ROMÂNIA-JUDEŢULSIBIU AsociaţiadeÎnfrumuseţare acomuneiGuraR î ului CIVILIZAŢIA APEI ÎN MĂRGINIMEA SIBIULUI -micromonografie pentruîncurajareaturismului- „şipâmântulafostformatdinapăşidecătreapă” VIZITAŢI MĂRGINIMEASIBIULUI! Materialpromoţional- micromonografie-realizatprin proiectul “ CIVILIZAŢIA APEIÎNMĂRGINIMEA SIBIULUI” proiectimplementatcufondurieuropenenerambursabile prinP.N.D.R.-axaIV LEADER-G.A.L. MărginimeaSibiului Lucrareas-arealizatprintr-unprocesparticipativpuncteledevedereexprimate nereflectândîn modobligatoriuopiniilefiecăruiautor/coautor. Proiectulcontribuielapromovarea şipunereaînvaloarea patrimoniuluimaterial şiimaterialalcomuneiGuraRîului şi, îngeneralaMărginimiiSibiului, prinvalorificareaprincipiilor şitehnicilordeanaliză aecomuzeuluisibian. Echipadeimplementareproiectreprezentantlegal preşedinteMihaelaStoica, împreună cumembriifondatoriaiasociaţiei DuţuIoan,MariusHalmaghi Aucolaboratlarealizarealucrării: dr.EugenStrăuţiu,dr.VasileCrişan,dr.OvidiuCalborean dr.ClaudiuMunteanu,col.PăreanIoan ValerDeleanu,NicolaeHanzu Foto:OctavianIsailă (fotografiiaeriene) şifotografiidincolecţiile Ecomuzeului Traduceri(germană -franceză -engleză):HildegardFalk, AlinChipăilă,IoanaBratu © Toatedrepturileasupraacesteiversiuniaparţin AsociaţieideÎnfrumuseţareaComuneiGuraRîului www.civilizatiaapei .ro DescriereaCIP aBiblioteciiNaţionaleaRomâniei CivilizaţiaapeiînMărginimeaSibiului: micromonografiepentruîncurajareaturismului. -Sibiu :CasadePresăşiEditură Tribuna,2015 Bibliogr. ISBN978-973-7749-75-8 908(498MărginimeaSibiului) “Acestmaterialpromo ţionalsedistribuiegratuit” CasadePresăşiEditurăTRIBUNA Sibiu ISBN978-973-7749-7 5 - 8 CivilizaţiaapeiînMărginimeaSibiului „Cinesegândeştenumailalocul Bineaţivenit undetrebuiesă ajungă în îşistrică plăcereacălătoriei” MĂRGINIMEASIBIULUI ()F.Rückert Reţeaua hidrologică din Consiliul Mondial pentru Transilvania - ce include bazinul Călătorii şi Turism (WTTC, hidrografic al Mărginimii Sibiului - 1996) “Călătoria şi turismul vegetaţia şi solurile sunt rezultatul constituie cea mai mare unor lungi perioade de evoluţie ce a industrie din lume care în urmat ultimei epoci glaciare. măsuri virtuale şi economice Distribuţia acestei reţele include: venitul brut, hidrografice a creat şi un sistem valoarea adăugată, capitalul radial de comunicaţie dinspre lanţul investit, numărul de salariaţi muntos spre câmpie. şi contribuţia la taxe”. Mircea Eliade arată că „apele Ultimul deceniu a au fost pentru omenire suma demonstrat că presiunea universală a tuturor virtualităţilor, sistemului global în izvorul şi originea tututor domeniul economic şi politic, posibilităţilor existenţei, suportul oricărei creaţii”. c o n c u r e n ţ a l u m i i Aerul, apa, flora şi fauna au industrializate, constituit şi constituie elementele competitivitatea între fundamentale ale dezv oltării producători şi furnizorii de omenirii. Interesul major în servicii, atitudinea faţă de valorificarea superioară sau valoare, respectiv faţă de conservarea acestor bogăţii ale bunăstare, dar şi ideile planetei noastre este semnalat novatoare în formarea forţei încă din cele mai vechi timpuri. de muncă şi implicit pentru În 1972, în declaraţia de la costul acestei forţe de