PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI SCRISOAREA TOVÂRĂȘULuT NICOLAE CEAUȘESCU adresată celor care i-au trimis mesaje de felicitare și urări cu prilejul împlinirii ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN a peste 50 de ani de activitate revoluționară Vineri 10 februarie 1984 6 PAGINI - 50 BANI Anul LIII Nr. 12 897 și al aniversării zilei sale de naștere

------. Cu prilejul împlinirii a peste 50 tineri și vîrstnici, români, maghiari, tă energie, în fruntea partidului, a de ani de activitate revoluționară germani și de alte naționalități — statului, spre binele și înălțarea pa­ și al aniversării zilei sale de naștere animați de puternice sentimente de triei pe noi trepte de civilizație și ÎN SPIRITUL MOBILIZATOARELOR SARCINI SUBLINIATE DE TOVARĂȘUL tovarășul Nicolae Ceaușescu, secre­ înaltă stimă și respect, de dragoste bunăstare, al cauzei edificării so­ tar general al Partidului Comunist nețărmurită și recunoștință, i-au cialismului și comunismului pe pă­ Român, președintele Republicii So­ adresat cele mai calde felicitări și mîntul României. cialiste România, a primit un mare urări de viață îndelungată, în de­ Exprimînd călduroase mulțumiri, NICOLAE CEAUSESCU LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU DE LA C.C. AL P.C.R., număr de mesaje, telegrame și plină sănătate și putere de muncă, tovarășul Nicolae Ceaușescu a a- ______scrisori prin care oamenii muncii zile luminoase și numai satisfacții dresat tuturor celor ce i-au trimis din întreaga țară — muncitori, ță­ în activitatea de supremă răspunde­ mesaje și telegrame de felicitări și SĂ ASIGURĂM ÎN TOATE UNITĂȚILE ECONOMICE rani, intelectuali, bărbați și femei, re pe care o desfășoară, cu neseca­ urări următoarea scrisoare : „Aș dori să adresez cele mai calde mulțumiri tuturor organizațiilor de partid, de stat și obștești, organizațiilor Frontului Democrației și Unității Socialiste, ministerelor și celorlalte organizații și instituții centrale și locale, precum și comuniștilor și celorlalți oameni ai mun­ cii din patria noastră, fără deosebire de naționalitate, care mi-au trimis telegrame și me­ Puternicii angajare muncitorească pentru realizarea saje de felicitare și urări cu prilejul împlinirii a peste 50 de ani de activitate revoluționară și al zilei de naștere. Consider toate acestea drept cea mai înaltă apreciere pe care o dați activității mele, o puternică expresie a prețuirii și încrederii pe care mi-o acordă clasa muncitoare, țărăni­ exemplara, la ni Binarii a planului pe acest an! mea, intelectualitatea, întreaga noastră națiune — ceea ce îmi sporește și mai mult convin­ gerea și hotărîrea de a pune, întotdeauna, mai presus de orice, interesele poporului, cauza Organizată din inițiativa tovară­ lucru, direcțiile fundamentale în gătire a producției acestui an at.ît subliniate cu claritate și exigență socialismului în România, progresul și înflorirea patriei noastre scumpe. Consider, de șului Nicolae Ceaușescu. Consfă­ care trebuie să se acționeze in con­ sub aspect organizatoric, cit și din în cuvîntarea rostită de tovarășul tuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., tinuare în domeniul industriei și punct de vedere al aprovizionării Nicolae Ceaușescu la consfătuirea asemenea, aceste manifestări ca o apreciere a activității gloriosului nostru partid — a[ cărui consacrată analizării activității in investițiilor pentru îndeplinirea tehnico-materiale ; dispunem de de lucru. militant sînt și în rîndurile căruia am slujit, slujesc și voi sluji întreaga mea viață — ca o nouă industrie si investiții, asigurării mă­ exemplară a planului și ridicarea capacitățile de producție necesare, PRODUCȚIA FIZICA — REALI­ surilor pentru înfăptuirea în cele întregii activități la un nivel cali­ și chiar de o rezervă, de forță de ZATA RITMIC ȘI INTEGRAL, și puternică afirmare a voinței și hotărîrii unanime a comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii mai bune condiții a sarcinilor pe tativ superior. muncă calificată pentru realizarea LA FIECARE SORTIMENT ! Iată de a acționa și în viitor, strîns uniți în jurul Partidului Comunist Român — centrul vitai și acest an, a constituit o nouă și eloc­ în acest al patrulea an al cin­ în bune condiții a sarcinilor de o sarcină de maximă Însemnătate,, conștiința întregii națiuni — pentru înfăptuirea neabătută a politicii interne și externe a parti­ ventă expresie a dialogului de lu­ care trebuie să se situeze in cen­ cru, larg și fructuos, al secreta­ trul preocupărilor tuturor oameni­ dului și statului nostru socialist, a hotăririlor și orientărilor stabilite de Congresul al rului general al partidului cu oa­ lor muncii. încă o dată secretarul XII-lea al partidului și Conferința Națională, pentru dezvoltarea social-economică a patriei, meni ai muncii, cu factori de răs­ general al partidului ă evidențiat pundere din economie, pentru Să întîmpinăm a 40-a aniversare că realizarea producției fizice, la pentru realizarea unei calități noi, superioare, a muncii și vieții in toate domeniile de dezbaterea și soluționarea celor toate sortimentele, este o cerință activitate. mai importante probleme aie acti­ obligatorie pentru buna desfășu­ vității economico-sociale în vederea a revoluției de eliberare socială și națio­ rare a activității de producție, pen­ Folosesc acest prilej pentru a adresa, din toată inima, tuturor celor ce mi-au trimis realizării exemplare a hotăririlor tru realizarea generală a planului. asemenea mesaje și scrisori, întregului nostru popor, călduroase urări de noi și mari Congresului al XII-lea și Conferin­ nală și Congresul al XlII-lea al partidu­ „Am mai discutat — și vreau să succese, de realizări și satisfacții depline în muncă și în viață. ței Naționale ale partidului. subliniez din n'ou — că depășirea Dial nou și de această dată s-a planului se poate face nelimitat la Să facem în așa fel, dragi tovarăși, îneît să întîmpinăm cea de-a 4G-a aniversare a evidențiat cu pregnanță rolul de­ lui cu rezultate cit mai bune în toate sursele primare de energie și la revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă și cel de-al terminant, hotărît.or al secretarului materii prime și materiale — arăta general ai partidului nostru in să nece tovarășul Nicolae Ceaușescu. în ce Xlîl-lea Congres al partidului cu realizări tot mai însemnate în toate domeniile vieții eco­ orientarea și conducerea procesu­ sectoarele și asigurăm condițiile ­ privește realizarea celorlalte sorti­ nomice și sociale din patria noastră, în înfăptuirea Programului partidului de făurire a so­ lui complex de dezvoltare și per­ mente. depășirea planului se poate cietății socialiste multilateral dezvoltate și de înaintare a României spre comunism. fecționare a întregii activități eco­ sare pentru a realiza planul cincinal face numai in măsura în care avem nomice, consecvența revoluționară, comenzi suplimentare. Pentru con­ Vă doresc tuturor, dragi tovarăși și prieteni, multă sănătate și fericire !“ clarviziunea științifică ou care ac­ sumul intern, prevederile planului, ționează pentru întărirea răspun­ 1981-1985. la toate produsele, constituie pen­ derii în muncă, pentru folosirea tru toti o obligație si nimeni nu deplină, cu maximă eficientă a po­ NICOLAE CEAUȘESCU trebuie să producă mai puțin, dar NICOLAE CEAUȘESCU tențialului productiv modem și a nici mai mult decit este prevăzut resurselor materiale de care dispu­ in plan pentru consumul intern". nem, în vederea asigurării pro­ în spiritul acestor orientări este gresului economic susținut al țării cinalului avem de realizat sarcini plan. Toate acestea constituie ar­ limpede că trebuie combătută cu și ridicării nivelului de trai al ce­ economice complexe, de importanță gumente elocvente ale faptului că toată fermitatea tendința manifesta­ lor ce muncesc. In acest sens, hotăritoare pentru înfăptuirea pre­ acum decisivă pentru realizarea tă in unele locuri de a alerga după cuvîntarea rostită de tovarășul vederilor cincinalului actual. Așa integrală a prevederilor planului realizări globale, producind supli­ Nicolae Ceaușescu în cadrul con­ cum a subliniat tovarășul Nicolae este răspunderea cu care acționea­ mentar sortimente mai simple sau TOVARĂȘUL NICOLAE Ceaușesou, dispunem de tot ceea ză fiecare colectiv de întreprindere, CEAUȘESCU sfătuirii face o analiză amplă și cu valoare mai mare și nerealizind exigentă a modului in care a în­ ce este necesar, de toate condițiile fiecare om al muncii — de la mun­ alte produse de valoare mai scăzu­ ceput realizarea planului de dez­ pentru realizarea integrală a tutu­ citor la director și pînă la minis­ tă, dai- indispensabile pentru voltare economică și socială a pa­ ror obiectivelor planului pe acest tru — pentru ca in fiecare unitate bunul mers al activității produc­ triei în anul celei de-a 40-a aniver­ an. Avem pentru aceasta o serioa­ și in fiecare ramură sarcinile de a primit pe ambasadorul Republicii Populare Mongole sări a revoluției de eliberare so­ să bază de pornire în rezultatele producție să fie realizate potrivit tive din alte unități. în strinsă Ie­ cială și națională, antifascistă și bune obținute in ansamblu in anul • pvevxidpritor planului, la un.'.iiiialt Bătură; cit" țrieălfearea ;• pro^iiiîției’ J Președintele Republicii Strt.ivffe' ÎSspublicili” Populare 'Montele ’ Cu-acest-.-prilej -a avut .loc o con­ antiimperialistă și al Congresului trecut, cînd prevederile planului la nivel calitativ și de eficiență. Iar fizice trebuie soluționate neintirziat România, tovarășul Nicolae București, în vizită de rămas bun, cu vorbire care s-a desfășurat într-o at­ al XlII-lea al partidului și stabi­ producția industrială au fost depă­ direcțiile principale de acțiune care Ceaușescu, a primit, joi, pe Nam- ocazia încheierii misiunii sale în țara lește un mobilizator program de șite ; s-a asigurat o mai bună pre­ trebuie urmate neabătut au fost (Continuare în pag. a V-a) srain Luvsanravdan, ambasadorul noastră. mosferă cordială.

ÎNSUFLEȚITOĂRE HOTĂRlREA CHEMĂRI Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire LA ÎNTRECERE Ia activitatea secretariatelor comitetelor în pagina a IlI-a publicăm chemările la întrecere adresate de: județene de partid Timiș, Constanța și Tulcea © întreprinderea de țevi „Republica"-București © întreprinderea „Elec- trocentrale“ Rm. Vilcea • Consiliul unic agroindustrial de stat și coopera­ tist Pecica, județul Arad ® Combinatul de fibre sintetice lași • Trustul de în domeniul muncii de partid în agricultură construcții-montaj Timișoara • Institutul de cercetări pentru cereale și Secretariatul Comitetului Central al Partidului Co­ Organele și organizațiile de partid din cele două plante tehnice-Fundulea, județul Călărași • întreprinderea de produse munist Român a analizat modul cum se înfăptuiesc județe, organele agricole n-au manifestat preocu­ electronice și electrotehnice „Electroargeș" - Curtea de Argeș ® între­ hotărîrile Comitetului Politic Executiv al C.C. al parea necesară pentru respectarea prevederilor legii, prinderea comercială de stat textile-încălțăminte-Constanța, P.C.R., indicațiile secretarului general al partidului, care obligă ca, îndeosebi în perioadele de vîrf din agri­ tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu privire la lichidarea cultură, toți locuitorii satelor să participe la execu­ lipsurilor care s-au manifestat în ultimii ani în agri­ tarea lucrărilor agricole, astfel incit să se asigure cultura județului Timiș și îmbunătățirea activității în încadrarea acestora în epoca stabilită. De asemenea, această ramură. De asemenea, pe baza hotăririlor nu au fost luate toate măsurile pentru buna reparti­ | DIN ACTUALITATEA* SOCIALISTĂ^ Ă ȚĂRII adoptate în toamna anului 1983, au fost analizate zare și folosire a specialiștilor în vederea asigurării concluziile controlului de partid efectuat în județele asistenței tehnice necesare în fiecare unitate și fer­ • reportaje • însemnări • Constanța și Tulcea, unde, anul trecut, s-au obținut mă, pentru întărirea ordinii și disciplinei în muncă, rezultate nesatisfăcătoare în agricultură. pentru creșterea răspunderii cadrelor de conducere, a în ce privește județul Timiș, Secretariatul Comi­ tuturor lucrătorilor din agricultură în îndeplinirea tetului Central apreciază că în 1983 s-au obținut sarcinilor de plan ; s-a exercitat un control slab asu­ Oameni la care primăvara vine întotdeauna rezultate bune, care situează Timișul printre județele pra modului cum sînt duse la îndeplinire hotărîrile cu cele mai bune producții, mai cu seamă la griu, și măsurile adoptate și nu s-au manifestat întot­ orz și porumb. Aceasta demonstrează că măsurile deauna exigența și combativitatea necesare. stabilite de Comitetul Politic Executiv s-au dovedit mai devreme, iar toamna mai bogată juste, că organizația județeană de partid acționează Comitetele județene de partid Constanța și Tulcea cu perseverență pentru aplicarea lor în mod cores­ trebuie să analizeze în continuare, cu toată răspun­ în urmă cu doi ani, la LA PECICA, REZULTATE Șl EXPERIENȚE CARE DESCHID maghiar, Ștefan Juhasz, iar punzător. ✓ derea, activitatea din agricultură, stările de lucruri vremea însămințărilor de atit de strînsa lor conlu­ negative, de lipsă de răspundere, precum și modul de primăvară,. reporterul se DRUM RECOLTELOR RECORD DIN 1984 crare și prietenie este încă în zootehnie însă, și îndeosebi în creșterea bovinelor, afla la Pecica, pe cîmp, unul dintre minunatele lu­ efectivele și producția sînt încă sub posibilități. a acționa al unor organe agricole, cadre de conducere într-o zi însorită. De la o cruri ce se petrec la Ținînd seama de aceasta s-a indicat ca organele și și specialitate, să ia toate măsurile pentru a asigura zare la alta, eimpul se tre­ Pecica. Anul trecut, în organizațiile de partid să acționeze cu mai multă o ordine și disciplină exemplare în toate sectoarele zise la viață, era cutreierat condiții egale, cele două Am aflat apoi, toamna, ferme au obținut producții fermitate pentru redresarea situației, îndeosebi în de activitate. Pretutindeni trebuie asigurate cadre care fără întrerupere de trac­ GRIU PORUMB sectoarele de taurine și ovine, și pentru îmbunătățirea toare, pe drumurile dintre că a fost un an agricol bun sensibil egale și la griu și să știe să aplice cu fermitate hotărîrile de partid, marile sole se încrucișau la Pecica. Chiar foarte bun. UNITATEA la porumb. activității de creștere a celorlalte specii. Si mi-am zis că nici n-ar planifi­ planifi­ legile țării, normele științei agricole. mașini, oameni, căruțe. cat realizat cat realizat Mai relevantă producția Apreciind că, în general, Comitetul județean de Acolo, pe uriașa întindere fi putut să fie altfel. la porumb (12 000 kg la partid Timiș, biroul și secretariatul acestuia au des­ Organizațiile județene de partid Constanța și Tulcea a cîmpului se aflau toți Bun și chiar foarte bun hectar, știuleți). Despre sînt organizații puternice, au un număr mare de a fost aici și anul următor, C.A.P. „Ogorul" asta am și discutat în mi­ prins concluziile necesare și au acționat cu bune cooperatorii, toți specialiș­ Pecica 5 575 7 785 7 200 14 500 rezultate, că oamenii muncii din agricultura județului membri de partid. Secretariatul C.C. al P.C.R. apre­ tii, toți președinții celor adică anul 1983. Am des­ nutele următoare. prins din evidențele Consi­ C.A.P. „Avîntul" au trecut cu hotărîre la îmbunătățirea activității, la ciază că, dacă se desfășura o activitate corespunză­ cinci cooperative agricole Pecica 6 362 6 276 7 600 9 885 — Sigur — spune Iuhasz de producție ale comunei ; liului unic agroindustrial — producția ar fi putut fi lichidarea lipsurilor care s-au manifestat în trecut, toare, dacă se manifestau consecvență și spirit de răs­ de stat și cooperatist C.A.P. „Steagul în sat, acasă, rămăseseră Roșu" Pecica 6 000 6 020 7 200 10 140 și . mai bună, deși a fost Secretariatul C.C. al P.C.R. a cerut să se continue cu pundere în urmărirea aplicării hotăririlor Comitetului copiii și bătrînii. Senzația Pecica faptul că pe con­ cea mai mare pe care am siliu (care cuprinde, ca I.A.S. Pecica 4 600 4 781 6 576 8 005 obținut-o vreodată.... și mai multă fermitate aplicarea programelor și mă­ Central, ale organelor centrale, s-ar fi prevenit aceste de tumultuoasă trezire la surilor stabilite în consfătuirile de lucru, în plenarele viață după asprele zile ale unități agricole, șase coo­ — Cum ați lucrat ? stări de indisciplină, de automulțumire, delăsare și iernii era dată nu numai perative agricole de pro­ Trebuie făcută neapărat exemplu, l-am găsit pe — Importante au fost C.C. ai P.C.R., a hotăririlor Comitetului Politic lipsă de răspundere. de extraordinara mișcare ducție, o întreprindere a- Executiv. gricolă de stal, o asociație mențiunea că producțiile șefii celor două ferme de arăturile adinei din toam­ Statul nostru socialist a făcut mari eforturi pentru din cîmp, ci, poate mai acestea s-au obținut pe te­ producție vegetală (nr. 2 nă, de cel puțin 26—30 de în ce privește județele Constanța și Tulcea, pro­ mult, de lumina de pe legumicolă intercooperatls- renuri neirigate și în con­ și nr. 3) lucrînd împreună cm. Și că s-au făcut la dezvoltarea și modernizarea bazei tehnico-materiale chipurile oamenilor, de tă și un complex intercoo- ducția agricolă obținută în 1983 în aceste județe se peratist de creștere și în- dițiile unei secete excesive. la detalierea, pînă la cele timp. Important a mai fost a agriculturii. în aceste condiții, în mod deosebit ju­ voia bună și de vigoarea ce Deci, cum se poate în­ mai mici amănunte, a pla­ că am ales soiul cel mai apreciază că este nesatisfăcătoare în sectorul vegetal dețul Constanța — unde, pînă în 1985, urmează să stăpîneau atunci sufletele, grășare a porcilor) a fost planificată în 1983, la griu, țelege, am fost din nou la nurilor de producție. De bun pentru pămîntul și — iar, în județul Constanța, și în zootehnie — dato­ se amenajeze pentru irigat întreaga suprafață — tre­ de felul în care călcau o producție de 5 222 kg la Pecica, în zilele acestui ce împreună, cînd fiecare condițiile noastre de climă, rită lipsurilor foarte serioase din activitatea organelor atunci acești oameni peste început de an in care s-a ar fi putut gindi și lucra hibrizi tardivi și semitar- buie să devină un județ model în producția agricolă, cernoziomul care intra, hectar și s-au realizat 5 407 agricole, dar și a celor două comitete județene de kg la hectar. Iar la porumb tras linie și s-au adunat pentru ferma sa 1 Mi-au divi din grupa „Pionier". care să obțină, în medie, la hectar, cel puțin 10 mii odată cu soarele și odată boabe s-au planificat 6 547 toate concluziile anului răspuns, cu un sincer suris, Tot important a fost că am partid. Deși s-a atras atenția, și în 1981, și în 1982, kg porumb, 5 mii kg grîu, 50—60 mii kg sfeclă de cu boarea înmiresmată a agricol 1983, s-au născut că unde este o minte e semănat exact la timpul primăverii, într-un nou kg la hectar și s-au reali­ cu privire la necesitatea respectării stricte a normelor zahăr, 2,5—3 mii kg floarea-soarelui șl 2—2,5 mii zat 8 804 kg la hectar. Me­ planurile dar mai ales am­ bine, unde sînt două e și optim pentru noi, mai mult ciclu al fertilității. Nu mai bițiile anului in curs. Cam­ mai bine și că cele două spre 10 decit spre 20 apri­ agrotehnice, nu s-au tras concluziile corespunzătoare. kg soia. vorbeau decit despre pă- dia pe întregul consiliu. Dar merită poate să con­ pania agricolă de primăva­ ferme, chiar dacă sînt în­ lie. Apoi foarte importan­ Și în 1983 au fost situații cînd, pe mari suprafețe, nu Pornind de la analiza activității de partid desfășu­ mint, despre semănături, ră e sau nu e departe, la tr-un fel de concurentă, au tă a fost densitatea. Aici, s-au respectat prevederile legii referitoare la perioada despre cutare sau cutare semnăm aici rezultatele de Pecica însă oamenii trăiesc interesul comun de a jude­ la noi, și în condiții de ne- rate în cele trei județe în domeniul agriculturii, Secre­ amănunt tehnologic al atit excepție ale unora dintre cu gindul la ea, o pregă­ ca foarte bine lucrurile și, de însămînțare, nu s-a asigurat densitatea optimă ; tariatul C.C. al P.C.R. hotărăște : de importantelor operații unități. Iată un tabel tesc, o așteaptă, pun la deci, de a produce cît mai Mihaî CARANFIL întreținerea culturilor s-a făcut cu întîrziere și nu (cifrele reprezintă kg la mult. Unul e român, loan 1. Se atenționează comitetele județene de partid pe care cu atita însuflețire cale fiecare mișcare. La ori de cite ori a fost nevoie, iar aplicarea udărilor s-a Constanța și Tulcea, birourile și secretariatele acestora porniseră să le împlinească. hectar) : C.A.P. „Steagul Roșu", de Brezan (ferma 3), altul (Continuare în pag. a II-a) realizat necorespunzător din cauza neîntreținerii și nereparării sistemelor și instalațiilor de irigare. (Continuare în pag. a V-a) PAGINA 2 SCÎNTEIA — vineri 10 februarie 1984

