Număr dedicat Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului şi Pogromului PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA de la Bucureşti ANUL LVI = NR. 422-423 (1222-1223) = 1 – 28 FEBRUARIE 2014 = 1 – 28 ADAR ALEF 5774 =24 PAGINI – 3 LEI • Omagieri la Templul Coral din Capitală • Regal istoric la Institutul Francez din Capitală • Săptămâna Memoriei la Iaşi • Memoria Holocaustului evocată la Timişoara PAG. 4-5 şi în alte Comunităţi din ţară • Academia Română: reuniunea „Informaţii istorice şi mărturii privind Holocaustul din România” PAG. 6 • Evenimente organizate de January 27 Institutul „Elie Wiesel” în International Holocaust parteneriat cu „Romane Rodimata” PAG. 7 Remembrance Day • 73 de ani de la Pogromul sângeros de la Bucureşti PAG. 3

Zece ani de la trecerea în nefiinţă PURIM – datini O victimă a viscolului: şi obiceiuri PAG. 8 clădirea Teatrului Evreiesc a academicianului NICOLAE CAJAL de Stat PAG. 13 În ziua de 3 martie se împlinesc zece ani de la trecerea Emanuel Ziffer, în nefiinţă a academicianului Nicolae Cajal, fost preşedinte părintele căilor ferate al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, reputat Moştenirea medic şi savant. din Bucovina PAG. 9 Berman PAG. 19 În data de 23 Adar (23 februarie) marea personalitate a vieţii comunitare şi ştiinţifice evreieşti a fost comemorată la PAG. 16 Povestiri ale Realitatea Evreiască Centrul Comunitar Evreiesc din Bucureşti, în prezenţa fiicei supravieţuitorilor sale, Irina Cajal Marin. apare în alb/negru Şi-au anunţat participarea la tristul eveniment dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., deputat, Ionel Haiduc, pre- Născut în beciurile Revista „Realitatea Evreiască” va şedintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, spitalului de copii din Cluj apărea temporar în alb/negru, din nece- Ion Iliescu, fost preşedinte al României, Victor Opaschi, sitatea de a echilibra bugetul publicaţiei. secretar de stat la Departamentul Cultelor, medicii Irinel Mulţumim cititorilor noştri pentru Popescu, Mircea Beuran şi Monica Constantinescu, José Iacobescu, preşedintele Lacrimi şi zâmbete înţelegere şi sperăm să revenim, cât B’nai B’rith România, şi multe alte personalităţi şi cunoscuţi ai regretatului N. Cajal, mai curând, la aceleaşi condiţii grafice la un an de la decesul cu care v-am obişnuit! fie-i amintirea binecuvântată. PAG. 21 Vom reveni cu detalii în numărul viitor al revistei noastre. lui Octavian Sava Redacţia 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014

Agenda deputatului şi preşedintelui F.C.E.R. Organizaţiile evreieşti În perioada care a trecut, în calitate de deputat, dr. atras atenţia asupra importanţei dezvoltării întreprin- Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., a avut o activitate derilor mici şi mijlocii. În încheierea lucrărilor sesiunii din Ungaria intenţionează bogată pe plan extern, din care două momente pot fi a luat cuvântul prinţul Al Hassan ben Talal, unchiul considerate semnificative. Primul se referă la faptul regelui Abdallah. A fost o cuvântare de excepţie atât că preşedintele F.C.E.R. l-a însoţit pe preşedintele ca problematică, precum şi ca varietate a informaţii- să boicoteze comemorarea Traian Băsescu în vizita oficială efectuată de acesta lor caracteristice gândirii lui, a apreciat preşedintele în Israel, în perioada 20-21 ianuarie a.c. După cum Vainer, care a adăugat o notă personală: prietenia cu oficială a Holocaustului am prezentat în numărul anterior al revistei noastre, care prinţul l-a salutat cu „bună ziua”, când a aflat că Adunarea extraordinară a MAZSIHISZ (Federaţia Co- şeful statului român a fost însoţit pe tot parcursul este din România. El a mai povestit că, în cele câteva munităţilor Evreilor din Ungaria) desfăşurată pe 9 februarie vizitei de preşedintele F.C.E.R., cu excepţia vizitei ore de răgaz, a reuşit să viziteze Betania, pe malul a.c., a decis ca, deocamdată, să nu participe la ceremoniile în teritoriile palestiniene, unde şeful statului român a Iordanului – locul în care s-a botezat Isus – şi şi-a dat de comemorare a deportărilor evreilor din Ungaria (şi din avut convorbiri cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, seama de diferenţa imensă între ariditatea zonei de Transilvania de nord) care au avut loc în urmă cu 70 de ani, Mahmud Abbas. pe malul iordanian al râului, cu o lizieră îngustă de în primăvara-vara lui 1944. La această decizie s-au alăturat şi „Întreaga vizită a preşedintelui României a avut copaci şi verdele strălucitor al malului israelian. Ca alte organizaţii evreieşti din Ungaria, iar comunităţi evreieşti din un caracter deschis, de dialog sincer şi prietenesc cu apreciere generală a acestui eveniment, a rezumat Ungaria şi din Slovacia au refuzat fondurile oferite de guvernul partenerii”, ne-a relatat preşedintele F.C.E.R. „Pentru deputatul nostru, se poate spune că Uniunea pentru ungar. Motivul acestui demers a fost încercarea guvernului de mine, impresionantă a fost, de pildă, vizita la Centrul Mediterana este o structură organizatorică binevenită centru dreapta al premierului Viktor Orban de a scăpa Ungaria Peres pentru Pace. Aflat în zona Iaffo, nu departe de pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare ale ţărilor de răspunderea deportării evreilor. malul mării, complexul are şi o minunată grădină în membre. În 1944, după ce Ungaria a fost ocupată de armata germa- care, pe lângă florile plantate, se află înfipte...mâini, La invitaţia Comitetului Evreiesc American (AJC), nă, peste 600.000 de cetăţeni unguri de religie mozaică din mâini de diferite culori, simbolizând prietenia dintre oa- dr. Aurel Vainer urma să participe la Bruxelles la o oraşele din provincie au fost deportaţi în lagărul de exterminare meni. În convorbirile avute cu preşedintele României, reuniune cu prilejul celei de-a 10 aniversări a Insti- de la Auschwitz-Birkenau, majoritatea – femei cu copii mici şi la reşedinţa sa din Ierusalim, preşedintele Israelului, tutului Transatlantic, fondat de AJC. Scopul acestui persoane vârstnice – fiind trimisă direct în camerele de gaza- Shimon Peres, a apreciat contribuţia originarilor din institut este, ca împreună cu instituţiile comunitare, re. Chiar dacă aceste măsuri s-au luat la iniţiativa Germaniei, România la edificarea Statului Israel, precum şi a evre- să combată ura, să promoveze drepturile omului şi ele au fost emise de guvernul de la Budapesta, aprobate de ilor în dezvoltarea României. „Istoria poporului evreu să sprijine iniţiativele de pace din Orientul Mijlociu. Miklos Horthy, guvernatorul Ungariei şi puse în practică cu şi istoria poporului român sunt ţesute şi împletite din Pe plan intern, în calitate de deputat, dr. A. Vai- mare zel de autorităţile maghiare - poliţie, jandarmerie şi alte vremuri străvechi. Prezenţa de multe secole a lăsat ner a avut câte o intervenţie în comisiile de lucru ale organisme administrative. amprente culturale, urme şi tradiţii în spaţiul geografic Camerei Deputaţilor şi în plenul Camerei. Prima s-a (Continuare în pag. 14) în care vieţuieşte marea dumneavoastră naţiune. Au referit la susţinerea proiectului de lege privind progra- fost capitole de lumină şi creaţie, alături de capitole de mul de garantare a creditelor pentru întreprinderile întuneric şi Holocaust, dar legătura evreilor originari mici şi mijlocii. În cea de a doua intervenţie, el a cerut Canada promite solidaritate din România cu ţara de baştină, cu peisajele, limba şi tratarea cu mai multă atenţie a intenţiei de a acorda cultura ei, a rămas întotdeauna puternică“, a spus pre- indemnizaţii cadrelor militare scoase din armata ro- şedintele Peres. La rândul său, preşedintele Băsescu mână după 1948, insistând asupra lipsei de temei în cu Israelul a apreciat relaţiile dintre România şi Israel, afirmând că acordarea acestui drept jandarmilor care, în timpul Primul ministru canadian, aflat în vizită în Israel în ultima perioada de 65 de ani de relaţii neîntrerupte cu Statul războiului, „au comis crime şi au dus oamenii spre decadă a lunii ianuarie, a promis în faţa Knesset-ului că ţara Israel „reprezintă un element cu care ne mândrim”. El a moarte”. Împreună cu alţi membrii ai Comisiei Eco- sa va sprijini Israelul şi nu va tolera eforturile de delegitimizare considerat că Israelul, ţară prietenă cu România, „este nomice a Camerei, deputatul F.C.E.R. a participat la a acestuia. Premierul de la Ottawa a fost primul şef de guvern un pilon de stabilitate în Orientul Mijlociu”. Momente o întâlnire de lucru cu autorităţile locale şi oameni de canadian care s-a adresat Parlamentului israelian. „Pentru a emoţionante, ne-a relatat dr. A.Vainer, s-au desfăşurat afaceri din judeţul Giurgiu, căpătând informaţii directe înţelege cu adevărat legăturile dintre Canada şi Israel, trebu- şi în timpul vizitei la Memorialul Yad Vashem. Înainte din economia reală. Preşedintele Consiliului Judeţean ie să treci dincolo de nivelul instituţiilor şi să priveşti relaţiile de a ajunge acolo, Traian Băsescu a depus o coroa- Giurgiu a informat despre dezvoltarea strategiei Dună- dintre popoare. Evreii au fost prezenţi în Canada de mai bine nă de flori la mormântul lui Theodor Herzl, apoi, în rii şi implicaţiile acesteia asupra judeţului în ceea ce de 250 de ani. 350.000 de canadieni au o origine comună cu cadrul Memorialului, a vizitat sala sinagogilor şi cea priveşte proiectele de viitor. Legat de parcul industrial dvs. Ei sunt foarte mândri de ceea ce s-a realizat în Israel. a copiilor şi a participat la ceremonia de aprindere a din Giurgiu, Comisia Economică a decis să procedeze Motivul de bază pentru care Canada susţine Israelul este că „Flăcării veşnice”, asistând la rugăciunile în memoria la o analiză a funcţionării acestor parcuri. aceasta este atitudinea corectă. Ne pronunţăm pentru un morţilor, rostite de rabinul Wasserman, originar din stat israelian liber şi democratic”, a spus Stephen Harper la Dorohoi. În sala sinagogilor, ghidul a atras atenţia Ierusalim. De altfel, şeful executivului a declarat, între altele: asupra unor obiecte de cult valoroase, provenite din Activităţi în calitate cetăţenii din ţara frunzei de arţar „găsesc că este oribil că sinagogi din România, de la Huşi, Bârlad, Timişoara. de preşedinte al F.C.E.R. mai există membri ai comunităţii internaţionale care contestă Preşedintele Băsescu a remarcat valoarea deosebită dreptul Israelului de a exista. Că faptul că există un singur stat a acestor piese, provenite din ţara noastră, apreciind Aurel Vainer s-a implicat direct în conceperea şi evreiesc între atâtea altele face ca tentativa de a izola Israelul că ele dovedesc prezenţa evreilor de-a lungul vremii orientarea analizelor pentru maximizarea veniturilor şi să fie una facilă. Oameni care nu ar afirma niciodată că urăsc în viaţa românească. minimizarea costurilor atât în cadrul Federaţiei cât şi evreii şi că îi acuză de propriile lor insuccese sau probleme O altă întrunire de mare importanţă şi cu semnifi- al comunităţilor. Au fost necesare aceste măsuri pen- îşi declară fără reţinere ura faţă de Israel şi dau vina pe Israel caţii de excepţie la care a participat dr. Aurel Vainer tru găsirea unor resurse care să completeze o serie pentru problemele întregului Orient Mijlociu”. a fost întâlnirea preşedintelui României cu patriarhul de cheltuieli majore pe care F.C.E.R. le-a efectuat în În acelaşi discurs, premierul canadian şi-a exprimat convin- Ierusalimului, Teofilos al III-lea. Au fost convorbiri 2013, legate de proiectul de modernizare a Căminului gerea că „un stat palestinian se va forma atunci când oamenii deosebit de eficiente deoarece, în cadrul dialogului Rosen, 26 la sută din cheltuielile proiectului urmând îşi vor da seama că aceasta este calea către pace”. avut preşedintele României, oferindu-şi bunele oficii să fie suportate de Federaţie iar restul din fonduri eu- Referindu-se la campania BDS (Boycott, Divestment and Patriarhiei Române, a reuşit să soluţioneze problema ropene. De asemenea, în ultima perioadă F.C.E.R. a Sanctions) împotriva Israelului, liderul canadian, citat de site-ul sensibilă a aşezământului ortodox român de la Ierihon. iniţiat măsuri de asistenţă socială pentru persoanele WJC (Congresul Mondial Evreiesc), a afirmat că faptul că unii Apoi delegaţia română a fost condusă de patriarhul care nu intră în cadrul programelor Claims şi Joint, denumesc Israelul o ţară a apartheid-ului şi solicită sancţiuni, Teofilos, în sunetul clopotelor care au bătut pe tot par- sau pentru foşti salariaţi, pentru restaurantele rituale boicot şi retragerea investiţiilor (divestment) trebuie să determi- cursul drumului, la Biserica Sfântului Mormânt. După şi pentru Centrele de Instruire şi Recreere, ceea ce a ne societatea să se gândească la „logica strâmbă şi răutatea vizitarea acesteia, patriarhul l-a condus pe Traian presupus un alt efort financiar. care stau în spatele acestui apel. Un stat bazat pe libertate, Băsescu aproape până la Kotel. Aici a fost întâmpinat Preşedintele F.C.E.R. a făcut un turneu în Bucovina democraţie şi supremaţia legii a fost înfiinţat pentru ca evreii cu deosebită consideraţie şi atenţie, iar preşedintele (Vatra Dornei), unde a participat la centenarul naşterii să poată trăi ca evrei şi să caute adăpost împotriva tenebrelor României a pus chiar un bileţel de dorinţe între pie- lui Emanuel Ziffer, părintele căilor ferate bucovinene celor mai rele experimente rasiste din istorie”. trele Zidului. şi Sălaj, la Şimleu Silvaniei, unde a luat parte la ce- Stephen Harper a promis că va menţine sancţiunile îm- În ceea ce priveşte întâlnirea cu originarii din remoniile organizate pentru marcarea Zilei Internaţi- potriva Iranului şi că va sprijini Israelul „prin foc şi prin apă”. România,desfăşurată la Centrul Peres pentru Pace, onale a Holocaustului. La cel din urmă eveniment s-a Dacă în Canada o mare parte din populaţie, în special dr. Aurel Vainer a remarcat atmosfera extrem de cor- înregistrat o prezenţă impresionantă, a relatat preşe- organizaţiile evreieşti, au fost încântate de discursul premie- dială, practic neformală a acestui eveniment. Traian dintele F.C.E.R., au participat numeroşi reprezentanţi rului, au fost şi unii care au spus că dacă primul ministru pare Băsescu, după o foarte scurtă alocuţiune, a coborât ai autorităţilor locale şi centrale, precum şi doi distinşi a se simţi mai bine în Israel decât în Canada, asta e treaba printre invitaţi, a stat de vorbă cu ei şi şi-a căutat vechi oaspeţi, E.S. Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Statului lui. În susţinerea poziţiei exprimate de Harper s-a pronunţat prieteni de la Bacău, cu care a copilărit. Israel, şi E.S. Marek Szczygiel, ambasadorul Poloniei, şi ministrul muncii, Jason Kenney, care a declarat, între alte- Al doilea eveniment de excepţie inclus pe agenda un mare prieten al comunităţii evreilor. Ambii diplomaţi, le, la emisiunea TV Sun News, că unii lideri de stânga au o preşedintelui F.C.E.R. în ultima perioadă a constituit, ca şi preşedintele Federaţiei, au vorbit despre semni- obsesie de a critica tot ce are vreo legătură cu Israelul şi că de fapt, o premieră. Dr. Aurel Vainer a luat parte, ficaţia acestei zile în combaterea uitării tragediei care se uită că în Iran şi în alte state sunt executaţi membrii unor în calitate de parlamentar şi de conducător al dele- a lovit evreii europeni în perioada celui de-al doilea minorităţi sexuale şi religioase, precum şi opozanţi politici. gaţiei române la cea de a 10-a Sesiune Plenară a război mondial. Cu acest prilej, la fosta sinagogă din Referitor la disputa între fundaţia Oxfam, care se opune co- Adunării Parlamentare a Uniunii pentru Mediterana, Şimleu, care serveşte azi ca muzeu al Holocaustului merţului cu produse fabricate în teritoriile palestiniene aflate organizaţie care cuprinde toate statele UE, Israelul, din Ardealul de Nord şi este în curs de renovare, a fost sub aministraţie israeliană, şi SodaStream (israeliană), care Turcia, precum şi ţările arabe limitrofe sau apropiate deschisă o expoziţie de pictură a elevilor din Şimleu, a deshis acolo o filială, ministrul canadian a declarat: „Am dat Mediteranei, desfăşurată la Amman (Iordania) în zilele având ca tematică Holocaustul. Expoziţia a reflectat bani la Oxfam în trecut, pentru că am crezut că scopul lor era de 8 şi 9 februarie. Principalele teme de dezbatere au fidel viziunea tinerilor participanţi despre soarta evre- să-i ajute pe cei săraci, nu să îi marginalizeze pe israelieni fost procesul de pace în Orientul Mijlociu şi problema ilor din această parte a lumii. şi să-i trimită în şomaj pe palestinieni. Nebunii de la Oxfam îi refugiaţilor sirieni. Au avut loc şi discuţii pe comisii de Cu prilejul vizitei, preşedintele F.C.E.R. a discutat marginalizează pe palestinieni, care câştigă de patru ori mai lucru. În intervenţia sa, dr.Aurel Vainer a vorbit despre cu Daniel Has, om de afaceri din Zalău, care doreşte mult la SodaStream decât ar câştiga în zonele controlate de implicarea României în procesul de pace din Orientul să reînfiinţeze comunitatea evreilor din acest oraş. În Autoritatea Palestiniană”. Mijlociu şi a subliniat că negocierile sunt singura cale intenţia lui este să-i identifice pe evreii din localitate Jason Kenney a încheiat afirmând că membrii delegaţiei pentru a se ajunge la o soluţie durabilă a conflictelor sau pe descendenţii lor, persoane cu origine evreiască oficiale canadiene s-au simţit „ca acasă în Israel, pentru că din zonă. El a remarcat climatul serios în care s-au şi, în caz de reuşită, să aibă posibilitatea să folosească valorile democraţiei şi libertăţii sunt împărtăşite în Israel şi desfăşurat lucrările şi a subliniat că în cadrul Comisiei sinagoga din Şimleu pentru activităţi de cult. Canada”. Economice şi de Afaceri sociale la care a participat a Eva Galambos ALEXANDRU MARINESCU REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014 3 73 de ani de la Pogromul sângeros de la Bucureşti Comunitatea Evreilor din Bucureşti, cu sprijinul F.C.E.R., a organizat un ale vieţii publice, academice şi culturale. social-politică, ceea ce în ţările occidenta- şir de evenimente pentru a marca 73 de ani de la pogromul sângeros de la Preşedintele C.E.B. a deschis acest le se realizase cu o sută de ani în urmă. Bucureşti, din 21-23 ianuarie 1941, soldat cu peste 100 de morţi. al treilea moment al comemorărilor, A fost un fel de proces de integrare, o apreciind importanţa cinstirii memoriei conlocuire destul de normală. Era vorba Ceremonii la Sinagogă rebeliunea legionară şi în pogrom au fost celor 120 de morţi evrei, dar şi a altor despre o populaţie din care s-au desprins peste 370 de morţi, dintre care peste 120 câteva sute de victime neevrei din timpul intelectuali importanţi. Au fost şi probleme şi la Cimitirul Giurgiului de evrei, dar în confruntarea cu legionarii rebeliunii legionare. Rabinul Rafael Sha- conflictuale, s-au manifestat forţe ostile de au murit şi români şi alte naţionalităţi. ffer şi oficiantul de cult Isidor Iancu au dreapta dar, din punct de vedere electoral, Astfel, în dimineaţa zilei de 22 ianuarie Evenimentul a continuat cu o scurtă rostit scurte rugăciuni de pomenire a celor dreapta nu a obţinut nici măcar un sfert din a.c., un serviciu religios deosebit, încărcat ceremonie religioasă, oficiată de rabinul trecuţi în nefiinţă, moment ce a precedat voturi. Acest proces de integrare, a arătat de emoţie, a avut loc la Sinagoga Mare Rafael Shaffer şi oficiantul de cult Iancu prezentarea numelor victimelor ucise. Cei vorbitorul, a fost întrerupt de dictatura din Bucureşti, după tradiţionalul Şaharit Isidor. prezenţi au ţinut un minut de reculegere care s-a instaurat în România şi de cel de- (rugăciunea de dimineaţă), în memoria La rândul său, preşedintele F.C.E.R. în memoria celor ucişi. al doilea război mondial. A urmat perioada victimelor progromului legionar care a dr.Aurel Vainer, a transmis un mesaj: de urgie, pogromuri, legi antievreieşti dar zguduit Capitala în perioada 21-23 ia- „Mai întâi de toate, sigur că ne exprimăm Stelian Tănase: în România a supravieţuit cea mai mare nuarie 1941. Rugăciunile au fost rostite marele regret, durerea noastră pentru parte a populaţiei evreieşti. Nu trebuie de rabin Rafael Shaffer, oficianţii de cult încetarea din viaţă a celor 123 sau 127 “Trecutul nu este însă uitate momentele tragice ale istoriei Iehuda Livnat şi Iancu Isidor, preşedintele de evrei martiri, din zilele pogromului niciodată trecut” evreilor din această perioadă, manifestată Comunităţii Evreilor din Dorohoi, în pre- legionar antievreiesc de la Bucureşti, din prin morţi, execuţii, imagini feroce de la zenţa ing. Paul Schwartz, preşedintele ianuarie 1941. Vreau însă să remarc un Politologul Stelian Tănase, director abatoare, victime ale pogromului dar, în Comunităţii Evreilor Bucureşti şi vicepre- lucru: prezenţa dumneavoastră, a tuturor general interimar al TVR, a vorbit despre confruntarea dintre legionari şi Antones- şedinte F.C.E.R. La acest serviciu religios celor care ne sunteţi apropiaţi, cei care o istorie a dezlănţuirilor violente împotriva cu, au murit şi soldaţi români, unii dintre au fost prezenţi atât membrii comunităţii înţelegeţi suferinţele poporului evreu, din evreilor, amintind despre două episoade ei fiind incendiaţi de forţele legionare. cât şi invitaţi, oameni de cultură, jurnalişti, păcate şi din România acelor ani, a celor mai puţin cunoscute, pogromurile din Pentru ceea ce s-a întâmplat în acea pe- politicieni – majoritatea regăsindu-se şi care sunteţi alături de noi, ne dă garanţia 1866 şi 1918, care trebuie puse în lumina rioadă răspunderea o poartă conducerea printre participanţii la simpozionul come- şi dovada unor prieteni adevăraţi, unor istoriei. El a făcut apel la păstrarea memo- mişcării legionare. În acea confruntare morativ ce a urmat în aceeaşi zi. oameni care ştiu să recunoască grozăvi- riei celor dispăruţi şi a subliniat necesita- din ianuarie 1941 inamicul principal erau O parte importantă din acţiunea de Antonescu, armata, nu evreii. Dar în acele comemorare a victimelor pogromului de momente s-au mobilizat elemente margi- la Bucureşti, din 21-23 ianuarie 1941, a nale, lumpenproletariatul, care au distrus fost ceremonia religioasă de la Cimitirul 1000 de case evreieşti şi au fost omorâţi Giurgiului şi depunerea de coroane de oameni. Vorbitorul a arătat că cele 120 flori la Aleea Martirilor. de victime reprezintă un fel de simbol pe În pofida vremii neprietenoase, un care trebuie să-l evocăm în permanenţă şi mare număr de oameni s-a strâns la care ne îndeamnă să facem toul pentru ca Cimitirul din Şoseaua Giurgiului pentru aceste monstruozităţi să nu se mai repete. a aduce un omagiu celor care au căzut Shelly Haggler Livne: în mâna călăilor legionari, în acel ianua- rie geros din ’41. Între cei prezenţi s-au “Nimicirea evreilor aflat importante personalităţi ale spaţiului românesc, reprezentanţi ai instituţiilor sta- în Holocaust nu a reuşit” tului, feţe bisericeşti, diplomaţi şi membri Statul Israel are printre obiectivele sale ai comunităţii evreieşti din România. combaterea antisemitismului, rasismului, Au depus coroane de flori: Preşedinţia xenofobiei, intoleranţei, pentru ca eveni- României, Ministerul Educaţiei, Ministerul mentele tragice, pe care le comemorăm Culturii, prin subsecretar de stat Irina Ca- acum, când se împlinesc 73 de ani de jal, Biserica Armeană, Ambasada Statelor la pogromul din Bucureşti, să nu se mai Unite ale Americii, Ambasada Israelului, întâmple. Nimicirea evreilor în Holocaust Ambasada Cehiei, Forumul B’nai B’rith, nu a reuşit. De aceea, prin comemora- prin preşedintele său, ing. José Iaco- rea de astăzi, precum şi prin marcarea bescu, Asociaţia Evreilor Supravieţuitori ile istoriei. Daţi-mi voie să vă mulţumesc tea de a rememora trecutul, în pofida unei Zilei Internaţionale a Holocaustului ne ai Holocaustului, Comunitatea Evreilor că aţi venit. Pentru noi este o injecţie de tendinţe generale de a-l ignora. Pogromul reafirmăm voinţa de a face totul pentru Bucureşti (preşedintele Paul Schwartz, siguranţă că nu suntem singuri în împre- de la Bucureşti, din 21-23 ianuarie 1941, a împiedica repetarea unor astfel de vicepreşedintele Atilla Gulyas), Federaţia jurări grele”. este “o formă de violenţă a gloatei, îndrep- crime, a declarat Shelly Haggler Livne, Comunităţilor Evreieşti din România, prin tată împotriva celui de alături”, a evreilor, şef-adjunct de Misiune, de la Ambasada preşedintele ei, deputat dr. Aurel Vainer, Simpozion dedicat memoriei o comunitate cu o îndelungată istorie în Israelului din Bucureşti. şi secretarul general Albert Kupferberg. România, a spus el. r În cuvântul său, ing. Paul Schwartz, martirilor Pogromului D . Lya Benjamin: preşedintele C.E.B. şi vicepreşedintele legionar din ianuarie 1941 Acad. Dan Berindei: „Antisemitismul devenise F.C.E.R., organizator şi moderator al eve- Conducerea mişcării nimentului, a ţinut să amintească unele La Centrul Comunitar Evreiesc a avut o politică de stat” date istorice ale tragediei din ianuarie loc un simpozion dedicat memoriei vic- legionare, răspunzătoare Dr. Lya Benjamin, cercetător în cadrul 1941: „Vă aflaţi în faţa monumentelor timelor pogromului de la Bucureşti, din pentru pogrom CSIER, a realizat o complexă incursiune celor ucişi. Majoritatea evreilor omorâţi 21-23 ianuarie 1941. Seminarul a fost în tot ceea ce a însemnat politica regimului în pogrom au fost înmormântaţi aici. Mai organizat de Comunitatea Evreilor din Prof. univ. dr. Dan Berindei, vicepreşe- Antonescu cu privire la problema evreias- sunt câţiva în Cimitirul Sefard şi câţiva în Bucureşti, cu sprijinul F.C.E.R. Au fost dintele Academiei Române, a subliniat că, că din România şi măsurile anti­evreieşti Cimitirul Filantropia. Am ţinut foarte mult prezenţi preşedintele F.C.E.R., deputat după primul război mondial şi formarea din timpul celui de-al doilea război mon- ca şi pe invitaţie să apară această poză dr. Aurel Vainer, preşedintele C.E.B. României Mari, evreii, o popu­laţie destul dial. Ea a reliefat faptul că antisemitismul cu monumentele, pentru că unii încă îşi şi vicepreşedintele F.C.E.R., ing. Paul de numeroasă, au primit cetăţenie româ- devenise o politică de stat, asumată permit să spună că nu au existat morţi.” La Schwartz, dar şi numeroase personalităţi nă şi au intrat într-un proces de egalizare de regimul Antonescu şi implementată imediat, odată cu proclamarea României ca stat naţional-legionar şi continuată şi UNESCO şi-a demonstrat din nou simpatiile proarabe după eliminarea mişcării legionare de la Printr-o decizie de compromis, punzând scrisorii Irinei Bokova, Centrul guvernare, din ianuarie 1941. Vorbitoarea UNESCO a încercat să-şi refacă imagi- Wiesenthal a subliniat că, la ora actuală, a demonstrat, pe baza unor documente, nea de for echidistant, condiţie necesară la sediul ONU din New York este deschisă premisele antidemocratice şi antisemite activităţii oricărei instituţii aparţinând expoziţia “Palestina”, prezentând punctul care au debutat încă din perioada interbe- ONU, schimbându-şi o hotărâre anteri- de vedere arab, şi nimeni nu a considerat lică, odată cu apariţia mişcării legionare, oară legată de interzicerea unei expoziţii că ar submina misiunea secretarului de şi care au culminat cu scurta cooptare cu tematică evreiască. Aşa cum Adunarea stat John Kerry. La rândul său, Congre- a sa la guvernare în septembrie 1940. Generală votează aproape întotdeauna sul Mondial Evreiesc a denunţat decizia De asemenea, ea a realizat un bilanţ al poziţii proarabe şi antiisraeliene, nici UNESCO. ”Interzicerea unei expoziţii, acestei nefaste perioade, relevând nume- UNESCO, organizaţia care a primit prin- anunţată de multă vreme, este o manipu- roase abuzuri, excluderi din viaţa socială, tre membrii săi Autoritatea Palestiniană lare politică ruşinoasă a unui eveniment economică şi culturală, precum şi pagube materiale însemnate, toate acestea fiind după ce ea şi-a declarat independenţa, inaugurarea nu a mai avut loc. Conform cultural, a declarat preşedintele C.M.E., în permanent semnalate de liderii evreimii nerecunoscută de nimeni, nu a ieşit din unei scrisori trimise de Irina Bokova, Ronald S. Lauder. Este întristător că ara- din România. rând. Pentru a marca prezenţa evreilor directorul general al UNESCO, Centrului bii resping legăturile de 3500 de ani ale de-alungul istoriei pe teritoriul actual al Wiesenthal, deschiderea expoziţiei urma poporului evreu cu pământul Israelului, Israelului, precum şi Ziua Internaţională să se amâne sine die, deoarece, potrivit mai ales când această legătură face parte Dr. Alexandru Florian, directorul a Holocaustului, la sediul de la Paris al Irinei Bokova, ea ar fi afectat negocierile şi din tradiţiile lor. Cu această decizie, Institutului “Elie Wiesel”: organizaţiei urma să se deschidă, la 20 de pace israeliano-palestiniene iar „noi UNESCO a făcut un deserviciu procesului “În România există ianuarie a.c., expoziţia „Popor, carte, pă- avem o responsabilitate în a asigura ca de pace şi, implicit, a susţinut poziţia de mânt, relaţia de 3500 de ani a poporului eforturile actuale în această direcţie să respingere arabă”, se arată în comunica- un antisemitism potenţial” evreu cu Ţara Sfîntă”. Expoziţia a fost nu fie periclitate”, se afirma în scrisoare. tul Congresului Mondial Evreiesc. Pogromul de la Bucureşti nu a venit organizată de Centrul Simon Wiesenthal, Decizia a provocat proteste din partea În urma protestelor şi criticilor, din senin, cauzele sale fundamentale guvernele Israelului, Canadei şi Muntene- Israelului, a organizaţiilor evreieşti din UNESCO a hotărât să inaugureze expo- grului. Dar, în urma protestelor Ligii Arabe, lume, a Statelor Unite şi Canadei. Răs- ziţia la 11 iunie a.c. (E.G.) (Continuare în pag. 16) 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014

Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor altor minorităţi naţionale sau sexuale, opozanţi politici etc. Memoria Holocaustului Holocaustului a fost stabilită la 27 ianuarie de către Adunarea Înainte de rezoluţia ONU, fuseseră instituite zile de come- Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în reuniunea din morare a Holocaustului în Germania (Der Tag des Gedenkens evocată la Muzeul de Artă 1 noiembrie 2005. an die Opfer des Nationalsozialismus) şi în Marea Britanie. şi la Comunitatea evreilor Ziua de 27 ianuarie a fost aleasă de forul mondial deoare- În Franţa există, actualmente, „Semaine de la Mémoire”, în ce este data la care, în 1945, a fost eliberat de către armata cadrul căreia anul acesta Institutul Francez a organizat la din Timişoara sovietică cel mai mare lagăr nazist de exterminare, cel de la Bucureşti, Iaşi şi Timişoara manifestări dedicate vieţii evre- Auschwitz-Birkenau. ilor din România în anii regimului totalitar rasist legionar şi La 24 ianuarie 2005, în cadrul unei şedinţe speciale, Adu- antonescian. narea Generală a ONU a marcat împlinirea a 60 de ani de la Redăm mai jos aspecte de la comemorările victimelor Ho- eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holoca- locaustului care au avut loc în mai multe localităţi din România ustului, în timpul căruia regimul fascist a dispus exterminarea în ziua de 27 ianuarie 2014. a şase milioane de evrei şi a numeroase persoane aparţinând La Templul Coral din Capitală Ceremonia organizată în capitală de eliberarea lagărului de concentrare nazist, Moshe Katsav, vicepreşedintele de atunci către Federaţia Comunităţilor Evreieşti unde au murit 1.100.000 de oameni, din al SUA, Dick Cheney, preşedintele Rusiei, din România şi Comunitatea Evreilor din care circa 90% evrei. Vladimir Putin, foşti deţinuţi şi fiii unor foşti Două evenimente, desfăşurate cu Bucureşti a avut loc în curtea Templului La ceremonia de comemorare de deţinuţi care au murit la Auschwitz, în total sălile arhipline, au avut loc la 26 şi 27 Coral şi a fost deschisă de vicepreşedin- la Auschwitz-Birkenau a fost prezent aproximativ 10.000 de persoane. ianuarie la Timişoara, pentru a comemora tele Comunităţii Evreilor din Bucureşti, preşedintele României, Traian Băsescu, În prezenţa a peste 100 de participanţi victimele Holocaustului. Prin colaborarea Attila Gulyas, care a rostit câteva cuvinte însoţit de o delegaţie de înalte oficialităţi de la ceremonia din Bucureşti, rabinul Institutului Cultural Francez Timişoara, despre semnificaţia acestei zile, precum române, din care făcea parte preşedintele Rafael Shaffer, împreună cu Yehuda Muzeului de Artă Timişoara şi Comunităţii şi despre alegerea acestei date de către F.C.E.R., deputat Aurel Vainer. La cere- Livnat, oficiant de cult, au rostit El Male Evreilor, publicul din oraşul de pe Bega Organizaţia Naţiunilor Unite. monie au fost de faţă 48 de şefi de state Rahamim, Psalmul 23 şi Kadiş. a beneficiat de un concert de muzică Secretarul General al F.C.E.R., ing. şi alţi oficiali, care au aprins o lumânare În încheiere, la Monumentul dedicat evreiască de înaltă clasă, susţinut de Albert Kupferberg, a relatat audienţei la monumentul victimelor fascismului, memoriei victimelor Holocaustului au fost violoncelista Sarah Iancu împreună cu câteva aspecte privind participarea sa la amplasat în interiorul fostului lagăr. Nu depuse coroane de flori din partea Fede- pianistul David Bismuth. Acest moment, comemorarea victimelor Holocaustului, au lipsit de la ceremonie, desfăşurată raţiei Comuntăţilor Evreieşti din România, desfăşurat în impozanta Sală Barocă a care a avut loc la Auschwitz-Birkenau în pe un ger de aproape -10 grade Celsi- a Comunităţii Evreilor din Bucureşti şi a Muzeului de Artă, a fost prefaţat de con- 2005, când s-au împlinit 60 de ani de la us, preşedintele de atunci al Israelului, Cultului Baptist. ferinţa profesorului dr. Victor Neumann, director al Muzeului de Artă Timişoara, referitoare la câteva secvenţe specifice Regal istoric la Institutul Francez din Bucureşti ale Holocaustui abordate din perspectiva În cadrul manifestărilor organizate anual de Institutul Francez de la Bucureşti soldate cu un eşec, pentru a opri depor- cercetătorului faptelor, evenimentelor şi pentru a comemora Ziua Internaţională a Holocaustului şi Pogromul din Bucureşti tările, precum şi organizarea de către ei locurilor. din 22-23 ianuarie 1941, în cadrul “Săptămânii Memoriei”, invitatul din ianuarie 2014 a ajutorării celor aflaţi în lagăre şi apoi Chiar în 27 ianuarie, ziua în care a fost istoricul Carol Iancu, profesor la Universitatea din Montpellier, care şi-a ales încercarea de a-i aduce înapoi.Vorbitorul se împlinesc 69 de ani de la eliberarea ca subiect evidenţierea poziţiilor antifasciste ale unor personalităţi franceze care, a menţionat, de asemenea, soarta a 3300 Lagărului de la Auschwitz, moment de în perioada celui de-al război mondial, au fost prezente în România. Prelegerea, de evrei români care se aflau în Franţa referinţă care a dezvăluit întregii lumi intitulată „Rolul ambasadorului Jacques Truelle şi al lui Georges Dementhon, direc- şi care, au fost deportaţi la Auschwitz, cu amploarea crimelor naziste, profesorul dr. torul Liceului francez din Bucureşti, în apărarea drepturilor evreilor români în timpul acceptul regimului Antonescu. Carol Iancu a fost oaspetele Comunităţii Şoah-ului”, s-a încadrat perfect în acest demers şi a fost un regal pentru cei care au Prof. Carol Iancu a contrapus