Generalul” Săsărman a Demisionat Siptămină De Grevă Generali
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Camerele Uniunea Wado Ryu Transilvania aur Partidul lui Victor de Comerţ şi argint la Mondialele de Karate • o corespondenţă din Bochum, Ciorbea işi amină cataloghează de la trimisul nostru special, în s c rie re a ca o Demostene SOFRON • naţionalizare* trecerea' ~ * l ’ J •-' X Registrului f v. ! 1 .; j | ■\î 1 Comerţului i | • •; F- - 'oi în sistemul 1 Ministerului de Finanţe z k z r independent LUNI, AIUUL IX NR. 2608 14 IUNIE 1999 ISSN 1220-3203 ( http://www.dnlcj.ro/adevaruT] 16 PAGINI 1.500 LEI Prezent la Conferinţa judeţeană, Andrei Pleşu: Sîntem atît de diferiţi de Adrian Năstase “coalizează” filiala "Declaraţia de ceilalţi români, îneît ar Alegerile de vineri din la Cluj" nu e o orgAnizAţiA judeţeAnă PDSR Au prioritate beneficiAt de prezenţa prim- clujeană a PDSR trebui să ne despărţim vicepreşedintelui AdriAn NăstAse politica şi de ceA A vicepreşedinţilor loAn în preAjmA Alegerilor interne şi în spunînd însă că e nevoie şi de ILIE CALIAN de ei? MirceA PAşcu şi Liviu MAior. 0 ceeA ce priveşte PDSR Au Apărut pArticipAreA unor Alte persoAne în Astfel de reprezentAre A forurilor tot felul de zvonuri referitoAre lA principAlele foruri Ale filiAlei. IAr \\* ■- A • -'.-2 centrAle de conducere Are o dublă “sforile” care se trAg în continuitAte însemnA rămînereA pe i m ^ edArAţiA de lA Cluj” şi ceA A FundAţiei Pro semnificAţie: pe de o pArte, orgAnizAţie pentru ocupAreA post A lui Grigore Zanc, iar Transilvania Au relAnsAt o mai veche discuţie “oAmenii noi” erAu din grupAreA D Intre români, mai Ales în mediul celor cAre încurAjAt de rezultAtele ultimelor funcţiilor de conducere. Lucrările nu ştiu ori le e greu să înţeleAgă că este vorbA de sondAje de opinie, PDSR nu vreA Conferinţei judeţene s-au lui loan Rus. Ceea ce s-A şi interese externe - nu numAi Ale ungurilor! - în în nici un cAz să “piArdă” Clujul, desfăşurAt însă Atît de liniştit, incit întîmplat, infirmînd zvonurile stimulAreA divergenţelor între românii cAre Au în urmă unde nu A stat niciodată .prea lăsAu impresiA unui consens totAl cum că Năstase Ar fi venit să-l AbiA 80 de ani de stAt nAţionAl unitar. strălucit, iarpe de AltA, cunoscute sAu A unei înţelegeri cvAsi- susţină pe Rus în bătăliA pentru m m m A susţine că există deosebiri între românii din cele fiind şi la Bucureşti unele generAle. preşedinţiA filiAlei judeţene. trei provincii istorice e un truism. Sigur că există. ~' ■“ M DAr tot AşA există diferenţe între frAncezii, sAu probleme interne Ale filiAlei, s-A Chiar în dimineaţa zilei de Oricum, Alegerile de vineri Au germAnii, sAu italienii, sAu spAniolii din diferite dorit o “coAlizAre” A celor două vineri, lA sosireA în Cluj-NApocA, demonstrAt foArte clar un lucru: provincii. Pentru A nu mai vorbi de situAţia stAtelor grupări din PDSR Cluj. CA şi în AdriAn Năstase A lansat ideeA ___________Titus CRĂCIUN mAri sAu foarte mari, A celor cu sute de milioAne sAu cAzul mAjorităţii pArtidelor mAri, continuităţii în conducereA filiAlei, continuare în pagina a 9-a Ministrul român de peste un miliard de locuitori. FAptul este normAl şi Externe, Andrei Pleşu, şl-a Are la origine, în primul rînd, diferenţA de ordin exprimat, vineri, “Iritarea” geogrAfic, hidrografic, climAteric şi Al resurselor de faţă de “declaraţia de