DOCSLIB.ORG

Colecţia De Documente Blaj

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Colecţia De Documente Blaj Fond nr. 600 ARHIVELE NAŢIONALE Inv. nr. 1165 DIRECŢ IA JUDEŢ EANĂ CLUJ Colecţia de documente Blaj INVENTAR 1493-1928 1522 u.a © Arhivele Naţionale ale României 1 Prefaţă Odată cu inventarierea materialului documentar provenit de la Biblioteca Centrală Blaj, în 1994 s‐a constatat existența unui fragment de fond care în mod cert forma o Colecție de documente, îndeplinind toate condițiile cerute de aceasta, astfel că această colecție este o identitate de sine stătătoare, cu particularități specifice. Ea a fost întocmită parțial la Biblioteca Academiei, Filiala Cluj, şi a fost reordonată, reinventariată şi completată la Direcția Județeană Cluj a Arhivelor Naționale. Ea are numărul de inventar 1165, conține un număr de 1487 unități arhivistice, documente originale şi copii în limbile română, maghiară, latină, germană. Aceste documente de o incontestabilă valoare documentar‐ istorică oferă o imagine clară despre ce a însemnat Biblioteca Centrală Blaj pentru români ardeleni uniți cu biserica Romei, Bibliotecă ce era atât o instituție de cultură şi civilizație pentru preoți şi laici, cât şi un centru în jurul căruia gravitau intelectualii români, mai ales cei de religie greco‐catolică. Colecția oferă o perspectivă clară şi asupra stării sociale, materiale a românilor ardeleni pentru perioada la care se referă documentele. Acestea sunt scrise fie pe pergament, fie pe hârtie filigranată sau pe hârtie simplă, originale, transumpturi, copii simple, copii moderne, iar perioada de timp pe care o acoperă este intervalul cuprins între 1396‐1842. Documentele create după această dată şi care ar fi putut face parte din această colecție au fost ordonate şi inventariate în alte fonduri (Biblioteca Centrală Blaj, fondurile personale şi familiale ce provin de la Blaj, etc.), la Direcția Județeană Cluj a Arhivelor Naționale socotindu‐se că este mai bine a se continua ordonarea şi inventarierea anterioară, nerupând ordinea existentă deja. Trebuie remarcat totodată că întrucât această Colecție a fost începută La Biblioteca Academiei, Filiala Cluj, am fost nevoiți să păstrăm modul de ordonare şi cotarea inițială, documentele găsite ulterior au fost adăugate la sfârşitul Colecției. Colecția de documente© Arhivele Blaj reprezint Naţionaleă una din ale cele maiRomâniei bogate izvoare documentare pentru istoria Transilvaniei şi merită a fi amintite aici cele mai importante categorii de documente ce fac parte din aceasta: acte de numiri de preoți greco‐catolici, acte ale episcopilor Inochentie Micu Klein, Petru Pavel Aaron etc., decrete date de Maria Tereza, acte privind studenții români de la Roma, acte privind unele mişcări religioase şi procese, acte ale diferitelor biserici greco‐catolice, acte privind 2 Unirea religioasă cu biserica Romei şi situația acestei uniri, acte şcolare, culturale, administrative, donații şi cumpărări de moşii, acte ale unor familii nobile româneşti din sec. XVIII, etc. Pentru secolul al XVII‐lea şi începutul secolului al XVIII‐lea Colecția deține câteva documente importante pentru istoria saşilor ardeleni. Aici se află mai multe variante ale Diplomelor Leopoldine, decrete ale principilor Transilvaniei cu referire la biserică, acte referitoare la bisericile şi mănăstirile ce țineau de Mitropolia de Alba Iulia şi Făgăraş , acte ale Sinoadelor bisericeşti, acte ale funduşurilor bisericeşti, probleme matrimoniale, jurăminte de credință față de Unirea religioasă cu biserica Romei, acte privitoare la o serie de tulburări religioase şi neînțelegeri între ortodocşi şi greco‐catolici. Mai multe documente descriu modul de creare a unui mit, cel al Icoanelor Lăcrimătoare, răspândit