Academia Romana Institutul De Istorie N Iorga Revista 1St S Rica

ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE N IORGA REVISTA 1ST S RICA

t fondator. Niorga "6-:"''

IIIIIIPI1111,1111

r Sene 3,1992 1-2

lanuarie Februarie EDITURA AC.ADEMIEI ROMANE

www.dacoromanica.ro ACADEMIA ROMANI INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

CaLEGIUL DE .REDACTIE

SERBAN PAPACOSTEA (redactor pr), PAUL CERNON ODEANU, VIRGIL CIOCILTAN,FLORIN CONSTANTINIU, EUGEN DENIZE, GEORGETA PENELEA-FILITTI, NAGY PIENARU, APOSTOL STAN, ION STANCIU, ANATOL TARANU.

RE\ ISTA ISTORICA" rperc de 6 cii pe an In rurnere dune. In tarA abonarnentele se primesc la oficiile postale 5i diftnoril de presd din Intreprinderi si institutii. Fretul until abcnament este de 603 lei pentru persoane fizice si 1200 lei pen:ru persoane juridice. Cititorli din strilinettate se pot abona adresindu-se la ORION SRL, Splaiul Independentel 220 A,Bucuresti6, P. 0. Box 74-19 Bucuresti, Tx 11939CBTxR, Fax (400)424169.

1?EDACTIA : ION STANCIU (redactor ?el adjunct ) NAGY PIENAEIT

liamiscrisele, cartile si revistele pertru schinth precum si orice corespondentii se vor trimite pe adresa redactiel revistei REVISTA ISTORICA".

Adresa Redactiet B-dul Aviatorilor nr. 1 71247 Bucuresti, tel. 50.72.41.

www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA

SERIE NOUA TOM III, NR. 1 2 Ianuarie Februarie, 1992

SUMAR

DIN ISTORIA RAS IRADIEII DITCOVINEI

Declaratia de independentã a Republicii Moldova 5 SERBAN PAPACOSTEA, Nicolae Iorga si trecutul Basarabiei ...... 9 FLORIN CONSTAN1 INIU, Dietatul de la Moscova (26-28 tunic 1940) sirelatille sovieto-germanc ...... 11 I. M. OPREA, Basarabia la Conferinta romano-soNietie5 de la \ iena (1924) (I) . . . . 23 EUGEN DENIZE, Documente diplomatice spaniole referitoare la unirca Basarabiei cu Ronulnia in 1918 . 39

APOSTOL STAN, Rezistent5 la raptul Basarabiei in 1878 ...... 61 PAUL CERNO\ ODEANU, Initiative romanesti de redoblndire a Basarabiei In perioada r671)oiului Crirneii (1851-1856) . 81 ARMAND GOSU, Prelirninariile anex5rii Basarabiei de cAtre Rusia (1806-1812) .. 97 ANASTASIE IORDACHE, Grigore III Ghica si rapirea Bucovinci . . 121

DOCUAIENTAR

OLIVIAN VERENCA, Realitiiti econoniice In gusernArnIntul Transnistriei (19 august 1941 29 innuarie 1944) . 137 Y. VARATEC, Dezintegrarea Basarabiei la 1910 putea fi evitatil ...... 154 ION I. DRAGOESCU, Consemn5ri despre masaerarea de care SON ietici a unor refugiati romani In lunca Dorohoiului . 159

MEMORII, CORESPONDENTA, INSEMNARI

I. C. FILITTI: Jurnal (X ) (Georgeta Penelea-Filitti) . 163

OPINII

Pe marainea unei lucr5ri a Itti Nicholas Dima, From Moldavia to Moldova. The Soviet- Romanian Territorial Dispute, Columbia University Press, New York, 1991, 194 p. (Sever Miteea Catalan) . . 175 ,Revista istoricil", torn III, nr 1-2, p. 1-208, 1992

www.dacoromanica.ro 2 2

VIATA STIINTIFICA

Sesiunea5liinjificii anuaM de comunic5ri a Institutului de istorie N. lorga" (Sever Mireea Catalan ); Sesiunestiinlifiea:F6g5ras 700 de ani, 1291-1991 (Constantin Rezachevici );Alarturii (Mdcelaru Dinul. Nieolae); 0 precizare (Florin Con- stantinin ); ClIbitorie de docurnentare InUngaria(Viorel Achim ); f Valeria Costachel (1904-1990) (Andrei pidi); -1. George Potra (1907-1990) (Peal Cernovodeanu ) 183

RECENZII GEORGE CIORANESCU, Bessarabia, disputed Land between East and West, Ion Dumi- tru Verlag, Mfinich, 1985, 372 P. (Paul Cernovodeanu ) 191 ANTON CRIIIAN, Drepturile rorndnilor asupra Basarabiel dupd ;mete surserusesti, University Graphic Services, Humboldt State University, Arcata, California, 1990, VI + 124 p. (Sever .Mircea Catalan ) ...... 192 ION NI STOR, Istoria .Basarabiei, Editie si studiu bio-bibliografic de Stelian Neagoe, Edit. Humanitas, Bucuresti, 1991, 351 p.(Marian Slroia) 193 ION NISTOR, Istoria Bucovinei, Editiei studiu bio-bibliografic deStelian Neagoe, Edit. Humanitas, Bucuresti, 1991, XXXIV +454 p. (Sever Mirceri Catalan ) 194 BULETIN BIBLIOGRAFIC 197

www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA

NOUVELLE SII'RIE TOME III, N°8 1-2 Janvier Fevrier 1992

SO MMAIRE

HISTOIHE DE LA BESSARABIE ET DE LA BUKOVINE

La declaration d'independance de la Republique de Moldaiie 5 SERBAN l'APACOSTEA, Nicolas lorga et l'histoire de la Bessarabie...... , 9 ILORIN CONSTANTINIU, Le diktat de Moscou (2628 iunie 1940) et les relations so- N ieto-allcmandes li I. M. OPREA, La Bessarabie a la Conference roumano-soNietique de Vienne (1924) (1) 23 EUGEN DENIZE, Documents diplomatiques espagnols concernant l'union de la Bes- sarabie aiec la Roumanie en 1918 ...... 39 APOSTOL STAN, La resistance contre l'occupation de la Bessarabie en 1878 . .. . 61 PAUL CERNO ODEANU, Initiath es romnaines concernant la recuperation de la Bessarabie pendant la guerre de Crimee (1854-1856) ...... 81 ARMAND GOSU, Préliminaires de Pannexion de la Bessarabic par la Russie (1806-1812) 97 ANASTASIE IORDACI1E, Gregoire Ill Ghika et Pannexion de la Bukosine 121

DOCUMENTAIRE

OLIN IAN A ERENCA, Wallies économiques dans le gousernemet t du territoire d'Outre- Dniester (19 aofit 1941 29 jansier 1944) 137 V. VARATEC, La desintegration de la Bessarabie en 1910 pousait etre es itée . . . . 154 ION L DRAGOESCU, Notes concernant le massacre de refugies roumains par lesSo- i ietiques dans la plaine du Dorohoi . 159

MEMORIES, CORRESPONDANCE, NOTES

I. C. FILITTI: Journal (V) (Gem gela Paoleo ) . 163

OPINIONS

En marge d'un ous rage de Nicholas Dime,From Moldavia to Moldova. The Soviet Romanian Tel ritorial Disjule,Columbia Unisersity Press, New 1 ork, 1991, 194 p. (Sever Mireea Catalan ) 175 Revista istoricii", tont III, nr. 1-2, p. 1-208, 1992

www.dacoromanica.ro 4 2

LA VIE SCIENTIFIQUE La session scientifique annuelle de l'Institut d'Histoire N. Iorga" (Sever Mircea Catalan); Session scientifique: Fagfiras 700 ans, 1291-1991 (Constantin Rezache- vici ); Témoignages (Mdcelaru Dinu St. IVieolae); Un éclaircissement (Florin Constuntiniu ); Noyabe d'etudes en Ilongrie (Viorel Achim); t Valeria Costfichel (1904-1990) (.1ndrei Pippidi ); t George Potra (1907-1990) (Paul Cernovo- (jeanu). 183

COMPTES RENDUS

GEORGE CIORANESCU,Bessarabia, disputed Land between East andWest,Ion Dumitru Verlag, 111iinicb, 1985, 372 p. (Paul Cernovodeanu) ...... 191 ANTON CRII IAN, Drepturile romdnilor asupra Basarabiei dupd unele surseI Mali (Les droits des Houmains en Bessarabie selon plusieurs sources russcs), University Graphic Services, Humboldt State University, Arcata, California, 1990, VI + 124 p. (Sever Mircea Catalan) . 192 ION N1STOR, Istoria Basarabiei (Histoire (Ie la Bessarabie), Edition et étude bio-bioblio- graphique par StelianNeagoe, Edit.Humanitas,Bucuresti, 1991, 351 p. (Marion Stroia ) . 193 ION NI STOR, Istoria Bucovinei (I listoire de la Bukosine), Edition et etude bio-bibliographique par Stelian Neagoe, Edit. Humanitas, Bucuresti, 1991, XXXIV+ 454 p. (Sever Mircea Catalan) . . 194

BULLETIN BIBLIOGRAPHIQUE . . 197

www.dacoromanica.ro DECLA RA TIA DE INDEPENDENTA A REPUBLICII MOLDOVA

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA, constituitin urma unor alegai libereidemocratice, AVIND IN VEDERE treeutul milenar al popmului nostruista- talitatea sa neintrerupta hi spatiul istmici etnic al devenhii sale nationale CONSIDERIND actele de dezmembrare ale teritoriului national de la 1775 si 1812, ca fiind in eontradictie cu dreptul istoric si de neamgi cu statutul juridic al Tarii Moldovei, acte infirmate de intreaga evolutie a istoriei 0 de vointa liber explimata, a populatiei BasarabieiiBucovinei ; SUBUNI1ND (Minh] ea in timp amoldovenilorinTransnis- tria parte componenta a teritoriului istorici etnic al popmului nostru ; LUIND ACT do faptul cit Parlamentele mutter state in declaratiile lor considera intelegerea incheiata, la 23 august 1939, intre Guvernul U.R.S.S.i Guvernul Germaniei ca nula ab initioi cer lichidarea consecintelor politico-jmidice ale acesteia, fapt relevat si de Conferinta internationala Pactul Molotov-Ribbentrop si consecintele sale pentru Ba- saxabia" prin Doclaatia de la Chisinau, adoptata la 28 iunie 1991 ; SUBLINIIND ca Mi it consultarea populatiei din Basal abia, nordul Bucovineiiinutul Herta, ocupate prin Mita la 28 iunie 1940, precum 0 a celei din R.A.S.S. Moldoveneasca (Tr ansnistria), fermata la 12 octombrie 1924, Soviotul Suprem al U.R.S.S., incalcirid chiar prerogativele sale constitutionale, a adoptat la 2 august 1940 Legea U.R.S.S. en privire la formarea R.S.S. MoldoNenesti unionale" iar Prezidiul sail a emis la 4 noiernbrie 1940 Decretul cu prh-ire la stabilhea granitei intro R.S.S. Uclaineanai R.S.S. Moldoveneasca", acte normative prin care s-a incercat, in absenta oricarui temei juridic real, justificarea dezmembra- rii acestor teritoriii apartenenta neii republici la U.R.S.S. ; _REAMINTIND ca in ultimii ani miscarea democratica de eliberare nationala a populatiei din Republica Moldova si-a reafirmat aspiratiile do libertate, independentai unitate nationala, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adurthri Nationale de la ChiOnilu din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 si 27 august 1991, prin legilei hotaririle Par- lamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii romane ca limbA de stati reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul do stat, din 2-7 aprilie 1990, sterna de stat, din 3- noiernbrie 1990, si schim, barea denumirii oficiale a stfttului, din 23 mai 1991 ; PORNIND de la Declaratia suveranit5tii Moldovei Republicii Moldova, adoptata de Parlament la 23 iunie 1990, si de la faptul cit po- fievi sta istoric5, torn DJ, nr. 1-2, p. 5-8, 1992

www.dacoromanica.ro 6 Deelaralia de independenlA a Republicii Moldova 2 pulatia Republicii Moldova, exereitind dieptul f+rtu suveran, nu a participat la 17 maitie 1991, in eiuda piesiunilor exercitate de organele de stat ale U.R.S.S., la refetendt mul asupta mentinetii U.R.S.S. ; ININD SEAMA de procesele hevetsibile ce au loc in Europa 0 In lume de democratizate, de afirmate a libertatii, independenteii ulli- tgtiinationale de edificate a statelor de diept si de tiecete la economia de piata ; REAFIRMIND egalitatea in dieptmi a popoarelorti dreptul aces- tom la autodeterminate, conform Cartei O.N.U., Actului final de la Hel- sinki si nmmelor de diept intetnational ; . APRECIIND, din aceste considetente, ca a sosit eeasul eel mate al Sava ii ii unui act de justitie, in concordanta eu istoria poporului nostm, cu normele de morala si de drept intonational ; PROCLAMA solemn, in virtutea di eptului popoarelor la autOde- tenninare in numele intregii populatii a Republica Moldova si In fata Intiegii lumi :

REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT *I DEMOCRATIC, LIBERSA-SIHOTARASCA PREZENTUL I VIITORUL, F ARA MCI UN AMESTEC DIN AFAR A, IN CONFORMITATE CU IDEALURILES,I NAZUINTELE SFINTE ALE POPORULUI IN SPATIUL ISTORICI ETNIC AL DEVENIRII SALE NATIONALE.

in ealitatea sa de STAT SUVERAN *I INDEPENDENT, RE- PUBLICA MOLDOVA : SOLICITA tuturor stateter si guvernelor lumii recunomterea independentei sale, astfel cum a fost proclamata do Pailamattul liber ales al Republica, kti Ii exprimil dolinta de a stabili relatii politice, economice, culturale si in alte domenii de intetes comun enrile europene, en toate statele lumii, fiind gata sii proeedeze la stabilirea de relatii diplomatWe eu aeestea, pottivit notmelor de diept international si piacticii existente in lume in aceasta materie, ADRESEAZA Organizatiei Natiunilor Unite eererea de a fi 'ad- misii ea membiu en dreptmi depline in organizatia mondiala F,si in agenti- ilesale speeializate ; DECLAR A ea este gata sadere la Actul final de la Helsinki F,4i la Carta de la Pali:3 pentin o nollA Europa, solieitind, totodata, sa fie admisa en dreptmi egak la Confelinta pentru Seemitate si Cooperarein Europa si la mecanismele sale ; CERE Guvermtlui Uniunii Republicilor SovieticeSocialisteok Ineeapil negocieri en Guvernul Republica Moldova privind incetarea starii Regale de ocupatie a acesteia sis5retraga trupele sovietice de pe teritoriul national al Republica Moldova ; HOTARMTE ea pe intregul sau teritoriu sa se apace numai Con= stitutia, legile si celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republica Moldova;

www.dacoromanica.ro 3 Deelaralia de independen15 a Repo!) lien Moldova 7

GARANTEAZA exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale 0 a libertatilor politice ale tuturor cetatenilor Republicii Moldova, inchisiv ale persoanclor apartinind giupurilor nationale, etnice, religioase lingvistice, in conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki 0 ale documentelor adoptate ulterior, ale Cartel de la Paris pentru o nou Europa.

A*a sa ne ajute Dumnezeu! Adoptatei la Chip inau de Parlamentul Republieii Moldovala27 august 1991.

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro NICOLAE IORGA SI TRECUTUL BASARABIEI

SERBAN PAPACOSTEA

In imensa opera istoriografica a lui Nicolae Iorga care a cuprins trecutul romanesc de pretutindeni 0 din toate timpurile nu putea lipsi, desigur, spatiul dintre Pruti Nistru, aceste intinsei frumoase tinuturi care nu aveau pe atunci un mime osebitor" scria istoricul i carora rapitorii" s-au grabit sa le dea, adauga el, un mime fals, crezind ca-F,d pot7/ ascunde fapta rea, ceia ce au rapit". Nu ea entitate separata ei ea element al marii unitati etnice române*ti a cereetat marele nostril istoric trecutul aeestei provincii române*ti, smulsa, arata el, de vinatorii de pamint strain" din realitatea umana funclamentala caieia Ii apartinuse 0 Si apartinea prin comunitatea de origine, de limba si de viata spiritual- culturala. tirn ct romanii locuiesc intre Prati Nistru" spunea el la implinirea unui veac de eind acest teritoriu romanesc fusese transformat In gubernie" a imperiului tarilor ;stint canimeni nu i-a putut abate de la datinile lor stravechi ii nu-i la putea abate nimeni. *tim ea de la un capat la altul al oblastiei basarabene in piatra vepica e scrisa gloria Moldovei". Aceasta certitudine a perenitatii realitatil rornane§ti, istoricul a desprins-o din eunoa*terea trecutului tarii.i tocmai pentru a intari con0iinta legaturii de nedesfacut dintre romanii din tara liberai cei din teritoriul romanesc desprins cu sila de tarul Alexandru I din unitatea politica din care facea parte organic, ii indemna Nicolae Iorga pe cereeta- torii trecutuluisitcautei sa' aduca la crino*tinta toate mmele de viata istorica din aceasta provincie romaneasca. *tiind insa ea eel mai puternic indemn e eel al faptei, Nicolae Iorga a adunat neincetat, cu mijloace proprii sau prin legaturile sale, documente privitoare la viata romaneasca a teritoriului pe care il mimeo Moldova de rasarit, atit din vrernea anterioara rapirii cit 0 din perioada ulterioara, instrainarii sale fortate. Ne- numarate sint documentele editate de el privitor la trecutul Orli ; instinc- tul sari neegalat de istorici privirea sa patrunzatoare nu au lasat deoparte nimie din ceea ce a fost faptai cugetare romaneasca de-a lungul secolelor in acest spatiu istoric fecundat de singele romanesc 0 de creativitatea romaneasca. Preocuparea lui Nicolae Iorga nu s-a manifestat ea act de eruditie de dragul eruditiei, al cunoa4terii in sine ; el Oia ea cercetareai cunoWe- rea trecutului, afa cum a fost, e o parte insemnata a contiintei de sine a colectivitatilor omene*tii o forta care va sfir0 pain a invinge pe aceea aparent invincibila a imperiului tuturor rautatilor" cum mimeo, el con-

. ,Revista istoria", torn III, nr. 1-2, p. 9-10, 1992

www.dacoromanica.ro 10 Serhan Papacostea 2 glomeratul de teritotiiipopoare cucerite do tari. Con*tiinta de sine pits- tratil de 0 cAectivitate intreagA si intretinutit de ciliturati impotriva dominatorilor sti ihni care ne cobotiserit adinc in mot mint ..."i care nu ciodeau cii mot tul cel jeitfit de ei ar putea sitinvie vicodatil", con*tiinta aceasta a hnphnit miracolul ksi a suptavietnit asupritmilor cate an incercat sii 0 sugrume. Prin ea, 'will aceastil eontiiJltii, pun sufletul colec- tiv al natiei, avea sii se producA renatiterea romintneacit in acest greu in- cocat teritoriu al natiei. Istoricul 0tia *i o afinna rilspicat cind s-au Implimt o sutli de ani de la rAphea piirtii de rikihit a Moldovei : OdatA ce invie spimea el sufletul nu se poate opri, el se hriine*te din inse*i niidejdile sale. Praf se fac inaintea liii toate alciituirile ()licit de uria*e ale lumii". Cel care *i-a asumat misiunea de a lumina con*tiinta istoricit a no- mitnilor de pretutindeni, a celor din teritoriile subjugate de stritiniea 4i a celor care se bucurau de libertate _in tara libel* a inteles chit ritspundere istoricit apasii pe cei din din urmit NO, de cei dintii : *i filgitduim scria el ca vom da tot ce e mai butt in noi, credintai muncii, noi in*ine i urma*ii iioLii, pentnt ca vechea nedreptato sit se *teargit *i viata nationa- it liberit sa domneascai peste aceste plaiuri ale intunereculuii robiei, undo dreptul nostru ve*nic ne chearnit". Nimeni nu a tritit mai intens decit Nicolae Iorga sentimentul re- paratiei istorice, al reutiitei care incununeazil efortul laborios, cind in 1918 s-a rerileut unitatea nationali odatit cu revenirea la trunchiul comun a provhtchlor instrilinate de-a lungul timpurilor.i nimeni nu a resinflit mai tragic decit el actul de jaf *i opresiune din vara anului 1940 chid im- perialismele desliintuite au ciopirtit din nou unitatea abearefilcutl. Laconici dramatic, el nota in chonar indoliat in ultimul numitr al Revistei istorice de care i-a fost dat s''1, se ingrijeasca : A doua oarit Moldova nii- sinitoaniiesmulsil din trupul nostru national. Wm lucra ca s-o reci*ti- Om".

www.dacoromanica.ro DICTATUL DE LA MOSCOVA (26 28 iunie 1940) $1 RELATIILE SOVIETO-GERMANE

FLORIN CONSTANTIN. It

In sefaa zilei de 23 iunie 1940, ambasadolul Geimaniei la Moscova, contele von der Schulenbing a infolmat Ministmul de Externe al Rei- chului ca V. M. Molotov, pleseclintele Consiliului comismilor popolului comisar pontru afacerile exteme, ii comunicase ca solutionalea problemei Basarabiei nu mai sufeiuI nici o aminare"i ca guveinul sovietic, desi prefera o ieglemental e panica, eia hotarit sit foloseasca folta daca Ro- mania nu satisfacoa cci erile sale ; desi V. M. Molotov vorbise de problema Basal abiei", ievendicaiile Moscovei se extindeaui asupi a BUCON inei, populata ,spunea Molotov de umaineni. Saul diplomatiei sovietice a motivat pozitia tarii sale prin faptul cii dupa cuvintal ea sa din 29 martie 1940, tirruta in Sovietul Suprem al U.R.S.S. in cale subliniase ca problema Basarabiei este nereglementata, Romania nu intreplinsese nimic pentiu a depasi impasul. Ambasadolul german a raspuns ca decizia guvernului era pentlu el neasteptata" ;el nu contesta levendicarea Ba- sarabiei, dar considera ca satisfacerea ei nu trebuia facuta de guvernul sovietic independent", intrucit Reichul isi procura din Romania o foarte mare cantitate de materii plime de insenmatate vitala", mai ales mili- tal a i fata de aceasta situatie dificultatile externe ale Rornaniei puteau prejmlicia gray intelesele Reichuluj. Ambasadorul 1-a lugat pe Molotov sa nu intueprinda nimic decisiv inainte ca el sa fi infolmat guvernul german. Discutia s-a incheiat en declalatia lui Molotov ca problema era extern de urgenta"i cii guvernul sovietic astepta concursul Ger- maniei, fiind, in acelasi timp, gata sit asigm e intel esele gel mane in Romanial. Raspunsul ambasadmului german moita o mai indeaproape exa- minare : este de rnhaie ca, el, negociatorul Pactului Molotov-Ribbentrop sideci pmfect cunoscator al clauzelor hli, mai ales al pi otccolului aditional secret, si-a exprimat suiprinderea fata de momentul ales de guveinul sovietic pentru a impune satisfacelea reN endicalilor sale telitoliale fatd de Romania si de deciyia Moscovei de a utiliza la nevoie lorta in detrimentul intereselor Reichului, dar nu s-a aratat mirat de includelea Bucovinei in cermile pe care Moseova intentiona sa le piezinte Bucurestiu- lui. Dupa cum se stie, articolul 3 al protocolului aditional secret, ce in- sotea tiatatul de neap eshme sovieto-german montiona mimai Baau abia. Ambiguu in redaetarea sa, acest oticol sull a asl fel : In plivinta sud-estului

I Akten zur deutselzen ansuartigen Politik 1918-1945 (chat mai departe ADAP), Serie D, Band X, Frankfurt am Alain, 1963, p. 3; Paelul Molotov Ribber tropi conseetnIele lui penlru Basarabia (citat mai departe PaeMl), Clii§ingu, 1991, p. 8.

Revista istoricb", torn III, nr. 1-2, p. 11-22, 1992

www.dacoromanica.ro 12 Florin Constantiniu 2

Europei, din partea sovietiea este subliniat interesul pentru Basarabia. Partea germana cleelartotalul dezinteres politic pentru aceste regiuni" 2 Folosirea phnalului aceste regiuni", cind in aaticol era amintita doar Basarabia 3, insearnna 6 din punct do vedere politic, Reichul Ii declara clezinteresul pentru Europa de sud-est. Daca aceasta era pozitia Berli- nului i Mescova o inter pieta astfel atunei formularea unei revendicari asupra Bucovinei ILU putea fi considerata o violare a Paetului Me- lotov-Ribbentrop. Este coca ce ar putea explica absenta unei reactii a contelui von der Schuleriburg la mentionarea Bucovinei, allituri de Ba- sarabia. Interpretarea data de Hitler articolului 3 era insa alta. El i-a cerut mai intii lui Ribbentrop sa se explice in privinta pozitiei pe care o adoptase in discutiile do la Moscova in privinta Europei de sud-est. Illispunsul ministrului de externe al Reiehului este la fel de ambicruu cai textul amin- titului artieol. El afirma 6 a explimat verbal azinteresul Germaniei pentru Basarabia, dar ca, de teama unor posibile indiscretii (data flind situatia de atunei a relatillor germano-sovietice), nu a dorit sii dea o re- cunoastere serisa revendiearii sovietice asupra Basarabiei, ci a ales o for- mulare de ordin general", aratind dezinteresul politic pentru aceste regiuni", adich pentru Europa de sud-est, dar accentuind, in acelasi timp, interesele economice ale Reichului in aceasta zona. El incheia aceste explicatii vadit ambarasate, invocind o directiva speciala a lui Hitler primita inaintea plecarii la Moscova, prin care era imputernicit sa declare dezinteresul Germaniei pentru regiunile sud-est europene, chiar pina la Con- stantinopol i Strimtori, dar preciza Ribbentrop, despre acestea din urma linenise vorba" 4. In aceeasi zisecretarul de stat in M.A.E., Weizsdaer, intr-o nota deqinata lui Ribbentrop, atragea atentia cii, daca in problema Basara- 1 rei, Reichul era de acord cu cererea sovietica despre Bucovina nu s-a verbit desigur, pina acum" ; referindu-se la declaratia lui Molotov, potrivit caruia Uniunea Sovietica era gata sii respecte interesele germane in Romania Weizsäcker consideracaele erau urmatoarele : a) in Ba- sarabia, nedepasirea liniei Prutului si a Dunarii de Jos, ceea ce ar pune in primejdie interesele noastre petroliere ; b) asigurarea generala pentru apararea drepturilori intereselor cetatenilor Reichului ; c) promisiunea de a proteja interesele etnieilor germani potrivit unei proceduri, ce urmeaza a fi stabilite ; d) in cazul unei confruntari militare, crutarea zonei pe- tr Yfere (nici un fel de atacuri aeriene)". In privinta Romaniei, diplomatul gerInan recomanda ea guvernul roman sit fie sfatuit ,imediat si Inca de a tilzi, sa intreinlegaturi cu guvernul sovietic in vederea reglementarii pasnice a problemei" ; concomitent, urmau sa fie intreprinse demersuri irnediate pe linga Ungaria si Bulgaria, pentru ca aceste dou5, tart sa nu intervina Iii nici un fel (stillhalten) in cazul rezolvarii pasnice sau prin forta a problemei basarabene, prornitindu-li-se insa o atitudine binevoi- toare fata de revendicarile lor nationale (subinteles fata de Romania) 5.

2 ADAP, Serie D, Band VII, Baden-Baden, 1956, p. 207. 8 David Irving, Hitler's War, New York, 1977, p. 137; Florin Constantiniu, Intre Hitler si Stalin, Romdnia si pactul Ribbentrop-Molotov, Bueure*ti, 1991, p. 65. ADAP, Bd. X, p. 9 10, 5 Ibidem, p. 7-8.

www.dacoromanica.ro 3 Dictatul de la Moscova 13

Daca la Wilhelmstrasse adica in lum ea diplomatilor actiunea sovietica fata de Romania nu era dramatizata includerea Bucovinei intre revendicaaile teritoriale aparea mai degraba ca un incident de parcurs" in lumea militaailor adica la Cartierul general al Ftiluerului evenimentele erau privite dintr-o per spectivri diferita. Inca de la sfirsitul lui mai deci cu aproape o luna inainte ca ambasadorul german de la Moscova sa-si exprime surprinderea fata de comunicarea facuta de Molotovexistasera ingrijorari in privinta situatiei in Europa de sud-est si, mai ales, a situatiei Romaniei, care juca un rol alit de important in aprovizionarea cu petrol a Reichului. Aprchensiunile militaiilor erau generate de int entiile Ungariei fata de Romania si de cele ale Italiei fata. de Iugoslavia 6 Indatá dupil declansarea celui de-al doilea rilzboi mondial, la Budapesta se manifestase un viguros curent al carui exponent era seful Marelui Stat Major, generalul Henryk Werth in favoarea unei actiuni militare impotriva Romaniei 7. Hitler stia ca in cursul conversatiilor dintre Stalin si Ribbon- trop in timpul celor doua, yizite ale celui din urma la Moscova, dictatorul sovietic declarase ca nu va intreprinde deocamdata, nirnic impotriva Ro- maniei, decit daca o actiune a Ungariei ar provoca anumite schirnbari in Balcani" 8 Atit la Berlin eit si la Roma fuseserrt descurajate intentdile agresive manifestate la Budapesta, fata do Romania, relevindu-se insemnatatea economica a acestei tali pentru Ax5. Temerile Berlinului erau provocate de un posibil atac al Italiei impotriva Iugoslaviei, ceea ce ar fi avut imediat ca urmare un atac al Ungariei impotriva Romanieii, drept consecinta, o actiune a Uniunii Sovietice impotriva aceleasi tari 9. La 20 mai, atasatul militar german la Moscova a semnalat concentrari de trupe sovietice la frontiera en Ro- mania, ceea ce a determinat o inter ventie a generalului Walther von Br auch- tisch pe linga Hitler in vederea unor contramrisuri de stavilire a sovieticilor. Führerul care cunostea limitele fixate prin protocolul aditional secret si-aexprimat speranta ea Moscova nu va depasi Basarabia 10 Calmate pentru moment, temerile au reaparut catre mijlocul lui iunie, o data cu intensificarea amestecului Moscovei in Virile baltice, in curs de anexiune. Potrivit unor rapoarte ale serviciului de informatii al armatei germane, se inregistrau mari concentrari de forte sovietice la frontierele vestice Uniunea Sovietica, existind intentia de a cere Reichu- lui, printr-un ultimatum, portul Memel ! 11 Masurile sovietice destinate si consolideze controlul Moscovei asupra tarilor haltice conjugate cu aceste stiri evident fanteziste spo- reau nervozitatea la Cartierul general al Fiihrerului, unde setia foarte

6 D. Irving, op. cit., p. 119. 7 A. I. Puska', Vengriia v godi vtoroi mirovoi voini, Moscova, 1966; p. 102 si urm. 8 Ingeborg Fleischhauer, Der deutsch-sowjetische Grenz-und Freundschaftsvertrag vom 28. September1939. Die deutschen Aufzeichnungeniiber die Verhandlungen zwischen Stalin und Ribbentrop in Moskau in Vierteljahrshefte für Zeitgeschichte", 39, 1991, 3.Heft, p. 464; Fl. Constantiniu, op. cit., p. 131-132. 9 D: Irving, op. cit., p. 119. 1° Ibidem. iiIbidem, p. 137.

www.dacoromanica.ro 14 Florin Constantiniu 4 bine ca', angajat in batalia Frarrtei ehiar daca ea se desfasura excelent pentru germani Wehrmacht-ul nu mai dispunea de mijloace pentru o eventuala riposta in Est. Comunicatul Agentiei TASS transmis pin radio la 22 iunie 1940 a adus o destindere : el dezmintea informatiile potrivit carora la frontiera germano-lituaniang ar fi fost concentrate 100 150 de diviziunii ale Armatei Roii, ca urmare a nemultumirii Uniunii Sovietice, in urma suc- ceselor germane din Vest 0 in seopul exercitärii de presiuni asupra Ger- maniei. AgeMia TASS declara cefectivele sovietice se ridicau. la 18 20 divizii, care nu erau dispuse Ia frontiera germano-lituaniana, ci in toate cele trei taxi baltice ; Comunicatul condamna In termeni aspri pe autorii acestor zvonuri, care nu intelegeau sustinea TASS c relatii13 de buna vecinatate dintre Germania 0 U.R.S.S. nu erau rezultatul unei conjuncturi, ci corespundeau intereselor fundamentale de stat" ale celor doua taxi 12. Informind Berlinul despre acest comunieat, publicat de la 23 iunie, adica in ziva in care Molotov i-a comunicat lui Schulenburg,',Pravda" pretentiile teritoriale fata de Romania, ambasadorul german conehidea ca, in afara obiectivului irnediat al dezmintirii amintitelor zvonuri, comunicatul (al chili autor ar fi fost, dupa opinia lui Schulenburg, Stalin insu§i) aveaio alta finalitate : sublinierea solidaritatii sovieto-germane ca pregatire pentru solutionarea problemei Basarabiei" 13 Oricit de lini§titoare ar fi fost dezmintirile Agentiei TASSi rapoartele contelui von der Schulenburgpartizan ferm al conlucrtirii germano-sovietice Hitleracorda prioritate,inevaluar easituatiei, aspectului militar. Era con§tient ca, in acel moment, angajat en grosul fortelor in Vest nu era in masura simpiediee prin mijloace militare o actitme a U.R.S.S., care ar fi lezat interesele vitale ale Reichului. In ineluderea Bucovinei care, desigur, nu prezenta un interes deosebit pentru Germania, in afara de a fi apartinut cindva Curtii de la Vienafl a avea o minoritate crermana Hitler vedea prima depa0re de dare Stalin a cadrului teritOrial fixat prin intelegerile din august-septembrie 1939. Explicatia nu putea fi decit ca la Moscova se considera ca, fata de contextul strategic existent, Uniunea Sovietica i§i putea permite astfel de gesturi. ACesta aparein lumina datelorexistente rati- onamentul lui Hitler. Raspunsul german, transmis de Ribbentrop lui Schulenburg la 25 iunie, orele 18 prin telefon, exprima in termeni diplomatici nemultumirea Fiihrerului. Partea germana ii reinnoia ata§amentul fata de acordraile de la Moscova din toamna anului 1939, consimtind la anexarea Basara- biei de catre U.R.S.S. cu hiarea in consideratie a intereselor etnicilor germani din aceasta provincie (evaluati la circa 100.000 locuitori), dar sublinia ca Pretentia Uniunii Sovietice asupra Bucovinei este ceva nou (ein Novum). Bucovina a fost mai inainte o provincie a coroanei austriece 0 este (I( ns populata Germania este din aceasta cauza de asemenea deose-

12 Oglaoniiu podlejit. SSSR Germania 1939 1941, Moscova, 1991,p.197-198. U.R.S.S. impusese celor trei tari baltice Estonia, Letoniai Lituania tratate care permiteau stationarea unitatilor Armatei Rosii pe teritoriul Mr. 13 ADA P, Bd. X, p. 12; Pactul, p. 9.

www.dacoromanica.ro 5 Dictatul de la Moscova 15 bit de interesata de soarta acestor etnici germani". Comunicarea releva apoi insemnatatea pentru economia Reichului, a Romaniei, detinatoareei de terenuri petroliferei regiuni aglicole s,i accentua interesul considerabil al Germaniei, ea aceasta tara sa nu devina un teatru de operatiimilitaie. Ribbentrop cerea guvernului sovietic ca in spiritul acordurilor de la Mos- cova sa fie facut totul pentru a se ajunge cu guvernul roman la o solutionare pasnica a problemei basarabene" 14. Ambasadorul german a transmis lui Molotov comunicarea la 25 iunie, orele 21.eful diplomatiei sovietiee a multumit pentru atitudinea comprehensiva a partii germane, dar a subliniat din nou cit problema era extraordinar de urgenta §i nu mai suferea nici o aminare". La sugestia lui Schulenburg ca remmtarea la Bucovina, care nu apartinuse niciodata Rusiei taliste", ar lnlesni solutionarea pakmica a problemei, Molotov a raspuns ca Bucovina era ultima parte care mai lipsea din teritoriile ce apartinusera Ucra Mei §i de aceea staruia pentru solutionarea acestei probleme concomitent cu cea a Basarabiei. El a reinnoit asigurarile cit partea sovietica va tine seama de respectarea intereselor eeonomice germane in Romania §i de acelea ale etnicilor germani. In incheierea discutiei Molotov a declarat cit guvernul sovietic este calauzit numai de propriile sale interese F}i nu intentioneaza sa incurajeze revendicari din partea Un- gariei kd Bulgariei fata de Romania 15. Din aceasta discutie, Schulenburg ramtsese cu impresia ca, in curs& negocierilor cu Romania (el credea totui ea Moscova va angaja discutii cu Bucuretiul !), partea sovietica ar putea renunta la Bucovina. Impresia ambasadorului german a fost partial corecta. A doua zi, la 26 iunie, Molotov i-a comunicat ct, pe baza discutiei lor din ziva anterioara, guvernul sovietic luase hotarirea de a limita revendicarile sale in ceea ce prive§te Bucovina la partea de nord a provinciei. La remarca lui Schulenburg ca o solutionare pakmica ar fi facilitata de restituirea tezaurului Bancii Nationale a Romaniei", trimis la Moscova in timpul primului rizboi mondial, Molotov a respins categoric sugestia sub motiv ca Romania exploatase indeajuns de mult Basarabia". El a cerutea guvernul german sa sfatuiasca, urgent guvernul de la Bucuresti sitsa- tisfact revendicarile sovietice, de indatil ce ele vor fi prezentate ministrului Romaniei in zilele mmatoare ". . Nu dispunem deocamdatt de documentele partii sovietice pentru a putea reconstitui ratiunile noii decizii sovietice, dar este foarte probabil ea Stalin a revizuit hothirea sa de a revendica intreaga Bucovina, §i §i-a lirnitat cererca numai la partea ei nordica pentru a raspunde atit dorintei de a 'Astra bunele raporturi cu Reichul (de aici limitarea teritoriall intervenita) cit §i de a arita Berlinului ca Moscova nu era un partener obedient, ci o mate putere, sigura de forta ei (de aici mentinerea reven- dicarii in privinta Bucovinei). Este de remareat ca in discutia sa cu ambasadorul german, Molotov i-a spus cit revendicarile sovietice vor fi comunicate ministrului Romaniei la Moscova, G. Davidescu, in zilele irne-

14 ADA P, Bd. X, p. 11-12; Pactul, p. 11-12. Textul comunic5rii a fost transrnis ministrului Germaniei la Bucuresti, Wilhelm Fabricius, dar exclusiv pentru informarea dvs . personala si strict confidentiala". 15 ADA P, Bd. X, p. 18-19; Pactul, p. 12-13. 14 ADA P, Bd. X, p. 22-23; Pactul, p. 15-16.

www.dacoromanica.ro 16 Florin Constantiniu 6 diat urmiitoare". Convocarea reprezentantului Orli noastre a avut he, insa, in chiar seara zilei de 26 iunie (deci in ziva dieiriei cu Schulenburg) 0 nu in zilele imediat urmatoare". Intrucit, tinind seama de dorinta Moscovei ca Berlinul sa intervina la Bucuresti pentru satisfacerea imediata a cererilor sovietice, nu exista nici un molly pentru a nu comunica partii germane ca G. Davickscu va fi ch( mat in chiar seara aceleasi zile, este de preupus c5 hotaiirea de a prezenta nota ultirnativa Romaniei a fost luata dupa intrevederea Molotov-Ribbentrop. In asteptarea promisului acces la arhivele sovietice, reconstituirea etapelor procesului decizional care a clus la ultimatumul sovietic aclresat Romaniei nu poate fi decit ipotetica. Din raportul privind actiunile trupelor Frontului de Sud al Armatei Ros,ii pentru ocuparea Basarabiei si Bucovinei de Nord se stie cdirectivele privind concentrarea trupelor gpre linia frontierei au fost date de la (orele n. n.) 15,04 pina la 21,45 la 10.6.40" 17 0 ca operatia de concentrare a unitatilor s-a desfasurat intro 11 0 27 iunie 1940 18 . ln toamna anului 1939, Stalin pare sà fi avut intentia potrivit datelor cunoscute pina acum de a aplica Romaniei un scenariu similar nu identiccelui utilizat in Virile baltice, adica incheierea unui tratat de asistenta mutuala cu eventuala acordare de catre Romania a unei baze militare. Razboiul sovieto-finlandez (30 noiembrie 1939 12 martie 1940) a perturbat programul sovietic de anexiuni si a oferitBo- mniei un ragaz 19 Prirnului senmal cuvintarea lui V. M. Molotov dinSovietul Suprem la 29 martie 1940 i-a urmat de asemenea o perioada de liniste. Hotarirea lui Stalin de a actiona pe cit de brutal pe atit de rapid fata de Romania, nu poate fi explicata decit prin desf5surarile militare de pe frontul de Vest. Dictatorul sovietic rnizase pe un conflict de durata intro Germania si marile democratii occidentale, un conflict asem5natorpri- mulctrazboi mondial, adica static si singeros, in cursul caruia, Uniunea Sovietica ramasa in afara razboiului sa astepte sleirea puterilor capitaliste pentru a interveniei impune vointa 20. Stalin s-a inselat : Reichul a desfasurat un razboi-fulger, cu totul deosebit de primul razboi mondial; victoriile Wehrmachtului au fost obtinute en pierderi limitate, iar rapiditatea succesorilor nu rasa Uniunii Sovietice ragazul necesar pentrua-sipregati fortele armate, al caror inalt comandament fusese practic distrus in timpul marii terori din anii 1936 1938 21 Surprins, ingrijorati iritat de victoriile germane din Vest 22, Stalin intdegea ca in curind en mult mai devreme decit se asteptase

17 Pactul, p. 65. 19 Ibidem, p. 55. 19 FL Constantiniu, op. cit., p. 88, 29 Ibidem, p. 101-103. 21 Din 101 membri ai Inaltului comandament, fusesera arestati 91 si executati peste 80, Robert C. Tucker, Stalin in Power. The Revolution from Above .1928-1941, New York, 1990, p. 514. Proasta pregatire a Armatei Rosii a fost data la iveala atit in timpul rdzboiului sovieto- finlandez citi in operatia de ocupare a Basarabiei si Bucovinei de Nord; vezi pentru aceasta din urma raportul generalului-mator V. Melikov din 18 lune 1940, Pactul, p. 26-34. 22 Vezi marturie sugestiva a lui N S. Ilrusciov, laruscev's Secret Tapes, Time" din 1 octombrie 1990, p. 44.

www.dacoromanica.ro 7 Dictatul de la MoscoNa 17 el Hitler avea sà aiba miinile libere in Est. De aici graha sa de a incheia planul de expansiune", a cairn realizare incepuse la 17 septembrie 1939 o data eu intrarea Arrnatei Roii in Po Ionia, graba exprimata de repeta- tele declaratii ale lui V. M. Molotov ca problema Basarabiei (de fapt a Bucovinei de Nord), nu sufera niei o arninare. Aetiunea sovietica impotriva Romaniei a provocat nelini0ea lui Hitler. Atita timp cit Stalin respecta intelegerile din august-septembrie 1939 nu exista nici un rnotiv dc, ingrijorare. Stalin depil0se insa in pereeptia lui Hitler in doua privinte intelegerea lor : 1) prin ineluderea Bucovinei in reNendicarile sale teritoriale ;2) prin botarirea de a folosi forta armata intr-o zona ea Romania de eel mai mare interes pentru economia de razboi a Reichului. Hitler intelegea cà revendicarilb teritoriale sovietice -vor declansa revendicari similare din partea Ungariei Bulgarieii ca eventuala rezistenta a Romaniei va duce la un Ozboi cu urmari nedorite pentru livràrile de petrol 0 cereale din Romania, destinate Germaniei. Ultimatumul adiesat de U.R.S.S. Romaniei a fast per ceput de Pith- rer ca o incMcare a intelegerii sOvietu-germane si a deplasat atentia lui Hiller de la Vest la Est, aducind in prim plan problema Uniunii So ietice 23. Ritspunsul german la ceea ee aparea drept o amenintare a intereselor sale in Romania a inclus trei componente : a) demersuri la Bucuresti pentru a determina accept area cererilor sovietice ; b) indemnuri la moderatie adresate Ungarieii Bulgariei ;c) intarirea fortelor Webimaehtului in Europa de Est. In ceea ce prive0e sfaturile" germane date regelui Carol al II-lea siguvernului roman, ele au fost prezentate i discutate in repetate rinduri 24 pentru a mai fi reluate aici. Ajunge sà se aminteasea faptul ct din trenul sari special Ribbentrop a dat instructiuni la 27 iunie, orele 10,30 ca ministrul Germaniei la Bucuresti seomunice lui Ion Giguitu, ministrul de externe, ca in interesul evitarii razboiului intre Romaniai Uniunea Sovietica nu putem decit sii sfatuim guvernul romhnesc si satisfaca cererea guvernului sovietic" 23. Situatia de totalit izolaie politica", si militaiá in care se afla Romania nu Elsa guvernului de la Bucure§ti alta ie0re pentru a evita un razboi, care prin disproportia de forte, nu putea avea decit un deznodamint de- favorabil Romaniei decit cedarea teritoriilor revendicate de Uniunea Sovietica. Fata de aceasta situatie,sfaturile presante ale diplomatiei germane de a se ceda Moseovei veneau intr-un mediu, resemnat sale pi- measca. Mai dificile pentru ci aveau sa se loveasca de atitudinea contra- rie a guvernului ungar au fast demersurile germane pentru a indemna Budapesta la moderatie, In scopul de a evita complicatii in spatiul romanese, atit de pretios economiei de razboi germane.

23 Walter Warlirnont, Inside Hitler's k eadquarters, New tork, 1964, p. 113. 24 Cf. Valeriu Florin Dobrinescu, I:Walla di plomatied pentru Basarabia, 1918 1940, Iasi, 1991, p. 153 si urm. 25 XDA P, Bd. X, p. 24; pentru audienta lui Fabricius la rege, ibidem, p. 28-29.

2 C. 3380 www.dacoromanica.ro 18 Florin Constantiniu 8

Incii de la 27 iunie, ministrul Ungariei la Berlin, generalul Sztójay Do- me a imninat o nota la M.A.E. german, in care se atragea atentia guaven- nului german ca, in cazul cind Rorriania va satisface ievendicirile teni- toriale ale U.R.S.S. o astfel de procedare an insemna in chip evident o atit de explicita discriminare fatil de Ungaria, incit impactul ei asupra cpiniei publice ungare ar putea saaibmmari imprevizibile". Guvennul ungar isi exprima dorinta de a realiza revendicruile sale fata de Romania exchisiv cu ajutorul unor eventuale acordm-i cu puterile Axei", dar reafirma hotiritea Ungariei de a se implica in cazul in care Romania facea conc.esii teritoriale alter state28. In zilelei saptaminile mmatoare, reprezentantii TJngariei, primul ministru Teleki Pu, ministrul de externe, Istvan Csakyi generalul Sztójay Döme au multiplicat demersurile lor pentru a obtine sprijinul Germaniei in vederea satisfacerii revendicarilor ungare fat ii de Romania. Ei au pus tot mai stat niter accentul asupra solutionarii militare a litigiului, invocind presiunea armatei27 ia opiniei publice. Atmosfera razboinica" de la Budapest a, escaladarea spre conflictul militar ca ur mare a intransigentei guvernului ungar, an determinat pe Hitler, care si-a asigurat con- emsul Italiei, sa impuna dictatul de la Viena, Ca mijloc de a impiedica un razboi romano-ungar cu consecinte nedmite pentru pnterile Axei, atit de interesate in livririle de petrol ale Romaniei28()licit de odios a fost dictatul de la Viena, se cuvine insa relevat faptul crt fati de pretentiile ungare maxime de 78.000 de km2 §iminime de 50.000 km 2 in privinta Transilvaniei, comunicate de contele Csiky ministrului de externe al Italiei, contele Ciano, in discutiile de la Venetia (6 7 ianuarie 1940)29 §ifata de cererea prezentati de delegatia ungard la negocierile de la Turnu Severin toati Transilvania de la nord de Mures, inclusiv Aradul, lasindu-se Romaniei, Blaj, Medias si Sighisoara, darin- Indu-i-seAlba-Iuliai Brasovul 3° dictatul de la Viena a atribuit Un- gariei o suptafata de 43.492 km 2, adica sub limita revendicarilor minime (50.000 km2)ale Budapestei, ceea ce a provocat nemultumirea ministru, Teleki Pal si a altor per sonalitati politice ungare31. Aceeasi preocupare de a evita complicatii in spatiul romanesc a deter minat ;CI pozitia Reichului in privinta revendicirilor Bulgariei fata de Romania. Ministrului Bulgariei la Berlin, Parvan Draganov, subse- cretarul de stat Woermann i-a declarat, in urma indicatiei date de Rib- bentrop, ci dorinta noastra stamitoare era ca Bulgaria sa nu foloseasci

28 Ibide/7/, p. 33. " Conte le tsaky Istvan a spus lui Carl Clodius, la 28 iunie, ca el se opune ccrerii mili- tarilor de a relua 1ntreaga Transilvanie, Intruclt considera ca trebuiau create prcmisele pentru o colaborare ungaro-romana in vederea stavilirii expansiunii sovietice pcliniaCarpatilor, ibidem, P. 48; la 1 iulie, ministrul de externe ungar amintea ca foarte multe din personalitiltile importante ale vietii politice ungare precum ministrul de rilzboi, generalul Bartha Klaroly si el Insusi crau origlnari din Transilvaniai releva forta curentului favorabil redobindirii Transilvaniei prin luptä", ibidem, p. 62. 28 VCA., pe larg, Florin Constantiniu, 0 pagind neagrci a istoriei nalionale dictatul de la Viena, In Revista romana de studii internationale", 1990, nr. 3-4, P. 177-185. 2°Rodolfo Mosca, L'Europa verso le calastrofe, vol. II, Milano, 1964, p. 135. 88Mihail Manoilescu, Diclatul de la Viena. Memorii, tulle-august 1940, ed.Valeriu Dinu, Bucuresti, 1991, p. 156. 31A. I. Pu*a*, op. cit., p. 113.

www.dacoromanica.ro 9 Dictatul de la Moscova 19 actuala criza pentru realiza dorintele sale". Potrivit notei de conversatie a lui Woermann, ministrul bulgar a fest de-a dreptul dezamagit de acest raspuns", a invocat 0 ci ea 0 reprezentantii maghiari presiunea opiniei publice 0 a adaugat c ceea ee ii inglijora in chip deosebit era primejffia ea Bulgaria sa primeasca in viitor Dobrogea ca un cadou din miinile Uniunii Sovietice 0 nu din cele ale Germaniei" 32 ' La 1 iulie Ribbentrop a dat instructiuni ministrului Germaniei la Sofia, Herbert von Richtofen sa declare ea avem deplina intelegere pentru dorintele revizioniste bulgare fata de Romania. Noi credem totusi ea, nu a sosit inch' ora pentru realizarea acestor dorintei sintem convin0 ea, dupa restabilirea pacii in Europa, se va putea ajunge la o reglementare satiWicatoare pentru Bulgaria a problernei Dobrogei. Vorn fi atunci gata sit folosim influenta noastra pentru o asemenea reglementare" 33. In scrisoarea adresata de Hitler lui Carol al II-lea la 15 iulie,Fula e- nilsublinia necesitatea unei intelegeri loiale" a Romaniei en Ungaria 0 Bulgaria, adica o reglementare rationala a problemelor deschis,e" intre Romania i cele dorta tail amintite, ea una din conditiile unei strinc,e colaborari dintre Germania 0 Romania 34, propuse de suveranul roman la 2 iulie 35. Germania scrie Mihail Manoileseu, pe atunci ministru de externe repeta neincetat, ca un cuvint de ()Wine cdaca noi insistam asupra Cadrilaterului, atunei pierdern sprijinul" lor in tratclivele cu ungurii" 36. In lumina celor prezentate mai sus, se desprinde similitudinea de conduita a Reichului in cele (loua moment& de criza, provocate, primul, de notele ultimative sovietiee adresate Rornaniei 0 eel de al &ilea, de amenintarile guvernului ungar de a ataca Romania. 1n ambele cazmi, preocupat pina la obsesie de soarta terenurilor petrolifere din Romania, Hitler 0 pe temeiul dispozitiior sale diplomatla germana an actionat ca un factor moderator", in vederea evitarii unor conflicte militpre, care ar fi privat Germania de petroluli grinele venite din Romania. Daca fata de Ungaria 0 Bulgaria, Reichul dispunea de mijloacele necesare pentru a-0 impune punctul de vedere, el nu avea la sfir0tu1 mi iunie 1940, dupa incheierea earnpaniei din Vest, fortele militare capabile scontracareze o eventuala aetiune a Uniunii Sovietice, care ar fi lezat interesele vitale ale Reichului in Est. Cererea sovietica adresatä Finlandei la 23 iunie 1940 privind conce- siunea zaeamintelor de nichel de la Petsamoi notele ultimative sovietice adresate Romaniei ii apareau lui Hitler ea apartinind unui vast plan sovietic, destinat_sa faca economia.germana sa depinda complet de Uniunea Sovietica" 37. In discutiile eu adjutantii sai, Hitler a ealificat actiunile sovietice impotriva statelor baltice 0 a Romaniei drept prirnele atacuri

32 ADAP, Bd. X, p. 32. Ibidem, p. 64. . 34 Ibidem, p. 179-180. 35 Ibidem, p. 75. 36 M. Manoileseu, op. cit., p. 175. Punctul de N e dere al guvernului romãneseera s5 mergem, tptusi, Inainte pe talea unei Intelegeri cu bulgariii aceasta nmnai 1numai pentru a obline buruivointa Axei in chestiunea Transilvaniei (subl. lui M. Manoilescu), ibidem. " Philipp W. Fabry, Ii Patio HitlerStalin, 1939-1941, Milano, 1965,p. 365.

www.dacoromanica.ro 20 Florin Constantiniu 10 iusefAi asupia Emopei oecidentale" 38 El a decis sit sporeasea piezenta militant genii-lap:1 in Ern cpa de est, fain tiansfeiul a 15 divizii de infanterie, 6 diNizii blindate *i 3 divizii motorizate. Philipp W. Fabry observa cu dreptate ca pentru pima data de la ineheierea pactuluide la Moseova (Pactul Molotov-Ribbentnop n.n.),Hitler ajungeasit ia masuni militaie de pi ecaMie" in Est '9. La slir§itul lui iunie, Hitler a ajuns la concluzia cit intelegerea lui cu Stalin nu-i asigura secmitatea in Est, in conditiile confruntrtrii cu Maiea Blitaniei cit, inainte de a ineheia lupta impotriva acesteia, trebuia eliminata coca ce el pereepea aeurn a fi amenintarea sovietica. La 3 iulie, generalul Franz Halder, ;eful statului major al armatei terestre nota in juinalul sau cit esenta problemei onientale" era de a da o loviturrt de- cisivitRusieicare sit o constringri sa recunoasca, rolul dominantal Germaniei in Europa" 40 in emsul lunii iulie, aceastii opinie se va impune tot mai viguros pint, la deelaralia lui Hitler din 31 iulie, facuta in conferinta de la Berghof cu cad] ele Inaltului comandament Rusia trebuia liehidata. Termen primavala anului 1941" 41 Ministrul plenipotentiar (Gesandter ) Heimann Neubacher, insar- einat special en problemele eeonomice in legatia germana din Bucure*ti a rezumat clar, la 29 iunie 1940, pozitia tarii sale : atit timp cit Rusia respeeta teimenii acestui acord (Pactul Molotov-Ribbentrop Ii.n.) nu vom face nimic. Daca Rusia, hist ameninta interesele noastre economice aici (in Romania n. n.), vom actiona repede. Ru§ii sint foante aproape do terenurile noastre (sic !)petrolifere, doar 30 50 minute. Trebuie srt stabilim aici un cuib pentru vulturii neOri ( ...) Rusia a facut o mare gie§ala, Hitler este ofensat §i el nu uitt niciodata" 42. Stalin avea sit o constate la 22 iunie 1941 ! In istoriogiafia romana de dupa razboi in conditiile ocupatiei sovietice, apoi, chiar in conditiile distantarii de Moscovasrnulgerea Ba- sarabiei §i a Bueovinei de Nord de catre URSS nu a fost airitatt ea fiind rezultatul dictatului de la Moscova, impus Romaniei. Asttzi, adevkul istoric poate fi rostit pint, la eapat:intoemai eai la 30 august 1940 la Viena, Romania a fost silita, sit accepte o amputare teritoriala, hi conditiile unei tiagice izolari, care asocia rezistentei armate primejdia disparitiei statului roman, a,a cum se intimplase cu Polonia in septembrie 1939. Dupa cum remarca contele von der Schulenburg, actiunea sovietica din iunie 1940 impotriva Romaniei a constituit impulsul pentru revendi- crude teritoriale ale Ungarieil Bulgariei fava de Romania 43 Din un- ghiul de vedere al Germaniei urmarit in aceste pagini dictatul de la Moseova a aparut ea o depaOre a cadrului teritorial fixat prin protocolul aditional secret din 23 august 1939 ; dictatul de la Viena a fost impus

" D. Irving, op. cit., p. 137. 89 Ph. W. Fabry, op. cit., p. 351. . 40 F. Halder, Voennii dnevnik, vol. II, Moscova, 1969, p. 29. 41 Ibidem, p. 80; W. Warlimont, op. cit., p. 114; cf. §i Eddy Bauer, The History of World War II, New York, 1979, p. 113. 42 Marilynn Giroux Hitchens, Germany, Russia and the Balkans, Prelude to the Nazi- Soviet Aon-Aggrcssion Pact, Boulder, 1983, p. 256. 48 Ph. W. Fabry, , op. cit., p. 433. www.dacoromanica.ro 11 Dicta WIde la Moscova 21 in schirnb de Reich, pentru a ovita un iàzboi ce i-ar fi prejudiciat gray interesele intie Rornahia si Ungaria. Dictatul de la Moscova a preci- pitat decizia lui Hitler de a ataca Uniunea Sovietica. Suspiciureai incordarea intervenite in relatiile germano-sovietice la sfirsitul lui iunie 1940, in legiituril cu ultirnaturnul sovietic adresat Romanieicapar ea renal atul unei perceptii gresite a intentiilor celeilalte "ATV. Articolul 3 al prot,colului aditional secret a fost interpretat la Mos- cova in litera lui :Reichul Ii declara totahil dezinteres politic pentru aceste regiuni" adica nu numai pentru Basal abia, cii pentru intreaga Europa de sud-est. Este adeN arat cii J. von Ribbentrop subliniase into- resele economice ale Gernianiei in aceasta zona, dar ele puteau fi respectate de Moscova si in conditiile unor modificari politico-teritoriale, nespeci- ficate in protocol-ill aditional secret. Declaratiile repetate ale lui Hitler despre dezinteresul politic al Reichului fatil de Europa de sud-est intrau, insA, in conflict cu marele interes pentru petroluli produsele agricole ale Romaniei. Hitler nu a explicat clar partenerului silu sovietic modalitatea prin care intentiona sa-%ti pastreze controlul economic asupra spatiului romanescisli asigure secmitatea politica a acestuia. Revendichid Bucovina (initial toatii, apoi dear partea de nord, ca un gest de bunavointa fata de Reich), Stalin nu considera cinealca protocolul aditional secret. Incurajarile date Ungariei si Bulgariei in revendicarile lor fata de Romania mmareau sii consolideze influenta U.R.S.S. in cele dourt tariisit slabeasca pozitia Rornaniei, in privinta careia Moscova nu renuntase la extinderi teritoriale (Bucovina de Sud, insule in Delta Duniirii). Hitler a reactionat sporind prezenta militara in Est si dind impreuna eu Italia o garantie României in eeea ce priveste frontierele ei la 30 august 1940. Aceasta garantie viza Uniunea Sovietica si ea a fost perceputa astfel la Moscova. Prima fisurt in colaborarea soviete-germana afost provocata do ultimatumul sovietic din 26 28 iunie 1940, adresat Romaniei, iar cea de a doua, de garantia germano-italiana aeordata Ro- maniei la 30 august 1940. 44In raporturile sovieto-germane vara anului 1940 este punctul de cotitura.

LE DIKTAT DE MOSCOU (26 28 jUIN 1940) ET LES RELATIONS SOYIRTO-ALLEMANDES résumé La suspicion et la tension survenues dans les relations sovieto-allemandes a la fin juin 1940, au sujet de Pultimatum soviétique adressé a la Roumanie, sernblent résulter de l'interprétation erronée des inten- tions de chaque partie. Le 3° article du protocole additionnel secret avait été pris a Moscou a la lettre : le Reich déclarait son désintérêt politique total pour ces regions", c'est-h-dire non seulement pour la Bessarabie, mais aussi pour l'entier sud-est europCen. Il est vrai que J. von Ribben- trop avait souligné les intérêts economiques de l'Allemagne dans cette zone, mais Moscou pouvait les observer aussi dans le cas d'une modifica- " Grigore Gafencu, Preliminaires de la gucrre d l'Est, Fribourg, 1944, p. 59 considera garani.ia Axei din 30 aug.ist 1910 drept prima fisurä a lulmlegerii sovietb-germane.

www.dacoromanica.ro 22 Florin Constantinim 12

tiOn politicoterritoriale non-spécifiee dans le protocole additionnel secret. Leg declarations répétées d'Hitler concernant le désinteret politique du Reich a l'égard de l'Europe du sud-est entraient en conflit, toutefois, avec le grand intérêt pour le pétrole et les produits agricoles de la Rouma- nie. Hitler n'avait pas explique nettement a son partenaire soviétique la modalité par laquelle ii avait l'intention de maintenir le contrôle qur l'espace roumain et d'en assurer la securité politique. En revendiquant la Bukovine (d'abord entièrernent, ensuite seulement la partie septentrionale, en signe de bienveilance envers le Reich), Sta- line ne considerait pas qu'il violait le protocole additionnel secret. L'en- couragement des revendications hongioises et bulgares était destine a consolider l'influence de PU.R.S. S. dans les deux pays et a, affaiblir la position de la Rournanie an sujet de laquelle Moscou n'avait pas renoncé a des extensions territoriales (la Bukovine méridionale, des iles dans le delta du Danube). Hitler réagit en renforcant la presence militaire a l'Est et en don- nant tout comme l'Italie des garanties a la Roumanie en ce qui concerne ses frontieres. Ces garanties visaient l'Union Sovietique,fait que Moscou comprit correcternent. La premiere fissure dans la collabo- ration soviéto-allemande, fut provoqué par l'ultimatum soviétique du 26 28 juin 1940 adressé a la Roumanie, Ia seconde est due aux garanties italo-allemandes accordées a la Roumanie le 30 aoilt 1940. L'été 1940 marque un tournant dans les rapports soviéto-allemands.

www.dacoromanica.ro BASARABIA LA CONFERINTA ROMANO-SOVIETICA DE LA VIENA (1924) (I)

I. M. OPHEA

De-a lungul celor sase ani care se scursesera de la unirea Basarabiei cu patria mama contactele diplomatiee romano-sovietice si-au dovedit o anumita utilitate dar n-au. reusit sa aduca celor doua parti solutiile asteptate. Initierea acestor contacte fie de o parte fie de cealalta arata elinteresul restabilirii legaturilor diplomatice dintre Uniunea Sovietica siRomania era reciproci poate pina la un punct la fel de acut. Cu prilejul fiecarei negocieri, cele doul parti reafirmau flu numai necesitatea unei politici de buna vecinatate dari hotarirea de a-si apara cu inversunare punctele de vedere diametral opuse. Divergentele romano- ruse acumulate in cursul unui intreg secol, dar agravate dupa prirnul razboi mondial, au intrat la inceputul anului 1924 intr-o faz a. care impunea fie aplanarea Mr definitiva fie deslusirea lor in vederea delimitrii exprese a pozitiilor aflate in conflict. Era momentul cind. Uniunea Sovietica, abia iesita din izolarea postbelica prin semnarea pactului de la Rapallo cu Germania, voia sii dobindeasca o cit mai amplarecunoastere internationala. Ori, momentul patrunderii Uniunii Sovietice in spatiul diplomatic european, impuneai Romaniei obligatia de a cauta o cale pentru asigurarea frontierei sale rasaritene. In consecinta Romania voia stie dad," pentru asigurarea frontierei sale pe Nistru se putea bizui pe renuntarea Uniunii Sovietice la Basarabia sau in caz contrar pe incheierea unor aliante cu statele occidentale. Se 'Area c un nou contact diplomatic ar fi putut sil ofere guverne- Mr Uniunii Sovieticei Romaniei prilejul de a explica sinceri pina la capat punctele Mr de vedere si sil clarifice odata pentru totdeauna atit esenta divergentelor care le separau citi directia dezvoltarii ulterioare a relatillor dintre cele doua tari. Initiativa acestei noi intilniri apartine guvernului sovietic 1. Prime le sernne ale initiativei sovietice apar in timpul dezbaterilor din comisia mixta sovieto-romIna convocata in vara anului 1923 la Tiraspol pentru solutionarea incidentelor de frontierit" 2 Intr-una din sedintele comisiei seful delegatiei sovietize, a declarat spre satisfactia partii romane cguvernul de la Moscova d)relte SI se ajunga la o conferinta" generala care sa reglernenteze toate problernele controversate dintre Uniunea Sovieticl si Romania 3.

1 Adev5rul" 22 martie 1924. 2 Gherman Pintca, Márturi ile unui parti ci pant la eon feri n fa ruso-romdnd de laViena (mar tie-aprilic 1924) In Revista iitoried", tom 1, nr. 4, aprilie 1990, p. 395. 3 I bidern.

Revista isto;ic5.", tom III, nr. 1-2, P. 23-37, 1992

www.dacoromanica.ro 24 1. M. Oprea 2

Bizuindu-se pe consimtamintul guvernului roman de a participa la o asemenea conferinta Conbiliul Comisarilor Poporului de la Moscova a emis in luna ianuarie 1924 ideea semnarii protoeolului inchelat la tratativele comerciale, sovieto-romane, de la Odesa numai dupa conferinta politica proiectata 4. Asupra locului unde aveau sa se desfasoare luerarile acestei conferinte s-au purtat indelungi diseutii nu pentru calegerea lui era dificila, ci pentru Ca guvernul Uniunii Sovietice nu voia sa-1 gaseasca, prea repede. Tergiversarea ii era necesara deoarece cu cit se amina inceperea conferintei cu atit i se crea un ragaz mai lung pentru a-si largi aria recunoasterii internationale. Ori, era de la sine inteles, ca ix-Jarman', cu asemenearecunoa§- tere Uniunea Sovietica isi permitea in cursul tratativelor cu Romania sitformuleze pretentii teritorialei financiare pe care nu 0 le-ar fi ingaduit daca ar fi foat izolatai slaba. Regula e indeobste cunoscuta caci in cursul oricaror negocieri, eel slab este mai impaciuitori deci mai conciliant, iar guvernul sovietic desi nu marturisea §tia foarte bine ea in cursul dezbaterii diferendului sau cu Romania, nu dreptul ii avantaja, ci forta. Pretextul cautarii locului unde sa se tina conferinta devenea prin urmare o acoperire a tacticii temporizarii. Urrnind aceasta tactica guvernul sovietic a lasat mai intii Romaniei libertatea de a propune locul dezbaterilor cu gindul ascuns de a nu-1 accepta. A§a se face ca el a respins Fara explicatii plauzibile propunerea guvernului roman ca luerarile conferintei sa se desfasoare la Salzburg in luna ianuarie 1924 5. In locul acestui ora§ guvernul sovietic propune Odesa ca loc al tratativelor intuind fire§te ca autoritatile românesti nu vor accepta snegocieze decit pe 111a. teren neutru 5. Convins ca teritoriul unei terte puteri asigura conditii propice pentru negocieri mai objective guvernul roman 10 anunta intentia de a propune ora§ul Varsovia pe Oare insa autoritatile sovietice o resping prin insu0 refuzul de a lua nota de ea 7. Abia la sfirsitul lunii ianuarie 1924, cele doua parti au convenit sa duca tratative la Viena 8, satisfacindsi principiul guvernului roman de a negocia pe teritoriul unei terte puteri sitactica guvernului sovietic de a intra pe arena diplomatiei europene prin intermediul unui ora§ cu renume unde posibilitatile de propaganda erau incomparabil mai mari decit la Odesa, Salzburg sau Varsovia. Odaten fixarea locului conferintei s-a hotarit i momentul inceperii dezbaterilor la 1 martie 1924 care insa a fost aminat cu aproximativ o luna pentru a se face loc unui indelungat schimb de pareri intre ministrul de externe roman Ion Gh. Duca 0 comisarul pentru afaeerile externe al Uniunii Sovietice Gheorghe Vasilievici Cicerin 9. In scrisorile sale catre comisarul pentru afacerile straine sovietic, ministrul de externe roman Ion Gh. Duca a tinut sa remarce rolul pozitiv pe care confe- rintele internationale de la Genova din 1922 0 Lausanne din 19231-au avut in prooesul de imbunatatire a raporturilor diplomatioe romano-sovietice. 4 Dirnineata", 10 mai 1924. 5 AdevArul" din 22 ianuarie 1924. 6 Dokurnenti venpei politiki SSS13, tom VII, Gospolitizdat Moskva, 1963, p. 702. 7 Ibidem, p. 4. lbidem. 9 AdevArul" din 7 mantic 1924. 10 Monitorul oficial" din 5 aprilie 1924. Dezbat. AdunArii Deputatilor, p. 1967.

www.dacoromanica.ro 3 Basarabia la Conferinta de la N iena (I) 25

Irtr-adevai atitudinea aparent intelegatoare pe care guvemul sovietic a manifestat-o la aceste conferinte fata de interesele nationale ro- rnaneti a incurajat guveinul de la Bucuresti sparticipe la conferinta din capitala Austriei. In cursul schimbului de scrisori dintre miniWii de externe roman kd sovietic problemele conferintei fac obiectul unor largi discutii in presai in cercurile diplomatice europene unde se intuia cu o precizie nimitoare Si ordinea de zi a intilnirii .5i poza partenerilor. Ziarele independente, dar in special Universul", Adevarul", Di- mineata", cai zialele matilori micior partide politice exprimind. punctul de vedere romanesc se pronuntau hotarit pentru o politica de buna vecinatate cu TJniunea Sovietica ". Ele relevau pe buna dreptate cide*i Romania ii asigura prin tratate speciale sau prin conventii generale sprijinul Frantei §i mai ales al Poloniei pentu apararea frontierei sale rasaritene simtea totu*i nevoia sa consolideze aeest sprijini pe calea stabilirii unor relatdi diplomatice normale cu sovietele, pe temeiul recunoa:Aelii reciproce a suveranitatii nationale §i a integritatii teritoriale 12 Ziarul Adevarul" seria de pilda ca : delagatia noaqra la Vie- na vrea st ajunga, la o intelegere en Rusia Sovietica altfel nici nu s-ar duce, altfel guvelnul roman nu arfiacceptat propimetea pmimit a de la Moscova" 13. Punctul de vedere al guvelnului tonan a lost pe larg propagat siin tarile occidentale atit pan grija eorpului diplomatic alrii noastre cit ii prin intermediul presei strdine dar favorabile intereselor nationale romane0i. Un putemic impuls a imprimat acestei propagande Nicolae Titulescu pe atunci ambasador al Romaniel la Londra. Adresindu-se personalului diplomatic al legatiei romane din capitala Marii Britan:i el scria : Rog a lua imediat contact eu directia ziarelor Observer", Times", Daily Telegraph", Manchester Guardian" §i daca e posibil Daily Herald" pentru a obtine o publicitate mai intensa punci ului de vedere românesc 'in chestiunea Basarabiei" Dar Tituleseu nu s-a multumit sa' atraga atentia asupra necesitatii unei intin se propagande a punctului de vedei e iomânesc ei recomanda i argumentele care trebuiau folosite preeizmd : Veti insista asupra celor trei principale argumente pentru care Basarabia trebuie sa fie de-a pu- rani romaneasca. Intli arguinentul etnografic ;rus,di reprezinta abia 10% din populatie, al doilea aigument istoric, al:treilea autodeterminarea populatiei din 1918 consfintita prin trei alegeti generale de atunci pita azi" 15 Cind .afirtna ca dorinta sincera de a relua raporturi normale cu rush,nu se poate realiza in mod seriosi complet cita vreme granitele_ nu sint recunoseute" 18 el exprima adevarata esenta. a punctului de ye- dere românesc. Doritor sa cikstige simpatia opiniei publice englezei prin

11 Ion M. Oprta;0dal 6 rodnicer din isloriar elafiilor diplotralice ronulno-souithee 192836' Edit. PoliticA, Bheum,ti, 1967, p. 14-1S. 13Mircea Musat, Ion Ardeleanu,Ponianin dupd mat enunit e, vol. II, partea I, 1918 1933,Edit. Stiintifkil si encielopediciA, Bucuresti, 1986, p. 1035. 13Adev6rul", 22 martie 1924. 14Arh. M.A.E., fond U.H.S.S., vel.7.0.. " Mclean. " Hooer Institution. Stanford Uriversity. N. Titulescu's collection box 1 folder 15 f. 19.

www.dacoromanica.ro 26 1. M. Oprea 4

ea pe aceea a intregului occident, Nicolae Tituleseu cerea corpului diplomatic al legatiei romane de la Londra sintervina pe linga guvernul Marii Britanit pentrua-1determina sa ,accepte punctul de vedere al Romaniei. El mai cerea sa se exprime auvernului britanic gratitudinea pe care poporul roman o va pastra Mar11 Britanii pentru faptul ca a fost prima dintre marile Puteri care au ratificat pe cale legala unirea noastra cu Basarabia" ". Prin atitudinea lor afirmata fitrit echivoc organele de presagicer- curile diplomatice internationale Ii manifestarti sprijinul pentru punc- WI de vedere românesc dari dezacordul cu pozitia Kominternului bine sincronizata en pozitia antinationala a comunistilor români. Aceasta pozitie a primit un sprijin foarte activ, din partea fostului presedinte al Partidului Social Democrat din Romania Cristian Racovski care ajuns din interes politic reprezentantul Uniunii Sovietice la Paris conducea ... oviolenta campanie depresa in legatura cu unirea Basarabiei cu Romania" 18. Pe seara larga, pozitia comunistilor a fost propagata in taxa prin cbloanele ziarului Socialismul" editat la Bucuresti insa aflat sub influenta directa a Moscovei. Partidul comunist roman care inca din 1922 declarase cit Roma- nia.anexindu-si Basarabiaialte teritorii straine, duce o politica obraz- niea si provocatoare f4a de Rusia"1°, ramine si in ajunul conferintei de la Viena ca 0 in epoca urmatoare fidel acestei pozitii antinationare. El propaaa foarte staruitor in perioada care a preeedat lucrarile con- ferhytei, rdeea ca in urma discutiilor ce se duc en sovieticii exista posibilitatea pentru burghezia romana de a se pierde colonia" basara- bealliti odata ea ea toata faima de patrie mama" 20 Ignorindreali- tatea istoricai continuind sit aduca prejudicii grave intereselor na-tionale romanesti, partidul comunist roman incearca siti convincra opinia publica din t,ara 0 din strainatatecitburghezia romana" are'fi fost silitit sa accepte discutarea chestiunii Basarabiei" 0 de aceea cauta sit zugrO- veasca... ocuparea militara si anexarea Basarabiei ca o alipire vo- luntara a ei de Romania" 21. Aflat in slujba Kominternuluialcarui sectie era, precumi in slujba puterii sovietice partidul comunist roman cauta in zilele premer- gatoareconferinteide la Vienasaraspindeascainrindurile marilormul- timiteza falsa ea politica nationala a Uniunii Sovietice era diametral opusa politicii nationale a tarismuluii deci refuza cu bunt stiinta sit admita adevarul evident ca Rusia Sovietict era tot atit de imperialista ea si Rusia tarista 22. Poziiiiile diametral opuse ale celor doua Orli care urmau sit se intilneasca Ia Viena, se contureaza 0 mai bine in articolele publicate 0icomentate foarte amplu in ziarul englez The Observer" cu citeva zile inainte de inceprea luerarilor conferintei. Atit articolul aparut, in

" Arh. M.A.12., fond 71 /LT.B.S.S., anfil 1924; vol. 76, p. 120. " Gherman Mita, Itleirluriile unui partici; anl la Confcrinfa CelaViena, p. 3 94.. " Socialismul", nr. 184 0 196 din 10 0 17 5ept. 1922. 20 Socialist/la', nr. 70 din 22 februarie 1924. 21Socialismul", nr. 24 din 2 marlie 1924. 2 Socialismul", nr. 33 0 34 din 23 0 26 martie 1924.

www.dacoromanica.ro 5 Basarabi a la Conferinta de la N iena (1) 27

The Observer" sub semnatura comisarului poporului pentru afacerile externe77 sovietic Gh. V. Cicerin consacrat cauzelor diferendului romano- sovietic cit §i cel aparut in coloanele aceluiasi ziar sub semnatura repro- zentantului B onniei consacrat problemelor care puteau face obiectul conferintei lasau sa' se intrevada o adIne ideci ireconciliabila deosebire de pareri. Concluzia aceasta s-a degajat foarte lämm-it §i din relatärile pe care §efullegatiei sovietice la Viena le-a facut presei austriecei straine cu. putin timp inaintea intilnirii celor doua parti. La conferinta aceasta de presa, organizata special, reprezentantul sovietic a subliniat cgu- vernulrii sale va reafirma in cursuldiscutillor cu partearomilnit vechea sa parere ca Basarabia este teritoriu rapit de România fara ca, cele douil tari si fi fost atunci in rdzboi23. Asemenea informatii provenite sidin alte surse dintre care mune foarte autorizate au determinat pe observatorii everiimentelor politice europenesitpriveasca rezultatele conferintei de la Viena cu un scepticism ingrijorator 24 Este adeviirat ca scepticismullor provenea mai mult dintr-o intuire a rezultatelor conferintei, atita vreme cit guvernul sovietic, nu voia smarturiseasca nici in public nici confidential intentia sa de a parasi pozitia concilianta afirmata la Genova F,;i de a revendica Basarabia. Apla se face ca sovieticii n-au lasat, sub nici o formil sä se intrevada" la tritilnirile preliminare pe care le-au avut in zilele de 20 25 martie cu delegatia romilna, intentia lor de a pune in discutde problem,e.le frontierei'2° la conferinta ce urma sil se deschida. Aflata in fata unor declaratii neoficiale care amenintau ca la conferinta sovieticii vor pune in discutie problemele teritoriale citi in fata tacerii autoritatilor cen trale sovietice care intretineau speranta falsa ca la conferinta nu se vor pune in discutie acest e probleme delegatia Bomniei se confrunta cu 0 vadita incertitudine. Cu toate acestea ea n-a incetat sà creada intr-un deznodamint bineMcator al tratativelor de la Viena 26. Reflectind mai tirziu asupra acestei situatii din ajunul Confelintei io- mano-sovietice Titulescu avea sa afirme oarecum nedumerit : Eu nu cunosc motivele care 1-au determinat pe Ionel Bratianu sa discute cu ru§ii la Viena in 1924. Dar dupa mine politica pe care Romcinia ar fi trebuit s-o urmeze in ce prive§te Basarabia era aceea a tacerii" 27. Intr-adevar o asemenea politica, echivalenta cu refuzul oricaror tratative ar fi fost justificata daca guvernul sovietic Ii facea cunoscuta adevarata sa pozitie fata de Basarabia in momentul cind a initiat convocarea conferintei de la Viena. Ori, guvernul roman a aratat ulterior, prin reprezentantii siU diplomatici ca informatiile despre adevarata pozitie a sovieticior fata de Basarabia i-au parvenit in mod indirect din partea rusa"i cdaca le-ar fi acordat un singur moment crezare" ar fi refuzat sa trimita delegati la conferinta 28 In preajma deschiderii

23 Arh. M.A.E. fond 71 U.R.S.S. anul 1924 vol. 76. 21 Adeviirui", din 13 mantic 1924. 25 Gherman Pintea,Marfut file unui parlicibanl ki Conferinf a ruso-rorrOnd dela Viena p. 395. 22 Ade-% a'rul" , din 13 mantle 1924 27 Anil. C.C. al P.C.R. fond 103, dosar 8083, p. 2-3. 22 Arh. M.A.E., fond 71/11.R.S.S an 1924, vol. 76 (nepag.)

www.dacoromanica.ro 28 I. M.. Oprea 6 conferintei insa respingerea iniiiliativei sovietice devenea un gest greu explicabil cáci retragerea din fata unor dezbateri inainte de a le cunoaste deznodamintul ar fi aruncat asupra pàrtii rornane raspunderea pentru esecul tratativelor. Fara a lua in consideratie temerile, de altfel indreptatite ale unor diplomati sau speculatiile obisnuite ale presei, guvernul roman ii men- -tine hotarirea de a participa la conferinta cu atit mai mult cu cit dez- valuirea adevaratei atitudini a guvernuluisovietic fata de Basarabia nu Meuse obiectul unor declaratii ale sefului delegatiei ruse. Mai intii guvernul roman renunta la intentia pe care o avusese in hma februarie 1924 de a numi pe deputatul Sassu in fruntea delegatiei precum si la propunerea Menta, in aceeasi lima de a atribui lui Titulescu aceasta calitate deoarece poseda o mai mare obisnuinta decit altii de a negocia, cunostea mai bine problemele ee urmau sa se discute, era mai pregatiti avea Inca de pe atunci un prestigiu european recunoseut 29 Renuntind la intentia de a folosi pe cei doi oameni de stat Ia discutiile cu sovieticii, guvernul alcatuieste delegatia oficiala din : Constantin Lauga Rascanu, in calitate de presedinte, D. Draghicescu si N. Djuvara in calitate de delegati, C. Arion in ealitate de secretar, iar Cazacu, Gherman Pintea, Ciotori si Crihan eu rolul de experti 30 . Acesti diplomati de carierai oameni politici de meserie cunoscatori ai artei de a negocia si-au confruntat parerile cu punctill de vedere al delegatiei sovietice conipusit din : Krestinski in functia de presedinte, Serebriakov, Lewitzki si Lorenz ea delegati, Ustinov in calitate de secretar general, Kolcealovskii Rydel ea experti 31. Dupa intrevederea preliminara din 25 martie 1924 uncle s-audis- cutat obisnuitele chestilmi procedurale clelegatir celor doua parti s-au intilnit in ziva de 27 martie pentru a marca deschiclerea oficiala a lucrarilor conferintei. Chiar daca n-a fost consacrata decit afirmarii unor generalitati, deschiderea conferintei in ziva de 27 martie s-a constituit intr-o aniversare a unirii Basarabiei cu Romania. Fara s-o remarce in mod expres delegatia rorniina aducea prin aceasta coincidenta unorna- giu celor care la 27 martie 1918 intruniti in Sfatul Trii hotarisera unirea teritoriilor romanesti de pe ambele maluri ale Prutului. Prima sedinta a conferintei gazduita in cladirea Landhaus din Vienai tinuta sub presedintia ministrului de externe austriac Grune- berger a avut numai un caracter protocolar", de vreme ce moinentul cel mai important 1-a constituit salutul guvernului Austriei 32 Fara umbra de partinire ministrul de externe Gruneberger declara en prilejul deschiderii conferintei rorniino-sovietice: Poate eatmosfera Vienei si cadrul specific austriac va exereita o oarecare influenta binefacatoare aplanind divergentelei facilitind compromisurile" 33. El exprima speranta calegelea Yienei ea loc al discutfilor putea st contribute la rezolvarea problemelor aflate pe ordinea de zi a conferintei si la imbunatatirea legaturilor dintre cele doua tari.

23 Adevarul", 25 februarie 1924. 30 Mireta Musat , Ion Ardeleanu, Emrdnia dud mu ea unire, Nol.II, parka I, p. 1037. 31Ibidem. Arh. M.A.E., fond 714-11.S.S.,rn 1024,ol. 76 (;nepag.) 23 Ibidem.

www.dacoromanica.ro 7 Basarabia la Conferinla de la Viena (1) 29

Daca prima sedinta a avut un caracter pur protocolar cea de-a doua convocata la 28 martieiinuta sub presedintra sefului delegatlei sovietice Krestinski m a inaugurat dezbaterea prorpiu-zisa. Ea a debutat prin stabilirea ordinei de zi menita sa supuna atentiei delegatiilor : pro- blemeleteritoriale, problemele financiaresieconomice,problemele jmidice si politice. Ordinea de zi pe care a propus-o seful delegatiei sovietice, dar mai ales readucerea in discutie a difereudului teritorial, a constituit o smpliza mgiijorataoie pentru delegatia romilna 36enita la conferinta cu convingerea ca acest diferend nu mai exihta. Pe noastep- tate problema teritoriala a pus capat incercinii celor doua prati de a-si apropia pozitiile, a declansat din no o apriga disputi in-a mai lasat loc nici unei sperante in succesul conferintei. Din continutul primelor declaratii s-a putut Yedea en rtmlta usurinta cit de puternice erau motivele care separau delegatiile int ate bruse intr-un conflict deschis. Fiecare delegatie putea fireste spicpuna mice solutie problemelor puse in discutie dar nu fara a tine seama de spirituli litera man- datului primit. In mandatul pe care-1 prirnise de la Ion I. C. Br atianu, sub forma unor instructduni amplesiprecise delegatia rormIna avea formulate intr-adevar principiile cMauzitoare aleapArArii intereselor tarii noastre in fata pretentiilor guvernului sovietic. Inainte de orice Bratianu a cerut delegatiei romane sa disocieze in cm sul dezbaterilor chestiunea Basarabiei de aceea a tezamului 36 trimis Ia Mohcova in anii 1916 si 1917 pentru a nu cadea in mina inami- cului. Aceasta disociere trebuia intemeiata pespiritulconvorbirilor remano-sovietice care avusesera ice in 1922 la conferinta paciide la Lausamre uncle Cicerin a admis in eadrul unui aranjament general recunoasterea hub o forma oarecare a aliphii Basarabiei contra tezaurului sibijuteriilor Coroanei regale" 37.Pentru a explica aceasta directiva Briitiann isi destainuie pina la capat gindul precizind :Parteapozitiva pentru noiestesa obtinem recunoasterea Basarabiei si intoarcerea tezaurului" 38 Urmarind snu lase nici un aspect al acestei piobleme nelamurit el a emis;;i ipoteza remmtarii la o parte a tezamului dar numai in conditii riguros definite si categoric avantajoase. Cind mentiona in instructiunile lui ca Nu remmtam la tezaur decit dacil rusii ar'renunca la toate socotetile" 39 Bratianu relevai caracierulimperativ al acestei hotarhii conditiile concrete ale concesiei proiectate. Dar chiar in cazul adopt ariiunei asemenea hotariri seful guvernului roman se shirtea obligat safaca orezervai anume sit sublinieze ca nu trebuia sa so renunte la tot teZaurul.ci, mai pritin. .depuzitele particulare, arhiveleibijuteriile M. S. RegineiI, 40.

34 Merman Pintea, 2Iemorii1e unni p 'Weil an! la con fei info z uso-rornand de la1 iena, 1924, p. 395. 26 1 bidem, p. 396. "Arh. M.A.E., fond 71 I_ .R.S.S., an 1924, vol. 76 (nepa g.). Arh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., anii 1941-1917, \ 01. 132 (nepag.). "Ibidem. "Ibidern. " Ibidem.

www.dacoromanica.ro 30 I. M. Oprea 8

Din textul insttuctiunilor reiese Oar cBiatianueragata sa renunte dupit proplia-i expresie Ia acea patte a tezaurului ce nu mai exista" pe caio deci o considera pierduta sau mai pecis jefuità in conditii inca nelammite pina azi. Principiul disocietii problemelor diseutate cuprindea in conceptia lui Bàtianu irefuzulde a aboida totcomplexul lor finicr o ierat hizar e. Aceasta insemna ca ploblemele puse in discutie trebuiausItfie subordonate una alteia". Mai peels Battianu &Idea instructiuni exprese c5, flU trebuia sit se intre in discutia nici unei probleme dupa ,ce unitea Basal abiei vafirecunescuta" 41 Pottivit acestor',decit insttuctiuni nici stabilir ea iapoituiilor & buna vecinatate intre cele doua tali... nu pct exista fitrit fixarea gatantiei ; or fixatea panitei inseamna recunow ter ea unirii Basarabiei" 42 Mai mult, insa0 recunoa;aerea de jute a Uniunii Sovietice de cat e Romania trebuia, pottivit acelora0 insttuctiuni, sa fie o compensatie pentru recunoa0erea unirii Basarabiei de catre Consiliul comis.ar ilor popm. ului . Thin mmare, pentru s}eful guvermilui roman recunomterea granitei pe Nistru era un sine qua non al incepetii tratativelor. /n ipoteza ca delegatia sovieticilar ficerut organizarea unui plehiscit pentiu a se decide pe aceasta cale apattenenta Basarabiei, insti uc- tiunile acordau delegatiei romane libetararea de a folcsi toate argumen- t* cuncscute impotriva lui subliniind ca funamentale sint interesele economicei terenul national" in timp ce argumentele istoricei legale l,sintnumaiaccesorii' 43. In consecinta delegatia romana ti ebuie sit refuze plebiscitul44. Pentru ipoteza ca partea sovietica nu avea decit obiectii de forma atunci Thatianu stabilea ca in principiu delegatia romana putea art ofere formule ()rich de elastice Fara' a compromite bineinteles fondul" 45.

Pe linga aceste prevederistrictobligatorii,instructiunile .mai reeomandau delegatiei romane sa promita Uniunii Sovietice ca Romania nu se va opune modificarii statutului navigatiei pe Dunitri ca va accepta un pact de neagresiune pe un termen oricit de lung" dar ca el sa nu con- tina vreo clauzii care sa faca posibil un atac contra unui stataliat Romaniei cum ar fi Polonia" 46. In conceptia lui Bratianu prineiplile cuprinse in aceste instructiuni reprezentau o componenta, a politicii externe romane§ti 0, de aceea el a refuzat modificarea lor sau ceea ce era 0 mai gray incncarea bor. Aseme- nea considerente motiveaza pe deplini dispozitia pe care el a dat-o delegatiei romane, de a intrerupe negecierile in cazul di la convorbirilepreli- minare sovieticii n-ar acorda satisfactie inteteselor Orli noastre 0 de a conveni cu ei posibilitatea reluarii br ultpioare47.

u Ark. M.A.E. fond 71 U.R.S.S. an 1924, vol. 76 (nepag.). 45 bi de rn. 55 Ibidern. " Ibidem 45I b i de m. 45 Ibidem. 47 Ibidem.

www.dacoromanica.ro 9 Basaralda la Conferinta de la I iena (1) 31

Procedeul lui Bratianui ferMitatea pozitiei sale se armonizau en principiul lui Titulescu dupa care apararea intereselor Orli mi consista in a expune puri simplu oral o teza ei a lua masurile necesare pentru a evita riscuri"48. Mersul dezbaterilor conferintei de la Viena, a aratat ca delegatia românii a mmat fidel si principiilemetodele tactiee pe care le-a stabilit guvernul in instructiunile sale. In declaratiile faente Ia edinta din 28 martie seful delegatiei romane Langa Rascanu a tinut ssul;linieze inca din primui moment ;;iconditiile siscepul participarii Romaniei la conferinta. El a precizat ea la baza acestei participari stateau rezultatele pozitive ale negocierilor romano-sovietice din anii precedenti care au inspirat guvernului de la Bucuresti blue- dere in intentiile Consiliulni Comisarilor Poporului de a restabili relatii normale intie cele doua state" 49. Urmarirea acestui principal seep al conferintei se intemeia, dupit observatia mi Langa Rascanu pe concluziile care s-au degajat din schimbul de vederi de la Lausanne" si pe hotarhile adoplate Ia eonvorbirile de la Tiraspol din lunile noiembriei deeembrie 19235°.ef-ul delegatiei rornane repet i aci teza din instructiurile guvermilui potrivit careia,

77telualéa- do relatii normalei prietenesti implica in mod necesar in pri- mill rind recunoasterea frontierei" 51. Pentru delegatia romilna prezenta trimisilor sovietici la Viena era o do-vadii ci guvernul de la Moscova intentiona sa-si respreete declaratiile facute in 1922 la Lausanne sa recunoasca granita pe.Nistru intre cele doua state si deci sit nu mai transforme problema Basarabiei in obiectul urior noi dispute52. Dacit acest punct de vedere se accepta delegatia romilna era de acord RA, colaborEze err delegatia sovietica pentru a gasi formula unei intelegeri eapabile sit satisfaca interesele ambelor part,i0 sit Ofere solutii convenabilei celorlalte probleme puse in discutie. Daca el -era respins atunci dupa eum declare Langa Ritscanu riimine stabilit ca' nu din vina României negocierile ar putea esua"53. Fatit de oferta guvermilui roman, delegatia sovietica s-a arittat nu ddar- retieenta ci de-a-dreptul potrivniea. *eful delegatiei sovietice Kres- tin§ki a tinut sa remarce cit inscriind pe ordinea de zi a conferintei problema teritoriala nu s-a gindit eit ea va fi contestata de partea romana"54. El a incercat sit justifice aceasta propunere invoeind regula obis- nuita chipit care douit tiui limitrofe" nu puteau sa incheie un tratat menitkitsnormalizeze relatiile dintre ele si in acelasi thnpsit treaca sub tacere problema frontierelor" 55. Astfel in pofida punctuhii do vedere romanesc delegatia sovietica face cunoscut ca nu va parasi termenii man-

48 Hoover Institution Stanford University, N. Titulescu"s collection Diary Correspon- d ence, box V folder 71, P. 431. 49 Documenti vnesnei politilil S.S.S.R., Tom NIT, Gospolitizdat Mosl.va, 1963, p. 160. 60Arb. M.A.E. fond 71/U..R.S.S. an 1924, vol. 76. 51 lbidem. 62Dokurnentf vnesnei politiki S.S.S.R., Tom VI I, p. 169. " Arb. M.A.E. fond 71/URSS an 1924 vol. 76 (nepag.). " lbidem. " Ibidem.

www.dacoromanica.ro 32 I. M. Oprea 10

datului prirnit si va discuta prietenesie toate problemele in litigiu inclusiv problema teritorialit Hurt nici un fel de restrictii " 56 De aiciincolo ambele delegatii se angajeaza pe calea unei aprige controverse, uzind fiecare de propriile argumente dar tara sà poath realiza intelegerea atit de necesathi prlii rormane si partii sovietice. Prin urmare, controveisa, care s-a constituit intr-o dominanta, a conferintei de la Viena, apare incit din prirnul moment al negocierilor clad partea romilnit considera, c. problema Basarabiei era rezolvathi cdis- cutarea ei trebuia sit se reducii dear la gash ea unei for mule care Fa poath satisface cele dourt guveine" 57in timp ce partea sovietica pretindestt diseute fondul chestiunii pentru a stabili pe ce cale urma A, se aplaneze acest difer end teiitouial58. Urmind cum era si firesc propria sa linie de conduitrt delegatia sovietica abordeazit chiar la sedinta din 28 martie problema Basarabiei pvin afirmarea pozitiei sale fata do argumentul dreptului istoric. *drl dole- gatiei sovietice Krestinski declath ca pentru reglementarea relatiilor cu vocinii sai Uniunea Sovieticii, nu recurge la vreun drept istoric" 59. El smstinea ca principiul acesta va fi asezat i la baza reluarii raportmilor diplomatice românc-sovietice. In consecinta de-a lungul tratativelor dole- gatia sovietica va reafirma nu odath ca noi nu ne bazam deloc pe drop- turile istorice si flu consideram deei ea hothritoare unul sau altul dintre argumentele istorice in problema basarabeana" 60 Repudierea valou ii drepturilor istorice asupra Basarabiei nu echivala desigur eu renuntarea guvernului sovietic la intentia do a reintra in sttt- pinirea aeestei provincii rornilnesti chiar daca la un moment dat el a afir- mat ed nu insista deloc sit mentina Easarabia in sinul ORSS-ului" 61 Refuzul eleclarativ al delegatiei sovietice de a atrilmi vreo importanta oarecare dreptului istoric n-a fost impartasit de toti conducatorii sovietici. Unul dintre cei mai maxi diplomati ai Uniunii Sovietice din pericada interbelica M. Litvinov avea sa declare imediat dupa terminarea conferintei de la Viena cguvernul sovietic a cerut....intoarcerea Basarabiei la Tier aina pe baza drepturilor istorice" 62 De altfel niei pentru delegatda sovietica afisarea dezinteresului fath de ideea theptuluiistoric nu insemnai renuntarea completa la utilizarea acestui argument pentrii a-siatinge seopul. Prin felul cum si-a construit pledearia seful delegatiei sovietice:a urmarit in realitate sei sugereze ea .guvernul. sau continua sa, apeleze la acest argument..De aceea el nu incearcaiidemonstreze dreptul istoric al Uniunii Sovietice asupra Basarabiei pe calea invocarii unorfapte.is-, torice rignros verificate caci ele nu exista. Ji schimb.Krestinski cauth sabli atinga scopul negind adevaratul drept istoric al Rornaniei asupra teritoriului dintre Pinti Nistru. La un moment dat seful delegatiei sovietice

58 Dokurnenti vnesmi politiki SSSR, Torn VII, p. 163. 57Arh. M.A.E.fon.cl 71/URSS anul 1924, vol. 76 (nepag:). 58 Ibidem. Ibidcm. 60 Ibidem. 61 Documentl vnesnei politiki SSSR, tom VII, p. 171. 02Kurycr Polski", 9 aprilie 1924

www.dacoromanica.ro 11 Basarabia la Conferinfa de la Viena (I) 83 ehiar milituriseste ca nurea sit fundamenteze drepturile istorice ale URSS-ului asupra Basaiabiei ci sa demonstieze inexactitatea algumen- tarii istorice a guvermilui roman"63. Lipsa oricaror dovezi impotiva theptului istolic al romanilor asupia Basaiabiei 1-a determinat pe Kiestinski- sii se rezume la simple alit- matii sau negatii fart acoperire documentart ca de pilda : Nu este exact ca Basarabia a apartinut Intrecut Romaniei" sau ea ea a fost dezlipitt in 1812 de catie Rusia" 64. In loc sa explice sensul acestor declaratii seful delegatiei sovietice apeleaza la un mod foaite simplist de a-si sustine parerea aratindcit:Teritoiiile din care Basaiabia actuala este compusa se gaseau alta data sub puterea Turciei" 66, de uncle in mma unei serii de razboaie ruso-turce de la sfirsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea ele au fest eliberate si in 1812 au fest incoipoiate la Rusia"66. Thin mmare potrivit aceste; ob,eivatii pe cit de sumare pe atit de eronate, Rusia a hat Basarabia de la Imperiul otoman si nu de la statul roman care n-or fi existat de vieme ce s-a format citeva zeci de ani mai tirziu"67adica in 1859. Pe temeiul unei aigumentatii atit de saiace, schematice si de aceea neconvingatome seful delegatiei sovietiee so simte indieptatit sit afnme

27Niciodatt Basaiabia nu a apartinut Romaniei"68 Coneluzia logict pe care Kiestinski nu se hotai a s-o formuleze, dar pe care o sugera este aceea cit daca Basaiabia n-a apartinut Romaniei insemneazil c a a apaitinut dela inceputul secolului XIX-lea Rusiei. Tiecerea sub tacere a acestei coneluzii sau mai precis indecizia de a o foimula in mod expres deschide paitii sovieticei posibiitatea de a declaia ceea ce-i convinei anume ca pentru a-si apara pretentiile sale asupia Basarabiei guvernul Uniunii Sovietiee nu reeurge la vieun diept istolic"69 Ceea ce-1 determina pe seful delegatiei sovietice sa recmga la aceasta strategema este teama ca daca, ar fi sustinut in mod expres teza dreptului istmic ar fi insemnat cit recunoaste implicit mostenirea acestui drept" de la tarism cu care iegimul sovietic riu voia sa se identifice. De astfel Krestinski nu maga, mice legatura intre politica exterria a tarismului si politica externa a Uniunii Sovietice precizMd : U.R.S.S. subliniaza ca in problema basarabeana nu sustine deloc teza diepturilor sale istorice fata de Basarabia drepturi care i-au fost tiansmr,e duptct- derea tarismului" 70.Asadar, seful delegatiei sovietice mmare,te numai sit sugereze drepturile istorice ale Uniunii Sovietice asupia Basaiabiei, caci pentru a le formula avea nevoie de aigumente solide pe care trecutul istoric iii Moldovei refuza sa i le ofere. Incercanii liii Krestinski de a sugera acest drept istmic pe baza unui secol de dominatie ruseaset in Basarabia ftit nici o justificale i se cpune istoria milenara a iomanilor pe teritoriul din stinga Prutului, dar mai

Arb. M.A.E., fond 71/URSS hnul 1924, vol. 76 (nepag.). 6 4 Ibidem. 65 Ibidem. "Ibidern. 61I bi dem. "Ibidem. "Ibideln. 70 Ibidern.

