Istori Poporuluiromanesc

ISTORI POPORULUIROMANESC

. N. IORGA

TRADUCERE DIN L!MBA GERMANA

OTILIA TEODORU-IONESCU VOL. I O

BUCURESTI EDITURA CASEI SCOALELOR" 1922

E.4 ISTORIA POPORULUI ROMANESC

Prefaa la noua editie rornaneasca Sint aproape cloud-zed de ani, de cind, dap?' cererea regretatului mien profesor Karl Lamprecht, am fost indemnat a scrie o Istorie a Romani lor pentru colectia inceputei de Heeren ci Liked f i Pe care el a condus-o pind la moarte. In acel moment cunostintile mete inacest domeniu erait ale unui om de treizeci de ani, care nu $i-a crutat timpul ca sa adune material in toate directille, care l-a cercetat critic,dar care n'a mut Mai vremea sa ajunga la acele idei generale care sint rdsplata unei familiarisari indelungate cu subiectul $i a unei meditalii stdruitoare asupra lui-: Totu$i mi s'a spus ca interra$iinstrdincitate cartea a putut aduce servicii. Ea a foss intrebuintata in informatiile pe care le mijlocege. Sistemul et, care pentru mine avea cel mai mare pret, cdci era partea mea mai per- sonald, acela, dupe' binecuva ntatele obiceiuri ale vretnii noastre, care face filosofie feird is tone, dar .Fiistorie ford filosofie, nuI -a discutat nimeni. Ori ca era Mutil, on ca era indiferent. Ajuns la cincizeci de ani, eu nu l-a$ mai intre- &luta. Mai ales studiilede istorieuniversal?' mi-au largit orizontul $i mi-au coreclat astfel ateitea puncte de vedere. Dar acum, macar acum, vechea traducere, facuta de mult Inca, de Mire una din cele mai bune eleve ale mete, d-na Olimpia Teo- doru-Ionescu, are prilej sa fie publicatd. Si ma

-6 aflu tnaintea unei marl greutdti : aceia de a dao sintesd veche, care de sigur e justd, dar nu e complectei qi care nu poate fi schimbateitotug. Oricine in specialitatea lui a putut ajunge la gene- ralitati $i le-a vazut evoluind inmintea sa, necontenit preocupata de acelea$1 probleme, ma va intelege de sigur. Ce pot face in aceasta situatie, in care atatia s'au gasit ca mine fata de operele tineretii lor? Eo datoriesain la curent informatia.Caut sd mi-o indeplinesc, pond in amanunte, fi, cum lucrarea nu merge, ca a lut A. D. Xenopol, atdt de jertfitor adusa, cu pretul sandteitit- autorului, la nivelul $llintei mai nova, nu-mi e chiar aqa de grew. Teoriile mai mull insa, exprimate $i in cartea-mt ie$itei la Paris, in 1919, Histoire des Roumains et de leur civilisation , acelca pot fi semnalate, cum o voiu face, dar ali da rangul cuvenit, a preface Intreaga organisare a cartii potrivit cu dinsele, aceasta n'o incerc. Ar fi sa stric un or- ganism fard sa dau, in loc, altul. A$a cum este, aceasta carte, in stilul mai liniftit al traducer* toarei, poate indeplini into o urez pe drum: noroc bun ! N. lorga Adaug ca, inteleginduma cu Casa Scoalelor, cele cloud volume de sintesd vor fi urmate de toate expunerile mele generale ii de toate studiile mele speciale, in ordinea for logica sau cronolo- gica. Si acolo, se intelege, se va face acea opera de corectare fi intregire, dar o prefacere a pla- nului for a$a incat sa formeze o istorie pragma- tics a neamului nostru, aceasta n'o pot intreprinde. Scrieri ca : «Istoria Literaturii.,«Istoria Co- mertului.,clstoriaBisericiiD,«Istoria armatei., roman fire$te independente, in afara de aceasta republicare.

Prefata la editia germana

Uraci exagerare de sine au indrumat peind cam pana celor mai multi din scriitorii istoriei Roma- nilor, qi ce a resultat de aici nu-i greu de gOcit: numai pared sucite,opuse adevdrului, pe care ne$tiutorii fi le-au insu$it $i rdspOndit cu o grabd Uimitoare. Numai a$a a fost cu putinta sd se trambiteze peste tot cd Romdnii n'ar fi de origine romans $i cd, lard a la sa vre-o urma, s'ar fi stramutat din tinuturile de Miazdnoapte a Dundrii in spre Sud, pentru a face loc Ungurilor, cari tocmai atunci se indreptau incoace. S'a spus ca Aromdnii din Sud n'ar fi jucat niciun rot politic in al doilea Imperiu bulgur", numai pentru a nu jigni in mandria for pe Slavii de acolo,$i i-au ardtat pe Romani ca o natiune nedestoinica de culturd, care $i-ar fi imprumutat tot ceia ce stapdne$te astral de la Un- guri .i Greci. Bd, acum de curddd chiar, un rector al Universitalii din Atena a sustinut cd un popor de opt milioane de terani, ai nand membri sunt legati prin aceia$1 limbo, acelqi port, acelea$i obiceiuri qi altele, $i care in aceastet pri into infdti- qeazd aproape un anima, n'ar alcdtui totu$i o natiune proprie, ci numai un despretuit amestec de popoare, menit unei apropiate peiri.(Parerea stu- pia cd Romanii ar fi urma$1 ai ciobanilor turanici, parere discutata $iinreviste germane, ca Deutsche Litteratur-Zeitung", arata ce departe a

8 - - p2tut merge dupd ritzboiuneintelegerea units ca patima politica ; 1921J De cealaltd parte se deslu$esc sunete nu mai putin false, de $i cu totul opuse. Pentru unii dintre ace.ytia, Romanii trec drept adevdratii $i exclusivii urma$i aiRomanilbr, $inu drept ,acei ai populatiet romanice din Peninsula Balcanied ; limba for de astazi ar trada foarte bine a$a spun ei care ti a fost singura obar$ie ; barbarii ar fi trecut tetra urma peste ei; aici ca $i dincolo, pe termul drept ca si pe cel stang al Dundrii, ei s'ar fi sustinut neintrerupt ca represintanti ai vechii culturi ; toate descoperirile vremurilor noun intaiu la ei s'ar fi ivit ; mantuitoarea mare Revolutie francesa ar fi fost cu malt time inainte prevestitd prin rdscoala teranilor din Ardeal, si tot ce se mai poate spune spre faima. Voci nepd rtenitoare, in schimb, sent putine, dar se pot city $i cateva de acestea. Ca once oar. cult si cu simtire normalei, imi iubesc fi eu neamul. Dar acest, sentiment nu are nimic a face cuistoriacolonisarii romane, cu meisurile Imp eiratului Aurelian, cu imprejudirile din Statul bulgar sau roman, cu felul propriu al in- tinderii ungure$ti in Transilvania, cu Revolutia tran- ces?! $i rdscoalele noastre teranegi :Ind iubesc neatnul pentru ea e al mieu ci dta ta tot. Dar pentru a scrie istorie n' am nevoie de iubire, nici de lira; imi trebuiesc numai izvoare $i minte sandloasd in atata masurd, cats e de nevoie pentru a be lumina. Ce presint eu aici este produsul unei astfel de observatii impartiale a izvoarelor autentice ;adevarului cuprins inele nu tautsa-i aau decat 9 forma organics, unit iced Intr'un viu tablou cultural, care sd nu infati$eze lipsuri.

9--- De alta parte, lucrarea de fata nu e un reper- toritz pentru acei sari ',Nese sa se informeze asupra arnanuntelor. Astfel de lucruri se gasesc destule si in istoria Romanilor pentru a dmplea, cu rost sau fora rost, matte, foarte multe volume in-folio. Aceste amanunte meritd, ce-i dreptul, sa fie cerce- tate, fiindca e o trebuinta pentru natura omeneasca sa cerceteze peste tot adevarul si pentru ca numai pe basa unor astfel de constatari ankinuntite ale adevarului istoric se poate castiga o privire limpede despre tot ce-i intreg; mare, caracteristic si de interes universal Totusi a to turd cersind dela an fapt la altul pe ticnita curare pur cronologicd, a Mad' o lucrare criticade seminariu cu alta, intr'atata'Mtn% cat astfel de produse ale pdtrun- derii omenesti se pot lega tmpreund, aceasta nu se potriveste pentru un popor care poseda o adevarata istorie. Nici n'am avut ca (WO sa insir la rand, unul dupa altul, pe albi pareti goi, frumoase portrete biografice. Ci am avut mai cu sama in vedere o indoita nazuinta. In primal rand am volt sa expun desvoltarea .flatiurzii romane, nu in personalitatile ei mai mull sau mai putin marl, ci se" obsery natiunea insasi ca fiinta vietuitoare.si sd-i urmaresc mersul ei la- untric. Personalikiti mari sau mici capataastfel o valoare numai in masura in care, printre multele milioane, au contribuit de fapt la aceasta mare opera a unei desvoltari de dove!' mu de ani. In al doilea rand, am volt sa descriu aceasta desvoltare in lega tura sa cu popoarele invecinate, pentru ca sa utilisez astfel inrauririle ce le-au exer- citat alte popoare asupra Romanflor, precturzsi acelea care au pornit dela damp, pert priceperea

10 istoriei universale, care exists, fora indoiald, ca istorie culturald. Infra cat aceastd Incercare mi-a izbutit, cetitorut nepartenitor va judeca ; din parte-mi am dat tot ce am putut mai bun. N. Iorga

Introducere bibliografica

Incercarea de a scrle o istorie a Romani lor au intreprins-o In primul rand Romani, cari erau In majoritate cronicari. Sarcind de istoric au indeplinit, de si Intr'un inteles mai modest : Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin, principele Dimitrie Cantemir, cunoscutul autor al unei Istorii a Imparatiei turcesti, si pe Tanga acesti Moldo- veni un Muntean, Stolnicul Constantin Cantacuzino ; activitatea Tor, a tuturora, afara de intaiul, cade in a doua jumatate a veacului al XVII-lea si In cele d'intaiu doua decenii ale veacului al XVIII-lea. Lucrarea cea mai de sama este a lui Cantemir, dar acesta nu putu duce pans la capat Hronicul Romano-Moldo-Vlahilor, ci a expus fara intrerupere numai istoria pan& in veacul al XIII-lea si incolo n'a ldsat decat fragmente privitoare la timpul sau 1. Pe langa acestia incepura In veacul al XVIII-lea sa cerceteze istoria Romanilor, cu scopuridiferite, cu o munca mai mult sau mai putin metodica si serioasa, straini, nu istorici cu adevaratd chemare, ci oameni pe cari Intam- plarea ii adusese la Dunare : militari, dascali de casa pentru limbi europene. In primul rand se cuvine a fipomenit Jean-Louis Carra, caruia i se Incredintase cresterea copiilor lui Grigore Alexandra -Voda Ghica al Moldovei (1774 1777) ; opera sa, Histoire de la Moldavie etValachie, aparu pentru intaia oars In anul 1777, cu locul gresit de i Operele Id Demetriu Cantemir au fost publicate lntre 1872 0 1902 de Academia RomanA.

12 tiparire g Jassy' 1-; carticica e in primul rand o descriere folositoare a terii §i cuprinde numai o istorie superficiala a ei. In anii 1781 i1782 apAru in Viena, sub titlul:Ge- .nizichte des transalpinischen Daziens, erster oder geogra- phischer Teil, o opera ceare de autor pe judecatorul militar cesaro-craiesc Franz-Joseph Sulzer, Sviteriande -origir4.Acesta trAise mai multi aniin Tara-Romaneasca supt Alexandru-Voda Ipsilantica arendas sicandidat la o catedra de drept,idadu In publicatia sa, ca patrun- zator, dar Increzutautodidact,cea mai de sama contributie la cunoWerea imprejurarilor roniane§ti 'transalpine', -adeca dunarene, cturcesti), din veacul at XVIII-lea. In partea .geograficei el lamuri destul de des, dupaputerea sa, chestiuni Insemnate cu privire la istoria roman mai veche ; prelucra insa§i o a doua parteistoricet. Dar aceasta nu vazu miciodata lumina tiparului ;manuscrisul, vrednic de tinut In sama pentru epoca autorului, seaflain biblioteca Gimnasiului evangelic din Bra§ov. Dupa o indelunga pe- trecere in Moldova, uncle era un medic foarte pretuit at Curtii si at caselor boieresti, dr. Andreas Wolf, intors in patria sa ardeleana, scrie : Beitriige 1zu einer statistisch- historischen Beschreibung des Fiirstentums Moldau 2 (4 Con- tr butti la o descriere statistico-istorica a pralcipatului Mol- d wei') ; partea inta u,foarte insemnata, cuprinde date statistice §i geograftce ; a doua .e o scurta istorie a principatului Moldovei, destul de izbutitA, lucrata mai mult decat oricare alta de felul ei, dupa izvoare interne. Ca pretinse vechi ten vasale ungure§ti, Moldova *i Tara- Romaneasca trezira luarea-amintea doi cercetatori germano-austriaci, earl se ocupau cu istoria Ungariei:Geb- hardi si Johann Christian Von Engel. Opera celuid'intaiu, tin mic voluma§, cu toata ca lucrata cu ingrijire, presinta 1 E..otta a 2-a Neufchatel 1781 ; traduceri germane in Frankfurt si Lipsca, 1789, Nurnberg 1821; trad. rom. Bicuresti 1857. 2 Tinarit la Hochmeister In Sibiiu, 1805.

num' putine lucruri noui ; Engel, din potriva, a savar§it ceva minunat. El cuno0ea toateizvoarele straine ale istorieiR-omanilor, printre ele multe Incainedite, sta is legatura cu un mare numbs de scriitori §icolectionatori §i capata neobipuit de multe contributii ; pe Tanga acestea. Ii stateau la indemana, In traducere germana sau latina, celemai insemnatecronici romane0. Et trataistoria amanduror principatelor in doua marl volume in-quarto 9 cel d'intaiu cuprinde o foarte Insemnata'bibliografie' §/ apoi cistoria veche §i mai noua a Terii-Romane§ti pan& la 1716; in at doilea seafla urmarea acesteia din urma. precum §i intreagaistorie a Moldovei. Opera, salsa cu mare Ingrijire, pe temeiul izvoarelor, cuprinde foarte multe- indrumari pretioase. Corespondentut lui Engel, Gheorgheincai, Roman ardelean, director at §colilor de Stat cu limba de propunere- romaneasca din provinciasa,se ocupase mull, ca§1 prietenul sau, calugarul Samuil Clain, cu istoria neamului. sau. El scrie, tot inteo vreme cu Engel, Hronica Romanilor, care se razima pe mult material inedit §i ataca adesea cu tarie pe acela. Sincai Incercasa-sipublice cartea, dar nu izbuti decat in mica parte; abia mai tarziu, In anul 1853. aparu la 14, in trei volume, intreaga cronica a lui Sincai 2 propriu-vorbind este o opera analistica, in care se gasese laolalta lucruri bune §1 rele, cunoscute §i necunoscute. Fara sa cunoasca lucrarile§colii ardelenesiale eru- ditilor germani, iscusitul grec Dionisie Fotinb, un dascat de case, §crise cam la cinsprezece ani dupe Engel o clstorie a vechii Dacii', lacopEcc silo niXat Aaxfac pentru care utilisi singure izvoare internee Astazi mai are valoare numal

ScrisA Oa la 1801publicatA la 1809, In vol. IV 1, 1V2 din a 94-a parte din ,,Allgemeine Welthistorie durch eine Gesellschaft von Ge lehrten in Teutschland and England ausgefertiget". 2 Editie noul a Ministeriului de Instrucfie, foarte slab Ingrijitl de Tocilescu, Bucuresti 1886. Tot in 3 vol. TipAritA la Viena, 1819, 3 vol.; trad. romineascA, Bucuresti1859..

14 partea privitoare la timpul sAu Si cea descriptive, anexati. Inca de prin anul 1837 incepura Romanii dinnou sa se ocupe mai cu staruinta deistoria lor ;eruditul Mihail Kogalniceanu, pe atunci student la Berlin, scriea Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transda- nubiens, sprijinindu-se mai mult pe Engel. Nu cuprinde mimic nou Tot atilt se poate spune despre Istoria Teril-Romanesti, 'pe larg schitata, niciodata ispravita, a profesorului bucu- mtean Aaron Florian 2. In aceastavreme aparura, in Arhiva Romaneascd a lui Kogalniceanu 3, in Magazinul istoric pentru bacia al luj Laurian$iBalcescu 4 §i in marea culegere a aceluiasi Ko- galniceanu, Letopisitele Moldovei 5, numeroase clocumente $1cele mai multe croniciale fed ;Inca din anul 1852 Teodor Codrescu incepu sa publice la Iasi, fart vre-un plan, fara adnotAri si critics, supt titlul de Uricariul, acte nouagivechi moldovenesti 6. Pe basa acestui nou material scrise Laurian o Istoria Romanilor in douA volume, mai mult ca manual de scoala, dar care fu mult utilisata §i in alte cercuri 7. Patriotica opera latiniseazA puternic si da neobi§nuit de multe date precise. Neintrerupt iese de acum la lumina izvoare noua : chiar

Noua editie cu titlul schimbat, 1854. ' 1835-1839; 3 vol. El alcatui si un compendiu ceva mai bun. o 1841-1845; 2 vol. Mai Inainte Venelin, Acte vlaho-bulgareftf (ruseste), 1840. Bucuresti 1845-1844, 5 vol. 6 Iasi 1843-1852. De vacelasi o traducere in limba francesa din ele, privitoare la istoria generals europeanA, supt titlul: Fragments des chroniques moldaves of valaques pour servir a l'histoire de Pierre-le-Grand, Charles XII, Stanislas Leszcynski, DemAtre Can temir et Const. Brancovano', Iasi 1845; un minunat izvor de In- formatii. o Culegerea sa ajunga panA la vol. XXV, care apAru in 1895. rIasi, 1E53. Cartea ajunse panA la edifia a 3-a.

In ziare,in Romanul lui C. A. Rosetti,in Buciumul §i Prompeta Carpatilor a lui Cesar Bolliac, to clAdura name- roase sorginti documentare inarative. Teulescu, direc- torul Archive' din Bucure§ti, publicA unele acte in Archiva Romdndt. Urma§ul sau, poetul Aricescu, Intemeie Revista ?storied a Archivelor,In care se cidun repertoriu de acte §i o condicA de socoteli2.Actele aflatoare Inca In Archivele episcopale din 1-14i Roman full folositetii In parte chiar tipArite de episcopal Melhisedec Int cronicile* acestor episcopii 3. Pretioase izvoare straine pentru istoria Romanilor se tiparira in Tesauru de monumente istorice al 1:ii Papiu Ilarian 4. Intre 1865i 1867 iqi In Bu- cure§ti Archiva istopicd 5, marea culegere de acte romane.tti §i slavone a foarte Inzestratului, dar din nenorocire cu temperament romantic B. P. Hasdeu, spirit universal, care se chinui §i cu greutAti Inchipuite. Dela 1862 Wickenhauser, functionar din Cernauti, incepu sA comunice In traducere germanA hrisoavele numeroaselor manastiri bucovinene. In acest nou stadiuat culegerii de documente scrise Hasdeu Istoria critics a Romanilor, din care a aparut Inca In 1872 numai un suptirel volum in prea-frumos in-quarot 6 ; elpresintA aici stralucitoare essays" asupra trecutului intunecat §1 celui mai depArtat al Romanilor, scrise intr'un ton profetic. Mai tarziu Hasdeu se indrepta mai mutt Inspre filo- 'ogle 7. Dar dupa moartea cavalerului Eudoxiu de Hur-

1 Bucuresti 1860. 2 3 vol., Bucuresti 1874-1876. 3 1869, 1874-1875; fiecare in ate 2 vol. 4 Bucuresti 1862-1864. Sunt bucAti,cele mai multe, tiparite si mai Inainte. 6 1865-1867; Vol. 11, I', II, III;o brosura din vol. IV farl datA. ' Editie noun 1875; traducere mai tarzie de Frederic Dame. °Cuvente den batrani, vechi tbxte romanesti cu foarte bogate comentari:, 1878-1879. Magnum Etymologicum, un mare repertoriu general intocmit pentru limba roman *, dar si istorie si culture; 1nr trerupt dupa 3 vol., la litera B.

16 .. muzaki, Roman bucovinean, bogata sa mostenireliterarP, rodul unel cercetari de ani de zile prin archivele din Viena, antra in stapanirea Academiei Romane 1, si aceasta incepit sa publice Documente privitoare la istoriaRonzanilor2- 1 Fragmente zur Geschichte der Runainen3, Foarte numeroasele acte au o mare valoare si prefacura in multe puncte insemnate resultatele castigate pans atunci, si cer-, cetari mai departe, prin alte archive europene, imboga- tira necurmat aceasta minunata culegere de acta extera, care (la Inceput rau ingrijite din punct de vedere stiintific) au trecut de attreizecilea volum at for 4. In cFrag- mente, Hurmuzaki zugraveste inteunstilvigurosis- toria imperiuluibulgaro-roman, intemeiareaPrincipate- lor In veacul at XIV-lea si da contributii la istoria veacului al XVI-lea (sfatsit) si at XVII-lea. 0 revista proprie pentru tistorie, archeologie si filologie' fu. data la lumina in anul 1882 de Gr. G. Tocilescu (Revista pentru istorie, arched.- 'ogle1 filologie); Analele Academiei Romane, sectia istorica, se alcatuira ca o pretioasa publicatie specials; chiar siin Columna lui Tralan a lui Hasdeu aparura unele lu crud istorice. Profesorul de limbs romans la cEcole des langues ori- entates din Paris, Emile Picot, insoti cu numeroase observatii temeinice editia sa a Cronicei lui Ureche 5, care e propriu-zis o istorie a Moldovei pans la 1600. Meritosul C. Erbiceanu publics 6izvoare neo-grecesti pentruistoria Romanilor 7.

1 FundatA In 1866. 2 Din 1876. g Din 1878. 4 Opera principals: 18 vol., adesea In mal multe parti, aga etc trebuie sa numaram in total 22 vol. Supl. I, 6 vol., Supl. II, If vol.. 5' Chronique d'Oureki, Paris 1878. ' Mai ales in Cronicartt greci cart au scris despre Romani,. Bucuregti 1888. 7 In Istoria Mitropollei Moldovel, 1887, a dat numeroase acte din Archiva Mitropoliei din lagi privitoare la Istoria mil.

In aceasta epoca alcAtuira Tocilescu ei A. D. Xenopol expuneri ale intregii istorii a Romanilor ; cel d'intaiu scrise un manual de ecoala, care apart', intaia oars 'n ahul 1886 el care de atunci a ajuns la mai Multe editii 1; in vremea lui, cu toate numeroasele greeeli, cu lipsa de priviri de total asupra faptelor ei:cu putina cunoaetere a inlantuirilor, a fost totuei utilisabil : acum e cu totul invechit, de vreme ce autorulsi-ainsueit numai in mica mAsura noile cercetAri. Opera lui A. D. Xenopol, profesor de istoria Romanilor laUniversitatea dinIasieiin vremeadin urma5i filosof 2,opera inceputa inanul 1888 2,cuprinde ease volume, sau, daca socotim la un loc, ca formand un tot cu vechile volume, eiIstoria Domnieilui Cuza-Voda 4, aea cum vrea autorul,cu toate ca metodasisistemuj inteinsa sunt altele, atunci chiar opt volume ;o lucrare voluminoasa, impunatoare, in care nu lipsesc pAtrundere, pasagii interesante, pricepere moderns a vietii popoarelor ; dar din nenorocire cartea aceasta aea de noun era aproape neutilisabila pentru cercetatotul indigen, de oare ce informatia faptelor e neindestulatoare, caci autorul a nesocotit utilisarea numeroaselor acte5imanuscripte pAstrate in Archiva Statului, in bogata Biblioteca a Academiei eiaiurea. Editia francesA 6, aparutA la Paris in 1896, sufere inca mai mult de aceste lipsuri, de vreme ce nu tine in sama nici chiar bogatul material publicat in urma editiei romaneeti. Cu o sfortare admirabilA, care i-a ruinat sAnAtatea, batranul istoric a reluat mai tarziu opera sa ei a dat onoua Istorie a Romanilor ilustrata, in care seintroduce o mare parte din informatia nouA, care se acumulase in cursde peste

1 Manual de istoria Romdnilor. 2 Les principes fondamintaux de l'histoire, Paris1901. Si editie spaniola. Istoria Romanilor din Dacia Traiand. Domnia lui Cuza-Vocla, 2 vol., 1902. Histoire des Roumains, 2 vol. Muria poportelui routines°. 2

18 douazeci de ani ; legAtura nu e, fire§te, totdeauna deplina. Din manuscriptul, care merge pana in zilele noastre, s'au tiparit,la Sfetea,inBucureVi, cinci volume, mergand pana dupa 1600. Intr'o epoca mai noua d. D. Onciul a tratat in mai multe studii 1 istoria veche a Romanilor, §i parerile sale, ades ea deosebite de ale noastre, merits totdeaunaconsideratie. In (Cronicile moldoveneVi pana la Urechib 2 in cCronici inedites (1895), apoi in Cronica lui Azarie" 3,I. Bogdan a dat la luminA vechile cronici slavone ale Moldovei,iar in 'Do- cumenteeiregeste privitoare la relatiile Tarii-Romane§ti cu BrapvuleiUngaria. (1902) a publicat, in mare parte in traducere romans, vechi rava5e ale Domniloreiboierilor pastrate la Bra§ov. 0 noud editie, a textului slavon, nu trece de volumul intaiu 4. RAposatul profesor V. A. Urechia a publicat supt titlul, care fagaduieVe prea mult, de Istoria Romtinilor, o sumedenie de acte folositoare §i nefolositoare din epoca Fa- nariotilor §i anume din perioada dela 1774 pana dupa 1821 5. In sraqit in culegerea mea de (.5tudiieidocumente privitoare la istoria Romanilor, s, ceruta de Ministerul de Instructie, am dat insumi la lumina* materiale interne Si externe pentru Istoria Romanilor. In genere deci, dupa cum se vede, insa§i starea present& a publicarii izvoarelor indreptate§te redac- tarea unei not istorii a Romanilor, scrisa in spiritul timpului

Teoria lui Rosier", nintemeiarea principatului Tarii-RomanestiL, Intemeiarea Moldovei", luga-VodA", in revista Convorbiri literare din 1882; Originile principatelor", Bucuresti 1899. 2 Cronicile moldovenesti pant*" la Urechid, Bucuresti 1891. 'In Analele Academiei .Romdne pe 1909. 4 Relatiile rarii-Romanesti cu Brasovul rara-Ungureascd, (1413-1508), Bucuresti 1903. Editia luxoasA pregatita de Tocilescu la Viena n'a apArut, 1. Bogdan (T 1919) a lAsat si un admirabil album de vechi documente romanesti in facsimile, 6 Mai multe volume impArtite pe serii. ' 24 de vol. cu incepere dela 1931. 7 Lea mai nouA sintesA am dat-o in Histoire des Roumains, I, Paris 1920. in Italieneste Breve storia dei Rumeni, Bucuresti 1912. Bibli- ografia lucrArilor mete pe acest teren in $t. Metes, Opera istorlcd a lui N. lorga, Bucuresti 1921 (a doua editie a unei bibliografii apA- rute in 1912).

Formarea poporului romanesc

(Introducereetnografico- istorica)1

1. Strlimo*ii Traci Bibliografte: Intregul material asupra Tracilot si a tuturor ramurilor for se afla adunat in ceie trei disertatii ale lui W. Tomaschek (Die alien Thraken, eine ethnologische tinter- suchung, Viena, Tempsky, 1893-1894; din Sitzungberichte der wiener Akademie, philosophisch-historische Kiasse ", vol. CXXVIII, CXXX, CXXXI). Istoria Getilor o trateaza Ro- bert Rosier, un cercetator original independent, un interesant scriitorsidibaciu polemist, intr'o lucrare speciald, care-duce Insa numai pand la intemeiarea Statului dac. In ale sale mult .cetite,criticate si utilisate (Romanische Studien, (Lipsca 1871) sunt descrise cu acela§i putere de expunere §i acela§i colorit in expresii intampldrile dinainte de Romani de pe -ambele maluri ale Dundrii. Razboaiele dacice sunt expli- cate in lucrdrile lui Dierauer si De la Berge asupra Im- paratului Traian (cel din urma dd si stiri asupra provinciei Daciei). Desprecald'intdiu fazboiu in special trateaza

1 Aceste prolegomene s'au pArut de nevoie autorului, nu numai din pricinA ca pans acum istoria Romanilor obisnuia sA Inceapa cu epoca Scitilor dinainte de regele Darin, ci si din alte motive mai insemnate. in primul rand originea neamului romanesc este intune- coasA si fiecarui cercetator i se impun in acest domeniu intrebAri care nu si-au gasit Inca o deslegare definitivA. Apoi micul popor romanesc numArand la douAsprezece milioane represintA cam intreaga romanitate rAsariteand si desvoltarea lui apare numai atunci lAmurit, cand suntem informati asupra vietii si a nazuintilor intregului element romanic. din RAsAritul european. in sfarsit, strict auat, tot ce s'a petrecut in provinciile negrecesti ale Rome' rAsA- ritene dela rAzboaiele Ilirilor, Tracilor si Dacilor panA la rascoala vlahica a fratilor Petru si Asano perioadA de mai 'bine de o rnie de ani sta in legaturA cu desvoltarea noului popor. De altfel aceste lAmuriri trebuiesc privite aici numai ca o introducere.

cartea lui Petersen. In sfar§it cartea lui Conrad Cichorius ingriji o noun reproducere a reliefului Columnei lui Traian: (dintrecele anterioare 10 pAstreaza o valoare deplind aceia a lui Froehner, Paris 1872-1874, 5 vol.), insotitd de un comentariu critic. DOUG volume an 0 apArut ; al treilea_ care trebuia sa cuprindaistoria razboaielor dacice, era in pregatire. Asupra celei mai noui lucrari germane v. E. Panaitescu, in Revista Istoricei pe 1920. Monumentul dela Adam-Clisi fu descris In anul 1895 de Gr. G. Tocilescu intr'o opera ilustratA ;luipropriu-zisiirevine numa} cronica sapaturilor, pe langd unele explicariistorice mai mult naive ;partea arhitectonica§i cea arheologicd sunt proprietatea invAtatilor vienesi Benndorf §i" Niemann. Irs aceastd publicatie monumentul fu infAtipt ca un monument traianic, care trebuia sa vepiceasca cucerirea Dade]. Indoiala impotriva acestei pared o ridica Adolf Furtwangler, care vede in monumentul pe atat de mare, pe cat de grosolan, cu un caracter vechiu §istAngaciu, o amintire a biruintilorluiCrassus, pe care acesta le ca0iga asupra- Tracilor din Dobrogea, cum §i asupra Tracilori Bastar- nilor delagurile Dundrii (Intermezzi; cf. 0 AdamkJissF al sau, in .Sitzungsberiehte der bayrischen Akademie', 1897, p. 248 §1 urm.). Tocilescu I0 apArd parerea intr'o- comunicare oraldla Academia Romans §i Benndorf is Archaologisch-epigraphische Mitteihingen aus Oesterreich, XVII, p. 192 §i urm. In c Omagiu lui Wachsmuth, se ames- tecd §i Petersen in discutiile foarte aprige §i rand acunt Cichoriusi Med °data Furtwangler (1. c. §i in Sitzungsbe- richte der bayrischen Akademie" pe anul 1903) incheieirul. Fapt e,ca pentrua segasi un loc pe monument pentru dedicatia lui Traian catre Mars Ultor trebuie sa se recurgd la ipotesele cele mai cutezAtoare : trebuie chiar se admits ca o bucat4dintr'insul,despartitd de cealalta,. printr'o ruptnra verticald, ar fi rdmas pe laturea de Miazd- noapte a trofeului, cealalta, urmarea §irurilor intrerupte, pe partea de Miazdzi. Dad la nevoie s'ar putea trece cu. vederea peste infatisarea arhaica a uniformelor romane de pe relief, intiiciunchipbarbarii ce se vad acolo. n'au acela0 tip cu Dacii de pe chipurile Columnei Id Traian. Trofeul de pe moneda dela Tomis n'are nicio insemnAtate : astfel de figuri alegorice se gasesc 0 pe monedele lui Marcu Aureliu §i ale lui Verus. Impotriva teoriei

btastarnice a lui Furtivangler s'ar putea iarasi obiecta a, oricata 1nsemnatate s'ar atribuirazbolului faracucerire temeinici purtat de Crassus, nu i s'ar fi acordat de sigur cinstea unui asa de maret trofeu pentru triumful sau ide Thraecia etGeteisi (Jung, Romer and Romanen, p. 33 -rota 1), serbatorit in 27 tn. Hr. Si apoi prea se potrivesc amintirile traianice cu monumentul din Dobrogea. In star- sit nici nu stiu data inainte de Tropaeum Alpium, Ina !tat tut August in anii 6-7 in.Hr.,s'amai durat vre-un asemenea monument de vre-un invingator roman sau pentru un atare. Pentru intregirea bibliografiei trebuie sa amintim voluminoasa opera a lut Tocilescu, Dacia inainte de Romani, Bucuresti 1880, extras dinAnalele Academiei Romane,, seria intaia, vol. X ; e o compilatie incalcita,culucruri gramadite fara critics, coplesita decitatiizadarnice, In care se pot gist de toate¢ttotusi nimic. Lucrarile d-lui V. Parvan, incepand cu Salsovia (din .Cimvorbtri Literare D, Bucuresti 1906), si continuand prin studiile asupra cetatilor Ulmetum si Histria 1, au schimbat, In multe privinti, an Imbogatit foarte mult cunostintile atparerile asupra Daciei romane, dar mai ales a Scitiei Minore vecine, in ce priveste drumurile, operele de aparare, populatia, etc. Ele atingsiepoca bizantina. in ultimul timp al Republicei, Statul roman n'avea nici la Miazanoapte, niciInRasarit, o granita .statornica §i puternica ; ea §ovaia Inca incoace §i incolo In teri pe jumatate cucerite siatarna de sentimentele papice sau razboinice ale barbarilor Inca nu pe deplin stapanitisiinfranati. Dar In acest timp critic, cand puternica romanitate era n cautarea unei not forme pentru viatasa launtrica de Stat, ii momiau pe Romani icoan9 ale .unui victor de stapanire a lumii§ide supunere desavar§ita a acelor barbari. In nenumarata multime a Germanilor,cari-si duceau viata for salbateca in foarte adanci. departari nepatrunse, Intrezariau Analele Academiei Romdne-, anii 1913-6. Cf. gi Buletinul Co inisiuniiMonumentelorIstoriceu, IV.

22 ei viitorii luptatori pentru bineleimparatiei universale romane. Sicu cat mai upr trebuia sa-i para acestui popor rasfatat de un noroc statorni atragerea intregului neam tracic in cercul de stapanire al Romei celei marl. aBarbarii,, cari aveau sa-§i apere existenta 'or libera impotriva acestor planuri de stapanire universals si carora nu li lipsia puterea de impotrivire, apareau numai dusmanului civilisat ca osimpla gramada uniforma side despretuit. In realitate- erau popoare vechi, foarte binedeosebite unele- de altele prin limba, port, cultul zeilor, prin trecut §i prin ura veche §i antic inradacinata. Ei faceau parte din patru ramuri, care, cel putini in ce- prive§te ivirea for istorica pe pamantul european, nu sunt de aceia§i vrasta :Galo-Iliro- Tracii, Germanii, SIavii si neamurile uralo-altaice- Cei d'intaiu numiti sunt §i cei d'intaiu cunoscuti ; 0 se deprinsesera maimutt cu cultura antichitatii si, fire§te, se apropiasera mai multside valurile aducatoare de lumina ale MArii, de framantarea_ rodnica a talazurilor Marii sudice,elino-latine, .mediterane.. Numai prin acestzid,intru catva slabit §i imbucatit in urma Intampldrilor veacurilor din urma, puteau sa intrevadd cuceritoriilumeie subjugarea Qermanilor.

I.Ilirii. La Apus, Miazanoapte §i Rasarit de- Italia romans locuiau, Incaincei d'intaiu ani ai noului Imperiu, neamurile galo-ilirice, Ei.x7cota lin, despre a caror Infrangere§isupunere deplina avura curand prilej sa vorbeasca maestrii istorici greci. Atat de numeroase sunt denumirile micilor popoare, incat se pare ca -§i duceau numai viata de trib, caracteristica neamului lor,, §i ca nu aveau. nicio organisatie generals mai inalta. Incetpr a

23 lupte mici, a caror amintire e tulburesislaba ele cazura la pamant dupa Indraznete atacuri din munti sivitejiisinguratice.Atunci ele imparta- sira, in starea for de subjugati, soarta acelor Gali, cari locuiau pana la poalele muntelui sicari in tinutul for cisalpin isi gasisera sprijinul for sudic in Pad, marginasul Alpilor. Dupa ce toate acestea fura castigate prinfro staruinta indaratnica, prin masuri potrivae, dar putin zgomotoase, se stabili, ca un vesnic semn de biruinta si stapanire, precum s'a faciain toateregiunilecucerite de Romani, Jarga sosea militara si. comerciala prin provinciile alpine, din Galia, dar allui Cesar catre poporul sau, in spre provinciile mai dinainte cucerite, Ili- ricul si Macedonia ; o indoita expeditie inanul 15 in. Hr. duse opera la un deplinsfarsit. Legiunile intalmra in ambele expeditii numai ramuri deosebite ale aceluiasi neam. Ilirii, can locuiaiu chiar la malul Marii, erau din vremuri vechi pescarii si piratiicoastei balcanice pana la Insulele lonice, de undese revarsa. Marea deschisa, sigura, bogata. Ca sivanatorii dinAlpi,niciei nu .erau un popor unitar,siinafara de«Ilirii propriu-zisi. se mai numarau printreei alte populatii diferite, ca Bylliones sau Bullini, Taulantii, Parthini, Phrygi sialtii. La Hid, macar la acei in intelesul strirnt al cuvantului, organisarea politica depasise pe aceia a popoarelor alpine, si cu prilejul constrangerii acestor barbari, fata de ei relativ asamanatori, Romanii nu intalnira salbateci §e-fi de bande razboinice sau cete ratacitoare, ci astfel de conducatori de Stat carise socotiau vrednici de numele .de rege. In veacul alIll-lea in. Hr. Agron, «regele Ilirilor., fiul lui Pleuratus, avea «o mai mare forla armata de pedestri si ma-

24 rinari cleat sta.panitorii cari domnisera Inaintea lui asupra Ilirilor. ',sise amesteca bucuros in afacerile vecinilor greci siepiroti, ca mai tarziu principii bosniaci intulburarile Statelor de pe termul adriatic. Teuta, vaduva lui Agron, mort In betia bucuriei si a vinului,isi spunea pe fata regina piratilor, care nu cunoaste niciorelatie prietenoasa internationala2; la plangerile Roma- nilor ea raspunte, faraincunjur, «ca nu li este ingaduit regilor sa impiedece pe Hid de la casti- gul pe Mare. RepresintantiiSenatului incereara la intoarcere aceasta in propria for persoana, si In anul urmator, dupa un atac, aproape izbutit, -asupra Dyrrachiului, soldatii Teutei pa.trunsera in Corcira ca aparatori, stapanitorisi exploatatori. In curand insa aparura comandantii romani, fura primiti peste tot cu multamire deosebita de Grecii apasati si chiar de unele neamuri inrudite cu Ilirii; ei redara cetatilor ocupate si asediate libertatea si silira pe fugarea regina A Marii la un tratat, in puterea caruia ea devenia tributara, isi pierdea in mare parte tara si mai alestrebuiasa renunte la dreptul ei de piraterie pe apa 3. Dupa mai putin de un veac, cand vechea pofta de hotie maritima a Ilirilor isi gasise drum pe uscat, spre Macedonia'', domnia in Scodra «Gentius, rex Illyriorum >, fiul unui al doilea rege Pleuratus. Ro- manii pastrara in timpul domniei acestuia Iliricul for cucerit, si impotriva lui Perseu, regele Macedoniei, luptara in armata romana ca aliati Bullinii, locuitorii din ApolloniasiDyrrachium, pe cand Gentius-

' Bef3aat,Asox6Twv ;Polibiu, II, § 2. 2 Ibid. 3 Ibid, § 12. 4 Ibid, § 70.

25 Incheia o legatura cu cel din urma stapanitor al Macedoniei §i nelinistia pe Cavii, cari se recuno§teau ca socii ai Romanilor 1.Razboiul cu Gentius se sfarsi in treizeci de zile: regele nu avu inima sa-si apere Capitala ;se predete dumanului care Ina- inta §i fu expediat la Roma impreuna cu familia sa si mai multi .principes Illyriorum' partisani de-ai sai 2. Inanul 35in.Hr.August, incalitate de triumvir, porni un razboiu de nimicire inmuntii de- alungul Adriaticei contra triburilor ilirice, care nu mai voiau sa dea tribut ri incepusera iar vista de pradaciuni. Dupa distrugerealapigilorveni randul Panonilor,' Carl incercara acum pentru In- taia oars puterea armelor romane. Dio, care gu- verna.tara lor, organisata ca provincie romans, zugrave§te pe Panoni ca pe un popor salbatec, doritor de placeri, lene§ la truda campului. Aici nu se aflauiroXecc, calaapigi,cari erauIii - vecinaticu Mareasicucoloniileromane,ci numai saterisipite, %-covAt, pe larga campie, ne- sfauita pusta de azi a Ungurilor, roc buff de in- curat caii salbateci ; numai o singura data se po- irneneste o cetate, Siskia pe Sava, ocrotita de .ziduri tari.. Pe candloctiitoriisai duceau mai departe supunerea bogatei regiuni, .Cesarul. Insusi I§i lua pe sama pe Dalmati,cari voiau,tot a§a de putin ca si Iapigii inruditi, sa recunoasca bine- iacerea cuceririi romane. Astfel tinta urmarita nu era aproape nicairi pe deplin atinsa, dar nu mai lipsia Mult 'Ana la dansa 3. Acum, pe vremea lui August, nu era vorba deck sa se dea provinciei granite tari §i siguranta.

Tit-Liviu, XLIV, § 30. ' Ibid., §33. 3 Dio Cassius, XLIX, § 35aiurm.

26 deplina. Dupa o campanie aluiTiberiu, noul stapan al lumei romane .seputea fallCaprin constrangerea Dalmatilorsi Bructerilor, ultimele ramasite neatarnate ale rasei ilirice, si prin a Pa- nonilor inruditi, a intins pang la Dunare granita Iliricului si, in felul acesta, prin puternicul fluvia din mijlocul Europei a statornicit o noun legatura intre terile dela Rasaritul-Alpilor si cele dela Apu- sul Balcanilor 11. Prin Tiberiu, spune panegiristul sat!, Velleius Paterculus 2, intrarain Imperiu ca .novae provinciae. Retia,Vindelicia, Noricul un .regnum. , Panonia si Scordistii, si sesmulse Ilirilor si Dalmatilor recunoasterea atarnarii.in sfarsit, plecand dela Dunarea mijlocie, acum in- corporate, Tiberiu void sa intreprinda cucerirea Boemiei, unde se alcatuise un puternicsipro- tivnic Stat germanic, pentru ca apoi, prin sfaramarea numeroaselor triburi germanice ratacitoare, sa infaptuiasca pang la Elba marele vis .de stapanire universals 3. 0 intamplare neasteptata zadarnici aceste mart sperante. Doua provincii bogate Panonia si Dalmatia , care-si insusisera de mult obiceiuri romane si limbs ,romand, scoasedin fire de reaua administratie, se ridicard Intl-10 desnadajduita rdscoala si trimisera mii de soldati incercati impotriva Macedoniei, si deci pe drumul care-i putea, duce rapede spre Italia,era de temut chiar spre Roma. Si fu nespus de greu sa se puna capat acestuihellum germanicum panonicumque, care ceru sfortari uriase din partea Romanilor. Dar Tiberiu, fiul lmparatului, era pared anume facut pentru astfel

1 Jung, Ramer and Romanen, p. 5. 2 11,t.109. 36 d. Hr.

27 de greutati: in vara anului al doilea Panonii se ple- card in fata- biruitorului. In muntii for insa, Dal- matii, carisieitrebuiau safie«starpitiv,se aparara mai indelung, cu o indaratnicie minunata, dar si aici Romanii serbatorira in sfarsit biruinta asupra curagiului for statornic. Cinci zile in urma sosird din departata tara a Germanilor vestile catastrofei lui Varus. La granita Elbei si a Ocea- nului, is romanisarea Germaniei nu mai era de gandit; ba se apropiase chiar timpul grelei lupte de aparare i. Noile imprejurariprilejite de hotaritoarea intamplare din Padurea Teutoburgica necesitau in primul rand sa se impiedgce statornic o razvratire a popoarelor balcanice ca aceia din anul 6 di Hr., s3 se gaseasca granite durabile in aceste regiuni si sa se inlature barbatia prinmijloace pe cat se poate pasnice sau chiar razboinice, adecd sa se alcatuiascain acest Rasarit european greco-trac o Romania oficiald,rotunzitd, inchisa in sine.

II.Tracii. La luptele cu Macedonia, care des- legara chestia greceascd, furs partasi in chip firesc si Tracii, cari se dadura de partea regelui pe jumatate grec, jumatate trac, si trebuira sa imparta cu el urmarile infrangerii. Odinioara, in perioada premacedonica, eierau locuitoriiteriicareseintindeadela Strimon (Struma de azi)pana la Mare, sidin indltimile Balcanilor pana la valurile Arhipelagului 2.Dar nu erau un popor care sa poata traiingranite bine inchise; dinpotriva :in lupte, in cultul zeilor, in viata politica se intalneste la ei ca trasatura

1 Cf. Mommsen, Romische Geschichte, 11, p. 36 $i urm. Ca izvor Velleius $i Illyricum al lui Appianus. Cf. Dio Cassius, LIV, § 31. 2 Strabon, VII, § 4.

28 principala aceia§i aplecare spre extraordinar, spre neobi§nuit, aceia§i aprindere poetica, ce nu se poate stapanl.Odrisii se dedau cultului lui Dio- nysos, unui cult mistic §i bacantic, care trecu dela Traci la Greci §i se deosebe§te a§a de mult de arm onioasa religie a Elinilor. Printreeise afla triburi care sunt aectvaticovvec, dar nu credincio§i pa§- nici intrun suflet nemuritor, care se inalta ca o floare vie prea sus pentru a putea peri oare- cand i n ve§nicie, cu totul §i pentru totdeauna. Nu, si in credinta for despre nemurire ei se arata por- niti si cruzi : Zalmoxes, ref3osectc, a venit sa aduca "Emil chinuite vestea cea buns, aavaak: lui trebuie din timp in timp sa-i dea socoteala de purtarea for pamanteasca cei mantuiti printr'insul, §i atunci fericitul crainic, cu toate ca in aparenta ne- norocit, va sangera in varful celor patru suliti pe care va cadea. Dar alesul zeilor, care se putea ridica la cer ca trimis al poporului sau, nu se simtia nedreptatit. La Traci in genere, ca si la cei d'intaiu cre§tini, traiul nu era decal o scurta clips de incercare, o intunecata si dureroasa trecatoare spre fericirea adevaratei vieti ve§nice, supt ocrotirea dumnezeirii. presente. La leaganul copilului, care era chemat la lupta cu spiritelerele,se varsau lacrimi,iar strigate nebune de bucurie rasunau numai la mormantul mantuitului, mormant In care rudele erau gata sa se coboare odata cu el, fara a privi cu parere de rau in urma 1. Ei nu despretufau moartea ca Romanii §i Grecii cei viteji: o iubiau§io cautau pe toatecaile cinstite ; Ale aceia nu puteau fi asamanati cu niciun alt popor in dragostea forde lupta§ipri-

Herodot, IV, § 94 ui urm.; V, § 45.

29 mejdie. Ca popor de pastori la truda campului se dedau numai clasele de jos,care erau poate de alt sange,ratacirea ajunsese pentru ei o necesitate economics, mai apoi sufleteasca ; cetati nu intemeiara pentru a nu' se simli inlan- tuiti supt acelasi cer ;de la o x61,1 laalta, pe intinsul ses tracic si pe stramtele carari ale He- mului ocrotitor, leaganul for si loculfor de re- fugia, vesela for ratacire ti many spre orizonturi Intr'una noi, necunoscute, aducatoare de ispita. Ca popor de coaste, de la care n'au fost peste tot raspinsi de Greci,"ei se pricepeau bine sa-si injghebe luntri si sa faca us de ele, si pe Ingustul brat de Mare care desparte Europa de Asia ei aflara usor o cale spre alti munti si alte vai, unde in bielsugul vietii usoare uitara drumul indarat spre vechea patrie. Spre Miazazi ajunsera cu ale for aio,c(t. si caiintocmai ca Vlahii de mai tarziu pant in Macedonia si Tesalia, ca si inruditiitor,Galatil, cari repetara mai tarziu aceiasi aventura. In lupta dusmanul tremura 'n fata chipului malt, in neagra hlamida, tesuta grosolan din canepa, cu pavaza stralucitoare si cu «naprasnicax. framee 2. Inca mai d'inainte Tracii se coborasera de sigur si pe povarnisul de Miazanoapte al Balcanilor, acolo unde mai tarziu aflam tam Misilor, numita dupa unul din triburile lor, si provincia romana Moesia.. Dar mai ales prin patrunderea puterii macedonene in aceasta regiune se intinsera ei,inteatata intru cat e de altfel cu putinta o granita statornica pentru un popor de pastori, pans la largulIstru cu mersul linistit, care-si tragea numele dela Istrii

4Tonlaschek, Die alten Thraken (extras din Sitzungsberiche der wiener Akademie", 1, 1893). 2 Liviu, XL1V, §§ 35-36, 40.

30 ilirici. Pe la sfarsitul suteiasasea irr Hr.1 Dariu, regele Persilor, intreprinse o expeditie impotriva acelor Sciti, de origine pe jumatate arica, pe jumatate turanica, pestrit amestec de natiuni faramitate, cari erau singuri stapanitori pe Intreaga stepa Ce nu cunoaste hotarul artificial al continentelor. In Altai putea dinastul orientalsa intalneasca pe acesti dusmani ai sal; el preferi Insa sa ajunga la ei peste Dunare si tinutulCarpatilor. pupa un veac, Grecii de pe termul pontic, cari trebuira sa lea parte la lupta, povestira batranului iscOditor de istorie Herodot ca marele Bctotxs5:-,.«al intregului uscat2>> ar fi visitat taraOdrisilor,pentru a ajunge apoilaCdkvazEConsc Firm §i a vedea, la granita lor, puternicul si pustiul Istru, ca un brau alterilor scitice si al intunecatei barbarii 3.Scitii erau prin urmare in aceasta vremesilocuitorii Daciei de mai tarziu, pe ale carii rauri le numira cu nume ce au ramas: Pyretos, poste Prutul de azi, Tiarantos sau OltuI si Araros, Naparis, Ordessos, care «curg intreele.-. Ei nu folosira ca loc de pasune numai acest minunat parnant negru, care astepta Inca a fi cultivat, si pici lantul «caucasic. al Carpatilor nu li fu o piedeca; cu prilejul vre unui razboiu sau al vre unei vanatori duse mai departe, intamplarea li aratase in treacat, la obarsia stan- coasa de unde izvoarele iutirapiau usoara si pretioasa for prada, aurul, pe care papa atunci ei It vazusera sclipind numai in nisipul raului. Ca de obiceiu siaici, descoperirea aceasta pricinui minuni, siun trib al Scitilor, Agatirsii, «se apropiara de obiceiurile tracice., adeca de acelea ale popu-

1 Pe la 508, dupA Maspero. 3llic St; irrrstpou. d Herodot, IV, § 90 *i urm.

31 iatiei supuse din Tracia: ei se asezara statornic pe termul mlastinosului Maris, al Murasului de azi,siIncepura, in acest departat timpintu- necat, la minele de aur ale Transilvaniei munca, pe care apoi o continuara DaciisiRomanii si care dete terii cea mai mare valoare 1.in razboiul impotriva lui Dariu, acesti Sciti de munte, cu totul isolati,si poate foarte amestecati, nu ajutara pe rudele for salbatece, si mai in urma se vorbia de ei in cetatile dela Pont ca de o populatie de sine statatoare, care. stralucia In podoabe de aurpi-pi ducea9destrabalata viata de placere cu femei usoare. Cand Dariu introduse pe Geti in istorie, aceasta insemna o atingere putin prietenoasa a Persilor cu acesti «cei mai viteji si mai drepti dintre Traci» ; ei voira sa inchida drumul, si fura dati la o parte, osubjugati., spune Herodot, cu toate ca aceasta -tinu numai pana la apropiata infrangere si fuga in pustiu a navalitorilor 2.Abia dupa un lung rkstimp,cu totuldatuitarii, iesiraGetii Inca odata la lumina in Peninsula Balcanica, in urma unornot Incurcaturirazboinice. Prin Tucidide .ni se transmite ceva despre Statul razboinic al Odrisilor, ridicat tntr'un chip minunat de rapede dar, dupa felulTracilor, cazut curand iarasi in nefiinta. Aceasta semintie poseda sanctuariul lui Dionysos; aici se Intemeiara si TeC 6aaRsta, o capitala regeasca pentru intreaga Tracie-, dar coroana regelui nu avu durata cultului zeului. Statul Odrisilor cazu in razboaie putin cunoscute cu Macedonia, in locul careia Sitalkes, regele Tracilor, voia sa-si Inalte un Imperiu ;inrazboiul cu acest piotivnic mult Herodot, IV, § 49, .102-103, 125. * IV, 93.

32 maitare,se pomenesc in oastea .basileus»ului for toate triburile tracice si, printre ele, fireste, si cei mai viteji ai neamului, Getii, calari, ca iscusiti arcasi.Sitalkes avea in manile sale tottinutul pana la Dunare, bine inteles si cu cetatile pontice ridicate si locuite de Greci; si poate ca era ascultat si pana mult mai departe: cel putin se vorbeste de veniturile sale in our in cuvinte care amintese de neamul exploatator de mine al Agatirsilor 1. Filip al II-lea, regele Macedoniei, puse capat vietii libere a Tracilor 2,siastfelrep-eta,cuurmari schimbatoaresinesigure, jocul cutezator allui Dariu impotriva Scitilor, al caror vecin imediat devenise 3.Pentru a scapa de jugul noului stapanitor strain, care poruncia la malul de Miazazi al Dunarii si pentru a nu fi nevoiti sa-i plateasca dijma din turme si ogor, Getii lsi cautara o noua patrie peste fluviu, unde presenta li se stabileste in curand prin marturii lstorice. Dupa cum mai tarziuSultanulturcescseasigura delinistea deplina la granita de Miazanoapte, inainte de a se hotari la o mare lupta pe pamantul asiatic, tot asa tanarul Alexandru,fiulluiFilip, numai In urma cuceriril tinutului dunarean putea sa-si ieie avantul spre Campine de glorieale Persiei. Dar si el calca pe urmele Invinsului Dariu. Imprastiind toate cetele dusmane din calea sa, el ajunse la Du- flare : pe celalt mal stateau Getii, inarmati cu arce si coase, gata de a-I primi dupa vechiul obiceiu sangeros track. Probabil pe la Calarasi, unde Dunareafor,meaza marea insula mocirloasaa Borcii, Alexandru, folosindh-se de mici luntri de

' Tucidide. II, §§ 29, 97-98, 100-101. 2 Rosier,Die Geten and ihre Nachbarn,Viena 1864, p. 19. 9Ibid.,pp. 20-21.

33 pescari, trecu in timpul noptii pe malul stang, unde pe o campie manoasa se leganau acum samanaturile coapte ;se, pomeneste in apropiere si de un «oras., ox611,7intarita. Dar dusmanul nu mai putu fi descoperit ;se incredintase, cu familia si avutul, ocrotirii atotputernice a marituitorului pustiu, si tristele amintiri din vremea Persilor aparara mai departe tara propriu-zisa a Scitilor de navalirile popoarelor civilisate. Dupa ce regele Macedoniei parasi pamantul Europei, comandantii sai de la Dunarea-de-jos nu fura nici macar atat de fericiti car stapanul tor. Uniti cu Scitii, Getii dobandira biruinti razbuna- toare ;ei se organisasera mai bine in timpul luptelor de aparare, si, cand pe ramasitele marelui Stat trecator al Odrisilor se Malta un regat tracic supt forma greceasca pentru batranul Lisimah, si locuitorii dela Dunarea de-jos aveau in fruntea for tpn sef regal, pe marinimosul Dromichete, care . invata petietisa se lase de vechiul for desfrausi-icrescu pentru o viata curat osta- seasca, barbateasca. Un astfel de om trebuia sa nazuiasca la intinderea puterii sale prin sfaramarea noii alcatuiri de Stat macedonice, si Elinii de la termul pontic, can se rasculara,ar fifost mai multamiti cu carmuirea-i decat cu aceia a lui Lisimah.Acesta vrusa-siinlatureprotivnicul, cazu insa in captivitatea Getilor, cari 11 tarara in capitalafor qntc, la Dunarea-de-jos sa nu fie aceasta oareprimul sambure pentruviitoarea cetate greaca, genovesa si in sfarsit romaneasca xilx-il,Chele, Chiba? Dromichete stiu SA ierte, si cu acest act de marinimie dispare el din istorie 1. 1 Reconstruirea, dupa Arrian alte putine izvoare, in excelenta disertatie a lui Rdsler, p. 2R si urm. Istoria poporiaiti romancsc. 3

34 In aceste incurcaturiputerea macedoneana se arataseslabita,si de fapt ea nu era primejdioasa pentru liberele popoare megiese. Peirea Getilor cel putin a celor din ses o adusera. din potriva barbarii noi, apartinand unei alterase, cari erau chiar in deplina vioiciunea tinerei for pofte de intreprinderi. La inceputul veacului alIII-lea,imediat dupa expeditia lui Lisimah, in anul urmator mortiire- gelui macedonean, horde salbatice de Celfina- y alira in Peninsula Balcanica ' 0 parte din acesti fiorosi oaspeti gasi pe Tribali si pe Geti Inca in lupta for de impotrivire,iiImpinse in laturi si propuse urmasuluilui Lisimah ajutorulei. Se intemeie chiar un Stat celtic In Tracia, dar Tracii putura In curand sa-si curate Cara de nesuferitii dusmani, si vechea stare de lucruri se restatornici din nou, la Geti si vecinii for 2. Mai rau li merse Getilor, cand printr'alt popor navalitor, o alta noua rasa iesi la iveala in terile dela Dunarea-de-jos. impinsi mereu inainte de la Vistula incoace, din pricini necunoscute, Bastarnii germanici luara drumul spre tinuturile dela Miazazi, mai bogate. Ei ocupara de mai, tarziu, Bugeacul tatfiresc, intre Tyras la Rasarit si Py- retos la Apus ; se incuibara On siIn insulele dela gura Dunarii, si dupa cea mai mare din aceste insule luara si ei numele de Peucini 2. Tot sesul [Ana. la Carpatii moldovenesti liera supus, cu tot ce se mai gasia Inca inteinsul din vechiul popor scitic sau din mai noul amestec de neamuri 1 280 In. Hr. 2 Polibiu, IV, 0 4546. Cf. Rosier, o. c., p. 34 $i urm. s Acest nume se Intalneste $1 in Italia de Sud. De &tie],Ilirii sunt de acelai neam cu Venetti 0 lapigii italieni, gi wzArile for se pot urmari panA in Tirol.

35 sarmatice. Ca barbari puternici, iubitori de lupte 4iprada, ei priviau cu jind la infloritoarea Trade de peste flu viu si se folosiau de oriceprilejca sa calce acel pamant. Regii Macedoniei, amenin- -tati de Romani si aliatii lor, Dardanii, nu despre- -tuira ajutorul temutilor vecini, siBastarnii venira curand, supt ai for principes, calari si pe jos, ca sa starpeasca pe Tracii dusmani. In cele d'intaiu Auni ale domniei lui Perseu at carui predecesor Inca, Filip, ii si chemase ei isi indeplinira opera : rasplata li fu banul si nadefclea unui nou si mai bun tinut de descalecare. 0 intamplare nenorocita iisili In sfarsit sazsi caute cartierele de iarna peste fluviul Inghetat 1. III. Dacii. Getii nu mai erau acum stapani la gurile Dunarii. Despre biruinti getice asupra Bas - tarnilor supt regele Orole vorbesc, ce-i drept, In- tamplator scriitorii romani2, dar resultatul definitiv a fost totusi Infranverea ion 0 parte dinteinsii ramasera supt stapanire straina pe pamantul mostenit, caci despre Tyrigeti, Getii dela raul Tyras (Nistrul), se mai vorbeste Inca si pe vremea lui Strabon, Pliniu si Ptolemeu 3 ;ei erau muncitori de pamant, hranitorii poporului stapanitor,care lupta, bea sau dormia. Altii, din potriva, ratacira de colo pans colo pe termul stang al Dunarii, prin partile unde-i IntalniseAlexandru cel-Mare.Darparteacea mai mare si mai viteaza a vestitului popor tracic, care nu era obisnuit sa slujeasca altorasicare purta armele numai pentru sine, porni catre munti, spre inaltimile si vaile carpatice, care trebuiau sa Mai ales dupa Tit-Livlus XL si XLI. Cf. Zeuss, Die Deutschea and die Nachbarstiimme. Munchen 1837, p. 127 si urm. 2 lustin, XXXII, § 3. 3 Zeuss,_ o. c., p. 280.

36 li aminteasca Hemul, leaganul neamului lor. Astfel se nascu, de sigur poreclita dupa vre-un trib al for 1, noua natiune a Dacilor, al carbr name ajunse curand vestit, pe cand acela al Getilor mai Buse o viataartificialanumai,in limba arhaisanta. a Grecilor2. Odata cu cea d'intaiu ivire a Bastarnilor In Tracia se desavarsi supunerea Statului macedonean de catre Romani. Acum, s'ar putea crede castirile despre popoarele balcanice si dunarene sa fie mai bogate si mai sigure, Dar nu e asa :cand Ma- cedonia ajunse provincie romana, izbucni la Roma epoca grelelor lupte civile, si de aceia lipsira for- teletrebuitoarepentru intarireanoiigranite- Activitatea Romanilor se margeneste la masuri ne- Insemnate, de oportunitate,la care-isilia momentul, si aceasta fluctuatie politica se rasfrange In saracia izvoarelor. Ce-i drept, comandantii romans veniau din cand in cand pana la Dunare, In urmarirea Tracilorrazvratiti,on acefelor de «Sarmati., dar despre o stabilire in regiunea cucerita nu e vorba :numai cetatile grecesti de la Pont trebuira sa plateascanoilor stapani obisnuitele biruri 3. Termul pontic insa devenise Inca de maiIna- inte o prada. a Dacilor, can ocupara Olbia si-si intinsera stapanirea pana la Apollonia si in jos pana la capatul Scitiel Minore, la Dionysopolis4. Bastarni, cSarmati* sau Sciti se alaturasera vecinului mai puternic, pentru ca sa iea parte cu el la expeditiile de jaf si cucerire. In Apus patrunsera. acesti Daci norocosi pana In marginea intunecatei paduri ' N'ar fi oare cei din davae, sAtenir, iar Getii ar fi riveranii ? 2 Daca, nume de persoana, in Zeuss, o, c., p. 697. 8 Rosier, o. c., p. 41 gi urm. 4 Ei formara, de fapt, tin adeirarat Imperiu. Cf. PArvan, in Buleti- nut Comisiunii mon. istorice, IV, p.1 gi nota 6.

37 herciniene, unde venira in atingere cu problema- ticii t Anartesix.. Feluritele triburi, ale caror nume nu se stinseraniciodata pe deplin,Costoboci, Buridenses sau Burii din Banatul de azi al Timi.. soarei,Caucoenses inCarpati, Cotenses,cari amintesc pe regele dac Cotison 2,§i altii,isi dadusera !liana pentru a alcatui un singurStatsi a-1intinde. Boirebista numele adevarat suna probabil Burobostes 3 era rege al Dacilor, si ca odinioara in regatul Odrisilor, langa BaciExsta se afla ci un sanctuar al monarhului ;Deceneu ajunse mare preotalnouluicult,unitcu o morala mai severa,careia-ifurajertfitemarele serbatori cu betli. La Miazazi Boirebista afla aliati In Trapia si avu de invins si de nimicit dusmani Indaratnici, ca Tauriscii si Boii. Aceasta noua organisa tie a elemehtului trac la Nordul provinciei for macedonice fu in definitivtotusi preapri- mejdioasa Romanilor ca sa o poata ingadui, si in tei din urma ani ai vielii sale Cesar insusi, asa se spune, avu de gand sa aduca la indeplinire la Dunarea-de-jos opera militara care-iitbutise la Rin :la amandoua granitele void el sa opuna, prin not cuceriri romane, o puternica stavila de legiuni Germanilor, cari inaintau pe incetul. Cu moartea. lui Cesar izbucnirainsa din nou flacarile rasboiului civil, si Dacii putura sa-si pastreze netulburati situatia castigata. ;numai ca nu fura in stare, ca adevarat popor tracic ce erau, sa traiasca in pace intre ei. Principi separatisti se luptara intre dansii fara ragaz si adusera astfel, rapede, slabirea si imbucatirea StatuluiluiBoire-

* Cesar, Bell. Gall., VI, § 25. 2 Ptolemeu, 111, § 8, 5. 3 Tomaschek, o. c., 11, p. 15.

38 bista. Altfel Dacii ar fi putut usor folosi epoca tri- umviratului pentru intinderea lor pans la Hem ; dar, desbinati inlauntru, stapanitorii lor, Cotison si ceilalti,numiti sinenumiti, nu puturadecat sa ofere cu ipocrisie ajutorul lor Inviersunatilor sefi de partid din Roma. Antoniu s'a slujit de Dad', si tanarul Octavian primi acest ajutor : se spunea despre dansul ca n'ar despretui planuri de incuscrire cu Dacii 2,dar dupa cucerirea Panoniei, ca August, singur stapanitor, el isi trimise °stile impotriva Da- cilor, ii alunga din sesul tracic cum facuse mat nainte Crassus 3 si pentru intaia oars o oaste romana aparu -chiar in Dacia, ai carii locuitori trebuira sa cedeze pretentiilor biruitorului4. Se pare chiar ca o parte din, acesti nelinistiti vecini ar fi fost stra- mutati cu silain taraMysilor asasenumia. acum Tracia dela Istru , pentru ca sa traiasca aici ca pasnici plugari. Curand dupa aceia o mare miscare a lumii sar- mate din Apus, care cuprindea in complexul ei si pe Daci, li zvarli in muntii lor, si rodnicele campii de odinioara ramasera de atunci in stapanirea Ia- zigilor. Stramtorati de acesti lazigi 5, de garnisoanele romane, precum si de Roxolanii sarmatici ce locuiau la Rasarit de ei si de Bastarnii dela Duna- rea-de-jos, vesnic iubitori de pustiiri, ei statura ca asediati in regiunea muntoasa dintre Olt,muntii Bihorului si inaltimile nord-vestice care margenes Ardealul; pe creasta Carpatilor isi aveau ingustele- lor poteci de pastori, pe care le ocrotiau prin luta- rituri primitives, si numai candli suradea noro-

IDio, LI, § 22. 2 Sietoniu, Octavius, § 63. ' Dio, Li, § 23 si urm. 6 Monumentum Ancyranum, V, 47-49; Dio, LIV, §§ 34, 36. ' Asupra Bastarnilor in epoca lui August v. Dio, LI, § 22-23. Jung, Fasten der Provinz Dakien, p. 143.

39 cul scoborau in jos pentru ca sa se bucure iarasi de viata insorita din largile vai. In vremurile bune se gasira totdeauna multicari voiau sa poarte coroana regala a marelui Stat ; acum, in smerita viata saracacioasa, ascultau bucuros cu totii de un singur om, §i in ocrotita vale a Hategului se indltao mare Capitala, o cetatuie pentru zile de rastriste :Sarmisagethusa cu intariturilede lemn. Regele trac Rhemetalkes sprijinise pe Tiberiu in timpul marii rascoale a barbarilor ;de la anul 46 d. Hr. inainte nu mai exista insa decat provincia romana Tracia'. Cand Crassus incepu supunerea terii 'Ana la Dunare, se aflau pe ter- muffle fluviului State) dc-aleGetiior .siorase intarite, dintre care unul, Genukla, apartinand «re- geluiZyraxes, pastra ca trofee steagurile cucerite dela Caius Antonius 2. Toate acestea Pura nimicite prin distrugere, stramutare, colonisare de veterani, si numai Dacilor, cari pareau aparati de Dunare, li mai erau ingaduite cateva decenii de viata libera. In cursul anarhiei imparatilor, care dupa moartea lui Tiberiu ingreuie intinderea puterii romane, umilitiiDaci ridicaradin nou capulsigasira in Sarmatii siBastarniiloviti de aceiasi soarta tovarasi la navallrile forpradalnice in Cara de-a dreapta Dunarii, unde nu se ridicasera inca not intarituri si unde fluviul, inghetat mai multe luni pe an; inlesnia mai mult cleat impiedeca treceri du smane. inteo mai mica masura se repetara acum intamplarile din epoca lui August, cand locuitorii, elini sau pe jumatate elini, ai cetatilor maritime stiau 1 Tomaschek, Q. c., p. 83; Velleius, § i12. 2 Dio, 1. c.

40 sa povesteasca de unul sau altuldinatacurile izbutite ale cGetilor. la Trcesmis sau aiurea. Odata, cand, putin dupa timpurile de trandavie ale lui Vitellius, de gastronomica amintire, Moesia fu de§ertata de oasteasa,intrebuintata aiurea in razboiul civil, cete dacice trecura peste Dunare, pusera stapanire pe parasitelecartiere de iarna ale cohortelor §i alae-lor §i voiau sä sfarame chiar §i lagarele legiunilor, cand Mucianus, un comandant roman in trecere pe acolo, alerga Inca la vreme intru apararea lor. Dupa biruinta sa se dada un nou §i incercat guvernator amenintatei provincii sud-dunarene §i, ca de obiceiu in asemenea casuri,Dacii cautara sa se faca uitatii. 3 Dar Inca supt Titus, fiul§icoregentullui Vespasian, Sarmatii invecinati cu Dacii devenira iar nelini§titt, §i un general din Moesia mud de mana fore. Domitian vru sa razbune aceasta ocara ; Oppius Sabinus, Fig. 1. Decebal. represintantul1 ui,fu insa invins de barbari. Cornelius Fuscus, care conduse dupa dansul razboiul 4Cdacic,, nu avu o soarta mai buns, §i abia cel de-al treilea comandant roman, lulian, izbuti sa invinga pe noul rege dac, Decebal, «un vrednic protivnic al puterii romane.. El pa- I Tacit. Historiae, III, § 46. ' Iosephus, De bello iudatco,VII, § 4, 3

trtinse in insasi Dacia, si anume prin tinuturile banatene, castiga biruinta dela «Tapae2,,isi deschise drum spre Poarta-de-fier a Carpatilor,si cu aceasta si spre Capita la Dacilor, si constranse pe rege sa ceara pace Cesarului, care lupta in apropiere cu Germanii. Cererea ii fu insa raspinsa, caci Domi- tiannadajduiapoate sa castigeun adevarat triumf dacic. Dusmanii germani zadarnicira insa aceste sperante exagerate; vecinii apuseni ai Da- cilor,noiilocuitoridin Boiohemum cucerit de Boirebista, Quazii si Marcomanii, represintanti ai

Fig. 2. Sarmati In zale luptind ea Romanii. grupului suev, invinsera, din potriva,pe Impara- tul pe atatde increzut, pe cat de slab de fire. Oastea romana avea sa se feamaacum de un atac al Dacilor, si numai asa primi Decebal solia de pace. El intra in clientela romana ca atatia dintre inaintasiisai numai inceasul primejdiei;in schimb fu rasplatit cu stipendii si primi favoarea, ceruta, de a putea sa ieie tot felul de «mesteri. romaniin ale razboiului sipath., cari puteau contribui la desvoltarea poporului sau si la intarirea puterii sale '. Dio, LXVII, §§ 6-7, 9, 10;Sietoniu, Domitianus, §6; Orosiu, VII, § 10.

42 Astfel putea fiecare sa triumfe, atat «biruitorul., cat si «biruitul»: fiecare capata prin aceasta pace ceia ce putuse si voia sa capete pentru totdeauna. Decebal insa ramase si dupa aceasta, ca si mai nainte, un prieten nesigur ; mandria-1 opria sa se supuna pentru multa vreme ; de sigur Ca In lucrarile sale de intarire siinnegocierile cu vecinii sarmatici si germani, prQbabil si cuMoesii' inruditi de peste fluviul ocrotitor, ii plutia ,inaintea ochilor un vis de stapa-h-e, asa cum i seimpli- nise lui Marbod ; simtia nteinsul puterea de a o L ntemeia din acest numeros amestec de popoare indraznete, care se adapostiau in muntii sai, un mare Stat barbar, care sa imprumute, ce-i drept, dela Romani mijloacele de cultura, pentru aleindrepta apoi impotriva-li, insa care sa pastreze nu mai putin cu sfintenie ve- chiletraditii,vechiul cult al zeilor, vechiul MARCVSVU'IVS TRAIAN. f. miermareasrergrsmaiport getic cu .braccati. Fig. 3. §icpileati.sivechea tlimba getica., In care cantase Ovidiu insusi,ca trecere de vreme. Pentru a doua oars un barbar nutria astfel de naprasnice visuri de viitor, si dupa dansul niciunul din nenumaratii Caacksic ai acestei tntunecoase lumi aspre nu s'a incumetat la asa ceva, daca nu vrem sa ajungem pana la regii goti din veacul al V-lea. Ar fi fost, ca pe vremea lui Boire-

-43- bista, un singur Stat de la padurea Hercynia pans. la Pont si la stepa scitica, numai cat ar fi recunoscut Dunarea ca granita de Miazazi si ar fi intrat In legaturi de Invatatura cu cultura romana In locul celei eline, acum trecuta si ofilita. Decebal stiu sa intrebuinteze minunat scurtui timp pe care i-1 dadeau Imprejurarile. Unde fiin- tasera numai sate saracacioase, el Malta cladiri de piatra, prin arhitecti romani luati cu plata ; °s- tash impara- ISISCaplilmeat testi nu mai intalniau bar- c.4) bari pe juma- _Jr( tate goi, Inar- mati cu arme primitive ;cu toatesilintile artistilorcari lucrara la Co- Iumna de b i- ruinta a lui Traiansise straduirasa ,,,- puna in mareFig. 4. Ardere de cetate in luptele cu Dacii. contrast nobilele chipuri romane cu barbarii ce se recunosc dupa nasul turtit,umeriiobrajilor iesiti, parul falfaind salbatec si barbile nepiepta- nate, nu se poatetotusi tagadui Intre ambele- tabere'n lupta o anumita asamanare, pricinuita. decultura Imprumutata. PoporulluiDecebal mergea spre o mare desvoltare, cand un nou Cesar, manat cu totul de ganduri razboinice, puse capat acestui primejdios proces de civilisatie. Traian, Spaniol prin nastere, nu un molesit ostas ileparada din Capitala, fu adoptat de batranul

Nerva cafiu si urmas. Cand fuproclamatin aceasta calitate, el comanda legiunile din Ger- mania,sibogatasaexperientatrebuiasa-i destepte convingereaca sistemul, obisnuit pana atunci, al granitelor deschise, al pustiilor zone de prada nu se mai putea pastra, fara ca interese esen- tialesa nu fie primejduite I. Acest restaurator al vremurilor razboinice, man,dre si pline de faima, 1si puse ca tinta viitoarel sale domnii Intarirea gra- rutilor,la Rin ca sila Dunare,carein urma trebulau sa fie legate printr'o sosea militara2. El 10 Incepu greaua sarcina Inca in zilele tatalui sau adoptiv; veni pana. la Dunare, taie drumuri noun, infiinta sau intarilinia de aparare a castelelor siburgurilor de lemn,siinfelul acesta facu aproape cu neputinta un atac dinpartea Da- cilor. Dupa moartea luiNerva, Traian statu numai scurta vreme la Roma. Dar nu era nicio primejdie grabnica care sa-1 theme la granita dunareana ; Decebal nu se Incumetase lanicio intreprindere jignitoare ;el ramase numai vesnicul nesigur, dupa cum Romaniisocotiratotdeaunaintregulsau nearn ca nesigur. Se credea ca acesti Daci s'ar putea arata iarasiinoriceclips ca dusmani, si Imparatul socotia, cu drept cuvant, -ca o pace te- meinica la aceasta insemnata granita face cat o incordare de cativa ani sijertfirea catorva mii de vieti omenesti. De altfel, Dacii nu erau prea numerosi ;aici nu era vorba, ca la Germani, de un front de protivnici care sa se improspateze mereu ; rasa traca Isiispravise marele rolistoric; .cei mai multitraiaufara nadejde supt asprul jug ' Dio, LXVIII, 3. 2 Jung, Romer and Romanen, p. 16, nota 2.

45 roman, si, daca s'arfifacut ceva sfortari sere infrangerea acestor ramasite de popoare din Car- pati, lmperiul ar fi avut o mult mai usoara positie fata de Germani. Cand Dacii se puteauivi dupa plac cu fiecare iarna'n Moesia, arzandsi prapadind, era oare cu putinta sa se simta Romanii pedeplin siguri fata de Moesi si derudele for subjugate sisa urmareasca apoi cu toata incre- derea opera de romanisare oficiala? intaiul razboiu cu Dacii incepuinprimavara annlui 101,in primul an al u n-ui nou veac. Tinta edestul de limpede: Tra- ian voia sa intemeieze la Nordul Moe- siei o provincie Dacia, cu sau fara regi $i principi localnici. Si os- ..t.r-- tilitatilenu se Fig. 5. Lupta Intro Romani si Daci. intrerupsera in anul 102, pans nu se atinse acest scop. Pretextul razboiului nu ni e cunoscut.' Traian crezu poate ca nici n'ar fi nevoie de asa ceva fats dc niste barbari perfizi. Porni din partea cea mai infloritoare si mai asigurata a Moesiei, de la Vi- minacium pe Dunare, trecufluviulsiajunse in partile banatene, uncle nu seaflau drumuri,ci, tIn ,,Panegiricul' lui Pliniu nu se spune nicio verba despre vre-un conflict dacic.

