8. Mediul Urban

8.1. Aşezările urbane 8.1.1. Amenajarea teritorială (Inclusiv procesul de urbanizare- dezvoltarea zonelor comerciale, rezidenţiale)

Tabel 8.1.1-1. Situaţia suprafeţelor intravilanelor aprobate

SITUAŢIA SUPRAFEŢELOR INTRAVILANELOR APROBATE Observaţii

Nr. crt. /oraş/comună Suprafaţă Populaţie- recensământ 2002 intravilan ha Municipii 1 SF.GHEORGHE 1.465,11 61543 loc 2 TG.SECUIESC 823,71 20488 loc. Oraşe 1 686,06 9670 loc. 2 893,32 11369 loc. 3 ÎNT.BUZĂULUI 760,25 8905 loc. Comune 1 AITA MARE 198,96 2 ARCUŞ 166,65 3 535,94 4 BĂŢANI 482,96 5 BELIN 158,65 6 BIXAD 142,04 7 BODOC 318,14 8 BOROŞNEU MARE 429,12 9 BRATEŞ 253,41 10 BRĂDUŢ 421,46 11 BREŢCU 403,89 12 CATALINA 469,20 13 CERNAT 661,82 14 CHICHIŞ 322,02 15 COMANDĂU 126,66 16 181,37 17 DOBÂRLĂU 318,75 18 204,95 19 GHELINŢA 541,14 20 GHIDFALĂU 297,53 21 HĂGHIG 164,02 22 295,00 23 326,18 24 MERENI 117,57 25 MALNAŞ 155,46 26 MICFALĂU 108,50 27 MOACŞA 402,79 28 267,80 29 653,19 30 200,31 31 275,23 32 SITA BUZĂULUI 589,58 33 SÂNZIENI 398,52 34 TURIA 494,54 35 VALEA CRIŞULUI 267,04 36 VALEA MARE 90,33

89 37 VÂRGHIŞ 162,80 38 ZĂBALA 744,25 39 610,45 40 VÂLCELE 262,51 TOTAL 17.849,18 NOTĂ: În intravilanul localităţii sunt cuprinse: suprafaţa intravilan din P.U.G. aprobat + suprafaţa intravilanelor din P.U.Z.-uri aprobate până la data de 15 noiembrie 2006

Figura 8.1.1.1 Prefectura si Consiliul Judeţean Covasna

8.1.2. Concentrările urbane Tabel 8.1.2-1. SITUAŢIA SUPRAFEŢELOR DIN INTRAVILANUL LOCALITĂŢILOR Nr. LOCALITATEA SATE SUPRAFAŢĂ P.U.Z. - uri APROBATE TOTAL crt. (municipiu/oraş/ COMPONEN INTRAVILAN comună) TE conf. P.U.G. NR. PROIECT DENUMIRE P.U.Z. SUPRAF INTRAVI aprobat AŢA LAN MUNICIPII 1 SF.GHEORGHE 1.209,71 1159/1999 CÂMPUL FRUMOS EST 0,70 1176/AD1/1999 ZONA KM 9 DJ 103 6,87 1/2001 DEPOZIT AGRO-ALIMENTAR 1,12 BAZĂ DE PRODUCŢIE ŞI 1,0 1054-11/2003 PRESTĂRI SERVICII 245-35/2004 COMPLEX PRODUCŢIE SERVICII 3,81 LOTIZĂRI LOCUINŢE-POLIGON 2,95 2/2004 SUD. 9/2002 LOCUINŢE-EURO HOUSE 5,40 BAZĂ DE PROD.(DUPĂ CÂMPUL 2,36 32/2005 FRUMOS) FERMĂ VACI LAPTE (între 1,95 36/2006 Sf.Gheorghe şi Câmpul Frumos) LOTIZĂRI LOCUINŢE ZONA 3,64 6/2006 BELVEDERE 182/2006 MAG. PREZ. ŞI SERVICE AUTO 1,46 (între Sf.Gheorghe şi Chilieni) SALON AUTO (între Sf.Gheorghe şi 0,75 13/2004 Chilieni 1286/2005 PUZ SF.GHEORGHE - CHILIENI 6,77 TOTAL PUG+PUZ 38,78 1.248,49 CHILIENI 158,00 519/2005 PRESTĂRI SERVICII (DN12 - DJ 1,32 103B) 32/2/2004 SERVICII PRELUCRARE PIATRĂ 0,45 605/2006 PRESTĂRI SERVICII 3 0,72 TOTAL PUG+PUZ 2,49 160,49 COŞENI 54,00 405/2004 EXPLOATARE AGREGATE 2,13 MINERALE

90 AMENAJARE LAC PENTRU PESCUIT SPORTIV TOTAL PUG+PUZ 2,13 56,13 TOTAL 1.465,11 GENERAL PUG+PUZ 2 TG.SECUIESC 591,30 32/2006 EXTINDERE ZONĂ INDUSTRIALĂ 0,78 592,08 LUNGA 231,13 3/2004 PUNCT DESFACERE MAŞINI 0,5 231,63 AGRICOLE TOTAL 823,71 GENERAL PUG+PUZ ORAŞE 1 BARAOLT 316,14 183/2005 ZONĂ REZIDENŢIALĂ NORD- 3,65 FĂRĂ AVIZ UNIC 7/2003 FABRICA DE CONFECŢII 6,00 TOTAL PUG+PUZ 322,14 BIBORŢENI 77,44 BODOŞ 41,80 CĂPENI 118,40 158/2004 PRELUCRAREA LEMNULUI 2,96 121,36

MICLOŞOAR 42,40 A RACOŞUL 80,92 DE SUS TOTAL 686,06 GENERAL PUG+PUZ 2 COVASNA 747,84 1216/2001 CSIPKES GRĂDINĂ 8,43 6/2001 ADĂPOST MUNCITORI 1,50 25/2003 PÂRÂUL ŢIGANULUI 19,15 TOTAL PUG+PUZ 776,92 CHIURUŞ 116,40 TOTAL 893,32 GENERAL PUG+PUZ 3 ÎNTORSURA 477,14 19/2005 COMPLEX TURISTIC 13,09 BUZĂULUI TOTAL PUG+PUZ 490,23 BRĂDET 77,19 395/2006 ZONĂ DE AGREMENT - FĂRĂ 2,29 AVIZ UNIC FLOROAIA 153,18 SCRĂDOASA 39,65 TOTAL 760,25 GENERAL PUG+PUZ

