Breviar Turism Neamt – 2018
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ DIRECŢIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ NEAMŢ Direcia Regională de Statistică Neam Reproducerea coninutului acestei publicaii, integrală sau parială, în forma originală sau modificată, precum şi stocarea într-un sistem de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace sunt interzise fără autorizarea scrisă a Direciei Regionale de Statistică Neam Utilizarea coninutului acestei publicaii, cu titlu explicativ sau justificativ, în articole, studii, cări este autorizată numai cu indicarea clară şi precisă a sursei. INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ DIRECŢIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ NEAMŢ TURISMUL JUDEŢULUI NEAMŢ JUDEUL NEAM Piatra Neam, Str.Locotenent Drăghescu nr.7 Tel. 0233-213206 e-mail : [email protected] www.neamt.insse.ro CCUUPPRRIINNSS . Judeul Neam – Prezentare general 3 8 CAP.1 GEOGRAFIA ŞI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIAL 1.1 Poziţia geografică a judeţului 9 1.2 Lungimea hotarelor 9 1.3 Principalele cursuri de apă 9 1.4 Principalele lacuri 10 1.5 Principalele altitudini muntoase 10 1.6 Organizarea administrativă a judeţului 10 1.7 Suprafaţa, populaţia, numărul satelor şi localităţilor componente pe municipii, oraşe şi 11 comune 13 CAP.2 CAPACITATEA DE CAZARE TURISTIC 2.1 Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi capacitatea de 14 cazare turistică, pe tipuri de structuri, în perioada 2011 - 2017 2.1.1 Număr structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 14 2.1.2 Capacitatea de cazare turistică existentă ( instalată ) – nr. locuri 15 2.1.3 Capacitatea de cazare turistică în funcţiune – nr.locuri-zile 16 2.2 Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi capacitatea de cazare turistică, pe tipuri de structuri şi forme de proprietate, în anul 2017 17 2.2.1 Număr structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 17 2.2.2 Capacitatea de cazare turistică existentă ( instalată ) – nr.locuri 18 2.2.3 Capacitatea de cazare turistică în funcţiune în anul 2017 – nr.locuri-zile 19 2.3 Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi capacitatea de 20 cazare turistică, pe tipuri de structuri şi categorii de confort, în anul 2017 2.3.1 Număr structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 20 2.3.2 Capacitatea de cazare turistică existentă ( instalată ) – nr.locuri 20 2.3.3 Capacitatea de cazare turistică în funcţiune în anul 2017 – nr.locuri-zile 21 2.4 Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi capacitatea de 22 cazare turistică pe tipuri de structuri şi localităţi, în anul 2017 2.4.1 Număr structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 22 2.4.2 Capacitatea de cazare turistică existentă ( instalată ) – nr.locuri 24 2.4.3 Capacitatea de cazare turistică în funcţiune în anul 2017 – nr.locuri-zile 26 2.5. Camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, la 28 31 iulie 2017 CAP.3 ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTIC 29 3.1 Sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 30 pe tipuri de structuri, în perioada 2011 - 2017 3.1.1 Sosiri ale rezidenţilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare 31 turistică, pe tipuri de structuri, în perioada 2011 - 2017 3.1.2 Sosiri ale nerezidenţilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de 31 cazare turistică, pe tipuri de structuri, în perioada 2011 - 2017 3.2 Sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 32 pe tipuri de structuri şi categorii de confort, în anul 2017 3.3 Sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 33 pe localităţi, în anul 2017 1 3.4 Înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri, în perioada 2011 - 2017 36 3.4.1 Înnoptările rezidenţilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare 37 turistică, pe tipuri de structuri, în perioada 2011 - 2017 3.4.2 Înnoptările nerezidenţilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de 37 cazare turistică, pe tipuri de structuri, în perioada 2011 - 2017 3.5 Înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri 38 de structuri şi categorii de confort, în anul 2017 3.6 Înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe 39 localităţi, în anul 2017 3.7 Numărul structurilor de cazare şi al locurilor, numărul sosirilor şi al înnoptărilor, indicii 41 de utilizare netă a locurilor de cazare,.pe localităţi, în perioada 2011 – 2017 3.8 Sosirile, înnoptările şi durata medie a şederii în structurile de primire turistică cu 44 funcţiuni de cazare turistică, pe ţări de reşedinţă a turiştilor, în anul 2017 3.9 Sosirile, înnoptările şi durata medie a şederii vizitatorilor