între românii ardeleni greco‐catolici. Sugestive pentru evoluția economico‐socială a românilor greco‐catolici din Mitropolia Blajului sunt documentele legate de elevii (alumnii), preoții greco‐catolici, dependenți de ajutoarele primite de la diferite persoane şi fundații, şi mai ales documentele provenite de la episcopul Ioan Bob, care a creat şi administrat cea mai mare fundație de studii, care a contribuit la ridicarea economică şi culturală a elevilor, studenților şi preoților greco‐catolici. Având în vedere bogăția materialului arhivistic aflat în Colecția de documente Blaj concluzionăm că fondul este unul din cele mai importante pentru studierea istoriei unui teritoriu întins şi a unui interval de timp de câteva secole. © Arhivele Naţionale ale României 3 Nr. Cota Caracteristicile Anul Luna Ziua Localitatea Conţinutul documentului Observaţii crt. veche documentului Copie în limba română cu grafie chirilică a unui Provenit Copie, hârtie, document din noiembrie 1396 (probabil greşit !), din fondul 1 1799 21 româno-chirilică, august privitor la fugari munteni Sas-Sebeş în Ioan Micu 3 f. Transilvania în timpul domnitorului Mircea (?). Moldovan Sentinţa Tribunalului voievodului Petru de Sancto Georgio şi Bozin, prin care adjudecă moşiile Nadeş (Nadăş), Vasileni (Zentlazlo), Măgheruş 15e (Monioros) şi Hetiur (Hetwr) lui Nicolae Bethlen, octavarum Albeşti (Feyeregyhaz), Langadar, Idiciu Original, latină, 2 1508 Epipfaniar 13 Cluj (Jewedich) şi Zoltan lui Nicolae, fiul lui Francisc hârtie, filigran, um de Ocna Sibiului, Odrihei (Udvarhelyi, sau aprox. 600cm. ianuarie Vamosudvarhely) lui Gaspar Sikesd de Theremi în procesul cu magistrul Ştefan, rectorul Capelei şi Spitalului Sfântului Spirit din Oradea Ladislau V, regele Ungariei dă de ştire că magistrul Ladislau de Seghedin, rectorul Capelei şi spitalului Sfîntului Spirit de pe lîngă Şcoala din Oradea a oprit pe Nicolae de Ocna Sibiului, vicevoievodul Transilvaniei, pe Ioan Gereb de Vingard, pe Desideriu de Losoncz, fost voievod, şi Transumpt în doc. 3 1453 Februarie 23 Viena © Arhivele Naţionale ale Românieipe alţi nobili de la ocuparea posesiunilor Zoltan şi din 1508, ian. Langadar din comitatul Alba, Albeşti (Feyeregyhaz), Nadeş (Nadas), Măgheruş (Munioros), Hethwyr, Vasileni (Kiszent Laszlo) şi părţile de moşie din Jewedich din comitatul Târnava V proxima Ladislau V, regele Ungariei dăruieşte alesului ante Nicolae de Ocna Sibiului, pentru merite în luptele Transumpt în doc. 4 1453 1 Bratislava festum cu turcii moşiile Albeşti (Feyeregyhaz) din Din 1508 Purificatio comitatul Alba, părţile de moşie din Jewedich din 4 nis marie comitatul Târnava şi Langadar din comitatul Virginis, Târnava, foste ale lui Mihail de Nadeş februarie Feria tertia Ladislau V, regele Ungariei dăruieşte alesului 5 proxima Nicolae senior de Ocna Sibiului, pentru merite în ante luptele cu turcii a opta parte a moşiei Albeşti festum (Feyeregyhaz), din comitatul Alba, fostă a lui Transumpt în doc. 1453 20 Beate Nicolae de Sibirk, cu titlul de zălogire din 1508 Catharina virginis noiembrie Ladislau V, regele Ungariei dăruieşte lui Nicolae, fiul lui Gheorghe şi altui Nicolae de Ocna Sibiului posesiunile Albeşti (Feyeregyhaz) şi Langadar din Transumpt în doc. 6 1456 aprilie 16 Buda comitatul Alba şi Idiciu (Jewedich) din comitatul din 1508 Târnava, pentru servicii credincioase, cu condiţia să nu aparţină pămînturile saşilor sau secuilor Matia Corvin, regele Ungariei dăruieşte alesului Podon egregio Ştefan de Davidhaza, curteanul său, Transumpt în doc. 7 1482 decembrie 8 Austria posesiunea Zoltan din comitatul Alba, fostă a lui din 1508 Mihail Salomonfy, apoi a lui Petru Torok Vladislav, regele Ungariei confirmă lui egregius Mihail, fiul lui Solomon de Nadeş, pentru