această Evreieşti din Timişoara. Conferinţa sa ales, la capătul unei zile obositoare, să ia loc în sala „Elvira Popescu” a Institutului situaţie cu cea a evreilor francezi aflaţi în „Ambasadorul francez Jacques Truelle şi Francez din capitala României. România care, după o perioadă iniţială apărarea drepturilor evreilor din România de arestări şi tracasări, nu au mai avut de în timpul Holocaustului” a suscitat atenţia În deschiderea serii, președintele Carol Iancu: suferit nici un fel de discriminări etnice, unui public foarte numeros, în care s-au Federației Comunităților Evreiești din datorită poziţiei adoptate de Jacques Tru- aflat şi elevi şi studenţi. Profesorul de la România, dr. Aurel Vainer, deputat, a Truelle, deşi gaullist, elle, ambasadorul guvernului de la Vichy Montpellier, unul dintre cei mai importanţi amintit că istoricul Carol Iancu, profesor la la Bucureşti, între 1941-1943. cercetători ai istoriei evreilor din Româ- Universitatea din Montpellier, originar din era ambasador al guvernului Jacques Truelle a fost diplomat de nia, a prezentat această personalitate Hârlău, un stetl moldovenesc, a devenit de la Vichy carieră şi, înainte de a ocupa postul într-o manieră care a adus istoria mai un aplaudat specialist în istorie modernă de ministru al Legaţiei franceze de la aproape de sociologie şi psihologie, pu- și în istoria evreilor. Amintindu-și de felul în În prima parte a prelegerii sale, prof. Bucureşti, a fost în post la Vatican şi la nând un accent special asupra contextu- care, adolescent fiind, nu a putut urma de- Carol Iancu a descris trăsăturile specifice Washington. Deşi reprezenta guvernul lui general. Mai puţin cunoscut publicului cât cursurile unei școli evreiești, din cauza ale Şoah-ului din România, a prezentat francez pronazist, Truelle se raliase în larg, diplomatul francez a reprezentat o legilor rasiste ale guvernului Antonescu, situaţia evreilor români din perioada inter- secret generalului de Gaulle. Jacques personalitate luminoasă în vremuri în- Aurel Vainer a anticipat tema conferinței belică, introducerea legilor antievreieşti şi Truelle nu a pus în practică legile antievre- tunecate, care a adus în special pentru și a spus că Liceul Francez era singurul instaurarea regimului legionar, cele două ieşti ale propriului guvern. El a refuzat să un număr de elevi talentaţi un climat de din București care permitea accesul ele- pogromuri – de la Bucureşti şi de la Iaşi – pună în aplicare în România o dispoziţie normalitate, în momente în care populaţia vilor evrei, alegând, cu bună știință, să nu şi, odată cu începerea războiului antiso- a amiralului Darlan, care cerea întocmirea evreiască nu îşi putea exercita nici un respecte legile românești. Din păcate, la vietic, deportarea evreilor din Basarabia de “certificate etnice” cetăţenilor francezi fel de drepturi civile. La final, profesorul vremea respectivă nu aveam încă vârsta şi Bucovina de nord în Transnistria. El a din străinătate, salvându-i astfel pe evreii Carol Iancu a purtat un animat dialog cu necesară pentru a deveni elev al Liceu- subliniat strădaniile şi demersurile con- francezi din România. cei prezenţi în sală, care i-au adresat lui Francez”. Președintele F.C.E.R. și-a ducerii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti, EVA GALAMBOS numeroase întrebări, aducând mai multă încheiat alocuțiunea invitând publicul să respectiv ale dr. W. Fildermann şi ale Ma- cunoaştere într-un domeniu care necesită se convingă „de calitățile de cercetător și relui Rabin Alexandru Şafran, din păcate (Continuare în pag. 7) o abordare reală şi profundă. (L.F.) istoric ale lui Carol Iancu”. Invitație care s-a dovedit a fi plină de adevăr, profeso- rul de la Montpellier reușind să capteze Săptămâna Memoriei la Iaşi atenția unui public care, în aceeași zi, Institutul Francez din Iaşi a organizat rector al Şcolii de Înalte Studii de Iudaism, din regiunea Montpellier, care a evidenţiat luase parte și la comemorările pogromu- a VI-a ediţie a Săptămânii Memoriei, a prezentat comunicarea “Ambasadorul actele de eroism şi toleranţă, solidaritatea lui din București, organizate de F.C.E.R. manifestare culturală dedicată celebrării Jacques Truelle şi apărarea evreilor din individuală şi colectivă manifestate de lo- şi C.E.B. la JCC și la Cimitirul Giurgiului Zilei de Comemorare a Holocaustului şi România în timpul Şoahului”.Numeroase- cuitorii francezi faţă de evrei şi răsplătirea din București. a prevenirii crimelor împotriva umanităţii. le documente studiate de prof. C. Iancu unor astfel de acte cu titlul de “Drepţi între Desfăşurată în acest an sub genericul în arhive din S.U.A, Franţa, Israel şi Ro- Popoare”, cea mai înaltă distincţie civilă “Istorie şi Memorie”, manifestarea a avut mânia pun în evidenţă faptul că Jacques conferită de Statul Israel în conformitate ca scop principal evidenţierea rolului me- Truelle a dezvăluit persecuţiile rasiale cu hotărârea adoptată de Knesset în anul Amintiri moriei pentru responsabilizare în vederea din România, atrocităţile din timpul po- 1953. împiedicării repetării unor astfel de crime gromului de la Iaşi şi planul sistematic de “Istoria şi memoria formează un binom abominabile. exterminare a evreilor din sudul Bucovinei ce suscită pasiuni intense. Memoria Ho- dureroase, Evenimentul cultural, organizat de prin deportare în lagărele din Transnistria. locaustului a fost mai greu de acceptat în Institutul Francez în parteneriat cu Cen- Acad. Alexandru Zub, în comunicarea România dar, până la urmă, această pată care nu trebuie trul de Istorie a Evreilor şi Ebraistică “Dr. “Consideraţii istoriografice despre seco- sângeroasă din istoria naţională a fost Alexandru Şafran” de la Universitatea lul XX”, a subliniat că acest secol are o considerată un trecut ce trebuie studiat, uitate “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a debutat memorie dintre cele mai traumatizante asumat şi niciodată uitat”, a menţionat cu o masă rotundă cu tema: „Holocaustul iar “genocidele din secolul XX riscă să prof. Alexandru Florin Platon, în încheiere. „In aceste zile încărcate de amintiri în România şi în Europa. Istorie şi Memo- fie inundate în imensul ocean al uitării”. În aceeaşi zi a fost organizată şi dureroase, de o memorie care nu are rie”. Moderată de prof. univ. dr. Alexandru De aceea, datoria istoricilor este de a le dezbaterea cu tema “Istoria Comunităţii cum să uite şi nu are voie să uite, pun şi Florin Platon, manifestarea a fost deschi- cerceta şi a face cunoscute rezultatele Evreilor din Iaşi: o necunoscută?”. Mo- eu un gând de pioşenie şi murmur un ka- să de directorul Institutului Francez, Alain cercetărilor prin comunicări şi studii de derată de jurnalistul TV Ovidiu Mihăiuc, diş pentru toţi cei care au pierit în acele Ramet, şi i-a avut ca invitaţi pe prof. univ. specialitate. dezbaterea i-a avut ca invitaţi pe Alain vremuri atât de tulburi”, a scris Irina Bu- dr. Carol Iancu, acad. Alexandru Zub şi dr. Dr. Michael Iancu, directorul Institutu- Ramet, Carol Iancu şi Alexandru Florin deanu, consilier artistic la Teatrul Excel- Michael Iancu. lui Euro-Mediteranean “Maimonide” din Platon. sior din Bucureşti, într-un mesaj adresat Prof. Carol Iancu, de la Universitatea Montpellier, a prezentat o comunicare F.C.E.R. “Paul Valéry”- Montpellier 3 (Franţa) şi di- având ca temă “Drepţii între Popoare” (Continuare în pag. 7) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014 5

Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului Evocări în comunităţile din ţară din Şimleu, cât şi coşmarul deportării la P. Kreisler, Bazzini. Solişti: Sabina Silaghi, 1942 s-a desfăşurat consfătuirea condu- Şimleu Implicarea tinerei Auschwitz. Alexandra Potopea, Carina Coste, Radu cătorilor nazişti la Wansee, acolo unde Silvaniei generaţii Importanţa educării tinerei generaţii Kis, David Popescu şi Maria Marica. Ti- s-a decis adoptarea «soluţiei finale» în din România, în spiritul înţelegerii tre- nerii artişti, cu ajutorul limbajului universal ceea ce priveşte problema evreiască. În fiecare miez de iarnă, Muzeul Me- cutului, al fraternităţii şi empatiei faţă de al muzicii, au adus un omagiu celor pe Acolo s-a decis strămutarea înspre Po- morial al Holocaustului din Transilvania oamenii din preajmă, indiferent de etnie nedrept dispăruţi în vâltoarea istoriei lonia a evreior din toată Europa, selecţia de Nord, cu sediul la Şimleu Silvaniei, sau confesiune, este singura cale pentru potrivnice. «naturală» a acestora, prin munca forţată, marchează Ziua Internaţională de Co- a nu se mai repeta o tragedie precum Diana Medan înfometare şi boli, iar asupra celor care memorare a Victimelor Holocaustului. O Holocaustul. Acest lucru a fost scos în ar fi rezistat urma să se aplice metode constantă a festivităţilor este implicarea evidenţă în cuvântările rostite şi în inter- «speciale» de lichidare. La 30 ianuarie tinerei generaţii în păstrarea şi evocarea viurile acordate presei atât de deputatul Alba Iulia Evenimente 1944, când deja germanii începuseră să acestei tragedii de proporţii din istoria Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., cât emoţionante piardă bătăliile pe frontul de est, Hitler a celui de al doilea război mondial. şi de ambasadorul Israelului la Bucureşti, rostit un discurs la împlinirea a zece ani de Muzeul – care a beneficiat de la bun E.S. Dan Ben-Eliezer. În 27 ianuarie 2014, elevii Colegiului la instalarea regimului nazist în Germania, început de susţinerea autorităţilor locale, La comemorarea din 26 ianuarie 2014, Economic “D.P.Marţian” din Alba Iulia au discurs în care a vorbit, din nou, despre personal a primarului Septimiu Ţurcaş în sala Casei de cultură au fost arborate participat la o sesiune de comunicări pe exterminarea poporului evreu. În sfârşit, – a alcătuit un fond documentar despre trei drapele şi au răsunat trei imnuri de tema Holocaustului, au prezentat mache- al treilea moment pe care îl comemorăm Holocaustul din Transilvania, lărgindu-şi stat: al României, al Israelului şi al Po- te şi planşe, au vizitat cimitirul evreiesc şi în ianuarie este eliberarea lagărului de la şi diversificându-şi treptat domeniile de loniei. Prezenţa ambasadorului Poloniei, sinagoga. După-amiază, liceenii au luat Auschwitz-Birkenau, la 27 ianuarie 1945, activitate, focalizându-se asupra educării E.S. Marek Szcygiel, invitat la ceremonie parte la o dezbatere, activitate organizată moment care coincide, spun istoricii, cu şi implicării tinerilor în studierea istoriei de primarul Septimiu Ţurcaş, este un împreună cu Biblioteca Judeţeană “Lu- terminarea Holocaustului“, a spus Tiberiu Holocaustului, a spus Daniel Stejeran, început promiţător de apropiere între cian Blaga” şi Serviciul Judeţean Alba al Roth. directorul instituţiei. statul polonez şi oraşul natal al lui Stefan Arhivelor Statului. La bibliotecă au fost Una dintre supravieţuitoarele lagărului Marcarea Zilei Internaţionale de Co- Báthori (27 septembrie 1533, Şimleu expuse cărţi despre Holocaust şi docu- nazist de la Auschwitz, Rachel Năstase, memorare a Holocaustului aduce întot- Sil­va­niei – 12 decembrie 1586, Grodno, mente despre comunitatea evreiască, a arătat că, în opinia sa, Holocaustul nu deauna ceva nou, de fiecare dată elevii Uniu­nea Polono-Lituaniană), principe aflate în fondul arhivelor. s-a terminat odată cu eliberarea lagărelor, din Şimleu Silvaniei participând din plin al Tran­silvaniei (1571 - 1575) şi rege al Marţi, 28 ianuarie, TNL Alba Iulia a ci doar odată cu terminarea războiului. la eveniment. Dacă anul trecut momentul Poloniei (1575 - 1586), de binecuvântată organizat un eveniment de marcare a Ea a povestit, în cadrul unui documentar, memorial a fost un prilej de semnare a memorie. Zilei Internaţionale de Comemorare a realizat de Andrea Ghiţă la emisiunea documentelor de colaborare cu Colegiul Programul s-a încheiat cu un intere- Victimelor Holocaustului. Au participat ”Shalom” şi prezentat în faţa membrilor Brener din Petach Tikwa – oraş înfrăţit sant program de cântece idiş şi ebraice, mulţi tineri şi lideri ai PNL, printre care comunităţii braşovene, cum s-a desfă- cu Şimleu Silvaniei – şi al câtorva acţiuni despre viaţa amară din ghetouri şi rezis- Florin Roman, vicepreşedinte al CJ Alba, şurat eliberarea lagărului. În noaptea de realizate împreună de elevii celor două tenţa de la Varşovia, interpretat de forma- şi consilieri locali. Tema a fost dezbătută 26 spre 27 ianuarie, în adăpostul în care instituţii de învăţământ, în acest an, tinerii ţia de muzică klezmer Mazel Tov din Cluj. de către participanţi şi a fost proiectat un se afla a intrat un bărbat îmbrăcat în alb, şimleuani, membri ai clubului Silvan Art, ANDREA GHIŢĂ film documentar. Trupa de teatru “Skep- care le-a spus celor aflaţi acolo, în limba îndrumaţi de profesorul Dumitru Costa- sis” a prezentat o scenetă cu tematică română, că a doua zi Crucea Roşie va laş, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici Cluj Monument corelată cu evenimentul. Jocul celor doi veni şi-i va elibera. „Am fost duşi cu toţii, din judeţul Sălaj, au realizat expoziţia de actori amatori, Viorel şi Liudmila Cioflică, de la Birkenau la Auschwitz, şi cazaţi în pictură Suferinţă şi speranţă, găzduită de în memoria evreilor a impresionat până la lacrimi audienţa. nişte clădiri de cărămidă şi aşa a fost incinta sinagogii renovate. Tinerii autori ai Comunitatea Evreilor din Alba Iulia eliberarea. După ce ne-am mai întremat lucrărilor plastice au surprins cu penelul deportaţi în 1944 a fost reprezentată de Lia Borza şi Ioan puţin, am pornit către casă, eu ajungând memoria evreilor din Şimleu, dar şi legă- Cu prilejul Zilei Internaţionale de Harabagiu, ei participând activ la cele la orfelinatul din Cluj, pentru că nu aveam turile actuale cu Israelul. Comemorare a Victimelor Holocaustu- două manifestări comemorative. pe nimeni. A fost o perioadă care a lăsat lui, Consiliul Municipal din Cluj a votat urme adânci în mintea mea, sunt lucruri fondurile necesare pentru ridicarea unui pe care nu le uiţi niciodată”, a spus Ra- monument în memoria evreilor deportaţi Braşov Copiii au aprins chel Năstase. (După “Monitorul Express”, din Cluj. Potrivit declaraţiilor preşedintelui şapte lumânări Braşov) Comunităţii Evreilor, Robert Schwartz, monumentul va fi amplasat probabil în Membrii Comunităţii Evreilor din Bra- Expoziţie documentară şov le-au comemorat pe cele 6.000.000 Parcul Caragiale, din centrul oraşului, Luni, 27 ianuarie, Ziua iar inaugurarea va avea loc pe 26 sau de victime ale Holocaustului, cu ocazia Focşani împlinirii a 69 de ani de la eliberarea, la Internaţională de Come- 27 mai a.c. Monumentul va fi realizat de morare a Victimelor Holo- sculptorul Tibor Kolozsi, pe baza pro- 27 ianuarie 1945, a lagărului de concen- trare de la Auschwitz - Birkenau. Mai întîi, caustului, Comunitatea Evreilor Focşani, iectelor sculptorului clujean Marc Egon reprezentată de preşedintele Mircea Lövith. Memorialul, de doi metri înălţime, doi copii au aprins şapte lumânări, câte una pentru fiecare milion din cele şase Rond, în parteneriat cu Arhivele Naţiona- din beton acoperit cu plăci de granit, va fi le din Focşani, reprezentate de arhivist compus din cinci elemente nonfigurative, milioane de evrei căzuţi victime politicii de exterminare naziste în lagărele de Bogdan Constantin Dogaru, au organizat simbolizând masa evreilor deportaţi. o expoziţie documentară referitoare la În 1944, de la Cluj şi din judeţele limi- concentrare din Polonia şi Germania de Est, şi una – pentru milionul de non-evrei participarea evreilor din Focşani şi din trofe au fost deportaţi, în decurs de numai fostul judeţ Putna la primul razboi mondial. Cetăţenii oraşului au cinstit amintirea morţi în aceste lagăre. Apoi, s-au rostit două săptămâni, 17.000 de evrei. Foarte Tot cu acest prilej a fost prezentat un scurt victimelor Holocaustului, participând în două rugăciuni în memoria victimelor puţini s-au întors, printre ei aflându-se şi material istoric referitor la statutul militar număr mare la reuniunea comemorativă Holocaustului. regretatul sculptor Marc Egon Lövith, fost al evreilor (în special din judeţul Putna) în de la Casa de cultură din Şimleu Silvaniei. În cuvântul său, preşedintele Comu- deţinut la Dachau. (E.G.) perioada 1877-1919 şi lupta pentru dobân- Evenimentul a fost onorat şi de prezenţa nităţii Evreilor Braşov, Tiberiu Roth, s-a direa drepturilor politice. Au participat la reprezentanților administraţiei locale şi referit la însemnătatea zilei de 27 ianua- Bistriţa eveniment membrii comunităţii, profesori judeţene, precum şi a parlamentarilor Comemorarea rie şi a menţionat că în luna ianuarie se şi elevi ai Colegiului „Unirea” din Focşani. de Sălaj. marchează mai multe momente care au victimelor Şoahului Cele şase lumânări, în amintirea celor legătură cu Holocaustul. „La 20 ianuarie DAN DRUŢĂ şase milioane de victime ale Holocaustu- Ziua Internaţională de Comemorare lui, au fost aprinse tot de elevii din Şimleu. a Victimelor Holocaustului, 27 ianuarie, Braşov Rugăciunea pentru sufletele martirilor a a fost marcată la Bistriţa printr-o discuţie fost rostită de rabinul Zvika Kfir, implicat deschisă despre tragedia Şoahului şi im- de ani de zile în păstrarea memoriei plicaţiile sale pe plan local şi internaţional. evreilor din Transilvania de Nord şi în Manifestarea s-a desfăşurat la Sinagoga acţiunea de înfrăţire cu Petach Tikwa, Mare din oraş, în prezenţa unui public oraşul său natal. numeros şi a preşedintelui Comunităţii Ambasadorul Israelului la Bucureşti, Evreieşti, Fredi Deac. Discuţiile au fost E.S. Dan Ben-Eliezer, Cetăţean de Onoa- moderate de dr. Silviu Chiş, istoric, care a re al Şimleului Silvaniei, ia parte an de an evocat atrocităţile petrecute în timpul celui la marcarea Zilei Internaţionale de Come- de-al doilea război mondial în lagărele morare a Victimelor Holocaustului. Anul morţii din complexul Auschwitz-Birkenau, acesta i-a înmânat lui Eduard Kapelovici, unde şi-au găsit sfârşitul mii de evrei din Satu Mare, diploma de Drept între deportaţi din judeţul Bistriţa-Năsăud. Eve- Popoare, acordată post mortem mamei nimentul a fost emoţionant, bucurându-se sale, Magdalena. Documentul, emis de de apreciere atât din partea membrilor Institutul Yad Vashem din Ierusalim, este comunităţii, cât şi din partea publicului un semn de preţuire pentru curajul ei de larg, mulţi tineri fiind interesaţi să afle mai a fi salvat evrei, în timpul războiului. multe despre această tragedie. După vizionarea mărturiei cutremu- Elevi ai Liceului de muzică “Sigismund rătoare a lui Ely Gross, supravieţuitoare Toduţă” din Cluj-Napoca au susţinut un din Şimleu Silvaniei şi sprijinitoare a recital cu melodii atent selecţionate, cu o muzeului, un grup de elevi a dat citire po- înaltă încărcătură dramatică, din creaţia eziilor ei care evocă atât copilăria senină unor compozitori precum Paganini, Ravel, 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014

Şoah-ul – nu numai uciderea evreilor Mesaje oficiale în lagăre de exterminare de omagiere Aula Mare a Academiei Române s-a dovedit neîncăpătoare la sesiunea pe tema Holocaustului, la care pentru a victimelor întâia oară au participat supravieţuitori ai Shoah-ului, membri ai comunităţii Holocaustului evreieşti din România, precum şi cei ai celui mai înalt for al ştiinţei şi culturii (Extrase) româneşti. Organizatorii manifestării, intitulată „Informaţii istorice şi mărturii privind Holocaustul din România”, au TRAIAN BĂSESCU fost Academia Română, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din Româ- preşedintele României nia (F.C.E.R.), Asociaţia Evreilor din România Victime ale Holocaustului „Ziua Internaţională de Comemorare a Victi- (AERVH) şi Institutul Naţional pentru melor Holocaustului este, pentru noi toţi, un prilej Studierea Holocaustului din România de a reflecta la semnificaţia pe care o au gesturile „Elie Wiesel” (INSHR). Ideea centra- un vădit discurs antisemit. S-a referit la ca înfometare, incendiere, omorârea şi atitudinile noastre în faţa istoriei. Această zi ne lă, care a polarizat toate luările de istoricul Gheorghe Buzatu şi la filologul cu arme albe sau uciderea în bătaie. oferă posibilitatea de a ne gândi la greşelile pe care cuvânt, a fost aceea că Holocaustul Ion Coja, spunând că nici documentele (...) România ia parte masiv la Holoca- le-am comis împotriva semenilor noştri”, se afirmă (din România sau din orice altă ţară) de arhivă, nici supravieţuitorii, nu sunt ustul «prin gloanţe».” Adrian Cioflâncă într-un comunicat postat pe site-ul Preşedinţiei. În nu poate fi redus la uciderea siste- de ajuns în faţa perseverenţei acestora a demonstrat de ce “rapoartele militare document, se arată în continuare: „Condamnarea matică, organizată şi industrializată şi că, în cazul lui Coja, primitivismul şi de război nu sunt surse de încredere”, Holocaustului, alături de condamnarea regimurilor a evreilor în lagărele de exterminare, agresivitatea mesajelor îl apropie de aducând în prim-plan descoperirea unei totalitare şi a tuturor crimelor săvârşite împotriva noţiunea fiind mai largă şi incluzând discursul din perioada interbelică al lui gropi comune cu evrei ucişi în pădurea umanităţii sunt paşi necesari pe care statul român toate persecuţiile şi violenţele îndrep- Nicolae Paulescu. Popricani, descoperire pe care el a i-a făcut şi continuă să îi facă din dorinţa de a pu- tate împotriva evreilor din perioada Alexandru Florian a mai precizat că făcut-o în 2010; rapoartele vremii susţi- tea, în deplină libertate şi responsabilitate, să-şi 1930 – 1945. statul român a făcut gesturi politice şi neau că ar fi fost ucişi şi îngropaţi numai continue evoluţia. Am convingerea că societatea instituţionale pentru a-şi asuma istoria, 40 de evrei, consideraţi “sabotori”, dar românească este capabilă să ofere un exemplu Ionel Haiduc referindu-se la constituirea Zilei de Co- în realitate erau peste 311 cadavre, de bună convieţuire care să cultive demnitatea memorare a Victimelor Holocaustului “o treime tineri sub 18 ani”, numeroşi fiecărui cetăţean, indiferent de minoritatea etnică Am un sentiment din România, la înfiinţarea Institutului “copii sub 12 ani”, aşadar familii întregi sau religioasă căreia îi aparţine”. de revoltă şi ruşine pe care îl conduce şi la construirea exterminate. De asemenea, Adrian Memorialului Victimelor Holocaustului Cioflâncă a arătat că, de-a lungul vre- Ministerul Afacerilor Externe (M.A.E.) Cuvântul de deschidere a fost ros- din România. Dar, a subliniat vorbitorul, mii, în România “Securitatea a distrus tit de preşedintele toate acestea nu sunt suficiente. Tocmai multe arhive, unele au fost dislocate, „Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu de aceea, Institutul „Elie Wiesel” consi- altele au fost epurate masiv în vreo trei Academiei Româ- memoriei victimelor Holocaustului din întreaga ne, prof. Ionel Hai- deră că cercetarea interdisciplinară a campanii (...); partea bună este că multe istoriei recente, educaţia şi promovarea documente se găsesc în arhiva de peste lume, cu prilejul datei comemorative de 27 ianu- duc, care a amintit arie, şi subliniază eforturile semnificative pe care că la un recent se- memoriei contribuie decisiv la recon- 24 kilometri a C.N.S.A.S, partea proastă strucţia valorilor şi a unui nou discurs este că nu avem niciun fel de evidenţă România le-a realizat în ultimii ani în ceea ce pri- minar despre Po- veşte asumarea trecutului, condamnarea negării gromul de la Bu- istoriografic, revelator pentru o pagină a documentelor”. a istoriei României mult timp ocultată Holocaustului şi a antisemitismului. Aceste anga- cureşti a aflat date jamente vor fi în continuare urmărite cu seriozitate care „dincolo de sau distorsionată. E.S. Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Statului Israel de autorităţile române”, se afirmă într-un comunicat tristeţe şi revoltă” postat pe site-ul instituţiei. i-au provocat „un Adrian Cioflâncă sentiment de ruşine că aşa ceva s-a pu- Holocaust prin gloanţe „Un rău absolut” În luna octombrie 2013, România şi-a prezentat, tut întâmpla în ţara noastră”. Vorbitorul a cu prilejul reuniunii plenare a IHRA (International Antisemitismul, Holocaust and Remembrance Alliance), intenţia subliniat că România nu a fost scutită de A d r i a n C i o - a arătat ambasado- Holocaust şi a plasat tristele evenimente flâncă, cercetă- de a prelua preşedinţia organizaţiei în anul 2016. rul Statului Evreu, Priorităţile generale ale Preşedinţiei României de la noi în contextul european, evreii tor ştiinţific – In- este cea mai ra- din majoritatea ţărilor având de suferit stitutul de Istorie dicală expresie a la IHRA includ consolidarea educaţiei în materie de pe urma discriminării rasiale. “A.D.Xenopol” din oprimării rasiale de Holocaust în statele participante, promovarea Iaşi, membru al co- care a afectat viaţa cercetării academice şi a cooperării între statele Alexandru Florian legiului C.N.S.A.S., comunităţilor evre- participante în materie de Holocaust, promovarea a insistat asupra ieşti şi evreilor pre- valorilor legate de combaterea rasismului, xenofo- În Aula Academiei Române unor “neînţelegeri tutindeni în lume. biei şi antisemitismului prin intermediul instituţiilor legate de tematica Secole de persecuţii, ură şi subjugare media. se vorbeşte prima oară Holocaustului”, termen asociat mai ales au dus la Holocaust, la Şoah iar regimul MAE exprimă aprecierea pentru contribuţia despre Holocaust cu “soluţia finală şi camerele de gazare”, nazist antisemit a lansat un proiect de comunităţii israelienilor originari din România la abordare care “a permis negaţioniştilor anihilare a evreilor. Ideea exterminării perfectarea acestor programe. Acestea se vor în prezenţa să opereze sofismul că, întrucât Româ- sistematice a unui întreg popor a făcut constitui în părţi componente esenţiale ale patrimo- supravieţuitorilor nia nu a participat la soluţia finală prin din Holocaust un eveniment singular, o niului spiritual românesc comun, a cărui păstrare şi lagărele de exterminare şi camere de lecţie universală ce trebuie învăţată de transmitere către generaţiile viitoare nu ar fi posibile Directorul gene- gazare, acest lucru înseamnă că Ro- generaţii întregi. Holocauastul a fost un fără aportul istoric şi cultural al evreilor români”. ral al Institutului Na- mânia nu a participat la Holocaust … rău absolut, a subliniat Dan Ben-Eliezer. ţional pentru Studi- (...) Definiţia este mult mai extinsă. Ho- El a afirmat că pentru mulţi Holocaustul erea Holocaustului locaustul a însemnat mult mai mult (...) rămâne şi azi o realitate a prezentului, CORINA CREŢU din România, Ale- În definiţia Holocaustului sunt introduse care afectează şi ameninţă evreii din europarlamentar xandru Florian, a şi persecuţiile sistematice din vremea întreaga lume. Negarea Holocaustului şi citat, de la pupitrul celui de-al doilea război mondial. Prin revizionismul sunt încurajate şi folosite Ziua Internaţională a Holocaustului este una de din Aula mare a măsuri introduse, mai ales după 1938, ca armă politică, împreună cu criticarea comemorare şi de păstrare în amintirea oamenilor Academiei Româ- populaţia evreiască a fost într-o mare Israelului, într-un mod care evocă zilele ca un moment tragic din istoria recentă a civilizaţiei ne, câteva date din măsură lăsată fără drepturi cetăţeneşti, întunecate ale naţional-socialismului, a moderne, când raţiunea şi umanitatea au fost anu- Raportul Final al Comisiei Wiesel şi a deposedată de categorii întregi de pro- apreciat el. late de violenţă şi de barbarie, iar sacrificiul evreilor făcut o serie de aprecieri asupra unor prietăţi şi surse de venit, exclusă din in- Dan Ben-Eliezer s-a referit la pro- ne aminteşte că suntem şi trebuie să rămânem cercetări recente. stituţiile publice şi din firmele româneşti pagarea urii şi rasismului pe internet, oameni, apreciază europarlamentarul PSD Corina “Situaţia evreilor din România a fost sau românizate forţat, utilizată la muncă în presă şi la televiziune, dând ca Creţu, vicepreşedinte al grupului S&D din Parla- una specială. Evenimentele au avut forţată organizată la limita sclavagistă exemplu colindul de Crăciun antisemit mentul European, într-o declaraţie consemnată de (...), a fost discriminată poltic, social, independenţa şi cursul lor particular. prezentat la postul TVR3. Textul aces- Agerpres. Autorităţile române poartă principala economic şi cultural prin numeroase tuia este inacceptabil iar poporul român interdicţii şi (...) a fost expusă aversiunii „Circa şase milioane de evrei au pierit în acei responsabilitate, atât pentru planifica- nu poate spune pur şi simplu că a fost ani, din simpla vină de a fi aparţinut unui anumit rea, cât şi pentru punerea în practică a publice printr-o evidentă propagandă o greşeală, a comentat el, atrăgând grup etnic. Tragedia evreilor este unică şi sper că Holocaustului… antisemită.” atenţia asupra potenţialului de ură al Cu toate acestea nu putem să nu Adrian Cioflâncă a explicat ce în- am învăţat lecţiile istoriei, pentru a nu mai repeta cuvintelor colindului. Israelul şi poporul niciodată acele orori.” amintim, astăzi, aici, că receptarea seamnă la nivel mondial “Holocaust prin evreu, a subliniat ambasadorul, au o Holocaustului are parte de negaţionişti gloanţe”, adică “ceea ce s-a întâmplat în obligaţie specială din cauza istoriei Potrivit acesteia, trebuie să înţelegem mecanis- şi minimalizatori. Aşa cum dovedesc 1941”, “modul de Holocaust la care Ro- prin care au trecut, de aceea Statul mele care au generat aceasta tragedie, care este sondajele, în Romania există un impor- mânia participă masiv în vara, toamna Israel acordă o importanţă deosebită un eşec al omeniei, dar şi unul al democraţiei. tant antisemitism popular, potenţial. Ju- şi iarna anului 1941. Până spre sfârşitul combaterii discriminării rasiale, indi- „Din păcate, şi statul român din acei ani tragici şi mătate dintre cei care au răspuns unui anului 1941, când intră în funcţiune în ferent de forma ei, şi respinge orice violenţi a aplicat cetăţenilor săi de etnie evreiască sondaj de opinie din noiembrie 2013, manieră industrială camerele de gazare, încercare de negare a Holocaustului. un tratament umilitor, inuman, pe mulţi i-a deportat, efectuat pentru Consiliul Naţional pentru circa 1 milion de evrei fuseseră deja ucişi Nu este o problemă evreiască ci iar dintre aceştia peste trei sute de mii au murit. În Combaterea Discriminării, au răspuns pe teritoriul Poloniei şi Uniunii Sovietice, o provocare globală care afectea- acelaşi timp, nu trebuie să uităm că, în ciuda faptului că nu vor să aibă evrei în familie, că nu ca urmare a acţiunilor trupelor germane ză toate popoarele, a conchis Dan că se expuneau, la rândul lor, unor pedepse grele, vor să-i aibă vecini sau colegi la locul şi române sau a diferiţilor colaboratori Ben-Eliezer. sau chiar îşi puteau pierde viaţa, mulţi români, ca şi de muncă.” din zonele ocupate. În 1942, alţi 700.000 Grupaj realizat de: E. GALAMBOS, alţi cetăţeni din ţările ocupate, s-au opus «soluţiei Alexandru Florian a amintit doar de evrei au fost, de asemenea, ucişi D. MEDAN, D. DRUŢĂ, G. GÎLEA, finale» şi au salvat cât de multe vieţi de evrei au două dintre persoanele publice din «prin gloanţe». Acesta e un termen ge- A. MARINESCU putut”. România care au avut, sau încă au, neric, în care sunt incluse şi alte forme (Continuare în pag. 23) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014 7 Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului (Institutul „Elie Wiesel” şi „”Romane Rodimata”) De Ziua Internaţională a Comemorării Victimelor Holocaustului, Institutul „Elie manifestare. s-a întâmplat, pentru a nu uita şi pentru Wiesel” şi C.C.C.S. au organizat două evenimente: o lansare de carte despre Holo- În faţa unui public numeros – din a conştientiza faptul că nu numai în altă caustul romilor şi tradiţionalul vernisaj de pictură: „Cum a fost posibil? Holocaustul rândul căruia au făcut parte ambasadorii parte ci şi în ţara noastră a avut loc un evreilor din România”. Ambele evenimente s-au desfăşurat la 27 ianuarie a.c. Statului Israel şi Germaniei, însărcinatul Holocaust. cu afaceri al SUA, ministrul român al edu- Tablourile expuse, în afara tematicii Apariţia acestei lucrări poate constitui caţiei, Remus Pricopie, Mihnea Costoiu, inspirate din momente ale Holocaustului “Holocaustul romilor, începutul unui amplu demers ştiinţific de ministrul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării dar şi din istoria evreilor, reprezintă un salt şi povestea lui adevărată” cercetare, care ar putea fi completat cu tehnologice –, Elizabeth Ungureanu, co- calitativ, această expoziţie fiind cea mai alte volume. ordonatoare de proiect la Institutul ”Elie reuşită dintre toate. Poate că sub influenţa Institutul Naţional pentru Studierea Paulina Vasile, supravieţuitoare a Wiesel”, a subliniat importanţa expoziţiei artiştilor consacraţi sau a concepţiei par- Holocaustului din România “Elie Wiesel”, Holocaustului romilor şi a deportărilor din care, cu mijloace artistice, sensibilizează ticipanţilor, figurează în expoziţie imagini în parteneriat cu Centrul de Cercetări Transnistria, a evocat tragicele momente publicul faţă de evenimentele tragice ale simbolice foarte impresionante. Folosirea Culturale şi Sociale (C.C.C.S.) „Romane din trecut. “Aveam 11 ani. Era toamnă, Holocaustului din România. „Această de către mulţi dintre artişti a unor culori în- Rodimata”, au organizat lansarea volu- intram în iarnă. Ne-au băgat în vagoane, ediţie a taberei s-a desfăşurat sub slo- chise, cu mult negru, sugerează tragedia. mului trilingv „De ce nu plâng? Holoca- ne-au închis, ne-au pus lacătul, ca pe vite. ganul «umilinţă, curaj, încredere», care Am remarcat două tablouri ale Melaniei ustul romilor şi povestea lui adevărată. Şi ne-au dus într-un grajd, unde erau mii descriu cel mai bine ce au învăţat cei 15 Bărbulescu – ”Talking about”, ”Sfârşitul” Deportarea romilor în Transnistria: măr- de romi. Tata a venit după noi”. De ase- artişti plastici în tabăra de pictură de la al Dianei Blaga, ”Bloc A” şi ”Bloc B” ale turii, studii, documente”, scrisă de Adrian menea, ea a descris condiţiile vitrege din Braşov”, a spus vorbitoarea, reafirmând lui Ilie Chioibaş sau ”Special Delivery” al Nicolae Furtună, Delia Grigore şi Mihai Transnistria, acolo unde mare parte din că Holocaustul nu face parte numai din lui Andrei Parauşanu, care s-ar încadra Neacşu. Lucrarea îşi propune abordarea membrii familiei sale au murit. istoria Europei ci şi a României. „Luând în acest spirit problematicii istoriei deportării populaţiei Volumul lansat se află la cea de-a la cunoştinţă ce s-a întâmplat în timpul rome în Transnistria în perioada celui de- doua ediţie, iar apariţia sa a fost finanţată Holocaustului din România, tinerii pictori Remus Pricopie: al doilea război mondial. de Administraţia Fondului Cultural Naţio- au transpus pe pânză ce au aflat despre Prof.univ.dr. Alexandru Florian, di- nal. Potrivit Raportului Final, întocmit de Holocaust, fiecare prin filtrul propriu şi „Sunt preocupat rectorul INSHR-EW, a apreciat lansarea Comisia Internaţională pentru Studierea au înţeles necesitatea unor valori, ale acestui volum drept un demers ştiinţific Holocaustului din România, în Transnis- democraţiei pe care ar trebui să le însu- de acest subiect” necesar, în