3 c. 3380 www.dacoromanica.ro 34 I. M. Oprea 12 ales i toria statului feudal moldovenese care a dmat poste patru secole sijumatatei Cale e mtindea pina dincolo de I\ i-,tru. Or pctrivit observatiei lui Nicohe Titulec.eu : Factorul thnp, in rnasura in care a jucat in domeniul neduptatii, pun ce poate el sa creeze dreptul Mono, iar in masura in care a jucat in domeniul chcpttii nu pc ate sa creeze nici un diept de niei un fel ?" In lumina acestui principiu juridic 0 moral tcrentul do vorbe me,- tepgite 0 de o uimitoare implitate a lui Kre tinski nu putea sproduca nici o influenta asupra delegatiei romanc. Ca,a, au stat lucrurile o dove- de0e raspunsul pe care Constantin 'Amiga R*arar 1-a dat in zina de 31 martie punctului de vedereoietie. Pentru aid face eh mai bine inteleasa pozitia seful delegatiei române folose0e o qerie de argumente care plcdcaza pentni thepturile Bomar iei aupra Basarabiei 0 nu in rltimul1i d argumentul istcric. Dar de0 in instructiunile lui Bratianu acest argrment era ccnsiderat fata de celelalte dn acce-oriu" totn0 el avea o mare impcitanta in conceptia dcle- gatiei rornane. Sine deosebire de ,,ovietici care nu doreau invoce deoarece IIocoteau dezavantajes,eful delegatiei romane 1-a foksit cu multa abilitate. El n-a apelat fire0e la intreaga avalan5a de informatii cu caraeter atheolog-e, ling\ istici documentar, capabile01ate,ste existenta rnilenara a nearnului romanesc in spatiul carpate-dunarean, pina dincolo de Nistru72. Pledoaria lui s-a marginit inainte dc toate,r.treaminteasca dclega- tiei sovietice cstatul feudal al Moldovei din care faceau parte integranta tinuturile ba,arabenei bucovinene, hrase fiin Inca de la jmnatatea secolului al XIV-1ea73. Precizarea i-a fost nceesara delegatului romAn pentru a rectifica eroarea istorica a sovieticilor dupa care in 1812 gul, elnul tarist ar fi rapit Basarabia de la Imperiul otornan. 0 nu de la statul moldovenesc". Eroarea provine dintr-o nesocotire a trecutului istoric sau mai exact dintr-o interpr etare tendentioasa a raporturilor juridice si politice dint e Mol- dova 0 Imperiul otoman in momentul rapini Basarabici. S-a ornis en buna 0iinta ca de sute de ani intim Moldova 0 Turcia intervenise un contract de vasalitate potrivit caruia seniorul avea obligatia sit apere pe calea armelor teritoriul vasalului" 75.Or in 1812 Turcia invinsa a cedat Busied Basalabia violind puri simplu contractul sau de vasalitate iar RuRia a devenit complicele inealcarii unui contract de drept international76. Fara a lua in eonsideratie sensul raporturilor, dintre Imperiul otoman 5iMoldol a delegatia sovietiea a mcercat nu numai RA' tread sub tacere

71 N. Titulescu, Documente diplornatice, Edit. Politica, Bucuresti, 1967, p. 816. 72 Al Nadre Bohlur, La Bessarabia el les relations russo-roumaine, Paris Libr atria Universitaire, 1927, p.49. " Serhan Papacostea, Geneza statului in ecul rnediu romdnesc, Edit. Dacia, Clujapoca, 1988, p. 51. 74 Arh. M.A.E. fond 71 U.R.S.S. an 1924, vol. 76 (nepag.). "Arh. C.C. al P.C.R. fond 103, dosar 8083, p. 8 (Scrisoarea lui N. Titulescu triruisa din Fr nja rcf,elui Carol II in sept. 1939). nthidem.

www.dacoromanica.ro 13 Basarabia la Conferintz de la Niena (I) 35

complicitatea Rusiei la violarea acestui contract dali stransfoime in ciuda legiii moralei internaticnale complieitatea ruso-turea intr-o sursa de drept77. in afar a de faptul cnu-si putea asigula nici un diept prir aceasta complicitate" Rusia tarMa, nu avea cum sa Apeasca in 1812 Basarabia de la Imperiul otoman deoarece Ponta nu exer cit a asupra statulri moldovenesc decit dreptul de suzeranitate. De altfel cea mai buna dovada ea Moldova, iar nu Imperiul otcman a lost victima politicii impeiialiste a tarilor in 1812 este hotarirea pute- liloroccidentaleluata, in 1856 dupa razboiul Ciimeii de a restitui sudul Basarabiei nu Turciei ei Moldovei". insasi unhea Munteniei eu Moldova in 1859 care a incorperat si districtele Cahul, Ismail si Bolgrad situate in sudul Basarabiei conduce la aceeasi concluzie. in fata acestor realitati istorice obiectia delegatiei sovietice cstatul roman n-ar fi existat in 1812 cind i-a fost rapita Basarabia nu e decit pur formala deoarece statului roman modern nu-i lipsea la acea data decit denurnirea de Romania 80. Formala, neIntemeiati deci falsa raminei teza tarista pe care au reafirmat-o la Viena sovieticiii dupa care imperiul rus pretinde a fi eliberat populatiile moldovene din Basarabia asezindu-le sub seep- tiul sail" 81, Prin respingerea aeestei teze Langa RA,canu face loc adevarului cá Basarabia a lost rapita in 1812 de catre curtea tarilor statului moldovean printr-un act de violenta asupra poporului sau cu consimtamintul padisahului turc" 32. Cercetarea argumentului istoric a implicat mersul mai departe pe firul evenimentelori deci precizarea foarte utila pentru dezbaterea acestui aspect al diferendului ea, dupa, ce i-au fost in 1856 retrocedate Moldovei districtele Cahul, Ismail si Bolgrad au fost din nou rapite României pin politica imperialista a imperiului rus la incheierea razboiului ruso-ture din 1877 1878 la care Romania contribuise cu armele sale" 8 3. Bapirile succesive ale Basarabiei, nu exprimau doar o simpla' ne- N oie a imperiului tarist de a-si extinde stapinirea asupra unor teiitorii cit mai intinse. Asa a crezut poate marele vizir Ahmed care in 1812 la tratalivele de pace cu rusii auzind ctrimish generalisimului Kutuzov celeau atit de insistent Basarabia a replicat : e rusinos ea rush care stapinesc un sfert al globului sa se certe pentru o palma de pámint care nici nu le este folositoare" 31. Pentru a spune intregul adevar trebuie acceptatit ideea craphea Basarabiei nu era doar expresia instinctului de acaparare rus ci o cornponenta a irnperialismului taristi sovietic. Luind. in consideratie aceste realitati seful delegatiei romane a tinut sa, precizeze : Ocupata, in vederea posesiunii Constantinol olului

" Ibidem. 79 Ibidem. 79 Arh. C.C. P.C.R., fond 103, dosar 8083, p. 8. so Arh. M.A.E. fond 71 U.R.S.S., an 1924, vol. 76 (nepag.). sl thidem. 92 Ibidern. ss Ibidem. 94 N. Iorga, Basarabia noastrd, Fdit.i tipo,. Neamul Românesc, 1912, p. 145.

www.dacoromanica.ro 36 I. M. Oprea 14 care reprezenta pentru imperiul rus cheia Marii Negre Basarabia a lost prima etapa mersului inainte pentru realizarea planului tarilor de a cuceri teritoriile europene ce se gaseau intre imperiu si Dardanele" Un asemenea plan observa mai departe Langa Rascanu putea fl conceput desigur intr-o perioada cind frontierele politicei nationale din Peninsula Balcanica nu erau fixate definitiv. Ori, dupa primul razboi mondial, cind aceste frontiere prinsesera contunth precise, acest plan nu mai era realizabil" 88. Pentru a-si susVne punctul de vedere seful delegaVei romane invoca, parerea ministrului imperiului rus Casso care declara in 1913 ca pentru Rusia, Basarabia nu este decit o ingusta fisie de pamint nereprezen- tind clecIt o simpla amintire a visurilori planmilor orientaleirealiza- bile" 87. Pa chiar si fara Cvo luVa consistentei frontierelor politicei na- Vona le, rapirea Basarabiei reprezinta,kola]. sublinia Langa Ilkcanu un anacronism in istoria Rusiei" 88. Aceasta prelunga stapinirearist i sovietica a Basarabiei nu .se datoreaza deci numai instinctului de acaparare rus ori politicii externe a imperiului de la frontiera estica a Eomaniei. Ea îi gaseste originea si in asezareaiirfl noastre, la raspintia invaziilor sau cum observa Mir- cea Eliade in vecinatatea marilor puteri militare dinamizate de fana- tisme imperialiste" 88. Marele om de cultura roman con6dera ct o asernenea asezare echi- vaieaza cu o adevarata teroare a istoriei" 9°. Unii observatori ai vieVi internationale, si-au insusit integral pal rerea lui Mircea Eliade ea, popoarele situate in vecinatatea mariloi imperil suferA un fel de condamnare a istorieii ca pentru ele nu exista aparare rnilitara sau politica eficace in fato « terorii istoriei » prin simplul fapt al inegalitalii zdrobitoare intre invadatorii popoarele invadate"91. Vietima a unei atari inegaliti, Basarabia Olivetotusispre sfirsitul primului razboi mondial sa se foloseasca de maxea miscare a popoarelor subjugate inapotriva imperiilor : tarist, otoman,i austro-ungar 0 printr-o politica eficace BA," scape fie 0 temporar de asa numita teroare a istoriei. Teroarea aceasta poatei trebuie sinceteze definitiv in condi-Vile istoriei contemporane cind planul secular al imperiuluirus de a trecei peste Basarabia ca sajunga la Constantinopol s-a naruit pentru totdeauna, dar mai ales cind insusi imperiul bolsevicilor s-a destramat.

88 Arh. M.A.E. fond 71 U.R.S.S. aim] 1924, vol. 76 (nepag.). 86 Ibidem. 87 Casso, Rusia la Dundre, 1913, p. 230. 88 Arh. M.A.E. fond 71 U.R.S. S. an 1924, vol. 76 (nepag.). 89 Mircea Eliade, De la Zamolsis la Genghis Han, Edit. 5tiintificAi enciclopedicii, Bueu- resti, 1980, p. 249. " Ibidem. "Ibidem, p. 240.

www.dacoromanica.ro 15 Basnrabia la Conferinia de la Viena (I) 37

LA BESSARABIE A LA CONFERENCE ROUMANO- SOVIETIQUE DE VIENNE (1924) Résumé L'étude présente d'abord les conditions internationales qui ont determine l'Union Soviétique et la Roumaine h négocier les grands problemes dont dépendait la renaissance des rappor ts diplomatiques entre les deux pays. On analyse ensuite les étapes preliminaires de la Conference de Vienne, en soulignant l'intention cachée de la delegation soviétique de mettre hur le tapis le probleme de la Bessarabie, que le gouvernement roumain considerait résolu, do mane que la frontiere du Dniester. L'analyse continue en présentant le mandat que chaque delegation avait recu do la part de son gouvernement. Tandis que le chef de la delegation so- viétique, Krestinski, avait rep le mandat de discuter toms les problemes, le chef de la delegation roumaine avait le mandat de ne pas accepter qu'on abordht le probleme de la Bessarabie. Toutefois, ii voulait qu'au cours des &bats la delegation roumaine obtienne la reconnaisance de la Bes- sarabie et,si les Russes demandaient en échange le trésor roumain qui se trouvait au Kremlin, il pouvait ceder la partie du trésor perdue dans des circoastances inexplicables. La dernière partie de Particle est consa- crée aux points de vue des deux delegations stir l'appartenance de la Bes- sarabie, question néanmoins abordée par les Soviétiques. Alors que le chef de la delegation sovietique declarait sans aucun fondement que la Bessarabie n'avait jamais appartenu a la Roumanie, le chef de la delegation roumaine démontrait, en faisant appel aux ar- guments historiques et ethnoglaphiques, que des l'Antiquite, ce territoire etait partie intégrante de Pespace peuple par les Roumains et que partir du milieu du XIV' siecle, ii appartenait h la province roumaine de Moldavie. Cette premiere partie de Pétude se termine avec les réfle- xions de Mircea Eliade selon lequel la presence des petits peuples dans le voisMage d'Etats puissants équivaut a rine veritable terreur de Phis- toire". Cette terreur s'est exercée aussi sur la Bessarabie et même sur tout le peuple roumain tant h Pepoque de l'impérialisme tsariste, qu'a celle de l'imperialisme soviétique.

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro DOCUMENTE DIPLOMATICE SPAN IOLE REFERITOARE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA IN 1918

EUGEN DENIZE

Documentele pe care dorim s5, le introducern in circuitul istoriografiei românesti credem ca sint o expresie debtul de clara a pozitiei politicei diplomatice pe care o tara ca Spania, neimplicata direct in primul razboi mondial, a adoptat-o fata de aspiratdile nationale ale Ro- maniei. Aceasta pozitie a fost determinata, In ultima instanta, de statu- till de neutralitate pe care guvernul spaniol 1-a adoptat Inca de la 30 iunie 19141, dar si de simpatiile evidente pe care clasa politiei marea masa a populatiei spaniole le-au manifestat mereu,i cu intensitate spo- rita mai ales din 1917, cind submarinele germane au scufundat un mare numar de nave spaniole 2, fat5, de puterile Antantei, inclusiv fata de Romania. Neutralitatea a adus Spanieii avantaje, dari dezavantaje. A- vantajele au fost mai ales de ordin economic, razboiul impulsionind productia acelor marfuri deficitare pentru puterile beligerante, dari cornertul, mai ales cel en State le Unite si cu America de Sud 3. Dezavantajele cele mai importante au fost de ordin social 0 politic. Daca beneficiile bru- gheziei au crescut cu 500°/0, salariile muncitorilor au crescut doar cu50%, r4iminind cu mult In urma preturilor 4. Aceasta situatie a provocat pu- terrice framintari sociale, care vor culmina cu grevele de la Barcelona din 1917, combinate cu rascoale taranesti, cu revolte militarei cu re- nasterea nationalismelor catalani basc5. Pe plan politic toate aceste miscari, mai mult sau mai putin violente, vizau o renovarei o modernizare st societatii 0 a statului spaniol. Esecul lor nu a facut decitsa, adinceasca prapastia din societatea spaniola si a provocat, in cele din

1 José Maria Gamic Córdoba, I os inilitares es, arioks ante la Gran Gneri a, in Hispania. Revista espafiola de historia", tomo XL \ , septiernbre diciembre 1985, num. 161, p. 581. 2 Incepind cu 1917 si pin5 hi sfirt,itul r5rboiului, submarinele germane au scufundat intro 63 si 65 de nave spaniole cu un deplasament total de aproxiinativ 140.000 de tone (Ihidem, p. 607; Salvador de Madariaga, Spain. A Modern History, New York, 1958, p. 322). 3 Henry Vallotton, Alphonse XI II, Geneve, 1943, p. 151; S. de Madariaga, op. cil., pp. 323-325; Jean Descola, Histoird'Espage e, Paris, 1959, p. 524; Raymond Carr, Spain. 1808-1939, Oxford, 1966, p. 497. 4 J. Descola, op.cit., p. 525. 6 H. Vallotton, op. cit., p. 152; * * * Redacteur au Correspondant", L'Espagne et la Guerre. L'esprit public. La situation politique, Paris, Barcelone, 1917, pp. 249-255; J. Descola, op. cit., p. 525; Rhea Marsh Smith, Spain. A Modern History, The University of Michigan Press, 1965, pp. 395.399; R. Carr, op. cit., p. 497.

Revista istoricA", torn III, nr. 1-2, p. 39-59, 1992

www.dacoromanica.ro 40 Euon Deni 7C 2

firma, prabusirea sistemuluipolitic instaurat in 1875, la inceput prin instaurarea dictaturii lui Piimo de Riven., in 1923, iar in final prin prabusirea monarhiei, in 1931 6. Dar cu toate acestea, in timpul razboiului, Spania a cunoscut, in ciuda thturor dificultatilor, o perioada de progres si de apropiere fata de Europa asa cum nu se intimplase in intregul secol al XIX-lea. Acum Madridul a devenit unul dintre cele mai importante orase europene neu- tre, unde activitatea diplomatica a inregisti at o intensificare deosebita, la fel cai activitatea diploinaiei spaniole din strainatate 7. In acest eadru se inscrieiactil itatea legatiei spaniole din Romania condusa de Manuel Multedo. Desigur, raroartele diplomatice spaniole provenite din Roman ia nu au, prin foita linprejurarilor din acele vremmi, valoarea rapoartelor diplomatice ale marilor puteri angrenate direct in prima conflagratie mondiala a secolului al XX-lea, dar ele contiLibe la intregirea, cu de- talii remarcabile, a istoriei romane din acei ani. Prin simpatia, prin obiec- tivitateai claritatea cu care prezinta situatia Romaniei in plimul razboi mondial, mai ales in problema desaviishii unitàii natioud-statale, ele meritil sa fie cunoscute, Bind izvoare de prima mina care intregesc, asa cum am spus, imaginea noastrit despre una din epocile cele mai dificile, dari cele mai giorioase, din istoria Romaniei. Inainte de a I orbi despre raroartele lui Multedo metita, credem, .81 spunem citeva euvintei despre imaginea Romaniei in opinia publica spaniola inaintei imediat dupit "ncheierea primului razboi mondial. Douil carti sint sernnificative in acest sens. Prima apartine unui general, jar cea d a doua unui diplomat i,4i. scriitor, ambii calittotind pa Romania siJuind contact nemijlocit cu realitatea de aici. Concluziile la care au ajuns amindoi denota intelegereslsimpatie, uneoli chiar entuziasm, pentru Romania si poporul sau. Astfel, generalul de brigada Joaquin de la Llave a vizitat Romania in 1908, la invitatia lui Ion I. C. Briltianu, i izitá dupa care a scris o carteintitulata Memoria sobrq el ejéreito rumano, apitrutil la Madrid, in 1913. Bineinteles, el este intetesat in primul rind de organizareasi capacitatea de lupta a armatei române, dar primele 60 de pagini ale lucrarii sint consacrate istoriei Rornaniei. Pentru generalul spaniol Roma- nia este o Vara civilizatil, puternica, dezvoltata din punct de vedere economici intelectual, carea avea de jucat un rol important in aceasta parte a Europei 8. In acelasi timp el considera cprin caracter, pgiho- logiei mentalitate, prin cultura c?i civilizaie, prin sistemul juridic, Ro- mania si poporni ei nu fac parte din zona balcanica, ci se apropie, de popoarele occidentale 9. Este amintit i soarta Basatabiei, cu referhi speciale h anii 1812, 1856 si 1878 10, subliniindu-se faptul ca acest teritoriu a fost intotdeauna românesc, a facut parte integranta din Mol- dova, din trupul careia a fost rupt de Rusia care ducea o politica de

gS.de Madariaga, op. cit., p. 315; B. Carr, op. cit., p. 497; Guy Hermet, L'Espagne cat .X".ke slide, Paris, 1986, p. 89. 7 S. de Madariag6, op. cit., p. 323; Bartolomb Bennassar, Histoire des Espagnols, vol. II, XVIlle XXe siecle, Paris, 1985, p. 238. 8 Joaquin de la Llave, Merroria soln e el ejército ruincu o, Madrid, 1913, p. IV. 9 I bid In, pp. 62-63. 10 Ibidem, pp. 34, 47-48, 59. www.dacoromanica.ro Docurnente diplomatice spaniole 41

expansitme spre gurile Dunarii. Generalul nu putea sprevada cum vor evolua lucrurile in viitor dar, prin afirmatille sale, el oferea publicului spaniol, precumi factorilor politici din aceasta Vara, adevarul istoric provoca simpatia lor fata de aspiratiile nationale ale romanilor.. A doua carte apartine lui Ramón de Basterra, diplomat si scriitor, prieten al lui Nicolae Iorga, participant direct la marea adunate de la Alba: Julia din 1 decembrie 1918. Ea se intituleaza La obra de Trajano §it a aparut, probabil, la Madrid, in 1921, deci dupaindeplinirea idealulai national rornânesc.Aceasta lucrare este o expresie a caldeisimpatii pentni Romania, simpatie lax°. raspindita in opinia publioa spaniola a vremii. Si Basterra vorbeste &pre Basarabia ca despre un teritoriu romilnesd din toate punctele de vedere, anexat de Rusia tarista' in Tirtutea drep4 tului celui mai puteinic, dup l. care a fost supusa la ingrozitoare presiuni. de deznationalizare, presiuni care au esuat insa datorita rezistentei tenace opusa mai ales de masa taranimii rornâne.11 ;In aceste condiii, primul razboi mondial, care a insemnat prabu- Orea Rusiei tariste si a Imperiului sau a oferit ocazia unirii Basarabiei cu patria mama, unire care, in ciuda imprejurarilor foarte grele, s-a facut repedei Cara nici un fel de ezitari 12. Numai din aceste dour), exemple, care ar putea fi multiplicate cu usurinta, se deduce cu toata claritatea simpatia cu care opinia publica spaniola privea spre Romania, spre idealul unitatii nationale romane0i, atit inainte, citi dupa infaptuirea lui. Aceasta simpatie nu se inregistra numai la opinia publica ci se extindeai la clasa politica spaniol'a care privea Romania ca pe o tara latina, deci avind o origine comuna cu cea a Spaniei. Titlul crtii lui Basterra este revelator in acest sens. Aceasta pozitie a Spaniei fata de Romania, atit a opiniei publice, cit si a guvernelor de la Madrid, se reflecta foarte exact 0 in corespondenta diplomatica a ministrului spaniol din Romania, Manuel Multedo. Documentele pe care le publicam reprezinta noua rapoarte diplomatice trimise de Multedo, din Iasi in primele luni ale anului 1918, guvernelor conduse de Manuel Garcia Prieto, rnarchiz de Alhucemas 13,§i de Anr- -tonio Maura y Montaner 14, rapoarte referitoare la evolutia procesului istoric de unire a Basarabiei cu Romania 15. Doua dintre aceste rapoarte se refera la patrunderea armatelor romane in Basarabia pentru a lichida anarhiai abuzurile instaurate de bolsevicii pentru a sprijini autoritatile democratic alese de populatie 16, alte doua se refera la relatiile tot mai bune dintre Basarabiai Romania, la rapida lor apropiere " un

" Raman de Basterra, La obra de Trajano, f. 1., 1921, pp. 252-253. Ibident, p. 253. 18 Manuel Garcia Prieto, marchiz de Alhucemas, (1859-1938) om politic spaniol ce a condus mai multe- guverne, printre care si pe cel dintre 1 noiembrie 1917 si 21 martie 1918 (Di- eoionario de Idstoria de Esparta, dirigido por German Bleiberg, segund edici6n, vol. II, Madrid, 1968, pp. 183-184; Marquis de Lo7oya,.Historia de Esparta, torno VI, Barcelona, 1977, p, 342). 14 Antonio Maura y Montaner a condus de asemcnea mai multe guverne spaniole, printre care si pc cel de la 21 martie 1918 la 9 noiembric acelasi an (Diccionario deistoriac Esparld, II, pp: 965-968; M. de Lozoya, op. cit., VI, p. 343). 15 Despre untrea Basarabiei cu Romaz ia a se vcdca recenta lucrare a lui Valeriu Florin Dobrinescu, Baldlia diplorratied pentru Easarabi a 1918-1940, Iasi, 1991, pp. 9-25. 15 Documentele I si V. " Docurnentele 11 si III.

www.dacoromanica.ro 42 Foam Deni7e 4

altul seinnaleazaseparareaoficialaa Basarabieide Rusia18,iar ultimele patruorbesc despre iminenta unirii Basarabiei cu Romania, de pre infaptuirea uniiii, despre efectele acestei uniri in tatile vecine, in Rusia, dar mai ales in Heraina,i despre felul in care s-a sarbatorit aceastit unire la Iai, unde era pereeputa ca primul pas pe calea infap- tuirii idealului de unire a tuturor rornanilor 19. Parcurgind aceste rapoalte cititorul li va putea da searna de exactitatea informatillor pe care le furnizeaza Multedo superiorilor sai de la Madrid, de acuratetea analizelor politice pe care le face diplomatul spaniol, de simpatia permanenta care insoteste informaViile ieferitoare la procesul de unire al Basarabiei cu Romania si de promptitudinea cu cat e aceste informatii sint transmise in capitala spanioPt. Practic, cele noua rapoarte, incepind cu cel din 27 ianuarie 1918 si terminind cu cel din 19 aprilie acelasi an, reprezinta o sinteza politic, obiectiva si pre- cisa, despre unirea Basarabiei cu Romania pe care Manuel Multedo o ofera guvernului sau. Ele sint, in acelasi timp, o dovada clara a poziOei prietenesti pe care Spania a adoptat-o fata, de Romania in anii grei ai primului rázboi mondial, a sprijinului pe care Spania eia gatasa-1ofere pentru infaptuirea idealului de unitate nationala si statala a romanilor, ideal pe care acestia 1-au infaptuit prin propriile eforturii cu foarte mari sacrificii. Oricum, in acesti ani, simpatia Spaniei a fostmereu alaturi de romani si de nazuintele lor.

Documente

Excelentisimo Seflor Muy Señor mio ; con fecha 26 de enero del afio actual este gobierno comunicó la siguiente nota oficiosa : El Mando Ruso ha solicitado de nostros a consecueneia de una petición que ha sido dirigida por el Sfa- tul Tzarei" de Kichinew que Rumania se encargue de asegurar el orden en Besarabia por medio del envio de tropas rumanas. Era tanto mas necesario responder a este llamamiento del Mando R iso y de la Reptiblica IVIoldava cuanto que las bandas de soldados re- beldes detenian los trenes cargados de provisiones para el ejército rumano y para el ejército ruso e incendiaban y pillaban los depósitos de subsistencias creados por nosotros en Besarabia, asi como los que se estaban formando en la zona que nos habia sido designada por un acuerdo con el Gobierno y el Mando militar ruso. Por otra parte los destacamentos transilvanos enviados de Rusia a petición del Mando militar ukraniense para guardar los depósitos de esta ciudaci hall sido desarmados e insultados en Kichinew, varios de ellos han sido muertos. A mas de esto los oficiales rumanos de la Comi- sión interaliada para el aprovisionamiento y el representante rumano cerca de la Reptiblica de Moldavia han sido detenidos. En estas condi- ciones nos era absolutamente necesario asegurar la linea Kichinew-Un- 18 Documentul IV. "Documentele VI, VII, VIII §i IX.

www.dacoromanica.ro 5 Doeumente cliplo u. Hee cp niole 93

gheni y establecer el orden en la region de donde nuestras tropas se abas- tecen y donde la población atenada por los asesinatos y pillajes de las bandas de soldados rusos revohicionados reclamaban el socorro de log ejOrcitos rumanos. Las operaeiones ram la ejecucion de estas medidas de orden se desarrollan conforme a las disposiciones tomadas". En efecto y el 22 de Enero al comunicar el Gobierno rumano el ultirnatdm que en la noche del 1° del mismo mes le habia sido dirigido por el Gobierno de Petrogrado, audio, que los agentes de este en Be- sarabia habian cortada la linea ferrea de Ungheni (pueblo ironterizo entre Rumania y Besarabia) a Kichinew, capital de la Repdblica Moldava. Este hecho que impide el abastecimiento de Rumania tiene al parceer el catheter de una represalia por el trato dado en territorio rumano a los soldados maximalistas. El mismo catheter debe tambidn atibuirse a la detención del representante rumano y de los oficiales del mismo pais que fonnando parte de la comisión inter aliada pan, el aprovisionamiento, se encontraban en Kichinew. El hecho de haber sido respetados los oficiales de otros paises, entre ellos los franceses, ptheba que las Medidas respondian a un criterio exclusivo contra Rumania. Por otra parte el estado de indisciplina y de anarquia de las ma- sas .de soldados que expulsados o huidos del territorio rumano sedi- rigen a Rusia, aprovisionandose al azar de los caminos por robos y sa- queas han creado en Besarabia una situación semejante a la que ha sufrido y aun padece Rumania con la presencia del ejOreito ruso en reti- rada desordenada sin jefes, ni leyes. , Este estado de cosas ha sido habilmente aprovechado por el Go- bierno Rumano para conseguir del Mando Ruso de Iassy, especie de Estado Mayor rebelde a las autoridades de Petrogrado, rodeado por un gran /Hideo de oficiales que carecen de soldados que les obedezcan, y de la Repdblica de Moldavia que carece tambièn de toda fuerza coercitiva, una petición de intervencion para restablecer el orden. Varios regimientos han salido ya para Kichinew y segun las noticias que fragmentariamente llegan a Iassy no han encontrado hasta ahora seria resistencia, limitandose a pequerias esearamuzas. Dios guarde a V(uestra) E(xcelencia) muchosaims. Iassy, 27 de enero de 1918 Su más atento seguro servidor Manuel Multedo (Arhivele Statului BucurWii Microffirne Srania, rola 7, Xero- grafii Spania, pachet XV, nr. actului 24, Ministerio de A klintOS Exteriores, Correspondencia, Rumania, Legajo 1717, 5 file). Excelent5, Mult stimate domn la 26 ianuarie anul curent acest guvern a comunicat urm5toarea not5, oficioas5, : Comandamentul rus, ca urmare a unei cereri ce i-a fost adresa0, de Sfatul Tgrii" din ChiOn'au ne-a F30- licitat ea Romania sg-§i asume easpunderea de a asigura ordinea In Ba- sarabia trimitind trupe romlne§ti.

www.dacoromanica.ro 44 Eugen Denize 6

Era cu atit mai necesar WA se raspunda la aceasta cerere a Coman- daanentului rus si a Republicii Moldova, deoarece bandele de soldati rebeli opreau trennyile incarcate cu provizii pentru armata rornana si pentru armata rusi incendiaui jefuiau depozitele de provizii create pentru noi in Basarabia, precumi pe acelea care tocrnai se formau in zona care ne fusese desernnata printr-un acord cu Guvernuli Comanda- mental militar rus. Pe de alta parte, detaamentele transilvanene trirnise din Rusia la cererea Comandamentului militar ucrainian pentru a pazi depozitele din acest ora au fost dezarrnate si insultate in Chis,dnau, mai multi dintre membrii lor fiind ucisi. Mai malt decit atit, ofiterii rorrani din Co- misia interaliata pentru aprovizionarei reprezentantul roman pe linga Republica Moldova au fost arestati. in aceste conditii, era absolut necesar pentru noi sasigurarn calea ferata Chisinau-Ungheniisstabilim ordinea in regiunea de uncle trupele noastre se aprovizioneazi unde populatia insplimintata de asasinateleijafurile bandelor de soldati rusi rasculati reclarna ajutorul armatelor romane. Operatiunile pentru executarea acestor masuri de ordine se des- fasoaril conform cu dispozitille luate". intr-adevar si la 22 ianuarie guvernul roman Mind cunoscut ultimatumul care in noaptea de 1 a aceleiasi luni i-a fost adresat de guvernul de la Petrograd, adauga cagentii acestuia din Basarabia blocasera calea ferata de la Unghpni (localitatea de frontiera intre Romania si Basarabia) la Chisinau, capitala Republicii Moldova. Acest fapt, care impiedica aprovizionarea Romaniei, are, dupa toate aparentele,caracter de represalii pentru tratamentul la dare au fost supusi soldatii maxi- malitipeteritoriul romanesc. Ace lasi caracter trebuie sa fie atribuiti arestarii reprezentantului roman si a ofiterilor din a-eaali tara care, facind parte din comisia inter- aliatà pentru apiovizionare, se aflau la Chisinau. Faptul cofiterii celorlalte tari au fost respectati, intre ei aflindu-sei cei francezi, dovedeste ea mgsmile rgspundeau unui criteria exclusiv indreptat contra Romaniei. Pe de alta parte, starea de indisciplina si de anarhie a maselor de soldati care, alungati sau fugind din teritoriul romanesc, se indreapta spre Rusia, aprovizionindu-se la intimplare, pe drumuri, prin furturi §i jafuri, au creat in Basarabia o situatie asernaultoare cu aceea prin care a trecut5i Ina, mai trece Romania datorita prezentei armatei ruse in retragere fara comandantii Mit legi. Aceasta stare de lucruri a foit foloiVi cu abilitate de catre gu- vernal roman pentru a obtine de la Cornandamentul rus din Iasi, un fel de Stat Major rebel fata de autoritatile de la Petrograd, inconjurat de un mare nucleu de of iteri carora le lipsese insa soldatii care sa-i asculte, si din partea Republicii Moldova, lipsita de asemenea de orice fort/ coercitiva, o cerere de interventie pentru restabilirea ordinei.

www.dacoromanica.ro 7 Documente diplomatice spardole 45 Mai multe regimente au plecat deja spre Chisinau si potrivit informatiilor fragmentare care ajung la Iasi, nu au intimpinat pIn acum o rezistentit serioassa, limitindu-se doar la micihartuieli. Dumnezeu s'A aibl in paz5, pe Excelenta VoastrI multi ani. Iasi, 27 ianuarie 1918. Cel mai atenti devotat servitor Manuel Multedo II Excelentisimo Senor Muy Senor mio ; como prueba del excelente estado de relaciones que reina entre la RepUblica de Besarabia y este gob ierno muestras quizas de acuerdos ulteriores de que se habla ya veladamente, trancribo el telegrama siguiente que el Presidente del Consejo de los Directores de la RepUblica Moldava ha dirigido al Presidente del Consejo de Mi- nistros rumano ; El Gobierno de la Repüblica Moldava, tomando nota de los sentimientos amistosos que han inspirado el auxilio prestado por Rumania para el restablecimiento del orden, envia al Gobierno Rumano la expresión de su agradecimiento fraternal. Al mismo tiempo le manifesta un profundo disgusto de no haber dispuesto de medios para im- pedir el arresto de las personalidades rumanas militares y paisanos en el territorio de la RepUblica y expresa su sentimiento por el penosoiti- cidente. El Gobierno de la Repnblica ha lamentado particularmente quo entre las personas detethdas se encontrase el Representante del Gobierno Rumano cerca de la Repablica. Este Gobierno hara, cuanto de él de- penda para que tal estado de cosas concluya rapidamente y los culpables sean castigados. Firmado : El presidente del Consejo de los Directores de la Reptiblica Moldava,. P. Erhard (Erhan n.n.) el Director General de Negocios Extranjeros, I. Pelivan". A la declaración anterior se ha adherido el ,Sfatul Tzarei" (consejo del Pueblo) por medio de un Presidentel Dios guarde a V(uestra) E(xceleneia) muchos anos Ias4, 1 de febrerd de 1918 Su más atento seguro servidor Manuel Multedo (Ibidem, nr. aetului 25, 4 file). Excelenta Mult stimate domnj ca dovadl a stkii excelente a relal,iilor care

domneste intre Republica Basarabia si acest guvern, poate dovezi de. acorcluri ulterioare despre care se vorbeste deja voalat, transciu urm5,- toarea telecr6ramil pe care presedintele Consiiului Directorilor a Repu- blioii a trimia-o presedintelui Consiliului de Ministri roman I Guvernul Republicii Moldova, luind nota de sentimentele amicale ce au inspirat ajutorul acordat de Romania pentru restabilirea ordinii, trimite guvernului romau expresia multumirii sale frItesti. In acelasi

www.dacoromanica.ro 46 Fu en 'D eni ze 8

timp l'i manifestä profundul regret de a nu fi dispus de mijloace pentru a impiedica arestarea personalitatilor romane, militare ,.i civile, pe teritoriul Republicii5il'iexprim'a' parerea de rau pentru neplacutul incident. Guvernul Republicii a regretatin mod deosebit, ca printre persoanele arestate s-a aflat reprezentantul guvernului roman pe linga Re- publica. Acest guvern va face tot ce depinde de el pentru ca aceasta stare de lucruri sa ia sfirOt cit mai repede, iar vinovatii sa fie pedep- siti. Semnat : Prewdintele Consiliului Directorilor al Republicii Moldova, P. Erhard (P. Erhan n.n.), Directorul General al Afacerilor Externe, I. Pelivan". La declaratia de mai sus a aderat Sfatul Tarii" (consiliu al poporului) prin intermediul unui Preedinte. Dumnezeu sa aiba in paza pe Excelenta Voastra multi ani Iac,d, 1 februarie 1918 Cel mai atent si devotat servitor Manuel Multedo III Excelentisimo Serior Muy Serior mio; En adición a mis despachos anteriores sobre la politica de Rumania en Besarabia y como nueva prueba de la aproximacion creciente entre ambos paises transcribo a V(uestra) E(xcelencia) el telegrama que el Sfatul Tzarei" de la Repilblica Moldava ha dirigido al Parlamento rumano y del cual se dara lectura en la primera sesión pliblica de Oste : El Parlamento de la joven RepUblica Moldava Sfatul Tzarei" saluda de todo corazón al Parlamento Rumano que se reune hoy de nuevo en la vieja capital de la Moldavia en circunstancias muy dificiles para la existencia y el provenir del pueblo rumano. Nuestros sentimientos amistosos y fraternales con respecto a la Rumania son tanto más vivos, cuanto que sus ejércitos se encuentran en nuestro pais dandonos un poderoso concurso para asegurar nuestra existencia de estado nuevo e independiente. Nosotros deseamos que vuestra laborsea fecunda, a fin de que vuestros esfuerzos puedan asegurar tanto la felicidad del pais y de todo el pueblo rumano que ha sufrido mucho, como salvaguardar los intereses de los aliados, en el mimero de los cuales tenemos la honra de contarnos también. Firmado : El Presidente del Sfatul Tzarei" Ion Incouletz". Es sencilo observar en este documento que el Sfatul Tzarei" habla de la Besarabia como estado nuevo e independiente, sin que hasta ahora se sepa de ninguna resolución oficial por parte de la Bepüblica Moldava que rompa sus vinculos con el Estado Ruso, del cual aunque autónoma, depende por virtud del Reglamento administrativo votado por el Sfatul Tzarei" el 10 de Diciembre de 1917. Además, dicho documento afirma que la RepUblica Moldava o sea Besarabia se cuenta como aliada de lEntente" y esta afirmación se hace justamente en los momentos en que el gobierno de Petrogrado trata en Brest-Litowski una paz separada con los Imperios Centrales. www.dacoromanica.ro 9 D ocurnentediplomatice spaniole 47

En los circulos bien informados se dice que Besarabia proclamará en breve su inclependencia de Rusia, a cuyo acto transcendental no son ciertamente ajenos ni el Gobierno Rumano, ni los representantes de lEntente" en Jassy que se esfuerzan por rehacer con elementos de la Rusia del Sur un nuevo frente oriental del cual formarfa parte el excelente efircito rumano. Dios guarde a V(uestra) E(xcelencia) muchos afros Iassy, 2 de Febrero de 1918 Su más atento seguroservidor Manuel Multedo (Ibidem, nr. actului 28, 4 file) Excelenta Mu lt stimate dornn; ca adaugire la depe*ele mele anterioare asupra politicii Romaniei in Basarabia ,*i ca noua dovada de apropiere cies- cinda intre ambele taxi transcriu Excelentei Voastre telegrama pe care Sfatul TArii." al Republicii Moldova a transmis-o Parlamentului roman sicareia i se va da citire la prima sesiune publica a acestuia :

f 7Parlamentul tinerei Republici Moldova Sfatul Tarii" saluta din toatinima Parlamentul roman care se reune*te astazi din non InN e- chea capitala a Moldovei in imprejurari foarte dificile pentru existenta eiviitorul poporului roman. Sentimentele noastre prietene*tii frat,e*ti fata, de Romania sint cu atit mai vii cu cit armatele sale se afla in tara noastra dindu-ne un puternic ajutor pentru a ne asigura existenta de stat nou i independent. Noi dorim ca activitatea voastra sa fie fecunda, cu scopul ca eforturile voastre spoata asigura atit fericirea tarii *ia intregului popor roman care a suferit mult, citi pentru a salvgarda interesele aliatilor, printre care avem onoarea de a ne numara *i noi. Sernnat : Pre*edintele Sfatului Tarii" Ion Inculet". Este u*or de observat in acest document ca Sfatul Tarii" vorbe*te de Basarabia ca stat nou *i independent, Mfg, ca pina in prezent sa fie cunoscuta nici o rezolutie oficiala adoptata de Republica Mol- dova prin care sa, fie rupte legaturile cu statul rus, de care, de,si autonoma, depinde in virtutea Regulamentului administrativ votat de Sfa- tul pall" la 10 decernbrie 1917. In afara de aceasta, documentul mentionat afirma ca Republica Moldova adica, Basarabia se numara printre aliatii Antantei" aceasta afirmatie se face exact in momentul in care guvernul de la Pe- trograd poarta, tratative la Brest-Litowsk pentru o pace separatacu Puterile Centrale. In cercurile bine infmmate se spune cBasarabia ii va proclama In scurt timp independenta fata de Rusia, act de a carui importanta transcedentala nu sint straini, fara indoialii, nici guvernul roman, nici reprezentantii Antantei" din Iasi care se straduiesc s, refaca cu elemente ale Rusiei de Sud un nou front oriental din care ar urma sa faca parte *i excelenta armata romana. Dumnezeu WA, aiba in paza pe Excelenta Voastra multi ani. Iasi,2 februarie 1918. Cel mai atenti devotat servitor Manuel Multedo

www.dacoromanica.ro 48 Engen Deniie 10

IV Excelentisimo Selior Muy Seithr mth ; Un acontecimien'o impottante para el provenir de Rumania se ha producido el 6 de Febrero actual en Besarabia, donde la Republica Moldava continuando la rapicla envolución comenzada en Diciembre Ultimo ha declarado rotos los débileslazos que la unian a la RepUblica Federal Rusa y ha afinnado su existencia como estado independiente, autónomo y soberano. Las circunstancias en que este suceso histórico se realiza no de- jan lugar a dudas sobre su significación ; acentuada por la fecha elegido para la Declaración de la independencia de la RepUblica de Mol- davia que es la del aniversario de la union de los Principados de Va- laquia y Moldavia bajo la denominaciOn de Rumania. La prensa rumana saluda al nuevo estado independiente con calurosas frases de felici- tación recordando que hace 106 atios fue la Besarabia separada de Mol- davia para ser anexionada a Rusia. Aqui se considera que la determinación adoptada por el Sfatul Tzarei" revela la impottancia del elemento rumano en Besarabia que no ha podido ser clestruido ni con las depottaciones de campesinos rumanos enviados más alla del Dniester hasta el CAucaso y el impuesto porlos gobiernos rusos bajo pretexto de darles tierras, ni con la sustitución por el derecho general ruso de la legislaci on civil rumana bizantina que se conservaba en Besarabia, ni por el prejuicio injusto con que se fa- llaban los pleitos entre moldavos y rusos atribuyendo sistematicamen- te a estos la razón en la Andiencia de Odesa y en el Tribunal Supre- mo de Petrogrado, de suerte que la propiedad iba pasando de manos moldavas a manos rusas, ni por la denegacion de escuelas plimarias nacionales a los Besarabios, Unico pueblo de los que componian el Im- perio ruso al cual se negaba este beneficio, ni con ninguno de los esfuerzos varios realizados por medio de los cuales se trataba de rusificar a Besarabia extinguiendo su alma nacional. Se considera en general que el acto de Besarabia declarando su independencia es el paso que le conduce a su anexión a Rumania, atm- que se teme que si bien los aliados no opongan dificultades al cum- lirniento de dicha anexión por ellos aconsejada y apadrinada, pueden opanerse los Imperios Centrales cuyas relaciones con la RepUblica de Ukrania que reclama la -Besarabia como parte integrante de su territorio, que se han mejorado hasta el punto de anunciarse entre ellas para muy pronto Ja firma de una paz entre la Republica de Ukrania y Aler mania y sus aliados. Dios guarde a V(uestra) E(xcelencia) Machos aiios. Iassy, 7 de Febrero de 1918. Su mas atento seguro servidor Manuel Multedo (Ibiderd, nr. actului 29, 4 file)

www.dacoromanica.ro 11 Documente eiplomatice spanicle 49

Excelenta Mu lt stimate damn; un eveniment important pentru viitorul Ro- maniei s-a produs la 6 februarie uiBasarabia nude Republica Moldova, continuind rapicla evolutie inceputa in decembrie trecut, a declarat rupte slabele legilturi care o legau de Republica Pederalg Rusa sisi-aafir- mat existenta ea stat independent, autonomi suveran. Imprejurarile in care se realizeaza acest eveniment istoric nu lasg lac la indoieli asupra semnificatiei sale, scoasa In evidenta de data alea- sä pentru declararea independentei Republicii Moldova care este aceea a aniversgrii unirii Principatelor Tara Romaneasca si Moldova sub denumirea Romania. Presa romana saluta noul stat independent eu fra- ze calduroase de felicitare, amintind cacum 106 ani Basarabia a fost separata de Moldova pentru a fi anexata la Rusia. Aici se considerg cdeclaratia adoptata de Sfatul Tgrii" demonstreaza importaiata elementului ronallnese din Basarabia care nu a putut fi distrus nici prin deportarile de tarani romani trimii dincolo de Nis- tru pina in Caucaz impuse de guvernele ruse sub pretextul de a-i impro- prietari cu pamint, nigi prin inlocuirea cu legislatia generala rusg a le- gislatieicivile romane de tip bizantin care se 'Astra in Basarabia, nici prin nedreptgtile premeditate cu care se incheiau procesele dintre moldovenii rusi si prin care li se &idea sistematic dreptate acestora din urma de catre inbtanta de la Odesa si de &are Tribunalul suprem din Petrograd, astfel incit proprietatea trecea din miinile moldovenilor in cele ale rusilor, nici prin interzicerea scolilor primare nationale pentru basarabeni, unicul popor din Imperiul rus canna i se nega acest drept, nici cu toate celelalte eforturi prin care se incerca rusificarea Basara- bieii distrugerea sufletulni slu national. Se considera in general eg actul Basarabiei prin care ki declarg independenta este pasul care o conduce spre unirea cu Romania, cu toate cexistg temerea ea, desi aliatii nu vor face nici un fel de greutati pentru infaptuirea unirii pe care ei au recomandat-o si sprijinit-o, ar putea sa se opuna Imperiile Centrale ale chror relatii cu Republica U.- eraina, care reclama Basarabia ca parte integranta a teritoriului sau, s-au imbunatatit ping, acolo incit s-a ammtat ca foarte curind se va semna o pace intre Republica Ucraina si Germania si aliatiisti. Dumnezeu sa aiba in paza pe Excelenta Voastrg multi ani. Iasi, 7 februarie 1918 Cel mai devotat si atent servitor Manuel Mu Redo V Excelentisimo Serior Muy Senor mio ; Segim noticias oficiales las tropas rumanas aca- ban de entrar en las ciudades de Bender e Ismail, ambas fronterizas con Ukr ania, de suerte que la ocupación militar de la Besarabia por Rumania puede ya considerarse como un hecho. En su avance las tropas rumanos han idd desalojando a los rusos, de cuyos pertrechos y municiones se han apoderado, la mayoria en exçelente estadd. Solo en un depósito próximo a Bender encontra- ron los rumanos ochocientos cafrones completamente nuevos.

4 c. 3380 www.dacoromanica.ro 50 Eugen Den'n 12

Seria pi ematuro fijar las consecuencios que tal ocupación entrafia, y siique se pueda congeturar cual cea el resultado final, es de pre- gUillil que dada la unidacl de laza, pues como es sobido, la Besarabia no es sino una parte de la Moldavia, pais rumano por origen, caracter, lengua e histoi ia, este primer paso sea seguido por otros que fusionen esta feraz comarca con su antigua madre patria. Dios guarde a V(uestra) E(xcelencia) ranchos ahos Iassy, 7 de Febrero de 1918 Su más atento seguro servidor Manuel Multedo (Ibidem, nr. actulai 30, 3 file) Excelent a Mu lt stimate domn ; conform informatiilor oficiale tiupele romane au intiat in orasele Bender si Ismail, amindomi aflate la frontiera cu Ucraina, astfel incit ocuparea militara a Basarabiei de catre Romania poate fi considerata deja ca un fapt implinit. In maintarea lor, trupele romane i-au dislocat pe rusi, punind sta- pinirepe dottiilei munithle lor, cea mai mare parte dintre ele aflata intr-o stare excelenta.Bumai intr-un depozit din aplopiere de Bender romanii au gasit opt sute de tunuri complet noi. Ar fi plematur sa se stabileasca urmitrile pe care o astfel de ocupatie le implica,i Ma a se putea face presupuneri despre rezultatul final, este totusi admis c, data fiind unitatea de neam, caci asa cum se stie Ba- sarabia nu este decit o parte din Moldova, taia româneasca prin origine, caracter, limba si istorie, acest prim pas va fi mmat de altii care sa dud!, la unirea acestei bogate regiuni cu vechea sa patrie mama. Dumnezeu sa' aiba in paza pe Excelenta Voastra multi ani. Iasi, 7 februarie 1918 Cel mai atent si devotat servitor Manuel Multedo VI Excelentisimo Sehor Muy Señor mio ; La visita que en estos momentos realiza el Pre- siednte del Consejo de Ministros al vecino pais de Besarabia, entraha importantes consecuencias. Segim se cree obedece el viaje al deseo de estrechar la aproximaciOn hace tiempo iniciada que puede dar por 1 e- sultado la fusion de la mencionada comarca con el resto del territorio que compone el reino de Rumania, del que le separó, como es conocido, el tratado de Bucarest en 1812, concluido entre Rusia y la Sublime Puerta, soberana entonces de los Principados de Moldavia y Valaquia. El Presidente del Consejo de Ministros, el Ministro de la guerra y todas las personas que los acornpahan llegaron a Kichinew a las 10 de la mahana. En elandén de la estaci On fueron saludados por el Presidente del Sfatul Tzarei", el Presidente del Consejo de Ministros besarabiano, el general Braesco, el Ministro de la Guerra, atompañados del

www.dacoromanica.ro 13 Doci mente di len -dice cpaniole 51 rest()delMinisterio,elAleqlde de la ciudad, elarzobigpo ortodoxo y notables de la ciudad. Algunos destacamentos de tropas rurnanas les rindieron honores militates. Después de las presentaciones oficiales se formó la comitiva a la que precedió un escuadrón de caballeria y a su paso por la ciudad fue saludada con manifestaciones de caluroso entusiasmo. El Presidente, sefior Marghiloman, ha eelebrado varias conferencias con el Presidente del Sfatul Tzarei", asi como con las mas significa- (las personalidades de dicha asamblea, conferencias a las que se las atr'buye la importancia de que los elementos rumanos de Besarabia pro- curan hallar el procedimiento y la formula para lograr la vinculacion de su tierra a esta naciOn. A lo que se dice, en estos intentos de aproximaciOn al Estado r mano se compromente a respetar las conquistas democraticas propaga- das alli por la revolución rusa, aceptando una formula, todavia no de- finida, de una Besarabia autónoma. El Presidente ha invitado oticialmente a los representantes de va rias corporaciones. Aunque oficialmente no ha sido declarado, es factible que el Pre- sidente del Gobierno rumano asista a la declaración de union procla- mada por la Asamblea constituyente besarabiana. Habiendose intentado hallar la formula que sancione la union, la rapidez con que se anuncia el retorno del Presidente hace presurnir que fue hallada, augurando que la negociación terminó felizmente. Dios guarde a V(uestra) E(xcelentia) muchos aims. Iassy, 9 de Abril de 1918. Su más atento y seguro servidor Manuel Multedo (Ibidera, nr. actului 43, 5 file) Excelentà Mult stimate domn ; vizita pe care o intreprinde In aceste momente Pre§edintele Consiliului de Minktri in tara vecin'a, Basarabia,implic importante consecinte. Dupg cit se pare scopul chlititoriei11 constituie dorinta de a m'ari apropierea initiata cu citva timp in urma, care s'a poatavea drept rezultat unirea mentionatei provincii cu restul teritoriului care formeaz1 regatul Romaniei, de care a fost separat5,, cum este cunoscut, prin tratatul de la Bucure§ti din 1812, incheiat intre Rusia iiSublima Poart5,, pe atunci suverana a Principatelor Moldoveii Tarii Romanesti. Pre§edintele Consiliului de Ministri, ministrul de razboi §i toate persoanele care4 insotesc au Sosit la Chkinau la ora 10 dirnineata. Pe peronul Orli au fost salutati de atre Pre§edintele Sfatului Tgrii", Pre- §edintele Consiliului de Mini§tri basarabean, generalul BrIescu, ministrul de razboi, insatiti de eeilalti minktri, primarul orasului, arhiepisco- pul ortodox §i notabilithti ale orasului. Citeva deta§amente de trupe române au prezentat onorurile militare. Dupg prezentarile oficiale s-a format cortegiul, precedat de nn es- cadron de cavalerie, 0 la trecerea sa prin ora§ a fost salutat cu manifes- tgri de cald entuziasm.

www.dacoromanica.ro p2 Eu gen Deni7e 14

Presedintele, domnul Marghiloman, a avut mai multe intrevederi cu Pre§edintele Sfatului Tarn", precum §i cu cele mai importante per- sonalitiiti ale amintitei aduna'ri, intrevederi carora li se atribuie importanta deoarece romanii din Basarabia Incearcsii gaseasca formula §i. procedura prin care sa reuvasca a lega acest pamint cu tara. Dupa cum se spune, in aceste incercari de apropiere fao, de statul roman ei (basarabenii n.n.) se angajeaza sa respecte cuceririle democratice propagate acolo de revolutia rusa, acceptind. o formula, Inca nedefinita, a unei Basarabii autonome. Pre§edintele a invitat oficial pe reprezentantii diferitelor corporatii, Detu nu s-a declarat oficial, este posibil ca Pre§edintele guvernulni roman sa asiste la declararea unirii proclamata de Adimarea Constitu- anta basarabeana. Incercindu-se sa se gaseasca formula care sa sanctioneze unirea) rapiditatea cu care se anunta intoarcerea pre§edintelui lash loc presupu- nerii ca ea a fost gasita, prezicind astfel ca negocierile au avut un sfirsit fericit. Durnnezeu satha in paza pe Excelenta Voastra multiani. Iasi, 9 aprilie 1918. Cel mai atent §i devotatervitor Manuel Mu Redo VII Excelentisimo Senor Muy Sefior mio ; No haciéndose esperar el resultado de la visita del Presidente de este Gobierno a Kichinew, un telegrama de aquella capital, se ha adelantado a su recien retorno, anunciando que el Sfa- tul Tzarei" vote en el dia de ayer por 35 votos contra 5, la union de la Besarabia a Rumania, votación que se ha efectuado en presencia del Presidente del Consejo rumano. tAlo que manifestan las noticias recientes de Kiclnnew, la Sesión de la referida Asamblea tuvo lugar en medio de una emoción que aim se acreció cuando el presidente se levant6 a recoger el resultado de la votación y tomar acto de el en nombre del pueblo rumano y de S(u) M(ajestad) el Re3n Fernando. Terminada la histórica reunión los Ministros rumanos, los ministros beSarabianos y otros dignatarios, se encaminaron a la Catedral en la que se celebrO un Te Deum de gracia. El histórico documento por el cual el Sfatul Tzarei" decreta su unien a la Rumania, esta, concebido en los siguientes torminos : En nombre del pueblo de Besarabia el Sfatul Tzarei" declara La repithlica7) democratica moldava (Besarabia) en sus fronteras entre el Prutt, el Dniester; el panubio, la mar Negra (stig !) y sus antiguast fronteras con Austria, separada por la Rusia mits de 100 anus ha, del cuerpo de la vieja Moldavia, en virtud del derecho hist6rico y del derecho nacional, sobre la base del derecho que los pueblos tienen de dis- poner de su suerte desde ahora y para Aiempre, se une con su madre la Rumania.

www.dacoromanica.ro 15 Doeurnente diplomatice spaniole 53

Esta union se efectua sobre las bases siguientes : 1) El Sfatul Tzarei" actual continuare funcionondo para recobrar y realizar la reforma agraria, conforme a las neeesidades y exigencias del pueblo ; sus de- cisiones seran reconocidas por el gobierno rumano. 2) La Besarabia conserva su autonomia provincial, manteniendo un Sfatul Tzarei" (Asamblea) elegido, en adelante, por sufragio universal, igual, directo y secreto ; un órgano ejecutivo y una administración propria. 3) Sera de la competencia del Sfatul Tzarei" :a) votar los presupuestos locales ; b) vigilar sobre los organismos municipales;,c) nombrar todos los funci- onariosde la administración local por intermedio de su órgano ejecutivo ; sus altos funcionarios seran confirmados por el Gobierno. 4) El reclutamiento del ejército se hara, en principio, sobre bases territoriales 5) Las leyes en vigor y la organización local quedan en vigor y po- dran ser modificadas por el Parlamento rumano solamente cuando los reprezentantes de la Besarabia participen a sus trabajos.6) El derecho de las minorias de Besarabia sera respetado 7) Dos representantes de Besarabia entraran en el Consejo de Ministros rumano ; esos representantes sern nombrados por el Sfatul Tzarei" actual y, en adelante, se designaran sacandoles del seno de los representantes de Be- sarabia en el Parlamento rumano 8) La Besarabia enviara al Parlamen- to rumano un admero de representantes proporcional a su poblacien y elegidos sobre la base del voto universal, igual, directo y secreto 9) To- das las eleccionas de Besarabia por las aldeas, villas y ciudades tendrán lugar sobre la base del voto universal, igual, secreto y directo 10) La libertad individual, la libertad de la prensa, de palabra, de creencias, de reunion y todas las libertades plblicas seran garantizadas por la Constituci en. 11) Todas las violaciones de las leyes, cometidas por razones politicas en los momentos agitados de la transformación reciente, serail objeto de una amnistia. Habiendose unido la Besarabia con su madre patria, la Rumania; el Parlamento rumano decidirá la convocaciOn inmediata de la Cons- tituyente, en la que entrarán tambien representantes de la Besara- bia en mimero proporcional a su población ;esos representantes serail elegidos mediante escrutinio universal, igual,directo y secreto, para decidir, juntamente con los dernas, la inscripción en la Constitución de los principios y las garantias indicadas mas arriba. i Viva la union de la Besarabia con Rumania por siempre y para, siernpre !" Tal documento aparece firmado por el Presidente del Sfatul Tza- rei", Seiior I. Incaletz, y el secretario de la mismo Asamblea,Seflor I. Buzdugan. Entraila este acontecimiento para la politica interior de Rumania la importancia de ser el poderoso estimulo de una renovación en sentido democratico (cuyas consecuencias no han de hacerse esperar), asi como para su politica exterior, la de crear la tension de relaciones con la Re- pUblica Ucraniana que pierde la feraz comarca comprendida entre el Prutt y el Dniester, extensien que marca hacia oriente el avance de la frontera an tigu a rum ana . La Austa realización de una parte del ideal nacional ha producido en Iassy honda ernoción de la que es interprete el jefe del partido

www.dacoromanica.ro 54 Eu,.en Den i ze 16

liberal, Selior Juan Bratiano, en un telegrama dirigido al Presidente del Sfatul Tzarei", que dice asi la voz de la sangie, ley natural de las naciones, la sola ley que construye otras durables os une para siempre a nosotros. Hermanos, sed los bienvenidos". Dios guarde a V(uestra) E(xcelentia) muchos ahos Iassy, 10 de Abril de 1918 Su mas atento segura servidor Manuel Mu Redo (Ibidem, nr. actului 40, 7 file) Excelenta Mu lt stimate donut ; fara 85, astepte rezultatul vizitei Presedintelui acestui guvern la Chisinau, o telegrama din acea capitala a ajuns inainte de recenta sa intoarcere, anuntind ca Sfatul Tarii" a votat ieri cu 35 de voturi contra 5, unirea Basarabiei cu Romania, votare care s-a efectuat in prezenta Presedintelui Consiliului roman. Potrivit informatiilor reeente de la Chisinau, sedinta Adunarii mentionate a avut loc in mijlocul unei emotii care a devenit si mai mare atunci cind presedintele s-a ridicat pentru a constata rezultatul votului si pentru a lua act de el in numele poporului roman 0 al Majestatii Sale, Regele Ferdinand. La terminarea istoricei reuniuni ministrii romani, ministrii basarabeni 0 ceilalti demnitari s-au indreptat spre Catedrala unde s-a celebrat un Te Deum de multumire. Istoricul document prin care Sfatul r aril" decreteaza unirea cu Romania este coneeput in termenii urmatori : In numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii" declara : republica democratica moldoveneasel (Basarabia) in frontierele sale dintre Prat, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile sale granite eu Austria, separata de care Rusia, acum mai bine de 100 de ani, din trupul vechii Moldove, in virtutea dreptului istoric si a dreptului national, pe baza dreptului pe care il au popoarele de a dispune de soarta lor, din acest moment si pentru totdeauna, se uneste cu mama sa Romania. Aceasta unire se face pe urmatoarele baze : 1) Sfatul Tarii" actual va continua sa functioneze pentru a restabili si realiza reforma a- grara, in conformitate cu nevoile si cererile poporului; hotaririle sale vor fi recunoscute de catre guvernul roman. 2) Basarabia isi va 'Astra a-tito- nomia provinciala, mentinind un ;,Sfat'al Tarii"TAdunare) ales, in viitor, prin vot universal, egal, direct si secret ; un organ executiv si o administratie proprie. 3) Va fi de eompetenta Sfatul Tarii" : a) sa voteze bugetele locale; b) sa supravegheze organismele municipale; c) sa nu- measca pe toti functionarii administratiei locale prin intermediul orga- nului au executiv; functilnarii WM de rang inalt vor fi confirmati de guvern. 4) Recrutarea armatei se va face, in principiu, pe baze teritoriale 5) Legile in vigoare si organizarea locala ramin valabile si vor putea fi modificate de catre Parlamentul roman numai atunci cind reprezentantii Basarabiei vor participa la lucrarile sale. 6) Dreptul minoritatilor din Basarabia va fi respectat. 7) Doi reprezentanti ai Basarabiei vor intra in Consiliul de Ministri roman; acesti reprezentanti vor fi numiti de

www.dacoromanica.ro 17 Documente diplomatice spaniole 55 actualul Sfat al Tara" s,i, pe viitor, vor fi desemnati din rindurile reprezentantilor Basarabiei in Parlamentul roman. 8) Basarabia va trimite in Parlamentul roman un numar de reprezentanti proportional cn populatia sai alesi pe baza votului universal, egal, direct si secret. 9) Toate alegerile din Basarabia, din sate, ciltunei orase vor avea bc pe baza votului universal, egal, secret 0 direct. 10) LibeiAatea indivi- libertatea presei, a cuvintului, a religiei, de intrunirei toateIi- berti publice vor fi garantate prin Constitutie. 11) Toate mncalcrile legilor, comise din motive politice in momentele agitate ale recentei trans- formitri, vor face obiectul unei anmistii. Unindu-se Basarabia cu patria main, Romania, Parlamentul ro- manvahotari convocarea imediatil, a Constituantei, in care vor intra de asemenea reprezentanti ai Basarabiei in num'Ar proportional cu populatia sa; acesti reprezentanti vor fi alesi prin vot universal, egal, direct si secret, pentru a hotari, impreuna, en ceilalti, inscrierea in Cons- titutie a principiilori garantiilor arnintite mai sus. Traiasca unirea Basarabiei cu Romania mereu i pentru totdeauna ! Astfel de document apare semnat de Presedintele Sfatului donmul I. Inculet si de secretarul aceleiasi Adunari, domnul I. Buthu- gan. Acest eveniment are pentru politica internit a Romaniei importanta de a fi un puternic imbold in vederea unei reinnoiii in sens democratic (ale ca'rei consecinte nu se vor rasa asteptate), asa precum pentru politica sa externa, va crea tensiuni in relatiile cu Republica Ucraineana,, care pierde bogata regiune cuprinsa intre Pruti Nistru,i va marca extinderea spre rása,rit a vechiului hotar romanesc. Fericita infilptuire a unei parti din idealul national a provocat la Iai adinca emotie, al cairui interpret s-a facut seful partidului liberal, domnul Ion Bratianu, intr-o telegrama, adresata, Presedintelui Sfatului PTV, in care se spuneaVocea singelui, legea naturala a natiunilor, singura lege care construieste altele durabile va, uneste pentru totdeauna cu noi. Fratilor, fil,A bineveniti". Durnnezeu saiba,' in path', pe Excelenta Voastid multi ani Iasi, 10 aprilie 1918 Cel mai atenti devotat servitor Manuel Multedo VIII Excelentisimo Seiior Muy Seiior mio ; Dentro de la caótica confusion que en esta parte de Europa deriva de la guerra se aperciben los primeros resultados que la unión de la Basarabia a Rumania ha originado en los vecinos paises, asi como es posible congeturar la suerte que espera a esa uni6n en el próximo tratado de paz parcial con los Imperios Centrales. En lo que concierne a Rusia la prensa revolucionaria partidaria del derecho de las nacionalidades a elegir sa propio destino, saluda en el acto cumplido por el Sfatul Tzarei" una confirmaciOn de su principio. No son las armas sino la libre voluntad de la mayoria la que debe

www.dacoromanica.ro _56 Fugen Denize 18

regUlar el destino de los pueblos. En consecuencia le parece esta uniOn dice una reparación de la injusticia cometida por la antigua di- plomacia zarista del Viejo Petrogrado". La naciente nación que se levanta de en-6e las ruinas del ex Im- perio, bajo la denominación de Repliblica Ukraniana interpreta esau- niOn'como el ahogo maritimo para su trafico, cortada su comunicación m6A cercana al Mar Negro. Dada la buena relación que media entre la nueva RepUblica y las Potencias Centrales, acaba de enviar aquella una nota a estaA exponien- do los derechos que cree tener sobre la Besarabia. El Ministerio de Negocios Extranjeros de la Repriblica Ukraniana fundamentalaindisoluble union" con las siguientes razones de orden .ettografico, económico y politico :a) En relación con la raza, la BesaL tabia esta principalmente habitada per ukranios, especialmente en la par-- te Meridional, en el litoral del Mar Negro, en la que constituyen la mayoria de la población. b) Tocante a la economia, todo el litoral es-0, intimamente ligado al resto del litoral del Mar Negro, del que Odessa es el centro natural económico. c) Por lo que ataile a lo polItico, todo cambio en la frontera ruso-rumana constituye un atentado a los intereses politicos de la Reptiblica. En consecuencia de las razones que prece- den, pide a las Potencias Centrales se le conceda la intervención en la paz que entre ellas y Rumania va a efectuarse, como parte interesada en la resoluciOn de la cuestión de Besarabia.Cuales wan las preten- siones de UkraniaI Reinindicara en su totalidad la Besarabia o recla- mar& una parte del litoral maritimoI Como las fronteranaturales de la Besarabia estan tan bien trazadas por la topografia entre el Prutt, el pniester y el Mar Negro, y en cuanto a la raza el 70 por ciento es rumana, confiase aqui en que las invocaciones de orden politico de Ukrania no harán efecto en el animo de los Centrales. Ademas, de que a esas Potencias la ocasión se les presenta de gran- jearse la buena voluntad de Rumania, dando su aprobación a esta vo- luntaria union que a ellos no les irroga ningan inmediato perjuicio. Dios guarde a V(uestra) E(xcelentia) muchos arms. Iassy, 15 de Abril de 1918 Su más atento seguro servidor Manuel Multedo (Ibidem, nr. actului 41, 5 file) Excelenta Mult stimate domn; in each-ill confuziei haotice provocata de razboi in aceasta parte a Europei se percep primele reactii pe care unirea Basarabiei cu Romania le-a provocat in tkile vecine, astfel incit este posibil sa se fad, presupuneri in legatura cu soarta acestei uniri in apropi- atul tratat de pace partial cu Imperiile Centrale. In ceea ce priveste Rusia, pesa revolutionara, partizana a dreptului nationalitatilor de a-si alege propriul destin, saluta in actul infaptuit de SfatulTgarii"o confirmare a acestui principiu. Nu armele; ci libera Tchita a majoritatii este aceea care trebuie seglementeze destinul popoarelor. In consecinta aceasta unire i se pare spune o reparatie a nedreptatii comise de vechea diplomatie tarista din Vechiul Petrograd".

www.dacoromanica.ro 19 Docun ente cliplomatice spaniole 57

Noua natiune care se ridica din ruinele fostului Imperiu, sub denumirea de Republica Ucraineana, interpreteaza aceasta unire ca ç. su- focare a traficului sau maritim, fiindu-i taiata comunicarea cea mai a- propiata cu Marea Neagra. Data find buna relatie care exista, intre noua Bepublici Puterile Centrale, aceasta le-a trimis o nota In care ii expune drepturile pe care crede ca le are asupra Basaiabiei. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ucraina ii fundamen- teaza, Indisolubila unire" cu urmatoarele motive de ordin etnografic, economic si politic : a) In privinta apartenentei etnice, Basarabia este locuita in principal de ucrainieni, mai ales in partea sudica, pe trumul Marii Negre, unde formeaza majoritatea populatiei. b) In privinta economiei, tot litoralul este strins legat de restul tarmului Mali Negre, al carui ceutru economic natural este Odesa. c) In privinta aspectului politic mice schimbare a frontierei ruso-romane constitute un atentat la interesele politice aleRepublicii. Ca urmare a acestor motive, cere Puterilor Centrale sn-i acorde dreptul de a interveni in pacea care se va incheia intre ele si Romania, ca parte interesata in rezolvarea problemei Basarabiei. Cale vor fi pretentiile Ucrainei ? Va cere Basarabia in tota- aate sau doar o parte a litor alului maritim ? Dar cum frontierele naturale ale Basarabiei sint atit de bine tiesate de topografie intre Prut, Nistrui Marea Neagra iar in ceea ce privete rasa, 70% sint romani, aici se crede cmotivele de ordin politic ale Ucrainei nu vor avea efect asupra Puterilor Centrale. In afara, de aceasta, daca, acestor puteri li se prezinta ocazia de a-si cistiga bunavointa Romaniei, ele nu vor ezita salt dea aprobarea pentru aceasta libera unire care nu le poate aduce nici un fel de prejudiciu irnediat. Durnnezeu saiba in paza pe Excelenta Voastra multi ani. Iasi, 15 aprilie 1918 Cel mai atenti devotat servitor Manuel Multedo Ix Excelentisirno Señor Muy Seilor mioEl acuerdo del Sfatul Tzarei" de union de Besarabia a su madre patria, ha sido celebrado el dia de hoy con una solemne fiesta que ha tenido lugar en esta antigua capital de la Moldavia. A las diez de la maliana llegaron les representantes de la Begat abia que elan esperados en la estación por las autotidades civiles p mi- Mares, con la asistencia Integra del Ministerio pre§idido por el seilor Mat ghiloman. Algunas path ótieas sociedadeenarbolaban banderas nacionales y la afluencia del pueblo ei a considerable. Todos los ministio§ dei ex Estado Besarabiano, llegaron a la hora convenida y a su cabeza el Piesidente del Sfatul Tzarei" a sea el Consejo del Pals. A conti- nuación, despues de las presenntaciones oficiales la comitiva se encami- no a la Metropolf, en la que se cant o un Te Deum de gracias en el que estuvieron piesentes Sus Majestades el Rey y la Reina y la Fami- www.dacoromanica.ro 58 Fugen Dei in 20 lia Real Terminada la ceiemonia leligiosa SS. MV, han recibido en el Palacio Metiopolitano a les repre.entantes del gol ierno besarabianr. Al banqr ete celebrado despus en la iesidencio de les Rcyes han asistido los ministros besaiabianos,lcs Ministros do 12 Cricna, los Presi- dentes de las Gammas, alto clew ort-odoxo y Darns de la Corte. El discuiso de. Rey Fernando ha dado lai bienvenida en terminog de caluro a cordialidad. La anirnación (Fe ha leinado en este dfa en la ciudad, las ovaciones de que han sido objeto los Representantes de Besarabia y el unknime parabien que les da la prensa han evidenciado del regocijo que participaban por igual todas las clases sociales. A las oi ce cle la noche paitió la Comisión Lesai abiaria a Kichinew, termir ada esta jc rnada histórica que haellado la tealización de una parte de la aspiraciOn lacional de la Rumania Grande. Dios gum& V(uestra) E(xcelencia) mi ches arks IeLsy, 19 de Abril de 1918 Su mks atcnto segmo Qcividcr Manuel Multedo (Ibiden,nr. actului 42, 4 file) Excelenta Mult stimate dermi; acoidul Sfatului Ti'aii" de uniro a Basaiabiei cu patia sa n arnA, a lost QA1lAtorit asUizi en 0 manifestare solemna care a avut lee m aceasta veche capitala a Mcldel ei. La oldie zeee dhnineata anosit repezentantii Basarabiei care erau asteptati la gara de auteriUtile eivilei militaie, cu asistenta inte- grala a guveinului prezidat de domnul Marghilornan. Anumite sociearti patriotiee au arbcrat steagnrile nationale si aflueirta poporului era con- siderabila. Teti minitrii fostului stat basarabean au venit la ora con- veniti-r"si in fruntea lei so afla Piesedintele Sfatmui pill" adicil al Conhiliului Tat ii.In continuare, dupa prezentarile eficiare cortegiul s-a indreptat spite Mitropolie, in care s-a cintat un Te Deum de multumire la care au participat Majestätile lor, Regele §i Regina si familia regala. Dupa terminarea ceremoniei ieligioase MajesOtile Lor i-au p imit, in Palatul Metropolitan, re repiezentantii guveinului basarabean. La banchetul dat dupit aceea la resedinta Regilor au asistatmi- nistriibasaiabeni, mini trii coroanei, Preedintii Cameren r, inaltul ckr ordotox si doamne de la elate. Diseursul regelui Ferdinand i-a salutat (pe basarabenin.n.) in ter meni de calduroasil col dialitate. Animatia care a domnit in aceasta zi In oras, ovatiile al caror object au febt repezentantir Basarabieiei unanimul saint de bun venit pe care 1-a acordat 'mesa au evidentiat bucuria la care participau in mod egal toate clasele sociale. La (Bele unsprezece din noapte Comisia basarabeana a plecat la Chisinau, terminindu-se aceasta zi istorica care a pecetluit realizarea unei parti a aspiratiei nationale a României Mari. Dumnezeu saiba in paza pe Excelenta Voastra multi ani. Iasi 19 aprilie 1918 Cel mai atent si devotat servitor Manuel Multedo

www.dacoromanica.ro 21 Documente diplornatice spaniole 59

DOCUMENTS DIPLOMATIQUES ESPAGNOLS CONCEENANT L'UNION DE LA BESSARABIE AVEC LA ROUMANIE EN 1918 Résumé L'aliterr publie reuf dcemneLt, diplornatiques ec,pagnols, neuf re- laters du mini,the de l'ai agne a Itu-sy, Marmel MLltedo, la piemièie en date de 27 janvier 1918 et la dernière en date de 19 avnl de la memo anne. Les relations representent ime synthèse politique, objective et precise, sur runion de la Bessarabie avec la Roumanie que le di- plomate espagncl mette a la disposition de son gouvernement. Elles sont, en meme temps, une évidente preuve de la position amicale que l'Espagme a adoptC a l'égard de la Roumanie pendant les annees de la première guerre mondiaie, de l'appui moral qu'elle a offri a notre pays pour la réalisation de l'idCal de l'unité naticnale.

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro REZISTENTA LA RAPTUL BASARABIEI XN 1878

APOSTOL STAN

Independenta Romaniei proclamata la 9i 10 Mai 1877 0 pecetluita ,printr-o participare militara, la rkboiul antiotoman din Balcani, a fost urmata de o mare framintare politica rezultata din pericolul iminent al dezintegrkiirii. Cahul, Bolgrad 0 Ismail cele trei judete basara- hene, atribuite Moldovei in 1856 de Congresul de pace de la Paris 0 inte- grate institutional provincieidin care fuse,seranvulFe ruin rapt, in 1812 jse aflau din nou in situatia de a fi reanexate. instrainarea acestor trei judete, ca de altfel a intregii Basarabii al &ark bugment erau, survenise in urma unor conflide militare impuse de politica expansionista a Sankt Petersburg-ului, sub masca ortodoxis- mului. Tendinta aceasta fusese contracarata de mirarea nationala romaneasca, dar 0 de interesul puterilor occidentale de zagazuire a penetratiei tariste in sud-estul Europei. Drept urmare, de la scopnl initial de a-0 intinde frontiera pina la Dunarea de Jos ultima incercare datind din 1828 1834 , Rusia tarista nu reu*ea s, anexeze decit Tartea Mol- dovei dintre Prut i Nistru, denurnita din 1812 Basarabia. Din acel moment, pentru aceasta parte a naliunii cu deosebire, raptul Basarabiei a insemnat 9tragedie. Caci a survenit intr-un moment decisiv de renaritere pe fondul diminuariii destramkii influentelor nefaste ale imperiilor otoman i habsburgic. Puterea tarista, de o mai mare agresivitatei prosi petime, intervenea in destinul nostru istoric incercind sa-1, abata, de la propria matca 0, in final, sarl anihileze. De aici contradictiile dintre o natiune mica,i Imperiul tarist care, neputindu-i bloca organizarea intr-un stat national ;,;4i independent, n-a renuntat nici un moment la intentia de a q §ubordona. Este contextul care explica relatiile Romaniei cu aceastar putere in imprejurkile noii crize orientale din anii 1875 1878. In contextul framintarilori rascoalelor din _Balcani, incepind difl vara lui 1876, guvermul liberal Ion C. Bratianu incearca, diferite formula de independenta. Se fac mai, intii sondaje pe linga Poarta i puterile garante Ventru transformarea Romaniei intr-un stat cu un statut extern sImilar aceluia al Belgiei. Nurnai cit, interesele Austro-Ungarieii Rusiei de a se amesteca direct in conflictul natiunilor balcanice cu. Imperiul otoman determina pe Ion C. Bratianu sa se deschida spre puterea tarista care tranzita pe teritoriul Romaniei importante cantitki de armament siunitati combatante, spre centrele insurectionale din Balcani. Ca atare, apkuse perspectiva lrnui razboi ruso-turc cuafectareaneutralitatii statului roman. S-ar fi impus o cooperare cu Turcia, dar aceasta in mio- pia ei politicit nu numai ca refuza recunoaFAerea inclependentei Romaniei, dar se obstina s-o considere chiar 0 in acele momente grele o provincie

Revista istor(el", torn III, nr. 1-2, p. 61-80, 1.892

www.dacoromanica.ro 62 A ostol Stan 2

privilegiata" ! Guvernul Ion C. Bratianu este, prin urmare, nevoitSt gaseascil o modalitate de acomodare a scopurilor cel putin partial cu acelea ale Rusiei. De aici nevoia unor negocieri directe, tergiversate insa de mafi reticente datorita nu numai unei posibile afectari a suver ci i, mai ales, a cunoscutelor tentatii anexioniste ale puterii tariste. Care va fi soarta judetelor basarabene in conditiile unei Rusii pea- valite asupra Peninsulei BalcaniceIntrebarea nelinktitoare smwenea in mintea noilor minktri ai coali-tiei de la Mazar Pap care s-au instalat la putere in aprilie 1876. M. Kogalniceanu si M. C. Epm eanu erau afectati direct prin moc,dile posedate in Basarabia 1 In septembrie 1876, plecind in Crimeea, Ion C. Brilt'anu cern lui Gorceakovsk-*idefineasea pozitia asupra Basarabiei. La prima intilnire, cancelarul i-a faspuns : j'aime A être deviné", Ion C. Bratianu replicindu-i itt plecare : J'ai deviné que vous voulez nous reprendre la Bassarabie. intrebat de contele Ignatiev de ce o introducea in ecuatia politic, §eful guvernului roman dupa ce com- bAtea teoria unor frontiere sigure ale puterii taristei ideea unor comlien- satiiafirma ca Basarabia era o parte din trupul" Romaniei care o deschi- dea spre gurile Dunarii §i Mare. Interlocutorii tarkti, printre care Ignatiev 7/cu lacrimi in ochi", ii dadura asigurdri Ca nu putea fi vorba de schimbari teritoriale atita timp cit tratatele erau in vigoare 2. Tot in toanmalui 1876, Ion C. Bratianu readucea In discutie Basarabia cu prilejul sosirii la Bucure0i a noului agent diplomatic, Zinoviev, insistind a afla sensul vorbelor care circulau in aceasta privinta de citiva ani". Fusese invocata publicNtica rusa care vehicula o asemenea pretentie, fall a se da o desmin- tire oficiala. Zinoviev considera asertiunea drept simpla speculatie, pro- mitind un faspuns oficial cu garantia dorita 3. Basarabia afecteaza relatiile cu Rusiaiin contextul deschiderii razboiului antiotoman. Pentru a se obtine tranzitul armatei tariste spre Balcani, la BucurWi sosea primul consilier al ambasadei ruse de la Constantinopol, Nelidov, care adesea substituia pe titular, generalul Ignatiev. Seopul voiajului consta in concretizarea pretentiei lui Ion C. Bratianu de obtinere a unei garantii scrise. Cu gindul la Basarabia, §eful guvernului roman urmarea sa impung Rusiei o conventie prin care 'As se asigure integritatea Romaniei. S-a ajuns astfel la negocierea unui document semnat la 4/16 aprilie 1877 de noul titular al Ministerului 'de Externe, M. Kogalniceanu dupa dispute aprige asupra art. 2, prin care guvernul roman reu§ea sa smulga, in ultima instanta garantia ceruta 4. Se aprecia ca prin conventie se obtinuse angajamentul ca judetele basarabene nu vor fi afectate 5. Convingerea aceasta fusese intarita §i de faptul ea, declaw,tind razboiul §.1 aflindu-se un timp in Romania, in. contact. cu Carol Ii cu minktri români, tarul nu evocase in nici un chip o posibila pretentie asupra Basarabiei°.

1 Arb. St. Bucuresti (In continuare: ASB), Fond Briltianu, nr. 652, f. I. 2 Ibidem, nr. 649, f. 2-3; Ion C. Brätiar u, Acteqicumnlia i, IV, p. 104; VII, p. 275. 3 ASB, Fond Beatianu, nr. 649, f. 1. 4 Ibidern, f. 4-6; nr. 652, f. 1; Memoriile Regelui Carol I(In continuare Carol B. IX, p. 8. 5 Ion C. Brirtianu, op. cit., VII, p. 61. 6 I bidem, VIII, p. 217

www.dacoromanica.ro 3 P ptt 1 B^qara1 ii din 1878 63

Xelinitea asupra Basarabiei era alirnentata la Bucuresti de unele stiri indirecte sosite de la Viena, de la agentul roman Ion Balaceanu. La 2. iulie st. n., lui Carol I si Ion C. Bratianu li se comunica faptul ca la finele razboiului Romaniei i s-ar ceda o oarecare parte din Dobrogea"j subintelegindu-se ciii Basarabia ar putea fi anexata de rip;i 7. In aceasta privinta, la Bucuresti parvenisera stiri despre intilnirea de la Reichstadt din 8 iulie 1876 st. n., dintre imparatii Austro-Ungariei si Rusiei, secondati de Andrassy i Gorceacov, care ulterior la Viena, la 15 ianuaxie 1877 se concretizase intr-un thg prin care pasivitatea puterii habsburgice era recompensata prin aeordul Rusiei de a ocupa Bosnia si Hertegovina 8. Crimpeiei zvonuri despre acele combinatii pros oeau la Bucure,,ti ingrijorari, desi in acele mornente existau alte preocupari prioritare 9. Presimtirile negre ale guvernului roman nu se lasa insa intirziate. in iulie, dupa ce rusii si-au asigurat trecerea Dunärii pun protectia armatei romane, Gorceacov punea transant pe tapet retrocedarea Basarabiei. Elama faptul ca Romania ik,i proclarnase independenta, fara ca Rusia sa fie consultatd, intrucit ar fi avut un cuvint de onoare", Basarabia. Tarul isi Meuse din recuperarea acesteia scopul vietii lui, fiind yorba in Tapt de un legat testamentar al pitrintelui lui umilit prin Tratatul de la Paris din 1856. Basarabia dupa Ignatiev era o chestiune de senti- ment chiar pentru cei 80 milioane supusi ai tarului. Iar pentru ca pierderea sà nu apara dureroasà, Ignatiev promitea guile Dunarii, precum §ilargi despagubiri teritoriale cu Dobrogea, Vidini alte pArti locuite de romani dincolo de Dunare ". Tot in iulie 1877, in timp ce rusii eiau batuti la Plevna, solicitind insistent concursul armatei iomâne, Re ivise ocazia unor noi garantii pentru Basarabia. Carol I insista in aceasta directie, dar Ion C. Bratianu i-a demonstrat ca erau bune condiVile conventiei, incit nut] ebuiau parasite11. in momentele acelea dificile, nu numai pentru rusi, cii pentru romani s-a dorit sa se astearna tacerea asupra judetelor basarabene, deoarece imperativul ambelor phti consta in nimicirea fortelor otomane de la Plevna. Guvernul de la Bucuresti '1110', se grabea sa trimita la Viena pe M. Kogalniceanu. La 10 august 1877, din capitala habsburgica, Ion Balaceanu se arata contrariat de atitudinea ministrului de externe roman care, intilnindu-1 pe Andrassy refugiat in mutism absolut"i pe ambasadorii occidentali, in loc de a cauta ajutor pentru Basarabia, socotind-o pierduta, se preocupa de compensatii. Nu exista sustinea Ion Balaceanu intr-o epistola catre Ion C. Bratianu nici un temei, ping la acea data, care sa ateste o intelegere internationala cu privire la Basarabian. Cauza ei, prin urmare, nu trebuia abandonata. Tata insa ca, in atmosfera prabushii militare a Tmciei cu concur sul efectiv al armatei romane in Balcani, guvernul tarist, prin tatonari, re- punea pe tapet Basarabia. Dupa succesele de la Plevna, deplasat la Po- radim cartierul general al tarului , Ion C. Bratianu era incurajat 7 ASB, Fond Bratianu, nr. 73, f. 108; N. Toro. Politic( eater' a a Rlui Carol I, Ed't. Glycon,Bucuresti, 1991, p. 223, 269. 8 ASB, Fond BrAtianu, nr. 651, f. 1. 9 Independent(' Roma', iei, Docun ente, 11.2,1 cit. Acrdend i, Et c re,ti, 1977, p. 265. 1° ASB, Fond BrAtianu, nr. 651, f. 1-6; nr. 652, f. 1-2. 11 N. Idida, O. cit., p. 244, 218, 269, 276-277. 12 ASB, Fond BrAtianu, nr. 72, f. 29-33.

www.dacoromanica.ro 64 Aportol Stan 4 inclusiv de Ignatiev sa pretinda mice. Convins caceste incitäri nu aveau alt object decrt de a furniza tarului ocazia de a reclama Basarabia iii schimbul unor compensatii, Ion C. Bratianti se pazi surmeze acele sfaturi. La iesirea de la tar insa, generalul Miliutin1-aintrebat dad, i s-a vorbit despre Basarabia. La Bucuresti, facindu-se ecoul suveranului su, Gor- ciacov pretinse ctarul dorOa Basarabia. Ion C. Brdtianu se intoarso la Poradirn cu intentia de a afla revendicarea direct de la tar, dar demersul i-a fost oprit ca inoportun de catre atasatul diplomatic roman, generalul Iancu Ghica 13. Aluziile semioficiale privitoare la Basarabia au pus guvernul rorhan intr-o mai mare alerta. Inca din decembrie 1877, M. Kogalniceanu corea informatii din capitalele occidentale, cu deosebire de la Viena, Berlin, Paris si Londra 14. Atitudinea acestor puteri 'Area cu atit mai necesar de scrutat, cu cit Rusia se retransase intr-o veritabila ostilitate cu ocazia iweliminariilor path de la Kazanlik unde-1 respingea pe colonelulAlton. Romfiniei nit i se mai arata solicitudinea unui aliat, sub pretextul ca nu dispunea de o independenta recunoscuta pe plan international. Calculul Rusiei era insit cinic, cad voia sii includa Romania In limitele Imperiului otoman spre a o supune unei operatii prealabile de amputale teritorlala In fata acestui pericol, M. Kogalniceanu ceruse lui Callimachi-Catarg. 0, se pima' In contadt cu ambasadorul turc la Paris, solicitindu-i srecu- noasca imediat independenta Romaniei. Obtinindu-se aceasta, la incheierea pacii, RuSia n-ar mai putea s ceara Basarabia ca teritoriuturcesen. In conjunctura izolarii la prelirninariile pacii, guVernul do la Bucuresti la 6 ianuarie trimitea la Petersburg pe Iancu Ghica. Se nazuiaule- gàtuni directe cu tarul care, odata operatiunile militare in Balcani inche- iate, revenise in capitala imperiului, de unde dicta actiunile de politica' extol-la. Iii atmosfera preliminariilor pacii cu Turcia, Petersburgul deschi- sese o sustinuta activitate diplomatica in directia guvernelor puterilor occidentale, facindu-le cunoscuta intentia de a reintra in posesia sudului Basarabiei. Sernnificativa este o nota catre Austro-Ungaria din 5 61 /17 18 ianuarie prin care Rusia solicitase recunoasterea dreptului ei de a dispune de Dobrogea Si Delta Dunarii spre a le folosi ca ruonocla de Schimb pentru judetele basarabene 16. In acelasi sens, la 12/24 ianuarie Bismarck prezentase imparatului german o nota, prin care sugera ca 'Ger- 'mania sa nu se opuna unei intelegeri intre Austro-Ungariai Rusia, prin luarea In considerare, printre altele, a pretentiilor romaneu asupra Ba- Sarabiei daca de acest punct depinde satisfacerea Rusiei" 17. Petersbur- gul acredita ideea ca erau suficiente asemenea intelegeri tacite cu marie puteri, deoarece Romania va consimti la un aranjament. Rezulta, prin urmare, cà incorporarea celor trei judete basarabene ar fi fost o simpla for malit ate. Intentiile Rusiei de dezintegrare toritoriala a României percepute si sub forma aceasta indirecta, prin intermediul trimisilor nostri diplomatici din capitalele europene, erau anuntate la Bucuresti. In acest sens 13 Bildern, nr. 648, f. 1-6; nr. 650, f. 19; Monitorul Oficial" (in continuare: M.0") nr. 20, 26 anuaric/7 februarie 1878, p. 450. ASB, Fond Briltianu, nr. 651, f. 1-6; nr. 652, f. 1. .Ibidem,nr. 652, f. 2; Carol I, op. cit., XIII, p. 4. "Independenfa Romdaiei,II!, p. 246. 47I bide,p. 235.

www.dacoromanica.ro 5 Raptul Basarabiei din 1878 65 cum mentiona intr-un raport din 13 ianuarie de la Paris Callimachi-Ca- targi se si. gfabise 0,4 intilneascg pe printul Or lov, ambasadorul Rusiei, vorbindu-i despre emotia" stirnitg, in targ de pretentia de retrocedare a Basarabiei. Tot el cerea sprijin nu numai de la ministrul de externe al Frantei, Waddnigton, ci si de la ambasadorii Marii Britanii si. Germaniei, Lyons si Hohenlohe18. 0 cerere pentru cedarea Basarabiei sosea la Bucuresti la 16 ianuarie. In temeiul unei note' de la Iancu Ghica, Ion C. Brgtianu ,si. M. KoggIni- ceanu se grgbeau sa-1 informeze pe Carol I. Desi incercase mai demult o asemenea temere in contact cu informatia mentionatg domnitorul devenise infuriat" ". Iancu Ghica informa la 17 ianuarie pe Carol I cg tarul si cancelarul ceruserg oficial Basarabia ping la bratul Chilia 20 . Ofe- reau drept compensatie Dobrogea ping la Constanta. Ca argument se furniza faptul el Basarabia fusese cedatg Moldovei, iar nu Romaniei si cl., smulsg printr-un tratat devenit caduc, trebuia sg-si schimbe Statutul politic. Rusia o mai tevendica si. pentru motive de Onoare si. demnitate na- tionalg, reincorporarea Basarabiei constituind dovada ea starea de slg- biciune pe care o traversase fusese depasitg gl. Sub presiunea unei asemenea cereri, in aceeasi zi de 17 ianuarie,M. Kogglniceanu se grgbea sg expedieze lui Iancu Ghica o telegramg'prin care i se cerea sg o respingg liotgrit, invocind in acest sens conventia din 4/16 aprilie 1877 prin care Rorngniei i se dgduserg asigurgri asupra integritatii ei teritoriale22. Urmgrind un acord cu. guvernul roman, MIA a recurge la areopagul european, Rusia trimitea un emisar la Bucuresti1 pe generalul Ignatiev. Acesta se afla aid la 19 ianuarie23,intrind in negocieri cu Ion C. Brgtianu si M. Kogglniceanu si. stgruind in mod absolut pentru inapoierea Ba- sarabiei". In. aceeasi zi de 19 ianuarie, Ignatiev era primit de Carol I, cgruia ii inmina o epistolg de la tar nedatatg si filrg a cuprinde vreo aluzie la diferendul creat, cerindu-i totusi, o intelegere". Nici chiar Ignatiev n-a pomenit motiTul neintelegerii decit la o intrebare directg a lui Carol I. Acesta din urma deciseSe sg scrie taralui, socotind cel putin formal cg dorinta mentionatg apartinea unor curteni. Carol I insusi nu putea s5, se invoiascg la cedarea Basarabiei"24. Ignatiev venise la Bucuresti ca un mesager menit sa, sondeze starea de spirit a guvernului si domnitorului, mgsura in care cei doi factori,politici erau dispusi sg cedeze in reglementarea nu atit a unui litigiu creat de Petersburg, cit mai ales un schimb teritorial. Cgci pornind de la faptul cg Basarabia li se cuvenea, reprezentantii tarului prezentau intreaga disputg ca un tirg, un troc, anume restituirea sudului Basarabiei in schimbul Dobrogei. Ignatiev fusese izbit de deosebirea net5, in conceptii intre cele doug guirerne. Cerindu-i s'a accepte trocul propus, Ion C. Brgtianu invoca respingerea de cgtre opinia publicl a unei dezmembrgri teritoriale.

" Carol I, op. ciL, XIII, p. 9, 10, 18-19. " Ihiclem, p. 11-12. 20 ibidern. 21 N. Iorga, op. ciL, p. 276-278. 22 Carol I, op. cit., p. XIII, p. 13. 23 Ion C. BrAtianu, Ade i cuvintth i, III, p. 161; ASB, Micro Franta, rola 22, vol. 43, c. 60-61. 24 Carol I,...op. ciL, XIII, p. 14-15.