46 pana la trecatoarea Porti lor-de-Fier, numai mici sate dacice legate prin carari. Ostilitatile se desfasurara in felul obisnuit totdeauna 'n partea locului, pana in cel mai apropiat trecut. Romanii navalitori nu gasira nici drumuri, nici mijloace de traiu, nici dusmani : numai din departare se -vede,' pe alocurea, cum gloate nearmate se refugiaza in muntii ocrotitori si-si ieau cu ele si turmele. Dar in cursul noptii, la trecerea prin stramtori inguste sau in timpul grelei munci a taieriicopacilor in padure si a construirii de sosele de catrecete isolate, de-odata se ivesc razboinicii localnici, cari pandisera bine totul prin spionii tainuitisicari se luasera prin desisuri pe urmele strainului. Mici cete de Romani se fac subit nevazute, pentru a peri in chinurile unui incet foc de faclii manuite de catre intaratate femei barbare, iar, pe imprej- muirile palisadelof sau ale intariturilor, legionarii, 3mpreuna cu Germanii siSarmatiicari-i ajutau, intalnesc capete taiate, care li amintesc pe vre-un tovaras de lupta sau vre-un prieten. 0 singura data numai, la Tapaepoarta catre Capitala care dincolo de munte astepta ingrijorata sfarsitul lup- tei , s'a dat, ca de obiceiu intre Romani si Daci, o lupta, care e aratata de istoricii romani ca foarte sangeroasa, siaceasta gla.suieste ca o invaluita marturisire a infrangerii. Poate ca de aceia Imparatul isi va fi intrerupt mersul, dar la plecare lasa in urma un semn trainic, de folos pentru viitor,al indeletnicirii sale : Cara rarity de paduri, strabatuta de sosele. Se preapoatecaIniarna urmatoare 1Sarmatii uniti cu Dacii sa fi visitat, pe caiifor de stepa,

1 Cum sustine Cichorius, Die Reliefs derTrajtinsule, II (Berlin 1896).

47 provincia Moesia. Oricum, intoarcerea o§tilor romane era asigurata pentru un an '.Prin lupte marunte, prinhartuielile auxiliarilor calari, cari pareaufacutianumepentruluptecuDacii, bine cunoscuti lor, prinatacuri neateptate ale satelor de munte, in care erau tainuite comorile regelui §i ale membrilor familieisale,se putea dobandi mai mult decal prin frumoase lupte sa- vante. Fara sa aiba a se teme pentru Capitala sa, Decebal era totu0 atat de slabit prin indaratnica

Fig. 6. Triumf roman lupta a imparatului, !neat se supuse conditiilor romane. Nefiind un laudaros doritor de faima in intelesul elfin, inteleptul barbar cautase de la inceput, prin fel de felde soli de Daci cu capul gol on acoperit comati §i pileati se chiama ei pe limba arheologilor, priniretenii indiene Si ame- nintari primejdioase, ca ale Scitilor impotriva lui Dariu o pace, care trebuia sa-islujeasca la strangerea fortelor §ilaintinderea puteriisale.

2 102 d. Hr.

48 Dar ce fagaduia el era prea putin pentru Traian, §1 fu raspins cu despret ; lucrul la care a trebuit sa se invoiasca la urma urmelor, nu era altceva decat ce asteptase Imparatul de pe urma razboiului : Decebal va inapoia mesterii, armele romane siprinsii§i nu va mai ademeni la dansul pe fugari ;intari- turile vor fi daramate ;tara ocupata de el de peste Carpati ' va fi parasita ;nu va cunoaste alti prieteni si dusmani decat pe ai Romanilor, adeca va cata sa se fereasca de orice legatura cu Sarmatii sau Germanii. In genunchi in fata biruitorului sau, Decebal, cu viclenii ochi plecati spre pamant, fa- gadui sa tina cu sfintenie toate acesteasiInca ceva, ce intrecea pe toate in injosire : de aid Ina- inte trebuia sa indure un lagar roman in Sarmi- sagethusa, si acele ?poppoci, praesidia, de curand intemeiate in tara, aveau sa vegheze asupra cre- dintii regelui dac. Asa ca propriu-zis nu mai ra ma- sese el rege de fapt decat in inimile viteazului sau popor :pe fata nu era decat un represintant ingaduit al Trivinsilor, incunjurat de cinste, dar des- bracat de putere, un felde rajah indian,care, spre amagirea poporului bastinas, se misca maret .linparatestex. dupa poruncile ofiterului engles, simplu imbracat §iintitulat,care-ista alaturi 2. Pentru biruitor, Dacia era o provincie roman cu carmuire proprie, localnica. Pentru ca sa asi- gure legaturile militare §1 sa le inlesneasca, Traian puse sa se inceapa peste fluviu cladirea unui pod pretiossi,pentruacele vremuri,maret. Pons Traiani, opera vestitului arhitect Apolodor din

1.,,5, XtbpC4 3l EgX(OXIAM. 2 Dm, LXIII. 0 Si urm. cf. prelucrarea aceluias izvor de Petrus Patricius, p. 123.

Damasc, nu lega Insa termii Dunarii intinutul Viminaciului. Poate ca in urma incercarilor facute imparatul socotia nepotrivita aceasta cale de munte si,pentrua-sirapezi ostile inlguntrul Daciei, i se paru mai lesnicios un drum prin sesul de supt inaltitnile Olteniei romanesti.Aici mai avea ceia ce dincolo-i lipsia, un cap de pod pe malul stang, la Drobetae, care de sigur fusese intemeiata de Romani in vremuri mai vechi, probabil supt Flavii Se mai adauga ceva, care lamureste aceasta alegere: pe fluviu incrucisau micile navi ale flo- tilei din Moesia si cataractele din spre Apus de Turnu-Severin,care-sipastreaza pangInzi- lele noastre vech ..a faima de primejdie, ar fi pre- sintat o puternica piedeca pentru Intrebuintarea for prielnica la vremuri de primejdie. Si astfel fu ales pentru facerea podului punctul unde astazi se oglindeste in largul fluviu regulatul si priete- nosuloras romanesc al Severinului.In curand podul nu sluji numai la circulatia obisnuita militara si administrativg. :inanul 105 izbucni din nou razboiul cu Decebal, si acesta era sa fiesi cel din urma pe careviteazul regesipoporul sau aveau sa-1 sustina. Decebal, care trebuia sa vada in durarea po-. dului o dovada a injosirii si atarnarii sale, nu-si prapadi vremk a in zadar, dupa plecarea imparatului. Soli daci purcesera ca mai nainte spre vecinii imprieteniti, pentru a-i chema, supt steagurile sale si supt balaurii falfaitori, la o mare lupta de aparare si de raspingere. Bine Inteles, el mai avea Inca armele pe care ile vandusera sau i le fauri- sera Romanii ; pavezele de metal, sgbiile, precum si Tocilesctj, Monutnentele Museului din Bucurefti, I, p. 105, nota 2, cu interpretare greitta. Istoria poporuiui ronuinesc. 4

50 masinile care puteau fi ascunse, nu fuse-sera ina- poiate, si cine putea oare da de urma desertorilor primiti de dansul, si care dintre pazniciisai romani ear fi incumetat sacalcein nepatrunsele paduri ca sa afle daca fortaretele de lemn sau de piatra au fost sfaramate, sau, din potriva, Mtre- gite si din nou intarite? Tocmai atunci se jaluira si Iazigii la Roma ca intimpul pregatirilor de razboiu ale neimpacatului Dac ei si-ar fi pierdut o bucata din tart : prilej indestulator, pentru ca, printr'o declaratie solemna a Senatului, Decebal sa fie declarat hostis. Si, fiindca timpul zuria si vestile despre mareacoalitie de .popoare sunau foarte nelinistitor, Imparatul porni in graba, se urea in corabie la Ancona' si in curand fu iarasi la Dunare. Al doilea razboiu dacic samana cu cel d'intaiu, numai ca in cei doi ani, 105 si 106, trebuira sa se faca mai mar' sfortari pentru a atinge telul. Tra- ian dadu la inceput peste tinuturile oltenesti, prin care inainta pana la pasul Vulcanului sau Turnu- lui-Rou, fora sa intampine alti oameni decat adu- catori de provisii si fosti supusi de-ai lui Decebal, car', ingenuchiati, ii-cereau crutare. Pentru a avea o cale spre Ardeal, Traian puse sa se construiasca o sosea prin Carpati, si, indata ce drumul ii fu deschis, el isi indrepta mersul spre .xCapitalaD datica. Nu era, probabil, decat tot vechea Sarmisagethusa : in reliefurile de pe Columna lui Traian, care, atat cat se putea deslusi in Roma din povestiri si schite, sunt autentice, se vad sapate adanc si frumos in marmora lungi lupte intre Romani si Daci, in fata unui mare oral imprejmuit cu mattdre ziduri de

1 Dupl Cichorius $1 In opositie cu Bendorf, Monument von Adam- klissi, Viena 1895. Cf. Stuart Jones, la Panaitescu, in Revista istorica, IV (1920), p. 239 si urm.

51 piatra, si o astfel de cladire militara nu putea rasari de pe azi pe mane din mani vrajite, al caror lucru safi ramas tainuitofiterilorromani cari porunciau In tara. Din potriva, era cu mult mai usor sa goneasca din Sarmisagethusa, printr'o con- spiratie dacica, pe represintantul imparatului, sau sa-1 ucida impreuna cu soldatii sai in vre-o rascoala *si sa stramute Inca odata centrul de aparare in puternica fortareata inaltata pe incetul, dupa modelul roman. Si Inca odata suierara pe zidurile intarite ale cgeticuluiooras regal 1 balaurii,supt cari erau obisnuiti sa luptearcasii si purtatorii de seceri ai Iui Deceba12. Dupa cum in primul razboiu batalia dela Tapae, tof asa incelde-aldoilea asediarea si luarea Sarmisagethusei fu intamplarea cea mai stralucitoare,de si nu cea mai de folos. in regiunea pustie de supt Cetatea Coltului, in muntii Hate- gului, unde nici LAna azi c

V. parerea opusA in Cichorius, 11, 40. Cf. Ammianus, XVI, § 12. 9 trjvse xthpccv11505: laspou xop.iamcsOcct (D1o).

52 Zidurile fura apdrate pand la ultima extremitate, si, cand orice nadejde peri, regele se streeurd pria tainuite poteci de munte, bine cunoscute de dansul, in launtrul terii, unde alti luptatori asteptan poruncile sale. Mandrii pileati lima, pe cari el Ti pdrasisein cetate, ca intrVinchisoare, aflara in sfanta otrava o poarta, ce nu li putea fiInchisa, spre libertate. Prin Decebal si oastea sa de pastori, rasarita in departare, lupta marunta incepu din nou, si iardsi detasamente de caldri trebuira sa scotocea- sca desisurile padurilor, ingustele vai si prapastii in salbateca si .foarte primejdioasa vanatoare de oameni. Aceastatinumult, dar imparatul era neobosit; ca sd. Impiedece not expeditii dacice, trebuiasaise aducainainte Decebal,prins umilit, sail mort. Siizbuti in sfarsit: undeva, in tara singuratecelor stand, fu ajuns el cu fugara sa .smalaz si cei doi copii, si muntii, alta data milo- stivi,nu-i mai arataranicioscapare. 0 gasi totusi putea oare sa fan altfel un rege dac? insinuciderea, de multobisnuita, a invinsului prigonitorii romani It aflara culcat la pamant, sca- pat de o mai mare °card printr'o adanca tdieturd la gat, si nu putura depune ca trofeu la picioarele . triumfatorului Imparat, .Imperator pentru a patra oard, decat frumostiI lui cap energic, pe ale cdrui trasaturi dureroase strdlucia transfiguratoarea expresie a datorieiimplinite. Nu mai era o Dacie, si Roma putu serbatori in toamna anului 106 pe un cDacicusx, de alta fdptura decat fusese Domitian. De altfelprimejdia nu ameninta numai dintr'oparte, cad silintileluiDecebal de a gasi aliati nu ramasesera zadarnice. Barbarii invecinati, adeca Sarmatii, stiau ca el eracel mai puternic

53 si mai Intelept, si de aceia se supusesera dorintilor lui. Roxolanii inarmati cu lungisabiiIndoite si arce, Inveliti in stramte mantii si in bracae cutate, purtand pe capul pletos o caciula mica rotunda, navalira in Dobrogea de azi. Trebui o lupta mai lunga., mai schimbacioasa, pentru a Infrana pe barbarii barbosi, si multe batalii necunoscute, san- geroase se dadura langa «sarmaticele care cu boiz clucunt sarmatici barbara plaustra boves 1. Dar, cank toate acestea trecura,Incurajat prin exem- pluImparatului, comandantul din Moesia, biruitor,innalta,probabil cu ajutorul numeroaselor mani de soldati ce-istateau la Indemana, si cu al urror sculptori nu tocmai asa de nedibaci, marele monument de la Adamclisi, §i anume chiar langa valurile de aparare si in directia spre Tomis, «Metropola orgelor pontice. 2;nu departe de acolo se Intemeie, prin silintile aceluiasi ofiter, un -oral de biruinta, un Tropaeum Traianiviu, iar Imparatul, din parte-i, nu uita, in acelasi loc,sa comemoreze pe soldatii cazuti in lupta 3.

11.Provincia romans Dacia*iRomania rgsgriieang pang la imparfirea Imperiului. I. Intocmirea provinciei Dacia. Astfeldeciin- treaga lume iliro-traca ajunsese supt stapanirea Tomana. Armele romane patrunsesera 'Ana la Sar- kna0, iaracesteapentru moment nu erau niVe concurenti seriosi ai Imparatiei romane. De cea- ialta parte, Germariii pareau inclinati spre o pasnica vecinatate ; dupa succesul sau dacic, Traian se putea Indrepta cu totul in spre razboaiele

Ovidiu. Tristia, Elegia X, 34. 2 Tocilescu, Neue Inschriften aus der Dobrudscha, Viena 1884, p. 4 Monumental dela Adamclisi. V. mai sus, bibliografia.

-54- atice,care-iadusera noionoruri,tar Statuld roman o siguranta a granitilor dintr'acolo. Aceasta nu-1 facu insa sa uite consolidarea noii situatii la Miaza noapte de Hemus. Moesia-i paru destul de bine margenitaprin. Dunare, sidin noua cucerire traca el alcatui o noua provincie, careia singura rasplata pentru indaratnica lupta a invinsilor '1 se dadu ca denumire vrednicul nume al Dacilor. Dacia romana se intinse !Ana acolo unde ostasii romani supusesera sau starpisera pe barbari. Ea ajungea deci pana la_ muntii Sarmatilor ;la Apusul ei, in campia -Tisei, sedeau Iazigii, la Rasarit, in stepa ruseasca, cu pre- lungirile eiromanesti,Roxolanii.StatulDacilor fusese o intaritura de munti :tot muntii alcatuira. granitilenoiiprovincii. Cu Moesiase legairk punctul unde, Tanga pod, lanturile de munti de pe- termul stang si drept al Dunarii isi intind la cataractele dela Orsova noduroasele mani supt valurile fluv'ului, care n'a putut inlatura piedeca de stand. Pentru a-si asigura insa manoasele campii «muntenesti-s de peste Olt si pentru a avea o gra- nitarasariteana in spre ses, seconstruio cale intarita de-a lungul apei. Alte cat urmara, in Ar- dealul de astazi, cursul raurilor mart :Oltul, Mu- rasul si Somesul, dintre care cel din urma sta. iii legatura cu Murasul prin calea dela Apulum (Alba- lulia) pana la Napoca (Cluj), si mai departe pana. la cele mai inaintate avantposturi, Porolissum (Moi- grad). La Dunare fura fortificate vechile castele moesice, si altele noi fura inaltate ca fundatiuni «uI- plane», la Oescus (Qigen), Ratiaria (Arter), Nico- polls ad Istrum,ja gura micilor afluenti de Miazazi ai marii artere de apa, pe cand in intreaga Iliro- Tracie, pentru a aduce mai rapede complecta roma-

55 nisare a terii prin inlaturarea ramasitelor barbare, precum si a influentei elenice din Macedonia si de la Pont se intemeiara numeroase muilicipalitati noi, cu locuitori in mare parte militari, veterani, si familii de veterani : Remesiana (langa Nis), Ulpiana, Pan- talia, Serdica (Sofia), Traianopolis, Plotinopolis, Anchialos la Mare, Nicopolis ad Mestum, Beroe ' In Panonia siTracia se nascura imprejurari cu total noi 2. . Peninsula Balcanica era, de altfel., de mult deschisa infiltratiei negustorilor si cautatorilor de as- tiguri prin tot acel mal de multa vreme si adanc colonisat. Pe langa oamenii banului din brase se strecurasera insa, in numar mult mai mare, oamenii muncii de la tara. Nicio oficialitate nu-i indemnase ; mai curand ea avea datoria de a-i retinea. Dar, in masura ce pamantul tcranesc era expropriat de 0 desvoltare economica produsa Inca de la sfarsitul Republicei si care a mai fost semnalata, in masura ce sclavullucr4 ogorulsiadesea in locul campului de hrana se facu gradina de placere a bogatului, padurea-i de vAnatoare si toate cele in legatura cu luxoasa lui vita, in masura ce granele veniau pe vase, din Sicilia, din Africa, din Egipt, din anume parti de lume greceasca sau barbaro- greceasca, lucratorul liber al brazdei stramosesti se simti indemnat sd emigreze. Unii dintre vechii terani latini isi cautasera astfel o noun patrie -in Galia-de-jos, care deveni o , Provence, prin inceata for opera 'de patrundere. Altii strabatusera in Balcani prin partea for cea mai accesibila. Si aici, printr'un proces pe

1 Jirio-k, Geschichte der Bulgaren, p. 12; Dela Berge, Essai sur le regrre de Trojan, Paris 1877, p. 62 $i urm. 1 Dela Berge, I. c.

56 care-I Intalnim de cate on o grupa etnica mai numeroasa si, adaugim, mai sus in civilisatie si cu o constiinta--politica mai desvoltata, intra in contact, pe un anume punct, cu o natie avand aceleasi ocupatii, dar mai inapoiata si fara chiag politic, care acolo este in minoritate, procesul des- nationalisarii se produsese. E acelasi cas ca si la colonii rusi din Siberia, ca si la colonii europeni din America. Statul vine pe urma, din punctul de pornire al emigratilor, sau el e format, de la sine, de catre acestia. Altfel insa, numai cu mijloacele administrative si cu invasia cautatorilor de bogatie, si astazi ar fi in jos de Dunare o Ilirie, cum in centrul Europei sunt Germaniile. Evident ca acest proces s'a Intins de la Iliri asupra Tracilor, romanisati siei, pana la Dunare, ba chiar pana peste Dunare. Dar romanisarea populara a inceput prin aceasta poarta ilirica. In Dacia propriu -zisa nu era pana Inteatata vorba de o lupta pentru limbs, ca in tinuturile de mai nainte cucerite, cat mai mult de o inlocuirea elementuluiautohton de odinioara. Cand se povesteste despre cei 200.000 de soldati ai lui Boi- rebista ', trebuie, sau sa-i luam drept o mare exagerare a povestitorului, sau sa admitem ca intre acestia sunt socotiti si aliatii, sarmatici si germani, ai regelui dac. Doua sute de miideluptatori: aceasta an da pentru tot poporul un numar de mai bine de un milion,si,clacane gandim ca Dacii locuiau numai intr'o parte din Ardeal si in muntiiTerii-Romanestisi ca, mult mai tarziu, cam prin veacul al XVIII-lea, cu toate colonisarile si cu toata infloritoarea viata oraseneasca, popu- ' Dierauer, Beitrtige zu einer kritischen Geschichte"Trajans Lipsca 1863, p. 64.

57 - latia de acolo abia Intrecea acest numar, trebuie admis ca informatia cuprinde o mare exagerare. In- tregulpopordacicabia putea sa numtre peste 100.000 de suflete: pastorului ii trebuie pamint mult, §i acest pamant, chiar cu adausul format de pa - sunile din Tara-Romaneasca, era foarte mic. Se mai adauga ca, vreme de cinci ani de- zile, in In- viersunata lupta contra lui Traian, poporul se yin- zolise aproape cu moar tea: barbatii cazusera in lupta In fala unui dusman superior, biruintei ii urmasera maceluri, satele de a lungul drumului tras de Ro- mani fusesera prada flacarilor si, dupa intamplarea din pestera de la Kiris, pe vremea razboiului getic a lui Crassus, stim ca. Romanii in astfel de casuri nu se purtau de loc bland cu cei lipsiti de aparare. Cum le tntalnim asa de des in chipurile de pe Co- iumna de biruinta,siruri intregi de Invinsi, cari nu mai vedeau in patrie decat pe nesuferitul colonist roman, trecura la vecinii sarmatici, pentru a trai aici slobozi si pentru a putea intamplator sa se razbune :din satele distruse scapara femei §i copii fara adapost .si, luptand cu asprimea cli- matului si primejdiile drumului, isi cautara o noua patrie la primitorii barbari, adesea incuscriti. De astfel aceasta ajunsese si o necesitate, de oare ce in timpul lungului razboiu mijloacele de tr.aiu se sle- isera.. Si, in tot casul, o provincie populata in chip dacic, adeca strabatuta de pastori, nu poate trece usor drept una populata si dupa felul de a vedea roman, care cuprinde orase si sate cese ocupa cu agricultura. Daca Galia ar fi fost cucerita de Cesar in astfel de conditii, nu ar fi avut nevole de un astfel de adaos de colonisti straini, pentru ca acolo viata barbara sta cu multe trepte mai sus ; aiCi, din potriva, trebuia in primul rand sa se ri-

58 dice tara economicqte, §i pentru aceasta destul de ranil element bastinas ramas nu era niciin- destulator, nici destoinic, Noile elemente de cultura, carora stratele tera- neVi de mult romanisate li imp usera caracterullor, napadira din toate tinuturile uriasei imparatii, dupa cum li veni gust sa se statorniceasca supt acest nou cer. Sosise tocmai momentul cand diferitele natio- nalitati care traiau supt sceptrul Cesarilor incepn- sera sa se desbere de prejudecatile §i de traditiile care le despar-tiau §i se alcatuia acel mediu comuri romano-grec, care a inlesnit nemasurat de rnult rapedea raspandire simultana a creOnismului, a religie noua, nenationala, pentru noua lume internationala ce se injgheba. Nici despre o astfel de stramutare a totfelul de elemente de popoare n'avem, fireste, ceva §tiri mai precise, de oare ce colonisarea Daciei printeo astfel de imigrare se presinta ca un unicum inistoria romana 1. La termul de Miazazi al Dunarii, in Iliria, pentru a nu lua in sama. decat regiunile apropiate In spatiu §i timp, romanisarea nu fusese savar§ita numai prin functlonari si mai ales prin soldati, de si dupa. dimissio veteranii prlmiau pamanturi fara. stapan, cazute in mana fiscului,in apropiere de acele canabae unde atata vreme statusera supt arme,si nu rare 'orichiarintinuturi departate,unde pamantul disponibil era mai mult §i mai rodnic 2; multi din functionarii civil mai rnici s'ar fi putut numai cu greu deslipi de locurile incredintate lor, unde adesea incheiasera legaturi de famili?.. Asa siei, ca §i teranii imigrali, samaneau pe loc Si' deveniau statornic locultori ai provinciei la a aril conducere luasei a parte.

1 Cf. 1nsa Const. Porfirogenot 1, De administratione imperil, § 29_ 'Jira.k, Ic., p. 12.

- 59 Aceasta se petrecu, bine inteles, si in Dacia; dar, afarade elementeprelinsedepeste Dunare, afara de lucratorii straini din mine, cari, organisati,ca de obiceiu,incollegia, desgropau dirt pamantul tare aurul si sarea, se adusera aici, in acest departat tinut de avanposturi al Imparatiei romane, prin fagaduieli si ademeniri, si alti straini.. «Dupa supunerea Dacieip, scrie Eutropiu, «Traiart stramuta acolo din intreaga lume romana o nesfarsita multime de oameni, pentru a lucra ogoarele si a popula orasele 1.» Asa venira, daca nu din Italia, unde nu erau destui oameni cari sa-si astepte norocul, dar din legiuni, ca pasnici plugari harnici si mestesugari de tot felul de meserii, sau, ca trantori, conquistadori si cautatori de aur, Gali, Asiatici, Egiptenipentru a nu. numara deck pe aceia cari au lasat pe monumentele de piatra tat semn al fiintarii lor. Pentru dansii, amestec pestrit de -tot soiul de popoare, care n'aveau un termirt de legatura decal in limba latina a stapanitorilor asa cum era vorbita si de dansii , se cladira, cu. manile invingatorilor, soldati totdeauna activi, orase, cele d'intaiu adevarate orase neintarite si neslu- jind la niciun fel de scopurimilitare,si se for- marainacest frumostinutsalbatec, alcarui pamant abia supsese sangele varsat, infloritoare colonii nott-Intemeiate. Afara de numeroasele asezari de pe la vadurile raurilor, de posturile militare, de numeroasele davae ale pastorilor daci, in care mai dainuia trecutul, se ridicara cetati ca Ulpia Traiana, Sarmisagethusa_ ras.arita din cenusa ei, Apulum, unde resida vir con- sularis care-represinta pe Imparat, Potaissa, la inceput nitmai lagar militar, Napoca, Porolissum ' VIII, § 3: Traianus, victa Dacia, ex toto orbe romano infinitas eo copias horninum transtulerat, ad 2gros et urbes colendas.

60 acestea se Insirau de-a lungul marelui drum, Am- pellum, Brucla, unde pe langa alti mineri fusesera chemati si Pirustii din Dalmatia, si Tierna (Cerna). Nu lipsiau nici termeca la Germisara, unde se jertfia .acelor nymphae salutares care se milostiviau cu tamaduirea, nici parcurisi colonii devile in .acelevici ce se aflau invecina.tatea oraselor. Ce-i drept, afara de acele cladiri tare nu puteau lipsiin niciocolonie -mai mare romana, nu se vedeau Inca in noua provincie, cu toata bogatia ei,mandrecladiripublice :pentruconstruirea for ar fi fost nevoie de o mai lungs viata pasnica. Totusi, sa traiascaticnit, sa locuiasca in frumoase case de piatra comode, sa calce cu piciorul pe maestrite mosaicuri, sa. aiba. inaintea -ochilor placute statui, la acestea se pricepeau bogatii colonisti din Dacia, tot asa de bine ca si semenii for din alte provincii. Si chiar dupa putini ani provincia Dacia era plina de orase, pe campii §idealuri straluciau spicele de grau si inverzia vita de vie, ca rasplata pentru o munca neobis- "mita aici, siin onoarea creatorului acestor not asezaminte culturale, a imparatului Traian, Inca In viatasi stapanitor, se batu o moneda come- morativa'. Dar armele nu se odihniau aici decat rare on pe deplin,sichiarincelemai bune timpuri -cucerirealuiTraian ca mainaititecetatile grecesti dela Pont, Cu care totusi Dacia nu statea In legatura directa pastra caracterul unui avan- post amenintat ;oraselesaledadeau adapost barbaruluivecin,care a douazise putea In- iatisaca dusman. Chiar daca numarulfor nu

1 Dela Berge, o. c , p. 60.

61 era mare, totusi ramasesera Inca Daci in fara ce fusese a for veacuri de-a randul si, pentru a in- departa primejdia,pentruainlaturaun atac neasteptat, Roma sill pe fiii acestei provincii, de a caror credinta nimeni nu era patruns, saslu- jeasca la marl departari, in Britania, mai de obiceia in Africa, supt steagurile Imparatesti,invexilatii si cohorte, care pastrara vestitul nume al poporului dac Daci,Dacisci, Dagi , siaproape totdeauna aceste ramuri smulse ramaneau acolo, incotro le manase vantul. Dacii caritraiau intre- straini,ceiemigrati pe vremea razboiului,ca si acei pana la cari nu patrunsese niciodata puterea romana, chiar dupa intinderea ei sistematica de mai tarziu, se ,zbuciumau fara preget la hotarele, lirnites', naturale si artificiale,sichiar cu atat mai zorit,cu cat cultura crescanda li trezia pofta de prada. Supt Comod comandantiiro- mani trebuira sa Intreprinda chiar o stramutaret douasprezece mil de astfel de Adtxot .,Tp6aopot fura colonisati ca invinsi in provincia 'n care ei ar fi volt sa patrunda ca dusmani, si abia in aceasta_ vreme mai tarzie se franse lndaratniciatribului dacic de terani: li se putu acorda pacea dupa ce fagaduira solemn sa lase intre satele for de la Tisa si granita provincieio fasie de pamant pustie de patruzeci de mile de lata 2. Legiunea a X111-a ge- mina,. acarii aducere in Dada ea venia din Panonia corespunde razboaielor decucerire, avea necontenit destul de lucru, pentru a pastra si intinde creatia lui Traian. II. imparatul Adrian. Amintirea lui Adrian este

1 Despre limes,v.Karl Torma, A limes dacclus felso, Buda- pasta 1880. 1 Dio, LXXII, § 3.

62 InAnjitd, de Cate on vine vorba de Dacia, prin cunoscuta povestire a lui Dio, ca, din invidie fata de inaintasul si tatal sau adoptiv, arfi sfaramat pand la stalpi minunata creatiune a lui Apolodor, pe care de altminteri puse sa-1 ucidd 1.Dar de sigur numai pe nedrept. Pentru a dovedi aceasta nu-i nevoie sa trimitem la panegiricele oficiale si la cladirile ce s'au ridicat in Dacia supt domnia sa: o afirmatie asa de fara rost ca aceasta nucade din pricina unor fapte lara insemnatate,ciprin propria ei netrainicie. Adrian era un bun cunoscator al tinuturilor dunarene, supt Domitian ser- vise ca ofiter in Moesia lnferioard, asa ca trebuie sa-i fi ramas vie in amintire rusinea suferita atunci de armele romane 2.In rdzboiul contralui De- cebal el insotise ajar pe imparatul Traian, ca prieten banuit moraliceste, si cu acest prilej in- -vatase sa cunoasca prea bine prin propria intu- itie greutatea marii opere de cucerire, pentru ca sa poata gandi apoi la nimicirea ei din niste motive josnice, nedemne. Mai e Inca invinovatit ca s'ar fi gandit la o cedar6 a infloritoarei provincii : numai un razboiu desnadajduit impotriva barbarilor Invecinati i-ar fi putuZ da un pretext potrivit pentru asa ceva, si, in loc de aintalm vre-unul atare, aflarn numai de o zgomotoasa nemultdmire a re- .gelui Roxolanilor de la granita rasdriteand dacicd, Imparatul veni in persoana 'n Moesia ca ocrotitor, si nu ca distrugator hierdstratic,intregi regelui barbar stipendiul,pe careacestaitpretindea .stirbit,, si, pentru ca sa nu-si stie pe viitor provincialii expusi unor astfel de pofte sarmatice,

L Ibid., LX1X, § 4. 2 Spartianus, liadrianus. Cf. lorga, Les Latins d'Orient, Paris 1921.

63 dadu comanda in manile puternice ale lui Turbo, care capata totodata si administratia Panoniei 1. Supt domnia urmatoare a lui Antoninse pomenesc lupte germanicesidacice, dar numai in treacat si asa fel ca nu se poate punemare temeiu pe traditie2. in Dacii din povestirea lui Capitolinus, biografunmparatesc, trebuie poate sa intelegempe Dacii liberi, Aeotot rp6csopot, neinduplecatiicari ni slut acuma cunoscuti.

III. Germanii la granita dacicii.Marc-Aureliu. Din partea Germanilorar fi fost in adevar de asteptat un atac, darcupropriile for puteriei nu erau In stare decat sa nelinisteasca urgisita granita si sa faca nesigure caile celemai departate , ca latrunculi, §i nuca temuti hostes, stateau ei In fata cuceritorilor. Oricat denumeroase erau gentes Sarmatarum, ele nu alcatuira niciodatao primejdie serioasa pentru provinciileromane. Numai la Germani era puterea miscatoare,amenintatoare si patrunzatoarea barbarilor.Starniti de fray mantari launtrice, de lupte pentru pamanturinoun, de care simtiaunevoe fata cu Innfultireaforsi cu ridicarea cerintelor culturale, ,Germaniise in- dreptara tot mereuspre Miazazi in ratacire pasnica sau chiar in navalnic iurusde popoare. Pe la jumatatea veacului al II-lea d. Hr.,ceva mai mult de o jumatate deveac dupa biruintilelui Traian cGermanicus) si cDacicus,,stateau chiar langa granita barbari not desange germanic : Marcomanii la Apus, si,la Rasarit, In spre Tisa, Inruditii lor, Quazii. Manati laemigratie de aceleasi imprejurari ca toti Germanii, Astingii,o ramura a 2 Spartianus, 1. c., §§ 5-7; Orosius VII,c. xiv. 2 CapItolinu$, 5.

-64 Vandalilor, venird supt cloud capeteniisi cerurd pamant inDacia. Raspinsi,eise napustird cu invoirea legatilor provinciali romani asupra Cos- tobocilor, si, cum nici cu aceasta nu-si stampdrara foamea lor de pamant, supunerea lor definitiva de catreinruditiilor,Lacringii,liincheie rd- tacirilesi14tele. Acesti Germani pusera insa_ in miscare si neamurile invecinate tracice si sarmatice :Burii din Banat, Costobocii ce locuiau la Miazanoaptea lor,dincolo de «corona montium> dacica, Cotinii 1;alti Daci dincei emigrati si in sfarsit cetele de calari ale lazigilorli sealipira. Dunarea e trecuta si scenele de pradaciuni care se desfasurard pe sesul moesic, poate si mai de parte 2,facura absolut necesard presenta Impa- ratului. Un liber sef dac, anume Tarbos nu inseamna oare un etarabostes., unpileatus?nd.vali in provincia romand pana la Sarmisagethusa Jul Decebal, care nu mai era de recunoscut,si ceru bani Romanilor, in canel vedea niste cutezatori venetici. . Imparatul Marc-Aureliu isi puse ca tinta a vietii deslegarea definitiva a acestor greutati, si el duse la capat aceasta opera prin sfortari uriase, care ainintesc fapte romane din cele mai bune vremuri. 0 parte din dusmani nu ravniau altceva decat o noun patrie, si acestia erau gata sa primeasca situtia de foederati, cu anumita conditie ca prin aceasta concesie sa nu fie dati prada razbundrii. ahatilor lor de nevoie de pana atunci ; asa, de pilda, Burii, si nu numai acestia. Dar Quazii si mai ales

' Identici cu Korlievax.:lui Ptolemeu si cu GothiniiluiTacit; v. Zeuss, o. c., table. ' Povestireafragmentara. darbogstA, a acestui rAzboiu germano sarmatic in Dio, LXXILXXII. Cr. Vita Antonini Philosophi.

65 Marcomanii, dusmani Inviersunatisi indrazneti, trebuira safiecombatuti inteo indaratnicasi sistematica lupta de nimicire. Cand ei se vazura silt' sa renunte la visurile for de cucerire, biru- itorulMarcu-Aureliu ocrotiprovinciile dunarene pr n crearea in spre Dacia si Moesia a unei nelocuite zone neutre si prin restrangerea legaturilor comerciale cu barbarii la anumite timpuri si locuri. Astfel, deci, prim tratate ce fura inoite de Comod, flub si urmasul triumfatorului, echilibrul se restatornici iarasi In aceste parti; Dacii liberi aflara in Dacia Romana o patrie acum dorita ;triburile ceva mai singuratece, ca, de exemplu, Costobocii 1, dispar din istorie prin cucerirea vandala ; tot asa li se intampla si Burilor. In ce priveste pe Ger- mani, ei isi pastreaza in mare parte situatia castigata, dar ceia ce este mai interesant pentru not e ca trebuie sa constatam presenta de triburi van- dalice la Miazanoaptea Daciei. Ele Mlocuiesc curand la aceasta granita amenintata pe Sarmatii mult mai comozi pentru Romani ; numele acestora din urma Isi pierde printr'aceasta Insemnatatea sa ,de mai Innainte. In Imparatia romans urmara apoiun sir de stapanitori stricati sau incapabili, dar tragi-comedia se petrecea numai la Roma, unde divinul August era vazut In Infatisarea sa adevarat omeneasca si era judecat ca om. In provincii desvoltarea interns, care facu sa se desfasure o fume nota, propasia mereu, fara sa fie simtitor stanjenita de intamplarile din Roma. De la Adrian incoace legiunile ramasera pe pamantul natal si fura Intregite cu elemente provinciale,un fapt cu urmari incalculabile.

aCf. Pausanizs, X, 34, 5. lotoria poportaui romanatc. s

66 Procesul de romanisare mai fusese incurajat si prin expatriarea de mai rnainte a soldatilor barbari recrutati ; acum insa, dupa reforma militara, fu posibila formarea unei societati romanice complecte pe vechiul pamant national al barbarilor, ale caror tinere generatii crescura Intr'insul, si latina vulgara a imigratilor rurali, confundata cu cea deprinsa. in «castra2., acanabae,si pe pamanturile daruite, Incepu sa ieie 'n fiecare tinut o coloare speciala. Astfel se nascura pe incetul diferitele limbi romano- barbare, limbile romanice de astazi, si natiunile din nou plasmuite, deosebite intre ele tocmai prin aceste limbi, au inraurit intreaga istorie europeana de mai tarziu. In neamurile invinse si apoi stramutate pe pamant roman, sau in acelea care, cersind cu mai multa sau mai putina cuviinta, fusesera statornicite pe un pantint mai bun, sta un alt element insemnat pentru pregatirea viitorului. in Dacia si Moesia, unde limba romanica prinse mai tarziu radacini, avem o marturie ho- tarka, sigura, a unei colonisari dacice, si anuwe nu intr'o mica proportie. Cand Costobocii fura inlocuiti de catre Astingi, cu greu isi putura gasi o alta patrie deck Dacia, sitot asa se Intampla cu Burii asezati in Apus, cari imigrara pe Ince- tul. Acum Roma avea Inteadevar la dispositia sa tot neamul dacic, si 'n intregime purta el armele pentru scopuri romano-imperiale. IV. Cre$llaismul. In acest timp se indeplini ui- mitor de rapede raspandirea religiei universale a cre$tinismului, care, inlesnit prin amestecul de popoare in formatie, cu limba latina, Intipari si el larandu-imai adancIngloateleamestecate acest element roman. Pe timpul luiTraian noua

67 credinta era acum foarte raspandita in Asia Mica, si acelasi lucru trebuie sa-1 adnutemsipentru termul european din fata, Daca tot felul dena- tiuniau contribuit cu oparte lacolonisarea Daciei, au trebuit numaidecat sa se gaseascasi straini de credinta cresting in nou-Intemeiatapro- vincie. Ca nu s'agasit nicioinscriptiecrestina. se crede totusi a sefidescoperit in cateva semne de pe thonumentele funerare urme ale cultului tainuit aceasta nu inseamna o proba. con- trara. Pang In veacul at 1V-lea, orice s'arspune, nu se dadeau bucuros invileag convingeri atat de primejdioase,sicu crestimsmul sau nu se falia nimeni pepietrele de mormant, pe care oricine le putea vedea. De altfel, sapaturipe locurile vechilor colonii romane s'au intreprins pana acum abia asa de rar siinsuficient,incat din putinele descoperiri, dintre care cele mai multeau lost aflate lntamplator, nu trebuie sase traga conclusii prea departate, mai ales cand necesitatea launtrica a desvoltarii istorice cere contra- riul. Necesitatea istorica e mai hotaratoare decat intamplatoarele mentiuni cu doua Intelesuri din scriitorii crestini, de ex. ca Apostolul Andreiar fi predicat in .Scitia., si prin aceasta se intelege alai curand marea Scitie a barbarilor decatro- manica Scythia Minor, Dobrogea de astazi,sau ca «Dacii si Sarmatii) arfi recunoscut, alaturi de Germani si Scitio, Inca de pe vremea luiTer-. tullian 1 divinitatea lui Hristos2. Tracii dacici si moesici, precumsi barbarii invecinati sau cei ce traiau laoralta cu dansii, primira crestinismul in formalatind,si In limba roma- ,Veacul al Illlea. ' Eusebiu, Hist. eccles..111,§1; Tertullian, Adversus Iudaeos, §1.

-68-- neasca toate elementele fundamentale ale credintei si ale ritului se exprima prin cuvinte de origine latina: asa de ex. Dumnezeu (Domine- dens), cruce (crux), biserica(basilica), butezare (bapiizare),botegiune(baptizatio),cuminecare (communicare), sant (sanctus in formele compuse), altar(attare), Inger (angelus), pagan (paganus), crestin (christianus), Craciun (calationem), etc. Prin cunoscuta reforms a lui Caracalla, care nu. era decat recunoasterea prin lege a unei start existente,toti 'IocuitoriiImperiului roman primira egalitatea constitutionals de drepturi. Si barbarii desnationalisati, cari de lainceput se deprinsesera mai mult sau mai putin cu formele de cultura ale invingatorului, meritasera de sigur a- ceasta incurajare.in veacul al III-lea elementul neroman covarsia acum in °stile de granita, ;i din. acesti barbari romanisati se nascura chiar pentrix Roma Cesari noi, caracteristici: asa Maximin era Trac, Claudiu se tragea din Dardania, asezata mai la Miazazi de Moesia dunareana, Diocletian. din Dalmatia;Deciu, Aurelian, Probus, Maximian, Valentinian erau cu totii Panonieni, din singe roman sau barbar, probabil romano-barbar : Galeriu, gfiu de dra,:., de balaur dacic, se nascuse in Sardica, si mama lui Gallen fugi de pe termul de Miaza- noapte alDunarii dinainteanimicitoarelor cete- carpice 2. Dacia nu darui Romei, ce-i drept, decat un pretendent la coroana, pe Regilian, cruda lui Decebak alaturi de atitia pretendenti din Iliricul intreg 3. Cunoastem aportulIliriculuila cultura

1Cf. G. Chita, in revis'a Columna lui Trojan'', 1832 $i 0. Den susianu, Histoire.de la langue roumaine, I. Paris 1908, p. 261. 2 Lactantiu, De mortibus persecutorum, § 9. 0 V. lorga, Les Latins d'Orient,pp. 20-1,

0 romans, dar ininscriptii se vede cum numele dacice :Ucadine, Epicadus, Nando,Bituvantes, Sutta, Aia se Inmultesc mereu, Si nu poate fi nicio indoiala ca §i aici se petrecu insemnatulproces de desvoltare. Dupa cum o galo-romanitate in Galia, tot a§a se nascu §iaici, pe amandoua malurile Dunarii, din amestecul definitiv al acelor cad' atata vreme seinvrajbisera, pentrucivilisatialumii vechi romano elenice, un substrat traco- romanic al amestecului de neamuri. V. Qo(ii la Dunare. Dar, pentru a capata popoare noun la Dunare ca§ila Rin trebuia, pe langa slabirea sau nimicirea organismului administrativ imperial, care, lucand in sens conservativ, constrangea procesul acesta de desvoltare in formele trecutului §i ne in§eala asupra prefacerilor, sa vina mereu alts navaliri, pentru caprin not legaturi §i not imparecheri de popoare sa se poata zamisli natiunile epocei cre§tine 1. Cu veacul al III-lea sosira iara§i zile critice pentru tint turile dunarene. Gotii de catre Marea Nor- dului fusesera inanati incoace, spre Dunare, de revo- lutii launtrice necunoscute : un pop Jr mai numeros, cu care nu se poate asamana rnciunul din triburile germanice ivite mai nainte. Inca supt Cara- calla se glumia la Roma asupra titlului de Geticus, care se alipia numelui imparatului, ca uciga§ al fratelui sau Geta, §i care s'ar fiputut potrivi ca nume Si pentru un invingator al«Getilor, 1. Pe atunci ei erau Inca, celputin inrelatiilefor ca Romanii, ni§te barbari pa§nici, cari, pe nebagate de sama, In cete mici 1§i cautau prin provincitle vecine o patrie mai buns §i erau pretuiti ca sol- ' V. ibid., pp. 18-20.

-70 dati viteji, iefteni. Maximin, viitorul imparat, Got de origine 1-, se nascu pe la anul 2C0 .intriun loc din Tracia, lagranita barbarilorp 9;In tinereta sa el fu, pastor si latro la Jaul de hotar" (ripa) deci Inca de pe atunci Imprejurarile pe pamantul roman erau asa ca locuitorii, barbari romanisati, puteau sa ducd. o astfel de viatd ; chiar mai Carziu, dupa ce ca soldat si ofitar roman ve- nise In atingere mai de aproape cu lumea civi- lisata, traind pe mosiile sale, el nu-si uita de loc originea si Intretine o vie legatura cu «Gotii. si (Alanii., carl -i recunosteau Inca de consangean 3. Dupa epoca gordiana insaacesti ' (Sciti., cu a cdror presenta la Rasdritul Daciei si la termul de Miazanoapte al Dundrii- de-jos Romanii erau acum obisnuiti, devenira de-odata neastamparati si Im- pinsera peste fluviu pe Carpi, o rdmasita a Da- cilor liberi rasariteni 4. Navalirea desnadajduita a acestor din urma barbari distruse cu tatul sara- citele cetati grecesti de la Dunare si de la Marea Neagra 5. imparatul Filip constranse pe Carpi la supunere, probabil Incuviintandu-li asezarea pe pamant roman 6. Cu toate acestea in rdzboaelecivileale- celei mai triste perioade din Imperiul roman, Gotii gasira prilejde notincursiunipradalnicesiIn curand napadira, prin intreprinderi. mereu repetate, nu numai provinciile invecinate,ciintreaga peninsula, unde se Incumetara sa atace chiar orase

t Capitolinus. Maximlnus, 2. * De vico Threiciae viciao barbaris. a mid , 4. 4 Impotriva for luptarA CPracalla si Macrin; Dio, LXXVIII, § 13, care-I numeste simplu Daci". ' V. de ex. Maximus si Balbinus, § 16; Petrus Patricius, p. 124- Zosim, p. 22.

71- Intarite, farasa mai amintimside expeditiile for de piraterie la Marea.Neagra pe corabii greco- bosforice 1. Parea ca se apropie descompunerea Imperiului, asa de cumpliti erau aces ti viteji razboinici si asa de slabe mijloace stateau la hide- mana nenorocitei stapaniri romane, pentru ca sa-i poata preIntampina cu succes. Imparatul Decius pieri de manile lor. Venind din Rasarit, din regiunile Donu- lui, ei Inaintasera supt Cla u- diu pana la Nistru; de aici pregatiau o noun expeditie de prada, dar carrago a for fu oprita in loc la Naissus (Ni) de catre imparat ;aici suferira o Infrangere neobisnuita. Dar la o nimicire a for nu era de gandit serios : ei se refugiara in spre Du- nare si-si deschisera calea luptand. Totusi Romanii a- vura de semraalat un stra- lucit succes, care se putea asamana numai cu biruinta luiMarcu-Aureliu asupra innaintasilor Gotilor. Impa- ratul insusi vorbeste oarecum Intro scrisoare, al cariiFig. 7. ImpAratul Constantin, cuprins a fost Inn redat in chip retoric, de mai bine de 3U0.000 de barbari ucisi, ceia ce fireste nu

1 Rappaport, Die Einfalle der Goten In 4as romische Reich his auf Konstantin, Lipsca 1899, op. 54-35. 0constancioasa 'Iowa de seminariu, cPre, In felultunoscut,crede a poate lAmuri totul, dar cu mule resultate partiale'imamate.

72--- 1. poate fi luat decat cu o reducere corespunzatoare Numerosii prinsi de razboiu invatara, nu fara vole, sa cultive ogoarele dela Nordul si Sudul Dunarii, si astfel eroii distrugerii se prtfacura In pasnici incolae aitinuturilor romane , cand nu intrara chiar supt steaguri ca minunati .auxiliares. 2. Trecura numai cativa ani,siiarasi un Cesar roman trebui sa vinala Dunare pentru a face ordine. Gotii ramasi dincolo de fluviu atacasera supt regele for fortaretele din Moesia. Aurelian, urmasul lui Claudiu, ii raspinse, patrunse in Da- cia,ii urmari si nimici unele cete 3. Aliaticu In- vinsii erau si parti din neamurile germanice In- vecinate. Dupa ce fortaprincipala a cbcitilor, propriu-zisi fu nimicita, Imparatul se intlrepta si impotriva acestor auxiliari Invinsi Inca odaia la Dunare, cari trebuira sa ceara pacesi o capatara dela Imparat, chiar fara suprimarea stipen- diului obisnuit. Acestia erau Vandalii iuthungi, ce locuiau in Panonia. Vandalii dacici,caritraiau langa Go ti ca odinioara langa Innaintasit acestora, inttara si ei atunci In foedus romanEi detera ca ostateci imparatului fii de rege, acordara armatei romane o trupa auxiliara. de 2.000 de calari, fagaduira pedepsirea aceloracari trecusera fluviul si primira in schimb, pe langa stipendiul obisnuit, dreptul de a veni in pro vinciile dunarene pentru a-si face targuielile trebuitoare 4. Se pare a prin aceste evenimente s'ar fi incheiat luptele de la Dunarea panonica si dacica.

1 Claudius, § 8; cf. Rappaport, p. 83, nota I. 2 Zosim, I,p. 46. Vopiscus, § 22. Fragmente din Dexinpus, scriitor contimporan, ed. Bonn, p. 11 si urm.; Zosim, pp. 42-43, 271.

73 Aurelian se Indrepta d upa aceasta catre afa- ceriliasiatice, pentru ca sa nimiceascaStatul cu nazuinti marl alArabilor din Palmirasi nu se mai Intoarse la Roma ca triumfator. Pana a nu Incepe Insa aceasta ultima intreprindere el fixase situatia in Dacia. iw,intea Iui exista totusi,ca in vremuri mai bune, o provincie Dacia, care din motive administrative si de aparare fusese impartita Intreijurisdictii. Dacia inferior e numai odata pomenita. Mai tarziu sunt numite in inscriptii trei Dacii, care aveau insa un guvernator comun, un adapost al oOrii propriisi ai caror represintantise intruniau in .concilium trium Daciarum, cunoscuta adunare re- presentativa, a carii tinta era mai ales onorarea ofiterilor hnparatesti si cultulstapanitorului. Po- rolissum si Apulum, amandoua In muntoasa Cara ardeleana de azi, precum si mai putin Insemnata Maiva din sesuloltenesc, asezata probabil is Dunare, erau resedintile celor trei sub- guvernatori t Navalirile Gotiior trecuraprinaite provincii veciire fara sa duca Insa la o asezare de- odata, In masa.Instepa rasariteana era locdestul pentru ca sa se hraneasca si call acestor luptawri de meserie. Afara de expeditiile de prada, in care Ootii pradau recolta de pe camp si faceau mare larma injurulzidurilorcetatilor,eivenlau in aceasta parte ca si In Moesia numai in cete mai mici, sau chiar ca familii separate, care cereau pamant sicapatau. Maximin Insusi este un exemplu al acestet neintrerupte colonisari pe ne- bagatele de seama, care fireste ca nu micsura sim- titur fortele de lupta ale marilor horde ratacituare.

1 Jung, Fasten, passim.

74 Parintil acestui viitor Cesar, un Got si o Nana, yin din .xScitia., tara perindarii barbarilor, in Tracia xomana, unde se dedara vietii de pastorie. Astfel de not venili aduceau cele mai de multe on cu ei,asa cum reiese din Viata lui Claudiunumeroasele for turme de boi, of si cai. Fiul, care si-a insultbinisor Inca din acest tinut roman sau romanisat timba Latina, pazeste vitele parintesti. Plin de pofta de act une si de jaf insusirea caracteristica unor astfel de neromani cu sange aprins, el ajunge soldat, centurionsi urea si mai sus in cariera militara ; paraseste oastea dupa un serviciu credincios,pi-pi capata pamanturi in locurile undepi-apetrecut anii coptlariei, in departatul sau sat tracic. Ce s'a Intamplat mai departe cu dansul nu-si are loc aici. Provincialii nu aveau nicio repulsie fats de acesti vecini salbateci, cari adesea nu erau barbari decat prin port si graiu. in Dacia ca si. in Moesia, in Rhetia ea si in Galia, In veacul al HI lea erau de mutt obisnuiti cu aceasta stramutare de barbari ca sf cu o intamplare zilnica. Populatia era rasfirata in aceste tinuturi de granita, silin- paratul avea mult pamant de dat, mai ales dupa ce jafuitorii inlaturasera pe multi proprietari prim omor sau robire. De la cetateanul roman, care adesea n'avea nici el un prea lung sir de stramosi civilisati, oaspetele nit prea temut invata un fel mai bun de a munci pamaniul, sf cunnd disparu deosebirea dintre vechiul si noul locuitor aiterii ce tinea acum de o Roma internationala. Chiar In cele d'intaiu timpuri clasele de jos ale populatiei romane nu despretuisera de loc incuscri-

2 Cap. 10.

-75-- rea cu puternicii, frumo*ii, in fond blanzii §1 prie- teno§ii fii ai barbarilor imigrati. in GaliasiItalia, unde populatia traia aka de strans laolalta, unde moravurile erau cu mult mai alese§1 deosebirea dintre Romani§i Germani ie0a mai tare la iveala, in astfel de provincii, In care razboinicii dumani, primiti de nevoie de catre administratia romans, cand cu marea mi§care de popoare a veacului al IV-lea, ceruia o Impartire a ogoarelor, o divisio agrorum *1 incare flece propletar de moO trebui sa cedeze o buna parte din ogorul sau mo§tenit, chiar §1 acolo amandoua rasele nu au ramas multa vreme lnvrajbite. Cu cat mai mult Inprovinciile dunarene, unde, In afara de cetatile care se prefacusera inora§e, pamantul necultivat a§tepta Inca not puteri de munca? Nu numai In primejdioasacrisaa veacului at III-lea, cand Carpii §i Germanii, dupa infrangerea tor, furs colonisati In masa, ci chiar§i mai Ina- inte mii de barbari se deprinsera pe pamantul Daciel §i at Moesici, ca pa§nici supu§i ai imparatului §i ca ucenici aiculturii._ Mai tarziu nu mai Intalnim nicio urma despre ei, dupa cumsi 4Dacii vecini perira fara urma, indatace fura. primiti In provincia romans. Ar fi o mare gre- §eala daca s'ar vorbi de populatia provinciilor dunarene din acest al Ill-lea veac ca de ni§tegRo- mania ;era, afara de vechiul fond latin, un amestec de popoare mai mult sau mai putin romanisate, care In grelele vremuii se simtia la Inaltimea oricarui pericol, dar, cum poste tot nu putea gasi decat de fapt acelea§i imprejurari, de aceia ramase mai bucuros in noua patrie. Tinerimea germana, care, pa§ind mereu pe caile

76 razboiului, pornia la lupta potrivit obiceiului, supt herzogi ale*i de dansa sau supt *eficlientelari, cauta in expeditiiie sale pe uscat sau pe Mare, de care dansa, urma*a piratilor din marile nordice, nu se temea, jafuirea oraplor sau stipendiile de impaciuire ale imparatului; pamant nu se cerea decat atata cat li era de nevoie for *i cailor lor. In istoria cam monotona a marelor ispravi gotice nu se vorbe*te de cruzimi; razboinicii cauta sa atace pe nea*teptate Istros, Tyras sau Tomi din Scythia Minor 1,cea locuita numai la termul Marii*i la Dunare, de sateni daco romani, de Elini *i semi- Mini. Folosindu se de cunoscutele CM romane sau de luntrile dela term, ei inainteaza pana la Anchial, la Marcianopolis Si Philippopolis, In alta directie pana la Atena ; dincolo de Marea Neagra drumul for de aventurieri ii duce intocmai ca dupa yea- cud pe Cazacii ce locuiesc la gura acelorasi rauri numai spre porturile bogate, *i, dupa ce le-au visitat, in zadar sau cu bolos, se Intorc Indarat, pentru ca in prima vara urmatoare sa repete din nou acela*i joc primejdios *i inviorator. Dar sa ne oprim ceva mai mult asupra comparatiei cu Cazacii veacului al XVI-lea *i al XVIl-lea. i ace*tia erau luptatori salbateci, temuti, cari duceau cu ei foc *i sable ;nici ei nu erau, propriu- vorbind, un popor an mit, cad Cazac putea sa ajunga once indraznet aventurier, cand t*i Insu*ia felul de traiu cazacesc, *i e cunoscut ca tot a*a Alanii .*i popoare vecine de pe vremea for au de- venit pentru altii *i chiar pentru ei «Goti.. Pentru Polonia ca *i pentru Moscovia, pentru terile romane*ti de la Dunare, dar mai ales pentru provinciile

1 Zosim, 1, t 34.

77 imparatiei turce§ti, care ca Intindere §i organisatie corespundea oarecum despoticului imperiu militar al Romanilor, pentru dinsele ei ei au un spaimantator biciu allui Dumnezeu. Intocmai dupa obiceiul gotic, fara sa fi auzit insa vre- odata de expeditiile gotice, intreprindeau §i ei expedita for de vara, care-i hrania, iiametia si -i imbogatia. Ia§ii, capitala Moldovei, ii vazu adesea in cuprinsul zidurilor sale ;balciurile de petarmul Nistrului primira groaznica vizita cazaceasca ;Caffa din. Crimeia, Samsun din Asia-Mica furajafuite de dan§ii ; ei fura vazuti arzand si prapadind la Bosfor, si Sultanul, zarind in departare, in timpul noptilor senine, vapaia ro§ie a cerului, primia vestea biruintei §i a invitarii for la lupta 1. Dar nu erau a§a de numero§i cat ar putea resulta din cronica aventurilorfor; savar§iau mi- nunatii, fiindca razboiul nu li era lucru secundar sau de aparare legitima, ci lieratotul :traiau pentru lupta §i doriau sa moara luptand. Cat de des au venit cetel, for de calari, iuti ca fulgerul, pe pamantul moldovenesc, muntenesc sau sud-du- nareanISi totu§i tara, cu toata paguba pe care o indura in sat§i campii, nu era pe deplin ru- inata §i de loc despopulata. Locuitorii erau doar agricultori §i pastori totodata ; cand ogoarele trebuiau sa ramana nelucrate sau samanaturile se pierdeau, ii hrania turma, §i de aceia teranul roman nu ura pe ace§ti straini, cannu-i pricinuiau prea mare rausaraciei§ipeal caror curaj IIad- mirasinter. Nu rare oni§iparasia ocupatia obi§nuita §i, pentru a-§i incercanorocul, devenia

1V. Iorga, Chilia $1 Cetatea-Albd, pp. 26 -7; Hurmuzaki, XI, Pre- fata ; Pretendenfi, domneftl, in ,Analele Academiei Romtne", XIX; Studli ;1 dotumente, IV, Prefata.

- 78 - el Insui Cazac pentru durata unei expeditil. Tre- buie sa admitem ca, la,prilejul perindarilor neo- bositelor cete de Goti, in multi Romani s'a trezit din nou sangele de Carp, Sarmat sau Dac; dupa biruinta sau infrangerea tovar4lor de lupta el se In.torcea la ocupatia meVe§ugului sau de teran. Prin urmare, foarteamestecata populatie a Daciei, carevorbia latinWe, nu era cutotul nelmpacata dusmana a barbarilor.Rasfiratain vici §i pagi, ea nu traia numai in strlmtele granite ale provinciei romane, ci cu mull pesteele,In afara, §i-§i parasia luni de zile casa§ifamilia pentru a rataci cu turmele in acest §es muntean mereu cercetat de barbari sau in deluroasa Ora a Moldovei. Inainte desosireaGotiloracesti pastores dacici, urma§i ca ocupatie §idestul de adesea scoboritori ca sange aiDacilor,stateau inlegaturi de prieteniecuSarmatii, ba chiar platiau capeteniilor roxolane de -peste Olt o dare de p4unat, ca sa poata colinda infloritoarele vai. «Gotuli era foarte adesea pentru un cunoscator acela§i Sarmat, §i, chid era un adevarat German, nu raspingea obiceiurile terii, ci primia moneda de arama romans de la provincialul care,invelit In piei de miel, acoperit cu caciula dacica §i calcand masurat cu. opinca daca toate s'au pastrat pang astazi la teranul nostru traia din pastorie.

VI.Dacia dupd parasirea ei de imparatul Aurelian (c. 271).Intimpulpresenteisale'n Dacia, Aurelian se incredintase ca taraera, ce-i drept, pierduta pentru Imperiu, nu insa pentru populatia .romanicax. §i pentru limba latina. Pro- babil ca, din orwle de la munte §i din cele duna- Jene, care nu se Inradacinasera niciodata pe deplin

79 *i care nu sunt pomenite decat in inscriptii Si niciodata in izvoarele orale,nuramasese nirnic altceva decit cartiere ale legiunilor *ilocuri de balciu, ca ni*tesate, pentru teranii bagna*i Si osta*ii strain!. Trebuie sa admitem cu siguranta ca unele foaste municipiapicoloniae erau cu totul pustiite, de vreme ce chiar in veacul al XIV-lea In Italia, de altfel a*a. de Infloritor populata, unde totu*i prapadiau cetele de condottieri, necrutand nici macar pamintul teranesc, intr'un ora* ca Piacenza, Indelunga vreme nu se gasesc decal trei locuitori pipe plata principala buruienile cresc in aceia*i imbiel*ugata huzutire ca in parloaga z. In capitala de fapt, Apulum, trebui Deciu, nenorocitul Impa- rat, care mai tarziuperi de mana Gotilor, sa intemeieze o noun colonie, si aceasta colonianova comemoreaza cu faima intr'o inscriptie pe resti- lutorulprovinciei 2.Cineaveainsabogatie, sclavi, o positie neatarnata in provinciei simtui unui felde viata mat bun traiaintr'o ve*nica teams suptocrotireasoldatilorincetatile*I lagarele Inca trainice.inlauntrulterii de multa vreme mai Ca nu se mai sapau in piatra 3 mandre inscriptii romane. Un semn de moarte,. cand ne gandim cu ce drag s-criau oamenii ace*tia. BiografulluiAurelian mai spune, numaiin slabs legatura cu paragraful in care e data aceasta. *tire, *i urmatoarele, despre care savantii moderni pimodernii politiciani *tiu sa spuna atatea lucrurl cu rost *i fara rost : cDupa ce imparatul vazuse ea Iliricul era pustiit *i Moesia perduta, retragand

1lorga, Thomas de Seduces Paris 1893, p. 95. 'Carpus, laser. lat., 11,1, no 1176. o 0 inscriptie din Sarmisegetuza in Ephemeris eplgraphica, IV, no 190.

80 armata si locuitorii, el parasi Dacia transdanubianal intocmita de Traian, pierzand nade,dea de a a niaiputea pastra ;multimea scoasa de acolo o a§eza in Moesia, §i provincia, care acum desparte amindoua Mesiile, o numi Dam sa' 1.Aceasta Inseamnao, ice alta lamurh e nu corespunde nes- vol tarh fire§ti a imprejuratilor ca, dupa ce Aure- lian batuse pe Gutii, luthungii §i Vandalii de pe termul sang al Duna' ii§1.-1 silise la o pace, pun care el devenira foederati §i se sirntira ca awe, el parasi Cara cu soldatit cari .servisera mai inainte acolo si evacua fortaretele Inca existente, deve- nite acum zadarnice. Administiatia urma legiunilor si, Impreuna cu functionarii, cari nu mai aveau_ nimic de facut aid, parasira pruvincia tuti aceia cari nu mai puteau lucui pe primejdiosul pamant al Daciei cleat supt ocrutirea vulturului imperial. Ace§tia gasira un adapust in orasele de pe termul de Miazazialflu viului ;soldatilor li se hotarara not garnisoane moesice§itunctionarii slujira de atunci incolo in nou-intemelata Dade a ImparatuluiAurelian.1 eranilorde.pe campia intinsa, pastorilor de pe inaltlmile muntilor, acestor tovara§i sau rude ai noilor barbari tuate acestea li erau absolutindiferente§i continLitatea elementului, roman pe amandoua malurtle Dunarii acum iara§i un fluviu de granita nu fustanjenita prin masura lui Aurelian, careprocura numai o recunoWere oficiala unor fapte de mult existente. Ca inBritania, a§a§i aici, Ince.atadar fericita opera de romanisare, care fuseseurmarita time, 1 Cum vastatumIllyricumac Moesiam deperditam videret, pro vinciam transdanuvinam Daciam, a Tratano constitutam, sublato exercitu et provincialibus,reliquit, desperans eam posse refiner', adductosque ex ea populos in Moesia coniocavit appellavitque suani Daciam, quae nunc duas Moesias dividit"; § 39.

81 de aproape trei veacuri, nu fuzadarnicitaprin simpla retragere a legiunilor. E foarte cu putinta ca In tratatele pe care Au- relian le incheie cu barbarii, salifi incuviintat asezarea pe termul parasit al Dunarii, si ca Gotii si Vandalii sa fi primit colonisarea for ca foederati. Prin desnadajduita masura a imparatului se restatornici de fapt linistea la granita nou-creata;caci la alegerea Imparatului Tacit, cand un consul semnala in Senat primejdia amenintatoare a barbarilor, nu se face nici alusie la Gotii insisi. ca amenintatori ' Dar acesti dusmani ai lui Aurelian, cari de astfel nu uitasera drumul pe Mare spre Asia, aparura din nou supt Probus, in a carui persoana Roma castigase unImparat- soldat, care strabatu fara odihna granitele atacate. Probusin- traria pe Germani mai ales prin colonisare, si nici- ;in stapanitor roman nu a inmultit cadansul populatia imperiului prin adaus de barbari.intregul neam al Carpilor numiti acum dupa patria for dela guile Dunarei.4Bastarni. fu primitin .Tracia., departe de obisnuitele sale puncte de atac. Si grupuri intregi de triburigotice, Gepizi si Greuthungi, luara in stapinire pamantprovincial in Dacia sau aiurea, prin deditio, dupa o infrangere, sau pe temeiul unei amicitiaincheiate de bund voie. Si cu tOate acestea cetele de pradalnici, care nu voiau ogor de lucru si despretuiau munca de rob a teranului, continuarasi mai departe viata de care nu se mai puteau desvata2. Totusi o parte considerabila din neamul Go- tilor si Vandalilor trecu, !rite() patrie mai buns, la cultura romans, si legaturi de familie intre Romani Vopiscus, Tacitus, § 3. 2 Probus, §§ 16, 18 ;cf. Proculus, § 12; Zosim, p. 61. Istaria poportatti romanesr.

82 - si Goti se indesira tot mai mult :doar Aurelian daduse de sotie pe o virgo regalis de neam gotic, o fiica de rege, viitorului anti-Cesar Bonosus, un deosebit belly, care samana cu cei mai buni dintre Germani, daruise si o zestre alcatuita din haine si din monede de our si argint I.. Carus, urmasul lui Probus, avu de sustinut razboaie sarmatice in Panonia, cu varsari marl de sange, intre barbarii na.valitori, si mai in urma o colonisare mai puternica de captivi 2. Supt acest name arhaic se inteleg probabil Vandalii, caci stapanirea lazigilortrecuse de mult inacestetinuturi de pusta. Diocletian dete Imperiului o cingatoare de cetati, care trebuiau sa impiedece macar navalirile 3. Di`n nenorocire insa nu ni sunt cunoscute relatiile acestui Imparat cu Gotii si neamurile inrudite cu ei 4 ;positia for fata de provincialii romani si WO. de provincie ramane pentru aceasta epoca intreaga. cufundata in intunerec. Pentru a raspandi putina lumina asupra acestui interesantproces de prefacere, trebuie sa venim tocmai la epoca lui Cons- tantin 5. Cand barbatul caruia-i era menit sa dea Im- periului o organisare mai potrivita cu timpul, prin invoirea cu concurentul sau Liciniu, cu care se luptase in 114oesia superior §i Tracia in fata barbarilor, lua pentru dansul provincille asezate la Rasaritul Iliricului, el gasi curand prilej sa-si poata cunoaste vecinii neinfranati. todeceniiletrecute

Bonosus, §§ 14-15. 2 Carus, § 9. 3 Zosim, II, § 34. 4 Mentionarea nelainurlta de razboaie Impotriva Carpilor, Bas- tarnilor, Sarmatilor", in Orosiu, VII, § 25. 5 Cf. Rappaport, o. c., pp. 105-107.

- 83 Gotii din stepa nu seclintiseradin pustia for nemargenita, §i regele Rhausimodosun Rhausi- muth, al carui nume aminte#e pe Rhaus din epoca Antoninilor i§i- mana rdzboinicii de la Don si Meotica pand la Dunare, unde voiau sdieie cu asalt un castel de origine diocletiana, cu metere- zuri de lemn pe vechi ziduri de piatra. Dar nu izbutira ;la intoarcere Cesarul ii urmari §i-iin- vinse in «paduri., probabil in hatisurile rovinoase din Basarabia sudica, pe unde trebuiau sd-si ieie drumul. Dupa obi,ceiul stabilit acum, captivii fura aezati pe termul roman 1. De altfel aceasta e §i tot ce a intreprins el Impotriva Gotilor, si ceia ce se mai pomene§te in izvoarele de mai tarziu despre ispravile sale impotriva «Sarmatilor>> trebuie sa se rapoarte in mare parte totlaaceasta 2 : despre un pod pe Dunare, a carui amintire o aflam ici §i colo la istorici mai pt4iniinformati, nu s'a pastrat nicio urma sigura, §i, daca tinem sama de imprejurarile de atunci, mai ca nu e admisibila reconstituirea colosalei ruine traianice de la Turnu-Severin sau durarea alteia la Celeiu, In Oltenia. 0 recastigare a Daciei arfifost un vis prea Indraznet pentru foarte cumpatatul si practicul Imparat, de o politica reala, care nu sla- via de loc trecutul inmormantat :el nu tinu In sama decat pe Gotii din Rasarit, din Scythia mi- nor; numai aici avea el a face cu dan§ii. S'ar putea oare a§tepta la ceva de sama in aceasta directie de la omul care era invinovatitca.prin stabilirea de garnisoane in interiorarfislabit 1 Zosim, 11, § 21. 2 V. excerptele de Constantino, ca anexa la Ammian, cap. 32. Si in Anonymus Valesii, Mon. Germ. Hist, Auctores antiquissimi, IX, pp, 10-11. Aceste rAzboaie sarmatice" stnt prefacute in nemai auzite biruinti gi colonisAri de barbari. Cf. Rappaport, o. c., p. 112 gi urm.

--84 paza la granita si ar fi ingaduit astfel barbarilor intrarea libera 'n Imparatie ? 1 Nici macar granita Dundrii nu i se paru in stare de a fi aparata, si res- tauratorul de la «civitas Tropeensium., care pusese sa i se inalte in apropierea acesteia un saracacios monument intru amintirea faptelor sale, e probabil acelasi din a carui porunca se facura valurile dobrogene la Sud de actualaliniea drumului de fier 2. Luptele dintrefrail dupa moartea lui Cons- tantinnuputura scapaatentieibarbarilor,in preajma carora se desfasurara adesea, si, ca de obiceiu siacum, pustiiri germanice coincid cu luptele pentru Coroana imperiala a. Constantin, care void bucuros sa treaca drept un al doilea Marcus Aureliu, intampind in Panonia pe Vandati, cad, in rapoartele oficiale si la copietorul acestora, Am-. mianuq, Marcellinus, se.numesc «Quazi.,si pe langaeio puternica populatie, careia ise da vechiul mume, intarziat cu un veac, de Sarmati. Sunt acei .cunoscuti jafuitori,acoperiticu platose de corn «Intocmai ca penele. ca sialiatii Roma- nilor impotriva Dacilor de pe reliefurile Columnei Jul Traian, neobositi calareti cu lungi lanci. Lo- cuiesc in colibe de lemn, se supun unui rege si catorva subreguli,§i in sclavi de alts origine, cari se ridicara ca Limigantes impotriva stapanilor for si putura sa-i constranga. Langa ei spre Nord, in munti, locuiesc «Victohali» iar o denumire savanta siTaifaliiceiasezatiinspre Dacia, caridetera ajutor Imparatului impotriva ' Zosim, II, § 34. 2 Tocilescu, Adamirlissi, pp. 315-317. Despre ajutorul Cherson/tilor In razboaiele sarmatice, v. Const. Porfirogenetul, De adm. Imp., p. 251 Cf. Procopiu, De aedificiis, p. 392. s Zosim, III, § 1.

85 Sarmatilor neliberi razvratiti. Din aceste bogate, du cam fara legatura notite 1nu se poate trage decat o singura'conclusie : anume Ca, tocmai pe timpul ratacirilor gotice in acesttinut dunarean, se alcatuise 'n sesufilede Miazanoapte ale Pa-. noniei un popor propriu, amestecat, cuprinzand elemente slavice sau uralo-altaice si care se deosebia bine de Germani, Parasindu-si Inca odata lacasul impus, Limigantiivenirala hotar si, cu strigatul for de razboiu, marha, marha, scoasera In fata Imparatului abia sosit un racnet, cu care prilej cei ce in aparenta cereauiertare pradara chiar sellaregalis cu perna de our 2 ;soldatii abia putura scapa pe imparatescul for stapan din mantle salbatecei gloate ce urla. In sfarsit acelasi Imparat, inunire cu fratele sau Constans, castiga o biruinta impotriva Goti- lor latrunculi, §i din pustiitul Trcesmis facu iarasi o fortareata Impotriva poftelor de prada ale acestor suparatori oaspeti ai Dobrogii de astazt3. Prin straduintile acestor stapanitori, mai mutt insa din pricina lancezelii si neintelegerii launtrice, cum si prin pierderea numeroaselor elemente care -tura rasadite pana in cele mai departate colturi ale Traciei, ce aproapein de Asia, Gotii Isi pierdusera 'n oarecare masura temutul for nume, si -Ora pana la Hemus si Inca mult mai departe nu mai fu teatrul b xpeditilor for razboinice. Pe vremea lui Constantin tinutul roman neodacic inflori ca nealtadata, si Serdica, o capitals a Daciei medi- lerranea §i punctul cel mai insemnat din intregul

1 Ammianus Marcellinus, XVII, § 22 2 Ibid., XiX, X, 4 $i urm. ' Tocilescu, Neue Ingchriften (dinArch.-epigr. Mitth."), 1894, p. 85.

86 tinut, crescu pana la o asa inaltime, incat putea fi asamanat cu Constantinopolul, «Roma Noua,a imparatului : un sobor crestinesc (343-344) isiputu tinea nestingherit consfatuirilein frumosul oral balcanic 1.Din Dacia se trSgeau generali,earl,. ca Maximinus, isi cucerira o coroana, dibaci fauri- tori de intrigi, ca notariul Paulus Catena, Maximus din Sopiana, dintr'o farnilie de Carpi romanisat4 care castiga o inalta situatie in Stat si se prapadi in chip jalnic pe urma vitiilorsale 2 - aparitii care dovedesc opera de romanisare dusa pana la capat, cu sau fara nuanta elenica 5. Se credeachiar caprin ultimele biruinti si foedera s'ar fi resolvitdefinitivchestiagotica, dusmaniideatata vreme furasocotitica o gens arnica, ca o ramura germanica aliata, ca si Francii 4. Cand Valens intreprinse o noua expeditie impotrivalor,laaceasta-1 hotara numai singura imprejurarea caeiacordaseraajutor unui concurent al sau, dupa ce acesta se presin- tase ca mOstenitor legitim alImperiului.Valens dovedi multa staruinta In pedepsirea Gotilor, de si ei cerura de mai multe on iertare, pace si obisnuitele commercia : compania tinu trei ani, incare timp se stabiliracartiere de iarna la Marcianopolis. Odata fluviul e trecut ca de obiceiu in luptele cu Gotii in partea de jos, la cetatea Daphne, a doua oara in apropiere de Noviodunum, un mic post de granita. in sfarsit, dupace se arsera iri zadar sate, dupa ce se puse pretpe capete de barbari si se tarara in captivitate familii de

' Jire6ek, Das Ffirstentum Bulgarien, p. 360. 2 Ammianus Marcellinus, XXVIII, I. 3 Cf. Eutroplus, IX; Ammianus, XV, III, 4. 4 Ammianus, XXVII, v, 1.

87 dusmani, se mai oferi Inca si prilej pentru o lupta, sicapetenia Invinsa,«judele.Athanaric,veni pe o insula de la gurile Dunarii pentru a intari prin juramant un nou tratat '; Inca odata.Dunarea fu hotarata ca granita. Barbarii au pazit cu cinste mai multa vreme acest tratat. Cand ne gandim ca Gotii, odinioara nestapaniti, au lasat sa treaca peste ei expeditia de pustiire de doi ani a imparatului, fart.sa-si aminteasca de vechea si biruitoarea for pofta de aventuri si fart, sa incerce ceva pe Mare impotriva agresorilor, atunci se explica. si aceasta neobisnuita pastrare a tratatelor ca un semn nein- doielnic de slabiciunesi ruinare launtrica. Cand supt Valentinian o «plebs» care-si aduna recolta pe campurile panonice si moesice fu ucisa sau luata in captivitate de salbatuele ceteatitate si cand orasele. de acolo numai cu greu se putura. pregati de aparare, nu erau Goti acei cari pricinuiau aceasta, cum ne face sa gacim chiar positia locului. Dusmanii, cari se lasara numai cu greu sa fit raspinsi chiar de catre tanarul Teo- dosiu, un Imparatalvremurilorviitoare, mai bune, se compuneau din Vandali, cari izbucnisera. In rascoala. prin uciderea unui rege al lor, si din «Sarmati, sau «Limiganti. liberi. Pe cand aceasta alianta a barbarilor inspaimantasi descuraja pe Romani imparatiil Apusului se gandia sain- treprinda o expeditie personala impotriva Ior 2 , vecinii for rasariteni, «gotici,, pastrara o liniste impusa de nevoie 3.

1 Ammianus, 1.c.,1V1 V; Eunapius, pp. 47-48; Zosim, pp. 185-186; Tocilescu, lnschr. aus der pobrudscha, p. 49. 2 Zosim, pp. 190-192, dupa povestirea pierduta a lui Eunapius. 3 Ammianus, XXIX, VI, 1 si urm.