contextul studierii Holocaus- tria au fost deportaţi peste 25.000 de romi, şim cu toţii şi să le promovăm: toleranţă, ”Ca părinte, profesor şi acum ca minis- tului din România şi îndeosebi al istoriei din care 11.000 au decedat din cauza multiculturalism,dialog dar, mai ales, tru, sunt preocupat de subiectul Holocaus- populaţiei de etnie romă, care nu a fost condiţiilor şi lipsurilor materiale. acceptarea celuilalt” a afirmat Elizabeth tului, de tragedia care a cuprins Europa şi ocolită de politica regimului Antonescu. Ungureanu. Expoziţia, a mai spus ea, este România”, ne-a declarat Remus Pricopie, Totodată, el a subliniat valoarea docu- ”Cum a fost posibil?” dedicată celor care au murit nevinovaţi, ministrul educaţiei. El a menţionat că în mentelor publicate, care vor constitui un numai fiindcă au fost evrei. Ea a menţio- octombrie anul trecut a fost semnat un important izvor pentru cercetătorii acestui La cea de a cincea ediţie a vernisajului nat contribuţia Sarei Einik, care participă acord între Ministerul Educaţiei şi Muzeul fenomen istoric deosebit de important. expoziţiei „Cum a fost posibil?”, care a în fiecare an la aceste tabere iar creaţiile Holocaustului din Washington. ”Avem Dr. Viorel Achim, cercetător în cadrul avut loc la galeria Căminul Artei, au fost ei au fost expuse în cadrul expoziţiei. obligaţia faţă de copiii noştri ca, în primul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al prezentate tablouri realizate de 16 pictori Pictoriţa din Israel a ţinut să spună câteva rând, să ştie şi, mai ales, să nu uite”, a Academiei Române, care şi-a dedicat o care au participat la tabăra de pictură de la cuvinte, să scoată în evidenţă importanţa adăugat el. În ceea ce priveşte oglindirea parte din activitate studiind problematica Braşov din vara anului trecut. Reamintim educativă a acestei iniţiative şi, ca replică prin artă a unor evenimente ca Holoca- istoriei romilor, a declarat că lansarea că în cadrul taberei, artiştilor invitaţi li se la unele afirmaţii, a arătat că intenţia ex- ustul, domnia-sa a remarcat că ”istoria unui asemenea volum este binevenită, prezintă prelegeri, documente, imagini poziţiei nu este de a arăta violenţa ci de a poate fi exprimată în diferite moduri - prin el constituind un material documentar legate de Holocaustul evreilor din Ro- promova toleranţa şi a împiedica uitarea.. manuale de istorie, poveşti, filme docu- esenţial pentru a reconstitui dosarul Ho- mânia şi li se creează posibilitatea să-i mentare, filme artistice, piese de teatru, locaustului din România şi studiile despre întâlnească şi pe supravieţuitori, care Melania Bărbulescu, şi o poţi face prin artă. Aşa cum bucuria romii europeni. De asemenea, a apreciat le împărtăşesc din experienţa lor. Spre poate fi exprimată prin artă, şi durerea calitatea şi multitudinea interviurilor publi- deosebire de ceilalţi ani, de această dată pictoriţă: ”Ni s-a schimbat poate fi exprimată prin artă. Uitându-ne cate în volum, care sunt o sursă veritabilă au participat nu numai pictori tineri ci şi percepţia despre Holocaust” la aceste tablouri, vedem secvenţe din de istorie orală, corelate cu documentele unele nume consacrate. Astfel publicul a ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 70 de redate în facsimil. putut vedea creaţii ale pictorilor Răzvan În numele pictorilor participanţi a vor- ani. Ar fi de dorit ca şi tinerii să viziteze ex- Adrian Furtună, coordonatorul volu- Anghelache, Ionuţ Barbu, Melania Bărbu- bit Melania Bărbulescu, care a apreciat poziţia ca să poată face legătura cu ceea mului, a afirmat că lucrarea reprezintă lescu, Diana Blaga, Ilie Chioibaş, Marta experienţa acestei tabere. Ea a subliniat ce învaţă la şcoală”, a mai spus ministrul un necesar act de restituire atât istorică, Deleanu, Maria Ivan Gurzu, Iulian Miţă, că tuturor participanţilor li s-a schimbat educaţiei. cât şi morală faţă de romii din România, Alexandra Pasca, Maria Petcu, Oana percepţia asupra Holocaustului, mai ales o lucrare care prezintă nemijlocit soarta Popan, Cătălin Precup, Florentina Rizea, în ceea ce priveşte România, aceste DAN DRUŢĂ celor deportaţi din ordinul mareşalului Ion Iulia Şişu şi Sarah Einik, pictoriţa din Israel evenimente făcând parte dintr-o istorie EVA GALAMBOS Antonescu, bazat pe mărturiile acestora. care a iniţiat, în urmă cu cinci ani, această neştiută. Este important de a cunoaşte ce Regal istoric la Institutul Francez Săptămâna Memoriei la Iaşi (Urmare din pagina 4) Prof. Carol Iancu a vorbit despre şcolile israelito-române, despre eman- din Bucureşti În discuţii s-a arătat că există docu- ciparea evreilor, despre străluciţi inte- (Urmare din pagina 4) Truelle a făcut Liceului Francez, reînfiinţat, sub denumirea mente care atestă prezenţa evreilor pe lectuali evrei, editori şi tipografi care au parte dintre acei “Anne de Noailles”. teritoriul Daciei Romane. La Iaşi, cea iubit limba română şi au avut contribuţii diplomaţi care aparent serveau guvernul dar, mai veche piatră funerară din Cimitirul deosebite în acest domeniu, etc. de fapt, erau susţinători ai Franţei libere şi Concert de muzică evreiască Ciurchi data din anul 1457 iar acad. Gh. În seara zilei de 24 ianuarie, la chiar dacă nu a putut opri deportarea evreilor Platon vorbeşte în studiile sale despre întâmpinarea Şabatului, prof. Carol din România, a avut curajul să informeze “Săptămâna Memoriei de la Bucureşti”, prezenţa în Moldova a comercianţilor şi Iancu, împreună cu Sarah şi Michael, despre tragedia lor. El a fost unul dintre mar- care a continuat apoi la Iaşi şi la Timi- negustorilor evrei în secolele XV- XVI. copiii săi, dar şi cu prietenii, prof. univ. torii importanţi ai persecuţiei evreilor. Era o şoara, a cuprins şi un concert de muzică dr. Alexandru Florin Platon şi situaţie oarecum paradoxală: Truelle informa clasică evreiască. Organizat la Ambasada Alain Ramet, au fost oaspeţii guvernul francez, care la rândul său ducea Franţei de la Bucureşti, acesta i-a avut ca evreilor ieşeni la un tradiţional o politică antisemită, despre pogromul din protagonişti pe Sarah Iancu – violoncel şi Oneg Şabat organizat de Co- Iaşi şi despre “trenurile morţii” şi a vorbit în David Bismuth – pian. Ceea ce a adus nou munitatea Evreilor şi Centrul rapoartele sale despre “un plan sistematic programul a fost că, alături de compozitori de zi “Yahad” din Iaşi. Într-o de exterminare a evreilor din România”. cunoscuţi care s-au înclinat către muzica atmosferă solemnă, prof. Ca- Un prieten apropiat al lui Truelle a fost evreiască – Darius Milhaud, Maurice Ravel, rol Iancu, secondat de fiul său Georges Dementhon, profesor de istorie, Dmitri Şostakovici şi Max Bruch –, cei doi so- Michael şi de Albert Lozneanu, care şi-a petrecut o bună parte din viaţă în lişti au interpretat compoziţii ale unor autori au rostit rugăciunile tradiţio- misiune în România, înfiinţând mai întâi Li- necunoscuţi pentru publicul larg românesc nale şi au binecuvântat vinul ceul Francez din Cernăuţi apoi, după ocupa- şi nu numai (Fernard Halphen, Joaquin şi pâinea. rea Bucovinei de către sovietici, în 1940, cel Nin-Culmell, Joseph Akron, Leon Algazi, Manifestările culturale de- din Bucureşti. La acest liceu învăţau copii Viktor Ulmann şi alţii). Melodii încântătoare, dicate Zilei Internaţionale de făcând parte din 17 minorităţi etnice, inclusiv inspirate din muzica sefardă sau din cântece Comemorare a Holocaustului evrei, şi Dementhon i-a păstrat pe aceşti populare evreieşti, din lieduri idiş sau din s-au încheiat, în 25 ianuarie elevi chiar şi după ce copiii evrei au fost daţi muzica populară idiş au fost prezentate nu 2014, cu un concert de muzică afară din toate şcolile româneşti. Nu numai numai cu măiestrie dar şi cu dragoste, ata- clasică evreiască, susţinut de că aceştia au frecventat liceul dar au fost şament, într-un cuvânt, din suflet de către cei violoncelista Sarah Iancu şi premiaţi iar distincţiile le erau înmânate de doi artişti. A fost rezultatul unei munci asidue pianistul David Bismuth, din ambasadorul Jacques Truelle. Dementhon, de căutări, de cercetări prin biblioteci, mi-a Franţa. care a trebuit să se retragă din funcţie din povestit Sarah Iancu. Tânăra violoncelistă Melodiile populare sefarde, cauze medicale, a fost şocat când, în 1948, mi-a mai spus că aceste melodii au fost cântecele populare ebraice şi odată cu instaurarea regimului comunist, de-acum prezentate în diferite concerte şi melodiile evreieşti au încântat Liceul Francez a fost desfiinţat. După cel de a confirmat, de asemenea, intenţia de a publicul, care a aplaudat înde- la Cernăuţi, comuniştii au distrus şi cealaltă scoate un CD cu ele. Concertul a fost o încu- lung ca semn al aprecierii deo- creaţie a sa, liceul din Bucureşti. Astăzi, a nunare demnă a evenimentelor “Săptămânii Sarah Iancu sebite a talentului interpretativ arătat prof. Iancu, amintirea lui este onorată Memoriei” de la Bucureşti. (violoncel) şi David Bismuth (pian) al soliştilor. printr-o placă memorială pusă pe clădirea MARTHA EŞANU 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014 IUDAICA Prin Revelaţia Sinaitică el primeşte noua de conducător care perseverează, care Moşe Rabeinu, profet şi lider politic legislaţie de la Dumnezeu în mod direct, nu renunţă la idealul său. Atunci când Cine a fost Moşe Rabeinu (cunoscut un egiptean şi îl ameninţă cu denunţa- trebuind să o pună în aplicare în neamul oameni proveniţi din propria lui familie şi sub numele Moise, învăţătorul nostru)? rea crimei, el este nevoit să părăsească de robi eliberaţi menit să devină popor (precum Korach) i se opun în mod violent, Cartea biblică Devarim (Deuteronomul, Egiptul, să plece în Midian. Calitatea lui civilizat, cu identitate proprie, care să-şi Moşe este nevoit să îi reprime, deşi face XXXIV, 10) afirmă: ”Şi nu s-a mai ridicat un de susţinător al celor slabi, aspect moral organizeze viaţa pe baza legilor primite, acest lucru împotriva propriei voinţe. Moşe profet ca Moşe în Israel, pe care Dumne- important, îl face să intervină în favoarea care impuneau o disciplină specială. Moşe este liderul politic cinstit, care îşi iubeşte zeu l-a văzut faţă în faţă”. Moşe a fost cel fiicelor preotului Ithro din Midian în conflic- dă legile primite de la Dumnezeu popo- poporul pe care îl conduce. După păcatul mai mare profet pe care l-a avut neamul tul lor cu păstorii. Rezultatul este căsătoria rului nou creat, cerându-i acestuia să le ”viţelului de aur”, el este supărat pe po- lui Israel, precum şi conducătorul lui, omul lui Moşe cu Ţipora, fiica lui Ithro, precum respecte, în numele lui Dumnezeu. Pe de porul lui, văzând în acest fapt renunţarea care i-a adus legile, identitatea, credinţa. şi primirea lui în casa acestuia, cu care se altă parte, el reprezintă poporul lui Israel lor la credinţă, ca şi la libertatea care îşi Toate ştirile pe care le avem despre înţelege bine şi pe care îl respectă. Moşe în faţa lui Dumnezeu. Se punea problema deschisese porţile în faţa lor. Dar atunci Moşe provin din Biblia ebraică, în majori- se dovedeşte a fi om cinstit şi bun gospo- să conducă acest popor, să fie liderul său. când Dumnezeu vrea să pedepsească tatea lor din Tora. El însuşi nu a intrat în dar; i se nasc doi fii; se părea că prinţul Istoricii au numit regimul politic înte- acest popor cu asprime, pe baza legii dure Ţara Sfântă, dar a văzut-o de departe, de egiptean devenise păstor midianit pentru meiat de Moşe ”teocraţie democratică”. şi nu pe baza milei, Moşe se opune. El se pe Muntele Nebo: aceasta a fost hotărârea totdeauna. Observăm deci alte calităţi Moşe tratează poporul nu ca pe un grup opune chiar şi lui Dumnezeu, deoarece lui Dumnezeu, din cauza greşelii făcute de ale lui Moşe: corect, respectuos, chibzuit, de supuşi, ci ca pe un grup de oameni cu Dumnezeu voia să distrugă acest popor, Moşe atunci când a lovit stânca pentru a adaptabil, om muncitor, cu experienţă de gândire şi voinţă proprii lor, cărora trebuie şi îi cere să ierte poporul lui Israel. Moşe obţine apă de băut destinată neamului lui viaţă, iubitor al familiei pe care şi-o făcuse. să le satisfacă cerinţele evitând revenirea nu arată mândrie ca urmare a poziţiei lui Israel în loc să atingă stânca, aşa cum îi Oare Moşe se resemnase complet şi lor la rămăşiţele tribale, conducătorul real sociale. El însuşi apare ca fiind egal tutu- ceruse Dumnezeu. Moşe apare ca un lider îşi acceptase noua lui condiţie? Răspun- al poporului fiind Dumnezeu. Una dintre ror, devotat lui Dumnezeu (al cărui profet politic exemplar pentru epoca în care a sul la această întrebare pare a fi pozitiv. obligaţiile lui Moşe, liderul pământesc este şi a cărui suveranitate o recunoaşte trăit. Îmi amintesc explicaţiile analitice în Dar la vârsta de optzeci de ani apare o al poporului lui Israel, este de a asigura pe deplin), dar devotat şi poporului său acest sens, date de regretatul profesor schimbare în viaţa lui. Ea este marcată de hrana acestor oameni. Altă obligaţie a lui (al cărui conducător este). Însuşi faptul Yehuda Elitzur, de la Universitatea Bar întâlnirea cu Dumnezeu, atunci când vede este de a asigura securitatea lor socială că nimeni nu ştie unde este înmormântat, Ilan din Israel. Păstrând proporţiile, Moşe că un tufiş arde, dar nu se consumă. Moşe şi apărarea lor în caz de război sau de deşi activitatea lui este păstrată în memo- poate fi considerat un exemplu pentru con- dovedeşte dorinţa cunoaşterii, precum şi atac dinafară. Este adevărat că Moşe îşi ria colectivă dovedeşte opoziţia sa faţă de ducători politici până astăzi. Bineînţeles, teama de necunoscut. Dumnezeu este îndeplineşte aceste obligaţii cerând el cultul personalităţii. Obligaţia evreilor este în privinţa trăsăturilor de caracter pe care Cel ce deschide dialogul cu el: desigur, îi însuşi ajutorul lui Dumnezeu. Observăm de a se ruga lui Dumnezeu şi nu unui lider trebuie să le dovedească un lider politic, remarcase calităţile de-a lungul vieţii. La însă faptul că el ştie când şi cum să ceară politic sau unui profet al lui Dumnezeu. având în vedere condiţiile epocii în care cererea lui Dumnezeu de a se întoarce în ajutorul lui Dumnezeu pentru a face faţă Aceasta este diferenţa între om şi Divini- trăieşte. Egipt pentru a-şi dezrobi poporul, Moşe acestor situaţii, într-un caz chiar depă- tate. Cultul personalităţii unui lider politic Conform tradiţiei, Moşe s-a născut în răspunde iniţial negativ, invocând diferite şind porunca divină, ceea ce îi atrage este interzis în timpul vieţii acestuia şi cu ziua de 7 Adar şi a murit la aceeaşi dată, în pretexte. Motivul real era modestia lui pedeapsa. Moşe este convins de justeţea atât mai mult după moartea lui. Este de vârstă de 120 de ani. Comentatorii Bibliei Moşe: deşi avea calităţile necesare unui orientării sale: el este nevoit să reziste în asemenea o calitate a lui Moşe ca lider ebraice îl prezintă ca pe un prinţ egiptean conducător (iar modestia era una dintre faţa ”nostalgicilor” care preferau trecutul, politic, o calitate pe care trebuie să o do- care era de fapt evreu, cu sentimente faţă ele), el se considera nepotrivit acestei robia egipteană, când aveau hrana asi- vedească orice conducător, pentru a nu de familia sa şi neamul său, conştient de funcţii. În cele din urmă acceptă, dar gurată, chiar dacă acea hrană era plătită se transforma în dictator. apartenenţa lui. Prinţul egiptean Moşe sperând în ajutorul permanent din partea cu lipsa de libertate, pierderea demnităţii apare ca un iubitor al dreptăţii sociale lui Dumnezeu, căruia îi este credincios şi şi a stimei de sine. El dovedeşte calitatea LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI şi al omeniei, care conduce acest neam devotat. Moşe se dovedeşte încrezător în spre libertate, îi aduce credinţa şi legile, Dumnezeu, care îl alege pentru această îi creează identitatea. Unii comentatori misiune, precum şi pentru a-i fi profet, din secolele XIX-XX , influenţaţi de ide- pentru a transmite cuvântul Lui oamenilor. Purim – datini şi obiceiuri ologia de stânga a dreptăţii sociale şi Moşe revine în Egipt şi se duce la Ce reprezintă ziua de Purim? independenţei naţionale, au pus accentul curtea faraonului, împreună cu fratele său Este o sărbătoare adevărată sau o asupra acestor fapte, spre deosebire de Aharon. Faptul că apare împreună fratele zi de amintire, de memorie a salvării predecesorii lor din secolele trecute, care lui, cu care se consultă, arată că Moşe, poporului lui Israel, celebrată cu se refereau la voinţa lui Dumnezeu şi la ales să fie lider, are grijă să se sfătuias- bucurie, muzică şi dans? Salva- ideea moralizatoare a raportului între faptă că cu alţi oameni, pe care îi consideră rea este a tuturor, a urmaşilor, a şi răsplată. Precum vedem, fiecare gene- mai buni cunoscători ai situaţiei decât generaţiilor care au urmat: dacă raţie a creat un Moşe al său, interpretat el însuşi: el nu este nici încrezut, nici nu generaţia de atunci, a lui Mordechai în funcţie de orientarea generală a epocii, are tendinţe dictatoriale, fiind convins că şi Esther, nu ar fi fost salvaţi, ci ar prezentând gândirea interpreţilor mai mult puterea lui vine de la Dumnezeu. Pentru fi murit ucişi din porunca lui Haman decât personalitatea lui reală. Ceea ce ne a reuşi să obţină eliberarea robilor, el cere cel ticălos, generaţiile următoare nu rămâne este să îl vedem pe Moşe ca pe ieşirea lor în pustiu pentru trei zile în care s-ar mai fi născut, poporul lui Israel un om bun, curajos, paternalist, dispus aceştia să se roage Domnului. Formă ar fi dispărut. Sorţii au căzut altfel să-i ajute pe cei slabi, pe cei nedreptăţiţi, de diplomaţie? Probabil. De asemenea, decât fuseseră destinaţi să cadă : în marginalizaţi. Aceasta este una dintre folosirea vicleşugului în tratative – o altă locul pieirii lui Israel – salvarea lui şi primele trăsături de caracter pe care tre- calitate a sa. După reuşita ieşirii din Egipt, pieirea duşmanilor lui, a ucigaşilor buie să le dovedească un conducător. Dar el devine conducătorul unui neam de lui potenţiali. Bineînţeles, cu ajuto- fiindcă ulterior Moşe încearcă să intervină robi. Moşe devine lider politic, precum şi rul lui Dumnezeu. ”Purim nu este paralela ei fiind numai sărbătoarea de în conflictul dintre doi robi evrei, iar unul conducător administrativ, promulgator al sărbătoare şi frigurile nu sunt o boală”, Hanuca, cu acelaşi caracter. dintre aceştia nu numai că îl respinge, dar Legii şi totodată judecător şi profet ales de spune un proverb idiş, fiind vorba despre îl face să înţeleagă că ştie că omorâse Dumnezeu pentru a răspândi cuvântul Lui. o sărbătoare care nu provine din Tora, (Continuare în pagina 9) Cele patru pericope Sărbătorile de toamnă şi de primăvară sunt eveni- comunităţi ele au fost scoase din ordinea rugăciunilor. moştenit ura lipsită de orice raţiune faţă de neamul fiilor mentele centrale ale calendarului evreiesc. Pentru a le Numai la evreii de origine germană şi la unii hasizi se lui Israel. aborda corect este nevoie de o amplă pregătire. Suflatul mai păstrează această tradiţie. Textul se mai găseşte în ŞABAT PARA va fi anul acesta în ziua de 20Adar Bet din Şofar şi rugăciunea de Slihot la miez de noapte sau multe cărţi de rugăciune pe ultimele pagini şi cu litere mici. (22 martie). Citim din al doilea sul de Tora despre legile în zori ne pregătesc pentru căinţa de Roş Haşana şi Iom ŞABAT ŞKALIM va fi anul acesta în ziua de 29Adar de purificare pentru cei care au venit în contact cu un Kipur. Sărbătorile de primăvară nu au fost lăsate nici ele Alef (1 martie). Cheltuielile legate de jertfe şi de îngriji- mort. În perioada Templului, cei ce plecau în pelerinaj se fără pregătire. Patru zile de Şabat sunt dedicate acestui rea Templului din Ierusalim se împărţeau egal între toţi străduiau să se purifice, pentru a putea mânca din jertfe, scop. Ele se numesc Arba Paraşot, ceea ce se traduce locuitorii Israelului. Fiecare, oricât ar fi fost de bogat sau în special jertfa de Pesah, din care mâncau toţi. Patru Pericope. sărac, trebuia să aducă o monedă de jumătate de Şekel ŞABAT HAHODEŞ va fi anul acesta în ziua de 27Adar În fiecare Şabat citim dintr-un sul de Tora pericopa pentru a acoperi aceste costuri. Monedele trebuiau să Bet (29 martie). Citim din al doilea sul de Tora despre săptămânii. După ce s-a terminat citirea Torei cu 7 ajungă în Templu până la începutul lunii Nisan. Cu o porunca sfinţirii lunii, care se făcea în perioada Templului chemaţi, este chemat încă un enoriaş pentru Maftir. El lună mai devreme, în ultimul Şabat din luna Şvat, sau după martori care au văzut Luna nouă. Numai după ce reciteşte ultimele versete din pericopă şi apoi citeşte un în anii bisecţi în luna Adar Alef, se dădea veste în ţară au venit martorii şi a fost sfinţită lunaNisan se ştia exact fragment din Cărţile profeţilor legat de pericopă numit Haf- că a sosit timpul să se pregătească banii pentru impo- în ce dată va fi sărbătoarea de Pesah. tara. În aceste zile speciale de Şabat se scot două suluri zitul către Templu. Pentru a aminti de acest obicei, dar Astăzi ne lipsesc condiţiile pentru a îndeplini mare de Tora. Din primul, 7 chemaţi citesc ca de obicei pericopa şi în speranţa că în curând se va reclădi Templul de la parte dintre aceste porunci. Timpul chiar le-a şters amin- săptămânii. Cel care este chemat ca Maftir citeşte din al Ierusalim şi va fi nevoie de bani pentru a cumpăra jertfe, tirea din folclor. Numai textele vechi ne mai aduc aminte doilea sul de Tora un fragment legat de evenimentul zilei. citim din al doilea sul de Tora despre jumătatea de Şekel de gloria care a fost şi sperăm că în curând va reveni. Haftara este şi ea legată de evenimentul zilei. pe care a dat-o fiecare din fiii lui Israel în deşertul Sinai Fiecare din poruncile Torei este de fapt o punte către Există o veche tradiţie ca în aceste Şabaturi precum şi pentru clădirea Tabernacolului. Dumnezeu. Astăzi ne lipsesc multe din ele. E important de Şabat Hagadol, ultimul înainte de Pesah, să se adauge ŞABAT ZAHOR va fi anul acesta în ziua de 13 Adar deci să ne bucurăm cu fiecare punte care ne-a mai rămas la textul rugăciunii poeme liturgice numite Ioţrot. Acestea Bet (15 martie), chiar în ajun de Purim.Citim din al doilea şi să o folosim pe deplin. Să luăm cât mai în serios fiecare sunt vechi de peste o mie de ani, scrise de mari învăţaţi sul de Tora despre porunca de a ne aduce aminte de răul din poruncile Torei pe care le mai putem respecta, dar şi într-un limbaj poetic dar dificil, în care este recapitulat tot pe care ni l-a făcut Amalek când a venit de departe să ne să continuăm să visăm la reclădirea Templului care va ceea ce trebuie învăţat ca pregătire pentru sărbători. Cu atace în deşertul Sinai, după ce am ieşit din Egipt, deşi aduce redeschiderea acestor punţi. timpul, ele au fost tot mai puţin înţelese, citite tot mai în nu îl ameniţam cu nimic. Haman, răuvoitorul din Cartea grabă, până au devenit chiar o povară. În cele mai multe Esterei, este şi el din semiţia lui Amalek, de la care a Rabin RAFAEL SHAFFER REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014 9

De la stânga: Paul Braşcanu, Nicuşor Emanuel Ziffer, Cojocaru, Ilie Boncheş, Silvian Horn, părintele căilor ferate din Bucovina Aurel Vainer, Rudy Marcovici, Dan Has Pe 25 ianuarie a.c. a fost omagiat la Vatra Dornei tim pe Aurel Vainer, care a condus o inginerul de origine evreiască Emanuel Alois Ziffer (1833- delegaţie a F.C.E.R., reprezentanţii 1913), care a avut o contribuţie majoră în dezvoltarea comunităţilor evreieşti din Suceava, reţelei feroviare din regiune. La inaugurarea liniei Dăr- Câmpulung Moldovenesc şi din măneşti-Vatra Dornei în 1902, Ziffer declara: „Tot ce am alte localităţi; primarul Ilie Boncheş realizat până acum pentru acest loc din Bucovina este şi viceprimarul Nicuşor Cojocaru; pentru că oamenii de aici sunt parte a sufletului meu, reprezentanţi ai Regionalei Căi iar Vatra Dornei îmi este precum copilul meu de suflet; Ferate Iaşi - Secţia Vatra Dornei, voi face pentru binele lor tot ceea ce îmi va sta în putere membri ai Asociaţiei Scriitorilor şi şi de acum înainte, precum un părinte pentru ai săi…”. Artiştilor din Ţara Dornelor şi ai Aso- O altă realizare remarcabilă este tunelul de pe creasta ciaţiei Pro Basarabia şi Bucovina Mestecănişului, care şi astăzi reprezintă o performanţă – filiala Arboroasa şi, nu în ultimul inginerească. Reţeaua de căi ferate locale executată rând, scriitorii George Timu şi Paul sub conducerea lui Ziffer a ajuns la aproximativ 580 km. Braşcanu. Atât primarul, cât şi Aurel Evenimentul a constat în dezvelirea unei plăci come- Vainer au subliniat multietnicitatea morative la Gara Mare din Vatra Dornei. Cuvântările au Bucovinei şi buna înţelegere dintre fost deschise de specialistul dornean în probleme fero- diferitele minorităţi. viare, Paul Braşcanu, de asemenea scriitor şi publicist, Un moment special l-a reprezen- autor al cărţilor „Drum de fier prin praf de puşcă şi ploaie tat acordarea de către președintele de stele” şi „Emanuel A. Ziffer” şi care, împreună cu un F.C.E.R. a două medalii „Prieten şi pentru aportul remarcabil în relatarea dezvoltării Căilor alt ceferist inimos, George Timu, s-a dedicat de mulţi ani al Comunităţilor Evreieşti din România”, una pentru Ferate Române. scoaterii la lumină a istoriei căilor ferate. Personalitatea primarul Ilie Boncheş, pentru preocuparea constantă Ultima parte a evenimentului a fost rezervată Templu- lui Ziffer a fost evocată apoi de dr. Aurel Vainer, preşe- în prezervarea patrimoniului comunitar evreiesc local, lui Evreiesc din Vatra Dornei. Pentru acesta, F.C.E.R. şi dinte al F.C.E.R., şi de primarul Ilie Boncheş. La final, sprijinul permanent acordat evreilor din oraş şi pentru municipalitatea dorneană au iniţiat un proiect comun de Dan Has, preşedintele Comunităţii Evreilor din Zalău, a contribuţia la dezvoltarea municipiului Vatra Dornei. Cea- restaurare cu fonduri europene, în scopul de a transfor- rostit o rugăciune pentru cel omagiat. laltă distincţie a fost conferită domnului Paul Brăşcanu, ma Templul nu numai într-un lăcaş religios, ci şi într-unul După această ceremonie, a avut loc o sesiune de pentru interesul deosebit manifestat în readucerea în cultural şi într-un punct important de atracţie turistică. comunicări despre inginerul Ziffer, găzduită în Sala Oglin- atenţia publică a contribuţiei inginerului evreu Emanuel ROBERT SCHORR zilor din Primăria Vatra Dornei. Dintre participanți, îi amin- Ziffer la dezvoltarea Căilor Ferate Române în Bucovina 72 de ani de la tragedia vasului STRUMA guvernul britanic, în mod cu totul pervers, şi au adus Vasul putea să suporte doar 80-100 de pasageri. în Palestina, în timpul celui de al doilea război mon- Astfel, în disperare de cauză, pasagerii şi-au asumat dial, sute de evrei care au reuşit astfel să se salveze riscul de la început. Fusese construit în 1867, în Ma- de deportare, nimicire. Aceste acţiuni erau permise rea Britanie, şi plutea sub pavilion panamez. Epava cu ştiinţa unor autorităţi româneşti, desigur, nu fără scufundată a fost găsită abia în 1999, de un scafandru primejdii şi cu mari sume de bani pentru slăbirea „vi- turc. Pasagerii erau de toate vârstele, femei şi bărbaţi, gilenţei” acestora. Dintre aceste vase, de obicei nişte copii şi bătrâni. Ei îşi dăduseră ultimele economii pen- semi-epave, două s-au scufundat, mai precis au fost tru a se salva. Vina pentru cele întâmplate o poartă, scufundate în apele Mării Negre. Primul a fost Struma în măsuri diferite, regimul nazist din Germania, care (numele provine de la un râu din Bulgaria). Vasul a avea programată nimicirea întregii populaţii evreieşti părăsit portul Constanţa la 12 decembrie 1941, având din Europa, Turcia, care se temea în egală măsură de la bord 769 de pasageri. În urma refuzului autorităţilor Marea Britanie, de germani şi de supuşii arabi, forţele britanice şi turceşti de a primi refugiaţii, vasul Struma navale sovietice, care au confundat (intenţionat sau a fost izolat în carantină la Istanbul, la data de 15 nu) un vas civil cu unul militar. Dar cea mai mare vină ianuarie 1942. La 23 februarie, turcii au scos vasul o poartă guvernul britanic de atunci, care impusese o Struma, care avea cârma şi motoarele defecte, în cotă strictă de emigranţi evrei în Palestina, de teama afara portului şi l-au părăsit în apele Mării Negre, în unei reacţii negative a arabilor. Guvernul lui Ion Anto- plină furtună. La 24 februarie, o torpilă a scufundat nescu a acceptat, probabil din motive conjuncturale, vasul. Mult timp, oficialii sovietici au ascuns faptul că plecarea unor evrei din România (calcul politic, prag- submarinul care a trimis torpila era al forţelor URSS, matism cinic?). Memorialul victimelor se află în Cimitirul dând vina pe nemţi. Torpilarea a dus la pierderea vieţilor evreiesc din Şoseaua Giurgiului. Anul acesta, data de tuturor celor aflaţi la bord în acel moment, cu o singură comemorare este pe 9 martie, conform calendarului excepţie (David Stoliar, care a murit după mulţi ani în evreiesc. Scriitorul Maria Arsene, tatăl fostei directoare Australia). Printre victime s-a aflat şi fratele cunoscu- a Şcolii Lauder-Reut, a publicat după război un roman Nu se poate nega faptul că un număr de vase achi- tului colaborator al revistei noastre, cetăţean israelian, cu titlul “Struma”. ziţionate pe diverse căi au trecut de bariera impusă de ing. Baruch Tercatin. BORIS MARIAN Purim – datini şi obiceiuri (Urmare din pag. 8) devansată pentru a nu coincide cu ziua de pentru femei şi este îndeplinită în cursul folclor bogat, existent în ambele limbi Şabat, precum şi în cazul oraşului Ierusa- dimineţii zilei de Purim. În mod special, vorbite de evrei de-a lungul generaţiilor. Ziua de Purim, ziua sorţilor, urmează lim, în care este Purim cu o zi mai târziu. este vorba de prăjitura tradiţională numită Prima reprezentaţie teatrală a unei piese unei zile de post şi rugăciune, ”Thaanith Interesant că în timpul războaielor, mulţi ”Ozen Haman” (în limba idiş ”Humăntaş”). scrise în limba iudeo-spaniolă, o piesă de Esther” (Postul Estherei), în amintirea copii aveau tendinţa de a se costuma în Probabil că originea acestei prăjituri este Purim, a avut loc în anul 1861, la Giurgiu. postului ţinut de regina Esther şi de generali ai Armatei de apărare a Israelului. din Germania ; oricum, ea este frecventă Această piesă de Purim, scrisă de învă- roabele ei, cerut de ea şi lui Mordechai Lectura Cărţii Meghilat Esther şi audie- în rândul evreilor aşkenazi. În rândul ţătorul Moşe Kofinu, se intitula ”Pyesa di şi întregului neam al lui Israel din oraşul rea ei este obligatorie şi are loc în sinagogi evreilor sefarzi şi orientali există alte feluri Iacov Avinu kun sus ijus” (Piesa despre Suza (Şuşan), capitala Regatului per- după începerea zilei de Purim în seara de prăjituri tradiţionale, asemănătoare părintele nostru Iacov împreună cu fiii săi). san. Era ruga Estherei ca să fie primită de ajun al sărbătorii, în cadrul rugăciunii fursecurilor ; totuşi, mulţi evrei de origine Ştim că teatrul idiş s-a născut la Iaşi în de soţul ei, regele Ahaşveroş. Salvarea de seară (Maariv). Cea de a doua lectură orientală au adoptat renumitele ”Ozney anul 1876, dar să ne amintim şi că teatrul fusese decisă de Dumnezeu. Postul şi a Meghilei are loc în dimineaţa zilei de Haman”, cu alte cuvinte, bucuria de a-l fi sefard în limba iudeo-spaniolă s-a născut rugăciunea au fost urmate de bucuria Purim, în cadrul rugăciunii de dimineaţă învins şi spânzurat pe Haman se reflectă în România, la Giurgiu. reuşitei, a salvării. Astăzi, postul, zi de (Şaharit). Aceste două lecturi ale cărţii şi în… bucătăria tradiţională de Purim. Folclorul idiş conţinând cuplete legate rugăciune, este de asemenea urmat de Estherei sunt poruncite de către Morde- Conform tradiţiei, în seara de ajun de de Purim, renumitele ”Pirăm-şpiln”, unele bucurie. Purim în ziua de 14 Adar, iar chai în această Carte însăşi (IX, 20-23) Purim, fiecare evreu are obligaţia de a dintre ele compuse în Moldova şi Basa- Şuşan Purim (la Ierusalim, singurul oraş pentru a reaminti tuturor generaţiilor bea vin pentru a se înveseli. Regretatul rabia, a precedat teatrul idiş. Asemenea cu ziduri dintre cele existente atunci, care minunea salvării şi a transformării zilei ziarist român Grigore Atanasiu (1891- cuplete satirice au fost culese de regreta- există şi astăzi) în ziua de 15 Adar. destinate a fi zi de suferinţă şi pieire într-o 1974), un om de care fusesem apropiat, tul cercetător Iţic Şvarţ-Kara, unele prove- Purim este celebrat, printre altele, cu zi de salvare şi bucurie. Există obiceiul mi-a povestit că la Iaşi, înainte de primul nite din comunitatea evreiască din Iaşiul travestiri şi carnaval. Ideea carnavalului ca, în timpul lecturii, atunci când este război mondial, de Purim erau petreceri de altădată. De Purim, apăreau chiar şi este considerată de etnografi ca fiind de pronunţat numele lui Haman, audienţii să uriaşe, se bea mult şi toţi petreceau bine, ”publicaţii” satirice, in număr unic în idiş origine catolică italiană. Bucuria reluării huiduiască, să fluiere, să bată din picioare evreii împreună cu românii creştini. Îmi sau iudeo-spaniolă, precum la Galaţi şi consumului de carne după post este sau să facă un zgomot puternic cu o mică aduc aminte de o scenă întâmplată la la Ploieşti. În comunitatea sefardă din însoţită de o mare petrecere, cu muzică, jucărie, gragărul. Este forma manifestării cantina rituală din Bucureşti, la petrecerea Ierusalimul de altădată era chiar obiceiul dans, travestire astfel încât oamenii să dispreţului faţă de Haman, cel care a vrut de Purim, prin 1970. Unul dintre invitaţi a unui joc: un tânăr ajuns la Bar-Miţva era nu se mai recunoască între ei. Obiceiul a să-i omoare pe toţi evreii, deoarece Mor- depăşit chiar şi limitele îndeplinirii poruncii îmbrăcat în haine ”regeşti”, pus călare pe fost extins în mod treptat, preluat în toate dechai refuzase să i se închine şi accep- îmbătării, ajungând să... facă urât! Atenţi- un catâr şi plimbat prin oraş, în cartierul comunităţile evreieşti. Evreii vin travestiţi tase să se închine numai lui Dumnezeu. une, oameni buni! evreiesc şi în jurul zidurilor, spunându-se la sinagogă la citirea Meghilei (Meghilat În unele comunităţi evreieşti orientale Datorită veseliei, au loc şi momente că astfel îi recompensează regele pe cei Esther, respectiv Cartea Estherei din a existat şi obiceiul baterii lui Haman. satirice. La început, ele erau orale. Apoi ce fac totul pentru el. Tot de Purim ”se Biblia ebraică) în seara de ajun de Pu- Norma halahică de a se ţine ospeţe şi de au început să fie scrise. Aşa s-a născut produceau” (şi ”se produc” şi astăzi) clovni rim, care coincide cu ieşirea din post, cu a se trimite daruri constând din alimente teatrul în limba iudeo-spaniolă, precum şi muzicanţi amatori. excepţia cazurilor în care ziua de post este este obligatorie atât pentru bărbaţi, cât şi şi teatrul în limba idiş. Ele au urmat unui LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014 Noi metode de conservare a energiei energie verde şi energetice, aceasta reprezintă principala este coordonat miză a demersului. de prof. Evyatar Un exemplu elocvent poate constitui Erell, cercetător o paralelă între modul în care arată locu- ŞTIINŢA la Institutul Jacob inţele din Anglia, acestea având ferestre Blaustein pentru mari din cauza unui deficit al razelor Cercetarea