5 c. 3330 www.dacoromanica.ro 66 Apostol Stan 6

Neintelegind Inecanismele regimului constitutional roman, lui Ignatiev i s-a parut suficientsasisugereze : pregatiti-o", adica s-o faca saccepte tirgul_propus. Incercind sa' domoleasca rezistenta lui Ion C. Bratianu, Ignatiev ii sugeraeas-ar putea conveni un plebiscit. Seful guvernului roman, pe fondul unei actiuni publicistice de recuperare a intregii Basarabii 25,Ii raspundea ca 11 accepta cu conditia de a fi extins la intreaga provincie 34 Pentru a obtine cedarea, Ignatiev incerca fara successadispiteasca pe Carol I cu ocuparea tronului Bulgariei 27 M. Kogalniceanu, chiar din primele contacte, paruse mai flexibil, stirnind ingrijorarea unui radical ca 1). Bratianu, pe care si-o clama pe pe linga Carol I 28. Datorila atitudinii ministrului de externe, consulul Belgiei,Frederick Hoorickx, aprecia ea in Romania va surveni o criza politica, Kogalniceanu flind vazut drept un succesor fef de guvern. Pro- babilc,dintr-un asemenea motiv la afirmatia lui Carol L cnici un ministru roman. nu si-ar pune semnatura pe un asemenea acord Igna- tiev exprimase convingerea ea se va gasi, totusi, cineva 29. In ultima instanta insa, Ignatiev aratase lui Ion C. Bratianu ca nu va insista asupra acordului, caci cedarea se putea reglenaenta cu Poarta, intrucit Romania nu era un stat independent. lietransindu-se pe pozitiile tratatelor inter- Rationale, Ion C. Bratianu Ii aratase ca un acord tmoo-rusn-ar fi fost valabil fara asentimentul puterilor garante Voiajul infructuos al generalului Ignatiev la Bucuresti a vädit un refuz categoric al factorilor politici de a negocia integTitatea statuluiol a spatiului etno-geografic romanesc. In acest sens Ion. C. Bratianu spusese tarului cum dezvaluia public in acele momente c romanii posedau un simtamint care e eel mai puternici care, desi trecut prin viscole de nenorociri, niciodata nu si-a pierdut taria sau existenta. Acest simtamint este nationalitatea. Oricine ne va atinge nationalitatea este inamicul nostru" 31 Supus unei asemenea presiuni, guvernul roman hotilai sactioneze energic pentru a o contraeara. Convins ca, nu trebuiasiise cedeze pina ce nu erau epuizate toate mijloacele de aparai e32, intrucit primise prin Ig- natiev o epistola ambigua din partea tarului, Carol I se adresa direct acestuia, insistind srenunte la reanexarea Basarabiei 33. Pe de alta parte, soeotindu-se ca marile puteri n-ar consimti o intarire a Rusiei la guile guvernuli Carol I dispusesera intensificarea activitatii diplomatice pe linga Austro-Ungaria, Germania, Marea Britaniei Franta, incercind spuna in miscare o contrapondere din partea acestora, in vederea aiiihularii intentiilor tariste 34.Desi informatiile parvenite pina atunci din principalele capitale occidentale, cu deosebire de la Vienaai

28M. Eniincscu, Basarabia, Verba, 1991, p. 8. 24A.S.B., Micro Franta, rola 22, vol. 43, c. 60-61. 22Ion C. Brbtianu, op. cit., III, p. 163; N. lorga, op. cit., p. 278. 28Carol I, op. cit., p. 13. 22 Independenla Rorndniei, 112, p. 265. " Ibidem, p. 264. 81Ion C. Bratianu, op. cit., III, 201. 82Carol I, op. cit., XIII, p. 17. 28N. lorga, op. cit., p. 278-279. 24Independenla Romdniei, II2, p. 205, 267-268.

www.dacoromanica.ro 7 Raptul Basarabiei din 1878 67

Berlin pe care se conta cel mai mult nu erau incurajatoare, la Bu- curesti se nutrea suficienta speranth eh romhnii nu vor fi abandonati in fata colosului rusese. Exista convingerea ferma cRomazia devenise la portile Orientului un avanpost al civilizatei occidentale, al paciii sta- bilitatii europene incit parea posibil a i se da misiunea de gar ant al libertatii de navigatie pe Dunare, in numele Europei. Dar In Rom Apia mai existai o opinie publica, Parlamentul, institutiilei presa care se pun si ele in miscare sub imboldul precipi- tiriiacestorevenimente politice. In tara, in clirnatul liberal si democratic afirmati dezvoltat intr-un rästimp de mai bine de un deceniu, se dezvol- tase puternie con0iinta nationalai sentimentul de solidaritate in fata opresiunii sau imixtiunilor straine. Ca atare, orice incereare de atingere asuveranitati sau integritati statuhri român, inclusiv a identitatii eona- tionalilor aflati sub dominate straing, stimea oie agitate. Romanii in acea epoch erau nu nurnai vigilent sub un asemenea raport, dar extrem de sensibili, pentru ei conservarea unor drepturi de suveranitatei nationalitate constituind un templu intangibil. Din aceste motive, sub presiunea cererilor lui Ignatiev, Ion C. Br atianu spunea lui Carol I la 29 ianuarie ctar a nu va consfinti niciodata sa eedeze Basarabia de bunavoie" deci printr-un acord. Dovadainacest sens i-o furnizase agitatiile din sinul Parlamentului, uncle erau asteptate interpelarii reactii furtu4 noase25. In a doua jumatate a lunii ianuarie 1878, pe fondul excluderii Ro- mâniei de la preliminariile paciii mai ales al pi esinnilor diplomatice ale Rusiei pentru cedarea Basarabiei, tam suferea un autentic sec. Cuprinsh pina atunci de euforia independentei, ea, era zguduith de un fior rece", inirnile tutmor românilor biltind la unison pentru soarta integritatii teritoriale 36 Facindu-se exponentii unei asemenea stari de spirit, pada- mentarii se agitau, mai ales eh' in contextul unor informatii variatesi contradictorii, pin care se raspindeau tot felul de zvonuri, unele specu- late de opozitia conservatoart, potrivit carora guvernul n-ar fi la inal- timea situatiei, pregatindu-se chipmile pentru urn compromis nu numai dezonorant, cii pagubitor pentrutart. Agitatiile vadite nu numai in sinul opozitiei, ci 0 al majoritatilor determinara, incepind cu data de 23 ianuarie, o serie de trei sedinte secrete ale corpmiler leginitoare reunite, in care membrii guvernuluiin- deosebi seful acestuiaiministrul de externe sint supu0. la tot fe1.1;1 de intrebari privitoare la soarta Basarabiei. Guvernul se facea vinovat in fata unor parlamentali de lipsa suficienta de prevedere in garantarea stapinnii asupra Basal abiei, de a nu fi luat suficiente precautii scrise din partea Rusiei atit In faza trecerii Wilor ei prin Rornânia, cit si cu ocazia luptelor armatei rorattne in Balcani prin care sa se apere integritatea t'arii. M. Kognniceanu, in call-tate de ministru de externe, supus, unui val de intrebari despre activitatea guvernului in aceastà privinta Mcea lectura unor depese telegraficei unor corespondente secrete prin care atesta preocuparea in aceasta directie. Pe prim plan figurau depe-

35 Carol I, op. cit., XIII, p. 19. M.0"..nr. 20, 26 ianuarie/7 februarie 1878, P. 449; Ibidem, nr. 25, 2/14 februarie 1878, p. 579.

www.dacoromanica.ro 68 Apostol Stan 8 sele expediate de Iancu Ghica de la Petersburg, dari alte rapoarte diplomatice ale trimisilor romani din capitalcle occidentale. Ca atare, timp de trei zile, intre 23 25 ianuarie, politica guvemului in jurul Basara- biei fusese disecata de parlamentari sub toate unghiurile si implicatille 37. Au urmat apoi sedintele deschise ale Camereii Senatului in care aceemi problema a fost aboi data din perspectiva politicà. Deputatiisi senatorii dupa ce s-au informat din materialele documentare puse la dispozitie de guvern au tinut sfacinterpeldri publice, pentru ea pozitia guvernului sa apara clara. Ca atare, la 26 ianuarie, Ion C. Bratianu in Camera si M. Kogalniceanu in Senat, clezvaluiau public ca inzi- leleanterioare Rusia Ii facube cunoscuta in mod oficios vointa de recuperare a Basarabiei eu compensatde confirmindu-se astfel zvo-, nurile care circulasera pina atunci. Guvernul roman raspunsese categoric : Nu putem !" in virtutea drepturilor asupra Bagarabiei 0 a stipulati- ilor Conventiei din 4/16 aprilie 1877 care garantau integritatea Orli, pentru care se Mcusera enorme sacrificii materiale si se varsase singe." Tot guvernul mai raspunsesecum mentiona Ion C. Biatianucii niciodata natiunea romanii nu va consirnti nu la cesiunea, dar nici chiar la schimbul unei parti din teritoriul sau fie inacar cu despagubirile ode mai avantajoase" 39. Se eredea cii Basarabia in paiea mcii pierduta, deoarece pina in acel moment tdrul nu se pronuntase. Drept urmare marinimia" flsentirnentul de inalta dreptate" ale acestuia din urma pareau guver, nului mai importante decit un tratat, fiind de asteptat ca drepturile unei natiuni care luptase nu numai pentru eliberarea sa, ci si a crestinilor din Balcani sa nu fie indicate. Dupa explicatii publice din partea lui Ion C. Bratiann 0. M. Jio- galniceanu, Camera si Senatul, la 26 ianuarie, au adoptat fiecare cite o motiune cu continut identic, una prezentata de G. Vernescui alta de Dim. Ghica. Cu ocazia dezbaterii celor doua motiuni se faceau apre, cieri despre legitimitatea posesiunii Basarabiei. In Camera, V. A. Iireehia afirma ca impotriva retrocedarii se pronunta istoria. Basarabia era un tezaur de arnintiri duioase, mai ales acelea legate de apararea impotriva cuceririi otomane, acestea apartinind pattimoniului gloiiei romane.Amin- tirileRusiei aici erau recente, incit nu-i justificau stapinirea. V. A. Urechia 0 Dim. Ghica afirmau cii Constitutia prescria interdictia cedarii unei pal- me de pamint. In consecinta, Basarabia nu se va ceda cu voia noastra, caci sintem raspunzatori pentru ea nu numai urmasilor nostri, dar intregei Europe" care o cedase in 1856. Abandonarea.Basarabiei an cons- titui. o sinucidere pentru Romania, caci gurile Dunarii Ii dechideau usile diplomatiei europene, aducind romanilor dorita neutralitate". Nu se putea da de bunavoie, pentru cii s-ar recunoaste legitimitatea cesiunii anterioare" facuta de turd. Basarabia nu putea fi abandonata pe corn- pensatii teritoriale, chiar daca s-ar oferi intreaga Bulgaria, deoarece romanii erau o natiune omogeni, fara ambitii expansioniste, preocupati

37 Carol I, op. cit., XIII, p. 23-24; Independenla Romaniei, 112, p. 265; M.O.", tin 20, 26 ianuarie/7 februarie 1878, p. 412, 445; nr. 25, 2/14 februarie 1878, p. 583; A.S.B., Fond BrAtianu, nr. 651, f. 1-6; nr. 652, f. 1-2. 88 M.O.", nr. 20, 26 lanuarie/7 februarie 1878, p. 445. 30 Ibidem, p. 450.

www.dacoromanica.ro 9 Baptul Basarabiei din 1878 69 sa% nu semene furtune" pentru viitor 40 In plus, dreptul asupa ei fusese confirmat chiar de Rusia, prin conventia din 4/16 apilie 1877 0 pin sa- criticiile tärii in xilzboiul antiotoman. La finele interventiei sale, V. A. Urechia chema la rezistenta fata de presiunile Rusiei, dar una legala morala pe terenul tratateloriistorici, caci Romania era un stat mic, incapabil a se opune Rusiei prin forta. S faca, in schimb, apel la marinimia" tarului, determinindu-1 sa-si respecte cuvintul. Sit se apeleze, apoi, la Europa, demonstrindu-se legalitatea si dreptatea cauzei românesti41. In urma audierilori dezbaterilor mentionale, la 26 ianuarie corpu- rillegirtitoare prin propunerile lui G. Vernescu, in Camera si Dim. Ghica, in Senat adoptau motiuni similare, prin care repezentantii natiunii 10 expuneau raspicat pozitia asupra Basarabiei. Apreciindca integritatea teritoriala a Rornaniei era gal antata de marile puteri 0 in- taritit de conventia cu Rusia din 4/16 aprilie 1877, in temeiul sacrificiilor materiale 0 de singe in razboiul antiotoman, precmn 0 al rolului european pe care Romania il avea de jucat, Camera 0 Senatul expimau hothirea de a mentine integritatea teritoriului tarii 0 a nu admite o instrainare din pamintul ei, sub nici o denumirei pentru nici o cornpensatie teritoriala sau desdaunare" 42 In aceeasi zi de 26 ianuarie, guvernul informa prefecturile despre atitudinea corpurilor legiuitoare 43, cu scopul evident de a linisti opinia publica din tara si de a face cunoscat ca litre guvernsi Parlament exista o comuniune de vederi in a nu accepta nici un aranjament cu Rusia care ar stirbi integritatea statului roman. La Petersburg insa, rezistenta corpurilor legiuitoare exprimata atit de categoric prin cele doua motiuni din 26 ianuarie stirnise o profunda nemultunPre. La invocarea de catre Iancu Ghica a conventiei din 4/16 aprilie 1877, cabinetul de la Petersburg ii dadu interpretare deturuata, amime ca o garantie de aparare a integrit5tii teritoriale a Romaniei fata de Turcia, ceea ce nu excludea pretentia de retrocedare a Basarabiei 44. Lui Iancu Ghica i se spusese ca era considerata o ofensa" directa adusa tarului 0, totodata, un act de ostilitate fata de Rusia 45. Si pentru ca autoritatile romane nu dadeau nici un senin de pliere in fata realitatilor, in ciuda avertismentelor lui Gorciacov date aceluiasi general Iancu Ghica, tarul insusi a tocotit de datoria lui a-i semnala iritarea, amintindu-ica Romania n-ar trebui sá uite imensele servicii aduse de Rusia. Trimisului roman la Petersburg i se repeta inutilitatea rezistentei la cesiune, infa- -kindu-i-sei ipostaza, in caz de perseverare, pnui recurs la folosirea armelor prin care s-ar fi primejduit insasi existenta nationala a Rornaniei 45. Pentru contracararea actiunii tariste de recuperare a Basarabiei, guvernul roman a intensificat contactele cu puterile europene pentra a-jigasi un scurt protector. La 10/22 febniarie, din Bucuresti, agentul diplomatic 0 consulul general al Frantei relata ministnilui William-Henry Waddington, la Paris, despre o actiune romaneasca de sprijin din partea

40 Ibidern, p. 446, 448-449; nr. 25, 2 14 februarie 1878, P. 579. Ibidern, nr. 20, 26 ianuarie 7 februarie 1878, p. 450. 42 Ibidem, p. 445-446, 451. " lndependenja Bomdniei, Doeumente, I, Edit. Academiei, Bueure,11, 1977, p. 322. " Ibidern,112, p. 286. 45 N. lorga, op. cif., p. 282. " lbidem, p. 289-290; Carol I, op. cit., XIII, p. 69.

www.dacoromanica.ro 7 0 Apostol Stan 10

Frantei pentru apararea Basarabiei 47. Ministrul de externe, M. Kogllni- ceanu cum declara la 13 februarie In Senatmersese la Vieria.si aiurea" in cautare de sprijin extern. Actionau in acest sens nu numat ministrul de externei agentii sal din Occident, ci chiar Carol I care, printre altii, recursese la ajutorul fratelui sau, Leopold. La 20 februarie 4 martie acesta II compatimea de a fi obligat, dupa ce a adus servicii pretioase, sOcedezi o bucata din carnea ta numai pentru ceti singur, cel slab .in fata celui puternic". Dar aceste interventii au adincit si mai mult convingerea ca Romania nu gasea audienta sperata, cu toate c dupa M. Kogalniceanu marile puteri nu-si definitivaserä inca atitudinea. Lui Carol I i se sugera din Berlin de catre fratele sau ca potrivit unui dema nitar competent" , Romania an face mai bine sa cedeze de bonnes graces" sine a obtine apoi un echivalent valoros" 48 In prima parte a lunii februarie, datorita intransigentei in apararea Basarabiei, se ajunsese la o stare de antagonizare a relatiilor romano-ruse. M. Kogalniceanu considera ca. Romania, in fapt, se afla in conflict cu Rusia" ". Drept urmare la 10 februarie, datorita unei asemenea stari de incordare, toti sefii partidelor" emu in audienta la Carol I, punindu-si intreaga speranta-pentru salvarea Basarabieiin influenta lui ca print de Hohenzollern". Cresterea tensiunii politice in tara era datorataitirilor care liar- veneau in legaturil cu definitivarea negocierilor de pace de la San Stefano prin care, potrivit tratatului pe cale de incheiere, Romania era suPika nu numai la amputare teritoriald, ci si la un statut de tara ocupata. Min- dre de prerogativele lor constitutionale, dar cu deosebire preocupate 'de soarta tarii asupra careia vegheau vigilent, corpurile legiuitoare, sub impulsul opozitiei, se angajeaza, intr-o mare batalie" oratorica cum subliniaza Carol I la 13 aprilie 51, in jurul conditiilor pacii de la San Stefa- no. Cel asaltat era M. Kogalniceanu care mai receptiv la exigentele reali- tat;paruse unor deputatii senatori insuficient de ferm in respingorea presrunilor Rusiei. Din aceste motive, in Senat, Dim. Ghica Dim. Sturdza si M. C. Epureanu11asaltau cu intrebari1iobservatii. Piimul mai ales ataca exagerat guvernul, reprosindu-i ca nu condusese bine politica externa deoarece se constata ca Romania era izolata din toate M. Iibgalniceanu insä, intr-un raspuns ponderati echilibrat, rearnintea ca dictatul Rusiei la San Stefano nu fusese facilitat de lipsa de precautiune a guvernului roman cum ge sustinea ci de pozttia de forta pe care se plasa aceasta putere. Tot ministrul de externe dadu asigurari ca Roma- nia nu accepta stipulatiile jignitoare din fratatul de la San Stefano, inclusiv acelea referitoare la o despagubire teritoriala, pentru un schimb subinteles cu Basarabia. CGmbatind amenintarile Rusiei cu revarsarea urgiei" asupra Romaniei a unui popor de SO milioane suflete", Dim. Sturdza

47Independenta Rornâniei, II,, p. 273. M.O.", nr. 38, 17128. 46 Indej enclenia Romaniei, I, p. 332. 49 M.O.", nr. 38, 17/29 februarie 1878, p. 969. 60 Carol I, op. cit., XIII, p. 50. 51 Ibidem, p. 53.

www.dacoromanica.ro 11 Bapttil Basarabiei din 1878 71 socotea c5, raspunsul romanilor trebuia Ca fie un nu hotkit de cedare, deoarece era preferabil sa, se moara de acea urgie" decit sa se traiasca inticalo0e 52. Conflictul en Rusia survenit in prima decada a lui ianuarie 1878 i. amplificat apoi la scara nationala a fost alimentat in mare mAsura de gublicistica,cu deosebire de principalele ziale ale epoch Romanul", Pressa", Timpul", de acesta din mina' mai ales care, de pe poziiile opozitiei conservatoare, se Imema de o mai mare marja de mi§care in abordarea cu totul tramanthi cmajoasa a naturii relatiilor incordate dintre Romania si Rusia. Este de subliniat ca, intr-un asemenea context, seafirrna Mihail Eminescu elrept exponentul cel mai convins 0 mai con0,i- ent al opiniei publice care, printr-o Eerie de articole, se lanseaza in consideratii, interpretki si prezentki de fapte istorice prin care clemonstreaza absurditatea pretentiilor Rusiei asupra Basarabieii caracterul legitim al stapinirii ei de catre Romania. Publicistica aceasta in jurul Basarabiei, dezvoltata in prima j-umatate a anului 1878, a contribuit in mare masura Ja,lurninarea opiniei publice la patrunderea adevkului asupra Basara- biei pina in straturile de jos ale natiunii române. Dezbaterile sint cu atit nhai importante cu cit ele se rezuma nu numai la cele trei judete sudice, ci imbrat*aza intreaga provincie, considerata o parte integranta a patrimoniului national 53. . Polemizind cu ziare ruse0i, dar mai ales cu. Gazeta St. Peters- burg", prin care erau disimulate scopurile expansioniste ale Rusiei, M. Eminescu combatea argumentele asa-ziselor frontiere naturale. Romani- ei i se ceruse sa nu fie zgircita cu citeva mile patrate de pämint plin de lacurii mlmtine", deoarece Rusiei Ii trebuia o frontiera naturala 54. M. Eminescu sustinea, dimpotriv5, ca asemenea frontiere nu erau necesare -unei mari puteri. Romaniei stat mic i-ar fi trebuit frontiere naturale. Dupg teoria mentionala, Rusia ar putea anexa intreaga Romanie caci frontierele naturale sint DunäreasiCarpatii. Sub acel pretext s-ar putea cuceri universul intreg"55. Cu vehementa era combgiut un alt argument al Rusiei de reincor- porare a Basarabiei. Se invoca necesitatea de a se da satisfactie onoarei 0amorului propriu nu n-urnai ale taruluii curtenilor lui, ci al celor 80 milioane de sup-u0 carepotrivit argumentelor ruseflu se puteau compara cu cei 4 5 milioane de romani. Sub acest raport, M. Eminescu sustinea categorio c5 nici onoarea de slati cea militara a Rusiei nu poate. pretinde de a se lua de la un popor un p5mint care de cinci Bute de ani este al luii pe care de bunavoie nu ToiWe sa-1 dea" 56 Eminescu califica pretentia Rusiei asupra Basarabiei drept strigatoare la cer, nemaipomenitàdeoarece aceasta provincie era o parte din trupul Ro- mantel,un patrimoniu national care se impunea a fi apkat. Rusia nu-0 putea legitima actiunea pe 1111 rapt incaptuit in 1812 57.

52 M.O.", nr. 38, 17/29 februarie 1878, g. 966, 968, 974. 63 Vezi M.N. Pacu, Basarabia, Bucure51i, 1912, 68 p. 54 M. Eminescu, op. cil., p. 8. 55Ibidem, p. 11. 68 ibidenl; p. 11. " Ibidem, p. 23.

www.dacoromanica.ro 72 Apostol Stan 12

Trocul propus cu cinism de guvernul rtarist era respins categoric, mai ales ca se avansau pareri pentru impingerea intereselor romanesti intr-un spatiu mai vast sud dunarean, ceea sustragea Romania de la ade- varatele sale interese de a gravita in jurul provinciilor nationale aflate sub dominatie straina. In acest sens, tot Eminescu considera diversioniste ofertele tariste. ,,Misiunea Romaniei este pe malul sting al Dunarii, n-are ce cauta pe malul drept, unde locuiese rnultimi de romani, totusi majoritatea populatiunei este de ginta slava. A ne lasa cu ce avem, iata ce ce- rem de la stricta dreptate a Rusiei" 59. Aceasta putere datorith fortei si izoiiiriiRomaniei putea sa recupereze atunci Basarabia, dar pierderea ise pilrea lui Eminescu trecatoare. Bazat pe trainicia popordui roman", guvernul nu trebuiaii admit:A tirgul Rusiei, deoarece ,,primind un pret, am vinde ;i noi flU vindem nimic". Romanii si rarnina statornici in, hotarirea afirmata prin motiunile parlamentare, care prevedeau ca nu dam nimic, nu prirnhn Cel care ar cuteza sa, atinga acest principiu ar Ii un vinzator" 59, Pe fondul acestei puternice stanemotionale stirnite in intreaga Ora de presiunile Rusiei in vederea unei cedari consimtite a Basarabiei, pe planul politicii concrete survine o ciocnire intre atitudinea intransigenta a sefului guvernului, Ion C. Bratianu,i pozitia pragmaticaalui M. Kogalniceanu. Acesta din urma, cum afirma consulul general britanic din Bucuresti fusese acuzat in corpurile legiuitoare de inclina- tii proruse" 0°, adica de o predispozitie de a se ajunge la o oarecare lute- legerel spre a nu se exacerba un conflict prin care se agita opinia publica. In aceasta privinth, ministrul de externe convenise chiar cu Carol I la 27 februarie 0, se dea o alta orientare cel putin politicii externe, spre a nu se mai provoca inutil o Rusie biruitoare 61. Obstacolul in aceasta privinta insa erau liberalii din jurul lui Ion C. Bratianu si C. A. Rosetti, majoritari in corpurile legiuitoare f;;i sthpini deci pe mecanismul de exer- citare a puterii. Inca, de la 21, februarie, Carol I incercase sdomoleasea zelul lui Ion C. Bratianu, aratindu-i ca nici una din manic puteri nu SUS- tinea drepturile Rornânieii, in consecinth, guvernul era dator scalmeze presai opinia publica. *eful guvernului roman ii reafinna speranta .c6; I/Bomamia poate sa scape de jertfirea celor trei judete" 62 Ireductibili in radicalismul si idealism* cenceptiei absolute" pe care si-o fitceau despre cerintele vietii de stat, Ion C. Bratianu si C. A. Rosetti spre decosebire de Kogalniceanu eray n sensul francez, metafizic", plash), du-se pe o po4itie corecta,,,romanticisubraportul respectaii principiilor de drept international, al suveranitatiii integritaii statului, venind in cele din urma in conflict nu numai cu un ministru de externe crescut de scoala pragrnatismului german, dari cu Carol I& intreaga Europa 63 .Nu.-i deci de mirare ca, Ill contextul primelor esecuri de a dobindi suport extern pentru Basarabia, insn;zi Ion C. Bratianu, sub presiunea liberalilorradicali,

Ibidem, p. 19. 59 Ibidem, p. 7. o Indep nd nfa Pomeu iet, III, p. 288. 61 Carol I, op. cit., XIII, p. 68. 02 Ibidem, p. 63. 63 N. Ior&a, op. cit., p. 308-309.

www.dacoromanica.ro 13 Raptul Basarabiei din 1878 73 sondase pe linga Carol I posibilitatea de a-I substitui pe Kogalniceanu 84. Pentru a stavili valul de nemultumiri create in Romania datorita politicii ei de recuperare a Basarabiei, prin cancelarul Gorciacov, Rusia amemnta cu ocupatia militara65. 0.nu era vorba doar de proferarea unor cuvmte, ci de o efectiva dislocare de trupe pe teritoriul României, in ye- derea impunerii unei surdine in afacerea Basarabiei care, pe plan extern, contribuia hotaritor la compromiterea faimei de eliberator al cresting.- tatii pe care si-o confectionase puterea tarista. In fata unuit asemenea pe- rieol, Ion C. Bratianu insusi riposta printr-o calatorie la Viena si Berlin, lui martie, de uncle spera sa obtina asigurari, claca nu pentru apararea Basarabiei, cel putin pentru impiedicarea Rusiei care transfor- mata in putere ocupanta, putea trece la dezarmarea armateir romane. Lac 21 martie 2 aprilie, consulul general britanie din Bucuresti mentiona ca seful guvernului roman se afla deja la 1Tiena, unde avea convorbiri cu clemnitarii puterii habsburgice, indeosebi cu Andrassy66La inceputul lui aprilie, Ion C. Bratianu s-a aflat pentru mai multe zile in capitala imperiului german, intilnindu-1 pe Billow, secretar de stat la ministerul de. externe, si pe cancelarul Bismarck. Acesta din urma ii primise cu bu- navointaichiar ii felicitase pentru bravura romanilor in a-si apara Ba- sarabia, dar n-a primit nici o promisiune de sprijin67.Ion C. Bratianu fusese uimit de indiferenta geiroanilor fata de tendinta rusilor de a se insta- la ..la gurile Dunarii si mai ales de sfatul de a se ajunge la un compromis, cerind, in schimb, Petersburgului o suta, de milioane i chiar compensatii teritoriale mai mari"68. efulguvernului roman socotea cBasarabia nu era inca pierduta si, in consecinta, trebuia sg, se lupte pentru apararea ei, .din moment ce insusi Bismarck ii aratase ca statutul ei va fi hotarit de Europa, de competenta careia emu gurile Dunarii. In timp ce Ion C. Bratianu se afla in strainatate, Parlamentul Ro- maniei se atla intr-o stare de framintare crescinda. In fapt ea exprima agitatia din presa 0 din tara intreaga" care se desfäsura in jurul Basara- biei de circa trei luni69.Se intensificase acum datorita ipostazei de ocupant pe care o incerca Rusia in raport cu guvernul roman, in tentativa de a impune tratatul de la San Stefano, Fe care Romania nu-1 semnase. Din aceste motive, inca de la 31 martie, in Senat, Dimitrie Sturdza adre- sase ministrului de externe interpelarea clespre zvonmile potrivit carora un trimis al guvernului rus or incerca spuna in aplicare cu concursul autoritatilor române dreptmile de trecere arogate unilateral, prin tratatul de la San Stefano '°. Tot astfel, in Camera, la 3 aprilie Pantazi Ghica cerea o sedinta secreta a antelor camere reunite pentru a se confruntasi atesta informatii contr adict orii foarte ingrijitoare pentru drepturilesi interesele noastre politicei rationale". C. A. Rosetti, presedintele Ca- merei, socotea inaclEcvata propunerca, intrucit oedinta, secretä a intre: gului Parlament nu se putca tine decit in prezenta sefului guvernului

64 Carol I, op. cit., p. 71. Independenla Romimiei, 112, p. 292-293. " Ibidem, p. 288. .Ibidem, p. 297. 68 Ion C. Br Atianu, op. cit., III, p. 270. °° M.O.", nr. 79, 7/19 aprilie 1878, p. 2301. 70 Midem, nr. 75, 2/14 aprilie 1878, p. 2167.

www.dacoromanica.ro 74 Apostol Stan 14

care, lipsind din tara, la Viena si Berlin, urma sl se Intoarcà chiar In sea- fazileide 3 apriie InsI 71. La 5 aprilie sub presiunea lui N. Furculescu, T. CernItescu si P. Ghica, revenit in tar* Ion C. Briltianu a admis Ca Parlamentul sI se reuneasc .in s,edintil, secretI 72. Aflat in stare dd fr5mintare Tentru soarta nu numai a Basarabiei, ci si a statutului extern al Orli, Parlamentul cerea guvernului In zilele de 4i 5 aprilie importante clarificari de pozitie. Ceea ce voia el sà afle prin interpenirile lui Pantazi Ghica si N. Furculescu, in CamerI si V. Boerescu, in Senat 73 era dadt atitudinea intransigentI fata de atin: gerea drepturilor Orli de catre Rusia, obtinuse garantii sau indiferentl din partea puterilor occidentale dacI nu se diminuase sau chiar alterase, tlatoritI unor realitati aspre. N. Ionescu, in CamerI, itu scIpa- ocazia sa atace guvernul pentru cI, chipurile, nu stiuse spreintimpine, eventual prin documente scrise, nu numai veleittile Rusiei de reanexiune a Ba- sarabiei, ci mai ales instituirea unui regim de ocupatie asupra Romaniei 74. Cele douà coiptui legiuitoare se transfmna intr-un ttibunal prin care se condamna tratatul de la San Stefano, cu toxic implicatiilelui asupra Iomniei. Pasarabia este in centrul acestor dezbateri,reafir- mindu-se prin N. Ionescu faptul 6, era o paite integrantI din pa- trimoniul natiunei române" 75 si de data aceasta, Rusia nu o putea anexa decit pe calea raptului. Din aceste motive cum socotea Dim. Sturdza li ascundea pretentiile asupra ei in art. 5, al tratatului de la San Stefano, negind toate acordurile internaVonalei amenintind cu o 1:Astaire a teritoriului nostril". Se combItea, de asemenea, art. 5 al aceluiasi tratat prin care Rusia stipulase recunoasterea independentei Romaniei doardi3 Turcia. Rusia nu sanctiona Inca independenta instituindu-0 un drept de imixtitme pha ce obtinea tot ce dorea, Basarabia, irnpunind asupra sta- lui extern al Romfiniei o fazI tranzitmie pe cate Dim. Stmdza o ase- tnuia cu vasalitate sau protectorat. Prin tratatul de la San Stefano, Rusia ditrima pozitiunea european6 ce ne-a creat tratatul de la Paris 0. ne pune sub o adevarath tutela a ei" 78. In Pailament se protesta impottiva ai bit arkuluii abuzului Rusiei impuse nu numai prin tratatul de la San Stefano, ci Fin manifestàti concrete ale diplomatieii fortelor ei militare. Din cauza tespingerii com- promisului de dare autotitItile romIne, Rusia instituise in diferite puncte ale trail un regim de ocupatiemilitaiit,evacuMd lecuitotii incaitiruind soldati dupil bunul ei pIac. In judetele basaraberie f apt atestati de M. Kogalniceanu cu concinsul corpului de armatil al generalulm Zi- met mann, la inceputul lui aprilie, autoritItile romMte fuseserI practiC anihilate 77. Din asemenea motive in Senat se contmase cum afirma M. Kogalniceanu o opiniuneioarte respectathcare zice ccu rusii sI nu mai a em nimic a face" 78 SI nu se cedeze in fata unor realitati

71 Ibidein, nr. 76, 4/16 aprilie 1878, p. 2201. 72 Ibidem, nr. 78, 6/18 aprilie 1878, p.. 2279. 72 Ibidem, nr. 77, 5/17 aprilie 1878, p. 2231; nr. 79, 7/19 aprilie 1878, P. 2306. 74 Ibidem, nr. 78, 6/18 aprilie 1878, p. 2275. 76 Ibidem, p. 2274. 76Ibidem, nr. 79, 7/19 aprilie 1878, p. 2297-2298. " Ibidem, nr. 78, 6/18 aprilie 1878, p. 2271-2274. 78 Ibidem, nr. 78, 6/18 aprilie 1878, p. 2276.

www.dacoromanica.ro 15 Haptul Basarabiei din 1878 76 impuse pun forta, protestindn-Qe cum propunea G. Vernescu pe linga puterile emopene irnpotriva sustrageni Basarabiei pe ealea impu- non unui legim de ccupatie asupra intregii Romanii 78. Guvernuli Par. larnentul cerea Dim. Sturdza sa,upere cu aceeasi fermitate Basara- biao eaci era un drept al tarn" care, in plus, era de anvegma europeana, datorita gurilorDunarii82.Dreptul IRomâniei asupia Basarabiei sa se apere deci cu aceeasi intransigenta, mobilizind in jmu-i puterile occidentale:care nu puteau ramine nepasatoare in aceastil privinta 81 -!.Chernat de paalamentari rfaca declaratii publice asupra acestor4 framintari majore din tura, la 4,5 0 6 aprilie M. Kogalniceanu semnala activitatea diplornatica desfasutata in aceastii privinta. Fata de preSiunile dezilintuite de guvei mil de la Petersburg, s-a protestat pe linga Gorcia- cov:4 impotriva tratatului dela San Stefano care afecta suveranitateagi integritatea Romaniei. S-au cant apoi Rusiei explicatii asupra instituirii efeetive a regimului de ocupatie, inforrnindu-se puterile straine inclusiv repfezentantii României la Paris si Londra despre anihilarea suveranit4i romanesti 82. " Ion C. Bratianu reaparea 0 el in fata Senatuhn la 4 aprilie, iritat intt-oanumita masura ci o parte din Fenatorii opozitionisti ii puneau la indoiala intransigenta fala de pretentiile Ruisiei asupra Basarabiei. On- vernul fusese framintat de aceleasi gliji spunea el studiind tratattl zi i noapte" Qpre a putea fi combatut acolo unde trebue 0 la momentul dat".. Ca atare, guvernul era hartuit pe nedrEpt pentru ca nu avea alta intprioritara decit apgrarea suveranitatii, independenteii integritatii. DoVada o constituie faptul ca, prin atitudinea lui impIicae Romania Iii lupta err dorinta, cu aspiratiunile unui colos" 83 Prinna ministru aprecia ca..motivele de neliniste nu trebulan exacerbate, deoalece el inaintase plingeri inaintea areopaguhn european", incit fusesera, sesizate toate marfile puteri care dispuneau' de destinele Europei" 84. Guvernul, pun Iancu Ghica, facuse cunoscuta pozitia lui de refuz de a semna un acord chiar la Petersburg. Rusia fusese aceea care lansase diversionist parerea potrivit car eia guvernul roman ar fi consimtit la intelegere. Drept urmare, desi socotea Ca era umilitor pentru ci se punea la indiala credinta de roman, dar pentru a linisti opinia public5, Ion C. Bratianu declara cii Tom protesta si yam lupta din toate puterile noastre ca sii putem reintra in deplina noastra independerrta si in sc5parea tarei de ocupatia straina.". Sustinea, in plus, ca chiar daca Europa toata ar hotari sa ni se ia Basa- rabia, noi vom protesta, caci nimeni nu poate 0, dispuna de o parte din parnintul nostru" 85. In ciuda asigurarilor mentionate, tot la 4 aprilie, Dim. Sturdza socotea cit era potrivit sa dea guvernului o directiva", spre a-i consolida pozitia pe plan extern, prin formularea unei matiuni 86 Printa-un asemenea

" Ibidem, p.2273. " Ibidem, nr.79, 7/19 aprilie 1878, P. 2301. 81 Ibidern, nr.78, 6/18 aprilie 1878, p. 2274, 2276,2295,2298. 82Ibidem, nr.79, 7/19 aprilie 1878, p. 2301, 2308. 83Ibidem, p.2303. 84Ibidem, p.2306. 85Ibidem. Ibiderg, p. 2304, 2306.

www.dacoromanica.ro 76 Apostol Stan 16

document se facea un rechizitoriu asupra pacii de la San Stefano, cerindu-se guvernului sA protesteze energic in numele tratatului de la Paris din 1856, al dreptului gintilors,d al drepturilor suverane ale Romaniei asupra intregului ci teritoriu, contestindu-se dislocarea de trupe rusesti Vara, consimtAmintul guvernului roman. Motiunea mentionata nii macar n-a fost push la vot 87, socotindu-se evident de prisos dupa declaratiile atit de categories ale lui Ion C. Bratianu. In Camera insa, la 5 aprilie, dupa audierea pozitiei guvernului, deputatul liberal N. Furculescu socotea insuficiente si platonice" masurile intreprinse pina atunci in apararea Basal abiei. Aprecia ca romanii sa tie pregatiti pentru orice eventualitate, pentru ca Europa sa stie cä noi ne putem insu,i sprijini drepturile noastre" cu aceeasi energie dovedita la Plevnai pe cimpiile Bulgariei. Guvernul era indemnat sa ia exemplul Danemarcei care se opusese, in 1866, atit Prusiei citi Austriei. Credea eanumai intr-un asemenea caz Europa ar ajuta Romania, deoarece se va lupta nu numai in nurnele entitatii statale romanesti, ci1i pentru civilizatia §i interesele europene. Spera ca diplomatia occidentala nu va comae eroarea de a abandona Romania 83. Cuvintele acestea avintate exprimau, fireste, sentimentele unei natiuni, dar confruntate cu realitatea aspra, cu faptul ca Romania se afla atunci cel putin in privinta Basarabiei gra sprijin extern, ele constituiau un model ideal de comportament politic. Pozitia guvernului insacum declara Pantazi Ghica, in Camera, la 6 aprilie dupa seria de informatii dobindite in 3edinVe publice §i secrete, fusese concordanta cu intereselei posibilitile tarii. Se considera cii guvernul ii Mouse datoria in apararea independentei, suveranitatii si integritatii tarii 89 Ref uzind sii recunoasca tratatul de la San Stefano prin care Rusia isi arogase unilateral un drept de stationarei tranzit prin Romania, la 14 aprilie, printr-un ordin catre prefestul judetului Botosani, Ion C. Bratianu afirma ca era Inca in vigoare Conventia din 4/16 aprilie 1877. Sublinia cii incidentele survenite fuseseri provocate de Rusia datorita dorintei exprese de a lua Basarabia". Faptul acesta crease ingrijorari din partea romanilor, dar nu trebuiau sii degenereze in agitatiuni" pre- judiciabile tarii 90. In contextul precipitarii deschiderii Congresului de pace de la Bth- lin, in pofida insucceselor diplomatice inregistrate pina atunci 81, vointa de rezistenta la raptul Basarabiei nu era atenuata. Ea risuna puternic in incinta Camerei. La 25 mai, D. Ion Ghica cerea guvernului sii adopte o atitudine ferma in areopagul european. Prin reprezentantii oficiali indiferent de pozitia amicilor sau inamicilor Romaniei sa se pledeze cu curaj cauza Basarabiei. Sa se combata atingerea drepturilor tarii prin acel nefast" tratat de la San Stefano care afecta nu numai suveranitatea eiindependenta, dar mai cu seamI integritatea teritoriali. Chiar daca Europa n-ar fi fost dispusa in acel moment decit la o pace cu orice pret,

87 Ibidem, p. 2303. 88Ibidem, nr. 78, 6/18 aprilie 1878, p. 2278-2279. 89Ibidem, nr. 79, 7119 aprilie 1878, p. 2308. 99 I ndependent a Romania, I, p. 339. 91 I ndependenia Romania, IIa, p. 32 5.

www.dacoromanica.ro 17 Baptul Basarabiei din 1878 77 sperantele in dreptatea cauzei flu erau pierdute, caci viitorul Ii va asigura un triumf inevitabil. Conditia era de a nu sc accepta niei un compromis, protestindu-se viguros impotriva amputaiii tent orialei facindu-se cunoscut Europei ca nu se adrniteau nu nurnai conapensatiiteritoriale, dar nici chiar desprigubiri banesti de miliarde 92 daca marile puteri vor decide reanexarea Basarabiei, forurile reprezentative ale României n-o vor sanctiona niciodata, deoareee numai astfel dreptatea se va face intr-o zi" 93. Raspunzind unor asemenea ingrijorki ale reprezentantilor Orli, in contextul pregatirii trimiterii unei delegaVii guvernarnentale la Berlin, lui Ion C. Bratianu i se oferi ocazia de a reafirma cathgoric poziVia de re- zisteata fata de reanexarea Basarabiei. La 25 mai, in Camera, declaraca la Berlin va apara integritatea tthii. Desi interesele matilor puteri pareau allele, cauza Basarabiei era dreapta, deoarece constituia o paite din Vara pierduta in 1812, dar nu din vina iomânilor, ci datoritil unor manopere politice. Prin urmare, nu poate nirneni, nici cu istoria in mina, nici cu harta in mina, nici cu tratatele in mina, sit zica eit Basarabia nu este taxa romaneasea". Pe un asernenea temei, Europa n-ar putea sii sileasca Ro- mania la sacrificii. Facuse Rusia un razboi pentru ea in virtutea dreptului de cucerire care din nenorocire Inca este inscris in dreptul gintilor europene", spre a putea ane-xa o parte a teritoriului rominesi apoi Europa sa, consfinteasca o stare de lucruri deja creata", adica o posesiune pe care Rusia o dobindise prin puterea armelor eiICum putea Europa numai pentru cuvintul cii unui aliat al Romaniei i-a venit pofta sii faca un schimb", sa se pronunte de o maniera ultirnativa : Daca, nIt voesti tu schimbul, euti-1impuni trebuie sa-1 primesti 1" Era inadmisibil nu numai pentru justitia divina, ci chiar pentru bunul simt, WA se faca o asemenea monstruoasa fapta". Ar fi fost monstruos sa, se solicite Basarabia chiar daca rominii, in virtutea efortului lor militar, ar fi pretins o parte din Imperiul otoman. Dar ei nu cereau decit sa se consacre mostenirea pastra- ta cu barbatia bratelor si a mintii noastre" timp de secole pnin atitea varski de singe si in mijlocul invasiunilor celor mai crincene".Gusennui roman va apka la Berlin drepturile tarii care, in fapt, erau concordante cu interesele Europei 94, Tot la 25 mai, in Camera, Ion 0. Britianu facea o declaratie clari, spre a fi inteleasa de toata lurnea, indeosebi de straini si de areopagul european ca, in Vara, in privinta Basarabiei, exista o unire perfecta" intre guvern i popor. In consecinta, oricine vareprezenta Vara la Berlin, nu va putea primi alte conditii decit apararea integritatii teritoriale. Acesta era singurul tarim admis de Parlament. Cel care ar avea o alta atitudine nu numai car fi un tI adator", dar n-ar folosi nici celor interesati, deoarece ar fi dezaprobat de intreaga Vara. Ion C. Britianu dadea asigurari ca el si M. Kogalniceanu, in cazul in care se vor face ascultati la Berlin, vor fi nestramutati pe o asemenea pozitie, cu toate promisiunile, cu toate ademenirile 0 pot zice chiar cu toate amenintarile ce ni s-ar face". Nu putea sti ca la Berlin se va face dreptate, dar era sigur ca se va intoarce cu

92 M.O.", nr. 116, 27 mai/8 iunie 1878, p. 3199. 93Ibidem, p. 3200. " Ibideni, p. 3200-3201.

www.dacoromanica.ro 78 Apostol Stan 18

drepturile noastre intacte", incit Romania nu va deveni complice la reglementarea chestiunii Orientului intr-un mod in care Europa mai devreme sau mai tirziu II va repudia. Era posibil atunci Fit se tina cont de acele voci miciilabe cum era Romania, care nu devenisera complice" cu acelea mai mari" 88. 77 La 26 mai, un jurnal al Consiliului, de ministri consenma decizia ea Ion C. Bratianusi Mihailliogalniceanu sreprezinte tara la Congresul de la Berlin. Pleearea coincidea cu consolidarea in cantonamente a unor unitati militare tariste in zona Vii Prahoveio pina in imprejurimile Cim- pinei, ceea ce era o grava afectare a suveranitatii. Aflati la Berlin, negociatorii romani stabilese unele contacte preliminare, de ulthn moment, cn speranta ca, in fine, ar putea dobindi sustinatori in alai area Basarabiei. Din perspectiva echilibruhri de putere, Ion C. Bratianu spera Inca in acti- vizarea intereselor engleze in zona gurilor Dunarii, pentru contracararea Rusiei. Pornea de la premisa, ca, thea, Rusia nu era stopata in acel moment, in urmatorii ani ar 1i. fost mai greu, intrucit, impreuna cu Germania, ar fi dominat continentul. In acest context aprecia el Marea Britanie va fl amenintata pretutindeni, en deosebire in Indii 86. Ion C. Bratianu incercase deci sa faca un aliat in primul rind din Marea Britanie. Sprijinit de Paul Bataillard si E. Carada, fara stirea lui M. Kogalniceanu inelinat spre compromis, prin Callimachi-Catargi, la 15 mai 1878, incerca legaturi directe eu lordul Salisbury, caruia ii oferea concursul armatei române, in cazul in care ar intentiona contracararea Rusiei prin masuri de forta 87. Numai d, intre timp, britanicii au ajuns la intelegere en Rusia, ineit agentul roman nu mai era primit la Londra. La Berlin, unde spera s1 reia direct asemenea deschideri prin convorbiri cu larzii Beaconsfield si Salisbury, Ion C. Bratianu incerca deeeptia de a fi ocolit. Tot la Berlin, cu recomandarea lui Carol I, intentionase sa solicite prin printul mostenitor chiar asocierea Germaniei la cauza Basara- biei88. Lui Bismarck i s-a athesat deschis pentru sprijin, dar cancelarul Germaniei privea diferendul ereat de Rusia drept o simpla tranzactie comerciala. Ion C. Bratianu, respingind acea solutie, spusese : Principe, nu sintem putere mare ca sputem cuceri in alte partii patria nu se vinde, se conserva ; cind ti-o ia en sila, dar ai mingiierea cel putin ca nu ti-ai dat, nu ti-ai vindut tara". Pentru o natiune mica, adaugase el puterea consta in constiinta drepturilor sale. 0 natiune care pierdeconti- inta drepturilor sale nu are viitor. De aceea zic, sa vina Europa intreaga gi sane-o ia, eu n-o dau pentru ca am credinta dreptului meu" ". Era elm formulat prineipiul ea in relatiile internationale, In litigiile teritoriale, nu trebuia cedat niciodata fortei care nu putea sa reziste in timp dreptului national. La Berlin, dezamagirea delegatiei române in convorbirile preliminare fusese tatala, caci oarnenii politiei contactati refuzau a se pune in linie", adica a face razboi Rusiei pentru apararea integritatii Romani-

95 Ibidem, p. 3201. 96 ASB, Fond Briltianu, nr. 650, f. 34. 97Ibidem, f.31. 98 Ibidem,1.31,33. 99 Ion C. Br5tianu, op. cit., VIII, p. 171.

www.dacoromanica.ro 19 Raptul Basarabiei din 1878 79 ei loo. Din aceste motive, Ion C. Bratianu indraznise sspun:A congresului : Nu ! Luati, dar eu nu vind". Era o atitudine categorica do lespingere a reanexiunii, sustinuta si de Carol I care tiimisef4e, in plus, instauetiuni la Berlin prin care ceruse delegatilor guvernamentali de a continua rezistenta fata de toate tranzaetiile asupra problemei Basarabiei" 44. La 24 iunie, sub sernnatura lui WTI C. .BrMianu 0 Mihail KogMni- ceanu, conglesului i se prezenta un meMmiu prin care, plintre allele, se revendicau mentinerea integritatii Romfmiei, refuzul deci de a accepta cesiunea sudului Basarabieiii intrarea in posesiunea gurilor Dunarii, inclusiv a insului Serpilor 102 Cit privesc asa-numitele compensatii teritoriale acordate Rom'aniei prin alipirea Dolmogei, Ion C. Bratianu refuzasA dea acea interpretare Min act de intreghe nationalä. Plecind la Berlin, luase fotografia hrisoavelor de la Mircea" spre a arilta Europei cpe cind Bulgaria era a Tureiei, Dobrogea era a Tarii Romanesti". Alungati de pe un teritoriu care odinioara Meuse paite integianta din trupul Vali, turcii nu puteau restitui acea provincie decit Romaniei. De abia dupd ce s-a consemnat piErclerea judetelor basarabene, cei doi ministri au pledat pentru o frontiera adecvata in Dobrogea, prin includea ea Silistrei. Atit M. Kogalniceanu, cit 0 Ion C. Bratianu, win interventiile Mr in seclinta congresului din 1 iulie 103, adaugau, referindu-se la BaSarabial ohdeposedarea de o paite din teritoriul national n-ar fi numai o mare durere pentru români, ci ar distruge mice incredere in legitimitatea tratatelor. Conga esul insii nu tinu seama de acele argumente, decizind instrainarea unei pitirti din teritmiul national. La plecalea din Berlin, Ion C. Bratianu 0 M. Kogitlniceanu au fost sfatuiti sa nu opuna Rusiei lezis- tenta, caci nu von beneficia de nici un sprijin extern 1°4. Cauza careia i se dedicasera fusese pierduta, invingind nu theptul, ci forta. Cei doi barbati de stat aveau basil satisfactia de a fi respins mice comprornis dauniltor intereseluràiii. Din aceste motive, plecind din Berlin, Ion C. Thatianu incelea o mare amalaeiune provocata de nedreptatea fiicuta pail. In Bucmesti taaa este in dolju" 1°5 ,.Basarabia continuind sab- soarba atentia opiniei publice pina la excluderea oricarui alt subject", cum remaaca consulul general britanic la 19 iunie/2 lithe. Parlamentul declara ca nu va accepta si nu se va supune, fara sprotesteze, nici unei conditii,caicit do favorabile, pentru schimbul celor trei judete basaraber ne. Caul I insusi refuza st actioneze spie a deteunina taia saccepte ho- -MAT& congresului.i pentru ca retrocedarea si paait am rapt, guvern, parlament si dornnitor refuzau sà dea curs demersului twist de ratificare a unui asemenea act, in conditiile in care administratia i armata de ocupatie se instalasera deja in sudul Basarabiei. Consulul general britanic socotea chva trebui streaca timp pentru cit opinia publica sit se calmeze, iar di- riguitorii sa se supuna soaitei inevitabile, resemnindu-se 106.

lob Ibidem, IV, p. 68-69. 101 Independenla Romdniei, 112, p. 332. 102 Ion C. Bratianu, op. cU., IV, p. 329-333. 103 Ibidem, IV, p. 71-72. 104 Ibidem, p. 74. 105 Ibidem, p. 95-98. 10(/ Indepencienfa Itonlilniei, 112, p. 334-335.

www.dacoromanica.ro 80 Apostol Stan 20

Principalul obiectiv al politicii externe romanesti, incepind din ianuarie pina in iunie 1878, I-a constituit deci lupta pentru apararea Ba- sarabiei, Inca cindu-se toate mijloacele posibile pentru evitarea reanexiunii sudului ei de catre Rusia. Principiul in spatele careia s-au reti ansat factorii politici responsabili ai Romaniei a fost : Basarabia parte integrantI a (Tatiului geografic national, un patrimoniu inalienabil. Nici una dintre puteri n-a respins asemenea argumente, nici chiar Rusia interesata direct, judetele basaa:abene din punctul de vedere al marilor puteri fiind un ,spatitl strategic redobindit de un fost stapin. Ca atare, reanexarea sudului Ba- sarabiei de catre Rusia, stipulata prin tratatul de pace de la Berlin, nu poate avea decit acest sens cotropitor. Actul n-a putut sa fie irnbracat nici macar voalat intr-o anume legitimitate. Caci dreptmile Romaniei n-au fost respinse teoretic de nici o putere. Deosebirea era ca in timp ce guvernul roman se situa pe pozitlile dr eptului natiunilor, Rusiai areopagul european sus-tineau dreptul celui mai tare. Din aceste motive, litigiul romano-rus nu s-a stins la 1878, nu numai pentru faptul cguvernul roman a refuzat orice compromis cu o putere expansionista, ci8i pentru motivul c4, in general, drepturile na-tiurtilor la autodeterminare sint impres- criptibile. Cut ramine insa faptul ca, la 1878, guvernul Ion C. Bratianu n-a fost inspirat de interese momentane, ci a privit Basarabia din. perspectiva viitorului integral al natiunii române. De aici refuzul categoric de a consimti semnarea unui tratat de alienare a sudului Basarabiei.

LA RRSISTENCE CONTRE L'OCCUPATION DE LA BESSARABIE EN 1878

Résumé

L'indépendance de la Roumanie proclamée les 9 et 10 Mai 1877 et scellée par une participation a la guerre contre la Turquie dans la Pe- ninsule Balkanique a &tie suivie d'une grande action politique pour la defense de la Bessarabie, menace() d'être réannexCe par la Russie. Les autorites rournaines ont refuse categoriquernent de négocier non seulement l'integrité de l'Etat, mais aussi l'espace ethno-geographique roumain. Le Parlement a refuse un marchandage du territoire roumain et Ion C. Bratianu a essayé d'obtenir un appui extérieur. Le Congres de Berlin de 1878 n'a pas tenu comte de l'intéret roumain, disposant l'aliénation d'une partie de son territoire. Ion C. Bratianu et M. Kogalniceanu ont été conseilles par les chefs du Congres de se plier, car l'Europe occidentale n'était pas prepare() a soutenir la Roumanie par une guerre mitre la Rus- sie. La réannexion du sud de la Bessarabie, stipulée par le traité de Ber- lin, ne pouvait avoir que la signification d'une reconquete. C'est pourquoi le litige roumano-russe ne s'étaignit pas en 1878 non seulement parce que le gouvernement roumain a refuse n'importe quel compromis avec la Rus- sie, mais aussi pour le fait que les droits des nations sont imprescriptibles.

www.dacoromanica.ro INITIATIVE ROMANESTI DE REDOBINDIRE A BASARABIEI IN PERIOADA RAZBOIULIJI CRIMEII (1854 1856)

PAUL CERNOVODEAMJ

Anul 1853 'Area sdeschid'a perspective ceva mai bune pentruro- mIni.Privirile Cabinetelor europene ineepeau dirk nou sl se atinteasc6 asupra sud-estului european, datorità izbucnirii unui nou conflict diplomatic ruso-turc si a perspectivelor unui rhzboi intre cele doua puteri. Ciocnirile de interese dintre puterile occidentale si Rusia tariAta s-a-ti agravat continuu de la sfirsitul anului 1851 iar controversa Sulinei" adica obstacolele ridicate de rusi in ealea liberei navigatii la gurile Duri'arii 1 a constituit una din frictiunile importante ivite, in special, in relatiile dintre cabinetele de la Londra si St. Petersburg 2. In aceasta epo'c'a problema Varilor rornane, dorinta românilor de a se uni intr-un singur stat erau de acum cunoscute opiniei publice europene datoritI activitatii sustinute desfIsurate de emigratia pasoptistà, atit pe plan oficial diplomatic, citi prin ampla propaganda si actiune revolutionarI din anii 1848 1853. Dupa cum se stie, pretextul folosit de tarul Nicolae I in prinifavara anului 1853, pentru a lichida cu problema omului bolnav" al Europei, Imperiul otoman, a constat din cererea exorbitant'a de a i se acorda protectia locurilor sfinte"i a supusilor ortodocsi din intreg statul sultanului, ceeacereprezenta, de fapt punerea Porta otomane sub tutela rusilor. In fata refuzului indignat al dregatorilor otomani de a accepta asemenea exigente nerealiste, tarul a rupt relatiile diplomatice cu Turcia si a amenintat la 19/31 mai cu ocuparea militaràPPrincipatelor romane, ca mijloace de presiune. Sprijinita de Anglia si Franta, Poarta a ignorat ultimatumul tarist. Nicolae I a trecut atunci de la amenintari la fapte si la 20 iunie/2 iulie 1853 trupele sale, puse sub comanda maresalului Ivan Feodorovici Paskevici, au trecut Prutul, fara a cleclara, insa, edzboi otomanilor. Sultanul Abdul Medjid, sprijinit de guvernele englez si francez,

1Cunescutul publicist rnoldovean Geor&c Sion (1822-1892), a deplins de altfel intr-o scrie de articole publicate in Gazeta de Transilvania" in nr. 85 si 86 din 23 si 27 act. 1854, neajunsurile provocate tarior mu-lane de politica autoritar5 a St. Petersburgului si In special cornertului dunarean: ca rusii cauta prin toate mijloacek sb puie obstacole navigatiei pe Dunaire, a nu curilli Sulina niciodat5, precum slut indatorati prin tratate, a o astupa adic5 aruncindpietrei SCj cu p5mint la gura ei [ ...] Credem ca dac5 Sulina n-ar fi fost in mina ru5ilor, mull mai bine s-ar fi dezvoltat comertul Brill lei si Galatiu lu, prin urmare pgricultwa prosperitatea in tarile noastre". 2 Vezi brosura cuprinzind Correspondence with the Russian Government respecting' ob.- siructions to the navigation of the Sulina Channel Qf the Danube, presented to both Houses of Parliament by Command of Her Majesty, 1853, London, Printed by Harrison & Son, 26 p.

Revista istorie5", torn III, nr. 1-2, p. 81-96, 1992

6 c. 3380 www.dacoromanica.ro 82 Paul Cernm odeanu 2 a adresat la rindul sau un ultimatum rusilor la 27 septembrie/9 octombrie cerindu-le evacuarea Principatelor In termen de cincisprezece zile. Ca- binetul tarist a ripostat insa prin desfasurarea fortelor sale armate peii- nia Dunrii, ocupind pozitii de lupth ; in pta acestei actiuni la 4/16 octombrie Poarta a declarat razboi Rusiei tariste 3. In situatia creata, domnitorii romani Barbu Stirbei al Munteniei la 17/29 octombrie iar a doua zii Grigore IV Alexandru Ghica al Mol- dovei s-au retras de la conducerea Principatelori, parasindtarile romane, s-au stabilit la Viena. Taristii au instaurat in Principate un regim de ocupatie militar, punindu-le sub administratia unui Divan condus de catre generalul baron Aleksandr Ivanovici Budberg 4. Ootilitaflles-au dezlantuit la 23 octombrie/4 noiembrie prin liar- tuieli pe linia Dunarii, trupele otomane sub comanda lui Omer pap .re- uOnd sstabileasca un cap de pod la Oltenita. Intre timp revolutionarii romani pasoptisti exilati s-au strins in Tdrcia pentru a organiza alcatuirea unui corp de,voluntari", menitsit lupte pentru eliberarea Principatelor de sub ocupatia, ruseasca 5. Auspi- ciile pareau favorabile unei asemenea initiative cu atit mai mult cu cit tarul Nicolae I, respingind ultimatumul puterilor occidentale de a evacua Principatele, a ordonat la 8/20 martie 1854 trupelor sale, puse sub comanda generalului Mihail Dmitrievici Gorceakov, streaca Dunarea, dezlan- tuind ofensiva. 0 saptamina mai tirziu, la 15/27i respectiv 16/28 martie Frantai Anglia au declarat razboi Rusiei tariste, dup a. ce all incheiat un tratat de alianta cu Poarta otomana la 28 febr./12 martie6. In ciocui- rile cu turcii de la Calarasi, Briilai Ismail rusii n-au obtinut -succese ho- taritoare, iar asediul Silistrei, inceput la 24 martie/5 aprilie a evoluat de la Inceput nesatisfacator. Otomanii, sub comanda lui Omer pap, desi In vadita inferioritate fata de adversarii Mr, au rezistat cu indirjire. ! Revolutionarii romani aflati la Vidini. Sumla au facut repetate incercari de a trece in Tara Romaneascaunde populatia le era favo- rabila dar au fost nevoiti srenunte din pricina neincrederli cu care erau Inca priviti de catre autoritatile otomane. Ternerilei suspiciunile aratate de Poarta fata de expatriatii romani se datorau faptului ca da-

3 Pentru ansamblul crizei ofientale din 1853 vezi Vernon John Purycar, England, Russia and the Straits Question 1844 1856, Berkeley, California, 1931, pp. 261-268; idem, New Light on the Origins of the Crimean War, in Journal of Modern history", III (1931), pp. 219-234; I larold Ternperlcy, Stratford de Recicliffe and the Origins of the Critnean War, in The English Historical Review", XLVIII (1933), pp. 601 621 si XLIX (1934), pp. 265-298; idern, England and the Near East. The Crimea, London, 1936, pp. 301-332; E. Tarlé, Rdzboittl Crimeei, vol. I, Bucuresti, 1952, pp. 144-153; Radu Florescu, The Danubian Principalities and the Origins of the Crimean War, in The Slavonic and East European Review", XLIII (1964), nr. 100, -pp. 4G-47, etc. 4 Ion D. Nistor,Principatele romdne sub ocupatia ruseascil 1 irate 1853 17 septembrie 1654, in Analcle Acaderniei Romane", M.S.I., seria a III-a, torn XX (1938), pp. 232-235. 5 Vesi scrisoarea fruntasului revolutionar pasoptist Stefan Golescu trirnisé din Belgrkl la 19/31 ianuarie 1854 generalului Gheorghe Magheru aflat Inca In exil la Viena 1i pregatindu-se de plecare spit Constantinopol, cf. A. Stan si C. Vlildut, Gheorghe Magheru,Bucuresti, 1969, pp. 188-189 si rnisiva lui Gheorghe G. Magheru, fin! generalului, expediata din capitala Impe- riului otoman la 11/23 martie, sorei sale, Alexandrina, rarnasa la Viena, cf.P. Cernovodeanu si M. 5tefan, Pe urmele Magherilor (Cronica unet familii ), Bucuresti, 1983, pp- 335-336 ap. Art. St. Craiova, fondul Magheru, doc. LXI bis/51. H. Temperley, England and the Near East, pp. 366-384; V. Puryear, England, Russia and the Straits Question, pp. 304-315; E. Tarlé, op. cit., I, p. 349 388, etc.

www.dacoromanica.ro Initiative de redobindire a Basarabiei 83 ciacestia 'or intia inaimati inrincipate, revolutia va fi din nou tai- umfatoare in Principatele eliberate de sub ocupatia stràini ca' acestea se Nor desprinde de sub Puzer anit atea otomand. De aceea, aproape toti emigratii romani au fost indepartati din apropierea teatrului de operatii ; citiya doar mai ales dintre ofiterii tineii, printre care Nitu Magheru an Namas la Vidin, majoritatea lor in frunte cu Stefan, Nicolaei Alexan- dui C. Golescu (Albu), carora ii s-a alaturati generalul Chiistian Tell, intorgindu-se, la sfir0tu1 lui martie, la Constantinopol. Acolo, profitind de 'Prezenta principelui Jérôme 'Napoleon, varul imparatului Napoleon alIII-lea,Nicolae Golescu impreuna cu neinfricatul luptator Q4 A. BOsetti i-au inaintat la 23 aprilie/4 mai 1854 un amplu memoriu cuprin- zirid; revendicarile romanilor, adica unirea Principatelor, neatirnar ea, reali- pirea Basarabieirapita de ru0 la 1812 0 aleger ea in fruntea noului stat roman a unui principe strain, sub garantia colectiva a celorapte marl puteri ale Europei 7. Dar raspunsul primit a fost foarte evaziv, lasindu-se totul-pe seama discutiilor de pace, dupa incheierea razboiului. .In acela0 timp, alaturi de Ion Ghica, Dirnitrie Kretzulescui alti patrioti, activa la Constantinopol mai ell seama generalul GheorgheMa- gheru, figura i enerabila a revolutiei de la 1848. Acestuia turcii i-au proMis incredintarea comenzii trupelor peste Oltenia, dar pina la urma s-au: razgindit 9. Magheru a actionat vigurosi pe plan diplomatic iar in scrisoarea adresata la 30 aprilie/12 mai, 1854 ambasadorului britanic la Poarta, Charles Stratford Canning, devenit lord de Redcliffe 9(fost tindr diplomat in Turcia In anii 1810 1812, pe vremea rdzboiului cind a fost cotropita, jumatate din trupul Moldovei) el a pledat insistent nu nuniai pentru inarmarea românilor, dar i pentru stabilirea statutului lor politic in cadrul europeani recapatarea Basarabiei. ln mernoriul anexat scrisorii se expuneau cu claritate doleantele imparta0te de too patriotii (Voeux des Roumains pour l'avenir)i anume : I L'Union des deux prin- cipautés Moldo-Valaques sous la jouissance de leurs droits d'autonomie et sous un seul prince ; . sa force armee permanente, pourra 'etre de 100.000 hommes sous une population de 5.000.000 habitan(t)s. II Les Rournains esperent et croyent qu'après le cessation des

7 Vintil5 C. A. Rosati, Amintiri istorice, Bucuresti, 1883, pp. 34-35; Vasilc Netea, C. A. Rosetti, Bucuresti, 1970, pp. 221-222, nota 148. Memoriul a mai lost arnintit, dar cu data gresitii mai 1885, si de Raoul Bossy, Candidalit strdini la tronurile romdnesti, in Convorbiri literare", anul 57(1925), p. 838; Al. Marcu, Conspiratori si conspirafii in epoca Renastcrii polilice a Romliniei 1848-1877, Bucuresti, 1930, p. 75 si Dan Berindei, Din inceputurile diplomaliel romdnemoderne, Bucuresti, 1965, p. 114. . 8 V. Dumitrescu, Un episod din limput rdzboiului ruso-turc din anii 1855 1854 sau re- voila Scurtutescului, Turnu Severin, 1888; pp. 29-35; G. Fotino, Din oremea renasterii nationale a Tarii Romdnesti. Boierii Golesti, vol. 1V, Bucuresti, 1939, p. 93, doe. 438; p. 109, doe. 440; A. Stan C. Vlgdut, op. cit., pp. 189-201; Anastasie Iordache, GoIeiii. Locul si rolul lor fn istoria Romdniet, Bucuresli, 1979, pp. 247-255; P. CernovodcanuM. Stefan. op. cit., pp. 336-342. 9 Biblioteca National5 (fosta B.C.S.), fond Magheru, nr. inv, 22162/121, concept In 1. francez5.

www.dacoromanica.ro 84 Paul Cernovodeanu 4 ront guela Bessarabie, qui était la partie la plus riche de la Moldavie, sera rendue a l'Etat Roumain, car ni la Turguie, comme suzeraine, ni la Russie, eomme garante, n'ont pas en le droit de la séparer du territoire moldave'(sublinierea noastra = n.n.). In punctul al treileai ultimul se solicita oferirea unor despagubiri Principatelor in urma pierderilor suferite sub ocupatia militara a trupelor tariste ce au inabus,tit revolutia de la 1848 ". Toate aceste cereri au fost, insg, ignorate ; pentrua-siasigura alianta Habsburgilor, anglo-franceziii otomanii au sacrificat in mod. deli- berat drepturile inalienabile ale romAnilor. Profitind de pe urma crizei orientale, Austria a reusit sa smulga, concesii atit din partea otomanilor, cit si a guvernelor de la Londrai Paris. Astfel, dupa ce, la 22 mai/3 iunie 1854, cabinetul din Viena a inaintat un adevarat ultimatum autoritatilor tariste, cerindu-lesit,*retraga trupele din Principate i sa in- ceteze operatiile militare ofensive impotriva Turciei, s-a semnat conventia austro-turca de la Boyadjy Keuy (2/14 iunie) prin care Poarta s-a declarat de acord cu ocuparea temporara a Principatelor de catre trupele habsburgice, pina la terminarea razboiului 11 Sub presiunea evenimentelor, incg de la 9/21 iunie 1854, tarulNi- colae I fusese nevoit sul ordone ridicarea asediului Silistreii apoi sa dea dispozitii lui Gorceakov sul evacueze Principatele, temindu-se sa nu pro- voace o interventie in conflicti a Austriei. Parasirea Principatelor s-a desfasurat in general, farg incidente notabile, cu exceptia unor ciocniri de ariergarda la Giurgiu, evacuarea Tgrii Romanesti ping la 27 inlie/8 august, iar a Moldovei pina la 2/14 septembrie, peste Prut, efectuindu-se in conditii destul de pasnice, Din pgcate, insa, prin retragerea trupelor tariste nu se sfirsea s,i cu prezenta armatelor straine in teritoriile române locul lor a fost luat, mai intii, de cele otomane, comandate de Omer pasa iar de la 10/22 august au intrat in Principatei trupele austriace sub comanda feldmaresalului Johann von Coronini-Cronberg, caresi-a instalat cartierul general la Bucuresti 12.Astfel, din vara anului 1854 in t 'Arne române a fosi instamut un regim de ocupatiemilitara mixta austro-turca, apoi numai austriaca, profund reactionar si daungtor intereselor românesti ". Austria instituise in Principate un regim militar de ocupatie ar- bitrari nesuferit, incurajind opozitia conservatoare a boierilor- retro- grazii impotrivindu-se astfel oricarei veleitati de rezolvare echitabill a problemei orientale" prin unirea tarilor ronagne, in speranVa tainica de a le anexa. in Tara Romgneasca, Barbu Stirbei, intors de la Viena, guverna in mod autoritar prin subalternii 01 (in trecut filotaristi iar acum

10 Academia Romanä, arhiva Ion Ghica, mapa V, ms. 117, f. 404 v° 405, copie. ' 11 Paul W. Schroeder, Austria, Great Britain and the Crimean War. The destruction of the European. Concert, Ithaca & London, 1972, pp. 178-182; Leonid Boicu, Austria si principalele romtine in oremea rdzboiului Crimeti (185J-1856), Bucuresti, 1972, pp. 119-125. 12 L. I3oicu, op. cit., pp. 138-154. 12 Vezi mai cu seamä I. Nistor, Ocupalta austriacd in principate (1854* 1857 ), dupa rapoartele lui Coronini, in Analele Academiei Române", seria a III-a, torn XX (1938), pp. 133 195 si Corespondenfa lui Coronini din Principatei rapoartele din iunie 1854 martic 1857, Cern5uti, 1938, passim.

www.dacoromanica.ro 5 Ini(iative de redobindire a Basarabiei 85 plecati Habsburgilor), in timp ce Grigore IV Alexandru Ghica al Mol- dovei, revenit si el din aceea§i capitalA, se straduia sS. adopte o conduita mai onesta. Ocupaida militara austriaca a mai avut insai un alt aspect fu- nest, de data aceasta pe plan strict militar, daunind cauzeialiatilor §i favorizinci, in ultirna instanta pe rusi ; sub pretextul neutralizarii" teritoriului Principatelor, fortele habsburgice n-au ingaduit trupelor anglo- francezei otomane sa angajaze operatii militare, din suct dinspre Do- 'brogea, peste Dunare, in Basarabia spre a elibera acest teritorin romanese. Corpul expeditionar anglo-francez debarcat in iulie-august 1854 la Balciei Constanta n-a putut sa-si continue operatiile spre nord, iar izbnirea unei tirulente epidemii de holera in rindul trupelor aliate a ingreunat s,i mai mult situatda. Aliatii s-au retras la Varna, de unde, in lipsa unei alternative operationale au hotarit sa stramute teatrul de lupta chiar pe teritoriul Rusiei 14 In acest scop o puternica escadra anglo- -franceza a debarcat trupe aliatei otomane in Crimeea la Eupatoria la 2/14 septembrie 1854, indreptindu-se dare putrenica fortareata intarita de la Sevastopol. Dupa vietoriile de la Alma (8/20 septembrie)§i Inkerman (24 oct./5 nov.)aliat,ii izbutek sa incercuiasca puternicul centru de la Sevastopol. Incepea, astf el, un indelungat, istovitor si singeros razboi de pozitii in jurul Sevastopolului, care avea sa supuna la foarte grele incerearii privatiuni atit corpul expeditidnar aliat cit§i crarnizoana asediata 15 Totusi, la 18 febr./2 martie 1855, tarul Nicolae I, obosit, bolnav descurajat de falimentul politicii sale, a decedat, lasindu-si imperial intr-o situatie critica. De aceea, fiuls,i suceesorul acestuia, Alexandra al II-lea (1855 1881), a incercat sit se arate mai conciliant pint la un punct, desi a decis continuarea ostilitatilor in speranta obtinerii unot conditii de pace de compromis, menite a salva prestigiul Rusiei. Cu toate greutaVile eu care se desfkairau ostilitatile in Crimeea, unde rusii rezistau eu indirjire atacurilor aliatilor la Sevastopol, in Prin- cipate si la Istanbul revolutionarii exilaii fortele democratice roma,- Resti, increzatoare in triumful anglo-francezilor asupra taristilor, continuau sa se gindeasca la viitor si la implinirea aspiratiilor natiunii. Lup- ta pentra Unirei inlaturarea insuportabilei ocupatii habsburgiee in Prin- cipate i-a insufletit vizibil. Elementele progresiste an incercat, in primul rind, sa convinga puterile aliate, in fata greutatilor intimpinate in campania din Crimeea, de utilitatea participarii militare a taiilor romane in acest conflict asa cum a procedat de la 14/26 ianuarie 1855 F.d. micul regat al Sardiniei sprea-§iafirma drepturile Impotriva despotismului habsburgic Principatele putind fi puse, dupa unele Sugestii, sub conducerea lui Nicolae Golescu, fostul locotenent domnesc de la 1848, care se bucura de aprecierea cercurilor conclucatoare de la Paris si Londra.

14 C. L. Bazancourt, L'expedition de Crimée jusqu'd la prise de Sévastopol. Chronioues de la guerre d'Orient, vol. I, Paris, 1858, pp. 101. 10Vezi pentru toate acestea E. Tarte, op. cit., II, Bucuresti, 1952, pp. 20-26, 32-36, 97-109, 153-178, iar amilnunte la Saint-Priest, duc d'Almazan, La bataille d'Inkermann, in Revue des deux inoncles", 1858, nr. din 15 mai, pp. 373-395; C. Rousset, L'Alma, Paris, 1875, passim; Peter Gibbs, The Bailie of the Alma, London, 1963, passim; A. J.Barker, The vainglorious War 4851-1856, London, 1970, pp. 50-56, 175-193, etc.

www.dacoromanica.ro 86 Paul Cernox odeanu 6

Acesta a adresat chiar in maitie 1855 16 un memoriu imparatului Napoleon al III-lea in care afiima textual ca la noi cequ'ilsdéshent tous, ce qu'ils osent vous demander, Sire, c'est la reunion des deux Principautés et des institutions propres a faciliter le libre développement de toutes les forces morales et matérialles de leur pays. Maid ce qui com- blerait pleinement leur voeux, ce seiait la creation d'untat entière- ment independant et souverain de ces deux Principantés, en leur res- tituant, si la marche de la gueire le pelmet, la Bessambie qui est encore toute roumaine et qui n'a ete detach& de la Noldarie, en 1812, qua, par suTrise et trahison (sublinierea noastra = n.n.). La Roumanie, baignée par le grand flew e et adossee aux Carpathes, avec son vaste et riche territoire, avec ses six millions d'habitants tons homogenes, formerait en Europe un des pi emiers Etats de second ordre, capable d'avoir en tout temps sous les armes, cent mille hommes de troupes de ligne et de fahe respecter en consequence son teiritoiie. Ce pays cesseiait alors d'etre un objet de convoitise pour la Russie, d'Antriche et la Turquie, une Wile qui les invite sans cesse au combat, pour devenir, si je puis m'exprimer ainsi, une sorte de tampon qui rendrait a Favenir impossi- ble les chocs violents entre ces tiois Empires" 17. La fel, generalul Magheru indemnase Inca dela 24 februarie/8 martie 1855 pe Barbu *tirbei, principele clomnitor al Trail Romanesti, saconlucreze cu vecinul sau din Moldova, Gligore al IV-lea Alexandru Ghica, pentru binele Principatelor : ...unirea Principatelor cu Basa- rabia intr-un singur stat (sublinierea noastra=n.n.),ub suzeranitatea Portiii avind garantia colectiva a marilor Puteri europene, alaturi de alegerea unui domn roman ereditar, reprezinta chezasia eficace a dezvoltarii, prosperitatiii securitatii noastrei in acelasi timp, o conditie esentiala pentru asigurarea echiibrului si a pacii in Europa orientala" 19. E§ecul conferintei marilor puteid Intrunita la Viena, de la 3/15 martie pina la 23 mai/4 iunie, pronuntindu-se pentru rnentinerea status- quo-ului,cai opozitia Austriei la proiectele de Unire, inchtzind Basa- rabia au fost, insa, infierate, printr-o ampla campanie de presa sustinnta de emigraVa din Occident, care a condamnat cu tarie abuzurile comise de autoritatile habsburgice in Tara Romaneasca si Moldova, unde in fata crescinde a populatiei, comandantul imperial Coronini fusese nevoit sa proclame legea martiala (17/29 aprilie 1855) 19. Presati de evenimentele dinCrimeea, unde rezistenta opusa de gainizoana din Sevastopol crea complicatii neasteptate aliatilor anglo- francezii,ei au incercat din non, in vara anului 1855, de a lansa un atac asupra Basarabiei, de data aceasta din Moldova, treeind Prutul, cu sprijinul turcilor. Aceasta initdativa a esuat insa nu numai datorita rezistentei Indirjite opuse de austrieci, dornici sa evite o provocare di-

16.5i nu 1856, cum este gresit datat de editorii scrisorii; In textul epistolii se vorbea de razboiul In curs. 17 Acte idocumentsrelativelaistorzaRenastertiRomdnici(ed.Gb. Petrescu, D. A. Sturdza si D. C. Sturdza), VII, Bucuresti, 1892, pp. 1386-1387, no. 2355. " Thidem, III, Bucuresti, 1889, p. 1190, no. 864 (text francez publicat Iii L'Etoile. du Danube" din 5 iulie 1857, no. 45) 29 L. Boicu, po. cit., pp. 227-243; P. Cernovodeanu i t. tefan, op.cit.,pp. 355-356.

www.dacoromanica.ro Initiative de redobindire a Basarabiei 87

recta a taristilori insistindasuprastatutuluide neutralitate" a Principatelor, dari prin existenta obiectiva a unor difieultati de ordin logistic : inemia serviciilor de aprovizionare otornane, obstacolele prezeri- tate in desfasurarea unor operatii -ample pe un tereh stTategic impropriu unde rusii Ii concentrasera fortele sub comanda generalului Alexandr Nikolaevici Lfiders si in sfirsit irnposibi1itii pentru vasele de razboi aliate de un anumit tonaj de a intra pe Dunitre. Porturile Galati, Bra- ila, Tulceai canalul Sf. Gheorglie se aflau in miinile aliatilor, dar rusii pastrasera Ismaihili Chilia, dispunind de puternice baterii de coaata ; este drept cflota anglo-franceza blocase gurile Dunaiii la Sulina dar once operatii de anvergura erau excluse cu atit mai Mult en cit austriecii concentrasera 2 batalioane de infanterie la Braila si alte 2 la Galati, toe- mai spre a impiedica once contact intre beligeranti. Asadar, din pricina prezentei trupelor austriece din Principate, dispuse ca tampon" intre aliatiiansti, anglo-francezii au trebuit sá renunte la operatfile de razboi proiectate in Basarabiai sa-si concentreze toate eforturile in Crimeea pentru cucerirea Sevastopolului 2°. Dupa caderea puternicii fortarete in miinile aliatilor la 30 august/11 septembrie 1855 21 cu sperante sporite, Magheru a reluat contactele cu diplomatii occidentali la Poarta, adresindu-se la 16/28 decembrie 185, atit. ambasadorului Frantei, &louard Thouvenel, cit `si reprezentantului Sardiniei, baronul Giovanni Romoaldo Tecco, printr-un memoriu in care solicita sprijinul celor doua puteri pentru Unirea Principatelor sub un domnitor comun ereditari pentru inlaturarea influentei nefaste ruse§ti prin restituirea coltre Moldova a teritoriului rapit dintre _Prut Nistru 22 Dar aliatii nu erau Inca preciatiti pentru adoptarea acestei solutli. Intre timp, Ruga, infrinta pe fron'turile militare de rázboii arnenintata si de posibilitatea interventiei in conflict impotriva ei a Austriei si a Suediei a aceeptat sil participe la negocieri la 20 ianuarie/1 februarie 1856, dongresul de pace urmind a fi convocat la Paris 23 In aceste zile fierbintimilitantul pasoptist Grigore Peretz scria din Rusciuk (Russe) generalLui Magheru la 6/18 februarie 1856, expri- mindu-si indoielile Ia spune-mi acum sa fie on nu pace'? Eu nu sciu ce sa mai cred. Mi-e hid), de dibacia msului de la nordu. E dibaci de tot, frate. Scie sa faca tumbe si fel de fel de marafeturi. Mi-e teama sa nu amageascai asta data. Pe de alta parte, ceea ce se atinge deit- rile noastre li este destul do favorabil" 24. Intr-adevar singurele concesii

22 Gazeta Transilvanici", Brasov, XVIII (1855), p. 101, 211; Acte0documente relative la istoria Rcnasterii RorrAniei, II, Bucuresti, 1889, p. 868-869 si 870, no. 462; L. Boicu, op. cit., pp. 341-342; P. Schroeder, op. cit., pp. 208, 214, 217, 303, 313; P. Cernovodeanu, Relafiile comerciale romano-engleze in contextul Toliticii orientate a Marii Ihitanii (1803-1878), Cluj-Napoca, 1986, pp. 171-173. 21 E. Tar16, op. cit., H, pp. 427-452. 2 1 Al. Marcu. Conspiratori ficonspirafiilitepoca Renasterii politice a Romciniet 18481877, Bucuresti, 1930, p. 81. 23 Vezi H. Temperley, Austria, England and the Ultimatum to Russia 16 Dec.1856, In Wirtschaft und Kultur. Festschrift rum 70 Geburtstag von Alfons Dopsch, Baden/Wien, 1938, pp. 626-637; V. Puryear op. cit., pp. 408-412; E. 'nee, op.cit.,II,pp. 477 486; P. Schroeder, op. cit., pp.. 310-340. " Academia rtomftrul, ms. 1599/1967, nr. Mv. 148290-303.

www.dacoromanica.ro 88 Paul Cernovodeanu 8

pe care intelegea sa le faca Rusia privea doar reghmea Dunarii de Jos pianurnite teritorii aferente care s'a le retrocedeze otomanilor, respectiv Moldovei 25. In asteptarea deschiderii Congresului de pace de la Paris s-a in- tetit 0 propaganda emigratiei romane,ti pentru indeplinirea dezideratelor natiunii : unirea Principatelor sub principe strain, cu redobindirea Ba- sarabiei. In vederea elaborarii unei brosuri de catre cunoscutul publicist francez filoroman Paul Bataillard in care WA sprijine doleantele romanilor,. cunoscutul revolutionar Al. C. Golescu-Albu i-a procurat in februarie 1856 unele informatii de ordin istoric. Patriotul exilat la Paris arata caPrincipatele se supusesera Porta inca din Evul Mediu 04 plateau tribut in vederea asigurarii integritatii lor teritoriale. Ori prin cedarile succesive ale Bucovinei la 1775 dare austriacii Basarabiei la 1812 catre rusi, ambele rupte din trupul Moldovei, Poarta s-a dovedit incapabila sa-0 onoreze obligatiile. Aceste cesiuni au constituit un act incalifi- cabil, o felonie politicà, intrucit Turcia, ca putere suzerana, nu putea ceda ceea ce nu-i apartinea" 26. De aceea se impunea ca o conditie in- flispensabila intarirea pozitiei Principatelor prin unirea lor statala, pusa sub garantia marilor puterii redobindirea provinciei cedata Rusiei, fàr nici un drept, de catre otomani la 1812. La 13/25 februarie s-au deschis luerarile unui mare forum international in capitala Frantei, menit sii, pima capät razboiului Crimeii, cu participarea reprezentantilor Orli gazda,i Marii Britanii, Rusiei, Imperiu- lui otoman, Sardiniei, .Austrieii Prusiei. Printre alte probleme diseutate la Congres doua interesau direct soarta Principatelor : internationalizarea situatiei lor pe plan politic si institutional 0 chestiunea retrocedarii Ba- sarabiei eatre Moldova de catre Rusia tarista. In prima problema, delegatul Frantei, contele Alexandre Walewski, a sustinut oficial in sedinta din 25 februarie/8 martie oportunitatea unirii Moldoveii TArii Roma- nesti, ideea fiind acceptata in principiu si de reprezentantii Marii Britanii Rusiei, respectiv George William Villiers lord Clarendon,seful Fo- reign Office-lui contele Aleksei Feodorovici Orlov, en ineunviinta- lea ministrului de externe alSarcliniei, conteleCamilloCavour 27. in fata opozitiei ireductibile a Austrieii Imperiului otornan la acest proiect, "gin vocea plenipotentiarilor respectivi, ministrul de externe contele Rail von Buoli marele vizir Ali pasa, din tearna pierderii totale a influentei lor in regiune, Congresul de la Parisunde a fost invitat sipremierul Prusiei, baronul Otto von Manteuffel a hotthit, In ultima instanta, la 2/14 0 13/25 martic ca statutul definitv al Principatelorsi nu rnai constituie subiectul discutiilor acestei intilniri, ci là formeze o

25Vezi prot (moth] incheiat la Viena la 20 ianuarie 14 februarie 1856, In Actesi doczunente... n, P. 908-910, no. 470. 26 A. lordache, Gole1ii, p. 270. " Acte si documente.. ., II, pp. 1015-1017, no. 490, protocol nr. 6. Pentru discujiile preliminarei desf5surarea negocierilor de pace vezi In special H. Temperley, The Treaty, of Paris of 1856 and its Execution, in The Journal of Modern History", IV (1932),, pp. 387-414; V. Puryear, op. cit., pp. 414-427; E. Tarlé, op. cit., II, pp. 500-518; Francoise de Bemardy, Le Congres de Paris(février-avril 1866), in La revue des deux mondes", 1956 (mars avril), pp. 207-223; P. Schroeder, op. cit., pp. 357-367; Winfricd Baumgart, Der Frieda von Paris 1856. Studien zum Verhältnis von Kriefuhrung, Politik und Friedensbewahrung, Mtinchen/Wien, 1972, pp. 127-131.

www.dacoromanica.ro Initiative de redobindire a asarabiei 89

problema aparte ce va fi dezbatuta Intr-rm cadru international, impa consultarea corpului electoral din tarile romane 28 Degeaba au prates- tat emigratii aomani din Paris impotriva acestei arninari complet con- trarc vointei exprirnate clar de reprezentantii cei mai autorizati ai poporului nostril 29, deoarece ideea intrarii Principatelor reunite intr-un singur stat, In concertul european sub guvernarea unni print straini' nu s-a buctuat de nici im sucees. Nici in problema letrocedarii Basarabiei de eatre Rusia, luerurile nu s-au desfils,surat in mod favorabil 30 Pupa cum rezulta din corespondenta lordului Clarendon, Inca din teamna anului 1855 si la inceputul anului 1856, domnul Grigore al IV-lea Alexandru Chica al Moldovei, sprijinit de o male parte a boierirnii cai de fruntasii de pests Pint; 31 precum si de ambasadorul britanic la Poarta, Stratford de Re& liffe consulii celor douil puteri aliate la Rum esti, respectiv Eugene Poujirde si Robert G. Colquhoun, au cerut retrocedarea intreg teritoriului dintre Pinti Nistru, doleanta cu care ceremile conducatoare engleze s-au declarat de amid, iar din intentia de a slabi Rusia, chiar F,d Austria; din nefericire oscilatiile politicii francezei combinatiile mi Napoleon al III- lea,care socotea acum drept inarnic principal Imperiul habsburgic am Rusia care illsese infrinta, cautind chiar o intelogere secreta cu noul tar Alexandria al II-lea spre0-51asigma neutrahtatea lui in cadrul rmui viitor conflict armat cu Austria, au determinat schirnbarea atitudinii cabinetului francez dispus acurn la concesii pentru incheierea pentru menajarea susceptibilitätii cabinetului tarist care se cpunea chiar retrocedarii sudului Basarabiei, ce o indeparta de la gurile Dunarii, conditie reclarnata, insa la unison de toti. delegatii Congresului 32 Pina

29 Acte si documente..., II, pp. 1020-1021, no. 490, protocol nr. 8 si pp. 1037-1038, protocol nr. 14. 29 Printre alte initiathe relev5m pe acea a lui Nicolat Golescu, care Impreund cu arni- mandritul Iosafat, Loan Filipescu, G. Cantacutino si Pericle Ghica au adresat un mernoriu din Paris la 3/15 martie 1856 imparatului Napoleon al III-lea, In care, printre altele, afirmau: Nous n'avons pas besoin cie dire i Votre Majeste .que les Roumains désirent unanimement et par dessus tout l'union de la ValaqUie et de la Moldavie avec leur frontière naturelle du Dniester, union que combattent ceux-là seuls qui veulent les/voir diviséeS.et faibles, et que recommandent et l'identité absolue des deux Principautés et leurs intéréts aussi bien quo ceux de la Turquie et de l'Europe, et les traditions historiques, cer meme sous la suzeranite ottomane elles se,sont deja trouvées plus d'unc fois reunies sous le sceptre d'un seul Prince", cf. Nicolac Corivan, Din activitalea emigranfilor romdni in Apus (1853-1857), Bucuresti, 1931, pp. 102-103, doc. IV. 30 N. Golescu a argumentat cu m0ltC sagacitate In martie 1856 intr-un memoriu adresat reprezentantilor Frantei, Marii Britaniii Sardiniei In Congresul de la Paris cA numai un stat roinAnesc unitar cu frontiera pe Nistru ar putea constituio bariera puternicilincalea expansiunii rusesti, cf. N. Corivan, op. cit., P. 101, doe. III. 4tDupA cum raporta contelui Walewski la 20 ianuarie/ 1 tebruarie 1856Ioctiitoru consulului francez din Iasi, L. Castaing, la auzultirii acceptarii conditiilor de pace prezentate de aliati de catre Rusia printre care se numarn si aceea a rectificarii granitei de la Pint, in intreaga capitalà a Moldovei rasuna doar un strigal de recunotinl,i entu7lasm pentru puterile aliate care au obtinut restituirea unei- parti a Basarabiei", cf. Grigore ChiritA, Un document hecunoscut din 1856 despre soarta finsarabiel, in Revista istoricA", serie nouA t. II (1991), nr. 7-8, p. 400, n. 2. Acelasi diplomat adtcea la cunostintA ministrului de afaceri externe al Frantei la 3/15 februarie 1856 continutul unui mernoriu Inaintat de catre boieril ntol- doveni, cu aprobarea domnului, la PoartA prin care rcclarnau reintoarcerea la Nistru, Vechea noastrA granitA, ca singura solt4ie realmente Inteleapt5, rationalb si politica, impAcind la unloc intereselei echitatea".f Ibidem, p. 400). 32 P. Schroeder, op. cit., p. 314; L. Boicu, op. eit., pp. 366-367.

www.dacoromanica.ro 90 Paul Cernovodeanu 10 la mma, upui preshmilor unanime, de data aceasta a tuturoraliatilor, rusii au trebuit saccepte a ceda, dar cu mare greutate, o portiune mult, mai mica din pros incia dintre Pruti istru, inglobind doar ter-- toriul judetelor Cahul, Bolgrad 0 Ismail, pe o linie de clemaicatie ce urma a fi fixata ulterior de catre o comisie internationahl, co urma a se deplasa pe teren. La semnarea tratatului de pace de la Paris la 18/30 martie 185533 printr-o trista solutie de compromis privitoare la pro- vinciadintrePrut iNistru Rusia a mai lost,in et,obligata sitcedeze siin alte probleme si anurnesiticonsimta la neutraliza- rea bazinului pontic(art. XIII) 34,infiintarea unei comisii europene dunarene care scotea gurile Dunariide subjurisdictiaImperiului tarist asigurind navigatia libera pe portiunea maritima a acestui fluviu curatirea canalului Sulinei (art. XVI XVIII) 35 si de abea prin art. XX 36 sit consimta la o retrocedare a sudului Basarabiei in regiunea Du- n4i de Jos, urmind ea linia de clemarcatie sa fie definitivatil ulterior. Dificultatile n-au intirziat insa, sit se iveasca in aceasta problema din doua motive : taraganelile deliberate ale Rusiei in aplicarea tratatului, ridipind obiectii in privinta cedarii iocalititii Bolgrad, tirguinclu-se pentru on i ce metru patrat al teritoriului ce trebuia restituit 37 iar apoi ivirea unor pretentii nejustificate ale Turciei in privinta stapinirii Deltei Dunarii si a Insuleierpiior. intr-adevar la 26 iulie/7 august 1856 reis efencli Fuad Patm a expediat ocirculara catre reprezentantii otomani pe linga puterile senmatare ale tratatului de la Paris, prin care le comuni- ea urmiitoarele :Les stipulations du traitéfixentdenouvelles. frontières enhe l'Empire ottoman et la Russie, du côté de la Bessarabie .Le territoire qui dolt (the annexé h Ia Moldavie est uno portion do la Bessarabie, qui faisait anciennement partie de cette principauté et qui fut cédée a la Russie par le traité de Bucharest en 1812. Les Hes du 13as Danube, qui n'ont jamais fait partie de la Best-arabie, ont été mises sous le regime par lequel elles etaient régies avant la dernière guerre, -par le traité d'Andrinople de 1829...Ainsi les iles de. l'embou- chme du Danube n'ont jamais fait parte de la Moldavie, et les époques de la cession démontrent que ces iles n'ont pas 61,6 cédées a la Russie avec la Bassarabie et contre une partie de cette provinces. Tine partie de la Bessarabie retourne a la Turquie et s'annexe a la Moldavie, en vertu du trai0 de Paris, tandis que le retour des iles it leur ancien état de choses

" A/CA pentru Incheierea pacii 5i adopthrii articolelor tratatului de pace V. Puryear, op. cit., pp. 415433; E. Tarlé, op. cil., II. pp. 518-519; W. Baumgart, op. cit., pp. 148-151. 34 Ade 0 documente..., II, p. 1079, no. 491. 33Ibidern, pp. 1080-1081. Pemtru problemele Duiifirii rezolvate prin Tratatul. de pace de.la paris, vezi in special Hinry Hajnal, The Danube. Its historical, political and economic im- portance, The Hague, 1920, pp. 69-79; Paul Gogeanu, Dundrea in relaliileinlermdionale, Bucure5ti, 1970, pp. 46-54; W. Baumgart, op. cil., pp. 163-169 33 ..-IcIei documente. .. ,II, p. 1081. In articol se spccifica: La nouvelle frontiere partira de la mer Noire, A un kilometre A rest du lac Bourna-Sola, rejoindra perpendiculairement la route d'Akerman, suivra cette route jusqu'au val de Trajan, passera au sud de Bolarad, remon- tern le long de la riviere de Yalpuck jusqu'à la la hauteur de Saratsika <= SAratica), ct ira ahoutir a Katamori < Cotul Morii) sur le Pruth. En amont de ce point, rancienne frontiere care les deux Empires ne suhira aucune modification. Des délegués des Puissances contrac- tantcs fixeront, dans ses details, le trace de la nouvelle frontiere". 27 P. Schroeder, op. cit., p. 384-385.

www.dacoromanica.ro 11 InitiatiNe de redobindire a Basarabiei 91 découle d'un autre principe. C'est Pannulation du traité d'Andrinople qui, en faisant cesser la domination russe, les donne aleur ancien pos- sesseur". 38 FaiA de aceastA circu1ai5, Mcuta publicil la 8/20 octombrie 1856 la Constantinopol, generalul Magheru aflat incA incapitalaImperiului otoman, a redactat de indata la 14/26 octombrie un memoriu asupra De ltei Dunärii, combatind foarte judicios falsele argumente invocate de Fuad pasa : Non seulement le gouvernement Ottoman a commis le tort vis-a- vis des Principautés Roumaines de ceder contre tout droit, une partie de leur territoire et de ne point la leur faire restituer, notamment la Bassa- rabie entière alors que cette restitution semblait une consequence forcée de l'abolition du traité qui l'avait cédée, mais encore, comme s'il craignait que la Moldavie ne prit jamais trop deforce, il vient lui contester les iles et les bouches du Danube. Tel est, en effet, le but de la circulaire Ottomane du 7 Mut 1856, publiée,hConstantinopole le 20 Octobre suivant. Chacun avait toujours cornpris que le territorire cédé par la Russie serait annexé a la Moldavie...Une ligne de demarcation est trace& Ce qui est au-dessus, reSte a la Russie, ce qui est au-dessous, ne lui appartient plus. A qui appar- tiendra-t-il? Le territoire cede par la Russie sera annexetla Principauté de Moldavie, sous la suzeranité de la Porte et il n'y a nulle distinction de terrains deserts et de terrains habités, d'iles ou de terre ferme, non plus clue de terrains provenant de telle origine et non point de telle autre. ..Si l'on voulait faire, pour les iles du Danube, une exception en faveur de la Tur- quie,11 eat fallu le dire. On ne l'a pas fait. La regle demeure sans exception dans toute sa force. Nous n'avions pas voix au Congres. La cour suzeraine nous représentait S'il y avait a poser nos droits distinctivement des siens, pourquoi ne l'avoir pas fait de suite franchement et devant tous On craignait, sans doute, que l'etroitesse de ce qui était accorde a la Mol- davie parat plus criante. Et le Plénipotentiaire turc garda le silence sur ceci comme sur la restitution de la Bessarabie entière".i generalul Ma- gheru pleda mai departe :. .. cen'est point la simple abolition des trai- tés antérieurs avec la Russie qui a opéré la rectification des frontières, sans quoi la Bessarabie entiére eat Cté rendue a la Moldavie et le Dniester rétabli comme rrontière : mais c'est la ligne de demarcation fixée qui. a établi ce qui était cédé par la Russie. En second lieu ce n'est pas le traité d'Andrinople seul qui a livré les iles du Delta-Danubien a la Russie ; ii en est des le traité de Bucarest qui lui abandonne la BessarabieDane, une partie des iles du Danube tut cédée a la Russie des 1812, avec la rive gauche du Pruth (c'est a dire la Bessarabie) et la Russie préparait deja Poccupation des autres des grandes iles, jusqu'au canal St. Georges, en obligeant la Turquie a les laisser sans fortifications ni defenses. .. LaTur- quie qui invoque Pabolition du traité d'Adrinople pour r6clamer tout ce dont ne parle pas le traité de Paris, pourrait prétendre a la possesion de ces iles du Danube-Valaque, tout aussi bien qu'a celle des iles du Delta. .. Il est a considérer qu'autrefois les Roumains possédaient les deux riVes de rembouchure, toute la Dobrudja ; done, A plus forte raison, les Iles du fleuve. Plus d'une fois les Tures s'emparerent de nos forterresses et leur attribuèrent un certain rayon ou territorire :Braila, Giurgewo, Turno,

38 Acte Si docurnente. .. ,III, p. 743-744, no. 637; L. Boicu, op. cit., p. 428.

www.dacoromanica.ro 92 Paul Cernovodeanu 12, pour la Valachie, et pour la Moldavie, Choczim, Bender, Akerman, Ki lia et Ismail. Es etendirent meme le rayon d'Ismail et de Kilia jusqu'au Canal St.-Georges, en y comprenant les gaud es iles du Ba s-Danube. Ce rayon, dOja enlevO en partie a la Turquie en 1812, le fut totalement en 1829, par l'art. 3 du traite d'Andrinople, de menne que les forteresses valaques et leurs rayons le furent par le traité separe, du lame jour et annexe au trai- té d'Andrinople". Fortaretele de pe tarmul muntean al Dunarii, Turnu, Giurgiu si Braila au fost restituite atunci principatului Tarii Românesti. Acelasi rationament trebuie invocat acum pentru Moldova : Ainsi deux raison-s en faveur du retour des iles a la Moldavie : les termes expres du Traité de Paris.,. et en second lieu, du possession ab antiquo parles Mol- daves." Asadar Turcia nu era proprietara msulelor din Delta Dunarii ti nici a acesteia, iar in finalul mennoriului sau generalul Magheru arata . ..la Turquie n'est pas le proprOtaire legitime. Elle n'a pas établi son droit.Puis il est certain que la libertO des bouches du fleuve sera mieux assurée si elles sout remiseS aux Principautés qui ont toujours été trop jalouses de leur intOgrite, pour jamais ceder elles-mêmes un pouce du territoire de leurs ancetres ; lesquelles sont sous la garantie Europeenne et qui sont trop pen fortes pour étre injustes envers leurs voisins, que si elles sont données a la Porte qui deja une fois les a laissO prendre qui pent les abandonner demain même à une Puissance au detriment des autres, comme hier a la Bussie. Que si l'on invoque l'ile des Serpents, qui est rOclamOe par la Tur- quie, sans qu'il soit parle des Principautés, nous croyons que ce rocher doit suivre le sort des embouchures et non les embouchures le sort du racier" ", *i in concluzie : Nous, aimons a esperer que les Puissances amies soutien- dront les droits deg Principautes, avec d'autant plus de force au sein de la Commission Europeenne, que ees Principautes n'y ont aucune voix et que la Sublime Porte qui, comme suzeraine, devrait parler en leur nom, s'adjuge leur propre bien" 40. Militind totodata, in continuare pentru Tjnirea Principatelor, generalul Magheru aducea ca argument in plus pentru necesitatea acestui act, tocmai slabiciunea lor prin neanexarea in intregime a Basarabieii revenirea fireasca pe Nistru, ce ar fi constitut o frontiera naturala sigurain mernoriul inaintat ministrului de externe al Frantei, contele Walewski, la 19/31 octombrie 1856, Magheru sublinia trista realitateel: Votre Excel- lence est deja inform& que clang notre pays le mal est profond. 17n gouvernement fort et stable pent seul faire espérer qu'il y sera porte remede.