83 VII. Sfar$ital stdpanirii Gotilor. Poate ca Inca de pe atuncitriburileuralo-altaice,ramasitele puternicilor Sciti, scapasera de supt jugul germanic. Nu trebuie sa ne gandim la o navalire de Huni din Asia : acest popor locuia de la inceput pana la Marea Caspica, in tinuturi care geogra- ficeste nu se pot desparti In europene si asiatice. Cu Balamir daca aceasta personalitate mentionata de Iodanes e istorica li se nascu Mongo- lilor un conducatorsiprintr'insulHunii supusi castigara o biruinta deplina asupra lui Herma- naric si altor stapanitori gotici, carora, In ce priveste puterea for de resistenta, nu li-a adus mult folos atingerea cu Romanii. Hermanaric, care comanda asupra Gotilo'r rasariteni, asa-numitii ..Greu- thungi, ce locuiau in multe si bogate sate pana. la Don, se ucise pentru a scapa de rusine, iar urmasul sau incerca In zadar sa se apere Impo- potrivaputeril principale a acestora cu cetele recrutate dintre Alani si Huni. Pe un mic fiu al acestui de-al doilea rege Invins siucis 11 adusera cativaprincipidin neamul sau, din Basarabia, unde Atanaric, .judele Ther- vingilorz,gasi o positie buns de aparat, in Bu- geacul de mai tarziu. Printr'o Indrazneata trecere a raului In timpul noptii, Gotii cari resistau fura alungati, si Atanaric trecu peste Prut, acolo unde Intre acest rau, Siretiusi Dunare un aldoilea angulus oferi nenorocitilor barbari un loc de a- dapost. Urmand cunoscutul exemplu al Romanilor, Atanaric puse sa se sape In cea maimare graba un mic valiant, a carui urma fiinteaza Inca si astazi, si aici astepta el, cu fricain inima, marea lupta hotaratoare. Partea cea mai mare a Gotilor era insaprea

89 clemoralisata pentru a se gandi la o lupta. In cete dese venira ei prin sesul muntenesc tara Taifa- lilor 1; cari se alipira si eila fuga for la Du- flare, unde, rugand si amenintand, cerura coman- ,clantilor romani trecerea. Imparatul,Care purta razboiu Impotriva Persilor, li-o incuviinta cu con- ditiaca barbarii satreaca pe pamantul Impe- riului «goiD, adeca fara arme. Administratia imperial( ins( nu mai era instarein veaculal IV-lea sa indeplineasca Intocmat o astfel de masura, si asa Gotii intrara cum li placu in infloritoarea proyincie moesica, pentru ca in curand sa exercite pan( la Constantinopol vechiul for mes- tesug de jaf.Necontenit se indesara cetelela termul, niciodata bine stapanit, al Dunarii, si cei mai cunoscuti sefiafara de acei ce recunos- cusera stapanirea hunicasi de Atanaric,care, fugind cu comorile sale in.Caucasul»carpatic-, navalise peste Sarmati 2 venira unul dupa altul in doritul si mantuitorul raiu al lafului : Greuthungi, Thervingi si Taifali, oaspeti germanici ai stepei, fara deosebire de grupare si de credinta. Impa- ratul trebui sa apara in cele din urma pe scena de groaza, fu cu desavarsire batut,ucissi ars langa Adrianopol. Parea ca Romania rasariteana era sa se prefaca intr'o Gotia. ill. Mententul romanic in Rasarit intre Bizant si barbari, Nina la aparitia istorica neamului romilnesc. Po itica inteleapta a celui mai bun cunoscator al barbarilor de la Duna.re, a Imparatului Teodosiu, redete Imperiului tinuturile aproape pierdute, ne- 1 saint pomeniti si pe vremea lui Contantiu ; Zosim, p. 97. ' Cf. si Odobescu, Le tresor de Pietroasa (Paris 1899-1900, 3 vol.).

90 contenit strabatute de barbari :printr'o purtare impaciuitoare si prin lupta 1 tinu. el la distanta pe- Huni, cari se informau personal ici si colo de bo- gatiile rorriane,si ca nou Imparat fu stapan el pita la Dunare. Dar Infloritoarea Moesie Si Tra- cia nu mai erau de recunoscut, asa de mult si de cumplit fusesera pustiite si desertate de locuitori. Numai orasele mai mari existau Inca ;populatia saraca isi cauta adapostul in munti, cum facuser& mai inainte locuitorii transdunareni, si multi plugari pasnici se prefacusera acum in pastori, Supt Attila, care Intemeie StaturHunilor si (cum scrie Ammianus despre Alanii germano-turanici Inruditi cu dansii) impuse multelor neamuri subjugate, cu totul deosebite intre ele, numele luptatorilor sai, ad gentilitatem sui vocabuli traxit2; Hunii facura pentru pustiirea jumatatii apusene a Peninstilei Balcanice ceia ce Gotii facusera pentru cea rasariteana. Attila devasta intreaga Moesia superiorsiprovinciile marginase ;isistabilise resedinta regala in Panonia, pe Intinsa campie ce era parca intr'adins facuta pentru prasila si incuratul cailor. Tara pe care o astepta exploa- tarea lui se putea Inca numi o tarn infloritoare: avea Inca .multe» orase si castele si era locuita de o numeroasa populatie romana, care tot se mai ocupa cu agricultura. Ba odata regele se plange chiar Ca, din causa primirii fugarilor de catre Bizantini, el n'ar mai avea destui .Romani» ca sa poata munci ogoarele din tiuutulcucerit de dansul, sa poata secera meiul pentru ostenii sai si sa li- poata pregati berea sau plaoc-ul, miedul

' Zosim, pp. 214, 218, 221. 2 Ammianus, XXXI, a, 6.

--91 indigen". Regele Hunilor se pricepea sa jele cu asalt si ziduri intarite : asa-i cazura in mani Cons- tantia, Margus, Sirmium, in fata, prin tradarea. episcopului sau aproape independent, Viminacium si Ratiaria ;granita se cobora spre Sud pang la Naissus, care nu scapa de soarta altor orase moesice si fu daramat din temelie. De-a lungul Dunarii, care nu mai alcatuia o granita statornita, Hunii patrunsera in Rasarit pana la Novae (Sistov: Sardica Insasi deveni pentru temutul rege barbar tinta aventurilor sale bogate in prada 2. Pe termul sudic nu ramasera dupa visita Hunilor deck case si temple sfaramate, in ale caror ruine zaceau bolnavi si raniti,cari asteptau o ocasie safie vindecati si scapati de acolo.Administratia romana. incetase cu totul de a mai functiona ; ofiterii imperiali nu se mai ivira in pustie,acolo unde oasele celor cazuti si macelariti albiau sise us- cau de ploaie si de soare, deck numai ca sa plateasca barbarilor stipendii extraordinare, sau sa li predea fugari. Din potriva, In foasta Dacie apuseana, adeca In Banat si Partonia, unde Huno- Gotii se imbuibau in trandavie sirisipa in ale forlubp.at,sosiau mereu, odatacu intoarcerea luptatorilor,cariabia mai gasiauodihna,not adausuri de supusi romani muncitori, de limba Latina sau elina 3. Cei mai multi vedeau in aceasta o indreptare a soarteilor,silucrul se explica usor : acasa aveau de purtat o enorma povara de biruri, in schimb nu aflau nicio dreptate cand nu apartineau claselor privilegiate si nicioocro- tirerealaimpotriva barbarilor ;personal abia

1 'Acpaiovuu, 'Policdoc Tip SopoiXonov apotIrrer,. 2 Priscus, pp. 140-142, 171, 183, 186, 207. 3 Ibid., p. 190.

92 - puteau purta armele, cad functionarilor, pe atat de banuitori, pe cat 4 tirani,lise parea prea periculos sa deprinda pe locuitorii provinciei cu implinirea acestei datorii. La barbari, din potriva, cel putin in razboiu, unde se luptau si fostii supusi §i cetateni ai Romei contra acelor inruditi ca neam sau contra popoarelor dusmane germarnce, slave, turanice, aveau nadejdea sa-si recastige libertatea prin vitejie siprin vanzarea prazii.In timp de pace li stau toate la Indemanaside siguranta for ingrijia puterea si faima temutului rege al Hu- nilor. Multora li placeau femeile germane si In- temeiau o noun gospodarie, o familie romano Bar- bara sau greco-barbara: acesteiaii sta deschis viitorul, fiindca stia sa se deie dupa toate Impre- jurarile posibile f. Organisatia romana se potrivia pentru vremuri linistite, biruitoare, cu Infloritoare viata orasenesca ; pentru tinuturile saracite insa, pentru salbatacitii, instrainatii de civilisatie coloni i servi ea era Area complicata, prea savanta si prea pu tin practica.Provincialul sesimtia mai bine in formele barbare, care erau simple, drepte §i, afara de intreprinderile razboinice, chiar prietenoase, decat in lmbatranitul si dedalicul orga- nism alImperiului,incare totul respira aerul greu, molesitor al unui Stat in decadere. Astfel toata romanitatea rasariteana, care indurase nenumarat mai mult decat cea apuseana de pe ur.rnamigratiunilor barbare, nu putu zamisli -decat un popor relativ mic : cel romanesc. Si la formarea lui in veatul al cincilea lipsiau chiar elementele barbare necesare , ca sa nu mai vorbim de vechea basa tracica. Germanii nu locuiau chiar in 1 Priscus, p. 190 gi urm. Cf. casuri asamanAtoare in Jung, Ramer .und Romanen, p. 232 gi urm.

Dacia ;eiaparuraintinuturileromanice dela Sudul Dunarii numai pentru a prada §i traira mai mult din expeditii razboinice pana la indepartarea for supt Alaric, care-i duse prin Ulric drept la Roma. Hunii abia erau de ajuns Ca sa poata ocupa Panonia, §i in scurtul timp al sederii for aici, din pricina groazei supra-omene0 pe care o insuflara sarmanei plebs romane scapatate, ramasera cu totul despartiti de dansa. Trebuiau sa vina Slavii, pentru a termina,§iInca numai la Nord, for - marea unui popor romanic distinct in Rasarit. Intemeierea de State barbare in Apus cu toate tanguirile retoricei cu toate poftele de restau- rare era o mantuire pentru Imperiul roman. 0 noul patrie In Apus i§i gasira tocmaicei mai primej- dio§i du§mani ai Romei rasaritene : intregul neani gotic Gotii apusenii supt Alaric,Galli rasariteni supt Teodoric nazui spre Italia ; scapati de supt jugul gotic, Longobarzii, parasind Panonia Si zona de prada margina*a, gonira pe eincalca- torii. bizantini §i se infati§ara ca urma§i ai fratilor for germanici ;Vandalii, despre ale caror lupte cu Gotii numai lordanes ni da oarecare§tiri 1, se facura. Spanioli §i Africani ; odata cu dan§ii se mutarai Alanii Ia Rin. Astfel Romanilor din Bi- zant nu li sta Impotriva, daca voiau sa intemeieze din nou stapanirea peste terile dunarene §i cele de Ia Hemus, deck doar cateva ramuri mongolice §i turce0i, care, dupa sfaramarea Statului Hunilor, pornira pe vechile drumuri de ratacire ale stepei: ace§tia erau Avarii, Turanieni aparuti din nou In pusta panonica, §i Slavii. Presenta in Dacia, dela Jiiu §i Olt 2 pan la afluentii de Miazanoapte at

' Cap.CXXII. 4 Ulca, Olt. Cf. Zeuss, o. c., p. 439.

- 94 -

Tisei, aGepizilor, o rama§ita a Gotilor,nie marturisita numai de lordanes, care-i arata ca proprii stapanitori aifoastei provincii romane : erau Inca putini la numar, ocupau mai molt ye- chea Cara a Vandalilor la Dunarea sirmica, §1, cu toata Insemnatatea pe care li-o atribuie lordanes, n'au jucat niciodata un mare rol. Dupa obiceiul barbar, adeca prin jafuri, cavigara pe nesimtite o insemnatate trecatoare, iar prin neintelegeri aanci cu vecinii for longobardici cu ace§tia se cioc- nira in tinutul cedat for de Iustinian la Miazazi de Dunare, la Sirmium idincolo de Drava, in Tinutul care se chiama cinsula sirmicazI, perira, cel putin ca popor stapanitor. Pe la jumatatea veacului al saselea cazura chiar in camara de ye- chituri anticvarice pentru cronicari §i retorii am- bitio§i si savanti2. Pentru nepartenitorul cercetator de izvoare nu ramane nicio Indoiala Ca supt numele foarte In- tins de Sarmati trebuie sa intelegemipopoare slavice : Sarmatii nordici din spre Vistula erau de sigur Slavi. Tacit, in veacul /ntaiu dupa Hristos, .tie prea bine ca Venedii, vecinii de Nord-Est ai Germanilor, se deosebesc esential de ace§tia 3. Dar liana in veacul al patrulea aceasta insemnata parte a lumii barbare nu devenise mai de aproape §imai bine cunoscuta Romanilor, cad Tides- partiau Germanii. insa dupa ceIntaii Germani veniti la Dunare :Bastarnii la Rasarit, Quazii §i Marcomanii la Apus, apoi, intr'o i doua navalire germanica,Gotii Instepa rasariteana, Vandalii,

I Menandru, pp. 304, 310, 3 6, Procopiu, De bello vandalico, 1, 2; 111, cap. 34 iurro.; Hist. Arcana, p. 108. I Zeuss, I. c.; stirile asupra soartei for din izvoare medievale. 3 Germania, 46.

95 Taifalii, Gepizii in spre muntii Dacieisi in Pa- monia, fura nimiciti in luptenecontenite, sange- roase impotriva legiunilor, se ivira intamplator pe limes-ul roman de la Dunarea-de-sus triburi slavice, totusi cuprinse supt numele generic de Sar- mati. Supt sceptrul de fier al lui Attila ele traira ca si ceilalti barbari vecini, si stirea faptelor for se pierdu in aceia despre actiunea comuna a ma- r11 tovarasii de jaf. Cand, dupa moartea stapanului Hunilor, supusii saise imprastiaraiarasi dupa. -triburi, si Germanii, deveniti din nou liberi, aflara intrio parte sau alta a imparatiei romane o patrie, statornica sau vremelnica, in terfle scito-sarmatice de peste Dunare se crea un vacuum si relativ do- mold si blajinii Slavi fura atrasi intr'insul. Dar nu venira in obisnuitul chip barbar, in ro- pot salbatec de cai,sfasiind dramatic cu mani pline de sange perdeaua istoriei universale: se ivira mai mult pe incetul, linistit si sigur, in grupe -de rubedenii restranse, ducand cu ei pe carele de razboiu uneltele de plugarie, insotiti de numeroase turme de boi si oi. 0 astfel de migratiune in cete mici, pana la un loc potrivit pentru descalecare si nu mai departe, se putea intampla nebagat de sama pe intinsele vai deserte, pe nesfarsita stepa neocu- pata, pe langa satele rasfirate aleprovincialilor romani. Numai dupa ce vestea acestor not ogoare mai bune de la Dunare razbi palm la masa slava ramasa in urma. si un trib dupa altul pornira la drum, asa incat pe malurile fluviului se produse o mare imbulzeala, abia atunci aflara Romanii stiri mai amanuntite despre noli veniti, si nu numai din vorbe de tabardsipovestirialecaptivilordin oraselele si cetatuile neglijatei granite de Miaza- noapte.

95 Pe cand Iustinian, noul Diocletian al evului Mediu care incepea, realisa pentru scurta vreme in Imperiul roman de Apus opera sa de resta- urare, In Imperiul de Rasarit se raspandiau peste tot vesti despre mari migratiuni razboinice :in Tinuturile gotice de odinioara. iesirala iveala. belaying si Antii (Venzii?) slavici, acestia inlocuind pe Ostrogoti, ceilalti pe VisigotiIn foastele for asezari din veacul al IV-lea 1.In al patrulea an al domniei lui lustinian fu numit prefect in Tracia un oarecare Chilbudius, pentru a intrana navalirile acum obisnuite ale Slavilor. Multa vreme se razbol el cu barbarii in propria for Cara ca odinioara Imparatul Valens, si chiar pe acelasi loc, in apropiere de gurile Dunarii , dar la urma fu invins si ucis. Apoi, pentru a serbatori biruinta, Sclayinii si Antii se luara impreuna la bataie, cu care prilej se incheie un tratat cu Roma-Noua. Curand dupa aceia lustinian li oferi sesul muntean ca loc de asezare, iar ca emporium cetatea Turrispoate locul in care, la sfarsitul evului mediu, se Inalta, la gura Oltului, Nicopolis Minor, Turnu-Magurele de astazi.In acest chip vroia Imparatul sa-si castige pe acesti barbari cu parul rosu, cari ado- rau !Manzi zei ai raurilor siizvoarelor, traiau in «democratie», cautau sa castige sclavi romani ca ajutoare la munca campului, si,.cu toate ca nu

1 lordanes, pp. 62-63. Asezdrile slave iucep dupA acest raportor contemporan de la Novietunensis civitas". adecd Noviodunum. Falsa interpretare a cloud manuscrise: Noviet sclavinorum unensis"lit care Sclavinorum" de pe margine a fost introdus, de un copist, In no-vietUnensis", a dat prilejin literatura istorica romAneasca mai veche la multe desbateri zadarnice, In care s'a distins mai ales ro manticul deslegdtor de enigma Hasdeu :el voia sd facd din aceasta un Sclavinum rumunensc , corespunzAtor actualului Slaveni, si cu aceasta sd talcuiascd si sd desfacd Intaia pomenire a nafiunii (0-- mane.

97 eraulipsiticu totul de cobiceiuri hunice>, nu puteau fi socotiti de loc ca coameni rai si raufa- catori >. Inacesti Anto-Sciavini credea el ca a gasit o putere de Impotrivirerata de mult mai primejdioasele triburi turce0i, un fel de intregire a marilor lucrari de intarire,cetatui de granita si targuri de balciu, pe careleintemLia si be innoi la Dunare ca si peste tot la climites 1,. De rapt, de aici inainte se inseamna numai putine navaliri in Tracia, dal; cu atat mai dese si mai crude devin expeditiile de prada pe care le intreprinsera Sclavinii"intinuturile de la Sudul Panoniei, in Ulric, pana la Marea Adriatica. Aceste jafuri nu erau insa opera Sclavinilor din Tara- Romaneasca :faptuitorii erau mai curandalta triburi slavice apariinand aceluiasi grup apusean Sarbo-Croatii, cari se salasluisera langa Ge- pizi in sesul panonic.Ei nu veniau ca simpli vanatori de prada, ca innaintasii ion germani sau huni, ci mai degraba ocupara pamantul mai bun, se pregatira sa ierneze acolo"si-siajunsera Inteadevar in cateva decenii tinta aici, in partea nord-vestica a Peninsulei Balcanice si de-alungul intregii coaste dalmatine : toata tara ii apartinea, cum mai fusese mai inainte casul in vechea Dacie2. Hunii, odinioara atat de puternici, nu erau, de loc distrusi, cum de altfelnicide gandit nu e. lntocmai ca mai tarziuTatarii, cari, dupa ce atacul for impotriva Statelor Germanilor apuseni, ce se desvoltau in forme de cultura romans, fusese raspins, se dusera sa-si caute din nou pa-

1 Cf. Procopiu, De aedificlis, II;, De bello gothico, III, cap. 14 si urm. 2 Procopiu, De bello gotico, III, cap, 29, 35, 38 si urm. ; 40 ;1V, cap.!,4 si 26.

Ist,pria paportatti romanesc. 7

98 tria for din steps si disparura din tinuturile dunarene, tot asa se intampldsicu aristocratia militara de proprietari de sate sicdpetenii de razboiu a Hunilor. In Panonia, care ramase mostenire triburilor germane rdsaritene, crescu iarba de pusta pe ruinele ringuluiaregal ;dar tova- rash de odinioara ailuiAttila1st pastrean in sesul rusesc pans la Caucas, unde Hunii cefta- HOD alcdtuird o veche primejdie pentru btatul Persilor, viata for de pastori si haiduci, ca Arabi ai acestui al doilea pustiu, si intiparira, de si in masura mult mai mica, semnul for de stapanire popoarelor mai mici de origine strains sau apartinand aceleasi rase. Si se perindara astfel, calare, unele langd altele, si intamplator unele impotriva altora, in strigate si goana neintreruptd, triburile turanice care, asa de asamanatoare ca infatisare si moravuri, schimbara totusi asa de des rapor- turile for de legatura, incat Romanii rasariteni, oamenii politici ca si istoricii, nu puteau deosebi pe .Turci», grupul principal in veacul alVI-lea, de Bulgarii din Bulgaria-Maredela raul Atel (Volga) sinici de UtigurisiCutriguri, cariin Constantinopol treceau drept invinsisinimiciti, si in sfarsit nici de 0;intpztovIzat, 0;:mpxooytt sau Hu- nivari 1,caroraliapartineacelmaiapropiat viitor irr terile nord-duridrene. A stfel se vorbeste supt Imparatii veacului alVI-lea,innainte de lustinian si in timpul domniei sale, despre Huni si Bulgari", cari luptau in Tracia supt sefina- fii mai mici aivechiului erou Attila,ca Balach, de pildd :unii din ei trecurd la crestinism, Imbracara uniforma roman sipornira impotriva

1Menandru, p. 401; Teofilact, p. 284; lordanes, p. 127.

99 barbarilor, fratii for de odinioara ; marl cete de astf 1 de. Bulgari dupa expresia scriitorilor con - timporani, cum si a compilatorilor de mai tarziu fura colonisati in Armenia si Lazica. Unui principe gepid de sange regal, care ajunse pana la rangul .de magister al ostilor ilirice,i se atribuie cinstea de a fi raspins definitiv dela granita romans pe nestapanitii Turani 1;in acest chip sangeros «se restabill o .pace mai tcmeinica in Tracia.(stptni 13x6sEst ivri,1 1:44x1), bine inteles numai pana la Ina- intarile Slavilor 2. Dar, pe cand linia Dunarii fu ocupata de Scla- vini si Anti, un neam turco-tatar, Avarii, dupa lupte launtrice in lumea stepelor, innaintara de la Nistru spre Apus: neam subjugatsa ne gandim la Limigantes, servii Sarmatilor si mai tarziu stapanitorii stapanilor for , el isi smulse libertatea si pastra Inca destula putere ca sa, se mai poata gandi la Intemeiarea unui Stat razboinic pentru regi-pastorisau hagani,hani din mijlocullor. In anul 551, cum se admite 'n de obste, dupao lunga. intrerupere, vine iarasivorba de Hpnia, cari prada in Tracia impreuna cu «Sclavii» sau Sclavinii :Inainteaza pana la lungile ziduri" ale imparatului Anastasiu, si numai ivirea unei flote bi- zantineiiintoarseindarat, dupa cejafuisera. complect Tracia siIliria.Se dadeau drept cel mai mare", «cel mai viteaz popor., recomandatia obisnuita a barbarilor,si, cu toateca nu tin- tiau la castigare de pamanturi cu .scop de a le cultiva,lustinianlidete,pentru a-istatornict

1 Teofane. compilator din veacul al IX -lea,1, ed.Bonn, pp. 247, '.69. .338 )39 ;iv1arcellinus Comes siVictor Tu in innensis, in Mon. Germ. Hist., Auctores antiquissimi, XI, pp. 103, 104,105, 2 5 2 Cf. materialul adunat In Zeus, o. c., Supt vari" si,dI gal i".

100-

si afisigur, Pannonia secunda, de unde por- nisera in spre Notcl Herulii. Aid erau despartiti de granita romans, dincolo de care bogatia oraselor si campiilor ducea inispita pe lenesii salbateci, setosi de singe, prin Statul Gepizilor dirt insula sirmica, intre Drava si Sava ;si acest fel de colonisare nu s'a facut fara intentie '. Dar fireste ca et nu putura indura aceasta despartire, si, dupa. ce ocupara resedinta regala a lui Attila, incercara sa ajunga si granita de Sud a Statulni stapanit de fiorosul rege. In nnire cu Longobarzii, marele hagan Baian infranse pe Gepizi, si acum incepu un intreg sir de lupte pentru a pune maim pe «mostenirea, invinsilor. Aceasta insemna sa raspinga garnisoanele romane din Sirmium si Singi- dunum, avanposturile acestei regiuni,si sa ieie positie- mai spre Sud. Cu toata indelunga impotrivire, intr'adevar eroica, a Bizantinilor,-1mparatul dete poruncd numai dupa grele jertfe si cu multa durere sa se paraseasca fortaretele de la hotar , oastea Avarilor, in frunte cu regele scanteind de our al noilor eHuniv, patrunse, in sfarsit, in pus- tiile prase parasite de locuitori 2. Avari si Slavi, .Barbari.si.Sclavini. cum li se spunea la Constantinopol spre a-i deosebi 3 nu traiauIntre ei in relatiiprietenesti : haganul voia .sa constranga pe Slavilabirul tataresc, pentru ca sa se slujeasca de eica ajutoare la lupta si hranitori in timp de pace, cum facuse Attila cu triburile germanice. Avarii, carora li se raspinsesera dec biceiu de catre Slavi aceste 1 Cf. Menandru, pp. 2 2,285, 237-288; Teofane, pp. 360, 362, 383, 395 -398. 335, 312-313, 232-3j8 302, 3.6*i urm., 3 Tepfane, p. 415.

101 cereri 1,sprijinird pe «Romani. impotriva locuitorilor dela Dunare, liberara pe captivii romani, scoborardfiuviul pe corgii imparatesti si par- jolird satele si tarinile slavinice 2. Cdnd in veacul al VIE -lea, supt ImparatulMauriciu, comandantii bizantiniPriscussiPetru intreprinserd mereu reinnoitele lor expeditii de prada si de pedepsire impotriva Sclavinilor, cind nimicird coloniile slavice din foasta Dacie Traiana, tarand pe barbari in captivitate, car pe sefii, iiapxot, acestei democratii iiuciseralaun banchet, pentru a impune in acest chip crud numerosilor dusmanisi pentru a asigura provinciile sud- dunarene in contra atacurilor lor, Avarii jucara un rol indoielnic, care se lamureste prin positia lor. Haganul puse sa in- trebe pe ofiterii romani de scopul presentei lor In tinuturi care-i apartineau doar lui; el lud in rds neserioasele lor pretexte de vandtoaresi-ifit dat sd auda .complimente ca acela de «vagabond din Rd.sdrit.; el intreprinse demonstratii rdzboinice impotriva Bizantinilor cu prilejul caroraneligigti Dalmatia sau veni, chiar prin trecatorile moldovenesti, poate si maramurasene, pans in Scythia Minor si la Tomi si fu atacat la Singidunum si Sirmium, punctele cele mai slabeale positiei sale, de cdtre <(Romani., cari cu flotila lor pusera mans pecetati.Se deters lupteAvarilorsi Gepizilorinsmarcurile Tisei,in apropiere de Vidin, lacataracteleDundrii, pe termul stang. Dar haganul nu era totusi un neinduplecat rege hun :la nevoie arata bunAvointa de a jura pe icartilesfinte. ale vecinilor si clArui protivnicilor sac, intr'un armistitiu pastrat cu credinta 'n timpul 'V. ?ma Teofilact, pp. 246, 264: Slavi In serviciul Avarilor. 2 Menandru, pp. 287-288, 405.

102

Pastilor,totfelulde provisii proaspete, drept care primi in schimb, ca dar, mirodenii din Orient. *i la urma urmelor reveni odata pacea si la hotarul natural al Dunarii 1. Dupa moartea imparatului Mauriciu, care se pre- sintase in aceste tinuturi ca restaurator, si cu toate expeditiile izbutite, ca, de pilda, cea din 649 contra Slavilor 2, granita Imperiului se retrase totusi dela Dunare, si Imparatul renunta la continuarea costi- sitoarei lupte primejdioase si zadarnice cu nenumarata multime a dusmanilor. In timp ce provinciile asiatice, 'cu mult mai bogate, insulele si chiar capitala trebuiau sa fie aparate de Arabii navalitori, Slavii trecura Incet si sigur peste granita sl se asezara gospodarestein, Moesia. Cand Bul- garii venira incoace, ei gasira aici sapte triburi slavice acivate de multa vreme si nu putura face altceva decat sa li dea propriul for nume barbar, disparand prin aceasta ei nisi' de la orizont ca popor turanic 3.Acest ultimvaiturcesc, care incepu in veaculal VII-lea sitinu pan in anul 1000, atinse regiuni de la Nordul si Sudul Dunarii, ramase insa fara serioase urmari etnografice pentru. populatia de atunci afara de Unguri. De aceia e de ajuns aici o scurta privire asupra Bulgarilor, precum si a Pecenegilor si a Cumanilor. Prin zbuciumari launtrice In Statul turcesc din step, pe la jumatatea veaculuial VII-lea furs Impinsi pe scena istorica Bulgarii, adevaratii Bul- gari. Ca si Avarii.impotriva stapanilorlor,tot asa se ridicarasiIocuitoriipe malul Atelulul (Volga) asupra stapanitorilor Avaripi-picasti-

Teofilactaicopiatorul sAu Teofane, passim. Teofane, pp. 530, 532-533. 5 Teofane, p. 549.

103 gara libertatea. 0 biruinta trebuia sa aduca -dupa sine o izgonire a invinsilorsau oexpeditie, de migratiune spre ademenitoarele tinuturi ale Sudu- lui si Apusului, I'ncotro ii mana pe toti barbariio pornire nestapanitd. Carale sarmatice fura prega- tite pentru lunguldrum,si regele"Curt,pe care Bizantinii ii cunosc ca Chrobatos, se puse ca sef doritor de luptainfrunteamicului sau popor, care cauta un Canaan roman 1. Dupa moartea sa, ca si dupa moartea luiAttila, se imparti intre fiii sai, dupa obiceiul turanic, si mostenirea poporuluirazboinicintocmaicasipradasi turmele. Erau cincifrati si,casifiii lui Attila, fiecare porni pe drumul sau: in Panonia Avarii primird ajutor bulgaresc, pe indepartatele campuri de lupta ale Apusului mercenarii bulgari fsi ard- tara vitejia. Dar celui de-al treilea fiu al lui Cu- brat ii surase norocul foarte aproape: Cu micul sau popor, Asparuch (Isperich) isi cauta un add- postit colt de panda si-1 gasi intre Nistru, Prut si Dunare, in Basarabia sudica, unde era mai bine ferit de nestrabatutele stioalme sibungeturi de stuh decat de santuri si ziduri. Posturile romane" din Moesia rasariteana raportaraaceasta imparatului si primejdia fu socotita asa de serioasa, incat acesta incerca in persoand sa raspinga pe cotropitori dela gurile Dunarii. Dar elnu ajunse pand la teatrul razboiului, si trupele sale se co- dird atat de mult sa-si faca datoria pe acest teren ,,scitic"necunoscut, incat Bulgarii prinsera criral, urmarira pe soldatii fugari si pusera mana

t Pentru toate acestea vezi amanunte $i criticA In Notele unit istoric cu privire la evenimentele din Balcani, in Analele Acade- miei RomAne*, XXXV. In general capitolul Bulgaria pe care 1 -am dat in Helmolt, Weltgeschichte, ed. a 2-a, IV.

-104 - pe satele slave de la Marea Neagra si de la Du- nare. Cum se obisnuia In altfel de casuri, barbarii furs imbiati la pace ca federati,siastfelprin tratat formal ajunsera locuitorii pamantului Impe- riului in Moesia rasariteanasi'n imprejurimea vechii siputerniciicetati Durostorum, care du- reaza pana astazi ca Darstor (Silistra). Ei Intam- pinara aici, in orase si castele, o populatievor- bind latineste si greceste, osti imparatesti Incas- tele si cetati, apoi, in stramtorile Hemusului, unde ajunsera in curand, Tracisi Germani romanisati alaturi de provinciali salbataciti carise unisera cu ei, si, in numeroase colonii, satele slavice de o obarsie mai noun, oameni cari, supt ai lor boieri-- pentru cronicarii greci iianot sichiarpri-scl. se indetniciatt cu agricultura. Toti erau adeptiai crestinismului. Bulgarii insuflara viata noun acestor elemente eterogene; ei le impartira supt steagurile diferiti- lor «voevozi., capetenii razboinice, si le atrasera la curtea noului Cesar barbar, a Tarului, careca mostenitor turanic al lumii romane se infatisa numai de cat si ca pretendent alConstantinopolei imperiale. Aceasta e tot ce adusera cu ei. Cele- lalte toate, limba, moravuri si la urma inveacul al VIII-lea credinta, le prinlira de la inain- tasiifor pe pamantul moesic, si anume maicu sama de la cei mai numerosi si de la cei ce stau mai aproape de stapanitori in ce priveste treapta culturala, dela Slavi. Astfel se nascusi se desvolta,isvisulromanticalunei notstapaniri universale asupra Rasaritului, Imperial bulgar al Tarilor, o stangace si naiva imitatie a modelului

1 Teotilact, p. 257.

105 bizantin. Cand, in veacul at XI-lea, Vasile Bulgaroc- tonul (BooXiapozzovoc) puse capat Statului acum in decadere sl restabili la Dunare vechea granita ius- -tiniana si mauriciana, mai nu ramase altceva pe pamantul uncle fiintase Imperiul Bulgarilor decat amintirea unor marl razboaie. De altfel acest d'intaiu lmperiu bulgar nu pare sa se H intins temeinic prea departe in Apus 1. Capita la ramase chiar pe vremea marilor Tani dupa. Pleskov sau Plisca bizantina, unde s'au aflat interesanteruine, Preslavul,Marcianopolis cea slavisata, si abia dupa ce aceasta veche resedinta si intreaga Bulgarie rasariteana fura cucerite, in veacul al X-lea, de imparatul Tzimiskes, ducii", pretendentii la coroana si clerul superior se ref u- giara in Sud-Vest, unde supt Vasile se thtreprinse un aldoilea razboiu pentru libertate.Asifel. se sfarsi la Dyrrachium, in independenta tara croato- sarbeasca de pe coastaAdriaticei, marea creatiune militara, care cu trei veacuri mai nainte isi luase Inceputul acolo unde Dunarea se varsa in Marea-Neagra 2. indelungatele lupte dintre Bulgari si Greci pentru stapanirea «imperiala» in Europa rasariteana atraseraiarasi not pretendentiinbogateleteri dela Dunare. Sau mai curAnd o navalnica ,pornire spre Rasarit" impingea innainte pe .toate neamurile barbare_ce locuiau in stepa,piincurcaturile dela Marea-Neagra si din Hemus pripira numai ivirea Slavilor si Turcilor" ramasi in urma. Si asa venira pe rand, unii pentru a cuceri locuinte sta-

1 Asupra asezarilor Bulgarilor v. Teofane, p. 514 si urm. 2 lzvoarele si expuneria asupra acestui :Imperiu de Apus In in- semndrile 144 Jiredek, Archiv fiir slavische Phlologie, XXI, p. 545 sl urm.

106 tornice, altii numai pentru lasa numele pe paginile comemoratjve ale cronicarilorbizantini Ugrii, Rusii, Pecenegii si fratii lorgemeni, Cumanii.. Probabil ca pentru intaiasi data Bizantinii In- chemara din stepa ruseascaca ajutor pe acei barbari fino-turci,cari, dupa coloarea fetei, forma corpului si moravurile grosolane,sarnanau cu Inaintasii lor delaacest prag at culturiist cari se gasiau mai aproape de hotarul imparatesc, in regiunea marilorfluvii. Ogorii propriu-zisi se Infatisara, de altfel, usor de recunoscut, siIn curand .cutitul scitic»(ortpa) deveni pentru Bul-

22,oaribiciul lui Dumnezeu'. Noii veniti nu erau Turci curati-. la ei sangele turc era din potriva amestecat cu unul finic pri- mordial, precumpanitor. Ca si Fenni ai lui Tacit, stramosii lor2 ei se indeletniciau de predaectiecu vanatul si pescuitul. Nu erau nistecalareti de- savarsiti ca vecinii lor de sange curat scitic, dar sagetile lor nemeriau totdeauna tintasi -ifaceau sa. apara temuti. Cand printr'omiscare a Cazarilor si Uzilorneamuri turanice superioare lor ei fura. Impinsi in spre Apus3, isi gasiracasiBulgarii un adapost asiguratinsmarcurile delagurile Dunarii, de unde hoinariau spre Rasaritsi spre Apus de-a lungul coastelor Marii,pe la Siretiul de-jos, Prut, «Tru12. (Tur lape turceste :Nistru) si chiar la Nipru, Baruch" al lor. Supt imparatul Leon Filosoful, pe la sfarsitul veacului allk-lea, pe candBizanfulluptacontra Bulgarilor,o

Vita S. Clementis, episcopi 73algaroram, veacul al X-lea, ed. Miklosich, Viena 1847, p. 31. 2 Germania, § 46. 3 Const. Port, rog., cap. 37.

107 flota romana aparu pe Dunare,solide-ailui pi.mxsoc trecura pe termul stangsi fagaduira locuitorilor acestui4 Atelcuz) 'frumoase monede de our si-o bogata prada de Imbracaminte, unelte si captivi, daca li vor da sprijin curagios Impo- triva regelui din Preslay. cMazaroix (Maghiarii) nu asteptara sa li se spuna dedoua on : in fata neasteptatei for navaliripentru intaia oara gus- tau noii barbari privelistea unei teride cultura, fie chiar si a uneia ca aceasta, in starede decadere, Tarul Simion se inchise in Silistra. Dar, dupa ce Grecii Iasi si oportunisti iscalira tratatul de pace cu stapanitorul Bulgarilor, ac.esta isi razbuna complecf asupra dusmanilor despretuiti.Din - tr'o parte navalira Bulgarii asupra satelor unguresti, de alta Turcii tocmiti anume pegtru aceasta si cari, intinzandu-si puterea for pana la cetatea haganilor, Sarkel pe Nipru, erau cuncscuti supt numele razboinic de Patinachiti la Bizantini, Pece- negi, Bisseni la ceilalti vecini. Pe cand barbatii erau In expeJitii. de vanat sau de prada, printr'un atac combinat furs cu totul sfaramate asezarile ungutesti din Basarabia sudica,iarfemeilesicopiii fara aparare scapara prin fuga de macel sau captivitate. Urmarea fu, bine inteles, o noun stramutare2 : poate ca din Constantinopol li fu ara tat ca nou tinut de asezare Panonia. In marele sesroditor dela Dunarea-de-mijloc Avarii disparusera chiar de mult ca popor conducator. Noul Imperiu apusean al Germanilor franci,

I Propriu-zis insula intr'un fluviu niare"; Zeuss, p. 751; cf. ROsler Rom. Stud ien, p. 155. 2 Cf. Porfir., cap. 37, 43; amintirea analitica bizantin4 in compilatiile care poarta numele lui Georgius Monachus, Symeon (pp. 70 si 833), Leo Grammaticus (p. 877), Pseudo-Theot-thanes continuatus (p. 359) ; Cedren, 11, pp. 255-257.

108 sprijinit pe o veche cultura si pe traditii, Isi alesese ca hotar rasaritean acesttinut, unde incepea o alts lume, si Margenea carolingiana fu ridicata pe ruinele imperiului Avarilor 1. Unde Inceta puterea margrafului, panfantul era In stapanirea «Sclavinilor» de odinioara, deveniti -liberi :aici ca si aiurea ei traiau organisati «de- mocratic» insatele lor,suptcapetenii de val. cars in analele france sunt aratati ca «duces., si .aceasta trebuie sa insemne Voevozi. Prin unirea acestor puteri imprastiate se intemeia in aceasta zegiune un Stat moray, dar aceasta creatiune a unui energic conducator, Sviatopluc, nu putu sa-i supravietuiasca. Ca inlocuitori ai Moravilor apa- Tura Bulgarii, cari, venind din spre Miazazi, subju- gasera sau oisi alipisera cele mai multe jupe sarbesti, si Drava se acoperi de luntrile imperatorului slay 2). Din castelele for cladite din nou sau restaurate numai, care erau asezate in munti sau in apropierea smarcurilor de nestrabatut, «recto- res. de-ai Tarului stapaniau la Dunarea panonica §i la Tisa asupra Slavilor, ramasitelorde Ger- mani si Turd, cum si asupra «pastorilor romani.3. Ungurii cantecelepopulare nurnarasapte conducatori supt ducele Arpad, care Insafoarte probabil 4) murise acum si fusese inlocuit de catre liul sau apucara pe drumul, mult mai lung, dar mai sigur at stepei, undegasira- numai pasnice sate de Slavi si astfel, fara a trebui sa strabata

2 Zeuss, p. 736 $i urm. 2 V. de ex. Mom. Germ. Hist., Script., I, pp, 216, 230. 8 Memorille male despre cronicile ungure$ti $i Romanii in Revi- -sta istorica, an. 1921, no. 1, an. 1922, no. 1. 4 Constantin Porfirogenetul, cap, 38, p.172.

109 pasurile muntilor 1), scoborara in paradisul panonic al Hunilor. Dupa legends,care niestetransmisa intro versiunefoarte tarzie din veacul al X111-lea, pro- venind dela un notarpretentios, necunoscut dupa nume, alregeluiBela2),cuceritorii,ale caror fapte eroice ni sunt povestite pana in cele mai mici amanunte istorice si topice, dadura peste mai multi Voevozi («duces.) bulgarisiroman', tocmai ca pe vremea Imperiului Asanestilor, care hi intemeiat de pastori «blaci» pentru odrasle de boieri bulgari 3). Nepotul lui Kean, care parasise cel d'intaiu supunerea Tarilor, Salan, tot un nume nascocit, stapania de la Dunare pana la «Poloni si. Ruteni» si locuia in castelul «Zemlum. (Semlin), in afara de care acest «duxtyttilensis.poseda Inca «Borsoa» s ialte localitati intarite. Menumorut era stapiinul Portilor-de-fier prin care se Infra in Ardealul de astazi, si in muntii Bihorului, cum si in toata Cara Crisurilor si Somesului se asculta de poruncite lui. Glad (Vlad?) era represintantul «imparatului greco-bulgar. la Timis, in Keve si Or- soya. in sfarsit in e I ara de peste munti» «terra ultrasilvana. sta gata de lupta Gelou, ducele

1 Nestor, ed. Leger( p. 19. 2 Autorul citeaza ca izvor si annales chronici" si t codices hys.- toriographorumt, dar de sigur numai ca sA se faleasca. Tot ce spun provine din cantecele trufas- despretuite ale asa-zisilor ioculato- res", afara de naivele explicAri ale numirilor geografice. Ultima editie a lui Anonymus, dupa a lui Florianus, se aflA in culegereatut- gureasca de izvoare privitoare la cucerireaterii.Cf. studiilelui Kaindi In ,Archiv (Lir osterr. Gesch.", anul 1901. ' Numele de ,Blacci" e obisnuit In cancelaria latinA a Tarilor din Tarnova, si Anonymus avuse de sigur In .manA multe scrisori de acestea. Mai tarziu el spare la cronicari unguri (Simon de Keza) si in documente (terra, Silva Blacorum et Bissenorum"; Zimmermann. Werner, Urkundenbuch, 1, pp. 27, 35, 55; an. 1223-1231). Satmaruf numit in Anonymus e pomenit in hrisoave numai in veacul al XIII-lea ; Pie, Streitfrage, p. 23.

---_110 Romani for, cand fu ucis de un sef de banda ungur, care lupta independent. Dupa ce prinlupta si invoieli Ungurii cucerisera Cara, strabunul viito- rilor regi trimise, potrivit cantecelor populare, pa- zitori de granita ca Secuii, de fapt colonistiai Cavalerilor Teutoni in secolul al XIII-lea, pana in cele mai indepartate colturi ale Carpatilor, in stilul de pe atunci laudaroasa veste ar suna . cam asa : «Anevoie au inlaturatnoii veniticele din urma ramasite alestapanirii bulgare siasa ajunsera sta.panitori de popoare inPanonia. De acolo se amestecara ca mercenari in felul Ava- rilor intulburarilebalcanice. Abia prinanii delaHristos1000,Papa,lacarevenisera trimisi de-al sefuluiUngurilor, facudin ducele .Stefan un rege Apostolic pentru terile unguresti. Cam in aceiasi vreme se intinse noul Stat panonic si peste granita ardeleana,Cu careprilej se Inalta In coltul apusean, la Miazanoapte de Mu- lls, o a doua Alba Regala pe loculunei Cetati- Albe romino-slave, Belgradastazi Inca orasul e numit de teraniiromini Balgrad 1). Pana la deplina stapanire Insa a terii in care abia acum pasisera mai trebuiau Inca lungi lupte si marl sfortaride colonisare. Pecenegii, biruitorii Ungurilor, li fura urmasi pe pamantul ateluzic. Acest ingust tinut, care nu poate sluji de patrie decal unui mic popor de vanatori si pescari, fu mai bine zicand, numai o anexa la Inuit mai intinsa stepa pecenega, in careacesti temuti barbari, «oameni raim pentrutotivecinii for 2), isi pasteau nenumaratele turme deboi, 1) Vita S. Stephani in Florianus, Fontes domestici (Budapesta 181-1t85), Ipp. 23,, 75. 2) xccx& nettaCct Constantin Porfirogenetul, cap. S.

111 , cai si of '). Spre .angulus, apusean al intinsului for tinut de stapanire, unde se invecinau cu Bul- garii, pana la Drastor pe Dunare, ii mana., cu locu- intilefor miscatoare 2),numai pe timp devara, pastoria, dar sesul romanesc li era deschis pana la sfaramatut pod at lui Traian, de unde incepea noul Stat cturc» al Ungurilor, si nu rare on venira ei in Ardealul fara aparare prin cunoscutele pasuri ale Carpatitor 3), ca sa iea in primirede la satele supuse dijmele in grane si zeciuiala turmelor. Bulgarii nu erau stapani indreptatitinicairiin acest ses. Daca un izvorbizantinvorbeste de BooXixpEst in:0-vi 'cos 'In'spo,) supt regele Crum 4), intalnim ceva mai inainte amintita. BoUXTapc.%tocmai ca tel de calatorie at acelorasi captivi bizantini ; izeasy ar fi sa aiba deci intelesul de cis pe langa cel mai obisnuit de trans, si poate ca, dand Bul- gariei aceasta determinare mai de aproape, unica in toata istoriografia greaca medievala,cronicarul se gandiala Bulgaria-Mare dela raulAtel, care nu era catusi de putin necunoscuta in Bizant. Dupa ce se sfarsise stramutarea de popoare la gurile Dunarii, Bizantinii, cart priviau ca totul nepasatori la incercarile barbare, se folosira de cetele de Pecenegi, dupa cum inrolasera mai innainte arcasi unguri. In luptele cu Bulgarii apar la Dunarea-de-jos floteleimparatesti conduse de drungarii stapanirea Dunarii casia Marii Negre de Bizantiniarata ce zadarnicaeilusia 1 Ibid. cap. 3. 2 CpSpiOCILOt ; Leon Diaconul, p.157. a V. Vita S. qtepharzi. pp. 2 s, 75. In memoriile mele citate am aratat la ce data larzie se raporta 9 ceastatire. 4 Sv He n vlagsster, p. 615 In Georgina Monachus, p. 818: 7:12xv -pa Ltavoupicu e o co if usie.

- 112 - dominatiei bulgaresti pe malul stang alfluviu- luisi, dupa primirea soldei, calaretii ce se opri- sera aid pe timp devary 'treeflu viul, pentru ca sa se intoarca acasa cu turme straine sicu captivi.Supt pdrfirogenetulistoric,care ni-a lasat In amintirile si compilatiile sale stiri asa de pretioase asupra vecinilor de Miazanoapte ai imperiului, platirea aceasta a .Patinachitilory nu era un fapt neobisnuit: oamenii costauputin, aveau faima de neinvinsi, si erau si mult mai de Inteles caaltii ;sesiindreptau indata ca sa ieie pe toamna drumulcatre castelul Sarkel.Agricul- tura nu faceau de loc, un sef comun n'au avut niciodata, ceia ce Inlatura()riceambitie politica, si pentru framantarile sirata cirile for pamantul muntos din Balcani, presarat cu orase, era prea stritnt. 'Dupa moartea insaa iubitoruluidescris imparat Constantin se credea in Bizant Ca s'a gait un si mai bun element pentru a invinge pe barbari prin barbari. Nichifor Phokas chema pe MIAstapinii scandinavi peste Slavii de la Nipru, .Tauroscitii. pe limba carturareasca,sipe su- pusiilor,cari supt numele strainilorcuceritori, Rhoso, capatasera unitate politica si faima razboinica, intocmai ea si Slavii sud-dunareni.supt acel al Bulgarilor, cari au jucat acelasi rol. Pe apa raului tutelar, .apoi pe Mare, in sfarsit pe la gurile Du- narii Sviatoslav gasi o cale spre Drastor, unde n'avea sa se teams de nitio Impotrivire din par- teaPecenegilor,cari-1despartiau de Bizant.. Sosi cu bine si, dupa multe Incaierari,in care pastra. totdeauna Intaietatea, ocupa locul Tarului, ale carui rude furs prinse sau izgonitesise asezairr Preslav,unde-isuradeainapropiereMarea

113 cunoscuta, si pentru elprietenoasa, care pentru poporul sau era a doua patrie. Imparatuldin Cons- tantinopol trebui sa Ingaduie aceasta,dar cand se urca pe tron energicul Tzimiskes, cotropitorii, cari uitasera cu totul drumulspre casa, trebuira sa se pregateasca de apararedupa o lupta grea Preslavul cazu In manile

1 Cf, gi Nestor, p. 50. 1 Pentru intregul rAzbolu sA se confruate Ledn Diaconulicorn- pilatorul Cedren cu cronicarul rus nici aproape contemporan,nici complect autentic (N. Iorga, lstoria Slavilor rasdriteni,cap. 1.), Nestor. In izvoarele grece*ti mai tarziion se gAsesc decAt doar cateva amanunte intregitoare. 3 Vita S. Stephani, 1. c. Istoria poportitui romanesc.

114 de co: ducatori in urma unor incurcaturi neasteptate, care ni sunt transmise cu precisie de istOricii bizantini. Nomazii statusera prea mult In atingere cu Roma Noun, greceasca, pentru Ica sa nu imprumute cu timpul dela vecinii for elemente de organisare, si astfel se ridica in sfarsit pentrupastorii razboinici un singur stapanitor, care supuse pe sefiiodinioara neatarnati ai celortreisprezece triburi,totasa dupa cum mai tarziu Hanul Crimeii, ca «imparat al natiunii tataresti», supuse pe Sultaniitriburi- lor.Un astfel deHanpeceneg era pe la jumatatea veacului al XI -leaTirah,sielafla in viteazul Cheghen un rival primejdios, care odata 11 raspinse pana in smarcurile, dunarene din «angulus». in curand insa biruitorul trebuisa fuga din fata Hanului, care chema la lupta impotriva-i toate puterile poporului sau din intregul ses, de la granita Ungariei si Panoniei pana la Nipru '). Nu- mai doua triburi se hotarara pentrucutezatorul razvratit; el fuinfrant de superioritatea numa- rului, si, ca si Gotii fata de Huni, tot asa si Pe- cenegii lui Cheghen se refugiara pe pamant roman fata de groaznica razbunare a jignitului Tirah. Astfel venira cam la 20.000 de fugari pe o insula din aptopierea Drastoi ului, adeca in mlastinile pe care le formeaza la Rasarit de acest oral fluviul despicat in doua2). Cheghen insusi e trimes la Con- stantinopol si primeste prin botez o spoiala de cultura ; un calugar grec savarseste acelasi act solemn la termulDunarii asupra cetelor pagane ramase in urma si ca «foederati», dupa vechiulobiceiu,

1 Naps/rat as visc, tipav 'Icrrpou einb sob Bopupflavou;nosecIto5xxi p.e.zpc liavvovioc;iiinXop.ava;izsa;a:a.; tire conternponna in Cedren,11, p. 582. 2 Actuala insulg Borcea, dela CalAri panA la Harvgia.

115 noii cetateni ai Romei rasaritene primira, nu .numai ogoare pentru sclavii lor, ci si. trei cetati de aparare impotriva inruditilorde pesteDunare. Acestia cerura predarea fugarilor, Si, cand ea li furefusata, venira eiirfsiiin gramada uriasa ca sa pedepseasca pe neascultatori. Pentru a impiedeca navala alergara incoace, impreuna cu barbarii imperiali, Mihail, «comandant al cetatilor de pe Istru., °stile themei bulgaresti si pe langa acestia ajutoare «din Apus. ;o flotila de o suta de corabii aparu ca sa impiedece ada.ugirea de not dusmani pe calea deapa. Dar, cand crivatul Jura un pod trainic de ghiata pe Dunare, aproape 20.000 de calari se Infatisarape pamantul Do- brogii pentru a fi biruiti de lipsamijloacelor de hrana, apoi de ciuma ce-i urma si in sfarsit de oastea bizantina. Tirah siaisai seoferirasa devina ajutoareale«atotputerniculuibasileus», iar ducele Bulgariloriiaseza inapropiere de Sofia, Nis si Ovcepolie, unde carmuirea imparti celor mai multi uneltele necesare teranului pasnic, pe cand fiii tineri primira porunca sa porneasca spre Asia, ca sa lupte pentru Imparat. In curand insa acestia se razvratira, iar rudeniile for parasira Carina cu care nu erauobisnuitisi care-i injosia, pentru a schimba secerea cu sabia. Pustiiri groaznice, care intrecura tot ce se intamplase dupa Sviatoslavsi inainte de luptelein- terne, fury rasplata pentru harazirea unui adapost, si numai prin ucideri in masa, printr'o indelunga siindaratnica starpire a hordelorinvinse se puse capat neastamparului, si cu aceasta puterii si faimei Pecenegilor. Tot cemai .ramase dintr'Insii se amesteca printre Cumanii p'ana atunci

116

Invrajbiti cu ei, cars luara loculluiTirah,de-a lungul Dunarii si mai departe In "Stepa. ') Dar pang sa se ajunga aici mai fu nevoie Inca de -un intreg sir de lungi lupte schimbacioase impotriva Pecenegilor ramasi dincolo de Dunare, si mai mult de un veac tinu primejdia potopului din aceasta parte. Cel d'intaiu din noua dinastie a Com- nenilor, Isac, gasi la Dunare o staredelucruri desnadajduita ; pe cand lermul stang ramase ca si mai nainte In stapanirea exclusive a barbarilor, capetenii bulgare, ajutati de cetele unor astfel de vecini, pusera mana pe mai multe din cetatile de granite bizantine din Dobrogea, si insusi Drastorul cu ale sale doua, citadele nu se putu impotrivi Indelung navalnicilor rebels. Cand, dupa Isac, care avuse de induratdin partea Pecene- gilor, si dupa perioada urmatoare, aproape lipsita de imparati, un al doilea Comnen, Alexe,, purta purpura Romei rasaritene, un barbat care simtia intr'insul puterea de a trezi din nou trecutul mai bun, Imperiul nu mai avea de mult un hotarde Miazanoapte ;pe langa Hani si sefiidetriburi ai .Turcilor., mai stapaniau intreaga tarn dintre Dunare si Mare, din cetatile,orasele si v.cotioras, ra, targurile for ; Tatos (Tatu) Silistriotul, Chalis, Sestlav, Satza, care se asezase in Darstor inaintea lui Ta- tu, si Solomon. Numele arata lamurit, mai ales Tatu, Sestlav, Solomon, populatie romaneasca : de Bulgari poate fi vorba tot asa de putin ca si de Pecenegi 2.Dupa cateva atacuri,care fura raspinse, imparaful nadajSuia sa stabileasca dln

1 Cedren, II, pp. 412, 413, 456-466, 483, 514-515, 582 $i urm. 2 Cf. lorga, in Revista Istorica pe 1919, p. 103 ?I urm. Resulta tele noastre an fort intarite Intr.° comunicatie, Inca netipAritA, a d-lui N. BAnescu, la Academia Romana, in 1921.

117 nou In acest tinut stapanirea romans printr'o expeditie personala, si astfel Darstorul fu asediat din spre uscat ca si de pe apa. Tatu scapa pe ma- Jul stang, pentru ca de acolo sa cheme in ajutor pe «Cumanii», de buna sama in parte Romani, asezati de mai nainte, dar, cand el aparu In fruntea lor, lupta hotaratoare se si daduse si Alexe se afla pe rusinosul drum al fugii spre Constantinopol. Se iscara. Insa certuri pentru prada, care dusera la o lupta de nimicire intre amandoua neamurile omoglote. Pentru teriletracice, unde se petrecu lupta, fara indoiala ca aceasta era o nenorocire, dar pentru interesele de stapanire imperiala noua intorsatura a lucrurilor insemna o in- tamplarefericita,sialiatiicumani calarifurs primiti in lagarul romeic cu chiote de bucurie. Astfel se ajunse in cea din urrna zi din April a anului 1091 la o mare lupta 'n camp deschis, in care Pecenegii furs cu totul invinsi ; dupa biruinta fura ucisi, de teams, nenumarati captivi, chiar si «copii si mamele ion, ;«numai o zi, si Pecenegii ar fi vazut sl ei luna lui Main., asa se canta prin satele grecesti, dar nu li fusese astfel sortit. I) Steipanirea Cumanilor. Ca §i fratii for nimiciti, Cumanii erau si ci un popor turcesc ratacitor, obisnuit cu viata de aventura a jafuitorilor razboinici. Din noul for Stat dunarean, unde primiau mijloace de hrand si pe langa aceasta vinsi mied dela sclavisi birnici, ei tieceau cu familiile for peste fluviulInghetat, In mari cars acoperite cu piele,

i Toata povestirea se sprijine pe un singur izvor principal, opera Anei Comnena, invatata istoricd porfirogenetP. Nu antra in con - sideratle decat volumul intaiu din editia Bonn, pp. 165, 219-280, 323 §i urm.

118 pentru a colinda putin si pe un pamant mai bun, sau isi trimiteau numai fiii cu arcul §i cu sulitile mari, care nu se putea purta decat cu amandoua manile,ca sa ca§tige cinste si prada. Odata ye- nira ca insotitori ai unui pretendent la coroana, pe care-1 descoperisera. In Cherson, unde poporul for stapania si §esul care mai tarziu la Genovesi se numeste cCampanea., iar orasele dela Hemus, ca vechi cuiburi bulgare pizmase, li deschisera cu bucurie portile, pe cand pastorii de munte -i con duceau prin pasuri, in afara de cercul de paza al «klissurarchilor. imparatesti. Alta data Alexe trebui sa-i caute la Vidin (B:&691), si, dupa Intoarcerea sa pe fluviu, un detasament de cavalerie -iurmari timp de qtrei zile sitrei nopti» pana la un alt fluviu,pe care-1 trecura pe luntri.0§tile bizantine merg impotriva for pana departe spre Apus, la «Branicevo pe Dunare., unde supt un urma§ a celui d'intaiu rege Stefan ellunii» panonici uniti de dansul isi au ultimele for straji i. Ca si Pecenegii, acesti Cumani, dese on batuti, risipitori de sangele lor, aveau o viata darza. Dupa Alexe ei iese iarasi la iveala ca oaspeti ai Peninsulei Balcanice: imparatul loan ii bate In Rasarit la Berhoe, si cateva miidintr'Insii sunt asezatiintinuturf pustii, ca sa fie tinuti In frau. insusi marele restaurator al Imperiului,care organisa din nou armata si implanta iarasi, biruitor, steagurile Romei rasaritene in provincii care de mult erau cedate sau uitate, Manuil Comnenul, in care bizantinismul decadent putea sa admire un stapanitor de talia lui Iustinian sau Mauriciu, cu toate minunatele sale sfortari, nu putu scoate la capat cu Scitii din sesui

1 Ana Comnena, II, pp. 8-12, 295, 293, 302 ; Cinnamus, p. 12 ; Cho- niates, p. 124.

119 Dunarii. Cand hotii de iarna pusera mana pe cetatea Demnitzikos de la gurilefluviului Inghetat, Insusi Manuil porni spre a-i pedepsi. Prea nerabdator. ca sa astepte flotila ea era pe Dunare, in drum impotriva Urigurilor I§itrecu soldatii pe cinci sute de .monoxyle. si, dupa ce furs trecute In acelasichip Inca alte doua rauri scitice, nu-1 infricosara nici chiar intunecatele paduri din .Tenuorman. (Teleorman), la poalele Carpatilor, unde se opri. Mai norocos cleat batranul, legendarul Dariu, el smulse o biruinta noilorcalareti al stepei, inteo lupta contra dusmanilor cari 'Jana acum ittot ocolisera 1. Cu acest prilej imparatul incheie legaturi de prietenie si de aparare cu cei mai apropiati principislavi pe limba literara: .taurosciti. 2: Premislav, Rostislav si mai ales cu Iaroslair, puternicul stapanitor al de curand intemeiatului Stat de Haliciu,la izvoarele afluen- tilor Dunarii 3. Printr'o noun. Intarireacetatilor iustinianesipost-iustiniane cum era Chele, Chilia de astazi 4, a caror aparare fu incredintata ducelui de granita, se puse, in sfarsit, macar pentru o buna "bucata de vreme, stavila cotropitorilor. Dar aceasta Incumetata intreprindere a vesnic neobositului erou nu fu singura causa care facu din Statul turcesc de pe sesul dunarean si de la termul nordic al Pontului un loc de refugiu pentru mici cete neInfrante, care erau gata sa inchirieze oricui, In schimbul unei solde modeste, cruda for vitejie. In Apus Cumanii nu mai aveau nimic de jafuit dupa intarirea regatului unguresc si,cu intrarea

'Cinnamus pp. 93-95. Desore przcedentele atacuri$ieveditii de pedepsire, ibid., pp. 8-9; Ch niates, pp. 20-21, 124. 3 Cf. Cinnamus, pp 236, 242. 4 Cf, cartes mea Chl is si Cetatea-Albg, p. 32 Si urm.

- 120 ofiterilor regali in Ardeal, aceasta provincie tributara li fu aproape smulsa noilor Pecenegi. In Nord barbarii Panoniei, infruptati de cultura, caOga- sera o noun provincie, o «Tauroscitie» hunica in partea de jos a Maramurasului, dar principatele rusesti erau destul de puternice pentru a-§i apara hotarele ce se intindeau mereu impotriva poftelor nomazilor. fiia se intampla ca intr'o noun expeditie peste DunareUngurii erau acum atacati Cumanii nu sunt pomeniti prin niciovorba, pe cand pentru intaia oara apar cu numele for cad Inainte supt al Pecenegilor qi Cumanilor e vorba adese on tot de eV, in stare de a lupta, Romemii, stapanitori ai Moldovei de mai tarziu 2. Duna cateva decenii raportul de mai nainte dintre Romani si Turci «Vlahi. si«Scit,i»pe limba bizantina era tocmai dimpotriva. Supt Domnia nevrednicului epigon al Comnenilor, Isac, in anul 1186 dupa felul de datare obi§nuit veni dela termul moesic al Dunarei un fugar roman, care cutezase sa ridice impreuna cualtipastori din Hemus steagul revoltei impotriva Iegitimului «basileus. §i sa schimbe saracacioasele haine cu man- tia imparateasca. Asan seintoarse in graba pe campul de lupta cu prieteni cumani, si ace0a se desfatara a§a de minunat din bogata prada tracica, incat uitara pentru toata viata intoarcerea acasa, Cetele romeice fura gonite de sagetilesi spadele lor,lar Asansiceidoifratiaisai, Petru §ilonita,datoresc de sigur nu in mica masura succesul for puterniculuiajutorcredin- 1 V, mernarille mele asupra- cronicilor ungureVi in legatura ca Romanii, in Revista istoricei pe anul 1921, p. 1urm., pe anul 1922, n-le 1-3. 1 Cinnamus, p. 260.

121 cios al Cumanilor. Cand cruciatiiIntemeiara un Imperiu latin in Constantinopol si cand not lupte izbucnira intre cregele Vlahilor. si nobilii seniori din Apus, Cunianii nu-1 parasiraniciatunci pe lonita, iar marea lupta. dela Adrianopol, din care «Vlahul> lua cu sine un captiv Imbracat in purpura. Imparateasca, o hotari neaparat indemanarea sal- batecilor calareti: la inceput se prefacura ca fug, pentru ca sa se adune din nou in ziva urmatoare sisa. Incunjure pe dusman ;coplesitide ploaia for de sageti, smulsi de pe caii for prin aruncarea latului, cositi ca iarba pustiului de sangerosii co- sasi, cLatinii. renuntara la aparare i. Urmasul lui lonita, Borila, avu in oastea sa Invinsa, care numara peste 30.000 de osteni, calareti cumani cu flamura verde lalanci 2. Chiar sotia luiera dupa Akropolitas o Cumana. Un corpde auxiliari francesi, care veni din Apus spre a sprijini subreda imparatie latina, gasi Inca ostasi cu- pani si un sef cuman, .regele.lonas, insesul Terii-Romanesti 3. Din Tara Cumanilor veni loan Asan, organisatorul Imperiului bulgar, si totdeauna avu de partea sa Cumani 4. Dar Inca din aceasta vreme izbucnise razboiul dintre Cumani si vecinii for rasariteni, Tatarii, si dupa o lunga si desnadajduita opunere .regele. Kuthennumele aminteste pe seful peceneg Cheghentrebui sa paraseasca neteda campie si sa-si caute un adapost, Impreuna cu intregul sau popor, patruzeci de mii la numar, ' Cinnamus, p. 808 si urm.; Geoffroy de Villehardouln,ed. de Wailly. p. 213 si urfn. Cf. m-.3moriul mieu, in Revista istoria pe 1920, pp. 15.,6-7. 2 Henri de Valenciennes, dupA Villehardouin, ed. citatA, p. 323 si urm. s Albericus Trium Fontium, In Mon. Germ., Script ores, XXIII, p. 950 $i urm. 4 Akropolitas, pp. 26-27, 45.

122 In Ungaria. Regele Bela al III-lea -i deschise Sta- tul sau, dar, ca si mai innainte imparatul bizantin, tot asa fu si el rau rasplatit pentru ospita- litate '. 0 alta parte mai considerabila a invinsilor trecu peste Dunare si se pierdu inmuntii macedonici si in vaile Traciei '.

1 Rogerius, Miserabile Carmen, cap. 115i ttrm. 2 Akropolitas, p. 5 .

Partea Intaia

Romanii tesaliotisidaco-moesici pant' la inte meiarea principatului Terii-Romane§ti 1. CAPITOLUL I. Originea Romani lor din Pind si din Carpali si deosebirile dintre ei. Viafa principals la Dun Are pe vremea barbarilor. in timpul groaznicului foc si macel care alcatuieste pentru Rasaritul european partea cea mai mare a evului mediu s'a vorbit numai rare on si In treacat de poporul care pastrase, de si In forma

I. Pentru aceasta perioadd 1 iteratura este foarte intinsa, ceia ce -$i are temeiul in greutatea Chestiei Romanilor", intro vreme in care ni lipsesc aproape cu totul lzvoarele si nu mai putin in diferitele interese politice care indeamna pana istoricilor; Ungurii, cari din partea for reclama stapanirea exc usiva intre Tisa si Car- pati, combat continuitatea elementului romanesc pe termul stung ai Dunarii, pe cand Slavii cauta sa-I mics ireze rolul dincolo de Du- nare. Aceasta contradictie a pricinuit multe scrieri polemice, si prc- babil ca va mai face-o si de aici innainte. Parerea ca stramosii Romanilor au pardsit pAmantul de colonisare at lui Traian in veacul al III lea dupd. Hristos pentru ca sa se intoarca dupd vre-o mie de ant ca simple cete de pdstori, care nu me- ritau decat subjugarea, afla intaia oars un aparator In Sulzer (vol. IL p 1 si -urm ), ale carui idei furs influentate de vederile unui Thun- mann (Untersuchungen iiber die Geschichte der listlichen VOlker,, Lipsca 1774) si de parerea, care stapania de mult din Ardeal, ca

124

schimbata, vechea limbs de culturaa Romanilor. Dupa lupta hotaratOare, cuceritorii ieau cucerifilor, °data cu celelaltedrepturi,§ipe acela de a fi pomeniti..Alusii ware la natiunea romanica in formatiune din Rasarit le intampinam inepoca mai veche numai id §1 colo, si abia dupa cese astAm- parard valurile furtunoase ale lumii barbareve- chiul element in aparenta cople*ii

despretuitii ,Valahr ar fi colonisti not ai muntoasei teri carpatice. in a sa Commentatio der Trajanskriege, apArutA in 1795,o lucrare premiata. care deschise rodnica sa cariera $tiintif Ica, Engelse alipi $i dansul la parerile lui Sulzer, cu oarecare divergente. In lupta-pentru constitutie dintre nationalitAtile ardelene supt Impl- rat41 Leopold, Eder, cel mai bun istoric al Sasilor, se arata sulze- rian, pe and scoala romaneasca era represintatA prin Sincai (v. mai sus, bibliografia). $l mai ales prin puternicul rationalist Petru Major (Istoria pentru inceputul Romanilor in Dachia, Buda, 1813; editie noun, Budapesta-Gherla 1883; urmA o vie polemIcA cu Kopitar, in Wiener Literaturzeitune; cf. Kopi tar, Kleinere Schriften).MaI tarziu se dovedi ca presents Romanilor in mase marl pe termul drept al Dunarii se potrive$te Cu resultatele cercetArii filologice a limbii si ,dialectelor (cf. Onclul, Romanii in Dacia traiand pcinci la interne- iarea Principatelor, Bucure$ti 1902, care da o vedere criticsa lite- raturil)- In cartea sa, citata mai sus, Romanische Studien, Rosier,sa- vantul austriac, polemist interesant, provocat de excesele $colii loviniste romanesti, incercA pentru intaia oarssa intemeieze teoria sulzeriana in chip istorico-etnografic $i filologic :in lucrarea ltti Rosier se gasesc capitole minunate, ca acela care O. lovitura de moartepovestitorului anonim al celor dintAlu cuceriri unguresti, dar in genere exagereaza, $i icoana ce niinfAti$eaza iea forme aproape fantastice, de oare ce imprejurarile romane$ti, tarA, oameni $i limbs, ii sunt asa de cu totul straine, incai nu poate gAsi ade- vAratul punct de orientare. Rosier dA mai mull directive decuge- -tare deck fapte $i conclusii temeinic stabilite. In cercetarile etno- graf ice ale unui Tomaschek (Zur Kunde der IRimus-Halbinsel, Viena 1832) gasim iarA$i mai mult ipotese strAlucitoare. Operele citate ale lui Jung cuprind date, date bugate $1 slgure, iar partea teoretica rAgiane la el totdeauna pa al doilea plan. Cele trei scrierl ale lui Pie (doer die Abstammung der Rumiinen, Lipcica 4880; Der nationale Kampf gegen das ungarische Staatstrecht;

125 Aparitia istorica a Romani lorsupt numele for se Indeplini abia in veacul al XI-lea si al-XII-lea, cu toate ca alcatuirea §i desvoltarea organics a acestui popor apartine unei epoci anterioare. Acest

Zur rumtinisch-ungarischen Streitfrage, Lipsca 18E1-1886) nu z:duc a puternIca si stransa argumentare si se pierd adesea in larga expunere a unui material stiintific indepartat de chestie. In cartea lui Traugott Tamm, aparuta la 1891, se infatiseaza mai mutt, intr'o forma clan% sistemafica, starea chestiunii pentru un public mare. Acesti ties din urma scriitori s'au pronuntat pentru continuitate. Romanii au in istoriografia for mai noun o singura carte cuprinzatoare asupra acestei controverse : Teoria lui kosler" de Xenopot (Iasi 1834; in 1 mba francesa : Une entgme histortque. Les Roumatns an moyen-dge, Paris 183), o lucrare interesanta, care pierde Insa din valoare prin slaba cunostinta ce se vadeste in partea filologica, cum siprin tratarea ceva cam superficiala a unui material nein- destulator ;In cele mai multe puncte a ramas biruitoare intampi- narea lui D. Onciul din Cony orbin literare pe anul 1885: Unciul este foarte bine orientat, totdeauna precis si nu se lass niciodata Mat de sentiment. Ungurii pans acum s'au infatisat slab, de vreme ire, pe Una un zel patriotic nerabdator, une on crescut pans la vehementa, totdeauna daunator cercetarii adevarului istoric, latrunesc o cunostinta indoielnica a izvcrarelor si o apreciare partenitoate a studiilor intrebuintate. Serbatoritul polemist ungur P. Hunfalvy (Die Run alien and ihre Anspriiche, Viena-Teschen 1b83. si Az Oldhok tortenete, 1) se arata mai mult ca un polemist in felul foilor sovinisie, si incercarea sa de a se sprijini pe izvoare romanesti impotriva Romanilor se izbeste de necunoasterea acestora, pe care o impartaseste Rosier_ care e lima mult mai talentat sicu mai multa scoala ;scrierile romanesti pe care el le ataci. si scoala sa-1 urmeaza in aceasta directie sunt de mult condamnate in cercurile stiintifice romanesti_ Nu ma voil atinge de lucrarile, subjective, ale canonicului maghiar KaracsOnyi. 11. In tot ce priveste limbo, trebuie sa ne adresam acum la opera clasica a lui Ovidiu Densusianu. Histoire de la langue roumaine, a. aril prima parte a aparut la Paris In 1903 (din a doua pans acum un fascicul). Intr'insa se cuprinde bibliografia OA in cele mai mici amanunte, alaturi de o expunere indestulatoare a diferitelor teorii dominante privitoare la chestii de limbs. III. Asupra Romanilor din Istria nu se afla, pans la losif Popc- vici, o lucrare complecta si trebuia sa ne multamim cu capitole razletR: din partea Romanilor pans atunci se pot cita numai cAla- torille lui loan Maiorescu (Iasi 1b74; editia a doua. Bucuresti 1900) si contributil la glosarul dialectul de acolo de Nanu, disertatie din Lipsca. 1895, si In Anuarul seminariului romanesc de la Universitatea din Lipsca (publicat de G. Weigand, 1895). Cea mai buns expunere e cuprinsa Inca tot In memoriul lui. Miklosich, Ober die Wanderun- gen der Rumunen (Memuriile Academiei din Viena, XXX, 1879).

126. proces trebuie descris §i lamurit aici. Cadrulin care tabloul acesta trebuie prins a fost dat In cele precedente. In Peninsula Balcanica cuceritorii romani gasira, cum am spus, Greci si Traci :cei dintaiu locuiau

Literatura romaneasca asupra Aramanilor (Romani din Pind, Aro- mani, dupA felul de pronuntare propus de Weigand) se margeneste la descrierilc de cAlatorie aproape fare valoare ale lui Bolintineanu, un poet, fiul unui ArAman, la Nenitescu (Bucuresti 1899) si la Studiile istorice" ramase necomplecte ale luiI. Caragiani, care, pe langA teorii neadmisIbile, presintP, ca Roman din Pind, cunostinta sa personals asupra imprejurAriler. Mai bna e cartea lui T. Burada, ,Cerceiciri -despre $coalele rorntine.Fti (Bucuresti 1890). o carte care poate resista comparatiei cu cartilecelorlalte popoare balcanice -cu priv irela etnografia regiunhor contestate. Academia Remand a plblicat supt ingrijirea luiI. Bianu mate rialul lingvistic adunat de dr. Obedenaru si preIncrat in Inteles daco-roman (l'exte macedo- romdne). Acum de curand Pericle Papahagi, elinsusi Roman din Pind, a dat la lumina in vol. II din Materialuri folklorice ale Mi- nisterului Instructiei si In ,,A.nalele Academies (1902) materials etnografice foarte insemnate. Dar acest domeniu apartinea pand daunAzi cercetAtorului german G. Weigand din Lipsca, care a visitat mai mutt decat odata pe Romanii din Pind la ei acasaceia ce nu-i tocmai usersi care in marea sa opera, Die Aromunen (Lipsca,l891; cf.Die Sprache derOlym- powalachen, Lipsca 1888) a pus basa tuturor studiilor viitoare. In anuarele mai sus citate el acorda totdeauna cercetarilor asupra dialectului aramanesc un spatiu intins. Pe la.nga paragrafele referitoare din cartea d-lui Densusianu ne putem Indrepta p2ntru orientare la articolele scrise de d. Weigand: Aramani, Istria, Megleniti diarEnciclopedia remand", aparutala, Krafft in Sibiiu, cum si la opera Iii Picot, Les Roumains de Macedoine (1875), bine inteles numai in ce priveste putina literature mai veche. Asupra celorlalte franturi de Romini desprinse din trunchiul principal, se pot corapara :Burada, In Archiva societatii stiintifice si literare din Iasi", V ; Weigand, in Anuariul salt pe 1900; Picot, Chants populaires des Roumains de Serble, din Rec fell de textes et. de traductions public par les professeurs de 1'6cole des langues orien- tales vi vantes" (Paris 1895). Singura carte despre Romanii basarabeni era inainte de 1918 aceia a lui Zamfir C. Arbure, publicatA in 1899 de Academia Remand ca lucrare premiatd. (Basarabia in secolul at XIX-lea), care cuprinde fireste si lucruri folositoare, dar e scrisa cu o lipsa de critics de necrezut. Pentru Bucovina dimpotriva este o carte foarte buns, eare se spri- TIM pe o bogata informatie, aceia a lui G. Bogdan-Duica (Bucovina -Cernauti 1895). Sa se adauge 1. Nistor, Romilnii fi Rutenii in Bu- covina, Bucuresti 1915.