fapte credincioase moşiile Nadeş (Nadas) din Alba, Transumpt în 8 1441© Arhivelemartie Naţionale19 Pelyske ale RomânieiMăgheruş (Monioros), Hetiur, Bwn, Idiciu actul din 1508 (Jewedich), Vasileni (Szentlaszlo) din comitatul Târnava şi Albeşti (Feyeregyhaz), din comitatul Alba Capitlul bisericii Transilvaniei dăruieşte Spitalului Sfintului Spirit din Oradea moşiile şi Transumpt în 9 1443 Alba Iulia părţile sale de moşii din Nadăş, Hetiur, Monioros, actul din 1508 Vasileni (Zentlaszlo), Idiciu (Jewedich), din comitatul Târnava 5 Zoltan şi părţile din Albeşti (Feyeregyhaz) din comitatul Alba Stările regatului Ungariei poruncesc Capitlului din Alba Iulia să pună capela şi spitalul bisericii din Oradea în stăpânirea posesiunilor Nadeş (Nadas), Hetiur, Măgheruş (Monioros), Vasileni Transumpt în 10 1445 mai 8 Pesta (Kiszentlazlo), Idiciu (Jewedich), Odrihei actul din 1508 (Udvarhely), în comitatul Târnava, Albeşti (Feyeregyhaz), Zoltan şi Langadar, de pe râul Olt, din comitatul Alba Capitlul din Alba Iulia dă de ştire că a pus pe Petru, lector şi preot al Episcopiei din Oradea şi pe magistrul Ladislau de Seghedin, rectorul Capelei şi al spitalului din Oradea în stăpînirea posesiunile Transumpt în doc. 11 1445 iulie 11 Alba Iulia Nadeş (Nadas), Hetiur, Măgheruş (Monioros), din 1508 Vasileni (Kiszentlazlo), Idiciu (Jewedich), Odrihei (Udvarhely), în comitatul Târnava, Albeşti (Feyeregyhaz), Zoltan şi Langadar, de pe râul Olt, din comitatul Alba Iancu de Hunedoara, guvernator ales al Ungariei şi voievod al Transilvaniei confirmă donaţia alesului Mihail, fiul lui Solomon, în favoarea Capelei sau Spitalului Sfântului Spirit posesiunile sale Nadeş Transumpt în doc. 12 1446 iunie 22 Pesta (Nadas), Hetiur, Măgheruş (Monioros), Vasileni din 1508 © Arhivele Naţionale ale României(Kiszentlazlo), Idiciu (Jewedich), Odrihei (Udvarhely), în comitatul Târnava, Albeşti (Feyeregyhaz), Zoltan şi Langadar, de pe râul Olt, din comitatul Alba Stările regatului Ungariei confirmă lui Mihail, fiul lui Solomon de Nadeş (Nadas), dreptul exclusiv Transumpt în doc. 13 1446 iunie 21 Pesta de dispunere asupra moşiilor Nadeş (Nadas), din 1508 Hetiur, Măgheruş (Monioros), Vasileni (Kiszentlazlo), Idiciu (Jewedich),
Load more

Recommended publications
  • The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: the Relation Between the Nation and People’S Religious Confession
    The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: The Relation between the Nation and People’s Religious Confession Ciprian Ghişa ”Babeş-Bolyai” University Abstract: The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: The Relation between the Nation and People’s Religious Confession. This paper aims to analyze the question of the confessional identity, focusing on one of its main constitutive elements: the relation between the nation and people’s religious confession. The national identity and the confessional one have numerous common characteristics, influencing each other more or less depending on the historical evolution of events. These aspects are more profound in a multi-ethnic, multi-cultural and multi-confessional environment, as otherness is one of the strongest factors that defines and strengthens the confessional as well as the national identity. This was also the case of the Greek- Catholic Church in Romania, in the inter-war period, taking into consideration its new status after the Union of 1918: a minority church in a country with an Orthodox majority. Its relation of otherness with the Romanian Orthodox Church also influenced its relation with the state and therefore it determined also the structure and the intensity of its discourse of identity. Among the most important themes of this discourse we can mention: the Greek-Catholic Church is the church of the forefathers; this Church, its faith and its believers are Romanian; the Union with Rome brought the Romanian people a lot of benefices