3° Intr-o scrisoare adresatA din Paris la 8 20 octornbrie 1856 de Nicolae Golescu vtirului sAu AlexandruGolescu-Ar5p115,emitentului i se parea ridicolS pretentia Turciei de a poseda Insula 5erpilor cli. vreme ce fiind suzeranA Molclovei, ce importanl,.S avea faptul dacd intra In stiiptnirea ei directA sau a proNinciei care ii era inchinatS?, cf. G. Fotino, Doierii Goleti, IV, p. 178, doe. 178; L. Boicu, op. cit., p. 429. 40Aetccidocumenle... III, pp. 89-1-902, no. 725 [reprodus sin articolul Della DanuT Nand, in BomAnia Liherri", II (1878), nr. 198 5 ianuarie), pp. 21.1 Intr-un memorandum al moldo-muntenilor trimis ziarului Osservatore Triestine" si publicat in Steaua DunAril", II (1856), pp. 65-66 se pleda pentru unirea Principatelor sub dornn ereditar ales dintre candidalii propusi de aliati, printr-o adunare nationalA, precumi stiipinirea intreg leritofiului gurilor DunArii; se pretindea cS proiectul era sprijinit di ambasadorul Fran teila 1iena, baronul Francois Adolphe Bourqueney. Asupra mernoriului lui Magberu din 11/26 octombrie 186 mai vezi A. Stan si C. N lSdu, Gheorghe Magheriz, p. 216-217; L. Boicu, op. cit., p. 429; P. Cernovo- dcanu si M. Stefan, Pe urmele Magheritor, p. 373.

www.dacoromanica.ro 13 Initiathe de redobindire a Basarabiei 93

Entre autie malheurs, nous avons encore celui de voir la Bessarabie nous eehapper de nouveau, et cela nous laisse sans frontiere vis-a-vis de la Russie. Ce que les forteresses de Dniester défendaient autrefois, des poitrines d'hommes doivent de défendre a present. Plus que jamais une armee nous est done nécessaire, et sans l'Union, l'organisation de Parmée, telle qu'elle est consacrée par le traité de paix, demeurerait sans force, car elle ne serait pas compacte, elle n'aurait ni esprit, ni centre national, et ne serait, enfin, qu'un compose de regiments de milices, et jamais une armee nationale. Apres tant d'inyasions, nous avons besoin de nous relever, et un peuple ne se releve que par la vie militaire. La Turquie craignant de voir notre pays, prendre de la force et notre armee s'augmenter,c'est pour cela qu'elle combat l'Union ; etportant, dans la derniere guerre, les Roumains Wont pas marché avec la Russie" 41 Cu aceleasi argurnente Magheru a pledat intr-un memoriu similar tiimis in aceeasi zi secretarului de stat pentru afacerile externe al Mani Britanii, lord Clarendon : Mylord, l'union est.une question vitale pour nous ; elle nous est d'autant plus necessaire que nous avons ete plus affaiblis et si, malgie les nobles efforts de S.E. lord, Redeliffe, la frontiére de Dniester ne nous a pas ete rendue, la Molda- vie et la Valachie doivent d'autant plus chercher leur force en s'appuy- ant l'une sur l'autre par la fusion des efforts respectifs et par des moyens d'aetion commune. Cette union aura de grands résultats pour l'améliora- tion administrative, par l'introduction d'un regime libre, fort et stable, et par le déploiment de toutes les ressources du pays" ;i in concluzie : elle trouvera sans doute que PRtat, constitué par notre union, sera de même la meilleure sauvegarele dela liberté du Da- nube" 42. Aceeasi pledoarie pasionanta, in lipsa ralobindirii complete a Basa- rabiei, dar care milita in mod logic pentru libertatea comertului Marii Britanii si a puterilor apusene la gurile Dunarii, ce nu putea fi realizata deck prin Unirea Principatelor, a desfasurat-o cunoscutul militant democrat Dimitrie Bratianu fata de influentul premier britanic Henry John Temple, lord Palmerston, intr-un memoriu ce i 1-a adresat din Londra la 23 noiembrie /5 decembrie 1856, uncle releva, printre altele, urmatoarele : ,., .sans l'union des Principautés, la derniere gnene qui a mis en souf- irancesles interets de monde entier n'aura serviarien, car ce n'est pas certes la neutralisation de la Mer Noire qui arretera les progres de la puissance russe dans le sud-est de l'Europe. On se la rapelle, pendant même qu'elle était la maitresse de cette mer, la Russie a toujours pris la voie de terre et jamais celle de la mer pour marcher a la conquête de Constanti- nople ; c'est done des Principautég la route de predilection des armées russes, qu'il faudra transformer en une puissante barrière ; et puis qu'on ne leur a pas fait restituer leur seule ligne de defense, le Dniester, il est indis- pensable que du moins on leur accorde le gouvernement unitaire et hérédi-

41Ade i docurnentc..., III, pp. 920-921, no. 731; A. Stan si C. VIAdut,op.cll., pp. 216-217; P. Cernovodeanu st M. 5tefan, op. cit., p. 373. 42 Ade ci doqmente..., III, p. 922, no. 732; A. Stan si C.V15dut, op. cit., pp. 218-219; P. Cernovodeanu si M. Stefan, op. cit., pp. 373-374.

www.dacoromanica.ro 94 Paul Cernovodeanu 14 taire, qui puisse avoir l'indépendence et la force nécessaire pour opposer une sérieuse résistanceala Russie en cas de guerre, et pour se Menthe contre les incessants assauts de la diplomatie russe" 43. Dupa' cum se stie, insa, puterile europene, conform prevederilor preliminare ale Tratatului de pace de la Paris, au aminat rezolvarea problemei Principatelor ping, dupa ancheta comisarilor puterilor garante si ulterior prin consultarea populara odata cu infiintarea divanurilor ad-hoc. In schimb s-au dus negocieri acerbe cu Rusia pentiu cedarea portiunii-ain Basarabia care s-o indeparteze de la gurile Dunarii. Dupg, tratative labo- rioase in timpul carora franco-sarzii s-au dovedit mai complezenti iar anglo-austriecii mai fernai44, s-a ajuns in sfirsit la incheierea protocolului reprezentantilor puterior senmatare ale tratatului de la Paris49 din 26 decembrie 1856 6 ianuarie 1857 cu fixarea definitivg, a granitei46; aceasta urma valul lui Traian pina la riul Ialpug, htsind localitàlile Bolgradf3i Tobak (Tabac = n.n.) Moldovei, In timp ce Rusia retinea, pe malul drept al acestui riu oraselul Komrat cu un teritoriu de circa 330 verste patrate. In total portiunea retrocedatg,' din Basarabia cuprindea o suprafata de 10 288 verste patrate, cu o populatie do 127 330 de locuitori, numarind in afara romanilor autohtoni, alogeni minoritari ia lipoveni, gagauzisi bulgari49. Totodatg, printr-o decizie injusta, Delta Duna'riii Insula.erpilor au fost atribuite in mod abuziv Imperiului otoman 49, lipsind astfel Principatele de un contact direct §i corespunzator en Marea Neagrit90.

43 N. Canis an, Din activilatea ernigrantilor romani..., p. 135, doc. XVI. 44'i e71 desfasurarea dificilaanegocierilor In Acte 4 documente... IV, pp. 1056-1057, no. 1394 si 1395 s.a.: cf. 51 L. Boicu, op. cit., pp. 428-429. in legatura cu pretentiile rusilor de a 'Dentine orasul Bolgrad, sub pretextul de a ficapitate" colonistilorbulgari, lordul Palmerston s-a opus oricaror concesii suplimentare solicitate prin intermediul ambasadorului regatului Sarcliniei la Loridra, marchirt 1 Emmanuelle d'Azeglio, caruia premierul britariic i-a raspuns la 30 noiembrie 12 decembrie 1856: J'espere que Cavour ne nous suscitera paA de nouvelles concessions a faire a la Russie. Nous lui avons fait cadeau dela de 300 lieues carrees en Bessarabie et certainement la mauvaise foi et l'esprit de chicane qu'elle a montré dans toutes ces affaires, depuis la signature du traité, ne hii donnent aucun droit a des nouvelles corides- cendances de notre part", cf. Acte ii documente... IV, pp. 1075-1076, no. 1412. 45 Semnatarii, In frunte cu ministrul de externe francez, contele Walewslci, erauurma- torii ambasadori ai puterilor la Paris: Richard Charles Wellesley, lord Cowley (Marca Britanie), Filip baron Brunnow (Rusia), Joseph Alexander conte von Hubner (Austria), Maximilian conte von Hatzfeldt (Prusia), Salvatore conte Villamarina (Sardinia) si Mehmed Djemil (Imperiul otoman) " Actet documente..., III, pp. 1031-1032, no. '781. 47 Ibidem, p. 1033, no. 782 (note ziarului oficial francez Le Moniteur Universest din 6 ian. 1857, Paris); L. Boicu, oi .cii., p. 429. 45 Ion Nistor, Istoria Basarabiei, (ed. Stelian Neagoe), Bucuresti, 1991, pp.192-193. Versta era o unitate de masura ruseascé pentru distante, echivalentfi cu 1,067 km. 49 Acte si docurnente..., III, pp. 1032-1033, no. 781. " Ibidem, p. 1121, no. 826, din articolul lui Leon Plée publicat In Amid parizian Le Siecle" si reprodus in L'Etoile du Danube" no. 15 din 9 febr. 1857, p. 45: Tout le monde sait que le traité de Paris avait reuni a la Moldavie tous les territoires enlevés a la Russie, sous le titre de rectification de la frontière de la Bessarabie. Cette adjonction keit tout a fait favorable a la Moldavie. La Principaute conquerait, par la, lin as enir immense. Elle s'eten- dait jusqu'a la mer Noire et avait, pour ainsi dire, la garde immediate de la neutralité des bouches du Danube. C'etait pour elle, pour son commerce, pour le developpement de ges relations, unc perspective considerable, et tous eaux qui s'intéressert au sort des populations danubiennes avaient applaudi a la bonne pensée du Congres de Paris. Au point de Nue politique européen, c'etait aussi une chose excellente que la concession de la basse Bessarabie et du Delta du Danube a la Moldovie. II s'en suivait que la Russie et la Turquie n'avaient plus en Europe

www.dacoromanica.ro 15 Initiative de redobindire a Basarabiei 95

Asadar, cu toate insistentelei activitatea militanth intensh depush de exponentii cei mai autorizald ai patriotilor roman" pentruregenerarea patriei prin Unire siredobindirea Basarabiei si a gurilor Dunhrii,interesele niarilor puteri au prelevat in timpul desfasufaxii rhzboiului Crirneii, apoi al negocierilor de pace si in sfirsit al perfecthrii tratatului de la Paris, prin care Principatele au obtinut doar satisfacerea partialh a unor revendichri, .cea mai de seamh, desigur, fluid scoaterea lor de sub condominiul ruso-turc punerea sub garantia colectivh a eelor sapte man puteri.i aceasta drept chezh'sie pentru consultarea populari adoptarea hothririlor corespun zh- toare in vederea asigurhrii modernizgrii siprosperithtii privintapor- tiunii din Moldova dintre Prut i Nistru, solutia teritorialii de eompromis a fost nedreapth pentru romani, deoarece mai mult de 2/3 din teritoriul Basarabiei a rhmas mai departe sub ocupatia rush. Totusi a fost recunos- ciittpeplan international ilegalitatea raptului shvirsit la 1812 cind a fost nipth o parte din trupul Moldovei ce n-a apartinut niciodath cotropito- rilor de la fashrit. Cu acest eveniment s-a mai intors o filh din agitata istorie a Basara- biei, a chrei portiune sudich a cunoscut o deosebith prosperitate mai ales in perioada dupit Unirea Principatelor sub Alexandru Joan Cuza, bucurin- du-se de binefacerile administratiei romhnesti vrerne de 22 de ani, pinh la rlzboiul de Independenth cind vicisitudinile vremurilor au fticut ea ea sh cadi l. din nou in mina hrhpriretilor vecini de peste Prut.

INITIATIVES ROUMAINES CONCERNANT LA RECUPERATION DE LA BESSARABIE PENDANT LA GUERRE DE CRIMEE (1854 1856) résumé

Pendant la guerre de Crimée, plusieurs personnalités de l'émigration rournaine de 1848, comme le general Gheorghe Magheru, Nicolae Golescu, C. A. Rosetti et Dimitrie Brhtianu, ont milité aupres des gouvernements francais et britannique, en essayant d'influencer aussi Popinion publique en faveur de la retrocession de la Bessarabie, que les Russes avaient ar- rachée au territoire moldave en 1812. L'initiative fut soutenue en 1855, h la fin de la guerre, par Gregoire rv Alexandre Ghika lui-rneme et un groupe cle boyards moldaves qui en ce sens se sont adresses h la Porte. Pour affaiblir la Russie, l'Autriche se rallia elle aussi h cette idée. Mal-

de point immediat de contact. Elles étaient separées meme a l'extrémité du Danube. 11 y avait une double neutralité entre elles: eerie du Danube et cello de la Moldavie. Malheureusetnent, il est écrit dans l'histoire que ks faibles ont rarernent raison. La seconde conference de Paris a re.ctifie la rectification de la premiere conference, non au point de vue des interets moldaves, mais au point de vue des interets tures. Elk a repris, sous le nom de Delta du Danube, les pthfeipaux territoireg que le Congres avait annexe Ala Moldavie et les a reunis Ala Turquie cornme ayant releve anciennement du Sultan. Les Principautés danubiennes se trouvent ainsi destitu- ées de leur contact avec la mer Noire; elles ne sont plus franchemcnt maritimes, et les deux ennemies éternelles, la Bussie et la Turquie, ne sont separees que par l'epaisseur de la basse Bessarabie"; cf. Of L. Boicu, op. cit., p. 429.

www.dacoromanica.ro 98 Paul Cernovodeauu 16 hemeusement, les hesitations de la politique francaise et les arrange- ments de Napoleon III ont determine un changement d'attitude du cabinet de Paris, dispose a faire des concessions pour menager les suscepti- bilités de la Eussie et parvenir a la conclusion de la paix. Cette attitude a permis a la Eussie de restituer a la Moldavie seulement les bouches ,du Danube et les departments limitrophes du sud de la province, annexée abusivement en 1812 (Traité de paix de Paris, le 18 30 mars 1856, XXe article). La ligne de demarcation fut fixée ultérieurement, le 26 d,e.c./6 jam . 1857 ; on rétrocCdait ainsi les bouches du Danube et les départements de Cahul, Bolgrad et Ismail, dont la superficie etait de 10.288 Yerstes carree, avec une population de 127.330 habitants parmi lesquels, en dehors des autochtones roumains, ii y avait des allogenes minoritaires: Russes, Gagaouzes et Bulgares. En meme temps, par une decision injuste, le delta du Danube et l'ile des Serpents furent attribues abusivement 4l'Empire Ottoman, en privant ainsi les Principautés d'un contact..direct avec la mer Noire.

www.dacoromanica.ro PRELIMINARIILE ANEXARII BASARABIEI DE CATRE RUSIA (1806 - 1812)

ARMAND GOW

Se poate spune c. Rusia F}i-a descoperit relativ tirziu vocatia de putere expansionista in zona sud-estului Europei 1 Cu toate acestea, prin actiunea sa a restabilit echilibrul triunghiului de forte agresive" 2 ce fusese rupt de Imperiul habsburgic la sfirklitul veacului al XVII-lea. Ideea unei aliante cu Moscova a reprezentat o solutie de disperare" 3 pentru oamenii politici ronani, interesati in blocarea expansiunii catolice austriece. Pe fondul revelarii adevaratelor intentii ale Habsburgilor s-a dezNol- tat o nouit optiune de politica externa, ai carei promotori au fost in principal grecii, in special patina eclesiastici culturala, mo.,tenitoareatra- ditiilorBizantuluiimperial 4.Chemata sa contrabalanseze tavalugul Vienei, Rusia nu a intirziat insa sa emita, la Tindul ei, pretentii teritmiale proprii in zona sud-estului european. La congresul international de la Nemirovo (1737), reprezentantii Moscovei au cdut Cilmeea, intreg te- iitoriul de ping, la 1S istrui independenta" talilor romAne sub protectia" Rusiei5. In contextul razboaielor din secolul al XVIII-lea, Imperiul tarist de*i a adoptat politica pailor mid" a realizat importante anexiuni, irnpingindu-sihotarele pina la Nistru (1792). Pentru prima data, o tara rornaneasca, Moldova, ajungea astfel sa alba frontiera comuna, cu Rusia. Sfir§itul veacului al XVIII-leai inceputul celui de-al XIX-lea a reprezentat pentru Europa, in general, o perioada de adinci framintari politice, cind se parea cgranitele statelor ajunsesera obiectul unui joc. Intr-un asemenea context tarul Pavel I, cu sase luni inaintea disparitiei sale a aprobat, de pilda, un plan de irnpartire a teritoriilor otomane, care prevedea anexarea de dare Rusia a jumatatii rasaritene a Peninsulei Baleanice (inclusiv Istanbulul), in vreme ce Casa de Austria ar fi ocupat Muntenia, Serbia §i Bosnia, iar Franta Egiptul 6. I A.D. Xenopol, Rdzboaiele dintre rusi si turdsitru iurirea lot asupt a fdrilor ron Oi e, CI. I, Iasi, 1880, P. 7. 2 1Iihai Maxim, Les Pays Roumains et les relations Habsbourg-011oman dans la seconde moilie du XVI' sieele, In vol. Habsburgisch-osmanische Beziehungen. Relations Habsbourg-ottomane. W ien, 26-30 September 198., C.I.E.P.0 Kolloquium Herausgegeben on Andteas Tie- tze, \Vim 1985, p. 91. aFlorin Constantiniu, De la Mihai Vitcazul la fanariofi. Observafii a. it, ra polit,cil c lerne romdnesti, In Studiii materialc de istorie medic", vol.III, Bucuresti, 1975, p. 125. 4 Paul Cernovodeanu, Coordonatele politicii exlerne a lui Constantin Brdneoveanu.1edere de ansamblu, ln Constantin Brancoveanu, redactori coordonatori Paul Cernowdeanu, Florin Constantiniu, Bucuresti, 1989, p. 128-129: Victor Papacostea, Civilizafie romdneascd si cloth- zafie balcanicd. Sluchi islorice, editic ingrijitäsinote de Cornelia Papacostea-Daniclopolu, studiu introductiv de Nicolae-Serhan Tanasoca, Bucuresti, 1983, p. 95-96, 110. 5 V. Mihordca, Contribufie la isloria pdcii de la Belgrad 1739, extras din Athisele Olteniei", nr. 79-82, 1935, p. 4; Nicolae Ciachiri Gheorghe Bercan, Diplomafia euroi wad it epoca modernd, Bucuresti, 1984, p. 178. o André Fggier, La Revolution Franeaise el l'Empire nal oleonie, Paris, 1959, p. 131. Revista istoricii",tom III,nr. 1-2,p. 97-120, 1992

7 c. 3d30

www.dacoromanica.ro 98 Armand Gosu 2

In condiciile penetratiei franceze pe direetia teritoriilor vestice ale Peninsulei Balcanice, oamenii politici rusi au pus problema efieacit4ii ocuplrii de care armatele tariste a tArilor rornAne 7. Mai mult decit atit, printul polonez Adam Czartoryski, apropiat satuitor al tarului A1enthu I, atragea atentia in vara anului 1804 asupra_necesitätii modificrii statutului principatelor române, evident in sensul unei mai marl inriuriri a Petersburgului asupra acestora 8. Pentru Adam Czartoryski, membru in cornitetul intim" al tarului 8, tdrile române reprezentau o excelentà monedl de schimb pentru Rusia, in ideea c Alexanthu I ar fi admis restabilirea statului polonez pe harta politica a Emopei, luciu pe care de altfel 1-acerut in repetate rinduri Atitudinea Frantei fata, de principatele romane a cunoscut o continua, modificare. Pentru Napoleon, competitia dintre cele trei mari imperii vecine (tarist, habsburgici otoman) pentru stapinirea teritoriilor roma,- nesti extraearpatice, a reprezentat o fericita sansa de a-si crea aliante noi, dea-siinvrajbi prietenii ii dusmanii, oferindu-le unora sau altora iluzia anex5rii principatelor, de unde acestia ar fi putut controla apoi Balcaniii drurnul cltre Istanbul 0 Strimtori. In toamna anului 1805, ministrul de externe al Frantei, Talleyrdnd, cerea compensarea pierderilor teritoriale habsburgice din centrul Europei prin anexarea tarilor române si a unei parti din Bulgaria ; astfel, Napoleon si-ar fi asigurat atit alianta Vienei eiti perpetua dusmanie a Rusiei pentru Casa de Austria n. Ceva mai tirziu, la inceputul anului 1806, printul Czartoryski ,a declansat o puternica campanie de influentare a tarului in sensul ocuptixii si anexlriirilcr române 12. De fapt inca din toamna 1805 unii din reprezentantii eabinetelor europene acreditati in eapitala de pe malurile Bos- forului sesizau probabilitatea unei invazii tariste in principate, in timp ce la Petersburg se stia el in Moldova, si Munteni, se pregaLeau depozite de brana necesare armatelor rusesti 13 -Oricum, informatiile despre cOn- centrärile de trupe si material de rAzboi la gianita de pe Nistru sint destul de nurneroase 14, cabinetul de la Petersbuig astepta, evident, doar pretextul pentru cleclansarea r5zbbiului.

7Acle fidocumente relative laistoria renasteriiRomdniel. publicate de Dimitrie A. Sturdza si C. Colescu-N artic, vol. I, Bucuresti, 1900, p. 419 (in continuare A etc si documente ). 8Vnesncaia politika Rossii XIX i naceala XX oda. Documenti Rossiiskogo Ministerstva Inostran.th Del, tom II, Moscva, 1961, p. 110 (in continuare tinesneaia politika Rossii) 9 M. Kukiel, Czartorycki and European unity 1770-1861, Princeton, New Jersey, 1955, p. 25-38, si urmãtoarele; Hugh Seton-Watson, The Russian empire 1801-1917, ONford, 1967, p. 73-74 si urrnatoarele; Nicholas V. Riasanovsky, Ristaire ae la Russie des origines 1984, traduit de l'americain par André Berelowitch, Paris, 1987, p. 331. 10Vezi de exernplu Memoires du prince Adam Czartoryski et correspondence avec l'empereur Alelandre I-er, preface de Ch. de Mazade, tome second, Paris, 1887, p. 149-157. 11 Lettres inidites de Talleyrand el Rapolion 1800-1800, introduction et notes de Pierre Bertrand, Paris, 1889, p. 161-164, 168, 170-171; Ade si docluncnte, p. 439-443; Memoires du prince Talleyrand, publiés avec une preface et des notes par le due de Broglie, I, Paris, 1891, p. 296-297; T.G. Djuvara, Cent projets dc portage de la Turguie (1281-1915), preface de Louis Renault, Paris, 1914, p. 340-341. 12 Mémoires du prince Adam Czartoryski el correspondance avec Pernpereur Aleaandre J-er,II, p. 105; Ade si documente, I, p. 456, 459, 463 etc. 13Nicolae lorga, Acte si fragmente en privire la istoria romdnilor, vol. IT, Bucures11, 1896, p. 402, 405; (In continuare Actei fragmente). 88laocumente Burmuzaki, vol. XVI, Bucuresti, 1912, p. 720-721, 723-724,etc.

www.dacoromanica.ro 3 Anexarea Basarabiei de Rusia (1812) 99

Pe de alta parte Anglia si Rusia reprezentan pentru Vapoleon, in acel moment, cei mai importanti ddversari ai si. In ciuda victoriei de la Trafalgar, Londra ar fi trebuit scedeze in utma instituirii blocadei continentale". Imperiul tarist ar fi urmat apoi sa fie ingenuncheat de o coalitie formata din yei puteriIranul (Persia), Imperiul otomansi bineinteles Franta15In acest sens, Napoleon a adresat personal mai multe scrisori sa11u1ui16 si sultanului17, prin care acestia emu indemnati s-o porneasca hotarit impotriva Rusiei, adevdratul lor dusrnan. Misiunea generalului H. Sébastiani, proaspat numit ambasador al Prantei la Is- tanbul, a constat tocmai in grabirea declansarii conflictului osmano-tarist. In ciuda faptului creprezentantul Rusiei, Andrei Italinski, a fost insarcinat sá atraga, atentia ministrilor otomani asupra ilegalitatii actiunii de inlocuire a domnitorilor de la Bucuresti si Iasi18,la Poartà se analiza, totssi, in acel moment, oportunitatea mazilirii principilor. In legatura cu Constantin Ipsilanti, domnitorul Tdrii Românesti, factorii de decizie ai politicii otomane afirmau cd, acesta era prea cunoscut pentru tradarea sai prin urrnaref rusii pot ii usor pusi la tacere" ; principelui Alexandra Moruzi, in schimb, nu i se putea reprosa nimic 19 In aceste imprejurari, la doua saptarnini de ld sosirea lui H. Sébastiam la Istanbul, Poarta a recurs, la 24 august 1806, la gestul extrem de mazilire a domnitorilor iomâni20. Reactia ambasadorului Rusiei a fost piornpti extrem de dull,21La 28 august a inaintat o nota guvernului otoman in care demonstracii acestasi-aincalcat ob1igaiile internationale22, in primul rind hatt- i-serifurile emise In 1802 prin care se stipula la 7 ani durata domniei la Iasi si la Buouresti. in instructiunile primite, lui A. Italinski i se atragea atertia'asupra interesulm Petersburgului in legatura cu repunerea domnitorilor destituiti ; in caz contrar el era autorizat sceara irnediat pasa- poartele personalului de la arnbasada rusi spardseasca Imperiul oto- man23Protestul prezentat oficial Portii, la inceputul lunii septeinbrie24, a fost urmat si de o scrisoare adresata de catre Italinski25insusi sultanului Salim III, iar apoi, de o nota ultimativa din. 29 septembrie. Rdspunsul inaintat ambasadorului Rusiei la 1 octombrie este departe de a lamuri incilcitele probleme ale situatiei creata in 180626.Cert este ca In fata ti-

" Contespondence de Napoleon I-er, XII, Paris, MDCCCL XIII, p. 449-450; Acte si documenie, I, p. 499-500. " Napoleon I-er, Messages et discours politigues, publiés par Geor, sBarral, Paris, p. 99-107. 17 Correspondence de Napoleon I-er, X, Paris, MDCCCL XII, p. 130,-131; Acte si docu- n elite,I, p. 431-432. 15 V nesneaia rolitika Rossii, III, Moscva, 1963, p. 180. " Mustafa A. Mehmet, Documente turcesti privind istoria Romaz iei, vol. III, 1791-1812, Bucuresti, 1986, p. 209-210. Documente Hurmuzaki, Supliment I, vol. II, Bucuresti, 1885, p. 348: Edouard Driault, La politigue orientate de Napoleon. SebasYiani el Gardane 1806-1808, Paris, 1904, p. 63; Ger- maine Label, I a France el les Principautes Danubtennes (Du XVI-e siecle a la chute de Napoleon 1-er ), Paris, 1935, p. 414. 21 M. d'Italinski jctte feu_et flammes contre la Porte". Documente HurmuzakI, S.L, II, p. 348. 22 Vnesneaia politika Rossit, III, p. 273-276. /bidenr, p. 300-302. 24 Documente Hurmmaki, S.!, II, p. 350 351. 25 Vnesneaia r olitika fossil, III, p. 322-324. 26 Documente Hurmuzaki, S I, II, p. 352-353.

www.dacoromanica.ro 100 Armand Gosu 4 rului concentrat de amenintari ale reprezentantilor Marii Britanii si Im- periului tarist27,la mijlocul lunii octombrie, guvernul otoman a cedat si a reinstaurat pe tronurile de la Iasii Bucuresti pe domnitorii desti- tuiti22La citeva zile dupa acest eveniment A. liahnski a informal) Pe- tersburgul despre revenirea vechilor principi si a dat intrecrii sale actiuni aureola unui mare succes al diplomatiei rusesti22in ciao satisfacerii pretentiilor tariste, generalul Michelson a primit, la 28 octombrie, ordinul de a trece Nistrul si de a invada principatele. Cancelaml rus, baronul Budberg explica aceasta noutt si de acum neasteptata initiativa ruseasca pur i simplu prin faptul a nu era in posesia stirilor privind ultimele evenimente de la Istanbul, urmärindu-se doar sporirea presiunilor asupra Portii. Dar, de fapt, la Petersburg se cunostea prea bine concesia facuta de guvernul otoman Busiei. Numai ca, se pretexta, tarul Alexandru I astepta noi am6nunte,i prin urmare, in conditiile intirzierii acestora, s-a hotarit ocuparea tarilor rornâne O. De asemenea, pentru a motiva invazia armatelor tariste, baronul Budberg a inaintat lui A. Italinski un nou set de trei revendicari pe care acesta urma sa le prezinte guvermilui otoman 1. In fala acestui atac neasteptat sultanul a rAmas descumpanit. Sfaturile adresate direct de Napoleon32de a se opune pretentillor rusesti, precum ii ocuparea teritoriului principatelor române de catre armatele tariste, 1-au determinat pe Selim III sa declare razboi Rusiei, abia in tilt- mele zile ale lunii decembrie 1806. Dili oameni politici ruF,d33au sesizat la vremeo respectiva greseala ce se comitea declansindu-se un nou razboi, deschizindu-se, deci, un nou front de lupta, de asta data in zona sud-estului Europei. Pentru Franta, conflictul ruso-otoman avea earacterul unei diversiuni menite sg, slabeasca forta Imperiului tarist. Astfel, o parte a trupelor rusesti, estimate la citeva zeci de mii de oameni, in loc s lupte in Polonia impotriva armatelor franceze, au fost deplasate in zona Nistrului si a Dunarii. In acest fel, Rusia pierdea sansa de a realiza o superioritate numerica categorica impotriva trupelor lui Napoleon34. In primele luni ale anului 1807, Londrai Petersburgul au declansat noi presiuni asupra Irnperiului otoman. Mai intii ambasadorul englez la Istanbul a adresat un ultimatum Portii, prin care i se cereau acesteia, intre altele, reinnoirea vechilor aliante cu Marva Britanie si Rusia citm

" Ibidem, p. 351; Italinski cerea pentru ambasadorul britanic Arbuthnot une marque publique et honorifique de satisfaction de la part de noire auguste souverain", Vnesneaia politika Rossii, 111, p. 348. 2° Mustafa A. Mehinct, op. cit., III, p. 211; Valeriu Veliman, Relafiile ronnlno-olornane (1711-1821 ). Docurnente turcesti, Bucuresti, 1984, p. 682-683. "Vne4neaia politikaRossii,III, p. 347. " linden], p. 381-382; Acte si documentc, I, p. 518-522. n Vnefneata poliiika Rossii, III, p. 383. 33 Correspondence de Napoleon I-er, XIII, Paris, MDCCCL XIII, p. 519; XIV, Paris, MDCCCL XIII, p. 4-5; Acte $i documente, I, p. 526-527; Documente Hurmuzaki, S I, II, p. 366. 33 De exemplu Memoires de Parniral Paul Tchitchagof, publiés par Charles Gr. Lahovary, Paris, Bucuresti, 1909, p. 366-367. 34 Albert Vandal, Napoleon el Alexandre I-er. L'alliance russe sous le premier empire, vol. I, Paris, 1891, p. 13; Germania Lebel, op. cit., p. 120.

www.dacoromanica.ro Anexarea Basarabiei de Rusia (1812) 101 alungarea reprezentantului Frantei,Sébastiani 35.in urma refuzului sultanului de a accepta aceste pretentii, o escadra engleza condusa de amiralul Duckworth a intrat in Bosfor si a pus in pericol capitala otomana. Atit riposta trupelor de aparare organizate de generalul Sébastiani36 cit mai ales absenta unei atitudini transante din partea flotei engleze, care nu a transformat dernonstratia de forta in atac propriu-zis, au determinat, pin& la urma, esuarea acestei actiuni 37. De cealaltI parte, Napoleon a propus sultanului un tratat de alianta si i-a cerut scontinue razboiul impotriva Rusiei38Selim Ill ar fi trebuit saintre in contact cu sahul Iranuluii, impreuna, spregateasca un atac cornun impotriva Imperiului tarist ". Parisul ar fi oferit chiar un ajutor militar Forth pentru a o convinge si se alature. Incil din luna ianuarie 1807, Napoleon era dispus sa trimit5, pentru intarirea armatei otomane din .BulgariaI un corp de 25.000 de soldati ". Datoritá raspunsurilor mai clam ale Portii000.mai ales in urma impotrivirii comandantilor corpurilor de armata osmane de la Dunare42,au fost expediati cu titlu de ajutoare doar citeva sute de soldati francezi43 La inceputul veacului al NIX-lea in politica orientall a Frantei a avut loc o schimbare fara precedent. Pe fondul decaderii Imperiului habsburgic, Parisul a renuntat la, ideea utilizarii Portii ca o contrapondere impotriva Casei de Austria. Consecinta imediata a fost cFranta putea sa se pronunte, cu aceeasi usurinta pentru o politica de impartire sau de conservare a Imperiului otoman" 43. Pe fondul acestei modificari de atitudine si in contextul international al anului 1807, Napoleon a preferat unui conflict de amploare, solutia unei pad de compromis cu tarul Ale- xandru I. Daca, cu un an in urma, In cadrul tratativelor franco-ruse re- prezentantri Parisului cereau renuntarea din partea Petersburgului la mice pretentii asupra principatelor române44,de aceasta data, la Tilsit, Napoleon a lasat adesea sa se inteleaga, in convorbirile confidentiale pe care le-a avut cu Alexandru I, car fi dispus s5, recunoasca anexarea tarilor romane48.Pretentiile diplornatiei tariste la Tilsit elan in realitate mult mai reduse. Realizind faptul c5, nu putea transa singura si de o maniera decisiva asa-numita problem& orientald, Rusia s-ar fi multumit cu un arrnistitiu incheiat cu Poarta, care sl-i asigure cadrul legal de evacuare

25Documenle Hurmuzaki, S I, II, p. 37S-379. 35 Edouard Driault, op. cll., p. 94-105; A.D. Xenopol, op. cll., I, p. 193-106. " Albert Vanddl, op. cll., 1, g. 42. 38 Correspondence de Napoleon I-er, XIV, Paris, MDCCCL XIII, p. 129, 220; Ade # documenie, 1, p. 531-532, 535-536; Documenle Hurinuzaki, S I, II, p. 372-373. 3° Cori esi ondance de Napoleon 1-er, XV, p. 17; Mire Franjai I'ersia (Iran) se va inchela un tratat de aliant5 la ineeputul lunii mai 1807. Vezi Albert Sorel, L'Europe el la Reoolution Française, VII, p. 154-155. 45 Correspondance de Napoleon I-er, XVI, p. 256; Acle si doeumenie, I, p. 5384-539. "Lelircs inediles de Talleyrand a Naroldon 1100-1809, p. 333-335; Ade documenle, I, p. 551; A.F. Miller, Mustaplui paella Bairakfar, Bucarest, 1975, p. 184-185. 42 Documenle Hurnmzaki, S I, II, p. 413, 415-416; XVI, p. 813. 43 Correspondance de Napoleon I-er, XV, p. 14-15. 48a Andrei Otetea, Conlribulie la chesliunea oricnlalt,, in Scrieri islorice alcse, prefatli de acad. David Prodan, ediliei studiu introductiv de Florin Constantiniui S,erban Papacostea, Cluj-Napoca,, 1980,p.161. 44 Acle si documenie, I, p. 510. 15 Memoires du prince Talleyrand, I, p. 393-304.

www.dacoromanica.ro 102 Armirtd Gosu 6

a trupelor pgrtilor beligerantei care st, garanteze ,statutul de autonomie ad tgrilor române fatl de Istanbul 46. De fapt, o mare parte din programul de revendictri relativ la spatiul sud-est emopean cu care tarul s-a prezentat la Tilsit 0-a aflat locul printre articolele tratatelor semnate la 7 iulie 1807. Tot cu aceastg ocazie baronul Hardenberg, reprezentantul Prusiei, a redactat un rnemoriu referitor la lichidarea Irnperiului otornani impgrtirea mo§tenirii acestuia. Teritoriile romftne*ti ar di trebuit in acest caz slintre In componenta Tmperiillui tarist (Moldova si Muntenia ping la riul Olt) habsburgic (Oltenia) 47,apoleon flu putea inst. accepta o asemenea solutie tranantg, din care, in primul rind Rusia,TIMinsemnate achizitii teritoriale, ar fi avut eel mai mult de cistigat. Articolul 22 al tratatului de pace prevedea cg trupele rusez;ti se yor retrage din tarile române, ifirt inst, ca deta,3amentele otomane st poet patrunde la nord de Duntre. De asemenea, se stipula cit tarul a acceptat interventia lui Napoleon In ye- derea incheierii unei ptei ruso-otornane (art. 23)48. In tratatul de aliantit semnat in aceeai zi la Tilsit s-a revenit asupra problemei orientale in sensul cg dact Poarta nu va accepta mediatia Frantei sau dact ar tergiver- sa incheierea satisfAcatoare a tratativelor, imptratii Napoleon i Alexandru se yor pune de acm d asupra Impiiiirii teritoriilor otomane, mai putin Istanbulttli provincia Bumelia 48. Mishmea de a media intie beligerantii de IA Duntre a ft st ineredin- tat t coloneluha francez Guillentinet 80. Acektaai-airdeplinit lClflà, astfel Mcit la 24 august 1807, m satul SlObczia, de line Gimgiu, delegatii otomani *Itti an senmAt aeordra de arMistitiu. PIM acest act se prevedea incetarea ostilitatilor (art. 1), evacratea in termen de 35 de zile a Mol- ovei i itiii Romanesti (hrt. 3), inapoielea material& r de luptil f!i a corgbiilbr capturate, 'precurn §i restituirea prizcnierilor de rtzboi. De ar-ernenea, se stipula cit qrmistitiul era valabil ping in primitYara 1808 (art. 2) 51. Toantna anului 1807fladus eu sine 45 FensilM modificaie a politica Petersburgului fa-0, de teritcriile romanWi extracaipaticc. De la izbucnirea rtzboiultii pint atunci mi -a pus nici tn. 'moment problerna aitextrii principhtelor in termeni trananti. Ateasta nu insearmIll cit Rusia rm o dorea. La Tilsit, Alexandrt I a luat inst pulsta diplomatiei francqze In aceastit chestiune, iar rezultatul a fost peste mteptarile sale. La prima ye- dere, Frantg nu era dispusa sit acorde o importantg prea mare acestui st bieet, iar in aparentg nu doea st se opung pretentiaor Petersburgului. In luna septembrie 1807 a. avut loci o reorientare a directiei de politict externt a Rusiei. Pun numirea in functia de cancelar a conthlui Rumiantev,

46 Acte si docur, .1c, 1, r. 565. 47 Ib'cicm, p. Z.-C9 ; Afl,cit Screl, op. cit., VII, p. 171. 48 Ade si docurnente, I, p. 580; Vnesneaia politikat .Rossii, III, p. 635; Albert Vandal, op. cit., I, p. 503. 49 Acte si documente, I, p. 584; Vnesneaia politika Rossii, III, p. 644, Georges Lefebvre N apolion, Paris, 1935, p. 327-240; A.F. Miller, op. cit., p. 189-191; Marin Dumitrescu, Poli- t ica lui Napoleon I fald de ferrite ronulne, Bucuresti, f.a., p. 32-36. 50 Correspondance de Napoleon l-er, p. 404. 51 Mustafa A. Mehmet, op.cit.,III, p. 221-223; Documents Hurmuzakt, S.1., III, Bucuresti, 1889, p. 146.

www.dacoromanica.ro 7 Anexarea Basarabiei de Rusia (1812) 1o1 politica externit a Rusiei indreptat eu preeadere centrul de greutate cittre zona sud-ektului Europei, immarindu-se cn predilectie irnpartirea teritoriilor otomane 52 In ciuda faptului egeneralul baron Mayendorff a ratificat armisti- iitlincheiatla Slobozia, ordinul de retragere a trupelor rusesti din tarile roniane a fost pina la urmit revocat 53. S-a pretins chiar cit Mayendorff mrfusese antorizat sä senmeze arrnistitiul, care, dupii opinia Petersburplui, era, inacceptabil in forma in care fusese ineheiat 54. Cu toate ca prin aceasta aetiune era incalcat flagrant tratatul de la Til Sit si arrnistitiul de la Slobozia, reactia Frantei a fost destul de pa- Edit Chiar de la aflarea vestii cu privire la revoearea ordinului de retragere a armatelor rusesti din Virile rornane, Napoleon atragea atentiact problema evacuarii principatelor era indisolubil legata de cea a restituirii unor importante. teritorii oeupate de trupele franeeze ciitre Prusia 55. Cu ocazia primirii la Paris a ambasadorului Rusiei, contele Tolstoi, irnpa- rani Frantei a insistat asupra faptului ea nu era dispus sit evacueze Pru- sia, daca, tarul nu-si va retrage armatele din tarile romane. In urma aeestor cbscutii s-au conturat trei ipoteze : evacuar ea simultana a principatelor sia pro:vinciilor prusiene de care mu ii respectiv franeezi, ocuparea Mol- doveii Tàrii Romanesti de dare Rusia 0 a unor teritorii echivalente ce apartineau Prusiei de cittre Franta, iar a treiai ultima combinatie era impartirea teritoriilor otornane 58. Trebuie subliniat faptul ea, Napoleon nu a insistat atit asupra neeesitatii de a se elibera tarile romane, cit rnai ales, asupra Mcii, ca, nu ar admite nici o crestere teritoriall a Rusiei, fara, ca. Franta, Ia rindul sau, sà obtinit emnpensatii similare, In acelasi timp, Alexandru, I nu putea accepta sacrificarea Prusiei de care era legat prin tratatul de alianta de la Bartenstein (apribe 1807), pin care el se obligase sä hipte pentru recucerirea provinciilor prusiene pierdui e sat sa obtina eehivalente teritoriale in compeusarea acestora (art. 4) 57. Tot- odatä, tarul era constient capentru a convinge nobilimea rusa de oportunitatea unei aliante cu Franta erau necesare uncle eistiguri teritoriale, Tarile romane reprezentau tocmai achizitiile mult dorite. In acest Bens, hi Mijloeul hmii noiembrie, Alexandru I a adresat personal o serisoare lut Napoleon in care-i expunea motivele pentru care a sistat retragerea trUpelor rusesti din principate, iar in aeelasi timp a declarat reprezentaaitu- liiifrancezla Petersburg cit cloreste sa-si insuseasea cit mai grabnic tarile romane 33. Cererea referitoare la anexarea ambelor principate dna,- rene a reprezentat un pas deeisiv Mout de diplornatia tarista. Pretentiile teritoriale rusesti in zona sud-estului Europei au cunoscut astfel o evolutie ascendenta, delimitata temporar intre sfirsitul lunii septembriei rnijlo- cul *mil noiembrie. Astfel, in instruetiunile din 26 septembrie 1807 adresate

52 Albert Vandal, op. cit., I, p . 157-159. 52 Nicolac Iorga, op. cit.,II, P. 428-429. 54 Documente Ilurmuzaki,.S.I, II, p. 472., 485. Correspondance de Napoleon l-er, XVI, I aris, MDCCCL XIV, p. 87. 58 Ibidem, p. 173; Serge Tatistebeff, Alexandre I-er et Napoleon d'apres leur correspondance inedite, 1801-1812, Paris, 1891, p. 239. 52 Vnoneaia politika Rossii, III, p. 557-561. 58 Actesi documente, I, p. 660-661, 669; GermaniA Lelia, op. cit., p. 143; Albert Vandal, op. cit., I, p. 169-170.

www.dacoromanica.ro 104 Armand Gosu 8, de tarul Alexandru contelui Tolstoi, se aprecia ca Rusia trebuia si pretin- dit anexarea Basarabiei, adica a Bugeacului (zona de la nord de gurile Duniirii riisluita din trupul Moldovei de Imperiul otoman in a doua jumatate a veaeului, al XV-lea si prima jumatate a celui de-al XVI-lea) cu cetatile Bender, Akerman, Chibai Ismail, precum si fortireata no- tinului din nordul Moldovei 59. Citeva saptamini mai tirziu, la, 6 noiembiie cancelarul Rumiantev intr-o scriscare adresatadeasemenka tot ambasa- doiului Tolstoi a reluat problema Basarabiei (Bugeacului), teritotin pre, tins de Rusia pe motivul cii in articolul 22 al tratatului ineheiat la Tilsit s-a stipulat doar evacuarea Moldoveii Munteniei, nu F,d a Basarabici 9. Iar, cum am amintit, la mijlocul lunii noiembrie tarul coca deja intreg teritoriul principatelor rornanei Dunarea ea hotar intre Rusiai Poarta. La rindul sau, Napoleon lega anexarea tarilor rorrittLe Imperiului tatist de ocuparea unei parti din Prusia, a Sileziei. Aceasta ar fi tumat sgb revina Saxoniei, aliatil a Frantei. Pierzind Silezia, Prusia redevenea o putere de rangul a/ doileaj. Numirea liii Caulaincourt in postul de amba- sader al Fiantei la Petersburg, in tetonna anului 1807, nu a modificat termenii ecuatiei. Chiar ill instructiunile primite inaintea plcCiilii la post i s-a atras atentia asupia misiunii de a obtine aeor dul Eusiei pentru and- xarea Sileziei in schhnbul granitei pe Dunibe 52. Refuzind sa renuate la principatele romfrne si neadmitind totodata riisluirea fostrilui sin aliat, Prusia, Petersburgul a propre, thept compenSatie Parisului, Albania si Moreea. Napoleon a refuzat insi trecul pe motiv ca aeeste ter itor ii nu echi- aleazil in importanta cu Moldovai Muntenia, eerind in continuareSi- lezia 63. In fata refuztddi constant al Parisului de a accepta pretentifle Busiei, contele Tolstoi. intr-o discutie purtittil la 10 ianuarie 1808 cu Na- poleon, a insistat astpra faptului cii tratatul de la Tilsit nu prevedea nimic in legituii eu Basarabia (Bugeacul) si in consecinti Petersburgul se considera indreptatit si ocupe acest teritoriu4. In acest context pentru a mari suprafata anexati, in conditiile in care neacceptind sa-si sacrifice aliatul berlinez nfl putea ()Nine reeunomterea achizitionarii tarilor 161-na- no, cancelarul Rumiantev, in ideea crt micar teritoriul nord-dunirean al Basarabiei va reveni Rusiei i-a cerut contelui Tolstoi sit pretindi ca viitoar ea frontiera si fie impinsa pe bratul Sulina sau Sfintul Gheorghe san chiar pini la laud Razelm 65. Astfel, daci Petersburgul nu ar fi putut obtine Moldova s,i Muntenia, el Ii pregitea varianta anexii ii Bugeacului si a unei 'ATV, cit mai intinse din Dobregea. In acest timp, pentru A infringe Anglia prin blocada continentali Napoleon avea de lichidat problema pertugheza. Strins legati comercial si economic de Mai ca Britanie, respectarea blocadei tIr fi ruinat Portu- galia. Ultimatumul francez cal e cerea inchiderea porturiler portughoze

59 Aclei documenle, I, p. 606-608. "I bidem, p. 634. (II Albert N andal, op. cit., I, p. 181-182, 184-187. 63 Adeeidocumenle, I, P. 653-654; Memoires du general de Caulaincourl, introduction et notes de Jean Hanoteanu, I, Paris, 1933, p. 105. 63 .Acle1 documente, I, P. 711-712; Serge Tatistcheff, op. cil.p. 276. " Aclei documenle, I, p. 714. " Ibidem, p. 708.

www.dacoromanica.ro Anexarea Basarabiei de Rusia (1812) lot pentru toate navele sub pavilion britanic nu a fost aceeptat 66 Irnp5ratul Frantei a recurs, la solutia extrema'. Prin conventia secret5, incheiat6 in ootombrie 1807 on regele Spaniei s-a hotarit ocupareai impArtirea Por- tugaliei in trei zone 67. Numai e5, rilzboiul din Peninsula Iberic5, mai ales in urma defectiunii spaniole, a luat o intorsiiturA, nefavorabilik Acesta este contextul in care taml Alexandru I, decis ski tran§eze in favoarea sa problernar anexkii *nor romane, a declarat in februarie 1808 ea Por- tugalia este un echivalent substantial pour deux provinces ruinées" (Moldova 0 Muntenia n. n.) 68. Tocmai pentru a menaja Imperiul otornan.§i a distrage atentia Rusiei de la zona sud-estului Europei, Napoleon A incercat seanalizeze energia expansionista a Petersburgului atre Peninsula Scandinavica, 13.5,zboiul ruso-suedez avea astfel caracterul unei diversiuni pe care imparatul Frantei s-a grnit so ineurajeze ". Scrisoarea lui Napoleon din 2 februarie 1808 este o alt a. marturie in aeest sens 70 La Petersburg, in lunile februarie-martie 1808, s-au desfki§urat mai rnulte convorbiri asupra Irnprtirii Imperiului otoman. In urma unor digcutii aprinse in leghturil cu gasirea unui echivalent pentru tkile re- mane,partea franceza., reprezentatil de ambasadorul Caulaincourt, §-a deeis s 'a nu mai lege problema principatelor de cea a Sileziei. Tarul dorea S5i dcupe Myntenia i Moldova, nirnic mai mult. El a declarat c5, ambitiile sale n'allaat pas au dela de la Valaclne et de la Moldavie" 71. Dupki primele patru intilniri (28 februarie, 2, 4, 9 martie) cancelarul Rumiantev 0.ambasadorul Caulaineomt au redactat o non', prin care se delimitau zonele care ar fi urmat a fi §mulSe Irnperhilui otornan. Rusiei Ii reveneau astfel Moldova, BasarabW, (Bugeacul), Tara Romneased 0 Bulgaria, Franteir Albania, o parte din Bosnia Moreea §i Candia,iar Austriei Croatia 0 ce mai rAminea din Bosnia 72. Ultimele dou5, convorbiri (10 0 12 martie) s-au axat pe problerna st5pinirii Istanbulului 0 a planului lui Napoleon privind o expeditie in India, din care Alexandru I nu vedea de avantaje ar fi putut obtine 73. Trebuie subliniat faptul ea, aceste diseutii au avut doar caracterul liner tatonari, Parisul urrnarind, in primul rind, sit cWige timp pentrua-sirezolva problernele din Spania 74. Cert este csa 0 in capitala Frantei se vorbea pe tema impthtirii mo§tenirii otomane, de creme ce ambasadortil Austriei s-a intretihut cu Napoleon asupra acestui subject 75.

66 André Fugier, Nor oldon ci l'Fspagne 1799 1808, 11, Paris, 1930, p. 207-208, 216-217 Georges Lef ebvre, op. cit., p. 249-250. 67 Correspondence de Napoleon l-er, XVI, p. 131-132, 140-143. 66 André Fugier, op. cit., II, p. 381. 62 Correspondance de Napoleon l-er, XVI, p. 104. 7° I bidem, p. 586; A cte si docurnente, I , p. 735-736; Albert Vandal, op. citI, p. 260-261 ; Edouard Driault, op. cit., p. 345-346. 71 Vnesneaia politika Rossii, IV, Moscva,' 1965, p. 177. 72 Serge Tatistcheff, op. cit., p. 315-351; Actei documente,T,p. 811 812. 73 Serge Tatistcheff, op. cit., p. 351-360. " Albert Vandal, op. cit., 1, p. 267-268, 284-306; Edouard Driault, op. cit., p. 290-294; Sergiu Cohnnbeanu, Contribufii privind situafia internalionald a fdrtlorromdneIntre anti 1806 181t: n Revista de istorie" nr. 5, 1976, p. 668. " Memoires, documents et arils divers laisses par le prince de Melte rhich, 11, Paris, 1880, p. 147 §i urni5toarele.

www.dacoromanica.ro 106 Arthand Gosu 10

Ru 0i, dupa cum observa consulul franeez de la Bucure0i., manifes- tau intentia de a ocupa principatele române pentru iotdeauna78)in timp ce Poarta jefuza siti admita (nice discutie pe aceastit temil77. Infringerile suferite de armatele franceze in Poitugaliai Spania, masurile de inar mai e luate de Impeiiul habsbingic au complicat peste plasma situatia lui Napoleon. Nevoita sti,-0 ietraga trupele din Prusia pentrua-§iintati contingentelo care luptau in Spania, Franta raminea expusit la granita ritisitiriteana. Pentru a preintimpina mice defcctiune din partea Vienei, Napoleon a facia apel la proasptul silt" nliat, Alexan- dm I 78. Numai eil, pentru a obtine asistenta Busiei, tarul trebuia cointe- resat. Ori, vieme de aproape un an principatele române au reprezeutat marul disc.ordiei in relatiilE ruso-franceze. Napoleon era (loci constient,ca nu putea obtine nici un angajament din partea Petersburgului firá sg, iecunoasciti anexarea Moldovei siTitirii Romane§ti de &are Rusia. In acela0 timp Parisul dorea sit se asigure de faptul cititarul se va limita.la a pretinde doar granita pe Dunke 0 nu va urmari. data fiind situatia in care se gasea Franta, anexiuni teritoriale 0 in Bulgaria ". La 12 otombrie 1808, la Erfurt, a avut loc semnarea conventiei secrete de aliantiti dintre Frantai Rusia. Faptul ca in mai multe articole s-a revenit asupra problernei tarilor romane demonstreaza importanta acestei chestiuni in contextul raporturilor franco-ruse. Prin articolul 5 partile contractante se angajau sa, nu incheie pacea en Anglia decit in conditiile in care aceasta ar recunomte anexarea Moldovei, Muntenei Finlandei 80de catre Rusia, iar articolul 8 se referea la faptul ca imparatul Napoleon sanctioneaza ocuparea principatelor i akiezarea granitei pe Du- nare. Pentru cazul in care Poarta ar refuza sit cedeze (Imperiul otoman de fapt nu putea dispune de teritoriile principatelor, state autonome, hibutare sultanului) Moldova 0 Muntenia, Franta s-ar fi lirnitat a oin- terventie pe lIngit guvernul otoman, in acest caz Rusia find indreptatita sit redeschida ostiliti4ile. Daca Imperiul habsburgic ar fi intervenit in conflict de partea Portii otomane, Franta ar urma sit faca caned: comuna cu Petersburguli sa declare razboi Austriei 81. Cu toate cit marele vizir Mustafa pa§a Bairaktar dorea incheierea pfeii,totu0, nu putea accepta anexarea tkilor romane de catre Rusia82. Mai mult decit atit, Ii marturisea marele vizir lui Manuc bei, la Istanbul 's-a poruncit ehiar §1 interzicerea aducerii in discutie a acestei probleme"83. In urma remodelarii principiilor de politica, externa ale Imperiului francez, reprezentantul Parisului la Poarta, Latour-Maubourg, a primit noi instructiuni prin care i se cerea sa intervina pe linga guvernul otoman In ideea acceptkii anexkii Moldoveii Taxii Romanekiti la Itusia 84. Nu-

78Documents Hurmuzaki, XVI, p. 835. 77Ibidem, S.I, II, p. 500 78Memoires du prince de Talleyrand, I, p. 319 320 ; Albert Vandal, op. cit., I, p. 357 3`58. 79Vnesneata politika Rossti, IV, p.318. 88Finlanda a fost incorporatA Imperiului tarist In urma pAcii ruso-suedeze de la Fried- richsham (17 septembrie 1800)- 81 Correspondance deNapoleon l-er, XVII, Paris, MDCCCLXV, p. 635-637; Acle si documente, I, p. 027-928; Vnesneaia politika Rossii IV, p. 360. 82Documente Hurmuzaki, S.I, II, p. 519-520. 83Mustafa A. Mehmet, op., cit., III, p. 241-242. 8 Documente Hurmuzaki, S.I, II, p. 523-525.

www.dacoromanica.ro 11 Anexarea Basarabiei de Rusia (1812) i(r7r mai. ca la, Istanbul prestigiul Frantei a fost definitiv compromis. Stringe- rea.aellatillor dintre Paris 0, ,Peterbburg a determinat racirea treptata, dar efinitiva, a legatuiilor osmano-franceze, 1apoIeon pierzind orice cre,dit_la Ponta, 25 .t.'u alit mai mult cu, cit impaiatul anunta in hma decembrie in Sena ea socote0.e tarile romane ca apartinind Rusiei86 '.'Negocierile puitate la sfii situl anului 1808 la Istanbul intre rusi eootomaninlegatura cu cedarea principatelor bateau pasul pe loc. Rusia pretindea granita pe Dunare in timp ce Poarta kbia consinitise la cedarea unei parti din Basarabia (Bugeac)87In aceste conditii ambitiosul cancelar Rumiantev a solieitat tarului Alexanthu I rehiatea ostilitatilor impotriva Imperiului otoman prin atacarea Bulgariei88. Unii diplomati rui, uirniti de intransigenta atitudine a Portii, au crezur.; pentru un moment, ca Parisul face un joc dubluincitindu-ipe otorilani impotriva Petersburgului 69. In primavat a anului 1809 s-au reluat convorbirile in vedereaInclie- ienii pcii. Delegatia otomana s-a deplasat pe tiaseul Craiova, prin Bucu- resti,catre Iai, uncle vreme de doua luni s-au purtat tratathe. Se cunosc prea putine amanmite in legaturri cu acest f.pisod. Chiar diplornatii vremii se plingeau de lipsa oricaror informatii 9°. Iii orice caz, nici Poartai nici Rusia nu erau dispuseiI ienunte la punctul lor de vedere. Intre timp, in ianuarie 1809 s-a incheiat tratatul de pace dintre Imperiul otoman siMarea Britanie 91 Mai mult decit atit, se pare ca Londra ar fi promis Portii sintervina pe linga curtea de Ia Petersburg si spbtina retragerea trupelor tariqe din principate, in eaz de iefuz punindu-Qe chiar problema unui atac englez asupra Crimeei 92. Diploma Va rusa a folosit pretextul imbuntitatirii relatillor osmano-britanice pentru a lega continuarea tratativelor de la Iasi de alungarea ambasadorului englez din Istanbul 93. Poarta a refuzat aceasta' conditionare. In primavara ostilitatile au fost reluate prin asedierea eetatilor otomane din stinga Dunarii, GiurgiuIi Detasamente rusesti au trecut fluviul in apropielea Galatiului, atacind contingentele otomane stationate iii nordul Dobrogei Conflictul dintre Imperiut taristi regatul Suediei s-a incheiat prin semnarea in septembrie 1809, a pacii de la Friedrichsham, in ui ma cal eia Rusia a

" Ibidem, p. 523; Germanine Lebel, op. cit., p. 166. Nicolae lorga, Locul romanilor in istoria universald, editia ingrijitA de Radu Constan- tinescn, Bucurcsti, 1985, p. 368. " Hem, Aclei Pagmente, II, p. 442. 68 Sans une demonstration militaire nous n'obtiendrons pas cette cession.fl taut, pour Pacquérir, passer le Danube", Vnesncaiaolilika .Rossii, IV, p. 439-440. " Ibidem, p. 481. 80 Nicolae Iorga, op. cit., IT, p. 444; V.A. Urechia, Istoria rompnilor, IX, Eucuresti, 1896, p. 674-679. 61 Gabriel Noradounghian, Recueil d'actes internationaux de l'Empire ottoman, II,Paris, 1900, p. 81-84. 92 Documente Hurmuzaki, S.T, IT, p. 535. 63 Nicolae Iorga, op. cit., II, p. 444; Documente Hurmuzaki, XIV, Bucuresti, 1910, p. 107; Vnesneaia politika Rossit, V,. Moscva, 1967, p. 19-20. " Radu Rosetti, .Arldva senaterilor din Chisindu si ocupajia ruseascd de la1806-1812, II, In AnaleleeAcademlei Române. Memoriile sectiunii istorice", seria II,t. XXXI, 1909, p. 34--:35; Leon qasso, Rusia st bazinul dundrcan, traducere din ruseste cu un studiu introductiv de St.Gr. Berechet, Iasi, 1940, p. 3,07-108.

www.dacoromanica.ro 108 Armand Gosu 12 anexat Finlanda 98.VeleitAile expansionisteale Petersbmgului s-au deplasat cu precadere in direetia sud-estului Europei. Pupa parafarea pàcii ruso-suedeze, diplomatia tarista a reluat hotiirit tema incheierii conflictului cu Imperiul otoman, cu conditia lecunoasterii anexarii Bu- geacului, Moldoveii Munteniei. S-a sperat chiar ca, Poaita, slabita, va accepta acest sacrificiu 96 In acest sens, la Petersburg, s-a. redactat in februarie 1810, un proiect de tratat in 15 articole, trimis generalului Kamenski, cornandant-ul armatelor -tariste din principate, In articolul 4 au fost cuprinse pretentiile teritoriale ale Rusiei. Aceastamrniirea s ane- meze Moldova, Muntenia i Bugeacul, o parte din insulele Dunaiii (printre care si .Ada-Kaleh) si Delta Dunarii in in.tregime 97. Pentru a impiedica mice reluare a discutiei cu. privire la statutul principatelor, cancelaria imperiala ruseasca a anuntat, in mod oficial, trecerea truilor romane in stapinirea Imperiului tarist in apilie 181098. Contextul international, de asemenea, s-a aratat favorabil Rusiei, mai ales in conditiile in care Poarta otomanasi-aimbunatatit relatiile cu Marea Brit anie ". Napoleon si-a reinnoit adeziunea data la Erfurt tarului, cu privire la anexarea de catre Petersburg a -prior române 1", dar a atras in acelasi limp atentia, ca nu va admite nici o sporire a pretentiilor rusesti in aceasta parte a Eu- ropei 101. Totodata, in conditiile aparitiei primelor semne ale defectiunii aliantei franco-ruse, Napoleon marturisea ca ocuparea Finlandei, Mol- doveii Yard Rom'anesti au fost cadourile" oferite lui Alexandru I, in schimbul apropierii de Franta 102, Parisul retragindu-si, in conditiilerà- eirii relatiilor cu Rusia, acceptul sail hi aceasta problema. Vara anului 1810 a adus cu sine reluarea Violenta a luptelor peii- nia Dunitirii. Pe la inceputul toamnei, unele fortarete otomane indelung asediate au capitulat. Prin cucerirea Sistovului, Rusciucului, Nicopolelui etc. armatele tariste si-au intarit pozitia pe malul drept al Dunarii si au sporit presiunea asupraPortii. La Petersburg nu se punea la indoiala faPtul ca principatele romane aveau sa fie anexate Rusiei. In acelasi timp, tarul doreai incheierea pacii cu Imperiul otoman, fara a fi, insa, dispus sa renunte macar la o parte din pretentille sale 03. Dupa marile victorii rusesti din august-septembrie 1810, la mijlocul lunii octombrie, printr-o scrisoare adresata marelui vizir Yusuf pasa, generalul Kamoiski tacea eunoscute ultimele conditii de pace ale Petersburgului. De fapt, acestea nu difereau in comparatie cu pretentiile expuse anterior. In primul rind, se cerea ca Dunarea sa de- vinafrontieraintro Imprriul tarist si cel otoman, precizindu-se ca aceasta, est une condition prealable sine qua non". Pe de alta parte, Poarta era

" De Martens et de Cussy, Recueil manuel el pratique de trailes, conventions et autres actes diplomatiques, II, Lesipzig, 1846, p. 338-344; Vnesneaia politika Rossii, V. p. 214-219. °° Ibidem, p. 278, 304, 375. ltIbidem, p. 364; Articolul 4 publicat In traducerc de Sergiu Columbeanu, op.cit., p. 672. 98 Documente Hurmuzaki, XVI, p. 853-854. "Ibidem, S.I, II, p. 567. 100 Correspondance de Napoleon I-er, XX, Paris, MDCCCL XVI, p. 587. 101 Memoires, documents et ecrits divers laisses par le prince de Metternich, II, p. 370. 102 Ibidem, p, 376; Albert Vandal, op. cit., ir, Dauxierne edition, Paris, 1893, p. 387. 108 Paul Cernovodeanu, Early Accounts of the Romanian Principalities inAmerican diplomatic reports 1806-1829, In Southeastern Europe", 1984, nr. 1, p. 55-56.

www.dacoromanica.ro 13 Anexarea Basarabiei de Rusia (1812) 109 invitata strirnita la Rusciuc un reprezentant insarcinat ssemnez t. preliminariile paciii armistitdul 1°4. La Istanbul, in aceea,si lunà octombrie, se vorbea despre faptul cà tarul pretindea, pe lIngil cererile inaintate de generalul Kamenski marehii viziri inclipmdenta Serbiel 105 In ciuda faptului ca la Ruscille s-a deplasat o delegatie de plenipotentiaii otomani156, tiatativele nu au putut dernaaa, in conditiile in care Poarta s-a dovedit decisa sa 'nu accepte alta. frontiera &chi Nis-h.-1.1P". Cu toate acostea, In ultimele doua luni ale anului 1810 a circulat cu insistenta in mediile diplomatice europene zvonul privind incheierea pitch dintre Rusiai Impe- riul otoman. Reprezentantul Frantei la Iai, Fornetty u8, consemnase deja faptul ca in cafitala Moldovei se vehiculau informatii despie uncle pretinse articole ale unui imaginar tratat de pace luso-otornan, prin carE so pretindea c Petersburgul s-ar fi multumit doar cu anexarea BugeAcului, din teritoriile romaneFAi urmind a fi retrase unitatile armatelor aiistt "°. Zvoriul despre lenuntalea Petersburgului la ideea ocuparii Moldovei Munteniei a circulat in acea perioada chiar *i in capitala de pe malmile Bosforuhn 1-1°. Pentru a indcpaita asperitätile din raporturile ruso-otornane, diplomatia tarista a apolat la. servichle reprezentantului Piusiei la Istan- bul m ; fara succes insä. In conditiile in care Rusia nu era dispusa sa prezinte nikste propuneri de pace mai realistei pretindea atit ocupareait- rilorrbmane citi independenta Serbiei, guvernul otoman, personal, sultanul, s-au decis pentru continuarea razboiului, nutrind sperantacit abanta franco-rusa s-ar putea in curind defecta 112; in accst caz conjunctura internationala ar fi salvat Poarta de la dezastru. Fostul domnitor fanaVict, Alexandru Sutu, i-a sells in prim:Ayala anului 1811 liii Talleyrand, cerindu-i sà intervina in vederea deta0iii unui corp do armata francez, pe Nistru, unde slupte alaturi de ctomani impotriva trupelor tariste 113. Napoleon, insa, avea o cu totul alta opinie in aceasta problemä. In instructiunile pe care solicita sa-i fie expediate noului ambasador al Frantei la Petersburg, a insistat asupra faptului, ca Parisular fi avantajat de continuarea razboiului ruso-otoman, singura grija a sa consta in temerea cPetersburgul ar putea pretinde achizitii teritoriale §i la sud de Dunare, ceea ce ar fi imposibil de acceptatn4.Di- plornatia taaistii, in acest timp, gasea de cuviinta srabeasca incheierea cu Poarta. Pentru aceasta a fost trimis la Sumla, un traducator, folosit de Petersburg in tratativele cu otomanii, Pierre Fonton. Din pacate, flu cunoastEm prea mult din ce s-a discutat aici 115. A fost oricum o luare a pulsului adversaruluii nimic mai mult. Acum se pare ca diploma- Viatarista a renuntat sa mai ridice vreo pretentie in leg:Atm:A cu statutul

104Vnoneaia politika Rossii, V, p. 538-539. 155Documenle Hurmuzaki, S.I, II, p. 578. 108 Ibidem, XVI, p. 879, 881. 107 Nicolac Iorga, op. cit., II, p. 454. 155Pentru misiunea sa vezi Germanic Lebel, op. cit., p. 291-293. 109 Documente Hurmuzaki, XVI, p. 883-884. 110 Ibidem, S.I, II, p. 580. 111 lbidem, p. 578-579. 115Ibidem, p. 579. 115Ibidepi, XVI, p. 812. 114Correspondance de Napoleon, I-er, XXII, Paris, MDCCCLXV1I, p. 34. 115Documente Hurmuzaki, XVI, p. 901.

www.dacoromanica.ro 110 Armand Gosu 14

Serbiei, iar in schimbul acestei concesii, Poarta ar fi unnat sa accepte incorporareoprincipatclor românein imperiul Romanovi1pr 116.Cert este a, ne-o dovedese instructiunile date de Italinski lui P. Fonton la mijlocul hmii mai 1811 , rusii nu Kau dispusi srenunte la proiectata anexare a lioldoveii Tani Românesti '17. Numai ca, nici Poarta nu ac-, cepta modificai ea statutului de tan tributare, pe care-I aveau principatele dunarene. Decis sa continue razboiul, sultanul a, incredintat functia de mare vizir fostului nazir de Braila, Ahmed pasa. Intdrirea trupelor otomane pentru campania din anul 1811 a avut loc pe fondul retragerii unor cor- puri de annata taliste peste Nistiu, in Ruia 118 Totodata, aluat amploare zvonurile cu privire la apropiata izbucnire a unui sräzboi franco-rus 119, ceea ce ar fi modificat esential contextul international. Negociatorul P. Fonton, aflat in slujba Rusiei, a relish sag convinga pe marele vizir, cu ocazia unei vizite facute la Sunila, pe la sfirsitul lum mai, a trimita la Bucuresti, pentru tratative, un plenipotentiar otoman 120 Pentru aceasta misiune a fost desemnat Abdiilhamid efendi. Sosit in Bu- curesti la 5 iunie, aceasta a reusit de indata' sa, se puna la curent cu cererile avansate de Rusia. Rumiantev pretindea granita pe Dunare in mod oficial, dar i s-a dat de inteles negociatorului otoman, ca, Petersburgul s-ar fi multumiti cu mai putin, fiMd insa exclusa posibilitatea acceptarir vechiului hotar, Nistrul. Abdillhamid efendi primise instructiuni precise ; in cazul in care Petersburgul nu ar fi acceptat statu quo ante bellum, delegatul turc trebuia sintrerupa once contact cu diplomatii rusii sa se reintoarca de indata in tabara otomana, de la sud de Dunare. Generalul Mihail Kutuzov, precum i fostul ambasador al Rusiei la Poarta, Italinski, au insistat pe 1higAbdtilhamid efendi sastepte la Bucuresti pina ce va sosi raspunsul cabinetului rus 121 Pentru contemporani, insa, lucrurile erau dare. Rusia facea tot posibilul straga, cit se poate de mult de timp 123. Inutil, de vrerne ce sultanul, marturisea reis efendi (ministrul de externe), risquerait plutôt de perdre Constantinople que de ceder les principautés a, la Cour de Russie" 123. Citeva zile mai tirziu, la 27 iunie, Ita1insk a primit noi instructiuni. Pozitia cabinetului tarist i-a fost comunicata irnediat lui Abdiilhamid efendi, In cadnil unei saute intrevederi, de la care delegatul otoman a plecat foarte afectat. Se parea chiar ca, aceasta va parasi Bucurestiul 124. In conditiile in care detasamente ale armatelor tariste au fost retrase de pe frontul dunarean, evidenta superioritate numerica a armatelor otomane s-a reflectat in mai multe victorii cistigate impotriva rusilor. Din acest punct de vedere, in vara anului 1811, raportul de forte s-a echilibrat sensibil, Poarta anulind, unul dupa altul, succesele otinute in anal precedent de Imperiul tarist. In luna iulie, trupele otomane au recuperat

keiIbidem, S.I,II, p. 583-584. 117Vnesneaia politika Rossii, VI, Moscva, 1962, p. 110. 118Documente Burmuzaki, S.I, II, p. 584-585, 605; XVI, p. 925 etc. 1111Ibidcm, S.I, II, p. 612, 614; XVI, p. 922, 925, 928 ttc. 120Nicolae Iorga, op. cit., II, p. 461. 121Mustafa A. Mehmet, op. cit., III, p. 273-279. 123Documente Hurmuzaki, XVI, p. 915. 123Nicolae Iorga, op. cit., II, p. 462. 124Documente Hurmuzaki, S.I, II, p. 614 S XVI, p. 920-921.

www.dacoromanica.ro 15 Anexarea Basarabici de Rusia (1812) .111

Rusciucul125Aflat in imposibilitatea de a rezista ofensivei .declansatl de marele vizir, generalul Ms Kutuzov s-a retras la nord de Dun/re,stabilindu-0tablra la CAlugaffeni126 Sporirea tensiunii in raporturile franco-ruse a deterntinat personali- tAti influente de la curtea taralui s, cearl cancelarului Rurninatevin- elieierea grabnic/ a pacii cii linperiul otomani reorientarea atentiei Petersburgului c/tre frontiera cu Po Ionia127..Oricum,la Bucuresti, diplo- math rusi an f/cut marl siortari sA-1 conving*/ pe Abdiilhamid efendiad renunte la punct-al de vedere conform cAruia Rusiei i se refazau orice noi aehizitii teritoriale128Intransigenta Petersburguluii totodatg si a Istan- bulului in problema conditiilor preliminarii ale incheierii pacii 1-au determinat pe Abdiilhamid efendi spAraseascil Bucurestiul, la mijlocul lunii augustr2J. 0 altá tentativ a. de stabilire a unor punti de legatura intre cele dolt/ tabere aflate in conflict s-a consumat la inceputul lunii august l& Giur- giu 130 Aceste incerclri esuate au obligat diplomatia tarist/ sdeving mai realist/131 §i srenunte la planul anexgrii Moldovei i Tarii Românesti. Comandantii otomani au fost incapabili, ins/, sa% foloseasc/ victoriile impotriva rusilor, obtinate in lunile iunie-iulie. Incetineala cu care se micau trupele otomane a reprezentat o neasteptatA sans/ oferitl generalului Kutuzov, care a avut timp s/ fortifice Giurgiu1132. La Rusciac s-adesfasurat un consiliu de rilzboi in care s-a hotilrit fortarea Dun/Hi133. Trupe otomane au reusit streac/ fluviul, stabilindu-si doug capete de pod pe malul sting. Cu toat/ impotrivirea disperat/ a detasamentelor rusesti, trupele otomane n-au putut fi silite ssa se retrag/ 1. In noaptea de 8 9 septembrie, insusi marele vizir, in fruntea unor importante efec- tive, a trecut Dun/rea, in apropierea Giurgiului135.C/tre sfirsitul lunii, la 23 septembrie, a avut loc la Slobozia (sat de ling/ Giurgiu) prima inclestare de forte mai important/. Situatia trupelor rusesti se agrava pe zi ce trece. Generalului Kutuzov ii mai rAminea doar sansa unei lovituri fulgeratoare, plin care s/ incerce restabilirekechilibrului de forte in zonä sau chiar s obting ruperea lui in favoarea sa. In conditiile in care efectivele armatei rusesti erau limitate, ratarea acestei actiuni ar fi putut fi fatal/. Numai cgeneralul Kutuzov nu prea avea de ales.Unui dezastru care se dezv/1uia lent, dar sigur, comandantul trupelor rusesti i-a preferat riscul unei lovituri fulgeratoare cu Sorti minimi de izbindl. In zilele de 11 si 12 octombrie 1811, citeva detasamente rusesti insotite de putine tunuri s-au indreptat de-a lungul Dunarii, catre Turnu. Marele vizir a cAzut in cursa intins/ si a dislocat o parte din unitAtile sale pe directia in care s-au deplasat trupele tariste. Generalul Markov a trecut in noaptea de 13,

126 Thidem, S.I, II, p. 590-591, 615-617. 126 niC/CM, p. 618; Ve7i 51 General Mikbailovsky-Danilevsky, Vie du feld - maréchat Koutouzoff, traduit du russc par A. Fizelier, Paris, 1860, p. 62-74. 121 Vnefneaia politika Rossii, VI, p. 144. 128 Documente Hurmuzaki, XVI, p. 922. 129 Thidem, S.1, II, p. 620; Nicolae Iorga, op. cit., II, p. 465. 138 Documente Hurmuzaki, S.I, II, p. 619. 131 Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 57. 132 Documente Hurmuzaki, S.I, II, p. 592, 621. 133 1 bidcm, XIV, p. 139-140. 184 Ibidem, S.1, II, p. 623. 138 Ibidem, p. 593-595, 625-626. www.dacoromanica.ro 112 Armand Gasu 16

PlInarea, pe un pod de yase, mai sus de satul Slobozia, 1n fruntea unui detasament de 8000 de ostasi. Atacul asupra taberei otomane a fost incununat de un deplin succes. Derutati, crezindu-se inconjurati, soldatii turci s-au Imprastiat in dezordine. De pe malul bulgaresc, tunurile minuite de arti- leristi rusi au deschis tirul asupra insulei din fata Giurgiului, pe care BO afla marele vizir, cu o parte a armatei sale. Flotila ruseasca a, -Cala legit- turile dintre trupele otomane de pe insula si restul armatelor Portii. In ciuda faptului cä marele vizir s-a salvat intr-un mod spectaculos, reusind sa evadeze de pe insula, singura solutie pentru Poarta era incetarea osti- Rasturnarea neasteptata a raportului de forte a anulat intregul sir de succese otomane de ping) atunci, Imperial otoman confruntindu-se cu o situatie Fara precedent. M. Kutuzov era decis sa profite de noua conjunctura i sincheie pacea cu Poarta, sprijinindu-si pretentiile teritoriale pe biruinta de la Slobozia136. La 19 oetombrie, marele vizir a adresat o scrisoare generalului Ku- tuzov, in care, dupa ce amintea ca are porunca sa nu cedeze nici mkar o palma de pamint din vechile hotare", propunea incheierea armistitiului oferind in schimb cetatea Hotin i tinutul inconjurator precum i o sub- stantiala despagubire de razboi "7. Numai cà, acesta informase pe marele vizir, in doua rinduri, la 19 f0. tespectiv 22 octombrie, ca pacea s-ar putea Incheia doar prin anexarea Moldovei138. In fata pretentiilor rusesti si data fiind situatia critica in care se gasea, Ahmed pasa, fara sa obtina consinnamintul sultanuhui, dupa ce zadarnic a incercat sa-1 convinga pe Kutuzov sa ege multumeasca cu teritoriul de pina la Prut, a acceptat ideea stabilirii hotarului pe Siret, dar nu pe Milcov "9. Conferinta de pace si-a inceput lucrahle la Giurgiu, la 31 octombrie 1811 14°. In ciuda faptului ca generalul Kutuzov acceptase ideea granitei pe Siret, in cadrul primei convorbiri, delegatii rusi au cerut ea viitorul hotar al Imperiului tarist a fie fixat pe Milcov ; in acest fel, Petersburgul ar fi anexat intreaga Moldova. Totodata, se sustineai ocuparear Deltei Dunarii,cerindu-se fixarea granitei pe bratulSfintul Gheorghe. Desi reprezentantii Portii au atras atentia ca se conveniseanterior asupra stabilirii ifrontierei pe Siret, delegatia tarista a precizat ca va cere noi instructiuni In aceasta chestiune. A doua zi, rusii au confirmat ca generalul M. Kutuzov a acceptat fixarea granitei pe Siret, dar pretindeau acestia, numai ca tm semn de bunavointa fata de Inalta Poarta, Cea mai mare parte a discutiilor s-au purtat in jurul problemei principalelor canale ale Deltei Dunarii, precum si a unor insule, intrezarindu-se totusi posibilitar t ea asezarii hotarului de-a lungul bratului Sulina, lucru de altfel confirmat in cadrul celei de-a treia sedinte oficiale, care a avut loc la 4 noiembrie. Urmatoarele convorbiri s-au axat pe problema statutului tarilor romane. Trebuie mentionat faptul ca delegatia otomana a pretins, ca in conditiile

136 Ibidem, p. 635-640. "7 Valeriu Veliman, op. cit., p. 695-696; Mustafa A. Mehmet, op. cit., III, p. 284. 18 Felimi Ismail, Bithro Andalapnastan Miizakeresi 18.1.1-1$12 (Tratativele depace de la Bucureal 1811 1812), in Belleten", Turk Tarih Kurumu Basimevi, Ankara, 1982, nr. 181, p. 77 si urm. 1" Mustafa A. Mehmet, op. cit., III, p. 286, 289. 148 Pentru componenta delegatfflor rusili otomanb partleipante la trátative vezi Docu- mente Hurmuzaki, S.1,II, p. 640-641; Fehmi Ismail, op. cit., p: 77.

www.dacoromanica.ro 17 Anexarca Basarabiei de Rusin (1812) 113 in. care cea mai mare parte a Moldovei ar fi urmat sg fie ocupatá de Rusia, Poarta, drept compensatie, ar putea moclifica statutul Tarii Romgnesti, In sensul anulgrii autonomiei acesteiai incorporgrii propriu-zise in mu- ribundul imperiu. Acestei pretentii i s-a opus delegatia taristg, nu din considerente filantropice old din ratiuni de drept international, ci doar datoritrt faptului c Petersburgul nu era interesat si se complice drumul catre Stambul. Chestiunea hotarului a fost reluatg, in a saptea sedinta. a conferintei, cerindu-se fixarea acestuia pe mijlocul riului Sireti pe bratul Sauna, problemg asupra cgreia de altfel pgrtile au cgzut de word in convorbirile precedente 141. In ciuda faptuluiit aveau loc tratative in vederea incheieriipacii, trupele rusesti air atacat detasamente otomane 0 au reocupat importante puncte strategice 142. Stirea cu pi-vire in acceptarea de catre marele vizir a rasluirii celei mai marl parti din Moldova a produs stupcare la Istanbul, en atit mai mult cu cit Ahmed pasa a thst insarcinat sobting static quo ante bellum. Sultanul Mahmud II a refuzat categoric pretentiile Petersburgului, fe- rindu-se totodatit srt rupg negocicrile de pace. Situatia criticrt a ostirii otomane de la Dunare, faptul cg o parto a acesteia se afla in postura pe- nibilg de a h hirinitri de rusi, a obligat Poarta sa"-si indulceascrtensibil atitudilneai sà renunte la ideea revenirii frontierei la Nistru. De altfel, unii diplomati eurepeni, acreclitati in capitala de pe malmile Bosforului, an sesizat aceastrt modificare de ton si mai ales de continut in discursul politic 143, in acest context sultanul a acceptat si-ot cedeze Moldova, dar numai ping la Pint 144, in ciuda faptului crt principatul respectiv se afla sub protectia padisahuhrii avea statutul de tributar, iar Poarta era ob1igatst asigure integritatea tenitoiiala acestei tali. La rindul sari, marele vizir si-a modificat atitudinea, confoim instructiunilor piiniite de la Istanbul, si a declansat o complicatit campanili, prin care mmarea nitobting acceptul Petersburgului pentru fixar ea granitei periulPint 145 La sfirsitul lunii noiembrie, in cea do a dougsprezecea sedinta oficialg a Conferintei de pace, desfasuratg la Giurgiu, delegatii otomani au comunicat refuzul sultanului do a accepta hotarul pcriotSiret. ln jurul ace- luiaisubiect reasezarea granitei pe Putt s-au purtati discutiile din cadrul celei dc-a treisprczecea reprize de convorbiri, ce a avut Inc la inceputul lunii decembrie. Tot acum, delogatia otomang a cetut ca Ismai- luli Chilia, importante puncte strategict, situate la nordul gurilor Du- narii, in Bugeae, srt ranting in stapinirea Inaltei Porti 146. In ultimele zile ale anului, 1811, unii observatori straini constatau ca, atit pretentiile tarului referitoare la modificarea statutului Serbiei, citi cererea Portii de a ramine in posesia unor teritorii de la nordul bratului Chilia, blocau pentru moment, mersul negocierilor de pace 147. Reprezentantii cabinetelor euro- 1" Mustafa A. Mebmet, op. cit., III, p. 293-300, 302, 320. 143Documente Hurmuzaki, S.I, II, p. 642. 343Nicolae Iorga, op. cit., II, p. 469-470. 144Documente Hurmuzaki, S.I, II, p. 601. 145 N. Iorga, Atte Idmurirt despre veacul al XVILI-lea dupet izooare. apusene. Luarea Basarabietj Moruzestii, In Analele Academie! Române. Memoriile secitunii istorice", seria II, t. XXXIII, Bucuresti, 1910, p. 163. 146Mustafa A. Manley op: yet., III, p..32,6-328. 147Nicolae Iorga, Actetfragmente, II, p. 474. 8 c.3380 www.dacoromanica.ro 114 Armand Go 5u 18 pene acreditati in -zona s.au Rwit de& lipsa totala a oricaror informatii i'erte, relative ki desfkurarea tratativelor Aceasta eStei explicatia faptului ea, -de pildii, diplomatii franeezi aereditati la Bucuresti 0 Iasi reluau in aproape fiecare scrisoare E.art nota informativd, inaintata superiorilor kr, date despre incheierea paciii aSteptaiea ratificarii sultanului sau zvenuti despre pretinse puncte de vedere exptimate de o delegatie sau alta 149, care de cele mai mrdte ori nu aveau nimic in eomun cu realitatea, asa cum se poate ea despiinde, din procesele verbalo ale convorbirilor purtate, pe care le eunoastem, edactate de negociatorii otomani. Tot in luna decernbrie 1811 s-a liotthIt mutarea conferintei de pace, de la Giurgiu, la Bucuresti. Pe la mijlocut iunii ati sosit in eapitala Mun- tenieii plenipotentiarii otomani. In iciuda asteptarilor observatmilor, lueratile uu an tost reluate, delegatiile indeletnicindu-se cu vizite reciproce de curtoazie, baluri etc. Consulul francez de la Bucuresti semnala eu uimire, cä reprezentantilor otomani nu le este ingaduit sia legatura en boierimea Orlii nici si meargi s vorbeasca unde vor si cu cine vor. In acest timp, cea mai mare parte a trupelor otomane se pregateausa ierneze lairrnla. Tot aici s-a retrasi marele vizir, care pilrasise Rus- ciucul. De asernenea, detasamentele armatelor tariste au trecut la nord de Dunar e 150. Cabinetul vienez, clupa Erfurt, parea dispus saccepte anexarea tarilor romane de catre provoslavniea Rusie, cu conditia ca aceasta saLsi reorienteze atentia pe directia Europei centrale 151. Doi ani mai tit ziu si-au facut aparitia divergente serioase pe aceast a terna, Imperiul blabs- hurgic protestind, chiar, impotriva ocuparii principatelor 152. La un moment dat, Viena s-a oferit smedieze in conflictul ruso-otoman, iar in schimb a solicitat unele privilegii in Moldovai Tara Rothaneaseri, ceea ce ar fi echivalat cu punerea acestora sub garantia Imperiului habsburgic 153. Unii diplomati ruF,d gindeau ea Austriei i s-ar putea acorda unele diepturi In principate, in timp ce Viena ar fi trebuit sa raspunda aeestui semn de bunilvointa pnin reeunoasterea anexarii acestora, de catre Im- periul twist 154. Alexandru I a intentionat in toamna anului 1810 sa faca un schimb de teritorii cu Austria, cedindu-i acesteia Oltenia 155 Citeva luni mai tirziu in ianuarie 1811, tarul marturisea chiar intimului sau Adam Czartoryski, ca s-a decis sofere Tara Romaneasca si Moldova pina la Shet, Imperiului habsburgic, in schimbul Gahtiei 158. In eonditiile Täcini relatiilor france-ruse, Inca din primavara anului 1811, Napoleon a deelan- .sat o campanie de otientareapoliticii expansioniste a cabinetului vienez, pe directia teritoriilor romanesti extracarpatice. A mers pina intr-acolo, Melt a sugerat oeuparea unor importante regiuni din sud-estul Europei,

148Documente Hurmuzaki, S.!, II, p. 641: XVI, p. 028 etc. 149 Ibidem, S.I, H, p. 641-647; Xl I, p. 930-932 etc. 158I bidem, S.I, II, p. 650, 653-654. 151Vnesneaia politika Hossii, IV, p. 390. 152Mémoires , documents et écrits divers laissis par le prince de Metternich, II, p. 396-397; Documente Hurrauzaki, XVI, p. 871. 158Ibidem, S.I, II, p. 572. 154Vnesneaio politika .Rossii, V, p. 497. 158Ibidem, p. 521. 158Mémoires du prince Adam Gzartorysk i et correspondance avec l'empereur Alexandre I-er, II, p. 274.

www.dacoromanica.ro 19 Anexarea Basarabiei de Busia (1812) 115 iar, lItee lie piiyete, Tara Româneasca 0 Moldova; ping la Siret157. Yienei i se ofereau deer in aeelai timp, atit de catre Paris eit 5i de care Peters- burg, importante teritorii romare0i. Napoleon 0-a reinnoit propunerea in dmembrie. 1811, eind marturisea arnbasadoralui austriac acreditat la Paris, ca el 1,regarde la Moldavia et la Valachie, ainsi quo la Serbia, conmie provinces autrichiennes", dar a condition at aeoste anexinni de pupal ea la dispozitia Ea a unei armate habEburgiee de, 40 50.000 de oarneni 158 In toamna anului 1811, la Istanbul s-a vehiculat propuner ea marelui vizir, ea Viena, in sehimbul unor substaRtiale surne de bantsi a unor limitate cesiuni teritoriale in favoarea Ea, sä interving pe linga Petersburg, in vederea ineheierii pacii luso-otomane. Ideea a lost iriLa dezavuata de sultanul Mahmud II 156. B. Moruzi, membru al delegatlei otomane, ce participa la tratativele de pace, a reluat ideea, este drept, en oarecare modificari, solicit ind in aprilie 1812, eonsulului austriac de la Bueure0i, ca trupe habsburgiceitacupe principatele 16°. In eeea ce priveste atitudinea diplamatiei engleze fatrt de problema anexarii de catre Rusia a tarilor române, mentionam faptul ca, dupa incheierea pacii en Poarta, Mareal3ritanie a fast, pentru un timp, singma putere europeana, care din ratliuni de politica antifranceza, s-a aritat dispusa sii sprijine Imperiul otoman, impotriva pretentblor tarului, proaspat aliat al lui Napoleon. Ambasadorul britanic acreditat la Istanbul a prezentat in 1810, un plan, pin care Rusia, in sehimbul renuntarii la principatele dunarene, ar fi primit compensatii teritorialo in zona Mani Ca- raibelor. Cabinetul londonez a respins insa aceasta propunere 161. In primavara anului 1812, diplomatia engleza a fast mobilizata in vederea con- tracararii actiunilor francezei austriece, ce vizau perfectarea imei aliante cu Imperiul otoman, impotriva Rusiei. Negocierile ruso-otomane in vederea incheierii pacii au fast reluate la 12 ianuarie 1812. Delegatii rusi au ammtat cii noile instruethmi sosite de la Petersburg eereau fixarea granitei pe Siret. La rindul lor, plenipotentiarii Porta an reafirmat punctul de vedere al Istanbulului, care era dispus sii accepte hotarul pe Prut, cu conditia ea Isrnailuli Chiliaii ramina sub stapinirea sultanului162.A doua zi, generalul Kutuzov a comunicat printr-o scrisoare marelui vizir Ahmed paa, continutul instructiunilor primite 0 a atras atentia cii un refuz al delegatiei otomane, la cererea de fixare a frontierei pe Siret, ar fi echivalat en rupereaarmisti- tiuluiieu reluarea ostilitatilor 163. Datorita, atitudinii intransigente manifestate de ambele parti, convorbirile an fost intrerupte. S-a raspindit chiar zvonul retragerii delegatiei otomane de la tratative ci reluarea in

1"Correspondance de Napoleon I-er, XXI, Paris, MDCCCL XVII, p. 491-492, 604-605; Hugh Seton-Watson, op. cit., p. 122. 158 Acte si documente, I, p.1 010. 169Mustafa A. Mehmet, op. cit., p. 283. 160 Docurnente Hurmuzalci, serie nou5, II, Bueuresti, 1967, p. 15. 161Sergiu Columbeanu, op. cit., P. 673; Paul Cernovodeanu, Relatiilc comerciale ron.âno- engleze fn contextul polilicii ortentale a Marti BrItanii (18 0 3 1878 ), Cluj-Napoca, 1986, p. 27-31 ; Idem, Basarabia. 1storia unui rapt teritorial in documente secrete ale diplomaliel engleze, In Memo- ria", 1990, nr. 1, p. 61. 168Mustafa A. Mehmet, op. cit., III, p. 330-334. 168Vnesneaia politika .Rossit, VI; Moseva, 1962, p. 257.

www.dacoromanica.ro 116 Armand Goqu 20 scurt timp a luptelor1"In urmiltoarele silptAmini au avut loc uncle ta- tonAri, filfa ca vreuna din pärti slenunte la pozitia iniial. Care mijlocul lunii februarie 1812, generalul Kutuzov a decis sä transeze in favearea Rusiei conflictul, pinit la venirea primgverii, ordonind atacarea unor ae- àriimportantedin sudul Duni Irii. in prima fazil a fest cucerit Sistovul 168 in ciuda relurtrii presiunilor milit are asupra Poiii, plenipotentiarii otomani prezerrti la 13ucuresti nu kli-a1.1 modificat atitudinea. Mai mult, la Istanbul s-a avansat ehiar ideea cThalia Poart6 va intrerupe negocierile, dac6 Petersburgul ar cere in continuare asezarea granitei pe Siret166.Incursiu- nile detasamentelor tariste in sudul Dunkii erau lipsite de consistentA, in conditiile in care im numilr tot mai mare de unitati erau retrase do pe frontul dunrtrean, la est de Nistiu 167. In aeelasi timp, Mehmed Said Galib efendi, plenipotentiar otoman, intr-o discutie cu Ledoulx, consulul francez de la Bucuresti, i-a corut acestuia limuriri cu privire la pregittnile militare ale Franteii la probabilitatea izbucnirii unui rAzboi cu Rusia. Rilspunsul evaziv al diplornatu- lui francez, care pretindea cit nu are niei un fel de informatii certe asupra acestui subject 168,1-a determinat, probabil, pe negociatorul Portii srt acorde mai putinil importantiti zvonurilor privind apropiata declansare a ostili- tAilor intre cele dou'a imperil, taristi francezi 81 scoaa, momentan din ecuatia politic'a a sud-estului Europei, subiectul Paris. La sfirsitul lunii ianuarie 1812, diplomatul francez acreditat la Istanbul a primit instructiuni pentru a tatona Poarta in vederea ineheierii unei aliante intre Napoleon si Mahmud II. Desi lui Latour-Maubourg i s-a atrasatoll- ia s'a nu fac6 el propuneri otomanilor, in instructiuni se prevedea oil Pa- risul ar fi dispus Ca, in caz de ràzboi cu Impeiiul arist, sasigure restituirea cátre Poarta, a Crimeei si a celorlalte teritorii pierdutei sresta- bi1easc6 regatul Poloniei pe hartapoliticka Europei. Daciti sultanul dorea WA' incheie o aliant5. cu Franta, ar fi trebuit ea el, in fruntea armatelor sale, s'a se deplaseze spre Polonia, unde avea sse intilneascit cu Napoleon 169. Mai mult decit atit, la Paris, la inceputul lunii februarie a fost redactat textul unor proiecte de tratat de aliant5, si de conventie militarintie imperiile francezi otoman. In aceste acte se stipula ccele dou5, puteri isi garanteaz5, integrltatea teritorialit si se oblig5,sa-ktiuneasa fortele in r6zboiul impotriva Bsiei. Inaltei Porti i se cereau sit intrerupiL tratativele de pace de la Bucu,restii sa-sirecheme plenipotentiarii pita la data de 1 martie, si concentreze la Dungre, pinil la mijlocul lunii mai, o armat6 de 100.000 de oameni, in fruntea caTeia s'a', se afle sultanul. tn schimb, impilratul Napoleon ar fi urmat s'a, declare fazbol Rusiei, imediat ce trupele otomane, in frunte cu Mahmud II, ar fi atins linia Dunitrii 170. Eva- gresit aliantele pentru razboiul pe care urma s1-1 declanseze impotriva Imneriului tarist 171, Parisul a inaugurat cu incetineall (lc mer-

1"Documenle Hurmuzaki, S.I, II, p. 660-662; XVI, p. 933; scrie nourt, II, p. 4-6. "5 Ibidem, S.I, II, p. 669. 670-671; serie notni, II, p. 8. 1"Ibldem, S.I,II,p. 671, 717-718. Ibidem, p. 665, 668, 672, 674, 676, 681, 684, 686. 16° Ibldem,p. 664. 169 INdem, p. 715. 110Ibidem, p. 716. Correspondance de Napoleon I-er, XXIII, Paris, MDCCCL XVII, p. 408.

www.dacoromanica.ro 21 Anexarea Basarabiei de Rusia (1812) 1 17 smile in 1,1..derea incheierii unei mtelegeri en Poarta. In a doua jmnatate a lunii martie, Napoleon a icluat propunerea de alianta facuta sultanului 172. Lipsa unui ambasador de talia generalului Sébastianii invatamintele trase de diplomatii otomani din evenimentele anilor trecuti, a determinat Poarta sa stea in expectativa. Nu tiebuie uitat nici faptul cii. trupele dto- mane a chror cornbativitate scazuse substantial cereau incheierea pacii cu Petersbmgul. Un rol important/ 1-a avuti diplomatia britanic, ce a inter venit atit pe lIng guvernul otcman citi talist in sensul acceptarii unui compromK Emisaiul englez Thomas Gordon, trimis in misiune la Bucmesti, le-a atras atentia plenipotentiarilor rusi asupra pericolului la care su expmt in conditiile in care insista in continuare in a pretinde- fi- x-area granitei pe Shot 173. Un alt efort de mediere Mire delegatiile rusa siotomana a apartinut unui suedez 174 De altfel, chiar articolul 16 din textul tratatului de aliantA dintre cabinetele de la Stockholm si St. Pe- tersburg, incheiat la inceputul lunii aprilie, prevedea obligatia diplomatiei suetleze de a actiona pentru acccler area convorbirilor in vederea semnarii pacii ruso-otomane 176. In luna aprilie, pentru a grabi incheierea unei intelegeri cu Poarta, ministrul afacei for exteine al Frani,ei 1-a numit pe contele Andrecossi ambasador la Istanbul 176, insa, datorita intirzierii cu care acesta a sosit la post nu s-a realizat nimic din proiectata alianta. La rindul sau, tarul Alexandru I, in conditiile pregatirii invaziei franceze, a decis sgritheasea semnarea pacii eu Poarta. Cu aceasta misiune amiralul Pavel Ciciagov a fost trimis in principate. Mai mult decit atit, se avea in vedere chiari incheiei ea unei aliante defensivei ofensive intro Petersburg s,i Istanbul, prin intermediul careia, credea Ciciagov, s-ar putea realiza o mare diversiune in sud-estul Europei, prin care s-ar fi pus in pericol atit provinciile franceze, citi austriece, In conditiile in care Viena era aliata Parisului 177. In aproximativ doua sitiptamini amiralul, ce fusese numit ii comandant sef al armatei Dunarii si al flotei Marii Negro, precumi guvernator general al principatelor dunarene, a sosit la Bucuresti 178. Numai ca, intre timp, generalul M. Kutuzov, avertizat despre trimiterea lui P. Ciciagov 179, nu era dispussd-iofere acegtuia sansa de a-si lega numele de un tratat de pace atit de favorabil Rusiei. Asadar, gcneralul a decis accelerarea tratativelor cu plenipotentiarii otomani. In ultima zi a lunii aprilie 1812, M. Kutuzov, In instructiunile transmise delegatilor rusi prezenti la discutii, le cerea sobtina confirmar a frontierei pe Siret, asa curn se convenise la Giurgiu 186. A cincisprezecea convorbire oficiala a avut Mc la inceputul lunii mai. ParOle si-au reafirmat punctele de vedere cunoscute. Rusii au cerut asezarea hotarului pe riul

122 Général Compte de Ségur, Histoire de Napoleon el de la Grande Armee pendant l'année 1812, seizième edition, I, Paris, 1852, p. 33-34. "a Sergiu Columbeanu op. cit., p. 674-675; Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 63-64. "4 Docurnente litirmutali, S.I, II, p. 675-677. 122 Vnesneata politika Rossii, VI, p. 322. 126 Documente Hurmuzaki, S.I, II, p. 683. 122 Mémoires de l'amiralPaul Tchitchagor, p. 359 360. 176 Documente Hurmuzaki, S.I, 11, p. 689; XVI, p. 940. "9 Archie,. enezea Voroniova, XV, Moseva, 1880, P. 493; Mémoires de Pamiral Pdul Tchil- chagof, p. 379; Leon Casso, op. cit., p. 218-225. 18° Vnesneaia politika Rossli, VI, p. 381.

www.dacoromanica.ro 118 Armand Gosu 22

Sint, n timp ce plenipotentiaiii otomani au atias atentia &à in cazul in care Peteisbuigul nu lenunta la aceasta pietentie, sultanul 'V a solicita stabilirea statu quo ante bellum. Delegatia Poitii a leluat maL veeheapiq- tentie referitoare la retragerea totall, a plivilegillor principatelor duniirene 181. in eon,vorbiiile confidentiale, rtii an acceptat granita, pe Pint. Mare le vizir a sosizat graba eu care M. Kutuzov a decis reluarea negocieri- ler 0 a ieafirmat pozitia Portii relativ la st5pinilea Chilieii Ismailului, Rusiei piopunindu-i-se compensatii in Anatolia 182 Piii la mmiti s-a impus o tormulI de compromib : Petersburgul a renuntat s'a mai pretindg hotaitil pe Shet, iar Istanbulul nu a mai cerut tcritorii la nerd de gulile Dunaiii, La 5 mai s-au senmat a§adar pieliminaiiile pAcii caie consacrau fixarea granitei pe riul Prut, cursulDunäriiibratul Chilia 183. Uimrstoa- rele dousedinte oficiale ale tiatativelor de pace, desEivi ate pe 21 si iespeetiv 22 mai, au fost consaci ate definitivarii foimei aiticolelor 14 Cu toate cplenipotentiarii rusi 0 in special generalul Kutuzov au adinis cu greu in ptim'avara 1812 Prutul ca hontieni, aceastá variantä mai fusese vehiculata, in mediae diplomatice. De pila, Iii luna iunie 1810, viceconsuhil francez acreditat la Ia0 inregistra zvonul cà rusii ar fi dispusi sil semneze pacea dacA Ponta ar accepta sà le cedeze jumatatea de pinl la riul Prut a Moldovei 185. In toamna aceluiasi an, ea 0 in eel uimiltor, la Londra se cuno5tea faptul Ca Petersburgul in schimbul unor substan- tiale compensatii brine*ti s-ar fi multumit eu ocuparea teritoriului cuprins intre Nistrui Prut 186. Intr-un mod ciudat, am putea spune,in timp ce, in instructiunile transmise plenipotentiarilor rusi, in toamna 1811, se cerea fixarea granitei pe Siret, in capitala Imperiuhii tarist chcula -zvonul, inregistrat de altfel de unii diplomati straini, Ca, Petersburgul pretindea numai regiunea din stinga Piutului 187. Noul ministru de externe al Frantei, Rugues Bernaid Maret, i-a cerut consulului francez de la Bucuresti prin scrisoarea expediata din Dresda la 26 mai, s5.-i anunte pe otomani de iminenta declansare a unni r5zboi cu Rnsia 188. Era, Insá, plea tirziu. Oricum, disponibilitile Portii pentru Franta erau minime ; ne-o dovedeste conversatia din a doua ju- mAtate a lunii mai purtatii de Galib efendi cu acelasi consul francez 188. Artieolul 'patru al tratatului ruso-btoman semnat Ia Bucuresti la 28 mai 1812 prevedea eh' hotarul sà" fie Prutul, de la intrarea acestuia in Moldova 0 pin:1 la confluenta sa cu Dunilrea",i surmeze mai apoi fluviulicanalul Chiba pin6 Ia vársarea in Marea Neagrá. La acelasi punct s-a hotkiti apartenenta unor insule de pe Dunare. Tratatul de la Bucure0i are in total nu mai putin de 16 articole referitoare la soarta

291 Mustafa A. Mehmet, op. cit.,SlIp.335-338. 182 Valeriu Veliman, op. cit., p. 698; Fehmi Ismail, op. cit., p. 102; vezidM2.Kutuzov, Documenti, III, Moseva, 1952, p. 869 sl urm.. Ibidem, p. 897; Mustafa A. Mehmet, op. cit., III, p. 343-345; Général Mikhailov- sky Danilevsky, op. cit., p. 77. 189 Mustafa A. Mehmet, op. cit., III, p. 346-360. 185 Docurnente Hurmuzaki, XVI, p. 856. 196 Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 61. 267 N. lorga, op. cit., II, p.' 467, 469. 199 Documente Hurmu raki, XVI, p. 943. 169 Ibidem, S.I, II, p. 691.

www.dacoromanica.ro 23 Anexarca Basarabiei de Rusia (1812) 119 shbilor, la zranitele >din Asia, la statutul tarilor romdne, restituireapi- zonierilcri a matetialelor tie fdxboi capturate etc. _De .11§emenea,prin articclul al wisp ezecelea s-a stabilit termenul de trei luni pentru eva- cuacea Moldoveii pill Românesti, din momentul schirnbarii acteler de ratificate ale tratatului de pace 19°. In acest fel jurnatatea de Moldova, cuprinsa intro Nistiu si Prut, a intrat, pentru mai bine de un veac, in stapinirea Imperiului tarist. Imaginatia amiralului P. Ciciagov faurise in aprilie 1812 planul unei forte diversion" indreptatd impotriva Frantei 0 a aliatilor Insusi Alexandra I convins de valoarea acestei idei, s-a decis so puna in practica 191 Incheierea unei aliante cu Poarta otomana reprezenta primal, dar si cel mai important pas. Tarul parea dispus sá accepte o parte din pretentiile Istanbului In schimbul Ine1egerii proiectate192. De fapt, zvonuri despre o preconizata alianta ruso-otomana circulau la Peters- burg Inca din ultirnele luni ale anului 1811 193 In fruntea coalitiei anti- franceze ar fi trebuit sstea Alexandra I, iar alaturi de el regele Suediei si sultanul. Tara' II indemnase chiar pe generalul liatuzov sconditione- ze senmarea tratatului de pace de incheierea unei conventii ofensive si defensive intre Istanbul si St. Petersburg194.Faptul c, plenipotentiarii color doua puteri au cazut de acord asupra preliminariilor pacii, cit§i. graba cu care s-a incheiat tratatul 1-au impiedicat pe amiralul Ciciagov, abia sosit la Bucuresti, sa-si puna in aplicare planul. In ultimele zile ale lunii mai reprezentantii Frantei din capitalele Moldoveii Munteniei cu- legeau zvonuri relative la o alianta ruso-otomana193. Chiari &are sfirsitul lunii iulie, amiralul mai spera inca in executarea proiectatet diver- siuni196Extravaganta idee a lui Ciciagov nu a putut fi pusa in practica, in primal rind datorita refuzului repetat al Portii de a accepta strateze pe tema unei conventii militare cu Petersburgul "7. La aflarea conditiilor stipulate in tratatul de pace de la Bucuresti, sultana' Mahrnud II a refuzat sd ratifice actu1198, pentru ca, la scurt timp, saaccepte doar o ratificare par-tiara199Acest lucru nu convenea pleni- potenVarilor ru§i ce se aflau Inca la Bucuresti.. La inceputul lunii iulie s-a raspindit vestea csultanul a ratificat integral tratatul de pace. Intre timp, Napoleon, la 23 iunie 1812, a emis ordinal de trecere a Niemenului 200 Se consumau astfel primele etape ale invaziei Marii Armate In Rusia. In ciuda insistentelor cu care Napoleon a incercat sconvinga Imperial

199Textul tratatului de pace In Actesldoeumente, I, p. 296-302; Gabriel Noradounghian, op. cit., II, p. 86-92; Vnesneaia politika Rossii, VI, p. 406-412; Mustafa A. Mehmet, op. cit., III, p. 361 366;.V.I. Miskevka si V.I. Tcaci,Iiussko-turclki4mirndi dogovor 1,312g.,in Revista do istorie a Moldovci", 1990, nr. 1.13. 39-43. 191 Mémoires de l'amiral Paul Tchitchagof, p. 358. 192Leon Casso, op. cit.,i. 222. 193Nicolae Iorga, op. cit., II, p. 471. 191Leon Casso, op. cit., p. 209, 218-220. 199 Docurnente Hurmuzaki, S.1, II, p. 691, 693. 199Mémoires de l'amiral Paul Tchitchagor, p. 338. 197 Vezi si Albert Vandal, op. cit., quatrieme edition, III, p. 446-450. 199 Documenje Hurmuzaki, S.I, II, p. 696-697. 199Ibidem, p. 699, 726. 2 09Correspondancc de Napoleon I-cr, XXIII, p. 622-626; Mémoires du general de Can- laincourt, p. 337.

www.dacoromanica.ro 120 Armand Gosu 24

otoman sh redeschidh conflictul cu Rusia 201, Poarta a r5mas intr-o expec- tativh totalh. Mhcinat de puterniee crize, slAbit in mina indelungatului rlzboi purtat, cu o armath dezorganizath, prea putin dispush sh lupte, Imperiul otoman a ratat sansa de moment oferith de izbucnirea conflictului franco-rus. Poarta nu putea risca, nici mhcar pentru salvarea inte- gritAtii unui stat tributar, aflat sub protectia sa, un dezastru militar, cu toate ch Istanbulul se simtea mai putin in singuranth inconditiile in care Rusia a anexat noi teritorii pinA la linia Dun Aril.