Pentru toți lucrătorii din agriculturăV r rFĂPTUpI audienta publdcA a Sătei I PREGĂTIREA PROFESIONALĂ DIVERS I cerință esențială pentru recolte superioare DINTRE SUTE DE SCRISORI... între factorii chemați să contribuie lecțiile din cadrul învătămintului a- Ion Tudor, inginer-șef al C.A.P. „Ca I la realizarea în anul 1984 a unei pro­ grozootehnic asigură nu numai un să fiu sincer, n-am controlat nină Economisirea energiei — la indemina fiecărui locatar ducții agricole record, tovarășul conținut eficient temelor, dar promo­ acum dacă s-an prevăzut asemenea | Case-expoziții Nicolae Ceaușescu s-a referit — în vează și un dialog viu. cu rezultate teme". Controlul, efectuat în prezen­ Veniți să vedeți ! de bună înțelegere, în acest sens. Noi am ni se confirmă, iluminatul s-a re­ I cuvintarea rostită la Consfătuirea sigure, intre știință si producție. Deși ta noastră, a dovedit că asemenea ...O scrisoare dintre care să nu-și în­ încercat unele expe­ dus la jumătate, in multe aparta­ In așa-numita „Zona pădure- de lucru de la C.C. al P.C.R. pe pro­ în județul Dolj există posibilitatea tome au fost.Jntr-adevăr... omise. Un sutele sosite recent sușească hotăririle riențe și am reușit. mente, în urma discuțiilor cu lo­ nllor" din județul Hunedoara, blemele agriculturii de la sfîrșitul ca în multe comune să se apeleze la control efectuat la timp de comite­ la redacție — semnată privind economisirea S-ar putea ca acestea catarii, în bucătării și băi s-au I mai exact în satele Cernișoara- anului 1983 — și la învățămîntul forțele facultăților si stațiunilor de tul de partid ar fi evidențiat și de președintele unei energiei electrice. De să intereseze și alte montat tuburi de neon. Florese, Bunila, Alun și Poeni- I agrozootehnic de masă. „Toate cercetări științifice, plnă la data in­ faptul că prezenta la unele cursuri, asociații de locatari felul cum o drămuim asociații de locatari. ța-Voinii, nu există casă fără programele de măsuri pentru anul vestigației de fată, o asemenea pre­ chiar a unor membri de partid, ca din București, Nicolae cu grijă depinde bu­ Ce-ar fi să veniți și să Să știm să economisim. La scara I război de țesut. Din moși-stră- viitor — sublinia secretarul ge­ ocupare se afla... în studiu. să nu mai vorbim de ceilalți coope- Calagiu, din strada nul mers al economiei ne vedeți la noi 3, la etajul 1 locuiesc familiile Ma­ moși, soția sau fiica pădureanu- I neral al partidului — trebuie să stea Bine a procedat pînă la un anumit ratori, arată că ele se îndreaptă — Emil Bodnaraș, bloc noastre naționale și, acasă ?“ ria Mihăilescu și Constantin Mari- lui iși etalează măiestria in fru­ la baza cursurilor agrozootehnice Pe punct în organizarea învătămintului si din acest punct de vedere — spre P 15, sectorul 6. Iată s-ar putea spune, și al Am dat curs invita­ nov. Amindoi pensionarii Pe hol, mosul meșteșug al țesutului. care Ie avem, a pregătirii tuturor oa­ agrozootehnic si comitetul comunal o desfășurare formală. ce ne scrie : „Nu exis­ gospodăriei proprii. ției și... iată-ne in deasupra ușii de la intrare este I Aceasta face ca in fiecare încă­ menilor muncii din agricultură, a tu­ de partid Calopăr. „înaintea deschi­ Situația întîlnită în cele două co­ tă, cred eu, în Firește, asociațiile de blocul mai sus a- instalat un bec de lanternă, o ni­ pere, în fiecare ladă de zestre I turor specialiștilor". derii cursurilor am analizat cu toti operative agricole din comuna Pre- România, om cinstit, locatari pot face multe mintit. mica toată. Cum s-au adaptat noi­ să se afle țesături, costume Acționează in acest spirit organele factorii de răspundere — ne spune dești (din Predești și Pleșoi) aduce lor necesități ? „Păi, foarte bine. I populare șl alte frumuseți create Si organizațiile de partid din județul în atentie modul în care „înțeleg" Pentru echilibrarea bugetului, citoare, împreună cu mama sa Frigiderul este pe balcon..." și ne cu mult gust și fantezie. Fie­ I Dolj ? Acordă ele atenția impusă de să se ocupe de desfășurarea învătă­ împreună cu președintele asociației vîrstnică și doi copii. După ce ex­ arată un dulap mare, alb, instalat care covor, costum, cămașă sau o asemenea cerință desfășurării în- mintului agrozootehnic comuniștii din intrăm în apartamentul 143. scara 8, plicăm despre ce este vorba, ne puțin mai jos de nivelul balconu­ catrință poartă „marca" fami­ vătămîntului agrozootehnic ? conducerea acestor unităti agricole. la familia Aurel Chiriacescu. Lo­ spune : „Uitați-vă și dumneavoas­ lui. „Asta-i pentru iarnă. Pentru I liei unde au fost realizate. Sau, înainte de a expune citeva din Dacă discuțiile purtate aici cu secre­ cuiesc la parter. Le spunem mobilul tră : in sufragerie am înlocuit vară, este celălalt (un «Arctic» mai bine zis, create, întrucîi nici I constatările noastre pe teren, este VIAȚA DE PARTID tarul adjunct al comitetului comunal vizitei. „Bateți la uși deschise — lustra, care avea mai multe brațe mic). Iar în casă, vedeți, la veioză un obiect nu seamănă cu altul. necesară o precizare. Anul acesta. în­ de partid. Marin Panduru. cu secre­ ne spune gazda. Sigur, e vorba întîi și deci și becuri, cu o plafonieră. de la capul patului un bec de 25 de I Cite case, atitea expoziții de vătămîntul agrozootehnic de masă se tarii birourilor organizațiilor de bază și întîi de interesul general, al Parcă e mai frumos, nu ? Dar și wați, în sufragerie instalată o pla­ originalitate șl frumusețe ! I desfășoară pe baza unui program s-au soldat pe loc cu unele măsuri, țării. Dar merită să ne gîndim și la mai ieftin ! în camera băieților am fonieră decorativă (nu are nici un unitar elaborat pe plan central. Co­ în județul Dolj președinții celor două unități (I. Bă- bugetul personal. N-am depășit, în fixat de birou o veioză mică cu bec) și o mică veioză lucrată in I mitetul județean de partid a multi­ doiu și C. Pasăre) au asistat la des­ ultimul timp, la plata luminii suma un bec de 40 de wați. Le ajunge I traforaj, un aparat de radio cu ba­ Sâ le trăiască! plicat acest program, l-a dezbătut cu fășurarea lor ca simpli spectatori, de 180 lei trimestrial (cu doi, trei Televizorul l-am programat rigu­ terii, iar la bucătărie un bec de I toti factorii cu muncă de răspundere fără să scoată nici măcar un cuvint. ani în urmă plăteam în jur de ros. Băiatul cel mic iși dă treapta 60 de wați". „Dacă noi nu avem Care tătic n-a trăit ți nu din agricultură si l-a transmis la Marin Schiopu, secretarul comitetului Oare cine, dacă nu ei. trebuie 300—400 lei). Și asta în condițiile și trebuie să învețe. Iar în bucătă­ grijă să economisim cît trebuie, I trăiește momentele de aștepta­ toate unitățile cu indicația ca „el să — modul în care s-a desfășurat în- să manifeste o îndreptățită si obli­ în care sîntem posesorii unei mașini rie, ați văzut, un bec de 40 de wați. , cine altcineva s-o facă în locui re (care par nesfîrșite), dar I fie adaptat, în cazul tuturor teme­ vătămintul . în anul anterior și-am gatorie preocupare pentru buna pre­ de spălat, ai unui «"Arctic»- mare, Și toate astea nu mă costă mai nostru ? E de datoria noastră" — mat ales emoția și bucuria, pă­ lor, la situațiile concrete din unităti". stabilit măsurile necesare pentru ac­ gătire profesională a cooperatorilor ? unui televizor, unui casetofon, mult de 80—100 lei". „înainte con­ spune Maria Mihăilescu. I șind pe poarta maternității ■ in O măsură deci care urma să asigu­ tualul an de pregătire profesională". Alăturînd investigațiilor de pe te­ aparat de radio, mașină de cusut sumați mai mult curent electric ?“, Aceeași grijă pentru drămuirea care soția îi aduce pe lume un re de la început învătămintului pre­ Dacă analiza la care se referă inter­ ren si unele date de ansamblu pri­ electrică, fier de călcat". „Dar am întrebat-o. „De ce să vă mint, fiecărui kilowat de curent electric urmaș ? Și care soț nu dorește I misele unui conținut eficient. Cu locutorul a avut si unele elemente vind necuprinderea tuturor comu­ fiecare din aceste obiecte — inter­ consumam mai mult. Ne costa du­ am constatat-o și la multe alte să-și vadă cit mai repede soția condiția, firește, ca atît organele și concrete, si unele aprecieri critice, niștilor din unităti în învătămîntul vine soția — sint folosite cu ma­ blu. Dar ne adaptăm nevoilor de apartamente. Cum spune președin­ I și pe noul său Făt-Frumos sau organizațiile de partid, cit și condu­ capitolul „măsuri" s-a limitat la una agrozootehnic de masă, slaba partici­ ximum de zgîrcenie. Frigiderul acum. Iar experiența arată că se tele asociației, ar trebui să inserăm Cosinzeană ? Doleanțe firești și 1 cerile de unităti să completeze acest singură : „deschiderea cursurilor să pare a unora la lecții, și mai ales nu-și are folosință gospodărească poate". numele majorității locatarilor. Pen­ fierbinți, care au găsit o ferici­ mod de gindire unitar cu propriul se facă în timpul stabilit în progra­ modul formal în care sînt abordate iarna, celelalte aparate căutăm să Urcînd la diverse apartamente, tru că aici, din cele 160 de familii, I tă rezolvare și la Rîmnicu efort. mul aprobat de comitetul județean de temele, ele îndeamnă la o intensifica­ le punem în priză doar cit este străbătind holurile blocului, aveam nu se poate da un singur exemplu Vîlcea, odată cu introducerea I Si acum să prezentăm constatările partid". Efectele acestor „măsuri re a preocupărilor. în spiritul progra­ strict necesar — iar astfel econo­ să înregistrăm „pe viu" citeva din de risipitori de energie. Fiecare, in televiziunii cu circuit închis ..pe viu" din unităti. limitate" le-am întîlnit în chiar con­ mului unitar adoptat de către comi­ miile se adună". experiențele despre care ni se po­ apartamentul lui, și-a calculat în intre sala maternității și o în­ ținutul si desfășurarea cursurilor. tetul județean de partid. Controlul de menea în scrisoare. Pe toate palie­ așa fel necesarul incit să nu depă­ I căpere de la intrare. Pînă „Am gîndit și organizat învătă­ mîntul agricol — ne spune Gh. An- Deși în programul comitetului ju­ partid asupra desfășurării învătămîn- O idee... „molipsitoare". Trei rele. becurile sînt de 25 wați, iar șească cu nimic haremurile stabi­ acum, nici un tată n-a zis că I dețean de partid s-a stabilit ca lec­ tului agricol se dovedește si el a fi etaje mai sus, Ia apartamentul 52 holurile sînt iluminate cu tuburi lite. fiul sau fiica sa nu sint tele­ ghel. secretarul comitetului de partid locuiește Lucreția Stănescu, mun­ fluorescente, economice. La subsol, genici sau că nu le seamănă din C.A.P. Drănic — ca pe o formă torii să adapteze orientările generale sporadic întrucît secțiile comitetului Marta CUIBUS I leit. de pregătire ce are cursuri intensive ale acestuia la situația concretă din județean de partid cu răspunderi în Să le trăiască ! I Si care cuprinde toate brațele de ferme si unităti. să pună accentul acest sens (agrară, organizatorică si muncă active ale unității. Mai exact pe acele probleme care în anul tre­ propagandă) se invită parcă reciproc ! pe cei 180 de membri de partid co­ cut au generat, prin necunoașterea la angajare de acțiuni pe cont pro­ operatori, precum și pe toți ceilalți lor. rezultate slabe, nici unul din priu, și nu pe baza unui program Rarităfî I lectori nu aveau întocmite pro­ permanent și unitar. Răspunsuri cooperatori. în total. 250 de cursanți". grame tematice adaptate în acest I Cercul de biologie de la Școa­ Ne-a lăsat o impresie plăcută răs­ Este necesar ca. în perioada ime­ la nr. 29 din Brăila, condus cu mod. De pildă, anul trecut, necunoaș­ diat următoare, acestei acțiuni im­ I punsul prompt si exact al secretaru­ terea modului de exploatare a siste­ portante să-i fie acordată toată aten­ la sesizările dv. • Sporul pentru vechime ne­ reține și pentru sporul de vechi­ pasiune și pricepere de profe­ lui comitetului de partid. Aveam să mului de irigații aflat aici, la Ca­ soara Dumitrica Albu, și-a con­ ne convingem că el este rezultatul ția. să fie coordonată permanent • Cu intransigență partinică. întreruptă în aceeași unitate în me neîntreruptă în aceeași unitate, I stituit un mlcromuzeu deosebit lopăr. la punctul de pornire, a creat prin antrenarea tuturor forțelor de condițiile noilor majorări ale re­ precum și pentru sporul de vechi­ I unei autentice preocupări în acest dificultăți nu numai propriei unități, către organele locale de partid, ast­ Sesizarea unor lucrători de la tribuției tarifare. Se consideră me în învățămînt. (Răspunsul este de util în procesul de instruire, domeniu. Argumente ? Aici membrii ci și celor racordate pe traseu la fel încît, în final, pregătirea profe­ Inspectoratul județean de protecția de introducere in tainele biolo­ comitetului de partid răspund. îm­ vechime neîntreruptă în aceeași dat pentru D. Anastasescu din giei. Aici se află piese care pre­ acest sistem. „V-ați propus ca si în sională a oamenilor muncii din agri­ plantelor Brăila, referitoare la une­ unitate perioada în care o persoa­ Vălenii de Munte). I preună cu șefii de fermă, atit de cadrul învătămintului agricol să dez­ cultură să aibă in acest an. în toate le nereguli ce se manifestau in uni­ nă încadrată în muncă lucrează zintă un interes aparte, cum ar I participarea tuturor cooperatorilor la • înlesniri pentru femeile mame fi un pui de rechin împăiat și bateți asemenea probleme, să pregă­ unitățile, o eficientă maximă. tate, trimisă spre soluționare co­ într-o anumită unitate, pe baza cursuri, cit si de modul in care sint tiți oamenii pentru a le elimina în aceluiași contract de muncă, în­ Încadrate in muncă. Potrivit legii, o specie rară de broască țestoa­ organizate lectiile-dezbateri si de­ mitetului județean de partid, a fost femeile încadrate în muncă bene­ I să pe cale de dispariție. Punctul acest an ?“ — întrebăm ne tovarășul Constantin PRIESCU cheiat pe durată nedeterminată. monstrațiile practice. A doua zi. după cercetată operativ, verifieîndu-se Cei care beneficiază de vechime ficiază de măsuri speciale de ocro­ de mare atracție îl constituie I fiecare lecție, are loc la comitetul de amănunțit fiecare afirmație. Din tire a sănătății șl de condițiile ne­ insă o fosilă de melc încrustată neîntreruptă în aceeași unitate pri­ partid o scurtă întilnire cu toți lec­ răspunsul primit la redacție rezultă mesc un spor de retribuție, calcu­ cesare îngrijirii și educării copi­ I în calcar. Ea are diametrul de torii. Rostul ei ? Să se cunoască ilor. Menționăm citeva dintre aces­ 25 centimetri și a fost găsită pe că la inspectoratul respectiv s-au lat diferențiat în funcție de tranșe­ I permanent modul în care evoluează înregistrat intr-adevăr neajunsuri în le de vechime. Prin Legea nr. tea : femeile gravide, incepind din malul Dunării, fiind considerată desfășurarea învătămintului. luna a șasea, și cele care alăptează drept o ciudățenie a naturii. ce privește gestionarea fondurilor 2/1983 cu privire la principiile de I O preocupare asemănătoare am în­ bază ale perfecționării sistemului nu vor fi repartizate la muncă de Elevii-biologi presupun că fosila tîlnit și în activitatea Comitetului materiale și bănești, exercitarea noapte ; femeile au dreptul la a ajuns aici eu un transport de I controlului financiar intern și a con­ de retribuire a muncii și de repar­ calcar destinat unei fabrici din orășenesc de partid Scgarcea. Si tiție a veniturilor oamenilor mun­ concediu de maternitate plătit, care aici.- după cum am constatat, cele trolului preventiv, folosirea necores­ cii s-a prevăzut majorarea sporu­ se acordă înainte de naștere — 52 I apropiere. punzătoare a mijloacelor de trans­ Copiii continuă să caute și să patru cursuri (două la C.A.P.. unul lui pentru vechime neîntreruptă în de zile și postnatal — 60 de zile. conserve rarități biologice. In I Ia I.A.S. si unul la S.M.A.) se află port ale unității. Intre inspectorul- aceeași unitate. Pentru personalul (Cele două perioade pot fi com­ acest fel, colecția lor crește. In în plină desfășurare. Tovarășa Elena șef și contabila-șefă nu a existat din toate ramurile și sectoarele de pensate între ele) ; pentru alimen­ I acest fel, află mereu noutăți ! Mechenici. secretar al comitetului o- colaborare in exercitarea atribuții­ activitate, cu excepția celui din tarea și îngrijirea copilului pînă la I rășenesc de partid, ne-ă înfățișat unitățile din industria minieră care virsta de 9 luni (sau pînă la vîrsta lor ce le revin, întreținînd o atmos- de 12 luni în cazul copiilor pre­ citeva din măsurile initiate1-, pentru ca f feră de tensiune și suspici.urți etc. lucrează la suprafață și în subte­ I Masa de piatră iîhvătămîntul să aibă eficiența pe ran, a muncitorilor, personalului maturi, distrofici și celor care ne­ I care o așteptăma:.'..,.’.' de la,’ el“. în Pentru înlăturarea neregulilor și operativ și mecanicilor de locomo­ cesită măsuri speciale de îngrijire, O mulțime de legende circulă ca constau ele ? în repartizarea întronarea unui climat de muncă tivă din unitățile de exploatare a pe baza recomandărilor medicale) prin comunele Flămînzi, Voro- membrilor comitetului orășenesc de sănătos s-a propus punerea în dis­ căilor ferate subordonate M.T.Tc., se acordă femeilor, în cursul pro­ I na și Tudora din județul Boto­ partid care să răspundă de desfășu­ cuția secretariatului comitetului ju­ a căror activitate este direct legată gramului de lucru, pauze de o șani pe seama unui ciudat rarea cursurilor, analizarea săptămî- dețean de partid a inspectorului- de siguranța circulației, precum și jumătate de oră, la intervale de de piatră aflat în mijlocul nală a modului în care s-au desfă­ șef (M. Dincă), sancționarea sa cu a docherilor, conducătorilor de 3 ore. La aceste pauze se adaugă I durii de pe raza acestora, șurat lecțiile si antrenarea la trans­ vot de blam cu avertisment și utilaje portuare și a operatorilor și timpul necesar deplasării dus și mai răspi-ndită dintre ele miterea de cunoștințe, de experiențe la dană, s-au stabilit următoarele întors la locul unde se găsește aceea că temerarul bloc de pia- deosebite, alături de lectorii din uni­ schimbarea din funcție. Totodată, cote procentuale din retribuția ta­ copilul. Timpul acordat pentru tră ar fi servit drept masă pen­ tăti. a unor cadre didactice de la fa­ consiliul județean de control mun­ rifară : alăptare, inclusiv deplasările, nu tru haiduci. De unde și denu­ I cultățile de profil ale Universității citoresc, care a efectuat cercetările, La o vechime neîntreruptă în poate depăși 2 ore zilnic. Pauzele mirea de „Masa haiducilor". In din Craiova și a unor specialiști de a dispus schimbarea din funcție a aceeași unitate de la 3—5 ani se pentru alimentarea și îngrijirea fapt, este o uriașă piatră „șle­ la unitățile coordonatoare ale siste­ contabilei-șefe (D. Voiculeț). S-au acordă 3 la sută ; de la 5—10 ani copilului pot fi înlocuite, la cererea I fuită" milioane de ani da na­ melor de irigații. Antrenarea unor luat și alte măsuri pentru întărirea cuantumul sporului este de 6 la mamei, cu reducerea programului tură. Curiozitatea constă în I specialiști de asemenea anvergură la stațiune mult solicitată în aceste zile de amatorii de drumeție legalității, a ordinii și disciplinei în sută ; între 10—15 ani — 9 la sută ; normal de lucru cu 2 ore zilnic. aceea că încă nu s-a aflat răs­ Reducerea programului de lucru puns la întrebarea : cum a apă­ muncă. între 15—20 ani vechime — 12 la I ® Pentru păstrarea purității ape­ sută ; peste 20 ani vechime — 15 și pauzele acordate în scopul ali­ rut această uriașă piatră in la sută. Sporul pentru vechime ne­ mentării și îngrijirii copilului se mijlocul pădurii ? Curiozitate la lor rîului Strei. Intr-o scrisoare adre­ includ în timpul de muncă și nu care se mai adaugă una : deși sată nu demult redacției se semna­ întreruptă în aceeași unitate în au consecințe asupra remunerării structura solului din jur este la poluarea rîului Strei datorită de­ cotele majorate, menționate mai sau altor drepturi materiale. foarte apropiată de cea monta- I Oameni la care primăvara vine mai devreme versării apelor reziduale de la uzi­ sus, se acordă de la data majoră­ De asemenea, mamele care au nă, în zonă nu există nici un na cocsochimică a Combinatului rii