la lA suprAfAţA şi din Adîncul pămîntului pe cAre "Generalul” Săsărman Cluj", precizînd, însă, că locuieşte AcelAşi popor. AbiA Apoi vom luA în această problemă nu poate considerAre factorii istorici şi culturali. ■- 1 fl transformată într-o Ei bine, TransilvAniA este, evident, deosebită de a demisionat prioritate politică. Presa de Vechiul RegAt, mai întîi prin structurA sA geogrAfică, hidrogrAfică, orogrAfică, climAterică şi A zestrei motivAţiA verbAlă A demisiei A că, vineri, nici demisionând nu săptămîna trecută a subsolului ei. Cu excepţiA petrolului şi sării, Vechiul fost câ SăsărmAn se săturAse de avea în progrAm aşa ceva, publicat un mesaj semnat RegAt e sărAc în resurse minerAle, tocmAi invers hărţuiAlA lA cAre A fost supus în deoArece domniA sA făceA plAnuri de mal mulţi intelectuali decît TransilvAniA, cAre A fost dăruită cu de toAte. ultimA vreme. ReAmintim că, de de Acţiune pe săptămîna ardeleni, care pledează, Nu e vinA celor de la sud şi est de Carpaţi că ei nu uti An şi jumătate, inspectorul următoAre. De asemenea, între altele, pent/u o Au fost Atît de bine plasAţi pentru A începe energic autonomie administrativă a industriA modernă. Or, industria modernă AtrAge după generAl este luAt în colimAtorul surprinzătoAre este şi reacţia Transilvaniei şi Banatului eA educAţiA, cultura în generAl, Adică formAreA Acelei ministerului şi Al presei, fiind promptă A ministerului cAre în în cadrul României, Atît de vAriAte forţe de muncă modeme. Vechiul RegAt protagonistul unui flagrant de AceeAşi zi (sîmbătă) a dAt ordinul document cunoscut sub se preteAză, prin resursele proprii, îndeosebi lA luAre de mită. ImediAt după AceeA, de eliberare din funcţie. Din numele “declaraţia de la Agricultură. DAr putem negA câ ţArA noAstră şi-A plătit SăsărmAn A fost suspendat din păcAte, nu Am reuşit să obţinem Cluj”. “Lucrul este, în sine, industriAlizAreA cu exportul'de produse Agricole?! funcţia de inspector general. Iritant, dar nu poate fi Putem, negA că DunăreA şi MAreA NeAgră şi-Au declArAţiA fostului inspector Avut şi îşi Au şi Acum un rost speciAl în economiA SuspendAre formAlă, pentru câ generAl, cAre poAte ne-Ar fi transformat într-o prioritate României?! Inspectorul şcolAr generAl, loAn InspectorAtul erA condus fot de edificAi AsuprA Acestui act a gîndirii noastre politice şl Nu Are rost să intrăm în istorie. Ar fi suficient să Săsărman, A fost eliberat din AceeAşi persoAnă. După cîtevA imprevizibil. Pentru cA inspecto economice", a comentat ne gîndim lA faptul că Vechiul RegAt A fost călcAt de funcţie la sfîrşitul Acestei luni în care s-au făcut vAluri, rAtul să nu râmînâ fără conducător Andrei Pleşu. Şeful toAte viiturile stepelor Asiei, tocmAi pentru că găseAu săptămîni. DeciziA ministerului A procuratura A dAt deciziA de pînâ lA orgAnizarea unui nou diplomaţiei române a spus Acolo un mediu geogrAfic mAi fAmiliAr decît în fost-luAtă pe baza demisiei neîncepere A urmăririi penAle şi A concurs de ocupAre A funcţiei de că nu este îngrijorat de TrAnsilvAniA/ApărAtă de munţi. Or, Ar fi suficient să înAintAte de inspectAtul SăsărmAn, problemă, deoarece nu ne amintim că Imperiul OtomAn erA mAi AproApe de clAsAt dosArul. AceAstă demisie „generAl" în InspectorAtul Şcolar. acordă “o foarte mare cele două provincii decît de TransilvAniA, cum în sîmbătă dimineAţA. în Acest Act, este cu Atît mAi