PRELIMINAIRES DE L'ANNEXION DE LA BESSARABIE PAR LA RUSSIE (1806 1812) résumé A partir la seconde moitié du XVIII' siècle, l'empire tsariste a éla- bore un programme d'expansion territoriale dans le sud-est de l'Europe. A cause de leur position, les Pays Roumains étaient un point strategique important qui barrait l'acces vers Istanbul et les Détroits. La guerre russo-ottomane (1806 1812) éclata sur l'arrière-plan des conflits entre Napoleon et les coalitions des puissances européennes et fut une diversion qui facilita la thche des armdes francaises sur le front de la Vistule, contre les troupes tsaristes. La conclusion de l'alliance franco-russe (CO 1807) donna la possibilite au tsar de formuler explicitement ses pretentions concernant l'annexion des principautés ionmaines. Se lon Ia diplomatic francaise, les territoires roumains étaient devenus monnaie d'Ochange des l'automne 1805. En 1807, Napoleon demandait des compen- sations territoriales contre la reconnaissance de l'acquisition des Princi- pant& par la Russie. Le tsar proposaal'empereur de France d'occuper l'Albanie et la MorCe, ensuite le Portugal, mais Napoleon exigeait la Si- lesie. Les complications survenues dans la peninsule Ibérique obligerent la diplomatie frangaise d'accepter, apres la rencontre d'Erfurt, l'annexion des principautes danubiennes par l'Empire tsariste. Le refroidissement des relations franco-russes ont determine Ale- xandre I" et le chancelier Roumiantsev h limiter leurs pretentious territoriales. Au cows des pourparlers menes iGiurgiu (novembre-décembre 1811), ensuite h Bucarest (décembre 1811 mai 1812), la delegation tsariste, nonobstant les demandes insistantes d'incorporer la Moldaviê, d'abord jusqu'au Milcov, ensuite jusqu'au Siret, accepta finalement de fixer la frontiere sur la riviere de Prout. Par le traité signé a Bucarest (le 28 mai 1812), peu avant l'invasion de la Grande ArniCe napoléonienne en Russie, le tsar a annexe la moitie de la Moldavie, celle situee entre le Prout et le Dniester.

2 23 Corre.spondance de N apolion 1-er, XXIV, Paris, MDCCCL XVIII, p. 103,

www.dacoromanica.ro GRIGORE III GHICAI RAPIREA BUCOVINEI

ANASTASIE IORDACHE

Ghicule§tii din epoca moderna sint, atit cei din Tara Romaneasca, cit si cei din Moldova, urmasii marelui dragoman Alexandru Ghica, ucis la 1741, cad cei ai fratelui situ Grigore II Ghica s-au stins, cu trecerea timpului, pe linie masculina. Grigore III Ghica, unul dintre fiii marelui dragoman ucis, este edu- cat la Pera in casa baronului Penkler, reprezentantul la Poarta al Culla din Viena 1. Se casatoreste eu Ecaterina, fiica lui Iacovski Rizo Rangab6. Murind sultanul Mahmud I, cele care poruncise uciderea marelui dragoman Alexandru Ghica in 1741, ii urmeaza la tron Osman III, la 13 decembrie 1754, care, incapabil de a conduce afacerile Imperiului, da sigi- liul lui Kodja-RagilY Mehmed pasa, un om dotat cu calitati deosebite, cultivat, prieten cu marele dragoman Alexandru Ghica. Inca din 12ia- nuarie 1757 i se incredinteaza rangul de mare vizir, pe care contirma sa-1 detina si sub domnia sultanului Mustafa III, inlocuitorul la tron al nepu- tinciosului sau frate, la 30 octombrie 1757. Sub noua domnie, marelei- zirfaciliteaza functia de mare dragoman al Portii lui Grigore Alexandra Ghica, in august 1758. Atit Ragib Mehmed pa%m. citi reprezentantul Austriei la Poarta, Ulefeld, intervenisera in favoarea lui Grigore Alexandru Ghica, pentru a nu suferi prea malt, el si familia sa, in urma uciderii tatilui sau pentru tradare. La 8 aprilie 1763, marele vizir, sustinittorul lui Grigore III Ghica, inceta din viata, sultanul confiscindu-i averea, pentru proiectele sale de alianta cu Prusia, care daunau Curtii din Viena. Relatiile sint surprinse de ambasadorul Austriei, Penkler, dupa moartea marelui vizir. Marele dragoman Grigore Alexandru Ghica, nu se lasa prins in astfel de manevre diplomatice. care-i puteau cauza, iu conditiile cind abia reu,ise, cu mari dificultlti, 54intre in rindurile demnitarilor otomani. La numirea sa, in 1758, reprezentantul Frantei la Constantinopol, regreta pe fostul dragoman Joan Teodor Callimachi, care fusese numit donm in Moldova, fiind considerat mai folositor la Poarta, desigur, pentru Franta. Despre noul mare dragoman afirma ca nu stie prea multe, dar, in mod normal, ar trebui sii fie atasat Curtii din Viena care s-a ingrijit de educatia si familia sa, dupa uciderea tatalui. Existit insa indicii cii va avea legaturi intime cuAnglia. In mice caz, conchidea diplomatul francez, nu va intra in relatii cu el, inainte de a-I cunoaste bine 2-

Dora d'Istria, Gil Albanesi in Rumenia, Sloria dei principi Gliika, Firenze, 1873, p. 280; Mustafa Mi Mehmed, Isio ia lw cilor, Bucuresti, 1976, p. 382. 2 Documente Hurmuzaki, Supl. I, vol. I, Bucuresti, 1886, p. 709. Raportul lui de Vergen" nes ciltre ministrul Afacerilor StriiinealFrantei, Constantinopol, 14 august 1758.

Revista istoridi", tom III, nr. 1-2, p. 121-135, 1992

www.dacoromanica.ro 122 Anastasic lordache 2

In aeest timp, se incerca o apropiere intre Franta si Turcia, pentiu a contracara o a1iant,t austro-rus5, in atingerea unor seopuri care vizau integritatea Imperiului. otoman. Rusia, Inca, va'zindu-se concurata de Austria, in scopul urntirit, recurge la o alianta cu Prusia, in detrimentul Turciei, Suedieii Poloniei. Echilibrul diplomatic european este supus unor schimbari, care afecteaza, politica Portii, supusit necontenit unor presiuni din partea Rusiei, care, alialA cu Prusia, a obtinut avantajul din aranjamentul survenit in problema succeshmii la tronul Polonieii a cleterminat Austria sit renunte la sprijinirea Turciei 3. In atare situatie, deosebit de incordata in relatiile dintre marile puteri europene, rolul domnitorilor romilni este in cre,tere, devenind foarte utili Portii, prin intermediul lor avind loc corespondenta cu tariie europene. Ei informau eu promptitudine Poarta asupra a tot ce aflau despre situatia intern ati on alit:Prin ex act it at ea 5i rap dit at ea in fm m ati i kir lori prin sagacitatea consideratiilor lor, domnii t5ri1or române ajunseselit sit exer- eite.o mare influentil asupra politieii otomane. ITn agent franeez ii numea « factotum ai diplomatiei turce ». Puterile str5ine, Franta, Austria *i Ru- sia, au chutat mai intii safle continutul rapoartelor domnilor romani catre Poartit, apoi sa le influenteze concluziile in s,ensul intereselor lor. Franta F;i- a atins scopul obtinind ca secret arii domnilor pentru corespondenta diplornaticA sit fie angajati la recomandarea ambasadorului sau la Constantinopol. Austriai Rusia au ajuns la un rezultat asemAnator, intelegindu-se en domnii sau cktigind pe corespondentii lor stiaini" 4. Este explicabii, deci, eum in plimavara anului 1764 Poarta se vede nevoitit a renunta la serviciile marelui dragoman Grigore Alexandru Ghica, pe care-i nume;te pe tronul Moldovei, la 18 martie, in locul lui Grigore Callimachi.PArasea eapitala Imperiului otoman in imprejurgri de tensiune politicaidiplomatieà, generate de problema orientalit. El area misiunea de, a supraveghea evenimentele care se suceedau dup6 moartea regelui Poloniei, August III, la 5 octombrie 1763, din care Curtea din Petersburg urmArea sit traga foloase 5. Atit ca mare dragoman, dar mai ales ca domn al Moldovei, Grigore Ill Ghica urrneazA insit politica tatalui s5u1 tIe apropiere de Curtea din Petersburg, spre deosebire de Grigore II Glum, unchiul situ, mare adversar al Rusieii Austriei, eitei se sprijinise atit ea dragoman, cit f?i_ ea down, pe politica Frantei, Suedieii Prusiei. Grigore III Ghica era adversar al politicii Curtii din Viena inc5, de pe vremea cind oeupa functia de mare dragoman. Venit domn, el urmeazit aceeasi politica. Astfel, refuzit sil ex- pegieze refugiatii transilviineni, la cererea Vienei. El sprijin5, politiea tot mai ofensiva a Rusiei fata de Tureia, insit, in secret, cu mare prudent5,. Spye a risipi once brmuieli din partea Portii, transmite stiri cu totul mi- nore despre deplaslrile trupelor rusesti, dar, in realit ate, acestea foloseau Rusiei. Mai transmite stiri false din surs5, ruseasca, referitoare Ia o presu- pusrt alianta' austro-rusa, insiti nu in mod direct, ci prin intermediul hanului atarilor, spre a nu se pune el insu5i in lumina". Grigore III Ghica a mai incercat BA determine Poarta a crede intr-o deteriorare a relatiilor

8 czi Mustafa An Mchnied, op. cif., p. 273283. 4 eziA. Otetea, Influenfa domni for ranariofi (aura polificii olon one. Legclurile cu Rusi.,InIclrin Rome niei", 111, p. 475. 6 Dora d'Istria, op. cif., p. 289-299.

www.dacoromanica.ro 3 Grigore LIUlf csi BucoNil a 1_3

Frantei cu Austria, aliatele sale, pentru a o face sit se team i mai mult de Rusia. Ambasadorul Frantei la Constantinopol a surprins mane\ la diplomatica a lui Grigore III Ghica, nu Irishi inaltii demnitaii otomani, em e-1 mazilesc tutO, la 23 ianuarie 1767, dar nu pentru apropierea de Rusia, caci, dupil numai un an, este numit dorun al Tarii Ronrinesti 6 Pentru fiii si, Grigore Ill Ghica adusese ca profesor pe Un fost ofiter franeez, baronul Le Doulx de Saint Cioix, care dadea lectiii altor fii de boieri. Lectii de limba franceza &idea si secretaiul silu pentlu co- lespondenta stiaina, Jean-Louis Carta, italian de origine, stabilit in Mol- doI a dupa 1774. 1mpreund, cei doi fiancezi, aflati la eurtea lui Grigore Ill Ghica, fac parte din loja rnasonica ieseana, infiintata de piimul, la care aderaseri unii boieri romani. Depistati de domn, ambii sinten- pulzati in 1776 7. Asa se explica aversiunea lui J. L. Carra fata de domn, pe care, desigur, ii denigreaza in eartea sa publicata la Iasi, in 1777 8. In politica interna, Grigore III Ghica a fost un administiator competent, care a modetat fiscalitatea impusil de Poarta. Sursele documentare evidentiaza un dornu, eu bune intentii, dornic s5 amelioreze starea economica a Orli : El ordona tuturor boierilor, mai ales celor de la tinuturi, sa faca dreptate saracilor, pazindu-se a lua mita de la ei (de la cei bogati pe semne ca era invoire), sub amenintarea de stras- nicit pedeapsa. Binduieste tuturor satelor tidule de bir ca sa se stip fi- otecare cit are sa deie, avind satele a se cislui ele singure, iarisprav- niciisa, nu poata nici a le scadea, nici a le adaugi" 9. Spatarul Ioan Canta, m Letopisepulãrei Moldorei elogia marile merite ale lui Grigore III Ghica, in timpul celor doi anii jumatate de domnie pe tronul Moldovei: mult se silia cu dreptate tarei. Dajdile cum le-a gasit de la alti domni nu le-a mai adaos, ce Inca le-a si,mai usurat. Prea bine se hidieptase team, de stia fies-care datea lui le an. Greci n-adusese multi, numai citi erau de trebuinta curtei seale ;si aeei cari vreau sa slujeasca cu leafa lor, eara care nu-i placu se ducea la teara lui"". Spre a limita poftele nemasurate penult lux ale celoravuti Gil-- gore III Ghica se linbraca, al insu5i modest, pentru a le da un bun e- xemplu, gindindu-se co interdicVe ar provoca d-qmania boierilor.In- fiinteazchiar o fabrica de postav in 1674, la Chiperesti, cu mesteri a- dusi din Polonia si Germania. Cronicarul scrie c, domnul recent yenit pe tronul Moldovei, s-a decis sit fac*a tin lucru, care sa nu mai fi lost alta data in tam aceasta ...1 ea sa' faca postav aice in Vara, ... chit- halm, adeca postavarie" n. Atit mesterii, citi lucratorii erau salarizatt. Masinile fusesera cumparate de domn. Se produceau un postav colprat, -#4 °A.D. Xenopol, Isloria rornanilor din Dacia Traiand, cditia III-a, vol. IX, p. 110 111 7 Venlamin Ciobariu, Jurl al ie.sean la sfirsil de veac (1775 1500 ),Iasi, 1980;p. 20; Dan A. LilzArescu, Imaginea Romdniei p in edldfori, vol. I, Bucuresti, 1985, p. 104. , 8 N cu Jean-Louis Carra, Histoire d la 11Ioldavic el de la Va achie, Jessy, 1777, p. 190-223. A.D. Xenopol, op. cit., vol. IX, p. 112. 17 Ve7i Ion Canta, Lelopis ful Tdrei Moldovei, In: Cronicile Romdniei, ed. II-a, vol. III, B ucuresti, 1874, p. 192. 11 Enalt* KogAlniceanu. Lelopiseful T rei Mbidovei, In: Cronicile Romdr fel, ed. II, vol. III, p. 252.

www.dacoromanica.ro 124 Anas lasie lordache 4 placut la vedere : ki au facuti o bala de postav pre frumoasa, de au trimis-o la imparatie, la sultan-ill Mustafa, peschea '12. Preocupat de imbunittatiriedilitareiurbanistiee in Capitala, Grigore III Ghica construieste case mani frumoase" linga mitropolie, infiinteaa trei ;;coli cu trei dascali care invatit pe copii greaea veche, greaca rnoderni romana. A poruneit sse adueit apa in Iasi prin tu- burl, precumi construirea mai multor ciwele 13. Toti cei care indeplineau o functie primeau salariu. Indeosebi, dorn- nul a deseurajat tendinta de imbogatire a eapuchehaielor la Poarta,ne- trirnitindu-lealtceva, decit leafa. Lefurile nu erau mari, dar se plateau la timp, ineit nimeni nu putea saiba vreo nemultuniire in aceastit privinta : intreg era aeest domn la toate scrie cronicarul p1M la minte, Intat, *tia toate trebile cum le va purta. .. Nu era ornirn- prktietor, toate samile le cauta inaintea Mariei Seale; *i euvintul ce gritia era graft, 0 era litudat de catre toti *i placut prostimei. Eara boierilor nu atit, cad nu putea si maninee pe cei micii saraci, c5 nu-i suferea domnul nicidecum"14. Prin masurile intreprinse in folosul taranilor c1cai, Grigore III Ghica nu avea cum sa fie pliticut boierilor. Urmind exemplul unchiului sau Grigore II Ghica, cel atit de interesat in uprarea soartei c1aca0lor, pentru care a 0 dat un a*ezamint, vizind micsorarea zilelor de claca de la 12 la 6, sari maear sa nu depaseasea limita superioara, Grigore III Ghica da 0 el un hrisov, la 1 ianuarie 1766, prin care se scadea numit- nil de claca la 12. Dupa a*ezamMtele agrare de la mijlocul seco- luhii XVIII-lea zilele de claeit au crescut la 24, &mind la depopularea satelor, eki obligatiile se dublaseri. Bunuli inteleptul domn al Mol- dovei procedeaza la reducerea lor la jumatate, adica 12 15. Boierii, nemultumiti, EWA indoialii, au suportat-o, dar numai pe durata domniei lui Grigore III Ghica, care ia sfirsit in Moldova, la 23 ianuarie 1767, in favoarea lui Grigore Callimachi, pe care-I inlocuise la tron in 1764. Mazilit, Grigore III Gliiea se duce la Constantinopol, uncle ateap- tiiacordareavreunui tron, pina in toarana anului 1768, cind, in urma destituirii lui Alexandru Scarlat Ghica, este numit pe tronul Tärii Ro- mane*ti, tocmai dupa declaratia de ritzboi a Portii contra Rusiei la 6 octombrre 1768 : Alegerea Portei fusese nu se poate mai rea, intrucit acest domn era precum fusese i tatil sin partizan al ru*ilor, pentru care se 0 Iasi sit fie prins de rusii dus la Petersburg, unde vom vedea ea este tratat nu ea un prins de razboi *i ea un prieten" 16. De fapt, Grigore III Ghica fusese numit pe tronul 'Orli Române*ti la recomandarea hanului titan, ea singurul in masura sit serveasca Poar- ta in timpul razboiului eu Rusia.Prin ineeperea ostilitatilor militare, in luna ianuarie 1769, sultanul porunce0e ea boieriii negustorii tri- miti averea lor mobiliara la Constantinopol, spre a se asigura de fidelitatea lor. Astfel, ea, intreg poporul se bueura de victorille obtinute de armatele ruse, care pun stapinire pe Moldova, in primavara anului 1769.

p. 233. \ eil5ihloria Ronainici,vol. III, p. 368-369. atIoan Canta,loc. cll.,p. 192; Enaeki RogAlniceanu, loc.cit.,p. 252-253. Enala KogalnicLanu,loc.cil.,p. 252. 15 N. 135leeseu,Oicerc,vol. I, Bucure.?ti, 1974, p. 160. 16 A.D. Xenopol, op. cif., vol. IX, p. 101.

www.dacoromanica.ro 5 Grigore III Ghicai BucoNina 125 in septembrie, acelasi an, feldmaresalul P. A. Rumiantev ordona locotenent-colonelului Nazarie Karazin de a intra in Tara Romaneasca, acesta sosind la Bucuresti In ziva de 7 octombrie 176917. Inca inainte de declansarea conflictului, Ecaterina II trimisese pe N. Karazin in Tara Romilneasca, in 1768, pentru a recruta oameni in armata rusa. Din Moldova, trupele ruse sint chemate de insusi domnul rarii Romanesti, Grigore Ill Ghica si de marele spatar Pirvu Canta- cuzino. Domnul avea tot timpul sa fugit la Constantinopol din fata armatelor ruse. Fuge insa din palat, hind dupa aceea prins, condus laIasi, apoi la Petersburg, unde ebte primit cu toate onorurile. Ecaterina II Ii daruieste o tabacherit de aur, iar pe fiul situ il prime0e in corpul ca- detilor 18. Faptul este relatat de ambasadorul Frantei la Petersburg, Sa- batier, la 2 martie 1770. Astfel, dupa prinderea sa in Bucuresti, Grigore III Ghica a fost adus la Petersburg cu intreaga familiei o numeroasit suita : se pare di s-a dispus a-I tratai a-I primi cn distinctiile cele mai deosebite"". Intre timp, se aFitepta sosirea unei deputatii moldovenesti la Petersburg. Atit de exasperante le devenisera practicile Porta in Principate Iinplinite prin interpusii siti sau in mod direct, Melt ridi- casera nu numai poporul dari boierii care tree de partea armatelor ruse. Romanii sint considerati de Poarta ca rasculati. Ea si dli dispozitii pentru prindereai robirea lor. Popoarele balcanice freamatiti tree la actiuni deschise. Mgr', mai ales pe moldovenii munteni ii considera Poarta tradatori, lasind prada trupelor sale populatia, care vedea in armatele tarinei pe eliberaturii sai. Nemultumirea romanilor contra asa- numitilor eliberatori se va manifesta insa cit de curind, odata cu cererile exorbitante de aprovizionare ale acestora. De teama unor abuzuri si nedreptati, romanii incapusera intr-o adevarata capcaniti si ea plina de abuzuri si jecmaniri de tot ielul 20.Principatele Rornane sint supuse u- nui sever regim de ocupatie, care le apasa chiar mai greu decit inainte de razboi. Se promitea autonomia lor sub protectia Curtii din Peters- burg, in realitate generalul comandant al trupelor sale de ocupatie, ne- hind alteeva decit un domnitor al Moldovei, sub care asa-numita oris- tocratie a Orli trebuia sit plece capul" 21 Prin victoriile obtinute asupra Imperiului otoman, Curtea din Pe- tersburg indraznekte tot mai mult in cererile sale, care vizau desprinderea unor teritoriii trecerea sub suzeranitatea sau suveranitatea sa. Ceea ce a iritat mai mult Puterile apusene a fost pretentia Rusiei de a-si stabili hotarul pe Dunare, prin incorporarea tarilor rornane. Anglia nu mai acorda sprijin flotei ruse din Mediterana, in timp ce Franta sprijina direct Imperiul otoman 221 Soarta domnului Tarii Romanesti, dus la Petersburg, nu era mai bunit. La 22 iunie 1770, ducele de Choiseul, ministrul de externe al Fran- tei, sena lui Sabatier, la Petersburg, ca Grigore III Ghica prirnise misi-

17 M. hogalniceanu, flisloire de la ValacIde el de la Ildoldavie el des Valaques lransdanu- Diens, Berlin. 1837, p. 405-406. 1° A.D. Xenopol, op. ell., vol. IX, p. 121. 1° Hurmuzaki, XV/, ed. Nerva 1I0d08, Bucuresli, 1912, p. 477. Sal aticr dare ductle de Choiseul, ministrul de eNterne al Irranfei. 2° A.D. enopol, op. eil., vol. IX, p. 123-126. 21 Ibidem, p. 131. 22 Mustafa Ali Mehmed, op. cit., p. 284-286.

www.dacoromanica.ro 126 Aiv tasie Iordache 6 unea de a merge pentru a negocia pacea cu Poarta, dar stirea, prima lipsith de verosimilitate : Grigore Ghica este foarte nesigur pe posibilitatea de a fi Ia Constantinopol, pentru a incerca un derners asa de hazardat, el trebuie chiar sh creada, oricit de putin ar fi informat, cà s a plàti cu capul sau aceasta temeritate" 23. Succesele de pe fronturile de operatiuni, care au dus la ocuparea Moldoveii Munteniei, nu si a Olteniei, au determinat pe Ecaterina II sh, renunte la demersurile diplomatice pentru incheierea pcii. Grigore III Ghica urma sa mearga, pe front, dar s-a renuntat si là aceasta solutie, deocamdata, ceea ce-1 face sà creada eva putea reveni pe tronul Tarii Romanesti, prin alungarea lui Manoli Giani Ruset, care-i luase locul in mai 1770. Noul dornn fusese ban al Craiovei, adept al suzeranitatii otomane. El ocupa tronul Tarii Românesti pentru un an si citeva luni, ca urmare a unei victorii temporare a armatelor otomane asupra celor ruse. Sortiiictoriei intorcindu-se in anul urrnator, domnul se refugiazh, ia Rimnic,apoi la Sibiu, tara revenind sub ocupatia si administratia imperiala rush, pinh' la incheierea tratatului de la Kuciuk Kainargi, din 10 iulie 1774 2 4 . In vara anului 1770, Grigore Ill Ghica nutrea totusi speranta de a reveni pe tron. Ambasadorul francez la Petersburg apreciaza ca gleu de explicat pozitia si atitudinea fostului donm al Tarn Romanesti: Nu ma, indoiesc eh el nu a avut a se plinge de rusi scria Sabatier ducelui de Choiseul , rnerg pina a recunoaste cse teme deeiinti-atit ch ii uraste, dar el a vrut sa' inselei sh menajaze cele doua Curti, dind asigurari turcilor clespre fidelitatea sa pe care o etala in mod formal. El este pierdut pentru Poartai tarina nu i-a acordat niciodata vreo despagubire, pe care sa i-o fi dat de inteles, facind risiph de intentille sale. Sint dispus a crede ea el a sirntit toata dificultatea pozitiei deli- cate in care se afla angajat, fära a avea puterea de a se decide" 25. Intr-adevar, Grigore III Ghica nu stia ce sfaca in noile impreju- rail, in care Poarta ii considera prizonier de razboi, iar Curtea din Pe- tersburg inutil planurior sale viitoare, caci, in acel moment nu se gindea sa-1 reaseze pe tronul rarii Romariesti,desi fostul domn dorea si credea ca i se cuvine, ca o recunostinth pentru atitudinea sa din preliminariile si faza de inceput a rdzboiului, pe care le facilitase in mod evident pentru Rusia. Din informatii primite de la Petersburg, ambasadorul Frantei la Constantinopol, contele de Saint Priest, F cria ducelni de Cl:oiseul la 3 septembrie 1770,eh' Grigore III Ghica pleach f4pre a participa in armata feldmaresalului P. A. Rumiantev, avind liberatea de a aerie la Constantinopol .si de a primi scrisori 26. Ministrul Afacerior Straine al Frantei, ducele de Choiseul, trimitea instructiuni lui Saint Priest, ambasadorul francez là Constantinopol, in care se exprimau indoieli cu privire la eventualul ajutor ce ar putea fi primit din partea lui Grigore III Ghica, pe care plictiseala si dispera- rea inutilitatii sale" 1-au determinat sa procedeze la plecarea din Peters- burg pe front. El facuse unele avanburi ambasadorului Frantei la Peters-

23 Hurnimaki, .X.N I, p. 481. 24 Dora d'Istiia, op. cit., p. 306. 23Ilmmuzaki, X\ I, p. 483. Peleisburg, 13 lune 1770. 86 Ibidem, sup!. I, vol. I, p. 818.

www.dacoromanica.ro 7 Grigore 11J Ghica si BucoNina 127 burg, Sabatier, dar afectiunile sale sint atit de nesigure, pe cit de nule ar fi serviciile sale 27. Evenimentele pe fronturile de operatiuni se precipita in favoarea Rusiei,- care obtine un tratat eu tatarii din Crimeea, la 1 septembrie 1772, referitor la iesirea acestora de sub suzeranitatea Portii. Austria, nernulimmita de o asttel de perspectivii pentru Principatele Romane, cauta sa determine Rusiasaremmte la o astfel de intentie. Toate tratativele de pace se vor infrunta en problema viitorului statut politic al Principatelor Rornane. Astfel ea, la Congresul de pace de la Focsani din august-septembrie 1772 nici macar nu se mai pune aceasta problema. Cele douit trtri romane urmausit reintre sub suzeranitatea Portii, care se opune categoric 0 desprinderii de imperiu a hanatului Crimeii. In aceste, de acum fericite, imprejurari, atit pentru Prineipate, citi pentru domnitorli lor, revenir ea pe tron a mi Grigore III Ghica este conditio- nata de catre Curtea din Petersburg, in schimbul renuntarii sale la pretentia de desprindere de sub suzeranitatea Portii. Tratativele de pace se prelungeqc pima in primrwara anului 1773, la Bucure,ti, esuind, totusi, crici nu se ajunge la o intelegere intre beligeranti. Operatiunile miitare continua, armatele ruse trecind Dunarea, ceea ce determina Poarta sà aceepte conditiile pacii de la Kuciuk-Kainargi, din 21 iulie 1774. In fapt, Principatele Romane au fost puse sub protectoratul Rusiei, sau mai bine-zis de supraprotectorat 28. Rusia obtine din partea Portii numirea lui Alexandru Ipsilanti in Tara Romaneasca .0 a lui Grigore III Ghica in Moldova. Renuntase, asadar, la intentia de a deveni suverana sari suzerana lor, dar nu din prea multa bunavointafatade Poarta, ci pentru a nu nemultumi Austria. Deoeamdata, Rusia era preocupata de consolidarea litoralului nordic al Marii Negre, unde Turcia 10 rnentinuse numai Oceakovul. In aCest timp, Austria este cea care nutrea sperante anexioniste fatrt de Principatele Romane. Astfel ea, numai dupa un an de la ineheierea pacii, ea rape5te Bucovina. Nereusind sa preia en totul locul Rusiei in Prineipate, se multumestei cu o anexiune din trupul Orli Moldovei 29. Noul domn al Moldovei era cu totul dezagreat de Austria, fiind numit pe tron in septembrie 1774, la insistentele Rusieii Prusiei. Nu-si arata, insa, fatis, aversiunea fata de Grigore III Ghica pentru a nu-0 atrage dusmania lui, mai ales ea urmarea anexarea norhului tririi. Am- bagadorul Austriei la Constantinopol a staruit twit ea sa nu fie numit Grigore III Ghica, preMeindu-se favorabil numai cind constata ea nu are nici o .sansa. Nu numai Austria, dar nici Franta nu-1 agrea pe Gri- gore III Ghica, intrucit se opunea politicii externe tariste 3°. Numai inteiventia Prusiei a determinat pe sultan sa accepte numirea lui Gri- gore III Ghica, sustinut fervent de catre Rusia. Precum raporta ambasadorul Frantei ministrului Afacerilor Straine despre numirea noului domn al Moldovei, aceasta este un prim act de complezenta al Portii MO, de Rusia, careia, este notorru, ca acest orn i-a fostindut de mult

" Ibidern, p. 819. Constantinopol, 15 octotril lie 1770. 28 Mustafa Ali Mchmed, op. cil., p. 287-289; Dora d'Istria, or. cii., p. 307- 318. 29 A.D. Xenopol, op. cil., vol. IX, p. 145. 80 Ibidem,p.146-147.

www.dacoromanica.ro 128 Anastagie Iordaebe 8 limp" 31 Interesantá de remarcat fl,exibilitatea Poitii in fata cer6rilOr Cnrldii din INtersburg. Saint-Priest observa cà astfel de slitbiciuni vor incuraja sä se cearii intotdeauna mai mult. Inert de la ineeputul domniei sale,Grigore Ill Ghica are de &eat fava ocupatiei armate a nordului Moldovei de &are austrieci, in octombrie 1774. Curtea din Viena utiliza diferite pretexte pentru anexarea Bucovinei, intre eale nevoia unui teritoriu de carantinit contra ciumei din Imperiul otoman, apoi Ca, prin impArtirea Poloniei, eiin revenise Pocutia, care, in vechime avusesei BI ICON ina in cuprinderea ei. Domnul Moldovei a% ea pretutindeni aclversaii, chiar 0 in &Annul Taiü Romanesti Al. Ipsilanti, devotat Austriei, care 11 pita anibasadorului aeesteia la Constantinopol. Astfel cii, foarte gieu putea face fatii, unei astfel de situatii. Rusia, ca protectoare, se cht inapoi in fata pretentiilor teritoriale ale Austriei, pe motiv ca. Moldova fusese inapoiatii Portii la 1774, ineit nu nitii era in drept a se amesteca in afacerile sale interne. De aceea, Grigore III Ghica ;ovitie intro Austria kd Rusia, in secret fhnd de partea ultimei contra piimei, pe fatil curtmd pe ambasadorul Austriei la Constantinopol, prin intermediul socrului si-tuIaeovaki Eizo. Grigore III Ghica ii vedea, astfel, inselate sperantele ruse in Curtea din Peters- burg., care-I abandona, dupia 1774, nemaifiindu-i folositor. El servise, asadar, ea o unealtit oarbl", fiind convins cserveste, totodatit, in- tereseleàrii sale. Rusia nu se putea opune fatis pretentiilor teritoriale ale Austriei fatil de nordul Moldovei din cauza recentei iropAitiri a Po- loniei, insa nu-i convenea nieiexpansiunea spre est a acesteia. Spre a manevra en abilitate, farti a fi brinuitil de intentii rele, Curtea din Pe- tersburg s-a folosit de un paravan, care s-a dovedit a fi Grigore ILL Ghica 32. llamas singur in fata unei atit de grave perspective, doar cu boierii credinciosi de paltea sa,domnul a intreprins demersuri energice la .Poartit in vederea evactiarii,insistind asupra pericolului pentru Mol- dova si Imperiul otoman. In fapt, era vorba de o rapire a teritoriului moldos ean. Intr-unul din mernoriile trimise, Grigore III Ghica scria.cA locuitorii Moldovei cer cu insistentit ea PoartasA-iapere contra unei pierderi asa de maxi", precizind ca dana" sultanul, in pofida asteptarii generale, nu imbriiti§eaza cauza provinciei al ciirei suzetan este, moldo- enii vor fi in situatia de a nu sti ce atitudine sà adopte". Astfelca, se vor vedea nevoiti si recurga la salvarea prin propriile forte, sau mai curind, nefiind apilrati de suzeranul lor, vor trebui sa se adreseze unei alte puteri striline" 33. Boierii in00 sprijineau pe Grigore III Ghica, afirmind in memoriul eiltre PoartAcA: de are Poarta turceasca niscaiva pricini cu austriecii, patria noastra nu-i datoare sa faca rafuiala intre dinsii eu dezghinarea ei" 34. Prin rnernorii, situatia nu s-a schimbat cu nimic in bine. Dimpo- triva, Poarta a intelesaluzia recurgerii la o putere straina,, adieä la

nIlurniuzala, Supl. I,Nol. I, p. 906. Saint-Priest c5tre n inistrul Afaceriler Strdine, Constantinopol, 3 octombrie 1774. 32 A.D. Xenopol, op. cil.,01. IX, p. 151-157. 33 Teodor Codreseu, Uricariul,ol. IN , Iasi, 1889, p. 257. Cf. Veniamin Ciobanu, op. cil., p. 122123. 34 Ibidem.

www.dacoromanica.ro 9 Griaore III Gbica si Bucovinl 129 Rusia. Ambasadorul Austriei la Constantinopol chiar relata reactia lui reis-efendi la aluzia domnului Moldovei : s-a limitatsreleve indrazneala nerusinata a acestei amenintari... i s-a pronuntat in legatura ou aceasta cu toata expresia unei amaraciuni agitate prin dorinta de razbunare" 35. Sub amenintarea Curtii din Viena, fr sprijinnici din partea Rusiei, nici a Frantei, Poarta cedeazi semneazia Conventia cu Aus- tria, din 7 mai 1773, prin care consimtea la ocuparea nordului Moldovei. Constatind inevitabilul, Grigore III Ghica s-a stracluit sa limiteze pre- tentlile teritoriale, prin exceptarea mai ales a Sucevei, fosta Capitard. Si-aatras insa minia diplomatior austrieci, care nu urmareau decit inlaturarea lui. Poarta era ea insasi convmsa de o astfel de necesitate, planuind mazilirea mai ales ca avea un sprijin in boierimea nemultu- mita contra domnului, pentrulimitarea zilelor de claca la 12, pentru a nu mai avea loc abuzuri, precumi pentru favorizarea in slujbe a boierilor noi, mai ales a grecilor 36 Mind numit domn al Moldovei la staruinta Rusiei, Grigore III Ghica nu se bucura de incredere la Poartiti. Ca atare, ambasadorului Austriei la Constantinopol iieste usor sarl ponegreasca, facindu-1 un agent al Curtii din Petersburg, adica al adversarer Imperiului otornan. Poarta se temea de o tradare a sa, vroind oricum sscape de el, dar nu printr-o simpla maziire, ci prin suprimarea fizic, altminteri flind suspectat ear putea trece in Rusia, de uncle ar unelti contra sa. A- sadar, Poarta ajunsese la concluzia ca protejatul Rusiei trebuie sa dispara din lumea celor vii, spre a putea numi un domn credincios scopurilor sale, la granita unui imperil vrajmas 37. Domnul se afla intr-un acut impasi pe plan intern, caci ramasese neclintit in decizia sa de a reduce numaral zilelor de clacala 12, spre a usura obligatiile chicasilor, care paraseau in masa satele, fugind in alte parti, chiar peste hotare. Astfel ca, boierii apropiati, in frunte cu Iordache Darmanescu, batut la talpi recent din porunca domnului, apoi Cu Mihalache Bals, Iordache Cananau, Iordache Cantacuzinoi Grigore Bals, s-au refugiat la Hotin, in ziva de 29 septembrie 1777. Pav:a de Hotin i-a primit bine, precum deja se asteptau. Domnul si-a dat seama de consecintele grave ale fugii boierilor, ii recheama, dar, cu toate insistentele, ei ramin neclintiti in decizia lor 38. Numai cu o zi inainte de uciderea sa, vazind pornirea fara limite a boierilor, Grigore III Ghica cedeaza presiunii lor, pentru a-i mai potoli.i astfel, prin hrisovul din 30 septembrie 1777, stabilea ca pe linga cele 12 zile de claca,taranii sa mai lucreze stapinilor had, doua zile, din care una de podvacla 39. In Tara Romaneasca, inca de la inceperea domniei, la 2 decembrie 1766, se procedase la Chemarea lui Alexandra Scarlat Ghica cdtreUM/a- loe/4iltstreinati dindu-le deosebite privileghiuri ttumai sd se intoared-in lard. Taranii, in mare parte revin, dar abuzurile din partea boierilor

3° Ibidem, p. 258; \ eniamin Ciobanu, or. cit., p. 124. 35 Vei lamin Ciobanu, 01. cit., p. 124, A.D. Xenopol, op. cit., vol. IX, p. 139-160. 37 A.D. Xenopol, op. cit., vol. IX, p. 162. ss Veniarnin Ciobanu, op. cit., p. 124. ss N. BAlcescu, Orere, I, p. 160.

9 c. 3380 www.dacoromanica.ro 130 Anastasie Iordaehe lo continua, melt, in anul 1775, mai mult de 10000 se fac haiduci. Nurnai prin masuri luate de Al. Ipsilanti se reuseste readueereaunora la lucru". La tel se petrecusera lucrurile si in Moldova primei dornnii a lui Grigore HI Ghia, taranii refuzind splateascadarile 1i lucreze cele 24 zile la stapinii domeniilor, conform legiuirii din 1749 : Grigore Ghica vv., vazind aceasta, povatuit si de piste simtiri mai omenoase, prin hrisovul sau din 1 ianuarie 1766 scazu numarul zilelor de lucru la 12. Boierii se nernultumira de aceasta, dar o suferira ping, la 1775, cind mi- tropolitul cu ,sapte boieri, indraznind a se numi pe sine Obsteasca Adunare, propuserao aceluiasi domn ca sa binevoiasca a hotAri ca lo- euitorii 4s1 lucreze la stapinii mosiilor pe care se hranesei se chiverni- sew din 10 zile una, dindi dijina din roduri, din a zecea, dupa obiceiu, siaceasta rinduiala deslujba a locuitorilor, adi-loga ceisapte boieri filantropi, socotim ea nu le N or fi lor de stricaciune, ei inca spre imbelsugare ifericirea tarii si a tutulor de obste*" 41. In loc sit dea curs cererii boierilor, Grigore III Ghica a intarit hrisovul din 1766, dat in prima sa domnie in Moldova, printr-un altul, din 1 aprilie 1777. Ne- multumirea boierilor era in crestere, decizindi ei pierderea dommilui. Determinat de fuga boierilor, spre a cere ocrotirea pasei de Hotin, la 29 f eptembrie 1777, Grigore III Ghica revine asupra brisoavelor sale anterioare, facind concesii boierilor : Dar aceasta masura era luata prea tirziui nici nu putea multunli pe boieri, de aceea bietul domn peri, a doua zi, intr-un chip grozav" 42. Domnul facuse, totusi, doar o mica concesie, care nu era de natura a multumi pe boieri, caci vroiau mai mult, ceea cei obtin, dupa indelungi insistente, de la Alexandru Moruzi, in 1805. Uciderea domnului era dorita de Austria, de Poartai razbunato- rii sai adversari interni, boierii nemultumiti de masurile care favorizau pe taranii clacasi. Pretexte pentru adueerea la indeplinire a aborninabi- lului aet gaseste Poarta de bldata. Astfel poruneeste lui Grigore Ill Ghi- ea sit trimita grin pentru armata otomana. I se raspunde citara nu are de uncle, find devastata de lacusted inundatii. Atunci neindura- toarea Poarta suzerana pretinde sa se eumpere din Polonia, dar nu i se raspunde pozitiv niei de aceasta data, facind totusi insinuarea cit dorn- nul Moldovei ar fi fost oprit de Rusia. Mai era acuzat Grigore III Ghica de corespondenta secreta err aceasta mare putere adversara Irnperiului otoman, de adunarea unei maxi averi win spoliere, eu care intentiona sit fuga din tara. Acestea erau insa acuzatii necesare pentru inlaturarea din domnie. Cea invocata pentru uciderea lui consta intr-un pretins corn- portarnent nepotrivitilipsit de euviinta fag de trirnisul Portii 44. La 30 septembrie 1777, intrase in tart capngi-basa Kara Hissarli bei, o veche cunostinta a lui Grigore III Ghica, cu porunca de a-I wince viu sau mort la Constantinopol. Emisarul otoman era insotit de 40 de oameni, ceea ce stirneste nelinistea donmului. Doi boieri opozanti, Gheorghe Sturdza si Manolache Bogdan, se due in intimpinarea lui. Domnul trimite si el doi boieri spre a-I conduce pe capugiu la beilicul din Iasi. Prefacin-

10Ibidem, p.159,160. 41lbidem, p.160. 12lbidem. 13 A.D. Xenopol, op. cil., vol. IX, p. 163.

www.dacoromanica.ro 11 Grigore III Ghica $i Bucovina 131

du-se bolnav, capugi-basa trimite vorbl domnului sa' ving srt-1 viziteze, afirmind cl se afla, in drum spre Hotin. S-a bänuit pregatirea unei curse ins5 Grigore III Ghica s-a dus totusi la beilic insotit de 4 slujitori : s-a servit cafea si, cind s-a aplecat sa, ia ceasca, la un semn al emisarului, garda turceascA a tliat capul domnitoruluisii-a aruncat trupul de fereastr5"". inainte de a fi basil strapuns de moarte, Grigore III Ghica, fiind inaltivoinic", s-aapiirat cu hangerul, ucigind treiturci. astfel, murea in inclestare cu asasinii si Grigore III Ghica al Moldovei, la 1 octombrie 1777, capul sria flind t5iati dus la Constantinopol trupul fiindu-i inmormintat la manitstirea Sf. Spiridon din Iasi. Ambasadorul Frantei la Constantinopol, Lebas, relata ministrului Afacerilor Straine despre senzatia produsä in legatur a. cu stirea depunerii domnului Moldovei, care pArea cu totul misterioasii. El nu avusese cum sit afle atit de repede uciderea lui Grigore Ill Ghica, presupunind &A se afla, 7.-Irobabil, in drum spre Constantinopol, pentru a fi cercetat pentru trecutul silu ". La 4 noiernbrie 1777, Lebas informa Insdespre uciderea lui Gri- gore III Ghica, prin talerea capuluii aducerea la Constantinopol, uncle a fost fixat cu un cuii expus la a doua poart5 a Seraiului, timp de trei zile, cu o inscriptie, care marturisea neindurrttoarea minie a Portii stirnita contra sa, prin numeroaseim presupuse unelitiri externei interne : Iat5 capul murdar al voievodului Ghica, crtruia, desi vinovat de mal- versatiuni de la inceputul ultimului rrizboi, a obtinut iertare pentru faptele sale rele fata, de imperiu, dar pentru a a recazut in greseal5 si a guvernat cu tiranie, el a sucornbat in sfirsit sub palosul justitiei" 47. Diplomatul francez presupunea c5, acuzatiile grave ale boierilor au contribuit in mare mäsur5 la crlderea lui Grigore III Ghica, insit principala vin5 pentru ucidere a constat in aceea cl a primit cu dispretor- dinul destituirii sale, desi initial nu se dorise suprimarea fizic. S-a procedat mnsaltfel, crici Poarta nu era obisnuit5 cu acte de nesupunere, emisarul sAu procedind la asasinare prin siretlic 48. Asasinarea a avut loc cu sprijinul boierilor opozanti, in frunte cu logofrttul Yasile Razu, numil deja in citim5crtmia de 5, menit5 sit conducA Vara pinA la urcarea pe tron a unui nou domn. Abominabila crim5, a stirnit reactii In tarI §i peste hotare, dind de gindit chiar adversarilor dornnului ucis. Potrivit unor relatari, toti erau foarte inihniii cutremurati din pricina acestei mntImplitri neasteptateineobisnuite pentru cit niciodatil nu s-aIntim- plat o asemenea tragedie in Moldova". Fiecare se gindea cit poatemit- ritul ag5, (Kara Hissarli) sa aib5i cu privire la ei alte deosebite porunci, pe care apoi avea siji le indeplineascAi aceast5 bainuial5 ii rodeasi ii flicea&Iliiasrt din fire. Pe ling5, aceasta,i multirnea, vIzind aceast5 jalnicrt intimplare, s-a tulburat peste mIsur5, si,dindu-sicu socoteall, dupa semnele vazute, rilspindea felurite presupusuri, care, impfastiindu-se

" Independenfa Romdniei. Docurnenle (prescurlal; I.R.D.), vol. II, parlea I, Bucurcti, 19-2. p. 105. Gonsulul general al Angliei la Iai, C. Vivian, cAtre lordul Derby, Ia5i, 13 octombrie 1875. 45 A.D. Nropol, op. cU., p. 164. " liormuzaki, Supl. I,Ol. I, p. 961. Constantinepol, 17 octombrie 1777. 47 Ibidem, p. 962. 45 Ibiderli.

www.dacoromanica.ro 132 Anastasie Iordache 12

Intoatatara, au silit pe multi locuitori sa-si iafamiliilei sa fuga in tàrile straine invecinate, precum din Soroca in Po Ionia si din alte hotare in alte parti" 49. Curtea din Petersburg a cerut explicatii asupra decapitarii lui Gri- gore III Ghica. Astfel, intre capetele de acuzare era si acela cexista o incontestabila intelegere intre el si feldmaresalul P. A. Rumiantev cu privire la intrarea neintreruptä a trupelor ruse in Moldova. Ambasadorul rus la Constantinopol n-a putut danici o replica. La 17 decembrie 1777, Lebas infonna cprintre docurnentele gasite la Grigore III Ghica, se atlau unele doveditoare c,exista o conventie intre RusiasiPrusia de a declara razboi Portii sau dea determina Austria sa declare. On, Poarta Ilu dorea sa se angajezeintr-un nou razboi cu Rusia. In afara acestor documente ale lui Grigore III Ghica, intrate in posesia Portii, ca dovezi incontestabile de tradareea mar dispunea de Inca altele, adusedesecretarul confidential al domnului 59 La aceste relatári ale lur Lebas, ministrul Afacerilor Straine observa c,a in cea mai mare parte, pretinsele descoperni in hirtiile lui Grigore III Ghica au aerul unei re- incalziri ale unor vechi idei, care niciodata nu au dobindit consistenta". Ele nu pot fi decit absurde, insa nu e de mirare a constata la demnitarii otomani asemenea supozith 51. Domnitorul roman, martir al unei cauze drepte, putea fiiastfel blamat dupa moarte, pentru a estompa impresiile cu totul defas orabile produse de odiosul asasinat. De tradare nu avea cum sa fieacuzat Grigore III Ghica, el insusi fiind ucis prin tradare si tot prin tradare fusese anexata partea de nord a Moldovei. Analizind imprejurarile in care fusese ucis Grigore III Ghica, A. D. Xenopol scriaPrin tradare pierduse Moldova partea ei cea mai frumoasa; prin tradare cadea domnitorul ei : una sub cutitul Austriei altul sub acel al Turciei, o paralela vrednica de politica acestor doua state, 0 care se poate caracteriza pentru flurcia prin nechibzuintà, pentru Austria min lacomie" 52. Urmarindsa-siconsolicleze dominatia de data recenta asupra Bu- tovinei anexate, ambasadorul Austriei la Constantinopol, Franz Maria von Thugut, actiona prin toate mijloacele in scopul suprimarii lui Gri- gore III Ghica, oponent indirjit al planurilor Austriei. Xn toata corespondenta sa 11 eticheta drept un grec Mra creclinta" care pune la cale Puneltiri inveninate" 53. El insusi 1-ar fi ucis pe Grio6ure Ill Ghica, dad, r-arfi stat in putinta. Thugut insa a parasit postu1 sau in primavara anului 1777, fiind inlocuit cu alt ambasador, Emanuel Tassara, care a dezaprobat uciderea domnului Moldovei". A. D. Xenopol sustine ca in 1777 Austria nu avea interes sa fie ucis Grigore III Ghica. De altfel, s-a dovedit ca nu a avut vreun ames- tee in acest traoic eveniment, intrucit, daca ar fi intentionat asa ceva o facea in1775'': Astfel,se petrece pentru Moldova prea nenorocita

42 eniamin Ciobanu, op. ca., p. 130-131. Citat din: Hurnmzaki, XIII-2, p. 69 si urm. 5° II unnuzaki, Supl. I, vol. I, p. 964, 965. 52 Ibidcm, p. 967. Nersailles, 22 lanuaric 1778. 52 A.D. Xcnopol, op. cit., 1.ol. IX. p. 164. " Ibidem. N ezi, mai pc larg, fra,rnente din rapoartele lui Tbugut, In Dora d'Istria, op. ctl.,p. 305-359. 54 A.D. Xenopol, op. cit., vol. IX, p. 165.

www.dacoromanica.ro 13 Grigore III Gbica ci Buco Nina 133

intimplare Bucovina fu piercluta din pricina lui Ghica, care fiind devotat rusilor, facea pe Poarta sasculte mult mai curind de insimiarile .Austriei si de aratarile ei de prietenie, decit de gIasul adevaiului ce stia din o gura compromisa. Ghica pieri din cauza Bucovinei, eaci in mare parte, pentru a 'Astra intregimea pgmintului pe care era chernata domni, el se apropie tot mai mult de rusi,i deveni uricios Portei care-1 jertfi temerilor sale.Astfel,chiar daca Ghica n-a pierit de mina aeeea ce aluat Bucovina, totusi pierderea « eheiei Moldovei* este strins legatil In amintirea poporului de singele lui Ghica" 55. , Incontestabil, nu pentru opozitia sa contra anexarii Bucovinei I-a ucis Poarta pe Grigore Ill Ghica, ei pentru conseeintele ce decurgeau din aceasta, intre care peifida insinuare a necontenitelor sale legaturi cu Rusia. in seopul pastrarii integritatii Moldoveii al obtinerii unui mai inalt grad de autonomie, care sa-i asigme posibilitatea de aparare, Grigore III Ghica a recurs la sprijimil adversarilor inarnicilor tarii sale. N-a cazut in cursa, caci nu avea alta cale de ales. El insa nici nu a tradat, pentru cii tradare este nurnai ineazul intereselornationale. Oprimatorii dintotdeauna ai popoarelor nu pot pretinde in mod legitim ea sint tradati de supusii lor, atunei chid acestia se ridica pentru cauza lor dreapta, privindemaracipareapoliticit iintegritateateritoriali. belt, toate acuzatiile de aeest fel sint numai insinuari pellicle, simple ca- lomnii,menite a justifica odioasa crima. Grec /111 era Grigore III Ghica, precum bine se stie, dar o astfel de etichetare prindea In eonstiinta diplomatiei europene sidemnitarilor otomani. De aceea, o prefera ambasadorul Thugut in actiunile sale contra domnului Moldovei la Censtantinopol. El eta insa domn fanariot, dar in ce fel? Elias Regnault arata cum anume : Grigore Chin, a la_ sat intre romani ca fanariot un anume fara egal; este singma victima pe care Fanarul a dat-o cauzei nationale. Este adevarat citfusesera strangulati sau decapitati In timp de un secol 14 alti domnitori ;dar 4ceasta s-a datorat infidelitatii lori pentiu bogatiile lor" 56. Un alt atenti competent observator al ev.enanentelor din Prin- cipatele Romãne, francezul A. Ubicini,scria de asemenea : Grigore ,Ghica a lasat intle romäni o memolie scumpa. El demonstra atasarnent pentru patlia sa adoptivai acesta din pacate 1-a costati at a" 57. Sa- grificiul fart seaman intre domnitorii fanalioti, care nu-si mmareau, in generc, decit intelese personale sau nationale, majoritatea fiind greci ,de origine, atrage simpatiei reeimoa0eita unui dasail frareez, care a pregatit mintileiutletele unor aidertti militanti pentiu .cauza nationali romaneasea, precum J. A. Vaillant. Intr-una din scrierile sale, el conchidea, cu deplin temei : Poartasi-apierdut intelepciunea; agentul Ma- riei Teresa eia razbunat ; molclovenii jurala ma, Austtieii Ghica merita titlul de domn. Ce difelenta, intre un om ea el si intre eel cale i-a urmat, si ce loc singular ocupit in programul stilpinitotilor tarii. Intoarce-te cu peste vase decenii in urma 1 vei gasi un Cant emir ; pareuige vreo

.55 Ibidem, p. 165-166. " Eras Ategnault, Histoirc politique et sockd des PI incipaulis dal ubiel r es, Paris, 1855, p. 94. " A. Ubicini, Provinces d'origine roan-dile; 1clacIie, McIdovie, Eulovi e, Zransylvanie, Bessarabie, Paris, 1836, p. 105:

www.dacoromanica.ro 134 .Anastasie lordaclie 14

alte trei deceniii N eiiedea pe Moluzi ;/. ../ intre ace§tia o victima, singura pe care Fanarul a sacrificat-o pentru ferieirea romanilor" 58. Nici un sacrificiu pentru o cauza dreapta a mini popor oprimat nu s-a facut fara ca acel care se expune sit nu fie dorninat de un sen- timent de inalta constiinta moralä, de ata§ament fata de o idee sublima, izbavitoare de ram Primind o educatie occidentala la Constantinopol, Grigore III Ghica ajungese un indragostit de Franca ;;i. de civilizatia trance* chiar daca, intr-un feloarecum deosebit". T.Treat pe tronul Moldo ei in 1764, el se inconjurase de oamenii cei mai putin ignoranti pe care ii gasise :medicul Jacob Dracachi, profesorul Teodor, boierii Caragea, Fotachi si Kogalniceanu,sise abonase « la ziarele din Kron- stadt A ceea ce insemna, bineinteles, tinind searna de putinele ziare care apareau in ora§elul acesta, o la ziarele care soseau cu posta din Kronstadt In anii 1764 1767, GI igore III Ghica avusese pe francezul Pierre la Roche ca agentsecret in Varsovia. Ca secretar particular §i preceptor al copiior sai avea pe Jean Louis Caria, francmasoni viitor gi- rondin, ghilotinat in 1793 ". Prin toate si prin toti cu care venise Ui contact, Grigore III Ghica i§i luminase eugetul 0 0 intarise convingerile asupra imperativelor vremii, intre care si cel al emanciparii polit ice a poporului pe care-1 cirmuise cu atita intelegerei compasiune pentru soarta lui grea. Adversar al luxului boierilor §itrindaviei orientale, Grigore III Ghica da el insu;i exemplu, imbracindu-se modest si infiintind fabrica, de postav in Moldova. Ingrijorat de consecintele gras e aleopresiunii boieresti, tot mai aspre cu trecerea timpului, asupra taranilor cliacasi, da hrisov, pentru reducerea numarului zilelor de claca de la 24 la 12. Ii atrage ura boierilor, care nu se potoleste decit odata cu ueiderea sa. Astfel, el este un continuator, peste decenii, al exempluluiilustrilor sii inainta0 cu acela§i nume, incepind en Gheorghe Ghiea. La implinirea unui secol de la rapirea Bucovinei, in 1875, mma§ii celor care priviseril cu indignare ksi minie odiosul act, se adunau, pentru a manifesta, la Iasi, cu acest prilej, aducindu-se un pios omagiu celui martirizat in 1777. 0 piatra de marmora fusese asezata pe locul unde cazuse corpul celui rapus. Acolo se intentiona ridicarea unei statui domnitorului. Piatra funerarii, a fost invelita cu val negrui acoperiti cu coroane de flori. Privelistea din fata ei a lost aleasa ca loc central pentru demonstratie". A fost, oficiat un serviciu funebru in catedrala din Iasi, apoi procesiunea s-a oprit in fata pietrei care marca locul arun- &Aril trupului donmului decapitat la 1777,unde s-au tinut discnrsuri. Prin aceasta, se rispundea provocarilor autorititilor de la Cernauti ol. Odata cu asasinarea lui Grigore III Ghica, Poarta renunti pentru tot restul epoch fanariote la serviciile membrilor familiei, care revin insa, dupla 1821, ca domni paminteni, adiel nationali, in vadit contrast cu fanariotii care fuseser i inlaturati. 58 J.A. Naillant, La Roumanie, ou Hisloire, langue, litiérature, or ographie, stalislique des peuf les de la languc d'or, Ardtaliens, Vallagu s el Moldavcs, resumes sous le nom de Romans, per... tome, II, Paris, 1844, p. 245. 52 Pompiliu Eliade, In fluenfa francezd asupra sririlului public In Romdnia. Originile. Sludiu asuj ra sldrii socieldfii romdnesli Iii uremea dornniilor fanariole, Bucuresti, 1982, p. 133. so vezi Dan A. L575rescu, Imaginea Romdniei prin addlori, vol. I,Bucuresti, 1985, p. 104-105. IiI.R.D., II, p. 106. C. Vivian chtre lordul Derby, Iasi, 13 octombrie 1875.

www.dacoromanica.ro 15 Grigore III Ghica si Bucovina 135

GREGOIRE III GHIKA E L'ANNEXION DE LA BUKOVINE résumé Fils du grand drogman Alexandre Ghika, ne en 1724, Gregoire III Ghika se fait remarquer de bonne heure h la Porte, oil ii devient grand drogman avant d'étre nommé prince regnant. Ii avait rep une education distinguée dans la maison du baron H. Penkler, ambassadeur de la Cour de Vienne h Constantinople. Au printemps 1764 il est nomme pour la premiere fois prince de Moldavie, oii il mene, comme son pere, une politique de rapprochement de la Russie, contrairement aux attentes de la Porte. Pour limiter Pap- petit démesure des boyards pour le luxe, Gregoire III Ghika adopte une vestimentation modeste censée leur fournir un exemple, craignant qu'une interdiction ne provoque Phostilite des boyards. En 1768 il est nomme prince de Valachie. Une année plus tard commencent les hostilites entre la Turquie et la Russie, qui entrainent les Principautés Roumaines. Gregoire III Ghika est manifestement du dote de la Russie puisqu'il se fait capturer et qu'il est emmene h Saint Petersburg. Désireux d'améliorer la situation politique des Principautés Roumaines dont il souhaitait l'emancipation, II oscine entreles grandes puissances qui n'etaient sensibles qu'à leurs propres interêts. Prince de Moldavie apres le traité de Kuciuk-Kainardji, ii s'oppose, un an apres, al'occupation d'une partie du territoire de son pays ; deux ans apres il est execute par l'ambassadeur de la Porte qui n'accepte plus la presence sur le trône d'un prince attaché a, tel point aux interêts de son pays, contraires aux intéretsmanifestes de rapt et domination des grands empires voi sins.

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro DOCUMENTAR

REALITATI ECONOMICE IN GUVERNAMINTUL TRANSNISTRIEI (19 august 1941 29 ianuarie 1944)

OLIVIAN V RENCA *

In myna cperatiilcr militare desfasurate ee trupele rorrane si gern .ne, tinutul ce se !Minden irtre apa Nistyulysi a Bucului pinf la limanul Nipruh i,ar n nord pina la apa INionjti si a RoNului, cu recun de t ritoriurcnielnic ocupat si dey urn't Transnictria", i-a fest ircredintat Ttrii neoshe per tru cc ministratie temperara. , Intre lirritele naturale cpecificate binsuc, Transnistria ocupt osuprafata de cca 44.000 In 2 Si traieu la prcluerca sc.lrdministratie ron incase:4 can1.2.000 locuitori, yrn care o parte ( in rui Ir tie (ra fermata Gin n ole oN cni cca 250.000), ma 'erit tea ...se7ati in satele din pycajn a Nistrului, in sa nun ita, Bcpul licMole oNeneasca". Dccun (rick cc ,tcsta incrcdirtarea ten perara a acestui teritoriu pentru adminis rare Tani roactre sir t act acriceri: ur a din 14 aut..tt 1941 adresata de Adolf littler Conduca- totuluj ,Stattilm Pcyran, jar ccalalta din 17 august acelasi on, prin c, eeneralul Ion Antonescu rasp nee ca acccpla prcpirerea ce a as4ura ordinea si administra I.in exploatareaeconomica a tcritoriuhi n en ionat. , In 1 a7a acestor cc' ori si a ( iscutillor coy une bilaterale, la 30 aucust 1941 se 'ncheie la Tigbinaun accrd referitor la adn inictrarea Trancnistriei, sen nat de ,eneralul Hauffe din partea Con andamcntulus arnu.tei eon sac si dc gency,lul 11a7arini din partea Marclui Stat Major Roman, cuprin7ind determinarea raspunderilor si modalitiltile de exploatare a acestui teritoriu 1 , La 19 august 1941,1a Carticrul General al Arn atci din Tichina, Ma esalul Ion Antonescu, Conducatorul Statului Roman si Con aru antul de Capeley le al Arm, tci, iscaleste Decretul Nr. 1 pentru administrarea ch '1A a Trap.'tr'ci Si numirea cu dcpline pit ri a prof. George AleNianu ca Can ernator Civ'l al acestui lent Nremelnic ocupat. Pc aceeasi data cn ite si Instructi Dile" cy prinzind conditille de detaru In care unna s'a Fe facuta adminystratia In Trarsristria. Incepe intr-o reciune devastata de razboi, in condlii de nebanni a weutati, opera de refaccre, de organizare ci conducere a tuturor ener,iilor fnclectate In nn nca istoNitoare pentru Inlaturarea distrugeriler suferitei transforn area Transnistriei intr-y n 1 a itat un an complet refacut. Adele juridice mai 'rnportan e cc au stat la b 7a oranizaiii(In 'nistrathe a Guverna- mintult i CiNil al Transristrici u fost: A. Ade fundamental : d cretele legi, decretelc si Jurnalele Consiliului d Ministri,semnate de Maresalul Ion Antorescu Conducatorul Stat ilui, san en anti d de la Presedintia Consiliului de Ministri. B. Norme cu caraeler general:rdonantele, decizille, re&ularnentele, instructiunileI cir- cularele date de GuNern, torul CI. 1 al teritoriului. Dac.1 prima catei,orie de acte fundamentale, care au stabilit principule marl de organizare a ramas neschimbata, celelaltac c de reglementare de an anunt ordonan dc, decAile, instructiunile etc. au si lent frecNente modificari, pe pare urs, pentru a fi ..daptate la noile Imprcjurari ale victiii spre a fi puse n armonie cu concepti a generahl cc a Oat la baza organi- zarii Transnistriei.

* Autorul a ocupat functia de Director de Cabinet la GmernamIntul Transnistriei. Pre- zentul articol este un capitol din lucrarea sa Administratia Civila Romana in Transnistria", in manuscris. 3losif Constantin Dragan, Al tonescu Mare alRornd lei st riizbo tele de retntregire, Vol. III, Venetia, 1989, p. 192-195.

,,Revista istorich", torn III, nr. 1-2, p. 137-161, 1092

www.dacoromanica.ro 138 Documentar 2

Plima mAsurA adrninistratisã pentru apArarea patrimoniului public deNastat In urma retragerii armatelor bON ictice, a fost luatA de Guvernator prin ordonanta Nr. 1 din 28 August 1991 2,prin care toate persoanele ce posedau obiecte de orice fd pros enite din localurile publice sau particulare, din cuprinsul teritoriului ocupat al Transnistriei, crau obligate ca in termen de 15 Ale de la publicarea ordonantei, sa le predea prirnilriei respectise. Cei care se N or conforma acestor dispozilii nu Stn. Merl ffici o podeapsa pentru insu.5iren obiectelor" altfel urnilnd a fi considerati ca jefultor1i tratati ca atare". Primarii erau obligati sit identifice, insentarieze ci evalueze obiectele depuse, lulnd tuft.suri pentru conservarea si pAstrarea tor. latü punctul dplecare In actiunea de reconstituire si refacere a salorilor artistice dispArute din edificiile publice instalatiilor descompletate din fabricisi-uzine. A dotia masurA imediatA, legatii de aprosizionarea populattei, luate In accea5i zi de 28 august 1941 prin ordonanta nr. 2 3, sc referea la reluarea si continuarea activitatii 1ntrerupte a fostclor colhozuri (gospodArii colective) si a sovhozurilor (ferniele de stat). Toti salariatii care detinuseth orice fel de functiune sau Inthreinare, ori avusesera in Ingrijirea lor bunuri ale colhozurilor sau soshozurilor erau obligati sA se prezinte dc indatit autoritiatilor locale spre a primi autorizatia pentru reinceperea activitkii, prin inwntarierea bunurilor ran-lase, punotea lor sub path si continuarca nnincii In conditiile de dinainte de rAzboi. Pe de altil parte, In vederea Inceperii campanici lucriirilor de refacere s-a impus necesitatea recenzArii pc categorii a tuturor mescriasilor din Transnistria, care au fost obligati ea 4n termer' de 5 zile sii se prczinte la prim:trine din localitatea In tare se aflau, pentru a se dnscric In registrul special Intocmit pc baza thrtilor de calificaresi a actelor de identitatece poseda fiecare. Nimeni nu avea voic sa presteze o meserie sail o mundi de speciali tate dadi nu era Inscris la pritnarie In termenul previizut (ordonanta nr. 7 din 8 septembrie 1941) 4. Pentru asigurarca vietiii avutului locuitorilor, a pazei bunurilor publice si executArii mAsurilor ordonate de administratic, prevenirea, stingerea incendiilor si salvarea sinistratiior, mentinerea ordinii publice si a bunelor moravuri, prin ordonanta nr. 4 din 3 septembrie 1941 5 s-a Willi-tat politia comunalA In oraselc de pc cuprinsul Transnistrid. Recrutarea personalului politienesc comunal s-a fficut din rindul locuitorilor comunelor. Oficiul de ordine comunala se exercita In limita atributiilor de politic administrativA judiciara. Cheltuiclile necesare sustinerii aparatului poliiei comunale se suportau de primaril. In domeniul palled monetare, ca o prima mAsurA, prin ordonanta nr. 3 din 29 august 1941 6se decreteath In teritoriul ocupat al Transnistrici, ca singurA monedA decirculatie, moneda denumith Reichskreditkassenschein (R.K.K.S.), iar prin ordonanta nr. 24 din 21 noiembrie 1941 7 rublele se retrag definitiv din circuilatie. Cursul de retragere al rublelor a fost fixat la 10 ruble 1 RKKS. Schimbul s-a efcctuat detinittorilor de ruble la oficiile de schimb infiintate in.race.stscop de prefecturile dc judct si In localitatile stabilite de prefectii judetelor. Dup6 expirarea termenului de retragere, puterca liberatorie a rublelor a incetat. Un alt aspect al primelor momente de administratie romaneasca in Transnistria s-a consemnat dupa Incetarea ostilitill,ilor, retragerea trupelor sovietice si ocuparca Odese4 de cAtre unitatile armateiromanc, clnd primarul Municipiului Odessa, instalat chiar a treia zi dupiiin- trarea In ora5 a purtAtorilor tricolorului, a luat mfisuri irnediate pentru asigurarca hranci popu- lati i, aducindu-se din regiunile mai indcstulate alimente si fAcindu-se insemnatc depozite. In scopul reconstituirii ora5ului distrus, a refacerii strAzilor, clAdirilor si stabilimentelor publice ruinate san avariate din cauza rizboiului, prin ordonanta nr. 31din 29 noiembrie 1911 8s-a instituit un ComisariatmlGuvernilmintului in acca localitatc, avind atributii in fixarca modului 5i duratei de csecutare a planului de reconstructie, dupA directivele primariei. Phnul de reconstructic prevedea In primul rind lucthri de cuthtire a arterelor de conauni- cltie si de amenajare a locuintelor, detaliind utilizarea materialelor de constructie 5i a luerZi- torilor necesari.

2 Buletinul Transnistrid, vol. I, 1941-42 pag. 27 (In continuare se va cite caB.T.). 2 B.T., Vol. I 1941-1942, p. 27. 4 13.T., vol. I, p. 30. 5 B.T., Vol. I, p. 28. 6 B.T., Vol. I, p. 63. 5 B.T., Vol. 1, p. 28 6 13.T., Vol. 1, p. 63. 7 I3.T., Vol. 1, p. 66 B.T., Vol. 1, p. 205.

www.dacoromanica.ro 3 Documentar 139

Comisariatul era obligat saccelcrece punerea la punct a locuintelor strict necesare, bind masuri imediate pentru ad5postirea familiilor ramase sub cerul liber. Prin concentrarea tuturor 'ajutoarelori inter\ entia autoritatilor administrative, s-a ajuns rclativ rapid la restabilirea unei victi aproapc normale intr-un ores pustiit. In dorinta de a nu se intirzia actixitatea %cetera din proxincie, prin ordonanta nr. 6 d'n 7 septembrie 1941 9 s-a dispus deschiderea scolilor prirnare In Transnistria pe ziva de 1 octombrie 1941, in care scop primarii saltier xi oiaselor urmau sit consulte imediat obstiile locale spre a stabili limba de predare- a InNatfimintului (rus5 sau moldoveneasca), dupa alcgerea obstei. Corp ul didactic trebuia recrutat dintre fostii invatMori, salarizarea lor urnund a se face de printhria locala, in aceleasi conditiuni ca si in actiNitatea lor de pina atunci. Prim arii erau obligati sa ia de mdata masuri pentru ingrijirea, euniteniai reparatia localului de scoala 5i sa aproxizioneze scolile cu eombustibilul necesar pentru iarna, operatie ce trebuia Incheiatii With la 28 septembrie 1941.(,,Priir.wii inirreund cu directorii scolari, se oor ii griji de in riin(area de confine scolai e, Tentru a ii se T ttica da copitlor piine, ceal, laple, !Mere, marmeladd" ). Am mentionat doar clteva dintre primele reglementari stabilite de Guvernamint, In scopul reintrArii vietii oa nenilor din acest teritoriu pe Ligasul normalitatii.

VIATA ECONOTIICA Economia si adn inistratia eisila a tcritoriului dintre Nistru 5i Bug, a fast grefata la inceput pc sistemul proprietatii socialiste existent In acca provincic care a fast pilstrat in parte de administratia iomana, restructurat lnsit prin apliearea unor corectise si introducerea unor elemente noi, mol ilizatoare, de stimulare a oamendor tnuneii, printr-o mai larga si mai dreapta repartitic a produselor,ln report cu contributia si munca depus: de fiecare. Atribuirea &Ore brigazile din cadnd obstiilor de munc5 spre exploatare permanenta a terenurilor agricole, cai arcndarea in folosinla individual5 a unor terenuri, livezi, gradiniivii, participarea la supraproductia oblinut5 in sectorul industrial si existcnta concomitcnt cu industria de stat a mum instalatii, fabricii ateliere particulare, autorizarea functionarii ahlturi de conwrtul de stat 5i magaLinele generale infiintate de prefecturi, raioanei printhriile municipiilor, orasclor si comunelor, a unor intreprinderi si magazine particulare, an constituit tot atitea sti- mulente pentru inviorarea yield economice din eeeasta provincie. Desi sistemul politic de conducere a acestni teritorin de peste Nistru de c5tre admin's- tratia romdneasc5 a fost cu totul diferit fatS de regimul politic functional din Virile socialist- comuniste, totu5i sub raportul strict al activitatii economice desf5surat5 in aceastA proNincie uncle s-a piistrat structure existentri a proprietatii soeieliste, reformele aplicate In anul 1942 de catre adrninistratia romana, reprezinta de fapt prima bread in proprietalea si metodcle de conducere socialistd, pdstrate Old alunci nestirbite, primareformci si reglementarede acestfel din lame care s-a racul cu 46 de ani in urnu` de calre Slat ut Roman. Este actiunea novatoare, coneeputai experimentata In teritoriul dintre Nistru si Bug, In urma en aproape o jurnatate de secol, de gindirea profunda 5i intelepciunea mereu activa a unui autentic savant rom5n in probleme de administratie, masura care a apriruti s-a impus mai tirziu ca un imperativ in progranrul de actiune realizat j echilibrat al lumii contemporane socialiste, luind amploarea unei misc5ri de democratizareli liberalizare a yield economice In aproape toate statele cu regim conaunist, menita s5 Inlature fenomenele negative sau de stagnare in dezvoltarea economicS a societatiii s5-si imprime dinamismul 5i accelerarea necesar5. Iat5 acum modal de organizare si desfasurare a activitatii economice in Transnistrik ace cum a fost conceput si aplicat, pentru cresterea ritmurilor procesuhii de productie in principalele ramuri: agriculture, Industrie si comenul. A AGRICULTURA Din suprafata total5 de parnint, terenurile utilizate de agricultur5, horticultur.Ietc. reprezentau cam urm5toarele Intinderi: 3 800 872 ha pAmint arabil; 200 000 ha !Metei p5suni; 650 000 ha griidini de pomi si vii; 200 000 ha gradini de legume; 200 002 ha p5duri; 100 000 ha balti, islazurii limanuri sub sate si orate, exploatatepentru stuf, papurai pescuit.

9 B.T., Vol. 1, p. 195.

www.dacoromanica.ro 140 Documentar 4

Itestul supr Acta reprezinti terenuri neproductive, drumuri etc. 1. Dindu-5i seama dc superioritatea pamintului lucrat in comun si nu f arätni tat In parcele indisidugle, Gus rnatorul Ciil, prin ordonantelc nr. 5 din 7 septembrie 1941 10 si nr. 18 din 7 octombrie 19 U 1preci/ea7a cii, pinA la reformq agrara, colhozurile (gospodariile colective) si so\ ho7urile (f Tmele de stat) se mentin in orymizarca lor existenta. A dispus ca primarii satelor sà convoaee imedht obstiile locale, pentru a alege pc sef ul de colhoz 51brimdierii acolo uncle nu eistau sil ordonc s filor do colhoz stringerea si inventarierea tuturor bunurilor, animalelor 5i masinilar care au apartinut colhozurilori sovhozurilor, lulnd másuri pentru intro- tinerca si paza lor. De asemeni, asa cum am aratat mai lnainte, agronomii comunali 5i toate persoaucle care au detinut sub oriee forma o functie sau o InsArcinare in colhozuri sau sovhozuri, crau obligati sa se prezinte de lndata primAriilor, pentru a incepe lucrul. Pentru a stimula activitatca de stringere a recoltei mult intlr7iata si a salva cerealele ramase din cau7a operatiilor militare, neculese pc cimp, s-a stabili modul de impartire a recoltei din anul 1941, astfel: a) din Intreaga cantitate recoltata, s-a oprit in primul rind samInta pentru anul viitor, stabilindu se unnatoarele cantitati cc urmau a fi retinute: h grlu de toarnnA 120 kg pentruha la gnu de primásarA 160 kg 7/ la or7u1 de toamnd 140 160 kg 7/

la or7u1 de prima\ ara 140 k, 17 la o az 120 Is, If la floarea soarelui 20 kg I f la porumb 20-30 kg f f la mei 30 kg f f La cartofi si la celelalte plante si cercale cultivate, s-a oprit cantitatea de saminta, care se intrebuinta In mod obisnuit In localitatea respectiva. b) s-a re(inut In cereale costul muncii facutá cu ma5inile si al combustibilului intrebuintat, care a fost fixat pentru acel an astfcl: la c,riu pentruun ha complet lucrat cuma5ini1e 270 kg

la porurnl 37 77 11 /7 7/ 77 11 77 78 kg

la floarea soarelui 77 11 11 If 71 11 17 39 kg

la orz 11 17 71 11 71 11 Pt 71 77 kg ON1Z la - fl 77 17 11 37 11 IP PP 66 kg Acolo unde nu s-au facut muncile cu mainiie, s-a scazut din aceasta cots cantitatea de cer ale cc reprezenta munca neefectuata cu masina. c) Cantlial ad cr ale ramasd s-a impdrfit in cloud: jumdtate luind-o colhozul (slatut) si jumalat colhoznicii. Colhoznicii aveau sarcina sa transportei sä depozitem in magaziile colhozului cerealele si sa indeplineasa toate celelalte obligatiuni impuse de regulile lucrului In colhoz. R ribulla munch pit u produsele animate ale cothozului (topic, unt, brinzd, oud, carne el .),-a fi at in naturd ola de 2 0% din aceste produse, ea putind fi fticuldsiin numerar. l'nind selina de I nprejurarilei greutatile cauzate de rizboi, toate impozitele Waffle de col or. Cci au fast d sfitnlate. rdminind in fiinid un singur impozil direct d5 R.K.K.S. de ha per fru colt oz licit care lu.re z I pdinintul s au casd si ograd . S-a destiintat §i imprumutul obli- gatmi. Prefectii au f ost autorirtti. ca acolo unde cImpurile au ramas nelucrate sau au sufcrit stric ciuni din cau7a rAz-.auksa redued impozitul in raport cu lipsurile constatate. Primarii au fo t ohIigi sa inventarieze 5i sa puna sub paza imcdiat toate fabricile, morile intreprinderile de orice fel aflate pe teritoriul comunei. Acele care crau in stare de functionare, trebuiau repuse de indath In functiune, dupa vechile norme. Cele ce aveau nevoie de reparatii, trebuiau re. Azute 5i luate InAsuri de reparare, spre a putea fi puse in functiune.

Terenurile ocupate de vii, livezi de po ni, pepiniere de vita si pomi si gradinile de legume, trebuiau exploatate dupa normele din trecut. Ville, livezile 5i gradinile de legume din jurul caselor sau cuprinsc in vatra satuluii intrate in colhoz, au retinas mai departe administrate de

10 B.T., Vol. 1, p. 133. lsB.T., Vol. 1, p. 136.

www.dacoromanica.ro 5 Documentar 141 colhoz. Ele au fost insä date spre a fi lucrate individual actualilor detinAtori, cele rAmase filr6 stfipin fiind repartizate altor agricultori pentru a fi cultivate.Lucritrile trebuiau tinute la curent dupA indicatiile date de 4,ronomi. I'entru viile, hvezilei grAdinile de legume cultivate in mod individual, fArA nici tur ajutor dela stat, se phitea un impozit In bard sau in produse de 25 R.K.K.S. la ha dJivadái grAdinA de legume neirigabilA 5i 50 R.K.E.S. la ha de vie 5i grhdinA de legume irigabilA, farii alte obligatiuni chtre stat. Orice ajutor dat de stat prin colhoz, ca diferite prcparate chimice pentru stropit, carburanti pentru arat etc. se plAtea In bani la ridicarea lor. Viile, livezilei gradthile de legume Infiintate de cothozuri si care formai mash e, se cul- tiNau pc mai departe de toti membrii colhozului In comun dupA normele din trecut, cu deosebirea cA, se retinea ciltre colhoz pentru stat, din produsele obtinute, costul materialelor chimicei operatiunilor executate cu masinile statului, socotindu-se la valoarea de 25 Wird R.K.K.S. pentru ha deic sau livada, 10 R.K.K.S. pentru ha de grhdinü de legume neirigabilh si 20 R.K.K.S. pentru grAdinile irigabile. Resin! recollei se impdrfea in Orli egale thlre sialcothoznici. Coll ozul rerarliza produsele f iecdrui membru proporlional cu munca demise,. iile tinere erau scutite de mice impunere in bani sau In naturA In primii 4 ani de la plantare; livezile de pruni, cire5i, xisini, caisii piersici in prima 5 ani de la plantare, iar cele de meri in primii 7 ani dc la plantare. 2. In raza a doua de reglernentare a aclipildjii agricol , care are loc In anul 1942 prin ordonanta nr. 55 din 14 mantic 1942 12 pentru a stimula strguinta depusa In executarea inuncilor agricole, pentru o mai dreaptil ritsplatfi in raport cu contributia, vredniciai munca &push de fiecare cultivator de pilmint s-au stabilit urmAtoarele mAsuri: Colhozurile s-au transformat In olWii de muncd care au rdmas unitAti de exploatare, indivizibile, in hotarele lor actualei cu administratia 5i structura existentA atunci. Membrii obstei de munch s-au grupat pc familiii vecinatAti, font-11nd brigfizi de lucru de 20-30 familii, care au prima spre exploatare cel Win 200 hectare si pinA la maximum de suprafath pc care o puteau nfunci In bune conditiuni. Aceastä suprafatit era repartizatA thtr-atitea loturi dc pAmtnt, cite cimpurii feluri de culturi cuprindea planul de cultur6 al obstei de munch' si ImpArtith in a5a fel, Inch planul general de culturA al obstei de munch sS nu sufere nici o modificare, Terenul alribuil brigd:ilor de !mined raminea in permanerild edrihnit lor. Fiecare brigadd Isi alegea un conduchtor, dintre membrii s5i, confirmat de agronomul comunal. Acesta raspundea fath de organele administrative de corecta administrare a brigdzii. El primea 5i exercita crdinele agronomului comunal cu privire la efectuarea planului general de lucrusi tinea evidenta muncii si contributiei de orice fel, depusa de fiecare membru al brigAzii. Vitele (Ie munch si de rentA au rAmas la obstiile de munch, la fel si toate masinile si inNentarul agrtcol. Ele se dAdeau in folosinth pe searna si rAspunderea brig:vital. 5i proportional cu suprafata de pamint defaleath si cu nevoile fiecArei brigAzi. Produsele se imparteau dup6 normele stabilite prin ordonanta nr. 67 din 18.V1.1912 13 pentru stringerea 5i linpartirea recoltei anului 1912. Aceasta prevedea ca: -sea reline in primul rind sAminta pentru anul viitor, asa cum a fost stabilitfiprin ordonanta nr. 11941; se va reline in cercale costul munch Mute cu masinile si al combustibilului intrel uin- tat, care pentru anul 1912 s a fixat astfel: a) la grupa cerealelor, pAioaselor (griu, secarA, orz, Ov57, meiu, briscii, etc.) pentru un heeler hicrat complet cu masini (arat, semAnat, secerat si treerat) 270 kg I)grupa prdsitoarelor tuberculii r5dAcinoase, pentru tin bectar lucrat cu masini (aratul, sen Aral11 prAsitul, iar culesul cu mina la 200 kg c) la grupa plantelor lci,uminoase lucrat in acelasi fel Ca la grupa b 150 kg d) la arupa plantilor textile, industriale si uleioase lucrat cu ma5ini, pentru un un ha 100 kg Constatarea muncii neefectuatA cu ma5inai scAderea din cotele de mai sus se Mem de agronoriml comunal si se aproba de pretor. In caz de calamitAti, care scad productia agricolA, se scAdeai fondul M.T.S. proportional cu deficitul recoltei. Dupá operatide prevAzute mai sus, cantitatea de cereale se impArtea in douA, jumAtate luind-o brigfizile de munchi cealaltA rAminInd la dispozitia obstei GuvernAmintului.

B.T., Vol. 1, p. 140. u B.T., vol. 1, p. 146.

www.dacoromanica.ro 192 Doeumentar 6

Partea cuenit A brig5zii se impArtea intre rnernbrii componenti, proportional cu munca depusa en bratek, animalele sau in ante]. Recolta culturilor furajerc si Mete naturale se imp5rtea asifel: 20 00 din suprafat5, ob5tiilor comunale, pentru intretinerea1itelor; 10 % din suprafatl se vindca pentru vitele sAtenilor care au hicrat la recoltarea si cultura cimpului, in schimbul zilelor de lucru: 70 % GUN ernbanintului, in care intrau Si suprafetele rezervate pentru recoltat sAmint5. * Tot In anul 1942, prin decizia nr. 30 18 martie 14 se reOementeaz5 probierra arendiaii locuri int . Cl5clirile, terenurile virane,gradinile-,thezile si viile aflate tn raza rnunicipillor, oraselor si satclor din cuprinsul Transnistriei puteau fi date in 1olosint5 individua1 5 astfel: propriet5tile compute din cl5diri, curti, vii, lhezi si 1.rdini, erau mentinute In botarele xechi 5i date in folo- sint5, lar5 a fi divizate. Se puteau da unei familii p1n5 11 maximum 5 hectare de pArnint, In until sau mai mune loturi, tinindu-se seama de natura imobilelor si fSrS distrugerea indisidtialit5ii gospodAriilor. Persoanele c5rora li se dfideau In folosinta propriet5tile mentionate, trebuian sA se an- gajcze cS vor rtspecta intocmai planul de cultur5 elaborat de organele agricole si cS vor intretine hnobilele cl5dite In liana stare, facInd Si reparatiile ce se sor impune. hnobilele erau predate cu inventar, iar folosirea lor se flicea sub forma de arena anual5 cu facultatea de prehmgire pe mai departe. GuNernAmintul primea o arena anualfi in natur5. Arendasii crau obligati sfi culthe p5mintul in cele mai bane conditiuni is5 respccte planul de cultur5 rational5 ce li se da. * Imp5rtirea recoltei din anul 1943 este stabilit5 de Gusern5mtnt prin decizia nr. 2704 din 21. \ 1.1943 15 care statorniceste modal de estimare si de Impartire a culturilor agricole intre stat si brigSrilc constituite In obstii. Fstimarea se f5cea de o comisie raional5 compus5 din: pretorul raionului respectiv, ca presedinte; seful raionului agricol; un agronom comunal, ca membru, ei fiind ajutati de reprezentantii obstillor uncle se Ricca estitnarea. Luerarile de estimare se 15ceau pc culturi, la tirnp util, urmind a fi terminate inainte de recoltare, rezultatele consemnin- du-se intr-un proces verbal verificat de serviciul agricol judetean. Imp5rtirea recoltei se fficea in feint urmator: din intreaga recoltA obtinut5 se retinea ne- conditionat, pentru toate culturile exceptind bumbacul Aminta necesar5 pentru ins5- mintarea mufti viitor, calculatA la hectar, a5a preeum s-a specificat mai inainte prin ordonanta nr. 5 din 7 septembrie 1941. Nu se retinea sAminta cc a fost cumpArat5 de Guvern5mint din 01.5 si data' obstiilor pentru linsamintarile de prim5varti. Se retinea si se restituia sAminta imprumutat5 de la particular'. In baza estimatici Mean. din cantitatea r5mas5 dup5 retinerea semintei, se preda Guyer- nAmintului o cantitatc la hectar fix5. De mentionat este faptul c5 spre deosebire de reglementarile anterioare, de astA datA, in cota GuvernAmintului erau in0obate: fondul M.T.S., adicA costul muncii electuatA cu ma5ini, al combustibilului intre- buint at etc.; fondul pentru brana anin alelor din obstii; cota euvenitA statului; fondul necesar pentru cheltuiehle de administrare ale obstiilor; fondul pentru intretinerea invali,ibor, bAtrinilor 5i orfanilor. Cota cuvenitA GuvernAmintului pentru acoperirea fondurilor de mai sus, s-afixatpe culturi astfel: a) dup5 retinerea cantitAtilor de s5m1ntii nccesare, se preda GuvernAmintului 80 % din recolta estimatA, la urmAtoarele culturi: grin de toamnA; secar5 de toamn5; grin de primAvard;

14B.T., vol. 1, p.300. 1 5B.T., vol. 2,p.213.

www.dacoromanica.ro 7 Documentar 143 ova'z, hrieca; fasole; Hine, Mint, rapi(a, mac, muetar, riein, cartofi, orez, susan, cicoarei alune americanc. La toate culturik de mai sus, obstiilor Iic cusenca 20% din recolta estimata, fara alte saceini de predare. b) Tot astfel se preda Guvernamintului 7411°0 din recolta estimatã, la urmatoarele culturi: orz, porunth, mei, mariire, soia, cina, Iloarea soarelui, cinepa de samIntii, einepa de fuior, samintii de in, butas, sfecla de zahar pentru satulotii, butas sfecla de nutret pentru samin(a, sfecla furajera ei morcosi furajeri. Obetenilor Iie cuvenea 3000 din recolta eslimata la toute culturile. c) Cota cuvenitii Guvernamintului din culturile de bunthae era de 60 %, restul de 40 0. ram Mind obstiilor. d) De la culturilc de dosleci se preda Gus eanamintului 50 °,, din recoltii, resit!! de 30 % nimbi ind obsti tor. Eliberarea produselor din nlagazii dare obsteni se facea proportional cu munca prestata de fiecare membru al obetei. llecolta de furajcivacc ei anuale rainasii dupa rezers area catclor pentru samintil, se linpartea astfel: 70 % revenea GuvernamIntului; 3000 revenca obetenilor pentru hrana vitelor. Dupa aceleaei norme se Impartea recolta de paie de la ccreale si leguminoase. Tulpinile de floarea soarelui ramineau in Intregime obstenilor pentru acoperirca DC oilor de combustibil. Recolta cc se obtinea din soturi" se Imparl.ca: 40 % Guvernamintului: 60 ° obetenilor. Prin soturi se inteleg culturile facute pe portiuni mid de term, variind (litre I 000 2 500 m2 date locuitorilor drept completare la gradinile lor din jurul locuintelor, in tercnul obstiilor din secinälalea satclor. Din recolta acestor culturi flU se retinea saminta. Din culturile facute In gradthile Ingradite din jurul caselor, nu se retinea nimic. Toata recolta de pe acestc terenuri revenca locuitorilor. De remarcat este atentia mare si obiectivitatea ce se punea la estimarea recoltei pc dmp. Nu se admiteau In nici un caz subestimari sau supraes aluari de recolte fata de ccca cc se obtinea In mod real pc cimp. Aceasta, pentru rnotisul a In primul caz era prejudiciat Guvernamintul, In limp ce In cazul supracvaluarilor, cola cc revenea obetiilor ar fi fost insuficienta pentru nevoile de ali- mentatie, lucru cc ar fi pros ocat 'nazi nemultumiri In sinul populatiei. In consecinta, lucrarile de estimare erau considerate lucrAri de baza In operatia Impartirii recoltei, de accea estimarea trebuia Matta numai pc baza de consultari largi, cu oameni versati In agriculturá ei numai pc baze pur stiintifice. Estimarea trebuia facuta in limp util,adica numai atunci chid se putea deja aprecia cc recoil a se va oblinc ei numai conform instructiunilor tebnice precise si nu dupa ochi" sau alte rnetode empirice, cc putcau duce la croare. Directorul Serviciului Agricol judetcan precum si tot personalul tehnic de la plefectura de judet, trcbuiau sii conduca personal lucrarile de estimarc pe teren, comisiunea purtind bill( a ga raspundere a exactitatii acestor luerari. lata asadar, masuri importante referitoare /a Impartirea recoltei, reflectInd raporturi de munca echitabile ei cinstite, Intro stat si obstcni, formulate In principiul: sa nu subestimezi din execs de zel recolta, prcjudiciind statul, dar nici sä supracstimezi rezultatele cc se vor obtine, pagubind obetiile printr-o mai mica cantitate celis-ar enS efli §i provocind ncmul tumiri.

Asa prccum s-a aratat inai sus, prin Inlocuirca colhozurilor cu ohtiiIc, Wraith lucrau prunintul grupati pc familii, in brigilzi de mimed, refacmdu-se astfel spiritul de famine, solidari- tatea dintre toli menibriii marindu-se prin aceasta putcrea de mimed i productia. Terenul atribuit brigazilor de munca raminea in permanenta atribuit lor. Taranii nu mai erau platiti pc zile de muncil, ci recolta se impartea in raport cu produsul pamintului pe care-1 lucrau. Locuitorii luau vitele In ingrijirea personals ei se ajutau cu cle la munca cimpului sI la transportui i. Fermele de stat agricolc, pomicole, zootelinice, piscicolc, viticolei pentru creeterea oilor, urmareau scopul pc care-1 fixa Guvernamintul. In special fermele agricole, as eau lndatorirea de a pregati semintele Mc mai bum pentru obstii, de a face experiment cu plante noi, a caror mill- s.= se incerca, iar cele zootchnice trehuiau sii creasca eitele cele mai frumoase, asigurind pastrarea rasei. Pentru a se putea obtine o cultura cit mai bunil, a realiza un progres in agricultura, s-au redeschisi reinfiiniat peste tot institutele agronomice :si laboratoarcle. La 23 mai 1942, se Infiinteazii in cadrul Directiei Agriculturii, Serviciul Institutelorsl Sitatiunilor Experimentalc, cuprinzind 9 institute si 10 statiuni experimentaie, repartizate pe Intreg teritoriul provincici. S-a reusit, de asemeni, cu staruinte mari, sa se refaca sistemul da irigatie distrus de rlizboi, In special ucinele rare scrveau pentruirigatie. www.dacoromanica.ro 144 Docm entvr 8

3. In sfIrsit, trebuic sa arütárn cii spre fiflele anului 1943,se intentiona sd sc treacd la faza a trete:rcreg emeIn ttialittlilagricole, printr-un decret al Maresalului purtind nr. 9 si s mnat 1-, Odessa la 15 iui i194316, prcvazil d im ropri tirirca taranilor si repartizarea locuintelor orasemlor in deplind proprietate, decret care insa nu a mai astit tin p sa fie pus in plicare. 1 rin accst act, Ca si prin ordonanta nr. 138 din 6 octon I rie 1913 a Gus ernatorului Civil al Transni triei, urniq a ed a in folosil 1.5 proprie locuitorilor, parninturile ruralc cc le-au fost atribuite antern r in brif.,diile de mimed. Pentru pdminturile cc se dadcau in folosintd proprie, urnm sii se phi-teased anual o in- demnizatic innaturdsauinI ani,corespi nzatoarenesoilordeadministratieside dezvoltare a tinutului. Locultorii ce primeau piiminturi In folosinta propric, crau o li,ai sti le cultive In obstii, di pa pL nul de cultura fix-it de a ffronom. Folosinta propric a pi minturilor aral ile era un drept al persoanelor ce beneficiau de decret, avird ea object posibili atea de a se bucnra in mod cbsoli: , erolusiv siFr 0fel men depi o- dusul uilot indii iz din pan mint ambit a obstei. Lotul indict/ urma sa se determine ca int indere, ins.1 el nu se concr ti7a pe teren in fisii unice sau risipite. intinderea lotului ce se da in folosinta proprie, era in raport cu srcdnici. persoanei beneficiare, sarcinile sale familime, sarcinilc sociale, I itinderea pamintului obstti numärul locuitorilor Ii drituiti. Folosinta lotului indis idin p unintul obstei urma sd se atribuic intregii pspoddrii ca Imitate, repr rentath de c pul d familie, prin ,,ospoddrie tarineasca InteleAindu-se orice imitate de exploatare agricol, ai cirei membri con pm enti cr u in iti prin rudenie. Toff n embrii corn- ronenft ci gospodari i. mato i, ocean drepturi male asumlolu ui, care sc rulea Lsmileprin succesiune In ordit eci previzz a de lege. Intindirea lotiilui indis iz ce urma sd se atribuic in folosintd proprie uneiiospodirii, pe nunnele capult i de familic, se determina luindu-se ca normd totalul antldfilor de muslin( repre- zel fi dei till de folosinfd porrie. Unit(filede7 rsurd se atribuiau si se calculau astfel: unei persoane cisatorite care nu si-a format g spodiiric separatd i se atribulau 100 unitati; unei persoane majore necisStoritd, i se atribuiau 75 unititi; unui copil minor i se atributa 50 unititi; pentru fiecare masin agricold, vita de tractitme, cap dcc acd sau viti tinird be. itri sau cal alina i cdruta, se atribuiau 5 unititi. Cifra reprezentind Intinderea suprafetei totale a masivului arabil al obstei, se impartea la totalul unitatilor ce se atribuiau tuturor gospoddriilor, obtinindu-se 7 tfel surrafafa unci unitaft de milsurã. Pentru a de ermina mairimea lotului idiiz ce urma sd se dea In folosintS propric unui cap de familie dintr-o anumitei obste, snort:1(4a unei unildfi de mdsurd oblinuld in aceobste, se Inmulfea cu numcirul unikilifor ce s-au atribuit gospodarrei respective. Suprafata astfel obtinutd reprezenta intinderca lotuthi indiviz cc i se da in folosinti propric unui cap de familie. Dupd aceleasi principii se dideau in folosintil prepric: viile, livezile si grddinile exploatate in cadrul obstei de muncd; - \iile, livezilei gridinile care au apartinut particularilor si au fast inglobate In colhoz sub regimul sovictic. Loturile de pamlnt siri dinile necolectivizate sub regimul trecut, dar lisate In folosinta personald a membrilor colhozului, nrn an a se da in proprietate deplind capulni de familie, conducator al gosroddriet. Gradinile, live/ile si vine, pr cum 51 oricarc terenuri plantate sau virane aflate in pen- metrul n unicipiilor, comunelor urbane sau in suburbia lor, trecute sub administratille prima- rifler int nicipale sau urbane, ori date In folosinja individuala prin ordonantele si deciziile anterioare ale administratici, sc dildeau in folosintii pioprie. Folosinta proprie a acestor tumuli, pentru ficcare locuitor impropri tarit, rt tea si nibS o Intindere maxima de pind la doug hectare (gridiz I, livezi ci vii). Atit decretul nr. 9 19 3 citi dispozitiunile ordonantei nr. 138, prin care se statornicea principiile dupd care se vor atribui in folosintd propric piininturile rurale, nu au capitat insfi aplicatiune practica, Intrucit nu a mai intervenit o ordonantS speciald previzutd la art. 46 cd se va elabora, pentru a stabili toate chestiumle de or..nizarea procedurii de constatarei atribuire a drepturilor de folosinli proprie, precum si'dcsemnarea organelor investite en atributiuni de atribuire a drepturilor reglementate.

