ROMÂNIA - JUDEŢUL SIBIU Asociaţia de Înfrumuseţare a comuneiGura R î ului CIVILIZAŢIA APEI ÎN MĂRGINIMEA SIBIULUI
-micromonografie pentru încurajarea turismului -
„şi pâmântul a fost format din apă şi de către apă” VIZITAŢI MĂRGINIMEA SIBIULUI! Material promoţional - micromonografie - realizat prin proiectul “ CIVILIZAŢIA APEI ÎN MĂRGINIMEA SIBIULUI” proiect implementat cu fonduri europene nerambursabile prin P.N.D.R. - axa IV LEADER - G.A.L. Mărginimea Sibiului Lucrarea s-a realizat printr-un proces participativ punctele de vedere exprimate nereflectând în mod obligatoriu opiniile fiecărui autor/coautor.
Proiectul contribuie la promovarea şi punerea în valoare a patrimoniului material şi imaterial al comunei Gura Rîului şi, în general a Mărginimii Sibiului, prin valorificarea principiilor şi tehnicilor de analiză a ecomuzeului sibian.
Echipa de implementare proiect reprezentant legal preşedinte Mihaela Stoica, împreună cu membrii fondatori ai asociaţiei Duţu Ioan, Marius Halmaghi
Au colaborat la realizarea lucrării: dr. Eugen Străuţiu, dr.Vasile Crişan, dr. Ovidiu Calborean dr. Claudiu Munteanu, col. Părean Ioan Valer Deleanu, Nicolae Hanzu Foto: Octavian Isailă (fotografii aeriene) şi fotografii din colecţiile Ecomuzeului Traduceri (germană - franceză - engleză): Hildegard Falk, Alin Chipăilă, Ioana Bratu
© Toate drepturile asupra acestei versiuni aparţin Asociaţiei de Înfrumuseţare a Comunei Gura Rîului www.civilizatiaapei .ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului : micromonografie pentruîncurajarea turismului. - Sibiu : Casa de Presă şi Editură Tribuna, 2015 Bibliogr. ISBN 978-973-7749-75-8
908(498 Mărginimea Sibiului)
“Acest material promo ţional se distribuie gratuit”
Casa de Presă şi EditurăTRIBUNA Sibiu ISBN 978 -973 - 7749 - 7 5 - 8 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului
„Cine se gândeşte numai la locul Bine aţi venit unde trebuie să ajungă în îşi strică plăcerea călătoriei” MĂRGINIMEA SIBIULUI ()F. Rückert Reţeaua hidrologică din Consiliul Mondial pentru Transilvania - ce include bazinul Călătorii şi Turism (WTTC, hidrografic al Mărginimii Sibiului - 1996) “Călătoria şi turismul vegetaţia şi solurile sunt rezultatul constituie cea mai mare unor lungi perioade de evoluţie ce a industrie din lume care în urmat ultimei epoci glaciare. măsuri virtuale şi economice Distribuţia acestei reţele include: venitul brut, hidrografice a creat şi un sistem valoarea adăugată, capitalul radial de comunicaţie dinspre lanţul investit, numărul de salariaţi muntos spre câmpie. şi contribuţia la taxe”. Mircea Eliade arată că „apele Ultimul deceniu a au fost pentru omenire suma demonstrat că presiunea universală a tuturor virtualităţilor, sistemului global în izvorul şi originea tututor domeniul economic şi politic, posibilităţilor existenţei, suportul oricărei creaţii”. c o n c u r e n ţ a l u m i i Aerul, apa, flora şi fauna au industrializate, constituit şi constituie elementele competitivitatea între fundamentale ale dezv oltării producători şi furnizorii de omenirii. Interesul major în servicii, atitudinea faţă de valorificarea superioară sau valoare, respectiv faţă de conservarea acestor bogăţii ale bunăstare, dar şi ideile planetei noastre este semnalat novatoare în formarea forţei încă din cele mai vechi timpuri. de muncă şi implicit pentru În 1972, în declaraţia de la costul acestei forţe de muncă Stockholm s-au formulat 26 de au condus la dezvoltarea de principii: noi tehnici de management -omul este creaţia şi creatorul de proiect turistice. mediului său, iar protecţia şi Turismul a devenit în ameliorarea acestuia se reflectă şi ultimul deceniu ramura condiţionează bunăstarea şi e c o n o m i c ă c e a m a i dezvoltarea plenară a civilizaţiei importantă, la nivel mondial. umane; Turismul ca fenomen -omul are dreptul la libertate, geografic, a devenit o egalitate şi condiţii de viaţă activitate complexă, peisajul satisfăcătoare în armonie cu natura. turistic de destinaţie fiind -generaţiile prezente şi viitoare determinant pentru călătorie au responsabilitatea salvgardării şi turism, un rol important mediului prin toate elementele sale: revine publicităţii, turistul aerul, apa, solul, fauna, flora, creându-şi propria viziune ecosistemele naturale, habitatele, asupra facilităţilor turistice resursele şi capacitatea lor de încă în faza planificării regenerare; vizitei. -între dezvoltarea economică şi socială şi mediul înconjurător există o legătură puternică (...). 3 Civilizaţia apei - Gura Rîului Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului
Obiectivul general al Proiectul “Civilizaţia apei în proiectului constă în: Mărginimea Sibiului” contribuie la „Dezvoltarea activităţilor promovarea tradiţiilor culturale - prezentând patrimoniul cultural - turistice încomuna Gura Rîului material şi imaterial, şi-n general în Mărginimea - valorifică resursele culturale Sibiului, care să contribuie la imateriale (cunoştiinţe, tradiţii şi creşterea numărului de locuri de obiceiuri în pericol de dispariţie) ale muncă şi a veniturilor teritoriului – spaţiul rural din Mărginimea Sibiului, resurse ce pot alternative, precum şi la contribui la „Încurajarea creşterea atractivităţii spaţiului activităţilor turistice” în teritoriu, rural”. dar şi la revigorarea vieţii cultural- Am considerat oportună şi spirituale a satelor. În contextul în necesară elaborarea, editarea care ţinutul sibian a cunoscut după 2007 (Sibiu – capitală culturală şi distribuirea de materiale de europeană) un veritabil „boom promovare a conceptului de turistic” comunele din Mărginimea traseu tematic „Civilizaţia Sibiului se pot integra în fluxurile apei în Mărginimea Sibiului” , turistice sibiene şi regionale prin implementarea acestui tip de în conformitate cu prevederile proiecte, o oportunitate ce trebuie Ghidului Solicitantului valorificată; măsura 313; astfel s-au -proiectul abordează probleme de elaborat ghiduri, pliante cu mediu legate de administrarea şi hărţi (2 modele), 4 broşuri gospodărirea resurselor de apă, în bazinul hidrografic a două mari râuri pentru promovarea Oltul şi Mureşul, afectat de noile conceptelor, 9 modele de ocupaţii din ţinut dar şi de vederi şi o lucrare de schimbările climatice globale. prezentare. Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea şi încurajarea activităţilor turistice, partenerii şi VĂ INVITĂM SĂ beneficiarii proiectului fiind DESCOPERIŢI cetăţenii Mărginimii Sibiului şi-n MĂRGINIMEA SIBIULUI principal cetăţenii comunei Gura ŞI Rîului. ULTIMELE INSTALAŢII MEŞTEŞUGĂREŞTI ale CIVILIZAŢIEI APEI PĂSTRATE “IN SITU”! Preşedinte Asociaţie de Înfrumuseţare a comunei Gura Rîului Mihaela Stoica Civilizaţia apei - Gura Rîului 4 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului Regiunea numit ă “M ărginime” “Istoria trebuie scris ă cu grij ă de adev ăr, cu comp ătimire pentru suferin ţe, cu bucurie pentru triumfurile scump cî ştigate şi înainte de toate, cu ceea ce învie orice nara ţiune: cu iubire” - N. Iorga Mărginimea Sibiului este situat ă în centrul României, în sudul Transilvaniei, la poalele Mun ţilor Sibiului, în stânga liniei ferate Turnu Ro şu -Sibiu şi Sibiu-Alba Iulia. Mărginimea Sibiului poate fi cuprins ă în patrulaterul care ar avea ca limit ă la est linia pasul Turnu-Ro şu - Şelimb ăr, la nord linia ce une şte Şelimb ărul cu localitatea C ărpini ş, la vest linia care ar trece prin C ărpini ş şi Vârful T ărt ărău (jude ţul Gorj) iar la sud linia care ar uni acest vârf cu pasul Turnu - Ro şu. Suprafa ţa acestei regiuni însumeaz ă peste 1200 de kmp. Numele de “m ărgineni” are o semnifica ţie mult mai extins ă decât teritoriul delimitat mai sus ca fiind locuit de ei, el putând fi aplicat întregii popula ţii care se g ăse şte pe vechea frontier ă austro-ungar ă din Susul Transilvaniei, deci şi celor din jude ţele Hunedoara, Bra şov (respectiv jude ţul Sibiu) . Ţara Sibiului, o zon ă de contact între deal şi munte poart ă numele de Marginea, M ărginimea sau M ărginimea Sibiului, locuitorii ei , de la boi ţeni (din Boi ţa) pân ă la jinari (din Jina), incluzând răş in ărenii, poart ă numele de m ărgineni. Definit ă de marele George Bari ţiu ca o adev ărată zon ă agropastoral ă, zon ă centrat ă pe cetatea Sibiului, M ărginimea cuprinde un şir de sate, locuite din toate timpurile de o popula ţie româneasc ă pentru care îns ăş i ra ţiunea de a fi a reprezentat-o cre şterea animalelor şi în special a oilor. De şi îşi spun singuri “m ărgineni” iar lumea întreag ă le spune “m ărgineni”, trebuie s ă recunoa ştem c ă oamenii din aceste plaiuri mioritice n-au nimic comun cu “m ărginirea”, transhuman ţa de milenii, făcându-i cunoscu ţi şi înv ăţ aţi. Al ături de “ ţuţuieni” (m ărginenii din Moldova), de “ungureni” (m ărginenii din Ţara Româneasc ă) m ărginenii Sibiului str ăbătând drumurile oilor şi v ămile cucului în c ăutarea păş unilor, dovedind o mobilitate remarcabil ă prin c ălătoriiile de la Dun ăre şi dincolo de ea, spre Constantinopol şi spre Adriatica, pân ă la Tisa şi dincolo de Tisa, în Polonia, iar spre r ăsărit pân ă în Caucaz, demonstreaz ă o tenacitate şi dorin ţă de cunoa ştere specific ă acestor locuri. M ărginenii au dovedit de-a lungul vremurilor dârzenie, dar în