retribuției tarifare în fiecare copii bolnavi mai mici de 3 ani I arbore din specia coniferelor, ci ramură sau sector de activitate. numai păduri de foioase și (Urmare din pag. I) făcut bine e_ un bun. .. cîști-_ griu. O spune si producția pe fiecare om in parte, siderurgic „Victoria" Călan. Oficiul beneficiază, cu avizul medicului, chiar... sălcii. I gat. Greșelile însă se cer de anul trecut... pentru a doua zi. Pentru de gospodărire a apelor Hunedoa- Potrivit legii, sporul pentru vechi­ de concedii plătite pentru îngriji­ irigare, eu n-aș coborî sub încă mai mult luate în — Da, scoatem producții fiecare tractorist nominal, ra-Deva, care a cercetat această me neîntreruptă în aceeași unitate 75 000 de plante la hectar seamă. bune pentru că respec­ rea acestora, care nu se includ in I pentru fiecare șef de echi­ sesizare, ne-a adus la cunoștință că se acordă în toate sectoarele de concediul de odihnă. Totodată, fe­ I și n-aș urca peste 85 000. — Fac si fruntașii gre­ tăm cu strictețe tehno­ pă. pentru absolut fiecare. activitate și se ia în calcul la sta-, Ca frații La 85 000 da plante, prăși­ șeli 1 logiile. De la alegerea Scriem într-un registru poluarea rîului Strei a fost acciden­ meile care au copii în vîrstă de tul manual nu mai este tală, datorîndu-se unor neglijențe bilirea drepturilor de pensie. (Răs­ pînă la 8 ani, pe care îi îngrijesc, I In timp ce mergeau printr-o — Fac. Succesul lor vine soiurilor, pregătirea tere­ sarcina fiecăruia pentru a punsul se adresează cititorilor pădure de pe raza Ocolului sil­ operant, așa că am erbici- poate tocmai de la faptul nului. perioada de însă- doua zi, iar registrul îl pre­ în exploatarea instalațiilor tehnolo­ pot lucra cu o jumătate de normă, I dat cu atenție și-am prășit că pe ei îi preocupă să si mințat. erbicidare. fertili­ dăm la poartă. Din clipa gice. Aștfel, s-au constatat fisuri și Dumitru Boruiescu din Brașov, vic Coșna-Suceava, doi fores­ mecanic. dacă nu beneficiază de creșe sau tieri au zărit, deodată, o mogîl- le descopere, să le anali­ zare si Pînă la densități. aceea, chiar si la 12 noap­ -•ț deteriorări la cuva din beton ce Marin Avramescu din Călărași, cămine ; timpul cît au fost înca­ I deață pufoasă. Era un ursuleț — Dar toate acestea — zeze și să le înlăture... Da, o atentie mare am dat tea, oricine găseste în re­ împrejmuiește zona rezervoarelor de Tudor Postelnicu din Bacău ș.a.). I adaugă și celălalt, Brezan densităților. Practicăm den­ gistru lucrarea pe care o drate în aceste condiții se consi­ mic și plăpînd, abia venit pe — Cum însă nu despre apă amoniacală și gudron, defec­ • Sporul pentru vechime neîn­ deră, la calculul vechimii în mun­ lume. Un alt ursuleț, fratele — sînt lucruri pe care tre­ greșelile dumneavoastră sități mari Si foarte mari, are de făcut, unde și cum. buie să le conducă bine de peste 600 de plante pe sarcina ce o are de înde­ țiunea unei pompe de transport, treruptă în aceeași unitate șl spo­ că, timp lucrat cu o normă în­ I lui, la fel de mic șt firav, dar am venit să scriu, să ne dereglarea vanei în zona filtrelor ceva mai curajos, încerca să se I specialistul, fermierul, care întoarcem la... cele bune. metrul pătrat. O cultură plinit în ziua respectivă, rul de vechime în învățămînt se treagă. (Răspunsul se adresează cațere cu lăbuțele intr-un copac. trebuie să-și cunoască bine — Dar tocmai ăsta e un cu adevărat intensivă. Apoi poate porni la lucru avind de pietriș etc. Cei vinovați de includ în baza de calcul a pensiei cititoarelor Margareta Niculescu După ce au stat cit au stat la pămîntul, să știe în orice lucru bun. faptul că per­ sîntem foarte atenti la op­ pregătite toate cele nece­ această situație au fost sancționați începînd cu data de 1 septembrie din Tîrgoviște, Tudora lonescu din I pindă, văzind că nu mai apare clipă ce se întîmplă pe fie­ manent privim cu un ochi timizarea aplicării îngră­ sare : materiale, indicații, în conformitate cu prevederile le­ I care parcelă. șămintelor. în funcție de totul. Nu. nimic bun nu se 1983 pentru toate pensiile stabilite Ploiești și Elena Nicolae din Bucu­ ursoaica spre a și-i lua. în pri­ critic munca noastră. Așa, gale. . după această dată. Contribuția rești). mire și ocrotire, cei doi fores­ I-am lăsat pe cei doi de exemplu, ne-am dat solă, soi, alte lucrări si. în poate face fără disciplină. In răspuns se arată, de aseme­ I tieri au dat puii de urs in grija să-și elaboreze mai departe seama că printr-un exces nici un caz, în exces. Si Pentru că termenul de pentru pensia suplimentară se va Gheorghe PARVAN ambițiosul lor „plan de iarăși atenție foarte mare tehnologie include si sen­ nea, că, pentru unele puncte șl lui Costel Ianovici, de la Podu I în aplicarea îngrășăminte­ zone ce constituie surse de poluare Coșnei. Bun gospodar, acesta bătaie" pentru „asaltul" lor se obține efectul invers la aplicarea tratamentelor sul de rigoare a muncii, de I le-a asigurat toate condițiile să asupra unor și mai mari fată de cel dorit : sau o foliare pentru că la den­ precizie si disciplină. cu ape amoniacale și scurgeri de crească și să zburde în voie. producții în ’84 și am mers producție mai mică. sau sități mari apar boli. Tra­ — Și dacă cineva nu gudroane, oficiul de gospodărire a Sub cerul liber Copiii din Coșna, încîntați de I la cooperativa care, aici, la preturi de cost exagerate. tamentul îl facem cu avia­ respectă... ce s-a scris în apelor a stabilit soluții de etanșare ghidușiile celor doi ursuleți, Pecica a obținut, de fapt, Cu 500 de kg de îngrășă­ ția utilitară pentru că. în registru ? și sigilare, măsurile fiind de-acum I le-au dat și nume : Brăduț și nu doar in ’83 ci de un șir minte complexe brute pe luna mai de exemplu, nu — Nu se prea întîmplă aplicate. Totodată, s-a solicitat Codruț. Din primăvara anului I de ani încoace, rezultatele un hectar se pot obține si mai putem intra în grîu cu asemenea cazuri. Cind to­ cele mai bune... Pentru că, tractorul... Si asta-i tot. proiectantului să analizeze și să so­ trecut și pînă acum. Brăduț și 12 tone de porumb dar si tuși s-au mai petrecut luționeze șl problema scurgerii ne­ Codruț au crescut dolofani, s-au Ia C.A.P. „Ogorul", media doar sânte. Pentru că nu­ Sigur că nu se încheie n-am iertat pe nimeni, am I „împrietenit" eu toată lumea și pe ultimii patru ani a pro­ mai îngrăsămintele nu re­ aici tot ce ar avea de spus aplicat sancțiunile regle­ controlate de apă de pe întreaga nu dau nici un semn la chema­ I ducțiilor de griu a fost de zolvă totul, mai sint si președintele cooperativei mentare. Clar si fără dis­ platformă a uzinei cocsochimice a rea pădurii. Deocamdată. 7150 kg Ia hectar (in ’83, celelalte verigi tehnologice, „Ogorul" și ar fi de folos cuții' multe. în ideea pe combinatului. I una dintre cele mai mari începînd cu pregătirea te­ Si altora în privința apli­ care au înteles-o toți, că LEGEA-I LEGE PENTRU TOȚI. I producții din țară : 7 785 renului care trebuie să cării tehnologiilor agricole munca e pe bani iar bani Există hotărîri de partid și preve­ de kg la hectar), iar la po­ aibă la bază o arătură a- ce conduc la producții fără muncă nu se cuvine In viteză rumb, pe 4 ani, media a mari. Dar aplicarea strictă deri legale care stabilesc termene dincă de toamnă de la 30 si nu se poate. De aici s-a clare, obligatorii, in care trebuie S-a întimplat pe o stradă din I fost de 10 000 kg boabe la de cm în jos. Apoi trebuie a tehnologiilor nu este o întronat la noi o stabili­ Arad. Printre schelele „uitate" ha (în ’83, o producție de găsită, pîndită. perioada treabă care să se realizeze tate a disciplinei. soluționate scrisorile oamenilor de niște meșteri în dreptul unui 14 500 kg boabe la ha — optimă, o ploaie mică după de la sine, ea are si o Să încheiem aceste rîn- muncii. Majoritatea organelor de I imobil, încercau să se strecoare 17 500 kg știuleți). Neirigat, care pămîntul se lucrează parte nevăzută a lucruri­ duri cu ceea ce îmi spu­ partid și de stat, organizațiilor ob­ citeva fete. Tocmai cind trecea I se ințelege. ușor. Apoi toate celelalte... lor. ca un aisberg al cărui nea Ion Galea, președin­ ștești, instituțiilor etc. dau dovadă prin dreptul fetelor, un șofer Discut despre acest fapt principal volum este cel cu ing. Doina Vasllescu, — Care ? tele Consiliului unic agro­ de operativitate, respectînd cu stric­ I a apăsat vîrtos pe accelerator — Păi. de exemplu, er- care nu se află la vedere, industrial Pecica. într-un tețe asemenea termene. Sint însă și a dispărut ca un bolid, rî- președinte al cooperativei, Partea „nevăzută" a mun- moment de răgaz : zind cu gura pînă la urechi. I — Dacă există o regulă bicidatul. Noi nu avem cii cooperatorilor de la și unele excepții. Spre aducere In urma lui, fetele‘ ' au rămas a muncii noastre 7 Da. brațe de muncă suficiente. „Ogorul" Pecica este o — E un loc în care e aminte menționăm în continuare I împroșcate cu apă și noroi din Sînt mai multe — spune Și atunci, nevoia ne-a în­ anume atitudine fată de frumos să muncești : greu citeva dintre acestea, specificind ș< creștet pină-n tălpi. Aceeași I Doina Vasilescu. Prima re­ vățat să facem o erbicida- muncă, efortul organizării dar îți face plăcere pentru numerele scrisorilor la care încă nu re de calitate ca să elimi­ și marea conștiinciozitate că totul se transformă in soartă au avut-o șl două femei gulă este munca făcută năm prășitul manual. Pen­ rezultate. în mii si mii de s-au primit răspunsuri, deși redacția I care se aflau în apropiere. Una bine și pînă la capăt, fără în împlinirea oricăror a- o făcut reveniri : Direcția generală din ele, incercînd să-și curețe I nici un compromis și fără tru nimic în lume nu folo­ tributii. din partea tuturor. vagoane de produse agri­ noroiul de pe față, i-a spus ce­ nici o abdicare. Apoi com­ sim erbicide cu remanen­ — La noi — spune Doi­ cole. Oamenii ăștia iubesc pentru agricultură și industrie ali­ într-o scrisoare adresată redacției, corespondentul voluntar Luca leilalte : „L-ai văzut 1 Era Va- petenta profesională si re­ tă. Am ajuns să lucrăm na Vasilescu — din martie pămîntul și munca. Si de mentară a județului Argeș (scriso­ Stanciu din București ne semnala că în cartierul Pipera, în zona sta­ I sile al meu. Lasă că vine el ceptivitatea la ce este nou porumbul ca pe grîu. com­ și pînă toamna tîrziu. coo­ mai mult nu e nevoie. Tre­ rile nr. 28 714 din 10 iulie 1983 și, ției PECO. de aproximativ 3 luni de zile s-au adus circa 2 tone de I plet mecanizat. Dealtfel, la buie doar să știi să-i ajuți. respectiv, nr. 29 828 din 8 octom­ acasă !...“ si poate aduce un progres densitățile noastre mari — peratorii si întregul nostru Ne-am despărțit la mar­ ciment în saci, care au fost depozitați pe un teren Inundat, degradin- Nu știm dacă o fi fost soția, în activitatea noastră. Apoi Si ca să le putem menți­ personal trăiește în cîmp ginea cîmpului. El a rămas brie 1983) ; Comitetul județean du-se datorită ploilor si zăpezii. I mama sau bunica zmeului de la dorința ca în fiecare an să ne — nici n-ar mai fi ope­ sau numai cu preocupări privind întinderea griului Buzău al P.C.R. (scrisoarea nr. 2 577 Verificînd sesizarea la fata locului, am constatat că faptele se con­ volan, dar această intimplare, I faci un salt, să te autode- privind cîmpul. Specialiștii, din luna august 1983) ; Comitetul relatată în ziarul județean „Fla­ pășești. să fii nemulțumit rant să intrăm cu sapa în fermierii nu fac naveta, răsărit. firmă. Așa cum se poate vedea si din imaginea alăturată, lingă un căra roșie", deși măruntă, bana­ și să vrei mai mult. Si. porumb. Am ales porumb sînt mereu si mereu ne te­ — De-ar veni mai repe­ județean Giurgiu al P.C.R. (scrisoa­ malaxor echipat cu motoare electrice neprotejate si amplasat... în I lă, readuce în atenție atitudinea ceea ce nu mai este o re­ din grupa „Pionier", tardiv renurile lor agricole, de de un jnghet cit de mic rea nr. 1 993 din 8 iunie 1983) ; noroi, se găsea si stiva cu sacii amintiți. Aveam să afllăm ulterior că reprobabilă a celor certați cu I gulă ci o stare, dragostea si semitardiv. care suportă veghe si gata să intervină ca să putem împrăștia Comitetul județean Bistrița-Năsăud densități foarte mari si acum îngrăsămintele chi­ sacii respectivi ar conține bentonită si nu ciment, dar chiar dacă nu normele elementare de convie­ pentru pămint. Restul sînt cu forțele necesare la cea al P.C.R. (scrisoarea nr. 2 805 din este vorba de ciment si chiar dacă bentonită nu se degradează in con­ I țuire normală, civilizată. Din detalii. părăsește repede terenul mai mică cerință a cultu­ mice. să se poată asimila 6 septembrie 1983) j Uniunea cen­ păcate, astfel de „motorizați" — Importante, desigur. ca sâ putem însăminta. rilor. Pentru asta avem în sol ca lumea... tact cu apa. neglijenta în depozitarea materialelor nu este scuzabilă. I toamna. grîu. Pentru că trală a cooperativelor meșteșugă­ Multi saci erau rupți. conținutul lor împrăstiindu-se in noroi, iar din mai sînt și prin alte locuri. Despre ele să vorbim. noi nu semănăm niciodată pregătit din timp absolut Peste noapte înghețul a rești (scrisoarea nr. 32 361 din 29 Ce-ar fi să nu mai fie ? — De acord. Uite am tot ce ne trebuie, pentru venit si mi-am imaginat alții se sustrăsese conținutul. Pe de altă parte, in zona respectivă, per­ I putea să începem cu amă­ porumb după porumb sau asta, acum iarna., alergăm șirurile de tractoare por­ august 1983) ; întreprinderea „Elec- manent băltește apa. de la o cișmea improvizată, aflată în capătul Rubrică realizată de I nuntul că in fiecare iarnă griu după grîu. Rotația să ne facem aproviziona­ nind nerăbdătoare peste trometal" Timișoara (scrisoarea nr. străzii „Intrarea Țintei", și care curge continuu de doi ani, fără ca culturilor este o lege de 30 563 din 5 august 1983). Petre POPA noi, pe lîngă toate celelalte aur la noi. rea. în fiecare seară noi întinderile de cernoziom lucrătorii I.C.A.B. să intervină, deși au fost sesizați. De ce se tolerează cu sprijinul corespondenților discuții, analizăm greșeli. ne adunăm aici, toți cei cu de la Pecica. Pentru că o astfel de risipă ? . Greșeli în optimizare, am­ — Dumneavoastră aveți răspunderea unor sectoare fertilitatea cernoziomului „Sclnteil" plasarea culturilor, chel­ aici tradiția si reputația de producție, și facem un de Pecica îsi are Izvorul Fote-text : Dumitru MANOLE 1 ■J tuieli. tehnologii... Ce am unor mari producții de plan foarte exact, detaliat in munca omului. SClNTEIA — vineri 10 februarie 1984 PAGINA 3 (- Pentru infepira si flepăsirea planului pe acest an, pentru ridicarea calitativă a întregii activități economice INSUFLEȚITOARE CHEMĂRI LA ÎNTRECERE mărit cu cinci hale, capacitatea sa ajungînd lor noastre vor acționa pentru aplicarea reale si plante tehnice, iar alte 165 au fost zerve de forme parentale, superelită si eli­ la 300 mii păsări rulate pe an. Programului unic aprobat recent de condu­ predate Comisiei de stat pentru încercarea tă. care să asigure întregul necesar de să- CHEMAREA LA ÎNTRECERE 6. Vom dezvolta și diversifica activitatea cerea partidului, asigurîndu-și integral con­ și omologarea soiurilor. Au fost elaborate mînță. respectiv sămînță hibridă, pentru de industrie mică și prestările de servicii, sumul propriu, și, totodată, vor livra la Si difuzate în producție 25 de tehnologii de anul 1985. producția acestui sector urmînd să fie de­ fondul central al statului 1 200 tone legume, cultură perfecționate, iar planul de produ­ 3. — Pe baza cercetărilor de agrofitoteh- adresată de întreprinderea de țevi „Republica" pășită cu 6 milioane lei față de plan. 20 tone fasole, 210 tone cartofi, 220 tone cere a semințelor din verigile superioare a nie, se vor preda 40 tehnologii de cultură 7. Aplicînd cu fermitate noul mecanism carne. 3 000 hl lapte, peste 22 tone lină, fost depășit cu 600 tone, realizîndu-se 4,3 îmbunătățite, privind lucrarea solului, fer­ București către toate întreprinderile industriei economico-financia'r, în 1984 vom depăși 350 mii ouă, 4,5 tone miere de albine, 650 milioane lei beneficii peste plan. tilizarea, mai ales prin valorificarea îngră­ producția globală planificată cu 8 la sută, pielicele de iepuri și alte produse. însuflețiți de noile sarcini si orientări șămintelor naturale, densitatea de semănat, de prelucrări metalurgice producția netă cu 10 la sută, beneficiile cu 9. Vom acționa pentru ridicarea nivelului formulate de tovarășul Nicolae Ceausescu irigarea, combaterea dăunătorilor, recolta­ 8 la sută și vom reduce cu 10 la sută de pregătire politică și profesională al tu­ cu ocazia vizitei de lucru efectuată la in­ rea. Prin aplicarea acestor tehnologii se Animați de voința fermă de a îndeplini combustibil convențional și cu 500 MWh la cheltuielile materiale planificate, asigurînd turor cooperatorilor și mecanizatorilor, care stitutul nostru în luna august 1983, ca și cu vor realiza importante sporuri de produc­ exemplar sarcinile ce ne revin din planul energia electrică. în principal prin utiliza­ ridicarea nivelului de retribuire a coopera­ vor fi cuprinși la învățământul politico- prilejul consfătuirii de lucru de la C.C. al ție. economii de materiale si energie. de stat pe anul 1984, oamenii muncii din rea cu eficientă sporită și mai buna gos­ torilor cu cel puțin 8 la sută. ideologic și la învățămîntul agrozootehnic P.C.R. pe probleme de agricultură, din 7—9 în cadrul Programului national pentru întreprinderea de țevi „Republica" adresea­ podărire a materiilor prime, materialelor, 8. Cooperatorii, ceilalți locuitori ai sate­ de masă. decembrie 1983. oamenii muncii din insti­ asigurarea unor producții agricole sigure si ză chemarea la întrecere către toate colec­ combustibililor și energiei, introducerea unui tut cheamă la întrecere socialistă pentru stabile, se vor intensifica cercetările pentru tivele de muncă din industria de prelucrări nou sistem de încălzire a cuptoarelor cu depășirea planului pe 1984 colectivele de perfecționarea tehnologiilor culturilor iri­ ADUNAREA GENERALA A CONSILIULUI UNIC muncă din toate unitățile de cercetare metalurgice, angajîndu-se să realizeze ur­ boltă radiantă, executarea și punerea în AGROINDUSTRIAL DE STAT Șl COOPERATIST gate. inclusiv a culturilor succesive, efec- mătoarele obiective : funcțiune a unei instalații de recuperare a științifică din agricultură, angajîndu-se să tuîndu-se suplimentar 15 experiențe noi în 1. — Depășirea planului la producția căldurii la laminoare care va mări capa­ PECICA. JUDEȚUL ARAD înfăptuiască următoarele obiective : diferite zone pedoclimatice. marfă cu 80 milioane lei, la producția marfă citatea de recuperare cu 800 tone combus­ 1. — Intensificarea muncii de creare a 4, — în sectorul de producție, prin gos­ vîndută și încasată cu 60 milioane lei. pre­ tibil convențional anual. unor noi soiuri si hibrizi de plante, capabi­ podărirea și valorificarea superioară a ba­ cum și a planului producției nete cu 20 8. — Creșterea productivității muncii cu le să dea producții mari si stabile, atît pen­ zei materiale, se va depăși planul pe 1984 milioane lei. 3 la sută față de sarcina planificată, prin CHEMAREA LA ÎNTRECERE tru cultura principală, cît și pentru culturi cu 4 la sută la producția globală agricolă 2. — Realizarea peste plan a 2 500 tone introducerea progresului tehnic, organiza­ succesive. în acest scop, printr-o utilizare Si cu 6 la sută la producția marfă. Prin burlane de foraj, 1 600 tone laminate finite rea mai bună a producției și a muncii, uti­ rațională a bazei materiale, prin folosirea creșterea producțiilor medii la hectar, ne pline, destinate în exclusivitate exportului, lizarea mai bună a timpului de lucru unui material initial variat si a metodelor baza introducerii în cultură a noilor soiuri îndeosebi prin : al oamenilor muncii, actionînd cu toată ho- adresată de Combinatul de fibre sintetice Iași modeme de ameliorare, se vor realiza, pes­ și hibrizi, a tehnologiilor noi. a generali­ — depășirea indicilor de utilizare a in­ tărîrea pentru întărirea ordinii si disci­ te prevederi, 10 soiuri și hibrizi noi, care zării acordului global si aplicării ferme a stalațiilor de bază și mașinilor-unelte, față plinei și repartizarea în activități producti­ către toate unitățile din industria de fire și fibre vor fi predați Comisiei de stat pentru în­ principiilor noului mecanism economico-fi­ de plan, cu 1,5 la sută ; ve a personalului indirect productiv. cercarea si omologarea soiurilor. nanciar. beneficiile planificate vor fi de­ — mai buna organizare a activității de 9. — în acțiunea de recuperare, recondi- sintetice și artificiale, chimie organică, 2. — Producerea întregii cantități si re­ pășite cu peste 7 la sută. întreținere și reparații ; tionare si reutilizare a materialelor și pie­ îngrășăminte chimice, materiale neferoase — extinderea specializării liniilor de la­ selor de schimb, vom realiza peste sarci­ CONSILIUL ȘTIINȚIFIC COMITETUL DE PARTID minare la cald și tras la rece. nile de plan 83 000 tone oțel, 800 tone 3. — Depășirea sarcinilor de plan la ex­ fontă. 