surprinzătoAre cu JudeţeAn Cluj, interimAtul vA fi greutate şi perspective” AceeAşi poziţie A fost şi Imperiul Rus. Desigur, inspectorul invocA diverse cît vineri, lA inspectorAt, nimerii AsigurAt de inspectorul generAl unui tip de mesaj de genul ne-Am "bucurat” şi noi de stăpînireA unui imperiu - probleme de sănătAte şi fAmiliAle. nu ştiA de „mutAreA" decisivă A Adjunct, MirceA BreAzu. declaraţiei de la Cluj. cş) AustriAc şi, apoi, Austro-ungAr -, dAr cu un Alt tip Surse din minister susţin că şefului. Ne permitem să Afirmăm Luminiţa PURDEA de civilizaţie decît cel otomAn. Că noi, ardelenii, Am învăţAt să fim mai tenAce decît “regăţenii” în ApărAreA valorilor noAstre nAţionAle e firesc: noi Am fost supuşi unui sistemAtic proces de deznAţionAlizAre, în timp ce pe “regăţeni” turcii nu i-Au obligAt să înveţe turceşte, să-şi schimbe numele şi religia. TocmAi A t m siptămină de grevă generali în M iim in t Acest pericol ne-A- mobilizat, ne:A făcut mai dîrji şi, totodAtă, ne-A obligAt să ne cunoAştem origineA şi SAlariaţii din învăţămîntul pAtru lA sută din sAlAriul brut Al bAnii în cont, vom încetA grevA, să înţelegem că, fraţi fiind cu cei de dincolo de’munţi, preuniversitAr au hotărît să' AngAjAţilor regiilor, societăţilor, însă, pînă atund, nu ne vom reluA numAi împreună vom puteA fi un popor cAre să reziste continue grevA generAlă, pînă instituţiilor naţionale etc.), un ActivitAteA, nu vom ţine ore şi nu răutăţilor AltorA. TocmAi noi, cei cAre Arh dAt cînd Executivul vA răspunde AngAjAment Al M.F. şi M.E.N. de vom operA în Actele oficiale",'a V* 1 ’TÎ românimii ŞcoAlA ArdeleAnă, tocmAi noi sîntem cei solicitărilor lor. DeciziA A fost onorAre integrAlă A sAlAriilor pe precizAt d-nA Stanca cAre Am luptat generAţif de-A rîndul pentru unireA tuturor românilor. Să se fi schimbAt cevA, cu AdevărAt, luAtă cu unAnimitAte de voturi, de lunile iunie - iulie şi promisiuneA ConstAntinescu. - în modul nostru de gîndire; să fi uitat de 1 Decembrie reprezentAnţii celor pAtru federAţii că toţi cei cAre Au făcut presiuni Protestul cAdrelor didactice 1918; să fi uitat trAgediA ciuntirii ţării în .1940?! Nu din învăţâmînt (F.S.L.I., F.E.N,., asupra greviştilor vor fi intră, Astfel, în A douA săptămînă cred. Cred că ne Aflăm mAi degrAbă în fAţA altei F.S.I.L. „SpirA HAret", F.S.U.R. sAncţionAţi. de grevă, derulîndu-se într-o diversiuni, cAre se bAzeAză, în cel mai fericit cAz, pe „AlmA MAter“), cAre s-rfti întîlnit Preşedintele F.S.L.I. Cluj, perioAdă în cAre trebuie pregătite slăbiciuneA minţii cîtorvA. Bineînţeles, nu. ne plAce sîmbătă, lA Bucureşti, într-o StAncA ConstAntinescu, este de miticismul de Dîmboviţa, cu tot alaiul său de ticăloşii. exAmenele de bAcAlAureAt şi Dar, oAre, Bucureştiul nu este populAt şi de Ardeleni şedinţă extrAordinAră. Cei 160 de părere că Acest Acord girAt de admitereA în liceu. în aceste » — - p W v i stabiliţi Acolo mAi demult sAu de curind? Dar, lA sindicAlişti prezenţi lA consfătuire premier este dpAr „o treAbă de condiţii, situAţiA elevilor din clAsA ^ConstAnjmesqu î f urmA urmelor, în PArlAmentul României nu sînt Au respins în bloc proiectul de Adormit copiii", pentru că Atît A Xll-a rămîne neîncheiAtă, iAr prezenţi şi Ardeleni?! DAr în ArdeAl nu există o mAsă Acord propus de Guvern, în urmA proiectul de lege, cît şi restul tezele vor fi sAu nu dAte în funcţie pregăteAscă pentru BAC.