Ii. Scrisoare Deschisă a Preşedintelui Camerei

Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005

Stimaţi abonaţi, Vă transmitem sinteza săptămânală a activităţii Camerei Deputaţilor, cu speranţa că o veţi considera utilă în activitatea dumneavoastră.

Direcţia pentru comunicare, presă şi relaţii publice a Camerei Deputaţilor

CUPRINS I. SINTEZA LEGISLATIVĂ………………………………………………2 A. Şedinţele în plen ale Camerei Deputaţilor (7 -12 nov.2005)………………… ……2 B. Situaţia iniţiativelor legislative aflate în procedură legislativă la Camera Deputaţilor (sesiunea feb.-iun. şi sept. – dec. a.c. )………………………..……….3 C. Situaţia iniţiativelor legislative aflate în procedură legislativă la Camera Deputaţilor (sesiunea sept. – dec. a.c.)……………………………………………..4 D. Situaţia iniţiativelor legislative aflate în procedură legislativă la Camera Deputaţilor ( 7 – 12 nov.a.c)………………….…………………………………….5 E. Situaţia proiectelor de legi votate de plen……………………………………... …5 F. Stadiul proiectelor de legi……………………………………………….……….....7 Anexă…………………………………………………………………………….....9 G. Programul legislativ prioritar pentru integrarea României în Uniunea Europeană…………………………………………………………………………19 Anexă……………………………………………………………………………...20 H. Bilanţul activităţii comisiilor permanente……………………………………… ...28 Rapoarte depuse de comisiile permanente…………………………………………29

II. SCRISOARE DESCHISĂ A PREŞEDINTELUI CAMEREI DEPUTAŢILOR, DOMNUL ADRIAN NĂSTASE, ADRESATĂ PRIM- MINISTRULUI ROMÂNIEI, DOMNUL CĂLIN POPESCU TĂRICEANU……………………………………………………………..33

III. ACTIVITĂŢI DE DIPLOMAŢIE PARLAMENTARĂ………….42

IV..DIN ACTIVITATEA GRUPURILOR PARLAMETARE DIN CAMERA DEPUTAŢILOR……………………………………………………………42 - Grupul parlamentar al PSD…………………………………………………………….42 - Grupul parlamentar al PNL…………………………………………………………….46 - Grupul parlamentar al PD………………………………………………………………60 - Grupul parlamentar al PRM……………………………………………………………70 - Grupul parlamentar al UDMR…………………………………………………………74 - Grupul parlamentar al PC………………………………………………………………78 - Grupul parlamentar al Minorităţilor Naţionale………………………………………...83

Dacă doriţi să vă dezabonaţi de la acest serviciu, trimiteţi reply cu subiect „newsletter unsuscribe”

1 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005

I. SINTEZA LEGISLATIVĂ

A. Şedinţele în plen ale Camerei Deputaţilor (luni, 7 noiembrie şi marţi, 8 noiembrie 2005)

În şedinţele plenare din 7 şi 8 noiembrie a.c., s-au dezbătut 17 proiecte legislative, trei dintre ele reprezentând priorităţi în vederea integrării României în Uniunea Europeană. Luni, 7 noiembrie, deputaţii au luat în discuţie Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi Proiectul de lege privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, - toate trei având ca scop armonizarea legislaţiei româneşti în domeniile respective cu cea acceptată pe plan european. Dintre acestea, doar ultimele două au primit un vot favorabil, primul fiind retrimis la Comisia pentru muncă pentru un raport suplimentar. Propunerea legislativă privind Legea Curţii de Conturi a fost aprobată în mod tacit, termenul pentru dezbatere şi vot fiind depăşit. Se prevede, prin acest demers legislativ, transformarea Curţii de Conturi într-o instituţie supremă de audit, cu rol în gestionarea fondurilor publice şi a patrimoniului public, cu obligaţia de a furniza Parlamentului şi autorităţilor publice rapoarte cu informaţii privind utilizarea acestora. Propunerea stipulează, de asemenea, independenţa funcţională, organizatorică şi financiară a Curţii de Conturi. Dintre propunerile legislative dezbătute în şedinţa de marţi, 8 noiembrie, trei au vizat modificarea unor articole ale Legii nr. 128 din 12 iulie 1997 privind Statutul personalului didactic. Printre celelalte proiecte de lege care au primit, în final, votul favorabil al plenului s-au numărat şi cele privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea stabilirii cadrului organizatoric şi funcţional corespunzător desfăşurării activităţilor de eliberare şi evidenţă a cărţilor de identitate, actelor de stare civilă, paşapoartelor simple, permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare a vehiculelor, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.106/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „CNI” – SA, precum şi două proiecte de legi privind regimul de valorificare a bunurilor scoase din funcţiune aparţinând instituţiilor publice, respectiv a celor aflate în administrarea instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Tot marţi a primit vot favorabil, în urma noului Raport comun întocmit de Comisia juridică şi Comisia pentru industrii, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, trimisă Parlamentului pentru reexaminare, la cererea Preşedintelui României. În aceeaşi zi, plenul Camerei Deputaţilor a decis retrimiterea la Comisia pentru administraţie a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii 393/2004 privind statutul aleşilor locali. Este vorba despre iniţiativa deputatului PD Ioan Oltean, care vizează stoparea migraţiei politice a aleşilor locali. În momentul supunerii la vot a raportului, 85 de deputaţi (PNL şi minorităţi) s-au pronunţat pentru respingere, 121 de deputaţi (PD, PSD, PRM) au votat pentru adoptarea legii, iar 25 s-au abţinut. Fiind vorba de o lege organică şi neîntrunindu-se numărul necesar de voturi nici pentru adoptare, nici pentru respingere, raportul a fost retrimis la comisie.

2 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 B. Situaţia iniţiativelor legislative aflate în procedură legislativă, la Camera Deputaţilor Sesiunea februarie - iunie 2005 şi septembrie-decembrie 2005 - la 11 noiembrie 2005 –

Totalul iniţiativelor legislative 652 din care: – existente la începutul sesiunii februarie-iunie * 130 – înregistrate în cursul sesiunii februarie-iunie 345 – înregistrate în cursul sesiunii septembrie-decembrie 177

1) Dezbătute 468 din care: Camera Deputaţilor, cameră decizională 285 – votate ** 463 din care: - înaintate la Senat 61 - la mediere 2 - în procedura de promulgare 21 - promulgate 318 - respinse 63 - în divergenţă (la şedinţa comună) 1 – la vot final 2

2) Se află în procesul legislativ 162 a) pe ordinea de zi 64 b) au rapoarte şi urmează a fi înscrise pe ordinea de zi 13 c) la comisii (din care 14 retrimise pentru raport suplimentar) 80 d) propuneri legislative trimise pentru avize la Consiliul Legislativ şi/sau pentru 2 puncte de vedere Guvern e) în reexaminare la Senat 3

3) Înregistrate la Camera Deputaţilor 11 - în faza de prezentare la Biroul Permanent 4 - prezentate la Biroul Permanent – urmează a fi trimise la comisii 3 sau la avizare - prezentate la Biroul Permanent şi înaintate la Senat 213 4

4) Retrase de iniţiator 12

* Din care 2 în procedura de promulgare ** Cele 463 de iniţiative legislative votate privesc: 342 iniţiative legislative elaborate de Guvern: din care: 173 proiecte de legi privind Ordonanţe de Urgenţă ale Guvernului 34 proiecte de legi privind Ordonanţe ale Guvernului 135 proiecte de legi iniţiate de Guvern din care 31 provin din legislatura anterioară 121 propuneri legislative

3 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005

C. Situaţia iniţiativelor legislative aflate în procedură legislativă la Camera Deputaţilor, Sesiunea septembrie-decembrie 2005 - la 11 noiembrie 2005 –

Totalul iniţiativelor legislative 319 din care: – existente la începutul sesiunii septembrie-decembrie 142 – înregistrate în cursul sesiunii septembrie-decembrie 177

1) Dezbătute 142 din care: Camera Deputaţilor, cameră decizională 73 – votate ** 137 din care: - înaintate la Senat 45 - la mediere 2 - în procedura de promulgare 21 - promulgate 70 - respinse 1 - în divergenţă (la şedinţa comună) – la vot final 21

2) Se află în procesul legislativ 162 a) pe ordinea de zi 64 b) au rapoarte şi urmează a fi înscrise pe ordinea de zi 13 c) la comisii (din care 14 retrimise pentru raport suplimentar) 80 d) propuneri legislative trimise pentru avize la Consiliul Legislativ şi/sau pentru puncte de vedere Guvern 2 e) în reexaminare la Senat 3

3) Înregistrate la Camera Deputaţilor 10 - în faza de prezentare la Biroul Permanent 4 - prezentate la Biroul Permanent – urmează a fi trimise la comisii 3 sau la avizare - prezentate la Biroul Permanent şi înaintate la Senat 113 3

4) Retrase de iniţiator 5

** din care 1, aflată la promulgare, a fost votată în sesiunea februarie-iunie cele 136 iniţiative legislative votate în actuala sesiune privesc: 104 iniţiative legislative elaborate de Guvern: din care: 53 proiecte de legi privind Ordonanţe de Urgenţă ale Guvernului 8 proiecte de legi privind Ordonanţe ale Guvernului 43 proiecte de legi iniţiate de Guvern 32 propuneri legislative

4 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005

D. Sitaţia iniţiativelor legislative aflate în procedură de urgenţă la Camera Deputaţilor în săptămâna 19-23 septembrie 2005 sesiunea septembrie – decembrie 2005 - şedinţele de luni,7 noiembrie şi maţi, 8 noiembrie 2005 -

În proces legislativ pe ordinea de zi 76 din care : a) în dezbatere 70 b) la vot final 6

18 Dezbătute din care: Camera Deputaţilor, cameră decizională 10 - votate 16 din care: - înaintate la Senat 8 - la mediere - - la promulgare 8 - respinse definitiv - - la vot final 2

Retrimise la comisii 5

• cele 16 iniţiative legislative votate privesc: - 10 iniţiative legislative elaborate de Guvern din care: 8 proiecte de legi privind Ordonanţe de Urgenţă ale Guvernului 2 proiecte de legi iniţiate de Guvern - 6 propuneri legislative

E. Situaţia proiectelor de legi şi de hotărâri ale Camerei Deputaţilor, votate de plenul Camerei Deputaţilor în săptămâna 7-11 noiembrie 2005, respectiv în şedinţele din 7 şi 8 noiembrie 2005, precum şi a celor care se consideră adoptate în temeiul art. 75 alin.(2) teza a III-a din Constituţia României, republicată

I. Proiecte de legi pregătite în vederea p r o m u l g ă r i i : 8 p r o i e c t e de legi

1. PL-x 478/2005 - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări (prioritate legislativă U.E.)

5 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005

2. PL-x 453/2005 - Lege privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general (prioritate legislativă U.E)

3. PL-x 337/2005 - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române (prioritate legislativă )

4. PL-x 399/2005 - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2005 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantităţi de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice şi Termice „Termoelectrica” – S.A., filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari şi Turceni, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare – Sucursala „ROMAG-TERMO” şi centrale termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi locale (prioritate legislativă)

5. PL-x 332/2005 - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.106/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I” – S.A. (prioritate legislativă)

6. PL-x 445/2005 - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2005 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/2004 privind finalizarea investiţiei Turnătoria de tuburi de presiune din fontă ductilă pe platforma Sidermet Călan şi stabilirea unor măsuri pentru finalizarea proiectului Donasid Călăraşi (prioritate legislativă)

7. PL-x 413/2005 - Lege pentru modificarea şi completarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.95/1999 cu privire la valorificarea bunurilor scoase din funcţiune aflate în administrarea instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (prioritate legislativă)

8. PL-x 446/2005 - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr.71/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea stabilirii cadrului organizatoric şi funcţional corespunzător desfăşurării activităţilor de eliberare şi evidenţă a cărţilor de identitate, actelor de stare civilă, paşapoartelor simple, permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare a vehiculelor (prioritate legislativă)

II. Proiecte de legi care se transmit spre dezbatere S e n a t u l u i :8 proiecte de legi

1. PL-x 481/2005 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.141/2005 pentru ratificarea Protocolului adiţional la Scrisoarea de înţelegere privind controlul drogurilor şi aplicarea legii, semnată la Bucureşti la 3 iulie 2001, dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 26 septembrie 2005

6 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005

2. Pl-x 430/2005 - Proiectul de Lege pentru declararea comunei Măgurele, judeţul Ilfov, oraş

3. Pl-x 429/2005 - Proiectul de Lege pentru declararea comunei Pantelimon, judeţul Ilfov, oraş

4. PL 707/2002/2005 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice (prioritate legislativă)

5. Pl-x 431/2005 - Propunerea legislativă pentru declararea ca oraş a comunei Bragadiru, judeţul Ilfov

6. Pl-x 427/2005 - Propunerea legislativă pentru completarea Legii statutului personalului didactic nr.128/1997 cu un nou aliniat (3) la art.141

7. Pl-x 428/2005 - Propunerea legislativă pentru completarea Legii Statutului personalului didactic nr.128/1997 cu un nou aliniat (2) la art.128

Pl-x 378/2005 - Proiectul de lege „ Legea Curţii de Conturi ” 8. ( se consideră adoptat în temeiul art. 75 alin.(2) teza a III-a din Constituţia României, republicată, prin împlinirea termenului constituţional pentru adoptare )

F. Stadiul proiectelor de legi cuprinse în Programul legislativ prioritar al Guvernului pentru cea de-a doua sesiune parlamentară ordinară a anului 2005 (situaţie la data de 14 noiembrie 2005)

Cu adresa nr. 5/5154/8.09.2005, Guvernul României a comunicat Lista Priorităţilor legislative ale Guvernului pentru cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2005, care cuprinde 175 de proiecte de legi. Dintre acestea, 73 proiecte de legi au fost înregistrate şi au parcurs diferite etape ale procesului legislativ la Camera Deputaţilor. Stadiul actual al acestora se prezintă astfel: (Anexă)

- legi promulgate şi în faza de promulgare 40 - legi în faza de reexaminare 3 - proiecte de legi aflate pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor 5 - proiecte de legi aflate la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor 17

- proiecte de legi adoptate de Camera Deputaţilor şi trimise la Senat 8

TOTAL 73

7 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005

- Camera Deputaţilor - camera decizională 50

- la comisii cu termen de depunere a raportului depăşit 13

8 ANEXĂ

STADIUL PROIECTELOR DE LEGI cuprinse în Programul legislativ prioritar al GUVERNULUI pentru cea de-a doua sesiune parlamentară ordinară a anului 2005, aflate în procesul legislativ la CAMERA DEPUTAŢILOR

(situaţie la data de 14 noiembrie 2005)

I. LEGI PROMULGATE ŞI ÎN PROCEDURĂ DE PROMULGARE

Nr . Prima Cameră sesizată Camera decizională Titlul legii Observaţii cr (stadiul) (stadiul) t Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2005 privind repartizarea sumelor Camera Deputaţilor Senat Legea 1 reţinute în proporţie de 10%, potrivit legii, în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de PLx 268/27.06.2005 Adoptat pe 23.06.2005 255/2005 sănătate pe anul 2005. (poz. II. A-b-15) Adoptat pe 6.09.2005 Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut între România şi Banca Japoniei pentru cooperare Camera Deputaţilor Senat Legea 2 Internaţională, privind Proiectul de reducere a poluării la Termocentrala Turceni, semnat la PLx 241/20.06.2005 Adoptat pe 8.09.2005 257/2005 Bucureşti la 31 martie 2005. (poz. II. A-a-3) *) Adoptat pe 29.06.2004 Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Comisia Comunităţilor Europene care modifică Camera Deputaţilor Senat Legea 3 Acordurile Anuale de Finanţare 2000, 2001, 2002, 2003 şi Acordul Multi-anual de Finanţare, semnat PLx 230/15.06.2005 Adoptat pe 8.09.2005 258/2005 la Bruxelles şi la Bucureşti la 24 decembrie 2004. (poz. II. A-a-4) Adoptat pe 28.06.2005 Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2005 pentru modificarea art. 15 Camera Deputaţilor Senat Legea 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale PLx 325/28.07.2005 Adoptat pe 28.07.2005 259/2005 "Siderurgica" - S.A. Hunedoara. (poz. II. A-b-35) Adoptat pe 8.09.2005 Camera Deputaţilor Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea Senat Legea 5 PLx 157/9.05.2005 Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului. (poz. II. A-b-9) Adoptat pe 3.05.2005 261/2005 Adoptat pe 14.09.2005 Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Uniunea Europeană privind procedurile de Camera Deputaţilor Senat Legea 6 securitate pentru schimbul de informaţii clasificate, semnat la Bruxelles la 22 aprilie 2005. (poz. II. PLx 281/30.06.2005 Adoptat pe 27.09.2005. 267/2005 A-b-13) Adoptat pe 8.09.2005 Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.52/2005 pentru ratificarea Acordului Camera Deputaţilor de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Senat Legea 7 PLx 242/20.06.2005 Bucureşti la 28 ianuarie 2005, pentru finanţarea Proiectului de restructurare a transporturilor. (poz. Adoptat pe 22.09.2005 274/2005 Adoptat pe 29.06.2005 II. A-a-9) Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.62/2005 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2002 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre Camera Deputaţilor Senat Legea 8 România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 3 aprilie PLx 280/30.06.2005 Adoptat pe 22.09.2005. 275/2005 2002, pentru finanţarea proiectului de dezvoltare rurală. Adoptat pe 6.09.2005 (poz. II. A-b-24) *) Se referă la poziţia din Scrisoarea nr. 5/5154/8.09.2005 transmisă Parlamentului de către Guvernul României.

Nr . Prima Cameră sesizată Camera decizională Titlul legii Observaţii cr (stadiul) (stadiul) t Lege privind aprobarea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114/2005 privind unele măsuri Camera Deputaţilor Senat Legea 9 pentru derularea şi finalizarea privatizării Societăţilor Comerciale Filiale de Distribuţie şi Furnizare PLx 342/28.07.005 Adoptat pe 28.07.2005 277/2005 a Energiei Electrice "Electrica Moldova" - S.A. şi "Electrica Oltenia" - S.A. (poz. II. A-b-3) Adoptat pe 8.09.2005 Camera Deputaţilor Lege privind modificarea şi completarea Legii minelor nr. 85/2003 şi Legii petrolului nr. 238/2004. Senat Legea 10 PLx 256/22.06.2005 (poz. II. A-b-4) Adoptat pe 20.06 2005 284/2005 Adoptat pe 27.09.2005 Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.42/2005 privind instituirea unor Camera Deputaţilor Senat Legea 11 măsuri de reorganizare a Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea privatizării. PLx 367/13.09.2005 Adoptat pe 8.09 2005 285/2005 (poz. II. A-a-10) Adoptat pe 27.09.2005 Camera Deputaţilor Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2005 pentru modificarea şi Senat Legea 12 PLx 341/28.07.2005 completarea Legii gazelor nr. 351/2004. (poz. II. A-b-8) Adoptat pe 28.07.2005 288/2005 Adoptat pe 19.09.2005 Camera Deputaţilor Lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional în domeniul Senat Legea 13 PLx 247/20.06.2005 transportului pe calea ferată. (poz. II. A-b-21) Adoptat pe 13.06 2005 289/2005 Adoptat pe 14.09.2005

Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, Camera Deputaţilor Senat Legea 14 domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români. PLx 321/26.07.2005 Adoptat pe 25.07.2005 290/2005 (poz. II. A-b-29) Adoptat pe 3.10.2005 Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2005 pentru modificarea şi Camera Deputaţilor completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2001 privind unele măsuri pentru Senat Legea 15 PLx 366/13.09.2005 privatizarea Societăţii Comerciale Combinatul Siderurgic "Sidex" S.A. Galaţi şi a Ordonanţei de Adoptat pe 8.09 2005 294/2005 Adoptat pe 4.10.2005 urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului. (poz. II. A-a-27) Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2005 privind desemnarea Camera Deputaţilor Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă "Sfântul Spiridon" Iaşi ca operator medical al unui elicopter Senat Legea 16 PLx 315/26.07.2005 aflat în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi aprobarea modului de operare, Adoptat pe 25.07.2005 297/2005 Adoptat pe 3.10.2005 funcţionare şi finanţare a asistenţei de urgenţă acordată cu acest elicopter. (poz. II. A-b-14) Camera Deputaţilor Lege privind unele măsuri pentru construirea şi/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate Senat Legea 17 PLx 410/28.09.2005 de inundaţiile produse în anul 2005. (poz. II. B-1) Adoptat pe 22.09.2005 301/2005 Adoptat pe 11.10.2005

Lege privind ratificarea Deciziei nr. 3/2005 a Consiliului de Asociere România - Uniunea Camera Deputaţilor Senat Legea 18 Europeană privind îmbunătăţirea regimului comerţului cu produse agricole transformate prevăzute PLx 346/5.09.2005 Adoptat pe 17.10.2005 303/2005 în Protocolul nr. 3 la Acordul European. (poz. II. A-b-1) Adoptat pe 27.09.2005

Nr . Prima Cameră sesizată Camera decizională Titlul legii Observaţii cr (stadiul) (stadiul) t Lege pentru aprobarea Anexei IV revizuită la Convenţia Internaţională din 1973 pentru prevenirea Camera Deputaţilor poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la data de 17 februarie 1978, Senat Legea 19 PLx 350/5.09.2005 adoptată de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.115(51) a Comitetului Adoptat pe 17.10.2005 305/2005 Adoptat pe 27.09.2005 pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 1 aprilie 2004. (poz. II. A-b-10) Lege privind acceptarea Deciziei Comitetului Mixt nr. 12 din 2005 referitoare la amendamentele Camera Deputaţilor Senat Legea 20 vizând Protocolul D privind definirea noţiunii de produse originare şi metodele de cooperare PLx 349/5.09.2005 Adoptat pe 17.10.2005 308/2005 administrativă, în cadrul Acordului de Comerţ Liber dintre România şi Turcia. (poz. II. A-b-2) Adoptat pe 27.09.2005 Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2005 pentru modificarea art. 71 Ordonanţei Camera Deputaţilor Senat Legea 21 de urgenţă a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul PLx 408/28.09.2005 Adoptat pe 22.09.2005 309/2005 administraţiei publice centrale. (poz. II. A-a-6) Adoptat pe 12.10.2005 Camera Deputaţilor Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2005 pentru modificarea Legii Senat Legea 22 PLx 279/30.06.2005 nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. (poz. II. A-b-23) Adoptat pe 13.10.2005 310/2005 Adoptat pe 14.09.2005 Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2005 pentru modificarea şi Camera Deputaţilor Senat Legea 23 completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2004 privind instituirea unor măsuri post- PLx 329/28.07.2005 Adoptat pe 28.07.2005 314/2005 privatizare la Societatea Comercială "Automobile Dacia" S.A. (poz. II. A-b-34) Adoptat pe 18.10.2005

Lege privind acceptarea Codului pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1979) adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Consultative Interguvernamentale prin Rezoluţia A.414 (XI) la Londra la 15 noiembrie 1979, a amendamentelor la Codul MODU 1979 adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Anexa 18 din Raportul Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 13-24 mai 1991, precum şi a Codului din 1989 Camera Deputaţilor Senat Legea 24 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de PLx 361/13.09.2005 Adoptat pe 17.10.2005 315/2005 Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.649(16) la Londra la 19 octombrie Adoptat pe 27.09.2005 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa 17 din Raportul Comitetului Securităţii Maritime la a cincizeci şi noua sa sesiune la Londra la 13-24 mai 1991 şi prin Rezoluţia MSC.38(63) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 19 mai 1994. (poz. II. B-49) Lege pentru acceptarea Amendamentelor la Protocolul din 1988 privind Convenţia internaţională Camera Deputaţilor din 1966 asupra liniilor de încărcare, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Senat Legea 25 PLx 380/21.09.2005 Rezoluţia MSC. 143(77) a Comitetului Siguranţei Maritime, la Londra la 5 iunie 2003. (poz. II. B- Adoptat pe 17.10.2005. 316/2005 Adoptat pe 3.10.2005 50) Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2005 pentru modificarea alin. (2) al art. 7 Camera Deputaţilor Senat Legea 26 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru PLx 407/28.09.2005 Adoptat pe 22.09.2005 320/2005 autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice. (poz. II.A-a-25) Adoptat pe 18.10.2005

Nr . Prima Cameră sesizată Camera decizională Titlul legii Observaţii cr (stadiul) (stadiul) t Lege pentru acceptarea amendamentelor la anexele Protocolului din 1978 referitor la Convenţia Camera Deputaţilor internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL73/78), adoptate de Senat Legea 27 PLx 351/5.09.2005 către Organizaţia Maritimă Internaţională la Londra prin Rezoluţiile MEPC.111(50) la 4 decembrie Adoptat pe 17.10.2005 317/2005 Adoptat pe 27.09.2005 2003 şi MEPC.116(51) la 1 aprilie 2004. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2005 pentru modificarea art. 48 Camera Deputaţilor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea Senat Legea 28 PLx 398/28.09.2005 privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Adoptat pe 22.09.2005 325/2005 Adoptat pe 18.10.2005 Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări. (poz. II. A-a-28) Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.38/2005 pentru modificarea şi Camera Deputaţilor Senat Legea 29 completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea PLx 234/15.06.2005 Adoptat pe 9.06.2005 327/2005 sistemului de asigurări sociale de sănătate. (poz. II. A-b-16) Adoptat pe 18.10.2005 Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2005 pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 175/1999 privind înfiinţarea Agenţiei pentru Camera Deputaţilor Organizarea Centrului Regional pentru Prevenirea Infracţionalităţii Transfrontaliere (SECI) şi Senat Legea 30 PLx 316/26.07.2005 pentru darea în folosinţă gratuită Ministerului Administraţiei şi Internelor a unei părţi dintr-un Adoptat pe 25.07 2005 328/2005 Adoptat pe 18.10.2005 imobil aflat în proprietatea statului. (poz. II. A-b-27) Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 179/2002 privind demilitarizarea Camera Deputaţilor Senat Legea 31 unităţilor aparatului central al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a structurilor subordonate PLx 292/19.07.2005 Adoptat pe 18.10.2005. 329/2005 acestuia. (poz. II. A-b-33) Adoptat pe 27.09.2005 Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2005 pentru modificarea OG nr. 9/2005 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2005 personalului bugetar salarizat Camera Deputaţilor potrivit OUG nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul Senat Legea 32 PLx 344/28.07.2005 contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. Adoptat pe 28.07 2005 330/2005 Adoptat pe 18.10.2005 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică. (poz. II. A-b-19) Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2005 pentru modificarea şi Camera Deputaţilor Senat 33 completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de PLx 332/28.07.2005 Adoptat pe 28.07.2005 Investiţii "C.N.I" - S.A. (poz. II. A-b-7) Adoptat pe 8.11.2005 Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2005 privind unele măsuri în Camera Deputaţilor Senat 34 domeniul salarizării persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, alese şi numite, din PLx 334/28.07.2005 Adoptat pe 28.07 2005 administraţia publică. (poz. II. A-b-30) Adoptat pe 18.10.2005 Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2005 pentru modificarea şi Camera Deputaţilor Senat 35 completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate PLx 337/28.07.2005 Adoptat pe 28.07.2005 române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. (poz. II. A-b-20) Adoptat pe 8.11.2005 Nr . Prima Cameră sesizată Camera decizională Titlul legii Observaţii cr (stadiul) (stadiul) t

Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2005 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut a unor cantităţi de combustibil pentru Societatea Camera Deputaţilor Comercială de Producere a Energiei Electrice şi Termice „Termoelectrica” SA , Rovinari şi Senat 36 PLx 399/28.09.2005 Turceni, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare – Sucursala ROMAG – TERMO” şi Adoptat pe 22.09.2005 Adoptat pe 8.11.2005 centralele termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi locale. (poz. II. A-a-1) Lege pentru modificarea şi completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/1999 Camera Deputaţilor cu privire la valorificarea bunurilor scoase din funcţiune aflate în administrarea instituţiilor publice Senat 37 PLx 413/28.09.2005 de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Adoptat pe 22.09.2005 Adoptat pe 8.11.2005 (poz. II. A-a-35) Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.153/2002 privind Camera Deputaţilor Senat 38 organizarea şi funcţionarea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat. (poz. II. PLx 414/28.09.2005 Adoptat pe 22.09.2005 A-a-15) Adoptat pe 1.11.2005 Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2005 pentru modificarea Camera Deputaţilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2004 privind finalizarea investiţiei „Turnătoria de tuburi Senat 39 PLx 445/3.10.2005 de presiune din fontă ductilă” pe platforma Sidermet Călan şi unele măsuri pentru finalizarea Adoptat pe 27.09.2005 Adoptat pe 8.11.2005 proiectului Donasid Călăraşi. (poz. II. A-a-29)

Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea stabilirii cadrului organizatoric şi funcţional Camera Deputaţilor Senat 40 corespunzător desfăşurării activităţilor de eliberare a cărţilor de identitate, actelor de stare civilă, PLx 446/3.10.2005 Adoptat pe 27.09.2005 paşapoartelor simple, permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare a vehiculelor. (poz. Adoptat pe 8.11.2005 II. A-a-22)

II. LEGI ÎN FAZA DE REEXAMINARE

Nr . Prima Cameră sesizată Camera decizională Titlul legii Observaţii cr (stadiul) (stadiul) t Senat Camera Deputaţilor Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de 1 La Com. economică pt. PLx 68/7.03.2005 transport pe căile ferate din România. (poz. II. A-a-5) raport de reexaminare Adoptat pe 3.05.2005 Senat Camera Deputaţilor Lege pentru modificarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. 2 La Com. juridică pt. raport PLx 670/3.11.2004 (poz. II. A-a-14) de reexaminare Adoptat pe 10.05.2005

Camera Deputaţilor Senat Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe 3 PL 707/2002/5.07.05 Înregistrat pentru drumurile publice. (poz. II. A-b-22) Reexaminat pe 8.11.2005 reexaminare.