    [Show full text]
  • Spre O Nouă Faţă a Bisericii Române Unite*
    Spre o nouă faţă a Bisericii Române Unite* I. Revenirea Bisericii Române Unite la libertate în 31 decembrie 1989 Revoluţia şi lovitura de Stat de la sfârşitul anului 1989 din România au adus pentru această ţară două măsuri împortante: s-a eliberat România de gândirea impusă românilor după al doilea război mondial, şi s-a revenit iar în România la libertatea Bisericii Române Unite, suprimate de Prezidiul Republicii Populare Române de la 1 decembrie 1948. 1. Temeiul religios şi politic al deciziei din 1989 Legătura dintre viaţa politică comunistă şi viaţa religioasă a Bisericii Române Unite din anii 1944-1948, continuată apoi până în 1989, are profund temei şi politic, şi religios. E adevărat că Aliaţii, la sfârşitul celui de al II-lea război mondial, mergând împotriva fasciştilor şi naziştilor, ajunseseră prin împărţirea lumii sub diferite supraputeri să încredinţeze România dominaţiei politice a Uniunii Sovietice, dar prin această încredinţare a Aliaţilor dată Uniunii Sovietice ei legau România şi ţările de la Răsăritul Europei de vechea concepţie antioccidentală a Rusiei ţariste, preluată apoi de comunism, adică le legau de antioccidentalism. Rezultatul acestei supuneri nu a întârziat să apară. România şi ţările din Europa orientală au fost angrenate în lupta împotriva Occidentului. În deosebi Bisericile din Răsărit, care aveau legături cu Roma, au fost obligate să participe la lupta împotriva Occidentului, sau chiar să dispară din activitatea religioasă. E de notat mai ales faptul că în vara anului 1948 Uniunea Sovietică, prin Biserica Ortodoxă Rusă, a convocat la Moscova o conferinţă * Publicat în Perspective 51-52 (1991) 3-80 1 a Bisericilor Ortodoxe care, între altele, a decis şi suprimarea Bisericii Române Unite.
    [Show full text]
  • 75-92 Groza Et Alii.4
    Astra Salvensis, an VI, numãr 11, 2018 A HIERARCH AND HIS AGE. THE LIFE AND THE ACTIVITY OF BISHOP VASILE MOGA (1774-1845) AS REFLECTED IN THE ROMANIAN HISTORIOGRAPHY Mihai-Octavian Groza, Iuliu-Marius Morariu, Diana-Maria Dãian ,,Babeş-Bolyai” University Cluj-Napoca, Romania Abstract: The life and the activity of bishop Vasile Moga (1774-1845) were briefly analysed in the Romanian historiography both because of the absence of some systematic researches on the archivist material existing in Romania and abroad and also due to the rich activity developed by his successor, the bishop and afterwards archbishop and metropolitan Andrei, baron of Şaguna. His figure was analysed after his contribution to the development of the Romanian education, to the improvement of the moral-religious life of the eparchy, to the national-political fight of the Transylvanian Romanians and less after his contributions to the institutional realities, the organization of the bishopric, the relation with the archpriestships and the eparchies, constituting a lack of the historiography that remains to be solved. We will aim through our study, based on the analysis of the Romanian writings dedicated to the life and the activity of bishop Vasile Moga, at capturing the main phases and research directions as well as its significations hoping that this modest study will focus the attention of the historians and theologians in order to make this honest hierarch, unduly marginalized come into prominence. The historiographical passages referring to bishop Vasile Moga‟s life and activity demonstrated the fact that over time he was an ,,aggrieved” of the historical writing compared to his successor, Andrei Şaguna.