De- solare, în timp ce Israelul se bucură de şertului din ca- un excedent. Concluzia studiilor lui Erell ŞI VIAŢA drul Universităţii arată că, odată cu eficientizarea luminii Ben-Gurion din solare, poziţionarea unor ferestre de o Negev. „Dorim mărime conformă cu aceşti parametri pot să trăim cât se conduce la o strategie de succes pentru poate de con- economisirea energiei. Seasons Window Aplicaţii utile fortabil”, afirmă reprezintă un prototip de fereastră proiec- profesorul Erell, tat pentru condiţiile climaterice israeliene, pentru copii dar cum putem în special pentru cele din zonele de Ambiţiosul proiect îşi propune op- obţine acest con- deşert. Rama complet rotativă asigură Cine a crezut că tehnologia avansată timizarea mediului ambiental utilizând fort, maximizând eficienţa resurselor o închidere etanşă, putând fi aşezat în se adresează doar adulţilor, se pare că funcţie de nevoia de a acumula razele s-a înşelat. Acest lucru este evident dacă solare ori de a le respinge, asigurând luăm în calcul multitudinea de aplicaţii Soluţii pentru tratarea malariei simultan un confort termic şi vizual. „O pentru diferitele gadget-uri, care se adre- locuinţă trebuie sa fie confortabilă. Ar fi sează copiilor, dar indirect, le sunt de un Conform statisticilor, peste 2500 de oameni mor zilnic minunat să putem trăi confortabil, iar în real folos şi părinţilor. În principiu, ele au acelaşi timp să conservăm şi energia”, un scop educativ ori de a-i ţine pe micuţi din cauza malariei, iar între 300-500.000.000 de persoane afirmă prof. Erell, încrezător în succesul concentraţi într-un mod cât se poate de produsului brevetat. plăcut. sunt infectate anual cu această My PlayHome este una dintre cele mai boală. Experţii arată că strate- apreciate, fiind bine primit în recenziile de gia aplicată în anii 1920-1930, specialitate, inclusiv de ziarul american înaintea înfiinţării Statului Isra- Predicţia New York Times. Instalată pe tabletă el, ar putea fi aplicată şi în ţări- ori smartphone, ea îi va familiariza pe le africane sub-sahariene, cele cei mici cu îndatoririle unui membru al mai afectate de acest flagel. genelor toxice, familiei care îşi va îngriji propria casă, În acest sens, în decembrie fireşte virtuală. My Body prezintă într- 2013 a avut loc o importantă posibilă... conferinţă cu această temă un mod foarte atractiv părţile corpului Cercetătorii Universităţii din Tel Aviv la Ierusalim: Revisiting Mala- omenesc, având un meniu trilingv, în şi cei ai Institutului de Ştiinţă Weizmann ria. La final, a fost adoptată ebraică, spaniolă şi engleză, astfel că, pe din Rehovot au pus la punct un soft Declaraţia de la Ierusalim de lângă însuşirea unor noţiuni elementare medical, EDGE, care poate detecta ge- eliminare a malariei. de anatomie, utilizatorul va învăţa şi alte nele nocive ale celulelor. Această reali- Istoricul Maureen Malo- două limbi străine, încă de la o vârstă zare va putea contribui la dezvoltarea wany, de la Şcoala de Sănă- fragedă. De asemenea, producătorii ingineriei metabolice pentru a putea tate Hadassah a Universităţii acestor aplicaţii s-au gândit şi la copiii produce noi tratamente. Allon Wagner, Ebraice din Ierusalim, afirmă care merg la şcoală, dezvoltând astfel Uri Gophna şi Eytan Ruppin, profesori că în timpul mandatului brita- două aplicaţii foarte utile, sCoolWork, la UTA, susţin că noua invenţie va pu- nic asupra Palestinei, zona se care îi va ajuta în redactarea temelor şi scop imunizarea organismului uman la tea facilita dezvoltarea unor tratamente confrunta cu o epidemie de malarie foar- compunerilor, verificând dacă regulile de virusul transmis de ţânţarul anofel. De pentru îmbunătăţirea metabolismului te gravă. Cu ajutorul strategiei aplicate gramatică şi ortografie au fost respectate, asemenea, el aplică o strategie similară uman. Cu ajutorul acestui soft, care atunci şi tehnologiei actuale, se pot obţine precum şi HowDo, o aplicaţie care le va celei metodei Kliger, în insula Pemba, iar simulează modelul metabolismului ce- rezultate notabile. Ron Dzikowski, de la explica celor curioşi într-o manieră foarte dacă acolo îşi va dovedi eficienţa, desti- lular uman, informaţiile chimice, fizice Centrul Kuwer de studiere a bolilor infec- captivantă, prin intermediul fotografiilor şi nul Africii afectate de această maladie ar şi biologice vor fi transformate într-o ţioase tropicale, unul dintre participanţii al unor filmuleţe, diverse fenomene, de putea să se schimbe într-un mod radical, serie de ecuaţii matematice care vor la conferinţă, studiază acest fenomen şi la cum apare curcubeul până la traseul devenind o altă poveste de succes în dezvălui algoritmul de funcţionare al posibilitatea unor tratamente care au ca unei scrisori, odată pusă în cutia poştală. eradicarea unei boli atât de grave. celulelor vizate. EDGE (Expression Dependent Gene Effects) permite identificarea ...fără fir unor potenţiale riscuri în legătură cu Compania israeliană PowerMat pro- chestiune de timp, iar în curând, prizele şi logie. Amir Ben-Shalom este asociatul lui anumite celule aflate în exces, precum pune o lume fără cabluri, prize şi fire de cablurile de alimentare Poliakine şi unul dintre susţinătorii aces- şi dacă acele anumite gene ale unor electricitate, acest lucru fiind posibil graţie vor de- ve- tui proiect. El afirmă că ideea datează celule aflate în exces pot deveni toxice. unor tehnologii avansate. din 2006, când amândoi au realizat că De asemenea, cercetătorii celor două “Imaginaţi-vă o lume în care firul de alimentare al laptopului prestigioase instituţii au utilizat acest nu va trebui să vă devenise stânjenitor, iar cei soft în studierea comportamentală a f a c e ţ i doi au stabilit că trebuie să bacilului Escherihia coli (E. coli), a ge- g r i j i rezolve această problemă. nelor străine şi în genetica comparată. cum şi Demersul lor se bucură de EDGE se poate dovedi util şi în studiile u n d e un adevărat succes în SUA, acolo de biotehnologie privitoare la numărul vă veţi n i unde au încheiat deja un parteneriat cu în exces al genelor care pot favoriza încăr- a m i n t i r e . Procter & Gamble şi General Motors. apariţia cancerului, o nouă direcţie care ca te- Alternativa constă în Americanii au primit foarte bine aceste va putea fi dezvoltată cu precădere în l e f o n u l crearea unor dispozitive încor- dispozitive, astfel că în sezonul de iarnă viitor. Cert este că această inovaţie va mobil, lap- porate în diverse obiecte de mobilier, au fost vîndute nu mai puţin de 750.000 putea deschide noi direcţii de cerce- topul şi table- t a , utilizând o tehnologie asemănătoare celei de unităţi. Totodată, cei doi savanţi es- tare biotehnologică şi genetică, care atunci când plecaţi de acasă”, afirmă Wi-Fi. Acest fapt este demonstrat chiar de timează că în jurul anului 2015, regiuni vor oferi răspunsuri cu privire la unele Ran Poliakine, cofondatorul PowerMap locuinţa şi biroul lui Ran Poliakine, care ale Israelului vor fi dotate cu asemenea afecţiuni incurabile în prezent. Technologies. El ne asigură că este doar o deja utilizează această inovatoare tehno- generatoare wireless de electricitate. Alb şi negru - Maurycy Minkowski Maurycy Minkowski s-a născut în anul 1881 la Varşo- care – mulţi dintre ei – nu s-au identificat ca pictori sau el vizitând imediat după pogromuri principalele oraşe şi via şi a jucat un rol deosebit de important în promovarea sculptori “evrei”. Deşi făcea parte din grup, Minkowski s-a localităţi unde acestea se petreceau. noului gen de artă. El este tributar mentalităţii grupului orientat către teme evreieşti. Astfel, unul dintre semnele Minkowski nu a fost primul artist supus tentaţiei de considerabil de tineri evrei pictori, graficieni şi sculp- distinctive ale tablourilor sale constă în dependenţa faţă a o desena pe legendara Esterka; un alt pictor polonez tori, care s-au şcolarizat în academii occidentale, dar de elementele folclorice evreieşti, cu modele îmbrăcate de secol al XIX-lea, Wojciech Gerson (1831-1901), în costume tradiţionale de inspiraţie poloneză, costume l-a precedat. Esterka este o femeie frumoasă, tânără, pe care pictorul le colecta asiduu în cursul de excursiilor îmbrăcată într-o rochie cu temă florală. Ea este înfăţi- sale prin oraşe. Acest lucru l-a condus pe criticul literar şată în picioare pe un piedestal, evident într-un palat. A. Mukdoni (1878-1958) să afirme că este unul dintre Reproducerile existente au fost realizate pe un fundal primii, dacă nu chiar primul artist evreu care a inventat un oarecum întunecat. Minkowski suferea de o dizabilitate stil evreiesc de pictură bazat pe creativitatea populară. auditivă încă de la o vârstă timpurie. Contemporanii lui Minkowski aducea în atenţia publicului un nou gen, au dezbătut impactul pe care această dizabilitate l-a bazat pe glorificarea şi evocarea femeii evreice. „Es- avut asupra operei sale. Unii au considerat că subiecţii terka” sau „Regina Esther” este una dintre cele mai umani portretizaţi în picturile sale par la fel de „tăcuţi” ca apreciate lucrări ale sale. Pictura descrie existenţa artistul însuşi, dar, desigur, acestea rămân doar simple legendară a iubitei evreice a regelui polon Cazimir cel speculaţii... Mare al III-lea. O altă temă explorată intens de pictor a Familie evreiască fost aceea a pogromurilor organizate în Estul Europei, Pagină realizată de DAN DRUŢĂ REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014 11

La mulţi ani, angajaţilor C o m u n i t A T i F.C.E.R. născuţi în luna martie! Bistriţa Interferenţe Centrul de zi al vârstnicilor BOGDAN-ADRIAN VASILESCU – 1 martie 1988 (Oficiul administrativ, pază) IOLANDA GRUNBERG – 2 martie 1953 (Con- culturale comunităţii clujene tabilitate) La Sinagoga Mare din Bistriţa a MARIAN SIMEDRE – 2 martie 1956 (Salariat avut loc, la 24 ianuarie 2014, spec- C.E.B.) tacolul “Dor de Eminescu”, susţinut MIHAELA ALUPOAIE – 2 martie 1958 (Depozit de actorul Ion Caramitru, acompaniat îmbrăcăminte) de clarinetistul Aurelian Octav Popa. NICOLETA BUCUR – 2 martie 1972 (Ajutor gospodăresc) Evenimentul face parte din programul MARIA ELISABETA NEUMANN – 3 martie 1942 cultural “Luna Eminescu”, organizat (Asistenţă Bucureşti) sub egida autorităţilor locale. Cu ELENA IONITA – 3 martie 1946 (Ajutor gos- acest prilej, cei doi mari oameni de podăresc) cultură, precum şi publicul numeros GINA DAN – 3 martie 1968 (Ajutor gospodăresc) venit la spectacol, au vizitat lăcaşul şi CONSTANTIN COMAN – 4 martie 1954 (Şofer punctul muzeistic amenajat în incinta D.A.S.M.) sinagogii, unde sunt expuse obiecte TEODOR NEAMŢU – 4 martie 1954 (Salariat de cult evreieşti. C.E.B.) DIANA MEDAN LUCIA APOSTOL – 6 martie 1947 (C.A.P.I.) AURICA CONSTANTIN – 6 martie 1953 (Com- plexul alimentar „M. Băluş”) Centrul de zi al vârstnicilor comu­ marcării zilelor de naştere, cu tort şi DANIELA OPREA – 6 martie 1973 (Cămin „Dr. 1/2014 nităţii clujene şi-a început activitatea un fir de trandafir, le face plăcere atât Moses Rosen”) „Menora” în octombrie, de ziua celor de vârsta sărbătoriţilor, cât şi invitaţilor. MARGARETA TERCIU – 6 martie 1978 (Ajutor A apărut un nou şi interesant număr a treia. I-am invitat într-o excursie şi Pentru mine, personal, fiecare zi gospodăresc) al revistei “Menora”, editată în coor- le-am distribuit un chestionar pentru a de miercuri e o plăcere, satisfacţiile NICOLETA ŞERBAN – 7 martie 1966 (Depozite donarea preşedintelui C.E. Focşani, produse rituale şi magazii) afla doleanţele lor. De atunci, miercuri pe care le am în munca cu asistaţii şi LUCIANA FRIEDMANN – 7 martie 1977 (pre- Mircea Rond. După cum şi-a obişnuit de miercuri, vârstnicii (mai mult după deschiderea lor în grup (ca terapie), şedinte C.E. Timişoara) cititorii, ea cuprinde articole pe teme cartea de identitate decât după compor- sunt nemaipomenite. Mai ales că am LIVIA LIEBERMANN – 7 martie 1977 (C.S.I.E.R.) diverse, de la ştiri interne, externe, tament!) se întâlnesc pentru a petrece mereu un feedback prin faptul că, VIORICA CIONTOIU – 8 martie 1955 (Ajutor până la articole privind istoria evreilor împreună o jumătate de zi în care le deşi funcţionează doar de câteva luni, gospodăresc) vrânceni, sfaturi şi remedii homeopate. pregătim un program cât mai divers şi programul centrului a devenit parte RON CONSTANTINOF – 8 martie 1966 (Centrul Sunt prezentate o serie de activităţi la mai pe gustul lor. Activităţile încep cu integrantă din viaţa cotidiană a vârst- Comunitar Evreiesc JCC) care au participat reprezentanţi ai C.E. zece minute de încălzire cu gimnastică nicilor comunităţii clujene. Excursia CONSTANŢA ZAHARIA – 8 martie 1970 (Ajutor Focşani: lansarea volumului “Focşanii uşoară şi continuă cu expuneri pe teme plănuită la Valea Ierii va fi cu siguranţă gospodăresc) şi Mişcarea de Renaştere Naţională diverse (de pildă, sănătate, nutriţie un alt eveniment plăcut pentru acest CRISTINA ROXANA POPA – 8 martie 1989 în Context European – Francmasoni sau revista presei israeliene), urmate grup din ce în ce mai închegat. Sunt (Cămin „Dr. Moses Rosen”) şi conspiratori”, al arhivistului Bogdan de jocuri de socializare (de ex : fabule convinsă că fondurile alocate de DASM GHEORGHE PURDEL – 9 martie 1956 (Oficiul Constantin Dogaru, şi expoziţia do- administrativ, pază) şi ghicitori, jocul obiceiurilor, adevăr- pentru activitatea cu vârstnicii constituie OANA ELENA FOCARU – 10 martie 1983 (Aju- cumentară, organizată în parteneriat minciună) dar nu lipsesc nici activităţile o investiţie profitabilă pentru sănătatea tor gospodăresc) cu filiala locală a Arhivelor Naţionale, practice (împletirea unei kipe). Curând lor mentală şi pofta lor de viaţă, activitate LUMINIŢA LUNGU – 11 martie 1969 (C.A.P.I.) despre participarea evreilor din Focşani după înfiinţare, chiar membrii clubului care merită continuată. ANDREEA GEORGIANA TOMA – 11 martie la primul război mondial şi demersurile s-au implicat în organizare, ţinând ei 1986 (C.S.I.E.R.) liderilor pentru dobândirea drepturilor înşişi expuneri (de pildă, cea a docto- Psiholog YAEL GROSS DUMITRA CEAUS – 12 martie 1962 (Cămin politice. (D.D.) rului Carol Löwy). Momentul festiv al coordonator Centru de zi „Dr. Moses Rosen”) ELENA MUDAVA – 13 martie 1962 (Restaurant ritual) Târgu-Mureş GABRIEL MORARU – 15 martie 1967 (Sector La decesul lui Alexandru Ausch Management Mijloace de Transport) C o m u n i t a t e a în lipsa rabinilor, el a ser- din oraş. DANIELA CONSTANTINESCU – 15 martie Evreilor din Târgu- vit şi ca oficiant de cult. A Pentru activitatea lui în favoarea 1970 (Asistenţă Bucureşti) Mureş şi-a pierdut avut relaţii excelente cu comunităţii evreieşti, Alexandru Ausch STELA GEORGESCU – 16 martie 1932 (Se- pe unul dintre liderii membrii comunităţii, cu a fost decorat de doi preşedinţi: Traian cretariat) cei mai capabili şi autorităţile oraşului, cu Băsescu - România şi László Sólyom CONSTANTIN PAMFIL – 17 martie 1946 (Oficiul mai iubiţi - Alexan- reprezentanţii celorlalte - Ungaria. Membrii comunităţii din Târ- administrativ, pază) dru Ausch. În timpul minorităţi şi în activitatea gu-Mureş dar nu numai ei, ci toţi care IRIS CONSTANTINOFF – 17 martie 1994 (Cen- mandatului său de lui a fost condus şi de l-au cunoscut, deplâng pierderea lui. trul Comunitar Evreiesc JCC) peste un deceniu, ideea ecumenismului, Dumnezeu să-l odihnească. ELENA BUCUR – 18 martie 1940 (Salariat) LENUŢA CONSTANTIN – 18 martie 1960 (Mu- comunitatea condu- fiind respectat de con- Realitatea Evreiască zeu, bibliotecă, arhivă) să de el a înregistrat ducerea tuturor cultelor ALEXANDRU MARINESCU –19 martie 1955 succese remarcabi- (C.I.E.P.) le, multe legate de Sincere condoleanţe familiei îndoliate IANCU WEXLER – 20 martie 1939 (preşedinte menţinerea memo- Vestea încetării din viaţă a fratelui nostru, Alexandru Ausch, C.E. Roman) riei unei comunităţi, fost preşedinte al Comunităţii Evreilor din Târgu-Mureş în perioada ALEXANDRU DUMITRU IFRIM – 20 martie odinioară înfloritoare 2005-2011, ne-a produs o mare întristare şi multe regrete”, se arată 1952 (Oficiul administrativ, pază) şi numeroasă. Tot în mesajul adresat de liderii F.C.E.R. membrilor C.E. Târgu-Mureş. ANA CARANICA – 22 martie 1958 (Ajutor sub preşedinţia lui „Din activitatea comunităţii în această perioadă i se datorează în gospodăresc) Alexandru Ausch, comunitatea a obţinut mare măsură restaurarea sinagogii din Târgu-Mureş precum şi turnarea în bronz şi GEORGE EDUARD PAHONTU – 22 martie sprijinul evreilor scoţieni, care au creat ridicarea unui grup statuar în centrul oraşului în amintirea victimelor Holocaustului 1969 (Oficiul administrativ, pază) o fundaţie, Trust Târgu-Mureş, al cărei din Târgu-Mureş şi împrejurimi. ILIE CONSTANTIN ZAN – 23 martie 1976 (Că- Ca urmare a unor colaborări şi acţiuni comune cu reprezentanţii unor fundaţii, min „Dr. Moses Rosen”) scop a fost ajutorarea supravieţuitorilor GEORGE CIPRIAN GÎLEA – 23 martie 1987 Holocaustului. a reuşit să salveze de la degradare şi să restaureze sinagogile din Târnăveni, (C.I.E.P.) Alexandru Ausch s-a născut la Deva Gheorgheni şi Sighişoara, localităţi din raza de activitate a comunităţii. AURELIA ŞCHIOPU – 24 martie 1957 (Ajutor dar a trăit în Târgu-Mureş. După ocupa- În lipsa unui oficiant de cult, în zilele de sâmbătă şi la sărbătorile de Pesah, gospodăresc) rea Ardealului de nord în urma dictatului Şavuot şi Sucot, a oficiat în sinagogă. SOLOMON FAINBLAT – 25 martie 1949 (pre- de la Viena, în 1943 a fost chemat la A fost decorat de preşedintele Traian Băsescu iar în anul 2007 a fost decorat şedinte C.E. Tulcea) muncă obligatorie în Munţii Ciucului, cu Ordinul de Merit al Republicii Ungare în grad de Cavaler, distincţia fiind înmâ- MARIEANA FARCAS – 25 martie 1951 (Ajutor dar în septembrie 1944, împreună cu nată personal de către preşedintele statului ungar. In noiembrie 2011 a fost ales gospodăresc) alţi doi membri ai detaşamentului, a în unanimitate preşedinte de onoare al Comunităţii. MARIAN SPIRIDON – 26 martie 1954 (Sector trecut linia frontului şi s-a prezentat la A fost un om deosebit, cu calităţi demne de lider: înţelept, conciliant dar ferm Management Mijloace de Transport) comandamentul armatei sovietice. Dacă în probleme importante, cu un înnăscut simţ al umorului. Dar peste toate, religia ELENA ROTARU – 27 martie 1958 (Centrul de iudaică, în spiritul căreia a fost educat, a devenit parte integrantă a personalităţii Ajutor Medical) în primele clipe cei trei au fost primiţi COSTICA STOICA – 27 martie 1960 (Biroul cu prietenie, mai târziu au fost declaraţi sale. A cultivat bune relaţii cu Primăria oraşului, cu autorităţile judeţului Mureş. administrativ) prizonieri de război şi trimişi într-un lagăr A servit cu devotament şi dăruire interesele evreilor din Târgu-Mureş, a fost VICTORIA POPESCU – 27 martie 1971(Ajutor în Crimeea, unde mai erau câteva sute un bun organizator al vieţii comunitare, cu un aport semnificativ pentru ca viaţa şi gospodăresc) de evrei în aceeaşi situaţie. Au rămas activitatea evreilor din Târgu-Mureş să aibă continuitate. AMALIA ISABELA RADU – 27 martie 1975 până în 1948. Acolo a aflat că familia A lăsat în urma sa o comunitate îndoliată şi multe regrete în sufletele celor (Asistenţă provincie) lui a pierit în Holocaust. care l-au cunoscut. FLORIANA MORARU – 29 martie 1960 (Ajutor Revenit la Târgu-Mureş, s-a angajat In aceste momente de grea întristare, în nume personal şi al conducerii Fe- gospodăresc) şi a lucrat în acelaşi loc de muncă până deraţiei Comunităţilor Evreieşti din România, transmitem sincere condoleanţe MARIAN-DANIEL ANUTA – 29 martie 1976 la pensionare, ca şef de secţie, la o familiei îndoliate. (Birou întreţinere reparaţii) întreprindere de achiziţie de animale. Atotputernicul să îl aibă în paza Sa!”, se arată în mesajul semnat de: MIRELA FREIFELD – 30 martie 1936 (Centrul Alexandru Ausch a crescut într-un Dr. AUREL VAINER, preşedinte de Ajutor Medical) vicepreşedinte MARIAN DINU – 31 martie 1961(Oficiul admi- mediu în care se respectau tradiţiile iu- Ing. PAUL SCHWARTZ, nistrativ, pază) daice, de aceea, în decursul timpului, şi Ing. ALBERT KUPFERBERG, secretar general PERI BLĂNARU 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014 JCC Supe fierbinţi în zi de iarnă BUCURESTI, Tabăra familiei la început de 2014 Tabăra de Tu BiŞvat de la Cristian a specială dintre Sofia (2 ani şi jumătate) fost o delectare la început de an pentru din Timişoara şi David (5 ani) din Galaţi părinţi şi copii. Întorşi acasă, ei ne-au am auzit foarte multe la întoarcerea din povestit cu încântare despre ce s-a în- tabără! tâmplat în tabără. Poate, de la distanţă, este greu să ne imaginăm ce aduce nou şi interesant un asemenea eveniment. Cuvântul tabără este asociat în mintea Cea de-a cincea ediţie a programului gusturi din cele mai variate au fost etalate noastră cu răgazul de vacanţă, petrecut în Ciorberia a adus şi în acest an împreună în acest autentic concurs de imaginaţie compania colegilor la munte sau la mare. „maeştri bucătari” şi sute de degustători. culinară. Cu şorţuri de autentici bucătari, Prezentul ne arată, însă, că participanţii, Într-o zi friguroasă, cu zăpadă abundentă, bunici, adulţi şi copii au fost premiaţi indiferent de vârstă, se pot bucura de participanţii au putut savura licorile fier- pentru dăruirea şi timpul investite în rea- un program zilnic, care le-a fost pregătit binţi. Arome orientale, ciorbe autohtone, lizarea reţetelor lor. special de madrihim! Şabatul petrecut împreună, Havdalah la care micuţii sunt implicaţi direct, focul de tabără, ieşirea la 2 X teatru la JCC piscină, vizitarea oraşului Braşov, excur- Sala Chaghiga de la JCC Bucureşti dar şi Cafeneaua Blue Lagoon reprezintă un siile, concursurile cu tematică evreiască cadru potrivit şi pentru reprezentaţii de teatru. „2 X teatru la JCC” s-a numit proiectul şi numeroase alte momente spontane prin intermediul căruia publicul a putut urmări reprezentaţiile oferite de „Teatrul por- vor rămâne în memoria participanţilor la tabil”. La 2 februarie, „Şomer la doi patroni” şi, la 16 februarie, „O comedie despre tabăra de Tu BiŞvat de la Centrul „Iahad” insomnie” au fost spectacolele prezentate într-un cadru neconvenţional dar care s-a din Cristian. Faptul că în tabără participă dovedit primitor şi cald pentru asemenea evenimente. familii din numeroase oraşe din ţară, este o ocazie specială de a se împrieteni, de a stabili legături atât de necesare între O zi dedicată cunoştinţelor iudaice membrii comunităţilor evreieşti din Ro- mânia. Spre exemplu, despre prietenia O echipă entuziastă de voluntari, con- cunoscute fiind interpretate la final. De-a dusă de Ina Dinescu, a alcătuit programul lungul zilei, au vorbit publicului: preşedin- Keshet Limmud, desfăşurat pe parcursul tele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, împreună unei întregi zile de duminică, la JCC Bu- cu soţia sa, Anette Vainer, rabinul Rafael Vacanţa adolescenţilor cureşti. Peste 120 de persoane, de toate Shaffer, Rabinul Naftali Deutsch, Elena vârstele, au venit în această zi dedicată Dinu, Cristi Ezri, Eduard Kupferberg, la Centrul „Iahad” unui mozaic vast al cunoştinţelor iudaice. Victor Marcusohn, Erwin Şimşensohn, Vacanţa de o săptămână, de la începutul lunii februarie, a fost folosită în modul Programul, început la ora 10.30, a du- Raluca Cristache, Tomi Buchler, David cel mai util de grupul Galil, al celor cu vârsta între 12 şi 17 ani, din cadrul comunită- rat până seara, la ora 19.00, şi a cuprins Schwartz, Gabi Bucăţică, Alexandru ţilor. La Centrul „Iahad” de la Cristian, în cinci intervale orare, fiecare cu patru sau Stoica, Carmel Ioviţu, Natalia Gross, compania madrihimi-lor, ei au petrecut o cinci sesiuni paralele. Un moment de Ariel Constantinoff, Asaf Golan Golinsky, perioadă plăcută, în care s-au reîntâlnit relaxare a încheiat ziua, melodii evreieşti Eugenia Behar, Marcela Golda. cu prieteni din taberele precedente, de la Szarvas sau chiar de la Cristian. Au avut loc competiţii, au făcut sport, s-au distrat Schi şi distracţie la Predeal până la ore târzii ale serii şi au profitat la Pentru a nu rata cele câteva zile cu zăpadă din acest an, la 9 februarie, în ultima zi maximum de zilele libere de la şcoală. De de vacanţă a elevilor, JCC Bucureşti a organizat o ieşire la Predeal pentru cei care au Şabat au fost protagoniştii primirii Zilei- curajul să se urce pe schiuri dar şi pentru cei care se bucură de iarnă din perspectiva Regină a săptămânii, ei ştiind deja cum privitorului. Echipaţi cum se cuvine, participanţii au petrecut o zi plăcută în frumoasa se organizează un asemenea moment staţiune, unii pe pârtie, alţii – ceva mai departe de ea. O masă copioasă şi un ceai special. cald nu au lipsit din această excursie, pentru a cărei repetare sunt numeroşi doritori. JCC JCC TIMISOARA, Oradea Prietenie şi În amintirea memorie victimelor Unul dintre evenimentele speciale am fost oferit cadou unei fetiţe evreice, organizate în ultima perioadă la JCC Ti- Holocaustului Hedy Klein, la aniversarea ei de 11 ani. mişoara a fost participarea tradiţională a Recent, Comunitatea Evreilor Oradea Între 1940 şi 1944, în urma Dictatului de Corului „Şalom” al comunităţii la întâlnirea şi JCC Oradea au avut-o ca oaspete pe la Viena, Oradea a trecut, cu numele de ecumenică care se organizează anual. demonstrează talentele culinare. Tartinele Excelenţa Sa, doamna Joanne Lemay, Nagyvarad, sub adminstraţia Ungariei. În calitate de invitaţi, primiţi cu prietenie pregătite au fost deopotrivă aspectuoase ambasadorul Canadei la Bucureşti, care În aceşti ani am adunat cele mai multe încă din timpul regretatului Prim-Rabin dr. şi gustoase. De această dată, „La mulţi a dorit să cunoască, cu ocazia vizitei dintre amintirile mele...” işi începe po- Ernest Neumann z.l., membrii comunităţii ani!” şi „Ad mea Veesrim!” i-au urat mem- sale în Bihor, şi această prezenţă etnică, vestea acest album, care a fost păstrat şi vin în mod tradiţional la acest eveniment. brii Centrului de zi, coordonat de Iudith religioasă şi culturală, care a contribuit în care surprinde momente din viaţa elevilor Corul, condus de profesorul Alexandru Hirschl şi Vera Botiş, lui Andrei Gidali, mod esenţial la existenţa oraşului de pe evrei, năzuinţele lor, înainte de deportare. Fischer, a interpretat câteva melodii oficiant de cult al comunităţii. A fost un Crişuri. Domnia-sa a participat la un eve- Majoritatea celor care apar, ca familie evreieşti iar oficiantul de cult, Andrei Gi- prilej pentru a-şi exprima recunoştinţa niment comemorativ al victimelor Holoca- şi prieteni ai fetiţei, au căzut victime la dali, a rostit o rugăciune în limba ebraică, pentru această activitate esenţială în ustului, organizat de asociaţia Tikvah, în Auschwitz. Acest album, imagine a ade- referitoare la unicitatea şi atotputernicia viaţa evreilor din oraşul de pe Bega, care Sinagoga Ortodoxă. Expoziţia, inaugurată vărului şi inocenţei, recuperează puţin din lui Dumnezeu. se menţine vie şi activă în zilele noastre. cu acest prilej, a adus în faţa numerosului existenţa acelor maturi şi adolescenţi ucişi Centrul de zi al Comunităţii Evreilor din JCC Timişoara a avut plăcerea să public „oracolul” doamnei Hedi Bohm, fără a avea vreo vină. Fotografii, scrisori Timişoara celebrează zilele de naştere primească în cursul lunii ianuarie vizita născută Klein, din timpul anilor de şcoală şi desene se regăsesc în această foarte ale membrilor comunităţii. Este un eveni- directorului Institutului Francez din Bucu- din ani ’40, în Oradea. Acum în vârstă de impresionantă expoziţie, care are un ca- ment special, aşteptat în mod deosebit de reşti, Stanislas Pierret, însoţit de directo- 85 de ani, autoarea caietului-album, care racter itinerant şi îşi propune să implice cei peste 20 de participanţi la programe. rul Institutului Francez din Timişoara, Da- are o valoare memorialistică deosebită, elevi din şcolile orădene. Cu ocazia celei mai recente sărbătoriri, a niel Malbert, prieten al acestei comunităţi, trăieşte la Toronto (Canada). continuat şi programul numit „sendviciuri- care au împărtăşit câteva dintre proiectele „M-am născut la Oradea în 1939 şi Pagină realizată de le vesele”, în cadru căruia participanţii îşi naţionale ale centrelor culturale. LUCIANA FRIEDMANN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014 13 O victimă a viscolului: clădirea Teatrului Evreiesc de Stat ne aflăm într-o situaţie foarte gravă, in- au stat prea mult la cozi. „Răbdăm criticile Din declaraţia actriţei Maia Morgenstern, directorul T.E.S., obţinută, în exclusi- vitate de R.E., la puţin timp după viscolul ce a bântuit Bucureştiul: diferent de simpatii şi de drăgălăşeniile şi comentariile şi mergem mai departe”, afişate”, a spus Maia Morgenstern, cu a spus, cu umor amar, interlocutoarea • Vântul a luat 80 m2 de acoperişul T.E.S. vocea gâtuită de o emoţie şi o revoltă noastră. • „Am răspundere penală, dar mai ales morală” pe care nu le mai văzusem vreodată pe În ziua interviului, în vederea convenirii • „Mi s-a spus să nu mă mai plâng presei” chipul ei. Nu am putut să nu pun o între- „la nivel de prietenie şi bunăvoinţă, dar nu • „Teatrul evreiesc există pentru că există public” bare firească:cine sunt aceşti „ei”, care o numai” se purtau discuţii cu Centrul Co- Viscolul de la sfârşitul lui ianuarie 2014 ţional nu poate presează? Transcriu răspunsul, fără nici munitar Evreiesc din Bucureşti, Teatrul de a pus, din nou, faţă în faţă, oamenii înar- fi asigurată cu o stilizare: „Aşa, vin presiunile. VIN! Vin Comedie, Teatrul Nottara, pentru găsirea maţi cu lopeţi, capabili să ajungă unde nu două lămpi şi presiunile din partea consilierilor. Mi se unei scene care să fie un refugiu tempo- mai puteau răzbate nici cele mai puternice trei cuie.” reproşează că nu am motiv să vorbesc rar. „Mă gândesc şi eu să păstrăm cât de maşini, dar şi oamenii lăsaţi mereu nepu- R e a m i n - cu presa din moment ce toată lumea este cât zona în care publicul a fost obişnuit tincioşi în faţa stihiilor, din cauza felului în tim că T.E.S. de acord cu mine! Desigur, discuţiile au să vină la Teatrul Evreiesc”, a spus Maia care autorităţile uită măsurile pe care le îşi desfăşoa- fost în particular şi acum oricine poate Morgenstern. Între timp, au şi reînceput adoptă, fie că e vorba de perdele fores- ră activitatea spune că nu a fost chiar aşa, că mi s-a spectacolele, pe 2 februarie având loc tiere, de diguri sau ameliorări de cursuri î n t r - o c o n - părut. Mă rog…” reprezentaţia cu „Janka” la Sala Nouă a de râuri şi câte altele. strucţie care Teatrului de Comedie, aflată în imediata Faptul că acum scriem şi vorbim des- datează din ultima decadă a secolului al Solidaritatea şi prietenia apropiere a Templului Coral. Succes pre acoperişul clădirii Teatrului Evreiesc XIX-lea, aflată pe un teren cumpărat de obţinut, după cum scrie pe site-ul T.E.S., de Stat, care a sucombat în faţa viscolului dr. Iuliu Barasch, care intenţiona iniţial înving necazurile produse „prin grija Primăriei Municipiului Bucureşti de cod portocaliu şi roşu a fost, ca să îl să construiască aici o clinică. În locul de viscol şi prietenia Teatrului de Comedie”. parafrazăm pe Marques, o „cronică a unei acesteia, s-a ridicat un teatru unde au morţi anunţate”. După cum ne-a amintit şi jucat, în anii dictaturii fasciste, artiştii evrei Întrebată cât timp vor fi suspendate În loc de final Maia Morgenstern, directorul T.E.S., nu alungaţi de pe scenele româneşti, printre spectacolele în clădirea unde a debutat este pentru prima oară că s-au înregistrat care Alexandru Finţi, Beate Fredanov, Teatrul Evreiesc Baraşeum, directoarea Cortina a căzut peste această conver- pagube la imobilul care găzduieşte teatrul Willy Ronea, M. Bradu, N. Stroe, Mircea T.E.S. ne spunea că a da spectacole în saţie cu o remarcă a Maiei Morgenstern: şi care este un monument istoric. „Există Crişan ş. a. alte săli poate fi o soluţie de moment. „Teatrul Evreiesc nu există şi nu fiinţează documente care atestă că T.E.S. funcţio- „Actorii noştri pregătesc acum un memo- din considerente de politichie, ca o de- nează într-o clădire declarată monument Prejudicii financiare grave riu prin care cer să nu părăsim clădirea coraţie, ca o păpuşă de ceară pe care o istoric, aparţinând patrimoniului naţional. mai iei de la locul său, o scoţi din dulap, Legea stipulează exact ce înseamnă Maia Morgenstern ne mărturisea că o arăţi la o adică, ca să fie, aşa cum spu- protejarea şi prezervarea unui monument se află într-o mare dilemă: în momentul nea cineva ‘dovada’. Iartă-mă, Doamne, istoric, indiferent dacă el se află în pro- la care stăteam de vorbă, scena era pentru parafrază! Teatrul Evreiesc există prietate publică, de stat sau particulară. acoperită cu gheaţă, decorurile distruse pentru că există public. Pentru că se rup Clădirea are nevoie de reabilitări, s-au de apă, instalaţiile electrice imposibil de uşile Teatrului de către un public în care făcut demersuri în acest sens şi aşteptăm folosit, iar apa se infiltrează şi distruge sunt oameni de toate nivelurile, în primul rezultatul acestora, de la o zi la alta,” a clădirea. „Pagubele ce se produc acum rând din comunitatea evreiască, dar nu spus Maia Morgenstern. Actriţa, aplau- sunt mult mai grave şi avem mari pre- numai. Noi prezervăm patrimoniul imate- dată pe scene din întreaga lume şi care judicii şi în activitatea noastră, pe care rial al unei conştiinţe culturale româneşti, a primit recent şi titlul de ambasador al ne încăpăţânăm să o continuăm. Nu cu care conţine şi cultura idiş. Noi ducem turismului românesc, era vizibil emoţio- public, dar facem repetiţii, actorii sunt mai departe patrimoniul cultural idiş din nată, mai emoţionată decât am văzut-o toţi prezenţi aici şi nu vor să plece în estul Europei. Mai există în regiune un vreodată, în timp ce ne povestea prin ce altă parte. Cea mai mare durere a mea singur teatru evreiesc de stat, cel de la a trecut clădirea teatrului şi ce necazuri au este că dau banii înapoi pe multe bilete. Varşovia, deşi sunt multe trupe şi formaţii venit de aici: „Întâi, s-au prăbuşit hornuri Avem încurcături birocratice, dar faptul că evreieşti. Noi continuăm tradiţia Teatrului şi coşuri. Acum, când vântul a luat 80 de dăm înapoi mulţi bani înseamnă că s-au Baraşeum, unde şi-au găsit adăpost actori metri pătraţi din acoperiş, eu mă tem că cumpărat multe bilete. Spectatorii au venit izgoniţi din alte teatre, pe motive rasiale. se pot întâmpla tragedii. Poate că sunt în număr mare pe 25 ianuarie, la „Stele Şi acum suntem izgoniţi şi de aici de către exagerată, chiar patetică, dar atunci când rătăcitoare”, pe 26, la „Janka”. Activitatea încetineala cu care acţionează autorităţi- vezi că s-a prăbuşit un horn, apoi altul, iar noastră era concentrată pe comemorarea le? E mult! E cam mult! Toată lumea mă acum a fost distrusă o suprafaţă atât de Zilei Internaţionale a Holocaustului, iar Teatrului. Ca actriţă, nici eu nu vreau ceartă şi îmi spune că nu e adevărat, că mare din acoperiş iar eu am informat auto- faptul că oamenii veneau arăta că ei voiau acest lucru. Ca manager, pentru că mi se să nu gândesc aşa, că teatrul evreiesc rităţile asupra dezastrelor care ameninţă, să aducă un omagiu, un gând, fără alte impune de către autorităţi, trebuie să mă n-o să dispară, că e o prostie. Dar dacă mi se face teamă. Am şi răspundere pe- acţiuni protocolare, dar i-am trimis acasă, conformez. Dar nu plec aşa, cu valijoara, mă gândesc, mă