III. PROIECTE DE LEGI AFLATE PE ORDINEA DE ZI A CAMEREI DEPUTAŢILOR

Nr . Prima Cameră sesizată Camera decizională Titlul proiectului de lege Observaţii cr (stadiul) (stadiul) t Camera Deputaţilor Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2005 pentru Senat PLx 320/26.07.2005 1 modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2002 privind înfiinţarea Ghişeului unic în Adoptat pe 25.07 2005 Raport suplimentar punctele de trecere a frontierei de stat a României. (poz. II. A-b-28) depus pe 26.10.2005 Camera Deputaţilor Proiect de Lege pentru modificarea art. 18 din Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor Senat PLx 457/10.10.2005 2 fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent. (poz. II. Adoptat pe 4.10.2005 Raport de adoptare A-a-2) depus pe 27.10.2005 Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2005 pentru modificarea şi Camera Deputaţilor completarea Ordonanţei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea operatorilor economici care Senat PLx 458/10.10.2005 3 desfăşoară activităţi de reparaţii, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucţie a Adoptat pe 4.10.2005 Raport de adoptare vehiculelor rutiere, precum şi de dezmembrare a vehiculelor uzate. depus pe 8.11.2005 (poz. II. A-a-20) Camera Deputaţilor Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2005 pentru Senat PLx 487/24.10.2005 4 modificarea şi completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de muncă. Adoptat pe 17.10.2005 Raport de adoptare (poz. II. B-4) depus pe 8.11.2005 Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea şi Camera Deputaţilor completarea Ordonanţei Guvernului nr. 128/2000 pentru stabilirea unor tarife pentru serviciile Senat PLx 491/24.10.2005 5 prestate în regim de urgenţă către populaţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor. (poz. II. A-a- Adoptat pe 19.10.2005 Raport de adoptare 24) depus pe 8.11.2005

IV. PROIECTE DE LEGI AFLATE LA COMISIILE PERMANENTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

1) la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci

Nr . Prima Cameră sesizată Camera decizională Titlul proiectului de lege Observaţii cr (stadiul) (stadiul) t (Se dezbate în şedinţă comună potrivit art. 65 alin.2 Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.42/2005 privind reglementarea unor din Constituţie) 2 măsuri financiare în domeniul sanitar. (poz. II. A-c-1) Camera Deputaţilor - PLx 390/22.09.2005 Raport comun cu comisia similară de la Senat Termen pt. raport: 15.10.2005. Camera Deputaţilor Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea art. III din Ordonanţa Guvernului nr.19/1995 Senat PLx 412/28.09.2005 3 privind unele măsuri de perfecţionare a regimului achiziţiilor publice, precum şi a regimului de Adoptat pe 22.09.2005 Retrimis pe 8.11.2005 valorificare a bunurilor scoase din funcţiune, aparţinând institutelor publice. (poz. II. A-a-34) ptr. raport suplimentar Camera Deputaţilor Senat 4 Proiect de Lege privind securitizarea creanţelor. (poz. II. A-a-16) PLx 479/17.10.2005 Adoptat pe 10.10.2005 Termen: 1.11.2005 Camera Deputaţilor Senat 5 Proiect de Lege privind obligaţiunile ipotecare. (poz. II. A-a-17) PLx 480/17.10.2005 Adoptat pe 10.10.2005 Termen: 1.11.2005 Camera Deputaţilor Senat 6 Proiect de Lege privind băncile de credit ipotecar. (poz. II. A-a-19) PLx 488/24.10.2005 Adoptat pe 17.10.2005 Termen: 8.11.2005 Camera Deputaţilor Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar Senat 7 PLx 489/24.10.2005 pentru investiţii imobiliare. (poz. II. A-a-18) Adoptat pe 17.10.2005 Termen: 8.11.2005

2) la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic

Nr . Prima Cameră sesizată Camera decizională Titlul proiectului de lege Observaţii cr (stadiul) (stadiul) t Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2005 pentru Camera Deputaţilor Senat 1 modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru PLx 331/28.07.2005 Adoptat pe 28.07.2005 Locuinţe. (poz. II. A-b-5) Termen: 20.10.2005 Camera Deputaţilor Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de Senat 2 PLx 411/28.09.2005 construcţii. (poz. II. A-a-13) Adoptat pe 22.09.2005 Termen: 11.11.2005 Camera Deputaţilor Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2005 pentru modificarea şi Senat 3 PLx 490/24.10.2005 completarea unor acte normative. (poz. II. A-a-23) Adoptat pe 18.10.2005 Termen: 8.11.2005

3) la Comisia pentru muncă şi protecţie socială 15

Nr . Prima Cameră sesizată Camera decizională Titlul proiectului de lege Observaţii cr (stadiul) (stadiul) t Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.107/2005 privind Camera Deputaţilor modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi Senat 1 PLx 333/28.07.2005 funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. (poz. II. A-b-17) Adoptat pe 28.07.2005 Termen: 16.09.2005 -Raport comun cu Comisia pentru sănătate şi familie

4) la Comisia pentru sănătate şi familie

Nr . Prima Cameră sesizată Camera decizională Titlul proiectului de lege Observaţii cr (stadiul) (stadiul) t Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.107/2005 privind Camera Deputaţilor modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi Senat 1 PLx 333/28.07.2005 funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. (poz. II. A-b-17) Adoptat pe 28.07.2005 Termen: 16.09.2005 -Raport comun cu Comisia pentru muncă şi protecţie socială

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2005 privind Camera Deputaţilor vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ teritoriale cu destinaţia Senat 2 PLx 336/28.07.2005 de cabinete medicale precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical. Adoptat pe 28.07.2005 Termen: 7.09.2005 (poz. II. A-b-31)

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/2005 pentru modificarea şi Camera Deputaţilor Senat 3 completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin PLx 409/28.09.2005 Adoptat pe 22.09.2005 centrele de permanenţă. (poz. II. A-a-21) Termen: 14.10.2005

5) la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă

Nr . Prima Cameră sesizată Camera decizională Titlul proiectului de lege Observaţii cr (stadiul) (stadiul) t

Nr . Prima Cameră sesizată Camera decizională Titlul proiectului de lege Observaţii cr (stadiul) (stadiul) t Camera Deputaţilor Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii muzeelor şi a colecţiilor publice nr. Senat 1 PLx 405/28.09.2005 311/2003. (poz. II. A-a-30) Adoptat pe 22.09.2005 Termen: 3.10.2005

Camera Deputaţilor Senat 2 Proiectul Legii monumentelor de for public. (poz. II. A-a-33) PLx 506/7.11.2005 Adoptat pe 31.10.2005 Termen: 10.11.2005

Camera Deputaţilor Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2005 privind managementul Senat 3 PLx 508/7.11.2005 instituţiilor publice de cultură. (poz. II. A-a-11) Adoptat pe 31.10.2005 Termen: 22.11.2005

Camera Deputaţilor Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia. (poz. Senat 4 PLx 518/9.11.2005 II. A-a-12) Adoptat pe 7.11.2005 Termen: 5.12.2005

V. PROIECTE DE LEGI ADOPTATE DE CAMERA DEPUTAŢILOR ŞI TRANSMISE LA SENAT

Nr. Prima Cameră sesizată Camera decizională Titlul proiectului de lege Observaţii crt (stadiul) (stadiul) Camera Deputaţilor Proiect de Lege pentru modificarea lit. i) a alin. (1) al art. 45 din Legea 360/2002 privind Statutul Senat 1 PLx 231/15.06.2005 poliţistului. (poz. II. A-b-32) Pe ordinea de zi. Adoptat pe 4.10.2005 Camera Deputaţilor Senat 2 Proiect de Lege pentru modificarea Legii audiovizualului nr. 504/2002. (poz. II. A-b-12) PLx 243/20.06.2005 Pe ordinea de zi. Respins pe 14.09.2005 Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2005 pentru Camera Deputaţilor Senat 3 modificarea şi completarea Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare. (poz. II. PLx 287/19.07.2005 Pe ordinea de zi - raport A-a-7) Adoptat pe 26.07.2005 suplimentar. Camera Deputaţilor Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind Senat 4 PLx 304/25.07.2005 asigurarea calităţii educaţiei. (poz. II. A-a-8) Pe ordinea de zi. Adoptat pe 26.07.2005

Camera Deputaţilor Senat Proiect de Lege privind suspendarea serviciului militar obligatoriu în armată şi trecerea la serviciul 5 PLx 306/25.07.2005 La Com. apărare militar pe bază de voluntariat. (poz. II. A-b-11) Adoptat pe 27.09.2005 ptr. raport. Camera Deputaţilor Proiect de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind reducerea cazurilor de apatridie, Senat 6 PLx 352/5.09.2005 adoptată la New York la 30 august 1961. (poz. II. A-b-26) Pe ordinea de zi. Adoptat pe 27.09.2005 Camera Deputaţilor Proiect de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind statutul apatrizilor, adoptată la Senat 7 PLx 353/5.09.2005 New York la 28 septembrie 1954. (poz. II. A-b-25) Pe ordinea de zi. Adoptat pe 27.09.2005 Camera Deputaţilor Senat Proiect de Lege privind ratificarea Convenţiei privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, 8 PLx 387/21.09.2005 La Com. cultură adoptată la Paris la 17 octombrie 2003 (poz. II. A-b-18) Adoptat pe 25.10.2005 ptr. raport.

Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 G. Programul legislativ prioritar pentru integrarea României în Uniunea Europeană pentru cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2005

(situaţie la data de 14 noiembrie 2005)

Cu adresa nr. 5/5154/8.09.2005, Guvernul României a comunicat Lista Priorităţilor legislative ale Guvernului pentru cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2005, care cuprinde 113 proiecte de legi necesare pentru integrarea României în Uniunea Europeană. În conformitate cu prevederile art. 108 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectele de legi referitoare la armonizarea legislaţiei României cu cea a Uniunii Europene se supun de drept dezbaterii şi adoptării în procedură de urgenţă. Până în prezent, 53 proiecte de legi au fost înregistrate şi au parcurs diferite etape ale procesului legislativ la Camera Deputaţilor. Proiectele de legi menţionate se referă la 15 elemente angajate în cadrul criteriilor şi capitolelor de negociere cu Uniunea Europeană. Distribuţia proiectelor de legi, pe criterii şi capitole, este următoarea:

I. Criteriile politice

1.1. Reforma administraţiei publice 5 1.3. Lupta împotriva corupţiei 1 1.4. Drepturile omului 1

II. Criteriile economice 1

III. Capacitatea de asumare a obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene Capitolul 1 Libera circulaţie a mărfurilor 9 Capitolul 2 Libera circulaţie a persoanelor 2 Capitolul 3 Libera circulaţie a serviciilor 1 Capitolul 4 Libera circulaţie a capitalurilor 2 Capitolul 5 Dreptul societăţilor comerciale 5 Capitolul 7 Agricultura 7 Capitolul 9 Politica în domeniul transporturilor 4 Capitolul 13 Politica socială şi de ocupare a forţei de muncă 4 Capitolul 14 Energia 4 Capitolul 22 Protecţia mediului înconjurător 2 Capitolul 24 Justiţie şi afaceri interne 8

La data de 14 noiembrie 2005, stadiul celor 53 proiecte de legi din Programul legislativ prioritar al Guvernului pentru integrarea României în Uniunea Europeană se prezintă astfel (Anexă):

- legi promulgate şi în procedură de promulgare : 28 - legi în reexaminare : 2 - aflate pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor : 6 - aflate la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor : 14 - proiecte de legi adoptate de Camera Deputaţilor şi trimise la Senat 3

Total: 53

- Camera Deputaţilor - cameră decizională : 46 - la comisii cu termen de depunere a raportului depăşit : 6

ANEXĂ STADIUL PROIECTELOR DE LEGI din Programul legislativ prioritar pentru integrarea României în UNIUNEA EUROPEANĂ pentru cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2005

(situaţie la data de 14 noiembrie 2005)

I. LEGI PROMULGATE ŞI ÎN PROCEDURĂ DE PROMULGARE

Nr. Prima Cameră sesizată Camera decizională Titlul legii Observaţii crt. (stadiul) (stadiul) Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie Camera Deputaţilor pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic Senat Legea 1 PLx 330/28.07.2005 European. (poz. I.A-b-9) (Cap. 2 – Libera circulaţie a persoanelor şi Cap. 24 – Justiţie şi Afaceri Adoptat pe 25.07.2005 260/2005 Adoptat pe 13.09.2005. Interne) Camera Deputaţilor Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive. Senat Legea 2 PLx 365/13.09.2005 (poz. I.A-a-5) ( Cap.1. –Libera circulaţie a mărfurilor) Adoptat pe 8.09.2005 262/2005 Adoptat pe 26.09.2005. Camera Deputaţilor Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi Senat Legea 3 PLx 375/13.09.2005 preparatelor chimice periculoase. (poz. I.A-a-27) ( Cap.1. –Libera circulaţie a mărfurilor) Adoptat pe 8.09.2005 263/2005 Adoptat pe 27.09.2005. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2005 pentru modificarea Camera Deputaţilor Senat Legea 4 Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte. PLx 308/26.07.2005 Adoptat pe 25.07.2005 264/2005 (poz. I.A-b-2) *) (Cap. 7. – Agricultura) Adoptat pe 13.09.2005. Lege pentru ratificarea Acordului Anual de Finanţare 2004 între România şi Comisia Comunităţilor Camera Deputaţilor Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în Senat Legea 5 PLx 356/5.09.2005 România, semnat la Bruxelles si respectiv, la Bucureşti, la 12 mai 2005. (poz. I.A-b-5) (Cap. 7. – Adoptat pe 27.09.2005. 265/2005 Adoptat pe 13.09.2005 Agricultura) Camera Deputaţilor Lege pentru modificarea art. 3 din Legea arendării nr. 16/1994. (poz. I.A-a-12) Senat Legea 6 PLx 385/21.09.2005 (Cap.4. – Libera circulaţie a capitalurilor) Adoptat pe 19.09.2005 276/2005 Adoptat pe 27.09.2005. Camera Deputaţilor Lege privind ucenicia la locul de muncă.(poz. I.A-b-4) ( Cap.13. – Politici sociale şi ocuparea Senat Legea 7 PLx 169/11.05.2005 forţei de muncă) Adoptat pe 5.05.2005 279/2005 Adoptat pe 14.09.2005. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea Camera Deputaţilor Senat Legea 8 respectării drepturilor de proprietate industrială. (poz. I.A-b-3) PLx 328/28.07.2005 Adoptat pe 28.07.2005 280/2005 (Cap. 5.- Dreptul societăţilor comerciale) Adoptat pe 14.09.2005. *) Se referă la poziţia din Scrisoarea nr. 5/5154/8.09.2005 transmisă Parlamentului de către Guvernul României. Nr. Prima Cameră sesizată Camera decizională Titlul legii Observaţii crt. (stadiul) (stadiul) 20

Lege pentru aprobarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care Camera Deputaţilor Senat Legea 9 epuizează stratul de ozon, adoptat la Beijing la 3 decembrie 1999. (poz. I.A-b-12) (Cap. 22. – PLx 282/30.06.2005 Adoptat pe 27.09.2005. 281/2005 Protecţia mediului înconjurător) Adoptat pe 13.09.2005 Lege privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină în România, donarea de sânge şi Camera Deputaţilor componente sanguine de origine umană, precum şi asigurarea calităţii şi securităţii sanitare, în Senat Legea 10 PLx 674/4.11.2004 vederea utilizării lor terapeutice. (poz. I.A-b-6) ( Cap.1. –Libera circulaţie a mărfurilor şi Cap.13. Adoptat pe 3.11.2004 282/2005 Adoptat pe 27.09.2005. – Politici sociale şi ocuparea forţei de muncă) Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2005 pentru modificarea şi Camera Deputaţilor Senat Legea 11 completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România. (poz. I.A-a-19) PLx 362/13.09.2005 Adoptat pe 8.09.2005 283/2005 (Cap. 3.- Libere circulaţie a serviciilor) Adoptat pe 27.09.2005. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2005 pentru modificarea şi Camera Deputaţilor Senat Legea 12 completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane. (poz. I.A- PLx 309/26.07.2005 Adoptat pe 25.07.2005 287/2005 b-8) (Cap. 24 – Justiţie şi Afaceri Interne) Adoptat pe 13.09.2005. Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Marele Ducat de Luxemburg în domeniul Camera Deputaţilor Senat Legea 13 securităţii sociale, semnată la Bucureşti, la 18 noiembrie 2004. (poz. I.A-b-11) (Cap. 2 – Libera PLx 291/19.07.2005 Adoptat pe 4.10.2005 298/2005 circulaţie a persoanelor) Adoptat pe 13.09.2005 Camera Deputaţilor Lege privind instituirea sistemului de garanţii pentru importul şi exportul produselor agricole. (poz. Senat Legea 14 PLx 363/13.09.2005 I.A-a-4) (Cap. 7. – Agricultura) Adoptat pe 8.09.2005 299/2005 Adoptat pe 10.10.2005 Camera Deputaţilor Lege privind instituirea sistemului de certificate de import şi de export pentru produse agricole. Senat Legea 15 PLx 364/13.09.2005 (poz. I.A-a-3) (Cap. 7. – Agricultura) Adoptat pe 8.09.2005 300/2005 Adoptat pe 10.10.2005 Camera Deputaţilor Lege privind modificarea legislaţiei privind societăţile comerciale. Senat Legea 16 PLx 396/28.09.2005 (poz. I.B-11) (Cap. 5.- Dreptul societăţilor comerciale) Adoptat pe 22.09.2005 302/2005 Adoptat pe 11.10.2005 Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2005 pentru modificarea şi Camera Deputaţilor Senat Legea 17 completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor. (poz. I.A- PLx 339/28.07.2005 Adoptat pe 28.07.2005 306/2005 b-10) (Cap. 24 – Justiţie şi Afaceri Interne) Adoptat pe 4.10.2005 Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/2005 privind organizarea pieţelor produselor Camera Deputaţilor Senat Legea 18 agricole şi agroalimentare. (poz. I.A-a-11) PLx 444/3.10.2005 Adoptat pe 27.09.2005 307/2005 (Cap. 7. – Agricultura) Adoptat pe 10.10.2005

Lege privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini Camera Deputaţilor Senat Legea 19 şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine. PLx 434/3.10.2005 Adoptat pe 27.09.2005 312/2005 (poz. I.A-a-14) (Cap.4. – Libera circulaţie a capitalurilor) Adoptat pe 18.10.2005 Nr. Prima Cameră sesizată Camera decizională Titlul legii Observaţii crt. (stadiul) (stadiul)

Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind Camera Deputaţilor Senat Legea 20 clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. (poz. I.A-a- PLx 395/28.09.2005 Adoptat pe 22.09.2005 324/2005 2) (Cap.1. – Libera circulaţie a mărfurilor) Adoptat pe 18.10.2005 Camera Deputaţilor Lege pentru organizarea timpului de muncă a personalului ce desfăşoară activităţi mobile de Senat 21 PLx 397/28.09.2005 transport rutier. (poz. I.B-18) (Cap. 9 - Politica în domeniul transporturilor) Adoptat pe 22.09.2005 Adoptat pe 1.11.2005 Lege privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în Camera Deputaţilor Senat 22 cadrul operaţiunilor de vămuire. (poz. I.A-a-21) PLx 433/3.10.2005 Adoptat pe 27.09.2005 (Cap 5.- Dreptul societăţilor comerciale) Adoptat pe 1.11.2005 Camera Deputaţilor Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 16/1995 privind protecţia topografiilor circuitelor Senat 23 PLx 435/3.10.2005 integrate. (poz. I.A-a-16) (Cap. 5.- Dreptul societăţilor comerciale) Adoptat pe 27.09.2005 Adoptat pe 1.11.2005 Camera Deputaţilor Lege privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope. Senat 24 PLx 437/3.10.2005 (poz. I.A-a-26) (Cap.1. – Libera circulaţie a mărfurilor) Adoptat pe 27.09.2005 Adoptat pe 1.11.2005 Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2005 pentru modificarea şi completarea Camera Deputaţilor Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor Senat 25 PLx 439/3.10.2005 asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale. (poz. I.A-a-33) ( II. Criterii Adoptat pe 27.09.2005 Adoptat pe 1.11.2005 economice) Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea Camera Deputaţilor Senat 26 grupurilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice. (poz. I.A-a-9) PLx 443/3.10.2005 Adoptat pe 27.09.2005 (Cap. 7. – Agricultura) Adoptat pe 1.11.2005 Lege privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi Camera Deputaţilor Senat 27 nonpnprofit de interes general. (poz. I.B-4) ( I. Criterii politice - PLx 453/10.10.2005 Adoptat pe 3.10.2005 1.3. Lupta împotriva corupţiei şi Cap. 24 – Justiţie şi Afaceri Interne) Adoptat pe 7.11.2005

Camera Deputaţilor Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări. Senat 28 PLx 478/17.10.2005 (poz. I.B-12) (Cap. 24 – Justiţie şi Afaceri Interne) Adoptat pe 10.10.2005 Adoptat pe 7.11.2005

II. LEGI ÎN FAZA DE REEXAMINARE

Nr. Prima Cameră sesizată Camera decizională Observaţi Titlul legii crt. (stadiul) (stadiul) i Senat Camera Deputaţilor Lege privind unele măsuri prealabile lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare publice. 1 La comisii pentru raport de PLx 187/23.05.2005 (poz. I.A-a-6) (Cap. 9 - Politica în domeniul transporturilor) reexaminare Adoptat pe 21.06.2005 Nr. Prima Cameră sesizată Camera decizională Observaţi Titlul legii crt. (stadiul) (stadiul) i

Camera Deputaţilor Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.103/2005 privind modificarea şi PLx 323/2005/7.11.2005 completarea Legii nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi Senat şi Intervenţie pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Dezvoltare Rurală şi a Ordonanţei de 2 Reexaminată pe La Com. agricultură ptr. urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei 31.10.2005 raport de reexaminare SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare

pentru agricultură şi dezvoltare rurală. (poz. I.A-b-1) (Cap. 7. – Agricultura) Termen: 17.11.2005.

III. PROIECTE DE LEGI AFLATE PE ORDINEA DE ZI A CAMEREI DEPUTAŢILOR

Nr. Prima Cameră sesizată Camera decizională Observaţi Titlul proiectului de lege crt (stadiul) (stadiul) i Camera Deputaţilor Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2005 privind Senat PLx 383/21.09.2005 1 înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. Adoptat pe 19.09.2005 Raport suplimentar (poz. I.A-a-8) (Cap.1. – Libera circulaţie a mărfurilor) depus pe 8.11.2005

Camera Deputaţilor Proiect de Lege privind performanţa energetică a clădirilor. (poz. I.A-a-34) Senat PLx 436/3.10.2005 2 (Cap.14 – Energia) Adoptat pe 27.09.2005 Raport de adoptare depus pe 8.11.2005

Camera Deputaţilor Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2005 privind Senat PLx 438/3.10.2005 3 modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii. (poz. I.A-a-20) Adoptat pe 27.09.2005 Raport de adoptare ( Cap.13. – Politici sociale şi ocuparea forţei de muncă) depus pe 8.11.2005

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 34/2005 pentru modificarea şi Camera Deputaţilor completarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2000 privind certificarea sau omologarea Senat PLx 440/3.10.2005 4 echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor de exploatare utilizate la vehicule rutiere, Adoptat pe 27.09.2005 Raport de adoptare precum şi condiţiile de comercializare şi utilizarea acestora. depus pe 8.11.2005 (poz. I.A-a-24) (Cap.1. – Libera circulaţie a mărfurilor)

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 35/2005 pentru modificarea şi Camera Deputaţilor completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere şi Senat PLx 441/3.10.2005 5 eliberarea cărţii de identitate a acestora, în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice Adoptat pe 27.09.2005 Raport de adoptare din România. (poz. I.A-a-23) depus pe 8.11.2005 (Cap.1. – Libera circulaţie a mărfurilor)

Nr. Prima Cameră sesizată Camera decizională Observaţi Titlul proiectului de lege crt (stadiul) (stadiul) i Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2005 pentru modificarea şi Camera Deputaţilor completarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor Senat PLx 442/3.10.2005 6 rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului Adoptat pe 27.09.2005 Raport de adoptare şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică. (poz. I.A-a-25) depus pe 8.11.2005 (Cap.1. – Libera circulaţie a mărfurilor)

IV. PROIECTE DE LEGI AFLATE LA COMISIILE PERMANENTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

1) la Comisia pentru industrii şi servicii

Nr. Prima Cameră sesizată Camera decizională Observaţi Titlul proiectului de lege crt. (stadiul) (stadiul) i Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind Camera Deputaţilor Senat 1 transporturile rutiere. (poz. I.A-b-7) PLx 335/28.07.2005 Adoptat pe 28.07.2005 (Cap. 9 - Politica în domeniul transporturilor) Termen: 15.10.2005 Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2003 privind Camera Deputaţilor Senat 2 utilizarea în scopuri exclusiv paşnice a energiei nucleare, republicată. (poz. I.A-a-7) (Cap. PLx 384/21.09.2005 Adoptat pe 19.09.2005 14 - Energia) Termen: 11.11.2005

Camera Deputaţilor Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997 privind Senat 3 PLx 454/10.10.2005 Codul aerian. (poz. I.A-a-22) (Cap. 9 - Politica în domeniul transporturilor) Adoptat pe 6.10.2005 Termen: 10.11.2005 Camera Deputaţilor Senat 4 Proiectul Legii energiei termice. (poz. I.A-a-1) (Cap.14 – Energia) PLx 455/10.10.2005 Adoptat pe 6.10.2005 Termen: 10.11.2005 Camera Deputaţilor Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în Senat 5 PLx 477/17.10.2005 siguranţă a activităţilor nucleare. (poz. I.A-a-15) (Cap.14 – Energia) Adoptat pe 10.10.2005 Termen: 11.11.2005 Camera Deputaţilor Proiectul Legii serviciilor comunale de utilităţi publice. (poz. I.A-a-29) ( I. Criterii politice - Senat 6 PLx 513/9.11.2005 1.1 Reforma administraţiei publice) Adoptat pe 31.10.2005 Termen: 17.11.2005 Camera Deputaţilor Proiectul Legii serviciului de alimentare cu apă şi canalizare. (poz. I.A-a-32) ( I. Criterii Senat 7 PLx 514/9.11.2005 politice - 1.1 Reforma administraţiei publice) Adoptat pe 31.10.2005 Termen: 17.11.2005 Camera Deputaţilor Proiectul Legii serviciului de iluminat public. (poz. I.A-a-30) ( I. Criterii politice - 1.1 Senat 8 PLx 515/9.11.2005 Reforma administraţiei publice) Adoptat pe 31.10.2005 Termen: 17.11.2005

Nr. Prima Cameră sesizată Camera decizională Observaţi Titlul proiectului de lege crt. (stadiul) (stadiul) i Camera Deputaţilor Proiectul Legii serviciului de transport public local. (poz. I.A-a-31) ( I. Criterii politice - 1.1 Senat 9 PLx 516/9.11.2005 Reforma administraţiei publice) Adoptat pe 31.10.2005 Termen: 17.11.2005 Camera Deputaţilor Proiectul Legii serviciului de salubrizare a localităţilor. (poz. I.A-a-28) ( I. Criterii politice - Senat 10 PLx 517/9.11.2005 1.1 Reforma administraţiei publice) Adoptat pe 31.10.2005 Termen: 17.11.2005

2) la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale

Nr. Prima Cameră sesizată Camera decizională Observaţi Titlul proiectului de lege crt. (stadiul) (stadiul) i Proiect de Lege privind statutul minorităţilor naţionale din România. (poz. I.A-a-18) Camera Deputaţilor Senat 1 ( I. Criterii politice - 1.4 Drepturile omului) PLx 502/26.10.2005 Respins pe 24.10.2005 -Raport comun cu Comisia pentru învăţământ şi cu Comisia juridică Termen: 7.12.2005

3) la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic

Nr. Prima Cameră sesizată Camera decizională Observaţi Titlul proiectului de lege crt. (stadiul) (stadiul) i

Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de Camera Deputaţilor Senat 1 amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a II-a – Apa. (poz. I.B-51) PLx 510/9.11.2005 - (Cap. 22 – Protecţia mediului înconjurător) Termen: 17.11.2005

4) la Comisia pentru muncă şi protecţie socială

Nr. Prima Cameră sesizată Camera decizională Observaţi Titlul proiectului de lege crt. (stadiul) (stadiul) i Camera Deputaţilor Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.130/1999 privind unele măsuri de Senat PLx 374/13.09.2005 1 protecţie a persoanelor încadrate în muncă. (poz. I.A-a-10) Adoptat pe 8.09.2005 Retrimis pe 7.11.2005 ptr. (Cap.13. – Politici sociale şi ocuparea forţei de muncă) raport suplimentar

5) la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport

Nr. Prima Cameră sesizată Camera decizională Observaţi Titlul proiectului de lege crt. (stadiul) (stadiul) i

Nr. Prima Cameră sesizată Camera decizională Observaţi Titlul proiectului de lege crt. (stadiul) (stadiul) i Proiect de Lege privind statutul minorităţilor naţionale din România. (poz. I.A-a-18) Camera Deputaţilor Senat 1 ( I. Criterii politice - 1.4 Drepturile omului) PLx 502/26.10.2005 Respins pe 24.10.2005 -Raport comun cu Comisia pentru drepturile omului şi cu Comisia juridică Termen: 7.12.2005

6) la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă

Nr. Prima Cameră sesizată Camera decizională Observaţi Titlul proiectului de lege crt. (stadiul) (stadiul) i

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2005 pentru Camera Deputaţilor modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. (poz. Senat 1 PLx 505/7.11.2005 I.B-9) (Cap. 5 – Dreptul societăţilor comerciale) Adoptat pe 31.10.2005 Termen: 10.11.2005 -Raport comun cu Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

7) la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Nr. Prima Cameră sesizată Camera decizională Observaţi Titlul proiectului de lege crt. (stadiul) (stadiul) i

Proiect de Lege privind statutul minorităţilor naţionale din România. (poz. I.A-a-18) Camera Deputaţilor Senat 1 ( I. Criterii politice - 1.4 Drepturile omului) PLx 502/26.10.2005 Respins pe 24.10.2005 -Raport comun cu Comisia ptr. învăţământ şi cu Comisia ptr. drepturile omului Termen: 7.12.2005

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2005 pentru Camera Deputaţilor modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. (poz. Senat 2 PLx 505/7.11.2005 I.B-9) (Cap. 5 – Dreptul societăţilor comerciale) Adoptat pe 31.10.2005 Termen: 10.11.2005 -Raport comun cu Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă

V. PROIECTE DE LEGI ADOPTATE DE CAMERA DEPUTAŢILOR ŞI TRANSMISE LA SENAT

Nr. Prima Cameră sesizată Camera decizională Titlul proiectului de lege Observaţii crt (stadiul) (stadiul)

Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului Camera Deputaţilor Senat 1 auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. (poz. I.B-1) PLx 450/5.10.2005 La Com. juridică (Cap. 24 – Justiţie şi Afaceri Interne) Adoptat pe 25.10.2005 ptr. raport.

Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului european asupra transmiterii cererilor de asistenţă Camera Deputaţilor Senat 2 judiciară , adoptat la Strasbourg la 27 ianuarie 1977. PLx 451/10.10.2005 La Com. juridică (poz. I.A-b-13) (Cap. 24 – Justiţie şi Afaceri Interne) Adoptat pe 25.10.2005 ptr. raport.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.134/2005 pentru Camera Deputaţilor Senat 3 modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul PLx 452/10.10.2005 La Com. juridică Naţional Anticorupţie. (poz. I.B-5) (Cap. 24 – Justiţie şi Afaceri Interne) Adoptat pe 25.10.2005 ptr. raport.

Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005

H. Bilanţul activităţii comisiilor permanente (la data de 11 noiembrie 2005)

I. În perioada 7– 11 noiembrie 2005

Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor au întocmit şi depus 23 rapoarte pentru proiecte de legi şi propuneri legislative, din care 5 rapoarte suplimentare pentru iniţiative legislative care se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor şi 2 rapoarte comune pentru şedinţele Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Cele 23 rapoarte depuse sunt:

♦ rapoarte de adoptare 5 ♦ rapoarte de respingere

Rapoartele elaborate se referă la:

♦ ordonanţe de urgenţă ale Guvernului 4 ♦ ordonanţe ale Guvernului 5 ♦ alte proiecte de legi şi propuneri legislative 1 4

Situaţia pe comisii a rapoartelor depuse este redată în Anexă.

La comisii se află în prezent 80 proiecte de legi şi propuneri legislative, din care 14 pentru raport suplimentar. Pentru şedinţe comune cu Senatul, la comisii se află 2 rapoarte de activitate ale unor autorităţi publice, în vederea examinării cu comisiile Senatului.

La comisii se află 31 proiecte de legi din Lista Priorităţilor legislative ale Guvernului pentru cea de- a doua sesiune ordinară a anului 2005, din care 14 proiecte de legi sunt necesare pentru integrarea României în Uniunea Europeană, iar 17 sunt proiecte de legi prioritare pentru realizarea altor obiective din Programul Guvernului pentru sesiunea parlamentară septembrie – decembrie 2005.

II. În anul 2005

A) Comisiile parlamentare au întocmit 588 rapoarte, din care:

În În sesiunea I (inclusiv Tip de raport sesiunea în vacanţa parlamentară) II ♦ rapoarte ale comisiilor permanente 324 176 ♦ rapoarte suplimentare 43 20 ♦ rapoarte comune cu comisii de la Senat 18 7 TOTAL 385 203

B) Au fost depuse 15 rapoarte de mediere 14 1

ANEXA

RAPOARTELE

depuse de comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor în săptămâna 7 – 11 noiembrie 2005

I. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci

Nr. Data Denumirea proiectului Iniţiator Observaţii crt. dezbaterii Raport comun de aprobare 1 Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006 (PL x 497/2005). Guvern 1 - 9.11.05 (27/RC din 9.11.05) Raport comun de aprobare 2 Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006 (PL x 498/2005). Guvern 1 - 9.11.05 (28/RC din 9.11.05)

II. Comisia pentru industrii şi servicii

Nr. Data Denumirea proiectului Iniţiator Observaţii crt. dezbaterii Raport de aprobare cu Guvern,adopt 13.10.05 1 Proiect de Lege privind performanţa energetică a clădirilor (PL x 436) - prioritate legislativă U.E. amendamente at de Senat 2.11.05 (492/R din 8.11.05)

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 34/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Raport de aprobare cu Guvernului nr. 80/2000 privind certificarea sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor de Guvern,adopt 2 2.11.05 amendamente exploatare uitlizate la vehicule rutiere, precum şi condiţiile de comercializare şi utilizarea acestora (PL x 440/2005) - at de Senat (493/R din 8.11.05) prioritate legislativă U.E.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 35/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Raport de aprobare cu Guvern,adopt 3 Guvernului nr.78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere şi eliberarea cărţii de identitate a acestora, în vederea 2.11.05 amendamente at de Senat admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România (PL x 441/2005) - prioritate legislativă U.E. (494/R din 8.11.05)

Nr. Data Denumirea proiectului Iniţiator Observaţii crt. dezbaterii

29 Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvern, Raport de aprobare cu Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind 4 adoptat 2.11.05 amendamente siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică de Senat (495/R din 8.11.05) periodică (PL x 442/2005) - prioritate legislativă U.E. Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvern, Guvernului nr.82/2000 privind autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii, de reglare, Raport de aprobare 5 adoptat 2.11.05 de modificări constructive, de reconstrucţie a vehiculelor rutiere, precum şi de dezmembrare a vehiculelor uzate (PL (497/R din 8.11.05) de Senat x 458/2005) - prioritate legislativă. Raport suplimentar de Guvern, Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvenului nr. 74/2005 privind înfiinţarea Autorităţii aprobare cu 6 adoptat 25.10.05 Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (PL x 383/2005) – prioritate legislativă U.E. amendamente de Senat (433/RS din 8.11.05)

III. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice

Nr. Data Denumirea proiectului Iniţiator Observaţii crt. dezbaterii 1 sen., Proiect de Lege pentru completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările Raport de respingere 1 adoptat 8.11.05 ulterioare (PL x 271/2005). (498/R din 9.11.05) de Senat 1 dep., Raport de respingere 2 Propunere legislativă privind modificarea Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată (Pl x 466/2005). respinsă de 8.11.05 (499/R din 9.11.05) Senat

Propunere legislativă privind modificarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra 4 dep., Raport de respingere 3 terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii respinsă de 8.11.05 (500/R din 9.11.05) nr.169/1997 (Pl x 467/2005). Senat

3 dep., Propunere legislativă pentru modificarea art.40 din Legea nr.26/1996 - Codul Silvic (Pl x 273/2005). Raport de respingere 4 respinsă de 9.11.05 (502/R din 9.11.05) Senat

Nr. Data Denumirea proiectului Iniţiator Observaţii crt. dezbaterii Raport suplimentar de Un grup de aprobare cu 5 Proiect de Lege pentru modificarea anexei la Legea fondului funciar nr.18/1991 (PL x 358/2005). dep., adoptat 8.11.05 amendamente de Senat (424/RS din 9.11.05) 3 dep., Raport suplimentar de 6 Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.98/2003 (Pl x 272/2005) respinsă de 9.11.05 respingere Senat (311/RS din 9.11.05)

IV. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic

Nr. Data Denumirea proiectului Iniţiator crt. dezbaterii Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 73/2005 pentru modificarea şi Raport de aprobare cu Guvern,adopt 1 completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale Apele 6.10.05 amendamente at de Senat Române (PL x 403/2005). (489/R din 7.11.05) 1 dep., Propunere legislativă privind modificarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.23/2005 privind modificarea şi Raport de respingere 2 respinsă de 8.11.05 completarea Legii nr.371/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare (Pl x 493/2005). (503/R din 10.11.05) Senat 1 dep., Proiect de Lege pentru exceptarea de la plata taxei din fondul pentru ocuparea definitivă de terenuri din fondul Raport de aprobare 3 adoptat de 9.11.05 forestier naţional, din proprietatea comunei Gălăuţaş, judeţul Harghita (PL x 507/2005). (506/R din 11.11.05) Senat Raport suplimentar de Propunere legislativă pentru încheierea unui Memorandum între Guvernul României şi Guvernul Republicii 4 3 senatori 8.11.05 respingere Moldova, privind înfrăţirea unităţilor administrativ-teritoriale dintre cele două state (Pl x 432/2005). 469/RS din 10.11.05

V. Comisia pentru muncă şi protecţie socială

Nr. Data Denumirea proiectului Iniţiator crt. dezbaterii Raport de aprobare cu Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 65/2005 privind modificarea şi Guvern,adopt 1 26.10.05 amendamente completarea Legii nr.53/2003 - Codul Muncii (PL x 438/2005) – prioritate legislativă U.E. at de Senat (490/R din 8.11.05) Nr. Data Denumirea proiectului Iniţiator Observaţii crt. dezbaterii Raport de aprobare cu Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.130/2005 pentru modificarea şi Guvern,adopt 2 1.11.05 amendamente completarea Legii nr.203/1999 privind permisele de muncă (PL x 487/2005) - prioritate legislativă. at de Senat (491/R din 8.11.05) Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi 5 parlam., Raport de aprobare cu 3 persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor respinsă de 1.11.05 amendamente deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (Pl x 494/2005). Senat (501/R din 8.11.05) Propunere legislativă pentru modificarea art.1 din Legea nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor 3 dep., drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada respinsă de 1950-1961 (Pl x 471/2005). Senat Raport suplimentar de

4 25.10.05 respingere

(476/RS din 8.11.05) Propunere legislativă pentru modificarea art.1, 2, 3 şi 4 din Legea nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea 2 dep., unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în respinsă de perioada 1950-1961 (Pl x 468/2005). Senat 31

VI. Comisia pt.apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

Nr. Data Denumirea proiectului Iniţiator crt. dezbaterii Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.29/2005 pentru modificarea OG nr.128/2000 privind Raport de aprobare cu Guvern,adopt 1 stabilirea unor tarife pentru serviciile prestate în regim de urgenţă pentru persoanele fizice şi juridice de către 1.11.05 amendamente at de Senat Ministerul Administraţiei şi Internelor (PL x 491/2005) - prioritate legislativă. (496/R din 8.11.05)

32 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005

II.SCRISOARE DESCHISĂ A PREŞEDINTELUI CAMEREI DEPUTAŢILOR, DOMNUL ADRIAN NĂSTASE, ADRESATĂ PRIM-MINISTRULUI ROMÂNIEI, DOMNUL CĂLIN POPESCU TĂRICEANU

Bucureşti, 10 noiembrie 2005

Domnule Prim-ministru,

Mă adresez dumneavoastră pentru a doua oară în legătură cu un subiect deosebit de sensibil pentru societatea românească în ansamblul său: proiectul legii privind statutul minorităţilor nationale. Mă simt obligat să vă transmit punctul meu de vedere şi datorită faptului că guvernul pe care îl conduceţi a transmis preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Biroului Permanent al acestei instituţii intenţia de a amenda substanţial proiectul legii privind statutul minorităţilor naţionale, deja dezbătut şi respins de plenul Senatului României. Fac aceste comentarii şi în virtutea statutului meu de profesor de drept, dar şi în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi de fost prim-ministru al Guvernului României în legislatura precedentă. După cum confirmă şi ultima poziţie a guvernului pe care îl conduceti, pe tema Legii statutului minorităţilor naţionale nu există standarde privind protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în cadrul Uniunii Europene. De altfel, în conformitate cu Raportul de monitorizare a României pe 2005, ţara noastră continuă să îndeplinească toate criteriile politice ale Uniunii Europene şi se menţionează cu claritate progresele substanţiale ale României în materie de minorităţi, deşi mai sunt necesare eforturi, în continuare, de implementare a cadrului juridic existent, mai ales cu privire la minoritatea romilor. Aşadar, adoptarea unui astfel de proiect de lege nu reprezintă o prioritate nici pentru România şi nici pentru Uniunea Europeană. Adoptarea unui astfel de proiect impune atenţie maximă, echilibru şi responsabilitate, pentru a fi în deplină concordanţă cu prevederile Constituţiei Românei şi cu spiritul european, tocmai pentru că nu există norme standardizate ale Uniunii Europene în domeniul atât de sensibil al protecţiei persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. În cazul în care un astfel de proiect legislativ nu ar respecta aceste condiţii minime, s-ar putea crea grave elemente de vulnerabilitate la adresa statului naţional unitar român, doar pentru a menţine o stabilitate - destul de precara - a actualului guvern. Veţi fi de acord cu mine că orice guvern al României şi orice coaliţie guvernamentală responsabilă trebuie să pună mai presus de interese conjuncturale interesele naţionale. Sigur, este o problemă de responsabilitate politică respectarea principiilor amintite şi suntem cu toţii obligaţi să intervenim atunci când ar putea fi puse în pericol integritatea statului naţional unitar sau stabilitatea interna. Vă solicit, prin urmare, domnule prim-ministru, să abordăm această problemă cu consecvenţă şi în spirit naţional. Dincolo de ceea ce deosebeşte partidele din care facem parte, cred sincer că o problemă de interes naţional impune un efort comun, o dezbatere capabilă să ducă la rezultate valabile dintr-o perspectivă istorică mult mai amplă şi mai importantă decât polemicile curente din politica noastră de fiecare zi. 0 astfel de dezbatere trebuie să includă şi să folosească experienţa tuturor. În acest sens, vă reamintesc şi câteva dintre afirmaţiile făcute în timpul campaniei electorale, la Galaţi, la 5 decembrie 2004, de dumneavoastră sau de candidatul la preşedinţie, Traian Băsescu, în ceea ce priveşte minorităţile naţionale:

• “” . . este o glumă formularea autonomiei culturale”; • ,,Afirmaţiile mele se vor un avertisment public. Să nu se scoată România la mezat şi în plan intern, aşa cum s-a scos în plan extern.”; • ,,Cred că nu trebuie negociată nici măcar o palmă din teritoriul României. Consider un act de

33 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 trădare negocierea autonomiei Ţinutului Secuiesc.”;

• ,,Autonomia unei palme de pământ românesc este un act de trădare naţională.”; 2 • ,,Povestea autonomiei culturale, care e dobândită de multă vreme, este doar pentru a acoperi discuţiile despre autonomia teritorială.”

Vă rog să nu consideraţi demersul meu a fi înscris în nici un plan de imagine sau de competiţie politică. Singurul aspect care mă interesează în cel mai înalt grad este consenvarea unui climat normal, stabil şi coerent în interiorul României, cu atât mai mult cu cât observăm în jurul nostru mai aproape sau mai departe o escaladare a intoleranţei, a violenţei şi a non-dialogului. Cred, cu sinceritate, Că în acest moment civilizaţia din care facem parte se află la o răscruce şi că nouă, oamenilor politici, ne revine dificila sarcină de a da un răspuns corect acestei provocări fără precedent în istoria contemporană. Echilibrul în inteniorul naţiunii trebuie menţinut atât la nivelul raportunilor dintre majoritate şi minorităţi, dar mai ales la nivelul rapontunilor între categoriile sociale. Vă readuc în memonie doar câteva din măsurile luate în domeniul minorităţilor de guvernul pe care 1-am condus. Astfel, au fost transpuse în legislaţia naţională directivele Uniunii Europene în domeniul combaterii discriminării. România a avut o contribuţie extrem de importantă la elaborarea Tratatului Constituţional European, în textul căruia a fost introdusă, printr-o iniţiativă comună româno-ungară, ideea respectului pentru minorităţi. Au fost introduse prevederi importante în Constituţia României privind minorităţile în urma adoptării noii legi fundamentale, în anul 2003. Toate aceste realizări incontestabile, salutate şi confirmate de Uniunea Europeană în toate rapoartele de ţară care s-au referit la perioada guvernării PSD, se datorează în mare măsura executivului pe care 1-am condus, dar şi sprijinului consistent al Parlamentului României. România are deja, în acest moment, un sistem complex de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, considerat a fi ţin adevărat etalon pe plan european. Există, de asemenea, prevederi în numeroase acte normative interne privind exercitarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale: Constituţia României, Legea administraţiei publice, Legea privind alegerile locale, Legea privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului României, Codul Penal, Legea privind combaterea discriminării, Legea Învăţământului etc. Întreaga legis1aţie în vigoare demonstrează în mod evident inutilitatea grabei de a impune atenţiei opiniei publice şi clasei politice un astfel de demers. Priorităţile sociale şi economice ale României sunt cu totul altele decât dezbaterea unui proiect legislativ ce trebuie regândit şi reformulat în mod esenţial. Consider că la amendarea radicală a acestei propuneri legislative ar trebui să se ţină seamă inclusiv de observaţiile şi propunerile făcute de Comisia de la Veneţia, în avizul sau din data de 22 octombrie 2005, şi de Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE. Pentru edificare, vă transmit, în anexă, observaţiile şi propunerile amintite, împreună cu câteva sugestii personale. Sunt sigur că amendarea textului propus de guvern, ţinând seamă şi de astfel de sugestii, ar facilita dezbaterea în Camera Deputaţilor a proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale din România.

Vă rog să primiţi, domnule prim-ministru, expresia deosebitei mele consideraţii.

Adrian NASTASE

DOMNULUI CALIN POPESCU-TARICEANU PRIM-MINISTRU AL ROMANIEI

Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005

III. ACTIVITĂŢI DE DIPLOMAŢIE PARLAMENTARĂ

Ministrul afacerilor externe al Federaţiei Ruse, domnul Serghei Lavrov, a efectuat, marţi, 8 noiembrie 2005, o vizită de lucru la Bucureşti, la invitaţia ministrului afacerilor externe al României, domnul Mihai-Răzvan Ungureanu. Programul vizitei ministrului rus de externe a inclus convorbiri cu şeful diplomaţiei române, o întâlnire cu prim-ministrul României, domnul Călin Popescu Tăriceanu, o întrevedere cu domnul Miron Ignat, chestor al Camerei Deputaţilor, precum şi o întâlnire cu reprezentanţi ai Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România. În cadrul convorbirilor de la Palatul Parlamentului, cu domnul Miron Ignat, au fost abordate aspecte ale relaţiilor bilaterale româno-ruse, cu accent pe modernizarea cadrului juridic bilateral şi armonizarea lui cu acquis-ul comunitar, din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană.

III. DIN ACTIVITATEA GRUPURILOR PARLAMENTARE DIN CAMERA DEPUTAŢILOR

Grupul parlamentar al

Partidului Social Democrat

¾ Declaraţie politică Doamnelor şi Domnilor colegi,

La 1 noiembrie a.c., Fondul Monetar Internaţional a anuţat decizia sa de a suspenda acordul Stand- by cu Guvernul României. Raţiunile pentru care s-a ajuns la această situaţie se regăsesc în politicile fiscale ale Executivului de la Bucureşti. După 10 luni de guvernare, FMI a constatat că „politicile aplicate de guvern nu sunt în conformitate cu obiectivele acordului Stand-by de a reduce inflaţia, a limita dezechilibrele externe şi de a promova creşterea economică”. Ceea ce i-a mai îngrijorat pe oficialii de la FMI a fost creşterea deficitului bugetar, în doar 10 luni, până la 1,1 milioane de euro. Unde sunt aceşti bani? Se regăsesc în investiţii publice pentru modernizarea infrastructurii rutiere? Au fost alocaţi cercetării ştiinţifice? S-a suplimentat bugetul pentru Sănătate? Am finalizat programele de mediu? La investire, actualul Executiv proclama solemn încheierea tranziţiei în România. În fapt, ceea ce s-a reuşit este încetinirea ritmului economic, deci o renunţare la obiectivul de a recupera decalajele care ne despart de celelalte state noi intrate în Uniunea Europeană. A fost introdusă cota unică de impozitare care a compromis acest an fiscal. Actualul guvern a dovedit că nu ştie să facă rost de banii necesari pentru a mări veniturile bugetare. Nici devansarea calendarului accizelor, nici creşterea impozitelor indirecte, nici dublarea impozitului pe dividende nu au reuşit să stopeze reculul economic al ţării.

Stimaţi colegi, Suntem într-o perioadă în care aveam nevoie de câţiva ani de creştere economică, însoţită de accentuarea competitivităţii, pentru a putea face faţă concurenţei de pe piaţa Uniunii Europene. Faptul că în 2004 România a primit calificatul de economie de piaţă funcţională nu a justificat răsturnarea logicii financiare şi economice a politicii bugetare de către actualul Guvern. În locul unor politici fiscale de

42 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 încurajare a investiţiilor, aplicăm politici care vizează încurajarea consumului. Or, ştim cu toţii că teoria economică afirmă necesitatea unei producţii care să poată satisface cererea de consum. Dacă anul trecut veniturile bugetului creşteau la 31,5% din PIB, acum suntem în faţa unei inversări a dinamicii. Dacă până la finele anului nu ajungem la un plus de 5% din PIB, va fi foarte greu să mai putem participa la programele de cofinanţare ale Uniunii Europene. Pentru a putea continua procesul de pregătire internă pentru aderarea la UE, avem nevoie de fonduri cu care să participăm la proiectele de dezvoltare cofinanţate din programele comunitare. Această declaraţie politică intenţionează să avertizeze, încă o dată Executivul: politica economică şi fiscală în 2005 este un eşec care, dacă va continua, va pune în primejdie contextul economico-social post- aderare al României. 8 noiembrie 2005 Vă mulţumesc, Vasile Puşcaş ¾ Interpelări

Adresată: domnului Ştefan Cosmeanu, Preşedinte al Autorităţii Naţionale de reglemetare în domeniul gazelor naturale De la: domnul deputat: Iuliu Nosa Circumscripţia electorală: Sălaj Subiectul interpelării:

Decizia ANRGN nr.1342/2004 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea şi verificarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie şi exploatare în sectorul gazelor naturale.

Obiectul interpelării: Revin la adresa nr. 438B/10.09.2005 deoarece prin răspunsul primit cu adresa dvs nr. 4399/05.10.2005 din punctul meu de vedere şi al agenţilor economici care m-au sesizat, aspectele communicate nu sunt sesizate, astfel: -un REGULAMENT nu trebuie să fie o “măsură de constrângere” ca urmare a unor sesizări ci un conţinut cadru care să permită desfăşurarea unor activităţi într-un cadru legal, dar liber de constrângeri. Sunt de acord cu stoparea migrării instalatorilor de la o firmă la alta, cu mărirea gradului de responsabilitate a acestora, dar nu prin imixtiune în managementul societăţilor comerciale (se elimină astfel corupţia, obţinerea de foloase necuvenite, etc). De altfel, din punctul meu de vedere şi nu numai, este absolut necesar şi obligatoriu ca orice societate comercială care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale să deţină specialist atestat, dar stabilirea numărului de personal autorizat este atribuţia exclusivă a firmei, funcţie de mărimea ei şi de volumul de lucrări contractate. Vă solicit un nou răspuns şi o revizuire a REGULAMENTULUI în principal pentru că examinarea şi acordarea calităţii de instalator autorizat se face nominal şi individual, iar exercitarea efectivă a acestui drept dobândit se poate face numai în mod colectiv, conform actualelor prevederi. Pentru a evita “numeroase sesizări şi reclamaţii” pe baza cărora v-aţi formulat în principal răspunsul anterior, aceasta se poate realiza prin mărirea gradului de exigenţă al ANRGN –ului la controalele efectuate.

04.11.2005 Deputat Iuliu Nosa

Solicit răspuns scris

***

43 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 Adresată : domnului Gheorghe Flutur, Ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

De la: domnul deputat: Iuliu Nosa Circumscripţia electorală: Sălaj

Obiectul interpelării: Prin promovarea Legii 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei precum şi unele măsuri adiacente – pe calea răspunderii GUVERNAMENTALE, aţi susţinut şi asigurat că PROBLEMA PROPRIETĂŢILOR va fi definitiv soluţionată, cei în drept redobândindu-şi şi suprafeţele de terenuri. Cred în angajamentul dvs. însă, din păcate, în realitate lucrurile nu corespund cu aceste afirmaţii. Am să vă reţin atenţia cu două exemple: A) În zona Cehu –Silvaniei, jud. Sălaj a funcţionat şi funcţionează o FERMĂ PISCICOLĂ. Cele 134 ha de teren solicitate de 200 de foşti proprietari (care s-au constituit în asociaţia “Aqua viva”) nu sunt restituite pentru că Administraţia Domeniilor Statului încheie în 22 august 2005 (după apariţia legii) Protocolul nr. 4095 cu Compania Naţională a Fondului Piscicol Filiala Cluj, care la rândul său, pe bază de contract, concesionează această “fermă” la SC PISCICOLA SRL Cehu –Silvaniei, contractul fiind în derulare. În aceste condiţii SOLICITANŢILOR nu le dunt eliberate TITLURI DE PROPRIETATE pentru că terenul nu este liber! B) Primăria municipiului Cluj_Napoca – SERVICIUL CAMERA AGRICOLĂ, cu adresa 39151/304/24.08.2005 (după publicarea Legii 247/2005) îi comunică solicitantului ROTARU SERGIU VINICIUS domiciliat în Cluj Napoca, Str. Băişoara, nr. 13/13 că “terenul solicitat de dvs este în administrarea SC PP-ului”. De asemenea, prin adresa nr. 24.816/827 din 01.06.2005 INSTITUŢIA PREFECTULUI JUDEŢULUI CLUJ comunică: “terenul respectiv nu poate fi restituit în natură întrucât se regăseşte în domeniul public al statului…”.

Convins fiind domnule ministru că veţi dispune analizarea şi soluţionarea acestor două cazuri, aştept răspunsul dvs.

04.11.2005 Deputat Iuliu Nosa

Solicit răspuns scris

***

Adresată : domnului Eugen Nicolăescu, Ministrul Sănătăţii De la: deputat Titus Corlăţean Circumscripţia electorală: Braşov Subiectul interpelării: Situaţia Serviciului de Ambulanţă din Municipiul Făgăraş

Obiectul interpelării: Serviciul de Ambulanţă Făgăraş se află într-o situaţie deplorabilă, maşinile din dotare fiind în stare avansată de uzură. Autoutilitarele sunt dotate precar şi au norma de casare depăşită. În aceste condiţii, datorită limitărilor de ordin tehnic şi material, actul medical specific intervenţiilor de urgenţă are de suferit, iar consecinţele asupra sănătăţii şi vieţii locuitorilor oraşului Făgăraş sunt grave, adesea dramatice. Solicit domnului ministru prezentarea de urgenţă a unei strategii de remediere a situaţiei Serviciului de Ambulanţă Făgăraş şi luarea rapidă a măsurilor ce se impun pe această linie.

07.11.2005 Titus Corlăţean Solicit răspuns scris. Deputat

44 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 ¾ Întrebări

Către: Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Comunicaţiilor Ministrul ZSOLT NAGY De la domnul(a) deputat: DAN NICA Circumscripţia electorală: GALAŢI Subiectul întrebării :

Ordinul ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei nr.164 din 21 mai 2003

Obiectul întrebării :

Domnule Ministru, Vă rog să îmi comunicaţi dacă Ordinul ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei nr.164, din 21 mai 2003, pentru aprobarea Procedurii de tarifare şi a Listei cuprinzând tarifele de utilizare a spectrului, datorate anual către Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei este în vigoare, dacă a fost modificat şi în ce constau aceste modificări.

Deputat Dan Nica Data : 3.11.2005

Se solicită răspuns scris

***

Către: Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Comunicaţiilor Ministrul ZSOLT NAGY De la domnul(a) deputat: DAN NICA Circumscripţia electorală: GALAŢI Subiectul întrebării :

Compania Naţională Poşta Română; Servicii poştale

Obiectul întrebării :

Domnule Ministru, Vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este strategia de privatizare a Companiei Naţionale Poşta Română? 2. Ţinând cont de faptul că Poşta Română are monopol până în anul 2009, cum se va face transferul acestuia din patrimoniul statului în cel privat? 3. Care este modalitatea de asigurare a continuităţii Serviciului Universal?

Deputat Dan Nica Data : 3.11.2005

Se solicită răspuns scris

45 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 Grupul parlamentar al

Partidului Naţional Liberal

1. Propuneri legislative

- Propunere legislativă privind modificarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă – iniţiatori Deputat Vasile Pruteanu (PNL Neamţ) şi Deputat Dorinel Ursărescu (PNL Neamţ).

Strategiile si politicile privind protectia persoanelor pentru riscul de somaj, precum si pentru asigurarea unui nivel ridicat al ocuparii si adaptarii fortei de munca la cerintele pietei muncii, elaborate in baza prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, au pus in practica principiul constitutional potrivit caruia, in Romania fiecarei persoane ii sunt garantate dreptul de a-si alege liber profesia si locul de munca, precum si dreptul la asigurarile pentru somaj. Cu toate acestea, in procesul aplicarii, timp de peste 3 ani, a legii mai sus mentionate s-a dovedit ca este necesar a se imbunatati reglementarile raporturilor sociale in domeniu. La aceasta concluzie s-a ajuns si urmare a documentarii si a analizei stiintifice a realitatilor economico-sociale din acest vast sector de activitate, precum si a reglementarilor similare din legislatia tarilor Uniunii Europene. Apreciind ca la elaborarea proiectului de lege alaturat au fost respectate normele de tehnica legislativa, va rugam sa-l examinati si sa-l adoptati prin votul dumneavoastra.

- Propunere legislativă privind modificarea Legii nr. 14/2003 a partidelor politice - iniţiator Deputat Emil F. Strungă (PNL Galaţi) .

Conform art. 8 din Legea partidelor politice, un cetăţean nu poate face parte în acelaşi timp din două sau mai multe partide politice iar înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost anterior. Actuala prevedere legală nu exclude posibilitatea ca un cetăţean să se înscrie succesiv în două sau mai multe partide politice, să participe efectiv la activitatea internă a partidelor politice şi să contribuie prin cotizaţii la bugetul acestora cu scopul obţinerii unor avantaje de orice natură, în funcţie de evoluţia formaţiunilor politice respective. Această situaţie ar prejudicia nu numai interesele partidelor politice dar ar afecta şi voinţa politică a cetăţenilor exprimată prin votul electoral. Pentru a se elimina această posibilitate, consider necesară modificarea şi completarea prevederilor art. 8 din Legea nr. 14/2003, în sensul abrogării dispoziţiilor alin. 2 şi a introducerii unor condiţii suplimentare pentru înscrierea unui cetăţean într-un partid politic precum şi introducerea unei sancţiuni similare celei prevăzute de art. 292 din Codul penal privind falsul în declaraţii pentru încălcarea prevederilor legale. Întrucât reglementările legale în vigoare prevăd condiţiile în care o persoană poate deveni membru al unui partid politic, consider de asemenea necesară reglementarea prin prezenta lege şi a situaţiilor în care încetează calitatea de membru al unui partid politic. Având în vedere cele menţionate, apreciez că adoptarea acestor prevederi va conduce la un plus de responsabilitate pentru cei ce se implică în viaţa politică astfel încât cetăţenii care consimt liber să adere la un partid să conştientizeze importanţa faptei lor şi să contribuie astfel la ridicarea standardului moral al clasei politice .

46 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 2. Declaraţii politice

Declaratia politica a Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor

“Pe fondul speculatiilor si al controverselor publice legate de telefonul de informare pe care i l-am dat procurorului general al Romaniei, Ilie Botos, tin sa aduc in fata Parlamentului Romaniei, ca autoritate legislativa suprema a tarii, unele elemente suplimentare prin care vreau sa lamuresc conditiile in care s-a desfasurat aceasta convorbire telefonica. De ce o fac in fata Parlamentului? Dintr-un motiv foarte simplu si clar, pe care doresc sa-l subliniez. In baza principiului fundamental al echilibrului si controlului reciproc al puterilor in stat, consider ca guvernul si primul ministru sunt responsabili in primul rind in fata Parlamentului a carui autoritate o recunoaste. Parlamentul este institutia care controleaza executivul si de aceea consider ca numai in fata parlamentului trebuie sa vin sa dau aceste explicatii lamuritoare.