16 I3.T., vol. 2, p. 15.

www.dacoromanica.ro 9 D cun entar 145

4. ContinuIm acum cu problema nu mai putin important5sr glemenl" iireiribuirii nuincilotilor cc larrmele de slit(ostele sovhozuri )i asigut area condi(iilorc riot& a rnuncilo- r(lor din accsi unt fiagrico e'e plc(re,care s-a facut pit dcciLia i r. 331 din 17 martie 1042 17). Salarizaa lor s-a fixat in banii alimentc: a) n uncitorii agricolierm nenli si s :orii erau salatizat cu o retributie lunara in bani,cusenitil dupii pretul wird In icit ne si un tain lunar de alinynte, in natur5, de 8 1 g cartofi, 4 kt, fasolsi 30 b., produse aliment-tre; b) n unettorii zilieri erau phititi dupa zit a de lucru, cu pretul uival al r Junli, femcile fiind platite cu 0,80 din plata zilci de lucru a unui bfirbat matur, primind tainul In alimente Ii fd ca mt ncitorii pernmentii sezonieri; c) pe 1in,,I sahnizare 5i tain, muncitorii sezolien ipermanet 11 printqau 1000 ni2 de fiecar , t rin de c,radin5, in mod gratuit, p ntru folosintr proprie; d) pentru muncitorii zilieri, pert an ntii sezonieri fAr t fa nili, care ream tau la tainul In alimente, administratiiie sI oLurilor er, u obli_ate s, prepare masa' comun5 pentru toti Iucrtitorti.

Conform ordonantei nr. 115I n 22 m. i 1942 18fiecare gospodariparticular5 erain- dreptatita s5 aiba in proprietate, urn :toarele animale: o vac5 cu 1. pte si un vicl:doi cii sau doi boi; isa porc (sau scroafdccrepioductie)i patru purcci: mei oi si cinci mid; o mina cu led; cmci stupi de albine sistematici sau zee stupi prirnilisi; Uli numi-r nelimita de ifisari. I retorii raionali puteau rasa in folosints..o93odarilor,una pma la (loua saci in plus. Pentru slide afl..te la locuitori, Guvernan U tul (laden de la ol stii, o cola parte de furaj. Proprictarii mean drcptt 1 s5 cret+sc5 tineretul pros mit de la anirnalcle lor, pot5 la sirsta d: 3 ani pentru cal aline; 3 ani pc ntru hos'ne; 9 luni pentru porcine; 1 an pentru ovine si caprine. Pe mAsura n plmirii sirstelor indict te, locuitorii erau oLli ati sa N inda at imakle care dep5,scou num5rul realizat mai sus, pe 1 aza autorizatiilor seri c eliberate de primarii. Prin ordonanta nr. 136 din 5 octoml ric 1913 1se reglementea75 consumul de barite proaspAtil bos ine, porcine, osine) la 3 zile pc sAptamtna, in ratio de 0,900 I g de persoanS. Produselc de came proacpatA, 11107 luri, precum si carnea de paciire si pest , crau libere la vthware ci consumatie, far5 nici ci restrictie. 5. Agricultura din Transaistriafiind legal(' de invent(' ul si capacilafea de 'mint ta n asi- nilor agricolc,care in majoritate emu distruse de rSzboi, s-au luat msuri imediate de adunare, clasificare si inventariere a stocurilor de masini, tractoarei piese de schimb g5itsi apoi repartizarea lor la judete. Concomitent cu aceasta, s-a trecut la ins entaricrea pi solar de schimb pentru masinite agricole, aflate In depozitcle de la 1 iraspol si Odessa. Potrisit datelor specificate in Cronica" M. 10-1112 edi ata de S rviciul Presci GuvernSmintului ca numar festiv la implinirea unui an de la instalarca administratiei romanesti in aceasta pros Moe, Directia Agriculturii raporteath Ca de la cele 800 tractoare gasite in toamna anului trecut functionmd, astari lucreaz5 peste 500 tractoare". In tot acest limp, lucrulm SITS.(Statiuni de tractoare si masini agricole) ji M.T.M. (Statiuni de reparat utilojul agricol) a inceput, reparincl majoritatea tr. ctoar Iri masinilor cc apartineau fostelor colhozuri (obstii)i sovhozuri (ferme de stat). Prin Directia Comertuhii si a Industriei, s-aucomandal din fard pies le ce nu se puleau confecfiona in alelierele de aici, arbmanlii necesari si foale maferialele ce nri se gSseau pe niafa Transnisfriei.La tractoarele indi!ene, s-au adinh,at si o parte din cele1100 fracloare imtortale de calre Guvernununf din Eltmlia,de la firmele Ilans I Iiirlimann, tractoarc de tipul Htirlimann si Vewey, ultimul tip, de 65 H.P. 0 micd parte dintre aciste tractoare, au fost importate si din Germania. Importul acestor tractoare, a fost fAcut de Guvernamint, In compensatie cu tunic olea- ginoase dc floarea soarelui, porumb degradat si mein folosite di clictieni ca nutret pentru vac la preturile fixate de catre Ministerul Economici Nationale. Din aceste turte, s-a acoperit valoarea tractoarelor livrate, restul de fonduri in valuta, fiMd depuse la Ministerul de Finante. Tractoarele elvetienc au inceput sA soseascd In luna mai 1942 si au fost distribuitc imediat, In special In judetele din sudul Transnistriei pentru lucr:trile mecanizate ea trebuian exe-

17 B.T., 'Vol. 1, p. 299. 18 B.T., vol. 2, p. 71. " B.T., vol.2, p. 8283.

10 c.33a0 www.dacoromanica.ro 146 Docunientar 10

cutate In aceste 70/1C, pc o suprafatri foarte mare si Intr-un termen foarte scurt din sezonulIn- saniintarilor,climal ul local nepermitind prelungirca lucrarilor agricole, Lira periclitarea recoltei. De mentionat c.ste 51 faptul di din cauza iernii anului 1941-1912, exceptional de grea si a Inghetului de primils arä, cca 40 % din culturile de griu de toamna si 20 % din culturile de secara au trebuit sa fie rasturnate in primavara si semanate cu alte !Amite. In acelasi scop s-a cumparati 4dus din tail, cantitatea de 376 vagorme de diferite se- minte de primfisara. La aceste Imprejurari s-a mai adaugat si alt factor neprevazut: prelungirea iernii, care a avut ca elect intirzierea venirii primaverii cu cca 30 de rile. Cu toate acestea, planul de cultura a lost realizat, datorita spiritului de organizarc si de munca. Prioritatea la distribuirea tractoarelor sosite din Elvetia au avut judetele Odessa si Os ideopol. uncle s-au repartizat cek mai perfectionate si mai mune din tractoarele sosite din in port, respectiv niSrcile Vesse3 Diesel mari de 65 IIP si I Iiirlemann de aceeasi capacitate, amIndouri mind acelasi tip de inotoare Saurer-Diesel. Toate aceste tractoare fiind echipate cu roti pneumatice, se puteau folosii ca rutiere. Tot hi aceste judete s-au repartizat si 80 din cele 100 hue. batoze noi pentru cereale piocuratc de Gmemainint din import, pentru Transnistria. In paralel cu aceasta, a parte din tractoarele de tip ruscsc deteriorate, aduse din Trans- nistria In Ora de catre Sen iciul de Capturi Odessa, au lost reparate, puse In functiune si trimise inapoi. Din iniliativa Gus erniimintului s-au organizat in tail, cu acordid Guvernulni Roman un numar de 11 centre de motocultura, untie au fost distribuite o parte din tractoarele importate de catre Gus eniamint si sosite mai tlrziu. Aceste centre de mecanizarea agriculturii In Ora, Infii itate de Gus erniimint, au constituit primul pas spre mecanizarea agriculturii romanesti. Concomitent cu accasta actiune, Guvernul Ronian, pentru a spori productia agricola si a face posibilit comasarea loturilor individuate de pamint prea farimitate, prin legea nr. 488/1942 pentru organizarea obstiilor agricole, publicata in Monitorul Oficial nr. 144 din 24 hmie 1942, acorda posibilitatea satenilor din trara, sa se asocicze In obstii agricole constituitc din acel putin 15 proprietari, pentrua-siputca procura in comun masini agricole perfectionate, semintesi vac de Innul calitatc si a realiza de pc terenurile comasate, prin executia superioara si la timp a lucrarilor agricole, productii mai marl si recolte de calitate mai bunri. Centrele de motocultura au fast dotatc fiecarc cu cite un atelier de reparatii sumare pe itru intenentiile curente, cu exceptia rnarelui atelier de la Ciulnita construit din non, cu sectii de turnatorie, bronz, fonta, aluminiu, uzinaj piese, asamblaji rodaj motoare, avind o capacitate de 50 hue. tractoare pc tuna, plus masinile anexe. Acest atelier era deservit de cca 200 oameni si avea dimensiunile unei wine. El era nienit sa confectioneze, in special, toatc piescle de schimb pentru tractoarele de fabricatic sovietica, care se trimiteau pe ma,ura executarii ler, in Transnistria. 0 a doua unitate de acest fel, insii cu o capacitate mult mai mica decit Ciulnita, a lost ml intata la Titu (D1mbovita). Judetele din tara in care s-au infiintat si amcnajat asemenea centre de motocultura, au fast lalomita (Calarasii Ciulnita); Ilfov (Budesti); Vlasca (Singureni); Teleorman (Alexandria); Romanati (Caracali Bals); Olt (Slatina): Dimbovita (Titu); Dolj (Bdilestii Pielesti); Mehe- dinti (Strehaia); Buzau; Rimnicul Sarat(Mihailesti). Inca de la Inceputul actisitillii tor, aceste centre au Inceput SA se intretina singure din tricasari, Lxecutind luertiri pentru particulari si fermele de stat, ce nu aveau inventar mecanizat. Prin decizia GuvernamIntului nr. 2885 din 3 iulic 1943 20,se fixcaza preturile ce se vor percepe In tara pentru lucrarile de secerat, treierat, si arat, cfcctuate cu masinile de la Centrele de motoculturd ale Guvernamintului din tara. Dupil actul de la 23 august 1914, prin Inaintarea frontului de la est spre vest, armatele au rechizitionat o buns parte din tractoarele noi importate cc se prctau foarte bine la trac- t area tunurilori vehiculclor militare descompletind parent de masini al centrelor nou In- fiintatc si anulind prin accasta actiunca Inceputa pentru mecanizarca agriculturii in lard. De mcntionat cli pentru majoritatea centrelor Infiintate, s-au repartizat si un numar de 46 baton noi, procurate tot din import de atm GuvernamInt. In tuna aprilic 1944, a sosit din Eltetia peste Mc 1 100 buc. tractoarc importate mcli un lot de 100 tractoare Harlemann-Diesel de 65 IIP cu roll de cauciuc, In varna Curtici (Arad), dar in toe sa fie dirijate In tarA, au lost Mate de armata germana pentru front.

20 13 T., vol. 2, p. 26.3.

www.dacoromanica.ro 11 Documentar 147

B INDUSTRIA Fiind sub regirn de ocupatia rnilitarA, ordinea public5 si justitia din Transnistria crau asigurate de cAtre armatii, in timp ce administratia civil5 avea sarcina s5 organizeze 5i co ducA problemele de administrare a teritoriului si viala economicA din aceast5 provincie. Acest teritoriu avea o structurA economicA cu totul deosebitA fatAde cea europeanA 5i romAncasc5. Economia agrarA a provinciei, industria si cornertul, erau conduse de eAtre stat (Gut ernAmln t). Pentru Ca productia sA nu sufere prin schimbarea sisternului de conducere, adminis r tia romAneasc5 s-a substituit reginnilui sovietic eNistcnt pinA la ocuparca teritoriului, pAstrind In parte, proprietatea socialist5 5i dirijind de aid Inainte activitatea colectivil din agricultura, indpstrie si comertul provinciei. In toatc aceste sectoare insü, a5a precum s-a arAtat mai inainte, s-au Mut modificarisi s-au restructurat metodele clasice de conducere si modul de stimulare a muncii in report de contributia ficcAruia, asigurindu-ke In acelasi tiny dezieltarea si functionarea in paralel a activitAtii de Stat cu cea particularA, obtinindu-se astfel o Inviorare a productieii rezultate mai bune in toate directiile. Desi industria din Transnistriaafost aceca care a suferit eel mai mult de pc urmarAzbo- iului,administratia roma/leased a reu5it in timp de un an s5 repunA in functiune, aproape intreaga industrie dintre Nistru 5i Bug. S-a avut In tedere utilizarea elementului autohton, adicA a specialistilor, a muncitorilor calificati 5i necalificati localnici, cadrele de conducereci Indrumarc fiind adusc din tail. Distrugerile din cauza operatiunilor militare au fost mart, la care s-au ad5ugat si alte Mize, ca dcmontarea unor masini 5i piese esentiale din fabrici si transportarea lor de cAtre trupele sovietice in retragere,In alte regiuni ale LBSS descompletind astfel ansamblul intreprinderilor. Situatia industriilor la preluarea administratiei Transnistrici, sub raportul grupArii lor pe intinsul proxineiei, a fost de 70 % dn total la Odessa si numai 30 % in restul teritoriului. Repartitia industriilor transnistriene pc specialitAti era urmAtoarea: alimentard 3" %; metalurgicA si tallied 36,5%; chiinicä si textil5 16,5 %; diverse alte industrii 12,0 %. In primul rind a fost pus5 in functiune industria alimentarA, adicá: fabricile de tint, lapte pasteurizat, conserte de peste, conserve de legume, fabrici de marmelad5, fabrici de mezeluri, fabrici de ulei vegetal, de zahar si alte asemenea objective industriale alimentare. S-au f5cut invistitii extraordinare pentru Ca aceste instalatii sA poatii sA functioneze In conditii optime si ele reprezentau m5rturia munciii strAduintei ce s-a depus in acest scurt interval de limp pentru a fi redate product iei. Industria metalurgic5 a fost de asemenea pus5 pc picioare. Martle fabrici pentru repararea tractoarelor, ma5inilor agricolei pentru confectionarea picselor noi de tractoare s-au pus in functiune, Wird rezultatele cele mai bune. Aceasta, intrucit atelierele de reparatii judetene nu puteau efectua reparatii capitate, nefiind utilate cu masini speciale si neputind sd asigure fluxul telmologic, Incepind cu turnarea, urtnareai montarea pieselor vitalei phial la rodajul motoarelor 5i livrarea lor gala pentru lucru. De aceea, -Wahl atentia a fost indreptatA spre puncrea in functiune a celor treifabrici marl de piese de schimb si motoare cc se allay in Odessa si anume: Krasny-Signal", Prof- intern" si Kinap", cum si a fabricei Mien" de pluguri, semAnfitori etc. Pe MO ficcare capital5 de judet func1ionaser5 sub sovietici cite una saumai multe siM.T.M.-uri. La preluarea sectorului industriei de &are administratia romAneascA, starea fizic5 bunA allt a parcului de masini, citi aceia a atelierelor de reparatii, repreLenta maximum 10 15% din capacitatea totalA. Prin incadrarea mecanicilor de toate specialit5tile cu retributii bune 5i prin cointeresarea acestora cu cote de produse agricole pe care aveau dreptul 55 le valorifice dup5 bunul lor plac la piata liberA sau la stat s-a reusit sà se porneascA la lucru intr-un ritm accelerat, cdutindu-se punerea imediatA In stare de functionare, atit a atelicrelor de reparatii, cit si a parcului de tractoare, pentru care s-au confectionat foarte multe piese in Tani, activitatea atelicrelor de acolo fiind Inca' redusa la acea dat.A. S-au repus in stare de functiune 68 de statiuni de masini 5i tractoare cc crau distruse de rtizboi si 18 ateliere marl de reparatii pentru masini si tractoare.

www.dacoromanica.ro 148 Documentar 12

1.ucr5torii din fabrici, lntreprinderi, atelicre si stabilimente industrialc de orice fel, care depaseau planul de lucru f ixal, rcu it d set SI oreascu produclia, puleau obline un proem( de 25 % din valoar a accslci surraproduclii. Participarea se Ricca sub forma cle premii In bani sail produsc, in cazul cind desi nu s-a depa5it planul de productie, s-a depus totuli p munciii o slitruintS neobisnuitA, care invrita sA fie Indeosebi r5splAtita. 1 otilucratorii si functionarii, care reuscau si punii In functiune fabric! noi, sau noi mijloace de productie, sau ImbunfitAteau productia In fabricilei Intreprinderile existente, obtineau prime mari de incurajare.

Concomitent cu industria de stat, pi in ordonanta nr. 12 din 22 septen brie 1941 21si ordonanta nr. 108 din 21.11.1913 22,se aulori:d funelionarca inlreprindcrilw indusiriaie parli- culare in ba:a autot datil lainccput de primarii municipiior, de prefectii de judete In orase si de pretori In sate, iar mai iir7iu In I a7a autorizatiei GthernAmintului, datA prin Directia Indlistrici. Autori7atia se elibera solicitatorilor care pre7entau garantia capacitAtii tehnice si financiare. Intreprinderile autorirtte crau obligate s5 comunice Dircctici Industrici : personalul tchnic 5i administrathresponsabil; productia din 15 In15 zile; orice Schimbare In acthitatea Intreprinderii. Stabilimentele industriale trebuiau sa tinit evidenta productiei zilnice, desfacerea produselor, pre tul de cost, materii prime folosite si sursa de procurare, iar la finele anului sa incheie bilantul . Industriile autorizate, dAdeau prioritatc comenzilor fAcute direct de cAtre Guverniimlnt. I nviozilul slabilil de Guvernärmni asupra venilurilor realizale era de 2000. Pentru a ilustra raportul dintre fabricile si Intreprinderile administrate de slat (Gther- illmint, prim5rie si armatA), si cele administrate de particulari, recliim mai jos, dupii catalo.,u1 Intocmit de Directia Industrici din Guverniimint privind Intrcprinderile industriale din Trans- nistria", situalia ce re7ultA privitor la modul de administrare a fabricilor si Intreprinderilor din Municipiul Odessa. Totalul fabricilor In functiune In municipiul Odessa, 226 din care: administrate de GM ernAmInt 88 adicA 39% administrate de primAric 45 adicA 20% administrate de armata 10 adicA 4 % administrate de sectorul particular 83 adicA 37% In acelasi municipiu Odessa, din totalul de 32 moriInfunctiune, majoritatea de tip tAr5nesc, 13, adicA 41 % erau administrate de stat, restul de 19 mori adic5 5900 erau arendate particularilor.

De-a lungul anilor dc dupa rarboi, s-a comentat 5i s-a pus In sarcina GuvernAmintubd Civil, actiunea de es acuare din acel teritoritt In tar5, a unor instalatii industriale, utilaje 5i materiale, care desigur, dupa incheierea armistitiului, au lost restituite In buna stare si predate U.R.S.S. in conformitate cu art. 11 din Conventia de Armistitiu. Pe tema csacuraii unor bunuri, s-au lansat atitea inforinatii rauvoitoaresiatacurila adresa Gus ernAmintului, folosindu-se nu o singur5 data verbal sau prin presil si termenul dP jar, filr.1 ca opinia publicS sa fie pusit in cunostintA de cau75, despre adevaratul substratal probletnei. Cbiar la proccsul din mai 1916, presedintele Conipletului de judecatil s-a adresat cu acest termen Maresalului Ion Antonescu, la care acesta a dat urmatorul riispuns: Nu s-a facut nici un jaf. Era dreptul ocupantului. Ocupantul trilieste in teritoriul ocupat 0(acolo unde duce operatille militare". In fapt, aceasta actiunc de evacuare a unor bunuri a lost datil chiar de la Inceput in sarcina armatci, care a procedat dupa dispoziiile primite si tinind seama strict de reglementArile internationale cu privire la bunurile considerate drept capturil de razboi.

21 B.T., vol. 1, p. 103 22 13.T., vol. 2, P. 62.

www.dacoromanica.ro ft Documentar 149

In 1 azpropuncrii Ministcrului Apararii Nationale Subsecretariatul de Slat al In- zestrarii Arm, tei Frill Jurnakil Consiliului de Ministri nr. 1403 din 3 decembrie 1941, publicat In Monitorul Oficial nr. 296 din 13 -decembrie 1911 23, s-a autorizat lniiintarea la Odessa, pe data de 1 noiembrie 1941 a unui set.% kilt de capturi si recupereiri Odessa" depinhind direct dc Marcie Cartier Generll. Acest ger. iciu era condus de un ofit ,r superior, mind ca atributiuni: 1. Inventarierea insti4aiilor, Intreprinderilori matcrialelor din Odessa. 2. Dapozitarea nnora din buuuri si conservarea lor, fie pentru a fi puse in funcliunesi folositc pc Ire, fie pentiu a fi evacuate uncle din acestea care nu crau necesare traiuluii ne- Noilor trupelor 5i populatiei, In Ord, la vest de Nistru. Repartizarea lor pc departamente urina a se face de care Marele Cartier General, pe baza situatiilor trimise do Sers iciul de Capturi. Acesta a fost Organul instituit, core s-a ocupat de problernaCNacuiirii unor bunuri, considerate conform legilor militare si reglementarilor internationale drcpt captura de razboi. Dupa instalarea Guverniimintului Civil, act sta s-a ocupat de administrarea teritoriului, de refacerea instalatiilor, winelor si utilajelor distruse de rizboi sau aariate 5i descompletate In timpul rctragerii trupelor rusesti si punerca lor in functitme. Sume enorme s-au cheltuit eu punerca in functiunc a fabricilori uzinclor distruse In urma rilzboiului, cu repararea masinilor si tractoarelor, completarca pieselor deteriorate sau lipsä, cele mai multe fiind aduse sau confectionate in tara la noi, pina la puncrea in functiune a atelierelor de reparatii din Transnistria5iatingerea de care acestea a parametrilor normali- Numai care sfIrsilul aclis italii de .4uvernare cis HI a Transnistrici, adica in a doua jumatate a anului 1943, in scopul salvarii utilajelor de distrugerea unui nou N al de operalli militare ce se prevedea ca vor trece peste accst teritoriu, prof. G. Alexianu Guvernatorul Transnistriei, a initiat urmMoarea unica niasura de accst Inca din Nara anului 1943, dupti victoriile obtinute de Uniunca Sosietica la Moscova, la Stalingrad, In Caucaz si Kursk, se prevedea ca nemtii, in continua retragerei repliere", Nor pierde frontul din partea de rasarit a Europei. Pentru a pre\ eni distrugerea bunurilor puce cu atita truda si cheltuiald in stare de productiei spre a dovedi buna credinta a administratici mural-testi din acest teritoriurelateazi avoc. Mihai Rotaru, fostul director al Administratiei si Personalului din Guvernamintul Trans- nistriei s-au dat dispozitii scrisc, in mod secret, ca din vreme sä se caute oameni de Incredere localnici, care sa preia administrarea uzinclor, fabricilor, fermclor etc. Sit se incheie procese N erb ale In limba romana 5i In limba ruca, in care sa se arate clar: in cc situatie se afla fabrica, uzina, ferma etc. in momentul cind a fost preluata de administratia rornaneasca (daca q posibil sa se anexezei fotografii); ce smile de bani s-au cheltuit. pentru puncrea in starc de functiune a acestor bunuri; --daca uncle din ele au fost macuate in tara si nude anume au fost dusc, spre a puteafi dentificate si aduse inapoi dupà razboi. acestea au fost date tuturor prefectilor, pretorilor, directorilor. S-au gasit oameni localnici de huna credinta si la Guvernamint au inceput sa soseasca cite un exemplar din aceste procese verbale. mntre timp insa, prof. G. Alexianu a fost schimbat din functia de Guvernator Civil, Bind pus In locul sau un comandant militar, generalul Gh. Potopeanu. Noul comandant militar, gencralul Gh. Potopeanu mild a aflat de aceasta dispozitie luata de prof. G. Alexianu de a preda administratia la rust, a cerut fiecarui director cite o declaratie, In care trebuia completata masura luata 5i dacii s-a executat sau nu. /rare timp, s-au evacuat In Ora uncle din aceste bunuri. Prof. G. Alexianu 1-a pus la curent pe Maresal de aceasta masura, dnad 5i un raport sorts In acest sons, iar Maresalul a fost de aeon cu masura Med. Astfel, dosarul cu declaratiile directorilor din Gus ernanunt Intocmit de generalul Gh. Potopeanu contra prof.G. Alexianu, invinuit de inalta till:tare", nu a avut nici un efect. Ce a fost evacuat In tari, a fost salvati luat inapoi dupa razboi, iar ce a ramas,P lost distrus de neinti si de razboi". Acesta este adevarul in legatura cu problemele mentionate. Iar celor nepriceputii superficiali si de rea credinta, care au avut inspiratia si formuleze intrebarea: dar samovarele si alteobiecte casnice aduse din Transnistria, au fost captura de rázboi?" Pentru acestia, raspunsul este urmatorul: activitatea comerciala in teritoriul dintre Nistru si Bug a lost lasata liberi, fari restrictii, prin ordonantelei deciziile privind comertul particular,date deGuvernamint.

" B.T., vol. 1, p. 21.

www.dacoromanica.ro 150 Documentar 14

Oricinc putea sA-si procure,contra cost, din pietele organizate in acest scop si care purtau denumirea de talcioc" sau din magazinele de consignatie autorirate, obiecte de uz casnic, coNoare, piese, tablouri etc. Pentru ca functionariii militarii s5-si poatA procura pe bani obiecte de ocazie de pe piete, s-au instituit birouri speciale compuse din functionari civili alrnilitari, -care sA verifice vInz5rile-cumpAr5rile si s5 elibereze adeverinte, pc baza cArora se emiteau autorizatii de trecere In tarA (decizia 102 1992 24.) Pentru c5, printre aceste obiecte se gAseau, in special pe piata Odessei, piese de rnasini, aparate si obiecte de artA, care nu se permiteau s5 fie scoase din Transnistria, s-a instituit o comisie de achizitionare pe IMO PrimAria Municipiului Odessa, cu atributiuni de a cumpAra tot cc este de seamA pentru instalatiile industriale din acel teritoriu sau pentru muzeele municipale. Pe de altA parte, asa cum se precize4A la punctul C Comertml", nici un obiect nu putea intra san iesi dinTransnistria, decit In baza unei autorizatii de import, respectiv export, eliberatA de organele In drept. Toti cci ce ieseau din Transnistriai intrau in tat* crau supusi unui control vamal sever si trebuiau sá prezinte organelor vamale romAnesti, potrivit decretu- Jul lege nr. 3345 din 4 decembrie 1941, o autorizatie scrisA din partea Guvernamintului a se aprobA importul fn tarS a acestor obiecte, cii san fail plata taxelori indeplinirea formalitS- Vlor de import. Autorizatia se elibera de GuvernAmint pentru orice obiect, numai pc baza actelor de cumpArare prezentate de petitionari (bonuri, facturi, adeverinte). Este oare acesta jaf? ConsiderAm cS nici o reglementare international5 nu oprcste comertul de acest tel si posibilitatea de a cumpAra si aduce fn tars anumite obiecte neprohibite la export de t nde provin, en respectarea formalitAtilor vamale de Care cei cc infra In tarS. In ccea cc priveste toate aceste bunuri, cumpArate din Transnistria de cAtre particularii, functionarii sau militarii romdni, cu acte In regulA, din magazine sau talcioc, in baza mSsu- nilMattde organele de stat rornAne dupa 23 august 1994, ele au fost predate obligatorin de care populatia noastr5, fArii nici tin tel de despAguhire, la centrele indicate de autoritSti sirestituite integral U.R.S.S. pfnii la inceputul anului 1945, In conformitate cu art. 11 din Conventia de Armistitiu.

C. COMER TUL De la Inceput s-a dat o deosebitfi Insemn5tate viet.ii comerciale, continulndu-se cu regimul comertului de stat, dar permitindu-se in acelasi timp comertul particular, pe baza autorizatiilor individuate eliberate de cci imputerniciti de GuvernAmint, atit localnicilor din Transnistria,eft iunor comercianti veniti din tarA. In vederea procurarii de materialei efectuarii unor lucr5ri urgente In Transnistria necesare pentru functionarea serviciilor cai pentru reinceperea vietii economice se impunea aprovizionarca neintirziatA cu asemenea materiale si mArfuri, din care uncle din etc se Oscan numai In parte In acest teritoriu, restul trebuiau sA fie procuratc din tar5 la vest de Nistru, cum arfi:carburantii necesari agriculturii, sarea, petrolul lampant, tutunul, chibritu- rile, geamurile etc. Pentru aceasta, era necesar ca GuvernAmintul 55 aibA douS feluri de lonthiri de cheltuieli: until in R.K.K.S. pentru cheltuielile localei altul in lei, pentru cheltuielile cc urmau 55 fie facute in tars. Prin ordonanta nr. 15 din 23 septembrie 1941 25 se dispune constituirca celor donA feluri de fonduri. Cheltuielile din aceste fonduri, pentru orice sume, se Mean printr-o procedur5 sirn- plificatA, In baza aprob5rii scrisA datA de Guvernator dupS prezentarea unui referat justi- ficativ al cheltuielii propusA si tarS nici o altA formalitate,indiferent dacA cheltuielile se Mean In tarA sau In Transnistria. Justificarea tuturor acestor snme se fAcea prin acte. Cit priveste activitatea comercialS In general, spre a o stimulai da populallei posibilitatea sA se aprovizioneze cu articole de piimA necesitate, alAturi de unitAtile comercialeInfi- intate de c5tre prefectun, raioane, Municipiii prim5riile oraselori satelor, Guvern5mintul a permis particularilor exercitarea comertului, a unei rncserii sau Infiintarea unei industrii In baza autorizArit prirnarului In municipii, a prefectnlui de judet In orase si a pretorilor In sate. " B.T., vol.I, 1941-1942, P. 246. 25B.T.,vol.1, P. 64.

www.dacoromanica.ro 15 Documentar 151

Inca de la data de 7 septembrie 1941 26, prin ordonanta nr. 5 privind reglementarea cu stringereai ImpArtirea recoltei anului 1941, s-a stabilit cA primarii din orase si sate slot obligati sA ia mAsuri pentru deschiderca magazinelor de desfacere. Ficcare oras si sat important trebuia sa alba o brutAriei no magazin de desfacere a mArfurilor necesare populatiei; mArfurile urmau a fi aprovizionate prin grija. (aivernibuintului, prinfarii trebuind sa pregAteascA imediat localul 5i personalul de deservire. Xrimarii orasclor iai comunclor mai importante, erau obligati sa inflinteze tlrguri saptaminale pentru desfacerea produselor locale si ale comunelor din hnprejurirni. In ora5clei tirgurile importante, s-au inflintat de primArie: un hotel, un restaurant, o mAcelarie, o frizerie. S-au deschis pietele de alimenle, tdranii fiind libcri sA aducA produsele kr la tirg sA le vindA fArA nici o restrictie. &Ade iorasele care se strAduiau sA realizeze in primul rind aceste obligatii, erau ajutate si li se dadea, spre desfacere: zaiiiir, sare, ulei, gaz, benzind, chibrituri, tutun. Primilriile au fost autorizate, ca timp de un an, sA nu perceapa nici un impozitsi nici ochine,pentru cei ce ar incepe un astfel de coniert. In acelasi scop, s-a infiintat un Oficiu Central al Comertului devenit mai tirziu Directia Comertului din GuvernAmint cu sucursale in toate capitalele de judei agentii In raioane, care aveau obligatia sA raporteze eel putin odatA pc sAptAmInA stocul de produse aflate in depozitele kr, vinzarile fAcute, precum si nevoile de mArfurii produse necesare In acel judet. Oficiul Central dirija mArfurile si produsele dupA trebuintii. Oficiul exercita comertul exterior, In conformitate cu conventia de Clearing cu tara si inchcia con\ min cu orice institutie din taril sau strain:Rate, acte care se aprobau de Guyer- nator. Prin decizia nr. 2314/1942 27 se stabileste modul de organizare ci functionare a magazi- nclor generale de cumparare 5i vinzarea produselor sau mArfurilor in Transnistria. Magazine de acest fel functionau in mod obligatoriu incepind de la 1 noiembrie 1942, pe lIngil ficcare raion, infiintindu-se 5i in comune, astfel cA dupA o scurtA perioadA de 6 luni, toate comunele aveau magazine. In municipiii orase, numArul magazinelor se stabilea dupA nevoile locale, infiintarea 51 supravegherea kr intrind in sarcina primarilor. Ficcare imitate avea o sectic de cumparare 5i una de vinzare, prevAzutc cu cite un depozit pentru pAstrarea 5i sortarca mArfurilor cumpArate, cit. 5i pentru cele cc urmau a se N inde. Aceste magazine cumparau produscle de la locuitori,din partea ramasA acestora41 anurne: cereale, vite, ouA, pAsAri, porci, micro de albine, fructe, linA, gogosi mAtase, puf si fulgi, zdrente, fier vechi, metale neferoase sau orice alte produse cc prezentau interes pentru GUN ernAmint. Magazinele vindeau produse monopolizate ale GuvernAmintului, ca: tigarii tutun, sare, yin, spirt, bAuturi spirtoase, chibrituri; produse cumpArate de GuvernAmint din tarii spre a fi vindute populatleii produse realizate in fabricile tutelate de Guvernamint. Concomitent cu magazincle de stat, au functionati Intreprinderi particulare, In baza autorizatiilor eliberate de primAriile municipiilor si ale oraselor. In acest scop, prin ordonanta nr. 62/7 mai 1942 28 s-a infiintat un impozit de 10 % asupra tuturor intreprinderilor particulare din Odessa, calculat la chitia pe care acestea o plateau primAriei respective, pcntru localurile pine la dispozitie. Acest impozit se percepea de organele primatiei in folosul exclusiv al Directici Sanitare a acclui municipiu. Cu ocazia eliberArii autorizatillor de functionare a intreprinderilor particulare, in afara impozitului de 10 % specificat mai sus, se percepea si o taxa de cAtre primaria municipiului, In cuantumul fixat (limn specificul activitAtii intreprinderii particulare, sumele rezultate din Incasarea acestor taxc unice putind fi folositc numai pentru intretinerea activitatii sanitate a municipiului Odessa, de constituind impreuna cu sumele realizate din impozitul de 10 % Incasat, fondul sanitar al municipiului Odessa. Prin Ordonanta nr. 134/13 septembrie 1943 29, taxele prevfizute pentru eliberarea autorizatiilor de functionare a Intreprinderilor particulare din inunicipiul Odessa, au fost extinse 5i in municipiul Tiraspoli In celelalte orase de resedintil do judet din cuprinsul Transnistriei,

26 B.T., vol. 1, p. 133. 27 B.T., vol. 1, p. 297. 28 B.T., vol. 1, p. 79. 29 B.T., vol.2, p.59.

www.dacoromanica.ro 152 Documentpr 16 sumele realizate constituind fondul sanitar al primAriilor resp ctivei fiind intrebuintate numai p ntru intretinerea actis itatiisanitare. Au lost eliberate autorizatii si au functionat In paralel cu Intreprinderile de stat, urmatoarele cate orii de Intreprinderi pareculare: magazine ,,astronomice si de coloniale; magazine de comision; restaurante; magazine de obiecte bisericesti; cafenele, birturi; giuvaergii; hote- luri particulare; magazine sanitare si de iien5hanuri; ceasornicarii; croitorii; lacatuserii etc.; frizerii; cinematografe, circuri, teatre. AsupraNen iturilor realizate, s-au stabilit impozite anuale pentru patronii de ateliere, liber profesionisti icomercianti, astfel: patroni de ateliere 20 00; liber profesionisti 15 %; comercianti 2000. Veniturile mai mid de 360 R.K.K.S. anual, nu se impuneau.eniturile ce depaseau 2 000 R.K.K.S. anual, erau supuse unei cote progreshe, carec calcula k venitul global, dupa scaderea impozitului elementar, astfel: 2 °, pentru Neniturile de 11 2 000 5000 R.K.K.S. 3% pentru veniturile de la 5 001 20000 R.K.K.S. 50 pentru Nteniturile de la 20001 R.K.K.S.in sus. Stabilirea impozitelor peNen it seAcea pe baza declaratiilor de in punere f Acute in tuna ianuarie. In conformitate cu ordonanta nr. 109 din 23.11.1943 " nici o marf5, mgterial sau object nu putca intra sau iesi din Transnistria, dedt in baza unei autorizatii de import, respectiv export e1iberat5 de organele in drept. Cei ce Incercau sa introduca sau sA scoat5 din Transnistria materiale,marfuri sau obiecte nedeclarate ce depaseau trebuintele personale, lara a as ea autorizatia Ial5, se E.-wean vinovati de contrabanda si sanctionati ca atue. Pentru procurarea din tarii a materialelor si marfurilor necesare Transnistriei, care nu se gascau in aceasta pros incie dar trebuian aprovizionate pentru servicii, fabricii nevoile populatici muocitoare, prin decizia nr. 2753 1942 31 s-a infiintat, In Bucuresti, un serviciu al accstui GinernAmint, care ex cuta de ur,,enti comenzile de procur5ri de materiale si marfuri. In cazul elnd i nele articole nu se gaseau nici in lark serviciul era autorizat sa le procure din strAinatate. Pentruachizitionare,sersiciuldeprocurari dispunea de personalde specialitate, necesar pentru diferite sorturi de materialei mArfuri, astfel: rnateriale sanitare, simedica- rnente; materiale metalurbicei masini de orice fd; materiale chimicei combustibili; textile elmanufactura; coloniale, obiecte de mare consum si diverse. Sectia executari comenzi, primea aprobarea de procurari de materiale si marfuri de la oNernamint, prin d'rectiile interesate la achizitionarea de pe piata si se ingrijea de expe- dierea lor. Pentru aceste achizitionari, GusernamIntul a pus la dispozitia serviciului un fond de rulm nt necesarI pe masura Intocmirii, depunerii actelor justificative si verificarii lor se reintregea fondul. Pentru procurarile mas've, a caroralo are depasea posibilitattle fondului de rulment, Guvernamintul acorda avansuri speciale. Orice procuraride marfuri si materiale din tara sau strainatate, nu se f5cea dedt prin acest sers iciu din Bucuresti. Prin ordonanta nr. 45 din 10 februarie 1942 32, se dispunc ci toti comerciantii particulari shit obligati s5 afisezei eticheteze in mod vizibil, pretul maaurilor. Fra in erzis comerciantilor de a realiza la marfurileindute, un beneficiu net mai mare de 30 %. Oficiul Central al Comertului, avea sarcina sa stabileasca articolelei wodusele pentru care primariile trebuiau sa fixeze pe cale de ordonanta preturi maximale. Oroonanta interzicea executarea comertului f 'Ara autorizatie, depasirea preturilor maximale, vinzarea cu lipsa la cintar, refuzi 1 de a vinde, dosirea marfurilori vinzarea in alta moneda decit RKK S. Prin decizia nr. 3591 din 11 august 1943 33 se instituie o taxa de 10 % asupra valorii marfurilor importate de cAtre importatorii particulari din tara. Taxa se plidea In lei, asupra valorii specificata in autorizatia de export a Ministerului Economiei Nationale, eliberat5 pe baza autorizatiei de import aprobata de guvernAmint. leccrerile de import trebuia aratata valoarea marfurilor pe unitatea de mAsurfi uzualAsi anexate facturi In dublu exemplar, din care unul original.

30B.T., vol. 1, p. 53. B.T., vol. 2, p. 161. 32 B.T., vol. 1, p. 110. B.T., vol. 2, p. 108.

www.dacoromanica.ro 17 Documentar 1 3

MArfurile pentru care nu se fIcea dovada achitdrii taxei adalorem, erau retinute la vamA OM' la achitatea kr. Totodata, prin decizia lir: 5015 1943 34 s-au instituit urmAtoarele taxe, platibile In naturd asupra cantitatilor de marfuri introduse In Transnistria de ditre importatorii particulari. Taxa de 30% pentru: hicarbonat de sodiu, ciment, cherestea, hirtie, rechizite sedate si de birou, soda' causticA, vopsele, ultramarin, parafind, colofoniu, dei, creta, carbid, gea- muri,zinckweiss. TaxA de 25% pentru: ace, atA ibrisin, sfoard, nasturi, articolc de galanterie si marunti- suri, lengerie de orice fel, Indlltdininte, articole electrice, coloniale, articole de toaletA, tea- turi de 1MAi alte articole de imbrdaminte. Controlul predarii mdrfurilor se fdcea prin delegatul guvernAmintului la=S. Toate celelalte mArfuri neprevAzute mai sus, rArnineau supuse taxei de 10,ad valorem. * In scopul desfacerii in tard a unor produse aliinentare si industriale trimise de guver- ndmint, s-a Infiintat la Bucuresti, prin decizia nr. 1022 1942 33, un serviciu pentru come, cia- lizarea produselor care se vindeau prin magazinele de desfacere hifiintate in acest scop. Magazinele crau alimentate eu produse distribuite din depozitul ce a luat fiintA odatA cu Infiintareacentruluipentiu comercializareaproduselor. * Prin ordonanta nr. 1 datA In Bucuresti la 29 ianuarie 1944 de care Ion Antone.scu, Maresal al Ronidnieii Comandant de CApetenie al Armatei, se instituic cu aceeasi datA administratia milliard a teritoriului dintre Nistru si Bug in locul administratiei civile, futic- tiunea dc Guvernator Civil de pe lingS Comandamentul de Cdpetenie al Aril-late din teritoriul mentionat incetind pe data ordonantei.

34B.T.,vol. 2,P. 201. 35B.T.,vol.1,P.224.

www.dacoromanica.ro DEZINTEGRAREA BASARABIEI LA 1940 PUTEA FI EVITATA

V. VARATEC

Dezmembrarca Basarabici la 1940 prin includerca judetelor Izmail, Cetatea Alba si Rotin incomponenta Ucrainci a ramas mai mutt timp In afara cercetarilor. Lipsa de izvoare a Meat imposibile investigalille la acest capitol pc parcurs dc mai inulte decenii. Sondajele de ultima ora In arhivele sovietice nc permit sa completam intrucih a lacuna Incauza. Cu ocazia Conferintei stiintifice internationalc dc la Chisinau din 26-28 ionic 1991 Pactul Moto- tov-Ribbentropi consccintele lui pentru Basarabia" au fost publicate mai multe docurnente ce rcflecta procesul amputfiriiextremitatilor de sud si de nord ale provmciei romancsti dintrc Prut, Danare, Nistrui Marea Neagra 1 Propunem mai jos un alt document la tema data, care a fost gasit In fonduiile de arhiva din Moscova 2.El este datat la 15 iulie 1940, aclica a fost pregatit In zilele clad la Kremlin se lucra asupra problemei desemnarii teritoriului viitoarei R. S. S. Moldovenesti pe care intentiona sa o crecze conduccrea sovicticai reprezintii an proiect de organizare teritoriala si administrativa al acesteia. La sfirsit poote fi descifrata semnatura lui A. *cerba- cov, persoana oficiala, implicata In pregatirea materialelor necesare actului de proclamare a R. S. S. Moldchenesti din august 1940. Nu este exclus ca semnatura functionarului moscovit era mai molt o vizare a documentului si nu stabilea paternitatea lui. Documental este intitulat Informatic despre structuraadministrath-tcritorialii a R. S. S. Moldovenesti" si se compune din mai multe compartimente. Dupa o scurta caracte- rizare a orasului Chisinau ca viitor centru administrativ al republicii, sint enumerate judetelc ce ar putea fi incluse In R.S.S.M. cu indicarea numartilui populatici si a componentei natio- nate a fiecaruia. Este de notat ca ci acest izvor, ca multe din acea perioada, confirma an adevar incontestabil: la 1940 autoritatile sovietice din teritoriul ocupat al Basarabici nu dispuncau de date proprii si operau cu rezultatele reccnsamIntulai, efectuat dc statul roman In1930. In Informatie" shit indicate si raioancle din R.A.S.S.M. care trebuiau sii rAniinA In cornponenta republicii moldmenesti unionale. Astfel, se propune.a ineluderea In R. S. S. Moldoveneasca a majoritatii judctelor basarabenei raioanclor transnistrene, acceptindu-se drept achizitie teritoriala pentru licraina doar judetul notin en raioancle Balta si Pesceansc. 1n hotarele propuse se preconiza crearea unei structaii administrative cu cinci regiuni (patru In Basarabiai una In Transnistria), impunindu-se, astfel, modclul administrativ sovictic din accl timp, dar cu pastrarea si a judetelor in dreapta Nistrulai. Fiecarc regiune din Basarabia urnia sib caprinda cite doua judetc. In lnformatie" se contin mai multe inexactitati, fie ca rezultat al necanoasterii istorici Basarabiei, fie ca manifestare a prezentei spiritului politic si ithologic stalinist. Nu totdeauna suit reproduse ad litteram rezultatele recensamintului ronifincsc din 1930, uncle cifre fiMd substituite. Daca In documental sovictic cola clerncntului romfinesc din judetul Balti este prezentata drept 56,20 , apoi iz oral ronainese ne indica la accst capitolcifra de 70,1 %3. Conform recensamintului de la 1930 rusii In judetul Orhei alcataiau 3.9%4, In Informatie" insa se aducc cifra de 3,8 %. 0 deosebire mai mare se manifesta in i.prccierea ponderii ele-

1 Poet& Molotov-Ribbentrop fi eonscein lellid pent, a Basarabia. Culegere de documenle, Chisinau, 1991 (cu editii In I. rasa, englczai franceza);aratec V., Pofla vine mincind , in Mol- dova Stherana", 13 iunie 1991. 2 Tentralinii Cosudarstvennii arhiv Octeabriscoi Revonutii i sotialisticeqocogo stroite- listva v SSSR, Fond 7523, inv. 11, dosar 201, f. 94-50. 3 Recensamtntul general al populatici Rorminiei din 29 decerrivric 1930, Vol. 11, Bacuresti, 1038, p. 48. 4 undem, p. 330.

Revista istcrica", tom III, nr. 1-2, p. 154-158, 1992

www.dacoromanica.ro 2 Documentar 155 mentului ucrainean din judetul FIotin. In documentul prezentat mai jos IntlInim cifra de 44.60., pe clnd recensamintul romanesc a atestat un alt rezultat 41,6°05. E cazul sa precizam, ca de5i publicatia de statistica romancasca, la care ne-am referit plua acum, utiliza notiunea de gagauz", in Informatie" intilnim pe cea de gagitut". Numai nazuinta de a prezenta intact continutul documentului ne-a facut sa recurgem incadrut traducerii la acest element de terminologie depa5ita. In Informatie" se incearca prezentarea romanilor basarabeni drept moldos ciii, adica separarea lor de lntreg neainul romanesc. Pentru a acorda seriozitate acestei intentii se apeleaza la una din lucrarile realizate la Inceputul sec. XX sub conducerea sasantului rus P. P. Semionov-Tian-Sanski, precum si la o informatie telefonied primitd din partea noilor aucoritati sovietice de la Chisinau, prin care se sustine ca In Romania intreaga populatie moldoveneasca era atribuita in mod artificial la romani". Credem cd ultimul argument (confirmarea telefonica) nu poate filuat in serios chiar daca era vorba de inventarea unei noi natiuni. Cit priveste referinta la lucrarea lui P. P. Semionov-Tian-Sanski, constatam casi In acest caz s-a falsificat adevarul. Autorii ei nu au fost alit de categorici, indiclnd doar: Populatia extrem de pestrita a Basarabiei actuate este alcatuita In principal de moldo-salaht sau romani" 6. Cele expuse mai sus nu subestimeazi importanta Informatiei" In care sintprezente numeroase argumente In fas oarea pastriirii integrititii Basarabici la 1940. Caracterul contra- dictoriu al acestui document vine sa demonstreie ca chiar in conditiile dictatului politic stalinist s-a manifestat Intelegerea caracterului gras al consecintelor deiintegrarii Basarabiei. Pe Luna dreptate se sublinia in Inforinatie" cii judetele basarabene din punct de vederc istorie 5i economic graviteaza ciitre or. Chisiniu", cii In toatc aceste judete majoritatea populatici o constituie moldosenii (50-87%) si doar In uncle judete ca. Akkerman 5iItmail moldos end, ru5ii si bulgarii (56-87 °0)". 0 asemenea comparatie intre ucraineni sicelelalte neamuri, luate Imprumil, este pe deplin justificata, deoarece pretindea a incorpora judetele sudbasarabe ie I -craina si nu alta formatiune statald. Astfel desenea 5i mai clam caractenl insolvabil al pretel tiiici conduccrii comuniste de la hieasupra unor teritorii, In care ucrainenii alcatuiau un proce it extrem de redus. Cu scopul prcIntimpinarii amputitrii sudului Basarabici In doeumentul prezentat se aduce 5i urmatorul argument: Faptele expuke denota ca includerca judetului Akkerman si a u ii pirti din judetul Izniail In componenta R.S.S. I crainene ar rupe In Intregime legatura istrrica 5i economica a populatici din aceste judete eu poporul moldosenese". Caracterul pro- fetic al acestei previziuni a devenit astilzi si mai evident. Concluzia din final ca attire regiune ca Akkerman, In care predomina populatia moldoveneascd 5i rusa, N a deveni o regiune d.litui al de o mare importanta in viola intregii republici" N ine sa demonstrezc ca deja la 1910 se concepea clar importanta zonei de Moral a Basarabiei pentru siitorut II.S.S.M. Dupa cite se porde obsersa, acest proiectdeorganizareteritorial-adniimstrativa a R.S.S.M. unionale era eel nlai real, eel mai in drept la esistenta si la aplicare in practica in conditiile create in Basarabia in vain hii 1940. El pornea de la cele mai importantc pi incipli pentru asemenea cazuri: componenta nalionali, traditille istosice, stabilite pc parcuisul decentilor secolelor, integritatea teritoliali, -economica, politica si culturali a unei pros inciiisto.rice cum era Basarabia. Nu ne propunem sa prognozam posibilele consecinte ale realizaril acestui proiect, constatind doar, ca el a fost respins pina hi urma, ea la 1940 s-a dat ascultare flu ratiunii, nu in or Nod tre^e, ci unor ambitii politice imperiale. Doren sit multumesc candidatului In filologie de la Clikinau Alexe Cenusii pentru ajutorul acordat la traducerea documcntului prezentat. INFORMATIE despre structura admintstratIv-teritoriali a R.S .S. Moldovenesti

I. Centrul republicii orasul Chisin5u. Din momeutul Incbeicrii piicii dc la Bucurcsti (1812), clnd o parte a Moldovei, cunoscutii sub rnmele Basarabia, a trecut la Rusia si in 1818 a fnst translormati in gubernia Basarabia, orasul Chisindu a des cnit centru gubernial. Orasul ChisinSu este cel mai mare centru industrial si cultural al Basarabici cu o populatie la 29. XII. 1930, de 114.896 oameni.

5 lbidem, p. 216. ,,Rossia-Polnoe geograficescoe opisanie nasego otecesta", 1910, T. XIV, p. 202. www.dacoromanica.ro 156 ocumen tar 3

Orawl Chisinau este situat in ccntrul repul lieU unionale (13; sarabia §i R.A.S. Moldo- seneasca). II.n componinta B.S.S.Aloldosinesti se preconizeath a Include a) judetele Basaraoici JUDI fUL ..SOROG (centru- or.Soroca, populatia 15.( 11), cu oop 1 atieIn judet de 316.368 oan eni,dintrecare n Ohio% (romani) 73.6 % evn 9,2 00 ucraineni 8,2 ° rust - 8,1 % JUDI fUL BA I fI (c ntru or. B511i, popul: th 3 .3-0 oat leni), Cu o populatieIn judet de '386.721 oamel dintre care mol loNeni (romani) -6,2 . rusi 12,0o evrei 9,2 % um Ifl ni 7,6% JUDI. fUl ORHI I (centru or. Orhei, populatia la.2-9 oat i ni), cu o pclatie injudej de 27'1.292 oarneni, dintre care lok ON eni (rottini) 87,a 00 CN1(.1 '98 rusi 3.s 00 ucraincni 0,9 00 JUDI' fUI INA U(centru - or. Chisin:u), cu o popul tie In judet de 419.621 oameni, din tre care I tot do. eni (ronni) 77,8 . eN re] 11,9 00 rust tcra'neni 0,7 % JUDFfUL131'.\111 I?(centru- or. Bender, populatia 31.384 oameni), c t opopUlatie In judt t de 30C.592 oaneni, dintre care moldoveni (rom..ni) 53,1% r Is' - 1 1,7 % 0.(Atiti 12,8 0. bul C,4 % CNrei 5: 0 ucraineni 3,0 0 JUDETUL C 4IIUL (centru -or.Tehul, popula(ia - 11.'70 oameni), en o p pulatie In judéj de 196.693 oan eni, dintre care moldoN ern (ron Atli) 81,2 0. kit.,Aut i bul.,ari 1147,95 %9% rui 795 0, rrnani 4,4 00

ucraine.ni . 093 0 . . JUDI:1'UL LZM AIL (centru - or 1imail, popula(ia 2.1.998), cu o populatieIn juda de 22rr3 9 oameni, dintre care nuldoseni (rot.ni) 31,9 ° ru 29,7 00 but t,ari 19,2 0 pl I, lull o

1crainet i 14;7 °' JUDI fUL t KI3.1 R.31 IN (cei tru or. Als1 ernv n, populatia 34.485 can eni , cu o populatie fn Jude/ de 341.176 oat, et i, din tre care moldoveni (ron ani) - 18,5 00 bulori 20,9 °. ucrainenI 2t ,5 ,0 rusi" 17,3 00 gcrmani 16,3 ° esrei 37' 0 anti 2,3 0. Popuhtia tot.1i1 In ju(I tele indicate ale Basarahiti 2.471.972 o.tent

www.dacoromanica.ro 4 Documentar 157

b) raioal de R.A.S.S. Moldoveneqi: Ananicv, Valea llotuhii, Grigoriopol, Dubdsari, Camenca, Codima, Cotot sc, Ocna Rosie, Ribnita, Slobozia,Tiraspol,Cerneansc. Populatia totald in aceste raioane conform recensdn Intulni d'n 1939 518.385 oameni, inclusiv mold(veni 28,5 00 ueraineni rusi 5109700,2;0 evrei 6,2% altenationalittiti 4,4% III.a) Datde cu priN ire la numdrul 51 componenta nationald a judetelor Basarabiei, cm form situatiei din 29 decembric 1930, snit luate din editla (Ie statistic(' despre Romania anilor 1937-1938, publicatd de Institutul Central de statisticd in or. Bucuresti (1939). Componenta nation. la a R.A.S.S. Noldosencasca este pre7entatä dupd rezultatelp recensiimintului anului 1939 al Directici centrale a eNidentei gospodaresti de pe linga Comitetul de stat pentru planificare al U.R.S.S. b) In culegerea de statistic(' despre Romania intreaga polnilatie moldowneased a Hasa- rabid este atribuitd ca nationalitate la romani. Dar, de fapt, accastil populatie a Basarabici trebuie consiclemtil moldoveneasca, despre care lucru ne marlurisestei extrasul istoric din lucril- rile hti Sonionm-Tian-Sanski (vezi extrasul In anex5), precum 51confirmarea. obtinuta prin telefon din or. Cbisindu de la pre5edintele Comitetului exccutiv ordsenese, tov. Constantinos, carc sustine cd in Romania intrealsa populatie mohloveneascd era atribuitil in mod artificial la romani. c) Tn aceeasi culq,ere de statistied romanease( bulgaiii 5i gdgdutii sint specificati aparte, In timp ce, conform edi(iei Brockhauz si Efron, cgdutii sint urma5ii bulgarilor turci/ati si se deosebesc de ac 511a doar prin uncle elemente de cult. d) Judetele Basarabiei, indicate in accastil informatie, din punct de Nedere istoric 5i economic graviteaid Care or. Chi5in5u, ca spre fost mare centru gubernial administrativ, economic 5i comercial. In toate aceste judete majoritatea populatiei o constituie moldosenii (50 87 %) 5i (1oar in nude judete ca Akkerman si 17mail nioldovenii, rusiii bulgarii (5687%). e) in toate raioanele R.A.S.S. NoldoNenesti, enumarate n pi sus, dupd componenta lor nationaid moldoNenii alcdtuiesc rnajoritatea. Faptcle eNpuse denotii cd includerea judetului Akkerman si a unei pArti din judetul Iimail in con ponenia H.S.S. Ucrainene ar lupe in Intregime leg:I-tura istoricA 5i econornia a populMid din aceste judete cu poporul moldoNenecc. IV. Judetul I !Min al Basurabici cu o j opulatie de 392.430 oameni, din a cdrui compo- nentil ucraMinii alcatuiesc 41,6%, este rational a-1 uni cu judc tele din nordul BLICON inei, majoritatea populatiei cdreia o constituie de asemenca ucrainenii (15%) si pc baza lor a crea o notul regiune, Cernduti, in componenta R.S.S. Ucrainene. Raioanele Balla 5i Pesccanse ale R.A.S.S. Moldoveneti, cu o populatie ucraineand de peste 80% 5i o populatie inoldowneased cu totul neinsemnat:i, la fd ar fi rational de a lc transmite in componenta11.5.5.D. N. In viitor, pupa la studierea definitiNd a problemei privind stabilirea structurii administrativ-teritoriale a R.S.S. IVoldosencsti (instituirca regiunilor, raioanclor, sos ietelor sate5ti) ar fi indicatd pastrarca j e teritoriul Basarabiei a structurii administratise existcnte (judet, plasa, cornund), organizandu-se respecth comitete executhe judelene, de plasa si saltesti (in comune) cu subordonarea lor, pind la alegerile In So\ ietul Suprem al R.S.S. AloldoN ene5ti, ori,anclor puterii I-I.A.S.S. Moldovcnesti. NI. in ba7a botarclor indicate mai sus si In cay de necesitate a instituirii in R.S.S. Moldo- veneascii a regiubilor cu pdstrar t. a unital liar judetene, pot fi create urinStoarele re.juni 1. REGIUNLA HAL 11, cu centrul In orasul Willi, in cc mponenta judetelor eistente BOO si Soroca. Populatla regiunii 708.089 oameni Populatia in centru 30.570 oameni 2. RI:GIUNEA CHIVNAU, en centrul In ora5u1 Chisindu, In componenta judetelor existente Chisindui Orbei. Populatia reiunii 698.913 oan eni Populatia in centru-114./-06 oameni 3. REGIUNEA BENDER, cu centrul In or. Bender, In componenta judctelor eNistente Bendef si Cab& Populatia rebiunii 503.285 oarneni Populatia In centru 31.381 oameni

www.dacoromanica.ro 158 Documentar 5

4. REGIUNEA AKKERMAN, cu centrul In or. Akkerman, In componenta judetelor existente Akkcrman 5i l7mail. Populatia regiunii 566.685 oameni Populatia in centru 34.485 oameni 5. REGIPUNEA TIRASPOL, cu centrul in orasuliraspol, In componenta raioanelor Anan ev,Salea Hotului, Crrigoriopol, Dubisari, Carnenca, Codima, Cotovsc, Ocna Rosie, Rib- nita, Slobozia, Tiraspol si Cerneancc ale R.A.S.S. Moldosenesti. Pop latia regiunii 518.385 oameni Populatia In eentru 93.676 oameni Pini la instituirea raioanclor si In lipsa datelor despre numdrul plaselor si al populritiel lor este dificil a infaptui cea mai rationald repartizarc a populatiei in regium. La intocmirea proiectului dat am reiesit din omogenitatea populatiei cc locuicste Iii judete st a graNltdrii ei cconornice cMre centrelc r p,ionale preconirate. Totodatd, atare regiune ca Akkcrman, In care predomind populatia moldos eneascA si ius5,Na fi o regiune de litoral de o mare it portant:I inNiata intregii republici. tioanele R.A.S.S. Moldosenesti, situate In stinga Nistruluii trccute in R.S.S. Moldo- veneasca, se includ in componenta unei singure regiuni, 1 iraspol. deoarece In caiul raportarii lor la alte regiuni ar putea complica legaurile lor cu centrele raionale. Semi:aura: A. $CERBACOY 13.1'11.40.

www.dacoromanica.ro CONSEMNARI DESPRE MASACRAREA DE CATRE SOVIETICI A UNOR REFUGIATI ROMANI IN LUNCA DOROHOIULUI

ION I. DRAGOESCU

poplim pe rabojul martiriului romanese o nova' fateta. Cad, daca pc cca ardeleanii au fost crestate runele cc semnifica Ipul si Tresnea, pe cca maramureseana Moisehil, si lista ramlne deschisa nu avem Inca una bucovineana. SA' nadajduim di nu vorn fi nevoiti sa croim oialte fatete. Investigatia noastra a fost impusa de descoperirea la Arhivele Statului din Bueuresti a unuiJurnaloral 1, intitulat Cintecul refugiatilor consemnat in dona manuscrise diferite, identic In ce prh este eontinuttl, inedit, dupa stirea noastra, care glasuieste: Dii-mi mama camasile, Ca le duc transpoartele, Din judetul Ccrnauti Uncle shit romani mai multi. Ca si noi romani sintem, Pe Mihai rege II vrem, Si de-aceia ne jerifim, Lui Mihai casadslujim. Unde pleci tu, Mut men? Uncle plec, stiu numai en! Si pe poarta am iesit, $i spre luncii am pornit, Spre lunca de linga Prut. Unde s-a strins popor mult, $i poporu-a dat un sfat Ce-i de mers Si nu-i de stat. Cu tot gindul in Dumnezeu Am pornit la drunml greu, Drumul nu ne-a fost prin sate, Ci prin chupuri si prin ape. In limca la Derohoi, Rusii au strigat: postoi 2.

IJurnalul oral este un gen folcloric de forma primal* mai putin slefuit sub farina artistica . deoarece nu a circulat dar care pastreaza, in rnai mare masura caracterul documentar apropiindu-se rnai mult de documentul istoric decit folclorul propriu-zis. Jurnalul oral este de fapt o piesa de rezistenta, creatia primara care sta la baza creatlei folclorice propriu-zise. Un jurnal oral care circula, care este imbogatit cu personajenoi, cu elemente noi dari saracit, mai mult sau mai putin de continut, poate si dcvina piesa folclorica. Spre deosebire, tusk de folclor al and autor nu este cunoscut ca de altfel nici retusorii care intervin pe parcurs Jurnalul oral este, de obicei, semnat. In ultima vreme a aparuti folclor semnat" la care s-au adaugat facalurile" ce cintau viala noua". Aceasta face exceptie, autorul fiind desigur, un supra- vietuitor, sin martor ocular sau poate, mai degrabii a lost conceput ca un bocet.Cintecul refugia- WM' este consemnat de AleNe Croiala In Monografia conmnei Mahala, judetul Cernauti, fila 168 0 de Constantin Draghida in Nionografia satului Buda, jucletul Cern anti, fila 523. Ambele mann- sorise shit conservate la Arhivele Statului din Bucuresti, Fond Ministerul Instructiunii Publice, Dosarul nr. 523.1942. 2 Postol! Stai! Somatic militara in limba rusa.

Revista istorica", torn 1II, Ur. 1-2, p. 159-161, 1992

www.dacoromanica.ro 160 Dncumentar 2

Cu rachete-n sus szvlficau, Mitralierele-mpuscau. SIngele din nni curgea pheata Prutaii ro5cat A ai siirmanii romanasi, Multi pc gheata slut ramasi, Din cincisute saptezeci, Au riima numaidincizeci Tragedia evenimentelor este confirmatai amplific-ita de conceinnarile de epocr : Lo- cuitorii acestor 3 sate Maliala, Buda, si Cotul Ostritei (I.D.) din comuna Mahata, urmasii lui Stefan cel Mare. s-au aralatrednici de nurnele marelui domnitor al Moldovei. Sub ocupatia vremelnica 4 a Bucovinei de Nord de catreU.R.S.S.,de la, 28 inniq 6 Who 1911. La opoeitia locuitorilor de a se inscrie In collioz" ati inceput persecutiila soNieticilor. Impunerile f Ma de stat, nuniarul zilelor de lucru, norms" fiind insuportabile a Inceput refugiul romanilor In Romania. Astfel, in ziva de 3 februaric 1911, un numar de 236 de persoare din Mahala, Buda si Cotul Ostritei s-au hotarit de a trecc in Rom3nia clandestin. IN-au reu5it sa treacil Prutul blestemat decit 3 (trci). Persecutiile au continuat a fi si mai drastic.Dar si propag.nda pentru ref ttiu era rnsi intensa. Ziva de 6 februaric 1941 e a doua hotarire fatidicil, in istoria comunei Mahala. S-au hotarlt, de data aceasta de-a se refugia in Romania un numar de 370 (treisutesaptezeci). S-au adunat de cu seara in lui ca de la marginea satului Cotului Ostritei si au pornit pc Vales Prutului pina la frontiers ruso-rom.ina in apropicrea satului Drasenita, jud. Hotin. Aici emu asteptati cu mitralierele gata de a trage in ei, caci au fost tradati. Cu toatc ca si romanii erau inarmati, totu5i n-au reusit sa treacil decit un numar de 56 persoane. Restul au Cala ingblliti de gloantele mitralierelor sau prini. Jertfa este mare. Rolsevicii crau suparati de dirzenia malialaielor. I-au pus la incercare, lansInd stirea cri chic doreste sa piece in Romania s.1 facq cgrere. Rezul- tatul a lost ca toti locuitorii an MIN alit cu cererea de A fi repatriati. In urma cclor de mai sus (Incercarea de a trece clandestin in Romania si prezentarea cererilor de a fi repatriati),bol- seviclls-au ra7bunat crud deportind in ncagra mizyrie a Rusiei, 200 de familii cu tin numar de 528 persoane dintre care 79 copii de Koala. De soarta acestor incercati ai nationalismului, cu dragostea de main 5i tari, nu se stie nici pina astrizi niinia. Cca de a doua consemnare confirma cele de mai sus: 1"n alt eveniment s-a petrecut recent in timpul invaziei bol5evice. Locuitorii acestor trei sate, s-au purtat ca urmasii ml Stefan cel Mare. Indata dupil ocuparea vremelnica a Bucovinei de Nord de catre URSS, toti fostii primari siunii oameni de nwintii politica nationalista, au lost ridicati de bolses ici, dusi In robiei nici azi nu se stie ce c-a Intimplat cu ei. Pe urma an inceput a face propaganda pentru inscrierea oamenilor in kolhoz". Absolut toata populatia s-a opus, nimeni n-a vrut sa se inscrie in kolhoz, afara bine inteles, de citeva cozi de topor, drojdia satului pe timpul stapinirii romanesti, care se timpul stapinirii bolsevice au devenit conducatorii satelor. Odata cu propaganda pentru colhoz a inceput inscrierea tinerilor pentru armata. Tinerii ingroziti c,1 vor tiebui s3 facii armata la bol5es ici s-au hotarlt sa treaca in corpore, clandestin, granita in Romania. Astfel, in seara zilei de 3 fain- 1911, un numar de 236 barbati, in majoritatea mare tineribilieti,au incercat sa treaca granita. Surprin5ii tradati au reusit sa treaca numai trei persoane, restul au f ost impus- cati, prinsii o mica parte s-au pulut intoarce inapoi acasa. Persecutiile au inceput screasca, dar de data aceasta, aproapc intreaga cornuna este gata sa treaca in Romania. Dupa 3 zile un numiir de 370 persoane din Buda, Mahala si Cotul Ostritei, desiguri putini inarmati au pornit spre satul Hotinca, ca de acolo SA treaca in Ro- mania. TrAdati, au lost seccratile mitralierele bolsevice rPu5ind sA treacil hotarul nurnai 56 persoanc, restul, morti, rinitii prinsi. J3olsevicii, suparati peste masura de aceasta Indrazneala, chiar de a cloua zi au inceput persecutiile. Inainte de a porni la efima au lansat un avon, prin ziarele lor, ca eine Nrea sa s^ repatrieze in Romania sa faca cerere la asanumitul Raion", un fel de preturi. E derrin de notat ca absolut toata populatia acestor satk, chiar si cei care dctineau functii la bolsevici au fiicut cereri dc repatricre, vazincl ca totusi populatia c contra lor, ca toti au cerut repatrierea, trecerile clandestine §i c'd absolut toti shit contra infiintarii colhozurilor, au ridicat din aceste trei sate peste 250 familii cu 280 persoane dintre care, 79 copii de scoala si le-au dus In robie. Nimeni lira reusit sa fugiii nici pina azi nu se stic ce s-a intimplat cu el; In ziva de 22 iunie 1941, cind a izbucnit razboiul, era sa fie ridicata toata cornuna, numai datorita acestor Cs enimente au scapat".

3 Consemnarea lui Alexandru Croialii, op, cit., fila 167. 4 Consemnarea lui Constantin Draghida, op. cit., f. 527.

www.dacoromanica.ro 3 Documentar 161

Asupra acestor documente obsers am ea romanii au incercat sa fugdatoritä: 1) refuzului de a participa la colectivizare si 2) mai ales datorita refuzului tinerilor de a se biro la in armatii sub steagul row, recunoscuta fiind opozitia romanilor fata de serviciul militar In alta arinatil decit cca nationala. 1) Masacrul a fost organizat intrucit se stia de tentatisele de treccre In masa a granitei N.K.V.D.-ul a urmárit sS InspaimInte populatia pentru a nu mai fugi, In loc de a-i lamuri pe romani sa ramina, de a-i lamuri asupra pericolului la care se cpun. 2) Rtlfuiala i-a afectat in egala masura atit pe virstnici ell si pc copiii de scoalli, 79 dintre acestia cazInd jertfa prirnului sal de deportlri. Este de presupus ca cel putin dintre acestia mai slut supras icluitori. Asupra cifrelor notam cS etc se suprapun, dgca ne gindim ca, probabil, la numarul de 200 familii nu au lost tunic In considerare cazurile de con's ietuire a parintilor cu copiii, motiv pentra care Intr-un memoriu apar 250 farnilii, iar la numarul de persoane trebuiesc adaugati si alti locuitori ai altor sate, care desigur s-au alaturat ulterior. In legatura cu aceste documente se nasc totusi Intrebfiri: Sri fie acesta singurul caz al bucovinenilor? Ar fi de dorit acest lucru dar avem rezerve. \a fi, fireste, greu de stabilit adevarul Intruclt Bucosina de Nord se afla Inca sub incidenta Tratatului Hitler Stalin nurnit impropriu Ribbentrop-Molotov;

C. 8380 www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro MEMORII, CORESPONDENTA, IN SE MNARI

I. C. FILITTI : JURNAL (V)

cditat de GEORGETA PENELEA-FILITTI

Prea adesca I.C. Filitti a socat prin intransigentai pedanteric In materie de restituire a evenimentelor istorice. Recenziile, notele sau polemicile cu confratii i-au creiat reputatia de personaj atrabilar, lesne iritabil si in uncle Imprejurari de-a dreptul imposibil. Cit priveste orien- tarea tarii noastrc in conflictul mondial de clan sat in 1914, atitudinca lui a lost rigida ;urmindu-1 pe P.P. Carp, a sazut un singur dusman real, ancestral si in perspectiva pentru Romania si ansirne Rusia, cu apetitul ii nestavilit dc cucerire. Pentru el singura sansa de supra.% ietuire a Romaniei raminea ralierea la cauza Puterilor Centrale, opuse Rusiei. Cu aceasta convingere a si acceptat misiunea atft de Impovaratoare si aproape sinucigasà, am 7iCe, din prinigsara anului 1917. Dacg motivatia pentru raminerea in teritoriul ocupat intereseaza mai putin, notatiile ca atare, prilejn- ite de Indeplinirea fundid de prefect al judetului lalomita, Isi pastreaza valoarca nealteratg. Nu mai e vorba de un text elaborat, destinat daca nu publicitatii, maear lecturii Intr-un cerc de persoane avizate, ci de note eliptice, sincopate, ca pentru un scenariu de film. Putingtatea documentelor de acest fel ne-a indemnat insa a Incredinta tiparului aceste pagini cu convingerea cA de Intregese tabloul dureros si tragic, fn care desperarea a facut mercy loc sperantei, al vietii de zi cu zi din tcritoriul ocupat accactfata nevazuta a razboiului nostril de intregire. 8121 seplembrie 1916 De la 10-11, interesanta conversatie cu Maiorescu. N dusesem sa-i exprim pgrerea unei necesitali de a impune in Imprejurarile actuate lid Bratianu o colaborare Cli celelalte partide. Einadmisibil ea diva greseala netagacluita diplomaticfii militara comisa de guvernul liberal, ES se Incunune cu glorie clack In cele din urma, nu prin meritul sau, ci ca un rezultat al con- Hieiuniversalecontra Germaniei, va realiza idealul national. Atotputernicia Bratienilor, deja simtita dinainte, ar deveni intolerabila. Daca realizarea idealului national trebuie sa predomine In cugetul oricarui roman, viata viitoare In Romania mare trebuie sa preocupe de asemenea pe oamenii de- stat. Realizarea idealului national nu presupune neaparat cirmuirea exclusiva a Rratienilor_si prezenta oamenilor" lor, Iliescui Crainiceanu, In fruntea comandamentelor. Maiorescu imi rise ca situatia de epe fronturi nu arata ca Germania ar fi Ingenunchiata. Nici Lembergul n-a cazut. Se prea poate ca razboiul sa nu duca la o lichidare generala si atunci statele mici, macar acele cari n-au avut victorii, sa a mullumeasca a nu pierde nimic. Situatia fronturilor noastre iara nu este ineurajatoare. FM'S cu asemenea eventualitati e mai bine ca Romania sa aiba o grupare politica de rezerva. Va fi interesant de urmarit alegerile din America. Daca triumfg Wilson, dorinta acestuia e, pare-se, de a stgrui pentru pace, la nevoie de a o impune, eonstatind zadarnica varsare de singe. Faimosul rezervoriu de oameni din Rusia nu se vadeste. Fata de nei se prea poate ca Rusia sg nici nu ne doreasca victoria. timers, daca am 21 mers contra Rusiei, ajutorul unguresc ar fi lost desigur Intradins tardiv si poate cS Rusia hotgra pe bulgari impotriva noastrg. Nu e sigur In fine cg Anglia doreste descompunerea Austro-Un- garieii prezenta Rusiei la Constantinopol. Apoi problema nationalitatilor In Austro-Ungaria e foarte complexa, Inert si din acest punct de vedere poate 11 Indoiala daca In viitorul congres solutia va fi cum o dorim noi. La 1870, Thiers, In Franta, se opusese razboiului. Casa tut a lost darimata de furia adversarilor. A fost refacutg de Ora dupg ce a iesit dreptatea lui Thiers: La 1815, la Viena, harta Europei n-a fost refacuta In proportie cu singele varsat ani indelungi. In timpul Razboiului de 7 ani, coalitia n-a zdrobit pe Frederic eel Mare. Toate acestea stnt de considerat. 22125 septembrie 1916 Azi, ora 3 p.m., an aparnt Intlia ()era aeroplanele zioa. Am vazut 3; mi se spune ca au lost 5 si ca au omorit lume. Dezorganizarea noastrg. Grincle nu se cumpara de stat flindcanu are nevoie i poate n4ci parale. Dar agricultorul nemobilizat e linut la toate angajamentele sale.

Revista istorick tom III, nr. 1-2, p. 163-174, 1992

www.dacoromanica.ro 164 Menionl, Corespondentl, Insemnati eig

Banca unde arendasul nostru de la Alexeni avea bani depusi n-a vrut sa-i clibereze suma de care avca trebuinta pentru a ne plati arenda ! Totusi el nu este mobilizat si deci dator sit ne plateasca. Luptele pentru Bitolia (Monastic) sint foarte grele pentru ca-au opus nerntii intarituri putcrnice pc inaltimile din jurul Bitolici. Se vede cit de neroada a fost Quadrupla cind a lasat sa fie In- Ninsa Sirbial Acum lupta pentru a repara greseala. Cite sfor(ari si singe ar fi putut fi evitate. Ilustrul ministru Diamandi face pc Fouchi, (ministru al poiitici) intre Bucurestii Cartierul general, Inibracat intr-o uniforma sui gencris, cu poale lungi, ca sa part mai Walt. 15 seplembrie 19171 Dout convingeri a avut Bratianu: 1) Ca bulgarii nu ne vor ataca sau slat istoviti sau nu vor Indrazni sa dea piept cu rusii, 2) ca Iliescu e Napoleon (articol in accst sens de Banu In ;,Flacara"). Acum Averescu are depline puteri. A facut alaltaieri, 17 sepiembrie, trecerea Dunarci. Dar Iliescu trebuie sa ramlie la postal situ. Juca Lens lini spune azi in strada (ea stie de la Costinesti, in casa carora merge des) ca si Costinescu batrinul a insistat pentru inlaturarea lui Iliescu.Dar a muncit 2 ani (in fiecare noapte era la chef la Suzana") si pentru o gresealal Dar munca unui Averescu i unui Cristescu pentru ce n-au respectat-o Bratienii? Dar uncle este indulgenta Bratienilor pentru pacatele altora care nu sint de ai lor"? Si apoi ce fel de pacat a toast cel de la Turtucaia? Daca e de ai nostri" existatotusiindulgenta! Ori va fi adevarat ca BrAtianu spunea lui Iliescu sa nu se ocupe de frontal sud? 23 sepfembrie 1916

Condurachi, Inters de la Sofia, imi afirma ea Legatia a cornunicat regulat lui Bratianu toatit situalia din Bulgaria, numarul trupelor precum si a lui Sarrail. Atunci ce a orbit pc Bra- ti anu? Presiunca, se zice, a Quadruplei spre a degaj a pe Sarrail. La asta trebuia sa servim noi I Se crede Insa ca Bratianu, eedind, va fi addogat ca interesul nostru este in Transilvania, ceia cc ne-a dus la dezastrul de la Turtucaia. Acum Incercarea de a trece Dunarea a dat gres si ea. Condurachi spune ca rusii se bat moalei cit ataptul militar german din Sofia vestise pe al nostru ca orice s-ar Intimpla apoi, Germania va avea Inca forte pentru a ne bate si pe noi. 23 seplembrie 1916, ora 5 scare Conversatie la Academie cu Delavrancea si Iorga. Deprimare. Nepregatirea noastrg. Delavrancea: Derussi isi punea capul ca bulgarii nu ne vor ataca!". Iorga: lit cele din urma se pare ca coalitia va inf ringe' Germania, dar noi pint atunci?" Indignare impotriva aliatilor, In special a Rusiei. Se recunoaste ca prin conventie ceream Rusiei numai 50 000. Iorga zice cii nu-i fricos, dar din toate se simte ea dimpotriva. Nu intelege guvernul, nici pe rege, dar totusi nu atact direct pe Bratianu. Dad. zic: Doi ani s-a furat", raSpunde: Asa fac toti". Daca zici Bratianu suferA de superfetatie", raspunde: Asa stilt toti". Crede ca e necesar un guvein national; preocuparea lui evidenta e sa fie ministru. E Inveciniccontactcu Duct. Scoate Neamul romanesc". A obtinut o subventie -de 10 000 lei pentru ttn ziar cinstit, Ifni spune. II supara ce mult se vinde Adevarul". Apoi am intilnitpe colonelulSturdza. Greselile noastre militaret diplomatice le pune pe socoteala vanitatii. Crainicenu a avut 2 oe Carticrul general la Fagaras. La nepregatirea noastra se adauga intrigilei rivalitatile. Fiindea n-a reusit trecerea Duntrei, Averescu e acuzat de Cartierul general ca si-a pierdut cumpatul. lliescu desigur Isi freaca mlinile ultind ca totul docurge din greseala lui initiala. Se poate ca rusti sa doreasca o situatie ea cea actuala, pentru ca sa facem apel la ei si sii transforme tara in bath' de operatii de care au nevoie pentru a ajunge la Constantinopol. Doi ani Bratianu, cai tatal sau dupil '77, a tolerat totul: furturi, imbogatiri ilegItimd, traficuri, mizeriei lipsa in tart pentru ca chestiunea cea mare II preocupa exclusiv. Nici aceasta rnica chestiune n-a putut hist s-o rezolve bine. E trist a ceti in Adevarul" de scant, cu data de 24 septembrie 1916, declaratiile facute de Tisza In Parlamentul ungar cind romanii au trecut Carpatii. Nu credea ca Romania va intro tn rizboi nepregatitai avea informatii ca nu c. Vittorul va arata daca actiunea Romaniei a fost patrunsa de intelepciune strategic:1. In acela$i ziar ce spune corespondentrd din Bucuresti al ziarului Times" despre ce se credo. la Cartiarul nostru general: Ci teatrul principal e In Tran- silvania. Pe urma acestei credinte am ajuns noi la Turtucaia. Se vede ca Bratianu rr-a vrat sii se batt ,,,pentru altii" la sud si a ajuns sa nu se poata bate in nici o parte. AdPvtrul" d3 duminica seara 25 septembrie 1916 da extrase de comentarii strAine asupra campantei noastre. Sub flori se vede tnvinuirea ce ni se aduce de a nu fi luptat pentru frontal uaic 0. de a fi unnfirit iredenta noastra. Situatia trista de azi 241 seplimbrie clad Sibiu/1/, FagarasuilI,

www.dacoromanica.ro 3 ,Mernorii, Corespondenta, Insemnari 165

Brasovu/l/, Petrosanii shit evacuate, cind ne-am Inters la defileuri", cind Quadrilaterul a fost pierdut, Silistra parasità, le (IA dreptate. Mizerabil Bratianul 97 seplembrie 1916 Mi se confirma cá Averescui Cristescu au trebuit sa se retraga de peste Dunam pentru ca a venit ordin de la Cartierul general(lliescu?) sa se duca trupele InCarpati. MiScarea reuseal Eri la Minister circulara a Carlitrului general sa nu se dea ascultare zvonurilor'false si tendentioase pe care spionii le pun in circulatie spre a deprima. Se vor aresta rolndnii si strainii ce vor contraveni. Sa asculte publicul de comunicate. Da! Comunicatele Wit deajuns pentru a deprima. Eri am citit in comunicat evacuarea Brasovului. Nu prin teroare va scapa 01 oarea guvernului. Mi se spune din locuri deosebite catitudinea populatiei transilvane Caprilejultrecerei noastrc n-a fost prieteneasca. Cu revolverul trebuia sli se ceara sa arate drumurile Si adeseori au Inselat. Bratianu a refuzat lui Nicu Filipescu dosarele cind acesta le-a cerut pentrua-sida seama de gradul nostru de pregatire. Filipescu e pc moarte. Ce chin sufletese pentru el aceste momente. L'Illustration" din 2 septembrie 1916 vorheste de victoria de la Salonic (?) care a hotarit pe Bratianu sh nitre si el In actiune dindu-i garantii In privinta frontului de sudl 1 24. aprilie 1917 - Plecat la 6,30 dimineata din Bucuresti spre a merge prefect la Calarasi. De-a lungul lirtiei pina la Ciulnita aproape toate garlic arse de rush S-ar intelege liniile, dar Warne? Au ars vagoane Incarcatesiunele conacuri. Anton Enescu, cu care sint In compartiment si are 9 000 de.pogoane la Ivanesti, se plinge de Omni, care au carat ce au putut din pdtule, apoi usii fer restre de la conace. Doamna Cologan, la Ciulnita; daloc in magazie pentru saminta. Nu-i (IA odaile de locuit de care are trebuinta. I-a luat trei masini care stau In gara. Incolo, magazine etc: arse tie rusi. Pentru cantitati mari se dau bonuri, pentru cantitati mici ziInican. Capitanul german, comandant al garii, imi spune ce cu voia hii au luat taranii. Vorbiti contra boierilor? P.oporanism? Evident, considera pe taranul roman ca pe eel francez sau german, cari merg la gimnasiu"i care-si amintesc de o binefacere" a proprietarului. Comuna Stefan Voila. Parintele Dumitru Popescu este si in5âtor obligat Inca din noiembrie. E numai clasa I-a si a II a, cad de la 9 ani copiii la munca. Localul scoalei exista. Primarul 2 are circiuma. Comuna c bogata. Proprietard c numai obstea.Locuitorii stau bine. Circumscriphe fiscala separata. Agent Anghel Gheorghescu. Lipsesc registrele de stare civilii, condice comunale, venituri, cheltuieli, partizi. De la Ciulnita la Calarasi am venit in caruta cu Ion P. Manolescu, desemnat pentru directoratul prefecturei si cu Aleandrescu, desemnaf pentru Subprefectura Slobozia. La Cala- rasi primesc_si petrec noaptea la politaiul Dimitriu, care pare cumsecade si priceput. Apartamen- tul meu nu va fi gata decit miine. Directorul Manolescu este de scoald electorald, preocupat de a menaja lumeai dispus a primi plocoane. Nevoias baneste, dar frate de bogatas(011105Mano- lescu). In total bun si foarte cunoscut. 25. aprilie 1917 M-am prezintat la generalul BuNbaum, comandantnl judetului. De o politeta desavirsita. Audienta in picioare. La dispoznia mca. Informindu-se de'locuintai trasura. Va da ordine etapelor de provincie cind yin. Sint din cei convinsi de necesitatca si in viitor a conlucrarii cu Pnterile Centrale..Cer incredere. Apoi conversatie cu aghiotantul sau, capitan 3.Vorbesc de

10 no-Ca cu.ultime dorinte" privind in primul rind chlorine familici, astfel: Ingrijirea bisericii Sf. Durnitru din Bucinesti (cu ridicarea unui cenotaf pentru Costandie Filitti, episcopul de Buzau), rascumpararea mosiei Niscovi refacerea bisericii de acolo, restaurarea biscricii din Slatina si aducerea in ocuarul ei a osérnintelor tuturor Slatinenilor. Repararea monumentului lui Dositei Filitti (le la Brasov. Bestaurarea schitului Gavanele. Caietul urmalor, cuprinzind relatthi din toamna anului 1916 pia( in primilvara celui urroator, perioada in care autorul a lost si director al Tcatrului National din Bucuresti, s-a pierdut. Din Mated carte a Teatrului National, consultata la arhiva acestei institutii, se vede eh' In foarte scurtul rastimp cit a fest director al Tentrului National (cu Incepere de la 1 martie 1917) s-au dat 23 de spectacole cu pies& romanesti Si lulu me: Fintina Blanduziei, Rapirea Sabinelor, Noaple furtunoaser, Patima royie. De aemeni au avut loc 44 de spectacole cu piese din drama- turgia universala. In timpul directoratului sau au jucat alternativ trupa romaneascai alta germanA. 2 Nicolae Cauca, a vorbit cu maiorul Schultz /n. aut./ 3 Loc liber in text /n. edit/.

www.dacoromanica.ro 166 Memorii, Corespondentk Insemnari 4

chestia tfirfineasca. E prezent si locotenent5,cu care voi avea de lucrat zilnic. Le spun ea taranul roman a pradat grinele, pe care le-a furat, le-a vindut, are parale. Nu trebuie sa i se lase credinta ca poate dispune de bunul proprietarului mare. Le spun a ei, germanii, trateazil pe taranul ron-tn ca pc cel german. Eroare. Al nostru e incult. Nu-si cunoaste judetul, nee= patria. I s-a predicat de partidul liberal cit i se va da piimint. Rezultat: ura impotriva proprietarului asteptarea ca toata fcricirea sa vie de la impartirea priminturilor. Nu stie sä cultisre cc are. N-are grija zilei de mline. Se multumestc cu strictul necesar momentan. Aceste idei nu trebuit Inrildacinate si mai mult In mintea lui. Ar fi pericole de turburari In viilor, ceia cc nu poate fi nici dorinta germanilor. Cel mai dispus pentru truant si antiproprietar este maiorul 6, Will etapelor. De ce au fugit proprietarii? Arendasii au presurat locuitorii. 0 tart' se Intemeiaza pe un numar mare de proprictari bogati de pamInt. Dii exemplul slrbilor, pe care-i cunoaste. Replie ca mica proprictate arc In Slrbia o origina istorica, alta declt istoricul proprietatii noastre. La noi proprietatea mare este tot atit de veche ca si principatele. 0 intreagil culturi si civilizatie, fie sinumai de suprafata, s-a dada la noi pe baza proprietttii mani lipseste In Slrbia si Bulgaria, Imi spune ca taranul roman sta bine acum. Baspund ca prea bine si ca acest prea bine, inte- melat pe pridare si pe calearea drepturilor proprietarului vecin poate avea consecinte role. Nu pc o astfel de bazil se pot clidi relaiilc viitoare ale Romaniei cu Puterile Cent rale. Asupra capitanului 6, la care prinzesc asta semi, observaliile mele despre consecintelc siitoare ale poll- tied agrare germane au facut deosebiti impresie. Nu trebuie, zice el, ca asemenea consecinte sti se product. Ii observ ca politica germana nu trebuic sa conduct la pregatirea trecutului pentru viitor a acelora cari si-au lieut din chestia 1.trancasca un piedestal politic. Irni fagilduieste tot concursul. Doreste ca inteligenta romineascri din teritoriul ocupat sit fie mull umit a cu ocupatla germand. Pint acum recoltele Ru fost considerate ca prada de rizboi. De acum s-a ispravit err aceasta faza. Se vor p AU de acum, in parte, recoltele luate iar pentru viitor se vor plali integral. Chestia pradaciunilor este lasatii acum In seama justitici. Astfel chestia principialO va fi salv- gardata. Citez cazuri din alte judele, de proprietari izgoniti din casele lor, de mecaniciimpusi. Imi raspunde ch este dispus a reveni. Zice cit asemenea miisuri erau necesare pentru a sili pe proprietari a se ocupa de mosii. Raspund ca sila cea mai eficace este amenintarea de a da mosiile la tarani. Nu trebuie ant' silt, dar In schimb a se da Intr-adeN ar proprietarilor putinta de a-si vedea de mosii. Ti mai raspund ca guvernamintul german este sub impresia iluzioni.tilor, inte- resatilor, teoreticienilor caH au prezintat In timpurile din urma chestia taribleasca sub un aspect nereal. Admite aceasta si-mi spunc ca se vcde ca si In Romania, cai In Polonia, germanii au fost indusi In eroare prin ernisarii lor, intelectuali fart a fi la curent cu realititlile locului. 27 aprilie 1917 Salul Model, pendinte de comune Tonea. Primar Dumitru G. Neicu,lostprimar. Dobre St. Mihalcea, consilier in comuna, iar In satul Cadlna (contopit cu satul Model) consilierul Mihalache Cillin. Profesoara, domnisoara Pavel Dobrita. Profcsor Niculac S. Cegiineanu (fiul preotului S. Cegancanu, biliat de liceu). Scoala in stare bunil dar ar trebui varuiti Inauntru. Leafa pc ianuarie a fost plititii. Scoala a inceput la 27 ianuarie. Silvicultor sef lipseste. Este un agent, Ghcorghe Stanccscu. Biscrica bunt. Preot S. I. Cegineanu cu 2 cIntareti: Dumitru Ionescui batrInul Ion Fulgeanu, pe care area sil-linloculascii cu flu! Sall Visarion S. Cegiineanu. Stare sanitara bunt. 1 000 capele de vile in sat Care sinl in lips() acum de izlaz(nu mai pot pasuna In MU, unde este izlazul satului, din cauza molimei). Vatra din jurul satului, loc mic pentru porci, vilei, pasfiri ale satului, a fost arata Inca din anul 1916. Con:ur a Tonea. Primar Niculae D. Toma (Dobrescu),fost ajutor de primar al lui Dumitru Ncicu din Model si este nurnit de actuala Comandaturi. Consilier comunal Stefan Papa. Notar: Codrat Teodorescu. Scoalamixtd.Profesoara Ecaterina P. Baduleseu (vine dirt Boseti. Lefurile neluate de la 1 octombrie. Prhot este ccl din Model pentru ca biserica din Tonea e Inchist. Amazut pc locotenent Muller instalat la di. Mineu, arenclasul generalului Maican. Willer se plInge eil proprietarii Serghie G. Manolescu la Ciulnita, loan G. MunteanusiMacelaru nu pun zel In cultivarea mosiei. Micelaru chiar rca vointa, ccia ce va atrage luarea mosiei. In- trebat asupra cauzelor, recunoaste cit proprietarii nu au mijloacele de alta data de lucru: vite, luasinii ca locuitorii adeseori nu pot fi siliti sa last la lucru, stiindu-se sprijiniti de Coman- datura, care menajcaza prea mutt pe locuitorii recomanda soldatilor din sate tot menajamente. Dl. Mineu se plinge ca in afara de a avea casa ocupata de locotenent Mineu redus la o camera i trupii de 13 oameni, carom le-a pus la dispozitiei slugile sale, trebuie sa mai plateascil

4 Idem 5 Idem ° Idem

www.dacoromanica.ro 5 Memoril, Corespondenta, tnsemnari 167

lunar o suing (era 180 lei care fostul ofiter Litman, pe care o etrei actualul ofiter, caruia nu i-a dat-o Insá pina acum, pentru intretinerea soldatilor). Recoltele Wanner (proprii sau furate) au fost platite fara intirzieripicu pretul integral, pe and ale proprietarilor cu bani, a caror plata partiala incepe abia acum. Rosefi. Primar prin imprejurari Mandache Leonte, in locul lui Vasile Anghel, care fiinfa ca ajutor de primar (fostul primar Alexandru Popcscu e mobilizat) Notar: Stefan Dobrescu. Secretar: Alecu Ionescu. Vatilsel 7. Perceptor Ghita Ionescu. Agent in Model: Marin Ionescu. Agent In Roseti : flu/ minor al lui Ghifd Ionescu. Invatatori: Vasile Popescu, Petre Badulescu Maria P. Badulescu, acesti trei ramasi din sapte cari au fost. Scoala putin devastata e utili- zabila. Biserici sint trei. Preoti: Alexe A. Butu, Ion I. Ceganeanu, Ion Dusa si Ilie Ionescu. Cintareti: Tache Stanescu, Ionita Popescu i Tache Ivanciu. Consilieri comunali: Ion Gheorghe, T. Stanescu, Dumitru M. Simeon, Petre R. Ion, Gheorghe I. Dragomir, LacheI. Tulpan si Marin Aldea (si-au atribuil cite 5o lei lunar, ilegal). In bupelul aceslei comune, echilibrat ad hoc, slut inscrise si cheltuieli de Intretinere a soldatilor postului german a 300 lei lunar de fiecare. Sint numai sase soldati care intrebuinteaza cel putin un kg untura pe zi. Sint vreo sapte circiumari improvizati de chid cu razboiul. In vremi normale la vreo populatie de circa 1 000 familii erau vreo 11 circiumi autorizate. Dintre vechii brevetati so aflá acum in comuna numai unul. Brevetele slit individuale. Doainna Cologan scrie d-lui Ion P. Manolescu, la 26 aprilie sLit nou, ca' accl comandant capitan al garii Ciulnita cu care vorbisem, i-a acordat magazic, casa, vagoanele cc-i sechestrase in gara, asa ca nadajduieste ca de acum va merge bine. Azi 27 aprilie am obtinut de la general: 1) sa se revie partial asupra ordinului ce se dase ca vitele sa nu mai poatii pasuna in insulele si terenurile neinecate din canalurile Dunarei, masura ce se luase din cauza epizootiilor din Dobrogea, de teama ca prin trafic sa nu se raspindeasca dincoace. Ramine pasunatul liber in anumite zone unde traficul c hnposibil. Mare usurare pentru locuitorii care incepuse sa se plinga. 2) S-a admis in principiu ca urbea Calarasi sa ceara de la stat exploatarea uneia din padurile statului invecinate. Exploatarea sa se acorde fara licita- tie si sa se faca In conformitate cu regimul silvic. Taierea se va face Inca din vara.Slnzarea catre locuitorii transportul In oras numai dupa terminarea muncilor agricole pentru a nu distrage mijloacele de transport. 3) S-a transmis la Bucuresti cererea de a se acorda pentru populatia civila a Calarasilor 400 kg peste pe saptamlna. E putin dar mai bine decit nimic ca pina acum. Spre scant am vizitat pe locotenent Rhode din sectiunea agriculturei. Este subalternul citpitaflUlUi Hacke, care are resedinta la Slobozia. Vizita mea fusese anuntata. Un soldat astepta in poarta si zarindu-ma, ma anunta locotenentului care iesi inaintea mea la scara de afara. Conversatie lungt despre chcstia tarfineasca. Acesta imi spunc deschis ca ordinele au fost sa se plateasca integral si imediat recoltele taranesti, iar ale marilor proprictari nu. Acum s-a hotarit sa se plateasca i acestora lust maximum pint la 50% din pre% si Ina numai ca avans asupra recoltei 1917, care va fi platita integral si in proportie ce se judecti trebuitoare pentru fiecare pro- prietar In parte pentru cultivarea mosiei. Evident ca asupra acestor masuri principiale, de- cretate de sus, autoritatile locale nu pot nimic. Locotenentul imi vorbeste de plingerea lui Seceleanu et Hacke a pus stapinirc pc partea din mosia Marculesti a frateluiSeceleanu absent. Locotenentul e de pArere ca Seceleanu ar trebui lasat sit cultivei partea fratelui sau, dar Hacke, agricultor in civil, s-a pasionat de mosie, a lucrat-o cu interes, asa ca e greu a obtine sa o restituie. Vorbeste cu entuziasm de intinderea mosiilor si de fertilitatea solului nostru si de roadele ce ar putca da printr-o cultivare rationala. Mt intreb cind va reincepe perceperea impozitclor, cu ce le vor plati proprietarii mari? Taranii au de unde plilti. \ a trebui intervenit sil se acorde avansuri proprietarilori pentru plata impozitelor. Avansul hist e pe recolta 1917, deci recolta 1916 a fost Meta proprietaralui Lira uid un felde plata. Vor putea arendasii plati arenda? Nu vor fi oare in drept a obiecta in justitie de cazul de forta majora care-i impiedict a plati? OmItprimare Ciildrasi. Scoala de fete: Cl. I, Moldova Buricescu, doamna ; el. III divi- zionara, domnisoara 'Valentina Lascarescu, cl. II, Maria Serbanescu, domnisoara; cl. III Atena Dumitrescu; cl. I, Elena Zamfirescu. Scoala de baieti: Cl. I, doamna Elena St. Popescu; cl. II, domnisoara Virginia I. Constantinescu; cl. III Teodor Niculescu, suplinitor al revizorului titular; cl. IV, Victor Vasilescu. 5colile au inceput de la 10 aprilie. Localurile actuatei numarul bancilor este neindestulator pentru numarul clevilor ce se prezinta. Lipsesc table negre. Carti insuficiente. Biserica Calarasi: preot Marin Dumitrescu, sub protoereul de resedinta al judetului. Preot Tache Badulescu, functioneazit onorific in locul ginerelui sau demisionat. Cintareti: Tudor Dumitru (Sf. Niculac), Costache Popescu (Sf. Ion), Ion Stoenescu (Sf. Imparati). Paracliser: Stefan Stefanesen (Mtgureni). 7 Idem

www.dacoromanica.ro 18 Memorii, CorespondentA, InseninAri 64

Comuna Radii Negru (Gambetta). Ion Tomcscu primar din tunic 1916, gentil, era ajutor mai in virstA decit primarul care a fost mobilizat. Consiliul comunal: azi este din cel vechi numai Marin Stanciui aii numiti de bulgari: DrAgan Cu lea, Anghel Mitrea si Vasile CA lin.Pentru satul Stoenesti, pendinte de aceastä comunA, era delegat loan Tenei Rusen Mitea si 1-au scos germanii pe Ion Tene si 1-au pus pc Ion Moga. Pentru buget germanii au hotArit ca fnintasii sA dea 10 lei anual; cl. II 8 1ci.i cl. III 6 lei + o dare pe bectar de 10 bani lunar sau 6 lei pe an. Sint 66 fruntasi In Radu Negru + 12 in Stoenesti. Cl. II 146 In Radu Negru 0 70 In Stoenesti. Cl. III 158 in Raclu Negru si 29 In Stoenesti.Patentarii de circiumi sint dusi si acum sint opt cari tin prAvAliil bAuturi, f AM a plAti vreo taxa',nestiind. ce sA ia. Alexandru I. Negulescu, cu 2 clase de liceu, Silistra, invAtAtor In Radu Negru, dupi sArbAtorile din ianuarie. Se faci aici repetiri din lipsA de cãrl,i.TablA este.Titu.larul BAlteanu la rAzboi. Scoala mixtA acum cu 5 clase,JdrA limitã de virsta. La Stoenesti o scoalà mixtA, cu o- InvAtiitoare, Maria Eftimescu, tot din ianuarie. Acesti doi invAtAtori au primit de la comund 50 lunar pinA la martie inclusiv. Registre de stare civild s-au fAcut in registre cu foi albe care van liniat. Are buletin de nasterei moarte. PArintele Enache Petrcscu, cintAretii Niculae Vasilescu, Tache CApraru au de primit de la 8 Notarul Mihail Parascbivescu este In CAldrasi cu arhivA cu tot. SA fie invitat a merge la combnA. DeocamdatA face slujba Stan N. Dumitrescu, fost practicant pe la jandarmi, telefon etc. Barna popularà diriguitA de primar. Lips:4 de membri. Vor fi alegerh Inainte dAdeau socoteli la Casa CentralA. Acum? Calarosiivecti. Niculac Stilneseu, primar din timpul bulgarilor. Ajutorul ile primar Ene N. Barac e in sat. Vor sA rAmlie tot acestia. InvAtfitori: Nicolac CAlinrscui domnisoara Elena CAlinescu;la o singurii scoalAmixt).Copiii pind la 9 ani inclusiv, 2 clase. Nu era local de scoalA proprin zis. Buget, 0 aici locuitorii ImpArtiti in 3 clase: 24, 18 si 6 lei. Notar, Cucu Nicolac, flu functioneaiA fiindcA era refugiat. FunctioneazA secretarul in calitate de notar, VicA Chivu- lescu. Din vechii consilieri comunali e nurnai Eire N. Barac. S-a infiintat sub bulgari tot prin vet verbal 4 mernbri: Costache Baicu, Durnitru Neagu, Nic. M. StAnescu (primar), Vied Chivu- lescu. PArintele Pompillu Predovici. CintAret Iacov Toma. Banca popularA vor necontrolatA. Zic ca n-au capital. Am spus sA tie registre de stare civilA pc registre cu foi albe. Sint 239 hectare izlaz. Contract intre primer i locuitori pentru pAsune i pentru lucernA (70 ha), bostani, pepeni In izlaz. ' Ceacu a fost fAcutA de germani comunA. 5i Inainte rescdinta comunei Cuza VodA era la Ceacu. Primar vcchi Gheorghe Nicólescu Cojocaru. Consiliul comunal vechi: Vasile P. CirjilA, Petre Enciu, CAlin Belchii In Cum VodA Andrei Matei. S-au adAugat noi: MoiseIonescn, Cristea Peicu, Benone Ceacu, Ignat Petcu, DrAgan Niculac. Nu s-a intocmit buget. A infiintaf o taxA de 50 bani familie de sicybanii acestia cumpArd alimente pentru 8 soldati din care un plutonier. Cam zece lei pe zi vechi. 0 circiumg in Cuza VodA, Vasile DAnescu; o circiumA In Ceacu; sotia lui Gheorghe lonescu care e mobilizat. Vinde i Gheorghe Niculescu cu contract rachiulsAu. Nn.plAtesc taxe, nu fac vinzare. Nu e secretar, nu e notar. (... e in Politick CAlgrasi). VatAsel, un mos Ianos vechi de 25 de ani. Lipsesc vitele si uneltele. Desi locuitorii au foarte mult pAmint; al lori luat in arem1A, sint totusi trimisi si la particulari ca Medipreanu /?/. E concurenta intre proprietari pentru a plati pe locuitori. InvAtAtoare Gherghina Cacior, titularA, Ecaterina MihAilescu suplinitoare. fir Ceacu cu tip urban dar In lipsa de invAtAtoare a luat una cl.I 0 IIi alta III 0 IV. Local vechi. In Cuza VodA o invAtAtoare care are clasele I si II: domni-: §oara Maria Bbterez. Scoala infiintatA acum un an. In aceste scoli sint ceva cArti.Se merge inainte. PArintele Gh. Marineseu, Ceacu; Tiberie Mihail, Cuza VodS. CintAret, Nicolae Micleseu,. Ceact, Ignat Petcu, Ceacu, Anghel (Popescu) Cuza VodA. Perceptor Petre M. Ionescu peste Cuza VodAi Ceacn. MoasA: Paraschiva Retea.ite Invoite la Cologan si Mediprean. . . Burninicti 29 apzilie 1V17 La biserica Sf. Njcolae din CAlArasi. Pomelnic. 30 aprilie 1917 Vine la CAlArasi In inspectie Tulf von Tchepe, guvernator militar al teritoriului ocupat. La gara portulul se prezintSi autoritAtile civile: prefectul, directorul prefecture! si primarul. Sint prezentati de comandantul rnilitar, general Buxbaum, dupA toti militarii. Excelenta are un cuvint hanal pentru fiecare, InsPecteaza apoi orasuli cazArmile si pleacA imediat dupA dejun, la care iau parte numai militarii.

