturisește tovarășul Constan­ rînd. la „Cercul de creație teh­ Bolat — în schimb tinerii au Tîrțopan, șeful fermei legumi­ mai eficiente, la conceperea unor tehnologii avansate care să re­ probleme de producție legumi­ abaterea nedorită, negativă. La tin Toader, secretarul comite­ nică". El cuprinde 25 de tineri hotărit in unanimitate in adu­ colă în cadrul I.L.F. — în ulti­ cole. Nu prea are timp de cu­ C.A.P. Coteana sînt cultivate ducă importul, să creeze noi disponibilități de export : să ofere noi tului de partid — colectivul căi și mijloace dezvoltării impetuoase a tuturor ramurilor activității ingineri și tehnicieni și are ca nările generale, să răspundă mă instanță totul depinde de vinte însă tehnicianul. însoțit cu legume în cultură principală nostru face eforturi stăruitoare obiectiv cercetarea și îmbună­ prompt la apelurile șefilor de hărnicia oamenilor, de grija eu de cooperatori harnici și pri- 110 hectare. Toată stima pen­ noastre economico-sociale. Tinerii cercetători și proiectanți trebuie pentru suplimentarea producției tățirea tehnologiilor de fabri­ secții, ale conducerii uzinei. să fie așadar antenele in permanență „pe recepție", capabile să care se străduiesc să facă fie­ cepuți pleacă pe cîmp : au de tru inginera Maria Tabacu, șefa destinate atit nevoilor interne cație în scopul ridicării para­ într-adevăr, pe primele șap­ care lucrare cu competență". întreținut 23 hectare cu castra­ fermei, care a reușit să livreze descopere noul, să-i evalueze gradul de aplicabilitate, să propună cit și exportului. Un lucru tre­ mecilor calitativi ai producției, te luni ale anului valoarea pro­ veți, fasole, ceapă, varză. Echi­ modalități inedite, ieftine, competitive de aplicare a acesiei canti­ Să numim deci : Vișina, Obîr- ritmic și constant înalte pro­ buie reținut insă și anume că reducerea consumurilor și chel­ ducției suplimentare a uzinei șia. Crușov, Grojdibodu, Izbi- pele se împart pe suprafețe și ducții de legume în această pe­ tăți de nou in sfera productivă imediată și de perspectivă. Acesta aceste străduințe ale muncito­ tuielilor materiale și creșterea depășește 10 milioane lei. Apoi este deci rolul și locul tinărului cercetător și proiectant în activita­ ceni. Scărișoara, Grădini, Stoe- lucrări. Aici, la Brîncoveni, re­ rioadă. Pentru cultura a doua rilor și specialiștilor noștri se productivității. Rezultatele de renumitul colectiv brașovean va nești — comune cu mari supra­ zultatele primei culturi confir­ Coteana avea un plan de 40 tea de producție. Investigator, inovator, raționalizator de procese, desfășoară in paralel pe trei pînă acum sint încurajatoare. produce peste plan 400 de și fenomene ; creator de noi soluții tehnice și tehnologice. fețe legumicole, care asigură mă succesele celei de a doua. hectare. Cu urechea pe cea din­ direcții esențiale și bine stator­ Numai în acest an cercul tine­ tractoare din care 100 vor fi cea mai mare parte din canti­ Iată însă și exemplul invers. ții laudă, atit inginera cit și nicite : depășirea ritmică a pla­ rilor creatori a organizat două destinate . exportului. După sta­ tățile de produse stabilite în C.A.P. Curtișoara avea în plan cooperatorii s-au mulțumit să ocumentele Congresu­ fi putut elabora proiecte pentru nului la producția fizică, per­ sesiuni de comunicări care au diul la zi. nu se îndoiește ni­ planul județean la cifra de pentru cultura întîi 20 hectare planteze doar 10 hectare. Una lui al XI-lea al P.C.R. investiții în valoare de milioane manenta îmbunătățire a calită­ prezentat soluții originale și meni că deși majorat, angaja­ 101 000 tone. Aceleași comune cu ceapă și 25 hectare alte le­ s-a promis, alta... au jalonat căi sigure, de Iei". în aceste condiții, 24 de ții produselor prin cercetări economicoase, acceptate cu in­ mentul va fi Îndeplinit exem­ au plantat între 40 și 100 hec­ gume. Cooperatorii de aici s-au clare, precise activită­ ingineri proiectanți, foarte buni proprii, diversificarea și asimi­ teres de către compartimentul plar. R. L. tare cu legume, în cultura a mulțumit doar cu ceapă și 7 ION ANDREIȚA Dții de cercetare. Din și competenți specialiști, lucrează marea sumă de probleme, majo­ doar cîteva ore pe zi. Cine își ritatea institutelor și-au formu­ permite să întrețină, nevalorifi­ lat deja planuri tematice concre­ cată integral, o asemenea rezer­ te. adaptate la cerințele econo­ vă de inteligență Și de forță de miei. Mai există însă, din pă­ muncă ? Ce posibilități de afir­ cate, și institute pentru care mare i se oferă tinărului inginer planurile tematice, defalcate pe REPORTAJUL NOSTRU sau tehnician proiectant (marea ateliere de cercetare și proiec­ majoritate a lucrătorilor de aici Petre Ion de la Grivița roșie tare. pe oameni, sînt încă ne­ sint tineri) în aceste condiții ? clare, neconcretizate. într-o ase­ — Eficiența muncii noastre, Nu credeam si-l găsesc. Tre­ trebuie să fie vechi in uzină și Iar valoarea lui depășea un mi­ virsta pe care trebuie s-o aiblj, primit în partid fiind dintre cei scrisese despre el acum 20 de menea situație se află în prezent iată o problemă pe care mi-o cuseră douăzeci de ani de a- îl întreb cu speranțe. lion și jumătate. Cine s-o facă? „omul meu". mai tineri comuniști ai uzinei. ani. Institutul de cercetări și proiec­ pun zilnic, ori de cite ori anali­ tunci, uzina se schimbase mult, — 11 cunoașteți cumva pe su­ Cui puteam să-i încredințăm — De cind lucrați In uzină ?, Eram din nou derutat. Nici — Ce vi pot spune ?, începe tări „Delta Dunării" din Tulcea. zez situația în care ne aflăm, ne numărul muncitorilor aproape dorul Petre Ion care în urmă această răspundere ? Cine își 11 întreb. acesta nu era Petre Ion pe el. Datorez totul Griviței roșii Conform actualei metodologii, spune proiectanta Olguța Iorga, se triplase, apăruseră construcții cu... dar nu mi-am terminat în­ asuma riscul? Numai în labo­ — Din 1961. care-l căutam eu. Le-am ex­ unde m-am format ca om și pe baza planului de investiții al secretara organizației U.T.C. noi. Cazangeria nu mai e nici trebarea pentru că răspunsul a rator puteam răspunde la aceste — Nu pe dumneavoastră vă plicat celor de față toate amă­ profesional. Am fost dus acolo Centralei ,„Delta Dunării" a fost Neavînd un plan, chiar și de ea cea de acum două decenii, venit imediat. întrebări. Am selectat șase su­ caut. E o confuzie de nume, nuntele pe care le știam : „tre­ de tata, pentru că atunci așa elaborat și planul de proiectare imediată perspectivă, nu știi la se mutase într-o hală largă, mai — Cum să nu-l cunosc, doar dori, adică pe cei mai valoroși cred. buie să aibă în jur de 37—38 era obiceiul. Cei mai mulți pă­ al Institutului de cercetări și ce vei lucra mîine, deci nu știi potrivită pentru noul profil al chiar eu l-am crescut. E locții­ pe care-i aveam, pentru a răs­ Însoțitorul meu se lovește cu de ani, se angajase in 1955 și rinți își aduceau fiii să le conti­ proiectări „Delta Dunării" din la ce temă să te documentezi. producției. Din Grivița roșie de torul secretarului de partid al punde la teste complicate. Pe­ palma peste frunte. tatăl său a lucrat tot aici". Atât nue meseria. Am îndrăgit de la Tulcea. Prima variantă a planu­ Aflați într-o astfel de situație, altădată au mai rămas doar organizației noastre. tre Ion era și el printre ei deoa­ — Gata, zice, știu acum. E știam. Vreau să văd ce curs a început sudura, a devenit pen­ lui pe 1975 a fost elaborată și unii ingineri tineri pleacă din citeva clădiri afumate, sprijini­ Ii spun cine sînt și el se re­ rece cu puțin timp înainte ciș- altul. Trebuia să-mi dau sea­ urmat destinul acestui tînăr, tru mine' o mare pasiune. Am trimisă spre aprobare — Centra­ proprie inițiativă în întreprin­ te in zidurile puternice din be­ comandă scurt : Mogilaș. . A- tigase Olimpiada sudorilor pe ma. cum s-a realizat în cei douăzeci urmat liceul seral, nu pentru lei și Departamentului industriei deri și instituții din afara cen­ ton și sticlă ale celor noi. S-a veam să aflu mai tîrziu că este, de ani. Grupul din jur se mă­ altceva decit pentru a putea alimentare din cadrul M.A.I.A. tralei, sau chiar în întreprinderi păstrat insă ceea ce era mai într-adevăr, unul din veteranii rise. Binevoitori, oamenii se deveni mai bun in meseria mea. — în septembrie anul trecut. bucureștene, și solicită teme de durabil : tradiția și spiritul Gri- uzinei, căruia multe generații de frămintau cum să mă ajute. Eram doar șase tineri la liceul Trei luni după aceea planul te­ proiectare. Unii au mai mult viței și aleasa mîndrie a fiecă­ meseriași îi recunosc meritul a- iN CĂUTAREA UNUI TÎNĂR EROU „Cred că e vorba de Petre Ion seral, pe atunci, din toată uzina. matic a fost respins. A doua va­ noroc, alții mai puțin. rui muncitor de aici de a se devărat al împlinirilor. de la secția a IV-a“, spune ca­ Acum sint cîteva sute. Faculta­ riantă (trimisă cu adresa nr. 791 — Se întîmplă, însă, uneori, să numi grivițean. Mult, fără îndo­ — In industria utilajelor chi­ reva, dar este contrazis pe Ioc : tea am făcut-o tot la seral, din 31 ianuarie a.c.), precum și avem parte și de reversul meda­ ială. trebuie să se fi schimbat mice, zice el, ca și in construc­ DE REPORTAJ DE-ACUM DOUĂ DECENII „Acela nu e sudor, -ci electri­ minat de aceeași pasiune. Su­ cea de-a treia (adresa nr. 3579 liei, ne mărturisește tovarășul in toți acești ani și cel pe care țiile navale, sudorul este omul cian". „O fi Petre Ion de la sec­ dura e o știință foarte com­ din aprilie 1975) au avut aceeași Mihai Furdui. secretarul de îl căutam. In reportajul des­ de bază. La noi in cazangerie ția I", își dă altul cu părerea. plexă și voiam să nu mai aibă soartă. Abia în iunie, planul te­ partid al institutului. După o pre el publicat in 1955, februa­ majoritatea sîntem sudori, dar Capitală. După cîteva zi­ Ne-am întors în partea opusă Nu-i nici acesta, nici el nu-i taine pentru mine. Munceam matic de proiectare pentru anul lungă perioadă de stagnare, rie 17, utecistul Petre Ion ne era Petre Ion este unul din cei mai le de testare, rezultatele de și a inceput să-mi vorbească sudor, ci macaragiu. Se mai gă­ din răsputeri. Opt ore in uzină 1975 a fost avizat favorabil. Un apare o perioadă cu un număr prezentat ca un adolescent în buni, dacă nu chiar cel mai bun. laborator îi recomanda pentru sește totuși un Petre Ion la ca­ și tot atâtea învățam acasă și la pragul majoratului „cam firav despre celălalt Petre Ion. semestru întreg s-a lucrat deci copleșitor de mare de teme de Și nu-i ușor să-ți ciștigi acest lucrarea noastră pe același Petre — E un băiat de excepție. zangerie, dar e și el mult prea școală. A fost un efort de zece fără un plan dinainte stabilit. proiectat. Termenele sînt de și sfios, cam scund și prea sub­ renume intr-un colectiv cu sute Ion si pe Dumitru Șoveanu, om Lucrează la autoutilări, unde se tînăr. Un alt sudor cu același ani, adică pînă am terminat fa­ „Timp în care au fost finalizate obicei foarte scurte, se lucrează țire", cum îl vedea reporterul de meseriași de clasă, dintre trecut de 50 de ani, dar care nu-și cere o calificare desăvîrșită nume din secția a IlI-a este cultatea. Devenisem inginer dar lucrările restante din anul tre­ uneori ziua și noaptea, unii atunci. Acum, trebuie să fie un care unii cu zeci de ani de ex­ pierduse agerimea. Era, așadar, pentru că acolo se lucrează, cum scos și el de pe „listă" pentru am continuat să lucrez încă cut și onorate cîteva comenzi proiectanți rezolvă astfel cu greu bărbat matur, dar totuși tînăr, periență. o confruntare între virste. După se spune, doar produse în pre­ nepotriviri asemănătoare. Pă­ citeva luni ca sudor. Și azi nu venite de la întreprinderile dip problema calității producției. o fi ajuns și el sudor de clasă, Generos, bun cunoscător al probele la care au fost supuși mieră. rea că trebuie să caut un ac las să treacă nici măcar o zi să afara centralei", ne declară Du­ Sperăm că. măcar anul viitor chiar meșter poate sau tehni­ oamenilor săi, fără exagerări în atunci, dar mai ales după în­ Dar Petre Ion „doi" nu era într-un... car cu ace. Deodată nu sudez. De plăcere, dar și mitru Tudose, șeful biroului situația să se amelioreze. Se cian, oricum om de nădejde aprecieri, șeful de brigadă cheierea cu succes a lucrării, Gheorghe Mogilaș se lovi din pentru că trebuie să-i învăț pe cum făgăduia prin caracter și la program, urma să vină in plan, dezvoltare. Timp în care lucrează deja la