5 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului acela şi timp şi elasticitate; au înfruntat obstacole şi riscuri f ără re ţineri şi ezit ări în fa ţa greut ăţ ilor sau eforturilor. Dintre localit ăţ ile din M ărginimea Sibiului, ce s-au desprins în adev ărate centre de oieri şi care au fost adev ărate capitale de zon ă, amintim: Săli şte , un vechi scaun administrativ şi de judecat ă şi un centru al spiritualit ăţ ii m ărginenilor, dând o adev ărat ă pleiad ă de intelectuali şi academicieni ţă rii; Răş inari , veche re şedin ţă episcopal ă ortodox ă, cu vechi tradi ţii culturale; comuna amplasat ă pe un circuit turistic important Sibiu - Păltini ş a intrat de mult în traseele turistice interna ţionale, datorit ă galeriei de personalit ăţ i r ăş in ărene, cei mai cunoscu ţi fiind poetul Octavian Goga şi filozoful Emil Cioran; Poiana Sibiului , întemeiat ă mai târziu, a devenit într-un timp record o adev ărat ă “capital ă oiereasc ă”; Tili şca, vechi centru dacic ce demonstreaz ă prin ruinele sale (dacice şi medievale) continuitatea popula ţiei pe aceste meleaguri. Peisajul cultural identitar specific M ărginimii Sibiului este conferit de multe elemente, identitatea ţinutului nemaiputând fi asimilat ă versurilor satirice, ce se chiuiau la marile s ărb ători ale M ărginimii. Exist ă mai multe variante ale unor strig ături de satir ă popular ă, satele fiind caracterizate dup ă ocupa ţiile specifice, dar şi dup ă anumite tr ăsături de caracter ale locuitorilor. În general toate satirele „ironizeaz ă, critic ă sau demasc ă, persifleaz ă şi biciuie şte tot ceea ce umbre şte via ţa frumoas ă şi luminoas ă a oamenilor: lenea, nepriceperea în munc ă, goana dup ă avere, prostia, urî ţenia fizic ă şi moral ă, be ţia, imoralitatea şi obscurantismul” - Gh. Pavelescu Merele din Cacova În Aciliu îi s ărăcie, Strugurii din Gîrbova (...) În Tili şca-i brînz ă mult ă, Orlatul şi trocile, În Şugag se bat pe burt ă. Trocile şi lingurile În Orlat se face p ături, Cîrtabo şul din Poplaca În Mag fabrica de m ături. Şi vi ţelul de la vac ă Gale şu-i cu brîiele, Măturile de la Mag Valea cu vi ţelele. Şi feciorii cu iorsag (...) Ludo şu-i cu castrave ţii, Laptele din Sibiel, Amna şu cu ciuciule ţii Şi smîntîna din S ăcel, Apoldu-i cu paparada, În Poiana-s milioane Miercurea cu marmelada. În Rod fabrica de boambe, Cristianu-i cu tâmplarii, În S ăli şte-i fudulie, Răş inaru-i cu ciobanii. 6 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului RÂUL CIBIN - AFLUENTUL OLTULUI Oltul (Suprafa ţa = 24.300 kmp, Lungimea = 699 km şi debitul Q = 165 mc/ sec. a fost şi r ămâne fratele Mure şului, dup ă locul de ba ştin ă; Oltul egaleaz ă Mure şul ca debite, de şi suprafa ţa sa bazinal ă şi lungimea lui sunt mai mici decât ale Mure şului. Dintre sistemele mari din ţara noastr ă, în bazinul s ău se observ ă, în ansamblu, scurgerea medie cea mai bogat ă. Culegându-şi izvoarele din Carpa ţii Orientali, Oltul str ăbate în drumul s ău spre v ărsare forme variate de relief, drenând o serie de depresiuni şi masive muntoase dintre cele mai înalte din ţara noastr ă. Datorit ă variet ăţ ii mari a surselor de alimentare, respectiv a suprapunerii favorabile a lor în timp, Oltul are un regim hidrologic compensat, bine echilibrat. Profilul longitudinal al Oltului se distinge printr-o serie de trepte, defilee, praguri, cu multiple posibilit ăţ i de amenaj ări hidroenergetice. În func ţie de elementele caracteristice cursului s ău, de morfologia văii care se l ărge şte în multiple depresiuni pe care le dreneaz ă râul, se pot distinge trei sectoare caracteristice: Oltul superior (pân ă la Raco ş), Oltul mijloci u (Raco ş - Râmnicu Vâlcea) şi Oltul inferior (pân ă la vărsare). Ultimul şi cel mai important afluent al Oltului din cursul mijlociu este Cibinul Suprafa ţa (S) =2237 kmp, Lungimea (L) = 80,3 km Râul Cibin care î şi formeaz ă cursul din unirea a dou ă râuri izvorâte din circurile glaciare nordice ale Cindrelului (2245 m) şi anume din Rîul Mare (S= 95 kmp, L= 20km) şi din Rîul Mic (S=46 kmp, L=12 km). Ca origine a sistemului este socotit Rîul Mare, care izvor ăş te de la altitudinea de 1920 m, din frumosul lac glaciar al Iezerului Mare (S= 34100 mp, h = 13,3 m). Rîul Mic izvor ăş te tot dintr-un lac glaciar - Iezerul Mic (S= 2520 mp, h= 1,7 m) dar colecteaz ă excedentul de ap ă a înc ă dou ă lacuri mici glaciare: al Iezerului Nardin (S= 1832 mp, h= 0,65 m) şi al Iezerului M ăriucii (S= 521 mp, h= 0,46 m). În zona montan ă are profil longitudinal în trepte, cu praguri în dreptul Cheilor Cibinului, Gura S ădurelului, Gîtul Berbecului, Tilişca, etc. Primul afluent important al Cibinului, venind dinspre M ărginime, este pârâul S ăli ştei (S=215 kmp; L= 26 km), care în amonte de S ăcel prime şte afluen ţi numai din dreapta, cum sunt Drojdiei, Tili şca (S=30kmp, L=11 km), Sibielul (S=41 kmp, L=14 km) şi Orlatul. Singurul
7 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului afluent mic în amonte de v ărsarea S ăli ştei este Cernavod ă (S=21 kmp, L=9 km). Cursul râului se dezvolt ă la contactul şisturilor cristaline cu depozitele neogene. În aval, pân ă la Sibiu, prime şte afluen ţi de dimensiuni mici, dar în jurul municipiului, Cibinul prime şte o serie de cursuri montane şi submontane, atrase de zona joas ă a Depresiunii Sibiului. Între acestea se pot aminti Rusciorul (S=132 kmp, L= 16 km) şi Hîrtibaciul (S=1031 kmp, L=88,2 km) din stânga, dinspre Podi şul Transilvaniei şi Valea Sebe şului (S=94 kmp, L= 28 km), Valea Cisn ădiei (S=42 kmp, L= 17 km), Tocilelor, S ărăţ ii şi Sadul - din dreapta, dinspre Mun ţii Sibiului - Ştefle şti 1.
Plut ăritul pe Olt sau port în Sibiu şi Gura Rîului? Printre c ăile mai avantajoase de transport şi comer ţ tradi ţional se num ără şi râurile care urm ăresc trasee intra- şi extracarpatice. Pe cursurile acestora au fost transportate de-a lungul secolelor produse deficitare în anumite zone precum sarea sau lemnul, mai greu de c ărat cu căru ţe, care sau alte mijloace de transport. În perioada Evului Mediu, navigabilitatea apelor interioare era mai pronun ţat ă decât ast ăzi. Şi condi ţiile climato-hidrologice erau altele. Astfel, întinsele suprafe ţe împ ădurite creau o umiditate mai mare a atmosferei, de unde şi un regim de ploi mai intens cu influen ţă asupra debitului râurilor. Apoi în regiunile de munte şi de deal, acelea şi p ăduri care se întindeau pe mari suprafe ţe, toamna, în perioada desfrunzirii, asigurau acoperirea solului cu un strat gros de frunze. Aceast ă „saltea” de frunze, în perioada desz ăpezirii şi a ploilor mai abundente de prim ăvar ă, făcea ca apa s ă se scurg ă la vale în stare mai mare de puritate, f ără s ă duc ă cantit ăţ ile mari de materiale aluvionare, ce ar fi rezultat din contactul direct al torentelor cu solul. În felul acesta, depunerile de pietri ş, p ămînt, nisip, pe fundul râurilor erau mult mai mici, permi ţînd ca albiile s ă aib ă adâncimi convenabile pentru naviga ţie, mai mari decât în timpurile mai noi, când prin desp ăduririle masive s-au schimbat atît condi ţiile climatologice, cât şi cele hidrologice.
1 I. Ujvári, Geografia Apelor României , Editura Ştiin ţific ă, Bucure şti, 1972, pag. 405-406
8 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului Anumite descrieri geografice ale ţă rilor române din perioada medieval ă men ţioneaz ă, în repetate rânduri, navigabilitatea unor apele curg ătoare române şti printre care se afl ă şi Oltul. Documente din secolele XII-XIII men ţioneaz ă plutirea unor ambarca ţii, nu numai pe Mure ş, dar şi pe Olt, transportînd sare din Transilvania, precum şi alte produse. Astfel, în 1138, sînt men ţionate nave (ambarca ţii mai mari) care transport ă, din p ărţile Transilvaniei, sare de 6 ori pe an. Iar la 1222, un privilegiu al regelui Andrei al II-lea c ătre cavalerii teutoni din ţara Bârsei specific ă : „ am îng ăduit zi şilor fra ţi pe rîul Olt şase n ăvi şi pe rîul Mure ş alte şase, care să duc ă sare prin tot regatul nostru la mers în jos, iar la venit în sus s ă aduc ă alte lucruri... ”. Observ ăm c ă pe ambele râuri ambarca ţiile circulau în ambele sensuri, str ăbătând ţinuturile române şti de la sud de Carpa ţi pentru a duce sarea la Dun ăre. De aici sarea era trecut ă fie în Bulgaria, fie lua calea fluviului în aval spre porturile de la gurile Dun ării. Iar documentul din 1222 arat ă c ă pe Olt nu se transporta numai sare, ci şi „alte lucruri”. S-a presupus c ă, dup ă alungarea cavalerilor teutoni, Oltul nu a mai fost utilizat pentru transportul m ărfurilor pe ap ă secole de-a rândul. Cu toate acestea, Sebastian Münster, în Cosmografia sa asupra lumii din 1544, arat ă c ă atât Oltul, cât şi Mure şul sunt „ amândou ă navigabile ”. Tot în secolul al XVI-lea, Anton Verancsics (Verantio) consemneaz ă în descrierea sa c ă „ se merge cu luntrea pe Mure ş, pe Olt, pe Some ş, pe Arie ş... cînd (apele) sînt umflate, sau de multe ploi sau de topirea zăpezilor de pe mun ţi”. În aceea şi perioad ă, referitor la Olt, c ălătorul Antonio Possevino scria urm ătoarele: „ acel râu poart ă pe apele sale un fel de plute mai curând decât luntre, cu ajutorul cărora se transport ă din țar ă sarea și alte lucruri ”. Ştefan Pascu mai men ţioneaz ă şi odgoanele confec ţionate pentru plutele şi cor ăbiile care navigau pe Mure ş şi pe Olt pân ă în secolul XVI. În anul 1784 sau 1785, un negustor din Sibiu, Pütthner (dup ă alte surse Pürkher), ob ţine un privilegiu ca dou ă „luntrii” ale sale s ă transporte pe Olt şi pe Dun ăre postav, sticl ă şi potcoave. Aceast ă încercare reu şit ă, dar aventuroas ă, nu a fost urmat ă şi de al ţi negustori. Peste 4 ani, drumul de ap ă va fi din nou folosit, de data aceasta de c ătre armat ă, pentru întărirea cu trupe a armatei austriece din Ţara Româneasc ă. Boi ţa Oltul care trece pe lâng ă sat a prezentat interes pentru transport, mai ales când nu exista cale ferat ă, iar circula ţia pe şosea era dificil ă. 9 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului Austriecii au manifestat interes pentru transportul m ărfurilor pe Olt, mai ales pentru transporturile militare. În anul 1788, în timpul r ăzboiului austro-ruso-turc, austriecii au navigat pe Olt cu bastimente de mare capacitate pe care transportau militari, material de r ăzboi şi m ărfuri. În acel an s-au efectuat 38 de transporturi între Boi ţa şi Slatina cu 40 de ambarca ţiuni mari şi mici, cu care trupele imperiale au fost transportate în Oltenia ocupat ă. Me şterii locali au construit în timpul r ăzboiului din 1787-1792 numeroase vase pentru naviga ţia pe Olt în folosul austriecilor. Unele din aceste vase aveau 7 stânjeni lungime, adic ă 14 metri, altele 9 stânjeni, adic ă 18 metri. În anul 1791, s-a încheiat r ăzboiul austro-ruso-turc, iar imperialii au părăsit Oltenia. „Navele” au fost vândute domnitorului roman. Dup ă anul 1800 s-a reluat naviga ţia pe Olt, iar Boi ţa a devenit un loc important pentru înc ărcarea m ărfurilor.
