N. IORGA Profesur la Universitatea dinBucure0 SCRISORI SI INSCRIPTli ARDELENE 51MARAMURESENE SCRISORT DIN ARCH1 VA GRECILORSU:UMW!, DIN ARCHIVA PROTOPOPIEI NEUNITE A FA.GARASULUI $1 DIN ALTE LOCUM (FORUM YOLUMUL XII DIM XVIII SI DOCUMEEE CU PRIVIRE LA 'STOMA ROMIXILOR".) BUCURESTI Ate liorelo gram) SOCEC&Comp., Societal. anonimi 59, STRADA BERZER, 50 1906. , V\ L DESPRE COMPANIA GRECILOR SIBIIULUT. 2492. Vol. XII. .i. Din cele mai vechl timpurT negustori rdsdritenT ad pdtruns Wind inväile Ardealulul. Sdpäturile intimpldtoare scot la iveald monede ale oraselor grecesti ale anticitätiT, ale 60.. rdtiel bizantine, care aratä locuri indepärtate. Dupd venirea Turcilor pentru a lua in stdpinire BalcaniT si Mdrile Levan- tuluT,acest schimb nu\ s'aoprit, &ad ar fi o foarte mare greseald sä se cread" a Snitaniiosmanlif arfiadus cu dinsiT o desavir$itdarbarie, cdeiar\ fi osindit la moarte, din neintelegere, fanatism si sdlbdtacie; o intreagd civilisatie infloritoare. Din potrivd, 'hieddin al XVIlea veac, pänd si negustori musulmanT veniad in Ungariá cu toate luptele ne- contenite dintre UngurT si Turd. Arc ivaBibliotecif Aca- demieT din Pesta pästreazd astfel o poruncd a luiMatias Corvinul cdtre ofiteriT si cdpitaniT cetdtii sale Belgradul sirbesc, ca sä ingdduie negustorulul Rostan sad Rustem (gRuztham») a aduce din tara luT, cregnum Turcie», si a duce aeolo mdr- furl de tot felul,col' $1altele»(cpecora videlicet et anal') (I 1 Maid I478r. Indatä ce GreciT se ridicarddin ruinasitoropeala in care-1 aruncase cdderea impairdtleTlor, eT luard fireste asn- prd-sT intreg acest negot pe care-1 putead face mai bine de- ck oricarialtil. Pe la inceputul veaculni al XVI-lea e ade- vdrat cd cele maT multe mdrfuti de cspiterie», de mdtasd, de bumbac se aducead de Sasil insIsl sad erailcdrate la trecdtorl de Armeni din Moldova, de Romini din tirgurile 1 Cutia X IV COMPANIA GRECLLOR sitirgu$oareleceluilaltprincipatt,Dar peste vre-oju- mätate de veac Grecii incepura sä prindá rädäcinä in Tara- Roindneasca, si ii fuastfel mai usor sä mijloceascl negotul dintre ai lor de acasä. si Ardeal. Aceastä sarcinä $i-opu- teatilua cuatitmai mult, cucitputerea deinitiativá,. vioiciunea$i Mrnicia Sa$ilor eraü inteo váditä. $i rIpede scädere. 0 greutate o form à. insä privilegiul Brasovuluii Sibilului de a nu se putea duce aiurea märfurile sträine ce sosiati in aceste orase ;ele trebuiari Vindute orä$enilor, cu preturile pe care acestia gäsiaü cu cale sä le dea. intilnim odatä, la 1571, pe un Italian din Räsärit, Marco Giliatti, care, voind sa treacä la Bälgrad,e oprit de Brasoveni,cu piperul si mirodeniile din cardle sale, sisilit sl facd mntäiú vinzarea acolo, in cetatea lor 2. Giliatti acesta avea rude in Bälgrad, $i ele-i cdpátaserá de la principele ardeleantefan Báthory dreptul de a-0 putea duce marfa in oricare locuri ale teri. Era deci hied innainte de 1600 obiceiul ca Räsäriteni, Levantini sari Greci, ba chiar Romini din Tara.Romäneasa, oameni cu avere, cu legaturi airost de negustori, sä se aseze prin ora$ele ardelene, pentru &Wig, siobiceiul ea ef sä ceará privilegif speciale de la cirmuitoriiterii. Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt,I,Brasov,1886,p. si urm. c1571, adi 23 de settembrio, in Brassovia. Si dichiara perla presente come, con lo nome .cli Dto essendo venuto qui in Brassovia io Marchus Gi- liatti con una summa dipevere et spiciaria,dove non potendolla vendere qui, dapoy inAlba-Iultaljmia parentj hebbero grattadallo mag-coet 111-mo signor Stephano Woievodae ut posso portare ladeta mia merze de qui dove voglio. Hora,havendome detto il signor iudice, con altrisignori de questa città di Brasovia, che hano li loro privilegy che non sipol por- tar, che non si pono portar lemarchanzie in altrologo, sed venderla quit pert:, io Marchus son contentodi venderla qui, per non ronpere lj lor pri- vilegij. Con questscondizione, sepercasonon potteró venderlealtre spiciarie de qui, che leposso portare dove voglio,overoin Chrachovia et in Polonia,per la viaqual a me piaciera.Et questo schriss'ioallisopra detti signori, per la loro cauttella. Dio di mal guardi. Ego Marchus Giliattjt (Arch. Brasovului, col. Schnell, II, no 185.) PREFATI. V Se putea prevedea deci vremea and acesti sträinI, supusT turd de limbi deosebite si, cu toatá aceastä deosebire de limbä, «negustorf greci», se vor intelege intre sine si vor cere un privilegiu general, care sd-T organiseze in Companie de negot, rnenitä sä intretie legäturile cu Räsäritul turcese. Cineva-mi spunea despre un asemenea privilegiu dat Incä in veacul al XVI-lea si publicat inteo revistä ungureascä de la inceputul veaculuI al XIX-lea pe care n'o am la indäminä. Siguranta deplinä o pot avea decI numal in ceia ce priveste privilegiul pe care La. dat Grecilor un principe ardelean in bune legaturI cu TurciI,suzeraniIsäsi, Gheorghe Rakóczy celd'intäiù. II. in archiva CompanieI Grecilor din Sibilü, una din ramu- rile cele maI insemnate ale marif Companif grecesti ardelene, se aflaü douä arti, care ni s'aü pästrat pänd astázI. Una, din 1652, se chiamä B-66Xcov illroprililatotat.to5 tiAlLtiovéeovrex iv TE)itmi xptro-ijo rpazOina, óvomeCdittsvov xe,v8cxy.qicuprinde, supt acest titlu barbar, scris inteo astfel de ortografie, cele d'intäiii procese-verbale de judecatä ale Sibiienilor compa- nistI '.Aceastát condi a.» a fost copiatá apoI,cu multi ingrijire, In veacul al XVIII-lea si, inteo ortografie maI bung, dar cu un amestec mare de cuvinte sträine, i s'a dat acest titlu :K6.0.11i 3rip p.vv.ove6sc acpccamcbc Tok eip7y6rag Isai, spo- sozok, 'coin Te i'D[Loa[tivotK nokpiptSeg met. 7,0C7CLT6NOK zai. m2- TCipt8es =I soù.; itveuitcancog imigptow, &coo iardcO7OCCIN rig Tip inieripav KoprivErxv, adecA :cCondicä ce pomeneste in sir pe cApetenille si judetiIsi pe pîrgaril juratlsi pe cApitanil si härägerif (stringätoriI de haraciii, de bir) si pe preoffi ce ail, fost la Campania noasträy. Si inteuna si in cealaltä se cuprind, in expunere si in text, privilegiile cele vechi rákóczyene, actul de nastere al asezdmintuluI acestuia de negot. Cel d'intáiü e din 8 Iulie 1636, iar al doilea din 29 De- i Registrul e scris de Panos Ioannu dinArvanitochori line Tirnova (v. vol. XI, p. 115 $ urm.), fiind ciipitan al Companiel Duca din Melenic. VI COMPANIA GRECILOR cembre 1641. Prin ele.x Grecil», de neam sail de negot, ca- pätä dreptul de a se judeca intre sine printr'un tribunal alcAtuit dintr'un judesailstarostesi din doIsprezece ase- soil sag pirgarI juratl, alesI de negustorI ia deplinä libertate. Prin haragerir lorel vor putea stringe birul ce datoresc CraiuluI, bir pe care4 vor putea impärti cum inVeleg intre aI lor, dar care e statornicit pentru comunitatea intreagä la o anumitä sumä. in schirnb,et se indatorati a merge pe drumul mare, a nu se furisa de vamd si a nu sávirsi acte de trädare in