    [Show full text]
  • Gender Alternations Within the Toponymic Pair Sodom and Gomorrah
    GENDER ALTERNATIONS WITHIN THE TOPONYMIC PAIR SODOM AND GOMORRAH Sabina ROTEN ŞTEIN “Alexandru Ioan Cuza” University of Ia şi Abstract The article deals with the problem of gender alternations in the case of two biblical toponyms, Sodom and Gomorrah , which can be frequently found in the same syntagm in the biblical text. Since toponyms do not relate to the animate/inanimate distinction, it is the phonetic aspect to mostly dictate their being included in gender categories. The cultural influences of the time as well as the language of the original text from which the translation was made have imposed non-feminine variants of these toponyms in the old Romanian language and vowel-ending variants) in modern Romanian. Key words : gender alternations , biblical toponyms , formal criterion , Sodom , Gomorrah Résumé La présente étude élucide les fluctuations du genre au cas du couple de toponymes bibliques Sodome et Gomorrhe qui, souvent, apparaissent dans le texte biblique en tant que constituants d’un seul syntagme solidement coagulé. Puisque nous savons que les toponymes ne participent point à l’universellement connue opposition entre animé et inanimé, c’est donc leur allure phonétique qui, dans la plupart des cas, décidera de leur encadrement dans la catégorie du genre. Les divers courants prédominants dans la culture de chacune des époques traversées comme aussi bien la langue d'origine de la version d’après laquelle la traduction aura été initiée ont fait que des formes toponymiques non féminines vinssent établir leur prédominance en roumain ancien et que, plus tard, en roumain moderne, les mêmes toponymes présentassent des formes vocaliques.
    [Show full text]
  • 1 CONTENTS Chapter 1. Introduction
    CONTENTS Chapter 1. Introduction..............................................................................................................6 1.1. The state – definitions – role...............................................................................10 1.2. The church – definition – role.............................................................................11 Chapter 2. The patristic theology in the relationship of the church with the state............15 2.1. Esential features...................................................................................................15 2.2. The Myth of the Good Emperor...........................................................................18 2.3. One theology, two churches as sisters..................................................................27 2.3.1. The Greek-orthodox church, sister of the Romanian Greek-Catholic united with Rome.................................................................................................27 Chapter 3. Brief presentation of the history of the churches in Europe and in the territories to study: Transylvania, Banat, Crişana and Maramureş, in one word the future Ardeal.......................................................................................................................31 3.1. The installment of the christianity and the studied areas and the adjacent ones................................................................................................................................31 3.2. The christianization of the areas
    [Show full text]
  • Abstract Sfirlea, Titus G
    ABSTRACT SFIRLEA, TITUS G. “THE TRANSYLVANIAN SCHOOL: ENLIGHTENED INSTRUMENT OF ROMANIAN NATIONALISM.” (Under the direction of Dr. Steven Vincent). The end of the eighteen and the beginning of the nineteen centuries represented a period of national renaissance for the Romanian population within the Great Principality of Transylvania. The nation, within a span of under fifty years, documented its Latin origins, rewrote its history, language, and grammar, and attempted to educate and gain political rights for its members within the Habsburg Empire’s family of nations. Four Romanian intellectuals led this enormous endeavor and left their philosophical imprint on the politics and social structure of the newly forged nation: Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, and Ion-Budai Deleanu. Together they formed a school of thought called the Transylvanian School. Micu, Maior, and Şincai (at least early in his career), under the inspiration of the ideas of enlightened absolutism reflected in the reign of Joseph II, advocated and worked tirelessly to introduce reforms from above as a means for national education and emancipation. Deleanu, fully influenced by a combination of ideas emanating from French Enlightenment and French revolutionary sources, argued that the Romanian population of Transylvania could achieve social and political rights only if they were willing to fight for them. THE TRANSYLVANIAN SCHOOL: ENLIGHTENED INSTRUMENT OF ROMANIAN NATIONALISM by Titus G. Sfirlea A thesis submitted to the Graduate Faculty of North Carolina State University In partial fulfillment of the Requirements for the degree of Master of Arts In History Raleigh, NC 2005 Approved by: _________________________ _________________________ Dr. Anthony La Vopa Dr.