127 la Mare side-a lungulmarilor cai comerciale, patria celor din urma ramase, pana la peirea for etnica, munteletin vaile Rodopelui, Hemului si Carpatilor se aflau satele forde pastori.Grecii aveati orase, bogatie si o veche culture superioara, care -i feri aproape cu totul dedesnationahsare. Tracii, din potriva, Imprastialiinmici asezari saracacioase, nu se putura pastra In tinuturile unde

Nimeni n'a descris pand acum intro carte solida, cuprinzatoare, starea RornAnilor dinterileodinioara supt Coroana ungureasa ( poate ca ar trebui tinut in same I. Slavici, Die Rumanen in Ungarn, Siebeithiirgen and der Bukovina, Teschen 1881). 0 bund lucrare etnografica este acea a lui Francu siCandrea, Rotncinii din muntii apuseni (Bucuresti 1888), car.. trateaza despre asa-numitii Moti din partea vestica a Ardealului. Ii Silvestru Moldovan, Tara noastrri, se gasesc, pe langl o descriere a teriidin Ardealul apusean, si comunicari etnografice. Voluminoasa carte a lui Ernon de Martonne, La Valachie iParis 19)2), are,ce-i dreptul, mare valoare geogra- -dar mai putina etnograficA si de loc istorica. Cat pentru regatul Romaniei, ei nu sta cu mutt mai bine in ce priveste ctudiile efnologice. Doctorii N. Manolescu si Crainiceanu an scris dotta lucrari despre Igiena teranului roman (aparute to publicatiile Academiei Romane). Meritosul preot din SucPava, S. FL Ma- rian, membru at Academiei, a descris in operele sale, publicate de aceasta institutte : Nasterea la Romani" (1892), Nunta la Romani" (1890), Obiceiurile de inmormantare la Romani" (1892), ,Nraji, far- mace si dasfaceri" (1893) siSerbatorile la Romani" (3 volume), intregul ciclu al vietei teranului roman ;pe langa acestea a mai publicat si studii asupra intrebuintarei colorilor in arta (discurs ae r eceptie la Academie), asupraOrnilologieipopulare (Suceava, 1 vol.), asupra zoologiei populare (in ,,Noua Revista Romana', 1901). La acestea se mai adauga Nunta la Romani- de Elena Sevastos 18 9), marea carte aluiL. Saineanu asupra basmelor,lucrarea de curand a paruta a d-rului N. Leon despre medicina populard toate in Analele Academiei" sau in publicatiile sale separate). De atunci lucrdrile lui T. Pamfile in publicatiile de literature populara ale Academiei Romane au dat un bogat si precis material. Cimiliturile (edit. Academiei) au fost adunate de Artur Gorovei, proverbele de 'Wilt Zanne, intr'o opera colosala, ceva cam prea In- tinsA. Cea d'intdiu mare culegere de poesii populare este a lui V. Alecsandri, prefacutd mutt de poetul insusi. Dimpotriva, strict stiin- Vied este acea publicatA de Andrei Barseanu si I. Urban Jarnik in 1885, care ca valoare stA aldturi de cea, mutt mai bogatd, a Iui G. Dem. Theodorescu. Culegerea intocmitd in anii din urma de Minis- terul Instructiei, Materialurl folklorlstice it si 12 trebuie socotita cu totul gresita ; ca redactor al ei e dat Gr. G. Tocilescu. Acesta n'are ansA Intensa nicio parte de contributie.

128 ii cautau soldatii sinegustorii romani. Astfel se pierdu pas cu pas, in Moesia ca si in Daciais Tracia maritima laivirealegiunilor nuantarea elenica a populatiei facuse chiar marl progrese, individualitatea acestei numeroase, vitezesi in- zestrate familii de popoare tracice. Ceia ce apare mai tarziu ca Traci, pe pamantul patriei sau aiurea, unde, dupa cum se admite, si-ar fi pastrat ca mo- nahi crestini limba forcbessica.. 1, e putin demn de crezare, sis'ar putea talmaci mult mai curand printr'o confusie sau printr'o direclie arhaisatoare a izvoarelor lndoielnice. Veciniiinruditi, Ilirii, la, cari poarta barbariei fusese cu mult mai nainte sfaramata, avura In aceasta privinta o soarta mai buna ; pe cand cultura romana luase un mult mai puternic avant la termul Marii decat in tara Du- narii-de jos st facuse din Dalmatia o provincie infloritoare a Imperiului, restul terii, sarac, pletros, lipsit de vegetatie, oferia colonistilor putin farmec, cel mult acelora cari voiau sa munceasca in minele Bosniei. Si, cu toate ca ei se ivesc in targurile stapanitorilor, ca si mai tarziu in acelea ale Italie- nilor, cari acum exploatau coastele, cu toate ca, buni cunoscatori ai pasurilor si potecilor din munti, Inca din aceasta vreme si mai tarziu ei fura tocmiti ca aparatori curagiosi ai caravanelor de comert, cu toate ca in sfarsit unii dintre ei trebuira. sa lupte ca auxiliari in legiunile imparatesti, locuitorii acestei teri muntoase ramasera totusiflirt, si chiar pans astazi, cand se recunosc ca Schi- petari (de lascopulus, stanca) 2 sisuntnumiti

Pentru numele Bessi si numele personal de Bessa, v. Mateescu, im Butetinul Comisiunii Monumentelor istorice, VIII, p. 33. 2 V. lorga, Breve Histoire de l'Albanie, Bucuresti 1919.; Bourcart, L'Albanie et les Albanais, Paris 1921.

129

de vecini Albanesi (Arnauti), dupaoexpresie Intrebuintata Incadinvechime(probabil de la alp, munte), ei au ramas pe l oe In tinuturile lor muntoase de vanat si de prada, langa pastorisi targoveti de alt neam. Ca in vremuri foarte departate au stat supt stapanirea romana, despre aceasta ni vorbeste numai un numar destul de mare de cuvinte pentru notiuni decultura populara si mai Irian din limbalorsicredinta crestina, pe care au imprumutat-o de sigur Inca din antichitate de la cucernicii romani, adoratori alunui Dumnezeu comuntuturorneamurilor. Muntii neprimitori i-au ferit de peire, totass cum s'a petrecutsl cu alte interesante resturi de popoare: Gotii din Cherson, cars au clainuit veacuri de-a randul dupa nimicirea,aiurea, a neamului lor,pi, in numar aproape neobservat de mic,au supxavietuit cu dialectal lor germanic, pana Incoace 'n epoca moderna ;Bascii dinPirinei, minunate marturii ale unui trecut stravechiu; Retoromanii, cars,cu toata neinsemnatatea lor numerics, posedao forma proprie de limba romanica in care traiesc atatea dialectesicanrepresinta, de sigur, elemente panonice zvarlite In Alpi de navaliri, si nu In ultimul rand Romdnii din Pind, cars au mai mult sane Hide ca fratii lor. Populatiailiro- sitraco-romana a Peninsulei Balcanice stapania In vremurile bune ale existen- tei sale un foarte intins teritoriu,fara Impanare strains : anume tara dintre Marea latina, Adria, si lumea elenica, ce o tinea departe de Pont, pe cand in Nordul departat si in Rasaritul asiatic avea ca vecini neamurile germanice, slave si turcesti. Navalirile barbarilor sfasiara Insa aceasta populatie unitara, aceasta mare Romania, al carii nume late) s g p portai r mtineso. 9 ramase in acela alStatului bizantinromaie,de o parte, si al na(iei # ommnwtoseitcmakommr--)- . . limbii romanegi, de alta, si partilor desprinse nu li era de loc menit acelasi viitor. Prin neincetatele nä- validslave, carese indreptaradeprefe- rintaasupraacestui bogat tinut, 'ana acum aproape neatins de Goti si de alti barbari, Dal- matia pierdu, odata cu hinterlandul ei, cea mai mare parte a populatiei sale, si, dupa o indaratnica impotrivire a locuitorilor romani de pe coasts, Slaviiluara 'n sfarsit in sta 'Attire, prim veacurile al VI-lea si al VII-lea, tot termul, cu numeroasele sale orase fericit asezate, si inlo- cuira chiar In vaile inguste ale muntelui pe ter anti izgoniti. Di/4 limba latina,care aid fusese atata vreme sta- panitoarea,dacanu singura intrebuintata, se pastra numai o ramasita In lingua vulgare, care fu vorbita 'Ana Fig. 8.Roman din Macedonia. in veacul al XV-lea in insole si porturi, ca de

ex. in Ragusa-Dubrovnic, si care acum nu mai traieste decal In traditia scrisa 1. Dar pe la sfarsitul evului mediu,dupa ce fiintarea romana in forma .sa originara se stinsese Inca de mult pe coasta, se afla in muntii vecini o puternica populatie de pastori§ihaiduci,cari sunt numiti de locui- toriislaviaivailor Vlahi, §i cuvantul inseamna acelasi lucru ca Rum la Turci, adeca Romani.in alX-lea veac ince pe cariera istorica a acestur razboinici intarziati. Cro- nicarulbizantinCe-

1 precek, Die Romanen in den Stadten Dalmatiens wah- rend des Mittelalters, 2 parti, Viena1901-19J4. (4Denk- schriften der Wiener Akadt- nueP, XLVIII --.IX).Pentru nume romanesti in Dalmatia, pelandlire-Lek. Geschichte der Serben, 1,p. 155,si Ittilio Tamaro. ltaliens et Slaves dansl'Adriatique,Zurich 1918. Sint nume ca Ozanulus la Spalato in 852, Danulus h Ozero, In1018, Negulus la Biograd in 1070-8 (v. $1 Bul- NIIPM REAINIMPLIIN letin deMentalpour l'etude de !'Europesud-orientale, an. 192J, p. 39). Fig. 9. Romanca din Macedonia. Jiraek dA nume mai Mail i numiri de localitati: satulNegri$ oil Cornet, etc., In Serbia.

132 dren vorbeste de omorul savarsitlaIttxxatapac asupra razvratituluiecomitopoli, bulgar, sau flu de boier, David, de rnani cvalahe 1. Ucigasii erau chervanagii, Osttat, si ucisul, Impreuna cu cei trei frati cari-i supravietuira, incercase, multa vreme dupa ce Imperiul bulgar din Pres lav cazuse, o ultima lupta desnadaiduita impotriva Bizantinilor. Zona de razboiu se cuprinde in tinuturile muntoase care se intind la bud pana in Macedonia si Te- salia, la Apus pana la Dyrrachium, un colt pana acum neiesit in relief al foastei stapaniri bulgare, unde abia ne-am fi putut asteptarnacest timp la o asa de numeroasa populatie slava. Felul de a purta harta impotriva Bizantinilorpe care-I aflam aici e neobisnuit: cad_ in definitiv Bulgarii Tarului de odinioara executau intreprirrderile for mai mult sau mai putin dupa felul qroman., pe cand acum totul se desface inmiciatacuri de bande, in incursii albanese. Prin aceasta se tradeaza un nou element militar,care pana acum nu-si aratasecaracterul,si,dacane gandim a Inca pana tarziu, In Imperiul for pontic, crasa- ritean., Bulgarii turanici, amestecati mai mult sau mai putin .cuaristocratia slava,alcatuiaucast,a. razboinicilor 2) si ca prin ultimele lupte cu Rusii psi prin eXpeditilledenimicirealeJul Tzimiskes acesti boieri «turd>, fusesera distrusi sau impras-

1, p. 435. Cf. V. Bogrea, in acelasi eBulletin de I'Institut pour l'etude de I'Europe sud-.orientate ", Vil, p. 5) si urm. 2 Se vede foarte deslusit din Responsa Nicolai Papae" Mansi, Concilia, XV , in care, pela sfarsitul veacului al IX-lea. doud sute de ani dupd stabilirea for in Moesia, Bulgarii apar ca Turd" adevdrati, cu groaznicele lor mijloace de pedepsire asiatica, cu adorarea Jet'. sista a stdpanitorului, cu poligamia, cu caracteristica acoperire a capului prin o ligatura lintel" In forma de turban, cu tugulcoada tie cp1 ca ste, g.

--133 tiati, atunci se intelegeca mai marii Bulgarilor earl nu fusesera Inca Infranti trebuira sa-si caute aiurea puteri pentru atacul ce era din nou sa inceapa. Romanii si de sigur si vecinii for Albanesii, nepomeniti Insa in izvoare, erau parca anume fa- cuti pentru aceasta 1. Un mester in stiinta razboiului -si administratieicare numeste ca strabun al sau pe un administrator tesaliotaltinutului romanesc, pe un apzor) Taw Burn, 'EXXiaoc, ce poarta caracteristicul nume, romanesc, deNmcd,itCoc,Nico- lita, Kekaumenos, descrie astfel in at Xl-lea veac pe acesti locuitori de munte, bine cunoscuti lui : ei traiesc de obiceiu in sate tesaliote si numai in cete mai mici in Epir siMacedonia 2). Orase la ei nu se afla, afara de casul cand, lucru ce nu se intampla rar, au pus mana prin viclesug pe vre-un targ bizantin. Vara, turmele, familiile si slugile simbriase sunt trimese in Bulgaria, asa incat din April pana in Septembre nu se gasesc pe acasa decat fruntasii neamuluis. Capeteniile for sunt numite de Greci 7Zpoltp-MCCt, ./tIt.etT2t.4 --- celnicii lor, sefii de ceata5 ,§i Kekau- menos pomeneste, dintreaceiacantraiaupe vremea lui Nicolita, pe Sthlabetas(Slavila) Kar-

1 lorga,Nolele unui istoric,InAnalele Academiei Romane", XXXV, p. 131 si urm. ! Ataanincrav gv niav T'd 'EnsEpy xal litaxe8ovE*,of.Si isXsiove; ccinisiv qiPxricrxvTip'EXXita, Cecaumeni Strategicon,ed. Wassiliewsky *i Jernstedt, in Zapischi" ale FacultAtil filosoficedin Petersburg, 1896, p. 96. Cf G, Murnu,lstoria Ilominilor din Pind, Valahia Mare (980 12594Bucure0 1910. 3Cf Burileanu,.1 Bomeni d'Albania, Roma1912; A. J. B. Wace $i M. S. Thompson,The nomads of the Balkans,Lonira 1914. Cf. ,Bulletin de l'Institut pour Petude de l'Europe sud-orientalem, II, p. 105 si urm. 4 La Ana Comnena, 11,p. 10: lioubiA0G c:;,- ix-Apvzo; 7. 6 v Mixon. E un Budila, de la Bade, nume ce se and in Ardealul de azi. V. Iorga,Istoria Romanilor din Peninsula Balconied,Bucure$ti 1919 ($i in limbs francesA).

134 malakes, pe 13spipooc sau Berivoiu care nume din urma nu e necurioscutlaRomani 1.Imparatului ii platiau in of anumite dijme ; dar, cand acestea ajunsera mai apasatoare, ei se razvratira si unel- lira o rascoala, numit& pe greceasca acelui timp p.narK. La astfel de prilejurichiar slugi impara- testicredincioase,ca,de pilda,ace!Nicolita, sunt nevoite sa se dea de partealor, asa de strasnice Ii sunt amenintarile. Negocierile cu dinsii sunt neobisnuit de grele,fiindcaotinmortis intr'ale lor si pe linga aceasta mint cu -nerusinare sijura stramb:incuscririle,infratirile,infierile aDvrexviat mijloace obisnuite pentru a castiga si lega statornic pe alti barbari, au putina trecere la ei, pentru ca la manie se leapada fara scrupul de toate aceste mreji nebarbatesti. La razboiu se aratafricosi.ca iepurikceiace-sigaseste- explicareain felullor particular de lupta, asa cum 11 aflam descris la contimporanul Choniates la inceput fug din fata dusmanului increzut, pent! a ca prin tragere cu arculsiprin aruncare de suliti sa pricinuiasca zapaceala in randurile celor cari-i urmaresc; dar la cea d'intaiu sovaire observata sunt iarasilaloc si'nspaimintator urlet de lupta invartesc sabiile pentru mace! 2. Aceste Insusiri apar si in razboaiele asa -numitilor«Bulgaro-Romani.Impotriva Bizantinilor supt ComneniSi Angheli, cum si in acelea impotriva .usurpatorilorD latiniin timpuldinastiei Asane- stilor, adeca supt cei trei frati cari Incep rascoala si supt nepotul lor. Imparatul Isac (1185 -1195) vrea sa se insoare cu o fiica a Casei regale un-

Berivoie$tii, d. ex., mahala. din VAlenii-de-Munte. 2 P. 519. 135 guresti, dar nu se poate hotari la un dar de nunta din propria sa Caseta asa scriemoralisatorul orator alopositiei,Nichita Choniates. Se impun biruri not In Imperiu, si Romanii stint si d impo- varati prin aceasta :se ieau mai multe of ca de obiceiu din turmele for pentru imparat. Dar ei erau comunitate privilegiata, alcatuiau un fel de clasa aparte in Stat, si dreptulde aaduce plangeri direct inaintea stapinitoruluinu li funiciooata contestat. Ei trimit deci doi gyitptrat, Petrusi Asan, proprietari de turme fara nume de familie; acestia insa sunt raspinsi, si until dintr'insii e palmuit de un foarte sus pus ofiter .roman.. De atata vreme locuitorii de la munte erau nemultumiti cu ocar- muirea imparateasca ; aceasta se stia si in Bizant de mult, si de aceia puneau sa se Ingrijeasca si sa se pazeasca bine castelele de siguranta de pe toata culmea muntelui 1. Multi dintr'insii se molipsisera de eresia dualista a Bogomililor, patrunsa si la Unguri 2 , si bogomilulcc curat > despretuia pe Grecii eretici,cari nu recunosc niciodata noua credinta adevarata. Si nici nu periseraInca de loc amintirile luptelor pentru libertate din Hemus si Pind, in vremea celor patruefiideboieri., cari-si tinusera Curtea for imparateasca la lacul Prespa.Cind supt Alexe I-iuCumanii adusera cu ei pe varul din Cherson al stapanitorului, Ro- manii fura acele neintrecute calauzepe munte care insotira pe barbari prin stramtori si ocolira mijloacele de aparare ale ,,clisurilor 3.Pentru a razbuna jaful turmelor si mandria jignita a repre- sintantilor lor, toata tara muntoasa fu acumini

' Kekaumenos, p. 96. 2 V. Revista istoricci, an. 1922 p13. 8 Ana Comnena, 11, p. 11.

136 flacari, si cuviosi preoti de credinta bogomilica se grabira sa declare ca Sf. Dimitrie ar fi venit din resedinta sa de la Tesalonic in Pind 1, pentruca sa propovaduiasca acestor crestini mai buni razboiu siexpeditii de prada impotriva pacatosilor din Constantinopol. Fratii Petrusi Asan si mai ales cel mai mic, bine Inzestratul lonita, se pusera in fruntea aceluipa.;si gasira sprijin la toti nepotii si toate rudele. In «Cumanii» de dincolo clasa stapanitoare turceascd, avand Romani supt ordi- nele for li se ivira de altfel destule ajutoare, pi,deci, prin numar ca si prin curaj si cunostinta locului de lupta, ei Intreceau pe dusman. Ce urmeazd apoi e o adevarata epopee vlaha, mareata, sangeroasa si brutala. De o ocupare statornica a sesului cu toate ca Akropolitas vorbeste de granita Hemului si lstrului2, de o sigura stapanire in Nord pand la Dunare nici vorbd nu-i, dupa cum nici in timp de pace nu se poate dovedi existenta unei organisdri. Icicolo din ocrotitele cuiburi de munte gprincipes., fruntasii pandesc prada ; dupa ce Petru cerise coroana Imperiului de la Frederic Barba-Rosa, in drum de cruciata prin Serbia tulburata de Vlahi pradalnici3, de cand lonita s'a ridicat ca anti-Cesar, imperator Bulga- rorumet Romanorum,§efulsuprem, pecare strainii it numesc ap-kov, roi, locuieste la Tarnova, noua capitala, care pentru el inseamna mai mult un loc de scurt popas decat o adevarata resedinta, caci mai totdeauna se afla in razboaie. Un

V. Notele unui istoric, p. 136 si urm. 2 P. 21. Ansbertus,1n Fontes rerum uustriacaruml, V. Cf. despreVteoi, ,Kalopetrus Flachus"gihater elus Crassianus" G,Kyr Assianus), cum subdifis flachls".$i lstoria Romdnilor din Penin.ula Bat- taniat, pp. 24-5.

137

alt «principe., care la inceput,cu oameniisai, cam vre-o cinci sute de ciobani, daduse ajutor Bizantinilor si mai tarziuisi calcase in picioare juramantul,isiincepu navalirile din Strumnita, apoi din mai puternicul Prosakon. In vagaunele muntilor, in preajma unor astfel de resedintepasc nenumaratele for turme stramosesticasicele mai noi, furate, intocmaica la 'Beduini,cari-si pazesc oile chiar langa cortul unui Abd-el-Kader. Atacurile pornesc pe neasteptate,«ca fulgerul. ; vitele sunt manate in spre acesteorase, captivii, fara nicio crutare fata de preolisau de cei fara aparare sunt ucisi. La balciuri, la hramul sfintilor locali ei apar ca oaspeti nepoftiti, pentrua face targuieli nepla.tite ; castelecare fusesera odinioara ridicate impotriva «Bulgarilor. sicare din nechibzuinta stau de atunciparasite, ei le ataca fara veste, si ajung astfel stapani depliniai trecatorilor ;manastiri bogate cad prada focului, dupa groaznice scene de omor. Pentru .totivinovatii,nemultumitii, ambitiosi, Zagora«Statul. ciobanilor vlahi, esteun loc sigur de refugiu: Kamytzes, un nobil grec, iea partecu romanul Chryses (Harsu)2la pustiirea Tesalieisi-a Greciei ; un inginer militar roman neplatit aratapas- torilor din Prosakon cum s'ar putea strivi capetele credinciosilor soldati imparatesti cu 'mica ti de stanci pravalite. Cand Orecii sunt inlaturati de Latini de la stapanirea Traciei, ei chiama in ajutorpe lonita, si indatoritorul barbat, ca «imperator, al

1 Choniates, p. 679. 1Romani apar si Ia inceputurile Statului sarbesc, la Adriatica: un P8trila. De semnalat $i numele until .,Vtlehailas', Mihailas, intre sefii acelor formatiuni semi-bulggresti, in caracterul for politic. lmi- tandu-se $1 dh Sarbi deci Imperiul' de contrafacere al Bulgarilor. N. isioria citatA, p. 19.

138 poportilui ortodox din Rasarit, nu se lasa a fi- mai mult rugat. Un imparat de credinta apuseana moare in obscuritale la el in Tarnova'. A incheia tratate cu dansii e zadarnic, cad nobilii romani, ca sa-si omoare timpul, tree de la un partid Ia altul, se casatoresc, ucid, tradeaza, parc'ar savarsi cele mai obisnuite acte din viata. Asan e asasinat de propria sa ruda Ivanco pentru chestii femeiesti, Petru cade victima unui alt ucigas, verii Borila si loan Asan se raz- boiesc pentru mostenirea marilor.Imperatore ., Ivanco e logodit cu o foarte tanara principesa bizantina, se insoara insa cu mama miresei sale, nevrand sa zaboveasca iericirea casnica. Chryses isi insulta Iaospatul de nunta sotia, oilustra doamna din Constantinopol, despartita anume de fostuleisotin vederea 'acesteinotcasatorii, fiindca dupa alesele obiceiuri din Capitala se impo- triveste sa inghita atatacat seobisnuiestela chefurileciobanilorvlahi. Barbaria grosolana a omului de murite se uneste laacestisaraci si simpli pastori, saltati asa de sus pe aripa norocului, cu cruzimea rafinata si cu civilisatul talent de a minti, asa cum le avea conruptul «Roman» din Bizant. Si in acest time alti Vlahi,necuptinsiin «Stat., ratacesc cu turmele pana in preajma manas- tirilor, ca la Muntele Athos, unde calugarii se lasa ispititi de farmecele femeilor for2. 0 astfel de viata nu o intampinam niciodata la ceilalti .Vlahi», de pe termulstang al Dunarii : 1 CA n'a fost omorat de dansii o arata un izvor apusean, citat In Ruvista istoricir, an. 1920. p. 197. 1 Philipp Meyer, Die Haupturkunden far die Gesehichte der Athos- Muster, Lipsca 1884; lorga, Mu? tele Athos vi/elite romeineVi, f Analele Academiei Ron-lane", (si traducere francesa, In Buletinul" respectiv, an. 1914, pp. 449-10). 139 acestiasunt, cum vom vedea indata,plugari linistiti,pasnici, cari numai in unele tinuturi, siliti denevoie,cluc' viata pastoreasca. Din timpul crudelor fapte eroice ale ImparatescuIui v.05kroc din Pind si Hemus s'au scurs Base sate de anisi in diferite vremuri calatori cari nu s'au cunoscut unii pe altiisi nu s'auutilisat,incepand cu Evreul Yeniamin de Tudela, din veaculal XI -lea, pan. la Francesul Pouqueville din al XVIII-lea, au cercetat muntii Macedoniei siEpirului, au calatoritprin Tesalia, sicutotii au gasit in esenta aceleasi insusirila acest neam,carepastra tOtdeauna cam aceiasi putere numerica 1.Mai ca nu exista element care sa fie mai conservativdecat acela allocuitorilordelamunte,siasa-zisiiMa- cedo-Romani sau Romani dinPind nusi-au desmintit invecifirea forproprie.De vre-o. mare stramutare nu se vorbesteniciodata,nici chiar in perioada istorica mai bine cunoscuta, mai noua :ei raman stransi legati de cunoscuta for zone pastoreasca bine limitata; azi ca siodi- nioara, pane incele mai departate vremuri din trecut, ei au cate o patrie de vara si alta de iarna, care au ramas pururi aceiasi. Ca s'arfirefugiat din Moesia in Tesalia din pricina unor barbari straini, Slavi sau orice altii vor mai fi fost peatunci, nu e de admis. in muntii lor, n'au fost cercetati niciodata de navalitori, cari nu erau prea numerosi si cari de sigur nu si-ar fi parasit locuintile for de mai nainte pentru ca sa piara de foame si de frig in vagaunile Balcanilor ;totastfelsi Albanesiiisiputura pastra totdeauna intihna

1Afard de pArtile mai not dinpopulatia Aromanilor sau Ro manilor din Pind, care s'au asociat mai tarziu cu locuitorii din orase ca mestesugari si negustori. 140 .stancile for stramosesti, side aceia au si ramas etnograficeste curati pana in vremea noastra. Sa fi fost oare, de altfel, locuitorii saracitisi barbarisati ai campiilor Daciei Noua din veacul al VI-lea asa de suptiri si asa de delicati la simtire, incat sa nu mai poata -indura vecinatatea Slavilor ne- ciopliti si sa fi preferat mai bine pe aceia a fiarelor salbatece din creierul muntilor ? Choniates ne informeaza lamurit Ca liberatorii poporului vlah si mai apoi ai celuibulgar vorbiau o limba proprie (irticzow 7.-covV). Aceasta limba e vorbita liana astazi de .Macedo-Romani., de Aromani : e un dialect romanesc, de si cu un vocabulariu deosebit si cu unele fenomene fonetice proprii. Aceleasi regule stapanesc desvoltarea flexio- nara a dialectului macedo-roman si daco-roman, dar, intru cat priveste acel vocabulariti, in alegerea elementelor latine si slave, amandoua dialectele apar, in toata infatisarea lor, cu un colorit deosebit, care nu s'ar putea explica numai printr'o simpla Intre- rupere a legaturilor, fie chiar timp de mai multe veacuri, ci prin basa etnicaparticulara a unuia si a celuilalt,retinute pe acelasiteritoriu fara putinta unor comunicatii obisnuite si continue, mai ales dupa disparitia acelei populatii intemediare, din Serbia apuseana, care dadea luiConstantin Porfirogenetul, in secolul al IX-lea, numiri de localitati ca Skeptakasas, Lupofontana, Tredetitilius, Vindemiola, Radices, Ulmus, Pauli Mandra 2. Elementul macedo-roman trebuie derivat in randul intaiu din populatia romanica a tinuturilor ilirice, lntocmai cum Albanesii ni se infatiseaza ca ramasita

2 Pp. 617, 673. 2 Jire6:1c, Die Ronlanen, p. 13; lorga, Latins d'Orient, p. 24.

-141 -- isolata a populatiei neromanisate complectdirt aceleasi provincii. La Nordul Peninsulei Balcanice tinutul romanisat mergea de-a lungul Dunarii, de la insula sirmica, Phrankochorion de mai tarziu, amintirea_ Mardi carolingiene, 'Ana sere varsarea Dunarii, unde inceta abia la orasele pontice, ramase pana_ la urma grecesti. Afara de rodnica vale a fluviului Romanii posedau, in urma cuceririisi colonisarii tinutului de pe malul sang, o fortareata impotriva barbariei, un zid natural de aparare impotriva atacurilorei.Dar napustirea barbarilor hu prea violenta ca sa poata fi impiedecata prin acesta, si astfel stavilarul,carese dovedise zadarnic, ajunse un joc al valurilor. SA-1 sfarame Cu totul,. prin stramutared in masa a materialului omenesc ingramadit acolo, ar fi fost cu neputinta, si foarte practicii Romani nu erau cleprinsi sa incerce im- posibilul in vremuri critice, din motive sentimen- tale sau .din pricina unor barfeli. De aceia locuitorii saraci, pe jumatate barbarisati, ai pamantului dacic ra.masera unde erau, farasa se In- grijeasca daca provincia mai fiinta sau nu in listele Statului, daca,Inaceste tinuturiromanunt constabat imperium, sau daca erau socotite, Im- preuna cu noii forstapani, ca facand parte dirt Barbaria 1. Nu trecu decat un veac si, ca odinioara Dacia, Tracia fu acum si ea socotita de catre Imperiul roman ca pierduta. Aceasta se intampla o suta de ani dupa mult desbatuta masura a lui Aurelian : goticii hospites, alungati de pemalul nordicat Dunarii de catre Huni, nu se induplecau sa schimbe

'Vslc S. Severini, c XX.

libera for patrie, unde stapanisira, cu altane- libera, in care apareau ca sclaviai fiscului si ai comandantului militar.Impotriva maiastfelde schimbari de situatie ei protestara cu inviersunare si.sangeros prin pustiiri, si, dupa ce un Imparat isi pierduse 'ntr'o lupta cu ei in camp deschis cins- teasiviata,ajunsera stapani panalaportile Constantinopolei sipana la ingustelestramtori alevechii Elade. Dar Inca inainte de epoca Hu- nilor, de la urmasii imediati ai lui Aurelian pana la Cons tantin-cel-Mare, In necontenitele lupte launtrice, care nu mai aratau provincialilor si vecinilor barbari Imparatia decat ca o magica lumina trecatoare, granita Dunarii se socotia pierduta, si Diocletian pare sa fi fost singurul dintre stapanitorii romani ai acestei nenorocite epoce, care se gandi la recastigarea vechiului limes publicus') si care intari vechea granita prin castele din nou durate. Dupa lupta de la Adrianopol trecura iar cateva decenii pana cand Teodosiu avu in ,rnanile sale toata putereasioferinenorocitilorprovinciali rnangaiere si ocrotire. Dar printre coboratorii sai incoronati nu se afla niciun vrednic urmas, si tot _asa de putin si printre generalii for pe jumatate barbari, iar, cand Hunii, cari pana acum fusesera ocupati cu organisarea mai puternica a pestritu- Li tor regat, plin de neamuri straine subjugate si -de fugari, nu voirasa mai recunoasca hotarul sudic de pana acum si napadiracucetelefor proprii si cu cele aservite provinciile moesice si neodacice, tratatele nu mai erau decat simple acte de scu,sa fata de opinia publica a timpului si de istoria viitorului. De fapt, barbaria supt forma huno-

Vita S. Severini, ibid.

gotica Inaintaseiarasi Vaud la Hemus si ceia ce mai pastrara Romanii era, fata be primejdia yes- nic amenintatoare, mai mutt untinutnelocuit, pe cand supt ocrotirea regala viata aparea sigura si aproape fericita. In izvoarele literare si in stirile politice populatia romanica din acele tinuturi este pe jumatate uitata, si totusi se gasesc ici si colo la scriitorii contimporanistiri desprelocuitoriidinorrqele care macar odinioara avusera oinsemnatate istorica. Vechile nume ale cetatilorsioraselor dunarene se ivesc din nou pe vremea luiAttila, care prin -cucerirea for vroia numaisa-sispo- reasca numarul supusilor statornici, muncitori. Margus, Viminacium, alte «numeroase. orase si ceta ti vecine raw.. ..txt cppoupEct rrXstcrta , Ratiaria, care e caracterisata ca o «foarte maresi bine populataA asezare lisit,311 xat zoxpecopwroc ,Sir- mium, Constantia, Naissus, Novae, Serdica, Odessos, Durostorum, de unde se tragea Aetius, marele ocrotitor alImperiului de Apus, si fiul sau Car- pileon, al carui nume aminteste N... Dacii carpici, ac'estea toate erau puncte insemnate, a carer stapanire indreptatia oarecare jertfe 1.Martiri crestini se pomenesc la Durostorum, la Noviodunum si la Tomi, la Vidin, la Ratiaria. In cele maimari din aceste centre se aflau episcopi:laPriscus eel din Margus, Viminacium si Sirmium, In alte izvoare episcopi la Singidunum, la Ratiaria,la Hor- reum Margi, la Margum, la Aquae,undeva pe Du- narechiar, la Nicopolis si Novae, la Appiariasi A brittos, la Sexanta-Pristasi Tomi (loan episcopul, scriitor, 431-49), fara a pomeni pecei

.t Priscus, pp. 140-142.

144 din interior'; la Marcellinus Comes apar : Vitalian us din Odessos, Dominio din Serdica, Alcissusdin Nicopolis pe 11111lantra, Uaianus din Naissus, Evangelus din Pantalia, Laurentius din Lychnion, cari tineau cu totii de credinta catolica, ceia ce li atrase prigonirile Imparatului Anastasiu, Infocat adept a lui Eutihiu. Soarta li-arfifost cu mult mai grea, dupa ce fuserd adusi ca prinsi la Cons - tantinopol, dacd nu s'ar fitinut sama de copro- vincialul for din aceiasi diecesa ilirica, de illyri- cianus catholicus miles y. Amintirea marelui episcop arian din Durostorum, Auxentius, un discipolat predicatotului romano-gotic al acestei eresii, apostolul Ulfila 3, era Inca vie, si In acel Duroitorurn sangerase pentru credinta, supt Iulian, martirul Re- milianus 4.Autoritatea acestor episcopi nu se mar- genia catusi de putin numai la chestii de credinta : Viminacium e predat lui Attila de catre seful sau spiritual ;arhipresbiterul din Margus se pricepe in arta razboiuluii nu se sfieste sa treaca Du- narea, ca sa prade Impreund cu locuitorii orasului sau, undeva pe termul stang, comori regale hunice 5. ' din Tomi ajunserdsi la Scaunul roman si eopinia publica» din capitals Apu- sului se ocupd cu ideile for religioase divergente. De sigur ca Imprejurdrile erau aceleasi pe ambele maluri ale Dunarii-de-jos, si se pare ca a existat

' Zeiller, Les origines cliret'enneti luns les pro )inces danubiennes de l'Empire a orr(riin (fascicilul CXII din Bibliotheque des Ecoles francaises d'Athbnes et de Rome"). Cf. ,.Bulletin de 'Institut pour !'etude de !'Europe sud-onentale", VIII, p. 100 si urm. 2 Ed. Mommsen, pp. 1:8-99; cf. Victor Tunnunensis, In acela5i volum de Auctores antiquissim., p. 199. 3 Lucrarea lui Friedrich Kaufmann, Aus der Schule des Wulfila, Auxenti Dorostorensis epistula de fide, vita et obitu Wulfilae (Strassbnrg 189) n'am aeut-3 la indemand. Cf. Zeiller, 1. c. ' Chron. Paschale, I, p. 549. 5 Priscus, 1. c.

145 o vie legatura, inlesnita Inca de multele insule de pe rdu, Intre ceice apartineau unor rase diferite. Aceleasi imprejurari, obisnuiteIn tinuturi parasite, asa cum le cunoastem pentrucursul superior al aceluiasi fluviu dinVita S.Severini, stapanesc si aici. SiinNoricum, o astfel de stapaniresepara- tists a oraselor inlocuiseocarmuirea imperiald care da inapoi. In loci, oppida, municipia, castella, in cetati, orase si sate populatiaromanica, destul de deasa, lasata pesama ei proprie,incearca sa se abata din calea primejdiei vesnic amenintatoare a cetelor salbatece,care iese mereu la vanatoare de uameni, si sa se potriveasca imprejurarilor, primejdioase, dar de neinlaturat.Vechile ziduri stau Inca in picioaresi sunt tinute mereu in stare de aparare; la umbra for Incaocrotitoare teraniiipimuncesc ogoarele, asa ca aici ca si in Sicilia de astazi nu se gasesc sateni propriu-zisi: seara se intorc Ja oral,latdrgul pe care 1-au parasit in zori. La un atac din partea barbarilor fiecare iea arma in maim, fiindca fiecare stie ce-1 asteaptala vre-o intdmplatoare luareca asalt : e o viata grea, dar Invioratoare,si ca aceia a cer- cetasilor de odinioara din Apusul strabatutde Indieni alAmericei. Exista Incasi un corp de soldati, cari sunt recrutati intr'adinssau cari au ramas Incadin vremea cand «exista imperiulz. In casul din urma, din pricina saraciei fiscului si a proastei randuieli a banului public, nu se mai platiau stipendia, §i, cand soldatii voiausa se stre- coare pana la cea d'intaiu statiune vecina a noului limes publicus, erau adese on ucisi de barbarii cari lucuiau la mijloc: cei cativa ramasi In viata slujira de atunci ca milites oppidani. Imperiulnu

Istoria poportatti ronitInesc 10

146 mai trimitea praesides si iudices de-ai sai intr'un tinut care nu mai putea contribui la vistieria publica, dar o administratiesi o justitie erau totusi de nevoie. Ca sef suprem se inalta in chip firesc episcopal, intocmai ca in malt mai bine populatul Apus, sau, cand acesta lipseste, un vir Dei, incunjurat de nimbul vietii sale sfinte. El stie si poate total, ca un mijlocitor al lui Dumnezeu si un im- puternicit athotaririlor sale :el da mijloace de traiu celor flamanzi, insufla curaj celor desnadaj- duiti, aduce vesti despre visita iminenta a bar-, barilor siorganiseaza impotrivirea, vestesteca pedeapsa celor pacatosi infrangerea si groaznicele ei urmari, inlesneste din nou libertate celor cazuti in robie prin adunarea ofrandei milostive, si toate intr'un chip asa de neasteptat, de inviorator, incat apare celor recunoscatori ca un faca tor de minuni. Chiar sibarbarii, cu tot paganismul sau cu tot grosolanul for arianism pe jumatate crestin, intra in magical cerc de stapanire al facatorului de minuni : cum to potiimpotrivi blandei porunci a aceluia care chiama pe bolnavila sanatate, pe morti Ia viata, pe in vrajbiti la pace, pe intristati la fericire si cu batranele lui degete tremuratoare ridica, luminand, perdeaua grea care, pentru ochii obisnuiti, ascunde temutul viitor ! Asa se intocmi viata municipala de hotarin Noricum, iar de Ia Viminacium in jos pana la Du- rostorum si mai departe, fata de existentanu- meroaselof si relativ infloritoarelor orase, trebuie sa admitem peste tot aceleasi relatiimunicipale teocratice pentru veacul al V-lea, cum si pentru cele urmatoare pentru care avem stiri asamanatoare, intocmai ca si pentru epoca lui Attila.

- 147 -

n Panonia urmasii Hunilor furs Ostrogotii,in unasura in care nu emigrasera. Dar asa dene- biruit era pentru toate neamurile barbare imboldul pre Miazazi,Incat sieiurmara dupa catava vreme pe fratii for dela Apus, cari in acest ras- timp visitasera Italia si Spania, si venira pe termul drept al Dunarii, ca Intr'o tinda a palatului Imparatesei romano-barbare a evului mediu. Teo- doric, viitorul represintant alImparatuluiintr'o Roma fara Cesar, fu in tinereta sa un stapanitor barbar in Novae (Sistov), si provincialii Intretinu- sera de sigur cu el aceleasi relatii ca Noricii cu Tegele Flaccitheus-Flava in tinutul SfantuluiSe- verin '). Dupa plecarea lui, vinSlaviiinlumina orbitoare a expeditiilor de pustiire. Ce gasira acestia la Nordul Dunarii intereseaza nutnai foarte putin pe cronicarii greciaiRasa- ritului,si ei nu nidau aproape niciostireIn aceasta privinta. Istoria romana a termului drept ni e din potriva mai bine transmisa.Inprimul rand, din opera comandata lui Procopiu de man- .drulImparat lustinian,desprenoilefundatiuni militare dela hotare, cunoastem bine .topografia tinuturilor dunarene InveaculalVI-lea,cand Slavii pustiau acuma. Nume veche apar In listele lui :Sardica,Naissus,Nicopolisde lamunte, Singidunum, care tineau Inca infraupe Avari, Viminaciurn, Novae,Ratiaria,Troesmis, Novio- dunum, Marcianopolis, orasele grecesti dela Pont, din Scythia Minor de odinioara,Callatis,Cons- tantiana si mai sus Odyssos ;asa ni se trezeSte in minte intreaga istorie a granitei pana indarat pe timpul lui Traian. Ba Inca mai mult vedem

'Vita S. Severini, p. 44.

148 cat de exagerate suntideile noastre deastazi despre navalirile barbare : chiar o multime de numiri dacice se pastraseraatata vreme :asa Bregedava, ltadeva, Sicibida pe malul stang, uncle mai sunt si Octavum, Lederata, Turris, Cumu- deva, Aiadeva si Quimedava. Nu lipsesc nici nume care trebuiesc privite ca slave, si alaturi apar in sfarsit de acelea care arata procesul de prefacere al limbii latine intr'una romanica.Inintregime regiunea nu face de loc impresia pustiirii depline si a barbariei. Dupa Iustinian, pe cand Avarii strabat vijelios de-a curmezisul toata peninsula,de laSirmiutn si Singidunum la Conitantinopol, tinutulmoesic, mai ales partea rasariteana, trecu incercul de exploatare al Slavilor. In timpuri mai bone, supt Imparatul Mauriciu, yin trupe neo-romane ca sa restaIileasca granita lui Iustinian si sa goneasca pe barbari, de la Dunare in stepa interioara. Dupa o lunga intrerupere a stapanirii imperiale ei afla insa in veacul al VII-lea ceia ce gasisera si barbarii dinaintea lui Iustinian in acelasi locsila- sasera aproape neatins. Menandru ' pomeneste in veacul al VI-lea pe episcopii de Sirmium si Singidunum,carijoaca Inca vechiul for rol si supt barbari :underesi- deaza un episcop, acolo e totdeauna usor sa se intregeasca de la sine legaturile neintrerupte. Dupa. Teofilact Simocatta (veacul al VII-lea),amenin- tatii locuitori din Singidunumisipastrau agri 2) ai lor, aratati si de Procopiu, din cariisisco-

1 Pp. 318, 335-336. 2 Procopiu, p. 268.

149 -

teauhrana.AugustasiViminacium sunt pentru dansul «orase stralucitoare. ') ; Anchialul de pe iermul Marii apare impunator printre sate. inteo rapede navalireflamanziisoldatiaihaganului strabat Ratiaria, Bononia (Vidin); Aky (Oescus ?), Durostorum, Saldapa, Pannasa, nume care suna -tracic, Marcianopolis, Tomi, valium (zapc(0siin sfarsit respectatul Tropaion, care 1ntrunesteis istca sa numele thanilor imparati Traian si Cons - tantit.).inieo regiune aproape de Hemus, in care se gasesc nume romanice cum e Kalvomuntis (caivos montes), unul din soldatii cari scoborasera din cel mai apropiattinut primejduit strigain «graiullocalnic»(intztorbp 7),(40a7,1) unuito varas care-si pierduse desagii:«retorna.sau«torna fratre.; acesta e inteles gresit din causa asama- narii cu unul din obisnuitele cuvinte latinesti de comanda, si oastea,deteam.a unui dusman ivit pe neasteptate,serisipesteprinvai 3).Mai rtarziu yin si SlaviilaZaldapasi Akys4), Pis- tos, Latarkion, Novae, unde e venerat ca patron inartirul Lupus, la al carui hram e poftit sa vina i comandantul bizantin 5). Oastea de atac impotriva locuitorilor slavi din sesul muntean isiare c vartirul in Durostorum, visiteaza insa, pe rand, incepand cu Novae, Theodorapolis, o creatiune a Jul Justinian, si KOnplaY.1. Fratele imparatului Mau- xiciu gaseste in Asimus o puternica si destoinica garnisoana, care-1 intampina. cu steagul, ce era numit de Romani banda". Cand Petruvreasa

' Ilagr.g XapTcpx.t, p.40. 2 1-'p48; p.67. 3 P. 99;Teofane.p. 398; cf. Jire6ek, Die Bowmen, p.18 si0. Densusianu, o. c..i,p. 390. 4 Teofilact, p. 272. P. 274.

150 incorporeze pe acesti soldati in oastea sa, locuitorii se Impotrivesc si spun ca ei stau Incadint vremea Imparatului Justin supt ocrotirea acestor trupe, care se refugiarainbiserica orasulur. pentru a nu fi silnicite. Episcopul refusa predarea, lor, si, cand comandantul hist* vreasa-tprincla, prin viclesug, portile din Asimos se zavorescsi in blastamele impotriva nelegiuitului se proclam& de pe lntarituri numele imparatului, al suveranu- lui terii 1) :ai crede caai in fatape episcopii gall din vremea lui Attila, pe sfintii castelani. fn aceleasi razboaie ale lui Matiriciu impotriva Avarilor si Slavilor se petrec evenimente carp se desfasura la Constantiola, Tomi, care e calificat la «oras. (roxEc), la Nicopolis pe Dunare siSici- bida, la Drizipera un pume trac unde e tni floare cultul Sfantului Alexandru, si la Viminacium in insula... 3.000 de Avari, 8.000 de Slavi si pester 6.000 de «alti barbari* sunt salaslu4ila Tomi, dupa luptele din mlastinile Tisei. La Novae ge- neralul Commentiolus intreaba pe locuitori despre vechea cale a lui Traian, care duce prin Hemus la,Constantinopol, si se gaseste un mosneag care o mai poate Inca arata, cu toate ca de mai multe decenii n'o mai folosise nimeni. Cand Petru,or- masul lui Commentiolus, ttece Dunarea, poposeste mai intaiu la Palastolos, si, fiindca oastea nu vrea sa ierneze in Cara pustie, cum ii poruncise Tmpa- ratul, isi incepe retragerea prin Asimos si Kuriska, amandoua asezate chiar langa fluviu 2. Un «popor de va6zacD, care poseda vasele de plutit, ajuta

Ibid., pp.274-275; Teofane, pp. 424-425. 2 Teofilact, pp. 319-320, 322, 324-326.

151 manilor si e condamnat la peire de Avarii luta- rAtati 1. Constantin Porfirogenetul vorbestede Podul lui Train in apropierea lui erainveaculat VI-lea cetatea Pontes. de Constantia, Sirmium si de noul Belgrad slay 2suntem scum in al X-lea veac, cum si de Durostorum si de catevalo- calitati de la Pont, unde, departe de celelalte posesiuni imperiale, traiau Chersonitii in Crimeia, cu totul liberi supt 7rporE6cov al for si supt ditionac cari-I ajutau 3, in aceasta vreme insa Bulgarii erau Inca de mult stapani pe malul drept at Dunarii si gasisera o tlumeroasd populatie slava pe intregul ses pang la muntii Hemului. Mari mase de Slavi, ramura croato-serba, apucasera in acelasiveac at V1-lea si mai ales In al VII-lea drumul spre Adriatica, unde-si Insusisera totul. In terile de la Nordul Dunarii nu semai pomeneste de atunci nicio vorba despre Slavi:nicicadusmani, nici ca prieteni ai Imperiului si nici ca frati cari ar fi fost supusi de Bulgari ei nu mai iese vre-odata la iveala. Romanii la St dul Dunarii, Slavii la Nord dispar din istorie odata cu veacul al VII-lea :e un fapf de necontestat, ca si acela ca Vlahii cart apar in veaculal_X-lea in Hemus an venit acolo de la Sud-Vest, din Tesalia, patria for cea mare merax71 Exa71/2 la cronicarii bizantini de mai tarziu. La cucerirea Moesiei de catre Bulgari se vorbeste de sapte triburi (Tevexi) de Slavi 4 :acesta e insa un numar sfant la Turani, cari admit la originea oricarui popor sapte ramuri si cari impart

I TeoFane, p. 438. 2 De mini. imp., p. 174; .De caerimoniis, p. 797, 3 P. 250. 1 1orga, Nc tele unui istoric, p. 119.

152 lumea in sapte «climate. i. Candne gandimla taria celui d'intaiu Imperiu bulgaro-slav, trebuie sa admitem ca un foarte mare numar de alte se- mintii erau supuseceleidiriguitoare.Populatia romanica pe care o1ntalniraSlaviilocuiain deosebi la Dunare si numai In cateva vai rasaritene din tinutul muntos, unde dam peste soldatii bastinasi, cari vorbiau latineste, ai lui Commen- tiolus. In Moesia nu avuse locniciocolonisare propriu-zisa: tot ce s'a castigat aici in domeniul romanisarii purcede din asezari de veteranisau din colonii de functionari, caci tot termul pontic cu orasele sale apartinea tinutului de limba elenica. Dar aceasta nu e de ajuns peutrua lamuri absorbireaaproapedesavarsitaaelementului romanic care totusi dada noii«Bulgarii.,la stingerea dinastiei, doi diani., pe Sabinus sipe Paganus 2 de catre Slavi, afara de cateva ramasite in munti, care se pierdprobabilprintre Rom'anii tesalioti imigrati. Latoateacestease adauga mai degraba Inca un moment. . Navalirile Slavilor, ca si acele aleHunilor, ba chiar mai mutt decat acelea, aveau printre altele si scopul de a prinde robi pentru munca cam- puluiodata Avarii ajuta pe Bizantini pain aceia ca libereaza pe captivii «romani. at Slavilor 3. E o tactica ce fu urmata si mai tarziu de Domnii romani fata de Bulgarii de dincolo, in razboaiele cu Turcii. Materialul omenesc nu era indestulator , pentru a ingriji si a servi numeroasele sate slave in!,timpul. activitatii razboinice,era nevoie de not elemente de munca, si asa crescu populatia roma-

1 Teofilact, p. 232: despre Avari. 2 Ibid., pp. 122-3. 3 Menandru, p. 334.

153 mica de pe malul stung alDunarii, mergand in pas egal cu succesele Slavilor. De alta paste, supt Mauriciu furs stramutate mari mase de Slavi pe teritoriul Imperiului. Acestea erau doua curente protivnice, care nu puteau sa ramaie Para inraurire asupra raportului reciproc dintrelocuitoriislavi si romanici de pe term. *i inca ceva. Cum marturiseste Priscus pentru epoca lui Attila, multi, foarte multi dintre provincialii rau apasati, dar cu atat mai greu apasati de biruri si excesele functionarilor, preferara sa fuga labarbari.In timpulcarmuirii defapt alui Justinian si .mai tarziu, cand se intreprinsera ex- cursiile militarealegeneralilorlui Mauriciu pe socoteala provinciilor dunarene si a Traciei numai o singura data Imparatul porunci, de mila provinciilor stoarse dela Sudul Dunarii, ca trupele säse aprovisioneze din barbarele zt-ov.I.t de pe malul stung' , se intamplara de sigur foarte matte stramutari de acestea ; orasele «romane. se de- sertara, si nu mai ramase decat numele lor, care suns din ceince mairar, pe cand in sesul muntean se populara totmai mult gospodariile slave de odinioara. CAPITOLUL II. Formarea poporului romfinese, Si supt influenfa slavonli. In vocabulariul romanesc se afla o foarte mare multime decuvinte slavonesti :inniciuna din limbile neslavice, nici in cea greaca, niciin cea albanesa si nici in limbile germanice proportia nu

1 Cf. Teofilact, pp. 253 *i 324-326; Teofaue, pp. 442-443.

154 e asa de mare. Pentru strainul care nu vede decat cuvinte,farasa-si dea sama de valoarea for intrinseca, de raspandirea fordialectalaside frecventa intrebuintarii lor, precum nici de pretioasele elemente latine ascunse prin colturi de tars sau in limbagiul profesional,elementeleslavesunt aproape covarsitoare. Privit insa fara prejudecata s cu deplina cunostinta a chestiunii, lucrul sta astfel. Articole, prorrume, adverbe, conjunctii, prepo- sitii si verbe fundamentale, decitot ce da unei limbi infatisarea ei proprie, sunt in cea mai mare parte de originelatina,greco-latina sau traco- latina, tot asa dupa cum inlimba englesa res-. pectivele particonstitutive sunt germane,si nu francese. La substantive, celede, origine latina se deosebesc de celelalte, in cea mai mare parte slavone, prin cloud caractere : intaiu, ele se gasesc mult mai des in denumiri de localitati,locuinte, unelte, colori, parti constitutive ale corpului omenesc si in cele mai insemnate feluri de ocupatie1: si, atdoilea,acesteparti constitutive latine§ti sunt mai' bogate in compuse, ceia ce tradeaza intotdeauna o mai veche incetatenirein limba. Din potriva, slavonesti stint denumirile de lucruri care nu sunt absolut necesare unui popor in stare de cultura, adeca acelea care slujesc la desavar- sirea, impodobi-rea, imbogatireavietii, siaceste elemente straine pot fi foarte numeroase ca si in limba englesa (sau cum sunt cuvintele arabe in limba spaniola). E drept ca aratarea starilor sufletesti sau sinonimele pentruexprimareasenti- mentelor nu rare on sunt imprumutate vocabu-

' V. lorga, Ilistoire des Roit»zains, Paris 1920, p. 124 si arm. si, In genere, discursul de intrare la Academia Remand a d -liiSextib Puscariu, 13ucuresti 1921.

455 lariului slavon :de exemplu vorbelea iubi§i; drag sunt slavone, dar in unele tinuturi a iubi pe cineva e rostit de obiceiu cu expresia latineasca a placed. Sufixe derivative si diminutive .de origine slavona sunt foarle desd si corespund par- ticularitatii slavone de a aplicabucuros termini de alintare si de a intrebuinta expresii augmen- tative, etc. in limba ungureasca obiecteleprincipale ale vietii culturale se exprima prin cuvinte slavone rare on prin romanesti, pentrucaatingerea. cu Romanii se intampla abia atuncicand limba ungureasca se si intocmise, adeca abia dupa trecerea Tisei siapoi a muntilor Transilvaniei,in seeolul. al X11-lea. Astfel de obiecte se numesc in romaneste cu cuvinte latine. Cand gasim elemente culturale de o insemnatate subordonata imbracate in haina slavona, atunci trebuie sa admitem -ur- matoareaexplicare:limbalatinaintinuturile dunarene era pentru Inarea majoritate o limba de comunicare, o limba invatata, prin urmare saraca, pe cand Slavii noui-veniti aduceau limba for proprie, in care isi rasfransesera veacuri de-a randuL sentimentele si incercarile for si incarese in- tiparise adanc si puternicsufletulpoporului. Si alai ales nu trebuie sa uitam rolulnegustorilor, cei din imperiild dunarene sau cei ambulanti, de la cari sunt si monedele ramase in pamantul dacic ;acesti negustori, odata Romani sau Greci, erau acuma Slavi sau slavisatisiimpuneau numele for slave obiectelor cumparate de clienti (dar a cumpara, a vinde, a schimba, negot, negustor, ca$tig, capete, dobancla sunt termini latini; clan terimnii pentru masuri si greutati s'au schim-

156 bat n epoca greco-turceasca, cotul, si impartirile lui au ramas cu denominatiile latiner. Name le localitatilor din foasta Dacie-Veche nu arata o mai mica inraurire slavona, si de aici s'a tras conclusia ca Romanii si Slavii ar fi trait indelunga vreme laolalta in pace, frateste, sit anume locuitorii mai vechi, Daco-Romanii, ar fi locuit la munte, ear mai jos, in vai, Slavii, veniti mai tarziu. Dar si aici la o privire mai de aproape lucrurile state altfel:. numirile loCalitatilor din tinuturile romanesti . de la Nordul Dunarii nu sunt de loc asemenea pretutindenisiintoate privintile. In primul rand trebuie sa deosebim intre numele de munti si ape, de-o parte, si cele de localitati, de alta. Dintre ape, cele mai marl, Dunarea, Prutul, siretiul,Oltul probabil, poate chiarsi Somesul si de sigur Murasul si-au pastrat vechile for nume si le poarta on de cate on sunt poinenite in cronicarii bizantini. Din potriva,afluenlii,ca Mol- dova, Bistrita, Patna, Prahova, si raurile mai mici, cum e Cerna, au nume slave, care, poate, odinioeta faceau parte din elementele de imprumut ale te- saurului limbii romanesti. Ince priveste muntii, numirile for sunt de origine deosebita :unele dintre ele se arata ca intamplatoareincercarimai tarzii de deosebire, asa PiatraCatanei,Piatra Piatra-lui-Craciun,altelese referala anumite persoane sau intamplari locale, ca Jepii, etc; nu putine suna ungureste: Ceahlaul, Tar- taraul, Macradeul ;sunt si de acelea a caror la- murire e cu neputinta: Paring (dar cf.: «a purta in paranga), Bucegi; foarteputinepoartasi

1 V. Walter Domaschke, Der lateinischeWortschatz des Puma- nischen (ahresbericht des Institutsfur rumanische Sprache zu Leipzig", XXI--V). Cf. ,Bulletin de l'Institut pour l'etude de l'Eu- irope slid-orientate/ VIII, p. 11 si urm.

-157 nume slavonesti de acelea care nu mai au niciurk inteles In limba de azi. Printre numiriule de localitati intampinam in primul rand un numar coplesitor de nume de sates care nu Inseamna altceva decat numele strabunului comunita tii de la kinceput, pe langa sufixele -estisau, uneori,si -eni,(de obiceiu pentru derivatii de loc: Valeni, Munteni, Raileni, de la rain) care arata atarnarea de acela, lnsusirea de urmas at acelul intemeietor al familiei si at sala- sului familiei :asaAlbesti,Negresti,Badeni, Candreni, se trag dintr'un Albul, Negrul, Badea, Candrea. Tot astfel se alcatuieste un nume de sat si din alte notiuni, ca, de pilda, din Curte, resedinta boiereasca, Curtesti, Baiesti din Baie, mina. Nu rare ori asezarile romanesti isiieau numele dupa configuratia pamantului sau dupa alte fenomene naturale, care aici arata caracteristica posi- tieidate, ,ca Balta, Balta-Alba, Runcu, Movila, Campulung, Sarata, etc. Ocupatia locuitorilor de odinioara se exprima prin nume ca Urdari, Matasari, Darvari, Cazaci, Darabani, Dubasari, Calarasi sat soldatesc din Tara-Romaneasca. in Vai de ei, Opa- riti, Rancezi, Raiosi si alte atari denumiri curioase s'au prefacut niste porecle in nume de sate. La natio- nalitatea sau originea locuitorilor satului se face alusie In Munteni, Rusi (Rusi, Ruteni), Schei (Bulgari), Sarbi (Sarbi sau Bulgari), Tatarasi, etc ;astfel de nume insa nu se coboara probabil mai departe in trecut decal veacul al XIV-lea, cand prin privilegii domnesti tot felul de straini au fost ademeniti la colonisare In locuri pustii, prin scutire de dari. Unele numiri de localitati, dar foarte putine, amintesc anumite intamplari locale :la Fierastrau, de pilda, au fost fierastraie de taiat lemne, Baneasa era

158 odinioara mosia unei Banese, vaduva unui Ban dinfamilia Brancoveanu, Podul Turdului, Podul Barbierului, Podul Leloaii (sau Iloaii) amintesc cti- tori, proprietati sau accidente, Aroneanu isitrage numele dela manastirea Aron-Voda, at carii ctitor era Voda-Aron, etc.Insfarsit multe nume de sate,ora se sitarguri,mai ales de acestea din urma, care apartineau intaiu unei intocmiri teranesti -maimici, ce a crescut cu timpul, n'au niciun inteles do graiul de astazi sau in acel al trecutului cunoscut istoricestesi se tradeaza astfelca date fiind de neamuri straine.. Numiri tataresti sun t foarte dese inBasarabia sudica, unde hordele sezura dinveacul at XVII-lea pana lasfarsitul -celui de al XVIII-lea, iar unguresti se afla multe in

. regiunea muntoasa a Moldovei de peste Sirettu, unde venira din Ardeal intai Secuii si mai tArziu, pe vremea prigonirilor husite, Ciangai fugari (Csangd). De-a lungul Dunarii, in Tara-Romaneasca si Ol- tenia, unde din veacul al XVI-lea pana la1629 fintara raielele turcesti, tinuturi care erau stapa- nite direct de comandantii cetatilor Sultanului, s'au .amestecat nume ciudate cu cele obisnuite romanesti. Dar cu mutt mai numeroase se afla numirile slavone de localitaticare amintesc vechi asezari slave,ce furagasite, cucerite, inlocuite sau pe incetul desnationalisate de Romani, veniti mai tarziu, sau, cum e casul pentru satele albanese cu nume slave, reveniti la locurile for j. Dar aicitrebuie tinut totdeauna in samare-4 giunea, fiindca impartirea elementului slay produce, mari deosebiriin darea numelor. Toata partea de munte din Tara-Romaneasca si Moldova cu-

Cercetdri recente in Ardeal au desconerit la Harina, de la 'Os, sari, giaiurea, nume elenice, trecute de b Ina sama prin canalul dacic.

159 prinde numai putine numiri slave de la origine nu de acelea care s'au alcatuit cu ajutorul cuvin- telor slavone pe care Romanii le primisera mai dinainte in graiul for de toate zilele,fiindcaeele din urma nu dovedesc nimic in aceasta privinta. Dinculmile Mehedintilor pana laaleSucevii, Trumirile localitatilor poseda acest caracter. Cand cercetlm, din potrivd, starea numelor in tara vecina a Ardealului, avand aproape peste totinsusirea 4inei teri muntoase, gasim cu total alta alcatuire a numirilor de localitati. Aici formatititile cu -eni -esti sunt inminoritate si domnesc mai mult In regiunile vechiigranitidin spre regatul Ro- maniei, sau acolo uncle a fost cu putinta opa- trundere a ciobanilof emigranti peste hotare, ca in Tara-Barseisiincomitatul lnidorii. Numiri de locuri care an inteles in graiul zilnic si care descriu intru catva positia solului si de acelea care amin- lesc anumite intamplari, intampinam iarasineo- bisnuit de rar. Cea mai mare parte a numelor de localitati e alcatuita din cuvinte slave imprumu - -tate, si printre ele sunt chiar unele care corespund altora la fel, de cealalta parte a muntelui, ca Bistrita, Barlad, Galati, Bicaz, Lapusna, Lupsa,. liurez, Tohani, Boian, Segace (egarce), etc. Cele mai multe apar totusi isolat, se gasesc numai in Ardeal si innicioalta parte locuita de Romani, .afara de vaile alaturate ale Murasului, Somesului si Crisului, pana la Tisa. intalnim des terminatiunea -ov prefacuta si in au, ova, ca in Brasov sau Bra- sat, Rasnov, Bucova, Cacova, etc.'. Nici terminatiu-4 nile -astia si -alna nu se pot aflaaiurea,pre-

1 Pentru sufixul ova in Oltenia, Banat si Serbia vecing, v. But, Win de 'Institut pour l'etude de l'Europe sud-orientale", 11, p. 191 si urm.

- 160 - cumnici numele Bodon, Tiha, Bosna, Nadeste, Nadaidie. Numai in Ardeal intalnim componentul grad,cetate, ca in Balgrad (Alba-Iulia), M.o- ghigrad (Mojgrad), Gradiste. In vecinul sesalTisei formatiunile cu-esti si-eni sunt mult mai dese ;si aceasta duce la parerea ca astfel de sate au fost intemeiate abia mai tarziu, de Romani coborati din munti. Dar aici, ca si. In Ardeal, intampinam des ciudatele nume slave fara inteles, care n'au putut fi transmise decat prin Romani. Daca inaintam acum spre sesul Dunarii sispre partea rasariteana,deluroasa a Moldovei, resultatul cercetarii e urmatorul. Pe malul muntenesc al marelui fluviu,in partea de ses, vechi numiri slave apar numai singuratec; acelea pe care deo- camdata le-am putea socod drept numiri vechi, la o privire mai de aproape se dovedesc din contra de origine noun, transdunareana ; cad din veacul al XIV-lea pana intr'al XVill-lea oameni de dincolo de Dunare, cari au plecat de acolo dinpro- priu imbold, ca fugari, sau constransi, au Intemeiat sate intregi bulgaresti pe pamant romanesc Si au dat noilor colonii nume care corespundeau celor din patria lor. Mai departe,tri partea de dealuri a Moldovei, care se intinde dela Siretiu pana la Prut,se gasesc iarasi, pana prin tinutullasilor, numai rar de tot numiri slave de localitati. Mai in spre Nord de aici Insa,:in tinutul Botosanilor si mai ales in al Dorohoiulul, in loata Bucovina rasariteana in cea apuseana se intampina mai numai numiri romanesti dupa stramos sau dupa aspectul naturii si in regiunea nord-estica a Basarabiei, care odinioara se tinea de Moldova, se intalnesc numiri slave de un caracter particular: numiri de sate

161 cu terminatia -in, ca Babin, Strahotin, Hotin, sau -inti si mai ales -auti; aceasta e terminatia celor mai multe numiri de localitati din numitele parti ale Bucovineisi Basarabiei, adeca din tinuturile Hotin, Balti, Soroca, Orheiu, ca Radauti, Pelipauti, Papauti, Climauti, etc. Si aceste formatiuni aduc cu numirile de localitati din Galitia sudica cu termi- natiile in -in (Delatyn, Rohatin, SniL tyn) si -owcze. Aceasta felurime a numirilor geografice se poate explica numai Inteun singur chip. Numeroasele vechi .nume slavone din Ardeal, acele grad ce se aflau acolosidintre care unul deveni capitala terii supt Unguri, Oradea-Mare, Nagy-Varad, al carii nume vine de la var ung., egal cu grad 1 arata ca aici descalecase masa cea mai mare a veneticilor. Daca ne gandim ca. Atanaric, alungat de Huni sau de spaima naprasnica. a Hurnlor, se refugiain «Caucaland la Sarmati., adeca in Ar- deal, si ca .Sarmatii, liberi sau neliberi, nu se gasesc niciodata. In acest ci mar mult in Panonia sudica, si, mai departe, ca acesti -adevarati Sar- mat' nici nu samana cu confederatii«scitici. de mai demult si ca dupa firea lucrurilor nu se puteau alcdtui din alte elemente barbare, ci numai din Slavi Germani ei nu erau, si rasa scitica isi sfdr- sise de mult rolul atunci putem socoti pe Slavi Ca locuitori, pe alocurea,aipartiimuntoase a Daciei Inca din veacul al IV-lea; si aceasta nu este o conjecturepripita,cisingura explicare etnografica posibila. Vechea culture apusese aici in cea mai mare parte odata cu Orasele, si elementul romanic ramaspe urma continua a vietui nacajit in satele de supt sta-

V. brcqua mea Vechimea ysi origineal elementului romanesc in par- file Biharei (Bihoritlui), in ed. Ceie Trei Oradea-Aare 1921.

Istoria poportaui romanese. 11

162 panirea barbara. Acesti numerosi barbari, mai mult salbateci, participara de la inceput, aici, ca si in intaia for patrie, la cultura pamantului. Influenta for asupra colonistilor romani, invecinati, sau traind laolalta cu ei, era, in ce priveste limba, neobisnuit de puternica. Limba populatiei vechi fu, ce-i drept, numai putin pagubita in firea ei launtrica, in morfologie si fonetica, dar de la vecinii lor, daca nu stapanii for de mai tarziu, Slavii, Romanii primira, pe langa multe sufixe, o mare multime de cuvinte, folositoare si nefolositoare. Daca Slavii ar fi represintat o cultura superioara si mai veche, raportul dintre ambele parti constitutive in limba romaneascas'ar fi alcatuit la fel cu acela care exista in limba englesa de astazi intrepartile constitutive anglo- saxone si francese. Asa insa cuvintele pentru notiunile slave de un ordin mai malt au venit numai cand Slavi s'auintercalat intre Romanisi Btzant, asezandu-se dincolo de Dunare. Printre numirile actuale din terile grecesti, cele mai multe sunt de origina slava, cateva albanese; o alta parte esentiala apartine formatiilor moderne si numai restul se trage din vechea epoca elenica ' Sicu toate acestea abia se poate simti sangele slay In populatia greceasca. . In Britania-Mare partea principala a numirilor de localitati e de origine celtica sau anglo-saxona icisi colo cu urme romane , si totusi Nor - manzii de limba francesa au contribuit destul de mult la ,alcatuirea poporuluiengles. Numirile de localitati din Ardeal, vechea cetate slava pentru etavaliri spre Miazazi siApus sifortareata ne- indoielnicaa neamului romanesc, suntinmare

I Kiepert, Lehrbuch der- Utley Geoyraphie, p. 293.

163 parte slavesiimprumutate anume acelei limbi slavonesti care se vorbia in Panonia si in tinuturile marginase si de aceia se deosebesc foarte tare de nomenclatura slava din Bulgaria sau de aceia a Rusiei de la Nord. Vechile numiri din epoca Romanilor, din contra, an disparut odata cu .organisatia unor comunitati mai mari si mai bune. Vrasta numirilor romanesti de localitati nu se poate hotari. Dar de aici nu urmeaza ca elementul romanesc n'ar fidainuit inpartea muntoasa si nici ca numai cat-eva ramasiti isolate, care mai tarziu vor fi fost intarite prin curente de imigrare din Sud, s'ar fi retras fricoase In munti. Ci populatia de pastori a Carpatilor a pretins totdeauna pentru sine o mare parte din ses si 1-a si posedat in conditii diferite pentru anumite anotimpuri. Asa In veacul al XVIII-leaciobanii romani din Ardeal erauobisnuitidin vremurivechr»sa-sico - boare oile la iernat in Tara-Romaneasca si chiar si in Moldova, piatindin schimb odare Dom- nilor de ac.olo '.Romaniitesaliotiisitrimeteau si eitot asa turmele in timpul verii in cmuntii balgaresti., si pana. astazi Macedo-Romami, cari tin mortis la viata de pastori, au o locuintade iarna si atta de vara ; una la ses, mandra, luata cu chide, si cealalta in vaile inaltului lant de munti 2, cari la et se numesc cmunti romanesti., =Nile ar- maneVi 3 : aici yin In Luna Maiu, cand campii incep sa fiearse de soare., her( (fierti) 4. Prin astfel de rataciricontinue unele cete de pastori desprinse din trunchiul comun au ajuns pana In Moravia,

I V. de ex. Hurmuzaki, Document; VII, p. 26, no. xxY. ' Papahagi, Materiale folklorice, p. 929 *i urm. 3 lb d., p. 931. 'Ibid., p. 9.4.

164 ba chiar in Istriasi In destul de departatele tinuturi polone, de unde nu se mai putura intoarce si s'au pierdut in aceasta lume straina 1. 0 In- gradire In muntii ocrotitori nu-i cu putinta decat la popoarele de vanatori si de pradalnici, cum au fost si sunt Inca Arnautii, pe cand pentru pastori coborarea la sesul verde formeaza o necesitate de neinlaturat. Numirile de localitati au, ce-i drept, un. limbagiu al lor, dar nu ni spun totul. Mari le migratiuni spre Sud.si Sud -Vest, precum* si lungile si Indantnicile lupte cu Bizantinii, mai ca n'au lasat o populatie slava foarte considerabila in terile dunarene si In Carpatii sudici : pentru a pune stapanire pe o parte din Panonia, pe toata Serbia si Croatia, cu regiunile ce tineau de ele, pe lunga linie dalmatina a coasteiadriatice- si in sfarsit pc Bulgaria rasariteana, acegi Slavii a ne gandi la o interventie neintrerupta, gene- raid a tuturor Slavilor ar fi o imposibilitate si a monstruositate trebuira sa-si sleiasca aproape toate puterile. In masura inn 'n care stapanii for de pana acum Isi cautara dincolo de Dunare o patrie mai buns, Romanii acum InalVill-lea veac un popor aproape gata luara in primire mostenirea emigratilor. Prin mijlocirea celor ramast pe vechiul pamant li se transmise cunoasterea numirilor noua ale raurilor si paraielor pe care, ca si Slavii aiurea, le urmasera ca pe niste calauze sigure,

1 Miklosich, fiber die Wanderungen der Rumanen, Viena 1879; Burada, to Arhiva societatei stiintifice si Iiterare din 141", V, p.266 si urm. Pentru Istria lucrarea mai recenta a d-lui Iosif Popovici. Pentru Galitia Al. Hr. Stadnicki, 0 wsiach tali zwanych w doskich na p61- nocyrn stoku Karpat, Lemberg 1-48 ; Hasdeu. in Arhiva istoricd, LI. Goraliii de langa Zakopane apar ca Valahi" In scrisorile francese ale lui Des Noyers, din secolul al XV111-lea (Berlin 1859).

- 165 - coborandu-se dela munte ,,si din plaiu, pentru a-si cauta tin loc de asezare. In Ardeal inlocuirea se Indeplini nemijlocit, si numirile slave alesatelor ramasera prin urmare in us sila Romani. Pe celalt povarnis al muntilor siinCara maiputin vdduroasa,sau chiar seasa detot, noiisositi aflard mai mult locuinte parasite ;din populafia ce locuise aici ramasesera numai atatia cati erau de nevoie pentru a asigura transmiterea numelor raurilor. in aceasta privinta ni putem aminti cum Bizantinii veacului al VII-lea, patrunzand la Nor- {Jul Dundri4 intampinatd opunere numai la rauri : la Dunare sta Ardagast si mai tarziu un alt sef, care fu ucis ; apoi avu loc o lupta la riul lixtpay.Ea sau upaxia, in apropierea cdruia isi avea resedin- la-i sateasca .regele Musokios. ; raul Paspirios ajunse cunoscut tot prin astfel de lupte indarat- nice, nu totdeauna norocoase pentru «Romani., si care ramasera In amintirea soldatilor si a croni- carilor, cari, sprijinindu se pe datisii 9, le povestesc. Un mare popor numeros n'au fostnitiodata Romanii, si, cu toata pornirea for proprie de a se. Intinde, acum peste nrasura de inlesnita, cu tot adausul Romanilor de Miazdzi, earl se ref ugiard din ampule si vaile moesice ameninfate sau puStiite de razboaie in regitrnea fara stapan, ei nu avura la Inceput taria indestulatoare ca numar de a ocupa tot finutul de limbs romaneasca de astazi. Mai ales in Nord-Est, unde romanitatea se invecina cu stepa, cu teritoriul stapanilor turanici sau slavi ai acesteia, ramaserafinuturi goale sau numai foarte slab populate, care asteptau o noun colo-

1 Cf. Teofilact, pp. 257-258, 279 ;Teofane,I,pp. 417-418, 425-426, 436.

166 nisare. Inca dela navalirea Ungurilor, Rusii, organisati politiceste In multe gruparimici,iesisera. din micul for tinut de obarsie. Ca si ceilalti barbari, ca fratii for Ksclavinir, inaintara fireste si el, urmasii Anti lor din veacul al VI-lea, spre Sudul ademenitor. Pe Cand Sviatoslav din Chiev se gandia la un nou Stat dunareanpi-1 piintemeie pentru cateva decenii, alte ramurialpopotului rusesc se Indreptasera incet si sigur, printr'o izbutita ratacire de sate si familii intregi, pe drumul spre marele Tarigrad al Sudului. Vaile superioare ale Nistrului, Prutuluisi Siretiului,pe, carele. atinsera, se acoperira la sosirea for de numiri rusesti, adeca slavice de Nord, cu totuldeosebite de celelalte. Daca poporul romanesc nu st-ar fi des- fasurat toata puterea si tot darul sau de deslocuire si daca,apoi,calaretii turcesti ai pustiului n'ar fi intemeiat curand dupa aceasta la Dunare .State. trecatoare, schimbacioase, atunci s'ar fi savarsit o unire a ramurilor nord-slavice si sud-slavicein aceste tinuturi manoase. Si astazi, dupa o mie de ani, se mai indarjesc Inca Slavii impotriva acestui isolator zid de despartire, fara sa-1 poata inlatura. sauscup le Acesta este, logiceste vorbind, mersulistoriei Romanilor in perioada 'n care izvoarele tac despre ei. Cu veacul al XI-lea incep acum marturiile scriitorilor, si starea in care conform acestora traieste poporul romanic at Rasaritului corespundeIntro toate celor spuse pana aici.

167

CAPITOLUL In. Cele mai vechi stiri bizantine despre trecutul romilnesc la Dunare. Romanii dungreni si Imperiul romano-bulgar. Relatii cu Ungaria. Cele d'intaiu inighebari de State. Lupte pentru neatttrnare. La inceput soarta poporului romanic din Rasarit sta in legatura cu intamplarile istorieibizantine, f

1 Ana Comnen2, II p. 302. 2 Cinnamus, pp. 232, 246; Choniates, p. 171. s 'E'. To-AP auvrAtilv rat xiAtv aircorg xayion ; Cinnamus, p. 260. 4 Kai fit stat BXcExon =A:iv atiaov, of TEA) g 'IT2AfaG Ecxotxot niAcv dm Xelov7..mt, Ex .,:filv /spa; TO:3 Wgstvy xalouirivq) 116vT.o) kopiari ;ibid.

168 Dar dupa marele Comnen nu serenunta numai la aceste mari planuri de tucerire ,chiar granita dundreand trebuie socotitd mai degraba ca pierduta. Si, cand regiunea dintre marele fluviu si Hemus cazu, ca zone sistematic pradata, in manile Romanilor cari se rdsculard, imprejurarile de la Nordul Dundrii nu mai oferiauniciun interes stapanilor si scriitorilor bizantini. Indata dupa cei d'intaiu dinasti romani, Statul de pustiire si prd- daciune ajunse o imitatie a primului Tarat bulgar, si vaile pang aici strabatute numai in treacat ye- Dill acum IA deplina stapanire a Tarilor de obarsie bulgara, cari, parasind muntii, se aseaza cu dina- dinsul in TM-nova, noua capitals, si domnesc mai mult pasnic. Pena la caderea noii creatiipoll- tice,tot ce se petrecu pe termul stang al apei straine si dusmane era cu totul indiferent pentru Bizant, si, cand Turciiin veacul al XIV-lea pusera capat ramasitelor acestei impdratii bulgareRo- maniirasariteni" de .limba greaca erau eiInsii asa de slabi si asa de aproape de peire,!neat privirea nu li mai putea fi atintita asupra intam- plarilor din departare. De aceia siizvoarele bizantine asupra istoriei Romanilor seaca aproape Indata, dupa ce abia incepusera oarecum sa curga. In primul Imperiu bulgar cultura bizantina imprumutata daduse roade literare 0, darchiarin acele vremuri mai bone aceasta literature mai mull religioasa lumineaza numai in slaba =surd faptele si imprejurarile istorice.in vremea cand Bulgarii au fost supusi, stapanitorii greci inalta- sera, ce-i drept, viata culturala, cel putin in sensul lor, prin grecisarea Bisericii, si, cand cei din urma

' Jiretek, Gosch. der Bulgaren : Literatur.