planul tematic Gheorghe Mogilaș nu-mi dă noi, grivițenii, căpătaserăm certi­ schimbul de după-amiază. S-a nou cu palma peste frunte. cei mai tineri. Sudarea liniilor — completăm noi — majoritatea pe 1976. fire încă de la inceput. răgazul să cred că spune cuvinte tudinea că aveam printre noi pe oferit să mi-l „prezinte" in — Acum nu mă mai înșel. E ferate e o acțiune destul de re­ ofertelor nu au fost făcute de Asupra oportunității unor in­ Mă plimb printre coloane, re- fără acoperire și-mi vorbește cei mai pricepuți și temerari su­ lipsă un muncitor în vîrstă pe vorba de băiatul lui nea Petre centă la noi și ea mă absoarbe institut sau centrală, ci de tervenții energice pentru rezol­ cipienți, conteinere, cisterne — mai departe despre sudorul Pe­ dori din țară pentru că pînă la nume Gheorghe Păuna, care care lucrase la noi la cazange­ cu totul. Vin la 6 dimineața pe proiectanți. care, lipsiți de un varea acestei situații nu mai în­ coloși rotunjiți din tablă de o- tre Ion. ei nimeni n-a mai executat o m-a surprins repetând vorba pe rie, dar care a ieșit de mult șantier și plec seara cind se în­ plan tematic, au trebuit totuși cape nici o îndoială. în aceste țel și caut in străfulgerarea lu­ — Aveam de făcut, acum sudură în mediu de argon, atit care o auzisem și de la Gheor­ timp la pensie. Știți, și fiul lui tunecă. Abia-mi văd nevasta și să lucreze ceva (bilanțuri ener­ condiții cînd practic toate insti­ minii albastre a aparatelor de cîțiva ani, o treabă a naibii de de complexă și dificilă. cel pe care-l căutați, cred, nu fetița. Nu mă simt însă nicio­ getice pentru două întreprinderi ghe Mogilaș. tutele de cercetări și proiectări, sudură din cazangerie pe cineva pretențioasă, povestește el, cum Intre timp, ajunseserăm a- — Eu l-am crescut. De cînd mai e la noi. A devenit inginer dată obosit pentru că, iarăși re­ din municipiu, relevee pentru căruia să-i răscolesc amintirea nu se mai făcuse în țară la noi: colo, unde dorea însoțitorul meu. constructor de căi ferate și a pet, pasiunea sudurii nu-mi dă întreprinderea de aluminiu ș.a.). toți specialiștii sînt puternic an­ de acum 20 de ani. Dar parcă sudarea după procedeul „inter- — Iată-l, dumnealui este. a pus piciorul în uzină... trebuit să treacă la C.F.R. acest răgaz. Mă vrăjește mereu Cu toate improvizațiile făcute grenați în materializarea sarcini­ timpul n-a putut, străpunge las" a țevilor in spatele plăcii Cel de care ne apropiaserăm Am înțeles că aici la Grivița Într-adevăr, acesta era. L-am cu alte și alte taine pe care tre­ nu s-a putut totuși acoperi în­ lor mari ce revin acestui im­ scuturile de cobalt ale sudo­ tubulare la schimbătoarele de s-a oprit din lucru, și-a ridicat roșie creșterea și educarea tine­ găsit la Chiajna pe șantierul buie să i le dezleg împreună cu treaga capacitate de producție a rilor. anii nu le-au atins pros­ căldură pentru linia de amoniac ochelarii de protecție, și-a șters rilor este una din cele mai fru­ refacerii liniei ferate distruse cele cîteva sute de tineri din lo­ institutului. „Din cauza acestei portant domeniu de activitate, pețimea, au toți din jur tine­ de la Slobozia. Se cerea o mare sudoarea de pe frunte cu mi- moase tradiții. de inundații. Un tânăr vînjos, tul cu care lucrez... stări de lucruri — recunoaște nimănui nu îi este permis să precizie in execuție, mare stă- neca și ne-a primit cu un zim- — Deși cu un stagiu de nu­ ars de soare, bine dispus. I-am Un destin posibil pentru fie­ șeful atelierului proiectare, ingi­ rețea celui din reportajul care irosească fără rost munca și m-a adus aici. Întâlnesc in cele pinire de sine, răbdare și mă­ bet larg. A fost un moment de mai cinci ani în meserie, reia povestit cit de greu l-am găsit care „Petre Ion", pentru o ge­ nerul Alexandru Stoica, 7 ingi­ iestrie. O țeavă odată stricată descumpănire pentru mine. Cel Gheorghe Păuna, acest băiat e- din cauză că sint prea mulți nerație. Destinul împlinirii u- neri de la „mecanizare" ,nu fac capacitatea de creație a unui din urmă un om cu fața brăz­ nu se mai putea înlocui și în­ pe care-l aveam in față mi se xecută lucrări de categoria a Petre Ion la Grivița. Și-a rea­ mane. decit să semneze condica la ve­ întreg colectiv de specialiști. dată de cute și părul inălbit ; treg produsul ar fi fost rebutat. părea mult prea tînăr pentru V-a și a Vl-a. Anul trecut l-am mintit de reportajul în care se ROMULUS LAL nire și la plecare, deși de la în­ ceputul anului și pînă acum ar PAVEL PERFIL „SClNTEIA TINERETULUI" pag. 4 JOI 14 AUGUST 1975

îteva sute de oameni fața spectatorilor sute de fapte chitarele cu „poeziile" lor des­ Numai cunoscindu-se toate a venit și brigada artistică a așteptau nerăbdători in de viață și muncă din întreprin­ pre .producție și productivitatea punctele slabe ale unei anumite întreprinderii de transporturi fotolii începerea spec­ derile și orașele 'lor. “Forța ' bri- muncii. Așa cum arată însăși activități, ca și cele bune, ac- București și cea a întreprinderii PENTRU tacolului. Se ridică găzii derivă din promptitudinea denumirea lor, brigăzile de agi­ ționîndu-se imediat și nu după metalurgice de metale neferoa­ cortina, apar prezen­ intervenției, din întrebările di- tație nu sînt formații de spec­ ce situația a devenit cunoscută se Baia Mare. Și aici ni s-a vor­ tatorii. Sala se liniș­ recte pe care le pune, din ca- tacol cu repertoriu fix și stagiu­ de toată lurUea. activitatea bri-, bit despre aceeași eficiență. tește. dar înainte ca cei doi pre­ pacitatea critică a martorilor în ne „teatrală". îndrumarea lor găzii artistice de agitație va pu- pe cate laj petrolier Tirgoviște iși o formă de acțiune a spiritului Tomls (orele 9; 12,30; 16,30); Gră­ știent de necesitatea continuă a ci mai degrabă cu rîsul sănătos din mai multe orașe ale țârii. tume de operă, care în zadar se domeniul căreia se adresează schimbă aproape . săptămînal critic ce trebuie să slujească dina Tomis (ora 19,45). perfecționării tale morale. Rî- sau cu ironia acidă. Tinerii interpreți au adus în străduiesc să acopere orgile și brigada artistică de agitație. textele, spectacolele se dau în nemijlocit la constituirea unei NU TE VOI IUBI: Bucegl (orele sul nu-1 supără decit pe prost, secții pe același electrocar care înalte conștiințe comuniste, a 16; 18). care ori se preface surd, ori iți ține loc de scenă. Cu exemple, unui puternic spirit de răspun­ ULTIMUL PISTOLAR DIN întoarce spatele. concrete despre anumite situa­ dere și sacrificiu la fiecare CROSS CREEK: Lumina (orele ții care influențau negativ ac­ tînăr. 8.30; "10.30; 12,30; 14,30; 16,30: 18,30; Și, totuși, trebuie să consta­ tivitatea din întreprinderea lor NICOLAE MILITARU 20,30). tăm aici cu tristețe impasul în­ PROPRIETARII: Munca (orele delung al genului comic în lite­ 15,30; 18; 20,15). ratură, în teatru, film și televi­ n Fiecare dintre noi vrea ziune. Se scrie foarte puțină LANȚURI: Feroviar (orele S; proză comică și satirică (poezie „ZILELE CULTURII GORJENE" 11,15; 13,30: 16; 18,15; 20,30); Fla­ Firește, filmul lui Guy Ca- mura (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; satirică a mai apărut ceva in sary, „Piaff“, este un film obiș­ începînd de ieri. în județul meni de cultură, expuneri, spec­ 18; 20,15). ultimul timp — vezi Valeriu nuit în genul biografiilor ro­ Bucuroiu și Stelian Filip), astfel Gorj se desfășoară sub genericul tacole dedicate celei de-a 31-a AL PATRULEA MIRE: Unirea manțate, poate mai decent ca să-l joace pe Hamlet“ „Zilele culturii gorjene" ample aniversări a eliberării patriei. (orele 16: 18). incit colecția de umor a editu­ altele. Nu ne-am fi ocupat de rii „Albatros", atit de generoa­ manifestări cultural-artistice de­ în numeroase localități au a- INFRÎNGEREA LUI L. WIL- să ca idee și atitudine, abia el, dacă n-ar fi decit și pentru dicate mărețului eveniment din vut loc vernisaje ale unor expo­ KISON: Grivița (orele 9: 11,15: mai pilpiie. Neîncurajați de cri­ faptul că la un astfel de film este Piaf și pare că nici nu-și terioară la fel de evidentă ca a imperios la reconstituirea de istoria patriei — aniversarea a ziții de artă grafică și fotogra­ 13,30; 16; 18,15; 20,30); Melodia merge lumea și cu ajutorul sau prbpune să fie. Chestiune de in­ ilustrei dispărute — dar asta personalitate a adevăratei Edith 31 de ani de la eliberare. Din­ fică, concursuri gen „Cine știs (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; tică, Mazilu, Valentin Silves­ nu 20,30). tru, Nicuță Tănase, D. So­ oprobriul nostru. Numai că eroi­ teligență artistică. Piaf nu este înseamnă transplant de per­ Piaf, cea a cărei umbră mingile tre acțiunile ce vor avea loc cu ciștigă", prezentări de filme ro­ na unui astfel de film este însăși pentru nimeni o amintire de sonalitate și rimă la personali­ ecranul, ocrotind această față acest prilej consemnăm : „Fes­ lomon și alții care s-au dă­ tate. Există in filmul acesta ca­ mânești, întilniri ale tinerilor cu MARELE CIRC: Drumul Sării ruit acestui gen publică spo­ Edith Piaf, acolo se aude tot istorie culturală, nici de disco­ patetică, înzestrată cuatîta har tivalul cintecului, jocului și por­ veterani ai războiului anti­ (orele 16; 18; 20); Crîngași (orele filmul vocea ei chitind că nu tecă. Ea a dispărut dintre noi zul ev separat, diferit de cazul — Brigitte. Ariel. La urma urniei, tului popular". „Sesiunea de 16; 18,13). radic, poate și din pricină că regretă nimic — și aceasta ne-a de curînd. Nu-i ținem minte pe care il dezbate — cazul unui hitlerist. * revistele literare de prestigiu au poate este singuhil mod 'serios comunicări științifice pe teme ' TOAMNA CHEYENNILOR: Co- renunțat la paginile și rubricile prilejuit cîteva reflecții. E de chipul din amintiri — îl putem alt talent căruia i se dă un lu­ de a face în cinematograf bio­ de etnografie și artă populară", troceni (orele 15,30; 19). presupus că dacă' Piaf ar fi vă­ vedea oricind rămas pe pelicu­ cru atit de'fascinant să facă — grafie. Au fost atiția interpreți inaugurarea Muzeului de arhi­ VASII.E CRĂCIUN, lor de umor, ca să nu mai vor­ zut filmul acesta prin absurd, lă, rămas in rolele televiziunilor ilustrarea prin ființă a cintecu­ ai lui Napoleon, nici unul n-a tectură populară a Gorjului de HYPERION: Ferentari (orele besc de cotidiene (acestea își nu l-ar fi regretat nici pe el. de filme din toată lumea, pre­ lui lui Edith Piaf. Acesta, me­ 15,30 ; 13; 30,15). aduc aminte de umor doar de semănat de fapt cu acela, pro­ la Curtișoara, întîlniri cu acti­ activist al Comitetului județean N-ar fi făcut una din violentele zent în cinematecile din toată rită intr-adevăr văzut. Cind ciu­ babil, care a zguduit lumea, ei, viști de partid și de stat, cu oa- Gorj al U.T.C. STRĂLUCIREA SOARELUI: Flo- revelion). în teatru, o comedie ei crize de furie atunci cind , lumea. Biaf însăși a făcut fil­ dă Edith Piaf din off, Brigitte interpreta, reușind să ne tre­ reasca (orele 9; 11:15; 13,30; 16; apare la cîțiva ani o dată. Și ce erau pingărite de reclamă gra­ me. Filme de tinerețe — așa că Ariel ascultă, dar ascultă evi­ zească interesul în măsura în 18,15; 20,30); Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). păcat ! AVem un public care, în nițele artei și nu pentru că fil­ îi știm și chipul de tinerețe, nu dent, cu toate că, firește, inter­ care propria devoțiune reușea să mul e onest și că tresare din numai pe cel emaciat de sufe- / pretează cîntecul, joacă corect ne antreneze. La urma urmei, CONCURS DE INTERPRETARE PORȚILE ALBASTRE ALE ORA­ dorința lui fanatică de a ride, ac­ cind in cind in el o undă de aer rința de a trăi care i-a incrus­ faptul că deocamdată, in anul spunem.un fapt banal — că nici ȘULUI: Giulești (Orele 15,30; 18; ceptă fără, să cricnească chiar parizian melancolic și încărcat tat maturitatea in efigie. O știm de grație in care vedem noi fil­ o personalitate autentică nu poa­ 20,15). mul și in care el a fost făcut, și comediile mediocre și slabe, de poezia secretă a străzii, lip­ cum se mișca, o știm cit era de te fi evocată decît tot de o per­ INSTRUMENTALĂ PIEDONE — COMISARUL FĂRĂ sită de complexe. Ci din pricina straniu atrăgătoare in urîțenia ea este interpreta marii artiste sonalitate autentică. Acest lucru ARMĂ: Volga (orele 9; 11,15; 13,30; chiar și pe cele fără haz. Ca să a cintecului francez și face to­ Brigittei Ariei, interpreta prin­ ei specifică, cum exista cu vio­ este valabil de la capodoperă la Pe scena Concursului muzical 15,45; 18; 20,15); Arta (orele 15; nu mai spun ce actori minunați cipală, care poartă cu totul în- lență. in fiecare mișcare a cin­ tul ca noi văzînd-o să ne-o re­ film de vară — ca acest „Piaf“ ' în cursul zilei de miercuri, in 17.15; 19,30); Grădina Arta (ora tecului său. Or, intii de toate amintim pe Piaf. Bineînțeles că de interpretare instrumentală afara probelor de concurs, parti- 20). de comedie avem și cită milă ne timplător în film numele lui care a trecut printr-un Bucu­ „Ciprian Porumbescu", care se cipanții la actuala ediție au Edith Piaf și la fel de intimplă- Brigitte Ariel e frumoasă, și ne-o reamintim, vocea ei extra­ rești exasperat de timp incert, KIT ÎN ALASKA: Pacea (orele apucă de ei atunci cind îi ve­ replica unui personaj care-i spu­ ordinară însoțește întreaga pe­ desfășoară la Suceava și este susținut microrecitaluri lâ Clu­ tor interpretează un rol bazat între două picături de ploaie și 15,30; 18; 20.15). dem chinuindu-se să scoată un ne că e urită pe stirnește zim- liculă. și apoi acest mod de a soarele năucitor al sfirșitului de rezervat școlarilor, au evoluat bul muncitoresc din Frasin, Ta­ zimbet de la public chiar și in­ pe biografia ilustrei artiste. Bri­ bete. Or. mișcarea ei este la fel asculta interpretînd, impresio­ august. băra centrală din Bucșoaia și NU IESE FUM FĂRĂ FOC: Au­ pînă acum peste 70 de concu- Casa orășenească de cultură rora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; tr-o dramă. Dar de ce nu avem gitte Ariel e formidabilă. Ea nut de impetuoasă, trepidația ei in­ nează prin el însuși și obligă SMARANDA JELESCU renți. ,Gura Humorului. 