Istori Poporuluiromanesc
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
ISTORI POPORULUIROMANESC DE . N. IORGA TRADUCERE DIN L!MBA GERMANA DE OTILIA TEODORU-IONESCU VOL. I O BUCURESTI EDITURA CASEI SCOALELOR" 1922 ' E.4 ISTORIA POPORULUI ROMANESC Prefaa la noua editie rornaneasca Sint aproape cloud-zed de ani, de cind, dap?' ce- rerea regretatului mien profesor Karl Lamprecht, am fost indemnat a scrie o Istorie a Romani lor pentru colectia inceputei de Heeren ci Liked f i Pe care el a condus-o pind la moarte. In acel moment cunostintile mete inacest do- meniu erait ale unui om de treizeci de ani, care nu $i-a crutat timpul ca sa adune material in toate directille, care l-a cercetat critic,dar care n'a mut Mai vremea sa ajunga la acele idei generale care sint rdsplata unei familiarisari indelungate cu subiectul $i a unei meditalii stdruitoare asupra lui-: Totu$i mi s'a spus ca interra$iinstrdincitate cartea a putut aduce servicii. Ea a foss intrebuintata in informatiile pe care le mijlocege. Sistemul et, care pentru mine avea cel mai mare pret, cdci era partea mea mai per- sonald, acela, dupe' binecuva ntatele obiceiuri ale vretnii noastre, care face filosofie feird is tone, dar .Fiistorie ford filosofie, nuI -a discutat nimeni. Ori ca era Mutil, on ca era indiferent. Ajuns la cincizeci de ani, eu nu l-a$ mai intre- &luta. Mai ales studiilede istorieuniversal?' mi-au largit orizontul $i mi-au coreclat astfel ateitea puncte de vedere. Dar acum, macar acum, vechea traducere, facuta de mult Inca, de Mire una din cele mai bune eleve ale mete, d-na Olimpia Teo- doru-Ionescu, are prilej sa fie publicatd. Si ma -6 aflu tnaintea unei marl greutdti : aceia de a dao sintesd veche, care de sigur e justd, dar nu e complectei qi care nu poate fi schimbateitotug. Oricine in specialitatea lui a putut ajunge la gene- ralitati $i le-a vazut evoluind inmintea sa, ne- contenit preocupata de acelea$1 probleme, ma va intelege de sigur. Ce pot face in aceasta situatie, in care atatia s'au gasit ca mine fata de operele tineretii lor? Eo datoriesain la curent informatia.Caut sd mi-o indeplinesc, pond in amanunte, fi, cum lu- crarea nu merge, ca a lut A. D. Xenopol, atdt de jertfitor adusa, cu pretul sandteitit- autorului, la nivelul $llintei mai nova, nu-mi e chiar aqa de grew. Teoriile mai mull insa, exprimate $i in cartea-mt ie$itei la Paris, in 1919, Histoire des Roumains et de leur civilisation , acelca pot fi semnalate, cum o voiu face, dar ali da rangul cuvenit, a preface Intreaga organisare a cartii potrivit cu dinsele, aceasta n'o incerc. Ar fi sa stric un or- ganism fard sa dau, in loc, altul. A$a cum este, aceasta carte, in stilul mai liniftit al traducer* toarei, poate indeplini into o urez pe drum: noroc bun ! N. lorga Adaug ca, inteleginduma cu Casa Scoalelor, cele cloud volume de sintesd vor fi urmate de toate expunerile mele generale ii de toate studiile mele speciale, in ordinea for logica sau cronolo- gica. Si acolo, se intelege, se va face acea opera de corectare fi intregire, dar o prefacere a pla- nului for a$a incat sa formeze o istorie pragma- tics a neamului nostru, aceasta n'o pot intreprinde. Scrieri ca : «Istoria Literaturii.,«Istoria Co- mertului.,clstoriaBisericiiD,«Istoria armatei., roman fire$te independente, in afara de aceasta republicare. Prefata la editia germana Uraci exagerare de sine au indrumat peind cam pana celor mai multi din scriitorii istoriei Roma- nilor, qi ce a resultat de aici nu-i greu de gOcit: numai pared sucite,opuse adevdrului, pe care ne$tiutorii fi le-au insu$it $i rdspOndit cu o grabd Uimitoare. Numai a$a a fost cu putinta sd se trambiteze peste tot cd Romdnii n'ar fi de origine romans $i cd, lard a la sa vre-o urma, s'ar fi stramutat din tinuturile de Miazdnoapte a Dundrii in spre Sud, pentru a face loc Ungurilor, cari tocmai atunci se indreptau incoace. S'a spus ca Aromdnii din Sud n'ar fi jucat niciun rot politic in al doilea Imperiu bulgur", numai pentru a nu jigni in mandria for pe Slavii de acolo,$i i-au ardtat pe Romani ca o natiune nedestoinica de culturd, care $i-ar fi im- prumutat tot ceia ce stapdne$te astral de la Un- guri .i Greci. Bd, acum de curddd chiar, un rector al Universitalii din Atena a sustinut cd un popor de opt milioane de terani, ai nand membri sunt legati prin aceia$1 limbo, acelqi port, acelea$i obi- ceiuri qi altele, $i care in aceastet pri into infdti- qeazd aproape un anima, n'ar alcdtui totu$i o natiune proprie, ci numai un despretuit amestec de popoare, menit unei apropiate peiri.