75 tone bronz, iar peste 50 la sută din și rare COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. port cu 2 la sută si realizarea pînă la 15 necesarul de piese de schimb se va asigura decembrie 1984 a contractelor încheiate cu prin recondiționare. Exprimînd voința si hotărîrea comuniș­ ducția ce se realizează în mai multe ca­ partenerii externi, cu respectarea condiții­ 10. — în vederea creării unor condiții mai tilor. ale tuturor oamenilor muncii de a lități. traducînd în viată măsurile din pro­ lor de sortiment și calitate. bune de muncă și ușurării efortului fizic, îndeplini cu înaltă responsabilitate mun­ gramul privind creșterea nivelului calita­ 4. — Prin perfectionarea continuă a teh­ se vor moderniza laminorul de 6 țoii nr. 1 citorească sarcinile de plan pe anul 1984, tiv al produselor. CHEMAREA LA ÎNTRECERE nologiilor de fabricație si introducerea de și laminorul de 3 țoii și se va îmbunătăți actionînd cu fermitate pentru mai buna 5. Prin organizarea superioară a pro­ noi tehnologii vom obține noi sortimente ventilația cabinelor de comandă de la la- organizare a producției si a muncii, în ducției si a muncii, creșterea gradului de de țevi necesare obiectivelor prioritare, din minoarele de 6 țoii nr. 1 și nr. 2. precum condițiile aplicării prevederilor acordului mecanizare a lucrărilor, perfecționarea si adresată de întreprinderea de produse care 50 000 tone țevi pentru industria pe­ și la atelierul de decapare a țevilor la tră- global, pentru realizarea unei producții de ridicarea nivelului de'calificare a între­ trolieră ; 500 tone țevi pentru industria gătoria de tras țevi la rece. înalt nivel tehnic și calitativ, competitivă gului personal muncitor, vom depăși cu electronice și electrotehnice „Electroargeș" - energetică ; vom asimila peste 20 tipodi- 11. — Calificarea a 550 de muncitori și cu cele mai bune produse similare pe plan 500 lei pe o persoană nivelul productivi­ international, colectivul Combinatului de tății muncii planificate. mensiuni si calități de țevi pentru ramuri­ perfecționarea pregătirii profesionale a în­ fibre sintetice Iași cheamă la întrecere Curtea de Argeș către toate întreprinderile le de vîrf ale economiei naționale. tregului personal muncitor prin cursuri de toate colectivele de oameni ai muncii din 6. Acționînd pentru aplicarea cu fermi­ 5. — Creșterea coeficientului de scoatere perfecționare tehnico-profesională. industria de fire si fibre sintetice si ar­ tate a mecanismului economico-financiar. constructoare de mașini și aparataje electrice, a țevilor cu 5 la sută fată de plan, punînd 12. — în cadrul Festivalului național vom reduce cu 2,5 lei cheltuielile totale accent pe perfecționarea tehnologiilor de tificiale. chimie organică. îngrășăminte chi­ „Cîntarea României" se vor organiza și mice. materiale neferoase si rare, anga- la 1 000 lei producție-marfă și cu 1,7 lei motoare electrice și materiale electrotehnice, laminare și tragere, precum si laminarea desfășura ample acțiuni de masă pentru jîndu-se să realizeze următoarele obiec­ cheltuielile materiale si vom depăși ola­ la tolerante negative. dezvoltarea creației tehnico-științifice de tive : nul la beneficii cu cel puțin 7 milioane electronică și tehnică de calcul, echipamente 6. — Depășirea planului de beneficii cu masă, asigurînd dezvoltarea- mișcării de lei. 1. Depășirea planului la productia-marfă 10 milioane lei. invenții și inovații și realizarea pe această 7. Depășirea cu 4,6 la sută a prevede­ de telecomunicații și automatizări 7. — Reducerea consumurilor față de cale a unei eficiente economice de mini­ cu 18 milioane lei. a producției de fire si fibre poliesterice cu 380 tone și a pro­ rilor de plan privind recuperarea de ma­ plan cu 1 000 tone la metal, 1 000 tone la mum 6,5 milioane lei. teriale refolosibiile si reintroducerea lor Hotărît să realizeze exemplar sarcinile asigura o pondere de 85 la sută a produ­ ducției de utilaje pentru industria chi­ sporite ce îi revin în acest an, colectivul mică cu 2 la sută. în procesul de producție, reconditionarea selor noi și modernizate din totalul produc- CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID si refolosirea unui volum de piese de de oameni ai muncii din întreprinderea ției-marfă fabricate. COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. 2. Depășirea cu 3,5 la sută a sarcinilor schimb în valoare de 6 milioane lei și noastră cheamă la întrecere socialistă pe 8. Aplicînd cu fermitate principiile noului de plan la export. în condițiile realizării asimilarea peste plan a 80 repere de piese anul 1984 toate întreprinderile constructoa­ mecanism economico-financiar, autocondu- unei structuri sortimentale la nivelul exi­ de schimb. re de mașini și aparataje electrice, motoa­ cerea și autogestiunea muncitorească, vom gentelor pieței mondiale si creșterii mai re electrice și materiale electrotehnice, elec­ acționa în vederea reducerii cheltuielilor accentuate a eficienței exportului. 8. Pentru îmbunătățirea condițiilor de tronică și tehnică de calcul, echipamente CHEMAREA LA ÎNTRECERE muncă si de viată ale personalului mun­ totale planificate la 1 000 lei producție- 3. Depășirea planului la productia-marfă citor. vom realiza, peste prevederile pla­ de telecomunicații și automatizări, anga­ marfă cu 2,6 lei și cu 1,9 lei a cheltuielilor vîndută si încasată cu 18 milioane lei și nului. 35 apartamente, numărul abonaților jîndu-se să realizeze următoarele obiective : materiale și obținerii unui beneficiu de 10 cu 2 la sută la livrările la fondul pie­ la cantină va crește cu 300. vom amenaja 1. Realizarea peste prevederile de plan a milioane lei peste prevederile de plan. adresată de întreprinderea electro centrale ței. încă două bufete de incintă pentru servi­ unei producții-marfă în valoare de 16 mi­ 9. Realizarea prin autoutilare a unui nu­ 4. Creșterea ponderii produselor noi și rea mesei si vom dezvolta secțla-anexă. lioane lei la produsele fizice cu desfacere măr de 10 utilaje și instalații. Rîmnicu Vîlcea către toate întreprinderile reproiectate în totalul productiei-marfă cu Se vor lua măsuri pentru îmbunătățirea asigurată și îndeosebi la export. 10. Creșterea cu 2 la sută a indicelui pla­ 2.3 la sută fată de prevederile olanului, stării de sănătate a oamenilor muncii și 2. Depășirea planului la producția netă din domeniul producerii energiei hidroelectrice iar valoarea produselor de calitate supe­ impulsionarea lucrărilor de insonorizare la nificat de utilizare a mașinilor-unelte și rioară va ajunge la 90 la sută din pro­ locurile de muncă cu zgomot ridicat. cu 8,5 milioane lei. instalațiilor din dotare. și al transportului și distribuției electrice 3. Depășirea cu 3 la sută a sarcinilor de 11. Cuprinderea unui număr de 330 oa­ CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID plan la export. în condițiile realizării unor meni la cursurile de calificare și policalifi- Exprimînd voința și hotărîrea tuturor oa­ lansare, executare și urmărire a lucrărilor COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. produse la nivelul exigențelor pieței mon­ menilor muncii de la întreprinderea dec- de revizii si reparații. ' , care, precum și perfecționarea pregătirii 1 trocentrale Rîmnicu Vîlcea de a înfăptui 4: — Aplicînd cu consecventă principiile dialei. ‘ profesionale a întregului personal muncitor. programul energetic al tării, de a realiza noului mecanism econdmico-financiar. vom 4. Sporirea productivității muncii cu 3 Ia 12; în cadrul Festivalului național „Cîn­ exemplar sarcinile de plan pe anul 1984, reduce cheltuielile de producție prevăzute sută peste prevederile de plan, folosind din tarea României" se vor organiza și desfă­ adresăm tuturor colectivelor de muncă din în buget cu 5,8 milioane lei. CHEMAREA LA ÎNTRECERE plin prevederile stimulatoare ale generali­ șura ample acțiuni de masă pentru dezvol­ întreprinderile electrocentrale din domeniul 5. — Generalizînd acordul global vom zării sistemului de acord global. producerii energiei hidroelectrice și al realiza o creștere a productivității muncii, tarea creației tehnico-științifice proprii, asi- transportului și distribuției electrice, che­ față de nivelul planificat, cu cel puțin 2 la 5. Reducerea consumului normat de ener­ gurind dezvoltarea într-o măsură mai mare marea la întrecerea socialistă pentru depă­ sută. adresată de Trustul de construcții-montaj gie electrică cu cel puțin 250 MWh și a con­ a mișcării de invenții-inovații. șirea sarcinilor de plan pe anul 1984 cu 6. — Vom depăși sarcinile de plan la re­ Timișoara către toate unitățile sumului de combustibil cu 50 tone combus­ 13. îmbunătățirea condițiilor de muncă și următoarele obiective : cuperarea si valorificarea materialelor re- tibil convențional, îndeosebi prin raționali­ de viață ale oamenilor muncii, prin diver­ 1. — Depășirea planului de energie elec­ folosibile cu peste 50 tone fier vechi. 0,3 de construcții-montaj județene zări și introducerea de tehnologii noi. sificarea meniului la cantină, îmbunătățirea trică cu 80 milioane kWh, prin : tone plumb, 0,5 tone cupru. 6. Valorificarea în procesul tehnologic a — asigurarea funcționării la puterea no­ microclimatului in secțiile de producție, or­ minală a hidroagregatelor ; optimizarea ex­ 7. — Creșterea siguranței în funcționarea și din municipiul București 40 tone materiale recuperabile, din care ganizarea de excursii, precum și efectuarea ploatării tuturor lacurilor de acumulare ; instalațiilor prin ridicarea gradului de cu­ 12 kg metale prețioase. noaștere și de respectare a instrucțiunilor Oamenii muncii de la Trustul de con- — calificarea a 300 muncitori pentru me­ de muncă patriotică pentru înfrumusețarea eliminarea deversărilor de apă la debite strucții-montaj Timișoara cheamă la între­ 7. Vom introduce și moderniza 18 tehno­ întreprinderii, amenajarea de spații verzi, afluente, corespunzătoare debitului instalat. tehnice interne și a tehnologiilor de repa­ seriile de zidari, fierari betonisti si dul­ rații ale hidroagregatelor. asigurarea asis­ cere pe anul 1984 toate organizațiile de gheri. precum si perfecționarea pregătirii logii și vom asimila și pune în fabricație baze sportive, zone de agrement și a gos- 2. — Creșterea disponibilității si a gra­ construcții-montaj din subordinea consilii­ 60 produse noi și reproiectate, ceea ce va dului de siguranță în funcționarea hidro­ tentei tehnice de înaltă calificare la ma­ profesionale a întregului personal muncitor. podăriei-anexă. nevre si lucrări în toate schimburile. lor populare județene si a municipiului agregatelor prin : creșterea puterii efectiv București, angajîndu-se să realizeze urmă­ 6. Prin aplicarea si extinderea tehnolo­ utilizabile cu 31 MW pe seama reducerii 8. — Vom îmbunătăți condițiile de muncă toarele obiective : giilor noi. îmbunătățirea rețetelor la pre­ CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID timpului de imobilizare în reparații pla­ si de viață ale personalului muncitor, în pararea betoanelor si întărirea autocondu- COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. nificate si funcționarea fără avarii. îmbu­ special prin : dotarea cu dispozitive și me­ 1. Darea în folosință peste plan a unui cerii și autogestiunii muncitorești, se vor nătățirea continuă a stării tehnice a in­ canisme pentru reducerea efortului fizic ; număr de 84 apartamente fată de cele 4 290 economisi, fată de consumurile normate. stalațiilor prin măsuri de prevenire si e- amenajarea prin muncă patriotică a locu­ planificate si devansarea a 700 apartamente 6 200 tone ciment. 1 050 tone metal si 2 000 fectuarea la timp a tuturor lucrărilor de rilor de muncă, terenurilor de sport și a cu 25 zile. Vom lua în antrepriză toate tone combustibil convențional. întreținere. spatiilor verzi ; îmbunătățirea condițiilor- de obiectivele cu termene de execuție în anul 7. Recuperarea peste sarcinile de plan a CHEMAREA LA ÎNTRECERE 3. — Reducerea consumului tehnologic alimentare a personalului de la punctele de 1984. 5 tone fontă si 0,5 tone plumb. în același planificat cu 2,1 milioane kWh prin raționa­ lucru izolate ; îmbunătățirea condițiilor de 2. Realizarea unei durate medii de exe­ timp, vor fi recondiționate piese de schimb lizarea iluminatului și a unor consumuri cazare a muncitorilor care deservesc stația cuție de 3.5 luni, pentru un tronson casă de si subansamble în valoare de 1 milion lei. din serviciile proprii ale centralelor si utili­ de pompai Lotru aval prin construirea scară, la blocurile cu parter si 4 etaje, cu 8. Depășirea beneficiilor planificate cu 3 adresată de întreprinderea comercială de stat zarea metodelor modeme de programare. blocului de intervenție. structura din panouri mari. milioane lei si reducerea cu 3 lei a chel­ 3. Realizarea în devans cu 30 zile a 2.3 km tuielilor materiale la 1 000 lei producție de textile-încălțăminte Constanța CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID rețele pentru alimentarea cu apă a muni­ construcții-montaj. COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. cipiului Timisoara, si cu 20 zile a comple­ către toate întreprinderile comerciale xelor de porcine din Ciacova și Cenad. pre­ 9. Ridicarea nivelului calitativ al lucrări­ cum si trecerea a 12 centrale termice de pe lor de constructii-montai. prin respectarea Colectivul de oameni ai muncii din cadrul punerea și alegerea liberă a mărfurilor — întocmai a documentațiilor de execuție. în­ întreprinderii comerciale de stat textile- astfel ca vînzările realizate prin aceste combustibil lichid pe combustibil solid, cu tărirea controlului în fazele de execuție, încălțăminte Constanta cheamă la întrecere CHEMAREA LA ÎNTRECERE un devans de 30 zile. precum si în fabricația, transportul si mon­ socialistă pe anul 1984 toate întreprinde­ metode să reprezinte cel puțin 70 la sută 4. Depășirea cu 2 Ia sută a planului pro­ tajul prefabricatelor si confecțiilor, crește­ rile comerciale angaiîndu-se să realizeze din volumul total al desfacerilor cu amă­ ducției nete la activitatea de construcții- următoarele obiective : nuntul. montaj. rea exigentei în receptionarea materiale­ adresată de Consiliul unic agroindustrial lor. prefabricatelor si a lucrărilor de con- 1. — Ridicarea nivelului calitativ al în­ 3. — Sporirea eficienței și creșterea; ren­ 5. Depășirea productivității muncii cu 2 tregii activități comerciale de aprovizionare tabilității, prin folosirea pirghiilor noului la sută fată de plan, prin : strucții-montaj. de stat și cooperatist Pecica, județul Arad, 10. Creșterea cu 5 Ia sută fată de plan a și servire cu mărfuri a populației. în con­ mecanism economico-financiar în vederea — extinderea lucrărilor executate în an­ dițiile depășirii planului de desfacere cu reducerii cheltuielilor de circulație plani­ trepriză ; indicilor de exploatare a excavatoarelor, 1 la sută, respectiv cu 17,5 milioane lei, către toate consiliile unice de stat buldozerelor si macaralelor turn.' prin mai ficată cu 700 mii lei, realizării unor bene­ — creșterea gradului de mecanizare a lu­ prin : ficii suplimentare de peste 1 milion lei, și cooperatiste crărilor de terasamente cu 4 la sută ; buna organizare a utilizării acestora în toate șantierele. — realizarea fondului de marfă contrac­ creșterii rentabilității totale cu 3,7 la sută, — executarea prin metode mecanizate a tat în structura comercială si la termenele accelerării vitezei de circulație a mărfu­ Pentru ca 1984 să devină anul înfăptui­ o îngrijire corespunzătoare a animalelor, 94 la sută din operațiunile de încărcare si 11. îmbunătățirea condițiilor de viată ale rii exemplare a obiectivelor noii revolu­ ne propunem să obținem. în medie. 87 vi­ prevăzute, în strînsă corelație cu cererea rilor cu 2 zile față de sarcina planificată. descărcare a materialelor : oamenilor muncii prin darea în folosință a de consum a populației. îmbunătățirea ții agrare, consiliul unic agroindustrial de ței la 100 de vaci. 1 700 purcei la 100 de 100 apartamente locuințe de serviciu si spo­ 4. — Realizarea întregului spor al vinză- stat si cooperatist Pecica adresează tu­ scroafe si 104 miei la 100 de oi și să reali­ — creșterea la 75 la sută a ponderii pa­ structurii stocurilor active de mărfuri, prin nourilor mari finisate în poligoane si fa­ rirea aportului gospodăriei proprii în acti­ rilor de mărfuri pe anul 1984 cu același turor consiliilor unice din țară chemarea zăm pe fiecare, vacă furajată cel puțin reducerea stocurilor sezoniere cu 25 la sută număr de lucrători, ceea ce va asigura patriotică la întrecerea socialistă pentru 3 000 litri lapte;' cu 500 litri peste plan ; brici ; vitatea de autoaprovizionare. Si a celor cu vânzare lentă cu 40 la sută ; realizarea și depășirea sarcinilor ce revin de la fiecare oaie vom obține 7 kg lină,' creșterea productivității muncii pe lucrător agriculturii din Planul national unic de cu 2 kg peste plan. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID — organizarea a 40 expoziții cu vînzare, cu 1 la sută față de plan. dezvoltare economico-socială pe 1984. 3. Hotărîți să contribuim in măsură și COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. prezentări ale modei si demonstrații prac­ 5. — Recuperarea și valorificarea peste 1. în sectorul producției vegetale. în mai mare la constituirea fondului central tice. precum și prin dezvoltarea comerțului plan a 10 tone materiale refolosibile din condiții de neirigare. vom realiza urmă­ de produse agroalimentare. la mai buna mobil ; hîrtie și carton și a 20 mii sticle și borcane. toarele producții medii : aprovizionare a populației și la asigurarea — îmbunătățirea activității de recepție a industriei cu materii prime, ne angajăm să 6. — Desfășurarea unei intense activități livrăm statului suplimentar : 2 300 tone CHEMAREA LA ÎNTRECERE mărfurilor pentru a nu pătrunde la des­ organizatorice și politico-educative de masă, Creșteri facere produse necorespunzătoare. Angajament fată de griu, 10 700 tone porumb boabe, 7 700 tone astfel ca din cele 250 magazine de desfa­ Cultura kg/ha plan sfeclă de zahăr, 7 500 tone legume, 300 tone 2. — Modernizarea si utilizarea cu efi­ cere. cel puțin jumătate să devină „uni­ kg/hâ carne, 5 500 hl lapte și altele. adresată de Institutul de cercetări cientă sporită a bazei tehnico-materiale tăți model de servire a populației". 4. Folosind sămînță cu însușiri biologice prin : 7. — îmbunătățirea condițiilor de muncă — grîu 6 150 400 superioare și tehnologii moderne, generali­ pentru cereale și plante tehnice - Fundulea, — realizarea în cursul anului 1984 din zînd experiența dobîndită, vom realiza cul­ și viață ale personalului muncitor prin — orz — elită județul Călărași, către toate unitățile fondurile de investiții a 38 noi spații co­ sporirea gradului de mecanizare a opera­ și înmulțirea I 5 600 400 turi intensive pe 2 400 ha de porumb, de merciale în suprafață de 5 400 mp și fo­ — porumb boabe 8 890 2 000 la care vom obține 20 tone știuleți la hec­ țiilor de transport si manipulare a mărfu­ — sfeclă de zahăr 41 000 6 542 tar, iar pe 1 800 ha vom produce 8 000 kg de cercetare științifică din agricultură losirea intensivă a suprafețelor ; rilor, în scopul ușurării efortului fizic și — cînepă fibră 7 500 900 griu la hectar. — extinderea formelor de servire ope­ aplicării ferme a măsurilor de protecția — legume oîmp 25 000 4 000 5. Vom da în folosință un abator cu o Colectivul de cercetători, tehnicieni si susținută pentru traducerea în viată a sar­ rativă a cumpărătorilor — autoservirea, ex­ muncii. capacitate de 3 000 tone carne, un complex muncitori din Institutul de cercetări pen­ cinilor ce-i revin în realizarea noii revo­ 2. în sectorul producției animale, prin- de iepuri care încă din acest an va livra tru cereale si plante tehnice Fundulea. ju­ luții în agricultură. în cursul anului 1983 CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID tr-o selecție riguroasă, o bună furajare si 90 tone carne, iar complexul de gișt£ va fi dețul Călărași, a desfășurat o activitate au fost omologate 9 soiuri si hibrizi de ce­ COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C.