18; 20,15): Miorița (orele 9,30; 12; 15; 17,30; 20); Grădina Aurora (ora 19,45). PE AICI NU SE TRECE: COS- mos (orele 15,30; 19). NOUL ULTIMA ZĂPADA DE PRIMĂ­ VARĂ: Viitorul (orele 15,30; 18; Construcțiile școlare Combinatul 20,15). CE CULOARE ARE DRAGOS­ IINT? TEA: Flacăra (orele 15,30; 18’ de îngrășăminte chimice 20,15). FILIP CEL BUN: Vitan (orelts „Valea Călugărească" 15,30; 18). FĂRĂ PREGET, HOINARII: Popular (orele 15,30: UNEI MUNCESC 18; 20,15). ÎNCADREAZĂ URGENT : CONSPIRAȚIA: Progresul (orele 15,30; 18; 20,15). • buldozeriști; INCREDIBILELE AVENTURI ALE UNOR ITALIENI 1N RUSIA: • tractoriști ; Rahova (orele 16; 18). ALȚII PROMIT SAU SE JUSTIFICĂ • electrician depanare a- CEI MAI FRUMOȘI ANI: Gră­ uto ; dina Bucegl (ora 19,45). LOCOTENENT COLUMBO: Gră­ • electrician depanare lo­ dina Titan (ora 20). Magazinele, librăriile amintesc învățat Laurențiu Murguleț, septembrie va avea loc inau­ cum se va recupera timpul pier­ că peste puțin timp va suna dintr-a Vl-a, să curețe geamu­ gurarea. dut. Este cazul grădiniței de la comotive Diesel hidraulice TUNURILE DIN NAVARONE : clopoțelul. In multe școli mi­ rile și o face cu răspundere. Dacă tragem linia și adunăm . Școala generală nr. 26 și al sălii de 450-1 250 C.P. Grădina Vitan (ora 19,45). roase a var și vopsea. ..Bobocii" Pentru că este mic s-a urcat pe faptele, și trebuie s-o tragem de gimnastică de la Liceul nr. • revizor tehnic auto ; iși încearcă cu emoție unifor­ pervaz. Zi de zi directoarea pentru că timpul ne zorește, 25 (str. Porumbacu). Ni se spu­ mele. Așa se întîmplă mereu, Constantinescu Viorica este constatăm că la capitolul debit ne la Inspectoratul școlar al • tehnician exploatare dar anul acesta are o încărcă­ prezentă, mătură, curăță, stivu- sînt destul de multe șantiere. municipiului că directorul li­ tură deosebită. Este pragul prin iește materiale. Există aici un Se bate pasul pe loc, se merge ceului n-a permis constructori­ C.F.U.; picher întreținere front de lucru larg în adevă­ în ritm de melc, se lucrează cu lor să înceapă lucrarea in ideea linii C.F.U.; care milioanele de elevi pă­ JOI, 14 AUGUST 1975 trund în noul cincinal — al re­ ratul înțeles al cuvîntului, cum intermitențe. Unii sint dispuși că. va obține aprobarea pentru • șefi manevră C.F.U. ; voluției tehnico-științifice cum se poate întilni și pe alte șan­ să se justifice : beneficiarul n-a o sală mai mare. Nu știu cit PROGRAMUL 1 a fost definit la. Congresul al tiere. Se află în curs de re­ asigurat... constructorul n-a ve­ este de justificată această ce­ • manevranți C.F.U. ; XI-lea al partidului, anul cind cepție grădinițele din str. Co­ nit... Dar ce rămîne in urma rere. Cert este că elevii vor fi 16,30 Teleșcoală. 17,00 Telex. 17.05 se cer eforturi deosebite de drii Neamțului (120 locuri) și lor ? Să privim peste gard : sint lipsiți de condiții pentru prac­ • veghetori vagoane ; Cabinet juridic. 17,25 Din țările so­ gîndire și acțiune pentru înde­ Izvorul Mureșului (300 locuri). rămase în urmă construcțiile ticarea sportului. Dacă s-au fă­ cialiste — R.P. Chineză. 17,35 Ve­ plinirea exemplară a exigen­ Sint avansate lucrările la șco­ celor 2 școli din Titan (str. cut și se fac eforturi pentru • magazioneri comerciali; țelor impuse învățământului, ex­ lile generale din str. Popa Is- Poștașului șt Șutea micro II), structurarea planului de pro­ economist și merceolog a- tre folclorice — Bistrița-Năsăud. puse cu claritate de secretarul trate, Tunari. Pe str. Rotundă Casa de copii din str. Barajul ducție astfel ca el să permită provizionare ; 17,55 Publicitate. 18,00 Enciclope­ general al partidului la plenara noua grădiniță cu 10 clase și-a Dunării etc. Unele lucrări, nici- însușirea deprinderilor, se con­ die pentru tineret. 18,25 Muzica — din iulie a.c. Spirit revoluțio­ deschis larg ferestrele. La 1 n-au fost atacate și mă-ntreb stată rămîneri în urmă la rea­ • impiegați de mișcare emisiune de actualitate muzicală. nar, disciplină, atașament pen­ lizarea atelierelor-școală de la C.F.U. ; 18.45 Universitatea TV. 19,20 1001 tru politica internă și externă liceele nr. 33, 6 (Pajura), 43, de seri. 19,30 Telejurnal. 20.00 An­ a partidului, respect pentru „Alexandru Sahia" (Pantelimon). • muncitori necalificați munca fizică sînt comanda­ de la școlile generale 108 Ber- cheta socială TV: „Al nostru..." mentele majore cărora li se cehi, nr. 25. Lista poate conti­ pentru calificare în meserii­ 20,35 Publicitate. .20,40 Ansamblul subordonează măsurile luate nua, vădind lipsa de răspunde­ le de buldozeriști, șefi ma­ „Ambasadorii cintecului". 21,30 Re­ pentru noul an de invățămint. re pentru cei învestiți cu, rezol­ nevră, manevranți vagoane, vista Uterar-artistică TV. 22,10 24 Ele se conjugă cu eforturile varea construcțiilor respective. de ore. 22,30 închiderea progra­ materiale ale statului privind Există și categoria celor ce magazioneri comerciali', ve­ mului. condițiile de pregătire a ge­ promit. Pină la data de o să... ghetori vagoane, operatori nerației de mâine. Se constru­ vă asigur că.,, mare lucru, nu PROGRAMUL 2 iește mult. Mai mult ca oricind. mai e... etc. etc. Promisiuni chimiști. r Am. ales ca obiectiv al rîndu- ne-a făcut, și maistrul Paul Dră- Combinatul asigură cazare 20.00 Concert de muzică simfoni­ rilor de fată Bucureștiul. Re­ guș de pe Șantierul 3, I.C.M. 1, că românească susținut de orches­ țin din plan : 220 săli de clasă constructorul școlii cu 24 săli de contra cost pentru nefami- tra simfonică a Radioteleviziunii. (în 8 localuri noi și 4 extinderi), clasă din str. Pătulului . Nu liști. In pauză: Telex; Bucureștiul ne­ peste 5 700 locuri in grădinițe, punem la îndoială bunele sale cunoscut — Cartierul’ Colței. 22.00 7 ateliere-școală cu 560 locuri, o intenții, dar constatăm că pe șantier se manifesta indisci­ Țelerama; Realizatorii de filme în școală specială cu internat pen­ vilegiatură. 22,30 închiderea pro­ tru 200 elevi, 2 săli de gim­ plină. Unul se plimbă, altul stă, nastică etc. Cum se realizează nu există un ritm de lucru gramului. legătura permanentă între vor­ susținut. Ici, colo și oameni care bi și faptă ? Primul popas — fac treabă. O rjiacara se află în ÎNTREPRINDEREA de transport bucurești Școala generală nr. 177. Cei 70 relache. La Inspectoratul șco­ de constructori vor termina mai lar aflasem că la fel au stat devreme lucrarea de extindere, lucrurile și acum cîteva zile, cu adică 11 săli de clasă, 3 labo­ excepția că unii jucau table. î N C A D R E A ZĂ URGENT JOI, 14 AUGUST 1975 ratoare, 2 ateliere. Tînărul sub- Promisiuni, argumente, scuze, vini pasate de la unul la altul, Teatrul Giulești (la parcul tea­ inginer Dumitru Fărcuțiu a trului Giulești): NOPȚI DE VARĂ ba chiar și laude cind nu este — MUNCITORI NECALIFICAȚI din Bucu­ dubă Care, pe timpul școlarizării vor primi o organizat munca in schimburi cazul. Numai că nu poți con­ rești și din toate județele țării pentru pre­ indemnizație .lunară egală cu media retribuției — .ora 20,30; Teatrul Mic (la Ro­ prelungite. Fiecare zi bună este strui cu ele. Este nevoie de gătirea prin cursuri de policalificare în ve­ realizate. tonda din grădina Cișmigiu) : b) Cazare gratuită în căminele întreprinderii folosită din plin. Constructorii responsabilitate, pasiune, spirit derea obținerii simultane a permiselor de AMINTIREA SCRIITORILOR — de orggnlzare și mai ales de conducere categoria „B“ (taximetre), catego­ și masă contra cost. sînt foarte tineri, așa cum se c) Legitimație de călătorie pe mijloacele de ora 20; Teatrul Evreiesc de Stat: disciplină. Și de data aceasta ria „D“ (autobuze) și troleibuze. transport urban. DIBUK — ora 19,30; Teatrul „C. văd in fotografie. Se nu­ este cazul ' să amintim orga­ mesc Lucia Insurățelu, Lucre- . Durata cursurilor de policalificare este de 13 După școlarizare, cursanții devenind încadrați Tănase" (sala Savoy): UN BĂIAT nizațiilor U.T.C. de pe șantiere, luni, după care absolvenții — posesori ai per­ ai I.T.B. vor putea^ să beneficieze de prevede­ DE ZAHĂR... ARS ! — ora 19,30; comitetelor de- sectoare, că de ti­ miselor categ. ,,B“, ,,D“ și troleibuze — vor fi rile Decretului nr. 307 1971, privind stabilirea ția Angheluță sau Maria Pricop. (grădina Boema): 1N GRADINA Șeful echipei, Mihai Miu, are neri este neișoie la înălțarea vi­ încadrați în exploatările I.T.B. în funcție de domiciliului în București. itoarelor școli și ateliere. Pre­ necesități. Solicitanții se pot adresa la Biroul invățămint BUCURIILOR _ ora 19,30; Rap­ vechime — 12 ani de șantier. zența lor, în orele de după pro­ Se primesc : bărbați (cu serviciul militar sa­ I.T.B. din str. dr. Grozovici nr. 4, sector ?, te­ sodia Română: ȚARĂ BOGATĂ-N tisfăcut) și femei, în vîrstă de 22—34 ani, absol­ Lor li s-au adăugat profesorii, gram, este credem, necesară. venți ai școlii generale de 8 (7) ani. lefon î 12 24 14 — și la Exploatarea Transport FRUMUSEȚI — ora 18,30; A.R.I.A. elevii școlii și ai Liceului „Ion a) Candidații vor fi încadrați muncitori neca­ Autobuze, Calea Șerban Vodă 164—1GG, telefon : (Ia. Arenele Romane): Concertul lificați -timp de 3 luni în cadrul exploatărilor Neculce", dovedindu-se buni IADIA POPESCU 23 61 54 sau 23 88 70 — biroul personal. :de muzică populară M-AM . NĂS­ gospodari. De la mama sa a Foto ; GH. CUCU CUT LINGĂ CARPAȚI — ora 20. „SClNTEIA TINERETULUI- pag. 5 JOI 14 AUGUST 1975

ÎNCHEIEREA VIZITEI ÎN ȚARA NOASTRĂ FOTBAL