169 stapanitori nationali ai Taratului din nou inviat perira, discipoli de-ai marelui invatator, Patriarhul Ef ti- mie, ratacira pretutindeni prin terile vecine si dusera in lume, pe langa anumite alte cunostinti, o limba slava, bisericeasca si politica, acum format/ 1). Dar, ca si mai InnaInte, o cronica nu se desvolta nici acum in imparatia slava, si astfel nici din partea Bulgari- lornu_avem stiri despre Romanii invecinati cu ei. Analele sarbegi sunt prea zgarcite pentru epoca mai veche si se ocupa asa de exclusiv cu Intam- plarile sarbesti, incat nici din ele nu se pot castiga lamuriri asupra unui popor vecincare nu poseda Inca o istorie politica propriu-zisa. insem- narile cronografice ruso-haliciene sunt Inca si mai sarace si apar tin abia unei epoci mult mai tarzii. Numai iz voarele ungurevi ofera pentru istoria Romanilor un material mai bogat, si, privit Intr'o lumina adevarata, chiar mai insemnat decat s'ar putea crede dintru inceput 2; el serveste mai ales pentru timpul pana laintemeiarea unuiStat si pentru timpul in care noile formatiuni se intampina in prpportiile Inca foarte modesie ale con- solidarii lor. Po menlrea «Valahilor.. in numeroase dbcumente ale regilor unguri sta in legatura cu un lung proces de des voltare istorica, ce s'a petrecut in Sucl-Est catre sfarsitul evului mediu. Bulgarii, in noua for aparitie politica, si mai ales supt puternicul si norocosul Tar al «Bulgarilor si Grecilor., loan Asan al II-lea (1218-1241), care in- trunia pe Tanga numele tatalui pe acela al marelui, «Imparatescului,sau unchiu, isi pusera ca tinta

I Cf. cartea lui Kaluzniacki asupra acestui Patriarh siscriitor, Cernaut1 1901. 1Beinsta Istoricci, an. 1921, p. 1si urm.; an. 1922, p. 1si urm.

170 - restaurarea Imperiului ortodox din Constantinopol in forma bulgara. Acest plan nu izbuti din pricina impotrivirii concurentilor tesalioti si asiatici, cari prin obarsie si nationalitate pareaumai curand indreptatiti sa se infatiseze ca mostenitori ai sfintei coroane constantinopolitane, precum sidin alte intamplari neprevazute. Dupa moartea cuceritorului, lonita, si acela a nepotului sau, loan Asan, organisatorul, Imperiul de concurenta din Tarnova nu mai avea atata putere, cat sa prefaca intr'o realitate omarea ideie. a timpului, iar pentru vecinii sarbi, nu sunase Inca ceasul. Statul rusesc din Haliciu, care inainta spre Miazazi prinIndraznete expeditii de aventura siprintr'oinceata intinderea populatiei sale, nu putu ajunge granita dunareana, si totul,faptesioameni, se narui. Stapanirea turanica asupra sesurilor si- dealurilorromanesti, In nemijlocita legatura cu stepa, supt Pecenegi, Cumani si in sfaxsit supt Tatarii ce apar in yea- culatXIII-lea, nu avu nicio trainicie, cu toate uriaselesuccese momentane, careumpluralu- mea de groaza siadmiratie. Acum era randul Lingurilor ;ei trebuiau sa incerceadeslega In folosul for chestia orientala a veacului al X111-lea si at XIV-lea. De trei on pornira ei la lucru cu not forte adunate, si, cand ideia unei singure stapaniri asupra Rasaritului se dovedi ca o nalucire romantics, pe atat de goals, pe cat de ispititoare, popoarele mai mici isi luara ele singure vremelnic conducerea soartei lor, pana la ivirea unui nou Imparat" pagan, care stapanio jumatate de mileniu dupa felul asiatico-roman. Despre o Imparatie propriu-zisa a lui lonita nu poate fi vorba, cad ea nu se tradeaza prin nicio masura de organisare. Sangerosul erou trebuie sa

- 171 dainuiasca siin amintirea istorica tot asa cum era in realitate, deci ca incendiar, asediator, jafuitor, patimas ,,ucigator de Greci ", pe langa care sä ob- servam ca nui displacea niciuciderea Latinilor. Pentru ca din orasele rar presarate, icisicolo, in .imparatia» sa, orase care abia se ridicau pe Incetul din sfaramarea in care leadusese cucerirea, ss alcatuiasca un Stat, fiechiarsinumai unul dupa notiunile primitive orientalomedievale, pentru aceasta el, neobositul, nu avu timp", de- monul rasplatii pentru miseria rnulta vreme in- durataitmans, ca represintantalelementului subjugat negrecesc, la lupta impotriva partisani- lor lmparatului bizantin de ambele confesii. Ce vroia el sa fie, sare in ochi imediat ce cer- cetezi putinele izvoare. Ca era un 4:V1a ID),ca in toata tinereta sa«vlahisase»in munti pe lama turmelor sale, inainte ca fratii sa se amestece cu cutezanta in afacerile politice, acestea de sigur ca nu le tagaduia el. Dar de sigur, iarasi, ca marele si naivul ostean nu era in stare sa traduca pecVlah cu Roman sau Arma n §i de aici sa derive o origine romans, cum s'ar putea crede dupa unele jocuri de cuvinte din magulitoarele scrisori papale adre- sate lui. Ce stia el si salbatecii lui tovarasi principele .Belotaz (Balota) si altii de sama lui de vechea Roma glorioasa ? Ei nu cunosteau doar decal jalnica neo-romanitate, o romanitate care se tara In umilinta si se jaluia, si in Rcartile» bulgaresti de acasa stateau scrise despre acesti Romei, cu rosu semn de biruinta, numai infioratoare povestiri de razboiu, care incurajau si ispitiau pe urmasi. Dar lonita ca si inaintasii luide alt neam sialta rasa, cari se ivisera inalte tinuturi, nu ura si nu despretuia

-172 -- totu§i pans intr'atata pe Greci, Indt sa nu-§i fi pus in gaud sa-i subjuge. Din potriva, ca rege barbar In Balcani, in apropierea unei a doua Rome, avu §i el, ca §1 ei, acei glorio§i Tani ai trecutului bulgar, si ca §i fratele sau Petru, care ceruse de la Imparatul A pusului ca dar, «corona imperialis regui Grecie 1,, nazuinta de a intemeia un nou Imperiu de Rasarit de natie bulgara. Cand incalta coturnii de purpurai-si spuse tinpareiteVe Kaloioan 2, el visa un Imperiu slay al «Bulgarilor §i Grecilor», Blagaroma i Graconig, tthv BotaTecpwv Itat .1*.aiwv, §i puse acest titlu de imperator in fruntea scrisorilor si decretelor sale. Si, atata timp cat «Francii spurcati, pangarira cu usurparea for nelegiuita pamant-ul oraplui imparatesc, multi Greci,mai, alesdin tinuturile rasaritene tracice, nu se purtara dupla- nete fata de o astfel de nazuinta a .stapanitorului «drept-credincios» din Tarnova. Dar, la cetirea negocierilor urmate cu trei veacuri inainte intre predecesorul sau Boris-Mihail §i Papa Nicolae, intr'un acces de vicleana naivitate, ii dete lui lonitain gaud sa indrepte scrisori omagiale catre «Anticristul, din Roma, §i politicazilei a lasat sa apara siaceasta ch potrivit scopului. Sosira deci la Cancelaria papala neobipuite scrisori bulgare§ti de la «Tarul Bulgarilor si Grecilor,, ele trebuiau sa fie traduse pe grece§te 3, §i !rift- ti§au atunci_ pe latine§te jalbe din partea lui elm- perator Bulgarorum et Romanorum» (`hop.cdow).Dar nu se putea raspunde pe tonul acesta puternicului

' Ansbertus, 1. c. 2 Cf. Hurmuzaki, Documente, 12,p.805, no. 645: Kaloioannes Dukas" pentru imparatul cu acest nume. Grecii pronuntau Skyloio- hannes", ca.nd vorbiau de Vlah" ; Akropolitas, p. 26. 3 Hurmuzaki, Documenle, 1, p. 3.

-173 «rex. de sange teranesc, daca nu voiau sa jig- neasca pe fiiidrept-credinciosiaiBisericiidin Palatul imperial latin de la Constantinopol. Diplo- matii preoti romani se purtara asa, parca ar crede In origina princiara a luiIonitasiar vedea In pomenirea «predecesorilory saiSimion, Petru si Samuil Implinirea unei datoriide nepot fata de acesti stramosi ai sal; ei Intrebuintara In raspunsul catre dinastul din Tarnova, ca mijloc bun de con - ver.tire siagitator al vanitatii omenesti, o alusie la originea romans 1 a pretendentului la coroana Imparateasca, alusie dedusa din'Po) WOE al titu- laturii Tarilor. Insa, pentru Ca Ionia si soldatii sai erau cunoscuti in toata lumea catolica drept Vlahii cei rai si vestea aceasta patrunsese in Apus de la Greci prin Latini, secretarh Cur tii romane intrebuintara, din gresala, in titlu) imperatorului de pastori, jigni- torul nume de «Vlahiinlocul numelui de «Ro- mani rasariteni,, si astfel resulta in scrisorile papale d'inainte si dupa incoronarea de la Tarnova titlul, curat monstruos pentru dregatorii contimporani ai Cancelariei Rasaritului, de «Bulgarorum et Bla- chorum rex,. De altfel,la locul cuvenit, unde mandria foarte sensibila a omului ajuns o cerea, aceasta se traducea prin `Pwv.cdow sipaatx6c, asa cum va fi pretins conducatorul Vlahilor Imp`odobit cu numele imparatesc de Kaloioan. Tot asa «Bul- garia et Blachia>, dinscrisorile catre regele -Im- paratsicatre arhiepiscopul-patriarh, nu puteau

1 Sicut genere, sic sis etiam imitatione Romanus... Populus terre tue, qui de sanguine Romanorum se aSserit descendisse ;Hurmu- zaki, I, p. 4. Tot in acest sens a fost tradusa si scrisoarea Patriarhului de Tarnova (ibid., p. 5, no. 4): ,,heredes descendentes a sanguine romano".

174 insemna in traducerea intentionat gr4ta deck Bookiapbx xxi TwitavEoc 1. Despre stapanirea lui lonita pe malul stang al Dunarii nu avem nicio marturie, §i, daca ne gandim ca. el trebuia sa-si adune toate fortele pentru a inainta impotriva Traciei §i a Constantinopolei, care-I ametia, putem admite cu siguranta ca el nu gasi timp de cearta cuCumanii,aliatii sai foarte pretuiti si folositori, pentru pretinse drepturi de suprematie asupra saracacioaselor tinutrari mla- tinoase a Vlahiei dunarene. Cand Tarul bulgaresc acusa pe vecinul sau unguresc ca detinator pe nedrept a .catorva episcopate,carearfifost distruse de dansul. 2), explicatia este foarte simpla. topricniiani ai veacului al XII-lea, cand in bi zant nu se putea astepta niciun restaurator de talia cu adevarat imparatescului Manuil,inBel - graiul dela Adriatica fusese chemat un rege unguresc, Coloman, ca stapanitor asupra Croatiei; si Dalmatia, cu toata pisma Ve-ietienilor, se unise cu dansul. Si Banii bosniaci cautara ocrotirefa putarnicul vecin tmpotrivapoftelor de cucerire imperiala,iar aldoilea urmas alluiColoman, rege al Ungariei, Sirmiei,Croatiei§iDalmatiei, era si rege al Ramei,ceia ceare sa insemne Bosnia. Succesele expeditiilor bizantinesinein- -telegerile pentru'aceasta impatrita coroana nimi- cira, ce -idrept, pentru o bucata de vreme acel

1 Corespondenta, cunoscutd prinvechial Ravnaldus (Annales ecelesiusticti) Theiner (Monumenta Slavorurn meridionatium), a lost actin' de curand cuprinsi . dupd compararea cu originalele, in culeprea romaneascd de rDocumente" a lui Hurmuzaki. Foarte clar reluitfl dreptatea pdrerii noastre din faptul ca Papa vorbeste *1 de Samuil, Petru, Simion ca de reges Buigarorum et Vlachorum" (p. 261, cdci actia erau doar Bulgari curati si n'avt au nimic a fare cu ciespretuitiisefide turme roman' din FindI Hurmuzaki, I,p. 31.

175 imperium unguresc dela Dunare si Adriatica, dar cu toate acestea aici se gala o forta. Intr'adevar tandra, pe cand mareata figura imparateasca a lui Manuil licarise numai pentru o clips, ca o ardtare din Marea moarta a grecitatii putrede. to alianta cu Papii, carivedeau in regii unguri represintanti ai credintei catolice In necontenitd. luptd Im- potriva shismeisi a eresiei patarenice sipavli- chiene, urmasii lui Coloman si Bela se pregatira de o noun expeditie spre Rasarit, si numai notin- vrajbiri familiare ii impiedecara. Banul bosniac trebui sa primeasca In graba dogma Bisericii romane In 1203, un an inainte de incoronacea romana a lui paati,e6; Kaloioan pentru a scapa de peire'), Dar Inca inainte de 'nceputul noului veac fratele regelui unguresc, care apare ca dux" atDal- matiei,Croatiei siHumului, onoreaza Serbia cu presenta sa razboinica. in anul 1202 marele-jupan Stefan fu izgonit din acest regnum" al sau de o oaste Ungureascd, pe care o comanda insusi regele; si de acum titlul «Rasciei.,Serbiei,apare langa celelalte in titulatura, ce suna i'mparateste, a stdpanitorului dela Dunare. Dar dupa parerea vecinului pa.,3txs6cslay, care nu-si gasia1nintreaga peninsula saman puterii sale, aceasta era o incal- care a drepturilor sale, si conform cu obiceiul sau lonita protesta prrin jaf. Ca raspuns, regele Emeric, Inca in anul 1202 sau 1203, lua in stapanire Cara bulgareasca pans la Nis 2. Acestea erau cele cinci episcopate amarnic tanguite,deci ele nu erau cumano-romanesti 3.

Maid,Gesch. von Bosnien, p. 62 si urm. 2 Corespondenta papala In culegerile citate ; nu sunt cuprinse in Hurmuzaki. Cf. Bugel, Gesch. von Serwien, p. 210 si urm. a Hurmuzaki, 1,p. 31, no. 21.Cf. Oneiul,Orig. pl inc., p.153. Confinium Hungarie, Bulgarie et Vlachie", p. 31,.trebue inteles cum s'a arAtat mai sus.

175 Dar intr'un Stat unde nu exists nicio ordine, ba aproape nici macar o granita, chiar si chestia urmarii la tron se desleaga potrivit Imprejurari- lor vremelnice. Doi nepoti ai lui lonita se luptara pentru coroana in acelasi lot unde «Imparatub> cazuse sangerand de mani ucigase. Cand in sfarsit biruitorul, loan Asan, putu sa se presinte cu demni- tate, disparuse cu totul posibilitatea de a castiga pamant la Nordul Dunarii. In cunoscuta inscrip- lie din 1230 de pe usa bisericii ,din capitala sa, In care el singur se proslaveste, acest intemeietor de Stat, prin care abia totul primi o forma definitive, vorbeste numai de biruinta asupra stapanitorului imparatesc al .Vlahilor. sudici, adeca tesalioti, Teodor Conmenul, asupra Grecilor, Alba- nesilor si Sarbilor, acarortarasi-oin.susise. ,Francii din Constantinopolse spune in sfarsit stapanesc orasul sfant numai in urma indurarii haOzite for de adevaratul Imparat al Romei rasaritene in schimbul omagiului 1 In privilegiul corner- dial pentru negustorii din Ragusa,evorba de aceiasi regiune, dar nu se spune niciuncuvant despre posesiuni pew Dunare, cu toate ca intr'un hrisov de -asa nature tocmai aceasta ar fi trebuit sa aiba loc 2. La ses Cumanii, dupe obositQarea participare la razboaiele balcanice supt steagurile lui lonita, pierdusera totusi mult din insemnatatea lor. De

Jire5ek, Gesch. der Bulgaren, pp. 251-252. Miklosich, Mon. serbica, no. 3; si In Hurmuzaki, p. 781 ;cf. p. 787 (apendice stavon). 81 aici, titulatura obisnuita a Tarilor bulgari. Despre titulatura lui Asan vezi $i Onciul In Cons. lit., Novembre 1901. In descru erea de alatorie a lui Ruysbroek se gas2$te pasagiul : Erb. m ultra Danubium versus Constantinopolim Valachia, quae est terra Asani, et Minor Bulgaria` care nu e decat o amintire a Im- periului romano-bulgar2, $i nu dovedeste nifty c mai mult.

177 aceia un cuceritorstrain igi putea incerca aid norocul, dar stapanitoril .bulgari nu se simtiau chemati la aceasta, atata timp cat de la Miazazi si Apus ii momia o tara rodnica si bogata in orase. Dar si pentru regLie unguresc era exclusa o asemenea Intindere peste granita sudica In urma unor evenimente de curand petrecute. Bosnia devenise supt Banul sau un Stat. Marele-jupan al Serbiei fusese mai inainte Inaltat la rangul de rege- de catre legatiipapali, si acum, dupa ce reluase din nou si pe fata credinta ortodoxa, pe care in realitate n'o parasise niciodata,stia sa-si apere straluci- toarea-i corbana regala impotriva oricui. 0 iesire oferia numai expeditia foarte grea si cu putine foloase, de si aducatoare de multe titluri straine, in sere Rdscirit. Supt osfantul rege» asa se numeste de obiceiu botezatul «dux» Stefan-Voicu, cel d'intaiu monarh apostolic al Ierii de prada unguresti--, tinururile de dincoace de Tisa avura multe de indurat din prima navalirilor Pecenegilor, si, pentru a le impiedeca,Inteleptul rege dura o cetate pe ruinele Be !gra- ului slavonesc, de pe apa Murasului. to apropierea aces-teia se intemeiara cateva sate pentru gaz- duirea aparatorilor ei,soldatii regali, cari, dupa o veche expresiune ungureasca, se numiau ioba- giones. Dar niciaceasta nu paru ca-i de ajuns, pi,pentru a da o mai mare ti ainicie micii «marci» de granita 1,regele Geisa, acelasi pe care-I invinsera injosira Bizantinii supt Manuil, chema oaspeti de buna vole, hospites, din imprietenitul Apus german. Acestia intemeiara Intaiu trei mici

Zimmermann-Werner, o. c.1, p.10:ob custodiam confiniorum excubent in exploratione". Cf. forga,Thsloire des Boumains deTran- sylvanie et de liongria,Bucuresti 191,, p.70$1turn.

Istoria poporuhti romanesc. 12

178 sate" cu intinse ocine, supt ai for honoratiores, comites sau .Greben», cari-i condusesera pana aici i. Marca ntransilvanicaa, Ardealul sau Kiraly-Er- dely 2, lua un destul de rapede avant. In aceasta vreme la Rin pofta dO emigrare nu era mica dintr'acolo venira cei mai multi colonisti de mai tarzidsi, in genere, regii unguresti intretineau bune relatii cu vecinii for apuseni, asa ca astfel de cete de colonisti nu furs oprite In trecere. Pe de alta parte noii veniti aflara curand de._ la populatia bastinasa romaneasca,colahaD,- sau pecenega, .bisenica», cum ca mari gramezi de metale folositoare sau pretioase zaceau supt asprul teren qtancos, dar ca din lipsa de experienta si unelte nu puteau fi scoase, si apoi ca, nu prea departe de castelul regal, precum si in partea de Miazanoapte a terii, s'ar afla uriase ocne de sare. Pentru vistieria regala suplimentele ce decurgeau din aceste izvoare erau bine venite, si in toata. Europa vestea linuturilor de aur si argint era un mijloc de atra- gere 3. Urmand unui. imbold nestapanit, locuitorii multor localitati sarace din terile germanice, mai ales din acele tinuturt de unde venisera cei d'intaiu vanatori ai norocului, pornira in pelerinagiu spre

.1 Comes vulgo greb dictus, 1364; Zimmermann-Werner, 11, p. 207, no.'804 ;cf. p. 374. 1 Silva nostra, Kiraly-Erdeje vocata"; Zimmermann- Werner, 1, p. 182, n-r. 249 (pAdurea regeltri). 0 villa S. Regis` se aflA langa cel d'intaiti tinut sasesc daruit ; Hurmuzaki, I, p. 69. 3 Zimmermann-Werner, 1, p. 74: 'Sales aquaticia de la Vint (n'are a face cu numele Mehedinti din Oltenia, format de la Mehadia), 1289 ; Zimmermann-Werner, I, p. 161; salisfodina de Turda"; ibid., p. 135, no. 189. Niste ferritodinae", Zimmermann-Werner,1, p. 183. Minele de aur de la Rodna, Zimmermann-Werner, I, p. 204. Mina de argint. ibid., p. 100, no. 118.

179 «Ultrasilvania. 1. Si nu venira numai terani, sot ai for comites parochiales", ci si oameni de vita. cavalereasca, de sange mai nobil, cari in drumul for se presintau la curtea regala, primiau, in Ca- Mate de comites" de un rang mai inalt, deosebite privilegii de colonisare, iar mai tarziu fura cunoscuti ca cSasi, cari duc viata de nobili», more .nobilium se gerentes 3, si se deosebiau mult kle -compatriotiifor terani, intocmai aka cum se petrecuse in vechea Dacie dupa ocuparea ei de ,catre Romani. In teorie, tara apartinea regelui Ungariei si colonistii Yeniau tocmai cu scopul sa o puna in valoare; ici si colo, in locul unde apele taiasera trecatori prin braul de munti siin punctele mai insemnate fiintau cetati Inca din vremi mai vechi: afarade Balgrad-Fehervar,si Turda (T.orda), poate si Deva, Rodna incoltul nord-rasaritean, Ja izvoareleSomesului-Mare 4.Sasii nou-veniti numarara in total sapte zidiri de acestea razboinice, care acordau oarecare siguranta populatiei ce docuia in raza lor, si pentru colonisti Intreaga tara pana la varfurile rasaritene si sudice ale Carpa- tilor ar fi tara acestor saptecetati,Siebenbar- gen, daca acest nume nu s'ar explica prin apa «Cibinuluia de la Sibiiu. Salbatecii Pecenegi, dupa

Cf. Zimmermann-Werner, I, p. 7. Latinii", cari apar dese on in hrisoavele veacului al XIII-lea ca wzati in villae" proprii nu sunt Romani, cum se credea, gi nici Italieni,cacj in aceste regiuni cel mai cunoscut Latinus" e Dalmatinul,giaceastA stramutaie de Latini4 stA In legAturA cu progresele pe care le fAceau regii unguri la Marea Adriatica. Zimmermann-Werner, I, pp. 179, 182. 3 Zimmermann-Werner, 1, p. 174. ICastrum quod vocatur Turda"; Knauz, Mon, eccl.strig., I,p. .59, no. 1075. Castrum Deva", 1269 ; Zimmermann-Werner, I, p. 105, no. 127.

- 180 - ce neamul for pierduse stapanirea la Dunare, Ince- pusera o viata mai 1111100, si, alcatuind in oarecare masura o insula barbara si nedestoinica de a-si indruma altfel soarta, recunoscura suprematia regelui pana acum dusman; un iobagio fu pusca judecator suprem peste aceste safe pecenege, fara ca prin aceasta sa se fi exclus dreptul de apel la rege. In slat-sit vechea populatiea Romdnilor din Ardeal care, dupa cum spun raspicat hrisoavele, erao. terra (Ungurii se recunosteau dupa trib,nu dupa tara) si o sylva (mai rnult sylva decat terra) Bla- corum et Bissenorum, isi pastra Inca multa vreme drepturile sale de proprietateside persoana. Pentru teranii sari autoritatea o alcatuiauasa -numi' i% cgreben. (gherebi) ai satelor, provinciilor sicas- telelor, pentru castrenses dela granita parcalabii Ior, pentru 'Pecenegi iobagio: restul teriiera supus unui Vpevod (dupa ducelecarolingian) acesta e,In Ungaria, numele eelui mai inaltco- mandant militar si judecator numai la Romani 1, care, prin ale sale descensus In cutare sau cutare parte, represinta provisoriu In tara neorganisata autoritatea publica pica in fags. Dar 'tot nu era Incade, ajuns. Prin aceasta opera de colonisare intr'o noua provincie, era necesara statornicirea unei not granite. In partea cea mai de Rasarit n'au patruns Inca din veacul al XI-lea, cum se crede, Secuii, o populatie de obarsie din Ungaria apus.na, care, despartita demasa principala, lua cu vremea o Infatisare lingvisticasi etnica propriesi se nascu un dialect secuiesc, obiceiuri secuiesti, nume secuiesti, care suna ,slavoneste,ca: Bogomir, Sobuslav, etc., sau bogo- 'V 1. Bogdan, Oiginea Voeveclatulal la Romani, in Anal. Acad.. Rom.-, anal 1902.

---- 131-- milice, ca acelea din primul Imperiti bulgar de mai ta.rziu, Moise, etc.' (si in Buzau, judetul romanesc vecin, se afla. des .astfel de nume bogomilice 2)._ Ale for terrde si turme apar langa acelea ale ((Via- hilorD, in aceiasi situa tie, conditionata deun asa- manator proces de desvoltare, si In acelasi timp in care prin cele d'intaiu hrisoave se Imprastieoare- care lumina peste acesteImprejurariardelene. &cull Isi indeplinira cu credinta la acest hotar (ungureste hatar; cf. germ.: Hattert) misiunea ca pa- zitori contra bar.barilor cu cari, de altfel, samanau in toate privintele. Dar data venirii e mai noua-: odata cu a Cavalerilor Teutoni, cari-i luarapen- tru colonisare 3. Pentru ca sa pricepem aceasta stare de lucruri, numai in slabs masura lamurita de izvoare, trebuie sa ne gandim la situatia in care vor ajunge Roma- nii de la granita apuseana, sand, in veacul al XV lea, rebuira sa-si apere tara impotriva unui nou dusman, ce venia din spre Serbia, Turcii. Aici ca si acolo, In veacul al XIII-lea ca si in al XV-lea,se gasesc castele si terani cari tin de ele, si cari in schimbse bucura. de judecata proprie si de biruri scazute ; aid ca si aoolo dainuieste o carmuire teraneasca cu primores la Secui, cu cnezi la Romani 4,i tot inutul se Imparte, in sfarsit, In jurisdictii nationale, sedes, asemenea cu acelea ale Sasilor sicu Jude- tele romanefti, Scaune" de judecatd.

' V. Hurmuzaki, I, p. 358, no. 268; pp. 558-9. ' V. Studii 6i Doc., V,p. 490, invoieli din Lipia. Un Moise-Vocil Domn in Tara- RomaneascA innainte de 1550. 3 Cf. articolul mieu despre Secui In Buletinul Comisiei Istorice",II. 4 Cf. pe land literatura mai veche, los. Kemeny, in ,Aazazinul" lui Kurz, H ; Beviita pentru istorie,archeologie fi. filologie, V, p. 129 si urm. ;I. Bogdan, in Anal. Acad. Rom.", anul 19U3 si in Archiv fur Stavische r Phitologie, volumul jubilai.

182 La Miazanoapte se gaiau Ru§ii, cari tocmai incepeau sa duca §i ei o viata de Stat supt principii lor, dar intre teritoriul rusesc §i Ardeal se ridica nepatrunsul zid de stand al inaltului Mara- muras, Inca prea mult dgert. In spre Apusse- Intindea tara regala, a§a ca nu ramanea decatco. singura granita de disputat,lacare de faptsL apareau regulat, in anumite anotimpuri, mai ales la larga trecatoare de la Rucar-Dragoslave 1, cetele de Cumani, pentru ca sa culeaga cje la Romani, Sa§i, Unguri §i SeCui, inaintea censului regelui,census for pentru Han §i frunta§ii lui. Aici trebuia sa se intemeieze o paza =Mara. In aceasta vreme regii unguri erau favoritii iu- biti §iocrotiti ai Bisericii romane, §i aceastali puse la indemana toate mijloacele pentru a incepe cariera for de cucerire. Tocmai se intamplase ca. In Orient Cavalerii Teutoni nu aveau mult de lucre. §i ca macar o parte din ei erau de prisosacolo. De sigur ca de la Roma-i veni stapanitorului unguresc propunerea ca s'ar putea sluji de aceste- puteri fara ocupatie, nu numai pentru a inchide cu ele trecatorile impotriva barbarilor pradalnici, ci §i pentru a li Intrebuinta vitejia si §tiinta razboinica si cu ajutorul cunogintilor for sa dureze- castele si ora§e, sa intinda granita tanarului regat pana la Dunarea bulgareasca §isa pregateasca un sfar§it salbatecei dominatij cumane. Propunerea fu primita cu mare bucurie. Inca din anul1211, pe candslabul Bori la tinea molatec in mani franele Imparatiei bplgare, 1 Cf. articolul lui J. Jung asupra trecatorilor Carpafilor (Mittei lungen des Instituts fur Osterr. Desch.', 1892), in traducere roma neascd, iq convorbirt literare (anul 1895).

-183 --

un maestrualOrdinului Teutonic, cuinzauatii sai cavaleri, se gasia in tara «pustieD, adeca fara propriefar legitim, care, dupa raul numit pe slavoneste Bassa, se chiama Tara Barsei, si de aid pe nemtqte .Burzenland.. Elridicainlocurile Intarite castele cruciate, «Kreuzburgetp, dupa obiceiul Ordinului sau militaresc si oferipoporatiei care se asezase aici Unguri, Secui si Romani un adapost sigur ;si prin aceasta tara castiga in cativa ani o Infatisare infloritoare.in anul 1222 regele li dete, ca rasplata pentru serviciile aduse, incuviintarea de a inalta cetati de piatra si orase si de a ocupa tot tinutul disponibil pana la Du- nare si, la Rasarit, pana la 4( Brodnicb. «Brodnicii. erau stapanii vadurilor raurilor, oamenii de la vaduri, pe slavonestebrod1, cari apar si mai 'tarziu, in Moldova ca si in Tara-Romaneasca : Va- dul Cumanilor, Vadul Calugarilor, Vadul Turcilor, etc. Prin urmare acesti terani de la «vaduri» nu sunt decat acei Romani cari, cum spune si stirea despre expeditiile Imparateti bizantine, se ocupau cu agricultura in partea deluroasa a Moldovei 2. Cavalerii Teutoni rasplatira acum Cumanilor navalirile lor, dar tInuturile odata castigate ei le in- tariau prin Intocmire de castelesimanastiri: le populau si le aparau. In «campul cel lung>, (Lan- gen-Aue), ce se intinde la Sud-Est de marea trecatoare, pusera eitemelia colonieiCampulung, unde se ingramadira curand elemente straine ca

'Cf. articolul lui Miklosich despre die slavischen Ortsnamen aus Appellativen, 11', in Memor. Acad. din Viena, 1874. 0 altd etimolo- gie, de Motogna, in Revista istoricci pe 1922, p. 58 si urm. 2 Astfel de Ai., duri se gAsiau si in Ardeal : possessio Prepostfalva, alio nomine Prodnik nuncuoata in Tara FAgArasului, 1359 ;Zim- mermann- Werner - Muller, Urkundenbuch, II, p. 170, no. 755. Un alt caz : Borothnik" langd Sib!iu, 1223, p. 27, lAngd Tara Vlahilor" acesta din urmd citat si de Onciul, Originile principatelor, p. 239.

1S4 sa intemeieze un oras. Multi Cumani de prinpre- jur urmara pilda fratilor lor, Bissenii ardeleni, §i raira in pace langa biruitorii lor. Capeteniaaces- lora din urma, Maestrul Dietrich, avea de gand sa intemeieze aici un adevarat Stat colonial,care trebuia sa ajunga o -fortareataa germanismulut si a Bisericii romane. De aceia capata el dela Scaunul apostolic scutirea de orice amestec al epis- cdpului ardelean §i atarnarea nemijlocita de Stan- tul Parinte. Dar toate acestea nu ft ra de ajunspentru a ocroti tara de curand c4tigata fata de lacomiare- gelui unguresc. Caci, and acesta vazupe Cavaleri ca agonisisera acum destul, el incepu sa se certecu ei asupraintinderiidonatiei,§i,cand nu voira sa cedeze, aparu o oaste ungureasca,care patrunse pana la statiunea campulungeana% stranse dari, ceru iaramentam§i izgonicserpiiD, adeca pe harniciimuncitorisi soldaticariadusesera cueicultura§i. oimplantaseraacolo. Toate protestarile Curiei romane fury zadarnice; regele ramase stapan pe Tara Barsei ca si pe cea «transalpina..{. Curand dupa aceia,pe la1227, noua cucerire fu intinsa §i mai departe, printr'oa doua expeditie cruciata, condusa de zelosul fiu derege Bela, si arhiepiscopul de Gran,care cu invoire papala lua parte la expect-it-le, pentruca sa con- Verteasca pe. Cumanii cear fivolt sa se bo- teze, numi pe calugarul-predicator Teodoricca in- tailepiscop al terii cumane, alcariititlu 'regal fu adaus la titulatura ungureasca, alaturide acela al atator alte tinuturi. Opera izbutiasa de bine, incat in 1234 Papa se putea gandi,dupa propunerea acestui episcop, sa numeasca siun sufragan pentru Romanii cari, supusi panaacum Cumanilor, 3 Cf. 1. Ferent, In Cuitura creginit din Blajpe 1920 .(ix).

185 atarnau fapt foarte insemnat de episcopi de credinta ortodoxg.. De alta parte, In tara dintre Dunare si Mura de-jos, Tanga vechea cetate slava Keve, care e pusa in legatura de legenda de mai tarziucu istoria sosirii Ungurilor 1, se stabilira doua cetati not : la Cras6v (pe ungureste Krass6) si Severin, dintre care cea din urma era la obarsie numai sala- sul unui teran cu acest nume al Sfantului panonic2. Ca de obiceiu, dupa ce cetatea se ridica, la umbra ei rasarira, sate; din desertum se crew o terra cu pos- -sessiones si villae, deci cu proprietati legale. Dupa pilda jupanilor panonici, regiiunguresti introdu- sesera In tara for demnitatea si functiunea de ban, si iata ca apar in veacul alXIII-lea,in Ardeal si in afara de el, numerosi bani si familii de bani, care se bucurau de o situatie privilegiata In mijlocul altor mobili de sange unguresc. Un anume Luca fu numit pe la anul 1233 ca intaiul bail al terii de Tanga Severin cum .s'a spus, Ungurii, prefacusera in ban denumirea slavona de jupan, pan, gasita de ei in Panonia, si dadusera, acest titlu intaiu represintan- lilor for din Croatia s, pe cand tinutul Crasovului

2Cf. $i S. Mihalykdve,, 1357, Hurmuzaki,I',p. 45. Cf. .Reri.qa Istoricit. 192J, p. 1si urm. 2 Cf. Severin, Severinesti, in Studei documente, V. Apol Zen- ren" in aceiasi regiune ; Hurtrtuzaki, 12,p. 63, no. 46. "Comes fimi- siensie cu a sa. Timisvar" (Temesv Ar), Timisoara, apare mai tarziu ; 2immermann-Wern,er, I, p. 69, no. 76: Hurmuzaki, 1, p.:329, no. 241. 3 Ct. explicarea in Engel, Gesch. von Kroatien, p. 401. Mai tar- ziuto$1 un at treilea ban in Maova, care $i in 1279 se chiamA dux de Machou" ; Zimmermann-Werner, I, p. 13i Chiar si in Ardeal se _gasesc multi bani, cari, Wi .O. ficomandat vre-odatA inCroatia, 4ncetatile Severin $i Maeva, posedau titlulsipe lAnga aceasta sunt aratati de obiceiu, ca soldati de profesie,magistri, co rites ; Eurmuzaki, I, pp. 278, 310, 389;12,p. 3 0,no. 208 ; Zimmermann- Verner, I, p. 86; II, p. 58, no. 637; p. 400, no. 999. Supt regele Stefan- cel-tanAr ei joaca un mare rol in luptele pentru coroana :se dis- tinge mai ales un ban Erneus", Erni), Ungur. Scrisorile acestui

--186 ramase supt castelani. De aici forfele militare ale regelui incercara sa pund mamape Vidinuldin vecinatate, marele oral de pe malul drept al Du- narii, pentru ca sa formeze astfel din Banat, fatty de Bulgaria, ceia ce fusese pentru Serbia tinutul boSniac. Regele insusi lua partelaatac,siin alaiu era si.comitele"Secuilorsai. De partea Bulgarilor lupta fratele Tarului loan Asan, sise pare Ca acest principe isi avea resedinta statornica in Vidin, asa incat elarfi un predecesor al stapanitorilor Vidinului de mai tarziu 1. Cetatea de granita a imparatiei bulgare resist& atacurilor, si Ungurii se in toarsera acasacu pagube ; dal- regele nu-pierdu Banatul Severinului -dela Nordul Dunarii: din potriva, cativa ani dupa aceia, dominicanii, cari napadisera In acest colt nord- vestic al peninsulei pentru nimicirea eresiei pata- rene, pornira o vie propaganda impotriva shis- mei Romanilor de acolo, cari gustaserapoate si ei din dulcile roade ale veselului patarenism. in anul 1238 regele Bela al IV-lea,care dupa expeditia de la Vidin luase Inca din anul 1233sititlulregal bulgaresc,se gandia la o mare crueata -impo- trivaacestorindaratnici eretici bulgari;siera acelasi Bela, care chiar caprincipemostenitor manase cu spada in manpe Cumani lacris- telnita de botez. ['dnaa nu incepe insa aceasta de-a doua intreprindere mantuitoare, elceru dela Papa dreptul dea putea numi,ca laic, episcopi dn tara lui Asan, cum si in tarace se chiama Severin, in care, dupa multi ani de pustiire, lo- Banus transilvanus sunt citate ImpreunA cu acelea ale regelui; Zimmermann-Werner I, p. 181, no. 248. Cf. si ibid.,1, p. 182,no. 249. V. mai ales Zimmermann-Werner, I, p. 96, no.110, undese vorbestede bani pro tempore constituti" in Ardeal, la anul 1265. 1 Fejer, IV', p. 22; Hurmuzatki, I, p. 134.

187 cuitorii s'au Inmultit.. In sfarsit un German, anume Conrad, care poarta foarte des numirea de «comes, pe care o castigase 'probabil, In lupta con- tradusmanilorregelui, primi,pelanga alte multe localitati dela Apus de Olt, in Cara Ardea- lului, Inca atat pamant cat ar putea cucerila Miazazi de raul de la hotar, Lotru, de la trecatoarea Turnu-Rosu :aici isiMaltaelun Pastelnumit Lotru (Lothurvar) si ceva mai departe in sus un altul, Talmaciu (Talmacs). Pe el si familia luiii Intalnim des si mai tarziu, dar investitura cu aceasta lovistecuvantul, de origine slavona, Inseamna con- fluent- 1, nu avu nici un viitor 2. Se pune acum iptrebarea :cunostea oare vre unul din acasti principi si din aceste popoare ame- nintate drumul spre stepa, in care Inca de multi ani navalitoarele cete mongoliee din Asia sfaramau cele din urma puteri ale Cumanilor din Cumania, Mare? Cand ne gandim la relatiile prietenoase care existau intre lonita si urmasul sau, de o parte, si calaretii cumani, de alta, atunci nu ni apare cu neputinta o astfel de rugaminte catre capitanii marelui impdrat al imparatilor mongol. in anu11241 se stinse, dupa odomnie fericita, mai mult pasnica, cu adevarat imparateasca, stapanitorul din Tarnova, loan Asan, si putine luni dupa aceia fugira iidesnadajduita. goana din fata parjolitorului uragan mongolic toate popoarele st franturile de popoare pare se gasiau. in calea acestei nenorociri. Cetati, resedinti episcopale, manastirj, orase, sate, nimic nu mai ramase dupa mareata opera de distrugere, si supt ruine abia

1V. delimilarea hotarului din 1523 in lorga, StucUi doeumente, V. pp 473-4. z Actul de danie in Zimmermann-Werner, 1,p. 53.Lamurirlirs lorga, Sate §i, preoti, pp. 158-61.

188-- lmai licarira slab de tot flacarilemai nainte viu- stralucitoare ale cuceririi unguresti. Oamenii lui Bath, capetenia hordelor din Chip- ciac ale Marelui-Han Ogotai, apucara In horde diferite calea pe care-i indruma firea solului '. Cu felul caracteristic de lupta al Mongolilor, de sigur ca nicio trecatoare nu fu scapata din vedere, nicio vale nu ramase necercetata. lzvoare apusenepre- ciseasupra expeditieitataresti inUngaria nu exists, asa Incat numaiicisicolo mai lica- reste cate ceva despre aceste groaznice intamplari ale trecutului. Peste Siretiu stirea aceasta o da -un calugar contimporan patrunsera cateva cete istinutul episcopului Cumanilor, care, mana. in mana cuguver- natorii regelui, Intinsese teritoriul crestin,unguresc, pana la acel punct si-si stabilise scaunul in targul Milcovului, pe apa cu acelasi nume,aproape de tara Brodnicilor" 2. Acesta fugi impreuna cu °s- tash, preotii si locuitorii, iar Milcovul nu mai trai decat ca slaba amintire in gura poporuluisi ca goala tittflaturapentru episcopul de ,,Milcovia ", de acum inainte, mereu ratacitor3. in tara Secuilor castelele de hotar fursdaramate, pe cand din spre Miazanoapte, dupa lupte cu Statul acum in decadere al flaliciului, o alta ceata navali

Cf. Strakosch- Grassrnann, Der Einfall der 111Ongolen in Mittel- europa in den Jahren 1241 and 1242, Innsbruck 189,. A.colo se aduce dovada ca Bezerenbam", cu care avurd de luptat Tatarii, nu putea fi o capetenie a Romanilor, cad nu se gasia pe pamant to- manesc.tirea se gaseste la un cronicar oriental de mai tarziu, Fazel-1.111ah Rasid, care strIca strasnic numele. Cf. Onciul, Orig, prim., pp. 36, 156-158. Pentru Brodnici si Vrancea v. Motogna, l.c. (Reuista istoricd, an 1922, p. 55 si urm.). aRoger, Miserabile Carmen, in Flotianus, Fontes, IV, p. 59; Hur- .muzaki,I,pp. 622-3, nr, 493; Benko, Milcovia; Strakosch-Grass- mann si prefata mea la vol. I-II din Studii fe docurnente.

189 In Tinutul Rodnei st Bistritei si-1 pustil, cu cel dim Dej, in mers vijelios. «Hospites saxoni», din aceste parti Sachsen, Szdsz, Sasi sunt numiti de ceilalti, si chiar ei isi spun de obiceiu asa vent sera mai tarziu, numai pentru -a exploata frumoasele mine de pe acest povarnis al Carpatilor. Ei suferira tot atat de mult ca si ceilalti locuitori cercetati de Tatari, ca st Romanii din Ttansalpina", dim Tara-Romaneasca propriu-zisa, si avura nevoie de ioarte multa vreme ca sa se reculeaga intru catva_ de pe urma acestef lovituri. Tatarii biruira chiar in mijlocul Ungariei, la raul. SajO, dar biruintilefor nu liadusera alt folos decat putinta de a patrunde mai departe sau de a se intoarce cu carale incarcate acasa, in cuno-. scuta stepa fara sfarsit. Asa facura si In anul 1242, cand, bine inteles, pentru a avea hrana st desfatari, Isi manara micii for cat neobositi pe termul drept al Dunarii. Regele unguresc fusise, ce-i drept, din fata Irwin- gatorilor la infrangerea sa, dar, dupa ce acestia se facura nevazuti, el nu aparu catusl de putin ca un stapanitor zdrobit, care nu se mai poate de loc reculege st rataceste nesigur. Bela al IV-lea era, din potriva, un barbat energic, §i putini ani dupa nenorocirea sa el sta iarasi in picioare, cu armele'0 mans, gata sa pastreze si sa mareasca mostenirea parintelui. Chiar dinanul1247, urmand pilda inaintasului sau, el chema in Banatul Severinului cavaleri straini cari-si facuserA mime mare In luptele contra paganatatii asiatice, pe Ioaniti. Printr'un

1Numele de ,Flandria (cf. rom. Flondor) apare numai in corespondenta papala, la inceputul veacului alX141-lea,intr'o vreme cand un Flamand de origine pra arhiepiscop de Gran. Sasii erau in general lucratorii de mine din Bosnia $i feluritelocuri.

190

treat pe care Papa-1 intari in 1251, elliceda tot tinutul .cu muntii sitara care tinea de ei.. Cavalerii mai aveau pe de-asupra in stapanirea fornemijlocita doua cnezatecolahe»pana la Olt, acelea ale luj loan si Farcas. Regelui ii rama'nea insa partea- din 'veniturile pescariilor dela Celeiu pe Dunare,- un sat care astazi Inca sta Tanga un lac bogat in peste. Ioanitii insa nu pot avta niciun -drept de stapanire Intr'un al treilea .keneziatus., acel atlui Litovoiu 1 Voevod, si nu pot ridica de acolo deck jumatate din veniturile regale: tara ramase cOlacilor», precum si Tara Hategulai (cterra Harszoc.), cuprinsa intre acestea, ramatte Statului unguresc. Tara era pe vremea aceia destul de bine popu- Jata, ceia ce putem deduce din pomenitele venituri ale Coroanei, care sunt impartite Cu Ingrijire, cum si din morile si bisericile amintite. Regele insa nu voia sa vada pe Cavalerii din Ordinul in mare parte frances numai incetatea Se verinului,ci avea, din potriva, de gaud sa ocupe cu cetati toata linia Dunarii 2si nu uitase de loc pretentiile sale -asupra Cumaniei fara stapan,aicariilocuitort barbari se refugiasera. in cea mai mare parte 'n Ungaria, sau fusesera luati de sivoiul tataresc de popoare. De aceia el darui loanitilor cetatea Fekete- halom ( «Feketig., Codlea), pe care trebuie sa o cautam foarte probabil In Tara Barseipoate sa fi fost unul din castelele de cruciata ale Ordinului Teutonic, pentru ca de aici sa stapaneasca intrarea 'n Statur Cumanilor, unit in teorie cu Un- garia. Din aceasta cetate, sau din alta potrtvita

1 Cf. Radovoiu, Berivoiu, etc. 2.utDanubius s fortaficiis muniretur' ;Hurmuzaki, I, p. 261, an, 1254. Cf.i An. Ac. Rom', XXIVIII, pp. 80-1, 925 -6.

-191 pentru asa ceva, li se impunea Cavaleriior datoria sa mearga on in spre Tara Severinului, on in spre Cumania, pe urmele de cucerire ale fratilor lor din Rasarit, Teutonii, cei d'Intaiu purtatori de cultura in aceste tinuturi..Terra»tara, nu cneza- tuljudeful, Voevodului Seneslaf, un «Olacus., ramase In stapanirea proprietaruluieides pana atunci ; de aici se scoteau Inca venituri regale ;in restul tinutului cuman insa, Ungaria renunta la orice amestec fiscal pe timp de douazeci si cinci de ani deplini, dupa a caror scurgere trebuia sa aiba loc o impartire a profitului Intre donator si daruiti 1. loanitii liar inteadevar safi venit in«tara. 9, dar nu ramasera decal scurta vreme, si, pentru cnezi, pentru voevozii cu «cnezat» sau pentru cei cu Voevodat propriu, infeodarea din anul 1251 nu .avunicio urmare. Tarii bulgari care urmara lui loan Asan erau copii nevrastnici, s' cel de-al doilea dintre ei, Mihail Asan, avu destul de lucru cu ye- chili sai greci de la Miazazi. De aceia nu erau de temut dusmanii din partea lor, cum tot asa de puffin din partea temutilor Tatars, cari se intoarsera la horda, la resedinta lo- din Gapciac. Cu totul altfel fu Insa cand, prin suirea In scaun a usurpatorului Constantin (1258), care-si adause numele de Asan, o prefacere se intampla in Bulgariasi cand in Tataria apusana,lacTocharii.Bizantinilor,se ridica Nogai si supuse manii sale de fief` razboinicii si popoarele de la Nordul Marii Negre. 2 Diploma, in forma intarita de Papa, In editia ultimA, Zim- mermann-Werner, I, dupa reproducerea colationata din Hurmuzaki, I. Multe greseli sunt cuprinse intr'insa, care de altfel se afla $iin original ; asa de ex. In loc de ,,intra Litvoi" trebue cetit:in terra Litvoi"; dupa probele fototipice din Hurmuzaki se vede a Voevo- dul se chiamA Litvoy", far nu Lirtioy sau Litvon, ceia ce, e lipsit de orice sens. Am mai aflat numele. Cf. si Litavor" din pretinsa diploma a lui luga-Voda, decare vom vorbi mai departe. 2Cf.Hurmuzaki, I, p. 261, an. 1254 : partim collocavimus".

192 - Si cu atat mai mult se intamplaaceasta, cu cat in Ungaria, in cei din urma ani al regelut Belasi supt urmasii lui, incepu o perioada de darapanare, de certuri launtrice, care zdruncina puternic in ochii vecinilor situatiaregatului. inanul1261, zece ani dupa marile planuri cu loanitii, «primo- genitul. ree,elui Ungariei lua titluf de stapanitor, si Inca pe acela deduce al Ardealului. si «dominus Comanorum.. 0 lupta aprigase isca intre dansul si parintii sai, si el trebui sa-si caute refugiu In Codlea (Feketehalom) impreunacu cativa «comites. si «bani., precum si cu bavinasi de rind cari se alipisera causei lui. Darnu se putu men- tinea si trebui sa fugaspre Dunare 1. Prin mijlo- ciri izbuti el in sfarsit la 1262 sa impacepe tatal sau ; pana la urcareain scaun (1270) tanarul ramase supraveghetor regal al terii de peste padure si .dome al Cumanilor, ceia ce fara incloialanu se raporta la fugarii acestui neam asezati in Ungaria, ci la Cumanii liberi de la Dunarestla Cara lor. Fiindca se anise cu acestia, cu paganii, suferi do- jana indignatului Papa: pana si la impacarea Cu tatal sau ceruse «sfatul capeteniilor cumane.3. In cursul acestui exil politic, Stefan planuia sa alcatuiasca un fel de Stat rasaritean cumano-bulgaresc, un nou «Osterreich., pentru ambitia sa de «iu- nior rex', si el se folosi de starea de lucruri foarte incurcata din Balcani pentru a-si satisface poftele de anexare. Pare ca si-ar fi gasit un ajutor credincios in Voevodul Seneslav din Cumania romaneasca a carui resedinta era, pe cat se pare, in Arges,

1 Ai partes dasobiales"; Zimmermann- Werner, I, p 114; cf. anal 1273_ 51 I Hurmuzaki, 1, pp, 314-315. ' /bid,p, 301.

193 In cetate, nu to «curte., care Inca din 1330 apare ca fiind cel mai vechiu Scaun domnesc, caci fara ajutorul acestuia sau fara sa lupte impotriva-i, n'ar fi putut trece de cinci on impotriva terii de dincolo de Dunare. El ataca Plevna, mai tarziu asa deves- tita, patrunse odata pana la Capita la Imperiului bulgar si lupta chiar cu Paleologii greci, cari in 1261 smulsera Latinilor Constantinopolul 1. Era o con- tinuare a luptelor care incepusera prin navalirea Bulgarilor in Tara Severinului, pe vremea cand Un- garia era ocupata cu regele Boemiei. Stefan in persoana aparu in fata zidurilor Vidinului, insa fortareata nu se deschise nici de data aceasta Ungurilor'. Dar mai departe nu ajunsera Ungurii, si Ladis- lau Cumanul, fiul lui Stefan cel mort in 1272, precum si fratele sau Andrei al JII-lea, care, In 1291, lasuirea sa pe tron, veni in Ardeal pentru a pune lucrurile in ordine legala, nu intreprinsera nimic in aceasta directie, decat ca purtara si mai departe titlul de rege bulgaresc,care nu spune nimic. Stapan la Dunare era acum temutul Nogai. Un simplu si nectoplit Tatar, care nu tinea nici la haine sinici la our si argint, ci numai la frumoasele femei din Bizant, acesta trai catava vreme ca si calaretii sai, de cari se deosebia numai printr'o mai mare cruzime sivitejie. Inca din timpul lui Stefan, cand acesta era duxin Ardeal, imitatorul lui Attila si al haganilor facu pe Unguri sa simta vecinatatea sa. Se pomeneste despre o expeditie tatareasca de jaf, despre negocieri cu Tatarii cam pe

'Pretek, Gesell.. der Bulgaren, p. 271, dupd pasagii din diplomele din Fejer. 2 Hurmuzakl, 1, pp. 299, 310-11, 315-7, 339, 462-3, no. 872: bAtAlia de la Lom; era una din cele cloud expeditii la care Omani' rege lud personal parte (v. p. 349). 18toria poportatti romanesc. 13

194 la 1263: regatul cere odata ajutorul Papei Impo- trivaunui mare atac amenintator dinpartea acestor barbari. Dar in curand ostasii lui Nogai gasesc o ocupatie aproape statornica in Peninsula Balcanica : acolo sunt chemati in ajutor de Impara- tul bizantin impotriva Tarilor bulgari, sau de razvra- titiidemnitari greci impotriva stapanilorDupa ce Constantin Asan se imbolnavi, asa ca nu mai putea nadajdui o Insanatosire, teranii proclamara Tar (1277) pe un crescator de porci, Lachanas sauBrdocba2, fiindca batuse o ceata de Tatari. Insa acest lmparat-pastor,sitot asa ocrotitul Bizantinilor Ion al 11-lea Asan, trebuira sa-si caute scapare la stapanitorul dunarean, and Cumanul Terteri(1280)tiinlatura pe amandoiprintr'o noua usurparenorocoasa 3.Nogai resolvimai usor cearta pentru coroana bulgareasca, punand la un ospat barbar sa-1 gatuie pe fostul pastor. Ceva mai tarziu toata Bulgaria si Tracia fura pustiite, iar locuitorii nu mai gasira adapost decat in orase. Imparatul bizantin- se temu ca Ron-tat-Ili din Balcani s'arputeauni cu navalitorii 4,printre carise gasiau foarte multi din neamtrl lor, cari, parte de buna voie, parte de nevoie, venisera, In cete de calari, inarmati cu arce, dupa modul tataresc, si astfel acesti sarmani locuitoride munte fura manati pe vreme de iarna in Asia, pierzand cu acest prilej cea mai mare parte dirt micul for avut6.

1 Pahimere, I, pp. 231 si urm., 345 si urm. 2 Jiretek, 1. c., p. 276, nota 21. ePahimere, pp. 433, 467; II, p. 265. 4 Cf. Niehitor Gregoras: of bap 'cob laspou Mccoacvidtaf.... 'AXivor, ('AXcixot ?). MccaoccidTca trebuie pus in IegAtura cu of 7cdpccv "Rnpounorm of op.ocncevo: To% 4x60a.c; la Cantacuzlno, I, p. 465: of 8i1 xat xpurnavot Tu-rxivorra;, avedisv Inn=TryPLOL(Cf xeipt c@v Exu@cuv incaxed.v.ze.,7adiccac pgvaboiAsoaav axornsg, tnv bd lythp.nv czkovopicqecett xectelitflptoaxev Eopeacc xect Telv tcasi3thv aXAcerpicooK ;1, p. 204. Pahimere, 11, pp. 106-8.

195

Dar pe la sfarsitul veacului 11 ajunse si pe Nogai ceasul rasplatirii, si chiar dela unul de-ai lui. Un alt fruntas al stepei se ridica Impotriva-i, Toctai, un barbat care se putu cura.nd fail cu o inrudire bizantina, pe jumatate Imparateasca ;Nogai fu invins si ucis. Fiul sau, Ciuchi, ginerele Tarului bulgaresc Terterii, care, acesta din urma, Isi cauta in -aceste vremuri groaznice un refugiu la Adrianopol, dar nu fu primit de Imparatul Rasaritului, fiindca acesta nu se incumeta sa-si iea pe seams asa ceva, Ciuchi incerca sa intemeieze stapanireatatara in Bulgaria, dar cumnatul sauItprinse si puse pe Evreii din Tarnova sa ucida miseleste (1295) 43drasla lui Nogai 1. in sfarsit se limpezira aceste tulburari, si Teodor Sventslav, cumnatul ucigas, purta aproape treizeci de ani coroana bulgareasca. Totusi el nu stapani -tara intreaga : stapanirea dela Mare a lui Mytzes 2 disparuse inteadevar, dar in Vidin se alcatui un anti-Tarat. Stapanitorul bulgat cu care Stefan al Ungariei avu de dus lupta era un anume Sfentislav,

1 ibid., p. 262 si urm. ' Jireoek, Gesch. der Bulgaren, p. 270 nota 3. 8 Cf. Pahimere, 1, p. 181, diplomele citate mai jos si Jire6ek, 1. c pp. 275-6. ' Daniil, istoricul sarb, la Jireeek, 1. c., p. 282.

196 Voevodul «Ungro-Vlahiei.. Mihail se razboi chiar de la inceputul domniei cu dusmanii sai,avanci aliatiEt; 067%popsavoy 1: tocmai se Intemeiase un Stat romanesc unitar dintre Romanii cari erau socotiti ca traind supt stapanirea nominala a Coroanei unguresti, si acest Stat dovedi suzeranului, supt acest Basaraba (Basarab)2, in anul 1330, ca putea birui si fiinta neatarnat. Basarab isi avea resedinta In Arges ; apartinea prin urmare ramurii lui Seneslav cel cu nume sarbesc, si era un fiu al presupusului fecior al acestuia, «Tocomerius., Tihomir (cf. numele lui Tih, tatal Tarului bulgaresc) sau, «pe crestineste., Ivanco (lancu), un nepot al Voevodului ce domnia la Rasarit de apa Oltului intre 147-1251. Ostasii lui erau aceiasi «Alani., «MaSageti., «Geti., cari se laudau dupa moartea lui Nogai cä ei castigasera de fapt biruintile ce i se atribuiau aceluia : prin mijlocirea episcopului de Vicma trecura ei atunci cu luntrile for peste Dunare, cam vre-o 15.000 la numar, si savarsira multe ispravi bune si rele 'n Imparatia greceasca 3. Dar cum putu el sa-si Intinda puterea peste «cnezatulh vecin, unde domnise Litovoiu, si sa inlature pe banii unguresti din Severin ? In parte prin Insusi sprijinul inconstient al Un- gurilor. Marca ardeleana era nelinistitaInca si dupa luptele din 1260: pe la 1270 biserica epis- copalA din Alba-lulia fu arsa de catre Sasii vesnic dusmanosi fata de dansa, inteo mare expeditie de razbunare, de altfel necunoscuta4. Mid in 1272 ajunse la domnie LadislaualIV-lea,

' Cantacuzino, 1, pp. 175-6. ' Cf. Talaba, Tancabl (TancAbeti). 3 Pahimere, II, p. 268i urm. 4 Zimmermann-Werner, I, pp. 132-3.

-- 197 Litovoiu si fratii lui, tinuti pana acum in frau de Stefan, nu mai voira sa plateasca, pentru tara Hategului, de sigur, acele redditus regale, ne- Implicand vasalitate, cand Polonia le dadea Bos- niei, pomenite Inca in 1247 si 1251. Poate ca ei erau in alianta cu iBulgarii din Vidin,si chiar Dorman un vechiu nume romanesc, dovedit si istoriceste 1, impotriva caruia regeler-'n persoana porni la lupta, se numara printre prietenii lor. Un «magistru. Gheorghe, fiul banului Simon, care traia Inca 'n 1331prin tinutul Tarnavelor, e trimis impotriva lor. Dar Litovoiu cazu in lupta, si fratele sau Barbat 2 trebui sa-si rascumpere cu multi bani liberarea din captivitatea ungureasca. Din manile acestui Barbat,prin lupta sau prin intelegere pasnica, poate chiar printr'o Incuscrire, a capatat foarte probabil Basarab tara de la apa Oltului si a Iatemeiat principatul «Transalpinei., cum II numesc Ungurii, al «Terii ungro-vlahice., cum it numesc Grecii si Slavii a. Stingereadinastieiarpatliane fu o intamplare prielnica,ce folosicu atat mai mutt,cu cat o noua Casa domnitoare capata abia dupa indelungi lupte recunoasterea: cand Ardealul lntreg sta supt arme pentru a sprijini pe regele german Otto de Bavaria in contra concurentului franceso-neapole- tan si cand puternicul stapanitor al terii, Ladislau, Voevoduf Transilvaniei si Solnocului, ilridica pe scut, dinastii transalpini isi putura urmari neba-

' V. loan Dorman, sub-comandant In castelul Crasov, 1364 ; Hur- anuzakl, 1', p. 88, no. 64. ' Numele e foarte des prin cercul Iniedoarei. V. si Raul-lui-BArbat. "8 Hurmuzaki, 1, p. 394, no. 434 ;p. 449, no. 493.

198 gati in sama si nestanjeniti propriileforplanuri de organisare ' Inca din anul 1291, dupa un timp de tulburari, cand, intocmai ca in 1275, se intalnesc treibani de Severin de-odata, apare iarasicomandant al Severinului viteazul invingator al Bulgarilor, Lau- rentiu 1--,fiulunuimeritos Voevodtransilva- nean cu acelasi nume 2) care dupa pustiirea Ta- tarilor ingrijia In numele regelui de restabillrea culturii terii 3. Laurentiu mai avea si demnitatea de comite al cetatilor Keve si.Crasov si al pamantului d'imprejur, era deci un puternic capitan de margine In regatul Ungariei4. Aceasta se intampla pe vremea cand ultimul rege din 'neamul Arpadienilor veni In Ardeal, pentru ca in persoana sa hotareasca din nou lucrurile de acolo. Laurentiu muri probabil nu mult dupa aceia, si, prin tulburarile urmatoare, gasi un urmas in carmuitorul roman de pe ambele maluri ale Oltului, care ajunse astfel .stapanitor al Bana- tului de Severins 5. Marea rascoala a Sasilor ardeleni impotriva lui Carol Robert, invingatorul lui Otto, rascoala car necesita aparitia personala a nesuferituluistrain, si care deslantui pentru mai multe luni anarhia la hotarul Carpatilor, preceda numai cu sase ani razboiul pentru neatarnare al lui Basarab, La umbra acestor doua puteri in decadere, cea ungureasca si cea bulgareasca, tanarul Stat roman «transalpin.,

2 Ceia ce povesteste cronicarul stirian Ottokar despre o capti vitate a lui Otto la Voevodul valah*, se razima pe o naratiune contemporana, Mots. Germ. Hist., Deutsche Chroniken, V, 1-2.Cf. Rovista istoricd, an. 1920, p. 1 si urm.; 1921, p. 1 si urtfi 2 Zimmermann-Werner, I, pp.136-7. 3 Ibid., p. 71, no. 79. Hurmuzaki, I, p. 519, nr. ccccxx. 5 Asa se numeste urmasul sau, Mircea, in cei d'intaiu ani al yea cului al XV-lea (Hasdeu, Arh. ist., I, p. 98; Venelin, 1. c., p. 23).

199 de la DunareigiMalta semet cap'ul, cautand nerabdator aierul liber al neatarnarii, soarele stralucitor al luptelor biruitoare, pentru ca sa poata respira liber si sa se poata desvolta. Inainte insa de a trece la povestirea luptelor pentru neatarnare este necesard o expunere a situatieiteriisi oamenilor, a moravurilor stApa- nitoare, a ideilor conducatoare si a sentimentelor mai puternice. Caci, and voim sa pricepem desvoltarea unui popor, trebuie sa.-i cunoastem mai intaiu particularitatile, adeca Insusirile care, mai ales aici, la aparitia clara, istorica a unui nou neam, con- lucreaza cu factorii politici, rAzboinici si culturali. inteaceasta Insa trebuie sa avem in vedere mai mult inlantuirea interna decal succesiunea crono- logica.

Partea a doua Viata economics si culturala a poporului romanesc CAPITOLUL I. Pastori er5tacitori, si plugari asezati. impartirea populara a Romani lor In locuilorii dela munte, munteni,*iilocuitorii campului, terani. Ca popor de plugari si pastori, asa apace neamul romanesc in pragul istoriei sale. Dar intre pastori si plugari nu este o granita bine hotarita. Chiar Aromanilor din, Pind nu li era cu totul strain phi- garitul pe propria for Carina aceasta o si arata intr'o anumita masura vocabulariul for privitor la munca si produsele campului. in satul de pastori de la, munte, unde de objceiu locuiau femeile, copiii si batranii «muntii aromanestiv se chema tinutul acesta la Romanii din Pind, scurt cmante/e., fara calificativ, la Romanii din Nordul Dunarii,ocupatia tuturoi locuitorilor nu era unasi aceiasi. La Nordul Dunarii 1, barbatii se coborau cu, turmele care hranesc si Imbogatesc., abia la sfarsitullui Iunie, de Sf. Petru si Pavel, spre ses, unde ramaneau tot restul verii, toamna si iarna, pentru a se

1 Pentru starea lucrurilor in Tesalia v. mai sus ;aicifamiliile locuiau in valea ocrotita, nu pe muntelepropriii -zis.

202 Intoarce acasa numai odata cu primavara Inverzita, de Pasti si serbatorile ce urmeaza 1.Aici locuiau ei laolalta cu femeile for timp de trei luni incheiate, Tar nuntile si petrecerile lidadeau totusi ragaz sa puna mana si pe plug si sa-si ajute neamurile la munca grea de primavara, pe care o aduce cu sine samanatul in stramtele vaisi peinaltele podisuri. De altfel sorocul de trei Juni n'are 0 valoare generala: Domnii romani se plangeau in veacul al XVIll-lea Ca pastorii ardeleni, Ungurenii, adeca acei veniti din Ungaria, parasiau nu rare ori pasunile, odata cu venirea iernii, pentu ca sa se intoarca acasa, dupa ce luasera tot bunul vailor cu oile for 2. Locuitorii statornici ai satului nu erau de altfel surguniti pe stancoaseleinaltiminero- ditoare : aproape nicairi inveselii Carpati nu se Intalnestetrista stanca plesuva din muntii Dalmatiei sau de pe culmea Pindului, unde omului salbatacit Ti e sortita o viata numai de pastor sau de haiduc. Aici, din potriva, pamantul e peste tot potrivit pentru agricultura. Nu numai conclusia logica, ci si faptele, stari de lucruri clovedite prin hrisoave, duc la aceasta ob- servatie. Despre viata poporului romanesc in Car- pati in vremea mai de demult ni dau deslusirile trebuincioase documente ardelene si moldovenesti, contracte si scrisori particulare. In Scaunul sasesc al Sas-Sebesului Romanii poseda «ocine»si cer tot mai mult de la seful strain al ta'rgului, si cu toate acestea pastoriiisi mana turmele pe pa- rnantul vecin romanesc, unde pe basa invoielilor sunt primiti in schimbul unei dad foarte mici. Nu

1 Marian, Nunta la Romani, pp. 73-4. 2 Studit f i documente, V, pp. 157-8, no. 105.

203 departe de muntil Bihorului populatia Scaunului dinOrastie arata o deosebitaaplecarepentrti munca la camp, si acesti eretici greco-catolici sunt invinuiti ca ar avea de gand sa se aseze cu incetul in sessiones christianorum; ca «birnici ai regelui., satenii romani cer locul de ogor, care era de impartit in urma daramarii unor case'. to Scau nul de odinioara al Brasovului, unde, inainte de venirea Sasilor inArdeal,Romanii,ca urmasi ai Slavilor, aveau o localitate Ivu acest nume, traiau, intocmai ca in marele sat, cat un targ, Sacelele, numerosi Mocani chiaburi, fara ca pentru aceasta asezarile lor, in casul cand nu ajungeau pana chiar sus pe inaltimi, sa fi avut nevoie de ogorul ye- cinilor. Intr'un alt colt al Ardealului sudic, in Ti- nutul Sibiiului, unde orasul sasesc, -Hermannstadt, poarta si acest nume bastinas, ce suna slavoneste de Sibiiu, si e incunjurat si ocrotit de un brau de curate si infloritoare sate romanesti, de cel mai frumos tip national, lipsa vremelnica a barbatilor, dusi cu turmele for la cMuntenix, de cealalta parte a muntelui, nu stinghereste catusi de putin exploa- tarea bogatului ses de la poalele Carpatilor 2.In. cvidicul. din preajma Bistritei, o interesanta veche asezare saseasca in departatul si singuratecul colt nord-rasaritean al terii ardelenesti, in nemijlocita in- vecinare cu Moldova primelor timpuri, pastorii iese- la ming, dar, Pe langa oi, cal, .boi, capre, bogatia Mocanilor romani, cari ocupa un intreg tinut bogat, consta si in ogoare, pe careei benumesc locuri, moine (pe slavoneste), si pecare cultiva.

Cf. Amlacher, Urkundenbuch der Stadt and des Stuhles Broos, Sibiiu 1879, in; lorga, Sate ci preofi din Ardeal, BucureVi 1902, p. 106aiurm. lorga, 1. c., p. 118aiurm.

204 vechea hrana nationals, meiul si hrisca1. Inmun- tosul Maramuras, Romanii, cari in cea mai mare parte ocupa laolalta cu Rutenii muntii si vaile, nu au in mai mica masura decat privilegiatii hospites unguri si sasi ai regelui parte dincterrae arabiles, 2; cpossessiones. ale for cunt pomenite in hrisoavele regale alaturi cu ale celorlalti3. In coltul nord-vestic al fostului principat al Mol- dovei exista pans la ocuparea Bucovinei de catre Austria o obste teraneascace cuprindea douasprezece sate sau catune mai mici si cateva grupe de munti, Campulungul. Membrii acelei obsti ocupau o positie in deosebi de favorisata in ce priveste darile si erau carmuiti de slujbasiproprii, in parte alesi,in tot casul bastinasisi cu trecere in localitate. Ei erau mai ales ciobanipi-pi platiau darile mal mult in turme de oi, care erau predate anual Domnului pentru plata haraciului la Poarta. Dar, cu toate ca ei, ca pastori, se jaluiau mereu de greutatea. hranei for in niste .locuri sarace, rau asezate, totusi cu secureb.in mana igi curatiau mici livezi si ogoare in maretele paduri batrane din apropiere ;in aceste curaturi,lazuri, runcuri4, rodul asprei for munci, gasiau tot ce li trebuia pentru hrana oilor for Campulungenii se coborau numai rare ori, exceptional, in vaile marelor rauri si samanau atata grau, mai tarziu atata porumb, cat li trebuia pentru nevoile casei. Astfel deci, prin cunoasterea adevarateistari a poporuluisi a fedi, cade prejudecata istorica despre vesnicele si fara de tel ,rataciriD, provoca-

1 Studiiftedocumnente, V, p. 382 $i urm. 2 Mihdlyi de Ap$a, Diploarne maramurepne, 1, p. 8. 8 Ibid., passim, V. G. Popovici, in Convorbiri literare, XXV, p. 706 $i urm.

205 toare deconfusii,alepastorilordincaris'ar fi alcatuit in mod exclusivneamul romanesc in evul mediu. Pastorii romani erau numai o parte din numerosul neam si aveau pentru hrana turmelor for un tinut de folosinta destul de marge- nit, pe care fiecare generatie it lasa celeilalte. Multi nici nu iesiau macar din locurile for de adapos- tire in munti, ca de ex. feranii din Campulung. In documentele unguresti gasim alti oameni cari nu cereau nimic mai cu aprindere decat saca- pete ca loc de pasune pamantul hotarit pentru Sasi si platiau in schimb noilor stapaniaipa- mantului un cterragium0). Aromanii, cu toate ca se deosebescinoarecare masura de acest tip, sunt totusi foarte de aproape inruditi cu el, alcatuiti din aceleasi elemente etnografice,ca c farama razletita 'n departare din sinul poporului romanesc unitar ;felul for de viata e determinat de conditiile naturale proprii cuiburilor for din Pind, si numai in timpul din urma pastori de acolo au patruns exceptional pans prin cBosna., Bosnia 2. Vlahii cari sunt pomeniti In veacul at XIV-lea ca proprietari vremelnici sibirnici ai pasunilor, dar si ca plugari si proprietari de podgorii, nu trebuiesc socotiti ca urmasii elementului romanic din Moesia, care element, represintat fiind mai bine In aceste tinuturi, si-ar fi pastrat aici positia,ci ca Aromani din imprejurimile Prizrenului 3. Sunt aceiasi locuitori de munte cari sunt aratati in traditia istorica a Ragusei ca pastorisi carausi,eVlachi

1 Zimmermann-Werner. I, p. 80. 2 Papahagi, Din literatura poporalci a Arominilor, p. 938. 3 V. Zaconicul lui Stefan Dusan, editia Novacovici, si comentariul romantic al lui Hasdeu in Arh. igtorirci,III.Cf. si, hrisoavele lui Stefan Uros al II-lea In Spomenicul din Belgrad, IV (1890) ; o lama- rire a lui I. Bogdan In Cony. Liter., XXIV, p. 488 si urm.

206 de montanea,. Acesti Macedo-Romani,despre a caror tara se vorbeste in documentele maisus po- -tnenite ca «partes Vlachie0, acestirepresintanti ai elementului romanic de odinioara dinDalmatia si [Lida, se gasesc de-a lungulcoastei Adriaticei pana la. Zengg (Senj, Segna). Ca Morlahi,Uscoci pana in Carnioliaei au jucat, dupacum se stie, in veacul al X VI-lea si al XVII-lea, in razboaieledintre Venetia i Turci, un rol carese poate asamana cu acel al vechilor Iliri inainte de Infrangereafor de catre Ro- mani. in lupta Casei de Habsburgimpotriva Turci- lor, Romanii din Bosnia isi faccunoscut numele prin foc si parjol si prin spionaj in tara dusmanului:ei sent impartiti in cete 2), conduside voevczi, cnezi si harambaci, §iau printre ei preoti si episcopi 3. Toti acesti Vlahi si Morlahi uitaseraInca din vremea de atunci limba for romanica si-si insusisera pe cea slavona. a numerosilor for vecini: numai in numele for genericde «Valachi,, «Balachi,, -«Wlahones,, in unele cuvintepastrate si In nu- meteforde bofez :Radul,Paunovici, Dragul, Francul, Barbul, Barbicietc., li se mai poate .recunoaste origina. Scrisorile for «tirulice,,prin care in anul 1596 jurara credintafata de crestinatate si represintantaei, monarhia habsburgica, erau fara indoiala scrisepe sarbeste. Cu toate ca au -o organisatie care aduce putincu a Romanilor Aromanii nu cunosc numele de cnejisivoevozi

1 lorga, Notes et extraits, 11,p. 69. Mai ales JireOek, Wlachen und Maurowlechen in den Denkmaiernvon Ragusa (Sitzungsber. der bbhm. Gebellsch der Wissensch.', 1879). 2 m T sc het t a.' 3 Cf. Bidermann, in Mitteilungen des hist. Vereinsfar Steiermark, %xi, Graz, 1883, p. 3 si murk und im Warasdinerurm.; Grenzgeneralate.Inedite Die Serbenansiederungen in Steier- Agram. in Archiva din

207 §i stint obisnuitisa recunoasca numai capetenii straine , acesti Uscoci vlahicidinDalmatiasi, Carniolia,Caradehotar,siBosniasau Sla- vonia par totusi sa fiemai degraba o ramura ra.masa in departare a acestoradin urma decat sa aiba vre-o Inrudire de sange mai apropiata cu locuitorii de pe termul Dunarii. Mai departe, si pana astazi se gasesc in Istria le- rani roman' cari, locuind in aproape noua comune ale peninsuleiCastelnuovo, Pisino, Alb ona, etc., nu §i-au pas trat numai numele for national de Rumeri derivat prin rotacism din Rumeni (ei sunt numiti de vecinii Slavi in batjocura Cici sau Ciribiri,dupa unele cuvinte din vocabulariu1), ci in parte si felul de a vorbi din vechime, mai ales in generatia mai batrana. Filologii socot felul for de a vorbi ca un dialect special,o a treia ramura a limbii romanesti, in care se cuprinde si cea aromaneasca, dar, prin felul cum trateaza pe I intre c, g §i o vocala, prin pastrarea lui A, prin forme ca miarti, reace, in loc de «miere., «rece., In care, ca si in limba aromaneasca, nu se gaseste prefacere in anumite casuri a diftongului ea in e, ,prin inlocuirea lui 6 prin t, etc., prin toate acestea se deosebeste acest dialect de limba romaneasca asa cum e vorbita astazi, pe cand tocmai in acestea se poate gasi o asamanare cudialectul aromanesc 2.De alta parte, Rurnerii sunt numiti «Cicerei= de catre veciniifor slavi,In tnijlocul carora erausa se pierda, uitandu-sidin ce in ce mai mult limba. Cuvantul, a carui explicare s'a incercat adesea

i V. si Popovici, in Romania, an. 1903. $i in documentele lui $tefan-cel-Mare, ed. Bogdan, este on .Rumar, Bodea. 2 V. Philippide, Introducere in istoria limbii .i literaturii roma' ne, Iasi 1E88, pp. 28-9.

