Curtea De Conturi
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Republica Moldova CURTEA DE CONTURI HOTĂRÎRE Nr. HCC22/2016 din 30.06.2016 privind Rapoartele auditului conformității exercițiului bugetar și gestionării patrimoniului public în cadrul entităților publice din raionul Ungheni pe anul 2015 Publicat : 02.09.2016 în MONITORUL OFICIAL Nr. 288-292 art. 26 Data intrării în vigoare Curtea de Conturi, în prezența președintelui raionului Ungheni, dna Ludmila Guzun; șefului Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat, dl Ion Harea; șefului Direcției administrarea proprietății publice în cadrul Agenției Proprietății Publice de pe lîngă Ministerul Economiei, dl Mihai Doruc; șefului Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Ungheni, dl Victor Reznic; șefului Direcției Finanțe a Consiliului raional Ungheni, dna Tatiana Struc; șefului Direcției Educație a Consiliului raional Ungheni, dna Iulia Pancu; primarilor: or. Ungheni, dl Alexandru Ambros; s. Unțești, dl Nicolaie Sorotinschi; com. Valea Mare, dna Galina Varvariuc; com. Mănoilești, dna Valentina Grosu, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) și art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.20081, a examinat Raportul auditului conformității exercițiului bugetar în cadrul autorităților publice din raionul Ungheni pe anul 2015, precum și Raportul auditului conformității gestionării patrimoniului public în cadrul entităților publice din raionul Ungheni pe anul 2015. _____________________________________ 1Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008). Misiunile de audit au fost realizate în temeiul art.28, art.30 și art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 și în conformitate cu Programul activității de audit al Curții de Conturi pe anul 20162. Scopul primei misiuni de audit a fost: verificarea respectării de către autoritățile administrației publice locale (în continuare – AAPL) din raionul Ungheni a prevederilor actelor normative în procesul bugetar; verificarea corespunderii cadrului normativ și analitic procedurilor de evaluare, planificare și administrare a impozitelor/taxelor locale, precum și de planificare, executare și raportare a cheltuielilor bugetare. Scopul celei de-a doua misiuni a fost: verificarea respectării de către AAPL din raion a prevederilor actelor normative și principiilor bunei guvernări în procesul de administrare a patrimoniului public. ____________________________________________ 2Hotărîrea Curții de Conturi nr.46 din 14.12.2015 „Privind aprobarea Programului activității de audit a Curții de Conturi pe anul 2016”. Auditurile au fost efectuate conform standardelor internaționale3 aplicate de Curtea de Conturi, probele de audit fiind obținute prin examinarea rapoartelor privind execuția bugetară, rapoartelor financiare ale entităților supuse auditării, registrelor contabile; verificarea documentelor primare; analiza indicatorilor și a unor date semnificative; observații directe, precum și prin analiza explicațiilor persoanelor cu funcții de răspundere din cadrul entităților supuse auditării. La fel, au fost examinate deciziile și dispozițiile Consiliului raional și ale președintelui raionului, actele organelor deliberative și executive ale unităților administrativ-teritoriale (în continuare – UAT) de nivelul I. _____________________________________ 3Hotărîrea Curții de Conturi nr.60 din 11.12.2013 „Cu privire la aplicarea Standardelor Internaționale de Audit ale Instituțiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curții de Conturi”; Hotărîrea Curții de Conturi nr.7 din 10.03.2014 „Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”. Examinînd rezultatele auditului și audiind Rapoartele prezentate, precum și explicațiile persoanelor cu funcții de răspundere prezente în ședința publică, Curtea de Conturi a constatat: abaterile și iregularitățile admise de AAPL din raionul Ungheni în procesul bugetar 2015 atestă că autoritățile respective nu s-au preocupat de inventarierea și evaluarea materiei impozabile aferente formării bugetelor locale, în vederea dezvoltării social- economice a teritoriului administrat. Gestionarea cheltuielilor bugetare nu corespunde principiilor managementului financiar. Administrarea patrimoniului public nu contribuie la consolidarea bazei financiare a autorităților locale, fondurile fixe și activele gestionate de către întreprinderile municipale nu generează veniturile corespunzătoare. Deficiențele elucidate de misiunea de audit se exprimă prin: • lipsa de control și monitorizarea ineficientă din partea AAPL de nivelul II, ceea ce a cauzat diminuarea nejustificată a transferurilor cu destinație specială pentru învățămîntul general și cel complementar (extrașcolar), școlile sportive (2,3 mil.lei); • utilizarea