Secretarul general al Partidului Comunist Român, NICOLAE LOTURILE ECHIPELOR CEAUȘESCU, a primit din partea lui MOHAMMED ANWAR EL- SADAT, următoarea telegramă : Am primit cu bucurie amabilul mesaj de felicitare pe care mi Ceremonia semnării Plecarea l-ați transmis cu ocazia realegerii mele în funcția de președinte al Uniunii Socialiste Arabe, și am plăcerea să vă adresez cele mai DIVIZIEI A sincere mulțumiri pentru nobilele dumneavoastră sentimente. Am speranța că 'relațiile de cordialitate și prietenie statornicite Duminică se inaugurează cea de-a 58-a ediție a campiona­ Manea. Transferați : Ion Cfo- Comunicatului comun din tară între țările noastre se vor dezvolta continuu și sint convins că tului Diviziei A de fotbal, programînd, chiar din prima etapă, banu (Steaua), I. Nemțeanu orice efort comun exercitat în interesul cauzei popoarelor iubitoare 9 meciuri echilibrate și care promit dispute interesante. Dar (Ceahlăul P. Neamț). Mureșan Miercuri dimineața s-au în­ semnate, care au o importantă Primul ministru al Iranului, de pace și al propriilor noastre popoare va întări solidaritatea din­ înainte de lovitura de începere, prezentăm cititorilor noștri lotu­ (Petrolul). M. Banu (Metalul Mi­ cheiat, in stațiunea Neptun, con­ deosebită pentru dezvoltarea in Amir Abbas Hoveyda, care a în­ tre România și Egipt. , rile de jucători anunțate de conducătorii tehnici ai celor 18 com­ ja). Antrenori : Ilie Oană și vorbirile oficiale intre primul Leonida Antohi. continuare a relațiilor de pri­ treprins. Ia invitația primului petitoare. ministru al Guvernului Republi­ etenie dintre cele două popoare. ministru al Guvernului Republi­ cii Socialiste România. Manea Răspunzind. primul ministru OLIMPIA SATU MARE. Pusz- cii Socialiste România. Manea Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. președintele Republicii So­ DINAMO, Constantinescu. Ște- buzul București). Antrenori : Mănescu, și primul ministru al Amir Abbas Hoveyda a apreciat Mănescu, o vizită oficială de cialiste România, a prynit din partea tovarășului HENRYK JA­ tay, Bathori I, Bigan, Agiu. Hel- Iranului, Amir Abbas Hoveyda. fan, Cavai, Cheran, G. Sandu, Emerich Jenei și Carol Creini- vei. Knoblau. Bocșa, Kaiser, că ceea ce s-a realizat cu prile­ prietenie în țara noastră, a BLONSKI. președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Sătmăreanu II. Deleanu, Dobrău, ceanu. Cei doi prim-miniștri și-au ex­ jul vizitei sale pe linia traduce­ plecat, miercuri, spre patrie. Polone, următoarea telegramă :. I. Pușcaș, Iancu. Bothori II. primat satisfacția profundă pen­ Lucuțâ. Mircea Marian, revenit rii in fapte a înțelegerilor con­ La plecare, pe aeroportul in­ Borota, Both. I. Hațeganu, tru rezultatele vizitei premie­ venite de președintele României Stimate tovarășe Ceaușescu. de la F.C. Galați. Dinu, Radu F.C. ARGEȘ. Daniel Ariciu, Ticheli. Transferați : Viorel Mu- rului iranian in țara noastră, ternațional ..Mihail Ițogălni- . Mulțumesc sincer pentru regretul și compasiunea exprimate în Nunweiller. Lucescu. Dudu M. Zamfir. Moisescu. C. Olteanu, ți Șahinșahul Iranului reprezintă cean.u", împodobit cu drapelele reșaij („U"(„U“ Cluj-Napoca), care sint ilustrate in Comuni­ un pas înainte în direcția justă legătură cu încetarea din viață a tovarășului Zygmunt M.oskwa, Georgescu, Dumitrache. Toma Ivan, Cîrstea. Dumitrescu. Mus- Ion Popai (Petrolul), S. Po- catul comun dat publicității. de stat ale Republicii Socialiste vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone. Zamfir, Custov, Vrînceanu. Pro­ tățea, Tronaru, Toma. Gabrian, a dezvoltării din ce în ce mai România și Iranului, cei doi pescu ((Tractorul Brașov), ★ largi a relațiilor dintre cele do­ movați din lotul de tineret : Ion Jercan. Dobrin, Radu I, Radu II, Kineses (Olimpia prim-miniștri și-au luat un căl­ Marin și Ion Augustin. Noi achi­ Doru Popescu, Radu III, Gorgoi. Oradea). După încheierea convorbirilor uă țări, a adîncirii raporturilor duros rămas bun. Oaspeții au un program de filme documen­ C. Răduț (Șoimii Sibiu), oficiale de către cei doi prim- economice, culturale și științi­ MANIFESTARE ziții : Mateescu (Steagul roșu), Promovați din Iotul de tineret : M. Nicolae (Electra București). fost salutați de Ion Pățan și tare. Dănilă (Poli. Iași). Dragnea portarul Gh. Cristian (18 ani), miniștri. a avut loc ceremonia fice. Vacile Vilcu, de loan Avram și Antrenori : Traian Ionescu și semnării Comunicatului comun ..Ieri am avut onoarea să dis­ (Progresul București), transfe­ fundașul Bărbulescu (18 ani). I. Kalamar. cu privire la vizita oficială de cut probleme ale vieții interna­ Florea Dumitrescu, miniștri, Cu prilejul celei de-a Xll-a PLECARE rați conform articolului 8. Na­ Manea. Transferați : S. Iovă- prietenie în Republica Socialis­ ționale cu președintele Nicolae Nicolae Ionescu, ministru se­ aniversări a victoriei revoluției ghi (C.S.U. Brașov), Bucurescu nescu (F.C. Constanta), Ene cretar de stat la Ministerul Co­ congoleze — Ziua națională a (Chimia Rm. Vilcea). Antrenori: U.T.A. Iorgulescu, V. Butan, tă România a primului ministru Ceaușescu și am constatat că Miercuri a părăsit Capitala, (C.S. Tirgoviște). Simion (Prog. Birău, Kukla, Pojoni, Bedea, merțului Exterior și Cooperării Republicii Populare Congo — plecind la Nouakchott, tovară­ D Nicolae-Nicușor și Ion Nun­ Brăila), Buican (Constructorul al Iranului, Amir Abbas Ho­ părerile exprimate de președin­ Economice Internaționale. Cor­ Institutul român pentru relațiile Sima. Schepp, ‘Pîrvu, Axen- veyda. tele României sint foarte apro­ șul Emil Nicolcioiu. membru weiller. Pitești), Stan (C.S. Tirgoviște). te. Domide, Broșovschi. Noi nel Pacoste, adjunct al minis­ culturale cu străinătatea a or­ Antrenori : Florian Halagian și Totodată, Ion Pățan, viceprim- piate de acelea exprimate de ganizat. miercuri, o manifestare supleant al C.C. al P.C.R., mi­ transferați : Ion Ștefănescu ministru al guvernului, minis­ Maiestatea Sa Șahinșahul în a- trului afacerilor externe, de nistrul justiției, care va repre­ A.S.A. TÎRGU MUREȘ. Nagel, Tănase Dima. membri ai conducerii unor mi­ culturală. Solyom. Gligore, Szollosy, Kiss, (Petrolul), Gali și Cura (Rapid trul comerțului exterior și celeași probleme. Vom face un zenta Partidul Comunist Român Arad), S. Gheorghiu (Oțelul cooperării economice internațio­ pas înainte în dezvoltarea rela­ nistere, reprezentanți ai Con­ Despre succesele Republicii la lucrările Congresului Parti­ Ispir. Onuțan. Varodi, Pislaru, C.F.R. CLUJ-NAPOCA. Mol­ siliului popular al județului Populare Congo in dezvoltarea Stingă, Hajnal, Boloni, Fazekaș, Galați), Giurgiu (Poli. Timi­ nale, și Hasanali Mehran, ad­ țiilor noastre bilaterale, dar. in dului Poporului Mauritanian. dovan, Batoș. Lupu. Vișan, Szo- șoara), Cojocaru (Chimia Brăi­ junct al ministrului pentru pro­ același timp, sînt sigur că ne Constanța, de alte persoane ofi­ sa economică și pe plan interna­ La plecare, pe aeroportul O- Nicolae Naghi, Ion Mureșan, ke, L. Mihai, Roman. M. Bre- ciale. țional a vorbit Eugenia Mari­ Both II. Promovați din lotu- la). Antrenori : Nicolae Du­ bleme economice și financiare, vom coordona eforturile în ca­ topeni, reprezentantul P.C.R. a tan, Șoo, Boca, Pop, Adam, So- mitrescu și Dan Alexandru. au semnat Protocolul privind drul organismelor internațio­ Erau prezenți Alexandru Boa­ nescu. redactor Ia Agerpres. fost salutat de tovarășul Gheor- rile de tineret și Juniori : poran, Bakoș. Moga, Crișan. dezvoltarea schimburilor comer­ nale în scopul promovării păcii, bă, ambasadorul României la Au fost prezenți Stanciu Sto- ghe Chivulescu, membru suple­ Kdrtossi. Pintea. Noi transfe- Promovat din lotul de tineret — ciale și a cooperării economice a unei condiții economice mai Teheran, și Aii Reza Bahrami. ian, secretar general al Ligii ro­ ant al C.C. al P.C.R. rați : V. Feher (Minerul Baia Borbeli. Noi transferați : Ion „U" CLUJ-NAPOCA. Lăză- ambasadorul Iranului la Bucu- mâne de prietenie cu popoarele Mare), Ion Vunvulea (Chimica reanu, Duha, Salomir. Porațchi, intre România și Iran. bune pentru toate națiunile". din Asia și Africa, reprezentanți Ciocan și A. Bila (Arieșul Tur­ în alocuțiunea rostită cu acest La ceremonie au fost de față rești. EXPOZIȚIE Tirnăveni), A. Mathe (Viitorul da), Petrescu (Dinamo Slatina), Pexa, Mieriul, Ciocan, Damian, Vasile Vîlcu. miniștrii Ioan A- ai I.R.R.C.S., Ministerului Afa­ Gheorghieni). Antrenori T- Tibe- Vasiliu, Hurloi, Anca, Furnea, prilej, primul ministru Manea O gardă militară a prezentat cerilor Externe, Consiliului Cul­ D. Tulinski (Gaz metan Me­ Căpușan, Cimpeanu II, Muntea­ Mănescu a subliniat că docu­ vram și Florea Dumitrescu, onorul. S-au intonat imnurile turii și Educației Socialiste, oa­ După expoziția de pictură riu Bone și Ștefan Brassay. diaș). A, Gostilean (Unirea Dej), mentele semnate inscriu o pa­ Nicolae Ionescu, ministru secre­ V. Olaru (Dermata Cluj). Antre­ nu, Uifăleanu, Barbu, Bata- de stat ale Iranului și Republi­ meni de artă și cultură, un nu­ cehă și slovacă, sălile Fondului cliu, Coca, Vaczi II, Luchescu. gină nouă in marea cartă a tar de stat la Ministerul Comer­ cii Socialiste România. Un grup meros public. plastic din Tg. Mureș găzduiesc, UNIVERSITATEA CRAIOVA. nori : dr. C. Rădulescu și N. prieteniei româno-iraniene ela­ țului Exterior și Cooperării E- Purcaru, Lung. Negrilă. Boc, Săbăslău. Promovați din lotul de tineret : de pionieri a oferit oaspeților Au fost de față Leon Sonde, începind de miercuri, expoziția Reveț și Bichescu. Noi transfe­ borată de președintele Republi­ conomice Internaționale, Cornel buchete de flori. însărcinatul cu afaceri ad-inte- de gravură mexicană contem­ Berneanu.-Constantinescu, Strim- cii Socialiste România. Nicolae Pacoste, adjunct al ministrului beanu, Ștefănescu, Tănase, POLITEHNICA TIMIȘOARA. rați : C. Mușat (Jiul), A. Voro- împreună cu primul ministru rim al Republicii Populare Con­ porană. Sînt expuse peste 1000 r.eanu (C.F.R. Cluj-Napoca). S. Ceaușescu, și Maiestatea Sa afacerilor externe, membri ai go Ia București, membri ai am­ de lucrări reprezentative pentru Bălăci, Crișan, Oblemenco, Jivan, Catona, Mioc, Păltinișan. Imperială Mohammad Reza conducerii unor ministere și iranian au plecat persoanele o- Marcu, Ciupitu, Cămătaru Bagiu (Vulturii Lugoj). I. Tri- basadei. arta plastică mexicană din zilele Arnăutu. Maier. Mehedințu, La­ pon (Unirea Focșani), Viciu Pahlavi Aryamehr, Șahinșahul ambasadorul țării noastre la Te­ ficiale care l-au însoțit în a- noastre. Transferați : Purima (U.T.A.), ta, Popa. Covalcic, Istrătescu, Iranului. Vorbitorul și-a expri­ heran. Manifestarea s-a încheiat cu Leonida Nedelcu (F.C. Galați), Floareș, Dembrovschi, Bungău, (Ș.N. Oltenița) și Mircea Negru- mat convingerea că guvernele Erau prezenți. de asemenea, ceastă vizită. Țegean (C.F.R. Cluj-Napoca). Anghel, Crîngașu, Petrescu, Co- tiu, care revine de la F.C. Bi­ României- și Iranului vor face Aii Reza Bahrami, Parviz Raji, conform articolului 8. Antrenori: hor. Antrenori : Paul Popescu tec. Promovat din lotul de ti­ și I. Neșu. totul pentru a duce la îndepli­ Hushang Batmanghliteh, alte Primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România. CRONICA Constantin Cernăianu și Con­ neret — Giuchici. Transferați ; nire conținutul documentelor persoane oficiale. stantin Oțet. portarul Caraivan și mijlocașul MANEA MANESCU, a primit din partea primului ministru al Ira­ F.C. BIHOR-ORADEA. Albu. ★ ★ nului, AMIR ABBAS HOVEi’DA, următoarea telegramă : T ■ Roșea (F.C.M. Reșița). D. Bă- în cursul dimineții de miercuri, adjunct la ministrului afacerilor F.C.M. REȘIȚA.. Constantin, cescu (F.C. Galați). Ion Maco- Vidac, Petre Nicolae, Sărac, Dă- răban, Lucaci, Popovici, E. Na­ primul ministru al Iranului, externe, persoanele oficiale care în momentul cînd părăsesc frumoasa dumneavoastră țară, țin- Ieri a sosit în Capitală o Ilieș. Filipescu, Pigulea, Olo- vei (S.C. Botoșani). Hamza (Ra­ Amir Abbas Hoveyda, împreună îl însoțesc pe premierul iranian. să exprim Excelenței Voastre, precum și tuturor colaboratorilor geanu, Kiss, Hergane, Beldeanu, pid Arad). Antrenori : Petrică ghi, Benczik, Bisoc, Agud. Su- delegație a Serviciului de ciu, Kun II, Florescu, Geor­ cu primul ministru al Guvernu­ Premierul iranian s-a intere­ dumneavoastră, mulțumirile mele cele mai sincere pentru primirea schimburi și vizite interna­ Pușcaș, Atodiresei, Bora. Florea. Rădulescu și Costică Rădulescu lui Republicii Socialiste Româ­ sat de soluțiile constructive a- călduroasă și ospitalitatea atit de cordială pe care ați binevoit să o Căprioru, Coșereanu. Promovat (ambii foști antrenori la S.C. gescu, Vlad. Noi transferați : ționale pe linie de tineret Ludovic Sătmăreanu (Steaua) nia. Manea Mănescu, a vizitat plicate la ridicarea marilor com­ rezervați colegilor mei și mie personal. (I.J.A.B.) din R.F. Germania, din Iotul de tinerel —.Rădules­ Bacău). stațiuni de pe litoralul româ­ plexe hoteliere de pe litoral, Această vizită va întări și mai mult excelentele legături care cu. Noi transferați : D. Tănase Naom (Olimpia Satu Mare), A. care. Ia invitația Uniunii Ti­ Naghi (Jiul), P. Filip (Olimpia nesc al Mării Negre, precum și elogiind talentul și fantezia co­ există între cele două țări ale noastre. neretului Comunist, va efec­ (F.C. Constanța). Bojin (Poli. JIUL. I. Gabriel. Homan, Nițu, orașele Mangalia și Constanța. lectivelor care au conceput pro­ Exprim Excelenței Voastre urările mele cele mai bune de fericire tua o vizită in țara noastră. Timișoara), Grigore (Metalul Tonca, G. Stan. Rusu. Mindrut, Satu Mare). Colnic (U.T.A.), La această vizită au participat iectele acestor stațiuni de o- ți sănătate, precum și urări de prosperitate mereu crescindă țării Oțelul Roșu), Boțonea (V.oința Enache, Stoichiță.... Mulțescu, ______Grecu (Metalul Mija). Ghergheli Vasile Vîlcu, Cornel Pacoste, dihnă. dumneavoastră și poporului român. București). Petrițoiu (Gloria Roznai. Micu, I. Ologu, Schmidt (Steagul roșu), cu carantină. DESCOPERIRE Bistrița). Antrenor : Ioan Rein­ Carabageac. Transferați : Al. Antrenori : Robert Cosmoc și hardt. Moldovan (Dinamo). Iorga (F.C. Gheorghe Staicu. Argeș). Bălan (Petrolul), Stoica Cercetătorul Eugen Holban a SPORTUL STUDENȚESC. Su- RAPID. Ioniță. Roșea. Pop, descoperit recent- la Galați un (Chimia Rm. Vilcea), S. Hajnal ciu, Verșanschi, Tănăsescu, Ca­ (Parîngul Lonea). G. Petru (Mu­ Grigoraș, FI. Marin. Niță. Ior- covor popular datat din anul dan, Angelescu, Savu, Rîșniță, 1848,Prin ornamentația sa și prin zan, M. Olteanu, Grigore, Ma­ reșul Deva). Cimpu (Flacăra COMUNICAT COMUN nea; Măndoiu, Cassai, Oct.