Plute la Boi ţa, pe Olt – fotografie documentar ă istoric ă, de Emil Fischer În anul 1837, la Sibiu s-a înfiin ţat societatea de naviga ţie, totodat ă companie de comer ţ şi care a reluat transportul pe râu. De la Boi ţa au pornit mai multe transporturi în anii 1837 şi 1839, spre Rm. Vâlcea, Slatina şi Turnu M ăgurele. Se transportau produse din fier provenite de la Hunedoara, postav, pânz ă, articole de cizm ărie sau l ăcătu ţerie provenite
10 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului din ora şele transilvane, precum Sighi şoara sau Cisn ădie. La coborârea pe Olt, navele erau conduse de cârmaci şi cor ăbieri români, iar la întoarcere, în amonte, erau trase la edec. Transportul a func ţionat pân ă în anul 1848, când s-a sistat. O imagine surprins ă de Emil Fischer în perioada interbelic ă atest ă practicarea plutăritului pe râul Olt în zona Boi ţa, mai multe plute fiind formate în acest loc. Sadu La Sadu, locului unde se afl ă acum Hidrocentrala electric ă Sadu II, cam la 10 kilometri în sus de comun ă, i se spune „La puntea B ăii”, adic ă a minei. Dup ă tradiţie, din partea dreapt ă a râului, pe lâng ă Valea Luntrii în sus, se scotea minereu de fier şi se transporta cu luntrile - de unde şi numele v ăii – pe vale în jos. Se trecea apoi puntea - Puntea B ăii - de cealalt ă parte a râului, partea stâng ă, unde erau construite cuptoare pentru topitul minereului şi extragerea fierului, care era trecut pe cai peste dealul Măgura în Cisn ădie şi acolo era transformat în seceri.
Moara din Sadu, la 1860
11 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului Gura Rîului În monografia sa, Ioachim Muntean men ţioneaz ă c ă: în strada Lung ă, pe lâng ă curtea lui Arsenie Tri știu, N. 102-3, se afl ă jghiaburile așa-numite „Petrile Nem ților”. Numirea aceasta are temeiu istoric. Spun adec ă betrânii, c ă Sibienii avend lips ă de peatr ă, fie la înt ărirea cu zid a ora șului, fie la alte zidiri, – când și la ce anume nu se știe, – au ab ătut «Râul», sau o parte numai din el, pe la acest loc și l-au condus apoi printr’un iaz sau canal, de aici peste câmp pân ă la Sibiiu, pe o cale cu mult mai scurt ă, ca pe unde curge acum ocolind peste Orlat și Cristian. În chipul acesta au dus ei cu plutele peatra rupt ă din coasta de pe lâng ă curtea sus numit ă. Urma acelui iaz se mai vede înc ă și acum pe câmp peste dricul numit din vechime, f ără îndoeal ă chiar pentru acest cuvent: „Pe Șan ț”. Este vorba aici despre un canal navigabil amenajat între Gura Râîului şi Sibiu, având o lungime de minim 13,5 kilometri, cu rolul de a fi transportate materiale de construc ţie începând cu anul 1703 pentru construc ţia Citadelei de lâng ă ora şul Sibiu.
Harta Iosefin ă a localit ăţ ii Gura Rîului (ridicat ă în perioada 1769-1773)
12 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului Circuitul proiectat de austrieci, cu un port existent în zona Sibiului, presupunea o instala ţie similar ă în zona localit ăţ ii Gura Rîului, constituind cel ălalt cap ăt al canalului. Urmele canalului din aceast ă localitate mai ap ăreau pe ridicarea iosefin ă din 1769-1773. Dac ă acest ingenios circuit ar fi func ţionat complet conform proiectului, ar fi permis transportul rapid al unor materiale de construc ţie, astfel încât costurile totale ale realiz ării fort ăre ţei ar fi sc ăzut la mai mult de jum ătate. Industria casnic ă textil ă Industria casnic ă textil ă are pe aceste meleaguri un trecut milenar, instala ţiile de piu ărit şi vâltorit aflându-se pân ă nu demult pe toate v ăile din M ărginimea Sibiului. Chiar dac ă studiile legate de aceast ă industrie sunt relativ pu ţine, cercet ările nefiind sistematice, se cunoa şte o „radiografie” ştiin ţific ă a piu ăritului şi vâltoritului; o lucrare fundamental ă în domeniu a r ămas „Pivele şi vîltorile din M ărginimea Sibiului şi de pe valea Sebe şului ”, lucrare ap ărut ă în 1956, prin grija cercet ătorului, creatorului şi organizatorului „Muzeului Civiliza ţiei Populare Tradi ţionale din Dumbrava Sibiului – Cornel Irimie. Practic la mijlocul secolului trecut avem o situa ţie clar ă cu privire la acest me şte şug, netrebuind neglijat faptul c ă produsele create de me şterii locali erau adev ărate crea ţii de art ă popular ă c ăutate şi apreciate atât de or ăş eni cât şi de str ăini care vizitau aceste minunate locuri. „Pivele şi vîltorile se construiau pe apele repezi şi curate în satele montane, me şte şugul furnizând industriei textile locale materiile prime necesare confec ţion ării portului popular din zon ă; me şte şugul şi-a g ăsit un loc important în cadrul ocupa ţiilor locale, reprezentând al ături de agricultur ă şi p ăstorit o ocupa ţie de baz ă a m ărginenilor, timp de secole şi – afirm ă speciali ştii – chiar milenii. Pentru a în ţelege arta acestui me şte şug trebuie s ă specific ăm c ă în instala ţiile speciale (pive, dârste sau şteze şi vâltori) se des ăvâr şeau şi finisau toate ţes ăturile grele de lân ă, astfel încât dintr-o ţes ătur ă în dou ă sau mai multe i ţe (cunoscându-se “mersul” firelor) se forma “p ănura”, “cioarecul” sau “igul” în care practic nu se mai “vede” b ăteala şi urzeala. Firele de lân ă de oaie, prin aceast ă opera ţiune, se “înfr ăţ esc” alc ătuind un postav uniform şi îndesat: “La acest stadiu final se ajunge în primul rând datorit ă cur ăţ irii firelor prin sp ălare, apoi prin b ătaia şi îndesarea lor cu “ciocane” grele de lemn. în “oale” tot de lemn, întregul proces petrecânu-se în ap ă, în care se pune uneori şi argil ă. În urma acestui tratament firele se umfl ă, 13 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului se îngroa şă şi se îndeas ă, iar suprafa ţa ţes ăturii se reduce considerabil. Măiestria acestui me şte şug const ă tocmai în a face ca aceast ă schimbare să se produc ă în a şa fel încât postavul s ă r ămân ă elastic şi moale, păstrându-şi totodat ă culorile originale. La vîltorit avem de-a face cu materiale ţesute mai gros, care se introduc mai întâi în vârtejul apei rece din vîltoare, iar în unele localit ăţ i se bat şi se îndeas ă şi la c ăldur ă, în “co ş”2. În alte p ărţi, înainte de a se da la co ş pentru îngro şat, se scoate “p ărul” (fire lungi de lîn ă) cu ajutorul unei “grape” de m ărăcini sau de cuie de fier.“ Istoria me şte şugului şi procesul dezvolt ării lui poate fi analizat ă în contextul condi ţiilor şi dezvolt ării economice a întregului ţinut. Descompunerea economiei de tip feudal şi cre şterea spectaculoas ă a industriei casnice textile (în sec. XVIII-lea şi în prima jum ătate a sec. al XIX-lea) trebuie corelat ă cu eforturile breslei ţes ătorilor din Cisn ădie în direc ţia dezvolt ării şi progresului, precum şi perspectivele tot mai evidente privind industrializarea acestui sector, concentrarea industrial ă şi cre şterea productivit ăţ ii prin noile tehnologii şi utilaje specifice. Exist ă oare perspectiva ca industria casnic ă textil ă şi de artizanat s ă nu dispar ă cu des ăvâr şire?
Râul Cibin - a fost râul Domnilor? Ambian ţa calm ă a locuirii pe malul râului Cibin este asigurat ă de susurul lin al v ăii adânci şi al îndiguirilor trainice. Timp de secole valea Cibinului, cu canalele şi aria de rev ărsare periodic ă a dat mari b ătăi de cap locuitorilor, lucr ările executându-se dup ă tehnologiile epocilor. Istoria cunoscut ă a comunei nu consemneaz ă perioada când s- a construit actuala albie a Cibinului, rolul acestei noi ramuri fiind de ap ărare a bisericii fortificate. Cetatea Sibiului sec. XIII-XIV-lea
2 Irimie Cornel, „Pivele şi vîltorile din M ărginimea Sibiului şi de pe valea Sebe şului ”, Sibiu, 1956 14 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului
Apa curat ă şi nepoluat ă face posibil pescuitul sportiv autorizat, făcându-se uitate vremurile când numai anumite categorii privilegiate puteau pescui în Cibin. La 1585, râul a fost rebotezat în râul Domnilor – „Herrenbach”, pescuitul fiind permis numai magistraţilor sibieni. Cibinul, prin traseul s ău, este un râu sibian ce scald ă M ărginimea Sibiului şi localit ăţ ile Gura Rîului, Orlat, Cristian, Sibiu, Bungard şi Ve ştem. Principalii afluen ţi ai Cibinului sunt râul Negru (S ăli şte), Hârtibaciu şi Sadu, toate aceste ape curg ătoare fiind cea mai important ă zestre natural ă mo ştenit ă. În ultimul secol comunit ăţ ile au înv ăţat şi s-au str ăduit să utilizeze aceast ă important ă resurs ă, devenind con ştien ţi de importan ţa economic ă a râului. Din 1979, acumularea hidro- energetic ă de la Gura Rîului asigur ă apa potabil ă atât pentru municipiul Sibiu cât şi pentru comunele învecinate. În lunca Cibinului s-a exploatat nisipul şi piatra, pe vremuri existând chiar şi ţigl ării. Malurile râului şi afluen ţilor Cibinului au g ăzduit, în timp, o adev ărat ă industrie popular ă. Pe apele repezi şi curate de munte se amplasau instala ţiile de pive şi vâltori pe care se des ăvâ şeau şi finisau ţes ăturile grele de lân ă. Arta piu ăritului a fost la mare cinste în M ărginimea Sibiului, produsele create fiind adev ărate crea ţii de art ă popular ă, apreciate atât de or ăş eni cât şi de str ăinii ce vizitau aceste meleaguri. Pe râul Cibin şi în special la Gura Rîului s-a format cel mai mare centru de piu ărit din sudul Transilvaniei, în prima jum ătate a sec. XX, existând 19 pive de haine, 3 vâltori duble, 5 pive de ulei şi 5 mori. În aceast ă situa ţie nu s-au inclus num ărul mare de joag ăre (fier ăstrae de ap ă cu o singur ă pânz ă), produsele din lemn (scândurile, şipcile şi grinzile) fiind desf ăcute în tot ţinutul. În perioada 1973-1980, prin construirea complexului hidrotehnic Cibin au fost distruse majoritatea instala ţiilor manufacturiere ţă răne şti; 15 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului debitul sc ăzut al râului regularizat nu a mai avut puterea s ă antreneze marile şi complexele instala ţii. Lucr ările au afectat comuna Gura Rîului, întreaga economie - industrie ţă răneasc ă a satului fiind falimentat ă; s-a distrus echilibru hidrologic al satului, popula ţia r ămânând f ără ap ă în fântâni; prin efortul comunit ăţ ii s-a ref ăcut o priz ă de ap ă în aval de baraj, construind o re ţea de ap ă de b ăut pentru popula ţie. Ultima moar ă pe ap ă din M ărginimea Sibiului poate fi vizitat ă în Gale ş – Săli şte, aici proprietarul p ăstrându-şi vechea meserie. În aceste bijuterii arhitecturale şi inginere şti, morarul î şi f ăcea meseria; era o meserie grea, păstrat ă, de obicei, din tat ă în fiu. Aici se f ăcea f ăina bun ă de pâine ori cea de m ămălig ă adev ărat ă şi tot aici se aflau pove ştile satului, oamenii a şteptând r ăbd ători, cât timp morarul m ăcina. Timp de secole rev ărs ările apelor Cibinului au afectat localit ăţ ile. Bogata pânz ă freatic ă cu un nivel variabil func ţie de precipita ţiile c ăzute se reflecta rapid în oscila ţiile nivelului râului; apropierea de izvoare şi de bogatele precipita ţii montane au Moara din Gale ş îngreunat luarea unor m ăsuri de protec ţie contra viiturilor. Gospodarul nu păstra grija apei decât în vremurile de secet ă când observa nivelul sc ăzut al apei freatice din fântân ă.Satisfacerea necesit ăţ ilor de ap ă pentru toate activit ăţ ile unei comunit ăţ i a ajuns s ă constituie o problem ă complex ă, strategic ă şi în prim-planul oric ărei administra ţii ce urm ăre şte dezvoltarea durabil ă a societ ăţ ii. Calitatea apelor este influen ţat ă prin poluarea aerului, solului şi a apelor de suprafa ţă , iar cantitatea apelor subterane este determinat ă de nivelul precipita ţiilor (secet ă). În sec. XX-lea, cre şterea exponen ţial ă a popula ţiei globului a condus şi la apari ţia unor noi discipline tehnice privind gospod ărirea resurselor, inclusiv a apelor. Gospod ărirea apelor include no ţiunea de proprietate a gospod ăriei, neputând fi confundat ă cu no ţiunea de management al apelor (aceasta fiind o activitate de administrare, nu de proprietar al resurselor).