    [Show full text]
  • Listă De Lucrări A
    Listă de lucrări a. Cărți 1.Viață parohială și diversitate confesională în Transilvania secolului al XVIII-lea. Studiu de caz: uniți și ortodocși în comitatul Dăbâca, Ed. Mega, 2015. 2. Biserica greco-catolică din comitatul Cluj în secolul al XVIII-lea, Presa Universitară Clujeană, 2007. 3. ”…scoale-te, du-te, propoveduește…” Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler și enoriași 1697-1780, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2004. 4. Istoria Baroului Cluj, Editura Mega-Argonaut, Cluj-Napoca, 2012, 334 p. (co-autor împreună cu Mirel Ionescu) b. Capitole în cărți 1. ”Un cititor din secolul al XVIII-lea și cărțile sale: Alexandru Fiscuti”, în Ioan Bolovan, Ovidiu Ghitta (coord.), Istoria ca datorie. Omagiu academicianului Ioan-Aurel Pop la împlinirea vârstei de 60 de ani, Academia Română/Centrul de Studii transilvane, Cluj- Napoca, 2015, p. 577-590. 2. ”L’Unione con la Chiesa Romana nell’immagine. Il sinodo degli Santi Padri ossia la Chiesa dell’Oriente e quella dell’Occidente immaginate come albero fruttifero, Blaj (1765- 1766), în Ioan Aurel Pop, Ovidiu Ghitta, Ioan Bolovan, Ana-Victoria Sima (coord.), Dal cuore dell’Europa. Omaggio al professor Cesare Alzati per il compimento dei 70 anni, Accademia Romena/Centro di Studi Transilvani, Cluj-Napoca, 2015, p. 243-258. 3. ”Grigore Maior. Schiță de portret”, în Viorel Ciubotă, Vasile Rus (coord.), Episcopul Grigore Maior. La 300 de ani de la naștere, Editura Muzeului Sătmărean, 2015, p. 34-39. 4. ”Cășeiu- un protopopiat în anii conflictului confesional”, în Daniela Deteșan, Mirela Popa Andrei, Madly Lorand (ed.), Fascinația trecutului. Omagiu istoricului Simion Retegan la împlinirea vârstei de 75 de ani, Ed.
    [Show full text]
  • The History of the Greek-Catholic Church As Reflected in the Post 1989 Romanian Historiography
    The History of the Greek-Catholic Church as Reflected in the Post 1989 Romanian Historiography. Some Considerations Cecilia Cârja, Ion Cârja Babeş-Bolyai University Abstract: The History of the Greek-Catholic Church as Reflected in the Post 1989 Romanian Historiography. Some Considerations. The study aims to present seve- ral considerations concerning a scientific research topic which was almost non- existent prior to 1989: the history of Romanian Greek-Catholic Church. The liberalisation of the historical writing in post-communist Romania has created a favourable climate for restarting the research concerning the history of the Church and of religious life. It is in this context that the Romanian United Church became once more an important subject in the Romanian historiography. The research of the history of the Greek-Catholic Church meant , for that period, going to primary sources (archives in and outside the country), as well as identifying main research topics such as: the Union of the Transylvanian Romanians with the Church of Rome, personalities and institutions, relations between the Greek-Catholic Church with the Holly See and with the Latin Catholic Church from Austria-Hungary in the second half of the 19th century and the beginning of the 20th century, the outlawry of this Church in 1948, the period of the communist persecution etc. When surveying the topic, we are dealing with three ways of connecting with the history of the Romanian Greek-Catholic Church: academic history, a result of studies and research conducted by specialists, the official, encomiastic history automatically assumed by the United elites and clergy and a disputed history generated by a difficult dialogue and the tensed relations with the Orthodox Church following the post-communist transition.