~ Moreni), Culea (Ș.N.O.), Răutu Petcu, Manea, Neagu, Marin cromatica rafinată, realizată cu Ionescu, Rădulescu, Grosu, (Autobuzul București). Leca Stelian. Promovați din Iotul de culori vegetale, ea constituie una tineret : Constantinescu. Miha- dintre cele mai valoroase piese Munteanu. Leșeanu, Mircea (S.C. Tulcea). Antrenori : Ion Sandu, Marica. Roșu. Chihaia, Ionescu și T. Pop. lache, Nicolov. Transferați : cu privire la vizita oficială de prietenie in Republica Socialistă de artă populară. Petreanu. Transferați : Ciugarin Ad. Dumitru (Sp. Studențesc), A. Ioniță (Tractorul Brașov). Cin- (Steaua), C. Popescu, care revine F.C. CONSTANTA. Ștefănes­ CABANĂ de la Șoimii Sibiu. Iorgulescu cu. Popa. Mustafa. Antonescu, că (Chimia Rm. Vilcea), Stanca (Dunărea Giurgiu), Ciupitu (Me­ Bălosu, Nistor, Gătej, I. Con­ (Metalul Aiud), Rontea (Prog. România a primului ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveyda talul București). T. Ilie (S. C, Brăila), Bădilă (Petrolul Berea); stantinescu, Mihu, Mărculescu, ultimii patru revin la clubul din TURISTICĂ Bacău), Niță (C.S. Tîrgoviște). D. Lică._Lică. Negoescu, Peniu,~ In curs de perfectare transferul Turcu, Codin,~ Petcu. Pro- Giulești. Antrenori : Ion Motroc La invitația primului mi­ prietenie și colaborare dintre narea problemelor care privesc miniștri au considerat că pen­ portarului N. Răducanu (Rapid). și Vasile Copil. nistru al Guvernului Republicii cele două țări s-au întărit con­ pacea și securitatea omenirii. tru depășirea impasului actual La Vatra Dornei, în zona de movați din lotul de ti- Antrenori : Angelo Niculescu și neret : Gache, Iordan, Moldo- Socialiste România. Manea Mă­ tinuu, în interesul popoarelor Părțile au reafirmat rolul și și în căutarea soluționării adec­ agrement de pe Muntele Runc, Ion Voica. S. C. BACĂU. Coman, Ursa- nescu, primul ministru al Ira­ român și iranian, al cauzei pă­ contribuția țărilor mici și mij­ vate a conflictului, trebuie să a fost dată în folosință o mo­ van. Noi transferați : Marian che. Pruteanti, Catargiu, Volmer, Popescu (F.C. Argeș), Viorel nului. Amir Abbas Hoveyda. a cii și colaborării internaționale. locii Ia democratizarea relații­ fie respectate prevederile rezo­ dernă cabană turistică. Noua u- STEAUA. Moraru. Iordache, Margașoiu. Lunca, Cărnuri. Si- făcut o vizită oficială de priete­ Cei doi prim-miniștri au dat o lor internaționale, Ia instaura­ luțiilor 242 și 338 ale Consiliu­ nitate, la a cărei construcție Sălceanu (F.C. Galați). Hoffmei- năuceanu. Șoșu. Duțan. Bâluță, Anghelini, Smarandache. Sa- ster (Minerul Baia Mare),. Co- nie in România între 11 și 13 înaltă prețuire modului remar­ rea în lume a unui climat de lui de Securitate al Organizației s-au utilizat cu ingeniozitate meși, Vigu. Dumitru. C. Dumi- Pană, Hrițcu, Florea, Chitaru. august 1975. cabil în care iluștrii șefi de înțelegere și respect mutual, la Națiunilor Unite și că trebuie elemente ale arhitecturii tradi­ rendea (S.C. Tulcea), Stana Noi transferați : Dragu Bădin triu, Ion Ion, Iordănescu. Stoi­ (Chimia Rm. Vilcea). Doboși în cursul vizitei, președin­ stat. Nicolae Ceaușescu, pre­ dezvoltarea relațiilor de priete­ să fie intensificate eforturile ționale, dispune de spații de ca­ ca. Năstase, M. Răducanu. (U. Craiova). Vasile Aelenei ședintele Republicii Socialiste nie și colaborare între toate na­ depuse de către toate părțile in­ zare. restaurant, terasă, acope­ (Minerul Cavnic). Antrenori : (Steaua), Mircea Grosaru (Poli. tele Republicii Socialiste Româ­ Transferați : Botez (S.C. Bacău), Petre Comăniță și Costică Toma. nia, Nicolae Ceaușescu, a pri­ România, și Maiestatea Sa Im­ țiunile. teresate în această direcție. Ei rită. în vecinătatea noului popas Troi (F.C. Argeș), Zahiu (Glo­ Iași). Pavel Panaite (Știința Ba­ mit pe primul ministru al Ira­ perială Șahinșahul Aryamehr Prim-miniștrii român și consideră că retragerea trupelor turistic a fost amenajat un cam­ ria Buzău), conform articolului cău). Boișteanu (Energia Gh. nului, cu care a avut o convor­ al Iranului, au promovat și con­ iranian au fost de acord că este israeliene din toate teritoriile ping cu 35 de căsuțe. 8. fundașul Stroie (Sp. studen­ POLITEHNICA IAȘI. Costaș, Gheorghiu-Dej), Ion Săvulea bire cordială. Șeful guvernului solidat legăturile de prietenie necesar să crească eforturile ocupate, garantarea integrității De menționat că la ridicarea țesc), tinerii portari Dumitraș Baumgartner, Sofian, Anton, (Știința Bacău), Berceanu (Cea­ dintre România și Iran. Prim- țărilor lor și ale celorlalte țări teritoriale a tuturor statelor din cabanei și trasarea drumului de Dinu, Ciocîrlan, Vlad, Simionaș, iranian, Amir Abbas Hoveyda, (Corvinul Hunedoara) și N. Du­ hlăul P. Neamț). Antrenori : a transmis președintelui Nicolae miniștrii au subliniat importan­ în vederea realizării unei noi regiune și restaurarea dreptu­ acces un aport important l-au M. Romilă. Bîrta. Simionov, Gheorghe Constantin și Mircea Ceaușescu. din partea Maiestă- ța istorică a Declarației so­ ordini politice și economice in­ rilor naționale ale poporului adus tinerii dorneni prin acți­ mitrescu (Oțelul Galați), C. Incze IV, Costea, Doru Ionescu, Nedelcu. . ții Sale Mohammad Reza Pah- lemne a Republicii Socialiste ternaționale, bazate pe justiție palestinian, inclusiv a dreptului unile de muncă patriotică între­ Zamfir (Petrolul). Danciu (Vo­ J lavi Aryamehr, Șahinșahul Ira­ România și iranului, semnată și echitate, în care să fie asi­ său la autodeterminare, sint prinse. ința București), Stroe (Auto- nului, un cald salut de priete­ la București de șefii celor două gurate progresul, stabilitatea imperative pentru soluționarea nie, urări de sănătate și feri­ state în iunie 1973 ; ei consi­ economică, bunăstarea și pacea pașnică a conflictului. cire personală, de prosperitate deră că această Declarație con­ tuturor națiunilor. Primul ministru Amir Abbas și pace pentru poporul român stituie temelia solidă pe care Cei doi prim-miniștri au Hoveyda a explicat impor­ prieten. Președintele Republicii au continuat să se dezvolte re­ constatat cu satisfacție că În­ tanța vitală pe care o are Pregătili-vă Socialiste România, la rindul ciproc avantajos relațiile din­ cheierea cu succes a Conferin­ pentru pacea și securitatea • Competiția internațională • In orașul bulgar Haskovo său, a transmis Maiestății Sale tre cele două țări. Ei consideră, ței pentru securitate și coope­ mondială menținerea păcii și masculină de volei dotată cu au continuat miercuri campio­ Imperiale Șahinșahul Arya­ de asemenea, că Declarația, rare în Europa constituie un securității în Golful Persic, „Trofeul Tomis" a continuat natele mondiale de lupte gre- mehr salutul său călduros și a- fondată pe principiile universal pas important In direcția edifi­ prin colaborarea între toate sta­ miercuri la Constanța. Echipa co-romane pentru juniori. în valabile ale dreptului interna­ cării păcii pe continent și are tele limitrofe, fără nici un a- din timp pentru României a repurtat a doua vic­ celeași bune urări de sănătate lupta pentru medalii sînt anga­ și de fericire personală, de țional, reprezintă o contribuție un rol pozitiv asupra securității mestec din afară. Primul mi­ torie intrecînd cu scorul de 3—1 jați și doi sportivi români : Șt. prosperitate și progres pentru de seamă a țărilor lor la cauza și păcii în Întreaga lume. Ei au nistru Manea Mănescu, apre­ (13—15, 16—14, 15—10, 15—6) e- Rusu (68 kg) și Z. Felea (82 kg), poporul iranian prieten. păcii și înțelegerii intre po­ relevat că realizarea securității ciind punctul de vedete pre­ chipa Cehoslovaciei. Polonia a în turul trei bulgarul Borisov în timpul șederii în Româ­ poare. europene este strîns legată de zentat de primul ministru al noul an școlar! întrecut cu 3—0 (15—6, 15—9, l-a învins prin tuș pe Hornicea- 15—10) echipa Iugoslaviei. nia. primul ministru și perso­ Cei doi prim-miniștri au soluționarea problemelor din Iranului, a fost de acord că a- nu (52 kg), iar sovieticul Kor- nalitățile care l-au însoțit au constatat cu satisfacție crește­ alte părți ale lumii. în acest ceasta constituie o problemă de Astăzi, cu începere de la ora ceaghin a cîștigat tot prin tuș vizitat obiective economice și rea considerabilă a colaborării context, cei doi prim-miniștri cea mai mare importanță. Cei 16,00, au loc următoarele parti­ in fața lui G. Dimitriu (57 kg). social-culturale, bucurîndu-se dintre Iran și România in do­ au subliniat că toate națiunile doi prim-miniștri au reafirmat de : România — Iugoslavia și Au fost eliminați in turul trei pretutindeni de o primire căl­ meniile economic, social, cultu­ trebuie Să-ți intensifice efortu­ sprijinul guvernelor lor față de Ungaria — Cehoslovacia. Echipa C. Drăghici (48 kg), T. Obrocea duroasă ți prietenească, în spi­ ral și științific. Prim-miniștrii rile pentru asigurarea respectă­ propunerea ca Oceanul Indian Poloniei, campioană a lumii, are (62 kg), M. Sobariu (74 kg) și ritul stimei, prieteniei și cor- au făcut o trecere în revistă rii stricte a principiilor ți nor­ să devină o zonă a păcii. zi de odihnă. I. Savin (90 kg). dialității statornicite între cele detaliată a stadiului relațiilor melor dreptului internațional. Cei doi prim-miniștri au două popoare. economice dintre România și Ei au evidențiat in mod deose­ subliniat importanța pe care ță­ • Pe apele lacului Snagov au • Selecționata de rugbi a Iran. Ei au identificat noi po­ bit dreptul fiecărui stat de a-și rile lor o atribuie existenței început ieri campionatele na­ al Guver- României a susținut la Palmes- Primul ministru sibilități de dezvoltare și diver­ alege modul său de viață și unui stat cipriot independent și ționale de caiac-canoe. în pri­ ton North a treia intilnire din nului Republicii Socialiste sificare în viitor a acestei co- dezvoltare, potrivit propriilor suveran și au exprimat speran­ ma zi s-au disputat finalele cadrul turneului pe care-1 în­ România, Manea Mănescu. si r 3 laborări. năzuințe si interese, fără ames­ ța că negocierile dintre repre­ iz competițiilor pe echipe. între­ treprinde în Noua Zeelandă. primul ministru al Iranului. Pentru îndeplinirea hotărî- tec din afară. zentanții comunităților greacă cerile au fost dominate de spor­ Rugbiștii români au jucat în Amir Abbas Hoveyda. au avut rilor luate de către cei doi Cele două părți au reafir­ și turcă din Cipru se vor în­ tivii dinamoviști care au cuce­ compania echipei Manawatu, convorbiri oficiale, care au de­ prim-miniștri,, la terminarea mat hotărîrea lor de a-șl con­ cheia cu succes, ajungindu-se rit 4 titluri (canoe 1 S. Cova- gazdele obținind victoria cu sco­ curs într-o atmosferă de cor- lor s-a convenit și tinua eforturile în vederea a- la o soluție finală justă a pro­ liov, caiac 1 V. Diba, caiac 2 înțelegere. convorbirilor 1 rul de 28—9 (10—0). în primele dialitate ți deplină s-a semnat 1un Protocol, care doptării de măsuri practice, blemei cipriote, în conformitate fete și caiac 4). Reprezentanții două meciuri ale turneului e- La convorbiri au partici- stabilește în detaliu măsurile efective. pentru .realizarea cu interesele celor două comu- clubului sportiv Steaua au obți-’ chipa română învinsese cu 19—12 pat : necesare în 'vederea ' urgentării dezarmării generale ți totale și, nități. nut trei titluri ; la caiac 1 fete, echipa Poverty Bay și cu 14—9 din partea română : Ion Pă- punerii în aplicare a proiecte­ în primul rind, a dezarmării Prim-miniștrii au subli- caiac 2 b și canoe 2. formația Waikato. țan. viceprim-ministru al gu- lor și programelor de cooperare nucleare, care să poată avea o niat