16 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului Prezen ţa unor depozite groase de aluviuni a f ăcut ca pe malurile râurilor să se exploateze material aluvionar (balast) atât de necesar în construc ţii sau ca material pentru lucr ări de terasamente. Gropile formate în urma exploat ării balastului s-au transformat în lacuri de agrement. În locul numit „Între şan ţuri” pe malul Cibinului, la grani ţa dintre Orlat şi Cristian, s-au amenajat patru lacuri piscicole particulare, pe locul fostelor balastiere; aici se poate practica pescuitul sportiv. Râul Cibin, în complexitatea lui, p ăstreaz ă rezerve mari de valorificare, poten ţialul piscicol şi de agrement nefiind pus în valoare. Pârâul M ărăjdiei este unul din numeroasele pârâie ce-şi au originea din Mun ţii Cindrelului. Cindrelul este cea mai important ă regiune pastoral ă carpatic ă, în Carpa ţii Meridonali fiind leag ănul civiliza ţiei dacice; aici se p ăstraz ă re ţeaua dens ă de c ărări, poteci şi drumuri ale oierilor ce br ăzdeaz ă mun ţii, sutele de colibe şi gospod ării sezoniere demonstrând c ă pe aceste meleaguri a vie ţuit o comunitate unic ă, perfect adaptat ă la condi ţiile vitrege ale muntelui. O mic ă parte a acestor drumuri ale oierilor a fost marcat ă turistic, valea M ărăjdiei înso ţind vechiul drum în Mun ţii Cindrel. Zon ă bine delimitată de pârâul M ărăjdiei accesibil ă prin DJ 106J – drum modernizat, face leg ătura direct ă între cele dou ă v ăi vecine: valea Cibinului şi valea Ştezii. Dac ă în valea Cibinului, construc ţia hidrocentralei a modificat substan ţial peisajul natural, valea Ştezii şi-a p ăstrat farmecul şi acea „s ălb ăticie”, îndelung cercetat ă de turi şti. Pe drumul jude ţean DJ106J se poate descoperi valea M ărăjdiei, o zon ă ce a intrat într-o ampl ă dezvoltare turistic ă, tot mai mul ţi iubitori ai muntelui, apreciind aceste locuri apropiate de intravilanul comunei Gura Rîului, dar suficient de departe pentru a cuceri lini ştea p ădurilor şi împ ărăţ ia mun ţilor. Micile platouri cu p ăş uni şi fâne ţe ascund structuri de şisturi cristaline, specific ă diferen ţierii petrografice muntoase. Formele domoale ca Vârful P ăltini ş, Dealul Ursului, V ălari sau Tomnatec se datoreaz ă unui îndelungat proces de formare şi definitivare a mun ţilor, modelarea lor fiind f ăcut ă de agen ţii externi ce au sculptat, efectiv, masivul. Procesul de modelare continu ă, pe alocuri fiind mult accelerat de versan ţii desp ăduri ţi, ce permit ploilor şi ninsorilor s ă antreneze p ătura sub ţire de sol vegetal. Distrugerea acestei p ături de sol a creat masivele stâncoase, lipsite de vegeta ţie şi locuire. Masivul Cindrel, în întregime, a fost declarat Parc Natural şi împreun ă cu o parte din Mun ţii Şureanu şi Lotru formeaz ă situl „Natura 2000 Frumoasa“, în suprafa ţă total ă de 137 000 ha. 17 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului VIZITA ŢI SITUL NATURA 2000 – FRUMOASA -
VIZITA ŢI SITUL NATURA 2000 – FRUMOASA Mărginimea Sibiului extins ă se suprapune celor cinci masive din grupa mun ţilor Parâng (Cindrel, Ştefle şti, C ăpăţ înii, Parâng şi Şureanu) grup ă ce face parte la rândul ei din Carpa ţii Meridionali. În aceast ă zon ă s-a identificat Situl Natura 2000 Frumoasa , s it compus din trei masive montane (Cindrel, Lotru şi Şureanu). Aceste entit ăţi muntoase sunt desp ărţite de râurile Sadu, Frumoasa şi Sebe ş. Situl prezint ă un relief glaciar bine p ăstrat, Iezerul Mare, Iezerul Mic şi Iezerul Şureanu fiind cele mai reprezentative circuri glaciare din zon ă. Situl constituie una dintre cele mai importante regiuni pastorale din Carpa ţii române şti, aceast ă activitate tradi ţional ă fiind practicat ă din cele mai vechi timpuri f ără a se aduce prejudicii semnificative patrimoniului natural. Toate acestea determin ă ca situl s ă aib ă o deosebit ă valoare în cadrul bioregiunii alpine din care face parte, incluzând opt rezerva ţii naturale şi patru Monumente ale Naturii. Situarea Sibiului la limita estic ă a M ărginimii a condus la crearea unei rela ţii complexe, de interdependen ţă între aceste noi a şez ări şi vechile aşez ări române şti, cunoscute ast ăzi sub denumirea de M ărginimea Sibiului. Fluxurile de oameni, materii prime şi rela ţiile dintre popula ţiile cu culturi diferite şi-au pus amprenta asupra specificului zonei, jude ţul Sibiu dobândind o personalitate distinct ă ca vatr ă de civiliza ţie româneasc ă. S.C.I. „FRUMOASA” S.P.A. FRUMOASA este al treilea ca m ărime la nivel na ţional şi este compus din: Aria de protec ție special ă - 11 tipuri de habitate de interes avifaunistic ă (SPA) comunitar din care 3 prioritare, cu o „Frumoasa” este a patra ca acoperire estimat ă la 68,31% din mărime la nivel na țional și suprafa ţa SCI „Frumoasa”; este compus ă din 11 specii de - 25 de specii de interes comunitar păsări (ierunca, coco șul de din care 4 specii de mamifere (urs, munte, 3 specii de cioc ănitori, lup, râs şi vidr ă), 2 specii de 3 specii de r ăpitoare de amfibieni, 3 specii de pe şti, 11 noapte, caprimulgul şi specii de nevertebrate şi 5 specii de dou ă specii de paseriforme). plante (3 specii de mu şchi şi 2 specii de plante superioare). 18 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului
1.Cristian - vechea denumire în german ă Grossau (Grossau includea sta ţiunea P ăltini ş – Hohe Rinne). Comuna atestat ă documentar - 1223. Cod po ştal: 557085 Localizare: la 10 km vest de municipiu Sibiu Acces: - pe DN1 Sibiu-Sebe ş- Sta ţie CFR – în Alba comun ă Relief: deluros în lunca Cibinului şi muntos în Mun ţii Cindrel. Hotarul comunei cuprinde o parte din lunca Cibinului, cât şi coasta unor dealuri din apropiere ca "Dealul Viilor" (la nord), "Jneam ănul" spre Sibiu, "Hula" c ătre S ăcel şi "Be şineul" din mun ţii Cibinului. Lunca a fost supus ă adeseori rev ărs ărilor
râului Cibin, care str ăbate satul de la vest la est. Comuna este înfr ăţ it ă cu ora şul Leuven – Belgia (Localitatea a fost vizitat ă de Majestatea Sa, Regele Albert al II-lea al Belgiei şi Regina Paola în iulie 2009) Re ţea de ap ă, canalizare, gaz – TV Cablu – telefonie mobil ă Infrastructura edilitar ă introdus ă în ultimii ani a permis o dezvoltare economic ă accelerat ă asigurând comunei un aspect urban, ce o integreaz ă în peisajul civiliza ţiei europene Personalit ăţ i istorice locale: Andreas n. 1741, Medic, membru corespondent al Societ ăţ ii de Ştiin ţe din Wolf Cristian – Göttingen. Opera principal ă “Contribu ţii la o descriere m. 1812 statistico-istoric ă a Principatului Moldovei” Obiective turistice: Biserica evanghelic ă Casa parohial ă Biserica ortodox ă “Buna Casa Muzeu S ăseasc ă cetate fortificat ă – evanghelic ă Vestire ” ( sec.18) este - monument de monument istoric monument exemplu de arhitectur ă arhitectur ă cea mai “Sf. Servatius”, istoric- cas ă cu baroc ă adaptat ă exigen ţelor veche construc ţie în ini ţial romanic ă (sec. etaj construit ă de cult şi artistice ale stil francofon XIII), reconstruit ă stil din piatr ă şi popula ţiei autohtone. din sec. XVII) gotic târziu de cărămid ă pe la Picturi murale din 1790, Muzeul a fost me şterul Andreas din 1500. executate de Vasile şi Ion inaugurat în 1969 Sibiu Zugrav. Vizitând Cristianul constata ţi c ă str ăzile sunt numerotate cu cifre romane de la I-XXIV, str ăzile având şi nume (în român ă şi german ă) nemarcate pe t ăbli ţe. Aceast ă mo ştenire se păstreaz ă, fiind singura asem ănare între localitatea Cristian şi metropola New York Aici s-au stabilit şi landlerii, saxoni veni ţi din Austria, dup ă 1730 (sec. XVIII) Landlerii s-au stabilit numai în Cristian, Turni şor şi Apoldu de Sus (singurele din Transilvania) Vizita ţi Casa Muzeu din comuna Cristian Activit ăţ i economice în societ ăţ i comerciale din toate ramurile economice na ţionale, inclusiv în sectorul turistic (371 firme) Informa ţii utile: Prim ăria Comunei Cristian, str. I, nr. 1, mail: [email protected], www.comunacristian.ro 19 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului 2. Gura Rîului cod po ştal: 557095 Localizare: La 21 km vest de municipiu Sibiu Acces: pe Drumul Jude ţean Cristian - -sta ţie CFR – în Orlat, ramifica ţie din DN1 comuna Orlat (3 Sibiu - Sebe ş Alba (la 10 km km) de ramifica ţie) Relief: Relief deluros str ăbătut de apele râului Cibin şi afluen ţii: pârâul Valea M ărăjdia, pârâul V ăii şi pârâul Muntelui;