Doua premize. Prima este legata de scopul telefonului.

Reafirm clar si raspicat ca am dat acel telefon in calitate de prim-ministru pentru a ma informa si nu pentru a influenta mersul anchetei. In conversatia pe care am avut-o cu dl. procuror Ilie Botos nu exista nici un element care sa justifice afirmatia de imixtiune in actul de justitie, lucru admis de altfel de catre dl. procuror general. Mai mult de atit, exista dovada clara ca telefonul meu nu a influentat in nici un fel mersul anchetei.

A doua premiza pe care vreau sa o lamurim este legata de calitatea in re am dat acest telefon. Subliniez inca o data ca am dat acel telefon in calitate de prim-ministru al Romaniei si nu in alta calitate. Potrivit art. 13 din Legea 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a Ministerelor, "Primul-Ministru reprezinta Guvernul in relatiile acestuia cu Ministerul Public." Ca atare, conversaţia are acoperire legală prin însuşi actul legal care reglementeaza activitatea guvernului României si a primului-ministru. În al doilea rând, am dat acest telefon în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Tarii. Conform art. 14 din aceeasi Lege 90/2001 privind organizarea şi functionarea guvernului Romaniei si a ministerelor, "primul-ministru este vicepreşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Tarii si exercita toate atributiile ce deriva din aceasta calitate." Dupa cum stiti, CSAT, potrivit legii, promoveaza strategia de securitate nationala a Romaniei care, la rindul sau, mentioneaza in mod clar vulnerabilitatile economice la care poate fi supusa economia romaneasca. Datorita faptului ca era implicata cea mai mare societate cu capital românesc in aceasta disputa si pentru ca existau semne clare de influentare negativa a mediului economic, am considerat de obligatia mea sa ma informez in legatura cu acest caz. Care este de fapt, pe fond, obiectul acestei declaratii? Vreau sa clarificam situatia referitoare la telefonul dat procurorului general. In primul rind, doresc sa-mi asum responsabilitatea fata de faptele reale. Cred că este necesară depăşirea confuziei şi a tensiunilor artificiale astfel încât să putem să concentrăm activitatea Guvernului pe priorităţi. Nu in ultimul rind, aş dori să valorificăm această situaţie pentru a consolida sistemul instituţional din România, în vederea evitării pe viitor a unor incidente similare. Permiteţi-mi foarte pe scurt să relatez ceea ce s-a întâmplat. In ziua de 26 mai Dinu Patriciu este reţinut într-o manieră extrem de controversată de Parchetul General. Tin sa subliniez ca dupa numeroase ore de ancheta prelungita nu exista nici un fel de informatie publica in aceasta privinta furnizata de Parchetul General. Cu toţi am constatat atunci că a existat o preocupare, pe care as numi-o justificata, in viaţa publică, în mass media, la nivelul diferitelor instituţii şi nu în ultimul rând în rândul colegilor mei din Partidul Naţional Liberal. A doua zi, pe data de 27 mai urma să plec într-o vizită oficială în străinătate. Cum reţinerea continua am crezut că este de datoria mea să fiu informat de la sursă şi ca prim-ministru să nu fiu obligat să apelez la surse de mâna a doua. Prin urmare am sunat la procurorul general şi am subliniat că sun în calitate de prim ministru şi nu doresc decât să fiu informat. La revenirea din vizita oficială in străinătate am primit imediat la sosire un

47 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 telefon din partea preşedintelui ţării care m-a invitat la o discuţie la Cotroceni. Am stat cu preşedintele ţării într-o reuniune care a durat până la ora 1 noaptea. De ce am stat în această reuniune? De ce am purtat această discuţie ? Pentru că amândoi împărtăşeam o preocupare faţă de situaţia creată. Vreau să subliniez că acest moment a fost un moment extrem de pozitiv în relaţionarea şi colaborarea cu preşedintele Traian Băsescu fără să existe nici o altă interferenţă. Ulterior problema a fost redeschisă după ce Dinu Patriciu a fost eliberat ca urmare a unei decizii a instanţelor judiciare, pentru că o seamă de instituţii pe care doresc să le citez au intervenit cu declaraţii publice pe această temă. Delegaţia UE la Bucureşti avertiza în mod indirect asupra problemelor care se nasc din practica judiciară de acest gen. A intervenit la vremea respectivă Departamentul de stat al SUA, am avut atitudini ale Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti, am avut numeroase luări de poziţie ale organizaţiilor neguvernamentale dintre care mentionez în primul rând APADOR- CH. Nu în ultimul rând presa, toată lumea a calificat situaţia respectivă ca fiind un abuz. Acestea sunt elementele care justifică preocuparea din acea zi precum şi necesitatea transparenţei şi informării publice, care lipsea cu desăvârşire. În sfârşit, la începutul lui noiembrie am asistat la relansarea incidentului şi transformarea lui într-un scandal şi subliniez nu într-o criză. Doresc să nu ne ascundem după degete, există o preocupare reală legată de grupurile de interese. Această preocupare este justificată, dar există două căi de a aborda această problemă. Prima este prin intrigă, scandal sau criză. A doua abordare este să fim preocupaţi să recunoaştem problema şi să încercăm să o tratăm cu responsabilitate. Consecinţele în primul caz evident că vor fi întotdeauna tensiuni, confuzii şi blocaje. În al doilea caz, cred că ceea ce este important este să încercăm să depăşim trecutul şi să reuşim o consolidare instituţională. Care ar fi concluziile? Recunosc şi îmi asum în faţa dumneavoastră preocuparea pentru situaţia referitoare la reţinerea abuzivă a lui Dinu Patriciu şi la derularea în condiţii de legalitate a anchetei. Nota bene, doresc să vă spun că o serie de prieteni apropiati mi-au sugerat că am comis o greşeală politică pentru că m-am expus într-un mod poate hazardat la interpretări negative şi la calomii, oricum acest telefon neavind efect. Avem aici însă o situaţie paradoxală. Ce ar fi însemnat acest lucru? Să accept un abuz datorită faptului că Dinu Patriciu este un om alături de care am intrat în politică şi am făcut politică începând din 1990. Evitând să dau acest telefon aş fi riscat să fiu blamat de colegii mei şi de întreaga clasă politică, ar fi fost o discriminare şi ar fi fost o preocupare egoistă pentru propria imagine. Vreau să vă spun că nu sunt acel om şi întotdeauna mă voi comporta aşa cum m-am comportat. Un abuz este oricând un abuz şi nu există nici o scuză pentru a tolera acest abuz. Iar Dinu Patriciu, dincolo de faptul că am o relaţie de prietenie cu el care este de notorietate, este un om care a avut o modestă contribuţie la ceea ce este România democratică de astăzi. Vreau să vă spun că în ianuarie 90, pe parcursul anului 1990 şi 1991 când mulţi credeau că democraţia se face cu ajutorul minerilor pentru îndepărtarea opozanţilor politici şi curăţirea Pieţii Universităţii, el a fost unul din cei care au avut curajul să ia atitudine şi cu alţi colegi liberali să încercăm să promovăm o altă democraţie decât cea care se credea că este oportună la vremea respectivă. Cu toţii am luptat pentru drepturile şi libertăţile fundandamentale ale cetăţeanului dintre care nu ultima este dreptul la o justiţie corectă ci imparţială. Din această perspectivă vă spun că nu regret nici un moment că într-o situaţie de abuz a trebuit să fac uz de calitatea oficială pentru a mă informa. În final solicit Parlamentului şi opiniei publice să ia în considerare toate faptele, fără omisiuni şi interpretări partizane. Dacă am fost cu preşedintele Traian Băsescu împreună la Cotroceni la solicitarea justificată a acestuia, de la ora sapte seara până al ora unu dimineaţa, şi am discutat în deplin acord cu acesta despre caracterul spinos al cazului, aceasta este cea mai bună dovadă că amândoi eram preocupaţi şi în acelaşi timp nici nu am întreprins nimic pentru a influenţa cursul firesc al justiţiei. Deci, vă pun întrebarea firească unde sunt aranjamentele, unde este imixtiunea? Am conştiinţa împăcată faţă de dumneavoastră ca membri ai Parlamentului, faţă de preşedintele României, faţă de Parchetul general, faţă de Guvern, faţă de Alianţa D.A. şi faţă de colegii mei din Partidul Naţional Liberal. Şi nu în ultimul rând pot să vă spun că am curajul să-i privesc în ochi cu exigenţă şi respect pe cei apropiaţi pentru că aşa consider că trebuie să mă port întotdeauna. Doresc acest lucru să se întâmple tuturor oamenilor politici din România acum şi în viitor. Pentru ca lucrurile să ia sfârşit într-un mod clar, legal şi constructiv solicit câteva elemente. În primul rând, solicit Serviciului de Telecomunicaţii Speciale să pună la dispoziţia CSAT înregistrarea convorbirilor telefonice cu Ilie Botoş şi Traian Băsescu din acea zi. Solicit Consiliului Suprem de Apărare a Tării să realizeze un raport asupra celor întâmplate în acele zile şi asupra faptelor care trebuie aduse la cunoştinţa opiniei publice. În acelaşi timp propun ca în CSAT să elaborăm în cel mai scurt timp un cod de conduită referitor la procedurile pe care reprezentanţii puterii şi responsabilii instituţiilor centrale ale statului le vor respecta în situaţii critice, confuze, conflictule sau de criză.

48 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 Vă mulţumesc foarte mult pentru timpul acordat şi pentru preocuparea pe care sper că o împărtăşiţi alături de mine.”

- domnul Deputat Liviu Câmpanu , PNL Botoşani După anii ’90 sistemul sanitar românesc şi-a arătat rând pe rând toate „bubele” şi bolile care-l macină. De la proasta salarizare a personalului medical (care deşi are calificare superioară este plătit mai rău ca un muncitor necalificat - făcându-l şantajabil şi dependent de plăţile informale), la nepotismul din mediul universitar (unde nu de puţine ori la o catedră poţi studia tot arborele genealogic al unei familii), de la licitaţii trucate, la investiţii făcute doar pentru comisionul directorului, de la concursuri aranjate, la trafic de influenţă. N-am pomenit deloc de bolnavi, de pacienţi pentru că, din păcate, deşi ei ar trebui să fie în centrul atenţiei, ca beneficiari ai serviciilor de sănătate, îşi găsesc tot mai greu loc în acest păienjeniş relaţional, fiind transformaţi în unelte de către căpuşarii banilor sănătăţii. Era de aşteptat ca un domeniu în care circulă 4 miliarde de euro anual să fie expus asemeni unui lighean de miere. Iar când se gândeşte cineva că a venit timpul să protejăm, să păzim mierea , e normal ca bondarii să facă scandal că nu mai au acces la ea. Domnilor profesori..., domnilor directori de spitale..., lăsaţi-i pe bolnavi să spună ce-şi doresc (căldură şi apă în spitale, mâncare decentă, medicamente, să fie trataţi cu respect), lăsaţi-i pe medicii tineri să spună ce-şi doresc (salarii decente, să nu mai plătească pentru a asista la intervenţii chirurgicale spre a învăţa meserie, să fie buni profesionioşti şi nu buni pupincurişti pentru a promova, să nu-ţi dorească să ajungă şefi de secţie sau directori de spital pentru a beneficia de comisioane şi un sistem relaţional care să-i ajute să trăiască mai bine ci să poată trăi bine datorită profesionalismului lor). Sunt convins că un manager care va asigura medicii şi asistenţii că vor avea salarii mai mari dacă îşi vor face meseria cu mai multă responsabilitate, un manager care va reuşi să îndrepte tot mecanismul sanitar în beneficiul pacientului va fi un manager de succes. Şi la urma urmei de ce gem nemulţumiţi, pe micile ecrane şi în presă doctorii de spitale?... Pentru că îşi văd puse în pericol privilegiile şi le este pusă în pericol puterea ...şi pentru că nu pot apela la ”firul scurt” sau „firul roşu relaţional”, cum vreţi să-l numiţi ...pentru că „Nico”, cum spune Oprescu, „nu pune botul”... Nu sunt “limbi catifelate” ceeea ce spun eu acum, vorbind de un ministru în funcţie, pentru că cei care mă cunosc ştiu cum îmi dictează conştiinţa (Vezi PL de aprobare a OUG 38/2005, sau discuţiile principiale cu actualul ministru) ci este părerea unui medic care vine din sistem şi a cărei principală responsabilitate este pacientul, unul bolnav.

- domnul deputat Ionel Paler, PNL Bacău

Este evident că asistăm, zilele acestea, la frământări sociale de proporţii. Rând pe rând, multiple sectoare de activitate intră în grevă. Doleanţele sunt, în multe cazuri, complet legitime, dar această stare de fapte riscă să paralizeze o ţară întreagă. Pe de altă parte, Guvernul se află într-un impas: în primul rând are de gestionat criza din educaţie cauzată de fondurile insuficiente alocate de la buget acestui sector, funcţionarii publici ameninţă şi ei cu greva generală pentru salarii mai mari, un nou program de lucru şi un nou statut, Metrorexul suspendă activitatea şi toate centralele sindicale organizează mitinguri de protest, urmând, ca, cel mai probabil, să declanşeze şi ele, greve. Prin blocarea activităţilor aferente tuturor acestor sectoare, milioane de oameni, indirect conectaţi la aceste realităţi vor fi, la rîndul lor, afectaţi. Tabloul social este, aşadar, minat cu greve şi mişcări de protest. Cu multă stupoare şi cu adâncă mâhnire îmi este dat să remarc, zilele acestea, un curent de opinie care bagatelizează întreaga situaţie. Să fie oare de vină simţul profund al băşcăliei atât de popular acestui neam sau suntem atât de obişnuiţi cu aceste fenomene încât pur şi simplu nu ne mai pasă? Problemele oamenilor cad în derizoriu, iar multe dezbateri publice se transformă în şuete animate doar de pretextul grevelor. Mai mult, la adăpostul faptului că părerea oamenilor contează, se dau telefoane la diverse emisiuni în direct emiţându-se prea puţine opinii cu adevărat pertinente, în schimb discutându-se aprins despre legitimitatea protestelor unor categorii profesionale. De cealaltă parte a baricadei, clasa politică se spală, delicat, pe mâini, aruncând responsabilitatea evenimentelor pe umerii executivului. În acest context, este nevoie ca întreaga clasă politică să se mobilizeze şi, împreună, să căutăm soluţii pentru a ieşi din această criză. Guvernul României are nevoie de susţinere parlamentară, pe care

49 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 suntem datori să o oferim. Contrele politice nu-şi mai au rostul acum. Este foarte important să gândim constructiv cu toţii, deopotrivă oameni politici, lideri de opinie şi cetăţeni, să sprijinim executivul, pentru că ce facem astăzi va avea efecte mâine, poimâine şi peste ani.

- domnul deputat Cristian Boureanu , PNL Argeş

Înfiinţarea unei societăţi comerciale este îngreunată în acest moment de o serie de bariere de natură birocratică. Avem ca obiectiv sprijinirea liberei iniţiative şi consider că avem obligaţia fundamentală de a înlătura aceste obstacole. Primul pas în momentul înfiiţării unei firme este identificarea unui sediu social, fără de care firma nu poate fi deschisă. De cele mai multe ori, acesta este chiar apartamentul proprietate personală, urmând să funcţioneze doar ca sediu social, urmând ca firma să îşi deruleze activitatea într-un punct de lucru, diferit de sediu social. Doar că, în acest moment, articolul 64 din Legea Locuinţei stipulează că este necesar acordul vecinilor de pe orizontală şi verticală, precum şi al asociaţiei de proprietari/locatari. De foarte multe ori însă, acest acord este refuzat, fără a exista un motiv întemeiat, mai ales că legea nu prevede existenţa unei motivaţii. Iar în absenţa acestui acord, înfiinţarea firmei devine astfel imposibilă. Este inadmisibil ca într-o economie de piaţă iniţiativa privată, generatoare de locuri de muncă, să poată fi stopată de animozitatea unui vecin sau de sumele, uneori exorbitante, cerute în schimbul acordului. Acestea sunt motivele pentru care am iniţiat o propunere legislativă de modificare şi completare a Legii 114/1996, prin care se elimină obligativitatea avizului asociaţiei de proprietari şi al vecinilor în momentul utilizării locuinţei ca sediu social al unei societăţi comerciale. Eliminarea acestei bariere va contribui substanţial la mărirea numărului de societăţi comerciale înfiinţate.

- domnul deputat George Adrian Scuraru, PNL Buzău

Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii depun eforturi susţinute în această perioadă de a promova pachetul legislativ de reformă în domeniu. Faţă de aspectele rezultate din actul normativ au fost implicaţi în dezbaterile publice şi actualii factori de decizie, fie ei directori de spitale şi clinici universitare, profesori ai universităţilor de medicină şi farmacie. Deşi nu cele mai importante din pachetul legislativ, Legea spitalelor şi Legea Farmaciei au suscitat aprinse discuţii datorită fie conflictelor de interese pentru personalul medical fie redefinirii rolului statului în ceea ce priveşte implicarea în supravegherea şi controlul activităţii spitalelor şi farmaciilor, ca instituţii sanitare aflate în serviciul public. O stare de fapt este că, în prezent, datorită legislaţiei în vigoare, există persoane care ocupă posturi de conducere în spitale importante, funcţii în care au rămas indiferent de guvernele care s-au succedat. Pentru eficientizarea actului managerial şi evitarea suprapunerii de funcţiuni, se impun atât introducerea noţiunii de manager al spitalului cu posibilitatea intervenţiei pe cale administrativă pentru soluţionarea eventualelor situaţii grave, ca urmare a neîndeplinirii clauzelor contractului de management cu Ministerul Sănătăţii cât şi a conceptului de management orientat pe centre de cost şi de profit. Astfel se va aduce o aşteptată delimitare între postura de cadru universitar şi cea administrativă de manager, fără ca prin aceasta să se aducă atingere învăţământului medical universitar din spitale. Totodată prin reglementările aduse în domeniul farmaceutic este de dorit a se elimina monopolul în domeniul medicamentului, existent în anumite zone, de a se spori importanţa principiului competenţei profesionale prin implicarea în majoritate a farmaciştilor profesionişti cât şi sprijinirea şi acordarea de facilităţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea farmaciilor cu preponderenţă în mediul rural. Faţă de legile din pachetul legislativ propus în domeniul sănătăţii, care consider că reglementează sistemul de sănătate într-o manieră coerentă şi necesară momentului actual, înţeleg să solicit sprijinirea pe mai departe a Alianţei D.A. în dezvoltarea programelor naţionale de sănătate publică în strânsă concordanţă cu prevederile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Uniunii Europene.

50 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 - domnul deputat Ion Luchian, PNL Prahova

Este cunoscut faptul că sistemul sanitar din România se află în situaţie critică, fapt care îi afectează mult pe toţi cetăţenii, aceştia trebuind să stea la cozi pentru a-şi procura medicamentele trebuincioase, sau confruntându-se cu lipsa totală a acestora din spitale, atunci când sunt nevoiţi să se interneze. În acest sens, situaţia nu s-a îmbunătăţit prea mult în ultimii 15 ani, în ciuda promisiunilor repetate ale tuturor guvernelor care s-au succedat la conducerea ţării cum că sănătatea reprezintă un domeniu prioritar pentru ele. Guvernul actual însă dovedeşte că doreşte să schimbe lucrurile cu adevărat, fapt demonstrat de iniţiativa ministrului sănătăţii, Eugen Nicolăescu, care propune o reformă amplă în domeniul sănătăţii prin intermediul unui pachet de legi, aflat astăzi în dezbatere publică. Din legile avute în vedere de acest pachet, cea care a stârnit cele mai multe comentarii este cea privitoare la spitale, iniţiativa ministrului propunând schimbări importante atât în privinţa managementului spitalelor cât şi în privinţa formei lor de organizare. Dincolo de toate comentariile trebuie remarcat faptul că întradevăr trebuie schimbat modul în care sunt conduse spitalele în România. Eu consider însă, că cei responsabili cu conducerea spitalelor (indiferent de denumirea lor, directori sau manageri de spitale) trebuie să aibă o mai mare independenţă în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor ce revin spitalului, ei trebuind să fie cei care hotărăsc, în mod justificat, care sunt priorităţile spitalului, conform cu nevoile reale ale acestuia. De asemenea, conform iniţiativei ministrului, directorul spitalului, în desfăşurarea activităţii sale, se va afla în strânsă legătură cu consiliul profesional medical, constituit din şefii de secţii, fapt care îl va ajuta pe acesta în luarea deciziilor. În privinţa formei de organizare a spitalelor, conform noii iniţiative, vom avea spitale publice, spitale publice cu secţii private, spitale private cu secţii publice, precum şi spitale în totalitate private. Astfel, dacă spitalele publice vor fi susţinute din fonduri publice, pentru celelalte spitale susţinerea financiară va putea veni şi de la persoane fizice sau juridice, acest lucru neputând decât să ducă la o mai mare responsabilizare a modului de administrare a banilor, precum şi la implementarea principiului concurenţei în domeniul sanitar oferind, în cele din urmă, clientului (pacientul) posibilitatea de a alege serviciile pe care le consideră cele mai performante. O altă iniţiativă a ministrului sănătăţii, menită să ajute sistemul, priveşte asigurările sociale de sănătate şi prevede lărgirea bazei de colectare a contribuţiei, prin cuprinderea în sistem a agricultorilor, pensionarilor şi a cetăţenilor care lucrează în străinătate. Astfel, potrivit acestei iniţiative, pentru pensionarii din sistemul public sau cei din agricultură se va achita contribuţia la bugetul de stat prin Casa Naţională de Pensii, din 2007, şi asta pentru ca valoarea netă a pensiilor celor cu pensii mici să nu fie afectată. Pentru pensionarii cu venituri de peste 9 milioane lei vechi (900 lei noi) se va încasa contribuţia de 6,5% peste ceea ce depăşeşte nivelul respectiv, şi asta din 2006. Cetăţenilor care lucrează în străinătate fără documente legale li se va aplica contribuţia de 6,5% a salariului minim pe economie în timpul absenţei din ţară, care se va constitui din documentele de călătorie şi certificate de organismele de specialitate a Ministerului Administraţiei şi Internelor. În opinia mea, aceasta este o iniţiativă salutară, pentru că dincolo de ipocrizia unor politicieni şi retorica cu iz populist a acestora, sistemul de sănătate nu are cum să fie unul performant atât timp cât 22 de milioane de oameni beneficiază de aceste servicii, însă numai 5 milioane cotizează pentru susţinerea lor. Adaug însă, că pe lângă acestea, trebuie să se treacă şi la privatizarea fondurilor de asigurări de sănătate, pentru că altfel, aşa cum am mai afirmat-o, atât timp cât fondurile vor avea o poziţie de monopol, nefiind obligate să concureze pentru clienţii lor, nu se va produce o mai bună colectare şi folosire a fondurilor în beneficiul asiguraţilor. Consider că pachetul de legi propus de domnul ministru al sănătăţii aduce multe modificări benefice, care vor ajuta desfăşurarea activităţii sanitare şi este de salutat iniţiativa ministrului Nicolăescu de a supune dezbaterii publice aceste legi, pentru că numai cu implicarea tuturor celor interesaţi din sistem se poate ajunge la cea mai bună redactare a acestora.

51 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 - domnul deputat Adrian Semcu, PNL Prahova

România a adoptat cota de lapte negociată cu Uniunea Europeană, prin care toţi producătorii trebuie să declare cantitatea de lapte sau produse derivate pe care o vinde. Principala dificultate o reprezintă însă ţăranul român, care de teama taxelor şi a impozitelor, nu vrea să declare ceea ce vinde, iar dacă declară, nu are cum să demonstreze, pentru că el nu taie chitanţă. Ţăranul nu este interesat să obţină cotă, pentru că vinde cantităţi mici şi neregulat, dar în viitor, când aceasta va putea fi vândută, ea poate fii o sursă de profit. În plus, el se teme că, după stabilirea cotei, statul va introduce o nouă taxă aplicabilă după 1 ianuarie 2007, prin urmare refuză să declare că a vândut lapte, deci să se înscrie la cota pentru vânzări directe. Probleme sunt şi cu unii procesatori, care nu completează integral formularele, adică fie nu trec procentul de grăsime, fie nu trec CNP-ul celor de la care iau laptele. Ca urmare, există riscul să nu realizăm cota naţională stabilită, iar Uniunea Europeană să reducă cantitatea pe care avem dreptul să o producem. De aceea, Ministerul Agriculturii în colaborare cu direcţiile agricole judeţene şi cu unităţile de ameliorare şi reproducţie în zootehnie, trebuie pe de o parte, să sprijine investitorii în încercarea de a înfiinţa mai multe ferme, pentru care laptele va fi o afacere profitabilă şi care vor fi interesate să obţină cotă, iar pe de altă parte să îmbunătăţească campania de informare a populaţiei din zonele rurale. Trebuie demarată o acţiune amplă, prin care oamenii să fie informaţi cât mai exact cu privire la ceea ce înseamnă Uniunea Europeană, ce presupune procesul de integrare şi care vor fi avantajele lor directe. Dar, în primul rând, ministerul împreună cu legislativul au obligaţia de a adopta măsuri, care să atragă fonduri în vederea constituirii de ferme comerciale, atât cât mai este timp, pentru a nu mai aştepta cele câteva sute de litri pe care le produc ţăranii, în interval de un an.

- domnul Mihai Sandu-Capră, PNL Suceava

Nu cunoastem cu exactitate care ar putea fi motivele, insa este clar ca se doreste aruncarea unui nou val de suspiciune asupra unui membru PNL si, implicit, discreditarea partidului, in intregul sau. Recentul raport al ONU privind programul „Petrol contra hrana” in care este mentionat numele companiei Rompetrol nu este unul acuzator. Insa speculatiile pe tema existentei unor legaturi ilicite ale domnului Dinu Patriciu cu regimul lui Saddam Hussein intre 1998 si 2003 nu s-au lasat asteptate. Avand in vedere scandalurile anterioare ce au avut in prim-plan persoana domnului Dinu Patriciu si care s-au dovedit fara temei legal, pare fireasca atitudinea formatorilor de opinie care incearca sa-l incrimineze si in aceasta situatie. Raportul Volcker referitor la programul „Petrol contra hrana” mentioneaza numele a peste 2000 de firme din mai multe tari, societati care au avut plati suplimentare pentru contractele derulate. Insa de aici si pana la vehicularea acuzatiilor de efectuare a unor plati ilicite catre regimul irakian condus de Saddam Hussein este cale lunga. Asa cum a recunoscut si Presedintele grupului petrolier Rompetrol, Dinu Patriciu, au fost efectuate plati suplimentare pentru servicii suplimentare, nefiind vorba nici un moment despre o suprataxa ce poate fi asociata cu dare de mita. Insa, interesele unor persoane de a discredita imaginea PNL pare a fi mai presus de orice. Atata timp cat in acea perioada nimeni nu a interzis comertul cu petrol in cadrul programului „Petrol contra hrana” nu este nimic ilegal ca si Rompetrol sa fi facut acest lucru. Toata tevatura aceasta a fost creata datorita unei interpretari gresite a datelor din raport. Speram ca aceasta situatie sa fie elucidata si atacurile indirecte asupra PNL sa se opreasca aici.

52 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 - domnul deputat Gheorghe Dragomir, PNL Constanţa

Din anul 2006, judeţul Constanţa va beneficia de un serviciu de urgenţă preospitalicească de tip SMURD ce prevede o colaborare între Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi spitale. Un astfel de serviciu s-a dovedit necesar încă de mai mulţi ani când ideea a existat, dar autorităţile locale de la acea vreme au considerat că nu este util. Ei bine, dacă se doreşte dezvoltarea judeţului, un astfel de serviciu este vital atât locuitorilor din zonă cât şi turiştilor aflaţi pe litoral prin completarea serviciului de ambulanţă existent în beneficiul pacientului. Înfiinţarea a patru centre SMURD, unul în municipiul Constanţa iar celelalte în municipiul Mangalia, Cernavodă şi Năvodari vor duce la mărirea gradului de siguranţă în ceea ce priveşte sistemul de prim ajutor, necesitând pentru început un efort bugetar de aproximativ 300.000 Euro, constând într-o dotare minimă a patru echipaje destinate acestor centre, iar în doi ani dorim echiparea şi cu un elicopter care va duce la limitarea şi mai mult a timpului de ajungere la urgenţe. Va exista un parteneriat între Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Interne, în ceea ce priveşte sursele de finanţare, acestea urmând a fi completate prin donaţii. De asemenea colaborarea va însemna participarea serviciului de pompieri din partea Ministerului de Interne şi a medicilor de urgenţă din partea sistemului sanitar. Instituirea unui asemenea sistem va duce cu siguranţă la mărirea gradului de siguranţă atât a cetăţenilor judeţului dar mai ales va creşte încrederea turiştilor români dar şi străini în potenţialul turismului românesc având în vedere că se doreşte înfiinţarea unor centre volante pe plajele litoralului. Doresc să mulţumesc domnului doctor Raed Arafat pentru prezenţa sa în Constanţa şi pentru sprijinul pe care îl acordă în înfiinţarea SMURD Constanţa.

- domnul deputat Mănescu Rareş, PNL Bucureşti

Iată că pachetul legislativ privind reforma în administraţie este supus dezbaterii publice, urmând să fie introdus în Parlament prin procedura de urgenţă, în cel mai scurt timp, prioritate având Legea prefectului şi modificările la Legea numarul 188 privind statutul funcţionarilor publici. Pachetul legislativ iniţiat de Ministerul Administraţiei şi Internelor presupune modificarea legii administraţiei publice locale (Legea 215/2001), a legii prefectului, actul normativ privind statutul funcţionarilor publici, precum şi a legii descentralizarii. De asemenea, în pachet se regaseşte un proiect legislativ privind finanţele publice locale. Principiile generale care au stat la baza elaborarii pachetului de legi au fost cresterea autonomiei locale, prin reducerea posibilitaţii de ingerinţă a administraţiei centrale, consolidarea atribuţiilor primarilor şi descentralizarea gestiunii funcţiei publice, depolitizarea administraţiei, prin reforma funcţiei prefectului şi a sistemului de alocare a fondurilor pentru echilibrarea bugetelor locale. De asemenea, se urmareşte coerenţa şi impulsionarea procesului general de descentralizare prin stabilirea de principii şi reguli clare şi a unui cadru institutional special, creşterea eficientei administraţiei publice locale în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor oferite cetăţenilor prin inovaţii introduse în modul de organizare şi funcţionare, creşterea capacităţii administrative prin simularea ascocierii intercomunitare şi creşterea profesionalismului în administraţia publică. Cred că trebuie să facem toate eforturile necesare pentru reformarea administraţiei publice, mai ales că procesul de avizare al pachetului legislativ a întâmpinat probleme pe plan intern, deoarce există ministere care nu sunt de acord cu descentralizarea.