    [Show full text]
  • Biserica, Politica Si Cultura La Episcopul Ioan Giurgiu Patachi
    BISERICĂ, POLITICĂ ŞI CULTURĂ LA EPISCOPUL IOAN GIURGIU PATACHI (1681-1727) Iacob Mârza „În 1727 moare un episcop, carele deşi avuse viaţă scurtă, lăsă însă în urma sa un monument epocal nu numai pentru biserică ci şi pentru cultura naţională, căci câştigă de la împăratul două domenii, care apoi s-au schimbat pentru domeniul de la Blaj. După 70-80 de ani nu mai ştie nici un român, când, unde şi cum a murit acel episcop. Unul pune anul morţii lui la 1725, altul la 1727 şi iarăşi altul la 1728. Vine apoi abia în zilele noastre dr. Nilles şi scoate din documentele societăţii sale data morţii lui Pataki IV Kalendas Novembres 1727” 1. O privire de ansamblu asupra vieţii şi activităţii publice a episcopului Ioan Giurgiu Patachi (1681-1727), invocat mai sus din perspectiva discursului romantic postrevoluţionar datorat lui George Bariţiu, de care dispunem în congruenţă cu istoriografia asupra stării Bisericii Române Unite în deceniile 2-3 ale secolului al XVIII-lea 2, pline de experienţe instituţionale şi teologice, cu referire directă la invocatul episcop, ne aduce spre analiză şi interpretare trei cuvinte cheie (Schlagworte ): biserică , politică şi cultură . Suntem în faţa unui model al preotului şi intelectualului român, crescut şi educat în şcolile catolice şi iezuite, curriculum -ul lui indicând calea posibilă de afirmare culturală, oferită de autorităţile guberniale şi aulice românilor uniţi cu Biserica Romei. De fapt, viaţa, activitatea şi opera (nescrisă) a lui Ioan Giurgiu Patachi au ilustrat, în general dar şi în particular, acest trinom , nelipsit de conotaţii naţional-politice, într-o etapă în care s-au ridicat, în faţa Bisericii Române Unite, nenumărate probleme instituţional-organizatorice şi teologice.
    [Show full text]
  • Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Facultatea De Istorie Şi Filologie
    UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOLOGIE IMPLICARE ŞI ACŢIUNE CULTURALĂ LA ROMÂNII ARDELENI ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA: GRIGORE MAIOR (1715-1785) TEZĂ DE DOCTORAT Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Iacob MÂRZA Doctorand: Cristian BARTA ALBA IULIA 2012 CUPRINS ARGUMENT Importanţa şi scopul cercetării Metoda de lucru şi structura lucrării Stadiul cercetărilor Capitolul I Coordonate ale vieţii politice la românii ardeleni în veacul Luminilor: de la Inochentie Micu Klein la Grigore Maior I.1. Contextul politic european I.2. Relaţiile Pontifilor Romani cu Curtea vieneză I.2.1. Poziţia Sfântului Scaun în contextul politic european din secolul al XVIII-lea I.2.2. Raporturile Sfântului Scaun cu Imperiul Habsburgic în timpul reformismului terezian şi iosefin I.2.2.1. Relaţiile Sfântului Scaun cu Împărăteasa Maria Tereza I.2.2.2. Relaţiile Sfântului Scaun cu Împăratul Iosif al II-lea I.2. Contextul politic şi administrativ transilvănean I.2.1. Naţiuni şi religii recepte I.3.2. Evoluţia instituţiilor politico-administrative centrale şi transilvănene în secolul al XVIII-lea I.3.2.1. La nivel central I.3.2.2. Instituţiile politico-administrative transilvănene Capitolul II Relaţiile episcopului Grigore Maior cu autorităţile transilvănene, habsburgice şi romane (1764-1782) II.1. Raporturile lui Grigore Maior cu autorităţile transilvănene, habsburgice şi romane înainte de episcopat II.1.1. Perioada studiilor la Roma II.1.2. În calitate de susţinător al episcopului Inochentie Micu Klein II.1.3 În raportul cu Petru Pavel Aron II.1.4. Pe fondul opoziţiei faţă de candidatura lui Atanasie Rednic II.2. Alegerea şi numirea ca episcop II.2.1 Dosarul lui Grigore Maior II.2.1.1 Metodologia întocmirii Dosarului II.2.1.2 Profilul uman, moral, spiritual şi intelectual al candidatului Grigore Maior II.2.1.3 Aspecte ecleziastice şi identitare II.3.