Re ţea de ap ă, canalizare – TV Cablu – telefonie mobil ă Personalit ăţ i istorice locale: Aurel Decei n. 15.04. profesor, doctor în litere şi filozofie, diplomat al Şcolii de Limbi Orientale de 1905- 24. la Paris (specialisst în turc ă, arab ă şi persan ă şi în general în orientalistic ă. 04.1976 Membru al „Academie Internationale Libre des Sciences et des Literes” din Paris. Colaboreaz ă la elaborarea „Enciclopediei Islamului” – lucrare fundamental ă. Membru fondator al Societ ăţ ii Interna ţionale a Orientali ştilor – fondat ă în Turcia. Savant de renume interna ţional. Obiective turistice: Biserica Biserica “Sf. Vizita ţi circuitul Vizita ţi monumentele “Cuvioasa Arhangheli Mihail şi Ecomuzeului format din istorice din comuna Gura Paraschiva” Gavril” – gospod ării tradi ţionale din Rîului: ultimul pod 1202 – 1887, pictat ă în 1989 de localitate – Asocia ţia de acoperit, casele de lemn şi monument Căzil ă Ioan Înfrumuse ţare a comunei ansamblu textil hidraulic istoric Vizitând Gura Rîului pute ţi admira “Pavilonul de joc din lemn” ultimul din M ărginime! Arhitectura localit ăţ ii, având ca material lemnul, a creat o serie de obiective foarte valorose (case, podul acoperit, pavilonu de joc, anexe gospod ărie, instala ţii diverse, etc. Arhitectura locuin ţei, cu influen ţe evidente din zona casei francone colportate de coloni ştii sa şi pe aceste meleaguri, prezint ă o anumit ă stereotipie, pân ă spre sfâr şitul secolului al XIX-lea, când se vor petrece transform ări, altfel benefice în evolu ţia general ă a condi ţiilor de locuit . Instala ţiile hidraulice au fost considerate îndrept ăţ it „motorul” a şez ării. De tipologii diverse, cu func ţiuni diferite, aceste instala ţii – joag ăre, instala ţii pentru prelucrarea textilelor, instala ţii de mor ărit – au contribuit la o economie înfloritoare, înc ă de la sfâr şitul secolului al XIX-lea. Ansamblu textil hidraulic, monument istoric, alc ătuit din vâltoare, piu ă şi co ş de tras, st ă m ărturie a acelor timpuri în care Gura Rîului era renumit ă în prelucrarea textilelor. Localitatea a contribuit la completarea fascinantului ansamblu de monumente specializate ale Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului cu trei piese reprezentative: complex de industrii ţă răne şti, joag ăr hidraulic şi joag ăr „cu cai”. Vizita ţi târgurile mixte organizate anual:în 29 iunie (de Sf. Petru şi Pavel) şi 16 septembrie (de În ălţarea Sfintei Cruci) Participa ţi la “S ărb ătoarea Bujorului de munte” anual în prima sâmb ătă-duminic ă din luna iulie (dup ă Sf. Petru şi Pavel) Vizita ţi podul de lemn acoperit, pies ă de arhitectur ă valoroas ă pentru sistemul constructive şi din punct de vedere istoric –crea ţia unui inginer Italian sec. XVIII, printre ultimele vestigii ale civiliza ţiei lemnului! Activit ăţ i economice în societ ăţ i comerciale din toate ramurile, inclusiv în sectorul turistic (50 firme) Informa ţii utile: Prim ăria Comunei Gura Rîului, str. Principal ă, nr.566 mail: [email protected]; www.primariagurariului.ro
20 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului 3. Jina cod po ştal: 557110 Localizare la 49 km de municipiu Sibiu şi 41 km de ora şul Sebe ş-Alba Acces: 1. Pe DJ S ăli şte - Gale ş - Tili şca - Rod - Sta ţie CFR Drumul Poiana - Jina (25 km, DJ-106 E), sau – în ora şul Regelui (a 2.Pe varianta: Miercurea - Dobîrca - Poiana Miercurea fost - Jina (20 km) Sibiului (20 inaugurat în 3. Drumul jude ţean, mai greu accesibil, ce km) octombrie coboar ă în Valea Sebe şului, f ăcând leg ătura 1935) cu Dobra (7 km) - Şugag ( 9km)
Relief: Relieful este dispus în trepte , orientarea general ă a culmilor
pe direc ţia nord-sud.În ălţimile teritoriului variaz ă între 940
şi 2205 m Jina este singura a şezare rural ă compact ă din
ţar ă situat ă la 1.000 m altitudine, pe şapte coline, ca şi
Roma. Personalit ăţ i istorice locale: Naum n. 27.11.1764, Jina – Călug ăr, cronicar şi dasc ăl , autor de manuale Râmniceanu m. ian. 1839, M-rea şcolare şi scrieri istorice Cernica (dup ă p ărin ţi numele este Nicolae Bucur) Constantin n. 16.05.1814, Jina – înv ăţă tor şi ofi ţer - autor al lucr ării „Cronica Stezar (Stejar) m. 17.10.1909, Jina Jinei” Victor D. Laz ăr n. 1896, Jina ? - m. Sibiu înv ăţă tor şi pedagog Dumitru n. 1850, Jina - m. 1929 Preot, autor al lucr ării „Carta de aur a bisericii Pamfiloiu („Popa cel b ătrân”) greco-ortodoxe române Jina” Nicolae Vlad- 1883-1928 Pre şedinte al Composesoratului Jina, autor al Stejar („Popa del tân ăr”) lucr ării „memoriul mun ţilor revendica ţi” Ioan V. Nicoar ă 1901 - 1928 Înv ăţă tor, pictor Ioan - Romul I. 1898 - 1975 Înv ăţă tor emerit, director de şcoal ă, pre şedinte al Sava „Reuniunii Oierilor”. A înfiin ţat pepiniera şcolar ă Aurel D. Vasilie n. 1925 Jina – Înv ăţă tor emerit, directorul şcolii autor al lucr ării m. 1995, Sibiu "Monografia Şcolii Generale Jina - jud. Sibiu” Obiective turistice: Biserica ortodox ă “Buna Vestire” – Biserica ortodox ă Masa Monument monument istoric, a fost zidit ă între “Sf.Arhangheli Jidovului - natural geologic: 1795-1795 în stil bizantin şi pictat ă de Mihail şi Gavril” "masa Pintenii din pictorul Vasile Muntean din Laz, în (1937-1939) uria şului "- Coasta Jinei 1801. Vizita ţi “Osuarul”pictat în numit ă şi Monument al pe malul pârâului 1826 „Catedrala naturii cu Lihoi (afluent la Mun ţilor” valoare Sebe şului) amonte pictat ă în 1980 de geologic ă de localitatea Ioan C ăzil ă Dobra Participa ţi la festivalul folcloric “SUS PE MUNTELE DIN JINA” Fondat în 1970 – în ultima duminic ă a lunii iulie, anual - Forma ţia de fluera şi, fondat ă în 1948, este prima, de acest gen, din ţar ă! Vizita ţi MUZEUL PASTORAL DIN JINA 428 – fam. Morariu Ileana -primul muzeu privat din jude ţul Sibiu - Activit ăţ i economice diverse inclusiv în sectorul turistic (28 firme). Se organizeaz ă sporturi de iarn ă pe domeniul schiabil şi drume ţii în Valea Frumoasei şi Valea Sebe şului Informa ţii utile: Prim ăria Comunei Jina, str. Principal ă, nr. 1210 Mail: [email protected] www.comunajina.ro 21 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului 4. Orlat cod po ştal: 557170 Localizare La 16 km de municipiu Sibiu, Comuna Orlat este a şezat ă în depresiunea Cibinului (Sibiului) la vest de Sibiu, la o altitudine de 483 metri Acces: Comuna se afl ă pe drumul jude ţean deriva ţie Sta ţie CFR : din DN1 Sibiu –Sebe ş (circa 7 km, din în comun ă Cristian) Relief: Relieful comunei este variat, pornind de la lunca Cibinului cu mai pu ţin de 500 m altitudine putând ajunge pân ă la altitudinea de 1600 m în masivele Cibinului. comuna este str ăbătut ă de apele râului Cibin, râul S ăli şte şi pârâul Orl ăţ el. Relieful este fundul unei depresiuni, excep ţie f ăcând partea de sud care este regiune muntoas ă Personalit ăţ i istorice locale: Petre Olariu n. 28.06.1881, Orlat – înv ăţă tor – scriitor, pre şedinte al Asocia ţiei (Petrea Dasc ălul) † 1959, Sibiu Înv ăţă torilor din jude ţul Sibiu referent la Consiliul Dirigent (dup ă Unire) Octavian Beu n. 9.07.1893, Orlat – muzicolog † 2.01.1964 Sibiu doctor în ştiin ţe politice şi în drept Dimitrie Iv ănu ş 15.04.1851, Orlat – medic de batalion, cl. II † 20.04.1878 Bielz Julius (n. 18.03.1884, Orlat – Etnograf, custode al Muzeului baron † 9.06. 1958, Sibiu) Brukenthal Personalit ăţ i care au tr ăit în Orlat: Ion Pop - n. 10.06.1853, Reteag-Some ş – folclorist Reteganul † 1.02. 1905, N ăsăud din 1873 a fost înv ăţă tor în Orlat Vasile Petri n. 14.02.1833, Mocod-Năsăud organizatorul şcolii moderne la românii din – † 1.02.1905, N ăsăud Transilvania şi Ungaria- pedagog Moise Panga n. 1804, Racovi ţa - † director Şcoala capital ă greco-catolic ă din 3/15.08.1866, Orlat Orlat ( şcoala normal ă) Ion Agârbiceanu n. 19.09.1882, Cenade (Alba) - protopop, scriitor, membru corespondent al † 28.05.1963, Cluj Academiei Române, preot în Orlat, 1911-1916 Orlatul a fost un izvor de crea ţie pentru marii scriitori ai neamului: Nicolae Iorga, Liviu Rebreanu, Ion Agârbiceanu şi mul ţi al ţii Obiective turistice: Cetatea scurt ă – aşezare din epoca Biserica “Sf. Vechiul sediu al bronzului – epoca roman ă (sec. II – III, d. Nicolae”, comandamentului Vizita ţi Ch.) - Fortifica ţie de p ământ cu palisad ă monument istoric; gr ăniceresc, 1763 Mănăstirea (sec. XIII) construit ă în stil Str. Gr ănicerilor, Orlat, Colina “La zid” – aşezare din epoca bizantin, în 1794, nr. 1 – cu fondat ă în bronzului peste care este suprapus ă o şi zugr ăvit ă în transform ări mari 1993 fortifica ţie feudal ă din sec. XIII-XIV, cu fresc ă de Simion în sec. XX. val de p ământ pe partea de N-E Zugravul, la1800. monument istoric Vizita ţi Muzeul de Etnografie şi Folclor şi Muzeul Regimentului I Gr ăniceresc Comuna este înfr ăţ it ă cu localitatea Saint Gregoire din Fran ţa (din 1996) Forma ţia vocal-instrumental ă şi de dansatori“C ălu şerul”Orlat a fost fondat ă în 1972 Vizita ţi târgurile de ţar ă din Orlat – săpt ămânal joia – şi - la “Buna Vestire” – 25 martie şi de “Sf. Maria” în 15 august Activit ăţ i economice diverse inclusiv în sectorul turistic (45 firme) Informa ţii utile: Prim ăria Comunei Orlat, str. Avram Iancu, nr. 202 mail: [email protected], www.primariaorlat.ro 22 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului 5. Poiana Sibiului cod po ştal: 557180 Localizare La 50 km vest de municipiu Sibiu, pe “Drumul Regelui” Acces: Comuna este situat ă sta ţie CFR – în ora şul pe DJ S ăli şte - Miercurea Sibiului (la 14 Poiana -Jina km) Relief: Relieful este deluros şi muntos fiind str ăbătut de apele pâraielor Valea Vla şinilor şi Valea Arinii Personalit ăţ i istorice locale: Constantin n.1843 - m.1886 Georgescu Jude, pictor Nicolae M ănegu ţiu n. 1853 Poiana Sibiului - m. 1924 