la prognozarea cheltuielilor din sfera socială a unei informații neexhaustive privind numărul real de beneficiari, ceea ce a generat transferuri supradimensionate din bugetul de stat la cel raional (0,8 mil.lei); • admiterea, contrar cadrului normativ, a redistribuirii mijloacelor financiare obținute din defalcările de la taxa de folosire a drumurilor pentru alte scopuri decît cele prevăzute regulamentar (1,8 mil.lei), precum și repartizarea neconformă a altor mijloace financiare alocate din componenta raională (1,7 mil.lei); • neasigurarea utilizării regulamentare a mijloacelor bănești rezultate din vînzarea terenurilor proprietate publică a UAT, în corespundere cu destinația prevăzută de cadrul legal (2,9 mil.lei); neasigurarea utilizării conforme a veniturilor obținute din aplicarea amenzilor pentru contravențiile stabilite în traficul rutier; • ignorarea competențelor instituționale la utilizarea banilor publici, unele cheltuieli fiind finanțate fără a se ține cont de normele regulamentare (7,7 mil.lei); • admiterea plăților suplimentare și neconforme la retribuirea muncii (2,1 mil.lei, inclusiv 1,6 mil.lei în baza contractelor de muncă atribuite la alte articole decît retribuirea muncii); • neconformarea la cadrul de proceduri regulamentare și de transparență în procesul achizițiilor publice, ceea ce a condiționat iregularități ce țin de: neelaborarea planurilor de achiziții publice de bunuri, lucrări și servicii; divizarea achizițiilor de bunuri și lucrări (4,0 mil.lei); neprezentarea dărilor de seamă privind contractele de achiziție publică de valoare mică (2,0 mil.lei); • gestiunea neconformă a mijloacelor destinate investițiilor/reparațiilor capitale, care a generat nereguli de tipul: executarea lucrărilor în lipsa expertizării în modul stabilit a devizelor de cheltuieli (24,4 mil.lei); neasigurarea perceperii garanției de bună execuție în mod regulamentar ( 2,5 mil.lei); contractarea lucrărilor și bunurilor fără acoperire financiară (2,1 mil.lei); • derapaje și evoluții necontrolate la efectuarea unor cheltuieli bugetare, alocarea discreționară și neeconomicoasă a unor resurse financiare, ceea ce a condiționat majorarea cheltuielilor pentru asigurarea activității instituțiilor publice locale (care numai în cazul consumului de carburanți au însumat 1,0 mil.lei); • neasigurarea eficienței resurselor bugetare în conformitate cu principiile bunei guvernări (0,9 mil.lei); • înregistrări neconforme a operațiilor financiare, care au determinat raportarea eronată a unor situații financiare (2,8 mil.lei); • neasigurarea înregistrării regulamentare la organul cadastral a drepturilor asupra bunurilor imobile (244 de bunuri imobile în valoare totală de 226,2 mil.lei, precum și a terenurilor aferente acestora); neînregistrarea integrală a 12 conducte de gaze (85,6 mil.lei) și a unui apeduct (38,7 mil.lei); • neevaluarea și neînregistrarea în evidență a terenurilor aferente construcțiilor/imobilelor publice (553,5 mil.lei); necontabilizarea regulamentară a altor valori patrimoniale (apeducte, imobile în valoare de peste 23,0 mil.lei); • neatribuirea costului investițiilor capitale la majorarea valorii de bilanț a fondurilor fixe (4,1 mil.lei); admiterea cheltuielilor inutile/ineficiente la elaborarea unor proiecte (0,6 mil.lei), condiționate de lipsa resurselor financiare pentru edificarea obiectelor preconizate; • administrarea vicioasă a terenurilor împădurite sau aflate sub vegetație forestieră în lipsa unui regim silvic performant și a amenajamentelor silvice, condiționată de lipsa unor prevederi legale specifice acestui domeniu; • neelaborarea principiilor de gestiune economică argumentată și a indicatorilor bazați pe rezultate, inclusiv de cost-eficiență, privind patrimoniul transmis în gestiune economică a generat: - transmiterea neregulamentară a patrimoniului în gestiunea întreprinderilor municipale (7,2 mil.lei); neînregistrarea conformă la organul cadastral a patrimoniului transmis întreprinderilor (37 de imobile în valoare de peste 14,6 mil.lei); - neasigurarea evidenței conforme și raportarea eronată a patrimoniului public (10,0 mil.lei) transmis în gestiune întreprinderilor municipale și instituțiilor medico-sanitare publice; - înregistrarea de către întreprinderile municipale a pierderilor în sumă totală de 12,4 mil.lei, ca urmare a activității operaționale ineficiente. Managementul financiar-contabil necorespunzător nu a asigurat în deplină măsură respectarea principiilor de bază ale organizării și ținerii evidenței contabile, precum și raportarea situațiilor financiare potrivit normelor stabilite, constatîndu-se înregistrări neconforme ale operațiunilor financiare, ca urmare fiind raportate eronat situațiile financiare și patrimoniale. Verificările asupra conformării cerințelor