    [Show full text]
  • Jacques-Pierre Brissot and the Transylvanian Romanians in 1784
    PROBLÈMES ROUMAINS DÈS LA FIN DU XV1IF SIÈCLE AU DÉBUT DU XXe SIÈCLE JACQUES-PIERRE BRISSOT AND THE TRANSYLVANIAN ROMANIANS IN 1784 NICOLAE EDROIU Corresponding Member of the Romanian Academy In the mid-18th century the European society entered a new stage of evolution. The Old Regime of Western Europe was experiencing a deep crisis in those historic ages, which culminated in the French Revolution of 1789 whose echoes and consequences reverberated throughout the continent. New social­ political and cultural-ideological phenomena anticipated the deep metamorphoses that were to come with the end of a century called the Century of Enlightenment and Reason, after all preparing in their turn the aforementioned social changes. The entire 18th century was an age of transition, of mutations from old to modem mentalities, from Small to Great Europe, at that time incorporating new geographical-political areas, including the Romanian Countries. The European space expansion could be distinguished not only in the cosmopolitan trend of the century, but also in the growing circulation of people and merchandise following the improvement of the ways and means of transportation. Progressive ideas circulated more quickly - now spread by the press -, and they were increasingly antagonistic to aristocratic practices which the representatives and supporters of European monarchies strove to preserve in the respective kingdoms and empires. The enlightened spirits gathered around the Encyclopaedia preached new political concepts and aims, liable to lead to social happiness, expressed by an increase in wealth, trade, craftsmanship, industry or thought and science. Such evolutions took place against the background of a demographic boom, so that the European population became two times more numerous, with growing needs and demands.
    [Show full text]
  • Capitolul Xi Episcopia Română Unită De Oradea Episcopul
    CAPITOLUL XI EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ DE ORADEA EPISCOPUL AUXILIAR MELETIE COVACI (1748-1770). Prima organizare bisericească, după unirea de la 1700 a românilor greco-catolici din părţile bihorene, a avut loc sub episcopul latin al eparhiei Oradea, Emeric Csáky (1702-1723), care l-a numit pe canonicul său, Vasile Paul, arhidiacon al catolicilor români de rit bizantin, arhidiaconatul numărând 70 de parohii unite.163) Episcopul următor, Nicolae Csáky, pentru prosperitatea credincioşilor săi catolici de rit grec (bizantin), a stăruit pe lângă Sfântul Scaun să-i dea un episcop auxiliar român unit care, în calitate de vicar al său, să păstorească pe credincioşii români. Această dorinţă se va realiza numai sub urmaşul său, episcopul latin Paul Forgách, în 1748, prin numirea de către papa Benedict al XIV-lea a preotului român unit din Diosig, Meletie Covaci, originar din Macedonia, ca episcop titular de Tegea - scaun vacant prin desfiinţare - auxiliar al episcopului latin de Oradea şi vicar al acestuia pentru parohiile române unite. A fost consacrat după ritul bizantin de către episcopul rutean unit al Muncaciului, Emanoil Olsavschi. Românii însă au fost nemulţumiţi cu această formulă de pastoraţie, cum de altfel au fost şi mai înainte, sub arhidiaconatul condus de Vasile Paul. Dar, ceea ce va grăbi schimbarea stării de lucruri, va fi vizitaţia canonică făcută în părţile bihorene de către episcopul ortodox sârb al Aradului, Sineziu Jivanovici, în anul 1753. Acesta, promiţându-le românilor marea cu sarea şi tot felul de privilegii, o mare parte dintre românii uniţi din Bihor s-au lăsat ademeniţi de acest alt "apostol sârb" şi au părăsit unirea.
    [Show full text]