Sibiu preot, publicist Nicolae Munteanu n.1859 Poiana Sibiului - m. 1964 înv ăţă tor, publicist, editor al lucr ării “Calendar al oierilor”, director de şcoal ă Maniu Dobrot ă n. ? Poiana Sibiului - m. 1755 Blaj preot, martir al ortodoxiei Dumitru Olariu n. 1909 Poiana Sibiului - m. 1943 pe front poet Besa Eugen n. 1894 Poiana Sibiului - m.? Economist, Pre şedintele Bursei şi al “Asocia ţiei Contabililor Exper ţi” Aron Bogdan n. 1918 Poiana Sibiului - m. 1979, Gale ş - Săli şte înv ăţă tor, dirijor, compozitor Ioana Postelnicu n.18.03.1910, Poiana Sibiului – m.28 noiembrie 2004, Bac ău (Eugenia Banu) Scriitoare; a scris o epopee, o fresc ă a vie ţii rurale transilv ănene în ciclu Vla şinilor, ecranizat de altfel. Acesta descrie via ţa p ăstorilor din comun ă. A primit premiul Uniunii Scriitorilor Români pentru întreaga activitate literar ă şi dou ă ori Premiul Academiei Române (1943, 1979) Obiective turistice: Biserica ortodox ă “Adormirea Maicii Biserica Muzeul Vizita ţi Domnului” - Biserica din Deal ortodox ă “Sfin ţii Pastoral vechea capital ă Construit ă în anul 1766, din lemn de arhangheli fondat în a oierilor din brad este azi declarat ă monument. Mihail şi 1958 în România. Pictura de pe iconostas prezint ă valoare Gavril” din căminul Vizita ţi artistic ă şi a fost executat ă de mai mul ţi parohia Poiana cultural, cu Mărginimea de zugravi Simion Zugravul Oprobici din Sibiului - colec ţiile Sus. Rod, Craiova (1771) care a pictat naosul, Biserica din înv ăţă tor Poiana Vasile Muntean din S ăli şte care a pictat Vadu Georgescu Sibiului, Jina iconostasul (1801) şi Constantin (fondat ă în şi Şugag Zugravul care a pictat altarul (1791 1886) Vizita ţi târgurile de ţar ă din Poiana Sibiului – săpt ămânal duminica – în 5 mai, 11 iunie şi 19 septembrie Activit ăţ i economice diverse majoritatea în domeniul transporturilor (52 firme) Informa ţii utile: Prim ăria Comunei Poiana Sibiului, nr. 412 mail: [email protected]
23 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului 6. Poplaca cod po ştal: 557185 Localizare la 12 km vcst de municipiu Sibiu Acces: Accesul în comun ă se face pe sta ţie CFR – în municipiu Drumul jude ţean modernizat Sibiu Sibiu - Poplaca. Relief: este deluros, str ăbătut prin mijlocul a şez ării de pârâul Valea Popl ăcii. Valea Popl ăcii izvor ăş te din apropierea c ătunului Trainei şi colecteaz ă majoritatea pâraielor ce trec pe teritoriul comunei: pârâul Locei, pârâul Liei, pârâul Racovi ţei, etc. Toate apele de mai sus sunt ape potabile. Suprafa ţa Suprafa ţa este de 35,17 km 2 (3517 ha), din care: comunei: - Poplaca I - teritoriu situat în jurul vetrei satului: 1628 ha, - Poplaca II - teritoriu situat în zona montan ă: 1889 ha. Ambele teritorii apar ţin - din punct de vedere administrativ - comunei Poplaca cu toate că sunt separate ca amplasament. Vatra satului ocup ă o suprafa ţă de 103 ha, fiind înconjurat ă de dealurile Obrejei şi Muscalilor (la est), Dumbr ăvi ţei (sud-est), Dosul (sud- vest) şi având o deschidere larg ă spre vest, nord şi nord-est. Vecini Cele mai apropiate localit ăţ i: la NE - Sibiu (12 km), la SE - Răş inari (3 km), la S - cătunul Trainei (2 km), la SV - Gura Rîului (8km), la V- Orlat (7 km), la NV - Cristian (8 km) Cadru natural: Comuna Poplaca este situat ă într-un cadru natural deosebit de pitoresc, având aspectul tipic al aşez ărilor române şti de sub munte, vechi, de când lumea, cu str ăzile (uli ţele) relativ strâmte şi destul de întortocheate ca s ă-ţi dai seama c ă nu au fost trasate dup ă vreun plan anume (ca atunci când se face o colonizare). Majoritatea uli ţelor sunt pavate cu piatr ă de râu. Casele au fiecare o curte şi o mic ă gr ădin ă, fiind a şezate una lâng ă alta, mai toate pe terenuri înclinate, prea pu ţine pe loc drept. Obiective turistice: Trasee turistice în împrejurimi: Biserica "Na şterea Sf. Ioan ♦ Poplaca- Răş inari - Curm ătura Ştezii - Vălari - Schit - Botez ătorul" - 1793 , pictat ă de Păltini ş; Ioan Zugravu. Pictat ă integral în ♦ Poplaca - Gura Rîului - Călug ăru - Vălari - Schit - Păltini ş; fresc ă, între anii 1793-1810, a fost ♦ Poplaca - Orlat - Sibiel; sfinţit ă abia în 1819 de c ătre ♦ Poplaca - Răş inari - Cisn ădioara episcopul Vasile Moga. Biserica este monument istoric. Vizita ţi şi descoperi ţi localitatea Poplaca! Spre deosebire de celelalte comune m ărginene şti, popl ăcenii nu se ocup ă cu oieritul. Ei nu s-au îndeletnicit dealtfel nici în trecut cu aceast ă ramur ă de produc ţie, necunoscând peregrin ările celorlalte comune de oieri în c ăutare de p ăş unat pentru oi. Este adev ărat c ă nici nu ar avea nici azi p ăş une suficient ă, astfel aten ţia locuitorilor ei s-a îndreptat de mai mult ă vreme asupra agriculturii şi a meseriilor. O indica ţie în aceast ă privin ţă şi în num ărul însemnat de porci pe care-l au popl ăcenii. Într-adev ăr pe cât ă vreme la popula ţia existent ă (de-a lungul timpului) aici se cresc mul ţi porci. de fapt popl ăcenii f ăcându-şi o specialitate din cre şterea porcilor şi mai ales din comer ţul cu aceste animale şi produsele lor. În lista popl ăcenilor pleca ţi în alte localit ăţ i (...) se g ăsesc foarte mul ţi m ăcelari. Alte meserii pe cari le practic ă popl ăcenii sunt zid ăritul , pe care l-au înv ăţ at şi care s-a transmis apoi mai departe înc ă din vremea când erau obliga ţi de Magistratul ora şului Sibiu s ă contribuie la lucr ările de zid ărie ale cet ăţ ii, apoi brut ăria, înv ăţ at ă tot de la sa şi. Vizita ţi târgurile de ţar ă mixte din Poplaca în 23 aprilie (la “Sf. Gheorghe”) şi în 8 septembrie (“Sf. Maria Mic ă”) Activit ăţ i economice diverse (84 firme) Informa ţii utile: Prim ăria Comunei Poplaca, str. Principal ă, nr.572 mail: [email protected], www.comuna poplaca .ro 24 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului 7. R ăş inari cod po ştal: 557200 Localizare La 12 km vest de municipiul Sibiu;Comuna este format ă din satele: Răş inari , re şedin ţa comunei, Prislop ( 1 km) şi cătunul Trainei , Acces: Accesul în comun ă se face sta ţie CFR – în pe Drumul jude ţean municipiu Sibiu modernizat Sibiu – Păltini ş (12 km) - linia de tramvai Sibiu- Răş inari (ultima linie jude ţean ă din România) Relief: Relieful este muntos şi este str ăbătut de Valea Ştezei şi Valea Caselor Personalit ăţ i istorice: Sava Popovici 1814, R ăş inari - † 1879, preot, scriitor, professor, membru correspondent al - Barcianu Răş inari Academiei Române Danil Popovici n. 19.10.1847, R ăş inari profesor, doctor, scriitor; fiul preotului şi asesorului - Barcianu - † 16.02.1903 consistorial Sava Popovici Barcianu. Ilarie Mitrea n. 1842, R ăş inari - † medic, cercet ător etnograf, naturalist şi sociolog; este 1904, Viena primul român care ajunge în Australia Eugen Brote n.1850- † 1912, Bra şov agronom, publicist, memorandist, proprietar al “Tribunei” Aurel Brote n. 1842- † 1897, Sibiu economist – jurist, avocat, membru al C.C. ASTRA Aurelia Goga n. 2.10.1856, R ăş inari - înv ăţă toare, poet ă, fiica peotului IoanBratu; pre şedinta † 28.05.1938, Sibiu “Reuniunii Femeilor din R ăş inari” Eugen Goga n. 1889 † martie 1935 avocat, scriitor şi ziarist Octavian Goga n. 1.04.1881, R ăş inari - poet, ziarist, om politic, ministru, membru al Academiei † 7.05.1938, Ciucea Române; “poetul p ătimirii noastre” Traian Bratu n.1875, R ăş inari -†1940 profesor, rector, senator, doctor în filozofie şi germanistic ă Ion Ciuceanu n.1853, R ăş inari -†1891 medicinist, voluntar în R ăzboiul pentru Independen ţă Nicolae n.1856, R ăş inari - † ofi ţer, voluntar în R ăzboiul pentru Independen ţă Ciuceanu 1937 Ioan I. Roman n. 8.03.1876, R ăş inari - profesor, pedagog, director, autor de c ărţi † 1939, Bucure şti Nicolae Droc - n. 1846, R ăş inari - † profesor, director, participant la R ăzboiul de Independen ţă Barcianu 1920 Emil Cioran n. 8.04.1911, R ăş inari - reputat scriitor şi filozof, autor de c ărţi † 1995, Paris Victor P ăcal ă n.1874 Dealul Frumos profesor şi publicist, autorul "Monografiei satului † 1955 Sibiu Răş inariu" 1915, lucrare premiat ă de Academia Român ă; Obiective turistice – informa ţii la Centrul de Informa ţii Turistice din C ăminul Cultural Biserica “Cuvioasa Paraschiva ” – 1725 Biserica “Sfânta Treime” -Biserica Vizita ţi - 1758, vechea catedral ă episcopal ă – - 1814, pictat ă în 1973 de “Sf. Ilie” Muzeul monument istoric , “Biserica cea veche” (Biserica din Cop ăcele) 1838 Etnografic ctitoria voievozilor munteni Radu Vod ă Lâng ă biseric ă- Mausoleul (fondat în 1952) şi Mircea Basarab mitropolitului Şaguna Răş inari, veche re şedin ţă episcopal ă ortodox ă, cu vechi tradi ţii – vizita ţi monumentele istorice din Răş inari, vizita ţi casele memoriale Octavian Goga şi Emil Cioran Vizita ţi Muzeul Episcopal – Casa Episcopal ă, str. Episcopiei, nr. 1486 Participa ţi la marile s ărb ători ale comunei: s ărb ătorile religioase, Hramul Bisericii Vechi, Zilele Octavian Goga şi Emil Cioran. Vizita ţi târgurile de ţar ă din R ăş inari – săpt ămânal sâmb ăta Activit ăţ i economice diverse inclusiv în domeniul turismului (321 firme) Informa ţii utile: Prim ăria Comunei R ăş inari, str. O. Goga nr. 1520 mail: [email protected], www. www.primaria-rasinari .ro 25 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului 8. Rîu Sadului cod po ştal: 557205 Localizare La 41 km vest de municipiu Sibiu Comuna este format ă din 4 c ătune: Ciupari, Beberani, Maela ţi, Fundu Rîului Acces: Accesul în comun ă se face sta ţie CFR – în pe Drumul jude ţean DJ ora şul T ălmaciu 105G, modernizat Sibiu – Sadu . Relief: Relieful este muntos şi este str ăbătut de valea rîului Sadu, lungimea comunei fiind de 7 km (o singur ă strad ă cu câteva “hudicioare” laterale) Comuna este înfr ăţ it ă cu localitatea Gervans - Fran ţa Istoria comunei este strâns legat ă de comuna R ăş inari. Pân ă în 1928 Rîu-Sadului era un mic c ătun ce apar ţinea administrativ de comuna R ăş inari. Personalit ăţ i istorice: Sava S ăvoiu- n. 11/ 23 octombrie preot, pictor, memorialist Popovici 1818, la Râu Sadului - † 18.03.1906 Victor Iliu n. Rîu Sadului - † regizor, primul pre şedinte al Asocia ţiei cinea ştilor din 4.09.1968, Roma, Italia România şi primul redactor-şef al revistei “Cinema” Cea mai izbutit ă crea ţie a sa este filmul “Moara cu noroc” unde a avut-o în distribu ţie pe actri ţa Ioana Bulc ă, în debut cinematografic. Ioan Cândea - primul gospodar al c ătunului Râu-Sadului; viceprimar 24 senior de ani (1902-1926) Primarii: Ioan Cândea – junior şi Ioan. I. Hurdubelea Anul atest ării ca sat: 1647; Anul atest ării comunei: 1927 - Comuna nu a fost cooperativizat ă. Obiective turistice: Biserica “Sf. Arhangheli ” Rîusadului nr. 250, a fost construit ă în anul Participa ţi la marile 1848. A fost edificat ă în cea mai mare parte prin contribu ţia şi munca sărb ători religioase ale voluntar ă a credincio şilor, o parte din fondul parohiei şi o mic ă parte de comunei contribu ţie de la comuna matern ă, R ăş inari. Biserica a fost pictat ă, în 1988, de pictorul Munteanu T. Delcea Trasee turistice pentru drume ţie: 1. Rîu Sadului- Sădurel - Gîtul Berbecului- Păltini ş 2. Rîu-Sadului - Sădurel - Gîtul Berbecului – Oa şa; 3. Rîu-Sadului - Vaca - Bucegi – Voineasa 4. Rîu Sadului – Prislop – Răş inari (pe jos pe „plai”) Satul este înconjurat de dealuri şi mun ţi acoperi ţi cu p ăduri de fag, mesteac ăn şi brad, astfel: -în partea sudic ă se g ăse şte cea mai apropiat ă p ădure de fag “Soimel” -la est se afl ă muntele “Prejba” cu p ădurea “Tarni ţa” -la vest coastele comunale şi fâna ţele “Pin”, “Vârtoape”, etc. Peisajul natural al comunei asigur ă turi ştilor un mediu reconfortant şi posibilit ăţ i de agrement diverse: drume ţii, pescuit sportiv, etc Vizita ţi târgurile de ţar ă din Rîu Sadului – prima duminic ă dup ă Sf. Dumitru Activit ăţ i economice în domeniul exploat ării lemnului, comer ţ, turism (52 firme) În domeniul turismului activeaz ă pensiunile: - Pensiunea Miori ţa – Rău Sadului 3 – tel: 0269-567.003 - Satul de vacan ţă Iulia – Rîu Sadului 277 – tel: 0269-567.178 Informa ţii utile: Prim ăria Comunei Rîu Sadului, nr. 247 E-mail: [email protected]; www.riusadului.ro
26 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului 9. Sadu cod po ştal: 557220 Localizare Comuna este situat ă la 27 km sud de municipiu Sibiu şi 7 km de Cisn ădie Acces: Accesul în comun ă se face sta ţie CFR – în pe DJ (la circa 9 km) care ora şul T ălmaciu deriv ă din DN Sibiu - Râmnicu Vâlcea Relief: Relief muntos şi de deal str ăbătut de râul Sadu
"Urât lucru, cu adev ărat, ieste românului s ă nu-şi ştie istoria neamului s ău" Samuel Micu Klein Personalit ăţ i istorice: Ioan Hannia n.20.03.1818, Sadu - profesor de teologie, protopop al Sibiului, vicepreşedinte m.30.03.1897, Sibiu al ASTRA, unul din fondatorii B ăncii Albina Inochentie n. 24.06.1700, dupa episcop, militant pentru drepturile romanilor ardeleni, Micu-Klein din unele izvoare 1692, primul c ărturar de seam ă al Transilvaniei botez Ioan Sadu-22.09.1768, Roma Samuil Micu , n. sept.1745, Sadu - m. teolog, filolog şi istoric (profesor), filozof illuminist, din botez Maniu 13.05.1806, la Buda, redactor, reprezentant de marc ă al Şcolii Ardelene Ungaria Ioan Piuariu - n. 1749 Sadu - m. 1815 Primul medic român titrat, medic oculist, profesor, autor Molnar de scrieri diverse, militant pentru drepturile românilor Ioan Piuariu n. 1732, Sadu - m. 1782 protopop a fost un lupt ător pentru drepturile românilor; Popa Tunsu tat ăl medicului Ioan Piuariu-Molnar Obiective turistice – vizita ţi bisericile comunei Sadu şi casa din Sadu 105 - monumente istorice Biserica “Adormirea Maicii Domnului ”monument istoric Biserica “Adormirea Maicii (sec. XVI) cu refaceri sec. XVIII - Sadu I Domnului”, sec. XVIII (lemn) Vizita ţi Muzeul Energetic “Sigmund Dachler” Prima linie de transport a energiei electrice din ţar ă a fost proiectat ă şi realizat ă de Oskar von Miller (1886). Hidrocentrala Sadu I a reprezentat o premier ă pentru ţara noastr ă şi nu numai: cea mai mare hidrocentral ă din ţar ă la vremea respectiv ă; prima central ă interurban ă din ţar ă, prima central ă din ţar ă prev ăzut ă cu grupuri de rezerv ă pentru acoperirea vârfului de sarcin ă (aceste grupuri erau turbine cu abur produs în cazan cu lemne - în premier ă na ţional ă) Hidrocentrala Sadu I este cea mai veche hidrocentral ă în func ţiune din ţar ă şi printre cele mai vechi din Europa ; în prezent func ţioneaz ă 4 hidroagregate (turbin ă şi generator). În cl ădirea principal ă Sadu I, la 19 septembrie 1996, cu ocazia s ărb ătoririi a 100 de ani de la punerea în func ţiune a centralei hidroelectrice a fost inaugurat Muzeul Energetic “Sigmund Dachler”, muzeu ce cuprinde exponate din domeniul producerii, transportului şi distribu ţiei energiei electrice. Hidrocentrala Sadu II a fost dat ă în exploatare în 1907, fiind proiectat ă tot de Oskar von Miller. Amenajarea Sadu II alimenteaz ă cu ap ă ora şu Cisn ădie, comuna Sadu (din conducta ce merge la Cisn ădie) şi rezerva în alimentare cu ap ă a municipiului Sibiu. Ora şul T ălmaciu are bazine proprii din râul Sadu, separate de amenaj ările hidrocentralelor. Centrala hidroelectric ă Sadu V (15,4 Mw) a fost inaugurat ă la 5.12.1955 în amonte de cele dou ă existente, fiind prima mare realizare hidroenergetic ă a regimului comunist Rîul Sadu este bine utilizat hidroenergetic şi str ăbătând comuna se vars ă în râul Cibin Participa ţi la marile s ărb ători religioase ale comunei Peisajul natural al comunei asigur ă turi ştilor un mediu reconfortant şi posibilit ăţ i de agrement diverse: drume ţii, pescuit sportiv, etc. Păstr ăvul indigen şi p ăstr ăvul curcubeu – aurul apelor de munte din M ărginimea Sibiului Vizita ţi târgurile de ţar ă din Sadu Activit ăţ i economice diverse, inclusiv în exploatarea lemnului şi turism ( 238 firme) În domeniul turismului activeaz ă pensiunile: Pensiunea Daniel– tel: 0269-562.886 - Pensiunea “Cerbul Carpatin”– tel: 0269-562.937 Informa ţii utile: Prim ăria Comunei Sadu,str. I. M. Klein nr.36 mail: [email protected]; www.sadu.ro 27 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului 10.Ora şul S ăli şte cod po ştal: 557225 Localizare Ora şul este situat ă la 21 km de municipiul a: Sibiu; Ora şul are în componen ţă localit ăţ ile: - Săli şte , A ciliu (situat la 8 km, Amna ş ( 9 km) Crin ţ ( l18 km), Gale ş(2 km), Fîntînele ( 8 km), Mag ( la 9 km), Săcel ( 4 km), Sibiel ( 6 km ), Vale ( 2 km) Acces: Accesul în ora şul -sta ţie CFR – Săli şte se face pe DN1 în localitate la 3 Sibiu - Sebe ş Alba km Relief: Relief deluros şi muntos str ăbătut de râul Săli şte, pâraiele Negru, Saliel, Vale, Valea Mare, Valea Muierii Personalit ăţ i istorice: Aportul s ăli ştenilor la dezvoltarea ştiin ţei, tehnicii, artelor şi culturii a fost de-a lungul vremurilor unanim recunoscut: Dionisie Romano 1806 -1873 episcop, c ărturar, tipograf, Membru al Academiei Axente Banciu 1875 - 1959 publicist, professor, Membru al Academiei Române Ioan Lupa ş 1880 - 1967 reputat istoric, Membru al Academiei Române Onisifor Ghibu 1883 - 1972 profesor universitar, publicist - Membru al Academiei Ioan Moga 1902 - 1950 profesor universitar, istoric Ionel Pavel 1897 - ? specialist în medicina intern ă, Membru al Academiei D.D. Ro şca 1895 S ăli şte -.1980 filozof, teolog, profesor Membru al Academiei Săli şte Săli şte, un vechi scaun administrativ şi de judecat ă şi un centru al spiritualit ăţ ii m ărginenilor Obiective turistice: Muzee Vizita ţi Biserici Vizita ţi: Vizita ţi Muzeul Culturii S ăli ştene În fiecare localitate Circuitul Caselor Expozi ţia Parcul câte o biseric ă Memoriale “Ioan de Muzeul Protopopiatului Pia ţa În S ăli şte : Biserica Lupa ş” – “D.D. sculptur ă Ortodox Junilor Mare, Biserica din Ro şca” , “Onisifor în aer cu Grui şi Biserica din Ghibu” liber din Aleea Brata Poiana Muzeul Etnografic din Personali Vizita ţi : Vizita ţi circuitul Soarelui Gale ş -tăţ ilor Mănăstirea Ecomuzeului Săli şte Muzeul de Icoane pe sticl ă săli ştene al atelierelor din Sibiel Foltea meseria şilor din Muzeul Parohial din şi Schitul Sibiel Săli şte - Reuniunea Fântânele pe râul Sibielului Meseria şilor Muzeul S ătesc din Vale Participa ţi la “Întâlnirea Junilor din M ărginime” (28 decembrie), “Maialul Pensiunilor Turistice” – 1 iunie în Poiana Soarelui, “Întâlnirea M ărginenilor” “Olimpiada Sportiv ă” Vizita ţi târgurile mixte anuale: 4- 5 aprilie şi 4-5 octombrie, în fiecare luni Activit ăţ i economice: meserii tradi ţionale, cre şterea animalelor, pomicultur ă, transport, fabrici marochin ărie, sta ţii de benzin ărie auto, pensiuni şi cabane turistice (64 de firme) Vizita ţi sta ţiunea Crin ţ din mun ţii Cibinului Informa ţii utile : Prim ăria Ora şului S ăli şte, str. Şteaza nr. 9 mail: [email protected], www.saliste_sibiu.ro