8.1.3. Spaţii verzi şi a zone de agrement În judeţul Covasna suprafaţa totală a spaţiilor verzi este de 240,43 ha din care parcurile ocupă 9,15 ha, ceea ce reprezintă cca. 0,06% din suprafaţa judeţului. Principalele zone de agrement sunt Lacul Moacşa şi Lacul Reci, zone de îmbăiere neamenajate, frecventate la sfârşit de săptămână de peste 150 persoane/ zi. Nici unul din aceste două lacuri nu se încadrează în valorile obligatorii ale parametrilor microbiologici prevăzute în H.G. 459/2002. Alte zone de agrement frecventate de către populaţie sunt staţiunile balneare, cea mai reprezentativă fiind staţiunea Covasna. Izvoarele de apă minerală precum şi amplasarea staţiunii la limita fondului forestier fiind puncte de atracţie pentru turişti şi populaţia locală. Municipiul Sf. Gheorghe mai este dotat cu un ştrand care cuprinde două bazine, acesta fiind frecventat de persoane cu vârsta cuprinsă între 12 şi 30 de ani. Lunca râului în zona Municipiului Sf. Gheorghe este de asemeni folosită de către populaţie pentru agrement.

91 Munţii Bodoc sunt frecvent vizitaţi de turişti, traseele marcate fiind în permanenţă reînnoite şi amenajate de către asociaţiile ecologice sau de tineret locale. Iarna zonele de agrement sunt Băile Şugaş şi localitatea Comandău, zone în care sunt amenajate pârtii de schi.

Tab. 8.1.3-1. Situaţia spaţiilor verzi din judeţul Covasna Mediul urban Spaţii verzi (ha) Zona verde(ha)/ cap locuitor 2005 2006 2005 2006 Sfântu Gheorghe 104,25 104,52 0,0016 0,0016 Baraolt 21,18 21,18 0,0022 0,0022 Târgu Secuiesc 16,5 16,5 0,0008 0,0008 Covasna 73,26 73,26 0,0065 0,0065 Întorsura Buzăului 15,47 24,97 0,0027 0,0027

Parcuri

În anul 2006 situaţia parcurilor nu s-a schimbat în nici una din localităţile din judeţ. La nivel de localitate este necesară revizuirea planurilor de urbanism pentru a favoriza dezvoltarea parcurilor

Tab. 8.1.3-2 Situaţia parcurilor din oraşele judeţului Covasna Localitatea Parcuri (ha) 2005 2006 Sfântu Gheorghe 4,0 4,0 Baraolt 0,02 0,02 Târgu Secuiesc 2,33 2,33 Covasna 2,3 2,3 Întorsura Buzăului 0,5 0,5

Fig. 8.1.3 Parcul central din mun. Sfântu Gheorghe

8.2. Surse de apă şi reţele de canalizare

8.2.1. Reţele de alimentare cu apă

92 Tabel 8.2.1-1. Reţele de alimentare cu apă si canalizare – centralizator Reţele apă potabilă Reţele apă menajeră

Lungim Volum Număr Populaţie Lungime Volum Număr Populaţie e (km) distribuit localităţi racordată (km) distribuit localităţi racordată (mii mc) (mii mc) 351 21,266 19 95794 158 19,080 15 88800

Reţele de alimentare cu apă potabilă. Reţele de canalizare. În cele 5 oraşe din judeţ există alimentare cu apă (din foraje de medie adâncime sau de suprafaţă) în sistem centralizat, sisteme de canalizare şi staţii de epurare. Prin programul SOLEL BONEH, conform HG nr.687/1997 şi HG nr. 88/1999 s-a pus în funcţiune sistemul de alimentare cu apă în satul Ghelinţa şi s-au continuat lucrările în satele Aita Mare şi Belin. Au început lucrările în satele Reci, Malnaş şi Zagon şi au fost elaborate proiectele în faza de studiu de fezabilitate pentru Sânzieni şi comuna Băţani (Băţanii Mari şi Băţanii Mici). Prin programul SAPARD s-a pus în funcţiune sistemul de alimentare cu apă în localităţile Cătălina şi Brăduţ şi sistemul de canalizare ape menajere în localitatea Ghidfalău( lungimea reţelei de canalizare7,5 km). Pentru viabilizarea intravilanelor în anul 2006 au continuat programele de alimentare cu apă a satelor în conformitate cu HG 577/1997 în satele Bixad (3,5 km), Valea Crişului (1 km), Cernat (2,5 km), Vârghiş (1,8 km), Breţcu (3km) Lemnia (5 km). Prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2006 s-au elaborat proiecte în faza de studiu de fezabilitate conform tabelului de jos: Tabel 8.2.1-2. proiecte în faza de studiu de fezabilitate )Ordonanţa 7/2006) Nr Municipiu/ Oraş/ Denumirea proiectului crt. Comuna Alimentare cu apă potabilă a localităţilor Chilieni şi Coşeni, sate 1. Sf. Gheorghe aparţinătoare mun. Sf. Gheorghe Dezvoltarea infrastructurii rurale în satul Brădeţ: Alimentare cu apă şi 2. Întorsura Buzăului canalizare

Baraolt Alimentare cu apă în satul Racoşul de Sus, oraşul Baraolt 3. Înfiinţare reţea canalizare ape uzate şi staţie de epurare în satul Crasna 4. Sita Buzăului şi extindere reţea apă-canal în satul Sita Buzăului 5. Turia Alimentare cu apă a satului Turia etapa I-a 6. Belin Alimentare cu apă sat Belin Vale 7. Hăghig Canalizare menajeră şi staţie de epurare în comuna Hăghig Construcţia şi modernizarea sist. de alimentare cu apă potabilă a 8. Vârghiş localităţii Vârghiş

9. Zăbala Canalizare menajeră şi staţie de epurare sat Zăbala

10. Lemnia Canalizare menajeră şi staţie de epurare sat Lemnia 11. Dalnic Sisteme de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat 12. Bodoc Canalizare menajeră şi staţie de epurare sat Bodoc

13. Zagon Sisteme de canalizare a apei şi staţii de epurare a apelor uzate 14. Ilieni Extinderea reţelei de apă potabilă în comuna Ilieni 15. Ozun Sistem de canalizare în comuna Ozun,sat Ozun 16. Cernat Extindere alimentare cu apă şi reabilitarea sistemului existent

93 17. Chichiş Staţie de epurare a apelor uzate în comuna Chichiş, judeţul Covasna

18. Bixad Dezvoltarea infrastructurii rurale în comuna Bixad: canalizare menajeră

Dezvoltarea infrastructurii rurale în comuna Ghelinţa: Canalizare 19. Ghelinţa menajeră