importanța pe care Româ- vernului, ministrul comerțului în domeniul industrial, agricol, însemnătate deosebită în ceea nia și Iranul o acordă creșterii • In turneul masculin de • Capitala Algeriei se pregă­ exterior și cooperării economi­ al infrastructurii și în alte do­ ce privește instaurarea și con­ rolului Organizației Națiunilor handbal de la Martin (Ceho­ tește pentru a găzdui, între 23 ce internaționale ; Emilian Do- menii de interes reciproc. solidarea securității in lume. Unite în consolidarea păcii și slovacia), echipa României a în­ august și 6 septembrie, a 7-a brescu. ministru secretar de în cadrul schimbului de Primul ministru Amir Abbas securității internaționale și in trecut cu scorul de 17—15 (10—6) ediție a Jocurilor mediteranee­ stat, prim-vicenreședinte al Co­ vederi cu privire la unele pro­ Hoveyda a dat o înaltă apre­ stimularea cooperării dintre sta­ selecționata Poloniei. Alte re­ ne, la care și-au anunțat parti­ mitetului de Stat al ~Planifică- bleme internaționale actuale, ciere eforturilor depuse de te în conformitate cu principiile zultate: R.D. Germană — Ceho­ ciparea 15 țări. Apropiata ma­ rii : Nicolae Ionescu, ministru cei doi prim-miniștri au reafir­ președintele Nicolae Ceaușescu, și normele dreptului interna­ slovacia (tineret) 15—13 (9—8): nifestare sportivă internațională secretar de stat la Ministerul mat punctele de vedere comune de Republica Socialistă Româ­ țional. Cehoslovacia — Bulgaria 32—19 de la Alger, care se va desfășura Comerțului Exterior și Coope- ale țărilor lor exprimate in do­ nia. in vederea realizării secu­ Cei doi prim-miniștri au (16—11); Ungaria — U.R.S.S. sub deviza ..Prietenie-solidarita- rării Economice Internaționale; cumentele româno-iraniene a- rității și cooperării în Europa, apreciat că întilnirile și convor­ 26—24 (12—13). în prima grupă, te-sport“, va marca un record Cornel Pacoste, adjunct al mi­ doptate anterior. Ei au eviden­ pentru transformarea Balcani­ birile care au avut loc în pe primul loc s-a clasat Româ­ și din punct de vedere al con- nistrului afacerilor externe ; țiat necesitatea recunoașterii și lor într-o zonă a colaborării și timpul vizitei in România a nia, urmată de Polonia, R.D. curenților înscriși la jocuri — Alexandru Boabă, ambasadorul aplicării stricte de către toate păcii. pentru democratizarea primului ministru Amir Abbas Germană și Cehoslovacia tine-, 2 331, față de 1 800 la Izmir in României la Teheran, și Mircea statele a normelor și principii­ relațiilor internaționale și pen­ Hoveyda constituie un nou pas ret. în grupa a doua, pe primul ediția precedentă. Georgescu, secretar general ad­ lor fundamentale. universal tru dezvoltarea unei cooperări însemnat în adîncirea și diver­ loc s-a situat Cehoslovacia, ur­ junct al guvernului : valabile, ale dreptului interna­ fructuoase între toate statele. sificarea relațiilor de prietenie mată de Ungaria. U.R.S.S. și • într-o scrisoare adresată din partea iraniană : Aii Reza țional cu privire la relațiile Primul ministru Manea dintre popoarele celor două Bulgaria. Competiția continuă. .Comitetului internațional olim­ Bahrami. ambasadorul Iranului dintre state : respectarea inde­ Mănescu a dat o înaltă apre­ țări. pic. președintele S.U.A., Gerald la București : Hasanali Meh­ pendenței și suveranității na­ ciere eforturilor depuse de Ma­ Primul ministru al Iranu- • In primul tur al concursu­ Ford, a cerut reabilitarea postu­ ran. adjunct al ministrului pen­ ționale, deplina egalitate în iestatea Sa Imperială Șahinșa- lui a exprimat mulțumirile sale lui internațional de tenis de la mă a atletului american de cu­ tru problemele economice și drepturi, neamestecul în trebu­ hul Aryamehr al Iranului, de profunde primului ministru al Toronto, jucătorul român Ilie loare. Jim Thorpe, învingător la financiare : Parviz Răii, amba­ rile interne, renunțarea la for­ Iran. în vederea realizării unei guvernului Republicii Socialis­ Năstase l-a învins cu 6—1, 6—4 J.O. de la Stockholm (1912), in sador. consilier personal al pri­ ță și la amenințarea cu folosi­ atmosfere de înțelegere și a te România și poporului român pe francezul Patrice Dominguez. probele de decatlon și pentatlon. mului ministru : Hushang Bat- rea forței, dreptul inalienabil unor relații de bună vecinătate pentru primirea călduroasă care Magazinele șl raioanele spe­ rafane stofă (cis. V—XII); fus­ Alte rezultate: Laver (Austra­ Jim Thorpe, de origină indiană, manghliteh. director general al fiecărui popor de a fi stăpm în Orientul Mijlociu. El și-a ex­ i-a fost rezervată lui și perso­ cializate ale Ministerului Co­ te plisate pentru pioniere. lia) — Loyo Mayo (Mexic) 6—2, a decedat in anul 1953, necon­ pentru probleme economice în pe destinele sale. primat satisfacția față de iniția­ nalităților care l-au însoțit. merțului vă stau la dispoziție UNIFORME PENTRU TINE­ 6—3; Panatta (Italia) — Svens­ solat pînă în clipa morții de Ministerul Afacerilor Externe. Cele două părți au recu­ tiva Iranului privind transfor­ Primul ministru al Iranu­ cu un bogat sortiment de uni­ RII CARE PARTICIPĂ LA son (Suedia) 6—2, 6—4; Dent faptul că medaliile sale de aur, s-au forme școlare. PREGĂTIREA PENTRU APĂ­ Cei doi prim-miniștri noscut că în relațiile interna­ marea Orientului Mijlociu Tn- lui, Amir Abbas Hoveyda, a in­ UNIFORME PENTRU BĂ­ RAREA PATRIEI: costume (Australia) — Elschenbroich ciștigate la olimpiadă, i-au fost informat reciproc despre dez- ționale un număr tot mai mare tr-o zonă liberă de arme nu­ vitat pe primul ministru al gu­ IEȚI: pantaloni scurți din doc pentru rete și băieți, formate retrase sub motivul încălcării de țări, indiferent de mărime, cleare, precum și față de rezol­ (cis. I—VIII); cămăși zefir caro (R.F.G.) 3—6, 7—6, 6—2; Borg voltarea economică, socială și vernului Republicii Socialiste din bluzon, pantalon și basc, statutului de amator. în scrisoa­ sistem social-politic, apartenen­ varea diferendelor irano-ira- România. Manea Mănescu. să (cis. I—VIII); pantaloni stofă confecționate din tercot Oreste (Suedia) — Brown (Canada) rea adresată C.I.O., se arată Că cultural-științifică a celor două ță sau neapartenență Ia alianțe kiene într-o manieră pașnică și facă o vizită oficială de priete­ (cis. I...... —XII):r; costume ____ stofă (bumbac cu poliester), Bluzo- 6—0, 6—2; Solomon (S.U.A.) — această reabilitare ar constitui în revistă militare sau economice, sint constructivă. nie în Iran. Invitația a fost ac­ (cis. I—XII); cămăși din zefir nul are aplicat pe umeri doi un act de echitate față de con­ țări. Ei au trecut alb pentru pionieri. epoleți, iar pe mineca brațului Genois (Canada) 6—0. 6—1; O. progresele realizate în relațiile hotărîte să participe direct și în legătură cu situația din ceptată cu plăcere, data vizitei UNIFORME PENTRU FETE: drept un ecuson reprezentlnd, tribuția adusă de Jim Thorpe la activ la examinarea și soluțio- Orientul Mijlociu, cei doi prim- urmind a fi stabilită ulterior. Parun (Noua Zeelandă) — Ro­ dezvoltarea sportului. dintre cele două țări și au fă­ rochițe pentru preșcolari; ro­ pe verticală, culorile drapelu­ chițe din zefir caro (cis. I— lui Republicii Socialiste Româ­ binson (Anglia) 7—5, 6—1; Bat- Foarte popular în rindul in­ cut. de asemenea, un schimb de IV); șorțulețe din olandlnă nia și stema țârii. trick (Anglia) — Rhineberger dienilor din America.___ Jim vederi cu privire la problemele MANEA MANESCU AMIR ABBAS HOVEYDA (cis. I—IV); bluze din olandi- Bluzonul are tn părțile late­ Thorpe a fost in vremea sa li­ rale, jos. elastic pentru ajus­ (Australia) 6—2, 6—2; Alexan­ internaționale majore de inte­ nă (cis. V—XII); bluze zefir nul dintre cei mai valoroși t- alb pentru pioniere; sarafane tare. der (Australia) — Prajoux (Chi­ res reciproc. Prim-ministru al Guvernului Prim-ministru al Iranului Prețul unul set complet: 240 leți din lume. Figura sa a fost Samura (cis. V—VIII); halate lei. Se procură șl cu plata In le) 6—3, 6—4; Kodes (Ceho­ imortalizată intr-un film turnat Prim-miniștrii au constatat Republicii Socialiste România de protecție din olandlnă; sa- rate. slovacia) — Power (Canada) cu satisfacție că raporturile de Neptun, 13 august 197S in anul 1951, avînd ca interpret 6—3, 6—3. principal pe Burt Lancaster. Necesitatea transpunerii în viața S.E.A.T.O. un „Scmteia tineretului" anacronism SENATORUL AMERICAN a măsurilor practice de instaurare pag. 6 TAFT A CERUT DESFIINȚAREA ACESTUI a unei noi ordini economice BLOC MILITAR Senatorul american Taft a cerut „desființarea blocului militar SEATO, fapt care internaționale ar fi in concordantă cu noile Evoluția pozitivă a relațiilor realități din suij-estul Asiei". IMTERVENTIA DELEGATULUI ROMÂN LA CEA DE A XV-A Senatorul arată că S.U.A. SESIUNE Ă CONSILIULUI PENTRU COMERȚ Șl DEZVOLTARE trebuie să ducă o politică de AL U.N.C.T.A.D. neamestec în afacerile altor româno-siriene state. întrucît „nu este în in­ Dezbaterile din cadrul eeiei de a XV-a Sesiuni a Consiliului teresul lor să fie implicate pentru comerț și dezvoltare al U.N.C.T.A.D. au continuat, la în treburile externe și mili­ Geneva, cu examinarea progreselor înregistrate în aplicarea de Pavilionul României la Tîrgul internațional de tare ale altor țări". măsuri speciale în favoarea țărilor in curs de dezvoltare cel mai la Damasc a fost vizitat de o delegație de partid „Washington Post" subli­ puțin avansate. niază că Tailanda și Filipi- și de stat siriană ne „au cerut desființarea rilor respective sînt foarte len­ SEATO — alianță în curs de Studiile prezentate de Secre­ dezintegrare, creată de S.U.A. tariatul U.N.C.T.A.D. relevă că te. Subliniind că pe primul loc Pavilionul României la cea nisterului Economiei, reprezen­ țările în curs de dezvoltare cel trebuie să se afle planurile de in urmă cu 21 de ani". de-a 22-a ediție a Tîrgului inter­ tanți ai conducerii tîrgului. SEATO, arată ziarul, este mai puțin avansate au fost pu­ dezvoltare ale tarilor mai puțin național de la Damasc a fost vi­ In timpul vizitei, oaspeții si­ ternic afectate de evoluția ne­ avansate, eforturile proprii pen­ rieni au apreciat gama variată considerat de multi ameri­ zitat. la 12 august, de o delega­ cani drept un anacronism. gativă a economiei mondiale ; tru transformarea structurilor ție de partid și de stat siriană, a exponatelor prezentate, cali­ aceste țări se află încă departe existente și utilizarea judici­ în frunte cu Abdul Al Ahmar, tatea acestora, precum si faptul Un alt argument în favoa­ de a realiza obiectivele fixate oasă a resurselor lor materiale că România este mereu prezen­ rea confirmării dezintegrării secretar general adjunct al Co­ blocului este că statele din în strategia internațională a și umane, delegatul român a mandamentului național al Par­ tă la Tîrgul internațional de la dezvoltării. în acest context s-a evidențiat totodată necesitatea Damasc cu produse care intere­ zonă se află intr-un amplu tidului Socialist Arab Baas din proces de reevaluare a poli­ subliniat în mod deosebit nece­ transpunerii în viață a măsuri­ Siria. Din delegație au făcut sează în mod deosebit econo­ sitatea realizării programului lor practice de instaurare a parte Mohamed al Imadi. mi­ mia siriană. Cu acest prilej, ticii lor externe și a atitu­ prevăzut pentru sprijinirea ță­ unei noi ordini economice in­ nistrul economiei și comerțului Abdul Al Ahmar a evidanțiat dinii lor fată de vechile ali­ rilor în curs de dezvoltare a- ternaționale. exterior, activiști ai Comanda­ evoluția pozitivă a relațiilor ro­ anțe militare, în scopul de flate în această situație. în încheierea intervenției sale, mentului național Baas, funcțio­ mâno-siriene în toate domeniile a-și edifica relațiile dintre Luînd cuvintul, delegatul ro­ vorbitorul a subliniat că Româ­ nari superiori din cadrul Mi- — politic, economic, cultural — ele. precum și cu alte state mân Gheorghe Popescu a rea­ nia, ea însăși țară în curs de și a subliniat dorința părții si­ ale lumii pe baze complet firmat sprijinul consecvent pe dezvoltare, își extinde relațiile riene de a vedea aceste relații noi. conforme realităților ac­ care il acordă România ideii a- economice cu aceste țări. Prin tuale, fundamental diferite doptării unor măsuri speciale numeroase acțiuni de cooperare. Decizie adoptată de primul dezvoltîndu-se permanent, în in­ de celp din trecut. în favoarea țărilor în curs de România contribuie la punerea teresul ambelor țări și