paguba principatulta . Alegerea cirmuitorilonjudecdtorI se fácu in luna lui la- nuar 1639. Persoanele care iesirä sint acestea : Eustatie Pla- cIco (IIÄ6,..rCxou), un Sirb sail Bulgar, de loc din Arvanitochori, rie unde erati multi' negustorI de acestia,fu presedinte, iar juraff aI sälI Duca siStogios (adecI Stole,alt Bulgar sail un Aromin) din Melenic, Nikos Papa, Zotos Nikokyritzi, Christu DatibaI (NzcatFr6.71), Gheorghe din Filipopol, Gheorghe Hagiul, Curtis Stephu, Costas Zotu, Isar XÓTOO, Caloiani Sisco (Bulgar :Ellmcou), Haragerif furl alesl siel, in numár de doI. intre aleggtorI vor fi fost Incá de pe atunci si cele- lalte cloud natif : a Rominilor si a Armenilor. incá din ziva de 5 Iulie 1640, Compania isl avea un inliptog, un preot, adus anume pentru el' din Rdsäritul grecesc. La aceastäldatä se dä o asigurare acestuT preot, Serafim din Ivir (de buná samá de la Atos), de cAtre<megustoriI din Tara Turceascd, cis! neguteazA in locul Ardealulul» (7rpomix- Teurdcaeg ç Tourixi.aq i @CSC 7Cp2yitocrebons olg vilç 'EpSa)' otg ,r69 t encov). - Compania era asezatä intäiti numaI in Sibiiii. Peste putin insd, se alcdtuirg si altele. CompanistiT din Inedoara clädesc acolo frumoasa bisericá In care se face astäzI slujba unitä. in Bäl- grad, in Orästie, se alcatuiesc comunitAl intocmaI ca acea din Sibii, in strinsä legdturä cu bisericile ortodoxe din partea ' Se citeaiai Approbatae conetitutiones, partca a 1II-a, tit 520 §. 3. PREFATA. VII loculul. La 4 Novembre 1678 eGreciI,din Brasov capätä si ei un privilegiu, care li statorniceste birul la suma de 300 de tale pe an. in1667hied, un alt privilegiu fusese dat Grecilor cari faceati negot in Ungaria de sus, - la Tokaj si prinalte pärtl.Negustorif«turcestl»din Tokaj mergeati pänä in Silesia la bilciuri, si, la 13 Decembre 1743, regele prusian Frederic al II-lea, noul stäpin al provincie, li ciddea vole sä sf Lea o bisericä ortodoxa in Breslau, capitala Si- lesieT. UniI din apeteniile lor ajunserg la o mare trecere si inriurire, ca biräul sibiian ales in 1672, Pater lanos, sail, cu numele sag grecesc intreg :6 zp KotÄoycetvaN IIckep, 6Itai IIitep íavog -hako6p.svog. Se stie cd acest orn a fost amestecat foarte mult in imprejurärile provocate de Unirea Rominilor din Ardeal cu Biserica romanä I. IV. Casa de Austria,luind instdpinire Ardealul, avu, ne- apärat, grija de a pästra acest bun izvor de venit care era pentru fisc Compania greceascl. Privilegiile negustorilor de marfá rdsäriteand, suditT turcestI, furl deci intärite. ET furl supusi de-a dreptul Camera si Tesaurariatului imperial, ca.- rora aveaù sä liräspundä o mie de florini renanl pe an. Eraii scutitl de otice alte sarciriffiscalesi de ajutorul de oaste. Erail indatoriti insä a nu scoate bani sag metale din tail - dupä ideile de economie politia ale veaculuf - si li se impunea apelul de la Scaunul lor de judecatä la juris- dictia camerald si tesaurarialä (12 Septembre 1701). Aceasta e «diploma leopoldind», pe care de acuma Grecii o aduserá innainte in toate reclamatiile bor. Cunoastem hied intdrirea din 15 Mart 1718 pentru ceT din Brasov, din 31 August 1742 pentruSibiierif.Acestia din urnaä nu erati multämit1 cu atita, si in 1747 eT cereaü sd li se dea voie a vinde si cu cotul, a lua parte la bilciuri, a-s1 putea face slujba, nu numai la Bungard, unde, cu ajutorul Domnitel- Maria, a luf Aga Constantin Bäldceanu, 41 cum- i Läpdatu, In Prinosul Sturdza, p.