20. Micfalău Dezvoltare infrastructurii rurale în comuna Micfalău: canalizare menajeră 21. Arcuş Canalizare centralizată şi staţie de epurare 22. Reci Dezvoltare infrastructură rurală în comuna Reci: Canalizare

Canalizarea apelor uzate menajere şi staţie de epurare în localităţile 23. Malnaş Malnaş Băi şi Malnaş 24. Aita Mare Alimentare cu apă Aita Seacă 25. Brăduţ Alimentare cu apă în comuna Brăduţ, satul Doboşeni Alimentare cu apă a localităţilor Aita Seacă şi Herculian, com. Băţani, 26. Băţani jud. CV Dezvoltarea infrastructurii rurale în comuna Moacşa: Canalizare 27. Moacşa menajeră 28. Mereni Îmbunătăţirea sistemului de apă şi canalizare menajeră 29. Breţcu Reabilitare staţie de epurare şi extindere canalizare

8.2.1.1 Apa potabilă

Tabel 8.2.1.1-1.Situaţia distribuţiei apei potabile Jud. Covasna Total populaţie Populaţie % din total racordată Total populaţie jud.: din care : 222274 100 -Retea centralizată 101525 45,60 -Puţuri (fântâni) 96733 43,60 -Altele (cişmele; izvoare) 24241 10,80

8.2.1.2 Apa menajeră

Tabel 8.2.1.1-2.Situaţia racordării la reţele de canalizare Jud. Covasna Locuinţe cu alimentare cu Locuinţe cu canalizare din apă în locuinţă reţea publică/sist.propriu % din nr.total de locuinţe % din nr.total de locuinţe Total gospodării judeţ 100 –% 100-% -din care: (74044) (74044) - cu alimentare cu apă - cu reţea canalizare 45,67 40,13

Din care: -Municipii si oraşe 89,44 % 80,18 % -Comune 10,56 % 7,69 %

94 Tabel 8.2.1.1-3 Extindere utilităţi în 2006 comparativ cu 2005 (km) 2005 2006 trim. trim. I trim. II trim. III trim. IV trim. I trim. II III Alimentare cu apă 30 1,5 18,3 - - 28 10,3 Canalizare - - 10,5 - - - 7,5 Străzi orăşeneşti ------Drumuri comunale şi ------judeţene Energie termică ------Gaze naturale - 2 - - - - -

8.3. Calitatea mediului în zonele urbane Amplasarea geografică, climatică, economică şi existenţa surselor de poluare mai mult de natură punctiformă contribuie la nealterarea calităţii aerului, apei şi în general a calităţii mediului în judeţul Covasna. Judeţul Covasna fiind dispus într-o zonă depresionară, înconjurată cu munţi acoperite cu păduri întinse, circulaţia atmosferică se poate caracteriza prin – calm atmosferic – în proporţie de 60 %. Activitatea industrială existentă poate fi considerată nepoluatoare, surse generatoare de emisii poluante sunt surse fixe şi surse mobile de emisie. Urmărirea calităţii mediului în zone urbane se face printr-o strânsă colaborare între Agenţia pentru Protecţie a Mediului Covasna şi Direcţia de Sănătate Publică Covasna .Aspectul obiectiv al caracterizarii calităţii mediului în zonele urbane este dat şi de determinările de laborator pe principalii factori de mediu. Pe ansamblu calitatea mediului în zone urbane este corespunzătoare, situaţia in judeţul Covasna ne fiind una care să ducă la disconfort pentru cetatenii din cele 5 oraşe si municipii.

8.3.1. Calitatea aerului

În judeţul Covasna sursele de poluare a aerului sunt reprezentate în principal de traficul auto, activitatea industrială si centralele termice Principalii poluanţi rezultaţi din aceste activităţi sunt : SO2, oxizi de azot , particulele în suspensie , metale grele ( Pb, Ni, Cr, Cd, Mn ) , fibrele de azbest şi hidrocarburile policiclice aromatice, amoniac, compuşi organici volatili(COV),metan, dioxid de carbon, oxid de carbon, pulberi sedimentabile. Monitorizarea calităţii aerului atmosferic se efectuează de către D. S. P. prin: 1 punct fix de aspiraţie şi 6 puncte de sedimentare în municipiul Sfântu Gheorghe; 4 puncte de sedimentare în oraşul Târgu Secuiesc; Raportarea se efectuează lunar la I.S.P. Bucureşti.

APM Sfantu Gheorghe supraveghează calitatea aerului atmosferic prin 12 puncte de control (4 puncte în Sf. Gheorghe, 2 puncte în Baraolt, 3 puncte în Tg. Secuiesc, şi câte 1 punct la Zăbrătău, Întorsura Buzăului şi Covasna). Rezultatul măsurătorilor de până acum arată încadrarea în STAS 12574 / 87 la principalii indicatori, deci o calitate bună a aerului, sursele reale de poluare fiind doar de natură punctiformă.

95 Tabel 8.3.1-1Program de măsuri pentru imbunatatire calitate aer in zone urbane Măsura Responsabilitate

Consiliul Judeţean A. Devierea circulaţiei grele pe şosele tip Primării centură din localităţile urbane

B. Controlul şi scoaterea din circulaţie a autovehiculelor care depăşesc normele A. R. R. Covasna admise la emisia de gaze de eşapament;

C. Reabilitare străzi şi reţele tehnico- Primării oraşe edilitare în cele 5 oraşe din judeţ

D. Respectare de catre agentii economici implicati a programelor de conformare Agentii economici negociate cu A_P- sectiunea AER

8.3.2. Calitatea apei În cele 5 oraşe din judeţ există alimentare cu apă (din foraje de medie adâncime sau din surse de suprafaţă) în sistem centralizat. Apa potabilă distribuită de instalaţiile publice ale oraşelor Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc şi Întorsura. Buzăului şi cea distribuită de instalaţiile publice din mediul rural corespund STAS – lor în vigoare, excepţie făcând cazurile de defecţiune a reţelei de distribuţie. Majoritatea populaţiei din mediul urban consumă apă potabilă de bună calitate, cu excepţia oraşelor Baraolt şi Covasna, unde intermitent apar depăşiri la parametrii de potabilitate. Una dintre cele mai grave situaţii se întâlneşte în oraşul Baraolt, unde localnicii nu au apă utilizabilă pentru băut, periodic apar depăşiri a indicatorilor chimici. S-au constatat deficienţe legate de captarea, tratarea şi distribuţia apei potabile din instalaţiile publice. Calitatea apei potabile distribuite a fost monitorizată de D.S.P. prin controale igienico - sanitare, analize fizico - chimice, bacteriologice, avizarea distribuitorilor de apă potabilă. În urma încercărilor de laborator efectuate din apele brute, de către Direcţia de Sănătate Publică, ale instalaţiilor urbane şi rurale din judeţ precum şi din sursele de apă minerală, s-a constatat că aceste surse se încadrează 100% în limitele STAS 1342/91 privind concentraţia de nitraţi (sub 45 mg/dm3). Problema majoră în privinţa prezentei nitraţilor peste limitele de admisibilitate în judeţul nostru o constituie apele provenite din fântânile publice şi individuale. Cele mai afectate localităţi în privinţa concentraţiei de nitraţi sunt următoarele: Aita Mare, Sânzieni, Catalina, Moacşa, Hăghig, Chichiş, Belin, Brateş, Cernat, Boroşneu. Având în vedere situaţia prezentată mai sus, pentru prevenirea îmbolnăvirilor generate de consumul apei din fântâni publice sau individuale, D.S.P. a recomandat