8 Idem

www.dacoromanica.ro 7.. Memoril, Coresponderrta, InsenmAri 169

1 n ai 1917 Locotenentul de la Verwaltung* imi spune ca subprefectii sa fie activi, nu papusi, cack altfel ar fi putut germanii cirmui iinguri; de alta parte, subprefectii ca Si prefectii n-au mijloace de Aransport nici de repede comunicare a ordinelor. Depozite de cherestea arse de rusi. Intrigi locale contra 2 oameni: Dimitriu politai, fost director al Barren Ialomita si Daniel primar, fost dirCclor al Bancii nationale locale. In capul intrigilor e chiar directorul prefectural, Ion P. Manolescu. Armanul Nicolae Popescu pe drumul Cuza Voda Crucea, mosia Cacomeanca, distrus de tarani, desi proprietarul e foarte bun. Idem in apropiere armanul de caramida allui Marin Badulescu. In Crucea, soldatii germani din post admirabili, constienti, mirati ad tot trebuie sii faca presiuni asupra taranului. Spiinind ca le-a trebuit vreme sa tnteleaga moravurile de la not: Dispret pentru fugitii de pe front. Capitanul Diettin observii clirolul administratorilor dCmosii se reduce la foarte putin. Impart pamintul la locuitori In dijmii apoi s-a isprivit. Pretulindeni jale de bulgari. Au ars registre, arbive. La Cilarasi gara, depozite de cherestea95 depozite colosale de aprovi7ionare pentru armata arse de rusi. Ofiterul german imi spunc azi 4 mai 1917 ca intrigile impotriva mea au si inceput la Maya zile dupa sosire. Sint acu7at de a fi antigermani ofiter de re7erva. Ofiterul se mini cum rominii se pot plinge germanilor impotriva unui roman abia numit pentru asprijini interesele romanesti. lncepe sii inteleaga cum cer- turtle de particle au impins Romania in razboi. 5 mai 1917, ora 6 dimineaia Plecat cu trasura spre Slobozia: .De la \ reo1.8 km pinii la gara Ciulnita intinderi marl ne- hicrate (mosia colonel Maican, pare-se). Magaziile lui Ghita.Manoleseu i Maican la gara Ciulnita arsc.de rusi. Lenesii oraselor" sint scosi acurn cu sila la munca, dar cu plata. Mutarea sub- prefecturii la Slobozia, centru important, prada jidovilor, marii proprietari, dorinta lui Hacke. Una din cazarmi, moara lui Fuerea arse de rusi la Slobozia. Specula locuitorilor la Saveni cu internatii. Dejun la primarul din Slobozia. Seara prinz la comandantul elapei Tindarei. Maiorul liflaker, seful etapei Tindarei, crede cii nimeni in Romania n-a fast favorabil germanilor. Ii spun Oriteasca colectia Moldova" si Steagul". Se vecle de aici ca nemtii au fost ran informati. Asculta mai ales de jido.i. Cazul jjdanasului pervers din Luciu, plasa Tindarei. 6 Mai 1917 Dejun la Mosicanu, la general Costescu. Prirhar ohrainic en generalul. 6 mai, seara, la Stinescu, invatatorul din Borduselu. Discutam chestia activitapi extrascolare. Este de acor d. 7Ma1 1-917, ora 10 dimineala La Stefan Iiristodorescu, In Bratia, Comma Axinte suferi de inecuri, mlastine. Nms-a faciit nirnic contra. Hristodorescii a fast despuiat de ceasornici portofoliu de soldatii rusi. 0 piavalie din sat a fast devastata de o cimmanie de infanterie ruseasca, de fata fiind ofiterul. Magaziile de la Urziceni, unde erau mdri cantitati de grine ale proprietarilor, au fost arse de rusi. Aflu apoi despre Hristodorescu lucruri intr istatoare. Ar fi furat de la locuitori. Dejun la Bar- cinesti, la Alexandru Fochide. Apoi Urziceni, Alexenii inapoi scara la Fochide. La Bucuresti chestia recipiselor la Casa de consemnaliuni a prefecturii Ialomila. Planul Alexenilor 9. fnva- tatarul actual din Maria pare un subversiv. Suprimarea politailor-din sate. 8 mai 1917 Dejun la Lehliu, la maiorul comandant al etapei. In S5punari, lingil Lehlin, la Koala de silviculturd,refugiati atinsi de Mos exautematic. Alti refugiali, no bolnavi, care e s'a mai vie; se pregatesc bordee in padurea Lehliu. Pa cei bolnavi administratorul plash ar vrea sa-i dna in pidurea Groaia sa faci la7arete de seinduri. Numitul Hristodorescu este subprefect de fapt. &mai seara in Mihai V iteazul. 9 Mai' 1917, ora 11 dimineala intors Cillarasi. 0.mai soma1917 Invitat de general Buxbaum la prinz la CaArioul ofiterilor. Deosebit de amabil.II car autarizatie de a transporta la Bucuresti:outi-pentni batrina care m-a crescut si de la care am inviltat nemteste. Irni acorda bacnros pentrt a mutter batrtna. Doamna Maria Gh. Eschis- ciolu, nascuta Tudor Nicolescu Holm Sala] Gheorghe H. Eschisciolu e locotenent in rezerva. * Administratie (germ.) 9 1V14a autorului

www.dacoromanica.ro 170 Memorii, Corespondenta, tnsemndrl

DovadA a are doi copii. Burgheza pretentioasd. Patriotal Origina bulgaril Intrigi la Ca 'WO pet tru posturile de primari consilier comunal 51 contra agentilor de politic. Clnd cer lnsii sfi mt se precizeze Ins inuirile sau mergein iii controliim la fata locului, nu se face. De asemenea, nu stie nimeni sii mi recomande functionari mai buni In locul celor a carer destituire se ccre. A doua circulari ditre subprefecti. Cu morile germanii au facut In multe cazuri ceia ce se pros edea deja In articolul 33 al legei mAsurilor exceptionale. Arhiva prefecturei, ce era la Sloboria, lipsd. Constatat prin proces serbal. De asemenea, nimic in cassii. Alt proces verbal. SImb-la 12 mai 1917, seal a ora 8 Prinz oferit de mine la locuinta prefecturii (masa pregiaitd de sotia politaiului Dimitriu, la care mintne). Ins itati germani: noul comandant al etapei Calirasi, maior Graupe (inlocuitorul lui Schultz), adiutantul stlu, locotenent Schwarz, adiutantul generalului, apitan Dettjen' locotenent Schreinecke, s erwaltungsoffizirr*, eu care lucrez la prefecturd, locotenent Winkelmann, comandaritul pidei Ciliira5i, locotenent Rhode, ofiter de agriculturi, locotenent Marcinkovsky, ofiter de erdonantii al generalului. Dintre romani, primarul Daniel,directorul prefecturci, 1. P. Manolescu, politai ..)tefan Dirnitriu si sccretarul prefecturei Becher. An dupit amiazA, era 4. au venit si-mi facit vizitil In prefectura comandantul etapei en adiutantul sin si cu comandantul pietei. Organele romanesti Imi multmmese di le am dat prilej de aN CIAIn contact cu germanii. Daci Rusia nouil renunti la planurilc de cucerire asupra Constantinopolei, vechea apropiere ruse germand devine iar posibila si noi am pierclut ocazia de a avea Basarabia. Astizi 14 mai 1917, ora 7 1/2 dimineala, am plccat in automobil cu generalul 13uxbaumv adiutantul sin, capitan Dettjen 5i comandantul etapei Calfirasi, maior Grappe, la Slobezia, undo ant ajuns la 9. La 9 1 2 a Inceput sedinta conferintei compuse din precedinlia gencralului, din comandantii de etape 5i ajutoarele leri ofitcrii de agriculturi. Am sosit la sedinta 10 minute mai tIrziu pentru ci trecusem de la sosire la primiirie. Chid am intrat In odaia sedintei, toti s-au sculat In picioarc. Am strins pe rind mina- fiecdruia, fiicind astfel cunostintS cu toti. La dreapta gel eralului era It. colonelul la, comandantul etapei Lehliu, lingi acesta,u. Atmosferi extrem de b les oitoare fald de mine. S-a discutat Intli chestia Inciircirii cerealclor. Apoi am expus si eu deriderate, notate separat. Am constatat cu acest prilej ci subprefectif de la TIndirci, Ursi- ceni si Lehliu slat binevizuti de comandantii de etape. Pe comandantul de la Fete5ti n-am avut timpul si-1 intreb. La ora 2 eram Inters tot In automobil la Calirasi. Am vorbit de deosebirea Mire posturile germane de la sate si rommni. Dar si cum c tratat soldatul german si eel roman. Cel dintli trebuie si fie disciplinat, dar e cel dintli convins ca interesul patriei cere ca si fie disciplinat 5i apoi se Ingrijeste de hrana lui, de putinta lui de a avea momente ale sale; la noi nu. Secretarul prefecturei, Leo Becher, a fost procurist la filiala din Romania a unei societtiti de morari unguri. E documental despre traficurile ureate spre pildll prin Costinescu fiul in cei 12 ani ce an precedat intrarea neastru in rilzboi. PArintele George Popescu si sotia si loan 1 eodorescu (socru) shit sinatosi. Conferinta subprefectilor. Am aplicat taxa de traducere 7 Id, cf. tarifului consular. 15 mai 1917 Plecat spre Fctesti cu oprire prin comune. Sosit dupi amniazi. Seam la subprefectul Stinescu,fostsef al girii Chitila, fost inspector de politic la Bucuresti. Prevede revolulia dupi rizboi. Nemultumirca locuitorilor pridati de ru5i, de bulgari, apoi cerintele germanilor, politistii romani, primarii romfini; dnd se va Intoarce m tobilizatul siNa constata toate acestca si le s a compara cu promisiunile de la Iasi... Azi 17 mai am ficut eu lnsumi cu judecatorul ocolului o descindere Intr-o mahala din Calirasi unde 2 bilietisemnalaseri cd se ascund lucrurt de furat. Am ridicat o multime de marfii, mai ales pinzeturii stofe si le-am dus la prefecturd. 1 ot azi Intorc vizita ce tni-a filcut27idimineatii locotenentul de rezervA Merck, oni de poate 60 de ani, fest bancher german In Lisabona, trimis aici pentru organizare financiarii. Ca om trait In cercuri financiare 5i diplo- malice din Occident, fost cisatorit cu o englezi, apoi cu o ameticani, cunoaste mac lucruri si multi oameni. Crede eil Anglia nu va coda cleat clnd Intr-ades fir se va convinge de zfiddr- nicia prelungirii luptei. Dar de infringerea Anglici nu poate fi vorba. Submarinele germane slut siNor fi tot mai eficace. Se InmuI(esci perfecticneazit contintm. ContingentulAmericei este deo- camdatS tot ce a fosti pini &lawn: financier si de munitii. Va putea des eni de ternut cmd ener-

* Ofiter de administratie (germ.) 10Loc liber In text In. edit./

www.dacoromanica.ro 9 Memorii, CorespondentA, Insenmiiri 171 giileamericanevorajunge ceia ce pot face sii decupleze productia demunitiuni. Plnit atunci e de crerut cii Germania va fi ajuns la capa cu ceilalti potrisnici. Cu Rusia se poate rice ea s-a sfirsit pentru riirboiul acesta. Merck nu vede pacea prea apropiatil. Merck vorbestefrantuzegtel englcreste si este poate primal civil" germanccIntilnescsub atltea uniforme. 18 mai 1917 Genera lul Costescu, scnit pentru consiliul judetean, itni Norbeste Mire allele de un Bolin- tineanu, fiu al lui Neicutu, care tines de casa noastri, pc care colegii sai din scoala militari fi numeau, din cauza culoarei sale tigfinesti, bucAtarul lui EMIR. 20 mai 1917 ,Sedinta consiliului judetean de Ialomita, cons ocata de guvernimintul militar german pentru unicul scop de a vota o contributie de rizboi sub forma de lmprumut, de 9 milioane 1 2 pentru judetul lalomita. Era clar stabilit de guNernamIntul milder cii accastil contributie irebuie s otati. Cu 2 zile inainte primisem prin tinfirul Beldiman, in treacit pc la Calarasi, textul unui rispuns formulat la Bucuresti de P. P. Carp, pc care Consiliul trebuiasi-Idca. GuvernamIntul militar allase Insi de aceste intentiuni ale consiliilor judetene, asa ca era cu neputintil a da acest riispuns sub forma de decirie a consiliului, deciric care trebuia neaparat si fie in tipicul fixat de germani. Asa dar am dat raspunsul de la Bucuregti sub formi de de skiff.: e, care s-a intercalat deci In procesul Nerbal, iar deciria s-aotat apoi dupa tipic. Propusesem pentru formarea consjliului judetean pc cei mai statornici conscrvatori al judclului lalomita, mari proprictari, de care stiam prin frate-meu sau prin amintiri de la lata-meu cii mil pot re,ima pe ei. A lipsit losi Pociutru Borden, liberalul, vulpea bitrinii, sub pretextul ba ci n-a fast consultat Inainte de a fi numit, ba ci on s-a numit si Costachc Isiriacescu, Nechi hot de cai. La acest consiliu am facut oficiu de interpret intre consiliu si generalul comandant al judetului. Sedinta s-a Omit cu dcosebiti solemnitate gi cu multi amabilitate din partea generalului Buxbautn. Lucrurile s-au petrecut CUM le aranjasern dinainte CU consilicrii. Acestia mi-au facut complimente in accasti privint.l. In special batrinul general Costescu m-a felicitat de tactul cu care am aranjat total gi mi-a exprimat bucuria dea putea aducc asemet ea laude fiului unui om pc care 1-a stimat multu. Cu nenorocitul rarboi de la 1916, in Bornavia s-a petrecut cam cc s-a petrecut cu rranta inremea re. si in Nremea napolconiani. Am avut si noi emigratii nostri: eei r amasi la Bucuresti. S-a Norbit de prea muttele dezertiri ale rominilor.ii InFranta de ..itunci au fost null oameni de scam.1 sau cu numc marl, earl au piirAsit un drapel pent ru ceVilalt,raffia- du-se chiar succtsiv la cauze deosebite. 11 futile 1917 seala Cons ersatie cu secretarul prefecturei Leo a Becher, Intors de la Bucuresti. Se vorbeste acolo de o rupere a frontului gennan de Nest, de o reincepere a ofensisci ruso roinanc, de efectele sobolanilor blindati englezi. Perspectis a reit toarcerii lui Bratianu! Vorbim apoi de reNolutia taraneascil cc mi se pare inevital ila pentru motiNele ce am expus in raportul mcu citre I.upu Kostaki 12. Zilele trecute am fost cu 3 officri germani In coniuna Roseti, aproape de Cidirasi, pcntru a executa pc locuitorii cc nu oiau si iasi la munci la rapita proprietarului D. Seceleanu. Clnd am sosit noi, bfirbatii cei mai multi s-au dus repede la cimp. Am rilmas uimit insa de Indrdzneala si rezistenta femeilor. Duca se putea aceasta, fiMd de fatil ofiteri si soldati germani, dar clnd se sor retrage accgtia? INIare grescala au facut germanii de au plait recoltele (In mare parte furate) ale locuitorilor gi cii se arata In celc mai 'mite caruripirti- nitori fatii de locuitori Impotris a marilor agricultori. Apoi as usesern tot azi stire despre padurea de la Alexenii mei,care se taie neregulat dc ciitre postul german care apoi Iasi si pc locuitori sii taie. Este un noroc relatis ca pidurea este necuri'aitil, asa ci e greu de pittruns In adincul ei. Atlta trebuie sti se mai adauge la ineurciiturile mele. In fine, sa mai fi probabil o mi.,careantievrciascii, imporitele Nor fi urcate etc. Ce perspective si cc putcri votn mai asea pentru toate aceste lupte ce ne asteapti dupil pace? Toate aceste cugetari Ingroritoare sadite pestesiata mea de o monotonic ant de apasätoare In Calarasii Judecatorul de la Ocolul I Caliiragi, patrillotulenculescu, tinar, s'anitos, gras, doreste Ardealul si gusentul de la Iasi,

11Clteva consideratii despre rcusita lui in viatà pentru care e recunoscitor parintilor si cm otionat la glndul cii lasa un nume copiilor. In continuare un citat din Mdmoires de la Corn- lesse de Boigme, Paris, 1908, vol. Ill, p. 61 despre defectiunea rusil cu prilejul revolut iei grecesti conduse de Alexandru Ipsilanti, determinati de intrigile cancelarului austriac Metternich. 12Aflat in fruntea guvernului de la Bucuregti.

www.dacoromanica.ro 172 Memorii, torcspondentii, !risen-marl 10

dar nn s-a dus pe front. Criticd toate dar nu lucrea7A nirnic. Comisarii de politic la In- cheierea proceselor verbale de contra\ entic se lasA mituiti. Subprefectul Gogu Dumitrescu e preocupat sA-st asigure alimente din plasd. Perceptorul Vasilescu. dc la Urziceni delapi- deaza banipulilici.Denunturile curg Impotriya poliaiului .Dirnitriu Lira' a se putca face dotezi. Un notar vestit de mine cA \ a fimutat, se pune sub adApostul ofiterului de circum- script*. german. Certiticat mai ttr/in de la Aleeni ctt mi s-a arat.9rant,ulea Mihalacbe sa ramlic primar BAranesti. Notar Mitulescu. VAtAsel nu existA, nu se \ ede, totusi C. lonescu a hiat leafa 300 lei pc 2 luni si 100 pc 2 luni pentru vAtAsel. Gcorgescu nolar a primit leafa! De uncle? Acest Georgescu sd ramlie secretar. Banca nationalti Bucuresti. Bonuri depuse de II. Ilalichian inaloare norninala de 45 000 lei pentru 27 000 numerar cc a luat. N rea sd phiteasci si sii ia bonurile. In Pupeyeni si Baldovinesti e acum primar RAducan TAnase. Satele dcpindeau de Alexcni. Primarul de Alexeni nu se poate arnesteca acolo. I rimarul nu poate percepe arenda pc cAi. 1 lug automobil pentru arat pentrn rapita de pina acum. Marinescu, starea sanitara, constatArile la iosiile Cantacuzinilor. Cum sta cu pri7onierii? Mlncarc care trebuic sti primeascd pri/onierii Lueru usor Lueru greu 400 gr. 'mine 500 gr. piine 100 gr. came 180 gr. came 2a0 gr. niAmAliga sau 125 gr. verdeturi 100 gr.pastramA 7n gr. orez 55 gr. unturA 300 gr. ridicbi ,DacA prizonierul este arestat 25 gr. sare i se da numai 750 gr. 'nine, 12 gr. ea-ea alt nimic 13. 30 g r. unturd

Tifos exantematic la Manasia, ArmAsesti, Jilavele, SlAtioara si Moldoveni.Tollacestia se intcrnea/A la spitalul Armfisesti ayi 27 iltnie , mai alts refugiatii. Dr. Papinian, doctor de plasd, e la 1-r7ictnii domnisoara Birsan, doctorita spitalului .Arindsesti, a ayut tifos. Dr. Goldemberg s-a dus pc la AnnAsesti. Scoala de la Ale\ cni, la administratorul C. Marineseu. Preot ArmAsesti are miere, /ice Ubel. Jilate, 3 chile 'rapitfi navetA Cazdnesli. Suplinitoarca de .1a ANintele sa rAmlie. Obstea Maris Flisabeta" de morad a predat gnu 25 \ agoanest nu s a plait arenda Eforiei Sf.Aineri 2 Cistiuri.5coala de la Alexeni In proastfi stare, In sens cd arc nesoic de vAruire si clic\ a gtainuri. A cere de pc acum autorizare de defrisare. Autori/atia de defrisarecuno. 20 939 915 de la Ministerul Domeniilor pentruRedea 14. Arest de judet la L rziceni, sA se intretie (brana) din bugetularestului judetului. Lipsesc timbre in juder? E mai bine ca perceptorii sA fie deocamdatii obligati aS aibA Ural re. Eleonora Stefan lonescu in Uryiceni, sotul era conducAtor de postA Focsani Odobesti, retribuit de slat,' ti lAsase 81 lei. \ a hia ceva? La conferinta subprefectilor sA se note2c slujbasii buni. Stridiciunile de care se plinge Eforia snit la Cayola BuyAu. JudecAtorul de la t rziceni are In 'circumscriptie comune din etapele Urziceni si Lebliu. Nu i se primeste la Urziceni corespondente, citatii, mandate etc. pentru cornunele din etapa Lebliu. (De altfelcer,,ura e la Minister). Scoala de la Principesa Maria, de lingA Brostcni, nu functiontayA, Int AtAtoarea a plecat la Ploiesti: Zoe DrA;Anescu; sA vie, de Jur, suprimAm 70 %. Ta:sa contractului a plAtit lialichie 233 lei. Conferi»ta administratorilor de plasA. GlobeazA nemtii si incaseath ei 1 Pri- marill actual (non) din Munteni Burdu este Mihail Popescu si este si agent fiscal. Trebuie In- locuit prin vechiul primar Ion Petrescu. La CArdnesti net asta aclministratorului e bine, are numai 100 lei lunar pentru mosafiri, prea putin. Registre pentru contabilitatea comunclor, pentru vito duse la obor etc., de carauld etc. Tablouri de ciini in ficcare sat. Taxa de inarcat.Nici notarnl de Ia Balaciu, fuel cel de la CALAnesti nu c mare iucru de ei, dar n-atem altil. Mai ales cc dintli c belly. I a CAzdnesti, sprc pita, mosia Gantactuino, armata rusA arde magaiine curtu fn valoarc de 200 000 lei; locuitorii din satele Ratiga, Cocora, Muntenii BuyAu ian griu de 350 000 lei. N itc sc chic In Moldova din ordinul gut ermilui romfin in \ aloare de 60 000 lei. Stricdciimnile germano bulgare se ridicA la 130 000 lei. Perceptorii si agentii sA fie reculle'cliti. Tarrinul InclatA ce simte, refuid plata. Copiii ntrculi si n iri fArA a F fest Ircmii nici la pri-

13 ListA scrisa de altd mind. 14 I arte din rnosia Alexeni.

www.dacoromanica.ro 11 Memorii, Corespondenta, Insemnari :173

marie, nici la biscrica, desi cxistau primar, notar ti popa. Cita anarhie 1 Si clod cuget cii stilt oameni cari doresc rex olutia I La conferinta administratorilor dc plasa: cc se poate face pentru reduccrea taxelor sau arenzii circiumilor? 11Iarita Dobre Visan, comuna Cazinesti, ma tine in curent. E perseculata de notar. Ofitcrii romani, capitan liereai locotenent Eliad, la Cilza- _nesti, sub cuvint cii tuica trebuiearsati, varsau parte, restul luau pe seama lor. Rechizitionau, spre pilda, butoaie cu brinza, dar nu le dau trupei ci le trimiteau la Bucuresti. SA nu se mai et-porte porumb. Nu va fi pentru mincare. Porumbul c prost. Buxbaum sa mute coloana de la Cazinesti. E acolo de cloud luni. 'Magazine ocupate, n-are unde pune rapita. Romanii alearga la nemti cu diferitc petitii In loc de a le adresa prefecturci. Car dezlipiri de comune, contrar legii, pentru a se mentinc primari, car ajutoare etc. Projectde inspectie:1) C5ldrasi-13iireinesti,2) BarcinestiAlexeni, 3) Alexeni Girbovi (dejun a doua zi), 4) GlrboviGrinduRevigaAndrasesti, 5) Andrasesti Slobozia (dejun)Grivita,6)(',rivitaSmirnaJa711,Tlindarei,7) Luciu GiurgeniPiva Petrii TIndarei, 8) 1 Indarei FetestiCiulnita Calarasi. Body Nfrtrutilinaci actual, Stefan Stefanescu, betiv; refugiat, n-are confirmare. Sa fie Ion I. Toplrceanu, e In sat. Sa-tni dea bugetele comunelor. Margbiloman, prizonicrii din lalomita. Cildrmi, 2 tulle sl. n. 1917 Aft din Gazeta Germana" vestea mortii lui Maiorescu. Pierdere pentru tara, pierdere mare pentru mine. Bucuresti, sindicat lalomita. 2 tulle seara. Caliirasi. Am la prinz la mine pe generalul Buxbaum, comandant al districtului de oamabilitate coIritoare si tot Statul sau major. Dotia zile mai nainte dadusem masa subprefectilor, chemati de mine la Cilarasi In conferinti. Grcseala germanilor a lost de a fi plant integral recolta taranilor, lnainte de a se fi silvirsit muncile agricole. Prea uitiim cii Germania ar fi putut sa ne introduca administratia civilai vrem ca aceasta administratie sa sc emancipeze de cca militara. Fata cu mizeria din Germania si de pc fronturi, sintem in paradis la Calarasi. Gazeta Bucurcstilor", cu data din 2 iulie, citeaza fraza lui Maiorcscu: Experienta te Invata sa pretuiesti mai mult caracterul dealt inteligenta". Pe la 191211 spunem lui Maiorescu, N orbindu-i de unul din Bismar- cii nostri, sa nu puie prea mull prat pc inteligenta ci mai mult pe caractcr. La 1913 mi-a spus ca avcam dreptate. Intrigi la Calarasi. 0 doamna Eschisciolu (bulgar?) parc ca a Ingbitit un baston. Abia rispunde la salut. Demnitate de provincie? Printesa Ratibor la 13elgrad I Luni, 8 mune 1917. La Banca nationala va fi Schreineckc. Interne: 3 500 dati pentru echipamentul sergentilor, de procurat la Bucuresti prin minister; mai shit stocuri? Pentru 37 oamcni. Leafa primarului de la Maltezi sit se mantic. Primesc la prefectura noti la ca doamna Cantacuzino ma cheama la Bucuresti fiindca un copil e bolnav. Plea cu trenul de 4 plin de Ingrijorare. Seara, 10 1 2, gasesc pc Barbu cu dizenterie infectioasa pc punctul de a nu putca rezista. Dumnezeu sa mi-1 tie? Ce groaza I 15. Lahovarestii In razboiul 1916: Totoi, intli ajutor sofer, apoi cind s-au dcsfiintat acesti ajutori, si-a facut vint la Paris. Jeannot la Legatie; flub lui Emil la Legatie; fiul lui Al., Em. parasise cariera diplomatica, dar odata cu razboiul s-a Inapoiat la Paris. Numai Scarlat (Salau), care fusese germanofil, e la razboi. Filipi fratii lui in Ehetia. A ajuns ca asupra simplului denunt al unei liganci sil se faca perchezitine politicisi apoi sa se restituie tiginciiobiectele ridicate de la ea de catrc politic ca lucruri de furat. Judecatorul Koslinsbinvinuit de mituirc. La directorul prefecturei se prezinta un soldat german si revendica nista giste ca apartinindu-i. Cum sa nu $e fereasca dar autoritatile civile do a mai face acte dc autoritate si ce prestigiu pot m ea ele? Chirita G. Petcu, notar cls. II, nelntrebuintat. Directorul prefectural, Manolescu, pare ca continua a lua bani de la clienti, ca avocat, pentru a le apara interescle. Contra politiei curg neincetat plingerile. Am cerut lui Manolescu sa-mi ceara sa-1 suspend. Azi 21 tulle i-am cerut demisia 16. Mot de Carp a Ia mort de Maiorcscu: II ne N a pas a Penterrement parcc qu'il ne fait pas des visites qu'on ue liii rend pas ! Crud,I. La 27 iulie si. n. 1917 sint chemat la Bucuresti, la Ministcrul de interne. Nenitescu 1mi prezintil urmatorul text: Subsemnatii cetateni, mind convingcrea ca in Imprejurarile prin care trace tam actiunea domnului P. P. Carp c singura in stare a reda Romaniei situatiunea pierduta, Ii Incredintam sarcina dc a apara drepturile tarii In negocierile cc se vor deschide

16 Scurte note despre o sedinta, probabil la Bucurestl, uncle sustine ca romanii se pricep mai bine sa=si exploateze pamintul decit ar face-o nemtii. 10 Citat din Memoriile contesei de Boigne, deja amintite, vol. IV, pl 235, privind insatis- factlile individului In raport cu societatea.

www.dacoromanica.ro 174 Memorii, CorespondentA, Insemnari 12 pentru dobindirea p5eii dorite de toii". Fusesern vestit de prietenul meu Tzigara ca era vorba dc asa ccA a. Am opinat ch 1) in calitate deprefect nu ma' cred indrituit de a umbla cu pantahuza, 2) ca ma indoiesc de sinceritatea rnultora din cei ce vor semna, cad semnAtura lor nu va decurge din convingere ob inilio a neccsitaiii pentru Romania de a fi alaturi de Puterile Centrale, 3) cA asemenea semnAturi, orielt de numeroase, nu pot spori autoritatea lui P. P. Carp, 4) cil nu stilt d unde a nAscut ideia unci asemenea propagande, cc o motivcaza si mai ales ce perspecthe de izbinda sint. In textul prezentat de Neniiescu vedeamr mai multe unchiri de politica interna: a se profita de situatia externA pentru a Inlitura pe Marghiloman si desi nu sint partizan al acestuia, doresc unanimitatea in chestia externa a celor ramasi fn tcritoriul ocupat. Acestea se petreccau simbata. A dolia zi, seara, duminic5, Lupu Costaki a prinzit la tante Catherine. Se Intorcea de la Calinesti (Prabova), unde statuse vreo 2 Ale la P. P. Carp In vilegiatura acolo. Aflase c5 rezistasem la presinnea (Ie a face propaganda in lalomila. Mi-a spus: 1) ca formula are acordul lui P. P. Carp, 2) ca germanii o privesc binevoitor, 3) cA Galitia fiind curilita de rusi, Cernautii aproape ocupati, armata germanii intratA In Bum\ ina irpregatiri facindu-se impotriva Galaiilor, evacuarea Moldovei nu poate sa intfrzie prea mult, 4) ca nu ne putem bizui nici pc rusi, nici pc Austro-Ungaria, nici pc Bulgaria, ci numai pc Ger- mania, de care ne leaga interese pur economice, 5) ca cel al carui glas c netigaduit ascultat la Berlin e P. P. Carp, 6) c5 acesta nu se poate insa prezenta acolo ca o simpli individualitate, oricit de marcanta, ci trebuic sa se prezinte ca reprezentant al doriMei poporului roman, 7) ca formula n-are nici sin caracter de partid, neputind fi vorha de altceva acum declt de ne- atirnarea si integritatea Orli. Ca se lucreazA (mi-o spusesei Tzigara) ca s5 se dobindeascati adeziunea lui Marghiloman. Ca e prematur a cugeta, ca acesta, de pc acum la cbestii interne de vot si de expropriere. Carp se impune in imprejurarile actuale pentru sohitia chestiei externe care covirseste pe toate celelalte. Am venit dcci la CAlar4i cu un exemplar semnat de Lt.pu Kostaki si de Nenitescu.

www.dacoromanica.ro OPINII

Pe marginea unei luerAri a lui NICOLAS DIATA, From Molclovia to Moldova. The Soviet-Romanian Territorial Dispute, Columbia -University Press, New York, 1991, 194 p.

Apartinind colectiei ,,East European Monographs, Boulder", lucrarea lui Nicholas Dima reprezinta editia a Ila, revazutai completata, a unut studin, destul de putin cunoscut in mediile stiintitice rornanesti, aparut In urma cu circa un deceniu: Bessarabia and Bukor'na. TheSoviel-RomanianTerritorialDisfule, New York, Columbia University Press, 1982. Aceasta revenire, perfect justificita, este astfel moth ata de autor: de la prima editie... multe lucruri s-au petrecut In blocul rasaritean, care au afcctat profund disputa teritoriala dintre Uniunea Sovietica si Romania. MoldoN a sovietica s-a 5cliimbat de asernenea radical, afirrin- du-5i specificul romanesc..." Capitolul introductiv, extrem de succint, ofera cititorului o schità a ideilor majore cc vor fi clezvoltatc In celelalte opt capitole ale lucrarii. Autorul eNidentiaza faptul ca. din 1711 pina In 1944 mareleccin slay de la Basarit a invadat pbmintul romanesc de douisprezece ori, ultimele doria astfel de evenimente, din 1940 si1944, insemnind pentru statul nostru pierderea a 20000 mile patrate (sau 51.000 km2) de teritoriu. Se subliniaza faptul ca intreg teritoriul ocupat In 1940 era geografic clar delimitat de Ucraina, Nistrul despartind clmpia monotona" a acesteia de linuturile deluroase basarabene. Noua republica SON icticb moldo- vencasca" a fast insd creata pe doar 2/3 din Basarabia, avind a suprafata de 13.012 mile patrate (sau 33.700 km2), hind deci ceva mai mare decit Belgia. in legatura cu disputa teritoriala sovietio-romana, N. Dima citeaza, in incheierea scurtei introduceri, principalele surse edite de informare care i-au stat la dispozitie. Urrnatorul capitol al earth este consacrat lurid incursiuni istorice care aminteste originile poporului roman, aria sa de formare, vechimeai conthruitatea statalitatii sale. 0 atentie deosebita este acordatb formarii iafirmarii Tani Moldovei, evolutia ei din punct de vedere politico-teritorial, In Evul Mediu si in Epoca Moderna. Referindu-se la intinderea teritoriala Moldovei medievale, N. Dima insista asupra insemnatatii Nistrului 5i a Marii Negre ca limite ale statului romanesc de la Est de Carpati. Se aminteste astfel de faptul ca mud din primii domnitori ai Moldovei se intitula cu mindrie stapinitor"... de la munte pina la mare", dar au s-a socotit neeesar a i se preeizai numele, Roman 1, precurn si data la care a lost emis impor- tantul si cunoscutul document (30 martie 1392)1. Autorul nu Isi propune sa discute chestiunea influentei dincolo de Nistru a statului moldovenesc medieval, precum si cea a raspindirii demon- tului romanesc la rasarit de acest fluvin 2, demers pc care 1-am fi socotit oportun, si care ar fi facilitat oricum dezbaterea unor probleme pe care lucrarca le abordeaza ulterior, cum ar fi crearea R.A.S.S. Moldovenesti (1924), a R. S. Moldovenesti (1940) sau dificultatile transnistrene" ale actualei Republici Moldova. N. Dima face de asemenea o utila trecere in revista imprejurarilori consecintelor ane- 'tarn din 1812, precum si a evolutiet raporlurilor romano-ruse cu privire la chestiunea basarabeana, pina la sfirsitul primuhri razboi mondial. Capitolul al III-lea- se refera la raporturile statului national roman, faurit In 1918, cu Rusia sovietica, marcate de nerecunoasterea de catre guvernul de la Moscova a -actului de la 27 martie/9 aprilie 1918. Sint evocate cunoscute asperitati, tensiuni, contacte diplomatice, uncoil nereusite, alteorie urmate de o oarecare relaxare (cum au fost de exemplu anii 1928-1934). Dupfi 1936 aceste raporturi s-au inrantatit, U.R.S.S.-ul abandonind politica

* Doeumenta Romaniae Historica, A, Moldova, vol. 1 (1384 1448), BucureSti, 1975, p. 3. 2 Fara a ne propune sa realizam aid o bibliografie a problemei romanilor de dincolo de Nistru, ne Ingaduim sa amintim doar cloud recentei intcresante materiale: Eugen Lozovan, Les Roumains orientaux: du Dniestr d Vladivastok, in Paul H. Stahl, Les Roumains orientaux, Paris, 1990, p. 13-15 in articolul lui Nicolae Dabija, Moldova de peste Nistru, strdvechi pdmtnt moldovenese, In Literatura si Arta" nr. 38 (23547)120 septembrie 1990, P. 6-7.

*,Revista istorica", tom III, nr, 1-2, p. 175.---181, 1992

www.dacoromanica.ro 176 Qpinii 2 litvinovianfii apropiindu-se tot mai mult de Germania national-socialista, cu care a incheiat in cele din urma pactul de neagresiune din 23 august 1939. In abordarea relatiilor romano-so. ietice interbelice o atentie speeiala esteacordata constituirii Bepublicii Autonomc Sovietice Socialiste Moldovenesti", In 1924. Putin timp dupii esecul negocierilor de la Viena, In Uniunea Sovietica a inceput sa apara, in romaneste, publicatia higardl Resit". In...septembrie 1.924 aiciavazut lumina tiparului cererea unui grup de'rb- ,mani" din Dubasari de a li se permite" sa intemeieze o republica autonoma. Desi autoritatile sovietice au impus pentru noua, republica" numele de moldoveneascA", to mislead and deceive public opinion once more", si au Inceput tot mai insistent sa vorbeasca despre moldoveni ca despre o natiune distinctA, totusi, in primii ani ai republicii" anumite inconsecvente s-au mentinut. Astfel, primele ziare si carti din republica" erau tiparite in romAneste, folosindu-se caractere latine, iar in 1926 moldovenii mai erau inrggistrati Ca romani. R.A.S.S. Moldoveneasca avea 8.300 km2 si o populatie de circa o jumiltate de milion de locuitnri, o treime fiind roinani. Motivul crearii acesteia de-a lungul frontierei cu Romania a foSt ...to induce Moldavians in eastern Romania to agitate for incorporation into the Soviet Union". N. Dima reliefeaza ca aceeasi tchnica" era folosita de Moscova In multe alte cazuri, cum ar fi fasta republica karelofinfi". Este in acest sens citata afirmatia diplomatului american Robert F. Kelly, conform careia, In anii douazeci, Moscova, nu avea intentia"... to try to recover Bessarabia by force of arms, but rather to keep Romania in a nervous state, con:- pelling her to maintain as many troops as possible under arms, thereby weaking her eco- nomically and fastering discontent among the laboring masses". Oricum, In perspectiVa, R.A.S.S.M. trebuia sa constituie leaganul Romaniei Sovietice"; ptna atunci republica" era o baza pentru activitati teroriste" contra integritatiii sigurantei statului national roma'. 0 parte importanta a capitolului al III-lea al cartii este consacrat anilor 1940-1944. Sint prezentate -pe larg Imprejurarile raptului din iunie 1940, evolutia situatiei politicein Basarabia dupa intrarea trupelor de ocupal,ie. n iulie 1940 o delegatie a poporului muncitot" din Basarabia si Bucovina de Nord a sosit la Moscova. La 1 august 1940 Sovietul Suprem a luat In discutic creareaunei RepubliciSovieticeSocialisteMoldovenesti. La 2 augnst Sovietul Suprem stabilea formarea noii republici" si cerea Sovietelor Supreme ale MoldoVei 5Ucrainei sã stabileasca hotarele intre cele doua republici" 3. Modul In care au fost traSee hotarele R.S.S. Moldovenesti", demonstra, arata. autorul ...that Moscow designed them in such a way as if ever forced to return Bessarabia, it would still try to retain the strategic northern and southern regions. Retaining Southern BeSsarabia through Ukraine, Russia has direct access to the Danube, and exercises a great deal of control and influence over its navigation and the two Romanian maritime ports of Braila and Galati... Soviet intereSt to annex Northern Bukovina... was both ethnic and strategic. It fits well with the Soviet annexation of Carpatho-Ukraine, allowing the Soviet Union an easier and safer access to Central Europe. The Carpato-Ukraine is strategically and geo-politically very important to Russia for it is an essy passage-way betwcen the Galician plateau and the Russian plains in the east and the Hungarian plains and Central 'Europe in the west. The passage-way has been used many times during hiStory by migrating peoples and 'invading armies". N. Dima nu acordà p atentie speciala sitnatici Basarabiei In anii 1941-1944. Socotim ca o lucrare care li propune sà abordeie problemelé disputci teritoriale romano-sovietice nu poate ocoli dezbaterea situatiei Basarabiei, Bucovinei de Nord si a Transnistriei in anii rilzboiului antisovietic. Astfel, dacii In urma inchelerii cu succes a operatiilor militare In spatiul dintre Prut Nistru, Basarabia si Bucovina de Nord du fost reintegrate Romaniei, situatia Trans- nistriei (uncle operatiile militare s-au prelungit pinii spre sfirsitul toamnei, datorita rezistentei Odessei) a fost oarecum diferita. Administratiatinutuluiafost Incredintata de germani romanilor, prin Conventia de la Tighina, din 28 august 19.41. Daca guvernatorul Transnistriei sisubordonatii sai civili erau cetateni romani, in schimb cane feratei navigatia depindeau de comandamentul militar german", avindu-se, In vedere interesele comune" de razboi".4. Dupa 23 august 1944 Prutul a redevenit o linie de demarcatie intre romani. Autorul aminteste pc scurt despre activitatea Comisiei mixte romfino-sovietice pcntru stabilirea pe term a granitei, in anii 1948-1949.

3 V pe larg, * * *, Pactul Molotov-Ribbentropi consecinfele 1W pentru Basarabia. Cule- gere de documente, Chisinau, Universitas, p. 92-102. N. Dima nu se refera la scrisoarea din 1946 a secretarului C.C. al P..C.(b.) din Moldova, N. Salagor si a presedintelni Consiliului de Ministri al R S.S.M., N. Koval mitre I.V. Stalin privind relntoarcereatn componenta R.S.S. Moldovenesti a judetelor Basarabiei Hotin, Akkerman si Ismail" Ibidern, p. 113-116). 4 * * *, Aspects des relations russo-rountaines.Retrospectives et orientations, I, Paris 1967, p. 167.

www.dacoromanica.ro 3 Opinii 177

Ultima parte a capitoluluiITTal lucrarii se refera la istoricul prezentei rusesti la gurile Dunarii si la importanta pc care aeest mare curs de apii a avut-o in diplomatia St. Peterersburgu- lui Si apoi a Moscovei. Este abordatil Si problema Insulei Serpi tor. Autorul arata ca insula respectivii, precum 5iDelta Dunarii, nu fostatribuite Moldovei prin Tratatul de Pace de la Paris din 1856 5 tar prin Tratatul de Pace de la Berlin din 1878 aceste teritorii au fost confirmate Romaniei independente. U.R.S.S. nu a cerut si nu a ocupat acest teritoriu, nici In 1940 si nici In 1944. Enciclopediile occidentale continuau, pina in anii saizeci, sä considere insula ca apartinind Romaniei. Totusi, in 1950, Moscova ceruse Bucurestiului sa-i cedeze insula. Aparent, arata N. Dima, ... Bucharest accepted the Soviet request and the two countries signed an agreement to this effect. The agreement was concluded by low-level represen- tative and unexpectedly was never ratified. Consequently, from a legal international point of ie w, the accord is void". Ni se pare surprinzator faptul ca, din acelasi punct de vedere, anume al dreptului international, autorul nu ii propune sa discute problemele tcritoriale legate de prevederileCon- senjiei.de arrnistitiu de la Moscova, din 12 septembrie 1944 si ale Tratatului de Pace de la Paris, din 10 februarie 1947. Exceptind f iptul ea ambele documente erau marcate de viciul (le consimtamint, inevitabil de altfel in conditiile in care Romania Infrinta" trebuie sä accepte punctul de vedere al invingatorilor, un aspect ni se infatiseazil ea deosebit de important. Astfel, Conventia de armistitiu din 12 septembrie 1944 prevede, prin articolul 4, cil se restabileste fronticra de stat intre Uniunea Republicilor Socialiste Sovieticei Romania, stabilità prin Con- mutter sovieto-rorrdnd din 28 iunie 1940" 6(cubl. ns.). Articolul 1 al Tratatului de Pace de la Paris, din 10 februarie 1947 prevede ca frciitierele Romaniei, indicate In harta anexata Trata- tului de fain' vor fi cele care erau In fiinta la 1 ianuarie 1941, cu exceptia frontierei romano- ungare care este definita In articolul 2 al Tratatului de fata. Frontiera romOno-sovielied este estfel fixald in con for nritotecu A cordul Societo-1 orran din 28 tunic1940 (subl. ns.) si cu Acordul sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945" 7 . Dar la 28 iunie 1940 nu s-a semnat nici o Conventie" si nici un Acord" intre Rrmania si U.B.S.S., risrunsul roman din ziva respectiva la a doua nota ultimativa sovietica eccIncI necesitatea de ...a evita gravele urmari pe care le-ar ayes recurgerea la forta"i mentionlnd cii guvernul roman se cede silit sd prinleascd condiliile de ecacuare srecificate in risrunsul sovietic"8 (subl. ns.), fapt ce excludea orice acceptare a partii roniane de a recunoaste" de jure" cedarea teritoriului revendicat prin prima nota ultirnativa Indraznim deci sa socotim regretabil faptul ca autorul nu si-a propus o dezbatere a aspectelor de natura politico-telitoriala ale cclor doua documente mai sus amintite, care au precizat statutul tarii noastre in primele decenii postbelice. Capitolele IV si V se refera la sovietizarea" Moldovei dintre Pruti Nistru, precum si la schimbarile socioeconomice Si etnodemografice determinate in republica" de politica Centrului". 0 prima faza a sovietizarii" a fost intre iunie 1940 iunie 1941. Chiar de a 28 iunie 1940 a lost anuntata aplicarea Decretului sovietic din 8 noiembrie 1917 privind nationalizarea pamintuluisia intreprinderilor marl; astfel in octombrie acelasi an erau nationalizate" 487 de Intreprinderi. In aaelasi timp, arata N. Dima, cam 100.000 moldoveni au trebuit sa piece voluntari" spre diferite centre industriale sovietice. In septembrie 1940 au fost aduse circa 900 cadre didactice din Ucrainai Rusia, fapt ce a marcat un pas important pe calea rusificarii Invatamlntului. Armatei Ii revenea o misiune aseminatoare: citeva sute de mii de basarabeni au fost inrolati In Armata Rosie. In ianuarie 1941 In Basarabia au avut loc alegeri atit pentru Sovietul Suprem al U.R.S.S., citi pentru Sovietul Suprem al R.S.S.M.: 99,5% din voturi au fost pentru candida- tii comunisti. In luna urmatoare a avut loc Congresul P. C. Moldovenesc, la care au participat 215 delegati reprezentind 6.226 membri. In preajma inceperii razboiului antisovietic, masurile de deportare a populatiei s-au intensificat. Astfel, pina In iunie 1941 au fost deportate din Bucovina de Nord si Basarabia circa 150.000 persoane. In primavara si in vara anului 1944, chid Armata Rosie a revenit in Basarabia, a avut loc o noua invazie de specialisti", al caror numar este apreciat de N. Dima la ctteva mii. Activitatea" acestora a provocat un adevarat baos In economia republicii". Viala

5 Totusi, autorul omite sa aminteasca ea, dupa 1856, Delta Dunirii si Insula Scrpilor au lost, pina la urma, atribuite Imperiului otoman, prin doua documente semnate la Paris: Protocolul din 25 decembrie 1856/6 ianuarie 1857, confirmat de Tratatul din 7/19 iunie 1857. 6 t . Lache Gh. Tutui, Romania vi Conferinla de Pace de la Paris din 1040, Cluj, 1978, p. 316. 7 Ibidem, p. 325. 8 * * *, 23 August 1944. Doetunente 1969-194 3, I, Bucureti, 1984, p. 83.

12 c.338D www.dacoromanica.ro 178 Opinii 4 spirituala a fost aproape nimicità: catedrala din Chisingu, refAcutà (fusese distrusä partial In urma rAzboiului), a cdpAtat o destinatie laicA, iar circa douAzeci de mAnAstiri din secolele XV si XVI au fost lAsate In ruinA, distruse sau transformate in depozite". Autorul acordA o atentie specialA activitAtii In R.S.S.M. a lui L. Brejnev, numit In 1950 prim-secretar al P.G.M. Se apreciazA ca ...Brezhnev's work in Moldavia with Krushchev were instrumental in his climbing to the supreme leadership, in Moscow". P.G.M. a fost supus In acei ani unor drastice epurAri. Politica economicA a Centrului" fatA de R.S.S.M. a fost fluctuantS. PM'S in 1952 republica" era socotitS un simplu hinterland agricol". Ulterior, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a adoptat un decret pentru dezvoltarea industriei alimentare in Moldova, dar intreaga dezvoltare economicd a R.S.S.M. was subordinated to the general Soviet needs". A fost amplificatA politica de emigrare fortatS. Erau vizate In special tinuturile din centrul Basarabiei, populate mai ales cu romAni. Zonele de destinatie ale deportatilor erau Kazastanul, Astrahanuli Pa\ lodar. N. Dirna nu se referA insit in mod special la masivele deportAri staliniste din vara anului 1949. Astfel, amintim faptul cA, in conformitate cu hotAri- rea Gonsiliului de Ministri al R. S. S. Moldovenesti din 28 iunic 1949 au fost deportate din republicA 11.342 familii 9. Bineinteles, politica Gentruhd" nu putea filipsitS in Basarabia de urmAri etnodemografice. La orase elementul slavofon a cistigat in pondere. (astfel romanii reprezentau In 1970 doar 37% din populatia Chiin5ului, fiind totusi eel mai numeros grup etnic din capitala R.S.S.M.). In mediul rural el ementul moldovenesc 3i-a pAstrat insA preponderenta, desi, subliniazd autorul, din vara lui 1944 si pinS In 1979, over 500.000 Russians, Ukrainians and other non-Romanians have settled in present Soviet Moldavia". Aceste deplasAri de populatie nu au avut fireste in vedere progresul economic al republicii' asa cum sustineau oficiali- tSilo sovietice: According to various Sovietwriters, the recent industrialdevelopment of Moldavia was achieved with the help of many specialists and workers from Russia, the Ukraine and other republics". N. Dima isi Insuseste deci punctul de vedere occidental cu privire la situatia economicA a Basarabiei in anii optzeci: In spite of her recent develop- ment, many western researches have reached the conclusion that Moldavia is still a negleeted province She continues to be a highly exploited periphery of Russia, with hes Romanian majority struggling for survival". Gonsiderdin, in continuare, ca utilS reproducerea tabelului privitor la evolutia situatiei etno-demografica a R.S.S.M. in anii 1959-1979; se observA usor cA romAnii si-au conservat majoritatea absolutA.

Table 4 (p. 76) Nationality composition of soviet Moldavia: 1959-1979

1959 1970 1979 Incr. TOTAL 1 % TOTAL % TOTAL %

ROMANIANS 1.888.229 65,4 2.303.916 64,62.524.687 64,6 9,6 UKRAINIANS 420.820 14,6 506.560 19,2 560.679 14,210,7 RUSSIANS 292.930 10,2 414.444 11,6 505.730 12,812,2 GAGAUZI 95.856 3,3 124.902 3,5 138.000 3,510,4 JEWS 95.107 3,3 98.072 2,7 80.127 2,0 - BULGARIANS 61.652 2,1 73.776 2,1 80.555 2,0 9,5 BELORUSSIANS 5.977 0,2 10.327 0,3 13.874 0,434,4 GYPSIES 7.265 0,3 9.235 0,3 - - POLES 4.783 0,2 4.899 0,1 - -- TATARS 1.047 - 1.859 - - -- ARMENIANS 1.218 - 1.336 -- OTHERS 9.593 0,3 19.547 0,6 44.994 1,1 130,2

TOTAL 2.884.477 100,03.568.873100,03:949.756100,010,7

9 V., pe larg, articolul lui Nicolae Movileanu, Deporldri ci iminale in Moldova socialistA", nr. 154 (17463)/5 iulie 1990, p, 4.

www.dacoromanica.ro 5 Opinii 179

Alaturám*i tabelul privitor la situatia etnica. In 1989, cu cre§terile procentuale pentru deceniul 1979-1989: Table 11(p. 135) Nationality composition of soviet Moldavia: 1989 and 1979-1989 increase

0- °A; SOY. IN- NATIONALITY TOTAL /0 INCREASE CREASE

ROMANIANS 2.797.226 64,5 11 13 UKRAINIANS 600.366 13,8 7 4 RUSSIANS 562.069 13,0 11 6 GAGAUZI 153.458* 3,5 11 14 BI'LGARIANS 88 419* 2,0 9 3 JEWS 65.672 1,5 BELORUSSIANS 19.608 0,4 40 6 GYPSIES 11.571 0,3 GERMANS 7.335 0,2 POLES 4.739 0,1 TATARS 3.392 ARMENIANS 2.873 AZERI 2.642 UZBEKS 1.391 CHUVASH 1.204 KAZAKIIS 1.108 GEORGIANS 1.102 MORDVINIANS 1.088 LITHUANIANS 947 OTHERS

TOTAL 4.335.360 100 10 9 * Total GAGAUZI and BULGARIANS in the USSR: 198000 and 373000. Prezentam, In sfir*it, socotindu-1 drept deosebit de interesant,i tabelul cu sitnatia elementului românesc pe Intreaga URSS, In 1989: Table 13(p. 137) Romanians in the Soviet Union by union republics 1989

TOTAL % IN- REPUBLIC CREASE%DISPERSION

MOLDOVA 2.797.226 11 80,6**(81,6 In 79) UKRAINE 459.350 11 13,1 (13,4 In 79) RUSSIA (RSFSR) 178.667 (76) 5,0 (3,3 In 79) KAZAKHSTAN 34.053 (13) 0,1 UZBEK I STAN 6.113 (95) GEORGIA 2.904 (21) BELORUSSIA 5.116 (75) LATVIA 4.161 (192) TURKMENIA 2.536 (66) AZERBAYDZHAN 1.966 (43) KIRGIZIA 1.936 (43) L ITHUANIA 1.623 (128) ESTONIA 1.303 (77) TADZHIKISTAN 912 (57) ARMENIA 557 (67)

TOTAL 3.498.423 13 * Vigures in parantheses reprezent only those defined as Moldavians. ** 83 percent if those still listed asRomanians(145.918) are excluded.

www.dacoromanica.ro 180 Opinii 6

Autorul mentioneaza faptul, altminteri binecunoscut ca unii autori sovietici oficiali" fac distinctie fntre moldoveni"i romani, considerindu-i natiuni diferite, ce vorbesc, liecare in parte, o limbA diferitA. Autorul acorda un spatiu insenmat (p. 96-117) problemelor de natura geolingvistica din Basarabia din perioada anterioara proclaniarii suveranitatii si mai apoi a independentel Republicii Moldova. N. Dima se refera, in acest context, si la situatia romanilor din Ucraina, precumsi din restul U.R.S.S. Astfel, oficial, este admisa cifra de peste 400.000 romani In Ucraina, grupati mai ales in tinuturile care au apartinut Romaniei Mari, dar raspinditi si in regiunile centralei rasaritene ale accsteia. Este de asemenea prezentata situatia elementului romanese in Rusia, Caucazul de Nord, Kazastan etc., datele fiind sintetizate intr-un foarte cu- prinzator tabel (p. 109). In cele ce urmeaza ne vom referi pe scurt la acca parte a hicrarii lui N. Dima consacrata reactiei romanesti din anii cincizcci-saptezeci fatã de situatia Basarabiei sia Bucovinei de Nord (p. 47-59). Autorul reliefeaza faptul cd circa un deceniu un deceniui jumatate dupa evenimentele din august 1944 Romania was ruled over by the Soviet troops, the newly created secret police and by fear and terms". Insa dupa moartea lui Stalin, si mai, ales dupa retragerea trupelor strAine, in 1958, the situation began to change gradually". N. Dima prezinta acele elemente politice, culturale etc. care au punctat relativa depasire de catre Romania, a situatiei de stat satelit. La ingemanarea deceniilor saseiapte Roma- nia a fnceput sa se apropie de R. P. ChinezA acting as a mediator between the two giants"; in aceste conditii chestiunea Basarabiei si a Bucovthei de Nord a devenit un element de frictiune important in relatiile romano-sovietice. Nona atitudine a Partidului Muncitoresc Roman este astfel explicata de autor: ...the Party, which was all long rejected by the majority of the population, foresaw a possible way of approaching the people by shifting to a modicum of nationalism". Evolutia raporturilor romano-sovietice este privitA de N. Dima prin prisma Memoriilor" lui Hrusciov (a caror autenticitate este insa acceptatá cu rezerve). Dupa o vizita, la nivel Malt in R. P. Chineza, partea romand i-a informat pe sovietici in legfitura cu discutiile purtate la Beijing, neuitind sd aminteasca declaratiile chinezilor conform carora U.R.S.S. a anexat Basarabia de la Romania. Intr-o declaratie careia i s-a facut o larga publicitate, Mao declarase ca . .. sint prea multe tinuturi ocupate de U.R.S. S....Rush si-au insusit o parte din Romania... a venit timpul sa puneni capat acestei imparteli". La putina vreme de la declansarca conflictului teritorial", Hrusciov a fost inlocuit cu Brejnev, iar In Romania, locul lui Gh Gheorghiu-Dej 1-a luat Nicolae Ceausescu, care, arata N. Dima ...realized that nationalism was his ticket to popularity and endorsed tacitly the Romanian territorial claims". Romania va deveni astfel rAtficita" (the maverick") blocului sovietic. Pentru Inceput, confruntarea era mai curind ... a subtle and scholary con- frontation". Vechea statie de radio de 50 km din lasi a fost inlocuita en un emitAtor de It 000 kw, care fireste acoperea" Basarabia si Bucovina de Nord. Intructt nationalismul romanese fncepea sa se manifestei in R.S.S.M., reactia Moscovei a devenit more and more furiously". Istoriografia romaneasca a inceput sa fie atacata cu tot mai multà vehement.a. Disputa a limbrAcat deci curind o forma istortograficA". Centrul" a replicat, cautind sa limiteze con tactele basarabenilor cu Romania. Autorizatia de a vizita Romania era tot mai greu acordata, iar periodicelei cartile din Romania erau tot mai putin agreate. Astfel, fri anii saizeci, numarul abonamentelor la publicatiile din Romania a scazut in Moldova sovie- ticA" de doua-trei ori, iar din librarii au inceput sa dispara secloarele de carte tipaiita In Roma- nia. Totusi, anumite contacte eulturale dainuiese. N. Dima citeaza tn acest sens turneul formatiei Mondial", care a atras la Teatrul de Vara din ChisinAu (cu o capacitate de sapte mii locuri) douasprezece mii de spectatori, recitalul durtnd pind la ora trei a.m., iar inter- pretii fithd aclainati cu cuvintele Fratilorl Fratilorl". In pofida acestorfrieliuni,Bucurestiul a hotgrit totusi sa reinoiasefi in 1970 tratatul de prietenie sovieto-roman,.'eare, accentueazd autorul, prevedea inviolabilitatea fronticrelor. Dar disputa se mentine in plan istoriografic, N. Dima citind o serie de aparitii editoriale sovietice care ti propuneau sa demonstrcze caracterul ethic distinct al moldovenilor" fata de romani. Nici semnarea acordurilor de la Helsinki wich legitimize and guarantee the post- bellum European boundaries" nu a schimbat radical tonul disputei. De aceea, in mai 1976, a lost trimis la Bucuresti, pentru discutii prietenesti" o thalta oficialitate civilã sovietica, Konstantin Katusev, precum si un important general, Alexei Iepisev. In acelasi timp, Moscova mobilized its loyal Eastern European friends to join her in criticizing, harassing and challen- ging Romania"; easiin 1940 a lost stimulat iredentismul maghiar. Liderul roman si-a reconsiderat partial pozitia, declarind elteva zile mai tirziu ca Romania nu revendica teritorii de la vecinii sai, dar a adaugat ea* incercarile de a falsifica faptele istorice nu servesc la nimic. In august 1976 presedintele Romaniei a vizitat R.S.S.M., iar liderul P.C.M., I.I. Bodiul i-a intors curind vizita. N. Dima arata ca discursul rostit la Chisingu de seful statului roman

www.dacoromanica.ro 7 Opinii 181 a provocat o mare dezamagire basarabenilor. Frictiunile au persistat frisk desi contactele la nivel Malt romfino-moldovenesti" s-au mentinut (intilnirile din hmie si septernbrie 1979). La Congresul mondial al istoricilor (Bucuresti, 1980) problema Basarabiei a marcat o relnoire a polemicii" sovieto-romfine. Impresia lasata, concbide N. Dirna, era cA Romania astepta ...for the right moment to finally achieve her ethnic and territorial reintegration". Capitolul al VII-lea al lucrarii este consacrat identitatii culturale a romanilor basara- bent 0 nord-bucovineni. Sint avute in vedere, pe baza a numeroase publicatii, statistici etc. particularitatile dezvoltariitiinei, cducatiei, mijloacelor de mass-media, modul In care au fost conservate folclorul, traditiile, etc., In condiliile eforturilor facute de Centru" de a crea o literaturAi o culturA moldoveneascA". Penultimul capitol, alVIII lea,inexistent, in edilia din 1982, priveste ridicarea politica a romanilor sovietici" din anii optzeci 0 de la inceputul acestui deceniu. Sint prezentate implicatiile erei" Gorbaciov pe main] sting al Prutuhii. Anul 1989 este socotit pentru moldoverri" drept un an al adevarului". In rnartie 1989 intelectualii moldoveni reusesc sA tipA- reascA In lituania Glasul", primul periodic ce folosea grafia latina: In mai acelasi anla Chisinan se Intemeiaza Frontul Popular Moldovenese, recunoseut oficial in octombrie. Este subliniatA si InsemnAtatea marii adunari din 27 august 1989, K.G.B.-ul local apreciind cifra participantilor la cca. 750.000. Privitor la situalia externA" a luptei nationale a romanilor de dincolo de Prut, N. Dima apreciaza astfel contextul: As long as Romania remained under Ceausescu, Moscow had little reason to worry about Moldavia. The Moldavian Romanians might have rejected the Soviet system, but they had nowhere to go". Autorul nu comenteazii declara- tinefacute la Congresul al XIV-al P.C.R. de secretarul general al acestuia cu privire la pactul Molotov-Ribbentrop. In Incheierea capitolului VIII, N. Dima se refera la reactia sovicticafatA de efor- tunic Moldovei din stinga Prutului indreptate spre independentk la republicile" nistreanA gagauza si nesiguranta viitorului" Basarabiei. Este citata afirmalia liderului F.P.M., lurie "Iowa, facula cu prilejul unei vizite recente in S.U.A., conform careia desavirsirea unificarii romanilor ar mai putea astepta o vreme, dar secolul al XXI-leati va gAsi pe toti romanii ...united under one flag, living in one country, democratic and free of comunism". Ultimul capitol, al IX-Ica, sugcstiv intitulat In loe de concluzii", evocind complexita- tea situatiei (instabilitatea tot mai accentuatA a U.R.S.S., aspiratiile nationaliste ale Ucrai- nei etc.), Ii propune sA incheie lucrarea en o nota optimistA: A hopeful final self-determination coupled with a new boundary delineation and a comprehensive population exchange may lay the foundation of peace and stability in oile of the most troubled and unstable areas of Eastern Europe". 0 bogatai foarte unlit bibliografie insoteste textul. Fireste, o serie de chestiuni abordate In lucrare ar putea fi adincite, iar evaluarea unor situatii In lipsa posibilitatti consultArii unui material inedit, de arhivk sau In absenta perspec- tivci uferite de seurgerea timpului, ar putea sa nu continue anumite judectiti de valoare sau ar putea invalida anumite concluzii, dar, In final, considerAm luerarea luiNicholas Dima drept extrem de binevenitk demersul stiintific al autorului acoperincl o lipsa realA a istoriei relatiilorronaAno-sovietice. Sever Mireea Catalan

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro VIATA STIINTIFIC A

SESIUNEA TIINTIFICA ANUALA DE COMUNICARI A INSTITUTULUI DE ISTORIE N. IORGA"

Sesitmea anualA de comunicari stiintifice a Institutului N. Iorga",desfasuratA In zilele de 23 si 24 octombrie 1991, s-a bucurat de participarea unor nume consacrate ale istoriografiei noastre, oferindu-se In acelasi limp unor mai tineri cercetatori posibilitatea de a-si face cunoscute9i derbatute rezultatele activitatii tor. Sesiunea a fost deschis5, printr-un scurt cuvint, de dr. $erhan Papacostea, directorul Institutului N. forge". Comunicarea lui Viorel Achim, Consideralii asupra adunarilor judiciare reunite ale districtelor din Banal in secolele XIV XV, pornind de la situatia concretti relex atA documentar si in contextul informatiei de ansamblu asupra regiunii, a analizat cele opt aduntiri judiciare (desifisurate intre 1390-1452), ce an reunit nobili si cnezi provenind din douti sau mai multe districte romanesti banatene. Concluziile evidentiaza ca explicatia acestei formule de organizare a forurilor de judecatti este diferita de la caz la caz, institutia judiciard romaneascA rellcclincl anumite diferente zonate existente in interiorul reginnii de sud-est a Banatului. Aceste deosebiri, a conchis autond, sint determinate de momentul diferit In care au fost supuse regalit5tiimagbiare, pe de o.parte teritoriul viitoarelor districte (organizate la mijlocul secolului al XIV-lea) Comiat, Birzava, Carasova, llidiai Almaj, iar pe de altil parte culoarul Timis Cerna (undo din aceeasi epocA existti districtele Lugob Caren, Sebessi Mehadia). Comunicarea Benet Caran, Politica central europeana a liii 'Italia Corvini implicaliile etpentru frontul antiotoman este rodul unor investigatti do arhivti In lard siIn Ungana. Ideeb centra15, In jurul careia s-au concentrat argumentele demonstratiet, este aceea CA Matta Corvin a partisit lupta antiotoinan5, ca un scop politic permanent, angrenindu-se intr-o opera- Wale mililara de mare anvergura in centrul Europei. Necesitatile acestei actiunt au fost deo- potriva economice, politicei militare, regele Ungariet vizind, In concurenta cu I Tabsburgii si Jagiellonii, sA interneieze propriul stiu regat dunarean". Aspectele noi prezentate de comu- ni6are sint cele legate de evocarea tratativelor diplomatice cu Imperiul otoman, prin care periodic Matia si-a asigurat spatele si flancurile, in condititle in care frontul principal il repre- zdnta Boemia si ulterior Austria. S-au adus argumente in favoarea ideii ca in 1468 s-a inche- tat un armistitiu cu Imperiul otoman, de fapt o pace separatil, prin care Ungaria isi parasea aliatul (Venetia), pentru a se angaja cu toatc fortele in r5zboaiele boerne". Un alt aspect nthr al cercetarii a fost si cel prin care s-a demonstrat ca in 1483 tratatul de pace turco-ungar a cuptins in mod explicit si Tara Romaneasca, nu numai Moldova, cum s-a crezut pinA in prezent. De asemenea, comunicarea a introdus In circuitul istoriografic si textul tratatului de pace turco-ungar din 1488, privitor la cele doua tad romane, asa cum a lost el tradus de istoricul maghiar G. Hazai. Comunicarea Un document turcesc incdit din 15 70 despre Braila (Anca Popescu) a luat in disculie un Kanun-name (Cod de legi) pentru tirguli schela BrAilei in a doua jumatate a secolului al XVI-lea. Fundamental fiscal, documentul permite sesizarea unor aspecte eco- nôtnico-sociale si institutionale, putin cunoscute, caracteristice BrAilei otomane, la numai 30 de ani de la cucerirea ci de cittre turd. In comuniearea sa intitulatã Un dregator al luiMihaiVitea ul in Transilvania, dr. Stefan Andreescu s-a ocupat de hiografia ce se ascunde Ii spatele unei semnaturi, Georgius Pithar, provisor Albensis", aflat5 pe o scrisoare redactatA in Alba Julia, la 11 mai 1600, acest personaj fiind de fapt un roman bandtean, originar din Caransebes, cunoscut si sub numele Bortun". Pe terneiul unui act intern din Tara Romaneasca a fost identificat cu Ufl anume Giurgiul pitarul", rAsplAtit de Mihai Viteazul cn satul Somorul din jud. Mehedinti pentru serviciile aduse lui. Existai alte repere documentare, a subliniat autorul, care par sti ateste Ca perso- najul In cauzti se gasea in Tara Romaneasca incii din 1595, indeplinind functia de vornic de curte" la Bncuresti. Aceste antecedente au justificat alegerea lui pentru functia similarà de provisor" al resedintei din Alba Iulia a lui Mihai Viteazul.

Revista MoricA", torn III, nr. 1-2, T.. 183-190, 1992

www.dacoromanica.ro 184 Viata stiintifica 2

Materialul lui Adrian Tertccel, Informalii noi Trivind campania mililard olomand din 17-1 in Moldova (cuprinse in Jurnalul" lui Ahmed bin Malimud) si-a propus sã pima' In valoare un izvor narativ otornan necunoscut in istoriografia romaneasca: Jurnalul" ( De I ler" ) lui Ahmed bin Mahmud, secretar al vistieriei otomane, privind campania militara otomana din 1711 In Moldova. Textul Jurnalului" a lost publicat In 1969, in Turcia, in turco-osmana, de care prof. dr. Akdcs Nimet Karat, fiind tradus integral deautor(traducere aftata deocamdata In manuscris). Dupa cum se stie, in iulic 1711, armata otomana a invins 1 a Stanilesti oastea ruso-romana comandata de land Petru cel Mare si de domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir. S-a aratat ca desi Ahmed bin Mahmud ne aduce putine stiri noi privind actiunile intreprinse de Petru cel Marc si Dimitrie Cantemir, acest autor otoman ne oferil Insa informatii noi, necunoscute In istoriografia noastra, cu privire la activitiitile militaresl politico-diplomatice Intreprinse de armata otomana side marii demnitari ai Inaltei Porti In 1711, interesante fiind si stink referitoare la starca de spirit care domnea atunci In tabilra otomana; de altfel, din textul Jurnalului" reiese clar situat ia de crizai declinul Imperiului otoman, inclusiv pe plan militar, victoria de la Stanilestitiind obtinuta In extremis de o armata otomana demoralizata si cu un nivel scazut de disciplina. Chiar otomanii, a concluzionat autorul, au considerat victoria obtinula de ei ca pe Ufl adevarat miracol, (lama in ultima instanla de Allah cel Preainalt". ComunicareaP.1i1ica exrapsionisid a Rusiel la sfirilul secolului al XVIII-lea. Noi contlibufli documeniare (Marian Stroia) pornind de la depistqrea, In sectia de microfilme a Arhivelor Statului din Bucuresti, a originalului diplomeii instructiunilor primului consul rus in Principate, S. Loscariov, a procedat la reconstituirea cadrului intern si international In care acesta si-a desfilsurat activitatea. S-a evidenliat caracterul inedit al in orului folosit, raportat la marturii de epoca deja cunoscute. Materialul documentar analizat este cons iderat de autor Ca reflectInd un episod semnificativ al luptei pentru putere din Rasta Ecaterinci II, ilustrind In acelasi limp tendintele acaparatoare ale Imperiului Homanovilor. Demersul lui Armand Gosu, Allludinii rcaciii rata de ideca anexdrii farilor romdne de calre Busia (1606-181?) a in entariat mai multe optiuni de politica externa ale clasei supra- puse din societatea iuseasca in problema ocuparii principatelor romane si a urmilrit feint In care acestea au variat In functie de modificarea situatiei internationale. Totodata au fost pre- zentatc si uncle din consideratiile pc care unii oameni politici influenti le-au ehi culat argn- rnentindu-si o pozitie sau alta. Nu au fost neglijate nici atitudinile altor importanti sefi de state si diplomati europeni din epoca respectiva. In contradictie cu aceste poritii apare optiu- nea until elvetian, Frederic Cesar de La Harpe, fostul preceptor al tarului Alcxandru I. La Harpe s-a ocupat in trei scrisori expediale tarului in intervalul 1808-1811 de problema jalailor romane: Alexandru I era sfatuit sa nu anexeze principatcle duniirene, de aici putInd decurge pentru Busia o seama de consecinte negative. Cea mai marc parte a argumentelor prezentate de La liarpe, a reliefat autoru!, isi an originea in ideologia iluminista europeana. Invatatul elvetian, se colicluzioneaza in final, In comparatie cu contemporanii sai, reprezinti un personaj singular, alit prin faptul ca se opune proiectateianexiiria MoldoN eisi Tani Romanesti, cit1i prin consideratiile sale, prezentate tarului, pc marginca acestui subicct de politica curopeana. Analiza Lucia Taft& Ideile de modernizare a Tarilor Romane in prima jumalate a secolului XIX, se refera la eforturile de adaptare la conditiile romanesti a unor institutii specifice societatilor avansate, occidentale, evocindu-se adevarate num de plciada ale vietii politicai culturale romanesti, precum si momenta care au jalonat formarca in Principatele Romane a structurilor specifice societatii civile. Autoarea a accentuat insemnatatea ideilor liberalismului european de sorginte germano-austriaca si franceza" in gindirca generatiei pasoptiste si implicatiile acestui curent pentru devenirea Romaniei moderne. Comunicarca P, izeipiul fiIeqriidiii icritoriale in polilica romdneasrd in trernea lui Ale- ircandru loan Cu a (prezentata de SeNer Mircea Catalan) a aborclat problematica unei majore conceptii de politica externa a domnitorului Al. I. Cuza: apararca integritatii statului national roman, asigurarea inviolabilitatii fronticrelor acestuia. S-a evidentiat faptul ca accasta politica a fost o forma prin care Principatele Unite, in epoca o entitate politico-teritoriala Inca lipsita de atributele suveranitiltiii independentei, s-au identificat cu un subject de drept international. Au fost prezentate, pe baza de documente, in buna parte inedite, conseeintele acestei politici de aparare a integritatii teritoriale pentru relatiile Principatelor Unite cu impe- rine vecine. 0 atentie anume s-a acordat relatiilor noastre cu St. Pctersburgul si, In acest context, comunicarea a comentat mai multe documente inedite privitoare la actiunile separatiste de acum 130 de ani ale bulgarilor" din judetele retrocedate Moldovei in 1856. Europa fiPiiz cilatele Punärene in vizinnea unor calalori sirdini din prima jumlikde a secolului XIX a fost tema dezvoltata de dr. *erban Radulescu-Zoner. Autorul a evidentiat www.dacoromanica.ro 3 Viata stiintifica 185

cl sporirea insemnatatii diplomatice a crizei orientale s-a manifestat si pc plan literar, spa- tial sud-est curopean reflectindu-se astfel mai pregnant in lucrarile cu caracter memoralistic (mai ales jurnale de c5i-11one). Sursele analizate de limba germana shit priNite ca o inte- reSanta f Acta a curentului romantic in literatura. Valoarea operelor discutate, sugereaza autorul,.este inegala, multi din calatorii straini ce au trecut pe la noi dovedind superficialitate sub aspectul finetci observatiei san a dicponibilitatii de a intelege uncle realitati romanesti, pe care de altfel le raportau constant la propriile lor scdri deNal ori .Insernnarile calatorilor citai se constituie, totusi, intr-o vie, pitoreasca 5i uneori anccdotica fresca a vietii cotidiene a unei societdti aflata in tranzilie spre modernitate, desi, regretabil, conchide autorul, aceste eforturt de depasire a tradilionalitatii sint mai slab conturate in insenindrile de calatorie discutate. Pladu Dan Vlad a prezentat comunicarea P. S. _Aurelian si Academia RonidnO, in care a infatisat sintetic activitatea desfawrata timp de 38 de ani (1871-1909) de cel care a fost primul economist roman cooptat in forul stiintific cel mai inalt altarii. Prezentind mai Intli lucrarile elaborate de P. S. Aurelian intr-o perioada anterioara alegerii salein Societatea Academica Romana, R. D. Vlad s-a referit apoi la funciiile ocupate de acesta pe plan aca- demic, precum si la bogata sa activitate tiinjilici, ce s-a constituit intr-o insemnata contributie la ridicarea prestigiului institutiei careia a aNut meritata cinste de a-i fi presedinte intre 1901 1904. Demersul stiintific al dr. Florin Constantiniu, .RorraniaIisecuritalca coleclinei 1935 1938 a retinut atentia prin analiza facuta locului si rolului Romaniei in relatiile internationale intr-o etapa cruciala ce a anticipat ultima conflagralie mon d iala. Corn ins ca securitatea poate fi cel mai bine garantata printr-un conflict Mire statele capitaliste", Stalin a incurajat curentul revizionist, ostil statu-quo-ului gencrat de tratatele de pace din 1919-1920. Adeziu- nea U.R.S.S. la politica de securitate coketivii a fost o manevra tactica (nu o nona strategic politica), determinata de event incercdrilor de a ajunge la o intelegere en Reicbul nazist Inca din 1933. Oamenii politici rormini N. Titulescu, in primul rind, conchide autorul, nu au bridles sensul adevarat al politiciiU.P.S.S.,dupd venirea liii Ilitler la putere si au luat o bimera sprijinul sovictic pentru statu-quo-ul curopean drept o realitate. Ultima connmicare sustinuta in cadrul acestei sesiuni Nicolae lorga si relofiile rornano- franceze(dr.Nicolae Liu) a abordat o tcma complex:1, daca inem scama alit de poliva- lenta activitaiii fondatorului 5i patronului institutului nostru, cit si de dimensiunile implicaril sale directe in marilc framintari Si mutatii ale epocit in care a trait. Comunicarea s-a concentrat asupra modului original in care activitatea de om politic si de culturd a lui N. Iorga a impulsionat cunoasterea reciproca 5i, pe accasta baza, apropierea dintre poporul roman si eel francez. Coniunicarca, intemeiata pe o bibliografie bogata, a accentuat, de asemenea, rolul schimbului mondial de valori spirituale, in care poporul roman s-a implicat cu contributii stralucite, pentru triumful ideahirilor sale nationale. Prezentarii materialelor amintite mai sus i-au urmat ample derbateri, utile atit refe- rentilor, citi participantilor la discutii. In inebderea sesiunii, dr. ,erban Papacostea, directorulInstitutului N. lorga", a apreciat calitatea stiintifica a comunicarilor 5i a dezbaterilor, i dentiind consecintcle pozitive ale unor astfel de manifestari. &no- Mireca Catalan

SESIUNE : FAGARAS 700 DE ANI, 1291- 1991

In cadnil wanifestarilcr cultural-stiinlifice desfasurate la Fagaras In zilele de 4-6 octombrie 1991, cu prilejul frrplinirii a 700 de ani de la atestarca documentara a localitatii aga- ras, in cetatea cu acelasi mane a avut Ice o interesanta sesiune mtimnifica. Desfasurata la 5 octombrie, cu participarea a rnimerosi profesori, cercetatori thinificii muzeografi din diferite localitall, dar In prinml rind cu forte locale, rnanifestarea a prilejuit scoaterea la lumina a numeroase contributii la istoria intregii Tari a agarasubii in toate perioadele istorice, fiind vizibila noua forma de exprimare libcra a rezultatelor Programul sesiunii a cuprins, asadar, unratoarele ccmunicari: dr. loan Ciupea, Muzeul de istorie a TransilvanieiClup Mornente din istoria TOrii FOgOrasului"; dr. Florea Costea, kluzful Tarii EarseiBrafoo: Docurrente artice pentru istoria Torii Fc7gdrafului"; Gheorgbe

www.dacoromanica.ro 186 Viata stiintificii 4

Dragota, Mu zeal Tarn Fdgarasului: Descoperiri arheologice in Tara Feigdrasului"; Florena Chiujdea, Beigdraoil sub domnii munteni ; dr. Constantin Rezachevici, Mihai Vileazul, Basta fiCelatea Fdgdra5ului un tratat pu fin cunoscut (3 octombrie 1600 ); Mircca Prescure, Chlorine brtincovenesti din Tara Fdgdrasului, simbol peste veacuri al unildlii rouninesti : loan Opris; Momente din istoria unei localit dB a Tarn Fagdrasului, comuna&mai,Nicolac Stoica, Silua- fia social-economicd a locuilorilor din comuna Cirfisoara la 1801; Nicolac Chicherea, Conlribufii fagardsene la lupla penlru eliberaresi unitate nafionald in a doua jumcitale a sec. XI X i incepu- WI sec. XX; Luana Popa, George Maior un promolor fagarasan al economiei nationale; Joan MAndrea, Revolufia de la 1848 1849 inTara Fdgeirasului. Aspecte institutional orga- nizatorice; Dan Opris, Emigralia fetgardsand in America; loan 1'. B5lan, Aclivitalea mu zicald si cultural-artistica tn Tara Fagarasului. File de cronicd; loan E,an, P Tsonalildli ale Tani Fagarasultti din loate limpurile; loan Funariu, Garturari filgardseni ; Silvia Rosculet,Isforie si culture,' in Tara 011ului ; George Rosculet, Sludiu comparativ al valorilor cullurii din Tara Ohtani siTara Bdrsei. Sesiunca stiintificii a evidentiat interesul pentru istoria F5g5rasului, sub aspecte foarte variatei impactul acesteia asupra istoriei nationale. Totusi, observdm cii a lipsit o comunicare legatb de comemorarea propriu-iisA, mai precis de atestarea documentarA a localitd- tii Fagaras In 1291 an cu imp1icaii interesante deopotriv5 in istoria Transilvaniei si a Tarii Rombnesti. Fapthl este legat, intro allele, de lipsa tot mai evidentii, putem spune, la ora actualit, a specialistilor In istoria medic a Romanici. Oricum, sesiunea stiintifica de la FAgaras este de natura SA atraga atentia asupra uncia dintre cele mai interesante zone istorice, aflate chiar in centrul l,iirii noastre. Constantin Rezachevici

MARTURH

Am primit din partea domnului MACELARU DINUT. NICOLAE in vIrsta de 80 de ani, o scrisoare privind uncle evenimente din vara anului 1940. Redam in rindurile de mai jes relatarea domniei sale ca martor ocular al operatiunilor prilejuite de ocupatia samavolnica ce c5tre trupelc rusesti a Basarabieii nordului Bucovinei: Concentrat in Batalionul 6 Pionieri al Diviziei a 6-a, Corpul 4 Armatb situat in acel timp in nordul BucoNinci, ca sublocotenent de rezervb, specialist in distrugeri de poduri, cbi fcratei sosele, am fost delegat de Comandamentul Militar din acca zond sa montez dispo- zitive de distrugeri In punete obligate de trecere de la Dorohoii pinb la Cernauti In even- tualitatea unui atac cu tancuri din partea trupelor rusesti care erau in permanenta masate dincolo de Nistru. Aceste dispozitiN e de distrugeri crau amplasate si deservite de echipe de pionieri bine instruite cu consemnul ca atunci cind inamicul a ajuns cu tancurile la 500 m aproape de di pozitivul de distrugeri, un explozor bine camuflat va declansa explozia, distrugind podul, soseaua sau calea ferat5, obligind pe inamic sA stopeze pbtrunderea cu tancurile. In tunic 1940 cind trupele rusesti au ocupat Basarthia nib aftam la podul de cvle feiatil de la Cernbuti pe unde se putea pbtrunde In Bucovina. Cliemat fiind la Comandamentul Militar din acea zonb, un colonel cu stea, comandantul unei Brigazi de infanteric, mi-a facut cunoscut sub semnaturii Ordinul Majestatii Sale Rei,elui Carol al It-lea ca nu avem voic sa declansbm dispozitivele de distrugeri si sii evitbm mice confruntare militarA cu armata ruseasca spre a evita conflictul, linlnd cont ca armata rusegscii era mult superioarii roub. A doua zi, dupa ocuparea Basarabiei la orele 3 dimineata, unitati de tancuri ale rusilor au patruns prin CernaMi in Bucovina pc soseaua care duce de la CernautiBinceni orasul Herta. Colonelul Comandant al Brigazii de Infanterie, mi-a pus la dispozitie o bicieleti, sa alerg In cea mai mare viteza pinb la Herta, sa ics inaintea tancurilor rusesti 51 sb-i avizcz ca au gresit drumul. PinA la sosire in Herta am scapat ca prin minune de gloaMele mitraliate de tancurile rusesti ce veneau in valuri din urmA. Primele tancuri pAtrunse In orasul Herta, mitraliau din tancurii produceau panicii in populatia care, Insphimintata, fugea in toate partite. intrebind citiva cetatcni cc se intimpli In oras, rni-au raspuns ingroziti cA le-au icsit in cale la primele tancuri ruscsti 4 cApitani de infanterie romAni, cu batiste albe In virful baionetei dar, in furia lor oarbii de cucerirc,

www.dacoromanica.ro 5 Viata stiintifict 187 tancurile rusesti i-au secerat cu mitralierele, omorind pc toticei 4 c5pitani io serie de oameni civili nevinovati. . : Continuind investigatiile, toti civilii pe care i-am Intilnit mi-au confirmat ca ofiteri rusi de pe tancuri cercetau o harta si intrebau pc cei ce Ii intilneau pe stride se poate ajunge mai repede si cit mai. este ptna la Botosani, limita prevazutt pe berth' st ocupe din trupul t5rii noastre. Ingrozit de cele auzite, ca bun roman si bun patriot, s-a aprins o mare revolta in sufletul meu si din proprie initiativa, trecind peste Ordinul Majestalii Sale Regelui Carol al IL-lea am trimis un agent de legatura pint la cele clout echipe de Pionieri, una situata la podul de lemn la intrare In comuna Probotesti si a doua echipt de Pionieri la un punct obligat de tretere la o Incrucisare de- drumuri, la intrare In comuna Probotesti cu consemnul ca atunci cind tancurile ailing la 500 m de obiectivul de distrugeri sit arunce podulioseaua In aer. :S-au auzit clout mari explozii si trupele de tancuri rusesti crezind et terenul este minat In urma exploziilor au rupt-o la fuga inapoi sprc orasul Herta. Speculind aceastt situatie unitatile armatei noastre au montat la marginea exterioart a camunei Probotesti baricadc din lcmn. groase, destul de inaltei completate cu arici de sirmA ghimpata spre a opri invazia trupelor de tancuri ruscsti. Faptul ca s-au construit acestc baricadei poate si de tearna unor cimpuri de mine, trupele rusesti au renuntat st inainteze spre Botosani, limita de ocupalie ce o avcau inscrist pe.harta lor si in accst mod hotarul existent si ezi a r5mas la limita exterioart a cornunei Prnbotesti spre comuna Buhai si orasul Dorohoi. Dupa cc s-au instalat de ambele pArti trupe de .grtniceri, Comandantul meu de Compar nie,ocotenent rezervt Stl5geanu Ion, profesor de rnatematict in acel timp la Liceul din Turnu. Severin, generatie 1922 la Cluj, rn-a luat de hrtii parca Ii aud si acum cuvintele sale: . Vino domnule sublocotencnt M5celaru sa-ti era cum D-ta ai inscris o paging In istorie; In istoria Neamului romanesc. Cind, desi Ordinul Majestfitii sale Regelui Carol al II-le a. a. lost dat In mod exprcs sa nu declansam dispozitivele de distrugere, prin initiativa D-tale de bun roman si bun patriot, prin distrugerea celor clout objective, punctele obligate de trecere, ai obligat stoparea inaititrii trupelor de tancuri rusesti, salvind o portiune destul de mare din trupul Patriei noastre din comuna Probotesti Buhai Dorohoi pint la Boto- sani, este o actiune propric de mare curaj si de bun patriot".

0 PRECIZARE

Mult stimate domnule redactor-sef,. V-as fi profund recunosc5tor (tact all publica In reNista Dvs. urni5toarea precizare In Editura Cozia" a apilrut lucrarea In 2 volume: Anioneseu Hiller. Corespondenia piiniilniri inedile ( 19401944 ), in4ocmitt de d-nii Vasile Arimia, Ion Ardeleanu si Stefan Lache.. Am constatat cu surprindere c5 figurez pe foaia de titlu in calitate de coordonator stiintific" al editiei. In realitate, Dl. lordache, directorul Editurii, mi-a solicitat un referat asupra lucrarii, cind ea era In manuscris, rugtminte c5reia i-am dat curs. Oricine este avizat isi dt lesne seama de marea distant5 dintrc un referati o coordonare stiintifict de editie. Nu vreau nici sa mi se atribuie merite pe care nu le am, nici SA primesc critici pentru eventuale erori de care nu Mut responsabil. Precizarea mi se pare cu attt mai necesart cu cit, la scurt timp dupa publicarea lucrarii de mai sus, a aptrut, In Editura Danubius", cartea mea Inire Hiller vi Romdnia si paclul Ribbenirop-Mololoo ceea ce ar putea da nastere la nedorite confuzii. Cu multurniri, Florin Conslantiniu

CALATORIE DE DOCUMENTARE IN UNGARIA

In perioada 16 septembrie 7 octombrie 1991 am efectuat un stagiu de documentare la Budapesta, in cadrul schimburilor convenite Intre Academia Romant si Academia Ungara de *Write. Tema de cercetare pe care am avut-o n vedere priveste politica balcanicA a regatu-

www.dacoromanica.ro 188 Viata stiintificg 6

lui ungar In sccolul al XIII-Ica si impactul asupra teritoriului viitoarei Tad Romanesti, cu o privire speciala asupra Banatului de Sevcrin. Car mai mare parte a tiinpului a fost afectatg muncH in Biblioteca Nationalä Szicheny siin biblioteca Instilutului de islorie al Academiei Ungare de *Mate, unde am avut posibilitatea sg ma documentez asupra temei, parcurgind un mare numgr de luertiri de referinta mai vechi sau mai noi si culegeri de documente, inaccesibile In tail, care mi-au oferit o imagine detaliatil asupra evolutiilor politice din spatiul central-sud-est european In secolul al XIII-lea, susceptibild sa contribuie la mai buna precizare a momeutului 4411ele- gerea rosturilor si funcliilor Banatului de Severin, si h lncadrarea acestuia in sistemul mai larg al banatelor de la granitele de sud ale regatului. Sub acest ultim aspect am putut sa ma informez In bung masura In privinta statutului politic al teritoriilor sud-slave .intograte Tegatului ungar, a ciirui cunoastere o consider utilfi, din perspectiva comparativii, in investi- -garea problemei autonomiilor românesti din &uprinsul Ungarici medievale. M-a preocupati continuarea documentarii asupra districtelor romanesti din Banatul actual In evul mediu. In aceasta privinta la Institutul de istorie militara am studiat hijrj militarei cadastrale din secolele XVIIIXIX care rn-au ajutat In localizarea unor asezari dispärute si In reconstituirea unor hotarnicii din secolele XIVXV. La Arhiva Nationala Maghiari am putut sa-mi dau seama de volumul impresionant de document& medievale inedite ce privesc Banatul actual si care, poate, ma vor preocupa in viitor. In cursul stagiului am avut ocazia de a cunoaste pcisajul istoriografic ungar, In primul rind lucrgri de medievistica aparute in ultimii ani, de a parcurgc periodice recente aparute In diferite tali, uncle periodice meritind sil fie achizitionate si de bibliotecile noastre. fore- vederile pc care le-am avut cu UIUI istorici maghiari amintesc pe domnii Szász Zoltan (directorul Institutului de istoric), Rana Gyula (directorul Institutului de istorie militarg), Havari Janos (care se ocupa de stgpinirea otomang In Banat) mi-au prilejuit un schimb de opinii In legatura cu problemele si perspectivele cercetarii istorice, putind afla preocuparile actuate ale istoriografiei ungarc. Stagiul la Budapesta a fost si o ocazie pentru cunoasterea indeaproape a valorilor culturale ale poporului vecin, prin vizitarca muzeelor, expozitiilori altor obiective culturale.1 artistice ale orasului. MA simt dator sg mentionez, de asemenea, solicitudinea deosebita manifestata de gazde pentru desfasurarea In conditii optime a stagiului de documentare. Viorel Achim

t VALERIA CO3TA.CIIEL (1901 1990)

Cind s-a stins din viata, in august trecut, n-a bagat nimeni de seaml. Izolarea In care traia dcmult, la pcnsie, desi nu incetase sa lucreze, publicind cite un articol, trimitind coma- nicari la congrescle de slavistica si pregatind a carte de amintiri despre marele sdu profesor N. lorga, a facut s-o cuprinda treptat uitarea. Daca ar fi murit cu 25 de ani In urma, accasta notii ar fi mentionat doar cg a predat istoria Rusiei si a U.R.S.S. la Facultatea de Istorie din Bucurcsti (conferentiar, 1949-1965) si CS, dupS cum afirma Enciclopedia istoriografiei domdnesti, a contribuit la formarea mci irnagini juste asupra societiiii medievale din Wile romanc". Alit n-ar fi nici de ajuns, nici cu totul exact. La fel de nedreaptg ca uitarca este accasta imagine conventionala. Naleria Mihailovna Dobronravov se ngscuse la Petersburg, cu treisprezece ani Inainte de Revolutie,i s-a refugiat in Romania In adolescentd, Impreung cu o parte a familiei sale. Tata], jurist, fusese inalt functionar al Sfintului Sinod. Mama ei, Domnica Donici, urmasa mai multor generatii de preoti, dintr-o ramurg scgpatata a boierilor cu acelasi nume, a avut numerosi copii, intre care si scriitorul Leon Donici (1887-1926), martor lucid al anilor Galva- rului". 0 timpuric experienta a greutatilor materiale si a persecutiilor isi pune definitiv pece- tea pe o fire sfioasg. Dupa licenta In istorie la Bucuresti, Valeria Costachel a avut, Intre 1930 si 1940, atributii de bibliotecara si secretara in preajma lui N. Iorga, pentru care va 'Astra un adevarat cult; apoi a 'lures, pina In 1947, sa vegheze asupra bogatiei de carti cu care Insti- tutul de Istorie Universalfi fusese inzestrat de catre IntemeietorulMu. De la teza de doctorat, condusg de Gheorghe Britianu si Alexandre -Eck, Les immunités dans les Principautés Roumaines aux XIV° et XV6 stecles (1947) si ping la ultimul Studiu din Revista Arhivelor", consacrat mci probleme de terminologie din formularul documente- www.dacoromanica.ro 7 Via.tatiini,i1ieä 189 lor slavo-rorrane, a cerectat cu perseverentili probitate aceeasi temA a institutiilor medievale din Europa rAsiiriteanA. Interpretarea pe care a sustinut-o (de pildà, in lucrarea alctituitA In colaborare cu P. P. Panaitescu si A. Cazacu, Viata fendald in Tara Romdneascdi Moldova, In 1957) a lost ulterior contestatA, In primul rind de cdtre prof. H. H. Stahl. Conceptia Valcriei Costüchel asupra feudalismului romfinesc, asimilat cu cel apusean, era aplicarea excmplului lui Klincevski si al altor mari istorici din scoala rush* pre-revolutionarA,, de, orientare juridicA. De altfel, lecturile ei, solidei tntinse, erau circumscrise domeniului rusesc. Aceste cunostinte -o recoinandau pentru necesitAtile, inviltAmIntului nostru unh ersitar, si nu numai pentru momentul unei anumite conjuncturj4istorice. Trebuie adaugat cA, in cursul publicArii unei foarte utile colcctii de documente la care Valeria Costlichel a contribuit activ, Relatiile islorice dinfre popearele U.R.S.S. si Rom& niei in veacurile XV XVIII (3 volume, 1965-1970), au apArut dificultAti pe mAsurA ce se deteriorau conditiile colaborArii politice romAno-sovietice, asa incit editia a lost anevoie dusA pinA la capAt. Inactualitatea preocupArilor sale accentua acuin decalajul, oricum evident, fatá de colegii mai tineri. RArniisese in fond credincioasfi atmosferei rusesti de care a fost pAtrunsä prima ei educatie. Formatia ci intelectualii, lnainte de a primi influenta lui N. lorga, era cea a unei persoane de bund conditie din societatea rusA. DesfAtIndu-se cu pictura, muzica si marea lite- raturà rusii, se supunea unor rituri care-i modelaserA sensibilitatea, cu un oarecare diletantism ingenuu. A scris, bunAoarA, despre tematica istoricA In opera lui N. K. Roerich": pentru a simti clt de putin interes fatà de acest pictor, absolut kitsch, trebuie sa-ti asumi riscul de a privilegia, In contemplarca unui tablou, subiectul. Avca un respect devotat pentru clasici, dintre care II admira Indeosebi pe Cehov, mereu recitit In editille princeps: niste brosuri ponosite, cenusii, ieftine. Totusi, rezultatul acestei indelungi lecturi n-a fost decit un studiu asupra scriitorului ca martor al problemdor sociale din vremea sa. Cehov, ca sursA docu- mentarA asupra penitenciarelor tariste sau a mizerici tAranilor lipsilt de pAmInt, iatä o interpretare utilitaristA a literaturii. Despre Babel, Bulgakov si Pasternak nu-mi aduc aminte sä fi vorbit vreodatA. Yn ultimii ani, urmArea cu pasiune transformilrile din patria ei. MArturisirile ei deveneau, In sfIrsit, mai IndrAznete. Lui Gorbaciov Ii purta acceasi simpatie rezervatá cai lui Witte, ale cArui memorii le cunostea bine: inconstientà identificare Intre autorul peresfroikeii §i minis-. trul, de un liberalism sovi'delnic, al lui NicolacLal II-lea. Intr-un tirziu, am aflat ca un frate al Valeriei Mihailovna, tInAr teolog, refuzind sA Indeplineasca serviciul militar la rosii", fusese condamnat la un supliciu crincen: dat pradA hipibor Intr-o padure siberiana. Albii" 1-au canonizat, asa Incit a devenit un stint al bisericii ruse din exil. Era ca o scenA din Michel Strogorf pe care o puteam cu greu lega de intcriorul trist, cu mobilele acoperite de huse, din strada Roma, unde ascultam povestea. Dar . cea mai mare surprizA am avut-o cind mi-a arAtat o piesfi de teatru despre Tolstoi pe careopublicase in ruscste, intr-o revistA literara a emigratiei din Statele Unite. 0 dramA despre batrIneteai moartea lui Tolstoi, foarte vie In veridicitatea ei. De altmintcri, cu o jumAtate de sccol mai Inainte, mai scriscse o piesA, Sludenfii, care voia sA fie oglinda vietii tineretului sArac si a experientei sufletesti a autoarei.