(Parerea stu- pia cd Romanii ar fi urma$1 ai ciobanilor tura- nici, parere discutata $iinreviste germane, ca Deutsche Litteratur-Zeitung", arata ce departe a 8 - - p2tut merge dupd ritzboiuneintelegerea units ca patima politica ; 1921J De cealaltd parte se deslu$esc sunete nu mai putin false, de $i cu totul opuse. Pentru unii dintre ace.ytia, Romanii trec drept adevdratii $i exclusivii urma$i aiRomanilbr, $inu drept ,acei ai populatiet romanice din Peninsula Balcanied ; limba for de astazi ar trada foarte bine a$a spun ei care ti a fost singura obar$ie ; barbarii ar fi trecut tetra urma peste ei; aici ca $i dincolo, pe termul drept ca si pe cel stang al Dundrii, ei s'ar fi sustinut neintrerupt ca represintanti ai vechii culturi ; toate descoperirile vremurilor noun intaiu la ei s'ar fi ivit ; mantuitoarea mare Revolutie francesa ar fi fost cu malt time inainte prevestitd prin rdscoala teranilor din Ardeal, si tot ce se mai poate spune spre faima. Voci nepd rtenitoare, in schimb, sent putine, dar se pot city $i cateva de acestea. Ca once oar. cult si cu simtire normalei, imi iu- besc fi eu neamul. Dar acest, sentiment nu are nimic a face cuistoriacolonisarii romane, cu meisurile Imp eiratului Aurelian, cu imprejudirile din Statul bulgar sau roman, cu felul propriu al in- tinderii ungure$ti in Transilvania, cu Revolutia tran- ces?! $i rdscoalele noastre teranegi :Ind iubesc neatnul pentru ea e al mieu ci dta ta tot. Dar pentru a scrie istorie n' am nevoie de iubire, nici de lira; imi trebuiesc numai izvoare $i minte sandloasd in atata masurd, cats e de nevoie pentru a be lumina. Ce presint eu aici este produsul unei astfel de observatii impartiale a izvoarelor au- tentice ;adevarului cuprins inele nu tautsa-i aau decat 9 forma organics, unit iced Intr'un viu tablou cultural, care sd nu infati$eze lipsuri. 9--- De alta parte, lucrarea de fata nu e un reper- toritz pentru acei sari ',Nese sa se informeze asupra arnanuntelor. Astfel de lucruri se gasesc destule si in istoria Romanilor pentru a dmplea, cu rost sau fora rost, matte, foarte multe volume in-folio. Aceste amanunte meritd, ce-i dreptul, sa fie cerce- tate, fiindca e o trebuinta pentru natura omeneasca sa cerceteze peste tot adevarul si pentru ca numai pe basa unor astfel de constatari ankinuntite ale adevarului istoric se poate castiga o privire lim- pede despre tot ce-i intreg; mare, caracteristic si de interes universal Totusi a to turd cersind dela an fapt la altul pe ticnita curare pur cronologicd, a Mad' o lucrare criticade seminariu cu alta, intr'atata'Mtn% cat astfel de produse ale pdtrun- derii omenesti se pot lega tmpreund, aceasta nu se potriveste pentru un popor care poseda o ade- varata istorie. Nici n'am avut ca (WO sa insir la rand, unul dupa altul, pe albi pareti goi, frumoase portrete biografice. Ci am avut mai cu sama in vedere o indoita nazuinta. In primal rand am volt sa expun desvoltarea .flatiurzii romane, nu in personalitatile ei mai mull sau mai putin marl, ci se" obsery natiunea insasi ca fiinta vietuitoare.si sd-i urmaresc mersul ei la- untric. Personalikiti mari sau mici capataastfel o valoare numai in masura in care, printre multele milioane, au contribuit de fapt la aceasta mare opera a unei desvoltari de dove!' mu de ani. In al doilea rand, am volt sa descriu aceasta desvoltare in lega tura sa cu popoarele invecinate, pentru ca sa utilisez astfel inrauririle ce le-au exer- citat alte popoare asupra Romanflor, precturzsi acelea care au pornit dela damp, pert priceperea 10 istoriei universale, care exists, fora indoiald, ca istorie culturald. Infra cat aceastd Incercare mi-a izbutit, cetitorut nepartenitor va judeca ; din parte-mi am dat tot ce am putut mai bun. N. Iorga Introducere bibliografica Incercarea de a scrle o istorie a Romani lor au intre- prins-o In primul rand Romani, cari erau In majoritate cronicari. Sarcind de istoric au indeplinit, de si Intr'un inteles mai modest : Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin, principele Dimitrie Cantemir, cunoscutul autor al unei Istorii a Imparatiei turcesti, si pe Tanga acesti Moldo- veni un Muntean, Stolnicul Constantin Cantacuzino ; acti- vitatea Tor, a tuturora, afara de intaiul, cade in a doua jumatate a veacului al XVII-lea si In cele d'intaiu doua decenii ale veacului al XVIII-lea. Lucrarea cea mai de sama este a lui Cantemir, dar acesta nu putu duce pans la capat Hronicul Romano-Moldo-Vlahilor, ci a expus fara intreru- pere numai istoria pan& in veacul al XIII-lea si incolo n'a ldsat decat fragmente privitoare la timpul sau 1. Pe langa acestia incepura In veacul al XVIII-lea sa cerce- teze istoria Romanilor, cu scopuridiferite, cu o munca mai mult sau mai putin metodica si serioasa, straini, nu istorici cu adevaratd chemare, ci oameni pe cari Intam- plarea ii adusese la Dunare : militari, dascali de casa pentru limbi europene.