străini în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe principalele ţări de reşedinţă ale 45 turiştilor, în perioada 2011 -2017 3.10 Indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică, pe tipuri de structuri, în 47 perioada 2011 - 2017 3.11 Indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, pe tipuri de 47 structuri şi categorii de confort, în anul 2017 3.12 Indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, pe localităţi, în 49 anul 2017 . Sursa datelor 51 . Precizri metodologice 52 2 JJuuddeeuull NNeeaamm pprreezzeennttaarree ggeenneerraall 3 A. POZIIA GEOGRAFIC : Judeul Neam este situat în partea central-estică a României, între 46º40’ şi 47º20’ latitudine nordică şi 25º43’ şi 27º15’ longitudine estică. Ocupă o poziie care se suprapune, în parte, Carpailor Orientali, Subcarpailor Moldoveneşti şi Podişului Moldovenesc, limitându-se la nord cu judeul Suceava, la vest cu judeul Harghita, la sud cu judeul Bacău, iar la est cu judeele Vaslui şi Iaşi. Se întinde pe o suprafaă de 5896 km², ceea ce reprezintă 2,5% din suprafaa totală a ării. B. RELIEFUL: Principalele unităi de relief ale judeului Neam sunt dispuse în trepte, cu înălimi ce descresc de la vest spre est – 1907 m în vârful Ocolaşul Mare din muntele Ceahlău şi 169 m în lunca Siretului. Munii sunt prepondereni, ocupând 51% din suprafaa judeului. C. CLIMA: În ansamblu, judeul Neam, prezintă o climă temperat continentală, cu particularităi specifice pării de est a ării. Maxima absolută, de +38,6ºC ( din august 1952 ) s-a înregistrat la Piatra-Neam, iar minima de -33,2ºC ( din februarie 1954 ) s-a semnalat la Roman. D. REEAUA HIDROLOGIC: Râurile care îşi au izvoarele pe acest teritoriu ( dintre care menionăm: Ozana, Cracăul, Tarcăul, Cuiejdiul, Nechitul şi Valea Neagră) dein o pondere mică în volumul general al scurgerii, în raport cu debitul principalelor râuri care brăzdează teritoriul judeului ( Siretul, Moldova, Bistria ). Lacurile sunt în totalitate artificiale, executate în scopuri complexe ( hidrologice, atenuarea viiturilor, piscicultură şi agrement ). Acestea sunt situate de-a lungul râurilor Bistria, Valea Neagră, Verdele şi Români. E. VEGETAIA ŞI FAUNA: Vegetaia judeului Neam aparine în cea mai mare parte etajului forestier ( peste 51% din suprafaă ) şi într-o mică măsură silvostepei, care pătrunde pe Valea Siretului. Cea mai mare parte a zonei forestiere o ocupă pădurile amestecate, limita sa superioară ajungând până la 1500 m în Munii Tarcău, de unde coboară în regiunea subcarpatică, sub 500m. O atenie deosebită se acordă protejării florei şi faunei, care constituie adevărate monumente ale naturii. Parcul Naional Ceahlău, cu o suprafaă de 5200 ha, cea mai mare rezervaie naturală din jude, adăposteşte numeroase specii rare de plante şi animale, cum ar fi: floarea de col, laricele din renumitele “Polie cu crini”, capra neagră, râsul etc. Pe Valea Tarcăului se întinde rezervaia forestieră Goşman, un codru cu specii de fag şi conifere a căror vârstă este cuprinsă între 135 şi 270 de ani. La Branişte, lângă Târgu Neam, pe o distană de 10 km, se păstreză o pădure de stejar cu exemplare de peste 300 de ani. Între localitătile Agapia şi Văratec sunt două rezervaii sugestiv intitulate “codrii de aramă” şi “pădurea de argini” în care predomină gorunul şi mesteacănul şi a căror denumire se datorează lui Eminescu, bun cunoscător al acestor meleaguri. În apropierea Mănăstirii Neam se află Rezervaia de Zimbri şi Faună Carpatină “Dragoş Vodă”. 4 F. ISTORIE ŞI ART: Judeul Neam este una dintre unităile administrativ- teritoriale cele mai înzestrate din punct de vedere muzeistic, iar numeroasele mănăstiri păstrează inestimabile comori de artă, fiind totodată şi vechi monumente de arhitectură. Municipiul Piatra Neam, supranumit “Sinaia Moldovei”, este atestat documentar din anul 1387 şi găzduieşte obiective turistice, cum ar fi: Complexul Muzeal Judeean Neam, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Ştiinele Naturii, Muzeul Memorial ”Calistrat Hogaş”, precum şi Complexul Monumental din epoca lui Ştefan cel Mare. În municipiul Roman se pot vizita numeroase monumente, lăcaşe de cult şi muzee. Astfel, Muzeul de Istorie cuprinde colecii privind vestigii ale Culturii Cucuteni şi obiecte geto-dacice; mai pot fi vizitate Muzeul de Artă şi Muzeul de Ştiine ale Naturii. Zona Târgu Neam concentrează numeroase monumente istorice şi de artă, muzee şi case memoriale. În preajma oraşului se înală Cetatea Neamului – monument istoric – una dintre cele mai impunătoare fortificaii din epoca medievală a Moldovei. În localitate, dar şi în împrejurimi, turiştii au posibilitatea să viziteze Muzeul Memorial ”Ion Creangă”, Muzeul Memorial