96 introducerea în mediul rural a aprovizionării cu apă potabilă prin sistem centralizat şi execuţia reţelelor de canalizare. Zonele care nu sunt racordate la reţeaua publică şi se aprovizionează din fântâni cu apă necorespunzătoare din punct de vedere chimic (prezenţa nitraţilor şi nitriţilor), poate afecta sănătatea consumatorilor dând o serie de îmbolnăviri: methemoglobinemie infantilă – în cazuri grave poate duce la decesul copilului, intoxicaţia cronică şi apariţia cancerului. Au continuat lucrările de alimentare cu apă ale satelor Ghelinţa, Aita Mare şi Belin cu fonduri de la bugetul statului şi au fost elaborate proiectele în faza de studiu de fezabilitate pentru satele Reci, Malnaş şi Zagon iar prin programul SAPARD au continuat lucrările de alimentare cu apa ale localităţilor Catalina şi Brăduţ. Oraşul Baraolt : este aprovizionat dintr-o sursă de suprafaţă – pârâul Cormoş – sursă care nu se încadrează în STAS 1146/2002 categoria I de folosinţă. Conform NTPA 013 exceptând indicatorii bacteriologici unde încadrarea se face în categoria A3, restul indicatorilor de calitate determină încadrarea apei în categoria A2. Din punctul de vedere a surselor de poluare nu sunt unităţi autorizate să evacueze ape reziduale în pârâul Cormoş, dar până la staţia de tratare acesta traversează 4 localităţi (Filia, Brăduţ, Doboşeni, Tălişoara). Aceste localităţi constituie surse de poluare a apei din cauza scurgerilor şi infiltraţiilor de dejecţii animaliere antrenate în apă în urma precipitaţiilor abundente. Staţia de tratare iniţial a fost proiectată pentru furnizare de apă industrială. Tehnologia existentă de tratare a apei este inadecvată pentru a aduce apa la parametrii de potabilitate ceruţi de Legea Calităţii Apei nr. 458/2002 modificată şi completată de Legea nr.311/2004. Staţia de apă nu are autorizaţie sanitară de funcţionare din anul 1990. Oraşul Covasna: se aprovizionează din surse de suprafaţă (Pârâul Bâsca Mare şi Covasna). Calitatea apei captate se depreciază frecvent din cauza exploatărilor forestiere efectuate în zona sanitară de restricţie, staţia de tratare a apei neputând aduce întotdeauna apa distribuită populaţiei la parametrii admişi de lege. În tabelul următor sunt redate rezultatele analizelor bacteriologice şi fizico- chimice conform buletinelor furnizate de SC Gos-Trans-Com SRL COVASNA. Tab.8.3.2 - 1 Monitorizarea de control a calităţii apei potabile la ieşirea din staţia de tratare pentru anul 2006 Nr. Rezultat Crt. Parametrul / unitatea de măsură mediu anual 2006 1 Escherichia coli / 100 ml 0 2 Enterococi / 100 ml 0 3 Clor rezidual liber (mg/l) 0.67 4 Clor rezidual total (mg/l) 0.65 5 Bacterii coliforme (nr/100 ml) 0 6 Nr. colonii dezvoltate la 22 °C / ml nedect 7 Nr. colonii dezvoltate la 37 °C / ml nedect 8 Clostridium perfringens (nr/100 ml) abs 9 Amoniu (mg/l) 0 10 Aluminiu (µg/l) 31.56 11 Conductivitate (µS cm-1 la 20°C) - 12 Cloruri (mg/l) 7.09 13 Culoare 0 14 Gust 0

97 15 Miros 0 16 Nitraţi (mg/l) 0 17 Nitrit (mg/l) 0 18 Oxidabilitate (mg/l) 5.64 19 pH 6.8 20 Sodiu (mg/l) - 21 Sulfuri şi hidrogen sulfurat (µg/l) - 22 Sulfaţi (mg/l) 5.5 23 Turbiditate (grade silice) 0.2

Cei care nu sunt racordaţi la reţeaua publică, se aprovizionează din fântâni cu apă necorespunzătoare calitativ. Pentru prevenirea îmbolnăvirilor generate de consumul apei din fântâni publice sau individuale este recomandată extinderea reţelelor de distribuţie cu apă potabilă prin sistem centralizat şi a reţelelor de canalizare în zonele neracordate. Oraşul Tg. Secuiesc: este aprovizionată din surse subterane, o parte din acestea neavând zona de protecţie cu regim sever asigurată. Apa brută este de bună calitate, cu excepţia conţinutului de fier care determină creşterea turbidităţii apei şi care prin procesele existente nu poate fi adusă la parametrii admişi de lege. Conţinutul mai ridicat în fier a apei nu are efecte negative asupra sănătăţii. Apa furnizată consumatorilor se încadrează în limitele admise de lege. Municipiul Sf. Gheorghe şi oraşul Înt. Buzăului: calitatea apei furnizate se încadrează în limitele admise de Legea nr. 458/2002 modificată şi completată de Legea nr. 311/2004. La toate instalaţiile publice se constată starea avansată de uzură a reţelei de distribuţie a apei, înlocuirea acesteia făcându-se foarte încet sau deloc din cauza resurselor financiare insuficiente, poate avea impact negativ asupra sănătăţii publice, fiind un mediu favorabil pentru un număr mare de bacterii, virusuri, paraziţi. De asemenea în stare avansată de uzură se află şi staţiile de tratare a apei. În anumite locuri este folosită apa minerală pentru consum public. Aceste surse de apă aflate în administraţia consiliilor locale şi a unor societăţi comerciale, nu au asigurate zonele de protecţie sanitară şi nu au asigurată întreţinerea şi dezinfecţia periodică (Malnaş Bai, Doboşeni, Filia, Biborţeni, Poian, Bixad). Normele sanitare în vigoare permit un procent maxim de probe care să nu se încadreze în parametrii de potabilitate ai Legii 458/2002 modificată şi completată de Legea nr. 311/2004, de 5 % . Calitatea apelor naturale, ca de altfel şi a celorlalţi factori de mediu, este puternic influenţată de impactul surselor de ape uzate. Conform buletinelor de informare furnizate de S.G.A Sf. Gheorghe, încadrarea indicatorilor de calitate în clasele de calitate pe secţiunile monitorizate s-a făcut conform Ord. 161/2006, media pe anul 2006 se prezintă astfel: Râul Olt – a fost monitorizat la nivelul a 3 secţiuni de supraveghere situaţia prezentându-se astfel: - în secţiunea Micfalău indicatorii de calitate se încadrează în clasa a II – a de calitate - în secţiunea Ilieni indicatorii de calitate se încadrează în clasa a II – a de calitate - în secţiunea Araci indicatorii de calitate se încadrează în clasa a II – a de calitate