* » &•

» ilwt

nliW» « Ai PAGINA 4 SC1NTEIA — vineri 10 februarie 1984

Democratismul este o ca­ politico-ideologice, cer să evaluat sau chiar plătit, fel, averea de spirit a unei lectică potrivit căreia sîn- litate internă și esențială a se asigure funcționarea în din punga celor pe care-i națiuni devine formă reală, tem rezultatul, sinteza is­ artelor din țara noastră, cele mai bune condiții a supără, sau chiar le jigneș­ lucru concret, frumusețe toriei proprii, idee valabilă nu-i o oarecare determina­ tuturor sectoarelor sociale, te bunul simț și bunul gust. respectată. și pentru arte, pentru pro­ re cantitativă, exterioară a întregii activități, pentru Apare ca o cerință elemen­ A face operă de selecție dusele spiritului creator. valorii estetice. A înregis­ a asigura evitarea apariției tară ca în acest domeniu, nu înseamnă doar a minui Patriotismul este umanis­ tra mii, zeci de mii de ma­ de contradicții, de greutăți ca în oricare altul, unde se un limbaj tehnic, un crite­ mul concret istoric, ma­ nifestări culturale, artistice, care pot să creeze obstacole urmărește noua calitate, să riu strict de măsură, pen­ nifestat cu vitalitate în de pe scena Teatrului Na­ în bunul mers înainte al se aplice cu seriozitate pro­ tru că în artă numai un epoca noastră. Arta noas­ țional și a Operei Române, societății". Este o lege fi­ fesională, cu exigență, unde sistem complex de idealuri tră de astăzi se înalță pe pînă în cătunul cel mai în­ rească și, ca atare, „dintre este cazul chiar cu severita­ și criterii axiologice poate baza largă a geniului na­ depărtat, din creierul mun­ sute de catarge...", cum te, criteriul estetic, adică o fi operant. Nu simple mă­ țional — cum spunea Emi- ților, este un merit de sea­ spune poetul, vor străbate ideologie a formei perfecte, surători și statistici ne vor nescu — și numai așa pu­ mă al celor care răspund doar cîteva talente și, la dacă se poate, a echității conduce spre descoperirea tem participa la schimbul de organizarea și desfășu­ citeva sute de ani, cite un absolute, pe care o dorim și relevarea marii, autenti­ mondial de valori : cu pro­ rarea acestei activități, o geniu. A încerca să falsifici cu adevărat, in aprecierea și cei valori. Nu forme fără duse proprii, originale, pa­ realitate a vieții spirituale legile naturale și sociale în dezaprecierea. chiar în fond ne trebuie, oricît de triotice și umaniste. A pro­ din România socialistă. Se ale selecției este dăunător respingerea, cu obiectivita­ multe și pestrițe ar fi ele, mova o artă patriotică șl află în această mulțime de și în domeniul culturii, al te, fără supărare, a unora nu supra și hiper realisme revoluționară Înseamnă a încercări meritorii, sincere, artei. Nu toată lumea are sau altora dintre elemente­ de împrumut, nu magice milita pentru înaltele cali­ pline de patos, acele neste­ talent, dar mai toți încear­ le producției curente. Ve­ formule Ia modă, prea pu­ tăți estetice ale imaginii mate de o mărime și o că să cînte sau să scrie ver­ dem uneori în vitrinele țin înțelese și facil asimi­ pe care lumea noastră și-o ' strălucire deosebită care suri, măcar o dată în via- magazinelor, chiar de arti- late, nu naivisme trucate, face despre sine, în corela­ stau bine, dacă sînt bine ție cu întregul sistem de selectate si așezate, in co­ valori, al adevărului, bine­ roana de valori a artei lui, dreptății, loialității și Două dintre formațiile artistice gălâțene, apreciate pentru evoluția lor in cadrul Festivalului național „Cîntarea Româ­ populare. Se constituie ast­ credinței față de țară, de fel un soclu larg și temei­ Expresie a democratismului artei noastre idealurile care animă în niei" ; formația de dansuri populare bărbâtești de la clubul „Azur" Tecuci și formația de montaj literar-muzical a spi­ nic, trunchi de piramidă de perspectivă construcția talului județean Galați nezdruncinat, pe care se unui univers social supe­ pot înălța vîrfurile strălu­ rior. O critică in afara citoare ale valorilor nepie­ acestui angajament politic, ritoare, în stare să ne re­ PROMOVAREA o critică fără ideal, strict prezinte în fața întregii tehnică, ar fi nulă și. inope­ CRONICA LITERARĂ lumi, să vorbească distinct, rantă, pentru că o societate original, despre țara noas­ superioară nu se poate tră, despre epoca noastră, OPERELOR REPREZENTATIVE mulțumi și nu poate pro­ Singular și constant In prinzătoare sînt efectele : le reprezenta în fața nou­ todă proprie", poetul dedu­ despre minunatul nostru duce o artă inferioară. O tot ceea ce scrie de mai „Decaineus este o apă lui venit și de a-i accepta ce „scripturile", tablele de popor, harnic și talentat. ------Opinii de Radu NEGRU ------critică aptă să distingă va­ bine de cincisprezece ani. între șase munți", „este întiietatea. Se verifică, cu început, care au adunat, in Prin această vastă ac­ loarea de nonvaloare, des­ Ion Gheorghe a deschis un pod de aur", „o corabie acest prilej, ca în „Tîlmă- lipsa unor mărturii scrise tivitate a poporului, te­ ță sau măcar la o petrece­ zanat, cum ne sînt propu­ cît o artă de înaltă ținută tul de cinstită, de probă și poeziei noastre contempo­ lungă pe douăsprezece talu- cire, cu altele", putința de mai întinse, datele funda­ zaurul nostru de valori a re de familie. De aici pină se produse sub orice criti­ profesională, în stare să temerară, va face mereu rane o pagină rezervată, ze“, „o arcă-n chip de cor­ înțelegere a semnelor de mentale ale ontologiei unui sporit considerabil. Cuprin­ la artă este o mare distan­ că, lucrări care poluează exprime realitatea spiritua­ distincție între spiritul re­ pină nu demult, exclusiv moran", iar privirea sa pă­ către toți semenii ginților, popor. Lectura tablelor, așa derea largă a oamenilor în ță. Chiar talentele mari, climatul artistic educativ, lă atît de complexă și di­ voluționar, novator și cel cercetării istorice și, în trunde trecutul și gîndește prin înscenarea unor jocuri cum o face poetul, nu e lip­ activitatea cultural-educa- cele de primă mină, nu care contrazic bunul gust ferențiată a contemporani­ retrograd, între opera de timpul din urmă, istoriei viitorul. Prin știința înțe­ simbolice. „Masa" rămine sită de temei, dacă accep­ tivă, de creație a dus astfel reușesc automat în toate ce definește arta noastră lor noștri, din acest loc is­ talent sau geniu și cea me­ artei sau filozofiei culturii. leptului, experiența practi­ poezia firescului deplin, cu tăm, odată cu istoriografia la constituirea și consoli­ încercările lor. Adesea un populară. A distinge clar, toric inconfundabil ca ex­ diocră ori veleitară, va ope­ Investigația sa poetică că atît de bogată a fiilor toate că opulența bucate? noastră, că banii (monezi­ darea unei ample baze de mare pictor nemulțumit de net, intre veleitățile artis­ periență umană. inconfun- ra drastic intre chemare și scormonește cu asiduitate săi se va orindui prin apa­ lor ne-ar. putea trimite in­ le) nu aveau doar un sim­ selecție : avem ce alege, o lucrare o sfîșie în bucăți, tice și arta propriu-zisă dabil ca rostire si înfăți­ impostură, între ingenuita­ straturile de început ale riția lui Zamolxe, pe o nouă tr-un timp cind la ospețe plu rol de schimb. Desco­ avem ce propune, ca va­ sau, mai calm, începe să este o datorie grea, dar de șare. te și kitsch. Se cer mereu primei și singurei popu­ spirală a evoluției, marcată se așezau Flâmînzilă și Se- perite mai ales în necropo­ lori autentice în toate do­ picteze altă imagine pe cinste, a criticii, care tre­ încă de la Congresul al păstrate proporțiile, simțul lații stabilite permanent în de conștiința de sine a unui tilă. Dealtfel, nu o dată, le, asemenea monezi apar­ meniile. Tocmai de aceea deasupra pînzei neizbutite. buie să fie utilă, atît au­ IX-lea al P.C.R., artiștii măsurii, în apreciere și ton, aceste locuri, populația tra- popor. Nașterea unei noi detaliul concis se revarsă țineau unor indivizi a că­ gindirea lucidă, critică se Dar sint și oameni fără torilor, cît mai ales socie­ au primit îndemnul reîn­ cînd ne adresăm unor înce­ co-dacă, în încercarea te­ spiritualități este văzută ca prin înțelesuri în matca ror expresie era simbolic cere să facă în mod con­ simț autocritic, cei care ex­ tății. toarcerii „la izvoare", ta pători, nou venițî, cu in­ merară de a-i reclădi din un proces complicat și con­ alegoriei sau parabolei. Un colectivă. Poetul „citește" structiv selecția necesară, pun — cum s-ar zice — mai Cum In orice domeniu acele filoane de aur ale în­ dulgenta și înțelegerea numeroasele urme păstrate tradictoriu. Proces, logic în asemenea înțeles se atri­ aceste monezi și descoperă să nu dea false impresii, mult decît pictează, sau productiv există un „servi­ țelepciunii populare prin necesară, sau cînd ne adre­ un mithos unitar și coerent. scurgerea sa firească, aces­ buie „botezului de lege", o lume nebănuită pe care iluzia dăunătoare că orice cîntă fals in public și vor ciu de calitate" cu răspun­ care și-a conturat con­ săm unor veterani. Dar, să Aceasta face Ion Gheorghe ta se umanizează prin ger- botezul cu pămînt, expus o așază la temelia cărții apare în lumina rampei, a să fie aplaudați. Pentru deri precise, se cer respec­ știința de sine „Epoca nu uităm, există și veterani de la Zoosofia, trecînd prin sale și a epopeii dorite. ecranului, a reflectoarelor, aceștia critica este mai tate criterii de selecție Ceaușescu" în istoria noas­ in ale mimetismului și Cavalerul trac, Megalitice, Revelația materialului pri­ este neapărat artă, creație mult decît necesară, fie ea principială, obiectivă și în tră de astăzi, de unde se kitsch-ului față de care Cultul Zburătorului, Noi- vit este așa de puter­ reprezentativă ca plastică, cit de aspră. Un critic în clasificarea, judecarea, adapă și acum cele mai uneori se manifestă prea mele. Dacia Feniks pînă la nică, dominatoare chiar, muzică, rostire. Desigur, stare să recomande un cîn- promovarea producției ar­ frumoase lucrări ale picto­ mare toleranță. A trate ne­ Scripturile, recent apărute încît poetul face ample democratizarea creației are tăreț fals este : ori afon, tistice, pe o scară care urcă rilor, scriitorilor, muzicie­ diferențiat, strict numeric, la Editura Eminescu : com­ incursiuni intr-un conglo­ nilor, cineaștilor. Cu toată fără ierarhie de valori, a Documentul istoric ca scop ieșirea la lumină a ori corupt, ori amindouă la de la simpla destindere și bină, sintetizează mărturii­ merat de adevăruri confir­ tuturor talentelor veritabi­ un loc. A-l lăsa să-și exer­ distracție pînă la capodope­ diferențierea stilistică in­ face confuzie sau inversare le disparate pentru a con­ mate. presupuneri înteme­ le, autentice, dar este a- cite falsa magistratură ne­ ra menită să înfrunte se­ dividuală, toți creatorii de valori, înseamnă a încer­ stitui o mitologie autohtonă iate, observații plauzibile proape inevitabilă și apa­ critică, neselectivă, înseam­ cole pentru a ne reprezen­ adevărați de care ne bucu­ ca să înșeli opinia publică, a substratului, cu alte cu­ pînă la curajoase ipoteze, riția unor pseudovalori, nă a admite monstruoasa ta. Și în artă democrația răm ca dar al culturii noas­ în favoarea negustorilor de vinte, face poezie punind și poezia originilor piste posibile, personale mai de vreme sau mai ipoteză că într-o cetate pot este și reprezentativă, nu tre își înalță personalita­ falsuri, a truca aparența în la contribuție cercetările deducții sau simple fanta- tîrziu infirmate de public, trăi 10 greieri pe spinarea numai participativă. Cînd tea prin filtrarea zăcămin­ locul esenței. științei, pe care altoieș- zări. Caracterul aparte al de critica de artă. Este aici unei singure furnici. Unui un artist reușește rara per­ telor folclorice adînci, prin Esențial pentru spiritul te o bogată fantezie lirică minarea Iul în ființa ome­ pe larg în ciclul al doilea volumului este întărit și de o lege obiectivă, de care om fără talent dacă-i inocu­ formanță de a reprezenta respectul nedisimulat față democratic al culturii noas­ și epică. Este necesar să nească. Noua spiritualitate al volumului „Despre Zar- acele „note și explicații" se cere să se tină seama lezi falsa idee că are geniu adevăratele aspirații ale de obîrșii. Există în sub­ tre este să selecteze și să alăturăm permanent tradi­ apare ca o simili-lume des­ ne Ahrestos". Legătura din final, considerate de conștient. în aplicarea cri­ îi dereglezi toată biografia, unui popor arta sa se cere stratul lucrărilor celor mai promoveze din miile de în­ ționalului discurs poetic, chisă aproximării lirice. htonică cu sevele pămintu- autor necesare înțelegerii teriilor noastre estetice, a îl deturnezi de la o mun­ promovată cu tot curajul, bune conștiința unei etno- cercări pe cele reușite, cele mai puțin obișnuit, dacă nu Poezie de inițiere intru de­ lui asigură temeiul nașterii complicatei țesături narati­ modelelor superioare uma- că utilă social spre un chin hotărît, cu acele mijloace geneze unitare care consti­ mai înalt semnificative, insolita „investigație", spe­ venirea ființei, aceasta tre­ și menținerii unui popor ve și a situării personajelor nist-revoluționare, în apre­ inutil — acela de a produ­ care să-i asigure strălucirea tuie limbajul plastic, co­ cele mai strălucite, în care cifică disciplinelor exacte, ce prin toate fazele fires­ „precum fața pămintului ; într-un ansamblu. cierea valorii și discernerea ce maculatură versificată, în lume. Modul propriu, moară expresivă aparte. Ea se exprimă conștiința de pentru a înțelege ritmurile cului, deși totul are dimen­ unde sămințta învățăturii, Această strădanie, lăuda­ ei de nonvaloare. „Legile proză plictisitoare sau lu­ limbajul specific prin care ne ferește de influențele sine a poporului nostru aparte, și sensurile epo­ siunea fantasticului. Și iz­ odată semănata, să dea ro­ bilă din toate punctele de sociale, ca și legile natu­ crări în alte domenii sorti­ ne adresăm valorilor echi­ egalizatoare ale oricărui harnic și talentat. Marile peice conținute: în această voarele acestei poezii aflate dul pe care-l merită". vedere, logodește năzuința rii, ca și legile universului te efemerului. Este dăună­ valente create de alte po­ imperialism cultural, de opere, memorabile și alăturare descoperim inedi­ în obiceiuri și eresuri sint Poezia din „Scripturile", cognitivă, de-o vîrstă cu în general, arăta cu deplină tor social a crede că orice poare depinde de puterea locurile comune, standard, inconfundabile, ne repre­ tul participării poetului, dar mai apropiate exprimării cu revărsarea ei potopitoa­ romantismul, de a face din de expresie a artiștilor pe ale cosmopolitismului care și dificultatea receptării lirice. Fiorul vestirii unui re, cu abundența descrip­ poezie expresia epopeică a claritate tovarășul Nicolae pată pe pînză este pictură, care-i promovăm, care ne inundă societatea de con­ zintă în fața lumii, sînt fața nemuritoare în frumu­ mesajului său. copil, așteptarea înfrigura­ tivă dusă pină la amănun­ vechimii unui popor pre­ Ceaușescu in cuvîntarea la că orice imitație, orice fals, clădesc prestigiul prin for­ sum. Scripturile duc mal de­ tă, dificultățile de parcurs, tul bizar sau fantast, cu di­ zent dintotdeauna pe aceste Consfătuirea pe probleme­ produs de daltă, vioară sau mele inconfundabile în Programul partidului nos­ sețe a țării, ochii sufletu­ parte încercările anterioare întîrzierea, apoi durerile fa­ versitatea registrelor alcă­ meleaguri. In spiritul poe­ le muncii organizatorice și voce, poate fi acceptat, frumusețe ale culturii. Ast- tru are ca ax ideea dia­ lui nostru. către „întemeierea primor­ cerii aparțin naturalului. tuind o polifonie dificil de ziei moderne, această nă­ dială", „urcă-n arborele se­ Apoi, sint trecute în țesă­ cuprins în tot, însă cu sec­ zuință se constituie ca un J mințiilor" pentru a afla o- tura epico-lirică o serie de vențe de virtuozități lirice, tot, din care contribuția bîrșiile. într-o primă carte, obiceiuri la asemenea oca­ de incantații melopeice științelor exacte nu poate „Despre Decaineus", poetul zii : vestirea nașterii, trece­ scoase din atingerea celor lipsi. Dar aceasta rămine ne invită spre acel capăt rea prin primele încercări mai sensibile coarde ale doar un element constitutiv de început al unei noi spi­ a noului venit, pregătirea sufletului popular, această al unei realități artistice ritualități, nașterea lui Za- oșpățului și desfășurarea poezie se dorește deopotri­ dominate esențial de viziu­ molxe. Pe urmele unor Iui, păstrate în tradiția fol­ vă a rădăcinilor venite de nea poetică a autorului cu structuri specifice istoriei clorului nostru. O poezie departe, din adîncul mile­ toate cîștlgurile pentru poe­ Două generații de pictori mitice, basmului sau obi­ ca „Strigări la vase" dez­ niilor, dar mai cu seamă ceiurilor străvechi, nașterea voltă în mediu fabulos fi­ una de întemeiere și cu­ zie, cu ipotezele sau erori- I „presupune și prelungește reasca scaldă. Se scoate o getare, adevărată mitozo- le, cîte sînt, ale cărturaru­ Gestul generos al așadar, împreună. gestivă cromatic. Este ției de la Galeriile oferind reperele tnarl tă a picturii, care face cosmogonia", cum observa albie, devenită aici „Marea fie lirică. Poetul nă­ lui. „Scripturile" lui Ion profesorului care, pre- Este un moment plin o lucrare care ne re­ municipiului, o expe­ ale unor constante si ca fiecare lucrare să Mircea Eliade. Poezia sa Albie-a scaldei", se umple zuiește dincolo de su­ Gheorghe pot interesa deo­ tuindu-si cu adevărat de semnificații pe amintește’ o dată mai riență picturală înde­ fertile puncte de refe­ fie. în adîncime. o se dezvoltă în zona colosa­ cu apă, însă nu cu orice gestiile oferite de folclor potrivă spațiul simțirii și studentul, își prezintă, planul rezultatelor ob­ mult că pictura este lungată. Si nu este rință. evocă nu doar sondare a posibilități­ lului teluric printr-o revăr­ apă, ci adusă în „nouă — cu toată libertatea de vorba în primul rînd tărîmul nostalgic al lor limbajului pictu­ cel al ideii, pentru că nici alături de el. lucrări­ ținute în urma unui în același timp pro­ sare potopitoare a metafo­ vase" „de la nouă izvoare abordare a motivelor, in­ o epopee nu a fost vreo­ le, este rar întîlnit pe îndelung proces for­ iecție a eului artistic de foarte numeroase­ arheologiei, ci însăși ral. Lucrările se im- relor, alegoriilor sau para­ ne-ncepute“ pentru a urmă clusiv crearea unora noi — simezele bu.cureștene. mativ. al confirmării asupra lumii înconju­ le sale participări Ia ideea de stabilitate, pun în primul rind bolelor dilatate la înțele­ un ritual străvechi. Și ves­ a se înfige temerar în ma­ dată lirism pur sau doar Noua expoziție de la unei autentice vocații rătoare. dar si ecou al expoziții colective de de permanentă a unei prin ceea ce este mai suri cosmice. Pe cît de neli­ tirea prin călăreți devine terialul prezumat al isto­ epică istorică, ci tărîm de Galeriile de artă ale artistice. acestei lumi asupra real prestigiu, de pre­ spiritualități magis­ propriu picturii : cu- mitate par a fi resursele un act al recunoașterii de riei, cuprins, în opinia au­ interferențe atît de profi­ municipiului Bucu­ Un panou cu lucră­ conștiinței artistice. miile sau bursele pe tral materialjzată de­ loarea. Petru Lucaci asociative, pe atît de sur- către comunitate a noului torului, în monedele daco- tabil simțirii și cunoașterii rești se înscrie în a- rile lui Ion Sălis- Armoniile atît de ca­ care acest tinăr absol­ altfel în produsele ce­ pleacă de la culoare venit ; dilatarea se produce getice. Din ideogramele a- umane. ria acestor manifes­ teanu impune o dată racteristice paletei lui vent le-a obținut, ci ramicii. Echilibrul' și si nu face din ea un 1 O GHEORGHE: prin învestirea acestora cu cestora, analizate — cum tări de excepție, deo­ mai mult bine cunos­ Ion Sălisteanu con­ de calitatea exprimă­ proporția formelor, punct de sosire. Dis­ „Scripturile" prerogativele ginților de a precizează — „după o me­ Emil VASI1ESCU sebită nu doar prin cuta simplitate rafi­ firmă. dealtfel. în toa­ rii sale artistice. Căci armoniile surdinizate. creția. lirismul cro­ frumusețea de ordin nată a rostirii sale te celelalte lucrări selecția lucrărilor sale ale culorilor puse pe maticii sale mizează 7 moral a gestului, ci și picturale. Ca o axă semnate de el — în de acum trădează pre­ suprafețe largi, lumi­ pe implicațiile adînci prin calitățile picturii de simetrie a selec­ majoritate imagini zenta unui pictor a- na calmă care le în­ ale rostirii picturale. prezentate. Ion Săliș- ției prezentate acum. inspirate de ambianța devărat. Un pictor re­ văluie. individuali­ ne efectele unui po- A apărut teanu — profesorul „Icar" — metaforă de cotidiană — aceeași flexiv intr-un mod zează această pictură. lisemanțism, în ca- 9,30; 11,30; 13,30; 15,45; 18; 20, FLO- de recunoscută autori­ adincă sugestivitate a superioară înțelegere personal, de o emoti­ Unitatea lucrărilor și drul .căruia sensurile______REASCA (33 29 71) — 8,30; 10,15; 14; „ERA SOCIALISTĂ" tate. care a îndrumat „căderii spre înalt" a a imaginii plastice, a- vitate care-1 face să a selecției în ansam­ limbajului modern și 16; 18; 20. generații de-a rindul trudei si jertfei im­ ceeași apropiere a alunge din expresie blul ei nu vine însă reperul vechi co­ c inema 9 O afacere murdară: LIRA (31 71 71) nr. 3/1984 există într-o sincroni­ — 15,30; 17,30; 19,30, VOLGA (79 71,26) spre limbajul plin de plicate în orice au­ picturii sale de sune­ ecourile gălăgioase de din declinarea în — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. în deschidere este publicat articolul zare . nccompetitivă. 9 Bocet vesel : SCALA (11 03 72) — promisiuni, dar si de tentic act creator, se tul grav al sentimen­ care doar cei cu ade­ gamă completă a mo­ 9 Drumul spre victorie : DRUMUL „Bilanț rodnic, trainică temelie pen­ tului poetic. vărat dotați se pot tivului vetrei sau al favorizînd trecerea in 9,30; 11,30; 13,30; 15,45; 18; 20, GRIVI- dificultăți al picturii. impune deopotrivă expresie a unei deo- TA (17 08 58) — 8,30; 12,30; 14,15; 16; SĂRII (31 28 13) — 15,30; 19. tru noi si strălucite înfăptuiri în si Petru Lucaci — privirii prin sobrieta­ Deși debutant. Pe­ dispensa. „Vatra" 6au roadelor pămintului sebite sensibilități pic- 18; 20, FLAMURA (85 77 12) — 14; 16; © Lanțul amintirilor : FERENTARI dezvoltarea social-economică a pa­ tea si sensibilitatea tru Lucaci manifestă, „Roadele pămintului", risipite pe aceste ve­ 18; 20. (80 49 85) — 10,30; 15,30; 18.30. triei". în continuare, sub genericul unul din cei mai ta­ ' turale. „Un program amplu, concret pentru lented absolvenți ai interpretării, prin vi­ prin lucrările nu­ cicluri de lucrări care tre. ci e susținută de ® Un petic de cer : FEROVIAR 9 Despărțire temporară : MUNCA ordonează expunerea. o foarte vie conștiin- Marina PREUTU (50 51 40) — 9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; (21 50 97) — 16; 19. progresul agriculturii, pentru bună­ ultimilor ani. expun. ziunea gravă. su­ meroase ale expozi- 19,30, GLORIA (47 46 75) — 8,30; 10,15; starea întregului popor" sînt publi­ 14,15; 16,15; 18,15; 20,15, MIORIȚA cate articolele : „Creșterea substan­ (14 27 14) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20. țială a producției agricole, obiectiv 9 Miezul fierbinte al plinii : COTRO- de primordială însemnătate": „Parti­ CENI (49 48 48) — 15; 17,15; 19,30. ciparea sporită a gospodăriilor țără­ sas ■■&■■■ a a a a O Nea Mărin miliardar : BUZEȘTI teatre nești la producția animalieră a țării" (50 43 58) — 15,30; 17,30; 19,30. de. Vadim Fromunda si Ion AL 9 Dragostea si revoluția : POPULAR ® Teatrul Național (14 7171, sala Ioriescu ; „Agricultura montană •— o (35 15 17) — 15,30; 17,30; 19,30. mică) : Ploșnița — 14,30; Zbor deasu­ bogată resursă pentru fondul de • Despărțire temporară : POPULAR pra unui cuib de cuci — 19,30; (sala autoaprovizionare și fondul de stat dre, Jdzsef Attila) in ționali și tocmai de aceea Este ceea ce explică spo­ tă a tnmănunchiat poezii — 11. Atelier) : Harap Alb — 19; (sala Ba- Din martie 1961, cînd în tiștei) ; Idolul și Ion Anapoda — 20. de produse agricole" de Radu Rey. rfrumoasa sală de concerte spectacole la care, alături și universali, voci mesia­ rirea numărului traduce­ despre care se poate spu­ 9 De dragul tău, Anca: PROGRESUL a Radioteleviziunii noas­ de reprezentanți ai tea­ nice ale poporului lor, ca­ rilor care apar in diferite ne că se confundă, într-o (23 94 10) — 16; 18; 20. 0 Filarmonica „George Enescu" Revista inserează apoi articolele : trelor noastre, au partici­ pabile să mărturisească țări, interesul și căldura măsură însemnată, cu ope­ (15 68 75, Ateneul Român) : Concert „Dezvoltare, raționalitate și cercetare tre, din strada Nuferilor, 9 Fructe de pădure : STUDIO simfonic. Dirijor : Mihai Brediceanu. socială" de Ion Drăgan și Ion Ungu- versurile lui Eminescu au pat actori din R.D. Ger­ lumii si posterității o vi­ cu care sînt întîmpinate ra lui Arghezi și cu aceea (59 53 15) — 10; 12,30; 15; 17; 19. ziune proprie asupra exis­ de publicul spectator ma­ a Iui Esenin (Testament, Solist : Nikolai Demidenko (U.R.S.S.) reanu : „Dinamismul vieții sociale și răsunat emoționant, rosti­ mană și R-P- Ungară. Iar 9 Povestea călătoriilor — 9; 14,15, — 19; (sala Studio) : „Treptele afir­ perfecționarea relațiilor de muncă" te de mari actori, acest poezia românească a fost tenței umane". în tălmăci­ nifestările în care frumu­ Arheologie, Căligula, Pe Desene animate — 11,15; 12,45; 18,30, mării artistice". Dana Simona Ciocir- prezentă, în acest răstimp, rile semnate de V. Po- sețile și profunzimea poe­ râzătoare, Frunze pier­ Cascadorul Hooper — 16,30; 19,45 : lie — pian, Rodica Oaneea — vioară de Sanda Ghimpu ; „Echilibrul ru­ lăcaș al artelor avea să ral — urban în etapa actuală" de devină scena de desfășu­ în spectacolele mult apre­ rumbescu, H. Grămescu, ziilor argheziene sint re­ dute, Cîntec de seară, DOINA (16 35 38). — 17,30. rare a numeroase și izbu­ ciate : Eminescu, Arghezi, E. Giurgiuca, C. Olariu. ca liefate în lecturile unor Bună dimineața, . Primă­ I ® Opera Română (13 18 57) : Don I. D. AdumitrăceSei ; „Relația so­ © Aventuri la Marea Neagră 2 DA­ Quijote — 18. cietate — medicină" de Grigore tite spectacole de poezie Blaga, ținute la Berlin și si în . versiunile originale, actori ce stăpînesc Ia per­ vară, Cel ce gîndește sin­ CIA (50 35 94) — 9; 12; 16; 19. Budapesta. Spre sfirșitul versurile celor doi poeți fecție arta și meșteșugul gur etc. de Arghezi, Anna ® Teatrul de operetă (14 80 11) : Popescu ; „Concepția Partidului Co­ care s-au Jntipărit în con­ 9 Omul care ne trebuie — 17,15; 19,15, munist Român privind rolul agricul­ știința iubitorilor de fru­ anului trecut au avut loc și-au dezvăluit plenar. rostirii versurilor. Cititorii Sneghina, Scrisoare ma­ Atenție la gafe — 13,30; 15,15 : FLA­ Mam’zelle Nltouche — 19. mei, Lenin, Motive per­ ® Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" turii în dezvoltarea economiei so­ mos. Este vorba de recita­ CĂRA (20 33 40). cialiste și înfăptuirea noii revoluții lurile consacrate valorilor sane, Ah, voi sănii 1 Și 9 Ultimul cartuș : TIMPURI NOI (sala Schitu Măgureanu, 14 75 46) : voi, cai, voi cai !, Sînt ul­ Luna dezmoșteniților — 19; (sala agrare" de Oprea Parpală : „Rolul poeziei românești — cla­ (15 61 10) — 9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20. Grădina Icoanei, 12 44 16) î Răceala forțelor de producție în dezvoltarea sice și . contemporane — timul poet al satului, Ar­ 9 Ultimul tren; VICTORIA (16 28 79) — 19. de numeroase și vibrante țarul desfrunzit de Ese­ — 9,30; 11,30; 13,30; 16; 18; 20. economico-socială a patriei noastre" nin). Un moment deose­ • Teatrul Mio (14 70 81) : Fluturi, de Ion Trăistaru. Revista mai publică manifestări poetico-muzi- PREȚUIREA VALORILOR 9 Hercule cucerește Atlantida: SALA fluturi — 19. dezbaterea cu tema: „Pacea si războ­ cale celebrind patria, par­ bit, de puternică emoție MICA A PALATULUI — 17,15; 20. tidul și poporul, eveni­ pentru spectatori, l-a con­ ® Teatrul Foarte Mic (14 09 05) : Po­ iul în concepția partidului nostru, a stituit audiția unor înre­ ® Nu pot să-ți spun „adio“ 2 CEN­ litica — 10,30. secretarului său general, tovarășul mentele de seamă din via­ TRAL (14 12 24) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; Nicolae Ceaușescu". ța poporului nostru, în gistrări cu glasurile lui 18; 20, PACEA (60 30 85) — 15,30; 17,30; © Teatrul de comedie (16 64 60) : perioada de la Congresul POEZIEI UNIVERSALE Arghezi și Esenin. La reu­ Turnul de fildeș — 19. șita deplină a acestui 19,30. al IX-lea al P.C.R., ca și 9 Gară pentru doi : FAVORIT @ Teatrul „Nottara" (59 31 03, sala de reușite seri de poezie Spectacole în sala Radioteleviziunii spectacol — ca și a spec­ Magheru) : Fire de poet — 19,30; tacolului din opera lui (45 31 70) — 9; 11,45; 14,15; 17; 19,45, universală. în ultimii ani, CAPITOL (16 29 17) — 9; 11,45; 14,30; (sala Studio) : Sentimente și naftali­ Juhăsz Gyula și Babits nă — 10. tv în consonantă cu exigen­ 17,15; 19,45. tele importanteloi docu­ Mihăly — o contribuție 0 Teatral Gluleștl (sala Majestic, mente de partid și pe la București alte două prin glasurile unor pre- din țara noastră cunosc hotărîtoare au avut-o in- 9 Fără panică, vă rog : GIULEȘTI 15.00 Telex (17 55 46) - 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20. 14 72 34) : Cum s-a făcut de-a rămas măsura dezvoltării gene­ spectacole de poezie, rod țuiți actori din București bine și prețuiesc opera lui terpreții, personalități de Catinca tată bătrină — 19,30. 15,05 Să rezolvăm împreună. Matema­ și Budapesta, mesajul u- Esenin, reprezentant de ® Cancan frenetic ? VIITORUL rale a Radioteleviziunii, al colaborării dintre Ra- frunte ale scenei româ­ ® Teatrul satiric-muzical „C. Tânase" tică. Din problemele date la olim­ manist, vigoarea și origi­ frunte al poeziei sovietice, (11 48 03) — 15,30; 17,30; 19,30. piade spectacolele de poezie dioteleviziunea noastră și nești, precum și actorii (sala Savoy, 15 56 78) : Doctore, sînt radioteleviziunile ungară nalitatea. voce distinctă în literatu­ oaspeți, care au reliefat, cu 9 Vraciul: COSMOS (27 54 95) — 9; 15,25 Viața culturală. Pe scena Festiva­ s-au diversificat și ampli­ al dv. — 20; (sala victoria, 50 58 65) : ficat, ca dealtfel și cele­ si, respectiv, sovietică. Cel dintîi spectacol de ra universală. Inveșmin- o rară expresivitate si cu 11,30; 14; 16,30; 19. lului național „Cîntarea Româ­ Prilejuit de centenarul poezie organizat in capi­ tate — pentru a folosi o adincă înțelegere, fiorul Frumosul din pădurea zăpăcită — niei", acțiuni culturale In spriji­ lalte manifestări publice 9 Salamandra: PATRIA (11 86 25) — 19,30; (la Palatul sporturilor șl cultu­ ale acestei instituții. Ast­ nașterii scriitorilor un­ tala noastră de Radiote- expresie a unuia dintre specific al poeziilor, me­ 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, BUCU­ nul producției. Ediție realizată in guri Juhăsz Gyula și leviziunea română și Ra- iluștrii noștri cărturari — rii) : „Vacanță muzicală la... Bucu­ comuna Leordenl, Județul Argeș fel s-au născut și recita­ sajul acestora, precum și REȘTI (15 61 54) — 9; 11; 13,15; 15,45; rești" — 18. lurile organizate de Ra- Babits Mihăly, recitalul dioteleviziunea sovietică a „în straiele de purpură și artiștii lirici si instrumen­ 18; 20, EXCELSIOR (65 49 45) — 8; 10; 15,45 Jocuri populare românești dioteleviziunea română, „Cîntecele-i nasc pe cei ce fost intitulat : „Mari poeți aur ale limbii române", tiștii de prestigiu, a căror © Ansamblul „Rapsodia română" 15.50 La volan — emisiune pentru con­ 12; 16; 18,15; 20,15, MODERN (23 71 01) (13 13 00) : Ne cunoaștem din vedere printr-o fructuoasă cola­ cîntă" a ilustrat, în chip ai secolului XX : Tudor versurile Iui Esenin au prezentă a fost o nouă do­ — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. ducătorii auto Arghezi și Serghei Esenin". — 19. 16,00 Emisiune în limba germană (par­ borare cu alte radiotele- elocvent, cele afirmate în vadă a valorii scolii muzi­ 9 Războiul stelelor : LUCEAFĂRUL Despre autorul „Cuvinte­ fost recitate în traduce­ © Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45) : viziuni. Sutelor de specta­ cuvîntul său introductiv cale românești. (15 87 67) — 8,45: 13,30; 14,15; 17; 19,30, țial color) lor potrivite" și al „Cîn- rile. devenite clasice, ale Spectacolele de felul ce­ Paradis de ocazie — 16; 19,30. 16.30 închiderea programului tori prezenți în sala amin­ de profesorul universitar MELODIA (12 06 88) — 9; 12; 16; 19. tită, îndeosebi tineri, și — Ion Dodu Bălan că „poe­ tării omului" se știe astăzi, lui George Lesnea și Za- lor la care ne-am referit, © Teatrul evreiesc de stat (20 39 70) : 20,00 Telejurnal (parțial color) ții reprezentativi închid în pretutindeni, că este cel haria Stancu, precum și în succint, în această prezen­ 9 Afacerea Pigot: FESTIVAL (15 63 84) Prin soare ca fluturii — 17. 20,20 Actualitatea tn economie ulterior — radioascuităto- — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, TO­ rilor din întreaga tară, li opera lor lumea de gîn- mai de seamă poet român cele recente, de asemenea tare sînt adevărate sărbă­ 0 Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55) : 20.30 Cintece pe adresa dv. tntîlnlre ea tori ale poeziei și, totoda­ MIS (21 49 46) — 0; 11,15; 13,30; 15,45; Therese Steinmetz — Olanda s-au oferit florilegii din duri și simțiri, idealurile din constelația scriitorilor remarcabile, aparținînd lui 18; 20,15. Albă ca zăpada și cei 7 pitici — 9; de după Eminescu. opera sa îoanichie Olteanu (două tă, modalități elevate de Și dacă se invirtește — 15. 