- domnul deputat Emil F Strunga, PNL Galaţi

Cum adică “ce este politica?”, toată lumea ştie sau e de la sine înţeles. Fie că stai de vorbă cu specialişti în socio-umane, fie că se poartă o discuţie aprinsă la cârciuma din cartier, când facem politică (adică dezbatem chestiuni care ţin de ea), nu ne mai întrebăm în prealabil ce este politica. Ştie oricine cu ce se serveşte… Totuşi, manualele reţin câteva ambiguităţi ale termenului: el poate îngloba în sine programul de acţiune sau acţiunea propriu-zisă care vizează problemele unei colectivităţi; reprezintă

53 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 realitatea şi conştiinţa acestei realităţi; este considerată aspectul determinant şi globalizator al unei societăţi sau reprezintă un sector parţial ale ei, alături de religie, cultură, economie, etc. Deci ce este politica? Răspunsul nu e simplu şi nici nu voi încerca să-l formulez aici. În schimb, ceea ce voi putea face este să spun ce nu este politica. Nu mă voi baza pe teorie sau filosofie, voi uza de argumentul pe care mi l-a furmizat, prin declaraţiile sale, preşedintele PSD, Mircea Geoană. Actualul lider al social-democraţilor a descoperit un motiv de bucurie în faptul că nu partidul condus de el va fi la guvernare când România va fi primită în Uniunea Europeană. De aici trag concluzia – prea devreme, vor spune criticii; prea târziu, se vor lamenta binevoitorii – că Mircea Geoană depăşeşte orice conctradicţie de dicţionar a politicii şi ne furnizează o nouă definiţie “la cestiune”, după înălţătorul exemplu al subalternului său nărăvaş care, cu ceva zile în urmă, redefinise “corupţia” cu privatizarea (o fi ştiind el ceva!). Dacă nu mă înşel, integrarea europeană este un obiectiv care a căpătat de-a lungul anilor conotaţii naţionale. Toată lumea a înţeles că singura direcţie către care tebuie să meargă România este spre Vest, argumentele fiind de natură politică, economică, strategică, poate nu în ultimul rând culturale. Deci integrarea este un obiectiv naţional care trebuie atins indiferent de costurile ridicate pe care le generează. Nu e musai ca toată lumea să freamăte de emoţie la auzul ideii, dar măcar nu o punem în discuţie, nu ne spălăm pe mâini, nu cădem în infantilism politic, lamentandu-ne ca PSD-ul va fi cel care pierde la capitolul popularitate. Astfel de reacţii dovedesc ori imaturitate politică, ori frustrări – evident, tot politice – care ar trebui, intr-adevar să fie prilej de lamentatie! Integrarea nu apraţine liberalilor, sau democraţilor, sau conservatorilor. Integrarea este a statului român cu tot cu cetăţenii lui. Dacă facem din obiective politice de interes general prilej de reacţii emoţionale şi gâdilându-ne de eşecul pe plan naţional pe care-l vor înregistra oponenţii politici, atunci acesta e pentru mine cel mai clar semn de laşitate şi meschinărie - de data asta ne-politice, ci strict umane. Şi totuşi, cum să înţelegem reacţia necontrolată a lui Geoană, dacă tot el ar fi cel care ar susţine alegerile anticipate la anul, când partidul său ar fi pregătit să preia frâiele patriei? Contradicţie? Vrea sau nu vrea Geoană să guverneze, vrea sau nu vrea ca PSD-ul să fie cel care integrează România în UE? Sunt acestea contradicţiile unui lider social-democrat sau doar copilăreşti jocuri de limbaj bune pentru ameţit electoratul cu îngrijorarea unor politicieni pentru destinul României şi al românilor? 0oollkllşlş

- domnul deputat Ion Preda , PNL Prahova

Fara discutie ca salariile cadrelor didactice din Romania nu sunt “decente”. In aceasta situatie sunt si functionarii publici si cu siguranta si alte categorii de salariati din sectorul de stat. Numai ca sistemul de invatamant este unul extrem de inertial, iar cadrele didactice accepta reforma numai declarativ. Fiecare accepta reforma numai pana la poarta sa; aceasta este realitatea. Cine sunt liderii de sindicat? Sunt cei mai reprezentativi profesori? Cu siguranta, nu. Sunt, cu mici exceptii, aceiasi din 1990. Toti cer salarii mari, dar nimeni nu vorbeste de calitate. Si atunci, cand Ministrul initiaza legea calitatii, liderii sindicali o contesta. Toti sunt pentru descentralizare si autonomia scolilor, dar cand Ministrul initiaza o dezbatere pe aceasta tema, apar nemultumiri foarte mari. Cunosc sistemul de invatamnt din interiorul sau si vreau salarii mai mari pentru profesori. Dar responsabilitatea noastra unde este? Cati dintre noi pun accentul pe cresterea calitatii educatiei, ca unul dintre elementele fundamentale ale reformei? Am vaga impresie ca sistemul de invatamant este un sistem de casta ca si cel din sanatate, un sistem fara culoare politica. Am multe semnale din teritoriu ca asupra cadrelor didactice s-au facut presiuni in directia participarii la greva generala. Ca liberal, nu sunt de acord cu o greva generala in invatamant. Ar fi cel putin imorala in aceasta etapa.

54 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 - domnul deputat Dan Horaţiu Buzatu, PNL Dolj

Voi evoca astăzi un eveniment care nu va trebui uitat niciodată. Astăzi se împlinesc 60 de ani de la prima mare manifestaţie anticomunistă organizată în România postbelică. Acum 60 de ani, exact la această oră, primul grup de manifestanţi, cel al Tineretului Naţional Liberal pătrundea în piaţa Palatului Regal, principalul loc al desfăşurării evenimentului. Manifestaţia a fost organizată de către grupările de tineret, studenţi şi elevi ale PNL şi PNŢ şi a avut un dublu scop: omagierea zilei Maiestăţii Sale Regele Mihai I şi de a protesta împotriva penetrării bolşevismului în România. La manifestaţie au participat între 80.000 şi 100.000 de demonstraţi, în proporţie de 80% studenţi şi elevi şi principalul rol în conducerea acesteia l-au avut reprezentanţii Tineretului Naţional Liberal. Autorităţile pro-comuniste au replicat cu o contramanifestaţie dirijată de Confederaţia Generală Muncii care, la vremea aceea îl avea în frunte pe Gheorghe Apostol, acesta participând direct la ostilităţi. S-a încercat fără succes spargerea mitingului din Piaţa Palatului Regal cu detaşamente paramilitare de muncitori comunişti şi elemente declasate de la marginea societăţii aduşi de camioanele sindicatelor - reţeta contramanifestaţiei a fost preluată şi utilizată de FSN 45 de ani mai târziu, în ianuarie 1990 cu ocazia primelor mari demonstraţii ale partidelor istorice. S-a ajuns la provocări, iar agenţi ai ministrului de interne, Teohari Georgescu au deschis focul împotriva manifestanţilor, dar cu premeditare au ucis şi rănit şi câţiva contramanifestanţi, pentru a justifica ulterior represiune şi pentru a arunca vina pe manifestanţi. Pentru a degaja piaţa a fost adusă divizia trădătoare, Tudor Vladimirescu, care nu a exitat să tragă în manifestanţi, totulpetrecându-se sub directa îndrumare a ministrului de interne, Teohari georgescu şi a colonelului Susaikov, reprezentantul URSS în Comisia aliată de Control. Cifra oficială a morţilor nu se cunoaşte, deoarece multe cadavre au fost ridicate şi arse la crematoriu.Au fost operate peste 700 de arestări, aproximativ 500 dintre cei reţinuţi fiind reprezentanţi ai Tineretului Naţional Liberal şi a organizaţiilor studenţeşti ale PNL. Istoriografia comunistă, evident, a prezentat timp de 44 de ani o cu totulaltă versiune a manifestaţiei din 8 noiembrie 1945 şi foarte greu, după 1990, PNL şi PNŢCD au reuşit să aducă la lumină adevărul despre cele întâmplate atunci. Astăzi, la 60 de ani de la aceste evenimente, trebuie să îi omagiem pe cei care au pierit atunci şi pe cei care au avut de suferit în inchisorile comuniste. Studenţii, elevii şi reprezentanţii organizaţiilor de tineret din PNL şi PNŢ au dat dovadă de un real curaj în 8 noiembrie 1945, deoarece ştiau că aveau de înfruntat nu numai comuniştii autohtoni, ci şi ocupantul sovietic. Nu în ultimul rând, marea manifestaţie anticomunistă din 8 noiembrie 1945 a însemnat actul de naştere al unei noi generaţii de politicieni a partidelor istorice, generaţie care, în anii negrii ai comunismului a păstrat în clandestinitate conştiinţa principiilor democraţiei. O parte dintre supravieţuitorii evenimentelor de acum 60 de ani s-a alăturat tinerilor care au ieşit în stradă în decembrie 1989, iar după 1990 a contribuit – tot în condiţii vitrege generate de neocomunismul promovat de cei care au preluat puterea - la construirea noii societăţi româneşti. Generaţia 1945 nu trebuie uitată.

- domnul deputat Cristian Mihai Adomnitei, PNL Iaşi

Este vorba despre agenda penultimei sedinte de guvern, agenda care a cuprins un punct foarte important si anume, implementarea, din luna decembrie a acestui an, a planului national pentru prevenirea si combaterea inundatiilor. Vorbesc cu amaraciune despre acest subiect pentru ca am realizat cu totii, in acest an ce a insemnat lipsa completa de preocupare a guvernelor anterioare pentru a avea o modalitate de abordare clara si unitara in lupta impotriva dezastrelor naturale, lipsa oricarei gandiri active in ceea ce priveste o strategie pe termen mediu si lung cu privire la prevenirea calamitatilor de tipul celor care au lovit Romania in acest an cand inundatiile au produs pagube materiale enorme, iar afectarea umana si sociala are caracterul unei drame. Pentru prima data exista toate premisele sa consideram ca aceasta problema va fi abordata profesionist, ceea ce va duce la limitarea considerabila a efectelor unor posibile inundatii viitoare. Guvernul a adoptat Hotararea care va stabili modul de finantare si calendarul de activitati. Ministerul Mediului a elaborat planul de actiune cu sprijinul unor experti consultanti din Germania, angrenand institutele de cercetare si proiectare din Romania. Se va studia situatia fiecarui bazin hidrografic, se vor reface hartile de inundabilitate, baza de date a viiturilor inregistrate, gradul si modul de utilizare al terenurilor se vor amenaja raurile mici,

55 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 mijlocii, mari etc. O munca deosebit de laborioasa, costisitoare care se va desfasura in mai multe etape, urmand a fi finalizata in 2021. Rezolvarea unei situatii de criza nu trebuie sa fie scopul final nici pe departe a unui bun manager, a unui guvern bun, a unui premier bun. Un mod de a gandi plenar si in perspectiva, este cheia unui management de succes atat intr-o companie cat si intr-un guvern. Se pare ca pentru prima data am invatat din evenimentele negative la care am luat parte in acest an si s-a elaborat o strategie pe termen mediu- pana in 2009 si o strategie pe termen lung –pana in 2021. Rezolvarea unor probleme punctuale nu va atrage dupa sine decat rezolvarea a o mie de alte probleme punctuale. Elaborarea unei strategii pe termen lung este singura posibilitate de a realiza mecanisme care se pot articula singure si duce la rezolvarea crizelor ce pot apare. Elaborarea unor protocoale de actiune are menirea de a inlatura efectele negative care pot devasta locuri si oameni. Avem toate premisele pentru a considera ca facem ceva pentru un viitor mai sigur, o stategie gandita sa depaseasca fluctuatia si rotatia oricarui guvern, ceva ce sigur va fi un bun public al unei Romanii Europene.

- domnul deputat Mircea Puşcă, PNL Cluj

Au rămas mai puţin de paisprezece luni până la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană. Aceasta, bineînţeles, doar în cazul în care autorităţile române vor îndeplini criteriile de performanţă, astfel încât şi să convingă statele membre că activarea clauzei de salvgardare nu este oportună... Zilele trecute Parlamentul elen a votat, cu majoritate covârşitoare, ratificarea de către Grecia a Tratatului de aderare al României şi Bulgariei la Uniunea Europeană. Cu siguranţă, vor urma alte şi alte confirmări a faptului că suntem bineveniţi în familia europeană, dacă-o vrem cu adevărat ... Conform sondajelor de opinie, s-ar părea că în România nu există eurosceptici. Nici la nivelul declaraţiilor politice nu se fac auzite voci care să se opună iminentei aderări. Şi totuşi, parcă ceva se întâmplă... Ar fi fost cazul ca agenda politică să fie dedicată eforturilor de încadrare în graficul de îndeplinire a măsurilor supimentare necesare şi convenite prin Planul de acţiune privind aderarea României la Uniunea Europeană, plan întocmit de guvern şi monitorizat de Comisia Uniunii Europene. Cu toate acestea, printr-un efort concertat, demn de cauze mai bune, apar noi teme ale agendei politice care n-au nici o legătură cu sarcinile asumate de către autorităţile române... Ultimul, care face „deliciul” mass-media, este legat de presupusul abuz al prim-ministrului Călin Popescu Tăriceanu, acuzat că a utilizat ca mijloc de informare de la sursă un... telefon. Întrebările privind legitimitatea şefului guvernului de a se informa, cu privire la o acţiune care poate avea efecte economice importante, a primit răspunsuri care parcurg întregul registru posibil: de la imixtiunea în actul de justiţie, „văzută” de unii care-i cer şi demisia, până la perfecta legitimitate, responsabilitate şi chiar obligaţie a premierului de a fi corect informat... Recunosc, fac parte din cea de a doua categorie, a acelora care consideră că un telefon de informare privind un act excepţional (reţinerea unui cetăţean) este absolut obligatorie, nu numai legitimă! Eu cred ca nu se poate ca răspunderea să nu fie asociată cu dreptul de a acţiona. Singurul lucru care ar putea fi comentat este cel privitor la corecta îndeplinire a prerogativelor. Acordând prezumţia de nevinovăţie, nu-mi permit să fac speculaţii privind ce se discută la telefoane, cu atât mai puţin la cele din reţeaua STS, în sensul în care unii politicieni şi-au permis s- o facă. Eu nu pot să cred că a existat vreo încălcare a normelor moralei sau ale regulilor statului de drept! Cred doar că s-a creat o furtună într-un pahar de apă, căutând a se găsi o culpă într-un act absolut legitim... Grav este că dintr-o intenţie s-a făcut un proces de intenţie care poate degenera... Să existe oare, la origine, grupuri de interese eurosceptice? Oare cei care nu se pot opune pe faţă integrării, recurg la astfel de scenarii care segmentează efortul de aderare? Nu ştiu, dar este, cu siguranţă, o temă de meditaţie importantă care trebuie să ne preocupe pe toţi. Asta, dacă nu vrem să ratăm integrarea României în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007!

- domnul deputat Relu Fenechiu, PNL Iaşi

Un vechi proverb românesc spune: ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face. Este şi cazul preşedintelui PSD, domnul Mircea Geoană. Recent, nu mai departe de acum 10-12 zile, liderul fostului partid de guvernământ îşi exprima dezamăgirea faţă de un anumit mod de a comunica al domnului Ion Iliescu: prin scrisori. Ei bine, deşi îi displace acest tip de comunicare, domnul Geoană uită de acest lucru şi-l utilizează adresându-se primului ministru Călin Popescu-Tăriceanu şi preşedintelui Traian Băsescu.

56 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 Gestul în sine demonstrează că la capitolul principii, noul preşedinte al PSD nu se deosebeşte deloc de acei colegi de partid pe care îi critică nu de puţine ori tocmai pe motiv de lipsă de principii. Trecând la fondul problemei, joi, 3 noiembrie, domnul Mircea Geoană, a cerut, prin intermediul unei scrisori deschise, demisia preşedintelui Traian Băsescu şi a premierului Călin Popescu-Tăriceanu, pe care îi acuză că ar fi înşelat aşteptările românilor şi ar fi promovat o guvernare a „minciunii” şi a „grupurilor de interese oculte”. Tot liderul PSD mai afirmă că Alianţa DA nu şi-a respectat promisiunile menţionând că „românii au primit haos, sărăcie, nelegiuri şi minciună”. Ei bine, nu am să contrazic aceste afirmaţii.De ce? Simplu. Pentru că haosul, sărăcia, nelegiurile şi minciuna există, mai precis PERSISTĂ în anumite procente din cauza guvernării PSD din perioada 2001-2004. Cu toate eforturile actualei guvernări, multe dintre „rănile” provocate de fosta guvernare nu au putut fi încă tămăduite. Şi aceasta şi pentru că în multe posturi cheie în administraţia locală se mai află oameni promovaţi de fosta guvernare. Poate că efectele inundaţiilor nu ar fi fost atât de dezastruoase, dacă responsabilii PSD în domeniu ar fi aplicat în ultimii ani măsurile standard pentru protejarea împotriva revărsării apelor. Iată o explicaţie a haosului din prezent. Omar Hayssam, ca să dau un singur exemplu de nelegiuire tip 2005, este un produs ambalat în cei trei trandafiri ai PSD. O serie de clauze din contractul Bechtel şi din multe alte contracte majore ale guvernării PSD dau astăzi dureri de cap Cabinetului Tăriceanu. Nu s-a spus nici un cuvânt când s-au încheiat aceste contracte şi minciunile din 2002, 2003 şi 2004 produc efecte acum, în 2005. În ceea ce priveşte sărăcia, este un fenomen care nu este de azi de ieri, dar este suficient să facem o revistă a presei din perioada 2001-2004 şi vom vedea cum a scăzut nivelul de trai al oamenilor şi cine este vinovatul principal. Un pasaj din scrisoare mai necesită o mică analiză: „ Aţi reuşit să readuceţi conflictele în societate”. Sincer, cred că este vorba de o exagerare, pentru că nu se poate vorbi de aşa ceva în 2005. Conflict în societate înseamnă ceea ce se întâmplă acum în Franţa. Sau, ca să ne referim la chestiunile autohtone, înseamnă “mineriadă” (invenţie a FSN, părintele PSD),conflicte interetnice etc.. Totuşi, dacă autorul scrisorii deschise se referă la readucerea conflictelor, asta nu poate să însemne că ele au existat. Şi când, dacă nu în timpul guvernării PSD. Cred deci că scrisoare domnului Geoană a fost greşit adresată. Era mult mai nimerit să fie trimisă conducerii PSD.

- domnul deputat Ovidiu Ioan Silaghi, PNL Satu Mare

Nu trebuie să mire pe nimeni când reprezentanţii Opoziţiei îi atacă pe cei aflaţi la Putere. Aşa am făcut şi noi în perioadele de opoziţie. Este un exerciţiu democratic exersat în toate parlamentele din momentul în care au început să funcţioneze instituţiile legislativului. Numai că acest exerciţiu democratic trebuie să se desfăşoare sub auspiciile corectitudinii. Nimeni nu are nimic de obiectat atunci cînd Opoziţia critică erorile celor aflaţi la guvernare. Dar loviturile sub centură, atacurile gratuite, nejustificate, ale Opoziţiei trebuie taxate de către guvernanţi. O astfel de situaţie s-a înregistrat spre sfârşitul săptămânii trecute. Liderii PSD au profitat de umflarea artificială şi transformarea în scandal a unei convorbiri telefonice informale între primul- ministru şi totodată numărul doi din CSAT şi procurorul general şi s-au dezlănţuit. Domnul Adrian Năstase afirma pe data de 3 noiembrie că nu crede că “astfel de telefoane sunt justificate” şi a apreciat că, “în acest moment, când statul român trebuie să fie puternic, este foarte grav că se produce o scădere a forţei, a credibilităţii instituţiilor - de la Preşedinte, la Guvern, la Oficiul pentru prevenirea spălării banilor, la Parchet”. Din păcate domnul Adrian Năstase, în 1996, când avea tot calitatea de preşedinte al Camerei Deputaţilor, nu a avut o atitudine similară faţă de preşedintele de atunci al ţării, domnul Ion Iliescu, când acesta într-adevăr a încălcat principiul separării puterilor în stat şi a intervenit direct şi brutal în activitatea justiţiei. Cred că nu este uitat încă episodul de la Satu Mare, când, într-un discurs public, domnul Ion Iliescu a îndemnat pe procurorul general de atunci să promoveze la recursuri în anulare în procesele câştigate de către o serie de foşti proprietari cărora regimul comunist le-a confiscat locuinţele. Ce a urmat după această declaraţie, se ştie. Zeci, sute, de procese reluate şi pierdute de cei care şi-au recâştigat proprietăţile. Zeci, sute de destine distruse pentru a doua oară. Domnul Adrian Năstase condmană şi arată cu degetul spre o chestiune artificială, care, în nici un caz nu intră în categoria imixiunilor politice în treburile Justiţiei. Dar aceasta este “şcoala” celor din PSD, care au fost învăţaţi pe la fel de fel de academii antedecembriste cu nume de pseudo- revoluţionari bolşevici rataţi.

57 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005

- domnul deputat Horia Uioreanu , PNL Cluj

Doresc să fac o declaraţie politică vizavi de un coleg de Parlament care consider că, moral vorbind, nu îşi justifică rolul de reprezentare pe care i-l conferă mandatul de parlamentar: este voba de fostul preşedinte Ion Iliescu.Am avut norocul (sau ghinionul?) de a cunoaşte România în trei perioade distincte: perioada de dinainte de 1989, în care nici nu aveai curajul să speri, perioada 90’-2004 dominată de camarila tătucăi Iliescu, perioadă în care puteai să speri, dar fără rezultat şi societatea românească a zilelor noastre care face tot posibilul de a se debarasa de un sistem care se zbate între degradarea instituţională, degradarea umană, lipsa respectului de sine şi redescoperirea libertăţii de exprimare, a gândirii libere, a responsabilizării clasei politice. Fără voia lor, românii au devenit în acest fel, de-a lungul anilor, extremişti, pentru că Iliescu a dat lumii întregi mineriade în direct la televizor; românii au putut fi caracterizaţi ca incorecţi doar pentru că preşedintele lor a considerat că „proprietatea e un moft”; românii au rămas în ochii altor popoare comunişti pentru că erau conduşi de un preşedinte pentru care „comunismul a fost rău pentru că Ceauşescu era dirijat de nevastă”; românii au fost fără voia lor şi antisemiţi, pentru că Iliescu a declarat presei străine că Holocaustul nu a prea existat la noi, deoarece „în România nazistă, evreii şi comuniştii erau trataţi la fel”.Deşi unii îl caracterizează ca fiind un animal politic, pot spune cu siguranţă că Ion Iliescu nu este nici măcar politician, cu atât mai putin om politic... Personajul Ion Iliescu a rămas la cei 75 de ani ai săi (a se citi 45) un imatur politic, prins în meandrele unor discuţii sterile cu cei care încă îl mai ascultă.Am încercat să îmi amintesc când s-a luptat Iliescu pentru o idee, pentru o lege, pentru poporul său şi îmi amintesc doar cum Iliescu s-a luptat din postura de preşedinte „independent” al românilor, în campania electorală din 2004, pentru cei pe care îi observă acum corupţi, pesediştii pe care i-a crescut, i-a mângâiat pe creştet, dar care acum când nu mai are ţara în mână l-au uitat. Îmi mai amintesc, de asemenea, cum s-a perpelit în puful mandatului 2000-2004 Ion Iliescu pentru a găsi o soluţie de a-l graţia pe Miron Cozma şi a-i cumpăra în acest fel tăcerea vizavi de culisele mineriadelor; aici, nu pot uita uşor gestul mişelesc de a-l pune în libertate în ultima zi a mandatului, într-un gest disperat şi elocvent pentru modul de gândire senilic la care a ajuns şeful statului român postedecembrist.Am încercat de-a lungul anilor să îl înţeleg pe omul Ion Iliescu, să îmi explic gesturile sale, ignoranţa, aroganţa sa, să identific ideea pentru care luptă, idealul în care crede... Nu l-am înţeles, aşa cum, cu trecerea anilor, nici urmaşii noştri nu ne vor înţelege cum am ales ca Ion Iliescu să conducă 11 ani România. Deşi mai încearcă o dată ulciorul cu „sărac şi cinstit”, prin atacurile la adresa baronilor din PSD, încercând „să facă ordine” în partidul pe care l-a fondat, Iliescu ar trebui să conştientizeze că nu mai are dreptul moral de a-i judeca pe corupţii pesedişti, deoarece a devenit, cu voia sa, creatorul şi ocrotitorul lor. Pentru că Iorgovan al lui Iliescu este la fel de pătat ca Oprişan al lui Năstase, deci nu mai este nici o diferenţă între „oamenii lui Iliescu” şi „baroniada din PSD” pe care abia acum se face că o observă fondatorul. În clica pesedistă, Iliescu se vrea a fi cel mai cinstit dintre baroni, dar locul este ocupat.Dacă aş fi Ion Iliescu m-aş retrage în casa din Primăverii şi aş sta la gura sobei pentru a depăna varianta mea a poveştii de mai sus singurei care mă mai poate asculta şi crede: tanti Nina.

- domnul deputat Grigore Crăciunescu, PNL Iaşi

Zilele acestea au loc la comisii dezbaterile proiectului de lege privind Camerele de Comerţ şi Industrie din România. Proiectul de lege are ca scop reglementarea şi îmbunătăţirea activităţii din acest domeniu important pentru comunitatea de afaceri din ţara noastră. În acelaşi timp, se face un lobby intens ca în cadrul acestei legi să fie aprobată prevederea ca Registrul Comerţului să intre din nou în subordinea Camerei de Comerţ. Registrul Unic al Comerţului a trecut în subordinea Ministerului Justiţiei ca o consecinţă a luptelor interne din perioada respectivă, când 2 preşedinţi se contestau reciproc nefiind interesaţi de fapt, de bunul mers al activităţii camerelor. Ca urmare a acestui fapt, activitatea CCI s-a diminuat cantitativ şi calitativ. Îmbunătăţirea activităţii Registrului Comerţului după preluarea acestuia în anul 2003, precum şi excedentul financiar al acestei activităţi pe anul 2004, conform HG 454/2005 - care a fost de peste 6 milioane euro-, fac din acesta o preocupare importantă pentru anumite grupuri de interese care doresc trecerea din nou în coordonarea Camerei de Comerţ şi Industrii pentru rezolvarea financiară a problemelor camerelor.

58 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 Un prim argument pentru păstrarea situaţiei actuale şi poate cel mai important este acela că în majoritatea statelor Uniunii Europene şi a ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic din afara Uniunii Registrul Comertului functionează în subordinea Ministerului Justiţiei (Austria, Franţa, Germania, Cehia, Spania, Grecia etc), iar în alte ţări Registrul Comerţului funcţionează sub autoritatea altor ministere sau sunt organizate ca agenţii guvernamentale sau sunt organizate ca instituţii publice (Marea Britanie, Cipru, Danemarca, Irlanda, Finlanda, Norvegia, Suedia Canada, Australia etc.). Într- un număr de 3 ţări, Registrele Comertului sunt ţinute de Camerele de Comerţ şi Industrie, care însă sunt institutii publice, organizate unitar in subordinea guvernului (Bulgaria, Italia, Olanda). Un al doilea argument este acelea că Oficiul National al Registrului Comertului este parte integrantă a Strategiei de reformă a sistemului judiciar, cu obligaţii stabilite printr-un complex de acte normative, obligaţii care nu ar mai fi indeplinite daca s-ar aproba trecerea Registrului din nou la camere. Ca urmare, Ministerul Justitiei este împotriva trecerii registrului la camera de comert. Începând cu anul 2002 şi până în prezent, Registrul se află în subordinea Ministerului Justiţiei, transfer ce a fost făcut pentru a se consolida caracterul public al acestuia. Prin acestă propunere se doreşte subvenţionarea de către stat, din fondurile publice, a activităţii Camerelor de Comerţ şi Industrii, şi folosirea fondurilor obţinute din diverse taxe, pentru susţinerea propriei activităţi. Reîntoarcerea Registrului Comerţului la Camera de Comerţ va face ca judecătorul delegat să nu îşi mai poată desfăşura activitatea, iar comercianţii vor fi nevoiţi să se adreseze instanţei ori de câte ori sunt necesare unele modificări cu privire la activitatea lor. Prioritatea noastră la acest moment este integrarea în Uniunea Europeană, motiv pentru care ar trebui să avem o legislaţie corespunzătoare cerinţelor acesteia şi în acelaşi timp nu trebuie să distrugem un sistem care funcţionează bine la sistem naţional pentru a face jocul unor oameni care sunt preocupaţi mai mult de interese proprii. Activitatea camerelor de comerţ trebuie să fie susţinută de marii oameni de afaceri pentru faptul că aceştia beneficiază de: contacte internaţionale, întâlniri de afaceri cu caracter privat, deplasări în străinătateşi multe altele, ceea ce nu este caracteristic pentru micii întreprinzători deocamdată.

- domnul deputat Horia Victor Toma, PNL Prahova

Uitand ca avem in fata poate cele mai grele 14 luni de Guvernare, in care orice masura gresita poate fi fatala integrarii in Uniunea Europeana, uitand parca si eforturile depuse in ultimele luni de catre Guvernul Tariceanu pentru ca recentul Raport al Comisiei Europene sa fie favorabil tarii noastre, iata ca mass-media publica pe primele pagini ale ziarelor timp de cateva zile un subiect „fabricat” si „dezgropat” la aproape 6 luni dupa ce acesta a avut loc.Consider ridicole dezbaterile excesive pe tema unui telefon dat de Primul Ministru procurorului Ilie Botos intr-un moment in care se punea in discutie integritatea presedintelui uneia dintre cele mai mari companii din Romania care, printre altele, are cel mai mare aport la Produsul Intern Brut al tarii. Constat, de asemenea, cu stupoare, ca acelasi apel telefonic este cu mult mai dezbatut de mass- media, si chiar de catre o mare parte a mediului politic, decat reforma din Justitie sau reforma din Sistemul Sanitar , domenii de maxim interes pentru populatia tarii. Sa fie oare mai important un apel telefonic dat de Premierul tarii ( care oricum este indreptatit sa se informeze in legatura cu orice situatie care poate afecta grav economia interna ) decat sanatatea populatiei? Rezolvam oare problemele legate de bugetul acordat invatamantului continuand sa dezbatem o convorbire telefonica?In opinia mea, toate acestea nu fac decat sa distraga atentia populatiei de la activitatea si proiectele actualei Guvernari, si sa indrepte atentia catre un joc politic de culise in urma caruia singurii care au de pierdut sunt romanii.