98 Râul Negru – a fost monitorizat la nivelul a 2 secţiuni de supraveghere situaţia prezentându-se astfel: - în secţiunea Catalina indicatorii de calitate se încadrează în clasa a II – a de calitate - în secţiunea Chichiş indicatorii de calitate se încadrează în clasa a II – a de calitate Pârâul Tărlung – a fost monitorizat în secţiunea Amonte confluenţa R. Negru, indicatorii de calitate se încadrează în clasa I - a de calitate Pârâul Casin – a fost monitorizat în secţiunea Ruseni, indicatorii de calitate se încadrează în clasa II - a de calitate Pârâul Covasna – a fost monitorizat în secţiunea Boroşneu Mare, indicatorii de calitate se încadrează în clasa a II - a de calitate Pârâul Baraolt – a fost monitorizat în secţiunea Baraolt, indicatorii de calitate se încadrează în clasa a III - a de calitate, din cauza deficienţelor de funcţionării staţiei de epurare a SC GOSCOM SA Baraolt Pârâul Cormoş – a fost monitorizat în secţiunea Amonte captare Baraolt, indicatorii de calitate se încadrează în clasa a II - a de calitate Conform buletinelor, caracteristicile calitative ale apelor evacuate de la anumite obiective economice mari, au fost necorespunzătoare. S-au înregistrat depăşiri ale indicatorilor de poluare fizico-chimici la suspensii, amoniu şi substanţe organice. Aceasta se datorează unei exploatări necorespunzătoare a echipamentelor existente, dar în aceeaşi măsură şi a incapacităţii unităţilor de a efectua retehnologizările necesare.

Cele mai însemnate cantităţi de substanţe poluante evacuate în mediu au fost substanţele organice, amoniul, precum şi substanţele derivate ale acestora, specifice proceselor de producţie din industria alimentară, zootehniei şi apelor menajere. Calitatea apei din punct de vedere biologic în secţiunile de referinţă ale apelor de suprafaţă, conform buletinelor SGA Sf. Gheorghe, este prezentată în tabelul 8.3.2. -2 .

Tab. 8.3.2 – 2 Calitatea apei din punct de vedere biologic în secţiunile de referinţă ale apelor de suprafaţă Curs de apă Secţiunea de Fitoplancton Microfitobentos Macrozoobentos control Index Cl de Index Cl de Index Cl de saprob calitate saprob calitate saprob calitate Pr. Covasna Amonte 1.86 II 1.88 II 1.75 I Covasna Pr.Ozunca Amonte 1.67 I 1.84 II 1.65 I Băţanii Mari Pr.Cormoş Amonte Filia 1.78 I 1.84 II 1.63 I Pr. Aita Amonte Aita 1.89 II 1.84 II 1.63 I Medie Micfalău 1.88 II 1.98 II 1.88 II Olt Ilieni 1.85 II 1.96 II 2.45 III Araci 1.95 II 1.97 II 1.77 II R.Negru Catalina 1.99 II 2.09 II 2.21 II Chichiş 1.85 II 1.92 II 1.52 I Tărlung Amonte 1.81 I 1.87 II 1.8 I confl.R.Negru 99 Pr.Casin Ruseni 1.94 II 1.95 II 2.10 II Pr.Baraolt Baraolt* * * - Nu s-au prelevat probe. Substrat acoperit cu un strat gros de colonii de Sphaerotilus, care plutesc şi în masa apei. Lipsa de organisme macrozoobentale. Astfel secţiunile respective fac parte din clasa de calitate IV.

8.3.3 Gestionarea deşeurilor Gestionare deşeurilor în mediul urban este organizat prin operatorii economici de saulbrizare din mediul urban, printr-un sistem de colectare mixt, transport şi depozitare controlată pe cele 5 depozitele neconforme existente în municipiile şi oraşele din judeţ. Colectarea selectivă este organizată doar parţial în containere amplasate lângă punctele de colectare existente şi doar pentru colectare a hârtiei şi cartonului şi pentru flacoanele din PET.

Fig. 8.3.3-1. Depozit de deşeuri menajere neconforme -Tg. Secuiesc şi Sf. Gheorghe

8.3.4 Zgomotul

Zgomot şi vibraţii în aglomerările urbane Rezultatele acţiunii de monitorizare a poluării sonore urban, desfăşurate de către Agenţia pentru Protecţie a Mediului din Sf.Gheorghe, au evidenţiat o dinamică continuu ascendentă a nivelurilor de zgomot . Graficele reprezentative ale nivelurilor de zgomot înregistrate în cursul anilor 2004, 2005, 2006 în zonele urbane se prezintă astfel:

Nivelul zgomotului în orasul Sf.Gheorghe (în decibeli)

Pct1 Pct16100.00 Pct2 Pct15 80.00 Pct3 60.00 Pct14 40.00 Pct4 20.00 Pct13 0.00 Pct5

Pct12 Pct6 Nivel maxim Pct11 Pct7 Nivel echivalent LEQ (media) Pct10 Pct8 Pct9

Fig.8.3.4-1 Zgomotul în Sf. Gheorghe

100 Nivelul zgomotului în orasul Tg.Secuiesc (în decibeli)

Pct1 Pct19 100 Pct2 Pct18 Pct3 80 Pct17 60 Pct4 40 Pct16 Pct5 20 0 Pct15 Pct6

Pct14 Pct7

Pct13 Pct8 Nivel maxim Nivel echivalent LEQ (media) Pct12 Pct9 Pct11 Pct10

Fig.8.3.4-2 Zgomotul în Tg. Secuiesc

Nivelul zgomotului în orasul Baraolt (în decibeli)