întreb, oare o fi prostia nală, dar mai ales morală. Nu ştiu în ce se pentru că stă să cadă acoperişul!” ca ‘jidovul rătăcitor’. Asta nu se poate. Cu mea?” mai ţine acoperişul, care flutură. El a fost asta nu voi fi de acord ca manager, atâta Viitorul va da răspunsul. Sperăm, spre asigurat pentru moment de divizia specia- Fiecare este liber timp cât voi mai fi manager, pentru că ştiu binele Teatrului, că Maia Morgenstern a lă a detaşamentului de pompieri din cadrul că îi deranjez pe mulţi!” gândit astfel numai din cauza imensului ISU, dar eu cred că reprezintă un pericol. să vorbească cu presa Şi are şi dreptate Maia Morgenstern, stres la care a fost supusă. Că nu se va Am fost la autoritatea competentă în do- „Sunt învinovăţită că am discutat cu o directoare de teatru care a trebuit să adeveri nimic din această spaimă. Popo- meniul protecţiei patrimoniului naţional, la presa. Mă întreb dacă mai sunt un om primească reclamaţii „că sala a fost prea rul însă spune că de ce ţi-e frică, nu scapi. Primărie, la ISU, la Inspectoratul pentru liber. Este, totuşi, un drept consfinţit de plină, la anumite spectacole”, că unii Doamne fereşte! Construcţii. O clădire din patrimoniul na- Constituţie. Dacă mi se ia acest drept, spectatori nu au mai prins bilete, că alţii ALEXANDRU MARINESCU Levi Strauss Levi Strauss, creatorul modelului actual de blue-jeans, s-a născut la 26 februarie 1829, la Buttenheim, în Bavaria (Germania) şi a murit la 26 septembrie 1902 în SUA, statul California. Familia sa era aşkenazită. La vârsta de 18 ani, împreună cu mama şi surorile sale, a emigrat în SUA, la New York, unde a reuşit să fondeze compania L. Strauss Brothers pentru afaceri comerciale. În ianuarie 1853 a primit cetăţenia ame- ricană. În acelaşi an şi-a stabilit sediul la San Francisco, împreună cu o parte din familia sa (surori şi fraţi). S-a ocupat de confecţii, procurând şi plase pentru căutătorii de aur. S-a asociat cu un cre- ator de modele, Jacob Davis, cu care a Mazl Tov and Justice for All – patentat tipul de ţesătură pentru confec- său natal, există un muzeu, ca şi la San ţionarea pantalonilor bărbăteşti utilizaţi Francisco, cu exponate din producţia la început de mineri. Tipul de ţesătură firmelor sale. În 1897 a făcut o donaţie spectacol de susţinere a TES era inspirat de modelul folosit ca vele substanţială Universităţii Berkeley din Luni, 10 februarie, actorii Teatrului istoric. În pofida condiţiilor şi a tempe- pentru vasele pescăreşti din Genova. California. Jurnaliştii au reţinut o decla- Evreiesc de Stat, alături de directorul raturii de afară, numeroşi spectatori au Nefiind căsătorit, s-a dedicat în întregi- raţie a sa, care poate fi interpretată ca Maia Morgenstern, au susţinut în faţa susţinut iniţiativa. me afacerilor. A lăsat o avere de peste învăţătură pentru un om de afaceri cu ori- sediului din strada Dr. Iuliu Barasch, Spectacolul Mazl Tov and Justice şase milioane de dolari drept moştenire zont social: „Când te apuci de o afacere, spectacolul Mazl Tov and Justice for All. for All reprezintă un potpuriu de umor nepoţilor, care au dezvoltat companii noi. trebuie să munceşti fără preget, fără să Spectacolul a dorit să atragă atenţia opini- evreiesc, care aproape întotdeauna s-a S-a ocupat şi de acte filantropice pentru te gândeşti numai la câştigul imediat. Iar ei publice şi să sensibilizeze autorităţile cu dovedit a fi un leac potrivit împotriva vici- oamenii săraci, pentru orfani, înfiinţând banii nu aduc prieteni, dimpotrivă. Deci privire la gravele avarii ale clădirii în care situdinilor vieţii. şi aziluri pentru evrei, pentru biserica trebuie să lupţi”. funcţionează TES, declarată monument DAN DRUŢĂ romano-catolică. La Buttenheim, oraşul B. MEHR 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014 PUŢIN ALTFEL... DESPRE HOLOCAUST R e - adevărul despre crimă, cu speranţa ca la al discursului lui L. Beris. El a apelat, O ultimă observaţie de fond: răspunsul cent, cu aceasta să nu mai poată fi repetată în fără îndoială, nu la afirmaţii, la formulări lui L. Beris la ultima întrebare – de ce şi de aproxima- viitor. Dar oare cunoaşterea adevărului care au intrat în polemica obişnuită, ci la unde provine ura celor din jur (şi nu numai tiv 2-3 luni poate da certitudine acestei speranţe? documente şi numai la documente. De- a românilor) împotriva evreilor? (Răspun- în urmă, a Această opţiune de a se adresa tinere- sigur, el a citat şi declaraţia unei victime, sul conferenţiarului este, în opinia mea, apărut în Editura Hasefer cartea lui Liviu tului în mod direct, neocolind adevărat document verbal, excepţional (chiar dacă este limitat şi nu e Beris intitulată “Holocaust sub guvernul întrebările dificile, uneori do- dar temelia expunerilor sale la complexitatea necesitată de întrebare). Antonescu”, având ca un fel de subtitlu minate de stereotipii tributare au fost documentele prove- El ar putea fi baza unei mese rotunde sau în josul copertei trei cuvinte: “Întrebări şi cultului lui I. Antonescu şi unor nite din cuvântările, deciziile, a unei conferinţe. Este o analiză politică răspunsuri”. Tocmai acest subtitlu exprimă sintagme antisemite, fac din rapoartele, etc. celor care au şi istorică succintă, plină de teme pentru acel altfel pus de mine în titlul acestui L. Beris un luptător activ şi ne- ordonat crima sau ale execu- viitoare discuţii şi teme de gândire. articol, pentru că această cărticică plină complexat, pentru limpezirea tanţilor care raportau despre De asemenea, în carte se notează pe de idei interesante, cu formulări precise, ideilor unor oameni care nu înfăptuirea crimei. scurt efectele dezastruoase ale politicii lui clare şi pertinente este rezultatul unei ac- au cunoscut atmosfera acelor Deci, nu şi-a fundamentat I. Antonescu asupra viitorului poporului ţiuni temerare pe care Liviu Beris, victimă ani şi suferinţele unei populaţii răspunsurile la întrebări pe român. a Holocaustului antonescian la numai 12 nevinovate. declaraţiile victimelor, inevi- Autorul nu a putut aborda decât tan- ani, azi un om matur la vârsta senectuţii, Fără îndoială că această tabil marcate de suferinţă, genţial o seamă de probleme enunţate o face răspunzând la întrebările puse pe acţiune nu ar fi fost posibilă orori şi omoruri, ci pe actele (atitudinea lui Goma, atitudinea faţă de biletele anonime ale unor tineri de azi, fără implicarea unor profesori, oficiale ale criminalilor, fie ei populaţia din Basarabia în complexitatea elevi, studenţi, profesori de istorie şi şti- organizaţii civile şi oameni de decizionali sau executanţi. ei, influenţa atmosferei antisemite asupra inţe socio-umane, precum şi în faţa unor cultură, care au socotit că prezenţa în faţa Şi nu este lipsită de interes declaraţia crimelor şi altele. organizaţii civice. tinerilor a acestei victime a Holocaustului lui Mihai Antonescu, vicepreşedintele Citiţi această carte, cu bună credinţă Cartea aceasta, născuta din durere va putea contribui la igienizarea vieţii Consiliului de Miniştri:.”îmi este indiferent sine ira et studio şi veţi putea înţelege de şi mai ales din datoria faţă de victimele sociale româneşti. dacă în istorie vom intra ca barbari”. Şi ce negaţioniştii sunt, cu sau fără voie, nevinovate ale nesăbuitei crime, datoria Vreau, de asemenea, să subliniez un poate că lui îi era indiferent, dar nu cred complici la o eventuală crimă. copilului devenit bărbat de a povesti fapt, în opinia mea foarte important, ace- că poporului român îi era la fel. Dr. ALEXANDRU ELIAS Stele şi flori ... în universul ştiinţei O PREMIERĂ DE EXCEPŢIE Când au- Sunt abordate teme controversate în Am primit de la prestigioasa editură Noua lucrare, pe care sperăm să zim de „stele lumea ştiinţei, însoţite adesea de reflecţii Albin Michel cartea profesoarei de studii o citim în traducere, abordează teme şi flori“, gândul personale. Dezbaterile propuse acoperă iudaice, Esther Starobinski-Şafran, intitu- fundamentale care, cu toată erudiţia, ne duce ime- domenii variate precum geologie, ciber- lată “Essais de philoso- sunt prezentate într-o formă diat la creaţii netică, istorie, psihologie, filozofie şi chiar phie juive (2014). O carte accesibilă. Ceea ce conferă, literare pline religie. Autorul, prof. dr. Harry Minti, este mult aşteptată,deoarece, mai ales, unitate cărţii este de romantism absolvent al Facultăţii de Fizică din Bucu- citind, în timp, unele din- modalitatea prin care filosofi şi, de ce nu, reşti (1964), doctor în Fizică (1977). S-a tre eseuri, nu era greu de aparţinând unor epoci şi culturi chiar la fasci- specializat în astrofizică la Observatorul dedus faptul că acestea diferite “dialoghează “ dincolo nanta poezie Astronomic al Academiei Române, având au o unitate dialogică de secole. Se are în vedere universală a contribuţii deosebite în domeniul respec- din concepţie, cu alte cu- o traiectorie variată a univer- Creaţiei... Le- tiv. De asemenea, a realizat cercetări şi vinte, se cheamă unele salismului iudaic, străbătând gătura dintre invenţii privind captarea energiei solare. pe altele, din antichitate epocile, de la lumea elenistică cer şi pământ, În perioada 1990-2004, la Universitatea până în zilele noastre. la vârsta de aur a civilizaţiei dintre macro- Ebraică din Ierusalim, a întreprins o serie Autoarea nu s-a grăbit islamice, până la marile mo- cosmosul înstelat şi microcosmosul „boa- de studii de succes în domeniul tehno- niciodată cu publicarea mente ale culturii germane. bei şi fărâmei“ a generat dintotdeauna logiilor de vârf, precum confecţionarea lor în volum, dovedind o Ne vom reîntâlni cu Philon din variate întrebări în mintea omului. Ştiinţa fibrelor de sticlă. Lucrarea „Stele şi flori, rigoare rar întâlnită. Cum Alexandria, Maimonide, Iehu- avansează vertiginos, apar noi teorii şi flori şi stele – în universul ştiinţei“ este fructele s-au copt, aştep- da Halevi, Ibn Gabirol, Spino- tehnici noi, dar misterul ultim continuă să relizată în condiţii grafice foarte bune şi tările s-au materializat. za, Hermann Cohen, Franz ne scape... şi să ne fascineze. conţine multe ilustraţii, autorul însuşi fiind Reamintesc, cu acest Rosenzweig, Martin Buber şi Cititorii au la dispoziţie acum o intere- pasionat de fotografie şi în special de prilej, că la Hasefer au apărut, traduse Hannah Arendt. Cum precizează conclu- santă lucrare interdisciplinară, „Stele şi surprinderea frumuseţii florilor. în limba română, de aceeaşi autoare, ziv editorul cărţii: “Eminenta specialistă flori, flori şi stele – în universul ştiinţei“, Prof. dr. Harry Minti trăieşte acum pe “Tufişul şi Vocea” (2003) şi “Incursiuni a subiectului, Esther Starobinski-Şafran, de prof. dr. Harry Minti, publicată la Edi- meleaguri israeliene, dar continuă să fie în iudaismul antic” (2005), carte scrisă a consacrat acestor figuri excepţionale tura Agir din Bucureşti. Cartea este cu preocupat de cultura română şi conside- în colaborare cu Mireille Hadas-Lebel. numeroase studii. Ea a reunit aici pe adevărat inedită, prin conexiunile dintre ră că popularizarea noţiunilor ştiinţifice Precizez, de asemenea, că lucrarea de cele mai importante, arătând cum aceşti astronomie şi botanică, analogiile între în rândul publicului românesc, mai ales referinţă “Cabala”, profesoara Esther filosofi au reuşit să articuleze Raţiunea flori şi diferite configuraţii cosmice, dar şi al tinerilor, într-un mod atractiv şi lesne Starobinski a scris-o împreună cu tatăl şi Revelaţia şi cum au dialogat între ele, datorită unor studii rare, bazate pe cerce- de înţeles, este un lucru deosebit de domniei sale, dr. Alexandru Şafran, Mare de-a lungul epocilor, constituind armoni- tări interdisciplinare dintre astronomie şi important. Rabin al Genevei, fost şef-rabin al evreilor cele unei simfonii neîntrerupte “. arheologie sau astronomie şi etnografie. DIANA MEDAN din România. ŢICU GOLDSTEIN Organizaţiile evreieşti din Ungaria intenţionează să boicoteze comemorarea oficială a Holocaustului (Urmare din pag. 2) Au supravieţuit foarte puţini. au fost criticaţi de organizaţiile evreieşti internaţionale Mazsihisz au declarat că în discuţiile pe care le-au avut Cei mai mulţi evrei au rămas în şi nu numai, iar pentru a şterge eticheta de manifestări cu secretarul de stat al Consiliului de Miniştri, Janos viaţă la Budapesta deoarece, la presiuni internaţionale, antisemite care s-ar desfăşura în ţară, s-a decis organi- Lazar, de la care au aşteptat soluţionarea cerinţelor lor, Horthy a oprit deportările. Totuşi, mulţi evrei din capitală zarea comemorării, la care s-au alăturat şi organizaţiile nu s-a întâmplat nimic, el doar i-a ascultat şi le-a comu- au fost trimişi în marş forţat spre graniţă, apoi în lagărele evreieşti din Ungaria. nicat că premierul Viktor Orban urma să decidă peste din Austria şi Germania. După încercarea nereuşită din Dar o serie de evenimente, care s-au desfăşurat câteva zile. Andras Heisler, preşedintele Mazsihisz, a octombrie 1944 a lui Horthy de a ieşi din Axă, în Ungaria în ultimele luni, au obligat organizaţiile evreieşti să-şi subliniat că politica guvernului legată de comemorare s-a instaurat un guvern fascist reprezentând partidul revadă poziţia şi să declare că, dacă guvernul nu va este inacceptabilă şi a comunicat că s-a decis, cu o Crucile cu Săgeţi, condus de Ferenc Szalasi. În cele cinci accepta condiţiile lor, se vor retrage şi-şi vor organiza mare majoritate de voturi, ca deocamdată Mazsihisz luni de putere, când armata sovietică se afla de-acum în propria comemorare. Este vorba de intenţia guvernului să nu ia parte la manifestările organizate de guvern. O Ungaria şi la porţile Budapestei, evreii au fost prinşi pe de a ridica un monument dedicat victimelor din timpul schimbare a deciziei ar putea avea loc dacă guvernul îşi străzi, scoşi din case, duşi pe malul Dunării şi împuşcaţi. ocupării Ungariei de către armata germană. Criticii va modifica poziţia cu privire la memoria Holocaustului. La 70 de ani de la aceste evenimente tragice, gu- acestei iniţiative, nu numai evrei, ci şi numeroşi inte- Federaţia nu va folosi fondurile puse la dispoziţie în vernul de centru-dreapta Fidesz, al lui Viktor Orban, a lectuali unguri, au subliniat că prin aceasta se doreşte acest scop. Heisler a mai arătat că niciodată după cel decis ca întregul an să fie dedicat comemorării deportării ştergerea răspunderii regimului Horthy faţă de evrei şi de-al doilea război mondial nu s-a constatat o astfel de evreilor din Ungaria. Aceasta, după ce de ani de zile, învinovăţirea în exclusivitate a Germaniei pentru trage- unitate de vederi a organizaţiilor evreieşti. în Ungaria s-a înregistrat o creştere a antisemitismului, die. A doua chestiune a fost modul în care se doreşte După luarea acestei decizii, pentru a demonstra că inclusiv în Parlament, unde partidul de extremă dreapta realizarea „Casei Destinelor”, un muzeu al deportărilor, Mazsihisz este dispusă la dialog, Heisler i-a adresat o Jobbik nu pregetă să pronunţe discursuri cu caracter acesta urmând să se ridice pe locul fostei gări de unde scrisoare premierului Orban în care, după ce a enumerat antisemit. Chiar dacă guvernul Orban s-a delimitat de evreii erau deportaţi. Organizaţiile evreieşti au criticat cerinţele, a propus ca în locul “Casei Destinelor” să se această atitudine, tendinţa care se manifestă în cadrul viziunea directoarei Maria Schmidt, care nu corespunde creeze, într-una din sinagogile nefolosite din Budapesta, celor două partide care formează guvernul – Fidesz şi realităţii istorice. Cea de a treia cerere a fost demiterea un muzeu al convieţuirii dintre maghiari şi evrei, în care creştin-popularii – este legată de încercarea de reabili- istoricului Sandor Szakaly, directorul institutului guver- să se arate contribuţia evreilor unguri la dezvoltarea tare a regimului Horthy şi a unor personalităţi marcante namental de istorie „Veritas”, recent înfiinţat, care a vrut economică, socială şi culturală a Ungariei. Propunerea din cultură din perioada respectivă, cel mai elocvent să scuze asasinarea a mii de evrei refugiaţi în Ungaria nu a fost primită pozitiv de unele organizaţii evreieşti, exemplu, legat şi de România, fiind cazul scriitorului Joz- după începerea războiului. Ei au fost deportaţi în Ucrai- care au considerat că este o schimbare a poziţiei Ma- sef Nyirö. Acesta a fost un susţinător al regimului fascist na şi ucişi de armata germană. Istoricul a considerat că zsihisz, dar marea majoritate a evreimii este de acord ungar al lui Szalasi, a murit în exil iar autorităţile ungare a fost vorba doar de „măsuri administrative legate de cu această abordare. Evreii aşteaptă acum răspunsul ar fi dorit să-l înmormânteze în Transilvania, de unde cetăţenii străini”. premierului Orban. provenea. Guvernul şi însuşi premierul Viktor Orban În cadrul adunării generale extraordinare, liderii Eva Galambos REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014 15 Top 3 din 30 Să lăsăm faptele O posibilă selecţie a unor evenimente întâmplate în ultimele 30 de zile premier. Andrea Schaechter şi co- comercial record de 198,9 miliarde să vorbească Doctor FMI: legii săi au fost nevoiţi să meargă de euro, în creştere accelerată, de la Cu această recomandare şi-a început la Traian Băsescu şi să îi explice 89,8 milioane euro în 2012, şi în con- suferim de neseriozitate activitatea noua conducere a Comunităţii Din acestuia că peste două luni are loc diţiile scăderii exporturilor cu 0,2%! evreieşti din Bucureşti, aleasă în de- şi irascibilitate o nouă şedinţă a Boardului Fon- Şi politica energetică a Germa- istoria cursul anului 1933. Am folosit cuvântul Ca de obicei, vizita misiunii co- dului Monetar şi trebuie semnată niei este întâmpinată cu uşoară „decursul” deoarece pregătirile şi amâ- mune FMI, Băncii Mondiale (BM) şi Scrisoarea de Intenţie, iar preşe- rezistenţă de companii mari consu- C.E.B. nările s-au întins pe câteva luni bune ale Comisiei Europene (CE) la Bucureşti dintele ridică din umeri şi zice că matoare de electricitate. Astfel, Arce- anului 1933. Acţiunea de pregătire a fost declanşată a semănat cu o consultaţie medicală nu semnează dacă acolo figurează lorMittal, cel mai mare producător de în februarie 1933. Alegerile au avut loc abia la mijlocul în vederea prelungirii unei poliţe de creşterea accizei la combustibili, ba oţel din lume, a avertizat că reforma lunii iulie, fiind amânate de trei ori. Noul comitet a fost asigurare. Se pot discuta multe, de chiar şi măsura reducerii temporare energiei propusă de Germania va instalat la începutul lunii august. De ce atâta întârziere, pildă de ce consideră Fondul că s-a a ratelor la bănci. Aşa că delegaţia determina companiile să-şi reducă de ce erau necesare trei amânări? Răspunsul reflectă redus perspectiva de creştere eco- celor trei finanţatori acceptă să se investiţiile, deoarece va deveni mai o filă de istorie comunitară: existenţa unor tensiuni nomică la 2,2% pentru anul în curs, ascundă după deget , ca şi premierul dificil să obţină profit. intracomunitare, a unor disensiuni între Comunitate după o realizare de 2,8% în 2013, Ponta, şi să nu treacă în Scrisoare Şeful diviziei germane a Arcelor- şi Mişcarea Sionistă. In societatea evreiască, la data dar cred că două ar fi aspectele spre creşterea accizei, fără de care însă Mittal a explicat că reformele propu- respectivă, în afara Comunităţii, mai existau şi alte or- care ar merita să îndreptăm lumina nu poate fi atins nivelul negociat al se vor majora cu 30 milioane de euro ganizaţii precum: Uniunea Evreilor Români, Mişcarea reflectoarelor: „Nu este important să deficitului bugetar, de 2,2%! pe an costurile de operare ale celor Sionistă, Partidul Evreiesc ş.a. atingem o ţintă, ci să existe o conti- Poate ar fi vremea să avem mai patru fabrici deţinute de ArcelorMittal De data aceasta disensiunile cu Mişcarea Sionistă nuitate”, a spus Andrea Schaechter, puţină irascibilitate şi mai multă res- în Germania, iar 20 milioane de euro erau pe tema alegerilor. Dr. W. Filderman critica poziţia referindu-se la faptul că guvernul a ponsabilitate, în interesul României? din costurile de operare vor veni acelor organizaţii sioniste care voiau să folosească revenit la obiceiul de a nu îndeplini tocmai din suprataxarea energiei alegerile drept prilej pentru cucerirea Comunităţii. Asta obiectivul de reducere a arieratelor, regenerabile. Berlinul şi Bruxellesul, ar fi însemnat transformarea Comunităţii într-o anexă a deşi reuşise să atingă această ţintă organizaţiei sioniste, conchidea Filderman. Ce-i drept fatidică în septembrie 2013, dar a ca puncte de vedere, Băncile greceşti, însă, nu toate organizaţiile sioniste au lansat lozinca ratat-o din nou în decembrie 2013. nu oraşe cuceririi Comunităţii. La 2 iulie 1933, Asociaţia Sio- Haideţi să vorbim mai pe româ- nemulţumite de testele mai niştilor Centrişti a dat publicităţii un comunicat pentru neşte şi să pricepem ce vrea FMI Între două cicluri electorale, cel dure propuse pentru ele definirea poziţiei sale faţă de alegerile comunitare. de la noi şi de ce ar fi important intern, încheiat de curând, şi cel Organizaţia sionistă ca atare nu va candida în alegeri, să izbutim să rezolvăm această europarlamentar, care bate la uşă, Primele patru bănci greceşti, se preciza în comunicat. Membrilor li se dă deplină problemă. Povestea cu arieratele executivul de la Berlin simte în ceafă respectiv National Bank of Greece, libertate de a candida individual. Este o datorie să ne constă în incapacitatea guvernelor tot mai puternic suflul alegătorilor, de Piraeus Bank, Eurobank şi Alpha spunem părerile, să milităm pentru ebraizarea şcolilor ce s-au succedat la Palatul Victoria care orice politician depinde, oricât Bank, sunt incluse în proiectul UE şi pentru infuzarea noţiunilor iudaice în comunitate. Ei de a obliga companiile de stat să ar fi de apreciat. Drept care, minis- de testare a rezistenţei băncilor în trebuie să lupte individual pentru realizarea programului îşi plătească, la fel ca toată lumea, trul Wolfgang Schaeuble declară că condiţii economice dificile, iar re- sionist prin mijloace proprii. Această poziţie venea în toate obligaţiile financiare la timp. ar fi bine să se modifice Tratatele spectivele „teste de stres” vor arăta întâmpinarea punctului de vedere al conducerii Comu- O factură întârziată la plată trei luni UE pentru a se putea înfiinţa „un şi dacă injecţia de capital european nităţii, exprimat de preşedintele Filderman cu ocazia devine un arierat şi ea are importan- Parlament al Zonei Euro”. Evident din 2013, de 28 miliarde de euro, a adunării plenare a conducerii Comunităţii Evreilor din ţă în bunul mers al economiei: dacă că Bruxelles-ul se face că nu aude, fost suficientă pentru a spori rezis- Bucureşti,din 19 martie 1933. factura conţine o sumă datorată deşi eurodeputaţii francezi ar avea tenţa băncilor elene faţă de viitoare Alegerile comunitare s-au aflat şi în atenţia Uniunii unei alte companii, fie ea de stat, şi ei cam aceeaşi dorinţă. Desigur, şocuri posibile. Evreilor Români,fapt ce rezultă din comunicatul dat la fie privată, o lipseşte pe aceasta de ar fi tentant pentru partea bogată a Toată bătălia se dă, conform 19 martie 1933, cu titlul: „UER şi Alegerile”. Comuni- banii care i se cuveneau şi pe care UE să ridice un baraj legislativ între Reuters, pentru ca băncilor elene catul defineşte Comunitatea ca parte constitutivă a conta. Drept care, compania „trasă ea şi „sărăntocii” din Est, chiar dacă să li se aplice acelaşi indice de si- Cultului Mozaic,care întruneşte totalitatea instituţiilor în piept” spune alteia, la care avea o au primit deja între ei câteva ţări mici guranţă de 8% din capitalul băncii, şi aderenţilor unui rit. Astfel fiind toate curentele şi datorie, că o va plăti când va încasa din fostul lagăr comunist. valabil în UE, nu de 9%, cum propun interesele trebuie să fie reprezentate în conducerea de la firma care a întârziat la plată. Şi Germania, principalul contributor finanţatorii externi, care pretind că Comunităţii pentru a se putea asigura armonizarea şi aşa respectiva sumă se rostogoleşte la bugetul comunitar, nu poate să îşi astfel vor putea fi atraşi finanţatorii apărarea tuturor curentelor şi tuturor intereselor obştei. la câteva societăţi şi le afectează şi manifeste deschis nemulţumirea de privaţi, care vor avea încredere mai Orice încercare de a acapara în folosul unui singur acestora buna funcţionare, iar FMI a trebui să sprijine o serie de state mare în bănci ce au fost supuse unui curent o instituţie,care prin menirea sa este a tuturor, ţipă, pe bună dreptate, că e nevoie europene cu economii în mare difi- test mai dur. ia caracterul de silnicie.Prin această concluzie UER de disciplină la companiile de stat. cultate. Cu atât mai mult cu cât An- Numai că prelungirea discuţiilor şi-a definit poziţia faţă de sloganul unor organizaţii Din milionul de euro cu cât ar fi tre- gela Merkel face declaraţii în sensul asupra procentajului amintit duce sioniste privind cucerirea Comunităţii. Comunicatul buit Guvernul să reducă arieratele întăririi coeziunii europene. la amânarea publicării rezultatelor i-a îndemnat pe membrii UER să participe la alegeri, în decembrie, faţă de septembrie, Cu toate astea, economia germa- testelor, ceea ce creează nervozitate având deplina libertate să şi candideze în funcţii de jumătate veneau dintr-un singur nă continuă să fie bazată pe expor- în cercurile de afaceri, mai ales că conducere. sector, şi anume din transporturi. turi, ceea ce i-a atras adesea critici Eurobank îşi anunţase intenţia de a Urmărind presa evreiască a timpului se poate Aş adăuga, majoritatea din trans- de la Bruxelles, pentru că această emite noi acţiuni, în valoare totală de constata că alegerile comunitare au deşteptat un viu porturi feroviare, ceea ce ridică din orientare a Berlinului este văzută ca 2,7 miliarde de dolari, iar vânzarea interes. ”S-a pus multă pasiune în aceste alegeri”, nou problema privatizării CFR, în o piedică în relansarea UE, dar ea cu succes a noilor acţiuni Eurobank scria ziarul „Egalitatea” şi „patimile încă mai cloco- primul rând a CFR Marfă. Şi acum a contribuit la creşterea nivelului de ar îmbunătăţi încrederea investitori- tesc”. Patimile clocoteau din cauza amânărilor.Nu toţi o înţelegem pe Andrea Schaechter, trai al nemţilor. Recent, comisarul lor în Grecia. candidaţii au îndeplinit prevederile statutare.Fapt ce când ne bate obrazul şi ne spune că pentru afaceri economice şi mone- Băncile greceşti amintite sunt determina conducerea în funcţie să recurgă la dreptul nu-i destul să atingi o ţintă, trebuie tare, Olli Rehn, a cerut Germaniei prezente şi pe piaţa din România: ei de a amâna alegerile. Aveau drept să candideze cei să ai conscvenţa şi seriozitatea de să facă mai multe eforturi pentru a Alpha Bank, Piraeus Bank, National ce împliniseră 21 de ani, dacă aveau cotizaţia achitată a continua. majora consumul şi a favoriza creş- Bank of Greece (NBG), ca acţionar pe ultimii trei ani, erau cetăţeni români şi nu avuseseră O a doua concluzie este că pe- terea salariilor. Oficialul a recoman- majoritar la Banca Românească şi vreo condamnare pentru comiterea unei infracţiuni. nibilele certuri între palate i-au pus dat reducerea taxelor, a contribuţiilor EFG Eurobank, care controlează Salariaţii Comunităţii nu aveau dreptul să candideze. pe membrii misiunii în inedita poziţie sociale şi cheltuieli în infrastructură. Bancpost. După ce comisia electorală a constatat că listele depuse de negociatori nu între Washington Ceea ce nu a împiedicat Germania au ajuns să corespundă prevederilor regulamentare, şi Bucureşti, ci între preşedinte şi să înregistreze în 2013 un excedent ALEXANDRU MARINESCU alegerile au fost fixate pentru data de 16 iulie 1933. Au fost depuse trei liste de candidaţi la 11 secţii de Avangarda românească la Cinematecă votare.Au votat peste 4 500 de membri ai Comunităţii. Papamihailopol, proprietarul revistei Cel mai mare număr de voturi a fost întrunit de lista Arhiva Naţională de Filme a lansat în noiembrie 2012 un demers nr. 2 în frunte cu Sigmund Birman preşedinte: peste de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei „Gazeta ilustrată”. A fost reporter-fo- tograf al unui regiment în timpul pri- 1 700 de voturi. De data aceasta dr. W. Filderman nu europene, inclusiv a celei româneşti, până în 1948, când a intervenit na- a mai candidat. In cuvântul său de recunoştinţă pentru ţionalizarea industriei. Prima ediţie a fost dedicată avangardei franceze, mului război mondial, a fost surprins la Odessa de Revoluţia rusă. A ajuns încrederea acordată, S. Birman a evocat memoria apoi celei sovietice, germane şi olandeze. Ediţia a IV-a din acest an fost precursorilor săi,celor care au pus bazele Comunităţii dedicată creaţiilor româneşti, începând cu Fondane şi Perahim. În 29 şi în nordul Caucazului, la Novorosiisk, a întâlnit-o pe viitoarea lui soţie, moderne. S-a angajat să fie fidel moştenirii lăsate de 31 ianuarie a.c. au fost prezentate la Cinemateca din str. Eforiei nr. 2, ei,să slujească cu devotament Comunitatea şi misiu- sala Jean Georgescu, filmele „Omul cu o mie de ochi” al lui Alexandru Raisa, s-a căsătorit şi tot aici i s-a născut primul copil: o fetiţă, Luiza. nile ei:caritatea în sensul dragostei şi datoriei faţă de Solomon, cunoscut regizor roman (fiul poetului Petre Solomon), despre aproapele;cultura,ca factor de educaţie şi mijloc de viaţa şi creaţia celebrului fotograf Iosif Berman, şi „Ţara fără pâine- Las Din cauza mişcărilor revoluţionare ruse este nevoit să se stabilească diseminare a învăţăturilor iudaice; să se îngrijească Hurdes”, al lui Luis Bunuel şi Eli Lotar (unul dintre fiii lui Tudor Arghezi). de lăcaşurile de cult închinate credinţei strămoşeşti. A Am revăzut cu interes filmul lui Alexandru Solomon despre Iosif Berman, la Constantinopol în perioada 1920 – 1923, unde a lucrat în calitate de adresat un apel membrilor Comunităţii, chemându-i să realizat cu participarea directă a uneia dintre fiicele artistului fotograf, re- depăşească neînţelegerile din timpul campaniei elec- gretata Luiza (Lili) Berman-Urseanu. Documentarul este realizat în anul corespondent-fotoreporter pentru mai multe ziare româneşti şi străine. torale, să-şi unească forţele fără deosebire de culoare 2001, cu Ioana Abur, Tomi Cristin, montaj Niţă Chivulescu, muzica Cristian politică, să fie animaţi de dorinţa de consolidare a vieţii Târnoveţchi, producători Ager Film şi Fundaţia Arte vizuale. Cinematografia etnografică ro- mânească în prima jumătate a se- comunitare, deoarece Comunitatea este a tuturor şi Iosif Berman (n. 17 ianuarie dependenţă din 1877. A învăţat arta colului al XX-lea poate fi împărţită are dreptul să ceară sprijinul tuturor. Noul preşedinte 1892, Burdujeni, Judeţul Dorohoi - fotografică la Cernăuţi. În anul 1911, în două categorii distincte, nu numai a făcut apel la conştiinţa evreiască a tuturor membrilor d. 17 septembrie 1941) s-a născut merge la Bucureşti şi participă la un cronologic ci şi stilistic: cea dinaintea chemându-i să-şi facă datoria atât din punct de vedere în familia unui evreu, naturalizat în concurs pentru ocuparea postului de lui Iosif Berman şi cea de după el. material cât şi din punct de vedere moral. urma participării la Războiul de In- fotograf, concurs organizat de M. E. (Continuare în pag. 18) LYA BENJAMIN 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014