28 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului 11. Şugag cod po ştal: 517775 Localizare Comuna Şugag este a şezat ă pe versantul nordic al Carpa ţilor Meridionali, în Mun ţii Şureanului şi la contactul acestor mun ţi cu Mun ţii Cindrel, separa ţi de Valea Sebe şului, vale ce str ăjuie şte comuna în partea de est. În cadrul jude ţului Alba comuna este situat ă în partea sudic ă. Satul Şugag, re şedin ţă de comun ă, este asezat de-a lungul V ăii Sebe şului, la drumul na ţional DN 67 C. Comuna este situat ă la distan ţa de 45 km de municipiul Alba-Iulia şi 29 km de ora şul Sebe ş Suprafa ţa Suprafa ţa total ă a comunei este de 25.311 ha. Teritoriul are o lungime de circa 50 km şi o lăţ ime de 3–4 km. Are o structur ă a vetrei rasfirat ă, de tip strad ă, risipit ă in NV, gospod ăriile fiind r ăspândite pe versantul vestic al v ăii Grose ştilor. Monument Monumentul eroilor români aflat în fa ţa Prim ăriei este al un obelisc, ridicat în anul 1935, de c ătre localnici, pentru eroilor cinstirea memoriei eroilor români c ăzu ţi în Primul R ăzboi în Mondial. Obeliscul, realizat din calcar, are o în ălţime de Şugag 4,5 m, având la baz ă un postament în trepte. La coronament se afl ă o acvil ă din bronz, simbol al puterii si al frumuse ţii deopotriv ă. În plan frontal sunt înscrise numele a 34 de eroi români, fii ai Şugagului, c ăzu ţi pe frontul de lupt ă. Satele Din punct de vedere administrativ, comuna este format ă din şapte sate, şi anume: Şugag, comunei Ar ţi,Bârzana, Dobra, Jido ştina, M ărtinia şi T ău-Bistra . Tr ăsătura geografic ă fundamental ă a satelor de in ălţime (Ar ţi, Bârzana, Jido ştina, T ău-Bistra, Mărtinia) este dispersarea vetrei pe aproape intreaga suprafa ţă a patrimoniului s ău funciar. Relief: Relieful Şugagului este format dintr-o succesiune de culmi prelungi ce coboar ă treptat din vârfuri situate la peste 2000 m altitudine (Varful lui Patru 2130 m) pân ă la aproximativ 650 – 700 m. Aceste culmi sunt separate de o re ţea de numeroase v ăi ce dau na ştere unor versan ţi slab ori puternic inclina ţi. Apele Hidrografia teritoriului comunei Şugag se incadreaz ă in bazinul râului Sebe ş. Sebe şul este un râu tipic de munte, cu izvoarele in etajul subalpin, pe versantul sudic al culmii Cindrel, având o lungime de 93 km şi o suprafa ţă a bazinului de 1289 km². De la izvoare pân ă la v ărsarea sa in lacul Oa şa, pe o lungime de 22 km, poart ă numele de Frumoasa. De la confluen ţa cu Tărt ărăul p ătrunde pe teritoriul comunei Şugag, delimitând-o spre est de jude ţul Sibiu, având cursul in general indreptat pe direc ţie sud-nord şi o lungime în comun ă de cca. 50 km Popula ţia Popula ţia comunei Şugag însumeaz ă 3243 de locuitori (2002). Educa ţie- Primul local de şcoal ă din Şugag s-a ridicat în 1876. cultur ă În comun ă avem 2 biblioteci (una comunal ă şi cea şcolar ă) şi muzeul “Nicolae Cernat”. Ocupa ţii Func ţia economic ă principal ă este cea agricol ă, caracterizat ă prin cre şterea animalelor şi economia forestier ă la care se adaug ă cea industrial ă – industria energiei electrice. Cre şterea animalelor a determinat apari ţia unei adevarate industrii casnice, mai ales în satele din mun ţi. Se remarc ă prelucrarea lânii, prelucrarea laptelui, cojoc ăritul, mor ăritul, piu ăritul şi vâltoritul, prelucrarea lemnului. Drumul regelui sau Transalpina. Drumul na ţional DN67C Novaci-Şugag- Sebe ş este cel mai înalt drum alpin din România, cunoscut şi sub numele de Trans-Alpina . Legenda spune c ă drumul a fost construit prima dat ă de armata roman ă condus ă de împ ăratul Traian. Acesta pare s ă fi fost traseul pe care armata roman ă a trecut Mun ţii Carpa ţi în anul 101 şi a ajuns la cetatea dacic ă Sarmizegetusa, în Mun ţii Or ăş tiei, unde era retras Decebal cu oastea sa. Ref ăcut în timpul celui de-al doilea r ăzboi mondial de c ătre germani, pentru scopuri militare, Transalpina a fost foarte pu ţin utilizat ă de-a lungul timpului. Azi şoseaua mai este asfaltat ă în propor ţie de 25%. Aventur ă, mister şi priveli şti spectaculoase la în ălţimi de peste 2.000 m Informa ţii utile : Prim ăria comunei Şugag, str. Principal ă nr. 232 mail: [email protected], www.sugag.ro 29 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului 11. Comuna Tili şca cod po ştal: 557280 Localizarea : Comuna Tili şca la 26 km de Sibiu, pe DJ 106 E ce leag ă localit ăţ ile S ăli şte, Tili şca, Rod, Poiana, Jina, Şugag. Este format ă din: Tili şca şi Rod - sat situat la 8 km Acces: Accesul în sta ţie CFR – în comun ă se poate face Tili şca la 2 km pe DN1 Sibiu - Sebe ş Alba din care se ramific ă DJ 106 E Săli şte - Tili şca Relief Relieful muntos este str ăbătut de pârâul Negru şi Tili şcu ţa. Vatra satului se afl ă la altitudinea de 580 m la confluen ţa râurilor Lunca şi Valea (care în aval formeaz ă împreun ă râul S ăli şte) Re ţea de ap ă racordat ă la Uzina de Ap ă de pe rîul Tili şcu ţa; re ţea de canalizare în curs de introducere prin FEADR (m ăsura 3.2.2.) – TV Cablu – telefonie mobil ă Personalit ăţ i istorice locale: Aaron n.21 ian.1805 Rod -Z12 Profesor şi publicist , autor de manuale, membru în Florian iul. 1887 Bucure şti Comitetul Na ţional Român, membru al Societ ăţ ii Academice Române Vasile Dobrian n. 2 sept.1912 Rod Pictor grafician . Artist emerit (1964) membru de †1999, Bucure şti onoare al Academiei de desen din Florenta Ioan Bratu 1864-1932 Înv ăţă tor,primul monograf al comunei Ioachim n. 1847 Tili şca, Z 1941 Înv ăţă tor şi preot Munteanu Sibiu Micl ăuş n. 26.10.1812, Tili şca - Înv ăţă tor, preot, militant pentru drepturile Dumitru †1879 românilor Mani ţiu 1945-2009 Publicist, redactor Tribuna Dumitru Ilie Cr ăciun 1946-2003 Profesor universitar, medic urolog Păltineanu n. 31.08.1929, Tili şca Ofi ţer, autor al monografiei satului Tili şca Ioan † 2003 Mihu P. Ioan n. 1952 Profesor universitar, doctor inginer- monograful satului Rod Tradi ţii şi obiceiuri locale: Junii la s ărb ătorile de iarn ă, Hodai ţele, Prinsul Verilor, etc Obiective turistice: Tili şca Tili şca Rod Tili şca Tili şca Biserica ortodox ă, biserica Biserica “Sf. Arhangheli” - Ruinele cet ăţ ii dacice Ruinele monument istoric ortodox ă 1842, pictat ă în 1843 de de pe C ăţ âna ş cet ăţ ii “Sfin ţii Arhangheli “Sf. pictorul Constantin Georgescu Accesul se face din mediev Mihail şi Gavril”, Nicolae” din Poiana Sibiului satul Gale ş sau pe ale din zidit ă în 1782 şi 1843 Singurul loc din România Drumul antic din Tili şca pictat ă în 1793 şi Biserica unde apele curg în dou ă vatra comunei Tili şca 1937, restaurat ă mic ă din bazine hidrografice: Mure ş şi prin “Hul ă” pictura în 2009 Tili şca Olt Vizita ţi Casa Muzeu din comuna Tili şca Participa ţi la “S ărb ătoarea oierilor” – 15 august, de “Sf. Maria”! Activit ăţ i economice: ateliere tâmpl ărie, darac, ţes ătorii, cus ătorii, cov ăcii Informa ţii utile: Prim ăria Comunei Tili şca, str. Şcolii 531 Mail: [email protected], www.comunatilisca.ro 30 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului
ECOMUZEUL INSTRUMENT DE DEZVOLTARE LOCAL Ă
Va recomandăm s ă descoperi ţi: CIRCUITELE ECOMUZEULUI SIBIAN (fondat în 2007) CIRCUITUL SATELOR ROMÂNE ŞTI DIN MĂRGINIMEA SIBIULUI - Circuit pentru cunoa şterea satelor din Mărginimea Sibiului : biserici ortodoxe, arhitectur ă specific ă, gospod ării şi ferme tradi ţionale, ateliere de mici me şte şugari, în S ĂLI ŞTE - GALE Ş şi GURA RÎULUI. CIRCUITUL SATELOR CU ARHITECTURA SAXONA DE PE TÂRNAVE circuit pentru cunoa şterea satelor saxone: biserici fortificate, arhitectura specific ă, gospod ării şi ferme tradi ţionale, ateliere de mici me şte şugari:
BIERTAN, MO ŞNA, VALEA VIILOR! CIRCUITUL PATRIMONIU ÎN PERICOL PE VALEA HÂRTIBACIULUI: S ĂSĂUŞ – COMUNA CHIRP ĂR! cu o arhitectur ă vernacular ă de o mare valoare, dar care se afl ă într-o stare de degradare avansat ă!
31 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului ASOCIA ŢIA DE INFRUMUSE ŢARE A COMUNEI GURA RÎULUI GURA RÎULUI NR. 566, www.civilizatiaapei.ro Semnificaţia simbolului “Roata vieţii” – “Roata lumii” La originea siglei există o minunată miniatură, creaţia ţăranului autodidact Picu Pătruţ (1818-1872), din Sălişte, remarcabil reprezentant al geniului popular românesc din sec. al XIX-lea.
Nestatornica roată a lumii şi primejdioasele ei valuri! -am să moştenesc, moştenesc, am moştenit - Din pământ sunt şi în pământ mă întorc!
32