. In tarn noastrA, domeniul studiilor slave, al celor istorice In special, are nevoie de o nouA orientare care SA-i redea vitalitatea. Activitatea Valeriei CostAchel va fi atunci apreciatd mai drept, pentru strAdania de a mentine traditia lui Ion Bogdan. Privatiunilori solitudinii le-a rezistat cu suflet egal, umbrit de rescmnare. A fi izbutit sA pAstreze, In cele mai potrivnice Imprejurdri, omenia, siinul datorieii recunostinta de o viatA pentru binefAcAtori nu e o realizare neinsemnatA. De aceea, Valeriei CostAchel i se cuvine un gind de sincerA gratitudine. Din partea mea, chiar mai mutt: mi-a 1Mat mostenire operele complete ale lui Kareev, in sapte volume. Andrei Pippidi

t GEORGE POTRA (1907 1990)

La 19 decembrie 1990 s-a stins din viatA, la BucurestiAunoscutul istoric, prof. d r. doc. George Potra; autor lnzestrat cu mare putere de muncA,el a lAsat o opera- variatA si bogatA realizatA de-a lungul a sase decenii, totalizind 17 carti si editii de documente, 292 studiii articole tipAriteInreviste de specialitate de culturA generalli popularizare, insu- mind peste 8 500 de pagini, fArA a mal aminti de numeroasele conferintel comunicari tinuta

www.dacoromanica.ro 190 Viata stiintific5 8

la radio, "feleviziune, muzce, societati culturale si la diferitc simpozioane din Bucurestisi provincie. Acest liu de mot din Muntii Apuseni, scoborttor dintr-un vechi Imam románasc de tbrArd Intilnit Inca din veacul al XVII-lea, s-a n5scut la 16 martie 1907 in connina Sacuieu (jud. Cluj), la o mica departare de .1zvoarele Crisului Flepede: DupS studii secundarei uni- versitare urmate la Bucuresti, sub indru.marea lui N. Iorga, C. Moisil, N. Cartojan, C. C. Giu- rescu s.a., George Potrasi-aluat licenta in 1932 cu mentiunea Magna cum laude", pentru ca peste patru ani sa fie consacrat doctor In istorie cu acelasi calificativ. Cu. toate ea a fost atras de timpuriu si in mod intens de munca de cercetare, fiind un pasionat iscoditor al arhivelor incalitatea pe care o obtinuse si de diplomat" al Scorn superioare de. arhivistic5 si paleografie, George Potra nu si-a uitat niciodatâ menirea de dascal. El a detinut cu cinsto titlul de profesor secundar, gradul I, predindi insuflind dragostea pentru istoria patriei unor generatii de elevi de la cele mai bune licee din Capitala (Matei Basarab", Mihai Viteazul", Aurel Vlaicu" s.a.) precum si la cel din Gaiesti, vreme de 45 de.ani (Intre 1932-1967), perioada in tirnpul careia a functionati ca director al Iduzeului Camerei de Cornell din Bucuresti (1938-1947). Dar, inainte de toate, George Potra s-a evidentiat In aclivitatea s,tiintific5 de eruditie, fapt pentru care a si lost premiat de douS ori de Academia Ron-land pentru lucrarile Contribuliuni la istoricul liganilor din Romdnia, Bucu- resti,. 1939 si Hanurile bucurestene, Bucuresti, 1943. Aceastkdin urma monografie, mult spo- ritai irnbogatita docurnentar, a lost reeditata la Bucuresti in 1985 sub titlul Isloricul hanu- rilor bucurestene. .Mai bine de jumatate din opera lui George Potra a lost Inchinata evocarii trecutului Capitalei noastre, pe care I-a cunoscut loarte bine, imbinind munca arhivistic5 cu investiga- tii le de teren. In nuraeroase articolepresfirate in zeci de reviste de specialitate sau de cultura t,enerala In brosuri, dar mai ales In impozantele volume Din Bucurestii de alla- data (Bucuresti, 1981) si Din Bucurestii dieri (Bucuresti, 2 vol., 1990), bogat ilustrate cu iconografie de epoc5, prin consultarea a numeroase fonduri arhivistice publiceiparticulare, a preseii literaturii vremii, prin relevarea marturiilor calatorilor straini si a cercetarilor topo- grafice, George Potra, indragostit de istdria urbei adoptive, a izbutit sa reinvie infata cititorului de astilzi imaginea vechii Capitale Si a vietii locuitorilor ei. Zugravind locuri, monu- mente, parcuri si gradini, evocind evenimente cu caracter istoric sau IntImplari diverse, dind la ivealii calamitatile de odinioara, familiarizindu-ne cu atmosfera vechilor case si hanuri SireInviind o reusit5 galerie de personaje pitorcsti, regretatul istoric ne-a calauzit cu o mina sigura intr-o lume de mull disparuta. Pentru specialisti, de mare utilitate se dovedesc cele trei volume de Documente prioiloare la istoria orasului Bucuresti, pentru perioada 1595 1848, aparute in 3 volume la Editura Academiei Intre 1961-1982 alcatuind un corpus util pentru studierea vietii socio-economice, edilitar-administrativei culturale a Capitalei in perioadele medievala si moderna timpurie. Atentia lui George Potra s-a indreptati spre trecutul altor zone geografice ale tarii noastre,editind uneoriIn colaborare izvoareprivind regiuneaDimbovitei (Tezaur documentar al judefului Dimbovi fa (1418-18 0) (Tirgoviste, 1972) sau interesante Contribulii la istoricul oraselor Pioi esti si Tirgsor ( 1632 18 57 ) (Ploiesti, 1969) In colaborare cu N. Simache. Mari figuri culturale ale patriei au lost evocate In monografii sau pretioase culegeri de izvoare privind pc Petrache Poenaru ctitor al inaildmintului in lara noastrd (Bucuresti, 1963) sau pe Ion Heliade Rddulescu (Scrisori _Ade) (Bucuresti, 1972), In colaborare cu N. Simachesi George G. Potra. Abordind domenii variate din trecutul patriei ca distins medievist, interesindu-se de stiintele interdisciplinare (istoria religiei, a medicinii, a numismaticii, a vcchii artei litera- turi romanesti, a genealogiei Si sigilografiei activInd ca membru al Comisiei de heraldica, genealogiei sigilografie de pe linga Institutul de istorie N. lorga"), dar thud apreciat mai ales Ca unul dintre cei mai buni cunoscatori ai istoriei Bucurestilor, George Potra ale cdrui merite au lost rasplatite in 1965 si prin acordarea titlului de doctor docent ramine pentru posteritate ca pita de harnici pasionat cercetator de numele caruia se leag5 multe Impliniri aleistoriografiei romane. Paul Cern000deanti

www.dacoromanica.ro RECENZII

GEORGE CIORANESCU, Bessarabia, disputed Land betweenEast and West, Ion Dumitru Verlag, Miinich, 1985, 372p.

Volumul luat in discutie rcprezinta o cute- cctropirea sovictica in diferite zone geografice gere de 16 studii (dintre care doar until esteartificiale dar producatoare de materii prime inedit) publicate de GeorgeCioranescu saupentru ocupantii de la Moscova. In toate prelucrate de acest autor dupd prelegeri ti-materialele G. Ciorancscu n-a cautat sa se nute la radio Europa Libera" intre 1965 lanscze In polemici sterile,ci a urmarit sa 1982, referitoare la diferite aspecte privind demonstrezc. temeinicdocumental ca istoria Basarabiei in secolele XIX-- XX. Ma-alit in secolul XIX cit si In 1940 sau 1944, terialele publicate au fost extrase din cartile Rusia, apoi U.R.S.S., a cautat sa se extinda In Aspects des relations Russo-Roumaincs. Re- Balcani, spre a avca sub dominatie strimtorile trospectiveset Orientations,Paris, 1967,As- si a-si asigura deschiderea spre Mediterana si pects des relations Sovielo-Ronmaines, 1067 marile cattle. Intr-altil parte autorul insista 1971. Securite ernopeenne,Paris, 1971 si re- asupra samavolnicici ultimatumului sovietic vistele Der Europaischen Osten" 'no. 118, din iunic 1940 ca si asupra incercarilor dis- Munich 1965 si Apozitia", Munich, 1976 perate ale maresalului Antonescu siale lui 1977. Iuliu Maniu incercind primul cu ajutorul Studiul inedit foarte bine documentatGermaniet celalatt cu accl al aliatilor occi- In arbivele franceze si care din punct de dentali 55 pastrezeBasarabiasinordul vedere cronologic este si primul inserat InBucovinei recucerite in 1941 prin razboi si culegere sereferd laoriginilediplomatice ameninlate din nou cu cotropirea in 1944. In a problemei Basarabiei pc plan emopean inculegere este descris totodata cu tot tra- contextulrazboaielornapolconienede pc gismul procesul de rusificaresisovicti- continent 1805-1812 sialcrizei orientate zare a Basarabiei devenita sub jugul bolsevic deztantulle Frill rrizbolul ruso-turc din 1806. R.S.S. Moldoveneasca, fiindu-i rapite judetele Aici se arata clar ca raptulBasarabiei la din sud reunite la R.S.S. Ucraina cai teri- 1812, zmulsä din trupul Moldovei, n-a con- toriul nordic al Bucovinei. In acest scop au stituitdccit o brutald anextune teritoriald fost folosite cele mai salbaticemetode de lipsita de orice temei juridic sau istoric, deportare a românilor in Siberia si alte prb- reflectind un compromisla care au ajuns vincii indepartate si de colonizare fortata cu marile puteri intre cerintele maximale ale alogeni rusi, ucraineni si Mari Sub regimul Rusiei(cotropireaPrincipatelordunirene comunist instaurat de U.R.S.S. in Romania in intregirne) icedarea teritoriului dintredupS 1945, prin brutali ocupatie militard, Pruti Nistru, ca o durcroasa concesie fala nici R.P.R. si nici R.S.R. n-au ridicat nicio- detendinteleexpansionistealelacomilor data problema apartenenteiBasarabicila nostri vecini de la Basil-it. Majoritatca celor- Romania,deoarecesinistrelefiguriablate lalte studii rcui.ito in culegere au apirut cala putere in tam noastra nu erau dc insile rispunsuri date de George Cioriinescu, bun decit creaturile Si satelitii Moscovei. Au existat specialist in istoria modcrna a Rominici,doar sub regimul lui Nicolac Ceausescu anti- aberatiilorsustinutedepretinsiistorici" mite pilpiiri conjecturale, spre a dcmarca" sovietici in frunte cu ignorantul A.M. La7a-pretinsul proces de independenta" side rev distorsicnind faptele si ristalmacindseparare" a Romaniei fala de U.R.S.S., in adevarul istoric in modul cel mai grosolan.care au fast rcspinse unele afirmatii prca Uncle dintre cele mai stupefiante afirmatii ale grosolane iprca ofensatoare ale vecinilor acestui imait stalinist se tif,ra la txistentranostri, in special acelea apartinlnd imposto- separata" a unei nationalitati" moldove- rului A. M. Lazarev. nesti, diferita de cea romineasca", vorbind G. Cioriinescu a aratat ca problema Basa- doar limbi apropiate dar nu identice". Georgerabiei s-a dezvoltat totdeauna intr-un cadru Ciorinescu a mai combatut Si monstruczitatcaeuropean; atunci cind fortole occidentale au politica cc o reprezenta asa-zisul plan" alfost puternice ca in 1856 sau 1918 dreptatea a invins, in timp ce in 1878, 1940, 1944 si in economistului sovietic L.B. Valey care dorca perioada urmatoare sansele au fost de partea sii imparts Romania si vecinit ei cazuti sub Rusiei. Autorul a insistat lnsa asupra spiritu- Revista istorica", tom III, nr. 1-2, p. 191-196, 1092

www.dacoromanica.ro 192 Receniii 2 luitenace latentuneori darputernic, punc In siitor: resenirea Basarabiei la sinul de cele rnai matte ori, de rezislentd a roma- patriei mum5, Romania, dupd un proccs In mlor dm BasarabiaImpotriN arusificdrii, etape trecind prin autonomic si independenta populatia noastrA neputind fi exterminatil. WA de asupritorii sovictici proccs la care In anii '80 ai secolului nostru romanii au asistdm in prezent. reprerentat63,9 % dinto talulpopulatici In cadrul documentdrii sale G. CiOrdnescu a 11.S.R. Moldova, eoncomitent cu sedderea folosit o foarte utild bibliografie occidentalii, elementului ctnic rus care s-a manifestat si dar In ceea ce priveste pecea romaneased Inrepubliciletranseaucayiene,balticesau destul de sAracd prin fort.a tinprejurarilor islamice asiatice. In fetal aeesta In ultimii ani a Meat apel la o literaturd mai molt partide guvernare despoticd a lui Brejnev se pre-nica", astdzi depAsitd (opere" a lui N. Ceau- figura lupta pentru autonomic si autodeter- sescu, Ion Popescu Puturi si a altor corifei" minare a popoarelor inrobite din U.R.S.S., de stat" si de partid"). Lucrarea posedd care a luat proportii considerabile in epoca pe- la sfirsit o bibliografie generald foarte utild restroikili" si a glasnostului" lui Gorbaciov, a cuprinvind 355 de titluri ca si un indice folosi- carol gmernare a Inceput Insa din 1983, anul tor de persoane, locurii materii. de aparitiealculegcriianalizate. Puterea vizionard a lui Amakih, Zaharov siSoljenitin Prin continutul polemic curajos, prin role- an prezis dezintegrarea U.R.S.S. lafinele s area adevdrului istoric asupra Basarabiei, anilor 80', eNeniment la care sintem acumculegerea de studii a lui George Ciordnescu martori en totii, odat5 cu prdhiNirea asazise- se dovedeste foartc utild pentru dramatica lor state socialiste ieliberarea popoarclor istorie a pros inciei dintre Prat si Nistru din Rfisdritul si Central Europci de sub domi- gdsim foarte instructivA lectura ei. natia Moscovei. In incheierea culegerii sale, G. Ciordnescu traf,e coneluzia logica ce se va im- Paul Cernovalranu

ANTON CRIHAN, Drepturile romouilor asupra Basarabiei dupd unele surseruse0i,UniversityGraphicServices, Humboldt State University, Arnfa, Califoraia, 31990, VI + 124 p.

Lucrarea romanului basarabean A. Crihan ruse din Muntenia si Moldova, diplomatia t.a- (originar din judi tutBalti s-a ndscut la ristd a recurs, In vederea dobIndirii unui cistig Sangerei, in 1893, licentiat In drept al Univer- teritorial, fie si mai mic, la urmAtoarea inter- sitätii din Bucuresti, doctor In stiinte poll- pretare: deoarece tratatul nu vorbea nimic despre tico-economice la Sorbona, fruntas al Parti-Basarabia",aceasta trebuia sd r5mind la dului National Tardnesc In perioada interbelicd, Rusin, notiunea de Basarabia" fiind, pe deasu- stabilit ulterior In Statek Unite ak Americii) pra, interpretatd Intr-ua sens ldrgit, adicd un este structuratA pe 22 de succinte capitolc, cc numai ca Bugeac, ci ca intreaga regiune dintre acoperd o vastd problematied a istoriei eco- Prat si Nistru". In coca ce priveste originea nomice, sociale, politice, culturalc si demogra- denumirii de Basarabia, autorul insistd asu- lice a unui pàmint romanesc greu incercat:pra caracterului ei romfinesc, legat de numele Moldova dintre Prutj Nistru. Aceastd pro- dinastiei Basarabilor. Analizind evolutia sta- blematiciiestedezbdtutfimaiales a§a tutului acestui tinut, A. Criban reliefeazd cA cum sugereardtitlulcartii prin prismapind la cotropirea din 1812 el a lost parte informatiiloroferitede unele surseedite integrantd a Tdrii Moldosti, care, la rindul ei, rusesti, cele mai multe apartinInd secolului era stat vasal si nu provincie turceascd". al XIX-leai Inceputului secolului al XX-lea. Sint pe larg expuse obiectivele urmArite de Rusia si avantajele dobindite de aceasta In 0 scarta schitd istoric5 introductis5I situa- urma anexarii jumAtAtii de rdsdrit a Moldovei, tieiBasarabieiIntro1812-1946 precede o lard fertild si populatd", cum se ardta In abordarea chestiunilor numelui ievolutiet statalui provinciei de-a lungul timpului. Auto- manifestul tarului Alexandra I din 5 august mat subliniazd faptul cd motivul pentru care 1812. denumirea zonei de sud, de la Dundre si Mare, Vorbind despre priinii ani de administralie a T5rii Moldovei Basarabia a fost extinsd ruseased a Basarabiei, care au corespuns unei de Rusia la Intreg teritoriul dintre Prat si scurte ci relativ limitate autonomii a acesteia, Nistru a avut un caracter diplomatic". Intru- A. Crihan mentioneazd faptul, foarte semnifi- tit unul din articolele Tratatului de la Tilsit cativ ea' ocupantii erau constienti cd aveau prevedeaobligativitatearetragerii armatei de a face cu o turd complectamente strdind

www.dacoromanica.ro 3 Rccenzii 193

de ci". Avind In vedere structura ci etnicA,nomiei acestcia, se vor arAta aroganti, verosi, preponderent româneascA, autoritätile tariste dispretuitori fatá de autohtoni.$coalasi au,favorizat colonizarea masivA a acesteia cu biserica au devenit instrumente principale str5ini. Veneticii" se bucurau de privilegii aledeznationalizAriiromAnilor basarabeni, deosebite.Atitudineaocupantilorfat5de dar conform unni inalt demnitar rus tneapa- acesti colonizatori" era insA diferitA. Desi tinarea moldovenilor persista", ci cerind sA sositi printre primii, evreii nu s-au bucurat de invete limba moldoveneascd" in scolile basa- o bunAvointil excesh 5. Astfel, potrivit sur-rabene. 0atentiedeosebithesteacir- selor rusesti, numiirul acestei etnii a seazut data arhiepiscopatuluiluiPavelLehedev In Basarabia in a doua jumatate a secohilui (1871-1882) adevArat apostol al rusificarii, trectit, fapt expbcat de autor prin putin5- a carui activitate a fost profund antiromA- tatea p5mIntului ce Ii s-a pus la dispozitie. neasc5. Cu toate aceste eforturi, limba román In sehimb, germaniiibulgarii" (bulgari rAmlne IirnbA internationala" in Basarabia. proPriu-zisi, dar i gàgãuzi, veniti din Dobrogea Aceastil realitate greu de contestat va deter- si din Bulgaria stapinite de otomani) s-aumina de altfel anumite parer! rusesti (slavo- bucuratde nurneroaseprivilegii.Autorul filul N.J. Danielevski, publicistul L.T. TikhoP semnalcazA o situatie interesantä: ... rusiimirov) conform carora cu consimIAmintul n-au adus aproape pe nimcni delaeidin sigratia concursului binevoitor al Rusiei", Rusia". Totusi, numerosi vagabonzi" din Basarabia san o parte a ci urma a fi intoarsA Rusia reuseau sA sestrecoare in provincie. romanilor. Un punct de vedere apropiat era Guvernatorul rus al Basarabiei,Timkovski exprimatsicu ocazia festisitAlilor" orga- Ii numea pe acesti nedoriti tot ce e mai cri- nizatclaChisinaudeautoritatiletariste, minal in Rusia". Explicatia acestei duritati pentru a serba centenarul ocuparii provinciei. de limbaj este corectsurprinsA de autor: N. N. Durnovo socotea astfel c5 Basarabia nu multi dintre cei ce cautau refugiu in provincia e numai rn5rul de discordie dintre roman! si nou cucerit5... erau rnai ales serbi, care rusi, ci reprezintA un adevarat depozit de dina- fugcau de pe moiile boieresti". mita, care, dacA explodeazii, va aprinde ca Dar grijaarAtatg veneticilor" nu era un incendiu singeros, tot orientul ortodox si dublat5side o preocupare asemAnAtoareva inmorminta pc veci gloria Rusici, elibera- pentruImbunAtAtireasituatieicelorcare toarea crestinilor din Orient...chestiunea formau majoritateapopulatieiteritoriului, Basarabiei se va pune cind va fi definitiv autohtonii, adic5 taranii romani". Statis-resolvatd chestiunea Orientului". ticileruse, subliniazd autorul, arAtau clar Capitolcle finale ale arta sint consacrate c5 romanii reprezentau elementul etnic prin- punctelor de vedere exprimate in legfitura cu cipal in Basarabia, iar autoritAtile de la St. Basarabia de L.S. Berg si L. Sotov. 0 biblio- Petersburg erau constiente de unitatea de grafie selectivA Incheie lucrarea. neam si limb5 a locuitorilor de pe cele dou5 In concluzie, considerrun republicarea aces- maluri ale Prutului. Astfel, la sfirsitul luiteia ca actuald si utilã, chiar dacd uncle din iulie 1848, cancelarul rus Nesselrode remarca: sursele edite pe care autorul si-a intemeiat Revolulionarii valahi vor sa" constituiascA, sub demersulstiintificsintastazi bine cunos- denumirea de Regatul Roman, un nou stat, la cute istoricilor romani, fiind de altfel citate, formarea caruia ei ii invitãi pe fratii lor din sau chiar reproduse fragmentar, in recente Moldova, Bucovina,Transilvania si Basarabia". aparitii editoriale. Se cuvine, in Incliciere, sä Confruntatii cu aceastA stare de lucruri, evidentiem limpezimea si frumusetea limbii, puterca ocupantii a recurs la politica rusifi-precum si claritatea expunerii, eleganta for- carii, suprimind autonomia Basarabiei, care, mei completind in chip fericit valoarea infor- oricum, aratA A. Crihan, Interneindu-se pc matiilor continutului. pareri rusesti, n-a functionat in mod normal". Guvernatorii Basarabiei, dupà lichidarea auto- Sever Mireea Catalan

ION NISTOR, Istoria Basarabiei, Editieistudiu bio-bibliografic de Stelian Neagoe, Edit. Humanitas, Bucure§ti, 1991, 3M p.

Istoria unci opere este legatA indisolubil de Actuala editie este frisotitA de un studiu destinul creatoruluiei.Aceasta asertiune bio-bibliografic Ion Nistor un istoric pen- este cu deosebire valabil5 In cazul cunoscu- tru eternitatea românilor de pretutindeni" tului istoric, acad. Ion Nislor, autorul lucrarii Intocmit de dr. Stelian Neagoe. Acesta a rea- de mai sus, al cArui destin dramatic, (evocatlizat o meritorie reconstituire, caracterizatä in prefat5) se Impleteste parcA organic cu prin analiza obiectivAi minutiozitatea date- Istoria tinutului romAnesc de dincolo de Prut. ] or, a viel,ii si activitatii ltiinifice, dar §i a

13..c.3380 www.dacoromanica.ro 194 Recenzii 4

eclelpolitice a marelui carturar. Tn spiritul rilor sai. 0 mare parte a opus-ului urmareste respectului pentru adevárul istoricrealsi apoi prin pana istoricului patriot, a omu- bbiectiv al faptelor, ne sint amintite bogata lui de certä vocalic intelectualdcare -afost activitate editoriald a lui Ion Nister, Inaltele I. Nistor, procesul de opresiune nalionald, consacriiristiintifice (membru corespondentde integrare a acesteia in structurile anacro- In1914 apoi membru activ al Academiei niculuiImperiuluilarist,ca iopozitia Romãne In mai 1915), jaloanele principale neinduplecata pc care populatia romineascd ale biografiei sale politice, finalul zbuciumat de aici a opus-o tendinielor permancnte de al vielii cu avatarurile savantului In inchi- deznationalizare, la care a fost supusa. smile comuniste, itoate privatiunile care Gradul de interes al versiunii actuate este i-au urmat pind la stingerea sa din viald In spoilti prin includerea, lal,Addenda" (p. noiembric 1962. 301-336) si a unui intcresant eseu de istorie Reeditarea, avind la hazil editia din 1923, statisticd Basarabia sub gospodeirie roma- este inf5ptuitil de Ingrijitorul de edilieamin- neascã" reprezentind expunerea linutA de litcu acribie si respect pentru text exemplare, autor in scdinta publica din 19 septembrie si arc meritul de a reintroduce In circuitul 1941, publicatri apoi in Analele Academiei", stiintific o monografie, multd vrerne inacce-precum si In brosurd separatd. sibilãIn timpul regimului totalitar comunist. 0 analizd exhaustivä a lucrdrii in spatiul In contextul istoric actual, In care organul restrins al unei recenzii este practic dificilrepresentativ suprem al Republicii Moldova de realizat. Sint totusi de relevat expunerea, si-a proclamat la 27 august 1991, In chip pe baza izvoarelor de care a dispus alciltul- solemn, independenla, falii de Moscova, reedi- torul,la data redactiiriiei,judicioasdsi tarea acestei lucr5ri de c5tre Editura Iluma- accesibil5, a evclutiei socio-politicei econo- nitas seInscrie nu numai ca o Indelung astep- mice alinutuluidintrePrut i Nistru, tatil restituire editoriald, dar I ea oopera 'de tragicului moment de la 1812 care marcheazd Malta constiintripatriotica. desprinderea sadin trupul Moldovci si inceputul tragediei istorice a Basarabiei si a locuito- Marian Slroia

ION NISTOR, Istoria Bucovinei, editiei studiu bio-bibliografic de Ste- Han Neagoe, Edit. Humanitas, Bucure§ti, 1991, XXXIV + 454 p.

Tiparitá sub ingrijirea lui Stelian Neagoeaceslui linul românesc pc parcursul a circa dupd mqnuscrisul olograf al marelui istoric un secol si jumdtate. Prirnele doud capitole bucovinean, confruntat cu dactilograma rea- infatiseazil astfel starea linutului in momentul lizatá in anii saizeci de fiica sa, Oltea Nistor anextirii sale de Habsburgi, obiectikeleurmà- Apostolescu, aceastii inedità sintezil,scjisii rite de aceslia prin acest cistig teritorial, pre- In conditii de mare restriste pentru lard, dar curni impotrivirea moldoveneascd fala de sipentru autor, repre7inta f5rd indoiald una ciuntirea Valli. Ion Nistor evidentiazá dra- din cele mai lnsemnate creatii stiintifice ale matismul situaliei unui popor aflat la gra- profesoruluiuniversitar iacademicianului ni t a unor rapaceimperil : coincidenta prestdrii Ion Nistor (sufleteste, poate, pentru el conjuramintului de credinla fatd de Austria [a mai import antd, aláturi de Isloria României, populatiao Moldoveiaustriece* n.n.]si voluminoasd sintezd nepublicatd incd). asasinarea miseleased a domnitorului moldo- Lucrarea, care vede lumina tiparului la vean [GrigoreIIIGhica n.n.]de care' pestc patru decenii de la incheierea ei si laturci nu pare sä fi fost o simpld intimplare, aproape trei decenii de la moartca Bucovi-ci mai virlos, o intelegere tacità intre Curtea neanului a insemnat pentru acesta incununa- imperiald i Poartaotomand...Moartea rea unei activiViti indelungate- si rodnice de tragica a domnitorului protestatar gdsi un reconstituireaatrecutuluiunciprovincii dureros rásunet in striiinatate, intruelt ea a ron finesti greu Incercate. fost pricinuità de rivalitatea vinovata dintre I. Nistor porneste pe bung dreptate de la celetrei puteri vecine: Turcia, Austria si premisa conform cdreia istoria linuturilor Rusia". 0 atentie deosebith este acordatd re- Cern5utii Suceava, pind la dezmembrarea formelor infilptuite de ocupant in provincia kr din principatul Moldovei, apartine dezvol- abia cucerita, pentru a o incadra mai usor tarii politico, culturalei economice a Tdriiin Imperil. Solutia administrativa lacares-a de Sus a Moldovei. Istoria Bucovinei inceperecurs in cele din urmd (august 1786) dea o numai de la 1775 incoace..." ingloba in Galitia eluda insh dorinta bucovi- Cele paisprezece capitole ale cartii urma- nenilor ca dupa incetarea administratiei mili- rescsub cele mai diferite aspecte evolutiatare patria lor sii devind o provincie de sine

www.dacoromanica.ro 5 Recenzii 195 st5t5toare In cadrul Imperiului Habsburgic". ratura pcporului roman in BucoN ina" (mai Capitolul al III-Iea al cdrtii este deci consacrat 1864) etc. BucoVinei, ca cerc administrativ alGali- Dualismul austro-ungar, cai noua consti- tiei". Incercarile de a contopi si a asimila tutle a Austriei, promulgatA pe baz5 dualis- boierihiea rnoldoveneasciicu cea polonez5" IS" in decembrie 1867 nu atinse intru nimic s-au .rovit de opozitia elitelor bucovinene:autonomia Buccninei". Totusi aceastA Consti- ...celeMai Menafamilii boiereti care aveau tulle, ce separa puterea judeciitoreasc5. de marl *pioprietiitiIn Bucovinaseretraser5 cea administrativ5, a avut un anumit ecou laIhSi'.tiniidin cei r5masi ca familia In organizarea provinciei. Viata bisericeasc5 Hurmuzaki isi pastreazdicetatenia mol- a BucONinei a fost la rindul ei marcatii de doveneasca, intrind In rindul suditilor ameste- rioua Constitutie. cati sujel mixles". Vexatiunile suferite din Capitolele IXXI I ale cartii prezint5 pe larg partea proprictarilorsia autoritatilar au succesele, dar si greutlitile cc au marcat lupta determinat ipe multi t5rani romAnisa-si romAnilor bum\ ineni impotriN a politicii de p5r5seascii satele. Numai intre 1785-1789 deznationalizareaguvernuluicentralist" 14719 suflete ar fi emigrat in Moldova". de la Viena. Vrajba Intre frati era socolitS de Foametea a jucati ea un anumit rol in pihil- I. Nistor un mare r5u; Inca din 1913 el aratei sireavetreistrilmosestideartre romanii c5 ... populatia rom5neasc5 din BucoN ina, bucovineni.Astfels-ainlesnitasezarea barrackmuncitoare si dornicA de culturA nu se elementelor etnice uerainene In Bucovina si, g5sea cu gindul si sufletul ei in taberele politi- drept consecint5 fireasc5, ucrainizarealard". cienilor invr5jbiti, ci ea era alaturi de c5rtu- Problemelor yield bisericesti, scolarei cul- carii luminati, cArora contactul cu literatura turale ale Bucovinei pinA la 1848 le este con- sicultura din Regatul roman ledeschisese sacrat capitolul al 1V-lea al lucr5rii. Se insistd alte orizonturi mai largi, care treceau peste asupra faptului c5 pc tilrimul scalar alipirea granitele strimte ale Bucovinei ifuseser5 la Galitia se resirnti mai mult decit pc cel sS incolteascA in ulnae idealul unitatii politic& bisericesc", fapt ce a contribuit la intensifi- a tuturor romAnilor". carea luptei pentru scoala moldovenease5", Ultima parte a lucrArii (capitolele XIII si un rezultat important fiind infiintarea Institu- XIV) se refer5 la situatia Bucovinei in anii tului Teologic din CernAuti (prin rezolutia primuluirAzboimondial,laproclamarea Imp5rAteasc5 din 26 septembrie 1826). Unirii acestei provincii cu Romania (15/28 Abordind implicaliile evenimentelor de la noicmbrie 1918) precum si la etapele reintegrA- 1848-1849 in Bucovina, I. Nistor acord5o a- riiei In Regatul roman. I. Nistor desi nu tentiedeosebit5 InsemnAtatii pentruacest hisistS asupra aspectelor militare ale situatiei pAmint romAncsc cotropit a Adundrii Constitu- Bucovinei la sfirsitul lui 1918 si Inceputul ante de la Kremsir. Noua constitutie despar- lui 1919, se refer5 totusi pe scurt la actiunile tea Bucovina de Galitiai o declar5 Kron- Diviziei a 8-a, care, sub comanda generalului land" tar5 de coroand" ereditar5 cu titlul lacob Zadic, a intrat in provincie pe p5min- de Herzogtum" Ducat" (rnartie 1849);tul rnarelui voievod Stefan pentru a ocroti prin decretul imperial din 9 decensbrie 1862 viata, avutul Si libertatea locuitorilor de orice Ducatul Bucovinei avea 55 primeasao sterna neam si credintli impotriva bandelor de cri- propric ...un cap de zimbru cu o stea Intre minali". coarne, o imitatie dup5 sterna Moldovei". Cu toate c5 In Prezentarea" opera sale Separarea formal5 de Galitiaa mai intirziat Ins5; rnai mult decit atit, prin decretul din autorul considerase CS istoria Bucovinei ... 22 aprilie 1860, Bucovina fu dinnou unit5 cu se incheie cu reincorporarea ei in organismul Galitia". Numai reactia foarte violent5a cli- de stat al RomAnici in toamna anului 1918", telor romAnimii bucovinene a filcut,aratli else refer5 totusi, pe scurt, la evenimentele I. Nistor, ca Viena, prin Constitutia din februarie 1861 sa mantilla dispozitia privitoare la dramatice din vara anului 1940.I.Nistor separarca Bucovinci de Galitia. In acelasi timp, aminteste in acest sens de memoriul pe care mai ales In timpul ocupatiei austriece a Mol-1-a prezentat la 9 iulic 1940 regelui Carol II, dovei si Munteniei, relatiile dintre Bucovina de protestele Acaderniei RomAne, ale Parla- si Moldova devenir5 mai strinse si mai frecven- te". mentului etc. Abia ceva mai mult de o pagin5 Capitolele VI si VII sInt consacrate luptei este consacrat Bucovinel Intre 28 iunic 1940 si pentru identitate nationald isinodalitate '25 noiembric 1949, clan la care s-a semnat In Biserica rornAneasc5 din Bucovina, precum la Moscova Tratatul asupra regimului iron- si,respectiv,vietiiculturale aprovinciei marcata de deschiderea de noi scoli primare tierei de stat sovieto-romAnc"i Conventia plsecundare, infiintarea Bibliotecii T5rii", intre R.P.R.i U.R.S.S. asupra rnodului de constituirea Societatii pentru cultura si lite-rezolvare a conflictelor de frontier5".

www.dacoromanica.ro 196 Reeen7ii 7

Desi manuscrisul olograf nu cuprindea si o Monument de limbá romincaselprin limpe- bibliografie, Stelian Neagoe a optat In chip rimea ifrumusetea slovei, 'acoperindo fericit pentru alfiturarea acestui iliclicc al mare lipstl a istoriografiei noestre, Ingfiduind literaturii istorice", lulndu-se ca ba7ii biblio- o redimensionare a activit5lii istoriogrifice granite din altc trei lucrari ale hii 1.Nistor si deci a personalitatii stiintifice a unuia din despre Bucovina: Romdnit.gi ruleniidin istoricii romani dc seamá, includerea In circu- Bucovina. Studiu istoricfistatistic(1915);itul de salmi spirituale a isforiei iftecooinei Istoria bisericii din Bucovina si rola( ei nafio- reprezintil f5rã 1ndoialá marele cvenimcnt nal-culturalinviolaromanilorbucovineni editorial al anului 1991, pentru care editura (1916);Der nalionole Kampf in der Bul-o-llzunanitas" meritii a -fielogiatii. wino...(1918),laacesteaaclgogindu-se investigatiile Ingrijitoruluieditiei. Sever Mircea Catalan

www.dacoromanica.ro BULETIN BIBLIOGRAFIC

Buletinul bibliografic initial de Ile. ista istorica", arc ca obiectiN senmalarea luertirilor din productia istorica, publicate de istorici straini si roinani In afara hotarelor Rominiei fAra a aprecia Natparea lor 1iintificai. Buletinul vizeazii cuprinderea ansamblultd de lurrari studiu si carte tiparitil dupa mijlocul deceniului trecut, care au tangente sau privesc direct perioada medievalA, moderna si conternporana a RomAniei. Redactia arc convingerea ca si pe aceasta caleyecontribui la redeschiderea dialogului, Intrerupt Mita vreme, Cu istoriografia universala, deoarece investigatia istoricA este conditio- nata In primul rind de informare si de accesul la aceasta. Buletinul este si un i»strument pentru sondarea modului in care izsoarelei literatura de specialitate romaneascA sint receptate de istoriciistrilini. La elaborarea accstui buletin bibliografic au contribuit In masuri diferite: Viorel Achim, Gabriel Catalan (student an Ill Eac. Istorie-Bucuresti), Florin Constantiniu, Mire la Mur gescu, Serban l'apacostea, Nagy Pienaru, Marian Stroia si Adrian Tertecel. Redactor de rubrica: Nagy Pienaru

I. LUCRARI GENERALE, ENCICLOPEDII, DICTION ARE

* * * Drevnie slavfane i kiceskaja Rus', Kiev, 1989, 200 p. Studii privind istoria veche a slavilor de rasarit si a evolutiei raporturilor acestora cu Rusia Kieviana. Lucrarea con tine menti- uni privind relal,iile slavilor rasariteni cu populatiile de pc teritoriul patriei noastre. * * * Kralkaia istoriia Ruminii. S drevneisih oremen do nasihdnei (Scurta istoric a Roma- nici. Din cele mai vechi timpuri pinfi inzilele noastre) (Redactor sef; Dr. V.N. Vinogradov), Nauka, Moskva, 1987, 541 p. Cartea reprezintã o sintcza a istoriei Romania de la origini pina In Alec noastre, privita prin optica istoricilor sovietici. Rec. In Etudes Balkaniques", an XXI \ , 1988, nr. 3, p. 114117. * * * Magyar törtinelmi rogalomlar (Dictionar maghiar de termeni istorici) (sub red. lui Ban P(ter), 2 vol., Gondolat, Budapest, 1989, 292 p. (I), 284 p. (II). Un util dictionar de termeni istorici privind Ungaria si, in general, lona central-est europeanfi. * * * Rusko-lmilgarski0,020,rrez vekovele (Legaturile ruso-bulgare de-a lungul vcacuri- tor), B.A.N., Sofia, 1988, 161 p. Cartea contine o culegere de studii privind relatiile ruso-bulgare lu secolele VIIXIX. Sint prezentatei informatii referitoare la istoria romfmilor In perioada mentionatii. (Rec. In Bulgarian I listorical Review", XVI, 1988, nr. 1, p. 96-98). * * * Sociarno-politiceskie i kulturn ye problemy istorii slran Evropy: ot anti8nosti do novogo orcmeni, Izd. polit. literaturii, Moskva, 1989, p. 412. Incereare de schitare a unor trasa- turi comune ale popoarelor europene In cvolutia lor istorica. Romanii slut incadrati pc coordonatele dezvoltarii generale a continentului, cu anumite omisiuni istorice. BOIA, LUCIAN editor-in-chief ; NORE, ELLEN, HITCHINS, KEITH and IGGERS, GEORG, G. associate editors, Great Historians or the Modern Age. An International Dictionary. New York, Westport, Connecticut, London, Greenwood Press, 1991, XXI \ + 841 p. Ineditul dictionar cuprinde scurte bio-bibliografii ale cclor mai renumiti istorici ai lumii din epoca moderml Tn cadrul sectiunii dedicate istoriografici romànesti se gasesc o seric de astfel de medalioane: 1. Andriesescu, N. Balekscu, I. Bogdan, Gh. I. Br3tianu, G. Daicoviciu, M. Eliade, C. Giurescu si C.C. Giurescu, N. lorga, Ilasdeu, M. Kogalniccanu, I. Lupas, I. Nestor, A. Odobescu, D. Onciul, A. Otetea, P.P. Panaitescu, V. PArvan, Gh. Sincai, A.D. Xenopol. Printre istoricii sträini se gAsesci multe numc care au atins In studiile si cercetarile lor probleme de istorie romaneasca sau tangente acesteia. BARTOSEK, KAREL, Des re:mites en Europe centrale communtsle.Essai de typotogie, In vol. Révolte et sociéte. Ades du I Ve Collogue d'Histoire Au Present. Paris mai 1988, Tome II, Paris, Histoire Au Present/Publications de la Sorbonne, 1989, pp. 288-294. (Sources. Travaux historiques", nr. 17/18,1989). In dezbaterea tipologici revoltelor poststalinistc din Europa comu- nista, autorul, plecind de la modelul din 1981 al filozofuluii sociologului maghiar Agnes Ileller, pledeaza pentru o nouA perspectivA asupra conceptului de societate civila, sesizind rolul indi-

Revista istoricil, torn III, nr. 1-2, p. 197-207 1992

www.dacoromanica.ro 198 Buletin bibliografic 2 vidiiluj ca ultim bastion incadrul accsteia.Tn sprijinul acc,tei afirmatii este adus evemplul Bornaniei, care n-a cunoscut decit exceptional rexolta de masa", dar num5r5 totusi multc cazuri drezistenta individuala". CASTELLAN, GEORGES, A history of 11 eBosraniars (Trans. from French by Nicho- las Brand ley), Columbia Unix ersit y Press, New York, 1989, 268 P. (East European lIonographs, No. CCLNI l).Cartea este o sintesa a istoriei Romanici de la aparitia omului pc teritoriultarii noastre si pina ianul 1965. Rec. in Etudes 13alcanique5", an XXVI, 1990, nr. 1, p. 142143. DI MA,NICI IOLA S, From Moldavia to Moldova. The &Wel-Romanian (erritorial dispute, Boulder,Fast European Monographs, 1991, 194p. 0editie noug, imbogatita si adusa la zi,a luerarii acduiasi autor, Bessarabia w.d Iffikovina the Soniel-Romanian Territorial Dispute, aparut5 in 1982 in aceeasi colectie. Proscntare eritit a in acest numar al Revistei istorice". ,DRACI I,MARCEL, I a crise dans les rays der Est, roux elle editirn, Editions La Decon- verte, Paris, 1990, 127 p. Cartea este o excelentà analizn a econorniei planificate de tip socialist, in care sint presentate exolutiile, particularitatile siinter fenteleeconorniilor statelor- europerre comuniste, cit si relaliile loren\estul pin5-n ajunul schimbiirilor democratice din 1989. Nu lipsese trimiterilela Romaniaatit in ceea -ce priN este situatia economic:1 intern5 cit si positia sa in cadrul CAER, totul find sustinut de date concrete, presentind diferiti indici econornici de basa care permit o concluzie: crisa economie5.din Europa de Est s-a datorat in primul rind unei acute crise politice. GVND I SCI I, KONRAD, Die Slams biirgcn, Saelsen, Bern, 1990,20 p. (Kulturelle Arbeit- sbefte, 28). Sehita de istorie a sasilor din Transihania (le Ia imigrare pina In silele noastre. 1SLAMOV, T.M., osterrcich und Bussland. Zusanurenai kit und Gegensatz am Erde des 18 und zu Beginn des 19. Jatrl us dells, in \ cI. Ru.slc rd us d Othrreich zur Zeit der Nal olconis- shen Erige, lusg. \ on A.M. Drabek, NV. Leitsch und B.G. Plaschka, Wien, Verlag des Akademie d( r Wissencehaften, 1989, p. 4354. E discutata si positia Principatelor Dunarcne in funetie de anthiliile teritoriale ale Austriei 5i Ruciei. PEI HOWICZ, GREG01-110, La Chiesa armcna in Polonia enei raesi limilrofi, pas le toza; 16561,54,Pontificia Istituto di studi ecclesieastici, Roma, XXII 118 p. (Studia ecelesiastica, 17, Historica 10). Continuare a istoriei 1 isericii armenc din Polonia si din tarile limitrefe, inclusiv Moldova si Transilvania. TOUSCOZ, JEAN, 411as géostraligique, crises, tensions1 convergences, 20 edition, Larou- sse, Pails, 1989, 319 p. 1I5rile si textuladjacentlor prezinta confrunthrile politice5i militarc de pc glob. Romaria este infatisata in mod just ca stat-satclit al FUSS. VERDERY,KATI IERINE, Onthe Nationality13, (Nem in Trot sylvania Until World War I : An Overview , in East European Quarterly",ol. XIX, 1985, nr. 1, p. 1530. Autoa- rea realizea7g o incursiune in istoria Transilvanici (lin secolul al IX-Iea ping la primul razboi mondial in incercarea de a surprinde (lin punctul de vederc al antropologiei americane, modul deformare si evolutia grupurilor etnice nationale in accastii sorra. Se acorda mai mutt spa- tin do analird secoklor al XN I-lea si al XV1I-lea considerate centrale pentru structurarea pe etnii naliuni a populat id din Transilvania. TIc asernenea autoarea considera ca accst proces este mobil, supus caracteristicilor unui anumit contact istoric (12 note; bibliografie). N 11.1 AR!, ROSARIO, Stor iacontemporanca per le scuole medic superiori, Editori Laterza, Roma-Bari, 1988, 698 P. 0 istorie problematisatd de la rex Giulia industriala ping in silele noastre. Multiple referiri la Romania in contextul relatiilor internationale (problema orientala 17741878; al doilea rasboi balcanic, primulsi aldoilea rashoi mondial, b)ocul sovietic). WAGNER, RUDOLF, Vom Moldau-Wappen zum DOT peladler. Ausgavalle Beitriige zur Geschichte der Bukowina, Festgabe zu seincm 80 Gcburlslag, Hofmann Verlag, Augsburg, 1991, XXIV -F 625 p. Culegere de studii ale autorului cu privire la istoria Bucovinei indeosebi in vremea stapiniriiaustriece.

ILIZVOARE

** * Moldoai esdngo-magyar olordnyldr 1467-1706 (Culegere de documente privitoare la ccangtiii din Moldova 1467-1706 ), (Sub red. lui Benda Kalman), 2 vol., Magyarsag Kutata Int6zet, Budapest, 1989, 849 p. (1-10+facs. Controversata problema a originii catolicilor din Moldova a lost reluatfi In ultin1ii ash In istoriografia maghiara: studiul lui Benda Kalman A moldai magyarok (esdngok) a XVI XVII szdzadban(Maghiarii (ceanggii) din Moldova in secolele XVI XVII)(p. 9-51) sintetizeaza punctul de vedere maghiar, continind si note tendentioase relative la originea si istoria romanilor. Cele cloud volume reunesc un mare numar dc documente, ptiblicate In limba originalii, in special relatiirile misionarilori calatorilor in 70116, privind catolicismuli populatia eatolica din Moldova, incepind cu mijlocul secolului al XVI-lea. www.dacoromanica.ro 3 Buletin bibliografic 199

** * Svoclidi Kato log moldavskich tukopisei hraniastihsiia v SSSR Kolleklia novonia- rnell.op monastiria (XVIXl X vv.), (ColectiabiblioteciimdmistiriiNoul-Neanit(sec. XIV XIX), Aledtuitor V. Olcinikova-Pelin, Chisindu, Pelin, 1989, 450 p. Desenele sistematice a celor 113 manuscrisc slave si romAnesti ale mAndstirii Noul-Neamt (Chitcani) aflate In depozitele Arhivei centrale de stat a Moldovei. ALEKSANDROV, EMIL, Di plotnaliceskie dokumenti vtorogobolgcnsLogo gosudarstva (Documentelc diplomatice ale celui (Ie-al cloaca tarat bulgar), in Palcobulgarica", anul XII, 1988, nr. 4, p. 64-75. Este o prezentare de ansamblu a documentelor diplomatice ale celui de-al doilea tarat bulgar. Sint mentionate, printre allele, documentele diplomatice ale primilor AsAnesti (Petru, Asani Ionild Caloion), precuan si ale despotilor dobrogeni DobrolitA si Ivanco. COSTIN, NICOLAE, Scricri, ed. Ingrijita de SNetlana Korolevski, vol. III, Edit. I lyperion, Chisindu, 1990, 479 p. -I634 p. Cuprinde cele cloud letopisctc ale lui N. Costin si traducerea Ceasornicului domnilor a lui Antonio de Guevara. Textele shit insolite de o prefaVd a lui Stefan Ciobanu--fragment din Istoria literaturii romdne vertu in studiu al Svctlanci Korolevski, indici glosar, adnotiiri, si observatii marginale. Se reproduc textele editate de C. A. Stoide si I. LAzdrescu (Letopisetele) si G. kitrempel (Guevara). DIMITROV, THEODORE, La Bulgarie el la Societe des Nations, Documents pour l'histoire, Pl. I, 19201923, Geneve, 1986, 895 p. (International documentation on Macedonia. Vol. 13). Cartea este o culegere de documente care prezintd activitatea Bulgariei in cadrul SocietiltiiNatiunilor, precum si pe plan international, in general, in anii 1920-1923. Uncle din documentele publicate in accastii lucrare privesc relatiile roirAno-bulgare in perioada respective', concentrindu-se mai ales asupra problemei Cadrilaterului. HALASI-KUN, TIBOR, Keve Countyand theOttoman Pan c on a n a It i g e s, in Bet ween the Danube and the Caucasus, Akadémiai Kiade, Budapest, 1987, p. 105-151 (Oriental Sources on the History of the peoples of South-Eastern and Central Europe 4). Ln registru al asezArilor din sudul Banatului in perioada stdpinirii otomane, eu date furnizate de defterele turcesti. KUCERENKO, G.S., Publications sovielignesde documents sur les relations ruso- uutrichiennes a l'epogue des guerres napoleoniennes, in vol. Russland und Osterreich zur Zeil der Napoleonischen Kriege, hrsg, von. A. M. Drabek, W. Leitsch und R. G. Plaschka, Verlag der Osterreichischen Akademie der Wissenschaften, Wien, 1989, p. 33-42. Semnalarca principalelor colectii de izvoare referitoare la relatiile ruso-austriace si inclusiv la pozitia Prin- cipatelor Dundrine in acest context. MIHAILA, GIIEORGI-IE, Novae izdanie Hroniki sobilii na BalkanskomIoluostroue v 1296 1417 gg"1. noz. Bolgarskaia anonnimania hronika") v sopostavlenii sIuminskim perevodom Mihdilii Moski, 162g.(0 nouA editie a Cronicii evenimentelor din Peninsula Balcanich in anii 1296-1417" asa-numita Cronied anonimd bulgard" in comparatie cu traducerea romAneascil a lui Mihail Moxa din anul 1620), in Palaeobulgarica", anul XIV, 1990, nr. 2, p. 81-91. Se face o prezentare comparatá a textului in slova veche al Cronicii evenimentelor din Peninsula Balcanied in anii 1296-1417" (Cronicq anonimd bulgard") si a traducerii in limba romAnd a acestui text realize-Id de Mihail Moxa in 1620 si incluse' in lucrarea sa Cronica uniNersalA". MIHAILA, GIIEORGIIE, Spiski-SLornika faria Simeona a Biblioteke Rumill shot Aka- dcmit (Copii ale Sbornik-ului tarului Simeon" aflate la Biblioteca Academiei Romane), Iti Paleobulgarica", anul XI, 1987, nr. 3, p. 3-20. Sint prezentate doub copii manuscrise (in limba slava veche) ale Sbornik-ului larului Simeon" (tar al Bulgariei in anii 893927), aflate la Biblioteca Academiei RomAne. Cele cloud manuscrise au fost realizate in secolul al XIV-lea in Tdrile RomAne. Ele ocupd un We important in culture romAneased medievald. ORACEV, ATANAS i RUSINOV, VALERI, Srednovekoven gralki porlulan za Balgar- skolo Cernomorie (Un portulan grec medieval despre tArmul bulgaresc al Mdrii Negre), in Palaeobulgarica", anul XII, 1988, nr. 4, p. 76-91. Se prezinthunportulanal MArii Negre scris in limba greacA la mijlocul secoluluialXVI-lea (dar folosind multe date din portu- lanele si hartile realizate in secolele XIV XV). Se insistd, in primul rind, asupra tarmului vestic al Mdrii Negre (de la Constantinopol la Cetatea Alba). In aceastA parte a portulanului, se gAsesc, numeroase informatii privind localitAiile din Dobrogea si sud-estul Moldovei in acea perioadA. PISTRUI, KIRIL, Triod-Pentikoster (Put vala polovine na XIII vek) (Triod-Penticostar : prima jumAtate a secolului al XIII-lea), in Palaeobulgarica", anul X, 1986, nr. 4, p. 45-54. Este un studiu asupra unui mrmuscris bisericesc in limba slavA veche (Triod-Penticostar). Acest manuscris (realizat poate pe teritoriul RomAniei, dar folosit cu sigurantA in bisericie ortodoxe din 'Pr& RomAne) dateazd din prima jumAtate a secolului al XIII-lea.

www.dacoromanica.ro 200 Buletin bibliografic 4

REPE RTORIUM FONTIUM HISTORIAE MEDII AEVI, VI, FONTES IJK, Romae, Istitu to storico Habana per il Medio EN o, XX + 666 p. Continuarea repertoriului iyvoarelor isto rice mcdicvale (litercle ik), incluciv cele ale istorici medievale romanesti.

III. 1STORIA MEDIEVALA

*'0* KuPtura narodov Tsentral'noji jugo-vostoenojEaropy v epol u Prosvesecnija, Nauka, Moskva, 1990, 346 p. Contine un capitol, pertinent conceput, consacrat culturii romanesti In epoca luminilor. Din pacate, desi aparuti: recent, bibliografia capitolului amintit se opreste la anul 1980. * * * Mezdunarodnra otnosenija a nacalnyi period aeliliofrancuskoi revolucii (1789), Moskva, 1989, 312 p. Investigare detaliat5 a tabloului relatiilor internationale in primii doi ani ai Revolutiei Franceze. Tarile romane apar tangential, cu ocazia prezentArii derulArii rAzboiului ruso-austro-turc. ANGHELOV, DIMITAR, Vdstaniclo na Asenevti i vastanoviavanelo na srednovekovnata balgarska deirjava (115scoala As5.nestilor si refacerea statului medieval bulgar), In Palaeobul- gArica", anul IX, 1985, nr. I, p. 37-58. Sint prezentate principalele momente ale inflin- tarii statului medieval romano-bulgar (dcvenit, apoi, al II-lea tarat bulgar) sub conducerea primilor membri ai dinastiei Asanestilor (Petru, Asani Ionita Caloian). ANGIIELOV, PETAH, Principles of Bulgarian medieval diplomacy, In Palaeobul-. garica", anul IX, 1985, nr. 3, p. 11-26. Sint analizate, cu example concrete, principiile diplornatiei medievale bulgare. 0 atentie deosebita este acordata activitii diplomatice a primilor Asanesti (l'etru, Asan si Ionit5 Caloian). BARNEA, OCTAVIAN. DieKonzile des13-15. Jahrhunderts und die aumenische Frage, Otto Harrassowitz, Wiesbaden, 1989, 220 p. (Schriften nu. Geistesgaschichte des Ostlichen Europa, 18). Conciliul de la Florenta si Europa ras5riteana, inclusiv romanii. CASTELLAN, GEORGES, La Rivolution Francaise el son impact en E trope du Stzd- est, In Etudes Balkaniques", anul XXVI, 1990, nr. 1, p. 16-22. Este o scurt5analiz5 asupra efectului pc care 1-a avut Revolutia franceza din 1789 asupra tarilor din sud-estul Europei (inclusiv T5rile Romane). EKREM, ALI MEIIMET, Dirnitriye Kantemir gOzu ilc mevIcailik (Opiniile lui Dimitrie Cantemir despre mevlevism), In 1. Millellerarasi Meoldna Kong I esi. First International Mev- lona Congress,Tebligler, Papers, 3-5 may, 1987, Konya, 1988, P. 191 198. Sint prezen- Itep5rerile voievoduhii moldovean, care a rezidat peste 20 de ani la Istanbul, asupra dervistilor mevlevi. D. Cantemir a comparat elemenle ale filozofici sectti mevlevi cu realitati din lumea crestinA. KROT, P. A., Cernomorskaia problema uo arevlei politika Polsi (poslednaia celverti XV a) (Problema Marii 1Negre in politica externa a Poloniei In ultimul siert al secolului XV), In vol. Mejdunarodnie olnoseniia a basseine Cernogo Moria a dreanosli i srednie Deka, Pedago- ghiceskiInstitut,Rostov na Dorm, 1986, p. 91-109. Studiulprezintarelatiilemoldo- polonei tataro-polone In vremea lui Stefan cel Mare In functie de problema Mara Negre si a expansiunii otomane. MALTEZOV, CI1RYSSA, Les Grecs devant Moscou ville imperiale, In vol. Studia skwico-byzanlina el mediaevali a Europensia. In memoriam Ivan Dujcev, [f. 11, Ivan Dujoev Centre for Slavo-Byzantine Studies, 1988, p. 68-78. Rolul eliberator al Rusiei In viziunea lumii grecesti in sec. XVI XVII; a fclosit si cartea de oracole constantinopolitane redactata In Moldova de Paisie Ligarides. MEHMET, MUSTAFA ALI, Mealana ye mealevilik larikatinin Hosgörüliik" ve Hii- monist" prensiplerinin osmanli dOneminde Dobruca'da iiirk-islam kültur ocaklari lararindan yasatilmasi hakkinda bozi miiliihazalar (Citeva consideratii privind supravietuirea In rindul populatiei turco-islamice din Dobrogea otomana a principiilor umaniste si ato1erant5 apar- linind sectelor mevlana) InI. Millellerarasi Alevlana Kongresi. First international Mevlana Congress, Tebligler, Papers, 3-5 may, 1987, Konya, 1988, p. 159-163. Pe baza unor izvoare narative sint prezentate citeva centre culturale (mormIntul luiSari Saltuk) din regiunea dintreDunarei Marea NeagrA care au contribuit la Intelegerei tolerantA intre crestini siislamici. MIHAILOV, STATEN, Srednovekoaniat gradVicina na dunavskiia astray Päcuiuj lui Soare. Po sledite na edna hipoteza (Orasul medieval Vicina de pe insula dunareana PAcuinl lui Soare. Pe urmele unei ipoteze),In Palaeobulgarica", anul XIII, 1989, nr. 3, p. 14-23. Se prezintà si se argumenteazA ipoteza potrivit careia orasul medieval Vicina s-ar ii aflat pe actuala frisulA dunareana PAcuiul lui Soare.

www.dacoromanica.ro 5 Buletin bibliografic 201

NASTUREL, P., Mais oU donelocaliser Vicit a?, In Byzantinische Eorschungcn", tom 12, 1987, p. 143-171. Autorul opteaza pentru Tulcea sau zona invecinatl. NOUZILLE, JEAN, Histoire de flontiiTes, l'Aultiehe et l'Empire ottoman, Paris, Berg International, 1991, 265 p. Autorul urmilreste evolutia frontierei dintre Imperiul habsburgic MImperiul otornan, consacrind paragrafe speciale Banatului, Timisoareii Olteniei sub stá- pinire austriac5 (1718-1739). RILL, MARTIN, Die Zisterzienserablei in Kerz am Alt im I ichle neuer Grabungen, hi Sfidost-deutsche Vierteljahresblätter", torn 39, 1990, nr. 2, p. 148-152. Noile cercetari arheologicc la Cirta si datele care au rezultat cu privire la evolutia mAnAstirii in secolul XIII. RUNCIMAN, STEVEN, Manuel II and the See of Moldavia, Kathigitria", Essays presented to Joan Hussey for her 80th birthday,ed.J. Chrysostomideo, Camberley-Surrey, Poiphyrogenitus Ltd., 1988, p. 515-520. Obiectivele politice ale basileus-ului in raport cur Moldova legat de desemnarea titularului scaunului initropolitan vacant. STOILOVA, TAMARA, Teli i zadaci russkih konsulstv v Ostnanskoi iniperii i Sredi- zenomorie v XVIII veke(Scopurilesi sarcinile consulatelor rilsesti din Imperiul otoman zona Marii Mediterane in secolul at XVIII-lea), in Bulgarian Historical Review", XVI, 1988, nr. 1, p. 15-33. Cuprinde o prezentare a scopurilor si a principalelor directii de activitate ale consulatelor rusesti din Imperiul otoman si zona Milrii Mediterane in secolul al XVIII- lea. Se fac referiri 51 la politica Rusiei fatil de Moldova si Tara Romfineascä in intervalul de timp mentionat. STOY, MANFRED, Rumilnische Fiirsten im friihneuzeillichen Wien,InJahrbuch des Vereins für Geschichte der Stadt Wien", torn 46, 1990,p. 153-180. PetruCercel, Petru Schiopul, Mihai Viteazul, Radu Serbansialti domni romani la \ iena. THALGOTT, MICHAEL, Die Zisterzienser von Kers in titre, Zeit, In Siidost-deutsch 1ierteljahresbliitter", tom 39, 1990, nr. 2. P. 143-147. Fragment dintr-o monografie in curs deaparitieconsacratii iniinfistiriide la Cirta a carei interneiere e fixatti de autor in inter\ alul 1180-1190; cdiscutatã formula terra exempta de Blacis" dintr-un document referitor la stiipinirile de pan-lint ale Cirtei. 1:61111,AIIMET, Yavuz Sultan Selim, Kayseri, 1989, 160 p.4-eratà. Monografie dedicatii sultanului Selim (1512-1520). In urmaictorici de la Caldiran (august 1514) asupra sahului Ismail, sultanul osman a trimis mai multe scrisori de biruinta (fetih-name) adresate unor suverani europeni inclusiv veievozilor din Tara Romancascl si Moldova (p. 76) care erau phititori de haraci" (informatie preluald din cronica lui Celal-zade). VASILEVA, ANI DANCEVA, Bdlgaria i Latinskata imperiia (1204-1261) (Bulgaria Imperiul latin. 1204-1261), B.A.N., Sofia, 1985, 206 p. Cartea trateazá evolutia relatiilor Intre eel de-al doilea tarat bulgar (fost, la inceput, un stat rornAno-bulgar)iIrnperiul latin de la Constantinopol in aril 1204-1261. Se subliniazã rolul jucat in acest domeniu de taiii Ionitil Caloian (1196-1207) si loan Asan al II-lea (1218-1241). (Rec. in Istoriceski Pregied", an XLI, 1985, nr. 12, p. 90-92). ZIMANYI, VERA, Economy and society in sixteenth and seventeenth century Hungary ( 1526 1650 ), Akadémiai KiadO, Budapest, 1987, 120 p. (Studia Historica Academise Seien- tiarurn Hungaricac 188). 0 ampla analizil a evolutiilor economicei sociale din Lngariasi Transilvania in secolul al XVI-lea si prima juiniaate a secolului al XVII-lea.

IV. ISTORIA MODERNA DURANDIN, CATHERINE; Rivolution ellafrancaise oft d la russe.Polonais, Rou- mains et Russes au XIX', siecle, P.U.F., Paris, 346 p., 1990. Un cseu despre raporturile intelectualilor francezi cu miscárile revolutionare ale polonezilor, rusilor si romAnilor in perioada 1830-1850. Bibliografie, note. FORREST, ROBERT, F., The Courier de Moldavie and Der Kriegsbote: two views of the Ftench Revolution for Romanians, in East European Quarterly", tom XXV, 1991, nr. 1, p. 91-99. Pdtrunderea niodelului occidental in lumea rornineascii In urma revolutiei franceze. FURTUNE, A. T., Obscestvo u Moldovan a XI X nacale XX a., Edit. *Uinta, Kisinev, 1989, 286 p. Analizit a stratificiirii socialc a populatiei românesti din Basarabia aflatii sub. sta.- 'Anima tarismului rus. Sint posibile cili de evaluare datoritii caracterului diplomat al statis- ticilor Intocmite dii administratia rusa. HRISTOV, HRISTO A., The Russo-Turkish War of 1877-1878 and Bulgaria's Libe- ration from Ottoman Yoke, In Bulgarian Historical Review", an XVI, 1988, fir. 3, p. 3-9. Luerarea este 0 scurtii prezentare a ra'zboiului ruso-roman-turc din 1877-1878 si a eliberärii

www.dacoromanica.ro 202 Buletin Bibliografic 6

Bulgarici de sub stapinirea otomanh ca urmare a acestui conflict armat. Se ofer5 o serie de informatii prilAnd parliciparea Romanici la razboiul sus-mentionat. IANEVA, SN LTLA, / astructure Tar branches, la reparlition territorialeet le volume dela productionarlisanale bulgare dansleslures situees entre le Danube el le mord Balkan au cours des annees 30a50 du XI Xe siide,in Bulgarian Historical Review", XVII, 1989, nr. 4, p. 1529. Este prenntata e ohitia productiei mestesughresti bulgare din regiunea cuprins5 intre Nunii Balcani si Duriare in anii 1830-1860. Print allele, se ofera informatii si asupra activit5l,ii mestesugbresti din Dobrogea, precurni asupra vinz5rii pe teritoriile Tarii Homanestii Moldovei a procluselor mestesugaresti raslizate In spatiul Balcani-Dunare in anii respectivi. IOVVA, ION,Miscarea de eliberare nafionalei in Basarabia in sec. XI X,in Politica" (Chisinfu), 1991, nr. 7, p. 48-52. Confruntati cu politica de rusificare, desibsurath de autori- tãl,ile tariste, patriotii moldoveni au intrcprins un sir de actiuni riN Ind dript obiectiv conservarea mai ales prin limbil a idenlitatii nationale. JENSEN, JOHN M.,Xenol hobia or Nationalism? The Demanas of Ronianian Engine- ering Profession for Preference in Government Contracts, 1898-1905,in East European Quar- terly",vol. XIX, 1985, nr. 1, p. 1-11. Autorulanalizeazarelatiiledintreelitainte- lectuala tehnicii si stat incercind sit surprinda modul in care acesta reusesle sa determine adoptarea unei politici protectioniste in domeniul sau de interes. In ceea ce priveste raportul nationalism xenofobie autorul considera ca atitudinea elitei telmice este profund nationalista, elemente de xenofobie apbrind odata cu vulgarizarea problemelor prin cultura comunii. 37 note. KAMENOV, PETAR,Graf Andrassy, die bulgarische Frage und die Befreiung Bulgariens (1875 1S79 ),in Bulgarian Historical Review", XVII, 1989, nr. 3, p. 67-78. Se analizeaza politica Austro-lingarieii activitatea ministrului ski de eNterne, contelc Andrassy, in problema eliherarii 13ulgariii de sub stapinirea otomanai crcarii noului stat bulgar (1875-1879). Sint prezentate ii o seric de date privind activitatea politico-diplomatica si militara a Romaniei In perioada recpectiva. KOSTOV, ALEXANDAR,Le cal Hal beige el les entreuises corrrrunales de trarrways el d'edairage dans les Balkans (lin duX1Xe etdébut du XX-e siecle),in Etudes Balkaniques", anti! XXV, 1989, nr. 1, p. 23-33. Este o analiza asupra participhrii capitalului belgian in cadrtil intreprinderilor orasenesti de traimaieisalubritate dinarile balcanice (inclusiv Ro- mania) In anii 1875-1914. NAROCINSKIJ, A. L.,Osterreich zuischen Iran/ reich und russland 1'113,in vol.Russ land and Osterreich zur Zeit der Naioleonisehen Kriege,hrsg. von. A. M. Drabek, W. Leitsch und R. G. Plaschka, Verlag der Osterrcichischen Akademie der Wissanschaften, Wien, 1989, p. 15-32. E prezentata si pozitia Principatelor Dunarene in actiunea marilor puteri ale Nreinii, indeoseb' Franta, Austria si Rusia, inaintei dupa campania lui Napoleon din 1812, in principal pc temeiul documentelor privitoare la politica externa msg. OLDSON, WILLIAN 0., Airovidential anti-semilism, nationalism and polity in nine- teenthc ntwy Romania,The An eriean Philosophical Society,I hiladelphia, 1991, 177 p. Analiza a anti-semitismului societalii romanesti moderne dup5 Congresul de la Berlin. Biblio- grafie, note. PENKOV, SAVA,Berlinskiiat dogovor i Balkanite(Tratatul de laBerlinsiBal- canii), Nauka i izkustvo, Sofia, 1985, 204 p. Cartea analizeaza continutul tratatului de pace de la Berlin (1878) si efectele sale asupra popoarelor balcanice. Se facreferirisi la importanta acestuitratatpentru istoria Romaniei. (Recenzie In Bulgarian Historical Review", an XVI, 1988, nr. 2, p. 109-113). SPASOV, LIUDMIL,La "Serbieel la différend territorialbulgaro-rournain(janvier- aotil1913), In Etudes Balkaniques", anul XXIII, 1987, sir. 3, p. 58-69. Este analizata poziliaSerbiei WA de disputa teritoriala romano-bulgara privitoare la Dobrogea de sud (Cadrilater) in perioada ianuarie-august 1913. TODEV, ILIIA, 0balkanskoi politike Rossii v naciale 60-h godov XIX stoletiia(Des- pre politica balcanica a Rusiei la Inceputul anion 60 ai secolului al XIX-lea), in Bulgarian Historical Review", XVI, 1988, nr. 3, p. 42-56. Este o analiza a politica Rusiei In Peninsula Dalcanicii in anii 1860-1862. Se fac referirii la politica Rusici fata de Principatele Unite (Romania) in acea perioada. VARATEC, VITALIE,Unirea principatelor romane,in Politica" (Chisinau), 1991, nr. 7, p. 53-61. Evocare a imprejurarilor In care s-a.realizat actul de la 24 ianuarie 1859, care a pus bazele unui nou stat privit de contemporani drept nucleul viitoarei Romanii Mari".

www.dacoromanica.ro 7 Buletin bibliografic 203

V. ISTORIA CONTEMPORANA * * * The am omic history or Eastern Europe: 1919 1975. Vol. I: The economic structure and performance between the Iwo wars, Clarendon Press, Oxford, 1985, 616 p. in primul volum al acestei carp, se face o analiza comparata a istoriei economice a tarilor din Europa rasariteana (inclusiv Romania) In anii 1919-1939 in Etudes Balkaniques", anul XXIII, 1987, nr. 2, P. 112-115. * * *, L'histoire au jour le jour (1944-1985), sous la direction de Daniel Junqua et Marc I.azar,Paris,La Decouvertel Le Monde, 1987, 864 p. 0 cronologie internationala (6 iun. 1944dec. 1985). Printre informatiile insotite de ilustratii, harif, fotografii, facsimile sireproduceri din ziarul Le Monde" se gasesc si stiri despre evolutia internai pe plan extern a Rornaniei (relatiile cu URSS de la colaborarea in Kominform Dej, la tendintele de independenta in politica externa Ceausescu). * * * Klassy i social'nye slot: istoriceskie sud'by: SSSR i vostocnaja Europa 20-60 godi XXV., Moskva, Nauka, 1990, 304 p. Este analizat rolul istoric al proletariatului din Rusia sovietica si A:Arne est-europene Intre anii 1920-1970. Se fac referiri si la compozitia sociald si evolutia politica a muncitorimii din Romania. ANTOSIAK, A., Osvobojdenie Bessarabii i Severnoi Bukovint, in Vejdunarodnaia jizn", 1991, nr. 8, p. 148-157. Grupaj de 16 documente din anii 1918-1940 (din care 3 inedite, publicate insa fragmentar) privind pozitia sovietica In problema Basarabieii Bucovinei de Nord. Nota introductivil a lui A. Antosiak este redactata in spiritul pozitiei bine cunoscute a istoriografiei sovictice: contestarea legitimitatii apartenentei celor cloud teritorii hab,Rornfinia. BARTEL, HEINRICH, Frankreich und die Sowjet-Union (1938-1940). Ein B.eitrag zur franzlisischen Ostpolitik zwischen dem Miinchener Abkommen und dem Ende der Dritten Republik, Franz Steiner Verlag, Stuttgart, 1986, 396 p. (Quellen und Studien zur Gesehiehte des Ostlichen Europa, Bd. 24). Evolutia politicii franceze In rasdritul Europei dupa acordul de la Moncheni atitudinea statelor central si est europene in functie de oscilatiile politicit franceze. Politica Frantei fata de URSS dupa inchcierea pactului germano-sovietic, plea la prabusirea frontului francez. BONWETSCH, BERND, Vorn HitlerStalin Pak, zum Unternehmen Barbarossa". Die dentsch-russischen Beziehungen 1939 1941 in der Konlroverse,in Ost Europa. Zeit- schrift fiir Gegenwartsfragen des Ostens", 41, 1991, nr. 6, p. 562-580. Cuprindei referiri la atitudinea lui I. V. Stalin fata de Romania in 1940-1941. BREGENZ, CURD, Wessen Botschafter stud Sie, Herr Dinu"? Protokoll einer Episode am Rande des grossen Geschehens, In Siidostdeutsche Vierteljahresblatter", tom 39, 1990,"nr. 1, p. 53-56. Scenele petrecute in si in afara localului ambasadei romane din Bonn la 23 deceit brie 1989. BRUCHNER, WILFIEIM, Der Politiker Hans Otto Relit vor 100 Jahnen geboren, In Stidostdeutsche ierteljahresblatter", tom 39, 1990, nr. 3, p. 236-241. Analiza a atitudinii fruntasului sas originar din Sighisoara cu privire la problemele minoritatii germane dupa infaptuirea unit5Iii nationale romanesti In 1918. CELISEV, I. A. ,Sovetsko-francuskie olnosenijniproblemy evropeiskoj bezopainosti. Seredin GO-h- 80-egody. ,Moskva, 1990, 290 p. Analiza raporturior politice sovieto-franceze Intre deceniile 6-8 ale secolului. Contine si consideratii privind pozitia ambelor puteri fall de Romania in epoca dictaturii totalitariste de tip comunist a lui N. Ceausescu. CERNIAVSKII, G. I., H. G. Rakovskii na sudebnom farse 1938, In Novaia i noWsaia istoriia", 1990, nr. 4, p. 76-95. Prezentarea activitatii lui Christian Rakovski In anii 1928 1938, in cadrul opozitiei antistalinistei, mai ales, a procesuhii, In care a fost condamnat la 20 de ani inchisoare (1938) pentru a fi apoi executat (1941). Referiri sila activitatea desfil- suratd de el in Romania. CLEMENS, WALTER, C., Baltic Independance and Russiam Empire, New-York, St. Martin's Press, 1991, XXII +346 p. Cuprinde referinte si la situatia din Moldova in ultimii ani. CSALLNEV, ALFRED, Zur wirtschaftlichen und sozialen Lage der Siebenbarger Sachsen, 1910-1950, Bohlau Verlag, Köln, Wien, 1989, XII +245 p. (Studia Transylvanica, Bd. 15). Patru studii statisticeprivitoare la sash din Transilvania In prima jurnatate a secolului XX, care analizeaza : situatia etno-demograficai structura proprietatii In comunele sasesti In jurul anului 1900 (p. 1-126); compozitia etnica a meseriasilori comcrciantilor din satele sasesti In perioada 1910-1940 (p. 127-172); numarul populatiei germane din Transilvania istoricil pe baza datelor statisticei recensamintelor din anii 1939-1941 (p. 173-196, studiul fiMd realizat In colaborare cu Ernst Wagner); transformarile demografice suferite de populatia saseasci In anii '40 surprinse in registrele parohiilor evanghelice (p. 197-227). DELETANT, DENNIS, What would Self Determination mean for the Moldauians, In The Soviet Union a'nd the Challenge of the Future, III, Ideology. Culture and Nationality, ed. by

www.dacoromanica.ro 204 Buletin bibliografic 8

Al. Shtromas and M. A. Kaplan, New-York, 1989, p. 479-508. Situatia iperspectivele natiunii romfine din teritoriile anexate de 1:RSS DMA, NICIIOLAS, The Soviet political Upheaval of the 1980's: the case of Moldavia, in The Journal of Social, Political and Economic Studies", XVI, 1991, I, P. 39-58. Evolutia situatiei politice in Moldova in epoca perestroikdi. Progresul luptei nationale, reactiile autoritatilor centrale din Moscova; problema gagauza Si cea transnistriana. Dvijenie Soprolivleniia v stranah vostocnoi Evropt, in Novaia i noveisaia istoriia", 1991, nr. 6, p. 79-104. Masa rotunda a istoricilor sovietici asupra miscarii de rezistenta In tarile Europei rasaritene, inclusiv Romania (mai ales intervenpile lui T. A. Pokivailova). PLEISCHHAUER, INGEBORG, Der deutschsowjelische Grenz und Freundschafts- aertrag vorn 28. September 1939. Die deulschen Aufzeichnungen fiber die Verhandlungen zwischen Stalin, Molo'ov nnd .Ribbentrop in Moskau, In Vierteljahrshefte far Zeitgeschichte", tom 39 1991nr. 3, p. 447-470. Insemnarile consilierului Ambasadei germane la Moscova cu prrvire la' negovierile liii Joachim von Bibbentrop cu I. V. Stalin si V. Molotov, desfasurate la Moscow in septembrie 1939; importanta luare de pozitie a lui Stalin In problema Basarabiei, a eventualitatii anexarli provinciei si a atitudinii Ungariei fata de Romania. PLEISCHHAUER INGEBORG, Pakt Ghiller-Stalin i inielativa gerthanskoj diplomatij 193h-1939, Progress, Moskva, 1991, 472 p. Traducere din 1. germana a uneia din cele mai recentei documentate hucri consacrate pactului de ncagresiune sovicto-german din 23 aug. 1939. 'Sint evidentikte consecintele ce au rezultat pentru Romania din aplicarea tratatului. GORODETRI, G., Cercill i Sovelskii Soiuz posle 22 iunie 1941 g, In Novaia i noveisaia istorlia", 1990, nr. 6, p. 61-78. Pe baza unui bogat material inedit din arhivele britanice, autorul (isiric din Israel) analizeaza relapile sovieto-britanice, dupa atacul german din 22 iunie 1941; el conchide ea partea sovietica a renuntat in anii 1941-1942 sa staruie asupra revendicarilor sale teritoriale (frontierele obtinute prin Intelegere sovieto-germana) si a deschiderii celui de-al doilea front In beneficiul aprovizionarii cu armament. HARRINGTON, JOSEPH F. si BRUCE, COURTNEY, Tweaking the nose of the Russians. Fifty years of American-Romanian Relations 1940-1990, Boulders, East European Monographs, 1991, 657 p. Sinteza intemeiata pe un bogat material de arhiva american a raportuilor dintre Romania si S.U.A. In anti 1940-1990. JIGNEA, K.L., Imperialisticeskaia Velikobrilanii a otmosenii Bolgarii i Romanii (1944-1947)(Politica imperialista a S.U.A.i Marii Britanii Was de Bulgaria si Romania: 1944-1947), §tiinta, Kisinev, 1987, 210 p. Lucrarca analizeaza politica dusa de S.U.A.i Marea Britanie fata de Bulgaria si Romania in anii 1944-1947. Analiza este efec- tuatA prin optica istoriografiei sovietice. Rec. In Etudes Balkaniques"; an XXI\ , 1988, nr. 3, p. 117-119. KAISER, ROBERT, G., "Why Gorbatchev happened. His triumphs and hisfailure, New-York, London, Toronto, etc., Simon andSchuster, 1991, 476 p. Referiri la raporturile Gorbatciov Ceausescu. KRONER, MICHAEL, Warum wurden die RumäniendeutschenbeiKriegsende nicht pertrieben. Nene Mitteilungen Ober noch nicht gekldrle Geschehnisse, in Sfidostdeutsche Viertel- jahresbliitter", tom 39, 1990, nr. 1, p. 46-48.Initiativele autoritatilorgermane, imediat diva 23 august 1944 In scopul evacuarii populatici germane din Romania, contractele cu autoritatile militarei politice romane i rolul sovieticilor In adoptarea deciziLlor finale. KUZMIN, M. N., MURASKO, G. P., NOSKOVA, A. F., Perchodnli period v evro- peiskih stranahsoli olismotistoriceskii realit i poiski novili issledovatelskih podhodov, In Novaia Inoveisaia istoriia", 1990, nr. I, p. 3-20. Privire de ansamblu asupra schimbarilor economico- socialei politice din Europa de Est, In perioada postbelica; referiri si la Romania. MACDONALD, PATRICK, Through Darkness to Light, Edinbourgh, The Pentland Press Ltd., 1990, 323 p. Cercetare amanuntita asupra bombardanientelor de noapte efectuate de aviatia britanica asupra Romaniei in anul 1944. MAYER, ADOLF si KARL-HEINZ DELEANU, Augenzengeberichle Frolokolle des Graiiens. Volksaufstand 1989 in Rumdnien: Temeswar und Hermannstadt,inSadostdeut- sche Vierteljahresbliitter", tom 39, 1990, nr. 1, p. 49-52. Dona marturii cu privirc la desfasurarea revoluttei romane la Timisoara si Sibiu. MICHELSON, PAUL E. si DENNIS DELETANT, Moscow 1939 Kishinev 1991: The Ribbentrop-Mololov Pact Conference in Moldavia, in Report on the USSR", III,1991, 34,p. 16-18. Conferinta din iunie 1991 de la Chisinau consacrata acordului germano-sovietic implicatiile sale. NIAGULOV, BLAGONEST, La question de la Dobrudzea dans lesrelations bulgaro- ronmaines aux cours du premier gouvernement nalional-tdremiste en Roumanie (1928-1931), in Etudes Balkaniques", anul XXV, 1989, nr. 4, p. 21-40. Autorul analizeaza rolul problemei Dobrogei In cadrul relatiilor romano-bulgare In anii 1928-1931.

www.dacoromanica.ro 9 Buletin bibliografic 205

PARUSEV, TODOR, Bulgaria's maritime shipping in comparison with that of the other Balkan countries from 1918 to 1939, in Etudes Balkaniques", anul XXIV, 1988, nr. 2,p. 22742. Se face o comparatie Intre dezvoltare.a navigatiei maritime in Bulgaria si In celelalte ISA balcanice (inclusiv Romania) In anii 1918-1939. PATTERSON, G. JAMES, Hungary's disappearing Romanian Minority, In East European Quarterly", torn XXV, 1991, nr. 1, p. 117-123. Factorii care explica stingerea minoritatii romanesti din Ungaria Indeosebi in timpul regimului comunist. PROSLOV, S.I., Cehoslovakija u evropeiskoj politik1935-1938 g.g., Moskva, 1989, 224 p. Analiza amanuntita a pozitiei Cehoslovacieii dramei acesteia In perioada premergatoare razboiului al II-lea mondial. Este amintitäi pozitia de solidaritate Si sprijin a Romaniei In rnormentul crizei miincheneze". RUPNIK, JACQUES, L'autre Europe. Crise et fin du communisme, Editions Odile Jacph, Paris, 1988, 385 p. Istoric al regimurilor comuniste din Europa rasdritearia, inclusiv Romania, si al sftrsitului bor. SIPOLS, V. Ja., Diplomaticeskaja boriba nakanune vtoroi mirovoj vojny, Moskva, 1989, 264 p. Panorama complexa a relatiilor politico-diplomatice In Europa in anii care au pruners izbucnirea razboiului mondial. Aprecieri pozitive la adresa activitbUi constructive a lui N. Tit* Sm. SIPOS, PETER., Die Sozialdemokratische Partei Ungarns und die Gewerkschaften 1890 .1944, Akadémiai Kiadó, Budapest, 1991, 150 p.(Studia Historica Academiie Scientiarurn Hurigaricae 193). Prima parte a lucrarii trateaza problem organizatiilor politicei economice ale mUncitorilori raporturile existente intre sindicate si Partidul Social-Democrat din Ungaria in Perioada dualisumlui.

. SLADEK, ZDENEK, L'industrie tchécoslovaque et sa tulle contre la concurrence allemande dans les Balkans durant les armies .30, In Etudes Balkaniques", anul XXVI, 1990,nr.1, p. 59-6*. Se prezinta lupta dusa de industria cehoslovaca Impotriva concurentei germane In Balcani (inclusiv Romania), in anii 1929-1933. SLADEK, ZDENEK i BEROV, LIUBEN, Cehoslovalkii kapital v stranah iugo-vos- tocinoi Evropf a period mejdu pervoi I vloroi mirovimi voinami (Capita lul cehoslovac in Wile din sud-estul Europei In perioada dintre prinuil si al doilea razboi mondial), in Etudes Balkani- ques7., anul XXIV, 1988, nr. 4, p. 18-40. Se face o analiza a patrunderii capitalului cehoslovac in Wile din sud-estul Europei (inclusiv Romania) in perioada cuprinsa intre cele doua razboaie mondiale.

. STURDZA, MIHAI, The Politics of Ambiguity: Romania's Foreign Relations, in Report onEasternEurope, 1991, 14, p. 13-10. Tratatul Iliescu Gorbaciovi problemele generale ale politicii externe romanesti in perioada post-Ceausescu. SUVOROV, VICTOR, Le brise-glace, Editions Olivier Orban, Paris, 1989, 314 p. Autorul, fost ofiter al serviciului de informajii al Aramatei Roii, refugiat In Occident, sustine al Stalin pregatea un atac impotriva Germaniei, la Inceputul lui iulie 1941, lovitura principala urmind a fi indreptata irnpotriva Romaniei, pent= a priva Webrmachtul de sursele de petrol ale acestei tari. TEJCHMAN, MIROSLAV, Pripojeni Besdrabie; Bukoviny k Sovestkernu suazu or. 1940, (Anexarea Basarabiei si Bucovinei de catre URSS in anul 1940), In Slovansky Prehled", 1991, nr. 3, p. 192-200. TUCKER, ROBERT. C, Stalin in power. The Revolution from Above, 1928 1941, W. W. Norton Co., New-York, Londra, 1990, 707 p. Al doilea volum din cele patru prevazute- al biografiei lui Stalin, intocmite de eminentul sovietolog american. Capitole privind politica externfi sovietica in anii 1928-1941, cu referirii la Romania. VARATEC, VITALIE, Pofta vine mincind, in Moldova Suverana", nr. 123 din 13 iunie 1991, p.2. Se publica In facsimil un document, pastrat la Arhivele centrale de stat a Revolutiei din Octombrie (Moscova), cuprinzind date privind componenta nationala a judetelor Basarabiei (dupa recensamintul din 1930). 0 insemnare manuserisa din 13 iulie 1940 dezvaluie intentia de a include in Ucraina judetele Botin, Cetatea Alba si Izmail (partial) precumi trei raioane din Republica Moldova (Balta, Pesceana, Codima, confundat cu Camenca). Voslocinaia Evropa na puti k obgeevropeiskomu sotrudnicestau, in Novaia i noveisaia istoriia", 1990, nr. 1, p. 77-97. Masa rotunda a istoricilor sovietici privind locul si rolulha. ril or (pe atunci Inca socialiste) din Europa in cadrul procesului de evolulle a continentului. WAGNER, RICHARD, Sonderweg Rumlinien Bericht aus einemEntwicklungsland, Berlin, Rotbuch Verlag, 1991, 144 p. Expunere patrunzatoare asupra realitatilor romanesti ulterioare rasturnarii regimului Ceausescu: aspecte politice, institutionale, nationale, spirituale ideologice ale tura romanesti In actuaritatei dimensiune istorica.

www.dacoromanica.ro 206 Buletin bibliografic 10

\ I. ISTORIOGRAFIE, STIINTE AUXILIARE ANGEL, JEAN si VICTOR ESKENASY, Bibliography of the Jews in Romania,. Tel Aviv University, The Goldstein-Goren Centre for the History of the Jews in Romania,. 1991, 127 p. (Publications of the Diaspora Research Institute, 82). Se anunta continuarea lucrarii. MARINESCU F., Elude genealogique sur la famille Mourouzi, Athena, Centre de rea- cherches néchelleniques, 1987, 171 p. Increngaturile unei familii cu insemnate rosturi si in istoria romaneasca. PUNTEVA, D. si VALEVA, R., Rumdniia i bdtgaro-rumeinskile otnoseniiavbeitgar- ska, a lileratura. 180 6-1981. Bibliografiia. (Romaniai relatiile bulgaro-romane in literatura hulgara. 1806-1981. Bibliografie), CIBAL, Sofia, 1985, 346 p. Aceastil bibliografie prezinta peste 1400 de articoleicfirti referitoare la Romania si la relatiile bulgaro-romane, apiirute in Bulgaria In anii 1806-1981. STASNY, WLADI SLAV, Devadesett tel profesore Josefa Macurka, in Slovansky Pre- hied", 1991, nr. 1, p. 2-8. E prezentatil si contributia istoricului ceh la cunoasterea istoriei romfinesti medievale a relatiilor romano-cehe. VOCABULAIRE INTERNATIONAL DE LA SIGILLOGRAPHIE, Roma, . 1990, 389 p. (Ministero per i beni culturali e ambientali. Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Sussidi, 3. Conseilinternational des Archives. Comitb de Sigillographie).Ternainologia sigilografiei romfinesti prezentata de d-na Maria Dogaru. VRACIU, AR1TON, Prinoscit na iaskite slavish( v izuciavaneto na starobdlgarskiia ezik (Contributia slavistilor ieseni la studierea limbii slave vechi), in Palaeobulgarica", anul IX, 1985, nr. 2, p. 104-111. Este o trecere in revista a contributici aduse de. slavistii din Iasi la studierea limbii slave vechi (inclusiv slavona româneasca) in secolele XIXXX. Sint eviden- tiate, printre allele, studiile slavistilor ieseni referitoare la influenta limbii slave vechi asupra hmhui romane, cit si la elementele lexicale romfinesti din documentelei scrierile in limba slavona lntocmite in Tarile Române. VII. BIOGRAFII * * * Mihai Eminescu Luceafdrul Romdnismului. La 100 de ani de la moarte, Edit. Nistru, Bruxelles, 1989, 162 p. Pagini inchinate poctului national de catre contemporaniSi urmasi; Fragmente din poeziile, articolclei studiile eminesciene dedicate istoriei natinnale. BEHR, EDWARD, Kiss the Hand You cannot bile". The Rise and Fall of the Ceau- sescus, Hamish Hamilton, London, 1991, XVII -I- 256 p. CULLEN, STEPHEN M., Leaders and martyrs: Codreanu, Mosley and Jose Antonid, In History", tom 71, 1986, nr. 233, p. 408-430. Paralela intre conceptiile celor trei conducatori de miscari de extrema dreaptä. DURANDIN, CATHERINE, Avantgarde ou decadence: Pinterrogation d'un inteltectuel roumain: Macedonski, in Centre d'elude et civilisation de l'Europe centrale et du sud-eSt, Cahier, no. 4, p. 92-109. Oscilatia elitei romanesti la sfirsitul secolului XIX intre aspiratia spre modelul apuseani respingerca acestuia. HARASZTI, EVA H., Kossuth as an english Journalist, Akadémiai Kiadó, Budapest, 1990, 404 p. Cuprindei referinte la situatia Principatelor Romane in timpul razboiului Grimed. si In anii imediat urmätori. HERSCOVICI, LUCIAN-ZEEV, Un filozof si un cabalist evreu la Iasi la 1620, in Hat- zianput", 1991, sept., nr. 19, p. 8-10 (in continuare). MANEA, NORMAN, Mircea Eliade, fascism and the unhappy fate of Romania. .Happy Guilt, in The New Republic", 1991, August 5, Larga prezentare a evolutiei ideologice a lui Mircea Eliade, a fundamentelor gindirii sale politice si stiintifice si a atitudinii sale postbelice fata de trecutul sau politic In Romania. Rolul sail in stimularea curentului protocronist in epoca Ceausescu. MESCHENDORFER, HANS, Reiseberichte Ober deutsche Siedlunsgebiele Stidosteuropas im 18. and 19. Jh. Chronologische Bibliographic und Kurzbiographien der Autoren, in *Sildost- deutsche Vierteljahresblatter", tom 39, 1990, nr. 2, p. 155-159. Date bio-bibhografice cu privire la calatori In spatiul carpato-dunarean In secolele XVIII si XIX. NIKITA SERGEEVIC HRUSCEV, Materialy k biografii, Mosks a, 1989, 316 p.Mw. teriale ce completeaza carierai portretul politic al unuia dintre cei mai controversati lideri ai P.C.U.S. dupa moartea lui Stalin. Uncle referiri sporadice la contactcle acestuia cu o serie de conducatori comunisti romani. POTAPOV, V. I., Sudba diklatora Ceausesku, In Novaia i noveisaia istoriia", 1990, nr. 4, p. 96-120. Prezentare, din perspectiva sovietica, a ascensiuniii caderil lui Nicolae Ceausescu.

www.dacoromanica.ro 11 Buletin bibliografic 207

NENOV, ANGHEL, Hrislian Rakovskii revolutionari i diplomat (Cristian Rakovski revolutionar si diplomat), in Bulgarian Historical Review", XVI, 1988, nr. 4, p. 3-20. Este prezentatA activitatea de militant socialist si diplomat sovietic desfasurata de Cristian Rakovski (1873-1941) unul dintre conduatorii miscArii socialiste romanesti din 'anii premergAtori primului razboi mondial. , ZAOZERSKIJ, A. I. Feldmarsal B. P. Seremetiev. Moskva, 1989, Voenizdat, 262 p. Activitatea unuia dintre cei mai cunoscuti conducAtori militari rusi din sec. XVIII. In cam- paniile sale Seremetiev a avut o scrie de contacte cu teritoriul ipersonalitAtile politice romanesti.

VIII. VARIA * * * Romania. Human Rights Violations in the Eighties, Amnesty International Pu- blications, London, 1987, 26 p. Un raport Amnesty International care cuprinde exemple de Inca lcari ale drepturilor omului in Romania anilor '80 (de fapt cazurile respective ilustreazA Ii p s a oricáror Iibertäti cetatenesti, politice, religioase, etc), dernascind totodatä teroarea insti- tutionalizatà de comunisti prin justitiei ProcuraturA, plus organele de represione (Militia si Securitatea). BERGL, HANS, Securitatea" dieideologischfixierte Faust derRevolution", Letzte leninistische Konsequenz des marxistischen Gesellschaftsentwurfs, inSA dost-deutsche Viert- telje jahresblatter", tom 39, 1990, nr. 2, p. 91-96. Rolul Securitalii in evolutia reginmlui comunist din Romania, organizarea ifunctille ei. KRONER, MICHAEL, Nicolae lorga und die Dentschen Rumliniens. Zum O.Todestag des rumdnischen Historikers und Politikers, in Sfidost-deutsche Vierteljachesblatter", 39, 1990, nr. 4, p. 331-338. Analiza pertinenta a situatiei germanilor din Romania In gindirea lui Nicolae Iorga, inaintei dupd unirea din 1918 si in timpul guvernArii sale. SOLJENITSYNE, ALEXANDRE, Comment reamenager noireRussie?Reflexions dans la mesure de me.s forces, Fayard, Paris, 1990, 118 p. Problemele restructurArii federatiei ruse, inclusiv problema nationala; sustinut dreptul Moldovei de a se uni cu Romania. TISMANEANU, VLADIMIR, Reinventer la société: les dissidents d'Europe de VEst l'ere post-marxisle, in vol. Revolte et sociele. Ades du I Ve Colloque d'Histoire Au Present, Paris, mai 1088, Tome 11, Paris, Histoire Au Present/ Publications de la Sorbonne, 1989, pp. 295 302. (Sources. Travaux historiques" nr. 17/18, 19891. 0 analizaconcisA asupra evolutiei ideologiei comunistei, paralel, a dizidentci, atit din interiorul partidelor comuniste, citi din afara acestora, indeowbi a opozitici intelectualilor democrati. Romania este arnintità expres alAturi de alte tiri conniniste ale Europei rásáritene, URSS si China in legaturA cu existenta unei revolte intelectuale impotriva dictaturii ce se exercita asupra ratiunii, imediat dupA moartea lui Stalin, de fapt o renastere neo-marxista" care aspira inainte de toate la o reforma moralA a comunismului". VALOTA CAVALOTTI, BIANCA, Ceausescu: P Palazzo e i suoi Signori, in Gli occhi di Alessandro. Potere sovrano a sacralitd del corpo di Alessandro Magno e Ceausescu, a cura di I. Berteli e Cr. Grotanelli, Ponte alle grazie, Firenze, 1990, p. 242-250. Ritualuldecurte, metodelei finalitatea sa, in sistemul politic al lui N. Ceausescu, imbinare dintre stalinismul abso)uti curentul autohton" din P.C.R. VERDERY, KATHERINE, National Ideology under Socialism. Identify and Cultural Politics in Ceausescu's Romania, Berkely, Los Angeles, Oxford, 1991, XIII + 406 p.

www.dacoromanica.ro e 111-' DIN SUMARUL NUMERELOR VIITOARE

_ t Ostatecii in relatiile daco-romane. Spaime milenaristei cruciada in evul mediu. Un voievod al Transilvanieii inrudirile sale. Vlad Tepes, lupta antiotomana si Venetia. Tarile romane i Marea Neagra in a doua jumatate a secolului al XVI-lea. Consideratii privind cauzele prabusirii Venetiei. 0 scrisoare inedita a lui Dimitrie Cantemir. Rivalitatea colonial i maritima anglo-franceza(1715 1783). Productia §i comertul de hirtie la sfirsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea. Marturii franceze privitoare la romani in epoca de la 1821 Unele aspecte ale istoriei militare a poporului roman in revolutia de la 1848. Consideratii privind structura capitaluluiin Romania 1864 1878. Ecoul unor evenimente istorice romanesti in presa norvegiana. Oamenii de §tiint i viata politica a Romaniei. Conventii comerciale ale Romaniei cu statele din sud-estul european in ultimul sfertl secolului XIX. Aspecte privind comertul exterior al Romaniei in ajuntil primului razboi mondial. Tratative de pace in perioada primei conflagratii mondiale. Cooperatia romaneasca interbelica intre deziderat §i realitati. I. C. Filitti : Pagini de jurnal. Pozitia statelor europene fat& de razboiul italo-etiopian vazuta de di plomatia S.U.A. Utilizarea metodelor statistice in analiza asocierii intre fenomenele isto- , n rice.

ISSN 1018-0443

Lei 100 pentru persoage fiziee 43 356 S.C. UNIVERSUL" S.A. -c. 3380 Lei 200 pentru persoane juridiee