59 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 Grupul parlamentar al Partidului Democrat

În perioada 7 – 11 Noiembrie Grupul Parlamentar PD a fost preocupat în principal de discutarea în comisii a Proiectului de Buget pe anul 2006 propus de guvernul României. Totuşi parlamentarii PD s-au interesat şi de problemele curente politice, sociale şi economice din ţară din ultima perioadă. Astfel s-au făcut o serie de declaraţii politice de interes general, legate de integrarea României în Uniunea Europeană sau de activitatea politică a opoziţiei. De asemenea, s-au depus şi interpelări şi întrebări la adresa unor miniştri din Guvernul Tăriceanu.

În ceea ce priveşte activitatea opoziţiei şi în special a PSD, domnul deputat Daniel Buda a apreciat iniţiativa PSD stângerea de semnături pentru introducerea votului uninominal. Dar, arată deputatul PD, o asemnea iniţiativă reprezintă de fapt o perdea de fum aruncată de principalul partid de opoziţie în condiţiile în care PSD a deţinut puterea în perioada 2001-2004, perioadă în care nu s-a arătat interesat de un asemenea proiect. Din contră, atunci când a organizat alegerile în propriul partid a generat scandal şi fraudă în rîndul organizaţiilor teritoriale. Mai poate fi, deci, credibil un asemenea demers acum când PSD se află în opoziţie? Din punctul de vedere al domnului deputat PD Daniel Buda PSD a compromis ideea de vot uninominal, proiectul domnului Mircea Geoană fiind doar o acţiune populistă, fără un scop real în vederea democratizării ţării.

În aceeaşi zi – 7 noiembrie 2005 – o altă declaraţie politică a făcut şi domnul deputat PD Constantin Igaş legată de „Apropierea României de Uniunea Europeană”. Domnia sa arată că în acest proces s-au făcut extrem de multe în ultimul an de către Guvernul actual al României, dar au rămas, în continuare, tot atât de multe de făcut. De aceea, domnul deputat Igaş solicită Parlamentului României, cât şi celorlalte foruri implicate în acest proces să recupereze timpul pierdut de fosta guvernare în vederea aderării României la UE la 1 ianuarie 2007.

Interesaţi atât de procesul de integrare al ţării noastre în UE, cât şi politica internă, ambele confruntate cu spectrul corupţiei, deputaţii PD au depus interpelări şi întrebări legate de această temă membrilor Guvernului României.

În acest sens, domnul deputat PD Horia Văsioiu l-a interpelat pe primul ministru Călin Popescu Tăriceanu în privinţa Hotărârii nr 512/23 05 2002 privind cedarea a 1000 de hectare aparţinând comunei Vădeni, jud Brăila municipiului Galaţi. Domnul deputat PD consideră că această cedare este o samavolnicie, şi cere guvernului repararea acestei nedreptăţi.

De asemnea, şi domnul deputat Cezar Preda a adresat o interpelare ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale privind “Declanşarea unei anchete privind legalitatea titulurilor de proprietate . În opinia domniei sale, Agenţia Domeniului Statului din judeţul Buzău în perioada 200 –

60 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 2004 pus la dispoziţia comisiilor locale terenuri din intravilanul municipiului Buzău pentru ca aceste comisii să le atribuie apoi în mod preferenţial unor persoane apartinând clientelei politice şi nu numai. Domnul deputat a primit sute de scrisori privind aceste abuzuri şi solicită ministerului de resort să declanşeze o anchetă.

Tot domnul deputat PD Cezar Preda a interpelat-o şi pe doamna Monica Macovei, Ministrul Justiţiei în privinţa abuzurilor de drept şi hotărârile nelegale a procedurilor de recuperare a datoriilor către Bugetul de stat, din judeţul Buzău. Domnul Cezar Preda doreşte ca Ministerul de Justiţie să sa dispuna o ancheta in legatura cu abuzurile de drept infaptuite de debitoare si tolerate de instantele judecatoresti, precum si cu privire la solutionarea nelegala a cererilor de suspendare a executarii de catre anumiti magistrati, cu incalcarea flagranta a dispozitiilor legale aplicabile. Interesaţi fiind de problema transporturilor în România, deputaţii PD Ionela Bruchental PD şi Miroşeanu H. Liviu Alexandru au depus o interpelare ministrului transporturilor Gheorghe Dobre privind Reglementarea situaţiei de la Agenţia de Cântărire şi Încasare Borş”. Deputaţii PD, îngrijoraţi de traficul excedentar prin punctul de frontieră Borş, cer ministrului să urgenteze deschiderea punctului de frontieră Salonta. Tot domnul Ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre a fost întrebat de domnul deputat PD Daniel Buda privind situaţia lucrărilor de reabilitare de pe DN 1 C şi DN 17 efectuate de JV Efklidis – AEGEK şi Proodeftiki SA. Domnul deputat se arată interesat de felul cum s-a încheiat contractul cu firmele greceşti care reabilitează tronsoanele de drumuri ce leagă Municipiul Cluj de judeţul Suceava şi dacă informaţiile din presa clujeană privind situaţia de pe aceste drumuri este reală. Domnul Deputat Daniel Buda doreşte răspuns scris. De asemenea, domnul Deputat PD Viorel Racoceanu îi solicită Secretarului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, domnul Petrişor Morar să îi răspundă la următoarele întrebări : Există suficiente fonduri pentru a fi suportată contravaloarea medicamentelor pentru revoluţionari conform Legii nr. 341/ 2004? Cum monitorizează Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, în calitate de autoritate de stat, “modul în care este promovat şi respectat acest drept al revoluţionarilor din decembrie 1989”? Care sunt sumele prevăzute în proiectele de buget pe anul 2006 ale Ministerelor Sănătăţii, Apărării Naţionale şi Administraţiei şi Internelor pentru suportarea accesului persoanelor beneficiare ale legii nr. 341/ 2004 la tratamente şi medicamente în spitalele, policlinicile, bazele de tratament şi staţiunile balneoclimaterice ale ministerelor respective, drept acordat prin art.5, lit. i şi în ce subcapitole sunt stipulate?

***

61 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 ¾ Declaraţii politice Să ne ferim de PSD chiar şi atunci când ne face daruri !

Într-un elan plin de bune intenţii, Partidul Social Democrat a iniţiat o campanie de strângere de semnături pentru introducerea votului uninominal, dorind prin aceasta să arate că partidul « condus » de noul Preşedinte Mircea Geoană este altceva decât partidul condus de Ion Iliescu şi chiar altceva decât partidul condus de Adrian Năstase. În realitate acest demers al PSD, pe cât de lăudabil ar părea în aparenţă, pe atât de lipsit de fundament şi de voinţă politică este în realitate. În aparenţă PSD este pentru schimbarea şi întinerirea clasei politice. În realitate PSD a făcut altceva, mai ales când a fost partid de guvernare. Înainte de alegerile parlamentare din 2004, PSD a înscenat alegeri interne în rândul membrilor săi în vederea desemnării candidaţilor pentru alegerile parlamentare. Dorind probabil să copieze acele « primary ellections » din Statele Unite, PSD-ul a eşuat lamentabil în tradiţia binecunoscută a « furatului pălăriei », frâudându-şi propriile alegeri interne de partid. Acest lucru s-a dorit a avea o dublă finalitate : pe de o parte era un exerciţiu pentru alegerile adevărate, pe care dorea să le câştige cu orice preţ – inclusiv prin fraudă -, iar pe de altă parte alegerile interne erau doar un alibi pentru menţinerea baronilor pe liste. Nu intru în amănuntele desfăşurării acestor alegeri interne, care au combinat ilegalitatea cu ridicolul: toţi şefii deconcentratelor - deci şi banii publici - au fost implicaţi în desfăşurarea tehnică a acestor alegeri, iar pe de altă parte în unele judeţe numărul voturilor exprimate a fost mai mare decât cel al participanţilor la « vot ». Ceea ce a fost mai grav însă a fost faptul că acei politicieni pătaţi - numiţi « dalmaţieni » de societatea civilă - au continuat să rămână pe listele parlamentare, iar Coaliţia pentru un Parlament curat a identificat peste 120 de astfel de persoane. Mai mult, chiar şi aşa conducerea PSD nu a respectat « voinţa » propriilor membri de partid, listele depuse la birourile electorale fiind cu mult diferite de cele rezultate prin « votul democratic al membrilor ». Sunt de notorietate în acest sens protestele TSD orchestrate de mai tânărul meu coleg de Cameră, Victor Ponta. PSD a trecut peste toţi şi peste toate pentru a avea o justificare a menţinerii baronilor pe liste: acest partid motiva prezenţa « dalmaţienilor pe liste » prin voinţa propriilor membri. Din nefericire pentru el PSD nu a înţeles nimic din lecţia alegerilor preliminare. Iată că acum PSD vrea să servească întregii ţări demagogia votului uninominal după ce el însuşi a compromis votul uninominal. A compromis votul uninominal din două puncte de vedere. In primul rând l-a compromis prin alegerile interne din partid, democraţia de cumetrie şi conducerea de la centru măsluind rezultatele unui vot şi aşa viciat. În al doilea rând l-a compromis prin oamenii pe care i-a propus să candideze pentru funcţiile de primari. În fond baroni locali ca Sechelariu sau Vanghelie au fost aleşi primari prin vot uninominal, astfel încât cetăţenii s-au putut întreba pe bună dreptate la ce bun votul uninominal dacă sunt aleşi primari de teapa celor doi ? Votul uninominal a mai fost compromis încă o dată de PSD la aceleaşi alegeri locale la care a propus drept candidaţi de primari pe foştii primari racolaţi de la Opoziţia de atunci. De la 30% din numărul de primari obţinuţi la alegerile din 2000, în 2004 PSD înregimentase - ce-i drept prin mijloace nu tocmai ortodoxe şi care amestecau mita administrativă cu presiunile şi şantajul de tot felul - peste 65% din primarii României. Acest lucru a fost de asemenea de natură să genereze întrebări în rândul cetăţenilor care, deşi doreau să aleagă prin vot uninominal oameni de cuvânt şi cu coloană vertebrală, erau puşi în situaţia de a vota pentru primari care îşi schimbaseră partidul, încălcându-şi angajamantele şi principiile asumate faţă de foştii colegi. Toate aceste elemente sunt de natură să probeze faptul că PSD-ul nu este cel mai în măsură să se laude cu propunerea introducerii votului uninominal şi cu atât mai puţin nu ar trebui să-i mai pacălească încă o dată pe cetăţeni. In fond şi la urma urmei PSD-ul a fost la guvernare şi a avut majoritatea necesară pentru a modifica legea electorală în sensul introducerii votului uninominal. Intrebarea firească este de ce atunci PSD- ul nu a dorit votul uninominal iar acum îl doreşte? Răspunsul este foarte simplu: pentru că atunci PSD se afla la putere, iar acum se află în opoziţie. Aliaţa D.A. s-a pronunţat în favoarea introducerii votului uninominal şi acesta se va introduce fără a avea nevoie de semnăturile aduse în dar de PSD. Dorim să introducem votul uninominal pentru că ne este cunoscută opţiunea cetăţenilor de a vota oameni şi nu liste. Exerciţiul strângerii semnăturilor- copiat dealtfel de la Primarul General Traian Băsescu- este bun pentru PSD : măcar cu această ocazie PSD şi Mircea Geoană intră în contact direct cu cetăţenii şi cu realitatea, lucru pe care l-a refuzat în timpul celor patru ani de guvernare.

Deputat PD Daniel Buda

62 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 ***

„Apropierea României de Uniunea Europeană”

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Unul dintre obiectivele prioritare pe care guvernul şi le-a propus în iarna anului 2004 a fost acela de a adera la Uniunea Europeană începând cu data de 1 ianuarie 2007. Acest obiectiv se regăsea şi pe „agenda de lucru” a guvernului anterior, dar a existat o foarte mare îndoială cu privire la îndeplinirea condiţiilor pe care Uniunea Europeană la aducea în faţa guvernanţilor pesedişti. Era un lucru aproape imposibil de atins în condiţiile în care în cadrul unor numeroase capitole de negociere se impunea luarea unor măsuri mai mult decât drastice. Schimbarea adusă însă de un alt decembrie, de data aceasta 2004, a făcut ca, iată, la mai puţin de un an de la schimbarea guvernării, raportul de monitorizare întocmit de Uniunea Europeană să fie unul pozitiv şi chiar cu un mic pas înaintea vecinilor noştri bulgari. Această apreciere nu face altceva decât să demonstreze că România este pe un drum bun, altul de până acum, iar acest lucru se datorează în primul rând luării unor decizii de schimbare radicală în domenii foarte nevralgice: transporturi, calificarea profesională, libertatea de circulaţie a persoanelor, dialog social, uniune vamală, protecţia mediului, lupta împotriva crimei organizate. Trebuie să remarcăm, fiecare dintre noi, că pentru prima dată de când România şi-a exprimat dorinţa de a fi parte componentă a Uniunii Europene, raportul pe care Comisia Europeană l-a prezentat cel mai bun de până acum. Datorită realizărilor obţinute într-un timp atât de scurt şi progreselor înregistrate deloc de neglijat, data de 1 ianuarie 2007 este o ţintă posibil de atins. Pentru prima dată, ţara noastră reuşeşte să obţină performanţe peste cele aşteptate de Uniunea Europeană şi acest lucru dovedeşte că s-a muncit foarte mult pe fiecare domeniu în parte şi nu numai atât: ceea ce s-a muncit este apreciat calitativ de Uniune. Situaţia României s-a îmbunătăţit semnificativ în ceea ce priveşte reforma sistemului juridic, concurenţa şi ajutoarele de stat. De asemenea, s-au făcut paşi importanţi şi în ceea ce priveşte libertatea presei, restituirea proprietăţilor şi protecţia copiilor. Toate aceste progrese sunt considerate de Comisia Europeană ca fiind paşi recuperaţi. Nu putem trece însă peste faptul că acest lucru trebuia făcut cu mult timp înainte, numai că guvernele anterioare nu au dorit sau nu putut face posibilă realizarea acestuia din motive pe care doresc să nu la comentez acum. Acesta este motivul pentru care sunt şi domenii în care efortul depus trebuie să fie unul susţinut. pentru a ajunge la performanţă. Dar nu trebuie să ne îngrijoreze acest lucru, deoarece faptul că vom duce mai departe ceea ce am început nu face altceva decât să demonstreze că am început bine. Am convingerea că acolo unde mai avem de recuperat vom reuşi să ajungem la final. Trebuie să menţinem ritmul reformelor începute pentru ca domeniile vizate ca fiind deficitare să obţină şi ele girul comisarilor europeni. Aceste domenii se regăsesc în domeniul administraţiei publice, în punerea efectivă în practică a reformei sistemului judiciar şi intensificarea luptei împotriva corupţiei, protecţia minorităţilor şi drepturile copiilor. Sunt câteva domenii – administraţia publică, punerea în practică a reformei sistemului judiciar, lupta împotriva corupţiei, protecţia minorităţilor naţionale - în care reformele au fost deja începute şi unde nu ne rămâne altceva decât să intensificăm eforturile şi să ducem la bun sfârşit ceea ce am început. Şi în domeniul economic ţara noastră a reuşit să obţină aprecieri pozitive, lucru care ne face să credem faptul că situaţia macroeconomică a continuat să se îmbunătăţească. În conformitate cu calendarul stabilit, România s-a bucurat de o creştere economică concomitent cu îmbunătăţirea ratelor de ocupare a forţei de muncă, de colectare a taxelor şi cu reducerea inflaţiei. Şi tot conform calendarului propus se desfăşoară şi restructurarea sectoarelor gaze şi electricitate. Trebuie să fim însă realişti şi să recunoaştem că există şi domenii în care mai avem mult de recuperat – agricultură, justiţie şi afaceri interne, protecţia mediului, impozitele - datorită întârzierilor existente. Una dintre cele mai spinoase probleme rămâne însă corupţia, cea care, aflată atâta timp sub aripa protectoare a guvernării pesediste, a reuşit să atingă cote impresionante. Lupta împotriva acesteia trebuie să continue fi prioritară, la fel ca şi înlăturarea corupţiei politice la nivel înalt şi asigurarea unor structuri eficiente de aplicare a legii. Doamnelor şi domnilor, aderarea României la Uniunea Europeană este obiectivul prioritar al tuturor dintre noi. Obţinerea calităţii de membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007 va confirma faptul

63 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 că ţara noastră este ireversibil conectată la valorile democraţiei europene şi principiile economiei de piaţă funcţională. De faptul că România a făcut progrese fundamentale de aliniere a legislaţiei interne la legislaţia Uniunii Europene nu cred că mai e cazul să ne îndoim. Sunt convins că, în măsura în care vom accelera pregătirile într-o serie de capitole de negociere, vom reuşi să îndeplinim obligaţiile de Stat Membru al Uniunii Europene începând cu momentul preconizat al aderării. Vă mulţumesc.

CONSTANTIN TRAIAN IGAŞ Deputat PD de Arad

¾ Interpelări

Adresată primului ministru, domnul Călin Popescu Tăriceanu, de către deputatul de Brăila Horia Văsioiu Grupul parlamentar al Partidului Democrat

Obiectul interpelării

Hotărârea de Guvern Nr. 512 din 23 mai 2002

Stimate domnule prim ministru,

Vă adresez, din nou, o interpelare legată de modul abuziv în care fostul guvern PSD, prin Hotărârea Nr. 512, din 23 mai 2002, a transferat 1.000 de hectare de teren din proprietatea privată a statului, din zona Comunei Vădeni, judeţul Brăila, în proprietatea publică a municipiului Galaţi şi în administratea Consiliului Local al Municipiului Galaţi, încălcând dreptul de proprietate şi Legea nr.2/ 1968, privind împărţirea administrativ teritorială a ţării.

Domnule prim ministru,

Pe 22 martie 2005, vă adresam prima interpelare legată de modul în care Guvernul Năstase, prin Hotărârea 512/ 23 mai 2002, a transmis bunuri din proprietatea privată a statului, în proprietatea publică a municipiului Galaţi. Articolul1 al Hotărârii, cu alineatele 1 şi 2, prevedea :

(1) Se aprobă transmiterea unui teren în suprafaţă de 1.000 ha, situat în judeţul Brăila, identificat potrivit anexei care face parte din prezenta hotărâre, din proprietatea privată a statului şi din Administrarea Agenţiei Domeniilor Statului în proprietatea publică a municpiului GalaţI şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului GalaţI, pentru construcţii de locuinţe şI utilităţI sociale. (2) Se aprobă scoaterea din funcţiune şi casarea amenajărilor de irigaţii situate pe terenul prevăzut la alin (1).

În această situaţie, SC “Agrozootehnica” SA Vădeni, proprietarul sistemului de irigaţii din zonă şi concesionarul celor 1000 de ha., a atacat în instanţă Hotărârea, invocînd încălcarea dreptului de

64 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 proprietate şi încălcarea, printr-o hotărâre de guvern, a unei legi organice - Legea nr. 2/1968, privind împărţirea administrativ teritorială a ţării. Istoricul demersurilor în Justiţie ale SC “Agrozootehnica” SA Vădeni a fost următorul: - pe 26 august 2003, Curtea de Apel Galaţi a dispus suspendarea de îndată şi fără somaţie a aplicării HG 512/2002, precum şi a lucrărilor pentru construcţii de locuinţe începute de CLM Galaţi, pe terenul atribuit prin această hotărîre. - în noiembrie 2003, Curtea Supremă de Justiţie a dispus suspendarea executării art. 1 din HG 512/2002 şi strămutarea la Braşov a procesului dintre "Agrozootehnica Vădeni" SA şi Guvernul român şi Consiliul Local Municipal Galaţi - pe 4 iunie 2004, instanţa Curţii de Apel Braşov a dispus anularea articolului nr. 1 aliniat 2 din HG nr. 512/2002, după care procesul a trecut pe rolul Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie. Pe 19 aprilie 2004, am primit răspunsul dumneavoastră la prima interpelare, din care citez: “Avînd în vedere că pe rolul instanţelor de judecată se află un proces……potrivit principiului separaţiei puterilor în stat, Guvernul României nu poate întreprinde în acest moment un demers referitor la abrogarea actului normativ în cauză. În mod cert însă, avînd în vedere inclusiv sesizarea dumneavoastră, vom lua în discuţie această posibilitate după pronunţarea unei decizii definitive şi irevocabile de către instanţele de judecată.”

Domnule prim ministru,

Decizia irevocabilă şi definitivă a fost luată zilele trecute, cînd Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, invocînd un viciu de procedură, a respins solicitarea “Agrozootehnica Vădeni”, de anulare a articolului 1, alineat 2, din HG 512/2002. Ce se poate observa din toate aceste procese derulate pe o perioadă de 3 ani ? Că, din noiembrie 2003, nu s-a mai vorbit în justiţie despre alineatul 1 al articolului 1, prin care 1000 de hectare treceau în proprietatea publică a Consiliului Municipal Galaţi, în discuţie rămînînd doar alineatul 2, referitor la scoaterea din funcţiune şi casarea amenajărilor de irigaţii situate pe acel teren. Este clar că petentul “Agrozootehnica Vădeni”, dîndu-şi seama că nu se poate lupta cu susţinerea publică a HG 512 făcută de miniştrii, pe atunci, Miron Mitrea şi Dan Nica, a încercat măcar să-şi salveze dreptul de proprietate asupra sistemului de irigaţii. Aşa că, după ce în august 2003 şi în noiembrie 2003, Curtea de Apel Galaţi şi Curtea Supremă de Justiţie au suspendat executarea articolului 1 în întregime, în 2005, Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie a respins solicitarea de anulare a alineatului 2, dînd astfel un gir implicit şi alineatului 1.

Domnule prim-ministru,

Consider incacceptabil modul în care o lege organică - Legea nr.2/1968 - ce stabileşte împărţirea administrativ teritorială a ţării a fost încălcată cu dispreţ de o Hotărîre de Guvern, drept pentru care vă rog, din nou, să analizaţi situaţia şi să propuneţi Guvernului anularea HG 512/ 2002 şi revenirea celor 1000 de hectare la proprietarul de drept, judeţul Brăila. Solicit răspuns, în scris, în termen de 30 de zile

Deputat de Brăila Horia Văsioiu 7.11.2005

***

65 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 Adresată : Domnului Gheorghe Fluture, Ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

De către : domnul Cezar Preda, deputat PD Buzău

OBIECTUL INTERPELARII: declanşarea unei anchete privind legalitatea titulurilor de proprietate

Solicit ministrului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltarii Rurale, Gheorghe Flutur, să declanşeze o anchetă privind legalitatea titlurilor de proprietate eliberate în perioada 2000-2004 de către Comisia judeteană de aplicare a legilor fondului Funciar în judetul Buzau în baza legii nr. 18/1991 republicată privind Fondul Funciar, a legii nr. 169/1997 pentru completarea Legii nr. 18/1991 si a legii nr. 1/2000 actualizată pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere solicitate potrivit prevederilor legii fondului funciar nr 18/1991 şi a legii nr.169/1997. Sute de persoane au depus la biroul meu parlamentar acte din care reiese clar că, în perioada amintită, comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar au întocmit abuziv fişele premergatoare, iar Comisia judeteană a dat curs acestor propuneri neţinând cont de temeieurile legale pentru eliberarea titlurilor de proprietate. In acest context, s-a ajuns ca la sfirsitul celor 4 ani, mii de hectare de terenuri să fie atribuite unor persoane care nu îndeplineau condiţiile pentru obţinerea dreptului de proprietate asupra acestora. Totodată, mai solicit ministrului Agriculturii , Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Gheorghe Flutur să dispună o anchetă privind modul în care, între 2000 si 2004, Agenţia Domeniului Statului a pus la dispoziţia comisiilor locale terenuri din intravilanul municipiului Buzău pentru ca aceste comisii să le atribuie apoi în mod preferenţial unor persoane apartinând clientelei politice şi nu numai. Solicit răspuns scris.

Deputat PD Cezar Preda 07.11.2005

***

Adresată : Doamnei Monica Macovei , Ministrul Justiţiei De către :Cezar Preda, deputat PD de Buzău

Obiectul interpelării : abuzurile de drept şi hotărârile nelegale a procedurilor de recuperare a datoriilor către Bugetul de stat, din judeţul Buzău.

In ultima vreme, Finantele au declansat o operatiune fara precedent pentru recuperare datoriilor la bugetul de stat . In multe cazuri acest lucru lucru se realizeaza numai prin institituirea sechestrului asigurator si valorificarea ulterioara a bunurilor societatii sechesrtate prin licitatii. Din pacate, nici atunci cind bunurile sunt scoase la vinzare, procedura nu are o finalitate. Si asta pentru ca institutiile statului nu colaboreaza, potrivit legislatiei in vigoare. In Buzau, de pilda, incercarile de valorificare a bunurilor societatii STAGSA SA care o datorie la bugetul de stat de peste 29 de miliarde de lei au esuat in nenumarate rinduri. Pentru acesta suma s-a institutuit sechestru asigurator dar, pina acum, nu s-a incasat nici un leu, pentru ca licitatiile sunt suspendate periodic prin sentinte si certificate emise de Tribunalul Buzau. La societatea in cauza s-a instituit sechestru asigurator inca din aprilie 2004.

66 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 Toate bunurile apartinind firmei au fost evaluate de catre Directia Finantelor Publice Buzau, dar licitatiile organizate au fost suspendate de mai multe ori de Tribunalul Buzau. Ultima decizie in acest sens a fost sentinta nr 64/08.08.2005 prin care se dispun suspendarea si intreruperea executarii silite. Asadar, statul nu a incasat nici un leu din datoria de peste 29 de miliarde de lei, dar nici nu are voie sa vinda ceva pentru a recupera banii. In contex, solicit Ministrului Justitiei, Monica Macovei, sa dispuna o ancheta in legatura cu abuzurile de drept infaptuite de debitoare si tolerate de instantele judecatoresti, precum si cu privire la solutionarea nelegala a cererilor de suspendare a executarii de catre anumiti magistrati, cu incalcarea flagranta a dispozitiilor legale aplicabile. Anexez alaturat si o adresa emisa de Agentia Nationala de Administrare Fiscala Buzau din care reies cauzele si imprejurarile care determina imposibilitatea valorificarii garantiilor detinute de ANAF impotriva debitoarei SC STAGSA SA Buzau.

Depuatat PD Cezar Preda

***

Adresată: domnului Gheorghe Dobre, Ministrul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului De către: doamna deputat Ionela Bruchental-Pop domnul deputat Miroşeanu H.Liviu Alexandru

Circumscripţia electorală: nr.5- Bihor nr.4- Bacău

Subiectul interpelării:Reglementarea situaţiei de la Agenţia de Cântărire şi Încasare Borş .

Stimate domnule ministru,

Conform dispoziţiei Consiliului de Administraţiei a Companiei Nationale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale se impune deschiderea punctului de control trafic Salonta în cel mai scurt timp posibil . Pentru a se asigura funcţionarea acestui punct de control trafic se are în vedere redistribuirea de personal de la Agenţia de Cântărire si Încasare Borş, agenţie care în momentul actual funcţionează cu un număr insuficient de angajaţi, acest transfer de personal generând pe fond imposibilitatea funcţionării la parametrii normali atât a Agenţiei de Cântărire şi Încasare Borş precum şi al viitorului punct de control trafic Salonta. În vederea evidenţierii rentabilităţii financiare a celor două puncte, de control trafic respectiv cântărire, vă prezint succint , domnule ministru, câteva date semnificative care să sublinieze tocmai profitabilitatea acestora. Astfel, se poate vorbi de încasări în valoare de 1.700.000.000 lei/ lunar din emiterea autorizaţiilor speciale de transport şi alte taxe, precum şi 8- 9.000.000.000 lei/lunar din taxele de rovignetă. Pornind de la aceste cifre se estimează că o dată cu deschiderea punctului de control trafic de la Salonta, cu toate că în prima fază se vor percepe doar taxe pentru rovignetă , totuşi încasările se vor ridica la circa 1.000.000.000/ lună. La o analiză mai atentă a celor mai sus menţionate, reiese în mod evident faptul că în situaţia în care aceste două puncte de control trafic nu vor funcţiona la capacitatea maximă din cauza lipsei de personal, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale poate înregistra pierderi considerabil mai mari în raport cu ceea ce ar însemna cheltuielile materiale şi de personal. Dat fiind faptul că există aprobarea din partea Consiliului de Administraţiei al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale pentru angajări de personal şi completarea locurilor aferente controlorilor de trafic , vă rog să dispuneţi organizarea concursului pentru ocuparea acestor posturi. Cu toată consideraţia, doresc să subliniez faptul că singurul neajuns invocat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale pentru a se transpune în fapt această decizie este legat de lipsa fondurilor ,

67 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 ridicându- se în acest caz la suma 50.000.000 lei până la finele anului 2005. Consider că această sumă derizorie nu poate reprezenta un impediment pentru buna funcţionare a celor două puncte în cauză, Borş şi Salonta. În aceste condiţii, vă rog domnule ministru Gheorghe Dobre, să alocaţi suma de 50.000.000 lei necesară organizării concursului în vederea completării organigramei Agenţiei de Cântărire şi Încasare Borş.

Solicit răspuns scris.