208 in zadar, nu este poate altul decatTintar, o porecla care se da Aromanilor de catrestrainii ce-i Incunjura, pe langa cealalta poreclade «Cuto- vlahi., Romani sontaci, adeca simplu:Romani de la munte, de oare ce isi pastreaza§i la ses si §i in orase mersul for greoiu 1(daca «Cut.hu trebuie apropiat, ca o porecla, .de Mot). Numele de Tintari fie ca a fost nascocit de Slavi, de Greci on de Turci nu se raporta. In niciuneas laparticularitatea Macedo- siIstro- romanilor de a prefacepe c, care nu Ii e cunoscut nici Grecilor, int.Acesta este mai curand unul din numele enigmatice cu care sunt poreclitiMun- tenii, mai ales pastorii, de locuitorii dela§es, §i corespunde in oarecare masura explicatieidate mai sus, de esontaci.. Pastorii depe malul stang al Dunarii,Romanii ceimulti, se simtei in§ii ceva deosebit de locuitorii de la §es, stapanii (arinei, ferii §iai MIN. Ca stapani ai muntelui§i tot odata usufructuari ai §esului,ei se socotesc ca mai de neam si muncesccu mandrie muntele, patria lor.Exista §i deosebiri de limba intrepastori si terani : asa locuitorii culmilor §i vallorBihOrului au expresiuni locale care sunt, ce-i drept, intelese aiurea, dar nu Intrebuintate 2. Imbracamintea,iarasi, nici ea forma, nicica material, nu este aceiasi : pastorii poarta pantaloni strimti, foarte lungi §i Incretiti,cari se chiama ifari, cunOscuti Inca si In regiunea deluroasa a Moldovei,nu insa in §esul unguresc §i al Terii-Romanesti. Teranul, locuitorul

1 Cf. incA asupra Istro-Romanilor loan Maiorescu, Itinerariuin Istria, 2 edifii fn 1874 si 1930 ;Miklosich, Wanderungen gi Rumu- nische Untersuchungen, I, In Memor. Acad.'Viena, XXXII, 1881 apoi Byhan, in Anuariul Seminariului romanesc al d-rului Weigand din Lipsca, vol. VI; Popovici, in Studj di filologiaromanza, IX, p. 26, I V. Francu $i Candrea, Romanii din Munii Apuseni, Bucuresti1898.

209 de pe langa ape, In Ardeal, dincolo de epadure., din spre Tisa, in Tara-Romaneasca si Moldova, da vecinului, care-i este oaspete in timpul iernii, numele de muntean, padurean, adeca locuitor al muntilor si padurilor i,dar mai de obiceiu pe cel de mocan sau mot, adeca unul sau altul din aceste nume dupa inaltimea la care se aflasalasurile locuitorilor de munte si dupa portul corespunzator acestor imprejurari locale. Prin ratacirile sale In spre Sud-Est, in Dobrogea si Basarabia, unde se desfasura intinsele campii goale, napadite de salbateca iarba innaltarrnocanul si-a castigat in deosebi o mare faima ca pastor clasic. Cu porecla aceasta de mocan si mot, data conducatorului de turme, trebuie sa se puna in legatura si numele de Cincer, Tintar si Inca si mai mult numele de &NI la obarsie de sigur Hut la care s'a adaiigat mai tarziu articolul, ajuns cu timpul de neinteles , care se da mocanimii slavisate din Nordul Bucovinei. Pentru mocan si mot, plugarul legat de campul sau. si nevoit sa munceascaintr'unapentru a scoate hrana noun, este un teran, dupa cum de obste si sesul se chiama Cara si dupa cum Inca si astazi pastorul din TInutul Brasovului, din Ardeal, da numai rare on Romaniei vechi numele ei de Stat, Romania, ciin graiul obisnuit vechea denumire de tura. in inteles national, pentru el tam e Tara- Romaneasca : pamantul romanese este pretutindeni unde el gaseste in majoritate sau exclusiv oameni cari se pot intelege cu dansul. in toata.Tara- Romaneasca, va canta poporul, nu-i rnandra ca Ardeleanca. Celelalte numiri geografice intrebuintate mai tarziu de carturari si necarturari: Ardeal,

' Silvestru Moldovan, Tard-Rorrigeased. Sibiiu, 1892, pp. CO-1. Itoria poporului romanese. 14

210

Muntenia, Moldova, Dobrogea, Basarabia, Bucovina, Bugeacul, rasar din cunoscute imprejurari istorice de mai tarziu : Ardealul este ungurescul Erdely, tara cucerita de regele pustei; Moldova vine din vechiul nume Tara Moldovei,a carui explicare se va da in curand ;Muntenia numesc Moldovenh fostul principat atTerii-Romanesti, pentru ca pe vremea cand «Tara Moldoveneasca. capataun DQmn, cealalta nu se Intindea Inca, in calitatede Stat, de la muntii inalti pana jos lases; stapanirea dinastiei Basarabilor din Tara- Romaneasca a dat tinutului dela nordul gurilor Dunarii numele de Basarabia, i cucerirea ruseasca Intinse acestnume pana la Hotin, asupra intregii insule dintre Prut, Nistru si Dunarea-de-jos. Pe acest vechiuangelus at evului mediu 1-au pecetluit intaiu Tatariicu numele acela de Bugeac, la stabilirea lor, in Basarabia propriu-zisa, doveditaistoriceste.Bucovina inseamna padure de fagi:in vremurile mai vechi aceasta denumire se intrebuinta numai pentru padure si Inca asa de pterin, incat numairare on se intalneste in izvoare scrise '-. La cucerirea terii de catre Austria, functionarii Imparatesti trebuira sa alba un nume pentru tot tinutul, si astfelse nascu intelesul de astazi at cuvantului Bucovina. In tara, adeca in Tara-Romaneasca, locuitoriise condusesera numai dupa numele raurilor.Obi - ceiul II luasera Romanii, deslocuitoriisiurmasii, pe alocuri, ai Slavi1or la ses, de la acestia din urma, cari impusesera peste tot nomenclatura lor retelei hidrografice si Innaltasera pe malul apelor, pentru Voevozii lor, cetati, gradistile mai tarziu disparute.

ICF. Ulianickij, klateriale pentru istoria Rusiei, Poloniei, Moldovei, Terii-RoondneftieiTurciei in veac.XIV-IV-lea(ruseVe). Moscova 18ST, p. 23.

- 211 - Di Panonia se intampla acela§i lucru cu Ungurii, cand. ei se ivira ca un nou popor in locul Sla- vilor absorbiti :a§a ni spune raspicat Otto de Freising, In veacul al XII-lea, ca Ungurii nu poseda o lmpar(ire sistematica a terii, ci ca impart pamantul regelui for Cdupa ape) 1. In Transilvania, unde Schell, Slavii (Sclavi) cf. numele suburbiei romane§ti a Brapvului au fost numai cu incetul absorbiti, la orice intarire din partea regelui hotarele sunt aratate dupa ape curgatoare, cum se face mai tarziu Si in daniile Voevozilor munteni §i rnoldoveni ; ca §i acolo se acorda «slugii credincioase. a Domnului tinutul dintre doua ape, o insult, cum suna cuvantul latinesc : dupa numele proprietarului e vorba de ,insula Christiani" on insula Ger- hardi2". In gura poporului traiesc §i pana astazi denumirile dupa rauri, de nenumarate on aratate Si de marturiile istoricef fiind date locurilori oamenilor pentru a arata hotarele sau originea lor. In Transilvania, pe langa numele de Ardeal,care n'a Intrat pana acum prea adanc in sufletulpopo- rului, se spune : «pe Somep, «pe Tarnave.,pentru a arata regiuni din partea nord-vesticaa provinciei, dupa apele Tarnava §i Some§ul, ce curgpe acolo. Col-tul sud-vestic, un frumos tinut romantic cu piscuri innalte §i limpezi paraie de munte, unde odinioara era capitala regatului lui Decebal,se nume§te Tara Ha(egului, de sigur dupa vechiuinume al celei mai insemnate ape de acolo, Streiul de astazi ; «terra Harszocz e mentionata §i documen tar intro danie regala din anul 12473. Tara Ha- %egului sta in nemijlocita atingere cu vaile Jiiului,

2 Mon. Germ. hist., XX, pp. 368-9. 2 Zimmerlaann-Werner-Muller,Urkundenbuch, 1, II, supt: insula. * Zimmermann-Werner, I, p. 74.

- 212 - carese chiama cpe Jiiuri, ;dincolode. grantta exists o tara libera a Jiiurilor", care mai tarziu, la intemeiarea principatului Terii-Romanesti, se desfacu In doua judete, Put-de-sus si cel de jos, cu terminologia slava :-.,Gorjiu-Gorj,si «Doljiu- Dolj.. Aici se gaseste, dincolo de granita, un port popular deosebit, care s'ar putea observa si de ceastalalta parte. Un rau cu mult mai mare, puternicul, largul si linistitul Olt, hotaraste pe ambele- sale maluri, atat In Ardeal, cat si in Tara-Roma- neasca, Tara Oltului: possessio Fogras", ducatul vasal de mai tarziu al Fagarasului numele, poate de lafag,e de origine Latina sta langa apa Oltului, intaraOltului 1,Locuitorii Olteniei se numesc In de obste Olteni, dar vechiul judet at Oltului exista si pana astazi in dreptul Slatinei, a veche colonie slava pe malul drept al raului. Acum din tinutul Fagarasului se trece spre Rasarit in Ar- dealul sudic la Tara Barsei, a carii capitala este Brasovul, 4(orasul Coroanei" (Kronstadt); si aici Mut (rivus) a dat numele terii. Marea si cea mai de sama artera a cetatuii de munti ardelenesti este Murasul, si locuitorii satelor marginase se chiama Muraseni. in Tara Ungureasca, la Apus, dincola de innaltimile Bihorului este Tara Crisurilor : acola loculesc Crisenii, cari pentru rnocani si moti sunt ceva cu totul deosebit de cealalta lume romaneasca. Ceia ce se gaseste In Nord-Estul Ardealului supt numele de vidic, adecatinutulorasului sasesc Bistrita, care-si trage numele de la paraiasul ce curge printr'insul acesta este un nume slay cunoscut pentru rauri, era de sigur In vremuri mai vechi, tara Bistritei.

1 Zimmermann-Werner, 1, p. 177, no. 244.

213 Dincolo de munti, boierii maramuraseni de sange romanesc intemeiaza un Stat de viitor in tinutut apei Moldovei, in Tara Moldova. Si in Moldova unele nume de tinuturi,transmise noun din cele d'intaiu tim purl, sunt numite dupa ape : Covurluiu, Tutova, Putna. Aceasta e o regula la judetele din Tara-Romaneasca : asa Arges, Olt, daca nu Te; .Ieorman, (Deliorman, dupa padure, ca In Bulga- ria) apoi :Dambovita, lalomita, Prahova,Ilfov , Inca la inceputul veacului al XV-lea se pomenesc vamesii «Pfahovei0. Caile comerciale se indrep- ;tau si ele dupa rauri si erau numite dupa acestea : asa pe la 1500 duceau in Tara-Romaneasca spre Bacuresti-Giurgiu si Buzau-Braila drumurile Dam- bovilei, Prahovei, Teleajinului 2. CA PITOLUL II Viala ora*eneascif Romanii n'aveau la inceput,targurisiorase : acestea poarta ici si colo mai mutt nume straine, care ne lumineaza asupra originii Tor. In numele {le Baia, dintre tare una se gaseste in Moldova, aproape de tinutul ardelenesc al Bistritei, alta Baia-de-Arama. apartinedistrictuluioltenesc Mehedinti, atreia Baia-de-fier judetului Oorj, si dintre care cele doua din urma sunt cu- prinseinfostulBanat unguresc, recunoastem unguresculbanya,mina, caruiaIi corespunde slavonescul rodna Rodna, asezata chiar Tanga Bistrita. Acum, se stie ca Baia, numita si «Mol- dova.,«StadtMoldez.,«Moldovabanya.3 e o 3 Bngdan, Documente fi regeste privitoarela. relegate Terii-Bu- mattefti cu Brapvul fi Utigaria, Bucuresti 1902, p. 14, no, x. Bela- tale cu Brafovut, I, 1905, pp. 19-20. a Ibid., pp. 135-6. 8 TOrga, Documente romtinefti din Arch. Bistritei, II, p. 130 ; mai ales 1, p. xvi,si in Documentele litsrmuzaki, XIV, p. 292, no. uxxxre,

214 fundatie a .Sasi lorardeleni din Scaunul Bistri- tei. Din partea obstii, a .grofului, ei si a juzilor cari it ajutau, avem destul de multe scrisori catre rudele for din metropola ardeleana ; acestea sunt scrise pana in veacul al XVII- lea nemteste, adeca csaseste». juzii sau grofiiminelor de odinioara pada numele Bender, Kirschner s. m. d. Numele «Banjazrse in trebuinteaza abia foarte tarziu, si, cand un dregator moldovean dateaza o scrisoare de aid, numele orasului suns ungureste .Boia) 1. Un Dorm, moldovean de la.Inceputul veacului al XV-lea,care parteni in deosebi Baia, Alexandru-cel-Bun, dateaza o danie din .Bania.2. Sasiistramutati aid ramasera credinciosi credintei for catolice: in mares biserica a Sf. Fecioare, pe care o apara un innalt turn de piatrasio impodobiaucincialtare,o ctitorie a aceluiasi Voevod Alexandru, odihni supt baptisteriu catolica Doamna Margareta, sotia saw bunica lui. Alaturi fiinta si o manastire, .monas- terium moldavicensersi mai departe, aparain. camp, o bisericuta a Sf. Petru. Pietre comemora- tive inaltate de targoyetii nemti din Baia pentru ai for au fost descoperite acolo in anii din urma 3. Pe Tanga grija de mantuirea sufletului, nu erau insa lasate in parasire nici bunurile pamantesti si placerea mai atragatoare Baia isi avea beraria sa, si poate facand cunostinta ca berea credinciosilor locuitori ai acestui oral prinse gust, pe la jumatatea veacului al XVI-lea, crudul Alexandru Lapus- neanu de aceasta bautura, aproape necunoscuta Mol- dovei 4. Supt acest Voevod inse tat de bere se facea

Ibid, 1, p. 83 ; cf. Hurmuzaki XL Regeste, p. 904._ 2Orest Popescul, Cdteva documente moldovenqti. CernAuti 1895, p. 4. 8Bandini, In .Anal. Acad. Rom.a, XVI. p 243 ni urm. 4 Wickenhauser, Moldawitza, pp. 88, 94, 95; Iorga, Doc. Bistrifel, 1,p. six ; Hurmuzaki, XV, p. 623, no. mcLxiv.

--215 In Baia si caramida pentru fundatiunile pioase ale aceluiasi crud tiran, dintr'un lut deosebit de %Tes- ta 1. Ca «grofii. erau numiti pe romaneste opal- tuzi., de la «Schulteiss., venitprin Polonia, .ca lui Nikolaus sau Georg Kirschnerlise zicea de catre Domni Giurgiuman si Nicoara2, aceasta nu iea orasului caracterul sau strain. In insesihri- soavele aomnesti, Baiesii suntaratatica «Sasii din Baia. 3,si dupa numele for national colonistii au numit localitatea vecina Sasca 4. Asezata foarte a- proape de muntii can formau hota- rulteriidin spre Ardeal, numai la doua mile departare, Baia ramase totdeauna in zilele sale bune o represintanta a culturii straine pe pamant romanesc, siele- mental bastinas Fig. 10. Vechea pecetea Bali. precumpani abia in perioada de decadere. Aceasta se intampla numai abia dupa ce Bistrita Insasi isi pierduse bogatia si infloritoarea viata economica 5. Mai departe 'n jos, in acest tinut dintre Siretiu si Carpati se afla Romanul, pe aceiasi apa a Mol-

1 Doc. Bistrifei,I, p. torn'; Hurmuzaki, XV, p. 610, no. mcxxxix, 2 Hurmuzaki, XI. pp. 911.-4. 3 Hasdeu, Arch. ist., P, p. 102. 4 L. c. 5 Cf. si Studii §i documente, V, p. 69,no. 1;VII,p. 104,no. 8 tpecetea dela Baia cu data anului 12001;1, Prefab;, Lapedatu, in Buletinul Comisiunii monumentelar istorice, II, p. 53 si urm., 04 gi urm

216 dovei, care curge si pe la Baia. Propriu-zis orasul se chiama pe limba de Stat slavona a hrisoa- velor romanschi torg, targul lui Roman, si traditia transmisa de cronicarii veaculul at XVII-lea, Miron si Nicola:. Costin, numeste ca intemeietor pe Ro- man Voevod, din veacul al XIV-lea. Aceasta se potriveste de altfel cu denumirea de novograd, adeca «cetate nouaD, care se adauga Ziseifundatii a lui Roman. Romanul mai apare si supt numele de Targul-de-jos (un hrisov -este datat din u dolnemu tragu), si episcopatul, care se intemeie aici 'Inca ,din veacul alXIV-lea, sezice: «episcopatul Terii- de-jos».Ste-fan-eel-Mare dura pentru apararea targului cetatuia Smeredova si-si avu si aici,ca in mai toate asezarile orasenesti din tara, curtile. Administratia eraaceiasicala Baiasiinfa- tisa ocopie a imprejurarilor ardelene ;pecetea orasului avea, ca si in aceasta din urma localitate, o inscriptie latineasca sau una slavona cu slove latinesti. Fundatorul domnesc poftise la Intemeia- rea orasului, cum era de.altfel obiceiul, elemente straine, si astfel de elemente venisera si din tinutut sasesc al terii vecine, dar sicateva din satele unguresti de la munte, de acestea se gasiau in numar considerabil Inca din acest timp departat. Deosebirea dintre cetatenii unguri si sasi tine pana tarziu de tot si era Inca vie'nveacul al XVII-lea. Nis'au pastrat scrisori de-ale obstii Romanului dintr'o vreme ceva mai veche,sica ocarmuitori ai ei sunt aratati oameni, cari poarta nume hotarit strain 1. Chiar si un «Hrotan dra-

1 Cf. adnotArile din I. Bogdan, Vechtle cronice moldovene§ti inind la Urechici, pp. 262-3 ; Cronice inedite, pp. 5S, 76 ; Bandini, In ,,Analele Acad. Rom.', 1. c., pp 236-7 ; Hunfaivy, Die Buminen and ihre Au- spritche, p. 129, nota 3 :Akelchisedec, Cronica Romanului, I ; Urechia, Sigilografia romilnci ; S'udii f i doc,, V, p. 74, no. lot; Doc, Bistr., 1, p. VII ;11, p. 113. no. 10; Hurmuzaki, XV, p. 83, no. ox.t.itt gi tabla ; Bogdan, .Doc. lui ftefan-eel-Mare, II, p. 317.

217 Boman din targul Roman e pomenit de un hrisov din 1570; dragoman inseamnd translator, talmaciut. Seheia, rano. Roman, veche asezare slava, avea In secolul al XV11-lea soltuz si pargari, iar la biserici mai multi preoti 2. La Nord-Est de Roman, aproape in munti, fiinta. Inca din veacul al XIV-lea, si anume din cei din urmd. ani, o mare manastire, ctitoria unuia dintre cei d'intaiu Mitropoliti ai (Terii Moldovei. ; aceSt vestit lams sfant, anume Neamful; fusese zidit cam In acelasi timp de Petru-Vodd. Musat. Incadin vet cul al XV-lea se pomeneste langamanastire $o cetate, In care resideaza doi parceilabi. Domnii veniau din cand In cand la Neamt, mai mult siliti de necurmatele lupte pentru tron. Supt cetate, pe .drumul spre manastire, se injghebase Incadin aceasta vreme o colonie mai mare, un targ,Si purta si dansul tot numele de Neamt. Un visitator catolic din veacul al XVII-lea gasi In saracaciosul targ, care era acum de mult pe deplin romanisat, treibiserici de lemnale.shismaticilor.(Intre care .biserica cea domneasca unde iaste hramut luiSfetiDimitrie.,zisa si biserica lui *tefan- Vodd." 2), dar .supt lacasul romanesz de inchinare, care era tot de lemn, se gasiau pietrele de temelie ale unei foaste biserici «germane. mai mari, care cu mai multa sau mai putrid exageratie vorbiau locuitorii acestei localitati scapatate de vremea lericita cand Sasii, singurii cetateni ai targului, botezat dupa numele Ior, aveau cinci biserici si se imbogatiau printr'un viu comert 4. In general, aceas-

Uricariul, XVIII, p. 179. V. si Studiiqidoc., VII, p. 378, no. 12. 2 Studii#1doe., VII, pp. 378-9. Studiifidoc., VII, D. 374, no. 3 ; p. 376, no. 9. Bandini, 1. c., p. 240.

218

to e de sigur adevarat: Neamtul sta doarpe povarnisul muntelui, acolo unde trecatoarea Bica- zului duce in spre Bistrita. Pentrua avea 'n mana aceasta trecatoare si pentru a ajunge prin .Tara Moldovei. In valea Siretiului, de sigurca Bistritenii, intemeietorii Bali, asezaserdsi acest loc mai mic de popas ' Chiar si pe la 1600 Neamtul Ii avea o administratie proprie, cu un soltuz si doisprezece pArgari, lintre cari gpargariul cel mare, si langa ei apar si batraniP pentru imprejurimise Linea un balciu, piaici veniau sa cumpere vite pansi terani din Campulung2; insemnarea cumparatorilor se trecea Inteun registru sau catastif a targului8. De la Baia drumul comercial duceape malul stang al Moldovei la Roman, si de aici mai departe spre principatul romanesc mai de vreme intemeiat, al asa-numitei. Teri-Romanesti. Romanulcorespun- oilea,in ce priveste asezareasa geografica, tre- cAtorii Tulghes ; prin cea mai apropiata trecatoare a lantului de munti, Ghimesul, se ajungea, de-a lungul satelor mai mult unguresti, de origine mai veche decat stApanirea tatareascasau de dupa Tatari, pe la minele de sare din Ocna4,1a Bacciu, unde se varsd Bistrita in Siretiu. Targul, mai putin insemnat ca Romanul, poarta un numeunguresc: si aici dureazd pand in zilele noastre o obste catolica.In veacul al XV -lea Bacaul,unde sr asezaserdIncamai d'innainte Franciscanii din Cicul sacuiesc, ajunse re edinta episcopului «latin.

1 0 scrisoare din Neamt In romaneste, in Doc. Bistritei, I,P. 4,- no. vii; Hurmuzaki, XV, p. 753, no. moccuvii. V.51 Studii doe.,. VII, pp. :573-4. 2 .Doc. Bistritei I, p. 4, no. vii ; Hurmuzaki, XV,p. 753. no.lacccer..v11. 3 Doc. Bistrifei, I, p. 25, no. xxxiit;Hurmuzaki, XV, p. 807, no. liDCX LA, 11I. ' Pe ungureste Akna ;cf.' Vizakraci in Ardeal, cum si Ocnete dirt Tara-RomaneascA si Oltenia.

219 siramase asa, cel putin ca nume, pana In veacul al XVIII-lea 1. La trecatoarea urmatoare a Carpatilor, Oituzul, Unguri nou-veniti intemeiara targul Totrupluisalt Trotufului, pe apa cu acelasi nume, care se coboara din muntele de hotar. Trotusul c localitatea pe care o jafui In veacul al XV-lea oastea regelui Matias al Ungdriei si unde Unguri husiti scoasera. o parte din car tile sfinte in traducere eretica, vechi si foarte rare monumente de limba ungureasca 2. In veacul urmator acesti rataciti se Intoar- sera in sinul Bisericii catolice si sunt aratati de vi- sitatori ca fiii ei credinciosi. Chiar si dupa 1650, cand elementui strain din orasele si targurile romanesti isi pierduse insemnatatea de la inceput in folosul Romanilor, era jude In Trotus, adeca p/tuz, ur& Ungur si catolic 3. In epoca sa de inflorire Tro- tusul era mai Insemnat chiar decat Bacaul,sf se putea scrie in Ardeal, Inca in anul 1538: Bacaul, un oras care sta la patru mile departe de Trotus" Alexandra Lapusneanu si Iamb Heraclid, Dornnt moldoveni din acela0 veac, 10 tineau pentru relatiile forstraineculumea ungureasca a Ar- dealuluiscriitori,died dinTrotus, carinu-si uitasera limba materna5.oltuzul din 1591care intrebuinteaza intr'un document limbaterii se chiama Tamas (Tamas) si apartine prin urmare orasenimii straine mai vechi6. Prin Trotus trecea

1 Stud ii vi doc, 1, Prefab;. Domnul era represintat aici printr'un ureadnic ;Uricariul, XVIII, p. 179. Cf.si Studii§i doc, VII, no. 369, V, 1. Zwei alte ungarische Texte aus einer Hs. der k. bay. H.u.Staats- bibliothek, de Friedrich Keinz, Miinchen 1879. Bandini, p. 212. 'Doc. Bistritei, I, p. xxxviii; Hurmuzaki, XV, D.421, no. DCCLXXX. a Doc. Bistrilei, J, pp. Lxi, Lxvi; Hurmuzaki, XV, p. 539, no. ML14; p, 611, no. mcxL. Hasdeu, Archiva istoria ,11, p. 105.

220 in cele d'intaiu timpuri tot comertul, destul de in - semnat, cu cep mai mare oras comercial at Sasilor Ilin Tara Barsei, cu Infloritorul Brasov, si In aceasta localitate moldoveneasca sedeau vamesii Domnului, pentru ca sa iea vama negustorilor. Dar nu numai negustorii asezati in Moldova sau cei tran- -silvaneni se intalniau pe aceasta tale de comunicatie : regulat veniau din Lembergul galitian Oermani .si mai cu sama." Armeni ;ei alegeau aceasta cale, sigura si scurta, pentru a ajunge la Brasov 1. Positia Trotusului era cu atat mai insemnata, 'cu cat se, putea ajunge aici, la unirea raurilor de hotar, prin doua vai, atat de la pasul Ghimesului, cat si de la Oituz. Insemnatatea Trotusului mai era crescuta Inca si prin minele de sare din apropiere, pomenite ca cocna noastra de la Trotus3 -Inca de Stefan-eel-Mare 2,si is carii exploatatori, Ciangai sau Sangai, din satul de acolo, care pe la 1650 numara trei sute de case, si din alte locuri ale tinutului,desfaceau roadele munciifor camarasului domnesc din Ocna, ba de sigur In- ,clestulau si pe targovetii din Trotus, siInorice cas Isi mancau si beau simbria in catciumele tar- gului3: ciocanul acestor *angai apare semnificativ pe pecetea orasului4. Din Bacau, calea comerciala, care venia de la SucPava si Baia, ducea spre alte obsti straine de mai mica insemnatate :asa se ajunge la Agiud, care 'Privilegiile lui Stefan-cel-Maresi predecesorului sAu P3tru Aron catre negustorii din Lemberg, 1456 i1460; Hurmuzaki, II', pp. t81 690. 2 Bogdan, Dec. lui ?tefan-cel-Mare. II, p 210. 3 Bandini, p. 211 ; Ghibanescu, in Arh. Roc. ilt. fi. lit. din 7ali, IL ip. 593i urm. Cf. asupra acestei obsti 0 Uricariul XVIII, p. 319; Studiovi.-- cloc., VII, p. 91, no. 12; Iorga, Privilegium ,angclilor de la Targu-Ocns, In Ana1ele Academiei Roman, %XXVII, p. 245i urm.

221 e pomenit Inca din privilegiile comerciale ale veacului al XV-lea ca loc de vama pe drumul spre. Tara-Romaneasca 1. Numele obisnuit mai tarziu e tot acesta, Agiud ;si aici ca In Trotus si in alte orase ale drept sasesc-ardelenesc Intalnim unOit/a si un. Sfat de doisprezecepargari, cad, Impreuna cu adausul coamenilor butt' si batrani>>, Ingrijiau de afacerile targului si mai ales dadeau marturii de transmiterea proprietatilor 2. Un conducatoralobstii de acoio pe la Inceputul veacului at XVII-lea poarta, numele Ghince; actul intarit de dansul e scris romane§te§i prevazut cu o pecete cu totul neinte- leasa. Desvoltarea fireasca a Agiudului fu insa 1m- piedecata de vecinatatea Trotu§ului, nu prea departat §i mai bine wzat. Numele Agiud se poate asemana cu Nasaud, Samsud, din Ardeal,§i localitatea e fara indoiala de origine ungureasca; dar viata or4eneasca se trezi aici, tntr'un lost sat,. prin acelai element sasesc pe care-1 gasim in celelalte targuri din aceasta regiune; numal cat la, Agiud caracterul strain at targovetilor disparu mai de vreme ca aiurea:intocasul, In veacul at XVII-lea nu mai existau catolici In oras. Prin hotarul dintre principatele romanesti, asa cum el a fiintat de la sfarsitul veacului al XV-lea incoace, timp de aproape patru sute de ani, orasut Foccani, care era scaunul a doi capitani de judet si mai tarziu a doi ispravnici, are insa un treeut foarte scurt:inanul1738traiauInca nepotii acelora cari se Indeletnicisera odinioara cu agricultura In .satul Stoestii, unde este acum targiti

Dar mural in lirisovul lai Stefan-eel-Mare, /,c., nu Si in- al pre- decegoruluisäu. 3 StUditfidOC.f V, pc 7-8. no,.35; p.,15, no. 67; Revistaistoricti, VII, pp. 220-1.

222 foc§ianiiif. In acest tinut, pe apa Putnei, la poalele Vrancii2, unde Inca din veacul al XV -lea se gaseste cetatea Cracitma, privilegiulcomercial din anul 1460 pentru Lemberg pomeneste, pe calea corner- ciala din spre Muntenia, un loc de vama la Putnag, o localitate ce nu se gaseste mai tarzie. Astfel am ajuns laprincipatulsud-vestic,al Terii-Romanesti. iaici se gaseste ca si in Mol- dova, pe plaiuri sau in regiunea deluroasa de muntele sau muscele, o zona de orase, care au fost mai toate intemeiate prin imigrare din Ardeal, intr'un time- ce se poate dovedi. Prin cercetarea istoriei for se lamure§te tot mai mutt §tirea, care se gaseste intr'o scrisoare papala din anul 1234 si care spune ca in eparhia episcopului Cumanilor (cam de la Buzau pana la Bacau) pseudo-episcopii eretici ai Romanilor ar fi atras de partea for §i «pe cativadin regatul unguresc,atat Unguri cat si Germani (Theutonici) si alti drept-credinciosi, cari vin la ei, ca sa ramana stabili acolo sisa alcatuiasca impreuna. cu Valahii unul §1 acela§i popor43. Trebuie sa fi avut loc o foarte puternica si de lunga durata contopire a acestor felurite elemente populare, o foarte adanca inraurire asupra noilor veniti din partea neamului bastina§ mai numeros, de vreme ce to(i recudo§teau credinta for cre§tina supt aceia§i forma

1 StudiigIdoc., VI, p. 234. 3Cf. lorga, Vrancea fi Vrdncenii, Bucureati 1921. ' V. ai Stud. f i doc., VII, pp. 5),3 ai urm., 313 ai urm. Pentru Odo- bestii vecini, ReViSta istorica, V, p. 224 ai urm. 4 Zimmermann-Werner, 1, p.60-1 : yet nonnulli de regno Ungarle, tam Ungari quam Theutonici et alii orthodox) morandi tausa cum ipsis transeunt ad eosdem, et sic cum eis, quia populus unus facti cum eisdem Walathis, eo [episcopolcontempt°,praemiasa recipium vacramentaa,

223 In Buzau, unde pana foarte tarziu se facu simtita o aplecare spre isolarea de celelalte parti, sudice si apusene, ale principatului Terii-Romanesti, unde se afla laolalta o numeroasa siInfloritoare nobilime de Zara boierii de Buzdu4, isi avea re- §edinta, din veacul al XVI-lea, un episcop, un urmas al mai sus numitilor «pseudo-episcopi..Ora- §u1 sta la poala dealurilor, in valea unui rau care curge din Tara-Barsei ardeleana prin pasul Bu- zaului, numit dupa dansul. Pentru Intaia oara e pomenit Buzaul la anul 1431 2, Intr'o numaratoare a tuturor targurilor din Cara.Ceva mai tarziu scrie din Buzau3 un Domn partialalTerii-Ro- manesti, si patruzeci de ani dupa aceia Domnul muntean Radu porneste cu oastea, pe aceasta singura cale comerciala existents, impotriva dus-, rnanului sau, vecinul moldovean4. Orasul era cunoscut ca o veche asezare, si un calator ragusan numara in veacul al XVI-lea Buzaul printre acele localitati pe care le-ar fiintemeiatsi Intarit cu valuri legendarul fundator al principatului Terii- Romanesti, «Negrul-Voda. 5. In veacul al XV11-lea stateau aici si soldati, caleiraA cari platiau dari mai mici, fiindca erau indatorati la serviciul de ca valerie 6. Ei se aflau supt un cdpitan§i iuzba07, Si asezarea !or acolo sta in legatura eu primejdia amenintatoare a unui atac din partea principilor transilvano-unguri. Comertuln'afostniciodata Cf. Crnnica oficiala a principatului, din veacul al XVII-lea, In Laurian si Balcescu, Magazinul istoric, IV, p. 267. 'Bogdan, Documentepiregeste, p. 23; Bela liite cu Braqousa, p. 38 no. XVIII. ' Bogdan, Doc. vi regeste, pp. 32-3; cf. p. 66; Relatiile, p. 53; cf. pp. 98. 199. Studiii doe., III, p. xxxv. Luccari, Antardi di Rausa, editia din 1605, p. 49. S:udii fi doe.. IV, p. CLXVIII, nota 1. L. c., p. cct.xxxiii; cf. p. 41.

224 prea viu inBuzau :incoace veniau Brasovenii ardeleni, In al caror cerc de interese se afla Bu- zaul, ca sa cumpere vinuri din podgorii ;Vargo- vetii, la randul lor, se duceau si ei In orasul comercial sasesc cu peste, mai mult peste de Du- nare, pe care-1 aduceau din Braila'. Pentru Sasi' Buzaul era .Bozamarkt., sau «Bilssenmarkt>>, caci cel mai vechiu nume pe care-1 detera localnicii orasului suna Bozeu,si samana cu acela ce se da raului si localitatii de peste munti numita dupa. dansul2. Despre organisarea administrativa a Bu- zaului nu stim pana acum nimic : de sigur insa ca_ nu era altfel decat aceia a altor targuri romanesti,incare doar numele .Fo/tuzu/ai moldove- nese apare schimbat in acela de jade, otraducers~ a titlului sasesc. Printr'un alt pas, mult mai Insemnat, se trece dinaceiasi Tara a Barsei in Tara-Romaneasca anume pe drumul care duce prin locurile de vama. Rucar si Dragoslavele, care au ramas cu toate acestea pururi numai "gate cu «oameni domnestiv pentru ridicarea darilor, spre .cthnpul cel lung., uncle targul, numit, dupa aceasta Insusire a pamantului, Campulung, isi insira casele de-lungul paraului, Raul-Targului.. Prin aceasta trecatoare au venit in cei d'intaiu. ani ai veatului al X111-lea ca feu- datari ai regelui unguresc Cavalerii Teutoni, neocu- pati aiurea, spre a cuceri .Tara CumaniJor. pentru crestinism si cultura. Dupa cum am vazuts marea opera n'a izbutitsi Tara-Romaneasca nu ajunse. o Prusie a Orientului,desicavalerii construira, dupa obiceiullor, inCampulung

I Hurmuzaki, XI : Socotelile Bra5ovului; Bogdan, Doc.fi regMe,. p. 295. I Bogdan, I.c., p. 33;Relaide,p. 50. 3 Cf. mai sus.

225 «Langenaue. al Sasilor o cetate sjo manas- tireinchinate Maicii Domnului, o «Marienburg. si un «Marienkloster». Din cetate nu mai ramase in cursul vremii nimic, nici macar o amintire in popor, pe cand manastirea a fost totdeauna locuita ;ba, cand nastavul vremei o prefacu intr'o ruina si cand calugarii isi durara aiurea un lacas, se pastra totusi, chiar sj pana astazi, ye- chiul nume de Cloaster. Cavalerii Teutoni gasisera poate in Campulung cativa colonisti germani, dar numai supt ocrotirea for se nascu in acest loc de trecere, asa de prielnic,o orasenime straina de tara, si in urma un oras, care nu si-a pierdut niciodata pe deplin insemnatatea. Campulungul n'avu, ce-i dreptul, ca Baia si Bacaul, un episcop latin, dar constitutia ba§tinasa, cu un «Groff» sau comes, major, jade §i doisprezece pargari, s'a pastrat mereu, si, cu toate ca acesti credinciosisi vechi tovarasi ai populatiei romanesti vecine isi pierdura Inca foarte de timpuriu limba, ei isi pastrara totusi numele forsasesti sau unguresti, ca Wolf si altele, jar credinta nu si-au jertfit-o niciodata intereselor materials, nici chiar in vremurile de prigonire, ca supt Serban-Voda Cantacuzino (1678-88)4. Dupa. o bucata, de vreme juziifura alesi cu randul din mijlocui targovetilu straini si romani 2. InstitutiaFgocirnanilori) (Gottesmeinner), care segasestesiin suburbia romaneasca a Brasovului, in Schei erau. Ingrijitoriaibunu- rilor bisericesti, e ceva obisnuit lucA pana foarte tarziuIn Campulungul de odinioara, unde «oro- sanii» poarta pana in veacul al XVIII-lea sj nume

1 Engel, Gesell, der Walachei: Relatittaea lui Dumont ; p. 115. 2- Studii g& doe., 1-1I, p.273elurm.

Istoria poporului romdnesc. 15

226 neobisnuite, care suns strain, ca Hantul (Hans), Tamas, Balint, Orban, Blaj (Blasius), Martin. Ca Sasi cunosc siDomnii aceasta populatie de origine cisalpina, acum pe deplin supusa lor. Chiar si in acest time de decadere, targovetiitot se bucura Inca de privilegii fiscale : in total n'au de dat decat 137-50 defloriniungurestisistint scutiti de poverile obisnuite. In veacul al XVIII-lea, urmasii mestesugarilor si negustorilor straini apar ca o stransa comunitate oraseneasca de .catoliciv in targul care se umple din ce in ce mai mult cu Romani. Vechile privilegii ale obstii, date de orapo- satii crestini Domniv erau pastrate asa spune o scrisoare a unui ju-de din 1735 in manastire, si numai cu putina vreme inainte cateva din aceste foarte insemnate acte fusesera smulse din mana juzilor pentru ca csa stie lucrurile si obiceaiurile orasului»'. Cumpararea de pamanturi si proprietati in Campulung era oprita pentru orice neorasan, chiar pentru Domn si manastirea ortodoxa de acolo; numai orasenii isi puteau trece unul altuia averea nemiscatoare. Ei singuri aveau dreptul sa tina baraci de vanzare pe ulita mare a targului si in plata 2. Din vremea veche exista Inca. un act german al Campulungenilor de la anul 15213; tin altul din 1528 e scris latineste4. Si, Intocmai dupa cum era casul cu Trotusul din Moldova, tot asa se luau si din acest oras de granita si loc de vama

1 Studii si doc., I-11, p. 292, no. xtvir. ' V. *i Acte si fragm., III, pp. 81-82 ; Bogdan, 1. c. ;lorga, Inscriptil din bisericile Romaniei, I,p.126 si urm. Lucrarea luiAricescu, Istoria aimputungului (2 vol., Bucure$ti 1855) e cu totul fall valoare. 3 Bogdan, Loc. §i regeste, p. 285, no. cxxxiv. 4 .Doc. Bistr., I, p. -xvzit ; Hurmuzaki, XV, p. 309, no. ni.xvcr.

227 .oameni in cancelaria domneasca ca scriitori pentru afacerile straine. Ora§ul Targov4te, cea mai insemnata resedinta domneasca Inca din veacul al XV-lea, e pomenit in cele mai vechi privilegii pentru negustorii din 'Tara Barsei ca 01-4 (de la ungurescul varos). Chiar pe la inceputul veaculuial XVI-lea locuiesc in Acest punct, minunat mai ales prin situatia sa politica, Germani ca gSchussmann de Thargovistia2. i Greci ca .Frangopol, 1. Administratia era in mana unui jade ajutat de doisprezece pargari ; o biserica si o manastire franciscana fiintau pentru populatia strains. Pe langa acest lacas de rugaciune, -care erainchinat sfantului patron al Ordinului, mai exista si biserica Sfintei Fecioare. Dar chiar in veacul al XVI-lea familiilecatolice erau putin numeroase ;§i, impreuna cu acele ale satului vecin §otanga 2, nu erau nici treizeci, mai mult Sa§i, dar se gasiau printreei §i cativa Unguri de origine -ardeleana. In schimb insa Romanii aveau in Tar- govi§te, care gazduise _mai bine de o suta de ani pe Voevozii lor, o mie de case, adeca tot atatea lamilii. Biserica Franciscanilor nu poseda un pri- vilegiu mai vechiu decat acela al lui Radu-Voda §erban (1601-11),§iSotanga-i fusese daruita abia In al optulea deceniu al veacului al XVI-lea .lepredecesorul aproapenemijlocitalacestui Doran, Mihnea3. Explicatia acestei situatii de slabs Inraurire a orasenimii straine intr'un targ care, to- lusi, trebuie socotitcaopera ei,trebuiecau-

1 Quellen der Stadt Kronstadt,I, pp. 20, 33. 2 Relationi universa/i di Giovanni _Bolero Benese,ed. din Venetia 1596, pp. 94-5. 8 Cf.Actei fragm., I,p. 60 ;Studii §i dot., I-II,pp. 235, 237 nota1 ; 4). 243, no. xxi.

-r- 228 tats in Imprejurarea Ca intaii fundatori din Ar- deal, cari aflaraaici numai slabe inceputuri ale unui targ slay, s'au pierdut curand in populatla sateasca localnica, precumpanitoare, asa !twat nu s'a mai pastrat decat vechea credinta si nume ca Francul,catolicul.In sfarsit se pare ca obstea Sacuieni, care abia mai e pomenita in epoca istorica, a fost trezita la viata de Romani din Secuimea ardeleana Nicio alta asezare oraseneasca strains,adeca. una care safivenit de peste munti, nu se mai poate dovedi in partea de Miazanoapte a Terii- Romanesti. Nici In dreapta Oltului, unde a durat vreme de mai multe decenii o tara de margene ungureasca, nu estealtfel. De unde urmeaza In chip firesc ca aici nil se gasesc orase proprii, ci o vie cale comerciala, cu o insemnata circulatie_ aducatoare de bogatie si ca nu trebuie Sa cautam orase decat ici-colo, de-a lungul Dunarii. Dintre obstile, numite ors', care sunt pomenite In scrisorile comerciale ale celor mai vechi Damni ai Terii-Romanesti cele mai multe au ajuns, dreptul, la o anumita tarie silibertate, niciodata insa la o Inflorire economica. Prin existenta unui palat domnesc sau al unui castel de vanatoare, bucuros sa atraga spre targul sau populatia teraneasca marginasa, satul de pana atunci se innalta la rangul de oras, .side atunci se chema In hrisoavele slavonesti referitoare varob primind, si organisarea juridica imprumutata dela ample adevarate. Astfel .de obsti din mila Domnului, care sunt fundate fara concursul negustorilorside cele mai multe on se afla in tinuturidepartate,

1Bogdan, /. c., p.23 ; liela iile cu Brapvul, 1, p. 39. Judetul se chiarn11 Irma simai departe Sacuieni, prescurtat pe slavoneste : ISaac ".

229 Para nicio insemnatate pentru micarea comerciala, cunt Torprd, unde fu ucis un Domn, un Domn foarte energic, Vlad Dracul (veacul al XV-lea)1 ; Argeftd, cuibul din munti, acel castrum de unde cei d'intaiu stapanitori ai nou-intemeiatului principat i§i aduserA soldatii §i juziilor: varo$ Ar- ghee; Gherghita, insemnata mai ales in veacul -al XV11-lea, cand era populata de locuitoriinar- matiinslujba Domnului ;Pite$tii (de laPitul intemeietor ;cf. Titu §i Titule0), apoi, peste Olt, in Tara-Jiiului, a§ezat intre dealuri, slujind pentru .comertul in mic, Targul Gilortului (Carbune§ti): -el se numia §i Targul Bengal, §i,fiindca Benga ,era un boier localnic cu trecere, se vede u§or ca aceasta e creatiunea unui bogat vasal al coroanei princiare muntenes. Or4elul Torgul-Jilului e numit dupa apa ce curge pe acolo. Pe vremea lui ,Mircea Ciobanul, care domnia pe la jumatatea veacului al XVI-lea, nu eraaici niciun targ,ci 'numai un sat, care apartinu intaiuteranilor, mai apoi insa unui boier, Buzea, care si-1 insu§1, cum- .parandu-l. Mircea confisca boierului ajuns trada.- tor §i fugar proprietatea sa§i,daruind-o unui lavorit,acorda localitatii dreptul ora§enesc. Asa ne.nascu Targul-Jiiului. De atunci incolo pe langa parcalabul satesc apare un judet cu ubi§nuitii sal ,pargari,cari pot fidpvediti pentru intaia oara abia pe la sfar§itul veacului. Cand familia lui Bu- zea, Buze§tii, i§i lua indarat proprietatea, ea capata .§i noul targ si-i lasa, in ni§te conditii care nu ni

I D. C. C. Giurescu a gasit acolo de curand inscripfia unei bise- -rici ridicate de Vlad TepeS 2 Cf. Hasdeu, In Revista Nouei I, si replica lui Xenopol In Archiva sec. §tiint.i lit, din Iali, I. . pentru Ti rgu-Jilului monografialui Stefulescu, TArgul-Jilului 1897, 8%

- 230 - s'au transmis, noul sau caracter, care de atunci nu i-a mai fost niciodatacontestat. Se pare car laurma targulolteansi-acapatat libertatea deplina printr'oinvoiald cu proprietariisai :In orice casorasaniiisi aveau Inca din veacul at XVII-lea toate drepturile pe pamantul lor. Langa un lac bogat in peste, numit pe slavoneste : ram- nic, se ndscu un sat de pescari, orasul Ramnicalut de mai apoi, in judetul Valcii, al lui Valcea, iar la celalt hotar al Tarii-Romanesti un targ fu numit Rainnicul-Sarat, fiindca un lac, ce era intr'un tinut bogat in sare, slujia la adunarea lesnicioasa. a sarii in timpul calduroaselor luni de yard. Tot asa se intemeiase inmuntii Moldovei, cu totul. aproape de ora§ele cu obarsie ardeleana, un oras romanesc, Piatra (defapt :Piatra lui-Craciun 4), .pentru Ca Bistrita, care curge pe acolo, inlesnia a sigurasiscurta cale detransport a lemnului ce se afla din bielsug in stravechile paduri carpatice, ce nu fusesera pan atunci niciodata Inca_ rarite. Locuitorii erau in mare parte platast, cari- si conduceau latele plutecu drugilungi pe rd- pezile valuri si scoborau lemnul tdiat dinplain, la Dunare, unde negustorii bastinasi saustraini asteptau pe indraznetii plaiesi. «Starostele de butnari., cel mai batran dintre butnari, juca aici, bine inteles, un mare rol pe rang $oltuzul orasulai'.. in partea rasdriteand a Moldovei, intre Siretiu, Prut si mai departe pan. la Nistru, care formeaza hotarul rasaritean al terii,intalnim un mare numar de tArguri, care mai toate poarta inteinsele- urmele unei adanci batraneti. Cernautii, un fost sat,

1 Bandini, /. c., p. 305. 2 Hasdeu, Arch. ist., 11, pp. 79 80 ; Iorga, Studii §i doe., VII, p. 91,. no. 11.

231 al carui nume are acelasi silaba finala ruseasca aflatoare in multe alte obsti din aceasta regiune, era un vechiu punct de granitaside vama al principatului Moldovei, Innainte de anexarea provinciei polone Pocutia. Drumul de la orasele comerciale ale Galitieiin spre Sud-Est nu atingea micul targ, dar Inca Innainte de a doua jumatate a veacului al XV-lea o cafe laturalnica, mat tarziu inlocuita prin linia de legatura Dorohoiu- Hotin, ducea prin Siretiusi Cernauti la Came- nita. Targul avea un pltuz sidoisprezece pargari, s1, mai ales dupa ce in acelasi veac Domnii moldoveni castigara tinutul rusesc din Apus, Cer- nautii ajunsera o localitate mai in§emnata, nu numai ca toe de vama si vad de trecere,ci si pentru comertul intern'. Alte orase au o numeroasa populatie germana. Astfel In Siretiu, care e asezat pe raul cu acelasi nume,Ili Bucovina deieri, locuiau la sfarsitul veacului al XIV-lea cetateni cu numele de Czymmirmann, Heinrich Schonebecke ; ceva mai in urma se gasesc numele Kempe si Cun- rad 2 ; in anul, 1402 erau de fata, acolo, in Siretiu, pentru cercetarea unei minuni, Lorenz Springer si mai sus numitul Petru Conrad': pe vremea aceasta exista aid un episcopatlatin, care fusese creat indata dupa intemeiarea principatului moldovean.

1 Stucliisidoc., V, p. 71; VII, pp. 369-70. Ceia ce Wickenhauser a publicat ,supt titlul de Bohotin, oder Geschichte der Stadt Cer- natiz and ihrer Umgegend", I (Viena 1874), nu meritA de loc acest nume :inteinsa se gdsesc cateva documente sl scrisori traduse in lintba germand, iar ca prefatii un curios produs al ocupatiei cu filologia si istoria intr'un colt oarecare de provincie. Cf. pentru Cernauti in veacul al XV-lea si Uricarul. XVII, p. 61. Czolowski, Pomniki livowa z archiwum miasta, 141, Lwow 189-, 1895. °Czolowski, Sprawy woloskie w polsce, Lwow 1891(din .Kwar- tainik historyczny"), pp. 28-32.

232 Mai departe in spre Sud-Est Suceava avea o populatie germand statornica, Inca inaintesi chiar dupa ce ajunse capitals'terii. Sasiardeleni veniau nu rare on la Suceava si cereau dela fostii for concetateni acte de nastere, litterae sau «scri- so,i,, pe basa cdrora capatau apoi dreptul german de -cetatenie in Suceava i.Din parte-li Su- cevenii, prin al cdror oras trecea un mare drum comercial spre terile tataresti si regiunile Dunarii- de-jos, mergeau si ei la Lemberg-Lwow, un emporium de granita rusesc, mai apoi polon, pentru ca aici, dupa aratarea actelor de legitimatie din Suceava2, sa fie socotiti cu drepturi egale dupa iuscivile magdeburgic de acolo 3:«Michel Koler, din Su- ceava vine la Lwow in14664,siInca in anul 1514 scrie in limba germand catre Bistriteni «Sthano Groph mitseinen geschwornenBurgernder Stadt Czocze,5. Tunzatorul de postav(pannira- sor) din Suceava, loan, care apare curand dupa aceia si calatoreste pentru afaceri la Bistrita, nu este, de sigur, judecand dupa meseria sa, un Mol- dovean de basun. 6. In sfdrsit avem oscrisoare din anul 1527 catre ordsenii din Bistrita, care e redactata In limba germand in numele lui « Janusch Tyschler, Groff, myth sampt zaynen geschworen Burgen auff der Socza, 7.

I Doe. Bistr., I, p. vi. 2 Si tot asa din Siretiu sau Roman. 3 lorga, Relaliile cu Lembergul, 1, pp. 11,13,18, etc.; Studii 6 doc., XXIII, p. 434. 4 Iorga, Chilia 1i Cetatea-Alba, p. 288. 5 Doc. Bistrifei, I, pp. x-xi; Hurmuzaki, XV, p. 226, no. ccccviu. 6 Doc. Bistritei, p. xvii ; Hurmuzaki, XV, p. 303, no. DI.-VIII, 7 Doc. Bistr., I, pp. xvii, cx. Actul in Hurmuzaki, XV, p. 292, no. DxXxiV. Cf. s1 Studii f Idoc., VII,p.379. 0 alts scrisoare germand. a unui locuitor din Suceava In Studii 6, docamente, V, p. 609. Una ungureascd a municipalitAtii se aila ibid.,p. 610; Hurmuzaki, XV, pp. 750-2.

233 La Suceava veniau adesea caralecara.u0or germani, cFuhrleute., cari §i in terminologia slavona a tratatelor comerciale sunt Insemnati, dupa ocupatia lor, cu acest nume strain. Dar cel putin -aproapetotatat de bine erau represintate§i carale Armenilor galitieni, ale acestor dibaci negustori mai noi, cari cunopeau peste masura de bine imprejurarile din Rasaritul din care se tra- geau. In veacul al X1V-lea, cu toate necontenitele lupte de aparare §i cu tot slabul §i infampla- torul ajutor din Apus, regatul Armeniei Mici de langa Mediterana cazu in mana 4 Saracinilorz navalitori ai Sultanului siro-egiptean, iar nenorocitii locuitori pornira in corabii, in cete mai mari sau mai mici, spre coasta nordica. a Marii Negre, pe nand altii I§i cautara o nounpatrie'n insulele liarii sudice. In Crimeia, unde stapaniau Geno- vesii, ei se gasiau ca si acasa, si, cand negustori din Tinuturile de Miazanoapte venira Inteacolo cu primejdii mad prin pustia tarn tatareasca, pentru ca .sa cumpere pretioasele produse aleOrientului, bacanii §i marfuri de lux, ei Ii si insotira la intoarcere. Dupa cateva decenii Lembergul era plin de _gra§ii §i oache§ii oaspeti eretici din Asia, can incepura in mod sistematic sa faca utilisabil pentru aceste regiuni comertul cu Levantul. Tot ca in Lemberg procedara ei §i in targurile pana atunci foarte saracacioase ale Moldovei rasaritene, unde In curand Intrecura pe Germanii impra§tiati §i pe Romanii putin inclinati spre comert. Un Asfador, un Ag'op, un Sahak se a§ezara comod in Siret §i Suceava, cu preotii si protopopii lor, §i de aici se ,desvolta mai tarziu un Scaun episcopal pentru Armenii moldoveni. Stapanirea Domnilor moldoveni gasi, probabil Inca dela ivirea ei in Suceava,

- 234 - nu numai.cetateni armeniv,cisi o municipa- litate a for proprie,peo/luzu/§i.ceidoispre- zece pargari ai sai de neam armenesc. in cele mai vechi privilegii ale Domnului moldovean de la inceputul secolului al XV-lea intalnim pe drumul comercial spre Camenita, puternica cetate de granita a provinciei polone Podolia, localitatea Dorohoiu: «Doroguntv. De la Dorohoiu,. cu nameasnic, soltuz §i pargari ', unde se lua vama, se mergea mai departe spre cetatea moldoveneasca a Hotinului, care sta, probabil din tunpul cand se intemeie principatul, infataCamenitei, pe malul drept al largului Nistru cu innaltii pareti stancqi :aici se lua ramas-bun de la vame§ii moldoveni si se trecea in tara regelui. Postul de- vama din Dorohoiu statea mai 1nnainte in Siretiu §i, acel din Hotin in Cernauti, §i drumul corner- cial In sprepartea rasariteana a Poloniei avea prin urmare o directie cu totulalta. Veniturile vamii Hotinului erau foarte insemnate inveacul at XVI-lea, §i chiar veniturile Sorocai §i ale intregii granite nordice din spre regatul vecin erau legate de acestea ' :prin Hotin treceau Evrei siGreci din Constantinopol §i alteora§e cu scumpe marfuri orientale. in astfel de imprejurari este explicabil ca. in umbra castelului, in care intamplator residau si Domni, ca, de pilda,Bogdan Lapmeanu, se nascu o ob*te or4eneasca ; pe lainceputul veacului al XVII-lea ea exista, cu pecete proprie §i un voit (Vogt) alei,carein aceasta regiune tine locul§oltvzului din targurile de munte §i caruia iisunt alaturatidouasprezece ajutoarece se

La 1604; Studii si clot., VII, p, 771, no. 5. Apoi sito a Om b (an. 1658 ;ibid.). 2 Rel. cu Lembergul, I, p. 91 si urm.

- 235 - numesc, aici ca si acolo, pargarP. Dorohoiul, de unde se trage si un puternic boier din veacul at XV-lea, deveni targ si, ca si aici, o administratie' oraseneasca se ingrijia de afacerile obstii, cum se dovedeste prin marturii din veacul al XVIII-lea 2.. Domnul Linea insa pe atunci in Dorohoiu un dregator, care poarta titlul de mare-vdtav, asa lncat pretentiile domnesti asupra teritoriului targului par sa fie foarte vechi 3. Mutt mai insemnat decal Dorohoiul era Boto grnii, asezat mai in spre Sud ,el nu e Inca pomenit in privilegiile comerciale ale Lembergului,si in vremea aceasta era numai un .simplu sat la, posesiunea urmasilor unui anume Botas. Inflorirea Botosanilor, care ajunge 'n curand un targusor bine populat, se poate pune pe sama mai multor cause : In primul rand, satul se afla pe cel de-at doilea mare drum comercial al terii moldovenesti, pe marea artera comerciala care ducea pe la Ra-- sarit de Siretiul despartitor, catre Dunarea-de-jos, catre Chilia si Cetatea-Alba, porturile sudice ale acesteiregiuni.Inaldoilearand,propasirea. terii era indreptata spre Sud-Est,si, pe masura ce oraselede munte saracira,crescu bogatia oraselor comerciale mai tinere din regiunea Pru- tului. Armenii din Siretiu si Suceava nu fura cei din urma cari sa priceapa aceasta prefacere :ei parasira in parte aceste d'intaiu asezari ale lot si Intemeiara in satul «Botasanilory o comunitate

' V. Studii ,si doc., V, p. 81, no. 16; VII, p. 372, no. 7. 2 lorga, Documentele- Cullimachi, II,p. 382,no. 362; Studii p; documente, V, p. 536, no. 28. 8 Studii §i doc., V, p. 73; I-fasdeu, Arch. ist., P. p. 71.Judecatori 'din Dorohoiu la 1459, Bogdan, Doc. luiStefan -cel-Mare,1,p.29. Cf. ibid., 11, pp. 274,280,295. *i un pArcalab, la 1658; Studii §i doe., VII, p. 5, no. 2.

- 236 - armeneasca, la care,ca si aiurea,se alipimai tarziu o populatie romaneasca de suburbie. Tar- govetii aveau un singur Sfat,alcatuitdintr'un oltuzsidoisprezece pargari '.In anul1528 2 Botosanii erau acuma un .oppidumz, si Domnii Isi durara aici una din numeroasele for resedinti, carein Moldova dovedesc numai insemnatatea unei localitati, dar nu o si pricinuiesc.Bisericile Sf. Gheorghe siOspenia sunt datorite evlaviei Doamnei sarboaice a lui Petru Rares 3. Poate ca se facusera si oarecare lucrari de intarire in jurul orasului, cercetat adesea de navaliri tataresti.Abia cu veacul al XVIII-lea scazu insemnatatea Boto- sanilor, din pricini a caror lamurirenu-siare locul aici 4. Botosanii avea ca toateorasele moldovenesti .districtul sau ocolul for 5, care statea poate supt administratia oraseneasca, in tot casul era tolosit de locuitori ca imas. Orasul insa apartinea unui linut strain, carepurta numele dupa resedinta mai veche, Heir/cid, caruia i se mai spunea si 'Bah - luiuli', dupa numele raului ce curge prin apropiere. Aici nu se forma un oras propriu-zis, dar pe la 1650 se mai vorbia Inca printre catolicii de acolo erau cu totii Unguri de cele 1.500 de case pe care le avusera °data'. Cam pe aceiasi vreme .un Domn moldovean numeste pe locuitorii din Har-

1 Hasdeu, Arch. ist., P.t.p. 21; Studii fi doc., V, p. 220 si urm. ; 'VII, p. 121 si arm. 2 .Doc. Bistr., I, p. xvit ; Hurmuzaki, XV, pp. 304-5, no. DLVII. 8 lorga, Inscriptii din bisericile Romdniei, I, pp. 219-21. Inserip- Vile Botosanilor au iesit si separat, cu o introducere 'storied (v. lstoria in chipuri §i icoane, ed. Craiov a). 4 Cf. Studii fi doe., V, p. 649 si urm., undo se cid un scurt is- Uric al orasului. 5 Cf. G. Popovici, Ocoadele iugaene, in Cony. literare, XXIV, p. 1009 $i urm. ' Bandini, p. 251.

237 lau coraeani. ; localitatea insa, unde un predecesor al lui murise cu cateva decenii innainte, in frumoasa-i locuinta detara, o numestetdrg §i recurge, din pricina unui vieral episcopului de Roman, la §oltuz §i pargarii sai'. Ace§ti. Armeni moldoveni stateau in relatii ne- curmate cu metropola galitiana a noilor for colonii §i aveau acela§i ius armenicum ca §irudele din Lwow-Lemberg, unde treceau de-a dreptul ca na- turalisati, pe basa actelor de acasa. 2. Spre Sud- Est locuiau pana la Botopni peste Siretiu si de cealalta parte a raului pana la .Romanum Forum,. Roman, unde se dadeau §i scrisori de acreditare pentru Nemtii din Lemberg 3,Bisericiarmenesti de piatra cele mai multe prov,in din ultimii ani ai veacului al XIV-lea se gasiaulasfar§itul veacului al XVII-lea in Siretiu, Suceava, Boto§ani, Roman, Iasi, cum §i in Galati, Cetatea-Alba si poate *i in Tighinea, unde existenta unei populatii ar- mene0, relativ mica, se explica mai bine printr'o inceata intindere mai tarzie 4. Altistraini,in vremuri mai vechisau mai noun, au pus basele desvoltarii obtilor ora§enqti In partea rasariteana a Moldovei. Urmand apa Bahluiului, carale negustore§ti ajungeau la Cot- nart5. Acum e un satsaracacios, lasat in parasire §i despoiat aproape cu totul de vestitele si producatoarele sale podgorii prin pustiirile filoxe- rei ; odinioara insa era, ca si Harlaul, o placuta

Studii Si doc., V, p. 73, no. xu. 2lorga, Relat. cu. Lembergul, I, p. 11 si urm.; Studii§idoc., XXIII, p. 294 si urm. 3 Ibid. 4Cf. Studii si doc.,1-11,pp. 29 -31 ;Arh. doe. §t. §i lit, din Icoi- V, pp. ..33-334. 6Numele e lust de sigur de la cel d'inta.iucolonist german. Cf. un Cosnar" In Hurmuzaki, 112, p. 729.

238 _reedinta a Domnilor moldoveni, si pentru a sadi vita pL rotundele dealuri arse de soare venira din ora§ele apusene muncitori germani, cari stateau supt un parcalab domnesc ales dintre dansii. A ici intemeieanacronicul§itot atat de anatopicul aventurier grec, atins de suflarea humanistico-apuseana, loan Basilikos, o scoala latineasca si un .episcopat pentru acesti hospites aiterii,trecuti la adevarata credinta 1. De la episcopul pe care 1-a stabilit nascocitorul si romanticul barbat,' n'a ramas decat denumirea de «dealulpiscupului/,sau _simplu : la piscup, pentru una dintre cele mai bune podgorii din imprejurime. Parcalabul Gregor Ros- senberger, u.i om de incredere §icredincios tovara.s al lui Petru Raredin intaia jumatate a aceluiasi veac al XVI-lea, nu ramase fara urm4 localnici sau straini In dregatoria sa. Numai din timp in timp venia Marele-Paharnicaltern, ca sa represinte la cules pe Domn, care avea §i el o parte din aceste dealuri acoperite cu vii.Ob- §tea Cotnarilor ramase compusa pana inveacul al XVIII-lea din urma§i ai celor d'intaiu locuitori germani §i unguri. *oltuzul si cei doisprezece par- gad stateau in fruntea cetatennor, cari, In aceasha vreme de absorbire a vechilor elemente populare straine de catre populatia baOnasa, se chiama Hanos, Francul, Darvas, Wolff, Alner sau Alciner, Galambas, Felten Dorcos 2 si invatau de la das- calul for catolic, intocmai ca tovara§ii for de credinta din Campulungul Terii-Romane§ti, usul alfa-

1 Emile Legrand, Deux vies de Jacques Basilicos. Paris 1885, p. 33; Iorga, Nouveaux materiaux pour servo' a Phistoire de Jacques Ba- silikos Plleraclide, Bucuresti MOO, p. xvt. 2 Cf. Studii ti doc., 141, p. 95, no. 2; V, p. 64;Uricariul, V, p. 403 si urm.

- 239 - betului latin 1. In bogatul Cotnari existau nu mai putin de trei biserici de piatra : parte la podgorii .aveau si Polonii, prin cumparare sau arenda. 2. O- ficial, Cotnarii erau Inca in veacul al XVII-lea un targ, ceia ce reiese de altfel si din administratia-i coraseneascaca marturi se afla in Cotnari, intr'o cearta din anul1612, Marele-Paharnic lonasco, care ea boier de frunte e numit in randul intaiu; parcalabul Pinteleiu, ca functionar administrativ clomnesc, sta. In randul al doilea, si la urma vine §oltuzul Felten si cele douasprezece ajutoare ale sale 3. Unul din acestia din urma e numit pargar- marel §i afara de dansii mai juca un rol si ply- niceru14. Aproape de locul unde Bahluiul sevarsa in Prut, intr'o infloritoare vale bogata, in ape si pe oasta dealurilorcare ocrotiau minunat vechiul oras, sta urmasa Sucevei ca resedinta statornica a Domnilor moldoveni: lapai.Semidocti vreau sa daruiasca orasul cu un vechiu trecut, care se urca pana la Romani ;. mai farziu erau multumiti si numai cu o intemeiere din timpul navalirilor barbare. De fapt lasul a Post la inceput de sigur numai un sat, care s'a numit dupa un teran cu numele de Iro, §i localitati cu acelasi nume se gasesc si aiurea in tarile romanesti, 'Ana departe in muntii -01teniei : asa Valea lasului si Oura lasului in di- ferit9 tinuturi din Muntenia, ba chiar poesia populara povesteste la zidirea vestiteimanastiri a Argesului de un .Ias purcaras.5In cele mai vechi

Cf. lorga, Relat. cu Lembergul, I, 34; Studiti ci doc., XXIII, pp. 332, 336; Doc. Bistritei, 2 Bandini, p. 253. 3 Studiti fi doc., V, pp. 11-2, no. 56. 4 ibid., p. 72. Cf. Gr. Tocilescu, Materialuri, folkloristice,1, p. 25.

240 privilegiicomerciale numele lasului nu lipseste, sichiarla inceputul veaculuial XVI-leael e pomenit ca un targ, cum eHarlaul, ca un al doilea cBahluiu., unde Domnii petrec cateva zile In calatoriile for prin tara 1. Cand Petru Rare§ dada cel d'intaiu precadere locului frumos asezat, Iasul era un targ,si ceva mai tarziuIntalnim ca administrator si acolo,ca laHotin,un «voit»st cjuratii. sal. Locuitorii capatara din partea Dom- nului, care supt dinastia Lapusnenilor, in a doua jumatate a veacului al XVI-lea, deveni oaspetele for obisnuit, privilegiile acum cunoscute: o anumita jurisdictie proprie, precum si drepturi de marturie si asil. In schimb era indatorat sa prefaca. in alb argintcarat, pentru haraciulce trebuia pla tit Portii Otomane, banii, foarte feluriti, pe cari-i varsau inVistieria domneasca negustorii straini, orasenimea tarii siteranii 2. Locuitorii erau intr'o foarte mare parte Romani, dar spre acest punct central al Moldovei, care cuprindea siBucovina de ierisi tara de peste Prut, numita apoi de Rusi .Basarabia., veniau straini din regiuni foarte deosebite si de sange foartefelurit.Uniidintr'insii erau catolici, litre cari cei asezati aici Inca dinteep vreme mai veche vorbiau ungureste ;se spunea insa in secolulat XVII-lea,cand nu. mai erau decat trei sute de acestia, ca obstea ungureasca numarase aita data o mie de capete. Acesti Un- guri erau mai mult podgoreni si locuia unii langa altii 4 i n vinetis., ceia ce ne duce la o origine a targului asemenea cu aceia a Cotnarilor 3. Adausul

I Doc. Bistrilei, I, p. xvit;Hurmuzaki, XV, p. 294, no. DXXXVIII 2 Cf. scrisoarea din 1581 In lorga, Bela(. -cu Lembergul,I,53 (Studii §i, doc., XXIII, p. 565, no. mow) iprivilegiile catre negustorii din Iasi in Uricariul, 11 (ed. a 2-a), p. 31 Si urm.; X, p. 114. 8 Bandini, p. 259.

241 de mai tarziu din terile vecine va fi adus apoi la Iasi impreuna cu cealalta populatie si pe cei d'intaiu negustori si meseriasi. Localnicii apar in veacul al XVI-lea mai ales ca niste carausi. de marfuri. La Apus de Iasi, negustorii cari parasiau linia Siretiului drumul «muntenescr. pentru ca sa apuce cealalta directie, spreTara Tatareasca, platiau vama in Targul-Frumos, acum un murdar cuib evreiesc, in care nimic nu amintestetrecutul. Tdrgul-Frumos nu se afla; ce-i dreptul, tocmai pe marele drum «tataresc5>, si de aceia nu e amintit, de si fiinta supt Stefan-cel-Mare, Inprivilegiile comerciale, dar Incadinvremuri vechi obstea aceasta destul de considerabila sta in legatura cm Harlaul printr'un drum comercial mai mic'. Petru Rare§ facu sa se inalte aici o bisericadomneasca2. Din valea Bahluiului se trece in aceia a unui rau totatat de mic, ce areaceiasi terminatie veche slavona si se numeste Vasluiul. OrAselulVas- luiu are un trecut care aduce foarte mult cu acela al lasului. Si el era un oras de resedinta al Dom- nilor moldoveni, si el adapostia o colonie strains de limbs ungureasca, numai cat era maineinsem- nat decat cellalt. Totusi, Vasluiul era asezat pe drumul de comert, care ducea spre «Tara Tata- reasca. si «Tara Turceascax._pentru aintrebuinta expresiile veacului al XV -Iea , siera de sigur mult mat vechiu decat lasul, asa incat e pomenit In cele d'intaiu privilegii comerciale 3.Un §oltuz era capetenia targului inveacul al XVII-lea .4.

4 Popescu, o. c., p. 8. Cf. Bogdan, Doc. lui &elan-eel-Marc,1, p. 205, an. 1466. 2 Studiipidoe., XIV, pp. 292-3. 3 Bandini, pp. 20 -1 ;Doc. Bistrifei $1 Hurmuzaki, XV, tablele; Bogdan, Doc. lui ;Stefan-eel-Mare, tablele. 4 Studiii doc., V, p. 76, no. 'wt. Istoria poportatti romanesc. 16

242 Spre Rasarit de Vasluiu, aproape de malul Pru- tului, intalnim iarasi un tinut de colnice, unde soarele face sa se coaca intotdeauna frumoasa vita cu yin bun. Pentru a desvolta rasplatitoarea munca de podgorean, venira incoace, poate Inca din veacul al XV-lea, colonistii unguri cari pana astazi locuiesc de-o parte de ceilaltilocuitori ai ora.sului Hug, intr'un sat al for propriu, Cornii, ai ca.rui terani vorbesc, ce-i drept, romaneste, darse recunosc ca Unguri si merg la slujba bisericeasca intr'un paraclis catolic, restaurat de scurtavreme, care sta Inca pe o colina. Trebuie sa admitem ca Husenii romani, dincolo de valea despartitoare, au fost intaiu locuitori de suburbie si mai in urma au ajuns supusi ai bisericii episcopale intemeiate la sfarsitul veaculuiat XV lea,deStefan-cel- Mare, aflator acolo in 1487 si 1502, la 1494-5, in cHusi care e pe apa Draslavatului. 1. Si pana acum domneste parerea ca in numele de Husi ar fi sa se vada o amintire a lui Huss insusi,vechiul profet at Bisericii populare; ba un visitator din veacul al XVII-lea vorbestecu o seriositate savants de prigonirea HusitilorinUngaria de 1V1iazanoapte de catre regele Matias Corvinul, care prin aceasta politicareligioasa a sa ar fi adus Moldovei locuitoriharnici. Dar, din nenorocire pentru teorie, mai este si un alt Husi in Moldova, incoltuleinord-vestic, unde nu exista nicio urma si nicio posibilitate de colonisarehusita. Numele trebuie pus numaipe sama intemeie- torului si stramosului, Husul, Husul,si chiarse pomeneste pe la sfarsitul secoluluial XV-lea

1 Studiipidoe., XIV, p. 255, no. 2; Bogdan,Doc. ha. ;S'tefancel- Mare, 1, p. 483; II, pp. 18940, 379.

243 1n hrisoaveie domnesti de o nepoata a lui «Hu- sul. f. In anal 1650 Husii avea in fruntea sa, dupa sigurul document cunoscut pana acum al targului 2, un soltuz si mai multi oameni buni si batrani" : pecetea poarta o cruce pe tangs semne neintelese3. In Husi casiIn Cotnari, Domnul isi avea un Paharnic 4. La Nord-Est de Husi, pe Prut,infloriaodini- oara localitatea Falciiu, numit in documentele slavonesti mai vechi Falcin, a carui Insemnatate se dovedeste prin trecerea numelui sail asupra jude- lului, in fiinta pan astazi, al Falciiului, care-si are capitala actuala in mai noul Husi 5. Ca nicio alta localitaie libera moldoveneascaafara de Piatra Falciiul poarta Inca si In veacul al XVII-lea denumirea de oras, care e obisnuita In Tara-Roma- neasca, si nu e numit targ. Organisarea lui curat romaneasca samana in1642 cu aces a lasului:- pe langa parcalabul Domnului, care se gaseste 3n alte documente, functioneaza un«volt.cu cloisprezece pargari §i un numar nehotarat de .oameni buni si batrani.. Pe pecetea orasului se afla o cruce. VisitatoriiBisericii catolice n'aveau ce cauta In Falciiu, si de aceia trebuie sa admitem ca orasenimea strains, existents lainceput, s'a pierdut Inca de timpuriu printre Romani! ce

ICf. Melchisedec, Cronica Ilufilor, I (Bucuresti 1869), p. 14; Ghi- banescu, in Arhiva" din Iasi, I,p. 405, sau Uricariul, XVIII, pp. 159-60., Mai inainte era in aceasta regiune targul Sarata (Melchise- dec, ibid.; cf. lorga, lstoria armatei romanefti, I, Valenii-de-Munte, 1910. p, 220). a Cf. Melchisedec, o. c.,1, pp. 34-5. 3 Studii gi doe., V, p. 607. 4 Melchisedec, o. c., I, p.37. 5 Asa erau pe atunci si Botosand cuprinsi in judetul azi mult mai micului HArlau.

244 locuiau In vecinatatel. Pivniceri se afla si in acest tinut de podgorii2. Asupra trecutului Barladalui, BraladBraladul era pana in veacul al XV-lea si un nume de per, soana 3se pot face mult mai multe presupuneri decal asupra oricarui alt oral din Moldova. Des- pre pretentiile rusesti asupra Intregului tinut liber, neocupat, strabatut si stors de cetele de Pece- negi, pana la departata Dunare, bine cunoscuta In povestile si geografia popularaaSlavilor, a mai fost vorba aici, cum sidespre felulin care aceste zadarnice pretentii ambitioase se redusera in cele din urma la nimic. Cand principi de singe felurit se certau intre ei pentru domnie in Inca neformatul Stat rutean de laizvoareleNistrului si cand Ha liciul Incepu acum sa atraga spre el puterea, invinsul isi gasia totdeauna un adapost la Pecenegi si la teranii romani fara stapan : intr'un astfel de cas,cand cineva nu mai era vazut si totusi se stia ca e Inca in viata, se spunea ca s'a dus .1a Dunare.. La cel d'intaiu prilej bun insa in- daratnicul pretendent obisnuia sa se intoarca indarat, ca sa-si incerce Inca odata norocul: aceasta este, de pilda, soarta viteazului Don Quixote dintre dinastii rusi, Ivanco, fiul lui Rostislav, despre care se spunea ca in anii sai de nenorocire ar fig ajuns un Berladnic ; chiar dupa moartea sa, vesnic nestamparatii sai sotide arme erau numiti ,Berladnici. Odata, In anul 1174, acesti franc-tirori ai pra.zii au cucerit un oras cu numele Olesie si principii rusi trebuira sa-ialunge printr'o expe-

1 Studii fi doc., V, p.73; APltiva din Iasi, I. p. 395, Falcin ca mime de om, in Bogdan, Doc. ha ,,qtefctn-cel-Mare, II, p. 215. 2 GhibAnescii, 1. c., p. 559. 8 Uricariul, XVIII, p. 130.

- 245

ditie intreprinsa anume pentru aceasta ;eiizbu- tira dupa o lupta ce se dete langa Dtiina (u Dti- nia). De atunci Berladnicii dispar pentru totdeauna, foate acestea sunt luate dintr'o singura cronica ruseasca, care da numai scurte insemnari analis- tice si care abia daca s'a nascut contimporan cu evenimentele, cel putin nu in forma 'n care ni se Infatiseaza astazi. S!au gasit, fireste,cercetatori cad au stiut sa spuna multesi marunte despre toate acestea, Olesie, Dtinia, etc., dar un cetitor impartial, care tine sama deimprejurariletim- pului, nu va confunda astfel de deslusiri cu adevarul stabilit istoriceste. Din saracacioasele date ale cron!cei nu ne luminam prea mult, de oare ce stirea nu afla nicairio intre8,iresiolamurire. Berladnic are, ce-i drept, o asamanare cu numele orasului Barlad din Moldova ;principii rusi, cand sunt alungati de rudele lor,sunt trimesila Du- nareca la moarte sau In iad, iar despre marii -stapanitorigalitieni se latise faima ca-si supusesera cmuntii unguresti. si satele de pescari de la Dunare 1.Apoi, Dtinia sung bite() oarecare masura ca Vicina dela Dunarea-de-jos ;< Selun., unde a murit Ivanco, ar putea fi mai curand Sulina, de la gura fluviului, decat Solun, Salonic. in sfarsit Barladul apare ca unul dintre eele mai vechi orase din Moldova, si langa el se .afla Incainveacul al XVII-lea 2 o veche cetatuie tatareasca. P,oate ca

1Chanson d'Iyor, ed. franc., passim ; de altfel trateaza cu de-a- mAnuntul despre aceasta I. Bogdan, In studiul sAu asupra unui document falsificat a lui Ivanco, din1134 ca.nd nici nu exista Ha- liciulcatre Mesembrioticand acestia erau cu totul ruinatipen- tru comertul din Galati care apare abia in veacul al XVI-lea, si din alte orase cu mArfuri, printre care sicele ungrice" care nu existau. V. Anal. Acad. Rom., XI. Apoi Studii11doe., V, pp. 596-7. E ciudat, dacA nu tii in seamy interesul politic, cum o falsificare -asa de grosolanA isi poate gAsi ici si colo cate un apArAtor1 fBandini, pp. 201-2.