popoare. dezvoltare mai puțin avansate. în valoare a resurselor lor na­ Congres al cadrelor Totodată, el a arătat că progre­ turale, la dezvoltarea industrii­ R. A. EGIPT - Vedere din Cairo lor din domeniile materialelor din domeniul educației sele înregistrate pe plan inter­ de construcții, lemnului, chi­ național pentru sprijinirea ță­ miei, petrochimiei etc. Hotărire cu privire la re­ din Africa, Asia și America Manifestări dedicate zilei luarea dialogului dintre Situația din Portugalia Latină țările producătoare și • Naționalizarea grupului industrial C.U.F. Capitala mexicană a fost naționale a României Declarații ale MAL al Republicii Democrate aleasă ca sediu al Comitetu­ cele consumatoare de e- • Arestarea a zece persoane aparținind unor or­ lui permanent al Asociației ganizații contrarevoluționare • Uniunea Demo­ învățătorilor și profesorilor • BUDAPESTA. Cu prilejul s-a referit, eu acest prilej, 1* Vietnam și MAL al Republicii nergie și materii prime din lumea a treia. Această apropiatei sărbători naționa­ realizările poporului român în cratică din Timor a cerut să se acorde indepen­ decizie a fost adoptată de le a țării noastre, la Amba­ edificarea societății socialiste dență acestui teritoriu primul Congres al cadrelor sada română din Budapesta multilateral dezvoltate. Grupul celor șapte țări în din domeniul educației, găz­ a avut loc o conferință de La conferința de presă au Vietnamului de Sud in legătură cu deibaterile curs de dezvoltare care au duit săptămina trecută de lo­ presă la care au participat re­ participat reprezentanți ai C.C. participat la reuniunea de Guvernul Portugaliei a apro­ unor organizații contrarevoluțio­ calitatea balneară Acapulco, prezentanți ai Ministerului Afa­ al P.C. din Cehoslovacia, ai Mi­ la Geneva privind reluarea bat în cursul reuniunii sale de nare și unor „brigăzi de șoc" le­ cu participarea a numeroase cerilor Externe, ai presei cen­ nisterului Afacerilor Externe, dialogului dintre țările pro­ marți un decret-lege privind na­ gate de organizații politice cu delegații din Africa, Asia și trale și radioteleviziunii ungare, precum și ai redacțiilor ziarelor dm Consiliul de securitate ducătoare și cele consuma­ ționalizarea Corporației C.U.F. sediul în Spania. Rețeaua con­ America Latină. S-a proce­ membri ai corpului diplomatic, centrale și posturilor de radio toare de energie și materii (Companhia Uniao Fabril) — trarevoluționară, relevă: un co­ dat, de asemenea, la desem­ corespondenți ai presei străine și televiziune cehoslovace. prime au anunțat guvernul cel mai important grup financiar municat al COPCON, avea drept narea președintelui Comite­ acreditați la Budapesta. și industrial din țară. Diferite scop crearea în Portugalia a unui tului permanent al Asocia­ în legătură cu votul din Con­ legătură cu veto-ul american francez că sînt de acord să Cu acest prilej, loan Cotoț, • BRASILIA. La Universita­ participe la cea de-a doua societăți care aparțineau acestei climat de terorism și insecu­ ției, în persoana lui Carlos ambasadorul României la Buda­ tea federală din Brasilia a a- siliul de securitate privind pro­ în Consiliul de securitate, care corporații au fost naționalizate ritate. iectele de rezoluție care reco­ a blocat propunerea de admi­ reuniune pregătitoare a pro­ Jonguitud, secretar general pesta, a vorbit despre însemnă­ vut loc festivitatea de deschi­ iectatei conferințe interna­ anterior, între care unele bănci tatea zilei de 23 August, și a dere a expoziției „Grafica ro­ mandau admiterea R. D. Viet­ tere a R. D. Vietnam și a Re­ și companii de asigurări, între­ Un comunicat al Președinției al Sindicatului cadrelor din nam și a Republicii Vietnamu­ publicii Vietnamului de Sud ca ționale asupra energiei și învățămînt din Mexic. trecut in revistă succesele obți­ mânească contemporană", acțiu­ materiilor prime. prinderi industriale și din do­ Portugaliei, dat publicității la nute de poporul român, sub ne dedicată apropiatei aniver­ lui de Sud ca membri cu drep­ membri ai O.N.U. Statele Unite, meniul industriei alimentare. El Lisabona, relatează că Uniunea După cum s-a precizat, a- turi depline în O.N.U., Ministe­ se spune în document, s-au o- După cum relatează agen­ conducerea P.C.R., în cei 31 de sări a zilei de 23 August. Au ția FRANCE PRESSE, nu a hotărît, totodată, crearea unei Democratică din Timor (U.D.T.) cest organism va avea ca ani care au trecut de la elibe­ rul Afacerilor Externe al R. D. pus hotărîrii majorității abso­ noi junte administrative de dez­ — una din cele trei formațiuni fost prezenți reprezentanți ai Vietnam a dat publicității o de­ lute a membrilor Consiliului de mai există acum nici un im­ principală sarcină coordona­ rarea României de sub domina­ Universității federale din Bra­ pediment pentru ca guver­ voltare regională in insulele politice din Timor, alături de ția fascistă. clarație în care se arată că, Securitate și, în mod deliberat, Frontul Revoluționar pentru rea eforturilor întreprinse în silia, precum și membri ai Am­ nul francez să adreseze in­ Azore, precum și înființarea li­ basadei române în această țară. prin veto-ul lor, Statele Unite au acționat împotriva tendinței nei noi agenții naționale de in­ Timorul Estic Independent sfera educațională și în în­ au acționat împotriva spiritului generale din întreaga lume vitațiile în vederea unei noi • PRAGA. La 13 august, la reuniuni pregătitoare. care formații. (FRETELIN) și de partidul vățămînt, la nivelul țărilor în Ambasada română din Praga a și literei Cartei O.N.U., a do­ care este favorabilă participării Noua juntă administrativă a APODETI — a cerut autorită­ • ROMA. La „Aecademia di rinței majorității țărilor din R. D. Vietnam și a Republicii se va desfășura la jumăta­ curs de dezvoltare, ca și avut loc o conferință de presă, Romania" din Roma a avut loc, tea lunii octombrie, la Pa­ Azorelor va depinde direct de ților portugheze de la Dili — consacrată celei de-a XXXI-a lume. Vietnamului de Sud la Națiu­ primul ministru și va fi compusă capitala teritoriului — să a- transpunerea în viață a prin­ în cadrul manifestărilor consa­ După ce se aduc mulțumiri nile Unite. ris, sub președinția tehnică aniversări a insurecției națio­ crate zilei de 23 August, un re­ a Franței, și la care vor par­ dintr-un guvernator militar și corde de urgență independența cipiilor, înscrise in „Declara­ nale armate antifasciste și anti- guvernelor țărilor socialiste, tu­ în document se spune apoi din șase membri „special cali­ Timorului. cital de muzică românească și turor statelor care au sprijinit ticipa Algeria, Arabia Sau- ția de la Acapulco", docu- imperialiste de la 23 August străină susținut de soliștii Mag­ că, prevalîndu-se de rolul său, ficați in sectoarele economiei, Partea estică a Insulei Timor, 1944, a eliberării României de cererile de admitere in O.N.U. dită, Brazilia, Comunitatea producerii de echipament teh­ ment-cadru aprobat de parti- dalena Cononovici, de la Opera a R. D. Vietnam și a Republicii Adunarea Generală a O.N.U. va situată în Oceanul Indian, la sub dominația fascistă. de stat din București, pianistul economică (vest) europea­ nic, muncii, problemelor sociale nord-vest de Australia, se află cipanții la primul congres de însărcinatul cu afaceri a.i. al Vietnamului de Sud, în conti­ face ca, prin votul pe care-1 va și educației". Vlad Conta și clarinetistul Ște­ nă, India, Iranul, Japonia, sub dominație portugheză încă specialitate. ambasadei, Simion Vlad Popa, fan Korody. nuare în declarație se arată că exprima în această chestiune, în conformitate cu o hotărire din anul 1586. Zonele vestice este o certitudine că drepturile Statele Unite, Venezuela și să determine S.U.A. să-și re­ a guvernului, agenția „A.N.I.", sînt sub control indonezian. legitime ale R. D. Vietnam și Zairul. naționalizată anterior, își înce­ Portugalia a anunțat că va a- examineze atitudinea. • MEMBRII MISIUNII O.N.U. Republicii Vietnamului de Sud tează existența. Toate bunurile corda independență acestui te­ care a efectuat vizite în Alge­ vor fi sprijinite în Adunarea precum și drepturile și obliga­ ritoriu în octombrie 1978, după Obiectivele noului guvern Generală a O.N.U. de majori­ ria, Mauritania, Maroc, și Spa­ țiile sale trec La noua genție de o perioadă de tranziție. nia și a purtat convorbiri cu re­ tatea covirșitoare a membrilor informații „A.N.O.P." (Agencia săi. Comunicatul precizează că prezentanții guvernelor acestor argentinian Noticia Portuguesa). cererea avansată de U.D.T. este state. în legătură cu viitorul sta­ inacceptabilă pentru autorită­ tut al Saharei Occidentale se Principalele obiective ale nou­ combaterea fenomenelor de Agenția de presă „Eliberarea" • COMANDAMENTUL OPE­ lui guvern argentinian, așa cum a difuzat declarația Ministeru­ Pakistan țile portugheze de la Dili — ca­ vor întruni la sediul Națiunilor criză. RAȚIONAL . CONTINENTAL pitala teritoriului — dar nu Unite din New York la 18 au­ se profilează după prima reu­ „Toate eforturile noastre — a lui Afacerilor Externe al Repu­ niune a cabinetului, constau în blicii Vietnamului de Sud în rajele de la Mangla și Tar- DIN PORTUGALIA (COPCON) specifică poziția guvernului de gust, urmînd ca raportul mi­ subliniat colonelul Vicente Da- bela etc. a anunțat, marți seara, aresta­ la Lisabona în această pro­ siunii cuprinzînd aprecierile sa­ promovarea unui dialog mai ac­ masco, noul ministru de interne, La 14 august, poporul pa­ tiv între partidele politice, asi­ • îndeosebi după venirea rea a zece persoane aparținind blemă. le asupra concluziilor ce s-au vor tinde să redea argentinieni­ kistanez aniversează unul la putere a Partidului Po­ desprins din această inițiativă gurarea unei colaborări mai efi­ lor pacea și liniștea la care din evenimentele remarcabi­ porului, condus de premierul să fie publicat pînă la sfîrșitul ciente între instituțiile de stat, aspiră. Lupta împotriva organi­ SPANIA: le ale istoriei sale — procla­ Zulfikar Aii Bhutto, în Pa­ lunii august. blocarea manifestărilor de vio­ zațiilor clandestine extremiste marea independenței de stat. kistan au fost luate nume­ Un purtător de cuvînt al lență care afectează de mai nu va împiedica angajarea unui Această zi din vara anului O.N.U. a precizat, pe de altă multă vreme activitatea și situa­ dialog cu toate sectoarele, inclu­ Primele convorbiri roase măsuri menite să con­ ția internă, în general, menți­ 1947, cind, după o îndelun­ ducă Ia o valorificare mai parte, că este analizată în con­ siv cu. lumea politică". între Comisia gată luptă împotriva domi­ bună a resurselor tării, la o tinuare propunerea Spaniei re­ nerea ordinii și disciplinei și în cadrul unei recente reu­ nației străine, a fost dobin- dezvoltare economică mai feritoare la numirea unui repre­ impulsionarea în acest cadru a niuni a reprezentanților ce­ permanentă a Juntei dită independenta, a consti­ rapidă. O serie de întreprin­ zentant special al secretarului măsurilor necesare pentru rezol­ lor 7 organizații ale coa­ democratice tuit nu numai începutul e- deri din ramurile cheie au general al O.N.U. pentru Saha­ varea problemelor complexe din liției guvernamentale „Fron­ xistenței libere, de-sine-stă- fost trecute în proprietatea ra Occidentală. economia țării, atenuarea și tul Justițialist de Eliberare" și Secretariatul tătoare, a poporului pakis­ statului, a fost instituit con­ (FREJULI), purtătorul de cu­ tanez, ci si punctul de ple­ trolul asupra băncilor și vînt Enrique Vedia a subliniat: Platformei care al acțiunii îndreptate companiilor de asigurare, iar „Țara noastră trece printr-o gra­ de convergență spre lichidarea înapoierii e- în martie 1972 a fost adopta­ vă criză economică. Dar fondul conomice moștenite de la re­ tă legea privind reforma a- problemei este politic și soluția democratică gimul colonial. grară, în urma căreia, prin este, la rîndul său, mai mult ca • Eforturile depuse în a- limitarea marilor latifundii, oricînd de ordin politic". în acest ceastă direcție, încă din pri­ au fost distribuite țăranilor sens, reprezentantul Argentinei Un comunicat distribuit mii ani de existentă indepen­ săraci șapte milioane acri de pe lingă Comunitatea economică miercuri dimineața la Madrid dentă, s-au materializat in pămînt. O importantă deose­ vest-europeană, Antonio Cafiero ți citat de agenția FRANCE importante progrese pe calea bită pentru viitorul tării va a fost rechemat de urgență