20,40 Cadran mondial opera unor clasici ai lite­ etice și estetice, năzuin­ mai bună cunoaștere a te­ 9 Strada Hanovra: AURORA (35 04 66) țele sociale și politice ale îmbogățind poezia univer­ dintre traducerile folosite ® Teatrul „Țăndărică" (15 23 77) : 21,00 Pagini din istoria teatrului româ­ raturii germane (Goethe. zaurului spiritual al po­ — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20, ARTA nesc. Universul capodopere! : „O Heine, Schiller. Holder- poporului care le-a zămis­ sală cu un timbru propriu, în recital fiind datorate (213186) — 9; 11; 13,15; 15,30; 17,30; Punguța cu doi bani — 10; Intilniri poarelor. muzicale — 18,30. scrisoare pierdută". Ptezlntă Radu lin) sau ai poeziei ungare lit fizionomia spirituală. cu un univers de „gîndiri scriitoarei Madeleine For- 19,30, CULTURAL (83 50 13) — 9; 11,15; Beligan. Regla TV : Domnița Mun- Astfel, ei devin poeți na- și imagini" inconfundabil. tunescu). O selecție boga­ T. IONE5CU 13,30; 15,45; 18; 20,15. ® Circul București (11 01 20) : Carna­ (Petofi Sandor, Ady En- valul stelelor — 19,30. teanu, Silviu Jfcman © Naufragiul : UNION (13 49 04) — 21.50 Telejurnal (parțial color) 22,00 închiderea programului SClNTEIA - vineri 10 februarie 1984 PAGINA 5 HOTĂRÎREA Plenara lărgită a Consiliului pentru Ședința de bilanț a activului de partid coordonarea și îndrumarea activității și de comandă din Ministerul de Interne Secretariatului Comitetului Central întrunit. în zilele de 8—9 februa­ la făurirea statului național unitar rie. în ședința de bilanț a activității român, a orientărilor și indicațiilor de aprovizionare și prestare de servicii desfășurate in anul 1983. activul de cuprinse în mesajul pe care l-ați partid și de comandă din Ministerul adresat cu prilejul împlinirii a 35 dc al Partidului Comunist Român cu privire de Interne a adresat tovarășului ani de la crearea organelor de secu­ pentru populație NICOLAE CEAUȘESCU, secretar ge­ ritate, sintem ferm hotăriți să mi­ neral al Partidului Comunist Român, lităm cu întreaga noastră capacitate în Capitală a avut loc, joi, plenara tă în activitatea unor ministere, or­ președintele Republicii Socialiste în vederea extinderii legăturilor cu la activitatea secretariatelor comitetelor lărgită a Consiliului pentru coordo­ gane centrale și consilii județene ale România, comandant suprem al for­ organismele democratice, cu masele narea și îndrumarea activității de aprovizionării populației, partîcipan- țelor armate, o telegramă in care ss populare, să acționăm cu vigilență aprovizionare și prestare de servicii ții la plenară s-au angajat, în spi­ spune : și răspundere sporite pentru preve­ pentru populație. rit partinic, să acționeze neabătut „în atmosfera de puternică anga­ nirea și combaterea infracțiunilor și județene de partid Timiș, Constanța și Tulcea La lucrări au luat parte membrii pentru Îmbunătățirea continuă a a- jare patriotică a întregului popor a altor fapte antisociale, să veghem consiliului, președinții consiliilor ju­ provizionării oamenilor muncii și ri­ pentru înfăptuirea istoricelor hotă- la aplicarea cu fermitate a legilor dețene de aprovizionare, cadre de dicarea calității serviciilor pentru rîri ale Congresului al XII-lea și și normelor de conviețuire socială, conducere din ministere și instituții populație, în conformitate cu preve­ Conferinței Naționale ale partidului, să acordăm o atenție deosebită apă­ în domeniul muncii de partid în agricultură centrale cărora le revin sarcini în derile programelor aprobate de pe baza prețioaselor orientări și in­ rării cu strășnicie a avuției națio­ această direcție, specialiști din do­ Plenara Comitetului Central al Parti­ dicații pe care ni le-ați dat, activul nale, a ordinii și liniștii publice, a meniile industriei, agriculturii, co­ dului Comunist Român și Marea de partid și de comandă din Minis­ cuceririlor democratice, revoluționara (Urmare din pag. I) întocmai principiile organizării și retribuirii Adunare Națională. terul de Interne a analizat cu înaltă ale poporului. Ne vom preocupa per­ muncii în acord global, să crească răspunderea merțului, turismului, prestărilor de manent de afirmarea și mai puter­ în legătură cu rezultatele slabe obținute în producția servicii și din alte sectoare de ac­ Ne angajăm, mult stimate și iubite exigență comunistă activitatea des­ colectivă și personală față de soarta producției tivitate. tovarășe Nicolae Ceaușescu, să facem fășurată, în cursul anului 1983, pen­ nică a organelor si organizațiilor dc agricolă în anul 1983. și îndeplinirea planului. tru apărarea cu vigilență și fermita­ partid în viața tuturor unităților, de în lumina indicațiilor date de se­ totul pentru realizarea programelor educarea partinică, revoluționară a 2. Secretariatele celor două comitete județene de — în vederea folosirii cu randament maxim cretarul general al partidului, tova­ de creștere a producției vegetale și te a cuceririlor revoluționare ale na­ animale, a fondului de marfă la bu­ țiunii noastre socialiste, a avuției Întregului personal, George Courtney (Anglia), un arbitru de tușă. și companii. Se impune însă asigu­ munca fiecărui muncitor, a fiecă­ ciștiguri la toate cele trei ex­ Din lista de mai sus, remarcăm că rarea unor cooperări pe bază de a- rui colectiv va avea o eficiență titative Și calitative maxime în noi ciștiguri în autoturisme trageri a cîte patru numere, Heinz Fahlner (Austria), Alex Pon- îndeplinirea planului pe acest an. „Dacia 1300“ și importante sume net (Belgia), Robert Valentine (Sco­ Lamo Castillo (Spania) va arbitra și corduri de lungă durată, menite să reală, produsele realizate vor putea care însumează 12 numere din ția), Augusto Lamo Castillo (Spa­ meciul de la Tbilisi, Dinamo Minsk asigure posibilitatea ca investițiile fi vindute operativ, iar banii vor întimpinind cu succese remarcabile de bani. Biletul de participare pe care le facem pentru producția cea de-a 40-a aniversare a revolu­ costă numai 10 lei și poate fi 75. Agențiile Loto-Pronosport nia), Michel Vautrot (Franța), Paolo — Dinamo București (7 martie). Da putea fi încasați pentru conti­ ției de eliberare socială și națio­ completat cu o variantă achita­ continuă vînzarea biletelor pînă asemenea, pe lista tușierilor delegați ce o realizăm in cooperare să poată Bergamo (Italia), Ian Keizer (Olan­ de U.E.F.A. se află și arbitrul me­ fi recuperate prin exporturile pe nuarea activității pe un plan su­ nală și cel de al XTTI-lea Congres tă sută la sută sau cu patru sîmbătă 11 februarie 1984 da), Adolf Prokop (R. D. Germană), al partidului. variante achitate în cotă de 25 ciului retur Dinamo București — Di­ care le efectuăm. Concomitent, tre­ perior. inclusiv. Volker Roth (R. F. Germania), Erik namo Minsk, respectiv englezul Frederiksson (Suedia), Andre Daina Hackett.

i V ’I ATENA BEIJING I Voința fermă a popoarelor Convorbiri româno-cehoslovace ( întrevederi PRAGA 9 (Agerpres) — Joi, to­ în România și Cehoslovacia. S-au „Știința să fie pusă exclusiv în slujba varășul Miu Dobrescu, membru su­ exprimat satisfacția pentru cursul î pleant al Comitetului Politic Exe­ ascendent al relațiilor româno-ceho- cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., slovace și hotărîrea de a se acțio­ SA SE PUNĂ CAPĂT chino-australiene care efectuează o vizită în Cehoslo­ na în comun, în spiritul înțelegeri­ păcii și progresului" vacia, la invitația C.C. al P.C. din lor convenite la întilnirile dintre to­ BEIJING 9 (Agerpres). — Pre­ Cehoslovacia, s-a întîlnit la Bra­ varășul Nicolae Ceaușescu. secretar * CURSEI ÎNARMĂRILOR! * ședintele R.P. Chineze. Li Xiannian. tislava cu tovarășul Jozef Lenart, general al Partidului Comunist Ro­ Intervenția reprezentantului român la Conferința internațională l-a primit pe primul ministru al Aus­ membru al Prezidiului C.C. al mân, președintele Republicii Socia­ pentru denuclearizarea Europei traliei, Robert Hawke, aflat într-o P.C.C., prim-secretar al C.C. al liste România, și tovarășul Gustav l BELGIA : Majoritatea populației — împotriva rachetelor ț vizită oficială la Beijing. S-au re­ Partidului Comunist din Slovacia. Husak, secretar general al C.C. al levat cu acest prilej posibilitățile ex­ A fost realizat un schimb de infor­ P.C. din Cehoslovacia, președintele BRUXELLES 9 (Agerpres). — rachete nucleare. Ca o expresie a * ATENA 9 (Agerpres). — în cadrul revine slujitorilor științei din întrea­ R.S. Cehoslovace, pentru dezvolta­ I Sondajele de opinii realizate în acestei atitudini a opiniei publice, lucrărilor Conferinței internaționale ga lume în influențarea opiniei pu­ tinderii relațiilor bilaterale, a coope­ mații asupra activității pe care cele ultimul timp arată că majoritatea aproximativ 250 de localități din ( pentru denuclearizarea Europei, care blice si a cercurilor conducătoare două partide o desfășoară în etapa rea multilaterală a colaborării, a I rării economice și tehnico-ștlințifice actuală, înfățișîndu-se rezultatele prieteniei dintre partidele, țările și populației din Belgia se pronunță Belgia s-au proclamat teritorii li­ se desfășoară la Atena, a luat cu- pentru a se opri cursa înarmărilor și între cele două țări. împotriva amplasării in țară de bere de arme nucleare. vintul reprezentantul tării noastre, a se trece la dezarmarea nucleară, cu obținute în edificarea noii orînduiri popoarele noastre. < acad. Radu Voinea. membru în Biroul atît mai mult cu cit în urma eveni­ Pe de altă parte, în cadrul con­ Executiv al Comitetului national mentelor ce au avut loc la sfîrșitul vorbirilor dintre premierul Consiliu­ „Să acționăm ferm pentru a opri evoluția * român „Oamenii de știintă si pacea". anului trecut situația în Europa este lui de Stat al R.P. Chineze, Zhao spre catastrofă" Vorbitorul a prezentat activitatea co­ astăzi mai gravă ca orieînd. iar un al Ziyang, și premierul australian a fost ORIENTUL MIJLOCIU mitetului care, sub conducerea si în­ treilea război mondial ar însemna nu subliniată importanța consultărilor și drumarea tovarășei academician doc­ numai distrugerea întregii civilizații, OTTAWA 9 (Agerpres). — Con­ WASHINGTON 9 (Agerpres). — ț tor inginer Elena .Ceaușescu. mili­ ci si a omului, a vieții, pe planeta dialogului în probleme de interes co­ siderăm că actuala situație in do­ Aflat la Washington pentru con­ I tează consecvent pentru ca rezulta­ noastră. mun. Premierul chinez, relatează a- © Schimburi sporadice de focuri la Beirut © Nave ale S.U.A. meniul înarmărilor și al amplasării vorbiri cu oficialități americane, genția China Nouă, a evidențiat ne­ au efectuat noi bombardamente asupra zonei muntoase situate de rachete nucleare pe glob, în liderul opoziției sociai-demoorate tele cercetării științifice să fie puse Participantii la conferință au exa­ special în Europa, este un pas spre exclusiv în slujba păcii, a progresu­ minat pe larg. în mai multe grupuri cesitatea încetării cursei înarmărilor la estul capitalei libaneze © Apelul secretarului general vest-germane, Hans-Jochen Vogel, ( lui și bunăstării omului. nucleare, arătînd că țara sa sprijină o iminentă tragedie care amenință a apreciat că Occidentul trebuie să de lucru, problema creării de zone al Ligii Arabe omenirea, a spus John Morgan, prezinte în mod necesar propuneri în continuare, reprezentantul român denuclearizate în diferite părți ale toate propunerile și acțiunile care președintele Congresului canadian noi, „într-o nouă manieră de abor­ s-a referit la marea răspundere ce continentului european. contribuie la atenuarea încordării in­ BEIRUT 9 (Agerpres). — După ce, varea. respectiv calea înțelegerii na­ pentru apărarea păcii. Nu putem dare" a problemelor, în vederea re­ ternaționale și la apărarea păcii mon­ miercuri noaptea, situația la Beirut ționale. pentru a menține Libanul crede că un asemenea curs este lansării negocierilor de dezarmare. diale. Premierul australian a decla­ a fost relativ calmă, joi s-au sem­ ca stat independent și suveranjn ca­ I ireversibil, si de aceea mișcarea nalat schimburi de focuri sporadice drul lumii arabe", a declarat Klibi în VIENA 9 (Agerpres). — Ministrul rat că țara sa și China au puncte I pentru pace trebuie să acționeze * Pentru soluționarea prin tratative a stărilor de vedere comune în numeroase pro­ în zona liniei de demarcație care discursul pronunțat la deschiderea ferm pentru a opri evoluția spre o afacerilor externe al Austriei, separă sectoarele vestice de cele lucrărilor celei de-a 36-a sesiuni a î iminentă catastrofă, in ce privește Erwin Lane, s-a pronunțat în fa­ confiictuale din America Centrală bleme internaționale, iar relațiile lor estice ale capitalei libaneze — trans­ Consiliului Economic si Social al Li­ Canada, a spus el, partizanii păcii voarea continuării procesului în­ I bilaterale au devenit o componentă mit agențiile internaționale de pre­ gii Arabe, care se desfășoară la ț din această țară iși concentrează ceput de Conferința pentru securi­ importantă a politicii externe austra­ să. Ciocnirile au antrenat milițiile Tunis. lupta împotriva experimentării pe tate și cooperare în Europa, care I SAN SALVADOR 9 (Agerpres). — rea din Salvador a tuturor consilie­ liene. siite. druze și sunite. pe de o parte, teritoriul canadian a rachetelor nu­ a avut loc la Helsinki. Luînd cuvin- Frontul Farabundo Marti pentru Eli­ rilor militari străini, precizează și unități ale armatei libaneze, pe de ADDIS ABEBA 9 (Agerpres) — tul în orașul Graz, ministrul aus­ î berare Națională (F.M.L.N.) din Sal­ agențiile. altă parte. cleare americane de tipul „Cruise", triac a evidențiat necesitatea pro­ vador a anunțat, printr-un comuni­ Mengistu Haile Mariam, președinte­ pronunțîndu-se, totodată, pentru în­ movării unei politici de destindere cat radiodifuzat la San Salvador, că CARACAS 9 (Agerpres). — într-o Purtătorul de cuvînt al marinei le Consiliului Militar Administra­ < cetarea totală a cursei înarmărilor, între statele cu orînduiri sociale este gata să participe la un dialog cu declarație făcută la Caracas, minis­ americane a anunțat că. în cursul tiv Provizoriu al Etiopiei, președin­ pentru dezarmare și pace. diferite. autoritățile civile și militare salva- trul mexican al relațiilor externe, In sprijinul acordării serii, nave ale S.U.A. ancorate în tele în exercițiu al Organizației U- doriene și cu trimisul special al pre­ largul portului Beirut au efectuat nității Africane, l-a primit pe Bou­ Bernardo Sepulveda, a arătat, potri­ noi bombardamente asupra zonei tros Ghali, ministru de stat egiptean ședintelui S.U.A. în regiune, Richard vit agenției Prensa Latina, că în ce muntoase situate la est de capitală. ț INDIA: Seminar pe tema „Dezarmarea în anii '80" Stone, în legătură cu formarea unui privește situația din America Cen­ pentru afaceri externe, care l-a Un bilanț al Comandamentului ar­ transmis un mesaj din partea pre­ DELHI 9 (Agerpres). — India estimat că In era nucleară proble­ * guvern provizoriu de largă repre­ trală, „soluțiile nu pot veni decît pe independenței Namibiei zentare democratică, populară în baza unor formule proprii regiunii, matei libaneze arată, că în luptele ședintelui Egiptului, Hosni Muba­ consideră că existența unor pro­ ma dezarmării nu poate fi soluțio­ din ultima săptămînă 60 de soldați rak. După cum a informat un pur­ funde neîncrederi și suspiciuni îm­ nată pe baza vechilor concepte ale Salvador — transmit agențiile E.F.E. care să emane de la popoarele res­ Declarațiile președintelui și France Presse. A fost difuzată, pective". Bernardo Sepulveda a mo­ au fost uciși, iar alti peste 200 ră­ tător de cuvînt al ambasadei egip­ i) piedică solutionarea complexei și echilibrului de forță și sferelor de niți. Surse ale politiei au declarat tene de la Addis Abeba, în cadrul deosebit de serioasei probleme a influentă. totodată, o platformă de guvernă­ tivat că soluțiile trebuie să fie lati- S.W.A.P.O. întrevederii au fost discutate situa­ l< dezarmării pe plan mondial, a de­ * mânt propusă de F.M.L.N.. cuprin- no-americane pentru că „numai ast­ că. în rindul civililor și al membri­ Relevînd importanța dialogului zind. între altele, „necesitatea res­ fel ele vor fi viabile și eficiente". lor milițiilor, numărul celor uciși ar ția din Namibia, Ciad și Cornul A- clarat ministrul indian al afacerilor între S.U.A. și U.R.S.S., ministrul ROMA 9 (Agerpres). — Președin­ putea fi de 400. iar al celor răniți fricii, precum și aspecte legate de ■i externe, Narasimha Rao, la un se­ indian a afirmat că ar fi salutar tructurării și democratizării armatei, Referindu-se, în context, la efortu­ tele Organizației Poporului din Afri­ eforturile O.U.A. în reglementarea desființării corpurilor polițienești rile de pace în America Centrală pe de aproximativ 1 000. Agenția U.P.I., minar pe tema „Dezarmarea în anii orice acord între cele două țări care și apărării ferme a suveranității ca de Sud-Vest (S.W.A.P.O.), Sam citind surse druze. precizează, tot­ acestor conflicte pe cale pașnică. ’80", care se desfășoară în locali­ să ducă cel puțin Ia limitarea ar­ care le întreprinde Grupul de la Con- Nujoma, a cerut guvernului R.S.A. odată. că. în urma bombardamente­ senalelor nucleare. Cu toate aces­ naționale". S-a precizat că gu­ tadora, el a arătat că Mexicul își va ț tatea Vijtayawada. El a avertizat I vernul provizoriu ar urma să se aduce o contribuție sporită la acțiu­ să pună capăt acțiunilor militare in lor violente efectuate miercuri, pînă KUWEIT 9 (Agerpres). — Pre­ tea, nu trebuie uitat că țelul final Namibia și să înceapă tratative con­ noaptea tîrziu. de navele americane ședintele Comitetului Executiv al I că problema dezarmării devine tot al umanității este interzicerea glo­ I angajeze că nu va admite instalarea nile consacrate implantării unul cli­ asupra unor regiuni muntoase si­ Organizației pentru Eliberarea Pa­ mai gravă din cauza apariției noi­ bală a armamentului nuclear și I de baze străine militare pe terito­ mat de pace, securitate și cooperare structive în vederea acordării inde­ tuate la est de Beirut, cel puțin lestinei, Yasser Arafat, și-a încheiat lor arme, mai ucigătoare, în special dezarmarea generală și totală, a riul național și ar dispune retrage­ în regiune. pendenței acestui teritoriu, în con­ 18 persoane și-au pierdut viața, iar vizita de trei zile întreprinsă în a celor nucleare. Narasimha Rao a spus ei. I formitate cu prevederile rezoluției aproximativ 80 au fost rănite. Kuweit. în timpul vizitei, el s-a în- 435 a Consiliului de Securitate al tilnit cu emirul Kuweitului, șeicul O.N.U. Aflat într-o vizită în capitala TUNIS 9 (Agerpres). — Secreta­ Jaber Al Ahmed Al Sabah, prințul Voința de pace a tineretului grec Critici la adresa unor practici Italiei, Sam Nujoma a reafirmat în rul general al Ligii Arabe. Chedli moștenitor și primul ministru Saad cadrul unei conferințe de presă că Klibi, a lansat un apel „tuturor liba­ Al Abdullah Al-Sabah, cu alte ofi­ nezilor" să pună capăt luptelor și să cialități kuweitiene, discuțiile pur­ discriminatorii în comerțul mondial S.W.A.P.O, este de acord cu un ar­ tate axîndu-se pe ultimele evoluții mistițiu, care să ducă la încetarea se angajeze ne calea înțelegerii na­ ționale". transmite agenția France ale problemei palestiniene. Surse HELSINKI 9 (Agerpres). — Primul lumii occidentale, la tendințele ma­ focului și la începerea tratativelor palestiniene au declarat că oficiali­ ministru al Finlandei. Kalevi Sorsa, nifestate în unele țări industrializate directe în problema Namibiei. Presse. „Față de evenimentele tra­ tățile kuweitiene au reafirmat spri­ s-a pronunțat în favoarea convocării de a arunca povara