Punct 1

Punct 13 100 Punct 2 80 Punct 12 60 Punct 3 40 20 Punct 11 Punct 4 0

Punct 10 Punct 5

Nivel maxim Punct 9 Punct 6 Nivel echivalent LEQ (media) Punct 8 Punct 7

Fig.8.3.4-3 Zgomotul în Baraolt

Nivelul zgomotului în orasul Covasna (în decibeli)

Punct 1 100 80 Punct 6 60 Punct 2 40 20 0

Punct 5 Punct 3 Nivel maxim Nivel echivalent LEQ (media)

Punct 4

Fig.8.3.4-4 Zgomotul în Covasna

101

Nivelul zgomotului în orasul Întorsura Buzaului (în decibeli)

Punct 1 100 80 Punct 6 60 Punct 2 40 20 0

Punct 5 Punct 3 Nivel maxim Nivel echivalent LEQ (media)

Punct 4

Fig.8.3.4-5 Zgomotul în Întorsura Buzăului

Principalele surse de disconfort identificate sunt traficul, comportamentul inadecvat al vecinilor, obiectivele comerciale si cele industriale dar mai ales zonele de agrement pentru tineri - discotecile. In privinţa gradului de deranj, cel sever predomina in cazul zonelor limitrofe arterelor de trafic intens, iar cel moderat este specific zonei rezidenţiale.

102

8.4 Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului Mediul în care trăieşte omul este definit în primul rând de calitatea aerului, a apei, a solului, locuinţă, alimentele ce le consuma precum şi mediul în care munceşte. Factorii de mediu influenţează în mod direct şi indirect starea de sănătate a populaţiei. În acest sens pentru păstrarea sau îmbunătăţirea stării de sănătate, definită ca integritatea sau buna stare fizică, psihică şi socială a individului şi colectivităţilor, este absolut necesară cunoaşterea şi determinarea unor factori de risc.

8.4.1 Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate Pe teritoriul judeţului Covasna monitorizarea aerului (pulberile sedimentabile) se efectueză lunar în municipiile Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc. Cuantificarea influenţei negative a poluării aerului asupra organismului uman este greu de realizat, deoarece aceasta dă naştere mai rar la îmbolnăviri specifice. Poluarea atmosferică influenţează însă starea de sănătate a populaţiei prin apariţia şi/sau evoluţia bolilor aparatului respirator: bronşita acută şi cronică, astmul bronşic, alte boli pulmonare obstructive cronice etc. În tabelul 8.4.1 se prezintă o statistică a afecţiunilor respiratorii şi cardiace, a căror evoluţie poate fi influenţată de către poluarea aerului. Rezultatul măsurătorilor de până acum arată încadrarea în Ordinul M.A.P.M nr.592/2002 şi STAS 12574/87 la principalii indicatori, deci o calitate bună a aerului, sursele reale de poluare fiind doar de natură punctiformă. În anul 2006 nu s-a înregistrat un impact negativ asupra sănătăţii populaţiei din judeţ, principalul factor de poluare a aerului fiind traficul rutier.

103

Tabelul 8.4.1-1 Situaţia afecţiunilor respiratorii şi cardiace din judeţul Covasnaîn anul 2005 ICD10 cifre absolute 15-64 65+ rata 0-14ani 15-64 peste 65 ani MORBIDITATEA calculata SPECIFICA /100.000 tolal 0-14ani 15-29 30-65 65-84 85+ total 0-14ani 15-29 30-65 65-84 85+ Respiratorie J00-J99 160466 87185 56909 16372 71673,08 234924,01 36120,31 56030,12 Cardiaca I00-I52 7769 66 4677 3026 3470,07 177,84 2968,51 10355,92 Cancer pulmonar C33-C34 49 0 22 27 21,89 0,00 13,96 92,40 Bronsita ac. J20;J21 40686 23807 13494 3385 18172,64 64149,06 8564,68 11584,53 Bronsita cr. J40;J41 3694 979 1418 1297 1649,95 2637,96 900,01 4438,74 Astmul bronsic J45;J46 335 50 181 104 149,63 134,73 114,88 355,92 Gripa J10;J11

Adresabilitate in ICD10 cifre absolute 15-64 65+ rata 0-14ani 15-64 ani peste 65 ani policlinici calculata /100.000 Morbiditate total 0-14ani 15-29 30-65 65-84 85+ total 0-14ani 15-29 30-65 65-84 85+ Respiratorie J00-J99 4325 3000 1011 314 1931,79 8083,64 641,68 1074,61 Cardiaca I00-I52 682 3 491 188 304,62 8,08 311,64 643,39 Cancer pulmonar C33-C34 34 0 13 21 15,19 0,00 8,25 71,87 Bronsita ac. J20;J21 1039 848 129 62 464,08 2284,98 81,88 212,18 Bronsita cr. J40;J41 17 6 8 3 7,59 16,17 5,08 10,27 Astmul bronsic J45;J46 30 8 15 7 13,40 21,56 9,52 23,96 Gripa J10;J11

104 Internari in spital ICD10 cifre absolute 15-34 35-64 65-84 85+ rata 0-14ani 15-34 35-65 65-84 85+ calculata /100.000 morbiditate total 0-14ani 15-29 30-65 65-84 85+ total 0-14ani 15-29 30-65 65-84 85+ Respiratorie J00-J99 4309 2300 507 825 644 33 1924,64 6197,46 689,62 981,73 2347,88 1842,55 Cardiaca I00-I52 15938 92 336 9140 6267 103 7118,80 247,90 457,02 10876,42 22848,08 5750,98 Cancer pulmonar C33-C34 304 2 4 167 127 4 135,78 5,39 5,44 198,73 463,01 223,34 Bronsita ac. J20;J21 433 373 14 21 23 2 193,40 1005,07 19,04 24,99 83,85 111,67 Bronsita cr. J40;J41 102 67 2 16 16 1 45,56 180,53 2,72 19,04 58,33 55,83 Astmul bronsic J45;J46 145 30 21 54 39 1 64,77 80,84 28,56 64,26 142,19 55,83 Gripa J10;J11

105 .4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate Nu s-au înregistrat epidemii hidrice legate de consumul de apă potabilă din instalaţiile publice din mediul urban şi rural. Tabel 8.4.2-1Număr de cazuri de îmbolnăvire în 2006 prin boli asociate apei în mediul urban: Sf. Gheorghe Tg. Secuiesc Covasna Baraolt Înt. Buzăului Febră tifoidă - - - - - Dizenterie 23 - - 3 - Hepatită virală acută tip A 3 1 1 1 1 Boală diareică acută 315 25 34 38 52