la PRESSE anunță că au avut loc dezvoltării economice si so­ avea, fără îndoială, legea pri­ Buenos Aires de către președin­ ciale. Dintr-o tară în care vind gratuitatea învătămin- • ULTRASUNETUL ȘI TARTRUL DENTAR. într-un vii­ tele națiunii pentru a ocupa primele convorbiri între Co­ materiile prime reprezentau tului, menită să stimuleze tor nu prea îndepărtat, dentistul se va putea dispensa de portofoliul Departamentului eco­ misia permanentă a Juntei 95 la sută din totalul expor­ procesul creării de cadre ț greoaiele instrumente manuale recurgind la un microemiță- nomiei. democratice din Spania și Se­ turilor, Pakistanul a devenit proprii de inaltă calificare. tor electronic pentru a îndepărta piatra de pe dinți. Un con­ Pe de altă parte, ministrul cretariatul Platformei de con­ încă în 1970 un exportator de cern de aparatură electronică din Miinchen a prezentat recent I muncii, Carlos Federico Riuckauf, • Poporul român urmăreș­ a declarat că pe perioada man­ vergență democratică — cele produse finite și semifinite te cu sentimente de caldă un emițător de ultrasunete care efectuează această operație I în proporție de peste 50 la cu precizie și totodată cu delicatețe, chiar și în locurile greu datului său va menține contacte două mari grupări politice ca­ simpatie și prietenie efortu­ strînse cu Confederația Generală sută, tendința mentinindu-se rile poporului pakistanez accesibile. Aparatul este de fapt un generator ultrasonic care re reunesc cvasitotalitatea o- și în prezent. Această nouă imprimă instrumentului oscilații de inaltă frecventă dislocînd a Muncii (C.G.T.), sprijinind poziției din Spania. pentru lichidarea subdezvol­ măsurile conjuncturale necesare structură a exportului pakis­ tării, pentru progresul eco­ în felul acesta detrihuul. • CUREAUA DE SIGURANȚA Comunicatul, care nu face tanez este rezultatul investi­ ȘI ACCIDENTELE DE CIRCULAȚIE. Un studiu efectuat în pentru a depăși actuala situație, nomic și social al patriei ) ca și pe cele adoptate de gu­ precizări asupra locului unde țiilor îndreptate preponde­ sale. In ultimii ani, relații­ Olanda relevă că dotarea autoturismelor cu curele de sigu­ s-a desfășurat întilnirea, re­ rent spre dezvoltarea indus­ ranță reduce riscul accidentelor mortale cu 60 la sută, iar la vern și președintele tării. le de prietenie și colaborare Acestea sînt primele indicii — levă că „dată fiind urgența triei naționale. în decursul reciproc avantajoasă dintre populația acestei țări înseamnă aproximativ 550 persoane a- * anilor, pe harta țării au apă­ nual. Ca urmare, autoritățile au hotărît introducerea obliga­ apreciază observatorii politici din problemelor existente in mod România și Pakistan cunosc Buenos Aires — că remanierea rut importante obiective eco­ o dezvoltare continuă, fiind tivității dotării scaunelor din față de la autoturisme cu cu­ real, reprezentanții celor do­ nomice, printre oare și mari rele de siguranță. • „LEBĂDA ALB“. Norvegienii afirmă guvernului, din care au fost uă grupări au hotărît să-și puternic stimulate de vizite­ * înlăturați miniștrii legați de fos­ unităti ale industriei moder­ le întreprinse în această țară, că nava cu zbaturi „Skibladner" este una dintre cele mai continue convorbirile". ne oa : zona industrială a o- vechi nave de acest tip din lume. Ea a fost construită în * tul titular al Departamentului in 1973 și 1975. de președin­ bunăstării sociale. Jose Lopez Junta democratică din Spa­ rașului Caraci — cu între­ tele Nicolae Ceaușescu, de 1856 și de atunci a navigat neîntrerupt pe lacul Miosa, cel nia a fost formată anul trecut prinderi aparținind industriei mai mare lac al tării fiordurilor. Localnicii numesc acest vas Rega, a cărui demisie a fost ce­ importantele documente și a- rută insistent de sindicate, va sub egida Partidului Comu­ constructoare de mașini, pe­ corduri semnate cu prilejul de pe vremea bunicilor lor „Lebăda albă". • JURNALELE trochimiei, siderurgiei etc. ZILNICE ALE LUI THOMAS MANN. în conformitate cu contribui la consolidarea cadru­ nist Spaniol, iar Platforma de convorbirilor romăno-pakis- lui institutional democratic, noul convergență democratică a — centrul de cercetări nu­ taneze la nivelul cel mai voința scriitorului Thomas Mann, la Școala superioară fede­ rală din Ziirich a început deschiderea jurnalelor zilnice ale cabinet urmînd să adopte an­ luat ființă anul acesta, reu­ cleare de lingă Rawalpindi, inalt. samblul de măsuri de natură să BAZIL ȘTEFAN marelui prozator. Acestea acoperă evenimentele din perioada nind socialițti-liberali și de- oțelăria de la Kallabagh, ha- 1933—1955. Jurnalele sînt aranjate în pachete, munca arhi­ dea un răspuns situației com­ mocrat-creștini. R. D. GERMANĂ - Portul industrial al orașului Magdeburg varilor constînd în desfacerea, numerotarea și înregistrarea plexe din această țară. lor. O ultimă operațiune Va consta în fotocopierea jurnale­ lor, un exemplar fiind pus la dispoziția familiei Mann, care Deficitul balanței va fi împuternicită să dispună dacă și în ce formă vor putea ț > • PRODUCȚIA INDUSTRIA­ că Ia care au participat 313 378 Proiecte de combatere fi publicate însemnările zilnice ale celebrului autor. • EFEC­ LA A ISRAELULUI s-a redus de muncitori, informează agen­ TUL NOCIV AL FUMATULUI. Un raport al unui grup de comerciale a Turciei * pe scurt • pe scurt • pe scurt • cu 4 la sută in cursul primului ția Associated Press, citind a poluării experți al Organizației Mondiale a Sănătății, dat publicității trimestru al anului, față de a- surse sindicale. Cel mai puter­ la Geneva, relevă că fumatul provoacă mai multe boli și per­ Președintele Uniunii camere­ ceeași perioadă din 1974. Re- nic au fost afectate sectorul • BANCA INTERNAȚIO­ turbări ale metabolismului decit se credea pină în prezent. lor din industrie din Turcia, • PE BAZA CONDIȚIILOR cum și ateliere de reparații strîngerea activității a fost ge­ metalurgic, construcțiile și in­ NALA pentru reconstrucție și Astfel, raportul arată că, studii recente au confirmat efectul Sakip Sabanci, a afirmat marți, METEOROLOGICE existente la pentru mașini și unelte, și șan­ nerală. singurele sectoare ne­ dustria chimică cu 33 de astfel dezvoltare (B.I.R.D.) a hotărît nociv al fumatului chiar și asupra foetușilor în perioada pre­ in cadrul unei conferințe de începutul acestei luni, specialiș­ tiere navale. afectate fiind metalurgia și in­ de conflicte. să acorde Finlandei un împru­ natală, precum și asupra evoluției ulterioare a copiilor ale presă, că țara sa are de întîm- tii americani consideră că recol­ dustria hîrtiei. mut în valoare de 20 milioane căror mame sînt fumătoare, și care riscă să prezinte dificul­ * pinat cel mai grav deficit al ba­ ta de grîu a Statelor Unite se dolari, rambursabil în 15 ani, tăți de creștere. în același timp, s-a stabilit științific că ul­ lanței comerciale din întreaga va cifra anui acesta Ia 58,2 mi­ Incidente la Belfast „Cosmos-754" pentru a permite finanțarea cerul gastroduodenal este de două ori mai frecvent în rîndul sa istorie, evaluat în prezent la lioane tone, față de 48.8 milioa­ unui program de combatere a V fumătorilor decit în cel al nefumătorilor. • RECOLTA MON­ 1.882 miliarde dolari. Amintind • NOI INCIDENTE PROVO­ • IN VIETNAMUL DE • IN U.R.S.S. A FOST LAN­ ne tone obținute anul trecut, iar SUD a fost instituit un „sta­ SAT miercuri satelitul artificial poluării apelor de către între­ DIALA DE CACAO BOABE. Studii de specialitate apreciază că importurile Turciei au atins cea de porumb se va ridica la CATE de elementele extremiste prinderile industriale. Proiecte­ în primul semestru al acestui s-au produs în Irlanda de Nord. tut provizoriu" al presei și al Pămîntului „Cosmos-754“, că recolta mondială de cacao boabe se va cifra în anul agri­ 148,5 milioane tone, în compara­ editurilor, în care se preve­ destinat studierii in continuare le urinează să fie aplicate mai col 1974—1975 la aproximativ 1,5 milioane tone. Consumul de an cifra de 2,727 miliarde do­ ție cu 118,1 milioane tone rea­ Marți seara, doi polițiști au lost ales în industria de prelucrare cacao boabe pe glob va depăși, probabil, cifra de 1,39 mili­ lari, în timp ce exporturile au răniți cu focuri de armă trase de că toate ziarele tipărite a spațiului cosmic. Aparatele lizate în 1974 — a anunțat De­ trebuie să fie în primul rind instalate la bordul satelitului a lemnului. oane tone. Prin aceasta, producția depășește necesitățile de rămas la nivelul îngrijorător ds partamentul agriculturii. de persoane rămase neidentifi- 678,8 milioane dolari, Sakip Sa­ cate în incinta unui club protes­ „instrumente ale luptei și funcționează normal — infor­ • SOCIETATEA MINIERA consum cu 95 mii tone. Se consideră că, dacă în 1975—1976 educării patriotice a mase­ mează agenția T.A.S.S. „Mount Isa Mines", una din producția mondială de cacao boabe va fi echivalentă cu cea banci a apreciat că exportato­ tant din Belfast. Pe de altă par­ rii publici și particulari trebuie Cambodgia : succese te, la Londonderry, în vestul lor, servind interesele pa­ cele mai mari din acest sector înregistrată în actualul sezon, resursele la acest produs vor triei, revoluției și poporului, • IN CAPITALA COSTA- din Australia, va aloca suma de fi mai mult decit suficiente pentru satisfacerea cererilor de să colaboreze mai mult cu pe frontul reconstrucției Ulsteruiui, au avut loc ciocniri I statul. puternice intre un grup de ti­ contribuind intensiv Ia edili; RICANA, San Jose, au luat 10 milioane dolari australieni pe piața internațională. • INSTALAȚII DE PRELUCRARE * carea și consolidarea noului sfîrșit lucrările celui de-al doi­ realizării unor proiecte de pre­ I A APELOR REZIDUALE. în cadrul programelor italiene de Pe de altă parte, președintele neri manifestanți aparținind co­ Uniunii camerelor din industrie • PESTE 70 DE FABRICI și munității protestante și forțele regim, a noii economii și a lea Congres în problemele pă­ lucrare a deșeurilor pentru pre­ protejare a mediului, în provincia Trento vor fi construite întreprinderi de importanță lo­ • noii culturi". cii și suveranității, la care au venirea poluării. Instalațiile I 36 de instalații pentru prelucrarea apelor cu un conținut ri­ a exprimat părerea că măsurile de ordine britanice dislocate in ce vor fi adoptate nu trebuie să cală au fost refăcute în Cam­ Irlanda de Nord. participat reprezentanți ai tutu­ vor servi Ia reducerea emana­ I dicat de deșeuri și substanțe poluante. Pe de altă parte, mai bodgia după încetarea luptelor, ror țărilor centro-americane și țiilor de bioxid de Sulf și a multe firme colaborează pentru construirea unor instalații de restrîngă producția, să împiedi­ ce investițiile sau să încurajeze a anunțat postul de radio al • CU 20 LA SUTA au fost caraibiene. o delegație a Consi­ cantităților de reziduuri de la purificare a apelor rîului Olona, care va contribui în mare Conflicte de muncă liului Mondial al Păcii, nu­ întreprinderile de prelucrare măsură la prevenirea poluării în regiunea de la nord de Mi­ * șomajul. El a apreciat, de ase­ Frontului de Uniune Națională majorate tarifele la transportul al Cambodgiei. Printre obiecti­ în Spania meroși invitați. primară a minereului de cupru. lano. Investițiile vor fi acoperite în mare parte din fondurile menea, că o devalorizare a mo­ vele reconstruite figurează fa­ cu metroul din Madrid. In ulti­ Consiliului regional al Lombardiei. Municipalitatea Romei nedei naționale nu este indica­ brici de textile, de prelucrare mii cinci ani, costul transpor­ intenționează, de asemenea, să finanțeze lucrările de con­ tă, cerînd modificarea regimu­ • IN PRIMELE ȘASE LUNI f struire a trei instalații de prelucrare a apelor reziduale. lui comerțului exterior — care a cauciucului natural, unități tului subteran in capitala spa­ ALE ACESTUI AN au avut loc • pe scurt * pe scurt • pe scurt • a fost stabilit în urma condiții­ aie industriei alimentare, pre­ niolă s-a dublat. în Spania 564 conflicte de mim- .1 lor dificile din anul 1958.

REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA : București Piața „Sclnteli* Tel: 17 60 10, 17 60 26. Abonamentele se fae la oticille poștale și ditiizorli din întreprinderi șl Instituții — Tiparul» Combinatul poligrafic „Casa Scintetl". Cititorii din străinătate pot face abonamente prlĂ 1LEXIM — Departamentul export-import presă București, Calea Griviței nr. 64—66 p.O.B. — 2001, telex s «11631 40 362