- A fost ajutată de nişte medici militari Povestiri ale Născut în beciurile din armata ungară care au locuit în apar- tamentul nostru începând din 1940-41 şi supravieţuitorilor cu care tatăl meu a fost în relaţii bune. Aşa spitalului de copii din Cluj cum am spus, a fost ascunsă în pivniţă. Chimistul ROBERT SCHWARTZ este preşedintele Comunităţii Evreilor din Cluj. Poate că acei medici i-au făcut rost de Nu ştiu de la ce vârstă poate fi cineva considerat supravieţuitor al Holocaustului, la nişte hârtii cu care au scos-o temporar din el a fost vorba de aproximativ o lună. S-a născut în septembrie 1944, în pivniţa unui ghetou şi ea nu s-a mai întors. Oricum, spital din Cluj iar eliberarea oraşului a avut loc în octombrie. A supravieţuit, împreună ei au ţinut-o ascunsă şi ei, împreună pro- cu mama lui, fără să fie deportaţi. Este de asemenea o poveste despre omenie. babil cu câţiva locatari, au hrănit-o. V-am spus, prea multe detalii nu ştiu, a fost o „De fapt, familia mea este originară temă tabu acasă. Fapt e că era de-acum din Oradea şi tatăl meu, medic ginecolog, însărcinată; eu m-am născut pe 3 sep- nu a primit drept de practică din cauza tembrie 1944, în plină ocupaţie ungară. introducerii prin legile antisemite româ- - Şi unde v-aţi născut? neşti a numerus clausus pentru medici, - La spitalul de copii al lui Matyas şi a sperat că-i va fi mai uşor la Cluj. N-a Matyas (faimos medic clujean n.r.). A fost fost aşa, a fost nevoit să accepte un post dusă la spital şi a născut în beciul spitalu- de medic de laborator la o fabrică de me- lui. Profesorul Matyas, care nici el nu era dicamente”, mi-a explicat interlocutorul «arian pur sânge», s-a temut să o ţină în meu la începutul convorbirii. Interesant salon. Atunci ar fi trebuit să-i facă hârtii, este că şi în cazul lui, ca în multe altele putea fi chestionată, aşa că a cazat-o în Marta, mama lui Robert Schwartz anterioare de care m-am ocupat, părinţii pivniţă Nu a fost asistată la naştere de un acestor supravieţuitori, care în acea peri- medic, ci de o asistentă medicală beată. când tatăl meu a revenit, prin iunie 1945, oadă erau copii, nu au povestit prea mult Probabil că au ales-o ca să nu-şi amin- ne-a găsit acolo. El a supravieţuit, a fost despre împrejurările în care au reuşit să tească prea bine de ce s-a întâmplat şi la Auschwitz, a lucrat pe lângă Mengele, scape cu viaţă, să nu fie deportaţi Nici unde a fost. Imediat după naştere, a fost dar nu în calitatea lui medicală ci ca un cei care au fost în lagăre, cel puţin în transportată acasă, din nou în pivniţă şi a fel de infirmier, spăla pe jos, lucruri de primii ani, nu au intrat în detalii. Cărţile de stat acolo până când armata sovietică a genul ăsta. Probabil că a fost dus de- memorialistică au venit mult mai târziu, intrat în oraş. Se povesteşte, nu ştiu dacă acolo în acele marşuri ale morţii deoarece peste decenii. e adevărat, că un militar rus a scos-o din documentul de eliberare a provenit de la „Informaţiile despre ceea ce am să pivniţă şi, când m-a văzut, m-a luat din Ebensee. A fost eliberat de americani. vă relatez, nu le-am obţinut de la părinţi, după ce a reuşit să fugă din ghetou, deşi mâinile ei. Mama s-a speriat îngrozitor, Atât mai ştiu că aceştia au insistat să deci nu în mod direct, decât foarte puţine s-a întors în vechiul apartament, de fapt ruşii nu aveau o faimă prea bună, dar plece cu ei în State, dar el a vrut să se dintre ele. Le-am luat din documente, din în pivniţa casei, nu a fost căutată şi nimeni militarul nu a vrut decât să mă sărute. întoarcă, deşi nu ştia dacă mama mai era cărţi şi din povestirile altora. Cum eu eram dintre locatari nu a denunţat-o. Ne-am întors în apartament, nu ştiu în viaţă. Şi ne-a găsit!.” nou-născut, vă daţi seama că nu am nici - Dar cum a fugit? exact dacă imediat sau mai târziu, dar A consemnat EVA GALAMBOS un fel de amintiri. Nu i-am întrebat, deoa- rece mi-am dat seama că voiau să dea uitării acest episod tragic al războiului. Am prins numai fragmente de povestiri, Dialogul rabinului Rafael Shaffer cu enoriaşii săi de pildă ce greu i-a fost tatălui meu în O nobilă şi generoasă iniţiativă a conducerii C.E.B. a făcut tru dialog spiritual şi, de ce nu, polemic, pe tema pericopei detaşamentul de muncă obligatorie... fără ca rabinul Rafael Shaffer să se afle miercuri, 5 februarie, la săptămânii, dar nu numai. ţigări! Era un mare fumător. A fost luat la domiciliul unor membri ai C.E.B., asistaţi ai D.A.S.M., cu care a Edith Florian, născută acum 87 de ani, la Cluj, mamă a doi muncă obligatorie în 1942 şi a avut noroc avut bucuria (împărtăşită de ambele părţi) de a dialoga despre fii şi bunică a trei nepoţi (dintre care unul îşi satisface stagiul de un comandant mai civilizat, care nu-i viaţă, religie şi apropierea de Divin. militar în Armata de apărare a Israelului), a revăzut cu ochii chinuia pe evrei. Tatăl meu fiind medic, Fani Stănescu, în vârstă de 84 ani, acum singură, deşi îndureraţi ai inimii, alături de rabinul Shaffer, secvenţe ale era trimis de comandant la Cluj după mamă şi bunică, a depănat, alături de distinsul vizitator, du- opresiunii antisemite trăite alături de familie (evacuare, sărăcie, medicamente, aşa că o dată pe lună sau reroase amintiri din copilărie şi tinereţe (în timpul prigoanei muncă obligatorie), dar i-a şi arătat, plină de mândrie, imaginile la două luni, putea să o vadă pe mama. naziste a fost exmatriculată din şcoală, iar tatăl a fost scos la membrilor familiei plecaţi în Țara Făgăduinței. Dar în primăvara lui 1944, după ocuparea muncă obligatorie). Dânsa a povestit cât de mult a însemnat şi Pe parcusul vizitelor s-au oferit enoriaşilor cadouri, care le-au Ungariei de către armata germană, a fost înseamnă educaţia iudaică primită, de care se simte şi acum adus un zâmbet pe chip şi un strop de bucurie în suflet, alături prins într-o astfel de plimbare, dat jos din ataşată cu dragoste. de cuvintele calde ale rabinului nostru. tren şi trimis direct la Auschwitz. Norocul Erich şi Elisabeta Schäfer, în vârstă de 81 şi 82 de ani, Frumoasa iniţitativă va fi cu siguranţă continuată şi de acum mamei mele a fost că - nu ştiu de ce, originari din Siret şi Cluj, au descoperit, în dialogul cu rabinul, înainte pentru a realiza apropierea de suflet, prin religie şi istorie, poate dintr-o neglijenţă - ea nu figura în cunoştinte comune, pictând tablouri de viaţă, încărcate de pentru păstrarea filonului profund iudaic. Iar pentru cei care do- evidenţa locatarilor casei în care locuiam, suferinţă, bucurii, nedreptate şi recunoaştere. Rabinul Shaffer resc să fie vizitaţi, rugăm să se înscrie telefonic la secretariatul ci doar tata. A fost o şansă, deoarece, a lansat fiului familiei o invitaţie la Cancelaria Rabinică, pen- D.A.S.M. (021.326.41.40 / interior 133). (A.D.) 73 de ani de la Pogromul sângeros de la Bucureşti (Urmare din pag. 3) antisemit. Vorbitorul a atras atenţia că unei legislaţii de sancţionare a manifes- legionare. El a evocat abuzurile poliţiei acest antisemitism potenţial poate prinde tărilor antisemite. Este o lege perfectibilă, legionare şi modul în care aceasta a se regăsesc în sistemul de stat legionar viaţă dacă e încurajat de lideri de opinie de aceea acum ne punem speranţa în procedat la arestarea şi torturarea unui şi cel al lui Antonescu, în politica de stat din societatea civilă, din viaţa politică sau proiectul de lege iniţiat de PNL, de pre- număr important de evrei, afirmând că dusă de acest regim iar ingredientele sale culturală. Nu există o extremă dreaptă şedintele partidului, Crin Antonescu, pro- el şi întreaga sa familie s-au refugiat în au fost antisemitismul popular, intelectual politică, dar există manifestări de extremă iect ce incrimnează mişcarea legionară. pivniţa casei. şi politic, a spus în alocuţiunea sa dr. dreapta, se constată reînvierea valorilor Preşedintele F.C.E.R. a menţionat că la Silviu Grigorescu, fost secretar al Alexandru Florian, directorul Institutului legionare, a liderilor, mai ales în spaţiul formularea acestuia a contribuit şi Institu- Primăriei Municipiului Bucureşti, a evo- “Elie Wiesel”. El a adăugat că Institutul îşi internetului. De asemenea, spaţiul public tul „Elie Wiesel”. Această lege urmează să cat momente ale rebeliunii legionare din propune ca, dincolo de ceea ce se face este folosit pentru manifestări legionare şi fie pusă pe ordinea de zi a Parlamentului . Ploieşti, ameninţările ce planau asupra fa- pentru ca amintirea acelor evenimente promovarea acestor idei. În continuare, A. Vorbind în nume personal, avocatul miliei sale deoarece tatăl lui era cunoscut să se păstreze, să arate unde ne aflăm Florian a prezentat numeroase exemple Cătălin Predoiu, vicepreşedinte al PDL, în Ploieşti ca apărător al evreilor. acum. De aceea, au fost făcute demersuri concrete în această direcţie şi a subliniat şi-a exprimat compasiunea faţă de victi- Osy Lazăr, fost preşedinte al C.E.B., pentru a se realiza o evaluare a nivelului că Institutul “Elie Wiesel” reacţionează mele pogromului de la Bucureşti, reafir- a vorbit despre tragedia pogromului legi- de cultură civică în societatea româneas- întotdeauna la astfel de încercări. mând necesitatea rememorării lor. El şi-a onar şi despre importanţa comemorării că. Concluzia la care s-a ajuns în urma exprimat speranţa că viitoarea societate victimelor. El a evocat tragedia familiei analizării unor sondaje este că România Dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R.: românească va fi lipsită de prejudecăţi, rabinului Guttman, ai cărui doi fii au fost se află la nivelul valorilor de tip tradiţional, de rensentimente, conformă construcţiei ucişi în pădurea Jilava. El i-a omagiat pe că există o lipsă de participare civică. Un “Să nu lăsăm să înflorească europene la care am aderat martirii decedaţi în urma pogromului, dar alt sondaj de opinie arată că toleranţa semnele răului” şi pe cei căzuţi pe câmpul de luptă, în faţă de grupurile etnice în societatea ro- Cuvinte ale martorilor timpul războiului, toţi câştigându-şi dreptul mânească este foarte partajată, la nivel Dr. Aurel Vainer a apreciat luările de la neuitare. de 50 la sută pentru şi acelaşi procent cuvânt şi actualizarea făcută de dr. Ale- Col. Aurel Ianovici, vorbind în calitate În concluzie, dr. Aurel Vainer a arătat împotrivă. Potrivit rezutatelor, există un xandru Florian şi a arătat că, în calitatea de martor al pogromului, a rememorat că pogromul nu a fost o acţiune întâm- antisemitism potenţial, o parte din po- sa de preşedinte al F.C.E.R., urmăreşte scene din acele zile de furie, atunci când plătoare ci a fost dinainte pregătită. Ce pulaţie promovând prejudecăţi cu mesaj evoluţia stării de spirit a poporului român. un grup de legionari a incendiat nume- s-a întâmplat atunci nu mai trebuie să Fenomenul antisemi- roase case din cartierul evreiesc în pre- se repete. Să păstrăm memoria celor tismului există dar nu zenţa unor trupe germane, care asistau care au pierit în pogrom şi să oprim orice este cazul să ne în- indiferente. Totodată, el a afirmat că este încercare de a reînvia acest trecut, a spăimântăm. Trebuie absolut necesar ca societatea contempo- spus preşedintele F.C.E.R., mulţumind să vedem realitatea rană să conştientizeze gravitatea acelor preşedintelui C.E.B., ing. Paul Schwartz, şi să luăm măsuri în fapte şi să le recunoască pentru a evita pentru organizarea evenimentului. La consecinţă, să nu lă- repetarea istoriei. rândul său, acesta a mulţumit F.C.E.R. săm să înflorească Avram Croitoru, supravieţuitor al po- pentru sprijinul acordat. semnele răului. El a gromului de la Bucureşti, a depus mărturie Un scurt program muzical a încheiat arătat că, în calitate despre drama pe care el, împreună cu comemorarea. de deputat, a făcut familia lui, aveau să o trăiască, atunci Grupaj realizat de: Dan DruŢă, mai multe demersuri când întregul cartier Văcăreşti a fost cu- Eva Galambos, George Gîlea, pentru elaborarea prins de furia dezlănţuită a comandourilor Diana Medan REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014 17

Comori ascunse ale Israelului Dispariţia unei Israelul este o ţară plină de muzee. mânat către graniţă, spre lagărele de din Salgotarján. Restul exponatelor a Cele mai multe expun adevărate comori, exterminare din Austria sau Germania. provenit, din donaţii de obiecte din în- artefacte care dovedesc continuitatea de A reuşit să fugă, s-a întors la Budapesta, treaga lume. Amram a fost ajutat şi de mari personalităţi mii de ani a evreilor, vechimea religiei mo- a ajuns în ghetou, s-a întâlnit cu tatăl lui autoritatea locală, care i-a oferit spaţiu zaice, a iudaismului. Altele sunt legate de care, de data asta prost inspirat (deşi nu în clădirea unei foste şcoli. Deocamdată, politice din Israel, istoria evreilor răspândiţi în întreaga lume, se ştie niciodată ce putea să i se întâm- doar o cameră dar are promisiuni că se fiind o dovadă a faptului că, plecaţi aiurea, ple dacă acţiona altfel), l-a luat cu el în va putea extinde. Ar fi păcat să nu i se şi-au păstrat de-alungul timpului credinţa detaşamentul lui de muncă obligatorie. dea acest sprijin deoarece este vorba Shulamit Aloni şi obiceiurile. Iar aceste muzee nu se gă- Au ajuns până la urmă în lagărul de la de o colecţie foarte bogată şi, aşa cum La 24 ianuarie a.c. s-a stins din via- sesc în mod obligatoriu şi în exclusivitate Mauthausen. Karcsi a supravieţuit, s-a am amintit, din toate colţurile lumii – din ţă Shulamit Aloni, una dintre cele mai în marile centre Ierusalim, Haifa, Tel Aviv, întors în Ungaria şi singurul gând de- Australia, America de Sud, Africa, şi nu ci chiar şi în localităţi mai mici... Oameni acum înainte a fost plecarea în Palestina. numai din nordul continentului unde au inimoşi, cu dragoste faţă de istorie, faţă De fapt, a ajuns în Israel a doua zi după existat mari comunităţi evreieşti sefarde, de trecut, care vor să stabilească legătura proclamarea statului. Încă în Ungaria, în ci şi din Etiopia sau Kenya. Despre Eu- neîntreruptă cu prezentul, nu pregetă să cadrul organizaţiei sioniste, a fost pregătit ropa sau America de Nord nici nu mai e facă eforturi şi să întemeieze astfel de pentru munci agricole, astfel că, debarcat cazul să vorbim. lăcaşuri de cultură. în Israel, a fost trimis într-un kibuţ, la Am vizitat muzeul şi am ascultat timp Am întâlnit un exemplu la Givat Ada, o Givat Ada. Dar înainte a făcut 10 luni de de mai multe ore poveştile fiecărui expo- mică aşezare, astăzi unită cu Beniamina, armată şi a participat la războiul pentru nat, ce reprezintă, de unde provin, cât de care nici el nu este oraş, ci o comună, vechi sunt. Există separat obiecte folosite ambele fiind înfiinţate la începutul seco- pentru masa de Şabat, suporturi de lumâ- lului XX de familia Rotschild. La Givat nări pentru Havdala, unul provenind din Ada funcţionează un Muzeu Iudaica de Libia, pahare de Kiduş din Maroc. Pesahul obiecte de cult, creat prin efortul unui sin- este reprezentat de farfuriile speciale de gur om, Amram Gescheit, supravieţuitor Seder şi numeroase exemplare de Ha- al Holocaustului. gada, printre care una dedicată memoriei Holocaustului, o alta din Yemen, alta din puternice personalităţi de stânga din De la Salgotarján, Afganistan sau o Hagada în limba ahmară. viaţa politică israeliană. În “Enciclopedia O colecţie întreagă de Hanuchii, multe cu Femeilor Evreice”, ea este caracterizată prin Mauthausen, valoare de simbol, ilustrează „sărbătoa- în felul următor: “Pasionată, principială, rea luminii”. Una dintre ele i-a imortalizat provocatoare şi, mai presus de toate, la kibuţul din Givat Ada Amram Gescheit pe Macabei, alta este confecţionată din deschizătoare de drumuri”. A lăsat o Povestea lui începe în oraşul Sal- independenţă. Soţia lui, Eva, i-a fost de gloanţe. Provin de peste tot, din Maroc, puternică amprentă asupra vieţii politice gotarján din Ungaria, localitate cu mulţi la început alături. Polonia, Kenya şi alte ţări. Am putut vedea israeliene şi a discursului public. Ea şi-a evrei credincioşi şi cu sinagogi. Ca peste Până la pensionare, Amram s-a ocu- şi un Meghilat Ester în ladino, un şofar dedicat viaţa transformării Israelului în- tot, evreii cu stare au dăruit sinagogilor pat de agricultură şi, dacă acum în locul din Yemen, o pălărie de rabin din Etiopia. tr-o societate deschisă, justă şi liberală, obiecte valoroase de cult, dintre cele pe lui au venit alte generaţii (are trei fete Sunt expuse suluri de Tora din Buhara, bazată pe demnitate umană, toleranţă care le colecţionau acasă. Aşa a făcut şi şi nepoţi), nu s-a despărţit complet de Yemen dar şi din România, din Africa de pentru diversitate şi egalitate. familia Gescheit. ea, doar şi-a schimbat oarecum profilul. sud şi din India, lăzi în care se ţin sulurile, De origine muncitorească (mama Amram – Karcsi cum era cunoscut în Amram produce acum băuturi din fructe, o întreagă colecţie de contracte de căsă- croitoreasă, tatăl tâmplar), s-a născut la familie – a fost colecţionar din copilărie. în primul rând diferite sortimente de vinuri, torie (Ketuba). De asemenea, în muzeu Tel Aviv în 1928, într-o familie de origine Sigur că atunci aduna timbre sau cutii de dar şi grappa, vodcă, lichioruri, sucuri. se află numeroase documente vechi, co- poloneză. Din tinereţe a aderat la miş- chibrituri, dar a existat o înclinaţie care, Am putut admira în casa lui o expoziţie lecţii de timbre cu tematică evreiască şi o carea sionistă socialistă, făcând parte peste ani, s-a concretizat în realizarea la din toate aceste produse, pe care le-am bibliotecă ce cuprinde 300 de exemplare din organizaţia de tineret a Hashomer Givat Ada a Muzeului Iudaica. şi gustat şi trebuie să vă spun că sunt Hagada, un exemplar din Mişna de la Hatzair şi din Palmach, formaţiunea Dar până să se ajungă aici, Karcsi a de calitate. Are propria etichetă şi este începutul secolului XIX şi multe alte cărţi militară din care a luat naştere armata fost luat la muncă obligatorie pe teritoriul binecunoscut printre colegii de breaslă. de autori şi subiecte evreieşti, de istorie israeliană. A participat la războiul de Ungariei, apoi detaşamentul lui a fost a evreilor, lexicoane, hărţi. Nu lipseşte independenţă din 1948, în luptele care Muzeul, un vis împlinit Holocaustul, ilustrat printr-un cufăr din s-au dat pentru Oraşul Vechi al Ieru- Auschwitz, cu numele familiei căruia i-a salimului şi a fost capturată de forţele Amram consideră drept cea mai im- aparţinut, şi un dulap provenind din biroul iordaniene. După terminarea războiului, portantă realizare a sa (în afară de copii lui Raoul Wallenberg. urmând anterior un colegiu pedagogic, şi nepoţi) Muzeul Iudaica, pe care l-a Am mai spus şi altă dată: un muzeu s-a ocupat de copiii refugiaţi. A participat înfiinţat şi-l susţine în primul rând prin trebuie văzut. Numai astfel poţi începe la organizarea unor şcoli pentru copiii eforturi proprii. L-a inaugurat în ianuarie un dialog cu exponatele şi afla istoria lor. imigranţi, unde a şi predat, în timp ce 2008. Baza a constituit-o o colecţie de Muzeul Iudaica din Givat Ada este un studia dreptul. A lucrat ca avocat dar, obiecte de cult aparţinând familiei Ges- astfel de loc. Bogăţia obiectelor de cult, în acelaşi timp, a avut şi o emisiune de cheit. O parte dintre ele au fost salvate şi deşi nu sunt expuse într-o sinagogă, te radio despre drepturile omului şi feme- duse în America de o mătuşă, pe altele face să simţi că eşti înconjurat de spiritul ilor şi a colaborat la diferite publicaţii. le-a regăsit când s-a întors din deportare şi sensul iudaismului. A intrat în Partidul Muncii în 1959. dar sunt şi unele obiecte din sinagogile EVA GALAMBOS A fost aleasă deputat în 1965 pe lista Alinierii, o alianţă între Partidul Muncii şi Ahdut HaAvoda, dar părăseşte Ali- Peregrinări israeliene (II) nierea în 1973 şi formează Mişcarea Reîntâlnire cu amintirea lui Marcel Iancu pentru Drepturile Cetăţeneşti, cunos- În zilele, săptămânile petrecute mai sens, promisiunea unui sprijin eficient din Iancu, un ulei pe pânză intitulat Ma’abara, cută sub denumirea Ratz. Programul demult din când în când la Rishon am avut partea doamnei Dady Iancu, păstrătoarea datat 1949. Este imaginea unui campus partidului cuprindea separarea religiei privilegiul de a-l vizita pe maestrul Marcel importantei arhive rămase de la respec- pregătit a adăposti imigranţii abia sosiţi. de stat, reforma electorală şi respec- Iancu (la Ramat Aviv ori la Ein Hod) şi a tatul său părinte. O mulţime compactă într-un perimetru tarea drepturilor omului iar la alegerile relua dialoguri absorbite ulterior în cartea De altminteri, l-am văzut pe Marcel dominat de coline şi lăsând a se ghici, din 1973 câştigă trei locuri. Aloni este pe care avea s-o editeze Hasefer. Recon- Iancu nespus de încântat când se în- din lateral, vecinătatea unei eventuale numită ministru fără portofoliu, dar îşi stituiam împreună mediul cosmopolit de la tâmpla să-i iasă în cale vreun vestigiu al aşezări pescăreşti (un aproximativ profil dă demisia imediat, nefiind de acord cu Cabaret Voltaire, confruntarea diverselor propriei sale creaţii. Dam împreună o raită de barcă). Nu ştiu să fi văzut vreo repro- persoana numită ministru al religiilor. În aluviuni artistice manifestate în Elveţia prin Ein Hod şi am trecut pragul locuinţei ducere de lucrare similară. Dar şi fără alegerile din 1984, în alianţă cu mişcă- exploziei publice a avangardei în anii colecţionarului Mambusch, invitaţi de datele de identificare înscrise pe etiche- rile “Pace Acum” şi ”Tabăra de stânga primului război mondial, ca şi traiectoriile doamna casei. A fost de neuitat spontana tă, geometrismul constructivist trădează a Israelului”, câştigă cinci locuri în Kne- urmate de pictor şi arhitect, odată întors uimire a maestrului identificând pe unul marca lui M. Iancu, de la distanţă. Fără sset iar în 1992, împreună cu Shinui şi acasă. Răsfoia albume, cataloage de la dintre pereţi un desen propriu din anii să se distingă neapărat prin ceva singular, Mapam formează noul partid Meretz, expoziţii proprii, cotrobăia prin stelajele prolifici ai revistei “Contimporanul”, înainte mă trimitea cu gândul la compoziţii ale care obţine 12 locuri în Knesset. Aloni din atelier, de unde scotea lucrări în de 1930. Asupra surprizelor rezervate de sale din anii de maximă productivitate era implicată în soluţionarea conflictului stadii mai mult sau mai puţin definitivate, circulaţia operelor de artă aveam ocazia creatoare, ieşite din atelierul bucureştean. israeliano-palestinian. A încercat să ini- desene, guaşe, gravuri, mai rar uleiuri, să reflectez, o dată mai mult, parcurgând De pe simezele expoziţiilor de odinioară, ţieze şi un dialog cu palestinienii, a fost folosite ca pretexte, adesea, pentru a da spaţiile noului corp de clădire adăugat multe pânze au ajuns în posesia diver- membră a organizaţiei Yesh Din, care curs evocărilor de persoane, de împre- Muzeului de Artă din Tel Aviv (parte com- selor persoane mai mult sau mai puţin se preocupa de respectarea drepturilor jurări cu nelipsitul parfum al redeşteptării ponentă a admirabilului complex cultural apropiate anturajului său. De câte ori mă omului în teritoriile palestiniene iar după experienţelor umane trăite altădată. “Golda”). Majoritatea sălilor ilustrează aflam în apartamentul colegei de la “Via- primul război din Liban, din 1982, creea- Personaje aduse frecvent în prim plan orientări specifice ale generaţiilor de artişti ţa Românească” Lisette Daniel, nu mă ză Centrul Internaţional pentru Pace în erau Ion Vinea, Margareta Sterian, Miliţa în plin proces de afirmare. Experimentele săturam să privesc un tablou de Marcel Orientul Mijlociu. Aloni este numită mi- Pătraşcu. Se arăta insistent preocupat de postmoderniste par privilegiate în compe- Iancu, moştenit de la Brunea-Fox. Prim- nistru al educaţiei în guvernul condus de întreţinerea memoriei lui Jacques Costin. tiţie cu opţiuni minimaliste, cinetice şi de planul tabloului era dominat de relieful Yitzhak Rabin, dar îşi dă demisia din ca- Graţie acestei insistenţe, s-a şi reeditat alte genuri, uneori la limita extravaganţei. unei chitare, de culoare deschisă pe un uza unor declaraţii legate de religie. Va volumul Exerciţii pentru mâna dreaptă. Probabil din considerente de echilibru, ici- fond cafeniu-roşiatic de catifea. S-a dus şi primi însă portofoliul de ministru al co- Pasul următor ar fi urmat să fie, după colo sunt presărate oaze reprezentative Lisette iar acel tablou cine ştie pe unde îşi municaţiilor, ştiinţei şi culturii, pe care-l cum mă asigura maestrul, scoaterea la pentru patrimoniul de bază al Muzeului. continuă existenţa, dacă măcar va fi fiind deţine până în 1996, când se retrage iveală a unor manuscrise inedite. Vor Era un perimetru al “clasicilor”, să zicem apreciat cu dragostea meritată. din viaţa politică. În anul 2000 a primit stârni, cu siguranţă, real interes dincolo aşa, din galeria cărora nu putea lipsi Reu- Premiul Israel pentru întreaga activitate. de cercul limitat al iniţiaţilor în labirinturile ven Rubin, sau Nahum Gutman, ori Dani GEO ŞERBAN MAGDALENA PORUMBARU avangardei româneşti. Avem, în acest Karavan, cărora le era asociat Marcel 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014

Libertina Povestea unei profesoare Cu o privire caldă, de profesoară mult radio, rostogolite ca nişte pietre de ură şi ca profesor de limba română în liceu, iubită de către învăţăceii săi, doamna incandescentă: “şi de se vor ascunde în mereu aproape de copii pe care i-a iubit, Idelovici profesoară LIDIA FONEA derulează po- gaură de şarpe, şi tot îi vom găsi” sau cărora le-a format şi dirijat gusturile. vestea unei vieţi de 82 de ani. Fetiţa s-a ridicarea bunicului din curtea sinagogii de Când intră în detaliile profesiei, pri- – 100 de ani născut în mijlocul unei numeroase familii către legionari şi salvarea lui miraculoasă, virea blândă devine strălucitoare şi o Şi a fost din nou veselie mare la evreieşti dorohoiene, reuniţi în jurul figurii cu curajul nebunesc al disperării, de către nuanţă de pasiune şi bucurie nebănuite Căminul Rosen. Distinsa noastră colegă impozante şi evlavioase a bunicului Leib, Hannah, fiica sa… După absolvirea şcolii, răzbat în glas în timp ce îmi împărtăşeşte Idelovici Libertina - ce nume frumos - a care îşi spunea rugăciunile în fiecare a urmat liceul evreiesc “Lumina” (de unde despre metodică, despre figuri de stil, împlinit venerabila vârstă de 100 de ani! dimineaţă şi efectua încă, de Iom Kipur, îşi aduce aminte de profesori minunaţi, comentariu literar, îmbogăţirea vocabu- Lume multă, oaspeţi dragi, salonul ritualul de Kaparot, deasupra larului prin reţinerea poeziilor, galben s-a dovedit neîncăpător. capului micuţei, pentru a o despre “Fire de tort” şi “Ba- Directorul Gaetano Perrotta le-a urat proteja de rău. Prima falie în lade şi Idile” şi despre... “Ce bun venit. Apoi au luat cuvântul Aurel familie s-a produs în 1940, minunat lucru este să ştii că ai Iovitu, consilier C.E.B., doamna Lanteta după pierderea Basarabiei de pus creionul în mână unui co- de la Generaţia de Aur JCC şi rezidenţi. către România, prin plecarea pil, care va şti astfel să scrie Cu totii au adresat felicitări sărbătoritei, unchiului Solomon, pe care îl toată viaţa !”... În camera de i-au urat sănătate, o viaţă liniştită, multe iubea nespus de mult, alături la cămin, păstrează încă o clipe de bucurie şi veşti bune de la cei de soţia sa, la Chişinău. parte din biblioteca sa, unde dragi. I s-au oferit daruri, multe , multe Despre acest episod, d-na predomină cărţile de literatură flori şi un tort de ciocolată cu lumânări Fonea a relatat în spectaco- şi albumele de artă, iepuraşul aprinse... Ca să fiu sincer, nu cred că lul “Post Scriptum”, realizat copilăriei sale (despre care a au fost 100. Lipa Segal, oficiant de cult, de tinerii actori fondatori ai vorbit în spectacolul “Moses a rostit o misebeirah (binecuvântare) Centrului de Artă Comunitară, Stories”). Rememorează pentru colega noastră centenară, care citind un scurt fragment dintr- uneori călătoriile sale în Is- a mulţumit tuturor, vădit emoţionată. o scrisoare colectivă, trimisă rael şi bucuria de a-şi purta Un moment care ne-a impresi- după eliberare, printr-un ofiţer paşii pe pământul sfânt al onat pe toţi: a apărut Israel Sabag, evreu (“când te vei întoarce îţi Ierusalimului. Îmi arată cu reprezentantul Joint-ului în România, voi povesti prin viu grai ce s-a emoţie dedicaţiile de pe un vechi prieten al Căminului Rosen, întâmplat la noi”, scria copila cărţile publicate a doi dintre care i-a înmânat sărbătoritei un frumos de 12 ani). Familia frumoasă, elevii săi (care o vizitează buchet de flori şi i-a făcut urări într-o de oameni curaţi, modeşti, meseriaşi printre care Th. Löwenstein, pe care l-a şi acum), afirmaţi deja în lumea literară limbă românească perfectă, după care cunoscuţi, nu a fost ferită de umbrele revăzut, peste ani, ca angajat al muzeului ca ziarişti, scriitori, manageri culturali: a dat tonul şi cu toţii i-am cântat mulţi prigoanei antisemite; pe retina memoriei Yad Vashem), apoi Şcoala Pedagogică, Adriana Ghitoi şi Dan Mircea Cipariu; din ani trăiască! este întipărită – în timpul rebeliunii legio- Facultatea de Psihologie-Pedagogie, ele răzbat cuvinte precum: “profesoarei Libertina Idelovici a trecut în viaţă nare de la Bucureşti – imaginea şilului Facultatea de Filologie. S-a simţit conti- mele, blândă şi iscusită”, “admiraţie pe prin multe încercări grele. După război din curtea şcolii evreieşti “Voinţa” arzând, nuu atrasă spre cunoaşterea psihologiei veci” “o prezenţă care mi-a determinat s-a despărţit de familie, deoarece tatăl, sidururile şi sulurile sfinte mistuindu-se în copilului şi adolescentului, pe care a şi opţiunile”... mama, fratele şi sora sa au emigrat în flăcări, masa de familie întreruptă brusc aplicat-o mai târziu, cu multă dragoste, ANDREEA DAVIDOVICI Israel. Ultimii doi au ajuns în Brazilia. şi nereluată, sub cuvintele scrâşnite la întâi ca educatoare, apoi ca învăţătoare Ea a rămas în Bucureşti, împreună cu soţul ei, Izu Idelovici. Mediaş Timpul nu iartă pe nimeni. Părinţii au Avocatul Betinio Diamant – decedat, sora şi fratele au decedat şi ei, a trecut la cele veşnice şi soţul, ultimul ei sprijin. A rămas singură. Au apărut şi apreciat de comunitatea în care trăieşte probleme grave de sănătate, viaţa a de- Avocatul Betinio Diamant este cunoscut în cercurile juridice av. Diamant şi i-a mulţumit „pentru rigoarea analizelor şi punc- venit un adevărat calvar. Salvarea a fost drept unul dintre specialiştii de istorie a dreptului şi de interpreta- tualitatea” cronicilor unor lucrări de specialitate. - şi în acest caz - Căminul Rosen. Aici re a lui. De-a lungul timpului, pe lângă activitatea lui de avocat, Betinio Diamant este şi membru al obştii evreilor din Mediaş, duce o viaţă lipsită de griji, beneficiază el a colaborat la publicaţia „Studii şi Cercetări Juridice”, revistă cunoscător al istoriei evreilor şi colaborator al revistei noastre. de tratament şi supraveghere medicală a Institutului de Cercetări Juridice, şi apoi al „Revista de Drept Originar din Iaşi, dar petrecându-şi o mare parte din viaţă la permanentă, se bucură de respectul şi Public”, publicaţie a Institutului de Ştiinţe Administrative. Prof. Mediaş, pentru întreaga lui activitate şi ca gest de apreciere, prietenia tuturor. Nicolae Popa, redactorul-şef al revistei, a apreciat contribuţia Primăria oraşului i-a conferit titlul de Cetăţean de Onoare. (E.G.) La sărbătoarea noastră nu putea să lipsească muzica. Consemnăm cu mare plăcere prezenţa în mijlocul Gânduri... şi atât nostru a formaţiei Bucharest Klezmer Bunicul meu, evreu neolog din Cenad, filoane de viaţă”. Aşa îl caracterizează şi în urmă am fost cu sufletul alături de Band, formată din maestrul Bogdan spunea că “un evreu poate trăi în diaspo- acad. prof. univ. dr. Răzvan Theodorescu: Marica în emoţiile prin care a trecut, şi Lifşin, dirijor şi orgă electronică, Rodica ra, dar de la Dumnezeu ar fi să moară „A fost un evreu român, iubitor de ţară şi alţii, pe care emoţia şi trecerea anilor m-a Doija - vioară, Sorin Dobrota - clarinet pe Pământul Sfânt, dăruit de Dumnezeu de Ereţ Israel, deopotrivă”. împiedicat să-i „înregistrez” nominal, dar şi Sergiu Marin - contrabas, care ne-au evreilor, în Israel”. Cumpăna judecăţii zilei de azi e de a căror prietenie am simţit-o îndreptată oferit un concert de melodii israeliene, Eu nu am plecat în Israel, au plecat multe ori fragilă, unii cumpănitori, cei mai către mine şi care mai ales au primit cu idiş şi populare româneşti. S-a creat o copiii. Au muncit din greu, s-au realizat, au mulţi, neîmpăcaţi cu ei înşişi pentru trecut, bunăvoinţă şi interes evocarea încercată atmosferă de bună dispoziţie generală. devenit părinţi, apoi azi bunici, de „sabri”. prea trecuţi pentru viitor, se aşează de de mine. M-au onorat şi scriitoarele de Menţionăm contribuţia deosebită a so- Pentru noi au devenit „parpirene kinder”, multe ori, pe poziţii drastice, fără autoe- la Haifa, Mada Davidsohn şi Francisca listelor Mihaela Cunita şi Carmen Ioviţu, apoi „telefonişe kinder”, mai nou „skype” valuare, fără recunoaşterea, fie ea chiar Stoleru. Şi Teşu, care la nici 10 ani, a cu voci admirabile şi o miscare scenică dar, pentru matcă, tot „kinder”. vagă, că am greşit, că am fost minţiţi, că fost fascinat de figura unui general venit antrenantă şi plină de dinamism. O Scriu aceste rânduri sub impresia încă am crezut, uneori, chiar că am vrut să să viziteze garnizoana din Focşani. De prezenţă discretă, dar foarte importantă, vie şi palpitantă a ultimei mele călătorii în credem, că am fost minţiţi, chiar am vrut altfel, titlul cărţii „Remember Victor Bâr- a fost tehnicianul de sunet Laurenţiu Israel (la împlinirea a opt decenii de viaţă, să credem, că am acceptat să credem şi lădeanu” se datorează tot inspiraţiei şi Silbermann. chiar cred că ar putea fi ultima). Invitată am mers înainte. profesionalismului de editor al lui Teşu. Toată lumea a susţinut ritmul cânte- de Liga Scriitorilor de Limbă Română, sub De această dată însă, priveam în sală Îi mulţumesc şi pe această cale pentru celor, bătând din palme, s-a pornit dan- auspiciile Institutului Cultural Român din şi vedeam prieteni vechi, iar bucuria era diploma şi medalia pe care mi le-a acordat sul, s-au încins hore în care s-au prins Tel-Aviv, am prezentat, cu prilejul zilei Cul- imensă: Biti Caragiale, cu care am stat în cu prilejul întâlnirii de la Tel-Aviv . rezidenţii, oaspeţii şi chiar solistele. O turii Naţionale, volumul „Remember Victor aceeaşi casă, Andrei Călăraşu, Bianca Şi cum tot începutul are un sfârşit, eu încântare ! Bârlădeanu”, alegere datorată inspiraţiei Marcovici, plecată din casa noastră către am să mă mărginesc la a spune încă o Este momentul să exprimăm bucuria ICR Tel Aviv, condus de Gina Pană, se- Ţara Făgăduinţei, Viorel Maier, primul dată MULŢUMESC tuturor celor care mi- noastră deoarece Clubul Centenarilor condată de Bela Krizbay, care au călcat secretar general adjunct al ACPRI, admi- au fost aproape, încă o dată Institutului de la Căminul Rosen creşte mereu. pe urmele lui Al. Mirodan, care îl prezenta rabilul Andrei Strihan, coleg de Uniunea Cultural Român şi, nu în ultimul rând, lui Libertina Idelovici se alătură lui Medi astfel pe V. Bârlădeanu în „Dicţionarul Scriitorilor, din păcate, fără Puica, mâna Doru Bârlădeanu şi Irinei Neidman, copiii Wechsler Dinu - 105 ani şi Anetinei neconvenţional al scriitorilor de limbă dreaptă a celebrei prof. dr. endocrinolog lui Victor, a căror susţinere am simţit-o Klarfeld - 101 ani. Să ne trăiască ! română”: „Cartea de vizită (V.B.) a unui Marcela Pitiş, colaboratoarea cea mai permanent. Vă rog să mă credeţi, nu sunt deloc evreu care nu fuge de românism, a unui apropiată a acad. prof. dr. C. I. Parhon, misogin, dar nu pot să nu remarc că român care nu-şi neagă iudaismul. Bârlă- Zoltan Terner, care m-a primit ca un frate VERONICA BÂRLĂDEANU centenarii noştri sunt toţi... femei! Nici deanu văzându-se o sinteză a celor două în casa lui din Tel-Aviv, după ce cu ani un bărbat! Ne-au întrecut şi în acest domeniu. Este o situaţie absolut inac- ceptabilă. Lucrurile nu pot rămâne aşa. De aceea am luat cuvântul şi am făcut Avangarda românească la Cinematecă o urare pentru toţi bărbaţii din Cămin... (Urmare din pag. 15) În timpul guvernă- reviste londoneze, până când şi acest semnat de cel ce l-a cunoscut şi preţuit, aceeaşi urare am făcut-o şi pentru rilor de dreapta şi lucru i-a fost interzis. Berman a lucrat ca Geo Bogza. “Vreţi să vă fac o marturisire? doamnele noastre, ca să vedeţi că nu al adoptării legislaţiei antievreieşti din fotoreporter corespondent pentru agenţi- Am devenit reporter de dragul fotografiilor sunt misogin. Urarea mea s-a adresat în 1940, studioul şi laboratorul lui Berman ile de presă Associated Press şi Scandi- lui Berman”, avea să declare Bogza. egală măsură tuturor celor prezenţi: rog au fost închise, iar aparatura, materialele navian Newspaper Press. În anul 1946, Filmul lui Alexandru Solomon repro- pe bunul Dumnezeu să ajungeţi cu toţii şi fondul de fotografii, confiscate. În repli- Sindicatul Ziariştilor a instituit, în memoria duce cu veritabil simţ artistic cele mai centenari ...sau măcar să vă apropiaţi că, Berman a deschis un modest atelier sa, Premiul „Iosif Berman” pentru cel mai importante momente din viaţa acestei per- cât mai mult de această performanţă! foto, de unde trimitea material fotografic bun reportaj fotografic. Un alt omagiu este sonalităţi din viaţa culturală românească. POMPILIU STERIAN ziarului „New York Times” şi altor câteva textul “În memoria reporterului fotograf”, (B.M.M.) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014 19 MO Ş TENIREA BERMAN Fotograful Iosif Berman (n. 17 ianua- personajele sale, felul în care îşi introduce Suceava şi Vatra Dornei]. Mama s-a Bogza, caricaturistul Ross. Tata mergea rie 1890, Burdujeni – m. 19 septembrie privitorul în acţiune sunt semnătura Ber- născut în Rusia şi tata a cunoscut-o acolo. cu ei seara la local, la cină şi de multe 1941, Bucureşti), a marcat interbelicul man, chiar atunci când fotografiile sale de … La noi, era lege, mergeam în fiecare an ori plătea pentru toţi, avea salariul mai românesc prin reportajele sale publicate presă nu sunt semnate. A fost un fotograf la mare, în amintirea locului de unde era mare. A devenit colaborator şi la New în ziare sau reviste româneşti (Gazeta complex, care a privit cu înţelegere şi mama, întotdeauna îi era dor de acasă. York Times şi pot să îţi spun că noi trăiam Ilustrată, Dimineaţa, Adevărul, Realitatea lumea mondenă şi lumea satului, alături Şi la Constanţa avea un prieten fotograf, din salariile pe care i le trimitea New York Ilustrată, Ilustraţiunea Română, Sportul, de D. Gusti, dar şi lumea mahalalelor, Păsculescu, care era şi reporter la ziarul Times. Salariile din Bucureşti mergeau la etc.) şi străine (The New York Times, alături de F. Brunea - Fox. A fost fascinat Glasul Dobrogean. Ne invita când ajun- bunica, o întreţinea cu mătuşile. Era un National Geographic etc.). Dispariţia sa de umbre, de geometrie, de ploaie, şi a geam în Constanţa să stăm la el, avea un copil foarte bun. prematură a lăsat în urmă mii de imagini construit întotdeauna personaje care po- apartament foarte frumos, foarte mare. Nu ştiu dacă aţi auzit de la cineva … publicate, prea puţin cunoscute astăzi. În vestesc. Nu s-a mulţumit niciodată să fie Ai mei însă nu voiau să-i deranjeze şi că era un tip foarte spiritual. Nu mai spun acel timp, revista „Realitatea Evreiască” de farsele pe care le făcea de 1 aprilie. a fost una dintre primele care a dedicat Apăreau în ziar, în Dimineaţa sau Adevă- artistului fotograf un amplu supliment, rul, păcălelile lui de 1 aprilie. Şi ţiu minte realizat de Geo Şerban. una …La Cercul Militar, Casa Centrală a După o nedreaptă uitare în perioada Armatei, aveam obiceiul să luăm maşină comunistă, începând cu 1997 numele până acasă sau ne plăcea foarte mult cu fotografului este redescoperit, datorită trăsura, cu birja. El a anunţat prin ziar că interviurilor fiicei sale (Lili Berman), dar o barză a poposit pe semaforul de la Bu- mai ales prin filmul documentar al lui levardul Elisabeta, colţ cu Calea Victoriei Alexandru Solomon (2001), care l-a repus şi a făcut un montaj fotografic: o barză în contextul epocii sale de avangardă şi într-un cuib cocoţată sus pe semafor. In- a atras atenţia asupra celui supranumit vita publicul să vie să vadă barza! Acolo „vânătorul de nori”. Această atenţie a era un surdo-mut agent de circulaţie şi rămas constantă în ultimii ani, mergând s-a mirat teribil agentul că atâta lume era în special pe linia evocării nostalgice a acolo să vadă barza care a poposit pe interbelicului. Aşa cum remarca istoricul Calea Victoriei şi s-a supărat, căuta să de artă Adrian Silvan Ionescu (în Obser- decongestioneze. Asta vă povestesc ca vatorul Cultural nr. 704), 2013 a fost anul să vă daţi seama ce om glumeţ era. Şi Berman, mai precis anul a două expoziţii atunci unul din privitori a văzut că ăsta Berman, una organizată între 25 septem- făcea crize de nervi şi gesticula pentru brie - 25 octombrie la Muzeul Cotroceni, doar fotograful Curţii Regale a României stăteam numai o zi-două, până găsea că nu ştia de ce s-a aglomerat, atunci a pe baza unor colecţii diferite, sub titlul şi a lucrat intens în toate mediile, parcă mama cameră. Aşa am putut să plecăm venit cu ziarul Dimineaţa în faţa lui şi a România interbelică în fotografiile lui ştiind că timpul lui va fi scurt. Se vorbeşte şi la Balcic, de la ei. Pe urmă am reuşit arătat barza acolo. Atunci şi-a dat seama, Iosif Berman (curator Ştefania Ciubota- astăzi prea puţin despre reportajele sale să mergem pe tot litoralul, apoi la Istan- a văzut şi Berman scris. Îl cunoştea din riu) şi respectiv la Biblioteca Naţională a în lumea evreiască (fotografiile cu hasidi- bul. Erau în aşa fel relaţiile politice, că nu vedere, că lua de acolo întotdeauna ma- României, între 23 octombrie 2013 -31 mii din Sighet au ajuns în colecţii private intra nimeni în Uniunea Sovietică. Abia şină, era staţia lui (râde). Şi când a venit ianuarie 2014, pe baza colecţiilor institu- din America) sau chiar despre faptul că prin [anii] 1920, tata, prin relaţiile pe care i-a făcut aşa (arată obrazul). Din ziua aia ţiei sub titlul Iosif Berman, maestrul foto- era evreu şi cum i-a afectat asta cariera le-a avut la Berlin, i-a făcut rost de viză am fost şi noi cunoscute că suntem familia reportajului românesc interbelic (curator în anii 1940, când i s-a interzis să mai mamei. N-a căpătat şi el viză. Raisa Ber- lui Berman.“ Adriana Dumitran). După cum se vede publice, ceea ce i-a produs o suferinţă man cu doi copii minori. Îmi pare rău că 2008, reporter şi foto Anca Ciuciu şi din analiza imaginilor expuse, acestea din cauza căreia a şi murit. nu avem fotografia de pe paşaport; când se află astăzi într-o mulţime de colecţii, în Moştenirea lui Berman trebuie analiza- au venit legionarii, tata a găsit că trebuie ciuda dorinţei lui Berman care îşi dorea o tă fără etichete pompoase, care ne lipsesc să ascundem tot ce atestă că mama a fost arhivă compactă. Se ştie că şi-a păstrat de esenţa reportajului său: apropierea de în Uniunea Sovietică în timpul acela. A Teşu Solomovici cu religiozitate negativele, pe care nu le oameni, umorul lui care transpune prin păstrat doar fotografia casei ei părinteşti. înmâna niciodată clienţilor, şi că a reuşit clişee. În biografia lui încă mai sunt mo- [Atelierul] de la Adevărul a avut trei la 80 de ani să le salveze chiar şi în timpul rebeliunii mente necunoscute care, odată desluşite, încăperi: una era camera principală, unde legionare. Din păcate, astăzi toate s-au ne vor ajuta în viitor să-i înţelegem mai avea o biblioteca foarte mare şi unde ţinea Scriitorul şi publicistul Teşu Solo- împrăştiat şi încă mai sunt fotografii nei- bine fotografiile. materialul lui documentar; mai era o ca- movici a fost sărbătorit la Tel Aviv cu dentificate ale celui considerat unul dintre Am întâlnit-o pe Lili Berman (d. 2011) meră de mărit şi cea unde developa. Noi prilejul împlinirii frumoasei vârste de cei mai mari fotografi români ai secolului în decembrie 2008, când căutam indicii veneam însoţite de mama de la Operă, 80 ani. A învăţat la Şcoala evreiască XX, căruia prestigioasa revistă „National despre tehnica fotografică şi colaborările unde făceam şcoală de balet, să-l luăm din Focşani şi la liceul Cultura din Geographic“ i-a publicat 30 de fotografii. sale, despre care ştia prea puţin. Mi-a seara pe tata de acolo. Toată copilăria Bucureşti. A studiat la Universitatea Un mod dinamic de fotografiere şi povestit despre pozele cele mai dragi, mergeam să-l luăm pe tata seara la masă din Bucureşti (Facultatea de Filolo- cele înrămate, care capătă şi atunci ne duceam undeva în împreju- gie şi Ziaristică). A lucrat ca ziarist la cu totul altă valoare acum, rimi: o dată la Carul cu Bere, o dată la “Scânteia Tineretului”, “Munca” (şeful despre copilăria luminoasă şi Caffe Royal, altă dată la alte restaurante, secţiei de literatură), “Contemporanul”, lipsită de griji, despre figura că seara nu mai era timp să pregătim. Noi “Flacăra” şi “Gazeta Literară”. În 1957, luminoasă a tatei. Una dintre când veneam, aveam un consemn să nu implicat în agitaţiile studenţeşti, a fost dorinţele ei era să facă o dăm buzna la laborator: Tata, am venit! - arestat, dat afară de la ziar, exclus din Fundaţie Berman, pe care Da? E, mai duceţi-vă la un cinema, că eu UTM şi facultate şi a primit interdicţie însă nu a mai apucat să o mai am treabă. Întrebam: Şi cum o să ne de a mai publica în presa românească. realizeze. (A.C.) găseşti? Păi, o să îmi spuie oamenii de A emigrat în Israel în 1964, unde a la intrare în cinema! Şi într-adevăr, noi nu lucrat la Universitatea din Tel Aviv şi Lili Berman: îi spuneam la ce cinema mergem, că nu a desfăşurat o vie activitate publică şi “Tata este din Burdujeni, eram hotărâţi ce film vrem să vedem şi el culturală în lumea israelienilor originari [judeţul] Suceava. A făcut venea şi întreba pe domnii de la control: din România. A fost decorat cu ordinul cursul primar la Burdujeni, Familia mea nu e aici? (râde). Îi răspun- “Meritul cultural” în grad de Ofiţer. liceul l-a făcut la Suceava şi deau poate: Nu sunt aicea, dar încercaţi Director al revistei “Maximum”, care prea mult nu se ştie de unde alături! Erau cinematografele unul lângă apare la Tel Aviv şi al Editurii TEŞU din a învăţat. A avut diferite oca- altul (pe Bulevardul Elisabeta). Când dă- Bucureşti, este autorul a numeroase zii să vadă, era destul de des dea de noi, ne duceam împreună la unul cărţi de istorie a evreimii române şi de la Cernăuţi. Am o fotografie dintre restaurantele astea şi era o veselie istorie literară. făcută pe la 15-16 ani [foto la masă. I-am cunoscut şi colaboratorii, Îi urăm lui Teşu Solomovici AD MEA J. Chrzanowski, fotograf în pe Brunea–Fox, pe Gheorghe Dinu, Geo VEESRIM, ani sănătoşi şi productivi! Siluete D rumuri cert afirmative Bărbat cu deprinderi unitare, con- revelat un povestitor înzestrat, cu abilităţi prin care îmi mărturisea încrederea că calitatea sa de promotor al meu, oriunde structive şi completate de experienţa lui cinematografice, uşor melodramatic. În noi doi ne vom şi cunoaşte „...pentru că s-a ivit oportună, o recomandare favo- în fruntea unor instituţii de cultură, Al. I. acelaşi timp pregătit să treacă la o fază avem încredere în steaua după care ne rabilă. Ştefănescu urca – etapă cu etapă – din nouă în scrisul său. mişcăm, niciodată iluzorie“. Al. I. Ştefănescu obişnuia desigur în calitatea de dascăl la cea de prim-redac- Va fi vorba de construcţii mai am- Aşa se face, nu tocmai ca fapt secun- glumă, totuşi preţuind elocinţa gestului, tor şi editor. biţioase, precum „Al cincilea anotimp“, dar, că am dat la Radio, în două ocazii, să ne gratifice, pe Millo şi pe mine, ca Publicase câteva cărţi de proză bine 1969, febril irigate de cotidianul deni- referinţe la cărţile celui pe care soţia lui, „înveşmântaţi cu atribute duble: ale primite de critică. Mai toate au inclus, în velat. poeta Nina Cassian, îl numea simplu românităţii depline şi ale evreităţii uimi- derularea lor narativă, tensiuni generate Am scris despre ceea ce am consi- Ali. Iar până la o bună comunicare, toare“. Subînţelegea prin asta că râvnea de trecerea de la vechiul regim la cel derat a fi efortul autorului de a strânge când a devenit redactor-şef la „Revue să ne simtă alături de el, ca freamăt in- instalat, recent, cu personaje provenite laolaltă oameni simpli în ambianţe di- roumaine“, lunar dedicat străinătăţii, cu telectual şi rezolvări pertinente în planul din mediile muncitoreşti, dar nu numai. verse, ilegalişti, participanţi la pregătirea recomandări de luat în seamă despre artisticului. Opţiunea îi va facilita fixarea la păşirea insurecţiei de la 23 august 1944. S-a literatura noastră de actualitate, Al. I. La „Revue roumaine“ ştiam, la fiecare acestora, în varietatea lor, într-o atmosfe- vădit că Al.I. Ştefănescu avea înclinaţia Ştefănescu m-a asigurat că voi fi prezent, vizită, că intram într-o redacţie simbolic ră care revelează portrete de natură când să trateze teme etice fără supunere oar- în paginile ei, număr de număr. dispusă a-mi propune alternativa, lumi- strict profesionale, când de mentalitate. bă unor teze partinice. I-a plăcut, în ce S-a ţinut de cuvânt, probabil şi pentru niscentă, la propria mea familie. „Soare de august“, ori „Omul de pe ca- mă priveşte, cum am scris, ce am scris că adjunctul său venise Mihail Petrovea- HENRI ZALIS targ“, scrise şi tipărite după 1955, mi-au despre el. Am, pe undeva, cred, biletul nu, evocat de mine în câteva rânduri în 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014 JEWISH REALITY 73 years from The International Day of the Holocaust Commemoration, the bloody marked in Bucharest and other cities in our country January 27th, the day when in 1945, the extermination camp in Auschwitz-Birkenau was liberated, has become the Pogrom in International Day of the Holocaust Comemoration as a result of a decision by the UN General Assembly. It was marked in Bucharest Bucharest and in other cities across the country through a series The Bucharest Jewish community of symposiums, conferences and concerts. In Bucharest, the with the support of FJCR has organized Romanian Academy, the Federation of the Jewish Communities a number of events to mark 73 years from Romania, the Association of the Romanian Jews Victims since the bloody pogrom in Bucharest of the Holocaust and the National Institute for the Study of the on January 21-23, 1941, with over 120 Holocaust in Romania „Elie Wiesel” organised the Symposium deaths among the Jewish population. „Historical Information and Testimonials Concerning the Thus they held ceremonies at the Great Holocaust in Romania”. Synagogue and the Cemetery Giurgiului, Professor Ionel Haiduc, President of the Romanian Academy, where a religious ceremony was Alexandru Florian, General Director of the „Elie Wiesel” organized and wreaths were laid at the Institute and historian Adrian Cioflâncă spoke at the event. Martyrs’ Monument from state institutions They presented the history of the European Jews’ deportation, – the Presidency, the Government, including the deportation of the Romanian Jews and their killing several embassies and some Jewish in the extermination camps of the fascist Germany. Personalities organizations, JCB, FJCR, AERVH, and Romanian Holocaust survivors have shared their memories B’nai B’rith. In the message sent by the from Moldavia and Wallachia and from the deportations to president of FJCR, Dr. Aurel Vainer and Auschwitz (Dr. Aurel Vainer, FJCR President, Iancu Ţucărman, the words of Eng. Paul Schwartz, JCB Dr. Mirjam Bercovici, Liviu Beris, Octavian Fülop). President and Vice-president of FJCR, The „Elie Wiesel” Institute organized two events. The first was and Timişoara conferences dedicated to the Holocaust. This the unfolding conditions of the tragic dedicated to the Holocaust of the Roma population and within time the guest of honor was Professor Carol Iancu, historian events of the pogrom in Bucharest were this framework took place the presentation of the book „Why from the University of Montpellier. He presented two French evoked. Don’t I Cry? The Roma Holocaust and its True Story. The Roma personalities, Ambassador Jacques Truelle and Georges A symposium dedicated to the martyrs Population Deportation: Studies, Documents, Testimonies”, Dementhon, Director of the French Lyceum in Bucharest who of the pogrom was organized. In this which includes the recollections of Alexandra Radu, deported had the courage to resist the policy of anti-Semitism in France event participated, beside the community in Transnistria as a child. At the book release the historian and in Romania during World War II. Academician Alexandru members and JCB and FJCR leadership, Viorel Achim, specialized in this field, presented the causes, Zub and Dr. Michel Iancu, Director of the Euro-Mediterranean numerous personalities from the public the unfolding and consequences of these inhumane measures Institute „Maimonides” also held lectures on the occasion. and cultural Romanian life. In the opening against the Roma population. During the commemoration The symposia culminated with a Jewish classical music of the symposium the list of Jews who died also took place the opening of the fifth edition of the exhibition concert, presented by the the cellist Sarah Iancu and pianist in the pogrom was read and a moment of entitled „How Was It Possible?”, with its theme inspired by David Bismuth. An impressive manifestation was held in Şimleu silence was held. Stelian Tănase, political the Holocaust in Romania. Initiated five years ago, the exhibit Silvaniei community, in the presence of the Ambassador of analyst and interim General Manager of includes paintings created by artists who attended the creation Israel, Dan Ben-Eliezer, the Ambassador of Poland, Marek TVR, Academician Dan Berindei, Shelly camp organized by the Institute where the artists were able to Szczygiel, and FJCR President, dr. Aurel Vainer. In the Jewish Haggler Livne, Deputy Chief of Mission listen to historians’ lectures on the Holocaust and to meet some community in Braşov the participants at the commemoration at the Israeli Embassy in Bucharest, Dr. of the survivors. listened to the testimonial of Rachel Năstase-Pasternak, Alexandru Florian, General Director of the As every year the French Institute has marked this day by survivor of Auschwitz camp. Many other communities have also “Elie Wiesel” Institute, Dr. Lya Benjamin, organizing during the “Remembrance Week” in Bucharest, Iaşi organized commemorations of the date. historian, Dr. Aurel Vainer, President of FJCR and Eng. Paul Schwartz, the JCB President and FJCR Vice-president A Victim of the Blizzards: spoke at the event. Survivors of those tragic events, Avram Croitoru, journalist, Colonel the Building of the State Jewish Theater Aurel Ianovici, Silviu Grigorescu, former Actress Maia Morgenstern, the who originally planned to build a clinic was focused on the commemoration of Secretary of the City Hall of Bucharest, Director of the State Jewish Theater, said there. In its place a theater was raised, the International Day of the Holocaust, Eng. Osy Lazar, former President of exclusively for the Jewish Reality, shortly where, during the fascist dictatorship, and the fact that people would show that JCB, also talked about those days of after a blizzard that swept Bucharest, that the Jewish artists driven out by the racial they wanted to bring homage and thought, horror. In their interventions the speakers the wind snatched a portion of 80 m2 of laws from Romanian scenes, among without any further formal actions, but have presented the facts, including the roof of the theatre, one of the buildings them Alexandru Finţi, Beate Fredanov, I sent them home because the roof is assassination in those dreadful days of included on the list of the historical Willy Ronea, M. Bradu, N. Stroe, Mircea falling!” more than 120 Jews, they analyzed the monuments in Bucharest. “The building Crişan, and others played. Asked for how long the shows will historical and political conditions that led needs rehabilitation, efforts have been The day I chatted with Maia be suspended in the building where the to the confrontation between the Legion made in this regard and we are expecting Morgenstern, the stage was covered with Barasheum Jewish Theater had its debut, and the army forces that supported Ion the results from day to day,” said Maia ice, the water destroyed the sceneries, the the theatre director said that to give Antonescu. The pogrom took place Morgenstern. “First there were collapsed electrical installations couldn’t be used performances on other scenes can be a not as a haphazard moment, but – as chimneys and vents. Now, when the and the water infiltrates and destroys the solution. “Our actors are now preparing pointed out by Dr. Lya Benjamin on the wind picked up 80 square feet of roof, I building. “The damage produced now is a memorandum requiring not leaving the basis of documents – it was prepared fear that tragedies can happen. Maybe I more serious and our activity which we building. As an actress, no I do not want in advance by the legionary forces. The exaggerate, or maybe I am even pathetic, continue stubbornly is seriously affected this either, but as a manager, if requested speakers and their papers drew attention but I also have a legal responsibility, but too. Our activity is not with the public, by the authorities I must comply”. to the danger of revival of anti-Semitism especially moral. I don’t know what keeps but we have rehearsals, the actors are At the time of the interview, discussions in general and to some concepts and the roof that flutters. It was ensured for the all present here and don’t want to go are held “at the level of friendship and manifestations of the extreme right in moment by a special fire division within elsewhere. The greatest pain is that goodwill, but not only” with the Jewish Romania, in the public space and on the the Emergency Situations Inspectorate, we are giving back the money on many Community Center in Bucharest, the internet. They emphasized the need to but I believe it still represents a threat. “ tickets. The fact that we give back much Comedy Theatre, the Nottara Theatre, organize such commemorations so that We remind that the State Jewish money means that many tickets were to find a scene as a temporary refuge. the new generations will know the history Theater operates in a building that dates bought. Spectators came in large number In the meantime, they resumed the and take action so that such tragedies will back to the last decade of the 19th-century on January 25th, to the “Wandering performances at the New Hall of the not be repeated. built on a plot bought by Dr. Iuliu Barasch, Stars”, on the 26th, to “Janka”. Our activity Comedy Theatre, in the vicinity of the Choral Temple. The success, as written on the theatre site, is due to “the City Hall Ten years after the passing away of Bucharest and the friendship of the Comedy Theatre”. The curtain fell over this conversation of Academician NICOLAE CAJAL with a remark of Maia Morgenstern: “The rd On March 3 we commemorate 10 years from the passing away of the Academician Jewish Theater is here and its existence Nicolae Cajal, former president of the FJCR, prominent physician and scientist. is not for the sake of politics, as a On 23 Adar (March 23) the great personality of the Jewish community and scientific decoration, like a wax doll that you may life will be commemorated at the Jewish Community Center of Bucharest, in the get from its place. The Jewish theater is presence of his daughter, Irina Cajal Marin. there because there is public”. Dr. Aurel Vainer, member of the Parliament and president of FJCR, Ionel Haiduc, To draw attention to the delay in the President of the Romanian Academy, Academician Răzvan Theodorescu, Ion Iliescu, commencement of the theatre reparation former President of Romania, Victor Opaschi, Secretary of State at the Department of works, the actors near the director, Maia Religious Affairs, Dr. Irinel Popescu, Dr. Mircea Beuran and Dr. Monica Constantinescu, Morgenstern, presented in front of the José Iacobescu, president of B’nai B’rith Romania, other notables and known of the building from Dr. Iuliu Barasch Street, the late Nicolae Cajal, his memory blessed, announced their attendance at the event. show Mazel Tov and Justice for All. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014 21

Condoleanţe pentru familia deputatului CALENDARUL 6 LUNII martIE 6 Mircea Grosaru EVENIMENTE GENERALE 1932 Trecerea în nefiinţă a deputa- Ne exprimăm profundul re- 1902 28-31 martie, Bucureşti – S-a tului Mircea Grosaru i-a îndure- gret pentru încetarea din viaţă, 12 martie, Londra – este înre- constituit secţiunea de tineret rat pe toţi cei care l-au cunoscut. nefirească, atât de nea teptată, gistrată Banca Anglo-Palestiniană. „Dr. Adolph Stern” a Partidului Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel a domnului Mircea Grosaru la 1925 Evreiesc. Vainer, deputat, a adresat since- vârsta de numai 61 de șani, pre- Simon Dubnov, istoric, începe 1933 re condoleanţe familiei îndoliate, şedinte al Asociaţiei Italienilor publicarea celor zece volume ale 14 martie, Bucureşti – În şe- doamnei Ioana Grosaru: din România – RO.AS.IT, depu- istoriei universale a poporului dinţa Senatului, dr. I. Niemirower “Stimată Doamnă, tat în Parlamentul României, la evreu. protestează faţă de insinuările În aceste momente de doliu al patrulea mandat, a cărui no- 1928 cuzistului Iuliu Mumuian, care-i şi grea întristare pentru familia bleţe sufletească i generozitate cuvenitele condoleanţe, sin- • Începe publicarea unei vaste asimilează pe evrei cu bolşevicii. lucrări – Enciclopedia Iudaica, în 1934 dumneavoastră şi Asociaţia umană sunt de neuitat. cere, i asigurări de prietenie limba germană, editată de Iakob Se dezvoltă reţeaua băncilor Italienilor din România, prin Imi vin mereuș în minte po- dezinteresată pentru dumnea- Katzkin, Nahum Goldman (1895- cooperative de credit mărunt, la trecerea în nefiinţă a soţului liteţea sa desăvâr ită, dorinţa voastrăș i iubitul fiu al doamnei 1982) şi Ismar Elbogen (1874- care apelează tot mai mulţi evrei dumneavoastră, mult îndrăgi- de a fi alături la orice solicitare i domnului Mircea Grosaru, 1943). Venirea la putere a naziştilor implicaţi în întreprinderi mici, mij- tul deputat Mircea Grosaru, în i comportamentul șsău autentic acum cândș trebuie să faceţi faţă împiedica finalizarea acestei vaste locii, din urban şi rural. numele conducerii Federaţiei colegial. șacestor momente atât de grele opere din care, până la acea dată, 1935 Comunităţilor Evreieşti din Ro- ș Vă rugăm, stimată doamnă i dureroase. apăruseră primele zece volume 20 martie, Bucureşti – Se re- mânia, vă transmitem sincere Grosaru, să primiţi expresia Dumnezeu să îl odihnească (până la litera L). înfiinţează Garda de Fier, sub condoleanţe. regretelor noastre, însoţite de șîn pace!” 1933 denumirea „Totul pentru ţară”. Sunt • Aproximativ 503 000 evrei reiterate toate punctele antisemite trăiau în Germania, în primele luni din vechiul program. după venirea la putere a lui Hitler; 1936 A încetat din viaţă Emeric Rozsa 99 000 (19,8%) din evreii germani 5 martie, Bucureşti – Apare Decesul fostului preşedinte al Comunităţii evreilor din Cluj, a fost un bun organizator al vieţii proveneau din Europa de Est. Că- revista săptămânală „Realitatea Evreilor din Cluj-Napoca a generat o mare tristeţe comunitare, aducând un aport semnificativ pentru sătoriile mixte ajunseseră la 60%. evreiască” şi publicaţia bilunară în comunitatea evreiască, se arată în mesajul de ca viaţa evreilor din Cluj să aibă continuitate. Populaţia evreiască a Berlinului de documentare iudaică „Drumuri condoleanţe adresat C.E. Cluj-Napoca de preşe- A lăsat în urma sa o comunitate îndoliată şi era de 160 564. Până la finele lui nouă”. mai 1939, peste 300 000 evrei dintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, mesaj pe care multe regrete în sufletele celor care l-au cunoscut. NAŞTERI ŞI DECESE îl redăm mai jos: În aceste momente de grea întristare, în numele din Germania (inclusiv teritoriile “Vestea încetării din viaţă a fratelui nostru Eme- Conducerii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din ocupate) vor emigra: spre SUA – • 01 03 1859 – Se naşte Shalom 61 000; Palestina – 55 000; Ma- Alehem, clasic al literaturii idiş. ric Rozsa , fost preşedinte al Comunităţii Evreilor România, transmitem sincere condoleanţe familiei rea Britanie – 40 000; Franţa – • 01 03 1872 – Se naşte Iacob din Cluj în perioada 2007-2010, ne-a produs o îndoliate. 30 000; Argentina – 25 000; Brazilia – Iţhak Niemirower, care avea să mare întristare şi multe regrete. Atotputernicul să-l aibă în paza Sa!” 13 000; Africa de Sud – 5 500; Italia devină primul şef-rabin al Cultului A servit cu devotament şi dăruire interesele – 5 000, alte ţări europene, inclusiv Mozaic din România. România, 25 000. Alte ţări – 23 000. • 01 03 1922 – S-a născut la Ie- • Albert Einstein, care preda în rusalim omul politic şi comandantul Meteoritul de aur afara Germaniei când Hitler şi-a militar Yitzhak Rabin. Anul trecut, pe 3 decembrie, majoritatea agen- românesc. asumat puterea, renunţă la funcţia • 01 03 1925 – Se naşte la Ba- ţiilor de ştiri, a televiziunilor, radiourilor şi ziarelor În duminica din 16 februarie, JCC Bucureşti, sa de la Academia Regală Prusacă cău acad. Solomon Marcus. din ţară anunţau dispariţia dintre noi a celui care prin Sanda Wolf şi prof. Zigu Tauberg, au organizat de Ştiinţe şi acceptă o funcţie la • 04 03 1977 – Un violent toată viaţa şi-a dedicat-o divertismentului. cu sprijinul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Institutul pentru Studii Avansate cutremur zguduie Bucureştiul. Se Octavian Sava a fost, pe rând, bucăţi din toate România şi a American Jewish Joint Distribution din Princeton, New Jersey. Nu înregistrează un număr de morţi şi se va mai întoarce niciodată în pagube materiale. Printre victime câte numim astăzi feţe ale show-business-ului. Şi Commitee, Salonul literar “Octavian Sava, Mete- Germania. se află şi reprezentanţi de seamă nu câte puţin, într-o viaţă de aproape 86 de ani, oritul de aur al Televiziunii, Radioului şi Revistei 1939 ai evreimii bucureştene: Veronica în care a creat, până când Cel mai Mare dintre româneşti”. Se estimează că între 20 000 şi Porumbacu, poetă, prozatoare şi creatori la chemat la El. Nu am mai văzut de ceva vreme, o sală a JCC- 50 000 străini au luptat de partea traducătoare; soţul ei Mihai Petro- Octavian Sava a semnat textele pentru nu- ului din Popa Soare atât de plină. monarhiei în timpul războiului civil veanu, critic şi istoric literar; Savin meroase spectacole ale Teatrului de Revistă Intreaga întâlnire s-a desfăşurat ca şi cum ar fi din Spania. Dintre aceştia, între Bratu, istoric şi critic literar; soţia “Constantin Tănase”, printre care “Piei, drace!!!” fost un spectacol de revistă, montat cu bun gust, 6 000 şi 7 000 au fost evrei, plus sa, Bianca Bratu, cadru universitar. (alături de Mihai Maximilian, Nae Lăzărescu, Dan având pe scenă doar actori de primă mână. cei din brigada Lincoln. • 05 03 1856 – Se naşte Moses Mihăescu), în regia lui Biţu Fălticineanu şi Cezar Pe lângă participarea conducerii F.C.E.R. şi 1941 Gaster (m. 1939), rabin, lingvist şi Ghioca; “Veselia nu-i în criză”, musical umoristic a C.E.B., dr. Aurel Vainer, preşedinte F.C.E.R. Adolf Eichmann este numit folclorist. şeful Secţiei IV B4 pentru afacerile • 05 03 1915 – S-a născut regi- (alături de Mihai Maximilian, Nae Lăzărescu, Vasile şi deputat în Parlamentul României, şi ing. Paul evreieşti şi expulzarea populaţiei zorul Franz Auerbach, fost director Muraru), în regia lui Biţu Fălticineanu; “O premieră Schwartz, preşedinte C.E.B. şi vicepreşedinte evreieşti. al TES Bucureşti. furtunoasă”, musical după I.L.Caragiale, în regia F.C.E.R., au fost prezenţi în sală numele grele ale 1944 • La 07 03 2014 comemorăm lui Cezar Ghioca; “Omul care a văzut moartea” divertismentului românesc. Ca să vă faceţi o idee, • Într-un raport către conducă- zece ani de la dispariţia lui Nicolae (alături de Marius Ţeicu), în regia lui Constantin dar şi din teama de a nu uita pe cineva din lunga torul statului român se arăta că: Cajal (născut 1919), membru titular Dicu; şi “Nevestele vesele”, în regia lui Alexandru listă, am să enumăr doar trei personalităţi: Marius „Fiinţa etnică a neamului nostru tre- al Academiei Române, vicepreşe- Arşinel (alături de Nae Lăzărescu, Geo Tipsie, Ţeicu, Vasile Muraru şi Sanda Manu. buie ferită de amestecul cu sânge dinte al Academiei Române între Mihai Maximilian, A Storin). După deschiderea evenimentului, făcută de evreiesc”. În consecinţă, Decretul- 1990-1994, preşedinte al secţiei A lucrat la producţii de televiziune, în calitate Sanda Wolf şi Zigu Tauberg, a urmat o serie de Lege semnat de Ion Antonescu şi de ştiinţe medicale între 1994 – ministrul de resort (apărută în M.O. 2004, preşedinte al Academiei de de scenarist sau producător, între acestea numă- evocări ale diferitelor valenţe pe care le-a avut din 18.03.1941) modifică textul arti- Ştiinţe Medicale (1969-2004) ş.a. rându-se: “A doua cădere a Constantinopolului” personalitatea lui Octavian Sava, evocări ce s-au colului 44 din Legea pentru regimul A îndeplinit funcţii de conducere (1994), “În fiecare zi mi-e dor de tine” (1987), “Cum legat perfect cu momentele artistice puse în scenă. general al cultelor, în sensul că ca preşedinte sau vicepreşedinte ne-ar vrea bărbaţii?!” (scurtmetraj de televiziune, A fost, aşa cum spuneam, un adevărat spectacol, „evreii să nu încerce a-şi ascunde în foruri ştiinţifice dintre cele mai 1982), “Bufetul «La Senat»” (scurtmetraj de te- cu o regie ireproşabilă. originea lor etnică prin convertirea înalte. Din dragoste pentru această leviziune, 1973), “Recomandări” (scurtmetraj de În faţa publicului, au fost pe rând: Cezar Ghi- la alte credinţe.” uriaşă personalitate, era denumit televiziune, 1971), “Post restant” (1961), “La un re- oca, Ada Vetan şi Sanda Manu, Valentina Fătu, • 18 martie – În urma întâlnirii „domnul preşedinţi”. Nu în ultimul staurant de lux” (scurtmetraj de televiziune, 1994), Claudia Voiculescu, Doina Ghiţescu, Alexandru dintre Hitler şi Horthy la Schloss rând, a fost preşedinte al F.C.E.R. “Avocatul” (scurtmetraj de televiziune, 1976), Mironov, Miron Baltăţeanu, actorii Teatrului Evre- Klesheim, cel din urmă a cedat un întreg deceniu (1994-2004) şi di- “Originea şi evoluţia vehiculelor” (scurtmetraj de iesc de Stat… ultimatumului Führer-ului printr-un rector onorific al Centrului Cultural acord de predare a câtorva sute Român de la Viena (1992-2004). televiziune, 1973), “Informaţii-gara” (scurtmetraj Comunitatea Evreilor din Bucureşti a avut de mii de evrei „pentru a lucra în • 09 03 1992 – A murit la Tel de televiziune, 1971). priceperea de a organiza o întâlnire comemora- întreprinderile industriale şi agricole Aviv Menachem Begin (n. 1913) A realizat primul serial radiofonic românesc, o tivă, de unde nu cred că a plecat cineva fără să germane”. care, venit în Israel în 1942. Între adaptare după “Tartarin din Tarascon”, de Alphonse fie emoţionat, dar la care s-a şi râs. S-a râs mult, 1977 şi 1983, a fost prim ministru al Daudet, care a avut premiera în august 1951. pentru că invitaţii au reuşit să facă glume cu bun EVENIMENTE LOCALE Israelului. Distins cu premiul Nobel Aceasta este, de fapt, doar o mică parte a ceea gust, aşa cum îi plăceau lui Octavian Sava. 1930 pentru Pace. ce a făcut Octavian Sava pentru divertismentul GEORGE GÎLEA • 2 martie – Comunicat privind • La 10 03 1988 a murit la Bu- un acord electoral între U.E.R. cureşti folcloristul şi etnosociologul (Uniunea Evreilor Români) şi PNL, Harry Brauner. Y D E C E S E Y COMEMORĂRI Y motivat de „măsurile antisemite ale • La 12 03 1966 moare la Paris guvernului în exerciţiu”. Victor Brauner, pictor de faimă • Readuc în memoria celor ce i-au cunoscut şi apreciat, pe tatăl meu, Cu durere şi regret, fiica Seidman • 9 martie – C. Stere condamnă mondială. dr. , decedat în 21 februarie 2000, şi pe mama ARTHUR MAYERSOHN Rebecca anunţă împlinirea a 4 ani măsurile antisemite ale guvernului • La 12 03 2014 se împlinesc mea, , decedată în 1981. Amintiri neşterse! MARGARETA MAYERSOHN naţional-ţărănesc şi declară că va cincisprezece ani de la încetarea Dr. Mirela Freifeld pe 2 martie 2014 de la trecerea în lupta contra lor. din viaţă a marelui violonist Yehudi • La 15 februarie (27 Şvat) se împlinesc 26 de ani de la moartea lui nefiinţă a lui SEIDMAN NUSEN, 1931 Menuhin. , scriitor, om de teatru, poet sensibil, fin om de cultură. tatăl care va rămâne veşnic în ISRAIL BERCOVICI • 5 martie – Aristide Blank a • 13 03 1926 – S-a născut la Îi păstrăm vie memoria. Doctor Mirjam Bercovici şi familia aminirea mea. donat 1 milion lei pentru Noua Ma- Galaţi avocatul Iulian Sorin. A fost • Bianca Vigdar anunţă cu durere împlinirea unui an de la dispariţia ternitate. Totalul donaţiilor pentru secretar general al F.C.E.R. şi soţului ei, , preşedintele Comunităţii Evreilor Bacău. Fie-i Înhumaţi în cimitirele C.E.B. VIGDAR HARI maternitatea fondată de A. Blank şi preşedinte interimar al Federaţiei. amintirea binecuvântată! în luna ianuarie 2014: POPESCU Banca Marmorosch-Blank se ridică • La 14 03 2014 se împlinesc • Pe data de 24 decembrie 2013, s-au împlinit 3 ani de când buna şi (84 de ani, Cimitirul Giurgiu- FANY la 7 milioane lei. 135 de ani de la naşterea marelui draga mea prietenă , fostă salariată F.C.E.R., s-a stins lui), (94 de ani, MARIA HOROVITZ VAIDENFELD ISAC • 8 martie, Cernăuţi – Sărbă- fizician Albert Einstein. din viaţă lăsând un gol imens în inima mea şi a celor care încă o mai plâng: Cimitirul Giurgiului), STANESCU torirea jubileului de 20 de ani de • 19 03 1922 – Se naşte Seidy Irina Cajal, Vali Angelescu etc. O voi păstra în suflet ca pe o comoară (88 de ani, Cimitirul Giurgi- AMELI existenţă a Societăţii B’nai B’rith Glück, viitoare actriţă de mare suc- scumpă a copilăriei mele, când alături de fratele ei Bebe Bercovici, actor ului), (80 de ani, PASTI POMPILIE Orient. ces pe scenele teatrului idiş. în Israel, eram nedespărţiţi. Azi şi mereu o vom plânge! Veşnică amintire. Cimitirul Giurgiului), ZEILICOF LILY Victoriţa Demayo. (86 de ani, Cimitirul Giurgiului). HARY KULLER 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014 zicedid ze`ivnd א אדר ראשון