8.4.3. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate Gestionarea necontrolată şi tratarea necorespunzătoare a deşeurilor, pe lângă discomfort ambiental, poate afecta calitatea mediului (poluarea aerului, solului şi a apei) şi implicit sănătatea umană. Deşeurile conţin o gamă variată de microorganisme printre care şi agenţi patogeni răspânditori de boli infecţioase (viruşi, bacterii,etc.), care pot provoca, direct sau indirect, infecţii. Pe lângă acestea deşeurile crează condiţii favorabile pentru inmulţirea insectelor şi rozătoarelor, care la rândul lor sunt purtătoare şi răspânditoare de boli infecţioase. În judeţul Covasna nu avem în evidenţă îmbolnăviri provocate de deşeuri într- un mod direct, dar bolile asociate apei pot avea legătură cu înrăutăţirea calităţii apei. Un aspect, care deasemenea nu trebuie neglijat este cea de ardere a deşeurilor. Prin arderea incompletă şi necontrolată a deşeurilor rezultă substanţe extrem de periculoase (dioxine, furani, etc.), care au un efect negativ asupra sănătăţii umane fiind bine cunoscute ca substanţe cancerigene. Nefiind posibilă controlul acetora prin măsurători, nu deţinem informaţii legate de îmbolnăviri provocate de incinerarea deşeurilor.

8.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei Rezultatele acţiunii de monitorizare a poluării sonore urbane, desfăşurate de catre Agenţia de Protecţie a Mediului din Sf.Gheorghe, au evidenţiat o dinamica continuu ascendenta a nivelurilor de zgomot . Principalele surse de deranj identificate sunt: traficul, comportamentul inadecvat al vecinilor, obiectivele comerciale şi cele industriale dar mai ales zonele de agrement pentru tineri - discotecile. In privinţa gradului de deranj, cel sever predomină în cazul zonelor limitrofe arterelor de trafic intens, iar cel moderat este specific zonei rezidenţiale. Printre simptomele şi afecţiunile mai des semnalate de catre persoanele care au fost supuse disconfortului cauzat de zgomot pot fi enumerate: oboseală, dureri de cap, ameţeli, tulburări ale somnului. Principala sursă de poluare sonoră este traficul rutier. Din determinarile efectuate rezulta faptul ca pe principalele artere de circulaţie şi în zonele industriale nivelele de zgomot depaşesc limitele admise de normativele în vigoare. Pentru reducerea poluării fonice se efectuează modernizări de drumuri.

8.4.5. Animale abandonate şi influenţa lor asupra stării de sănătatea populaţiei Problema gestionării deşeurilor sanitar-veterinare, inclusiv a cadavrelor abandonate a fost dezbătută în anul 2006 la sediul APM Sf. Gheorghe în cadrul unui simpozion special la care au participat specialişti din domeniu, primari şi reprezentanţi ai ARR Covasna. S-a avut în vedere şi steguleţul roşu al UE –în

106 vederea aderării României la Uniunea Europeană. S-a subliniat rolul fiecărei primării în colectarea, transportul şi incinerarea acestora în instalaţii autorizate, nemaifiind permisă înhumarea ca şi în privinţa câinilor vagabonzi. Un caz deosebit l-a constituit în anul 2006 apariţia fenomenului de gripă aviară – confirmat în Sita Buzăului. Cele 1000 păsări sacrificate au fost înhumate, după dezinfecţie, în incinta localităţii – fiind interzisă ieşirea cadavrelor din focar. Urmarea bunei colaborări APM-Direcţia Sanitar-veterinară-Poliţie s-a reuşit stoparea fenomenului de gripă aviară în alte localităţi sau complexe avicole . In zona Sugaş-Băi aparţinând municipiului Sf Gheorghe s-au depistat cadavre jupuite de câini -cu autori nedepistaţi. Cazurile au fost prezentate în mass- media- pentru evitarea apariţiei unor astfel de cazuri în viitor

8.5. Obiective şi măsuri 8.5.1.Poluarea aerului Obiectiv: Îmbunătăţirea calităţii vieţii Ţintă: -Reabilitarea străzilor şi trotuarelor -îmbunătăţirea parcului auto din transportul local al oraşelor şi municipiilor prin mijloace auto dotate cu motoare euro, astfel încât poluarea aerului să se reducă substanţial. -dotarea cu mijloace şi utilaje de salubrizare moderne şi eficiente pentru curăţirea şi spălarea străzilor şi trotuarelor -reducerea poluării atmosferice datorate activităţilor din municipii şi oraşe prin aplicarea de tehnologii care să asigure încadrarea emisiilor de noxe în atmosferă , in limitele prevăzute în ORD. MAPPM 462/1993, completat cu ORD.MAPM 592/2002 - prevenirea poluării atmosferei cu compuşi organici volatile (COV) datorită activităţii staţiilor de distribuţie a carburanţilor şi a depozitelor de carburanţi, prin conformarea instalaţiilor cu prevederile HG. 568/2001, modificat şi completat cu HG.893/2005, privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor COV. -monitorizarea calităţii aerului prin construcţia unei staţii de monitorizare la nivelul cerinţelor europene şi care să fie conexată la sistemul naţional de monitorizare a calităţii aerului. Staţia este achiziţionată prin investiţia MMGA şi va fi realizată în anul 2007, la Sfîntu Gheorghe de către APM Sfântu Gheorghe.

8.5.2. Poluarea apei Obiectiv: reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii existente de alimentare cu apă în mediul urban. Ţintă: Asigurarea cantităţii şi calităţii apei potabile în conformitate cu prevederile legii nr. 458/2002, modificată şi completată cu Legea nr. 311/2004 Măsuri:- Elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii finanţării şi realizării lucrărilor de reabilitare a reţelelor de apa potabilă în toate oraşele din judeţ(2007) -derularea lucrărilor de reabilitare –dezvoltare care au obţinut finanţare(2011) -reducerea pierderilor pe reţele, contorizarea 100% a consumului de apă.