muncă Stockholm s-au formulat 26 de au condus la dezvoltarea de principii: noi tehnici de management -omul este creaţia şi creatorul de proiect turistice. mediului său, iar protecţia şi Turismul a devenit în ameliorarea acestuia se reflectă şi ultimul deceniu ramura condiţionează bunăstarea şi e c o n o m i c ă c e a m a i dezvoltarea plenară a civilizaţiei importantă, la nivel mondial. umane; Turismul ca fenomen -omul are dreptul la libertate, geografic, a devenit o egalitate şi condiţii de viaţă activitate complexă, peisajul satisfăcătoare în armonie cu natura. turistic de destinaţie fiind -generaţiile prezente şi viitoare determinant pentru călătorie au responsabilitatea salvgardării şi turism, un rol important mediului prin toate elementele sale: revine publicităţii, turistul aerul, apa, solul, fauna, flora, creându-şi propria viziune ecosistemele naturale, habitatele, asupra facilităţilor turistice resursele şi capacitatea lor de încă în faza planificării regenerare; vizitei. -între dezvoltarea economică şi socială şi mediul înconjurător există o legătură puternică (...). 3 Civilizaţiaapei-GuraRîului CivilizaţiaapeiînMărginimeaSibiului Obiectivul general al Proiectul “Civilizaţia apei în proiectului constă în: Mărginimea Sibiului” contribuie la „Dezvoltarea activităţilor promovarea tradiţiilor culturale - prezentând patrimoniul cultural - turistice încomuna Gura Rîului material şi imaterial, şi-n general în Mărginimea - valorifică resursele culturale Sibiului, care să contribuie la imateriale (cunoştiinţe, tradiţii şi creşterea numărului de locuri de obiceiuri în pericol de dispariţie) ale muncă şi a veniturilor teritoriului – spaţiul rural din Mărginimea Sibiului, resurse ce pot alternative, precum şi la contribui la „Încurajarea creşterea atractivităţii spaţiului activităţilor turistice” în teritoriu, rural”. dar şi la revigorarea vieţii cultural- Am considerat oportună şi spirituale a satelor. În contextul în necesară elaborarea, editarea care ţinutul sibian a cunoscut după 2007 (Sibiu – capitală culturală şi distribuirea de materiale de europeană) un veritabil „boom promovare a conceptului de turistic” comunele din Mărginimea traseu tematic „Civilizaţia Sibiului se pot integra în fluxurile apei în Mărginimea Sibiului” , turistice sibiene şi regionale prin implementarea acestui tip de în conformitate cu prevederile proiecte, o oportunitate ce trebuie Ghidului Solicitantului valorificată; măsura 313; astfel s-au -proiectul abordează probleme de elaborat ghiduri, pliante cu mediu legate de administrarea şi hărţi (2 modele), 4 broşuri gospodărirea resurselor de apă, în bazinul hidrografic a două mari râuri pentru promovarea Oltul şi Mureşul, afectat de noile conceptelor, 9 modele de ocupaţii din ţinut dar şi de vederi şi o lucrare de schimbările climatice globale. prezentare. Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea şi încurajarea activităţilor turistice, partenerii şi VĂ INVITĂMSĂ beneficiarii proiectului fiind DESCOPERIŢI cetăţenii Mărginimii Sibiului şi-n MĂRGINIMEA SIBIULUI principal cetăţenii comunei Gura ŞI Rîului. ULTIMELEINSTALAŢII MEŞTEŞUGĂREŞTI ale CIVILIZAŢIEI APEI PĂSTRATE “INSITU”! Preşedinte AsociaţiedeÎnfrumuseţare acomuneiGuraRîului MihaelaStoica Civilizaţiaapei-GuraRîului 4 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului Regiunea numit ă “M ărginime” “Istoria trebuie scris ă cu grij ă de adev ăr, cu comp ătimire pentru suferin ţe, cu bucurie pentru triumfurile scump cî ştigate şi înainte de toate, cu ceea ce învie orice nara ţiune: cu iubire” - N. Iorga Mărginimea Sibiului este situat ă în centrul României, în sudul Transilvaniei, la poalele Mun ţilor Sibiului, în stânga liniei ferate Turnu Ro şu -Sibiu şi Sibiu-Alba Iulia. Mărginimea Sibiului poate fi cuprins ă în patrulaterul care ar avea ca limit ă la est linia pasul Turnu-Ro şu - Şelimb ăr, la nord linia ce une şte Şelimb ărul cu localitatea C ărpini ş, la vest linia care ar trece prin C ărpini ş şi Vârful T ărt ărău (jude ţul Gorj) iar la sud linia care ar uni acest vârf cu pasul Turnu - Ro şu. Suprafa ţa acestei regiuni însumeaz ă peste 1200 de kmp. Numele de “m ărgineni” are o semnifica ţie mult mai extins ă decât teritoriul delimitat mai sus ca fiind locuit de ei, el putând fi aplicat întregii popula ţii care se g ăse şte pe vechea frontier ă austro-ungar ă din Susul Transilvaniei, deci şi celor din jude ţele Hunedoara, Bra şov (respectiv jude ţul Sibiu) . Ţara Sibiului, o zon ă de contact între deal şi munte poart ă numele de Marginea, M ărginimea sau M ărginimea Sibiului, locuitorii ei , de la boi ţeni (din Boi ţa) pân ă la jinari (din Jina), incluzând răş in ărenii, poart ă numele de m ărgineni. Definit ă de marele George Bari ţiu ca o adev ărată zon ă agropastoral ă, zon ă centrat ă pe cetatea Sibiului, M ărginimea cuprinde un şir de sate, locuite din toate timpurile de o popula ţie româneasc ă pentru care îns ăş i ra ţiunea de a fi a reprezentat-o cre şterea animalelor şi în special a oilor. De şi îşi spun singuri “m ărgineni” iar lumea întreag ă le spune “m ărgineni”, trebuie s ă recunoa ştem c ă oamenii din aceste plaiuri mioritice n-au nimic comun cu “m ărginirea”, transhuman ţa de milenii, făcându-i cunoscu ţi şi înv ăţ aţi. Al ături de “ ţuţuieni” (m ărginenii din Moldova), de “ungureni” (m ărginenii din Ţara Româneasc ă) m ărginenii Sibiului str ăbătând drumurile oilor şi v ămile cucului în c ăutarea păş unilor, dovedind o mobilitate remarcabil ă prin c ălătoriiile de la Dun ăre şi dincolo de ea, spre Constantinopol şi spre Adriatica, pân ă la Tisa şi dincolo de Tisa, în Polonia, iar spre r ăsărit pân ă în Caucaz, demonstreaz ă o tenacitate şi dorin ţă de cunoa ştere specific ă acestor locuri. M ărginenii au dovedit de-a lungul vremurilor dârzenie, dar în 5 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului acela şi timp şi elasticitate; au înfruntat obstacole şi riscuri f ără re ţineri şi ezit ări în fa ţa greut ăţ ilor sau eforturilor. Dintre localit ăţ ile din M ărginimea Sibiului, ce s-au desprins în adev ărate centre de oieri şi care au fost adev ărate capitale de zon ă, amintim: Săli şte , un vechi scaun administrativ şi de judecat ă şi un centru al spiritualit ăţ ii m ărginenilor, dând o adev ărat ă pleiad ă de intelectuali şi academicieni ţă rii; Răş inari , veche re şedin ţă episcopal ă ortodox ă, cu vechi tradi ţii culturale; comuna amplasat ă pe un circuit turistic important