246 se poatetrage de aiciconclusia ca Ivanco-si avea aici .gradul, sau si ca, intocmai ca un ca- valer-bandit al Tinutului, ca paznic nepoftit peste- pestii, carpones,- de la Dunare din acea vreme, isi indeplinia meseria fata de caralepescarilor.. Dar atat e totul si poate chiar prea Inuit. Totusi un Stat al Braladului si o insemnatate- a acestuia pentru comert cu doua veacuri innainte de intemeiarea principatului Moldovei nu se poate_ inchipui. Ce-a fost Barladul mai tarziu, o dato- reste drumului comercial care ducea de la Lwow- Lemberg, prin Siretiu si Suceava, mai ales insa prin Siretiu, spre porturile«tataresti., Armenii, cari, de si putini la numar, locuiau acolo, venisera dirt orase care, la randul lor,primiserasi ele acest element oriental din Galitia, iar imigra- rea Armenilor in aceasta regiune ruso-polona a avut loc abia in secolul al XIV-Iea. Pe vremea legendarului cavalerratacitorIvancoRostisla- vovici, Liovul si Cracovia, de unde veniatoata miscarea comerciala in aceste tinuturi sud- estice,. n'aveau Inca nicio insemnatate.Innainte de anul 1257 Germanii nu venira in Cracovia, care abia atunci ajunse o civitasl,iarinsemnatatea Lio- vului purcede abia din veaculal XIV-lea, cand Armenii se asiezara aici Tanga Germani. In veacul al XII-lea nu se aflau in vaile de jos ale Siretiu- lui, Prutului si Nistrului decat doar cateva sate imprastiate 'n pustietate, asa cum gasira()stile bizantine Cara: un drum comercial nu fiinta inn, si chiar pe domeniul imperial nu era cu putinta sa se intretina relatii sistematice cu teristraine.

1 Cf. lorga, Istoria comerfului, Valenii-de-Munte, 1915, cap. 1, p._ 80 Si urm.

-247 --

Inca din veacul al XV-lea apare 'n Bar ladun soltuzcucei doisprezece pargariailui,prin urmare o institutie a dreptului magdeburgic: conducatorul se chiama odata Carapoton si era prin urmare un Armean ;alta data numele sau e Dinga. In pecete, obstea aceasta, care duce acum o viata saracacioasa, e aratata ca oras: treig Ballad; se gasesc apoi pe dansa trei pesti zugraviti grosolan, cum si trei stele si un soare :interpretarea heraldica a acestor ,semne nu presinta o deose- bitagreutatel. Tecuciul se afla acolo unde apa Barladului se varstrin Siretiul cu mult mai mare. Ca si Barla- dul, el e o asezare pe marele drum rasaritean, un oras comercial, care se coboara in trecut pana 'n Intaia jumatate a secolului al XV-lea ;Inca'n Invoiala de Impartire a Moldovei intreceidoi fii ai lui Alexandru-cel-Bun, pana atunci in lupta unul cu altul, Tecuciul e numit, in anul 1435, localitate, misto, intocmai ca si Vasluiul : amandoua sunt incunjurate de un volost,o Intindere care tine -de orassi e alcatuita de sigur dintarini, pasune, padure, etc,,pe candBarladulsingur poartatitlulde targ, adeca oras comercial cu plata z. «Localitatea»din secolulalXV-lea, cu postul ei de vama domnesc, decazu foarte de timpuriu intr'un mare sat. Pe la 1650 carmuia Inca aici un soltuz cu pargarii sai, si locuitorii isi spu- neau, dupa documentele publicate, orapni. Pe pecetea cu inscriptie slavona, pe care era prost

1 Studii d a., V, pp. 69-70, 82-3; VI, p. 1si urm,; VII,p. 91, nO. 13,siAl. Papadopol- Calimah, Koala istorica debpre Btirlad, Barlad 1889. Hurmuzaki, Doc., I2, p. 855; Studii doc., VII, n. 90, no. 8. Te- cuciu e de altfel si nume de persoanA (Stuclii§i(loc., VI,p. 445, no. 102),

248 mazgalit, ca sterna a locului,un iepure fugind cu niste picibruse ascutite,se puteacetiInca trag Tecuti, dar cetatenii straini, miscarea si bogatia, tot ce mai licaria Inca In Bar lad si Vasluiu, aici perise 1. Domnii, in masura 'n carese mutau de la o reseclinta la alta, nu veniau mai departede Vasluiu, si acest fapt isi avu si el inraurireasa. Infloritorul bra-port din veacul al XVII-lea Ga- latii,la varsarea Prutului in Dunare,nu exista Inca doua veacuri inainte de data Intemeierii Mol- dovei :el se nascu abia maitarziu din pricina noilor interese economice care se ivirape urma suzeranitatiiturcesti,si anume pe locul unde, Tanga morile de pe apa Covurluiului,nu fiinta decal un biet sat dY pescari. Renii, asezat pe malul ba- sarabean, aproape la unghiul dintre ambeleape, numit de Turci, dupa o alta numire slava, Toma- rova, castigase mai de vreme decal Galatii insemnatate in acest colt de Ora, cu toate canici el nu se coboara mai departe deck a doua jumatate a veacului al XVI-lea si cu toate ca nici n'a existat aici vre-odata o organisare oraseneasca. Dar, cand, pe la funlatatea veacului al XVI-lea, Despot-Voda, la suirea sa in Scaun,visita aceasta margine a micului sau Stat, el merse de la Galatilocalita- tea nu e determinata mai de aproape prinvre-un apelativ, de sicalatorul sas Reicherstorfer cunoaste ceva mai inainte Galatii ca oppiclum2spre «oppidum Reni,unclelocuiescmultinegustori greci, 3.

1 Studii Si doc., V, p. 84, nn. 31. 2 Chorographia, in Papiu, Tesaur, III, p. 142. 3 Legrand, Vies de Jacques Basilicos, p. 31; Hurmuzaki, 11,pp. 424, 512; XI, p. 784; Supl. II', pp. 347, 401; Hasdeu, Archivaisto- rica,Ill, p. 69. Cf. $i studiul mieu din Studii §i doc., XVI,p. 223 $1 urm. 0 marturie a partAlabilor gAlAteni in Studii §idoc., VII, p. 371, 6, 1.

249 intre Prut §i Nistru, In regiuneacare din toate punctele de vedere formeaza o a treia insula,. Im altreileatinut cu un caracter propriu geo- grafic, etnograficsi nu mai putin economic, se gasesc un numar de orasele care, ca Hotinul, s'au desvoltat dintr'un «podgraci, cum se chiama in lerile sarbe§ti. Domnii Moldovei, sau premergatorii for necunoscuti din acest colt de granita, aveau cetatui de ocrotire impotriva du§manilor for tatari si infiintasera in ele posturi de vama pentru negustorii ce treceau pe-acolo, §i anume in Soroca, ce s'a ridicat abia in veacul al XVI-lea, pe timpul lui Stefan-cel-Mare 1,§i in mult mai vechea Tighine, din care Turcii au facut eBender., acea Tighine, care ordinioara, pe vremea cand Cetatea- Alba apartinea Inca Hanului Tatarilor, deschidea drumul spre stepa, spre carpi ai Hordei, spre Caffa si infloritoarea Crimeie 2. Soroca §i Tighinea n'au avut niciodata caracter ora§enesc, §i cea din urma, care ar fi putut ajunge un ora§, a fost impiedecata de la aceasta grin schimbarea drumului comercial in veacul al XV-lea. La Apus de cele cloud cetati, cu imprejurimea for ca de targ, sta Orheiul, care fu §i el intarit Inca de pe vremea luitefan- ,cel-Mare §i-§i avu propriii sai parcalabi : ace0a represintara pe fo§tii comandanti ai parasite', Ti- ghine, careia-i era totusi menit un mai bun viitor supt cuceritorii ei turci 3. Orheiul capata de la Domnii moldoveni libertati cetatene§ti §iposedd dreptul magdeburgic adoptat de orasele Moldo- vei : pe Tanga parcalabul domnesc oranduia afacerile ora§ene§ti un §oltuz cu ajutoarele sale,car'

Hurmuzaki, 113, p. 699. Cf. lorga, Istoria armatei, I, Cetatile, p. 36. 2 V. Popescu, o. c., p. 11. ' Ibid., p. 28.

250 5e gasesc Inca de pe la anul 15801. La Sud-Vest dq aici, in apropierea marii paduri de la Pruf, Ccidrul Chigheciului, in pragul uneiepustietati» sudice, sta Lcipu,sna, care Inca in veacul al XVI-lea isi astepta intaiiocolonisti ; ea era cel din urma punct de vama pentru negustoriicari nu voiau sa calatoreasca pana la porturile sudice. Cel putin, ca in orice localitate de hotar, Domnul isl Li- nea si in Lapusna Marii Vatavi si pe la 1590 chiar un parcalab : dar alaturi de ei impartiau dreptatea In neintelegerile mai mici soltuzul, pargarii si «oamenii buni., ca in orice alt Mfg. Pe pecetea, care arata o cruce, obstea e numita eLipqna»3 Porturile din Moldova sudica, prin care pana in ultimul patraralveaculuial XV-lea trecea spre Orient, prin mijlocirea negustorilor germani si armeni din Lwow-Lemberg, o mare parte din comertul polon si din, cel german mai departat, si unde se facea schimbul cu marfurile orientale care .erau aduse pe Marea-Neagra de Greci, Ra- gusani si Armeni, sunt Chilia si Cetatea-Alba. Nu-inevoie numai cleat sa ne gandim la ve- chiul7HXtc aL regelui get Dromihete pentru a capata o explicare a originiiChiliei :cladit pe o insula a Dunarii-de-jos si anume pe bratul de fluviu ce luat numele de ladansul,vechiul oras avea o positie asigurata si foarte priincioasa. pentru comert. In Chilia-Veche locuiau mai mult pescari: ei erau de sigur in cea mai mare parte. Romani. Dar Bizantinii, cari chiar intristelesi .desperatele vremuri ale ratacirilor barbare pose-

'V. privilegiile comerciale ale Lembergului. Cf. Stu lii §i- d cr VII, p. 377, 11. 2 Stud ii,Si(loc., V, p. 74. 3 lbid, V, p. 74; VII, p. 373, 9.

251 dara mereu cateva puncte de razim pe coasta Pontului si pe cursul inferior al Dunarii, inres- tauratele castele din epoca de cucerire a lug' WS- tinian si Mauriciu, nu uitasera orasulxi' ai sau :el apare la cronicarii Imperiului grecesc de Rasarit din veacul al XII-lea ca loc de refugiu sau deexil, dupa imprejurari. TanarulAlexe Comnenul '1st planse .aici, cu indureratii saiochi arsi, cruda-i soarta ; aici fu ajuns de prigonitorii sai rasturnatul Imparat Andronic,cel amenintat cu o moarte plina de chinuri 1.Cand ne gandim cum acelasi Andronic, In timpul domniei varului sau Manuil, pe cand era Inca un pretendent fara putere, fugiprin tmutulVlahilordela Nordul Dunarii in «muntii Haliciului' 2, undo fu prins de Romanii de acolo, se lamurestesimai bine de ce detronatul Imparat Isi cauta mantuirea tocmai pe aceasta cale, cunoscuta de dansul.In veacul al XIII-lea, stapanitorii Constantinopolei surguniau pe Patriarhii for cazuti in disgratie laChele,si Inca si in veacul al XIV -lea apare .Chele sau Lykostomion' Inteo insemnare a posesiunilor Pa- triarhiei 3. In aceiasi vreme venira 'n cetatea greceasca dela gurile Dunarii siGenovesii, carL ca multamita pentru ajutorul dat la restaurarea Im- paratiei bizantine pentru noua dinastie a Paleo- logilor, capatasera monopolul comertului pe Marea Neagra si acum voiau sa Inalte steagul comercial al Sfantului Gheorghe in porturile ei mai marl sau mai mici, cum sipe fluviilece tineau de dansa. Inca in anul 1381 resida aici un consul

In 1 Ls3 5i 1185. Cred ca trebuie sd ne gandim la aceasta Chele 5i nu la cea din Bitinia. 2 Choniates, p.121 ;cf. 5i mai sus. 3 Vi. cartea mea C/ii/ict Cetatea-Alba, pp. 32-4.

252 genoves 1, cu casierul, massarius, al sau, pe and corabiile Republicei cercetauPangalli 2,Cons- tanta 3,Vicina 4sigurile Dunarii, Sulina si Sf. Gheorghe 5,pentru ca 'SA incarce grane sipiei nelucrate. Dar acest caricatorium frumenti italian ajunse Inca de la inceputul veaculut urmator, dupa 1403, in manile marelui Domn muntean Mircea. Supt stapanirea munteneasca si putin mai tarziu, supt comandanti unguri, pe cars -i trimisese loan Hunyadi, Chilia trai si prospera, pans and In anu1 1465 fu cucerita de eroul moldovean Stefan. Orasul avea de sigur o populatie foarte amestecata, care se tragea mai mult din Rasarit, adeca era mai cu sama deorigine greceasca. Dupa douazeci de ani Sultanul era stapan peste Chilia <1484) si gurile Dunarii,sitimpul unui comert viu si al bogatiei provenite dintr'insul trecuse pentru Chilia, si in parte si pentru intreaga Moldova 6. Nistrul se varsa in Marea Neagra printr'un fel de mic sin de mare. Pe malul nord-vestic ala- cestuia, unde puteau intra faraprimejdie chiar corabii marl, stateau din timpuri stravechi surele ziduri ale unei cetati, unui grad de piatra de origine slava, care, ca de obiceiu pentru Intarituri mai marl, si care nu sunt de lemn, fu numit Belo- .grad, Cetatea-Alba. Pe vremea and ceid'intaiu pirati rusi strabateau apele Pontului nordic, cand comandantii bizantini de la granita intreprindeau indelungatecalatorii de recunoastereSide, ne-

1 Cf. capitolul al treilea din Chilia giCetatea-Alba.Cf. lorga, Venetia in Marea Neagrci, I, Analele Academie' Romane, XXXVI. 2 Mangalia de astdzi. g Orasul rominesc din Dobrogea botezat iarasi astfel, odinioara Chiustengea turceascd. a Nu-i identic cu Mdcin. A Numita poate dupa patronii sai. 43 V. capitolele referktoare din Chilia igi Ceatea-Albii.

253 gocieri Inlauntrulstepei,laPecenegi,Cetatea- Alba de la Nistru e amintita in diferite stiri, dar mai era numita si vechea Cetate Neagra (de catre oameniiculti,carinu-i luauin sama piatra «alba., ci de sigur batraneta-i sura). Urma apoi G vreme, pe la 1330, cand cuceritoriitatariIsi pusera vamesii for aici,in«Moncastro.. Cand Genovesii Isi supusera gura Nistrului,eigasira. Inca aici ramasitile Bizantinului Maurokastron, al carui nume ei it intelesera ca Mauocastro, Mao- castro, in sfarsit Moncastro, pe cand populatia bastinasa n'a cunoscut niciodata decat o Cetate- Alba. Negustorii italieni ocupara poate cetatea cu. invoirea Hanului, cum s'a intamplat si in Caffa, o reinnoira pe deplin,o pierdura insa Inca din veacul al XIV-lea in folosul Domnilor Moldovei, cari-si intind stapanirea «pana la Mare. ;in so-- cotelile Caffei si Perei nu sunt pomeniti niciodata_ ofiteri genovesi In Moncastro. Totusi, pe la Ince- putul veacului al XV-lea se incerca,sicu succes, o insufletire a vechiistaride lucruri :in anul 1400 pana la 1401 Alexandru-Voda trimise o oaste si puse sa i se aduca din Cetatea-Alba in capitala sa, Suceava, moastele Sfantului Ioan- cel -Nou, care cu cateva decenii mai innainte Indurase mar- tiriul din partea paganilor Tatari ;chiarinanul 1410 insa, portul acesta e pomenit de un notar al Republicei ca o colonie a Genovesilor -4.Mai tarziuorasul trecuinstapanirea durabila a lui Alexandru si a urmasilor lui, si, cand Cara fu apoi guvernata de doi Domni, cari dupa o lupta indaratnica pusera capat lungilor neintelegeri printr'un tratat, cel mai tanar, Stefan, capata tinutu-

1 .Recueil des historiens des Croisades, V, col. 239 A.

254- Tile de la Miazazi; unul dintre rudele si mosteni- torii sai, Alexandre!, resida in Cetatea-Alba, si el 1uinmormantat aici la 1455'. Insemnatatea Cetatii-Albe, care era In vecinatatea nemijlocita a terilor tatdrestisista in legatura cu Marea, intrecu pe a Chiliei :in veacul al XIV-lea, Innainte Inca de epoca Gendvesilor, veniau in portul de la Nistru vase si corabii din Trapezunt si alte tocalitati de pe malul asiatic at Pontului. In legenda mucenicului loanse pome- nese «locuinti de-ale Evreilor., si-flota cruciatilor gasi aici, Inca innainte de 1450, numerosi Genovesi letinii poporului, care canta in poemele sale epice pe marii stapani «letini. ai Dobrogii si nemasurata for bogatie. Alaturi de Genovesi, si venind ca si acestia din Crimeia, Armenii se dedara aici unui viu comert cu Rasaritul si Apusul. Grecii nu pu teau lipsi din acest loc de adapost intemeiat de ei din vremuri strabune, unde se intalniau barbarii slavici si turanici din Campanea: asa se gasesc un «ffamosus., «Kryche von Weissenborg., Caloiani si fiul sau Duca, cari erau prea bine cunoscutiLiovenilorprinpiperulforsialte articole de bacanie 3«Valahiin cari veniau din acest port «valahic. la metropola de comert a Galitiei, caDimitri, Dimitrassi tatal sau «lur- gius., de sigur ca. nu erau a$a de numeros re- presintati in populatia totals ca si concetatenii for de originestrains 4.Despre constitutia acestui

1 V. povestirea,dupg 5tiri interne $1 straine, in cartea mea Chilies yciCetatea-Alba. a Wavrin, Anch. croniques, ed. Hardy, V, p. 65 ;ed. d-rei Du- pont, 11, p. 95. Chtliaaicetatea-Alba", p. 282 $i urm. 4 Cf. ibid. $i Itelatale cu Lembergul, 1, p. 18 $i urm.; Studii §i doc., XXIII, p. 477; Bogdan, Doc.ciregeste, p. 123; Relatiile cu Brafovul, pp. 197-8.

255 -oras-port pe vremea Moldovenilor stim cate ceva si conform cu aceasta Imprejurarile erau acolo cu totul altfel cleat Irr cerelarte orase deosebit oran- -claite In ce priveste dreptul public : pe langa parcalabii domnesti judecau siacreditau jupanisi batrani ;si despre pecetea orasuluie vorba, dar fara date mai lamuritoare 1.Toate acestease schimbara insa odata cu cucerirea turceasca din anul 1484, cand noul Akkirman ajunse ceva mai mult decat o cetate de granita a Sultanului si-si pastra chiar ceva din insemnatatea -icomerciala de alta data. Ca si la Chilia si Cetatea-Alba, si soarta oraselor muntenesti de la Dunare fu hotarata de tim- puria cucerire turceasca, Impiedecatoare a corner- tului. Aceasta se savarsi supt Soliman-cel-Mare fara varsare de sange, numai prirrtr'o porunca imparateasca indreptata catre Domnul lipsit de ajutor al Terii-Romanesti,si anume. catva timp dupa luptele lui Radu de la Afumati, sprijinit de Unguri, impotriva begilor de pe termul drept al Dunarii si curand dupa lupta, hotaratoare pentru Rasaritul crestin, de la Mohacs, la 1526, in care ultimul rege national al Statului unguresc, pus pe fuga, peri In mlastinf. Prin aceasta masura si prin ociiparea localitatilor de la Nistru se asigura in aceste regiuni granita Imparatiei. Printreaceste porturi muntene de la Dunare Braila fus_se pana in veacul al XVI-lea cea mai insemnata piata de comert. Asezata mai jos de locul unde Siretiul se varsa in marea artera fluviara, Braila avea cea mai priincioasa positie pentru putea exporta departe produsul pescariilor sale, caci

1 Acte 0 fragm, , TIP, pp. 32-6.

-256 din cate un sat de pescari purced toate acestepor- turi dunarene, cand Inceputul nu 1-aformat un, fost castel bizantino-Imparatesc de multa vrerne parasit. Asezarea primitiva a fost alcatuita de sigur din pescari romanisinegustori greci, dar numele aminteste romanescul nume de botez. Braila (de la Brae ;cf. Braescul), din care s'a facut si Brailoiu. lntemeiarea principatului Terii- Romanesti dete modestului sat putinta unui mare avant :in anul 1368 Vlaicu-Voda acorda inles niri negustorilor sasi din Brasov, cari ar volsa treaca prinBraila(«Braylauv) spre«lmparatii straine =1,adeca atuncicandarvolsa visi- teze Bulgaria, Constantinopolul si Turcia. Cateva decenii in urma, nu mai fiinta in aceste regiuni decat o singura «Imparatie strainay., aceia a imparatului pagan din Adrianopof, siimparatul bizantin era de fapt un captiv al vecinilor sai. Spre Braila venirainsa, in numar din ce in ce mai mare, dupa marturiile unui calator germani, «kocken, and galein ans der haidenschafft.2. Cronicarul bizantin Chalkokondylas pomeneste in veacul urmator Braila ca un port foarte insemnatsiorasul cel mai de sama al Domnului Terii-Romanesti. Din aceasta epoca dateaza o scrisoare, din fericire pastrata, a obstit din Braila catre ceadin. Brasov si care se ocupa cu o interventie -pentru Ragusanul Mihociu, ce se asezase statornicin Braila, platia Domnului darilecuvenite Impreuna cu ceilalti cetateni si prin urmare fusese primit in cetatenie. De aici se vede ca orasul 10 avea,

LZimmermann-Werner-Willer, II, p. 3J7, no. 908 ; Hurmuzaki, XV, p. 1, no. 1. 2 Schiltberger, edit. Neumann, Munchen 1859, p. 92 ;edit. Lang mantel, Ndrnberg 18.5, p. 52.

257 ca orice alta asezare libera oraseneasca din tara, judele sau si pargarii ce-1 ajutau, si ca cetatenii isicastigasera,in schimbul plain unei anumite sume convenite catre Vistieria terii,dreptul unui Scaun judecatoresc neatarnat pentru afacerile negustoresti. in veacul al XVI -lea, imediat innainte de ridicarea unei cetati turcesti aici, intah.im iarasi o astfeLde scrisoare de interventie din Braila'. Straina stapanire barbara nu duse nici de cum la saracie si despopulare2,si Braila trecea Inca in 1569 drept cea mai insemhata schela pentru amandoua Principatele. Dar la o desvoltare libera, la o insemnatate politica a marelui port dunarean nu mai era acum de gandit :Sash ardeleni uitasera vechea cale comerciala Brasov-Braila 4, iar pestii din apele de acolo iitrimiteanazirul cetatei la Constantinopol. La Miazazi de Braila Dunarea sedesface in doua brate si apoi intr'o puzderie de paraiesi lacuri, asa ca formeaza pentrupescuit un loc foarte prielnic, care nu se poate asamana in a- ceas-taprivinta decat cu gurileDunarii. Pe o mica distanta intalnim apoi iarasi un curent unic, dupa aceia insa se intinde din nou pana laSi- listra o a doua insula, care samana cu cea d'innainte. Intre aceste terenuri bogate in pescarii se ridica in fata.Harsovei din Dobrogea, a carii vechime nu se poate stabili, Targul de Flocj, unul din cele mai vechi ale Terii-Romanesti, pomenit Inca

1 Chalkokondylas. p.505; Bogdan, Doc. si regeste, pp. 236-7, 309. Cf. Vigna, Codicediplomatic°delle colonie tauro-liguri, 1 (Genova 1868, pp..361, b43. ' Chilia 11i CetattaAlbd, p. 194, unde citatia lui Bandinl trebuie referitA la Galati. 8 Hurmuzaki, 11', p. 589, no. 570. 4 Bogdan, Doc..eiregeste, pp. 4, 5, 9,12; Relaiiile cu Brapvul, pp. 3-4, 11-2, 15-6. Istoria poporutui roottinesc. 17

258 din veacul at XV-lea ' Targul scapa de soarta Brailei, si Inca in veacul at XVII-lea se hraniau din pescarit membriiacesteiobsti,care, cum se pare, se alcatuia din Romani si Bulgari si era administrata conform dreptului ardelenesc, raspandit peste tot, de 'tin Jude si pargarii sai 2. Din epoca romana si pana intimpul de fata Durostorum, Drastorul, Silistra si-a sustinut positia ca localitate de frunte lapunctul unde Duna- rea isi schimba directia de la Apus spre Rasa- rit, se indreapta spre Miazanoapte si margeneste in spre Apus Scythia Minor, Dobrogea romaneasca de astazi, care ajunge pana la Marea Neagra. 0 asezare insemnata pe malul stang era facuta cu neputinta prin insemnatatea Silistrei ;Calcrra#i, capitala judetului lalomita de azi,nu e altceva decat un fost sat de soldati, un .sat slujitorescv, ajutat de noroc, unde se stabilisera calarasi cari se bucurau de oarecare usurari de dari si in schimb trebuiau sa se presinte cu caii for la Curtea Dom- nului. In susul marelui fluviu nu se gasesc deck sate si camp gol, pana la punctul unde Dunarea formeaza o insula destul de mare :acolo se afla Rusciucul in Bulgaria si in fata acestui ora§ Giur- giul. Rusciucul tine acum locul vechiului Cerven, asezat aproape de el,unde resida s intamplator episcopul de «Silistra si Cerven* asa, de pilda, in veacul al XV1I-lea 4. Giurgiul n'are o origine genovesa, asa cum, pe basa numeluisau,s'acrezut multa vreme :

1Bogdan, Doc.§iregeste, pp. 23, 121 ;Relatiile cu Brafovul, pp. 39, 193-4. 2 Studii fi doc., V, pp. 605-6. 8 preoek, Ffirstentum Bulgarien; p. 410. 4 Anal. Acad. Born., XXI, p. 2. nota 1.Cf. N. Constantinescu, ibid., XXXVIII, p. 485 si urm.

259 orasul e numit dupa intemeletorul sau,un Ro- man, Giurgiu; in veacul al XIV-lea si al XV-lea era o cetate, a carii stapanire a fost disputata cu aprindere de Turci siRomani, darla urma ramase celor d'intaiu. Comert, privilegii comer- dale si administratie oraseneasca eraucu totul necunoscute in Giurgiu Innainte de 1829 atunci inapoiara Turcii Terii-Romanesti raielele for de la Dunare; aici era numai un vad,un brod, adeca o trecere Iplauntrulteriiturcesti,sipe un drum vechiuseindreptauintr'acoloBra- s°venii ' Turnu-IVIdgurele, la gura Oltului,e numit, dupa vechiul caste! bizantincare, dupa restaurarea lui de catre Turci, joaca un rol in razboaiele dintre dansii si crestini, supt numele de .Nicopolis Minor, 2: In privinta comertului sia vietii orasenesti e si aici ca la Giurgiu. Mai departe in susul apei existau Inca din anul 1247 pescarii bogate la Celeiu, si aceste piscinae furs exploatate pentru regele Ungariei de administratia din Ba- natul care-i apartinea.3. Calafatulnu era: in secolul al XV-lea decat un post de vama si inmodesta luiistorie n'au ce cauta Genovesii,cum s'aad- mis pe nedrept 4.Si, In sfarsit, in numele cetatii din care se desvolta in Tara-Romaneascaapu- seana marca ungureasca mai sus numita, in Seve- rin, nu trebuie sa. vedem altceva decat Cetatea lui Severin cad numele de Severin se gaseste des in Cara, cum am mai aratat,siexista chiar un sat Severinestii, numita dupa un sef necunoscut sau un intemeietor de sat, carese stabilise

1 Bogdan, .Doc. gi regeste. p. 22; Relafitlecu Brafocui, p. 33. 2 V. Chilio,§iCetarea-Alba, pp. t 253. 8 Zimmermann-Werner, I, p. 74. 'Hasdeu, Archtva istorica,I',pp. 19 -21 ;cf. pp. 29-31 ; Venelin, Acte daco-bulgarefti (ruse$te), 1840, pp. 121-3.

260 - aici. Cetatea pastra exclusiv caracterul unui loc intarit, pana cand in secolul al XVI-lea cazu in manile Turcilor 1. Inlauntrul Olteniei, §i tinand seamasi de malul stang al Oltului, se afla doua orw care merita safieamintite.Craiova, capitala Tinutuluiin veacul al XVII-lea, n'are nicio origina legendara cumana sau bulgareasca 2:cand Domnii Terii- Romane0 capatara Banatul, de oare ce cetatea Severinului nu li apartinea, intemeiara .un «Nou- Severin.inmunti,in apropierea lacului dupa care ora§ul purta numele de Rilmnic, §i aici fu stramutat §iScaunul episcopului de Severin. Din pricina numelui ei,Craiova e pusa inlegatura de catre un scriitor ragusan de la sfar§itulvea- cului al XVI-lea cu istoria viteazului fiu de Craiu Marcu B. In acest timp orw.il era cintins, populat §i plin de tot felul de provisii., dar lipsit de orice intarituri, cu toate ca Banul isi stabilise acolo re§edinta. Pecetea Craiovei poarta intriundublu cerc crucea, doua stelesiinscriptia :.Craiova °rap 4. Despre o constitutie ora§eneasca nu este insa vorba nicaeri. Pe malul muntenesc al Oltului sta Inca din anul 1368, ca un vechiu portorium pentru marfurile ardelene car.:erau duse inBanat, Slatina.In amintitul privilegiucomercial pentru Brasoveni, Vlaicu-Voda scute§te pe straini de darea cese lua aici, si se poate presupune ca§ila Slatina avem a face cu un vechiu punct de granita ca

1 V. Hurmuzaki, XI, supt acest nume. 3 Asa presupunea Hasdeu,OriginileCraiovei Bucuresti 1678 ; cf. Ottenescele, Craiova 1834. Mauro Orbini, Regno degli Slavi, p..279; cf. Studiisidoc.,III, Prefab;, p. mull. Walther, Res gestae Michaelis, in Papiu, Tesaur, I, p. 25 ; Sludii §i doc., V, p. 309, no. 32.

261 si la Tighinea in Moldova. Granita fu impinsa mai departe prin intinderea Statului, si orasul nu mai apare mai tarziu ca loc insemnat, ca targ sau oras at terii. Aceasta e pe scurt tot ce se poate spune despre inceputul oraselor romanesti. Acum trebuie sa trecem la orasele din launtrul sesului muntean. Ca o capitala provisorie a Tarii-Romanesti apar Bucureitii intaiu in veacul al XV-lea, supt ocrotitul Turcilor, Radu-cel-Frumos, care nu se putu sustinea decat cu sprijinulapropiatei cetati turcesti, Giurgiu11. S'a presupus ca cea mai veche Cetate a Dambovitei" acest ramisitrecesi prin Bucuresti micile-i valuri tulburi ar H iden- tica cu localitateacare apare maitarziusupt numele de Bucuresti. De fapt insa exista de pe la mijlocul veaculuial XIV-leasiot Cetate a Damboviteil, de sus in apropiere de izvorul raului, in munti, si acolo trebuiau sa plateasca vama Brasovenii cari veniau in tara 2.Pe cursul aceluiasi rain se ridica mai tarziu un al doilea castrum, si oameniicarise adunaralaolalta supt ocrotirea lui numira asezarea for dupa un sat ce se afla aici :.Bucuresti., adeca scoboratori ai lui Bucur. In curand se deschise drumul spre Giurgiu, si el forma o linie de comunicatie directa cu terile turcesti ; acest fapt, precum siasezareaaici a Domnilor cu sentimente turcesti, contribui la desvoltarea prielnicasila imbogatireaBucuresti-

1 Bogdan, Doc. si regeste, p. 73; Relaliile cu Brasovul, p. 108. Cf. lonescu-Lion, Istoria Bucurestilor (Bucuresti 1899),p. 23 si urm. Cartea e de altfel aproape neutilisabilA din causa lipsei complecte de criticl. si a stilului bombastic. ' Bogdan, .Doc. si regeste, p. 6 ;itelafiile cu Brasovul,p. 6. Cf. Lapedatu, in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice",111,p. 178 sl urm.

262 - lor. Cel mai vechiu document asupra organisrii acestei capitale dateaza din anul 1578 ; de atunci apar regulat judele si cei doisprezece pargari din Bucuresti, pe langa multi meseriasisinegustori bastinasi si straini i.Pecetea, schimbata de Ca- teva ors, sta in legatura cu cele mai cunoscute, mai mars biserici din capitala : intaiu e Infatisata Mai.ca Domnului cu Isus, mai tarziu Buna Vestire2. In Caracal, Caracal, rasari un orasel nu prea departe de Olt, in asa-numita Oltenie, de pe urma faptului ca razboinicul Domn Mihaiisitinuaici cartierul in timpul luptelor dela Dunare cu Turcii: mai departe nu stim nimic despre modesta istorie a acestei localitati3. Aceasta cred ca e de ajuns pentru a cunoaste si judeca inceputurile vietii romanesti in ()rase. Peste tot Intalnim in aceste orase straini,can au venit cu dreptul lor, cu constitutia oraseneasca obisnuita. in patria lor, pentru a Intemeia colonli asamanatoare pe pamantul romanesc. Populatia bastinasa a izbutit sa fundeze numai sate de pescari la Dunare, cares'audes- voltat apoi in porturi, sau resedinti domnesti pentru Domnul terii, supt ocrotirea unui ccastrumv al lui. Acelasi lucru se poate spune si. despre partea din vechiul «pamant romanesc) care se chiama astazi Ardeal. Toate oraseleisidatoresc existenta unei imigratii orasenestistraine, caci nici

1 lonescu Gion, o. c., p. 718 5i urm., cu fac-simile litografice, ceia ce formeaza partea cea mai buna a acestei opere. Cf. si Tocilescu, in revista .Tinerimea romane, seria noun, I, p. 1si urm. 0 scri,- scare a municipalitatii din Bucuresti se gAseste si In Studii iii doe., V, pp. 70-1. 2 V. Iorga, inscripiii din bisericile .Romaniei, I, cap. Bucuresti. 3 V. Studii f i doe., XV, p. b9 si urm. ChipulJulBarbu Craio vescul intr'una dia biserici. Cf. Hurmuzaki, XII, tabla.

263 Ungurii n'au intemeiat ei singuri vre-o obste oraseneasca. Cele mai vechi orase sunt toate durate de Sasii chemati de la RinIn tam. Unde Ger- manii n'au dat elementul orasenesc, sau unde au venit abia mai tarziusiIn numar micsiprin urmare n'au posedat singuri puterea, acolo n'avem decat targuri, care s'au ridicat in timpuri mai noua din sate, fie prin infiintarea de balciuri,fieprin descoperirea vre-unei ramuri industriale mai bogate. Aici ca si peste munti se arataneinclinarea nearnului romanesc de a trai Intr'un orasInchis, bogat, unde e munca regalatasiunde trebuie tinuta o gospodarie econoama. Romanului iitre- buie spatiu, cer, natura, libertate ; acestea-i sunt cele mai de sama trebuinti :elestau la basa sufletului sau si rasuna .1iin cantecele sale.

CAPITOLUL III. Satele romarte*ti. I. Romanul nu are in vocabulariul sau primitiv niciun cuvant vechiu pentru formatiuni mai mari de convietuire laolalta. El nu cunoaste din vremuri strabune de cat satul§icetatea (civitas), dar prin aceasta din urma denumire nu intelege deck cetatea intarita. A cunoscut astfel de cetati supt doua forme si aproape fara intrerupere, asa ca de aici se explica pastrarea acestui element latin in limbs. In primul rand el gasila Dunare ramasitile marelui brau de cetati romano-rasaritene, apoi bizantine, care exista Inca inparte pe la anul 1000 si din care unele parti, ca Tur- nul, Chilia, Cetatea-Alba Turris, Chele si Mau- rokastron s'au pastrat pana in epoca noua.

264

inaldoilea rand insa, el facu, pe alocuri, cuno§tinta cu slavicul .grad., care, cladit din lemn §i lut, mai mult pe cursul apelor, inter)poSitie de neatacat, slujia drept locuinta unui principe «de- mocratic.. Numele cgrad. §i cgradite. s'au prefacut une on in numiri de localitati asa la Ha- teg in Ardeal si in multe alte sate actuale de pe plaiuri sau din sesul romanesc, pe cand pentru notiunea de loc intarit a ramas in us numai singur cuvantul de cetate. «GradiOile. slave disparura. in genere, chiar §i numai din pticina mate - rialului putintrainic :doar acolo unde raul cel mai mare *i mai insemnat al terii, Mur4u1, parase§te Ardealul, mai gasira Ungurii navalitori al regelui o cetate slava de piatra, Balgradul, care fu aparata de Romani pentru vre unuldin§efii for necunoscuti. Pentru rege §i pentru traditia o- ficiala Alba' formaaicipurictulcentralal terii nou-cucerite ; pentru populatia ungureascaase- zata in preajma-i ea fu, din causa unor imprejurari necunoscute In perioada de neatarnare sau curand -dupa cucerire,Gyula-Fehervar, Cetatea- Alba a lui Gyula ; o alta Cetate-Alba era reedinta regelui (Stuhlweissenburg), si o treia, av- zata la Dunare, Cetatea-Alba a tmparatului, Ceta- tea-Alba greceasca. Pentru Romanii din popor insa, ora§ul regal §i episcopal ramase pana in zilele noastre vechiul, vestitul Balgrad. Ca §i cetatea, satul are §iel o origine veche, §i in premergatorul latin 9 al cuvantului romanesc

1Alba-lulia (clupA Gyula!) e un name format de carturari. Se recunoaste totusi cuvantului sat de obiceiu o origine albanese, fsat (nu poate H vorba decat de un imprumui tracic din limba latinA) (0. Densusianu, I, pp. 353. 355; cf.explicatiiled-lui V. Bogrea, in Daeo-Romania din Cluj, 1921, p. 253 si urm. Cf. Eliad R4dulescu,Vottif,reisvotul universal, ed.Ili,Bucuresti1863,p. 53, nota.

- 265 Baca ar fi satum §i nu fossatum, locintarit cu sant, ,.-- s'ar oglindi viata de plugarie a colonistilor romani din., tarile dunarene. Satula ramas pana astazi forma caracteristica de locuinta a Ro- manilor. Un sat apartinea odinioara uneiasiaceleiasi lamilii ;toti locuitorii fara deosebire erau rude de sange, scoboratorii unuia si aceluiasi stramos, care stabilise si hotarelevetreisatului. In Moldova pan-antu' de mostenire, cu toateimbucatirile lui de mai tArziu, se chiama bdtrCrn, §i la unirea mai tarzie a alai multor sate pana atunci indepen- klente unul de altulse vorbia de doi,trei hi- taint, din cari s'au desVoltat obstile mai mari de maitarziu.Asa, de pilda,satulPlotunestiin veacul al XVIII-lea avea trei N1072124 cari se putura hotarmci precis unul de altul pe basa scrisorilor de danie side Impartireexistente. Unul apartinuse intr'un trecut foarte departat unui anume Andrei Branza ;altreilea,apoi, acarui istoric e mai bine cunoscuta, mostenirea si satul lui Stan Plotun, a dat si numele general de Plotunesti, pe cAnd ceilalti doi bdtrani, ca mai putin insemnati, au fost, ca sa zicem asa, adoptati In familia lui. Nu posedam, ce-i drept, scrisoarea dorrineasca de .danie pentru Plotun insusi, dar avem intarirea daniei facute fiilor lui in anul 15201. Acest fel de a injgheba ,un sat se obisnuia fireste cu mult mai nainte de a sefiintemeiat un principat :in aceasta categoric intra un mare numar de sate, poate majoritatea lor, care poarta numele strabunului cu terminatia -oti sau, mai rar, si -eni (de obiceiu sufix de provenienta lo-

1 Archivct soc. fltint.,i,lit,din lap:,1, pp.385 $iurm., 556 i urm.

266 cala 1): se spunea cPiscani», unde a stat Piscul2, Pitivoiesti" unde a fost Pitivoiu Boul, etc. In cele mai vechi hrisoave domnesti privitoare la drepturile de proprietate ale locuitorilor Moldovei se gasesc absolut aceleasi raporturi care se observa mai lamurit si in casuri mai numeroase mai tarziu :asa, de pilda, in 1418 se infatiseaza Inaintet Domnului o femeie batrana, Maicolia, ca sa aduca plangere pentru pamant, in numele mai multor fiisinepoti, ca represintanta a beitranalui ori- ginar, nenumit 3. In Moldova, ca si in Tara-Romaneasca, pamantul de mostenire ramas de la strabuni se chiama mo7ie. Denumirea deriva din numele ce se da strabunului. Cad mo.F inseamna bunic sau strabun, De aceiasiin Tara-Romaneasca teranii liberi, cari-siau Inca pamantul forpropriu, fara sa atarne de altcineva de cat de Domn si de dregatorii lui, se chiama mopeni sau moveni, adecs urmasii moplui §i totodata proprietari prin mostenire ai succesiunii sale, moga. Tara insasi, Sta- tul politic, apare in aceasta lumina, si dupa aceasta notiune fundamentala. orice Roman e fiu si stapan al pamantului patrieisale,side aceia patria e privita si numita numai ca mosie, ca un bun apartinand stramosilor luptatorisimuncitori. Ca o foarte veche denumire de origine slava apare, chiar de la cele d'intaiu hrisoave privitoare la stapanirea pamantului, cuvantul ocina(slay. ocina, otcina,otnina) siexpresia de moiie ohabnica ;

I.Rev;sta istorica pe 1922, n-le 4-6. 2 Uricuriut, XVIII, p. 120; an. 1533. Cf. actul Domnului muntean Dan, care recunoaste intr'un sat parteaa doua familii, Ligasestii$i Ru$estii; Hasdeu, Arch. ist., 1', p. 19. 3Popescul, o. c., no. 1.

267 proprietatile de familie poarta acest nume, pe cand daniile de mai tariiu ale Domnului cel putin in Moldova sunt numite urice (ung. Ora), cum se chiama mai tarziu hrisovul insu§i prin care ele se daruiau. Ocinei nu era o formula de cancelarie de origine ruteana sau bulgareasca, ca atatea alte cuvinte §i atatea formule;din potriva, insi§i teranii romani din Ardeal vorbesc la inceputul veacului al .XVII-lea de .ocinele>>for inacelasi inteles in care Domnii moldoveni din al XV-lea intaresc proprietatile pe care be numesctot asa 1. Ba chiar in veacul al XV-lea se gasesc In Tara Hategului sate, vechi sate din vremuri departate, care se chiama Ohaba, Ohabita, Uric 2. Cu vremea insa .uricele:, inse§i se prefacura, legal §1 chiar si in vorbirea obipuita, in .0ocine. : se vorbe§te acum de «oeine drepte, din uncut sau drept§i adevarat., si o .ocinaD intarita de Domn putea fi numita si «uric. ', ba se intampla ca in hrisoave de intarire acela§i sat sa fie numit, cand «uric., cand . °dna. 4. Mo$ia era stapanita de tots membrii familiei odata, exceptional, apare cuvantul fameaia in loc de .familiaA, dar nu s'a pastrat in graiul poporuluisi .nu exista nicio deosebire intre frati Si su- rori, intre baieti si fete, intre mama sicopii cu privire la dreptul asupra pamantului, tqa, se infatiseaza pentru a capata un uric «Tatul Plotun cu fratiisai Sima §iCoste§icusurorile sale Anu§ca si Sorea §i Neaga §iMicaex., care sunt

1 Studii i doe., IV, pp. 15-17 ; Gh. Popovici, in Prinos lui D. Sturdza, Bucureati 1903, p 360, *Iota 6. 2 Hurmuzaki. Ir. p. 276, no. 246 ; p. 378, no. 334. 3 Uricariul, XVIII, p. 33. 4 ibid., p. 253.

268 urmasi pe aceiasi linie si mostenitori ailui Stan Plotun ; pentru toti se da numai o singura concesie, un singuract,caree inmanat celui mai batran membru al «semintiei. ;un singur hotar incunjura pc1 rtileiara§i o expresie latineascatu- turor rudelor de sange, si pietre de hotar inseamna numai intinderea Intregii vetre a satului hotaral (de orig. ungureasca) se chiama si margine, ap cum ea exista Inca sau cum a existat innainte de unirea ei cu o alta'. Asupra padurii, raului,livezilor siatinutului gol din prejur, care pana pe la 1550 se mai gasia ici si colo, inscurt asupra intreguluitinut, care corespunde «feldmarcei» germanesicelei sasesti din Ardeal, are de o potriva drept orice locuitor al satului, si nu trebuie sa ne gandim nici macar la impartiri construite thoreticeste : partite care nu sunt despartite una de alta prin semne exterioare si care numai in cas de vanzare, obiceiu care se arata abia mai tarziu, trebuie sa fie determinate, aceste pall, pe slavonestedel,se raporta numai la vatra satului, si nu la periferie, la proprietatea obsteasca, sili#ea,care se mai chiama si la margene. Chiar Inteo perioada foarte tarzie de desvoltare,- cand gradul de rudenie nu se mai putea recunoaste si cand casatoria inlauntrul satului era o cerinta a obiceiului, membrilOr satului li se dadea o denumire caracteristica : chiar atunci ei se mai numesc Inca «frati de mosie.3. Inteo epoca mai noun satul nu mai trece drept

1 V. si 1orga, Question agraire en Roumanie, Iasi 1917. 2 Siliste este partea nelocuita a unel asezAri sau starea locali- tAtii innainte de asezare; asa se spune cA s'a f Acut un sat dintr'e siliste; Uricariul, XVIII, p. 350. 3 Studii §i doc., V-VII, passim.

269 proprietatea celui mai batran, mostenitor al celui d'intaiu intemeietor, nu putea prin urmare sa mai fie represintat de acesta singur Infata Domnu- lui si a legilor nescrise :de aceia, la oricepre- facere a proprietatii satului, toti locuitorii trebuiau sa se Infatiseze innainfea judelui ca proprietari ai Intregului, cu toate ca de fapt nu eraude- cat usufructuari al unei parti. Acesta e un obiceiu generaL romanesc, in Moldova ca si in Tara- Romaneasca, si nu mai putin in Ardeal.Vecinii ede sus si de jos. apar pe Tanga familia propriu- zisa la orice vanzare, schimb sau contract ce se refera la pamant ;la vanzare Ii se ofera mai In,taiu for partea de care este vorba, si ei pot sa o iea pe pretul obisnuit, asa cum it stabilesteobstea, sau sa renunte la acest drept, ceia ce in Ardeal se chiama «a lepada.1. in acest din urma cas poate veni si strainul sa-si ofere banul : dar numai cand e primit in cercul for de proprietarii mostenitori mai batrani, s'ar putea zice : cand e «adoptat., numai atunci el poate cere de la Domn intarirea actului de contract, numit carte (latineste charta), mai tarziu, pe slavoneste, zapis. Totusi urmasiimopllui saubatranului,pastreazaInca dreptul sfant de a-si reclamd indarat proprietatea, cand ajung intr'o situatie mai bung 2. Ei n'au. decat sa inapoieze strainului de sange, veneticului urat, vechea sums de vanzare: « i se arunca banii., si el trebuie sa se care de acolo, pentru. ca sa se statorniceasca. iarasi in sat viata unita de familie. Mai tarziu, cand se cladira case mai bune, se facura garduri si se luara masuri pentru tot

1Studii fi doe., IV, p. 15. 2 Cf. ibid., V-VIII, passim. Se afla adesea expresia: ,a arunca banii".

270 -felul de imbunatatiri, se desparti partea fiecaruia din apa, din dealuri paduroase Si din hele§teui se prefacu in proprietate personala de veci. In Moldova din potriva, pana 'ncoace tarziu In epoca moderna, fiecare teran poseda numai a treia, a patra parte, etc., dintr'un batran §i chiar, pe cat se pare, partile de mo§tenire au fost de regula de o potriva pentru toti moVenitorii de linieascendenta§idescen- dents, aka ca vaduvei i se cadea tot atata cat §i copiilor§inepotilor. insu0 cuvantul mogenire arata ca Inteinsul se cuprinde inainte de toate proprietatea pamantului, pe cand in impartirea bunurilor mi§catoare, a turmelor, a vitelor cornute, a uneltelor, hainelorSijuvaiericalelor, cand se gasesci de acestea la un teran mai cu stare, klomnia neegalitatea. Tatal sau mama de familie, daca. la zilede batranete erau ingrijiti de vre unul din fii sau de vre una din fiice, 4i puteau darui campul for acestuia on acesteia Inca. In viata fiind, sau puteau sa i-1 lase printr'o diata in viu graiu, mai rare on printr'una scrisa '. Cat timp tatal era In viata, copiii, pana nu-§i injghebau o gospodarie proprie, erau gintr'o piteb) cu capul familiei, care-i represinta fata de Stat sau de urma§ul acestuia, marele proprie tar 2. Daca, apoi, cineva prin vre-o crima sau o purtare necuviincioasa pierdea partea sa, pentru totdeauna sau pentru o vreme mai Indelungata, atunci, dupa obiceiul pamantului, ocina parasita sau pierduta revenia celorlalti membri ai marii familii vechi 3. Strainul se apaza statornicintr'un sat§ise pierde in unitatea de nedespartit a locuitorilor

1 lorga, Sate f i preofi, p. 110. s Doe. Bistrifei, passim,. 8 Sate fi priltoli, pp. 125-6.

271

-numai prin casatorie sau infiere ;ba, privita mai de aproape, casatoria, asa cum o intelege teranul roman pana azi in unele tinuturi mai retrase, represinta o infiere afara de casul cand mirele-si duce mireasa in satul lui natal, ceia ce in poesia populara da totdeauna prilej de jale si de blastam pentru noua casatorita. Prin aceasta batranul tata cappta un nou fiu ;el e privitca ataresipri- meste o parte egala din mostenirea «parinteascav; chiar fratii nevestei in numesc :frate. Dar si fara o astfel de adevarata inrudire nou- creata, Romanul capata «fratib, cari ajung atunci §i membrt ai aceluiasi sat cu drepturi egale: doi prietenipoftesc obstea laserbatorireainfratirii lor, cu care prilej se schimba anumite formule so- lemne si supt binecuvantarea credintei devin «frati de cruce,0 ; aceasta face adesea mai mult decat o adevarata rudenie.de sange, si in basmul popular obiceiuljoacaunfoarte mare rol.Adesea insa in poesia epica astfelde inrudiriartificiale nu urmaresc scopurile nobile aleprietenieicre- dincioase si ale jertfirii:Infratirease facemai mult numai pentru a furisa in familiasatului un strain care plateste bine. Exista chiarsicasul, curios si oarecum hazliu, in care doua manastiri, pentru a nu jigni dorintile ctitorilor,se infratesc in chip sfant pentru scopuri de schimb 2: calugarii, slugile,pastorii ambelor lacasuri sfinte trebuie sa se priveasca,unii pe altii ca tovarasi. Inca in veacul at XV-lea intampinam o ginfratire pana la moarte> intre un boier si fiii propriului sau frate, ca sa se poata mostenl reciproc a.La infratirile

1Bibicescu, Poesii populare, note. 2 Hasdeu. Arch. ist. 1', p. 29. ' Ibid., p. b.

272 personale mai era si uneinfrofitor., un fel de pseudo-tata ad-hoc, care era Indatorit sa dea da- ruri noilor frati, parintilor for adevarati, cand acestia mai traiau,si nevestele lor. Dupa ce toate acestea se petreceau conform obiceiului §i se faceau cunoscute solemn printr'un zapis, numai atunci se Indeplinia in sfarsit si dania partilor de mostenire, care altfel arfifost cu neputinta 1.Mai tarziu astfel de infratiri se facura si de catre tovarasi de afaceri pentru scopuri negustoresti: csa fim frati au pe paguba, au pe dobanda. 2. Pentru indeplinirea unor astfel de scopuri,la Romani ca si la vecinii BulgarP, 'se luau drept fii persoane straine, mai tinere sau mai batrane,si acesti fii de alt sange se chemau de fie, fiu de fiu sau chiar suflet. Astfel procedau de cele mai mulfe on oameni lipsiti de copii, cari pentru anii nacajiti ai batranetei for nu se puteau astepta la vre-un sprijin din partea rudelor mai Indepartate si de aceia InCiau pe bunul crestin" care primia aceasta de mila for 5. Aceste Intocmiri, numai cand le privim pe de- asupra si in treacat, au o asamanare cu obstile satesti slave, cu zadruga §imind. 0 deosebire fundamentala domneste Insa. Intre intocmirile romanesti, care, precum arata cuvintele Intrebuintate aici, ajung pans In perioada dinainte de Slavi, si Intre cele sarbesti- sau rusesti. Acolo se poate reduce totul la edemocratia. primitiva, la viata supt

1 Ibid., P, p. 139 ;an. 1623. 2 Studti §1 doe., V, an. 1720, p. 491. 2 V. caqurile ta certurile pentru Domnie in veacul al X111-lea, in Jireoek, Gesch. der Balgaren. ' Uricariul, XVIII, p. 416. 5 Sate t3i preoll, p. 127.

273 earmuirea tataluide familie,pe and aici ra- pOrturile yin numai dindreptuldeproprietate vesnic si exclusiv al stramosului. Acolo totul se leaga cu faptul ratacirii barbarilor,lacare au luat parte si Slavii; aici cu Intinderea Inceata 'a unui popor pasnic, care se afla la inceputul unei vieti culturale si care-si cauta spatiu pentru istoria sa viitoare. II.Ici, colo in poesia populara romans gasim parti unde se preamareste viata in libertate, ratacirea pastorului. «Norisor, canta fata de teran, «Norisor mandru de ploaie, Nu sui la munte tare, Ca-i acolo mandru mieu. L-ii ploua si 1-ii uda, $ila of n'a putea'mbla.'. «Munte raur, spune ciobanul, «De m'as vedea 'n varful tau, Num'as sta si m'as uita,. Pe care plaiu as lua...z2. Sau, asamanand dragostea cu nouriisi stelele care atarna de-asupra muntilor on lumineazali- nistit, ei canta : «De la munte iese-un nor, De la mandra vine-un dor ; De la munte ies'trei stele, De la mandra-mi vine jele,. Dar astfel de melodii se canta numai In putine regiuni, unde din pricina conditiilor naturale vi- trege locuitorii trebuie sa se hraneasca in mare

' On4or, Poesii populare, I, p. 38. I Ibid., p. 76. 3 Ibid., p. 32. Istoria poporultd romtineac. 18

274 parte cu turmele ;de fapt toate exemplele date pureed din tinutul nord-rdsdritean al Ardealului, din Bistrita, unde locuitorii satului, fara sä paraseasca total agricultura pe bucatile de pamant bune de lucrat, sunt adui sä mane la munte micile for turme. Dar §i in cantecele populare apare ca ocupatie de capetenie a Romanului alucrul pamantului., greaua §i sfanta munca a pamantului", de la care totul vine si pentru care se jertfe§te totul.a Ce-i mai bun pe pamant?», zice aria populard, §i rasp unsul sund : «Nu-i mai bun ca calul bun, ca te duce site-aduce.. aCe-i mai bun pe pamant?.«Nu-i mai bun ca boul bun, ca ras- toarna brazda neagra §i re varsa pane alba._ la urma numai, pentru a multami §i pe acela care intr'un alt chip 1§icastiga hrana zilnica, se mai intreaba Inca ()data : aCe- mai bun pe pamant ?. «Nu-i mai bun ca oaia bund, ca ea vara te hrd- neste si iarna te Incalze§te, La moarte se plange mai ales darea ob§tescu- lui sfarit in timpul primaverii, in vremea muncii fara de preget, si bocitoarele jalesc: «Ea pe unde merg si cant, iesplugari cu plugurile :nevestele duc de pranz, barbatii merg §uierand,§i nevestele cantand, si voie bundfacand...Doamne, mandru-ai mai murit, in aratul plugului, in can- tarea cucului,inverzitullivezilor,§i'nfloritul pomilor.2. Cand, in toiuliernii,la marea serbatoare a Anului-Nou, totdeauna mai bun, populatia tandra qi chiar cea mai in vrasta a satului se adund 'n cete midi, pentru .ca pe inserate sd execute mu- sica grozav de hazlie aa buhaiului. §i cand, cu

Marian, Serbcitorile, 1, p. 17. ' Ifeelai, Ingroparea, p. 535.

- 275 - prilejul acestei represintatii satesti, In ghetosul aier Tiber al serii rasuna cantecele vechi, nu vine' vorba In ele de turme si nici de vre-un rege al ciobanilor, nu :patronul Anului-Nou este .Badica Trojan., Imparatul teranilor, si in povestile despre incalecarealui pe calulscump-Impodobit sunt impletite tot felul de icoane specigle din munca morarituluisi-acampului. Aceastacolinclade Anul-Nou se chiama, de altfel, a merge .cu plugul, cu plugmForul ;cei cari merg cu plugul si flacaii cari-i Insoles° cantand vesel, stint numiti plugari. Literatura populara obisnuieste sa infatiseze acele imprejurari 1n care mai ales a trait poporul. Dar ca.ntecul popular nu e singurul care ni povesteste despre legatura poporului cu ogorul ; mai sunt si alte marturii. Innainte de toate,starile de lucru asa cum le putem cunoaste din cele mai vechi hrisoave sunt aceleasi in toate partile pamantului romanesc. Domnii organisatori si cu nazuinte de hotare sigure din «TransalpinaD casi din "g Tara Moldoveneascaau ca supusi aceleasi elemente pe coasta de Miazazi sau de Rasarit a Carpatilor ; e aceiasi populatie, pe care cu doua veacuri mai innainte regii unguri sislujbasii for Incepura sa o stapaneasca 'nvaileArdealului, unde trebuie sa cautam patria-muma centrala a neamului romanesc ,si a celui daco-romanic, care 1-a precedat. III. Voevozii din Arges gasesc In sesul cucerit pe incetul, din spre Miazanoapte, sate cu o populatie de agricultori, cu esilistii. si .tarinev, si chiar In nutnar asa de mare, incat ei nu putura darui pa.manturi,tofu'fijnd, acum ocupat, si stapanit. NicrOdata nu e vorba de tiriuturipustii; si acest fapt it Intareste si actul de 'dartiea1 lui Bela 'W.

276 IV-lea in folosul loanitilor, care act arata ca exis- tand cel putin In Oltenia «agriculturae.,pasuni, mori si biserici. In Moldova, ce-i drept, nu este ceva rar daruirea «slugilor credincioase» cu tinuturi asezate In «pustietate., in «pustina", dar aceasta nu trebuie Inteles textual, si tocmai de aceia nu, pentru ca astfel de docuripustii'sunttotusi margenite de puncte existente si acum, bine stabilite geogra- ficesteI. Afars de aceasta, tinuturi nelocuite se gasesc numai In anumite regiuni,pe cand in celelalte parti ale principatului traieste o populatie veche, pe care cuceritorii o intaresc si o asigura in vechea ei proprietate. In aceste mult mai numeroase casuri, adevaratul proprietar de pans acum primeste mosia pe care a mostenit-o din mosi, stramosi In «vechile-i hotare. :acestea sunt asa de bine cunoscute, Incat nu mai eSte nevoie de o descriere a for mai de-aproape. Satele sunt toate ocine st purced dintr'o vreme cAnd nu exista Inca un principat romanesc in aceastalalta «tara transalpina., inoldoveneasca, si ele-si pastrara, potrivit cu uncut Domnului din Suceava, vechiul for drept, care nu putea fi atins 2. Regele unguresc nu intalneste pe langa apele Ardealnlui o- nestatornica si nestamparata populatie saracacioasa de pastori pribegind salbatec, asa cum au Incercat adesea sa o dovedeasca idei politice preconcepute. La 1075 regele Geza da Bene-

1 Orest Popescul, o. c., p. 8. Cf. pentru sensul atribuit unui desertuni . de scoala istoricA maghiarA Friedrich Muller, Lehrbuch der Ge- schichte Runtiiniens, Sibiiu (1922), p. 35 gl urm. 'V. primal cas de judecatA domneasca In certuri pentru pAmant in Orest Popescul, o. c., pp. 3-4, an. 1408.

277 dictinilor din Oran posesiuni la Tisa, si aid apar villae pescatorum, sate de pescari, langa «taurile» hranitoare, supt udvornici, §i juzi (iudices), pe langa serbi pentru slujba manastirii, si aflam nume ca «piscina. Rotunda, cetatea «Cerigrad. (Cernigrad), si munteleeSorul» 1. Un «desertum» deplin, me- tafisic, Intr'o frumoasa regiune rodnica, intre tinuturi vecine bine populate, catrecare pasurile Carpatilor oferiau trecere, nu se poate Inchipui, fie si numai din pricina a o astfel de parere ar ii cu totul nelogica. In privilegiul dat Cavalerilor Teutoni sunt acum pomeniti «Blaci. numele fu inlocuit mai tarziu Incancelaria regalaprin«Olaci.,apoiprin «Walachi., ca traind pe aceiasitreapta de cultura cu granicerii unguresti, Secuii :in acest an 1222 exista In Ardeal, langa asezarile acestor «hospites» sasi, o «terra Blacorum. si o «terra Si- .culorum»2. Niste pastori ar fi avut, ce-i drept,cum am vazut si la Aromani, muntii lor, dar .nu o mosie proprie. Ceva mai tarziu, una din cele d'intaiu fundatiuni pioase din provincia transilvaneana, Carta din Tara Oltului, unde carturarul calugar datin= avea de indeplinit printr'o munca grea Inca o frumoasa misiune, primeste ca danie o terra, care era luata, smulsa de la Romani, «exempta de Blacis» 3.Acelast rege Andrei, caruia Ungurii Ii datoresc In cea mai mare parte stapanirea for In aceasta cetatuie a Carpatilor, intareste libertatile colonistilor sasi sili mai da Incasidreptul sa se foloseasca In devalmasie de «padurea Vlahilor

I Mei% Codex diplomaticus, I,p. 4281 urm. ; cf. Iorga, istoria liomanilor din Ardeal gi Ungaria, I (1915), pp. 27-9. 1 Zimmermann-Werner, I, p. 20. Pentru originea Secuilor studlul mieu In Buletinul Comisiei istorice a Romaniei", II. a Cf. nterrae Siculorum", 1252 ; Zimmermann-Werner I, p. 78, no. 86.

- 278 - si Pecenegilor, intocmai casiacesti«Blaci et Bissenh) ; padurea de care e vorba trebuie sa ni -a Inchipuim foarte intinsa, ca una din acele paduri nesfarsite, cum le cunoaste inceputul evului-me diu, cam ca padurea hercinica sau cea sarbeasca, ce se Intindea de la Belgrad la Ni s 1, on cea romaneasca de pe malul nordic al Dunarii. Nu numai ca pastori se folosiau Vlaho-Bisenii de padurea lor, ci si pentru a aduna lemne de cons- truit colibele si de ars si pentru a-si duce turmele de porci la Ingrasat, prqcum faceau si Sasii, cari de sigur ca nu se dedau exclusiv numai vietii pastoresti ;oastfel de silva se gaseste de astfel units In Ardeal cu orice asezare teraneasca, mai mare sau mai mica. De aceiasiplatiauel Sasilor, ceia ce n'ar fi facut-o niciodata niste ciobani propriu.zisi, cari n'au un camin al Ion' si nu stiu de niciun hotar, terragia, pe care nici Sasii nu refusau sa le plateasca. In anumite casuri episcopului Ardealului 2.Din pricina stricaciunilor pe care le pricinuiau oile si porcii din satele roma- nestipaduriilor,se prang Sasiiin veacul at XV-lea innaintea judecatii regale, asa cum se vor- fi jaluit de sigur adese on In veacul al XIII-lea funcfionarilorregali a. A ingrasa astfel de turme- in padurea saseasca era, de alminterea, obiceiu chiar la Sasi, si «ritus suae gentisr nu se deosebia de «ritusn bastinasilor vecini 4. Pecenegii erau ramasite ale foastei aristocratii ostasesti barbare dela Dunare, cari venisera ca 1 Octo diebus in saltu spaciossissimo expletisg, ingentia et spa- ciosissima Bulgarorum nemora"; Historiens occidentaux des Creisa des, IV, p. 278. 2 Zimmermann-Werner I, p. 198, no. 269. 8 Hurmuzaki, P p. 192 si urm. 4Zimmermann-Werner, 1, p. 10.

279 fugari din acea regiune unde stapanisera si cu- prinsesera supt numele for pe ainostri ;multe grupe poate sa fi ramas ca mici insule in Ardeal, Inca dela na valirile for din veaculal XI-lea. Ei duceau o viata organisata si se bucurau de anumite privilegii : in anul 1222 vorbesc, plangandu-se, de vechea for libertas 4, pe care o socotesc atinsa. Recunosc ca autoritate superioara doar pe mai multi iobbagiones §i un comes, care functioneaza numai trei ani si se arata rare on printrebarbarii In- credintati supravegherii sale.«Bisenii» 2platesc conducatorului for dari foarte mici, sunt insa indatorati la serviciul militar. Ca si Secuiicealalta populatie ardeleneasca pomenita in hrisoave ala- turf de Romani ei sunt chemati ca paznici si aparatori vremelniciaicutariisaucutariice- tati regale si in satu 'n care ei traiesc dregatorii unguri au pus hotare solide, metae3. Ei samanau de sigur in toate privintile cu Pecenegii din Bulgaria apusanasi Serbia, cu «Pincenariiqui Bulgariam -inhabitabant,dinveacul al X1I-lea ; acestora din urma li era incredintata si paza raurilor 4 §i cu sagetile si arcurile for de corn si os ei tineau la distanta pe dusmanul vecin. Pans. in anul 1324 mai existau Inca in Ardeal «oamenili- beri,cari erauBiseni.,«homines liberi Biceni, b. Ca tovarasi ai Secuilor si Pecenegilor, «Olacii, sunt si ei curand intrebuintati la aceleasi scopuri militare. Cei mai multi dintre iobbagiones castro- rum pe car-i intalnim in timpul veacului al XIII-lea

1 Eorum libertas ab antiquo instituta"; Hurmuzaki, I, p. 78. 2v. Revista istoricci, an. 1920, p. 193 si urm. 3 Hurmuzaki, 1, p. 125; cf, $i pp. 73 (no. LII), 101. * Bust. occidentaux, 1.c., p. 278. 6Hurmuzaki, 1, p. 588, no. cccautiv.

28t) la Alba-lulia, in Solnoc, in Satmar cuvantul e romanesc si pare a Insemna «Satul-Mare», trecut prin Unguri si revenit la Romani Rodna, loca- litdti care stint toate la origine castra regesti,erau cu siguranta Romani :cei din intaia dintre aceste cetati se -.chiama in 1206 eGynna (Ghinea), Gyna, Gyurgy (Giurgiu), Iseph, Willera» 1.Dela prista- vul, epristaldul» regelui primiraeiocineintr'o «villa militum2»,si aceasta proprietate era cu drept de mostenire card isi Indepliniau datoriile. Aceasta oranduire se poate urmari in trecut pans pe vremea esfantului rege», adecd a regelui Ste- fan I-iu3, si Inca in veacul al XIII-lea tobbagio- natas era un honor, o distinctiemilitary ;chiar si represintantul comandantului suprem din Ardeal se -chiama tot iobbagio 4.Astfel de Romani erau aceia cari,alaturi de altieinhumani homines», Cumani, Unguri, efeluriti Slavi», Secui, Pecenegi (Bezzermini), Ismaeliti (Tatari), luptara la 1260 Impotriva regelui Boemiei Ottokar, in lupta de la Kressenbrunn 5. Dar Inca din vremea aceasta drepturile regale asupra castelelor ridicate din porunca domneasca si cu banii stapanului furs nu rare on usurpate de catre lacomi si nesupusi nobili si conti, nobiles on comites, ceia ce e aratat anume in anul 1238 6. Asa cazu cu timpul din ce in ce mai jos situatia unui «iobbagio», si anume, in masura 'n care tara fu aparata de alte forte, acelea ale Sasilor si ale

1 Zimmermann-Werner,1,pp. 8-9; ibid.p. 146, no. 205; p. 240; Hurmuzaki, I, g. 327, no. 238 ;p. 470, no. 379. 2 Zimmermann-Werner, I, p. 8, 3 ibid., 1, pp. 53-4. 4 Ibid., p. 34. 5 Katona, VI, p. 314; cf. Iorga, Adei fragm., III',p. 76, no. 1; Mon. Germ. Hist., Scr., IX, tabla, supt: Walachi. 6 Hurmuzaki, I, p. 67.

26t nobilimii ardelene care se, ridita. Inca din veacul al XIII-lea iobbagiones apar ca stand pe aceiasi treapta cu rustici de rand;sitrebuiau sa plateasca intocmai ca si acestia o dajde de stramutare 1:ei apartineau unui nobil, chiar cand erau ccnezi» 2, sau unei biserici 3,si erau supusi Inca din 1366 Scaunului judecatoresc al nobililor printr'ocantiqua et approbata regniconsuetudo», afara de casurile criminale, cand erau supusi judecatii nobililor 4. insa chiar si in aceasta situ atie umilita ei mai luptara cu .armele forteranesti» arena rusticana supt steagul unui nobilis pastrara si dreptul mostenit asupra vechii proprietati a neamului for 5. Dar, afara de satele de iobagi dela granita, de la Alba-lulia pana in coltulsecuiesc, unde pe la 1300 siin veacul urmator se gasesc inlocuri vechi unguresti sate 'n intregime romanesti sau cel putin grupe de locuitori romani in posesiunea vechilor for mosii de danie6, toata tam era pre- sarata la venirea Ungurilor cu.villaeolachales». Acestea se pot recunoaste dupa porecla de Olah adausa la numele vechi slavone, pe care Slavii acum disparuti nu le putura duce mai departe si care totusi au lost primite de noii colonisti unguri ai terii, si in sfarsit dupa numele locuitorilor. Romanii asezati temeinic in pomenitele villae au transmis si numele raurilor, care apar intaiuin

1 Cf. *i Hurmuzaki. 1, pp. 576-77, no. 455. 'ibid., I', p. 247. Pentru aplicarea acestei de-a doua honor", v. Thai sus, pp. 139, 152-3 *i mai departe. 3 Zimmermann-Werner, 11, p. 54. 4 ibid., II, p. 235, no. 840 ;pp. 230-31, no 834. 5 Ibid., p. 52d. Terra relicti et donati fuere" ; Hurmuzaki, 1: villa olachalis" a 1ui Ursus knezius" ;I', pp. 335-6. Cf. *i ,,Ungari sive Ulachi constitute infra indagines" ;1294.

282 haina romaneasca:e Marisch.,«Schebis.(mai tarziu Maros, Sebes) on chiat: 4Crys., §i tot asa §i muntele numiri de localitati care,caSiretiu, Galati sau Gradi§te, se gasesc§i'ntinuturile «transalpine,. Pentru a cita unele casuri cu data lor, Inca din anul 1135 ne izbim de un «Crez. (Cretu ?)1,in1219 de «pratum Mykula.,de «villa Myroslov» (Miraslau)§ideo alta, «Sy- cozov.2, in 1219 de udvornici regali :«Cuzma, Bessu, Bud, Bundu. 3, in 1221 de un «incola Nu gul,, de «servi, :«Micou, Lazou., de«vinitor,, vieruli «Buchta,, de ciobanul «Pycha. 4; Tot asa langa vechiul grad slavo-roman de laOradea («van>, cetate, e egal cu «gradul, slavon) regis- trul episcopal Inseamna intre1201§i1235 pe Romanii Buhtm Craciun, Micu, Ceuca, Ciuleiu, lancu, Stan, Radu, Lodomir, Tatomir,, Tihomir, pe «pristaldul. Dan, pe cativa bani,pe Pavel Voevod, pe A Voda., fiul lui Farcas, pe «conteleA Soboslov, pe langa un«satal chenezului'5. in 1246 e vorba de localitatile : «Byolokol. §i «Ga- lou. 9, in 1252 de muntele «Vecul, 7§i in acela0 an de numele de botez Budu18.in 1236 e numit ca vinovat de tradare Nicolae,fiullui«Borch. (Borcea), cum §i «Mica Barbatus 9, in 1276 terra

1 Fejer, VII', p. 102: citat lutAiu in 0. Densusianu, o. c.,I, p. 393. a Hurmuzaki, I, p, 70, no. 81. 3 ibid., p. 70. 4 Ibid., pp. 71-3. ' Endlicher, Monumenta Arpadiana, pp.716, 724, 734, 740. Cf. lorga, Vechimea ,ii originea elementului romanesc in partite Biharfi (Bihorului), din revista Cele Trei Cri*uri, Oradea-Mare 1921, Film b-7. 'Zimmermann-Werner,I, p. 72. ' Ibid., p. 79, no. 86; 11, p. 246, no. 853. ' Monumenta Rungariae Historica, XII, p. 343; la 0. Densu- slanu, o. c., p. 393. ' Hurmuzaki, I, p. 143, no. 112.

283 filiorum Mykula", in 1283 localitatea Musna" t ; apoi numele delocalitatiMogorrenn", Pas- torren", care nus'arputeaexplica lingvistic decat romaneste, in sfarsit satele Olahteluk, Olah- kercz, s. m. d. 2.Si Inca lasam nebagate in sama marturiile lndoielnice : asa ar fi, de pilda, stirea, din 1231, care povesteste,Intr'o, forma neobisnuita, despre Trulh, fiul lui Choru", un proprietar din tara Fagarasului si mostenitor al unor terani cari traiauacolo, pe timpul cand Tara Fagarasului apartinuse Bulgarilor" 3; aceasta nu se potriveste nici cu istoria si nici nu corespunde felului obisnuit de exprimard din acea vreme. Tot atata pre- tuieste actul de hotarnicie in careniste Romani din tinutul Bistritei vorbesc, in veacul al XVI-lea, cu mult patos, despre drepturile for.milenare. de proprietate in tinut 4. Mai departe, Ungurii au primit de la aceasta veche populatie cuvinte cum e cer, pentru un arbore foarte raspandit in Ardeal, a carui scoarta se intrebuinteaza la tabacit 5,«curtis2. In firisoavele latinesti pentru scaunul unei autoritati 6, kerep", corabie, pentru vasele de pe apa Murasului 1. Numele se cuiesc Udvarhelyloc de curte" vine de sigur de la 81avonescul dvor (ung. udvor), pe care Romanii 1-au trecut vocabulariului unguresce. *i pentru clasa de «udvorniciD ai regelui, existenta numai in Ar-

I Zimmermann-Werner, 1, pp. 144-5, no. 203. ' /bid., pp. 48, 67; Hurmuzaki, 1, pp. 446, 583. 8 Zimmermann-Werner, 1, p. 55, no. 64. 4 Hurmuzaki, 1', p. 116. 0 Cortices arborum vulgariter cheer ; Zimmermann-Werner, 11, p. 243, no. 851. Curtes pontificates", Zimmermann-Werner, I, p. 72, no. 81. 7,, Navas kerepa, 1248; Hurmuzaki, 1, p. 77. Navis olch" pomenit tot acolo nu poate fi explicata. s Vech3a forma a castelului e: Mord, in 1301 ; Hurmuzaki, 1, p, 553.

284 deal si nu mai tarziu de veacul al XIII-lea,trebuie sa admitem aceiasi explicare 1: acestia erau terani liberi, cu proprietate ce se putea mosteni, care se numeste «terra udvornicorum.. in sfarsit, cum se va vedea mai jos, de la acesti irmaintasi si in parte megiesi s'au imprumutat si nume pentru demnitati politice : poate «pristald. (pristav), de sigur insa. «udvornici. si Voevodul. Pomenirea dedeserta,care se presinta nu rare ori, trebuie explicata tot asa ca si «pustina» Domnilor moldoveni. 0 sessio, oterra,mai ales dupa navalirea Tatarilor, poate sa fi fost intr'a- devar edesarta» 2, dar ca toata Tara Barsei sa fi meritat expresia de cancelarie : «vacua et inha- bitata 3» nu se poate admite : cum putea fi atunci transmisa vechea terminologie slava, asa cum ea dainueste in Barsa, Brasov, Codlea s. m. d.? Popu- latia era neaparat rara, aici ca si in Ate parti ale «pamantului romanesc., dar aici ca peste tot In- nauntrul hotarelor salemansiones Olacorum» sedeau laolalta in sate, care-si aveau intocmai ca in Moldova ale for «hotarevechi»,«metae antiquae., «veteres metae. 4. Asa-numitele «agricolationes., plagdrii, ale Romanilor nu erau cunoscute pe acest pamant numai in veacul al XV-lea 5, CI Inca din al XIV-lea exista un «modus Olachorum» special pentru a stabili precis hotarele unei mosii6.

Hurmuzaki, 1, pp. 69, 125; Zimmermann-Werner, 1, p. 174. 2 Hurmuzaki, I, p. 69o; 1', p. 28, no. 21. Cf: I. pp. 221-2, no. 222. "Zimmermann-Werner, I, p. 16. Cf. dAruirea din nou de mansiones Olacorum" inanti'1293 ; Zimmermann-Werner, I,pi195; definitia de ,,sessio. terre" pentru aceleasi smansioneseterre arabiles, silvae, feneta", ibid. si metae antiquae" pentru villae olakales' pe la 1050 In Tara Oltului; Hur- muzaki, I, p. b70. 5 Hurmuzakl, 1', p. 541, no. 453. 6 1. Mihdlyi de Apsa, ,Diplome maramurepne, I (19011, I, p. 31.