8.5.3 Deşeuri urbane Problema: Gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor urbane în judeţul Covasna Obiectiv : Dezvoltarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor . Ţinta: Construcţia depozitului zonal sau arondarea la alt depozit ecologic din judeţul Braşov sau Harghita, precum şi a staţiilor de transfer concomitent cu închiderea depozitelor urbane neecologice. Acţiuni:

107 -finalizarea documentaţiei pentru proiectul de investiţie ‘’Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţele Harghita şi Covasna’’ (2007) -închiderea depozitului din oraşul Întorsura Buzăului şi construcţia unei staţii de transfer(2009) -închiderea depozitului de deşeuri din oraşul Covasna (2009) -închiderea depozitului de deşeuri din oraşul Baraolt (2009) -închiderea depozitului din oraşul Tîrgu Secuiesc (2017) şi construcţia unei staţii de transfer . -inchiderea depozitului de deşeuri din municipiul Sfântu Gheorghe (2017) şi construcţia unei staţii de transfer. -dezvoltarea unor sisteme viabile de colectare selectivă la sursă şi de compactare a deşeurilor biodegradabile municipale urbane (2007) -delimitarea ariilor de acoperire cu servicii de salubritate şi a numărului de locuitori deserviţi (2007) -asigurarea colectării 100% a deşeurilor urbane(2012) -separarea fluxului de deşeuri periculoase şi cele nepericuloase(2007) -organizarea corespunzătoare a serviciilor de colectare selectivă în toate oraşele din judeţ. -organizarea colectării/valorificării deşeurilor de ambalaje, hârtie în toate instituţiile publice , sedii de firme asociaţii, fundaţii. -colectarea selectivă şi valorificare a echipamentelor electrice şi electronice astfel încât să se ajungă la cel puţin 3kg deşeuri/an/locuitor, până la 31.12.2007. -cel putin 4kg deşeuri DEE/an/locuitor până la 31.12.2008 - închiderea incineratoarelor de deşeuri spitaliceşti , la spitalul Sfântu Gheorghe.

8.5.4. Poluarea sonoră Problema: poluarea fonică Obiectiv: îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul urban Ţinta : -reducerea intensităţii traficului rutier de tranzit prin spaţiul urban -îmbunătăţirea calităţii mijloacelor de transport local

8.5.5. Animale abandonate Obiectiv : reducerea numărului de câini vagabonzi Ţintă : îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul urban şi prevenirea riscurilor de transmitere a bolilor Măsură : înfiinţarea unui serviciu de hingheri, serviciul care să gestioneze şi adăposturile pentru câinii abandonaţi. În oraşul Sfântu Gheorghe, deja există adăpostul pentru câini, fiind necesară înfiinţarea de adăposturi şi în celelalte oraşe (2008).

8.5.6. Spaţiile verzi Problema: Spaţii verzi insuficient întreţinute, acolo unde există şi lipsa zonelor verzi amenajate. Obiectiv: Conservarea şi extinderea suprafeţelor de spaţiu verde -respectarea normelor de alocare a suprafeţelor de spaţiu verde pe cap de locuitor , în conformitate cu ORD. Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997. Acţiune: Identificarea spaţiilor verzi degradate -execuţia de lucrări de reabilitare a spţiilor verzi degradate

108 -înfiinţarea în cadrul ficărei primării din municipii/oraşe, de servicii specializate în astfel de lucrări atât pentru întreţinere cît şi pentru execuţie şi refacere.

8.5.7. Agenda locală 21 Agenda 21 este unul dintre cele mai importante documente internaţionale privind dezvoltarea durabilă, document adoptat la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare ( UNCED) de la Rio de Janiero din 3-4 iunie 1992. Acest document precum şi multe altele elaborate ulterior recomandă statelor care susţin principiile Agendei 21 să comunice măsurile naţionale adoptate în acest sens prin rapoarte potrivite cu cerinţele Comisiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (UNCSD). Aceste rapoarte ar trebui să comunice şi să explice măsurile concrete adoptate , dificultăţile cu care se confrută statele respective. România a elaborat şi publicat un raport naţional în vederea participării la Sumitul Mondial pentru Dezvoltare Durabilă care a avut loc la Johannesburg în anul 2002. În principiu indicatorii de dezvoltare durabilă se referă la mediu sub următoarele aspecte: contribuţia la schimbările climatice, poluarea aerului, protecţia surselor de apă şi a zonelor costiere, tratarea deşeurilor solide, conservarea biodiversităţii, agricultura, transporturile , turismul, etc. În concepţia UNCSD un indicator este un parametru sau o valoare derivată dintr-un set de parametri relevanţi care caracterizează starea unui fenomen, având însă o semnificaţie mult mai largă decât valoarea parametrului respectiv. Consiliul Europei a solicitat Comisiei Europene şi Eurostat să dezvolte un set de indicatori structurali, indicatori care au fost identificaţi şi care se referă la nouă arii tematice şi care sunt obligatorii pentru toate ţările membre UE. Indicatorii de dezvoltare durabilă constitue un instrument potenţial de asistare în adoptarea unor decizii la nivel local şi naţional. În judeţul Covasna nu a fost elaborat nici un program care să cuprindă problematica Agendei 21 la nivel de municipii, oraşe, comune, existând numai Planul Judeţean de Acţiune pentru Mediu, şi planul Judeţean de Gestionare al Deşeurilor iniţiat de Agenţia de Protecţie a Mediului Sf. Gheorghe.

8.6. Concluzii În mediul urban din judeţul Covasna nu au intervenit schimbări majore. În anul 2006 o atenţie sporită s-a acordat infrastructurii existente şi dezvoltării reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare. În sectorul spaţiilor verzi, din nefericire nu a avut loc nici o modificare, deşi este imperios necesară dezvoltarea acestora, pentru a asigura o stare de confort mai ridicată populaţiei. S-au făcut paşi importanţi în vederea informării populaţiei asupra factorilor de mediu şi în special în implicarea acestora în diverse activităţi de protecţie a mediului, in special colectarea selectivă a deşeurilor . Monitorizarea factorilor de mediu a reprezentat în permanenţă o prioritate pentru Agenţia de Protecţie a Mediului Covasna, în vederea luării măsurilor necesare de către autorităţile competente. Cu ajutorul mass-media, populaţia a fost în permanenţă informată despre starea locurilor de agrement (în special a locurilor de îmbăiere) şi situaţia poluării aerului. Evoluţia mediului urban din judeţul Covasna, indică faptul că unele din localităţile din acest judeţ sunt pe cale de a deveni oraşe Europene, în adevăratul sens al cuvântului, deşi mai sunt aspecte ce nu sunt nici pe departe rezolvate, cum ar fi problema deşeurilor, zonelor comerciale şi a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare. In acest sens s-au demarat o serie de proiecte ce pot fi finanţate, începând cu anul 2007, din fonduri structurale.

109 Faţă de condiţiile de viaţă, de calitatea factorilor de mediu din zonele urbane ale judeţului Covasna, se poate concluziona că este asigurată o stare de confort corespunzătoare pentru cetăţeni- unele abateri fiind doar de natura punctiformă.

110