תשע"ד - כ"ח אדר ראשון תשע"ד z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה 73 שנה מאז היום הבינלאומי לזכר השואה צוין בבוקרשט ובערים אחרות ברומניה 27 בינואר, היום שבו שוחרר מחנה – גירוש הצוענים לטרנסניסטריה: הפוגרום האכזרי ההשמדה אושוויץ-בירקנאו בשנת עדויות, מחקרים, תעודות". הספר גם 1945, הוכרז כיום הבינלאומי לזכר מביא את זיכרונותיה של אלכסנדרה השואה, בעקבות החלטה של האומות ראדו, שגורשה לטרנסניסטריה בהיותה מבוקרשט המאוחדות. יום זה צוין בבוקרשט ילדה. בהשקת הספר, הציג ההיסטוריון ובערים אחרות שברומניה בכינוסים, ויאורל אקים, מומחה בנושא שואת הרצאות וקונצרטים. בבוקרשט, הצוענים, את הסיבות, ההשתלשלות באולם האקדמיה הרומנית, אורגן וההשלכות של פעולה זו על האוכלוסייה הכנס "ידיעות היסטוריות ועדויות על הצוענית. באירוע זה נפתחה גם השואה ברומניה", על ידי האקדמיה המהדורה החמישית של התערוכה: "איך הרומנית בשותפות עם הפדרציה של היה אפשר?" העוסקת בשואת יהודי הקהילות היהודיות מרומניה, אגודת רומניה. בתערוכה זו, שיוזמתה החלה היהודים מרומניה, קורבנות השואה, לפני חמש שנים, מוצגות תמונות שציירו וגם המכון הלאומי לחקר השואה ציירים שהשתתפו בקייטנה שאירגן מכון על שם אלי ויזל. בכנס הנ"ל דיברו "אלי ויזל" ובמסגרתה יכלו האמנים פרופ' יונל חייצוק, נשיא האקדמיה לשמוע הרצאות של היסטוריונים על הרומנית; אלכסנדרו פלוריאן, מנהל השואה ויכלו להיפגש עם ניצולים. מכון "אלי ויזל" וההיסטוריון אדריאן כמו בכל שנה, המכון הצרפתי צ'ופלנקא. הם הציגו את תולדות גירוש שברומניה ציין יום זה בהרצאות על יהודי אירופה, בכלל זה גם של יהודי בעייתיות השואה במסגרת "שבוע הארו-מדיטרני על שם "מאימונידה". רומניה והשמדתם במחנות ההשמדה הזיכרון" בערים בוקרשט, יאסי, כינוסים אלה הסתיימו בקונצרט של שהוקמו על יד גרמניה הנאצית. אישים טימישוארה. בפעם הזאת, אורח הכבוד מוזיקה יהודית קלאסית, שניגנו הצ'לנית קהילת יהודי בוקרשט, בתמיכת וניצולי שואה מרומניה סיפרו מתוך היה ההיסטוריון, פרופ' קארול ינקו שרה ינקו והפסנתרן דוד ביסמוט. הפדרציה של הקהילות היהודיות זיכרונותיהם, גם ממולדובה וממונטניה מאוניברסיטת מונפלייא. הוא דיבר על אירוע מרשים התקיים בקהילה היהודית מרומניה, אירגנה אירועים אחדים וגם מתקופת הגירושים לאושוויץ שני אישים צרפתיים, על השגריר ז'אק שבעיר שימלאול סילבניי, בנוכחותם של על מנת לציין 73 שנים מאז הפוגרום ולטרנסניסטריה – ד"ר אאורל ויינר, טריואל ועל ג'ורג' דמנתון, מנהל בית שגריר ישראל ברומניה, דן בן אליעזר, האכזרי שבעיר בוקרשט, שהחל ב21- יו"ר הפדרציה של הקהילות היהודיות הספר התיכון הצרפתי שבעיר בוקרשט, שגריר פולין ברומניה, מארק שצ'יג'יאל בינואר ונמשך עד ה23- בו 1941, ובו מרומניה, ינקו צוקרמן, ד"ר מרים שלשניהם היה האומץ להתנגד למדיניות ושל יו"ר הפדרציה, ד"ר אאורל וינר. נהרגו יותר מ120- יהודים. כן נערכו ברקוביץ, ליביו בריש ואוקטביאן פיולופ. האנטישמית של צרפת ושל רומניה בקהילת יהודי בראשוב, המשתתפים טקסים בבית הכנסת הגדול ובבית מכון "אלי ויזל" אירגן שני אירועים: בימי מלחמת העולם השנייה. באירוע באירוע האזינו לעדויותיהם של רחל העלמין על שם ג'יורג'יולוי, שם נערך הראשון הוקדש לשואת האוכלוסייה שאורגן בעיר יאסי, העבירו הרצאות גם נאסטאסי-פסטרנק, ניצולת מחנה גם טקס דתי והונחו זרי פרחים הצוענית ובו הושק הספר: "מדוע אינני פרופ' אלכסנדרו זוב, חבר באקדמיה אושוויץ. גם קהילות רבות אחרות ציינו לאנדרטה של ההרוגים על קידוש ה' בוכה: שואת הצוענים וסיפורה האמיתי הרומנית וד"ר מישל ינקו, מנהל המכון תאריך זה. מטעם מוסדות ממשלתיים – נשיאות, ממשלה, שגרירויות אחדות וכן מטעם מוסדות יהודיים: פדרציה של הקהילות עשר שנים לפטירתו של פרופ' ניקולאי היהודיות מרומניה, קהילת יהודי בוקרשט, אגודת היהודים מרומניה, קורבנות השואה, בני ברית. במסר קאז'אל, חבר באקדמיה הרומנית ששלח יו"ר הפדרציה ד"ר אאורל ויינר, ובדברי ראש קהילת יהודי בוקרשט ביום ה3- במרץ מציינים עשור שנים הקהילות היהודיות מרומניה; חבר וסגן יו"ר הפדרציה, המהנדס פאול לפטירתו של פרופ' ניקולאי קאז'אל, בפרלמנט הרומני, פרופ' יונל חיידוק; שוורץ, הוזכרו התנאים בהם נערכו יו"ר לשעבר של הפדרציה של הקהילות יו"ר האקדמיה הרומנית; פרופ' רזוואן האירועים הטראגיים של הפוגרום היהודיות מרומניה, רופא מפורסם ואיש תיאודורסקו, חבר באקדמיה הרומנית; מבוקרשט. מדע. ויקטור אופסקי, מזכיר המדינה במחלקת בהמשך נערך כנס שהוקדש כולו ב23- בפברואר, אישיות דגולה זו בדתו; פרופ' אירינל פופסקו, מירצ'א לנספי הפוגרום. באירוע זה השתתפו בחיים הקהילתיים והמדעיים היהודיים באוראן, מוניקה קונסטאנטינסקו; גם ההנהגה וחברי הפדרציה ושל הוזכרה במרכז הקהילתי היהודי ז'וסי יעקובסקו, יו"ר בני ברית רומניה קהילת יהודי בוקרשט וגם אישים מבוקרשט, בנוכחות בתו, אירינה ועוד אישים רבים ומכרים של ניקולא רבים מן החיים הציבוריים ומחיי קאז'אל-מארין. קאז'אל ז"ל. הרוח הרומניים. בפתיחת הכנס נקראה כן הודיעו על השתתפותם באירוע ועל כך נרחיב בגיליון הבא של כתב רשימת היהודים שמתו בפוגרום ד"ר אאורל ויינר, יו"ר הפדרציה של העת שלנו. ונשמרה דקת דומייה. כן דיברו איש מדע המדינה, שטליאן טנאסיי, מנכ"ל זמני של הטלוויזיה הרומנית; פרופ' דן ברינדיי, חבר האקדמיה הרומנית; שלי קורבן של סופת השלג: בניין התיאטרון היהודי הממלכתי הגלר לבני, סגנית השגריר בשגרירות השחקנית מאיה מורגנשטרן, מנהלת ואחרים. שלא נעזוב את בניין התיאטרון. בתור ישראל ברומניה שבבוקרשט; ד"ר התיאטרון היהודי הממלכתי, אמרה ביום שבו דיברנו עם מאיה שחקנית, גם אני לא רוצה בזה. בתור אלכסנדרו פלוריאן, מנהל מכון "אלי בבלעדיות לעיתון "המציאות היהודית", מורגנשטרן, במת התיאטרון הייתה מנהלת, היות שהרשויות מחייבות אותי ויזל", ההיסטוריונית ד"ר ליאה בנימין, זמן קצר אחרי שסופת השלג פגעה בעיר מכוסה בקרח, התפאורות היו הרוסות לזה, אני צריכה להסתגל". ד"ר אאורל ויינר, יו"ר הפדרציה; בוקרשט – שהרוח עקרה 80 מטרים ממים, בחשמל לא היה אפשר להשתמש, בזמן שבו נערך הריאיון, היו שיחות המהנדס פאול שוורץ, ראש קהילת מרובעים מגג התיאטרון, שהוא בניין המים חילחלו מכל עבר והרסו את "ברוח של ידידות ורצון טוב, אם כי יהודי בוקרשט וסגן יו"ר הפדרציה. כמו שהוכרז כבעל ערך היסטורי בעיר. הבניין. "הנזקים שנעשים עכשיו הרבה לא רק", עם המרכז הקהילתי היהודי כן, דיברו על אותם ימים נוראים גם "הבניין צריך שיקום. נעשו פניות יותר חמורים ויש פגיעות גם בפעילות מבוקרשט, עם התיאטרון לקומדיה, עם ניצולי האירועים הטראגיים: העיתונאי בנושא זה ואנחנו מחכים לתוצאות שלנו, שאנו מתעקשים להמשיך בה. התיאטרון נוטארא, על מנת למצוא אברהם קרויטורו; אלוף-משנה אאורל שלהן מדי יום," אמרה מאיה אמנם לא מול ציבור אבל אנחנו במה שתהא מחסה זמני. בינתיים, ינוביץ; סילביו גריגורסקו, מזכיר לשעבר מורגנשטרן. "בהתחלה נפלו ארובות עורכים חזרות, השחקנים נוכחים כולם המופעים החלו מחדש באולם החדש של עיריית בוקרשט; המהנדס עוזי לזר, מעשנות, עכשיו, כאשר הרוח הורידה 80 כאן ולא רוצים לעבור למקום אחר. של התיאטרון לקומדיה, הנמצא בקרבת ראש קהילת יהודי בוקרשט לשעבר. מ"ר מגג הבניין, אני פוחדת מטרגדיות הכאב הגדול ביותר שלי הוא על כך ההיכל הכוראלי. הצלחה אליה הגיעו בדבריהם, הדוברים הציגו את המעשים שיכולות להתרחש. אולי אני מגזימה, שאני מחזירה כסף על כרטיסים רבים – כפי שכתוב באתר האינטרנטי של כפי שהיו, כלומר את רציחתם של 120 אולי אני אף מתרגשת יותר מדי, ואמנם שנקנו. עצם הדבר שמחזירים הרבה התיאטרון היהודי הממלכתי – "בדאגת יהודים בימי האימה האלה. כמו כן יש לי גם אחריות פלילית, אבל במיוחד כסף מלמד על כך שנקנו כרטיסים עיריית בוקרשט ובידידות התיאטרון דנו בתנאים ההיסטוריים והפוליטיים מוסרית. אינני יודעת במה עוד מוחזק רבים. הצופים באו במספר רב ב25- לקומדיה". שהביאו להתנגשות בין כוחות הגג, שמתנפנף כך באוויר. הוא נקבע בינואר למופע "כוכבים נוצצים", וב26- המסך נפל על שיחה זו עם הערה הלגיונרים לצבא שתמך ביון אנטונסקו. לרגע על ידי המחלקה המיוחדת של בינואר למופע "ינקה". הפעילות שלנו של מאיה מורגנשטרן: "התיאטרון במסגרת זו התקיים גם הפוגרום הנ"ל, הכבאים שבמסגרת אס"ו; ואף על פי כן הייתה מרוכזת בהזכרת היום הבינלאומי היהודי לא קיים ולא מתקיים מסיבות שלא היה מקרה יוצא דופן, אלא תוכנן אני חושבת שהגג מהווה סכנה". של השואה, ועצם הדבר שאנשים באו, פוליטיות, כמו קישוט, כמו בובת דונג מראש על ידי כוחות הלגיונרים, דבר הננו מזכירים שהתיאטרון היהודי מוכיח שהם רצו להביא כבוד, מחשבה, שכבר אינך לוקח איתך ממקומה. שהוכח על ידי ד"ר ליאה בנימין על הממלכתי פועל בבניין מן העשור בלי פעילויות פרוטוקולאריות, אבל התיאטרון היהודי קיים מפני שקיים סמך תעודות. בדבריהם, הדוברים העירו האחרון של המאה ה19-, שנבנה שלחתי אותם הביתה מפני שהגג עומד ציבור צופים בשבילו". על סכנת תחייתה של האנטישמיות במגרש שנרכש על ידי ד"ר יוליוס ברש, לנפול". על מנת למשוך את תשומת הלב בכלל ושל דעות ואירועים של הימין שבהתחלה רצה לבנות בו מרפאה. כשנשאלה כמה זמן לא יהיו מופעים לגבי האיחור בתחילת השיפוצים בבניין הקיצוני ברומניה בפרט, בשטח במקומה נבנה תיאטרון ובו שיחקו בבניין שבו הייתה הופעת הבכורה של התיאטרון היהודי הממלכתי, השחקנים הציבורי וגם באינטרנט. כן הודגש בתקופת השלטון הפשיסטי שחקנים התיאטרון היהודי ברשיאום, מנהלת יחד עם המנהלת מאיה מורגנשטרן, הצורך לארגן טקסי אזכרה מסוג זה יהודים שסולקו מן הבמות הרומניות התיאטרון היהודי הממלכתי אמרה אירגנו את המופע "מזל טוב וצדק על מנת שהדורות החדשים יכירו את בעקבות חוקי הגזע, ביניהם אלכסנדרו שלארגן מופעים באולמות אחרים לכולם" לפני בניין התיאטרון שברחוב ההיסטוריה ויגיבו כדי שטרגדיות מסוג פינצי, ביאטה פרדנוב, וילי רוניאה, מ' יכול להיות פתרון. "עכשיו השחקנים ד"ר יוליוס ברש. זה לא יחזרו עוד. בראדו, נ' סטרואה, מירצ'א קרישאן שלנו מכינים תזכור ובו הם מבקשים REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014 23 Holocaustul, nu numai uciderea evreilor în lagăre de exterminare (Urmare din pag. 6) Aurel Vainer a amintit comportamentul unui Liviu Beris ucrainean, acolo unde două treimi din cei Dr. Aurel Vainer brutar din Bucureşti care, ştiind că acasă la aflaţi acolo au murit din cauza condiţiilor copilul evreu care venea să ia pâinea de la Lupta necontenită pentru precare. Dr. Miriam Bercovici a ţinut un jurnal Bătăi, şcoli interzise el erau multe guri de hrănit, îi dădea micu- în tot acest timp, care s-a transformat într-un ţului câte o pâine în plus, fără să îi încaseze clipa următoare veritabil document istoric, aflat în prezent în evreilor, discriminare suprapreţul pe care îl prevedea legea în Dr. Liviu Beris, preşe- arhiva Muzeului Memorial al Holocaustului După ce a reamintit cazul evreilor. „Nu doresc nimănui să treacă dintele A.E.R.V.H., a de- din Washington DC. Nu a uitat însă umilin- intervenţia negaţionistă prin experienţele mele, deşi la Botoşani nu pus mărturie despre tra- ţele suferite în oraşul ei natal, de aceea nu în Aula Academiei Ro- am avut nici deportări în Transnistria, nici gedia propriei sale familii, s-a mai putut întoarce acolo. mâne a istoricului ger- la Auschwitz, nici ghetouri”, a concluzionat abordând problematica Ea a afirmat că dragostea de oameni şi man Vladimir Iliescu, Aurel Vainer, în spiritul afirmaţiei că Holoca- Holocaustului în Bucovi- de viaţă a ajutat-o în clipele grele, iar aceste sancţionat cu promp- ustul nu se referă numai la cele întâmplate na de Nord, Basarabia şi sentimente încă o mai susţin, precum o că- titudine nu numai de în lagărele de exterminare. Ţinutul Herţa. Amintirile lăuză veşnică în nobila profesiune pe care opinia publică şi de l-au purtat în vremea a practicat-o şi de care este încă pasionată. reprezentanţii comuni- Iancu Ţucărman copilăriei, în Herţa de „Consider că, dacă am putut îngriji copii, mi- tăţii evreieşti, dar şi de odinioară, unde circa am atins menirea”, a spus Miriam Bercovici. autorităţile germane, Aurel Vainer a precizat „Existenţa negaţioniştilor jumătate dintre locuitori erau evrei, iar ju- că a trăit Holocaustul în anii 1940-1944, în omoară a doua oară” mătate români şi vieţuiau în armonie. Liviu Prof. Octavian Fülöp trei localităţi, şi anume în Ştefăneştiul natal, Beris a salutat prezenţa în sală a unui fost apoi în Suliţa şi în oraşul Botoşani, după Iancu Ţucărman, cunoscut din copilărie, Paul Lăzărescu, care „Credinţa în Dumnezeu aceea urmându-şi familia la Bucureşti. supravieţuitor al “Tre- a îndurat calvarul închisorilor comuniste. m-a ţinut în viaţă” Vorbind în nume personal, nu în calitate nurilor morţii”, a reme- Vorbitorul a subliniat faptul că ostaşi evrei de deputat şi preşedinte al F.C.E.R., Aurel morat în faţa audito- luptaseră alături de cei români împotriva O c t a v i a n F ü l ö p , Vainer a dat ca exemple de discriminare, din riului, într-o manieră ruşilor, citând documente şi cărţi care atestă originar din Miercurea experienţa proprie, faptul că la uşa familiei lucidă, dar lipsită de că “la 29 iunie 1940, în Herţa au căzut la da- Nirajului, Ardealul de Vainer s-a prezentat o echipă formată din re- ură, cele mai grăitoare torie primii ostaşi români, ca preludiu la cel nord, avea doar 13 ani prezentanţi ai statului legionar antonescian, momente ale Pogromu- de-al doilea război mondial, căpitanul Boloş şi jumătate când, în mai veniţi să preia toate proprietăţile familiei, cu lui de la Iaşi, petrecut Ion, locotenentul Dragoş Alexandru şi sol- 1944, a fost deportat excepţia locuinţei, care a fost luată ulterior. în vara anului 1941. datul evreu Solomon Iancu”... de autorităţile ungureşti „Într-o singură zi, tatăl meu a rămas fără Deşi Iaşiul era caracterizat de o atmosfe- Liviu Beris şi-a adus aminte însă de mo- împreună cu familia în la- mijloacele necesare pentru a-şi întreţine ră dominată de multiculturalism, la doar mentul când trupele române au intrat din nou gărul de exterminare de familia” iar apoi familia a trebuit să plece, o săptămână de la intrarea României în în Herţa, iar el şi tatăl său, plini de speranţă şi la Birke­nau. A fost unul împreună cu alţi 1500 de evrei, la Suliţa, la război, întreaga populaţie evreiască a fost fericiţi, în inocenţa lor, s-au dus cu alţi vecini dintre puţinii care au rămas în acest lagăr 30 de kilometri în spatele frontului. Pentru supusă unui tragic episod. Ziua de 29 iunie „să-i întâmpine pe-ai noştri”. Însă, primul până aproape de venirea armatei sovietice ca umilinţele şi înfricoşarea să continue, 1941 avea să aducă norii negri asupra lui, lucru pe care trupele române l-au făcut a când, la 23 ianuarie 1945, a fost dus, cu bărbaţii din familiile evreieşti au primit a familiei şi obştii sale, marea majoritate a fost “să selecteze de-o parte jidanii”, să-i ultimul transport, într-un marş al morţii, în ordinul de a se prezenta, cu o bocceluţă, evreilor fiind convocaţi la chestura poliţiei. descalţe şi să-i alinieze pentru a-i împuşca Germania. Emoţionat, a povestit despărţirea pentru deportare, pentru ca seara ordinul După cele două zile petrecute la chestura pe marginea drumului şi numai intervenţia de mamă şi de bunici la prima selectare, la să fie revocat. poliţiei, evreii au fost duşi la gara din Iaşi unor cunoscuţi români dintre cei prezenţi rampa de la Birkenau, când a declarat că Din perioada şederii la Botoşani, Aurel şi îmbarcaţi în două trenuri de marfă, cu acolo i-a salvat de la o moarte sigură. “De are 16 ani, şi prima mare umilire când au Vainer a amintit bătaia încasată, apelativul desinaţia Călăraşi şi Podu Iloaiei. Condi- aceea, 5 iulie este a doua mea zi de naşte- fost duşi la aşa-zisa dezinfecţie unde, prac- de „jidan” care i se arunca atunci când era ţiile îngrozitoare au făcut ca mare parte re” – mărturiseşte cu emoţie dr. Liviu Beris. tic, şi-au pierdut identitatea şi a început un văzut pe stradă, interdicţia ca evreii alungaţi din cei urcaţi să sfârşească în acel tren, în Amintirile îl poartă apoi pe “supravieţui- proces de degradare.”Nu mai aveam nume, din Ştefăneşti şi Suliţa să fie cazaţi în casele timpul celor nouă ore până la ajungerea la torul Beris” în “convoiul deportaţilor”, mânaţi nu mai aveam nimic şi singurele noastre românilor, obligativitatea de a merge numai destinaţia Podu Iloaiei, o localitate la doar zile în şir, prin călduri toropitoare sau noroaie gânduri erau cum să supravieţuim, cum să la şcolile evreieşti, supra-aglomerate şi or- 20 km de Iaşi. Iancu Ţucărman a descris cleioase, până dincolo de Prut, apoi dincolo scăpăm de selecţii, care însemnau moarte ganizate în sinagogi şi case de rugăciune. mizeria din vagoane din cauza căreia o de Nistru, fără apă sau mâncare, sub ame- sigură”, a povestit el. Deşi până la urmă a Anii Holocaustului au prilejuit însă şi mare parte dintre oameni au murit, precum ninţarea puştilor. Copilul Liviu de odinoară fost despărţit de tatăl lui, care mai târziu a şi manifestări de omenie, exemplele citate de şi consecinţele nefaste asupra stării sale de ajunge în acele cumplite grajduri părăsite, murit într-un accident de muncă, şi a ajuns preşedintele F.C.E.R. fiind neaplicarea de sănătate de după.“Eu şi tatăl meu am scăpat unde evreii erau destinaţi morţii prin înfo- într-un grup de copii, a reuşit să rămână către subprefectul judeţului Botoşani, Gh. de acest calvar, dar s-au adunat mormane metare şi lipsa acută a apei potabile, boli în viaţă. „Pentru aceasta a trebuit să fac Panu, a ordinului dat de Ion Antonescu pre- de cadavre. contagioase: “Ne-au lăsat într-un grajd, iar faţă la trei probleme: să mă aflu printre cei văzând ca evreii să meargă în pieţe numai Vorbitorul a atras atenţia asupra fap- conducătorul a spus că ei (n.r. – trupele) vor consideraţi capabili de muncă, să nu mor de după ora 10, faptul că acelaşi subprefect tului că, în pofida existenţei a numeroşi pleca, că nu suntem păziţi dar, dacă cineva foame şi să nu mă îmbolnăvesc. La muncă a dat familiei Vainer un însoţitor care să o supravieţuitori ai principalelor capitole ale fuge de-acolo, ordinele sunt să fim executaţi nu m-au luat, eram copil, Dumnezeu m-a însoţească până la Bucureşti „să se asigure Holocaustului românesc, care şi-au povestit (...). În aceste grajduri s-a dat o luptă pentru ajutat să scap de selecţii, dar am văzut cum că ajungem acolo în bune condiţii”, un ates- experienţa, nu puţini sunt aceia care încă existenţă extraordinară, s-a dat o luptă pen- mi-au dispărut prietenii, colegii de clasă cu tat de bună purtare eliberat de lt.-colonelul neagă existenţa acestei realităţi istorice. Din tru un loc de dormit, pentru un măr, pentru care eram împreună, nu m-am îmbolnăvit Dinu Rătescu pentru capul familiei Vainer, aceste considerente, Iancu Ţucărman i-a bocancii rupţi rămaşi de la un mort. Era o niciodată deşi în jurul meu bântuiau bolile, ceea ce a permis şi scutirea acestuia de felicitat pe organizatorii acestui eveniment, luptă necontenită pentru clipa următoare”. iar pentru hrană m-am luptat, dar am avut muncă obligatorie. deosebit de important pentru cinstirea me- Dr. Liviu Beris, citând din documentele vremii noroc şi de nişte superiori omenoşi, foşti O altă metodă de discriminare erau co- moriei celor dispăruţi şi pentru afirmarea emise de lt.-col Isopescu, pe atunci prefectul luptători din Rezistenţă, care ne-au ajutat pe tele de alimente de strictă necesitate, diferi- adevărului istoric sub cupola Academiei de Golda, aduce în prim-plan suferinţele noi, copiii.” „Am avut întotdeauna convinge- te pentru români şi evrei. Legat de aceasta, Române. îndurate astfel de zeci de mii de evrei lăsaţi rea că voi supravieţui şi că Dumnezeu mă cu bună ştiinţă să moară de foame sau tifos, va ajuta. Şi aşa s-a întâmplat”, şi-a încheiat populaţia locală fiind împiedicată să ajungă confesiunea prof. Fülöp. În încheiere, el a la ei sau să-i ajute cumva. atras atentia supra necesităţii dezvăluirii În final, Liviu Beris a declarat că se află evenimentelor tragice din viaţa evreilor, a în faţa auditoriului de la Academie „pentru atrocităţilor comise împotriva lor, pentru ca a-şi dobândi trecutul”. generaţiile tinere să le cunoască. Miriam Bercovici „Nu am putut să mă întorc acolo Jan Karski, omul care a ştiut D o a m n a M a j a de unde am fost alungată” Wawzyc, directorul In- Dr. Miriam Bercovici, stitutului Polonez din originară din Bucovina Bucureşti, a vorbit în de Sud. Ea a evocat cadrul întâlnirii de la Aca- frumuseţea unei copilării demia Română despre petrecute într-un mediu Jan Karski, polonez din multicultural, precum rezistenţă, care a infor- cel din oraşul Câmpu- mat guvernele marilor lung Moldovenesc, dar puteri despre Holocaust, a adăugat: “Am simţit despre ceea ce li se întâmpla cu adevărat încă din gimnaziu şi liceu evreilor, dar nimeni nu a vrut să-l creadă. ce înseamnă să fii evreu”. Sărbătoarea de „Această personalitate este legată mai Iom Kipur nu a mai fost aceeaşi, deoarece ales de istoria internaţională a Holocaustului ea a reprezentat prologul deportării. 12 şi nu este prea bine cunoscută în România. noiembrie 1941 a reprezentat data nefastă În timpul celui de-al doilea război modial, pentru destinul evreilor din zona Bucovinei Jan Karski a fost emisar al guvernului polo- de Sud. „Toţi jidanii am fost obligaţi să ne nez de la Londra. În 1942 a avut o misiune prezentăm în gara Câmpulung Est şi am specială: s-a întâlnit cu militanţi evrei, care fost băgaţi în vagoane. Am văzut cum poate i-au cerut să informeze marile puteri despre înnebuni un om, un farmacist şi-a pierdut ce se întâmpla. A vizitat ghetoul din Varşo- minţile în drum spre Moghilev, a fost legat via şi, văzând ce se întâmpla, a pregătit un de un copac şi împuşcat”. Miriam Bercovici raport pe care l-a trimis oficialilor, la Londra a fost martorul degradării evreilor, mânaţi în şi a anunţat marile puteri ale lumii care era convoaie pe jos, zile întregi, din localităţile lor situaţia reală.” de baştină până dincolo de Nistru. Acestea Anul acesta se împlinesc 100 de ani sunt amintirile ei despre drumul infernal spre de la naşterea lui Jan Karski iar Institutul Transnistria. Mărturisile ei sunt marcate de Polonez va organiza o serie de evenimente lupta pentru supravieţuire şi viaţa în ghetoul cu acest prilej. 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 422-423 (1222-1223) - 1 - 28 februarie 2014

Gândul Drumul Exil în pământul România, un car? scris spre teatru Da! După două săptămâni de scandal USL despre care pre- uitării în ceea ce ar fi trebuit să fie cea mai stabilă mierul spune că sunt adevărate, dar speră Cei care merg la „Exil în pământul uitării” vor alianţă, România seamănă cu un car. Unul să nu provoace răni greu de vindecat. avea surpriza unei montări închinate memoriei de luptă, cu trei sau patru bidivii, care ar fi Dar cum a ajuns mândreţe de car să zacă lui Benjamin Fundoianu (1898 – 1944). O excelentă iniţiativă putut să alerge şi să bage spaima-n duş- într-o rână, pe drum? Ca orice car, a fost pentru care Teatrul Evreiesc de Stat, condus de Maia Morgenstern, merită mani, dacă pe capră nu ar fi fost … patru răsturnat de o buturugă mică. De fapt, două, laude. Noul spectacol se constituie, desigur, ca un „momento” al personalităţii vizitii, fiecare cu hăţurile lui. Deocamdată, una pe nume PC, alta Klaus Iohannis, ajuns artistului. Dar, mai ales, ca un protest şi avertisment privind discriminarea şi există încă primejdia să vedem carul nostru brusc vicepreşedinte la PNL de pe poziţia de prigoana rasială şi tendinţele de aneantizare a omului. gonind spre un şanţ, că vorba proverbului, primar apreciat al unui oraş civilizat, capitală Creaţia coregrafică semnată deAndreea Tănăsescu (regia şi coregrafia) ne „abia după ce răstoarnă carul, vede căruţa- culturală europeană, dar care nu are decât aminteşte coordonatele universului poetic dar insistă pe finalul tragic al autorului şul drumul cel bun”. vreo 150.000 de suflete. De aici, până la „Conştiinţei nefericite”. Scenariul apelează pentru aceasta şi la poeme, dar Carul nostru poate fi şi unul obişnuit, dar vicepremier peste aproape 20 de milioane şi la eseuri (chiar postume), neomiţând nici corespondenţa dintre Geneviève oricum ar fi, el are o sumedenie de metehne, de suflete, e cale lungă în politică şi poate Fondane – Raissa şi Jacques Maritaine. de parcă nu i-ar fi ajuns să aibă prea mulţi că e şi mai lungă cea până la poziţia de mi- Evreu de origine română (născut la Iaşi), Benjamin Wexler, care şi-a luat conducători, fiecare voind să meargă în altă nistru de interne, taman înainte de alegerile numele Fundoianu – iar apoi Fondane, a fost atras din tinereţe de mişcarea parte. De pildă, mereu e pus înaintea boilor. prezidenţiale! Oricât ar fi de nemţesc lemnul modernistă (îndeosebi de dadaismul lui Tristan Ţzara şi de suprarealism). A De aproape două săptămâni, sus pe capră tare al buturugii, ea rămâne una mică, iar fost animator şi propagator al avangardei artistice – prin articolele din reviste e mare tămbălău, dar în loc să tragă pe carul, unul mare, a fost răsturnat nu atât „de profil”, prin studioul de teatru „Insula” etc. Ajuns la Paris s-a implicat în dreapta şi să vorbească liniştiţi, la umbră şi de buturugă, cât de dihonia dintre vizitii, cu provocările şi luptele pentru prestigiu ale adepţilor lui André Breton. apoi, odată înţeleşi, să se întoarcă la treabă, hăţurile şi orgoliile lor. „Exil în pământul uitării” ar putea avea ca motto formularea lui Malraux despre surugiii noştri se înalţă cât pot pe vârfuri şi îşi Sarcina de a-l repune pe roţi pare a-i „moartea care transformă viaţa în destin”. Fondane a refuzat să fugă din Parisul dau coate, să încapă toţi sus, pe capră, de reveni premierului Ponta, care trebuie să aflat sub ocupaţie germană. Pradă delaţiunii, a fost arestat de Gestapo şi – via unde ţipă unul la altul în văzul satului. Fără îngroape în car mărul discordiei şi să gă- Drancy – a murit gazat la Auschwitz, cu puţin înainte de a împlini 46 de ani. îndoială că ar fi fost mai cuminte ca liderii sească, tot acolo, acul care poate produce Poveste a trăirilor interioare din timpul acestui „pelerinaj blestemat” – spec- USL-ului să fi discutat doar între ei şi să ne un şoc suficient pentru a detensiona situaţia. tacolul propune un „puzzle” ce îmbină pantomima cu un inventiv cod gestual spună abia după aceea că se despart sau Asta, de vreme ce crede că USL este „formu- şi unul de ritual coregrafic bogat ritmic. Urmărim tablouri (stilizate abstract) ale că, dimpotrivă, merg mai departe împreună la cea mai bună de guvernare”, dar promite derutei, ale rătăcirii, ale suferinţei exodului impus... Sirene stridente, alarme şi îl lasă pe unul dintre ei să ţină frâiele. Dar să dea el în plic mutarea cu miniştrii liberali, prelungi, fluierături... Valize... gări... lătrături şi hăituieli ale câinilor... Câmpuri aşa, punând carul înaintea boilor, întâi a fost ceea ce creează şi mai mulţi nervi! Aşa că, invadate de corbi... înaintări epuizante către niciunde... cranii... schelete... un fel de baba-oarba cu miniştrii care ba sunt de ochii lumii, Traian Băsescu este singurul Violenţă... agresiune... demisionari, ba şi-au anunţat doar demisia care declară că mai crede în trăinicia USL! Aşadar o mulţime de imagini, secvenţe în registrul expresionist care trimit şi rămân pe posturi până sunt alţii numiţi în Şi pentru că tot veni vorba, iată că se la „Stigătul” lui E. Munch, dar şi la opera unor Käthe Kollwitz, Ernst Barlach locul lor. Apoi, s-a schimbat jocul cu o mână găsesc unii care reuşesc să mişte niţel carul sau G. Grosz şi Otto Dix. de alba-neagra, acolo, sus în car, cu presa înţepenit, destul cât să dea cu oiştea-n gard. Retrăim sensibil cu ajutorul artei scenice suferinţa solitudinii absolute, fri- anunţată când de Victor Ponta, când de Crin Cu toată turbulenţa şi animozitatea, Traian soanele nesiguranţei maxime, tensiunile aşteptării absurde, Frica şi Teroarea, Antonescu sau Klaus Iohannis, când de Da- Băsescu găseşte că acum e momentul cel Spaima de moarte. Neliniştea clipei cheamă constant neliniştea metafizică. niel Constantin, că avem ba trei vicepremieri, mai bun pentru a intra în Cartea Recordurilor Victima pare a căuta o scăpare în reactualizarea unor – acum – atât de preţioase ba patru, ba Iohannis la interne şi subordo- ca singurul preşedinte din lume care şi-a momente din anii de normalitate: senzaţii, emoţii asociate unor „privelişti” din nat lui Oprea pe linie profesională, dar egal îndemnat poporul „să iasă în stradă ca să se locurile natale (sugestia muzicii klezmer şi a Ciocârliei); momente de boemă cu el ca viceprim-ministru, până ne-a luat pe apere” împotriva deciziei FMI şi guvernului romantică din Parisul acordurilor de armonică şi al vocii lui Tino Rossi. Obsedant toţi ameţeala şi lehamitea! Poate aşa trebuie de a acciza suplimentar combustibilii! Iar revine universul familiei şi al femeii iubite (văzută ca Înger salvator). la surugii, să ţipe cât mai tare, dar eu tot aş Liviu Dragnea, în loc să-i răspundă că statul Cele mai puternice rămân însă metoforele universului concentraţionar: fi preferat ca întâi să negocieze, ca orice om are resurse şi organe care să combată legal mişcări repetate în cerc, privirea, trupul, blocate de ziduri şi grilaje, oameni politic, şi apoi să anunţe presa. astfel de dezordini provocate de la cel mai puşi la zid, oameni reduşi la un număr, trataţi ca o turmă. Stările de coşmar După zile lungi de întărâtare, în care înalt nivel, se lasă purtat de mânie şi decla- cheamă uneori halucinaţia şi chiar nebunia... Dar suferinţa face loc şi revoltei, s-a ajuns şi la expresii profesionale, adică ră: „Văd că dl Băsescu incită la violenţă, la unor întrebări către Dumnezeu şi despre un Dumnezeu care permite Răul şi birjăreşti, de genul afirmaţiei lui Crin Anto- dezordine socială. De abia aştept să cheme care pare a-l fi părăsit pe Om. nescu că Ponta s-a dus la Bruxelles să-i dea lumea în stradă. O chemăm şi noi şi poate Datorăm „Exil în pământul uitării” dăruirii, energiei şi disciplinei artistice ale „Barroso lista de comenzi ca la chelneri”, e tranşăm lucrurile acolo, să nu creadă că ne unui grup de tineri coregrafi şi actori. Dar şi unor interpreţi ai TES care – atunci firesc să vedem (cel puţin la ora la care scriu sperie”. Chiar dacă era omeneşte să îl irite când nu au generozitatea să se „piardă” în masa actanţilor – dau relief cuvân- aceste rânduri) tot felul de note ultimative. gafa prezidenţială, răspunsul nu e pe măsu- tului confesiv sau cuvântului protestatar, ironic şi tăios sarcastic. Să-i amintim De o parte, şeful liberalilor anunţă că Ponta ra responsabilităţilor unui viceprim-ministru! pe Maia Morgenstern şi pe Mircea Dragoman, pe Viorica Bantas, pe Marius nu mai are la dispoziţie decât o zi până să îi Oricum s-ar termina criza, care multora le Călugăriţa, pe Darius Daradici şi Nicolae Predica. informeze pe cetăţeni dacă mai vrea să facă convine, fie ca să îşi refacă popularitatea în Recenta montare nu va avea decât de câştigat prin sporită concizie, printr-o guvern cu PNL. De cealaltă, Victor Ponta opoziţie, fie să guverneze, ca să fie la pedale mai mare fantezie a scenelor de grup şi printr-un plus de acurateţe a unora declară că „Antonescu nu ştie cum funcţio- de alegeri, România seamănă tot mai mult dintre prezenţele solistice. nează un guvern”, iar Daniel Constantin dă cu un car tras de un cal troian! NATALIA STANCU publicităţii tot soiul de secrete din bucătăria AlEx. Marinescu

cercările depăşite fapt, destinul evreilor români care au făcut Romanul unei femei puternice şi realizările pionie- Alia nu a fost niciodată liniar şi senin ca Realitatea Am semnalat deja Ada Shaulov-Enghelberg ne oferă, prin rilor. Fără relaţii de o relatare de senectute, în care răul este cărţii faptul că literatura romanul ei autobiografic Aici şi acolo*, o familie puternice, înlocuit de nostalgie. Structura ficţională a dedicată unui fe- relatare memorialistică mai puţin obişnu- fără resurse materi- relatării ei potenţează tragismul anumitor nomen esenţial în ită. Căci aparţine unei femei născute în ale, înzestrată doar momente şi situaţii de viaţă, iar naraţiunea existenţa evreilor România, pentru care sionismul şi Alia nu cu puterea minţii şi (care se întoarce, uneori, asupra unor români – şi anume, reprezintă opţiuni ideologice, ci fapte de a caracterului ei, amintiri din copilăria şi adolescenţa româ- întoarcerea în Ţara viaţă. Născută în România, ea a cunoscut tânăra reuşeşte în nească) se colorează autentic în nuanţele Veche-Nouă a stră- de mică privaţiunile materiale, memoria cele din urmă să îşi îndoielilor, spaimelor şi bucuriilor care au moşilor lor – înce- recentă a Holocaustului şi a legislaţiei implanteze adânc însoţit procesul dureros al desprinderii – pe să se constituie rasiale dintre 1938-1944 şi instaurarea rădăcinile în solul inclusiv mentale – de lumea în care se într-o temă demnă comunismului (cu tot cu prăbuşirea rapidă israelian. Israelul născuse şi al renaşterii în cea în care se de atenţia criticilor a iluziilor legate de acesta). Prea tânără are, pentru ea, gustul unor încercări depă- născuse poporul ei. şi istoricilor literari. pentru a găsi în comunism un refugiu şi şite, al sacrificiilor personale şi, în acelaşi O scriitoare talentată, un roman scris Fie că este vorba de memorialistică prea săracă pentru a se salva prin opoziţia timp, al împlinirii care răsplăteşte aceste cu deplină maturitate şi cu o remarcabilă propriu-zisă sau de ficţiuni autobiogra- faţă de acesta, tânărul personaj feminin sacrificii. Căci Ţara Veche-Nouă a popo- atenţie la nuanţe. În acelaşi timp, o na- fice, literatura despre Alia ne dezvăluie care, în roman, îi preia biografia ajunge la rului lui Israel este o salvare din ghearele raţiune plină de dramatism, pilduitoare un univers spiritual aparte, care se vârsta adolescenţei în Israel. Pentru ea, comunismului şi o împlinire. Tânăra devi- pentru puterea omului de a răzbate şi de adaugă literaturii ştetl-ului sau cartie- participarea la construcţia Israelului – şi ne studentă, apoi profesoară, specialistă a-şi găsi echilibrul şi sensul vieţii. rului evreiesc, memoriei Holocaustului el, încă tânăr la vremea aceea – este, reputată, şi în acelaşi timp mamă, centru RĂZVAN VONCU şi dezbaterii pro sau contra asimilaţi- înainte de a fi o problemă spirituală şi al unei familii numeroase şi fericite. *ADA SHAULOV-ENGHELBERG – Aici şi acolo, onismului, teme mai vechi, prin care identitară, un fapt de viaţă. Mă bucur că şi Ada Shaulov-Enghel- Editura Familia, Rishon Letzion, 2013. scriitorii români evrei au îmbogăţit Ba încă un fapt de viaţă aspru, cu berg a ales calea romanului, nu pe cea Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abonamentele literatura română. acea frumuseţe stranie pe care o au în- a memorialisticii propriu-zise. Căci, de pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea res­pectivă. ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM- REALITATEA EVREIASC| Redactor-şef: Corectură: MIHAELA OBERSCHI DTP: GABRIEL IONESCU PLETEZE ADRESA EXPEDITORULUI PE CUPON! Pentru cei din Foto: SANDU CÂLŢIA, SILVIU VEXLER [email protected] Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri nr. 9 – 11, cod ALEXANDRU MARINESCU poştal 030202. Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate REDACŢIA: Bucureşti, Consilier editorial onorific: Traducători: COSMIN MIUŢE poştale fie pe adresa F.C.E.R. – la oficiile poştale din localitate, str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 DOREL DORIAN Ebraică: SARIT BLONDER Tiparul: SC SIMPLU PRINT SRL fie în conturile: BCR 2511.A01.01195275.0074.ROL.1 RO51R- Secretar general de redacţie: LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI NCB0074011952750001 (LEI), 2511.A01.0.1195275.0074. COD POŞTAL 020481 OP 9 Gheţa Robert USD.5 RO40RNCB0074011952750005 (USD), 2511. Tel. / fax: 021-322.75.60 ELENA MARINESCU Engleză: SANDA LEPOIEV A01.0.1195275.0074.EUR.3 RO94RNCB0074011952750003 www.fcer.jewish.ro (EURO), sau BANK LEUMI ROMÂNIA, SUCURSALA MOŞILOR, [email protected] Redactori: IULIA DELEANU Relaţii, administrator: MIHAIL TUNSOIU Adresa băncii: CALEA MOŞILOR NR. 280, SECTOR 2, BUCU- DAN DRUŢĂ, LUCIANA FRIEDMANN REŞTI, Contul IBAN: RO89DAFB108000090989RO02, RO06DA- Serie nouă a Telefon: 021-314.96.90 FB108000090989US02, RO46DAFB108000090989EU02, swift: REVISTEI CULTULUI MOZAIC EVA GALAMBOS (senior editor), DAFB RO22. Pentru EUROPA, un abonament pe un an costă Fondată în 1956 GEORGE GÎLEA, DIANA MEDAN, Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine auto- 45 de euro (cu toate taxele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, de Şef-Rabin dr. Moses Rosen BORIS M. MEHR rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse). semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. Pentru Israel, un abonament pe un an costă 40 de dolari USA.