285

Populatia tinuturilor carpatinepidunarene n'a uitat niciodata plug'aria §i nicin'a parasit-o de dragul altor ocupatii, pe care le-a indeplinit de buns voie sau de nevoie :aceasta ocupatie de capetenie §i cel mai insemnat izvor de hrana nu se stinse §i nu secs niciodata, din departatele vremuri ale patrunderii §i colonisarii romane in Dacia §i Inca din timpul mai departatei ocupatii libere a Geto- Dacilor neatarnati. Ceva din terminologia agrara purcede, ce-i drept, de la Slavi, cari nu adusera cu dan§ii o mai inalta cultura din patria for de step,. ci o aflara in Balcani. Aceste cuvinte imprumutate inseamna mai mult unelte :plug,rarigi,par - tilepluguluisau particularitatimaiputinin- semnate ale muncii campului 1,Ele se explica prin cumpararea de la emporiile", targurile de granita,odatabizantine,apoislavisate2.Cea mai mare partinsa dincuvintele pe care te- ranulleIntrebuinteaza zilnicSi care stau pe planul intaiu in cugetarea sa, apartin mai mult vocabulariului latin mo§tenit; a§a in primul. rand numirile pentru lucrarile 'n care se Imparte munca la camp : a ara (arare), a- samana (=seminare), a culege (=colligere), a Intoarce, adeca a lucra din nou campul dupa o munca neizbutita,a secera. Chiar numele latin al plugului a fost pastrat dialectal. Produsul ingramadit la un loc al seceri- §ului, cum §i spatiul ce-1 incunjura, care e marginit de o brazda, ca mijloc de aparare Impotriva focului, se chiama arie (=area). Deosebitele feluri de ce-

.Ca lucrare recentA, acela a D-lui P. Cancel despre uneltele agricole. V. recensia din Bulletin de l'Institut pour retude de rEu- rope Sud-Orientale', an. 1922, n-rele 1-3. 3. V. acelasi Bulletin'', an. 1921, p. 12 si urm., cu ocasla aparitiei lucrArii tendentioase a lul Domaschke, Der;lateinische Wortschatz dee Rumanischen (In XXI-XXV. Jahresbericht des Instituts fur rumanische Sprache zu Leipzig' al d-lui Weigand, Leipzig 1919).

- 286 - reale poarta si ele aproape exclusiv nume latinesti: grau, orz, mein, scicarei, °vas; exceptie fac numai plantele cultivabile imprumutate mai tarziu, la care Insa o prefacere a intelesului ingaduie ca materialul lingvistic local sa dea adesea o noun denumire, asa, de pilda: porumb, popufoiu §i pe langa aceasta denumiri ca rapita, hriga. *icuvintele privitoare la podgorie cuprind o mare parte latina In ele. Caracteristic e faptul ca pentru Romanul de la Nord, aratat, de dragul unei teorii ademe- nitoare, ,ca un cioban de meserie, hrana se chiama In general pane, Ca traiul laolalta cu o ruda mai batrana sau cu un cap de familie se chiama ,,a /1 Intrio pita" cu dansul. IV. Cum e si de asteptat de la un popor care traieste in conditii primitive decultura, teranul Isi pregateste singur totul de ce are nevoie. Pen-. tru casa nu-i trebuie arhitect: se ingroapa patru pari In pamant, se Impleteste intre acestia o retea de nuiele on se bate pamantul intre scanduri care apoi se inlatura, ca in Olteniaseasa,sipeste Coate acestea, care alcatuiesc partea solids a ca- sutei de sat, se pune un strat gros de pamant si lut. Coperisul e facut din coceni, ramuri, stuf siiarasi din pamant aruncat de-asupra. Pana foarte tarziu ferestile erau lipite cu hartie si numai la oameni mai bogati se vedea pretiosul geam cumparat de la balciuri sau band se ducea la targ. Case de lemn, cu tot materialul de constructie ce se gasia In foarte mare cantitate 'n regiunea muntoasa si deluroasa, nu se facuraarara de colibeleciobanesti cese puteau stramuta ; numai bisericuta satului era din lemn -nevapsit, inegrit -de vreme, impodobit cu muschiu galben si verde, bisericuta unde, in zilele de serbatori mari,

287 clopotele cele mici, darul vre-unui pa catos cu frica lui Dumnezeu si punga ceva mai plina, chemau cu dangatul for pe oamenii saraci. Ca lea ce leaga numai doua localitati se chiama la Romani, In Moldova ca si in Tara-Romaneasca si In Ardeal: drum, o amintire a vremurilor In care elemente grecesti vechi isiamestecara moravurile si vocabulariul cu acela al stapanilor romani. Cel ce merge (cu sensul de a «se cufunda., ca In locuri muntoaseYi pe drum se chiama calator, dar cuvantul cale mai tarziu, de cand cu noua intocmire moderns a limbei se intrebuinteaza foarte mult si forma noua. : straddne Intampina si in locutiuni :asa, de pilda, omul care nu si-a atins telul si trebuie sa se Intoarca Indarat, merge la calea 'ntoarsd". Cand oamenii regelui aparura 'n Ardeal, ca niste not barbari pentru populatia localnica barbarisata, ei nu mai gasira marile sosele, de malt cazute in ruins si uitate, ale trecutelor zile Imparatesti de inflorire si de durere, dar Inca in veacul al XIII-lea se aflau«viae. sau «magnae viae. inlauntrulterii nou-cucerite I:ele duceau de-a lungul raurilor de la o vale mare la alta si alcatuiau linii de legatura. intre pasurile apusene si rasaritene, de Miazanoapte siMiazazi. Astfel de drumuri poesia populara aminteste cu precadere ca drumuri pentru eroii sai «drumurile sapate', care sunt dovedite sidocumentar existau si in tinutul romanesc «transalpin.sifura intrebuintate dttpa. intemeiarea Statului, dar nu abia atunci create, de oare ce in mare parte natura Insasi be taiase.

'Seactil Pitscariuk Discurs de Intrarela Academia Romans, Bu- curesti 1920. ,s Zimmermann-Werner, I, p. 3, no. 3 ;p. 98.

288 In satele de munte fiecare obste, fiecare familie mare sateasca isi are parliasul sau ; ,totusi el nu joaca acelasi rol pentru intalnirile tainice, ca jos la ses fdntdna, pu(ul (ambele nume latine), daca e sa credem cantecului. De multe on acest pa- rajas nu poarta niciun nume, pentru ca nu-i nevoie de deosebire, si un nume determinatarfi numai o impovarare a mintii.Paraiasuleal satului, sisatul Insusi e o lume Inchisa 'nsine, indestulatoare pentru ea Insasi: acest mic element fara odihna, care Insufleteste peste totsitot- deauna natura, care vede totulsinu pastreaza nimic din toate acestea, este 'valea satului", impreuna cu apa ce curge printr'insa. Numai cand stravechiul, dar totdeauna vioiul paraias a imbiat la intemeiarea unui sat pe malurile sale, numai atunci a aparut imediat, pe o parte sau pe cea- Ialta a acestei modeste vai protectoare, Inteun chip nu mai putin modest, strada. Aceasta e ulita, nume slay, pe care-1 IntAlnim pestetot, ba in Moldova Inca si supt forma diminutiva on stri- cata de alicioard §i huditd. La ses insa se naste fara ajutorulparliasului o cale de umblattot asa de intortochiatasilabirintica : pentru mun- citorii cari o folosesc la Inganatul zorilorsau in misteriosul amurg al serif, caci acestea sunt cea- surile cand teranul se duce ,,la camp", sau se 1n- toarce de acolo rupt de oboseala si tacut; pentru calaret si pentru carul cu boi ce Inainteaza incet, obisnuitul mijloc de transport al . terii,din acele vechi vremuri sarmatice"si pana astazi,ve- hicul care merge singur, pe cand cel ce mana boil gandeste, canta, viseaza sichiar doarme fericit supt dogoritoarea arsita a soarelui de vara ;pentru femeile care,curat imbracate, cand nevoia

289 ajunsa cunoscutd de tollvecinii nu li-adistrus orice simt de sfiala, mergand, tore cu indemanare din furcd iar4i mostenire a marilor strabuni firul alb; in sfarsit si pentru copiiisatului,totdeauna din mila Domnului destul de numerosi si cari, lasati de capullor, zburdalnicesc numai in camasa. larna insd, mai numai un singur oaspete se foloseste de ulita alba, acum goals :crivatul, care adesea luni de zile acopere totul cu o groasa mantle de zapada chiar si insesul Munteniei, unde vremea e, de obiceiu, mai putin aspra. Ulita sau vales satuluiincaracteristica asezare lornaneasca, acolo unde n'a inraurit vechea influenta strains a civilisatiei Apusului, desparte ograzi marl si intinse, care sunt imprejmuite cu gard viu,inflorit primavara si vara,sau cuo ingraditura din i'mpletituri de nuiele, sau in sfarsit, de si numai la gospodarii bogati, de un gard de scanduri, zaplaz, &act. Modesta casa de lo- cult se pierde aproape in intinsulspatiu slobod, in care se afld o carte pentru pasari si animalele mici, mai ales porci; alaturi stau, pentru pastrarea provisiilor, coserele, durate din acelasi material ca si locuinta, siInsfarsittotacolo e si grddina de fructe, livada, pometul, care in unele tinuturi de munte, unde din prune se prepard tuica, formeaza un insemnat castig. Gradinile de flori,obisnuiteaiurea, impodobescaicinumai curtea oamenilor cu stare; culturd de legume nu se facea pans la ntarele razboiu decat inunele colturi ale terii romanesti siera lasata 'n mare parteinsamastrainilor,Sdrhi (Bulgari). Pe rano casa se cultiva numai verdeturile care ser- vesc la pregatirea borfcdui sau ciorbei debor.F, de peste, carne sau dresuri, obisnuita ca man- (storia poportatti romanesc. 19

290 care pe Tanga mamaliga. Adesea seintrebuin- teaza ca bucatarie sau pivnita bordeiul din apropierea casei, o locuinta supt pamant, une on cu doua incaperi,care-siprimeste putina lumina numai prin usa lasata deschisa.§iin care. -cei saraci isi cautau adesea un adapost statornicsi trebuiau sa vietuiasca si mai multe generatii de-a randul cand starea for nu se imbunatatia. In casa propriu-zisa se intraprintr'o usa de lemn, cioplita tot de mana teranului, cu toate ca de mult, din vremea Romanilor, se aflau totdeauna in sat si lemnari'. Mesterul pentru lucrarea fierului se chiama fierar, o expresie care ne duce indarat spre aceleasi vremuri departate, dar locuinta teraneasca n'are prin regiunile ramase 'n urma nicio incuietoare de fier sau numai una foarte primitiva, pe care in acest din urma cas a faurit-o creatorul de meserie al unor astfel de lucruri, nascocitorul tigan, care e tot odata faurar si musicant.intaiu se intra 'n tinda, adeca odaia de intrare, si apoi in odaile de locuit, care se re- duc de obiceiu la doua. Aici e o masa de lemn ro-

1 Trebuie sd admitem ca teranul romanic, in primele timpuri ale amestecului de popoare, obisnuit sd-ai cumpere totul din targ, nu era deprins cu fabricarea uneltelor $i ca neamul Slavilor, Adus la $cDala bizantind, le meremetisia mai bine. CA populatiei romanice ii erau cunoscute me$te$ugurilea innainte de venirea Slavilor cuvantul meger s'a luat mai tarziu de la Unguri si Sa$i, dar e intre- buintat aldturisi,in inteles deosebit, mciestru-magister (pascire mciiastrci), ca $i in legenda francesd maitre Merlin o aratd numirile diferitelor me$te$uguri mai dimple, ca lemnar, fierar, pietrar. Dar pentru unelte s'au imprumutat cuvinte slave, in chipu 'n care, in perioada mai Tama, noudle numiri pentru piese de imbrdcdminte $1 lucruri de' modd, luate direct sau indirect de la Francesi, inlocuird vechile expresii grecesti $i turce$ti ;acestea din urma inlocuiserd $i ele la randul for numiri slavice mai vechi, inddratul cdrora stau iard$i alte numiri si mai vechi, tot slave $i, la cepa, cele latine. Invinsul pe acest teren de luptd dispare impreund cu numelesue, iar pentru notiunile noi, mai bune, se imprumutd cuvinte de la in- vingdtor.

- 291 - tunda sau in patru colturi, se gasesc sicateva scaune scaun *i masa yin din vocabulariul latin , dar podoaba caseisi mandria gospodinei .o fac paturile, care stau de-a lungulparetelui, lavitele. ,,, si, asternuturilesi piesele de imbracaminte frumos lucrate, cu cusaturi bogate de un ade varat simt artistic, care, pentru ca oricine sa le poata vddea, sunt asezate inteancuri foarte Innalte, aproape asa de sus ca ating candela. Langa aceasta atarna la bogati icoana .imbracata. In argint si suflata cu our a until dant on a Mai- cii Domnului, icoana facatoare de minuni (dupa grec. eikon). Cuptorul innalt, cu gura foarte larga teranul isi face singur panea cand edestul de bogat pentru a se putea hrani cu grau este si el-un fel de mobila a gospoddriei taranesti ; de-asupra, pe spinarea lui neteda, intinsa, calda, se odihnestein timpul noptiisigustaplacerea unei calduri din bielsug pentru trup partea pla- panda a familiei sau cea bolnava. Casa e cladita, de altfel, numai pentru iarna, vreme rea si pentru noapte :viata adevarata o traiesc oamenii afara, supt cerul senin sau intunecat. Cand, dupa greaua trude a zilei, muncitorul se intoarce acasa, nu-i mai trebuie lumina, pe care, pana la generali, sarea lampilor, o capata scaparand din amnar pe cremene, pentru a aprinde opaiful, fitilul muiat in sau. In prietenosul tarait al greierilor, cari fac si ei parte dintre locuitorii cuptorului, Isi doarme el somnul adanc si bine meritat. Se facea fireste si comert in aceste sate care traiau din agriculture, si cuvintele negot, negustor, a vinde, a cumptira apartin elementelor romanice din limba, ca si numele de cot (cubitus), palma, degetale masurilor de lungime.Chiarsine-

- 292 - gotul pe bani nu era necunoscut, de sicuvantul ban pentru moneda e de origine mai tarzie ; capetele, banii imprumutati, pbate si dobanda, sunt in us Inca innainte de vremea Slavilor. De obiceiu afacerile se desbateau acolo unde se adunau la serbatorile mari locuitorii mai multor sate. Aceste locuri se numesc nedei (sing. nedeie), care e poate derivat din nedelia, numele Duminecii la Slavi. Se aflau de sigur multe nedei de acestea la Dunare, si numele for mai traieste azi Inca in numirile de localitati din acea egiune. Pentru locuitorii de la munte nedeile se faceau pe o culme, intre doua sau mai multe vai ; pana azi se cunosc nedei In Tara-Hategului si Inca o parte a muntelui"bibles, inpartea nord-estica a Ardealului sechiama. Nedeia 1;cu prilejul acesta se si juca,se bea si nu in ultimul rand se puneau lacale multe legaturi de casatorie intre cei de fata. De aceia nedeile se chiama une on si tdrgul fetelor2. Nu- mirile de bit' lciusiiarmaroc (bucsti,pelerinagiu si germ. Jahrmarkt) pentru astfel de adunari cu mai multe scopuri preotii catoliciIncercara in veacul al XV111-lea sa starpeasca obiceiul &dicta- rilor, ca primejdioase pentru moravuri fura imprumutate abia mai tarziu dela Sasi si Unguri. V. Cu toata simplitatea condltiilor for de train, teranii nostri nu erau lipsiti de o viata sufleteasca, cu toate ca amanunte despre dansa nu nisunt date in carti, nici bune, nici rele. Sufletul ltii Isi gaseste 'n cea mai buns parte hrana necesara:

1 Mi se pare a am intglnit numele acestapiintr'un izvor din veacul al XVII -lea, poate In Bandini. 2 Cf. Francu ai Candrea, p. 72 al urm.; cf. p. 53 al turn.; Oniaor, Poesii populare, p. 38. 3 Studiiiidoe, V, p. 461.

- 293 - groaza sinadejdea pestefire,icoane siscene triste si vesele, in credinta sacrestina, sau mai curand crestino-pagana, la care tine naiv si, adanc. De lucru se apucd Intotdeauna, de lucrul zilnie ca si de cel neobisnuit, primejdios, care e hota- rator pentru viata lui, numai dupa ce-si face semnul crucii. La masa-i frugala multameste intaiu, cu acelasi semi. de binecuvantare, Aceluia care i-ar fi putut lasa nerasplatita trudnica-i munca si care totusi s'a indurat de el, pacatosul,sia facut sa creasca samanta pe bucatica-i de ogor. Pentru dansut, orice om bun,cinstit,care-i vorbeste pe limba lui, este un Roman si tot odata si creitin. In urma inrauririi de netagaduit a bogomilismului bulgar, care predica purificarea sufletului prin posturi strasnice, facatoare de minuni, si care to man- tuie de toate relele, teranul se lipseste 'de orice hrana cu came, ba chiar de laptesioua ;cine face altfel, trece drept un pagan indaratnic, un batjocoritor a luiDumnezeu, un letin murdar, «spurcat., adeca un catolic. Aceste posturi el stie sa le socoteasca in chip foarte simplu si cu mult Innainte Weapta, ca un mare si fericit eveniment at familiei, ca o binefacere menitalui personal, Pastile, cand, In luminoasa biserica a satului, in fata bietilor oameni gatiti In cele mai bune straie ale lor, Dumnezeu insusi serbeaza o clipa, prin Invierea sa dinmorti,vesnica bituinta asupra mortii crude, prin canteculpreotului, pans. mai daunazi aproapeputincarturar.Sitotasa e §i la serbatoarea de incheiere a anului, cand in- ceteaza «munca., singura munca la careel se simte chemat, caci toate celelalte sunt, de fapt, facute numai pentru Wigan, Evreu, Grec, Neamt si eiocoiu (targovet, boier, functionar). A tunci se deda

294 el cu totul marilor saturnale de iarna, serbatori- lor abundentei, hranei din bielsug,bauturiidin, grog si cantecului din toata inima, pentru serbarea Nasterii Domnului :Craciunuli, Mo$ Craciun, cu vestitorul si premergatorul sau, Mo$ Ajunul. In ajunul Anului-Nou se cants 'n cinstea sfantului crestinVasile,infata ferestilorsclipitoare de ghiata, stramosestile melodii despre marele plugar, Traian Imparatul. La Boboteaza e serbarea kupe- rii ghetei, si voinicii se afunda invalurile ghe- toase pentru a prinde cu degetele 'ntepenitecru- cea aruncata 'nnuntru spre falaceluice oga. seste. La aceasta serbatoare, cand ii este Ingaduita si omului o privire in viitorul tainuit, se deschide o clipa poarta cerului si se inchide iarasi pentru un an Intreg, si tot ce vietuieste pe pamant capata glas omenesc, pentru a rostiin cuvinte si frase neintelese cine stie ce lucruri marl. Acestea si Inca multe datini generale crestine si superstitii special rationale,farmece sicredinta inspirite traiesc la teranii romani 2. Ca, astfel, crestinismul a fost primit in vremuri foartevechisicaareradacininesfarsit de adanci In sufletul teranului roman, o dovedescnu numai cele cafeva cuvinte citate mai sus.Afara de unele parti ale serviciului religios si de denumirile unor slujbasi aiBisericii siale unor calf bisericesti, aproape tot ce apartinenoiireligil se exprima prin cuvinte latinesti. Credinta se chiama lege, pops se numeste si preot (presbyter) si tot astfel Carnelegi, Cdflegi («carnern, caseum ligarev),

' Privitor la originea numelui ar fi poate sA ne gandim la Hristos,. CrAst. Cf. grecescul Christugeneia. V. Densusianu, o. c., I, pp.261 -62; Cony. lit., 1903, p. 640. Cf. si Al. Rosetti, In An. Ac. Rom.`, sect. lit., XL. Marian, Serbatorile la _Romani, 3 vol.

295 satul de sec, paresimi («quadragesimae»), frupt («fructus»). Tot ce se refera la post--numaituvan- tul post e de origina slavona se poate reduce la tipuri latine.. Un mare numar din numele sfin- tilorcrestiniapar incompositiiproprii, foarte vechi : dintre acestia face parte de pilda Sfantul Gheorghe, Sangiorz, dupa care s'a numit si tin sat in Rasaritul Ardealului ;apoi «fratele lui Craciun», Sinvitsuiu, Sf. Vasile, cu a carui serbatoare incepe Anul-Nou plin de sperante. Nu mai putin Santa- maria, care sta la poarta Cerului sau a Raiului, ca sa auda si sa aseulte totul, &delMaria, Maica Domnului. Ziva Sdnmedrului (Sf. Dumitru) inseamna, ca si aceia a SE Gheorghe, o schimbire a anului, si de aceia ea e legata la Romani, casi la alte popoare din Peninsula Balcanica, ba chiar si la Turci, cari numesc aceasta zi de serbatoare «ziva Casim» si obisnuiesc sa intrerupa atunci campa- nili& lor pe toamna, cu multe acte ale vietii economice si sociale ; Sanziene (Sf. Ion) si corespon- dentul sau femenin Sdnziancr, care apare dese on amestecata cu Cosanzeana, «sora Soarelui si sta- pana zilelor» 1, sunt elemente constitutive insemnate din lumea basmelor sidin superstitia poporului. Sannicoard si Santoader, Sfintii Nicolae si Teodor, hotarasc in lupta dintre iarna care se sfarseste si prima vara din nou surzatoare. Santoader e un fal- nic calaret, ai carui cai au coarne strapungatoare ; el si tbvarasul sau de calatie ocrotesc soarele si in cele d'iniaiu zile ale lunei Martie se produce din luptafor marele amestec de fulgi de zapada, ploaie side fricoase raze de soare trecatoare, mo$ii psi babele, dupa sfarsitulcarora, card pe

1 Marian, Serbeitori, I, p. 106.

296 la Sf. Gheorghe, care aduce peste totpe pamant, chiar st Inmuntii aspri, verdeata noun, teranul poate sa-si lepede caciula de iarna. Sfantul An- dreiu, indreiu, a dat lunii Decembre numeltsau ; Sf. Pantelimon, Sf. Pintilie Calatorur,e foarte mull cinstit, dar mai alesmarele Sfant Petra, Sti mpetruin Moldova : Pietru, Chetru, care, impreuna cu Du.mnezeu-Tatal, amandoi prefacuti in doi Well cersitoribatrani, ratacesc pe pamant pentru a cerceta purtarea oamenilor. Dar poporul romanesc aresisfinfi de aceia cari nu sunt decat putin pretuiti in calendarul car- turarilor ;caci la dansul, la teranul care din vremuri stravechi are o cunoastere siguraa calinda- riului, cu socoteli pe boabe de fasole pastratecu ingrijire, multe dinzilelenetinute in sama de carturari joaca un foarte mare rol 'n viatasa de toate zilele. Teranului ii trebuie in fiecare impre- jurare un sfant ocrotitor, pe care-I poate Impaca sau castiga cu posturi si rugaciuni, cu formule si datini stravechi. De focul temut 11 ocroteste un Sfant Foca (de aid si jocul de cuvintecu focul) ; patroni impotriva durerilor de cap sunt Antal-di-- stile, in care sunt contcipiti laolalta Sfintii Anton si Tanase ;impotriva primejdieitrasnetuluiau chiar pe Santilie (Sf. Hie), care duruie tunandcu carul sau cel greu pe boltade arama a cerului, sau Fulgerd toarele,sau Cercovii de iarna. E si un sfant nebun,Trif,§iprea-cinstite zeitati ccrestine* care pedepsesc cu melci si lacustepe cei cari le nesocotesc. Filipii, adica zilele Sfantului Filip, serbatorit de mai multe onpe an, stau pe aceiasi linie cu marile serbatori bisericesti. Aceasta suna totusi cam pagan, dar este un paganism adesea foarte deosebit de acela alpo-

297 poarelor slave vecine in ce priveste numele si insemnatatea sfintilor.i cu toate acestea Roma- nul are groaza de paganism, de cel declarat, nu de cel pastrat inconstient. Tot ce-i bun si bland e crestinesc ; asa se plange teranul iubitei lui : «0 nu esti, mandro, crestina, De ma. urasti fara vina. 1.. Din potriva, tot ce-i rau si aspru e socotit ca «pagan., asa ca sunt destule fete «pagane., destui Domni 4pagani» s. m. d. Aceasta nu-1 impiedeca /nsa pe satean, dupa Impestritatul sau calendar satesc, care e mult mai bogat decat al oricarii alte confesiuni crestine, sa pazeasca,-cu teama, serbatori ale hotilor, alb oilor sau alelupilorsi sa scoata o anumita Joi «nenumita..ca aducatoare de nenorociri (Joimarita). Din vremea Roma- nilor a mostenit in parte numirea lunilor :Faur, Februar, Marli,sor, Mart, Prier, April, Maiu, Aust, Ogusta, Gustea, August; pentru celelalte luni exista numiri poetice, nascocite: Captor, CireFar, Brumar, Florar, etc., numite dupa caldura, ciirese, negura si flori ;dar acestea-si au insemnatatea for numai pentru calendar. Numele latinesti alezilelor saptamanii s'au pastrat, din potriva, pe deplin in noua limba, si in fiecare din ele Romanul vede o sfanta, care aparesi'n basmele luicele mai adesea on ca o cuvioasa batrana, care hraneste serpi, broaste si tot felul de ganganii, le spala si le piaptana, si care recunoastesirasplateste in persoana fetei izgonite nevinovatia prigonita. Odata chiar, intre aceste «sfinte ale saptamanii., Sfanta Luni e numita «Lunea pastorilor. 2. De altfel se

1 Enea Hodoa, Poesiipopulare, p. 97. 2 Marian,Serbatorile,II, p. 13.

298 pomenesc ca zine principale de aceasta specie Sfanta Luni, SfOnta Vineri si Sfanta Dumineccri, si de doua on pe saptamana, Miercurea si Vinerea, Romanca,sidinclasele culte, chiar in cele mai not generatii, pastreaza un post strasnic In cinstea puternicelor Sfinte : Miercuri si Vineri. In basmele populare apar fiinte supranaturale, dar care nu sunt represintatedecat acolo,nici macar in poesia populara :nu-i destul ca ele mi- suna de uriasi prosti si de isteti pitici barbosi, ca .Tartahot, barba de-un cot, calare pe-un iepure schiopD, ca se afla o imparatie a *erpilor cu un sef Imparatesc ;nu-i destul ca fiecare animal are puterea sa graiasca omeneste, sa savarseasca lucruri naprasnice si sa prezica viitorul, pentru care i se cuvine titlul de maiestru, maiastrei : «magis- term, cmagistra),, pe langa toti acesti cai si aceste pasari nemai pomenite, mai ales vulturi (pajuri) si pe langa arbori intelepti, cu graiu, mai sunt si groaznici balauri §i zrnei. Cei d'intaiu sunt serpi cu trupuri uriase, cari cer mereu de mancare, si cu mai multe capete, un fel de hidre ale anticitatii ; cestialalti, creaturi nehotarb.te,colosale, care yin iute ca vantul, cu vuiet mare, invartesc puternic buzdugane nei zdreivane, ce prezic si se pot misca singure, asa inat, dupa o ratacire care trezeste groaza, isi gasesc de la sine cuiefe de care atarna; dar totusi ei sunt de regula Invinsi de priceperea si de vitejia omeneasca, de tinereta facatoare de minuni si de neprihanirea sufleteasca, asa !mat, inchisi in butoaie, urla fioros, 'Ana candli vine ca mantuitor un calator naiv ;el par sa fie o In- trerupere a vantului puternic, aducator de furtuni, -care e invins de soarele surazator.

299 Dar acesti zmei groaznici nu sunt niciodata temuti in viata de toate zilele siimpotriva for Romanul n'aredescantece (incantationes), nick fats tanara din sat al cariispirit a fost hranit cu basme din aceasta literature romantics nescrisa nu se teme sa gaseasca ascuns la lantana, unde, dupa cum spune cantecul, ei epandesc., vre-un balaur cu gura cascata. In schimb insa Romanul crede in alteflit* supranaturale care, de fapt, stapanesc viata luimai mult decat sfintii Bise- riciicrestine oficialesiaicelei particulare, cu toate ca de cele mai de multe on in mod ne- vazut.Fiintile bune superioare, fara deosebire si fara denumiri particulare, se chiama zine,§i printre zine sunt si ursitoarele, care prin mintea for prevazatoare si prin sentintile for enigmatice hotarasc cursul vietiicopilului nou-nascut. Zei- tatile rele ale trecutului pagan sunt vaslvele, care fnsufletesc orice lucru ;asa existsinprovincia muntoasa aArdealului oVas lvaBali lrmortii sculati din groapa, vajile 2 si mai ales zeitatile niciodata chemate pe nume, care adasta si alearga totdeauna pe cai rele,elele sau ielele, care se mai chiama eufemisticsi.frumoasele2.,.blan- dele. 3.Ademenitoarele nimfe ale apelor, care, inseland prin frumuseta, cants dulce pescarului si calatorului noptatec minunate arii visatoare si care, insetate de dragoste si dorite de suflet omenesc, zboara indarat "sere adancurile albastre impreuna cu viata iubitului, aceste vile ale Slavilorsi Ne- reide ale Grecilor sunt necunoscute Romanului. Dar

1 FrAncugiCandrea, p. 120; cf. SAineanu, Studil folklorice (inte, resante articole cu multe citate, mai putinA originalitate Inca9i mai putina patrundere), Bucuresti 1896. FrancuqiCandrea, o, c., p. 270 qi urm. 3 Saineanu, 1. c.

300 In padure, care-i sta mai aproape dec:at raul, preferat de Slavi, traieste ca fiinta rea Mama padurii §i sotul ei, mult mai rar pomenit, Mop! padurii. In inima ternei se ascunde catelul pa matului, al carui latratfioros este auzit cu groao de cala- torii singurateci, rataciti pe la crucile depiatra, care Inseamna omor si moarte neiegiuita. Nicigacitul, invocarea puterilor tntunerecului nu este strainteranilor romani, ceia ce resulta din credinta for in zeitati rele. In parte ei au I'm- prumutat astfel de vraji dela Slavi, cum o mai fac siastazi de la Rutenii din Bucovina 1. Dar cuvinte ca farmece, descantece, desfaceri, a arunca (un blast= impotriva cuiva), a da, a face (cu acelasiinteles), fapt (factum)pentru ofapta draceasca, indeplinita prinvraja,neexplicabila mintii omenesti obisnuite, arata ca multe din acest hocuspocus de o cruzime copilareasca purced Inca din epoca romano-tracica. VI. Din viata sociala si psihica, acum destul de cunoscuta, a teranului roman izvoraste silitera- tura popular& transmisa numaioral,sau mai degraba prin cantec. De chemati si nechemati a fost ea atlusa pana in pragul timpului nostru, si din amestecul de bun si rau, de original sau adaus, de frase siversuri redate intocmai sau denaturate cu vointa on involuntar, se poate capata cam urmatoarea caracteristica a legendei populare romanesti si a cantecului popular romanesc. In produsele spiritului poporului se pot deosebi trei grupe: umor satesc sisentintesatesti, 'po-

1 V.mai ales culegerea de literaturd populardpublicatd de d-na ElenaNicolitd-Voronca, Datinele sieredtsfelepoporuluiroman, Cernauti, 1903, 3 vol.

301- vesti in prosa si In sfarsit adevarata esenta a spiritului poporuluicreatiunea sa poeticd inIn- teles mai restrans, adeca rimata, insotita de anumite melodii. Romanii nu sunt ca Francesii un popor glumet, cu toate ca au minunate dispositii spre un umor satiric mai adanc, observator si instructiv. Gad- tori, mici bucati satirice numite snoave sunt nascocite si impartasite si altora. La fezdtori, adu- narile teranesti de seara, care se fac inchip firesc cand mai multe femei se aduna laolalta cu lucrul, pentru a-si petrece cu torsul lungile nopti de iarna si mai tarziu, in carnaval, la nunti, cand li se asociaza si tineretul, dar sila priveghiuri, unde, pe cand in una din odaite se odihneste 'n sfarsit pe masa, dupa o lunga munca, tinand in alba-i mana nemiscata pe piept, dupa lumanarea de moarte, sfanta icoana a raposatilor, un tata de familie amarnic jalitsi a carui lipsa se simte adanc, in cealalta odaita, pentru a distra pe musafiri si intamplator chiar pejalnici, siinsufletita nu In ultimul rand de pornirea omeneasca demonica de a amesteca durerea at bucuria, teranimea noastra izbuteste prinastfel de mijloace sa aduca rasul pe fetele planse. In multe sate ardelenesti mai este si obiceiul caintr'o anumita zi a anului sa puna a se recita, dar nu a se canta, dintr'un copac o melodie tiganeasca de o naturasatirica taioasa despre consatenii neiubiti : obiceiu temut, dar tot odata hazliu, care se chiama ca da peste sat», adeca a face cunoscute pacatele mpri si mici ale unuia sau altuia. Snoavele apartin exclusivpoporului romanesc si se refera mai ales latipul celui care intru- neste siretenia cu prostia, la natangul care zapa-

302 ceste peceicuminti, adeca la Pacald,sate la diferitele popoare care sunt cunoscute Romani- dor si pe ale caror greseli si slabiciuniei lebi- ciuiesc. Gacitorile sau cimiliturile samana maimutt cu acelea ale acestor popoare vecine. Ca povestiri care, cu tot cuprinsul forpoetic, trebuie sa selipseasca de haina poeticsdin pricina lungimii lor, sufit basmelesau pove.,stile. 0 povesteeste spilsa de obiceiucopiilor de mania sau de bunica, pentru a-i face sa adoarma in casuta mai rece sau mai calda. Povestitoarea nu o crede : incepe cu o gluma sisfarseste cu alta : ca Post odata...., pornesteea cu un zimbet cuminte care ramane tainuitInintunerecul ne- patruns al odaitei, cpe cand puricelese potcovia cu 99 de ocale de fier la un picior si tot saria cat casa...., pe cand prostul era intelept si inteleptul prost., si asa mai departe.Micul public crede insa neclintit in povestile despre ImparatulRosu *i Verde, despre zmeiica vantul sibalauriicu multe capete, despre copaciice cantssi despre animalele bune care vorbesc, dau sfaturi si ajuta. Si ca un fel de ilusie poeticsa vietii pentru mintea si inima copiilor povestesc mereu aceste lungi si minunate povesti babute zbarcite,care au ascultat si ele odata cu bagare de samape cuptorul parintesc, ca fragede copile gingase, aceleasipo- vesti. Elemente straine se gasescsiin aceste povesti, dar cele mai multe se pot foarteusor explica prin subiectul carese sprijina pe aceleasi lmprejurari omenesti si prin spiritul poporului,care lucreaza dupa aceiasi logica omeneasca inchipuire 1.

1 0 mare lucrare asupra Basmelor romane a publicatpe socoteala Academiei Romane in anul 1897 d. Lazar Saineanu: inteinsa se gasesc multe lucruri zadarnice, multe analise lungi ale until material tiparit acum *i prea putina inlantuire. `Pentru proverbe, cuprinzatoarea lucrare comparative a d-lui Zanne, Proverbele Romantilor.

303

OdinioaralaCurti leDomnilorsiincasele marilor boieri se recitau poesii epice sise can- tau dupa o anumita melodie: calatorul polon -Stryj- kowski, din. veacul al XVI-lea, diplomatul suedes Strassburgh, din al XVII-lea, cronicarii romani din acelasi veac sunt martori ai acestui obiceiu, care se practica mai cu sama la ospete. Si la intrarea ostii intr'un oral secantauastfelde povestiri puse in versuri, iar la ivirea soldatilor munteni ai Voevodului Constantin in Osorheiu, in 1659, locui- toriiauziracantecul despre «fata de teran la care-si pierduse oile pe munte0. Multe din aceste cantece de un cuprins mai intins s'au pierdut indata dupa indeplinirea scopului for de a lauda sau a critica, odata cu interesele sipasiunile timpului iute-curgator ;cele mai multe an fost denaturate si s'au amestecat cu tot felul de motive straine, asa incatinele nu se mai poate deosebi ce-i vechiu dece-i nou : dintre cele mai vechi face fard indoiala parte cantecul 2 In care se plange omorul faptuit inanul 1529 de catre necredinciosul boier Dragan asupra cavalerescului domn Radu de la Afumati, invingatorul Turcilor de la Dunare. Pe Tanga aceasta poporul isi mai aminteste 'ncantecelesalede marile 1ntamplari care au inraurit puternic lumea contimporand Tor. Numele stralucituluicuceritor Mihai Viteazul de la sfarsitul veacului al XVI-lea .si acela al celor mai buni osteni ailui, paman- teni sau straini,*traiesc Inca astaziincomoara poetica a poporului, bine intekes fara ca totce

1 Cf. 1st. lit. rom, in sec. al XVIII-lea, II, p. 460 ; Mon. comitialia Transyluaniae, XII, p. 358 si urm.. 370 si urm. Cantecul exista azi la Poloni. 2 Cantecul se gaseste in Culegerile Marian siTocilescte (v. notitele bibliografice).

304 se canta despre ei sa se poata referi la anumite intamplari adevarate. Asupra Domnilor Moldovei cari an purtat numele de Stefan si intre carise gasesc : o armonica fire de imparat, un tanar care se joaca sangeros cu Domnia, un Indraznet aventurier care sfarsi in groaznicele chinuri ale tepei siun tiran batrancare-sidovediiubirea de .saraci, prin rapunerea boierilors'a mai pastrat rate ceva cu privirela unul sail celalt, adesea despre toti, In povestiri enigmatice despre Dom- nul .Stefan» sau «tefanita... Cariera ambitioasa a boierului din a doua jumatate a veaculuial XVII-lea, Constantin Balaceanu, care era ginerele unui Domn, cumnatul until pretendent si se pre- sintainsusica un competitorlacoroana de Voevod sieratotodatamare boier detan, tradator, ofiter imparatesc austriac,inscurt o personalitate dramatica, a carui amintire s'ain- tiparit deosebit de adanc in spiritul poporului, si prin capul sau sangerand, care, dupa infrangerea de la Zarnesti, fu infipt pe ruinele casei Baldceni- lor din Bucuresti, aceasta cariera sepoate Inca recunoaste mai mult sau mai putin Intr'un canted foarte denaturat'. in sfarsit privirea minunata a frumoasei biserici ca din basme de la Curtea- de-Arges trezi la acei cari o vazura in cele d'intaiu timpuri mitul intunecos al unei vieti omenesti, care, cand e ezidita, intr'o cladire, If da trainicie, si asa se nascu cea mai frumoasa balada romaneasca, in care se canta indoitajertfaafemeii zidite de vie in paretisi asotului ei, mesterul care trebuie sa rascumpere cu aceasta jertfa de- savarsirea si trainicia marii sale opere.

1 Colectia ,Tocilescua.

305 Legenda bisericiidin Arges,sprijinitape o superstitie a poporului, aduce cu ofoartefru- moasa legenda sarbeasca, ce se poate explica prin aceiasi superstitie, represintata in toata Pe- ninsula Balcanica, Dar alaturi de aceasta se mai afla un intreg ciclu de legende, care prin numele sarbesti ale eroilor,prin alusiilelafapte geografice si istorice strainelovan lorgoyan si altii, Craisorul, fiul de Craiu Marcu, se poate recunoaste ca un imprumut din comoara mult mai bogata si mai veche de balade sarbesti, Impru- mut facut la malul Dunarii, undo populatia romaneasca si cea slava de la Nord si de la Sud se amesteca de la Mehadia pana la Silistra. Jocul national romanescabstractie facand de jocul razboinic, jucat numai in anumite timpuri si de jucatori alesi intr'adins, dantul cilluFerilor, sau six' rba imprumutaia, careIlivine dela Sarbo- Bulgari, e hora: cuvantul aminteste vechi elemente grecesti din limba romanica a colonistilor de la Dunare. Ea e jucata cu mult foc in zile de serbatoare si Dumineca dela namiezi pana la a- pusul soarelui inaintea casei de adunaresipe- trecere a satului,carciu ma, sau intr'unalt1oc anumit, dar mai mult numai de tineri cari-si cauta Inca norocul, flacai in albe camasi cusute, cu flori la margenea palariei rotunde, si fete cu capul gol, de asemeni impodobit cu flori.Fiecare sprijina dreapta pe umarul vecinului sau vecineioricine poate intra in joc cand vrea, si in tactul ariilor cantate din vioara de lautari (In vechime galau- tariz), mai muit Tigani, se invarteste hora prin ridicarea si puternica batere din picioare Trite° continua leganare inainte si inapoi. Pentru a tinea tactul si cu ritmul poesiei, conducatorul horei, care Istoria poporutuv roninesc. 20

306 - la serbarile de la Curtea Domneasca era un mare boiersipurta toiag ,deargint,spune versuri scurte, care sunt improvisate si uitate, sau duse mai departe, dupa cum par mai mult sau mai putin bine izbutite. Asa se naste o mare parte din poesia lirica populara. In noptile Clare, supt sclipitoarea lumina a cerului senin, pastorul, de obiceiu un baiat, sta de paza la turma, si in tainica singuratate a campiei adormite in negura argintie sau a muntilor si dealurilor care se inaltafantastic de jur Imprejur, pune la gura nedespartitu-i fluier (cuvantul e tracic, si se aflaazi si la Albanesi), pe care si 1-a taiat singur, si canta; acum rasuna a doua arie nationala a neamului romanesc. Pe cand hora suns voios, vesel, miscat, chiar bacantic,doina, aria dorului, a dorului inimh dupa cele pierdute, dupa cele nadajduite, dupa celece nu se ating niciodata, se desfasura Incet, trist, de lasuspin la tanguiri taxi, la gernete dureroase, atingatoare in simplitatea for fara saman. Dupa acest preludiu, care-i curata sufletul si-1 pregateste poetic si care adesa---Inca si acum se canta fara fluier, prin atingerea unei frunze de gura cantaretului care fluiera, numai dupa aceasta pastorul canta. El incepe cu invocarea frunzei care 1-a facut cantaret instrumental :.frunza verde de d>si o atribuie chiar unor astfel de lucruri care de fapt n'au frunze. In versuri scurte, curgatoare, urmandu-si mai departe dorul, cantaretul spune, cu vorbe imprumutate sau dela el, foarte des pe arii straine, vechi, la care se adauga ale sale, de satul ramas departe in urma, singura-i patrie, de iubita, de natura in care-si canta propriile-i ganduri si care-i sopteste 'n schimb in versuri omenesti cele mai adanci

307 sentimente ale sale. Despre lupte sistraduinti, .despre pornirea impotriva dusmanilor si a soartei nu se cants In modesta, intima doina, de un sentiment general omenesc. Nuxnai ostasul liber, scos din legaturile sale de familiesi deprietenie, .Freischtitz»-ul, .outlaw.-ul iubit in taina de toti cei napastuiti, niciodata uitat, adese on ajutat, care si-a schimbat plugul supus cu flintasia ajuns oaspetele vesnic al padurilor, numai acela canta, dupa jafurile care-1 hranesc, despre razbunare si despre opera sa de rasplatire :asa s'au nascut antecele haiducefti, numite dupa acest luptator politic-social, ba intr'un anumit sens chiar national, haiducul. Abia in vremea din urn-lara- euriadinpoesia populara,introcategorie de cantece ce se repeta si se intind mereu, plange- rea despre nevoia,neInlaturabila, ca barbatul trebuie sa lupte ca soldat pentru scopuri care-i sunt neintelese une on si care nu-i aduc niciun castig, in lupte lipsite de un scop imediat, lupte pentru Stat, Imparat sau Rege. Aceasta este literatura satelor, ale caror ultime elemente sunt stravechi. VII. Vechi oranduiri din vremea vietii sateFti neatarnate. Pana la introducerea legilor, care fura alcatuite in veadul al XVII-lea din cartile de drept -imperial bizantin si din canoanele bisericesti si, mai tarziu,inveaculal XVI1I -lea, din codicele Apusului, 'jar in timpul nostru fura prelucrate ca simple traduceri dupa originalefrancese si bel- giene, Romanii, cari se bucurau de o insemnata cultura teraneasca, n'au trait cumva fara anumite latine juridice ; dar acestea erau tot atat de putin scrise ca si literatura populara bine cunoscuta de

308 fiecare. Toti stapanitorii nationali sistrainide- clara Ca au gasit acest drept, siatat de aclanc era el sapat in constiinta plugarilorsi a pastorilor, a Romani lor dela munte si de la ses, prin radacini asa de solideeraueilegati de dansul, Incat si acei stapanitori trebuira sa le respecte, pentru a nu pricinui o razvratire a populatiei, zgu- duita din temeliile sale sufletesti. Domnii Moldovel si ai Terii-Romanesti nu stiu numai de «hotare vechi., dincolo de care familiafor siinnaintasii einu aveau niciun drept de proprietate,ciside o veche traditie in domeniul vietii sociale, de .obiceiul pamantului., de .legea terii., dupa care se judecau si se impaciuiau toate, la Curtea domneasa si in cele mai mici colturi ale Principatului, in neintelegerile mai maxi sau mai mici si 'n Invoieli. in Ardeal, unde de sigur nu s'a recunoscut niciun drept tiganesc 1 de catre Stat, se vorbeste pans in veacul al XVI-lea in tot felul de documente *1 scrieri latinesti de ritus Olachieius Valachie", ler districtuum volahicalium universorum", siaceasta lege sau ius era o .1ex antiqua et approbata» ; nu se vorbeste mai putin ca de .ritus Volachie.2, de .modus Olachorumn in stabilirea hotarelor unei mosii 3. Pana la introducerea noilor legi si chiar dupa aceasta epoca asemenea obiceiuri juridice au fost pastrate cu credinta ca un drept sfant stra- mosesc in tara ce atarna de Ungaria, unde dai- nuiesc Inca si pana astazi, alaturi de celelalte, in viata practica.

I Cu pretinsa imigrare a Romanilor in aceasta Ora s'a asAmSnat, Inteun chip tot atat de prietenos, pe cat de drept, cunoscuta imi grare a Tiganilor. Numai cat acestia s'au bucurat, tocmai fiinda sunt pripa;;iti, de drepturl pe care Romani' nu le-au avut. 2 HurmIzaki,Ill,pp. 419-20, 453, no. 379; pp. 248-9, no. 223; p. 510, no. 407; p. 513. 8 Mihdlyi, Dipl. maramureqene, I, p. 31.

309 «Dreptul valahic. se raporta in cea mai mare parte la proprietatea teritoriala sila tot ce tine {le dansa. Aceasta arata iarasi cat de adanc e legata istoria acestui popor de agricultura si proprietatea pamantului. El raspunde laintrebarea cum sa se proceada inchestii de mosteniri, de instrainari si relativ la modalitatile proceselor. Unele principii juridice au fost discutate mai sus, la formarea satelor. Dreptul de mostenire al intregii familii, acela al vaduvei si at copiilor de ambele sexe si nu mai putin al fratilor celui ce lasa mostenirea, mai alescand nu e la mijloc niciun baiat, si acela al fetei, care-si iea mai bucuros zes- trea in bani sunatori, formeaza o parte din pres- criptiile «obiceiului pamantului romanescv 1. Si rude departate pot sa se dea drept frati de mostenirea cand nu se presinta un mostenitor mai apropiat 2. Dupa «obiceiul pamantului romanesc. cineva nu-si poate vinde m.Osia,care nu apartine numai individual proprietarului actual, decat cu invoirea vecinilor, adeca a rudelor si a «fratilor de mosi., si vanzarea trebuie anuntata solemnin trei Dumineci sau serbatori inaintea bisericii, unde se aduna satul la slujba sfanta 3. La vanzare se bea add' Imaf, in Ardeal ca siinterile de dincoace, si aceasta bautura de marturie e trecuta totdeauna 'n actul in chestie, une on aratandu-se la urma si cantitatea de vin sau rachiu dat. Ca sa se impiedece calcarea cuvantului si sa se tale pofta de procese mai departe, se hotarasteo sums pe care trebuie sa o plateasca pricinuitorul unui astfel de proces :in Ardeal ea se chiama

1 Hurmuzaki, 1I2, pp. 419-20. 2 Ibid. ' Studii ,gi doc., IV, p. 15.

310- birsag, in Tinuturile romanesti de dincoace f erdie, herdie. Groaznice blesteme sunt trecute, in actele de instrainare, impotriva vecinilor si rudelor cari, dupa ce nu s'au folosit de dreptul de a-si Insusi bucata de pamant scoasa In vanzare, ceia ce se chiama a lepada, a se lepada,apartotusimai tarziu In calitale de concurenti. Dar aceasta ame- nintare cu pedeapsa Cerului tot nu-i de ajuns dupa multi ani vecinul inrudit prin sange vine si, supt un pretext oarecare, dar chiar si fara, aruna band strainului,siacesta trebuie sa piece din obstea satului. Cei mai batrani din fiecare localitate, patriarhii satului, oamenii buni si Hirai" sunt aceican dau sentinta. La ei se vine pentru a primi un termin fixat, ei pun zi; de obiceiu e o serbatoare cunoscuta sau un termin obisnuit, sapte, patruspre- zece zile, etc., dupa sau innainte de acea serbatoare. Pentru a capata o hotarare trebuie sa se plateasca dinnaintea judecatorilor o sums : a da lege, adeca sa se dea o plata pentru aflarea drep- tatii. Pana astazi Mo-tul Isi aduce grosita sa ca sa rasplateasca pentru osteneala pe acesti judecatori nerecunoscuti de Stat. Cand e ziva de ter-- min, batranii stau in scaun, de unde in Tara Mo- tilor ei se chiama scauneni: tot acolo se spune despre dansii ca tin legea. Amandoua partite pot aduce acte, numite carti, sau, Cu numele slavon, zapise, pe care supt textul bun sau ratt, scris de mana preotului din sat sau a diacului,litteratus, «carturariu., si-au pus simartorii degetul pe o pata de fum sau de cerneala, ceia ce se chiam a pune degetele'. Juramantul e un mijloc cunos- 1 Probe de astfel de acte ditpa dreptul valahic din Ardeal pe la 1500, vezi-le fn Hurmuzaki, 112, p. 453, no. 379.

311 cut de dovedire pentru a stabilifaptele, dar de cele mai multe on persoanele aduse nu jura un fapt, ci numai ca partea pe care o sustin elese cuvine sa fie crezuta. Acest obiceiu al jurdtorilor se gAseste, de altfel, si in vechiul drept german me- dieval si la Slavi, de si Romanii par sa-1 alba din stravechiulfondtracic.Daca partida adversa n'are nimic de intampinat, totuls'asfarsit ;le- Rea a hotarat :s'a rapt legea, spun Motif ; acela dintre pardtori,pa'r14i,adeca interesatii in proces,pentrucare au jurat gjuratoriDadusiin numar traditional(sase, doisprezece, douazeci si patru), acela e Invingatorul, pe cand invinsul a Minas de lege. Atunci nu mai ramane decal sa se redacteze o carte. Daca invinsul nu vrea insa sa -si recunoasca vinovatia, atunci trebuie sa se declare gata de a aduce 'n fata judecatii un numar Indoit de juratori, cari au sa He din aceiasi class; atunci i se da o lege, si, Hindcd s'a mai dat o lege pentru a chema pe ceid'intaiujuratori, aceasta de-a doua se chiama : lege peste lege. La oamenii indaratnicisi in certurile pentru proprietatete- ranul roman e totdeauna indardtnic papa la ne- bunieacest joc primejdios, la care- iImboldeste ura, merge din ce in ce mai departe, pana ce in sfarsit una din parti nu mai poate aduce numarul cerut de tovarasii juratori. Mai jos va H vorba de instantele judecatoresti superioare, cAci siacestea alcatuiesc o parte in constituirea politica a, poporului romanesc '

Pecun'arum solutio et refusio` si plurimorum hominum elogia" se gasesc $i In Ardeal, in actul falsificat din 1231, care a fost probabil creatIn veacul alXVklea;Zimmermann-Werner, I,p. 55. Pentru ,,oameni bunt" v. Si Hasdeu, Arch. ist., 11, p. 71.

-312 -- In actele de infeudare ale Cavalerilorloaniti din 1247 pana la 1251evorba de «maiores terre. de pe atunciaiterii .cedatefratilorOrdinului spre o mai deasa colonisare 1. Nobili se gasiau si printre Romani, cari au avut fireste si judecatori mai inalti si conducatori mai destoinici decat erau batraniisatului. In anul 1359 traia vaduva unui «Olah. Reman (Roman), careinvremea lui fusese «urbararius»alregelui Inrninele de laZlatna 2.Un magister Sarachenus numele suns hotarat romaneste : Saracine in 1366 conte al Camerei regalesi guvernator al minelor de sare din Dej 3. In veacul al XV-lea sunt pomeniti anume «Wolachy nobiles., «nobiles, ut dicitur, Vallachorum nostrorum. 4. In Hateg, in Banat, in Tara Secuilor se pomenesc pana tarziuneme#, boieri *i boierina$1 romani 5,siurma for nu s'a pierdut nici pana astazi. Inca din anul 1291apar si Romani printre nobilii transilvaneni, numai cat einu trimet repre- sintantiifor in dieta regatului ca Secuii siCu- manii. Dar in curand ajungsipanaaici,Inca In 1289, dar in tot casul numai «religiosi viri., adeca cei ce apartin credinteicatolice, pe cand Romanii ortodocsi raman exclusi 6. Domnii cari In- temeiara State in «Transalpina» igasirapeste tot o nobilime recunoscuta de populatie.

1 Zimmermann-Werner, 1, p. 74. 2 Zimmermann-Werner-Midler, II, p. 172,no. 7..8. kid, p. 2,7, no. 855. 4 Hurmuzaki, P, pp. 650, 653, no. 544. 5 Pentru eXplicarea numelor v. mai jos. 6, religiosi nobiles, Ungari, Saxones et Syculi partis transsil- vanae" ; Zimmermann-Werner, undee $i cealalta, supt anii 1291, 1292. Cf. si an. 1350, Hurmuzaki, I",pp. 44-5.

313 De unde aceasta class privilegiata a neamului romanesc ? Care erau insusirile pe care ea le arata ca Indrumatoare a natiei ? Patria, dupa cum s'a mai spus, se chiama mqie, ceia ce inseamna ca teranul roman nu vede popor romanesc dincolo de granitile campului sau, ale mosiei sale primite dela strabuni. Aceasta numai merita sa fie aparaa, caci pentru dansul esin- gura conditie de viata posibild. Dar, fara sa aiba o notiune hotarata si simtita despre intreg, el in- trezdreste totusi In mod nelamurit ca toate aceste mosii mostenite, toate acestedanii saucuceriri ale strabunilor alcatuiesc laolalta un tot mai mare: Tara-Rongineasca. Cand concurentul strain veni pentru a smulge o bucata din acest intinspa- rnant, atunci aceste proprietati furs ardtate ca tinand de Tara-Romaneasca, si aceasta notiune e impartasita de locuitorii romani mai vechi noilor veniti, cari nu o pot pricepe decat nelamurit : acest tinut e luat dela Romani, e ex empta de Blac- cis., scrie in veacul at XIII-lea un rege unguresc. Romanul numeste pe vecinii sal cu nume care presinta un mare interes si spun ceva. Innici- unul dintriinsii felul de a cugeta al poporului nu recunoaste un stapanitor. Slavii sunt deosebiti de catre teranul roman dupa regiunea pecare o locuiesc. Pentru Bulgar Romanul n'are decat un nume care,faraprefacerispecifice,apare ca nou. Pe cand pentru Aroman el se chiama Vur- gar (cu 1----r,o insusirecaracteristica a limb*, pentru Romania! dela Dunare .Bulgar. e o denumire adoptata mai tarziu. Din izvoarele privitoare la epoca mai veche, cum si din poesia populara de la ses se vede foarte limpede ca pentru Roman nu traiesc dincolo de Dunare, pana la Turciisi

- 314 -

Grecii din departare, decat Sarbi: asa se vorbeste in Cronica Terii-Romanesti din veacul alXVII-lea. despre un Sarb din Nicopole, etc. sinici macar in ciclul baladelor nuapare numele de Bulgar. Germanii s'au lacut cunoscuti Romanilornumai prin mijlocirea Slavilor, cari stateau inlegatura cu ei : de aceia numele popular pentru Germani e de origine slava, dar se supune legilor fonetice care lucreaza in perioada veche :else chiama Neamf, de la Nemet. Pentru Romani, vecinii de la Miazazicari-si spun Elini sicari sunt mai tarziu conlocuitori ai oraselor for se chiama Greci,cu numele latinesc, si in aceasta privinta einu se deosebesc de Aro- mani, cari au pastrat aceasta denumire,din partea lor, in mostenirea romana. Mai interesant e numele de Ungurpentru lo cuitorul din Ungaria, pentru Maghiar; ca nu acest din urma nume, singurul recunoscut siIntrebuintat de poporul respectiv,a fost primit in vocabulariul, romanesc, ci, asa-zicand, numele politic,cartura- resc de Ungur, se poate explica numai intr'un singur fel, care se potriveste in totulcu faptele istorice cunoscute: in primele timpurin'a avut loc nicioatingere directa intre Romani siUngurii de peste Tisa, si abia dupace Statul unguresc si regele ungurse facura cunoscuti prin navaliri, cereri de dari si negocieri, dupace fasiiintregi din «Tara-Romaneasca. furacastigate de puterea ungureasca, t}umai atunci se formara coloniiun- guresti, care fura numite de cei apasaticu nu- inele de biruitor al Statului.- Cea mai inisalta putere politicase exprima de catre Romani prin cuvintecare apartin celui mai vechiu element satin din limbs, siaceasta da do-

315 vada de originea ei.Imparatul, care a ocrotit §i pe colonii veniti de lasine,care a acordat un loc la Dunare fiecarui colonist din tot orbis ro- mantis, supt care ace0 departati stramo0 dusera o viata fericita sau primejdioasa, Imparatulcare mai apoi supt forma greceasca indrepta veac dupa veac oastea sa Impotriva barbariei invingatoare la granita sau dincolo de ea, pentru ca sa-i apere drepturile, acest Imparat tot nu-i Inca uitat de teranul roman. Pentru dansul, stapanul tuturor crailor (cral) mai mici de mai tarziu ramane hn- pdratul: de el ii e drag O. vorbeasca, Si In bas- mete populare nu se gasesc decal imparcitii§i. Imparati, ca teri stapaniteSi stapanitori de teri, iar ca eroi batrani Imparati *i frumo§i feti de I'm- parat cu parul de our cret. Pe langa Imparat In- talnim ca posesor al acelui4 drept de stapanire pe Domn, dominus (cf. dominus noster imperator, domnus pentru episcopi) care inseamna tot cat Im- parat, pentru ca poporul atribuie «DomnuluiD toata autoritatea politica. Acest titlu fu dat din veacul al XIII-lea principilor de fapt neatarnati de peste munti, dar denumiri ca «mere domne§th pentru cele mai frumoase mere dovedesc o Intrebuin- tare mult mai veche a expresiei de origine latina. Si nu-i numai o intamplare ca InArdeal, unde n'astapanitdurabilinepocaistoricaniciuti Domn roman, proprietarul pamantului caruia teranul ii e incredintat aproape cu totul, care judeca, pedepsetei stapane§te se chiama domn. Tot ap se intrebuinteaza ca expresie populara, nu carturareasca,pentru stapanitorul unui iinut mai mare sau mai mic,inlocul .ducelui francdispa.rut,numele deVoevod,Imprumu- tat de lavechii Slavi daco-panonici, nume care

316 s'apastrat,chiar daca nu la Bulgari.totusi la Sarbii rasdriteni si apuseni, de Nord si de Slid) Oita la cucerirea turceasca din veacul al XV- ea, pe langa titlul mai tuna lt, dar si mai tarziu, de 4ju- pan, stapanul jupei (tinut)si crab>(Carolus). hi veacul al XI1I -lea in tara transalpina" a Oltului Litovoiuera un astfel de Voevod, care domnia peste un keneziatusi, un fader, pe and «Olacio de pe malul stang atraului sitotasa cei din munti aveau un Voevod care stapania un .voe- vodatusz: osubtiladeosebirediplomatica, dar totusi usor de recunoscut. Prin urmare pe la 1247 pana la 1251 .voevodatus» era un Tinut romanese in care Romani' se carmuiau singuri supt stapanire straina nominata, imputernicitul ce-1 mat mare din randurile Valahilor" era Voevodul, ear Cara Voevodului putea fisocotita, in cutare cas, din pricina unei legaturi mai stranse cu suzeranul, si ca un cnezat subordonat. Cei cari au intins mai tarziu Tara-Romaneasca, precum siintemeietorii principatului Moldovei, poarta intaiu titlul de eVoe- vodap si numai dupa acesta sj pe acel de Domn, ca explicare, ca sa se arate stapani de sine stata- tori. Ici colo cuvantul Voevod a trecut si in numiri geografice, sj, anume, supt influenta Turcilor (cf. Voevodul din Galata), din sesul Dunarii pana in vaile Carpatilor 2. Cand Tiganii ratacitori aparura in tarile romane, nu inamte deveacul al XIII-lea, pentru ca sa-si Intinda apoi vesnicile for rataciri pe drumurile si cararile Ungariei, ei luara de la Romanii ce locuiau In preajma-li si cari nu pusesera Inca oachesilor oaspeti pecetea de robi, V. si mai sus. Numele e luat de la Slavi de la Konig-ul germanic. :6:fit judetele: Muscel, Teleorman, lalomita supt vechea forded slavg detVoevodaik.Cf. si Uricariul, XV III, p, 372.

317 numele de Voevod pentru conducatorul forsu- prem, si asa se nascura ,Voevozii Tiganilora, fireste mai mult in Ungaria, undeli se incuviinta dreptul de oameni liberi, mai putin In principatele romane, unde aceasta nu se intampla. Ca Turcii au imprumutat de la Romani casi de la Sarbi numele si notiunea de Voevod pentru sefii obsti- lor crestine supuse de ei e de mai putina insemnatate din pricina epoceitarziicands'afacut acest imprumut. in Ardeal Regele unguresc cuceritor da Inca de la inceputul veacului al XIII-lea titlul de «Voevoda. loctiitorului sau din tinuturile Inca neinsusite ale terii «transilvane. : Inca din 1206, cand Andrei at II-lea innoiesteprivilegiilepredecesorilor sai, el acordanoilorveniti,hospites, sari,sidreptul sa nu aiba a se supune in niciun cas lui -«Vai- voda.1. In anul 1219 apare iarasi un «fidelis noster Nevke Woywoda., insemnat iiumai cu numele de botez, care e insal-cinat sa introduca pe cano- nicii din Gran pe o mosie ardeleana daruita de rege2. Doi and mai tarziu apare ca martor intr'un hrisov regal «Pavel, fiul Voevodului Petru. 3. Ca intaiu «Waivoda transilvanus»epomenit Hula, fratele lui Ratolt, in 1231 4; alaturi suns In 1251 titlul de «Woyvoda noster partium ultrasilvana- rum»5, pe cand in1238 nu e vorba decat de «Vaivoda pro tempore constitutus. 6. El este sin-. gurul Voevod al regelui, si apare 'n Ardeal, unde exista si o populatie romaneasca la care se ga-

1 Zimthermann-Werner, I, p, 10. 2 Hurmuzaki, 1, p. 69. 3 Ibid., p. 73. 4 ibid., p. 121, no. 94; Zimmermann-Werner. I, p. 55. 5 Hurmuzaki, I, P. 248, no. 192. 6 Zimmermann-Werner, I, p. b7.

318 seste pretutindeni rangul de Voevod, si anume ca denumire pentru -cel mai Innalt sef politic. Impru- Tnutul dela aceasta populatie romaneasca a terii e deci invederat. Mai departe, in comitatulde granita Solnoc, format mai tarziu,tinutul e numit in 1261 gvaivodatusz si ecomitatus, tot odata, administratorul regal asupra acestei de-a doilea marci romanesti «vaivoda2. si ecomes. si, anume, In primul rand evaivodatusz si«vaivoda21. Dar Inca din 1279 .comitatul. de Solnoc fu unit cu Voe- vodatul Ardealului, si astfel acest al doilea Voe- vodat nu mai e pomenit in special 2. In veacul al XIV-lea, and tinutul muntos din Nordul Ardealului, Maramurasul, se trezi la o viata economics si politica prin aducerea de hospites germani si unguri, cari descalecara in marea vale a Campulungului 3 romanesc si cAnd acest tinut fu inta.rit prin organisare militara de catre regii noii dinastii francese de Anjou, spanul unguresc, comes", purta intamplator si titlulde Voevod, ca in Solnoc, si langa el aparu si un Vaivoda Olacorum de Maramorisio 4.Ni s'au transmis si numele unor Voevozi ai .Valahilor regalia, «Ola- liorum reginaliunm 5. Abia mai tarziu, cand aceasta institutie decazu, se intrebuinteaza. in terile regale numele de Voe-

'Ibid.. I, p. 84, no. 94; p. 85 ; ibid., p. 66, no. 74. 3Hurmuzaki, 1, p. 358, no. 268; Zimmermann-Werner I,p. 294. no. .517, an. 1309: s Cf. Campulunguria in Moldovadoud; in Tara-Romaneasca, in Banat ; Hurmuzaki, 12, p. 612. Cf. si Onciul, Zur Gesch. der Be- Inanen in der Marmorosch, din ,Romanische Revue', an. 1890. Din partea Ungurilor se poate cita opera lui Wenzel (Pesta 1857) Ai publicatia SocietAtii istorice unguresti asupra excursiei sale in Ma- ramurds, aparuta in 1889. 4Mihalyi, pp. 55, 78; Cf. Iorga, Sate pi preofi $1, in intregime,1. Bogdan, Originea Voevodatului to Romani, in Anal. Acad. Rosn'., seria II, XXIV. 5 Mihdlyi,..c ,p. 77.

319 vod pentru imputerniciti mai mici. De si Voevodul Herbord nu poseda In1271 de cato terra sell villa, ea cuprinde totusitot tinutuldintre Tarnave de-asupra punctului for de Intalnire'. «Ne- gul Woyvoda locuiege numai in 1326cariera sa anterioara nu-i cunoscuta, considet et commo- ratur" intr'un sat din tinutul Bihorului 2. Pe langa oamenii cari nu-s decat «dicti Voyvode, asa-zisi Voevozi" 3 mai poarta acesttitlu, odinioara mutt mai insemnat, judecatorii satesti din finuturile romanesti de granita sau de mine sa ne gandim la «comites parochiales., in sfarsit acei cari stau la punctele primejdioase ale unui drum mare, uncle e.nevoie de o garnisoana statornica de vrednici terani inarmati 4. Pentru ultima oara e pomenit un Voevod' valah in terile Coroanei la anul 1450, si in tot veacul at XIV-leasialXV-lea nu sunt mentionati in total zece Voevozi satesti. Ce drepturi si datorii a vea Voevodul in Voe- vodatul sau sau tenutum" pe romaneste ti- "We 5--reiese din documentele unguresti privitoare la slujbasii transilvaneni"aiRegelui.in primul rand, el are sa apere Cara fats de dusmanul intern sau extern : aceasta ni-o spune chiar intelesul numelui sau slavon, cad Voevod Inseamna se- inl ostirii.in aceasta privinta el e pentru Statul unguresc un fel de marchis. Pe langa lupta in interesul Statului mai este si nevoia de a Impaciui pun hotarare judecatoreascaneintelegerile dintre

Hurmuzaki, 1, p. 355. 2 Ibid., pp. 474, 598. 3 Mihaly', 0. c., p. 160-1; Hurmuzaki, 11', p. 361, no. 318. 4Zimmermann - Werner - Muller, 11, p.172, no. 758; Hurmuzaki, 1, p. 304: data trebuie puss cu un veac mai tarziu; 1', p. 166, no. 12; p. 729, no. 604; p. 762; pp. 762-3, no. 361. Vaivodatus et tenuti nostriw ; Hurmuzaki,P,p.54.

- 320 diferite persoane. Neintelegerile mai mici se re- solva, ce-i drept, in sat, dar cine flu -i multamit cu hotararea aceasta se poate indrepta catre tin Scaun judecatoresc maiinnalt,§iacesta eal Voevodului. Acesta judeca principial singur, dar de Tegula nu cuteaza sa pronunte sentinte in afaceri pe care nu le cunoa0e personal, si atunct iri- sarcineaza cu dareahotararii conform dreptului romanesc pe un numar de vecinicunoscatori in causa ai ambelor parti pe carieleinse§i§i i-au ales. La crime insa, asupra carora trebuie sa judece regele, ca: omor, furt, rapire, dreptul de a da sentinta pedepsitoare se cade Voevodului, care in perioada ante-regala facea dreptate in propriul sau nume. Pentru a asculta toate plangerile, pentru a pune sa i se povesteasca toate nedrep- tatilesavarsitesia pedepsi dupa imprejurari, Voevodul strabate necontenittara si resideaza vremelnic numai in Alba-lulia ;astfel de cAlatorli pentru a tine«Seaunx. de judecata2 se chiama descensus, dar de aceste descensus voevodale sunt scutiti hospites, nobiles §i, in scurt, toti cei ce se bucura de un drept special 3. Cu prilejul unui astfel de descensus Voevodul se folosqte de presenta sa pentru a culege darile, care pe timpul neatarnarii ii apartineau lui, acum insa numai inteo mai mica masura, pe cand restul e al regelui §i formeazagregalis utilitas» a acestuia 4. Acest gtributum vaivodatus» 5 consta din gdecima.

'Hurmuzaki, 12, p. 748, no. 619. 2 V. mai sus. s Vaivoda"siat ski vict-iuJex", 1238; Zimmermann-Werner, I, p. 67, Quae tempore Vaivodatus sui ratione iudicii cessit et reman- sit"; ibid., 1, p. 310: an. 1313. Cf. iudex et wajvoda de Karanse- bes" ; Hurmuzaki, 112, p. 542. Zimmermann-Werner, 1, p. 33. 6 ibid., p. 66, no. 74.

-321 care sunt platite si de S4 si din «quinquagesima ovium*, care e dat In natura Inconditii similare de pastorii romani si sasi fara deosebire 1. Romani' Yl numiau datul ollor, ceia ce Interminologia latina se chiama «datia ovium0. Dijma, «decimal. (ung. dersma) e la dansiitot de atata vreme in us, si afara de gloaba, care se plateste dupa pierderea unui proces sau pentru a scapa de o pedeapsa corporala, aceasta e tot ce avea de platit ca dari sefilor sai poporul romanesc in starea sa primitiva inainte de a se fi desvoltat o viata de Stat proprie. Judecatori cu Indreptatiri mai mici si numai atat, juzi, cum se mai numiau numele se gaseste de la inceput In Moldova', si de la Romani si-au luat si Tiganii juzii for erau «cnezii.; numele purcede din acelasi vocabular vechiu slavonesc din care deriva numirea cnejilorprinciari ai Croatilor si Serbilor 4, ai Rusilor siPolonilor. Astfel de cneji sau chenezi se gasesc la Aromanii sarbisi bosniaci 5, cum si la Bolohovenii° rataciti prin muntii Galitiei sau mai curand adusi ca colonisti, sinu

Cf. Hurmuzaki,12, p.59 ;Zimmermann-Werner, 1, p. 10; Hurmu- zaki, 112, p. 9, no. 4 ; 12, p. 130, no. 88; p. 246, no. 194; pp. 497-8, no. 410. Cf. Zimmermann-Werner, 1, pp. 67, 80; nproventus ex parte Siculorum et Olacorum" , p. 87, no. 97 ab Olachis et Siculis "; p. 195; Hurmuzaki, 12, p. 392, no. 326: quinquagesima", care e luatA in genere de partibus transylvanis"; 11', p. 348, no. 306: Romani cari nu o plAtesc. Cf. Bulletin de 'Institut pour l'etude de('Europe sud-orientale", 1921, p. 18Siurm. 2 Cf. lorga, Sate $i pre*, p. 120 $i Hurmuzaki, 1', p.434, no. 357. 3 Unde a fost jude Petrice ;Orest Popescul, p. 23; an.1517 ; Bogdan, Doc. luitefan-cel-Mare, passim. Delude cepit Bosnam posuitque ibi Step-hanum knezium"; Pres- byter Diocleas, in Lucius, p. :0u; dupa Klaie, Geschichte Bosniens, p. 61. °Hurmuzaki, 1', pp. 785, 797; ibid.,.112p. 63. °Mikioslch, Wanderungen, cuprinde, in adausul lui Kaluzniackl, tot ce se $tie panA acum despre acesti locuitori roman' dip Tinutul Bolohovenilor ;cf. Hurmuzaki, 112, p. 153, no. 132; p. 219, no.197. Istoria poportatti romanesc. 21

- 322 -

mai putin la Romanii munteni, ardelenisichiar moldoveni. intaia oard stint amintiti in donafiunea catre Ioaniti de la 1247 pans la 1251 siacesti puternici cneji, al caror tinut trebuie soco tit aproape cat un Voevodat, loan si Farcas, cari n'aveau sa dea regelui decat o parte din veniturile for si cari tineau in manile for toata regiunea dunareana de la locurile muntoase ale Severinului pans la Olt, unde astazi sunt cele trei judete: Mehedinti, Jiiul- de-jos si Romanati. De oare ce jade §i cnez, Jude- cie sau fader sunt identice, se poate admite ca judetele de mai tarziu, intru cat poarta nume vechi, corespund chenezatelor de mai nainte, aproape in aceleasi hotare. In Maramuras Ungurii aflara numerosi cneji, cari sunt dese on chemati ca marturi la certurile de hotarnicii si la altele, si apar si ca 'omnes kenezii» ai terii. Unii dintre dansii erau recunoscuti de rege, siastfeldecnejiconfirmatistau in rang mai mare si au o situa tie mai cu vaza 2; ei ajuta la strangerea veniturilorregale, oprindo parte ca rasplata, siimpart dreptate in numele judecatorului superior. Ei pot avea unul sau mai multe sate, cu pamanturile, padurile, etc., care se in de ele supt puterea for persunala, supt giuris- dictio. 3 acestui gofficiolatus» 4 al lor, si in sfarsit au un drept ce poate fi mostenit asupra acestei nova donacio a regelui 6.Impreuna cu beitranii §i cu juratii alesi, cari au deci aceiasi indatorire6,

1 In hrlsoavele moldovenesti se IntrebuinteazA judecia pentru Tinutul judelui ; Tinutul muntean se chiamA totdeauna judet. 2 V. dispositiile regelui Ludovic In Zimmermann-Werner, H, p. 256 si urm. 8 Hurmuzaki, 1, pp. 553-4, no. 442. 4 lbid., l', p. 300, no. 239. 5 Ibid., p. 461, no. 378. ° Ibid., p. 397 ;cf. p. 586'

- 323 - ei dau sentinte, iar in vremurile de razboiu apar ca efi de cete (cf. celnicii Aromanilor) ai feranilor for inarmati cu arce 1. Tot a§a li merse, ba relativ chiar mai bine, in tinutul vecin al Bistritei 2, in valea Hategului §i in judetele de hotar de mai tarziu. Dar In Ardealul propriu-zis ei pierdura curand din insemnatate, caci, cand se intinse puterea nobililor, ace§tia luara instapanirea forastfelde villae, in care residasera din vremuri vechi,prin moVenire, cnejii. Si, cand teranii liberi cazura in stare de iobbagiones §erbiti,conducatoriiforli impart4ira soarta §i unde in veaculal XIV-lea se pomenesc gkenesii», sunt si ei aratati ca iobagi 3. De atunci tree drept vac/ ai domnilor de pamant 4 pentru a fi intrebuintati mai mult ca sa.urmareasca pe fugarii for tovara§i de nenorocire 5. Cq au de venit cnejii gtransalpini» se va arata mai departe 6. Asa apare neamul romanesc la inceputul veacului al XVI-lea :aceasta-i e ozganisarea,acestea-i sunt obiceiurile §i manifestarile fortei poporului cand se formeaza primul Stat consolidab al gTerii-Romane0». E aceia§i icoana a lui care s'a pastrat pans astazi: el se infatipaza ca o fiinta unitara, cu toate Ca politice*te imbucatatit.

! Ibid., p. 89. no. 66. Cf. 5I III, p. 39, no. 27 ;p. 43, no. 34. ' Doc. Bistrifei, tabla, supt: cnezi. De ex. Hurmuzaki, 1', p. 247: iobbagio Bartha kene3ius". Cf. p. 481, no. 399. La 1418 un chenez al regelui, care e iobag ;p. 505, no. 417; II', p. 295, no. 264. ' ,Eorum villici satt kenezii"; Hurmuzaki, 12, p. 739; ef. villicus" din Corngtel, Zimmermann-Werner, I, pp. 233-4, no. 305. 6 Hurmuzaki, 1,11, 687, no. 542 ;I', pp. 226-7, no. 176 ;p. 237, no. 184. 6 Cf. lucrarea, mai sus citatg, a lul 1. Bogdan si aceia Despre cnejii la Romani, de acela ?i,in Analele Acad. Rom.", an. 1903; 51In Archivfurslavische Philologie, XXV.

TABLA ILUSTRATIILOR Pagina Decebal ...... 40 Sarmati in zale iuptand cu Romanii . . 41 Tralan ...... 42 Ardere de cetate in luptele cif Dacli. 43 Lupta intre Romani si Daci . 45 Triumf roman . . . . 47 ImpAratul Constantin . . 71 Roman din Macedonia. . . . 130 Romanca din Macedonia . 131 Vechea pecete a Bail . 215

TABLA DE MATERII

Pagt na Prefata la noua editie romaneasca . . . 5 Prefata la editia germana . ... 7 Introducere bibliografIcA ... 11 Formarea poporului romanesc (Introducere ethografIco-istoricA) 19 Provincia romans Dacia $1 Romania rAsariteanA panA la Im- pArtirea Imperiului ...... 53 Elementul romanic In RAsArit Intre Bizant $1 barbari, panA la aparitla istoricA a neamului romanesc . .. .. 89 Parfea inIgia Romanii tesalloti si daco-moesici pans la Intemeiarea principatului Terii-Romane$tf ...... 123 Formarea poporului romanesc, 51 supt influenta slavona . 153 Cele mai vechi $tiri bizantine despre trecutul romanesc la Dun Are.RomAnii dunareni $1 Imperiul romano-bulgar. Relatii cu Ungaria. Cele d'intaiu InjghebAri de State. Lupte pentru neatarnare ...... 167 Partea a doua Viata economics $1 culturala a poporulul romanesc . 201 Viata orlseneasca . . . . q . 213 Sate leromane$ti . . . 263