Data Deputat P.D 31.10.2005 Ionela Bruchental- Pop Deputat P.D Miroşeanu H.Liviu Alexandru

¾ Întrebări Adresată: Domnului Petrişor Morar, Secretar de Stat Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor De către: Viorel Racoceanu, Deputat PD de Caraş-Severin Obiectul întrebării: accesul gratuit la medicamente în baza legii nr. 341/ 2004

Domnule Ministru,

Conform documentului de politici sectoriale, strategie şi coordonarea politicilor structurale pentru anul 2006 şi perspective 2007 – 2009, una din priorităţile Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 este “acordarea drepturilor cu caracter social conferite de Legea nr. 341/ 2004 şi a indemnizaţiei reparatorii pentru urmaşii Eroilor Martiri, pentru marii mutilaţi şi persoanele încadrate în grade de invaliditate, luptători pentru Victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989”. În proiectul de buget pe anul 2006 al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, la programul “Plata drepturilor pentru beneficiarii Legii 341/ 2004 este prevăzută acordarea de materiale sanitare şi medicamente răniţilor paraplegici gr.I, neexistând nici o referire la asigurarea gratuită a medicamentelor pentru toate persoanele prevăzute la art. 3, alin. (1) lit. b, precum şi la art. 4, alin. (1 )din legea avută în vedere. Articolul 5, lit. j din legea 341/ 2004 stipulează printre drepturile acordate revoluţionarilor şi accesul gratuit la medicamente, costul integral al acestora urmând a fi suportat din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale pentru Sănătate. În proiectul de buget pe 2006 al Ministerului Sănătăţii, la rubrica propuneri 2006, pentru indicatorul “transferuri din bugetul de stat către fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate” nu este prevăzută nici o sumă. Faţă de cele prezentate mai sus, vă rog, Domnule Ministru, să îmi răspundeţi la următoarele întrebări: - Există suficiente fonduri pentru a fi suportată contravaloarea medicamentelor pentru revoluţionari conform Legii nr. 341/ 2004? - Cum monitorizează Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, în calitate de autoritate de stat, “modul în care este promovat şi respectat acest drept al revoluţionarilor din decembrie 1989”? - Care sunt sumele prevăzute în proiectele de buget pe anul 2006 ale Ministerelor Sănătăţii, Apărării Naţionale şi Administraţiei şi Internelor pentru suportarea accesului persoanelor beneficiare ale legii nr. 341/ 2004 la tratamente şi medicamente în spitalele,

68 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 policlinicile, bazele de tratament şi staţiunile balneoclimaterice ale ministerelor respective, drept acordat prin art.5, lit. i şi în ce subcapitole sunt stipulate? Solicit răspuns scris.

Cu deosebită consideraţie, Deputat, Viorel RACOCEANU

***

Adresată Domnului Ministru Gheorghe DOBRE, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

De către Deputatul DANIEL BUDA, grupul parlamentar al Partidului Democrat Obiectul intrebării : situaţia lucrărilor de reabilitare de pe DN 1 C şi DN 17 efectuate de JV Efklidis – AEGEK şi Proodeftiki SA

Domnule Ministru,

Recent în unul dintre ziarele săptâmânale clujene a apărut o anchetă jurnalistică referitoare la modul în care se desfăşoară lucrările la reabilitarea şoselei Cluj – Suceava de către două societăţi comerciale din Grecia, JV Efklidis – AEGEK şi Proodeftiki SA. In concret în ancheta jurnalistică se precizează că deşi contractele au fost semnate acum un an, lucrările sunt extrem de întârziate în pofida faptului firmele respective au încasat deja sume importante. Astfel, pe e porţiunile DN 1C, Livada - Dej (23,528 km) şi DN 17, Dej - limita judeţului Cluj / Bistriţa-Năsăud (6,5 km), zone unde lucrează consorţiul Efklidis - AEGEK, precum şi pe sectorul de 52,4 kilometri de drum de la limita judeţelor Bistriţa-Năsăud şi Cluj până în municipiul Bistriţa, unde lucrează Proodeftiki, nu s-a realizat aproape nimic. În ceea ce priveşte societatea Efklidis, ordinul de începere a lucrărilor este datat 8 decembrie 2004, iar data iniţială de finalizare 23 noiembrie 2007. Valoarea iniţială a contractului (fără TVA) este de 565 miliarde lei vechi (16,2 milioane euro). Stadiul fizic realizat la 28.10.2005 era de numai 0,22%. Valoarea decontată în conformitate cu lucrările executate, inclusiv avans de demarare, certificate de către Consultant (fără TVA) s-a cifrat la 8,9 milioane RON (89 miliarde ROL, 2,5 milioane euro). În ceea ce priveşte societatea Proodeftiki, aceasta a încasat deja 3,5 milioane euro, adică tot 15,4% din totalul contractului de 22,7 milioane dolari, în ciuda faptului că şi stadiul ei de lucrări este de sub 0,5%. Având în vedere cele precizate mai sus, vă solicit Domnule Ministru să dispuneţi efectuarea unui control cu privire la stadiul lucrărilor efectuate la reabilitarea şoselei Cluj – Suceava de societăţile comerciale JV Efklidis – AEGEK şi Proodeftiki SA, şi să răspundeţi la următoarele întrebări :

1. Care este situaţia detaliată a lucrărilor de pe DN 1 C şi DN 17 efectuate de JV Efklidis – AEGEK şi Proodeftiki SA ? 2. Dacă informaţiile relatate de presă se verifică, în ce condiţii s-au făcut plăţile către cele două societăţi având în vedere lucrările derizorii efectuate ? 3. Intenţionaţi să reziliaţi contractele cu cele două societăţi comerciale ?

Cu consideraţie, Deputat PD Daniel Buda

Solicit răspuns scris.

69 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005

Grupul parlamentar al Partidului România Mare

Deputaţii PRM au susţinut marţi, 8 noiembrie a.c., următoarele declaraţii politice „Radicalii maghiari vor să instaureze dictatura minorităţii în România” s-a intitulat intervenţia deputatului de Dîmboviţa, Ilie Merce. „Partidul România Mare, a arătat domnia sa, protestează energic faţă de încercările diabolice prin care extremiştii de la vârful UDMR - încearcă să forţeze adoptarea proiectului de lege privind Statutul minorităţilor din România. Adoptarea şi aplicare acestui act normativ nociv ar consfinţi acordarea de drepturi colective comunităţii maghiare ce exced legislaţiei europene în materie, constituind, totodată, baza legală pentru realizarea diferitelor forme de autonomie exclusiv pe criterii etnice. Atrage atenţia, în mod deosebit, faptul că acest proiect de lege este foarte subtil elaborat, estompându-se scopurile ascunse prin care sunt ori se vizează atacarea bazelor constituţionale ale statului român, în ceea ce priveşte unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi. Specialişti de marcă din domeniul legislativ, precum şi mediile societăţii civile româneşti au semnalat caracterul subversiv al acestei iniţiative legislative care prezintă numeroase neconcordanţe flagrante faţă de Convenţia-Cadru cu privire la minorităţile naţionale, la care România a aderat prin Legea nr. 33/1995, conţinând reglementări cu substrat separatist, de natură a deteriora climatul interetnic în zonele locuite preponderent de maghiari. Proiectul de lege în cauză ne aduce pe undeva în perioada interbelică, la acea declaraţie pe care Cominternul a impus-o Partidului Comunist din România, în sensul că România este un stat multietnic, o închisoare a popoarelor, care trebuie sprijinite să se autonomizeze până la autodeterminare ca state de sine stătătoare. Exact aşa doresc şi extremiştii unguri prin acest proiect de lege, care, în nici un caz, nu poate fi de expresie naţională şi nicidecum o prioritate, cun încearcă ei, cu insistenţă, să îl prezinte. Şi iată de ce: - pune accent exclusiv pe elemente care îi separă pe minoritari de majoritari, eludând punctele comune, unificatoare şi nu conţine noţiuni precum „respectarea integrităţii teritoriale”, „dialog inter- cultural”, „respect reciproc”, „cooperare/colaborare” sau „pluralism cultural”; - nu asigura egalitatea între persoanele minoritare şi majoritare şi instituie privilegii doar pentru minoritari, în dauna majoritarilor; - nu reglementează expres faptul că învăţământul în limba minorităţilor „nu aduce atingere învăţării limbii oficiale ori educaţiei în această limbă”, în condiţiile în care cunoaşterea limbii oficiale constituie principalul factor al coeziunii şi integrării sociale; - vizează, în mod exagerat, drepturile colective şi propune concepte/instituţii precum „autonomia culturală” şi „Consiliul Naţional al Autonomiei Culturale”, care exced prevederile internaţionale în materie; - nu asigură măsurile de protecţie, cu caracter normativ sau administrativ, prin care să se garanteze păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale şi religioase a persoanelor aparţinând majorităţii, în zonele unde acestea sunt numeric în minoritate; - creează îngrădiri în exercitarea suveranităţii statului prin interdicţiile pe care le impune cu privire la luarea unor măsuri administrative (înfiinţarea de instituţii, unităţi economice, societăţi comerciale, lăcaşe de cult etc.) întrucât acestea pot fi interpretate ca fiind de natură a modifica componenţa etnică din regiune.

În pofida reacţiilor negative şi criticilor primite în legătură cu anumite prevederi ale „Legii minorităţilor naţionale”, iniţiatorii proiectului continuă să exercite presiuni asupra persoanelor implicate în procesul de avizare/adoptare a legii. Până în prezent, liderii UDMR şi-au manifestat intenţia ca, imediat după promulgarea legii respective, să iniţieze demersuri pentru modificarea mai multor reglementări legale în domeniile învăţământului /Legea 84/1995), administraţiei publice locale /Legea 215/2001) precum şi a dezvoltării regionale din România /Legile 151/1998 şi 315/2004), vizând instituţionalizarea separatismului

70 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 etnic în zonele cu populaţie compactă maghiară şi reconfigurarea componenţei „Regiunii de Dezvoltare 7 Centru”, astfel încât aceasta să se constituie într-o entitate de dezvoltare distinctă, în limitele „Ţinutului Secuiesc”. Radicalii maghiari grupaţi în Consiliul Naţional Secuiesc, Consiliul Naţional al Maghiarilor din Ardeal şi Uniunea Civică Maghiară se opun adoptării proiectului legii minorităţilor în forma actuală, pe motiv că nu reglementează expres modalităţile de dobândire a autonomiei teritoriale şi, în consecinţă, reprezintă un mare pericol pentru maghiari, întrucât reduce considerabil şansele de materializare a dezideratului privind obţinerea autonomiei „Ţinutului Secuiesc”. Opinia radicalilor maghiari din Transilvania este împărătşită şi de anumiţi lideri ai organizaţiilor maghiare din ţările limitrofe Ungariei, între care şi Agoston Andras – preşedintele Partidului Democrat al Maghiarilor din Voivodina, care consideră că, odată adoptată, legea minorităţile în România va constitui un model care va pute fi invocat şi imitat/adoptat cu uşurinţă şi în legislaţia ţărilor pe al cărui teritoriu se află. Aşadar, este cât se poate de evident că adoptarea acestui proiect de lege cu aşa-zisa lui „autonomie culturală” înseamnă, practic, realizarea autonomiei teritoriale, bazată pe un singur criteriu – cel etnic, dezagregarea unităţii Statului şi a poporului român, prin autonomizări neîntemeiate şi de nimic justificate. Doreşte cineva ca România să se fărâmiţeze în cnezate şi voivodate ?

Domnilor colegi, Kirkegaard spunea că „viaţa poate fi înţeleasă, cel mai adesea, privind în urmă, dar trebuie trăită mergând înainte”. Vreau să cred că şi dumneavoastră doriţi acest lucru, să mergem înainte. În consecinţă, vă rog să nu daţi curs acestui demers legislativ, incompatibil cu spiritul, valorile şi tendinţele europene care promovează interculturalitatea, unitatea în diversitate şi nu separatismul şi segregarea pe criterii etnice, cum doresc acele forţe antinaţionale şi antistatale care conspiră împotriva României”, a arătat în arătat în încheiere. Potrivit domnului Gelil Eserghep, deputat de Constanţa, "Guvernul Tăriceanu nu încurajează IMM- urile”. Redăm în continuare această intervenţie „În orice economie sănătoasă, IMM-urile reprezintă o forţă având un rol vital în relansarea economică prin crearea de locuri de muncă şi prin contribuţia substanţială pe care o au la formarea PIB-ului (peste 60% din la noi în ţară). În România, 85% din sectorul privat este format din IMM-uri; ca structură în cadrul IMM predomină microintreprinderile, circa 445.000 microîntreprinderi din totalul de 500.000 IMM existente în ţara noastră. Cu toate acestea, însă resursele alocate de stat pentru sprijinirea acestor întreprinderi rămân nesemnificative. Deşi în primele 5 luni ale anului 2005 s-au înfiinţat cu 11.000 mai multe IMM-uri decât în primele 5 luni din 2004, dacă analizăm statisticile observăm că dinamica înfiinţării de întreprinderi mici şi mijlocii este depăşită de numărul mult mai mare de societăţi care nu mai funcţionează. Conform investigaţiilor făcute de Consiliul National al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, în ultimii 3 ani au dispărut peste 30.000 dintre acestea ca urmare a blocajului financiar generat în principal de instituţiile şi firmele de stat (învăţământ, sănătate, apărare, justiţie etc.), care nu-şi plătesc la timp contractele. Cea mai importantă problemă cu care se confruntă IMM-urile este fiscalitatea excesivă (contribuţiile pentru asigurările sociale fiind cele mai împovărătoare, precum şi TVA-ul, care va creşte de la 19% la 22%), urmată de accesul dificil la finanţare. Chiar şi introducerea cotei unice de impozitare a lovit în IMM-uri deoarece măsurile luate pentru a atenua şocul resimţit de buget au afectat în timp situaţia financiară a acestora. Numai circa 10% dintre IMM-uri sunt bancabile (adică mai puţin de 10% dintre IMM-uri pot lua credite), una dintre cauze fiind normele prea rigide impuse de BNR privind accesul firmelor la creditele bancare. Astfel majorarea impozitului (la 10% de la 5%, cât era prevăzut iniţial) pe dividende obţinute în anul 2004, contravine cu promisiunile Alianţei DA din campania electorală. De asemenea, majorarea impozitului la microîntreprinderi de la 1,5 la 3% este o altă măsură „magică” cu care se poate „lăuda” Guvernul şi cu ajutorul căreia încearcă să facă mult dorita relansare fiscală. Să nu uităm că IMM-urile sînt cele care stau la baza unei creşteri sănătoase a economiei şi implicit a PIB-ului. Ele în majoritate se supun legilor economiei de piaţă şi reprezintă întradevăr garanţia economiei de tip capitalist pe care încercăm să o „edificăm” de aproape 16 ani în România. Prin tot ce a întreprins, Guvernul Tăriceanu a demonstrat că nu îl preocupă situaţia IMM-urilor şi nici crearea de noi locuri de muncă pentru oameni, anul în care ne aflăm putând fi numit anul taxelor şi impozitelor”.

71 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 „Ţara contrastelor” şi-a intitulat, la rîndul său, deputatul PRM de Teleorman, Dumitru Avram, declaraţia politică din 8 noiembrie. „Printr-o iniţiativă recentă, a arătat vorbitorul, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Teleorman a lansat o lucrare consacrată firmelor de top de pe cuprinsul judeţului. Aflăm cu plăcere că numărul acestora a ajuns astăzi la 5.364, din care au fost reţinute, în final, 229 de asemenea societăţi comerciale. La sfârşitul anului 2003 erau 8.964 de agenţi economici. A fost realizat şi un top al exportatorilor, unde sunt evidenţiate 49 de firme, grupate pe 5 categorii de mărime. Se aminteşte, de asemenea, că în judeţ sunt 259 de societăţi agricole, din care s-au evidenţiat 22. Parcurgând aceste cifre, am putea spune că ne aflăm într-o zonă de relativă prosperitate, cum ar trebui să fie, de altfel, acest judeţ cu pământ bun şi un fond forestier de invidiat, cu 170 de iazuri şi binefacerile Dunării. Se mai subliniază, în lucrarea amintită, că jumătate din suprafaţa agricolă a judeţului (217.433 ha) este amenajată pentru irigaţii, cam tot atât cât reunesc cele 526 de exploataţii agricole. Evident, nici în acest caz nu ne putem lăsa înşelaţi de cifre, dar o legătură între imaginea economică a jude]ului şi felul în care se şterg urmele inundaţiilor care au lovit din plin Teleormanul este obligatoriu să facem. Pe lângă multe alte daune, aici au fost distruse 410 case. Asta era la 13 iulie 2005. La 6 septembrie, se anunţau, după alte valuri de apă, 263 de locuinţe care trebuiau reconstruite (99 fiind puse la pământ numai în cursul lunii august). Nu este clar dacă aceste trei cifre trebuie însumate, sau ne putem baza pe prima situaţie, care semnala existenţa a 410 case distruse. Firave şi neputincioase în prag de iarnă, apele Vedei, ale Teleormanului şi Călmăţuiului lui Zaharia Stancu au lăsat în urmă un adevărat dezastru. Cert este că singura casă construită până acum este aceea pe care dl. Corneliu Vadim Tudor i-a dăruit-o, în comuna Dobroteşti, din apropierea Roşiorilor de Vede, bătrânei Călina Popa. În judeţul Teleorman, au rămas pe drumuri cel puţin 1.300 de persoane, iar la un moment dat se anunţa realizarea a 4 asemenea locuinţe, din care nu a prins viaţă decât aceea a liderului PRM. Afară e din ce în ce mai frig, situaţia acestor oameni loviţi de soartă pare a nu se mai afla sub semnul urgenţei, iar Guvernul trebuie să informeze concret despre ceea ce are în vedere în acest sens. La 26 septembrie, ministrul Lucrărilor Publice, Laszlo Borbely, vorbea despre 2.000 - 2.500 de case ce urmau să fie realizate la un preţ variind între 3.000 şi 6 - 7.000 de euro. A trecut de-atunci o lună, şi nu numai că nu s-a mâncat nimic, dar calculele puse în circulaţie sunt, pur şi simplu, lipsite de realism, din moment ce valoarea căsuţei bătrânei din Dobroteşti s-a ridicat uşor la 30.000 de euro. Este de mirare cum sutele de firme aflate în topul teleormănean - şi nu numai de aici - n-au reuşit să ridice nici măcar o asemenea căsuţă ! Dacă este adevărat că 40% dintre români trăiesc la nivelul secolului al XIX-lea, în ceea ce priveşte reţeaua de apă, de canalizare şi de drumuri, atunci şi Teleormanul are de ce îşi face griji. Nu îmi ies din minte drumurile din apropiere de Videle, Târgul de vite îngropat în nămol de la Gălăşeni, de prin aceeaşi zonă. Aici, la Videle, unde responsabilii locali n-au avut altă grijă decât să-i ia dreptul Şcolii Generale nr. 1 (pe care tot ei i l-au dat după alegerile locale din anul 2000) de a purta numele marelui poet Adrian Păunescu, care o adoptase ca pe propriul copil. Şcoala, vopsită acum într-un neinspirat portocaliu, a revenit la vechea-i denumire, în lipsa unui contracandidat pe măsură”. „Aeroportul Internaţional Timişoara stârneşte poftele mafiei locale”, a atras atenţia deputatul PRM Mircea Purceld. El a făcut, în acest sens următoarea declaraţie politică: „În cursul lunii februarie a.c., Primăria comunei Giarmata, aflată la 12 km distanţă de Municipiul Timişoara, a preluat în administrare, în baza unei hotărâri de consiliu, pe cât de ciudată pe atât de ilegală, suprafaţa de 101 ha teren din zona Aeroportului Internaţional Timişoara. Conducerea Aeroportului Internaţional Timişoara a aflat cu surprindere că terenurile pe care se află atât clădirile administrative cât şi pistele de aterizare şi decolare sunt revendicate de către diverse persoane. Ba chiar mai mult, aşa cum declara mai zilele trecute primarul comunei Giarmata, dl. Gavril Roşianu, acesta a antamat mai multe discuţii cu diverşi oameni de afaceri, a făcut deplasări în Germania pe banii primăriei, unde a avut contacte cu diferiţi oameni de afaceri, cărora le-a oferit prilejul de a investi pe aceste terenuri. Neclarităţile au apărut şi afacerile au ieşit la iveală, în special după desfiinţarea Bazei Militare, atunci când conducerea Aeroportului Internaţional Timişoara a început demersurile pentru a prelua o parte din terenurile şi imobilele care au aparţinut Ministerului Apărării. În acelaşi timp, Consiliul local Giamarta solicita dreptul de administrare asupra 101 ha de teren, aflate în perimetrul în care îşi desfăşoară activitatea aeroportul plus dreptul de proprietate pentru 40 ha, situate în aceeaşi zonă, toate în baza Deciziei nr. 5 din 23.02.2005 a consiliului local. Fără nici un fel de dubiu, proiectul de hotărâre a fost conceput, elaborat şi pus pe masa consilierilor locali de către primarul PD-ist al localităţii, dl. Gavril Roşianu, manevrat la rându-i de către grupurile de interese, formate în jurul filialei locale a Partidului Democrat.

72 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 După 6 (şase) luni de la comunicarea acestei hotărâri a Consiliului Local Giamarta, la insistenţele conducerii aeroportului, Prefectura Timiş se trezeşte şi atacă în contenciosul administrativ decizia consilierilor din Giamarta. De asemenea, în mod corect şi în termenul legal, conducerea aeroportului atacă în instanţă hotărârea Consiliului local Giamarta. Este de neînţeles cum a putut fi intabulat dreptul de administrare al Comunei Giamarta asupra celor 101 ha şi dreptul de proprietate asupra celor 40 ha în baza H.C.L. nr. 5/2005, deoarece conform adresei nr. 5984/01.07.2005, emisă de către Primăria Comunei Ghiroda, terenul pe care se află şi funcţionează Aeroportul Internaţional Timişoara, este în administrarea comunei Ghiroda, o cu totul altă unitate administrativ-teritorială. Fără să ţină seama de existenţa pe rol a unui litigiu pentru rectificarea Cărţii Funciare, deoarece o parte a terenurilor Comunei Giamarta au fost trecute la Comuna Ghiroda, prin preluarea administrativă de către aceasta a satului Giamarta Vii, conform Legii nr. 2 din 1968 privind organizarea teritoriului administrativ, Biroul de Carte Funciară Timişoara intabulează în favoarea Consiliului Comunei Giamarta cele două suprafeţe de teren de 101 ha şi, respectiv, 40 ha. De asemenea, cel puţin bizară ni se pare şi poziţia Ministrului Transporturilor, dl. Gheorghe Dobre, întrucât aici este vorba despre un serviciu de transport internaţional şi, implici, de siguranţă naţională, cum de acceptă ca Primăria Giamarta să ajungă proprietar tabular pe domeniul strategic al statului român, cum de nu consideră că trebuie să ia măsuri împotriva primarului Gavril Roşianu, membru al aceluiaşi Partid Democrat cu dl. ministru ? Se spune că mafia nu are culoare politică, domnilor, iată, totuşi, că de data aceasta are!

Domnul Ioan Aurel Rus a arătat: „În cursul lunii octombrie în judeţul B-N s-a desfăşurat activitatea de cooptare şi înfiinţare a comandamentului judeţean al Forumului Montan Român. Astfel în 20 X a.c. la invitaţia acestui forum precum şi a Primăriei Ilva Mare si a subsemnatului , într-o sală a Şcolii Generale din Ilva Mare s-au adunat delegaţi şi invitaţi. Toţi cei prezenţi au constatat existenţa unei stări de criză în agricultura montană , manifestată prin scăderea drastică a efectivului de ovine şi bovine , în consecinţele reducerii volumului de îngrăşăminte organice şi degradării florei furajere şi pajiştilor naturale montane , scăderii veniturilor producătorilor agricoli montani şi creşterii gradului de sărăcie a acestora ,accentuării fenomenului , foarte grav , de exod rural al tinerilor agricultori din satele de munte spre oraşe cu urmări economico-sociale nefaste şi ireversibile . Se apreciază că în condiţiile creşterii demografice preconizate pe plan global de la 6 miliarde la 10 miliarde de locuitori în deceniul următor , nu poate fi nici raţional şi nici admisibil ca o ţară ce deţine tradiţii şi capacitatea de a produce hrană de calitate în munţi şi alte împortante valori să renunţe , prin neluarea de măsuri protective , la aceste tradiţii şi resurse cu consecinţe dintre cele mai nefaste . A devenit stringent şi urgent ca în România să se practice o politică montană reală , ca stare firească şi permanentă , care să ţină cont de specificitatea geoclimaterică , cu asigurarea stării de echilibru şi stopării marginalizării muntelui , a agriculturii montane în mod special şi luarea unor măsuri eficace de încurajare a tineretului rural – montan pentru continuitatea activităţii tradiţionale în consens cu practicile de la nivelul ţăriilor Uniunii Europene. La finalul dezbaterilor s-a ales comandamentul judeţean al acestui forum şi s-a stabilit o nouă întâlnire de lucru pe Valea Bârgaielor în aşa fel ca cetăţenii să afle metode şi modalităţi de accesare a fondurilor europene şi de implementare a programelor ce vizează revigorarea vieţii şi a activităţi în zona montană . Reprezentanţi ai CEFIDEC – Vatra –Dornei , AGROM – Tg. Mureş , SALVAMONt, DIRECŢIA AGRICOLĂ, PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN, POLIŢIE, JANDARMI, DIRECŢIA SILVICĂ şi alte unităţi au explicat şi demonstrat cum se face agroturism şi agricultură montană în ferme mici şi în familie . A fost un început bun şi se aşteaptă rezultatele . Acum se aşteaptă sprijinul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ,a Parlamentului şi Guvernului. În acest sens Legea muntelui se cere aplicată şi de ce nu îmbunătăţită”.

73 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005

Grupul parlamentar al Uninunii Democrate Maghiare din România

***Declaraţia politică a domnului deputat Antal Árpád Româniile României

Mi-a plăcut mult declaraţia unui om politic marcant, imediat după alegerile prezidenţiale, cum că există două Românii. Conform personajului amintit avem o Românie rurală, săracă, mai puţin educată şi mai reticentă la schimbare şi una urbană, dinamică, avidă după nou şi pregătită de schimbare. Am urmat firul acestui exerciţiu de logică şi am mai găsit câteva Românii. De exemplu, mai nou, eu văd că există şi o Românie a bucureştenilor caracterizată prin setea de bani, de intrigi politice, de putere şi în genere dezinteresată de celelalte Românii. Există o Românie a celor care au fost inundaţi şi una a celor care au profitat de asta. Există România dobrogenilor care îşi omoară păsările şi România celor care profită din fotbal. Sau – şi aici voiam să ajung – există o Românie a ardelenilor. Cum arată România ardelenilor? Mai calmă, mai corectă, mai serioasă la plata impozitelor şi taxelor, care votează din ce în ce mai puţin cu PRM-ul, este mai aproape de valorile europene. În aceste condiţii, însă, investiţiile ne ocolesc constant. Primim mai puţini bani pentru infrastructură, respectiv cu 30% mai puţin decât celelalte regiuni. La proiectele ISPA, de exemplu, în derulare pe perioada 2005-2007 sudul are aproximativ 1 miliard de euro în timp ce Ardealul aproape 0. O mulţime de lucruri comune pentru noi ardelenii! Care nu numai că ne deosebesc de România bucureştenilor, de exemplu, ci ne fac şi ceva mai solidari. Şi dacă toate acestea nu erau de ajuns, acum, cineva ne-a confiscat şi autostrada. Sociologii au demonstrat că cea mai puternică armă este gândirea pozitivă. De aceea aş dori să fiu optimist şi să văd jumătatea plină a paharului, de aceea, azi, nu-i voi certa pe cei care se împotrivesc construirii autostrăzii şi implicit dezvoltării Ardealului, ci voi aprecia pozitiv toate aceste beţe în roate pentru imensul serviciu făcut renaşterii conştiinţei şi identităţii regionale a ardelenilor. Nu am întâlnit în ultimele decenii o solidaritate atât de puternică între diferitele medii politice, academice şi etnice, domnilor, etnice(!) din Transilvania. Aşadar stimaţi domni şi unii tovarăşi din Bucureşti! Dacă nu vreţi să ne ajutaţi, lăsaţi-ne să ne ajutăm singuri. Vă asigur că în 10 ani am avea şi autostrăzi şi infrastructură dezvoltată şi un turism de nivel european.

***Interpelare adresată de domnul deputat Kovács Attila Ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Domnului Ministru Gheorghe Barbu cu privire la răspunsul nr. 6421/12.10.2005 dat la interpelarea formulată în legătură cu acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice (Legea nr. 189/2000)

Am primit cu deosebită satisfacţie răspunsul dumneavoastră la interpelarea mea formulată cu privire la acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice, care s-a redactat în spiritul voinţei legiuitorului. Am constatat cu indignare că soluţia dată de dumneavoastră nu se aplică în practică. Astfel, Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale nu a revenit la adresa nr. 3448 din 18.08.2005 în care a sugerat Casei Judeţene de Pensii Braşov să nu acorde drepturile prevăzute în Legea 189/2000 solicitanţilor de etnie maghiară, chiar în cazul în care dovedesc persecuţia etnică. Direcţia Îndrumare Metodologică a CNPAS în această adresă a indicat în mod confuz şi discriminatoriu că beneficiază de drepturi compensatorii numai „persoanele persecutate de regimul horthyst instaurat vremelnic în Ardealul de Nord, ca urmare a Dictatului de la Viena, în perioada arătată, din motive etnice.” Având în vedere faptul că, în perioada 06.09.1940 – 06.03.1945 în regimurile instaurate în România (fasciste etc.) multe familii maghiare erau persecutate din motive etnice din care cauză erau nevoite să

74 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 strămute domiciliul în altă localitate, persoanele care dovedesc această situaţie prin mijloacele legale prevăzute de Legea 189/2000 trebuie să beneficieze de drepturile cuvenite, dealtfel cum aţi precizat şi dumneavoastră în răspunsul dat. Anexăm spre exemplificare cazul familiei Nagy Iuliu, din Zărneşti, judeţul Braşov. Capul familiei de la Fabrica de Hârtie Zărneşti, unde era angajat a fost somat prin notificare scrisă să părăsească fabrica şi ţara din cauză că este de etnie maghiară, adică „originar din părţile cedate Ungariei”. Ca urmare familia a fost escortată cu un civil şi un jandarm în noiembrie 1940 la graniţa Chiciş cu valize de 20 kg de persoană şi cu mai multe familii maghiare din Zărneşti au fost expulzate din ţară.

Domnule Ministru,

Faţă de cele de mai sus, vă rog să aveţi amabilitatea să dispuneţi CNPAS să revină la „interpretarea teleologică” a Direcţiei de Îndrumare Metodologică din CNPAS dând o interpretare corectă a legii. Solicit această dispoziţie, întrucât Casa Judeţeană de Pensii Braşov respinge în continuare cererile persoanelor de etnie maghiară, motivând că nu au primit reveniri la adresa Direcţiei de Îndrumare Metodologică a CNPAS, mai mult susţine că au primit dispoziţii ca să anuleze toate aprobările date anterior, numai pe baza declaraţiilor de martori. Astfel anexăm Întămpinarea Casei Judeţene de Pensii Braşov Nr. 14778 din 19.10.2005 depusă la Curtea de Apel Braşov, în care motivează hotărârea de respingere că „în prevederile art. 1 lit. C. Din Legea 189/2000 se încadrează persoanele refugiate din Ardelul de Nord ca urmare a dictatului de la Viena, cele refugiate din Basarabia şi Bucovina de Nord, ca urmare a Ultimatumului U.R.S.S. din 26/27 iunie 1940 şi cele care au făcut obiectul schimbului de populaţie între România şi Bulgaria în baza Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940”. Consider că prin aplicarea corectă a legii s-ar putea elimina ca un număr de peste 100 de solicitanţi din judeţul Braşov, oameni vârstnici să primească drepturile cuvenite legal, în mod direct, fără intervenţia justiţiei, eliminând astfel multe deplasări inutile şi plăţi pentru cheltuieli de judecată din Bugetul de Asigurări Sociale.