acesteia pe gice pe care le trăiește Libanul, nu jinul lor pentru Organizația pentru * unei conferințe internaționale împo­ umerii statelor în curs de dezvoltare, putem decît sâ cerem tuturor liba­ triva tendințelor protecționiste în el a avertizat asupra pericolului ca DAR ES SALAAM 9 (Agerpres). — Eliberarea Palestinei ca unic repre­ comerțul mondial, transmite agenția nezilor să se angajeze pe singura zentant legitim al poporului pales­ dificultățile economice să se agrave­ Afirmațiile regimului rasist de la cale in măsură să le garanteze sal­ tinian. D.P.A. într-o alocuțiune rostită la ze, iar consecințele lor să fie resim­ Pretoria privind dezangajarea trupe­ Helsinki, în fața unor oameni de afa­ țite tot mai acut pe planul relațiilor ceri finlandezi, el a subliniat că ță­ politice și economice internaționale. lor sud-africane de ocupație din su­ rile industrializate ar trebui să su­ Dacă vom accepta această situație — dul Angolei nu sînt decît pure specu­ < prime — în cadrul măsurilor pentru a spus el — șansele promovării unei lații — scrie ziarul tanzanian „Daily pregătirea conferinței — restricțiile politici democratice în America La­ News". Forțele sud-africane sînt în existente în comerțul lor. Kalevi tină se vor restrînge, ca si cele ale continuare prezente în Angola, arată Sorsa a declarat, pe de altă parte, instaurării noii ordini economice in­ ziarul, pentru că această ocupație că trebuie să se țină seama în mod ternaționale. i special de cererile formulate de ță­ face parte din campania de destabi­ în context, președintele Argentinei lizare desfășurată de regimul rasist rile în curs de dezvoltare. a făcut un apel la solidaritate și la acțiuni comune din partea țărilor in de la Pretoria împotriva statelor, afri­ BUENOS AIRES 9 (Agerpres). — curs de dezvoltare. Totodată, el a cane independente vecine „din prima COMUNICAT IUGOSLAVO — transporturilor și comunicațiilor pe i într-o declarație făcută agenției co­ lansat statelor puternic industriali­ linie", care depun eforturi în ve­ ITALIAN. în comunicatul comun continent. La marile mișcări pentru pace din Grecia participă activ tînăra ge- lumbiene de presă Colpress, pre­ derea obținerii independenței Nami­ i nerație, care iși aduce astfel contribuția la lupta împotriva pericolului zate apelul de a adopta o atitudine dat publicității la Belgrad, la în­ ședintele Argentinei, Râul Alfonsin, constructivă și realistă față de ac­ biei pe cale pașnică. cheierea vizitei oficiale întreprinse ALIANȚA DEMOCRATICA DIN 5 atomic, pentru transformarea Balcanilor într-o zonă a bunei vecinătăți, î a subliniat că promovarea principii­ tuala situație internațională, față de CHILE are în vedere organizarea I ( lipsită de arme nucleare. In fotografie ! Aspect de Ia o recentă de- lor democratice reprezintă cel mai Concluzia publicației tanzaniene în Iugoslavia de ministrul italian cerința — obiectiv necesară în con­ este că tactica guvernului de apart­ al afacerilor externe. Giulio An­ unor manifestații simultane în di- I I monstrație a studenților și elevilor atenieni, purtînd o pancartă pe care potrivit răspuns la necesitatea de textul actualelor interdependente dreotti. se subliniază că cele două ferite localități din țară în ziua de 1 scrie : Vrem pace, vrem cărți ! progres social-economic în țările la- mondiale — de a sprijină eforturile heid este de a cîștiga timp pentru 30 martie a.c., avînd drept obiec- ■ tino-americane. țări se pronunță pentru reluarea si A de progres ale țărilor în curs de dez­ prelungirea dominației R.S.A. asu­ menținerea 'dialogului Est-Vest și tiv prezentarea pianului său alter- I Referindu-se la criza economică a voltare. pra teritoriului namibian. pentru eliminarea focarelor de cri­ nativ de guvernămînt, transmite I ză, care pun în. primejdie pacea lu­ agenția Prensa Latina. în acest mii și afectează relațiile interna­ sens, președintele organizației. Ma- I ționale. Părțile au relevat, totodată, rio Sharpe, a precizat că în cursul | necesitatea reluării dialogului demonstrațiilor ce vor avea loc va ÎN FAȚA PRIMEJDIEI NUCLEARE - FORȚA UNITĂ A POPOARELOR Nord-Sud. dintre țările industria­ fi prezentat, totodată, un plan de i lizate și cele în curs de dezvoltare. urgență vizind găsirea de soluții la „gravele probleme rezultate la ' NOUL REGE AL MALAYEZIEI. seară națională prin impunerea Denuclearizarea — opțiune la care nu există Sultanul statului Johore, Mahmood unui sistem greșit și, în prezent, Iskandar Ibni Al-Marhum Sultan eșuat". j japonia: „Ofensiva de primăvară" Ismail, a fost ales rege al Malaye- ziei, pentru o perioadă de cinci ani, RESTRUCTURAREA UNOR SEC- I conform Constituției țării — infor­ TOARE INDUSTRIALE IN FRAN­ mează agențiile France Presse și ȚA. Guvernul francez a adoptat 1 Reuter. Alegerea a fost făcută prin liniile generale ale unui plan de . împotriva armelor atomice vot secret de sultanii celor nouă acțiune vizînd restructurarea unor state ale Federației Malayeziei. sectoare industriale. Măsurile eco- | Noul șef al statului îi succedă ac­ nomice și sociale ce ar urma să Anul 1984 a început în Japonia sub americane, va începe turnarea unui anuleze permisiunea, dată anterior, fie puse în aplicare pentru restruc- I semnul intensificării luptei pentru film documentar de lung metraj cu de a se construi pe insulă o bază mi­ tualului suveran. Sultan Haji Ah­ mad Shah Ibni Al-Marhum Sultan turarea sectoarelor siderurgic și pace și dezarmare, împotriva perico­ titlul „Dacă ar începe un război nu­ litară americană. carbonifer, a șantierelor navale și lului de război. încă din prima zi a clear", printre ai cărui realizatori se O amploare deosebită cunoaște, în Abu Bakar, al cărui mandat expiră in luna aprilie. pentru modernizarea industriei , anului, în conformitate cu hotărîrea înscriu organizații democratice din numeroase localități din țară, miș­ constructoare de automobile, pre­ adoptată de Asociația japoneză de Japonia, S.U.A., Franța, R.F. Ger­ carea pentru crearea de zone libere cum și consecințele lor asupra uti- I luptă pentru pace, Consiliul japonez mania, Marea Britanie și alte țări. de arme racheto-nucleare. De la COOPERARE INTERAFRICANA. pentru interzicerea armelor atomice „Nu dorim să ne limităm doar la începutul anului, la Tokio s-au strîns Participanții la Conferința miniș­ lizărli forței de muncă vor face și cu hidrogen, de alte organizații constatări pesimiste asupra pericolu­ numeroase semnături pe un apel in trilor transporturilor și comunicați­ obiectul unor negocieri cu partene­ antirăzboinice, de femei și tineret, lui unei catastrofe nucleare posibile. care guvernul nipon este chemat să ilor din țările africane, ale cărei rii sociali — sindicatele și patro- I au fost organizate o serie de ma­ Mai mult, vrem să demonstrăm ce respecte statutul Japoniei de țară li­ lucrări se desfășoară la Conakry, natul. Aceste negocieri, menționea- nifestații de masă la Tokio, în ce­ poate face omenirea pentru prein- au început examinarea unor docu­ beră de arme nucleare și să procla­ mente privind concretizarea obiec­ ză agenția France Presse, urmează lelalte mari orașe ale țării și in tîmpinarea unul holocaust nuclear" me capitala și împrejurimile ei zone să se desfășoare în cursul săptă- I porturile insulei Hokkaido. Pretutin­ — a declarat cunoscutul regizor bri­ ale păcii, fără arme de distru­ tivelor strategiei dezvoltării pentru deni, participanții au adresat opiniei tanic, Peter Watkins. în film vor fi gere in masă. Apelul cere, de aseme­ deceniul 1978—1988 în domeniile mînilor viitoare. . publice japoneze chemarea de a-și folosite imagini și mărturii despre nea, evacuarea din această regiune a înzeci eforturile în lupta pentru în­ bombardamentele atomice de Ia Hi­ tuturor efectivelor militare străine în CAPRICIILE VREMII lăturarea pericolului de război, pen­ roshima și Nagasaki. „Filmele an­ dotarea cărora există armament nu­ tru interzicerea definitivă si eli­ tinucleare — a precizat prof. M. clear sau care au tangență cu utili­ Vremea continuă să țiuni alpine au fost în­ țin un mort și trei ră­ minarea tuturor armelor de distru­ Hattari, unul din liderii Consiliului zarea acestuia, precum și eliminarea se înrăutățească in chise. Stratul de zăpa­ niți. gere în masă. japonez împotriva bombelor atomice arsenalelor de armament clasic. mai multe țări euro­ dă atinge pe alocuri Pe de altă parte, în și cu hidrogen — pot demonstra în Japonia — pe lîngă forurile largi pene, unde in ultimele 60 de centimetri. De a- Belgia se inregistrea- I Omenirea nu trebuie să chiar și celor neangajați in luptă că care cuprind reprezentanți ai celor 24 de ore s-au înregis­ semenea, zăpada a pa­ ză inundații. In orașul nu pot sta cu brațele încrucișate mai diverse pături sociale, de pe tot trat cel puțin 13 morți, ralizat traficul fero­ Dinant, de pildă, peș­ mai cunoască niciodată oro­ atît timp cit holocaustul nuclear ne cuprinsul țării, s-au constituit și nu­ precum și însemnate viar in zonele de est te 600 de case au fost , amenință pe toți. Vrem ca, împreună meroase organizații de luptă pentru pagube materiale, re­ și sud ale Elveției. inundate. în Republica rile Hiroshimei. Fllmul TV ame_ cu luptătorii pentru pace din S.U.A. pace ale unor diferite categorii pro­ levă agențiile France In Austria, avalan­ Federală Germania, I riican „A doua zi după...", care descrie și din Europa, să folosim toate mij­ fesionale. Printre acestea se află or­ Presse și Reuter. In șele de zăpadă au sur­ inundațiile, considera­ efectele catastrofale ale unui atac nu­ loacele, toate șansele pentru a pre­ ganizații ale oamenilor de știință și Alpii elvețieni con­ prins opt persoane, te ca fiind cele mai I clear imaginar, a fost prezentat și veni izbucnirea catastrofei nucleare". cultură, ale medicilor, muzicienilor tinuă să ningă masiv. care nu au mai putut grave din perioada | la Tokio, unde a provocat o covîrși- etc., care totalizează peste șapte mi­ Avalanșele de zăpadă fi salvate. Mai multe postbelică, au afectat 1 toare impresie în rindul specta­ în fiecare lună — o zi de lioane de membri. Aceste organizații au surprins, joi, patru clădiri au fost avaria­ mai multe orașe și lo- i torilor. Fiind vorba de o țară și participă la ample demonstrații, dau persoane, care și-au te . sau distruse ca calități rurale, inregis- de un popor care au suferit acțiuni pentru pace, condu­ declarații, semnează apeluri care au pierdut viața. Un nu­ urmare a alunecărilor trindu-se trei morți și I două bombardamente atomice rea­ cerea Comitetului de luptă pentru devenit — după cum arăta profesorul măr de 23 trecători de teren. O situație pagube materiale esti­ le, nu imaginare, era firesc ca la anularea „Tratatului de securitate" Yosiaki Yto, de la Universitatea din montane și numeroase similară s-a produs în mate la mai multe mi- I prezentarea filmului să asiste și unii japono-american, tratat prin care se Nagoya — „o parte componentă a Ampla campanie de strîngere de semnaturi pe o petiție în favoarea respec- căi rutiere sînt bloca­ Franța, bilanțul victi­ lioane de dolari. din cei puțini care au supraviețuit încearcă atragerea Japoniei în cursa luptei pentru pace". „Noi, oamenii tării statutului Japoniei de țară liberă de arme nucleare te, iar mai multe sta­ melor fiind de cel pu­ (Agerpres) tragediilor de la Hiroshima și Na­ înarmărilor, a hotărit ca data de 23 a de știință, sintem din tot sufletul gasaki. Opinia lor despre film ? fiecărei luni să fie marcată în întrea­ alături de această mișcare" — decla­ faptul că principala cauză a înrăută­ Tokio, Yokosuka, Osaka, Yaezu, Sa­ „Realitatea coșmarului atomic ga țară ca zi de acțiuni comune pen­ ra el intr-un apel adresat colegilor țirii situației economice, in general, a sebo și altele. Cu prilejul acestor ac­ adevărat este mult mai tragică decît tru pace. Potrivit organizatorilor, a- săi din întreaga lume, arătînd că se dificultăților ce confruntă milioanele țiuni s-au adresat apeluri guverne­ Amplu program de cercetări 0 nouă ieșire in spațiu o prezintă acest film de ficțiune, cu­ ceste acțiuni — care vin să pronunță „pentru încetarea cursei de japonezi, in special, constă in lor S.U.A. și U.R.S.S., cerîndu-le să tremurător totuși" — a declarat unul completeze tabloul amplu al ma­ înarmărilor, împotriva construirii și creșterea cheltuielilor militare. Dealt­ inițieze de urgență înlăturarea tutu­ din supraviețuitorii de la Hiroshima. nifestărilor și demonstrațiilor des­ amplasării armelor nucleare". fel, ziarul „MAINICHI" pune punc­ ror armelor nucleare din Europa și și experiențe Ia bordul a astronauților de la bordul „Experiența pe care am trăit-o a fost fășurate în restul zilelor și săp- tul pe „i“ cînd precizează că.uriașele din Asia și să acționeze pentru ma­ mult mai teribilă decît scenele filmu­ tămînilor lunii respective — sînt Soluționarea dificultăți* fonduri și resurse materiale destinate terializarea unei adevărate „opțiuni lui. îmi amintesc — arăta Kazuto menite să exprime dorința de înarmărilor reduc considerabil sume­ navetei „Challenger Yoshida, membru al Consiliului de pace a întregului popor nipon, hotărî­ zero" in toate zonele. Totodată, li s-a stației orbitale „Saliut-7“ lor economice impune nu le consacrate programelor sociale. cerut să ia inițiativa organizării unei CAPE CANAVERAL 9 (Agerpres). legătură al asociațiilor victimelor rea lui de a-și intensifica eforturile La rindul său, ziarul „AKAHATA" conferințe a tuturor țărilor posesoare MOSCOVA 9 (Agerpres). — Nava bombardamentelor atomice — că su­ împotriva cursei înarmărilor, pentru sporirea cheltuielilor milita­ arată că nu sporirea cheltuielilor mi­ cosmică sovietică „Soiuz-T-10“ s-a — Astronauții McCandless și Robert de arme nucleare pentru interzicerea cuplat, joi, cu stația orbitală „Saliut-7“, praviețuitorii Hiroshimei se mișcau dezarmare și pace. Astfel, la 23 re, ci reducerea lor. Instltuită litare, ci stabilirea lor la un nivel producerii, experimentării, stocării, Stewart de la bordul navetei spa­ ca niște fantome ; hainele de pe ei ianuarie au avut loc ample mitin­ cit mai redus va permite depășirea amplasării și folosirii armamentului anunță agenția T.A.S.S. Manevra de țiale americane „Challenger" au ardeau, sîngele le țîșnea prin nas, guri și demonstrații sub lozinci ca : în urmă cu 28 de ani, ampla acțiune dificultăților economico-sociale care apropiere a navei de stație a fost prin gură și prin urechi ; de pe mîi- „NU PERMITEM CA JAPONIA SA de masă, cunoscută sub denumirea nuclear, pentru lichidarea acestor realizată automat, iar acostarea și efectuat, joi, a doua ieșire în spa­ confruntă țara. Pe de altă parte, bu­ arme. țiu cu ajutorul propulsoarelor indi­ nile arse le atîrnau fîșii de piele. DEVINĂ UN «PORTAVION» AL „SHUNTO" — ofensiva de primă­ letinul „JAPAN PRESS WEEKLY" cuplarea au fost efectuate manual de Aceasta era realitatea — a spus el — S.U.A." ; „CEREM GUVERNULUI vară a oamenilor muncii niponi în scrie că sporirea cheltuielilor mili­ „Ofensiva de primăvară" are pre­ către echipaj. Cosmonauții Leonid viduale cu reacție, fără cordon de iar realitatea este mal îngrozitoare SĂ RESPECTE NECONDIȚIONAT sprijinul cererilor lor de îmbunătățire tare „nu poate aduce Japoniei o mai văzut în programul său mari acțiuni Kizim, Vladimir Soloviev și Oleg Ati- securitate. Operațiunea, informează decît ficțiunea, tn numele vieții, al CELE TREI PRINCIPII NENU­ a condițiilor de viață și muncă — mare securitate, ci presupune un pe­ de masă prin care oamenii muncii kov au trecut la bordul stației, unde agenția U.P.I., a durat aproximativ 5 omeniei nu trebuie să permitem ca CLEARE; A NU DEȚINE, INTRO­ are anul acesta ca obiectiv insepara­ ricol și mai grav, atrăgind-o intr-o niponi să-și exprime hotărîrea de a vor realiza un amplu program de ore. O defecțiune înregistrată la lumea să mai vadă asemenea coșma­ DUCE ȘI FABRICA ARME NU­ bil intensificarea luptei împotriva face totul, împreună cu celelalte po­ cercetări și experimente. Ei vor cursei înarmărilor șl pentru salvgar­ posibilă confruntare cu consecințe poare ale lumii, in vederea elimină­ una din articulațiile brațului mobil ruri altfel decît pe peliculă. Ome­ CLEARE !“. Acțiuni de protest sînt devastatoare". studia suprafața Pămîntului și at­ al navetei a determinat anularea nirea trebuie să fie eliberată pentru programate și în fața bazelor militare darea păcii, cum a declarat Takeshi rii totale a armelor nucleare, a pri­ mosfera înconjurătoare în interes ști­ ale S.U.A., preconizîndu-se lichi­ Kurokawa, președintele Consiliului Aceste idei au fost exprimate de mejdiei declanșării unui conflict cu ințific și economic, vor efectua expe­ unuia dintre cele mai importante totdeauna de coșmarul Hiroshimei darea acestora. Sub presiunea de­ General al Sindicatelor din Japonia. sutele de mii de participant la ma­ consecințe catastrofale. riențe tehnologice, tehnice și de obiective ale misiunii acesteia : cap­ Și în Japonia, la Yokosuka, în monstrațiilor populare, organele lo­ în prezent, pentru oamenii muncii rile demonstrații și marșuri ale pă­ astrofizică, cercetări medicale și bio­ tarea unei replici a satelitului „Solar apropierea bazei militare aeriene cale din insula Miyako au hotărit să niponi a devenit mai clar ca orieînd cii desfășurate în ultimul timp la Nicolae PLOPEANU logice. Max".

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Cod 71 341. București Plata Sctnteil nr. 1. Tel 1? 60 10. 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poștale șl dlfuzorll din Întreprinderi șl Instituții. In străinătate, abonamentele se fac prin ILEX1M — departamentul export-import presă. P. O. BOX 136—137 telex : 11 226. București, str. 13 Decembrie nr. 3. Tiparul : Combinatul Poligrafic CASA SCINTEII 40 360