¾ Întrebări

Pentru: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

De la: deputat BÓNIS ISTVÁN

Întrebarea mea se referă la situaţia microbuzelor şcolare (school bus) cu care s-a realizat transportul elevilor de la domiciliu la unităţile şcolare aflate într-o altă localitate şi invers.

Fiindcă sunt multe solicitări privind transportul elevilor în acest fel, Vă întreb dacă Ministerul Educaţiei şi Cercetării are în vedere rezolvarea în continuare a acestor cerinţe? În caz contrar ce se întâmplă cu microbuzele şcolare deja repartizate cu acest scop?

Pentru: MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂŢII SOCIALE ŞI FAMILIEI

De la: deputat KEREKES KÁROLY

Conţinutul întrebării: Modul greşit de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, aprobată prin Legea nr.189/2000, v-am semnalat în repetate rânduri. Printre casele judeţene de pensii, care aplică legea, casa judeţeană Cluj este una dintre cele care în mode consecvent consideră că etnicii maghiari care au refugiat în anii 1940 din Ardealul de Sud în Ardealul de Nord nu pot fi beneficiarii Legii întrucât „localitatea unde a avut loc refugiul era în România.”

75 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 Pe lângă acest refuz nelegal al drepturilor, printr-un argument fals, Casa Judeţeană de Pensii Cluj induce în eroare pe petenţii, indicând în hotărârea de respingere un termen de contestare de 6 luni, arătând ca temei Legea contenciosului administrativ nr.554/2004. Casa Judeţeană de Pensii Cluj face abstracţie de un principiu de drept consacrat şi anume că legea specială are prioritate faţă de legea cu caracter general. În cazul nostru Legea specială este Legea nr. 189/2000 care precizează că termenul de contestare este de 30 de zile, lucru pe care precizează şi normele de aplicare a legii. Este adevărat că şi pentru contestatari este obligatorie cunoaşterea legii, dar necunoaşterea legii din partea instituţiei care aplică legea este o gravă greşeală, iar inducerea în eroare a publicului de către această instituţie nu poate rămâne fără sancţiune, mai ales că contestatarii pot pierde termenul de contestare din cauza gravei greşeli a instituţiei. Ce măsuri veţi lua pentru a diminua această greşeală, ce soluţie prevedeţi pentru rezolvarea contestaţiilor în caz de pierdere a termenului de contestare cauzată de greşeala Casei Judeţene de Pensii? Anexez prezentei întrebări Hotărârea nr.18602/29.09.2005 a Casei Judeţene de Pensii Cluj.

Pentru: Ministerul Finanţelor Publice Ministerul Administraţiei şi Internelor

De la: deputat KEREKES KÁROLY

Institutul de Medicină Legală Târgu Mureş, institutul public din centrul universitar Târgu Mureş se confruntă cu grave probleme financiare din cauza finanţării ei, deşi activitatea acesteia este indispensabilă pentru efectuarea contestărilor, expertizelor, precum şi a altor lucrări medico-legale dispuse de organele de urmărire penală sau de instanţele judecătoreşti. Dacă partea de finanţare, ce îi revine Ministerului Sănătăţii, este rezolvată din bugetul de stat, cu atât mai puţin este rezolvată decontarea lucrărilor dispuse de organele de cercetare penală. În prezent Inspectoratul Judeţean al Poliţiei Mureş la sfârşitul lunii octombrie i-a datorat Institutului de Medicină Legală Târgu Mureş suma de 234.277 RON din care cauză de mai bine de două luni angajaţii IML nu şi-au primit salariile. Dar institutul nu mai are bani nici pentru procurarea de reactivi pentru laboratoare de toxicologie şi bio-criminalistică, nu are bani nici pentru alte materiale necesare funcţionării. Institutul nu şi-a putut plăti contribuţiile datorate către C.J.A.S. şi C.J.P.A.S. Cum vedeţi rezolvarea acestei probleme grave a acestei instituţii publice, care dacă îşi opreşte activitatea din cauza celor arătate, va avea de suferit în primul rând Justiţia, aflată în vizorul observatorilor UE. Cine va răspunde pentru agravarea tensiunii în rândurile angajaţilor, fiind o situaţie socială deosebită la o instituţie publică?

Informare cu privire la Legea bugetul de stat pe anul 2006

Bugetul de stat pe anul 2006 se bazează pe elementele Raportului privind situaţia macroeconomică pentru 2006 respectiv 2007-2008 şi este un buget configurat pe priorităţi sectoriale – subordonat celor trei mari obiective: 1. consolidarea procesului de dezinflaţie 2. menţinerea deficitului de cont curent la nivelul sustenabil 3. susţinerea creşterii durabile a capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune. Bugetul ordonatorilor de credite (ministere, autorităţi, instituţii, agenţii etc.) a fost construit în mare măsură pe programe. În 2006 un procent de 67% totalul cheltuielilor bugetului de stat s-a alocat pe bază de programe, iar din totalul de 49 ordonatori principali de credite un număr de 25 au formulat bugetul în proporţie de 100% pe bază de programe.

Elemente macroeconomice, monetare, fiscale şi bugetare în anul 2006

• Creşterea produsului intern brut în 2006 cu 6%

76 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 • O reducere graduală a inflaţiei. Rata inflaţiei ajungând la 5,5% • Productivitatea muncii va creşte cu 5,8%, iar rata şomajului va ajunge la 5,9% • Deficitul bugetar va fi de 0,5% din PIB

Veniturile bugetului general consolidat se estimează la 100.836,9 milioane lei, adică 31,3% din PIB (cu o creştere uşoară de 0,3 puncte procentuale faţă de anul 2005) respectiv cheltuielile la 102,448,9 milioane lei, adică 31,8% din PIB. Pe categorii de venituri, ponderea în PIB a principalelor impozite în 2006 faţă de 2005: • Impozitul pe venituri şi salarii – creşte cu 0,5 puncte procentuale • Contribuţii de asigurări sociale - scade de la 9,5% la 9,3% • TVA creşte de la 7,3% la 8% • Accizele scad de la 3,4% la 3,3% • Impozitul pe profit scade cu 0,3 puncte procentuale

Elemente structurale în cheltuielile bugetului general consolidat: 1. subvenţii, transferuri, inclusiv asistenţă socială reprezintă 14,7% din PIB o uşoară descreştere, dar încă pondere însemnată. Descreşterea elementului înseamnă retragerea treptată a statului din economie. 2. Menţinerea ponderii cheltuielilor de personal la 5,5% din PIB, cu includerea în cheltuielile salariale a cheltuielilor salariale în natură (hrană, uniforme, locuinţă de serviciu etc.) 3. reducerea ca pondere în PIB a bunurilor şi serviciilor de la 6,7% la 6,3% şi a dobânzilor de la 1,3% la 1,1% 4. creşterea cheltuielilor de capital de la 3% la 3,2% din PIB Date referitoare la procesul de adoptare a Proiectului Legii Bugetului de Stat pe 2006 în comisiile pentru buget şi finanţe ale celor două camere

1. Numărul amendamentelor depuse: 1066 2. cca. 60% din amendamente nu conţineau sursele de finanţare sau care indicau surse, aceste surse de regulă nu puteau fi identificate (de ex. Redistribuirea sumelor în cadrul capitolelor, surse rezultate din eficientizarea sistemului de colectare a impozitelor, etc.) 3. un număr mare de amendamente se refereau la investiţii punctuale din localităţile judeţului respectiv, totalizând cca. 1/3 alocat capitolului respectiv 4. amendamente „bizare”: semnate de PRM în persoana senatorului F. GY. a. Alocare de bani tuturor judeţelor (în afara HAR-COV) pentru organizarea excursiilor în Ţara Secuilor de a face cunoscute românilor urmările politicii antiromâneşti ai UDMR-ului în judeţele Harghita- Covasna b. Alocare de bani pentru organizare de referendum în vederea scoaterii în afara legii a UDMR-ului c. Scoaterea de pe statul de plată a preoţilor de etnie maghiară care susţin politica UDMR d. Alocare de bani municipiilor reşedinţe de judeţ, mai puţin HAR-COV pentru construirea în fiecare oraş a două „parking-uri” subterane e. Desfiinţarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării

Amendamentele admise operau cu sume minime, de regulă pe seama rezervei bugetare la dispoziţia Guvernului. Pentru mărirea bugetului MEC cu 180 milioane lei au fost reduse bugetele ale unor ordonatori principale de credite, după cum urmează: • SRI -130 milioane • Ministerul Agriculturii - 15 milioane • MAI - 12 milioane • CDEP - 20 milioane • SENAT - 3 milioane

Grupul UDMR a depus amendamente în valoare de 1,4 milioane lei, din care: • 1 milion pentru întreţinerea drumurilor judeţene şi comunale (la diferite judeţe – conform anexei nr. 7) • 0,4 milioane însemnând 80 de locuri în plus pentru personalul neclerical (la diferite judeţe – conform anexei nr. 10)

77 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005

Informare cu privire la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006

Asigurările sociale constituie partea relaţiilor social-economice băneşti cu ajutorul cărora în procesul de repartiţie a PIB se formează, se repartizează, se gestionează şi se utilizează fondurile necesare ocrotirii obligatorie a salariaţilor, pensionarilor şi a membrilor familiilor acestora. Indicatorii macroeconomici care au stat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat: • Creşterea PIB cu 6% • Inflaţia de 5,5% • Numărul mediu de salariaţi creşte de la 4.775 mii persoane (2005) la 4.875 mii persoane (2006) • Câştigul salarial mediu brut creşte 958 lei în 2005 la 1.077 lei în 2006 • Pensia medie de la 271 lei în 2005 creşte la 305 lei în 2006 • Rata şomajului scade de la 6% (2005) la 5,9% (2006)

Principalele obiective: • Relaxarea fiscală asupra forţei de muncă o Reducerea cu 1,5% a contribuţiei pentru asigurări sociale datorate de angajator o Reducerea cu 0,5% a cotelor de contribuţii datorate de angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj o Stabilirea punctului de pensie pentru anul 2006 la 323,1 lei, cu valabilitate din 1 ianuarie 2006, însemnând o creştere a tuturor pensiilor cu 9,3%

Observaţii: fără amendamente admise din partea UDMR.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator

¾ Declaratii politice:

• Deputatul conservator Lia Ardelean a prezentat urmatoarea declaratie politica in plenul Camerei Deputatilor Greva din invatamant

“Fiecare sfarsit de an aduce, spre dezbatere publica, o problema controversata. Aceea a sumelor repartizate din Bugetul de Stat pentru invatamant, domeniu devenit in ultimii ani o adevarata “cenusareasa” a guvernarilor post-decembriste. Educatia si cercetarea apar ca directii prioritare in platformele program ale tuturor partidelor sau coalitiilor care obtin, din patru in patru ani puterea. Dar, printr-un mecanism straniu, ajunsi sa aiba in mana cutitul care imparte bugetul, guvernantii taie o feliuta atat de subtire pentru educatie, incat prin ea se poate vedea viitorul sumbru al invatamantului romanesc. Intotdeauna exista o explicatie care nu poate fi contestata. Fie ca este vorba de buget de austeritate, de prioritatile stabilite de Uniunea Europeana, de necesitatile continuarii procesului de reforma, fie este vorba de deficitul bugetar, care nu ne permite sa alocam mai mult acestui domeniu. In urma acestor explicatii ramane insa o realitate cutremuratoare: scoli degradate, in care elevii ingheata cu mana pe abecedare, grupuri sanitare necorespunzatoare, adevarate focare de infectie, material didactic depasit atat fizic cat si moral, e.t.c.

78 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 Dar peste toate acestea, cel mai grav fenomen care isi face simtita prezenta este lipsa interesului pentru scoala. In conditiile unei subfinantari cronice a invatamantului, nu trebuie sa ne mire ca la cursuri se face din ce in ce mai putina carte, ca pentru a promova elevii fac in mod constant pregatiri costisitoare si cu toate acestea rata promovabilitatii la bacalaureat scade de la an la an. Este nevoie de o atenţie sporită acordata unui domeniu în care se fabrică, practic, România de mâine. Susţin îmbunătăţirea grabnică a condiţiilor în care sunt crescute noile generaţii, găsirea unor resurse pentru finanţarea corespunzătoare a învăţământului. Dar nu cu orice preţ. Anunţând că vor îngheţa anul şcolar, sindicatele din învăţământ au mers prea departe. Procedând astfel, dascălii se îndepărtează de principiile pe care le-au îmbrăţişat, sunt sigură, cu convingere, atunci când şi-au ales profesia. Oricât de nemulţumiţi ar fi, profesorii nu trebuie să uite că menirea lor este de a creşte generaţii, nu de a le ţine pe loc. Soarta elevilor, anii din viaţa tinerilor, nu pot fi subiecte de negociere, nici mijloace de presiune în lupta sindicală. Ca om politic şi ca părinte, simpatizez cu cauza cadrelor didactice, dar trag un semnal de alarmă cu privire la derapajele inacceptabile pe care le poate lua protestul acestora. Când este vorba despre soarta unor tineri, a unor generaţii de copii, scopul nu scuză mijloacele.

Ştiu că încep negocierile între sindicate şi guvern. Le propun şi unora, şi altora, să fie raţionali şi cerebrali. Să lase la o parte orgoliile şi patima şi să găsească o cale a dialogului şi a înţelegerii, în aşa fel încât să rezolve cât mai grabnic acest conflict care nu face bine nimănui. Şi, cel mai important lucru, nici unii, nici alţii să nu uite că în discuţiile lor trebuie să ţină mai cu seamă cont de soarta tinerilor.”

***

• Deputatul conservator Tudor Constantin a prezentat urmatoarea declaratie politica in plenul Camerei Deputatilor:

Manifestarea liberă a personalităţii umane prin exercitarea deplină a drepturilor şi libertăţilor omului, este una din valorile fundamentale ce stau la baza doctrinei Partidului Conservator. În acest context intră şi libertatea oricărei persoane de a-şi manifesta credinţa religioasă în mod individual sau în colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor precum şi libertatea de a-şi schimba credinţa religioasă. Partidul Conservator susţine fără rezerve adoptarea „Legii privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor”, aflată acum în dezbaterea Parlamentului. Proiectul de lege iniţiat de Guvern vine să realizeze cadrul legislativ necesar regimului general al cultelor. Este respectată tradiţia în ce priveşte regimul cultelor în Romania aşa cum era precizată în Legea cultelor din 1928 şi Decretul 177 din 1948. Prevederile acestor acte normative sunt actualizate şi armonizate cu situaţia cvasigenerală din statele Uniunii Europene în domeniul modului de tratament din partea statului faţă de organizaţiile religioase. Proiectul aşteptat de mai bine de 15 ani, elaborat prin dialog cu reprezentanţii cultelor şi însuşit de Guvern, a fost semnat la 31 mai a.c. de către 16 din cele 18 culte recunoscute în România, realizându-se astfel oportunitatea necesară dezbaterii lui în Parlament. Proiectul de lege stabileşte principiile ce definesc libertatea religioasă, modul de organizare al cultelor, relaţiile dintre stat şi culte, problemele legate de personalul şi patrimoniul cultelor cât şi modul de funcţionare al învăţământului religios. În ce priveşte dobândirea calităţii de cult, obligaţia ca numărul de membri cetăţeni români cu domiciliul în România să fie de cel puţin 0,1% din populaţia României, nu înseamnă restricţionarea libertăţii religioase sau a dreptului de asociere, ci doar o limită până unde funcţionează sprijinul direct al statutului. Prin lege, statul român recunoaşte rolul major al Bisericii Ortodoxe Române, dar şi al cultelor recunoscute, în istoria naţională a României şi în viaţa societăţii româneşti. În această problemă de mare importanţă, Partidul Conservator nu numai că susţine proiectul de lege, dar solicită sprijin din partea tuturor grupurilor parlamentare, indiferent de culoare politică, pentru adoptarea în Senat şi în Camera Deputaţilor, a „Legii privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor”.

79 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 ¾ Interpelari:

Deputatul conservator Renica Diaconescu a adresat Doamnei Ministru a Justitiei, Monica Macovei, o interpelare ce vizeaza situatia generata de modul in care s-au efectuat cercetarile in dosarul privind modificarea statutului Asociatiei Salariatilor (PAS) la S.C. PULSOR S.A. În calitate de deputat al Partidului Conservator circumscripţia 30 Olt, vă rog să analizaţi modul în care s-au efectuat cercetările în dosarul P/600/2005, privind modificarea statutului Asociatiei Salariaţilor (PAS) S.C. PULSOR S.A. Scornicesti, deoarece soluţia propusă de organele de poliţie şi acceptată de Parchet este după părerea mea, netemeinică în sensul că, s-a profitat de o încadrare juridică necorespunzătoare şi neconformă cu actele de la dosar şi de asemenea nu s-a stabilit prejudiciul cauzat ca urmare a comiterii acestor infracţiuni. In acest context, vă rog ca prin organele dumneavoastră de specialitate să verificaţi temeinicia soluţiei date, modul cum s-a facut incadrarea juridică a faptei şi nu în ultimul rând modul defectuos în care s- au efectuat cercetările mai ales, privind audierea persoanelor care, prin manevre frauduloase, au fost determinate să concesioneze acţiunile pe care le deţineau. Consider că, este necesară efectuarea acestor verificări, având în vedere că de soluţia dată depind mijloacele de existenţă a peste 3 000 de locuitori din localitatea Scorniceşti . Alăturat vă înaintez şi memoriul adresat de către salariaţii Asociaţiei S.C. PULSOR S.A., celelalte fiind la dosarul cauzei. Convins fiind că, solicitările oamenilor privind soluţia dată vor fi tratate de către dumneavoastră cu interesul de care întotdeauna daţi dovadă, vă asigur de stima şi consideraţia mea şi vă multumesc anticipat.

*** • Deputatul conservator Faina Constantin, a adresat o interpelare, Ministrului Justitiei, Monica Macovei, privind repunerea in posesie a doamnei Mihăilescu Adriana

Vă rog să-mi permiteţi să supun atenţiei dumneavoastră situaţia în care se află Mihăilescu Adriana, domiciliată in Braşov, Str Dobrogeanu Gherea nr.17 în calitate de moştenitoare şi deţinătoare a titlului de proprietate nr. 118727 eliberat de comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor la data 17.11.1992. Prin acest titlu i-a fost atribuit un teren în suprafaţă de 3.500 m2 situat în comuna Rugunoasa, jud. Iaşi. În 1962 fostul Sfat Popular al comunei Rugunoasa a acordat în mod abuziv terenul, ca lot ajutător familiilor Sava şi Zaharia. În anul 1992 pe baza documentaţiei avute şi a legislaţiei în vigoare doamnei Mihăilescu Adriana i-a fost reconstituit dreptul de proprietate. Famillile Sava şi Zaharia au refuzat să recunoscă dreptul de proprietate al domnei Mihăilescu Adriana şi să-i cedeze spre folosinţă terenul. Cele două părţi au fost în litigiu din anul 1993, iar prin sentinţa civilă nr. 4661 din dosarul nr.5895/1998 Mihăilescu Adriana urma să devină proprietara de drept a terenului. Încă din data de 04.08.1998 prin adresa nr. 364 a Judecătoriei Paşcani se admite cererea de executare silită a sentinţei civile 6749/1993 care este definitivă şi irevocabilă. Vă solicit în mod respectuos sprijinul şi susţinerea necesară şi consider că analizând situaţia existentă, veţi dispune punerea în posesie a dnei Mihăilescu Adriana.

*** • Deputatul conservator Hellvig Eduard a adresat o interpelare Domnului Eugen Nicolaescu, Ministrul Sanatatii, privind situatia creeata prin vanzarea spatiilor cu destinatia de cabinete medicale

„Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 110 din 14 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 654 din 22 iulie 2005, se creează cadrul juridic pentru vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical.

80 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 Însă, având în vedere că, până în acest moment, în 15 localităţi din judeţul Bihor Consiliile Locale au hotărât respingerea solicitărilor scrise de cumpărare a spaţiilor din partea persoanelor prevăzute la alin. 1 al art. 1 din O.U. nr. 110, vă rog să precizaţi modul în care Ministerul Sănătăţii intenţionează să realizeze, în aceste condiţii, procesul de privatizare prevăzut de O.U. nr. 110, a asistenţei medicale ambulatorii.”

*** • Deputatul conservator Ionica Popescu Constanta a adresat in plenul Camerei Deputatilor o interpelare adresata Domnului Adrian Iorgulescu, Ministru al Culturii si Cultelor, avand ca obiect situatia dezastroasa a , Cetatii Dacice Sarmisegetusa. „Ca urmare a sesizărilor primite din teritoriu, vreau să suspun astăzi atenţiei Ministerului Culturii şi Cultelor situaţia dezastruoasă în care se află unul dintre cele mai importante vestigii ale istoriei românilor, Cetatea Dacică Sarmisegetusa. Potrivit sesizărilor, pe şantierul arheologic care se organizează aici an de an, cei care ar trebui să pună în valoare cel mai impoartant sit arheologic din România, nu fac altceva decât să lase în urma lor tone de gunoaie care sunt strânse mereu de aceeaşi mână de oameni care conştientizează cu adevărat ce înseamnă pentru istoria acestui neam, dar şi pentru turismul românesc, Sarmisegetusa. În numele celor care încă mai preţuiesc vestigiile istoriei românilor, vă rog domnule Ministru, să îmi răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Ce face / ce poate face Ministerul Culturii şi Cultelor pentru ca astfel de situaţii să nu se mai repete şi pentru ca siturile arheologice, istoria noastră de 2000 de ani, să poată fi păstrată şi pentru românii care vor exista în România peste alte 2000 de ani? 2. Ce măsuri va lua Minsterul Culturii şi Cultelor în acest caz?”

• Membrii Grupului Parlamentar al Partidului Conservator din Camera Deputatilor au lansat catre toate Grupurile Parlamentare, urmatorul apel:

Stimaţi colegi,

Folosim această modalitate de conlucrare, pentru a încerca să reînviem spiritul cooperant în activitatea parlamentară, căutând punctele de convergenţă, într-un climat prea polemic şi prea încrâncenat. Tema aleasă poate părea că nu este de cea mai mare importanţă, dar credem că tocmai prin aceasta poate oferi terenul renunţării la poziţii rigide şi subiective. Ne referim la Proiectul de Lege privind Camerele de comerţ şi industrie aflat în analiza Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în comun cu Comisia pentru industrii şi servicii. Mărul discordiei s-a conturat a fi retransferarea atribuţiilor privind ţinerea Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei la Camerele de comerţ. Este un poriect al Partidului Naţional Liberal, ce reprezintă un act de aplicare concretă a Programului de guvernare cu care Alianţa D.A. s-a prezentat în alegeri. Spre surprinderea noastră, la dezbaterile ce au avut loc în comisiile reunite, deputaţii democraţi s-au pronunţat împotriva proiectului – deşi Partidul Democrat este cosemnatar al Programului Alianţei D.A. – iar o mare parte dintre deputaţii liberali au arătat că înclină să-l respingă. Unii chiar au luat cuvântul afirmând că neţinerea promisiunilor făcute electoratului ar fi o virtute a spiritului liberal !

Partidul Conservator este deosebit de sensibil la asemenea teme, care vizează interesele întreprinzătorilor mici şi mijlocii, ca şi, în general, evoluţia spre o economie de piaţă reală şi performantă. Ne pronunţăm constant pentru reducerea implicării statului în economie şi, cu atât mai mult, împotriva etatizării unui fond de informaţii comerciale atât de important cum este Registrul Comerţului. De aceea, Partidul Conservator va recomanda deputaţilor săi să susţină Proiectul de lege. Facem un apel către colegii parlamentari din Partidul Democrat, Partidul Naţional Liberal şi U.D.M.R. să procedeze în acelaşi mod, pentru că aplicarea Programului de guvernare constituie platforma de conlucrare şi de întărire a Coaliţiei guvernamentale. Apelăm însă şi la colegii din celelalte partide, inclusiv Partidul Social Democrat, pentru a manifesta bună credinţă şi consecvenţă faţă de reforma economică şi instituţională din România. Ei se pot detaşa de experimentul etatizării Registrului Comerţului din legislatura anterioară şi pot contribui la repararea greşelii, votând acum pentru soluţia normală, conformă intereselor unei economii viabile, în existenţa căreia sunt interesaţi toţi cetăţenii, inclusiv alegătorii ce susţin social-democraţia.

81 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 Aspectul că practica europeană nu este unitară trebuie să ne încurajeze în tendinţa de a ne plasa legislaţia pe curentul mai avansat, iar meritul de a ne înscrie în rândurile precursorilor anumitor soluţii va constitui un motiv de apreciere în plus în parcursul integrării. Vă propunem deci să recomandaţi parlamentarilor Grupului Dumneavoatră susţinerea proiectului de lege menţionat.

Deputatul Bogdan Pascu, liderul Grupului Parlamentar P.C., a participat in perioada 3-5 noiembrie 2005, la Bratislava, Slovacia, la sediul Consiliului Naţional al Republicii Slovace (Parlamentul Republicii Slovace), la reuniunea Adunării Parlamentare a Iniţiativei Central-Europene. Au fost prezenţi peste 60 de participanţi, reprezentând: 13 delegaţii parlamentare naţionale ale Dimensiunii Parlamentare a Iniţiativei Central-Europene (ICE-DP), Secretariatul Executiv al ICE, Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN), Parlamentul European şi Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, precum şi instituţii guvernamentale. Din partea Delegaţiei Parlamentului României la ICE-DP au participat: domnul deputat Bogdan Pascu - preşedintele Delegaţiei, domnul deputat Liviu Câmpanu - membru al Delegaţiei şi domnul deputat Ştefan Baban. Domnul deputat Bogdan Pascu a solicitat preşedintelui în execiţiu al ICE-DP, introducerea în proiectul de Document Final al reuniunii de la Bratislava, a recomandărilor adoptate de această comisie, cu ocazia reuniunii extinse a acesteia organizate în România, în perioada 8-11 septembrie 2005. Aceste recomandări conţin importante aspecte, în special pentru partea română, privind protecţia mediului din Delta Dunării, cu referire şi la proiectul ucrainean de construire a unui canal de navigaţie de mare adâncime în această zonă (Canalul Bâstroe). Acest din urmă element, conform datelor de ultimă oră primite de la Ministerul Afacerilor Externe, reprezintă încă o temă de mare interes pentru România prin potenţialul de sensibilizare a opiniei publice internaţionale pe care îl deţine.

• Sâmbătă, 5 noiembrie, deputatul conservator Ionica Popescu a participat la conferinţa de înfiinţare a secţiunii române a Asociaţiei Cadrelor Didactice din Europa – AEDE. Din această Asociaţie fac parte cadre didactice din state membre ale Uniunii Europene, dar şi state care aderă la acest statut. Deputatul PC a salutat iniţiativa Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara de a înfiinţa, alături de AEDE, prima secţiune română a acestei Asociaţii. Ionica Popescu este de părere că o astfel de colaborare va fi avantajoasă pentru ambele părţi. Schimbul de experienţă şi colaborarea pe diverse programele educaţionale vor pune la dispoziţia cadrelor didactice din România informaţii cu privire la sistemele educaţionale din spaţiul Uniunii Europene, putând totodată prezenta atuurile sistemului nostru educaţional, un sistem performant chiar dacă lipsit de forţă financiară. În acest fel, Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara a făcut o investiţie în cel mai de preţ capital de care ţara noastră dispune în acest moment şi anume, capitalul uman pe care noua generaţie îl reprezintă. • Alte activitati desfasurate de Doamna Deputat Ionica Popescu ¾ Participare la întâlnirea cu lideri ai partidului conservator din judeţele din Ardeal, întâlnire la care a participat şi preşedintele PC, Dan Voiculescu. ¾ Conferinţă de presă – Deva. ¾ Audienţe la birourile parlamentare din teritoriu. ¾ Alte activităţi conform programului Camerei Deputaţilor

82 Camera Deputatilor Newsletter – săptămâna 7 – 12 noiembrie 2005 Grupul parlamentar al Minorităţilor Naţionale

Marţi 08 noiembrie, domnul Amet Aledin a prezentat o declaraţie politică :

SĂ PREŢUIM MAI MULT ISTORIA

Pe teritoriul României există numeroase însemne ale trecutului. Însăşi istoria României este una deosebită, bogată în fapte, date, locuri Cetăţi antice, medievale, aşezăminte stau ca mărturie, conservarea lor fiind, indiscutabil, o prioritate. Trecutul poporului român merită respectat. Trecutul fiecărui popor îndeamnă la respect. La temelia existenţei unei naţiuni se află, fără îndoială, şi acest aspect. Din acest motiv, păstrarea urmelor istorice devine obligatorie, autorităţile statului fiind nevoite să sprijine, în acest sens, toate demersurile. Nu există zonă a României în care să nu găsim astfel de urme. Ele dovedesc o existenţă îndelungată a românilor pe aceste pământuri, dar, în acelaşi timp, obligă prezentul, ne obligă să fim mai atenţi, mai consecvenţi în ceea ce priveşte păstrarea lor. Trebuie redimensionată abordarea problematicii, trebuie alocate sume mai mari de bani pentru conservarea obiectivelor istorice, trebuie rediscutată importanţa meseriei de istoric, care, în fond, menţine, la standarde ştiinţifice, spiritul, credinţa, limba, esenţe ale existenţei unui popor. Cu siguranţă este nevoie de un mai mare ajutor acordat, în acest domeniu, cercetării ştiinţifice. Cu siguranţă se poate dezvolta aria de cuprindere a aşezămintelor specifice. Nu putem fi nereceptivi la doleanţele istoricilor. Respectându-i pe aceşti oameni, ne respectăm trecutul şi, nu-i aşa?, ne respectăm pe noi înşine.

ALEDIN AMET,

deputat din partea Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România Domnul deputat Slavomir Gvozdenovici a depus o „Propunere Legislativă privind modificarea şi completarea Legii Învăţământului” .

Domnul deputat Amet Aledin a înaintat o „Propunere Legislativă privind stoparea discriminării, după criteriul de vârstă, în anunţurile de mică publicitate, ce se referă la angajări de personal”.

Domnul deputat Adrian-Miroslav Merka în data de 8 noiembrie a făcut parte din delegaţia oficială ce l-a însoţit pe E.S. Domnul Traian Băsescu, Preşedintele României, în vizita oficială desfăşurată în Republica Slovacia, la Bratislava.